Hotărârea nr. 19/2018

Hotărârea nr.19 din 31.01.2018 privind modificarea HCL nr. 352 din 29.10.2010 – privind aprobarea Master Planului si Listei investițiilor prioritare - pentru sectorul apa/apa uzata ce urmează a fi finanțate în etapa I din Fonduri POS Mediu.

((/ rt icf/tfff /ut ^Bacăa

HOTĂRÂREA NR. 19 DIN 31.01.2018 privind modificarea HCL nr. 352 din 29.10.2010 - privind aprobarea Mașter Planului si Listei investițiilor prioritare - pentru sectorul apa/apa uzata ce urmeaza a fi finanțate in etapa I din Fonduri POS Mediu

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință ordinară la data de

31.01.2018, potrivit art.39(l) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere :

  • - Adresa nr. 9/10.01.2018 a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Bacău, înregistrată la Primăria Municipiului Bacău sub nr. 16715/11.01.2018 prin care se solicită inițierea unui proiect de hotărâre pentru actualizarea Mașter Planului în sectorul apă și apă uzată, însoțită de adresa Consiliului Județean Bacau nr.367/09.01.2018, înregistrată la A.D.I.B. sub nr.8/10.01.2018;

  • - Adresa nr. 40/19.01.2018 a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Bacău, înregistrată la Primăria Municipiului Bacău sub nr.17533/22.01.2018 prin care se înaintează spre aprobare Mașter Planul actualizat în sectorul apă și apă uzată;

  • - Referatul nr. 750/ 22.01.2018 înaintat de Compartimentul Unitatea Municipala pentru Monitorizare;

  • - Expunerea de motive a Primarului înregistrată cu nr. 751/ 22.01.2018;

  • - Raportul compartimentelor de resort, înregistrat cu nr.752/22.01.2018, favorabil;

  • - Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 73/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 74/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 75/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 76/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.4 și nr.77/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr. 5;

  • - Directiva Consiliului European 98/83/EEC transpusă în legislația națională prin Legea nr.311/2004 ;

  • - Directiva Consiliului European 91/271/EEC transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.352/2005;

  • - Dispozițiile art.8, alin.(3) lit. "a” și ale art.9 alin.(l) lit."b” din Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • - Dispozițiile art. 10 alin. (1) lit. ”b", art.ll alin.(2), art.12 alin.(l) lit. "a” și ale art. 14 lit. "b" din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, republicată;

  • - Dispozițiile art.7 din Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată;

  • - HCL nr. 352 din 29.10.2010 - privind aprobarea Mașter Planului si Listei investițiilor prioritare - pentru sectorul apa/apa uzata ce urmeaza a fi finanțate in etapa I din Fonduri POS Mediu, cu modificările și completările ulterioare;

  • - Dispozițiile art.16 alin.(3) lit.”a” și ale art.21 alin.(l) din Statutul Asociației de Dezvoltare Intercomunitara Bacau - ADIB, aprobat prin HCL nr. 133/9.04.2008, cu modificările si completările ulterioare;

  • - Dispozițiile art. 47 alin.(l), ale art. 48 alin. (2), ale art. 61 alin.(2), ale art. 115 alin.(l) lit. „b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată;

  • - Dispozițiile art. 34 alin.(l) lit. „i” din Ordonanța Guvernului nr. 35/ 2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si funcționare a consiliilor locale, modificată și completată;

A

In baza dispozițiilor art. 36 alin.(l) și alin.(2) lit. „d” și alin.(6) lit „a”pct.l4 și art. 45 (2) lit. ”a” și (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/ 2001, republicată, ulterior modificată și completată

HOTĂRĂȘTE:

Art.l. Se aprobă modificarea Anexei la HCL nr. 352/ 29.10.2010, cu modificările ulterioare, prin înlocuirea cu Anexa - Actualizare Mașter Plan, parte integranta din prezenta hotarare.

Art.2. Se mandatează dl.Apostu Constantin, având calitatea de reprezentant al unității administrativ teritoriale în Adunarea Generala a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Bacău -ADIB, să voteze în conformitate cu prevederile art. 1 din prezenta hotărâre.

Art. 3. La data intrării în vigoare a prezentei orice alte prevederi contrare se modifică de drept în mod corespunzător.

Art. 4. Prezenta hotărâre va fi comunicată S.C. Compania Regionala de Apa Bacau SA, Asociației de Dezvoltare Intercomunitara Bacau - ADIB, Instituției Prefectului Județului Bacau, Consiliului Județean Bacau, persoanei nominalizate la art. 2 a prezentei hotărâri, Compartimentului Unitatea Municipală pentru Monitorizare si va fi adusa la cunoștința publica, in condițiile legii.

Art. 5. Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ

BREAHNĂ-PRAVĂȚ IONELA-CRISTINA


N.O.P..P.I./M.N./EX. l/DS.I-A-2

ROMANIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXĂ

LA HOTĂRÂREA NR. 13 DIN 31.01.2018

ACTUALIZARE MAȘTER PLAN


PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ

BREAHNĂ-PRAVĂȚIONELA-CRISTINA


Comp. U.M.M.

