Hotărârea nr. 19/2018

Hotararea Consiliului Local Nr.19

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință ordinară la data de 31.01.2018, potrivit art.39(l) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare, Având în vedere :

- Adresa nr. 9/10.01.2018 a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Bacău, înregistrată la Primăria Municipiului Bacău sub nr. 16715/11.01.2018 prin care se solicită inițierea unui proiect de hotărâre pentru actualizarea Mașter Planului în sectorul apă și apă uzată, însoțită de adresa Consiliului Județean Bacau nr.367/09.01.2018, înregistrată la A.D.I.B. sub nr.8/10.01.2018;
- Adresa nr. 40/19.01.2018 a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Bacău, înregistrată la Primăria Municipiului Bacău sub nr. 17533/22.01.2018 prin care se înaintează spre aprobare Mașter Planul actualizat în sectorul apă și apă uzată;
- Referatul nr. 750/ 22.01.2018 înaintat de Compartimentul Unitatea Municipala pentru Monitorizare;
- Expunerea de motive a Primarului înregistrată cu nr. 751/ 22.01.2018;
- Raportul compartimentelor de resort, înregistrat cu nr.752/22.01.2018, favorabil;
- Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 73/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 74/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 75/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 76/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.4 și nr.77/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr. 5;
- Directiva Consiliului European 98/83/EEC transpusă în legislația națională prin Legea nr.311/2004 ;
- Directiva Consiliului European 91/271/EEC transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.352/2005;
- Dispozițiile art.8, alin.(3) lit. ”a" și ale art.9 alin.(l) lit.”b” din Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Dispozițiile art. 10 alin. (1) lit. ”b", art. 11 alin.(2), art.12 alin.(l) lit. "a” și ale art. 14 lit. ”b” din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, republicată;
- Dispozițiile art.7 din Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată;
- HCL nr. 352 din 29.10.2010 - privind aprobarea Mașter Planului si Listei investițiilor prioritare - pentru sectorul apa/apa uzata ce urmeaza a fi finanțate in etapa I din Fonduri POS Mediu, cu modificările și completările ulterioare;
- Dispozițiile art.16 alin.(3) lit.”a” și ale art.21 alin.(l) din Statutul Asociației de Dezvoltare Intercomunitara Bacau - ADIB, aprobat prin HCL nr. 133/9.04.2008, cu modificările si completările ulterioare;
- Dispozițiile art. 47 alin.(l), ale art. 48 alin. (2), ale art. 61 alin.(2), ale art. 115 alin.(l) lit. „b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată;
- Dispozițiile art. 34 alin.(l) lit. „i” din Ordonanța Guvernului nr. 35/ 2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si funcționare a consiliilor locale, modificată și completată;

în baza dispozițiilor art. 36 alin.(l) și alin.(2) lit. „d” și alin.(6) lit „a”pct.l4 și art. 45 (2) lit. ”a” și (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/ 2001, republicată, ulterior modificată și completată

HOTĂRĂȘTE:

Art.l. Se aprobă modificarea Anexei la HCL nr. 352/ 29.10.2010, cu modificările ulterioare, prin înlocuirea cu Anexa - Actualizare Mașter Plan, parte integranta din prezenta hotarare.

Art.2. Se mandatează dl.Xxxxxx Xxxxxxxxxx, având calitatea de reprezentant al unității administrativ teritoriale în Adunarea Generala a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Bacău -ADIB, să voteze în conformitate cu prevederile art. 1 din prezenta hotărâre.

Art. 3. La data intrării în vigoare a prezentei orice alte prevederi contrare se modifică de drept în mod corespunzător.

Art. 4. Prezenta hotărâre va fi comunicată S.C. Compania Regionala de Apa Bacau SA, Asociației de Dezvoltare Intercomunitara Bacau - ADIB, Instituției Prefectului Județului Bacau, Consiliului Județean Bacau, persoanei nominalizate la art. 2 a prezentei hotărâri, Compartimentului Unitatea Municipală pentru Monitorizare si va fi adusa la cunoștința publica, in condițiile legii.

Art. 5. Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.

CONTRASEMNEAZĂ

UI BACĂU

VICI

N.O.P..P.I./M.N./EX. l/DS.I-A-2

ROMANIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSiLIUL LOCAL BACĂU

ANEXĂ

LA HOTĂRÂREA NR. fi

DIN 31.01.2018

ACTUALIZARE MAȘTER PLAN

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxx-Xxxxxxxx

CONTRASEMNEAZĂ

SECRETARUL MUNICIPIULUI BA Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxx

Comp. U.M.M.

Xxxxxxx Xxxxxxxx

CAPITOLUL 0

SUMAR EXECUTIV

Decembrie 2017

Capitolul 0 - Sumar executiv

Analiza situației existente

Județul Bacău face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României, fiind situat în partea centrală a Moldovei și având o suprafață de 6.621 km². Conform rezultatelor recensământului din 2011, populația județului se ridică la 616,168 locuitori, iar la nivelul anului 2013 se proconizează a fi cca 611,798 locuitori. Principalele unități administrative sunt: 3 municipii (Bacău, Onești, Moinești), 5 orașe (Buhuși, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Dărmănești și Comănești) și 85 de comune. Municipiul reședință de județ este Bacău, cu 143,270 locuitori (la nivelul anului 2013).

Geografia județului Bacău este una complexă. Partea de vest este dominată de munți, în timp ce partea de est cuprinde platouri deluroase. Zonele de est ale județului sunt constituite din valea Râului Șiret și zone deluroase poziționate la est de Râul Șiret. Partea centrală, cu dealuri line, este drenată de Râul Tazlău către valea râului Trotuș. Părțile vestice și nord-vestice sunt constituite din zone muntoase, la vest de Râul Trotuș.

Infrastructură de apă potabilă și apă uzată

Sistemele de alimentare cu apa deservesc 3 municipii și 5 orașe și 85 de unități administrativ teritoriale.

La nivel județean sunt identificate 71 sisteme de alimentare cu 101 instalații de captare (apă subterană sau de suprafață), 71 gospodării de apă (stații de tratare, stații de dezinfecție cu clor sau ultraviolete).

Lungimea totală a aducțiunilor și rețelelor de distribuție este de aproximativ 2,300 km de conducte.

La nivelul județului Bacău, după finalizarea lucrărilor în derulare, sistemele de canalizare vor fi caracterizate prin:

43 de stații de epurare municipale
142 stații de pompare apă uzată

- 1.100 km de rețea de canalizare.

Capitolul 0 Sumar executiv 2

Cele 8 clustere si 57 aglomerări deservesc cele 8 orașe și 85 de UAT-uri.

Rata de deservire a sistemelor de alimentare cu apa este de cca 72%, iar cea a sistemelor de canalizare de

cca 57%.

Previziuni

S-au făcut prognoze privind dezvoltarea socio-economică, cererea de apă potabilă și volumele de apă uzată generate.

Asupra dezvoltării populației sunt făcute mai multe prognoze. în Mașter Plan este folosită ca punct de referință pentru prognozele viitoare în această regiune și acest județ. Această prognoză prevede o descreștere ușoară a populației pe perioada derulării Mașter Planului.

Estimarea cererii de apă potabilă s-a făcut pe baza informațiilor cu privire la consumul specific exprimat în l/pers,zi în cadrul sistemelor existente, unde aceste date au fost disponibile, iar pentru sistemele noi au fost realizate estimări. Acestea au fost realizate ținând cont de tipul sistemului propus, de dimensiunea acestuia și de evaluarea economică a localităților.

Tabelul următor oferă un rezumat al prognozelor privind cererea de apă în Județul Bacău.

Tabel 1: Necesarul de apă în județul Bacău

Județul B	UM	Anul 2017	Anul 2023	Anul 2030	Anul 2047
Conectați la rețeaua de apă potabilă	locuitori	434.896	523.408	579.836	576.620
Total populație conectată	%	73	88	99	100
Volum de apa produs	Mii m³/an	29,86	31,51	38,26	54,91
Volum de apa nevoi casnice	Mii m’/an	11,94	17,64	19,59	20,65

Pentru sistemele de canalizare existente, prognoza volumelor de apă a fost realizată ținând cont de infomațiile disponibile legate de măsurători, iar pentru sistemele de canalizare noi, estimările au fost realizate în concordanță cu analiza necesarului de apă potabilă. Pentru zonele rurale (aglomerări < 10.000), a fost luată în considerare o producție de apă uzată de pana 135 1/pers/zi și pentru zonele urbane (aglomerări > 10.000) pana 160 1/pers/zi. Consumul biologic de oxigen în 5 zile (CBO_S) a fost stabilit la valoarea de 60 g/P.E./zi în concordanță cu Directiva UE 91/271/CEE (Articolul 2).

Aprecierea contribuției industriei la volumul de apă uzată s-a făcut prin majorarea producției casnice de apă uzată cu un procent conform următorului algoritm:

® Aglomerări < 2.000 P.E.: 0 %

« Aglomerări < 5.000 P.E.: 10 %

o Aglomerări > 5.000 P.E.: 15 %

Infiltrațiile de apă în sistemele de colectare noi au fost aproximate la pragul de 15-20% din producția de apă uzată menajeră.

Pe baza acestor estimări s-au putut evalua atât dimensionarea lucrărilor propuse în domeniul apelor uzate, cât și investițiile necesare

în tabelul următor se regăsește un sumar al prognozelor privind debitele de apă uzată și încărcările pentru Județul Bacău.

Tabel 2: Debitele de apă uzată și încărcările pentru județul Bacău

ețu	UM	2017		2030
Racordati la rețeaua de canalizare	loc.	342.588	489.795	519.755	560.212
Grad de racordare	%	57	83	89	97
Volum de apa uzata colectat	Mii m³/an	11,96	20,85	22,31	25,24
încărcare CBO₅	kg/an	7,5 x 10^A6	10,72 x 10^A6	ll,38x 10^A6	12,26 x 10^A6

Obiective Naționale

România s-a angajat să îmbunătățească standardele de calitate în ceea ce privește sectorul de apă potabilă/apă uzată în întreaga țară. în acest context, se înțelege că obiectivele județului trebuie să urmeze îndeaproape obiectivele naționale, cum ar fi Tratatul de Aderare, Planurile de Implementare etc. Ca urmare, capitolul 4.2 cuprinde un rezumat al obiectivelor naționale.

Condițiile locale și regionale pentru implementarea obiectivelor naționale pot diferi de la o regiune la alta și de la un județ la altul. Reprezentanții județului Bacău au declarat că se angajează să adopte în întregime obiectivele naționale.

Având în vedere investițiile mari necesare pentru a îndeplini obiectivele mai sus menționate, s-a acordat o extindere a perioadei de tranziție. în sectorul alimentării cu apă, perioada de tranziție s-a extins până în 2015, în timp ce anul 2020 reprezintă sfârșitul perioadei de tranziție pentru sectorul colectării și tratării apei uzate.

Pentru a evita suprasolicitarea capacităților implicate în ciclul proiectului (finanțare, administrare și contractare), se recomandă fructificarea la maxim a perioadei de tranziție, ținând cont de următoarele aspecte:

• considerații privind îmbunătățirea nivelului serviciilor;
• criterii de eficiență a costurilor;

o preferințe politice.

Este evident că primele măsuri trebuie adoptate în domeniul tratării apei, pentru îmbunătățirea calității tratării până în 2020. în prezent, producția de apă tratată este deosebit de ridicată, în special din două motive:

1) Nivelul consumului de apă casnic și non-casnic

Capitolul 0 Sumar executiv 4

Re sou rc in g Environmental

° Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

2) Pierderi de apă ridicate.

Ambele componente ale balanței de apă se așteaptă să scadă în viitor.

în ceea ce privește colectarea și epurarea apei uzate, se au în vedere următoarele obiective:

o Respectarea prevederilor standardelor EU UWWTD pentru efluentul de apă uzată în care se descărcă apa epurată;
o Reducerea poluării râurilor, lacurilor și acviferelor prin aplicarea unei epurări eficiente;
o Reducerea riscului de inundații prin înlocuirea componentelor de canalizare cu defecte constructive sau sub-dimensionate hidraulic;

o Implementarea unui sistem de canalizare pentru locuitorii ariilor urbane dense, care în prezent utilizează fose septice. în acest fel se vor diminua și riscurile asociate.

Abordarea problematicii referitoare la sectorul colectării și tratării apei uzate este guvernată de termenele limită până la care standardele referitoare la efluenți trebuie să fie îndeplinite. Funcție denumărul și tipul racordurilor, standardele unei epurări îmbunătățite vor fi realizate relativ târziu Timpul avut la dispoziție până la momentul conformării trebuie folosit eficient pentru reducerea infiltrațiilor.

Acest lucru este absolut necesar deoarece concentrația apei uzate colectate este atât de scăzută încât o epurare eficientă devine foarte greu de realizat. în consecință, timpul avut la dispoziție de Operatorul regional pentru îndeplinirea standardelor privind efluentul trebuie utilizat pentru:

1) reducerea eficientă a infiltrațiilor;
2) dezvoltarea expertizei necesară unei bune operări a stației de epurare
3) eliminarea oricărui risc de contaminare de la clientii non-rezidențiali.

îmbunătățirea serviciilor de alimentare cu apă în primul rând și apoi a celor de epurare a apelor uzate este în conformitate cu obiectivele consolidării Companiei Operatorului Regional (ROC). Procesul de regionalizare, al cărui rezultat evident este crearea ROC, constă în concentrarea exploatării serviciilor furnizate unui grup de municipalități dintr-o anumită arie geografică definită funcție de un bazin hidrografic și/sau de granițele administrative (municipalitate, județ). Regionalizarea serviciilor are ca scop diminuarea fragmentării excesive a sectorului și realizarea de economii.

Un număr relevant de zone speciale protejate consitutie anumite constrângeri pentru infrastructura de alimentare cu apă și canalizare. O problemă deosebită o reprezintă, în acest context, evacuarea apei epurate.

Obiective județene

Până în prezent, județul Bacău nu a formulat propriile sale ținte regionale cu privire la infrastructura de apă și canalizare, ci le-a adoptat pe cele naționale.

Ratele de conectare curente sunt foarte scăzute: 66% în sectorul alimentare cu apă și 49% în cel al canalizării; de aceea vor fi necesare investiții majore pentru creșterearatei de conectare într-un timp relativ

Re sou rci n q Environ mental Consulting,, . ,, _ . _ ... .. . „ .

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

I !!! "T~ ---W-r • I I I I I I III I II I U I ~ 1--- ' ' -- I I TI o l l JIU I I I -1'1

scurt. Creșterea brucâ a ratei de conectare va reprezenta un efort major atât pentru consumatori, cât și pentru operator. La nivel urban, gradul de deservire al sistemului de alimentare cu apa este ridicat, aproximativ 95%, iar la nivel rural, gradul de bransare al populației este de cca 46%.

Județul beneficiază, în prezent, de un număr de proiecte în domeniul alimentării cu apă. Obligațiile referitoare la exploatare au fost la început în sarcina municipalităților, dar după apariția primelor probleme, obligațiile au fost preluate la nivel județean. Acest lucru poate fi privit ca unul dintre obiectivele transferului de responsabilitate al exploațării viitoare către operatorul regional. Aceasta instituție se presupune că va combina capacitatea tehnică cu cea instituțională, pentru a opera eficient activele și a menține un nivel adecvat al serviciului livrat populației rurale.

Analiza Opțiunilor

Definirea aglomerărilor

Definirea aglomerării trebuie pregătită în conformitate cu Directiva 91/271/CEE privind apele uzate orășenești (UVWTD). Conform acestei Directive, o aglomerare reprezintă o zonă în care populația și/sau activitățile economice sunt suficient de concentrate pentru colectarea și epurarea centralizată a apelor uzate.

Așezările incluse în definirea aglomerărilor au fost alese conform Programului Operațional Sectorial (POS Mediu), Anexa 3, care cuprinde toate comunele principale având termene de conformare nu mai târziu de anul 2020 (pentru aceasta etapa a proiectului). De asemenea, s-a făcut o repartiție a populației în județ, care a condus la definirea de aglomerări în acest Mașter Plan pentru toate așezările cu mai mult de 2,000 de locuitori. Mai mult, s-a ținut cont de toate așezările în care există deja rețele de canalizare și stații de epurare a apelor uzate.

Primul pas în definirea aglomerărilor a fost identificarea limitelor fiecărei aglomerări. Zonele concentrate existente precum și zonele de dezvoltare viitoare au fost incluse în interiorul limitelor aglomerării. în etapa următoare, aglomerările astfel definite au fost incluse în grupuri de aglomerări (clustere). Gruparea aglomerărilor este necesară în sensul creșterii ratei de conectare la sistemul de colectare/epurare al apelor uzate în cel mai eficient mod din punct de vedere al costurilor.

Pentru județul Bacău au fost identificate și studiate în detaliu 55de aglomerări mai mari de 2.000 P.E.

Tabel 3: Localitățile din cadrul județului Bacău

Județul Bacău	Număr total
Localități analizate	500
Localități < 2000 P.E.	444
Localități > 2000 - 9.999 P.E.	49
Localități > 10.000 P.E.	7

în ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă, după finalizarea lucrărilor în curs de derulare și a prezentului proiect, numărul sistemelor de alimentare cu apă va fi de 68.

Zonele de alimentare, care acoperă aproximativ tot județul, au făcut obiectul unei analize de opțiuni în vederea definirii celei mai eficiente soluții din punct de vedere al costurilor.

Capitolul 0 Sumar executiv 6

Resourcing Environmental Consulting

Analiza Opțiunilor

S-au realizat analize ale opțiunilor atât pentru apă potabilă, cât și pentru apă uzată. Rezultatele acestor analize de opțiuni indică oportunitatea implementării de sisteme centralizate sau descentralizate de alimentare cu apă și de epurare a apelor uzate.

Strategia adoptată în vederea determinării celei mai potrivite soluții în sectorul apelor uzate a fost dezvoltată de la caz la caz, fiind luate în considerare diferite soluții tehnice viabile.

Alegerea între folosirea unui sistem centralizat sau descentralizat se bazează pe analiza economică a fiecărei soluții tehnice, respectiv prin calcularea valorilor prezente nete a costurilor implicate de fiecare variantă. în final, s-a ales soluția cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor.

Analiza opțiunilor oferă o imagine detaliată a modului de abordare a investiției, ipotezelor și detaliilor calculelor. Analiza economică cuprinde costurile legate de investiții, dar și costurile de operare și întreținere pentru toate elementele relevante. Fundamentarea alegerii celei mai potrivite soluții pentru grupurile de aglomerări este Valoarea Netă Prezentă.

Ca și rezultat economic al analizei opțiunilor, soluția unei stații de epurare (SEAU) comună mai multor aglomerări s-a dovedit a fi cea mai eficientă abordare pentru toate aglomerările studiate.

De asemenea, costurile reduse de întreținere și operare asociate unei singure unități centrale de epurare sunt un argument în plus pentru folosirea sistemelor centralizate de colectare și epurare a apelor uzate. Aglomerările sub 2,000 P.E. au fost conectate în cazul în care prin această aglomerare trece colectorul principal al unei aglomerări mai mari, sau în cazul în care stația de epurare (SEAU) este situată în interiorul aglomerărilor mai mici.

în funcție de termenele de conformare și de poziția geografică a așezărilor, Consultantul a propus o etapizare pe faze a investițiilor dintr-o aglomerare.

De regulă, pentru sectorul de apă potabilă, ținând cont de sistemele existente și de posibilitățile de realizare a altor infrrastructuri noi, singura opțiune viabilă este cea luată în considerare.

Strategia la nivelul județului

Principalul scop al strategiei la nivel județean este de a identifica măsurile prioritare cele mai puțin costisitoare (soluții tehnice și instituționale) în vederea atingerii obiectivelor propuse la nivel de județ. Strategia la nivelul județului include:

o Obiectivele la nivel național;

o Obiectivele la nivel județean și termenele limită avute în vedere;

• Analiza opțiunilor (Capitolul 5);

și se bazează pe Analiza situației curente (Capitolul 2) și Previziuni (Capitolul 3).

Consulting,,-. ,. „ , , - • - a- • a „ -

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa șt apa uzata din județul Bacau

Obiectivele la nivel național sunt expuse în Programul Operațional Sectorial (POS Mediu). în acest document Ministerul Mediului șt Dezvoltării Durabile (MMDD) impune următoarele obiective’

o Asigutarea de servicii adecvate de apă și canalizare, la tarife acceptabile, pentru populația din aglomerări cu mai mult de 2,000 de locuitori

o Asigurarea calității apei potabile în toate aglomerările urbane.

o îmbunătățirea gradului de puritate a cursurilor de apă.

o îmbunătățirea managementului stațiilor de epurare (SEAU) și a depozitării nămolului. Identificarea măsurilor propuse și ierarhizarea proiectelor prioritare s-a făcut pentru a se atinge obiectivele naționale stabilite cu cele mai mici costuri.

Ierarhizarea aglomerărilor din Județul Bacău în sectorul apelor uzate s-a făcut ținând cont de mărimea aglomerării și modul (centralizat-descentralizat) în care se poate realiza epurarea apelor uzate colectate.

Abordarea privind colectarea și epurarea apelor uzate este determinată și de termenele de conformare până la care noile standarde ridicate privind efluentul trebuie să fie puse în aplicare. în conformitate cu aceste condiții, obiectivul principal este îmbunătățirea sistemelor de epurare, în paralel cu măsurile de reabilitare hidraulică a rețelelor existente de colectare.

Principalele obiective sunt:

• Reducerea în mod eficient a infiltrațiilor în sistemele de colectare a apei uzate;

o Operarea eficientă a facilităților de epurare existente;

• Eliminarea oricărui posibil risc de contaminare din partea consumatorilor non-casnici;

« Creșterea ratei de conectare.

în acest context, se face referire la analiza opțiunilor, care explică diferitele opțiuni disponibile cu privire la definirea aglomerărilor și oferă sugestii privind cele mai favorabile etapizări ale măsurilor.

Cu privire la furnizarea apei potabile, rețeaua publică existentă este alimentată în general cu apă de calitate și fără probleme de satisfacere a cererii, în timp ce multe dintre fântânile publice (situate adesea în interiorul localităților și în apropierea străzilor) sunt poluate cu nitrați și alte substanțe. Pierderile de apă sunt foarte mari în rețelele învechite. Din acest motiv sunt recomandate următoarele măsuri prioritare:

• Creșterea ratei de conectare coroborată cu reabilitarea rețelei;

o Extinderea rețelelor pentru alimentarea altor localități.

Din cauza costurilor mari legate de transportul apei potabile, sunt preferate alimentările din surse locale. Definirea de zone de protecție pentru astfel de surse este o măsură necesară și prin urmare trebuie promovată o politică de dezvoltare a unei agriculturi sustenabile. După reducerea pierderilor foarte mari din rețeaua de distribuție, din sursele existente pot fi alimentați consumatori suplimentari.

Abordarea privind alimentarea cu apă potabilă este influențat de următoarele criterii:

1. Conformarea cu termenele stabilite pentru calitatea apei potabile
2. Implementarea de proiecte integrate (alimentare cu apă, evacuare ape uzate)
3. Determinarea proiectelor de alimentare cu apă potabilă pe baza proiectelor principale privind colectarea și epurarea apelor uzate.

Resourcing

Envîron mental Consulting.. . ,, . . _ ..... , _ _

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

Criteriul focalizează investițiile spre zonele rurale, unde sunt întâlnite cu precădere probleme privind calitatea apei potabile, în timp ce Criteriile 2 șt 3 direcționează investițiile spre zonele urbane, unde sistemele de alimentare cu apă potabilă pot fi implementate într-un mod mai eficient, din punct de vedere financiar, pentru un număr mare de locuitori.

Planul de investiții pe termen lung

Plecând de la pre-dimensionarea măsurilor și de la baza de date a costurilor unitare, pentru fiecare aglomerare pentru ape uzate și zonă de alimentare cu apă potabilă s-au calculat costurile investiționale și costurile de operare și întreținere.

Plecând de la costurile calculate și luând în considerare datele de conformare stabilite pentru diferite comune/aglomerări s-a realizat o etapizare a măsurilor pentru sistemele de apă potabilă și apă uzată.

Măsurile necesare pentru sectorul apei potabile se ridică la valoarea de 346 milioane de Euro pentru perioada 2014-2047. în vederea conformării la cerințele în sectorul apei potabile trebuie investit până în anul 2020 un procent de circa 73%, respectiv 251 milioane Euro. Pentru atingerea acestui obiectiv vor fi necesare eforturi tehnice, financiare și instituționale susținute. O rată de conectare de aproape 100% va putea fi atinsă în anul 2031.

Până la încheierea orizontului acestui Mașter Plan, în anul 2047, pentru sectorul de ape uzate este estimat un necesar de investiții de circa 508 milioane Euro (costuri curente) inclusiv pentru asigurarea serviciilor de ape uzate în zonele rurale care nu fac parte din aglomerările prezentate în acest MP (Alte Zone). în etapa 2014-2020, valoarea investițiilor pentru acest sector este de 270 milioane Euro (reprezentînd cca 53% din totalul necesar).

După finalizarea lucrărilor propuse prin POIM si alte fonduri in etapa 2014-2020, după 2023, gradul de conectare al populației va fi de cca 88% pentru sectorul pe apă potabilă si de 83% pentru sectorul de apă uzată.

Investiții prioritare în infrastructură

Pentru conformarea cu standardele UE, sunt necesare anumite investiții. Dar finanțările din Fondurile de Coeziune au bugete limitate, din acest motiv fiind necesară o ierarhizare a investițiilor pe baza criteriilor de etapizare.

De altfel, capacitatea de implementare în diferite localități este limitată din motive tehnice (în unele aglomerări implementarea sistemelor de apă și apă uzată ar putea afecta serios infrastructura existentă), din motive financiare și, în final, din motive instituționale.

Aglomerările prioritare în Județul Bacău sunt aglomerările mai mari de 2,000 PE și sunt prezentate în Anexa 4.1.

Valoarea totală a investițiilor prin PO1M pentru apă și canalizare în Faza 2 pentru proiectele prioritare identificate este de 263.810.553 Euro (valoare curenta), defalcată astfel:

119.954.519 Euro- investiție aferentă sistemului de alimentare cu apă;

138.290.341 Euro- investiție necesară pentru sistemul de canalizare:

5.565.693 Euro - investiție necesară realizării sistemului SCADA la nivelul întregului județ.

Analiza Economică și Financiară

Analiza financiară a investiției a rezultat luând în considerare două valori principale:

Costurile Unitare Actualizate (ro.CUA, eng.DPC-Dynamic Prime Cost);

Costurile Incrementale Medii (AIC).

Analiza separată a ambelor rapoarte pentru activitățile de apă și apă uzată pentru fiecare aglomerare a dus la concluzii similare.

Costurile Unitare Actualizate totale pentru sectorul de apă pot varia de la 0,54 Euro/m³ în zonele urbane până la 1,31 Euro/m³ în zonele rurale. Aceste valori sunt mult mai mari decât tarifele actuale practicate în județ. Dacă județul ar fi considerat drept o singură zonă de operare, DPC pentru sectorul apă se situează sub valoarea medie de 0,79 Euro/m³. Aceasta este o valoare mai rezonabilă, în special pentru orașele mici și zonele rurale.

Costurile Unitare Actualizate totale pentru sectorul de colectare și tratare a apelor uzate pot varia de la 0,60 Euro/m³ în zonele urbane, până la 2,96 Euro/m³ în zonele rurale. Dacă județul ar fi considerat drept o singură zonă de operare, DPC pentru activitatea de colectare și tratare a apelor uzate ajunge la 1,35 Euro/m³.

Dacă operatorul crește tarifele în vederea acoperirii DPC atunci va depăși limitele indicelui de suportabilitate al populației, ceea ce va conduce implicit la scăderea nivelului încasărilor, lipsă de lichidități și în final la o dezvoltare nesustenabilă. în capitolul următor, Consultantul analizează valoarea maxim fezabilă a creșterii tarifelor din punct de vedere al suportabilității și al resurselor financiare care pot fi generate. Diferența dintre acestea se va înregistra ca fiind „decalaj financiar” și va trebui finanțată din alte surse.

Analiza DPC prezintă faptul că strategia unificării tarifului este mult mai fezabilă pe termen lung, contribuind la implementarea principiului solidarității și asigurând maximul de finanțare prin îndeplinirea criteriului de limitare a suportabilității pentru consumatorii casnici.

Analiza a arătat că este necesară implementarea principiului solidarității pentru maximizarea resurselor financiare generate de creșterea tarifelor și totodată pentru maximizarea ratei de conectare și dezvoltarea sustenabilă a sistemului. Aceasta înseamnă că tariful unitar pentru întreaga zonă de operare a operatorului regional viitor este o soluție viabilă care va asigura o dezvoltare sustenabilă.

Macro - suportabilitate

Analiza a arătat că pentru implementarea investițiilor definite în Mașter Plan trebuie luată în considerare o serie de elemente semnificative.

Scopul analizei de macro-suportabilitate este de a identifica părți din investițiile definite în Mașter Plan care pot fi finanțate din valoarea veniturilor generate de tarifele serviciilor de apă/canal furnizate și totodată de a identifica necesarul de resurse de finanțare provenind de la entități financiare externe (în principal împrumuturi nerambursabile).

Analiza de macro-suportabilitate s-a făcut luând în calcul următoarele două valori:

o Decalajul financiar;

o Raportul de macro-suportabilitate.

Decalajul financiar a fost calculat separat pentru fiecare aglomerare în parte în vederea relevării efectelor induse de principiul solidarității în cazul operării sistemului la nivel regional. în urma aplicării principiului solidarității și având în vedere decalajul financiar au rezultat următoarele efecte:

® Pe termen scurt și mediu, orașele mari, care au un decalaj financiar individual mai redus decât media, vor primi împrumuturi nerambursabile mai mari comparativ cu orașele mici și zonele rurale;

« Pe termen lung, orașele mari vor trebui să plătească (din veniturile generate de sistemele de apă și apă uzată din zonele pe care le deservesc) o parte din co-finanțarea orașelor mai mici, pentru a compensa faptul că au primit fonduri mai mari la început.

Operatorul regional va unifica tarifele în 3-5 ani, pentru toate sistemele pe care le va opera. Factorii decizionali locali din Județul Bacău lucrează la o strategie tarifară pe termen mediu, care va fi inclusă în contractul de delegare.

Analiza de sensibilitate relevă faptul că impactul devierii costurilor de operare și întreținere și al veniturilor gospodăriilor asupra decalajului financiar este semnificativ. Aceste elemente se impun a fi analizate în detaliu pe perioada realizării studiului de fezabilitate, în vederea asigurării implementării investițiilor și operării viitoare a sistemului de o manieră sustenabilă.

Programul de investiții privind infrastructura prioritară

Planul de acțiune prezentat în aceasta secțiune cuprinde activitățile și inputurile din partea Consiliilor regionale, municipalităților, operatorului regional propus și alte autoritățti locale cade exemplu: Apele Romane și Agențiile Regionale de Mediu, precum și din partea Consultantului numit privind Serviciile Municipale.

Planul de acțiune este împărțtit în următoarele secțiuni:

o Studii de fezabilitate

o Evaluarea impactului asupra mediului

o Analiza financiară și de cost-beneficiu

• Aplicații pentru Fondul European de Dezvoltare Rurala

o Analiza/revizuire

• Finanțare

® Realizarea dosarelor de Licitație

o Regionalizarea serviciului

o Aranjamente instituționale pentru Operatorul Regional (OR).

Planul de acțiune propus a fost realizat plecând de la presupunerea că Mașter Planul a fost aprobat provizoriu, cu acord privind proiectele care trebuie menținute mai departe ca investiții prioritare în perioada 2014-2020 pe baza Fondului European de Dezvoltate Rurală.

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE

Decembrie 2017

Cuprins

Capitolul 1 - Introducere

1.1 Cadrul proiectului

1.1.1 Cadrul General

1.1.2 Informați i despre contract

1.2 Obiectivul general și abordarea pentru revizuirea Mașter Planului

1.3 Structura Mașter Planului revizuit

1.3 1 Prezentare Generală

1.3.2 Conținutul Volumului I: Raport

1.3.3 Conținutul Volumului II: Anexe

Capitolul 1 - Introducere

Acest Mașter Plan constituie o actualizare a Mașter Planului în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău care a fost realizat în cadrul Proiectului “Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău” finanțat de Uniunea Europeana în cadrul Programului Operațional Mediu (POS Mediu) 2007-2013, axa prioritară 1, în cadrul contractului Asistență Tehnică pentru managementul proiectului. Mașter Planul la care ne referim a fost realizat pe o perioadă de 30 de ani.

1.1 Cadrul proiectului

Mașter Planul actualizat pentru în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău este elaborat prin grija și cu concursul Consiliului Județean Bacău.

1.1.1 Cadrul General

Obiectivul general al revizuirii Mașter Planului îl constituie conformarea județului Bacău cu Directiva 91/271/EEC privind apa uzată și cu Directiva 98/83/EC privind apa potabilă, prin derularea unor investiții specifice în sectorul apei și apei uzate în județul Bacău.

Ca urmare a implementării Proiectului, se urmăresc:

Conformarea cu cerințele Directivei 98/83/EC privind apa destinată consumului uman pentru localitățile incluse în faza 1 de investiții în județul Bacău;

Realizarea investițiilor necesare pentru colectarea și tratarea apelor uzate în vederea conformării cu prevederile Articolelor 4 și 5 din Directiva 91/271/EC pentru toate aglomerările cu o populație mai mare de 2,000 P.E. și pentru un anumit număr de aglomerări de mărime mai mică ce pot fi conectate în condiții de eficiență a costurilor la stațiile de epurare propuse;

Implementarea unei strategii la nivelul ariei deservite de AC și la nivelul întregului județ privind managementul nămolului în vederea conformării cu Directiva 86/278/EEC în ceea ce privește depozitarea în siguranță a nămolului rezultat atât din tratarea apei potabile, cât și a apei uzate;

Reducerea riscului de sănătate asociat lipsei de apă potabilă pentru locuitorii din localitățile identificate că prioritare și care nu beneficiază de alte surse de finanțare;

îmbunătățirea aspectelor instituționale și capacitatea de dezvoltare a județului și a Autorității Contractante, cât și abilitatea acestuia din urma de a pregăti și implementa un program de investiții în faza 2 de investiții (2014 - 2020) ce va asigura conformarea completa cu cerințele prevăzute în Tratatul de Aderare;

Asigurarea că poluarea industrială și efectele acesteia asupra mediului sunt ținute sub control în conformitate cu planurile de acțiune curente și propuse;

îmbunătățirea capacității instituționale locale la nivelul Autorității Contractante - SC. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A (SC CRAB SA) și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bacău (ADIB) de implementare a proiectelor, prin crearea unui sistem funcțional de administrare și operare în sectorul de apă și apă uzată.

Proiectul reprezintă o etapă semnificativă în cadrul reabilitării generale și extinderii infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare din județul Bacău, continuând procesul investițional derulat prin programele MUDP II, SAMTID, ISPA, Banca Mondială si POS Mediu de creare a sistemelor regionale în sectorul apei. Capitolulllntroducere 3 Proiectul urmărește extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și apă uzată din ana de proiect identificată mai sus, constând în principal din următoarele măsuri:

Reabilitarea conductelor de aducțiune de la stațiile de tratare a apei potabile la sistemul de distribuție;

Reabilitarea rezervoarelor de apă și construirea altora noi, construirea de stații de pompare, de hidrofor și reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție a apei potabile;

Reabilitarea și extinderea sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate.

Lucrările de investiții în domeniul apei potabile vizează asigurarea furnizării către locuitorii din localitățile selectate a apei potabile la calitatea impusă de cerințele legislației în vigoare (care transpun prevederile Directivei 98/83/EC privind apa destinată consumului uman). în vederea maximizării eficienței infrastructurii existente de tratare a apei, sistemele zonale de alimentare cu apă existente au fost extinse prin înglobarea unui număr de localități care pot fi alimentate cu apă potabilă de la stațiile existente de tratare a apei.

1.1.2 Informații despre contract

Numele contractului Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Autoritatea Contractantă: Consiliul Județean Bacău

Obiectivele contractului sunt:

- Obiectivul general al contractului privind actualizarea Mașter Planului îl reprezintă stabilirea necesarului investițional privind conformarea județului Bacău la directivele europene de apă și apă uzată

Obiectivele specifice ale contractului sunt:

Acordarea de sprijin calificat și eficient Consiliului Județean Bacău în gestionarea investițiilor din sectorul de apă și apă uzată

Asigurarea condițiilor pentru gestionarea prin sisteme de management modeme și eficiente a rețelelor de apă și canalizare din cadrul aglomerărilor umane;

Actualizarea programului de investiții în sectorul de apă și apă uzată prin revizuirea Mașter Plan-ului privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în Județul Bacău cu planul de investiții pentru următoarea fază de investiții (2014 - 2020);

Activitățile ce se desfășoară în cadrul contractului sunt:

Realizarea Mașter Planului actualizat în sectorul de apă și apă uzată pentru județul Bacău;

1.2 Obiectivul general și abordarea pentru revizuirea Mașter Planului

Necesitatea revizuirii Mașter Planului întocmit de către Consutantul POS Mediu 2007-2013 constă din:

Apariția unor situații în care datorită extinderii zonelor de locuit, acestea nu au putut fi prevăzute a se extinde la data revizurii Mașter Planului în POS Mediu (anul 2012) și ca urmare au apărut necesitați în ceea ce privește furnizarea de utilități (ex. Comuna Săucești, etc.);

Apariția unor situații în care unele lucrări aflate în faza de execuție la momentul revizurii Mașter Planului în POS Mediu nu fost finalizate și ca urmare localitățile beneficiare au ramas fără sisteme de alimentare cu apă sau canalizare funcționale (ex. Comuna Gârleni, Comuna Mănăstirea Cașin, etc.);

Apariția unor situații în care caliatea apei brute s-a deteriorat semnificativ de la data revizurii Mașter Planului în POS Mediu și până în prezent, iar aceste lucrări suplimentare la surse nu au putut fi prevăzute (ex. poluarea sursei de apa a orașului Buhuși, etc);

Facilitarea accesului la diverse finanțări pentru UAT-urile județului Bacău în vederea conformării la directivele de apă și apă uzată.

în abordarea pentru revizuirea Mașter Planului s-au ținut cont de următoarele:

Mașter Planul ce urmează a fi revizuit a fost întocmit pentru perioada 2013-2043;

Revizia Mașter Planului va considera an de bază anul 2016 și primul an de previziuni anul 2017; astfel, în prezentarea datelor istorice vor fi utilizați anii 2014, 2015, 2016 iar previziunile vor fi făcute pentru perioada 2017-2047;

în acest mod se va asigura o continuitate cu Mașter Planul inițial.

Etapele în revizuirea Maste Planului sunt:

analiza situației existente la nivelul sistemelor zonale de alimentare cu apă/ aglomerărilor indicate în Caietul de sarcini, urmărind colectarea de informații generale relevante cu privire la planurile de dezvoltare urbană și regională, informații de ordin social și economic, dar și date specifice care să ne permită să evaluăm situația actuală a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din aria de operare a Operatorului Regional;

revizuirea și actualizarea Mașter Plan-ului, pentru identificarea necesităților de reabilitare și extindere a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, atât din localitățile incluse în Proiectul actual, cât și în restul localităților în care lucrările necesare vor face parte din fazele de investiții ulterioare, în scopul îndeplinirii standardelor UE în domeniu, cu precădere pentru perioada de finanțare 2014-2020.

La revizuirea și actualizarea Mașter Plan-ului au fost realizate:

o Analiza Mașter Plan-ului existent;

o Analiza listei de investiții prioritare;

o Evaluarea necesităților pe termen mediu și lung;

o Revizuirea analizei cost-beneficiu.

Actualizarea Mașter Plan-ului - abordare generală

Un Mașter Plan privind serviciile de apă și apă uzată în județul Bacău a fost elaborat în perioada 2007-2009, în cadrul programului „PROIECT MUNICIPAL DE SERVICII - “ASISTENȚĂ TEHNICĂ PENTRU

PREGĂTIREA PROIECTULUI DE APĂ UZATĂ ȘI APĂ, ÎN JUDEȚELE PRAHOVA, BUZĂU, NEAMȚ, IAȘI ȘI BACĂU", finanțat prin împrumut de la BIRD-Banca Mondială. Versiunea finală a Mașter Plan-ului a fost predată în anul 2009 și a stat la baza Aplicației prin care a fost obținută finanțarea proiectului finanțat prin POS MEDIU 2007-2013.

La rândul său, acest Mașter Plan a fost revizuit în cadrul Proiectului derulat de SC Compania Regională de Apă Bacâu SA și finanțat prin POS Mediu 2007-2013 și denumit „EXTINDEREA SI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ ÎN JUDEȚUL BACĂU" în cadrul contractului de Asistență tehnică pentru managementul proiectului.

Conform cerințelor din Caietul de sarcini pentru prezentul contract, se va actualiza Mașter Plan-ul existent, luând în considerare atât schimbările survenite în Situația de bază (baseline), cât și rezultatele investigațiilor și studiilor descrise în prezentul document.

Pornind de la situația existentă din 2012-2013 s-au realizat diferite prognoze socio-economice și tehnice cum ar fi: populația conectată la sistemul de alimentare cu apă și canalizare, cantitatea de nămol generată etc. Toate aceste date vor fi reanalizate în această etapă a proiectului și se va verifica conformitatea cu situația existentă la nivelul anilor 2014/2015/2016.

în cadrul contractului au fost desfășurate activități ale căror rezultate au fost utilizate pentru revizuirea și actualizarea Mașter Plan-ului și anume:

Analiza stadiului actual al rețelelor de alimentare cu apă și al rețelelor de canalizare;

Analiza și revizuirea cadrului instituțional pentru asigurarea serviciilor de apă și apă uzată;

Revizuirea și evaluarea tehnică a serviciilor;

Revizuirea și evaluarea tehnică a facilităților de tratare a apei potabile;

Revizuirea și evaluarea tehnică a sistemului de distribuție a apei potabile;

Revizuirea și evaluarea tehnică a sistemului de colectare a apelor uzate;

Revizuirea și evaluarea tehnică a facilităților de epurare a apelor uzate;

Evaluarea tehnică a procesului de tratare a reziduurilor provenite de la stațiile de epurare;

Evaluarea politicilor tarifare practicate de Operatorul Regional, precum și a serviciilor de colectare a veniturilor realizate;

Prioritizarea investițiilor viitoare.

Revizuirea și actualizarea Mașter Plan-ului s-a realizat printr-o strânsă cooperare cu OR - S.C. Compania Regionala de Apă Bacău S.A și cu ADIB (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bacău) pentru a asigura:

Respectarea legislației românești;

Principiul rentabilității;

Pragul de suportabilitate al investițiilor;

Capacitatea locală de implementare;

Atingerea țintelor stabilite prin Tratatul de Aderare.

Evaluarea situației existente

Evaluarea stadiului actual al rețelelor existente de apă și canalizare, al facilităților de tratare și epurare, ținând cont de investițiile care se vor realiza în Faza I de investiții, finanțată din Fondul de Coeziune, se va realiza prin utilizarea datelor disponibile la Operatorul Regional, operatorii locali și la autoritățile locale, a datelor obținute în proiecte anterioare, precum și printr-o campanie proprie de achiziție de date și măsurători.

Pornind de la documentațiile tehnice existente, completate, după caz, cu informații obținute prin investigații proprii ale echipei Consultantului, au fost analizate în detaliu sistemele de alimentare cu apă și canalizare la nivelul sistemelor zonale de alimentare cu apă/aglomerărilor.

Această analiză permite:

identificarea deficiențelor actuale ale sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, identificarea cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească în viitor aceste sisteme, în scopul alinierii la standardele UE,

analiza investițiilor propuse în Faza I de implementare a Planului de Investiții Prioritare și în final, recomandarea de soluții optime de modernizare a infrastructurii de apă și apă uzată în jud. Bacău.

Colectarea datelor

în etapa de analiză și evaluare a sistemelor existente, au fost desfășurate activitățile de colectare de date, verificare și analiză utilizând chestionarele.

Sistemele de alimentare cu apă

Abordarea ține cont de următoarele criterii generale:

Protecția surselor de apă;

Respectarea obligațiilor asumate referitoare la calitatea apei potabile;

Utilizarea capacităților existente la maxim;

Capacitatea Operatorului Regional/ operatorilor locali de a gestiona și dezvolta în continuare capacități la nivelul întregului județ.

Sunt avute în vedere următoarele aspecte în scopul determinării cât mai exacte a stadiului actual al rețelelor de distribuție a apei potabile:

Descrierea tehnică a sistemului actual de alimentare cu apă și a instalațiilor aflate în exploatare (amplasamente);

Revizuirea întregului sistem, precum și a facilităților de tratare, ținând cont de hărțile și informațiile existente;

Evaluarea principalelor componente ale sistemului, sub aspectul capacității, randamentului, eficienței energetice, vârstei, stării fizice, siguranței în exploatare, procedurilor de întreținere, calității materialelor etc.;

Evaluarea procedurilor de exploatare a sistemului de alimentare cu apă;

Capitolulllntroducere 7

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău —--—:---------:---1 :----_______

Analize calitative ale probelor de apă potabilă;

Specificarea standardelor de calitate;

Evaluarea sustenabilității specifice a investițiilor;

Identificarea investițiilor necesare pentru conformarea cu cerințele Directivelor UE privind standardele de tratare;

Studiu privind consumul de apă;

Evaluarea procentului de pierderi în rețeaua de distribuție și estimarea pierderilor inevitabile.

Sistemele de colectare a apelor uzate și epurare

Stadiul actual al rețelelor de canalizare este analizat considerând următoarele:

Descrierea tehnică a sistemului actual de canalizare (capacitate proiectată în populație echivalentă și din punct de vedere hidraulic, sistem separativ sau mixt);

- Descrierea instalațiilor aflate în exploatare și a opțiunilor de integrare a acestora în sistemele ce vor fi proiectate;

Evaluarea efectelor produse de apele uzate epurate/neepurate și nămoluri asupra emisarilor;

Evaluarea procedurilor de exploatare a sistemelor de canalizare;

Analize privind calitatea apelor uzate și a efluentului, în raport cu standardele și reglementările aplicabile;

Evaluarea sustenabilității investițiilor propuse, în scopul reducerii costurilor de operare și întreținere;

Epurarea apelor uzate;

Caracteristicile fizico-chimice ale apelor uzate colectate;

Capacitatea proiectată din punct de vedere al încărcării cu poluanți (CBO₅ conform Directivei 91/271/EC) și al capacității hidraulice;

Descrierea tehnică a procesului de epurare;

Descrierea instalațiilor de epurare existente și opțiuni de integrare în sistemul care va fi proiectat;

Sistem de monitorizare a eficienței stațiilor de epurare a apelor reziduale.

Ape uzate industriale

Datele privind descărcările de ape uzate din sectorul industrial sunt relevante în special pentru extinderea stațiilor de epurare precum și a celor la care vor fi prevăzute lucrări de reabilitare.

Pentru a avea o bază de date “la zi” privind apele industriale uzate, trebuie să avem în vedere ce descărcări de ape industriale uzate avem, provenite de la companiile din zona Proiectului, precum și efectele pe care le pot avea asupra rețelelor și a stațiilor de tratare a apelor uzate:

pot fi otrăvitoare pentru personalul operativ și de întreținere al sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare;
pot conduce la depuneri de nămoluri organice și formarea de depuneri minerale în rețelele de canalizare;
pot avea un efect negativ asupra capacitățiii hidraulice a sistemelor de canalizare, putând conduce la blocaje;
pot forma amestecuri explozive în contact cu aerul;
pot conduce la apariția unor deficiențe în operarea stațiilor de epurare;
pot avea efect negativ asupra calității nămolurilor.

Sunt avute în vedere:

- Protejarea sănătății personalului lucrătorilor din stațiile de tratare;

Asigurarea că sistemele de colectare, stațiile de epurare a apelor reziduale și echipamentele asociate nu se vor defecta;

Volumul și tipul de ape industriale, precum și sursele din care provin acestea;

Asigurarea că operarea stațiilor de epurare, precum și tratarea nămolului rezultat din procesul tehnologic nu vor suferi anomalii;

- Asigurarea că efluentul de la stațiile de epurare nu va afecta mediul înconjurător;

Asigurarea că nămolul rezultat în urma procesului de operare va putea fi depozitat în condiții de siguranță pentru mediu;

Caracteristicile apelor uzate descărcate de sectorul industrial;

Situația facilităților existente utilizate în pre-epurarea apelor industriale, inclusiv a sistemelor de tratare și depozitare a nămolurilor, pentru a defini tipurile de procese, capacitățile, tehnologiile utilizate, condițiile, practicile de întreținere etc.;

- Descrierea modului în care se face evacuarea apelor uzate industriale în prezent;

Potențialul de toxicitate și/sau efectele cauzate de deversarea efluenților în sistemele de canalizare orășenești și în procesul de tratare a nămolurilor de la stațiile de epurare.

Experții noștri au evaluat, în cadrul activității specifice, sistemul apelor reziduale industriale, parcurgând următoarele activități:

Caracteristicile apelor reziduale și stadiul prezent al pre-tratării apelor reziduale;

Capacitatea proiectată în sensul încărcării cu poluanți (CBO_S conform cu Directiva 91/271/EC) și a capacității hidraulice determinate;

Descrierea tehnică a tehnologiei de tratare;

Analiza aplicării standardelor și reglementărilor în vigoare, pentru efluenți;

Revizuirea mecanismului curent prin care se eliberează aprobările de deversare în rețelele de canalizare.

Tratarea și depozitarea nămolurilor

Sunt analizate practicile curente de tratare și depozitare a nămolului luând în considerare următoarele aspecte:

Evaluarea tratării nămolurilor;

Evaluarea depozitării nămolurilor;

Pregătirea unei strategii de depozitare a nămolurilor la nivel județean.

Pe baza acestora sunt definite proiecțiile așteptate privind calitatea nămolurilor prin efectuarea unei campanii de teste și identificarea principalelor industrii care deversează efluenții în sistemele de canalizare municipale sau în cursuri de apă.

Proiecțiile costurilor estimative

Estimările de costuri pentru investțiile propuse țin cont de necesarul investițional la nivelul ariei de operare a OR, de reflectarea în tarif a acestor costuri, cât și de gradul de suportabilitate al populației. Scopul acestor estimări este ca:

standardele de tratare să fie în limitele standardelor de tratare din legislația românească în vigoare;

costurile pentru noile investiții să reflecte prețurile la zi și să fi fost corect estimate ținându-se cont de ratele corecte de schimb leu-euro.

Propunere de parametri fundamentali de proiectare pentru perioada 2017-2047

Propunerea de parametri fundamentali de proiectare pentru perioada 2017-20147 este formulată pe baza interpretării și evaluării datelor și informațiilor relevante colectate în etapele anterioare.

în opinia Consultantului, propunerea de parametri fundamentali de proiectare trebuie să aibă la bază o serie de “ținte” bine stabilite în ceea ce privește asigurarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare. La momentul elaborării prezentei revizuiri a Mașter Planului, Consultantul are în vedere să propună că anii 2018,2023, 2028,2023, 2047 să fie luați în considerare pentru prezentarea unor valori de referință în raport cu atingerea “țintelor”.

Printre parametrii fundamentali de proiectare pe care îi vom propune se vor număra:

tendințele consumului de apă: locuințe (menajer), instituții, sectorul comercial, sectorul industrial;

rata elasticității consumului față de variația de tarif;

rata elasticității consumului față de variația veniturilor;

standardele de cantitate și calitate ce trebuie îndeplinite în anii “țintă”;

debitul mediu și de vârf al alimentării cu apă;

rata de acoperire a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare;

venitul mediu pe gospodărie;

Capitolulllntroducere 10

numărul mediu de persoane pe gospodărie;

rata de scont;

fluxurile de ape uzate menajere și industriale;

valorile medii și de vârf ale fluxurilor de ape uzate în perioadele uscate și umede;

infiltrații de ape subterane în sistemul de canalizare;

intrări totale la stațiile de epurare;

debit total de intrare de ape uzate industriale la stațiile de epurare;

încărcare totală de materii organice CBO etc.

în graficul de mai jos sunt prezentate schematic etapele care vor fi parcurse pentru determinarea parametrilor fundamentali de proiectare.

Determinarea planului de investiții pe termen lung

Astfel, după evaluarea situației existente și identificarea deficiențelor din sistem, după definirea obiectivelor și țintelor județene și a parametrilor fundamentali de proiectare, au fost identificate și analizate opțiunile tehnice disponibile pentru toate facilitățile ce constituie parte integrantă din sistemul de apă și apă uzată ce urmează a fi proiectat.

Re s o u rc i n g Environmental

Consulting

Evaluarea alternativelor

Pentru alegerea alternativei optime este realizată o evaluare a opțiunilor tehnice prezentate mai sus, într-o primă etapă pe baza criteriilor economice și în a două etapă pe baza criteriilor tehnice, de mediu și a criteriilor sociale și instituționale.

Pentru prima etapă s-a utilizat o adaptare a abordării cost-eficacitate, iar pentru evaluarea finală a alternativelor propuse pentru sistemul de alimentare cu apă și canalizare la nivel de județ s-a utilizat o adaptare a analizei multi-criteriale, printr-o ponderare între criteriul economic, care se reduce la valoarea totală a fiecărei alternative, exprimată prin Valoarea Netă Actualizată (VNA), și a rezultatelor evaluărilor tehnice, inclusiv criteriile legislative/instituționale, cele privind mediul și opinia publicului țintă.

Actualizarea Analizei Cost-Beneficiu

Analiza cost-beneficiu care a stat la baza Aplicației de Finanțare pentru Proiectul aflat în curs de implementare prin POS Mediu va fi actualizată la închiderea acestuia, luând în considerare următoarele elemente principale:

- noile date socio-economice și evoluția acestora: număr de locuitori, nivelul veniturilor, nivelul PIB etc.;
tariful aplicat populației pentru serviciile de apă și canalizare (comparativ cu cel estimat în analiza cost-beneficiu inițială);
nivelul costurilor de investiții pentru implementarea Proiectului (comparativ cu cele estimate în analiza cost-beneficiu inițială), precum și investițiile și reinvestițiile viitoare;

nivelul costurilor de operare și întreținere pentru operarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare (comparativ cu cele estimate în analiza cost-beneficiu inițială).

In actualizarea Analizei se va ține cont de principiile și cerințele descrise în “Ghidul privind elaborarea Analizei Cost Beneficiu pentru proiectele de investiții” elaborat de CE, ediția 2008.

1.3 Structura Mașter Planului actualizat

1.3.1 Prezentare Generală

Prezentul Mașter Plan a fost elaborat pe baza documentului intitulat „Ghid elaborare Mașter Planurilor pentru proiectele de apă și apă uzată”.

Principalele componente sunt cuprinse în următoarele două volume:

Volumul I: Raport

Volumul II: Anexe -planșe desenate

1.3.2 Conținutul Volumului I: Raport

Mașter Planul revizuit are structura recomandată de către AM POS Mediu și anume:

Capitolul 0 Sumar executiv care

Capitolul 1 prezintă cadrul general al revizuirii Mașter Planului;

în Capitolul 2 este descrisă, pe larg, situația existentă, având că an de bază 2016.

Pe baza metodologiei prezentate la începutul secțiunii, în Capitolul 3 sunt prezentate previziunile/ estimările elaborate de către Consultant pentru orizontul 2017-2047.

Capitolul 4 prezintă obiectivele naționale, regionale și județene în ceea ce privește alimentarea cu apă și colectarea și tratarea apelor uzate.

Capitolul 5 descrie opțiunile de investiții propuse, metodologia de evaluarea a acestora și opțiunea recomandată.

în capitolul 6 este prezentată strategia la nivel județean cu privire la infrastructura de apă potabilă și apă uzată.

în Capitolul 7 este prezentat contextul de planificare și planul de investiții pe termen lung actualizat. Sunt prezentați, de asemenea: parametrii de proiectare, costurile unitare utilizate, etapizarea planului de investiții pe termen lung, costurile de investiție, costurile de operare și întreținere, programul de implementare pentru etapa a Il-a și cerințele instituționale pentru implementarea acesteia.

Capitolul 8 include o analiză financiară și economică a măsurilor propuse, în timp ce în Capitolul 9 este propus planul de evoluție a tarifelor, revizuit și o analiză a suportabilității acestora.

Capitolul 10 prezintă programul de investiții pentru etapa a II-a, prioritizarea investițiilor pentru această etapă (2014 - 2020), indicatorii cheie ai performanței, iar Capitolul 11 prezintă Planul de acțiune pentru implementarea acestei etape.

13.3 Anexe

Anexa planșe desenate

l.BC-MP-AA-TS Sisteme de alimentare cu apa in județul Bacau-Termen Scurt
2.BC-MP-AA-TL Sisteme de alimentare cu apa in județul Bacau-Termen Lung
3.BC-MP-AU-TS Aglomerări si clustere pentru apa uzata in județul Bacau-Termen Scurt

4.BC-MP-AU-TL Aglomerări si clustere pentru apa uzata in județul Bacau-Termen Lung

De asemenea, au fost întocmite anexe aferente capitolelor din cadrul Volumului 1, pentru o mai bună expunere a informațiilor prezentate:

Capitol 2 - Buletine de analiză;

Capitolul 3

o Anexa 3.1 Populația previzionala pentru perioada 2011-2050 din județul Bacau

o Anexa 3.2 Estimarea evoluției veniturilor populației in județul Bacau

o Anexa 3.3 Inventarul apelor uzate industriale

Capitol 4:

o Anexa 4.1 Aglomerări mai mari de 2000 le

o Anexa 4.2 Sisteme si zone de alimentare cu apa

Capitol 7:

o Anexa 7.1 Criteriul de proiectare

o Anexa 7.2 Cadrul instituțional

o Anexa 7.3 Planul de investitii pe termen lung

" Anexa 7.3.1 Costuri de investiție pe etape si UAT-uri

" Anexa 7.3.2 Totalul costurilor de investitii pe categorii de costuri pentru toate UAT-urile

• Anexa 7.3.3 Costuri de investitii pe etape si categorii de costuri

Capitol 8:

o Anexa 8.1- Eșalonarea investițiilor (costuri constante);

o Anexa 8.2 - Eșalonarea investițiilor (costuri curente);

o Anexa 8.3 - Eșalonarea costurilor de reinvestire (costuri constante);

o Anexa 8.4 - Eșalonarea costurilor de operare si intretinere (costuri constante);

o Anexa 8.5- Sinteza costuri si determinare VAN

CAPITOLUL 2 ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE

Decembrie 2017

Cuprins

Capitol 2 - Analiza situației curente

2.1 Sumar

2.2 Zonele proiectului

2.3 Caracteristicile Naturale

2.3.1 Mediu

2.3.2 Clima

2.3.3 Relief și topografie

2.3.4 Geologie și Hidrologie

2.3.5 Ecologie și Zone Sensibile

Tabel nr. 1.1.1.1.1. Calitatea aerului ambiental în anul 2016

2.4 Infrastructura

2.5 Evaluare socio-economică

2.5.1 Profilul socio - economic al României

2.5.2 Profilul Socio-economic al Regiunii Nord- Est

2.5.3 Profilul Socio - economic al Județului Bacău..........

2.6 Evaluare Instituționala și Cadrul Legal

2.6.1 Structura Instituționala in Sectorul Mediului

2.6.2 Tarife curente

2.7 Resurse de apă

2.7.1 Generalități

2.7.2 Apele de suprafață

2.7.3 Apele subterane

2.8 Poluarea apei

2.8.1 Surse majore de poluare

2.9 Consumul curent de apă

2.10 Facilități existente și perfomanță curentă

2.10.1 Infrastructura de alimentare cu apă

2.10.2 Infrastructura apei uzate

2.11 Suficiența datelor

2.12 Concluzii

Capitol 2 - Analiza situației curente

2.1 Sumar

Capitolul 2 descrie situația existentă pentru sistemele de apă și canalizare din Județul Bacău. Facilitățile existente, precum facilități de tratare și rețele, au fost vizitate de către Consultant, fiind realizate contacte cu autoritățile responsabile pentru a culege informații detaliate privind situația curentă.

Rezultatele culegerii de date și ale altor investigații sunt prezentate sumar mai jos.

Caracteristicile geologice ale Județul Bacău cuprind arcul estic al Munților Carpați, zonele joase ale râurilor și Podișul Moldovei. Munții Carpați sunt constituiți din roci sedimentare din Cretacic până în Pliocen. Principalele structuri tectonice sunt cute tectonice orientate pe direcția nord-sud. Cele mai recente sedimente sunt depozitele fluviatile din Cuaternar ce se găsesc în zonele depresionare ale râurilor.

Investigațiile socio-economice au furnizat informații privind dezvoltarea demografică, macro-economia, gradul de angajare a forței de muncă, principalele industrii și sectorul apei.

Populația stabilă a județului Bacău, la nivelul anului 2011 era de 616.168 locuitori (conform Recensământ); iar la nivelul anului 2016 populația de domiciliu era de cca 752.761 locuitori (conform Consiliul Județean Bacau), iar cea de rezidență era de 600.421 locuitori (INS). O caracteristică a județului Bacău este diferența foarte mare între populația de domiciliu (Înregistrată la Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Bacău) și populața rezidentă / stabilă (152.340 persoane, cât populația unui oraș mare).

Populația luata in considerare in realizarea Mașter Planului a fost cea rezidenta, de la INS la 01.01.2016.

S-a realizat o evaluare a cadrului instituțional și juridic. Cea mai importantă instituție locală în domeniul apei este S.C. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A.

Resursele de apă ale județului Bacău se compun din surse subterane și surse de suprafață, principalele surse de suprafață fiind reprezentate de Râul Uzului prin Lacul Poiana Uzului și râul Ciobănuș. Sursele principale de apă subterană sunt fronturile de captare apă subterană Mărgineni, Gherăiești și Poiana Morii. Mai sunt disponibile izvoare locale, în special în zonele de munte.

Alimentarea cu apă

Sistemele de alimentare cu apă deservesc 3 municipii și 5 orașe și 212 sate din cadrul a 85 de unități administrativ teritoriale (comune).

La nivel județean sunt identificate 71 sisteme de alimentare cu 101 instalații de captare (apă subterană sau de suprafață), 81 gospodării de apă (stații de tratare, stații de dezinfecție cu clor și/sau ultraviolete).

Lungimea totală a aducțiunilor și rețelelor de distribuție este de aproximativ 2.300 km de conducte.

Principalele surse de alimentare cu apă sunt râul Uzului prin Lacul Poiana Uzului pentru sistemul orașului Bacău și orașele de pe Valea Trotușului (Moinești, Dărmănești, Târgu Ocna, Onești), râul Ciobănuș pentru

orașul Comănești, fronturile de captare Gherăiești și Mărgineni pentru Orașul Bacău și frontul de captare Poiana Morii pentru orașul Buhuși.

Problemele generale sunt gestionate, situația curentă a sistemelor de alimentare cu apă este analizată, iar proiectele în derulare sunt evaluate. A fost evaluată performanța operațională curentă a captărilor de apă, a uzinelor de tratare a apei, aducțiunilor de apă, rezervoarelor, stațiilor de pompare și rețelelor de distribuție, fiind totodată propuse măsuri pentru îmbunătățirea situației în vederea creării de sisteme adecvate de alimentare cu apă.

Toate orașele dispun predominant de rețele vechi de distribuție, cu pierderi însemnate, depășind 40 % din volumul de apă intrată în sistem. Rețelele noi, construite în ultimii ani, se prezintă în general în condiții bune.

Colectarea și tratarea apelor uzate

La nivelul județului Bacău, după finalizarea lucrărilor în derulare, sistemele de canalizare vor fi caracterizate prin:

43 de stații de epurare municipale

142 stații de pompare apă uzată

cca. 1.100 km de rețea de canalizare.

Cele 57 aglomerări si 8 clustere deservesc cele 8 orașe și 85 de DAT uri

In urma elaborării Studiului de Fezabilitate „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău” cu finanțare din POS Mediu 2007-2013, au fost reabilitate/extinse stațiile de epurare Moinești Sud, Moinești Nord, Buhuși, Dărmănești și Târgu Ocna.

Sistemele de colectare a apelor uzate din sistemul urban sunt vechi, în stare avansată de uzură că urmare a nivelului mare al exfiltrațiilor și infiltrațiilor și a conectărilor inadecvate între conductele de apă pluvială și colectoarele de apă uzată.

Principalele probleme identificate sunt:

1. Debitul influent în facilitățile de epurare și concentrațiile scăzute de poluanți degradabili indică nivelul ridicat spre foarte ridicat al infiltrațiilor de apă în rețelele de canalizare din orașele analizate;
2. Nu este neobișnuită prezența de secțiuni de conductă deteriorate (beton sfărâmat, secțiuni colmatate, conducte de beton prin care au pătruns rădăcini de arbori etc.);
3. Rata insuficientă de branșare la rețelele de canalizare induce riscuri importante de sănătate publică în cele mai multe orașe, în special în zonele în care populația este alimentată din rețeaua de alimentare cu apă;
4. Apa uzată este parțial deversată direct în cursuri de apă de suprafață prin ocolirea facilităților de epurare existente.

Unele comune au soluții individuale de epurare pentru blocurile de apărtamente, precum fose septice sau stații de epurare monobloc.

Apă Uzată Industrială

Potrivit Raportului Anual privind Starea Mediului în Județul Bacău, pe anul 2015, principalele surse de poluare a apelor sunt evacuările de la stațiile de epurare industriale.

în județul Bacău, volumul total de ape uzate evacuate în anul 2015, a fost de 41275,12 mii m³, în scădere față de anul precedent (41574,12 mii m³). Această scădere este datorată fie reducerii, fie încetării activităților economice. Scăderi semnificative ale volumelor de ape uzate se remarcă la nivelul activităților specifice "Prelucrărilor chimice".

Evacuarea nămolului

In cadrul proiectului “Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău”, pentru etapa 2007-2014, s-a realizat Strategia de nămol, iar în perioada imediat următoare aceasta a început sa fie pusa in practica. Proiectul este implementat (este in curs de finalizare) de către S.C. Compania Regionala de Apa Bacau S.A., fiind cel mai mare proiect in domeniu implementat in județ.

Subliniem faptul că la nivel urban, stațiile de epurare sunt în curs de reabilitare/extindere/construcție. Treapta de prelucrare a nămolului pentru fiecare stație de epurare va fi realizată luând în considerare Strategia de nămol.

In mediul rural, nu sunt identificate facilități de eliminare a nămolului provenit din stațiile de epurare (depozitare temporara, transport, utilizare în agricultura etc). Pentru a evita orice impact negativ asupra mediului, sistemul de gestionare a nămolului necesită îmbunătățire imediată.

în acest sens, în următoarea etapa a proiectului (POIM 2014-2020), se va reanaliaza Strategia de nămol la nivel județean, luând în considerare toate volumele de nămol deshidratat provenite din stațiile de epurare.

2.2 Zonele proiectului

Județul Bacău face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României, fiind situat în partea centrală a Moldovei și având o suprafață de 6.621 km². Conform rezultatelor recensământului din 2011, populația stabilă (rezidentă) a județului se ridica la 616.168 locuitori, iar la nivelul anului 2016 populația înregistrată a fost de 752.761 locuitori, conform datelor Consiliului Județean Bacau, iar cea stabilă (rezidentă) de 600.421 locuitori (INS) . Principalele unități administrative simt: 3 municipii (Bacău, Onești, Moinești), 5 orașe (Buhuși, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Dărmănești și Comănești) și 85 de comune. Municipiul reședință de județ este Bacău, cu 196.883 locuitori înregistrați, din care rezidenți 139.687 (la nivelul lunii ianuarie 2016).

Orașul Bacău este unul din orașele importante ale Moldovei, având acces la mai multe drumuri europene.

Județul Bacău a fost unul dintre cele mai industrializate din regiune și rămâne cel mai important centru industrial al Moldovei.

Industriile predominante la nivel de județ sunt: industria chimică și a petrolului, industria alimentară, industria materialelor de construcții, industria lemnului și a hârtiei, industria textilă, industria componentelor mecanice, industria aeronautică.

Conform Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău, terenul agricol din Județul Bacău era de 320.009 ha în anul 2016, reprezentând 48,3% din suprafața totală a județului. Pe ansamblul Județului Bacău, pădurile ocupă cca. 40,3% din suprafața totală a acestuia.

Geografia județului Bacău este una complexă. Partea de vest este dominată de munți, în timp ce partea de est cuprinde platouri deluroase. Zonele de est ale județului sunt constituite din valea râului Șiret și zone deluroase poziționate la est de râul Șiret. Partea centrală, cu dealuri line, este drenată de râul Tazlău către valea râului Trotuș. Părțile vestice și nord-vestice sunt constituite din zone muntoase, la vest de râul Trotuș.

2.3 Caracteristicile Naturale 2.3.1 Mediu

2.3.1.1 Apa

Resursele de apă ale județului Bacău sunt constituite din apele de suprafață - râuri interioare, lacuri naturale și artificiale și într-o măsură mai mică, din apele subterane.

Județul Bacău este acoperit de Bazinul Hidrografic Șiret (BH Șiret).

Tabel 2.3-1: Resurse de apă teoretice și tehnic folosibile din BH Șiret

Resurse de suprafață		Resurse subterane
Teoretice	Tehnic folosibile	Teoretice	Tehnic folosibile

Milioane m³/an	Milioane rn’/an	Milioane m’/an	Milioane m’/an
1310	470	170	140

Sursa: Administrația Bazinală de Apă „Șiret” Bacău

Principalele cursuri de apă în Județul Bacău sunt prezentate succint mai jos.

Râul Șiret - străbate județul Bacău de la nord (în dreptul localității Hârlești) la sud (în dreptul localității Cornii de Jos) și constituie colectorul principal al rețelei hidrografice ce se desfășoară pe o lungime de 125 km. Râul Șiret are că principali afluenți râurile Trotuș și Bistrița.

Râul Trotuș - izvorăște din Munții Ciucului (jud. Harghita) si are o lungime totală de 158 km, din care 125 km în Județul Bacău, între localitățile Făgetu de Sus și Slobozia, având un bazin cu o suprafață de 4.440 kmp, (90 % în județul Bacău). Principalii săi afluenți sunt:

pe stânga: Asăul și Tazlăul, ambele cu izvoarele în munții Goșmanu - jud. Neamț;

pe dreapta: Sulta (izv. Vf. Ghempar), Ciobănuș, (izv. Vf. Viscol), Uzul (izv. Vf. Alb jud. Harghita), Dofteana (izv. Vf. Nemira Mare și Vf. șandru Mare), Slănicul (izv. Vf. Ghempar, cu 16 izvoare minerale pe cursul superior unde s-a dezvoltaț stațiunea Slănic Moldova), Oituz (izv. Vf. Mușat jud. Vrancea), Cașinul (izv. Vf. Clăbuc și Zboina Neagră), Bogdana, Căiuți și Bâlca (care datorită debitului mic și a rocilor permeabile seacă destul de frecvent).

Râul Bistrița - străbate Județul Bacău de la Nord (în aval de Buhuși) la sud pe o lungime de cca. 42 km, intrând pe o veche albie a Șiretului (în aval de Bacău).

Râurile: Tutova (cca. 15 km), Pereschivul (cca.25 km), Zeletinul (cca. 68 km), Berheciul (cca.66 km), Răcătăul (cca. 29 km), Soci, Mora, sunt principali afluenți ai Șiretului în partea de nord - est.

Regimurile de alimentare al râurilor se modifică treptat în funcție de relief. Debitul mediu multianual specific variază pe teritoriul Județului Bacău între 10 1/s.kmp în regiunea montană și 21/s*kmp în zona colinară.

Există câteva lacuri de înmagazinate - Bacău, Răcăciuni, Berești, Racova, Gârleni, Lilieci, Răcătau. Horgești și Poiana Uzului - care au un rol important în generarea de hidroenergie, în irigare, că sursă de apă de suprafață, că fond piscicol și structuri de prevenire a inundațiilor.

Primul acvifer de apă subterană în câmpiile râurilor din Județul Bacău se găsesc la aproximativ 6 m adâncime.

în județul Bacău, calitatea apelor de suprafață și a apelor subterane este controlată și monitorizată de A.N. “Apele Romane” - Administrația Bazinală de Apă „Șiret” Bacău. Calitatea apei subterane este monitorizată și de către societățile economice pentru indicatorii specifici activităților acestora.

O analiză a parametrilor fizici și chimici realizată în 2012 a demonstrat că în majoritatea cazurilor calitatea apei subterane încă este inadecvată pentru folosirea că și sursă de apă potabilă. Riscul este ridicat pentru perioade scurtă, medie și lungă; decontaminarea apelor subterane va fi dificilă și foarte costisitoare de realizat, iar în unele zone chiar imposibilă. Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil și are consecințe grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă potabilă, depoluarea surselor de apă din pânza freatică fiind un proces anevoios. Cele mai poluate ape subterane sunt poluate de unele companii chimice precum S.C Amurco S.R.L. Bacău, S.C. Carom S.A. Onești, S.C.

Chimcomplex S.A. Borzești, S.C. Conpet S.A. -punct de lucru-Sector Operare Moinești, S.C. OMV Petrom S.A. Moinești.

Principalele surse de alimentare cu apă sunt râul Uz, prin Lacul Poiana Uzului, pentru orașul Bacău și pentru orașele din valea Trotușului (Moinești, Dărmănești, Tg. Ocna, Onești), Râul Ciobănuș pentru orașul Comănești, fronturile de captare Gherăiești și Mărgineni pentru orașul Bacău și frontul de captare Poiana Morii pentru orașul Buhuși.

Localitățile legate la rețeaua centrală de distribuție a apei potabile, făcând parte din Compania Regională de Apă Bacău si aflate in aria de operare a acesteia, la nivelul anului 2016 erau: Bacău, Mărgineni, Saucesti, Buhusi, Moinești, Targu Ocna, Darmanesti, Ardeoani, Casin, Cleja, Cotofanesti (sistemul Borsani), Dofteana, Faraoani, Filipesti, Hemeius (sistem Fantanele), Magiresti, Poduri, Prăjești, Ștefan cel Mare (sistemul Ștefan cel Mare, Bogdana, Negoiesti), Tamasi, Tatarasti, si Traian.

(Sursă:Compania Regională de Apă Bacău).

2.3.1.2 Deșeuri

Deșeurile municipale reprezintă totalitatea deșeurilor generate în mediul urban și rural din gospodării, instituții, unități comerciale, agenți economici (deșeuri menajere și asimilabile), deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, deșeuri din construcții-demolări generate în gospodării și colectate de operatorii de salubritate și nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești.

Responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale aparține administrațiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri, inclusiv monitorizarea depozitelor de deșeuri după închidere.

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate în anul 2014 era de 75,41 % populație deservită la nivelul județului Bacău, din care 97,31 % în mediul urban și 58,58 % în mediul rural (Sursa: Raport anual privind starea mediului in județul Bacau, pe anul 2015).

Tabel 2.3-2: Cantități de deșeuri generate în anul 2014

Tip deșeu	Cantități generate și colectate (tone)
Total deșeuri municipale generate	137.153, 61
Deșeuri municipale reciclate	14.260, 57
Deșeuri industriale nepericuloase	257.353, 92
Deșeuri industriale periculoase	13.162, 87

Sursa: Raport anual privind starea mediului in județul Bacau, pe anul 2015

în prezent cea mai mare parte a deșeurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare. La nivelul județului Bacău au existat șapte depozite neconforme pentru deșeuri nepericuloase (clasa „b”) aferente localităților urbane și 195 spații de depozitare a deșeurilor în mediul rural.

Conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, închiderea și ecologizarea spațiilor de depozitare a deșeurilor în mediul rural s-a finalizat până la data de 16 iulie 2009, închiderea celor șapte depozite neconforme din mediul urban realizandu-se prin proiectul Managementul integrat al deșeurilor în județul Bacău, finanțat prin POS Mediu.

La 1 ianuarie 2011 a intrat în operare depozitul conform Bacău, depozit care deservește tot județul Bacău. Depozitul este în operarea Primăriei Municipiului Bacău și deține Autorizația integrată de mediu nr. 9/29.08.2011, valabilă până la 29.08.2021.

Concomitent cu sistarea depozitării pe depozitele neconforme, au fost realizate stații de transfer și sortare care au preluat deșeurile colectate din localitățile în care a fost sistată activitatea pe depozitele neconforme. Astfel în cursul anului 2011 erau în operare stația de transfer și sortare Comănești, cu o capacitate proiectată de 80 t/zi, respectiv stația de sortare Moinești, cu o capacitate proiectată de 21 t/zi.

Tabel 2.3-3: Compoziția deșeurilor menajere în anul 2014

Compoziția	2014
Compoziția	Cantitate mii tone	%
Hârtie/carton	18,34	16,6
Sticlă	5,48	4,96
Metal	2,27	2,06
Materiale plastice	14,80	13,4
Deșeuri biodegradabile (vegetale și animale)	65,88	59,62
Altele *⁾	2,29	2,08
Lemn	1,44	1,82
Total	110,5	100

Sursa*) - deșeurile inerte vor fi incluse în categoria altele

în anul 2011 sistemul de colectare selectivă s-a implementat în toate orașele județului Bacău și în 56 de comune.

Tabel 2.3-4: Cantități de deșeuri colectate selectiv în anii 2011- 2012

Anul	Cantitatea totală de deșeuri colectată selectiv (tone)	PET	Plastic	Hârtic/Carton	Sticlă	Metal	Lemn
2011	1987,64	367,45	78,37	1301,77	17,35	198,9	23,8
2012	1187	270,18	185,270	709,86	2,6	19	0

Sursa: Raportare semestrială proiecte colectare selectivă

Deșeurile valorificabile din deșeurile municipale (hârtie, carton, materiale plastice, deșeuri metalice, deșeuri textile, sticlă, etc) sunt colectate de către operatori specializati/autorizați și predate unităților de reciclare din județul Bacău.

Tabel 2.3-5: Reciclatori de deșeuri de ambalaje la sfârșitul anului 2015

Material	PET	Materiale plastice (HDPE, PVC, LDPE PP PS)	Hârtie/ Carton	Metal (oțel, aluminiu^	Lemn	Textile (bumbac, iuta)	Sticlă
Material	PET	Materiale plastice (HDPE, PVC, LDPE PP PS)	Hârtie/ Carton	Metal (oțel, aluminiu^	Lemn	Textile (bumbac, iuta)	albă	colorată
Număr colectori	71	21	21	44	7	8	7	7
Număr Valorificatori energetici	-	-	-	-	-	-	-	-

Material	PET	Materiale plastice (HDPE, PVC, LDPE, PP, PS)	Hârtie/ Carton	Metal (oțel, aluminiu)	Lemn	Textile (bumbac, iuta)	Sticlă
							albă	colorată
Număr reciclatori	1	1	0	1	0	0	0	0

Sursa: Raport anual privind starea mediului injudetul Bacău, pe anul 2015

Din cauza procentului scăzut de colectare selectivă a deșeurilor de la populație, componentele reciclabile din deșeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, materiale plastice, metale) nu se recuperează, ci se elimină prin depozitare finală împreună cu celelalte deșeuri municipale.

în prezent, la nivelul județului Bacău deșeurile periculoase, că parte din deșeurile menajere și asimilabile deșeurilor menajere, nu sunt colectate separat deoarece nu există posibilități de tratare și eliminare a acestora.

Materia biodegradabilă din deșeurile municipale reprezintă o componentă majoră. în cadrul proiectului "Managementul integrat al deșeurilor în municipiul Bacău și în 22 de comune" a fost construită, în imediata vecinătate a depozitului conform, o stație de compostare cu o capacitate de 2.200 t/an. în Mașter Planul privind gestionarea deșeurilor la nivelul județului Bacău se propune extinderea ariei de deservire a stației de compostare existentă, pentru încă alte 30 de comune. Astfel, capacitatea stației trebuie extinsă de la 2.200 t/an la 5.000 t/an.

în municipiul Bacău, în anul 2012 a fost pus în funcțiune un tocător de resturi vegetale (crengi, frunze). Materialul rezultat este compostat și utilizat în activitatea secției Spații Verzi.

în cadrul proiectului "Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Bacău" sunt în execuție următoarele obiective:

Construirea în partea vestică a județului a unei noi stații de compostare, cu o capacitate de 8.500 t/an pentru tratarea deșeurilor biodegradabile și alte tipuri de deșeuri verzi și deșeuri biodegradabile din piețe;

Achiziționarea unui tocător-bio în valoare de 50,000 euro pentru orașul Comănești, urmând a se construi o platformă de compostare a deșeurilor biodegradabile în zona stației de transfer Comănești și să se amplaseze la punctele de colectare existente, containere inscripționate pentru colectarea selectivă a deșeurilor biodegradabile.

în cadrul aceluiași proiect, Consiliul Județean Bacău a achiziționat și a dat în administrare către 88 de unități administrativ teritoriale din județ, un număr de 80.940 de unități de compostare individuală.

2.3.1.3 Mediul urban

Dezvoltarea zonelor urbane este caracterizată de parametri de ordin social, economic, cultural, politic și ecologic. Raportul dintre suprafața totală și cea construită este definit de tipologii ale așezărilor, topografie și prezența cursurilor de apă.

Factorii foarte importanți care trebuie avuți în vedere la construirea de structuri înalte sunt capacitatea portantă și comportamentul subsolului. Funcționarea unei zone urbane trebuie asigurată prin furnizarea utilităților și facilităților infrastructurale necesare (alimentare cu apă, colectare apă uzată, alimentare cu energie electrică și termică, gaze naturale, trotuare și străzi, zone verzi, parcuri și grădini, depozite pentru deșeuri municipale și inerte etc.), care să fie conforme cu standardele minime de confort și sănătate pentru populație.

2.3.1.4 Interacțiunea Agricultură - Mediu

Pe lângă sectorul industrial, sectorul agricol poate deveni o importantă sursă de poluare, cu posibil impact negativ asupra calității mediului (în special asupra apei și solului), asupra biodiversității, putând afecta sau chiar distruge unele ecosisteme.

Evoluția utilizării solului în agricultură în ultimii ani (începând cu anul 2008) în Județul Bacău este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel 2.3-6: Evoluția utilizării solului în agricultură

Nr. crt.	Categoria de folosință	Suprafața (ha)
Nr. crt.	Categoria de folosință	2011	2012	2013	2014	2015
1.	Arabil	186837	186014	186728	186344	187399
2.	Pășuni	87443	88235	87456	86323	82737
3.	Fânețe și pajiști naturale	39557	40128	39557	39511	41135
4.	Vii	4238	5132	4240	5922	6546
5.	Livezi	1702	1474	1677	2666	2913
TOTAL AGRICOL		319777	320083	319668	320756	320730

Sursa: OSPA Bacău

Evoluția repartiției terenurior agricole la nivelul județului Bacau in perioada 2011-2015 Impactul unor factori de degradare — precum eroziunea, alunecările de teren, zonele inundabile, efectele acizilor, compactarea, deficitul de nutrienți etc. - asupra calității solului în Județul Bacău este sumarizat în tabelul de mai jos.

Tabel 2.3-7: Impactul unei serii de factori asupra situației calității solului
Factori de degradare	2011	2012	Anul 2013	2014 \| 2015
Factori de degradare	Suprafața (ha
Eroziune	184.186	184.186	184.186	184.186	184.019
Alunecări de teren	90.243	90.243	90.243	90.243	90.327
Inundab Uitate	17.086	17.086	17.086	17.086	17.086
Acidifiere	82.943	86.000	86.000	86.100	86.200
Compactare	136.258	136.600	136.600	136.600	136.800
Deficit de elemente nutritive	308.155	310.000	310.000	310.000	310.991
Volum edafic redus	28.455	28.750	28.750	28.750	28.750
Sărăturare	3.004	3.004	3.004	3.004	3.008
Exces de umiditate stagnant	97.900	97.800	97.800	97.800	98.020
Gleizare	44.537	44.537	44.537	44.537	44.677
Pseudogîeizare	92.021	92.021	92.021	92.021	92.320
Secetă periodică	67.850	67.900	67.900	67.900	67.900
Terenuri nisipoase	4.700	4.700	4.700	4.700	4.700
Total suprafețe degradate	1.157.338*)	1.162.823	1.162.823	1.162.923	1.164.798**)

Sursa: OSPA Bacău

*) Suprafețe cumulate (unii factori de degradare se suprapun pe aceleași suprafețe).

**) Suprafața „cumulată” a crescut din evoluția degradărilor (acidifiere, deficit de elemente nutritive) și prin recartarea unor teritorii.

tu Eroziune

EJ Alunecări de teren

Inundabilitate
Acidifiere

ta Compactare

El Deficit de elemente nutritive

B Volum edafic redus

Să rât urare

b Exces de umiditate stagnant

£ Gleizare

O Pseudogîeizare

Repartiția soluilor afectate de degradare inanul 2015

2.3.1.5 Biodiversitate

Identificarea habitatelor în Județul Bacău a fost realizată luând în considerare o serie de factori precum speciile dominante, formarea plantelor, caracteristicile zonei, locația geografică, altitudinea, topografia, rocile și solul.

Diversitatea solului și condițiile climatice și hidrografice din Județul Bacău au fost favorabile dezvoltării de habitate bogate și variate.

în Județul Bacău au fost identificate 12 tipuri de habitate acoperind o suprafață totală de 3.673,84 ha:

Habitate de apă dulce - 1 habitat acoperind o suprafață totală de 49,42 ha;

Habitate specifice pajiștilor și tufărișurilor - 7 habitate acoperind o suprafață totală de 559,15 ha;

Habitate de pădure — 4 habitate acoperind o suprafață totală de 3.065,27 ha.

Flora sălbatică de interes comunitar în Județul Bacău cuprinde 7 specii de plante superioare acoperite de OUG 57/2007 (cu modificările și completările ulterioare) privind regimul zonelor protejate, conservarea habitatelor naturale și conservarea florei și faunei sălbatice.

Flora sălbatică de interes național în Județul Bacău cuprinde 34 de specii de plante.

Fauna sălbatică de interes comunitar în Județul Bacău cuprinde 217 specii de animale, incluzând 15 specii de mamifere, 174 specii de pasări, 7 specii de reptile, 11 specii de amfibieni, 4 specii de pești, 2 specii de nevertebrate și 4 specii de insecte.

Fauna sălbatică de interes național în Județul Bacău cuprinde 70 de specii de animale, incluzând 14 specii de mamifere, 46 specii de păsări, 3 specii de reptile, 5 specii de amfibieni, 1 specie de pește și 1 specie de insecte.

2.3.1.6 Tipuri de arii protejate

Județul Bacău dispune de următoarele tipuri de arii protejate:

12 arii naturale protejate de interes comunitar;

3 arii de protecție specială avifaunistică (SPA) acoperind o suprafață de 16,030.9 ha, din care 7,394.74 ha sunt localizate pe teritoriul Județului Bacău;

9 situri de importanță comunitară (SCI), primele 3 acoperind o suprafață totală de 5,131.70 ha, toate fiind localizate pe teritoriul Județului Bacău.

12 arii naturale protejate de interes național, acoperind o suprafață de 9,710.70 ha
17 arii naturale protejate de interes județean și local, acoperind o suprafață de 125.83 ha

Tabel 2.3-8: Lista ariilor naturale protejate de interes comunitar

SPA
Nr."' crt.	Denumire	Localizare	Suprafața (ha)		Suprafața suprapusă pe supraf. ANP (%)	Suprafața ocupată din supraf. Județului (%)
			Totala	Pe terii. jud. Bacău
1	Lunca Șiretului Mijlociu	Jud: Neamț, Iași, Bacău	10.455	1777,35	0	0,269173

2	Lacurile de Acumulare Buhuși - Bacău - Berești	Jud. Bacău	5.576	5.576		100	0,844465
3	Piatra Șoimului -Scorțeni - Gîrleni	Jud: Neamț, Bacău	37.445	16850,25		0	2,551908
TOTAL			53.476	24.204		-	3,665546

Nr. crt.	Denumire	Localizare	Suprafața (ha)		Suprafața suprapusă pe supraf. ANP (%)		Suprafața ocupată din supfaf. Județului (%)________
Nr. crt.	Denumire	Localizare	Totală	Pe terit. jud. Bacău	Suprafața suprapusă pe supraf. ANP (%)		Suprafața ocupată din supfaf. Județului (%)________
1	Creasta Nemirei	Jud. Bacău	3.509	3.509	100		0,531425
2	Slănic	Jud. Bacău	1408	1408	0		0,213236
3	Dealul Perchîu	Jud. Bacău	185	185	91,33		0,028018
4	Măgura Targu Ocna	Jud. Bacău	844	844	14,58		0,127821
5	Lacurile din jurul Măscurei	Jud: Bacău, Vaslui	1160	139,2	0		0,021081
6	Nemira-Lapoș	Jud: Bacău Covasna Harghita	9.865	4833,85	0		0,732069
7	Oituz - Ojdula	Jud: Bacău Covasna Vrancea	15.319	11,5	0,09		0,001742
8	Lunca Șiretului Inferior	Jud :Bacău, Vrancea, Galați, Brăila	25.081	501,62	2,15		0,075968
9	Munții Ciucului	Jud: Bacău Harghita, Neamț	59.641	9542,56	0		1,445186
TOTAL			117.012	20.975	-		3,176546

Sursa: Raportul Anual privind Starea Mediului în județul Bacău, pe anul 2015

Creșterea sistemului socio-economic, turismul necontrolat practicat intens sau alți factori antropicî precum abandonarea deșeurilor menajere pot exercita presiuni asupra biodiversității în Județul Bacău și pot duce la deteriorarea ecosistemelor prin degradarea florei sălbatice, perturbarea speciilor de animale.

2.3.2 Clima

Județul Bacău are o climă continentală, cu ierni reci și veri calde, și o circulație atmosferică predominantă dinspre nord și nord-vest. In zonele montane, clima este moderat-continentală cu ninsori importante iama.

Temperatura medie este cuprinsă între 2°C în zona montană și 9°C în zona subcarpatică.

2.3.3 Relief și topografie

Localizat în partea de est a României (centrul Moldovei), Județul Bacău dispune de o suprafață de 6.621 km² (2,8% din teritoriul național).

Geografia Județului Bacău este una complexă. Partea de vest este dominată de munți în timp ce partea de est cuprinde platouri deluroase. Părțile estice ale județului sunt constituite din valea Râului Șiret și zonele deluroase ale Râului Șiret.

Partea centrală cu dealuri line este drenată de râul Tazlău cătie valea Râului Trotuș. Părțile vestice și nord-vestice sunt constituite din zonele montane aflate la vest de Râul Trotuș.

Resursele hidrografice ale județului sunt extinse și includ râuri, lacuri și apa subterană. întreaga rețea hidrografică este legată de Râul Șiret. Alte râuri importante sunt Trotuș, Bistrița, Tazlău, Cașin, Oituz etc. Există două tipuri de lacuri, după modul de origine: un lac natural (Balatau) și un baraj artificial (Uz).

Conform Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău, terenul agricol din Județul Bacău era de 320.730 ha în anul 2015, reprezentând 48,44% din suprafața totală a județului. Pe ansamblul Județului Bacău, pădurile ocupă 42,42% din suprafața totală a acestuia.

Stațiunea Slănic-Moldova este principala atracție turistică, vizitatorii venind atât pentru petrecerea timpului liber, cât și pentru tratament. în apropiere de Slănic-Moldova se găsesc minele de sare Târgu Ocna.

2.3.4 Geologie și Hidrologie

2.3.4.1 Introducere

Acest capitol oferă o prezentare generală a principalelor unități geologice ale Județului Bacău și a caracteristicilor hidrogeologice generale.

Datele se bazează pe hărțile geologice și hidrogeologice ale României (vezi Capitolul 1.2). Hărțile geologice la scara 1:200.000 acoperă Județul Bacău. Datele hidrogeologice sunt extrase din harta hidrogeologică a României scara 1:1.000.000. Nu sunt disponibile în prezent hărți hidrogeologice detaliate.

Acest capitol se constituie într-o primă abordare generală privind geologia și hidrogeologia Județului Bacău. în proiectele ulterioare trebuie realizată o cercetare detaliată și o culegere de date specifice.

2.3.4.2 Date disponibile

Sursele de date disponibile pentru prezentarea generală geologică-hidrogeologică a Județului Bacău includ:

Harta Hidrogeologică a României sc. 1:1.000.000 (1969) a Institutului Geologic al fostei Republici Socialiste România

Hărți geologice, sc. 1:200.000, ale Institutului Geologic al fostei Republici Socialiste România planșele nr. 14 Iași (1968), nr. 21 Bacău (1968) și nr. 22 Bârlad (1966)

2.3.4.3 Prezentare generală a unităților geologice și morfologice ale Județului Bacău

Județul Bacău cuprinde arcul estic al Munților Carpați la vest, zonele joase ale râurilor Bistrița și Șiret în centru și Podișul Moldovei între Râul Șiret și râul Tutova în est.

Arcul estic al Munților Carpați constă dîntr-o zonă externă cu dealuri ridicându-se din zonele joase până la altitudini de 400 - 750 mdMN și o zonă internă, care ajunge la altitudini de 1.626 mdMN în Munții Nemira în sud-vestul Județului Bacău.

Zona internă a Arcul estic al Munților Carpați este constituită din diferite formațiuni de roci din Cretacic până în Miocen.

Principalele structuri tectonice sunt centuri cutate de mari dimensiuni orientate pe direcția N-S (Figura 2.3-4, Figura 2. 3-2) Aceste centuri cutate sunt fragmentate intern de falii normale, falii de încălecare și falii de deplasare orientate preponderent paralel cu cutele pe direcția N-S, în conformitate cu aceste structuri tectonice formațiunile de roci sunt orientate pe direcția N - S. Aceasta presupune că schimbările litostratigrafice apar preponderent perpendicular pe centurile cutate dinspre V spre E (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2).

Dealurile line ale zonei externe a Arcului estic al Munților Carpați marchează tranziția de la zona internă a Munților Carpați la zonele joase din est. Aici se găsesc formațiunile de roci cele mai ridicate (în speță cele mai recente) din Miocenul superior până în Pleistocenul inferior. Rocile sedimentare din Miocen sunt puternic afectate de faliere și cutare, în timp ce sedimentele din Pliocene sunt aparent nederanjate la marginea Munților Carpați (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2).

Podișul Moldovei din estul Județului Bacău între râurile Șiret și Tutova cuprinde roci sedimentare din Miocenul superior până în Pleistocen (Figura 2.3-3).

Cele mai recente sedimente în Județul Bacău sunt depozite aluviale și fluviali le din Holocen în zonele joase și văile râului.

2.3.4.4 Geologia și hidrogeologia Arcului estic al Munților Carpați

2.3.4.4.1 Zona internă

Zona internă a Arcului estic al Munților Carpați cuprinde Județul Bacău de la granița să de vest la cea de est până la Târgu Ocna-Moinești-Tazlău. In această zonă pot fi distinse 6 unități geologice după litologie și vârstă. Fiecare unitate este marcată de un număr (PI- P6) pentru a le evidenția clar pe hărți (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2).

Mai jos, unitățile litostratigrafice sunt prezentate de la cel mai vechi la cel mai recent.

Depozite de flis din Cretacicul inferior (Neocomian) (PI):

Cele mai vechi și mai adânci stratigrafie roci sedimentare în Județul Bacău constau din gresii, calcare și spilit (un tip de bazalt) descoperite pe o centură îngustă orientată pe direcția N-S la vest de Cosnea (PI) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2).

Aceste roci sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). Prezența gresiilor și calcarelor indică însă că aceste roci ar putea avea o oarecare importanță hidrogeologică.

Depozite de flis din Cretacicul inferior (Barremian-Aptian) (P2):

Sedimentele de flis Barremian-Aptian cuprinzând sisturi, gresii și calcarenite (P2) acoperă flisul din Neocomian la vest, creând lanțul muntos Heghes și Vaica (1.305 mdMN) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2),

Aceste roci sedimentare sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). Prezența gresiilor și calcarenitelor indică însă că aceste roci ar putea avea o oarecare importanță hidrogeologică.

Roci sedimentare din Cretacicul inferior (Neocomian până în Albian) (P3):

Formațiunile de roci din Neocomian până în Albian cuprind diferite litologii precum sisturi, mame și gresii (P3) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2). Aceste roci sedimentare apar într-o centură îngustă de 1 - 4 km lățime pe direcția N-S la est de Brusturoasa și Plăiesii de Jos. Rocile sedimentare din Neocomian până în Albian sunt situate tectonic la baza sedimentelor de flis din Albian (P4) (Figura 2.3-2). Intern, formațiunile de roci din Neocomian până în Albian sunt intens faliate de-a lungul faliilor de încălecare și faliilor normale pe direcția N-S.

Aceste roci sedimentare sunt în general clasificate drept impermeabile într-o manieră generală (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). Prezența gresiilor indică faptul că aceste roci ar putea fi de o oarecare importanță hidrogeologică.

Depozite de flis din Cretacicul inferior (Albian) (P4):

Depozitele de flis din Albian cuprinzând preponderent sisturi și gresii constituie zona montană (până la 1.122 mdMN) în jurul localităților Casinu Nou, Cosnea, Palanca și la est de Brates (P4) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2). Aceste roci sedimentare creează cupole structurale și sunt restrânse tectonic la est și vest de mari falii de încălecare.

Rocile sedimentare din Albian sunt în general intens unite, astfel sunt permeabile într-o anumită măsură (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). în conformitate cu aceasta, sedimentele de flis din Albian ar putea găzdui acvifere locale.

Roci sedimentare din Paleogen (P5):

Rocile sedimentare din Paleogen cuprind o varietate de litologii precum mame, argile, depozite de flis, disodilă (un tip de bitum), brecii, sisturi argiloase-mămoase și gresii (P5) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2). Aceste roci sedimentare constituie curmătura centrală pe direcția N-S a Arcului Munților Carpați în Județul Bacău și sunt cutate până la cei mai înalți munți (1.626 mdMN). Partea estică a centurii de cutare din jurul localității Taslau de Sus este intens tectonizată și fragmentată în segmente cutate (Figura 2.3-2). La vest de Târgu Ocna este situat un corp de sare pe direcția N-S, acoperit de roci sedimentare. Nu există informații privind impactul sării asupra acviferelor din aval.

Gresiile și mamele constituie cea mai mare parte a rocilor sedimentare din Paleogen. Acestea sunt intens unite, și astfel sunt permeabile într-o anumită măsură (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). în conformitate cu aceasta, gresiile și mamele din Paleogen ar putea găzdui acvifere.

Roci sedimentare din Miocen (P6):

Rocile sedimentare din Miocen cuprind ghips, sisturi argiloase, gresii, mame, conglomerate, brecii, calcare, tuf vulcanic, sare, argilă și nisipuri (P6). Rocile sedimentare din Miocen se suprapun rocilor din Paleogene (P5) în zona aflată la vest de Momești, Comănesti și Dărmănesti. Principalele structuri tectonice sunt andine și sincline orientate pe direcția N-S (Figura 2.3-1, Figura 2,3-2). Rocile sedimentare din Miocen formează centura de cutare din exteriorul Munților Carpați (partea estică) între Moinești și Sărata (Figura 2.3-1).

Aceste roci sedimentare sunt clasificate hidro geologic drept impermeabile într-o manieră generală, astfel prezența acviferelor la adâncime nu poate fi exclusă (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)).

De-a lungul părții estice a centurii Arcului Munților Carpați, apar roci sedimentare macrogranulare (gresii, conglomerate) din Miocenul inferior (Burdigalian) în centuri orientate pe direcția N-S între Sărata în nord și Gura Văii în sud. Aceste roci sedimentare sunt clasificate hidrogeologic drept poroase și permeabile și astfel ar putea găzdui acvifere locale (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)).

2.3.4.4.2 Zona externă

Zona externă a Arcului estic al Munților Carpați cuprinde zona deluroasă dintre Câmpuri, Casin, Gura Văii, Valea Seaca, Sărata, Lunconi și Birjoveni în vest și văile râurilor Bistrița și Șiret în est.

Rocile sedimentare din Miocen (P6):

Rocile sedimentare din Miocenul superior preponderent neatinse cuprind calcare, mame, argile și nisipuri (P6). Aceste roci sedimentare constituie zona deluroasă (până la 458 mdMN) la est de centura de cutare a Carpaților între Cleja la sud și Girlenii de Sus la nord (Figura 2.3-1). La nord de râul Bistrița, rocile sedimentare din Miocenul superior constituie zona dintre Bahna și Birjoveni.

Aceste roci sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală, deși prezența acviferelor de adâncime nu poate fi exclusă (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)).

Roci sedimentare din Pliocen și Pleistocenul inferior (P7):

Sedimentele din Pliocen la Pleistocenul inferior cuprinzând mame, argile, gresii, nisipuri și pietrișuri se suprapun sedimentelor din Miocen la est de Casin, Capata și Cleja (P7) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-3). Aceste sedimente constituie zona deluroasa (până la 750 mdMN) care ajunge la est de terasele râului Șiret, unde rocile sedimentare din Pleistocenul inferior (“Strat de Cindesti”) sunt acoperite de depozite de loess din Pleistocenul mijlociu spre superior (P8).

Sedimentele din Pliocen până la Pleistocenul inferior, în special “Stratul de Cindesti” din zona externă a Munților Carpați, sunt în general clasificate drept permeabile, astfel ar putea găzdui acvifere (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). “Stratul de Cindesti” din Pleistocenul inferior cuprinde orizonturi acvifere de adâncime.

In cadrul centurii de cutare a Munților Carpați, nisipurile și pietrișurile din Pliocen formează centrul a două sincline: prima orientată de la nord la sud între Moinești și Dofteana (Figura 2.3-1), a două la vest de Dărmănesti. Aici, sedimente permeabile (P7) acoperă sedimente impermeabile (P6) într-o sinclină, formând o locație adecvată pentru acvifere în sedimentele din Pliocen până la Pleistocenul inferior (P7).

23.4.5 Geologia și hidrogeologia Podișului Moldovei

Zona deluroasă cu înălțimi de până la 522 mdMN formează un podiș constituit din roci sedimentare din Miocenul superior (P6) până la Pleistocenul superior (P7). Cele mai vechi sedimente din Miocenul superior

(P6) apar Ia nord în jurul localității Secueni. Secvențialitatea stratigrafică devine mai recentă către sud, cu sedimente din Miocenul superior și Pliocenul inferior (P6, P7) apărând în jurul localităților Satu Nou, Godinesti de Jos, Avramesti, Mireni și Corbasca.

Cele mai recente sedimente din Podișului Moldovei sunt depozite de loess din Pleistocenul superior (P8) pe cute orientate N-S între râurile Șiret, Berheciu, Zeletin și Tutova (Figura 2.3-3).

Sedimente fluviatile din Holocen (nisipuri și pietrișuri) (P8) sunt depozitate pe direcția NS în albiile râurilor Șiret, Berheciu, Zeletin și Tutova (Figura 2.3-3).

Roci sedimentare din Miocenul superior si Pliocenul inferior (P6):

Aceste roci sedimentare cuprind calcare, mame, argile, nisipuri și cinerite (cenușă vulcanică) nisipuri (P6). Aceste sedimente constituie cea mai mare parte a podișului și sunt acoperite de sedimente mai recente (P7) la sud de Tatarastî - Xxxxxxxxx X- Xxxxxxx - Stoisesti (Figura 2.3-3).

Rocile sedimentare din Miocenul superior și Pliocenul inferior în partea de nord a Podișului Moldovei până în sud la Buhoci - Filipeni - Colonesti sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală, deși prezența acviferelor de adâncime nu poate fi exclusă (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000 000 (1969)). Rocile sedimentare din Miocenul superior și Pliocenul inferior din partea de sud a Podișului Moldovei, cuprinzând preponderent nisipuri, sunt clasificate drept permeabile și ar putea găzdui acvifere.

Rocile sedimentare din Pliocenul median la Pleistocenul inferior (P7):

Rocile sedimentare din Pliocenul mediu și superior cuprind argile și nisipuri. Sedimentele din Pleistocenul inferior în “Stratul de Cindesti” și “Stratul de Bălăbănești” cuprind pietrișuri (P7). Aceste sedimente constituie partea cea mai sudică a Podișului Moldovei, la sud de Tatarastî - Frumuselu - Glavanesti -Coroiestii de Jos (Figura 2.3-3).

Aceste sedimente cuprind preponderent nisipuri și pietrișuri, fiind clasificate hidrogeologic drept permeabile și ar putea găzdui acvifere (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000 000 (1969)).

Sedimente din Pleistocenul mijlociu până la Holocen

Cele mai recente sedimente ale Podișului Moldovei cuprind pietrișuri, nisipuri și depozite de loess (P8) (Figura 2.3-3). Depozite de loess microgranular constituie crește pe direcția N-S din partea cea mai estică a Podișului Moldovei între văile râurilor. Sedimente fluviatile macro-granulare (pietrișuri și nisipuri) sunt depozitate pe albiile râurilor Tutova, Zeletin și Berheciu.

Porțiunile macro-granulare ale acestor sedimente, precum nisipuri și pietrișuri, din albiile râurilor sunt clasificate hidrogeologic drept poroase și permeabile și de obicei găzduiesc un strat freatic superficial (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). Depozitele de loess micro-granulare au în general o permeabilitate scăzută.

Figura 2.3-1: Unități geologice în vestul Județului Bacău (harta nr. 21 Bacău). Pentru o descriere a numerelor P1-P8 vezi text

Figura 2,3-2: Secțiune transversală între Muntele Apa și Șiret. Pentru locația secțiunii vezi numerele 1-2 din Figura 2.3-1: Pentru o descriere a numerelor P2- P8 vezi text.

Figura 2.3-3: Unități geologice în estul Județului Bacău (harta nr. 22 Bârlad). Pentru o descriere a numerelor P6-P8 vezi text.

Figura 2.3-4: Secțiune transversală între Sascut și Ghidigeni. Pentru locația secțiunii vezi numerele 3-4 pe Figura 2.3-3. Pentru o descriere a numerelor P6-P8 vezi text.

23.4.6 Geologia și Hidrogeologia zonelor joase

Albiile extinse ale râurilor Trotuș, Șiret, Bistrița și Negru cuprind sedimente din Cuaternar, din Pleistocenul mijlociu până la Holocen (P8) (Figura 2.3-3). Acestea sunt sedimente aluviale, preponderent macro-granulare din albiilor râurilor, și diluvial și proluvial, sedimente preponderent micro-granulare ale teraselor plate ale marginilor albiilor râurilor, precum în bazinul Xx. Xxxxxxxxx Dej (Onești), între Bacău și Măgura, între Buhuși și Beresti-Bistrița, între Urechesti și Adjudu Vechi și în bazinul Lunga la vest de Arcul Munților Carpați (Figura 2.3-1Figura 2.3-3).

Depozitele de loess apar pe terasele plate la vest de râul Șiret între Valea Seaca la nord și Păunesti la sud (Figura 2.3-3).

Depozitele fluviatile macro-granulare precum nisipuri și pietrișuri sunt în general permeabile și găzduiesc un acvifer freatic superficial.

Depozitele de loess micro-granulare au în general o permeabilitate scăzută.

2.3.4. 7 Zone de interes - afluenți

Unele dintre zonele montane cu afluenți în vecinătatea orașelor sunt menționate mai jos.

Pâraie și râuri cu zone afluente mai mici sunt:

Zonele de izvoare ale pâraielor și râurilor la sud-vest de Comănesti

Zonele de izvoare ale pâraielor și torentelor care drenează către râul Asău la nord de Comănesti

Zonele de izvoare ale râului Mănăstirea la vest de Dărmănesti

Zonele de izvoare ale râului Lesuntul Mare la sud-vest de Oituz

Zonele de izvoare ale râurile la vest de Valea Seaca, Cleja și Fundul Racaciuni cu izvoare la 400-600 mdMN

Afluenți vestici ai râului Șiret la vest de Parava. Izvoarele acestor râuri se găsesc în dealurile împădurite între 300-400 mdMN

Numeroase izvoare ale râului Pr. Mare la vest de Dumbrava între 400-600 mdMN la afluenții de nord-est ai râului Trotuș între Brătila și Viisoara cu zone de izvoare situate la altitudini între 400-600 mdMN

Dealurile din jurul localității Pralea, între râul Trotuș la nord și râul Susita la sud. Această zonă împădurită găzduiește zonele de izvoare ale numeroase pâraie și râuri la altitudini cuprinse între 400-700 mdMN care drenează în toate direcțiile.

Pâraie și râuri cu zone afluente mai mari sunt:

Zona de izvoare a râurilor Nechit și Tazlău în munții împăduriți cu izvoare la altitudini între 800 și 1200 mdMN Acest râuri drenează către localitățile Mastacan și Tazlău.

Zonele de izvoare ale râului Faguri la vest de Moinești și ale râului Tazlăul Sărat la nord de Moinești. în special pâraiele și torentele care drenează către râul Tazlăul Sărat au zone de izvoare în munții împăduriți cu altitudini între 600-1000 mdMN

Valea râului Trotuș care traversează Munții Carpați între Târgu Ocna și Ghimes are numeroși afluenți de pe pantele nordice și sudice. Izvoarele acestor pâraie și râuri sunt situate în zonele muntoase.

Cea mai mare parte a zonelor de izvoare sunt situate deasupra sau lângă zone locuite și/sau cu utilizare agricolă, astfel riscul contaminării este redus. Cu toate aceste, contaminarea, de exemplu prin agricultură, fermierit alpin și turism nu poate fi exclusă și trebuie verificată prin proiecte ulterioare. Zonele de izvoare ale Podișului Moldovei sunt, conform hărților topografice, înconjurate de terenuri utilizate pentru agricultură. Astfel, contaminarea zonelor de izvoare și a izvoarelor că urmare a activităților agricole nu poate fi exclusă.

Rata debitului pâraielor și râurilor și posibilitatea captării izvoarelor trebuie clarificate în detaliu în proiecte ulterioare.

2.3.4. 8 Sumar

Zona internă a Munților Carpați:

Formațiunile de roci ale zonei interne a Munților Carpați cuprind în general intercalări macrogranulare și unități de rocă fragmentată care ar putea găzdui acvifere locale. Aceste posibile acvifere ar putea avea mărime limitată. în cazul în care acviferele de adâncime sunt acoperite de roci impermeabile precum mame și sisturi argiloase riscul contaminării este considerat drept redus.

Următoarele 3 zone reprezintă unități de roci permeabile care sunt de interes hidrogeologic sporit:

Sedimentele de flis din Albian cuprinzând sisturi și gresii (P4) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2) sunt situate la nord și sud de valea râului Trotuș între Xxxxxx-Xxxxx și Brusturoasa și la nord și sud de valea râului Sulta în jurul localității Cosnea, constituind munți până la 1.000 mdMN Aceste roci ar putea găzdui acvifere. în locurile în care acviferele sunt acoperite de roci impermeabile precum sisturi există un risc scăzut de contaminare. Posibile surse de contaminare sunt agricultura și/sau fermieritul alpin. în prezent, nu există informații privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.

Sedimentele de flis fragmentat din Paleogen cuprinzând mame și gresii (P5) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2) constituie cea mai mare parte a Munților Carpați în Județul Bacău. Aceste roci ar putea găzdui acvifere. In locurile în care acviferele sunt acoperite de straturi impermeabile precum argilă există un risc scăzut de contaminare. Posibile surse de contaminare sunt agricultura și/sau fermieritul alpin. In prezent, nu există informații privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.

Rocile sedimentare macro-granulare (gresii, conglomerate) din Miocenul inferior (Burdigalian) (P6) apar în banda cutată pe direcția N-S între Sărata la nord și Gura Văii Ia sud. Aceste roci ar putea găzdui acvifere. Acviferele nu sunt acoperite de straturi impermeabile, astfel riscul contaminării este ridicat. Posibile surse de contaminare sunt agricultura și/sau fermieritul alpin. în prezent, nu există informații privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.

Zona externă a Munților Carpați:

Formațiunile de roci din zona externă a Munților Carpați cuprind în general sedimente macrogranulare și roci fragmentate care ar putea găzdui acvifere locale la adâncime. în cazul în care acviferele de adâncime sunt acoperite de straturi de roci impermeabile precum mame și argilă, riscul de contaminare este considerat redus. Posibile surse de contaminare sunt agricultura și industria, că și precondiție pentru o catalogare precisă a condițiilor apei subterane se impune realizarea de foraje.

„Stratul de Cindesti" (P7) este de importanță hidrogeologică întrucât în general cuprinde acvifere arteziene, în zonele joase ale județului. La vest de râul Șiret, în zona dintre Dumbrava și Buciumi în vest și Orbenii de Jos - Valea Seaca și Ruginești în est „Stratul de Cindesti” constituie zona deluroasa ajungând până la altitudinea de 753 mdMN Rocile protectoare aparent lipsesc în zonă, astfel riscul contaminării este considerat că fiind mare. Agricultura ar putea fi o sursă de contaminare în zonă. în prezent, nu există informații privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.

Ca și precondiție pentru o catalogare precisă a condițiilor apei subterane se impune realizarea de foraje.

Podișul Moldovei:

Rocile sedimentare din Miocenul superior și Pliocenul inferior din partea de nord a Podișului Moldovei până în sud la Buhoci - Filipeni - Colonesti sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală, deși prezența acviferelor de adâncime nu poate fi exclusă (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000 (1969). Partea sudică a Podișului Moldovei este de un mai mare interes hidrogeologic: aici, rocile sedimentare din Miocenul superior și Pliocenul inferior cuprind în special nisipuri. Acestea sunt clasificate drept permeabile și ar putea găzdui acvifere. Aparent, rocile impermeabile sunt absente, astfel riscul de contaminare este ridicat. Agricultura ar putea fi o sursă de contaminare în zonă, în prezent, nu există informații privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.

„Stratul de Cindesti" apare la marginea sudică a Podișului Moldovei între Homocea și Corbita, la sud de Lehancea și între Podu Turcului și Cabesti. în aceste zone „Stratul de Cindesti” este preponderent acoperit de depozite de loess care au permeabilitate mai scăzută și ar putea proteja acvifere inferioare. Astfel, riscul contaminării este scăzut. Posibile surse de contaminare sunt agricultura și industria, că și precondiție pentru catalogare precisă a condițiilor apei subterane se impune realizarea de foraje.

Zone depresionare:

Nu sunt disponibile date hidrogeologice detaliate privind acviferele din zonele joase ale râurilor Șiret, Trotuș, Bistrița și Negru. în general, pietrișurile și nisipurile fluviatile permeabile găzduiesc o pânză freatică de mică adâncime la câțiva metri sub nivelul solului. Nu sunt disponibile date privind limitele sedimentelor fluviatile din Holocen la adâncime și privind posibilele acvifere de adâncime. Stratul freatic ac vi fer superior comportă în general un risc sporit de contaminare. Posibile surse de contaminare sunt agricultura și industria, că și precondiție pentru catalogarea precisă a condițiilor apei subterane se impune realizarea de foraje.

2.3.5 Ecologie și Zone Sensibile

2.3.5.1 Calitatea mediului - Probleme

Zone critice privind poluarea aerului

La nivelul anului 2016, monitorizarea calității aerului în județul Bacău a fost urmărită prin măsurări continue și discontinui în sistem automat și manual, efectuate în puncte amplasate în zone reprezentative județului. Dotările standard pentru stațiile automate

• BC 1 - statie de fond urban, situata in Bacau - str. Razboieni nr. 11;
• BC 2 - - statie de fond industrial, situata in Bacau - str. Izvoare nr. 1 bis;
* BC 3 - statie de fond industrial, situata in Onești - str. Cauciucului nr. 1.

Stația Bacău 1 - stație de fond urban este amplasată în municipiul Bacău - Parc Prefectură. Acest tip de stație:

evaluează influența activității umane din zona centrală a municipiului asupra calității aerului; raza ariei de reprezentativitate este de 1 - 5 km;

poluanții monitorizați pe parcursul anului 2016 au fost: dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O₃), oxizi de azot (NO, NO_X, NO₂), benzen, particule în suspensie PM_I0 (măsurări gravimetrice și nefelometrice), metale grele - determinări manuale (Pb, Cd, Ni și As) și parametrii meteo.

Stațiile urbane sunt amplasate astfel încât nivelul de poluare să fie influențat de contribuțiile integrate ale tuturor surselor din direcția opusă vântului.

Stația Bacău 2 - stație de fond industrial, este amplasată în municipiul Bacău - cartier Izvoare. Acest tip de stație:

evaluează influența activităților industriale dezvoltate în partea de E-SE a municipiului asupra calității aerului;

raza ariei de reprezentativitate este de 100 m -Ikm;

poluanții monitorizați pe parcursul anului 2016 au fost: dioxid de sulf (SO₂), amoniac (NH₃), monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NO, NO_X, NO₂), ozon (O₃), particule în suspensie PM₁₀ (măsurări nefelometrice și gravimetrice) metale grele - determinări manuale (Pb, Cd, Ni și As) și parametrii meteo.

Stația Bacău 3 - stație de fond industrial, este amplasată în municipiul Onești - cartier TCR- strada Cauciucului:

evaluează influența activităților industriale dezvoltate în partea de E-NE a municipiului Onești, asupra calității aerului;

raza ariei de reprezentativitate este de 100 m -Ikm;

poluanții monitorizați pe parcursul anului 2016 au fost: dioxid de sulf (SO₂), monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NO, NO_X, NO₂), ozon (O₃), benzen, hidrogen sulfurat (H₂S), particule în suspensie PM_t0 (măsurări nefelometrice) și parametrii meteo.

în scopul diseminării în timp real a informației cu date privind calitatea aerului, sistemul de monitorizare este dotat și cu un panou electronic de afîsaj exterior, care este amplasat în zona centrală a municipiului Bacău.

în scopul informării publicului cu privire la calitatea aerului înconjurător în România, este utilizat, conform Ordinului M.M.D.D. nr. 1095/2007pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului, un sistem de codificare a concentrațiilor măsurate pentru poluanții monitorizați.

Pentru informarea zilnică a publicului, calitatea aerului este reprezentată prin indici de calitate a aerului, de la 1 la 6, adică de la excelent la foarte rău. Pe baza concentrațiilor măsurate pentru fiecare dintre principalii poluanți atmosferici monitorizați se stabilește indicele specific fiecărui poluant. Fiecare indice corespunde unui calificativ și îi este asociat de asemenea un cod de culori

Indicele general zilnic se stabilește ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați din acea zi, cu condiția să fie disponibili cel puțin 3 dintre indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați.

La nivel local, calitatea aerului este dependentă de topografia așezărilor umane și condițiile climatice specifice zonei. Fenomenele locale, cum sunt cele de calm atmosferic sau inversiunea termică, pot împiedica dispersia poluanților atmosferici, ducând uneori la acumularea acestora pe acel areal, pe perioade scurte de timp. Lipsa precipitațiilor pe perioade lungi de timp împiedică autopurificarea aerului, ducând, alături de celelalte condiții favorizante, la acumularea poluanților în aerul înconjurător.

Centralizarea datelor înregistrate în anul 2016 pe cele trei stații de automonitorizare amplasate în județul Bacău este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel nr. LI. 1.1.1. Calitatea aerului ambiental în anul 2016

Stația / Tipul stației	Tip poluant	Număr măsurări validate		Concentrația			Captura de date (%)
Stația / Tipul stației	Tip poluant	zilnice	orar e	Maxima orară! zilnică	Medie anuală	UM	Captura de date (%)
Bacău 1 / fond urban	SO₂		8068	22,01	7,97	pg/mc	91,85
	CO		6047	4,47	0,23	mg/mc	68,84
	Ozon		8143	124,91	48,66	pg/mc	92,70
	no₂		7953	87,51	14,42	pg/mc	90,54
	Benzen		7170	18,66	1,89	pg/mc	81,63
	PMio nefelo metric		5582	93,88	22,73	pg/mc	63,55

	*PM₁₀gravimetric		302		65,63	19,38	pg/mc	82,51
	*Metale grele	Pb	234		0,0255	0,0084	pg/mc	63,93
		Cd	234		0,83	0,26	ng/mc	63,93
		Ni	234		4,35	1,60	ng/mc	63,93
		As	234		0,80	0,27	ng/mc	63,93
Bacău 2/ fond industrial	SO₂			6422	18,47	7,12	pg/mc	73,11
	co			7212	3,76	0,13	mg/mc	82,10
	no₂			7427	85,44	13,74	pg/mc	84,55
	Ozon (O₃)			7633	108,09	37,49	pg/mc	86,90
	Amoniac (NH₃)			8037	83,57	24,98	pg/mc	91,50
	PMio nefelometric			7185	257,96	22,49	pg/mc	81,80
	*PM₁₀gravimetric		248		74,52	22,12	pg/mc	67,76
	*MetaIe grele	Pb	180		0,0271	0,0098	pg/mc	49,18
		Cd	180		1,53	0,34	ng/mc	49,18
		Ni	180		4,71	1,80	ng/mc	49,18
		As	180		0,83	0,31	ng/mc	49,18
Bacău 3 / fond industrial	SO₂			7057	21,86	6,42	pg/mc	80,34
	CO			8209	3,66	0,23	mg/mc	93,45
	no₂			7521	98,80	12,87	pg/mc	85,62
	Ozon (O₃)			8147	135,50	50,09	pg/mc	92,75
	Benzen			8193	28,14	2,35	pg/mc	93,27
	PM 10 nefelometric			8495	205,20	25,70	pg/mc	96,71

*maxima zilnică

NOTA: Datele rezultate din monitorizarea calității aerului în cele 3 stații de monitorizare automată din județul Bacău prezentate în cadrul acestui capitol au fost validate local dar nu au fost încă certificate la nivel național, având încă un caracter provizoriu. După certificarea datelor de către CECA - ANPM, se vor ( realiza eventualele modificări necesare.

Zone critice privind poluarea apei

Pentru anul 2016, zonele critice privind apa subterană sunt zone aparținând diferitelor companii chimice și petroliere, cât și unor zone din afara companiilor, funcție de regimul debitului și direcției apelor subterane. Principalii poluatori sunt următoarele companii:

S.C. OMV Petrom S.A. - Filiala Moinești și S.C. Conpet S.A. - Filiala Moinești - poluare cu amestec țiței cu apă sărată, apă de zăcământ, țiței și incidente de poluare accidentală cauzată de pierderile din conducte.

Zone critice privind solul și subsolul

In anul 2016 ALPM Bacău a monitorizat solurile afectate de principalii poluatori industriali și agricoli din județ. Principalele zone critice privind poluarea solului și subsolului sunt cele ale următoarelor companii:

S.C. Sergio Com S.R.L. Moinești - poluare cu dejecții de la bovine
S.C. OMV Petrom S.A. - Filiala Moinești și S.C. Conpet S.A. - Filiala Moinești - poluare cu amestec țiței cu apă sărată, apă de zăcământ, țiței și incidente de poluare accidentală cauzată de pierderile din conducte.

2.4 Infrastructura

Rețelele de infrastructură rutieră, de apă și canalizare provoacă probleme în majoritatea județelor din nord-estul țării. Tehnologia industrială și agricolă este în mod evident învechită, personalul are un nivel scăzut de calificare, există totodată probleme de mediu cauzate de lipsa resurselor de apă, despăduriri, alunecări de teren de amploare și existența stratului freatic la mare adâncime.

Densitatea căilor ferate în regiunea de nord-est este de 40,9/1000 km², fiind traversată de două din cele nouă rute feroviare naționale: V (București-Suceava) și VI (București-Iași).

Numai 2,1 % din numărul total al localităților din regiunea de nord-est sunt conectate la rețeaua de distribuție a gazelor. Cel mai mare procent este atins în județele Bacău, Iași și Neamț.

2.5 Evaluare socio-economică

Evoluțiile demografice și economice recente din România au fost influențate de schimbările politice ale anilor ’90. Raportul arata că populația României a început să SCADA încă din 1992, în mare parte datorită sporului natural negativ (rata scăzută a nașterilor și o creștere moderată a speranței de viață la naștere) și a balanței negative a migrației externe (deși aceasta s-a îmbunătățit de-a lungul ultimilor ani). De asemenea, au loc schimbări în structura pe grupe de vârstă a populației, care este caracterizată de un fenomen de îmbătrânire.

Recensământul din 2011 a evidențiat un aspect ce are mare influență în determinarea cererii de apă și anume diferența semnificativă între populația stabilă (rezidentă) și populația teoretică (de domiciliu).

Figura de mai jos prezintă categoriile de populație identificate la recensământul din octombrie 2011, numărul persoanelor pe categorii și o comparație numerică sugestivă cu datele din statistici-le demografice curente.

Persoane prezente..

POPULAȚIA STABILA (18M4.IM®

(19.042.936)

Persoane temporar absente

________________________________ . . _ (658,887)

PERSOANE PLECATE PE PERIOADĂ ÎNDELUNGATA

(910.264)

PERSOANE TEMPORAR PREZENTE (301.666)

Sursa: Comunicat INS din 2.02.2012

Figura 2.5 — 1 Categorii de populație

începând cu anul 2011, România a început să își revină după criza economică, cunoscând o creștere economică ușoară, care, după 2013 a devenit din ce în ce mai robustă. Astfel anul 2015 devine al cincilea an cu creștere economică pozitivă și în care a fost recuperată scăderea din anii 2009 și 2010 (in 2011 creșterea PIB a fost de 1,1%, in 2012 0,6%, in 2013 3,5% și în 2014 2,8%). Creșterea s-a realizat pe seama consumului privat, pe fondul creșterii veniturilor și a scăderii inflației și a ratei dobânzilor. După o producție agricolă puternică în anul 2013, activitatea economică s-a sprijinit, în 2014, pe o producție industrială robustă. Investițiile au rămas la nivel scăzut. în anul 2016, comparativ cu anul 2015, produsul intern brut, în termeni reali, s-a majorat cu 4,8%, iar produsul intern brut pe locuitor a crescut cu 5,1%.

în anul 2016, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali a fost de 761473,6 milioane lei, revenind 38535,5 lei pe locuitor.

Evoluția produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut următoarele caracteristici:

- serviciile au înregistrat cea mai mare contribuție la formarea PIB, respectiv 56,8% din total (432531,3 milioane lei);
- pe locul secund s-a situat industria, respectiv 23,1% la formarea PIB (175506,3 milioane lei);
- construcțiile au contribuit cu 6,0% la formarea PIB (45783,0 milioane lei);
- agricultura, silvicultura și pescuitul au contribuit cu 3,9% din PIB (29654,2 milioane lei).

în anul 2016, valoarea adăugată brută înregistrata a fost de 683474,8 milioane lei și a reprezentat 89,8% din PIB.

Evoluția ratei de creștere a PIB este prezentata in tabelul următor:

An	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
Total	2.5	5.7	8.7	6.0	9.0	4.8	8.7	8.5	10.3	-6.3	-0.2	1.6	1.1	3.9	3.5	3,9	4,8

Sursa: INS; CNP

Tabel 2.5 - 1 Evoluția ratei de creștere a PIB perioada 2000 - 2016

In anul 2016, rata medie anuală a inflației a fost de -1,6%, fiind influențată în principal de scăderea cotei TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016. Astfel, în anul 2016, indicele mediu anual al prețurilor de consum pentru alimente a fost de 97,43%, cu 5,5 puncte procentuale mai mic față de indicele corespunzător din anul 2013. în cazul produselor nealimentare valoarea indicelui mediu anual din anul 2016 a fost de 98,96%, iar pentru servicii 99,21%. Anul 2016 este primul an în care prețurile scad la toate categoriile de mărfuri.

Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, cel mai ridicat nivel de venit per gospodărie se înregistrează în Regiunea Bucuresti-Ilfov. Alte regiuni de dezvoltare cu niveluri ale venitului mediu peste media națională sunt Regiunea Nord Vest și Regiunea Centru. Notabil sub media națională se situează regiunile Nord Est, Sud Vest și Sud. în anul 2015, Regiunea Nord-Est a înregistrat un venit mediu brut pe gospodărie de 2.775,5 lei/luna, iar in 2016 venitul mediu brut pe gospodărie a fost de 2.382,50 lei/lună.

In ceea ce privește cheltuielile gospodăriilor, acestea au fost, în anul 2016, în medie, de 2524,0 lei lunar pe

gospodărie și de 953,4 lei pe persoană și au reprezentat 85,7% din veniturile totale (în scădere cu 1,8 puncte procentuale față de anul 2015). Principala destinație a cheltuielilor gospodăriilor - consumul - a deținut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 71,7% din cheltuielile totale. Cheltuielile de consum au reprezentat 1810,8 lei lunar pe o gospodărie, iar cheltuielile bănești pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unitățile de alimentație publică), nealimentare și pentru plata serviciilor 1612,6 lei lunar (63,9% din cheltuielile totale). Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare și nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 198,1 lei pe gospodărie și a reprezentat 7,8% din cheltuielile totale.

în profil regional, nivelul cel mai înalt al cheltuielilor bănești, medii pe persoană, a fost înregistrat în București-Ilfov (1262,3 lei, cu o pondere de 96,7% din cheltuielile totale), iar cel mai scăzut în Nord-Est (660,0 lei și 81,6% din cheltuielile totale).

Nivelul mediu al cheltuielilor bănești la gospodăriile din prima decilă a fost de numai 237,5 lei pe o persoană, iar ponderea lor în cheltuielile totale de 66,4%.

2.5.1 Profilul socio - economic al României

2.5.1.1 Populația și condițiile de trai

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistica (INS), la recensământul din 2011, România avea o populație de 20,12 milioane de locuitori, în scădere cu 1,5 mii locuitori fata de anul 2005. Structura populației pe sexe a fost de 48,6% barbati și 51,4% femei. Rezultatele recensământului, realizat în anul 2011 vizează populația stabilă (rezidentă).

Evoluția demografică recentă din România a fost puternic marcată de procesul de transformare socială și economică datorat schimbărilor politice de la începutul anilor 1990. După cum arată și următorul grafic, populația României a atins maximul său în anul 1992 și a început să descrească de atunci.

Sursa INS

Figura 2.5 -2 Evoluția demografica în România, 1960 - 2011

Declinul este în principal consecința sporului natural negativ și ponderii negative a migrației externe. Totuși, după maximul înregistrat la începutul anilor ‘90, migrația netă s-a redus semnificativ în intensitate. Motivele care stau la baza sporului natural negativ sunt rata redusă de fertilitate (1.3 copii per femeie comparativ cu media de 1.5 pentru UE-25) și o creștere lentă a speranței de viața la naștere.

Deși prognozele oficiale ale INS indica o tendință negativă până în anul 2025, ținându-se cont de poziția geo-politică a României, că graniță de est a Uniunii Europene extinse, și de asemenea, de îmbunătățirile scontate ale standardelor de viata prin reducerea decalajului comparativ cu Europa de Vest, economiștii implicați în proiect estimează o tendință de scădere a populație similară celei optimiste, furnizate de statisticile oficiale.

Tabelul 2.5-2 Indicatori demografici pentru România, 1990 - 2011

Indicator	U.m.	1990	1992	1996	2000	2006	2011
Populația totală (la 1 Iulie/ octombrie)	1000 persoane	23,207	22,789	22,608	22,435	21,584	20,12
Spor natural	Persoane	+ 67.660	- 3,462	-54,810	-21,299	-41.081	-55.197
Spor natural	Per 1000 locuitori	3.0	-0.2	-2.5	-0.9	- 1.9	-0.27
Speranța de viata	Ani	69,56	69,78	69,05	70,53	71,76	73,7
Rata totală de fertilitate	Nascuti vii/1000 femei	56,2	46,6	39,9	40,3	39,5	36,6
Emigranti	Persoane	96.929	31.152	21.152	14.753	14.753	18.307
Migrație neta	Persoane	n.a.	n.a.	n.a.	-3.729	-6.483	-2.769

Sursa: INS

In 2011, populația urbana a constituit 53,97% din totalul populației, cu importante variații pe regiuni, plasând România printre cele mai slab urbanizate state din Europa. Un fapt notabil este că, în ciuda unei creșteri a numărului de aglomerări urbane (municipii și orașe), procentajul populației urbane din România a rămas practic neschimbat începând cu anul 1990, după cum arata și graficul de mai jos. Acesta se explică prîntr-o puternică migrație a locuitorilor din mediul urban spre alte județe sau spre mediul rural în căutare de ocupație. Majoritatea acestor oameni și-au pierdut locurile de muncă în urma procesului de restructurare economică care a început în 1990.

Canîtolul 7 Analiza situatipi pxistpntp

Sursa INS

Figura 2.5-3 Evoluția populației urbane și rurale în România, 1948 - 2011

La 1 ianuarie 2016, populația rezidentă a României a fost de 19760,3 mii locuitori, din care 10,1 milioane femei (51,2%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migrației externe, au făcut ca populația rezidentă a țării să se diminueze, în perioada 1 iulie 2013 - 1 ianuarie 2016, cu 228,4 mii persoane. Structura pe vârste a populației rezidente poartă amprenta specifică unui proces de îmbătrânire demografică, marcat, în principal, de scăderea natalității, care a determinat reducerea absolută și relativă a populației tinere (0-14 ani) și de creșterea ponderii populației vârstnice (de 60 ani și peste). La 1 ianuarie 2016 comparativ cu 1 iulie 2013, se remarcă reducerea ponderii populației tinere (de 0-14 ani) de la 15,6% la 15,5% și creșterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani și peste), de la 23,0% la 24,2%.

La 1 ianuarie 2016, populația rezidentă din mediul urban era de 10,6 milioane persoane, reprezentând 53,8% din populația țării.

Populația rezidenta pe sexe, grupe de varsta si medii de rezidenta, la 1 iulie

	2013	2014	2015	2016
Total	19.988.694	19.913.193	19.819.697	19.760.314
Pe sexe Masculin	9.756.310	9.728.663	9.680.537	9.649.811
Feminin	10.232.384	10.184.530	10.139.160	10.110.503
Pe grupe de munca 0-14 ani	3.120.572	3.088.469	3.073.669	3.064.993
15 - 59 ani	12.272.901	12.159.133	12.003.116	11.913.806
60 ani si peste	459.221	4.665.591	4.742.912	4.781.515
Pe medii de rezidenta Urban	10.772.678,0	10.726.149,0	10.669.579,0	10.635.824,0
Rural	9.216.016,0	9.187.044,0	9.150.118,0	9.124.490,0

Sursa: INS românia în cifre 2017

Tabel 2.5 -3 Populația rezidenta la 1 iulie, perioada 2013 - 2016

Mărimea unei gospodării este un element important în determinarea consumurilor și a suportabilității tarifelor pentru servicul de alimentare cu apă și canalizare.

Din totalul populației stabile a României, conform recensământului, 99.1% (18.878 mii persoane), se regăsește în cele 7.087 mii gospodării ale populației, revenind în medie 2,66 persoane pe o gospodărie (266 persoane la 100 gospodării ale populației). Restul de 165 mii persoane au fost înregistrate în spații colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.

Mărimea medie a unei gospodării este mai mică în mediul urban (2,53 persoane/gospodărie) comparativ cu cel rural (2,83 persoane/gospodărie). Distribuția teritorială relevă faptul că mărimea medie a unei gospodării este mai mare în județele Ilfov (3,10 persoane/gospodărie), precum și în Dâmbovița, Giurgiu, Bistrița -Năsăud, Maramureș și Suceava (între 2,93 - 2,82 persoane/ gospodărie). Cel mai mic număr mediu de persoane pe o gospodărie se regăsește în Municipiul București (2,39 persoane/ gospodărie) și în județele Neamț și Hunedoara (2,50 persoane/ gospodărie). Cu excepția județului Sălaj, mărimea medie a gospodăriei este mai mică în municipii și orașe decât în comune.

La 31 Decembrie 2016, rețeaua urbană din România număra 42 județe (inclusiv Municipiul București), 320 orașe și municipii, din care 103 municipii, 2.861 comune incluzând 12.957 sate.

2.5.1.2 Economia Națională

Anul 2015 a consemnat o creștere semnificativă a dinamicii PIB real (până la 6,7 la sută, de la 4,7 la sută în anul 2014), rezultat care evidențiază, încă o dată, dependența pronunțată a creșterii economice interne de evoluția producției economiei.

j Anul	2015	2014	2013	2012	2011	2010	2009	2008	2007	2006	2005	2004	2003^	2002	2001	2000
1 PIB- miliarde RQN	710,267	669.5092	639.3	596,7	557,3	522.6	501,1	514,7		416,0	344,6	289,0	238,7	189.1	151,4	116,7
j PIB - miliarde \| Euro	159	150,8	144.7	133.9	131,5	124,1	118,3	139,7	123,7	97.7	79.5	60.8	52.6	48.5	44.9	40,3
PIB - miliarde \| USD	167.56			169,4	182,8	164,4	164,3	204,3		170,6	122,7	99,2	73,1	56,9	45,8	40,1

Sursa INS

Tabel 2.5-4 Creșterea reală PIB (anulprecedent 100%)

In ceea ce privește structura PIB pe sectoare economice, sectorul serviciilor este pe primul loc în 2015 cu o contribuție de 4,8% la valoarea adaugata brută, urmat de construcții (-0,3%), industrie (-1,0%) și agricultura (-21,6%).

în anul 2016, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali a fost de 761473,6 milioane lei, revenind 38535,5 leî pe locuitor.

în anul 2016, comparativ cu anul 2015, produsul intern brut, în termeni reali, s-a majorat cu 4,8%, iar produsul intern brut pe locuitor a crescut cu 5,1%.

Evoluția produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut următoarele caracteristici:

- serviciile au înregistrat cea mai mare contribuție la formarea PIB, respectiv 56,8% din total (432531,3 milioane lei);
- pe locul secund s-a situat industria, respectiv 23,1% la formarea PIB (175506,3 milioane lei);
- construcțiile au contribuit cu 6,0% la formarea PIB (45783,0 milioane lei);
- agricultura, silvicultura și pescuitul au contribuit cu 3,9% din PIB (29654,2 milioane lei).

în anul 2016, valoarea adăugată brută înregistrată a fost de 683474,8 milioane lei și a reprezentat 89,8% din PIB.

Inflația anuală și-a continuat tendința descrescătoare, reducându-se de la 5,6% în 2011 la 3,3% în 2012 pe baza aprecierii monedei naționale. Inflația a scăzut în ultimii ani, atingând niveluri minime istorice în 2016. Rata medie anuală a inflației s-a aflat pe o traiectorie descendentă începând din 2013, ca urmare a recoltelor îmbelșugate, a scăderii prețurilor petrolului la nivel mondial și a unor reduceri consecutive ale cotelor de TVA pentru diferite categorii de produse și servicii. în anul 2016, rata medie anuală a inflației a fost de -1,6%, fiind influențată în principal de scăderea cotei TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016.

Astfel, în anul 2016, indicele mediu anual al prețurilor de consum pentru alimente a fost de 97,43%, cu 5,5 puncte procentuale mai mic față de indicele corespunzător din anul 2013. în cazul produselor nealimentare valoarea indicelui mediu anual din anul 2016 a fost de 98,96%, iar pentru servicii 99,21 %.

Anul 2016 este primul an în care prețurile scad la toate categoriile de mărfuri.

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Rata inflație

(%)

6,1

5,6

3,3

1,1

-0,6

-1,5

Tabel 2.5-5 Evoluția ratei inflației perioada 2010-2016

Figura 2.5-4 Evoluția ratei de creștere a PIB perioada 2006 - 2016

Piața muncii din România a suferit transformări semnificative sub aspectul volumului și structurii principalilor indicatori de forță de muncă. Acest proces s-a caracterizat prin reducerea populației active și a Canitnhil 7 Analiza sîtuatîpi pxistpntp 35

populației ocupate și prin menținerea la valori relativ constante a ratei șomajului. Criza financiară însă, manifestată începând, mai ales, din a doua jumătate a anului 2008, a avut efecte asupra structurii forței de muncă, aducând concomitent cu reducerea populației ocupate, o accentuare a fenomenului de șomaj.

Dacă pe parcursul ultimei jumătăși a anilor ’90, populația activă s-a menținut la valori ridicate (de peste 11 milioane persoane), noul mileniu a debutat cu o scădere importantă a valorii indicatorului. Ulterior anului 2004 populația activă a oscilat în junii valorii de 10 milioane. în anul 2016, populația activă număra 8979 mii persoane (în scădere față de perioada 2013-2015), din care 96,8% aparțineau grupei în vârstă de muncă (15-64 ani).

Populația activa, populația ocupata si șomerii				mii persoane
	2013	2014	2015	2016
Populația activa - total	9202	9243	9159	8979
Feminin	4011	4015	3916	3834
Urban	5022	5078	5013	4962
Populația ocupata - total	8549	8614	8535	8449
Feminin	3758	3770	3687	3643
Urban	4587	4669	4662	4684
Șomerii BIM - total	653	629	624	530
Feminin	253	245	229	191
Urban	435	409	351	278
Nota: Seria de date a fost calculată in funcție de populația rezidenta, avand			in vedere criteriul reședinței
obișnuite BIM - Biroul International al Muncii
Sursa: Cercetarea statistica asupra forței de munca in		gospodarii (AMIGO)
Tabel 2.5 — 6 Populația activă, populația ocupată și șomerii

Populația ocupată a scăzut în ultimii ani, ajungând în anul 2016 la 8449 mii persoane (față de 8535 mii persoane în anul 2015 și 8549 mii persoane în anul 2013). Dintre persoanele ocupate în anul 2016, 56,9% erau bărbați.

Până în anul 2002, majoritatea populației ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural. începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populației ocupate își are domiciliul în mediul urban (55,4% în anul 2016). Categoria salariaților predomină în rândul populației ocupate (73,4% în anul 2016).

Numărul șomerilor - conform definiției internaționale (BIM) - a fost în anul 2016 de 530 mii persoane, în scădere față de anul 2015 (-15,1%). în anul 2016, din numărul total al șomerilor, 23,6% erau tineri (15-24 ani).

Rata șomajului înregistrat a crescut gradual de la 4,4% în 2008, la 7,8% în 2009, după care a urmat o tendință descrescătoare la 7,0% în 2010, 5,2% în 2011 și 5,6% în 2012. Numărul șomerilor înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a avut o evoluție descrescătoare din anul 2013, ajungând la finele anului 2016, la un număr de 418 mii persoane. Rata șomajului înregistrat a avut aceeași evoluție în perioada 2013-2016 (la finele anului 2013, reprezenta 5,7%, 5,4% în anul 2014, 5,0% în anul 2015, iar la sfârșitul anului 2016 să scadă la 4,8%).

Resou rci n q Environmentai Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

O comparație între Regiunile de Dezvoltare arată că cele mai mici rate ale șomajului s-au înregistrat în Regiunile București - Ilfov (2,0%), Vest (3,9%) și Nord - Vest (4,4%), pe când în Regiunile Sud-Vest Oltenia (cu 8,2%), Sud-Est (6,4%) și Centru (6,2%) s-au înregistrat cele mai ridicate valori.

Comparativ cu alte țări europene, ratele șomajului pot părea mici. Rata scăzută a șomajului trebuie să fie privită în contextul scăderii continue a numărului de persoane în vârstă de muncă din cauza îmbătrânirii populației și a emigrației nete. în ciuda creșterii ocupării forței de muncă, în special în sectoarele cu o mare valoare adăugată, persistă probleme structurale pe piața forței de muncă. Rata ocupării forței de muncă a crescut în ultimii ani, însă aceasta este mai mică decât media UE. Ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este de 17 % din populație, ceea ce este cu mult peste media UE, care este de 12 %. Persistă dificultăți în ceea ce privește creșterea nivelului mediu de calificare a forței de muncă, abordarea problemei pe care o reprezintă rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii și consolidarea capacității instituțiilor de pe piața muncii. Piața forței de muncă și provocările sociale sunt interconectate și există mari decalaje între zonele rurale și cele urbane.

2.5.1.3 Venituri și cheltuieli gospodărești

In anul 2016, veniturile totale, în termeni nominali, au fost de 2944,6 lei lunar pe gospodărie și de 1112,2 lei pe persoană, în creștere cu 9,6%, respectiv, cu 10,0% față de anul 2015. Principala sursă de formare a veniturilor totale a reprezentat-o veniturile bănești, în cre°tere de la 83,5% în anul 2013, la 89,4% în anul 2016. Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor (58,7%), în creștere față de anul 2015, cu 3,0 puncte procentuale. Totuși, contribuția lor la formarea veniturilor este scăzută comparativ cu cea care caracterizează economiile de piață dezvoltate. Această situație este legată de numărul relativ mic de salariați din componența gospodăriilor (0,8 salariați/gospodărie).

In 2012, salariul mediu net lunar în România a fost de 1.507 lei/luna. Acesta a cunoscut o creștere continuă astfel încât în 2013 era de 1.579 lei/lună, în 2014 de 1.697 lei/lună, în 2015 de 1.859 lei/Iună iar în 2016 de 2.088 lei/lună.

O altă categorie de venituri care a deținut o pondere importantă în structura veniturilor totale ale gospodăriilor, aproximativ la fel, atât în anul 2016 cât și în anul precedent, o reprezintă veniturile din prestații sociale (22,6%, respectiv 23,9%).

In ciuda unei creșteri notabile a nivelurilor de venit, în România exista mari disparități. Diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat și în funcție de mediul de rezidență, în anul 2016, veniturile medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 36,0% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural. în mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 68,1% din salarii, 20,8% din prestații sociale, veniturile în natură reprezentând 5,8% din total. în mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 24,9% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (17,9% din totalul veniturilor), veniturile bănești din agricultură asigurând numai 7,0% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural. O contribuție importantă la

formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (42,2%) și celor din prestații sociale (25,6%).

în ceea ce privește diferențierea veniturilor pe regiuni, se poate remarca faptul că, cele mai mari venituri medii lunare s-au înregistrat în regiunea București-Ilfov (4136,3 lei pe gospodărie), iar cele mai scăzute în Nord-Est (2382,5 lei pe gospodărie).

Tabel 2.5 -7 Evoluția veniturilor totale ale gospodăriilor, pe regiuni de dezvoltare

Venituri totale lunare / gospodărie	UM	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
ROMÂNIA	lei	2.304,28	2.417,26	2.475,04	2.559,05	2.500,72	2.686,80	2.944,60
Regiunea NE	lei	2.047,40	2.174,58	2.256,72	2.303,47	2.122,56	2.176,76	2.382,50
Regiunea Sud Est	Iei	2.029,69	2.178,77	2.170,37	2.206,90	2.138,82	2.138,82	2.650,90
Regiunea Sud Muntenia	lei	2.369,21	2.337,56	2.434,89	2.431,04	2.442,60	2.442,60	2.696,40
Regiunea Sud Vest Oltenia	lei	2.134,13	2.159,54	2.251,56	2.363,22	2.285,38	2.285,38	2.631,90
Regiunea Vest	lei	2.344,64	2.541,90	2.733,13	2.702,69	2.587,56	2.587,56	3.126,90
Regiunea NV	lei	2.307,85	2.511,94	2.523,17	2.609,73	2.641,90	2.641,90	3.150,10
Regiunea Centru	lei	2.298,97	2.478,45	2.504,25	2.740,38	2.522,63	2.522,63	3.055,50
Regiunea București-Ilfov	lei	3.039,82	3.121,55	3.113,15	3.327,46	3.420,17	3.420,17	4.136,30

Analiza nivelului mediu al veniturilor pe decile în anul 2016 evidențiază un decalaj de 1 : 4,3 (1 : 4,2 în anul 2015) între veniturile medii pe o gospodărie din prima decilă (care cuprinde gospodăriile cu cele mai mici venituri pe persoană) și veniturile medii pe o gospodărie din ultima decilă (formată din gospodăriile cu veniturile cele mai mari). Raportul dintre veniturile ce revin în medie pe o persoană din gospodăriile care formează prima și ultima decilă a fost de I : 8,3 (1 : 8,0 în 2015). Gospodăriile din prima decilă beneficiază de 4,74% din veniturile totale ale tuturor gospodăriilor, iar cele din a zecea decilă beneficiază de 20,56% din totalul veniturilor. Astfel, populația care aparține gospodăriilor din decilă superioară - reprezentând 7,79% (7,61% în anul 2015) din totalul populației - deține mai multe venituri decât populația care aparține gospodăriilor din primele trei decile - reprezentând 35,56% (36,21% în 2015) din totalul populației - și ( beneficiază de 16,66% (17,45% în 2015) din totalul veniturilor.

în timp ce decalajul dintre veniturile medii pe o persoană din decilă a noua și cele din prima decilă este de 1465,0 lei (ceea ce înseamnă că distanța medie dintre mediile pe primele nouă decile este de 183,1 lei), diferența dintre veniturile medii din ultima și penultima decilă este de 1113,7 lei. De asemenea, dacă în medie pentru primele nouă decile raportul dintre veniturile medii pe persoană a două decile consecutive este de 1 : 1,23, raportul dintre veniturile decilei D9 și ale decilei D10 este de 1 : 1,61.

Cea mai mare contribuție la diferențierea pe decile a veniturilor gospodăriilor o au diferențele dintre veniturile salariale, în bugetele gospodăriilor din ultima decilă intrând venituri salariale mai mari decât în ale celor din prima decilă, în medie, de 45 ori (5094,9 lei lunar pe gospodărie în D10, față de 113,3 lei lunar în Dl).

R e s o u rci n q Environ mental C o n s u It i n g

în anul 2016, veniturile gospodăriilor din primele decile s-au format în mare parte din veniturile în natură, care au reprezentat 35,3% din veniturile primei decile, 23,6% din veniturile celei de-a doua decile și 19,5% din veniturile celei de-a treia decile. De altfel, 79,1%, 73,6% și, respectiv, 62,9% din gospodăriile din prima, a doua și a treia decilă sunt situate în mediul rural, iar 57% din persoanele care compun gospodăriile din cele trei decile aparțin unor gospodării de pensionari și agricultori. în veniturile gospodăriilor din ultima decilă, salariile au reprezentat 84,2% (în creștere cu 3,3 puncte procentuale față de anul 2015), restul fiind format, în proporții de sub 10%, veniturile din prestații sociale (6,4%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale), veniturile în natură (3,3%, în scădere cu 0,8 puncte procentuale), veniturile din agricultură (2,1%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale), veniturile din activități neagricole independente (2,2%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent).

In 2016 cheltuielile medii totale ale gospodăriilor la nivel național au fost puțin sub venitul total al gospodăriilor (2.524 fata de 2.686,8 lei/luna). Cheltuielile totale ale gospodăriilor au fost, în anul 2016, în medie, de 2524,0 lei lunar pe gospodărie și de 953,4 lei pe persoană și au reprezentat 85,7% din veniturile totale (în scădere cu 1,8 puncte procentuale față de anul 2015). Dintre categoriile de gospodării analizate nivelul cel mai înalt al cheltuielilor totale, medii pe o persoană (1197,8 lei lunar), a fost realizat de gospodăriile de salariați, care dispun și de veniturile cele mai mari, iar cel mai scăzut de gospodăriile de șomeri (546,5 lei). Niveluri scăzute și sub media pe ansamblul gospodăriilor s-au înregistrat și în gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activități neagricole, agricultori și pensionari.

Principala destinație a cheltuielilor gospodăriilor - consumul - a deținut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 71,7% din cheltuielile totale. Cheltuielile de consum au reprezentat 1810,8 lei lunar pe o gospodărie, iar cheltuielile bănești pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unitățile de alimentație publică), nealimentare și pentru plata serviciilor 1612,6 lei lunar (63,9% din cheltuielile totale).

în anul 2016, impozitele asupra veniturilor, contribuțiile la bugetele de asigurări sociale, cotizațiile și alte impozite și taxe, au deținut o pondere de 20,3% din cheltuielile totale, ridicându-se în medie la suma de 513,0 lei lunar pe o gospodărie, din care impozitul pe salariu a reprezentat 39,7% (39,5% în 2015), iar contribuțiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de șomaj și pentru asigurările de sănătate) 58,4% (56,3% în 2015). în anul 2016, impozitele asupra veniturilor, contribuțiile la bugetele de asigurări sociale, cotizațiile și alte impozite și taxe, au deținut o pondere de 20,3% din cheltuielile totale, ridicându-se în medie la suma de 513,0 lei lunar pe o gospodărie, din care impozitul pe salariu a reprezentat 39,7% (39,5% în 2015), iar contribuțiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de șomaj și pentru asigurările de sănătate) 58,4% (56,3% în 2015).

Cheltuielile pentru investiții au fost și în anul 2016 foarte mici, reprezentând numai 0,5% din cheltuielile totale, în ușoară scădere fața de anul anterior (cu 0,2 puncte procentuale). Este un semnal și în anul 2016, cu privire la capacitatea extrem de scăzută a gospodăriilor de a economisi. Necesitatea acoperirii prioritare a cheltuielilor impuse de producția în gospodărie, a plății impozitelor și contribuțiilor de asigurări sociale și a satisfacerii nevoilor de bază de consum lasă prea puține resurse pentru investiții.

Cheltuielile bănești cuprind cheltuielile pentru cumpărarea bunurilor și plata serviciilor de consum și a celor folosite pentru producția gospodăriei, pentru investiții, pentru plata impozitelor, contribuțiilor,

cotizațiilor, precum și alte cheltuieli. Nivelul mediu al cheltuielilor bănești, în anul 2016, a fost de 2250,8 lei pe o gospodărie și de 850,2 lei pe o persoană, iar ponderea lor în cheltuielile totale a reprezentat, în medie pe ansamblul gospodăriilor 89,2%, în creștere cu 1,4 puncte procentuale față de anul 2015.

Cheltuielile bănești ale gospodăriilor din mediul rural de 607,4 lei lunar pe persoană s-au ridicat numai la 57,3% din nivelul celor realizate în mediul urban. Ponderea lor în cheltuielile totale ale gospodăriilor urbane a fost de 94,8%, iar în cheltuielile gospodăriilor rurale de 79,7%.

Nivelul mediu al cheltuielilor bănești la gospodăriile din prima decilă a fost de numai 237,5 lei pe o persoană, iar ponderea lor în cheltuielile totale de 66,4%. Cheltuielile bănești medii pe o persoană ale gospodăriilor din decila zece (2240,3 lei lunar; 96,9% din cheltuielile totale) au fost de 9,4 ori mai mari față de cele din prima decilă.

în configurația consumului populației, serviciile constituie un reper important pentru evaluarea condițiilor de viață. Apelul la utilizarea serviciilor pentru satisfacerea nevoilor de consum este strâns legat de numeroși factori, între care cei mai importanți sunt: puterea de cumpărare, respectiv veniturile bănești; mediul de rezidență și condițiile de locuit; comportamentul consumatorilor. în anul 2016, pe ansamblul gospodăriilor, cheltuielile pentru plata serviciilor dețin o pondere relativ scăzută: 27,2% în totalul cheltuielilor de consum și 30,5% în totalul cheltuielilor bănești de consum. Cheltuielile pentru plata serviciilor însumează, în medie pe o gospodărie 491,6 lei lunar. Din acest total, cele legate de locuință dețin de departe ponderea cea mai mare, atât în anul 2016, cât și în anul precedent (51,5%, respectiv 53,1% în 2015). în cadrul acestora, cele pentru energie electrică și gaze naturale dețin ponderi mari, ajungând la 59,3% din totalul cheltuielilor pentru serviciile legate de locuință, în ușoară scădere (cu 0,5 puncte procentuale) față de anul anterior.

în ceea ce privește starea utilităților publice de interes local, la nivelul României, în anul 2016 situația acestora era următoarea (conform Comunicat INS):

ALIMENTAREA CU APĂ

în anul 2016, lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile a fost de 79677,6 km, cu 3,6% mai mare față de anul 2015.

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor din toată țara a fost la sfârșitul anului 2016, de 740718 mii mc, cu 3289 mii mc mai puțin față de anul 2015. Din această cantitate, apa potabilă distribuită pentru uz casnic a fost de 563416 mii mc, reprezentând 76,1% din total.

Proporția apei potabile distribuită consumatorilor care au instalate apometre, în totalul distribuit, este de 94,8%, diferența de cantitate de apă potabilă distribuită fiind înregistrată în sistem “paușal”.

REȚEAUA DE CANALIZARE

în anul 2016, lungimea simplă a conductelor de canalizare a fost de 34353,4 km, cu 8,4% mai mare față de anul 2015. Populația conectată la sistemele de canalizare în anul 2016 a reprezentat 49,1% din populația rezidentă a României.

în anul 2016, activitatea de evacuare a apelor uzate din gospodăriile populației și din unitățile economice și sociale, s-a desfășurat în 313 municipii și orașe și în 871 comune. Lungimea totală a rețelei de canalizare la sfârșitul anului 2016, a fost de 34353,4 km, din care 24133,5 km în municipii și orașe.

Comparativ cu anul precedent, în anul 2016, lungimea rețelei de canalizare s-a extins cu 2650,8 km (respectiv cu 1149,1 km în mediul urban și cu 1501,7 km în mediul rural).

în anul 2016, un număr de 9.702,739 locuitori aveau locuințele conectate la sistemele de canalizare (SC), aceștia reprezentând 49,1% din populația rezidentă a României.

în ceea ce privește epurarea apelor uzate, populația cu locuințele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu stații de epurare (SCE) a fost de 9.415.524 persoane, reprezentând 47,7% din populația rezidentă a țării.

Sursa: Comunicat INS Nr. 184/18 iulie 2017

2.5.1.4 Perspective macroeconomice

Conform celei mai recente prognoze publicate de CNP (Pronoza de toamnă - septembrie 2017 și Prognoza în profil teritorial mai 2017) principalii indicatori macro-economici au o evoluție pozitivă, după cum se poate vedea și din tabelul de mai jos:

Tabelul 2.5-9 Prognoza indicatorilor macro-economici de baza pentru România

INDICATOR

UNIT

2015

2016

2017

2018

2019

2020 ' 2021 i

Rata de crește PIB	%	3,9	4,8	5,6	5,5	5,7	5,7	5,0
Inflație, medie anuală	%	-0,59	-1,55	LI	2,5	2,3	2,2	2,0
Curs de schimb	lei / €	4,4450	4,4908	4,56	4,55	4,54	4,52	4,5

Sursa INS, CNP

Conform CNP, în perioada 2015 - 2021 PIB-ul României va crește în medie înjur de 5,17% (creștere reală). Cererea externă în creștere va continua să susțină probabil dinamica pozitivă a exporturilor și a activității din industrie. Formarea brută a capitalului fix este așteptata să creasca cu o rata de 4% în anul 2017, ajungând la 7% în 2021. Cele mai importante contribuții la creșterea reală a PIB se așteaptă de la industrie (7,6% în 2017 și 4,3% în 2021) și servicii (5,6% în 2017 și 5,5% în 2021).

Evoluția pieței muncii va fi influențată în mod semnificativ de dinamica populației totale, de populația ocupată și de numărul angajaților (vezi tabelul de mai jos). Conform ipotezelor pe care se bazează prognozele, populația totală va continua sa SCAD A. Modificări semnificative vor avea loc în structura pe vârste a populației, care va fi caracterizată de o continuare a îmbătrânirii populației prin reducerea populației tinere sub 15 ani și creșterea populației în vârstă.

Tabelul 2.5-10 Indicatorii forței de mutica în România, 2015 - 2021

INDICATORI	2015	2016	2017	2018	2019	2020	2021
Populația activa totala	9159,3	8978,6	9015	9070	9120	9155	9185
- populația activa in vârsta de munca (15-64 ani)	8858,2	8695,7	8733	8793	8850	8895	8938
Populația inactivă totală	10700,1	10799,0	10700	10580	10475	10390	10310
- populația inactiva in vârsta de munca (15-64 ani)	4545,3	4567,0	4457	4292	4140	4005	3877
Populația ocupata totala	8535,4	8448,8	8535	8615	8680	8730	8775
- populația ocupata in vârsta de munca (15-64 ani)	8234,8	8166,1	8253	8338	8410	8470	8528
- Salariați	6062,2	6200,6	6390	6600	6790	6975	7150
- Alte categorii de populație ocupata	2473,1	2248,1	2145	2015	1890	1755	1625
Șomeri BIM	623,9	529,9	480	455	440	425	410

Sursa: CNP, prognoza de toamnă, 2017

2.5.2 Profilul Socio-economic al Regiunii Nord- Est

2.5.2.1 Localizarea geografica, structura sistemului de așezări

Regiunea Nord Est acoperă zona de nord est a țării fiind compusă din 6 județe: Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui. Din punct de vedere al clasificării EUROSTAT este încadrată pe palierul NUTS2, făcând parte, împreună cu Regiunea Sud Est in Macroregiunea 2 (de tip NUTS1).

Regiunea Nord Est are o suprafață de 36.850 km² reprezentând 15,46% din suprafață României, cele mai întinse județe fiind Suceava, cu 8.553 km² și Bacău cu 6.621 km².

Conform Recensământului din 2011, populația Regiunii Nord est era de 3.302.217 locuitori, adicî 16,4% din populația României, fiind cea mai mare din cele opt regiuni de dezvoltare. La sfârșitul anului 2013, Regiunea Nord-Est cuprindea 46 centre urbane, din care 17 municipii, 506 comune și 2.414 sate. Ponderea populației rurale este de 58,37%.

Tabelul 2.5-1 Structura sistemului de așezări a Regiunii Nord Est, 2013

Număr orașe	46
Din care municipii	17
Număr comune	506
Număr sate	2.414

Sursa: Prelucrare după INS tempo on-line

Cele mai importante orașe sunt Iași (290.422 locuitori în 2011), Bacău (144.307 locuitori, 2011), Botoșani (106.847 locuitori 2011), Suceava (92.121 locuitori 2011), Piatra Neamț (85.055 locuitori 2011) și Vaslui (55.407 locuitori 2011).

Plecând de la caracteristicile existente, prin HG 998/2008, în Regiunea Nord Est, Municipiul Iași a fost desemnat pol de creștere, iar municipiile Bacău și Suceava - poli de dezvoltare.

2.5.2.2 Populația

Cu o populație de 3.302.217 locuitori, raportată la recensământul din 2011, Regiunea Nord Est deține o pondere de 16,40% din populația totală a României. Densitatea medie a populației a fost 89,6 loc./km², peste media națională (84,4 loc./km²).

Cea mai mare densitate a populației a fost înregistrata în județul Bacău (93,1 loc./km²) și Botoșani (82,8 loc./km²) în timp ce, cele mai reduse valori, sub media regională și națională, au fost înregistrate în Neamț (79,8 loc./km²) Vaslui (74,4 loc./km²) și Suceava (74,2 loc,/km²) și Iași (70,9 loc/ km² ).

In 2011, ponderea populației urbane în Regiunea Nord-Est a fost de numai 41,6%, cu 12,4 puncte procentuale sub media națională. Cea mai mare pondere a populației urbane a fost intalnita în județele Iași (46%) și Bacău (43,4%) în timp ce ponderea cea mai redusă a fost înregistrata în județele Neamț (36%), Vaslui (38,7%) și Botoșani (40,7%).

2.5.2.3 Economia regională

Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României, în 2016, PIB-ul regiunii reprezenta 9,94% din PIB-ul României.

Tabel 2.5 - 12 Evoluția comparativă a principalilor indicatori socio-economici ai regiunii Nord-Est


Indicatori	2015	2016	2017	2018	2019	2020
PRODUS INTERN BRUT (mii lei, prețuri curente)
Total economie	711103	761474	816544	879462	946740	1014013
Nord - Est	70603	75725	81461	87931	94934	102071
PRODUS INTERN BRUT (modificări procentuale față de anul anterior)
Total economie	3,9	4,8	5,2	5,5	5,7	5,7
NORD - EST	2,7	5,0	5,5	5,7	6,0	6,1
Numărul mediu de salariați (mii persoane)
Total economie	4611,4	4750,0	4954,0	5160,0	5380,0	5600,0
NORD - EST	513,6	531,1	557,1	583,3	610,1	636,4
Rata șomajului înregistrat (%)
Total economie	5,0	4,8	4,3	4,0	3,7	3,4

NORD - EST	6,3	6,4	5,8	5,5	5,3	5,0
Câștigul salarial mediu net lunar (lei/salariat)
Total economie	1859	2047	2274	2476	2674	2864
NORD - EST	1562	1746	1978	2151	2334	2497

Sursa: CNP Prognoza în profil teritorial mai 2017

în interiorul regiunii, cele mai sărace zone sunt sudul județului Iași, sud-estul județului Neamț, estul județului Bacău, județele Botoșani și Vaslui.

în special vestul regiunii, care a fost în anii 60 - 70 obiectul unei industrializări forțate (mobilă, chimie, materiale de construcții, construcții de mașini, textile), a intrat într-un proces de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie, petrochimie, ușoară, construcții de mașini, mobilă), ceea ce a agravat situația economică, estul regiunii fiind tradițional subdezvoltat.

întreprinderile mici și mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind la nivelul anului 2011, o mare parte din efectivul de personal care activează în firme (52,66%). Dacă se ține cont și de cei care activează în microîntreprinderi, se obține o pondere totală de 79,61%. La nivelul anului 2011, în regiune erau 48.591 întreprinderi active, reprezentând 10,7% din totalul înregistrat la nivel național, nivel în scădere cu 20% fata de 2008. Practic creșterea numărului de firme din perioada de avand economic a fost anihilată de cei doi ani de criza economică.

Din totalul de firme existente la nivel regional în 2011, cele mai mari ponderi sunt în județele Iași (27,4%), Bacău (20,2%) și Suceava (19,7%), iar cele mai puține sunt în Botoșani (7,1%) și Vaslui (8,9%). Totodată cele mai mari scăderi fata de anul 2008 le-au înregistrat județele Iași și Bacău, cu 23%, respectiv 20,2%

în regiune funcționează 2 parcuri industriale (Bacău și Iași), 1 în proprietate privată și 1 realizat în parteneriat public-privat. Acestea acoperă o suprafață de 22,38 ha, de tip brownfîeld. Parcul industrial Bacău, bazat pe tehnologia informației și comunicații, va asimila forța de muncă disponibilizată și va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de vârf la nivel regional. Astfel, se preconizează crearea a cca. 50 de noi locuri de muncă directe pe durata fazei de implementare și cca. 200 pe durata fazei operaționale. Parcul industrial Iași este destinat industriilor de înaltă tehnologie ce includ companii din domeniile IT și biotehnologiei. Se are în vedere stoparea migrației forței de muncă tinere și specializate în aceste domenii, prin asigurarea de locuri de muncă pentru absolvenții din domeniu.

După cum se vede și din tabelul următor, județul Iași este cel mai dezvoltat din punct de vedere economic: nivelul PIB în anul 2016 a fost de 6.665 euro/cap de locuitor, mai mare decât madia regională de 5.191 euro/cap de locuitor. Următorul județ, din punct de vedere al PIB-ului este Bacău: 5.406 euro/cap de locuitor, tot peste media regională. Datele corespund valorilor prezentate în ultima prognoza - Proiecția principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial mai 2017, elaborata de CNP.

Tabel 2.5 — 14 Principalii indicatori socio-economici ai Regiunii Nord Est la nivelul anului 2016

- modificări

procentuale -

Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui regiune ^y

2016

Creșterea reală a PIB	5,0	5,5	5,4	5,5	2,5	5,4	4,5
PIB/Locuitor (euro)	5191	5406	4191	6665	4701	4918	3882
Numărul mediu de salariați	3,4	3,7	3,6	3,4	3,1	3,3	3,1
Rata șomajului înregistrat - %	6,4	6,7	5,5	4,5	5,8	6,2	11,4
Câștigul salarial mediu net lunar (lei/salariat)	1746	1758	1699	1982	1514	1681	1588
Câștigul salarial mediu net lunar	11,8	H,2	14,0	10,2	11,4	12,9	14,5

2.5.2.4 Politica de Dezvoltare Regională

în cadrul politicii de dezvoltare regională, la nivelul Regiunii Nord Est a fost adoptat, în anul 2014, Planul de Dezvoltare regională Nord Est. în prezent, în cadrul regiunii se selectează și se implementează proiecte finanțate prin POR 2014 - 2020.

2.5.2.S Perspective macro-economice pentru Regiunea Nord-Est

In cadrul celei mai recente prognoze macro-economice la nivel regional publicată de CNP (mai 2017), creșterea medie reală a PIB-ului Regiunii Nord-Est este estimata a fi 5,5% în 2017; 5,7 % în 2018; 6% în 2019 și 6,1% în 2020., mai rapidă decât creșterea PIB la nivelul economiei naționale. Cu toate acestea, PIB/cap de locuitor în aceasta regiune va continua să fie ultimul în tara.

Pentru perioada 2017 - 2020, populația ocupata civila este a ramas relativ stabilă (1.204 mii pers-1.209 mii pers), în timp ce rata șomajului este așteptata să SCAD A cu aproximativ 0,2 puncte procentuale.

In aceeași perioada, salariile nete lunare sunt estimate să se majoreze cu 4,8% în 2014 și 4,2% în 2015, termeni reali.

Previziunile principalilor indicatori economici conform Comisiei Naționale de Prognoza sunt rezumate în tabelul următor.

Tabelul 2.5-2 Evoluția principalilor indicatori economici din Regiunea Nord-Est, 2014 - 2017

	U.M.			2019	2020
Creșterea reală a PIB	%	5,5	5,7	6,0	6,1
PIB / cap de locuitor	Euro	5.610	6.085	6.606	7.143
Salariul mediu net:	RON	1978	2151	2334	2497
- rata anuală de creștere (reală)	%	13,3	8,7	8,5	6,6
Șomaj	Mii persoane	67	61	58	56
Rata șomajului	%	5,8	5,5	5,3	5,0

Sursa: CNP (prognoza in profil teritorial mai 2017)

2.5.3 Profilul Socio - economic al Județului Bacău

2.5.3.1 Structura administrativa

Județul Bacău este situat în nord-estul tarii, avand o suprafață de 6.621 km², care reprezintă 2,8% din teritoriul tarii. Cu o densitate a populației de 93,1 locuitori/km\ județul Bacău este situat peste media regională de 89,6 locui tori/km² și de asemenea peste media națională de 84,4 locuitori/km². Se învecinează cu județele Vaslui la est, județul Vrancea la sud, județele Covasna și Harghita la vest și județul Neamț la nord.

Tabelul 2.5-3 Structura administrativa a județului Bacău, 2016

Nr. orașe	8
din care municipii	3
Nr. comune	85
Nr. sate	491

Sursa: INS

In anul 2016, potrivit INS, județul Bacău avea 3 municipii (Bacău, Momești și Onești), 5 orașe (Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slanic Moldova și Targu Ocna) și 85 comune cu 491 sate.

2.5.3.2 Populația

La rezultatele devinitive ale recensământului din 2011, județul Bacău a înregistrat o populație stabilă de 616.168 persoane (18,65% din populația Regiunii Nord-Est).

Populația stabilă a județului Bacău, la nivelul anului 2011 era de 616.168 locuitori (conform Recensământ); iar la nivelul anului 2016 populația de domiciliu era de cca 752.761 locuitori (conform Consiliul Județean Bacau), iar cea de rezidență era de 600.621 locuitori (INS). O caracteristică a județului Bacău este diferența foarte mare între populația de domiciliu (Înregistrată la Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Bacău) și populața rezidentă / stabilă (152.140 persoane, cât populația unui oraș mare).

Tabelul 2.5-9 Evoluția istorica a populației în județul Bacău, 2002 - 2011

Indicator	2002	2004	2007	2009	2011	Rata medie de creștere 2002-2011 (% p.a.)	Variația totală 2002-2011 (%)
Populația Totala	727.230	722.961	719.844	716.176	616.168	-1,82%	-15,27%
Populația Urbana	341.858	335.586	329.129	324.493	267.141	-2,70%	-21,86%
Bacău	184.542	181.144	178.203	176.366	144.307	-2,70%	-21,80%
Moinești	24.797	24.273	23.863	23.562	21.787	-1,43%	-12,14%
Onești	54.215	52.802	50.82	49.303	39.172	-3,55%	-27,75%
Buhuși	20.476	20.164	19.892	19.637	14.562	-3,72%	-28,88%
Comănești	24.811	24.526	23.955	23.415	19.568	-2,60%	-21,13%
Darmănești	14.354	14.247	14.371	14.42	12.247	-1,75%	-14,68%
Slanic Moldova	5.227	5.122	5.069	4.928	4.198	-2,41%	-19,69%
Targu Ocna	13.436	13.308	12.956	12.862	11.3	-1,91%	-15,90%
Populația Rurala	385.372	387.375	390.715	391.683	349.027	-1,09%	-9,43%

Sursa: INS

840.000

600.000

480.000

240.000

120.000

2002-1 iulie

2004-1 iulie

2007-1 iulie

2009-1 iulie 2011-recensamant

— Populația Totala-jud.Bacau ““S— Populația Urbana

-Ar- Populația Rurala

Grafic 2.6-1 Istoric popuatîe în județul Bacău, 2002 - 2011

Conform statisticilor oficiale ale INS, în perioada 2002 -2011, populația totală a Județului Bacău a scăzut cu o rata medie de -1,82% pe an, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 15,27% pe parcursul întregii perioade. Orașele care au prezentat cel mai pronunțat declin al populației în perioada 2002 - 2011 au fost Buhuși (-3,72% p.a.), Onești (-3,55% p.a.) și Bacău (-2,70% p.a.). Populația din zonele rurale s-a redus de asemenea în perioada 2002 - 2011, dar la o rata mai scăzută decât populația urbana (-1,09% comparativ cu -2,70%), dovedind caracterul predominant rural al județului.

Județul Bacău prezintă un nivel redus de urbanizare, deși se situează pe locul doi în Regiunea Nord-Est, cu o pondere a populației urbane de 43,4% în 2011 și peste media regională (41,6%) gradul de urbanizare este cu mai mult de 10 puncte procentuale, sub media națională (53,9%).

Cele mai mari orașe din județ sunt Bacău, cu o populație de 144.307 locuitori în 2011, Onești 39.172 locuitori și Momești cu 21.787 locuitori în 2011. Celelalte orașe au sub 20.000 locuitori, astfel: Comănești 19.568 loc, Buhuși 14.562 loc, Dărmănești 12.247 loc, Targu Ocna 11.300 și Slanic Moldova 4.198 loc.

Tabelele de mai jos prezintă evoluția acestei diferențe în perioada 2011 (datele de la recensământ) si anul de bază al estimărilor - 2016:

Tabel 2.5 —xx Diferența dintre populația de domiciliu și populația rezidentă, la nivelul Județului Bacău

Județ Bacau- total	2011	2012	2013	2014	2015	2016
Populație rezidentă	616.168	614.316	609.948	606.975	604.158	600.421
Populație de domiciliu	754.964	753.218	751.354	749.179	748.866	747.689
Diferența	138.796	138.902	141.406	142.204	144.708	147.268
Județ Bacau - mediu urban	2011	2012	2013	2014	2015	2016
Rezidenti	267.141	266.516	263.781	261.820	260.483	258.695
De domiciliu	357.555	355.613	353.556	352.242	352.905	352.693
Diferența	90.414	89.097	89.775	90.422	92.422	93.998
Județ Bacau - mediu rural	2011	2012	2013	2014	2015	2016
Rezidenti	349.027	347.800	346.167	345.155	343.675	341.726

De domiciliu	397.409	397.605	397.798	396.937	395.961	394.996
Diferența	48.382	49.805	51.631	51.782	52.286	53.270

Sursa: Prelucrări după INS - Tempo on-line

2.5.3.3 Economia județului

Județul Bacău a fost în trecut unul dintre polii industriali din regiunea Moldovei și găzduia fabrici de panificație, unități de exploatare a țițeiului, fabrici de confecții Isi unități de prelucrare a lemnului. Mare parte din industria băcăuană nu a supraviețuit însă deschiderii economice din anii ^c90. Pe rând, fabrici precum Letea, producător de hârtie, sau fabrica de Bere de la Mărgineni au sucombat privatizărilor, fie aștepta o injecție de capital pentru a fi modernizate. Industria petrolieră și exploatarea cărbunelui au dispărut.

Conform camerei de Comerț și Industrie a Județului Bacău, în anul 2013, in județul Bacau, au avut activitate un număr de 9.132 agenti economici, distribuția si contribuția acestora la realizarea indicatorilor economici in anul 2016 este următoarea:

Domeniul de activitate	Nr.soc.cu activitate	Cifra de afaceri (mii. euro)	Profit (mil.euro)	Număr salariati
Agricultura	205	292,90	4,30	2.091
Industria alimentara	185	235,20	9,07	5.235
Industria ușoara	136	84,01	6,09	6.188
Industria lemnului	313	151,05	8,82	4.168
Industria prelucrătoare	237	250,81	15,42	6.948
Construcții	1.105	483,94	51,94	11.088
Transporturi	732	130,48	6,38	3.881
Turism	445	38,64	3,07	2.390
Servicii	2.130	254,90	45,61	9.487
Comerț	3.644	1.650,09	107,99	20.318
Total	9.132	3.572,07	258,71	71.794

Din analiza indicatorilor economico-financiari rezulta faptul ca, cele mai multe societari activeaza in comerț, respectiv 3.644 firme, urmat de sectorul servicii cu 2.130 societăți comerciale, construcții cu 1.105 societari comerciale.

Valorile cele mai mari la indicatorul cifra de afaceri sunt Înregistrate de firmele din comerț cu 1.650,09 mii. euro, urmate de firmele din construcții, care au înregistrat o cifra de afaceri de 483,94 mii. euro, si intr-o proporție mica de firmele din turism care au avut o cifra de afaceri de 38,64 mii. euro;

Valoarea cea mai mare a profitului este înregistrata de firmele din comerț, cu 107.99 mii euro, urmate de firmele din construcții care au avut un profit de 51.94 mîl.euro.

Numărul cel mai mare de salariat! este înregistrat in comerț 20.318 persoane, construcții 11.088 persoane, la polul opus fiind sectorul agricultura cu 2.091 persoane.

IMM-urile din județul Bacau reprezintă un sector important, atat din punct de vedere numeric dar si prin prisma contribuției acestora in economia județului.

La nivelul anului 2013, situația sectorului IMM este următoarea:

Indicatori economico-finaciari	S.C. cu cifra de afaceri in 2013		Pondere sector IMM (%)
Indicatori economico-finaciari	Total	IMM	Pondere sector IMM (%)
Număr societari comerciale	9.132	9.104	99,7
Cifra de afaceri (mii. Euro)	3.572,07	1.898,51	53,15
Număr salariati	71.794	50.255	69,98

Conform mărimii firmei, sectorul IMM-urilor bacauane este format din:

Indicatori economico-finaciari	S.C. cu cifra de afaceri in 2013			Total sector IMM 2013
Indicatori economico-finaciari	Microintreprinderi	întreprinderi mici	întreprinderi mijlocii	Total sector IMM 2013
Număr societari comerciale	8.104	846	154	9104
Cifra de afaceri (mii. Euro)	526,26	667,18	705,06	1.898,51
Număr salariati	16.599	17.337	16.319	50.255

Având in vedere indicatorii economico-financiari se constata faptul ca microintreprinderile reprezintă cel mai numeros sector in cadrul IMM-urilor, reprezentând 89,02% din total, au înregistrat 27,72% din total cifra de afaceri la nivel de sector si 33,03% din numărul de salariati, întreprinderile mici reprezintă 9,29% din totalul IMM-urilor, au înregistrat 35,14% din total cifra de afaceri la nivelul IMM-urilor si 34,50% din numărul de salariati, întreprinderile mijlocii reprezintă 1,69% din total IMM-uri la nivel de județ, au Înregistrat 27,14% din total cifra sector IMM si 32,47% din numărul de salariati.

De departe cea mai mare companie din sector, dar și cea mai mare înregistrată în Bacău este Dedeman, liderul pieței locale de bricolaj, cu afaceri de 2,4 miliarde de lei (540 milioane de euro) și 5.711 de angajați în 2012. Doar trei magazine din rețeaua de 36 de unități a lanțului sunt amplasate în județul Bacău.

In activitățile din construcții activează un număr de 1.218 de companii, cu o cifră de afaceri de 625 milioane de euro, arată datele CCIB. Peste jumătate din acest rulaj era realizat de trei firme din județul Bacău.

Un număr de 8.000 de angajați activau în 2012 în industria prelucrătoare, unde cifra de afaceri era de 257 milioane de euro. Cele mai mari companii erau constructorul de aeronave Aerostar (ARS) și Chimcomplex Borzești. Cele două companii sunt printre principalii exportatori ai județului, alături de fabrica Schweighofer din Comănești și mai mulți jucători din industria alimentară.

Sectorul agricol și industria alimentară sunt doi dintre pilonii economici care s-au păstrat și dezvoltat în Bacău în ultimii ani. Cel mai mare jucător este grupul Agricola, unul dintre principalii procesatori de came de pasăre de pe piața locală, cu afaceri de 133 milioane de euro anul trecut și 2.550 de angajați.

Județul Bacău se detașează prin cel mai mare număr de companii antreprenoriale în topul marilor afaceri din regiune, în condițiile în care un singur jucător cu capital străin (Holzindustrie Schweighofer Baco) deține un loc important între cele mai mari companii din județ. Și datele statistice legate de cei mai mari investitori străini din județ arată că cifra de afaceri cumulată a primilor zece parteneri comericali ai României nu trece de un miliard de lei în 2012 în județul Bacău, față de 22 de miliarde de lei în Argeș, județ dominat de grupul Dacia-Renault.

Tabelul 2.5-15 Topul celor mai mari 15 companii din județul Bacău, în fuctie de cifra de afaceri ,2012

Nr.crt	Compania	Domeniul de activitate	Cifra de afaceri	Proiît în 2012 (md.lei)	Angajați l 2012 l
1	Dedeman	bricolaj	2.41^0,60	298,6	5.711
2	Spedition UMB	construcții drumuri	616,8	112,1	37
3	COMFERT	distribuție îngrășăminte	571,5	13,7	286
4	TEHNOSTRADE	construcții drumuri	549,8	87,1	1.364
5	AGRICOLA INTERNAȚIONAL	procesarea cărnii de pasare	354,3	1,0	1.755
6	POPASUL TREBEȘ	comerț cu cereale	344,7	35,6	41
7	LICURICI IMPEX	distribuție băuturi	282,3	1,7	242
8	SIF MOLDOVA	investitii	275,5	158,2	57
9	PA&CO INTERNAȚIONAL	construcții drumuri	227,8	4,1	646
10	AEROSTAR	construcții aeronave	196,9	18,6	1.272
11	CHIMCOMPLEX BORZESTI	chimie	194,0	14,2	661
12	HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER BACO	prelucrarea lemnului	167,2	3,5	589
13	SIMBA INVEST	distribuție băuturi și produse alimentare	136,7	8,6	549
14	PAMBAC	panificație	120,0	0,7	533
15	RUSTRANS	materiale construcții	118,2	1,5	244

PIB-ul pe cap de locuitor al județului a înregistrat o scădere odata cu debutul crizei economice, în perioada 2007-2009. începând cu anul 2010 a revenit tendința crescătoare, astfel, pentru anul 2017 se asteapta un nivel de 5.864 euro/cap de loc, fata de 5.406 euro/cap de loc în 2016 și 5.032 euro/loc în 2015. Nivelul PIB la nivel de județ este peste media regiunii, după cum se poate observa și din tabelul următor:

Tabelul 2.5-11 Evoluția PIB în județul Bacău

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Județul Bacău

PIB/cap de locuitor (Euro)

5.032

5.406

5.864

6.394

6.976

7.581

Regiunea Nord-Est PIB/cap de locuitor (Euro)¹

4.867

5.191

5.610

6.085

6.606

7.143

¹ Valorile în Eura au fost calculate utilizând cursul mediu anual de schimb

Capitolul 2 Analiza situației existente

(*) în preturi curente

Sursa: INS, date CNP pentru 2017 - 2020

In 2011, populația ocupata în județul Bacău a reprezentat 32,9% din populația totala, comparativ cu 35,17% la nivel regional și 40,1% la nivel național.

Similar cu restul tarii, din cauza procesului de restructurare economică din anii ‘90, rata șomajului a crescut rapid în județul Bacău , în principal că o consecința a inchiderii multor companii mari de stat. Deoarece alte oportunități de munca în economia locală erau reduse, multi oameni au fost forțați să migreze către alte tari. Cu toate acestea, ținând cont de tendința de relansarea economică la nivel național și județean, rata șomajului și-a inversat tendința și s-a redusde la 9,0% în 2009 la 6,6% în 2012.

In ceea ce privește veniturile, urmând tendința de la nivel național, salariul mediu net în Bacău a crescut continuu în termeni reali începând cu anul 2002, în general peste mediile naționale și regionale. începând cu anul 2009, odata cu debutul crizei enonomice câștigurile salariate au înregistrat o tendința descrescătoare, perioada de relansare a început cu anii 2011-2012. în perioada 2011-2013 tendința crescătoare a câștigurilor în județul Bacău a fost sub media regională. In perioada 2014 - 2016 aceasta tendință s-a păstrat.

Tabelul 2.5-13 Evoluția salariilor medii nete în județul Bacău, 2008 - 2013

Indicator	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
Salariul mediu net
în preturi curente RON ! luna	1.254	1.319	1.272	1.256	1.259	1.297	1.455	1.581	1.758
Variația anuală reală, județ (%)	23,2	5,2	-3,6	-1,3	0,2	3,1	7,4	8,7	11,2
Variația anuală reală, regiune NE (%)	23,1	4,4	-1,2	0,5	2,7	6,4	8,8	8,7	11,8
Variația anuală reală, România (%)	16,5	-1,5	-3,7	-1,9	1,0	1,6	7,5	9,5	10,1

Sursa: INS, CNP

2,6 Evaluare Instituționala și Cadrul Legal

Cadrul instituțional aferent sectorului de apa este reglementat de legislația la nivel național. Cadrul legal este compus din instrumente de reglementare, cele care pot fi considerate "de mediu" si cele care pot fi considerate "administrative" (inclusiv aspectele financiare si de management). Ambele sunt relevante pentru scopul acestui document.

Legislația naționala

1. Legislația primara:

• Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica, modificata prin legea 71/2011;
• Legea nr. 215/ 2001 privind administrația public locala, cu modificările ulterioare;
• Legea nr. 51/2006 privind serviciile publice locale (intrata in vigoare la 21 martie 2007) - legea generala, modificata prin OUG 13/2008;
• Legea nr. 241/ 2006 privind serviciile de alimentare cu apa si de canalizare, modificata prin OUG 13/2008;
• Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările ulterioare.

2. Legislația secundara:

• Regulamentul-cadru al serviciilor de apa si de canalizare, aprobat de ANRSC prin Ordinul Președintelui nr. 88/2007;
• Termeni i-cadru de referința pentru serviciile de apa si de canalizare, aprobati prin Ordinul

Președintelui ANRSC nr. 88/2007;

• Contracta l-cadru pentru furnizarea serviciilor de apa si de canalizare, aprobat prin Ordinul Președintelui ANRSC nr. 90/2007;

3. Legislația incidența:

• Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările ulterioare;
• Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile si fundațiile, cu modificările ulterioare;
• Hat ararea Guvernului nr. 855/2008;
• Legea nr. 230/2007privind înființarea, organizarea si funcționarea asociațiilor de proprietari;
• Hotararea Guvernului nr. 1588/2007;
• Legea nr. 241/2006 privind serviciile de alimentare cu apa si de canalizare.

Analiza specifica

Legea 51/2006 privind Serviciile Comunitare de Utilități Publice

Legea 51/2006 definește si prevede Serviciile Publice Locale ca fiind „ansamblul activitatilor de utilitate si interes public general”, desfășurate Ia nivel de comuna, oraș, municipalitate sau județ sub conducerea, coordonarea si responsabilitatea autoritatilor publice locale. Scopul il reprezintă satisfacerea nevoilor comunitarilor locale, una dintre ele fiind furnizarea serviciilor de apa si apa uzata.

Legea 241/2006 privind Serviciul de Alimentare cu Apa si de Canalizare

„Serviciile de Alimentare cu Apa si de Canalizare” sunt prevăzute ca fiind ansamblul activitatilor de utilitate publica, de interes economic si social general, desfășurate in scopul captării, tratării, transportului, inmagazinarii si distribuirii apei potabile si industriale către toti utilizatorii de pe teritoriul unei localitati, respectiv al colectării, transportului, epurării si descărcării apelor uzate, apelor pluviale si apelor de suprafața in zona urbana a localității.

Serviciul public aferent alimentarii cu apa are următoarele componente principale:

• activitatea de captare a apei, din surse de suprafața si subterane;
• tratarea apei brute;
• transportul apei potabile si/sau industriale;
• inmagazinarea apei;
• distribuția apei potabile si/sau industriale.

Serviciul public aferent canalizării are următoarele componente principale:

• colectarea, transportul si descărcarea apelor uzate de la utilizatori la stațiile de epurare;
• epurarea apelor uzate si descărcarea apelor uzate epurate in emisar;
• colectarea, descărcarea si tratarea corespunzătoare a deșeurilor din gurile de scurgere a apelor pluviale si asigurarea funcționalității acestora;
• evacuarea, tratarea si depozitarea nămolurilor si a altor reziduuri similare generate de activitatile susmenționate;
• evacuarea apelor pluviale si de suprafața din intravilanul localităților.

Legea 213/1998 privind Proprietatea Publica si Regimul Juridic al acesteia

Conform acestei legi, infrastructura aferenta serviciilor de apa si de canalizare (rețelele de alimentare cu apa si de canalizare, stațiile de tratare si auxiliare, cu respectivele instalatii, clădiri si terenuri) aparține patrimoniului public. Infrastructura existenta la data semnării Contractului de Delegare si activele generate de investițiile efectuate pe parcursul derulării Contractului de Delegare sunt bunuri publice si sunt deținute de unitățile administrativ-teritoriale.

Legea 215/2001 privind Administrația Publica Locala

Aceasta lege prevede ca autoritatile locale au competente depline si exclusive in înființarea, organizarea, managementul, monitorizarea si controlul funcționarii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare. In anumite cazuri, autoritatile județene si nu municipalitățile pot avea competente si responsabilități exclusive privind serviciile de alimentare cu apa si de canalizare. In acest caz, autoritatile județene vor deține in (co)proprietate infrastructura de apa si de canalizare si vor participa astfel in calitate de acționar la procesul de regionalizare. Acest fapt se datoreaza Ordonanței nr. 69/1994, care limitează si condiționează numărul de unitati locale de gestionare a utilităților publice, in funcție de numărul de locuitori ai localităților.

OUG 13/2008 privind modificarea si completarea Legii 51/2006 privind Serviciile Comunitare de Utilități Publice si a Legii 241/2006 privind Serviciul de Alimentare cu Apa si de Canalizare

Ordonanța 13/2008 a fost introdusa, publicata si intrata in vigoare la 26 februarie 2008. Aceasta modifica in particular Articolul 31 din Legea 51/2006 si Articolul 21 din Legea 241/2006, astfel incat principiile interne sa fie reflectate integral in legislația romana aplicabila.

Legea nr. 230/2007

Conform articolului 28 din Legea nr. 230/2007, asociațiile de proprietari pot intermedia servicii intre furnizori si proprietarii consumatori, mai ales in ceea ce privește serviciile de utilitate publica, pe baza unui contract de servicii sau a contractelor de furnizare.

Convenții si Tratate Internationale

• Directiva Consiliului 79/869/CEE privind metodele de măsurare și frecvența prelevării de probe și a analizării apei de suprafață destinate preparării apei potabile în statele membre
• Directiva Europeana 98/83/CE privind calitatea apei pentru consumul uman
• Directiva 91/271/CE privind tratarea apelor urbane reziduale

2.6.1 Structura Instituționala in Sectorul Mediului

Politica de protecție a mediului

Unul dintre obiectivele specifice ale POS Mediu il reprezintă imbunatatirea calitatii apei si apelor uzate si a accesului la infrastructura de apa si canalizare, prin furnizarea unor servicii de alimentare cu apa si de canalizare aliniate la practicile si politicile UE, in cea mai mare parte a zonelor urbane, pana in anul 2015 (si respectiv anul 2018). Pentru aceasta, trebuie dezvoltate structuri regionalizate de gestionare a apei si apelor uzate. Obiectivele Axei Prioritare 1 a POS „Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata” sunt:

• Furnizarea unor servicii corespunzătoare de apa si de canalizare la preturi suportabile;
• Asigurarea unei calitati corespunzătoare a apei potabile in toate aglomerările urbane;
• Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa prin epurarea adecvata a apelor uzate;
Imbunatatirea nivelului de gestionare a nămolurilor din SE AU;
• Crearea unor structuri inovatoare si eficiente de gestionare a apei.

Politica României reflectata in POS Mediu pentru asigurarea realizării obiectivelor este încurajarea si gestionarea procesului de regionalizare, reunind serviciile de alimentarea cu apa si de canalizare sub o „umbrela” instituționala, acoperind zonele geografice conform cerințelor UE.

Regionalizarea este un concept cheie in imbunatatirea calitatii si eficientei costurilor infrastructurii si serviciilor locale de apa si apa uzata in vederea realizării obiectivelor de mediu.

Instituții in sectorul apei potabile / uzate (Operatori)

Reglementari instituționale județene

Regionalizarea Serviciilor vizeaza ca, pana in anul 2018, la sfârșitul perioadei de tranziție pentru Romania, toate aglomerările urbane inclusiv 2.600 localitati cu peste 2.000 locuitori sa întrunească cerințele de performanta prevăzute in POS. Procesul de regionalizare consta in concentrarea operațiilor serviciilor furnizate unui grup de localitati dintr-o zona geografica definita intr-un bazin hidrografic si/sau granițe administrative (municipalități, județe). Aceasta va implica localizarea serviciilor de apa si de canalizare in jurul a 50 cei mai puternici operatori printr-un sistem intensiv de fuzionări in rândul furnizorilor de servicii locali existenti. In urma procesului de fuzionare, cele 50 de Companii Regionale de Operare (ROC) vor deveni Jucători” importanti însărcinați cu respectarea standardelor de servicii in comunitățile locale pe care le deservesc.

Procesul de regionalizare se bazeaza pe trei elemente instituționale cheie:

•    Asociația de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);

•    Compania Regionala de Operare (ROC); si
•    Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor (CDGS).

Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor este conceput pentru a;

• Reglementa si echilibra relațiile dintre autoritatile locale reprezentate de ADI si operatorul regional;
• Viza întocmirea, finanțarea si implementarea planurilor de investitii;
• Viza eficienta si durabilitatea:

o gestionarii bunurilor publice;

o situației financiare;

o sistemului de ajustare a tarifelor; o proceselor de raportare si control.

Contractul stabilește obligațiile si drepturile specifice ale ambelor parti cu privire la dezvoltarea programelor de investitii si la realizarea nivelurilor serviciilor ulterioare:

ROC este desemnata sa gestioneze, opereze, intretina, modernizeze, reinnoiasca si extindă (daca este cazul) bunurile publice prevăzute in contract pe propriul risc, in schimbul unui cost (tarif) achitat de clienti, in conformitate cu prevederile contractului;

Autoritățile Locale sunt proprietarii bunurilor publice si sunt responsabile pentru alimentarea cu apa potabila si pentru serviciile aferente apei uzate la un cost suportabil. Ele se asociaza in ADI si isi coordonează eforturile in vederea implementării programelor de dezvoltare a serviciilor integrate ce urmăresc atingerea obiectivelor de performanta stabilite in POS. Bunurile publice raman in patrimoniul public si vor fi preluate de către proprietarul public (municipalitate) la încetarea sau expirarea contractului.

Contractul de delegare este un contract pe termen lung, cel puțin pe perioada de timp necesara amortizării investițiilor efectuate de ROC. Tarifele trebuie sa asigure recuperarea integrala a costurilor si trebuie acceptate de ADI si aprobate de Autoritatea Naționala pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare (ANRSC).

2.6.2 Tarife curente

Tarifele existente pentru serviciile de apa si apă uzată (cf. avizării din iulie 2013) practicate în principalele localități ale județului Bacău sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tarifele sunt exprimate în valori cu și fără TVA ( 24%), în funcție de specificul consumatorilor.

Localitate^ ^: < vi;;.. . - r ..... l	.Strvidu?;;:'-	. . .. . . . . ; •: Pbt/Tarif.ac6iial lei/mc		i- Creștere. Termeni . ’vraăr	PrcVTarif începând cu 01.071013 leVmc		Aviz ANRSC
Localitate^ ^: < vi;;.. . - r ..... l	.Strvidu?;;:'-	./.L'Rjesf' / (fărăTVA)	Populației (cu TVA) :	i- Creștere. Termeni . ’vraăr	Rest.-?-utilizatori (fara TVA)	. i' " . Populație (Cu TVA).	Aviz ANRSC
Bacau	Apa potabila	2,71	3,36	5%	2,85	3,53	Aviz ANRSC Nr.105781/18.0 6.2013
Bacau	Canalizare	1,35	1,67	25%	1,69	2,1	Aviz ANRSC Nr.105781/18.0 6.2013
Buhusi	Apa potabila	2,71	3,36	5%	2,85	3,53	ji.
Buhusi	Canalizare	0,96	1,19	40%	1,34	1,66	ji.
Moinesti	Apa potabila	2,66	3,3	7%	2,85	3,53
Moinesti	Canalizare	0,98	1,22	45%	1,42	1,76
Darmanesti	Apa potabila	1,64	2,03	33%	2,18	2,7
Darmanesti	Canalizare	0,75	0,89	70%	1,28	1,59
Traian	Apa potabila	2,05	2,54	20%	2,46	3,05
Fi lipești	Apa potabila	2,05	2,54	20%	2,46	3,05
Tg.Ocna	Apa potabila	2,24	2,78	10%	2,46	3,05
Tg.Ocna	Canalizare	1,01	1,25	35%	1,36	1,69
Magiresti	Apa potabila	2,05	2,54	20%	2,46	3,05
Ardeoani	Apa potabila	2,14	2,65	15,5%	2,47	3,06

Localitate	Serviciu	Pret/Tarif actual lei/mc		Creștere . Jn .. termeni reali	Pret/Tarif începând cu 01.07.2013 lei/mc		AvizANRSC .
Localitate	Serviciu	Rest . utilizatori (fara TVA)	Populație, (cu TVA).	Creștere . Jn .. termeni reali	Rest utilizatori (fara TVA)	Populație (cu TVA)	AvizANRSC .
Poduri	Apa potabila	2,01	2,49	22%	2,45	3,04
Tatarasti	Apa potabila	2,08	2,58	20%	2,5	3,1
Prăjești	Apa potabila	2,01	2,49	22%	2,45	3,04
Faraoanî	Apa potabila	2,02	2,5	22%	2,46	3,05	ir
Faraoanî	Canalizare	0,9	1,12	45%	1,31	1,62
Casin	Apa potabila	2,24	2,78	15%	2,58	3,2	ii
Hemeius	Apa potabila	3,64	4,51	11,9%	3,21	3,9	M
Mărgineni	Apa potabila	3,25	4,03	7,3%	3,01	3,73	_t1_
Ștefan cel Mare	Apa potabila	1,96	2,43	21%	2,37	2,94	M
Apa potabila furnizata din statia de tratare Caraboaia
1.Ramura sud Onesti-Tronson 1
Primăria Pargarestî (fara distribuție)	Apa potabila	0,65		69%	1.1
A.F Xxxxx X.Xxxxxxx Tg.Ocna	Apa potabila	0,78		99%	1,55
SC TRANSICOR Com S.R.L Dofteana	Apa potabila	0,78		99%	1,55
Ocolul Silvic Tg.Ocna	Apa potabila	0,89		86%	1,66
SC HAN S.R.L Dofteana	Apa potabila	0,89		86%	1,66		-’L
SNTGN Transgaz S.A Mediaș (Statia Onești)	Apa potabila	0,89		86%	1,66
S.C COSNA Tg.Ocna	Apa potabila	0,89		86%	1,66
Sc. Nat. de Preg.a Ag.de Penitenciare Tg.Ocna	Apa potabila	0,89		86%	1,66
2.Ramura Sud Onesti-Tronson II
S.C APA CANAL S.A Onești (fara distribuție)	Apa potabila	0,66		68%	l.H		.'1.
S.C CONFMETA LON S.R.L Onești	Apa potabila	0,9		85%	1,67		n_
S.C CARLACTON Onești	Apa potabila	0,9		85%	1,67		n
S.C OCCO Impex S.R.L Onești	Apa potabila	0,9		85%	1,67
Primăria Tg.Trotus (fara distribuție)	Apa potabila	0,65		68%	1,09		^11
S.C CHIMCOMPLEX S.A Borze st i	Apa potabila	0,81		95%	1,58
3.Ramura Nord Comanesti-Tronson I
OMV Petrom-ATA	Apa potabila	1,06		71%	1,81

'.Localitate;.//-	.Serviciu	Pret/Tarif actual iei/mc		. Creștere termeni. reali	Pret/Tarif începând cu 01.07.2013 lei/mc		AvizANRSC
'.Localitate;.//-	.Serviciu	Rest . utilizatori (fiara TVA)	. Populație., (cu TVA)	. Creștere termeni. reali	Rest . utilizatori (fura TVA)	Populație (cu TVA)	AvizANRSC
Darmanesti
S.C FREGATA IMPEX S.R.L Darmanesti	Apa potabila	1,06		71%	1,81		jl
S.C DIMMER S.R.L Comanesti	Apa potabila	1,06		71%	1,81		_'L
4.Ramura Nord Comanesti-Tronson II
Uzina Termica Comanesti	Apa potabila	0,98		78%	L74		-II
S.C ApaServ Trotus SRL Comanesti	Apa potabila	0,77		56%	1,2
S.C Exploziv S.R.L Sera Comanesti	Apa potabila	1,06		71%	1,81
S.C Elverom Impex S.R.L Comanesti	Apa potabila	1,06		71%	1,81		n
S.C Good Lucky Industry Company S.R.L Comanesti	Apa potabila	1,06		71%	1,81		n
S.C Tutu Company S.R.L Comanesti	Apa potabila	1,05		71%	1,8		H
Localitate
Cleja	Apa potabila	2,62	3,25	5%	2,75	3,41	Aviz ANRSC Nr.105781/18.0 6.2013
Dofteana	Apa potabila	1,55	1,92	35,3%	2,1	2,6	*1
Mărgineni	Canalizare	1,3	1,61	30%	1,69	2,1	n

Unul din principalele obiective ale proiectului este realizarea unor sectoare de apa si apa uzata cuprinzătoare si eficiente. Aceasta va insemna ridicarea standardelor in domeniile tehnic, managerial si financiar.

Metodele actuale de organizare si standardele trebuie imbunatatite semnificativ, pentru ca viitorul Operator Regional sa fie o companie, moderna, eficienta. In acest sens, tarifele aferente serviciilor de apa si apa uzata vor fi nevoite sa finanțeze operațiunile zilnice ale Operatorilor, inclusiv pregătirea si implementarea unui program cuprinzător privind sanatatea, siguranța, reparațiile si intretinerea.

Tarifele aferente serviciilor de apa uzata ar trebui sa vizeze constrângerea consumatorilor industriali in vederea implementării procesului necesar de pre-tratare inainte ca apa uzata evacuata a acestora sa intre in sistemul de canalizare, conformandu-se astfel principiului poluatorul plătește. Acest aspect are implicatii pentru Romania in general deoarece Romania este parte a tratatelor de reducere a poluării in Marea Neagra si de asemenea trebuie sa se conformeze cerințelor generale ale UE privind stoparea poluării transfrontaliere.

2.7 Resurse de apă

2.7.1 Generalități

Rețeaua hidrografică cuprinde bazinul hidrografic al râului Șiret. Afluenții principali ai Șiretului sunt râul Bistrița și râul Trotuș, iar un afluent principal al râului Trotuș este râul Tazlău. Surse importante de apă de suprafață pentru producția de apă potabilă sunt:

Tabel 2.7-1: Principalele surse de apă de suprafață pentru apă potabilă:

Bazin	Râu	Locație
Șiret / Trotuș	Uzul	Poiana Uzului
Șiret / Xxxxxx	Xxxxxxxx	Uzina de apă Ciobănuș

Tipul și calitatea râurilor pot fi observate în următoarele figuri:

Resursele de apă subterană sunt disponibile în văile râurilor principale și într-o măsură mai mică în văile afluenților. Unele dintre aceste surse sunt poluate de activitățile agricole, locații de depozitare a deșeurilor, deversarea de ape uzate, industrie și alte activități. Principalele surse de apă subterană folosite pentru producția de apă potabilă sunt Mărgineni, Gherăiesti (sistemul orașului Bacău) și Poiana Morii (sistemul Buhuși). Acestea sunt localizate în valea Bistrița. Următoarea figură oferă o perspectivă asupra surselor de apă subterană:

2.7.2 Apele de suprafață

2.7.2.1 Debite râuri

Pentru bazinul râului Șiret sunt disponibile următoarele date din Planul de Management al Bazinului Hidrografic Șiret, Administrația Națională „Apele Române”:

Table 2.7-2: Debite râuri

Râu	Stație hidrometrică	Debit mediu (Qm) multianual (nf/s)	Qm/QM
Șiret	N. Bălcescu	37,1	1/318
Șiret	Drăgesti	77	1/514
Bistrița	Frunzeni	62,8	1/779
Tazlau	Lucăcești	1,37	1/1533
Trotuș	Vrânceni	34,7	1/2000

2.7.2.2 Volumul rezervoarelor

Tabelul următor prezintă volumul principalului rezervor de apă care este folosit pentru producția de apă potabilă și comunitățile alimentate din acesta:

Table 2.7-3: Volumul de stocare a rezervoarelor

Rezervoare	Râu	Calitate	Volume (mii. m³)	Zone de alimentare cu apa
Poiana Uzului	Uzul	Oligotrof	88	Bacău și Dărmănești

1.7.2.3 Calitatea Apei

Lacul Poiana Uzului

Lacul Poiana Uzului este unul dintre corpurile de apă - lacuri din județul Bacău care au fost monitorizate pe parcursul anului 2015.

Principalele folosințe ale acestui lac sunt: producerea de energie electrică și alimentarea cu apă în scop potabil Acest lac a fost caracterizat prin monitorizarea a 3 secțiuni: mijloc lac, baraj și priză Cărăboaia.

Evaluarea potențialului ecologic al corpului de apă

a. Elemente biologice

Evaluarea din punct de vedere al elementelor biologice, s-a făcut în funcție de fitoplancton și fitobentos, evidențiindu-se un potențial ecologic maxim (PeMax).

b. Elemente fizico -chimice

Evaluarea stării corpului de apă pe baza elementelor fizico - chimice generale a evidențial un potențial ecologic bun (PeB).

c. Poluanfi specifici

Evaluarea pe baza poluanților specifici a evidențiat pentru corpul de apă Poiana Uzului un potențial ecologic moderat (PeMo) datorită indicatorului detergenți anion-activi.

d. Evaluarea integrată a potențialului ecologic al corpului de apă cu precizarea indicatorilor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (potențial ecologic bun)

Corpul de apă Lac Poiana Uzului a avut în anul 2015 un potențial ecologic moderat (PeMo) datorită indicatorilor detergenți anion-activi.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă cu precizarea indicatorilor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate(stare chimică bună)

Corpul de apă Poiana Uzului, a înregistrat o stare chimică proastă că urmare a depășirii standardelor de calitate de mediu (SCM-CMA) la indicatorul: pentaclorbenzen (0,0085pg/l) și cadmiu (0,870 pg/1).

Repartiția corpurilor de apă - lacuri de acumulare conform evaluării potențialului ecologic și stării chimice din anul 2012 este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2.7-4: Calitatea apei lacurilor

B.H. Șiret	Nr. corpu-ri de apă monitorizate	Nr. lacuri de acumulare monitorizate	Repartiți i lacurilor de acumulare conform evaluării potențialului ecologic						Repartiția lacurilor de acumulare conform evaluării stării chimice
			Potențial ecologic maxim		Potențial ecologic bun		Potențial ecologic moderat		BUNĂ		PROASTĂ
			Nr. total corpuri	%	Nr. total corpuri	%	Nr. total corpuri	%	Nr. total corpuri	%	Nr. total corpuri	%
Județul Bacău	3	3	0	-	2	66,66	1	33,33	0	-	1	100

Pentru starea chimică s-au monitorizat un singur corp de apă.

Sursa: Raportul Anual privind Starea Mediului în județul Bacău, pe anul 2015

Râul Ciobănuș

Râul Ciobănuș este unul dintre cele 15 corpuri de apă - râuri din județul Bacău care au fost monitorizate pe parcursul anului 2015.

Este evaluat prin intermediul unei singure secțiuni de control, Xxxxxxxx X- Xxxxxxxx cu tipurile de programe: S,R,P,IH.

Evaluarea stării ecologice a corpului de apă

a. Elemente biologice

Evaluarea biologică a acestui corp de apă s-a făcut în funcție de fitobentos și macronevertebrate, el având o stare finală foarte bună (FB).

b. Elemente fizico - chimice

Evaluarea stării ecologice a corpului de apă pe baza elementelor fizico - chimice suport a evidențiat o stare moderată a corpului de apă (M) determinată de grupa de indicatori condiții de oxigenare (CBO5). Pe data de 24.10.2012 debitul scăzut al r. Ciobănuș a dus la o concentrare de suspensii și o valoare mare a CBO5.

c. Poluanfi specifici

Evaluarea stării ecologice a corpului de apă pe baza poluanților specifici a evidențiat o stare moderată a corpului de apă (M) dată de indicatorul detergenți anion-activi

d. Evaluarea integrată a stării ecologice a corpului de apă cu precizarea indicatorilor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (stare ecologică bună)

Corpul de apă Ciobănuș (Ciobănuș) a înregistrat pe parcursul anului 2015 o stare ecologică moderată (M) datorită indicatorilor CBO₅ și detergenți anion-activi.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă cu precizarea indicatorilor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea chimică bună).

Corpul de apă Ciobănuș (Ciobănuș), a înregistrat o stare chimică bună (B).

Repartiția corpurilor de apă de suprafață (râuri) conform evaluării stării ecologice și stării chimice din anul 2012 este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2.7-5: Calitatea apei râurilor

Nr. corpuri monitoizate	Repartiția corpurilor de apă										Repartiția corpurilor de apă
	foarte buna		bună		m				P				proastă
	nr. total corpuri	%	nr. total coi puri	%	nr corpuri	%	rp		nr. total rpui <	%	rp	%	rp	%
15	0	0	9	60	6	40	0	0	0	0	3	75	1	25

* Pentru starea chimică s-au monitorizat 4 corpuri de apă.

Sursa: Raportul Anual privind Starea Mediului în județul Bacău, pe anul 2015

Din totalul de 15 corpuri de apă monitorizate în anul 2015, din punct de vedere al stării ecologice finale:

- 9 corpuri de apă s-au încadrat în stare ecologică bună.

- 6 corpuri de apă s-au încadrat în stare ecologică moderată

2.7.2.4 Producția de apă din surse de apă de suprafață

în conformitate cu datele puse la dispoziție de Operatori, din principalele surse de apă de suprafață au fost produse următoarele cantități de apă potabilă:

Tabel 2.7-6: Producția de apă din surse de apă de suprafață

Sursa	Extracție anuală [1.000 m³]		Zona de alimentare
Sursa	2016	2006	Zona de alimentare
Poiana Uzului	16.370,8	27.842	Bacău și Dărmănești
Râul Ciobănuș	1.564	1.232	Comănești si Asau
Sumă	17.934,8	29.074

în special pentru barajul Poiana Uzului s-a înregistrat o scădere de la 27,8 mii. m³ în 2006 la 16,3 mii. m³ în 2016. Motivele sunt legate de scăderea cererii industriale și casnice că urmare a implementării campaniei de contorizare și schimbărilor la nivelul facilităților industriale precum si a dispariției anumitor ramuri ale industriei consumatoare.

2.7.2.5 Constrângeri principale în domeniul captării apei de suprafață

Sunt indicate următoarele constrângeri principale, în timp ce în coloana din dreapta sunt menționate măsurile de gestionare a acestora:

Constrângeri principale	Măsuri de gestion
Debit minim în perioade uscate	Rezervoare la locații cu cantitate insuficientă
Turbiditate debite pluviale	Rezervoare, Floculare + Sedimentare la UTA
Vulnerabilitate	o Locație în amonte de așezări o Măsuri de protecție în zonele de captare o Monitorizare

2.7.2.6 Potențialul apei de suprafață și subterane de a răspunde cerințelor viitoare

Următorul tabel demonstrează faptul că sursele principale existente sunt suficiente pentru a alimenta 1 milion de locuitori cu 200 de litri per cap de locuitor per zi. Aceasta este egală cu un factor de 1,4 raportat la numărul actual de locuitori ai județului, astfel că se poate răspunde la cerințele viitoare într-o măsură suficientă.

Tabel 2.7-7: Surse principale de apă potabilă în Județul Bacău

Județul Bacău - Principalele surse de apă potabilă

Nume	Capacitate existentă [1/s]	..... - - Zone de alimentare
Lacul Poiana Uzului - ST Caraboaia	800	Dărmănești
Lacul Poiana Uzului - ST Barați	800	Bacău
Râul Ciobănuș	300	Comănești
Sumă:	1.900
Locuitori ce pot fi alimentați cu 200 L/zi: Locuitori județ:	820,800 611,798*

*7 Numărul de locuitori ai Județului la nivelul anului 2011, conform recensământ

2.7.3 Apele subterane

2.7.3 .1 Volume de apă

Următorul tabel prezintă capacitățile surselor de apă subterană, potrivit datelor furnizate de către operatori:

Tabel nr 2.7-8- Capacitățile fronturilor de captare apă subterană
Sursă subterană	Tip	Capacitate (Vs)	Zonă de alimentare
Front Gherăiești și Mărgineni	Foraje	685	Bacău
Front de captare	Foraje	55	Buhuși
Dren pârâu Slănic	Dren	35,1	Slănic Moldova
Front Căiuți	Foraje	6	Căiuți
Front Cleja	Foraje	0,7	Cleja
Dren Colonești	Drenuri	10	Colonești
Front Coțofanești	Foraje	7	Coțofanești
Front Dealu Morii	Foraje	18	Dealu Morii
Front Fărăoani	Foraje	4,7	Fărăoani
Front Filipești	Foraje	21,5	Filipești
Front Găiceana	Foraje	8,5	Găiceana
Front Gioseni	Foraje	1,3	Gioseni
Front Helegiu	Foraje	19,7	Helegiu
Front Hemeiuș	Foraje	10	Hemeiuș
Front Huruiești	Foraje	5	Huruiești
Front Ițești	Foraje	5	Ițești
Front Izvoru Berheciului	Foraje	11	Izvoru Berheciului
Front Lipova	Foraje	5	UAT Lipova
Front Xxxxx Xxxxxxxx	Foraje	7	UAT Xxxxx Xxxxxxxx
Front Măgura	Foraje	5,6	UAT Măgura
Front Motoșeni	Foraje	3	UAT Motoșeni
Front Negri	Foraje	5	UAT Negri
Front Nicolae Balcescu	Foraje	27	UAT Nicolae Bălcescu
Front Orbeni	Foraje	25	UAT Orbeni
Front Palanca	Foraje	1,7	UAT Palanca
Front Pîncești	Foraje	10	UAT Pîncești
Front Parava	Foraje	38	UAT Parava
Front Podu Turcului	Foraje	18	UAT Podu Turcului
Front Prăjești	Foraje	7,8	UAT Prăjești
Front Răcăciuni	Foraje	25	UAT Răcăciuni
Front Răchitoasa	Foraje	1	UAT Răchitoasa
Front Sănduleni	Foraje	5	UAT Sănduleni
Front Sărata	Foraje	1,7	UAT Sărata
Front Sascut	Foraje și drenuri	37.4	UAT Sascut
Front Săucești	Foraje	21,5	UAT Săucești
Front Scorțeni	Foraje	11	UAT Scorțeni
Front Ștefan cel Mare	Drenuri	5,2	UAT Ștefan cel Mare
Front Comii de Sus	Foraje	3,5	UAT Tătărăști
Front Traian	Foraje	65,4	UAT Traian
Front Valea Seaca	Foraje	3,2	UAT Valea Seaca

Sursa: Chesionare localitate

Suma capacităților facilităților de captare a apei subterane insumează 1,236 1/s.

2.73.2 Calitatea Apei

Pentru sursele de apă ale orașului Bacău, rezultatele analizelor de apă au fost puse la dispoziție de către Operatori, asa cum este prezentat în următoarele tabele:

Tabel nr 2.7-9- Calitatea apei potabile din sistemul de alimentare Bacău

Ni Crt	Locul prelevam	Data prelevării	Indicinorii determinați
			Fie. iml Am'		Martgan. ua/dm⁵		Turbiditate UNT
			Nr 451/2002 Valon nrjBtmre admira	Rezultau? determnani	Nr 454/2002 Vetan mir imn admise	Rezu talul determinant	Lțgea Nr 454/2002 Valon mntîtM admise 1	Rezultatul determinam
1	Scadă Ocn. Nr 4	26-11	200	91	50	38	5	2,9
l	Had Halnta		200	53	50	19	5	L0
3	LtadV Aieaaridri		200	$1	50	22	5	u
4	Luni tis chimic ar. 4	27-11	21»	123	50	0	5	33
5	Su Aatbcscn-cosa		200	41	50	9	5	M
6.	Str Atoc r cel Ban		200	24	50	11	5	2,0
7	& ââttani		200	25	50	12	5	13
a	Ctortatoa	28-11	200	10	50	5	5	0.1
9.	C, temutei		200	0	30	13	5	P>
IO	WMran		200	45	50	0	5	1.1
II	UjeMxn		200	10	50	0	5	23
12	CstaannirY		200	27	50	12	J	0,1
O	SuaGd		200	1	50	42	5	0,9
14	FM Mar» icni		200	0	50	e	5	02
15	Banalul Oh		200	1	50	12	5	0,3

Tabel nr 2.7-10- Calitatea apei brute din sistemul de alimentare Bacău

Nr Crt	Locul Prelev uni	Data prelevării	Legea Nr.451/2002 Valon maxime ttdnuac			Rezuluitul detennjuru
Nr Crt	Locul Prelev uni	Data prelevării	fier M/ihn’	Mangm pg/dm’	Turbab late UNT	Fier pg/dm*	Mangan pg/dm¹	Turtei taie LNT
Stane pompare Gheraieatl
1.	Ohcndeati d, pt l	26-11	200	50	5	0	92	0.18
Z	Gbcraieati d, d2		200	50	5	>1	101	005
3	Gbcraîcati d, pU		200	50	5	16	87	0,24
4	Oheraiesti br 1		200	50	5	0	191	0,17
5	Mărgineni br2		200	50	5	0	0	03
Suta psraipjrr Mjrsinrw
6	Mărgineni d	29-11	200	50	5	o		0,40
7	Mărgineni br		200	50	5	9	0	001
8.	Hanemai 1+2 br		200	50	5	0	162	0.16
Rezervoare Bând
9	Bând d!(Ma«)	29-11	200	50	5	0	17	003
10	Sosne 1 Mărgineni		200	50	5	4	36	0.16
II.	Soacre 2 Mărgineni		200	50	5	0	45	0,10
IZ	Barați p!2(Uz)		200	50	5	145	25	5.47
13	Adnotăm Uz		200	50	5	158	26	5 75

Sursă: Chestionar Mașter Plan- versiunea 1

Tabel nr 2.7-11 Calitatea apei fronturilor de captare Gherăiesti 1 (put nr 6) - septembrie 2016 si Hemeius I (put iu^-. 12) - septembrie 2016

I ¹ II

RAPORT DE ÎNCERC ARE

Nr. 49/26.09.2016

Denumire si adresa client: ^Secția Captare Distribuție

Prelevare: - punct de prele^are:Statia de Pumpare Gherăiesti - F.C. Gherăiesti 1, Put nr.6 Data primirii probei / execuția analizei: 24 09.2016 / 24 09.2016

Sef secție

Sing Xxxxx Xxxxxxx

Sef laborator, ing. Xxxxxxx Xxxxxx

Nr. crt.	Parametrii analiz	iti	UM	Metoda de analiza standardizata	Valori CMA conform Legii nr. 458/2002	Rezulta obținui	f e
1.	Turbiditate		MU	SR EN ISO 7027/2001	< 5	2,17
2.	PH i		unit. pH	SR ISO 10523/2012	6,5 * 9.5	7,89
3.	Conductivitate electrică		gS cm	SR EN 27888/1997	2500	535
4.	Suma de calciu și magneziu		grade germane	SR ISO 6059/2008	minim 5	15,95
5.	Fier total		gg/>	SR ISO 6332 1996/ C91/2006	200	111
6.	Mangan		ur/i	SR1SO 6333 1996	50	1811
7.	Cloruri		mg/1	SR1SO 9297/2001	250	19,85
8.	Sulfat		mg/1	STAS 3069 1987	250	13,45
9.	Indice de permanganat		mg O₂/l	SR EN ISO 8467/2001	5,0	137
10.	Amoniu		mg/l	SR ISO 7150-1/2001	0,50	0,123
11.	Nitrați		mg/1	SRISO 7890-3/2000	50	0,991
12.	Nitriți		mg'l	SRISO 6777/2002/ 'C91/2006	0,50	0,002

Data: 26-09-2016

Cod: PTL-5.10-Edl-R0-Fi

Resou rcinq Environmental Consulting _ • u _x . „ -

Mașter Plan actualizat în sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

RAPORT DE ÎNCERCARE Nr. 42 /18.09.2016

Denumire si adresa client: Secția Captare Distribuție

Prelevare: - punct de prelevare:Statia de Pompare Mărgineni- F.C. Hemeiusi 1, Put nr.12 Data primirii probei / execuția analizei: 18.09.2016 /18.09.2016

Sef laborator.

ing. Bobeica C en

CodPTL-5.10-Edl-R0-Fl

Nr. crt.	Parametrii analizati	UM	Metoda de analiza standardizata	Valori CMA conform Legii nr. 458/2002	Rezultate obținute
1.	Turbiditate	N.T.U.	SR EN ISO 7027/2001	< 5	2,05
2.	_pH	unit. pH	SR ISO 10523/2012	6.5 - 9,5	8,20
3.	Conductivitate electrică	uS/cm	SR EN 27888.1997	2500	497
4.	Suma de calciu și magneziu	grade germane	SR1SO 6059/2008	minim 5	14,0
5.	Fier total	p&a	SR ISO 6332/1996/ /C91/2006	200	115
6.	Mangan	pgd	SR ISO 6333/1996	50	3500
7.	Cloruri	mg/1	SR ISO 9297/2001	250	24,81
8.	Sulfat	mg/1	STAS 3069/1987	250	17,99
9.	Indice de permanganat	mg O/l	SREN ISO 8467/2001	5.0	0,66
10.	Amoniu	mg/1	SR ISO 7150-1/2001	0,50	0439
11.	Nitrați	mg/1	SR ISO 7890-3/2000	50	0,66
12.	Nitriți	mg/l	SRISO 6777/2002/ /C91/2006	0,50	0,029

Data: 18-09-2016

Trebuie subliniat că datele privind analizele de apă sunt puține și departe de a fi conforme cu cerințele Standardului European EC 98/83. Unul din motivele care stau la baza acestei situații este că sunt disponibile doar puține laboratoare acreditate. îmbunătățirea acestei situații va reprezenta una dintre sarcinile importante pentru viitor.

Având în vedere parametrii definiți în Tratatul de Aderare, tabelul de mai jos arată că aceste condiții sunt îndeplinite conform numărului limitat de analize disponibile, cu excepția parametrului mangan la fronturile de captare Mărgineni-Gherăiesti și parametrului turbiditate la ieșirea din stația de tratare Cărăboaia (sistem de alimentare cu apă Dârmânesti). în cadrul rețelei, valorile puse la dispoziție sunt sub limite că urmare a efectului de amestecare cu apă din Poiana Uzului.

Tabel 2.7-12: Valori cuprinse în Tratatul de Aderare

Valori

Parametru	Limită CE 98	Uzina de apă Dărmănești	Mărgineni-Gheră iești	Rețea Orașul Bacău
Oxidare	5 mg/l O₂	1,97-2,91	Fără valori	0,95
Turbiditate	1 NTU	0,97-3.27	0.1-0,4	0.79
Amoniu NH₄	0,5 mg/i	0,002-0,019	Fârâ valori	0?
trați NO3	mg /I	2.61-3,73	Fără valori	Fără valon
Aluminiu Al	mg/l	0-0,063	Fără valori	Fără valori
Fier Fe	200 pg/1	5-41	0-16	0-128
Mangan Mr	50 port	0-14	0-191	I-42
Plumb Pb	10 pg/1	Fără valori	Fără valori	Fără valori
Cadmiu	5 pg/l	Fără valori	Fără valori	Fără valori
Pesticide	0,5 pg/l	Fără valori	Fără valori	Fără valori

Precizam faptul că stația de tratare Cărăboia este în curs de reabilitare, proiect finanțat prin POS Mediu I.

Pentru sistemul de alimentare Bacău, sursa de apă este reprezentată atât de Lacul Poiana Uzului, cat și de forajele subterane. Ținând cont de acest aspect, concentrațiile parametrilor de calitate ai apei potabile, per ansamblu, nu depășesc limitele impuse de legislația în vigoare.

în anexă la acest capitol sunt prezentate buletinele de analiză a apei brute/apei potabile aferente altor sisteme de alimentare cu apă din cadrul județului.

2.7.33 Producția de apă din surse subterane

Conform datelor puse la dispoziție de către Operatori, s-au produs următoarele cantități de apă din principalele surse de apă subterană:

Tabel 2.7-13: Producția de apă din surse de apă subterane

Zona de alimentare cu apă	Volum captat 2016 (m³/an)
Front Gherăiești și Mărgineni	1.164.290
Front de captare Buhuși	700.000
Dren pârâu Slănic	222.000
Dren Colonești	96
Front Coțofanești	19.332
Front Dealu Morii	18.350
Front Fărăoani	80.201
Front Filipești	34.620
Front Găiceana	30.166
Front Gioseni	94.836
Front Helegiu	34.600

Zona de alimentare cu apă	Volum captat 2016 (m³/an)
Front Xxxxx Xxxxxxxx	70.000
Front Nicolae Balcescu	194.410
Front Orbeni	81.500
Front Parava	38.000
Front Podu Turcului	142.000
Front Prăjești	49.328
Front Răchitoasa	37.600
Front Sărata	27.404
Front Sascut	169.150
Front Săucești	65.810
Front Ștefan cel Mare	73.326
Front Traian	26.000
Front Valea Seaca	27.000

Sursa: Chestionare financiare completate de către reprezentantii UAT-urilor.

2.7.3.4 Constrângeri principale în exploatarea surselor subterane

Sunt indicate următoarele constrângeri principale, în timp ce în coloana din dreapta sunt menționate măsurile de gestionare a acestora:

Constrângeri principale	Măsuri de gestionare
Capacitate pânză freatică inferioară	Foraje suplimentare, reducerea debitelor
Probleme de calitate - precum mangan	Tratare - precum aerare și filtrare
Vulnerabilitate	Zone de protecție cuprinzând diferite zone (captare, debit 50 zile, captare)
Influența râurilor adiacente	Monitorizarea pânzei freatice, a calității și direcțiilor debitului

2.7.3.5 Calitatea apei subterane la forajele publice individuale

Investigațiile derulate în anul 2015 au demonstrat că în multe foraje publice individuale calitatea nu este adecvată, asa cum este prezentat și în figurile următoare:

Figura 2.7-5: Poluarea cu nitrați a forajelor publice individuale (date 2002-2007, Figură pusă la dispoziție de MH).

2.8 Poluarea apei

Administrația Națională „Apele Române” este autoritatea responsabilă pentru managementul celor 11 bazine hidrografice din România, prin intermediul Direcțiilor de apă.

La nivel județean, Agențiile pentru Protecția Mediului (APM) locale sunt responsabile pentru:

o Aprobări, permise, autorizații;

• Monitorizarea factorilor de mediu;

• Managementul deșeurilor și al substanțelor chimice periculoase;

o Protecția naturii și zone de protecție;

o Audit;

o Financiar-contabilitate, administrativ;

o Resurse legale și umane;

o Implementarea legii, fonduri comunitare, proiecte internaționale și relații publice.

2.8.1 Surse majore de poluare

în anul 2015, în județul Bacău au fost următoarele surse de poluare, repartizate pe următoarele activități, din economia națională:

- 11 aglomerări umane, din care:

> 1 pe aglomerări >100.000 locuitori echivalenți (Bacău - funcționând corespunzător).
> 5 pe aglomerări: 10.000 - 100.000 Le.;

- 1 funcționând corespunzător (Onești);
- 4 funcționând necorespunzător (Comănești, Târgu-Ocna, Buhuși, Moinești, Sascut) cu depășiri ale valorilor limită la azotați, fosfați, CBOs, detergenți și amoniu.

> 5 pe aglomerări: 2.000 -10.000 Le. din care:
- 1 funcționând corespunzător (Căiuți);
- 4 funcționând necorespunzător (Fărăoani, Slănic Moldova, Sascut, Dărmănești).

în anul 2015, în județul Bacău nu erau aglomerări mai mici de 2.000 Le., care să fie dotate cu stații de epurare.

- Surse potențiale de poluare IPPC și non-IPPC
- Alte surse potențiale de poluare au fost cele referitoare la activitățile de: ocrotiri sociale, școli și licee, turism.

Situația volumelor de apă uzate evacuate (epurate - neepurate) a fost următoarea: volumul total de ape evacuate a fost în anul 2015 de 41275,12 mii mc, din care:

14115,763 mii m3 - nu necesită epurare;

112,382 mii m3 - nu se epurează;

3114,745 mii m3 - nu se epurează corespunzător;

40213,743 mii m3 - se epurează corespunzător.

S-au înregistrat creșteri semnificative ale volumelor de ape uzate evacuate la nivelul activităților specifice industriei alimentare, creșteri nesemnificative se remarcă la nivelul activităților specifice comerțului și serviciilor către populație, industriei ușoare, transportului, metalurgiei, zootehniei, învățământ și sănătate, captare și prelucrare apă pentru alimentare. în sectorul de activitate specific prelucrărilor chimice s-a înregistrat o scădere a volumului de ape uzate evacuate la nivelul anului 2015, comparativ cu anul 2014.

în anul 2015, în județul Bacău au funcționat un număr de 55 de stații de epurare, la unități economice, ce aparțin diverselor activități ale economiei naționale, în creștere față de anul 2010 (38). Corespunzător acestui aspect, s-a înregistrat creșterea numărului de stații de epurare care au o funcționare corespunzătoare, respectiv un număr de 18 față de anul precedent (16).

Caracteristicile tehnice ale Stațiilor de epurare existente în Județul Bacău și o serie de observații, la nivelul anului 2015 sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 2.8-1: Stații de epurare existente în Județul Bacău

Localitate	Tip stație	Capacitate proiectată (Vs)	Rețea de canalizare (km)	Debit mediu în anul 2015 (Vs)	Observații
Bacău	M+B+C	1677	220,7	663,389	în anul 2015 s-a pus în funcțiune treapta terțiară de epurare
Moinești	**M+B	102	29,7	55,438	în 2015 s-au început lucrările de retehnologizare a ștației și concomitent construirea unei noi stații de epurare, care va deservi zona de sud a municipiului Moinești
Buhuși	M+B	50-60	28	22,72	în 2015 s-a început construirea unei stații noi de epurare
Tg. Ocna	M+B	35	16,9	11,104	Stație veche nemodemizată. în 2015 s-a început construirea unei stații noi de epurare
Dărmănești oraș	M+B	U7	1,3	0,373	Stație mică ce deservește aproximativ 1500 de locuitori. în anul 2015 s - a început construirea unei stații noi de epurare
Dărmănești Cărăboaia	M+B	0,057	0,1	0,035	Ministație de tip BJT 50 pentru epurarea apelor menajere de la clădirea administrativă
Fărăoani	M+B	3,15	8,955	0,249	Stație de tip Adipur Denipho - 1200
Mărgineni	M+B	1677	10,925		Rețeaua de canalizare este racordată la canalizarea municipiului Bacău
Traian	M+B	3,47	0,576	0,266	Stație cu tehnologie MBBR compusă din 2 module biologice de 50 și respectiv 250 mc/zi.
Tamași	*M+B	2,43	10,7	0,211	Stație de tip Resetilovs preluată în administrare în septembrie 2014
Săucești	M+B	6,25	25,240	1,508	Preluare în administrare în februarie 2015
Total			353,136

^treaptă mecanică și biologică

Sursă .Compania Regională de Apă Bacău

Pentru indicatorii extindere colectoare, extindere rețele de canalizare, stații de pompare uzate noi, S.C. CRAB S.A. a precizat că nu a finalizat investiții în acest sens în cursul anului 2016.

La nivelul județului Bacău se derulează proiectul. Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău

Amplasament municipiul Bacău, județul Bacău

Benejiciarul proiectului: Compania Regională de Apă Bacău (CRAB)

Costul proiectului: 501.360.230 lei, din care:

o Valoare eligibilă conform POS Mediu: 457.011.593 lei;

o 85% fond de coeziune 447.871.360 lei;

o 13% buget de stat 59.411.504 lei;

o 2% buget local 9.140.233 lei.

Componentele proiectului:

Reabilitarea stației de tratare, precum și extinderea rețelei de canalizare, inclusiv construirea de stații de pompare și a conductei sub presiune și modernizarea stației de epurare din aglomerarea Bacău;

Extinderea rețelei de alimentare cu apă, precum și extinderea rețelei de canalizare, inclusiv construirea de stații de pompare apă uzată și a conductei sub presiune, precum și construirea și reabilitarea stațiilor de epurare în aglomerarea Moinești;

Extinderea rețelei de alimentare cu apă, precum și extinderea rețelei de canalizare, inclusiv construirea de stații de pompare apă uzată și construirea stației de epurare în aglomerarea Buhuși;

Extinderea rețelei de canalizare, inclusiv construirea de stații de pompare apă uzată și construirea stației de epurare în aglomerarea Dărmănești;

Extinderea rețelei de canalizare, inclusiv construirea de stații de pompare apă uzată și construirea stației de epurare în aglomerarea Târgu Ocna;

Asistență tehnică pentru managementul proiectului, supervizarea lucrărilor și proiectare și inginerie.

în luna noiembrie 2012 a fost elaborat Proiectul de hotărâre privind aprobarea Preacordului de finanțare între BERD, Municipiul Bacău, CJ Bacău și CRAB Bacău.

2.8.2 Impactul deversării apelor uzate

în anul 2015, un procent de 7,450 % din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau necorespunzător epurate, procent aflat în scădere față de cel aferent anului 2011 (11,962 %).

Prin prisma utilizării apelor de suprafață și subterane, impactul apelor uzate deversate (tratate sau netratate) poate fi multiplu. Cele mai relevante impacturi sunt:

Impact negativ asupra utilizării surselor de suprafață / surselor subterane că surse pentru apă potabilă.

Impact negativ asupra utilizării surselor de suprafață / surselor subterane pentru irigări.

Reducerea gradului de utilizare a apelor de suprafață pentru pescuit.

Folosirea apei de suprafață / apei subterane pentru domenii industriale (apă de răcire, apă tehnologică, apă de spălare)

Impact negativ asupra utilizării apelor de suprafață că zone de agrement în regiuni cu importante concentrări de populație.

Impact negativ general asupra ecosistemelor acvatice ale emisarilor care necesită protecție.

Problemele de calitate a apei provocate de deversările de apă uzată pot fi de ordin igienic, toxic, fizic sau estetic.

Directiva cadru a apei emisă de UE vizează, printre altele, protecția apelor de suprafață și subterane și definește cadrul obiectivelor de mediu. în special apele folosite că surse de apă brută pentru producerea de apă potabilă sunt subiect al definirii de standarde mai ridicate și al unui grad mai sporit de protecție.

2.8.2.1 Impact asupra apelor de suprafață

Apele de suprafață sunt preponderent afectate de deversarea apelor uzate orășenești și industriale netratate sau tratate insuficient.

Potrivit Raportului Anual privind Starea Mediului în județul Bacău, pe anul 2015, principalele surse de poluare a apelor sunt evacuările de la stațiile de epurare industriale, după cum urmează:

- Surse potențiale de poluare IPPC, în anul 2015:

Depozit conform de deșeuri Bacău;

SC Chimcomplex S.A Borzești;

SC Termoelectrica S.A București - sucursala Dărmănești

SC Petrochemical Trading S.R.L;

SC Subex S.A Bacău;

SC Aerostar S.A Bacău;

SC Chematex Internațional S.R.L București (punct de lucru Onești);

SC Aroma Rise S.A Onești;

SC Agricola Internațional S.A Bacău;

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

SC Biodisel S.R.L Comănești,

SC Metalbac&Farbe S.A Bacău;

SC Energy Biochemicals S.A - Sucursala Carom Onești;

SC CET S.A. Bacău ( 2 evacuări:str. Chimiei 6 și str. Letea 28);

SC Tiseco S.R.L. Bacău;

S.C. Your Fnend S.R.L. Traian;

S.C. Interforce S.R.L. Tg. Ocna;

S.C. Suinbac Șiret S.R.L. Răcăciuni;

S.C. Suinprod Șiret S.R.L. Bacău

Surse potențiale de poluare non-IPPC, în anul 2015 au fost:

- SC SFPPA Tg. Ocna;

SC Cosna să Tg. Ocna;

Asociația Lumina Luncani;

SC Bor Impex SRL Sascut;

SC Eugprod SRL Traian;

SC Neco Motors SRL Bacău;

SC Rich Forest;

SC Carmun Poiana Sărată;

SC Dedeman SRL;

SC Fundația Umanitară dr. Luca Luncani;

SC Metro Cash&Carry;

U.A.T comună Căiuți;

SC Bly Inst SRL;

DGASPC Bacău - centrul Ungureni

Surse potențiale de poluare referitoare la activitățile de: ocrotiri sociale, școli și licee, turism:

Penitenciarul Bacău;

Penitenciarul Tg. Ocna;

SC Cosna- Tg. Ocna;

SC Carmun S.R.L - Poiana Sărată;

S.C. Bel Rom S.R.L.

în tabelul următor sunt prezentate cantitățile de poluanți evacuate la nivel național pentru perioada 2012-2016 (nu exista informații strict pentru județul Bacau).

încărcarea cu poluanți (tone/an) a efluenților evacuați de la aglomerările umane în receptorii naturali

Poluant	Cantitatea de poluanti (tone/an)
Poluant	2012	2013	2014	2015	2016
CBO_S	50810,037	43937,369	38074,606	35593.181	31347.28
CCO-Cr	146309,804	122444,315	108924,828	101351.677	94156.19
Azot total	19712,161	17826,730	15418,365	13834.495	13865.29
Fosfor total	2613,188	2163,655	1925,310	1797.224	1767.18
Materii în suspensie	76446,173	59907.891	54456,526	47616.869	55738.90
Detergenți sintetici	1205,611	1049.928	1060.283	904.564	678.45
Substanțe exractibile	11465,636	10259.991	9357.283	7624.838	5823.16

Sursa: Administrația Națională "Apele Române ", Sinteza calității apelor din România

Față de anul precedent se remarcă o scădere a cantității totale de poluanți evacuate, iar în particular se constată creșteri nesemnificative ale poluanților: materii în suspensie (2016 fata de 2015), azot total (2016 fata de 2015),

Cele mai mari cantități de nocivități sunt produse de unități economice, aparținând activităților economice din:

1. Captare și prelucrare apă pentru alimentare= 19.419.98 t/an;
2. Prelucrări chimice = 5.930.16 t/an;
3. Alte activități = 1.030,54 t/an;
4. învățământ și sănătate = 229,97 t/an;
5. Industrie alimentară = 75,27 t/an;
6. Construcții = 56,39 t/an;
7. Comerț și servicii pentru populație = 49,06 t/an;
8. Industrie ușoară = 48,41 t/an.

Dincolo de efectul apelor insuficient epurate provenite din stațiile de epurare, este de menționat efectul negativ al accidentelor provocate de spargeri ale conductelor din propietatea sectorului de extracții, pentru care se înregistrează poluări cu implicații asupra calității apei, solului sau vegetației. Deși numărul de astfel

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă ți apă uzată din județul Bacău

de situații de poluare asupra factorului de mediu apă a scăzut față de anii anteriori, totuși riscul de producere a incidentelor a rămas, impunându-se astfel, reabilitarea traseelor de transport.

2.8.2.2 Impact asupra apelor subterane

Riscurile de poluare asupra apei subterane rezultă preponderent din:

Ex-filtrarea din rețelele de canalizare existente, că urmare a conductelor sparte, îmbinărilor imperfecte și coroziunii căminelor și a altor structuri ale rețelei.

Fose septice și latrine neetanșe.

Poluări accidentale rezultate din activități industriale.

Modul de utilizare a terenului - sursele difuze de poluare semnificative:

aglomerările umane/localitățile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzătoare de colectare și eliminare a nămolului din stațiile de epurare, precum și localitățile care au depozite de deșeuri menajere neconforme;

ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a dejecțiilor, localitățile identificate că fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole, unități care utilizează pesticide și nu se conformează legislației în vigoare, alte unități/activități agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative;

depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deșeuri neconforme, unități ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate.

Prin natura accesibilității reduse, poluarea apelor subterane este dificil de cuantificat. în mod general, poluarea apelor subterane afectează utilizarea acestora că surse pentru producerea de apă potabilă.

2.83 Managementul și depozitarea nămolului

în prezent, nămolul din stațiile de epurare este înmagazinat și procesat în bazine Imhoff, tancuri de nămol aerat sau, în unele cazuri, fermentat în fermentatoare anaerobe. Pentru deshidratarea nămolului se folosesc paturi de uscare, indiferent de mărimea stației existente.

în general se aplică următoarele strategii privind nămolul:

o Depozitare.

® Folosire în agricultură (puțin frecvent).

în general, nu este implementată nici o strategie organizată de gestionare și depozitare a nămolului. Cadrul legal pentru folosirea nămolului în agricultură este oferit de Directiva UE 86/278/EC și de Ordinul Ministerial Nr. 344/2004.

2.9 Consumul curent de apă

Consultantul a investigat situația existentă în privința consumurilor specifice de apă din municipiile și orașele județului Bacău. Valorile de consum actuale au fost determinate de volumele lunare și anuale de apă facturate, raportate la numărul de abonați ai fiecărui sistem de alimentare cu apă.

Pentru satisfacerea necesarului de apă a populației și a diverselor sectoare ale economiei se utilizează resursele de apă subterane și de suprafață de care județul dispune și care au fost prezentate în subcapitolul anterior.

Cantitățile de apă potabilă distribuite consumatorilor din județul Bacău între anii 2008-2013 sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 2.9-1- Cantitatea totală de apă potabilă la nivel județean

Cantități de apă potabilă distribuite consumatorilor în județul Bacău
	Total	Uz casnk
An	Mii metri cubi
2008	21.168	13.697
2009	20.894	14.075
2010	18.517	13.488
2011	17.621	12.636
2012	17.060	11.960
2013	15.835	11.541

Sursă: Institutul Național de Statistică

Datele prezentate mai sus în perioada 2008-2013 relevă o scădere continuă a cantității de apă distribuită consumatorilor din județul Bacău, care este în concordantă cu trendul de scădere a consumurilor de apă atât la nivel național cat și regional (Regiunea de Dezvoltare Nord -Est din care face parte județul Bacău).

Grafic privind evoluția cantitativă a consumurilor de apă potabilă în județul Bacău:

Volum de apa potabila produsa (mii m3) CA AAA
45,000 40,000 35,000 30,000 25,000 20,000 15,000 10,000 5,000 0 19	Volum de
	apa
	potabila
	produsa
	(mu mj)

	Consum de
	uz casnic
	(mii m3)

	98 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014

Reducerea cantității de apă distribuită se datorează restrângerii activităților economice si, în mai mică măsura, reducerii consumurilor specifice de apă destinată consumului casnic.

Evoluția cantității de apă distribuită în județul Bacău evidențiază o scădere în perioada 2002 -2014, cu particularități în funcție de condițiile specifice fiecărei localități: anul punerii în funcțiune a sistemelor, momentul începerii contorizării, fondurile de investiții accesate, nivelul tarifelor practicate și cuantumul fondurilor de dezvoltare în calculul tarifelor practicate de către operatori.

In tabelul următor este prezentată evoluția lungimii rețelei de distribuție în județul Bacău:

Tabel 2.9-3- Evoluția lungimii rețelei de distribuție la nivel județean

Lungimea rețelei de distribuție
An	Lungime rețea (km)
2008	1.535
2009	1 655
2010	1.801
2011	2.023
2012	2.200
2013	2.280
2014	2.300

Sursă: Institutul Național de Statistică și pe baza Chestionarelor recepționate în graficul următor este prezentată evoluția lungimii rețelei de distribuție totale a rețelelor de alimentare cu apă, în județul Bacău:

în cadrul următorului tabel sunt prezentate informații cu privire la consumurile specifice, atât în zona urbană, cat și în zona rurală.

Tabel 2.9-4- Consum specific de apă în funcție de tipul localităților:

Descriere	Cantitate (l/om,zi)
Descriere	Zona urbană	Zona rurală
Consum total	160	120
Consum casnic	100-120	80-110
Consum public	20	10
Consum industrial	30	15

Evoluția cantității de apă potabilă distribuită consumatorilor, pe localități în jud. Bacău este prezentat în tabelul următor:

Tabel 2.9-5- Consum de apă potabilă casnic și non-casnic

1 - Consum de ară potabilă casnic și non-casnic în județul Bacău, pe localități
localități	Ani
	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
	UM:Mii mc
Bacău	9.134	8.231	8.273	7.748	7.237	7.090	7.090
Moinești	844,7	700,1	659,4	650,2	618	610,9	610,9
Onești	-	2.516	2.580	2.261	1.894	1.685	1.584
Buhuși	373,8	351,1	337,8	310,8	300,5	307	307
Comănești	-	770	1.068	840	787	904	832
Dărmănești	305,8	279,9	302,6	288,3	258,8	264,9	264,9
Slănic Moldova	-	172,4	204	177	178	186	222
Târgu Ocna	485,7	489,1	455,5	457	435,2	470,2	470,2
Ardeoani	9,4	13,2	17,4	15	19,6	16,4	16,4
Asău	-	-	80	77,5	74,2	76,4	81,2
Berești-Bistrița	-	-	-	-	-	39,8	40
Berzunți	-	-	-	-	-	-	1,9
Buciumi	-	-	9,1	9,5	10	5,6	3,5
Cașin	8,1	9,6	13,4	10,4	9,8	10,4	10,4
Căiuți	-	-	30,4	29,1	29,2	35,2	35
Cleja	-	-	-	24,6	16,8	22,6	22,6
Colonești	-	-	20,9	20,9	2,7	0,2	0,1
Corbasca	-	-	181	49	154	272	364
Coțofănești	-	-	-	5,9	7,1	10	10
Dealu Morii	-	-	15,8	16,1	16,6	18,1	18,3
Dofteana	-	36,5	138,5	132,2	123,8	135	135
Faraoani	35,3	42,8	53,4	48,2	44,7	52,1	52,1
Filipești	32,4	34,4	29,5	28,1	30,4	31,5	31,5
Găiceana	-	-	14,8	15,8	22	24,3	30,1
Ghimeș-Făget	-	-	-	4	14	17	24
Gioseni	-	-	-	59	60,5	86,5	94,7
Helegiu	-	-	29,6	29,6	31,8	37,6	38
Hemeiuș	-	7,5	8,2	10,7	11	16,5	16,5
Itești	-	-	6,2	16,3	1,5	1,9	71,5
Letea Veche	-	-	-	-	-	-	4
Livezi	-	9,2	17,6	17,6	14,5	21,3	25
Xxxxx-Xxxxxxxx	-	-	57,6	58	58,4	58,8	59,1
Măgirești	19,6	23	32,1	32	35,2	41,7	41,7
Măgura	-	-	-	55	55	55	53
Mărgineni	65,1	68,7	129,1	109	114,3	124,6	124,6
Negri	-	-	-	17	30	42,4	39,5
Nicolae Bălcescu	-	-	-	-	-	1333	131,6
Orbeni	-	-	47,8	49,9	56,7	72,1	85,7
Parava	-	-	22,5	25,9	24,2	36,9	36,4

Consum de apă potabilă casnic și non-casnic în județul Bacău, pe localități
Localități	Ani
Localități	2010	2011	2012	2013 UM:Mii mc	2014	2015	2016
Pâncești	-	-	35,5	36,1	39	30,5	34,7
Pârgărești	-	-	59,2	50,4	35,1	41,2	31,2
Podu Turcului	-	160	160	175	180,5	194	195
Poduri	-	53,1	69,1	64	66,6	77,2	77,2
Prăjești	-	19,5	20	22,1	20	30,6	30,6
Răcăciuni	-	1	1	1,7	-	13,3	13,7
Răchitoasa		38	38	38	38	38	38
Sascut	-	-	89,8	109,5	85,3	81,45	68,7
Sănduleni	0	0	0	0	0	9	9
Sărata	-	18	19	25,4	25,7	27,2	27,4
Săucești	-	-	-	-	-	-	28,57
Ștefan cel Mare	19,13	24,34	33,80	32,72	34,62	35,75	35,75
Tamași	-	-	-	-	-	59,96	59,96
Tătărăști	8,15	9,73	9,14	9,25	8,84	10,59	10,59
Târgu Trotuș	-	186,1	226,7	212	157,9	201	171,8
Traian	13,06	17,32	18,42	23,61	22,82	23,73	23,73
Ungureni	29,5	29,5	29,5	29,5	29,5	29,5	29,5
Urechești	10	10	34	52	51	52	55
Valea Seacă	-	29,66	30,5	25,5	42,23	38,23	27
Zeineș	-	-	-	-	-	-	83,3

Sursă: Institutul Național de Statistică

Tabel 2.9-6- Cantitatea de apă potabilă (pentru uz casnic) distribuită pe localități.
Cantitatea de apă potabilă (pentru uz casnic) distribuita consumatorilor, pe localități
Localități		Ani
	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
	UM:Mii mc
Bacău	6.074	5.745	5.689	5.457	5.230	5.133	5.133
Moinești	593,9	525,4	503,2	497,8	474,3	468,2	468,2
Onești	-	1.309	1.317	1.280	1.197	1.192	1.163
Buhuși	289,4	272,8	265,6	250,2	244,5	254	254
Comănești	-	547	661	542	546	547	544
Dărmănești	233,9	240,4	256,1	247,9	219,5	230,1	230,1
Slănic Moldova	-	61,2	82	82,4	82,6	73,6	73,1
Târgu Ocna	287,3	321,7	299,2	312,3	294,5	314	314
Ardeoani	5,9	8,6	11,7	12	15	13,8	13,8
Asău	-	-	80	77,5	74,2	76,4	81,2
Berești-Bistrița	-	-	-	-	-	39,8	40
Berzunți	-	-	-	-	-	-	1,9

Cantitatea de apă potabilă (pentru uz casnic) distribuita consumatorilor, pe localități

Localități	Ani
	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
	UM:Mii mc
Buciumi	-	-	9,1	9,5	10	5,6	3,5
Cașin	-	7,6	9,2	12,9	10,1	9	10
Căiuți	-	-	30,4	29,1	29,2	35,2	35
Cleja	-	-	-	22,7	14,8	20	20
Colonești	-	-	15,8	15,8	2,6	0,2	0,1
Corbasca	-	-	181	49	154	272	364
Coțofănești	-	-	-	5,9	7,1	10	10
Dealu Morii	-	-	15,7	16	16,4	17,8	18
Dofteana	-	36,4	121	119,4	111,2	119,5	119,5
Faraoani	31,1	39,4	48,5	44,5	42,5	49,9	49,9
Filipești	29,6	31,6	27,2	25,7	26,1	27,4	27,4
Găiceana	-	-	12,8	13,7	19,5	21,8	27,8
Ghimeș-Făget	-	-	-	-	12	15	22
Gioseni	-	-	-	31,5	32	44,5	49,7
Helegiu	-	-	26,2	26,2	28,4	34,2	34,6
Hemeiuș	-	7,4	7,8	10,1	10,7	16,2	16,2
Itești	-	-	6,2	16,3	1,5	1,9	71,5
Letea Veche	-	-	-	-	-	-	3,5
Livezi	-	9,2	17,6	17,6	14,5	21,3	25
Xxxxx-Xxxxxxxx	-	-	51,4	51,6	51,8	52	52,2
Măgirești	-	19	22,5	31,1	30,8	33	39,2
Măgura	-	-	-	55	55	55	48
Mărgineni	-	45,7	55,1	108,5	89,9	93,1	103,4
Negri	-	-	-	17	30	42,4	39,5
Nicolae Bălcescu	-	-	-	-	-	123,4	123,9
Orbeni	-	-	44,8	46,3	52,8	68	80
Parava	-	-	22,1	25,5	23,9	36	35,4
Pâncești	-	-	27,4	27,8	30,2	21	34,2
Pârgărești	-	-	58,7	49,9	34,6	40,8	30,7
Podu Turcului	-	115	115	125	128	142	142
Poduri	43,5	51,8	67,9	62,5	65,2	75,7	75,7
Prăjești	18,2	18,8	23,7	21	19,1	28,6	28,6
Răcăciuni	-	1	1	1,7	-	13,3	13,7
Răchitoasa	-	35	35	35	35	35	35
Sascut	-	-	72,6	91,6	69,3	59	54,5
Sănduleni	0	0	0	0	0	8	8
Sărata	-	18	19	25,4	25,7	27,2	27,4
Săucești	-	-	-	42,3	84,4	26,59	26,59
Ștefan cel Mare	17,64	23,05	30,58	29,74	31,36	33,59	33,59

Cantitatea de apă potabilă (p ntru uz casnic) distribuita consumatorilor, pe localități

Localități	Ani
	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
	UMtMii mc
Tamași	-	-	-	-	-	53,64	53,64
Tătărăști	8,11	9,66	9,10	9,11	8,75	10,46	10,46
Târgu Trotuș	-	161,9	197,3	184,5	137,4	174,9	149,5
Traian	10	11,09	13,80	17,85	16,55	18,27	18,27
Ungureni	-	27	27	27	27	27	27
Urechești	10	10	34	0	51	52	55
Valea Seacă	-	28	28,5	24,6	40	36	245
Zemeș	-	-	-		-	-	63,3

Sursă: Chestionare tehnico-finaciare

2.10 Facilități existente și perfomanță curentă

Sistemele de alimentare cu apă deservesc 8 orașe și 180 de sate din cadrul a 55 de unități administrativ teritoriale (comune).

La nivel județean sunt identificate 55 sisteme de alimentare cu 89 instalații de captare (apă subterană sau de suprafață), 69 gospodării de apă (stații de tratare, stații de dezinfecție cu clor sau ultraviolete).

Lungimea totală a aducțiunilor și rețelelor de distribuție este de aproximativ 2.300 km de conducte.

La nivelul județului Bacău, după finalizarea lucrărilor în derulare, sistemele de canalizare vor fi caracterizate prin:

35 de stații de epurare municipale

119 stații de pompare apă uzată

940 km de rețea de canalizare.

Cele 39 de clustere deservesc cele 8 orașe și 78 de sate in cadrul a 39 de unitari administrativ teritoriale (comune).

2.10.1 Infrastructura de alimentare cu apă

2.10.1.1 Sistem de alimentare Bacău

Din sistemul de alimentare Bacău este alimentat orașul Bacău și microsistemele limitrofe (Mărgineni, Hemeiuș, Letea Veche).

2.10.1.1.1 Captare/sursă de apă brută

Sistemul zonal Bacău deține surse de apă brută centralizate în următorul tabel:

Tabel nr 2.10.1.1-1- Surse de apă- Sistem Bacău

Denumire sursă	Tipul sursei	Descriere	Capacitate (1/s)
Stație Barați	De suprafață	-	800
Front de captare Gherăiești I	Subterană	44 puțuri	77
Front de captare Gherăiești II	Subterană	44 puțuri	35
Front de captare Mărgineni II	Subterană	16 puțuri	33

Denumire sursă	Tipul sursei	Descriere	Capacitate (1/s)
Front de captare Mărgineni I	Subterană	28 puțuri	29
Front de captare Hemeiuș I	Subterană	13 puțuri	35
Front de captare Hemeiuș II	Subterană	5 puțuri	25

2.10 1.1.2 Tratarea apei

Sistemul Bacău este deservit de către 5 stații de tratare/ gospodării de apă descrise în următorul tabel:

Tabel nr 2.10.1.1-2- Stații de tratare/clorinare - Sistem Bacău

Denumirea stație	Capacitate (1/s)	Descrisere proces
Barați	800	Floculare, filtrare, clorinare
Gherăiești	110	Clorinare
Mărgineni	95	Clorinare
Stejarii	800	Pre-clorinare
Letea Veche	14.5	Clorinare

In urma realizării proceselor de tratare/dezinfectie apa potabila respecta prevederile legislației in vigoare.

Statia de tratare Barati a fost realizata prin programul ISPA, Măsură 2002/RO/16/P/PE/018.

2.10.1.1.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema de alimentare cu apă include următoarele rezervoare:

Tabel nr 2.10.1.1-3- Rezervoare de înmagazinam - Sistem Bacău

Amplasament	Capacitate (m³)
Mărgineni	1 x 10,000
Gherăiești	2 x 5,000
Gherăiești	2 x 10,000
Barați	1 x 10,000
ST Barați	2 x 5,000
ST Letea Veche	1 x 700

Stația de pompare de la Ghierăiești are rolul de a transportă apa către rezervoarele din Ghierăiești. în cadrul stației sunt montate 6 pompe, din care funcționează doar 4 unități. Caracteristicile acestora sunt:

- PI: Q_a =1,100 m’/h.H^OmCA;
- P2: Q,₂= 1,100 m³/h, H₂=25mCA;
- P3: Q₃=l,200 m³/h, H₃=30mCA;
- P4: Q,4=l,250 m³/h, H₄= 35mCA.

Stația de pompare de la Mărgineni transportă apa captată de la fronturile Mărgineni I, Hemeiuș I și Hemeiuș II către rezervoarele de la Mărgineni. în cadrul acestei stații sunt amplasate două grupuri de pompare, fiecare dotată cu câte 3 pompe cu turație fixă.

Stație de pompare din Letea Veche booster este echipată cu pompe (2+1), având Q_wta| = 23,67 1/s, H = 44 m, P - 11 kW și pompă de incendiu.

In satul Fantanele exista un rezervor de inmagazinare cu volumul de 100 m³.

2.10.1.1.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune însumează cca 111 km lungime și sunt confecționate din OL, Premo, FGN.

Diametrele conductelor se situează între Dn 400 mm și Dn 800 mm.

Sistemul de alimentare cu apă potabilă a localității Fantanele (finalizat în anul 2008) este alimentat din rezervorul de la Trebeș (inclus în sistemul Mărgineni).

Alimentarea localităților Letea Veche, Hoit, Radomiresti, Ruși Ciutea și Siretu se realizează prin intermediul unui racord la sistemul de alimentare Bacău. Debitul prelevat de la sursă este de 14.5 1/s pentru comună Letea și 5.5 1/s pentru consumatorii din conducta de pe strada Tecuciului (conducta de apă AZBO Dnl50mm a fost dezafectată și înlocuită de o conductă PEID De225mm - proiect finanțat prin Măsura 322). Preluarea necesarului din conducta de fontă Dn 350 mm este realizat printr-un racord cu conductă OL Dn 200mm, PN6, cămin de vană de concesie. La capătul străzii Tecuciului va fi prevăzut un cămin de apometru și golire pentru a se putea contoriza consumul aferent comunei Letea Veche. în anul 2012 s-au finalizat lucrările aferente stației de captare a apei potabile, reprezentată prin două puțuri forate, amplasate în apropierea actualei gospodării de apă a comunei Letea Veche. Aceste foraje au capacitatea de cca. 7 1/s. Conductele de aducțiune au diametrele De 225 mm (PN6, L= 762m), respectiv De 180 mm (PN6, L= 1,286 m).

Conducta de aducțiune aferenta satului Fantanele are lungimea de 2 km.

2.10.1.1.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei are lungimea totală de 210.3 km, caracterizată mai jos (pentru orașul Bacău și comună Mărgineni):

Dn 20 mm- Dn 100 mm- conducte din oțel, L=38.2km;

Dn 100 mm- Dn 300 mm- conducte din oțel, fontă și azbociment L = 122.1 km;

Dn >300 mm - conducte din fontă grafitată nodulară, L= 50km.

Rețeaua de distribuție pentru localitățile Letea Veche, Hoit, Radomirești, Ruși Ciutea și Siretu are lungimea totală de 24.91 km, cu diametrul între De 63 mm și De 200 mm (PN6).

în cadrul proiectului de extindere a rețelei de distribuție, finalizat în anul 2012, s-au realizat rețelele de distribuție suplimentare în localitatea Letea Veche (De 63 mm, De 90 mm L = 1.4 km).

Satul Fantanele are o rețea de distribuție a apei cu o lungime de L=6 km.

Centralizarea informațiilor referitoare la rețelele de distribuție existente este prezentata in următorul tabel:

Tabel nr 2.10.1.1-4- Rețea de distribuție sistem Bacău

UAT	Diametru (mm)	Material	Lungime (km)	Vechime (ani)
Bacau	20 -100	Otel	38,2	15-30

UAT	Diametru (mm)	Material	Lungime (km)	Vechime (ani)
	100-300	Otel, fonta, azbociment	122,1	15-30
	>300	Fonta grafitata nodulara	50	5-15
Mărgineni	63-110	PEHD	20,8	7
	63-110	PEHD	8,7	7
	75-160	PEHD	2,2	7
	125-160	PEHD	2,7	7
	63	PEHD	6,5	2
	75	PEHD	4,1	2
	90	PEHD	7,4	2
	110	PEHD	2,0	2
Letea Veche	50-75	PEHD	1,4	1
Letea Veche	50-200	PEHD	24,91	9
Fantanele	40-100	PEHD	6	5

2.10.1.1.6 Contorizarea apei

Tabel nr 2.10.1.1 - 5 - Contoare apă- Sistem Bacău

Localitatea	Total abonati	Agenți economici	Instituții	Populație individuală
Bacău	22,628	1,875	228	20,525
Mărgineni	1,903	5		1,848
Fantanele	211			211
Letea Veche	Cișmele stradale

Gradul de contorizare este de cca 54%.

2.10.1.1.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Tronsoane de rețele de distribuție vechi, ce înregistrează volume mari de pierderi de apă;

Sistemul de alimentare nu acoperă în întregime localitățile deservite;

Conducta de aducțiune Stejaru-Bacău trebuie reabilitata, datorită pierderilor reale mari și a numărului de avarii ridicat (finanțare POIM 2014-2020);

Stațiile de clorinare de la Stejaru, Luncani necesită lucrări de reabilitare (finanțare POIM 2014-2020);

Concentrația de clor in zona Fantanele este scăzută si nu simt respectate prevederile legislației in vigoare.

2.10.1.2 Sistem de alimentare Dărmănești

Sistemul de alimentare cu apă Dărmănești deservește localitățile Dărmănești, Dărmăneasca, Lapoș, Salatruc și Plopu, Moinești, inclusiv cartierul Găzărie, Onești, Borzesti, Slobozia, Buciumi, Cașin, Dofteana, Bogata,

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Cucuieți, Hăghiac, Seaca, Ștefan Vodă, Larga, Poduri, Bucșești, Târgu Ocna, Poieni, Vâlcele, Târgu Trotuș, Tuta, Viișoara, Pârgârești, Pârâu Boghii, Ardeoani, Leontinești, Gura Văii, Măgirești, Prăjești, Stănești, Șesuri și Valea Arinilor.

2.10.1.2.1 Captare/sursă de apă brută

Apa brută este captată din lacul Poiana Uzului și este transportată gravitațional către stația de tratare Cărăboaia.

2.10.1.2.2 Tratarea apei

Stația de tratare Cărăboaia a fost reabilitata prin POS Mediu și conține următoarele obiecte tehnologice:

Tratarea apei:

o Cămin măsurare și reglare debit apă brută (obiect nou)

o Bazin coagulare (obiect nou)

o Bazin de floculare (obiect nou)

o Camera de distribuție (obiect nou)

o Decantor (obiect reabilitat)

o Stație de filtrare (reabilitare)

o Bazin de retenție apă de la spălarea filtrelor (obiect nou)

o Stație de reactivi (reabilitare/retehologizare)

Tratarea nămolului:

o Bazin de îngroșare nămol (obiect nou)

o Stație de deshidratare nămol (obiect nou)

o Depozit de containere (obiect nou) o Stație de pompare supematant (obiect nou)

Capacitatea de tratare a stației Cărăboaia este de 800 1/s.

Stația de tratare a fost prevăzută cu facilități de automatizare a echipamentelor, inclusiv SCAD A.

Pe lângă stația de tratare Cărăboaia, sistemul Dărmănești include următoarele facilități de dezinfecție:

Tabel nr 2.10.1.2-1- Stații de clorinare - Sistem Dărmănești

Denumirea stație	Capacitate (1/s)
Onești	-
Poduri	14,19
Vâlcele	200
Ardeoani	7,6
Măgirești	10,88
Valea Arinilor	3,32

Resourcing

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

2.10.1.2.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

în cadrul stației de tratare Cărăboia, apa filtrată este colectata în rezervoarele amplasate la nivelul inferior al stației de filtrare, fiecare având capacitatea de înmagazinare de 3,000m³. Din cadrul rezervoarelor, apa tratată și dezinfectată este transportată prin pompare către rețeaua de distribuție.

Pentru localitatea Moinești schema de alimentare cu apă include următoarele rezervoare:

Rezervoare Brazi 2x2,000 m³, 2x2,500 m³;

Rezervoare Micleasca 2x300 m³;

Rezervoare Cristea 1x240 m³,2x200 m³;

Rezervoare Hangani 1x500 m³;

Rezervoare Vasiesti 1 x 200m³, 1 x 40m³ nefuncționale.

Stațiile de pompare aferente subsistemului Moinești sunt:

1 Stație hidrofor-construită în anul 2006, prezintă defecțiuni
2 Stație hidrofor- construită în anul 2011.

înmagazinarea apei potabile, în localitatea Onești, se realizează în cadrul a 3 rezervoare semi-îngropate (V=3 x 10,000 m³, din care 1 este de rezerva) și a 4 rezervoare îngropate (V= 4 x 1,000 m³). Aceste rezervoare sunt amplasate pe dealul Cuciur, iar alimentarea acestora se realizează gravitațional.

In comuna Buciumi există două rezervoare de înmagazinare:

- V,= 60m³;
- V₂=100m³.

Schema de alimentare cu apă pentru localitatea Poduri include un rezervor cu volumul de 700 m³.

Schema de alimentare cu apă, pentru localitatea Târgu Ocna, include două rezervoare de înmagazinare cu volumul util de V₁ = 2,500m³ (Tisiești), respectiv V₂ = 100m³ (Vâlcele).

Există două stații de pompare:

Stație de pompare pe aducțiunea la Rezervor Vâlcele (utilizată în cazul în care nu se poate realiza corespunzător alimentarea gravitațională);

Stație de pompare la Rezervor Vâlcele pentru o parte a cartierului Vâlcele, care nu poate fi alimentat gravitațional.

De asemenea, în cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă sunt incluse următoarele facilități de înmagazinare a apei:

Târgu Trotuș: V=250 m³, rezervor metalic

Viișoara: V=200 m³, rezervor din beton.

In localitatea Pârgărești există un rezervor de înmagazinare de lOOmc și o singura stație de pompare (Q = 35 m³/h) amplasată în satul Pârâul Boghii (PIF anul 1987, se află în stare precara) care are rolul de creștere a presiunii în rețeaua aferentă satului Pârgărești.

Schema tehnologică pentru localitatea Ardeoani cuprinde un rezervor înmagazinare a apei potabile (volum util 400m³, din care 54m³ reprezintă volumul de incendiu), amplasat în incinta gospodăriei de apă, cu rolul de compensare a variațiilor orare ale consumului, de stocare a rezervei intangibile pentru incendiu.

Rezervorul este realizat din elemente prefabricate, panouri metalice, preuzinte și asamblate sub forma unui recipient paralelipipedic suprateran.

Amonte de rezervor este prevăzut un debitmetru în vederea monitorizării volumelor de apă intrate în sistem.

Sistemul de alimentare cu apa al comunei Pargaresti, include un rezervor cu V=100 mc si o statie de pompare, cu o capacitate de 35 mc/h.

Sistemul de alimentare al localității Măgirești include un rezervor de înmagazinare a apei potabile cu volumul util de 550m³. De asemnea, în satul Valea Arinilor, există un rezervor având capacitatea de 200m³.

2.10.1.2.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune a apei brute (de la captare până la ST Cărăboaia) are lungimea de aproximativ 10 km.

Cele două conducte de aducțiune, care transportă apa potabilă către localitatea Moinești, sunt realizate din oțel, au lungimea totală de 14.8 km, diametrul acestora fiinde de Dn 300 mm, respectiv Dn 400 mm.

Conducta de apă potabilă de la stația de tratare Cărăboaia către Onești are lungimea de aproximativ 29 km, realizată din PREMO, Dn 800mm. Pe magistrală este realizat un branșament aferent microsistemului de alimentare cu apă Dărmănești.

Conducta de aducțiune apa potabilă către Buciumi are lungimea de 2.25 km.

Conducta de aducțiune către Cașin are lungimea de 4.0 km și este confecționată din OL. Anul punerii în funcțiune este 1956.

Branșamentele la conducta de aducțiune pentru UAT Dofteana (prevăzute cu dispozitiv de măsurare a volumelor de apă potabilă) s-au realizat în următoarele puncte:

3 branșamente în satul Dofteana (pentru alimentarea acestei localități);
3 branșamente aferente satului Cucuieți;
5 branșamente aferente satului Bogata.

Branșamentele aferente localităților Hăghiac și Ștefan Vodă sunt realizate prin al doilea racord al satului Dofteana (acestea fiind prevăzute cu apometru).

Conducta de aducțiune pentru alimentarea localității Poduri are lungimea totală de 2.300 m (PEID, De 200 mm, PN6 și PN10). Pe aceasta conducta sunt montate: un cămin de apometru și golire (Dn 80 mm) și un cămin de reglare debit Dn 80 mm.

Există o conductă de aducțiune de la magistrala Cărăboaia-Onești la rezervorul de la Tisiești (microsistem Târgu Ocna) și este confecționată din oțel, Dn 400 mm, cu lungimea de 0,4 km, iar conducta de la magistrala Cărăboaia-Onești la rezervorul de la Vâlcele este confecționată din PEHD De 180mm, L= 1.9 km.

Există conducte de aducțiune pentru Târgu Trotuș avand lungimea de 2.1 km (PEID, Dn 110 mm), pentru Viișoara L=3.2 km, OL, Dn 110 mm și pentru satul Tuta, OL, Dn 110 mm.

Conducta de aducțiune (branșament la conducta magistrala de apă potabilă de la ST Cărăboaia) având lungimea totală de 8,188 m (De 160 mm, PN6, PN10, PN16) asigură alimentarea cu apă potabilă a subsistemului Ardeoani.

Capitolul 2 Analiza situației existente 90

Conducta de aductiune pentru comuna Pargaresti este din OL DnlOO mm si are o lungime de cca. 0,5 km. Aceasta este racordata la aductiunea Caraboaia-Onesti in dreptul satului Parau! Boghii.