Isabela PINTILIE

CAPITOLUL 0 SUMAR EXECUTIV


Decembrie 2017


R e s o u rci n g Environmental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Capitolul 0 - Sumar executiv

Analiza situației existente

Județul Bacău face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României, fiind situat în partea centrală a Moldovei și având o suprafață de 6.621 km2. Conform rezultatelor recensământului din 2011, populația județului se ridică la 616,168 locuitori, iar la nivelul anului 2013 se proconizează a fi cca 611,798 locuitori. Principalele unități administrative sunt: 3 municipii (Bacău, Onești, Moinești), 5 orașe (Buhuși, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Dărmănești și Comănești) și 85 de comune. Municipiul reședință de județ este Bacău, cu 143,270 locuitori (la nivelul anului 2013).


Geografia județului Bacău este una complexă. Partea de vest este dominată de munți, în timp ce partea de est cuprinde platouri deluroase. Zonele de est ale județului sunt constituite din valea Râului Șiret și zone deluroase poziționate la est de Râul Șiret. Partea centrală, cu dealuri line, este drenată de Râul Tazlău către valea râului Trotuș. Părțile vestice și nord-vestice sunt constituite din zone muntoase, la vest de Râul Trotuș.


Infrastructură de apă potabilă și apă uzată

Sistemele de alimentare cu apa deservesc 3 municipii și 5 orașe și 85 de unități administrativ teritoriale.

La nivel județean sunt identificate 71 sisteme de alimentare cu 101 instalații de captare (apă subterană sau de suprafață), 71 gospodării de apă (stații de tratare, stații de dezinfecție cu clor sau ultraviolete).

Lungimea totală a aducțiunilor și rețelelor de distribuție este de aproximativ 2,300 km de conducte.

La nivelul județului Bacău, după finalizarea lucrărilor în derulare, sistemele de canalizare vor fi caracterizate prin:

43 de stații de epurare municipale

142 stații de pompare apă uzată

-   1.100 km de rețea de canalizare.

Capitolul 0 Sumar executiv_________________________________ 2

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Cele 8 clustere si 57 aglomerări deservesc cele 8 orașe și 85 de UAT-uri.

Rata de deservire a sistemelor de alimentare cu apa este de cca 72%, iar cea a sistemelor de canalizare de cca 57%.

Previziuni

S-au făcut prognoze privind dezvoltarea socio-econoinică, cererea de apă potabilă și volumele de apă uzată generate.

Asupra dezvoltării populației sunt făcute mai multe prognoze. în Mașter Plan este folosită ca punct de referință pentru prognozele viitoare în această regiune și acest județ. Această prognoză prevede o descreștere ușoară a populației pe perioada derulării Mașter Planului.

Estimarea cererii de apă potabilă s-a făcut pe baza informațiilor cu privire la consumul specific exprimat în l/pers,zi în cadrul sistemelor existente, unde aceste date au fost disponibile, iar pentru sistemele noi au fost realizate estimări. Acestea au fost realizate ținând cont de tipul sistemului propus, de dimensiunea acestuia și de evaluarea economică a localităților.

Tabelul următor oferă un rezumat al prognozelor privind cererea de apă în Județul Bacău.

Tabel 1:       Necesarul de apă în județul Bacău

Județul B

UM

Anul 2017

Anul 2023

Anul 2030

Anul 2047

Conectați la rețeaua de apă potabilă

locuitori

434.896

523.408

579.836

576.620

Total populație conectată

%

73

88

99

100

Volum de apa produs

Mii m3/an

29,86

31,51

38,26

54,91

Volum de apa nevoi casnice

Mii m’/an

11,94

17,64

19,59

20,65

Pentru sistemele de canalizare existente, prognoza volumelor de apă a fost realizată ținând cont de infomațiile disponibile legate de măsurători, iar pentru sistemele de canalizare noi, estimările au fost realizate în concordanță cu analiza necesarului de apă potabilă. Pentru zonele rurale (aglomerări < 10.000), a fost luată în considerare o producție de apă uzată de pana 135 1/pers/zi și pentru zonele urbane (aglomerări > 10.000) pana 160 1/pers/zi. Consumul biologic de oxigen în 5 zile (CBO5) a fost stabilit la valoarea de 60 g/P.E./zi în concordanță cu Directiva UE 91/271/CEE (Articolul 2).

Aprecierea contribuției industriei la volumul de apă uzată s-a făcut prin majorarea producției casnice de apă uzată cu un procent conform următorului algoritm:

» Aglomerări < 2.000 P.E.: 0 %

« Aglomerări < 5.000 P.E.: 10 %

o Aglomerări > 5.000 P.E.: 15 %

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Infiltrațiile de apă în sistemele de colectare noi au fost aproximate la pragul de 15-20% din producția de apă uzată menajeră.

Pe baza acestor estimări s-au putut evalua atât dimensionarea lucrărilor propuse în domeniul apelor uzate, cât și investițiile necesare

In tabelul următor se regăsește un sumar al prognozelor privind debitele de apă uzată și încărcările pentru Județul Bacău.

Tabel 2:       Debitele de apă uzată și încărcările pentru județul Bacău

1 lețui

UM

2017

2023

2030

Racordați la rețeaua de canalizare

loc.

342.588

489.795

519.755

560.212

Grad de racordare

%

57

83

89

97

Volum de apa uzata colectat

Mii m3/an

11,96

20,85

22,31

25,24

încărcare CBO5

kg/an

7,5 x 10A6

10,72 x

10A6

ll,38x

10A6

12,26 x

10A6

Obiective Naționale

România s-a angajat să îmbunătățească standardele de calitate în ceea ce privește sectorul de apă potabilă/apă uzată în întreaga țară. în acest context, se înțelege că obiectivele județului trebuie să urmeze îndeaproape obiectivele naționale, cum ar fi Tratatul de Aderare, Planurile de Implementare etc. Ca urmare, capitolul 4.2 cuprinde un rezumat al obiectivelor naționale.

Condițiile locale și regionale pentru implementarea obiectivelor naționale pot diferi de la o regiune la alta și de la un județ la altul. Reprezentanții județului Bacău au declarat că se angajează să adopte în întregime obiectivele naționale.

Având în vedere investițiile mari necesare pentru a îndeplini obiectivele mai sus menționate, s-a acordat o extindere a perioadei de tranziție. In sectorul alimentării cu apă, perioada de tranziție s-a extins până în 2015, în timp ce anul 2020 reprezintă sfârșitul perioadei de tranziție pentru sectorul colectării și tratării apei uzate.

Pentru a evita suprasolicitarea capacităților implicate în ciclul proiectului (finanțare, administrare și contractare), se recomandă fructificarea la maxim a perioadei de tranziție, ținând cont de următoarele aspecte:

  • •   considerații privind îmbunătățirea nivelului serviciilor;

  • •   criterii de eficiență a costurilor;

  • •   preferințe politice.

Este evident că primele măsuri trebuie adoptate în domeniul tratării apei, pentru îmbunătățirea calității tratării până în 2020. în prezent, producția de apă tratată este deosebit de ridicată, în special din două motive:

  • 1) Nivelul consumului de apă casnic și non-casnic

Capitolul 0 Sumar executiv

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2) Pierderi de apă ridicate.

Ambele componente ale balanței de apă se așteaptă să scadă în viitor.

în ceea ce privește colectarea și epurarea apei uzate, se au în vedere următoarele obiective:

o Respectarea prevederilor standardelor EU UWWTD pentru efluentul de apă uzată în care se descărca apa epurată;

o Reducerea poluării râurilor, lacurilor și acviferelor prin aplicarea unei epurări eficiente;

o Reducerea riscului de inundații prin înlocuirea componentelor de canalizare cu defecte constructive sau sub-dimensionate hidraulic;

o Implementarea unui sistem de canalizare pentru locuitorii ariilor urbane dense, care în prezent utilizează fose septice. în acest fel se vor diminua și riscurile asociate.

Abordarea problematicii referitoare la sectorul colectării și tratării apei uzate este guvernată de termenele limită până la care standardele referitoare la efluenți trebuie să fie îndeplinite. Funcție denumărul și tipul racordurilor, standardele unei epurări îmbunătățite vor fi realizate relativ tarziu.Timpul avut la dispoziție până la momentul conformării trebuie folosit eficient pentru reducerea infiltrațiilor.

Acest lucru este absolut necesar deoarece concentrația apei uzate colectate este atât de scăzută încât o epurare eficientă devine foarte greu de realizat. în consecință, timpul avut la dispoziție de Operatorul regional pentru îndeplinirea standardelor privind efluentul trebuie utilizat pentru:

  • 1)  reducerea eficientă a infiltrațiilor;

  • 2)  dezvoltarea expertizei necesară unei bune operări a stației de epurare

  • 3)  eliminarea oricărui risc de contaminare de la clientii non-rezidențiali.

îmbunătățirea serviciilor de alimentare cu apă în primul rând și apoi a celor de epurare a apelor uzate este în conformitate cu obiectivele consolidării Companiei Operatorului Regional (ROC). Procesul de regionalizare, al cărui rezultat evident este crearea ROC, constă în concentrarea exploatării serviciilor furnizate unui grup de municipalități dintr-o anumită arie geografică definită funcție de un bazin hidrografic și/sau de granițele administrative (municipalitate, județ). Regionalizarea serviciilor are ca scop diminuarea fragmentării excesive a sectorului și realizarea de economii.

Un număr relevant de zone speciale protejate consitutie anumite constrângeri pentru infrastructura de alimentare cu apă și canalizare. O problemă deosebită o reprezintă, în acest context, evacuarea apei epurate.

Obiective județene

Până în prezent, județul Bacău nu a formulat propriile sale ținte regionale cu privire la infrastructura de apă și canalizare, ci le-a adoptat pe cele naționale.

Ratele de conectare curente sunt foarte scăzute: 66% în sectorul alimentare cu apă și 49% în cel al canalizării; de aceea vor fi necesare investiții majore pentru creșterearatei de conectare într-un timp relativ

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

scurt. Creșterea brucâ a ratei de conectare va reprezenta un efort major atât pentru consumatori, cât și pentru operator La nivel urban, gradul de deservire al sistemului de alimentare cu apa este ridicat, aproximativ 95%, iar la nivel rural, gradul de bransare al populației este de cca 46%.