Conducta de aducțiune către Măgirești (branșament la conducta magistrala de apă potabilă de la ST Cărăboaia, ramura Dărmănești-Comănești) are lungimea totală de 1,265 m (De 160 mm, PN6-PN16); pe conducta de aducțiune este montat un debitmetru pentru monitorizarea volumelor de apă intrate în sistem.

Conducta de aducțiune către localitatea Valea Arinilor are lungimea de 170 m (PEHD, De 1 lOmm, PN 6).

2.10.1.2.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție se prezintă, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.2-2- Rețea de distribuție - Sistem Dărmănești

Subsistem	Diametru (mm)	Material	Vechime (ani)	Lungime (km)
Dărmănești
	32	PEID	5-15	4.995
	63	PEID	5-15	28.810
	75	PEID	5-15	14.005
	90	PEID	5-15	15.250
	110	PEID	5-15	6.900
	160	PEID	5-15	7.350
	75	Oțel	15-30	0.60
Moinești
	20-100	Oțel	15-30	15.1
	20-100	Fontă	15-30	1.7
	20-100	PE	0-7	0.9
	100-300	Oțel	15-30	22.7
	100-300	Fontă	15-30	0.4
	100-300	PEID	0-10	3.6
Onești
	100-300	Premo, oțel, azbo și fontă	30-40	110
Buciumi
	50-150	oțel	5-30	3
Cașin
	250	oțel	60	4.86
	25-225	PVC	5	6.44
Dofteana
	25-250	Fontă, oțel și PEID	8	29.25
Poduri
	63-250	PEID	6	9.7
Târgu Ocna
	50-300	Oțel, fontă, PE și azbo	5-30	49.6

Subsistem	Diametru (mm)	Material	Vechime (ani)	Lungime (km)
Târgu Trotuș
	63-110	PEID	5-10	10.7
	160	Oțel	10-30	3.2
	100	Oțel	10-30	7.5
	200	Oțel	10-30	5.8
Pârgărești
	-	Oțel	26	7.5
Ardeoani
	63	PEID	7	6.022
	75	PEID	7	1.906
	90	PEID	7	947
	110	PEID	7	4.439
	160	PEID	7	782
Măgirești
	63-200	PEID	7	14.096
Valea Arinilor
	63-125	PEID	7	3.88

2.10.1.2.6 Contorizarea apei

Tabel nr 2.10.1.2-3- Contoare apa - Sistem Dărmănești

Localitatea	Total abonati	Agenți economici	Instituții	Populație
Dărmănești	3,393	88	34	3,271
Moinești	7,089	574	57	6,458
Onești	3,825	821		3,004
Buciumi	286	-	-	-
Cașin	245	1	3	241
Dofteana	2,350	-	-	-
Poduri	1,198	5	4	1,189
Târgu Ocna	4,723	260	29	4,434
Târgu Trotuș	1,748	85	6	1,657
Pârgărești	492	8	4	480
Ardeoani	265	6	1	258
Măgirești	484	2	12	470
Valea Arinilor	262	-	-	-

Gradul de contorizare este de cca 99%.

2.10.1.2.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Tronsoane de rețele de distribuție vechi, ce înregistrează volume mari de pierderi de apă;

Sistemul de alimentare nu acoperă în întregime localitățile deservite;

O parte a rezervoarelor de înmagazinare necesită lucrări de reabilitare datorită fisurilor;

Lucrări în derulare sau finalizate

POS Mediu I „Extindere infrastructura rețea distribuție apa în orașele Buhuși și Moinești; Extindere infrastructura canalizare orașul Dărmănești”: extinderea rețelei de distribuție în orașul Moinești cu cca 4,5 km (conducte PEID, De 63- De 200 mm) - aproape finalzat.

OG 28- Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnologic „Alimentare cu apă Gura Văii” (aducțiune 6.3km, rezervor 200m³, rețea 11.9km) - finalizat.

2.10.1.3 Sistem de alimentare Buhuși
- 2.10.1.3.1 Captare/sursă de apă brută

Apa potabilă este asigurată de un singur front de captare, Poiana Morii, celelate două (Coșeau și Bistrița) fiind puse în fiincțiune doar în perioade de vârf, când cerința de apă este foarte mare.

Frontul de captare Poiana Morii este format din 10 puțuri, din care sunt funcționale doar 8 foraje. Acest front de captare are capacitatea de 901/s, dar in prezent debitul actual este de cca 591/s.

2.10.1.3.2 Tratarea apei

Sistemul include o stație de clorinare, aval de rezervorul de 1.000 m³. Apa este dezinfectată cu hipoclorit.

Aceasta instalație a fost pusa in funcțiune in anul 2012.

2.10.1.3.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Apa captată este pompată într-un rezervor cu volumul de 1.000 m³. Din rezervor apa clorinată este transportată prin pompare către rețeaua de distribuție și către alt rezervor de capacitate de 1.500 m³.

Din rezervorul cu volumul de 1.500 m³, apa este parțial pompată prin intermediul unui grup booster către consumatori și parțial, este transportată gravitațional către zonele mai joase ale orașului.

Stafia de pompare LI. de la Brad, din str. LI. de la Brad, distribuie apa potabila clorinata pe raza orașului Buhuși, compusa dintr-un grup de pompare Grundfos tip CR 4xCR90-3 cu Q=300 m³/h, H=2,7 - 4,8 bari, P=4x22 kw, pus in funcțiune in anul 2002;

A doua stafie de pompare include 4 pompe submersibile Grundfos, Q=30 m³/h, H=30 mc/h, H=85 mea, P=9,2 kw, in funcțiune din anul 2003.

2.10.1.3.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune are lungimea totală de 6.5 km, este confecționată din OL, Dn 325m.

2.10.1.3.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție (vechime 10-35 ani) are diametre cuprinse între 25 și 400 mm. Materialele din care au fost confecționate conductele sunt: azbociment, fontă, oțel, polietilenă.

Tabel nr 2.10.1.3-1- Rețea de distribuție - Sistem Buhuși

Diametru	Material	Lungime (km)
325 mm	OL	2,47
200 mm	Azbociment, OL, fontă	4,34
150 mm	Azbociment, OL, fontă	5,36
125 mm	fontă	1,83
100 mm	Ol, fontă	11,57
80 mm	OL, fontă	3,42
70 mm	OL, fontă	0,47
25 mm	OL	0,81
32 mm	OL	2,74
19 mm	OL	9,03
25 - 90 mm	PEHD	3,5

2.10.1.3.6 Contorizarea apei

în prezent există 5.380 contoare, majoritatea aparținând branșamentelor casnice (5.610 buc), iar restul branșamentelor publice (52 buc) și branșamentelor agenților economici (248 buc).

Gradul de contorizare este de cca 100%.

2.10.1.3.7 Deficiențe

Deficiența sistemului de alimentare cu apă este legata de faptul că o parte a tronsoanelor de rețelei de distribuție sunt vechi și înregistrează volume mari de pierderi de apă.

Lucrări în derulare

POS Mediu I „Extindere infrastructura rețea distribuție apa în orașele Buhuși și Moinești; Extindere infrastructura canalizare orașul Dărmănești”: extinderea rețelei de distribuție cu cca 6,3 km (conducte PEHD, Dn 63- De 200 mm) - aproape finalizat.

2.10.1.4 Sistem de alimentare Comănești

Sistemul de alimentare cu apă deservește în prezent localitățile Comănești, Podei, Vermești, Asău, Ciobănuș, Xxxxx Xxxx și Straja.

2.10.1.4.1 Captare/sursă de apă brută

Apa brută din pârâul Ciobănuș este captată prin intermediul captării de suprafață de capacitate 300 1/s. în prezent, se exploatează cca 60 1/s.

2.10.1.4.2 Tratarea apei

Stația Ciobănuș de tratare a apei a fost dimensionată pentru 1601/s, finalizată în anul 1967.

Procesele de tratare a apei sunt de decantare, filtrare, dezinfecție.

2.10.1.4.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă include 5 rezervoare de înmagazinare, după cum urmează:

V- 2 x 3OOm³ amplasate în cadrul stației de tratare;
V=2 x 1,500 m³ - str Progresului;

- V=100 m³.

De asemenea, rețeaua de distribuție include 3 stații de pompare amplasate în cartierul Leurda (str. Progresului, str. Dorobanți, str. Fagului), realizate în perioada 2004-2008.

2.10.1.4.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune între stația de tratare Ciobanuș și cartierul Laloaia are lungimea de 4,44 km, fiind confecționată din oțel, Dn 500 mm, iar conducta de aducțiune între cartierul Laloaia și bazinele de înmagazinare are lungimea de 5,65 km, confecționată din oțel Dn 400 mm. Aceste conducte de aducțiune sunt foarte vechi (anul punerii în funcțiune este 1967) și prezintă grad avansat de uzură datorită coroziunii.

Lungimea conductei de aducțiune către Asău este de 0,1 km, realizată din PEHD, Dn 225 mm, pusă în funcțiune în anul 1998.

2.10.1.4.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție este descrisă în cadrul următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.4-1- Rețea de distribuție - Sistem Comănești

UAT	Diametru (mm)	Material	Lungime (km) Vechime (ani)
Comănești	325	OL	2,061	40-50
	219	OL	2,438	40-50
	150	OL	2,816	40-50
	125	OL	1,049	40-50
	100	OL	4,291	40-50
	89	OL	0,519	40-50
	75	OL	0,822	40-50
	20 - 200	PEHD	44,524	1-8
Asău	25	PEHD	1,0	15
	63	PEHD	4,8	15
	90	PEHD	3,0	15
	110	PEHD	0,7	15
	160	PEHD	3,1	15
	225	PEHD	3,3	15

2.10.1.4.6 Contorizarea apei

Tabel nr 2.10.1.4-2 - Contoare apa - Sistem Comănești

Localitatea	Total abonati	Agenți economici	Instituții	Populație individuală
Comănești	7.914	302	21	7.591
Asău	992	3		989

2.10.1.4.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt^-

Facilitățile de captare și tratare a apei brute nu funcționează corespunzător, fiind vechi și degradate;

Tronsoane de rețele de distribuție vechi, ce înregistrează volume mari de pierderi de apă;

Sistemul de alimentare nu acoperă în întregime localitățile deservite;

Rezervoarele de înmagazinare necesită lucrări de reabilitare datorită fisurilor;

Lucrări în derulare:

Măsura 322, FEADR, proiect pentru extinderea rețelei de distribuție a apei (L = 1.5 km rețea în satul Asău), realizare sistem de canalizare (în localitatea Asău, lungimea rețelei însumând 9.1 km).

2.10.1.5 Sistem de alimentare Slănic Moldova

Sistemul de alimentare Slănic Moldova deservește localitățile Slănic Moldova, Cerdac și Cireșoaia.

2.10.1.5.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei brute se realizează prin intermediul a 3 facilități, după cum urmează:

Dren - debit de dimensionare Q_dim=3 024 m³/zi, debit actual Q=1.296 m³/zi;

Puț forat - debit de dimensionare Q_dim=9m³/zi, debit actual Q=5m³/zi;

Captare pârâul Slănicel - debit de dimensionare Q_dim=1.987 m³/zi, debit actual Q=691 m³/zi.

Dintre aceste surse, doar drenul mai funcționează oferind un debit de maxim 6-8 1/s.

2.10.1.5.2 Tratarea apei

Sistemul de alimentare cu apă include o stație de clorinare, realizată în anul 1970, de capacitate 35 1/s.

2.10.1.5.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

In localitatea Slănic Moldova sunt realizate 4 rezervoare, după cum urmează:

- V,, V₂ =2 x350 m³
- V₃=750m³
- V₄=1.000m³

2.10.1.5.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune sunt detaliate în tabelul următor:

Tabel nr 2.10.1.5-1- Conducte de aducțiune - Sistem Slănic Moldova

Traseu	Material	Diametru	Auul de punere în funcțiune
Localitatea Slănic Moldova	OL	350	1970
		300	2006
		250	1970
		200	1970
		150	1970
Localitățile Cerdac și Cireșoaia	PEHD	200	2009
		150	2009
		100	2006
		902	2003
		75	2006
		60	2006

2.10.1.5.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei potabile în cele 3 localități este detaliată în următorul tabel:

Tabel nr 2.10.1.5-2- Rețea de distribuție - Sistem Slănic Moldova

Diametru (nun)	Material	Vechime (ani)	Lungime (km)
350	OL	43	2
300		7	2
250		43	2,7
200		43	3,2
150		43	0,9
200	PEHD	4	0,8
150		4	0,6
100		7	0,8
75		7	5
50		7	5,1

2.10.1.5.6 Contorizarea apei

în prezent există 1.149 contoare, majoritatea aparținând branșamentelor casnice (1.058 buc), iar restul branșamentelor publice (7 buc) și branșamentelor agenților economici (84 buc).

Gradul de contorizare este de cca 100%.

2.10.1.5.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Stația de dezinfecție cu clor existentă este uzată și nu funcționează corespunzător;

Apa insuficienta pentru necesarul de consum;

Tronsoane de rețele de distribuție vechi, ce înregistrează volume mari de pierderi de apă; Rezervoarele de înmagazinare necesită lucrări de reabilitare datorită fisurilor.

2.10.1.6 Sistem de alimentare Agas

In comuna Agas exista un sistem de alimentare cu apa realizat empiric in perioada 1983-1984, fara o documentație tehnica adecvata. Sistemul existent se adreseaza doar satului Agas (parțial), celelalte sate ale comunei (7) nebeneficiind de acesta.

2.10.1.6.1 Captare/sursa de apa bruta

Sursa de apa actuala consta in 3 puțuri cu diametrul de 1 m si H=2 m, amplasate foarte aproape de albia minora a paraului Agas, in zona Gura Maciesului. In urma precipitațiilor foarte bogate, sursa a fost colmatata, iar in prezent, amplasamentul acestora se afla in proprietate privata.

2.10.1.6.2 Tratarea apei

Nu exista facilitati de tratare a apei.

2.10.1.6.3 Stocarea apei si statii de pompare

Resourcing

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

—*—• ¹ ---------------:—' — r f , t .'t । . > ———ți- — — ,-m , —TrirTi—

Apa este inmagazinata intr-un rezervor din beton armat cu V=300 mc. Din acesta, apa pleaca gavitational către zona de blocuri alimentata.

2.10.1.6.4 Conducte de aductiune

Conductele de aductiune sunt construite din OL cu Dn 100 mm.

2.10.1.6.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție a apei are cca. 3.000 ml si este construita din OL. Aceasta deservește doar zona de blocuri din satul Agas (cca. 66 apartamente).

2.10.1.6.6 Contorizarea apei

Nu exista aceasta facilitate pentru acest sistem.

2.10.1.6.7 Deficiente

Sistemul nu este corespunzător; practic in viitor va trebui refăcut pe de-antregul sau.

2.10.1.7 Sistem de alimentare Balcani

Sistemul de alimentare Balcani (include satele Balcani și Frumoasa) nu funcționează.

Apa este captată prin intermediul puțurilor forate, care în prezent sunt abandonate.

în incinta gospodăriei de apă este amplasat un rezervor de 20 Om³ care prezintă fisuri.

Lungimea totală a conductelor aferente rețelei de distribuție este de 11 km (PEHD, Dn HOmm), dar în prezent, datorit degradării sistemul nu mai este funcțional.

2.10.1.7.1 Deficiențe

Sistemul de alimentare existent nu mai este funcțional.

2.10.1.8 Sistem de alimentare Berești-Bistrița

Comuna Berești-Bistrița deține sistem de alimentare cu apă în satele Berești-Bistrița, Climești și Pădureni, rețeaua de distribuție însumând cca 40 km de conducte.

Sistemul de alimentare cu apă a fost realizat prin intermediul unui proiect cu finanțare SAPARD.

2.10.1.8.1 Deficiențe

Satul Brad nu deține sistemul de alimentare.

2.10.1.9 Sistem de alimentare Berzunți

Comuna Berzunți deține un sistem de alimentare cu apa doar in satele Berzunți si Dragomir (parțial). Satul Buda nu este alimenta cu apa.

Descrierea sistemului:

Susrsa de apa o reprezintă doua drenuri cu camera colectoare cu camera de pompe si vane. Debitul drenurilor este de 41/s. Apa colectata este pompata prin conducta de aductiune (PEHD Dn 75 mm Pn 6 atm) ce are o lungime de 60 ml pana in rezerrvorul de inmagazinare a apei (metalic si suprateran) al cărui volum este de 200 mc. Dezinfectia apei se realizează cu lămpi UV, avand capacitatea de 15 mc/h. Rețeaua de distribuție a apei este din PEHD si are o lungime de 8.390 ml, cu diametre intre Dn 110 mm si Dn 75 mm.

2.10.1.9.1 Deficiențe

Deficiențele acestui sistem sunt:

sistemul de alimentare existent nu acoperă în întregime localitățile Berzunti și Dragomir si deloc satul Buda si ca atare necesita extindere;

capacitatea hidraulică a facilităților de captare-tratare-înmagazinare nu este suficientă pentru deservirea în totalitate a satelor comunei.

2.10.1.10 Sistem de alimentare Buhoci

Comuna Buhoci nu deține inca un sistem de alimentare cu apă.

Lucrări în derulare

PNDR Măsura 3.2.2 (2008) - Realizarea sistemului de alimentare cu apă în localitățile Buhoci (7 km), Bijghir (9 km), Buhocel (2 km), Coteni (3 km), Dospinesti (3 km).

Descrierea lucrărilor:

2.10.1.9.1 Captare/sursa de apa bruta

Sursa o reprezintă 2 foraje cu H=135 m; Q=4,5 1/s fiecare, amplasate in extravilanul satului Buhoci.

2.10.1.9.2 Tratarea apei

Tratarea apei se face cu clor gazos. In aceiași incinta se contruieste insa si statia de tratare cu hipoclorit de sodiu, in vederea eliminării amoniului.

2.10.1.9.3 Stocarea apei si statii de pompare

Gospodăria de apa: rezervorul este in preajma forajelor, este semingropat si este construit din beton armat, avand V=300 mc.

Sistemul cuprinde si o statie de pompare: este amplasata la plecarea din rezervor; are un Qtot=18 1/s cu un Qpompa=13,81/s; putere electrica P= (3+l)x7,5 kW; are si o pompa pentru incendiu

In satul Bijghir, datorita reliefului exista un grup de pompare hidrofor cu Q=l,48 1/s, 1+1 pompa, rezervor V=5001.

2.10.1.9.4 Conducte de aductiune

Deoarece gospodăria de apa se afla in preajma sursei de apa, conducta de aductiune este scurta, avand 25 ml si fiind construita din PEHD Dn 110 mm.

2.10.1.9.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție este intinsa pe cele 5 sate, fiind din PEHD PE100 pn6 si avand o lungime de 23.894 ml, după cum urmeaza: Dn 200 mm = 244 ml, Dn 160 mm = 2.826 ml, Dn 140 mm = 2.574 ml, Dn 125 mm = 3.358 ml, Dn 110 mm = 4.096 ml, Dn 90 mm = 3.655 ml, Dn 75 mm = 3.359 ml si Dn 63 mm = 3.782 ml. Rețeaua de distribuție include si hidranti subterani.

2.10.1.10.1 Deficiențe

Deoarece inca nu este pus in funcțiune (toamna 2017 probabil), nu au fost identificate deficiențe majore ale acestui sistem. Este necesara insa extinderea sa.

2.10.1.11 Sistem de alimentare Căiuți

Comuna Căiuți deține sistem de alimentare cu apă ce deservește localitățile Căiuți, Popeni și Blidari.

2.10.1.11.1 Captare/sursă de apă brută

Apa brută este furnizată pnn intermediul a două captări:

Front de captare Plopi: include 2 foraje ce au capacitatea de 2.4 1/s

Front de captare Stadion: 1 foraj cu capacitatea de 1.21/s.

2.10.1.11.2 Tratarea apei

Schema tehnologică include facilități de tratare a apei - statie ce clorinare.

2.10.1.11.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Fluxul tehnologic include două rezervoare, fiecare cu volumul de 200m³, amplasate în satul Căiuți, respectiv în satul Popeni.

Cele două stații de pompare sunt localizate în satul Blidari și au rolul de a transporta apa potabilă către consumatori.

2.10.1.11.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune au lungimea totală de 2.1 km, realizate din PEID, De 63mm-115 mm. Aceste conducte au fost puse în funcțiune în perioada 2000-2007.

2.10.1.11.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție are lungimea totală de 14.7 km și este realizată din conducte de PEID, De 63- De 120 mm.

în satele Popeni și Căiuți rețelele de distribuție a apei au lungimile de 5.5 km, respectiv 5.6 km și sunt puse în funcțiune în anul 2001.

în satul Blidari lungimea conductelor este de 3.6 km, rețeaua fiind pusă în funcțiune în anul 2007.

2.10.1.11.6 Contorizarea apei

Cele 798 branșamente, din care 769 aparțin consumatorilor casnici, sunt prevăzute cu apometre.

Gradul de contorizare este de cca 97%.

2.10.1.11.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile Căiuți, Popeni și Blidari;

2.10.1.12 Sistem de alimentare Cleja

în cadrul comunei Cleja, toate localitățile unității administrativ teritoriale (Cleja, Somușca și Valea Mică) dețin sisteme de alimentare cu apă.

2.10.1.12.1 Captare/sursă de apă brută

Există un front de captare ce include 4 foraje de mică adâncime (H=15m), care deservește două sub-sisteme de alimentare cu apă Cleja-Somușca și Valea Mică.

Capacitatea totală a captării este de 4 x 2.5 l/s= 101/s.

Forajele FI, F2 și F3 sunt echipate cu pompe submersibile Q=9m³/h, H--297 mCA, iar forajul F4 este dotat cu pompa cu Q-V06m³/h, H=162inCA.

2.10.1,12.2 Tratarea apei

Amonte de fiecare rezervor de înmagazinam este amplasată cate o stație de clorinare.

2.10.1.12.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă al comunei Cleja prezintă două rezervoare de înmagazinate, cilindrice, din oțel galvanizat, semi-ingropate, având capacitatea de 300m³, respectiv 100 m³.

Rezervorul cu volumul de 3OOm³ asigură necesarul de apă pentru satele Somușca și Cleja, iar cel de 100 m³pentru satul Valea Mică.

2.10.1.12.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune între foraje și gospodăriile de apă sunt realizate din PE1D, De 90-215 mm și au o lungime totală 11,750 m, după cum urmează:

Sub-sistem Cleja + Somușca- L=4.1 km;

Sub-sistem Valea Mica- L=7.65 km.

Vechimea conductei de aducțiune este de 2 ani.

2.10.1.12.5 Distribuția Apei

Din cele două rezervoare către consumatori, apa potabilă este evacuată prin intermediul a două conducte:

Sub-sistem Cleja + Somușca - L=2.8km;

Sub-sistem Valea Mică - L=0.4 km.

Rețeaua de distribuție este caracterizată în următorul tabel.

Tabel nr 2.10.1.11-1- Rețea de distribuție - Sistem Cleja

Localitate	Lungime rețea (km)	Diametre (mm)
Cleja	14,6	Dn 75-Dn 150
Somușca	1,1	Dn 75-Dn 100
Valea Mică	4,3	Dn 75-Dn 110

2.10.1.12.6 Contorizarea apei

Sistemul Somușca-Cleja deține cca 193 contoare din care 5 aparțin societăților publice și comerciale.

în cadrul localității Valea Mică sunt montate cca 42 contoare casnice și unul aparținând unei unități publice.

2.10.1.12.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile comunei.

2.10.1.13 Sistem de alimentare Colonești
- 2.10.1.13.1 Captare/sursă de apă brută

Apa este captată prin intermediul a două captări.

Sursa Xxxxx Xxxxxx, din satul Colonești este alcătuită dintr-un dren de capacitate 0.61/s. Lungimea drenului este de 30m, adâncimea de pozare este de 2.5m, iar diametrul acestuia este de 300min.

Sursa de est din satul Colonești este compusă din 2 izvoare, camera de captare fiind realizată din piatră de râu. Capacitatea acestei surse este de 0.071/s.

Există o sursă abandonată (foraj de exploatare Q=21/s) realizată în 2008, dar nefinalizată din lipsa fondurilor necesare.

2.10.1.13.2 Tratarea apei

Schema tehnologică a sistemului nu include stație de tratare sau dezinfecție.

2.10.1.13.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema sistemului de alimentare cu apă cuprinde:

Rezervor V= 100m³, din beton armat, semi-îngropat, amplasat la sursă Xxxxx Xxxxxx;

Rezervor V=50m³, din beton armat, subteran, de forma cilindrica, la sursa est sat Colonești.

2.10.1.13.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune sunt degradate, realizate în anul 1983 din OL și PVC. Lungimea totală a aducțiunilor este de 145 ml (din OL Dn 100 mm = 70 ml si PEHD Dn 63 mm = 75 ml).

2.10.1.13.5 Distribuția Apei

Gradul de branșare al populației la sistemul de alimentare cu apă este de cca 20%.

Rețeaua de distribuție, pusă în funcțiune în anul 1985, are lungimea de 1.95 km și este confecționată din conducte de oțel, Dn lOOmm.

2.10.1.13.6 Contorizarea apei

Nu sunt montate contoare de apă. In intreg sistemul exista un număr de 35 de branșamente din care 34 casnice si unul public, insa nici unul dintre acestea nu este contorizat.

2.10.1.13.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile deservite;

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare;

Conductele de aducțiune prezintă un grad avansat de uzura.

2.10.1.14 Sistem de alimentare Corbasca

Comuna Corbasca deține sistem de alimentare cu apă.

Lucrări în derulare sau finalizate

OG7 - rețea de distribuție în localitățile Corbasca (7.27km), Bacioiu (3.62km), Marvila (2.4km), Ragoaza (2.5km), Scarisoara (6.4 km), Vâlcele (2.01 km) - finalizat.

2.10.1.14.1 Captare/sursa de apa bruta

Captarea o constituie o serie de 6 foraje executate cate 2 in Corbasca (2013), Scarisoara (2012) si Bacioiu (2014).

2.10.1.14.2 Tratarea apei

Tratarea si dezinfectia apei brute se face pentru toate sursele cu UV.

2.10.1.14.3 Stocarea apei si statii de pompare

Exista trei rezervoare, după cum urmeaza: Corbasca cu V=200 mc (alimentează satele Corbasca si Ragoaza), Scarisoara=150 mc (alimentează satele Scarisoara si Marvila) si Bacioiu=200 mc (alimentează satele Baioiu si Vâlcele). In satele Corbasca, Scarisoara si Bacioiu se afla cate doua statii de pompare construite in perioada 2012-2014, in vederea menținerii presnii in rețeaua de distribuție.

2.10.1.14.4 Conducte de aductiune

Conductele sunt din PEHD si leaga forajele de rezervoarele de inmagazinare a apei.

2.10.1.14.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție a apei a fost construita in perioada 2012-2014 (PEHD) si are o lungime totala de cca. 30 km. Parte din aceștia au fost executati prin finanatrea OG7 iar parte au fost executatii de către autoritatile locale din surse proprii.

2.10.1.14.6 Deficiențe

După finalizarea proiectului finanțat prin OG7 sase din cele șapte sate ale comunei au rețea de alimentare cu apa. Va ramane pentru viitor ca si satul Poglet (62 locuitori) sa beneficieze si el de aceste investitii.

2.10.1.15 Sistem de alimentare Coțofănești

în prezent, satele Tamasoaia și Boiestea de Jos nu dețin infrastructură de alimentare cu apa, iar în cadrul localităților Bâlca și Coțofănești a fost finalizat un proiect cu finanțare OG 7.

Localitatea Borșani deține sistem de alimentare cu apă realizat prin programul cu finanțare SAP ARD.

2.10.1.15.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizează prin:

1 foraj în satul Borșani-Lunca Trotușului- capacitate 3.25 1/s;
2 foraje în curs de execuție în satele Bâlca și Coțofănești;

Fântâni publice și izvoare.

Calitatea apei brute extrasă din satul Borșani se încadrează în limitele legislației în vigoare, dar concentrația de nitrați a apei brute provenită de la fântânile publice este ridicată.

2.10.1.15.2 Tratarea apei

Dezinfecția apei se realizează prin intermediul instației de UV.

2.10.1.15.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Rezervorul este amplasat la cota 290mdMN pentru a asigura presiunea la consumatorii cei mai îndepărtați. Este un rezervor semi-îngropat, din oțel, este termoizolat și are capacitatea de V=224m³, ce include și rezerva de incendiu. Este prevăzut cu doi senzori de nivel (minim și maxim), pentru comanda pompei submersibile din dotarea puțului forat

Sistemul de alimentare cu apă sat Borșani nu are stații de pompare, apa este înmagazinată în rezervorul de înmagazinare, iar distribuția se realizează gravitațional printr-o rețea ramificată și tip inelar.

2.10.1.15.4 Conducte de aducțiune

Aducțiunea aferentă satului Borșani a fost pusă în funcțiune în anul 2008 și este realizată din conducte De

90 mm, PEID.

Conducta de aducțiune aferentă satelor Bâlca și Coțofanești a fost finalizata in anul 2015.

2.10.1.15.5 Distribuția Apei

Lungimea totală a rețelei de distribuție este de 6.05 km (realizată în anul 2007-2008), detaliată în cadrul următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.14-1- Rețea de distribuție - Sistem Cotofănești (localitate Borșani)

Diametru (mm	Material	Lun me i km
De 63	PEID	2.7
De 80		0.7
De 90		0.65
Del 10 De 125		0.3 _ 1.7

2.10.1.15.6 Contorizarea apei

în prezent există 234 contoare, mare majoritate aparținând branșamentelor casnice (232 buc), iar restul branșamentelor agenților economici (2 buc). Branșamentele aferente localităților Bâlca și Coțofanești sunt în curs de realizare.

2.10.1.15.7 Deficiențe

Sistemele de alimentare cu apă existente nu dețin facilități de dezinfecție cu clor.

2.10.1.16 Sistem de alimentare Dealu Morii

Exista un sistem de alimentare cu apa doar in satul Dealu Morii. Celelalte sate ale comunei nu beneficiază de alimentare cu apa in sustem centralizat.

2.10.1.16.1 Captare/sursă de apă brută

Frontul de captare este compus din 2 foraje amplasate in dreptul satului Bostanesti, fiecare de capacitate de cca. 6 Vs (foraj Dita si foraj Vieru).

2.10.1.16.2 Tratarea apei

Sistemul include stație de tratare (clorinare) pentru fiecare rezervor in parte (2 buc).

2.10.1.16.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema sistemului de alimentare cu apă cuprinde;

Rezervor V= 100 m³;

Rezervor V=50 m³.

2.10.1.16.4 Conducte de aducțiune

Sistemul de alimentare cu apă include aductiuni de cca. 900 ml (jumătate din OL si jumătate din PEHD). Deasemenea, plecarea apei tratate din cele doua rezervoare in rețeaua de distribuție se face gravitațional, fara statii de pompare.

2.10.1.16.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție are lungimea de cca. 4 km și este confecționată din conducte de PEHD si OL, fiind construita în funcție de diametru după cum urmează:

Dn 140 mm, L=1.81 km;

Dn 110 mm, L=0.25 km;

OL Dn 100 mm-Dn 150mm, L=1.912 ml.

2.10.1.16.6 Contorizarea apei

în prezent există 225 contoare care facilitează monitorizarea consumului de apă potabilă pentru clientii casnici la care se aduga inca 5 pentru blocurile din sat.

2.10.1.16.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă decât un sat al comunei si acesta sub necesar;

2.10.1.17 Sistem de alimentare Fărăoani

Sistemul de alimentare cu apă Fărăoani desevește Fărăoani și Valea Mare.

Acest sistem este în stare bună, anul punerii în funcțiune fiind 2004.

2.10.1.17.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă este reprezentată dintr-un front de captare format din 8 puțuri de adâncimi între 35m și 260m.

Debitul unui foraj este în intervalul 1 1/s și 4.71/s.

2.10.1.17.2 Tratarea apei

Stația de tratare include dezinfecția apei cu clor gazos. Dimensionarea instalațiilor s-a realizat pentru debitul de 15.621/s.

2.10.1.17.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

în cadrul gospodăriei de apă este amplasat un rezervor de 15m³ și are rolul de bazin de aspirație pentru stația de pompare către transportă apa către rezervorul de înmagazinare cu volumul de 700m³.

Stația de pompare este echipată cu 1+1 pompe verticale cu următoarele caracteristici:

- Q= 15.62 1/s;
- H=140mCA;
- P=30kW.

2.10.1.17.4 Conducte de aducțiune

Conductele de legătură între foraje și gospodăria de apă au lungimea totală de 2.090 m, realizate din PEHD, au diametre cuprinse între De 63 mm și De 160 mm (PN6-PN16).

Conducta de aducțiune către rețeaua de distribuție are lungimea totală de 2.660 m, Del 80 mm, PN6-PN18.

Consulting

2.10.1.17.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție este realizată din PEHD cu lungimea totală de 21,35 km, repartiția acestora pe diametre fiind următoarea:

De 63 mm, L=5.672 ml;

De 75 mm, L=6.145 ml;

De 90 mm, L=5.519 ml;

De 110 mm, L=l.657 ml;

De 125 mm, L=65 ml;

De 160 mm, L= 1.432 ml;

De 180 mm, L=858 ml.

2.10.1.17.6 Contorizarea apei

în cadrul rețelei de distribuție sunt montate 1,344 contoare, clasa C.

2.10.1.17.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime comuna Faraoani (aproximativ 2 km).

2.10.1.18 Sistem de alimentare Filipești

Sistemul de alimentare cu apă Filipești deseveste localitățile: Filipești, Galbeni și Cârligi. Celelalte 5 sate ale comunei nu beneficiază de alimentare cu apa in sistem centralizat (Cotu Grosului, Comesti, Boanta, Harlesti și Oniscani).

Sistemul de alimentare Filipești a fost finalizat în anul 2004.

2.10.1.18.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă este reprezentată dintr-un 3 puțuri de mică adâncime (H=30m), fiecare de capacitate de cca. 2 1/s.

2.10.1.18.2 Tratarea apei

Stația de tratare presupune dezinfecția apei cu clor gazos. Anul punerii în funcțiune este 2004.

Dimensionarea instalațiilor s-a realizat pentru debitul de 12 1/s.

2.10.1.18.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă include un rezervor cu volumul de 500m³.

2.10.1.18.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune au lungimea totală de 5,7 km și sunt realizate din PEHD, cu diametrul Dn 110 mm.

2.10.1.18.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție este realizată din PEHD cu lungimea totală de 25,8 km, cu următoarele diametre: Dn 110 mm, L=13,93 km; Dn 90 mm, L=5,71 km si Dn 75 mm, L=6,16 km.

2.10.1.18.6 Contorizarea apei

în cadrul rețelei de distribuție sunt montate 722 contoare, clasa C.

2.10.1.18.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu prezintă deficiențe. Ar trebui extins pentru cele 5 sate care nu au alimentare cu apa in sistem centralizat.

2.10.1.19 Sistem de alimentare Găiceana

Comuna Găiceana deține sistem de alimentare cu apă potabilă ce deservește toate localitățile comunei (Găiceana, Arini, Huțu, Popești).

Sistemul de alimentare cu apă potabilă a fost pus în funcțiune în anul 2006 și se prezintă în stare bună.

2.10.1.19.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă subterană existentă acoperă necesarul de apă aferent localităților comunei.

2.10.1.19.2 Tratarea apei

Tratarea apei presupune dezinfecția cu clor.

2.10.1.19.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Fluxul tehnologic include două rezervoare de înmagazinate, după cum urmează:

Vi=100 m³, cota 214 mdMN;

V₂=200 m³, cota 300 mdMN.

2.10.1.19.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune a apei brute are lungimea de 2,350 m, este realizată din PEHD, Dn 110 mm.

2.10.1.19.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție (pusă în funcțiune în anul 2006) are lungimea totală de 31,74 km, este confecționată din conducte PEHD, Dn 110 mm.

2.10.1.19.6 Contorizarea apei

In prezent sunt montate 203 contoare de apă, din care 195 buc deservesc consumatorii casnici.

2.10.1.19.7 Deficiențe

La aceasta data, sistemul nu prezintă deficiente de funcționare.

2.10.1.20 Sistem de alimentare Ghimeș-Făget

Comuna Ghimeș-Făget deține sistem de alimentare cu apă potabilă în localitățile Făget, Bolovaniș, Ghimeș și Tărhăuși.

2.10.1.20.1 Captare/sursă de apă brută

Sistemele de alimentare cu apă sunt alimentate prin intermediul a două surse subterane:

Sursă Bolovăniș- Q=4.12 1/s- aferentă localităților Bolovaniș și Făget;

Sursă Tărhăuși- Q=8-9 1/s- aferentă localitățile Tărhăuși și Ghimeș.

Captarea constă în puțuri de mică adâncime (H=10m), echipate cu pompe submersibile.

2.10.1.20.2 Tratarea apei

Sistemul include două stații de clorinare în localitățile Bolovăniș și Tărhăuși. Capacitatea totală a acestor stații este de cca 13 1/s, automatizarea procesului de clorinare realizându-se în funcție de debitul tranzitat.

2.10.1.20.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

în localitățile Bolovanis și Tărhăuși este amplasat cate un rezervor de înmagazinare de 200m\ respectiv 300 m³.

2.10.1.20.4 Conducte de aducțtune

Conductele de aducțiune sunt realizare PEHD, PN10, De 90 mm. Lungimea conductelor este inclusa în cadrul tabelului de la punctul următor.

2.10.1.20.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție are lungimea totală de 21 km, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.19-1- Rețea de distribuție - Sistem Ghimeș-Făget

Diametru (mm)	Material	Lungime (km)
160	PVC	7.965
125		4.018
110		9.026

2.10.1.20.6 Contorizarea apei

în cadrul rețelei de distribuție sunt montate 205 contoare.

2.10.1.20.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile deservite (Ghimes 90%, Făget 90%, Bolovanis 50% si Tarhausi 50%). Deasemenea, satele Fagetu de Sus si Rachitis nu au deloc alimentare cu apa.

2.10.1.21 Sistem de alimentare Gioseni si Tamasi

Comuna Gioseni deține sistem de alimentare cu apă potabilă.

Sistemul de alimentare Gioseni a fost realizat în anul 2006 și deservește comuna Gioseni și comuna Tamași.

2.10.1.21.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă este reprezentată de către 3 captări (Qi=0.51/s, Q₂=0.31/s, Q3=0.51/s).

Concentrația de nitrati în apa burta este foarte mare.

2.10.1.21.2 Tratarea apei

Stația de tratare presupune dezinfecția apei cu clor gazos. Anul punerii în funcțiune este 2006.

în cadrul comunei Tamași nu sunt prevăzute gospodării de apă.

2.10.1.21.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă include un rezervor cu volumul de 800m³, amplasat în extravilanul localității Gioseni.

In gospodăria de apă este amplasată o stație de pompare cu următoarele caracteristici:

Qtotai=24.631/s;

H=63mCA.

Pe raza comunei Tamași sunt instalate 3 stații de pompe cu hidrofor cu o presiune de 6 ban cu următoarele caracteristici:

Q= 1.51/sec

- P= 15 kW;

Rezervor tampon cca 10 m³.

2.10.1.21.4 Conducte de aducțiune

Distanța între captare și gospodăria de apă este de cca. 5m.

2.10.1.21.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție este realizată din PEID cu lungimea totală de 23.9 km, cu diametre între De 63 mm și De 225 mm.

Rețeaua de distribuție a apei aferentă comunei Tamași este realizată din conducte de PEID, De 63 mm - De 225 mm, PN6, cu următoarele lungimi:

Tamași - L=12.5 km

Chetriș- L= 7.5 km

Furnicari - L=4 km

2.10.1.21.6 Contorizarea apei

în cadrul rețelei de distribuție sunt montate 844 contoare în satul Gioseni, respectiv 850 contoare în cadrul comunei Tamași.

Gradul de contorizare este de cca 99%.

2.10.1.21.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile deservite;

Apa brută prezintă concentrații mari de nitrati;

Facilitățile de captare/dezinfecție nu au capacitatea hidraulică corespunzătoare deservirii în întregime a localităților ce fac parte din sistemului de alimentare cu apa;

Presiunea disponibilă a apei în unele situații este insuficientă.

2.10.1.22 Sistem de alimentare Helegiu

în prezent doar satul Helegiu are infrastructura de apă potabilă, iar proiectul de alimentare cu apa, cu finanțare HG 577, al localităților Helegiu (extindere), Deleni, Dragugesti și Bratila este în execuție.

Comuna Helegiu deține 3 sisteme de alimentare, după cum urmează:

Sistem 1: deservește localitatea Helegiu;

Sistem 2: aferent localitățiilor Dragugesti și Deleni;

Sistem 3: deservește localitatea Bratila.

2.10.1.22.1 Captare/sursă de apă brută

Sursa pentru sitemul 1 este reprezentată de către o sursă subterană de mică adâncime Q=5.2 1/s iar pentru sistemele 2 si 3 de niște drenuri.

Tabel nr 2.10.1.21-1- Surse de apă comuna Helegiu

Nume	Tipul captării	Debit n/s]
Nume	Tipul captării	Capacitate	Actual
Sistem 1 Helegiu (existent)	Subterană de mică adâncime	5.2	5.2
Sistem 2 Dragugesti + Deleni (în execuție)	Dren L= 20 m	10	10
Sistem 3 Bratila (în execuție)	Dren L= 30 m	4.5	-
TOTAL		19.7	15.2

2.10.1.22.2 Tratarea apei

Capacitatea instalației de este de 18 m³/h (pentru sistemul 1). Anul punerii în funcțiune este 1978. Pentru sistemele de alimentare cu apa se afla in execuție statii de deferizare, iar dezinfectia apei urmând a se face cu instalatii UV.

2.10.1.22.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă nr. 1 include un rezervor cu volumul de 100 m³. Celelalte aflate in execuție sunt in Dragugesti, Deleni si Bratila cu V=200 mc si inca unul in Helegiu cu V^IOO mc.

2.10.1.22.4 Conducte de aducțiune

Conducta existentă are diametrul de 120mm (anul punerii în funcțiune este 1978). Pentru cele aflate in execuție, sunt din PEHD cu Dn 110 mm.

2.10.1.22.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție (aferenta localității Helegiu) este realizată din oțel cu lungimea totală de 5 km, cu diametrul de Dn 110 mm. In curs de execuție se afla rețea din PEHD cu Dn intre 75 si 140 mm, inlungime totala de cca. 11 km. Pentru satele Dragugesti se afla in execuție cca. 5 km, pentru satu Deleni cca. 6,5 km, iar pentru satul Bratila cca. 7 km.

2.10.1.22.6 Contorizarea apei

în prezent există 223 branșamente la rețeaua de distribuție, dar contorizate in proporție de cca. 90%.

2.10.1.22.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile deservite.

Lucrări în derulare

HG 577 în satele Helegiu (extindere), Deleni, Dragugesti și Bratila:

Captare

Nume	Tipul captării	Debit fi/s] Capacitate
Sistem Dragugesti + Deleni	Dren L= 20 m	10
Sistem Bratila	Dren L= 30 m	4.5
TOTAL		14.7

Stocare apa: în satul Dragugesti V= 200 m³, Deleni V= 200 m³, Bratila V= 200m³.

Stație de tratare Drăgugești-Deleni, Q=26m³/h, include instalație deferizare și dezinfecție cu UV; Stație de tratare Bratila, Q= llm³/h, include instalație deferizare și dezinfecție cu UV.

Rețeaua de distribuție a sistemelor este în curs de realizare/extindere, din PEID, conform următorului tabel:

Capitolul 2 Analiza situației existente 110

Diametru(mm)	Lungime(km)
Helegiu
- 140 mm, PN 6	1.38
- 125 mm, PN 6	4.99
- 110 mm, PN 6	2.45
- 90 mm, PN 6	0.73
- 75 mm, PN 6	1.92
Drăgugești + Deleni - Aductiuni
- 160, PN 6	1.37
- 160, PN 10	0.47
- 125, PN 6	0.72
- 125, PN 10	1.6
-110, PN 6	0.005
- 63, PN 6	0.005
Distribuție Drăgugești
- HOmm, PN6	2.73
- 90 mm, PN 6	0.6
- 75 mm, PN 6	1.46
Distribuție Deleni
-125 mm, PN6	1.16
-llOmm, PN6	1.95
- 90 mm, PN 6	1.48
- 75 mm, PN 6	2.08
Distribuție Bratila
- 125 mm, PN 6	2.32
-110 mm, PN6	1.68
- 90 mm, PN 6	1.35
- 75 mm, PN 6	1.55

2.10.1.23 Sistem de alimentare Hemeiuș

Sistemul Hemeiuș deservește localtățile Hemeiuș și Lilieci și a fost executat prin proiectul cu finanțare HG 577:

Realizarea sistemului de alimentare cu apă pentru localitățile Hemeiuș și Lilieci. Acest proiect, asigura alimentarea cu apă a 70% din populația satelor Hemeiuș și Lilieci.

Schema de alimentare cu apă cuprinde:

front captare cu 4 puțuri forate de mică adâncime, H=15m;

conductă de distribuție: PE80 63x3.8mm L= 3,400m;

PE 80 140 x 6.7mm L=800m;

PE80 90x4.3 mm L= 13,300m;

PE80 110x5.3 mm L-14,100m.

Conductă refulare PE 80 90x6.7mm L=l,400m;

PE 80 110x9.1 mmL=2,450m.

Conductă aducțiune PE 80 110x8.1 mm L“l,800m

Rezervor de înmagazinare V=300 m³, beton armat monolit, semi-îngropat, amplasat la cota de 173.22 m.

Stație de clorinare cu clor gazos dotată cu aparat de dozare a clorului cu regulator de vid Advances model 201-14-28 CVh.

2.10.1.23.1 Deficiențe

Deficiențele acestui sistem sunt:

sistemul de alimentare existent nu va acoperi în întregime localitățile Hemeius și Lilieci; concentrația de clor din apa potabilă este redusă.

2.10.1.24 Sistem de alimentare Huruiești

Sistemul de alimentare cu apă deservește doar parțial satul Huruiești. Apa furnizata consumatorilor nu este potabila, ea fiind utilizata doar in scop menajer.

Acest sistem cuprinde o stație de tratare (nefunctionala) și rețea de distribuție în lungimea totală de 3.7 km.

2.10.1.24.1 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă existent nu este unul de apa potabila ci unul cu apa menajera.

2.10.1.25 Sistem de alimentare Ițești

Sistemul de alimentare cu apă deservește satele Ițești, Ciumași si Dumbrava și include o gospodărie de apă și rețea de distribuție în satul Ițești de cca 8 km, iar în satul Ciumași de 5 km.

2.10.1.25.1 Captare/sursa de apa bruta

Sursa o reprezintă un foraj cu adancimea de 100 m, amplasat la marginea satului Ciumași si care este echipat cu o pompa submersibila avand următoarele caracteristici: Q=12 mc/h, H=75 mea, P=5,5 kw.

2.10.1.25.2 Tratarea apei

Tratarea apei (dezinfectia) se face cu UV.

2.10.1.25.3 Stocarea apei si statii de pompare

Rezervorul este din beton armat, montat suprateran si avand un volum V=200 mc. Nu exista pompare.

2.10.1.25.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune (de la foraj la rezervor) este din PEHD avand Dn 110 mm si L=50 ml.

2.10.1.25.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție acopera satele Itesti, Ciumași si Dumbrava si a fost construita din PEHD cu Dn 90 mm (L=9 km) si Dn 110 mm (L=8,7 km).

2.10.1.25.6 Contorizarea apei

Din cele 498 de bransmaente casnice, 491 dintre acestea sunt contorizate.

Capitolul 2 Analiza situației existente 112

2.10.1.25.7 Deficiențe

Lipsa presiunii si insuficienta apei in anumite perioade ale anului.

2.10.1.26 Sistem de alimentare Izvoru Berheciului

Sistemul de alimentare cu apa existent acopera doar stul Izvorul Berheciului, celelalte sase sate ale comunei nebeneficiind de acesta.

2.10.1.26.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizează prin intermediul unui foraj de adâncime cca 80 m.

2.10.1.26.2 Tratarea apei

Sistemul nu include stație de tratare.

2.10.1.26.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Rezervorul de înmagazinare a apei potabile are volumul de 300m³.

2.10.1.26.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune a apei brute are lungimea de 1 km.

2.10.1.26.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție are lungimea totală de 4,7 km.

2.10.1.26.6 Contorizarea apei

Rețeaua deservește cca 130 consumatori, dar branșamentele nu sunt prevăzute cu contoare de monitorizare a volumelor de apă consumate.

2.10.1.26.7 Deficiențe

Deficiențele acestui sistem simt:

sistemul de alimentare existent nu include toate satele comunei;

nu exista facilitati sufuciente de tratare a apei;

capacitatea hidraulică a facilităților de captare nu este suficientă pentru deservirea în totalitate a comunei.

2.10.1.27 Sistem de alimentare Lipova

Comuna Lipova include localitățile Lipova, Mălosu, Satu Nou, Valea Caselor, Valea Mărului, Valea Moșneagului, Valea Hogei.

Din cadrul acestei comune, doar satul Lipova deținea un sistem de alimentare cu apa. Acesta acoperea doar zona centrala din stul Lipova. In prezent, sistemul nu este fiinctional.

2.10.1.28 Sistem de alimentare Livezi

Comuna Livezi deține sistem de alimentare cu apă realizat prin proiectul cu finanțare OG 7, care deservește toate localitățile unității administrativ teritoriale: Livezi, Bălăneasa, Orașa, Poiana, Prăjoaia, Scăriga.

Acest sistem a fost pus în funcțiune în anul 2011.

2.10.1.28.1 Captare/sursă de apă brută

Capacitatatea instalației de captare a apei subterane este de 12,6 1/s si este asigurata din 3 surse - Livezi,

Balaneasa 1 si 2.

2,10.1.28.2 Tratarea apei

Tratarea apei presupune dezinfecția apei cu ultraviolete, realizată în două etape:

Instalație de dezinfecție amplasată în cadrul gospodăriei de apă- Q=34 m³/h;

Instalație de dezinfecție amplasată în imediata vecinatăte a captării - Q=6 m ’/h.

2.10.1.28.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Rezervoarele sunt amplasate în extravilan, pe malul stâng al râului Tazlău. înmagazinarea este realizată în rezervoare din beton armat monolit și semi-îngropate având capacitatea de 2x200 m³.

2.10.1.28.4 Conducte de aducțiune

Schema tehnologică include două conducte de transport a apei:

Tronson camera colectoar - rezervor, L=l.l km, PEID, PN10, De 110 mm;

Tronson cămin inspecție- camera colectoare, L=0.5 km, PEID, PN 6, De 63 mm.

2.10.1.28.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei are lungimea totală de 29,41 km, confecționată din conducte de PEID, detaliată în cadrul următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.27.1- Rețea de distribuție - Sistem Livezi

Diametru(mm)	Lungime(km)
90	9
110	10
125	7
140	3
180	0,41

2.10.1.28.6 Contorizarea apei

în prezent există 700 contoare, din care 690 aparțin branșamentelor casnice. Gradul de contorizare este de cca 100%.

2.10.1.28.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile Livezi, Balaneasa, Orașa;

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare;

Capacitatea rezervorului existent este insuficientă pentru deservirea în întregime a localităților ce fac parte din sistemul de alimentare cu apa.

2.10.1.29 Sistem de alimentare Xxxxx Xxxxxxxx

Sistemul Xxxxx Xxxxxxxx deservește localitățile Xxxxx Xxxxxxxx și Osebiti.

Acest sistem de alimentare a fost finalizat în anul 2009.

2.10.1.29.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei brute se realizează prin intermediul puțurilor de adâncime, de capacitate totală de 15 1/s, din care în prezent se exploatează cca. 7 1/s. Apa brută captată este transportată prin pompare către rezervoare.

2.10.1.29.2 Tratarea apei

în cadrul proiectului finanțat prin HG nr 687 din 1997, s-a realizat stația de tratare. Aceasta include o instalație de demanganizare și dezinfecție a apei cu clor gazos. Dimensionarea instalației de clorinare s-a realizat pentru debitul de 15 1/s.

2.10.1.29.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă va include două rezervoare, unul amplasat în localitatea Osebiți (V=350m³) și unul localizat în localitatea Luizi Călugara (V=500m³).

2.10.1.29.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune (PEID) are diametrul cuprins între De 125mm și De 200 mm și lungimea de cca 5.2km.

2.10.1.29.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție (PEID) are lungimea totală de 18.86km.

Diametrele conductelor de distribuție a apei se situează în intervalul De 63 mm De 160 mm, conform următorului tabel:

Diametru (mm)	Vechime (ani)	Lungime (km)
63	9	10,214
75		1,973
90		1,636
110		2,878
125		371
160		1,688

2.10.1.29.6 Contorizarea apei

în prezent există 1.915 contoare, mare majoritate aparținând branșamentelor casnice (1.900 buc), iar restul branșamentelor publice (2 buc) și branșamentelor agenților economici (13 buc). Aceste contoare au clasa de performanță C.

2.10.1.29.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile deservite.

2.10.1.30 Sistem de alimentare Măgura

Comuna Măgură are un sistem de alimentare cu apa care alimentează doar satele Măgură si Dealu Mare.

Satele Crihan si Sohodol nu beneficiază de alimentare cu apa in sistem centralizat.

2.10.1.30.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizează prin intermediul unui foraj de mare adâncime cu capacitatea de 20 m³/h.

2.10.1.30 2 Tratarea apei

Nu există facilități de tratare a apei brute.

2 10.1.30.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Stocarea apei se realizează în cadrul unui rezervor cu volumul de 180 m³.

2.10.1.30.4 Distribuția Apei

Lungimea totală a rețelei de distribuție este de 9 km.

2.10.1.30.5 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare;

Rezervorul de înmagazinare are capacitate insuficientă.

2.10.1.31 Sistem de alimentare Mănăstirea Cașin

Sistemul de alimentare cu apă ar trebui sa deservească satele Mănăstirea Cașin, Lupești și Pârvulești.

Lucrări în derulare

în prezent, este în execuție proiectul de realizarea a sistemului de alimentare cu apă finanțat prin OG 7, (ce va deservi cca 75% din locuitorii satelor menționate anterior) si care va include următoarele obiecte:

o Captarea apei brute ar fi trebuit a se realiza prin intermediul a 6 foraje executate pe platoul satului Parvulesti;

o Conducta de aducțiune a apei, confecționată din PEID, cu lungimea totală de 10 km, cu diametre cuprinse între De 60mm și De 110 mm;

o Instalație de dezinfecție cu ultraviolete;

o Rezervoare de înmagazinare radiale V= 2 x 200 m³;

o Rețeaua de distribuție va avea lungimea de 24 km, confecționată din PEID, cu diametre între De 63mm și De 110 mm.

Datorita faptului ca execuția forajelor pe platoul Parvulesti a fost un eșec, in prezent sistemul de alimentare cu apa a comunei nu funcționează. Se incearca soluția executării unor captari de suprafața pe pârâul Xxxxxxx Xxxxx si Casin cu o capacitate de cca. 25 1/s.

2.10.1.31.1 Deficiențe

Deficiențele acestui sistem sunt:

nu exista sursa de apa bruta;
sistemul de alimentare existent nu acoperă în întregime localitățile Mănăstirea Cașin, Lupești și Pârvulești;
capacitatea hidraulică a facilităților de înmagazinare nu este suficienta pentru deservirea în totalitate a satelor;

nu există instalație de dezinfecție cu clor a apei brute; este posibil ca in cazul in care se vor construi cele 2 captari de suprafața, dezinfectia apei cu clor sa nu fie suficienta pentm tratare.

2.10.1.32 Sistem de alimentare Motoșeni

în cadrul comunei Motoșeni, localitățile Chicirea, Poiana și Praja dețin un sistem de alimentare public, utilizat în perioada secetoasa, și anume, în fiecare din cele 3 sate este amplasat cate un foraj. Nu poate fi vorba despre un sistem de alimentare cu apa in sistem centralizat, investițiile fiind făcute prin grija exclusiva a louitorilor acelor sate.

2.10.1.33 Sistem de alimentare Negri

Sistemul de alimentare cu apă deservește toate satele comunei.

Lungimea totală a rețelei de distribuție a apei (în toate satele comunei) este de 29 km, proiect realizat prin finanțare OG 7.

2.10.1.33.1 Captare/sursa de apa bruta

Sursa o constituie un ansamblu de foraje amplasate de-a lungul paraului Mora, foraje care asigura un debit de 5,6 1/s.

2.10.1.33.2 Tratarea apei

Tratarea apei se realizează printr-o statie de clorinare.

2.10.1.33.3 Stocarea apei si statii de pompare

Rezerovul are un volum V=300 mc si este amplast in satul Poiana, avand o zona de protecție sanitara de 2.500 mp.

2.10.1.33.4 Conducte de aductiune

Conducta de aductiune are o lungime de cca. 4,5 km si este din PEHD.

2.10.1.33.5 Distribuția apei

Are o lungime de 28,64 km si acopera întreaga comuna. Este construita din PEHD PE 80 si are următoarele diametre: Dn 90 mm (5,5 km), Dn 110 mm (18,59 km), Dn 125 mm (3,55 km) si Dn 140 mm (1 Km).

2.10.1.33.6 Contorizarea apei

In prezent sunt contorizate 431 de bransmamente din cele 434 existente la nivelul consumatorilor casnici.

2.10.1.34 Sistem de alimentare Nicolae Bălcescu

Acest sistem deservește următoarele sate Nicolae Bălcescu, Galbeni, Valea Seacă si Valea Seaca. Doar satul Larguta nu beneficiază de sistem de alimenare cu apa centralizat.

2.10.1.34.1 Captare/sursă de apă brută

Capatera apei brute se realizează prin intermediul a 3 fronturi de captare, după cum urmează:

Front de captare Nicolae Bălcescu - 4 foraje, capacitate actuala 7,2 1/s;

Front de captare Galbeni- 2 foraje, capacitate actuala 3 1/s;

Front de captare Valea Seacă -3 foraje, capacitate actuala 6,5 1/s.

2.10.1.34.2 Tratarea apei

în prezent, pe raza comunei sunt amplaste 3 gospodării de apă (sistem Nicolae Bălcescu cu capacitate de 13,33 1/s, sistem Valea Seaca + Buchila cu capacitate de 10,48 L/s și sistem Galbeni cu capacitate de 3,3 1/s) care includ facilități de dezinfecție cu clor a apei.

2.10.1.34.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă include 3 rezervoare cu volumele de Vi=600 m³, V₂=500 m³, V₃=200 m³

In fiecare sat este amplasată cate o stație de pompare pentru ridicarea presiunii. In satul Valea Seaca exista o statie pentru ridicare presiunii (hidrofor) pentru satul Buchila.

2.10.1.34.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune sunt realizate din PEID, PN6, PN10, PN16, au diametre cuprinse între 90-160 mm. Lungimile acestora sunt: sistem Nicolae Bălcescu, L=750 ml; sistem Galbeni, L=250 ml; sistem Valea Seaca + Buchila, L=2.849 ml.

2.10.1.34.5 Distribuția Apei

Lungimea totală a rețelei de distribuție a apei (în satele Nicolae Bălcescu, Buchila, Galbeni si Valea Seaca) de 37,01 km, proiect realizat prin finanțare HG 687. Diametrele sunt cuprinse intre Dn 63 mmsi Dn 200 mm pentru sistemul Nicolae Bălcescu si Dn 63 mm si Dn 160 mm pentru celelalte sisteme.

2.10.1.34.6 Contorizarea apei

Toate branșamentele de apa (2.362) sunt contorizate: 2.316 consumatori casnici, 11 consumatori publici si 35 consumatori economici.

2.10.1.34.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă potabilă nu prezintă deficiențe.

2.10.1.35 Sistem de alimentare Oituz

Sistemul Oituz deservește localitățile Oituz, Calcai, Fereastrau-Oituz, Marginea. Localitățile Hatja și Poiana Sarata nu au sisteme de alimentare cu apă potabilă.

2.10.1.35.1 Captare/sursă de apă brută

Apa este captată prin intermediul drenurilor PVC, De 315 mm, L=150m. Acestea sunt amamplasate pe malul râului Oituz (capacitate 100 1/s) si pe malul paraului Lesunt (capacitate 101/s).

2.10.1.35.2 Tratarea apei

Tratarea apei se face cu UV intr-o statie (4 lămpi) cu capacitatea de 20 mc/h.

2.10.1.35.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema de alimentare cu apă include două rezervoare cu volumul de 2 x 300m³. Acestea sunt circulare, semiingropate, construite din beton armat monolit.

2.10.1.35.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune a apei brute de la camera colectoare către rezervoare are diametrul De 110 mm, PEHD. Lungimea acestora este de 4.152 ml.

2.10.1.35.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție aferentă localităților Oituz, Calcai, Fereastrau-Oituz, Marginea are lungimea totală de 29.864 ml, realizată din PEHD, cu diametre cuprinse între De 63 mm și De 160 mm, după cum urmeaza: Dn 160 mm cu L-5.201 ml, Dn 140 mm cu L-1.901 ml, Dn 125 mm cu L=2.927 ml, Dn 110 mm cu L=4.076 ml, Dn 90 mm cu L=3.074 ml, Dn 75 mm cu L=6.201 ml si Dn 63 mm cu L=6.472 ml.

2.10.1.35.6 Contorizarea apei

Sistemul de alimentare cu apa existent nu cuprinde si contoare.

2.10.1.35.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localităților Oituz, Calcai, Fereastrau-Oituz, Marginea;

Satele Harja si Poiana Sarata nu dețin nici un fel de inrastructura de apa in sistem centralizat; Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de tratare a apei captate; Nu există facilități de măsurare a volumelor consumate.

2.10.1.36 Sistem de alimentare Orbeni
- 2.10.1.36.1 Captare/sursă de apă brută

In localitățile Orbeni și Scurta există cate un foraj de capacitate 13 1/s, respectiv 12 1/s. Totodată, in satul Scurta exista si o captare de suprafața cu o capacitate de 7 1/s.

Concentrațiile de Fe și Mg sunt mari conform buletinelor de apă potabilă.

2.10.1.36.2 Tratarea apei

Apa este dezinfectată prin intermediul instalațiilor cu UV, cate o statie la fiecare rezervor de inmagazinare.

2.10.1.36.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

In localitatea Orbeni există un rezervor cu volumul de 100 m³, iar în localitatea Scurta un rezervor cu V=200 m³.

In cele două localități există cate o stație de pompare care asigură transportul apei potabile către consumatori.

2.10.1.36.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune sunt incluse în cadrul subcapitolului următor.

2.10.1.36.5 Distribuția Apei

Lungimea totală a rețelei de distribuție este de cca. 20 km, după cum urmează:

De 125 mm- PEID, L=3.5 km;

De 110 mm, PEID, L=10.3 km;

De 90 mm, PEID, L=6.1 km.

2.10.1.36.6 Contorizarea apei

în prezent sunt montate un număr de 613 contoare de monitorizare a volumelor de apă potabilă consumate. Din acestea, 600 sunt pentru consumatorii casnici, 7 pentru cei publici si 6 pentru agentii economici.

2.10.1.36.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare. Totodată, apa brută conține concentrații mari de Fe și Mg în apa brută;

Este necesara suplimentarea sursei de apa.

2.10.1.37 Sistem de alimentare Palanca

Sistemul de alimentare cu apă Palanca este in curs de finlizare. Acesta va acoperi in mare măsură satele Palanca si Ciughes. Satele Cadarasti, Popoiu si Pajiște nu vor beneficia de acest sistem. Pana in prezent, acesta nu a fost pus in funcțiune datorita lipsei branșamentelor la consumatori.

2.10.1.37.1 Captare/sursă de apă brută

Apa brută este furnizata de 2 forje in zona Palanca (cu un debit de 2 1/s) si de doua drenuri in zona Palistaneni (cu un debit de 61/s) si Cadaresti (cu un debit de 1,5 1/s)

2.10.1.37.2 Tratarea apei

Tratarea apei prin intermediul a doua statii de clorinare, cate una pentru fiecare rezervor.

2.10.1.37.3 Stocarea apei și stații de pompare

Sisitemul cuprinde 2 rezervoare, unul in zona Palistaneni (V=200 mc) si unul in zona Ciughes (V=300 mc).

2.10.1.37.4 Conducte de aductiune

Conductele de aductiune sunt din PEHD, avand Dn 110 mm si o lungime L=3.562 ml.

2.10.1.37.5 Distribuția Apei

Lungimea tuturor conductelor aferente sistemului de alimentare cu apă însumează 8.269 ml, rețeaua fiind realizată din PEHD, după cum urmeaza: Dn 75 mm cu L=578 ml, Dn 90 mm cu L=866 ml, Dn 110 mm cu L=4.016 ml si Dn 125 mm cu L=2.809 ml.

2.10.1.37.6 Contorizarea apei

în prezent nu există facilități de contorizare a apei deoarece proiectul executat nu cuprindea si branșamentele la consumatori.

2.10.1.37.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

Nu exista branșamente executate si ca atare, sistemul nu poate fi pus in funcțiune.

2.10.1.38 Sistem de alimentare Pîncești

Sistemul de alimentare Pîncești deservește satele Pîncești, Dieneț, Fundu Văii, Soci, Petrești și Moțoc.

Satele Fulgeriș și Chilia Benei nu dețin sisteme de alimentare cu apă potabilă.

2.10.1.38.1 Captare/sursă de apă brută

Apa brută este captată prin intermediul a două foraje de mare adâncime (H=250m). Calitatea apei respecta prevederile legislației în vigoare.

Capitolul 2 Analiza situației existente 120

___na___«ai^aa-g

2.10.1.38.2 Tratarea apei

Sistemul de alimentare cu apă nu include stații de tratare

2.10.1.38.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema tehnologică include două rezervoare de înmagazinate a apei potabile, unul amplasat în satul Pîncești (V=3OOm³) și al doilea în satul Soci (V=250m³).

2.10.1.38.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune a apei are lungimea de cca 650 m, realizată PVC, De 63 mm.

2.10.1.38.5 Distribuția apei

Rețeaua de alimentare cu apă în cadrul celor 6 localități însumează 40,6 km, realizată din conducte de PVC, De 63 mm, repartizata astfel:

Pîncești- 14,68 km;

Dieneț - 7,98 km;

Fundu Văii - 1,31 km;

Soci- 8,68 km;

Petrești - 6,73 km;

Moțoc- 1,21 km.

2.10.1.38.6 Contorizarea apei

Toate branșamentele existente sunt dotate cu apometre, după cum urmează:

804 contoare - consumatori casnici;

9 contoare- consumatori publici;
17 contoare- consumatori economici.

2.10.1.38.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare.

2.10.1.39 Sistem de alimentare Parava

Localitățile Parava, Drăgușani și Rădoaia sunt deservite de sistemul de alimentare cu apă potabilă Parava.

Acest sistem a fost pus în funcțiune în anul 2004. Deasemenea, si staul Teius beneficiază de un sistem propriu de alimentare cu apa construit in anul 2011.

2.10.1.39.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizată printr-un foraj in satul Parava si unul in satul Teius. Având in vedere numeroasele extinderi ale sistemului Parava-Dragusani-Radoaia, capacitatea sursei Parava a devenit insuficienta.

2.10.1.39.2 Tratarea apei

Dezinfecția apei se realizează prin intermediul a doua instalații cu ultraviolete, pentru fiecare sistem cate una.

2.10.1.39.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Apa este stocată într-un rezervor cu volumul util de 300m’, amplasat pe dealul Drăgușani.

2.10.1.39.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune a apei are lungimea de 2 km, realizată din PEID, De 90 mm.

în cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă este localizat un grup pompare dotat cu 2 pompe x Q =

20 m³/h pompează pentru localitatea Rădoaia.
2.10.1.39.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei însumează 23.5 km de conducte, repartizate pe diametre, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.38-1- Rețea de distribuție - Sisteme Parava - Teius

Diametru (mm)	Material	Lungime (km)
90-100	PEHD	9,6
100-120	PEHD	13,9

2.10.1.39.6 Contorizarea apei

în prezent sunt montate 541 contoare, din care 531 buc deservesc consumatorii casnici.

2.10.1.39.7 Deficiențe

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare;

Sursa de alimentare Parava este insuficienta;

2.10.1.40 Sistem de alimentare Pârjol

Comuna Pârjol nu deține sistem de alimentare cu apă potabilă.

Prin proiectul cu finanțare HG 577 au fost realizate foraje și conducta de aducțiune în lungime de cca. 1 km, dar lucrările au fost sistate în anul 2003. în prezent forajele sunt colmatate.

2.10.1.41 Sistem de alimentare Podul Turcului

Din cele 10 sate ale comunei, doar satul Podu Turcului beneficiază de sistem de alimentare cu apa in sistem centraizat. Acest sistem de alimentare a fost finalizat în anul 2009.

2.10.1.41.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizează prin intermediul a 6 foraje în funcțiune, care au capacitățile intre 2 1/s si 3.5 1/s.

2.10.1.41.2 Tratarea apei

Dezinfecția apei se realizează prin intermediul unei instalații cu ultraviolete.

2.10.1.41.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema de alimentare cu apă include două rezervoare cu volumul de 2 x 500m³, amplasate în Pădurea Bodeasa.

Resou rcin q

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău ----------,, , ,_T , -- .

2.10.1.41.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune a apei au fost realizate în anul 2007, în lungime totală de 3.5 km, realizata din PEHD cu Dn 110 mm.

2.10.1.41.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei are lungimea totală de 17,5 km, realizată din PEHD avand următoarele diametre: Dn 90 mm cu L=2 km, Dn 110 mm cu L=3 km, Dn 160 mm cu L=9,5 km si Dn 200 mm cu L=3 km.

Acest sistem a fost pus în funcțiune în anul 2009 și se prezintă în stare bună.

2.10.1.41.6 Contorizarea apei

în prezent există 858 contoare, marea majoritate aparținând branșamentelor casnice (818 buc), iar restul branșamentele agenților economici (40 buc).

2.10.1.41.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%, nici macar in satul Podu Turcului;

Noua din cele zece sate ale comunei nu beneficiază de apa in sistem centralizat.

2.10.1.42 Sistem de alimentare Prăjești

Sistemul Prăjești deservește satul Prăjești. De altfel comuna este compusa doar din acest sat.

Anul punerii în funcțiune al sistemului de alimentare este 2005.

2.10.1.42.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizează prin intermediul a 3 foraje de adâncime H=110 m, fiecare având capacitatea de 2.61/s.

2.10.1.42.2 Tratarea apei

Gospodăria de apă include un sistem de reducere a amoniului și de dezinfecție a apei cu clor gazos. Dimensionarea acestei gospodării s-a realizat pentru 37.32 1/s.

2.10.1.42.3 Stocarea apei și stații de pompare

Schema de alimentare cu apă include un rezervor cu volumul de 400 m³.

2.10.1.42.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune are lungimea totală de 1.4 km (PEHD, De 160 mm).

2.10.1.42.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei are lungimea totală de 10,33 km, realizată din PEHD, cu diametre după cum urmeaza: Dn 63 mm cu L=5,19 km, Dn 75 mm cu L=l,32 km, Dn 90 mm cu L=0,62 km, Dn 110 mm cu L=l,65 km, Dn 125 mm cu L=l,06 km si Dn 160 mm cu L=0,49 km.

Acest sistem a fost pus în funcțiune în anul 2005 și se prezintă în stare bună.

2.10.1.42.6 Contorizarea apei

în prezent există 539 contoare, mare majoritate aparținând branșamentelor casnice (527 buc), iar restul branșamentelor publice (5 buc) și branșamentelor agenților economici (7 buc). Clasa de performanță a acestor contoare este C.

2.10.1.42.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

2.10.1.43 Sistem de alimentare Răcăciuni

Sistemul de alimentare Răcăciuni deservește localitățile Răcăciuni, Gâșteni și Fundu Răcăciuni. Celelalte sate din comună nu dețin sisteme de alimentare cu apa.

2.10.1.43.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei brute se realizează printr-un dren longitudinal (Q= 1 1/s) și un foraj (Q=4,8 1/s). Calitatea apei brute respecta prevederile legislației în vigoare.

2.10.1.43.2 Tratarea apei

In fiecare din cele două zone există cate o gospodărie de apă, după cum urmează:

Fundu Răcăciuni- include instalații de dezinfecție cu UV și de clorinare;

Răcăciuni și Gâșteni- include instalații de dezinfecție cu UV.

2.10.1.43.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Cele două rezervoare au capacitatea de 100m³ (Fundu Răcăciuni), respectiv 2x200m³ (Răcăciuni). Aceste rezervoare sunt alimentate prin pompare. Exista si o spatie d epompare in Fundu Răcăciuni.

2.10.1.43.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune aferentă localității Fundu Răcăciuni are lungimea de 2.5 km (PEHD, Dn 150 mm -Dn 200 mm), iar cea aferentă localității Răcăciuni are lungimea de 4 km (PEHD, Dn 150 mm- Dn 200 mm). Conductele sunt realizate în anul 2009, respectiv 2012.

2.10.1.43.5 Distribuția apei

Lungimea totală a rețelei de distribuție aferentă celor două localități este de 34 km (12 km rețea în cadrul satului Fundu Răcăciuni, iar 22 km în satele Răcăciuni și Gâșteni).

2.10.1.43.6 Contorizarea apei

în prezent, există 1.015 contoare aferente consumatorilor casnici.

2.10.1.43.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

In cadrul localității Răcăciuni nu sunt prevăzute facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare.

2.10.1.44 Sistem de alimentare Răchitoasa

Din cadrul comunei Răchitoasa (15 sate componente), doar satul Răchitoasa deține sistem de alimentare cu apa. Datorita stării avansate de degradare, de cativa ani apa furnizata este distribuita ca si apa menajera si nu potabila si asta doar in zona de blocuri a satului.

2.10.1.44.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă este asigurată de un foraj de adâncime (H=150m) având capacitatea de cca 1 1/s.

2.10.1.44.2 Tratarea apei

Nu exista asemenea facilitate.

2.10.1.44.3 Stocarea apei si statii de pompare

Exista un rezervor cu un volum V=100 mc amplasat in nordul satului Rachitoasa, la o cota ce permite curgerea gravitaționala in rețeaua de distribuție.

2.10.1.44.4 Distribuția apei

Lungimea totală a rețelei de distribuție este de 3 km, rețeaua fiind realizată din conducte de azbociment (jumătate din lungime) si din otel (cealalta jumătate) avand Dn 100 mm.

Sistemul de alimentare este pus în funcțiune în anul 1967, aflându-se în stare avansată de degradare.

2.10.1.44.5 Contorizarea apei

Apa furnizata in sistem nu este contorizata la utilizatori.

2.10.1.44.6 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu poate fi utilizat ca si sistem de apa potabila.

2.10.1.45 Sistem de alimentare Sănduleni

Comuna Sănduleni deține un sistem de alimentare cu apa ce deservește 4 din cele 7 sate ale comunei. Sistemul a fost construit cu finanțare prin OG7 si finalizat in anul 2014.

Sistemul format din 3 subsisteme este prezentt in cele ce urmeaza:

1. Subsistem Sănduleni:

Satul Sănduleni (captare, aducțiune PEHD, Dn 110 mm, L=2,08 km, rezervor V=200 m³, stație de clorinare cu clor gazos, rețea de distribuție L=9,19 km Dn 90 - 140 mm, PEHD).

2. Subsistem V ersesti - Coman

Satul Versești (captare, aducțiune PEHD, De 90 - 110 mm, L=l,70 km, rezervor V=100 m³, stație de clorinare cu clor gazos, rețea de distribuție L=4,70 km Dn 90-140 mm, PEHD).

Satul Coman (conducta refulare PEHD Dn 90 mm, L=3.8O km, rezervor V=200 m³, stație de clorinare cu clor gazos, rețea de distribuție L=3.75 km, Dn 90-140 mm, PEHD).

3. Subsistem Barzulesti

Localitatea Barzulești (captare, conducta refulare OL Dn 89x10 mm, L=3.80 km, rezervor V=100 m³, stație de clorinare cu clor gazos, rețea de distribuție realizată din oțel).

Deficiente:

Sistemul nu acopera in intregime necesarul comunei.

2.10.1.46 Sistem de alimentare Sărata

Sistemul de alimentare Sarata a fost realizat prin HG 687 din 1997.

2.10.1.46.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă este asigurată de un front de captare constituit din 2 puțuri forate având adâncimea H = 150.0 m, echipate cu pompe submersibile cu caracteristicile Q = 1,73 1/s, H = 100 m, P = 4 kW.

Conducta de legătură între puțuri este realizată din PEHD, având L = 510 m, Dn 75 mm, PN10.

2.10.1.46.2 Tratarea apei

Stația de tratare include procese de eliminare a amoniului și de dezinfecție cu clor, avand o capacitate de 3,45 1/s.

2.10.1.46.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema de alimentare cu apă include următoarele:

rezervor de înmagazinare cu capacitatea de 200 m³, incluzând și rezerva de incendiu de 11 m³, amplasat pe cota 258 mdMN în extravilanul localității;

stație de pompare cu grup de pompe booster, cu 1+1 pompe cu caracteristicile: Q_total = 2.94 1/s; H=42 m, P = 2,2 kW amplasată în aceeași incintă cu rezervorul de înmagazinare.

2.10.1.46.4 Conducte de aducțiune

Conductă de aducțiune are lungimea L = 2,28 km, PEHD, Dn 110 mm, astfel: PN6, L=575 ml și PN10 L= 1.704 ml.

2.10.1.46.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei are lungimea totală de 9,5 km, cu diametre cuprinse în intervalul Dn 63 mm-Dn 110 mm, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.45-1- Rețea de distribuție - Sistem Sarata

Diametru (mm)	Lungime (km)
200	0,39
110	0.03
90	2,38
75	1,1
63	5.3

2.10.1.46.6 Contorizarea apei

în prezent există 4583 contoare care facilitează monitorizarea consumului de apă potabilă pentru consumatorii casnici.

2.10.1.46.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

2.10.1.47 Sistem de alimentare Sascut

Sistemul Sascut deservește localitățile Sascut, Schineni, Sascut Sat, Pâncești si Contești, fiind finanțat SAP ARD și de la Bugetul Local.

2.10.1.47.1 Captare/sursă de apă brută

Sursa este asigurată de un front de captare constituit din 3 puțuri forate amplasată în Sascut (zona târg) (Qiforaj-3.5 1/s), un foraj amplasat în Pâncești (Q=2 1/s) și 3 drenuri (Q_!otaf= 7,38 1/s).

Deasemenea, pentru satul Contești a fost construit un foraj (H=l 15 m), complet echipat, cu un debit de 3,12 1/sec;

2.10.1.47.2 Tratarea apei

Schema de alimentare include următoarele gospodării de apă:

Gospodărie de apă Sascut (zona târg)- dezinfecție cu UV, Q=46 m³/h;

Gospodărie de apă Sascut Sat- dezinfecție cu UV, Q=23 m³/h;

2 Gospodării de apă Pâncești- 2 instalații de dezinfecție cu clor (cate una la fiecare rezervor); Gospodărie de apa Contești - dezinfecție UV.

2.10.1.47.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema de alimentare cu apă include următoarele:.

Sascut-Targ: V=500 m³, subteran;

Sascut-Sat: V=200 m³, subteran;

Pâncești: Vi=100 m³, V₂=200 m³- rezervoare subterane, necesită lucrări de reabilitare;

Contești: V=200 m³;

2.10.1.47.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr 2.10.1.46-1- Conducte de aducțiune - Sistem Sascut

Traseu	Lungime (km)	Material	Diametru
Sascut-Targ	2,088	PEHD	140
Sascut-Sat	0,269	PEHD	140
Sascut-Sat	2,500	OL	110
Pâncești	0,950	OL	110
Pâncești	0,500	OL	110
Pâncești	3,5	OL	110
Contești	4,9	PEHD	75 - 140

2.10.1.47.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție a apei este descrisa în cele ce urmează:

Sascut și Schineni: L=15.4 km, materialele utilizate sunt oțel, PEHD și azobociment; diametrele utilizate sunt cuprinse în intervalul De 90 mm și De 240 mm;

Sascut Sat: L=6.7 km, din care 5 km din țevi de oțel cu Dn 100 mm, iar 1.7 km conducte din PEHD cu diametru Dn 110 mm realizate prin programul SAPARD în 2006, ce asigură alimentarea cu apă a două cartiere din sat;

Pâncești: L=10 km, cu diametre cuprinse între Dn 90 mm și Dn 110 mm, conducte din oțel; necesită înlocuire datorită uzurii avansate;

Contești: L=l,9 km, din PEHD cu diametrul Dn 90 mm.

2.10.1.47.6 Contorizarea apei

în prezent din 703 branșamente, doar 286 sunt dotate cu contoare pentru a facilita monitorizarea consumului de apă potabilă, astfel: consumatori casnici 264 buc, consumatori publici 2 buc. si consumatori agenti economici 20 buc.

2.10.1.47.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%;

In localitatea Contești, sistemul de alimentare nu include sistem de dezinfecție cu clor; Rezervoarele de la Pâncești necesită lucrări de reabilitare, fiind în stare avansată de degradare;

Mare parte din rețeaua de distribuție existenta este veche si uzata, fiind construita si din materiale neconforme - azbest.

2.10.1.48 Sistem de alimentare Săucești

Sistemul de alimentare cu apă a fost pus în funcțiune în anul 2012.

2.10.1.48.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei subterane se realizează prin intermediul unui foraj de capacitate 21.5 1/s.

2.10.1.48.2 Tratarea apei

în cadrul comunei există o stație de tratare ce include pre-clorinare (2000gCl₂/h), stație de filtrare cu cărbune activ sub presiune, post-clorinare cu hipoclorit.

2.10.1.48.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

înmagazinarea apei potabile se face în două rezervoare supraterane (2x225m³), fiecare realizate din beton armat prevăzut cu o camera a vanelor, executata tot din beton armat.

Sistemul include un grup pompare echipat cu 2 pompe Q= 14.76m³/h, H=70 - 90 mCA, P= 13.5-50 kW.

Pentru alimentarea satului Xxxxxx Xxxx este prevăzut un hidrofor (1+1).

2.10.1.48.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune între captare și localitatea Bogdan Vodă are lungimea de 6,9 km, Dn 160 mm, realizată din PEHD.

2.10.1.48.5 Distribuția Apei

Lungimea totală a rețelelor de distribuție din cele trei localități este de 24.5km, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.47-1- Rețea de distribuție - Sistem Săucești

Diametru (mm)	Material	Lungime (km)
Dn 75	PEHD	1,91
Dn 90	PEHD	6,37

Diametru (mm)	Material	Lungime (km)
Dn 110	PEHD	7,15
Dn 160	PEHD	2,11
Dn 225	PEHD	2,01

2.10.1.48.6 Contorizarea apei

Măsurarea volumelor de apă consumate se realizează prin intermediul a 41 contoare, din care 35 aparțin consumatorilor casnici.

Gradul de contorizare este de cca 24%.

2.10.1.48.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă toate localitățile comunei.

2.10.1.49 Sistem de alimentare Scorțeni

Localitatea Scorțeni deține sistem de alimentare cu apă potabilă, care se află în stare avansată de degradare și deservește strict zona de blocuri a localității. Apa este utilizata doar in scop menajer, nefiind potabilizata.

2.10.1.50 Sistem de alimentare Ștefan cel Mare

Sistemul de alimentare cu apă deservește următoarele localități Ștefan cel Mare, Bogdana, Negoiești.

2.10.1.50.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă este reprezentată de un dren cu două camere colectoare.

2.10.1.50.2 Tratarea apei

Schema de alimentare include o instalație de dezinfecție cu clor. Capacitatea acesteia este de 5,2 1/s.

2.10.1.50.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema de alimentare cu apă include un rezervor de înmagazinare cu volumul util de 300m³.

2.10.1.50.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune este confecționată din PEHD, Dn 110 mm și are lungimea de 4 km.

2.10.1.50.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție a apei este realizată din conducte de PEID, Dn 90 mm- Dn 160 mm, cu lungimea totală de 12 km, conform următorului tabel:

Diametru (mm)	Material	Lungime (km)	Vechime (ani)
Dn90	PEHD	7,5	8
Dn 110	PEHD	3	8
Dn 160	PEHD	1,2	8
Dn 225	PEHD	0,3	8

2.10.1.50.6 Contorizarea apei

în prezent există 635 contoare, având clasa de performanță C.

Lucrări în derulare sau finalizate de curând

HG 577 — realizare rețea de distribuție L=9.3 km și Stație de tratare în Gutinaș - finalizat si funcțional;

AFM - realizare rețea de distribuție L=4.3 km și Stație de tratare în Rădeana - finalizat si funcțional;

AFM - realizare rețea de distribuție L=7.3 km și Stație de tratare în Viișoara - finalizat si funcțional.

2.10.1.50.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

2.10.1.51 Sistem de alimentare Tătărăști

Sistemul Tătărăști deservește satul Cornii de Sus, Gherdana, Dragesti si Giurgeni,adica 4 dincele 7 sate ale comunei.

2.10.1.51.1 Captare/sursă de apă brută

Apa brută este captată de un foraj de mare adâncime (H=150m, Q=2 1/s) la Gherdana si unul avand Q=4 1/s la Dragesti (alimentează satele Dragesti si Giurgeni).

2.10.1.51.2 Tratarea apei

Tratarea apei include instalatii cu UV pentru ambele sisteme.

2.10.1.51.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Rezervorul de înmagazinate din Gherdana are volumul V=100 mc iar cel din Dragesti are V=320 mc, ambele fiind construite ingropat.

2.10.1.51.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune de al forajul Gherdana la rezervorul Gherdana este din PEHD Dn 90 mm si are lungimea de 810 ml iar cea de la forajul Dragesti la rezervorul Dragesti este tot din PEHD cu Dn 110 mm si o lungime de 1.550 ml.

2.10.1.51.5 Distribuția Apei

Lungimea rețelei de distribuție a apei este de 11,7 km (PEHD, Dn 90 mm cu L=6,3 km si Dn 110 mm cu

L=5,4 km).

2.10.1.51.6 Contorizarea apei

în prezent sunt motate 350 contoare care au clasa de performanta C.

2.10.1.51.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

2.10.1.52 Sistemele alimentare Traian

Sistemul Traian deservește localitățile Traian și Zăpodia.

2.10.1.52.1 Captare/sursă de apă brută

Apa brută este captată de 2 foraje de mare adâncime (H=140m), fiecare foraj având capacitatea de cca 2,6 1/s.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău "---------HI ------^Ti—----- -i I .

2.10.1.52.2 Tratarea apei

Stația de tratare prezintă facilități de reducere a amoniului și de dezinfecție cu clor. Instalațiile s-au dimensionat pentru un debit de tranzit de 7,691/s.

2.10.1.52.3 Stocarea apei și stații de pompare

Rezervorul de înmagazinare are volumului util de 200 m³, incluzând și rezerva de incendiu de 10 m³, amplasat la cota 221.0 mdMN.

2.10.1.52.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune este realizată din tuburi PEHD, în lungime totală L = 1.800 ml, Dn 160 mm.

2.10.1.52.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție, realizată în anul 2005, este prevăzută din PEHD, PN6, cu diametre cuprinse între 63 - 160 mm, în lungime totală de 17.432 ml, după cum urmeaza: Dn 63 mm cu L=4.459 ml, Dn 75 mm cu L=2.460 ml, Dn 90 mm cu L=740 ml, Dn 110 mm cu L=8.843 ml, Dn 125 mm cu L=225 ml si Dn 160 mm cu L=705 ml.

Aceasta lungime a rețelei de distribuție include si extidnerea de aprox. 9 km de conducta din anul 2011.

2.10.1.52.6 Contorizarea apei

în prezent sunt motate 398 contoare care au clasa de performanta C, din care 381 sunt pentru consumatorii casnici, 7 pentru consumatorii publici si 10 pentru consumatorii agenti economici.

2.10.1.52.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

2.10.1.53 Sistem de alimentare Ungureni

în prezent, la nivelul comnei exista doua sisteme de alimentare cu apa:

1. Sistemul Ungureni - Zlatari;
2. Sistemul Bibiresti - Xxxxx Xxxx - Botesti - Viforeni.

Astfel, din cele 7 sate ale comunei, doar satul Bartasesti nu are alimentare cu apa.

2.10.1.53.1 Captare/sursa de apa bruta

Sursa o constituie o serie de foraje amplasate in satele Ungureni, Zlatari, Bibiresti si Botesti.

2.10.1.53.2 Tratarea apei

Tratarea apei brute se face cu UV in toate cele 4 rezervoare.

2.10.1.53.3 Stocarea apei si statii de pompare

In ele doua sisteme exista 4 rezervoare de inmagazinare a apei: Zlatari cu V=300 mc, Ungureni cu V=100 mc, Bibiresti cu V=200 mc si Botesti cu V=300 mc.

2.10.1.53.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune sunt construite din PEHD.

2.10.1.53.5 Distribuția apei

însumează cca. 43,1 km pentru ambele sisteme existente. Rețeaua de distribuție este construita din PEHD si are următoarele diametre: Dn 75 mm cu L=4.541 ml, Dn 90 mm cu L= 13.570 ml, Dn 110 mm cu L=22.993 ml, Dn 125 mm cu L=1.810 ml si Dn 140 mm cu L-181 ml.

2.10.1.53.6 Contorizarea apei

Din cele 160 de branșamente existente (148 casnice si 12 publice), nici unul nu este contorizat.

2.10.1.53.7 Deficiente

Sistemul existent nu se adreseaza si satului Bartasesti.

2.10.1.54 Sistem de alimentare Urechești

Sistemul de alimentare cu apă deservește toate cele 5 sate ale comunei, fiind impartit in 2 sisteme:

1. Sistemul Urechești - Slobozia;
2. Sistemul Comatei - Satu Nou - Xxxxx Xxxxxxx

2.10.1.54.1 Captare/sursa de apa bruta

Sursa este constituita dintr-un foraj cu H=300 m pentru sistemul 1 si de doua foraje cu H=300 m pentru sistemul 2.

2.10.1.54.2 Tratarea apei

Ambele sisteme beneficiază la rezervoare de tratare cu UV si clor.

2.10.1.54.3 Stocarea api si statii de pompare

Sistemul 1 are in componentat sa un rezeror bicompartimentat cu V=2x200 mc, in vreme ce sistemul 2 beneficiază de un rezervor avand V=300 mc.

2.10.1.54.4 Conducte de aductiune

Ambele sisteme au conducte de aductiune din PEHD.

2.10.1.54.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție acopera necesarul ambelor sisteme, cu excepția a cca. 2 km pentru sistemul 1.

2.10.1.54.6 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100% pentru sistemul 1.

2.10.1.55 Sistem de alimentare Valea Seaca

Acest sistem deservește localitățile Valea Seacă și Cucova.

2.10.1.55.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizează prin intermediul a două captări de suprafață (Recea și Arini Condri) care au capacitatea totală de 3.21/s.

2.10.1.55.2 Tratarea apei

Facilitățile de potabilizare a apei sunt:

Instalație de clorinare-dedurizare- realizată în anul 2008;

Instalație de dezinfecție cu UV- realizată în 2011.

2.10.1.55.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

în cadrul gospodăriei de apă este amplasat un rezervor cu volumul util de 300 m³.

Sistemul de alimentare cu apă include două stații de pompare amplasate în cadrul rețelei, realizate în anii 2008 și 2011.

2.10.1.55.4 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție (realizată în anul 2008) are lungimea totală de 18.5 km, repartizată pe diametre conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.54-1- Rețea de distribuție- Sistem Valea Seacă

Diametru (mm)

Material

Vechime

(ani)

Lungime (km)

20-100

PEHD

7.52

100-300

PEHD

10 95

2.10.1.55.5 Contorizarea apei

în cadrul rețelei de distribuție sunt montate 210 contoare, având clasele de performanta B și C. Gradul de contorizare este de cca 29%.

2.10.1.55.6 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

2.10.1.56 Sistem de alimentare Zemeș

Sistemul Zemeș include doar satul Zemes.

2.10.1.56.1 Captare/sursă de apă brută

Apa este captată prin intermediul următoarelor captări de suprafață:

Baraj Holmu

Izvoare Geamăna

Captare Scurtu

2.10.1.56.2 Tratarea apei

Schema de alimentare cuprinde următoarele:

Stație de tratare Bolătău (Q=7.000 m³/zi)

Stație de clorinare Foaie (Q=7.000 m³/zi)

2.10.1.56.3 Stocarea apei și stații de pompare

Cele 3 rezervoare au capacitatea de V] = 500 m³, V₂= 500 m³, V₃ = 1.000 m³.

Apa intră în rezervoare prin intermediul unui cămin de vane. în acest cămin este montat un apometru, un filtru și un sistem de dezinfecție cu UV (nefuncțional). La intrarea în cămin este montat un manometru.

2.10.1.56.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune are lungimea de 25 km, fiind realizată din oțel, cu diametre între Dn 100 mm și Dn

200 mm.

2.10.1.56.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei are lungimea toatala de 25 km, fiind realizată din conducte de PEHD cu diametre cuprinse în intervalul Dn 63 mm - Dn 140 mm dar si din OL cu diametre intre Dn 100 mm si Dn 200 mm.

2.10.1.56.6 Contorizarea apei

Sistemul prezintă un număr de 732 de contoare din care 702 sunt contori ai consumului casnic iar 30 al consumului agentilor economici.

2.10.1.56.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100% nic pentru satul Zemes;

Schema tehnologică nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare.

2.10.1.57 Unități administrativ teritoriale ce nu dețin sisteme de alimentare cu apa

în prezent 28 comune nu dețin sisteme de alimentare cu apă potabilă, acestea fiind Balcani, Beresti-Tazlau, Barsanesti, Blagesti, Bogdanesti, Brusturoasa, Buhoci, Damienesti, Filipeni, Garleni, Glavanesti, Horgesti, Huruiesti, Lipova, Manastirea Casin, Motoseni, Odobesti, Oncesti, Parincea, Paijol, Plopana, Racova, Roșiori, Secuieni, Solont, Stanisesti, Strugari si Vultureni.

2.10.2 Infrastructura apei uzate

2.10.2.1 Cluster Bacău

Clusterul Bacău deservește următoarele localități prezentate mai jos:

Tabel nr 2.10.2.1-1 - Localitățile componente clusterului Bacău

Aglomerare	Localități componente	Denumire UAT
Bacău	Bacău	Bacău
	Mărgineni	Mărgineni
	Barați	Mărgineni
	Hemeiuș	Hemeiuș
	Lilieci	Hemeiuș
	Letea Veche	Letea Veche
	Măgura	Măgura

In prezent, cca 140.000 locuitori echivalenti sunt racordati. Gradul de conectare este de 60%.

2.10.2.1.1 Colectarea apei uzate

Apa pluvială colectată din municipiul Bacău este descărcată în pârâul Nigel (3 evacuări, str Arcadie Septlici) și în râul Bistrița (cartierul ANL Gherăiești).

Rețeaua de canalizare din Bacău este un sistem combinat de colectare ape reziduale însumează cca 202,3 km de conducte, descrise în următorul tabel:

Tabel nr 2.10.2.1-2 - Rețea de canalizare a orașului Bacău

Diametru (mm)	Material	Lungime (km)
Dn 200- Dn 500	Beton, PAFSIN, PVC	92,1
Dn 500- Dn 1000	Beton, PAFSIN	77,1
> Dn 1000	Beton	33,1

Sistemul de canalizare include 5 stații de pompare detaliate astfel:

Tabel nr 2.10.2.1-3 - Stații de pompare apă uzată din cadrul orașului Bacău

Nr Crt	Stație de pompare	Capacitate (m³/h)
1.	SPAU Serbănești	600
2.	SPAU ANL Gherăiești	60
3.	Xxxx Xxxxxxx Septlici	980
4.	Xxxx X. Xxxxxxxxxx	110
5.	SPAU Trimfului	50

Rețeaua de canalizare a localităților Mărgineni și Barați (comuna Mărgineni) se caracterizează prin:

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt 228 racorduri.

Apele pluviale sunt transportate în rigole betonate către cursurile de apă din zonă.

Rețeaua de canalizare însumează 9,3 km, realizată în PAFSIN (L=6,47km, De 200 mm - De 315 mm) și PVC (L=2,83, De 200 mm- D 315 mm), conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.2.1-4- Rețea de canalizare Mărgineni

Diametru (mm)	Material	I ungime (km)	Vechime (ani)
200	PAFSIN	4,5	5
300	PAFSIN	1,5	5
315	PAFSIN	0,5	4
200	PVC	2,6	3
300	PVC	0,2	3

In sat Barați există canalizare pentru apa pluvială cu 3 deversări în pârâul Trebeș.

Rețeaua de colectare a apei uzate include 3 stații de pompare descrise în tabelul următor:

Tabel nr 2.10.2.1-5 - Stații de pompare ale localităților Mărgineni și Barați

Nr Crt	Stație de pompare	Capacitate
1.	SPAU 1 sat Barați	16 m³/h, H=10 mCA
2.	SPAU 2 sat Barați	20 m³/h, H=10 mCA
3.	SPAU 3	6.5 m³/h, H=25 mCA

Localitatea Măgura deține un sistem de colectare apelor menajere, realizat prin proiectul cu finanțare OG7, având lungimea totală de 9 km.

Rețeaua de canalizare a satului Letea Veche este pusă în funcțiune în anul 2012 și are lungimea de cca 10,82 km. Sistemul este alcătuit din conducte de PVC și PEHD, conform următorului tabel.

Tabel nr 2.10.2.1-6 - Rețea de canalizare Letea Veche

Diametru	Material	Lungime (km)
De 250 mm	PVC	2,617
De 250 mm	PVC	2,843
De 315 mm	PVC	0,93
De 250 mm	PVC	0,123
De 110 mm	PEHD	2,261
De 125 mm	PEHD	2,050

Colectarea apei uzate se face graviațional și prin pompare, prin intermediul a 20 de stații de pompare de capacitate între 0,96 m³/h și 33,72 m³/h.

2.10.2.1.2 Epurarea apei uzate

Stație de epurare Bacău este în curs de reabilitare prin proiectul „Stație de Epurare Ape Uzate Bacău-treapta terțiară”. Capacitatea stației de epurare este de 220.900 locuitori echivalenți și include facilități de epurare avansată.

Fluxul tehnologic include următoarele obiecte:

Gratare rare si dese

Dezinisipator-separator de grăsimi

Bazin tampon si SP apa pluviala

Camera de distribuție către decantoarele primare

Decantoare primare

Static de pompare apa uzata SP2

Camera de distribuție către reactoarele de biologie

Bazine de aerare BAI

Statie de suflante

Bazine de aerare BA2

Decantare secundară & stație de pompare nămol recirculat

Facilitatea de înmagazinare si dozare a precipitantului fosforului

Stație de pompare effluent

îngroșarea nămolului

Fermentarea nămolului

Tratarea & utilizarea biogazului

Deshidratarea si stabilizarea nămolului

Stocare intermediară nămol

2.10.2.1.3 Eliminarea nămolurilor

Stație de epurare Bacău este în curs de reabilitare prin proiectul „Stație de Epurare Ape Uzate Bacău-treapta terțiară” în urma finalizării lucrărilor, nămolul va fi depozitat temporar pentru 6 luni în cadrul unor noi zone de stocare.

2.10.2.1.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Rețelele prezintă deficiențe de etanșeitate materializate prin infiltrații din rețeaua de alimentare cu apă sau din pânza freatică, fiind înregistrate volume mari de apă intrate în stațiile de epurare, chiar și în ore cu consum redus.

Infiltrațiile apar că urmare a sparturilor și îmbinărilor neetanșe aferente rețelei de canalizare și rețelei de apă, rezultând un volum mare de pierderi de apă infiltrat în rețeaua de canalizare. Aceste aspecte generează în timp avarii care pot crea probleme legate de poluarea pânzei freatice, imposibilitatea colectării apei amonte de tronsoanele afectate sau chiar perturbarea traficului a siguranței și sănătății populației.

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile clusterului;

Paturile de uscare din cadrul stației de epurare Bacău sunt vechi, deteriorate, iar în prezent nu sunt utilizate. Este necesară igienizarea suprafețelor aferente acestor paturi de uscare și introducerea în circuitul agricol pentru a asigura siguranța populației și a evita poluarea apei subterane.

Lucrări în derulare

POS Mediu: „Extinderea infrastructurii de canalizare in Bacău și Târgu Ocna”, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.2.1-7- Rețea de canalizare în cadrul localităților Bacău, Mărgineni, Hemeiuș, Mărgineni:

Localitate	Rețea de canalizare gravitaționala (ml.	Conducte de refulare (ml)
Bacău	20.435	3.250
Letea Veche	5.876	47
Hemeiuș	8.576	825
Mărgineni	3.052	440
TOTAL	37.939	4.562
TOTAL	42.501

în cadrul acestui contract se vor realiza 18 stații de pompare apă uzată (12 stații în municipiul Bacău, o stație de pompare amplasată în localitatea Mărgineni, 2 stații în localitatea Letea Veche, 3 stații în satul Hemeiuș).

POS Mediu: Stație de Epurare Ape Uzate Bacău - treapta terțiară

Capacitatea stației de epurare este Q_zimM= 65,237 m³/zi, respectiv 220.900 PE.

2.10.2.2 Cluster Moinești
- 2.10.2.2.1 Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare pentru localitatea Moinești, realizată în sistem mixt (20% separativ), deservește cca 67% din populație.

Apele pluviale colectate sunt descărcate prin două guri de evacuare în pârâul Gizu.

Rețeaua de canalizare a orașului Moinești însumează 29,7 km, fiind realizată din conducte de beton Dn 200 mm- Dn 800 mm.

Sistemul de canalizare include 2 stații de pompare detaliate în următorul tabel:

Tabel nr 2.10.2.2.2-1 - Stații de pompare în cadrul sistemului de canalizare Moinești

NrCrt	Stație de pompare	C racteristici
1.	SP Micleasca	Q=12 m³/h, H=10 mCA
2.	SP2	1+1 pompe, P=2 x 3 kW

2.10.2.2.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare Moinești Nord este amplasată pe malul drept al râului Tazlăul Sărat.

Stația de epurare (treapta mecanică și biologică existentă din 1968) asigură epurarea unui debit Q^eX = 30 1/s și nu satisface tratarea întregului debit de ape uzate influent.

Pentru asigurarea parametrilor de evacuare în emisar - râul Tazlăul Sărat - a apelor reziduale epurate, provenite din canalizarea orașului Moinești și cartierul Lucăcești, conform prevederilor legale, a fost necesară extinderea stației de epurare, treapta mecanică și biologică, pentru un debit de încă Q„_t=72 1/s, capacitatea finală a stației ajungând la Q_tolai=102 1/s.

Apele uzate colectate în sistem separativ din orașul Moinești și în sistem unitar (ape uzate menajere și ape pluviale ) din cartierul Lucăcești, ajung în stația de epurare prin două colectoare principale Dn 800 mm, respectiv DnlOOO mm.

Cele două colectoare deversează apele uzate într-un cămin de intersecție prevăzut cu vane pentru dirijarea debitului în stația de epurare sau pe colectorul de avarie pentru deversare direct în emisar.

Epurarea apelor uzate în stația orașului Moinești, cuprinde treapta mecanică și biologică de epurare, în prezent fiind în exploatare o stație realizată în două etape:

a) Etapa 1967- 1968, pentru un debit de 30 1/s, se compune din următoarele obiecte:

- Grătar rar și des cu Q = 2141/s.
- Desnisipator cu 2 compartimente, capabil să preia 214 1/s.
- Decantor primar Imhoff (2 x 2.500 loc), Q = 30 1/s.
- Stație pompare ape uzate.
- Biofiltru de mare încărcare cu D=20 m, H=3,0 m și Q_ef=65 1/s.
- Decantor secundar tip Imhoff (2 x 2.500 loc), Q = 30 1/s.
- Stație pompare nămol.
- Stație de clorinare cu clor gazos.
- Bazin de contact.
— Platforme uscare nămol 2 buc. cu S =2 x 300 m

b) Etapa 1995-2002, pentru un debit de 72 1/s, este compusă din următoarele obiecte:

- Cămin intersecție și deversor lateral
- Grătar rar și des, Q_u2._orar._max.= 150 1/s
- Desnisipator orizontal longitudinal, Quz.orar.max. = 1501/s.
- Canalul de măsură cu îngustare rectangulară, cu debitmetru Parschall, Quz._o._max⁼1501/s
- Separator de grăsimi bicompartimentat cu flotație, Q = 100 1/s
- Decantoare primare verticale tip DVM -8,2 buc
— Stație pompare ape uzate reechipată cu 4 pompe
- Biofiltru de mare încărcare, D = 20 m, H =3 mCA
- Decantoare secundare verticale tip DVM - 8, 2 buc
- Stație clorinare reechipată cu încă 2 dozatoare
- Stație de pompare nămol reechipată cu 2 pompe
- Platforma uscare nămol betonată, S =300 m²
- Platformă depozitare nisip, S = 14 m²
- Bazin stabilizare nămol (îngroșător nămol).
- Conducte și canale de legătură pe circuitul apei și nămolului.

2.10.2.2.3 Eliminarea nămolurilor

în prezent, suprafață destinata depozitarii nămolului deshidratat în cadrul stației de epurare este de cca 300 m².

In urma realizării lucrărilor de reabilitare SEAU Moinești Nord, nămolul deshidratat va fi depozitat corespunzător pentru o perioada de 6 luni.

2.10.2.2.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Este necesară reabilitarea unui tronson de canalizare atat din motive ce țin de hidraulică sistemului de canalizare, cat și pentru reducerea infiltrațiilor.

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile clusterului.

Lucrări în derulare

POS Mediu - „Extinderea infrastructurii de canalizare în orașele Buhuși și Moinești”- în cadrul acestui proiect se extinde rețeaua de canalizare cu conducte din ceramică vitrificată Dn 250 mm, Lt_ot=21,64 km. De asemenea, se vor realiza 3 stații de pompare:

o SP1: 1+1 pompe, Q=5.72 1/s, H=48 mCA;

o SP2: 1+1 pompe, Q=5.5 1/s, H=24 mCA;

o SP3: 1+1 pompe, Q=5.5 1/s, H=9 mCA.

Conductele de refulare au lungimea 3,39 km De 125 mm, respectiv 1,63 km, De 90 mm.

POS Mediu I- „Reabilitare SEAU Moinești Nord, Construcție SEAU Moinești Sud și Construcție SEAU Buhuși”. Se executa 2 stații de epurare descrise în cele ce urmează:

o Stație de epurare Moinești Nord (25.520 PE)

o Stație de epurare Moinești Sud (6.200 PE)

Ambele stații de epurare vor avea facilități de epurare avansată a apei uzate.

2.10.2.3 Aglomerarea Onești
- 2.10.2.3.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare, realizată în sistem divizor are lungimea totală de 140 km, fiind realizată în anul 1983 din conducte de beton cu diametre între 80 mm și 600 mm.

2.10.2.3.2 Epurarea apei uzate

în prezent, există două stații de epurare, debitul tranzitat fiind de cea 5.443 m³/zi, respectiv 5.007 m³/zi.

Stația de epurare noua include:

Grătare rare;

Dezinisipator;

Separator de grăsimi;

Decantor radial.

Stația de epurare veche cuprinde:

Grătare rare;

Dezinisipator;

Separator de grăsimi;

Decantoare Imhoff;

Stație de pompare;

Biofiltre;

Decantoare secundare.

Apa epurată din ambele stații de epurare este dezinfectată cu clor inainte de descărcarea în emisar.

Stația de epurare Onești este veche și nu prezintă facilități de epurare avansată a apei uzate.

2.10.2.3.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de depozitare a nămolurilor.

2.10.2.3.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

- Rețelele prezintă deficiențe de etanșeitate materializate prin infiltrații din rețeaua de alimentare cu apă sau din pânza freatică, fiind înregistrate volume mari de apă intrate în stațiile de epurare, chiar și în ore cu consum redus.

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile aglomerării;

Stația de epurare nu asigură calitatea apei uzate epurate, conform legislației în vigoare, la descărcarea în emisar.

2.10.2.4 Aglomerarea Buhuși
- 2.10.2.4.1 Colectarea apei uzate

Gradul de racordare la sistemul de canalizare aferent orașului Buhuși este de 57% în prezent.

Rețeaua de canalizare este alcătuită din tuburi de beton, care însumează cca 27 km, prezentate în următorul tabel:

Tabel nr 2.10.2.4-1 - Rețea de canalizare Buhuși:

Diametru (mm)	Lungime (km)
Dn 1000	4,019
Dn 500	16,717
Dn 800	5,157
Dn300	1,267

Sistemul de canalizare include o stație de pompare (Chebac) care are capacitatea Q=10 m³/h, P=l,5 kW.

2.10.2.4.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare a fost realizată în perioada 1978-1980, amplasată pe str. Chebac, orașul Buhuși.

Fluxul tehnologic al stației de epurare cuprinde următoarele obiecte:

Camera intrare

Grătare rare și dese

Deznisipator

Decantor primar

Stație de pompare SP1

Reactoare biologice

Decantoare secundare

Stație de pompare SP2

Bazin nămol

Platforme de nămol

Structurile și echipamentele stației de epurare au capacitate insuficientă, iar starea lor este degradată.

2.10.2.4.3 Eliminarea nămolurilor

Suprafață paturilor de uscare nămol este de cca 1.000 m².

2.10.2.4 .4 Deficiențe

Sistemul de prezintă deficiențe majore

Lucrări în derulare

Environmental Consulting

POS Mediu - „Reabilitare SEAU Moinești Nord, Construcție SEAU Moinești Sud și Construcție SEAU Buhuși”. în cadrul acestui proiect se executa facilități de epurare avansată a apei uzate colectate, pentru 32.481 PE.

POS Mediu - „Extinderea infrastructurii de canalizare în orașele Buhuși și Moinești” - în cadrul acestui proiect se extinde rețeaua de canalizare cu conducte din ceramică vitrificată Dn 250 mm, Ltot=19.25 km. De asemenea, se executa 11 stații de pompare:

o SPj : 1+1 pompe, Q=1.2 1/s, H=1 lmCA;

o SP₂: 1+1 pompe, Q=3.8 1/s, H=16 mCA;

o SP₃: 1+1 pompe, Q=9.65 1/s, H=18 mCA;

o SP₄: 1+1 pompe, Q=1 1/s, H=5mCA;

o SP₅: 1+1 pompe, Q=1 1/s, H=5 mCA;

o SP₆: 1+1 pompe, Q=1 1/s, H=5 mCA;

o SP₇: 1+1 pompe, Q=25.5 1/s, H=7 mCA;

o SP₈: 1+1 pompe, Q=5.02 1/s, H=9 mCA;

o SP₉: 1+1 pompe, Q=3.85 1/s, H=16 mCA;

o SP₁₀: 1+1 pompe, Q=3.98 1/s, H=15 mCA;

o SP₁1:2+1 pompe, Q=41/s, H= 16 mCA;

Conductele de refulare au lungimea 5,6 km Dn 90-125 mm, PN6.

2.10.2.5 Aglomerarea Comănești
- 2.10.2.5.1 Colectarea apei uzate

Gradul de racordare a populației din orașul Comănești la sistemul de canalizare este de cca 60%.

Rețeaua de canalizare este descrisa în tabelul următor:

Tabel nr 2.10.2.5-1 - Rețea de canalizare Comănești

Diametru (mm)	Material	Lungime(km)
90/135	Ovoid beton	1,076
76/120	Ovoid beton	0,755
70/105	Ovoid beton	0,230
60/90	Ovoid beton	0,685
1,000	Beton	0,370
500	Beton	1,717
400	Beton	0,765
300	Beton	6,928
200	Beton	10,799
200-400	PEHD__	6,675

2.10.2.5.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare existentă a fost pusă în funcțiune în anul 1982 și include următoarele:

Grătare rare, cu curatare manuală, e = 4 cm;

Deznisipatoare;

Separator grăsimi;

Decantor primar de tip orizontal radial cu diametrul de 30 m;

Bazine aerare treapta I forma longitudinal cu dimensiunea 55 m x 22 m adâncimea 4 m;

Bazin aerare treapta II -două compartimente, având dimensiunile: 55 m x 22 m, adâncime 4 m;

* Decantor treapta 1 - două compartimente având dimensiuni în plan de 45 m x 10 m, adâncime 4.5 m;

Decantor treapta II - două compartimente având dimensiuni de 40 m x 10 m, adâncime 4,5 m;

Nămolul activat din stație se transportă către bazinul de stabilizare. Capacitarea bazinului este de 6.650 m³, iar timp de stabilizare nămol de 10 zile.

Nămolul colectat în bazinul de stabilizare este de 3 categorii:

o Nămol preliminar rezultat din bazinul de omogenizare, neutralizare, decantare.

o Nămol în exces de la treapta I biologică

o Nămol în exces de la treapta II biologică

Deshidratarea nămolului se face natural pe pat de dren. Paturile de uscare sunt prevăzute cu diguri laterale de pământ. Paturile de uscare ocupă o suprafață de 1.2 ha, sunt în număr de 18, funcționale simt 12.

Apa epurată este descărcată în emisar, râul Trotuș.

2.10.2.5.3 Eliminarea nămolurilor

Nămolul este deshidratat pe paturi de uscare cu suprafață de 12.000 m².

2.10.2.5.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile aglomerării;

Stația de epurare nu asigură calitatea apei uzate epurate, conform legislației în vigoare, la descărcarea în emisar.

2.10.2.6 Aglomerarea Dărmănești
- 2.10.2.6.1 Colectarea apei uzate

Aglomerarea urbană Dărmănești nu are în prezent un sistem de canalizare funcțional. Există doar 1,3 km conducte de canalizare, care sunt în stare degradată. în prezent nu sunt stații de pompare apă uzată în Dărmănești.

2.10.2.6.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare existentă în Dărmănești este localizată în mijlocul orașului și deservește un grup de blocuri cu o mare densitate de populație dotată doar treaptă mecanică.

Structurile și echipamentele stației de epurare au capacitate insuficientă, iar starea lor este degradată.

2.10.2.6.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de depozitare a nămolului în cadrul stației de epurare.

Resourcing

Environmental

Consulting

2.10.2.6 4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile aglomerării.

Lucrări în derulare

POS Mediu - „Extindere infrastructura rețea distribuție apa în orașele Buhuși și Moinești; Extindere infrastructura canalizare în orașul Dârmănești”. în cadrul acestui proiect se executa 50,8 km rețea de canalizare gravitațională din ceramică vitrificată Dn 250 mm- Dn 400 mm, 4 km conducte refulare si 16 statii de pompare apa uzata.

POS Mediu - „Construcție SEAU Dârmănești și construcție SEAU Târgu Ocna”. Capacitatea stației de epurare este de 11.965 LE.

2.10.2.7 Aglomerarea Slănic Moldova

Aglomerarea este formata din localitățile Slănic Moldova, Cerdac și Cireșoaia.

2.10.2.7.1 Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare adoptat este unul de tip mixt pentru ape uzate menajere, realizat în anul 1970.

Rețeaua de canalizare, formată din conducte de beton, în lungime de aproximativ 16,2 km cu diametre între Dn 150 mm și Dn 300 mm.

Gradul de racordare al locuitorilor la acest sistem este de cca 72%.

2.10.2.7.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare, realizată în 1970, este prevăzută cu treaptă de epurare mecano-biologică și chimică (Q=1.000 - 1.727 m’/zi).

Fluxul tehnologic al stației de epurare include facilități de sedimentare și de epurare biologică.

2.10.2.7.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului în cadrul stației de epurare.

2.10.2.7.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile aglomerării;

Stația de epurare nu asigură calitatea apei uzate epurate, conform legislației în vigoare, la descărcarea în emisar.

2.10.2.8 Aglomerarea Târgu Ocna
- 2.10.2.8.1 Colectarea apei uzate

In prezent, cca 6.600 locuitori echivalenti sunt racordati. Gradul de conectare este de 54%.

Orașul Târgu Ocna are un sistem separativ de canalizare: sistemul pentru canalizarea apelor uzate menajere este alcătuit din 16,9 km de conducte de beton și PVC, cu diametre cuprinse între 250 mm și 500 mm, iar sistemul pentru canalizarea apelor pluviale a fost construit în 1984 și are o lungime totală de 5,9 km din care 2,1 km sunt colectoare principale.

2.10.2.8.2 Epurarea apei uzate

Rețeaua de canalizare menajeră evacuează apă uzată la stația existentă de epurare a orașului Stația de epurare existentă, este operată fără facilități de epurare terțiară. Capacitatea acesteia este de 126 m³/h.

Fluxul stației existente este următorul:

Grătare rare;

Deznisipator;

Decantoare primare SPi;

Stație de pompare;

Filtre biologice;

Decantoare secundare;

Stație de pompare SP₂;

Instalație de dezinfecție.

2.10.2.8.3 Eliminarea nămolurilor

Suprafață paturilor de uscare existente este de 750 m².

2.10.2.8.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile aglomerării.

Lucrări în derulare

POS Mediu - „Extinderea infrastructurii de canalizare in Bacău și Târgu Ocna”. în cadrul acestui proiect se executa 24,13 km rețea de canalizare gravitațională din ceramică vitrificată Dn 250 mm - Dn 400 mm și 8 stații de pompare, după cum urmează:

Tabel nr 2.10.2.8-1 - Stații de pompare Târgu Ocna

Denumire SPAU	C apacitate	Număr pompe	Hpompare
Denumire SPAU	1/s	Număr pompe	M
SPAU 1 Republicii	19.40	1+1	14,85
SPAU 2 Republicii	4.60	1+1	9,67
SPAU 3 Libertății	4.30	1+1	8,26
SPAU 4 Musat	8.50	1+1	8,42
SPAU 5 Vâlcele	6.50	1+1	15,86
SPAU 6 Tisești	4.60	1+1	14,14
SPAU 7 Tisești	4.80	1+1	6,76
SPAU 8 Tisești	9.30	1+1	19,85

Conductele de refulare apă uzată menajera se vor realiza din tuburi de PEHD, PE80, SDR 17.6, PN 6, iar lungimea totală a acestora este de 1,94 km rețea de canalizare sub presiune (PEHD, Dn 90 mm - Dn 180 mm).

Resou re i n g

Enviro>me ital

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

POS Mediu - „Construcție SEAU Dărmănești și Construcție SEAU Târgu Ocna”. Capacitatea stației de epurare este de 15.926 LE.

2.10.2.9 Cluster Bercști Bistrița

în prezent, localitățile aferente comunei Berești Bistrița nu dețin sisteme de canalizare funcțional

Lucrări în derulare:

Sistemele de canalizare aferente localităților din comună Berești-Bistrița sunt în execuție prin proiectul cu finanțare OG 7 (lungimea totală a rețelei de canalizare va fi de 8.5 km si va cuprinde si 2 SPAU-uri). De asemenea, se va realiza o stație de epurare care va deservi toate localitățile comunei. Sistemul de canalizare construit se adreseaza doar satelor Beresti-Bistrita, Padureni si Climeni (cca. 1.500 locuitori). Lucrările sunt practic incheiate, insa sistemul nu poate fi pus in fiicntiune datorita lipsei racordurilor către utlilizatori (proiectul nu a cuprin si aceste racorduri).

2.10.2.10 Cluster Buhoci

Sistemele de canalizare aferente localităților din comună Buhoci sunt în execuție prin proiectul cu finanțare Măsura 3.2.2 (demarat in anul 2008), după cum urmeaza:

Rețea de canalizare gravitaționala: PVC KG Dn 250 mm = 10.996 ml si Dn 315 mm = 1.527 ml; total 12.523 ml;

- SPAU-ri: 4 buc;

Rețea sub presiune: PEHD PE 100 pn4, Dn 100 mm = 1.376 ml, Dn 160 mm = 406 ml, Dn 200 mm = 1.317 ml; total 3.099 ml;

SEAU: emisar râul Șiret, amplasta la ieșirea din Buhoci spre Buhocel; este mecano-biologica cu deshidratare nămol; 4 module, fiecare ptr. 850 l.e., cu posibilitatea de extindere cu inca 2 module.

Si in cazul acesta, proiectul aprobat la finanțare nu a cuprins si racordurile către utilizatorii rețelei. Din acest motiv, deși lucrările au fost terminate, sistemul nu poate fi pus in funcțiune. La aceasta data se lucrează la o parte din aceste racorduri.

2.10.2.11 Aglomerarea Căiuți

Clusterul Căiuți deservește localitățile Căiuți, Popeni și Blidari. Sistemele de canalizare au fost realizat prin proiectul cu finanțare SAP ARD, pus în funcțiune în anul 2005.

2.10.2.11.1 Colectarea apei uzate

Lungimea totală a rețelei colectare a apei uzate este de 9 km, fiind realizată din conducte de PEHD.

La rețeaua de canalizare sunt cca 22 de racorduri realizate până în prezent.

Apă uzată este transportată gravitațional către stația de epurare.

2.10.2.11.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare a fost pusă în funcțiune în anul 2005 și este amplasată în satul Popeni.

Stația de epurare este compusă din două module cu capacitatea totală de 210 m³/zi (2 x 675 locuitori echivalenți).

Fluxul tehnologic al stației de epurare include facilități de epurare mecano-biologică și de tratare a nămolului.

Deshidratarea nămolului se realizează în saci care sunt depozitati corespunzător în vederea desliidratarii.

2.10.2 11.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2 .11.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile aglomerării, iar stația de epurare nu are capacitatea necesară deservirii întregii aglomerări.

2.10.2.12 Aglomerarea Colonești
- 2.10.2.12.1 Colectarea apei uzate

Sistemul existent se adreseaza doar satului Colonești. Celelalte 5 sate ale comunei nu beneficiază de aceasta facilitate.

Rețeaua de canalizare existentă însumează 350 m, fiind realizată din beton (Dn 200 mm, L= 333 m) și oțel (Dn 300 mm, L= 14 m).

Nu există stații de pompare apă uzată.

2.10.2.12.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare, amplasată în satul Colonești are capacitatea de 8,5 m³/zi. Aceasta stație are în componență grătare rare și dese, decantor etajat (200 locuitori), biofiltru de mică încărcare, instalație dezinfecție cu clorura de var.

2.10.2.12.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.12.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare;

Stația de epurare nu asigură calitatea apei uzate epurate, conform legislației în vigoare, la descărcarea în emisar.

2.10.2.13 Cluster Dealu Morii

Din cadrul comunei (8 sate, inca 8 fiind depopulate) doar satul Dealu Morii deține sistem de canalizare.

2.10.2.13.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare existentă deservește cca 50 locuitori din zona de blocuri.

Nu există stații de pompare apă uzată.

2.10.2.13.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare este foarte veche și deservește zona de blocuri a localității.

2.10.2.13.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.13.4 Deficiențe

Rețeaua de canalizare și stația de epurare nu au capacitatea aferentă întregii aglomerări.

2.10.2.14 Cluster Fărăoani

Clusterul Fărăoani deservește localitățile Fărăoani și Valea Mare.

2.10.2.14 1 Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare este în stare buna, realizat în anul 2004.

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt 228 racorduri.

Apele pluviale sunt transportate în rigole betonate către cursurile de apă din zonă.

Rețeaua de canalizare însumează 16,94 km, realizată din PAFSIN, Dn 200 mm - Dn 315 mm.

Nu există stații de pompare apă uzată.

2.10.2.14.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare are capacitatea Q_{zi max}=270 m³/zi, fiind realizată în anul 2004.

Fluxul tehnologic al stației de epurare include următoarele obiecte tehnologice:

Instalație sitare;

Stație de pompare;

Bazin de stocare/omogenizare;

Modul biologic cu nitrificare-denitrificare (SBR);

Stație de suflante;

Instalație deshidratare cu saci;

Modul de comandă;

Staite de măsura automată.

2.10.2.14.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului în cadrul stației de epurare.

2.10.2.14.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare.

2.10.2.15 Aglomerarea Filipești

Satul Filipești deține sistem de canalizare realizat prin proiectul cu finanțare OG 7. Acesta acopera parțial doar satul Filipești, celelalte 6 sate ale comunei nebeneficiind de aceste facilitati.

2.10.2.15.1 Colectarea apei uzate

Lungimea rețelei de canalizare existentă este de 6,27 km. Rețeaua este construita din PVC Dn 315 mm cu o lungime de 1.300 ml, Dn 250 mm cu o lungime de 1.228 ml si Dn 200 mm cu o lungime de 3.744 ml.

Rețeaua nu conține statii d epompare, toata curgerea pana in SEAU facandu-se gravitațional.

2.10.2.15.2 Epurarea apei uzate

Apele uzate menajere sunt epurate în cadrul unei stații de epurare amplasată în satul Filipești.

2.10.2.15.3 Deficiențe

Nu sunt indentificate deficiențe majore ale sistemului de canalizare.

2.10.2.16 Aglomerarea Găiceana
- 2.10.2.16.1 Colectarea apei uzate

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) se afla racordat parțial doar satul Gaiceana

Rețeaua de canalizare însumează 0.5 km, realizată în oțel, Dn 150 mm. în prezent, sistemul de canalizare este în stare precară și funcționează deficitar.

2.10.2.16.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare este pusă în funcțiune în anul 1988 și include treapta de epurare mecanică (bazine de sedimentare).

2.10.2.16.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.16.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare;

Stația de epurare nu asigură calitatea apei uzate epurate, conform legislației în vigoare, la descărcarea în emisar.

La aceasta data se afla semnat contractul de finanțare cu AFIR s7.2 cu privire la realizarea sistemului de canalizare si a statiei de epurare in comuna Gaiceana. Acest sistem se va adresa tuturor ceor 4 sate componente ale comunei, dar fara a acoperi in proporție de 100% vre-unul din ele.

Ca si lucrări prevăzute in cadrul acestui proiect, enumerăm:

Construire rețea de canalizare gravitațional din PVC KG, avand lungimea L=10.341 ml;

Statii de pompare apa uzata, 3 buc.;

Conducta de refulare din PEHD, avand L=1.280 ml;

Racorduri de canalizare = 210 buc;

Statie de epurare ape uzate menajere avand Qzimax=195 mc/zi; statia este mecano-biologica, cu tratarea nămolului; emisar este pârâul Gaiceana.

2.10.2.17 Aglomerarea Gioseni

Sistemul de apa uzata existent deservește satul Gioseni.

2.10.2.17.1 Colectarea apei uzate

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt 19 racorduri.

Rețeaua de canalizare însumează 8.3 km, realizată în PVC, Dn 200 mm - Dn 315 mm.

Tabel nr 2.10.2.18-1 - Rețea de canalizare Gioseni:

Diametru nominal (mm)	Material	Vechime (ani)	Lungime (km)
200	PVC	3	6
250	PVC	3	1
300	PVC	3	1.3

Cele două stații de pompare sunt dotate cu grupuri de 1+1 pompe, Q=6.5 1/s, H=8 mCA, P=1.5 kW.

Capitolul 2 Analiza situației existente 149

2.10.2,17.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare este amplasată în extravilanul localității Gioseni și unneaza a fi pusă în funcțiune.

Capacitatea acesteia este de 1.400 PE (210 m³/zi) și include procese de epurare mecanică și biologică.

Stația de epurare este alcătuită din două module compacte de epurare, toate echipamentele fiind amplasate într-o incinta închisă cu suprafața de 80 m².

Schema tehnologică include următoarele obiecte.

Instalație sitare

Deznisipator

Bazin omogenizare

Module de epurare biologică

Instalație de deshidratare

Instalație de dezinfecție cu UV a apei epurate

Apa epurată este descărcată în răul Șiret.

2.10.2.17.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.17.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare;

Stația de epurare nu are capacitatea necesară deservirii întregii aglomerări.

2.10.2.18 Cluster Gârleni

Prin finanțarea OG7, în cadrul comunei Gârleni s-a realizat sistemul de canalizare în satele Gârlenii de Sus și Lespezi.

Lungimea totală a rețelei de canalizare este de cca 4,7 km. Deasemenea, acest proiect a inclus realizarea stației de epurare de capacitate cca 1.600 LE.

2.10.2.18.1 Deficiențe

Sistemul de canalizare și stația de epurare nu au capacitatea aferentă întregii aglomerări.

2.10.2.19 Cluster Glavanesti

Comuna Galavanesti nu are inca un sistem de canalizare fnctional. Exista insa un proiect demarat in anul 2008 si finanțat prin FEADR - Măsură 3.2.2 cu un sistem ce acopera in întregime necesarul satului Glavanesti si jumătate din necesarul satului Frumuselu. Celelalte 3 sate ale comunei (Muncelu, Razesu si Putredeni) nu vor beneficia de aceasta investiție. Se preconizează ca la finele anului 2017 acest sistem sa devină funcțional.

2.10.2.20 Cluster Helegiu

Prin proiectul FEADR, Măsura 3.2.2 s-a executat sistemul de canalizare și stație de epurare în satele Helegiu și Deleni, comună Helegiu (anii 2012-2013). Aceasta investiție nu s-a derulat si in celelalte doua sate ale comunei (Dragugesti si Bratila).

2.10.2.20.1 Colectarea apei uzate

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt 249 racorduri, din care 247 pentru populație si 2 pentru instituții publice.

Apele pluviale sunt transportate în rigole betonate către cursurile de apă din zona.

Rețeaua de canalizare însumează 5,5 km si este din PEHD.

In curs de realizare este sistemul de canalizare în localitățile Helegiu și Deleni, prezentat în următorul tabel:

Tabel nr 2.10.2.19-1 - Rețea de canalizare Helegiu și Deleni

Diametru (mm)	Lungime (km)
Helegiu
PE 100, Dn 250 mm	0,85
PE 100, Dn315mm	1.5
- Deleni
PE 100, Dn 250 mm	1
PE 100, Dn 315 mm	2,2
Conducte de refulare
- Helegiu
PE 100, Dn 90 mm	0,4
PE 100, Dn 110 mm	0,12
- Deleni
PE 100, Dn 90 mm	0,36

De asemenea, s-au executat 4 stații de pompare, o stație amplasată în localitatea Deleni și 3 stații de pompare localizate în Helegiu, după cum urmează:

- SPAU 1: Q=4 m³/h, H=10 mCA, Pi=4 kW;
- SPAU 2: Q=8 m³/h, H=15 mCA, Pi=4 kW;
- SPAU 3: Q=5 m³/h, H=15 mCA, Pi=4 kW;
- SPAU4: Q=15 m³/h, H=10 mCA, Pi=4kW;

2.10.2.20.2 Epurarea apei uzate

în cadrul proiectului implementat s-a executat si o stație de epurare (Q=380 m³/zi, cca 2.900 PE), ce include următoarele obiecte tehnologice:

Grătar rar;

Deznisipator;

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău .......... — i ---------~ ¹ - ----1

Bazin de egalizare/omogenizare și Stație de pompare;

Epurare biologică în cadrul a două module supraterane SBR;

Facilitări de prelucrare a nămolului.

2.10.2.20.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.20.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Sistemul de canalizare nu acoperă întregul cluster;

Stația de epurare nu are capacitate de tratare a întreg debitului de apă uzată colectat.

2.10.2.21 Aglomerarea Huruiești

Rețeaua de canalizare a satul Huruiești are o lungime totală de 0,75 km, investiție finanțată de la Bugetul Local. Aceasta se adreseaza doar zonei de blocuri din sat iar epurarea se face printr-un decantor Inhoff ineficient.

2.10.2.22 Aglomerarea Izvoru Berheciului

Clusterul deservește doar satul Izvoru Berheciului (din cele 7 sate ale comunei).

2.10.2.22.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare are lungimea de cca 800 m și deservește strict zona de blocuri a localității.

2.10.2.22.2 Epurarea apei uzate

Apă uzată colectata este transportată către stația de epurare veche - un decantor Inhoff ineficient, din anii 1980.

2.10.2.22.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.22.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare, iar stație de epurare este veche și nu îndeplinește condițiile de descărcare în emisar a apei epurate.

2.10.2.23 Aglomerarea Lipova

în prezent, localitatea Lipova deține o rețea de canalizare cu lungimea de 0,4 km (doar in satul Lipova), dar nu și stație de epurare.

2.10.2.24 Cluster Măgirești

Clusterul Măgirești deservește satele Măgirești, Stănești, Șesuri, Prăjești și Valea Arinilor.

2.10.2.24.1 Colectarea apei uzate

Rețelele de colectare a apei uzate au lungimea totală de 8.4 km și sunt realizate din conducte de PVC cu diametrele Dn 200 mm și Dn 315 mm.

In prezent, cca. 1.250 locuitori echivalenti sunt racordati. Gradul de conectare este de 30 %.

2.10.2.24.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare (modulară) deservește toate localitățile din cadrul comunei.

Capacitatea acestei stații de epurare este de cca. 80 m³/zi.

2.10.2.24.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.24.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întregul cluster, iar stație de epurare nu are capacitatea necesară.

2.10.2.25 Cluster Nicolae Bălcescu

Clusterul Nicolae Bălcescu deține un sistem de canalizare care a fost pus in funcțiune in anul 2014.

Finanțarea acestui sistem a fost asigurata de AFM și Bugetul Local - „Realizarea sistemelor de canalizare în localitățile Nicolae Bălcescu, Buchila, Valea Seacă și Galbeni, inclusiv a stației de epurare amplasată în satul Galbeni”.

2.10.2.25.1 Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare se adreseaza către 4 din cele sate ale comunei, doar satul Larguta (cca. 200 locuitori) nu beneficiază de acesta.

Rețeaua de canalizare are in prezent o lungime de 41.406 ml in cele 4 sate, lungime care insa nu acopera intreg necesarul acestora.

Rețeaua este construita din PVC Dn 250 mm pe o lungime de 31.886 ml si Dn 315 pe o lungime de 9.520 ml. Deasemenea, exista si 2.650 ml de conducta sub presiune din PEHD PE 100 cu Dn cuprinse intre 50 si 225 mm.

Sistemul cuprinde si 10 SPAU după cum unneaza: Buchila - 2 buc, Valea Seaca - 2 buc, Nicolae Bălcescu - 1 buc si Galbeni - 5 buc.

In cadrul sistemului exista 820 de racorduri pentru utilizatorii casnici si 11 ai instituțiilor publice.

2.10.2.25.2 Epurarea apei uzate

Epurarea apelor uzate se face in statia de epurare amplasata in satul Galbeni, avand ca emisar râul Șiret. Aceasta este mecano-biologica, prevăzută si cu facilitati pentru tratarea nămolului. Debitul zilnic transzitat si epurat este de 425 mc/zi.

2.10.2.25.3 Deficiente

Sistemul de canalizare nu deservește in Întregime satele comunei.

2.10.2.26 Cluster Oituz

Comuna Oituz are sistem nou de canalizare si implicit o statie de epurare. Acestea se adreseaza doar satului Oituz si acopera cca. 25% din necesarul acestuia. Celelalte 5 sate nu beneficiază de sistem de canalizare.

2.10.2.26.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare are o lungime de 10.663 ml fiind construita din PEHD corugat după cum urmeaza: Dn 200 mm cu L=6.343 ml, Dn 250 mm cu L=2.643, Dn 315 mm cu L=542 ml si Dn 400 mm cu L=988 ml. Sistemul cuprinde si 3 statii de pompare ape uzate.

2.10.2.26.2 Epurarea apei uzate

Statia de epurare este amplasată pe malul stâng al râului Oituz, pe terasa inferioara a acestuia, pe raza localității Oituz. Statia de epurare este containerizata cu o capacitate totala de 1.500 PE , Q=300 mc/zi, compusa din doua linii independente:

- 500 PE (Q= 100 mc/zi)
- 1.000 PE (Q=200 mc/zi)

Debitul minim necesar pentru funcționarea liniei de 500 PE = 30 mc/zi. Statia este mecano-biologica cu facilitati pentru tratarea nămolului.