Județul beneficiază, în prezent, de un număr de proiecte în domeniul alimentării cu apă. Obligațiile referitoare la exploatare au fost la început în sarcina municipalităților, dar după apariția primelor probleme, obligațiile au fost preluate la nivel județean. Acest lucru poate fi privit ca unul dintre obiectivele transferului de responsabilitate al exploațării viitoare către operatorul regional. Aceasta instituție se presupune că va combina capacitatea tehnică cu cea instituțională, pentru a opera eficient activele și a menține un nivel adecvat al serviciului livrat populației rurale.

Analiza Opțiunilor

Definirea aglomerărilor

Definirea aglomerării trebuie pregătită în conformitate cu Directiva 91/271/CEE privind apele uzate orășenești (UVWTD). Conform acestei Directive, o aglomerare reprezintă o zonă în care populația și/sau activitățile economice sunt suficient de concentrate pentru colectarea și epurarea centralizată a apelor uzate.

Așezările incluse în definirea aglomerărilor au fost alese conform Programului Operațional Sectorial (POS Mediu), Anexa 3, care cuprinde toate comunele principale având termene de conformare nu mai târziu de anul 2020 (pentru aceasta etapa a proiectului). De asemenea, s-a făcut o repartiție a populației în județ, care a condus la definirea de aglomerări în acest Mașter Plan pentru toate așezările cu mai mult de 2,000 de locuitori. Mai mult, s-a ținut cont de toate așezările în care există deja rețele de canalizare și stații de epurare a apelor uzate.

Primul pas în definirea aglomerărilor a fost identificarea limitelor fiecărei aglomerări. Zonele concentrate existente precum și zonele de dezvoltare viitoare au fost incluse în interiorul limitelor aglomerării. în etapa următoare, aglomerările astfel definite au fost incluse în grupuri de aglomerări (clustere). Gruparea aglomerărilor este necesară în sensul creșterii ratei de conectare la sistemul de colectare/epurare al apelor uzate în cel mai eficient mod din punct de vedere al costurilor.

Pentru județul Bacău au fost identificate și studiate în detaliu 55de aglomerări mai mari de 2.000 P.E.

Tabel 3:       Localitățile din cadrul județului Bacău

Județul Bacău                        ] Număr total

Localități analizate

500

Localități < 2000 P.E.

444

Localități > 2000 - 9.999 P.E.

49

Localități > 10.000 P.E.

7

în ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă, după finalizarea lucrărilor în curs de derulare și a prezentului proiect, numărul sistemelor de alimentare cu apă va fi de 68.

Zonele de alimentare, care acoperă aproximativ tot județul, au făcut obiectul unei analize de opțiuni în vederea definirii celei mai eficiente soluții din punct de vedere al costurilor.

Capitolul 0 Sumar executiv                                                                       6

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Analiza Opțiunilor

S-au realizat analize ale opțiunilor atât pentru apă potabilă, cât și pentru apă uzată. Rezultatele acestor analize de opțiuni indică oportunitatea implementării de sisteme centralizate sau descentralizate de alimentare cu apă și de epurare a apelor uzate.

Strategia adoptată în vederea determinării celei mai potrivite soluții în sectorul apelor uzate a fost dezvoltată de la caz la caz, fiind luate în considerare diferite soluții tehnice viabile.

Alegerea între folosirea unui sistem centralizat sau descentralizat se bazează pe analiza economică a fiecărei soluții tehnice, respectiv prin calcularea valorilor prezente nete a costurilor implicate de fiecare variantă. în final, s-a ales soluția cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor.

Analiza opțiunilor oferă o imagine detaliată a modului de abordare a investiției, ipotezelor și detaliilor calculelor. Analiza economică cuprinde costurile legate de investiții, dar și costurile de operare și întreținere pentru toate elementele relevante. Fundamentarea alegerii celei mai potrivite soluții pentru grupurile de aglomerări este Valoarea Netă Prezentă.

Ca și rezultat economic al analizei opțiunilor, soluția unei stații de epurare (SEAU) comună mai multor aglomerări s-a dovedit a fi cea mai eficientă abordare pentru toate aglomerările studiate.

De asemenea, costurile reduse de întreținere și operare asociate unei singure unități centrale de epurare sunt un argument în plus pentru folosirea sistemelor centralizate de colectare și epurare a apelor uzate. Aglomerările sub 2,000 P.E. au fost conectate în cazul în care prin această aglomerare trece colectorul principal al unei aglomerări mai mari, sau în cazul în care stația de epurare (SEAU) este situată în interiorul aglomerărilor mai mici.

în funcție de termenele de conformare și de poziția geografică a așezărilor, Consultantul a propus o etapizare pe faze a investițiilor dintr-o aglomerare.

De regulă, pentru sectorul de apă potabilă, ținând cont de sistemele existente și de posibilitățile de realizare a altor inffrastructuri noi, singura opțiune viabilă este cea luată în considerare.

Strategia la nivelul județului

Principalul scop al strategiei la nivel județean este de a identifica măsurile prioritare cele mai puțin costisitoare (soluții tehnice și instituționale) în vederea atingerii obiectivelor propuse la nivel de județ. Strategia la nivelul județului include:

o Obiectivele la nivel național;

o Obiectivele la nivel județean și termenele limită avute în vedere;

o Analiza opțiunilor (Capitolul 5);

și se bazează pe Analiza situației curente (Capitolul 2) și Previziuni (Capitolul 3).

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Obiectivele la nivel național sunt expuse în Programul Operațional Sectorial (POS Mediu). în acest document Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD) impune următoarele obiective-

o Asiguiarea de servicii adecvate de apă și canalizare, la tarife acceptabile, pentru populația din aglomerări cu mai mult de 2,000 de locuitori

o Asigurarea calității apei potabile în toate aglomerările urbane.

o îmbunătățirea gradului de puritate a cursurilor de apă.

o îmbunătățirea managementului stațiilor de epurare (SEAU) și a depozitării nămolului.

Identificarea măsurilor propuse și ierarhizarea proiectelor prioritare s-a făcut pentru a se atinge obiectivele naționale stabilite cu cele mai mici costuri.

Ierarhizarea aglomerărilor din Județul Bacău în sectorul apelor uzate s-a făcut ținând cont de mărimea aglomerării și modul (centralizat-descentralizat) în care se poate realiza epurarea apelor uzate colectate.

Abordarea privind colectarea și epurarea apelor uzate este determinată și de termenele de conformare până la care noile standarde ridicate privind efluentul trebuie să fie puse în aplicare. în conformitate cu aceste condiții, obiectivul principal este îmbunătățirea sistemelor de epurare, în paralel cu măsurile de reabilitare hidraulică a rețelelor existente de colectare.

Principalele obiective sunt:

  • •   Reducerea în mod eficient a infiltrațiilor în sistemele de colectare a apei uzate;

o Operarea eficientă a facilităților de epurare existente;

o Eliminarea oricărui posibil risc de contaminare din partea consumatorilor non-casnici;

  • •   Creșterea ratei de conectare.

în acest context, se face referire la analiza opțiunilor, care explică diferitele opțiuni disponibile cu privire la definirea aglomerărilor și oferă sugestii privind cele mai favorabile etapizări ale măsurilor.

Cu privire la furnizarea apei potabile, rețeaua publică existentă este alimentată în general cu apă de calitate și fără probleme de satisfacere a cererii, în timp ce multe dintre fântânile publice (situate adesea în interiorul localităților și în apropierea străzilor) sunt poluate cu nitrați și alte substanțe. Pierderile de apă sunt foarte mari în rețelele învechite. Din acest motiv sunt recomandate următoarele măsuri prioritare:

  • •   Creșterea ratei de conectare coroborată cu reabilitarea rețelei;

  • •   Extinderea rețelelor pentru alimentarea altor localități.

Din cauza costurilor mari legate de transportul apei potabile, sunt preferate alimentările din surse locale. Definirea de zone de protecție pentru astfel de surse este o măsură necesară și prin urmare trebuie promovată o politică de dezvoltare a unei agriculturi sustenabile. După reducerea pierderilor foarte mari din rețeaua de distribuție, din sursele existente pot fi alimentați consumatori suplimentari.

Abordarea privind alimentarea cu apă potabilă este influențat de următoarele criterii:

  • 1.   Conformarea cu termenele stabilite pentru calitatea apei potabile

  • 2.   Implementarea de proiecte integrate (alimentare cu apă, evacuare ape uzate)

  • 3.  Determinarea proiectelor de alimentare cu apă potabilă pe baza proiectelor principale privind colectarea și epurarea apelor uzate.

Capitolul 0 Sumar executiv___________________________________________________________________________8

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Criteriul focalizează investițiile spre zonele rurale, unde sunt întâlnite cu precădere probleme privind calitatea apei potabile, în timp ce Criteriile 2 și 3 direcționează investițiile spre zonele urbane, unde sistemele de alimentare cu apă potabilă pot fi implementate într-un mod mai eficient, din punct de vedere financiar, pentru un număr mare de locuitori.

Planul de investiții pe termen lung

Plecând de la pre-dimensionarea măsurilor și de la baza de date a costurilor unitare, pentru fiecare aglomerare pentru ape uzate și zonă de alimentare cu apă potabilă s-au calculat costurile investiționale și costurile de operare și întreținere.

Plecând de la costurile calculate și luând în considerare datele de conformare stabilite pentru diferite comune/aglomerări s-a realizat o etapizare a măsurilor pentru sistemele de apă potabilă și apă uzată.


Măsurile necesare pentru sectorul apei potabile se ridică la valoarea de 346 milioane de Euro pentru perioada 2014-2047. în vederea conformării la cerințele în sectorul apei potabile trebuie investit până în anul 2020 un procent de circa 73%, respectiv 251 milioane Euro. Pentru atingerea acestui obiectiv vor fi necesare eforturi tehnice, financiare și instituționale susținute. O rată de conectare de aproape 100% va putea fi atinsă în anul 2031.