2.10.2.26.3 Deficiente

Sistemul existent nu deservește toate satele comunei, neacoperind nici macar satul Oituz decât intr-o mica măsură.

2.10.2.27 Cluster Palanca

Comuna Palanca are in implementare un proiect ce vizeaza construirea sistemului de canalizare si a statiei de epurare a apelor uzate menajere in satele Palanca si Ciughes. Ca si sistemul de alimentare cu apa, rețeaua de canalizare acopera cca. jumătate din necesarul celor doua sate.

Rețeaua de canalizare este construita din PEHD corugat avand Dn 200 mm cu L=7,3 km si Dn 315 mm cu L=0,65 km. Deasemenea, o SPAU cu Q=6 mc/h, H=7 m si P=1 kW.

Statia de epurare are o capacitate de 201 mc/zi, avand ca emisar râul Trotus.

Sistemul va fi pomit in toamna anului 2017.

2.10.2.28 Cluster Parava

Comuna Parava are un sistem nou de canalizare si epurare a apelor uzate menajere (anul 2017). Sistemul nu este inca pus in funcțiune datorita unor erori de execuție care sunt in curs de remediere.

2.10.2.28.1 Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare exsistent acopera in mare 3 (Parava, Dragusani, Teius) din cele 4 sate componenete ale comunei (exceptând Radoaia). Lungimea rețelei este de cca. 14,5 km si este construita din PVC. In cadrul sistemului exista si o statie de pompare in satul Teius.

2.10.2.28.2 Epurarea apelor uzate

Statia de epurare este mecano-bilologica si este amplasata in satul Dragusani, avand ca emisar parau! Orbeni. Capacitatea acesteia este de 200 mc (2 module x 100 mc fiecare).

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău ~Tlii---ISBi-------8"" --------'----- ^^==8=^=^=,.^. . , .

2.10.2.28.3 Deficiente

Sistemul de canalizare nu deservește in întregime satele comunei.

2.10.2.29 Aglomerarea Podu Turcului

Satul Podu Turcului deține sistem de canalizare și stație de epurare, realizate prin proiectul cu finanțare HG 687. Acest sistem acopera doar acest sat, celelalte 9 sate ale comunei nu dețin sisteme de canalizare.

2.10.2.29.1 Colectarea apei uzate

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt 520 racorduri casnice, 5 racorduri ale instituțiilor publice si 40 de racorduri ale agentilor economici.

Rețeaua de canalizare însumează 15 km, realizată în PAFSIN și beton, De 200 mm - De 400 mm, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.2.27-1 - Rețea de canalizare Podu Turcului

Diametru (mm)	Material	Vechime (ani)	Lungime (km)
200	PAFSIN	4	4,4
250	PAFSIN	4	0,8
300	PAFSIN	4	1,7
400	PAFSIN	4	0,1
450	Beton	30	8,0

Cele două stații de pompare sunt dotate cu grupuri de 1+1 pompe, Q=6.5 1/s, H=8 mCA, P=l,5 kW.

2.10.2.29.2 Epurarea apei uzate

Capacitatea stației este de 2.500 PE și include procese de epurare mecanică și biologică.

Stația de epurare cuprinde două module monobloc, funcționarea acestora fiind deficitara.

2.10.2.29.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.29.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare.

2.10.2.30 Aglomerarea Prăjești

Comuna Prăjești are in curs de finalizare un proiect finanțat de către AFM si care va fi incheiat in acest an.

Sistemul de canalizare cuprinde rețeaua din satul Prăjești (comuna are un singur sat) precum si o statie de epurare.

Lucrări in derulare

Lucrările aflate in curs de finalizare in cadrul proiectului sunt următoarele:

Rețea de canalizare gravitaționala din PEHD corugat, avand lungimea L=17.192 ml (Dn 200 mm cu L=13.585 ml, Dn 250 mm cu L=2.137 ml si Dn 315 mm cu L=1470 ml;

- SPAU-ri = 2 buc;

Resou rcinq En vi ron mental Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Conducta sub presiune din PEHD Dn 110 mm cu lungimea L^850 ml;

Racorduri utilizatori (inclusiv cămine de racord) = 11 buc;

Statie de epurare: mecano-biologica din 2 module a cate 135 mc/zi fiecare (Quzmax=240,l 1 mc/zi,

Quzmed=209,79 mc/zi, Quzorarmax= 17,21 mc/h).

Se estimează ca aceste lucrări vor fi finalizate in toamna anului 2017.

2.10.2.31 Aglomerarea Răcăciuni

Satul Răcăciuni deține sistem de canalizare realizat în anul 2004.

2.10.2.31.1 Colectarea apei uzate

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt realizate 120 racorduri ale utilizatorilor casnici.

Gradul de racordare este de cca. 4%.

Rețeaua de canalizare însumează 4 km, realizată conducte din PVC cu diametrele Dn 160 mm (cca. 1 km) si Dn 200 mm (cca. 3 km).

2.10.2.31.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare include două module de epurare mecano-biologică, capacitatea acestora fiind de 120 m³/h.

2.10.2.31.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.31.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare.

2.10.2.32 Aglomerarea Răchitoasa

Clusterul Răchitoasa deservește localitatea Răchitoasa.

2.10.2.32.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare aferentă satului Răchitoasa este realizată în 1967 și are lungimea de 1,5 km.

Conductele au diametrul de 230 mm, sunt confecționate din azociment și se afla în stare avansată de

degradare. La rețeaua de canalizare sunt racordate 6 locuințe.

2.10.2.32.2 Epurarea apei uzate

Sistemul de canalizare nu include stație de epurare.

2.10.2.32.3 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare și nu prezintă facilități de epurare a apei uzate colectate.

2.10.2.33 Aglomerarea Sărata

Satul Sărata deține sistem de canalizare și stație de epurare, realizate prin proiectul cu finanțare OG 7 și Buget Local.

2.10.2.33.1 Colectarea apei uzate

La rețeaua de canalizare existentă exista in prezent un număr de 205 racorduri ale utilizatorilor casnici.

Rețeaua de canalizare însumează 8,5 km, realizată din PVC, Dn 200 mm si Dn 160 mm.

Transportul apei uzate se realizează atat gravitațional, cat și prin intermediul unei stații de pompare. Sistemul cuprinde si o static de pompare.

2.10.2.33.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare (pusa în funcțiune în anul 2008), include procese de epurare mecano-biologica si facilitati pentru tratarea nămolului (Quzmax/zi= 157,69 mc/zi,Quzorarmax= 16,82 mc/h).

2.10.2.33.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.33.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare, iar stație de epurare nu include facilități de epurare biologica sau de prelucrare a nămolului.

2.10.2.34 Cluster Sascut

Numai satele Sascut si Schineni dețin sistem de canalizare și stație de epurare acestea fiind realizate prin proiectul cu finanțare OG 7. Celelalte 5 sate ale comunei nu dețin infrastructura de canalizare.

2.10.2.34.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare există doar pe raza celor 2 sate, emisarul atat pentru apă uzată cat și pentru cea pluviala fiind pârâul Fântânele. Sistemul cuprinde si 495 de racorduri ale utilizatorilor casnici, 6 ale instituțiilor publice si 28 ale operatorilor economici.

Lungimea totală a rețelei de canalizare este de 9,95 km, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.2.31-1 - Rețea de canalizare Sascut si Schineni:

Diametru (mm)	Material	Lungime (km)
200-400	Beton	2.1
300-600	Beton	0.8
200	PAFSIN	5.8
250	PAFSIN	0.6
300	PAFSIN	1.2
400	PAFSIN	0.24

2.10.2.34.2 Epurarea apei uzate

Stafia de epurare existenta cuprinde următoarele obiecte:

stație cu epurare biologică cu două module compacte monobloc;

stația de epurare veche va fi parțial reabilitată va avea rol de preepurare și va fi compusă din:

a. grătar rar
b. grătar des cu instalație de sitare mecanică automată, site plane cu marimea ochiurilor de 3 mm;
c. decantor primar longitudinal existent reabilitat
d. decantor secundar ce se va transforma în bazin de acumulare, omogenizare și amestec echipat cu mixer cu jet și 2 pompe submersibile cu tocător având Q=26 m³/h care vor trimite apă uzată în cele două module în care se va desfasura procesul biologic;

modulele de epurare având Q-2x210 m³/zi vor fi formate din decantor primar, 4 bazine de aerare cu bule fine și sistem de aerare cu difuzori poroși, decantor secundar lamelar longitudinal și biofiltre;

linia tehnologică este compusă atat pentru funcționarea simultană a celor 2 module cat și o funcționare alternativă;

linia nămolului, îngroșătorul de nămol, stația de pompare nămol, instalația de deshidratare în saci.

După dezinfecție apele vor fi evacuate printr-un colector din PVC, Dn 300 m și o lungime de 150 m.

Stația de epurare este dimensionată la Q_mox= 374,62 m³/zi.

2.10.2.34.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.34.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare și stație de epurare nu au capacitatea deservirii întregului cluster.

2.10.2.35 Aglomerarea Scorțeni

Satul Scorțeni deține un sistem de canalizare rudimentar in zona sa centrala. Celelalte 5 sate nu dețin asemenea infrastructura.

2.10.2.35.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare deservește zona de blocuri a localității, fiind în stare precară. Apă uzată colectată este transportată în fose, iar apoi vidanjate lunar.

2.10.2.35.2 Epurarea apei uzate

Nu există facilități de epurare a apelor uzate.

2.10.2.35.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.35.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare existent nu poate fi apreciat ca fiind un sistem fiabil.

2.10.2.36 Cluster Săucești

Satele Săucești, Xxxxxx Xxxx și Schineni dețin sisteme de canalizare.

2.10.2.36.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare însumează 25,2 km, realizată în PVC și PEHD, Dn 110-315 mm, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.2.32-1 - Rețea de canalizare Săucești:

Diametru (mm)	Material	Lungime(km)
Dn 110	PEHD	1
Dn 160	PEHD	1,2
Dn 250	PVC	22
Dn 280	PEHD	0,6
Dn315	PVC	0,6

Transportul apei uzate se realizează atat gravitațional, cat și prin intermediul a 9 stații de pompare, cate 3 in fiecare din cele 3 sate deservite

Sistemul cuprinde si un număr de 364 de racorduri ale utilizatorilor casnici.

2.10.2.36.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare (pusa în funcțiune în anul 2012), include procese de epurare mecanică și biologică si are o capacitate de 540 mc/zi.

2.10.2.36.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.36.4 Deficiențe

Sistemul nu acopera taoate satele comunei.

2.10.2.37 Ciuster Ștefan Cel Mare

Comuna Ștefan cel Mare are doua sisteme de canalizare și stații de epurare, cate unul in satele Radeana si Viisoara. Lucrările acestor doua sisteme au fost finanțate de către AFM. Lungimea rețelelor de canalizare este de 2,7 km in satul Radeana si 4,9 km in satul Viisoara. Acestea au fost construite din PVC.

2.10.2.38 Ciuster Tamași

Localitățile Tămași, Chetris și Furnicari dețin sisteme de canalizare realizate prin proiectul cu finanțare HG 687 și FEADR - Măsura 3.2.2.

2.10.2.38.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare (sistem mixt) însumează 10,8 km, realizată în PEHD cu Dn 200 mm si Dn 250 mm.

Stația de pompare ape uzate (situata în satul Tamași) este realizată din beton armat, echipată cu pompe submersibile pentru ape uzate cu disc de mărunțire. Din stația de pompare apele menajere sunt refulate prin conducte din PEHD PE80 Dn 200 mm.

2.10.2.38.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare (pusă în funcțiune în anul 2011), de capacitate 177 m³/zi, include procese de epurare primară și secundară.

Stația de tratare biologică a apelor uzate menajere este formată dintr-un bloc de rezervoare, instalate subteran, o unitate de depozitare și de dozare a coagulantului și unitate de sterilizare a efluentului amplasată la suprafață solului. Blocul de rezervoare este fabricat din oțel inoxidabil și reprezintă un rezervor rectangular.

2.10.2.38.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.38.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare și stația de epurare nu acoperă întregul ciuster.

2.10.2.39 Ciuster Târgu Trotuș

Comuna Târgu Trotuș nu are sisteme de canalizare și stație de epurare in funcțiune.

Lucrări în derulare

OG 7- realizarea sistemelor de canalizare în satele Târgu Trotuș (L=3,15 km) și Tuta (L=l,8 km) și a stației de epurare dimensionata pentru preluarea debitelor de apă uzată colectate din aceste 2 sate

ale comunei. Cel de-al 3-lea sat (Viisoara) va fi conectat la sistemul de canalizare al orașului Targu Ocna.

Se spera ca la finele anului 2017 aceste lucrări sa fie terminate si sistemul sa fie pus in fucntiune.

2.10.2.40 Aglomerarea Traian

Satele Traian și Zapodia dețin sisteme de canalizare realizat prin proiectul cu finanțare FEADR - Măsura 3.2.2.

2.10.2.40.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare însumează 18,8 km (în satul Traian lungimea conductelor este de 15,6 km, iar în satul Zăpodia de cca 3,2 km).

Transportul apei uzate se realizează atât graviațional, cât și prin intermediul a 4 stații de pompare.

2.10.2.40.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare include două linii de epurare, de capacitate 50 m³/zi, respectiv 250 m³/zi. Prima linie a fluxului tehnologic funcționează pentru debitul de apă uzată colectat din cadrul sistemului existent, iar cea de-a două linie va funcționa în cazul extinderii sistemului de canalizare în alte sate ale comunei Traian.

2.10.2.40.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.40.4 Deficiențe

Nu sunt identificate deficiențe majore ale sistemul de canalizare.

2.10.2.41 Aglomerarea Valea Seacă

Satul Valea Seacă deține sistem de canalizare și stație de epurare, realizate prin proiectul cu finanțare FEADR - Măsura 322.

2.10.2.41.1 Colectarea apei uzate

In prezent, cca 2.300 locuitori echivalenti sunt racordati. Gradul de conectare este de 70%.

Sistemul mixt de colectare a apelor are lungimea totală de 13,5 km, fiind realizat din conducte de PVC, Dn 125 mm- Dn 250 mm.

în cadrul sistemului sunt prevăzute 3 stații de pompare a apei uzate.

2.10.2.41.2 Epurarea ap ei uzate

Stația de epurare a fost pusă în funcțiune în anul 2011.

Capacitatea acesteia este de 200 m³/zi (cca 1.800 PE) și cuprinde facilități de epurare mecano-biologică.

2.10.2.41.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

2.10.2.41.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare și stația de epurare nu acoperă întreaga aglomerare.

2'0f

2.10.2.42 Aglomerarea Zemeș

Satul Zemeș deține sistem de canalizare realizat prin proiectul cu finanțare de la Bugetul Local.

2.10.2.42.1 Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare adoptat este unul de tip separativ pentru ape uzate menajere. Apele pluviale sunt preluate prin șanțuri și rigole laterale drumului, fiind dirijate și evacuate în pâraiele din zonă.

Rețeaua de canalizare, formată din conducte colectoare, în lungime de aproximativ 2 km și cămine de vizitare din beton, colectează apele uzate menajere de la blocuri, clădire petrom, cămin de copii, club, hotel. Configurarea terenului permite colectarea și transportul gravitațional până la stația de epurare.

2.10.2.42.2 Epurarea apei uzate

Satul Zemes dispune in prezent de 2 statii de epurare a apelor uzate menajere. Stațile de epurare cuprind treapta mecanică, treapta biologică și facilități de prelucrare a nămolului. Funcționarea tuturor acestor insatlatii insa este destul de precara datorita uzurii acestora.

2.10.2.42.3 Eliminarea nămolurilor

In incinta uneia dintre stațiile de epurare există paturi de uscare a nămolului.

2.10.2.42.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare și nu prezintă facilități de epurare adecvate de epurare a apei uzate colectate.

2.10.2.43 Unități administrativ teritoriale ce nu dețin sisteme de canalizare

în cadrul județului Bacău sunt identificate 46 de comune ce nu dețin în prezent sisteme de canalizare, după cum urmează: Agăș, Ardeoani, Asău, Balcani, Bârsănești, Berești-Tazlău, Berzunți, Blăgești, Bogdănești, Brusturoasa, Buciumi, Cașin, Cleja, Corbasca, Coțofanești, Damienești, Dofteana, Filipeni, Ghimeș-Făget, Horgești, Itești, Livezi, Xxxxx Xxxxxxxx, Mănăstirea Cașin, Motoșeni, Negri, Odobești, Oncești, Orbeni, Pîncești, Pârgărești, Parincea, Pârjol, Plopana, Poduri, Racova, Roșiori, Sănduleni, Secuieni, Solonț, Stănișești, Strugari, Tătărăști, Ungureni, Urechești, Vultureni.

2.11 Suficiența datelor

Pentru județul Bacău, culegerea datelor privind alimentarea cu apă și canalizarea a fost necesară în primul rând pentru a obține un punct de vedere realist privind situația curentă. în acest sens a fost creat un chestionar care acoperă toate aspectele tehnice relevante, cât și datele socio-economice (prezentat în Anexa A.l). Deasemenea, a mai fost creat si un chestioar care acopera aspectele financiare ale exploatării sistemelor de alimentare cu apa si canalizare existaente (prezentat tot in Anexa !.l).

Chestionarele au fost distribuite de către Consiliul Județean tuturor municipalităților, orașelor și comunelor din județ, pentru a culege toate datele disponibile la nivel județean și către operatorii regionali’ pentru a obține informații privind aspectele tehnice ale tuturor facilităților operate de acestea în sectorul alimentărilor cu apă și colectării și epurării apelor uzate.

S-au trimis 93x2 de chestionare către municipalități, orașe și comune privind:

• Alimentarea cu apă, cu informații privind tratarea apei și calitatea rezultată;

« Sisteme de canalizare și stații de epurare;

« Poluatori industriali (deversare directă și indirectă);

• Informații socio economice;

o Informații financiare exploatare sisteme.

Au fost primite chestionare completate de la cea mai mare parte a reprezentanților unităților administrativ teritoriale, iar că urmare a acestui fapt, Consultantul a purtat discuții cu reprezentanții UAT-urilor care dețin sisteme de alimentare cu apă și/sau canalizare pentru soluționarea tuturor neclarităților apărute.

2.12 Concluzii

Capitolul 2 prezintă rezultatele chestionarelor completate și vizitelor în teren executate împreună cu Autoritățile Locale și/sau alte părți implicate.

Gradul de branșare la sistemul de alimentare cu apă este de cca 72% (luând în considerare și lucrările în curs de derulare), iar gradul de racordare este de 57%.

în concluzie, s-au identificat următoarele deficiențe majore ale sistemelor de alimentare cu apă:

Grad de deservire scăzut;

Sistemele realizate în anii 1970-1980 au un volum de pierderi reale mare;

O parte a sistemelor realizate în ultima perioadă nu dețin instalații de dezinfecție cu clor;

O parte a sistemelor de alimentare cu apă nu asigură calitatea apei potabilă conform normelor în vigoare datorită lipsei facilităților de tratare corespunzătoare.

Deficiențele principale ale sistemelor de canalizare sunt:

Grad de deservire scăzut;

Procentul de infiltrații este mare în cazul sistemelor de canalizare vechi;

O parte a tronsoanelor principale sunt colmatate;

Consumul de energie al stațiilor de pompare este foarte ridicat;

Facilitățile de epurare, în mediul rural, nu există sau nu au capacitatea necesară preluării întregului debitul de apă uzată colectată sau a întregii încărcări.

CAPITOLUL 3

PREVIZIUNI

Decembrie 2017

Cuprins

Capitol 3 Previziuni

3.1 Sumar

3.2 Metodologie și Ipoteze

3.2.1 Abordarea strategică pentru definirea aglomerărilor

3.2.1.1 Considerații generale

3.2.1.2 Considerații specifice

3.2.1.3 Criterii pentru definirea aglomerărilor....

3.2.1.4 Limita aglomerării

3.2.1.5 Clustere pe aglomerări

3.2.1.6 Rezumatul aglomerărilor definite în județul Bacău

3.3 Previziuni socio - economice

3.3.1 Perspectivele dezvoltării economice

3.3.2 Previziuni demografice la nivel județean

3.3.3 Prognoze privind veniturile gospodărești la nivel județean

3.3.3.1 Metodologie

3.3.3.2 Rezultate

3.4 Estimarea necesarului de apă

3.4.1 Necesarul menajer

3.4.2 Necesarul ne-menajer

3.4.3 Echilibrul apei și Pierderile de Apă

3.5 Prognoză privind debitul și încărcarea apelor uzate

3.6 Concluzii

2 ol

Capitol 3 - Previziuni

3.1 Sumar

Acest capitol este format din doua secțiuni. Prima secțiune cuprinde analiza indicatorilor macro și socio-economici relevanți și cea mai recentă tendință de evoluție a acestora la nivel național, regional și județean și prezintă prognozele privind evoluția populației, a veniturilor populației și a activității economice în județul Bacău în intervalul 2013 - 2043. Aceste prognoze reprezintă bază pentru următoarele determinări de investiții pe termen lung în sectorul apei în județul Bacău.

Acest capitol cuprinde prognoze pentru evoluția viitoare a populației, a activității economice și a veniturilor populației la nivel județului, prezentate pentru perioada de timp 2013 - 2043. Aceste prognoze servesc ca bază pentru pentru viitoarele determinări și evaluări ale investițiilor necesare în sectorul apei în județul Bacău.

Unul din cei mai importanți pași la elaborarea unui Mașter Plan la nivel județean îl reprezintă definirea aglomerărilor și după efectuarea analizelor de opțiuni, a “clusterelor” pe aglomerări. Aproximările și premisele majore luate în considerare sunt prezentate mai jos și reprezintă suportul pentru proiectarea aglomerărilor.

Pentru județul Bacău s-a efectuat o revizuire a tuturor aglomerărilor, în conformitate cu cerințele stipulate în Anexa 3 a Programului Național de Implementare. Prognoza populației este prezentată în anexa D2.1 a acestui Mașter Plan.

Din punct de vedere administrativ cuprinde 8 orașe (din care 3 municipii), 85 de comune și 498 de sate. Județul Bacău are în total 85 comune, din care 81 de comune cu mai mult de 2,000 populație echivalentă/UAT. Acest lucru reflectă ceea ce a fost descris în capitolul 2.2 - Zona de proiect și faptul că județul Bacău prezintă o distribuție teritorială echilibrată.

In prima parte este prezentată evoluția economică pe termen scurt, pe perioada 2013-2018.

In partea de mijloc a capitolului este estimată evoluția populației județului raportată la nivel național și regional. Prognoza pentru perioada 2013 - 2025 urmărește indicatorii de prognoza ai Institutului Național de Stațisticasi pentru perioada 2025 - 2043 evoluția estimată a fost corectată luând în considerare migrația reală a populației pentru acest interval.

A treia parte a acestui capitol se concentrează asupra prognozei privind veniturile populației, luând în considerare evoluția istorică recentă a venitului brut pe cap de locuitor, dimensiunea medie a unei gospodării, nivelul mediu de taxe și contribuții sociale din cadrul venitului brut pe o gospodărie. Prognoză este prezentată pentru intervalul 2013 - 2043, pentru nivel urban și nivel rural; anul de bază considerat este 2013.

In a doua secțiune sunt introduse estimările privind viitoarele cerințe de apă, debite de apă uzată și încărcări ale apei uzate pentru diferite orașe ale județului. Valorile rezultate vor constitui baza pentru dimensionarea facilităților de apă și apă uzată necesar a fi realizate pentru acoperirea nevoilor până în anul 2043.

3.2 Metodologie și Ipoteze

Unul din cei mai importanți pași în elaborarea Planului Director la nivel de județ îl reprezintă definirea aglomerărilor și, pe baza analizelor de opțiuni, identificarea “clusterelor” de aglomerări Abordarea strategică și premisele relevante luate în considerare sunt prezentate mai jos (sub-capitolul 3.2.1)

Metodologia și premisele de calcul sunt descrise în subcapitolele corespondente pentru proiecțiile economice (capitolul 8.2) și pentru proiecțiile tehnice de apă și apă uzata (capitolul 7.4).

3.2.1 Abordarea strategică pentru definirea aglomerărilor

3.2.1.1 Considerații generale

Termenul “aglomerare” este definit și explicitat în două documente;

Directiva 91/271/EEC pentru tratarea apei uzate urbane, articolul 2.4

Termeni și definiții ai Directivei 91/271/EEC pentru tratarea apei uzate urbane, 16 ianuarie 2007, Bruxelles, Capitolul 1

Definiția cheie a unei aglomerări în conformitate cu Directiva europeanăde apă uzată: 91/271/ EEC privind epurarea apei uzate urbane, așa cum a fost amendată de către Directiva Comisiei 98/15/EC din 27 februarie 1998, ale cărei clarificări importante au fost prevăzute în “Termeni și definiții ai Directivei de tratare a apei uzate”, emisă în luna ianuarie 2007, este după cum urmează:

“Aglomerarea înseamnă o zonă unde populația și/sau activitățile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apă uzată urbană să fie colectată și condusă către o stație de epurare sau către un punct final de descărcare”

Cele mai importante cuvinte în aceasta definiție sunt “suficient de concentrate”. Acești termeni nu sunt legal definiți în Directiva și pot fi inteleși doar cu ajutorul altor argumente tehnice și economice. Ca urmare, există o flexibilitate în interpretarea Directivei, în special asupra ideii de cat de mult o aglomerare poate să se încadreze în zona de “densitate scăzută a populației”. Acest lucru este cu precădere relevant pentru micile aglomerări sau municipalități, care pot fi încadrate la una dintre categoriile din Directiva (2,000 P.E., 10,000 P.E. și 100,000 P.E.).

O aglomerare poate include mai mult de o municipalitate sau doar părți ale unei municipalități.

Documentul “Termeni și Definiții ai Directivei 91/271/EEC pentru tratarea apei uzate urbane” precizeazăurmătoarele:

Existența unei aglomerări este independenta de existența sistemului de colectare. De aceea, conceptul de aglomerare include acele zone care sunt suficient de concentrate dar unde nu exista încă un sistem de colectare;

Aglomerarea este definită ca o suprafață suficient de concentrată și nu ca o zonă de colectare a unui sistem existent de canalizare conectat la o anumită stație de epurare;

Capitolul 3 Previziuni

O aglomerare poate de asemenea să conțină zone care sunt suficient de concentrate dar unde nu exista încă un sistem centralizat de colectare sau/și unde apă uzată este manageriala în sisteme individuale sau alte sisteme adecvate sau colectate în orice alt mod;

Nu este necesar ca limitele aglomerării să coincidă cu limitele sistemului de colectare (doar în cazul unui procent de conectare de 100%);

Limitele unei aglomerări poate sau nu poate să corespundă cu limitele entităților administrative; Limitele unei aglomerări sunt bazate pe concentrația populației (densitatea populației) și concentrația activități economice;

Limitele unei aglomerări trebuie să fie definite pe baza unei evaluări pentru fiecare caz în parte; Limitele aglomerărilor și încărcările generate (locuitori - echivalenti) trebuie să țină cont de dezvoltarea viitoare și trebuie să fie în mod regulat actualizate;

Aglomerarea poate fi deservită de una sau câteva stații de epurare. Mai mult, o singură aglomerare poate fi deservită de mai multe sisteme de colectare, fiecare dintre ele fiind conectat la una sau mai multe stații de epurare. în mod similar, mai multe sisteme de colectare pot fi conectate la aceeași stație de epurare;

încărcarea de poluanți generată de către o aglomerare deservită de doua sisteme de colectare și de douăstații de epurare nu trebuie să fie subdivizată în doua zone de canalizare a sistemului de colectare. Tipul de tehnologie de tratare selectat (mai stringent) depinde de încărcările totale generate de către întreaga aglomerare.

- Atunci când mai multe aglomerări, distincte și fizic separate, au sisteme separate de colectare, dar simt deservite de către o singurăstație de epurare, obligațiile impuse de Directiva de tratare a apei uzate urbane sunt determinate de mărimea fiecărei aglomerări. Oricum, din perspectiva altor directive (Directiva privind apa de îmbăiere și Directiva cadru pentru apă), impactul cumulativ (suma tuturor încărcărilor generate de toate aglomerările deservite de o stație de epurare) trebuie luat în considerare. Ca rezultat, cerințele (Articolul 3 și Articolul 4) și termenii de conformare respectivi conform Tratatului de Aderare sunt definiți pentru fiecare aglomerare; Dacă o aglomerare are mai mult de 10,000 P.E., pentru apa evacuată în zone sensibile, trebuie prevăzut un tratament mai riguros (epurare terțiară), până la termenul limită;

Aglomerările cuprinse între 2,000 și 10,000 locuitori trebuie prevăzute a fi echipate cu rețea de canalizare și facilități de epurare, având cel puțin o tratare secundară sau o tratare echivalentă în conformitate cu Anexa IB (Art. 4 paragraful 1, 3) din Directivă;

Se poate întâmpla ca o aglomerare să descrească în timp ca mărime și ca un sistem de colectare să nu mai coincidă cu limitele aglomerării. în acest caz, limitele aglomerării trebuie revizuite și mărimea aglomerării trebuie reactualizată;

Toata apă uzată urbană dintr-o aglomerare trebuie colectată, canalizată și tratată așa cum o cere Directiva, avându-se în vedere prevederea de deversoare pentru apa de ploaie;

încărcările totale generate de o aglomerare exprimă mărimea aglomerării în termeni tehnici și este primul criteriu important pentru determinarea colectării de apă uzată și a cerințelor de epurare.

Din documentul mai sus menționat reiese că pentru aglomerările definite poate fi selectat un sistem centralizat sau necentralizat de apă uzată. Aceste variante sunt analizate în capitolul 5 -Analize de Opțiuni.

Referitor la prevederea unei epurări adecvate, pentru aglomerările definite se ia în considerare următoarea specificare: “Statele membre trebuie să se asigure ca sistemele de colectare a apelor uzate urbane, înainte de descărcarea lor în zonele sensibile, trebuie să fie supuse unui proces stringent de epurare, asa cum prevede Articolul 4 din 31 decembrie 1998, pentru toate descărcările provenite de la aglomerări avand mai mult de 10,000 P.E.”

Consultantul, pentru a respecta obligațiile Directivei de apă uzată - privitoare la prevederea unei epurări adecvate pentru aglomerările definite - va considera următoarele nivele standardizate de epurare, redate în tabelul de mai jos:

Tabel 3.2-1- Nivele standardizate privind colectareași epurarea apelor uzate

Obligatii pentru	Sistemul de canalizare	Epurare
Aglomerări avand mai mult de 100,000 PE	Prevederea unui sistem de colectare în conf. Cu Art. 3, paragraf 1	Subiectul unui nivel ridicat de epurare (art. 5 paragraf 2) - îndepărtarea nutrientilor și cele mai ridicate standarde pentru N și P
Aglomerări avand mai mult de 10,000 PE	Prevederea unui sistem de colectare în conf. Cu Art. 3, paragraf 1	Subiectul unei epurări mai stringente (Art. 5 paragraf 2) - indepartarea nutrientilor
Aglomerări avand mai mult de 2,000 PE	Prevederea unui sistem de colectare în conf. Cu Art. 3, paragraf 1	Epurare secundare sau echivalenta, conf. Anexa 1B (Art. 4 paragraf 1, 3)
Aglomerări avand mai puțin de 2,000 PE	NU sunt cerințe specifice	Nu sunt cerințe specifice, dar sunt subiectul unei „epurări adecvate” (Art. 7)

3.2.1.2 Considerații specifice

Se va utiliza următoarea listă de considerații în definirea aglomerărilor posibile, care descrie delimitările tehnice și de cost reale:

• Mărimea aglomerării (P.E.);

încărcarea totala a apei uzate generate de o aglomerare exprimă mărimea unei aglomerări în termeni tehnici și este primul criteriu important pentru determinarea colectării apei uzate și a cerințelor de epurare, cat și a obligațiilor corespunzătoare. încărcarea generata sau mărimea aglomerării este exprimată în populație echivalentă (P.E.).

Cum mărimea aglomerării este unul din parametrii importanți care trebuie să fie luați în considerare, numărul locuitorilor în cadrul zonei respective și populația echivalentă trebuie să fie cuprinse într-un criteriu de definire relevant. Numărul populației conectate reflectă viitorul flux de venit, iar numărul

Z,o3

populației echivalente oferă o idee asupra industriei conectate. Acest lucru va fi relevant pentru aspectele financiare în selectarea aglomerărilor și mai târziu în prioritizarea investițiilor.

în conformitate cu Directiva de apă, Consultantul a efectuat calculul populației echivalente (P.E.) bazându-se pe următoarea specificație:

“încărcarea de poluanți generată sau mărimea aglomerării este exprimata în P.E. în conformitate cu Articolul 2(6) din Directiva: o populație echivalenta (1 P.E.) inseamna încărcarea organica biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO₅) de 60g de oxigen pe zi”.

Rezultă de aici capopulația echivalentă este o măsură a poluării, reprezentând încărcarea organică biodegradabilă medie pe persoană și zi. încărcarea provenită dintr-o zonă de colectare sau dintr-o aglomerare este generatăde apă uzată colectată din:

• Gospodării (populație rezidentă sau nonrezidentă);
• Unităti ne-domestice sau industriale.

Apa uzată industrială colectată de la intreprinderi sau unităti economice (incluzând intreprinderi mici și mijlocii) este sau trebuie să fie descărcată într-un sistem de colectare sau într-o stație de epurare.

în acest context calculele a fost realizate cu următoarele formule:

• P.E. (casnic) = numărul locuitorilor;
• P.E. (non - casnic) = încărcarea apei uzate (kg/zi) / 60g/zi x 1000;
• P.E. (aglomerare) = P.E. (casnic) + P.E. (non - casnic).

în privința apei non-casnice, principalele zone urbane având infrastructura dezvoltată atrag unități industriale în vecinătăți. în cazul în care apă uzată poate fi descărcată într-o rețea de canalizare valoarea P.E. tebuie calculată așa cum s-a menționat mai sus.

In caz ca nu sunt disponibile informații privind starea industriei sau a centrelor comerciale în unele zone, se adoptă următoarele ipoteze pentru calculul populației echivalente în zonele rurale:

Tabel nr 3.2-2-Determinarea populației echivalente

Dimensiunea aglomerării	Valoare PE (% din numărul de locuitori)
Peste 100,000	1.30
Intre10,000 și 100,000 locuitori	1.25
Intre?,000 și 10,000 locuitori	1.15
Intre 5,000 și 7,000 locuitori	1.13
Intre 3,000 și 5,000 locuitori	1.12
Intre 2,000 și 3,000 locuitori	1.09
Intre 1,500 și 2,000 locuitori	1.07
Intre 500 și 1,500 locuitori	1.05

Mau puțin de 500 locuitori

1.03

• Considerații asupra zonelor asa cum a fost specificat în Planul de implementare

Zona avută în vedere în proiect, asa cum a fost dată în Planul de implementare experimental aduce județul la asezămintele cele mai mari (orașe). Acest lucru este strategic aplicabil în conformitate cu prevederile legale, financiare și socio - economice: conformitate, număr de locuitori conectati, buget indicativ, sustenabilitate financiară, suportabilitate etc.). Aglomerările definite în acest Mașter Plan vor include cel puțin asezămintele urbane principale, odată ce acestea au deja sistemul lor de colectare și epurare. Calitatea și randamentul acestora sunt, ca urmare, subiectul evaluării detaliate.

• Amplasare geografică și topografie;

Considerațiile privind topografia terenului pentru investigarea zonelor de colectare este din punct de vedere tehnic primul pas în dezvoltarea conceptelor de colectare. Acest lucru nu este în mod direct legat de definiția aglomerării. Consultantul a definit aglomerările în strânsă legătură cu dezvoltarea unei zone comune din punct de vedere topografic. Acest lucru permite extensia aglomerării în cazul în care așezările vor fi “destul de concentrate” în viitor. Astfel, pot fi folosite viitoare investiții în mod eficace și sustenabil financiar (iară stații de pompare, mai puține costuri de reinvestiții, consum mai mic de energie etc.).

• Existența rețelei de colectare, a stației de epurare și evaluarea tehnică a performanțelor;

Prezența infrastructurii de apă uzată (stație de epurare sau sistem de colectare) este cu siguranță un criteriu relevant pentru definirea aglomerărilor. Oricum, definirea pe baza de efectivitate a costurilor a măsurilor tehnice trebuie să ia în considerare utilizarea instalațiilor existente (reabilitare si/sau extindere). Decizia asupra realizării unor noi facilități trebuie să fie studiată de la caz la caz.

• Costuri de investiție și costuri de operare și intretinere pentru acoperirea integrală a aglomerării;

Unul din cei mai importanți parametri pentru definirea aglomerărilor poate fi aspectul financiar, deoarece măsurile de proiect trebuie să fie eficiențe din punctul de vedere al costurilor și sustenabilitatea financiară trebuie să fie una din țintele majore ale proiectului. Pentru alegerea aglomerărilor se va realiza analiza privind sustenabilitatea financiară și analiza.

3.2.1.3 Criterii pentru definirea aglomerărilor

în conformitate cu Directiva de apă uzatasi cu Termenii și definițiile Directivei de tratare a apei uzate urbane, criteriile pentru definirea aglomerărilor sunt după cum urmează:

• Concentrația populației - densitatea populației într-o anumită zonă;

Cel mai important cuvânt al definiției aglomerării este termenul “suficient de concentrat” care nu este în mod legal definit de către Directivă și poate fi inteles doar cu ajutorul altor argumente tehnice și economice.

• Concentrarea activităților economice;

Resou rcin g Environmental ’ Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Definirea aglomerării în termeni tehnici trebuie să fie fondată pe condițiile locale și poate să aibă diferite abordări în cadrul diferitelor țări europene. Distribuția așezămintelor și metodele tradiționale de construcție sunt diferite pe întinsul Europei

în România populația își dezvoltă asezăminele de-a lungul drumurilor principale sau de-a lungul cursurilor de apă. Dezvoltarea generală a zonelor construite în orașele mici diferă față cea din orașele mai mari.

• Concentrarea suficientă a acestor două criterii mai sus menționate pentru ca apă uzată să fie colectată și transportată;

Definirea aglomerării în termini tehnici trebuie să fie fondata pe condițiile locale și poate să aiba diferite abordări în cadrul diferitelor tari europene. Distribuția așezămintelor și metodele tradiționale de construcție sunt diferite pe întinsul Europei.

Situația existenta din România prezintă diferente mari în privința accesului populației la servicii dc apă și apa uzata. Populația isi dezvolta asezaminele de-a lungul drumurilor principale sau de-a lungul cursurilor de apă. Dezvoltarea generala a zonelor construite în orașele mici diferă fata de cea din orașele mai mari.

3.2.1.4 Limita aglomerării

Limitele aglomerării sunt definite ca limite ale zonelor construite în prezent și ale zonelor ce urmează a fi construite unde apă uzată poate fi colectatain termeni de eficiența a costurilor (densități mari de clădiri care generează apa uzata). Daca doua sau mai multe astfel de zone sunt suficient de apropiate teritorial încât să reprezinte o varianta avantajoasa pentru o soluție comuna, din punctul de vedere al costurilor, atunci acestea pot forma o singura aglomerare.

Limitele aglomerărilor au fost definite utilizându-se hărți recente și toate datele disponibile pentru a delimita zonele concentrate de așezăminte. Dezvoltarea viitoare a aglomerării a fost luată în considerare prin intermediul planurilor generale de urbanism (PUG). Aceasta abordare oferă o vedere asupra dezvoltării rezidențiale, industriale și comerciale viitoare.

Experiența în definirea aglomerărilor și în planificarea infrastructurii de apă uzată din cadrul UE arată o uniformizare în definirea limitelor aglomerărilor. Alegerea finală a soluțiilor centralizate sau descentralizate se bazează totuși pe comparații realizate pentru fiecare caz în parte.

Următoarea figură arată un exemplu în definirea limitelor aglomerării, care a fost realizat în Republica Cehă.

LEGEND:

-------Adiiuiiisnatnv bordei i of a imuifcipahn

--------- Bordei s of a cunenth built-tip arai ...... Borduri of an agglomeranon > 2000 p c ......... Borders of an agglonieranaii < 2000 p e

A plăti of agricidtui al oi otlier agnenlnn al and finea land - no oi lenei densiti of biiildingi

B ai ea to be biult up - locahtv ofplanned coneennated buildmgi

Figura 3.2-1-Exemplu de definire a limitei unei aglomerări

Limita unei aglomerări este linia care include zonele concentrate ale așezării umane.

Consultantul recomandă stabilirea acestei limite la o anumită distanță fără să mai existe condiția existenței sau nu a unei anumite densități de clădiri. Aceasta distanță a fost stabilită la 200 m pentru aglomerări de peste 10,000 P.E. și cca 150 m pentru restul aglomerărilor mai mici selectate.

3.2.1.5 Clustere pe aglomerări

Limita unui cluster este linia care reunifică un grup de asezaminte/aglomerări care pot fi prinse impreuna pentru a fi deservite de un sistem centralizat de colectare și epurare a apei uzate.

Aglomerările grupate nu sunt prinse Întotdeauna în același sistem de colectare dar trebuie să fie suficient de apropiate teritorial pentru a fi interconectate. Nu mai puțin decizia privind adoptarea unui sistem de apă uzată centralizat sau descentralizat trebuie să fie subiectul unei analize de variante în care eficiența investiției trebuie confirmată de o evaluare tehnică și economică.

Următoarea imagine oferă un exemplu de cluster de aglomerări:

3.2.1.6 Rezumatul aglomerărilor definite în județul Bacău

Caracteristica particulară a județului Bacău, unul din cele mai dense județe din România, este ca are numai câteva localități cu caracter urban și o multitudine de localități cu caracter rural, care sunt uneori foarte apropiate, adesea orientate de-a lungul drumurilor sau văilor și câteodată se unesc datorită extinderii zonelor populate sau zonelor cu activități economice.

De aceea, Consultantul a decis să faca o evaluare specială pentru verificarea acestor aglomerări, care sunt foarte apropiate una de cealalta. Toate aglomerările au fost verificate pe teren și rezultatele acestei activități sunt sumarizate într-un raport separat.

Următorul tabel înfățișează o imagine de ansamblu asupra aglomerărilor definite:

Tabel nr 3.2-3- împărțirea populației în județul Bacău, conform aglomerărilor definite

Distribuția populației
Limita maximă Limita minimă		Număr	Poi ulai e	% din total
1,000,000	100,000	1	205,676	29%
100,000	10,000	6	139,104	20%
10,000	5,000	11	70,338	10%
5,000	2,000	35	122,505	18%
< 2,000	-	275	160,333	23%
TOTAL		330	697,956	100%

Lista este cu siguranța elocventa și trebuie ajustata pe tiparul Anexei 3 a POS (Programul Operațional Sectorial). Cu toate acestea, definirea aglomerărilor trebuie să cuprindă toate aglomerările avand peste 2,000 P.E.

Datele de conformitate menționate în anexa 3 a POS au fost diferențiate pentru colectarea apei uzate și pentru epurarea apei uzate. Consultantul nu recomanda implementarea unor infrastructuri de colectare și epurare la date diferite odata ce punerea în operare a unei rețele de colectare fără o epurare eficiența nu este eligibilain acest proiect.

Anexa 3 a POS menționează termene de îndeplinire a obiectivelor privind aglomerările de peste 2,000 P.E. asa cum sunt redate în tabelul de mai jos:

Tabel 3.2-4 Termene limită de conformare

PE	Termen limită pentru conformare
PE	POS	Tratatul de aderare
>100,000	2007 - Canalizare 2010- Epurare	2010
100,000-10,000	2010 - Canalizare 2013 - Epurare	2010 - Canalizare
10,000-7,500	2013 - Canalizare 2015 - Epurare	2013 - Epurare
7,500-3,500	2017 - Canalizare 2017 - Epurare	2020
3,500 - 2,000	2020 - Canalizare 2020 - Epurare	2020

3.3 Previziuni socio - economice

3.3.1 Estimări macro-economice

Tabel 3.3-1 Evoluția indicatorilor macro-economici

	2015	2016	2017	2018	2019
Creștere reală PIB- național	2,50%	5,50%	5,50%	6,00%	630%	6,40%
Creștere reală PIB - Regiunea Nord Est	2,70%	5,00%	5,50%	5,70%	6,00%	6,10%
Creșterea reală PIB - județ Bacău	3,90%	4,80%	5,20%	5,50%	5,70%	5,70%
Rata inflației (lei)	-1,55%	1,10%	2,50%	2,30%	2,20%	-0,59%
Cursul de schimb leu/euro	4,4450	4,4908	4,56	4,55	4,54	4,52

3.3.2 Perspectivele dezvoltării economice

Conform celei mai recente prognoze în profil teritorial publicate de CNP (mai 2017), în perioada 2017 -2020, PIB-ul județului este așteptat să se majoreze cu o rata medie de 6,05% p.a. (vezi tabelul de mai jos).

PIB/cap de locuitor al acestui județ va creste la 6.394 Euro/locuitor în 2018 și respectiv 6.976 Euro/locuitor în 2019 și 7.581 Euro/locuitor în 2020, plasând județul Bacău pe poziția a două dintre județele Regiunii Nord-Est, după Iași.

In perioada previzionala, se asteapta ca atat ocuparea civila cat și numărul mediu de salariati vor creste, în timp ce rata șomajului va scadea UȘOR pana la 6% în 2018, 5,7% în 2019 și 4,4% în 2020, valori situate peste ratele regionale (5,5% în 2018, 5,3% în 2019, respectiv 4,3% în 2015) și peste ratele naționale (4%, 3,7% și respectiv 3,4%).

Previziunile privind principalii indicatori economici conform CNP simt prezentate pe scurt în tabelul următor:

Tabel 3.3 - 2 Evoluția principalilor indicatori economici în Județul Bacău, 2014 - 2017
Indicator	U.m.	2017	2018	2019	2020
Creșterea reală a PIB	%	5,5	6,0	6,3	6,4
PIB/Locuitor (curo)	Euro	5864	6394	6976	7581
Numărul mediu de salariați	Nr.	4,7	4,6	4,5	4,4
Rata șomajului înregistrat - %	%	6,3	6,0	5,7	5,5
Câștigul salariat mediu net lunar (lei/salariat)	Lei	1973	2148	2320	2473
Câștigul salarial mediu net lunar -creștere	%	12,2	8,9	8,0	6,6

Surea: CNP prognoza in profil teritorial mai 2017

Creșterile salariate au fost estimate în 2018 la 8,9%, peste cele regionale de 8,7%. Pentru anii 2019 și 2020 aceste creșteri sunt estimate sub cele regionale de 8,5% în 2019, respectiv 7% în 2020.

In ceea ce privește prognozele socio-economice pe termen lung la nivel județean, consultantul considera o evoluție similara a indicatorilor socio-economici cu cea de la nivel național.

3.3.3 Previziuni demografice la nivel județean

Asa cum a fost menționat, datele statistice oficiale prezintă o populație în declin pentru România și Regiunea Nord-Est, inclusiv județul Bacău. Acest declin se datorează influentei a doi factori principali: sporul natural negativ (rata natalitatii este mai redusa decât rata mortalitatii) și emigrarea. Emigrarea a fost stimulata în principal de inchiderea multor companii industriale mari care au last multi lucratori în șomaj.

Toate prognozele privind populația publicate în România¹, inclusiv variantele optimiste, estimează o continuare a tendinței demografice descrescătoare. Următorul grafic prezintă atât evoluția populației în România în perioada 2000- 2042 cat și nivelul estimat al populației pe parcursul următoarelor doua decenii, conform previziunilor Institutului Național de Statistica (INS).

Sursa: INS

Figura 3.3 - 2 Statistici privind populația și prognoze oficiale recente la nivel național

Cu excepția celor mai optimiste variante, se previzionează ca populația totala la nivel național se va reduce de la aproximativ 20,12 milioane locuitori în 2011 la o valoare cuprinsă intre 18,5 și 18,8 milioane locuitori în 2025, în principal din cauza sporului natural negativ (care a fost negativ în mod continuu începând din anul 1992) și a unui sold negativ al fenomenului de migratie externa.

Specificul județului Bacău constă in diferența mare între cele două categorii de populație, populația după domiciliu și populația rezidentă. Astfel, conform datelor INS (baza de date Tempo on-line), la 1.01.2017 populația de domiciliu era de 745.393 locuitori, iar populația rezidentă de 595.455 locuitori, reprezentând 79,88% din populația de domiciliu, cu o diferență de 149.938 locuitori (20,12% din populația de domiciliu).

Tabelele de mai jos prezintă evoluția acestei diferențe în perioada 2011 (datele de la recensământ) si anul de bază al estimărilor - 2016:

Tabel 3.3 — 3 Diferența dintre populația de domiciliu și populația rezidentă, la nivelul Județului Bacău

Județ Bacau- total	2011	2012	2013	2014	2015	2016
Populație rezidentă	616.168	614.316	609.948	606.975	604.158	600.421
Populație de domiciliu	754.964	753.218	751.354	749.179	748.866	747.689
Diferența	138.796	138.902	141.406	142.204	144.708	147.268
Județ Bacau - mediu urban	2011	2012	2013	2014	2015	2016
Rezidenti	267.141	266.516	263.781	261.820	260.483	258.695
De domiciliu	357.555	355.613	353.556	352.242	352.905	352.693
Diferența	90.414	89.097	89.775	90.422	92.422	93.998
Județ Bacau - mediu rural	2011	2012	2013	2014	2015	2016
Rezidenti	349.027	347.800	346.167	345.155	343.675	341.726
De domiciliu	397.409	397.605	397.798	396.937	395.961	394.996
Diferența	48.382	49.805	51.631	51.782	52.286	53.270

Sursa: Tempo on-line

Deși se estimase că în perioada crizei economice fenomenul migrației externe se va reduce, după cum se poate observa, la nivelul județului Bacău acesta s-a accentuat. Aceste diferențe mari între populația de domiciliu și cea rezidentă (stabilă) au influență atât în dimensionarea infrastructurii, cât și în determinarea veniturilor sistemului.

Prognoza privind populația elaborată de Consultat pentru județul Bacău se bazează pe următoarele elemente:

- populația rezidentă la 01.01. 2016, furnizată de către INS la nivelul județului Bacău pe medii de rezidență;
- populația de domiciliu, la 01.01.2016, pe localități;
- ratele de creștere pentru mediul urban și rural, calculate de Consultant pe baza datelor primite de la INS pentru perioada 2017-2020, la nivel județean, pentru PNGD;
- rata de creștere recomandată în Anexa 1 la HGR nr. 677/2017 privind aprobarea Metodologiei de analiză cost-beneficiu pentru investițiile în infrastructura de apă pentru perioada 2022 - 2050.

Tabel 3.3-4 Ratele medii anuale de creștere privind populația, estimate la nivelul zonelor urbane și rurale din județul Bacău

indice evoluție populație	2015	2016	2017	2018	2019	2020	2021	2022+
total	-0,46%	-0,41%	-0,32%	-0.33%	-0,28%	-0,26%	-0,26%	-0,10%
urban	-0,51%	-0,48%	-0,30%	-0,33%	-0,28%	-0,26%	-0,26%	-0,10%
rural	-0,43%	-0,34%	-0,32%	-0,33%	-0,28%	-0,26%	-0,26%	-0,10%

Pe baza ratelor medii anuale de creștere prezentate mai sus, populația previzionala pentru perioada 2011-2050 din județul Bacău este prezentată in Anexa 3-1.

Astfel, de la o populație rezidentă de 600.421 locuitori în 2016 (sursa INS), se ajunge la 595.455 locuitori in 2017 (sursa INS), la 590.633 locuitori în 2023 - primul an de operare a noilor investiții și la 574.892 locuitori în anul 2050, conform estimărilor consultantului, ceea ce înseamnă o scădere cu 4,25% la nivelul județului.

în aceeași anexă este prezentată și evoluția estimată a populației din aria de operare a Companiei Regionale de Apă Bacău (CRAB). Aria de operare avută în vedere include UAT-uri membre ADIB și care au semnat sau au în curs de semnare Contractul de delegare a serviciilor către CRAB, adică aproximativ 61% din populația județului.

Evoluția estimată a populației în aria de operare a CRAB

400000.0 ---------------------------—------------------------------

350000.0 ' ' ---------———-----------------

300000.0

250000.0

200000.0

150000.0

100000.0

50000.0

Figura 3.3-3 Evoluția populației în aria de operare a CRAB

3.3.4 Prognoze privind veniturile gospodărești la nivel județean

In conformitate cu recomandările cuprinse in HG 677/2017, în determinarea tarifelor pentru serviciile de apă și apă uzată va fi luat în considerare un nivel minim de 2,5% din venitul mediu disponibil al gospodăriei medii, dar care să asigure cel puțin acoperirea costurilor de operare și întreținere și o parte din amortizarea investițiilor și un prag de suportabilitate determinat ca fiind egal cu 3%-3,5% din venitul mediu disponibil al familiei medii.

Pentru a fundamenta politica tarifară este necesar să se estimeze evoluția veniturilor gospodăriilor populației.

Aceasta secțiune prezintă metodologia și rezultatele prognozei privind venitul gospodăriilor elaborată de Consultant pentru Județul Bacău pentru perioada 2016 - 2050. Anul de bază pentru prognoză este 2016, ultimul an pentru care au fost disponibile date statistice de la INS privind venitul gospodăriilor la nivel național și regional. Baza prețurilor aplicată pentru previziuni este anul 2016.

3.3.4.1 Metodologie

Estimarea mărimii medii a unei gospodării și a venitului gospodăriilor în Județul Bacău (media Ia nivelul întregului județ)

Având în vedere ca în România date statistice oficiale privind venitul gospodăriilor nu sunt disponibile la nivel județean, acestea au fost estimate pe baza datelor disponibile la nivel național și regional².

Pentru estimarea venitului mediu brut al gospodăriilor la nivel județean, formula utilizată este următoarea:

Avg HHInc_comy = Avg pCap Inc^

k

AvgSalaiy_C0U„^

AvgSalary^ _t

x AvgHH Size_CDMy (Formulai-1)

Unde:

Avg HH Inc

Avg pCap Inc _region

Venitul mediu brut al gospodăriilor (in lei/ gospodărie / luna)

Venitul mediu brut pe cap de locuitor în Regiunea de Dezvoltare (in lei / cap de loc / luna)

Avg Salary county/regton

Avg HH Size _cuunly

Salariul mediu net în Județ/Regiunea de Dezvoltare (in lei/ luna) Mărimea medie a unei gospodării în Județ (in loc. / gospodărie), vezi mai jos

Cele mai recente date statistice oficiale privind mărimea medie a gospodăriei la nivel județean au fost publicate în Recensământul Populației și Gospodăriilor din 2011.

Tabelul următor prezintă mărimea medie a unei gospodării în județul Bacău, mărime luată în calcul pentru determinarea suportabilității tarifelor:

Tabel 3.3-5 Dimendiunea medie a unei gospodării în județul Bacău:

Categoria	Număr persoane
Medie județeană	2,59
Mediul rural	2,75
Mediul urban	241
Decila 1	2,87

Următoarele informații preluate din publicațiile INS - "Coordonate ale nivelului de trai in

Romania.Veniturile si consumul populației ” in anii 2016 si 2016 au stat la baza determinării venitului mediu brut:

Tabel 3.3-6 Veniturile populației - determinare la nivel național și regional

Nivel național	2015	2016	UM	%	comentarii
Venitul mediu brut, pe familie, nivel național, termeni nominali	2686,80	2559,1	lei/luna	9,60	Fata de anul ant
- idem, mediul urban	2996,86	3.327,10	lei/luna	111,72	Fata de medie
- idem, mediul rural	2278,71	2.447,00	lei/luna	84,58	Fata de medie
Venitul mediu brut pe familie pt decila 1 nivel național	1278,98	1394,30	lei/luna	47,35	Fata de medie
Ponderea venitului net în venitul brut, nivel național	78,10%	78,60%
Venitul mediu net pe o gospodărie	2098,39	2314,40	lei/luna	10,30	Creștere fata de anul ant
Veniturile reale	98,20%	98,20
Nivel regional, județean	2015	2016	UM	%	comentarii
Venitul mediu brut pe familie, regiunea Nord Est	2176,76	2382,50	lei/luna	80,71	Fata de nivelul național

Sursa: INS - Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2015 si 2016

Prin analiza datelor prezentate anterior, Consultantul a emis următoarele ipoteze ce au fost utilizate în continuare în determinarea venitului mediu pe gospodărie în județul Bacău:

Ipoteze de lucru

1. Venitul mediu al unei gospodarii medii creste cu o rată mai mica decât creșterea nominală a PIB;
2. Venitul mediu al unei gospodarii medii in regiunea Nord Est este 80,91% fata de media naționala;
3. Venitul mediu al unei gospodarii medii in județul Bacău este 101,22% fata de media pe regiunea Nord Est;
4. Creșterea venitului disponibil al gospodăriei este egală cu produsul dintre rata inflației și rata de creștere reală a PIB, amendată cu un procent ( corecție); pentru județul Bacău această corecție este determinate după cum urmează:

- corecția regiunii Nord-Est față de nivelul național CI = 80,91%
- corecția județului Bacău față de nivelul regiunii Nord-Est C2 = 101,22%

Notă: aceste corecții au fost determinate de Consultant prin analiza ritmurilor de creștere naționale, regionale și județene, pe baza Prognozei în profil territorial mai 2017 - elaborate de CNP;

- corecția județului Bacău față de evoluția PIB la nivel național C = CI x C2 = 81,90%;

5. Venitul mediu al unei familii din decila 1 reprezintă 47,35% din venitul unei familii medii;
6. Venitul mediu al unei familii din decila 1 creste in ritm de 99,42% din ritmul de creștere a venitului; pentru familia medie (ipoteza folosita si CBA a aplicației de finanțare, factor de creștere a veniturilor decila 1 = 99,42%);
7. Venitul in mediul urban reprezintă 112,99% fata de cel mediu; venitul in mediu rural reprezintă 83,10% din cel mediu .

33. 4.2 Rezultate

Rezultatele previziunilor pe termen lung sunt prezentate în anexa 3.2. La nivel județean, prognoza face diferența între zonele urbane și cele rurale si, pe langa analiza veniturilor unei gospodării medii, prezintă de asemenea nivelul veniturilor gospodăriilor din cele mai sarace (decila 1 de venit).

Ca baza pentru estimarea venitului net al gospodăriilor, s-a presupus că odata cu majorarea salariilor, cheltuielile aferente impozitelor și altor contribuții salariale, exprimate că procent din venitul brut al gospodăriilor, după o perioada de descreștere anunțată de politica în domeniu, nu vor mai cunoaște creșteri în timp.

3.4 Estimarea necesarului de apă

Bazat pe datele situației actuale (vezi Capitolul 2) și rezultatele previziunilor socto-economice (vezi Capitolul 3.3), estimarea consumului de apă, considerând criteriile specifice de proiectare și ipoteze, este redat în capitolele următoare.

3.4.1 Necesarul menajer

Studiul socio-economic concluzionează o tendință de descreștere a populației în județul Bacău. Cerința de apă menajeră este de așteptat să urmeze aceeași tendință. Mai mult, acolo unde se furnizează apa prin sisteme de conducte și unde se folosește o contorizare adecvată, ratele de consum au scăzut semnificativ deoarece nivelul crescut de servicii de apă s-a reflectat în tariful apei.

Consumul menajer de apă la nivel județean în anul 2013 este de 41,785 m³/zi.

Previziunile privind consumul, cerința, cantitatile de apă restituite și colectate, se bazează pe următoarele estimări:

dinamica evoluției populației în mediul urban și rural;

dinamica populației racordate la sistemele publice de alimentare cu apa;

tendințele privind nivelul consumurilor pentru diferite categorii de consumatori;

consecințele reabilitării, extinderii și realizării de sisteme noi asupra nivelului pierderilor din rețeaua de alimentare cu apa,in mediul rural și urban;

consecințele contorizarii asupra nivelului consumurilor și cerinței de apă,

consecințele aplicării unor tarife care acopera costurile, asupra nivelului consumurilor;

termenele de indeplinire a angajamentelor României pentru aderarea la Uniunea Europeana vor fi respectate.

3.4.2 Necesarul ne-menajer

La nivel județean, în anul 2012 s-a înregistrat un consum non-casnic de apă de 5,470 m³/zi.

3.4.3 Echilibrul apei și Pierderile de Apă

Toate aglomerările prezentate în capitolele următoare vor beneficia de îmbunătățirea considerabilă a serviciilor către populație. Acest lucru este exprimat în primul rând în cifre utilizând cei mai uzuali indicatori, cum sunt nivelele de servicii și ratele de apă nefacturată. Tabelul de mai jos reflectăevoluția sectorului de furnizare a apei în județul Bacău. în timp ce ratele de conectare la sistemul de apă cresc pana la 100% la nivelul aglomerărilor, cerințade apă mai intai crește, acest lucru reflectând creșterea numărului clienților și apoi descrește ca efect al cauzelor descrise anterior.

Tabel 3.4.1- Consum specific de apă în funcție de tipul localităților:

Descriere		UM	Anul 2017	Anul 2023	Anul 2030	Anul 2047
Consum de apă	Casnic___ Non-casnic	m³/zi	32.719	48.337	53.672	Consum de apă
Consum de apă	Casnic___ Non-casnic	m³/zi	11.266	16.644	18.481
Pierderi de apă		%	50%	30%	35%	53%
Pierderi de apă		m³/zi	40.900	25.895	37.739	79.734
Total		m³/zi	84.885	90.876	109.892	155.778

Dinamica populației racordate la alimentare cu apa în sistem centralizat a fost estimată în baza dinamicii populației din mediul urban și rural, în condițiile respectării termenelor de conformare asumate de către România printratatul cu Uniunea Europeană.

Tabel 3.4.2- Dinamica populației racordate la alimentare cu apă - județul Bacău

Populație bransata	Anul		Anul	Anul
Populație bransata	2017	2023	2030	2047
Număr de locuitori branșați	434.896	523.408	579.836	576.620
Procent de branșare la nivel județean	72.6%	88.6%	98.8%	100%
Procent de branșare la nivelul zonelor urbane	93.78%	100%	100%	100%
Procent de branșare la nivelul zonelor urbane	241.871	254.507	252.731	248.469
Procent de branșare la nivelul rurale	56.67%	80%	98%	100%
Procent de branșare la nivelul rurale	193.025	268.901	327.105	328.151

Ipoteze privind estimarea consumurilor previzionale:

consumul specific menajer se va reduce ca urmare a contorizării și a practicării unor tarife care să acopere costurile;

consumul specific menajer se va reduce ca urmare a creșterii numărului de branșamente individuale (contorizate) și a eliminării treptate a alimentării cu apa princișmele publice și mod de plată paușal;

consumul pentru creșterea animalelor și irigarea grădinilor se va reduce la minimum (fiind înlocuit cu alte surse disponibile);

urmare a creșterii nivelului serviciilor, se estimează o creștere a cerinței de

apă pentru instituții și agenți comerciali;

urmare a practicării unor tarife care acoperă costurile apei potabile, cerința pentru industrie nu va înregistra creșteri (in ultimii ani s-a înregistrat o scădere continua a apei furnizate către industrii, acestea optând pentru surse proprii);

prinreabilitarea sistemelor existente vor scadea pierderile din rețea;

cerințade apă pentru consumul menajer va cunoaște o creștere continua pana în anul 2015, ca urmare a realizării de noi sisteme de alimentare cu apă și extinderii celor existente.

Capitolul 3 Previziuni 20

Mașter Plan actualizat în sectoml de apă și apă uzată din județul Bacău

-- - ..... ¹ -- ----111 ------ . , ,

Pentru calculul consumurilor previzionale se ține seama de următorii factori:

situația existentă privind accesul la alimentare cu apă în sistem centralizat;

numărul consumatorilor existenți racordați la sistemele de alimentare cu apa;

populația existenta și evoluția numărului locuitorilor în perioada 2013-2043;

termenele de conformare privind accesul la alimentare cu apă și canalizare;

dinamica populației racordate la alimentare cu apain perioada 2013-2043;

consumurile specifice estimate.

3.5 Prognoză privind debitul și încărcarea apelor uzate

3.5.1 Apă uzată menajeră

Pentru calcularea situației curente și a proiecției viitoare a producției de apă uzată menajeră în conformitate cu analiza cererii de apă potabilă, s-au realizat următoarele ipoteze de lucru:

Producție specifică de apă uzată:

Aglomerări <10.000 P.E.: 130 1/persoană/zi

Aglomerări > 10.000 P.E.: 150 1/persoană/zi

Factor de regăsire a apei uzate ca raport între consumul de apă și producția de apă uzată: 100%

Factor vârf de debit, ca fracție a debitului zilnic pentru ratele debitului orar: 1/10

încărcări poluante (menajer și industrial):

Cerere biochimică de oxigen în 5 zile (CBO5): 60 g/P.E./zi

Parametrii mai-sus menționați sunt considerați ca fiind constanți pe perioada de planificare până în anul 2043.

3.5.2 Apă uzată non-menajeră

în general, poluatorii industriali trebuie să se conformeze prevederilor cuprinse în NTPA 002. Operatorii sunt însărcinați cu monitorizarea deversărilor indirecte și cu verificarea conformării la limitele stipulate în autorizația de deversare indirectă în cauză.

în cadrul Mașter Planului au fost luate în calcul următoarele valori ale poluării industriale.

încărcări industriale suplimentare ca adaosuri generale la numărul de locuitori:

Aglomerări <2.000 P.E.: 0 %

Aglomerări <5.000 P.E.: 10 %

Aglomerări > 5.000 P.E.: 15 %

In cazul deversărilor industriale punctuale care depășesc valorile generale au fost identificate prevederi raportate la populație în inventarul deversărilor industriale realizat de către Consultant, încărcarea (suplimentară) fiind adăugatăla populația echivalentă.

3.5.3 Infiltrații

Infiltrațiile în general au tendința de a avea efect negativ asupra rețelelor de canalizare și asupra stațiilor de epurare (SEAU). Motivele care stau la bazaacestui impact advers sunt;

Capacitate hidraulică redusă a rețelelor;

Costuri de pompare sporite;

Eficiență de tratare redusă ca urmare a concentrațiilor scăzute ale influentului în Stațiile de epurare a apelor uzate.

în rețelele existente de canalizare cea mai mare parte a conductelor au o vechime de 30 - 40 de ani, materialul folosit în mod predilect fiind betonul. Consultantul a identificat debite excesive de apă de infiltrație ca urmare a următoarelor:

Manșoane de slabă calitate sau inexistente la îmbinările între conducte;

Conducte crăpate;

Cămine crăpate;

Branșamente la case care prezintă scurgeri;

Branșamente false de conducte de apă pluvială în sistemele separate.

O strategie mai detaliată pentru reducerea apei de infiltrație va trebui să ia în calcul următoarele probleme:

O documentare completă a rețelei inclusiv a locațiilor conductelor și căminelor, nivelurile inferioare interioare ale conductelor, diametre, material, starea structurii, vechime etc.

O campanie de curățare urmată de inspecție CCTV, care oferă informații suplimentare necesare pentru definirea zonelor prioritare de reabilitare.

Măsurări ale debitului pentru identificarea debitelor de infiltrație pentru toate rețelele de canalizare (ieșiri) sau zone separate de drenaj.

în contextul acestui Mașter Plan, Consultantul a luat în calcul o fracție de 20% din apauzată menajeră ca debit suplimentar de apă de infiltrație.

3.5.4 Apă pluvială

Noile rețele de canalizare vor fi în general proiectate în sistem separat, în condițiile în care cele mai multe dintre rețelele existente sunt fie proiectate, fie operate ca sisteme combinate.

3.6 Concluzii

Previziunile privind serviciile de alimentare cu apă și colectarea/epurarea apelor uzate sunt dominate de trei factori:

Tarifele și impactul lor asupra suportabilitatii din partea populației;

Conectarea comunităților rurale și folosirea tot mai intensa de către populația de aici a aparaturii electrocasnice;

Rata de conectare, mai ales conectarea la noi rețele de canalizare.

Previziunile generale privind populația indică faptul că ele sunt fie stațice sau arată un declin gradual și există așteptări pentru o adevarată migrație generală de la reședințele de județ către sate.

Modelele de consum urban, care sunt deja mici, vor ramane relativ stabile la o medie de 120 1/pers/zi. Se așteaptă ca, consumul de apă din mediul rural să ramana mic pentru cel puțin următorii 5 ani și numai după aceea să înregistreze o creștere graduală de până la 100 1/pers/zi.

Trebuie să se observe faptul că facilitățile integrate de tratare a apei au fost dimensionate pe baza acestor ipoteze.

Consumul industrial va arată o creștere puternică, din cauza dezvoltării economice locale. Totuși, această creștere nu va avea impact asupra incărcării facilităților municipale de tratare a apelor uzate municipale, din moment ce efluentul este pre-epurat, că rezultat direct al legislației.

Debitele și încărcările care intra în stațiile de epurare se bazează în mod clar pe rata de conectare a noilor cosumatori, atunci când rețeaua de canalizare este gata. în timp ce, pentru rețeaua de alimentare cu apă, conectările par să meargă mult mai repede, în cazul rețelei de canalizare trebuie să mai treacă 4-5 ani să se ajungă la o ratăacceptabilă.

Volumul actual de pierderi va scădea pentru că în orașe încep lucrările de reabilitare a rețelelor de distribuție. Procentul de pierderi se preconizează să ajungă de la cca 50% la aproximativ 35%, după ce au fost deja realizate toate programele de înlocuire a conductelor și la acestea au fost aplicate măsuri de reducere a presiunii care sunt disponibile pe timpul nopții.

Din moment ce micile zone urbane sunt acoperite doar în mică măsură de rețele de canalizare, noile rețele de canalizare, dacă sunt montate corect, vor determină o scădere dramatică a infiltrațiilor și vor avea un impact serios asupra eficienței noilor facilități de tratare a apelor uzate.

CAPITOLUL 4

OBIECTIVE NAȚIONALE ȘI JUDEȚENE

Decembrie 2017

CUPRINS

4 OBIECTIVE NAȚIONALE ȘI JUDEȚENE

4.1 Rezumat

4.2 Obiectivele naționale privind apa și apa uzată

4.2.1 Alimentare cu apă

4.2.2 Apă uzată

4.3 Referințe la alte strategii și planuri naționale sau regionale

4.4 Obiective la nivel de județ privind sectorul de apă și apă reziduală

4.4.1 Alimentare cu apă

4.4.2 Apă uzată

4.4.3 Depozitarea nămolului

4.5 Concluzie

4 OBIECTIVE NAȚIONALE ȘI JUDEȚENE

în domeniul mediului se urmărește, ca obiectiv general, îmbunătățirea standardului de viață al populației și a calității mediului, în același timp cu îndeplinirea angajamentelor asumate de România, prin Tratatul de Aderare, cu privire la protecția mediului.

Unul dintre obiectivele specifice îl constituie îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea aglomerărilor umane pana la finele anuui 2020 (apa in aglomerări de peste 50 loc. si canalizare in aglomerări peste 2.000 l.e.) și stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

4.1 Rezumat

In acest capitol sunt prezentate obiectivele ce trebuie îndeplinite la nivel național și local pentru conformarea cu cerințele Directivelor UE relevante în domeniul apei și al apelor uzate.

în demersul său de aliniere la legislația europeană în domeniul protecției mediului, România a transpus în legislația națională și directivele referitoare la sectorul apă, în vederea:

o atingerii obiectivelor și țintelor de conformare stabilite prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană;
• îmbunătățirii situației existente în acest sector, conform documentelor adoptate în concordanță cu Tratatul de Aderare, printre cele mai importante numărându-se Planul de Dezvoltare Națională, Cadrul Strategic Național de Referință, Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM).

în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România, Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) , pentru perioada de programare 2014-2020 stabilește strategia de alocare a fondurilor europene prin intermediul Axei Prioritare 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu in condiții de management eficient al resurselor si Obiectivul Specific 3.2 - Creșterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urban, precum si a gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populației, care vizează:

• asigurarea serviciilor de apă și canalizare, la tarife accesibile;
o asigurarea calității corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările urbane;
o îmbunătățirea calității cursurilor de apă;
o îmbunătățirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate;
o crearea de structuri eficiente de management al apei.

Printr-o serie de proiecte derulate în județul Bacău, infrastructura de apă și apă uzată a fost îmbunătățită în ultimii ani, ceea ce contribuie la crearea unor premise corespunzătoare pentru noi investiții în cadiul Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

Pentru exercițiul bugetar 2014-2020, Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) asigură cadrul de implementare a investițiilor la nivel local, regional și național în infrastructura de transport, de mediu (apă, apă uzată, deșeuri, biodiversitate, schimbări climatice, gestionare dezastre), precum și a investițiilor în domeniul eficienței energetice.

Potrivit POIM AP3 OS3.2, România și-a stabilit ca obiectiv, până în anul 2023, conectarea a 3.300.000 l.e. la rețea de canalizare si sisteme de epurare conforme si a 1.850.000 locuitori la rețeaua de apa.

Capitolele următoare prezintă o serie de alternative în vederea atingerii procentelor de conectare/ racordare impuse, analizează și discută standardele de calitate, calculează costurile specifice investițiilor și recomandă prioritățile in implementarea investițiilor, descriu în detaliu cerințele privind investițiile viitoare prezentate relativ la obiectivele menționate mai sus.

4.2 Obiectivele naționale privind apa și apa uzată

Având în vedere obiectivele relevante în domeniul apei, angajamentul privind îmbunătățirea accesului la infrastructura de apă prin furnizarea de servicii de apă și canalizare - conform practicilor și politicilor UE -în orașe și municipii trebuie să fie finalizată până în 2015, iar în cazul comunităților rurale până în 2018 cel mai târziu.

Obiectivele Axei Prioritare 1 „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată” din cadrul POS Mediu se referă la;

o asigurarea serviciilor de apă și canalizare, la tarife accesibile;
• asigurarea calității corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările urbane;
o îmbunătățirea calității cursurilor de apă;

• îmbunătățirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate;
o crearea de structuri eficiente de management al apei.

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) este documentul strategic pentru perioada de programare 2014-2020, care acoperă domeniile transport, mediu și energie regenerabilă, obiectivul acestuia fiind de a contribui la Strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, luând în considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în funcție de nevoile naționale, regionale și locale.

POIM 2014-2020 va avea un impact pozitiv prin continuarea implementării directivelor europene privind calitatea apei destinate consumului uman și epurarea apelor uzate având în vedere necesitatea asigurării furnizării de apă potabila sigură și sanogenă în mediul rural unde locuiește circa 50% din populația României.

în mediul urban se vor continua modernizarea și extinderea serviciilor de alimentare cu apă potabilă, canalizare și epurare ape uzate în scopul conformării cu legislația europeană.

Tratatul de aderare oferă României perioade de tranziție pentru conformarea la acquis-ul Uniunii Europene. Conformarea la Directiva 98/83/CE privind calitatea apei potabile va fi atinsă până în 2015, în timp ce conformarea la Directiva 91/271/CEE privind colectarea, epurarea și deversarea apelor uzate orășenești va fi realizată conform termenelor prezentate mai jos.

4.2.1 Alimentare cu apă

Conform Tratatului de aderare au fost stabilite următoarele termene limită pentru implementare în vederea îndeplinirii parametrilor calitativi stipulați în Directiva CE 98/83/CE. Conform POS Mediu, 70 % din populație ar fi conectată, până în 2015, la serviciile de bază în sistem integrat la nivel regional.

Următorul tabel prezintă termenele limită pentru conformare prevăzute în Tratatul de aderare și în POS Mediu.

Tabel 4.3-1: Termene limită pentru conformare - Alimentarea cu apă

Acquls communautaires Cap. 22	Mărime aglomerare (S)	Parametri	Dată conformare la Directive
Apă potabilă
	10.000 loc. >S	Oxidabilitate	31.12.2010
	100.000loc.> S> 10.000ioc.	Oxidabilitate, turbiditate
	S > 100.000 loc.	Oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier și mangan

	10.000 loc. > S	Amoniu, nitrați, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu și pesticide	31.12.2015
	100.000 loc. > S > 10.000 loc.	Amoniu, nitrați, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide, mangan	31.12.2015

Notă: oxidabilitate (5 mg/l)

POS - Mediu	Parametrii	Valoare țintă	Dată conformare Ia valoarea țintă
Apă potabilă	Populația conectată la servicii de apă în sistem regional	>70%	2015

4.2.2 Apă uzată

Referitor la colectarea si epurarea apelor uzate, se preconizează realizarea măsurilor de ordin tehnic, și anume de construcție/reabilitare și retehnologizare a infrastructurii aferente- rețele de

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

' " =^m=^=...........; . ===

canalizare, stații de epurare, instalații de tratare a nămolului, astfel încât să se poată atinge țintele și angajamentele asumate de România în acest sector.

Soluționarea majorității problemelor existente în sectorul de apă uzată se regăsește în implementarea Planurilor de măsuri la un nivel de calitate conform Directivelor Apei și Apelor Uzate.

Motivațiile adoptării acestor măsuri se regăsesc în condițiile impuse pentru finanțarea investițiilor de care România are nevoie pentru a-și îndeplini obligațiile care implică importante alocări de fonduri în serviciile de alimentare cu apă și cele de canalizare, astfel încât până în 2015 un număr de 263 de aglomerări urbane cu un echivalent-locuitori (e.l.) mai mare de 10.000 și până în 2018 un număr 2.346 aglomerări urbane cu e.l. cuprins între 2.000 și 10.000, să se conformeze cu standardele de mediu ale UE.

4.3 Referințe la alte strategii și planuri naționale sau regionale

Gestionarea cantitativă și calitativă a resurselor de apă, administrarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum și aplicarea strategiei și a politicii naționale, cu respectarea reglementărilor naționale în domeniu, se realizează de Administrația Națională "Apele Române", prin administrațiile bazinale de apă din subordinea acesteia, respectiv pentru județul Bacău Administrația Bazinală de Apă "Șiret".

Cadrul legislativ pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă este asigurat prin Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

După cum se menționează în Raportul Anual privind Starea Mediului în Județul Bacău pe anul 2015, strategia și politica națională în domeniul gospodăririi apelor are drept scop realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potențialului apelor în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu directivele europene în domeniul apelor.

Pentru realizarea acestei politici se au în vedere următoarele obiective specifice:

o îmbunătățirea stării apelor de suprafață și a apelor subterane prin implementarea planurilor de management al bazinelor hidrografice, în conformitate cu prevederile Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene;

• Elaborarea Strategiei de Management al Riscului la Inundații, a planurilor și programelor necesare implementării strategiei și realizarea măsurilor ce derivă din acestea, implementarea acesteia în concordanță cu prevederile legislației europene în domeniu;
• Elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice pentru folosințele de apă, în scopul diminuării efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieții, bunurilor și activităților umane în corelare cu dezvoltarea economică și socială a țării;
o Elaborarea și implementarea Planului de protecție și reabilitate a țărmului românesc al Mării Negre împotriva eroziunii și promovarea unui management integrat al zonei costiere, conform recomandărilor europene în domeniu;
• întărirea parteneriatului transfrontalier și International cu instituții similare din alte țăn, în scopul monitorizării stadiului de implementare a înțelegerilor internaționale și promovării de proiecte comune.

Strategia Națională de management al riscului la inundații are drept scop reducerea impactului produs de inundații asupra populației și a bunurilor printr-o planificare adecvată și printr-o politică care să corespundă standardelor și așteptărilor comunităților umane, în condițiile protecției mediului.

Strategia de management al inundațiilor formează documentul cadru pentru pregătirea și adoptarea unor măsuri și acțiuni specifice vizând:

• cunoașterea riscului la inundații;
• monitorizarea fenomenului de inundații;
• informarea populației;
o considerarea riscului la inundații în toate activitățile de amenajare a teritoriului;
• adoptarea de măsuri preventive;
o pregătirea pentru situații de urgență;
• reconstrucția și învățarea din experiența anterioară.

Sintetic, obiectivele generale ale strategiei de management al inundațiilor sunt:

• creșterea calității vieții prin reducerea pagubelor produse ca urmare a inundațiilor, dar fiind pregătiți pentru producerea unor alte asemenea fenomene;
• diminuarea impactului măsurilor de management al riscului (la scară temporală și spațială) asupra sistemelor ecologice;
• utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întreținerea și exploatarea infrastructurilor și a măsurilor de reducere a riscului la inundații;

o menținerea unor activități economice corespunzătoare (agricole, industriale, comerciale, de locuit și agrement) în zonele inundabile.

Strategia a fost gândită pentru perioada 2010 - 2035 și vizează o gestionare integrată a apelor și a resurselor adiacente: amenajarea teritoriului și dezvoltarea urbană, protecția naturii, dezvoltarea agricolă și silvică, protecția infrastructurii de transport, a construcțiilor și a zonelor turistice, protecția individuală

Printre măsurile incluse în acest document se numără lucrări de construcție, consolidare și întreținere a digurilor pentru apărarea localităților, realizarea de acumulări nepermanente (poldere), acțiuni de renaturare - spatii unde apa se revarsă atunci când se înregistrează debite mari, evaluarea pretabilității activităților economice din incintele amenajate în vederea utilizării acestora ca incinte mixte, renaturarea unor incinte îndiguite în vedere creării de zone umede. De asemenea, sunt prevăzute amenajări de torenți, măsuri de împădurire și înființarea de perdele forestiere.

Conform raportului „Towards Efficient use of water resources in Europe „Agricultura, producerea energiei, industria, sistemul public de alimentare cu apă și ecosistemele sunt importante și fiecare dintre ele are nevoie de această resursă limitată. întrucât schimbările climatice fac ca resursele de apă să fie mai puțin previzibile, este foarte important ca Europa să utilizeze mai eficient apa pentru ca toți consumatorii să poată beneficia de ele. Resursele de apă trebuie gestionate la fel de eficient ca orice alte resurse naturale naționale".

4.4 Obiective la nivel de județ privind sectorul de apă și apă reziduală
- 4.4.1 Alimentare cu apă

Obiectivele țintă naționale sunt adaptate pentru județul Bacău.

Sistemele de alimentare cu apă deservesc 3 municipii , 5 orașe orașe și 85 de unități administrativ teritoriale.

Lungimea totală a aducțiunilor și rețelelor de distribuție este de aproximativ 2,300 km.

La nivelul sistemelor urbane, 94% din populația localităților beneficiază de infrastructură de apă potabillă, iar la nivel rural cca 57%. Per ansamablu, la nivel județean cca 73% din locuitori sunt branșați la sisteme de alimentare cu apă potabilă.

După implementarea prezentului proiect, gradul de branșate la sisteme centralizate de apă potabilă va deveni cca 88%.

Ierarhizarea investițiilor cu privire la realizarea-extinderea/reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă este prezentată pe larg în cadrul Capitolului 6 - Strategia la nivel de județ.

4.4.2 Apă uzată

La nivelul județului Bacău, după finalizarea lucrărilor prin POIM si alte fonduri in etapa 2014-2020, sistemele de canalizare vor fi caracterizate prin:

43 de stații de epurare municipale

142 stații de pompare apă uzată

1. 100 km de rețea de canalizare.

Cele 8 clustere si 57 de aglomerări deservesc cele 8 orașe și 85 de UAT-uri

în prezent sunt identificate 57 de aglomerări mai mari de 2,000 pe. Lista acestor aglomerări este prezentată in Anexa 4.1

Gradul de acoperire al sistemelor de canalizarea existente este de 80% la nivel urban și de 40% la nivel rural. La nivel județean, populația ce beneficiază de infrastructură de apă uzată reprezintă cca 57% din locuitorii județului.

In cadrul etapei 2014-2020, prin POIM si alte fonduri se vor realiza investițiile necesare, astfel încât în urma acestora gradul de racordare va fi majorat cu 26%.

Totodată, menționăm faptul că pentru o serie de aglomerări vor fi realizate proiecte finanțate din alte surse, astfel încât termenul de conformare pentru aglomerările mai mari de 2,000 locuitori echivalenti va fi respectat.

Tabelul de mai jos prezintă o listă de indicatori aferenti sistemelor de canalizare la nivelelul județului Bacău:

Tabel 4.4-2: Listă indicatori pentru Bacău

Indicator	Prezent	Țintă 2020	Țintă pe termen lung (2047)
Localități care beneficiază de furnizări de la facilități de apă uzata noi/reabilitate în sistem regional (nr. de unitati administrativ teritoriale)	71	119	491
Stații de epurare noi/reabilitate conforme cu acquisul UE¹’	22	45	85
Populație conectată la servicii de apă uzata de bază în sistem regional	342.588	489.795	560.212
Apă uzată tratată (din volumul total de apă uzată colectata)	50%	80%	100%

¹¹ Conform Anexei 4 a POS MEDIU - Plan de implementare a Directivei 91/271/CEE

4.4.3 Depozitarea nămolului

Situația existentă în cazul depozitării nămolului în județul Bacău este caracterizată de următoarele:

o Dovezi incerte privind cantitățile si calitatea reală a nămolului produs în stațiile de epurare;

o Depozitarea nămolului în depozite de deșeuri care nu sunt conforme cu cerințele naționale st UE.

Mai mult, operarea locațiilor de depozitare a deșeurilor din mediul rural va fi posibil stopată în viitor în cazul în care nu vor fi respectate normele sanitare privind depozitarea (HG 349/2005).

Practica de depozitare a nămolurilor insuficient tratate în depozite de deșeuri inadecvate ar putea fi considerată drept una de mare risc pentru apele de suprafață si subterane si în consecință pentru pânza freatică.

Agenții poluanți din nămol, în special substanțele non-biodegradabile, cât si nutrienții ar putea fi „spălate” în timp în condiții chimice imprevizibile în cadrul depozitului de deșeuri si astfel ar putea contamina apele de suprafață si subterane prin intermediul scurgerilor de levigat din depozit.

UE a implementat reglementări privind apa potabilă si apa uzată si privind folosirea nămolului în scopuri agricole. Nămolul este bogat în nutrienți precum azot si fosfor si conține materii organice de valoare care sunt utile atunci când nămolul este împrăștiat pe soluri sărăcite sau subiect al unor fenomene de eroziune. Materiile organice si nutrienții sunt două elemente principale care duc la un îngrășământ util si eficient si totodată reprezintă un ameliator organic.

Trebuie realizată o strategie de depozitare a nămolului, ce va include si sistemele rurale de canalizare, cu ocazia studiilor de fezabilitate pentru asigurarea unui concept flexibil pentru viitor si pentru a crea opțiuni diferite de depozitare.

în general, nămolul produs de stațiile de epurare poate suporta un proces de reducere volumetrică prin procedee mecanice sau termice sau poate fi evacuat pentru depozitare finală. Pentru nămolul obținut în județul Bacău sunt disponibile următoarele alternative:

o Reducere volumetrică prin procedee termice, de exemplu incinerare sau coincinerare

• Depozitare în depozite de deșeuri

o Compostare

• Refolosire în agricultură

«• Refolosire în silvicultură

Managementul viitor al nămolului necesită opțiuni diferite, însă din punct de vedere economic, energetic si de mediu nămolul generat de stațiile de epurare trebuie refolosit. Cea mai mare parte a statelor europene practică folosirea nămolului în agricultură. Pentru atingerea acestui obiectiv, este necesar să se elaboreze un sistem de management de calitate pentru asigurarea faptului că nivelul de calitate al nămolului este conform cu legislația română si europeană.

Cu toate acestea, trebuie comparate diferitele alternative privind managementul nămolului, iar avantajele si dezavantajele ar trebuie discutate si analizate. După prezentarea succintă a rezultatelor, Consultantul poate realiza o Strategie de management al nămolului.

4.5 Concluzie

Alimentare cu apă

Abordarea privind alimentarea cu apă este influențată preponderent de următoarele criterii:

1. respectarea datelor de conformare pentru calitatea apei potabile
2. implementarea de proiecte integrate (alimentare cu apă, evacuare apă uzată)
3. determinarea proiectelor de alimentări cu apă pe baza proiectelor dominante din sectorul apelor uzate

Criteriul 1 face trimitere la investiții în zonele rurale, unde se întâlnesc în mare parte problemele de calitate, în timp ce Criteriile 2 si 3 fac trimitere la investiții în zonele urbane, unde sistemele de apă proiectate pentru un număr important de locuitori pot fi implementate într-o manieră eficientă ca si costuri.

Asa cum se poate observa in cadrul capitolului 6 - Strategia la nivel de județ, pentru conformarea localităților din punct de vedere al sistemelor de alimentare cu apă sunt prevăzute investiții de 209.644.089 Euro.

Etapizarea lucrărilor la nivel județean privind infrastructura de apă potabilă este prezentată în următorul tabel (valorile prezentate sunt în Euro, prețuri curente):

Tabel 4.5-1 - Etapizarea investițiilor la nivel județean______________________________________________________

Etapa 2	Etapa 3	Etapa 4	Sursa de finanțare
2014 - 2020	2021 - 2025	2026-2030	POIM 2014-2020	Altele
209.644.089	73.289.535	5.690.150	119.954.519	168.669.255

Apă uzată

Abordarea privind colectarea si epurarea apelor uzate este determinată si ea de datele de conformare până la care trebuie implementate standarde ridicate privind efluentul. în conformitate cu aceste condiții, în primul rând trebuie să se ajungă la o epurare îmbunătățită, care trebuie să fie integrată cu măsuri de reabilitare hidraulică pentru rețelele de colectare existente.

Etapizarea lucrărilor privind infrastructura de apă uzată este prezentată în următorul tabel:

Etapa 2	Etapa 3	Etapa 4	Sursa de finanțare
2014 - 2020	2021 - 2025	2026 - 2030	POIM 2014-2020	Altele
271.632.879	224.234.856	16.699.233	138.290.341	374.276.626

Măsurile includ:

1. reducerea într-o manieră eficientă a infiltrațiilor în sistemele de colectare a apelor uzate;
2. operarea eficientă a facilităților de epurare existente;
3. eliminarea oricăror riscuri posibile de contaminare de la consumatori non-casnici;
4. creșterea ratei de conectare.

în acest context se face referire la Capitolul 5, care explică opțiunile posibile legate de formarea aglomerărilor si face sugestii privind cele mai favorabile ierarhizări de măsuri.

SCADA și alte facilități

Pentru stații de pompare a apei uzate existente din aria de operare sunt prevăzute facilități SCADA

La nivelul zonei de operare (existentă și viitoare) se vor realiza următoarele lucrări:

realizare sistemul central SCADA;

procurare echipamente inspecție și curățare rețea de canalizare;

procurare echipamente de contorizare și citire la distanță a contorilor de apă, de monitorizare debit, presiune, clor în rețelele de distribuție apă.

CAPITOLUL 5

ANALIZA OPȚIUNILOR

Cuprins

Capitol 5 - Analiza opțiunilor

5.1 Rezumat

5.2 Metodologie și Estimări

5.2.1 Abordări comune pentru apă și apă uzată

5.2.2 Definiții

5.2.3 Prețurile unitare

5.3 Opțiuni de Evaluare

5.3.1 Sisteme centralizate vs descentralizate

5.3.2 Identificarea amplasamentelor

5.3.3 Opțiuni tehnologice

5.4 Sisteme de alimentare cu apă

5.4.1 Introducere

5.4.2 Sistem de alimentare Onești

5.4.3 Sistem de alimentare Mărgineni

5.4.4 Sistem de alimentare cu apă Filipești

5.4.5 Sistem de alimentare Lărguța

5.5 Opțiuni aferente sistemelor de canalizare

5.5.1 Introducere

5.5.2 Cluster Moinești

5.5.3 Aglomerarea Târgu Ocna

5.5.4 Aglomerarea Cleja

5.5.5 Clusterul Valea Seacă

5.6 Concluzii

Capitol 5 - Analiza opțiunilor

5.1 Rezumat

Varietatea soluțiilor tehnice și strategice conduce la necesitatea unei analize de opțiuni în cadrul Mașter

Planului. Scopul acestei analize este de a se putea evidenția modul în care vor putea fi atinse obiectivele

stabilite folosindu-se o abordare eficientă din punct de vedere al costurilor (vezi Cap.4).

Capitolul de față include analiza următoarelor variante de soluții, în conformitate cu recomandările Ghidului de întocmire a Mașter Planului, furnizat de către MMP:

Sisteme centralizate vs. descentralizate;

Identificarea amplasamentelor;

Opțiuni tehnologice.

Analiza opțiunilor va fi diferențiată pentru sistemele de apă potabilă și cele de apă uzată. Din acest motiv capitolul de față a fost structurat corespunzător.

5.2 Metodologie și Estimări

5.2.1 Abordări comune pentru apă și apă uzată

Formarea sistemelor reprezintă o grupare a aglomerărilor bazată pe parametri semnificativi. Abordarea globală este identică atât pentru apă, cât și pentru apă uzată, diferența fiind făcută la nivel de detaliu funcție de particularitățile fiecărui sector.

Clusterele au fost realizate pe baza considerentelor tehnice și Baza de Date cu Prețuri Unitare.

5.2.2 Definiții Aglomerare:	în conformitate cu Directiva Cadru pentru apă uzată, termenul aglomerare reprezintă aria unde densitatea populației și/sau activitățile economice este suficient de mare pentru a necesita ca apele uzate să fie colectate și transportate într-o stație de epurare sau la un punct de descărcare final. Ghidul “Termeni și definiții ale Directivei de tratare a apei uzate urbane (91/271/EEC)”, din data de 16 Ianuarie 2007, cuprinde următoarele descrieri.
Cluster	Termenul cluster se referă la un grup de aglomerări alimentate dintr-un sistem centralizat sau conectate la o stație de epurare centralizată.
Localitate:	Termenul localitate este folosit cu sensul de zonă locuită.
Municipiu, Oraș, Comuna	în România sunt unități administrative. Pot cuprinde cateva localități. Municipiile și orașele reprezintă unități administrative urbane și comunele unitățiadministrative rurale.
Sat	Localitate rurală mica.

5.2.3 Prețurile unitare

Creșterea numărului populației deservite are ca rezultat un cost specific de investiție mai mic - acesta fiind baza calculelor macro-economice care intervin în orice proiect de infrastructură.

Mai multe detalii sunt prezentate în capitolul 7.5. și în anexa aferenta 7.3.3.

5.3 Opțiuni de Evaluare

5.3.1 Sisteme centralizate vs descentralizate

Un obiectiv important în cadrul Mașter Planului este definirea sistemelor optime pentru apă potabilă și respectiv apă uzată. Așa cum va fi prezentat mai jos, gruparea anumitor localități în scopul creării unui sistem centralizat poate reprezenta o soluție economică, dar care depinde de o multitudine de alte criterii.

Este evident că pentru aglomerările mari, costurile de operare specifice sunt mai mici datorită eficienței ridicate. Acest lucru este mai clar în sectorul de apă uzată decât în cel de apă potabilă și poate fi explicat prin faptul că orice stație de epurare, chiar cu o capacitate mai mică, implică eforturi operaționale cum ar fi: management tehnic, personal administrativ, etc.

Sistem de alimentare cu apă descentralizat

Pe de altă parte, crearea sistemelor centralizate mari este limitată în mare măsură de structura reliefului din zonele analizate. Reducerea costurilor de exploatare, în cazul sistemelor centralizate mari, trebuie pusă în balanță cu eforturile financiare necesare realizării acestei inveștiții (ex: stații de pompare, conducte de aducțiune respectiv colectoare, etc.).

Sistem de alimentare cu apă centralizat

Rezultatele sunt prezentate tabelar și includ sistemele centralizate propuse atât pe apă potabilă, cât și pe apă uzată.

Sisteme si zone de alimentare cu apa

Nr. Crt	ZONA de alimentare cu apa	SISTEM de alimentare cu apa	Unitate Administrativ Teritoriala	Locailtatl componente	Populație 2016/ localitate	Populație 1 SISTEM de alimentare cu apa	Populație / ZONA de alimentare cu apa
1	BACAU	Bacau	Bacau	Bacau	139,687	139,687	154,576
		Mărgineni	Mărgineni	Mărgineni	3,375	8,842
				Barati	1,556
				Padureni	334
				T rebes	450
				Valea Budului	406
				Luncani	904
				Podiș	574
				Poiana	230
			Xxxxxx	Xxxxxx	611
			Xxxxxx	Soholod	402
		Fantaneie	Hemeius	Fantaneie	355	355
		Letea Veche	Letea Veche	Letea Veche	2,864	5,692
				Hoit	1,523
				Radomiresti	297
				Xxxx-Xxxxxx	510
				Siretu	498
2	DARMANESTI	Darmanesti	Darmanesti	Darmanesti	8,344	11,892	79,098
				Salatruc	625
				Darmaneasca	301
				Lapos	926

Nr. Crt	ZONA de alimentare cu apa	SISTEM de alimentare cu apa	Unitate Administrativ Teritoriala	Locailtati componente	Populație 2016/ localitate	Populație / SISTEM de alimentare cu apa	Populație / ZONA de alimentare cu apa
				Pagubeni	338
				Plopu	1,358
		Moinesti	Moinesti	Moinesti	20,009	21,103
		Moinesti	Moinesti	Gazarie	1,094	21,103
		Xxxxx	Xxxxx	Xxxxx	2,606	3,315
		Xxxxx	Xxxxx	Curita	709	3,315
		Dofteana	Dofteana	Dofteana	2,487	9,150
				Bogata	700
				Cucuieti	2,157
				Haghiac	1,233
				Seaca	399
				Ștefan Vodă	1,086
				Larga	1,088
		Poduri	Poduri	Poduri	2,172	6,817
				Probozești	753
				Valea Sosii	1,085
				Bucsesti	1,042
				Cornet	343
				Negreni	88
				Cernu	1,334
		Targu Ocna	Targu Ocna	Targu Ocna	9,257	10,957
				Poieni	704
				Vâlcele	996
		Targu Trotus	Targu Trotus	Targu Trotus	1,910	4,866
				Tuta	1,950
				Viișoara	1,006
		Ardeoani	Ardeoani	Ardeoani	1,336	2,135
		Ardeoani	Ardeoani	Leontinesti	799	2,135
		Gura Val)	Gura Văii	Gura Văii	2,090	4,954
				Motocesti	148
				Dumbrava	1,147
				Ca pata	319
				Paltinata	493
				Temelia	757
		Maglresti	Magiresti	Magiresti	1,141	3,909
				Prăjești	592
				Sesuri	462

Nr. Crt	ZONA de alimentare cu apa	SISTEM de alimentare cu apa	Unitate Administrativ Teritoriala	Localltati componente	Populație 2016/ localitate	Populație / SISTEM de alimentare cu apa	Populație 1 ZONA de alimentare cu apa
				Stanesti	588
				Valea Arinilor	1,126
3	Xxxxxx	Xxxxxx	Xxxxxx	Xxxxxx	13,761	13,761	13,761
4	BALCANI	Balcani	Balcani	Balcani	1,066	7,024	7,024
				Frumoasa	3,269
				Ludasi	856
				Schitu Frumoasa	1,833
5	BERESTI -TAZLAU	Beresti-Taziau	Beresti-Tazlau	Romanești	446	1,123	1,123
				Tescani	677
				Beresti-Tazlau	1,158
				Turluianu	1,352
6	BARSANESTI	Barsanesti	Barsanesti	Barsanesti	1,657	1,657	1,657
7	BLAGESTI	Blagesti	Blagesti	Blagesti	2,237	6,932	6,932
				Buda	1,763
				Tardenii Mari	698
				Poiana Negustorului	857
				Valea Lui Ion	1,377
8	CLEJA	Cieja	Xxxxx	Xxxxx	4,502	6,619	6,619
				Somusca	1,413
				Valea Mica	704
9	COTOFANESTI	Cotofanesti	Cotofanesti	Cotofanesti	1,219	2,656	2,656
				Balca	782
				Borsani	655
10	FARAOANI	Faraoani	Faraoani	Faraoani	3,850	4,344	4,344
				Valea Mare	494
11	RACOVA-GARLENI	Racova	Racova	Racova	2,127	2,127	7,918
		Garleni	Garleni	Garleni! de Sus	1,592	5,791
				Garleni	1,711
				Lespezi	2,265
				Surina	223
12	GIOSENI -TAMASI	Gioseni	Gioseni	Gioseni	3,180	3,180	5,861
		Tamasl	Xxxxxx	Xxxxxx	1,416	2,681
				Chetris	749
				Furnicari	516
13	HEMEIUS	Hemeius	Hemeius	Hemeius	1,871	4,302	4,302
				Lilieci	2,431

Nr. Crt	ZONA de alimentare cu apa	SISTEM de alimentare cu apa	Unitate Administrativ Teritoriala	Locaiitati componente	Populație 2016/ localitate	Populație / SISTEM de alimentare cu apa	Populație 1 ZONA de alimentare cu apa
14	LIVEZI	Livezi	Livezi	Livezi	832	4,932	4,932
				Balaneasa	1,077
				Orasa	883
				Poiana	727
				Prajoaia	914
				Scariga	499
15	Xxxxx Xxxxxxxx	Xxxxx Caiugara	Luizi Caiugara	Luizi Caiugara	2,017	3,478	3,478
				Osebiti	1,461
16	MANASTIREA CASIN	Manastirea Casin	Manastirea Casin	Manastirea Casin	3,291	4,610	4,610
				Lupești	651
				Parvulesti	668
17	ORBENI	Orbeni	Orbeni	Orbeni	1,927	3,682	3,682
				Scurta	1,755
18	Xxxxxx	Xxxxxx	Xxxxxx	Câmpeni	582	2,005	2,005
				Pustiana	1,423
19	RACACIUNI -FUNDU RACACIUNI	Racaciuni	Racaciuni	Racaciuni	2,761	3,924	5,924
				Gasteni	1,059
				Rastoaca	104
		Fundu Racaciuni	Fundu Racaciuni	Fundu Racaciuni	2,000	2,000
20	SARATA	Sarata	Sarata	Sarata	1,778	1,778	1,778
21	SAUCESTI	Saucesti	Saucesti	Saucesti	2,137	4,100	4,100
				Xxxxxx Xxxx	525
				Schineni	710
				Siretu	728
22	SECUIENI	Secuieni	Secuieni	Secuieni	1,214	1,397	1,397
				Fundeni	183
23	ȘTEFAN CEL MARE	Ștefan cei Mare	Ștefan cel Mare	Ștefan cel Mare	812	2,165	4,638
				Bogdana	542
				Negoiesti	811
		Radeana	Ștefan cel Mare	Gutinas	399	2,473
				Radeana	1,476
				Viisoara	598
24	Xxxxxx	Xxxxxx	Xxxxxx	Xxxxxx	1,102	1,595	1,595
				Zapodia	493
		Bogdanesti	Bogdanesti	Bogdanesti	476	476
25	VALEA SEACA	Valea Seaca	Valea Seaca	Valea Seaca	3,058	3,785	3,785

Nr Crt	ZONA de alimentare cu apa	SISTEM de alimentare cu apa	Unitate Administrativ Teritoriala	Localltati componente	Populație 2016/ localitate	Populație 1 SISTEM de alimentare cu apa	Populație / ZONA de alimentare cu apa
				Cucova	727
26	Xxxxx	Xxxxx	Xxxxx	Xxxxx	3,260	4,277	4,277
				Bolatau	1,017
27	FI LIPEȘTI	FILIPESTI	Filipesti	Filipesti	878	2,748	3,547
				Galbeni	807
				Carligi	1,063
		ONISCANI	Filipesti	Cotu Grosului	40	799
				Cornesti	138
				Boanta	158
				Oniscani	463
28	Xxxxxx	Xxxxxx	Xxxxxx	Xxxxxx	2,173	3,051	3,051
				Dealu Mare	878
29	Xxxxxxx Xxxxxxxx	Xxxxxxx Xxxxxxxx	Xxxxxxx Xxxxxxxx	Xxxxxxx Xxxxxxxx	3,520	6,417	6,610
				Galbeni	1,091
				Valea Seaca	1,806
		Larguta	Nicolae Balcescu	Larguta	193	193

Lista aglomerărilor mai mari de 2.000 p.e. (populație echivalentă)

Nr. crt.	Aglomerare	UAT	Localitati componente	Populație / localitate	Populație echivalenta / aglomerare
1	Bacau	Bacau	Bacau	139.687	194.255
		Mărgineni	Mărgineni	3.375
			Barati	1.556
			Padureni	334
			Trebes	450
			Valea Budului	406
		Hemeius	Hemeius	1.871
			Lilieci	2.431
			Fantanele	355
		Letea Veche	Letea Veche	2.864
			Xxxx-Xxxxxx	510
			Siretu	498
		Magiun	Măgură	2.173

Nr. crt.	Aglomerare	UAT	Localitati componente	Populație / localitate	Populație echivalenta / aglomerare
			Sohodol	402
			Crihan	611
			Dealu Mare	878
		Xxxxx Xxxxxxxx	Xxxxx Xxxxxxxx	2.017
		Xxxxx Xxxxxxxx	Osebiti	1.461
2	Onești	Onești	Onești	36.509	43.624
			Borzesti	325
			Slobozia	1.100
3	Moinesti	Moinesti	Moinesti	20.009	24.268
3	Moinesti	Moinesti	Gazarie	1.094	24.268
4	Comanesti	Comanesti	Comanesti	17.268	21.805
			Podei	584
			Vermesti	1.109
5	Xxxxxx	Xxxxxx	Xxxxxx	13.761	15.825
6	Targu Ocna	Targu Ocna	Targu Ocna	9.257	14.562
			Poieni	704
			Vâlcele	996
		Targu Trotus	Viisoara	1.006
		Dofteana	Bogata	700
7	Darmanesti	Darmanesti	Darmanesti	8.344	13.676
			Salatruc	625
			Darmaneasca	301
			Lapos	926
			Pagubeni	338
			Plopu	1.358
8	Dofteana	Dofteana	Dofteana	2.487	9.295
			Cucuieti	2.157
			Haghiac	1.233
			Ștefan Vodă	1.086
			Seaca	399
			Larga	1.088
9	Oituz	Oituz	Oituz	5.506	8.406
			Calcai	443
			Ferestrau-Oituz	889
			Marginea	575
		Pagaresti	Bahna	229
10	Xxxxx	Xxxxx	Xxxxx	4.502	8.169
			Somusca	1.413
			Valea Mica	704
		Racaciuni	Gheorghe Doja	807

Nr. crt.	Aglomerare	UAT	Localitati componente	Populație / localitate	Populație echivalenta / aglomerare
11	Balcani	Balcani	Balcani	1.066	7.726
			Frumoasa	3.269
			Schitu-Frumoasa	1.833
			Ludasi	856
12	Xxxxxxx Xxxxxxxx	Xxxxxxx Xxxxxxxx	Xxxxxxx Xxxxxxxx	3.520	7.510
			Buchila	410
			Valea Seaca	1.806
			Galbeni	1.091
13	Xxxx	Xxxx	Xxxx	2.068	7.213
			Apa Asau	1.409
			Ciobanus	503
			Xxxxx Xxxx	796
			Păltiniș	657
			Straja	1.124
14	Sascut	Sascut	Sascut	1.765	7.204
			Pancesti	2.193
			Sascut-Sat	1.704
			Schineni	690
			Valea Nacului	197
15	Blagesti	Blagesti	Blagesti	2.237	6.683
			Buda	1.763
			Tardenii Mari	698
			Valea Lui Ion	1.377
16	Garleni	Garleni	Garlenii de Sus	1.592	6.370
			Garleni	1.711
			Lespezi	2.265
			Surina	223
17	Agas	Agas	Agas	1.135	5.840
			Beleghet	316
			Cotumba	1.308
			Diaconesti	328
			Goioasa	775
			Preluci	795
			Sulta	652
18	Barsanesti	Barsanesti	Barsanesti	1.657	5.729
			Albele	601
			Bratesti	1.101
		Helegiu	Bratila	1.849
19	Făget	Făget	Făget	1.488	5.205
			Bolovanis	909
			Fagetu De Sus	262

Nr. crt	Aglomerare	UAT	Locali ta ti componente	Populație / localitate	Populație echivalenta / aglomerare
			Ghimes	1.218
			Tarhausi	855
20	Manastirea Casin	Manastirea Casin	Manastirea Casin	3.291	5.071
			Lupești	651
			Parvulesti	668
21	Helegiu	Helegiu	Helegiu	1.032	5.040
			Deleni	1.612
			Dragugesti	1.938
22	Berzunti	Berzunti	Berzunti	2.331	4.983
			Buda	471
			Dragomir	1.728
23	Xxxxxxxx	Xxxxxxxx	Xxxxxxxx	730	4.640
			Bacioiu	1.952
			Rogoaza	295
			Scarisoara	703
			Vâlcele	538
24	Slanic Moldova	Slanic Moldova	Slanic Moldova	1.307	4.503
			Cerdac	1.110
			Ciresoaia	1.677
25	Xxxxxx	Xxxxxx	Xxxxxx	1.228	4.434
			Bijghir	1.912
			Buhocel	230
			Coteni	482
			Dospinesti	179
26	Poduri	Poduri	Poduri	2.172	4.411
			Probozești	753
			Valea Sosii	1.085
27	Racaciuni	Racaciuni	Racaciuni	2.761	4.316
			Gasteni	1.059
			Rastoaca	104
28	Magiresti	Magiresti	Magiresti	1.141	4.300
			Sesuri	462
			Stanesti	588
			Prăjești	592
			Valea Arinilor	1.126
29	Targu Trotus	Targu Trotus	Targu Trotus	1.910	4.246
			Tuta	1.950
30	Faraoani	Faraoani	Faraoani	3.850	4.235
31	Xxxxx Xxxxxx	Pargaresti	Pargaresti	895	4.165
			Nicoresti	825
			Xxxxx Xxxxxx	451

Nr. crt.	Aglomerare	UAT	Loealitati componente	Populație / localitate	Populație echivalenta / aglomerare
			Satu Nou	1.615
32	Valea Seaca	Valea Seaca	Valea Seaca	3.058	4.164
32	Valea Seaca	Valea Seaca	Cucova	727	4.164
33	Orbeni	Orbeni	Orbeni	1.927	4.050
33	Orbeni	Orbeni	Scurta	1.755	4.050
34	Xxxxx	Xxxxx	Xxxxx	2.606	3.647
34	Xxxxx	Xxxxx	Curita	709	3.647
35	Xxxxx	Xxxxx	Xxxxx	3.260	3.586
36	Palanca	Palanca	Palanca	783	3.575
			Cadaresti	114
			Ciughes	1.719
			Pajiștea	25
			Popoiu	609
37	Gioseni	Gioseni	Gioseni	3.180	3.498
38	Sohodor	Horgesti	Bazga	717	3.416
			Galeri	240
			Racatau De Jos	83
			Racatau-Razesi	279
			Recea	508
			Sohodor	1.278
39	Brusturoasa	Brusturoasa	Brusturoasa	1.150	3.379
			Buruienis	201
			Buruienisu De Sus	111
			Camenca	875
			Cuchinis	321
			Hanganesti	414
40	Gaiceana	Gaiceana	Gaiceana	1.005	3.306
			Arini	1.268
			Hutu	506
			Popești	226
41	Buciumi	Buciumi	Buciumi	1.408	3.214
41	Buciumi	Buciumi	Racauti	1.514	3.214
42	Lipova	Lipova	Lipova	613	3.112
			Malosu	932
			Satu Nou	545
			Valea Caselor	393
			Valea Hogei	265
			Valea Mărului	54
			Valea Moșneagului	27
43	Filipesti	Filipesti	Filipesti	878	3.023
43	Filipesti	Filipesti	Galbeni	807	3.023

Nr. crt.	Aglomerare	UAT	Localitati componente	Populație / localitate	Populație echivalenta. aglomerare
			Carligi	1.063
44	Xxxxxx	Xxxxxx	Xxxxxx	1.416	2.949
			Chetris	749
			Furnicari	516
45	Saucesti	Saucesti	Saucesti	2.137	2.928
			Xxxxxx Xxxx	525
46	Cotofanesti	Cotofanesti	Cotofanesti	1.219	2.922
			Balca	782
			Borsam	655
47	Bogdanesti	Bogdanesti	Bogdanesti	1.908	2.746
			Filipesti	588
48	Xxxxxx	Xxxxxx	Xxxxxx	1.102	2.697
			Bogdanesti	476
			Hertioana De Jos	129
			Hertioana-Razesi	69
			Zapodia	493
		Secuieni	Fundeni	183
49	Ștefan cel Mare	Ștefan cel Mare	Ștefan cel Mare	812	2.382
			Bogdana	542
			Negoiesti	811
50	Ardeoam	Ardeoani	Ardeoani	1.336	2.349
			Leontinesti	799
51	Racova	Racova	Racova	2.127	2.340
52	Gura Văii	Gura Văii	Gura Văii	2.090	2.299
53	Solont	Solont	Solont	1.366	2.281
			Sarata	708
54	Hoit *	Letea Veche	Hoit *	1.722	2.255
			Radomiresti *	328
55	Rachitoasa	Rachitoasa	Rachitoasa	1.579	2.233
			Fundătură Rachitoasa	274
			Tochilea	177
56	Pustiana	Pârjol	Pustiana	1.423	2.206
			Câmpeni	582
57	Fundu Racaciuni	Racaciuni	Fundu Racaciuni	2.000	2.200

Directiva cadru în sectorul apei uzate (UWWTD) oferă posibilitatea adoptării unei așa numite “soluții adecvate” în cazul aglomerărilor sub 2,000 l.e. De exemplu, aceasta “soluție adecvată” poate fi reprezentată de implementarea unor fose vidanjabile sau a unor paturi biologice naturale (cu stuf).

5.3.2 Identificarea amplasamentelor

Amplasamentele rețelelor de apă și canalizare sunt în strânsă legătură cu dezvoltarea urbanistică a aglomerărilor și sunt posibile doar mici devieri. în cazul stațiilor de tratare și epurare, amplasarea acestora face, de obicei, obiectul unei analize de opțiuni pentru alegerea celei mai indicate locații.

în cele mai multe cazuri, următoarele considerații sunt relevante în identificarea amplasamentelor optime: Corelarea distanțelor între stații, traseele rețelelor de apă și canalizare și emisar în cazul epurării; Condițiile geologice și hidrogeologice;

Risc de inundabilitate;

Distanța față de infrastructura rutieră existentă pentru facilitarea accesului;

Distanta față de următoarea zonă construită;

Capacitatea emisarilor în cazul stațiilor de epurare;

Alte considerente, de ex: prețul terenurilor din zonă, zone rezervate destinate altor obiective.

Evaluarea opțiunilor din punct de vedere al amplasamentelor va trebui să ia în considerare toate aceste aspecte care trebuie comparate cu costurile de inveștiții, exploatare și întreținere aferente.

5.3.3 Opțiuni tehnologice

Tratare apă potabilă

în linii mari, următoarele procese tehnologice de tratare a apei potabile pot fi considerate ca relevante:

Proces selectat	<2,000	> 2,000	> 10.000	> 50,000	> 100,000
Tratare apă subterana (GW)	Stație tratare cu hipoclorit	Stație tratare cu hipoclorit	Stație clorinare cu clor gazos + turn (cămin) neutralizare + butelii clor și spațiu depozitare	Stație clorinare cu clor gazos + ejector + turn (cămin) neutralizare + butelii clor și spațiu depozitare	Stație clorinare cu clor gazos + ejector + turn (cămin) neutralizare + butelii clor și spațiu depozitare
Tratare apă suprafața (SW)	Stație tratare cu hipoclorit	Oxidabilitatea și Mangan, Amoniu, Nitrati, Turbiditate, Aluminiu, Fier, Metale grele, Pesticide, Clorinare	Oxidabilitatea și Mangan, Amoniu, Nitrati, Turbiditate, Aluminiu, Fier, Metale grele, Pesticide, Clorinare	Oxidabilitatea și Mangan, Amoniu, Nitrati, Turbiditate, Aluminiu, Fier, Metale grele, Pesticide, Clorinare	Oxidabilitatea și Mangan, Amoniu, Nitrati, Turbiditate, Aluminiu, Fier, Metale grele, Pesticide, Clorinare

Epurare ape uzate

Au fost elaborate numeroase analize de opțiuni (inclusiv analiza cost-beneficiu) pentru diverse procese tehnologice de epurare folosite frecvent în statele UE.

Rezultatul acestor analize este prezentat în tabelul următor:

Populație echivalenta	Treapta de epurare	Proces adoptat
2,000 la 10,000	Secundară	Stații compacte de epurare cum ar fi Filtrele de contact cu biodiscuri. Filtrele biologice sau orice alt concept de epurare prefabricat.
10,000 lal00,000	Terțiară	Procese de denitrificare-nitrificare, defosforizare biologică și/sau chimică.
> 100,000	Terțiară	Procese de denitrificare-nitrificare, defosforizare biologică și/sau chimică.

5.4 Sisteme de alimentare cu apă

5.4.1 Introducere

Pentru realizarea/extinderea sistemelor de alimentare cu apa, de regula, soluția tehnică propusă în cadru listei de investiții prioritare este singura opțiune tehnică identificată.

în cele ce urmează, este prezentată analiza opțiunilor pentru sistemele de alimentare care au fost modificate fata de varianta anterioara a mașter planului si care presupun mai multe soluții tehnice.

5.4.2 Sistem de alimentare Onești

în cadrul Mașter Planului anterior, sursa de alimentare cu apă potabilă a municipiului Onești o constituie aducțiunea de apă potabilă de la stația de tratare Cărăboaia. Această aducțiune alimentează rezervoarele 3x10000 mc, de acolo apa este distribuită către consumatori.

Configurația actuală a sistemului zonal de alimentare cu apă Dărmănești, are la bază lacul de acumulare Poiana Uzului, cu o volum de stocare de 88 mii. mc. Acest lac se poate considera ca fiind unul strategic, ținând cont de faptul că poate asigura apă pentru o perioadă de 3 ani.

Un alt element important în cadrul sistemului zonal de alimentare cu apă Dărmănești este stația de tratare apă potabilă Cărăboaia, care a fost reabilitată din fonduri europene la o capacitate care a luat în calcul și debitul de 220 1/s furnizat către Onești.

în momentul de față, stația de tratare apă potabilă Cărăboaia asigură debitul necesar întregului sistem zonal, singura problemă privind furnizarea debitelor o constituie starea precară a conductelpor de aducțiune Valea Uzului - Cărăboaia și Cărăboaia - Onești, a căror reabilitare a fost inclusă în mașter planul anterior în lista de investiții prioritare pentru perioada 2014-2020 cu finanțare din POIM.

Odată cu delegarea serviciului de alimentare cu apă către RAJA Constanța, a fost solicitată consultantului includerea realizării unei surse proprii de 140 1/s în lista de investiții aferentă UAT Onești.

EVOLUȚIA DEBITELOR DE ALIMENTARE CU APA A MUNICIPIULUI ONEȘTI

zr"

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Debitele medii de alimentare cu apa a municipiului Onești [1/s]

Graficul de mai sus a fost realizat pe baza debitelor furnizate de către CRAB. Au fost condiderate valorile aferentă lunilor aprilie.

în cele ce urmează vom prezenta o analiză de opțiuni, referitoare la sursa de apă a municipiului Onești.

Opțiunea 1

Această opțiune presupune păstrarea sursei din conducta de aducțiune Cărăboaia - Onești, pentru un debit de 140 1/s. Se va lua în calcul, în cadrul costurilor de operare și întreținere, prețul actual cu care CRAB vinde apă tratată către operatorul din Onești, respectiv 2,1 RON/mc.

Opțiunea 2

Această opțiune propune realizarea unei surse proprii cu o capacitate estimata de 140 1/s ), realizarea unei conducte de aducțiune și realizarea unei stații de tratare noi cu o capacitate de 140 1/s. Se va lua în calcul, în cadrul costurilor de operare și întreținere, prețul de achiziție al apei brute din surse de suprafață de la Administrația Națională Apele Române, respectiv 44,74 RON/lOOOmc.

Tabel 5.4-1: Analiză financiară

Descriere	Valoare de investiție				Costuri de operare	NPV 0%	NPV 5%	NPV 10%
	Rețea distribuție	Conducte aducțiune	Stații de pompare	Facilități captare-tratare-înmagazinare	Costuri de operare
	€	€	€	€	€/an
Opțiunea 1	0	0	0	0	2.060.352	0,467	0,467	0,467
Opțiunea 2	0	504.000	0	6.529.600	1.156.428	0,273	0,339	0,419

Ținând cont de caracterul comercial pe care îl are colaborarea dintre CRAB si RAJA Constanța, Consultantul nu poate recomanda alegerea unei obțiuni pe baza analizei de mai sus, aceasta are caracter informativ pentru beneficiarul mașter planului, trebuie tinut cont de faptul ca sursa de apa proprie va fi una alternativa, principala

sursa pentru alimentarea cu apa a municipiului Onești va ramane conducta de aductiune de la statia de tratare Caraboaia

5.4.3 Sistem de alimentare Mărgineni

în cadrul Mașter Planului anterior, extinderea sistemului de alimentarea cu apă a comunei Măgura în satele Crihan și Soholod a fost propusă a se realiza prin extinderea sistemului de alimentare existent din satele Măgura și Dealu Mare.

Ținând cont de diametrele existente pe capetele sistemului de alimentare cu apă existent și de faptul că sursa existentă nu acoperă și necesarul de debit pentru satele Crihan și Soholod, se propune si varianta de alimentare a celor două sate prin redimensionarea conductei principale de alimentare cu apă din Pădureni, din cadrul sistemului de alimentare cu apă Mărgineni și extinderea acestuia în cele două sate din comuna Măgura.

Opțiunile identificate sunt:

Opțiunea 1

Extinderea sistemului de alimentare cu apă existent în Măgura:

extindere sursă, extindere rezervor;

extindere tratare;

redimensionare conductă principală de alimentare cu apă;

extinderea rețelei de alimentare cu apă în Crihan și Soholod.

Opțiunea 2

Extinderea sistemului de alimentare cu apă existent în Pădureni:

redimensionarea conductei principale de alimentare cu apă din Pădureni;

extinderea rețelei de alimentare cu apă în Crihan și Soholod.

Tabel 5.4-2: Analiză financiară

Descriere	Valoare de in estiție				Costuri de operare	NPV 0%	NPV 5%	NPV 10%
	Rețea dist buție	Conducte aducțiune	Stați d pompar . -	Facilități captare-tratare-înmagazinare	Costuri de operare
	€		€	€	€/an
Opțiunea 1	950.400	357.500	88.076	200.704	54.811	3,499	6,081	9,310
Opțiunea 2	950.400	360.000	44.038	91.692	37.578	2,696	4,975	7,816

Pe baza analizei de opțiuni se recomandă realizarea extinderea sistemului de alimentare cu apă existent în Pădureni în satele Crihan și Soholod din comuna Măgura (opțiunea 2).

5.4.4 Sistem de alimentare cu apă Filipești

în cadrul Mașter Planului anterior, sistemul de alimentare cu apă Filipești avea în componență satele Filipești, Galbeni și Cârligi din cadrul comunei Filipești.

Alimentarea cu apă a celor trei sate menționate anterior se realizează prin intermediul unui sistem de alimentare cu apă format din:

3 puțuri de mică adâncime H=30 m cu un debit de 2 1/s;

Statie de clorinare Q= 12 1/s;

Rezervor de înmagazinare V=500 mc;

Aducțiune L=5,7 km din PEHD Dn 110 mm;

Rețea de distribuție L=25,8 km din PEHD cu diametre cuprinse între 110 și 75 mm.

în continuare se va analiza extinderea sistemului de alimentare cu apă în satele Cotu Grosului, Comești, Boanța și Onișcani.

Asfel, opțiunile analizate sunt:

Opțiunea 1

o Extinderea sistemului de alimentare cu apă existent în satele Cotu Grosului, Comești, Boanța și Onișcani;

Opțiunea 2

o Realizarea unui sistem de alimentare cu apă individual în satele Cotu Grosului, Comești, Boanța și Onișcani;

Tabel 5.4-3: Analiză financiară

Descriere	Valoare de investiție				Costuri de operare	NPV 0%	NPV 5%	NPV 10%
	Rețea distribuție	Conducte aducțiune	Stații de pompare	Facilități captare-tratare-înmagazinare	Costuri de operare
	€	€	€	€	€/an
Opțiunea 1	1.104.000	600.000	44.038	223.627	44.335	4,317	8,214	13,063
Opțiunea 2	1.104.000	84.000	44.038	223.627	42.998	3,698	6,639	10,309

Pe baza analizei de opțiuni se recomandă realizarea unui sistem de alimentare cu apă individual în satele Cotu Grosului, Comești, Boanța și Onișcani (opțiunea 2).

5.4.5 Sistem de alimentare Lărguța

în cadrul Mașter Planului anterior, sistemul de alimentare cu apă din localitatea Lărguța din cadml comunei Nicolae Bălcescu era prevăzut să aibă ca sursa sistemul de alimentare cu apă din Bârzulești.

în continuare se va analiza extinderea sistemului de alimentare cu apă în satul Lărguța.

Asfel, opțiunile analizate sunt:

Opțiunea 1

o Extinderea sistemului de alimentare cu apă existent din Bârzulești în satul Lărguța;

Opțiunea 2

o Realizarea unui sistem de alimentare cu apă individual în satul Lărguța;

Tabel 5.4-4: Analiză financiară

Descriere

R t distn ț

Conducte

Stații de pompare

it?

3 o 1

Costuri de operare

€/an

NPV 0%

NPV 5%

NPV

10%

Opțiunea 1

240.000

466.710

73.738

68.769

39.336

11,864

19,336

28,721

Opțiunea 2

240.000

60.000

36.869

204.716

40.677

10,775

15,944

22,498

Din analiza financiară prezentată se poate constata faptul că realizarea unui sistem de alimentare cu apă individual în satul Lărguța este o soluție recomandată (opțiunea 2).

5.5 Opțiuni aferente sistemelor de canalizare

5.5.1 Introducere

Ținând cont de faptul ca în cadrul etapelor anterioare ale Mașter Planului la nivelul județului Bacău, în dimensionarea stațiilor de epurare Bacău, Buhuși, Moinești au fost luate în considerare și zonele limitrofe ce fac parte din acestea, prezentul capitol se refera strict la investițiile sistemelor noi de canalizare sau, dacă este cazul, ajustarea soluțiilor tehnice din proiectele anterioare.

Informațiile referitoare la încărcările aglomerărilor exprimate în locuitori echivalenți se referă la capacitatea maximă luată în considerare la dimensionare.

5.5.2 Cluster Moinești

Tabel 5.5-1: Localități incluse în Aglomerarea Târgu Ocna

Cluster	Aglomerare	UAT	Localități	Populație 2016	Locuitori echivalenți/ aglomerare	Locuitori echivalenți/ cluster
MOINEȘTI	Moinești	Moinești	Moinești	20.009	24.268	32.265

		Gazarie	1.094
Poduri	Poduri	Poduri	2.172	4.411
		Probozești	753
		Valea Sosii	1.085
Xxxxx	Xxxxx	Xxxxx	3.260	3.586

Lucrările de reabilitae a stației de epurare Moinești Nord simt în curs de finalizare. Această stație este dimensionată pentru 25.520 l.e.

Față de datele prezentate în cadrul Mașter Planului realizat anterior, propunem transportul apei uzate din cadrul localității Zemeș către stația de epurare Moinești Nord.

Prin urmare, analiza de opțiuni prezentată mai jos se referă strict la investițiile aferente localității Zemeș

Opțiunea 1

Această opțiune presupune colectarea apelor uzate din localitatea Zemeș și extinderea capacităților de epurare existente cu 4700 l.e.. Aceasta opțiune prevede următoarele investiții:

- Extindere rețea de canalizare Zemes 13768 ml;
- Rețea de canalizare Bolatau 12000 ml;
- SPAU 1 bucată;
- Extindere/reabilitare SE existente cu 4700 l.e.

Opțiunea 2

Această opțiune presupune colectarea apelor uzate din localitatea Zemeș și transportul acesteia către rețeaua de canalizare din Moinești. Aceasta opțiune prevede următoarele investiții:

- Extindere rețea de canalizare Zemes 13768 ml;
- Rețea de canalizare Bolatau 12000 ml;
- SPAU 2 bucăți.
- Colector principal Zemeș - Moinești 1372 ml.

Tabel 5.5-2: Analiză financiară

Descriere	Valoare de investiție				Costuri de operare	NPV 0%	NPV 5%	NPV 10%
	Sistem de canalizare	Colectoare principale	Stații de pompare	Stație de epurare	Costuri de operare
	€	€	€	€	€/an
Opțiunea 1	3.633.288	361.313	33.111	1.128.000	104.682	3,346	5,722	8,695
Opțiunea 2	3.633.288	603.128	66.222	0	104.682	1,851	2,981	4,628

Din analiza financiară prezentată se poate constata faptul că includerea Aglomerării Zemeș în Clusterul Moinești este soluția recomandată (opțiunea 2).

5.5.3 Aglomerarea Târgu Ocna

Tabel 5.5-3: Localități incluse în Aglomerarea Târgu Ocna

Aglomerare	UAT	Localități	Populație 2016	Locuitori echivalenți
Târgu Ocna	Târgu Ocna	Târgu Ocna	9.257	14.562
		Poieni	704
		Vâlcele	996
	Târgu Trotuș	Viișoara	1.006
	Dofteana	Bogata	700

Lucrările de realizare a stației de epurare Tg. Ocna sunt în curs de finalizare. Această stație este dimensionată pentru 15.926 l.e.

Față de datele prezentate în cadrul Mașter Planului realizat anterior, propunem transportul apei uzate din cadrul localității Viișoara (din Târgu Trotuș) și Bogata (din Dofteana) către stația de epurare Târgu Ocna.

Prin urmare, analizele de opțiuni prezentate mai jos se referă strict la investițiile aferente celor două localități menționate anterior:

Viișoara

Opțiunea 1

Această opțiune presupune colectarea apelor uzate din localitatea Viișoara și transportul acesteia către rețeaua de canalizare din Tg. Trotuș. Aceasta opțiune prevede următoarele investiții:

- Rețea de canalizare Viișoara 11500 ml;
- SPAU 2 bucăți;
- Colector principal Viișoara - Tg. Trotuș 1000 ml.

Opțiunea 2

Această opțiune presupune colectarea apelor uzate din localitatea Viișoara și transportul acesteia către rețeaua de canalizare din Tg. Ocna. Aceasta opțiune prevede următoarele investiții:

- Rețea de canalizare Viișoara 11500 ml;
- SPAU 2 bucăți.

Tabel 5.5-4: Analiză financiară

Descriere	Valoare de investiție				Costuri de operare	NPV 0%	NPV 5%	NPV 10%
	Sistem de canalizare	Colectoare principale	Stații de pompare	Stație de epurare
	€	€	€	€	€/an

Opțiunea 1	1.621.500	176.000	66.222	0	29.375	2,542	5,380	8,896
Opțiunea 2	1.621.500	0	66.222	0	29.375	2,303	3,847	6,099

Din analiza financiară prezentată se poate constata faptul că includerea localității Viișoara în Aglomerarea Tg.

Ocna este soluția recomandată (opțiunea 2).

Bogata

Opțiunea 1

Această opțiune presupune colectarea apelor uzate din localitatea Bogata și transportul acesteia prin pompare către rețeaua de canalizare din Dofteana.

- Rețea canalizare 3500 ml;
- SPAU 1 bucată;
- Conductă de refulare 2000 ml;

Opțiunea 2

Această opțiune presupune colectarea apelor uzate din localitatea Bogata și transportul acesteia către rețeaua de canalizare din Tg. Ocna.

- Rețea canalizare 3500 ml;
- Colector principal 500 ml;

Tabel 5.5-5: Analiză financiară

Descriere	Valoare de investiție				Costuri de operare	NPV 0%	NPV 5%	NPV 10%
	Sistem de canalizare	Colectoare principale	Stații de pompare	Stație de epurări	Costuri de operare
	€	€	€	€	€/an
Opțiunea 1	493.500	352.000	33.111	0	20.440	1,723	3,645	6,028
Opțiunea 2	493.500	352.000	0	0	20.440	1,651	2,762	4,382

Din analiza financiară prezentată se poate constata faptul că includerea localității Bogata în Aglomerarea Tg. Ocna este soluția recomandată (opțiunea 2).

Ținând cont de faptul că stația de epurare Tg. Ocna are capacitatea necesara preluării întregului debit de apă uzată din localitățile prezentate în tabelul 5.5-3, considerăm că aceasta este cea mai bună soluție tehnico-economică pentru epurarea apelor uzate din această aglomerare.

5.5.4 Aglomerarea Cleja

Tabel 5.5-6: Localități incluse în Aglomerarea Cleja

Aglomerare	UAT	Localități	Populație 2016	Locuitori echivalenți/ aglomerare
Xxxxx	Xxxxx	Xxxxx	4.502	8 169
		Somusca	1.413
		Valea Mica	704
	Răcăciuni	Gheorghe Doja	807

Față de datele prezentate în cadrul Mașter Planului realizat anterior, propunem transportul apei uzate din cadrul localității Gheorghe Doja (din Răcăciuni) către stația de epurare Cleja.

Prin urmare, analiza de opțiuni prezentată mai jos se referă strict la investițiile aferente localității Gheorghe Doja.

Opțiunea 1

Această opțiune presupune colectarea apelor uzate din localitatea Gh. Doja și transportul acesteia către rețeaua de canalizare din Răcăciuni.

- Rețea de canalizare Gh. Doja 7900 ml;
- Colector principal Gh. Doja - Răcăciuni 4400 ml.

Opțiunea 2

Această opțiune presupune colectarea apelor uzate din localitatea Gh. Doja și transportul acesteia către rețeaua de canalizare din Cleja.

- Rețea de canalizare Gh. Doja 7900 ml;
- Colector principal Xx. Xxxx X- Xxxxx 600 ml.

Analiza de opțiuni pentru acesată aglomerare este detaliată în cele de urmează.

Tabel 5.5-7: - Analiză financiară

Descriere	Valoare de investiție				Costuri de operare	——--------j NPV 0%	NPV 5%	NPV 10%
	Sistem de canalizare	Colectoare principale	Stații de pompare	Stație de epurare	Costuri de operare
	€	€	€	€	€/an
Opțiunea 1	1.113.900	774.400	0	0	23.564	3,198	6,781	11,221
Opțiunea 2	1.113.900	105.750	0	0	23.564	2,066	3,456	5,483

în urma analizei financiară se propune realizarea opțiunii 2, conform căreia apa uzată din cadrul localității Gheorghe Doja (din Răcăciuni) va fi transportată către stația de epurare Cleja.

5.5.5 Clusterul Valea Seacă

Acest cluster este format din aglomerările Valea Seacă și Orbeni și are cca 8200 locuitori echivalenți.

Tabel 5.5-8: Localități incluse în Clusterul Valea Seacă

Cluster	Aglomerare	DAT	Localități	Populație 2016	Locuitori echivalenți/ aglomerare	Locuitori echivalenți/ cluster
VALEA SEACA	Valea Seaca	Valea Seaca	Valea Seaca	3.058	4.164	8.214
			Cucova	727
	Orbeni	Orbeni	Orbeni	1.927	4.050
			Scurta	1.755

Față de datele prezentate în cadrul Mașter Planului realizat anterior, propunem transportul apei uzate din cadrul localității Orbeni către stația de epurare Valea Seacă.

Prin urmare, analiza de opțiuni prezentată mai jos se referă strict la investițiile aferente localității Orbeni.

Pentru această aglomerare au fost studiate opțiuni cu privire la modul de epurare al apelor uzate colectate, astfel:

Opțiunea 1

Această opțiune presupune colectarea apelor uzate din localitățile Orbeni și Scurta și realizarea unei stații de epurare în Orbeni pentru 4050 l.e.

- Rețea de canalizare Orbeni 10800 ml;
- Rețea de canalizare Scurta 10700 ml;
- SPAU 5 bucăți;
- Colector principal 3200 ml;
- SE nouă în Orbeni pentru 4050 l.e.

Opțiunea 2

Această opțiune presupune colectarea apelor uzate din localitățile Orbeni și Scurta și extinderea stației de epurare existentă din Valea Seacă cu 4050 l.e.

- Rețea de canalizare Orbeni 10800 ml;
- Rețea de canalizare Scurta 10700 ml;
- SPAU 5 bucăți;
- Extinderea SE din Valea Seacă cu 4050 l.e.

Consulting

Analiza de opțiuni pentru acesată aglomerare este detaliată în cele de urmează.

Tabel 5.5-9: - Analiză financiară

Descriere	Valoare de investiție				Costuri de operare	NPV 0%	NPV 5%	NPV 10%
	Sistem de canalizare	Colectoare principale	Stații de pompare	Stație de epurare	Costuri de operare
	€	€	€	€	€/an
Opțiunea 1	3.031.500	563.200	165.555	972.000	118.260	2,823	4,766	7,200
Opțiunea 2	3.031.500	0	165.555	972.000	118.260	1,985	3,004	4,487

în urma analizei financiară se propune realizarea opțiunii 2, epurarea apelor uzate din aglomerarea Orbeni se va realiza în cadrul stației de epurare din Valea Seacă.

5.6 Concluzii

Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare pentru localitățile care se vor conforma prin Programul Operațional Infrastructură Mare va fi în strânsă legătură cu sistemele deja existente. Astfel, în ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă, varianta cea mai bună o reprezintă extinderea sistemelor deja existente prin realizare de aducțiuni și rețele de distribuție.

Pentru sistemul de canalizare, variantele cele cea mai avantajoase sunt:

includerea în clusterele existente a aglomerărilor noi în vederea tratării apei uzate într-o stație de epurare existentă;

realizarea unei stații de epurare pentru una sau mai multe aglomerări.

Aceste măsuri au drept rezultat reducerea costurilor de operare și a personalului folosit în exploatarea sistemelor.

CAPITOLUL 6

STRATEGIA LA NIVEL DE JUDEȚ

Environ mental

CUPRINS

6 STRATEGIA LA NIVEL DE JUDEȚ

6.1 Abstract

6.2 Strategia generală

6.3 Strategia detaliată

6.3.1 Zone de alimentare cu apă

6.3.2 Clustere și aglomerări

6 STRATEGIA LA NIVEL DE JUDEȚ

6.1 Abstract

Obiectivul principal al strategiei la nivel de județ este de a identifica măsurile prioritare cele mai puțin costisitoare (soluții tehnice și instituționale) pentru atingerea obiectivelor-țintă definite la nivel de județ. Strategia sumarizează obiectivele la nivel de județ și perioada aferentă de realizare, analiza opțiunilor (Capitolul 5). De asemenea, strategia se bazează pe Analiza situației curente (Capitolul 2) și pe Previziuni (Capitolul 3).

Obiectivele naționale sunt exprimate în Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM). în acest document, MFE stabilește în mod particular următoarele ținte:

Furnizarea de servicii adecvate de apă și canalizare, la tarife acceptabile, pentru populația din aglomerări cuprinzând peste 2.000 locuitori.

Furnizarea de servicii adecvate de apă și canalizare în toate aglomerările urbane.

Furnizarea de servicii de alimentare cu apa in toate aglomerările urbane si rurale cu peste 50 locuitori.

îmbunătățirea gradului de purificare a cursurilor de apă.

îmbunătățirea managementului stațiilor de epurare a apelor uzate (SEAU) și a managementului nămolului.

A fost realizată identificarea măsurilor propuse și ierarhizarea proiectelor prioritare pentru atingerea obiectivelor-țintă naționale cu cele mai reduse costuri.

Determinarea aglomerărilor pentru serviciile de apă uzată în județul Bacău, proces care este descris și explicat în Capitolul 5, a fost realizată folosind următoarele criterii:

Conformare: aglomerări 2.000 - 10.000 P.E. dată conformare 2020,

aglomerări < 2.000 P.E. dată conformare 2037.

6.2 Strategia generală

Cele mai stringente probleme la nivelul alimentării cu apă la nivel de județ sunt:

Investigațiile din anul 2016 au demonstrat că în multe puțuri publice individuale calitatea este inadecvată, vezi Capitolul 2;

Pierderi mari de apă în structurile învechite existente, în special în orașe (pierderile se ridică la aproximativ 50 % din producție);

Structuri supradimensionate;

Calitate precară a construcțiilor (în special structuri construite înainte de anul 2000);

Nu sunt disponibile tabele complete de analize în conformitate cu Directiva Europeană 98/83 CE (Calitatea apei destinate consumului uman);

Existența unui număr redus de laboratoare acreditate pentru astfel de analize;

Cunoștințe precare privind situația hidrogeologică a surselor de apă existente și posibile;

Zone de protecție insuficiente;

întreținere precară;

Operare manuală;

Macro-suportabilitate (în special în zonele rurale);

Spargere conducte cu ocazia refacerii drumurilor;

Conducte din azbociment în multe tronsoane de rețea;

Lipsă sisteme de control debit

Calitatea apei subterane parțial inadecvată (soluri contaminate cu nutrienți)

Cele mai severe probleme la nivelul colectării - epurării apelor uzate la nivel de județ sunt:

Vizitele în teren au demonstrat că puține stații de epurare inspectate reușește să atingă cu adevărat standardele de deversare pentru efluenți în zone sensibile în conformitate cu Directiva CE 91/271/EEC.

Există stații de epurare, de regulă numai în municipii și orașe dar si in localitati rurale care insa sunt neconforme.

în cele mai multe cazuri, starea structurilor stațiilor de epurare este precară, cu excepția facilităților care au fost recent reabilitate sau sunt în curs de reabilitare.

Echipamentele mecanice și electrice din stațiile de epurare sunt preponderent foarte vechi și în stare precară.

Pe de o parte, cele mai multe stații de epurare, în special cele mici, operează sub capacitatea lor proiectată, cu efecte negative asupra randamentului acestor facilități.

Pe de altă parte, în special stațiile de epurare mari sunt supradimensionate.

Operarea și întreținerea stațiilor este inadecvată preponderent ca urmare a lipsei de cunoștințe și experiență a personalului. Aceasta duce la un randament scăzut al acestor facilități.

Niciuna dintre stațiile vechi nu dispune de un sistem SCADA pentru controlarea operării stației. Stațiile sunt operate preponderent manual.

Rețelele de canalizare vechi se află în stare precară. Situația duce la rate mari ale infiltrărilor, concentrații scăzute ale încărcărilor poluante și eficiențe de tratare scăzute ale stațiilor de epurare.

Nu este disponibilă o rețea de canalizare la nivelul întregii zone, nici măcar în municipii și orașe.

întrucât proiectul prezentat în acest Mașter Plan actualizat este un proiect de mediu, se acordă prioritate îmbunătățirii serviciilor de apă uzată. Astfel, s-a realizat o ierarhizare a aglomerărilor pentru apă uzată în conformitate cu obiectivele-țintă naționale și Directiva UE privind apele uzate.

Ierarhizarea proiectelor de apă potabilă urmărește ierarhizarea făcută pentru proiectele de apă uzată. Numai pentru comunele care nu sunt incluse în aglomerările pentru apă uzată ale acestui Mașter Plan actualizat se poate realiza o ierarhizare independentă.

în tabelul următor sunt prezentate costurile de investiție pentru aglomerări și fazele aferente în județul Bacău.

Toate costurile sunt exprimate în Euro, valori curente, fara TVA), raportate la anul 2016:

Tabel 6.2-1: Costuri de investiții per unitate administrativ teritorială - (UAT)

Nr.	Articol	Costuri totale	Etapa 2	Etapa 3	Etapa 4	Sursa de finanțare
Nr.	Articol	Costuri totale	2014-2020	2021 - 2025	2026-2030	FEDR	Altele
1	Bacau	27,689,395		0	0	26,599	1,090,000
1.1	Alimentarea cu apa	30,373,047	29,255,047	1,118,000	0	29,255,047	1,118,000
1.2	Apa uzata	5,432,110	3,980,400	1,451,710	0	3,980,400	1,451,710
1.3	SCADA	5,565,693	5,565,693	0	0	5,565,693	0
2	Moinesti	10,916,996	10,91	0	0		0
2.1	Alimentarea cu apa	6,179,682	6,179,682	0	0	6,179,682	0
2.2	Apa uzata	4,737,314	4,737,314	0	0	4,737,314	0
3	Onești	36,191,073	36,191,073	0	0	36,191,0	0
3.1	Alimentarea cu apa	14,860,733	14,860,733	0	0	14,860,733	0
3.2	Apa uzata	21,330,340	21,330,340	0	0	21,330,340	0
4	Buhusi	2,953,938	2,261,035	692,903	0	2,261,03	692,903
4.1	Alimentarea cu apa	2,621,338	1,928,435	692,903	0	1,928,435	692,903
4.2	Apa uzata	332,600	332,600	0	0	332,600	0
5	Comanesți	17,151,509	17,151,509	0	0	0	17,151,509
5.1	Alimentarea cu apa	4,800,338	4,800,338	0	0	0	4,800,338
5.2	Apa uzata	12,351,171	12,351,171	0	0	0	12,351,171
	Darmanesti	2,413,355	1,834,622	578,733	0	1,834,622	578,733
6.1	Alimentarea cu apa	1,045,751	1,045,751	0	0	1,045,751	0
6.2	Apa uzata	1,367,604	788,871	578,733	0	788,871	578,733
7	Stanic Moldova	8,074,557	8,074,557	0	0	0	8,074,557
7.1	Alimentarea cu apa	3,026,974	3,026,974	0	0	0	3,026,974
7.2	Apa uzata	5,047,583	5,047,583	0	0	0	5,047,583
8	Targu Ocna	6,676,800	6,676,800	0	0	2,229,044	4,447,756
8.1	Alimentarea cu apa	3,072,402	3,072,402	0	0	784,100	2,288,302
8.2	Apa uzata	3,604,398	3,604,398	0	0	1,444,944	2,159,454
9	Agas	9,356,395	9,356,395	0	0	0	9,356,395
9.1	Alimentarea cu apa	3,155,924	3,155,924	0	0	0	3,155,924
9.2	Apa uzata	6,200,471	6,200,471	0	0	0	6,200,471
10	Ardeoani	3,672,961	3,672,961	0	0	0	3,672,961
10.1	Alimentarea cu apa	356,900	356,900	0	0	0	356,900
10.2	Apa uzata	3,316,061	3,316,061	0	0	0	3,316,061
11	Asau	13,128,967	13,128,967	0	0	0	13,128,967
11.1	Alimentarea cu apa	4,158,256	4,158,256	0	0	0	4,158,256
11.2	Apa uzata	8,970,711	8,970,711	0	0	0	8,970,711
12	Balcani	14,025,129	7,994,139	6,030,990	0	7,994,139	6,030,990
12.1	Alimentarea cu apa	5,564,071	3,239,002	2,325,069	0	3,239,002	2,325,069
12.2	Apa uzata	8,461,058	4,755,137	3,705,921	0	4,755,137	3,705,921
13	Barsanesti	10,573,151	5,263,246	5,309,905	0	1,953,546
13.1	Alimentarea cu apa	3,866,104	1,953,546	1,912,558	0	1,953,546	1,912,558
13.2	Apa uzata	6,707,047	3,309,700	3,397,347	0	0	6,707,047
14	Beresti - Bistrița	396,781	90,419	306,362	0	0	396,781
14.1	Alimentarea cu apa	396,781	90,419	306,362	0	0	396,781

Nr.	Articol	Costuri totale	Etapa 2	Etapa 3	Etapa 4	Sursa de finanțare
Nr.	Articol	Costuri totale	2014-2020	2021-2025	2026-2030	FEDR	Altele
14.2	Apa uzata	0	0	0	0	0	0
15	Beresti - Tazlau		1,254,988	10,501,364	451,200	1,254 988
15.1	Alimentarea cu apa	4,765,979	1,254,988	3,510,991	0	1,254,988	3,510,991
15.2	Apa uzata	7,441,573	0	6,990,373	451,200	0	7,441,573
16	Berzunti					0
16.1	Alimentarea cu apa	2,480,100	1,853,494	0	626,606	0	2,480,100
16.2	Apa uzata	5,223,291	4,152,444	1,070,847	0	0	5,223,291
	Bla	i			0		2,289,888
17.1	Alimentarea cu apa	3,998,359	3,998,359	0	0	3,998,359	0
17.2	Apa uzata	6,201,837	6,006,552	195,285	0	3,911,950	2,289,888
18	Bogdanesti	7,343,056		0	0	0	7,343,056
18.1	Alimentarea cu apa	2,502,362	2,502,362	0	0	0	2,502,362
18.2	Apa uzata	4,840,694	4,840,694	0	0	0	4,840,694
19	Brustu roasa	5,370,198	5,370,198	0	0	0	5,370,198
19.1	Alimentarea cu apa	2,244,276	2,244,276	0	0	0	2,244,276
19.2	Apa uzata	3,125,922	3,125,922	0	0	0	3,125,922
20	Buciumi	6,732,087	6,732,087	0	0	0	6,732,087
20.1	Alimentarea cu apa	1,883,590	1,883,590	0	0	0	1,883,590
20.2	Apa uzata	4,848,497	4,848,497	0	0	0	4,848,497
	Buhoci	3,608,935		1,048,944	0	0	3,608,935
21.1	Alimentarea cu apa	734,358	734,358	0	0	0	734,358
21.2	Apa uzata	2,874,577	1,825,633	1,048,944	0	0	2,874,577
	Caiuti	7,527,117	0	7,527,117	0	0	7,527,117
22.1	Alimentarea cu apa	1,983,167	0	1,983,167	0	0	1,983,167
22.2	Apa uzata	5,543,951	0	5,543,951	0	0	5,543,951
23	Casin	8,111,105	7,391,300	719,805	0	6,905,300	1,205,805
23.1	Alimentarea cu apa	2,546,147	2,546,147	0	0	2,060,147	486,000
23.2	Apa uzata	5,564,958	4,845,153	719,805	0	4,845,153	719,805
	Cleja	6,894,616	6,401,116	493,500	0	6,401,116	493,500
24.1	Alimentarea cu apa	527,495	527,495	0	0	527,495	0
24.2	Apa uzata	6,367,121	5,873,621	493,500	0	5,873,621	493,500
	Colonesti	8,249,525	0	8,249,525	0	0	8,249,525
25.1	Alimentarea cu apa	2,773,145	0	2,773,145	0	0	2,773,145
25.2	Apa uzata	5,476,380	0	5,476,380	0	0	5,476,380
	Corbasca	6,669,882	3,378,436	3,291,446	0	0
26.1	Alimentarea cu apa	311,250	0	311,250	0	0	311,250
26.2	Apa uzata	6,358,632	3,378,436	2,980,196	0	0	6,358,632
	Cotofanesti	5,095,213	4,117,963	977,250	0	3,226,843
27.1	Alimentarea cu apa	486,950	0	486,950	0	0	486,950
27.2	Apa uzata	4,608,263	4,117,963	490,300	0	3,226,843	1,381,420

Nr.	Articol	Costuri totale	Etapa 2	Etapa 3	Etapa 4	Sursa de finanțare
Nr.	Articol	Costuri totale	2014 - 2020	2021-2025	2026-2030	FEDR	Altele
28	Damienesti	4,338,759	0	3,449,073	889,686	0	4,338,759
28.1	Alimentarea cu apa	1,475,073	0	1,475,073	0	0	1,475,073
28.2	Apa uzata	2,863,686	0	1,974,000	889,686	0	2,863,686
29	Dealu Morii	11,620,662	2,098,130	9,522,532	0	0	11,620,662
29.1	Alimentarea cu apa	3,919,979	2,098,130	1,821,849	0	0	3,919,979
29.2	Apa uzata	7,700,683	0	7,700,683	0	0	7,700,683
30	Dofteana	10,522,480	8,191,244	2,331,236	0	6,661,394	3,861,086
30.1	Alimentarea cu apa	2,567,992	851,492	1,716,500	0	851,492	1,716,500
30.2	Apa uzata	7,954,488	7,339,752	614,736	0	5,809,902	2,144,586
31	Faraoani	1,101,979	1,101,979	0	0	1,101,979	0
31.1	Alimentarea cu apa	152,554	152,554	0	0	152,554	0
31.2	Apa uzata	949,425	949,425	0	0	949,425	0
32	Filipeni	10,572,272	0	10,572,272	0	0	10,572,272
32.1	Alimentarea cu apa	4,107,839	0	4,107,839	0	0	4,107,839
32.2	Apa uzata	6,464,433	0	6,464,433	0	0	6,464,433
33	Filipesti	6,643,099	4,634,239	2,008,860	0	4,634,239	2,008,860
33.1	Alimentarea cu apa	1,280,125	1,280,125	0	0	1,280,125	0
33.2	Apa uzata	5,362,974	3,354,114	2,008,860	0	3,354,114	2,008,860
34	Gaiceana	2,875,122	2,875,122	0	0	0	2,875,122
34.1	Alimentarea cu apa	0	0	0	0	0	0
34.2	Apa uzata	2,875,122	2,875,122	0	0	0	2,875,122
35	Garleni	7,952,065	7,952,065	0	0	7,952,065	0
35.1	Alimentarea cu apa	2,747,212	2,747,212	0	0	2,747,212	0
35.2	Apa uzata	5,204,853	5,204,853	0	0	5,204,853	0
36	Ghimes Făget	6,289,458	5,366,300	923,158	0	0	6,289,458
36.1	Alimentarea cu apa	1,736,514	813,356	923,158	0	0	1,736,514
36.2	Apa uzata	4,552,944	4,552,944	0	0	0	4,552,944
37	Gioseni	2,888,640	2,888,640	0	0	2,888,640	0
37.1	Alimentarea cu apa	698,598	698,598	0	0	698,598	0
37.2	Apa uzata	2,190,042	2,190,042	0	0	2,190,042	0
38	Glavanesti	2,998,882	1,495,335	1,503,547	0	0	2,998,882
38.1	Alimentarea cu apa	1,495,335	1,495,335	0	0	0	1,495,335
38.2	Apa uzata	1,503,547	0	1,503,547	0	0	1,503,547
39	Gura Văii	7,276,155	7,276,155	0	0	2,590,936	4,685,219
39.1	Alimentarea cu apa	0	0	0	0	0	0
39.2	Apa uzata	7,276,155	7,276,155	0	0	2,590,936	4,685,219
40	Helegiu	7,069,997	7,069,997	0	0	0	7,069,997
40.1	Alimentarea cu apa	0	0	0	0	0	0
40.2	Apa uzata	7,069,997	7,069,997	0	0	0	7,069,997
41	Hemeius	7,870,422	7,870,422	0	0	7,870,422	0

Nr.	Articol	Costuri totale	Etapa 2	Etapa 3	Etapa 4	Sursa de finanțare
Nr.	Articol	Costuri totale	2014 - 2020	2021-2025	2026-2030	FEDR	Altele
41.1	Alimentarea cu apa	2,955,175	2,955,175	0	0	2,955,175	0
41.2	Apa uzata	4,915,247	4,915,247	0	0	4,915,247	0
42	Horgesti		8,219,028	1,886,800	0		10,105,828
42.1	Alimentarea cu apa	3,602,051	3,602,051	0	0	0	3,602,051
42.2	Apa uzata	6,503,777	4,616,977	1,886,800	0	0	6,503,777
43	Huruiesti	10,466,586		3,049,886		0	10,466,586
43.1	Alimentarea cu apa	4,037,631	987,745	3,049,886	0	0	4,037,631
43.2	Apa uzata	6,428,955	0	0	6,428,955	0	6,428,955
		4,094,014			0	0
44.1	Alimentarea cu apa	141,359	141,359	0	0	0	141,359
44.2	Apa uzata	3,952,655	0	3,952,655	0	0	3,952,655
	Izvora Berheciului	6,580,478	0	6,580,478	0	0	6,580,478
45.1	Alimentarea cu apa	2,132,455	0	2,132,455	0	0	2,132,455
45.2	Apa uzata	4,448,024	0	4,448,024	0	0	4,448,024
	Letea Veche	4,732,101	4,732,101	0	0	1,157,970	3,574,131
46.1	Alimentarea cu apa	250,743	250,743	0	0	0	250,743
46.2	Apa uzata	4,481,358	4,481,358	0	0	1,157,970	3,323,388
47	Lipova	6,459,566	5,863,180	302,774	293,613	0	6,459,566
47.1	Alimentarea cu apa	2,277,671	1,984,058	0	293,613	0	2,277,671
47.2	Apa uzata	4,181,896	3,879,122	302,774	0	0	4,181,896
	Livezi	6,565,500	479,701	6,085,799	0	479,701	6,085,799
48.1	Alimentarea cu apa	479,701	479,701	0	0	479,701	0
48.2	Apa uzata	6,085,799	0	6,085,799	0	0	6,085,799
49	Xxxxx-Xxxxxxxx	3,392,316	3,392,316	0	0	3,392,316	0
49.1	Alimentarea cu apa	0	0	0	0	0	0
49.2	Apa uzata	3,392,316	3,392,316	0	0	3,392,316	0
50	Magiresti	4,447375	4,447,375	0	0	4,447,375	0
50.1	Alimentarea cu apa	659,768	659,768	0	0	659,768	0
50.2	Apa uzata	3,787,607	3,787,607	0	0	3,787,607	0
51	Măgură	4,151,320	4,151,320	0	0	4,151,320	0
51.1	Alimentarea cu apa	1,710,754	1,710,754	0	0	1,710,754	0
51.2	Apa uzata	2,440,566	2,440,566	0	0	2,440,566	0
52	Manastirea Casin	4,521,441	4,003,773	517,669	0	2,712,526	1,808,916
52.1	Alimentarea cu apa	1,142,953	625,285	517,669	0	415,790	727,164
52.2	Apa uzata	3,378,488	3,378,488	0	0	2,296,736	1,081,752
53	Mărgineni	9,401,202	5,308,677	4,092,525	0	5,308,677	4,092,525
53.1	Alimentarea cu apa	314,196	314,196	0	0	314,196	0
53.2	Apa uzata	9,087,006	4,994,481	4,092,525	0	4,994,481	4,092,525
54	Motoseni	15,978,299	0	15,482,525	495,774	0	15,978,299
54.1	Alimentarea cu apa	6,784,908	0	6,289,134	495,774	0	6,784,908

Nr.	Articol	Costuri totale	Etapa 2	Etapa 3	Etapa 4	Sursa de finanțare
Nr.	Articol	Costuri totale	2014-2020	2021-2025	2026-2030	FEDR	Altele
54.2	Apa uzata	9,193,391	0	9,193,391	0	0	9,193,391
	Negri		0	4,835,326	0	0	4,835,326
55.1	Alimentarea cu apa	0	0	0	0	0	0
55.2	Apa uzata	4,835,326	0	4,835,326	0	0	4,835,326
	Nicolae Balcescu	6,694,718	6,694,718	0	0
56.1	Alimentarea cu apa	2,227,460	2,227,460	0	0	1,783,031	444,429
56.2	Apa uzata	4,467,258	4,467,258	0	0	4,467,258	0
	Odobesti			5,424,919	0	0	345
57.1	Alimentarea cu apa	3,764,426	3,764,426	0	0	0	3,764,426
57.2	Apa uzata	5,424,919	0	5,424,919	0	0	5,424,919
		14,423,938	10,580,524	3,843,414	0	0	14,423,938
58.1	Alimentarea cu apa	4,059,694	2,656,568	1,403,126	0	0	4,059,694
58.2	Apa uzata	10,364,244	7,923,956	2,440,288	0	0	10,364,244
59	Oncesti	10,403,730	0	9,338,885	1,064,845	0	10,403,730
59.1	Alimentarea cu apa	4,165,672	0	3,100,827	1,064,845	0	4,165,672
59.2	Apa uzata	6,238,058	0	6,238,058	0	0	6,238,058
60	Orbeni	4,418,856	4,418,856	0	0	4,418,856	0
60.1	Alimentarea cu apa	1,221,801	1,221,801	0	0	1,221,801	0
60.2	Apa uzata	3,197,055	3,197,055	0	0	3,197,055	0
	Palanca	4,749,937	4,749,937	0	0	0	4,749,937
61.1	Alimentarea cu apa	1,694,715	1,694,715	0	0	0	1,694,715
61.2	Apa uzata	3,055,222	3,055,222	0	0	0	3,055,222
	Pincesti	6,361,667	0	5,940,806	420,861	0	6,361,667
62.1	Alimentarea cu apa	649,302	0	649,302	0	0	649,302
62.2	Apa uzata	5,712,365	0	5,291,504	420,861	0	5,712,365
63	Parava	2,080,324	173,419	1,906,905	0	0	2,080,324
63.1	Alimentarea cu apa	173,419	173,419	0	0	0	173,419
63.2	Apa uzata	1,906,905	0	1,906,905	0	0	1,906,905
64	Pargaresti	7,022,252	6,442,766	579,486	0	0	252
64.1	Alimentarea cu apa	2,493,311	2,493,311	0	0	0	2,493,311
64.2	Apa uzata	4,528,941	3,949,455	579,486	0	0	4,528,941
65	Parincea	16,173,666	4,573,301	8,125,054	3,475,311	0	16,173,666
65.1	Alimentarea cu apa	6,226,150	4,573,301	1,652,849	0	0	6,226,150
65.2	Apa uzata	9,947,516	0	6,472,205	3,475,311	0	9,947,516
66	Pârjol	17,155,167	6,758,288	10,396,879	0	5,595,602	11,559,565
66.1	Alimentarea cu apa	5,514,734	1,963,098	3,551,636	0	1,963,098	3,551,636
66.2	Apa uzata	11,640,433	4,795,190	6,845,243	0	3,632,504	8,007,929
	Plopana	9,630,386	0	9,630,386	0	0	9,630,386
67.1	Alimentarea cu apa	3,500,773	0	3,500,773	0	0	3,500,773
67.2	Apa uzata	6,129,613	0	6,129,613	0	0	6,129,613

Nr.	Articol	Costuri totale	Etapa 2	Etapa 3	Etapa 4	Sursa de finanțare
Nr.	Articol	Costuri totale	2014 - 2020	2021 - 2025	2026-2030	FEDR	Altele
68	Podu Turcului	.4,414,396	54,M2	6,570,394	0	0
68.1	Alimentarea cu apa	5,657,891	5,657,891	0	0	0	5,657,891
68.2	Apa uzata	8,756,505	2,186,111	6,570,394	0	0	8,756,505
	Poduri		4,830,192	4,259,535	997,494
69.1	Alimentarea cu apa	1,743,904	580,410	166,000	997,494	580,410	1,163,494
69.2	Apa uzata	8,343,317	4,249,782	4,093,535	0	4,249,782	4,093,535
	Prăjești		1,009,495	451,833	0	0
70.1	Alimentarea cu apa	1,009,495	1,009,495	0	0	0	1,009,495
70.2	Apa uzata	451,833	0	451,833	0	0	451,833
	Racaciuni	11,897,711	8,420,746	3,476,966	0	7,419,646	4,478,066
71.1	Alimentarea cu apa	2,145,779	627,961	1,517,819	0	627,961	1,517,819
71.2	Apa uzata	9,751,932	7,792,785	1,959,147	0	6,791,685	2,960,247
72	Rachitoasa	18,375,409		12,993,885	0	0	18,375,409
72.1	Alimentarea cu apa	7,362,918	2,880,574	4,482,344	0	0	7,362,918
72.2	Apa uzata	11,012,491	2,500,950	8,511,541	0	0	11,012,491
	Racova	10,458,683	5,823,417	4,635,266	0	5,823,417	4,635,266
73.1	Alimentarea cu apa	3,977,009	2,157,465	1,819,544	0	2,157,465	1,819,544
73.2	Apa uzata	6,481,674	3,665,952	2,815,722	0	3,665,952	2,815,722
74	Roșiori	7,972,529	2,879,249	5,093,280	0	0	7,972,529
74.1	Alimentarea cu apa	2,879,249	2,879,249	0	0	0	2,879,249
74.2	Apa uzata	5,093,280	0	5,093,280	0	0	5,093,280
	Sanduleni	6,131,510	0	6,131,510	0	0	6,131,510
75.1	Alimentarea cu apa	0	0	0	0	0	0
75.2	Apa uzata	6,131,510	0	6,131,510	0	0	6,131,510
76	Sara ta	1,399,706	756,564	643,142	0	756,564
76.1	Alimentarea cu apa	756,564	756,564	0	0	756,564	0
76.2	Apa uzata	643,142	0	643,142	0	0	643,142
77	Sascut	13,864,267	9,725,634	4,138,633	0	0	13,864,267
77.1	Alimentarea cu apa	4,738,301	3,659,301	1,079,000	0	0	4,738,301
77.2	Apa uzata	9,125,966	6,066,333	3,059,633	0	0	9,125,966
78	Saucesti	3,816,487	803,034	3,013,453	0	803,034	3,013,453
78.1	Alimentarea cu apa	1,321,731	747,000	574,731	0	747,000	574,731
78.2	Apa uzata	2,494,756	56,034	2,438,722	0	56,034	2,438,722
79	Scorteni	7,924,325	3,156,906	4,767,419	0	0	7,924,325
79.1	Alimentarea cu apa	3,683,956	3,156,906	527,050	0	0	3,683,956
79.2	Apa uzata	4,240,369	0	4,240,369	0	0	4,240,369
80	Secuieni	6,096,294	1,885,972	4,210,322	0	1,885,972	4,210,322
80.1	Alimentarea cu apa	3,583,278	1,885,972	1,697,306	0	1,885,972	1,697,306
80.2	Apa uzata	2,513,016	0	2,513,016	0	0	2,513,016
81	Solont	8,108,116	6,510,658	1,597,458		0	8,108,116

Nr.	Articol	Costuri totale	Etapa!	Etapa 3	Etapa 4	Sursa de finanțare
Nr.	Articol	Costuri totale	2014 - 2020	2021 - 2025	2026-2030	FEDR	Altele
81.1	Alimentarea cu apa	3,212,325	3,212,325	0	0	0	3,212,325
81.2	Apa uzata	4,895,791	3,298,333	1,597,458	0	0	4,895,791
82	Stanisesti	11,676,278	0	9,464,460	2,211,818	0	11,676,2^J
82.1	Alimentarea cu apa	5,603,723	0	3,391,905	2,211,818	0	5,603,723
82.2	Apa uzata	6,072,555	0	6,072,555	0	0	6,072,555
83	Ștefan cel Mare	8,121,174	5,299,155	2,822,019	0	5,299,155	2,822,00'
83.1	Alimentarea cu apa	249,000	0	249,000	0	0	249,000
83.2	Apa uzata	7,872,174	5,299,155	2,573,019	0	5,299,155	2,573,019
84	Stnigari	12,413,905	4,936,865	7,477,040	0	0	12,413,9*11
84.1	Alimentarea cu apa	4,936,865	4,936,865	0	0	0	4,936,865
84.2	Apa uzata	7,477,040	0	7,477,040	0	0	7,477,040
85	Tamasi	2,736,104	2,736,104	0	0	1,749,104	987,000
85.1	Alimentarea cu apa	221,942	221,942	0	0	221,942	0
85.2	Apa uzata	2,514,162	2,514,162	0	0	1,527,162	987,000
86	Targu Trotus	7,137,731	7,137,731	0	0	2,985,009	4,152,722
86.1	Alimentarea cu apa	2,792,537	2,792,537	0	0	327,537	2,465,000
86.2	Apa uzata	4,345,194	4,345,194	0	0	2,657,472	1,687,722
87	Tatarasti	9,283,641	1,619,261	7,664,380	0	0	9,283,641
87.1	Alimentarea cu apa	1,619,261	1,619,261	0	0	0	1,619,261
87.2	Apa uzata	7,664,380	.0	7,664,380	0	0	7,664,380
88	Traian	4,743,938	980,032	3,763,906	0	980,032	3,763,906
88.1	Alimentarea cu apa	1,823,429	980,032	843,397	0	980,032	843,397
88.2	Apa uzata	2,920,509	0	2,920,509	0	0	2,920,509
89	Ungureni	8,358,825	0	8,358,825	0	0	8,358,825
89.1	Alimentarea cu apa	574,731	0	574,731	0	0	574,731
89.2	Apa uzata	7,784,094	0	7,784,094	0	0	7,784,094
90	Urechesti	6,786,709	0	5,627,737	1,158,972	0	6,786,709
90.1	Alimentarea cu apa	166,000	0	166,000	0	0	166,000
90.2	Apa uzata	6,620,709	0	5,461,737	1,158,972	0	6,620,709
91	Valea Seaca	3,156,233	3,156,233	0	0	3,156,233	0
91.1	Alimentarea cu apa	0	0	0	0	0	0
91.2	Apa uzata	3,156,233	3,156,233	0	0	3,156,233	0
92	Vultureni	7,524,309	0	3,650,060	3,874,249	0	7,524,309
92.1	Alimentarea cu apa	3,650,060	0	3,650,060	0	0	3,650,060
92.2	Apa uzata	7,524,309	0	3,650,060	3,874,249	0	7,524,309
93	Zemes	6,780,290	3,488,795	3,291,495	0	2,518,151	4,262,139
93.1	Alimentarea cu apa	2,477,652	1,239,470	1,238,183	0	1,239,470	1,238,183
93.2	Apa uzata	4,302,638	2,249,325	2,053,313	0	1,278,681	3,023,957
			zy,3 jo,djo	0 I 26,109389 1 3,249,069
94.1 Alimentarea cu apa		29,358,658	29,358,658	0	0	26,109,589 \| 3,249,069

Nr.	Articol	Costuri totale	Etapa 2	Etapa 3	Etapa 4	Sursa de finanțare
Nr.	Articol	Costuri totale	2014-2020	2021 - 2025	2026-2030	FEDR	Altele
94.2	Apa uzata	0	0	0	0	0	0
TOTAL		806,756,434	488,416,506	295,950,546	22,389,383	263,810,553	542,945,881

Ca urmarea a investițiilor propuse în tabelul de mai sus, majorarea gradului de deservire a sistemelor de alimentare cu apă va creste de la 73% la 88%, prin intermediul lucrărilor propuse prin prezenta strategie. La nivelul județului Bacău, gradul de racordare la sistemele de canalizar e va creste de la 57% la 83%.

Lucrările pentru această fază de proiectare sunt de 263,81 milioane Euro (valori curente).

A fost realizată o ierarhizare independentă a alimentării cu apă a zonelor de alimentare și comunelor, folosind următoarele criterii:

1. Conformare: zonele sau comunele cu probleme de conformare cunoscute au fost ierarhizate superior decât altele
2. Numărul de persoane ce pot fi conectate: acest al doilea criteriu numeric (prezentat în procente din totalul locuitorilor) a fost folosit pentru a determina secvențialitatea zonelor / comunelor de același tip (Criteriul 1).

Figura următoare prezintă nivelul poluării cu nitrați cu bare roșii și comunele în care se depășesc valorile admise cu coduri de culoare (albastru < 50 mg/1, orange >= 50 mg/1). Se poate vedea că există probleme de conformare la alimentarea cu apă în multe comune.

Figura 6.2-1: Nivelurile pentru nitrați în puțurile publice

Ierarhizarea zonelor de alimentare eu apă este prezentată în următoarele tabele.

Tabel 6.2-2: Ierarhizarea zonelor de alimentare cu apă - în funcție de numărul de locuitori nou

deserviti de sistemul de alimentare cu apă

Nr Crt	Sistem de alimentare cu apă	Număr locuitori -extindere rețele de distribuție	Cost de investiție specific (Euro/locuitor)
1	Bacău	14.327	66
2	Racova-Garleni	8.005	603
3	Balcani	7.123	379
4	Blăgești	6.377	618
5	Comănești - Asau	5.848	1.387
6	Paijol	5.486	1.088
7	Berești Tazlău	5.304	774
8	Răchitoasa	5.044	1.269
9	Corbasca	4.879	140
10	Berzunți	4.592	553
11	Horgești	4.551	670
12	Stanisești	4.482	1.810
13	Pincești	3.891	186
14	Poduri	3.805	648
15	Parincea	3.563	1.807
16	Sascut	3.490	582
17	Motoseni	3.480	1.935
18	Glăvănești	3.298	1.058
19	Plopana	3.038	1.186
20	Măgură	2.885	726
21	Lipova	2.870	878
22	Magiresti	2.756	308
23	Dealu Morii	2.720	1.233
24	Scorțeni	2.657	1.142
25	Oituz	2.591	1.085
26	Huruiești	2.560	801
27	Bogdanești	2.532	745
28	Mărgineni	2.522	693
29	Strugari	2.489	3.258
30	Odobești	2.380	990
31	Filipeni	2.270	1.265
32	Colonești	2.091	966
33	Roșiori	2.082	1 742
34	Vultureni	2.056	1.870
35	Cleja	2.014	298
36	Tătărăști	1.858	1.457
37	Prăjești	1.856	785

38	Ghimes Făget	1.746	1.370
39	Damienești	1.703	1.378
40	Filipești	1.637	1.247
41	Barsanești	1.613	916
42	Izvorul Berheciului	1.526	1.395
43	Dofteana	1.477	428
44	Secuieni	1.415	729
45	Hemeiuș	1.342	880
46	Ștefan cel Mare	1.333	775
47	Zemeș	1.288	891
48	Helegiu	1.195	755
49	Gioseni -Tamași	1.115	843
50	Sarata	1.092	861
51	Mănăstirea Cașin	1.055	392
52	Xxxxx Xxxxxxxx	983	587
53	Căiuți	952	712
54	Dărmănești	868	858
55	Săucești	817	951
56	Valea Seacă	768	612
57	Orbeni	747	566
58	Răcăciuni	729	505
59	Livezi	544	724
60	Sănduleni	526	536
61	Casin	516	888
62	Podu Turcului	481	586
63	Targu Trotus	454	686
64	Fărăoani	429	475
65	Berești Bistrița	202	1.741

Tabel 6.2-3: Ierarhizarea zonelor de alimentare cu apă - în funcție de investiția specifică (Euro/locuitor)

Nr Crt	Sistem de alimentare cu apă	Număr locuitori - extindere rețele de distribuție	Cost de investiție specific (Euro/locuitor)
1	Bacău	14.327	66
2	Corbasca	4.879	140
3	Pincești	3.891	186
4	Cleja	2.014	298
5	Magiresti	2.756	308
6	Balcani	7.123	379
7	Mănăstirea Cașin	1.055	392

Nr Crt	Sistem de alimentare cu apă	Număr locuitori - extindere rețele de distribuție	Cost de investiție specific (Euro/locuitor)
8	Dofteana	1.477	428
9	Fărăoani	429	475
10	Răcăciuni	729	505
11	Sănduleni	526	536
12	Berzunți	4.592	553
13	Orbeni	747	566
14	Sascut	3.490	582
15	Podu Turcului	481	586
16	Xxxxx Xxxxxxxx	983	587
17	Racova-Garleni	8.005	603
18	Valea Seacă	768	612
19	Blăgești	6.377	618
20	Poduri	3.805	648
21	Horgești	4.551	670
22	Targu Trotus	454	686
23	Mărgineni	2.522	693
24	Căiuți	952	712
25	Livezi	544	724
26	Măgură	2.885	726
27	Secuieni	1.415	729
28	Bogdanești	2.532	745
29	Helegiu	1.195	755
30	Berești Tazlău	5.304	774
31	Ștefan cel Mare	1.333	775
32	Prăjești	1.856	785
33	Huruiești	2.560	801
34	Gioseni -Tamași	1.115	843
35	Dărmănești	868	858
36	Sarata	1.092	861
37	Lipova	2.870	878
38	Hemeiuș	1.342	880
39	Casin	516	888
40	Zemeș	1.288	891
41	Barsanești	1.613	916
42	Săucești	817	951
43	Colonești	2.091	966
44	Odobești	2.380	990

Nr Crt	Sistem de alimentare cu apă	Număr locuitori - extindere rețele de distribuție	Cost de investiție specific (Euro/locuitor)
45	Glăvănești	3.298	1.058
46	Oituz	2.591	1.085
47	Paijol	5.486	1.088
48	Scorțeni	2.657	1.142
49	Plopana	3.038	1.186
50	Dealu Morii	2.720	1.233
51	Filipești	1.637	1.247
52	Filipeni	2.270	1.265
53	Răchitoasa	5.044	1.269
54	Ghimes Făget	1.746	1.370
55	Damienești	1.703	1.378
56	Comănești - Asau	5.848	1.387
57	Izvorul Berheciului	1.526	1.395
58	Tătărăști	1.858	1.457
59	Berești Bistrița	202	1.741
60	Roșiori	2.082	1.742
61	Parincea	3.563	1.807
62	Stanisești	4.482	1.810
63	Vultureni	2.056	1.870
64	Motoseni	3.480	1.935
65	Strugari	2.489	3.258

Prin combinarea rezultatelor ierarhizării pentru apă și canalizare, se poate realiza o selectare transparentă de proiecte integrate.

Tabelul următor face o prezentare generală a strategiei generale recomandate:

An	Măsură
2008 - 2009	Constituirea operatorilor regionali
2008-permanente	Continuarea de măsuri pentru monitorizarea și menținerea calității surselor de apă centralizate: analize de apă, monitorizarea cantităților și nivelurilor apelor subterane, implementarea de zone de protecție sanitară suficiente bazate pe investigații hidrogeologice
2008 -2014	Reabilitare facilități de alimentare cu apă și rețele învechite (inclusiv conducte din azbociment) în componentele din Faza 1 ale aglomerărilor de apă uzată (=8 centre urbane și împrejurimi, proiecte prioritare integrate) și creșterea ratei lor de conectare, reducere pierderi de apă
2010	Realizarea sau extindere alimentare cu apă la cât mai multe comune rurale care se confruntă cu nivelurilor cunoscute ale oxidării peste limitele admise (niveluri

An	Măsură
	prevăzute de Tratatul de aderăre!)
2010-2014	Realizare sau extindere alimentare cu apă la cât mai multe comune rurale care se confruntă cu nivelurilor cunoscute ale nitraților peste limitele admise (niveluri prevăzute de tratatul de aderăre!)
2010-2012	Reabilitare sistem de canalizare în aglomerări cu peste 10.000 locuitori pentru a reduce infiltrările
2010-2014	în cazul atingerii criteriului POS de 70% în 2015: creștere rată de conectare la sistemele de apă pentru aglomerările de apă uzată, necesare pentru atingerea ratei de conectare de 70 %.
2010-2014	Extindere sisteme de canalizare în aglomerări cu peste 10.000 locuitori
2010-2014	Construire stații de epurare pentru aglomerări cu peste 10.000 locuitori
2014-2020	Construire stații de epurare pentru aglomerări între 2.000 și 10.000 locuitori
2014 - 2037	Realizare conectare la sisteme de alimentare cu apă pentru toate comunele
2016 - 2028	Continuare proces de reducere a pierderilor la 25 % prin continuarea lucrărilor de reabilitare și prin introducere de Sisteme Active de Control al Pierderilor
2018-2037	Realizare facilități de apă uzată pentru aglomerări cu mai puțin de 2.000 locuitori.

Table 6.2-3: Strategie generală

6.3 Strategia detaliată

6.3.1 Zone de alimentare cu apă

Următoarele capitole descriu măsurile preconizate pentru atingerea completă a alimentării cu apă. Detalii pentru toate cele 93 de comune sunt prezentate în tabelul privind costul de investiție în Anexa7.3.3 și în hărțile atașate din Anexele E.

Bacăul dispune de sisteme extinse de transport a apei potabile, operate de către S.C. COMPANIA REGIONALA DE APĂ BACĂU S.A.

Mai nou, incepand din anul 2017, in județ a pătruns si operatorul regional SC RAJA CONSTANTA SA avand in aria sa de operare sistemul de alimentare cu apa a municipiului Onești.

6.3.1.1 Sistemul de alimentare cu apă Bacău

Acest sistem de alimentare cu apă cuprinde localitățile conform următorului tabel:

Tabel 6.3-1- Componentele sistemului de alimentare Bacău

Nr Crt	UAT	Localitate
1	Bacău	Bacău
2	Letea Veche	Letea Veche
3		Hoit
4		Radomirești
5		Ruși Ciutea
6		Siretu
7	Mărgineni	Mărgineni
8		Barați
9		Pădureni
10		Trebeș
11		Valea Budului
12		Luncani
13		Podiș
14		Poiana
15	Hemeiuș	Fântânele

Sistemul cuprinde orașul Bacău și 3 comune. Majoritatea localităților dispun de un sistem existent de alimentare cu apă, alimentat de către sistemul din Bacău (apa brută este transportată de la Lacul Uzului și tratată în cadrul stației de tratare de la Barați și surse de apă subterană). Rata de conectare la nivelul întregului sistem de alimentare cu apă este de aproximativ 90% din totalul populației. Principala problemă a Bacăului este asigurarea securității și îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apă prin lucrări de reabilitare și modernizare.

în consecință, investiția principală ar trebui alocată pentru reabilitarea sistemului existent, adoptând măsurile necesare imediate (măsuri necesare pentru a menține în operare instalațiile până la încheierea duratei lor normate de funcționare) și demararea unui program pe termen lung de înlocuire și modernizare (înlocuirea progresivă a părților vechi din rețea și a facilităților care au ajuns la finalul duratei lor normate de funcționare, protecția surselor de apă, sistemul SCADA). O altă parte a investiției ar trebui să acopere extinderea rețelei existente pentru conectarea aproape a întregii populații la sistemul public de alimentare cu apă.

Măsuri imediate și lucrări de extindere au fost prevăzute pentru Faza 2 (până în 2020).

Pentru orașul Bacău se propun următoarele lucrări:

Reabilitarea conductei de aducțiune Stejaru-Bacau, L = 21,8 km;

Reabilitarea unei stații de clorinare;

Construirea stațiilor de demanganizare a apei la stațiile de pompare Gheraiesti si Mărgineni;

Reabilitarea tronsoanelor vechi ale rețelei de distribuție, L = 56,32 km;

Extinderea rețelei de distribuție L = 23,3 km.

în cadrul comunei Mărgineni se propune extinderea rețelei de distribuție din satele Mărgineni, Luncani si Trebeș (cu aproximativ 3,54 km) și reabilitarea stației de clorinare de la Luncani.

Pentru comuna Hemeius (satele Hemeius, Lilieci) sunt propuse următoarele lucrări:

Conducta aducțiune de la SP Mărgineni la GA2 Hemeius, L = 3 km;

Grup de pompare la SP Mărgineni pentru vehicularea apei prin conducta de aducțiune;

Gospodărie de apa (GA2) Hemeius care va include rezervor cu V = 2x500 mc, statie de clorinare, statie de pompare a apei la consumatori;

Rețea de distribuție apa in satele Hemeius si Lilieci, L = 30 km;

Statii de hidrofor pe retelelede distribuție (2 buc).

In cel de-al treilea sat al comunei Hemeius (satul Fântânele), se propune realizarea unei stații de clorinare în vederea asigurării concentrației de clor remanent din apa potabilă.

6.3.1.2 Sistem de alimentare Dărmănești

Localitățile ce fac parte din acest sistem sunt prezentate în următorul tabel:

Tabel 6.3-2: Componentele sistemului de			alimentare Dărmănești
	Nr Crt	UAT	Localitate
	1	Dărmănești	Dărmănești
	2		Pagubeni
	3		Sălătruc
	4	Moinești	Moinești

Nr Crt	UAT	Localitate
5	UAT	Găzărie
6	Onești	Onești
7		Borzești
8		Slobozia
9	Buciumi	Buciumi
10	Buciumi	Răcăuți
11	Cașin	Cașin
12	Cașin	Curita
13	Dofteana	Dofteana
14		Cucuieți
15		Hăghiac
16		Seaca
17		Ștefan Vodă,
18		Bogata
19		Larga
20	Poduri	Poduri
21		Bucsești
22		Cernu
23		Probozești
24		Valea Sosii
25		Cornet
26		Negreni
27	Pârgărești	Pârgărești
28		Pârâu Boghii
29		Bahna
30		Nicorești
31		Satu Nou
32	Târgu Ocna	Târgu Ocna
33		Poieni
34		Vâlcele
35	Târgu Trotuș	Târgu Trotuș
36		Tuta
37		Viișoara
38	Ardeoani	Ardeoani
39	Ardeoani	Leontinești
40	Măgirești	Măgirești
41		Prăjești
42		Sesuri
43		Stanești
44		Valea Arinilor
45	Solonț	Solonț
46		Sărata
47		Cucuieți

NrCrt	UAT	Localitate
48	Bogdanesti	Bogdanesti
49	Bogdanesti	Filipesti
50	Gura Văii	Gura Văii

Totodată, si orașul Comanesti beneficiază de un racord la conducta de aductiune Dannanesti -Ardeoani, racord care este utilizat doar in caz de necesitate.

Stația de tratare Cărăboaia ce deservește întregul sistem este în curs de reabilitare. Aceste lucrări au fost propuse prin proiectul POS Mediu 2007-2013, fiind in acest moment in faza de recepție.

Pentru orașul Dărmănești, in etapa 2014-2020 sunt propuse următoarele lucrări:

Reabilitarea rețelei de distribuție privind controlul și monitorizarea presiunii;

Realizarea rețelei de distribuție Darmanesti, L = 1,28 km;

Realizarea rețelei de distribuție Sălătruc, L = 5,8 km;

Realizarea stației de pompare Sălătruc-Rachita;

Reabilitare statii de pompare existente (2 buc);

Rezervor de inmagazinare V = 750m³.

In municipiul Moinești se propun următoarele lucrări:

Reabilitare bazine Parc Pini, V = 2x2.500 mc si 2x2.000 mc;

Reabilitare bazine Micleasca, V = 2x300 mc;

Reabilitare bazine Cristea, V = 2x100 mc;

Construire rezervor nou Micleasca, V = 900 mc;

Reabilitare conducta adutiune Parc Pini, L = 2,94 km;

Reabilitare conducta de adcutiune Mocleasca, L = 1,57 km;

Reabilitare aductiune Parc Cristea, L = 1,38 km;

Extindere rețea de distribuție, L = 21,09 km;

Reabilitare rețea de distribuție, L = 29,1 km;

Statii de pompare (booster), 9 buc.

Justificarea reabilitării rețelelor este prezentată în Anexa 7.4.

în orașul Onești sunt necesare realizarea lucrărilor de reabiltare a sistemului de alimentare cu apă. Acesta se prezintă în stare precară și necesită lucrări de reparații imediate. Totodată, sunt necesare lucrări de extindere a rețelei de distribuție și de reabilitare a rezervoarelor de înmagazinare.

Finanțarea acestor lucrări se va realiza din POIM 2014-2020 (aplicație de Finanțare RAJA Constanta).

Sursa de apa noua -estimata 1401/s;

Statie de tratare noua -estimata 140 1/s;

Sisteme locale de ridicare a presiunii (31 buc.);

Reabilitare rețea de distribuție, L = 14,62 km;

Extindere rețea de distribuție, L = 4,80 km;

Sectorizare rețea de distributi in zone de presiun si control al pierderilor, L = 110 km;

Reabilitarea rezervoarelor Cuciur V = 4 x 1,000 mc;

Reabilitare rezervoare 3 x 10000 mc.

Toate investițiile vor fi prevăzute cu automatizări SCAD A.

în orașul Târgu Ocna se propun lucrări de extindere a rețelei de distribuție (L = 5,1 km) precum si lucrări de reabilitare a rețelelor de apa (L = 25 km).

în comuna Buciumi un singur sat dețin sistem de alimentare cu apă. Lucrările propuse pentru etapa 2014-2020 (finanțate din alte surse) sunt de realizare a unei instalații de dezinfecție, de extindere a rețelei de distribuție cu aproximativ 16,5 km (pentru deservirea întregii comune), realizarea unei conducte de aducțiune și a rezervoarelor de înmagazinare (V = 200 mc).

In comuna Targu Trotus, sunt prevăzute lucrări de extindere a rețelei de distribuție a apei de cca. 5,45 km.

Satul Cașin din comuna Cașin deține rețea de ditribuție, iar pentru etapa 2014-2020 sunt propuse următoarele lucrări:

Realizarea stației de clorinare;

Reabilitare aducțiune Onești - Casin, L = 4 km;

Extinderea rețelei de distribuție în satul Cașin L = 8,15 km;

Realizarea rețelei de distribuție in satul Curita L = 6,12 km;

Realizarea stației de pompare Cașin - Curița și a conductei de aducțiune L = 0,4 km;

Realizarea rezervorului de înmagazinare V = 500 mc.

Satele din cadrul comunei Dofteana dețin rețele de distribuție, dar nu sunt deservite în totalitate. Lucrările propuse a se realiza în etapa 2014-2020, sunt după cum urmeaza:

Extindere rețea de distribuție apa in satul Haghiac, L = 5,74 km;

Extindere rețea de distribuție apa in satul Dofteana, L = 3,66 km;

în etapa 2021 -2025 se va extinde rețeaua de alimentare cu apă potabilă în satele Larga și Bogata, L = 5,3 km.

în comuna Poduri pentru asigurarea unui grad de deservire cât mai mare sunt propuse următoarele lucrări ce urmează a se realiza în etapa 2 (2014-2020):

Reabilitare si extindere statie de clorinare Poduri;

Rezervor inmagazinare Poduri, V = 400 mc;

Statii de pompare (2 buc);

Reabilitare rețea de sitributie apa in Poduri, Probozești, Bucsesti, Valea Sosii, Cernu, L = 5,2 km;

Extindere rețea de distribuție apa in Cernu si Valea Sosii, L = 10,01 km.

Realizarea rețelei de distribuție în satele Cornet și Negreni este propusa în etapa 3 (2021-2025).

Din cadrul comunei Pârgărești, doar satele Pârgărești și Pârâul Boghii deține rețele de alimentare cu apă. Pentru această comună simt propuse lucrări de reabilitare/extindere a rețelei de distribuție, inclusiv de realizare a stației de clorinare și a rezervorului de înmagazinare ce vor fi finanțate din alte surse, în etapa 2014-2020 după cum urmeaza:

Statie clorinare Pargaresti;

Statie de clorinare Nicoresti;

Statii de pompare (2 buc);

Extindere capacitate de inmagazinare in Pargaresti (pentru satele Pargaresti, Xxxxx Xxxxxx si Satu Nou), V = 500 mc;

Rezervor nou in Nicoresti (pentru satele Nicoresti si Bahna), V = 300 mc;

Reabilitare aductiune Magistrala - Pargaresti, L = 0,5 km;

Aductiune noua Pargaresti - Nicoresti, L = 1,5 km;

Reabilitare si extindere statie de pompare;

Reabilitare rețea de distribuție apa Pargaresti si Xxxxx Xxxxxx, L = 7,5 km;

Extindere rețea de distribuție apa Pargaresti si Xxxxx Xxxxxx, L = 2 km;

Rețea de distribuție apa in Bahna, L = 3,5 km;

Rețea de distribuție apa in Nicoresti, L = 3,8 km;

Rețea de distribuție apa in Satu Nou, L = 6 km.

în comuna Ardeoani sunt necesare lucrări de extindere a rețelei de distribuție cu aproximativ 4,3 km, cumulat in ambele sate (Ardeoani si Leontinesti). Lucrările vor fi finanțate din alte surse.

Toate satele comunei Măgirești dețin rețea de distribuție, însă gradul de deservire nu este acoperitor. Prin urmare, pentru etapa 2 (2014-2020) sunt propuse următoarele lucrări:

Reabilitare statii de pompare existente (2 buc);

Extindere rețea de distribuție apa in Valea Arinilor, L = 1,96 km;

Extindere rețea de distribuție apa in Prăjești, L = 2,55 km;

Extindere rețea de distribuite apa in Magiresti, L = 1,52 km;

Ectindere rețea de distribuție apa in Stanesti, L = 0,75 km;

Extindere rețea de distribuție apa in Sesuri, L = 0,76 km.

Satele comunei Solonț nu dețin sisteme de alimentare cu apă. în etapa 2 (2014-2020) se propun lucrări de realizare a rețelei de distribuție în satele Solonț și Sărata, iar în etapa 3 (2021-2026) se va realiza rețeaua de distribuție pentru satul Cucuieți. Alimentarea cu apa potabila a acestui sistem se va realiza prin intermediul unei conducte intre UAT Ardeoani (in dreptul satului Leontinesti) si UAT Solonț, L = 5,4 km.

Pentru comuna Bogdanesti compusa din satele Bogdanesti si Filipesti, sunt prevăzute in etapa 2 (2014-2020), lucrări de conectare la rețeaua de apa a municipiului Onești si realizarea unei rețele de distribuție de cea. 12 km. Pentru etapa 3 (2021-2025) sunt prevăzute lucrări de extindere a acestui sistem, cu o lungime totala de cca. 15 km.

63.1.3 Sistem de alimentare Buhuși

în prezent, acest sistem de alimentare deservește doar orașul Buhuși.

în etapa 2 (2014-2020), sunt propuse următoarele lucrări:

Reabilitare aductiune sursa - rezervor V = 1.000 mc, L = 4,3 km;

Reabilitare aductiune apa rezervor V = 1.000 mc - rezervor V = 1.500 mc, L = 1,3 km;

Extindere rețea distribuție apa, L = 1,14 km;

Reabilitare rețea distribute apa, L = 4,5 km;

Reabilitare statie de tratare a apei.

Alimentarea cu apă a satelor Marginea și Runcu se va realiza în etapa 3 (2021-2025) și presupune ruinătoarele lucrări:

Realizarea conductelor de aducțiune L = 3,9 km;

Realizarea stațiilor de pompare (2 buc);

Realizarea rețelei de distribuție L = 2,8 ktn.

6.3.1.4 Sistem de alimentare Comănești - Asău

In prezent, sursa de apă brută pentru acest sistem este reprezentată de râul Ciobănuș.

Sistemul cuprinde facilități de tratare, înmagazinate și pompare a apei către consumatori. Deficiențele sistemului sunt cauzate de vechimea echipamentelor, avarii producându-se foarte des.

Lucrările pentru acest sistem de alimentare vor fi finanțate din alte surse.

Pentru orașul Comănești sunt prevăzute următoarele investitii:

Reabilitarea captării;

Reabiltarea stației de tratare;

Reabilitare conducta de transport, statia de tratare - rezervoare, L = 10 km;

Extinderea rețelei de distribuție în satul Podei, L = 3 km;

Reabilitarea rezervoarelor de înmagazinare V = 2x300 mc 2x1.500 mc.

Pentru comuna Asău sunt prevăzute lucrări pentru etapa 2 (2014-2020):

Realizara condutei de aducțiuni Asău - Apa Asău, L = 0,7 km;

Extinderea rețelei de distribuție apa în satele Asau, Xxxxx Xxxx, Ciobanus si Straja, L = 36 km;

Realizarea stației de pompare (1 buc);

Rețea de distribuție apa in satele Apa Asau si Păltiniș, L = 12,8 km.

6.3.1.5 Sistem de alimentare cu apă Slănic Moldova

Orașul Slănic Moldova cuprinde localitățile Cireșoaia, Cerdac și Slănic Moldova. Acestea sunt alimentate de ape de suprafață și o sursă de apă subterană.

Pentru etapa 2,2014-2020, investițiile vor fi alocate pentru:

Extindere sursa de apa (2 foraje);

Reabilitare static de tratare (inclusiv clorinare);

Reabilitare rezervoare (4 buc);

Reabilitatea conductei de transport (rezervoare - sat Cireșoaia), L = 12 km;

Reabilitare rețea de distribuție apa, L = 9 km;

Extindere rețea distribuție apa in Cerdac si Ciresoaia, L = 4 km;

Statii de pompare (booster) in Cerdac si Ciresoaia (2 buc).

6.3.1.6 Sistem de alimentrare Balcani

Sistemul de alimentare Balcani (include satele Balcani și Frumoasa) nu funcționează.

Apa este captată prin intermediul puțurilor forate, care în prezent sunt abandonate.

în incinta gospodăriei de apă este amplasat un rezervor de 200m³ care prezintă fisuri.

Lungimea totală a conductelor aferente rețelei de distribuție este de 11 km (PEHD, De 1 lOmm), dar în prezent sistemul nu este funcțional.

Pentru aceasta comuna lucrările se vor desfășura în etapele 2 (2014-2020) si 3 (2021-2025) și vor cuprinde:

Reabiltare si extindere front de captare;

Realizarea stației de clorinare;

Gospodăria de apa Balcani;

Rezervor inmagazinare apa Balcani, V = 2x500 mc;

Statie de pompare apa in Frumoasa (booster);

Rețea de distribuție in Balcani, L = 12,34 km;

Rețea de distribuție in Frumoasa, 17,47 km;

Aductiune apa Balcani - Schitu Frumoasa, L = 4,65 km;

Rețea de distribuție apa in Schitu Frumoasa, L = 10,5 km;

Aductiune apa Balcani - Ludasi, L = 2,8 km;

Rețea de distribuție apa in Ludasi, L = 7,4 km.

6.3.1.7 Sistem de alimentrare Berești - Bistrița

Comuna Berești-Bistrița deține sistem de alimentare cu apă în satele Berești-Bistrița, Climești și Pădureni, rețeaua de distribuție însumând cca 40 km de conducte.

Sistemul de alimentare cu apă a fost realizat prin intermediul unui proiect cu finanțare SAP ARD.

In etapa 3 (2021-2025) se propun lucrări de mărire a acapacitatii de inmagazinare a apei, actualul rezervor cu V = 200 mc nemaifacand fata cerinței de apa a celor aproape 2.000 de locitori ai comunei. Deasemenea, va fi nevoie si de o statie de clorinare nou.

In etapa 4 (2026-2030) se propun lucrări aferente sistemului de alimentare cu apă din satul Brad (sursa, clorinare, rezervor, statie de pompare, rețea de distribuție cu L = 2,3 km).

6.3.1.8 Sistem de alimentrare Berești Tazlău

In prezent, aceasta comună nu deține sistem de alimentare cu apă.

In etapa 2 (2014-2020), prin proiectul cu finanțare din POIM se propune realizarea facilităților de captare / tratare / înmagazinate (V = 500 mc) și rețelele de distribuție pentru satele Românești și Teșeam (L = 12 km).

Rețelele de distribuție pentru satele Berești Tazlău și Turluianu, se vor realiza tot in etapa 2 (2014-2020), in vreme ce pentru satele Enachesti si Prisaca, acestea se vor realiza în etapa 3 (2021-2025).

In dimensionarea sistemului de alimentare cu apa s-au luat in considerare locuitorii satelor Românești, Tescani, Berești Tazlău, Turluianu.

Pentru satul Boșoteni se va realiza un nou sistem de alimentare cu apă în etapa 4 (2026-2030).

6.3.1.9 Sistem de alimentrare Barsanești

In prezent, în cadrul comunei nu există sistem centralizat de alimentare cu apă.

In etapa 2 (2014-2020), pentru aceasta comuna se propune realizarea facilităților de captare/tratare și înmagazinare și realizarea rețelei de distribuție în satul Barsanești (L = 12,66 km).

Satele Albele, Brătești, Caraclău se vor conecta la acest sistem începând cu etapa 3 (2021-2025).

63.1.10 Sistem de alimentrare Bezunti

In prezent, în cadrul comunei există sistem centralizat de alimentare cu apă în satele Berzunți și Dragomir, dar nu acopera în întregime localitățile și capacitatea hidraulica a facilităților de captare-tratare- înmagazinare nu este suficienta pentru deservirea în totalitate a satelor.

In etapa 2 (2014-2020), pentru aceasta comună se propune extindere facilităților de captare, realizarea stației de tratare, extinderea capacitatii de înmagazinare și extinderea rețelei de distribuție L = 13 km.

Alimentarea cu apă a satului Buda se va realiza în etapa 2026-2030, branșându-se la sistemul existent.

63.1.11 Sistem de alimentrare Blăgești

In prezent, în cadrul comunei nu există sistem centralizat de alimentare cu apă.

In etapa 2014-2020, pentru satele Blăgești, Buda, Țârdenii Mari, Valea lui Ion si Poiana Negustorului se propun următoarele lucrări:

Realizarea frontului de captare;

Realizarea stației de clorinare;

Realizarea rezervorului de înmagazinare V = 800 mc;

Realizarea stației de pompare;

Realizara rețelei de distirbutie L = 41,04 km;

Toate satele comunei sunt prevăzute a avea lucrări in infrasructura de apa in etapa 2( 2014-2020).

6.3.1.12 Sistem de alimentrare Bogdănești

Alimentarea cu apă a acestui sistem se propune a se realiza prin branșare la sistemul aferent orașului Onești.

Lucrările aferente acestui sistem vor avea loc în etapa 2 (2014-2020) - prin finanțare din alte surse, și cuprind:

Realizarea conductei de aducțiune Onești Bogdănești L = 1,2 km;

Statii de pompare apa (booster), 2 buc;

Realizarea rețelei de distribuție L = 12 km în satele Bogdănești și Filipești;

Pentru etapa 3 (2021-2025) este prevzauta extinderera acestui sistem cu cca. 15 km a rețelei de distribuție a apei.

6.3.1.13 Sistem de alimentrare Căiuți

Comuna Căiuți deține sistem de alimentare cu apă ce deservește localitățile Căiuți, Popeni și Blidari, sistem cae acopera in întregime aceste 3 sate.

Alimentarea cu apă a satelor Pralea, Vrânceni, Heltiu se va realiza în etapa 3 (2021-2025), iar satele Florești, Marcești, Boistea vor face parte din acest sistem de alimentare cu apă începând cu etapa 4 (2026- 2030).

6.3.1.14 Sistem de alimentrare Cleja

în cadrul comunei Cleja, toate localitățile unității administrativ teritoriale (Cleja, Somușca și Valea Mică) dețin sisteme de alimentare cu apă.

Ținând cont de faptul ca gradul de deservire nu este acoperitor, se propune în etapa 2 (2014-2020) extinderea rețelei de distribuție cu cca 4 km.

Capitolul 6 Strategia la nivel de județ 6-27

6.3.1.15 Sistem de alimentrare Colonești

Din acest sistem face parte doar satul Colonești. Cum apa furnizata nu este potabila, vor fi propuse investitii noi cu privire la sursa,(foraje), rezervoare, statie de tratare, conducte de transport a apei intre satele comunei, statii de pompare precum si rețele de distribuție in fiecare din sate. Aceste investitii sunt propuse a se realiza in etapa 3 (2021 -2025).

6.3.1.16 Sistem de alimentrare Corbasca

In prezent există alimentare cu apa in satele Corbasca, Bacioiu, Marvila, Ragoaza, Scarisoara, Vâlcele. Toate aceste sate sunt acoprite de rețea de distribuție.

Din satele comunei (7 la număr), doar satul Poglet nu beneficiază de alimentare cu apa. Pentru acesta, in etapa 3 (2021-2025) vor fi propuse următoarele investitii:

Conducta de transport Bacioiu-Poglet, L = 2.000 ml;

Rețea de distribuție Poglet, L = 1.000 ml.

6.3.1.17 Sistem de alimentrare Coțofănești

In prezent, satele Tămășoaia și Boistea de Jos nu dețin infrastructură de alimentare cu apă, iar în cadrul localităților Bâlca și Coțofănești a fost finalizat un proiect cu finanțare OG 7.

Localitatea Borșani deține sistem de alimentare cu apă realizat prin proiectul cu finanțare SAPARD.

Pentru satele Tamasoaia si Boistea de Jos sunt prevăzute investitii in etapa 3 (2021-2025) pentru realizarea si in aceste 2 sate a alimentarii cu apa.

6.3.1.18 Sistem de alimentrare Damienești

Comuna Damienești nu deține infrastructură de alimentare cu apă funcționala. Are in derulare un proiect de înființare a alimentarii cu apa in satele Damienești si Calugareni. Acest sistem nu acopera decât jumătate din cele 2 sate caruia li se adreseaza.

Ca urmare, in etapa 3 (2021-2025) sut propuse investitii de extindere a rețelei de distribuție in satele Damienești si Calugareni, precum si sursa/tratare/inmagazinare/pompare/retea de distribuție pentru satele Dragesti si Padureni.

6.3.1.19 Sistem de alimentrare Dealu Morii

Doar satul Dealu Morii deține sistem de alimentare cu apă, iar fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfectie cu clor, nerespectandu-se astfel prevederile legislației în vigoare.

In etapa 2 (2014-2020) se propun următoarele:

Sistemul 1 : cuprinde satele Banca si Tavadesti; se vor construi următoarele - foraje, rezervor inmagazinare, tratare, conducat de transport, rețele de distribuție (cca. 6,8 km);

Sistemul 2 : cuprinde partea de nord a satului Dealu Morii - statie de clorinare;

Sistemul 3 : cuprinde partea centrala si de sud a satului Deal Morii - se vor extinde sursa/ tratarea/ rețea de distribuție cu cca. 4 km;

In etapa 3 (2021-2025) se propun următoarele:

Sistemul 4 : cuprinde satele Cauia, Blaga si Negulesti - se vor executa foraje/gospodarie de apa/staii de pompare/statie de clorinare/conducte de transport/ rețele de distribuție de cca. 17,5 km.

6.3.1.20 Sistem de alimentrare Fărăoani

Sistemul de alimentare cu apă Fărăoani desevește satele Fărăoani și Valea Mare.

In etapa 2 se propun lucrări de extindere a rețelei de distribuție L = 1,84 km și de realizare a unei stații de pompare.

6.3.1.21 Sistem de alimentrare Filipeni

Comuna Filipeni nu deține infrastructură de apă potabilă.

In etapa 3 se propun lucrări de realizare a sistemului de alimentare cu apă pentru satele Valea Botului, Slobozia, Fruntești, Marasti, Brad, Balaia și Filipeni. Lungimea totala a rețelei de distribuție propusa, inclusiv sistem de aductiune este de 27,5 km.

Deasemenea, tot in etapa 3, alimentarea cu apă a satului Pădureni se va realiza prin branșate la sistemul Filipeni (L = 1 km).

6.3.1.22 Sistem de alimentare Filipești

Sistemul de alimentare cu apă Filipești deseveste localitățile: Filipești, Galbeni și Cârligi.

în prezent, satele Cotu Grosului, Comești, Boanta, Harlești și Oniscani nu dețin rețele de distribuție.

Investițiile acestei comune sunt prevăzute pentru etapa 2 (2014-2020) după cum urmeaza:

Sistemul 1 : satele Filipesti, Galbeni si Carligi - extindere front de foraje (3 buc);

Sistemul 2 : satele Oniscani, Harlesti, Boanta si Comesti - forje (2 buc), conducta de aductiune Harlesti-Oniscani (L = 0,7 km), statie de clorinare, rezervor inmagazinare (V = 300 mc), staie de pomoare, rețea de distribuție L = 11,5 km).

6.3.1.23 Sistem de alimentare Gaiceana

Sistemul de alimentare cu apă deservește toate localitățile comunei.

Prin grija autoritatilor locale, toate cele 4 sate componente ale comunei au alimentare cu apain sistem centralizat.

63.1.24 Sistem de alimentare Racova - Gârleni

In prezent, niciuna din cele doua comune nu deține infrastructura de apă potabilă.

Pentru aceste comune se propun următoarele lucrări:

In etapa 2 (finanțare POIM):

o Realizarea frontului de captare a stației de clorinare, a rezervoarelor de Inmagazinare (in Racova);
o Realizarea conductei de aducțiune Racova-Lespezi, L = 0,9 km;
o Realizarea rețelelor de distribuție în satele Gârleni, Gârlenii de Sus, Lespezi și Surina L = 34,16 km (UAT Gârleni);
o Realizarea rețelelor de distribuție în satul Racova L = 21,59 km (UAT Racova).

- In etapa 3 (2021-2025):
o Realizarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de distribuție pentru deservirea

satelor Gura Văii, Halmacioaia, Iliești (L = 19,8 km).

63.1.25 Sistem de alimentare Ghimeș - Făget

Comuna Ghimeș-Făget deține sistem de alimentare cu apă potabilă în localitățile Făget, Bolovaniș, Ghimeș și Tărhăuși.

în etapa 2 (2014-2020), se propune realizarea rețelei de distribuție în satul Fagetu de Sus L = 5,5 km precum si o statie de pompare (Booster), extinderea rețelei de distribuție în satele Tarhausi, Făget, Ghimeș și Bolovaniș L = 16,5 km.

In etapa 3 (2021-2025) se va realiza un sistem independent pentru alimentarea cu apă a satului Rachitis, sistem compus din captare, clorinare, rezervor (V = 100 mc) si rețea de distribuție, L = 6 km.

63.1.26 Sistem de alimentare Gioseni - Tamași

Sistemul de alimentare Gioseni a fost realizat în anul 2006 și deservește comuna Gioseni și comuna Tamași.

în etapa 2 se propune realizarea unui nou front de captare și extinderea stației de clorinare Concentrațiile de nitrati din apa brută sunt mari, iar capacitatea stației de clorinare este insuficientă pentru deservirea localităților ce fac parte din sistemul de alimentare cu apă.

Totodată, se va extinde rețeaua de distribuție în comuna Tamași cu cca 2,67 km, iar în comuna Gioseni se vor realiza două stații de pompare si se va extinde rețeaua de distribuție a apei cu L = 3,64 km.

Finanțarea investițiilor se va face dinproiectul regional POIM.

63.1.27 Sistem de alimentrare Glăvănești

Comuna nu deține infrastructură de apă potabilă funcționala. Este insa in curs de finalizare o investiție finanțata prin FEADR sub-masura 3.2.2, cu privire la alimentarea cu apa in satele Glavanesti si Frumuselu. Din pacate, sistemul nu acopera decât satul Glavanesti si jumătate din satul Frumuselu. Deasemenea, satele Muncelu, Putredeni si Razesu nu beneficiază de aceasta investiție.

In etapa a 2 (2014-2020) sunt prevăzute investitii privind acoperirea satului Frumuselu in intregime cu rețea de distribuție (L = 3 km), precum si înființarea rețelelor de distribuție in satul Muncelu (rețea de distribuție L = 1 km).

Pentru satul Razesu vor fi prevăzute investitii n etapa 3 (2021-2025), constând in conducta de transport Glavanesti-Razesu (L = 3 km) si rețea de distribuție (L = 1 km).

In ceea ce privește satul Putredeni in etapa 4 (2026-2030) vor fi prevăzute următoarele investitii: statie de pompare, conductat de transport (L = 8 km), rezervor V = 100 mc, stafie clorinare si rețea de distribuție apa (L = 2,5 km).

63.1.28 Sistem de alimentare Helegiu

în prezent doar satul Helegiu are infrastructură de apă potabilă, iar proiectul de alimentare cu apă, cu finanțare HG 577, al localităților Helegiu (extindere), Deleni, Drăgugești și Bratila este în execuție.

Pentru acest sistem de alimentare cu apă sunt propuse lucrări de extindere a rețelei de distribuție L = 7,9 km în satele Helegiu și Drăgugești.

în satele Deleni și Bratila, extinderea sistemului de alimentare cu apă cu cca 9,3 km prin proiecte finanțate din alte surse.

63.1.29 Sistem de alimentare Hemeiuș

Sistemul Hemeiuș deservește toate cele trei sate ale comunei, Hemeius, Lilieci si Fantanele. Sistemul este insa insuficient si exista unele probeleme legate de calitatea apei furnizate. Principalele lucrări propuse sunt după cum urmeaza:

Statie clorinare Fantanele;

Conducta de transport intre SP Mărgineni si GA2 Hemeius, L = 3 km;

GA2 Hemeius, avand in componenta un rezervor cu V - 1.000 mc, o statie de clorinare precum si o statie de pompare;

Extindere rețea de distribuție apa in Hemeius si Lilieci, L = 27,6 km;

Statii de pompare (booster) in Hemeius si Lilieci, 2 buc.

Toate aceste investitii sunt prevăzute in etapa 2 (2014-2020) cu finanțare prin POIM.

63.130 Sistem de alimentare Horgești

în prezent, aceasta comună nu deține infrastructură de apă potabilă.

Alimentarea cu apă potabilă pentru satele Bazga, Galeri, Racatau Răzeși, Recea, Sohodor, Racatau de Jos se va realiza în etapa 2 (2014-2020) cu finanțare AFIR s.m. 7.2 in cadrul proiectului „Alimentare cu apa, canalizare si satie de epurare in satele Sohodor, Recea, Galeri, Racatau Răzeși, Racatau de Jos si Bazga, comuna Horgești județul Bacau ”, după cum urmeaza:

Front de captare (foraje), 2 buc;

Conducta de aductiune, L = 2,6 km;

Statie de clorinare;

Statii de pompare, 2 buc;

Rețea de distribuție in cele 5 sate, L = 25 km;

Rezervor de inmagazinare, V = 500 mc.

Totodată, tot in etapa 2 (2014-2020), vor mai fi efectuate următoarele investitii (alte surse de finanțare):

Extindere rețea de distribuție in satele Sohodor, Recea, Galeri, Racatau Răzeși, Racatau de Jos, Bazga, L = 6 km;

Front de captare sat Horgești, rezervor de inmagazinare apa in Horgești, conducta de aductiune, statie de clorinare Horgești, rețea de distribuție apa in Horgești.

63.131 Sistem de alimentare Huruiești

Sistemul de alimentare cu apă deservește satul Huruiești.

Acest sistem cuprinde o stație de tratare și rețea de distribuție mica a cărei funcționalitate este precara.

Se propune un sistem de alimentare cu apa funcțional, ce se dorește a fi implementat in etapa 2 (satul Horgesti) si in etapa 3 (satele Capotesti, Perchiu, Pradais, Ocheni, Fundoaia si Floresti)

6.3.1.32 Sistem de alimentare Itesti

Sistemul de alimentare cu apa al comunei acopera cele 3 sate (Itesti, Ciumasi si Dumbrava). Pentru a asigura funcționalitatea sistemului si asigurarea neîntrerupta a fumzarii apei către utilizatori,in etapa 2 (2014-2020) sunt propuse extinderea sursei (foraje), extinderea statiei de clorinare precum si extinderea capacitatii de inmagazinare a apei.

6.3.1.33 Sistem de alimentare Izvora Berheciului

Sistemul de alimentare cu apă deservește satul Izvoru Berheciului.

Alimentarea cu apă a satelor Antohești, Baimac, Faghieni, Obarsia, Otelești, Pădureni se va realiza în etapa 3 (2021-2025). Lungimea totala a conductelor este de 21,4km.

Pentru deservirea întregii comune, sistemul de alimentare cu apă necesita extinderi ale frontului de captare, realizarea unei stații de clorinare și a unui rezervor de înmagazinare V = 200 mc.

63.1.34 Sistem de alimentrare Lipova

Doar satul Lipova deține o farama de infrastructură de apă potabilă.

în etapa 2 (2014-2020) se va realiza întreg sistemul al nivelul satelor Lipova, Malosu, Satu Nou, Valea Caselor, Valea Hogei, după cum urmează:

Realizarea frontului de captare;

Realizarea stației de clorinare;

Realizarea rețelelor de distribuție Ltotal = 21,7 km;

Realizarea stației de pompare;

Realizarea rezervorului de înmagazinare V = 400 mc.

în etapa 4 se vor realiza lucrări de realizare a rețelei de distribuție în satele Valea Moșneagului, Valea Hogei, L = 1,2 km.

6.3.1.35 Sistem de alimentare Livezi

în etapa 2 (2014-2020) se propune extinderea sursei, realizarea unei stații de clorinare, reabilitarea conductei de aducțiune și extinderea capacitatii rezervorului de înmagazinare.

6.3.1.36 Sistem de alimentare Xxxxx Xxxxxxxx

Sistemul Xxxxx Xxxxxxxx deservește localitățile Xxxxx Xxxxxxxx și Osebiti. Acest sistem de alimentare a fost finalizat în anul 2009.

De la acea data si pana in prezent, autoritatile locale au extins sistemul de alimentare cu apa, astfel incat acesta acopera in intregime cele doua sate ale comunei (Xxxxx Xxxxxxxx si Osebiti).

6.3.1.37 Sistem de alimentare Măgură

în prezent, doar satele Măgură si Dealu Mare dețin sistem de alimentare cu apă. Satele Crihan si Sohodol nu beneficiază de acesta.

Ținând cont de:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigura grad de deservire 100%.

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfectie cu clor, nerespectandu-se astfel prevederile legislației în vigoare;

Rezervorul de înmagazinare are capacitate insuficienta,

în etapa 2 (2014-2020) se propun următoarele lucrări:

înființarea sistemului Crihan-Sohodol: sursa de apa (2 foraje), conducta aducțiune (L = 2,45 km), rezervor înmagazinare (V = 200 mc), stafie clorinare, retetea de distribuție apa (L = 9,91 km);

Extindere rețea de distribuție in toate satele comunei, L = 15 km.

6.3.1.38 Sistem de alimentare Mănăstirea Cașin

Sistemul de alimentare cu apă urmeaza sa deservească localitățile Mănăstirea Cașin, Lupești și Pârvulești.

în prezent, este în execuție proiectul de realizarea a sistemului de alimentare cu apă finanțat prin OG 7, (ce va deservi cca 80% din locuitorii satelor menționate anterior).

In etapa 2 (2014-2020), se vor realiza:

Construire sursa apa bruta (captare de suprafața parau Xxxxxxx Xxxxx si Pietrosu);

Conducta aductiune captare-rezervoare (L = 5 km);

Stație de clorinare;

Stație de pompare;

Extindere rețea de distribuție L = 3 km,

Suplimentare capacitate rezervor V = 200 mc

Alimentarea cu apă a satului Scutaru se va realiza în etapa 4.

6.3.1.39 Sistem de alimentare Motoșeni

Alimentarea cu apă a satelor din comuna Motoșeni se va realiza în etapa 3 (2021-2025) pentru sistemele 1- 4 si in etapa 4 (2026-2030) pentru sistemul 5, iar lucrările vor include:

Sistemul de alimentare cu apa 1, compus din satele Sendresti, Baclesti si Fantanele: susrsa, aductiune, rezervor, tratare, pompare, rețele de distribuție;

Sistemul de alimentare cu apa 2, compus din satele Negoaia, Comatelu, Tepoaia (inclusiv Fundătură Tepoaia) si Gura Craiesti; susrsa, aductiune, rezervor, tratare, pompare, rețele de distribuție;

Sistemul de alimentare cu apa 3, compus din satele Chicerea, Chetreni, Cociu si Poiana: susrsa, aductiune, rezervor, tratare, pompare, rețele de distribuție;

Sistemul de alimentare cu apa 4, compus din satele Motoșeni si Praja: conectare la sistemul 2;

Sistemul de alimentare cu apa 5, compus din satele Rotaria si Fundătură: conectare la sistemul 1.

6.3.1.40 Sistem de alimentare Nicolae Balcescu

Acest sistem deservește 4 din cele 5 sate ale comunei: Nicolae Bălcescu, Galbeni, Valea Seacă si Buchila. Doar satul Larguta nu beneficiază inca de alimentare cu apa in sistem centralizat.

Satele Nicolae Balcescu, Galbeni, Valea Seaca si Buchila vor beneficia de investitii in etapa 2 (2014-2020) prin POIM, in vreme ce satul Larguta va beneficia de investitii in etapa 2 (2014-2020) din alte fonduri, după cum urmeaza:

Extindere sursa Nicolae Balcescu (2 foraje);

- Conducta de aductiune, L = 1 km;

Rabilitare si extindere rezervor;

Reabilitare statie de pompare;

Statie de pompare noua (2 buc);

Extindere rețea de distribuție, L = 15 km.

Pentru satul Larguta, va fi creat in etapa 2 (2014-2020) un sistem independent de cel actual.

6.3.1.41 Sistem de alimentare Odobești

Alimentarea cu apă a satelor din comuna Odobești se va realiza în etapa 3 (2021-2025), iar lucrările vor include:

Realizarea frontului de captare și a stației de clorinare (3 foraje);

Realizarea conductelor de aducțiune L = 7,2 km;

Realizarea stației de pompare (2 buc);

Realizarea rețelei de distribuție L = 19,7 km;

Realizarea unui rezervor de înmagazinare V = 300 mc.

6.3.1.42 Sistem de alimentare Oituz

Sistemul Oituz deservește localitățile Oituz, Călcâi, Fereastrău-Oituz, Marginea. Localitățile Hatja și Poiana Sărată nu au sisteme de alimentare cu apă potabilă.

Pentru a asigura un sistem de alimentare conform prevederilor legislației în vigoare sunt necesare următoarele lucrări ce vor avea loc în etapa 2 (2014-2020), pentru sistemul existent:

Realizarea captării Oituz (cea existenta se afla pe teren privat);

Conducta aducțiune, L = 2 km;

Realizarea stației de tratare (cea existenta se afla pe teren privat);

Extinderea rețelei de distribuție L = 22,1 km.

Realizarea sistemului de alimentare cu apa în satele Hatja și Poiana Sărata este propusa pentru etapa 3 (2021-2025). Lucrările vor cuprinde o sursa comuna, un rezervor de inmagazinare comun, o statie de clorinare si rețele de distribuție pentru fiecare sat.

6.3.1.43 Sistem de alimentare Oncești

Comuna Oncești nu deține sistem de alimentare cu apă.

Sistemul de alimentare pentru satele Oncești, Satu Nou, Tamita se va realiza în etapa 3 (2021-2025) și va include:

Front de captare (2 foraje);

Stație de clorinare;

Stație de pompare (2 buc);

Rezervor înmagazinare V = 200 mc;

Rețea de distribuție L = 29,6 km.

Satele Barboasa, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Taula vor beneficia de sistem de alimentare cu apă începând cu etapa 4 (2026-2030).

6.3.1.44 Sistem de alimentare Orbeni

Sistemul de alimentare cu apă deservește amabele sate ale comunei (Orbeni si Scurta).

In etapa 2 (2014-2020), cu finanțare prin PO1M se propun următoarele lucrări:.

Extindere front de captare (2 foraje);

Statii de clorinare (2 buc);

Conducta de aductiune, L = 3,3 km;

Rezervor nou de inmagazinare apa, V = 400 mc;

Extindere rețea de distribuție apa in Orbeni, L = 4,66 km;

Extindere rețea de distribuție apa in Scurta, L = 3,68 km.

6.3.1.45 Sistem de alimentare Palanca

Sistemul de alimentare cu apa este spre finalizare si acesta deservește doar satele Palanca si Ciughes (jumătate din fiecare). Investițiile ce se vor derula parțial in etapa 2 (2014-2020) si parțial in etapa 4 (2036-2030), astfel:

Extindere sursa;

Extindere rețea de distribuție in satele Palanca, Ciughes, Cadarasti si Pajiște, L = 10 km;

Pentru satul Popoiu, se va construi un sisem independent, in etapa 4 (2026-2030).

63.1.46 Sistem de alimentare Pîncești

Sistemul de alimentare existent deservește satele Pincesti, Dienet, Fundu Văii, Motoc, Petresti si Soci. Practic, doar satele Chilia Benei si Fulgesris nu dețin alimentare cu apa in sistem centralizat.

Pentru aceste doua sate, sunt propuse investitii in etapa 3 (2021-2025), după cum urmeaza:

Front de captare Fulgeris (1 foraj);

Rezeevor inmagazinare Fulgeris, 1 buc;

Statie de clorinare, 1 buc;

Statie de pompare, 1 buc;

Conducta de transport Fulgeri-Chilia Benei, L = 2 km;

Capitolul 6 Strategia la nivel de județ 6-37

Rețea de distribuție apa in Fulgeris si Chilia Benei, 1 = 3 km,

6.3.1.47 Sistem de alimentare Parava

Localitățile Parava, Drăgușani și Rădoaia sunt deservite de sistemul de alimentare cu apă potabilă Parava. Acest sistem a fost pus în funcțiune în anul 2004.

Deasemenea si sistemul de alimentare cu apă în localitatea Teiuș a fost finalizat.

Pentru conformare, in etapa 2 (2014-2020) se propun următoarele investitii:

Extindere sursa de apa (1 foraj);

Static de clorinare (1 buc);

Extindere rețea de distribuție a apei in satul Teius, L = 1 km.

6.3.1.48 Sistem de alimentare Parincea

Comuna Parincea nu deține infrastructură de apă potabilă. In etapa 2 (2014-2020) sunt propuse următoarele investitii:

Sistemul 1, compus din satul Parincea : sursa, conducta de aductiune, rezervor de inmagazinare, static de clorinare, statie de pompare si rețea de distribuție;

Sistemul 2, compus din satele Nanesti si Vladnic: sursa, conducta de aductiune, rezervor de inmagazinare, statie de clorinare, statii de pompare si rețele de distribuție;

Sistemul 3, compus din satele Milestii de Sus, Milestii de Jos si Văleni: sursa, conducta de aductiune, rezervor de inmagazinare, statie de clorinare, statii de pompare si rețele de distribuție;

In etapa 4 (2026-2030), se vor porpune investitii similare cu cele de mai sus pentru sistemul 4 format din satele Bama, Nastaseni, Poieni si Satu Nou.

6.3.1.49 Sistem de alimentare Pârjol

Comuna Pârjol nu deține un sistem de alimentare cu apă funcțional. Lucrările de investitii se vor desfasura in etapele 2 (2014-2020) pentru satele Pustiana si Câmpeni, respectiv inetapa 3 (2021-2025) pentru satele Pârjol Tarata, Bahnaseni, Hemieni, Bamasti, Basasti si Haineala.

Investițiile ce se urmeaza se derula in aceste doua etape sunt după cum urmeaza:

Sursa de apa Pustiana si Câmpeni (3 foraje);

Statie de pompare;

Conducta de aductiune de la foraje la GA, L = 3,3 km;

Rezervor inmagazinare, V = 400 mc;

Statie de clorinare;

Rețele de distribuție in Pustiana si Câmpeni, L ~ 16 km;

Conducte aductiune, L = 2,9 km;

Statii de pompare noi, 2 buc;
Rețele de distribuție, L - 36 km.

6.3.1.50 Sistem de alimentare Plopana

Comuna Plopana nu deține infrastructură de apă potabilă.

Sistemul de alimentare se va realiza în etapa 3 (2021-2025) pentru toate satele comunei (8) si acesta va include:

Front de captare (4 foraje);

Reabilitare foraj existent (1 buc);

Conducte de aductiune, L = 3,5 km;

Statii de clorinare (2 buc);

Statii de pompare (2 buc);

Rezervoare de inmagazinare (2 buc), V = 300 mc si V = 500 mc;

Rețea de distribuție si aductiune L = 31,4 km.

63.1.51 Sistem de alimentare Podu Turcului

Acest sistem de alimentare pentru satul Podu Turcului a fost finalizat în anul 2009. Este singurul sat din cele 10 ale comunei care beneficiază de alimentare cu apa in sistem centralizat.

In etapa 2 (2014-2020) sunt propuse investitii in toate satele comunei, după cum urmeaza:

Sistemul 1, format din satul Podu Turcului; reabilitare aductiune (L = 0,4 km), statie de clorinare noua, reabilitare rețea de distribuție (L = 8 km), extindere rețea de distribuție (L = 8 km);

Sistemul 2, format din satele Cabesti si Plopu: front de captare Cabesti (2 foraje), statie de clorinare, conducta de aductiune, rezervor de inmagazinare (V = 500 mc), statii de pompare (2 buc), rețea de distribuție (L = 22 km);

Sistemul 3, format din satul Sârbi: front de captare (captare izvoare), rezervor de inmagazinare (V = 400 mc), statie tratare/clorinare, statie de pompare, rețea de distribuție (L = 4,4 km);

Sistemul 4, format din satele Balanesti, Lehancea, Hanța, Racusana si Giurgioana: captare izvoare Lehancea, conducte de aductiune si de transport (L = 2,5 km); rezervor de inmagazinare (V = 400 mc), statii de pompare (3 buc), rețea de distribuție (L = 11,8 km).

6.3.1.52 Sistem de alimentare Prăjești

Comuna Prăjești are in componeta sa un singur sat, iar acesta are alimentare cu apa. Totuși, pentru conformare, sunt prevăzute si aici o serie de investitii, după cum urmeaza:

Reabilitare rețea de distribuție (L =1,5 km), extindere rețea de distribuție (L = 10 km) si o statie de hidrofor.

Toate aceste investitii urmeaza a se derula in etapa 2 (2014-2020).

63.1.53 Sistem de alimentare Răcăciuni

La aceasta data, exista alimentare cu apa (2 sisteme) in satele Racaciuni, Gasteni si Fundu Racaciuni.

In etapa 2 (2014-2020), se vor derula următoarele investitii:

Extindere sursa Racaciuni (1 foraj);

Statie noua de clorinare Racaciuni;

Extindere capacitate dren, Fundu Racaciuni;

Aductiune nou dren-gospodarie de apa, Fundu Racaciuni (L = 1 km);

Rezervor inmagazinare Fundu Racaciuni (V = 250 mc);

Statie de clorinare noua Fundu Racaciuni;

Extindere rețea de distribuție Fundu Racaciuni (L — 11 km).

In etapa 3 (2021-2025), se vor deula următoarele investitii:

Front de captare (foraje), Gheorghe Doja;

Statie de clorinare Gheorghe Doja;

Conducta aductiune, Fundu Racaciuni-Ciuncani, L = 1,34 km;

Conducta aductiune Racaciuni-Rastoaca, L = 1,57 km;

Statie de pompare Gheorghe Doja;

Rezervor inmagazinare Gheorghe Doja (V = 250 mc);

Rezervor inmagazinare Ciuncani (V = 100 mc);

Rețele distribuție apa in Ciuncani, Rastoaca si Gheorghe Doja, L = 12,1 km.

6.3.1.54 Sistem de alimentare Răchitoasa

Din cadrul comunei Răchitoasa, doar satul Răchitoasa deține sistem de alimentare cu apă, insa si acesta este destul de degradat.

In cadrul acestei comune se vor propune o serie de investitii, după cum urmeaza:

In etapa 2 (2014-2020) se vor executa cele aferente satului Rachitoasa: reabilitare foraj existent, execuție foraj nou (1 buc), conducta de aductiune noua (L = 1,5 km), statie de clorinare, rezervor de inmagazinare (V = 250 mc), statie de pompare, rețea de distribuție apa (L = 8 km)

Pentru etapa 3 (2021-2025), se vor executa investițiile aferente celorlalte sate ale comunei si anume:

Sistemul 1, format din satele Rachitoasa, Fundătură si Tochilea: se vor executa lucrările aferente satelor Fundătură si Tochilea;

Sistemul 2, format din satele Putini, Danaila, Magazia, Buda, Barcana si Farcasa: se vor executa lucrările întregului sistem;

Sistemul 3, format din satele Dumbrava, Movilita, Oprisesti, Burdusaci, Haghiac si Bucșa: se vor executa lucrările întregului sistem.

6.3.1.55 Sistem de alimentare Roșiori

Comuna Roșiori nu deține sistem de alimentare cu apă.

In etapa 3 (2021-2025) se vor realiza lucrări pentru sistemul de alimentare cu apă al satelor Roșiori, Neguseni, Poieni, Valea Mare, Valea Mica. Lungimea rețelei de distribuție ce se va realiza în aceasta etapa este de 32 km.

63.1.56 Sistem de alimentare Sănduleni

întreaga comuna (7 sate) beneficiază de alimentare cu apa in sistem centralizat. Nu sunt prevăzute investitii pentru aceasta, in următoarele etape de finanțare.

6.3.1.57 Sistem de alimentare Sărata

Comuna Sărata (cele doua sate Sarata si Baltata) deține sistem de alimentare cu apă, iar în etapa 2 sunt prevăzute investitii cupa cum urmeaza:

Extidnere front de captare (1 foraj);

Rezervor de inmagazinare (V = 200 mc);

Statie de pompare Baltata;

Extindere rețea de distribuție Srarata si Baltata, L = 7,54 km.

6.3.1.58 Sistem de alimentare Sascut

Sistemul Sascut deservește localitățile Sascut, Schineni, Sascut Sat și Pâncești, fiind finanțat SAP ARD și de la Bugetul Local. Ulterior, si satul Contești a primit investitii similare.

In etapa 2 (2014-2020) sunt propuse următoarele lucrări:

Realizarea 3 stații de corecție a durității apei;

Realizarea unei stații de clorinare la Contești;

Reabilitarea rezervoarelor de la Pâncești;

Reabiltiarea rețelei de distribuție în satele Pâncești și Sascut-Sat (L = 16.7 km);

Realizarea unei statii de pompare;

Extinderea rețelei de distribuție în satele Sascut, Pâncești, Contești, Valea Nacului L = 19.5 km.

In etapa 3 (2021-2025) este propusă realizarea sistemului de alimentare cu apă în satul Berești.

6.3.1.59 Sistem de alimentare Săucesti

In cadrul etapei 2 (2014-2020) se va realiza alimentarea cu apă potabilă a satului Siretu prin branșare la sistemul Săucesti (lungimea conductelor de atransport si de distribuție este de 7,85 km), iar în etapa 3 se propune realizarea rețelei de distribuție în satul Serbesti (L = 6 km), satele Siretu si Serbesti fiind la aceasta data, singurele sate ale comunei care nu beneficiază de alimentare cu apa in sisteme centralizat.

6.3.1.60 Sistem de alimentare Scorțeni

Localitatea Scorțeni nu deține sistem funcțional de alimentare cu apă potabilă.

Pentru etapa 2 (2014-2020) sunt prevăzute investitii pentru satele Scorțeni, Floresti si Grigoreni, apa urmând a fi prelevată din aductiune bacăului (SP Stejaru).

In ceea ce privește satele Bogdanesti, Stejaru si Serpeni, investițiile afemte acestora se vor derula in etapa 3 (2021-2025).

6.3.1 .61 Sistem de alimentare Secuieni

Comuna Secuieni nu deține infrastructură de apă potabilă. Investițiile in cele 5 sate ale comunei se vor desfasura in etapele 2 (parțial apa) si 3 (parțial apa si canal).

Astfel, in etapa 2 (2014-2020) se vor realiza următoarele:

Front de captare Secuieni (3 foraje);

Stație de clorinare;

Conducte aducțiune, L = 1,9 km;

Rezervor de înmagazinate apa, V = 300 mc;

Staie de pompare Secuieni;

Conectare sat Fundeni la sistem Zapodia;

Rețea de distribuție în satul Secuieni, L = 9,1 km;

Rețea de distribuție in satul Fundeni, L = 3,13 km.

Alimentarea satelor Chiticeni, Glodisoarele și Văleni se va realiza în etapa 3 (2014-2020) prin branșare la sistemul Secuieni. Lungimea totala a rețelelor de distribuție din aceste sate este de 17,7 km și include și lungimea conductelor de aducțiune.

63.1.62 Sistem de alimentare Solont

Comuna Solont formatat din satele Solont, Sarata si Cucuieti nu deține infrastructura de apa potabila. Investițiile pentru aceasta comuna se vor derula după următorul program:

In etapa 2 (2014-2020), următoarele:

Racord la aductiunea Moinesti-Ardeoani, in dreptul satului Leontinesti;

Conducta de aducțiune Leontinesti-Solont, L = 5,4 km;

Conducta de de aducțiune Sarata-Cucuieti, L = 1,7 km;

Rezervor Solont, V = 300 mc;

Rezervor Cucuieti, V = 300 mc;

Statii de pompare, 2 buc;
Statie de clorinare, 2 buc;
Rețele de distribuție apa Solont, Sarata si Cucuieti, L = 26,8 km.

6.3.1.63 Sistem de alimentare Stănisești

Aceasta comuna nu deține infrastructură de apă potabilă.

Din acest motiv, în etapa 3 se vor realiza următoarele:

Front de captare;

Stație de clorinare;

Conducte aducțiune L = 7.2 km ;

Rezervor de înmagazinare V=300m³;

Rețea de distribuție în satele Stănisești, Balotești, Benești, L = 18 km.

In etapa 4, satele Belciuneasa, Crăiești, Gorghești, Văleni și Slobozia se vor realiza rețele de distribuție L = 48 km prin branșare la sistemul de alimentare cu apă Stănisești.

6.3.1.64 Sistem de alimentare Ștefan cel Mare

Sistemul de alimentare cu apă deservește următoarele localități Ștefan cel Mare, Bogdana, Negoiești.

In vederea majorării gradului de branșare al locuitorilor celor 3 localități este necesara extinderea rețelei de distribuție cu aproximativ 11 km.

In satele Radeana, Gutinas și Viișoara a fost finalizat un proiect de realizare a sistemelor de alimentare cu apă, iar în etapa 3 (2014-2025) sunt prevăzute următoarele lucrări:

Extindere rețea de alimentare cu apa in Radeana, Gutinas si Viișoara, L = 3 km.

6.3.1.65 Sistem de alimentare Strugari

Aceasta comuna nu deține infrastructură de apă potabilă.

Din acest motiv, în etapa 2 (2014-2020) se propune a se contrui 2 sisteme de alimentare cu apa, după cum urmeaza:

Sistemul 1- satele Strugari, Nadisa si Cetatuia:

Front captare Strugari (2 foraje);

Rezervor înmagazinare apa Strugari, V = 300 mc;

Statie de clorinare Strugari;

Conducta de transport Strugari-Cetatuia, L = 0,5 km;

Conducta de transport Strugari-Nadisa, L = 1,6 km;

Statii de pompare, 3 buc;

Capitolul 6 Strategia la nivel de județ

6-44

Rețea de distribuție apa in Strugari, Nadisa si Cetatuia, L = 23 km.

Sistemul 2 - satele Petncica, Rachitisu si Iaz:

Front captare Petricica (2 foraje);

Rezervor inmagazinare Petricica, V = 200 mc;

Statie de clorinare Petricica;

Statie de pompare;

Conducta de transport Petricica-Rachitisu, L = 3,6 km;

Conducta d etransport Petricica-Iaz, L = 3,8 km;

Rețea de distribuție apa in Petricica, Rachitisu si Iaz, L = 24 km.

63.1.66 Sistem de alimentare Tătărăști

Sistemele de alimentare cu apa a comunei Tătărăști deservesc satele Cornii de Sus (sistemul 1), Gherdana (sistemul 2) si Dragesti cu Giurgeni (sistemul 3). Celelalte sate din comuna (Tatarasti, Cornii de Jos si Ungureni) nu au acces la alimentarea cu apa in sistem centralizat.

Ca urmare, pentru etapa 2 (2014-2020), sunt propuse următoarele investitii:

Statii de clorinare pentru sistemele 2 si 3, 2 buc;

Front de captare Tatarasti, 1 foraj;

Conducta de aductiune apa, L = 1,72 km;

Rezervor inmagazinare apa, V = 320 mc;

Statie de clorinare;

Conducta de transport apa Tatarasti-Comii de Jos, L = 1,5 km;

Conducta de transport apa Tatarasti-Ungureni, L = 1,5 km;

Rețele distribuție apa in Tatarasti, Cornii de Jos si Ungureni, L = 11,95 km.

6.3.1.6 7 Sistem de alimentare Traian

Sistemul existent la aceasta data in comuna Traian deservește doar satele Traian și Zăpodia.

Pentru conformarea alimentarii cu apa a comunei, cunt propuse următoarele investii:

In etapa 2 (2014-202), cu finanțare prin POIM:

Front captare (2 foraje), rezervor inmagazinare apa (V = 150 mc), statie de clorinare in satul Bogdanesti;

Statie de pompare (booster), rețea de distribuție in satul Bogdanesti (L = 4,2 km);

Rezervor tampon si statie de pompare in satul Zapodia;

Rețea de distribuție in satele Zapodia si Hertioana de Jos (L = 7,71 km).

Pentru etapa 3 (2021-2025), sunt prevăzute a ase realiza următoarele investitii:

Conducta de aductiune Hertioana de Jos-Hertioana Răzeși, L = 1,2 km;

Statie de pompare Hertioana Răzeși;

Rețea de distribuție Hertioana Răzeși, L = 1,7 km.

63.1.68 Sistem de alimentare Ungureni

în prezent doar satele Ungureni și Zlatari au rețele de distribuție.

Totodată, există în derulare un proiect de realizarea a sistemelor de alimentare cu apă în satele Bibirești, Botești, Xxxxx Xxxx și Viforeni.

Ținând cont de faptul ca majoritatea problemelor legate de acest sistem de alimentare cu apă potabilă sunt rezolvate, se propune doar alimentarea cu apă a satului Bărtăsești (branșare la rețeaua de distribuție a satului Viforeni) în etapa 3 (2021-2025).

63.1.69 Sistem de alimentare Urechești

Sistemul de alimentare cu apă deservește toate satele comunei și cuprinde două gospodării de apă și rețea de distribuție de cca 35 km.

In etapa 2 se propune extinderea rețelei de distribuție în satul Urechești cu aproximativ 2 km (lucrări finanțate din alte surse).

63.1.70 Sistem de alimentare Valea Seacă

Acest sistem deservește localitățile Valea Seacă și Cucova in întregime, nemaifiind nevoie de alte investitii in acest sens.

63.1.71 Sistem de alimentare Vultureni

La aceasta data, comuna Vultureni nu deține alimentare cu apa decât pentru cele 3 blocuri existente in satul Lichitiseni. Sistemul existent este total atehnic fiind executa de către localnic.

Realizarea sistemului de alimentare cu apa in sistem centralizat pentru comuna Vultureni se va face in etapa 3 (2021-2025) si va include^-

Front de captare;

Stație de clorinare;

Conducte aducțiune L = 15,1 km;

Statie de pompare;

Rezervoare de înmagazinare V = 200 mc;

Rețea de distribuție în satele Vultureni, Lichitiseni, Bosia, Dadesti, Godinestii de Jos, Godinestii de Sus, Medeleni, Nazaroaia, Reprivat, Țigănești, Tomozia, L = 24,9 km.

6.3.1.72 Sistem de alimentare Zemes

In etapa 2 (2014-2020), penru sistemul de alimentare Zemes sunt propuse următoarele lucrări:

Racord la aductiunea Moinesti-Ardeoani;

Conducta de transport Moinesti-Zemes, L = 11,58 km;

Statie de clorinare Zemes;

Reabilitare si extindere rezervor Zemes;

Statie de pompare Zemes;

Extindere rețea de distribuție in satul Zemes, L = 1,54 km.

In etapa 3 (2021-2020) se propune extinderea sistemului de alimentare cu apa in satul Bolatau, după cum urmeaza:

Static de pompare de la rezervoarele Zemes;

Conducta de transport Xxxxx-Xxxxxxx, L = 2,05 km;

Rețea de distribuție in Bolatau, L = 12 km.

6.3.2 Clustere și aglomerări

Ierarhizarea sistemelor de canalizare s-a realizat ținând cont de următoarele aspecte:

numărul locuitorilor echivalenți sa fie mai mare de 2.000 locuitori echivalenți;

investiția specifică raportata la numărul de locuitori echivalenți să nu depășească 2.000 Euro/l.e;

condițiile de descărcare a apei epurate în emisarii naturali;

6.3.2.1 Cluster Bacău

Clusterul Bacau este format din aglomerarea Bacau si Aglomerare Holt(formata dinHolt si Radomiresti).

Nr. crt	Aglomerare	UAT	Localitati componente	Populație / localitate	Populație echivalenta / aglomerare
1	Bacau	Bacau	Bacau	139.687	194.255
		Mărgineni	Mărgineni	3.375
			Barati	1 556
			Padureni	334
			Trebes	450
			Valea Budului	406
		Hemeius	Hemeius	1.871
			Lilieci	2.431
			Fantanele	355
		Letea Veche	Letea Veche	2.864
			Xxxx-Xxxxxx	510
			Siretu	498
		Xxxxxx	Xxxxxx	2.173
			Sohodol	402
			Crihan	611
			Dealu Mare	878
		Xxxxx Xxxxxxxx	Xxxxx Xxxxxxxx	2.017
		Xxxxx Xxxxxxxx	Osebiti	1.461

2	Hoit*	Letea Veche	Hoit *	1.722	2.255
			Radomiresti *	328

In cadrul programului POS MEDIU 2007-2013 s-au realizat extinderi ale rețelei de canalizare, conform următorului tabel:

Localitate	Rețea de canalizare ; > avitațională (m)	. Conducte de refulare (m)
Bacău	20.435	3.250
Letea Veche	5.876	47
Hemeiuș	8.576	825
Mărgineni	3.052	440
TOTAL	37.939	4.562
TOTAL	42,501

în cadrul acestui contract s-au realizat 18 stații de pompare apă uzată (12 stații în municipiul Bacău, o stație de pompare amplasată în localitatea Mărgineni, 2 stații în localitatea Letea Veche, 3 stații în satul Hemeiuș).

Totodată, prin programul POS Mediu au fost prevăzute lucrări de realizare a treptei terțiare pentru stația de epurare Bacău. Capacitatea stației de epurare este Q_{zi mM}= 65.237 m³/zi, respectiv 220.900 PE.

In etapa 2 (2014-2020) sunt propuse următoarele lucrări:

Bacău:

realizarea sistemelor SCADA pentru 13 stații de pompare existente;

reabilitarea rețelei de canalizare L = 7,64 km;

igienizarea paturilor de uscare a nămolului;

extinderea rețelei de canalizare L = 12,04 km;

realizarea sistemului SCADA care va deservi intreaga arie de operare.

Mărgineni:

realizarea sistemelor SCADA pentru 3 stații de pompare existente;

realizarea a 9 stații de pompare noi;

extinderea sistemului de canalizare din satele Mărgineni, Barați, Pădureni, Trebeș, Valea Budului cu L = 33,2 km.

Măgură:

realizarea sistemelor SCADA pentru o stație de pompare existenta;

realizarea a 6 stații de pompare noi (inclusiv conducte de refulare);

extinderea sistemului de canalizare din toate satele comunei cu L = 25,9 km.

Hemeiuș:

realizarea a 14 stații de pompare (inclusiv conducte de refulare);

extinderea sistemului de canalizare din satele Hemeiuș și Lilieci cu 30 km;

Letea Veche:

realizarea sistemelor SCADA pentru 20 stații de pompare existente;

extinderea sistemului de canalizare din satul Letea Veche cu7,5 km.

Rețele de canalizare sub presiune (vacuum) in satul Hoit, L = 9,7 km;

1 SPAU in satul Hoit, inclusiv conducta refulare, cu L = 2,48 km;

Rețele de canalizare gravitaționale in sat Radomiresti, L = 2,62 km;

7 SPAU in sat Radomiresti, inclusiv conducta de refulare, cu L = 3,18 km.

Xxxxx Xxxxxxxx;

realizarea a 6 stații de pompare;

realizarea rețelei de canalizare pentru satele Xxxxx Xxxxxxxx și Osebiti, L = 18,9 km;

realizarea colectorului de apă uzată Xxxxx Xxxxxxxx - Bacau, L = 3 km.

In etapa 3 (2021-2025) sunt propuse lucrări de extindere a rețelei de canalizare în satele Luncani, Podiș, Poiana (L = 28,7 km) din comuna Mărgineni.

6.3.2.2 Aglomerarea Onești

Aceasta aglomerare este formată din localitățile Onești, Borzești și Slobozia.

Rețeaua de canalizare și facilitățile de epurare sunt vechi, iar operarea acestora se realizează în mod deficitar.

Aceasta unitate administrativ teritorială este membra ADI Constanta.

Lucarile necesare a se desfășura prin POIM in etapa 2014-2020

stație de epurare noua- capacitate 65.000 PE;

reabiltarea rețelei de canalizare, L = 3,06 km;

extinderea rețelei de canalizare L = 31,57 km.

Toate investițiile vor fi prevăzute cu automatizări SCAD A.

6.3.2.3 Cluster Buhuși

Localitățile componente acestui cluster sunt prezentate mai jos:

Clustere	Aglomerare	UAT	Localitate	Populație echivalentă / localitate	Populație echivalentă / aglomerare	Populație echivalentă totala
Buhuși	Buhuși	Buhuși	Buhuși	17.767	17.767	28.139
	Racova	Racova	Racova	2.324	2.324
	Gura Văii -Iliești		Gura Văii	773	1.222
			Halmacioaia	274
			Iliești	176
	Blăgești	Blăgești	Blăgești	2.467	6.826
			Buda	2.124
			Tardenii Mari	798
			Valea Lui Ion	1.437

Prin programul POS MEDIU 2007-2013 s-a extins rețeaua de canalizare cu conducte din ceramică vitrificată Dn 250 mm, L = 19,25 km. De asemenea, s-au realizat 11 stații de pompare și 5,6 km conducte de refulare.

De asemenea, stația de epurare s-a reabilitat, capacitatea acesteia fiind de 32.481 PE

Satele din comunele Racova și Blăgești nu dețin sisteme de canalizare.

In etapa 2 (2014-2020) sunt prevăzute următoarele lucrări:

Blăgești:

realizarea a două stații de pompare;

realizarea sistemului de canalizare din satele Blăgești, Buda, Țârdenii Mari, Valea lui Ion, L = 38,5 km;

realizarea colectorului de apă uzată Blăgești - Buhuși, L = 2,9 km.

Racova:

realizarea a două stații de pompare;

realizarea sistemului de canalizare din satul Racova, L = 21,65 km;

realizarea colectorului de apă uzată Racova - Buhuși, L = 0,7 km.

Pentru orașul Buhuși, se vor reabilita 0,8 km rețea de canalizare si se vor extinde 1,4 km.

Investițiile ce se vor realiza in etapa 2, vor fi cupmse in proiectul regional cu finanțare din POIM.

In etapa 3 este prevăzută realizarea rețelei de canalizare în satul Poiana Negustorului (UAT Blăgești) și în satele Gura Văii, Halmacioaia, Iliești (UAT Racova). Si aceste ape uzate colectate vor fi transportate tot catrc SEAU Buhuși.

63.2.4 Cluster Moinești

Localitățile componente acestui cluster sunt prezentate mai jos:

Cluster	Aglomerare	UAT	Localitate	Populație echivalentă / localitate	Populație echivalentă / aglomerare	Populație echivalentă totala
Moinești	Moinești	Moinești	Moinești	23.683	24.771	31.683
	Moinești	Moinești	Gazarie	1.088	24.771
	Poduri	Poduri	Poduri	1.521	4.019
			Probozești	1.179
			Valea Sosii	1.319
	Bucsești		Bucsești	1.722	1.722
	Cernu		Cernu	1.171	1.171

Prin programul POS MEDIU 2007-2013, in municipiul Moinesti s-a extins rețeaua de canalizare cu conducte din ceramică vitrificată Dn 250 mm, L- 21,64 km. De asemenea, s-au realizat 3 stații de pompare și 3,4 km conducte de refulare.

De asemenea, acest proiect a inclus si realizarea a două stații de epurare (Moinești Nord și Moinești Sud) care au capacitatea totala de 31.720 PE.

Satele din comuna Poduri nu dețin sisteme de canalizare.

In cadrul etapei 2 (2014-2020) se propun următoarele lucrări:

Moinesti:

Statii de pompare ape uzate, 10 buc;

extinderea rețelei de canalizare L = 31,75 km.

Poduri:

realizarea a 12 stații de pompare;

realizarea sistemului de canalizare din satele Poduri, Probozești, Valea Sosii, L = 25,9 km;

realizarea colectorului de apă uzată Poduri - Moinești, L = 1,5 km.

Toate investitii etapei 2 se vor realiza in cadrul proiectului regional cu finanțare din POIM.

în etapa 3 (2021-2025) se vor realiza lucrări de realizare a rețelei de canalizare în satele Cernu și Bucsești, iar satele Negreni si Cornet in etapa 4 (2026-2030).

6.3.Z.5 Aglomerarea Comănești

Aceasta aglomerare este formată din localitățile Comănești, Podei și Vermești.

Sistemul de canalizare existent prezintă deficiențe cu privire la starea colectoarelor principale, la gradul de deservire al localităților și la eficiența de reducere a poluanților în cadrul stației de epurare.

în cadrul etapei 2 (2014-2020) se propun următoarele lucrări (finanțate din alte surse):

reabiltarea/extinderea stației de epurare- capacitate 21.700 PE;

reabilitarea rețelei de canalizare, L = 21 km;

extinderea rețelei de canalizare, L = 30 km;

realizarea colectorului principal, L = 2 km;

realizarea unei stații de pompare.

63.2.6 Aglomerarea Dărmănești

Aceasta aglomerare este formată din localitățile Dărmănești, Dărmaneasca, Păgubeni, Sălăntruc, Plopu.

Prin programul POS MEDIU 2007-2013 s-a extins rețeaua de canalizare cu conducte din ceramică vitrificată L = 50,8 km. De asemenea, s-au realizat 3 stații de pompare și 3,4 km conducte de refulare.

De asemenea, acest proiect a inclus si realizarea unei stații de epurare care are o capacitate de cca 12.000 PE.

In cadrul etapei 2 (2014-2020) se propun următoarele lucrări:

extinderea rețelei de canalizare în Darmanesti si Sălăntruc, L = 5,36 km;

realizarea unei stații de pompare.

Aceste lucrări urmeaza a fi finanțate din proiectul regional POIM.

In etapa 3 (2021-2025), urmeaza a fi executate executate următoarele lucrări:

extindere rețea de canalizare Plopu si Lapos, L = 3,5 km;

statii de pompare apa uzata in Plopu su Lapos, 3 buc.

63.2.7 Aglomerarea Târgu Ocna

Aceasta aglomerare este formată din localitățile Târgu Ocna, Poieni Vâlcele su Viisoara (UAT Targu Trotus).

Prin programul POS MEDIU 2007-2013 s-a extins rețeaua de canalizare cu conducte din ceramică vitrificată L = 24,1 km. De asemenea, s-au realizat 10 stații de pompare și peste 2 km conducte de refulare. Totodată, acest proiect a inclus si realizarea unei stații de epurare cu o capacitate de cca 16.000 PE.

In cadrul etapei 2 (2014-2020) se propun următoarele lucrări:

extinderea rețelei de canalizare in Targu Ocna, L = 10,13 km;

realizarea unei stații de pompare.

Aceste investitii vor fi executate in cadrul proiectului regional finanțat prin POIM. Tot in cadrul acestei etape, se va conecta la sistemul de canalizare al orașului Targu Ocna si satul Viisoara, sat component al UAT Targu Trotus. Acest proiect s eva reaiza din alte fonduri, altele decât cele ale POIM 2014-2020.

In etapa 3 (2021-2025), sunt prevăzute a se derula următoarele investitii:

extindere canalizare Targu Ocna, L = 6,1 km;

extindere canalizare Poieni, L = 8,78 km;

reabilitare canalizare Targu Ocna, L = 0,4 km.

63.2.8 Aglomerarea Slănic Moldova

Aceasta aglomerare este formată din localitățile Slănic Moldova, Cerdac și Cireșoaia.

Sistemul de canalizare adoptat este unul de tip mixt pentru ape uzate menajere, realizat în anul 1970. Tot sistemul funcționează defectuos.

In cadrul etapei 2 (2014-2020) se propun următoarele lucrări:

dezafectarea stației de epurare existente;

realizarea unei stații de epurare noi - capacitate 4.460 PE;

reabilitarea rețelei de canalizare L = 16 km;

extinderea rețelei de canalizare L = 7 km;

realizarea a 3 stații de pompare.

63.2.9 Clusterul Agăș

Din acest cluster fac parte aglomerările prezentate în tabelul următor:

Cluster	Aglomerare	UAT	Localitate	Populație echivalentă / localitate	Populație echivalentă / aglomerare	Populație echivalentă totala
Agăș - .	Agăș - Brusturoasa	Agăș	Agăș	1.180	9.273	11.284
			Cotumba	1.437
			Beleghet	316
			Sulta	665
		Brusturoasa	Hanganești	440
			Camenca	944
			Buruienis	212
			Brusturoasa	1.211
			Ciughes	1.861
			Popoiu	678
			Cuchinis	327
	Goioasa	Agăș	Goioasa	889	2.013
			Diaconești	278
			Preluci	846

Ca urmare, lucrările de investitii prevăzute a se derula in etapa 2 (2014-2020), sunt după cum urmeaza:

Statie de epurare Agas (11.300 PE);

Capitolul 6 Strategia la nivel de județ 6-54

Rețea de canalizare in satele comunei Agas, L = 28,31 km;

Colector canalizare Agas, L = 1,8 km;

Statii de pompare apa uzata in comuna Agas, 1 buc;

Rețele de canalizare comuna Brusturoasa, L = 21, 7 km;

Statii de pompare apa uzata in comuna Brusturoasa, 2 buc.

In prezent, niciuna din comunele prezentate în tabelul anterior nu deține infrastructură de apă uzată.

In etapa 2014-2020 se propune realizarea rețelei de canalizare și a unei stații de epurare de capacitate 11.300 locuitori echivalenți.

6.3.2.10 Aglomerarea Ardeoani

Aceasta aglomerare este formată din satele Ardeoani și Leontinești, încărcarea totala fiind de 2.275 locuitori echivalenți.

Pentru aceasta aglomerare se propune realizarea rețelei de canalizare L = 18,8 km, a stației de pompare și a stației de epurare (capacitate 2.300 PE).

Investițiile sunt programate a se executa in etapa 2 (2014-2020).

6.3.2.11 Aglomerarea Asău

Aceasta aglomerare este formată din satele Asău, Apa Asău, Ciobănuș, Xxxxx Xxxx, Păltiniș și Straja.

Capacitatea acestei aglomerări este de 7.100 locuitori echivalenți

Pentru aceasta aglomerare se propune realizarea rețelei de canalizare L = 52 km, a stafiei de epurare si a unei statii de pompare. Investițiile se vor derula in etapa 2 (2014-2020).

6.3.2.12 Clusterul Balcani - Pârjol

Aglomerările ce fac parte din acest cluster sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Cluster	Aglomerare	LAT	Localitate	Populație echivalentă / localitate	Populație echivalentă / aglomerare	Populație echivalentă totala
Pârjol -Balcani	Pustiana -Câmpeni	Pârjol	Pustiana	1.742	2.364	10.105
	Pustiana -Câmpeni	Pârjol	Câmpeni	623	2.364
	Balcani Frumoasa	Balcani	Balcani	1.537	5.152
	Balcani Frumoasa		Frumoasa	3.614	5.152
	Schitu Frumoasa		Schitu Frumoasa	1.891	1.891

| Ludași [ [ Ludași 699

699

In etapa 2 (2014-2020) se propun următoarele lucrări:

Realizarea stației de epurare 9.650 PE (va deservi toate satele din cele două comune);

Realizarea sistemului de canalizare în satele Pustiana și Câmpeni L = 20,9 km;

Realizarea rețelei de canalizare în Balcani si Frumoasa L = 22,2 km;

Realizarea stațiilor de pompare (11 buc) și a colectoarelor (L = 5.3 km).

In etapa 3 (2014-2020) se vor realiza rețelele de canalizare în satele Băhnaseni, Pârjol, Tărâța, Bamești, Bâsăști, Hăineala (rețea de canalizare, L = 42,1 km si 4 SPAU) din UAT Pârjol si in satele Schitu Frumoasa si Ludași (rețea canalizare, L = 13,5 km) din UAT Balcani..

6.3.2.13 Cluster Bârsănești

Cluster	UAT	Aglomerare	Localitate	Populație echivalentă / localitate	Populație echivalentă / aglomerare	Populație echivalentă totala
Bârsănești	Bârsănești	Bârsănești	Bârsănești	1.727	3.685	8.169
	Helegiu	Xxxxxxx	Xxxxxxx	1.958	3.685
	Bârsănești	Albele	Albele	685	685
		Bratesti	Bratesti	1.188	1.188
		Caraclau	Caraclau	1.153	1.153
	Livezi	Poiana -Scariga	Poiana	903	1.458
	Livezi	Poiana -Scariga	Scariga	555	1.458

Pentru acest cluster, in cadrul etapei 2 (2014-2020), sunt propuse următoarele lucrări finanțate din alte surse:

Realizarea statiei de epurare (7.700 l.e.);

Realizarea sistemului de canalizare Barsanesti L = 12,7 km;

Realizarea sistemului de canalizare Bratila L = 14,1 km;

In etapa 3 (2021-2025) sunt prevăzute lucrări de extindere a sistemelor existente in satele Albele, Brătești, Caraclău (UAT Barsanesti) cu o lungime L = 17 km, preum si Poiana si Scariga (UAT Livezi) cu o lungime L = 10 km.

6.3.2.14 Clusterul Beresti Tazlău

Clusterul va fi delimintat de satele (aglomerările) Berești Tazlău, Enăchești, Prisaca, Românești, Tescani, Țurluianu, iar realizarea rețelei de canalizare L = 31.8 km și a stației de epurare (capacitate totala 4,500 l.e.) este propusa pentru etapa 3 (2021-2025).

Lucrările aferente sistemului de canalizare in aglomerarea Bosoteni se vor desfasura in etapa 4 (Ltotal=3.2km).

6.3.2.15 Clusterul Berzunți

Clusterul este alcătuit din aglomerarea Berzunți - Dragomir (4,445 PE) și din aglomerarea Buda (500 PE).

Lucrările aferente etapei 2 (2014-2020), finanțate din alte surse, vor include realizarea rețelei de canalizare L = 20 km și a stației de epurare (4.400PE).

începând cu etapa 4 (2026-2030), aglomerarea Buda va deține rețea de canalizare L = 5 km, iar apa uzată colectată va fi transportată către SEAU Berzunți.

63.2.16 Aglomerarea Buciumi

Aglomerarea este alcătuită din localitatea Buciumi (1.660 PE) și localitatea Răcăuți (1.477 PE).

Realizarea rețelei de canalizare L = 27,8 km, a celor 12 statii de pompare și a stației de epurare (3.100 PE) aferente acestei aglomerare se va realiza în etapa 2 (2014-2020), prin finanțare din alte surse.

6.3.2.17 Clusterul Căiuți

In prezent, în satele Căiuți, Popeni și Blidari există rețea de canalizare și stație de epurare. Investițiile pentru acest cluster sunt prevăzute a se derula in etapa 3 (2021-2025) după cum urmeaza:

Extindere rețea de canalizare in satele Caiuti, Popeni si Blidari, L = 14 km;

Statii de pompare apa uzata, 2 buc;

Colectoare pentru satele Pralea, Vrânceni, Heltiu, Boistea si Floresti, L = 9 km;

Rețea de canalizare in satele Pralea, Vrânceni, Heltiu, Boistea si Floresti, L - 18 km;

Statii de pompare apa uzata, 8 buc;

Extindere capacitate statie de epurare.

6.3.2.18 Clusterul Cașin - Mănăstirea Cașin

Aglomerările incluse în acest cluster sunt prezentate în tabelul următor:

Cluster	UAT	Aglomerare	Localitate	Populație echivalentă / localitate	Populație echivalentă / aglomerare	Populație echivalentă totala
Cașin -Mănăstirea Cașin	Cașin	Cașin	Cașin	2.814	2.814	8.728
	Cașin	Xxxxxx	Xxxxxx	820	820
	Mănăstirea Cașin	Mănăstirea Cașin	Mănăstirea Cașin	3.736	5.094
			Lupești	690
			Pirvulești	668

Aceste aglomerări nu dețin infrastructură de apă uzată.

Se propune în etapa 2 (2014-2020), realizarea următoarelor:

Cașin:

o Realizare stație de epurare 8.550 PE (din etapa 3 va intra și aglomerarea Curita din UAT Cașin în acest cluster);

o Realizarea unei statii de pompare;
o Realizarea sistemului de canalizare în satul Cașin L = 16,18 km;

Mănăstirea Cașin:

o Realizarea rețelei de canalizare in satele Manastirea Casin, Lupești si Parvulesti, L = 27 km;
o Realizarea colectorului Lupești - Cașin L = 2 km;
o Realizarea stațiilor de pompare.

In etapa 3 (2021-2025) se va realiza rețeaua de canalizare în aglomerarea Curita, iar apa uzată va fi transportată către SEAU Cașin.

63.2.19 Clusterul Cleja

Acest cluster este format din următoarele aglomerări

Cluster	UAT	Aglomerare	Localitate	Populație echivalentă / localitate	Populație echivalentă / aglomerare	Populație echivalentă totala
Xxxxx	Xxxxx	Xxxxx	Xxxxx	4.900	7.387	8.257
			Valea Mica	796
			Somusca	1.690
	Racaciuni	Gheorghe Doja		870	870

In prezent, în satele din tabelul anterior nu există sisteme de canalizare.

In etapa 2 (2014-2020) se propune realizarea sistemului de canalizare în aglomerarea Cleja L = 27,86 km, a colectoarelor, stațiilor de pompare și a stației de epurare (8.257 PE).

In stabilirea capacitatii stației de epurare a fost considerat și faptul că din etapa 3 (2021-2025), satele Valea Mică (UAT Cleja) si Gheorghe Doja (UAT Racaciuni) vor beneficia de sistem de canalizare, iar apele uzate vor fi transportate in vederea epurării către SEAU Cleja.

63.2.20 Clusterul Colonești

Rețeaua de canalizare existentă în aglomerarea Colonești-Zapodia însumează 350 m, fiind realizată din beton, avand ca epurare un decantor Inhoff.

în etapa 3 (2021-2025) se propun următoarele investitii:

Statie de epurare Colonești cu o capacitate de 2.100 PE;

Colector Satu Nou-Spria-Calini-Colonesti, L = 2,3 km;

Rețea de canalizare in Sau Nou, Spria, Calini, Colonești si Zapodia, L = 17,4 km;

Statii de pompare apa uzata, 3 buc.

Pentru etapa 4 (2026-2030) se propune conectarea satului Valea Mare prin Spria, la acest sistem.

6.3.2.21 Clusterul Corbasca

Comuna Corbasca nu deține infrastructură de apă uzată.

Clusterul Corbasca este format din aglomerările Corbasca, Bacioiu, Rogoaza, Scarisoara și Vâlcele.

Satul Bacioiu formează o aglomerare de peste 2.000 Le. si ca urmare va beneficia de investitii in etapa 2014-2020, ducpa cum unneaza:

Colector Xxxxxxx-Xxxxxxxx-Rogoaza-SEAU si rețele de canalizare, L = 17,5 km;

Statii de pompare apa uzata, 3 buc;

Statie de epurare Rogoaza, cu capacitatea de 5.000 PE.

Pentru satele Corbasca, Rogoaza, Scarisoara, Vâlcele si Marvila, investițiile se vor derula in etapa 3 (2021-2025), cu mențiunea ca satul Marvila va fi conectat la SEAU Dienet (Cluster Pancesti).

6.3.2.22 Aglomerarea Cotofănești

Comuna Coțofanești deține infrastructură de apă uzată.

Aglomerarea este formată din satele Coțofanești, Borșani și Bâlca (2.850 PE).

In etapa 2 (2014-2020) se propune realizarea stației de epurare (capacitate 2.900 l.e.), a rețelei de canalizare L = 14,3 km și a stațiilor de pompare (13 buc).

In etapa 3 (2021-2025) se propune conectarea satului Tamasoaia la acest sistem (rețea de canalizare, statii de pomare si colector).

6.3.2.23 Clusterul Damienesti

Nu are inca un sistem de canalizare funcțional. Are insa in derulare un proiect care acopera parțial satele Damienesti si Calugareni. Lucrările propuse spre investitii se vor derula in etapa 3 (2021-2025) după cum urmeaza:

Colector Dragesti-Damienesti, L = 2,3 km;

Extindere rețea de calaizare in Damienesti si Calugareni, L = 14 km;

Rețea de canalizare in Dragesti, L = 3,2 km;

Statii de pomare apa uzata, 1 buc.

6.3.2.24 Clusterul Dealu Morii

Aceasta comuna nu deține infrastructură de apă uzată.

In etapa 3 (2021-2025) se vor realiza:

Stație de epurare al Negulesti, cu o capacitate de 2.500 PE;

Rețea de canalizare în satele Banca, Tavadarasti, Dealu Morii, Cauia, Blaga si Negulesti, L = 38,7 km;

Stații de pompare apa uzata, 3 buc;

Colectoare de canalizare, L = 8,2 km.

63.2.25 Clusterul Dofteana

Aceasta comuna nu deține infrastructură de apă uzată.

Clusterul este format din aglomerarea Dofteana (Dofteana, Cucuieți, Hăghiac, Seaca, Ștefan Vodă - 7.900 PE) și aglomerările Larga și Bogata (1.900 PE).

In etapa 2 (2014-2020) se propune realizarea stației de epurare 9.350 PE, a stației de pompare și rețelei de canalizare L = 26,72 km aferente satelor Dofteana, Haghiac, Cucuiesti si Ștefan Vodă.

In stabilirea capacitatii stației de epurare a fost considerat și faptul că din etapa 3, aglomerările Larga și Bogata vor beneficia de sistem de canalizare, iar apele uzate vor fi transportate către SEAU Dofteana.

6.3.2.26 Aglomerarea Fărăoani

Aceasta aglomerare (formată din satele Fărăoani și Valea Mare 4.300 PE) deține sistem centralizat de colectare și epurare a apelor uzate, iar în etapa 2 (2014-2020) se propun lucrări pentru:

- Realizarea sistemelor SCADA pentru 4 stații de pompare existente;
- Extinderea sistemului de canalizare L = 6,59 km;

In etapele următoare nu mai sunt propuse alte investitii.

6.3.2.27 Clusterul Filipeni

Comuna Filipeni nu deține infrastructura de apa uzata in nici unu dintre satele sale.

Infrastructura de apa uzata este prevăzută a se realiza in etapa 3 (2021-2025), după cum urmeaza:

Static de epurare, cu o capacitate de 2.300 PE;

Rețea de canalizare in satele Valea Botutlui, Slobozia, Fruntesti, Marasti, Brad, Balaia, Filipeni si Padureni, L = 39,6 km;

Statii de pompare apa uzata, 3 buc;

Colector canalizare, L = 1 km.

6.3.2.28 Clusterul Filipesti

In prezent, doar satul Filipesti deține rețea de canaizare si statie de epurare.

Clusterul este format din aglomerările Filipesti, Galbeni, Carligi, Cotu Grosului, Comesti, Boanta, Harlesti, Oniscani.

Pentru preluarea întregului debit de apă uzată colectata este necesara extinderea stației de epurare (3.500 PE), lucrare ce se va realiza în etapa 3 (2021-2025).

De asemenea, tot in aceasta etapa, vor mai fi executate următoarele:

Extindere rețea de canalizare in Filipesti, Carligi si Galbeni, L =15,57 km;

Statii de pompare apa uzata in Filipesti, Carligi si Galbeni, 4 buc;

Rețea de canalizare in Harlesti, Oniscani, Boanta, Cornesti si Cotu Grosului, L = 20 km;

Colector de canalizare, Cotu Grosului-SEAU, L = 1 km;

Statii de pompare apa uzata, 10 buc.

6.3.2.29 Aglomerarea Gaiceana

Aglomerarea Gaiceana (3.150 PE) formată din satele Gaiceana, Arini, Hutu, Popești deține un sistem de canalizare care se adreseaza doar satului Gaiceana.

In etapa 2 (2014-2020) sunt propuse lucrări de realizare a:

- Stației de epurare 3.000 PE;
- Rețea de canalizare in toate cele 4 sate ale comunei, L = 32 km;
- Stații de pompare apa uzata (8 buc).

6.3.2.30 Aglomerarea Garleni

Aglomerarea Garleni (6.325 PE) formată din satele Garleni, Garlenii de Sus, Lespezi, Surina deține rețea de canalizare și stație de epurare, dar acest sistem nu deservește în totalitate aglomerarea.

Prin urmare, în etapa 2 (2014-2020), cu finanțare prin proiectul regional POIM, se propune realizarea:

- Extinderii rețelei de canalizare in satele Garleni, Garlenii de Ssu, Lespezi si Surina, L = 24,77 km;
- Extinderii stației de epurare cu 4.700 PE;
- Realizare stații de pompare apa uzata (9 buc).