Până la încheierea orizontului acestui Mașter Plan, în anul 2047, pentru sectorul de ape uzate este estimat un necesar de investiții de circa 508 milioane Euro (costuri curente) inclusiv pentru asigurarea serviciilor de ape uzate în zonele rurale care nu fac parte din aglomerările prezentate în acest MP (Alte Zone). în etapa 2014-2020, valoarea investițiilor pentru acest sector este de 270 milioane Euro (reprezentînd cca 53% din totalul necesar).

După finalizarea lucrărilor propuse prin POIM si alte fonduri in etapa 2014-2020, după 2023, gradul de conectare al populației va fi de cca 88% pentru sectorul pe apă potabilă si de 83% pentru sectorul de apă uzată.

Investiții prioritare în infrastructură


Pentru conformarea cu standardele UE, sunt necesare anumite investiții. Dar finanțările din Fondurile de Coeziune au bugete limitate, din acest motiv fiind necesară o ierarhizare a investițiilor pe baza criteriilor de etapizare.

De altfel, capacitatea de implementare în diferite localități este limitată din motive tehnice (în unele aglomerări implementarea sistemelor de apă și apă uzată ar putea afecta serios infrastructura existentă), din motive financiare și, în final, din motive instituționale.

Aglomerările prioritare în Județul Bacău sunt aglomerările mai mari de 2,000 PE și sunt prezentate în Anexa 4.1.

Resourcing Environment.il Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Valoarea totală a investițiilor prin PO1M pentru apă și canalizare în Faza 2 pentru proiectele prioritare identificate este de 263.810.553 Euro (valoare curenta), defalcată astfel:

119.954.519 Euro- investiție aferentă sistemului de alimentare cu apă;

138.290.341 Euro- investiție necesară pentru sistemul de canalizare:

5.565.693 Euro - investiție necesară realizării sistemului SCADA la nivelul întregului județ.

Analiza Economică și Financiară

Analiza financiară a investiției a rezultat luând în considerare două valori principale:

Costurile Unitare Actualizate (ro.CUA, eng.DPC-Dynamic Prime Cost);

Costurile Incrementale Medii (AIC).

Analiza separată a ambelor rapoarte pentru activitățile de apă și apă uzată pentru fiecare aglomerare a dus la concluzii similare.

Costurile Unitare Actualizate totale pentru sectorul de apă pot varia de la 0,54 Euro/m3 în zonele urbane până la 1,31 Euro/m3 în zonele rurale. Aceste valori sunt mult mai mari decât tarifele actuale practicate în județ. Dacă județul ar fi considerat drept o singură zonă de operare, DPC pentru sectorul apă se situează sub valoarea medie de 0,79 Euro/m3. Aceasta este o valoare mai rezonabilă, în special pentru orașele mici și zonele rurale.

Costurile Unitare Actualizate totale pentru sectorul de colectare si tratare a apelor uzate pot varia de la 0,60 Euro/m3 în zonele urbane, până la 2,96 Euro/m3 în zonele rurale. Dacă județul ar fi considerat drept o singură zonă de operare, DPC pentru activitatea de colectare și tratare a apelor uzate ajunge la 1,35 Euro/m3.

Dacă operatorul crește tarifele în vederea acoperirii DPC atunci va depăși limitele indicelui de suportabilitate al populației, ceea ce va conduce implicit la scăderea nivelului încasărilor, lipsă de lichidități și în final la o dezvoltare nesustenabilă. în capitolul următor, Consultantul analizează valoarea maxim fezabilă a creșterii tarifelor din punct de vedere al suportabilității și al resurselor financiare care pot fi generate. Diferența dintre acestea se va înregistra ca fiind „decalaj financiar” și va trebui finanțată din alte surse.

Analiza DPC prezintă faptul că strategia unificării tarifului este mult mai fezabilă pe termen lung, contribuind la implementarea principiului solidarității și asigurând maximul de finanțare prin îndeplinirea criteriului de limitare a suportabilității pentru consumatorii casnici.

Analiza a arătat că este necesară implementarea principiului solidarității pentru maximizarea resurselor financiare generate de creșterea tarifelor și totodată pentru maximizarea ratei de conectare și dezvoltarea sustenabilă a sistemului. Aceasta înseamnă că tariful unitar pentru întreaga zonă de operare a operatorului regional viitor este o soluție viabilă care va asigura o dezvoltare sustenabilă.

Capitolul 0 Sumar executiv_______________________________________________________________________10


Macro - suportabilitate

Analiza a arătat că pentru implementarea investițiilor definite în Mașter Plan trebuie luată în considerare o serie de elemente semnificative.

Scopul analizei de macro-suportabilitate este de a identifica părți din investițiile definite în Mașter Plan care pot fi finanțate din valoarea veniturilor generate de tarifele serviciilor de apă/canal furnizate și totodată de a identifica necesarul de resurse de finanțare provenind de la entități financiare externe (în principal împrumuturi nerambursabile).

Analiza de macro-suportabilitate s-a făcut luând în calcul următoarele două valori:

o Decalajul financiar;

o Raportul de macro-suportabilitate.