6.3.2.31 Cluster Xxxxxx-Xxxxx

Nicic unul din cele 6 sate componente ale comunei nu beneficiază laaceasta data de sistem de canalizare. Ca urmare, pentru etapa 2 (2014-2020) se propun următoarele investitii:

Rețea de canalizare in satele Ghimes, Făget, Tarhausi, Bolovanis si Fagetelu de Sus, L = 22,5 km;

Statii de pompare apa uzata in cele 5 sate, 4 buc.

Datorita formelor de relief, satul Rachitisu nu va putea fi conenctat la acest sistem.

6.3.2.32 Aglomerarea Gioseni

Aglomerarea Gioseni (3.600 PE) deține rețea de canalizare și stație de epurare, dar acest sistem nu deservește în totalitate aglomerarea.

Prin urmare, în etapa 2 (2014-2020), cu finanțare prin proiectul regional POIM, se propune extinderea rețelei de canalizare cu L - 11,29 km, realizarea unei stații de pompare și extinderea stației de epurare cu 2.150 PE.

6.3.2.33 Clusterul Glăvănești

Acest cluster este format din aglomerările Glăvănești și Frumușelu (capacitate totala 2.550 PE).

In etapa 2 (2014-2020), se afla in curs de finalizare următoarele investitii (cu finanțare FEADR, măsură 3.2.2):

Construire statie de epurare;

Construire rețea de canalizare in satul Glăvănești;

Construire rețea de canalizare in satul Frumușelu.

Sistemul de canalizare acopera doar satul Glăvănești si jumătate din satul Frumușelu. Pana la aceasta data, sistemul nu a fost pus in funcțiune.

In etapa 3 (2021-2025), sunt propuse a se desfaura următoarele investitii:

Extindere rețea de canalizare in satul Frumușelu, L = 3 km;

Construire colector Muncelu-Frumuselu, L - 2 km;

Rețea de canalizare in satul Muncelu, L = 0,5 km;

Construire Razesu-Glavanesti, L = 3 km;

Reteade canalozare in sastul Razesu, L = 1 km;

Statii de pompare ape uzate, 3 buc;

Extindere statie de epurare.

63.2.34 Clusterul Gura Văii

Acest cluster este format din aglomerările Gura Văii (2.300 PE), Capata-Dumbrava (1.350), Temelia-Paltinata (1.115PE)

In etapa 3 (2014 - 2020), se va extinde stația de epurare și rețeaua de canalizare în aglomerările Capata-Dumbrava si Temelia-Paltinata L = 21,7km.

Capitolul 6 Strategia la nivel de județ 6-63

6.3.2.35 Cluster Helegiu

Acest cluster este fonnat din aglomerările Helegiu (1.045 PE), Drâgugești (2.173 PE) și Deleni (1.822 PE). La aceasta data exista sistem de canalizare, împreuna cu static de epurare, pentru satele Helegiu si Deleni.

In cadrul etapei 2 (2014-2020) se propun lucrări de extindere a stației de epurare existente (cu 2.150 l.e.) pentru preluarea întregului debit provenit din aglomerare și infiintarea sistemului de canalizare in satul Dragugesti.

Tot in cadrul acestei etape sunt prevăzute lucrările de canalizare pentru satul Bratila, sat care împreuna cu satul Barsanesti (UAT Barsanesti), formează o aglomerare de peste 2.000 l.e.

In etapa 3 (2021-2025), se propune extintederea rețelei de canalizare in satele Helegiu si Deleni.

6.3.2.36 Cluster Horgești

Acest cluster este format din aglomerările Bazga-Sohodor-Racatau Razesi-Racatau de Jos-Xxxxxx-Xxxxx (3.000 PE) și aglomerarea Horgești (1.700 PE).

In etapa 2 (2014-2020) se vor realiza investițiile necesare conformării aglomerării de peste 2.000 PE, iar in etapa 3 (2021-2025) se vor realiza cele aferente satului Horgești.

6.3.2.37 Cluster Huruiești

Acest cluster este format din aglomerările Huruiești, Capotesti, Floresti, Fundoaia, Ocheni, Perchiu, Pradais.

In etapa 3 (2021-2025) se propun următoarele investitii:

Statie de epurare Pradais (1.300 PE);

Colector canalizare Huruiesti-Perchiu-Pradais, L = 5 km;

Rețele de canalizare in Huruiești, Perchiu si Pradais, L = 14,4 km;

Statii de pompare apa uzata, 2 buc;

Pentru satele Capotesti, Floresti, Fundoaia si Ocheni, investițiile vor fi prevăzute in etapa 4 (2026-2030), împreuna cu extindrea capacitatii statiei de epurare Paradais, pentru preluarea si a a cestor debite.

6.3.2.38 Aglomerarea Itești

La aceasta data, comuna Itesti nu beneficiază de sistem de canalizare si statie de epurare ape uzate.

In etapa 3 (2021-2025) sunt prevăzute a se derula următoarele investitii:

Colector canalizare Ciumasi-Itesti si Dumbrava-Itesti, L = 12 km;

Rețea de canalizare in Itesti, Ciumasi si Dumbrava, L = 8,5 km;

Statii de pompare apa uzata, 5 buc;

Statie de epurare Itesti (1.500 PE).

6.3.2.39 Cluster Izvoru Berheciului

Clusterul este format din aglomerările Izvoru Berheciului, Antohesti, Baimac, Obarsia, Otelesti,

Padureni.

Sistemul centralizat de canalizare in aceste aglomerări este propus a se realiza in etapa 3 (2021-2025) si va cuprinde:

- Realizare statie de epuare 1.500 l.e.;
- Realizare colectoare apa uzata L = 8,13 km;
- Realizare statie de pompare;
- Realizare rețea canalizare L = 18 km.

6.3.2.40

Aglomerarea Lipova

Aceasta aglomerare este formată din satele Lipova, Malosu, Satu Nou, Valea Caselor, Valea Hogei (2.800 PE).

In cadrul etapei 2 (2014-2020) se vor realiza:

- Rețea de canalizare in toate cele 5 sate ale aglomerării, L = 21,7 km;
- Stații de pompare;
- Stație de epurare 2.000 l.e.

Pentru satele Valea Mărului si Vaea Moșneagului, investițiile in sistemul de canalizare se vor desfasura in etapa 4 (2026-2030).

6.3.2 .41 Clusterul Livezi

Clusterul este format din aglomerările (satele apartinatoare comunei) Livezi, Bălăneasa, Orașa, Prăjoaia. Satele Poiana si Scariga, fac paret din clusterul Barsanesti.

In etapa 3 se vor realiza:

- Rețea de canalizare in Livezi, Balaneas, Oarasa si Prajoaia, L = 32,2 km;
- Stații de pompare;
- Colectoare apa uzata L = l,2km;
- Stație de epurare 3.325 l.e.

6.3.2 .42 Clusterul Măgirești

Clusterul este format din toate satele comunei, Magiresti, Valea Arinilor, Pijesti, Sesuri si Stanesti (3.500 PE).

Lucrările de investitii sunt prevăzute a se desfasura in etapa 2 (2014-2020), după cum urmeaza:

Extindere SEAU la 3.500 PE;

Extindere rețele de canalizare in toate satele comunei, L = 20,4 km;

Statii de pomare apa uzata, 4 buc.

63.2.43 Clusterul Negri

Clusterul este format din aglomerările (satele) comunei Negri (Negri, Poiana, Brad, Calinesti, Magia si Ursoaia). Lucrările investitionale pentru aceasta comuna se vor desfasura in etapa 3 (2021-2025) si vor consta din:

Colector canalizare Brad, Calinesti, Magia, Ursoaia,Negri, L = 4 km;

Rețele de canalizare in Brad, Calinesti, Magia, Ursoaia si Negri, L = 10,3 km

Rețele de canalizare in Poiana, L = 12 km;
Statii de pompare apa uzata, 6 buc;

Statie de epurare Negri, cu capacitate 1.200 PE;

Statie de epurare Poiana, cu capacitate 1.400 PE.

63.2.44 Clusterul Odobești

Clusterul este format din aglomerările Odobești, Ciuturești, Balusa,Tisa Silvestri.

încărcarea totala a clusterului este de 2.400 PE.

In etapa 3 (2021-2025) sunt propuse a se derula următoarele investitii:

Statie de epurare Tisa Silvestri, cu o capacitate de 2.400 PE;

Colectoare canalizare, L = 5,5 km;

Rețele de canalizare in Odobesti, Ciuturesti, Tisa Sivestri si Balusa, L = 25,7 km;

Statii de pompare apa uzata, 4 buc.

6.3.2.45 Cluster Oituz

Acest cluster este format din aglomerarea Oituz (Oituz, Călcâi, Marginea, Ferăstrău Oituz -8.130 PE) și aglomerarea Bahna (600 PE). Sistemul existent, deservește doar parțial satul Oituz.

Lucrările de investitii sunt prevăzute a se derula, după cum urmeaza:

In etapa 2 (2014-2020):

Extindere statie de epurare Oituz (6.500 PE);

Colector canalizare Ferăstrău Oituz-Calcai, L = 1,2 km;

- Extindere rețele de canalizare in Oituz, Fersatrau Oituz, Calcai si Marginea, L = 43,14 km;
Statii de pompare, 4 buc.

In etapa 3 (2021-2026):

Statie de epurare Haija, cu o capacitate de 600 PE;

Rețele de canalizare in Harja si Poiana Sarata, L = 11,2 km;

Statii de pompare apa uzata, 2 buc.

Tot in aceasta etapa, se va conecta la acest sistem prin Marginea, si satul Bahna apartinator al UAT Pargaresti.

6.3.2.46 Clusterul Orbeni - Valea Seaca

Acest cluster este format din aglomerările Orbeni-Scurta si Valea Seaca-Cucova, in total 5.500 PE. La acest moment, statia de epurare existenta in Valea Seaca deservește doar aceasta comuna, UAT Orbeni neavand sistem de canalizare.

Lucrările de investitii pentru acest cluster se vor desfasura in etapa 2 (2014-202), fiind finanțate din POIM, in cadrul proiectului regional. Aceste lucrări sunt:

Extindere capacitate SE AU Valea Seaca;

Extindere rețele de canalizare in Valea Seaca si Cucova, L = 7,3 km;

Rețea de canalizare in Orbeni si Scurta, L = 21,5 km;

Reabilitare statii de pompare apa uzata, 2 buc;

Statii de pompare apa uzata, 7 buc.

6.3.2.47 Cluster Palanca

4 (Palanca, Ciughes, Popoiu, Cadarasti) din cele 5 sate ale comunei Palanca (mai puțin Pajiștea) compun o aglomerare de peste 2.000 PE, aglomerare ce urmeaza sa fie conformată in etapa 2 (2014-2020).

La aceasta data, comuna Palanca are in impelementare un proiect in derulare, care presupune următoarele lucrări:

Static de epurare Palanca (2.000 PE);

Rețea de canalizare in satele Palanca si Ciughes, L = 7,95 km;

Statie de pompare ape uzate menajere.

La momentul revizuirii acestei strategii, sistemul nu era inca pus in funcțiune, lucrările fiind totuși foarte avansate. Aceste lucrări nu sunt insa suficiente.

Pentru conformare, se mai propun următoarele ivestitii:

Extindere SEAU Palanca (cu 1.800 PE);

Extindere rețea de canalizare, L = 17 km;

Statii de pompare apa uzata, 2 buc.

Satu Pajiștea (24 de locuitori) fiind un sat izolat, nu poate fi conformat la directiva de apa uzata.

6.3.2.48 Clusteru! Pîncești

Acest cluster este format din aglomerările Pîncești (Pincești, Dienet - 1.870 PE), Motoc, Soci, Petresti și satul Marvila din UAT Corbasca.

In etapa 3 (2021-2025) se propun următoarele lucrări de investitii:

Statie de epurare la Dienet (va deservi satele Pincești, Dienet, Motoc si Marvila);

Rețele de canalizare in Pincești, Dienet si Motoc, L = 18,8 km;

Statii de pompare apa uzata;

Statie de epurare la Petresti (va deservi satele Petresti, Soci si Fundu Văii);

Rețele de canalizare in Petresti, Soci si Fundu Văii, L = 18,1 km,

- Colectoare canalizare, L = 3,2 km.

Tot in aceasta etapa se propune si conectarea satului Marvila (UAT Corbasca) la statia Dienet.

6.3.2.49 Clusteru! Parava

Acest cluster este format din aglomerările Parava (Parava, Dragușani, Teius - 1.900 PE) și Rădoaia - 990 PE.

In etapa 3 (2021-2025), cunt propuse lucrări de investitii după cum urmeaza:

Coelctor canalizare Radoaia-Parav, L = 2,7 km;

Extindere rețea de canalizare, L = 9 km,

Statii de pompare apa uzata, 5 buc.

Apa uzată va fi transportată către stația de epurare existentă la Dragușani.

6.3.2.50 Clusterul Pârgărești

Acest cluster este format din toate satele comunei Pargaresti (Pargaresti, Xxxxx Xxxxxx, Satu Nou si Nicoresti), mai puțin satul Bahna care face parte din clusterul Oituz. La aceasta data, comuna Pargaresti nu deține nici un el de infrastructura de apa uzata.

In etapa 2 (2014-2020) sunt propuse următoarele investiti:

Statie de epurare la Patau Boghii (3.900 PE);

Rețele de canalizare in satele Pargaresti, Xxxxx Xxxxxx, Satu Nou si Nicoresti, L = 19,3 km;

Statii de pompare apa uzata, 4 buc.

In etapa 3 (2021-2025) se vor realiza investițiile pentru satul Bahna, după cum urmeaza:

Colector canalizare Bahna-Marginea, L = 0,3 km;

Rețea de canalizare Bahna, L = 3,5 km;

Statii de pompare apa uzata, 2 buc.

6.3.2.51 Clusterul Parincea

Acest cluster este format din aglomerările comunei Parincea (10 sate).

încărcarea totoala a clusterului este de 3.000 PE, astefel inact investițiile aferente acestei comune se vor desfasura in etapele 3 (2021-2025) si 4 (2026-2030), după cum urmeaza:

Capitolul 6 Strategia la nivel de județ 6-69

In etapa 3 (2021-2025):

Construire SEAU Văleni (pentru satul Parincea);

Construire SEAU Vladnic (pentru satele Nanesti si Vladnic);

Colector canalizare, L = 3 km;

Rețea de canalizare in satele Parincea, Nanesti si Vladnic, L = 30,6 km;

Statii de pompare apa uzata, 4 buc;

In etapa 4 (2026-2030):

Extindere SEAU Văleni (si pentru satele Milestii de Sus, Milestii de Jos si Văleni);

Rețea de canalizare in satele Miestii de Sus, Milestii de Jos si Văleni, L = 9 km;

Colector canalizare, L = 2,8 km;

Statii d epompare apa uzata, 2 buc;

Statie de epurare Nastaseni (pentru satele Satu Nou, Bama, Poieni si Nastaseni);

Rețele canalizare pentru satele Satu Nou, Bama, Poieni si Nastaseni, L = 15 km.

63.2.52 Clusterul Plopana

Acest cluster este format din satele comunei Plopana. Nici unul dintre sate nu beneficiază la acest moment de infrastructura de apa uzata. încărcarea totoala a clusterului este de 3.100 PE.

In etapa 3 (2021-2025) sunt propuse următoarele investitii:

Statie de epurare Plopana (1.400 PE);

Statie de epurare Stramanioasa (1.700 PE);

Colectoare canalizare, L = 3,5 km;

Rețele de canalizare in satele comuei, L = 31,4 km;

Statii de pomare apa uzata, 8 buc.

6.3.2.53 Clusterul Podu Turcului

Acest cluster este format din aglomerările Podu Turcului (2.560 PE) și Căbești-Plopu (990 PE). Si celelalte sate componente ale comunei vor avea parte de investitii in următoarele etape, după cum urmeaza:

In etapa 2 (2014-2020) se propune extinderea rețelei de canalizare Podu Turcului cu 10,5 km

precum si o statie de pompare ape uzate.

In etapa 3 (2021-2025) sunt propuse lucrări si pentru celellate sate ale comunei, după cum urmeaza:

Statii de epurare la Plopu, Hanța si Sârbi;

Extindere capacitate statie de epurare Podu Turcului;

Colectoare canalizare, L = 2,2 km;

Statii de pompare apa uzata, 4 km;

Rețele de canalizare insatele comunei, L = 38,2 km.

6.3.2.54 Aglomerarea Prăjești

Comuna Prăjești (2.050 PE), are in derulare cu finanțare din AFM, un sistem de canalizare si o sattie de epurare ape uzate. Pentru conformarea deplina, se propun in etapa 2 (2014-2020), următoarele investitii:

Extindere rețea de canalizare, L = 2,5 km;

Statii de pompare apa uzata, 3 buc.

63.2.55 Clusterul Răcăciuni

Clusterul este format din aglomerările Răcăciuni - Gâșteni (4.030 PE), Fundu Răcăciuni (2.046 PE), Ciuncani (555 PE) și Gheorghe Doja (975 PE).

In cadrul etapei 2 (2014-2020) se vor realiza:

- Extindere rețea de canalizare Răcăciuni-Gasteni, L = 25,1 km;
- Realizare rețea de canalizare Fundu Răcăciuni L = 14,2 km;
- Stații de pompare apa uzata, 15 buc;
- Extindere SE AU, la o capacitate de 5.900 PE.

In etapa 3 (2021-2025) se vor realiza rețelele de canalizare în aglomerările Ciuncani (L = 3,1 km) si Gheorghe Doja (L = 7,9 km). Din acestea, apa uzata colectata in Ciuncani se va epura in SEAU Răcăciuni iar cea de la Gheorghe Doja, la SEAU Cleja (UAT Cleja).

6.3.2.56 Comuna Răchitoasa

Doar satul rachitoasa deține un mic sistem de canalizare care este neconform.

In etapa 2 (2014-2020), se propun lucrări pentru:

- Realizarea stației de epurare (2.200 PE pentru Fundătură Rachitoasa, Rachitoasa si Tochilea);
- Rețea de canalizare Rachitoasa, L = 3 km;
- Statii de pompare apa uzata, 2 buc.

Pentru celelalte sate ale comunei, lucrările se vor desfasura in etapa 3 (2021-2025), după cum urmeaza:

Statie de epurare Burdusaci (pentru satele Burdusaci, Dumbrava, Movilita, Opnsesti);

Statie de epurare Barcana (pentru satele Barcana, Farcasa, Magazia, Danaila, Buda, Putini);

Colectoare canalizare, L = 7.3 km;

Rețea de canalizare in Tochilea si Fundătură Rachitoasa, L = 7 km;

Rețea de canalizare in Barcana, Farcasa, Magazia, Danaila, Buda, Putini, L = 15,8 km;

Rețea de canalizare in Burdusaci, Dumbrava, Movilita, Oprisesti, L = 20,6 km;

Statii de pompare apa uzata, 6 buc.

6.3.2.57 Clusterul Roșiori

Acest cluster este formată din aglomerarea Roșiori (satele Roșiori și Neguseni, încărcarea totala fiind de 1.210 PE) si din aglomerările Valea Mica, Valea Mare si Poieni (1.090 PE). Investițiile prevăzute pentru acest cluster se vor derula in etapa 3 (2021-2025) si vor cuprinde următoarele:

Statie de epurare Roșiori (2.300 PE);

Colectoare canalizare, L = 3,9 km;

Rețele de canalizare pentru cele 5 sate, L = 25,1 km;

Statii de pompare apa uzata, 5 buc.

63.2.58 Clusterul Sănduleni

Clusterul este format din aglomerările/satele Sănduleni, Barzulești, Coman și Versești. In cadrul etapei 3 (2021-2025) se vor realiza:

- Rețea de canalizare L = 33,6 km;
- Stații de pompare, 2 buc;
- Colectoare canalizare, L = 2,2 km;

- Stație de epurare 3.350 PE. Capitolul 6 Strategia la nivel de județ

6-72

Satul Stufu, va beneficia si el de investitii (rețea canalizare cu L = 4,5 km), insa apa uzata colectata pe teritoriul acestuia va fi epurata in SEAL) Balaneasa (UAT Livezi).

6.3.2.59 Aglomerarea Sărata

In aceasta aglomerare (1.950 PE) există sistem centralizat de colectare/epurare a apelor uzate.

In cadrul etapei 3 (2021-2025) se vor realiza:

- Extinderea rețelei de canalizare L = 3 km;
- Stații de pompare, 2 buc;
- Extinderea stației de epurare cu facilități de epurare biologica și de prelucrare a nămolului (1.400 PE).

63.2.60 Aglomerarea Sascut

Aceasta aglomerare este formată din satele Sascut, Schineni, Sascut-Sat, Pancești și Valea Nacului.

încărcarea totala a acestei aglomerări este de 7.345 PE.

In etapa 2 (2014-202) se propun următoarele lucrări:

- Extinderea stației de epurare cu 4.400 PE;
- Statie de epurare Beresti (1.300 PE);
- Realizarea colectoarelor L = 2 km;
- Realizarea rețelei de canalizare în aglomerare L = 36 km;
- Staii de pompare apa uzata, 4 buc.

In etapa 3 (2021-2025) se vor executa investițiile pentru satele Contești si Sascut Sat, după cum urmeaza:

Rețea de canalizare, L = 13 km;

Statie de pompare apa uzata.

6.3.2.61 Clusterul Săucești

Acest cluster este format din aglomerările Săucești (Săucești, Xxxxxx Xxxx - 2,.90 PE), Schineni, Siretu, Serbești.

încărcarea totala a acestui cluster este de 5.050 PE. Doar satele Siretu si Serbesti nu beneficiază de sistem de canalizare si epurare a apelor uzate menajere

In etapa 3 (2021-2025) se propune extinderea sistemului de canalizare și în satele Siretu și Serbești, L = 12,5 km si 2 statii de pompare ape uzate cu refulare Siretu-Schineni (L = 2 km). Deasemenea, se propune extinderea SEAU existenta cu incarcarea celor 2 sate (1.500 PE).

6.3.2.62 Aglomerarea Secuieni

Aglomerarea Secuieni are capacitatea de 1.280 PE.

In etapa 3 (2021-2025) este prevăzută realizarea rețelei de canalizare L = 6,5 km, a stațiilor de pompare și a stafiei de epurare.

6.3.2.63 Aglomerarea Solonț

Aglomerarea este alcatuita din satele Solonț și Sărata. Satul Cucuieti nu este parte a acestei aglomerări.

Lucrările de realizare a rețelei de canalizare sunt propuse pentru etapa 2 (2014-2020), după cum urmeaza:

Statie de epurare Sarata (4.000 PE);

Rețea de canalizare Solonț si Sarata, L = 18,3 km;

Statii de pompare apa uzata, 3 buc.

In etapa 3 (2021-2025) sunt propuse investițiile necesare sătuli Cucuieti, astfel:

Rețea de canalizare Cucuieti, L = 8,5 km;

Colector canaizare Cucuieti-Sarat, L = 1,7 km;

Statii de pompare apa uzata, 3 buc.

63.2.64 Clusterul Stănisești

Acest cluster are investitii revăzute penru etapele 3 (2021-2025) si 4 (2026-2030), după cum urmeaza:

In etapa 3 (2021-2026);

Statie de epurare Benesti;

Colectoare canalizare, L = 3,9 km;

Rețele de canalizare in satele Stanisesti, Slobozia, Slobozia Noua, Balotesti si Benesti, L = 25 km;

Capitolul 6 Strategia la nivel de județ 6-74

Statii de pompare apa uzata, 4 buc;

In etapa 4 (2026-2030) se vor executa rețele de canalizare aferente satelor Belciuneasa, Craiesti, Gorghesti si Văleni. Apa uzata colectata in satele Belciuneasa si Craiesti va fi epurata la SEAU Benesti iar cea colectata in satele Gorghesti si Văleni va fi epurata in SEAU Vulturești (UAT Vulturești).

6.3.2.65 Aglomerarea Ștefan cel Mare

Aglomerarea Ștefan cel Mare formata din satele Ștefan cel Mare, Bogdana si Negoiesti nu au sistem de canalizare si epurare a apelor uzate menajere. Din aceasta cauza, in etapa 2 (2014-2020) sunt propuse o serie de investitii ce se vor realiza in cadrul proiectului regional POIM, cupa cum urmeaza:

Statie de epurare Ștefan cel Mare (2.320 PE);

Rețea de canalizare in satele Ștefan cel Mare, Bogdana si Negoiesti, L = 27,75 km;

Statii de pompare ape uzate, 2 buc.

In etapa 3 (2021-2025) este nevoie de unele extinderi ale rețelei de canalizare pentru a acoperi necesarul intregiii comune.

6.3.2.66 Clusterul Strugari si Petricica

Ambele clustere cuprind satele comunei Strugari, după cum urmeaza:

1. Cluster Strugari: Strugari, Nadisa si Cetatuia;
2. Cluster Petricica : Petricica, Iaz, Rachitisu.

In etapa 3 (2021-2025) sunt propuse lucrările de investitii pentru cel doua clustere

Statie de epurare Nadisa (cluster Strugari);

- Rețea de canalizare Strugari, Nadisa si Cetatuia, L = 18 km;
Statii de pompare apa uzata, 6 buc;

Statie de epurare Iaz (cluster Petricica);

Rețele de canalizare Petricica, Iaz, Rachitisu, L = 23,5 km.

63.2.67 Clusterul Tamași

Acest cluster este format din cele 2 aglomerări Tamași + Chetriș, Furnicari.

In etapa 2 (2014-2020) cu finanțare prinproiectul Regional POIM, se propun următoarele investitii:

Extindere rețea de canalizare Tamasi si Chetris, L = 7,7 km;

Statii de pompare apa uzata, 2 buc.

In etapa 3 (2021-2020) se propune extinderea rețelei de canalizare in satul Furnicari. Toate apele uzate sunt epurate in SEAU Tamasi.

6.3.2.68 Clusterul Târgu Trotuș

Acest cluster este format din 2 aglomerări Târgu Trotuș si Tuta. Cel de-al treilea sat al comunei (Viisoara) este parte componenta a aglomerării Târgu Ocna.

In prezent, în aglomerările Târgu Trotuș (2.111 PE) și Tuta (2.064 PE) este un în derulare un proiect de realizare a sistemului de canalizare, dar aceasta nu acoperă întreaga suprafață a aglomerărilor.

In etapa 2 (2014-2020) se propune extinderea rețelelor de canalizare în aglomerările Târgu Trotuș și Tuta cu 18 km. Finanțarea acestor lucrări se va face prin proiectul regional POIM.

Tot in aceasta etapa, se vor derula lucrările privind realizarea sistemului de colectare a apelor uzate menajere din satul Viisoara si conectarea acestui sistem la cel al orașului Târgu Ocna. Apele uzate vor fi epurate in SEAU Târgu Ocna.

6.3.2.69 Clusterul Tătărăști

Acest cluster este format din toate cele 7 sate ale comunei (2.650 PE).

In etapa 3 (2021-2025) se propune infiintarea sistemului de canalizare in comuna, după cum urmeaza:

Statie de epurare Tatarasti (2.650 PE);

Colectoare canalizare, L = 10,5 km;

Rețele de canalizare in Tatarasti, Cornii de Sus, Cornii de Jos, Ungureni, Giurgeni, Dragesti si Gherdana, L = 34,6 km;

Statii d epompare apa uzata, 5 buc.

6.3.2.70 Clusterul Traian

Acest cluster este format din aglomerarea Traian - Zăpodia (1.465 PE) și aglomerarea Bogdănești (560 PE).

In aglomerarea Traian-Zăpodia există în prezent facilități de colectare și epurare a apei uzate.

în etapa 3 (2021-2025) se propune realizarea rețelei canalizare in aglomerarea Bogdanesti (L = 4,2 km), a stației de pompare, și a colectorului principal (L = 4,4 km).

6.3.2.71 Clusterul Ungureni

Acest cluster este format din sistemul Ungureni (Ungureni, Bibiresti, Zlatari) si sistemul Xxxxx Xxxx (Bartasesti, Viforeni, Botesti, Xxxxx Xxxx).

Pentru aceste doua sisteme sunt prevăzute investitii in etapa 3 (2021-2026) după cum urmeaza:

Sistem Ungureni:

Construire SEAU Ungureni (2.100 PE);

Rețele de canalizare in Ungureni, Bibbiresti si Zlatari, L = 24,7 km;

Statii de pompare apa uzata, 3 buc;

Colectoare canalizare, L = 2,9 km.

Sistemul Xxxxx Xxxx:

Construire SEAU Xxxxx Xxxx;

Rețele de canalizare in Bartasesti, Viforeni, Botesti si Xxxxx Xxxx, L = 12,5 km;

Statii de pompare apa uzata, 8 buc;

Colectoare canalizare, L = 7,8 km.

63.2.72 Clusterul Urechești

Acest cluster este format din sistemele Urechești (Urechești si Slobozia) si Comatei (Comatei, Satu Nou si Xxxxx Xxxxxxx).

Investițiile pentru cele doua sisteme de canalizare se vor derula in etapa 3 (2021-2025) după cum urmeaza:

Sistemul Urechești:

Construire SEAU (2.230 PE);

Rețea de canalizare in Urechești si Slobozia, L = 22 km;

Colectror canalizare, L = 1,1 km

Statii de pompare apa uzata, 4 buc.

Sistemul Comatei:

Construire SEAU (1.400 PE);

Rețea d ecanalizare in Comatei, Satu Nou si Xxxxx Xxxxxxx, L = 15 km,

Colectro canalizare, L = 0,6 km;

Statii de pompare apa uzata, 2 buc.

6.3.2.73 Clusterul Valea Seacă

Acest cluster a fost descris împreuna cu Orbeni.

6.3.2.74 Clusterul Vultureni

Acest cluster este format din cele 16 sate ale comunei

In etapa 4 (2026-2030) se propun următoarele:

- Realizarea statiei de epurare la Bosia;
- Realizarea colectoarelor de apa uzata L = 4,8 km;
- Realizarea rețelelor de canalizare L = 9,2 km, pentru satele Valea Sălciei, Medeleni, Godinestii de Sus, Godinestii de Jos, Reprvat, Vultureni, Bosia, Tomozia, Valea Lupului, Țigănești, Nazaroaia, Dadesti, Lichitiseni.
- Realizarea statiei de pompare;

Satele Ghilavesti si Danceni, se vor conecta la canalizarea satului Hutu (UAT Gaiceana) cu epurarea apelor uzate in SEAU Gaiceana.

63.2.75 Clusterul Zemeș

Acest cluster este format din aglomerările Zemeș si Bolatau. Cum actualul sistem de canalizare este deficient, cunt propuse investitii după cum urmeaza:

In etapa 2 (2014-2020) cu finanțare prin proiectul regional POIM:

Extindere rețea de canalizare Zemes, L = 12,8 km;

Statii de pompare apa uzata, 2 buc;

Colector Zemes-SEAU Moinesti Nord, L = 4,1 km.

In etapa 3 (2021-2025) sunt propuse lucrările pentru conformarea aglomerării Bolatau, după cum urmeaza:

Rețea canalizare Bolatau, L = 12 km;

Statii de pompare apa uzata, 2 buc;

Colector canalizare Xxxxxxx-Xxxxx, L = 2 km.

CAPITOLUL 7

PLANUL DE INVESTIȚII PE TERMEN LUNG

Decembrie 2017

Cuprins

Capitol 7 - Planul de investiții pe termen lung

7.1 Rezumat

7.2 Contextul de Planificare

7.2.1 Apă potabilă

7.2.2 Apă uzată

7.3 Măsuri de Investiție pe Termen Lung

7.3.1 Planul de investiții pe termen lung

7.4 Parametrii de proiectare și de pre-dimensionare de bază

7.4.1 Infrastructura de apă potabilă

7.4.2 Infrastructura de apă uzată

7.4.3 Parametrii de proiectare pentru sistemele de alimentare cu apă potabilă

7.4.4 Parametrii de proiectare pentru sistemele de canalizare

7.5 Costuri unitare

7.5.1 Generalități

7.5.2 Costuri de investiție

7.5.3 Costuri de întreținere și exploatare

7.6 Costuri de Investiție

7.7 Costuri de Operare, întreținere și Administrare

7.7.1 Epurarea apelor uzate

7.8 Programul de Implementare și Etapizarea Măsurilor

7.8.1 Criteriile pentru Etapizare

7.9 Programul de Implementare și Planul de Etapizare

7.9.1 Presupuneri

7.10 Atingerea Obiectivelor

7.10.1 Cerințe Instituționale

7.11 Aranjamente instituționale

Asociația de Dezvoltare Intercomunitara

7.12 Concluzie

Capitolul 7 Planul de investitii pe termen lung

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apa uzata din județul Bacău

—lat»-..——— ni ! —

Capitol 7 - Planul de investiții pe termen lung

7.1 Rezumat

Măsurile de investiții pe termen lung au fost prezentate astfel:

Analiza și evaluarea sistuatiei existente (capitolul 2);

Definirea aglomerărilor și proiecțiile consumului de apă și a cantității de apă uzată (capitolul 3);

Compararea rezultatelor analizelor și evaluării situației existente cu Obiectivele Naționale și Județene

(capitolul 4);

Pe lângă alte probleme, o mare parte a capitolului “Analiza și selecția alternativelor optime” o reprezintă determinarea unor aglomerări corespunzătoare sistemelor de apă potabilă și apă uzată. Planul de investiții pe termen lung se bazează pe rezultatele analizei opțiunilor (capitolul 5);

Parametrii principali de proiectare pentru planul de investiții pe termen lung sunt prezentați în capitolul 6.4 și în corespondență cu Anexa 7.3.3.

Determinarea aglomerărilor pentru serviciile de apă uzată în Județul Bacău, proces care este descris și explicat în Capitolul 5, a fost realizată folosind următoarele criterii:

aglomerări > 10,000 P.E. dată conformare 2015,

aglomerări 2,000- 10,000 P.E. dată conformare 2018,

aglomerări < 2,000 P.E. dată conformare 2037.

7.2 Contextul de Planificare

7.2.1 Apă potabilă

Tabel 7.2.1-1: Contextul de planificare - sisteme de alimentare cu apă

Perioada

Sursa

Tratare

Rețea

2007-

2013

Finalizarea investițiilor în curs

2014-

2020

- Reabilitarea structurilor captărilor de râu existente;
- Reabilitarea /reînnoirea frontului de captare pe baza programelor convenite
- Reabilitarea /înlocuirea conductelor de aducțiune apă brută
- înlocuirea echipamentelor mecano-electrice de la fronturile de captare pe baza programului convenit

- Construirea de facilități noi de tratare că parte a unui program pe termen lung;
- Reabilitarea facilităților existente care nu au fost incluse în programul anterior;
- Dotarea tuturor stațiilor de tratare cu sisteme de recuperare a nămolului.

- Continuarea extinderii rețelei pentru a ajunge la o rata de acoperire de 100% în zonele urbane majore;
- Continuarea extinderii rețelei pentru a ajunge la o rata de acoperire de 80% în zonele cu comunități mai mici;
- Ranforsarea magistralelor pentru a asigura o alimentare adecvata cu apă acolo unde este necesar;
- Finalizarea înlocuirii conductelor magistrale din azbo-ciment;
- Continuarea înlocuirii tronsoanelor defecte din rețea pe baza rezultatelor programului

Perioada	Sursa	Tratare	Rețea
			privind pierderile de apă; - începerea elaborării unui model hidraulic al rețelei pentru a optimiza performanta rețelei;
2021 - 2025	- înlocuirea continuă a echipamentelor mecano-electrice de la fronturile de captare pentru a îmbunătăți eficiența energetică - Reabilitare continuă a fronturilor de captare pe baza programului convenit	- înlocuirea pârtilor majore ale echipamentelor mecano-electrice în conformitate cu programul convenit și pentru a economiși energia electrica; - Continuarea reabilitării facilităților existente; - Dotarea cu facilități suplimentare de tratare acolo unde calitatea apei este îndoielnica	- Continuarea înlocuirii tronsoanelor defecte din rețea; - Efectuarea schimbărilor necesare ale rețelei bazate pe rezultatele modelului hidraulic; - Extinderea rețelei atâtcât este necesar în conformitate cu planul urbanistic; - Menținerea unei campanii proactive de control a pierderilor de apă.
2026-2030	- Reabilitarea componentelor majore structurale ale captărilor de apă de suprafața; - înlocuirea sistemului SCADA pentru fronturile de captare	- Reabilitarea componentelor structurale majore ale stațiilor de tratare; - Analiza nevoii de capacitate suplimentara de tratare în comparație cu schimbările survenite în profilul cererii	- Continuarea înlocuirii rețelei pe baza rezultatelor campaniei de control al pierderilor; - Analiza rezultatelor modelului hidraulic
2031 - 2035	- întreținerea echipamentului pentru a se asigura faptul că nu există lipsuri în alimentare.	- înlocuirea echipamentului și structurilor în conformitate cu programul convenit.	- Continuarea înlocuirii rețelei pe baza rezultatelor campaniei de control al pierderilor
2036- 2047	- întreținerea echipamentului pentru a se asigura faptul că nu existălipsuri în alimentare.	- înlocuirea echipamentului și structurilor în conformitate cu programul convenit	- Continuarea înlocuirii rețelei pe baza rezultatelor campaniei de control al pierderilor.

7.2.2 Apă uzată

Tabel 7.2.1-2: Contextul de planificare - sisteme de canalizare

Perioada

Canalizare

Epurare

Nămol

2007-

2013

Finalizarea investițiilor în curs

2014-

2020

- Extinderea rețelei în zonele urbane ce nu sunt acoperite în programul de investiții prioritare pentru a realiza 95% gard de acoperire pentru zona urbană;
- Continua instalare a conductelor magistrale pentru schemele regionale de apă uzată (clustere de apă uzată);
- Instalarea unor tronsoane non cheie ale rețelei în localitățile__

- Reabilitarea/extinderea facilităților existente de epurare pentru o populație echivalenta sub 10,000;
- Realizarea unor facilități de epurare noi pentru părțile care au mai ramas din schemele de dezvoltare regională privind epurarea apelor uzate;
- Realizarea unor facilități de epurare noi în funcție de____

- Realizarea facilităților de tratare a nămolului la toate stațiile de epurare noi;
- Realizarea unui program de monitorizare a nămolului pentru a se vedea dacă acesta poate fi folosit în agricultura;
- Adoptarea unor metode alternative de evacuare a nămolului, că de ex. uscare sau

Capitolul 7 Planul de investitii pe termen lung

Perioada	Canalizare	Epurare	Nămol
	recent conectate; - Continua înlocuirea tronsoanelor cu probleme ale rețelei existente; - Instalarea tronsoanelor cheie ale rețelei în localitățile sub 10,000 pe care nu sunt părți ale schemelor de dezvoltare regională.	realizarea noilor sisteme de colectare a apelor uzate.	incinerare.
2021 - 2025	- Furnizarea pentru prima data a serviciilor de canalizare în localitățile rurale ce nu sunt acoperite de Directva, între 500 și 2,000 p.e. - Continua înlocuirea tronsoanelor cu probleme ale rețelei existente; - Dezvoltarea unui model hidraulic pentru comunitățile urbane importante; - Realizarea unor lucrări de îmbunătățire ale deversoarelor conductelor de canalizare în sistem combinat; - Dotarea cu echipament care să colecteze materialul vidanjabil din fosele septice.	- Construcție completa a facilităților adecvate de tratare pentru comunitățile rurale, așa cum se cere în prevederile Directivei; - înlocuirea elementelor majore ale echipamentelor mecano-electrice în conformitate cu programul convenit.	- Extinderea facilităților de tratare a nămolului după cum este necesar; - înlocuirea elementelor majore ale echipamentelor mecano-electrice în conformitate cu programul convenit; - începerea evacuării nămolului pe terenuri în conformitate cu legislația.
2026-2030	- Extinderea rețelelor după cum este necesar; - Continua înlocuirea tronsoanelor vechi ale rețelei; - Reconfîgurarea rețelei pe baza rezultatelor modelului hidraulic al rețelei.	- Realizarea unei tratari adecvate cum sunt fosele septice pentru comunitățile cu p.e. sub 5000. - înlocuirea echipamentelor mecano-electrice în conformitate cu programul convenit; - Analizarea performanței/ eficientei stațiilor de epurare existente și modificarea lor dacă este necesar.	- întreținerea facilităților; - Continuarea programului de evacuare ecologica a nămolului pe terenuri.
2031 - 2035	- Extinderea rețelelor după cum este necesar; - Continua înlocuire a tronsoanelor vechi ale rețelei; - Reconfîgurarea rețelei pe baza rezultatelor modelului hidraulic al rețelei.	- înlocuirea echipamentelor mecano-electrice în conformitate cu programul convenit; - Analizarea performanței/ eficientei stațiilor de epurare existente și modificarea lor dacă este necesar.	- întreținerea facilităților; - Continuarea programului de evacuare ecologica a nămolului pe terenuri.
2036- 2047	- Extinderea rețelelor după cum este necesar; - Continua înlocuirea tronsoanelor vechi ale rețelei; - Reconfîgurarea rețelei pe baza	- înlocuirea echipamentelor mecano-electrice în conformitate cu programul convenit; - Analizarea performanței/ eficientei stațiilor de epurare	- întreținerea facilităților; - Continuarea programului de evacuare ecologica a nămolului pe terenuri

o n s u 1 t i n g

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apă uzată din județul Bacau

Perioada	Canalizare	Epurare	Nămol
	rezultatelor modelului hidraulic al rețelei	existente și modificarea lor dacă este necesar

7.3 Măsuri de Investiție pe Termen Lung

Planul de investiții pe termen lung cuprinde măsurile proiectului ce vor fi implementate. Lista detaliată a acestor componente se găsește în Anexa 7.3.3.

Detalierea lucrărilor și măsurilor specifice a fost întocmită ținându-se cont de următoarele categorii:

Captarea apei;

Tratare apei;

Distribuția apa;

Colectarea apei uzate;

Tratarea apei uzate.

Măsurile sunt prezentate atât pentru zonele urbane, cât și pentru zonele rurale.

Pentru zonele urbane, acest capitol oferă, pentru fiecare subiect, un detaliu al măsurilor propuse care fac parte din planul de investiții pe termen lung. Aceste măsuri constituie rezultatul unei lungi faze de cunoaștere a sistemelor de apă și canalizare și a deficiențelor acestora, după indelungi discuții cu beneficiarii și operatorii locali.

De asemenea, lista măsurilor include, atunci când zonele urbane sau rurale sunt conectate între ele, conductele principale și facilitățile prevăzute în clusterele de apă și apă uzată.

Tabel 7.3-1 Costul total de investitii pe etape pe județ

Articol	Costuri totale	Etapa 2	Etapa 3	Etapa 4	Sursa de finanțare
	Costuri totale	2014-2020	2021-2025	2026 - 2030	POIM 2014-2020	Altele
	(Euro)	(Euro)	(Euro	(Euro	(Euro	(Euro)
Alimentarea cu apa	288,623,774	209,644,089	73,289,535	5,690,150	119,954,519	168,669,255
Apa uzata	512,566,967	270,674,079	225,193,656	16,699,233	137,331,541	375,235,426
SCADA	5,565,693	5,565,693	0	0	5,565,693	0
Total	806,756,434	485,883,861	298,483,191	22,389,383	262,851,753	543,904,681

7.3.1 Planul de investiții pe termen lung

Pentru fiecare aglomerare, planul de investiții pe termen lung, tine cont de următoarele concepte:

Conformarea cu Directivele UE relevante

Suportabilitatea populației pentru investiție

Capacități de funcționare locale

Probleme existente, așa cum au fost descrise în capitolul 2, crescând importanța fiecărei măsuri propuse

Eficienta măsurii, corelată cu indicatorii adoptati, conform subiectului.

Următorul tabel centralizează indicatorii selectati, funcție de măsurile propuse, costul efectiv și performanta tehnică pentru fiecare măsura, funcție de subiect (WSa, WSb, WSc, WWa, WWb).

Tabel 7.3.1-1: Indicatori de performanță a măsurilor

Nr. Subiectul măsurii		Eficienta t 'că	Eficienta cost
1	Surse de apă	- apă subterana: Numărul forajelor reabilitate - apă de suprafața: îmbunătățirea debitului captat	Cost investiție/Număr locuitori sau PE
2	Tratarea apei	îmbunătățirea calității apei
3	Distribuția apei	-Reabilitare: reducerea pierderilor (%) - măsura prioritara conform operatorului local -Extindereîmbunătățire rata de conectare (%) - măsura prioritara conform operatorului local
4	Distribuția apei	-Reabilitare: reducerea ratei de infiltrații si exfiltratii - măsura prioritara conform operatorului local -Extindere: îmbunătățirea ratei de conectare (%) - măsura prioritara conform operatorului local
5	Epurare	-Eficienta tratare

Anexa7.3.3 cuprinde detalii ale măsurilor propuse. Acestea sunt prezentate în pachete și descrise cu detalii

tehnice. S-a tinut cont de cerințe, din punct de vedere al asistentei tehnice, durata de implementare (inclusiv

perioada licitării) și sunt prezentate în anexa mai sus menționata.

în final, costurile sunt centralizate și repartizate pe etape într-un tabel generic. Etapizarea reprezintă rezultatul prioritizarilor prezentate în capitolul 10.

Gradul de suportabilitate al populației este analizat și prezentat în capitolul 9.

7.4 Parametrii de proiectare și de pre-dimensionare de bază
- 7.4.1 Infrastructura de apă potabilă
  - 7.4.1.1 Circumstanțe

Din datele colectate de către Ministeru Sănătății în vederea elaborării Planul de Implementare pentru Directiva 98/83/CE au rezultat următoarele aspecte:

în România există 1398 de stații de tratare din care:

797 stații produc apă potabilă pentru un număr de persoane cuprins între 50 și 5000 persoane,

601 stații produc apă în sisteme care aprovizionează mai mult de 5000 de persoane.

25% din sistemele publice de apă care aprovizionează mai mult de 50 de persoane și mai puțin de
5.000 au apă necorespunzătoare pentru parametri bacteriologici, turbiditate, amoniac, nitriți, fier;
10% din sistemele publice care aprovizionează mai mult de 5.000 de persoane distribuie apă necorespunzătoare din punct de vedere al oxidabilitatii, turbidității, amoniacului, fierului, nitraților, gust, miros;

apă potabilă distribuita cu intreruperi mai mari de 8 ore pe zi în 21 % dintre localitățile urbane afectează 12,5% din totalul populației urbane deservite.

Odata cu implementarea Directivei Uniunii Europene nr. 98/83/EC, România și -a asumat responsabilitatea de a iniția toate măsurile necesare pentru a asigura calitatea impusa pentru apă potabilă furnizata pentru consumul uman.

Principalele obiective ale Directivei se referă la protejarea sănătății oamenilor de orice efecte nefavorabile produse de contaminarea apei destinate consumului uman și la asigurarea faptului că apă pentru consum uman este bună pentru consum și este curată.

Derogările de la articolele Directivei 98/83/EC au dus la elaborarea unui program de conformare- perioadă de tranziție - pe care România trebuie să-l respecte, în condițiile enumerate mai jos:

până la 31 decembrie 2010 pentru oxidabilitate privind aglomerările cu mai puțin de 10,000 locuitori,

până la 31 decembrie 2010 pentru oxidabilitate și turbiditate privind aglomerările între 10 000 și

100. 000 locuitori,

până la 31 decembrie 2015 pentru amoniu, nitrați, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu și pesticide privind aglomerările cu mai puțin de 10,000 locuitori,

până la 31 decembrie 2015 pentru amoniu, nitrați, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide și mangan privind aglomerări între 10 000 și 100 000 locuitori.

România trebuie să asigure, de asemenea, și conformarea cu prevederile Directivei în conformitate cu următoarele ținte intermediare:

Tabel 7.4.1-1: Gradul de conformare la nivelul întregii țări pe ani (2007,2013,2015)

Localități conforme până în anul 2007

Nr.locuitori conectați	Total localități	Oxidabilii ițea %	Amoniu %	Nitrați %	Turbiditate %	Aluminiu %
< 10,000	1,774	98.40	99.00	95.30	99.30	99.70
10,000-100,000	111	73.00	59.50	93.70	87.00	83.80
100,001-200,000	14	85.70	92.90	100.00	100.00	92.90
>200,000	9	77.80	100.00	100.00	100.00	88.90
TOTAL	1,908	97	97	95	99	99

Nr.locuitori conectati	Total localități	Fler %	Metale gree%	Pesticide %	Mangan %
< 10,000	1,774	99.20	99.90	99.90	100.00
10,000-100,000	111	78.40	98.20	93.40	96.40
100,001-200,000	14	100.00	100.00	78.60	92.90

>200,000	9	88.90	100.00	88.90	88.90
TOTAL	1,908	97,9	99,8	99,4	99,7

Localități conforme la sfârșitul anului 2010

Nr.locuitori conectati	Total localități	Oxida bilitatca	Amoniu %	Nitrați %	1 urbiditate %	Aluminiu %
< 10,000	1,774	100.0	99.5	97.7	99.7	99.7
10,000-100,000	111	100.0	80.2	97.3	100	94.6
100,001-200,000	14	100.0	100	100	100	100
>200,000	9	100.0	100	100	100	100
TOTAL	1,908	100	100	97.7	99.7	99.4

Nr.locuitori conectati	Total localități	Fier %	Metale grele %	Pesticide %	Mangan %
< 10,000	1,774	99.3	99.9	99.9	100
10,000 -100,000	111	90	98.2	96.4	96.4
100,001-200,000	14	100	100	100	100
>200,000	9	100	100	100	100
TOTAL	1,908	98.7	99.8	99.7	99.7

Localități conforme la 31.12.2015

Nr.locuitori conectati	Total localități	Oxid abilitatea %	Amoniu %	Nitrați %	Turbiditate %	Aluminiu %
< 10,000	1,774	100.0	100.0	100.0	100.0	100.0
10,000-100,000	111	100.0	100.0	100.0	100.0	100.0
100,001-200,000	14	100.0	100.0	100.0	100.0	100.0
>200,000	9	100.0	100.0	100.0	100.0	100.0
TOTAL	1,908	100	100	100	100	100

Nr.locuitori conectati	Total localități	Fier “ o	Metale grele %	Pesticide %	Mangan %
< 10,000	1,774	100.0	100.0	100.0	100.0
10,000-100,000	111	100.0	100.0	100.0	100.0
100,001-200,000	14	100.0	100.0	100.0	100.0
>200,000	9	100.0	100.0	100.0	100.0
TOTAL	1,908	100	100	100	100

Aceasta derogare nu se aplică și în cazul apei potabile folosite pentru procesarea alimentelor.

Derogările Tratatului de Aderare privitoare la cerințele pentru toate comunitățile sunt neclare. Totuși, interpretarea din Mașter Plan este că toate comunitățile (cu populație de 50 de locuitori sau peste) trebuie să beneficieze de apă potabilă de calitate acceptabilă până cel mai târziu în anul 2015, dintr-o sursă reglementată.

Având în vedere că în județ există un număr important de localități cu un număr de locuitori mai mare de 50, care nu au o alimentare cu apă gestionată/reglementată, este clar că sunt necesare investiții semnificative.

7.4.2 Infrastructura de apă uzată

7.4.2.1 Circumstanțe

Pentru implementarea Directivei 91/271/CEE în România, au fost identificate în faza preliminară următoarele priorități:

identificarea aglomerărilor umane care au mai mult de 2,000 l.e. și a celor mai mari de 10,000 Le., care necesită extinderea sistemelor de colectare a apelor uzate. De asemenea, vor fi identificate aglomerările cu mai mult de 2,000 l.e. sau /și a celor cu mai mult de 10,000 l.e., care necesită îmbunătățirea epurării apelor uzate;

identificarea zonelor sensibile (în faza preliminară a elaborării Planului de Implementare);

identificarea infrastructurii (rețelele de canalizare și stațiile de epurare) și evaluarea necesarului pentru îmbunătatațirea acestora;

evaluarea sistemului de monitorizare existent și sistemului de inspecție;
stabilirea programelor de realizare a rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare conform Planului de acțiune pentru colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate orășenești în care sunt prevăzute termene pentru fiecare din activitățile de implementare;
pregătirea planurilor de investiții;
asigurarea unui sistem de recuperare a costurilor;

continuarea construirii unor noi stații de epurare a apelor uzate orășenești în aglomerările umane;

modernizarea stațiilor de epurare a apelor uzate orășenești;

modernizarea stațiilor de epurare a apelor uzate din industria agroalimentară;

reabilitarea sistemelor de canalizare existente;

construirea și /sau extinderea sistemelor de canalizare urbană.

în vederea implementării și conformării cu prevederile Directivei nr. 91/271/CEE privind apele uzate orășenești România trebuie să respecte condițiile enumerate mai jos;

până la data de 31 decembrie 2013, conformarea cu Directiva se va realiza în 263 de aglomerări cu mai mult de 10,000 l.e., reprezentând 61,9 % din încărcătură biodegradabilă totală;

până la data de 31 decembrie 2018, conformarea cu Directiva se va realiza în 2346 aglomerări cu mai puțin de 10,000 l.e., reprezentând 38,1 % din încărcarea biodegradabilă totală;

Capitolul 7 Planul de investitii pe termen lung 10 Obiectivul implementării Directivei 91/271/EEC privind apele uzate din mediul urban îl reprezintă protecția mediului de efectele negative ale descărcărilor apelor uzate provenite din mediul urban.

Pentru a putea fi în conformitate cu acest obiectiv, întreg teritoriu al României a fost desemnat că zonă sensibilă pe bază definițiilor din Directivă. Aceasta cerință înseamnă că toate descărcările de ape uzate provenite din aglomerări cu peste 2,000 l.e, dar cu mai puțin de 10,000 l.e., trebuie să beneficieze de tratare secundară biologică. Pentru aglomerări cu mai mult de 10,000 l.e., apele uzate descărcate trebuie să îndeplinească, în plus fata de cerințele privind tratarea secundară și condițiile privind tratarea avansată și deci să se înscrie în standardele relevante privind îndepărtarea azotului și fosforului total.

Următoarele standarde sunt definite în Directivă ca tratare secundară:

Tabel 7.4.2-1: Gradul minim de reducere a poluantilor

Parametru Concentrație		Procentaj minim de reducere	Metode de referința pentru măsurare
CBOj la 20°C fără nitrificare	25 mg/1 O₂	70-90	Proba omogenizata, nefiltrata, nedecantata.
			Determinarea oxigenului dizolvat după cinci zile de incubare la 20° ±1° în întuneric total.
			Adăugare a inhibitorului de nitrificare
cco	125 mg/1 O₂	75	Proba de bicromat de potasiu omogenizata, nefiltrata, nedecantata
Solide în suspensie (SS)	35 mg/1 pentru > 10,000 l.e	90	1. Filtrarea unei probe reprezentative printr-o membrana - filtru de 0.45 pm. Uscare la 105° C și cântărire
Solide în suspensie (SS)	60 mg/1 pentru 2,000 pana la 10,000 l.e	70	2. Centrifugarea unei probe reprezentative timp de cel puțin cinci minute cu o accelerație medie între 2800 și 3800 g. Uscare la 105°C și cântărire

Tratarea suplimentara pentru toate stațiile de epurare care deservesc o aglomerare cu o populație echivalentă mai mare de 10,000:

Tabel 7.4.2-2: Concentrația de poluanți acceptați în apă epurată

Parametru

Concentrație

Procentaj minim de reducere

Metode de referința pentru măsurare

Fosfor total

2 mg/1 P (10,000-100,000 l.e.)

1 mg/1 P

(peste 100,000 l.e.)

Spectrofotometrie de absorbție moleculara

Azot toal

15 mg/lN

(10,000- 100,000 l.e.)

10 mg/1 N

(> 100,000 l.e.)

70-80

Spectrofotometrie de absorbție moleculara

Perioadă de tranziție obținute pentru Directiva 91/271/CCE privind epurarea apelor uzate orășenești sunt

prezentate în tabelele următoare.

Colectarea apelor uzate

Tabel 7.4.2-3: Conformarea localităților din punct de vedere al sistemelor de colectare apă uzată

[ Aglomerări

Țnt [ l.e I Implementare

Environmentai Consulting ,

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

Aglomerări mai mari de 10,000 l.e.	263	16,575,167 (61,9%*)	31 Decembrie 2013
Aglomerări între 2 000 -10,000 l.e.	2346	10,192,231 (38,1%*)	31 Decembrie 2018

* Procent acoperit de Directiva (aglomerări mai mari de 2000 l.e.)

Sistemele de colectare trebuie să fie asigurate:

pentru 60,8% din populația echivalenta totală de 26 767 398 până la sfârșitul lui 2010;

pentru 69,1 % până la sfârșitul lui 2013;

pentru 80,2% până la sfârșitul lui 2015;

pentru 100,0% până la sfârșitul lui 2018.

Epurarea apelor uzate

Tabel 7.4.2-3: Conformarea localităților din punct de vedere al sistemelor de epurare a apei uzate

Aglomerări	Nr	l.e	Implementare
Aglomerări mai mari de 10,000 l.e.	263	16 575 167 (61,9%*)	31 Decembrie 2013
Aglomerări între 2,000 -10,000 l.e.	2346	10 192 231 (38,1%*)	31 Decembrie 2018

* Procent acoperit de Directiva (aglomerări mai mari de 2000 l.e.)

Epurarea apelor uzate va trebui asigurată:

pentru 50,5% din populația echivalenta totală de 26 767 398 până la sfârșitul lui 2010;

pentru 60,6% până la sfârșitul lui 2013;

pentru 76,7% până la sfârșitul lui 2015;

pentru 100,0% până la sfârșitul lui 2018.

7.4.3 Parametrii de proiectare pentru sistemele de alimentare cu apă potabilă

7.43.1 Consumul de apă

Consumurile de apă prognozate pentru anii 2017 si 2047 sunt estimate pentru fiecare localitate conform informațiilor și procedeelor stabilite mai jos, iar pentru anii intermediari au fost făcute interpolări.

Consumul casnic

Bazat pe experiență impactului contorizarii și creșterii tarifelor în alte parti, criteriul de proiectare privind cerințele de apă pentru diferite categorii de consumatori este după cum urmează:

Branșamente casnice (HC):	110	1/zi pe cap de locuitor pt. Bacau
Branșamente casnice (HC):	100	1/zi pe cap de locuitor pt. Zone urbane
Branșamente din curte (YC):	80	1/zi pe cap de locuitor pt. Zone rurale

în zonele rurale, consumul specific pe cap de locuitor, este în general mai redus, apă se va folosi mai mult la animale și la udarea grădinilor. în prezent estimarea consumurilor, fie pentru oameni fie pentru animale, sunt stipulate în Normativul romanesc P 66 - 2001. Introducerea tarifelor care să acopere costurile, va conduce la un consum limitat pentru nevoile omenești. O parte din nevoile rurale vor continua să fie acoperite din surse locale.

Rețelele vor fi proiectate pentru consumul la branșamente casnice, presupunând un consum maxim în viitor.

7.4.3.1.1 Consumul non-casnic

Consumul industrial

Debitele de apă uzată industrială variază funcție de tipul și dimensiunea uzinei, gradul de refolosire a apei, metodele de epurare folosite. Vârfurile de debit extreme pot fi preluate din utilizarea rezervorelor de retentie și a bazinelor de egalizare.

După METCALF&EDDY, 20037 valorile tip de proiectare pentru estimarea debitelor provenite din zonele industriale care nu au procese umede sau foarte puțin umede sunt 7,5 - 14 m³/ha/zi pentru zone slab industrializate și 14 până la 28 m³/ha/zi pentru zone mediu industrializate. Debitul mediu domestic (sanitar) de apă uzată din industrie variază între 30 și 90 1/angajat/zi.

Utilizarea actuală a terenului fostelor fabrici este foarte neclară. Consumul de apă a fost legat de numărul de angajati în diferitele tipuri de industrii. Au fost presupuși 801/zi pentru un angajat în industriile cu proces uscat și 300 1/zi de angajat în industriile cu proces umed.

Avantajul acestei abordări constă în faptul că cerință de apă industrială va fi direct legată de populația activă a orașului respectiv în studiul macro economic.

Ca o consecință a celor prezentate mai sus, o reducere însemnată a consumului industrial va avea următoarele motive:

Contorizarea tuturor consumatorilor: toti consumatorii trebuie să fie contorizati de operator pentru a avea o bază solidă pentru măsurarea și managementul consumului.

Introducerea tarifelor care să acopere costurile de exploatare: acest lucru va obliga consumatorii să-și optimizeze consumul de apă. Vor aparea inovații în legătură cu reutilizarea și economisirea apei.

Surse alternative de alimentare cu apă ușor accesibile: agentii economici industriali, cu un consum ridicat, vor negocia cu operatorul diferite condiții de furnizare a apei. Disponibilitatea unor surse alternative va determina pe unii din consumatori să ceara Autorizație de captare proprie a apei de la Apele Romane.

Abordarea bazată pe numărul de angajati a fost adoptată pentru estimarea comsumului viitor de apă, deoarece asigură un grad mai mare de acuratețe a previziunilor consumului de apă.

Consumul industrial de apă va scădea, după introducerea contorizării și a noului plan tarifar, la niveluri internațional acceptate.

Consumul instituțional și comercial

Se referă la consumul de apă al unor instituții precum școli, spitale, birouri ale autorității centrale și locale, spălatul străzilor, grădini publice, etc.

Estimarea consumului este bazat în general pe evidențele consumului actual, unde sunt disponibile. Altfel trebuie luate în considerație estimările prevăzute în stardardele romanești nr. 1343/2-95 și 1343/2-89. Estimarea consumului zilnic pentru marii consumatori se poate baza pe următoarele criterii:

Școli	501/elev/zi
Birouri	301/angajat/zi
Ateliere/magazine	5-501/angajat/zi
Spitale	250 - 450 1/pat/zi
Hoteluri	1501/pat/zi
Restaurante	601/loc/zi

Consumul neidentificat al consumatorilor publici poate fi cuantificat utilizând aproximativ 20% din maximul consumului casnic.

apă de incendiu

S-a considerat că, la nivelul Mașter Plan-ului, cerință de apă pentru incendiu va fi asigurată din capacitatea surselor, rezervoarelor și a rețelei de distribuție. Proiectele de detaliu vor trebui să respecte cerințele SR 1343-1.

apă nevândută (Non-Revenue Water)

apă nevândută (NRW) este exprimată că procent din apă totală produsă în sistem. Include pierderi din sistem, branșamente ilegale, erori de contorizare, preaplinuri la rezervoare și consum autorizat necontorizat cum ar fi apă de incendiu etc. în absența unor informații detaliate despre pierderile de apă, se va presupune că apă nevândută nu este mai mult de 30% din volumul total de apă distribuit.

Cu toate acestea, în practică, un simplu procent de NRW este un indicator slab a performanței sistemului. De exemplu, introducerea contorizarii conduce adesea la reduceri semnificative a consumului de apă, care conduce la o mărire a procentului din NRW, cu toate că volumul absolut al pierderilor rămâne aproximativ același. Din acest motiv, NRW este adesea exprimat în „litri / branșament / zi”.

Este recunoscut faptul că pierderile reale există chiar și la cele mai performanțe sisteme. „Pierderile reale anuale inevitabile” (UARL) este o măsura a pierderilor minime tehnice care se pot atinge la un sistem. în consecință, UARL sunt pierderile inerente ale unui anumit sistem și pot fi estimate prin:

UARL (litri/zi) = (18 x Lm + 0.8 x Nc + 25 x Lp) x P

Unde:

Lm = lungimea magistralelor [km]

Nc = Numărul de branșamente

Lp = Lungimea conductelor private de la marginea proprietății până la contorul clientului [km] P = Presiunea medie [m]

Capitolul 7 Planul de investitii pe termen lung 14

Variația consumului

Valorile de vârf sezonale și zilnice au fost estimate pe baza datelor deținute prin facturare și producție. Valorile de vârf alese pentru evaluarea capacității necesare au fost estimate în conformitate cu standardele europene, după cum urmează:

Tabel 7.4.3-1: Coeficienți luați în calcul în vederea stabilirii variației consumului de apă potabilă

Nr. locuitori	1.000-5.000	< 20.000	< 100.000	100.000
Vârf zilnic	2,2	1,9	1,8	1,6
Vârf orar	5,5	4,0	3,0	2,4

Rezervoare

Rezervoarele trebuie să aibe capacitate suficientă pentru a acoperi diferențele între vârfurile de debit orare și debitul furnizat de sursa, apă de incendiu și pentru volumul de urgenta în caz de intrerupere a alimentării cu energie electrica, reparatii. în general, 6 până la 8 ore de alimentare cu apă vor fi suficiente pentru volumul de compensare pentru un oraș mic. Volume suplimentare de înmagazinare vor depinde de nivelul de risc al alimentării.

Pentru a asigurarea volumului minim, în afara de volumul de compensare, se recomandă să se prevada un volum minim de înmagazinare de aproximativ 25% din volumul mediu zilnic consumat.

Aducțiuni

Liniile de aducțiune de la surse la distribuție trebuie să fie proiectate pentru cerință maximă de apă zilnica. Rezervoarele de la căpătui liniilor trebuie să fie asigurate pentru maximele orare menționate mai înainte. Viteza apei trebuie să fie menținută sub 2 m/s. Materiale recomandate sunt: PEID, Fonta ductila, GRP.

Capacități de rezervă

Forajele trebuie să fie prevăzute cu un grup electrogen diesel de rezervă, în caz de intrerupere a alimentării cu energie electrica. Funcție de vulnerabilitatea schemei, până la 50% din foraje trebuie să fie asigurate cu sursă alternativă de energie electrica. Stațiile de pompare și repompare trebuie să fie asigurate deopotrivă cu rezervă de pompare precum și cu sursă de energie electrica de rezervă, după cum urmează:

Capacitatea de descărcare trebuie să fie împărțită în mod egal între cel puțin doua unități, cu inca una și milara, de rezervă;

Capacitate electrică deplină trebuie asigurată că rezervă pentru toate puterea absorbită normal plus condiții de pornire.

Tratarea apei

Sursele de apă

Sursele de apă au fost selectate pentru a acoperi consumul maxim orar de apă pentru perioada considerată, inclusiv pierderile. Atunci când pierderile la tratare sunt semnificative, aceste pierderi au fost luate în considerare.

Resourcin E n vi ron menta.

In vecinătatea surselor trebuie marcată aria de protecție sanitară, cu restricționarea accesului, respectând normativele în vigoare (HG 101/1997).

Calitatea apei brute

Calitatea apei brute trebuie să permită potabilizarea prin metode convenționale. Nu trebuie să fie prezente în apă brută substanțe toxice și metale grele.

Cerințele pentru calitatea apei brute de suprafața sunt date în HG 100/2002, în conformitate cu Directiva UE nr. 75/440/EEC.

Opțiuni de tratarea apei

apă subterana

apă subterana este, în general, de o calitate bună pentru alimentare cu apă. Posibile tratări pot fi:

Aerare pentru îndepărtarea CO2 dizolvat și reducerea pH-ului;

Aerare și filtrare pentru reducerea fierului și /sau manganului;

Corecția pH-ului, când valoarea finala nu se află în intervalul prescris;

Dezinfecția profilactica, în mod normal clorinare, pentru a asigura o apă și gura din punct de vedere bacteriologic.

apă de suprafața

Calitatea apei de suprafața variază mult în județ. General vorbind, apă de suprafața va avea următoarea tratare:

coagulare;

flocculare;

decantare;

filtrare;

dezinfecție (clorinare).

Detaliile tratării vor fi determinate funcție de calitatea apei brute. Criteriile generale de proiectare sunt:

Decantare;

Decantoarele sunt proiectate după următoarele criteriile:

o Decantoare orizontale viteza = 1.0 până la 1.2 m/h;

o Decantoare verticale Viteze ascensională = 2.0 până la 2.5 m/h.

Filtrarea rapidă cu nisip (NTU>100)

o Filtre rapide cu nisip 6 până la 8 m³/h/m².

o Spalare inversa normal între 18 și 50 m³/h/m² cu un debit de aer de 15 până la 25 m/sec.

Mărimea granulelor materialului filtrant trebuie să fie de 0,5 mm cu un coeficient de neuniformitate de 1,5. Câteva stații de filtrare au material cu o mărime de 0.8 mm. Cu cât este marimea mai mare, cu atat rata de spălare inversă trebuie să fie mai mare.

Filtrarea lentă cu nisip (NTU 25-100)

Când turbiditatea apei brute este mai mică de 25 NTU, utilizarea filtrelor lente cu nisip poate fi considerată. Rata filtrării va fi de la 0,1 la 0,2 m³/h/m².

Dezinfecția (clorinare)

Dozarea trebuie să corespunda condițiilor specifice locului pentru a avea în sistemul de distribuție a apei potabile o concentrație de clor rezidual între 0,2 la 0,5 mg/1.

Volumul de rezervă

Volumul de rezervă a statei trebuie să fie suficient pentru a preveni reducerea debitului livrat în timpul spălărilor și operațiilor de întreținere a diferitelor componente.

7.4.3.2 Propuneri generale de proiectare

Propuneri generale de proiectare privind unele scheme tehnologice în funcție de mărimea stației de tratare apă pot fi luate în considerare astfel:

Tabel 7.43-2: Tehnologii de tratare a apei

Proces selectat	< 2,000	>2,000	> 10,000	> 50,000	> 100,000
Tratare apă subterană (GW)	Stație tratare cu hipoclorit	Stație tratare cu hipoclorit	Stație clorinare cu clor gazos + turn (cămin) neutralizare + butelii clor și spațiu depozitare	Stație clorinare cu clor gazos + ejector + turn (cămin) neutralizare + butelii clor și spațiu depozitare	Stație clorinare cu clor gazos + ejector + turn (cămin) neutralizare + butelii clor și spațiu depozitare
Tratare apă suprafață (SW)	Stație tratare cu hipoclorit	Oxidabilitatea și Mangan, Amoniu, Nitrați, Turbiditate, Aluminiu, Fier, Metale grele, Pesticide, Clorinare	Oxidabilitatea și Mangan, Amoniu, Nitrați, Turbiditate, Aluminiu, Fier, Metale grele, Pesticide, Clorinare	Oxidabilitatea și Mangan, Amoniu, Nitrați, Turbiditate, Aluminiu, Fier, Metale grele, Pesticide, Clorinare	Oxidabilitatea și Mangan, Amoniu, Nitrați, Turbiditate, Aluminiu, Fier, Metale grele, Pesticide, Clorinare

Așa cum reiese și din tabelul de mai sus procesele tehnologice de tratare a apei depind în foarte mare măsura de calitatea apei brute spre deosebire de procesele de epurare unde calitatea apei uzate este, în general, asemănătoare.

în contrast cu epurarea apelor uzate urbane, unde calitatea influentului este de obicei asemănătoare, procesul tehnologic al stațiilor de tratare a apei depinde în mare măsura de calitatea apei brute care poate varia destul de mult de la o localitate la alta.

Procesul de analiza a alternativelor optime, la nivel de Mașter Plan, este în general limitat la o comparație a celor mai adecvate procese tehnologice funcție de marimea stației de tratare

Sursele de apă potabilă din România se împart în surse de suprafața, că de exemplu râuri și acumulări, și surse subterane, că de exemplu fântâni și puțuri de adâncime.

în scopul proiectăriii stațiilor de tratare, fluxul tehnologic trebuie să fie adaptat localizării sursei pentru a rezolva problema unor posibile substanțe poluante în apă brută. Aceste substanțe poluante, care trebuie eliminate în timpul tratării apei sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 7.4.3-3: Tehnologii de tratare necesare în funcție de proveniența apei brute

Sursă - râu

Sursă - apă stătătoare

Sursă - puț

Turbiditate crescută

Culoare

Pesticide

Bacterii

Cryptosporidium

Giardia lamblia

Amoniac

Azotat

Metale

Ulei

Gust

Mirosuri

Turbiditate

Culoare

Pesticide

Bacterii

Cryptosporidium

Giardia lamblia

Amoniac

Azotat

Metale

Ulei

Gust

Mirosuri

Inflorescențe de alge

Fier

Mangan Amoniac

Azotat

Hidrogen sulfurat

Metale grele

Bacterii

Concepția de bază care a fost adoptată pentru comunitățile care se alimentează cu apă din straturile acvifere subterane este următoarea: captarea apei trebuie să se facă prin intermediul unor puțuri de mare adâncime pentru a se reduce riscul unor contaminări cu nitrați, pesticide sau alte substanțe poluante care nu apar în mod natural în mediu. Acolo unde se cunoaște faptul că puțurile existente prezintă nivel ridicat de poluare, se propune că puțurile să fie săpate la adâncimi mai mari.

în cazul puțurilor de mare adâncime despre care nu sunt disponibile date privind apă brută, se propune să se ia în considerare faptul că există standarde acceptabile de calitate și să se folosească numai măsurarea debitului și dezinfecția cu clor. Clorinarea suplimentara se va foloși în cazul rețelelor mari și se va efectua în cadrul rezervoarelor de serviciu pentru a se asigura o dezinfecție eficienta peste tot în rețea.

Acolo unde se cunoaște faptul că este nevoie de tratare suplimentara, în cadrul proiectăriii se va lua în considerare o abordare modulara. Se vor proiecta module individuale pentru procese că de exemplu: aerarea, schimbul de ioni, filtrare, module care se vor combina și va rezulta o facilitate integrata de tratare a apei.

Pe baza evaluării inițiale a informațiilor privind calitatea actuală a apei brute, sunt propuse următoarele etape de proces privind tratarea substanțelor poluante cunoscute.

Tabel 7.4.3-4: CMA și tehnologii de reducere a compușilor din apă brută

Poluant	Maxim permis	Unitate de proces
Coliformi totali	0 (zero) MPN	Dezinfecție cu clor 30 min. contact cu 0,5 mg/1 clor liber @ pH < 8,5 și turbiditate < 1 NTU
Coliformi fecali	0 (zero) MPN	Dezinfecție cu clor 30 min. contact cu 0,5 mg/1 clor

Poluant__________________		Unitate de proces liber @ pH < 8,5 și turbiditate < 1 NTU
Oxidabilitate	5 mg O₂	Oxidare, decantarea și filtrarea precipitatului la un pH corect
Amoniu	0.5 mg NH₄/1	Rezervor de înmagazinate, filtrare lenta a nisipului, filtrare cu carbon activ
Nitrat	50 mg NO3/I	Schimb de ioni (curent rezidual cu conținut ridicat de apă Sărata)
Turbiditate	<5 NTU <1 NTU înainte de dezinfecție	Reglare pH, coagulare - decantare și filtrare
Aluminiu	200 mg/1	Reglare pH - coagulare și filtrare
Fier	200 pg/1	Oxidare, decantarea și filtrarea precipitatului la un pH corect
Mangan	50 pg/1	Oxidare, decantarea și filtrarea precipitatului la un pH corect (eventual dozare de permanganat)
Plumb	10 gg/1	reglare pH - coagulare și filtrare
Cadmiu	5 gg/1	reglare pH - coagulare și filtrare
Pesticide totale	0.5 pg/1 <0.1 pg/1 pe categorie	ozonare și carbon activ

7.4.3.2.1 Dimensionare unități

Pentru a estima costurile unitare de proces privind investițiile prioritare propuse, a fost aplicată o abordare generică privind dimensiunea finală și etapizarea lucrărilor. Dimensiunile unei serii de stații de tratare au fost calculate pe baza unei abordări modulare cu metodologie de tipul „pick and mix”.

Tabel 7.4.3-5: Instalații de tratare calculate

Volum de apă produsă	Oxidare (Turn echipat) Zona planului		Decantare		Filtrare			Rezervor de extract cu clorul
Volum de apă produsă	Nr. unități	Total zona plan	Nr.	Diametru	Nr.	Total zona plan	Arie standard/ filtru	Volum total
					. i			m
200	0.07	0.1	I	2.5	. i	2	1.3	4
500	1	0.3	1	3.95	1	4	2	10
1,000	1	0.6	1	5.59	1	8	2.9	21
2,000	1	1.1	1	7.9	2	17	2	42
10,000	3	5.6	1	17.66	2	83	4.6	208
20,000	4	11.1	1	24.98	4	167	3.2	417
30,000	4	16.7	2	15.3	4	250	4	625
60,000	6	33.3	2	21.63	4	500	5.6	1,250
100,000	6	55.6	2	27.93	6	833	4.8	2,083
200,000	8	111.1	3	26.33	8	1,667	5.1	4,167

Volum de apă produsă	Filtre CAG
Volum de apă produsă	Nr.	Volum .....total .....	Arie standard/ filtru	Nr.	Volum - total	Adâncime rezervor -	Arie standard/ filtru .......
mVzi		in‘	m		3 tn	m	m
200	1	2	0.7	I	1	1	0.7
500	1	5	1.1	1	1	1	1.2

Volum de apă produsă	Filtre CAG			Ozonare
Volum de apă produsă	Nr.	Volum total	Arie standard/ filtru	Nr.	Volum total	Adâncime rezervor	Arie standard/ filtru
mVzi		m	___ ™		«*	tu
1,000	1	10	1.6	1	3	2	1.2
2,000	1	21	2.3	1	6	2	1.7
10,000	2	104	2.6	1	28	3	3
20,000	2	208	3.6	2	56	3	2.2
30,000	2	313	4.4	2	83	3	2.6
60,000	4	625	3.1	2	167	4	3.2
100,000	4	1,042	4	4	278	4	2.1
200,000	6	2,083	3.8	4	556	4	2.9

7.4.3.2.2 Cerințe operaționale și de investiții

Mașter Planul conține evaluarea preliminară și costurile aferente pentru a se asigura conformarea cu Directiva.

Nivelurile minime de analiza necesare pentru elaborarea acestor studii și proiectele detaliate ulterioare, trebuie să cuprindă următoarele:

Tabel 7.4.3-6: Parametrii necesar a se monitoriza

Parametru	Unitate de măsura	Valoare standard
Turbiditate	NTU	0 - 50,000
Culoare	Hazen	0 - 500^u
Alcalinitate	mg/1 CaCOj	0-300
pH	unitate pH	5-7
Fier (filtrat)	mg/1	0-15
Mangan (filtrat)	mg/1	0-2
Aluminiu	mg/1	0-1
Calciu	mg/i	0 - 300 ca CaCOj
Magneziu	mg/1	0-100 căCaCO₃
Amoniac	mg/1	0 - 5 că N sau NHj
Pesticide, dacă se suspectează	Mg/1

Trebuie să se ia în considerare faptul că una din caracteristicile esențiale ale Directivei o reprezintă necesitatea analizelor continue și amănunțite ale apei furnizate pentru consum.

Pentru a se asigura faptul că există facilități adecvate de laborator, facilitățile existente trebuie modernizate în mod extensiv în cadrul programului de investiții prioritare.

Stații de tratare a apei - nămol

Practica actuală de a descarcă nămolul contaminat rezultat din procesul de tratare direct în mediul acvatic trebuie să fie oprită, iar toate stațiile de tratare trebuie să fie prevăzute cu facilități de apă pentru retrospalare și unități de recuperare a nămolului.

Propunerea curentă, care va deveni subiectul unor investigații detaliate în timpul elaborării studiilor privind investițiile, se referă la îngroșarea și deshidratarea nămolului înainte de tratarea lui și evacuarea lui la facilitățile regionale de tratare a nămolului. Acolo unde nămolul de la stațiile de epurare este folosit în agricultura, trebuie aleasă o metoda alternativă de tratare finală cu depozitarea la depozitul de nămol.

Contorizare

Se presupune că, în viitor, toti consumatorii vor fi contorizati.

Pierderi

Pierderile de apă pentru primul an din perioada considerată pentru previziunea consumului au fost calibrate după datele colectate.

7.4.4 Parametrii de proiectare pentru sistemele de canalizare

7.4.4.1 Debite de canalizare

Rata de generarea casnică

Rata de restituție („rata de întoarcere în canalizare”) de 100% din consumul de apă a fost folosita.

7.4.4,2 Apă uzata industrială

Debitele industriale sunt măsurate pentru fiecare Întreprindere importantă. Pentru întreprinderile mici și pentru zone industriale în curs de planificare, debitele sunt estimate presupunând că 100% din apă consumata se întoarce în canalizare.

7.4.43 Apă uzate provenita de la instituții

Pentru apă uzată provenita de Ia instituții, aceeași rata de restitutie de 100% din consumul de apă a fost folosita, la fel că și pentru apă uzată casnica.

7.4.4.4 Infiltrații

Multe din sistemele existente suferă de la infiltrații excesive. Chiar dacă se vor proiecta sisteme separative, pentru noile sisteme va fi o infiltrație admisibila a apei subterane sau apei de ploaie. Se bazeaza pe măsurători efectuate la stația de epurare, inclusiv debite nocturne.

7.4.4.5 Apă de ploaie

Sistemele noi de canalizare vor fi în general proiectate în sistem separativ. Acolo unde există sisteme mixte care necesită reabilitare sau înlocuire, la nivelul mașter plan-ului se vor prevedea a se înlocui cu conducte de diametre identice cu cele existente, dacă inundarea în timpul căderilor de precipitații nu reprezintă o problema.

In faza de proiectare de detaliu, în modelarea rețelelor și estimarea debitelor de vârf de precipitații se vor folosi standardele românești relevante. STAS 9470 oferă diagrame pentru estimarea intensității precipitațiilor în toate zonele din România.

Camere de descărcare vor fi prevăzute acolo unde poate apare supraîncărcarea hidraulică și pentru a elibera încărcarea hidraulică a stațiilor de pompare sau stațiilor de epurare. Unde va fi posibil, vor fi utilizate volume de retenție pentru a evita descărcarea directă a „primului val” de apă pluvială în corpurile de apă naturale.

O problemă frecventă în sistemele separative existente este numărul mare de racorduri greșite. Aceasta rezultă în debite de apă uzată introduse deopotrivă în conducte de diametru mic câtși în sisteme de transport a apelor Capitolul 7 Planul de investiții pe termen lung 21 pluviale de diametru mare. Pe termen scurt sistemul va fi tratat că un sistem mixt luând măsurile necesare pentru protecția receptorilor naturali.

7.4.4.6 Fose septice

Se vor folosi în continuare fosele septice pentru evacuarea apelor uzate în sate precum și în zonele suburbane. Apele uzate vor fî colectate și transportate la stații de epurare care vor fi prevăzute cu tratare adecvată pentru aceasta.

7.4.4.7 Debite de vârf

Variațiile sezonale zilnice și orare ale debitului de ape uzate de la consumatorii casnici, instituționali și industriali vor reflecta variațiile consumului de apă. Infiltrația variază cu nivelul pânzei freatice. Aceasta va fi determinată pe baza experienței și datelor disponibile.

7.4.4.8 Canalizare

6.1.1.1.1 Capacitatea rețelei de canalizare

Noile rețele de canalizare vor fi proiectate pentru a prelua debitele prevăzute pentru un orizont de timp de minim 20 ani de la data implementării proiectului. Dacă condițiile locale permit, rețelele de canalizare vor fi proiectate numai pentru apele uzate (apele pluviale vor fi drenate separat).

Aproximativ 75% din capacitatea maximă calculată a conductelor va fi folosită pentru toate rețelele de canalizare puternic odorizante.

7.4.4.8.1 Materiale

Materilele adecvate pentru rețelele de canalizare sunt: ceramică, beton, polipropilena corugata, PVC. Acestea trebuie sa fie conform STAS SR EN 1401.

7.4.4.8.1 Viteza minimă și maximă

Viteza minimă trebuie să fie 0,75 m/s în condiții de debit maxim orar. Capacitatea proiectată pentru diverse mărimi sunt date mai jos:

Capacități proiectate a conductelor la gradiente minime (V_min = 0.75m/s)

Tabel 7.4.4-1: Diametrele conductelor în funcție de debitul tranzitat

Diametrul conductei (mm)	Gradient (m/lOOm)	Qmax	Qcalcul (Vs)
200	0.50	24	18
250	0.37	37	27
300	0.30	53	40
350	0.24	72	54
400	0.20	90	70
450	0.18	120	90
500	0.15	150	110
600	0.12	210	160
700	0.10	290	220
800	0.085	380	280
900	0.072	480	360
1000	0.064	590	440
1200	0.050	840	630

Resourcing Environ mental Consulting „

Vitezele maxime sunt limitate pentru a reduce abraziunea, a îmbunătăți condițiile de siguranța ale lucrătorilor la canalizare și pentru a asigura o adâncime adecvată de transport a plutitorilor. Viteza maximă normală este de 2 m/s. O viteză absolută maximă de 4 m/s poate fi permisă în circumstantțe excepționale.

7.4.4.S.3 Diametrul minim al conductelor

Diametrele minime ale conductelor trebuie să fie:

- 300 mm pentru rețele combinate
- 250 mm pentru canalizări puternic odorizante - 300 mm pentru colectoare de ape pluviale
- 200 mm pentru racorduri casnice

7.4.4.8.4 Adâncimea de canalizare

Acoperirea minimă a oricărei canalizări trebuie să fie normal de 1,5 m, afara de cazul în care condițiile locale impun altceva, dar oricum sub adâncimea de inghet.

Adâncimea maximă trebuie să fie normal de 6 m.

7.4.4.8.5 Cămine

Căminele de vizitare și camerele de inspecție trebuie să fie prevăzute la toate coturile și joncțiunile oricărei conducte gravitaționale.

7.4.4.S.6 Stații pompare apă uzată

Tipurile principale de stații de pompare sunt submersibile și de tip put umed/put uscat. Soluția optima pentru fiecare locație va fi specifică fiecărui amplasament, dar, în general, pentru debite sub 250 m³/h, vor fi folosite pompe submersibile.

Capacitatea stației de pompare va fi calculată avand în vedere debitul maxim sezonal în toate canalizările în orizontul de timp prevăzut, care descarcă în stația de pompare respectivă.

Pompe de rezervă vor fi prevăzute la un raport minim de 25% din sarcină normală (ex. o pompa de rezervă la 4 pompe active), dar trebuie prevăzuta cel puțin o pompa de rezervă. Controlul pompelor trebuie să fie complet automatizat.

7.4.4.S.7 Conducte de refulare (conducte de presiune)

Viteza minimă pe magistrală va fi de 0,6 m/s și cea maximă 3,0 m/s. Diametrul minim va fi în mod normal de 100 mm. Diametrul conductei de canalizare va fi ales, astfel încât să minimizeze posibilitatea că aceasta să devină septică.

7.4.4.8.8 Tratarea apelor uzate și a nămolului

Parametrii principali de proiectare pentru tratarea apelor uzate

Debitele trebuie să fie calculate după cele descrise mai sus. Stația de epurare trebuie să fie proiectată la o capacitate hidraulica de până la de trei ori debitul de vârf pe vreme uscată. Se va prevedea posibilitatea descărcării apelor pluviale în exces într-un curs de apă natural.

încărcări

Resourcîng Envîron mental

Consult in

încărcările cu poluanți a apelor uzate casnice trebuie să aibă la bază următoarele încărcări specifice pe cap de locuitor:

Tabel 7.4.4-2: încărcări specifice

Parametru	Domeniul de valori	Valoarea de proiectare aleasă
încărcarea organica	54 - 65 g CBO5 /c.zi	60 g CBO₅/c.zi
Solide în suspensie	65 - 90 g SS/c.zi	70 g SS/c.zi
Azot total	6 - 14 g Ntot/c.zi	14 g Ntot/c.zi
Fosfor total	1 - 4 g Ptot/c.zi	2 g Ptot/c.zi

Apele uzate instituționale/comerciale se presupun a avea aceeași concentrație a încărcărilor ca și cele casnice și

infiltrații de 10% din aceste concentrații.

Poluarea industrială este specifică fiecărei fabrici. Funcție de efluentul industriei respective, se impun stații de pre-epurare, astfel încât apă uzată descărcată în canalizarea publică să fie conform normativelor în vigoare.

Standardele de descărcare a efluentului tratat

Parametrii principali din standardele pentru efluenti din Directiva Europeana 91/271 (Directiva pentru tratarea apelor uzate urbane) sunt incluși în normativul romanesc NTPA 001/2002.

Cantitatile de nămol

Cantitatile de nămol variază funcție de proces. Cantitatile tipice de nămol de la diferite procese folosite sunt:

- Decantarea primară

0.04 kg/cap/zi

0.06 kg/cap/zi

0.07 kg/cap/zi

0.0005 kg/cap/zi

- Nămol activat convențional (după decantarea primară)

- Canal de oxidare
- Iaz de stabilizare

Procese de tratare a apelor uzate

In faza de planificare, se presupune că toate lucrările trebuie să aiba tratare preliminară, primara și secundară. Ratele de reducere a CBO₅, solide în suspensie (SS) și Coliformi Fecali la diferite trepte ale procesului de tratare sun date mai jos:

Tabel 7.4.4-3: Eficientele treptelor de epurare

Treapta de tratare	% reducere în sau dună treapta
Treapta de tratare	CBO_S	SS	Coliformi Fecali
Preliminară (grătare, deznisipator, etc)	0	0-10	0
Primara (decantare)	30	60	0-1 log reducere
Secondata (tratare biologică)	95-98% după treaptasecundară	95-98% după treaptasecundară	1-2 log reducere

Tratare terțiară

Tratarea terțiară este definită că înlăturarea nutriențîlor și dezinfecția efluentului final. Termenul „înlăturarea nutrienților” se referă la tratarea necesară după treapta secundară convențională pentru a înlătura constituenții în cauză, inclusiv nutrienți (Azot și Fosfor). Deoarece toate apele românești au fost clasificate că

„sensibile” în termenii Directivei UE de apă uzată urbană, toate stațiile de epurare pentru aglomerări de populație de peste 10.000 locuitori necesită în final reducerea azotului și fosforului.Acest lucru poate fi cuplat cu treapta secundară.

Nutrienții de interes principal sunt Azot și Fosfor. Ei pot fi înlăturați prin mijloace biologice sau chimice sau o combinație de acestea. în multe cazuri, procesele de reducere a nutrienților sunt cuplate cu treptele secundare.

Tratarea nămolului

Tipurile de nămol produse la o stație de epurare variază în conținutul de substanță solidă și încărcare organică.Tratarea nămolului depinde de tipul de nămol. Principalele tipuri de tratare aplicată diferitelor tipuri de nămol sunt prezentate mai jos:

Tabel 7.4.4-3: Tipuri de nămol rezultat în urma epurării

Categorii de nămol /Metode de tratare	Nămol primar	Nămol secundar	Nămol primar și secundar combinat
îngroșare	X	X	X
Fermentare	X		X
îngroșare combinată			X
Deshidratare	X	X	X

Reutilizarea nămolului că îngrășământ în agricultură are un potențial semnificativ și din punctul de vedere al mediului este opțiunea cea mai preferată. Dacă nămolul va fi utilizat în agricultură mult timp, atunci este recomandat că nămolul să fie tratat la un nivel conform standardului SUA EPA Class A. Metodele de tratare includ stabilizarea, pasteurizarea, fermentarea, uscarea termică și solară.

Opțiuni de proces

Stații de epurare tip Contact ori Biologici Rotativi (CBR)

Domeniul tipic de debite: 1,000 to 6,000 Le (150 m³/zi to 900 m³/zi)

încărcarea minimă (procent din încărcarea proiectată): Fără minim

încărcarea maximă admisibilă (procent din încărcarea proiectată): 110%.

Configurația stațiilor de epurare CBR propuse:

Tabel 7.4.4-5: CBR

Unitate de proccss /T reapt a/Dîspozitiv	Detalii propuse și observații
Stație de pompare intrare	Pompe submersibile centrifugale (1SP, nu e necesară întotdeauna)
Fosă septică	Bazin de egalizare cu o capacitate de 2,5% din debitulmediu la stația de epurare.
Tratare preliminară \|
Grătare:	Grătar cu bare cu curățare mecanică (1 set în fiecare din cele 2 canale)
Deznisipatoare:	Canale deznisipatoare cu viteza constant (2 canale -curățate manual)

Debitmetrie:	Debitmetre Parshall (1 buc. în fiecare canal)
Camera de distribuție	Camera stavilar (1 camera)
Tratare primara \|
Decantare	Bazin Imhoff- separare hidrostatica a nămolului la stația de pompare nămol (1 per modul)
Tratare secundară [
Biologică:	Contactori biologici rotativi (1 per modul)
Decantare:	Decantor radial final convențional (1 per modul) - separarehidrostatica a nămolului la stația de pompare nămol
Tratarea nămolului \|
Statie de pompare nămol	Pompe cu melc centrifugale - descărcare la îngroșator de nămol (1 SP)
îngroșator nămol	îngroșator convențional (2 bazine)
Deshidratare nămol	Presa cu bandă (1 linie)
Dezinfecție	Bazin de contact cu clorul (Hipoclorit de sodiu — 1 bazin)
Descărcare	Descărcare gravitațională (1 linie)

Stații de epurare cu aerare extinsă

Domeniu tipic de debite: 6000 to 20000 LE (900 m³/zi to 3,000 m³/zi)

încărcarea minimă (procent din încărcarea proiectată): 80% (încărcări mai mici sunt posibile, dar cu reducerea eficienței energetice)

încărcarea maximă admisibilă (procent din încărcarea proiectată): 120%. Cofigurație propusă a stațiilor de epurare cu aerare extinsă:

Tabel 7.4.4~6: SE AU cu aerare extinsă

Unitate de proces / T rcaptăZDispozitiv	Detalii propuse și observații
Stație de pompare intrare	Pompe submersibile centrifugale (1SP, nu e necesară întotdeauna)
Fosă septică	Bazin de egalizare cu o capacitate de 2,5% din debitulmediu la stația de epurare.
Tratare preliminară
Grătare:	Grătar cu bare cu curățare mecanică (1 set în fiecare dincele 2 canale)
Deznisipatoare:	Canale deznisipatoare cu viteza constant (2 canale - curățate manual)
Debitmetrie:	Debitmetre Parshall (1 buc. în fiecare canal)
Camera de distribuție	Camera stavilar (1 camera)
Tratare primara	(fără)
Tratare secundară
Biologică:	Bazin aerare cu bule fine (1 per modul)
Decantare:	Decantor radial final convențional (1 per modul) - separare hidrostatică a nămolului la stația de pompare nămol Suplimentar pentru înlăturarea nutrienților(dimensiunile bazinelor de mai sus roman constante)™ Bazin anoxic cu mixere submersibile (l per modul) Bazin anaerob (1 per modul) Bazin anoxic endogen (1 per modul)
Tratarea nămolului
Stație de pompare nămol	Pompe cu melc centrifugale - descărcare la îngroșator de nămol (1 SP)
îngroșator nămol	îngroșator convențional (2 bazine)
Deshidratare nămol	Presa cu banda (1 linie)
Dezinfecție	Bazin de contact cu clorul (Hipoclorit de sodiu - 1 bazin)

[Descărcare____________________[Descărcare gravitațională (1 linie)__________________________________________

(1) îndepărtarea nutrienților este necesară când efluentul este descărcat intr-un receptor sensibil.

Stații de epurare cu canal de oxidare

Domeniu tipic de debite: 10,000 to 60,000 LE (1,500 m³/zi to 9,000 m³/zi)

încărcarea minimă (procent din încărcarea proiectată): 70% (încărcări mai mici sunt posibile, dar cu reducerea eficienței energetice).

încărcarea maximă admisibilă (procent din încărcarea proiectată): 120%. Configurația propusă a stațiilor de epurare cu canal de oxidare:

Tabel 7.4.4-7: SEAU cu canal de oxidare

Unitate de proces / î reapta/Oispozitix	Detalii propuse și observații
Stație de pompare intrare	Pompe submersibile centrifugale (1SP, nu e necesară întotdeauna)
Fosă septică	Bazin de egalizare cu o capacitate de 2,5% din debitulmediu la stația de epurare.
Tratare preliminară
Grătare:	Grătar cu bare cu curățare mecanica (1 set în fiecare dincele 2 canale)
Deznisipatoare:	Canale deznisipatoare cu viteza constanta (2 canale -curățate manual)
Debitmetrie:	Debitmetre Parshall (1 buc. în fiecare canal)
Camera de distribuție	Camera stavilar(l camera)
Tratare primara	(fara)
Tratare secundară
Biologică:	Bazin aerare cu bule fine (1 per modul)
Decantare:	Canale de oxidare cu aeratoare de suprafața (1 per modul) Decantor radial final convențional (1 per modul) - separare hidrostatica a nămolului la stația de pompare nămol Suplimentar pentru înlăturarea nutrienților (dimensiunile bazinelor de mai sus roman constante)(l) Bazin anaerob (1 per modul)
Tratarea nămolului
Statie de pompare nămol	Pompe cu melc centrifugale - descărcare la îngroșator de nămol (1 SP)
îngroșator nămol	îngroșator convențional (2 bazine)
Deshidratare nămol	Presa cu banda (1 linie)
Dezinfecție	Bazin de contact cu clorul (Hipoclorit de sodiu - 1 bazin)
Descărcare	Descărcare gravitațională (1 linie)

îndepărtarea nutrienților este necesară când efluentul este descărcat într-un receptor sensibil.

Stații de epurare convenționale cu nămol activat

Domeniu tipic de debite: 50,000 LE și peste (7,500 m³/zi și peste)

încărcarea minimă (procent din încărcarea proiectată): 70% (încărcări mai mici sunt posibile, dar cu reducerea eficienței energetice).

încărcarea maximă admisibilă (procent din încărcarea proiectată): 120%, Configurația propusă a stațiilor de epurare cu nămol activat:

Tabel 7.4.4-8: SEAU cu BNA

Unitate de proces / T reapta/Dispozitiv	Detalii propuse și observații
Stație de pompare intrare	Pompe submersibile centrifugale (1SP, nu e necesară întotdeauna)
Fosă septică	Bazin de egalizare cu o capacitate de 2,5% din debitulmediu la stația de epurare.
Tratare preliminară
Grătare:	Grătar cu bare cu curățare mecanica (1 set în fiecare dincele 2 canale)
Deznisîpatoare:	Canale deznisipatoare cu viteza constanta (2 canale -curățate manual)
Debitmetrie:	Debitmetre Parshall (1 buc. în fiecare canal)
Camera de distribuție	Camera stavilar (1 camera)
Tratare primara	Decantor radial final convențional (1 per modul) - separare hidrostatica a nămolului la stația de pompare nămol
Tratare secundară
Biologică:	Bazin aerare cu bule fine (1 per modul)
Decantare:	Decantor radial final convențional (1 per modul) - separarehidrostatica a nămolului la stația de pompare nămol Suplimentar pentru înlăturarea nutrienților(dimensiunile bazinelor de mai sus raman constante)^ Bazin anoxic cu mixere submersibile (1 per modul) Bazin anaerob (1 per modul) Bazin anoxic endogen (1 per modul)
Tratarea nămolului
Stație de pompare nămol	Pompe cu melc centrifugale - descărcare la îngroșator de nămol (l SP)
îngroșator nămol	îngroșator convențional (2 bazine)
Deshidratare nămol	Presa cu banda (1 linie)
Dezinfecție	Bazin de contact cu clorul (Hipoclorit de sodiu - 1 bazin)
Descărcare	Descărcare gravitațională (1 linie)

⁽' îndepărtarea nutrienților este necesară când efluentul este descărcat intr-un receptor sensibil.

Măsurarea debitului

întregul flux către tratare și fluxul final de efluent vor fi prevăzute cu echipamente automate de măsurare continuă a debitului, care înregistrează debitul instantaneu și debitul zilnic total.

Echipamentul de măsurare și de înregistrare a debitului va avea o acuratețe de maxim ±2%.

în plus, se vor prevedea debitmetre în mai multe locuri de-a lungul fluxului de proces. împreună cu prelevarea de probe detaliată mai jos, aceste debitmetre vor permite calculul încărcărilor aplicate procesului și planificarea datelor pentru implementarea fazelor viitoare ale construcției.

Prelevare de probe

Pentru a permite calcularea unor rate de eliminare (în procente), așa cum se cere în Directivă, se vor preleva probe automat, amestecate, proporționale cu debitul pentru apă uzată brută care întră în fluxul de tratare și pentru efluentul care iese din stație.

în plus, se vor preleva probe cel puțin din următoarele locații pentru a se monitoriza eficiența procesului:

Monitorizare continuă a oxigenului dizolvat la admisia și ieșirea fiecărui bazin de aerare Concentrația materiei solide în suspensie din fiecare culuoar de aerare al fiecărei linii de tratare Concentrația NRA pentru fiecare canal de aerare

Capitolul 7 Planul de investitii pe termen lung 28

Concentrația NSA

Prelevare amestecată pentru lichiorul total de recirculare

Prelevare amestecată pentru lichiorul provenit din îngroșătorul de nămol

Prelevare amestecată pentru lichiorul provenit din deshidratarea nămolului

Densitatea nămolului îngroșat

Densitatea nămolului deshidratat.

Stații de epurare cu membrane

Stațiile de epurare pe membrane MBR prezintă cateva avantaje majore fata de tehnologiile tradiționale de epurare a apelor uzate:

* calitatea efluentului (a apei epurate) este foarte ridicata, incadrandu-se in limitele impuse de norma naționala NTPA001; Aceasta caracteristica este data de filtrarea efluentului prin membranele microporice;
* tehnologia de epurare pe membrane MBR nu mai necesita existenta unui decantor secundar, avand ca rezultat o amprenta la sol mult mai redusa;
* tehnologia de epurare pe membrane nu necesita adaos de biopreparate pentru funcționare;
* stațiile de epurare pe membrane MBR funcționează complet automatizate, procesul de epurare a apei uzate fiind controlat si monitorizat de PLC (calculator de proces industrial), necesitând astfel un minim de cunoștințe de operare din partea beneficiarilor. Automatizarea avansata permite inclusiv transmiterea de date, dispecerizare, operare de la distanta si integrarea in sisteme de tip SCADA.

7.5 Costuri unitare

7.5.1 Generalități

Pentru estimarea investiției și costurilor de exploatare a fost creată o Bază de Date a Costurilor Unitare. Obiectivul acestei Baze de Date a Costurilor Unitare constă în evaluarea alocărilor bugetare pentru diferitele măsuri de implementare.

Proiectele de infrastructură, precum stațiile de epurare și proiectele majore de canalizare prezintă, de obicei, un anumit risc prindepasirea bugetului prestabilit:

schimbări în situațiile terenului;
reabilitarea în timpul funcționării;
reabilitarea structurilor din beton existente;

intarzieri ale lucrărilor nedatorate Antreprenorului; forță majoră etc.

Chiar și modificările minore pot cauza depășiri considerabile ale bugetului alocat.

Mai mult decât atât, conform reglementărilor naționale (POS, Tratatul de Aderare) vor există o serie de proiecte majore de construcții în anii următori, care, cel mai probabil, vor determina costuri specifice crescute.

Baza de Date a Costurilor Unitare a fost creată având la bază rezultatele altor proiecte de infrastructura din România sau din țările din Europa de Est.

Sumarul capitolului Prețurilor Unitare și variațiile prețurilor specifice este parte integranta a Anexei Dl. 1.

Capitolul 7 Planul de investitii pe termen lung 29

R e s o u rci n g Environmentai

Consulting , „ ,, „ . „ „ „

Mașter Plan actualizat tn sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

Toate tarifele unitare exclud TVA (taxa pe valoarea adaugata), cheltuielile neprevăzute și costurile de proiectare și supervizare. Aceste articole se vor adăuga la sfârșitul devizului astfel încât acestea să fie clar identificate.

7.5.2 Costuri de investiție

Cazurile diferite, de la sisteme mici până la cele mai mari, au fost evaluate în vedera lărgirii orizontului proiectelor posibile.

Un accent deosebit s-a pus pe crearea unei baze solide, pentru estimarea costurilor implementăriistațiilor de epurare deoarece, acestea vor acoperi o mare parte din bugetul total necesar îndeplinirii cerințelor standardelor din domeniul apei potabile/apei uzate.

Toate tarifele cuprind cheltuielile preliminare, cheltuielile de regie și profitul antreprenorului, dar nu includ TVA, proiectarea, dirigintia de șantier și cheltuielile neprevăzute.

7.5.2.1 Prețuri unitare pentru canalizare

Canalizările reprezintă cea mai mare parte a costului pentru orice schema de ape uzate (în mod normal 75% din schema totală, inclusiv epurare) si, în consecință, costurile au fost calculate în detaliu pentru diferite lățimi ale șanțului, în funcție de diametrul conductei, precum și pentru adâncimi diferite.

Se presupune că materialele de conducta de canalizare simt PVC cu diametrul de până la 600 mm inclusiv, PAFSIN, polipropilena corugata sau ceramică vitrificată.

In calcularea costurilor unitare au fost aplicate următoarele principii:

Desfacere și aducere la starea inițiala a amplasamentelor

Latimea șanțurilor - 600 mm plus diametrul conductei

Epuizarea apei din sânt, sprijinirea malurilor excavațiilor, realizarea umpluturilor și a compactărilor

Realizarea patului de pozare a conductelor

îndepărtarea materialului în exces

Realizarea căminelor de vizitare la max 60 m; Căminele vor avea 1.000 mm diametru pentru canalizările cu diametre de până la 600mm, 1500 mm diametru pentru canalizările de peste 600 mm sau după cum este specificat în STAS 3051-91

7.S.2.2 Prețuri unitare pentru conductele de refulare ape uzate

Costurile conductelor de refulare au fost calculate în detaliu similar celor pentru canalizarea gravitaționala.

Environmenta Consulting . * „ , „

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

Au fost calculate costurile pentru PEID. Costurile unitare aplicate diverselor activități de construcții sunt similare celor utilizate pentru calculul costurilor pentru canalizare. A fost adăugat un procent de 10% pentru PEID pentru fitinguri, vane și racorduri.

Costurile materialelor pentru conductele de PEID au fost obținute de la furnizorii locali.

în calcularea costurilor unitare au fost aplicate următoarele principii:

Toate săpaturile se realizează în pământ normal, cu mici cantități de piatră

Desfacere și aducere la starea inițială a amplasamentelor

Lățimea șanțurilor — 600 mm plus diametrul conductei

Epuizarea apei din șanț, sprijinirea malurilor excavațiilor, realizarea umpluturilor și a compactărilor conform normelor în vigoare Realizarea patului de pozare a conductelor

îndepărtarea materialului în exces

7.5.23 Prețuri unitare pentru stațiile de pompare ape uzate

Sunt planificate stații de pompare submersibile, care vor avea cel puțin o pompă de rezervă.

Pentru toate stațiile de pompare noi, pentru calculul costurilor, s-a presupus că adâncimea până la radier a canalului este (în medie) de 5 m adâncime.

Pentru asigurarea alimențării cu energie electrica în caz de avarie, s-a prevăzut un generator de rezervă.

Pompe

Costul pentru pompe, lucrări auxiliare și aparataj electric au la bază prețurile locale. Prețul de bază al pompei este legat de puterea motorului, următoarea ecuație fiind formulată pe baza datelor respective:

Costul de baza al pompei (BPC) = 250 + (kW x 440),

unde kW a fost valoarea nominala a motorului pompei

A mai fost adaugat un procent de 10% la costul de baza pentru transport. Costul de instalare a pompei a fost inclus în costul conductelor și vanelor.

Conductele și vanele stației

Costurile pentru aceste articole au fost stabilite pe baza prețurilor locale. S-au alocat 35% din costurile de furnizare pentru costurile de asamblare a acestor componente. Acestea includ instalarea pompelor. Sistemul de fitinguri necesare și costul acestora au fost determinate pentru o gamă de diametre ale conductelor, pentru instalarea a două pompe, iar costurile care au rezultat a fost împărțit în două și aplicat pe pompa instalată.

Resourcing Environmental Consulting _n

7.5.2.4 Prețuri unitare pentru stațiile de epurare

Pentru a estima costurile unitare pentru investițiile prioritare propuse, s-a folosit o abordare generică privind dimensiunea finală și etapizarea lucrărilor. Folosind sistemul cu dublu flux identificat mai sus, a fost dimensionată o gama de stații de tratare utilizând tratarea biologică a fosforului. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 7.5.2-1: Stații de epurare

L.E. .....	Debite		Zona anacroba		Zona anoxica		Zona aeroba		Decantoare finale
	DWF	.....FFT "	Volum total	.......Nr,..... linii de proces	Volum total	Nr," -linii de proces	Volum" total	" Nr. ' linii de proces'	Nr.	Diametru
	m³/zi	m³/zi	m³	.......Nr,..... linii de proces	m³	Nr," -linii de proces	m³	" Nr. ' linii de proces'	Nr.	m
10,000	2,400	4,800	250	2	700	2	1,600	2	2	15
15,000	3,600	7,200	375	2	1,050	2	2,400	2	2	18
20,000	4,800	9,600	500	4	1,400	4	3,200	4	3	18
30,000	7,200	14,400	750	4	2,100	4	4,800	4	3	20
50,000	12,000	24,000	1,250	4	3,500	4	8,000	4	4	22
75,000	18,000	36,000	2,813	4	5,250	4	12,000	4	4	28
100,000	24,000	48,000	2,500	4	7,000	4	16,000	4	4	32

în cadrul studiilor de fezabilitate detaliate pentru fiecare proiect, vor fi analizate caracteristicile apei uzate pentru a se evalua necesitatea decantării primare suplimentare pentru a crește conținutul de acizi grași al apei uzate tratată biologic.

7.S.2.5 Prețuri unitare pentru tratarea nămolului

Se propune că toate nămolurile în exces să fie îngroșate și deshidratate înainte de evacuarea lor la depozitul ecologic. Pentru stațiile unde caracteristicile apei uzate determina generarea de acizi grași, ingrosarea gravitaționala a nămolului primar va fi folosita împreună cu recircularea sau spalarea paturilor de nămol pentru a reîntoarce produsele de hidroliza de la paturile de nămol la faza de apă pentru alimentarea reactoarelor biologice.

7.5.2.6 Stații mici de epurare pentru populație echivalenta sub 2,000 Le

Directiva 91/271/EEC privind tratarea apelor uzate provenite din mediul urban nu prevede colectarea șî epurarea apelor uzate provenite de la localitățile cu mai puținde 2,000 l.e.

Acolo unde sunt necesare mici stații de tratare din motive de mediu, sau din alte motive, există o serie largă de opțiuni disponibile.

Opțiunile includ:

Tancuri septice proiectate special pentru 1-50 l.e, dacă sunt corect proiectate și instalate, intervalul de evacuare a nămolului nu este mai mare de 6 luni;

Biodiscuri (RBC) sunt folosite extensiv inEuropa pentru stații mici de epurare, au avantajul de a fi compacte și de avea doar cateva parti mecanice;

R e s o u r c i n g Environmental Consulting „ . „ „ „

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

SAFF- filtre biologice imersatc aerate sunt de asemenea folosite extensiv în Europa și s-au dovedit a fi foarte sigure, pentru că mediul biologic este purși simplu lipit de mediul de plastic și nu este spalat de apă în cazul unei situații de urgență;

Rigola de oxidare este din nou folosita inmod extensiv, dar este foarte greu de dimensionat corect pentru încărcarea biologica;

Stații cu nămol activat, iar rigola de oxidare este doar un exemplu;

Lagune și paturi cu stuf atuncicând folosite împreună cu rezervoare de humus.

Lagunele sau paturile cu stuf pot fi folosite pentru stații mici de epurare, dar problema este cauzată de temperaturile extreme care se înregistrează în România. Toate procesele biologice sunt încetinite odată cu scăderea temperaturii, iar acest lucru este valabil și pentru procesele care au loc în lagune și paturi cu stuf.

în cazul paturilor cu stuf, dacă se formează gheața în jurul tulpinilor plantelor, acest lucru poate produce inundări, îngheț suplimentar și defecțiuni hidraulice.

Totuși, se crede că sistemele cu flux vertical sunt mai rezistente la problemele provocate de îngheț decât cele orizontale.

în cadrul lagunelor facultative în timpul anotimpului rece, activitatea biologică de sub stratul de gheața este foarte încetinită, iar procesul de tratare este redus la sedimentarea substanțelor solide din apă uzată. Din acest motiv, lagunele facultative sunt proiectate pentru încărcări mici de substanțe organice și sunt, de aceea, mai mari decât acelea care ar fi construite în zone cu climat mai moderat.

într-un sistem de lagune aerate, iazurile suntdimensionate în mod tipic pe baza timpului de retentie. Pentru a epura apele uzate menajere, se folosește un timp de retentie de 30 zile pentru climatul temperat. Totuși, în medii mai reci, este nevoie de un timp de retenție mai îndelungat, iar iazul respectiv trebuie să fie mai adânc, pentru a reduce efectul înghețului.

Cu toate acestea, odata cu creșterea adâncimii, încercarea de a menține amestecul devine foarte dificilă. Dacă este vorba de o adâncime cu mult mai mare de 4 m, trebuie să se folosească aeratoare cu tuburi de tiraj sau aerare difuza. Acest lucru va crește în mod evident costurile.

Paturile cu stuf necesită o anume forma de bazin de decantare înainte de patul cu stuf.

Propunerea este să se furnizeze rezervoare IMHOFF care să permită un anume grad de tratare biologică.

7.5.3 Costuri de întreținere și exploatare

Similar costurilor de investiție, costurile de exploatare depind de mărimea sistemului, de exemplu: stațiile de tratare a apei, stațiile de pompare etc. Sistemele mari tind spre costuri mai mici de exploatare cauzate de eforturile operaționale constante, care sunt, mai mult sau mai puțin, la fel pentru toate sistemele.

7.6 Costuri de Investiție

Costurile de investiție pentru măsurile propuse calculate cu ajutorul Bazei de Date a Costurilor Unitare sunt prezentate în Anexa DLL

Capitolul 7 Planul de investiții pe termen lung 33

Investițiile sunt structurate:

După aglomerări

După domeniu (WS = sistem de alimentare cu apă și WW = sistem apă uzată)

După tip, datorat ciclului de viata diferit o Lucrări civile o Echipamente mecanice și electrice o Lucrări ale conductelor

După anul de conformare

- Indicații ale perioadei de construcții

Pentru zonele rurale, a fost dezvoltat și aplicat un calcul mai schematic. Bugetele aferente pentru fiecare unitate administrative teritorială sunt prezentate în Anexa 7.3.3.

Mai mult, o secțiune conține investițiile necesare viitorului ROC cum ar fi infrastructura, asistența tehnică, măsuri publicitare, achiziționare aparate de măsura, echipamente pentru detectarea pierderilor, vidanje și vehicule de exploatare, sistem SCADA etc.

7.7 Costuri de Operare, întreținere și Administrare

Un rezultat al proiecțiilor este prezentat în capitolul 3, unde este detaliat calculul pentru necesarul de apă potabilă și cantitatea de apă uzată viitoare. Bazându-se pe aceste proiecții și pe bază de Date a Costurilor Unitare, au fost estimate costurile de întreținere și exploatare viitoare.

Costurile de exploatare au fost împărțite după cum urmează:

- Separat pentru alimentare cu apă și canalizare Separat pentru costurile fixe de exploatare și întreținere și costurile variabile de exploatare și întreținere

Evoluția estimată a costurilor de exploatare și întreținere - fie pentru sectorul de alimentare cu apă fie pentru sectorul de apă uzată - este estimată în tabelele de mai jos.

Evoluția următoarelor acțiuni;

Noile facilități particulare în tratarea apei uzate vor determina creșterea costurilor de exploatare după implementarea acestora.

Evoluția demografică negativă va contribui la scăderea costurilor de exploatare după implementarea infrastructurii relevante.

7.7.1 Epurarea apelor uzate

Secțiuniea de mai jos compară cele trei tehnologii utilizate în general pentru scheme mici și mijlocii de epurare a apei uzate: RBC, canale de oxidare și aerare convențională extinsă cu nămol activat.

Selectarea sistemului a fost făcută pe baza următoarelor criterii:

Sistem proiectat să asigure tratare pentru pentru o populație variind între 2,000 și 10,000 locuitori

Resourcing

Environmentăl Consulting „ „ . „ .

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

Sistemul să asigure tratament secundar, dar care să fie ușor adaptabil pentru a se extinde la tratament tertiar

Sistemul să producă deșeuri solide suficient de stabile pentru a fi evacuate pe terenuri neagricole și

neforestiere fără a genera probleme sanitare [SRT > 15 zile]

Sistemul să fie simplu, necostisitor din punct de vedere al operării și întreținerii Costul construcției să fie scăzut

Calculele pentru sistemele supuse comparației au avut la baza următoarele:

Costul forței de munca	Euro/ora
Muncitori constructori	2.5
Operare Administrativ	3.5 4.0
Laborator	2.5
Costuri indirecte -	%
Proiectare	5
Diverse	5
Administrativ / Legale Verificare	2 2
Neprevăzute Tehnice	10 2
Regie și profit	15

Cantitatea și calitatea apelor uzate

Debite și încărcări

- Debitele au fost estimate utilizând un consum de apă specific de 1201/loc și zi, 100% din apă consumată se întoarce că apă uzată, iar factorul de infiltrație este 0,02 m³/mm de diametru.; diametrul conductei se presupune a fi DN 250 mm.

încărcarea a fost estimată presupunând producția zilnică:

CBO₅	60 g per LE
CCO	120 g per LE
ss	70 g per LE
Ntol	14 g per LE
Ptot	2 g per LE
Capitolul 7 Planul de investitii pe termen lung	35

Reso u rci na Environmenttil Consulting „ . „ .

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

Caracteristicile de încărcări ale apei uzate să fie în concordanță cu normativul NTPA 002/2005:

CBO;	300 mgO₂/dm'
CCO	500 mgOz/dm'
SS	350 mg/dm³
nh₄-n.	30 mg/dm³
Ptot	5 mg/dm³

Schite studiate

Graficele schitelor studiate sunt prezentate în continuare:

Resourcinq Environmental Consulting „ ,

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa șt apa uzata dtn județul Bacau

Figura 7.7.1-3 Stație MBR

Pe baza costurilor de construcție, operare și întreținere, tipurile de stații recomandate pentru implementarea viitoare sunt: SBR și MBR.

RBC - Contactorul biologic rotativ -nu este recomandat din următoarele motive:

Cost mare de operare și întreținere, în special datorită costurilor mari ale materialelor necesare pentru reparațiile de rutină.

Durata de viață estimată a părții active a RBC este de numai 15 ani

Nu este potrivită adaptării la tratament terțiar (denitrificare și îndepărtarea fosforului)

7.8 Programul de Implementare și Etapizarea Măsurilor
- 7.8.1 Criteriile pentru Etapizare
  - 7.8.1.1 Selectarea investițiilor prioritare

Investițiile prioritare cuprinse în mașter plan-urile județului trebuie să ia complet în calcul Tratatul de Aderare și planurile de implementare elaborate de autoritățile romane responsabile pentru Directiva 98/83/EC privind „calitatea apei destinate consumului uman” și respectarea 91/271/EEC „privind epurarea apelor uzate orășenești”.

Aspectele esențiale ale strategiei sunt:

(a) Cea mai importanta cerința este aceea ca România să fie capabila să se conformeze obligațiilor legale din cadrul Tratatului sau de Aderare la Uniunea Europeană. Orice investiție propusa trebuie să contribuie laconformarea României cu obligațiile Tratatului de Aderareîn ceea ce privește:

Directiva Consiliului 98/83/CEE referitoare la calitatea apei destinată consumului uman;

Directiva Consiliului 91/271/EEC privind tratarea apelor uzate orășenești.

(b) Programele de investiții pe termen scurt se vor concentra asupra unei selectii a investițiilor de care este nevoie astfel încât să se respecte cele mai importante termene ce reies din punctul (a) de mai sus. Selecția va acorda prioritate acelor proiecte care au sanse crescute de a fi implementate cu succes în termenele aplicabile, în vederea demonstrării unei folosiri eficiente a fondurilor cât de rapid posibil.
(c) Agenda de proiecte de investiții pe termen lung va fi structurata în așa fel încât să îndeplinească restul de obligații ale Românieiîn cadrul Tratatului de Aderare cu privire la cele două directive menționate mai sus.
(d) în cazurile în care există o nevoie a priori de investiții în vederea respectării unui termen scurt (de exemplu în cazul în careexistă deja o comunitate de peste 10,000 de locuitori echivalenți), raportul beneficiu/cost al investiției va fi maximizat prinextinderea investiției astfel încât să acopere un număr cât mai mare de oameni, într-o maniera fezabila, rezonabila. în acest fel,se maximizează și probabilitatea că acea investiție să fie durabila.

7.8.1.2 Prioritizare pentru conformarea cu Directiva privind epurarea apelor uzate urbane 91/271/EEC Ar trebui acordata prioritate extinderii/comletării rețelelor existente de canalizare din zonele urbane și rurale fără canalizare;

Extinderile canalizării în zonele de dezvoltare nu reprezintă o prioritate, în afară cazului în care este disponibilă apă potabilă, iar impactul negativ asupra mediului este dovedit și este mare;

Lucrările de reabilitare/înlocuire a facilităților existente de epurare a apelor uzate nu se vor executa, în afară cazului în care este îmbunătățită și rețeaua de canalizare;

Vor avea prioritate zonele urbane cu cel puțin 2,000 de locuitori. Aceasta include cazurile unde există situații propice pentru o abordare regională a epurării apelor uzate și aglomerarea rezultată depășește această limită;

Comunitățile care se află în prezent sub limita propusă de Tratatul de Aderare nu vor fi considerate prioritare, în afară cazului în care pot fi incluse într-un proiect regional;

Comunitățile în cazul carora există probabilitatea să nu își poata permite niciodată costul de funcționare nu vor fi luate în considerare pentru un sistem centralizat de colectare a apelor uzate și nici pentru stații de epurare. Pe lângă acestea, este probabil că apă potabilă să fie furnizată printr-un sistem de alimentare cu apă rural și nu prin racorduri individuale directe, contorizate.

Profilul investiției se bazează pe următoarele priorități:

înlocuirea si, unde este necesar, extinderea rețelelor de canalizare în zonele urbane cu populație mai mare de 2,000 de locuitori. Se va acorda prioritate situațiilor cu un nivel scăzut al lungimii rețelei de canalizare pe cap de locuitor conectat;

înlocuirea facilităților de tratare existente pentru zone urbane cu populații de peste 2,000, unde evacuarea actuală, apă uzată netratată, are impact de mediu asupra utilizatorilor din aval;

înlocuirea facilităților de tratare existente acolo unde pot fi incluse într-un proiect regional;

Reabilitarea unei rețele existente de canalizare, acolo unde există cazuri critice de inundare cu ape de canalizare a străzilor sau a subsolurilor;

Reabilitarea unei rețele existente de canalizare acolo unde canalizările de ape uzate au fost interconectate cu rețeaua separată de ape pluviale și invers.

7.9 Programul de Implementare și Planul de Etapizarc

Lista detaliată a tuturor măsurilor pe termen lung propuse include anii de conformare și rezumate aferene pe sector. Acestea sunt prezentate în Anexa 7.3.3.

Resourcing Environ mental Consulting _{w w u}

7.9.1 Presupuneri

Puțurile individuale, acolo unde există posibilitatea contaminării încrucișate de la deșeuri le menajere, industriale sau de natură animală, nu constituie o sursă de apă potabilă adecvată, așa cum este definită în cadrul Directivei;

Suisele subterane de apă gestionate sunt acceptabile alai timp cât sunt dispuse aranjamente pentru reglementarea statutară a sursei;

Extracțiile de mică adâncime din drenuri, puțuri de mică adâncime sau alte forme sunt și ele acceptabile atât timp cât sunt dispuse aranjamente pentru reglementarea statutară a sursei;

Reabilitarea rețelei reprezintă o prioritate acolo unde rețeaua de apă potabilă nu este disponibilă sau nu are presiune 24 de ore din 24. Este, de asemenea, o prioritate acolo unde există dovada clară a contaminării încrucișate (infiltrațiilor) de la rețeaua de canalizare;

Extinderea rețelei pentru zonele de dezvoltare nu reprezintă o prioritate în ceea ce privește conformarea cu Tratatul de Aderare. Totuși, poate reprezenta o prioritate pentru finanțare locala;

In cazurile în care o sursa de apă acceptabilă își poate extinde zona de deservire, investițiile pentru extinderea zonei de deservire ar trebui considerate prioritare.

7.9.1.1 Prioritatea investițiilor

Profilul investiției se bazează pe următoarele priorități:

Sistemele existente de alimentare cu apă potabilă care din cauza sursei, lipsei tratamentului adecvat, calității slabe a apei nu sunt în conformitate cu Directiva și au un impact direct asupra sănătății populației;

Sistemele existente de alimentare cu apă potabilă care din cauza deficiențelor sursei, facilităților de tratare sau pierderilor din rețea nu pot furniza apă potabilă 24 de ore pe zi;

Orice zonă urbană care nu beneficiază în prezent de o sursa acceptabilă de alimentare cu apă și poate fi deservită de o sursa existentă;

Extinderea zonei deservite de surse de apă conforme care elimină sursele neconforme existente;

Comunități ce nu dispun de o sursă de apă potabilă acceptabilă și care nu pot fi deservite din sursele existente;

înlocuirea rețelelor, cu precădere a celor cu deficiențe, cu număr semnificativ de intervenții, cu întreruperi în alimentare, cu pierderi;

înlocuirea țevilor din azbest din cadrul rețelelor.

7.9.1.2 Impactul Măsurilor Propuse

7.9.1.2.1 Introducere

Acest capitol conține analiza impacturilor negative sau pozitive produse în perioada de construcție, de funcționare sau de întreținere a lucrărilor propuse în proiect. Fiind vorba de un plan, impacturile nu pot fi identificate și descrise în detaliu, acest demers fiind dezvoltat în et apă următoare a proiectului, respectiv de elaboarare a Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru fiecare componenta a acestui plan. Avantajul analizei acestor impacturi, în aceasta fază, consta în faptul că permite o viziune de ansamblu asupra

Reso u rci n g

Environ mental

Consulting „ . „

Mașter Pian actualizat in sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

impacturilor negative, astfel încât măsurile de diminuare pot fi stabilite și abordate cu o flexibilitate mai mare din primele etape de implementare a planului.

Procesul de evaluare a impactului pentru acest plan, este ilustrat în figura de mai jos care, evidențiază legaturile și influentele între componentele mediului.

Evaluarea impactului potențial are la bază condițiile și caracteristicile generale propuse pentru implementarea acestui Plan Director, caracteristici de mediu și cerințe legislative în vigoare.

Acolo unde este posibil, fiecare efect va fi cuantificat fie ca: Ni, Neglijabil, Minor, Moderat, Major, unde se vor foloși următoarele definiții:

Tabel 7.9.1-1: Definiții


Ni	Nu sunt deduse forme de impact
Neglijabil	Impactul este posibil, dar se poate produce la un nivel nemăsurabil sau are efecte de scurtă durată
Minor	Impactul este cert, dar se anticipează niveluri care se vor menține în limitele condițiilor de mediu existente sau poate fi tolerat de populație
Moderat	Impactul generat poate fi indezirabil (negativ) sau dezirabil (pozitiv) care să determine modificări ale condițiilor actuale de mediu sau să aiba efecte asupra populației
Major	Impactul este prognozat cu efecte semnificative, cu rază largă de acțiune sau efecte de lunga durată asupra mediului sau populației

Tabel 7.9.1-2: Scara de manifestare a impactului

ELEMENT ! DEFINIȚIE I *

Local | Efectul se va produce doar în zona amplasamentului sau în cea riverana

Municipal	Efectul se va produce pe o suprafața semnificativa a localității sau a zonelor echivalente
Regional	Efectul se va produce la nivelul județului sau la nivelul zonelor echivalente
Național	Efectul se va produce pe o arie extinsa și va afecta o mare parte a României sau va afecta sitarile vecine

7.9.1.2.2 Utilizarea terenului

Implementare

Pe perioada implementării, au fost identificate următoarele forme potențiale de impact:

Conflicte cu folosințe sensibile ale terenului în perioada de execuție.

Activitățile de construcții pot avea impacturi negative asupra unor folosințe sensibile ale terenului, cum ar fi zonele rezidențiale, spitale sau instituții științifice. Asemenea impacturi sunt de regulă datorate prafului, zgomotului, perturbării traficului sau zonelor de acces.

Dislocarea permanentă a unor construcții sau activități existente, aflate în dezvoltare sau propuse pentru a fi realizate (zone rezidențiale, comerciale, industriale, recreative, instituționale, zone extractive, etc)

In general, lucrările propuse prin acest Plan Director se vor realiza pe traseul sau în vecinătatea facilităților de apă existente. Ca urmare, nu este de ațteptat să se producă dislocări ale unor construcții, ale unor activități sau a altor facilități existente. In cazul în care detaliile de proiectare viitoare vor impune scoaterea din folosință actuală a unor suprafețe importante de teren, impactul relativ la acest aspect va fi semnificativ.

Conflicte cu alte tipuri de rețele existente

Având în vedere extinderea ariei de aplicare a planului, în cadrul acesteia pot funcționa numeroase utilități existente. Realizarea diferitelor componente ale planului poate afecta numeroase utilități existente: străzi, drumuri, rețele electrice, conducte de gaz, canale de drenare sau irigații, rețele de telecomunicații. în general, se va urmări ca, prin proiectare, lucrările prevăzute în acest plan, să evite afectarea oricăror lucrări existente.

Conflicte cu prevederi ale unui plan existent de utilizare a terenului,, cu strategiile de utilizare sau reglementări adoptate în vederea reducerii efectelor asupra mediului, incluzând și zonele sensibile.

Planul analizat va avea ca principal scop reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii de apa. La realizarea planurilor urbanistice ale localităților, s-a avut în vedere necesitătea realizării acestei infrastructuri astfel încât nu sunt de așteptat conflicte majore cu alte dezvoltări. în orice caz, detaliile de execuție a lucrărilor vor urmări reducerea potențialelor conflicte cu alte proiecte.

Scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe de teren.

Majoritatea lucrărilor din zonele periurbane se vor desfășura pe trasee existente, astfel că nu se prognozează afectarea suprafețelor agricole la o valoare semnificativă.

IMPACTUL PROGNOZAT - MINOR. ADVERS, LOCAL, TERMEN MEDIU

Funcționare în perioada de funcționare, au fost identificate următoarele potențiale forme de impact:

Pentru realizarea modernizării și reabilitării lucrărilor existente nu sunt necesare suprafețe suplimentare de teren. Probleme potențiale asociate ocupării terenului, pot afecta localități care nu dispun de stații de pompare, tratare sau epurare.

Suprafețele ocupate sunt reduse că amploare. Asocierea mai multor localități la serviciile unor astfel de facilități va minimiza impactul.

Depozitarea nămolului de la stațiile de epurare ar putea necesită suprafețe sporite de teren.

Procesele avansate de epurare a apelor uzate vor asigura reducerea volumului de nămol rezultat și posibilități crescute pentru valorificarea sau utilizarea să în diverse scopuri benefice.

Nu sunt necesare terenuri adiționale în vederea modernizării și reabilitării stațiilor de epurare sau de tratare.

Posibile probleme privind ocuparea terenului pot aparea, dar vor fi atent evaluate în cadrul Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru fiecare componentă a planului. în cazul rețelelor nu se asteapta schimbări majore a situației existente.

IMPACTUL PROGNOZAT-MODERAT ADVERS, REGIONAL, TERMEN MEDIU

Măsuri pentru reducerea impactului

Următoarele acțiuni sunt menite a diminua impactul măsurilor propuse asupra terenului:

Evitarea ocupării terenurilor agricole pentru construcții, ori de cate ori este posibil.

Acolo unde este posibil, lucrările de construcție vor fi planificate în timpul perioadelor neproductive din punct de vedere agricol.

Toți proprietarii de terenuri agricole vor fi despăgubiți pentru efectele negative asupra producției sau asupra terenului.

7.9.1.2.3 Solul și geologia

Implementare

Pe parcursul perioadei de implementare, au fost identificate următoarele forme de impact:

Activitatea seismica poate crea daune construcțiilor realizate, expunând în același timp populația la riscuri.

Unele dintre facilitățile propuse sunt expuse acțiunii seismice, afectând funcționarea acestora. Alunecările de teren, lichefierea și ruperea de pantă reprezintă riscuri semnificative asupra integrității și funcționării construcțiilor. Măsurile structurale considerate luate vor asigura însă diminuarea acestor efecte. în general, cel mai mare risc este reprezentat de eroziunile și alunecările de teren. Implementarea măsurilor de minimizare este absolut necesară pentru reducerea efectelor acestor fenomene.

Tasarea si/sau afanarea solurilor expansive pot cauza daune structurilor și fundațiilor construcțiilor.

Resourcîng Environmental

Consultîns „ „ . „ ......

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

Fundțtiile și structurile facilităților incluse în acest proiect se extind, în general, sub zona de expansiune, astfel că nu vor fi afectate de această caracteristica a solului. Totuși, unele structuri pot fi serios afectate de prezența acestor tipuri de sol. Studiile geotehnîce trebuie să identifice zonele cu acest tip de sol și să propună măsuri de minimizare adecvate.

Perturbarea solului și îndepărtarea stratului vegetal pe perioada de implementare ar putea determina eroziunea solului.

Problemele semnificative apar de-alungul traseelor instalațiilor, cum ar fi conductele de aducțiune. Sedimentarea în curenții de apă ar putea să crească în cazul în care acestea rămân expuse pe timpul iernii ori primăverii sau pe perioada precipitațiilor de primăvară și vară. în general, eroziunea este mai severă în cazul taluzurilor, solurilor alcătuite din nisipuri cu granulație mică sau solurilor argiloase. De asemenea, eroziunea este ridicată în zonele defrișate de vegetație pe perioade lungi de timp, cu atât mai mult dacă aceste soluri au suferit erodări. Eroziunea solului va fi minimă dacă sunt luate măsuri de îmbunătățiri funciare pe zonele perturbate. De regulă, zonele supuse eroziunii sunt înguste și răspândite pe suprafețe mari, astfel că impactul este apreciat că nesemnificativ. Cu toate acestea, uneori sunt necesare măsuri de minimizare a acestor impacturi.

Implementarea acestui plan poate limita accesul la surse geologice importante din punct de vedere economic și științific.

Impactul asupra resurselor minerale ale solului este considerat semnificativ dacă implementarea, exploatarea și întreținerea acestuia va restricționa exploatarea acestor resurse. Unele proiecte pot fi localizate chiar în apropierea zonelor miniere active, asupra cărora activitățile de construcții ar putea avea impact asupra traficului sau operațiunilor miniere ca atare. Coordonarea și programarea corespunzătoare a lucrărilor de construcții pot diminua potențialele impacturi.

Funcționare

Pe perioada exploatării au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Depozitarea nămolului rezultat în urma proceselor de epurare.

Asigurarea tratării nămolului stabilizat, va elimina depozitarea materialului uscat în incinta stațiilor, cu efecte benefice semnificative asupra solului. Aceasta va determina reducerea potențialelor riscuri asupra sănătății populației din imediata vecinătate sau asupra ecologiei locale. Cu toate acestea, atâta timp cât nu se va realiza o monitorizare a calității actuale a solului și subteranului, aceste beneficii nu pot fi cuantificate,

Exfiltrațîile din rețelele de canalizare.

Pierderile din rețelele de distribuție pot fi reduse semnificativ comparativ cu situația actuală. Eventualele pierderi din rețeaua de canalizare pot afecta solul și chiar apele subterane. Măsurile de reabilitare propuse vor contribui semnificativ la reducerea acestor scurgeri, datorită noilor tehnologii, respectiv materialelor de

construcție propuse pentru utilizare. Deși sistemul de canalizare va avea o lungime mult mai mare decât este în prezent, poate fi obținută o reducere importantă a scurgerilor accidentale de ape uzate în subteran.

[UMPACTPROGNOZAT-MINOR.BENEFIC, LOCAUTERMEN LUNG" ~~ |

Măsuri pentru reducerea impactului

Următoarele acțiuni sunt adecvate pentru reducerea impactului măsurilor propuse asupra solurilor și geologiei:

1. Atât în faza de proiectare, cât și în faza de execuție, vor fi luate măsuri practice, pentru a asigura reducerea efectelor directe și indirecte generate de posibile seisme, funcție de magnitudinea acestora în zona de implementare a planului. Vor fi analizate riscurile lichefierii nisipurilor, alunecările de teren, prăbușirea malurilor. Structurile construcțiilor vor fi dimensionate în conformitate cu cele mai recente norme și criterii în acest domeniu.
2. Studiile geotehnice vor fi elaborate pentru amplasamentele tuturor lucrărilor, în vederea stabilirii caracteristicilor solului, respectiv conformarea acestor caracteristici cu cerințele cerute de specificul lucrărilor propuse. în cazul lucrărilor care necesită volume importante de umplutura, materialul utilizat va fi cerificat din punct de vedere al conținutului în substanțe contaminante.
3, Pentru fiecare componentă a planului va fi realizat un program de control al eroziunilor care va identifica soluțiile pentru reducerea pierderilor de sol și a impactului asupra calității apei.

Programul de control al eroziunilor va include, fără însă a fi limitat, următoarele măsuri:

1. Limitarea traficului tuturor vehiculelor de construcții la căile de acces stabilite și destinate acestui obiectiv.
2. Limitarea îndepărtării solului și a stratului vegetal la minimum necesar, atât pentru lucrări provizorii, cât și pentru lucrări permanente.
3. Pământul din excavații va fi amenajat cu berme și taluzuri, în vederea ghidării scurgerii apei de precipitații.
4. Oriunde este necesar, se vor instala decantoare înainte de descărcarea apelor meteorice într-un receptor.
5. Se vor instala sisteme de drenare a apelor de suprafața, în vederea diminuării scurgerilor și evitarea depunerilor de sedimente în aval de zona afectată de lucrări.
6. Implementarea măsurilor optime prevăzute pentru apă.

7.9.1.2.4 Resurse de apa

Implementare

Pe perioada implementării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Construcția noilor facilități ar putea determina degradarea calității apei în aval.

Construcția noilor facilități ar putea determina degradarea calității apei din aval de acestea: săpături pentru stațiile de pompare, montarea conductelor, săpături care lasă terenul neconsolidat, vulnerabil la eroziune și Capitolul 7 Planul de investitii pe termen lung 44

R e s o u r c i n g Environmental Consulting _{u u}

transportul sedimentelor în cursurile de apă aval de construcții. Suprafețele de teren expuse pot acumula, atât în timpul lucrărilor de construcții și după finalizarea acestora, solvenți, combustibili sau alte substanțe nocive care pot fi transportate de apele de ploaie în cursurile de apa, degradându-le.

In plus, pentru executarea săpăturilor, poate fi necesara evacuarea apei subterane prinpompare continua sau intermitenta. Evacuarea acestor ape poate deteriora calitatea apei și poate afecta configurația canalelor existente. Cantitatea de apă ce va fi descarcăta, precum și gurile de descărcare vor fi dimensionate cu atentie, asigurând după caz măsurile de minimizare a acestora.

Creșterea sau scăderea potențialului de alimentare a acviferului în zona de proiect sau aval de aceasta.

Nu se așteaptă că implementarea proiectului să producă un impact semnificativ asupra resurselor de apă subterană. Pomparea temporară a apei subterane necesară realizării excavațiilor, va avea efecte mici și pe perioade scurte de timp. Acest impact este cuantificat ca nesemnificativ.

Execuția lucrărilor de construcții în zone inundabile poate redirecționa viiturile și poate afecta siguranța structurilor și securitatea populației.

Localizarea noilor construcții va urmări evitarea acestor zone. Acest impact este considerat nesemnificativ.

IMPACT PROGNOZAT - MINOR, ADVERS, LOCAL, TERMEN MEDIU

Funcționare

Pe parcursul funcționării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Prin modernizarea și reabilitarea stațiilor de epurare, capacitatea de epurare va fi mărită și parametrii de calitate ai efluentului vor respecta criteriile impuse de standardele de calitate.

Monitorizarea va asigura verificarea conformării normelor aplicabile. Se va asigura eliminarea poluanților specifici apelor uzate industriale. Frecvența și cantitatea descărcărilor de ape netratate vor scadea semnificativ. Proiectul propus nu va determină o creștere semnificativă a debitelor, volumelor de apă descărcate.

Este considerată probabilă o reducere semnificativă a încărcărilor emisarilor cu substanțe poluante.

Nu se preconizează o îmbunătățire a clasei de calitate a receptorilor naturali, ținând cont că: (a) vor persista alte surse de poluare, (b) nivelul diluției la gurile de descărcare nu este semnificativ, (c) este posibil că poluarea istorică a sedimentelor existente în albiile râurilor să degradeze în continuare calitatea apei receptorilor.

îmbunătățirea calității efluentului va contribui la protecția ecosistemelor existente în aval de receptorul respectiv. Cu toate acestea, datorită altor surse de poluare rămase active, nu va fi realizată o îmbunătățire semnificativă a poluării, prin implementarea acestor măsuri unice.

Planul se aplica nivel județean, nu la nivelul bazinelor hidrografice. Beneficiul este minor atât timp cât există alte surse de poluare amonte de emisar.

Resourcing

Environmentai Consulting „ _u . _u „ .

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

Nu sunt preconizate emisii semnificative în apele de suprafață rezultate din exploatarea rețelelor, stațiilor de tratare sau a celor de pompare, în comparație cu situația existenta.

IMPACT PROGNOZAT - BENEFIC, REGIONAL, TERMEN LUNG|

Măsuri pentru reducerea impactului

Următoarele măsuri sunt adecvate pentru reducerea impactului acțiunilor propuse asupra resurselor de apa:

1. Se vor lua măsuri pentru conformarea tuturor activităților cu cerințele impuse prin normele de protecție a calității apelor.
2. Constructonii și operatonii de apă vor realiza și implementa un Plan pentru Prevenirea Poluării datorată apelor meteorice (incluzând un plan de control al eroziunilor) pentm toate lucrările care implică depozitarea sau excavarea unor volume semnificative de pământ.
3. Operatorul de apă va realiza și implementa un sistem de monitorizare, inspecție și raportare, pentrua evalua eficiența măsurilor de control, inclusiv pentru perioada de funcționare.
4. Operatorul de apă va cere tuturor industriilor să aplice și să controleze măsurile de descărcare a apelor uzate, conform prevederilor legale în vigoare.
5. Se vor implementa toate măsurile de minimizare prevăzute în secțiunea “ Solul și geologia”.

7.9.1.2.5 Calitatea aerului

Implementare

Pe perioada implementării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Implementarea planului poate determina creșterea poluantilor specifici, inclusiv ai precursorilor ozonului, pe perioade limitate de timp aceștia putând depăși limitele acceptabile, expunând astfel, receptorii sensibili la concentrații ridicate ale acestor poluanti.

în timpul implementării diferitelor componente ale planului, vehiculele de transport și alte utilaje utilizate, cum ar fi gredere, excavatoare, screpere, tractoare, generatoare și alte utilaje asociate, vor emite CO, NO₂, SO2 și PM10. Cum NO, este un precursor al ozonului, activitățile de construcții vor determina creșterea concentrației ozonului în zona respectivă.

PM10 va fi, de asemenea, eliberat sub forma emisiilor fugitive că urmare a curățirii și excavarii terenului, precum și traficului rutier pe drumuri nepavate existente în zona de proiect sau în zona de acces. Emisiile fugitive de praf sunt particule care pătrund în atmosfera, și care, datorită dimensiunii lor, nu se depun rapid pe sol. Deși acest fenomen se va produce temporar, doar pe perioada execuției anumitor lucrări de construcție, particulele de praf din aer vor avea un impact măsurabil asupra calității aerului din vecinătatea zonei de Capitolul 7 Planul de investiții pe termen lung 46

construcție. Emisiile fugitive pot varia funcție de programul de construcții, activitățile desfășurate și de locația construcției. De asemenea, caracteristicile solului și condițiile meteorologice, ploile și vântul, vor influență formarea și dispersia emisiilor fugitive.

Activitățile de construcție specifice acestui proiect, pot genera emisii atribuite autovehiculelor, care vor avea un impact negativ asupra receptorilor sensibili, cum ar fi zone rezidențiale, școli, spitale și parcuri. Utilajele de construcții și emisiile fugitive de particule se vor produce totuși pe termen scurt.

Emisiile de particule fugitive și precursorii ozonului pot contribui la depășirea pragurilor admisibile pentru ozon și PM10. Cu toate acestea, considerând aceste emisii temporare, impactul lor asupra aerului este considerat nesemnificativ.

IMPACT PROGNOZAT - MINOR, ADVERS, LOCAL. TERMEN SCURT

Funcționare

Pe parcursul exploatării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Exploatarea facilităților incluse în acest plan poate genera mirosuri care să afecteze receptorii sensibili.

Noile stații sau extinderea stațiilor de tratare existente pot emite mirosuri datorită prezenței algelor, microorganismelor sau gazelor dizolvate. Mirosurile vor fi emise la diferite niveluri, funcție de ritmul de funcționare a stației, temperatura și condițiile climatice, în special de particularitățile vântului.

Exploatarea și întreținerea lucrărilor din proiect nu vor genera emisii semnificative de precursori ai stratului de ozon sau de particule fugitive. Acest lucru se poate întâmpla rareori și în mod accidental, când utilajele vor fi transportate pe drumuri nepavate. Nu sunt de așteptat emisii care să duca la creșterea nivelului de ozon și PM10 la niveluri semnificative și care să aiba un impact asupra calității aerului.

Procedeul de epurare propus va determina o mai buna fermentare a nămolului astfel incat, mirosurile rezultate vor fi reduse, fiind totuși mai puternice în zona de depozitare finala.

Totuși, se preconizează o creștere a cantității de nămol tratat în cadrul stațiilor, ceea ce ar putea determina o creștere a emisiilor de mirosuri, că urmare, va fi determinata probabilitatea de producere a emisiilor de gaze și mirosuri (în special metan și hidrogen sulfurat) și vor fi identificate măsurile necesare reducerii riscului producerii emisiilor.

Măsuri pentru reducerea impactului

Următoarele acțiuni sunt adecvate pentru reducerea impactului măsurilor propuse, privind calitatea aerului:

1. Principalele măsuri pentru reducerea impactului asupra calității aerului (CO, NO₂, SO2, și PM10) în perioada execuției construcțiilor constau in:

a. Utilajele de gabarit mare vor fi întreținute conform instrucțiunilor producătorului, pentru a menține emisiile în limite normale de funcționare. Operatorul de apă va cere antreprenorului să implementeze aceste măsuri în concordanță cu criteriile practice de aplicare.

Capitolul 7 Planul de investitii pe termen lung 47

Reso u roi n g Environ mental Consulting „ „ . „ . ,

b. Pentru limitarea antrenării prafului pe șantiere sau pe drumurile de acces nepavate, constructorul va recurge la stropirea și stabilizarea cu substanțe chimice adecvate.
c. Pulverizarea cu apă sau aditivi chimici pe bază de apă va fi aplicata pe toate zonele cu trafic intens și cu potențial ridicat de antrenare a prafului.
d. Vehiculele care transporta materiale pulverulente vor fi acoperite cu prelate de panza sau alte mijloace similare.

2. Standardele de proiectare vor include măsuri pentru reducerea mirosurilor, în special pentru acele zone unde sunt prognozate emisii de mirosuri semnificative.

7.9.1.2.6 Folosințe agricole

Implementare

Pe perioada implementării au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Transformarea terenurilor destinate culturilor agricole sau pășunatului în terenuri neagricole, ocupate de noile construcții.

Pierderi de terenuri agricole sau terenuri destinate pășunatului. Noile facilități vor fi amplasate în apropierea celor existente, unde practic, zonele sunt deja perturbate. Ar putea rezulta totuși pierderi suplimentare de teren, în astfel de situații sunt necesare măsuri pentru reducerea acestor efecte.

Proiectul poate determina modificări ale mediului înconjurător existent, care prin natura și localizarea lor, ar putea determina modificări sau pierderi de terenuri agricole sau de terenuri destinate altor folosințe.

Multe din noile obiecte ale planului vor fi amplasate în apropierea facilităților existente, care au suferit modificări în raport cu folosința inițială. Prin urmare, nu se prevăd modificări semnificative ale folosinței terenului.

Activitățile de construcții pot determina efecte calitățive și cantitățive negative asupra folosințelor de apă pentru agricultura.

Activitățile de construcții pot avea efecte pe termen scurt asupra folosinței apei pentru agricultura. Dacă alimentarea cu apă va fi întreruptă, acest lucru se va produce pe perioade scurte de timp, deci impactul asupra culturilor agricole nu este considerat semnificativ.

Activitățile asociate acestui proiect pot favoriza apariția unor boli sau epidemii.

Excavațiile și lucrările de terasamente pot favoriza activarea unor microbi latenți existenți în sol. Pentru zonele în care acest lucru este posibil, se vor fi realiza analize ale solului înainte de realizarea excavațiilor și terasamentelor.

IMPACT PROGNOZAT- MODERAT, ADVERS, LOCAL, TERMEN MEDIU

Funcționare

Nu sunt prognozate forme semnificative de impact în perioada de funcționare a proiectului.

IMPACT PROGNOZAT - MINOR, ADVERS, LOCAL, TERMEN MEDIU

Măsuri pentru reducerea impactului

Următoarele măsuri sunt adecvate pentru reducerea impactului acțiunilor propuse, privind folosințele agricole:

1. Evitarea ocupării terenurilor agricole cu construcții, acolo unde este posibil.
2. Daca este posibil, lucrările de construcții vor fi organizate în special în perioada agricolă neproductivă.
3. Toți deținătorii de terenuri agricole vor fi compensați pentru efectele negative asupra terenurilor sau producției.

7.9.1.2.7 Resurse biologice

Implementare

Pe perioada implementării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Implementarea proiectului propus poate determina pierderea sau distrugerea anumitor habitate, pierderea directa a unor specii, afectarea zonelor umede, perturbarea habitatelor riverane specifice speciilor sălbatice.

Formele directe de impact asupra vegetației constau in:

îndepărtarea stratului vegetal, incluzând taierea arbuștilor, arborilor sau copacilor pentru realizarea lucrărilor de construcție, a drumurilor de acces, aleilor, depozitelor, etc;

utilizarea terenului pentru depozitarea temporară a unor materiale de construcții;

compactarea solului cu consecințe negative asupra vegetației;

tăierea copacilor din zonele conductelor de apa, permanent sau provizoriu;

umpluturi și depozitări în aria zonelor umede.

Impactul indirect constă in:

pierderea vegetației că urmare a eroziunii solului și a sedimentării;

compactarea solului va conduce la reducerea absorbției și infiltrării apei, acumularea substanțelor organice și creșterea temperaturii la suprafață;

apariția noxelor;

reducerea densității speciilor;

Resourcing

Environ mental Consulting _u

Mașter Plan actualizat în sectorul de apa si apa uzata din județul Bacau

inhibarea speciilor care asigura protecția împotriva prădătorilor;

depunerea emisiilor fugitive pe vegetația adiacenta zonelor de lucru.

Execuția sau exploatarea anumitor facilități propuse ar putea determina impacturi directe asupra vieții sălbatice:

facilitarea accesului uman în zonele habitatelor neperturbate;

mortalitate prin coliziunea cu vehiculele de transport sau datorită activităților umane;

distrugerea și abandonarea cuiburilor active;

pierderea habitatelor ocupate sau cu potențial de ocupare;

fragmentarea coridoarelor, incluzând restricționarea punctelor de trecere;

pierderea permanentă a unor habitate, inclusiv cuiburi sau zone de refugiu, etc.

în plus, impacturile negative constau in:

strămutarea habitatelor sălbatice prinactivitățile de construcții;

zgomote produse de activitățile de construcție, trafic, stațiile de pompare, etc; creșterea iluminatului artificial în preajma construcțiilor.

IMPACT PROGNOZAT - MINOR, ADVERS, LOCAL, TERMEN MEDIU

Funcționare

Pe perioada exploatării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Nu sunt prognozate forme semnificative de impact asupra comunității locale, comparativ cu situația actuală.

Reabilitarea și extinderea sistemelor de distribuție și canalizare, reabilitatea stațiilor de epurare, vor avea efecte benefice asupra comunității locale prin asigurarea unui regim de presiune adecvat și debite constante, conform cerințelor (rețele de distribuție) și prin eliminarea sau reducerea pericolului de producere a unor inundatii că o urmare a colecțării deficitare a apei pluviale de către rețelele de canalizare (reabilitare și extindere canalizare.

IMPACT PROGNOZAT - BENEFIC, REGIONAL, TERMEN LUNG

Măsuri pentru reducerea impactului

Următoarele măsuri sunt adecvate pentru reducerea impactului acțiunilor propuse, privind resursele biologice:

1. Implementarea măsurilor de minimizare a impactului, prevăzute pentru secțiuniile care vizează calitatea aerului, resursele de apă, geologia și solul.
2. în zonele populate de speciile biologice cu protecție specială (plante, pești, păsări, etc.) se vor lua măsuri pentru asigurarea cerințelor impuse pentru supravegherea acestora.
3. Se va evita, pe cât posibil, ocuparea zonelor desemnate că habitate importante, specii cu regim special, zone umede, etc
4. în vecinătatea zonelor sensibile, se vor lua măsuri speciale pentru controlul eroziunilor, refacerea zonelor afectate prin executarea lucrărilor de construcții, îndepărtarea buruienilor, etc.
5. Consultarea cu autoritățile locale responsabile cu protecția biosferei (Agenția pentru Protecția Mediului etc.) în vederea identificării speciilor și zonelor cu regim special.

7.9.1.2.8 Valorile culturale

Implementare

Pe perioada implementării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Implementarea planului poate afecta resursele culturale al localităților.

Lucrările de excavații, terasamentele împreună cu realizarea lucrărilor de construcții propriu-zise ar putea să determine degradarea unor resurse culturale din zonele respective. Impactul potențial asupra resurselor culturale poate fi redus la valori nesemnificative, prin implementarea acțiunilor propuse în capitolul dedicat acestui domeniu.

IMPACT PROGNOZAT - NEGLIJABIL, ADVERS, LOCAL, TERMEN SCURT

Funcționare

Pe perioada exploatării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Exploatarea anumitor facilități propuse prin acest proiect, poate avea impact negativ asupra valorilor culturale ale zonei.

Lucrările se vor limita la zona desemnata acestui scop. Nu sunt prevăzute forme de impact asupra valorilor culturale pe timpul exploatării acestor facilități. Orice forma de impact va fi nesemnificativă.

IMPACT PROGNOZAT - NEGLIJABIL, ADVERS, LOCAL, TERMEN MEDIU

Măsuri pentru reducerea impactului

Următoarele măsuri sunt adecvate pentru reducerea impactului acțiunilor propuse, privind valorile culturale:

1. 0 cercetare a valorilor culturale, în vederea identificării acestora, trebuie făcuta anterior etapeide proiectare și de execuție a lucrărilor de construcții. Scopul este de a evalua și de a localiza (pe harți) cât mai precis, valorile culturale semnificative ale zonei.

Capitolul 7 Planul de investitii pe termen lung 51

2. Fiecare componenta menționată de specialiști, conform cercetărilor realizate, va fi evaluata, din punct de vedere istoric și din punct de vedere al importanței culturale, și vor fi propuse acțiuni de minimizare a impactului
3. Siturile arheologice care pot fi afectate de lucrări, vor fi monitorizate, pe baza recomandărilor făcute de specialiștii în domeniu.
4. în cazul descoperirii unor valori culturale, în timpul lucrărilor de excavație, activitatea va fi întreruptă până la sosirea specialiștilor în domeniu. Aceștia vor evalua importanța descoperirilor făcute și vor recomanda procedura de aplicare pentru fiecare caz în parte, respectiv dacă vor continua cercetările sau dacă se vor lua măsuri de minimizare a impactului asupra valorilor culturale. Constructorul va implementa aceste acțiuni.
5. în cazul descoperirii unor schelete umane, lucrările vor fi oprite. Va fi înștiințată procuratura. Se vor lua măsuri pentru reinhumarea acestora. Lucrările vor fi reluate numai după finalizarea tuturor investigațiilor impuse prin legislația în domeniu.

7.9.1.2.9 Zgomotul

Implementare

Pe perioada implementării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Zgomotul produs în perioada lucrărilor de construcție poate depăși, local și temporar, nivelul admis pentru receptorii senzitivi.

Lucrările de construcții pot genera niveluri ridicate de zgomot în vecinătatea anumitor zone sensibile, cum ar fi școli, grădinițe, spitale, cartiere rezidențiale. Acesta poate fi produs de vehiculele grele de transport, utilaje de excavații și punere în opera a materialelor de construcții. Nivelul zgomotului depinde de tipul activităților desfășurate, de numărul și tipul utilajelor folosite, de numărul activităților desfășurate în paralel, etc.

Eventualele detonări necesare în perioada lucrărilor de construcție, vor determina perturbarea receptorilor sensibili.

Deși nu se anticipează că vor fi realizate detonări pentru implementarea facilităților prevăzute în proiect, acestea ar putea fi totuși necesare pe zone foarte restrânse, pentru dislocarea rocilor sau a fundațiilor vechi din beton ce trebuie înlocuite. De asemenea, detonările pot produce vibrații. Intensitatea acestora depinde de tipul rocii, tipul și cantitatea explozibilului utilizat, adâncimea exploziei și condițiile climatice. în condiții normale, vibrațiile nu vor produce pagube în vecinătatea proprietăților, dar vor perturba receptorii sensibili.

Zgomotul produs în perioada de exploatare a utilităților, poate depăși limitele admisibile, în anumite zone sensibile.

în sectorul apei potabile se utilizează pompe, motoare, compresoare și alte echipamente care pot produce un nivel ridicat de zgomot, peste limitele admise. Totuși, astfel de echipamente sunt amplasate, în general, în spații inchise, pentru atenuarea zgomotului.

Reso urci nq

E n v i ro n m eu tal

Consulting „ „ „ .

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apa uzata dm județul Bacau

Funcționare

Pe perioada exploatării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Zgomotul produs de funcționarea noilor dotări ale infrastructurii propuse.

Noile echipamente ce vor fi utilizate în dotarea stațiilor de pompare, tratare și epurare vor fi mai performanțe și este de așteptat că aceste echipamente să genereze zgomote și vibrații mai reduse.

Prin urmare, este prevăzută o îmbunătățire relativă în comparație cu situația curentă (chiar dacă în prezent nu există conflicte cu zonele rezidențiale referitor la nivelul zgomotului).

IMPACT PROGNOZAT - NEGLIJABIL, ADVERS. LOCAL, TERMEN SCURT

Măsuri pentru reducerea impactului

Următoarele măsuri sunt adecvate pentru reducerea impactului acțiunilor propuse, privind zgomotul:

1. Operatorul de apă va lua toate măsurile pentru conformarea cu normele legale în acest domeniu. Verificările provizorii vor include:

Conformarea cu normele de control al zgomotului aplicabile fiecărui tip de activitate.

Echiparea tuturor utilajelor cu amortizoare de zgomot, conform instrucțiunilor producătorului. Nu este permisă funcționarea utilajelor în șantier fără dispozitiv de amortizare a zgomotului (eșapament).

Nivelul zgomotului, conform normelor pentru protecția muncii, va fi aplicat tuturor echipamentelor. Cu excepția unor cazuri speciale, se va interzice folosirea diferitelor semnale de avertizare acustică în favoarea semnalelor vizuale.

2. Programul de lucru va fi adaptat specificului locației de desfășurare a lucrărilor. Acesta va fi afișat și se va verifica respectarea lui.
3. Utilajele de construcții dotate cu roti dintate vor fi puse în funcțiune doar pe perioada strict necesară.
4. Vor fi instalate bariere de zgomot în jurul zonelor sensibile la zgomot (școli, spitale, grădinițe, etc.), dacă nu sunt prevăzute alte măsuri de diminuare a zgomotului.
5. Operatorul de apa, se va asigura că toate activitățile de detonare sunt realizate în conformitate cu normele și condițiile generale specifice acestui domeniu.

• Detonările vor fi acceptate numai dacă nu se pot aplica alte soluții de nivelare.
• Toți rezidenții și deținătorii de activități economice și comerciale din vecinătatea zonelor detonate, vor fi înștiințați cu câteva zile înainte.
• Detonarea se va face numai după realizarea unui plan supus aprobării autorităților competente.

6. Dacă zgomotul produs de echipamentele de lucru depășește valorile admise, se vor achiziționa echipamente și utilaje noi care să se încadreze în aceste limite.
7. Dacă nivelul zgomotului nu poate fi redus la limite admisibile prinalte mijloace, se vor instala panouri de atenuare în jurul echipamentelor de lucru.
8. Acolo unde este posibil, vor fi folosite combinatii ale soluțiilor prezentate în secțiuniile 6 și 7 în vederea reducerii zgomotului la limite acceptabile.

7.9.1.2.10 Siguranța publică, substanțe periculoase

Implementare

Pe perioada implementării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Activitățile asociate acestui proiect pot conduce Ia creșterea potențialului incendiilor

Fumatul, scânteile produse de echipamentele de lucru sau alte activități asemănătoare pot conduce la declanșarea accidentala a incendiilor. Multe activități vor fi realizate în zone suburbane, unde există vegetație, iarba, plante sălbatice sensibile la foc. Sunt necesare măsuri pentru reducerea acestui tip de impact.

Transportul, utilizarea și depozitarea substanțelor periculoase ar putea genera pericole pentru muncitori, populație sau mediul înconjurător.

O serie de substanțe chimice utilizate în construirea noilor facilități pot pune în pericol munci orii și populația. Acest tip de impact este determinat de scurgerile accidentale de substanțe sau utilizarea incorecta a acestora. Cu toate acestea, respectarea normelor de securitate și monitorizare specific acestor substanțe și activități, va reduce riscul, astfel încât, impactul să fie apreciat că nesemnificativ.

Lacurile de acumulare sau alimentare, rezervoarele și alte spații deschise ar putea genera riscuriasupra folosințelor recreaționale în perioada de construcție.

O parte din obiectele proiectului sunt amplasate în vecinătatea zonelor recreative. Construcția,exploatarea și întreținerea acestora necesită utilizarea utilajelor de transport, de construcție și de montaj. Pe de alta parte, multe din aceste facilități sunt atractive pentru populație: lacuri, bazine, parcuri și alte tipuri de spații deschise. Sunt necesare măsuri pentru restrictionarea accesului, în vederea diminuării impactului semnificativ.

[^IMPACT PROGNOZAT - NEGLIJABIL ADVERS, LOCAL, TERMEN SCURT

Funcționare

Pe perioada exploatării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Transportul, utilizarea sau depozitarea substanțelor periculoase pot pune în pericol muncitorii, populația și mediul înconjurător.

Stațiile de tratare a apei utilizează clor gazos în procesele de tratare. Injectarea clorului va distruge agenții patogeni, microorganismele, bacteriile și virușii prezenți în apă. înainte de ieșirea apei din stațiile de tratare, sunt adăugate cantități reduse de amoniu, în vederea formării cloraminelor, un dezinfectant mult mai stabil, înmagazinarea clorului gazos sub presiune poate genera emisii de gaz, expunând populația riverană la un risc involuntar.

Facilitățile propuse pot instiga la acte de vandalism și sabotaj.

In cadrul infrastructurii de apă sunt folosite o serie instalatii: apeducte, conducte, stații de pompare, rezervoare și bazine de înmagazinare a apei. Aceste facilități ar putea deveni subiectul unor acte de vandalism și chiar sabotaj. Acestea pot varia de la graffiti, distrugerea corpurilor de iluminat, la altele, mult mai serioase, cum ar fi distrugerea echipamentelor și utilajelor. Având în vedere importanța specială a acestui sistem și riscurile care pun în pericol sănătatea populației, vor fi luate măsuri de securitate riguroase.

IMPACT PROGNOZAT- MINOR, ADVERS, LOCAL, TERMEN LUNG

Măsuri pentru reducerea impactului

Următoarele măsuri sunt adecvate pentru reducerea impactului acțiunilor propuse, privind siguranța publică și substanțele periculoase:

1. înainte de demararea construcțiilor se va stabili un plan pentru combaterea și prevenirea incendiilor.
2. Pentru fiecare lucrare de amploare ce va fi realizată și pusă în funcțiune, se va întocmi un plan de acțiune pentru situații de urgență.
3. Operatorul de apă va întocmi un plan de acțiune pentru intervenții, în cazul deversării unor substanțe periculoase (spre exemplu, vor fi monitorizate permanent posibile scurgeri de clor sau amoniu)
4. în vederea reducerii pericolului generat de anumite substanțe periculoase existente în subteran, care pun în pericol sănătatea personalului de construcții, operatorul de apă va lua următoarele măsuri:

Verificarea zonelor de derulare a lucrărilor de construcții în vederea depistării posibilelor contaminări cu substanțe periculoase; se va face o caracterizare a zonei conform naturii substanțelor depistate;

Se determina necesitatea continuării cercetărilor sau a remedierii acestei contaminări; dacă activitățile de construcții implică contactul direct al muncitorilor cu solul, vor fi luate măsuri prevăzute în următoarea secțiunie; în caz contrar nu sunt necesare alte măsuri.

Dacă cercetările minuțioase arată că substanțele descoperite constituie pericol pentru sănătatea muncitorilor, vor fi aplicate măsuri de protecție în normele specifice protecției muncii. Acestea vor include un plan de siguranță specific fiecărei activități de construcție.

5. Toate utilajele care prezintă un grad de risc vor fi echipate cu dispozitive de securitate adecvate.
6. Constructorul și operatorul de apă vor interzice accesul publicului la punctele unde se execută activitățile de construcție. Va fi asigurată paza acestor construcții.

7.9.1.2.11 Controlul traficului, transport

Implementare

Pe perioada implementării, au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

• Implementarea acestui plan poate determina o intensificare temporara a traficului, întârzieri în trafic, creșterea numărului de accidente.

Execuția construcțiilor poate genera o intensificare a traficului pe rutele utilizate pentru transportul de echipamente, materiale de construcții și personal muncitor. Numărul muncitorilor în zona poate varia mult, funcție de activitățile desfășurate. De asemenea, poate varia volumul pământului excavat și numărul utilajelor grele răspândite de-alungul lucrărilor. Detalierea pe faze a proiectului poate evalua aceste aspecte.

Activitățile de construcții pot determina degradarea cailor de transport, în special a celor rutiere.

Vehiculele utilizate pentru transportul utilajelor de mare tonaj sau pentru transportul materialelor de construcții ar putea depăși capacitatea normata a drumurilor locale, producând astfel degradarea acestora pe perioada construcțiilor. Acest lucru este mult mai probabil în cazul drumurilor locale, din zonele rurale, respectiv pe drumurile nepavate.

IMPACT PROGNOZAT - MINOR ADVERS, REGIONAL, TERMEN SCURT

Funcționare

Pe perioada exploatării au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Traficul utilajelor de exploatare și întreținere

Se estimează o creștere semnificativă comparativ cu situația curentăa. Având în vedere fiabilitatea mai bună a noilor dotări, este posibil că traficul să fie diminuat în unele localități.

IMPACT PROGNOZA! - MINOR, BENEFIC, LOCAL, TERMEN SCURT .............__J

Măsuri pentru reducerea impactului

Următoarele măsuri sunt adecvate pentru reducerea impactului acțiuni propuse, privind controlul traficului și transportul:

1. înainte de începerea lucrărilor de construcții se va întocmi un plan de gestionare a traficului, cu specificarea rutelor și limitelor de viteză obligatorii. Acesta va fi aprobat de autoritățile locale. Autorizațiile de trafic pot fi solicitate și obținute de la autoritățile competente pentru anumite categorii de drumuri.
2, In perioada de realizare a conductelor de apă vor fi luate următoarele măsuri pentru diminuarea impactului:

• Rutele temporare de transport vor fi marcate; în zona excavațiilor și a traversărilor vor fi instalate bariere și semnale luminoase.
• In măsura în care este posibil, construcția rețelelor de conducte va afecta cât mai puține căi de transport, menținându-se traficul pe ambele sensuri; atunci când aceste lucrări se desfășoară în zone aglomerate, trebuie să se țină cont de vârfurile de trafic, dimineața și seara, când traficul este intens.
• Construcțiile din intersecții vor fi restricționate pe cel mult jumătate din suprafața acestora. Metodele de construcție vor fi adaptate astfel încât să diminueze efectele produse din execuție.
• In măsura în care este posibil, intrările și ieșirile din proprietăți private vor rămâne deschise, folosind mijloace sigure și ușor de montat în acest scop.
• In vederea diminuării efectelor cumulative, prin realizarea altor proiecte, desfășurate în paralel, antreprenorul va asigura coordonarea acestora cu celelalte companii care derulează activități similare în zona respectivă.

3. în perioada de construcție a rețelelor de apă și canalizare, vor fi notificate toate serviciile afectate: departamentul de pompieri, transport public, poliția, etc. Operatorul de apă va asigura coordonarea planurilor de trafic pentru minimizarea tuturor conflictelor.
4. Pe durata construcțiilor sau la terminarea acestora, orice perturbare a rețelei de transport va fi remediată conform condițiilor inițiale.

7.9.1.2.12 Peisajul

Implementare

Pe perioada implementării au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Structurile permanente propuse prin acest proiect pot avea un impact vizual negativ permanent; sunt posibile degradări semnificative ale peisajului în zona unor obiecte ale proiectului sau în vecinătatea acestora.

Impactul visual depinde de tipul facilităților propuse. Conductele de apă vor fi, de regulă, îngropate și nu vor fi vizibile, iar coridorul de utilități odata realizat va fi renivelat și acoperit cu straturi vegetale. Stațiile de epurare și tratare a apei, precum și stațiile de pompare sunt mult mai vizibile, fiind construite la suprafață. Aceste facilități vor avea un aspect industrial și afecteaza vizual calitatea zonei.

Un alt aspect important este legat de caracteristicile originale ale zonei, respectiv dacă proiectul este implementat într-o zona în care deja există construcții sau este folosita o zonă naturală. Majoritatea stațiilor de tratare va consta în modernizarea și retehnologizarea celor existente. în aceste condiții, se va fi realiza numai extinderea acestor construcții. în general, când noile construcții sunt ridicate în apropierea construcțiilor existente, contrastul cu zonele învecinate este mai puțin semnificativ.

Dacă anumite componente ale proiectului vor fi amplasate în zone vizual sensibile (parcuri, zone de recreere, spații deschise), impactul generat va fi semnificativ. Componentele proiectului care vor fi vizibile de la distanță mare, de pe drumurile publice cu trafic intens, de asemenea, vor avea un impact vizual semnificativ, dacă nu sunt luate măsuri de minimizare a impactului.

Realizarea lucrărilor de construcții prevăzute în acest proiect poate necesită tăierea copacilor, excavații, un impact asupra clădirilor sau asupra cailor de circulație existente.

Marea majoritate a obiectivelor acestui plan va fi construită în apropierea construcțiilor existente: stații de tratare, rezervoare de înmagazinare și conducte de apă. Prin urmare, impactul estetic atribuit noilor construcții nu va fi semnificativ.

Cu toate acestea, sunt posibile totuși impacturi estetice negative că urmare a realizării unor obiective ale proiectului. Aceste forme de impact vor fi analizate în detaliucând se va face evaluarea impactului asupra mediului, pentru fiecare obiectiv în parte.

Noile facilități prevăzute în acest proiect pot crea noi surse de iluminat sau reflecție a luminii, care vor avea efecte negative în timpul nopții sau chiar în timpul zilei, pentru zonele învecinate.

Lucrările pe timp de noapte ar putea necesită funcționarea în exterior a anumitor surse de iluminat: stații de tratare, stații de pompare, stații de epurare etc. Acestea vor fi adaugate la sursele existente, astfel ca, uneori, acest impact este nesemnificativ. Dar când aceste noi surse sunt necesare în zonele rurale sau în parcuri, impactul estetic poate fi semnificativ.

Construcțiile care necesită perturbarea solului, ar putea genera un impact estetic pe termen scurt.

Unele construcții ar putea necesită lucrări de excavații, îndepărtarea solului vegetal, nivelări etc. Perturbarea solului poate avea impact vizual pe termen scurt, datorită contrastului cu zonele adiacente neperturbate. După revegetarea acestor zone și în unele cazuri, reamenajarea lor, acest tip de impact este considerat nesemnificativ, luând în considerare și perioada scurtă de manifestare.

IMPACT PROGNOZAT - MINOR, ADVERS, LOCAL, TERMEN MEDIU

Funcționare

Pe perioada exploatării au fost identificate următoarele impacturi potențiale:

Impact datorat noilor construcții.

Caracteristicile fizice ale proiectului propus sunt modificate nesemnificativ în comparație cu cele existente. Acestea nu vor necesită spații suplimentare și nu vor modifica regimul de înălțime.

Rețelele de distribuție și canalizare nu vor induce un impact vizual semnificativ. Ca urmare, acestea sunt considerate schimbări vizuale nesemnificative, în comparație cu situația existentă.

IMPACT PROGNOZAT -NESEMNIFICATIV, ADVERS. LOCAL, TERMEN LUNG

Măsuri pentru reducerea impactului

Următoarele măsuri sunt adecvate pentru reducerea impactului acțiunilor propuse, privind peisajul:

1. In măsura în care este posibil, amplasarea construcțiilor va asigura reducerea impactului vizual, prin diminuarea interferenței cu alte elemente de suprafață existente. Elementele de construcție se vor încorpora armonios cu situația existentă.
2. La finalizarea noilor construcții vor fi aplicate culori plăcute, care să se încadreze armonios în peisajul existent.
3. Următoarele acțiuni vor fi evitate sau limitate la minimum necesar: tăierea copacilor adulți, demolări sau excavări. împrejmuirile care separă obiectele proiectului de zonele rezidențiale adiacente sau de drumuri vor fi realizate în așa fel încât să reducă impactul estetic.
4. Utilizarea instalațiilor de iluminat se va face astfel încât sa nu afecteze traficul, zone rezidente sau fauna sălbatică.
5. în vederea reducerii reflexiei luminii solare, fațadele construcțiilor vor fi realizate din materiale care să diminueze acest fenomen.
6. Tăierea sau distrugerea vegetației vor fi limitate la minimum. După execuția și punerea în funcțiune a construcțiilor, coridoarelor de conduct conducte și a altor facilități, suprafețele afectate vor fi revegetate.

7.10 Atingerea Obiectivelor

Realizarea obiectivelor sta la baza dezvoltării Strategiei Județului și este prezentata în capitolul 4.4 pentru sectorul de apă potabilă și de apă uzată.

7.10.1 Cerințe Instituționale

7.10.1.1 Asociația de Dezvoltare Intercomunitara Bacău

Unul dintre amendamentele introduse de Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locala a fost definirea și implementarea unei cooperări eficiente intre municipalitățile locale printr-o organizație juridica denumita ADL

In confonnitate cu Legea 215/2001, ADI reprezintă structuri juridice de cooperare organizate prin legislația proprie (Ordonanța Guvernului privind asociațiile și fundațiile, nr. 26/2000) cu statut de utilitate publică. Astfel, ADI este înființată de municipalități și autoritari județene conform legilor 215/2001, 51/2006, 241/2006 și Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 in scopul dezvoltării in comun a Proiectelor de interes public sau al furnizării de servicii publice.

O descriere mai detaliata a ADI este prevăzută in Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitari publice, actualizata, cu modificările si completările ulterioare.

ADI este un organism unic de coordonare reprezentând interesele comune ale municipalităților participante in serviciile de alimentare cu apă și de canalizare și in strategia generala privind tarifarea și politica de investitii. ADI funcționează in numele membrilor sai (municipalităților), asumandu-si competentele delegate. Statutele ADI prevăd in detaliu condițiile pentru afiliere și menționează condițiile restrictive aferente părăsirii ADL

La data de 03.06.2008 a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitara Bacău - ADIB, fiind înregistrata in Registrul Asociațiilor și Fundațiilor sub nr.73 89/180/2008

La data Înființării ei, ADIB avea un nr. de 53 de membrii, iar in prezent din ADIB fac parte 89 asociati-unitati administrativ-teritoriale din județul Bacău și Consiliul Județean.

7.10.1.2 Compania Regionala de Operare (ROC) - S.C. Compania Regionala de Apă Bacău S.A.
S.C. Compania Regionala de Apă Bacău S.A. (denumit in continuare CRAB) este operatorul regional la nivelul județului Bacău și este o societate comerciala pe acțiuni, iar acțiunile sunt deținute de o parte din unitățile administrativ-teritoriale membre ADIB avand ca scop unic furnizarea serviciilor de gestionare a apei și apelor uzate.

Atribuirea directă a unui contract de delegare este prevăzută ca o excepție permisă numai cu respectarea cumulativă a unor reguli stricte, conform art. 28, alin. (2^A1) din Legea nr. 51/2006 care a transpus în legislația română regulile “in-house” impuse în dreptul comunitar de jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene (în dreptul european jurisprudența CJCE având valoare de precedent și impunându-se cu precădere asupra dreptului intern al statelor membre).

în acest sens, art. 28, alin. (2^A1) din Legea nr. 51/2006 prevede că:

“(2N) Autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, în baza mandatului primit, pot încredința unui operator de drept privat gestiunea serviciilor de utilități publice sau a uneia ori mai nndtor activități din sfera acestor servicii prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, cu respectarea următoarelor Capitolul 7 Planul de investitii pe termen lung 60

condiții cumulative ce trebuie îndeplinite atât la data atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cât și pe toată durata acestui contract:

a) unitățile administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, în calitate de acționari/asociați ai operatorului regional, prin intermediul asociației, sau, după caz, unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acționar/asociat unic al operatondui, prin intermediul adunării generale a acționarilor și al consiliului de administrație, exercită un control direct și o influență dominantă asupra deciziilor strategice și/sau semnificative ale operatorului regional/operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;
b) operatorul regional, respectiv operatorul, după caz, desfășoară exclusiv activități din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilități publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre ale asociației, respectiv a unității administrativ-teritoriale care i-a încredințat gestiunea serviciului; capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deținut în totalitate de unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociației, respectiv de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatondui regional/operatorului este exclusă.

In prezent, S.C. Compania Regionala de Apă Bacău S.A. are ca și acționari doar unitati administrativ-teritoriale din județul Bacău, așadar criteriul capitalului public este respectat.

De asemenea, potrivit Actului Constitutiv, CRAB are ca și obiect principal de activitate: captarea, tratarea și distribuția apei (cod CAEN 360 - 3600), iar ca obiecte secundare de activitate: producția, transportul și distribuția energiei electrice (cod CAEN 351 - 3511), colectarea și epurarea apelor uzate (cod CAEN 370 -3700), transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare (cod CAEN 494 - 4941), activități de testări și analize tehnice (cod CAEN 712 - 7120) s.a.m.d, așadar și criteriul “activității exclusive” este respectat.

In ceea ce privește ctriteriul “controlului similar”, avand in vedere faptul ca acționarii CRAB sunt și membrii ADIB, acest control este exercitat asupra CRAB prin intermediul ADIB. Controlul asupra CRAB este exercitat în comun de către unitățile administrativ-teritoriale care i-au delegat serviciul, prin intermediul ADIB, conform cadrului instituțional stabilit prin Actul Constitutiv al Operatorului (în ceea ce privește controlul asupra funcționării sale) și prin contractul de delegare având ca anexe caietul de sarcini și regulamentul serviciului (în ceea ce privește controlul asupra execuției obligațiilor contractuale legate de gestiunea serviciului).

7.10.1.3 Contractul de Delegare

Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor este convenit și incheiat intre ROC (in calitate de Delegat) și ADI pentru și in numele UAT-urilor membre (acestea fiind denumite colectiv Delegatar). Acesta este un contract unic pentru întreaga regiune deservita, corespunzând competentei teritoriale a tuturor unităților administrativ-teritoriale care deleaga gestionarea serviciilor de apă și de canalizare către ROC.

Conform legii modificate nr. 241/2006 privind serviciile de alimentare cu apă și de canalizare, in cazul serviciilor de gestionare delegate, autoritatile locale (reprezentate de și prin ADI) transfera către ROC sarcinile șî responsabilitățile aferente furnizării serviciilor de utilitari publice, ca și gestionarea și operarea sistemelor de apă și de canalizare aferente.

Asa cum am aratat mai sus, legea prevede două cazuri de excepție de la regula atribuirii contractului de delegare a gestiunii în baza unei proceduri concurențiale, respectiv:

- atribuirea directă a unui contract de delegare de către o unitate administrativ-teritorială către un operator al cărui capital îl deține în întregime și pe care îl controlează, care va presta serviciul delegat în mod exclusiv în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
- atribuirea directa, prin intermediul unei ADI, a unui contract de delegare către un operator regional

Ne aflam in situația celui de-al doilea caz de excepție, iar la nivelul județului Bacău au fost îndeplinite toate elementele cheie in vederea atribuirii directe a contractului de delegare, așadar Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciului de Alimentare cu apă și de Canalizare a fost semnat in data de 29.11.2010 intre CRAB in calitate de Delegat și ADIB (in numele și pe seama membrilor sai) in calitate de Delegatar.

7.11 Aranjamente instituționale

Asa cum am prezentat in capitolul 7.10.1 - Cerințe Instituționale, elementele instituționale cheie ale procesului de regionalizare sunt:

a. Asociația de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);
b. Compania Regionala de Operare (ROC);
c. Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor (CDGS),

Asociația de Dezvoltare Intercomunitara

La nivelul județului Bacău a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitara Bacău - ADIB, din care fac parte următoarele unitari administrativ-teritoriale:

Județul Bacău;

Municipiile: Bacău și Moinesti;

Orașele: Buhusi, Darmanesti, Slanic-Moldova și Tg. Ocna;

Comunele: Agas, Ardeoani, Asau, Balcani, Beresri-Tazlau, Berzunti, Barsanesti, Blagesti, Bogdanesti, Brusturoasa, Buciumi, Buhoci, Casin, Caiuti, Cleja, Colonesti, Corbeasca, Cotofanesti, Damienesti, Dealu Morii, Dofteana, Faraoani, Filipeni, Filipesti, Gaiceana, Xxxxxx-Xxxxx, Gioseni, Garleni, Glavanesti, Gura Văii, Helegiu, Hemeius, Horgesti, Itesti, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Lipova, Livezi, Xxxxx Xxxxxxxx, Magiresti, Măgură, Manastirea Casin, Mărgineni, Motoseni, Negri, Nicolae Balcescu, Odobesti, Oituz, Oncesti, Orbeni, Palanca, Parava, Parincea, Pancesti, Pargaresti, Plopana, Podu Turcului, Pârjol, Poduri, Prăjești, Racova, Racaciuni, Rachitoasa, Sascut, Sanduleni, Sarata, Saucesti, Scorteni, Secuîeni, Solont, Stanisesti, Strugari, Ștefan cel Mare, Tamasi, Tatarasti, Tg. Trotus, Traian, Ungureni, Urechesti, Valea Seaca, Vultureni, Zemes.

Resourcînn Environmentiil Consulting _n .

Documentele constitutive ale ADIB sunt:

- Hotararea Consiliului Județean Bacău și Hotărârile Consiliilor Locale membre privind aprobarea adrerarii la ADIB;
- Actul Constitutiv și Statutul ADIB;
- Certificatul de Înregistrare in Registrul Asociațiilor și Fundațiilor

Potrivit Statutului, ADIB s-a constituit in scopul „înființării, organizării, reglementarii, finanțării, exploatării, modernizării și gestionarii in comun a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare pe raza de competenta a unităților administrativ-teritoriale membre.precum și realizarea in comun a unor proiecte de investitii publice de interes zonal sau regional destinate infiintarii, modernizării si/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilitatipublice aferente serviciului, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia

Cerințe Specifice POIM in privința ADI

Cerințele POIM (preluate de altfel din cerințele POS si menținute in cadrul POIM) se refera la cerințele stabilite de Uniunea Europeana și autoritatile romane. In privința ADI, trebuie realizate următoarele pentru respectarea cerințelor POIM:

i. Delegarea Gestionarii Serviciilor de apă și de Canalizare

Consiliile Locale au transferat competentele lor privind gestionarea serviciilor de apă și de canalizare către ADIB.

ii. Interes Regional

ADEB actioneaza in interesul regional in vederea dezvoltării serviciilor de apă și de canalizare și a infrastructurii aferente.

iii. Tarif Unic

La nivelul județului Bacău a fost adoptat tariful unic.

Tarifele existente pentru serviciile de apă și apă uzata (cf. avizului ANRSC nr. 531289 din 16.12.2015, prevăzute in Actul Adițional nr. 24 la Contractul de Delegare) practicate in județul Bacău, sunt prezentate in tabelul de mai jos. Tarifele sunt exprimate in valori cu și fara TVA ( 9% sau 20%, după caz), in funcție de specificul consumatorilor.

Specificație	Pret/Tarif pentru populație inclusiv TVA incepand cu 01.01.2016	Pret/Tarif pentru rest utilizatori lei/mc
Apa potabila produsa, transportata si distribuita pentru intreaga arie de operare	3,78	3,47
Apa potabila produsa si transportata, livrata din rețelele de transport, respectiv livrata in alt sistem in vederea redistribuirii, pentru intreaga arie de operare	-	2,10
Canalizare - epurare pentru intreaga arie de operare	3,08	2,57

iv. Restricții Impuse pentru parași rea ADI

Statutul ADIB prevede condiții restrictive pentru parasirea ADI, astfel:

“Orice membru careparaseste asociația trebuie să returneze:

— echivalentul rambursărilor pe care Operatorul le-a plătit pentru creditele contractate necesare pentru finanțarea planului de dezvoltare a infrastructurii (modernizare, reabilitare, achiziții pentru extindere sau înlocuire) aferente serviciilor oferite membrului respectiv, de care a beneficiat pe durata apartenenței sale la Asociație in calitate de membru, plus cheltuielile aferente;
- echivalentul investițiilor de care a beneficiat respectivul membru, pe durata apartenenței sale Ia Asociație, altele decât cele de mai sus;
— echivalentul sumei menționate in prevederile de buy-back din Contractul de Delegare. ”

v. Controlul ADI asupra ROC (Criteriul Controlului Similar)

ADIB este autoritatea cedenta fata de ROC (S.C. Compania Regionala de Apă Bacău S.A.). Ea incheie Contractul de Delegare cu operatorul regional (CRAB). ADIB deține drepturile statutare și cele contractuale. Drepturile și obligațiile contractuale sunt analizate mai in detaliu in capitolul 3.4 din Contractul de delegare. Drepturile statutare prevăzute in documentele constitutive sunt:

- Prerogative de monitorizare a performanței ROC;
- Exercitarea drepturilor de actionariat in ROC;
- Drept de veto asupra deciziilor strategice și semnificative;
- Desemnarea membrilor consiliului ROC;
- Aprobarea planului de acțiune al ROC;
- Aprobarea regulamentelor de funcționare ale ROC.

vi. Concluzii privind ADI

Exista ADI înființată in conformitate cu cerințele POIM, iar personalul tehnic și executiv este operațional. Astfel, cerințele privind ADI și regionalizarea sunt indeplinite.

a. Compania Regionala de Operare

S .C. Compania Regională de Apă Bacău S.A. este operatorul regional pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare in județul Bacău. Compania a luat ființă în anul 2010 prin fuziunea dintre S.C. Compania de Apă Bacău S.A. și S.C. Apaserv S.A. Bacău.
S .C. C.R.A.B. S.A. a fost supusă unui proces continuu și complex de modernizare, vizând respectarea integrală a cerințelor privind regionalizarea. Obiectivele strategice ale companiei sunt:

- Asigurarea dezvoltării durabile și a flexibilității companiei prin extinderea ariei operaționale și a portofoliului de servicii;
- Optimizarea costurilor operaționale și logistice astfel încât să se atinga Nivelul Serviciilor cu costuri minime;
- Prioritizarea lucrărilor de reabilitare și modernizare în scopul realizării unei infrastructuri durabile; Capitolul 7 Planul de investitii pe termen lung 64

~ Sporirea calității vieții prin furnizarea serviciilor de apă și de canalizare conform standardelor UE și altor standarde relevante;
— Sporirea nivelului de satisfacție al clienților;
— Maximizarea potențialului resurselor umane;
- Asigurarea sănătății și siguranței tuturor angajatilor și a altor persoane implicate;
- Eliminarea aspectelor care au un impact negativ major asupra mediului și sănătății publice.

Ca o consecință a extinderii ariei de servicii și în perspectiva implementării proiectelor de infrastructură finanțate din Fondul de Coeziune, S.C. C.R.A.B. S. A. are în vedere următoarele aspecte, cu activități susținute de planuri de acțiune și obiective specifice:

- Consolidarea ROC;
- Majorarea veniturilor și unificarea tarifelor în întreaga zonă de furnizare a serviciilor;
- îmbunătățirea colectării și controlului creanțelor;
- Respectarea standardelor de sănătate publică în întreaga zonă de furnizare a serviciilor;
- Dezvoltarea și întărirea structurii organizatorice a C.R.A.B.

Aceste elemente, împreună cu cele deja incluse in Planul de Activități, vor conduce la o îmbunătățire substanțială a performanțelor financiare și operaționale ale operatorului.

Cerințe POIM specifice ROC

i. Activități Exclusive (Criteriul Exclusivității)

Articolul 5 din Actul Constitutiv prevede că activitățile exclusive ale C.R.A.B. sunt gestionarea furnizării serviciilor de apă și de canalizare și a activităților aferente acestora. Astfel, criteriul de exclusivitate este îndeplinit.

ii. Proprietatea publică (Criteriul Capitalului Public)

Conform Articolului 6 din Actul Constitutiv, acționariatul privat al C.R.A.B. este exclus în mod expres. C.R.A.B. nu are acționari privați și niciunul dintre acționarii C.R.A.B. nu are proprietari privați. Astfel, criteriul proprietății publice este îndeplinit.

iii. înființarea UIP

In anul 2010 a fost înființată UIP POS Mediu. Aceasta cuprinde atat personal tehnic, cât și economic cu o experiență foarte bogată. Incepanad cu data de 02.06.2016, in baza Deciziei nr. 76/02.06.2016 emisa de Directorul General al CRAB S.A., a fost extinsa aria de activitate a UIP POS Mediu, aceasta unitate preluând si gestionarea tuturor activitatilor aferente POIM Potrivit organigramei UIP POS Mediu, aceasta respectă cerințele POS referitoare la structura sa.

iv. Controlul ADI (Criteriul Controlului Similar)

Pe baza prerogativelor și competentelor ADIB, în vederea îndeplinirii cerințelor POIM, C.R.A.B. se supune controlului ADIB, asemeni situației in care C.R.A.B. ar fi un departament intern al ADI. Acest control se efectuează prin următoarele:

- CRAB înaintează spre aprobare către ADIB toate deciziile semnificative;
- CRAB ține ADIB la curent;
- CRAB accepta numirile membrilor Consiliului făcute de ADIB;
- CRAB inainteaza Bugetul Anual către ADIB spre aprobare.

Nu exista prevederi sau Articole contrare criteriului de control. Astfel, criteriul Controlului Similar este indeplinit.

v. Concluzii privind ROC

S.C. CRAB S.A. este o societate pe acțiuni, înființată in scopul gestionarii serviciilor de apă și de canalizare furnizate membrilor sai. CRAB a încheiat Contractul de Delegare cu ADIB.

b. Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor

Operatorul Regional S.C. Compania Regională de Apă Bacău S.A. a preluat gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare și a sistemelor publice de alimentare cu apă și de canalizare din aria de competență a unităților administrativ-teritoriale din cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Bacău pentru serviciul de alimentare cu apă și canalizare in jud. Bacău, in baza Contractului de Delegare a Gestiunii Serviciului de Alimentare cu apa și de Canalizare încheiat in 29.11.2010 cu ADIB.

Cerințe POIM specifice Contractului de Delegare

CDGS este conform cerințelor POIM și prevede tariful unic pentru zona deservita de C.R.A.B.; toate Consiliile Locale membre ale ADIB au acceptat tariful prin hotarari ale Consiliilor Locale.

Principalele prevederi ale CDGS sunt in conformitate cu dispozițiile legale in vigoare și conforme cu contractul-cadru furnizat de Ministerul Mediului.

Autoritatea Cedenta (ADIB, in baza mandatului acordat de membrii sai in acest sens) are prerogative generale de control economic, financiar și tehnic al activităților și performanțelor Operatorului.

Autoritatea Cedenta, in conformitate cu prevederile legale și cerințele normative aplicabile, stabilește termenii și condițiile pentru exercitarea controlului asupra gestionarii și efectuării de către Operator a Serviciilor Delegate.

i . Concluzii asupra CDGS

Exista un Contract de Delegare elaborat in conformitate cu cerințele POIM și semnat intre ADIB și S.C. CRAB S.A. Contractul de Delegare, prevede și stabilește aplicarea unui tarif unic pentru întreaga regiune de furnizare a serviciilor.

Concluzii privind aran jamentele institutionbale

Având in vedere cele prezentate in capitolele 7.10 și 7.11 de mai sus, montajul instituțional impus prin lege in vederea implementării proiectelor in sector apei poate fi prezentat schematic astfel:

Unitari

Administrativ -teritoriale

DELEAGA

ADIB

SEMNEAZĂ

CONTRACT DE

DELEGARE

SEMNEAZĂ

C.R.A.B.

TARIF

utilizatorii:

(S.C. COMPANIA REGIONALA DE APA

BACAU S.A.)

SERVICIULUI

DE APA SI APA

UZATA

7 .12 Concluzie

în cazul în care județul trebuie să se conformeze derogărilor expuse în capitolul 22 al Tratatului de Aderare, este nevoie de investiții importante atât pentru apă potabilă, cât și pentru colectarea și tratarea apelor uzate.

Propunerile de investiții pentru apă potabilă au la bază nevoia de a furniza un serviciu acceptabil de alimentare cu apă potabilă tuturor comunităților cu o populație de peste 50 de locuitori. Pe baza informațiilor disponibile, acest lucru inseamna, practic, aproape întreaga populație a județului.

Investiția proiectată pentru a furniza apă potabilă și pentru a îmbunătăți infrastructura existentă este de aproximativ 251,74 milioane Euro, acoperind întreaga populație a județului.

Investițiile pentru colectarea și tratarea apei uzate se bazeaza pe interpretarea aglomerărilor, așa cum sunt definite în cadrul directivei 91/271/EEC pentru o populație echivalenta mai mare de 2,000 de locuitori.

Investiția necesara pentru a respecta aceasta cerința minima este de circa 262,85milioane Euro, deoarece orice eventuala investiție pentru alte comunități rurale a fost amanata pentru etapele ulterioare. Din nou, pentru a

Mașter Plan actualizat in sectorul de apa și apa uzata din județul Bacau

asigura conformarea, cea mai mare parte a acestei investiții trebuie implementata până la sfârșitul anului 2020, pentru a se asigura că este respectata derogarea intermediara pentru aglomerări de peste 2,000 Le.

Din moment ce regionalizarea a fost acceptata pe întreg teritoriul județului, este clar că va fi nevoie de îmbunătățirea semnificativa a capacității administrative si, în special, a capacității investiționale a R.OC, chiar și dacă doar o parte a acestei investiții masive va fi realizata în cei 7 ani ai programului de investiții critice, între 2014 și 2020.

CAPITOLUL 8

ANALIZA FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ

Decembrie 2017

Cuprins

Capitol 8 - Analiza Financiară și Economică

8.1 Rezumat

8.1.1 Aspecte generale

8.1.2 Obiective

8.1.3 Rezultate

8.2 Metodologie și abodare

8.3 Ipoteze de lucru............

8.4 Costuri de Investiții

8.4.1 Costuri unitare

8.4.2 Achiziționarea terenului

8.4.3 Echipament tehnic

8.4.4 Asistența tehnică

8.4.5 Studii și proiectare

8.4.6 Supervizarea lucrărilor

8.4.7 Taxe și autorizatii locale

8.4.8 Cheltuieli tehnice neprevăzute

8.4.9 Ajustarea prețurilor pentru inflație

8.5 Costuri aferente reinvestirilor / înlocuirilor

8.6 Costuri de Operare și întreținere

8.6.1 Activitatea de alimentare cu apă

8.6.2 Activitatea de colectare și epurare apă uzată

8.7 Valoarea Actuală Netă (Valuarea Netă Actualizată - VAN / NPV)

8.8 Concluzii

Capitol 8 - Analiza Financiară și Economică

8.1 Rezumat

8.1.1 Aspecte generale

Capitolul de fata prezintă analiza financiară a investiției ce va fi inclusa în Mașter Plan, analiza ce ia în considerare toate elementele relevante: evoluția populației, rata de conectare/racordare, proiecția cererii, nivele de investiții și costurile planificate de operare, întreținere și de înlocuire.

Pentru această analiză Costul unitar actualizat a fost calculat separat pentru activitatea de apă și activitatea colectare și tratare apă uzată.

Analiza Costului unitar actualizat oferă un reper pentru stabilirea nivelului de tarif necesar acoperirii tuturor costurilor generate de sistem. în următorul capitol, începând de la aceste nivele și luând în considerare limitarea suportabilității, vor fi calculate nivelele fezabile de tarif și vor fi estimate resursele financiare astfel generate.

Analiza a demonstrat ca pentru a maximiza resursele financiare generate de tarif, pentru a maximiza rata de racordare și pentru a se asigura o evoluție sustenabilă a sistemelor, principiul solidarității va trebui implementat. Cu alte cuvinte, în întreaga analiză s-a considerat că în aria de operare va fi utilizat un tarif unic, strategie ce va asigura o dezvoltare durabilă. Deoarece în județul Bacău operează doi operatori regionali, ca ipoteză pentru analiză au fost considerate informațiile relevante provenind de la operatorul ce operează în aria cea mai mare a județului și anume Compania Regională de Apă Bacău (CRAB).

8.1.2 Obiective

Principalele obiective al acestui capitol sunt:

• Prezentarea cerințelor privind costul investițional total pentru perioada 2017 - 2047 la nivelul sectorului de apă și apă uzată în județul Bacău, în prețuri constante și curente;
• Estimarea cerințelor privind costul de reinvestire în perioada 2023 - 2047
• Determinarea costului OI&A (operare, întreținere și administrare) pentru infrastructura existentă și cea nouă în perioada 2017 - 2047, în prețuri constante și curente
• Determinarea costului unitar actualizat al serviciilor de apă și apă uzată în €/m³ în perioada 2017 - 2047.

8.1.3 Rezultate

Costurile au fost estimate pentru diferite aglomerări urbane și comunități rurale pentru cele trei perioade sau faze de planificare:

• Faza II se referă Ia perioada 2014 - 2020, include investițiile considerate prioritare pe termen mediu și cuprinde proiectele cheie ale Planului de Investiții;
• Faza III până în anul 2025;
• Faza IV până în anul 2030 include toate proiectele necesare pentru extinderea serviciilor de apă și canalizare, conform planului strategic pe 30 ani.

Costurile totale ale Fazei II (costuri totale, costuri de operare, întreținere și administrative) se ridică la suma de 545,891 milioane euro, din care 253,997 pentru alimentare cu apă și 291,893 pentru apă uzată. Din aceștia, 447,324 milioane curo sunt pentru investiții (192,608 milioane curo pentru alimentare cu apă și 254,715 milioane euro pentru apă uzată).

Costurile totale ale Fazei III (costuri totale, costuri de operare, întreținere și administrative și costuri de reinvestire) se ridică la 488,029 milioane euro, din care 162,285 pentru alimentare cu apă și 325,744 pentru apă uzată. Din aceștia, 246,486 milioane euro sunt pentru investiții (60,717 milioane euro pentru alimentare cu apă și 185,769 milioane euro pentru apă uzată).

Costurile totale ale Fazei IV (costuri totale, costuri de operare, întreținere și administrative și costuri de reinvestire) se ridică la 296,142 milioane euro, din care 127,263 pentru alimentare cu apă și 168,879 pentru apă uzată. Din aceștia, 16,933 milioane euro sunt pentru investiții (4,303 milioane euro pentru alimentare cu apă și 12,630 milioane euro pentru apă uzată).

Costurile de investiție specifice pe locuitor sunt de 994 euro in faza II, 483 euro in faza III și 32 euro in faza IV.

Costul unitar actualizat a fost calculat pentru întreaga perioada de analiză. El este de 14,58 lei/m³ (3,20 euro/m³), din care 4,49 lei/m³ pentru apă și 10,09 lei/m³ pentru apă uzată. Acesta este costul global pe m³, care ia în considerare investițiile noi, dar și activele realizate în perioada anterioară, prin finanțarea di cadrul POS Mediu si POIM - fazare. Deși nu reprezintă o măsurare foarte precisă a tarifului de recuperare a costurilor, totuși reprezintă un bun indiciu asupra greutăților financiare careia populația locală trebuie sa facă față.

8.2 Metodologie și abodare

In capitolele anterioare, au fost determinate măsurile investiționale și impactul acestora asupra costurilor de operare. Pornind de la aceste informații și luând în considerare planificarea implementării investițiilor și proiecția costurilor de operare, a fost realizată evoluția cererii.

Pentru a analiza sustenabilitatea proiectelor investiționale propuse, a fost calculat Costul unitar actualizat. Acest indicator oferă informații asupra nivelului posibil de tarif mediu pe termen lung ce va asigura atat operarea investiției cat și dezvoltarea durabila viitoare.

8.3 Ipoteze de lucru

Principalele elemente ce au fost folosite în calcularea elementelor menționate mai sus, sunt:

• Evoluția populației totale în zonele urbane și rurale racordate la sistemele de apă și canalizare pentru perioada 2017-2047;
• Costul estimat al investițiilor propuse și al reinvestirilor pentru perioada de analiză
• Costurile de operare și întreținere necesare pentru operarea și întreținerea sistemelor de apă și canalizare ce au fost extinse și reabilitate;
• Volumul de apă uzată colectat, epurarea și manipularea nămolului.

Ipotezele de lucru sunt următoarele:

• Toate calculele și estimările din cadrul analizelor financiare sunt realizate în termeni reali în EURO (an de referință 2017);
• Rata de actualizare utilizată: 4% (pentru compararea cu alte proiecte din sectorul de apă).

In determinarea costurilor de operare, proiecția cererii joacă un rol important. Proiecția cererii este determinată de o serie de factori:

• Evoluția populației totale;
• Populația conectată la serviciile de apă și canalizare;
• Dezvoltarea economică a regiunii;

Ipotezele utilizate pentru proiecția datelor cheie menționate mai sus sunt prezentate în capitolul 3.

în ceea ce privește cantitatea de apă uzată, în termeni generali, în cadrul SC COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU SA se presupune cantitatea de apă uzata ca fiind egala cu vânzările de apă. Ipotezele utilizate în privința costurilor de operare sunt prezentate în secțiunea specifică.

8.4 Costuri de Investiții

Costurile investiționale rezultate din cadrul Mașter Plan-ului și folosite în analiza financiară sunt prezentate în detaliu în capitolele anterioare. Costurile investiționale sunt determinate separat pentru sistemele de apă și canalizare, acestea fiind alocate pe o bază anuală în conformitate cu programul de implementare a Mașter Plan-ului.

Costul investițional de ansamblu aferent investiției de bază necesare pentru reabilitarea și extinderea sistemelor de alimentare cu apa și canalizare din aria de acoperire a Mașter Plan-ului este:

Tabel 8-1 Costuri de investitii (investiția de bază, în euro, prețuri constante 2017)

Investiția de baza (euro)	Alimentare cu apa	Apa uzata	SCADA (echipamente si dotări)	TOTAL
etapa II (2014-2020)	171,415,620	222,100,792	5,155,518	398,671,930
etapa III (2021-2025)	54,049,332	165,368,004	0	219,417,335
etapa IV (2026-2030)	3,831,486	11,244,498	0	15,075,984
TOTAL	229,296,438	398,713,294	5,155,518	633,165,250

Costurile investiționale prezentate mai sus nu includ diverse și neprevăzute, supervizarea, publicitatea/promovarea, proiectarea și ajustarea cu inflația (au fost considerate doar investițiile de baza).

Tabelul următor prezintă investiția totală, care include și diverse și neprevăzute, supervizarea, publicitatea/promovarea, proiectarea, asistența tehnică pentru managementul proiectului.

Tabel 8-2 Costuri de investiții (investiția totală, în euro, prețuri constante 2017)

Investiția totală (euro)	Alimentare cu apa	Apa uzata	SCADA (echipamente si dotări)	TOTAL
etapa 11 (2014-2020)	192,608,624	249,560,267	5,155,518	447,324,409
etapa 111 (2021-2025)	60,717,393	185,769,438	0	246,486,831
etapa IV (2026-2030)	4,303,487	12,629,709	0	16,933,196
TOTAL	257,629,503	447,959,414	5,155,518	710,744,435

Investiția specifică pe ansamblu este:

Tabel 8-3 Investiția specifică (în euro)

Investiția specifică (euro/pcrs)	Alimentare cu apa	Apa uzata	SCADA (echipamente si dotări)	TOTAL
etapa 11(2014-2020)	403.42	579.87	11	994
etapa III (2021-2025)	112.62	369.90	0	483
etapa IV (2026-2030)	7.47	24.05	0	32
TOTAL	523.51	973.81	10.80	1,508.12

8.4.1 Costuri unitare

Asa cum a fost explicat în cadrul secțiunilor anterioare, prețurile unitare sunt derivate dintr-o gamă largă de referințe. Au fost estimate la nivelul anului 2016 ca an de baza al proiectului. Costurile unitare aferente echipamentelor și utilajelor se bazează pe prețuri de catalog actualizate și costuri aferente construcțiilor, precum și pe costurile istorice disponibile atât în România, cât și în țările vecine. O prezentare detaliată a modului în care au fost estimate aceste costuri este inclusa în capitolul 7.

8.4.2 Achiziționarea terenului

Acest aspect nu a fost prevăzut în calculul costului investițional.

8.4.3 Echipament tehnic

Aceasta poziție include echipamentul tehnic necesar pentru a sprijini operarea noilor sisteme de către Operatorul Regional, cum ar fi sistemele SCADA, echipamentul de măsurare și detectare a scurgerilor, auto-utilitare etc. Costul a fost calculat pe baza experienței acumulate în cadrul altor proiecte similare. Sistemei SCADA, echipamentele si dotările acestea, considerate la nivelul Operatorului regional si care sunt utilizate atat in activitatea de alimentare cu apa cat si in cea de colectare si tratare a apelor uzate au fost evidențiate separat.

8.4.4 Asistența tehnică

Această componentă include asistența tehnică acordata unitatii de implementare a proiectului (UIP) pentru gestionarea și implementarea proiectului, precum și alte componente ale AT direct legate de investiții (modelarea rețelei hidraulice). A fost estimat un procent de 1,71% din investiția de bază pentru acoperirea acestor costuri în fiecare an.

8.4.5 Studii și proiectare

Costul proiectării a fost luat în considerare cu un procent general acceptat de 2,14% din investiția de bază. Aceste sume sunt planificate în primul an al fiecărei perioade de investitii, respectiv 2018, 2023 si 2028.

8.4.6 Supervizarea lucrărilor

Costul lucrărilor de supervizare a fost considerat la un nivel general acceptat de 2,14% dîn investiția bază în fiecare an.

8.4.7 Taxe și autorizatii locale

Aceasta componentă include taxe legale, contribuția la Asociația Constructorilor, autorizății, verificarea proiectării și altele. Această componentă nu include TVA. A fost estimat un procent de 6% din investiția de bază pentru acoperirea acestor costuri, de asemenea în fiecare an.

8.4.8 Cheltuieli tehnice neprevăzute

Aceasta componentă reprezintă o estimare tehnică ce vizează acoperirea costului investițional “neprevăzut”, care a fost considerat 5% din investiția de bază în fiecare an.

8.4.9 Ajustarea prețurilor pentru inflație

Ajustarea prețurilor la inflație s-a făcut prin determinarea costurilor investiționale în prețuri curente, luând ca an de baza pentru ajustare anul 2016.

Ajustările de preț au fost calculate prin aplicarea inflației din România asupra prețurilor în lei și determinarea echivalentului în euro prin împărțirea la cursul oficial estimat pentru fiecare an. Datele privind estimarea evoluției inflației ca și a evoluției cursului de schimb au fost preluate din Prognoza preliminară de toamnă - Proiecția Principalilor Indicatori Macroeconomici Pentru Perioada 2017 -2021 din septembrie 2017 - elaborată de către Comisia Națională de Prognoză.

In anexa 8-1 sunt prezentate costurile de investiții totale, eșalonate pe ani, în prețurile constante ale anului 2017, iar în anexa 8- 2 sunt prezentate costurile de investiții totale, eșalonate pe ani, în prețuri curente.

Tabele următoare sintetizează necesarul de investiții estimat pentru perioada 2014 - 2020, atat în prețuri constante cât și în prețuri curente:

Tabel 8-4 Estimare necesar de investiții pentru perioada 2014-2020, euro, prețuri constante 2017

Investiția totală (euro)	Alimentare cu apa	Apa uzata	SCADA (echipamente sî dotări)	TOTAL
Investiția de baza	171,415,620	222,100,792	5,155,518	398,671,930
Proiectare	3,890,319	5,040,631	0	8,930,949
Asistenta tehnica	2,933,881	3,801,388	0	6,735,270
Supervizare	3,667,352	4,751,736	0	8,419,087
Avize, autorizatii, taxe si cote legale	961,928	1,246,357	0	2,208,285
Publicitate si promovare	1,466,941	1,900,694	0	3,367,635
Diverse si neprevăzute	8,272,583	10,718,669	0	18,991,252
TOTAL	192,608,624	249,560,267	5,155,518	447,324,409

Tabel 8 - 5 Estimare necesar de investiții pentru perioada 2014-2020, euro, prețuri curente

Investiția totală (curo)	Alimentare cu apa	Apa uzata	SCADA (echipamente si dotări)	TOTAL
Investiția de baza	186,792,883	242,024,895	5,565,693	434,383,471
Proiectare	3,996,340	5,178,002	0	9,174,342
Asistenta tehnica	3,197,072	4,142,401	0	7,339,474
Supervizare	3,996,340	5,178,002	0	9,174,342
Avize, autorizatii, taxe si cote legale	1,048,220	1,358,164	0	2,406,385
Publicitate si promovare	1,598,536	2,071,201	0	3,669,737
Diverse si neprevăzute	9,014,696	11,680,214	0	20,694,910
TOTAL	209,644,089	271,632,879	5,565,693	486,842,661

8.5 Costuri aferente reinvestirilor / înlocuirilor

Costurile de reinvestire / înlocuiri au fost determinate plecând de la următoarele ipoteze:

- componentele electrice se înlocuiesc la 8 ani
- componentele mecanice se înlocuiesc la 10 ani.

Tabelul cu estimarea costurilor de înlocuire / reinvestiri este prezentat în Anexa 8-3.

8.6 Costuri de Operare și întreținere

Estimările legate de costul OM&A sunt estimări tehnice, fiind divizate pe două componente: alimentare cu apa și colectare și tratare apă uzată. Costul OM&A a fost calculat pe baza mărimii zonelor deservite, pe baza previziunilor aferente cererii de apă și a unor costuri specifice fixe și variabile pe mc obținute pentru localități din România.

Costurile de operare și întreținere rezultate în cadrul Mașter Plan-ului și folosite pentru evaluarea macro-suportabilitatii sunt prezentate în detaliu în Anexa 8- 4.

Costurile sunt bazate pe datele furnizate individual de fiecare zona operata în parte pentru anul 2016 de către operatorul regional CRAB și sunt proiectate anual în conformitate cu calendarul propus pentru Mașter Plan pentru perioada 2017-2047.

Costurile de operare prezentate acoperă funcționarea întregului sistem, nu numai zona de operare CRAB.

Așa cum au fost descrise în abordarea generala, costurile unitare penttru categoriile respective de costuri se presupune ca vor crește în termeni reali cu ratele de creștere anuale prezentate în scenariul macroeconomic. Creșterile componentei de cost (creștere cumulată în termeni reali comparat cu 2016) sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 8-6 Factori de creștere prețuri constante
Factori de creștere	2017	2023	2030	2035 1,93	2040 2,24	2047
Factor de creștere costuri constante personal	1,05	1,35	1,67	2035 1,93	2040 2,24	2,75
Factor de creștere costuri constante materiale	1,01	1,07	1,15	1,21	1,27	1,36
Factor de creștere costuri constante energie&combustibili	1,03	1,23	1,51	1,75	2,03	2,50

8.6.1 Activitatea de alimentare cu apă

Proiecția categoriilor principale ale costurilor de operare pentru activitatea de alimentare cu apa a ținut cont de următoarele:

1) . Costul Apei Brute:

• Va crește proporțional cu evoluția producției de apă luând în considerare nivelul pierderilor și nivelul consumului de apa;
• Pornește de la tariful actual al apei brute și luând în considerare o creștere reală a costurilor materialelor așa cum a fost prezentată în scenariul macroeconomic;

2) . Costul materialelor, chimicalelor etc:

• Va crește conform factorilor prezentați anterior;

3) . Costul energiei electrice:

• Va crește/descrește proporțional cu evoluția producției de apă luând în considerare nivelul pierderilor și nivelul consumului de apă;
• Pornește de la tariful actual și luând în considerare o creștere reală a costurilor energiei așa cum a fost prezentată în scenariul macroeconomic;
• Considerând consumul individual per m³ de apă produsă ca fiind un indicator de performanță și luând în cosiderare măsurile de scădere a consumului rezultate în urma implementării proiectului finanțat prin POS Mediu;

4) . Costul de întreținere

• Pornind de la tariful actual al apei brute și luând în considerare o creștere reală a costurilor materialelor și a manoperei așa cum a fost prezentat în scenariul macroeconomic;
• Costul de întreținere ce ține de investiții (costul materialelor și serviciilor din exterior; 1% din valoarea investiției);

5) . Alte Costuri

• Pornind de la costurile actuale din 2016 și luând în considerare o evoluție în termeni reali în conformitate cu scenariul macroeconomic.

Evoluția rezultată a costului de operare și întreținere în termeni reali pentru întregul sistem de alimentare cu apă este prezentată sintetic în următorul tabel:

Tabel 8-7 Evoluția costurilor de O&M - activitatea de alimentare cu apă

Județul BACAV	U.M.	2017	2023	2030	2035	2040
Alimentare cu apă
Costuri fixe (total)	euro/an	3.499.303	4.514.521	4.913.234	5.232.567	5.584.920	6.142.089
Costuri fixe personal	euro/an	585.478	722.051	882.754	1.019.697	1.178.451	1.444.068
Costuri fixe energie & combustibili	euro/an	75.235	163.765	184.416	202.014	222.414	256.546
Alte costuri fixe	euro/an	2.838.590	3.628.705	3.846.065	4.010.857	4.184.055	4.441.475
Costuri variabile	euro/mc	0,300	0,418	0,484	0,552	0,631	0,762
Costuri variabile personal	euro/mc	0,233	0,308	0,377	0,436	0,504	0,619
Costuri variabile energie & combustibili	euro/mc	0,029	0,056	0,064	0,071	0,079	0,093
Costuri variabile apa bruta		0,017	0,018	0,020	0,021	0,022	0,023
Alte costuri variabile	euro/mc	0,020	0,036	0,023	0,024	0,026	0,028
Costuri variabile (total)	euro/an	8.971.592	13.179.824	18.516.935	23.323.754	29.693.747	41.829.333
Costuri variabile personal	euro/an	6.970.342	9.691.384	14.417.931	18.414.012	23.738.799	33.964.480
Costuri variabile energie & combustibili	euro/an	878.645	1.772.449	2.461.676	3.009.356	3.729.223	5.082.039
Costuri apa bruta		512.594	574.172	747.623	867.738	1.016.292	1.270.665
Alte costuri variabile	euro/an	610.010	1.141.819	889.705	1.032.647	1.209.433	1.512.149
Total costuri alimentare cu apa	euro/an	12.470.89S	17.694.345	23.430.169	28.556.320	35.278.667	47.971.422
Volum de apa produs	mc	29.856.901	31.505.385	38.262.697	42.254.672	47.086.66C	54.911.189
Populație conectata	nr.	434.896	523.408	579.836	583.584	580.672	576.620
Costuri alimentare cu apa/pers/an	euro/pers/an	28,68	33,81	40,41	48,93	60,75	83,19

Capitolul 8 Analiza financiara si economica 11

8.6.2 Activitatea de colectare și epurare apă uzata

Ipotezele folosite în proiecția principalelor categorii de costuri de operare privind activitatea de colectare și tratare apă uzată sunt:

1) . Costul cu materialele, chimicalele, etc.

• Va crește/descrește proporțional cu evoluția cantității de apă uzata luând în considerare nivelul infiltrațiilor și nivelul apei uzate facturate;
• Pornește de la valorile actuale și luând în considerare o creștere reală a costurilor materialelor așa cum a fost prezentat în scenariul macroeconomic;

2) . Costul cu energia electrica

• Va crește/descrește proporțional cu evoluția cantității de apa uzată luând în considerare nivelul infiltrației și nivelul apei uzate facturate;
• Pornește de Ia tariful actual și luând în considerare o creștere reală a costurilor energiei așa cum a fost prezentat în scenariul macroeconomic;
• Considerăm consumul individual pe m³ din cantitatea de apă uzată ca fiind un indicator de performanță, au fost luate în calcul măsurile de reducere ca urmare a implementării proiectului finanțat prin POS Mediu;

3) . Costul de întreținere

• Pornind de la tariful actual și luând în considerare o creștere reală a costurilor materiale așa cum a fost prezentat în scenariul macroeconomic;
• Costul de întreținere ce tine de investiții (costul materialelor și serviciilor din exterior; 1% din costul investiției);

4) . Costul de valorificarea nămolului

• Va crește/descrește proporțional cu evoluția cantității de apă uzată luând în considerare nivelul infiltrațiilor și nivelul apei uzate facturate;
• Calculul cantității de nămol cunoscând nivelul acestui indicator din proiectele anterioare; costul de valorificare și posibilitățile de valorificare conform strategiei elaborate în cadrul proiectului finanțat prin POS Mediu;

5) . Alte costuri

• Pornind de la costurile actuale din 2016 și luând în considerare o evoluție în termeni reali în conformitate cu scenariul macroeconomic.

Evoluția rezultată a costului de operare și întreținere în termeni reali pentru întregul sistem de colectare și tratare ape uzate este prezentată sintetic în următorul tabel:

Tabel 8-8 Costurile de operare și întreținere pentru activitatea de colectare și tratatre ape uzate

Apă uzata _;		2017	2023	2030	2035	2040	M47
Costuri fixe (total)	euro/an	1.903.790	5.685.583	5.895.435	6.062,679	6.246.448	6.535.571
Costuri fixe personal	euro/an	261.755	425.259	502.851	568.971	645.622	773.870
Costuri fixe energie & combustibili	euro/an	32.966	539.486	548.535	556.246	565.185	580.141
Alte costuri fixe	euro/an	1.609.068	4.720.838	4.844.049	4.937.463	5.035.641	5.181.560
Costuri variabile	euro/mc	0,291	0,970	1,051	1,120	1,199	1,332
Costuri variabile personal	euro/mc	0,240	0,347	0,418	0,479	0,549	0,667
Costuri variabile energie & combustibili	euro/mc	0,030	0,252	0,260	0,267	0,275	0,289
Alte costuri variabile	euro/mc	0,021	0,371	0,372	0,373	0,375	0,377
Costuri variabile	euro/an	3.481.745	20.219.836	23.437.281	26.298.681	29.027.541	33.635.219
Costuri variabile personal	euro/an	2.869.455	7.240.693	9.332.086	11.250.661	13.292.975	16.830.981
Costuri variabile energie & combustibili	euro/an	361.390	5.253.440	5.804.840	6.278.769	6.667.865	7.300.206
Alte costuri variabile	euro/an	250.900	7.725.702	8.300.355	8.769.251	9.066.702	9.504,033
Total costuri apa uzata	euro/an	5.385.535	25.905.419	29.332.716	32.361.360	35.273.988	40.170.791
Volum de apa colectat&tratata	mc	11.960.075	20.851.901	22.306.194	23,489.418	24.203.189	25.242.434
Populație racordata	nn	342.588	489.795	519.755	543.731	547.627	560.212
Costuri apa uzata/pers./an	euro/pers	15,72	52,89	56,44	59,52	64,41	71,71

Capitolul 8 Analiza financiara si economica

8.7 Valoarea Actuala Netă (Valuarea Netă Actualizată - VAN / NPV)

A fost calculata valoarea actaulă netă a investițiilor, pentru fiecare etapa si separat, pentru alimentare cu apa si pentru colectare si tratare apa uzata.

Rata de actualizare folosită în calculul valorii actuale nete este de 4%. Valorile prezentate sunt in euro.

Tabel 8-9 Valoarea actuală netă a investițiilor

Valoare actuală netă a investițiilor	Alimentare cu apa	Apa uzata	TOTAL
etapa 11(2014-2020)	169,279,338	219,332,842	388,612,181
etapa III (2021-2025)	53,350,634	163,230,285	216,580,919
etapa IV (2025-2030)	3,843,570	11,279,963	15,123,533
Total	226,473,542	393,843,090	620,316,632

Pentru a analiza sustenabilitatea financiară a proiectelor investiționale propuse a fost calculat Costul unitar actualizat (Dynamic Prime Cost - DPC).

Costul unitar actualizat a fost calculat separat pentru fiecare aglomerare și cumulat pentru întreaga zonă. Elementele principale necesare calculării costului unitar actualizat sunt:

• Valoarea actuala netă a costurilor investiționale;
• Valoarea actuala netă a costurilor de înlocuire;
• Valoarea actuala netă a costurilor de operare și întreținere;
• Valoarea actuala netă a cantităților de apă și apă uzată.

Rata de actualizare folosită în calculul valorii actuale nete este de 4%.

Costul unitar actualizat a fost calculat prin împărțirea valorii actuale nete a diferitelor cheltuieli la valoarea actuală netă a consumului anual de apă/apă uzată. Costul unitar actualizat este exprimat în Euro/m³ din consumul de apa/cantitatea de apă uzată. Pentru a simplifica analiza suportabilității, acest cost a fost determinat și în lei, plecând de la valoarea în euro și cursul de referință pentru 2017, utilizat în cuprinsul Mașter Planului.

Costul unitar actualizat este calculat separat pentru activitățile de apă și apă uzată.

Costul unitar actualizat exprima veniturile ce trebuie generate de operator pentru că astfel să își acopere cheltuielile asociate pe perioada 2018-2047.

Costurile unitare actualizate pentru activitatea de alimentare cu apă sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 8-10 Costul unitar actualizat pentru activitatea alimentare cu apă

DPC (curo).	Alimentare cu apa
TOTAL	0,99
DPC investiție	0,33
DPC reinvestiri	0,01
DPC O&M	0,64

Costurile unitare actualizate aferente activității de colectare și tratare ape uzate sunt prezentate în următorul tabel:

Tabel 8-11 Costul unitar actualizat pentru activitatea de colectare/epurare apă uzată

DPC (euro)	Apa uzata
TOTAL	2.21
DPC investiție	0.98
DPC reinvestiri	0.04
DPC O&M	1.19

8.8 Concluzii

Analizele financiare ale investițiilor au fost realizate pe baza indicatorului principal Costul unitar actualizat.

Acest indicator agregat pe tot județul și pe total activitate este prezentat mai jos:

DPC (euro)	Alimentare cu apa	Apa uzata	TOTAL
TOTAL	0,99	2,21	3,20
DPC investiție	0,33	0,98	1,32
DPC reinvestiri	0,01	0,04	0,05
DPC O&M	0,64	1,19	1,83

j\|\|B	Alimentare cu	Apa uzata	TOTAL
TOTAL	4,49	10,09	14,58
DPC investiție	1,51	4,49	6,00
DPC reinvestiri	0,06	0,18	0,24
DPC O&M	2,92	5,42	8,34

în cazul în care compania va mări tarifele pentru ca astfel să acopere costul unitar actualizat, limita de suportabilitate va fi depășită, fapt ce va duce la rate de colectare mai mici, lipsa de numerar și eventual o dezvoltare ce nu va putea fi susținută.

In capitolul ce urmează, este analizat nivelul maxim de creștere a tarifului ce poate fi fezabil din punct de vedere al suportabilității și prin prisma nivelului de resurse de finanțare ce pot fi generate.

Diferențele vor fi înscrise la deficitul financiar și vor trebui finanțate din alte resurse financiare.

CAPITOLUL 9 SUPORTABILITATE

Noiembrie 2017

Cuprins

Capitol 9 - ANALIZA SUPORTABILITĂȚII

9.1 Sumar

9.1.1 Aspecte generale

9.1.2 Obiectiv

9.2 Metodologie și abordări

9.3 Ipoteze

9.4 Analiza suportabilității

9.4.1 Aspecte generale

9.4.2 Veniturile gospodăriilor

9.4.3 Analiza tarifelor

9.5 Concluzii privind suportabilitatea

9.6 Macro-suportabilitate

9.6.1 Calculul deficitului de finanțare (funding gap)

9.7 Analiza Sensibilității

9.8 Concluzii

Capitol 9 - ANALIZA SUPORTABILITĂȚII

9.1 Sumar
- 9.1.1 Aspecte generale

Recomandările privind programul de investiții propuse de Mașter Plan în capitolele anterioare au ținut cont de exigențele legale în vigoare și de eficiența economică și tehnică a infrastucturii. Cu toate acestea, programul de investiții înaintat doar pe această bază se poate dovedi nerealist atunci când se iau în calcul aspecte ale suportabilității. Când vorbim de suportabilitate ne referim la suportabilitatatea autorităților locale din perspectiva costurilor de investiție și suportabilitatea consumatorilor din punctul de vedere al costurilor operaționale.

Ideea din spatele evaluării macro-suportabilității realizată pe structura Mașter Plan-ului este aceea de a defini potențialul de finanțare la nivel de județ pentru implementarea măsurilor de investiții propuse.

Acest capitol conține descrierea ipotezelor, metodologiei și rezultatelor analizei de macro-suportabilitate.

Scopul analizei este acela de a estima contribuția potențială a diferitelor grupuri de consumatori și de a estima investițiile și costurile de operare ale serviciilor de apă și canalizare. Analiza a fost realizată pentru grupuri diferite de consumatori (gospodării, intreprinderi, instituții publice) și zone (urbană, rurală), fiind bazată pe proiecția evoluției populației, pe cea a venitului disponibil al gospodăriilor și pe proiecția activității economice din sectoarele de construcție, comerț, industrie și servicii la nivelul ariei de acoperire a Mașter Planului.

Toate datele folosite au fost obținute din surse oficiale, mai ales de la Institutul Național de Statistică (INS) și sucursalele regionale și județene ale acestuia. Acolo unde nu au putut fi găsite date oficiale la nivel județean, acestea au fost estimate pe baza datelor disponibile la nivel național și regional.

9.1.2 Obiectiv

Principalul Obiectiv al acestui capitol este de:

® A determina nivelul contribuției minime a consumatorilor care beneficiază de măsurile propuse prin program;
o A determina nivelul contribuției maxime a consumatorilor care beneficiază de măsurile propuse prin program;
o A determina rata macro-suportabilității pentru infrastructura planificată a sistemului de apă și apă uzată, de ex. partea din costul total al programului care este acoperită de contribuțiile

Resourcing

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

1" --------A ---—JU1------'.I . ... ,L| - , --------. " -|| ;_L-i. _ ---, Bț

posibile (minimă, respectiv maximă) ale consumatorilor care beneficiază de măsurile programului (pe baza VAN-Paloare Actualizată Netă).

o A determina un interval indicativ pentru contribuțiile publice la investiții, în vederea acoperirii necesarului de finanțat din costul investițional după contribuțiile consumatorilor.

o A realiza o evaluare preliminară a recuperării costului și a micro-suportabilității pe baza costului unitar actualizat ca o aproximare a tarifului pe termen lung care recuperează integral costurile și a contribuției maxime pentru consumatorii casnici.

In acest sens Consultantul a îndeplinit următoarele sarcini;

a) Estimarea capacității de contribuție minimă a consumatorilor casnici, diferențiind între zone urbane și zone rurale,
b) Estimarea capacității de contribuție maximă a consumatorilor casnici, diferențiind între zone urbane și zone rurale;
c) Pentru determinarea ratei macro-suportabilității;

» Desfasurarea capacității potențiale de contribuție a consumatorilor pe parcursul perioadei planificate totale și calculul valorilor actualizate nete (VAN).

o Compararea VAN-ului capacității de contribuție a consumatorilor cu costul total al programului (a se vedea capitolul 8) pentru perioade diferite.

d) Pentru evaluarea preliminară a recuperării costului și a analizei micro-suportabilității:

• Estimarea tarifului minim si a tarifului maxim de suportabilitate (TMS) pentru consumatorii casnici, diferențiind între zonele urbane și rurale;
• Comparația TMS- ului pentru diferite segmente de venituri ale gospodăriilor cu costul unitar actualizat DPC (a se vedea capitolul 8).

Toate analizele prezentate în aceasta secțiune au fost realizate la nivel de județ. Intrări de date importante pentru analize provin din Capitolul 3 (proiecții privind populația, nivelul de muncă, cererea de apă și venitul pe gospodărie).

9.2 Metodologie și abordări

Pentru realizarea analizei macro a suportabilității, evaluarea preliminară a recuperării costului și realizarea analizei micro a suportabilității. Consultantul a elaborat un model financiar bazat pe MS Excel care centralizează informațiile din mai multe surse.

Au fost analizate 2 scenarii, unul pentru determinarea contribuției minime — 2,5% din venitul gospodăriei medii și unul pentru determinarea contribuției maxime, considerată pentru județul Bacău a fi egală cu 3,5% din venitul gospodăriei medii.

fol

Calcularea costurilor și a valorilor actuale nete asociate cu măsurile propuse sunt deja prezentate în capitolul anterior.

în calculul contribuției beneficiarilor casnici a fost aplicată abordarea prezentată in HG 677/2017 privind aprobarea Metodologiei de analiză cost-beneficiu pentru investițiile în infrastructura de apă.

Astfel, pe termen scurt, contribuțiile utilizatorilor sunt stabilite la un nivel de recuperare al costurilor de operare și întreținere la care se adaugă un procent din amortizare (care să acopere cel puțin serviciul datoriei), astfel încât acest nivel să depășească nivelul minim stabilit legal, de 2,5% din media venitului pe gospodărie, dar să se încadreze în limita superioară de suportabilitate de 3,5% din venitul mediu pe gospodărie. Din aceasta putem deduce faptul că 2,5% din venitul mediu pe gospodărie este fixat ca o contribuție minimă a utilizatorilor casnici, dar tariful real poate să depășească acest nivel pe termen scurt / mediu , astfel încât să asigure sustenabilitatea fluxului de numerar. Pe termen lung, amortizarea trebuie să reflecte valoarea totală a activelor, indiferent de sursa de finanțare și de proprietarul acestora, iar contribuția utilizatorilor casnici trebuie să acopere integral și amortizarea. Pentru a asigura aplicarea unor rate de amortizare rezonabile și corecte, care să asigure sustenabilitatea financiară a proiectului, pot fi aplicate următoarele condiții:

- un minim de 80% pentru acoperirea amortizării va fi aplicat în ultimul an al perioadei de referință;
- un minim de 40% din bunurile capitalizate inițial ale proiectului vor fi amortizate înainte de sfârșitul perioadei de referință.

Este necesară o abordare în etape, pentru a ajunge de la abordarea pe termen scurt la abordarea pe termen lung, astfel încât obiectivul pe termen lung să fie realizabil în 30 ani de operare, in acest caz până în 2052. Neîndeplinirea acestui aspect va constitui un indiciu al faptului că programul de investiții nu este durabil.

Ca limită maximă de suportabilitate, contribuția utilizatorilor casnici (combinată, pentru alimentare cu apă și pentru colectare și tratare ape uzate) nu trebuie să depășească 3,5% din venitul mediu pe gospodărie. Pentru asigurarea sustenabilității financiare a proiectului, tariful poate depăși acest prag. în acest caz este necesară elaborarea unui Plan cu atenuarea impactului asupra utilizatorilor cu venituri scăzute.

Capacitatea minimă de contribuție este estimată ca fiind 2,5% din venitul mediu net lunar (disponibil) al gospodăriei, pe medii de rezidență (pentru populația rezidentă);

Capacitatea maximă de contribuție este estimată ca fiind 3,5% din venitul mediu net lunar (disponibil) al gospodăriei, pe medii de rezidență (pentru populația rezidentă);

Institutul Național de Statistică furnizează doar informații în ceea ce privește venitul mediu pe gospodării și cheltuielile gospodăriilor la nivel național și regional, dar nu extinde acest gen de studii la nivel județean.

Pentru a obține o baza rezonabilă în ceea ce privește evaluarea suportabilității, a fost necesar a se estima venitul mediu pe gospodărie la nivel județean, atât la nivel urban cât și la nivel rural, așa cum s-a arătat în capitolul 3, secțiunea 3.3.

Venitul mediu pe gospodărie la nivel județean derivă din venitul mediu pe gospodărie la nivel național caruia i s-a aplicat un factor de corecție calculat ca rata dintre salariul mediu la nivel național și salariul mediu la nivel județean. Aceasta abordare este una relativ schematica, dar mai mult decât suficienta pentru evaluarea suportabilității.

9.3 Ipoteze

Ca baza pentru estimarea capacității potențiale de contribuție a gospodăriilor și întreprinderilor, a fost utilizat venitul mediu disponibil (net) pe gospodărie (fără taxa pe venit și contribuțiile sociale) și cifra de afaceri a întreprinderilor. Datele Statistice pentru proiecția acestor indicatori au fost obținute de la Institutul Național de Statistică (INS) și Comisia naționala de Prognoza (CNP). Acolo unde nu s-au găsit informații oficiale, acele date au fost estimate pe baza celor disponibile la nivel național și respectiv regional.

Ipotezele folosite în privința proiecției populației, gradelor de racordare, dezvoltării cererii, planificarea investițiilor, costurilor de înlocuire și a costurilor de operare și întreținere sunt descrise în capitolul 7.

Parametrii și ipotezele cheie utilizate la evaluarea macro-suportabilității și nu au fost încă prezentați pot fi sumarizati astfel:

• Anul de bază 2016;

o Perioada de evaluare 2017 - 2047;

o Perioada de analiză pentru acoperirea amortizării (30 de ani de operare) 2023 - 2052;

• Toate sumele prin care sunt exprimate costurile, veniturile și tarifele din cadrul analizei de macro-suportabilitate sunt exprimate în EURO (termeni reali);

o Sumele privind veniturile populației sunt exprimate în lei, în termeni reali, având ca baza anul 2016; pentru a ușura analiza și a face datele comparabile, pentru compararea TMS cu DPC s-a folosit transformarea sumelor din euro în lei la cursul anului de referință - 2017;

o Rata de actualizare: 4%;

o Capacitatea potențială a contribuției gospodăriilor (clienți rezidenti) a fost calculata pe baza unui nivel minim de 2,5% din venitul mediu disponibil (net) al gospodăriilor medii, pe medii de rezidență (urban, rural), în scenariul 1 și pe baza unui nivel maxim de suportabilitate de 3,5% din venitul mediu disponibil (net) al gospodăriilor medii, pe medii de rezidență (urban, rural);

o Această contribuție pe m³ a fost folosită în calculul capacității de contribuție a restului de clienți (industriali etc.) pornind de la premisa că se va practica același tarif indiferent de categoria în care se inscrie clientul (casnic, comercial, industrial etc. - ca și în prezent);

Re sou rci n g Envtron mental Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

« Evoluția gradelor de racordare este determinată de implementarea investițiilor, adică, veniturile adiționale au fost luate în considerare numai atunci când lucrările de extindere a rețelei au fost finalizate (clienții aveau acces la serviciile de apă și canalizare).

Următoarele considerente au stat la baza analizei:

1) Gradul de suportabilitate și capacitatea de plată potențială a consumatorilor casnici (gospodării): pe plan internațional, în sectorul apei, se acceptă, în general o cota de 4% din venitul mediu disponibil (net) al gospodăriei ca limita maximă a cheltuielilor consumatorilor casnici pentru serviciile de alimentare cu apă și evacuare apă uzată. Cu toate acestea, dacă această cotă s-ar aplica în cadrul analizei de macro suportabilitate, ar rezulta o supraevaluare a capacității potențiale de plată a cosumatorilor rezidențiali. In concordanță cu politică oficială de lucru privind limitele de suportabilitate pentru proiectele de apa canal cu finanțare publica, tarifele pentru serviciile de apă și apă uzată din România se determină pe baza unui echivalent al limitei de suportabilitate de 3,5% din venitul mediu disponibil (net) aferent unei gospodării medii, cu condiția acoperii integrale a costurilor. Pe de altă parte, politica de lucru nu limitează strict tarifele la acest nivel, permițând utilizarea unor tarife mai mari dacă este necesar, în vederea asigurării sustenabilității financiare a operatorului. în acest caz este necesară elaborarea unui Plan cu atenuarea impactului asupra utilizatorilor cu venituri scăzute.
2) Astfel, Consultantul a estimat capacitatea potențială de plată a consumatorilor casnici pe baza a două scenarii:

o Scenariul 1 (limita inferioară a contribuției consumatorilor casnici): 2,5% din venitul mediu net al unei gospodării medii, separat pe medii de rezidență (urban, rural).

o Scenariul 2 (limita superioară a contribuției consumatorilor casnici): 3,5% din venitul mediu net al gospodăriei medii, separat pe medii de rezidență (urban, rural).

Doar populația deservită, și anume conectată la sistemele de alimentare cu apă și evacuare apă uzată, a fost luată în considerare la realizarea calculelor. Capacitatea potențială de plată nu include TVA aferentă serviciilor de apă - 9% și apă uzată, respectiv 19%

3) Capacitatea potențială de plată a consumatorilor non-casnici: în general, având în vedere ca limitele de suportabilitate nu se aplica în cazul lor, consumatorii non-casnici (ex.intreprinderi și instituții) ar trebui să plateasca tariful de recuperare integrala a costurilor pentru serviciile de apă și apă uzată, conform principiului consumatorul - sau poluatorul plătește. Deși nu este cazul în prezent, se presupune că în viitor se va aplica tariful de recuperare integrală a costurilor pentru consumatorii non-casnici. Prin urmare, ca ipoteza de lucru de bază (Scenariu de bază), Consultantul a estimat capacitatea potențială maximă de plată a consumatorilor non-casnici înnmulțind consumul de apă anual estimat al consumatorilor non-casnici (a se vedea punctul 7 de mai jos) cu Costul Unitar Actualizat total (engl. DPC- eng.Dynamic Prime Cost) aferent serviciilor (a se vedea capitolul 7), ca o aproximare a tarifului de recuperare integrală a costurilor. Alternativ, au fost calculate scenariile pesimiste:

o Scenariul pesimist 1: 100% recuperare DPC pentru costuri de întreținere, exploatare și administrare (OM&A) + 80 % recuperare DPC pentru investiții în 30 ani de operare (până în 2052);

o Scenariul pesimist 2: 100% recuperare DPC pentru OM&A + 40 % recuperare DPC pentru investiții în orizontul de analiză (pană în 2047);

4) Consum de apă non-casnic: a fost estimat ca procent din consumul casnic de apă, diferențiat în funcție de marimea aglomerării:

o Aglomerări urbane:

25% din consumul casnic

o Aglomerări rurale:

> 5.000 locuitori:

20% din consumul casnic

> 2.000 și < 5.000 locuitori:

10% din consumul casnic

< 2.000 locuitori:

0% din consumul casnic

In aglomerările în care consumul non-casnic este mai mare/mai mic în prezent, se presupune că nivelul acestuia se va stabiliza la nivelul estimat până în anul 2030.

5) Consumul casnic de apă: s-a presupus ca se va stabiliza de la valorile actuale până la 110 1/loc/zi, pentru Municipiul Bacău, 100 1/loc/zi pentru populația din gospodăria medie din mediul urban și la 80 1/loc/zi pentru populația din gospodăria medie din mediul rural.
6) Rata de actualizare utilizată pentru calculul VAN a capacității de plată este de 4%. Toate rezultatele au fost determinate în preturi constante ale anului 2017.

Principalele ipoteze și date de intrare pentru această analiză sunt următoarele:

Tarife maxime suportabile: acestea au fost estimate pe baza venitului net al gospodăriilor pentru diferite segmente de venit prezentate în secțiunea 3.3 și a următoarelor niveluri aferente consumului specific de apă:

o Gospodării din mediul urban:

100 1/loc/zi

80 1/loc/zi.

o Gospodării din mediul rural:

9 .4 Analiza suportabilității

Analiza suportabilității constă în compararea nivelului estimat al facturilor cu limita de suportabilitate pentru gospodăriile populației, definită, așa cum s-a prezentat anterior, în conformitate cu HG 677/2017, ca reprezentând 3,5% din venitul mediu disponibil al unei gospodării medii. în cazul în care această limită este depășită este necesară elaborarea unui Plan cu atenuarea impactului asupra utilizatorilor cu venituri scăzute.

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Nivelul facturilor este estimat pe baza următoarelor elemente:

- evoluția tarifului necesar acoperirii costurilor - prezentat în capitolul 8;
- numărul de persoane dintr-o gospodărie medie;
- consumurile populației, așa cum au fost prezentate anterior.

9.4.1 Aspecte generale

Pentru a calcula capacitatea maximă de co-finanțare pentru fiecare aglomerare, ținând cont de constrângerile date de suportabilitate, o serie de elemente au fost luate în considerare:

• Evoluția veniturilor medii pe gospodărie;
• Evoluția tarifului minim necesar acoperirii costurilor de operare;
• Nivele existente ale ratei de suportabilitate și constrângerile viitoare ale suportabilității.

Fiecare dintre elementele menționate mai sus sunt analizate în detaliu în cadrul capitolelor următoare.

9.4.2 Veniturile gospodăriilor

Pentru a obține o bază rezonabilă în ceea ce privește evaluarea suportabilității, a fost necesar să se estimeze venitul mediu pe gospodărie pentru județul Bacău atât la nivel urban, cât și la nivel rural. Venitul mediu pe gospodărie la nivel județean derivă, așa cum s-a arătat în capitolul 3, din venitul mediu pe gospodărie la nivel național căruia i s-a aplicat un factor de corecție calculat ca rata dintre salariul mediu la nivel național și salariul mediu la nivel județean. Aceasta abordare este una relativ schematică, dar mai mult decât suficientă pentru evaluarea suportabilității.

Evoluția veniturilor medii pe gospodărie este prezentată în următorul tabel:

Tabel 9-1 Evoluția veniturilor medii pentru gospodăriile din județul Bacău

Indicator	2016	2017	2018	2023	2030	2035	2040	2047
Venit mediu net lunar familie medie - județ Bacău	1.553,7	1.639,1	1.731,5	2.378,0	3.220,5	4.081,7	5.299,1	7.987,5
Venit mediu net lunar familie medie - județ Bacău, mediul urban	1.691,3	1.784,3	1.884,9	2.588,7	3.505,8	4.443,4	5.768,6	8.695,2
Venit mediu net lunar familie medie - județ Bacău, mediul rural	1.369,7	1.445,0	1.526,5	2.096,5	2.839,2	3.598,4	4.671,7	7.041,8

Nota: 2018 este anul de inceput pentru implementarea POIM; 2023 este primul an de operare a investițiilor din POIM 2014 - 2020

Sursa: calculele Consultantului, vezi anexa 3-2

Creșterea veniturilor medii pe gospodărie este în conformitate cu supozițiile prezentate în scenariul macro-economic (vezi capitolul 3 si anexa 3-2).

In calcularea ratei de suportabilitate, numărul mediu de persoane pe gospodărie joacă un rol important. In cazul județului Bacău, au fost considerate pentru anul 2016 următoarele nivele:

Nr. persoane /famile - mediu	nr.	2,59
Nr. persoane /famile - urban	nr.	2,75
Nr. persoane /famile - rural	nr.	2,41
Nr. persoane /familie - decila 1	nr.	2,87

Acest număr de persoane a fost considerat stabil pe durata orizontului de analiză.

9.4.3 Analiza tarifelor în prezent, tariful practicat de principalul operator regional de apă din județ (Compania Regională de Apă Bacău - CRAB) este:

Lei/mc, fara TVA

2014

2015

2016

2017

apa

3,07

3,47

3,47

3,47

apa uzata

2,27

2,57

2,57

2,57

Pentru populație tarifele includ și TVA si sunt prezentate mai jos; evoluția acestora a fost influențată de modificările legislative din sfera TVA.

Tabel 9-2 Tarifele practicate de CRAB (lei/mc, TVA inclus)

	2016	2017
Apă	3,78	3,78
Canal	3,084	3,06
Total	6,87	6,84

Aceste tarife sunt practicate în întrega arie de operare a CRAB.

Plecând de la veniturile populației prezentate anterior a fost determinat un Tarif minim (TMS min) și un tarif maxim suportabil (TMS max). Aceste TMS au fost determinate pentru fiecare mediu de rezidență, pe baza ipotezelor și utilizând metodologia prezentată anterior.

Tabeelele următoare prezintă modalitatea de calcul a acestor TMS.

Tabel 9-3 Calcul TMS scenariul 1 mediu urban

Indicator	u.m	2016	2017
Scenariul 1 - contribuția minima (2,5% din venitul familiei medii)
Familie medie - urban
Norma consum	l/om/zi	100	100
Nr. persoane /famile	nr.	2,41	2,41
Consum lunar - medie	mc	7,230	7,257
Disponibil lunar pentru apa+canal (2,5% din venitul familiei medii)- Factura mimina - mediu urban județ Bacau	lei/luna	42,28	44,61
Contribuție minima disponibila (total apa+canal cu TVA) - mediul urban	lei/mc	5,85	6,15
Proporție apa/canal in tarif	%	55%	55%
Tarif minim disponibil apa (cu TVA 9%)	lei/mc	3,22	3,38
Tarif minim disponibil canal (cu TVA 19%)	lei/mc	2,63	2,77
Tarif minim apa (fara TVA)	lei/mc	2,95	3,10
Tarif minim canal (fara TVA)	lei/mc	2,21	2,32
Tarif minim disponibil (total apa+canal fara TVA) - mediul urban	TMSmin total	TMSmin apă	TMSmin canal
lei/mc (fara TVA)	6,19	3,54	2,65

2018	2023	2030	2035	2040	2047


100	110	110	110	110	110
2,41	2,41	2,41	2,41	2,41	2,41
7,230	7,953	7,953	7,953	7,953	7,953
47,12	64,72	87,65	111,08	144,21	217,38
6,52	8,14	11,02	13,97	18,13	27,33
55%	55%	55%	55%	55%	55%
3,58	4,48	6,06	7,68	9,97	15,03
2,93	3,66	4,96	6,29	8,16	12,30
3,29	4,11	5,56	7,05	9,15	13,79
2,46	3,08	4,17	5,28	6,86	10,34

Reșou rci n Consulting

Tabel 9-4 Calcul TMS scenariul 1 mediu rural

Indicator	u.m	2016	2017	2018	2023	2030	2035	2040	2047
Scenariul 1 - contribuția minima (2,5% din venitul familiei medii)
Familie medie - rural
Norma consum	l/om/zi	80	80	80	80	80	80	80	80
Nr. persoane /famile	nr.	2,75	2,75	2,75	2,75	2,75	2,75	2,75	2,75
Consum lunar - medie	mc	6,600	6,600	6,600	6,600	6,600	6,600	6,600	6,600
Disponibil lunar pentru apa+canal (2,5% din venitul familiei medii)= Factura mimina - mediu rural județ Bacau	lei/luna	34,24	36,13	38,16	52,41	70,98	89,96	116,79	176,04
Contribuție minima disponibila (total apa+canal cu TVA) - mediul urban	lei/mc	5,19	5,47	5,78	7,94	10,75	13,63	17,70	26,67
Proporție apa/canal in tarif	%	55%	55%	55%	55%	55%	55%	55%	55%
Tarif minim disponibil apa (cu TVA 9%)	lei/mc	2,85	3,01	3,18	4,37	5,91	7,50	9,73	14,67
Tarif minim disponibil canal (cu TVA 19%)	lei/mc	2,33	2,46	2,60	3,57	4,84	6,13	7,96	12,00
Tarif minim apa (fara TVA)	lei/mc	2,62	2,76	2,92	4,01	5,43	6,88	8,93	13,46
Tarif minim canal (fara TVA)	lei/mc	1,96	2,07	2,19	3,00	4,07	5,15	6,69	10,09
Tarif minim disponibil (total apa+canal fara TVA) - mediul urban	TMSmin total	TMSmin apă	TMSmin canal
lei/mc (fara TVA)	5,95	3,40	2,55

Tabel 9-5 Calcul TMS scenariul 2 mediu urban

Indicator	u.m	2016	2017	2018	2023	2030	2035	2040	2047
Scenariul 2 - contribuția maxima (3,5% din venitul familiei medii)
Familie medie - urban
Norma consum	l/om/zi	100	100	100	110	110	110	110	110
Nr. persoane /famile	nr.	2,41	2,41	2,41	2,41	2,41	2,41	2,41	2,41
Consum lunar - medie	mc	7,230	7,257	7,230	7,953	7,953	7,953	7,953	7,953
Disponibil lunar pentru apa+canal (2,5% din venitul familiei medii)= Factura mimina - mediu urban județ Bacau	lei/luna	59,20	62,45	65,97	90,60	122,70	155,52	201,90	304,33
Contribuție minima disponibila (total apa+canal cu TVA) - mediul urban	lei/mc	8,19	8,61	9,12	11,39	15,43	19,55	25,39	38,27
Proporție apa/canal in tarif	%	55%	55%	55%	55%	55%	55%	55%	55%
Tarif minim disponibil apa (cu TVA 9%)	lei/mc	4,50	4,73	5,02	6,27	8,49	10,75	13,96	21,05
Tarif minim disponibil canal (cu TVA 19%)	lei/mc	3,68	3,87	4,11	5,13	6,94	8,80	11,42	17,22
Tarif minim apa (fara TVA)	lei/mc	4,13	4,34	4,60	5,75	7,79	9,87	12,81	19,31
Tarif minim canal (fara TVA)	lei/mc	3,10	3,25	3,45	4,31	5,83	7,39	9,60	14,47
Tarif minim disponibil (total apa+canal fara TVA) - mediul urban	TMSmin total	TMSmin apă	TMSmin canal
lei/mc (fara TVA)	8,66	4,95	3,71

Resourcing E n vi ron mental Consulting

Tabel 9-6 Calcul TMS scenariul 2 mediu rural

Indicator	u.m	2016	2017	2018	2023	2030	2035	2040	204"
Scenariul 2 - contribuția maxima (3,5% din venitul familiei medii)
Familie medie - rural
Norma consum	l/om/zi	80	80	80	80	80	80	80	80
Nr. persoane /famile	nr.	2,75	2,75	2,75	2,75	2,75	2,75	2,75	2,75
Consum lunar - medie	mc	6,600	6,600	6,600	6,600	6,600	6,600	6,600	6,600
Disponibil lunar pentru apa+canal (2,5% din venitul familiei medii)= Factura mimina - mediu rural județ Bacau	lei/luna	47,94	50,58	53,43	73,38	99,37	125,95	163,51	246,46
Contribuție minima disponibila (total apa+canal cu TVA) - mediul urban	lei/mc	7,26	7,66	8,10	11,12	15,06	19,08	24,77	37,34
Proporție apa/canal in tarif	%	55%	55%	55%	55%	55%	55%	55%	55%
Tarif minim disponibil apa (cu TVA 9%)	lei/mc	3,99	4,21	4,45	6,11	8,28	10,50	13,63	20,54
Tarif minim disponibil canal (cu TVA 19%)	lei/mc	3,27	3,45	3,64	5,00	6,78	8,59	11,15	16,80
Tarif minim apa (fara TVA)	lei/mc	3,67	3,87	4,08	5,61	7,60	9,63	12,50	18,84
Tarif minim canal (fara TVA)	lei/mc	2,75	2,90	3,06	4,20	5,69	7,22	9,37	14,12
Tarif minim disponibil (total apa+canal fara TVA) - mediul rural	TMSmin total	TMSmin apă	TMSmin canal
lei/mc (fara TVA)	8,33	4,76	3,57

Rezumatul acestor calcule este prezentat mai jos:

	total	apa	canal
TMS min urban (lei/mc, tara TVA)	6,19	3,54	2,65
TMS min rural (lei/mc, fara TVA)	5,95	3,40	2,55
TMS max urban (lei/mc, fara TVA)	8,66	4,95	3,71
TMS max rural (lei/mc, fara TVA)	8,33	4,76	3,57

Aceste tarife nu conțin TVA. Tariful minim și tariful maxim, cu TVA, așa cum sunt incasate de la populație, sunt prezentate in continuare (considerând ca și în viitor se va aplica aceeași cotă de TVA):

	total	apa	canal
tarif minim cu TVA (lei/mc)	6,74	3,71	3,03
tarif maxim cu TVA (lei/mc)	9,81	5,40	4,41
tarif actual CRAB (lei/mc)	6,84	3,78	3,06

După cum se observă, tariful actual al CRAB este unul peste limita minimă, dar până la limita maximă există o rezervă pentru investițiile propuse în acest Mașter Plan.

9.5 Concluzii privind suportabilitatea

Analiza suportabilității presupune compararea tarifului maxim suportabil TMS max cu tariful ce asigură acoperirea integrală a costurilor (așa-numitul cost unitar dinamic DPC).

DPC este calculat in capitolul 8, separat pentru operare și întreținere (DPC OM&A), separat pentru investițiile propuse (DPC înv.) și pe total. Cerința referitoare la sustenabilitatea fluxului de numerar este luată în considerare astfel:

o Scenariul 1: 100% recuperare DPC pentru costuri de întreținere, exploatare și administrare (OM&A) + 100 % recuperare DPC pentru investiții în 30 ani de operare (până în 2052);

o Scenariul 2: 100% recuperare DPC pentru OM&A + 80 % recuperare DPC pentru investiții în orizontul de analiză (pană în 2047).

9.6 Macro-suportabilitate

Scopul analizei de macro-suportabilitate este de a identifica procentul din cadrul investițiilor înscrise în Mașter Plan ce poate fi finanțat prin intermediul veniturilor generate de tarifele practicate de sistemele de apă și canalizare și de a identifica nevoia de resurse financiare ce trebuiesc atrase de la entități financiare externe (in principal granturi).

Analiza de macro-suportabilitate tine cont de 2 indicatori:

o Deficitul de finanțare;
o Rata de macro-suportabilitate;

Analiza a fost realizată cumulat pentru activitatea de apă și canalizare din simplul motiv că nu există indicatori de performanță clari în ceea ce privește procentul veniturilor gospodăriilor ce ar trebui să fie luati în considerare în facturarea apei uzate. în general indicatorii de performanta și politica ratei de suportabilitate oferă Recomandări numai la nivel global/de ansamblu și nu separat pentru fiecare activitate.

9.6.1 Calculul deficitului de finanțare (funding gap)

Deficitul de finanțare a fost calculat luând în considerare următoarele elemente:

• Valoarea Actuala Netă a costurilor investiționale (NPV Înv);
o Valoarea Actuala Netă a costurilor de înlocuire (NPV Rep);
o Valoarea Actuala Netă a veniturilor adiționale (NPV Rev);

Formula folosită în determinarea deficitului de finanțare (FG) este:

FG = (NPV înv - (NPV Rev -NPV Rep))/ NPV înv

Deficitul de finanțare a fost calculat per global, pprin aplicarea principiului de solidaritate în cazul operării sistemului la nivel regional. Prin aplicarea principiului solidarității și luând în considerare deficitul de finanțare, atunci când se urmărește contractarea unei finanțări externe se înregistrează următoarele efecte:

• Pe termen scurt și mediu, orașele mari ce înregistrează un deficit de finanțare mai mic în comparație cu media, vor primi un nivel mai mare de grant în timp ce orașele mai mici și zonele rurale vor primi un nivel mai mic de grant decât cel ce reieșea ca ar fi necesar din analiza individuală;

o Pe termen lung, orașele cele mai mari vor trebui să plătească (din veniturile generate de sistemele de apă și canalizare) o parte din cofinanțarea orașelor mici și a zonelor rurale, compensând astfel faptul ca acestea au primit un grant mai mic.

In medie, deficitul de finanțare estimat este de 98,83%.

Analiza prezentată mai sus a condus la următoarele concluzii:

o Zonele rurale și orașele mai mici nu vor reuși să asigure o creștere susținută pe termen lung și să întruneasăa în același timp condițiile de conformare impuse de Directiva UE. Acest fapt întărește nevoia de a opera sistemele de apă la nivel regional și de a implementa principiul solidarității. Putem spune ca doar astfel se va asigura o dezvoltare susținuta și întrunirea condițiilor impuse de Directiva UE pentru întreaga zona de operare.

o Orașele mari ar trebui să primească un nivel ridicat de grant pentru investiții, dar pe termen lung acestea vor trebui să acopere, prin intermediul veniturilor generate de sistemele de apă și canalizare ce operează în zona lor, eficiența scăzută a sistemelor de apă din zonele rurale și comunitățile mai mici.

9.7 Analiza Sensibilității

Datorita incertitudinilor destul de mari din etapa de “Mașter Planning”, consultantul a elaborat o analiza de senzitivitate mai ampla.

Deficitul financiar a fost considerat a fi cel mai important parametru din cadrul analizei.

Pentru a evalua impactul unor variabile specifice asupra rezultatelor oferite de variația deficitului financiar, următoarele variabile au fost folosite:

• Costurile investiționale;
• Costurile de operare;
• Rata de colectare a veniturilor;
• Venitul gospodăriei;

Pentru a atenua riscul pe termen lung este recomandat să fie pusa în aplicare o strategie de tarifare care să tinteasca următoarele 4 condiții cheie:

• Asigura faptul ca operatorul regional se va putea susține financiar;
• Asigura faptul ca deficitul financiar din modelul financiar revizuit ramane nemodificat în comparație cu cel din aplicația pentru fonduri de coeziune;
o Asigura ca sunt respectate constrângerile suportabilității;
o Este elaborat un Plan cu atenuarea impactului asupra utilizatorilor cu venituri scăzute.

Totodată se vor lua masuri pentru reducerea apei nefacturate (NRfW) si a consumurilor, mai ales a celor energetice.

9.8 Concluzii

Analiza realizata indica faptul ca autoritățile locale cu proiecte de investiții incluse în faza a 2-a (2014 -2020) au capacitatea de a asigura co - finanțarea pentru aceste investiții. Analiza se bazează pe ipoteza ca autoritățile locale se imprumuta cu sumele necesare co - finanțării și reflecta faptul ca pot să faca fata serviciului datoriei. In final, este vorba de un decalaj temporal ținând cont de faptul ca pentru acoperirea cheltuielilor de investiții se va aplica principiul rambursării; autoritățile locale se pot confrunta cu lipsa temporara de fonduri în momentul în care constructorul solicita efectuarea platilor pentru care pot apela la credite pe termen scurt de la Trezorerie sau imprumuturi bancare. Totodată, a fost analizata și capacitatea Consiliului Județean Bacău de ,a contribui la implementarea programului de investiții, pentru a dovedi faptul ca exista capcitate suplimentara de co-finanțare în situația în care autoritățile locale cu veniturile mai mici nu dispun de fondurile necesare co-finanțării.

De asemenea, a fost analizată și cealaltă față a suportabilității populației de a plati pentru serviciile de apă și apă uzată. Estimările veniturilor nete medii la nivelul gospodăriilor, inclusiv pentru mediul urban și rural, indică suma maximă disponibila pentru plata acestor servicii. Mai mult, prognoza sumelor maxime lunare pe care gospodăriile din mediul urban, respectiv cel rural, ar trebui să le plătească a fost realizata pentru a servi ca baza pentru evaluarea impactului tarifelor pentru infrastructura operata de operatorul regional la nivelul studiului de fezabilitate.

Aplicând principiul solidarității și considerând deficitul financiar, atunci când se incearca să se contracteze un grant extern, următoarele efecte au fost Înregistrate:

• Pe termen scurt și mediu, orașele mari ce înregistrează un deficit financiar mai mic în comparație cu media, vor primi un nivel mai mare de grant în timp ce orașele mai mici și zonele rurale vor primi un nivel mai mic de grant decât cel ce reiese ca ar fi necesar din analiza individuala;
o Pe termen lung, orașele cele mai mari vor trebui să plătească (din veniturile generate de sistemele de apă și canalizare) o parte din co-finatarea orașelor mici, compensând astfel faptul ca acestea au primit un grant mai mic.

Analiza de senzitivitate indica faptul ca variațiile veniturilor pe gospodării și ale costurilor de operare și întreținere au un impact important asupra deficitului financiar. Aceste elemente trebuie să fie evaluate în detaliu pe parcursul studiului de fezabilitate pentru ca astfel să se asigure o implementare sustenabila a investițiilor și o viitoare operare durabilă a sistemelor.

CAPITOLUL 10

PROGRAMUL DE INVESTIȚII PRIVIND INFRASTRUCTURA PRIORITARĂ

Cuprins

Capitol 10 - Programul de investiții privind infrastructura prioritara

10.1 Sumar

10.2 Prioritizarea Măsurilor Proiectului

10.2.1 Criterii................

10.2.1.1 Generalități

10.2.1.2 Definițiile criteriilor și metodologiei de ierarhizare

10.3 Indicatori-cheie ai performanței

10.4 Lista Măsurilor de Investiții Prioritare

10.4.1 Infrastructura de alimentare cu apă

10.4.1.1 Sistemul de alimentare cu apă Bacău

10.4.1.2 Sistemul de alimentare cu apă Dărmănești

10.4.1.3 Sistemul de alimentare cu apă Buhuși

10.4.1.5 Sistemul de alimentare cu apă Slănic Moldova

10.4.1.6 Sistemul de alimentare cu apă Balcani

10.4.1.7 Sistemul de alimentare cu apa Agas

10.4.1.8 Sistemul de alimentare cu apă Bârsănești

10.4.1.10 Sistemul de alimentare cu apă Berești-Tazlău

10.4.1.12 Sistemul de alimentare cu apă Blăgești

10.4.1.17 Sistemul de alimentare cu apă Cleja

10.4.1.18 Sistemul de alimentare cu apă Coțofănești

10.4.1.20 Sistemul de alimentare cu apă Fărăoani

10.4.1.22 Sistemul de alimentare cu apă Racova - Gârleni

10.4.1.24 Sistemul de alimentare cu apă Gioseni - Tamași

10.4.1.26 Sistemul de alimentare cu apă Helegiu

10.4.1.27 Sistemul de alimentare cu apă Hemeiuș

10.4.1.31 Sistemul de alimentare cu apă Livezi

10.4.1.32 Sistemul de alimentare cu apă Xxxxx Xxxxxxxx

10.4.1.33 Sistemul de alimentare cu apă Măgura

10.4.1.34 Sistemul de alimentare cu apă Mănăstirea Cașin

10.4.1.37 Sistemul de alimentare cu apă Orbeni

10.4.1.41 Sistemul de alimentare cu apă Pârjol

10.4.1.42 Sistemul de alimentare cu apă Podu Turcului

10.4.1.44 Sistemul de alimentare cu apă Răcăciuni

10.4.1.47 Sistemul de alimentare cu apă Sănduleni

10.4.1.48 Sistemul de alimentare cu apă Sărata

10.4.1.49 Sistemul de alimentare cu apă Sascut

10.4.1.50 Sistemul de alimentare cu apă Săucești

10.4.1.52 Sistemul de alimentare cu apă Secuieni

10.4.1.53 Sistemul de alimentare cu apă Ștefan cel Mare

10.4.1.56 Sistemul de alimentare cu apă Traian

10.4.1.57 Sistemul de alimentare cu apă Valea Seacă

10.4.1.58 Sistemul de alimentare cu apă Zemeș

10.4.2 Infrastructura apei reziduale

10.4.2.1 Cluster Bacău

10.4.2.2 Aglomerarea Onești

10.4.2.3 Cluster Moinești

10.4.2.4 Cluster Buhuși

10.4.2.5 Aglomerarea Comanesti

10.4.2.6 Aglomerarea Dărmănești

10.4.2.7 Aglomerare Slănic Moldova

10.4.2.8 Aglomerare Târgu Ocna

10.4.2.9 Cluster Agas

10.4.2.10 Aglomerarea Ardeoani

10.4.2.11 Aglomerarea Asau

10.4.2.12 Cluster Barsanesti

10.4.2.13 Cluster Pârjol - Balcani

10.4.2.15 Aglomerarea Berzunti

10.4.2.16 Aglomerarea Buciumi

10.4.2.18 Aglomerarea Ștefan cel Mare

10.4.2.19 Cluster Cașin - Mănăstirea Cașin

10.4.2.21 Aglomerarea Cleja

10.4.2.22 Aglomerarea Corbasca

10.4.2.23 Aglomerarea Coțofanești

10.4.2.24 Aglomerarea Dofteana

10.4.2.25 Aglomerarea Fărăoani

10.4.2.27 Aglomerarea Gaiceana

10.4.2.28 Aglomerarea Gârleni

10.4.2.29 Aglomerarea Făget

10.4.2.30 Aglomerarea Gioseni

10.4.2.32 Aglomerarea Helegiu

10.4.2.33 Aglomerarea Horgesti

10.4.2.34 Aglomerarea Lipova

10.4.2.35 Aglomerarea Măgirești

10.4.2.37 Aglomerarea Oituz

10.4.2.38 Aglomerarea Palanca

10.4.2.39 Aglomerarea Pargaresti

10.4.2.40 Cluster Podu Turcului

10.4.2.41 Cluster Răcăciuni

10.4.2.43 Aglomerarea Sascut

10.4.2.44 Cluster Săucești

10.4.2.45 Aglomerarea Solont

10.4.2.46 Aglomerarea Târgu Trotuș

10.4.2.47 Cluster Valea Seacă

10.4.2 Sistem SCADA

Capitol 10 - Programul de investiții privind infrastructura prioritara

10.1 Sumar

Capitolele anterioare au arătat că în județ sunt necesare investiții foarte mari pentru a se atinge nivelul de conformare cu standardele Comunității Europene pe care România s-a angajat să le respecte.

Totuși, capacitatea de implementare în diferite localități este limitată din motive tehnice - în unele aglomerări implementarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare ar afecta serios infrastructura existentă - financiare și în cele din urmă instituționale.

Capitolele următoare tratează procesul de prioritizare necesar pentru selectarea proiectelor urgente din cadrul Planului de investiții pe termen lung.

10.2 Prioritizarea Măsurilor Proiectului

10.2.1 Criterii
- - 10.2.1.1 Generalități

Procesul de prioritizare se face în baza a două considerații, după cum urmează:

o Implementarea programelor de conformare cu standardele Comunității Europene este un proces cu termene stricte. Unele dintre aceste termene sunt deja depășite;

o Ghidul de realizare a Mașter Planului stipulează că “nivelul de conformare (conform termenelor definite în Tratatul de Aderare) trebuie realizat în perioada de derulare a proiectului (Faza a Il-a -Faza Prioritară) pentru aglomerările prioritare. Astfel, nu se acceptă defazarea anumitor părți ale planului de investiții (necesare pentru atingerea nivelului de conformare) din cadrul unei aglomerări într-o fază ulterioară (spre exemplu in Faza a III-a)”.

în plus, există doar un buget limitat. Aceste precondiții conduc la faptul că într-un județ, un număr limitat de aglomerări vor fi subiect de prioritizare în faza 1b a prezentei Asistente Tehnice (TA).

Capitolul 4 - “Obiective naționale și județene” a analizat aglomerările cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Este clar că aglomerările cu orașele și satele mai mari din județ prinse în proiectul operatorului regional prezintă eficiențele cele mai ridicate ale costurilor. Acesta are legătură cu faptul că în

sistemele mai mari, având densități mai mari ale populației poate fi realizat un preț specific mai scăzut în comparație cu aglomerările mai mici (vezi investițiile specifice și costurile de operare prezentate în Baza de Date de Prețuri Unitare).

10.2.1.2 Definițiile criteriilor și metodologiei de ierarhizare

Scopul prioritizării este de a selecta toate măsurile aglomerărilor propuse pentru a fi acoperite prin Fondurile de Coeziune.

Procesul de selecție, numit proces de prioritizare depinde de următoarele două elemente importante:

1. Bugetul limitat al județului;
2. Ierarhizarea măsurilor în funcție de criteriile definite de textul de mai jos:

Bugetul pentru măsurile de apă uzată (rețea și epurare) ar trebui să reprezinte 60% din costuri în timp ce bugetul pentru măsurile de alimentare cu apă (evacuare, tratare, conducte și rețeaua de distribuție) ar trebui să reprezinte 40% din costuri.

Criteriile aplicate pentru ierarhizarea măsurilor sunt împărțite pe 3 capitole:

Criterii instituționale, reprezentând 40% din calificativul final;

Criteriile tehnice reprezintă 30% din calificativul final;

Criteriile de impact reprezintă 30% din calificativul final.

Cele două criterii instituționale (definite ca CI și C2) corespund acordului de a face parte din Operatorul regional sau nu (CI) și anul conformării (C2).

Cele 3 criterii tehnice (C3, C4 și C5) corespund tipului de măsură (C3), numărul de locuitori care beneficiază în urma aplicării măsurii (C4) și îmbunătățirea situației existente determinate de măsura (C5).

Cele trei măsuri de impact (C6, C7 și C8) corespund Impactului de mediu (C6), Impactului asupra sănătății umane (C7) și impactului dezvoltării viitoare a zonei (C8).

Fiecare dintre aceste 8 criterii pot avea un scor diferit conform situației corespunzătoare. Fiecare situație are un scor;

De exemplu, C5 corespunde la șapte situații posibile:

ⁿ îmbunătățirea considerabilă a condițiilor tehnice existente și vitale pentru funcționalitatea tehnică și/sau eficiența sistemului de apă uzată - scor:3;
⁰ O bună îmbunătățire a condițiilor tehnice existente care deși nu sunt vitale sunt importante pentru funcționalitatea tehnică și/sau eficiența sistemului de apă uzată - scor:2.5;
⁰ îmbunătățirea considerabilă a condițiilor tehnice existente și vitale pentru viitoarea funcționalitate și/sau efieciență a sistemului de alimentare cu apă - scor:2;
* O bună îmbunătățire a condițiilor tehnice existente care, deși nu sunt vitale, sunt importante pentru funcționalitatea tehnică și/sau eficiența sistemului de alimentare cu apă - scor: 1.5;
îmbunătățire care nu este urgentă; de preferat updatarea doar dacă are un impact semnificativ asupra funcționalității sistemului - scor: 1;
Sistemul funcționează la paramentri buni fără această măsură, dar implementarea acesteia conduce la o îmbunătățire ușoară a funcționalității sistemului - scor:0.5;
" Fără importanță tehnică și funcțională imediată - scor:0;

Capitolul 10 Programul de investitii privind infrastructura prioritara 5

Toate scorurile și explicațiile detaliate sunt prezentate în următorul tabel de criterii în final, fiecare măsură primește o notă calculată astfel:

Nota = (C1+C2) .40% + (C3+C4+C5) . 30% + (C6+C7+C8) . 30%

Măsurile tuturor aglomerărilor sunt ierarhizate în funcție de nota respectivă. Este ales un an de conformare pentru fiecare măsură conform categoriei respective și anilor de conformare în sectoarele de apă și apă uzată.

Alte criterii principale pentru procesul de prioritizare sunt:

Măsuri urgente ce sunt necesare pentru stoparea daunelor provocate asupra mediului ca urmare a descărcărilor de apă uzată sau a exfiltrărilor masive din rețeaua de canalizare;

Măsuri urgente necesare pentru stoparea pierderilor de apă;

Măsuri urgente necesare pentru stoparea infiltrațiilor de apă uzată.