Decalajul financiar a fost calculat separat pentru fiecare aglomerare în parte în vederea relevării efectelor induse de principiul solidarității în cazul operării sistemului la nivel regional. în urma aplicării principiului solidarității și având în vedere decalajul financiar au rezultat următoarele efecte:

  • •   Pe termen scurt și mediu, orașele mari, care au un decalaj financiar individual mai redus decât media, vor primi împrumuturi nerambursabile mai mari comparativ cu orașele mici și zonele rurale;

  • •   Pe termen lung, orașele mari vor trebui să plătească (din veniturile generate de sistemele de apă și apă uzată din zonele pe care le deservesc) o parte din co-finanțarea orașelor mai mici, pentru a compensa faptul că au primit fonduri mai mari la început.

Operatorul regional va unifica tarifele în 3-5 ani, pentru toate sistemele pe care le va opera. Factorii decizionali locali din Județul Bacău lucrează la o strategie tarifară pe termen mediu, care va fi inclusă în contractul de delegare.

Analiza de sensibilitate relevă faptul că impactul devierii costurilor de operare și întreținere și al veniturilor gospodăriilor asupra decalajului financiar este semnificativ. Aceste elemente se impun a fi analizate în detaliu pe perioada realizării studiului de fezabilitate, în vederea asigurării implementării investițiilor și operării viitoare a sistemului de o manieră sustenabilă.

Programul de investiții privind infrastructura prioritară

Planul de acțiune prezentat în aceasta secțiune cuprinde activitățile și inputurile din partea Consiliilor regionale, municipalităților, operatorului regional propus și alte autoritățti locale cade exemplu: Apele Romane și Agențiile Regionale de Mediu, precum și din partea Consultantului numit privind Serviciile Municipale.

Planul de acțiune este împărțtit în următoarele secțiuni:

  • •   Studii de fezabilitate

o Evaluarea impactului asupra mediului

o Analiza financiară și de cost-beneficiu

  • •   Aplicații pentru Fondul European de Dezvoltare Rurala

« Analiza/revizuire

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

o Finanțare

o Realizarea dosarelor de Licitație

o   Regionalizarea serviciului

o   Aranjamente instituționale pentru Operatorul Regional (OR).

Planul de acțiune propus a fost realizat plecând de la presupunerea că Mașter Planul a fost aprobat provizoriu, cu acord privind proiectele care trebuie menținute mai departe ca investiții prioritare în perioada 2014-2020 pe baza Fondului European de Dezvoltate Rurală.



CAPITOLUL 1 INTRODUCERE


Decembrie 2017



Envîron mental Consulting


Mașter Plan actualizat in sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Cuprins

Capitolul 1 - Introducere

  • 1.1     Cadrul proiectului

  • 1.1.1    Cadrul General

  • 1.1.2     Informații despre contract

  • 1.2    Obiectivul general și abordarea pentru revizuirea Mașter Planului

  • 1.3    Structura Mașter Planului revizuit

  • 1.3.1    Prezentare Generală

  • 1.3.2    Conținutul Volumului I: Raport

  • 1.3.3    Conținutul Volumului II: Anexe

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Capitolul 1 - Introducere

Acest Mașter Plan constituie o actualizare a Mașter Planului în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău care a fost realizat în cadrul Proiectului “Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău” finanțat de Uniunea Europeana în cadrul Programului Operațional Mediu (POS Mediu) 2007-2013, axa prioritară 1, în cadrul contractului Asistență Tehnică pentru managementul proiectului. Mașter Planul la care ne referim a fost realizat pe o perioadă de 30 de ani.

1.1 Cadrul proiectului

Mașter Planul actualizat pentru în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău este elaborat prin grija și cu concursul Consiliului Județean Bacău.

1.1.1  Cadrul General

Obiectivul general al revizuirii Mașter Planului îl constituie conformarea județului Bacău cu Directiva 91/271/EEC privind apa uzată și cu Directiva 98/83/EC privind apa potabilă, prin derularea unor investiții specifice în sectorul apei și apei uzate în județul Bacău.

Ca urmare a implementării Proiectului, se urmăresc:

Conformarea cu cerințele Directivei 98/83/EC privind apa destinată consumului uman pentru localitățile incluse în faza 1 de investiții în județul Bacău;

Realizarea investițiilor necesare pentru colectarea și tratarea apelor uzate în vederea conformării cu prevederile Articolelor 4 și 5 din Directiva 91/271/EC pentru toate aglomerările cu o populație mai mare de 2,000 P.E. și pentru un anumit număr de aglomerări de mărime mai mică ce pot fi conectate în condiții de eficiență a costurilor la stațiile de epurare propuse;

Implementarea unei strategii la nivelul ariei deservite de AC și la nivelul întregului județ privind managementul nămolului în vederea conformării cu Directiva 86/278/EEC în ceea ce privește depozitarea în siguranță a nămolului rezultat atât din tratarea apei potabile, cât și a apei uzate;

Reducerea riscului de sănătate asociat lipsei de apă potabilă pentru locuitorii din localitățile identificate că prioritare și care nu beneficiază de alte surse de finanțare;

îmbunătățirea aspectelor instituționale și capacitatea de dezvoltare a județului și a Autorității Contractante, cât și abilitatea acestuia din urma de a pregăti și implementa un program de investiții în faza 2 de investiții (2014 - 2020) ce va asigura conformarea completa cu cerințele prevăzute în Tratatul de Aderare;

Asigurarea că poluarea industrială și efectele acesteia asupra mediului sunt ținute sub control în conformitate cu planurile de acțiune curente și propuse;

îmbunătățirea capacității instituționale locale la nivelul Autorității Contractante - SC. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A (SC CRAB SA) și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bacău (ADIB) de implementare a proiectelor, prin crearea unui sistem funcțional de administrare și operare în sectorul de apă și apă uzată.