10.3 Indicatori-cheie ai performanței

Obiectivele propuse pentru a fi realizate în prima etapă, au că scop principal reducerea decalajelor existente între UE și România în domeniul echipării hidroedilitare, respectiv distribuția apei potabile și canalizarea apelor uzate.

Aceste lucrări vor influența direct condițiile de igienă și de sănătate a populației, în prezent deficitare.Totodată, vor contribui major la îmbunătățirea condițiilor de mediu, atât direct, prin modificarea calității apelor de suprafață, ca emisari ai sistemelor de canalizare, precum și indirect, dezafectarea latrinelor și a foselor septice contribuind substanțial la reducerea poluării apelor subterane, cu deosebire a stratelor freatice.

Pentru evidențierea performanțelor ce vor fi obținute prin realizarea lucrărilor prevăzute, se propune urmărirea următorilor indicatori de calitate:

Tabel 10.3-1 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - orașul Bacău

Indicat	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	90	100
Populația contorizata	%	60	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	38,812	22,255
Volum de apă facturată	%	49.6	75
Volumul de apă pierdută	%	50.4	25
Lungime rețea	km	210.3	220.3
Capacitatea de înmagazinare	m^J	30,000	30,000

Tabel 10.3-2 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă -UATMoinești

	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	90	100
Populația contorizata	%	95	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	4,866	2,410
Volum de apă facturată	%	43	75
Volumul de apă pierdută	%	57	25
Lungime rețea	km	44	44
Capacitatea de înmagazinare	3 m	10,980	10,980

Tabel 10.3-3 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UA T Buhusi

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	83	98.5
Populația contorizata	%	100	100
Volum de apă furnizată	m’/zi	1,810	1,464
Volum de apă facturată	%	45.9	70.3
Volumul de apă pierdută	%	56.1	29.7
Lungime rețea	km	45.54	51.84
Capacitatea de înmagazinare	m	2,500	2,500

Tabel 10.3-4 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Dărmanești

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	93	100
Populația contorizata	%	99	100
Volum de apă furnizată	m’/zi	1865.07	1176.5
Volum de apă facturată	%	42	75
Volumul de apă pierdută	%	58	25
Lungime rețea	km	77.9	85.8
Capacitatea de înmagazinare	m^J	750	750

Tabel 10.3-5 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UATStanic Moldova

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	100	100
Populația contorizata	%	98	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	314.6	311.02
Volum de apă facturată	%	66	75
Volumul de apă pierdută	%	34	25
Lungime rețea	km	23.1	23.1
Capacitatea de înmagazinare	m^J	2,350	2,350

Tabel 10.3-6 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Tîrgu Ocna

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	100	100
Populația contorizata	%	100	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	3374	1573.9
Volum de apă facturată	%	45.6	78
Volumul de apă pierdută	%	64.4	22
Lungime rețea	km	49.6	49.6
Capacitatea de înmagazinare	3 m	2,600	2,600

Tabel 10.3-7 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Balcani

Indicator	UM	Prezent*	2020
Populația deservită	%	-	100
Populația contorizata	%	-	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	-	566.8
Volum de apă facturată	%	-	73
Volumul de apă pierdută	%	-	27
Lungime rețea	km	11	37
Capacitatea de înmagazinare__	m^J	200	600

*in prezent, sistemul nu funcționează

Populația deservită	%	-	100
Populația contorizata	%	-	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	-	177.8
Volum de apă facturată	%	-	95
Volumul de apă pierdută	%	-	5
Lungime rețea	km	-	14.5
Capacitatea de înmagazinate	m^J	-	600

Doar localitatea Barsanesti se conformează prin fonduri PO1M

Tabel 10.3-9 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă — UATBerești Tazlău

Indicator	UM	Prezent	2020*
Populația deservită	%	-	22
Populația contorizata	%	-	100
Volum de apă furnizată	m^zi	-	89.9
Volum de apă facturată	%	-	95
Volumul de apă pierdută	%	-	5
Lungime rețea	km	-	9.2
Capacitatea de înmagazinare	3 m	-	500

Doar localitățile Romanești si Tscani se conformează prin fonduri POIM

Tabel 10.3-10 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UATBlăgești

Indicator UM Prezent 2020*

Populația deservită	%	-	100
Populația contorizata	%	-	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	-	610
Volum de apă facturată	%	-	95
Volumul de apă pierdută	%	-	5
Lungime rețea	km	-	38.6
Capacitatea de înmagazinare	,3 m	-	800

Tabel 10.3-11 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă -					UAT Căiuți
	Indicator	UM	Prezent	2020*
	Populația deservită	%	70	100
	Populația contorizata	%	97	100
	Volum de apă furnizată	m^J/zi	174.2	275.2
	Volum de apă facturată	%	80	83
	Volumul de apă pierdută	%	20	17
	Lungime rețea	km	14.7	21.5
	Capacitatea de înmagazinare	m^J	200	200

doar localitățile Caiuți, Popeni și Blidari se conformează prin fonduri POIM

Tabel 10.3-	12 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă -				UAT Cașin
	Indicator	UM	Prezt	2020
	Populația deservită	%	61,5	100
	Populația contorizata	%	99	100
	Volum de apă furnizată	m^J/zi	135.6	350
	Volum de apă facturată	%	30.6	85
	Volumul de apă pierdută	%	69.4	15
	Lungime rețea	km	11.3	23.5
	Capacitatea de înmagazinate*	3 m	-	-

alimentare din sistemul Darmanești

Tabel 10.3-13 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă -UAT Cleja

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	70	100
Populația contorizata	%	98	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	388.8	746
Volum de apă facturată	%	77	88
Volumul de apă pierdută	%	23	12
Lungime rețea	km	20	26
Capacitatea de înmagazinare	m^J	400	400

Tabel 10.3-14 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă -UAT Coțofanești

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	27	100
Populația contorizata	%	99	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	213	280
Volum de apă facturată	%	93	90
Volumul de apă pierdută	%	7	10
Lungime rețea	km	6.05	26.3
Capacitatea de înmagazinare	m	224	224

Tabel 10.3-15 Indicatorii cheie de performanțăpentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Dofteana

Indicator	UM	Prezent	2020*
Populația deservită	%	85	100
Populația contorizata	%	98	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	486.11	874
Volum de apă facturată	%	20.7	85
Volumul de apă pierdută	%	79.3	15
Lungime rețea	km	29.2	35.5
Capacitatea de înmagazinate**	m	-	-

localitățile Larga si Bogata nu se conformează prin fonduri POIM

alimentare din sistemul Darmancști

Tabel 10.3-16 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Fărăoani
	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	89	100
	Populația contorizata	%	100	100
	Volum de apă furnizată	m^J/zi	208.2	260.7
	Volum de apă facturată	%	80.3	80
	Volumul de apă pierdută	%	19.7	20
	Lungime rețea	km	21.4	23.1
	Capacitatea de înmagazinare		700	700

Tabel 10.3-17 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Gârleni

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	-	100
Populația contorizata	%	-	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	-	551
Volum de apă facturată	%	-	95
Volumul de apă pierdută	%	-	5
Lungime rețea	km	-	27.5
Capacitatea de înmagazinare	3 m	-

se alimentează din sistemul Racova

Tabel 10.3-18 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă -UAT Gioseni

	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	100	100
	Populația contorizata	. %	100	100
	Volum de apă furnizată	m’/zi	271.1	280.8
	Volum de apă facturată	%	81.5	80
	Volumul de apă pierdută	%	18.5	20
	Lungime rețea	km	23.9	23.9
	Capacitatea de înmagazinare	3 m	800	800
Tabel 10 3-19 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Helepiu
	Indic or	UM		2020
	Populația deservită	%	3	100
	Populația contorizata	%	10	100
	Volum de apă furnizată	m³/zi	115	493.9
	Volum de apă facturată	%	37	90
	Volumul de apă pierdută	%	63	10
	Lungime rețea	km	5	48,6*
	Capacitatea de înmagazinate	m³	100	700**
	70% din rețea se realizează în paralel prin alte fonduri lucrări realizate prin alte fonduri

Tabel 10.3-20Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă

-UATHemeius

Indicator	UM	Prezent*	2020
Populația deservită	%	100	100
Populația contorizata	%	85	95
Volum de apă furnizată	m^J/zi	21	400.7
Volum de apă facturată	%	48	92
Volumul de apă pierdută	%	52	8
Lungime rețea	km	5	48.75
Capacitatea de înmagazinare	m³	100	400

date valabile doar pentru localitatea Fantanele (aparține sistemului Bacau). Pentru localitățile Hemeius si Lilieci exista lucrări în derulare aferente sistemului de alimentarea cu apă, care vor acoperi 70% din ncesar. Diferența (cca 12.15 km) se va realiza prin fonduri POIM.

Tabel 10.3-21 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă — UATLetea Veche

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	100	100
Populația contorizata	%	95	100
Volum de apă furnizată	m³/zi	449,5	444,7
Volum de apă facturată	%	57,5	65
Volumul de apă pierdută	%	42,5	35
Lungime rețea	km	26,3	26,3
Capacitatea de înmagazinare	m³	700	700

se alimentează din sistemul Bacau

Tabel 10.3-22 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UATLivezi
	Indicator	UM	Prezent	2020*
	Populația deservită	%	82	100
	Populația contorizata	%	29	63
	Volum de apă furnizată	m^J/zi	337.8	383.1
	Volum de apă facturată	%	95	90
	Volumul de apă pierdută	%	5	10
	Lungime rețea	km	24.2	28.2
	Capacitatea de înmagazinare	m³	400	600

doar în localitățile Livezi, Balaneasa și Orașa se vor realiza lucrări prin fonduri POIM

Tabel 10.3-23 Indicatorii cheie deperformanțăpentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Xxxxx

Xxxxxxxx
Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	72	100
Populația contorizata	%	100	100
Volum de apă furnizată	m’/zi	228.4	299.7
Volum de apă facturată	%	93	86
Volumul de apă pierdută	%	7	14
Lungime rețea	km	19	25
Capacitatea de înmagazinare	m^J	850	850

Tabel 10.3-24 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă —UAT Măgirești

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	40	100
Populația contorizata	%	100	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	118.3	294.7
Volum de apă facturată	%	93.1	85
Volumul de apă pierdută	%	6.9	15
Lungime rețea	km	14.1	23.1
Capacitatea de înmagazinare__	3 m	750	750

Tabel 10.3-25Indicatorii cheie deperformanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Măgura

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	30	100
Populația contorizata	%		-
Volum de apă furnizată	m^J/zi	99.5	371
Volum de apă facturată	%	69	91
Volumul de apă pierdută	%	31	9
Lungime rețea	km	9	30
Capacitatea de înmagazinare	m^J	180	580

Lipsă date

Tabel 10.3-26 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Mănăstirea

Indicator	UM	Prezent	2020*
Populația deservită	%	77	100
Populația contorizata	%	80	95
Volum de apă furnizată	m^/zi	297.7	372.7
Volum de apă facturată	%	95	91
Volumul de apă pierdută	%	5	9
Lungime rețea	km	24	27
Capacitatea de înmagazinare	„3 m	400	600

*In localitatea Pârvulești nu se vor realiza lucrări prin fonduri POIM

Tabel 10.3-27 Indicatorii cheie de performanță]		oentru sistemele de alimentare cu apă — UAT Mărgineni
	Indicator	UM	Prezent	2020*
	Populația deservită	%	60	92
	Populația contorizata	%	95	100
	Volum de apă furnizată	m^J/zi	483	720
	Volum de apă facturată	%	33	78
	Volumul de apă pierdută	%	68	22
	Lungime rețea	km	54,49	72,79
	Capacitatea de înmagazinare**	3 m	30,000	30,000

satele Luncani, Podiș și Poiana nu se conformează prin fonduri POIM

rezervoarele fac parte din sistemul de alimentare Bacau

Tabel 10.3-28 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă -UAT Orbeni

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	81	100
Populația contorizata	%	95	100
Volum de apă furnizată	m’/zi	227.2	278.6
Volum de apă facturată	%	83	80
Volumul de apă pierdută	%	17	20
Lungime rețea	km	20	24.5
Capacitatea de înmagazinate	_w3 m	300	300

Tabel 10.3-29 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Pârjol
	Indicator	UM	Prezent	2020*
	Populația deservită	%	-	îoo
	Populația contorizata	%	-	100
	Volum de apă furnizată	m^J/zi	-	442.4
	Volum de apă facturată	%	-	95
	Volumul de apă pierdută	%	-	5
	Lungime rețea	km	-	37
	Capacitatea de înmagazinare	3 m	-	600

localitățile Bahnaseni, Basasti si Haineala nu se conformează prin fonduri POIM

Tabel 10.3-30 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă -UAT Podu Turcului*

Indicator	UM	Prezent	2020*
Populația deservită	%	42.5	56.1
Populația contorizata	%	100	65
Volum de apă furnizată	m^J/zi	152.8	199.6
Volum de apă facturată	%	95	90
Volumul de apă pierdută	%	5	10
Lungime rețea	km	17.23	20.23
Capacitatea de înmagazinare	__3 m	1,000	1,000

Tabelul se refera doar localitatea Podul Turcului

Tabel 10.3-31 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă -UAT Poduri
	Indicator	UM	Prezent	2020*
	Populația deservită	%	24	95
	Populația contorizata	%	99	100
	Volum de apă furnizată	m^J/zi	181	598
	Volum de apă facturată	%	82.9	85
	Volumul de apă pierdută	%	17.1	15
	Lungime rețea	km	9.7	34
	Capacitatea de înmagazinare	3 m	700	700

localitățile Cornet, Negri si parțial Valea Sosii, Cernu si Bucsesti se conformează prin fonduri POIM

Tabel 10.3-32 Indicatorii cheie de performanță		pentru sistemele de alimentare cu apă - UATRacaciuni
	Indicator	UM	Prezent	2020*
	Populația deservită	%	65.7	76
	Populația contorizata	%	100	100
	Volum de apă furnizată	m^J/zi	404.1	540.8
	Volum de apă facturată	%	95	90
	Volumul de apă pierdută	%	5	10
	Lungime rețea	km	18.5	22
	Capacitatea de înmagazinare	m^J	460	460

doar localitățile Racaciuni si Fundu Racaciuni se conformează prin fonduri POIM

Tabel 10.3-33 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Racova

Indicator	UM	Prezent	2020*
Populația deservită	%	-	68
Populația contorizata	%	-	100
Volum de apă furnizată	m’/zi	-	178.4
Volum de apă facturată	%	-	95
Volumul de apă pierdută	%	-	5
Lungime rețea	km	-	18.1
Capacitatea de înmagazinate	m’	-	1,000

•doar localitatea Racova se conformează prin fonduri POIM

Tabel 10.3-34 Indicatorii cheie de performanță		pentru sistemele de alimentare cu apă - UATSănduleni
	Indicator	UM	Prezent	2020*
	Populația deservită	%	-	98
	Populația contorizata	%	-	100
	Volum de apă furnizată	m’/zi	-	287.1
	Volum de apă facturată	%	-	95
	Volumul de apă pierdută	%	-	5
	Lungime rețea	km	-	24
	Capacitatea de înmagazinate	m’	-	600

•Există proiecte în derulare pentru localitățile Sănduleni, Versești, Coman și Berzulești; doar localitatea Sănduleni se conformează prin fonduri POIM.

Tabel 10.3-35 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă -UAT Sărata
	Indicator	UM	Prezent	2020*
	Populația deservită	%	38.5	96
	Populația contorizata	%	67	89
	Volum de apă furnizată	m’/zi	57.4	118.6
	Volum de apă facturată	%	89	82
	Volumul de apă pierdută	%	11	18
	Lungime rețea	km	8.6	18.6
	Capacitatea de înmagazinate	m’	200	200

•Doar localitatea Sărata se conformează prin fonduri POIM

Tabel 10.3-36 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă -					UAT Săscut
	Indicator	UM	Prezent	2020*
	Populația deservită	%	44.5	73
	Populația contorizata	%	35	85
	Volum de apă furnizată	m^J/zi	354.9	720.4
	Volum de apă facturată	%	88	81
	Volumul de apă pierdută	%	12	19
	Lungime rețea	km	32.1	51.6
	Capacitatea de înmagazinare	m^J	1,000	1,000

•Localitățile Săscut Sat, Pancesti si Beresti nu se conformează prin fonduri POIM

Tabel 10.3-37 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă-UAT Săucesti

Indicator	UM	Prezent	2020*
Populația deservită	%	70	87
Populația contorizata	%	24	35
Volum de apă furnizată	m’/zi	203.5	306.6
Volum de apă facturată	%	95	92
Volumul de apă pierdută	%	5	8
Lungime rețea	km	24.5	31
Capacitatea de înmagazinare	m’	450	450

•Localitățile Schineni si Sebesti se conformează prin fonduri POIM

Populația deservită	%	-	67
Populația contorizata	%	-	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	-	127
Volum de apă facturată	%	-	95
Volumul de apă pierdută	%	-	5
Lungime rețea	km	-	10.5
Capacitatea de înmagazinate	m^J	-	300

*Localitatilc Chiticcni, Glodisoarele si Văleni nu se conformează prin fonduri POIM

Tabel 10.3-39 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Ștefan cel Mare

Indicator	UM	Prezent	2020*
Populația deservită	%	71.5	100
Populația contorizata	%	34	84
Volum de apă furnizată	m³/zi	220.7	311.9
Volum de apă facturată	%	92	81
Volumul de apă pierdută	%	8	19
Lungime rețea	km	12	54.9
Capacitatea de înmagazinate	3 m	300	300

Există lucrări în derulare în localitățile Gutinaș, Rădeana, și Viișoara. Doar localitățile Ștefan cel Mare, Bogdana și Negoiești se conformează prin fonduri POIM

Tabel 10.3-40 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UA T Tamași

Indicator	UM	Prez»	2020
Populația deservită	%	59	100
Populația contorizata	%	89	98
Volum de apă furnizată	m^J/zi	130.1	211
Volum de apă facturată	%	81.5	75
Volumul de apă pierdută	%	18.5	25
Lungime rețea	km	24	34
Capacitatea de înmagazinate*	m^J	-	-

este alimentat din sistemul Gioseni

Tabel 10.3-41 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UAT Târgu

Trotuș*
Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	77	100
Populația contorizata	%	95	100
Volum de apă furnizată	m^J/zi	290.2	336.12
Volum de apă facturată	%	45.6	75
Volumul de apă pierdută	%	64.4	25
Lungime rețea	km	27.2	30.2
Capacitatea de înmagazinate	m^J	450	450

localitatea Viișoara nu se conformează prin fonduri POIM

Tabel 10.3-42 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă -UAT Valea Seaca

Indicator	UM	Prezent ] 2020
Populația deservită	%	80.5	100
Populația contorizata	%	14	38
Volum de apă furnizată	n?/zi	233.1	286.5
Volum de apă facturată	%	95	88
Volumul de apă pierdută	%	5	12
Lungime rețea	km	18.5	23.5
Capacitatea de înmagazinate	3 m	300	300

Tabel 10.3-43 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de alimentare cu apă - UATZemeș

		Indicator	UM		Prezent		2020*
		Populația deservită	%		70		93
		Populația contorizata	%		0		60
		Volum de apă furnizată	m³/zi		103.3		295.5
		Volum de apă facturată	%		88		79
		Volumul de apă pierdută	%		12		21
		Lungime rețea	km		25		37
		Capacitatea de înmagazinare	m³		2,000		2,000
Tabel 10.3-44 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare -								- aglomerarea Bacău
	Indicator			UM		Prezent		2020*
	Populația deservită			%		86		100**
	Lungime rețea			km		231.4		392
	Capacitate de epurare			PE		220,900		220,900
	Stație de epurare			buc		1		1
	Debit mediu colectat			m^J/zi		21,785		42,951
	Alinierea la standardele europene			%		80		100
	Consumul de energie specific			kWh/ m³ apa		0.95		1.2
•doar localitățile Bacau, Mărgineni, Barati, Padureni, Trebes, Valea Budului, Măgură, Crihan, Sohodol, Dealu Mare									Letea Veche,

Hemeius (50%), Lilieci, Fantanele, aferente aglomerării Bacau, se vor conforma prin fonduri POIM.

* prin prezentul proiect, gradul de conformare va fi de cca 90%. Diferența se va realiza prin proiecte paralele.

Tabel 10.3-4 5Indicator ii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Luizi

	UM	Prezent
Populația deservită	%	-	100
Lungime rețea	km	-	25*
Capacitate de epurare	PE	-	*
Stație de epurare	buc	-	0
Debit mediu colectat	m^J/zi	-	300
Alinierea la standardele europene	%	-	100
Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	-	0.24

*doar 70% din necesarul de rețea se va conforma prin fonduri POIM

*apa uzata este transportata către SEAU Bacău

Tabel 10.3-46 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Buhuși
	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	57	100
	Lungime rețea	km	27	52*
	Capacitate de epurare	PE	32,481	32,481
	Stație de epurare	buc	1	1
	Debit mediu colectat	m^J/zi	657	951
	Alinierea la standardele europene	%	35	100
	Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	0.8	0.65

•extindere realizata POS Mediu 2007-2013

Tabel 10.3-47 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare — aglomerarea					Racova
	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	-	100
	Lungime rețea	km	-	25.5*
	Capacitate de epurare	PE	-
	Stație de epurare	buc	-	0
	Debit mediu colectat	m³/zi	-	248
	Alinierea la standardele europene	%	-	Î00
	Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	-	0.25

•doar 60% din necesarul de rețea va fi realizata prin fonduri POIM

•apa uzata este transportata la SEAU Buhuși

Tabel 10.3-48 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea					Plutești
	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	-	100
	Lungime rețea	km	-	38.6*
	Capacitate de epurare	PE	-
	Stație de epurare	buc	-	0
	Debit mediu colectat	m^J/zi	-	430
	Alinierea la standardele europene	%	-	100
	Consumul de energie specific	kWh/ m’ apa	-	0.28

‘doar 65% din necesarul de rețea va fi realizata prin fonduri PO1M “apa uzata este transportata la SEAU Buhuși

Tabel 10.3-49 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Moinești
	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	67	100
	Lungime rețea	km	29.7	67.9*
	Capacitate de epurare	PE	31,720	31,720
	Stație de epurare	buc	2	2
	Debit mediu colectat	m^J/zi	7,470	7,470
	Alinierea la standardele europene	%	15	100
	Consumul de energie specific	kWh/ m^J apa	1.4	1.15

*atat prin POS Mediu, cat si prin POIM

Tabel 10.3-50 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Poduri

Indicai	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	-	100
Lungime rețea	km	-	22
Capacitate de epurare	PE	-
Stație de epurare	buc	-	0
Debit mediu colectat	m^J/zi	-	397
Alinierea la standardele europene	%	-	100
Consumul de energie specific	kWh/ m ' apa	-	0.34

apa uzata va fi transportata la SEAU Moinești Nord

Tabel 10.3-51 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - a				glomerarea Dărmanești
	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	2	100
	Lungime rețea	km	1.3	61.1*
	Capacitate de epurare	PE	500	12,000
	Stație de epurare	buc	1	1
	Debit mediu colectat	rnVzi	57	1,043
	Alinierea la standardele europene	%	0	100
	Consumul de energie specific	kWh/ m^J apa	0	0.62

*atat prin POS Mediu, cat si prin POIM

Tabel 10.3-52 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Târgu Ocna
	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	54	100
	Lungime rețea	km	16.9	51.1*
	Capacitate de epurare	PE	1,500	15,926
	Stație de epurare	buc	1	1
	Debit mediu colectat	m³/zi	848	1,404
	Alinierea la standardele europene	%	32	100
	Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	0.6	0.57

atat prin POS Mediu, cat si prin POIM

Tabel 10.3-53 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Slănic Moldova

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	72	100
Lungime rețea	km	16.2	22.4
Capacitate de epurare	PE	-	5,700
Stație de epurare	buc	1	1
Debit mediu colectat	m’/zi	227	311
Alinierea la standardele europene	%	0	100
Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	0.45	0.62

Tabel 10	3-54 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - cluster Balcani-Pârjol
	Indicator	UM	Prezent	2020*
	Populația deservită	%	-	ioo
	Lungime rețea	km	-	38.3
	Capacitate de epurare	PE	-	10,105
	Stație de epurare	buc	-	1
	Debit mediu colectat	m³/zi	-	743
	Alinierea la standardele europene	%	-	100
	Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	-	0.69

*doar localitățile Balcani, Frumosa si 50% din necesarul de rețea pentru localitățile Câmpeni si Pustiana, aferente aglomerării Balcani-Pârjol, se conformează prin fonduri POIM.

Tabel 10.3-55 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare- aglomerarea Caiuti
	Indicator	UM	Prezent	2020*
	Populația deservită	%	64'	64
	Lungime rețea	km	9	9
	Capacitate de epurare	PE	1,350	6,250
	Stație de epurare	buc	1	1
	Debit mediu colectat	m³/zi	210	212
	Alinierea la standardele europene	%	64	64
	Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	0.37	0.37

*extinderea SEAU se va realiza pentru preluarea debitelor de apa uzata in aglomerarea Caiuti.

Tabel 10.3-56Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare-aglomerarea Xxxxxx Xxxxxxx
	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	-	100
	Lungime rețea	km	-	23
	Capacitate de epurare	PE	-
	Stație de epurare	buc	•	0
	Debit mediu colectat	m³/zi	-	245
	Alinierea la standardele europene	%	-	100
	Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	-	0.30

*apa uzata este transportata către SEAU Popeni.

Tabel 10.3-57 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Cașin
	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	-	100
	Lungime rețea	km	-	16.2*
	Capacitate de epurare	PE	-	8,550
	Stație de epurare	buc	-	1
	Debit mediu colectat	m³/zi	-	223
	Alinierea la standardele europene	%	-	100
	Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	-	0.25

*doar 50% din necesarul de rețea va fi realizata prin fonduri POIM.

Tabel 10.3-58 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare -aglomerarea Mănăstirea Cașin

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	-	100

Lungime rețea	km	-	27*
Capacitate de epurare	PE	-	**
Stație de epurare	buc	-	0
Debit mediu colectat	m³/zi	-	343
Alinierea la standardele europene	%	-	100
Consumul de energie specific _	kWh/ m³ apa	-	0.25

*doar 65% din necesarul de rețea va fi realizata prin fonduri POIM. Apa uzata este transportata către SEAU Cașin.

Tabel 10.3-59 Indicatorii cheie de performanță		oentru sistemele de canalizare - aglomerarea Cleja
	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	-	100
	Lungime rețea	km	-	25.5*
	Capacitate de epurare	PE	-	7,000
	Stație de epurare	buc	-	1
	Debit mediu colectat	m³/zi	-	365
	Alinierea la standardele europene	%	-	100
	Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	-	0.72

*doar 57% din necesarul de rețea va fi realizata prin fonduri POIM.

Tabel 10.3-60 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare — aglomerarea Coțofănești
	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	-	100
	Lungime rețea	km	-	23.3*
	Capacitate de epurare	PE	-	2,900
	Stație de epurare	buc	-	1
	Debit mediu colectat	m³/zi	-	188
	Alinierea la standardele europene	%	-	100
	Consumul de energie specific___ ____	__kWh/ m’apa	-	9.3

*doar 59% din necesarul de rețea va fi realizata prin fonduri POIM.

Tabel 10.3-61 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Dofteana

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	-	100
Lungime rețea	km	-	27.5
Capacitate de epurare	PE	-	9,350
Stație de epurare	buc	-	1
Debit mediu colectat	m³/zi	-	608
Alinierea la standardele europene	%	-	100
Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	-	0.87

Tabel 10.3-62 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Fărăoani

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	70	100
Lungime rețea	km	17	23
Capacitate de epurare	PE	4,500	4,500
Stație de epurare	buc	1	1
Debit mediu colectat	m³/zi	158	261
Alinierea la standardele europene	%	70	100
Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	0.65	0.65

Tabel 10.3-63 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Gârleni
	Indicator	UM	Prezent	2020*
	Populația deservită	%	-	100
	Lungime rețea	km	-	27.2**
	Capacitate de epurare	PE	-	6,300
	Stație de epurare	buc	-	1
	Debit mediu colectat	mVzi	-	312
	Alinierea la standardele europene	%	-	100
	Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	-	0.63

investii in curs de deluare prin programe naționale si extindere realizata prin POIM.

doar 50% din necesarul de rețea va fi realizata prin fonduri POIM.

Tabel 10.3-64 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Gioseni

itor	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	2	100
Lungime rețea	km	8.3	23
Capacitate de epurare	PE	1,400	3,600
Stație de epurare	buc	1	1
Debit mediu colectat	m^J/zi	6	350
Alinierea la standardele europene	%	0	100
Consumul de energie specific	kWh/ m^J apa	0.45	0.78

Tabel 10.3-65 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Gura Văii

	UM	Prezen
Populația deservită	%	-	100
Lungime rețea	km	-	15.3
Capacitate de epurare	PE	-	2,300
Stație de epurare	buc	-	1
Debit mediu colectat	m³/zi	-	192
Alinierea la standardele europene	%	-	100
Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	-	0.59

Tabel 10.3-66 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Magirești
	Indicator	UM	Prezent	2020
	Populația deservită	%	30	100
	Lungime rețea	km	8.4	22,5
	Capacitate de epurare	PE	670	4,170
	Stație de epurare	buc	1	1
	Debit mediu colectat	m³/zi	79	397
	Alinierea la standardele europene	%	30	100
	Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	0.45	0.72

Tabel 10.3-67 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Orbeni

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	-	100
Lungime rețea	km	-	15.5
Capacitate de epurare	PE	-	3,900
Stație de epurare	buc	-	1
Debit mediu colectat	m³/zi	-	195
Alinierea la standardele europene	%	-	100
Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	-	0.81

Tabel 10.3-68 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Podu Turcului

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	80	100
Lungime rețea	km	15	20
Capacitate de epurare	PE	2,500	2,500
Stație de epurare	buc	1	1
Debit mediu colectat	m³/zi	152	267
Alinierea la standardele europene	%	80	100
Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	0.66	0.75

Tabel 10.3-69 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Răcăciuni [ Indicator J UM 1 Prezent ] 2020 ]

Populația deservită	%	22	100
Lungime rețea	km	4	17.5
Capacitate de epurare	PE	7,700	7,700
Stație de epurare	buc	1	1
Debit mediu colectat	m³/zi	14	283
Alinierea la standardele europene	%	22	100
Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	0.68	0.72

Tabel 10.3-70 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Fundu Răcăciuni

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	-	100
Lungime rețea	km	-	9.5*
Capacitate de epurare	PE	-	**
Stație de epurare	buc	-	0
Debit mediu colectat	m³/zi	-	122
Alinierea la standardele europene	%	-	100
Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	-	0.11

* doar 50% din necesarul de rețea va fi realizata prin fonduri POIM.

**apa uzata este trasnporata către SEAU Racaciuni.

Tabel 10.3-71 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Sascut

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	23	100
Lungime rețea	km	10	34.75*
Capacitate de epurare	PE	3,000	7,400
Stație de epurare	buc	1	1
Debit mediu colectat	m³/zi	183	509
Alinierea la standardele europene	%	23	100
Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	0.67	0.83

*doar 79% din necesarul de rețea va fi realizata prin fonduri POIM.

Tabel 10.3-72 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Târgu Trotuș

indicator	UM	Prezent*	2020
Populația deservită	%	20	100
Lungime rețea	km	4.95	22.95
Capacitate de epurare	PE	5,300	5,300
Stație de epurare	buc	1	1
Debit mediu colectat	m³/zi	90	392
Alinierea la standardele europene	%	20	100
Consumul de energie specific	kWh/ m³ apa	0.3	0.7

Tabel 10.3-73Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare - aglomerarea Valea Seacă

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	70	100
Lungime rețea	km	13.5	16
Capacitate de epurare	PE	2,800	4,300
Stație de epurare	buc	1	1
Debit mediu colectat	m³/zi	58	226
Alinierea la standardele europene	%	70	100
Consumul de energie specific	kWh/ m^J apa	0.5	0.75

Tabel 10.3-74 Indicatorii cheie de performanță pentru sistemele de canalizare — aglomerarea Zemeș

Indicator	UM	Prezent	2020
Populația deservită	%	20	100
Lungime rețea	km	2	27*
Capacitate de epurare	PE	3,500	4,700
Stație de epurare	buc	1	1
Debit mediu colectat	m'/zi	55	162
Alinierea la standardele europene	%	20	100
Consumul de energie specific	kWh/ m^J apa	0.64	0.82

*doar 50% din necesarul de rețea va fi realizata prin fonduri POIM.

10.4 Lista Măsurilor de Investiții Prioritare

10.4.1 Infrastructura de alimentare cu apă
- 10.4.1.1 Sistemul de alimentare cu apă Bacău

Din sistemul de alimentare Bacău este alimentat orașul Bacău și microsistemele limitrofe (Mărgineni, Hemeiuș, Letea Veche, Măgură).

Nu există lucrări recente de reabilitare/extindere pentru sistemul de alimentare cu apă Bacău.

Acest sistem de alimentare cu apă cuprinde localitățile conform următorului tabel:

Tabel 6.3-1- Componentele sistemului de alimentare Bacău

Nr Crt	UAT	Localitate
1	Bacău	Bacău
2	Letea Veche	Letea Veche
3		Hoit
4		Radomirești
5		Ruși Ciutea
6		Siretu
7	Mărgineni	Mărgineni
8		Barați
9		Pădureni
10		Trebeș
11		Valea Budului
12		Luncani
13		Podiș
14		Poiana
15	Hemeiuș	Fântânele
16	Xxxxxx	Xxxxxx
17	Xxxxxx	Sohodol

Măsuri imediate și lucrări de extindere au fost prevăzute pentru Faza 2 (2014-2020), finanțarea fiind asigurata prin proiectu regional POIM, după cume urmeaza:

Pentru municpiul Bacău se propun următoarele lucrări:

Reabilitarea conductei de aducțiune Stejaru-Bacau, L = 21,8 km;

Reabilitarea stației de clorinare Stejaru;

Construirea stafiilor de demanganizare a apei la stafiile de pompare Gheraiesti si Mărgineni;

Reabilitarea tronsoanelor vechi ale rețelei de distribuție, L = 56,32 km;

Extinderea rețelei de distribuție L = 23,24 km.

în cadrul comunei Mărgineni se propune extinderea rețelei de distribuție din satele Mărgineni, Barați, Luncani, Pădureni, Trebeș și Valea Budului (cu aproximativ 3,54 km) și reabilitarea stației de clorinare de la Luncani.

Pentru comuna Hemeius (satele Hemeius, Lilieci) sunt propuse următoarele lucrări:

Conducta aducțiune de la SP Mărgineni la GA2 Hemeius;

Grup de pompare la SP Mărgineni pentru vehicularea apei prin conducta de aducțiune;

Gospodărie de apa (GA2) Hemeius care va include rezervor cu V = 2x500 mc, statie de clorinare, statie de pompare a apei la consumatori;

Rețea de distribuție apa in satele Hemeius si Lilieci, L = 27,6 ml;

Statii de hidrofor pe retelelede distribuție (2 buc).

în cel de-al treilea sat al comunei Hemeius (satul Fântânele), se propune realizarea unei stații de clorinare în vederea asigurării concentrației de clor remanent din apa potabilă.

Pentru comuna Letea Veche, sunt propuse următoarele investitii ce urmeaza a fi finanțate din alte surse:

Extindere rețea de distribuție a apei in satul Hoit;

Extindere rețea de distribuție a apei in satul Radomiresti.

In etapa 2014-2002 este prevăzut a se conecta la acest sistem si comuna Măgură (2 din cele 4 sate). Astfel, pentru comuna Măgură (satele Crihan si Sohodol) sunt propuse următoarele lucrări:

Conducta aductiune de la Mărgineni la Crihan, L = 3,00 km;

Statie de pompare Crihan si Sohodol;

Rețea de distribuție noua in Crihan si Sohodol, L = 9,90 km.;

Rezervor de inmagazinare Crihan V = 200 m³

10.4.1.2 Sistemul de alimentare cu apă Dărmănești

Sistemul de alimentare cu apă Dărmănești deservește localitățile:

Dărmănești, Dărmăneasca, Sălătruc, Lapoș, Pagubeni și Plopu;

Moinești, inclusiv cartierul Găzărie;

Onești, Borzesti, Slobozia;

Buciumi (deocamdată doar satul Racauti);

Cașin (Casin si Curita);

Dofteana, Bogata, Cucuieti, Hâghiac, Seaca, Ștefan Vodă, Larga;

Poduri, Bucșești, Prohozesti, Valea Sosii, Cemu, Cornet, Negreni;

Târgu Ocna, Poieni, Vâlcele;

Târgu Trotuș, Tuta, Viișoara;

Pârgărești, Pârâu Boghii;

Ardeoani, Leontinești;

Gura Văii, Motocesti, Dumbrava, Capata, Paltinata, Temelia;

Măgirești, Prăjești, Stănești, Șesuri si Valea Arinilor.

Apa bruta este captată din lacul Poiana Uzului și este transportată gravitațional către statia de tratare Cărăboaia.

In faza 1 s au realizat investiții după cum urmează:

Orașul Dărmănești (POS Mediu 2007-2013):

Extinderea rețelei de distribuție L = 4,5 km.

Localitatea Gura Văii (OG28):

Realizare aducțiune L = 6,3 km;

Realizare rezervor V = 200 m³;

Realizare rețea de distribuție L = 11,9 km.

In etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt:

Pentru orașulDărmănești. sunt propuse următoarele lucrări:

Reabilitarea rețelei de distribuție privind controlul și monitorizarea presiunii;

Realizarea rețelei de distribuție Dărmănești, L = 1,28 km;

Realizarea rețelei de distribuție Sălătruc, L = 5,81 km;

Realizarea stației de pompare Sălătruc-Rachila;

Reabilitare statii de pompare existente (2 buc)

[n_HUWcwiul. Vvlncsli se propun următoarele lucrări^-

Reabilitare bazine Parc Pini, V - 2x2.500 mc si 2x2 000 mc;

Reabilitare bazine Micleasca. V = 2x?00 mc:

Reabilitare bazine Cristea, \ = 2x100 mc:

Construire rezervor nou Micleasca. V -= 900 mc;

Reabilitare conducta de aductiune Parc Pini. L 2,94 km.

Reabilitare conducta de aductiune Micleasca. L = 1.57 km:

Reabilitare aductiune Cristea, 1. ~ 1.38 km;

Extindere rețea de distribuție. 1. =21,09 km;

Reabilitare rețea de distribuție. L - 29,1 km;

Statii de pompare (booster), 9 buc.

Satul Cușin din cimma Cașin deține rețea de ditribuție tar pentru etapa 2014-2020 sunt propuse următoarele lucrări:

Realizarea stației de clorinare,

Reabilitare aductiune Onești-Casin, 1.-3.00 km;

Extinderea rețelei de distribuție în satul Cașin L = 7,87 km

Reabilitarea rețelei de distribuție în satul Cașin L - 4.86 km:

Realizarea rețelei de distribuție in satul Curita L = 5,11 km

Realizarea stației de pompare Cașin - Curița.

Realizarea conductei de aducțiune Xxxxx-Xxxxxx L = 3,3 km:

Realizarea rezervorului de înmagazinate V = 150 m³.

Satele din cadrul comunei Dofteana dețin rețele de distribuție, dar nu sunt deservite în totalitate.

Lucrările propuse a se realiza în etapa 2014-2020, sunt după cum urmeaza:

Extindere rețea de distribuție apa n satul Haghiac. L = 5,74 km;

Extindere rețea de distribuție apa in saru Dofteana, L = 3.66 km:

Statii de pompare (2 buc.);

în comuna Poduri pentru asigurarea unui grad de deservire cât mai mare sunt propuse următoarele

lucrări ce urmează a se realiza în etapa 2014-2020:

Reabilitare statie de clorinare Poduri;

Rezervor înmagazinate Poduri, V = 400 mc;

Statii de pompare (2 buc);

Reabilitare rețea de distribuție apa in Poduri, Probozești, Bucsesti, Valea Sosii, Cemu, L =

5,21 km,

în Târgu Ocna se propun următoarele lucrări:

Reabilitare rețea de distribuție Poieni, L = 3,5 km;

Reabilitare rețea de distribuție Tg. Ocna, L = 7,84 km;

Reabilitare rețea de distribuție Tg.Ocna, L = 15,16 km;

Extindere rețea de distribuție Tg. Ocna, L = 5,1 km./n comuna Targu Trotus sunt prevăzute

următoarele lucrări:

Reabilitare conducta de aductiune Viisoara, L = 3,2 km;

Reabilitare rețea de distribuție Viisoara, L = 10,7 km;

Reabilitare rețea de distribuție Tuta, L = 5,8 km;

Extindere rețea de distribuție Targu Trotus, L = 3,4 km;

Extindere rețea de distribuție Viisoara, L = 5,0 km;

Extindere rețea de distribuție Tuta, L = 242 m;

Reabilitare rezervor Viisoara..

în comuna Ardeoani sunt necesare lucrări de extindere a rețelei de distribuție cu aproximativ 4,3 km, cumulat in ambele sate (Ardeoani si Leontinesti).

Toate satele comunei Măgirești dețin rețea de distribuție, însă gradul de deservire nu este

acoperitor, astfel incat sunt propuse următoarele lucrări:

Reabilitare statii de pompare existente (2 buc);

Extindere rețea de distribuție apa in Valea Arinilor, L = 1,96 km;

Extindere rețea de distribuție apa in Prăjești, L = 2,55 km;

Extindere rețea de distribuite apa in Magiresti, L = 1,52 km;

Ectindere rețea de distribuție apa in Stanesti, L = 0,75 km;

Extindere rețea de distribuție apa in Sesuri, L = 0,76 km.

în municipiul Onești sunt necesare realizarea lucrărilor de reabiltare a sistemului de alimentare cu apă. Acesta se prezintă în stare precară și necesită lucrări de reparații imediate. Totodată, sunt necesare lucrări de extindere a rețelei de distribuție și de reabilitare a rezervoarelor de înmagazinate. Finanțarea acestor lucrări se va realiza din fonduri POIM 2014-2020 (aplicație de finanțare Operator RAJA Constanta):

Sursa de apa noua -estimatal40 1/s;

Statie de tratare noua -estimata 140 1/s;

Sisteme locale de ridicare a presiunii (31 buc.);

Reabilitare rețea de distribuție, L = 14,62 km;

Extindere rețea de distribuție, L = 4,80 km;

Sectorizate rețea de distributi in zone de presiun si control al pierderilor, L = 110 km;

Reabilitarea rezervoarelor Cuciur V = 4 x 1,000 mc;

Reabilitare rezervoare 3 x 10000 mc.

Toate investițiile vor fi prevăzute cu automatizări SCAD A.

în comuna Buciumi un singur sat dețin sistem de alimentare cu apă (Racauti). Lucrările propuse pentru etapa 2014-2020 (finanțate din alte surse) sunt:

Statie de clorinare;

Conducta de aductiune, L = 3,2 km;

Statie de pompare;

Extindere rețea de distribuție Buciumi si Radauti, L = 17,20 km;

Rezervor inmagazinare 300 mc.

Din cadrul comunei Pârgărești, doar satele Pârgărești și Pârâul Boghii deține rețele de alimentare cu apă. Pentru această comună sunt propuse lucrări de reabilitare/extindere a rețelei de distribuție, inclusiv de realizare a stației de clorinare și a rezervorului de înmagazinate ce vor fi finanțate din alte surse, în etapa 2014-2020 după cum urmeaza:

Statie clorinare Pargaresti;

Statie de clorinare Nicoresti;

Statii de pompare (2 buc);

Extindere capacitate de inmagazinare in Pargaresti (pentru satele Pargaresti, Xxxxx Xxxxxx si Satu Nou), V = 500 mc;

Rezervor nou in Nicoresti (pentru satele Nicoresti si Bahna), V = 300 mc;

Reabilitare aductiune Magistrala - Pargaresti, L = 0,5 km;

Aductiune noua Pargaresti - Nicoresti, L = 1,5 km;

Reabilitare si extindere static de pompare;

Reabilitare rețea de distribuție apa Pargaresti si Xxxxx Xxxxxx, L = 7,5 km;

Extindere rețea de distribuție apa Pargaresti si Xxxxx Xxxxxx, L = 2 km;

Rețea de distribuție apa in Bahna, L = 3,5 km;

Rețea de distribuție apa in Nicoresti, L = 3,8 km;

Rețea de distribuție apa in Satu Nou, L = 6 km;

Extindere capacitate de inmagazinare-rezervor nou Pargaresti 500 mc - pentru alimentare Pargaresti, Xxxxx Xxxxxx si Satu Nou;

Rezervor nou Nicoresti 300 mc - pentru Nicoresti si Bahna.

Satele comunei Solont nu dețin sisteme de alimentare cu apă. în etapa 2 (2014-2020) sunt propuse următoarele lucrări:

Statie de clorinare (2 buc.);

Conducta apa potabila Sarata-Cucuieti, L = 1,7 km;

Conducta apa potabila Leontinesti-Solont, L = 5,4 km;

Statie de pompare (2 buc.);

Rețea de distribuție Solont, L = 9,4 km;

Rețea de distribuție Sarata, L = 8,9 km;

Rețea de distribuție Cucuieti, L = 8,5 km;

Rezervor Solont 300 mc;

Rezervor Cucuieti 300 mc.

10.4.1.3 Sistemul de alimentare cu apă Buhuși

Apa potabilă este asigurată de un singur front de captare, Poiana Morii, celelate două (Coșeau și Bistrița) fiind puse în funcțiune doar în perioade de vârf, când cerința de apă este foarte mare.

în faza 1 (POS Mediu 2017-2013) s-au realizat investiții după cum urmează;

Extinderea rețelei de distribuție L = 6,3 km.

în etapa 2 (2014-2020), cu finanțare din proiectul regional al POIM, sunt propuse următoarele lucrări:

Capitolul 10 Programul de investitii privind infrastructura prioritara 27

Statie de dedurizare noua;

Statie de denitrificare;

Reabilitare aductiune sursa rezervor V = 1.000 mc, L = 4,3 km;

Reabilitare aductiune apa rezervor V = 1.000 mc - rezervor V = 1.500 mc, L = 1,3 km;

Extindere rețea distribuție apa Buhusi, L = 1,14 km;

Reabilitare rețea distribuie apa, L = 4,5 km;

Principala lucrare din etapa 2 (2014-2020) va fi insa, cea referitoare la reabilitarea statici de tratare apei pentru incadrarea acesteia in parametrii de potabilitate.

10.4.1.4 Sistemul de alimentare cu apa Comanesti - Asau

In prezent, sursa de apă brută pentru acest sistem este reprezentată de râul Ciobănuș.

Sistemul cuprinde facilități de tratare, înmagazinare și pompare a apei către consumatori. Deficiențele sistemului sunt cauzate de vechimea echipamentelor, avarii producându-se foarte des.

Lucrările pentru acest sistem de alimentare vor fi finanțate din alte surse.

Pentru orașul Comănești, in etapa 2 (2014-2020) sunt prevăzute următoarele investitii:

Reabilitarea captării;

Reabilitarea stației de tratare;

Reabilitare conducta de transport, statia de tratare - rezervoare, L = 10 km;

Extinderea rețelei de distribuție în satul Podei, L = 3 km;

Reabilitarea rezervoarelor de înmagazinare V = 2x300 mc 2x1.500 mc.

Pentru comuna Asău sunt prevăzute lucrări pentru etapa 2 (2014-2020):

Realizarea conductei de aducțiune Asău - Apa Asău, L = 0,7 km;

Extinderea rețelei de distribuție apa în satele Asau, Xxxxx Xxxx, Ciobanus si Straja, L = 36 km;

Realizarea stației de pompare (1 buc);

Rețea de distribuție apa in satele Apa Asau si Păltiniș, L = 12,8 km.

10.4.1.5 Sistemul de alimentare cu apă Slănic Moldova

Sistemul de alimentare Slănic Moldova deservește localitățile Slănic Moldova, Cerdac și Cireșoaia.

Nu există lucrări recente de rebilitare/extindere pentru acest sistem.

Datorita faptului ca instalațiile static de clorinare sunt depășite fizic si moral, se propune reabilitarea statiei clorinare existenta.

In vederea realizării unui sistem funcțional si pentru siguranța populației deservite, in etapa 2 (2014-2020) se propun următoarele investitii:

Extindere sursa de apa (2 foraje);

Reabilitare statie de tratare (inclusiv clorinare);

Reabilitare rezervoare (4 buc);

Reabilitatea conductei de transport (rezervoare - sat Ciresoaia), L = 12 km;

Reabilitare rețea de distribuție apa, L = 9 km;

Extindere rețea distribuție apa in Cerdac si Ciresoaia, L = 4 km;

Statii de pompare (booster) in Cerdac si Ciresoaia ( 2 buc).

10.4.1.6 Sistemul de alimentare cu apă Balcani

Pentru realizarea unui sistem de alimentare cu apa funcțional, care sa acopere intreaga zona de deservire, fara a pune in pericol sanatatea populației, in etapa 2 (2014-2020) se propun următoarele lucrări:

Foraje noi (3 buc);

Realizarea stației de clorinare;

Gospodăria de apa Balcani;

Rezervor inmagazinare apa Balcani, V = 2x500 mc;

Statie de pompare apa in Balcani (booster);

Conducta apa potabila Frumoasa-GA Balcani, L = 4,7 km;

Rețea de distribuție in Balcani, L = 12,34 km;

Rețea de distribuție in Frumoasa, 17,47 km;

10.4.1.7Sistemul de alimentare cu apa Agas

La acest moment, doar in centrul comunei Agas exista o alimentare cu apa realizata la modul empiric pentru cateva dintre instituțiile comunei. Ca urmare, pentru a acopei nevoia de apa a comunei, sunt necesare cateva investitii după cum urmeaza:

Captare parau Cosnea;

Captare izor zona parau Agas;

Execuție foraje;

Statii de clorinare la Cosnea si Agas;

Rezervor inmagazinare apa, V=100mcla Cosnea;

Rezervor inamgazinare apa, V=300 mc la Agas;

Capitolul 10 Programul de investitii privind infrastructura prioritara 29

Conducte de aductiune;

Statie de pompare;

Rețele de distribuție apa in cele 8 sate ale comunei, L = 29,64 km.

Lucrările sunt prevăzute a se desfasura in etapa 2 (2014-2020).

10.4.1.8 Sistemul de alimentare cu apă Bârsănești

în prezent, satele din cadrul comunei Bârsănești nu dețin sisteme de alimentare cu apă.

Datorita lipsei sistemului de alimentare cu apa, investițiile propuse pentru zona de alimentare cu apa Barsanesti sunt următoarele:

In etapa 2 (2014-2020), pentru aceasta comuna se propune:

Realizare front captare;

Statie de clorinare;

Conducta apa potabila ST- Barsanesti, L = 7 km;

realizarea rețelei de distribuție în satul Barsanești (L = 12,7 km);

Rezervor inmagazinare apa, V = 1x500 mc

10.4.1.9.Sistemul de alimentare cu apa Beresti Bistrița

Comuna Beresti-Bistrita deține sisteme de alimentare cu apa in 4 din cele 5 sate ale sale. In cele 4 sate care beneficiază de alimentare cu apa, exista deficiente in ceea ce privește capacitatea de inmagazinare si tratarea apei. Ca urmare, in etapa 2 (2014-2020) sunt propuse următoarele investitii:

Statie de clorinare noua;

Rezervor de inmagazinare apa, V=300 mc.

10.4.1.10 Sistemul de alimentare cu apă Berești-Tazlău

în prezent, satele din cadrul comunei Berești-Tazlău nu dețin sisteme de alimentare cu apă.

In etapa 2 (2014-2020), prin proiectul cu finanțare din POIM se propune:

Realizarea facilităților de captare;

Statie de clorinare;

Rețelele de distribuție pentru satele Românești și Tescani (L = 12 km);

Rezervor de inmagazinare Tescani (V = 500 mc).

Rețelele de distribuție pentru satele Berești Tazlău și Turluianu, se vor realiza tot in etapa 2 (2014-2020), finanțarea fiind asigurarta de către primărie, din alte surse.

10.4.1.11

Sistemul de alimentare cu apa Berzunti

In prezent, în cadrul comunei există sistem centralizat de alimentare cu apă în satele Berzunți și Dragomir, dar nu acopera în întregime localitățile și capacitatea hidraulica a facilităților de captare-tratare-înmagazinare nu este suficienta pentru deservirea în totalitate a satelor.

Capitolul 10 Programul de investitii privind infrastructura prioritara 30

In etapa 2 (2014-2020), pentru aceasta comună se propune extindere facilităților de captare, realizarea stației de tratare, extinderea capacitatii de înmagazinare, realizare statii pompare și extinderea rețelei de distribuție L= 13 km,

10.4.1.12 Sistemul de alimentare cu apă Blăgești

Satele din cadrul UAT Blăgești nu dețin sisteme de alimentare cu apă.

In etapa 2014-2020, pentru satele Blăgești, Buda, Țârdenii Mari, Valea lui Ion si Poiana Negustorului se propun următoarele lucrări:

Realizarea frontului de captare;

Realizarea stației de clorinare;

Realizarea rezervorului de înmagazinare V = 800 mc;

Realizarea stații de pompare pentru Poiana Negustorului; Tardenii Mari, Blăgești si Buda;

Conducta de aductiune tardenii Mari - Poiana Negustorului, L = 1,2 km;

Realizarea rețelei de distirbutie L = 41,04 km;

Toate satele comunei sunt prevăzute a avea lucrări in infrasructura de apa in etapa 2 (2014-2020).

10.4.1.13 Sistemul de alimentare Bogdanesti

Alimentarea cu apă a acestui sistem se propune a se realiza prin branșare la sistemul aferent orașului Onești.

Lucrările aferente acestui sistem vor avea loc în etapa 2 (2014-2020) - prin finanțare din alte surse, și cuprind:

Realizarea conductei de aducțiune Onești Bogdănești L = 1,2 km;

Statii de pompare apa (booster), 2 buc;

Realizarea rețelei de distribuție L = 27,8 km în satele Bogdănești și Filipești.

10.4.1.14 Sistemul de alimentare cu apa Brusturoasa

Comuna Brusturoasa nu deține la aceasta data sistem de alimentare cu apa.

Ca urmare, in etapa 2 (2014-2020) sunt propuse o serie de investitii după cum urmeaza:

Front de foraje in Brusturoasa;

Conducta de aductiune, L = 1 km;

Rezervor înmagazinare apa, V = 700 mc;

Statie de clorinare;

Statii de pompare apa, 2 buc;

Rețele de distribuție apa in cele 6 sate ale comunei, L = 21,7 km.

10.4.1.15 Sistemul de alimentare cu apa Buhoci

Comuna Buhoci are in finalizare un sistem de alimentare cu apa, sistem pe care spera sa il pună in funcțiune pana la finele anului 2017. Pentru a acoperi insa intregul necesar cu apa al comunei, ar mai fi nevoie de unele investitii in etapa 2 (2014-2020), după cum urmeaza:

Extindere front de captare;

Rezervor inmagazinare apa,V = 5000 mc;

Rețea de distribuție apa, L = 6,27 km.

10.4.1.16 Sistemul de alimentare cu apa Caiuti

Comuna Caiuti deține alimentare cu apa in sistem centralizat pentru 3 din cele 9 sate ale comunei. Pentru celelalte 6 sate ale comunei nu sunt propuse investitii care sa se vor deruleze in etapa 2 (2014-2020).

10.4.1.17 Sistemul de alimentare cu apă Cleja

în cadrul comunei Cleja, toate localitățile unității administrativ teritoriale (Cleja, Somușca și Valea Mică) dețin sisteme de alimentare cu apă. Exista un sistem de alimentare pentru satele Cleja si Somusca si un alt sistem de alimentare pentru satul Valea Mica.

Nu există lucrări recente de rebilitare/extindere pentru acest sistem.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin PO1M sunt, după cum urmează:

Realizare stație de pompare;

Extindere rețea de distribuție in cele 3 sate, L = 6,0 km.

10.4.1.18 Sistemul de alimentare cu apă Coțofănești

în prezent, trei sate ale comunei (Cotofanesti, Balca si Borsani) dețin alimentare cu apa in sistem centralizat. In etapa 2014-2020 nu se vor derula investitii in ceea ce privește infrastructura de apa potabila a comunei.

10.4.1.19 Sistemul de alimentare cu apa Dealu Morii

In etapa 2 (2014-2020) se propun următoarele:

Sistemul 1 : cuprinde satele Banca si Tavadesti; se vor construi următoarele - foraje, rezervor inmagazinare, tratare, stati pompare, conducta de transport (1 km), rețele de distribuție (cca. 6,8 km);

Sistemul 2 : cuprinde partea de nord a satului Dealu Morii - statie de clorinare;

Sistemul 3 : cuprinde partea centrala si de sud a satului Deal Morii - se vor extinde sursa/

tratarea/rezervor si rețea de distribuție cu cca. 9,7 km.

10.4.1.20 Sistemul de alimentare cu apă Fărăoani

Sistemul de alimentare cu apă Fărăoani desevește satele Fărăoani și Valea Mare Acest sistem este în stare bună, anul punerii în funcțiune fiind 2004.

Din 2004 si pana astazi, sistemul de alimentare cu apa a fost redimensionat, fiind fucntional in ambele sate ale comunei.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Extindere rețea de distribuție L = 1.84 km.

10.4.1.21 Sistemul de alimentare cu apa Filipesti

Sistemul de alimentare cu apă Filipești deseveste localitățile: Filipești, Galbeni și Cârligi.

în prezent, satele Cotu Grosului, Comești, Boanta, Harlești și Oniscani nu dețin rețele de distribuție.

Investițiile acestei comune sunt prevăzute pentru etapa 2 (2014-2020) după cum urmeaza:

Sistemul 1 : satele Filipesti, Galbeni si Carligi - extindere front de foraje (3 buc);

Sistemul 2 : satele Oniscani, Harlești, Boanta si Comesti - forje (2 buc), conducta de aductiune Harlesti-Oniscani (L = 0,7 km), statie de clorinare, rezervor inmagazinare (V = 300 mc), statie de pompare, rețea de distribuție L = 11,5 km).

10.4.1.22 Sistemul de alimentare cu apă Racova - Gârleni

In prezent, niciuna din cele doua comune nu deține infrastructura de apă potabilă.

Nu există lucrări recente de rebilitare/extindere pentru acest sistem.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Realizarea frontului de captare a stației de clorinare, a rezervoarelor de înmagazinare (in Racova);

Realizarea conductei de aducțiune Racova -Garleni, L = 1 km;

Statii de pompare;Realizarea rețelelor de distribuție în satele Gârleni, Gârlenii de Sus, Lespezi și Surina L = 31 km (UAT Garleni);

Realizarea rețelelor de distribuție în satul Racova L = 21,59 km (UAT Racova);

Rezervor inmagazinare 2 x 500 mc.

10.4.1.23 Sistemul de alimentare cu apa Ghimes - Făget

Comuna Ghimeș-Făget deține sistem de alimentare cu apă potabilă în localitățile Făget, Bolovaniș, Ghimeș și Tărhăuși.

în etapa 2 (2014-2020), se propune realizarea rețelei de distribuție în satul Fagetu de Sus L - 5,5 km precum si o statie de pompare (Booster), extinderea rețelei de distribuție în satul Tarhausi L = 2 km.

10.4.1.24 Sistemul de alimentare cu apă Gioseni - Tamași

Comuna Gioseni deține sistem de alimentare cu apă potabilă. Sistemul de alimentare Gioseni a fost realizat în anul 2006 și deservește comuna Gioseni și comuna Tamași.

Din 2006, sistemul de alimentare cu apa a mai fost extins prin grija autoritatilor locale.:

în etapa 2 (2014-2020) se propune realizarea unui nou front de captare și extinderea stației de clorinare. Concentrațiile de nitrati din apa brută sunt mari, iar capacitatea stației de clorinare este insuficientă pentru deservirea localităților ce fac parte din sistemul de alimentare cu apă.

Finanțarea investițiilor se va face in cadrul proiectului regional POIM.

10.4.1.25 Sistemul de alimentare cu apa Glavanesti

In etapa a 2 (2014-2020) sunt prevăzute investitii privind distribuția apei potabile către Muncelu, Glavanesti, Putredeni, Razesu (5,6 km), acoperirea satului Frumuselu in intregime cu rețea de distribuție (L = 3 km), precum si înființarea rețelelor de distribuție in satele Muncelu, Putredeni, Razesu (rețea de distribuție L = 7 km); statii de pompare pentru satele Muncelu, Glavanesti, Razesu

10.4.1.26 Sistemul de alimentare cu apă Helegiu

în prezent doar satul Helegiu are infrastructura de apă potabilă, iar proiectul de alimentare cu apă, cu finanțare HG 577, al localităților Helegiu (extindere), Deleni, Drăgugești și Bratila este in curs de execuție.

In etapa 2014-2020 nu se vor derula investitii in ceea ce privește infrastructura de apa potabila a comunei.

10.4.1.27 Sistemul de alimentare cu apă Hemeiuș

Sistemul Hemeiuș ce deservește localitățile Hemeiuș și Lilieci este finalizat, lucrările fiind executate prin proiectul cu finanțare HG 577.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt după cum urmeaza:

Statie clorinare Hemeiuș;

Conducta de transport intre GA Mărgineni si GA2 Hemeiuș, L = 3 km;

Gospodărie noua GA2 Hemeiuș, avand in componenta 2 rezervoare cu V = 500 mc, o statie de clorinare precum si o statie de pompare;

Extindere rețea de distribuție apa in Hemeiuș si Lilieci, L = 27,6 km;

Statie de pompare pentru aductiune, 1 buc.

10.4.1.28 Sistemul de alimentare cu apa Horgesti

în prezent, aceasta comună nu deține infrastructură de apă potabilă.

Alimentarea cu apă potabilă pentru satele Bazga, Galeri, Racatau Răzeși, Recea, Sohodor, Racatau de Jos se va realiza în etapa 2 (2014-2020) cu finanțare AFIR s.m. 7.2 in cadrul proiectului „Alimentare cu apa, canalizare si satie de epurare in satele Sohodor. Recea, Galeri, Racatau Răzeși, Racatau de Jos si Bazga, comuna Horgesti județul Bacau ”, după cum urmeaza;

Front de captare (foraje), 2 buc;

Conducta de aductiune, L = 2,6 km;

Statie de clorinare;

Statii de pompare, 2 buc;

Rețea de distribuție in cele 5 sate, L = 19 km;

Rezervor de inmagazinare, V = 500 mc.

Totodată, tot in etapa 2 (2014-2020), vor mai fi efectuate următoarele investitii (alte surse de finanțare):

Extindere rețea de distribuție in satele Sohodor, Recea, Galeri, Racatau Răzeși, Racatau de Jos, Bazga, L = 6 km;

Front de captare sat Horgesti, rezervor de inmagazinare apa in Horgesti, conducta de aductiune (1 km), statie de clorinare Horgesti, rețea de distribuție apa in Horgesti (8,5 km), Rezervor de inmagazinare.

Sistemul de alimentare cu apa HuruiestiComuna Huruiesti nu deține la aceasta data alimentare cu apa in sistem centralizat. Pentru aceasta, se propun investiții care sa se deruleze de-a lungul a doua etape de finanțare, 2 respectiv 3.

In etapa 2 (2014-2020) sunt prevăzute a se executa următoarele:

Font de captare (foraje) Huruiesti;

Rezervoare de inmagazinare a apei pentru satele Huruiesti, Floresti si Capotesti, 2 buc;

Statii de clorinare, 1 buc;

Statii de pompare apa, 2 buc;

Rețea de distribuție apei in Huruiesti, L = 7,4 km.

10.4.1.29 Sistemul de alimentare cu apa Itesti

Sistemul de alimentare cu apa al comunei acopera cele 3 sate (Itesti, Ciumasi si Dumbrava). Pentru a asigura funcționalitatea sistemului si asigurarea neîntrerupta a fumzarii apei către utilizatori,in etapa 2 (2014-2020) sunt propuse extinderea sursei (foraje), extinderea stafiei de clorinare precum si extinderea capacitatii de inmagazinare a apei.

10.4.1.30

Sistemul de alimentare cu apa Lipova

Doar satul Lipova deține o farama de infrastructură de apă potabilă.

în etapa 2 (2014-2020) se va realiza întreg sistemul al nivelul satelor Lipova, Malosu, Satu Nou, Valea Caselor, Valea Hogei, după cum urmează:

Realizarea frontului de captare;

Realizarea stației de clorinare;Realizarea rețelelor de distribuție Ltotal = 21,7 km;

Realizarea stației de pompare;

Realizarea rezervorului de înmagazinate V = 400 mc.

10.4.1.31 Sistemul de alimentare cu apă Livezi

Acest sistem a fost pus în funcțiune în anul 2011

în etapa 2 (2014-2020) se propune extinderea sursei, realizarea unei stații de clorinare, realizarea conductei de aducțiune (L = 1,6 km), stafiilor de pompare și extinderea capacitatii rezervorului de înmagazinate. Investițiile sunt prevăzute a se realiza cu finanțare din proiectul regional POIM.

10.4.1.32 Sistemul de alimentare cu apă Xxxxx Xxxxxxxx

Sistemul Xxxxx Xxxxxxxx deservește localitățile Xxxxx Xxxxxxxx și Osebiti. Acest sistem de alimentare a fost finalizat în anul 2009. Sistemul existanet acopera necesarul actual al comunei.

în etapa 2 (2014-2020) nu exista investitii propuse pentru aceasta comuna.

10.4.1.33 Sistemul de alimentare cu apă Măgura

In prezent, doar satele Măgură si Dealu Mare dețin sistem de alimentare cu apă. Satele Crihan si Sohodol nu beneficiază de acesta.

Lucrările propuse pentru satele Crihan si Sohodol in etapa 2 (2014-2020) sunt prezentate la sistemul de alimentare cu apa Bacau.

Pentru satele Măgură si Dealu Mare in etapa 2 (2014-2020) se propune extinderea rețelei de distribuție in ambele sate (L = 6 km).

10.4.1.34 Sistemul de alimentare cu apă Mănăstirea Cașin

Sistemul de alimentare cu apă urmeaza sa deservească localitățile Mănăstirea Cașin, Lupești și Pârvulești.

în prezent, este în execuție proiectul de realizarea a sistemului de alimentare cu apă finanțat prin OG 7, (ce va deservi cca 80% din locuitorii satelor menționate anterior).

In etapa 2 (2014-2020), se vor realiza:

Construire sursa apa bruta (captare de suprafața parau Xxxxxxx Xxxxx si Pietrosu);

Conducta aducțiune captare-rezervoare (L = 5,5 km);

Stație de clorinare;

Stație de pompare;

Extindere rețea de distribuție L = 3,5 km;

Suplimentare capacitate rezervor V = 200 mc.

10.4.1.35 Sistemul de alimentare cu apa Nicolae Balcescu

Acest sistem deservește 4 din cele 5 sate ale comunei: Nicolae Bălcescu, Galbeni, Valea Seacă si Buchila.

Doar satul Larguta nu beneficiază inca de alimentare cu apa in sistem centralizat.

Satele Nicolae Balcescu, Galbeni, Valea Seaca si Buchila vor beneficia de investitii in etapa 2 (2014-2020) prin POIM, după cum urmeaza:

Reabilitare si extindere rezervor;

Reabilitare statie de pompare;

Statie de pompare noua (1 buc);

Extindere rețea de distribuție, L = 20,65 km.

In Larguta se vor realiza investitii tot in etapa 2014-2020, dar din alte fonduri.

10.4.1.36 Sistemul de alimentare cu apa Odobesti

Comuna Odobesti nu deține la aceasta data unsistem de alimentare cu apa.

C urmare, pentru cele 4 sate ale comunei, sunt propuse in etapa 2 (2014-2020), investitii după cum urmeaza:

Front de captare (3 foraje) Odobesti;

Statie de clorinare;

Conducta de aductiune apa, L = 12,7 km;

Rezervor inmagazinare apa, V = 300 mc;

Statii de pompare apa, 2 buc;

Rețele de distribuție apa in cele 4 sate ale comunei, L = 25,7 km.

10.4.1.37 Sistemul de alimentare cu apa Oituz

Pentru a asigura un sistem de alimentare conform prevederilor legislației în vigoare sunt necesare următoarele lucrări ce vor avea loc în etapa 2 (2014-2020), pentru sistemul existent:

Realizarea captării Oituz (cea existenta se afla pe teren privat);

Conducta aductiune, L = 2 km;

Statii de pompare;

Realizarea stației de tratare (cea existenta se afla pe teren privat);

Extinderea rețelei de distribuție L = 22,1 km;

Rezervorde inmagazinare.

10.4.1.38 Sistemul de alimentare cu apă Orbeni

In localitățile Orbeni și Scurta există cate un foraj de capacitate 13 1/s, respectiv 121/s.

Nu există lucrări recente de rebilitare/extindere pentru acest sistem.

în etapa 2 (2014-2020) investiția propusă prin POIM, presupune următoarele:

Extindere front de captare (2 foraje);

Statii de clorinare (2 buc);

Conducta de aductiune, L = 3,3 km;

Capitolul 10 Programul de investitii privind infrastructura prioritara 37

Rezervor nou de inmagazinare apa, V = 400 mc;

Extindere rețea de distribuție apa in Orbeni, L = 4,66 km;

Extindere rețea de distribuție apa in Scurta, L = 3,68 km.

10.4.1.39 Sistemul de alimentare cu apa Palanca

Comuna Palanca are in curs de finalizare un sistem de alimentare cu apa in satele Palanca si Ciughes.

Celelalte 3 sate ale comunei nu beneficiază de alimentare cu apa in sistem centralizat.

Ca urmare, pentru aceasta comuna sunt propuse investitii după cum urmeaza - etapa 2 (2014-2020):

Extindere front de captare (1 foraj);

Captare izvor Popoiu;

Rezervor inmagazinare apa Popiu, V = 100 mc;

Conducta de aductiune, L = 1 km;

Statie de clorinare;

Statie pompare apa;

Rețele de distribuție apa, L = 17 km.

10.4.1.40 Sistemul de alimentare cu apa Parava

Localitățile Parava, Drăgușani și Rădoaia sunt deservite de sistemul de alimentare cu apă potabilă Parava.

Acest sistem a fost pus în funcțiune în anul 2004.

Deasemenea si sistemul de alimentare cu apă în localitatea Teiuș a fost finalizat.

Pentru conformare, in etapa 2 (2014-2020) se propun următoarele investitii:

Extindere sursa de apa (1 foraj);

Statie de clorinare (1 buc);

Extindere rețea de distribuție a apei in satul Teius, L = 1 km.

10.4.1.41 Sistemul de alimentare cu apa Parincea

Comuna Parincea nu deține infrastructură de apă potabilă. In etapa 2 (2014-2020) sunt propuse următoarele investitii:

Sistemul 1, compus din satul Parincea : sursa, conducta de aductiune, rezervor de inmagazinare, statie de clorinare, statie de pompare si rețea de distribuție;

Sistemul 2, compus din satele Nanesti si Vladnic: sursa, conducta de aductiune, rezervor de inmagazinare, statie de clorinare, statii de pompare si rețele de distribuție;

Sistemul 3, compus din satele Milestii de Sus, Milestii de Jos si Văleni: sursa, conducta de aductiune, rezervor de inmagazinare, statie de clorinare, statii de pompare si rețele de distribuție.

10.4.1.42 Sistemul de alimentare cu apă Pârjol

Comuna Pârjol nu deține sistem de alimentare cu apă potabilă.

Prin proiectul cu finanțare HG 577 au fost realizate foraje și conducta de aducțiune în lungime de cca. 1 km, dar lucrările au fost sistate în anul 2003 în prezent forajele sunt colmatate si intreg sistemul este nefunctional.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin P01M, sunt după cum urmează:

Sursa de apa Pustiana si Câmpeni (3 foraje);

Statie de pompare;

Conducta de aducțiune de la foraje la GA, L = 3,4 km;

Rezervor inmagazinare, V = 400 mc;

Statie de clorinare;

Rețele de distribuție in Pustiana si Câmpeni, L = 16 km;

10.4.1.43 Sistemul de alimentare cu apă Podu Turcului

Acest sistem de alimentare a fost finalizat în anul 2009. Acoperă doar parțial satul Podu Turcului, celelalte 9 sate ale comunei nebeneficiind de alimentare cu apa in sistem centralizat.

în etapa 2 (2014-2020), pentru imbunatatirea alimentarii cu apa, din alte fonduri sunt propuse următoarele investitii:

Sistemul 1, format din satul Podu Turcului: reabilitare aducțiune (L = 0,4 km), statie de clorinare noua, reabilitare rețea de distribuție (L = 8 km), extindere rețea de distribuție (L = 8 km);

Sistemul 2, format din satele Cabesti si Plopu: front de captare Cabesti (2 foraje), statie de clorinare, conducta de aducțiune, rezervor de inmagazinare (V = 500 mc), statii de pompare (2 buc), rețea de distribuție (L = 22 km);

Sistemul 3, format din satul Sârbi: front de captare (captare izvoare), rezervor de inmagazinare (V = 400 mc), statie tratare/clorinare, statie de pompare, rețea de distribuție (L = 4,4 km);

Sistemul 4, format din satele Balanesti, Lehancea, Hanța, Racusana si Giurgioana: captare izvoare Lehancea, conducte de aducțiune si de transport (L = 2,5 km); rezervor de inmagazinare (V = 400 mc), statii de pompare (3 buc), rețea de distribuție (L = 11,8 km).

10.4.1.44 Sistemul de alimentare Prăjești

Comuna Prăjești are in componeta sa un singur sat, iar acesta are alimentare cu apa. Totuși, pentru conformare, sunt prevăzute si aici o serie de investitii, după cum urmeaza:

Reabilitare rețea de distribuție (L = 1,5 km), extindere rețea de distribuție (L = 10 km) si o statie de hidrofor.

Toate aceste investitii urmeaza a se derula in etapa 2 (2014-2020).

10.4.1.45 Sistemul de alimentare cu apă Răcăciuni

Sistemul de alimentare Răcăciuni deservește localitățile Răcăciuni, Gâșteni și Fundu Răcăciuni. Celelalte sate din comuna nu dețin sisteme de alimentare cu apă.

Capitolul 10 Programul de investitii privind infrastructura prioritara 39

Nu există lucrări recente de rebilitare/extindere pentru acest sistem.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin PO1M sunt, după cum urmează:

Extindere sursa Racaciuni (1 foraj);

Statie noua de clorinare Racaciuni;

Extindere capacitate dren, Fundu Racaciuni;

Aductiune nou dren-gospodarie de apa, Fundu Racaciuni (L = 1 km);

Aductiune foraj nou Racaciuni (L = 0,25 km);Rezervor inmagazinare Fundu Racaciuni (V = 250 mc);

Statie de clorinare noua Fundu Racaciuni;

Extindere rețea de distribuție Fundu Racaciuni (L = 3,5 km).

10.4.1.46 Sistemul de alimentare cu apa Rachitoasa

Din cadrul comunei Răchitoasa, doar satul Răchitoasa deține sistem de alimentare cu apă, insa si acesta este destul de degradat.

In cadrul acestei comune se vor propune o serie de investitii, după cum urmeaza:

In etapa 2 (2014-2020) se vor executa cele aferente satului Rachitoasa:

Reabilitare foraj existent, execuție foraj nou (1 buc);

Statii de clorinare Rachitoasa si Fundătură Rachitoasa;

Conducta de aductiune noua Rachitoasa (L = 1,5 km);

Statie de pompare Rachitoasa;

Rețea de distribuție Rachitoasa si Fundătura Rachitoasa (L = 20 km);

Rețea de distribuție Dumbrava (L = 9 km);

Rezervor de inmagazinare Rachitoasa 300 mc;

Rezervor de inmagazinare Fundătură Rachitoasa 300 mc.

10.4.1.47 Sistemul de alomentare cu apa Roșiori

Comuna Roșiori nu deține in momentul de fata sistem de alimentare cu apa in sistem centralizat. Pentru aceata comuna sunt propuse in etapa 2 (2014-2020) următoarele investitii:

Front de captare Roșiori;

Conducta de aductiune, L = 3,7 km;

Rezervor inmagazinare apa, V = 600 mc;

Statii de pompare apa, 6 buc; statie de clorinare;

Rețele de distribuție apa potabila in 5 din cele 6 sate ale comunei (mai puțin Misihanesti), L = 25,6 km

10.4.1.48 Sistemul de alimentare cu apă Sănduleni

întreaga comuna (7 sate) beneficiază de alimentare cu apa in sistem centralizat, construit cu finanțare OG7.

în etapa 2 (2014-2020) nu exista investitii in infrastructura de apa pentru aceasta comuna.

10.4.1.49 Sistemul de alimentare cu apă Sărata

In prezent, ambele sate ale comunei (Sărata si Baltata) dețin sisteme de alimentare cu apă.

în etapa 2 (2014-2020) investiția propusă prin POIM o reprezintă următoarele:

Extindere front captare (1 foraj);

Rezervor nou, V = 200 mc;

Statie de pompare Baltata;

Extindere rețea de distribuție in Sarata, L = 4,59 km;

Extindere rețea de distribuție in Baltata, L = 2,95 km.

10.4.1.50 Sistemul de alimentare cu apă Sascut

Sistemul Sascut deservește localitățile Sascut, Schineni, Sascut Sat și Pâncești, fiind finanțat SAP ARD și de la Bugetul Local. Ulterior, si satul Contești a primit investitii similare.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse sunt, după cum urmează:

Realizarea 3 stații de corecție a durității apei;

Realizarea unei stații de clorinare la Contești;

Reabilitarea rezervoarelor de la Pâncești;

Reabiltiarea rețelei de distribuție în satele Pâncești și Sascut-Sat (L = 16.7 km);

Realizarea unei statii de pompare;

Extinderea rețelei de distribuție în satele Sascut, Pâncești, Contești, Valea Nacului L = 19.5 km.

10.4.1.51 Sistemul de alimentare cu apă Săucești

Satele Săucești, Schineni și Xxxxxx Xxxx dețin sistem de alimentare cu apă pus în funcțiune în anul 2012.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează;

Realizare conductă de aducțiune Schineni-Siretu, L = 2 km;

Realizare rețea de distribuție in satul Siretu, L = 6.5 km.

10.4.1.52 Sistemul de alimentare cu apa Scorteni

Comuna Scorteni nu deține sistem de alimentare cu apa funcțional. Pentru rezolvarea acestei situatii, sunt propuse investitii eșalonate in doua etape,respectiv 2 si 3.

In etapa 2 (2014-2020) simt propuse următoarele:

Aducțiune de la SP Stejaru, L = 4,5 km;

Statie de clorinare;

Rezervor inmagazinare apa, V = 500 mc;

Statii de pompare apa, 4 buc;

Rețele de distribuție apa potabila, L = 29,5 km.

10.4.1.53 Sistemul de alimentare cu apă Secuieni

In satele comunei Secuieni nu exista infrastructura de apă potabilă.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Realizare front de captare Secuieni,

Conducta aductiune front captare-GA Secuieni, L = 1,2 km;

Conducta apa potabila Secuieni-Fundeni, L = 3 km;

Realizare stație de clorinare Secuieni;

Realizare stații de pompare Secuieni;

Realizare rețea de distribuție Secuieni, L = 10,81 km;

Realizare rețea de distribuție Fundeni (conectare din rețeaua satului Zapodia, UAT Traian), L =

3,13 km

Realizare rezervor de înmagazinate Secuieni V = 200 mc.

10.4.1.54 Sistemul de alimentare cu apă Ștefan cel Mare

Comuna beneficiază de 3 sisteme de alimentare cu apa:

Sistemul 1 care deservește satele: Ștefan cel Mare, Bogdana, Negoiești;

Sistemul 2 care deservește satele Radeana si Gutinas;

Sistemul 3 care deservește satul Viisoara.

în etapa 2 (2014-2020) nu sunt propuse investitii in infrastructura de apa a comunei Ștefan cel Mare.

10.4.1.55 Sistemul de alimentare cu apa Strugari

Comuna dispune de un sistem de alimentare cu apa centralizat, executat rudimentar. Ca urmare, sunt propuse investitii care sa rezolve problema pentru toate cele 6 sate ale comunei, in etapa 2 (2014-2020):

Front de captare (foraje) pentru satele Nadisa, Strugari si Cetatuia;

Front de captare (foraje) pentru satele Petricica, Rachitisu si Iaz;

Statii de clorinare pentru cele 2 fronturi, 2 buc;

Rezervoare de inmagazinare apa pentru cele 2 fronturi, 2 buc cu V = 400 mc fiecare;

Conducte de aductiune, L = 10,33 km;

Statii de pompare apa, 6 buc;

Rețele de distribuție apa potabila, L = 38,34 km.

10.4.1.56 Sistemul de alimentare cu apaTatarasti
4 din cele 7 sate ale comunei dețin alimentare cu apa in sistem centralizat. Pentru a se asigura conformare, sunt propuse in etapa 2 (2014-2020) o serie de investitii după cum urmeaza:

Extindere front de captare;

Statii de clorinare, 3 buc;

Conducte de aductiune, L = 4 km;

Rezervor inmagazinare apa, V = 300 mc;

Rețele de distribuție apa potabila, L = 12 km.

10.4.1.57 Sistemul de alimentare cu apă Traian

Acest sistem deservește localitățile Traian, Zapodia, Hertioana-Razesi, Hertioana de Jos st Bogdanesti. în etapa 2 (2014-2020) sunt propuse următoarele investitii:

Front de captare sat Bogdanesti-foraje;

Statie de clorinare Bogdanesti;

Conducta aductiune front-rezervor Bogdanesti, L = 0,2 km;

Statie de pompare Bogdanesti;

Rețea de distribuție Bogdanesti, L = 4,2 km;

Rețea de distribuție Zapodia, L = 4,7 km;

Rezervor de inmagazinare Bogdanesti 150 mc.

10.4.1.58 Sistemul de alimentare cu apă Valea Seacă

Acest sistem deservește localitățile Valea Seacă și Cucova.

în etapa 2 (2014-2020) nu exista investitii propuse, comuna fiind in intregime alimentata cu apa.

10.4.1.59 Sistemul de alimentare cu apă Zemeș

Sistemul Zemeș include satele Zemeș și Bolătău.

Nu există lucrări recente de rebilitare/extindere pentru acest sistem.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin PO1M sunt, după cum urmează:

Realizare conducta de aductiune-racord din aductiunea Magiresti, Poduri, L = 10,65 km;

Statie de clorinare Zemes;

Rezervor tampon si statie de repompare;

Extindere rețea de distribuție Zemeș L = 0,77 km.

10.4.1.60 Județul Bacau

Județul Bacau, prin Consiliul Județean Bacau, isi va aduce contribuția la ceea ce insemna asigurarea conformării la Directiava de apa potabila de către intreg județul prin finanțarea unor investitii vitale pentru buna funcționare a sistemelor de alimentare cu apa. Pentru etapa 2 (2014-202) sunt prevăzute o serie de investii, după cum urmeaza:

1. Reabilitare conducta aductiune Lac Poiana Uzulu - Statie Caraboaia;
2. Reabilitare conducta aductiune Statie Caraboaia - Onești;
3. Conducta de apa rpivind rezerva de apa a municipiului Bacau.

Investițiile de la punctele 1 si 2 vor reprezenta contribuția județului la proiectul finanțat prin POIM.

10.4.2 Infrastructura apei reziduale

10.4.2.1 Cluster Bacău

Clusterul Bacau este format din aglomerarea Bacau si Aglomerarea Hoit.

Aglomerarea Bacău deservește următoarele localități: Bacău, Mărgineni, Barați, Padureni, Trebes, Valea Budului, Hemeiuș, Lilieci, Fantanele, Letea Veche, Xxxx-Xxxxxx, Siretu, Măgură, Sohodol Crihan, Dealu Mare, Xxxxx Xxxxxxxx si Osebiti.

Aglomerarea Hoit este formata din Hoit si Radomiresti.

Prin POS Mediu 2007-2013 s-au realizat investiții, după cum urmează:

o Extinderea rețelei de canalizare graviatională, conform următorului tabel:

Tabel nr 10.4-1 Rețea de canalizare în cadrul localităților Bacău, Mărgineni, Hemeiuș, Mărgineni

Localitate	Rețea de canalizare gravitațională (m)	Conducte de refulare <m
Bacău	20.435	3.250
Letea Veche	5.876	47
Hemeiuș	8.576	825
Mărgineni	3.052	440
TOTAL	37.939	4.562
TOTAL	42.501

o Stație de Epurare Ape Uzate Bacău - treapta terțiară

Capacitatea stației de epurare este Q_zimM= 65.237 m³/zi, respectiv 220.900 PE în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Bacău:

Datorita gradului ridicat al infiltrațiilor care generează volume suplimentare de apa ce urmeaza a fi pompate si epurate sau al exfiltratiilor care reprezintă riscuri privind sanatatea publica si protecția mediului se propune reabilitarea a 7,6 km canalizare. Totodată, sunt propuse si extinderi ale sistemului de canalizare care masoara 12,05 km, precum si reabilitare SPAU

De asemenea, se vor dota cu faciltiati SCADA 13 statii de pompare existente, pentru asigurarea controlului echipamentelor si rezolvarea eventualelor avarii in timp real.

Pentru celelalte UAT-uri componente ale clusterului Bacau, lucrările propuse sunt după cum urmeaza:

Mărgineni:

realizarea sistemelor SCADA pentru 3 stații de pompare existente;

realizarea a 9 stații de pompare noi;

extinderea sistemului de canalizare din satele Mărgineni, Barați, Pădureni, Trebeș, Valea Budului cu L = 33,2 km.

Hemeiuș:

conducte de refulare, L = 2,7 km;

realizarea a 14 stații de pompare;

extinderea sistemului de canalizare din satele Hemeiuș, Lilieci si Fantanele, L = 30 km;

Letea Veche:

realizarea sistemelor SCADA pentru 20 stații de pompare existente (finanțare POIM);

extinderea sistemului de canalizare din satul Letea Veche, Xxxx-Xxxxxx si Siretu cu 7,5 km (finanțare POIM);

Rețele de canalizare sub presiune (vacuum) in satul Hoit, I., = 9,7 km;

1 SPAU in satul Hoit, inclusiv conducta refulare, cu L = 2,48 km;

Rețele de canalizare gravitaționale in sat Radomiresti, L = 2,62 km;

Statii de pompare apa uzata Hoit, 3 buc;

Extindere rețea de canalizare in Letea Veche, Xxxx-Xxxxxx si Siretu, L = 3 km;

7 SPAU in sat Radomiresti, inclusiv conducta de refulare, cu L = 3,18 km.

Măgură:

realizarea sistemelor SCADA pentru o stație de pompare existenta;

realizarea a 6 stații de pompare noi (inclusiv conducte de refulare);

extinderea sistemului de canalizare din toate satele comunei cu L = 15,9 km.

Xxxxx Xxxxxxxx:

realizarea a 6 stații de pompare;

realizarea rețelei de canalizare pentru satele Xxxxx Xxxxxxxx și Osebiti, L = 18,9 km;

realizarea colectorului de apă uzată Xxxxx Xxxxxxxx - Bacau, L = 3 km.

10.4.2.2 Aglomerarea Onești

Aceasta aglomerare este formată din localitățile Onești, Borzești și Slobozia.

Rețeaua de canalizare și facilitățile de epurare sunt vechi, iar operarea acestora se realizează în mod deficitar.

Lucrările necesare a se desfășura în etapa 2 (2014-2020) vor fi finanțate din POIM prin aplicație de finanțare Operator Raja Constanta si sunt după cum urmeaza:

Statie de epurare noua, cu o- capacitate estimata de 65.000 PE;

reabilitarea rețelei de canalizare, L = 3,06 km;

extinderea rețelei de canalizare Onești, L = 31,57 km;

Toate investițiile vor fi prevăzute cu automatizări SCADA.

10.4.2.3 Cluster Moinești

Sistemul de canalizare pentru localitatea Moinești, realizată în sistem mixt (20% separativ), deservește cca 67% din populație. Clusterul este completat de UAT Poduri, care in prezent nu dispune de sistem de colectare a pelor uzate.

Apele pluviale colectate sunt descărcate prin două guri de evacuare în pârâul Gizu.

Prin POS Mediu 2007-2013 s-au realizat investiții, după cum urmează:

„Extinderea infrastructurii de canalizare în orașele Buhuși și Moinești” - în cadrul acestui proiect s-a extins rețeaua de canalizare cu conducte din ceramica vitrificata Dn 250 mm, L_tot=21,64 km. De asemenea, s-au realizat 3 stații de pompare:

o SP1: 1+1 pompe, Q=5,72 1/s, H=48 mCA;

Capitolul 10 Programul dejnvestitii privind infrastructura prioritara 45 o SP2: 1+1 pompe, Q=5,5 Vs, H=24 mCA;

o SP3: 1+1 pompe, Q=5,5 Vs, H=9 mCA.

Conductele de refulare au lungimea 3,39 km De 125, respectiv 1,63 km, De 90 mm.

„Reabilitare SEAU Moinești Nord, construcție SEAU Moinești Sud și Construcție SEAU Buhuși”. S-au realizat 2 stații de epurare după cum urmează:

o Stație de epurare Moinești Nord (25.520 PE);

o Stație de epurare Moinești Sud (6.200 PE).

Ambele stații de epurare vor avea facilități de epurare avansată a apei uzate.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse sunt, după cum urmează:

Moinești:

statii de pompare ape uzate, 10 buc;

extinderea rețelei de canalizare: L = 31,75 km.

Poduri:

realizarea a 12 stații de pompare;

realizarea sistemului de canalizare din satele Poduri, Probozești, Valea Sosii, L = 25,9 km;

realizarea colectorului de apă uzată Poduri - Moinești, L = 1,5 km.

Toate investițiile etapei 2 se vor realiza in cadrul proiectului regional cu finanțare din POIM.

Zemeș:

Satul Zemeș deține sistem de canalizare realizat prin proiectul cu finanțare de la Bugetul Local. Sistemul de canalizare adoptat este unul de tip separativ pentru ape uzate menajere. Apele pluviale sunt preluate prin șanțuri și rigole laterale drumului, fiind dirijate și evacuate în pâraiele din zonă.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Colector descărcare apa uzata in SEAU Moinești Nord = 1,4 km;

Extindere rețea de canalizare Zemeș L = 13,8 km;

Realizare 2 statii de pompare.

10.4.2.4 Cluster Buhuși

Gradul de racordare la sistemul de canalizare aferent orașului Buhuși este de 57% în prezent. Rețeaua de canalizare este alcătuită din tuburi de beton, care însumează cca 27 km. Clusterul Buhuși va colecta apele uzate in din 3 UAT, Buhuși, Racova si Blagesti.

Prin POS Mediu 2007-2013 s-au realizat investiții, după cum urmează:

„Reabilitare SEAU Moinești Nord, construcție SEAU Moinești Sud și Construcție SEAU Buhuși”. în cadrul acestui proiect s-au realizat facilități de epurare avansata a apei uzate colectate, pentru 32.481 PE,acestea fiind deja puse in funcțiune

POS Mediu - „Extinderea infrastructurii de canalizare în orașele Buhuși și Moinești”- în cadrul acestui proiect s-a extins rețeaua de canalizare cu conducte din ceramica vitrificata Dn 250 mm, Ltot=19,25 km. De asemenea, s-au realizat 11 stații de pompare si cca 5,6 km conducte de refulare, acestea urmând sa fie puse in funcțiune.

în celelalte 2 UAT-uri ale clustemlui nu există în prezent sisteme de colectare a paei uzate menajere.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin P01M sunt, după cum urmează:

Blăgești:

realizarea a două stații de pompare;

realizarea sistemului de canalizare din satele Blăgești, Buda, Țârdenit Mari, Valea lui Ion, L - 38,5 km;

realizarea colectorului de apă uzată Blăgești - Buhuși, L = 2,9 km.

Racova:

realizarea a două stații de pompare;

realizarea sistemului de canalizare din satul Racova, L = 24,65 km;

realizarea colectorului de apă uzată Racova - Buhuși, L = 0,7 km.

Pentru orașul Buhuși, se vor reabilita 0,8 km rețea de canalizare si sc vor extinde 1,4 km.

Investițiile ce se vor realiza in etapa 2, vor fi cuprinse in proiectul regional cu finanțare din POIM.

10.4.2.5 Aglomerarea Comanesti

Aceasta aglomerare este formată din localitățile Comănești, Podei și Vermești.

în cadrul etapei 2 (2014-2020) se propun următoarele lucrări (finanțate din alte surse):

reabiltarea/extinderea stației de epurare- capacitate 21.805 PE;

reabilitarea rețelei de canalizare, L = 21 km;

extinderea rețelei de canalizare, L = 30 km;

realizarea colectorului principal, L = 2 km; realizarea unei stații de pompare.

10.4.2.6 Aglomerarea Dărmănești

Aglomerarea urbană Dărmănești nu are în prezent un sistem de canalizare funcțional. Există doar 1,3 km conducte de canalizare, care sunt în condiție foarte degradată. în prezent sistemul nu conține stații de pompare apă uzată.

Prin POS Mediu 2007-2013 s-au realizat investiții, după cum urmează:

„Extindere infrastructura rețea distribuție apa în orașele Buhuși și Moinești; Extindere infrastructura canalizare în orașul Dărmănești”. în cadrul acestui proiect s-au realizat 50,8 km rețea de canalizare gravitațională din ceramică vitrificată Dn 250 mm - Dn 400 mm, acestea urmând sa fie puse in fucnctiune.

„Construcție SEAU Dărmănești și construcție SEAU Târgu Ocna”. Capacitatea stației de epurare este de cca 12.000 PE

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Realizare stație de pompare;

Extindere rețea de canalizare Dărmănești L = 0,72 km;

Extindere rețea de canalizare Sălătruc L = 4,65 km;

Capitolul 10 Programul de investitii privind infrastructura prioritara 47

10.4.2.7 Aglomerare Slănic Moldova

Aglomerarea este formată din localitățile Slănic Moldova, Cerdac si Cireșoaia.

Nu există lucrări recente de rebilitare/extindere pentru acest sistem.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin alte fonduri sunt, după cum urmează:

dezafectarea stației de epurare existente;

realizarea unei stații de epurare noi - capacitate 4.500 PE;

reabilitarea rețelei de canalizare L = 16 km;

extinderea rețelei de canalizare L = 7 km;

realizarea a 3 stații de pompare.

10.4.2.8 Aglomerare Târgu Ocna

Orașul Târgu Ocna are un sistem separativ de canalizare: sistemul pentru canalizarea apelor uzate menajere este alcătuit din 16,9 km de conducte de beton și PVC, cu diametre cuprinse între 250 și 500 mm, iar sistemul pentru canalizarea apelor pluviale a fost construit în 1984 și are o lungime totală de 5,9 km din care 2,1 km sunt colectoare principale.

Prin POS Mediu 2007-2013 s-au realizat investiții, după cum urmează:

„Extinderea infrastructurii de canalizarein Bacău și Târgu Ocna”. în cadrul acestui proiect s-au realizat 24,13 km rețea de canalizare gravitaționala din ceramica vitrificata Dn 250 mm- Dn 400 mm și 8 stații de pompare, acestea urmând a fi puse in fuctiune.

Conductele de refulare apă uzată menajera s-au realizat din tuburi de PEID, PE80, SDR 17.6, PN 6, iar lungimea totală a acestora este de 1,94 km rețea de canalizare sub presiune (PEID, De 90 mm-De 180 mm).

„Construcție SEAU Dărmănești și construcție SEAU Târgu Ocna”. Capacitatea stației de epurare este de 15.926 LE.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Realizare stație de pompare;

Extindere rețea de canalizare L - 10,13 km..

Deasemenea, in etapa 2 mai sunt prevăzute a se executa insa din alte fonduri, următoarele:

Reabilitare reta de canalizare Târgu Ocna, L = 0,4 km;

Extindere rețea de canalizare Târgu Ocna, L = 6,1 km;

Extindere rețea de canalizare in Poieni, L = 8,8 km.

Totodată, in aceasi etapa 2, se va conecta la sistemul de canalizare al orașului Târgu Ocna si sistemul de canalizare ce urmeaza a fi construit in satul Viisoara apartinand UAT Târgu Trotus.

10.4.2.9 Cluster Agas

Din acest cluster fac parte aglomerările prezentate în tabelul următor:

Cluster:	Aglomerări	UAT	Localitati	Populație / localitate	Populație echivalenta / aglomerare	Populație echivalenta / cluster
AGAS	Agas	Agas	Agas	1.135	5.840	9.219

		Beleghet	316
		Cotumba	1.308
		Diaconesti	328
		Goioasa	775
		Preluci	795
		Sulta	652
Brusturoasa	Brusturoasa	Brusturoasa	1.150	3.379
		Buruienis	201
		Buruienisu De Sus	111
		Camenca	875
		Cuchinis	321
		Hanganesti	414

Ca urmare, lucrările de investitii prevăzute a se derula in etapa 2 (2014-2020), sunt după cum urmeaza:

Statie de epurare Agas (9.200 PE);

Rețea de canalizare in satele comunei Agas, L = 28,31 km;

Colector canalizare Agas, L = 1,8 km;

Statii de pompare apa uzata in comuna Agas, 1 buc;

Rețele de canalizare comuna Brusturoasa, L = 21, 7 km;

Statii de pompare apa uzata in comuna Brusturoasa, 2 buc.

10.4.2.10 Aglomerarea Ardeoani

Aceasta aglomerare este formată din satele Ardeoani și Leontinești, încărcarea totala fiind de 2.275 locuitori echivalenți.

Pentru aceasta aglomerare se propune realizarea rețelei de canalizare L = 18,8 km, a stației de pompare și a stației de epurare (capacitate 2.300 PE).

Investițiile sunt programate a se executa in etapa 2 (2014-2020).

10.4.2.11 Aglomerarea Asau

Aceasta aglomerare este formată din satele Asău, Apa Asău, Ciobănuș, Xxxxx Xxxx, Păltiniș și Straja.

Capacitatea acestei aglomerări este de 7.100 locuitori echivalenți

Pentru aceasta aglomerare se propune realizarea rețelei de canalizare L = 52 km, a statici de epurare si a unei statii de pompare. Investițiile se vor derula in etapa 2 (2014-2020).

10.4.2.12 Cluster Barsanesti

Clustere

Aglomerări

UAT

Localitati

Populație

				/ localitate	echivalenta / aglomerare	echivalenta / cluster
BARSANESTI	Barsanesti	Barsanesti	Barsanesti	1.657	5.729	6.955
			Albele	601
			Bratesti	1.101
		Helegiu	Bratila	1.849
	Poiana	Livezi	Poiana ”	727	1.226
	Poiana	Livezi	Scariga *	499	1.226

Pentru acest cluster, in cadrul etapei 2 (2014-2020), sunt propuse următoarele lucrări finanțate din alte surse:

Realizarea statiei de epurare (7.000 PE);

Realizarea sistemului de canalizare Barsanesti L = 12,7 km;

10.4.2.13 Cluster Pârjol - Balcani

Nici unul din cele două UAT-uri nu dețin în prezent sisteme de colectare a paei uzate menajere, în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POlMsunt, după cum urmează:

Balcani:

Realizare colector Balcani - Frumoasa - Ludași - SEAU Pârjol L = 8,77 km;

Realizare 11 stații de pompare;

Realizare rețea de canalizare Balcani și Frumoasa L = 20,18 km.

Pârjol:

Realizare SEAU Pârjol 9.932 PE;

Realizare 14 statii de pompare;

Realizare rețea canalizare Câmpeni L = 5,24 km;

Realizare rețea canalizare Pustiana L = 11,25 km.

10.4.2.14 Aglomerarea Bogdanesti

Aglomerarea este formata din satele Bogdanesti si Filipesti, sate care compun comuna Bogdanesti. La aces moment, nici unul din acestea nu deține sistem de canalizare si de epurare a apelor uzate menajere. Cum aceste sate formează o aglomerare de peste 2.000 l.e., sunt propuse investitii in cadrul etapei de finanțare 2 (2014-2020):

Rețea de canalizare in cele 2 sate, L = 27,8 km;

Statii de pompare apa uzata, 4 buc;

Colector canalizare, L = 0,2 km;

Statie de epurare, 2.800 l.e..

10.4.2.15 Aglomerarea Berzunti

Aceasta aglomerare este formată din Berzunți, Dragomir și Buda.

Lucrările aferente etapei 2 (2014-2020), finanțate din alte surse, vor include realizarea rețelei de canalizare

L = 20 km, 4 statii de pompare apa uzata și a stației de epurare (5.000 PE).

10.4.2.16 Aglomerarea Buciumi

Aglomerarea este alcătuită din localitățile Buciumi și Răcăuți.

Realizarea rețelei de canalizare L = 27,8 km, a celor 2 statii de pompare și a stației de epurare (3.200 PE) aferente acestei aglomerare se va realiza în etapa 2 (2014-2020), prin finanțare din alte surse.

10.4.2.17 Aglomerarea Buhoci

Are in derulare un proiect de înființare a sistemului de canalizare in intreaa comuna. Proiectul este aproape de finalizare, urmând sa fie pus in funcțiune pana la finele anului 2017. El nu a copera insa in totalitate nevoile comunei, astfel incat este nevoie de extinderea sa. Ca urmare si ținând cont ca satul Bijghir constituie o aglomerare de peste 2.000 l.e., sunt propuse investitii in etapele 2 si 3.

In etapa 2 (2014-2020) sunt prevăzute a se desfasura următoarele;

Extindere rețea de canalizare in satul Bijghir, L = 9 km;
Statii de pompare apa uzata in Bijghir, 3 buc;

Extindere statie de epurare Buhoci, 1.700 l.e.

10.4.2.18 Aglomerarea Ștefan cel Mare

Statie de epurare Ștefan cel Mare (2.700 PE);

Rețea de canalizare in satele Ștefan cel Mare, Bogdana si Negoiesti, L = 27,735 km;

Statii de pompare apa uzata Ștefan cel Mare, Negoiesti si Bogdana-20 buc

10.4.2.19 Cluster Cașin - Mănăstirea Cașin

Niciunul din cele douăUAT-uri nu deține în prezent un sistem de canalizare pentru apele uzate menajere.

Apele uzate din Manastirea Casin,Lupești si Parvulesti vor fi transportate către SEAU Casin.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Cașin:

Realizare SEAU Cașin 8.700 PE;

CapitokălO Programul de investitii privind infrastructura prioritara 51

Realizare rețea de canalizare L = 17 km;

Realizare statii de pompare Casin, 12 buc;

Conducte refulare, L = 2,5 km.

Mănăstirea Cașin:

Realizare colector Lupești-Cașin L = 1,3 km;

Realizare 2 stații de pompare;

Realizare rețea canalizare Mănăstirea Cașin, Lupești și Pârvulești, L = 22 km.

10.4.2.20 Cluster Caiuti

Nici unul din satele comunei nu formează si nici nu este parte a vreunei aglomerări de peste 2.000 l.e. Ca urmare, investițiile de apa uzata se vor derula in etapa 3 (2012-2025).

10.4.2.21 Aglomerarea Cleja

în prezent, UAT-ul nu dispune de un sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Realizare SEAU 8.000 PE;

Realizare colector Cleja-SEAU L = 1 km;

Realizare stație de pompare;

Realizare rețea canalizare Cleja și Somușca L = 27,86 km.

10.4.2.22 Aglomerarea Corbasca

Comuna Corbasca nu deține infrastructură de apă uzată.

Aglomerarea Ragoaza este formata din Corbasca, Bacioiu si Ragoaza pentru care se va realiza o SEAU cu capacitate de 3400 le, iar in etapa după 2021 se va extinde cu 1200 le si pt Scarisoara si Vâlcele. Satul Marvila va face parte din Clusterul Pincesti.

Satul Bacioiu formează o aglomerare de peste 2.000 PE si ca urmare va beneficia de investitii in etapa 2 (2014-2020), după cum urmeaza:

Colector Corbasca-Ragoaza, L = 0,1 km;

Rețea de canalizare Corbasca, Bacioiu, Ragoaza, L = 17 km;

Statii de pompare apa uzata 1 buc;

Stafie de epurare Rogoaza, cu capacitatea de 3.400 LE.

10.4.2.23 Aglomerarea Coțofănești

în prezent, UAT-ul nu dispune de un sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt după cum urmează:

Realizare SEAU 2.900 PE;

Realizare 13 stații de pompare;

Realizare rețea canalizare Coțofănești, Balca și Borsani L = 14,3 km.

Din alte fonduri sunt propuse a se realiza si extindere rețele in Cotofanesti,Balca si Borsani 6,32 km din alte fonduri, precum si rețea de canalizare 2,3 km si SEAU 500 le in Tamasoata in etapa după 2021.

10.4.2.24 Aglomerarea Dofteana

în prezent, UAT-ul nu dispune de un sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt după cum urmează:

- Realizare SEAU 9.300 PE;

Realizare colector Dofteana-SEAU, L = 0,5 km;

Realizare stație de pompare;

Realizare rețea canalizare Dofteana, Cucuieți, Haghiac, Seaca, Ștefan Vodă, L = 26,62 km.

Totodată, din alte surse sunt propuse următoarele investitii:

Colector Larga-Cucuieti, L = 0,7 km;

Rețea canalizare in satele Seaca si Larga, L = 10 km.

10.4.2.25 Aglomerarea Fărăoani

Sistemul de canalizare este în stare buna, realizat în anul 2004. La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt 228 racorduri.

Apele pluviale sunt transportate în rigole betonate către cursurile de apă din zona.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Sisteme SCADA pentru 4 stații de pompare ape uzate existente;

Extindere rețea de canalizare L = 6,59 km.

10.4.2.26 Cluster Filipesti

Comuna Filipesti deține un sistem de canalizare si o statie de epurare a apelor uzate menajere care desrvesc doar parțial 1 din 7 sate ale comunei (unul din cele 3 sate ce formează o aglomerare de peste 2.000 l.e.). Ca urmare, investtiile necesare conformării se vor derula in etapele 2 respectiv 3.

In etapa 2 (2014-2020) sunt prevăzute următoarele investitii:

Rețele de canalizare in Filipesti, Galbeni si Carligi, L = 15,57 km;

Statii de pompare apa uzata, 4 buc;

Colectoare canal, L = 2,8 km;

Extindere SEAU, cu 1.800 l.e.

Investițiile prevăzute in etapa 2 se vor derula in cadrul proiectului regional cu finanțare din POIM.

Capitolul 10 Programul de investitii privind infrastructura prioritara 53

10.4.2.27 Aglomerarea Gaiceana

Aglomerarea Gaiceana (3.150 PE) formată din satele Gaiceana, Arini, Hutu, Popești deține un sistem de canalizare care se adreseaza doar satului Gaiceana.

In etapa 2 (2014-2020), din alte surse, sunt propuse lucrări de realizare a:

- Stației de epurare 3.300 PE;
- Rețea de canalizare in toate cele 4 sate ale comunei, L = 14 km;
- Stații de pompare apa uzata (2 buc).

10.4.2.28 Aglomerarea Gârleni

Prin finanțarea OG7, în cadrul comunei Gârleni s-a realizat sistemul de canalizare în satele Gârlenii de Sus și Lespezi. Lungimea totala a rețelei de canalizare este de cca 4,7 km.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Extindere SEAU 4.770 PE;

Realizare 8 stații de pompare;

Conducte de refulare, L = 3,25 km;

Extindere rețea de canalizare Gârleni, Gârlenii de Sus, Lespezi și Surina, L = 25 km.

10.4.2.29 Aglomerarea Făget

Nici unul din cele 6 sate componente ale comunei nu beneficiază laaceasta data de sistem de canalizare. Ca urmare, pentru etapa 2 (2014-2020) se propun următoarele investitii:

Rețea de canalizare in satele Ghimes, Făget, Tarhausi, Bolovanis si Fagetelu de Sus, L = 22,5 km;

Statii de pompare apa uzata in cele 5 sate, 4 buc.

Stafie de epurare Ghimes Făget 5200 le

Datorita formelor de relief, satul Rachitisu nu va putea fi conenctat la acest sistem.

10.4.2.30 Aglomerarea Gioseni

Aglomerarea Gioseni inseamna satul Gioseni. La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt 19 racorduri.Rețeaua de canalizare însumează 8,3 km, realizată în PVC, De 200 mm - De 315 mm.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Extindere SEAU 2.100 PE;

Realizare stație de pompare;

Extindere rețea de canalizare L = 11,29 km.

10.4.2.31 Aglomerarea Gura Văii

Investițiile in sistemul de canalizare al comunei Gura Văii se vor derula in etapa 2 (2014-2020) pentru toate sate acesteia (6), după cum urmeaza

Investiții finanțate prin proiectul regional POIM:

Rețea de canalizare sat Gura Văii, L = 13,3 km;

Statii de pompare apa uzata sat Gura Văii, 3 buc;

Statie de epurare ape uzate menajere in satul Gura Văii, 2.300 l.e.

Investiții finanțate din alte surse:

Rețea de canalizare in satele Capata, Dumbrava, Paltinata, Temelia si Motocesti, L = 24 km;

Statii de pompare apa uzata, 4 buc;

Colectoare canalizare, L = 1,9 km;

Statie de epurare pentru cele 5 sate la Paltinata, cu 3.100 l.e.

10.4.2.32 Aglomerarea Helegiu

Aceasta aglomerare este formată din Helegiu, Deleni, Dragugesti.La aceasta data exista sistem de canalizare, impreuna cu statie de epurare, pentru satele Helegiu si Deleni.

In cadrul etapei 2 (2014-2020) se propun lucrări de extindere a stației de epurare existente (cu 2.200 PE) pentru preluarea întregului debit provenit din aglomerare și înființarea sistemului de canalizare in satul Dragugesti 10,5 km, precum si extinderea rețelei de canalizare in Helegiu si Deleni cu 19 km.

Tot in cadrul acestei etape sunt prevăzute lucrările de canalizare pentru satul Bratila, sat care impreuna cu satul Barsanesti (UAT Barsanesti), formează o aglomerare de peste 2.000 PE

Alte investitii prevăzute a se realiza in etapa 2 (2014-2020): colectoare canalizare, L = 1,5 km;

Statii de pompare apa uzata, 2 buc;

Extindere rețele de canalizare, L = 43,6 km.

Toate investtiile prevăzute pentru aceasta comuna, urmeaza a se finanța din alte surse.

10.4.2.33 Aglomerarea Horgesti

Acesta aglomerare este formata din satele Bazga, Sohodor, Racatau Răzeși, Racatau de Jos, Galeri si Recea.

Lucrările prevăzute a se executa in etapa 2 (2014-2020) sunt după cum urmeaza:

Statie de epurare, cu capacitatea 3.400 PE;

Rețele de canalizare in cele 6 sate ale aglomerării, L = 25 km;

Statii de pompare apa uzata, 7 buc.

10.4.2.34 Aglomerarea Lipova

Aceasta aglomerare este formată din satele Lipova, Malosu, Satu Nou, Valea Caselor, Valea Hogei (2.800 PE).

In cadrul etapei 2 (2014-2020) se vor realiza:

- Rețea de canalizare in toate cele 5 sate ale aglomerării, L = 21,7 km;
- Stații de pompare-2;
- Stație de epurare Satu Nou 2.800 PE

10.4.2.35 Aglomerarea Măgirești

Aglomerarea Măgirești deservește localitățile Măgirești, Stănești, Șesuri, Prăjești și Valea Arinilor.

Rețelele de colectare a apei uzate au lungimea totală de 8,4 km și sunt realizate din conducte de PVC cu diametrele De 200 mm și De 315 mm.

Stația de epurare (modulară) deservește toate localitățile din cadrul comunei. Capacitatea acestei stații de epurare este de cca 80 m³/zi.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Extindere SE AU 3.500 PE;

Realizare 4 stații de pompare;

Extindere rețea canalizare Măgirești, Șesuri și Stănești, L = 11,46 km;

Extindere rețea canalizare Valea Arinilor si Prăjești, L = 8,18 km.

10.4.2.36 Aglomerarea Nicolae Balcescu

Comuna Nicolae Balcescu deține un sistem de canalizare si o statie de epurare apa uzata pentru 4 din cele 5 sate ale comunei. Sistemul existent nu acopera insa necesarul pentru conformare. Ca urmare, in etapa 2 (2014-2020) sunt prevăzute investitii după cum urmeaza:

Extindere rețea de canalizare, L = 24,07 km;

Statii de pompare apa uzata, 8 buc;

Extindere SEAU Galbeni, cu 3.500 l.e.

Investițiile se vor derula in cadrul proiectului regional cu finanțare din POIM.

10.4.2.37 Aglomerarea Oituz

Aceasta aglomerare este formata din localitățile Oituz, Călcâi, Marginea, Ferăstrău Oituz din UAT Oituz si Bahna din UAT Pargaresti. Sistemul existent deservește doar parțial satul Oituz.

Lucrările de investitii sunt prevăzute a se derula, după cum urmeaza:

In etapa 2 (2014-2020):

- Extindere statie de epurare Oituz (6.900 PE);

Colector canalizare Ferăstrău Oituz-Calcai, L = 1,2 km;

Extindere rețele de canalizare in Oituz, Fersatrau Oituz, Calcai si Marginea, L = 43,14 km;

Statii de pompare, 4 buc.

10.4.2.38 Aglomerarea Palanca

Aceasta aglomerare este formata din localitățile Palanca, Ciughes, Popoiu, Pajiștea, Cadarasticompun o si are peste 2.000 PE, aglomerare ce urmeaza sa fie conformată in etapa 2 (2014-2020).

Pentru conformare, in etapa 2 (2014-2020) se mai propun următoarele ivestitii:

Extindere SEAU Palanca (cu 2.000 PE);

Extindere rețea de canalizare, L = 17 km;

Statii de pompare apa uzata, 2 buc.

10.4.2.39 Aglomerarea Pargaresti

Aceasta aglomerare este formata din toate satele comunei Pargaresti (Pargaresti, Xxxxx Xxxxxx, Satu Nou si Nicoresti), mai puțin satul Bahna care face parte din aglomerarea Oituz. La aceasta data, comuna Pargaresti nu deține nici un el de infrastructura de apa uzata.

In etapa 2 (2014-2020) sunt propuse următoarele investiti:

Statie de epurare la Xxxxx Xxxxxx (4.200 PE);

Rețele de canalizare in satele Pargaresti, Xxxxx Xxxxxx, Satu Nou si Nicoresti, L = 19,3 km;

Statii de pompare apa uzata 5 buc.

10.4.2.40 Cluster Podu Turcului

Satul Podu Turcului deține sistem de canalizare și stație de epurare, realizate prin proiectul cu finanțare HG 687.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin alte fonduri sunt după cum urmează:

Realizare stație de pompare;

Extindere rețea canalizare Podu Turcului, L = 10,5 km;

Reabilitare si extindere SEAU Podu Turcului, 2.500 l.e.

10.4.2.41 Cluster Răcăciuni

Satul Răcăciuni deține sistem de canalizare realizat în anul 2004.

Aglomerarea Răcăciuni este formata din localitățile Răcăciuni ,Gâșteni si Fundu Răcăciuni si din Ciuncani care va intra in etapa după 2021. Investițiile etapei 2 (2014-2020) sunt prevăzute a se face in cadrul proiectului regional cu finanțare din POIM.

In cadrul etapei 2 (2014-2020) se vor realiza:

Capitolul 10 Programul de investitii privind infrastructura prioritara

- Extindere rețea de canalizare Răcăciuni-Gasteni, L = 25,1 km;
- Realizare rețea de canalizare Fundu Râcăciuni L = 14,2 km;
- Stații de pompare apa uzata, 15 buc;
- Colector canal Fundu Racaciuni Gasteni, L = 1,9 km.
- Extindere SE AU la o capacitate de 6.150PE.

10.4.2.42 Aglomerarea Rachitoasa

Doar satul Rachitoasa din cele 15 sate ale comunei beneficiază de un sistem deteriorat de canalizare. Practic el nici nu poate fi luat in calcul ca fiind un sistem funcțional.

Ca urmare, investițiile necesare conformării sunt propuse a se derula in etapele 2 respectiv 3.

In etapa 2 (2014-2020) se vor executa:

Rețea de canalizare in satul Rachitoasa, L = 13,7 km;

Statie de epurare Rachitoasa, cu 2.250 l.e.

10.4.2.43 Aglomerarea Sascut

Satul Sascut deține sistem de canalizare și stație de epurare, realizat prin proiectul cu finanțare OG 7.

Aceasta aglomerare este formată din satele Sascut, Schineni, Sascut-Sat, Pancești și Valea Nacului.

încărcarea totala a acestei aglomerări este de 7.345 PE.

In etapa 2 (2014-2020) se propun următoarele lucrări:

- Extinderea stației de epurare cu 4.300 PE;

- Realizarea colectoarelor L = 2 km;
- Realizarea rețelei de canalizare în aglomerare L = 27,5 km;
- Staii de pompare apa uzata, 3 buc.

10.4.2.44 Cluster Săucești

Satele Săucești, Xxxxxx Xxxx și Schineni dețin sisteme de canalizare.

Rețeaua de canalizare însumează 25,2 km, realizată în PVC și PEID, De 110-315 mm. Transportul apei

uzate se realizează atat gravitațional, cat și prin intermediul a 9 stații de pompare.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POS Mediu sunt reprezentate de instalarea sistemlor

SCADA pentru 11 stațiii de pompare ape uzate existente.

10.4.2.45 Aglomerarea Solont

Aglomerarea este formata din satele comunei Solont, adica Solont, Sarata si Cucuieti.

Lucrările de realizare a rețelei de canalizare sunt propuse pentru etapa 2 (2014-2020), după cum urmeaza;

Statie de epurare Sarata (2.300 PE);

Rețea de canalizare Solont si Sarata, L = 18,3 km;

Statii de pompare apa uzata, 6 buc.

10.4.2.46 Aglomerarea Târgu Trotuș

Comuna Târgu Trotuș nu are sisteme de canalizare și stație de epurare in funcțiune, însă are în derulare un proiect, finanțat prin OG 7, privind realizarea sistemelor de canalizare în satele Târgu Trotuș (L = 3,15 km) și Tuta (L = 1,8 km) și a stației de epurare dimensionata pentru preluarea debitelor de apă uzată colectate din toate cele 2 sate.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin PO1M sunt, după cum urmează:

Realizare 2 stații de pompare Târgu Trotuș;

Realizare 2 stații de pompare Tuta;

Extindere rețea de canalizare Târgu Trotuș, L = 12,0 km;

Extindere rețea de canalizare Tuta, L = 6,57 km.

Deasemenea, satul Viisoara aflat in componenta aglomerării Târgu Ocna, va beneficia de investitii privind infiintarea sistemului de canalizare cu deversare in sistemul orașului Târgu Ocna si epurarea apelor uzate menajere in statia de epurare a acestuia, astfel:

Rețea canalizare Viisoara, L = 11,3 km;

Statii de pompare apa uzata in Viisoara, 2 buc.

Investițiile aferente satului Viisoara se vor derula din alte surse de finanțare

10.4.2.47 Cluster Valea Seacă

Clusterul Valea Seaca este alcătuit din aglomerarea Valea Seaca si aglomerarea Orbeni.

Aglomerarea Valea Seaca:

Aceasta aglomerarea este formata din Valea Seaca si Cucova. Satul Valea Seacă deține sistem de canalizare și stație de epurare, realizate prin proiectul cu finanțare F.E.A.D.R. - Măsură 322. Rețeaua de canalizare deservește cca 30% din locuitorii localității deservite.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Extindere SEAU Valea Seacă la 6.850PE (pentru a prelua si aglomerarea Orbeni);

Realizare 3 stații de pompare;

Extindere rețea de canalizare Valea Seacă, L = 0,5 km;

Realizare rețea de canalizare Cucova, L = 6,8 km.

Aglomerarea Orbeni:

Aglomerarea Orbeni este formata din Orbeni si Scurta.

Capitolul 10 Programul de investitii privind infrastructura prioritara 59

în prezent, UAT-ul nu dispune de un sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere.

în etapa 2 (2014-2020) investițiile propuse prin POIM sunt, după cum urmează:

Realizare 5 stații de pompare;

Realizare rețea canalizare Orbeni, L = 10,8 km;

Reaizare rețea canalizare Scurta, L = 10,7 km.

10.4.2 Sistem SC ABA

Pentru statii de pompare a apei uzate existente din aria de operare, asa cum a fost descris si in capitolele anterioare, sunt prevăzute facilitati SCADA.

La nivelul sistemelor de apa uzata (existente si viitoare) se vor realiza, de asemenea următoarele lucrări:

sisteme centralizate SCADA;

echipamente inspecție si curatare rețea de canalizare;

contorizare si citire la distanta a contorilor de apa, monitorizare debit, presiune, clor in rețelele de distribuție apa.

CAPITOLUL 11

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI

Decembrie 2017

Cuprins

Capitol 11 - Planul de Acțiune Pentru Implementarea Proiectului

11.1 Introducere

11.2 Descrierea acțiunilor

Capitol 11 - Planul de Acțiune Pentru Implementarea Proiectului

11.1 Introducere

Planul de acțiune prezentat în aceasta secțiune cuprinde activitățile și inputurile din partea Consiliilor regionale, municipalităților, operatorului regional propus (pentru investițiile FEDR) și alte autorități locale că de exemplu: Apele Române și Agențiile Regionale de Mediu, precum și din partea Consultantului din cadrul Proiectului privind pregătirea Aplicației de Finanțare din cadrul POIM 2014-2020.

Planul de acțiune este împărțit în următoarele secțiuni:

- Studii de fezabilitate
- Evaluarea impactului asupra mediului
— Analiza financiara și de cost-beneficiu
- Aplicații pentru diverse fonduri (FEDR si altele)
- Analiza/revizuire
- Finanțare
— Realizarea Dosarelor de Licitație
- Regionalizarea serviciului
- Aranjamente instituționale pentru Operatorul Regional (ROC).

Planul de acțiune propus a fost realizat plecând de la faptul Operatorul Regional are in pregătire o Aplicație de Finanțare pentru fonduri POIM pentru o parte din UAT-urile județului, iar autoritatile locale si județene mai au in pregătire investiții prioritare în perioada 2014-2020 pe baza Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si din alte surse naționale. Operatorul Regional (SC Compania Regionala de Apa Bacau SA) are in pregătire o Aplicație de Finanțare in infrastructura de apa/apa uzata pentru 40 dintre UAT-urile județului si ca urmare, in perioada următoare va fi cel mai important investitor in domeniu pentru acest județ, avand un rol decisiv pentru politica de conformare locala. Restul investițiilor se vor derula cu sprijinul Consiliul Județean Bacau sprijinit de Guvernul României, avand insa ca principali beneficiari, autoritatile locale din județ. De aceea, referirile noatre pentru descrierea actiunilr ce urmeaza a se derula vor fi la Autoritatile Locale, la Operatorul Regional si la Consultant in mode generic, acesta putând fi după caz, al Operatorului Regional sau al Autorităților Locale.

11.2 Descrierea acțiunilor

Studii de fezabilitate

Autoritatea Locala

Compania operatoare regionala

Consultanti

Va sprijini Consultantii (ata ai sai cat si ai OR) pentru că acesita să obțină informații de la agențiile guvernamentale locale;

Va asigura faptul că atat OR și Consultantii au accesul asigurat la unitățile industriale, instituții și alte organisme publice;

Va asigura finanțare pentru studii care nu sunt acoperite de către Consultanti dar care au fost incluse în programul de investiții prioritare.

Va asigura datele financiare și operaționale solicitate de Consultanti;

îi va asista pe Consultanti în evaluarea situației existente la unitățile industriale, stadiul, facilități de pre-epurare a efluentului, calitatea efluentului și înregistrări curente privind mediul.

Vor realiza studii în conformitate cu Termenii lor de referință;

Vor realiza campanii aferente de măsurare;

Vor pregăti documentațile în cooperare cu OR si Autoritatile Locale;

Vor pregăti strategiile privind nămolul în conformitate cu Termenii de Referință avuti;

Vor pregăti rapoartele privind apele uzate industriale în conformitate cu Termenii de Referință avuti.

Evaluarea impactului asupra mediului
Autoritatea Locala	Compania operatoare regională	Consultanti
Analizează și se pune de acord cu cerințele Consultantilor privind evaluarea impactului asupra mediului pentru toate proiectele care vor fi incluse în aplicațiile de finanțare; Asigură sprijin media și politic pentru procesul de consultare a publicului; Pune la dispoziție săli de ședință și facilități de presă adecvate privind procesul de consultare a publicului; Asigura faptul că Anexele cerute de Aplicațiile de finanțare au fost semnate și andosate de autoritatile abilitate și trebuie să includă și habitaturile Natura 2000 (acolo unde este cazul).	Furnizează suport de management și sprijin pentru procesul de consultare a publicului; Asista prin intermediul ofițerilor de mediu Consultantii în realizarea documentației; Promovează activ proiectul în media locală.	Discută cerințele privind evaluarea impactului asupra mediului cu autoritățile locale abilitate; Pregătesc raportul de analiza/ triere pentru proiectele individuale din cadrul programului de investiții prioritare; Pregătesc documentația în conformitate cu legislația în vigoare; Pregătesc măsurile privind consultarea publicului; Pregătesc rezumatele Evaluării impactului asupra mediului pentru a fi inclus în Aplicațiile de finanțare (acolo unde este cazul).
Analiza fin nciara i cost-beneficiu
Autoritatea Locala	Comp mia operatoare regionala	Consultanti
Furnizează informații contabile și previziuni economice solicitate de Consultanti; Furnizează detalii privind demersurile necesare privind împrumuturile curente sau propuse; Discută atât cu Consultantii cât și cu Operatorul Regional contribuțiile financiare ale Operatorului Regional sau din partea autorităților locale sau județene.	în legătură cu infrastructura existentă, furnizează informații contabile și informații privind costurile de operare, la solicitarea Consultantilor; Furnizează informații despre situația curentă și previzională a facturării și veniturilor sale, atât pentru apă potabilă, cât și pentru apă uzată; Analizează cu reprezentanții autorităților locale și județene schema de tarif propusă.	Elaborează modele financiare pentru proiectele individuale și modele rezumative pentru aplicațiile de finanțare; Pregătesc rapoartele necesare pentru aplicațiile de finanțare; Dezvoltă aranjamentele financiare pentru proiecte; Analizează proiecțiile privind suportabilitatea în cadrul comunităților.
A	ilicațlile de Finanțare pentru diverse fonduri
Autoritatea Locala	Compania operatoare regionala	Consultanti
Aproba și semnează aplicațiile de finanțare.	Analizează aplicația dacă i se cere acest lucru de către Consultant.	Elaborează aplicațiile de finanțare în conformitate cu prevederile Termenilor de Referința avuti și cerințele UE; Asigură faptul că documentațiile întocmite au fost aprobate și andosate, în special aceea care se referă la consultarea publicului și avizarea evaluării impactului asupra mediului.

Reșo u rci n

Consulting

Analiza / revizuire
Autoritatea Locala	Compania operatoare regionala	Consultanti
Mobilizează sprijinul politic și public pentru toate proiectele propuse; Asigură faptul că autoritățile locale sunt informate în totalitate în legătură cu proiectele, cerințele și necesitățile acestora; Discută demersurile generale privind analiza cu personalul Ministerului finanțator (AM).	Este responsabilă pentru managementul total al misiunilor de analiza/revizuire in calitate de autoritate contractanta (pentru Proiectul sau); Managementul și cei care operează pe plan local vor fi informați astfel încât să înțeleagă rațiunile proiectului.	Organizează revizuirea/analiza cu Operatorul Regional și autoritățile locale; Asistă Operatorul Regional (ROC) si atutoritatile locale în pregătirea oricăror prezentări sau materiale de prezentare.
Finanțare
Autoritatea Locala	Compania operatoare regionala	Consultanti
Discută cu reprezentanții autorităților județene și centrale despre sursa și suma cofinanțării; Analizează stadiul/abordarea privind finanțarea cu Ministerul Finanțator; Finalizează abordarea privind finanțarea înainte de depunerea Aplicației de Finanțare.	Analizează tariful și posibilitățile împrumut sau alte forme de finanțare; Echipa de management a OR va analiza posibilele aranjamente privind împrumutul și va semna Contractele.	Dezvoltă demersurile privind finanțarea pentru proiecte în urma discuțiilor cu Operatorul Regional și departamentele financiare ale autorității locale; Finanțarea trebuie să fie disponibilă înainte de depunerea aplicațiilor de finanțare.
Realizarea Dosarelor de Licitație
Autoritatea Locala	Compania operatoare regionala	Consultanti
Angajează consultanți să pregătească dosare de licitație care nu sunt incluse în Termenii de Referință ai Consultanților ce întocmesc Aplicația de finanțare (daca este cazul).	Analizează documentele de licitație și Termenii de Referință pentru Asistența tehnică la cererea Consultantului; Licitație și atribuire contracte de servicii și lucrări în conformitate cu legislația naționala.	Elaborează dosare de licitație în conformitate cu legislația romanească; Dosare de licitație în conformitate cu Termenii de Referință; Elaborează Termenii de Referință pentru Asistența Tehnică și pentru Supervizarea Lucrărilor în conformitate cu Termenii de Referință (consultantii OR); totodată, asista Operatorul Regional în timpul licitației și evaluării
	Regionalizarea serviciului
Autoritatea Locala	Compania operatoare regionala	Consultanti
Promovează în mod activ în cadrul primăriilor locale necesitatea constituirii ADI (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară); Analizează propunerile curente privind statutul, modifică,	Analizează aranjamentele de concesiune propuse, le modifică și le depune spre analiză la autoritățile locale; Semnează acordul atunci când este acceptat.	Analizează legislația existentă și propunerile de regionalizare a serviciului și oferă consultanță persoanelor responsabile.

revizuiește și finalizează dacă este necesar; Asigura faptul că statutul ADI este aprobat până la termenul limită convenit.
Aur ijamente instituționale {entru UIP
Autoritatea Locala	Compania operatoare regionala	Consultant
Asigură buget suplimentar pentru Operatorul Regional pentru a sprijini posibila extindere a Unității de Implementare a Proiectului.	Raport de analiza și considerarea efectului semnării contractului de concesiune între ADI și Operatorul Regional; Analiza stadiului și capacității UIP; Recrutează personal daca este necesar pentru a sprijini programul de investiții; Trebuie să ia în considerare conceptul departamentor separate de operare și investiții.	Pregătește raportul instituțional privind organizarea Operatorului regional, îl înaintează spre revizuire/ analiză.

Printre prognoze se găsesc doua publicate de INS in 2004,2005 si 2008.

Capitolul 3 Previziuni

INS publică date statistice privind venitul gospodăriilor numai la nivel național si regional

Capitolul 3 Previziuni

Lei/mc, fara TVA	2014	2015	2016	2017
apa	3,07	3,47	3,47	3,47
apa uzata	2,27	2,57	2,57	2,57

Hotărârea nr. 19/2018

Capitolul 0 - Sumar executiv

Analiza situației existente

Infrastructură de apă potabilă și apă uzată

Previziuni

Obiective Naționale

Obiective județene

Analiza OpțiunilorDefinirea aglomerărilor

Analiza Opțiunilor

Strategia la nivelul județului

Planul de investiții pe termen lung

Investiții prioritare în infrastructură

Analiza Economică și Financiară

Macro - suportabilitate

Programul de investiții privind infrastructura prioritară

Cuprins

Capitolul 1 - Introducere

1.1 Cadrul proiectului

1.1.1 Cadrul General

1.1.2 Informații despre contract

Obiectivele contractului sunt:

1.2 Obiectivul general și abordarea pentru revizuirea Mașter Planului

1.3.2 Conținutul Volumului I: Raport

Cuprins

2.1 Sumar

Populația luata in considerare in realizarea Mașter Planului a fost cea rezidenta, de la INS la 01.01.2016.

Alimentarea cu apă

Colectarea și tratarea apelor uzate

Apă Uzată Industrială

Evacuarea nămolului

2.2 Zonele proiectului

2.3.1.2 Deșeuri

2.3.1.3 Mediul urban

2.3.1.4 Interacțiunea Agricultură - Mediu

2.3.1.6 Tipuri de arii protejate

2.3.2 Clima

2.3.3 Relief și topografie

2.3.4 Geologie și Hidrologie2.3.4.1 Introducere

2.3.4.2 Date disponibile

2.3.4.3 Prezentare generală a unităților geologice și morfologice ale Județului Bacău

2.3.4.4 Geologia și hidrogeologia Arcului estic al Munților Carpați2.3.4.4.1 Zona internă

2.3.4.4.2 Zona externă

23.4.5 Geologia și hidrogeologia Podișului Moldovei

23.4.6 Geologia și Hidrogeologia zonelor joase

2.3.4. 7 Zone de interes - afluenți

2.3.5 Ecologie și Zone Sensibile2.3.5.1 Calitatea mediului - Probleme

Stația Bacău 3 - stație de fond industrial, este amplasată în municipiul Onești - cartier TCR- strada Cauciucului:

2.4 Infrastructura

2.5 Evaluare socio-economică

2.5.1 Profilul socio - economic al României2.5.1.1 Populația și condițiile de trai

2.5.1.2 Economia Națională

2.5.2.4 Politica de Dezvoltare Regională

2.5.2.S Perspective macro-economice pentru Regiunea Nord-Est

2.5.3 Profilul Socio - economic al Județului Bacău2.5.3.1 Structura administrativa

2.5.3.2 Populația

Instituții in sectorul apei potabile / uzate (Operatori)

• Asociația de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);• Compania Regionala de Operare (ROC); si• Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor (CDGS).

2.7.2 Apele de suprafață2.7.2.1 Debite râuri

2.7.2.2 Volumul rezervoarelor

1.7.2.3 Calitatea ApeiLacul Poiana Uzului

Râul Ciobănuș

2.7.2.5 Constrângeri principale în domeniul captării apei de suprafață

2.7.2.6 Potențialul apei de suprafață și subterane de a răspunde cerințelor viitoare

2.7.3 Apele subterane2.7.3 .1 Volume de apă

2.73.2 Calitatea Apei

2.7.33 Producția de apă din surse subterane

2.7.3.4 Constrângeri principale în exploatarea surselor subterane

2.7.3.5 Calitatea apei subterane la forajele publice individuale

2.8 Poluarea apei

2.8.1 Surse majore de poluare

2.8.2 Impactul deversării apelor uzate

2.8.2.1 Impact asupra apelor de suprafață

2.8.2.2 Impact asupra apelor subterane

2.83 Managementul și depozitarea nămolului

2.9 Consumul curent de apă

2.10 Facilități existente și perfomanță curentă

2.10.1 Infrastructura de alimentare cu apă2.10.1.1 Sistem de alimentare Bacău

2.10.1.2 Sistem de alimentare Dărmănești

2.10.1.3 Sistem de alimentare Buhuși

2.10.1.4 Sistem de alimentare Comănești

Analiza Opțiunilor

Definirea aglomerărilor

2.3.4 Geologie și Hidrologie

2.3.4.1 Introducere

2.3.4.4 Geologia și hidrogeologia Arcului estic al Munților Carpați

2.3.4.4.1 Zona internă

2.3.5 Ecologie și Zone Sensibile

2.3.5.1 Calitatea mediului - Probleme

2.5.1 Profilul socio - economic al României

2.5.1.1 Populația și condițiile de trai

2.5.3 Profilul Socio - economic al Județului Bacău

2.5.3.1 Structura administrativa

• Asociația de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);

• Compania Regionala de Operare (ROC); si
• Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor (CDGS).

2.7.2 Apele de suprafață

2.7.2.1 Debite râuri

1.7.2.3 Calitatea Apei

Lacul Poiana Uzului

2.7.3 Apele subterane

2.7.3 .1 Volume de apă

2.10.1 Infrastructura de alimentare cu apă

2.10.1.1 Sistem de alimentare Bacău

2.10.2 Infrastructura apei uzate

2.10.2.1 Cluster Bacău