Proiectul reprezintă o etapă semnificativă în cadrul reabilitării generale și extinderii infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare din județul Bacău, continuând procesul investițional derulat prin programele MUDPII, SAMTID, ISPA, Banca Mondială si POS Mediu de creare a sistemelor regionale în sectorul apei. Capitolulllntroducere                                                                               3

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


Proiectul urmărește extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și apă uzată din aria de proiect identificată mai sus, constând în principal din următoarele măsuri:

Reabilitarea conductelor de aducțiune de la stațiile de tratare a apei potabile la sistemul de distribuție;

Reabilitarea rezervoarelor de apă și construirea altora noi, construirea de stații de pompare, de hidrofor și reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție a apei potabile;

Reabilitarea și extinderea sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate.

Lucrările de investiții în domeniul apei potabile vizează asigurarea furnizării către locuitorii din localitățile selectate a apei potabile la calitatea impusă de cerințele legislației în vigoare (care transpun prevederile Directivei 98/83/EC privind apa destinată consumului uman). în vederea maximizării eficienței infrastructurii existente de tratare a apei, sistemele zonale de alimentare cu apă existente au fost extinse prin înglobarea unui număr de localități care pot fi alimentate cu apă potabilă de la stațiile existente de tratare a apei.

1.1.2  Informații despre contract

Numele contractului         Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Autoritatea Contractantă:    Consiliul Județean Bacău

Obiectivele contractului sunt:

Obiectivul general al contractului privind actualizarea Mașter Planului îl reprezintă stabilirea necesarului investițional privind conformarea județului Bacău la directivele europene de apă și apă uzată

Obiectivele specifice ale contractului sunt:

Acordarea de sprijin calificat și eficient Consiliului Județean Bacău în gestionarea investițiilor din sectorul de apă și apă uzată

Asigurarea condițiilor pentru gestionarea prin sisteme de management modeme și eficiente a rețelelor de apă și canalizare din cadrul aglomerărilor umane;

Actualizarea programului de investiții în sectorul de apă și apă uzată prin revizuirea Mașter Plan-ului privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în Județul Bacău cu planul de investiții pentru următoarea fază de investiții (2014 - 2020);

Activitățile ce se desfășoară în cadrul contractului sunt:

Realizarea Mașter Planului actualizat în sectorul de apă și apă uzată pentru județul Bacău;

1.2 Obiectivul general și abordarea pentru revizuirea Mașter Planului

Necesitatea revizuirii Mașter Planului întocmit de către Consutantul POS Mediu 2007-2013 constă din:

Capitolulllntroducere                                                                               4

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


Apariția unor situații în care datorită extinderii zonelor de locuit, acestea nu au putut fi prevăzute a se extinde la data revizurii Mașter Planului în POS Mediu (anul 2012) și ca urntare au apărut necesitați în ceea ce privește furnizarea de utilități (ex. Comuna Săucești, etc.);

Apariția unor situații în care unele lucrări aflate în faza de execuție la momentul revizurii Mașter Planului în POS Mediu nu fost finalizate și ca urmare localitățile beneficiare au ramas fără sisteme de alimentare cu apă sau canalizare funcționale (ex. Comuna Gârleni, Comuna Mănăstirea Cașin, etc.);

- Apariția unor situații în care caliatea apei brute s-a deteriorat semnificativ de la data revizurii Mașter Planului în POS Mediu și până în prezent, iar aceste lucrări suplimentare la surse nu au putut fi prevăzute (ex. poluarea sursei de apa a orașului Buhuși, etc);

Facilitarea accesului la diverse finanțări pentru UAT-urile județului Bacău în vederea conformării la directivele de apă și apă uzată.

în abordarea pentru revizuirea Mașter Planului s-au ținut cont de următoarele:

Mașter Planul ce urmează a fi revizuit a fost întocmit pentru perioada 2013-2043;

Revizia Mașter Planului va considera an de bază anul 2016 și primul an de previziuni anul 2017; astfel, în prezentarea datelor istorice vor fi utilizați anii 2014, 2015, 2016 iar previziunile vor fi făcute pentru perioada 2017-2047;

în acest mod se va asigura o continuitate cu Mașter Planul inițial.

Etapele în revizuirea Maste Planului sunt:

analiza situației existente la nivelul sistemelor zonale de alimentare cu apă/ aglomerărilor indicate în Caietul de sarcini, urmărind colectarea de informații generale relevante cu privire la planurile de dezvoltare urbană și regională, informații de ordin social și economic, dar și date specifice care să ne permită să evaluăm situația actuală a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din aria de operare a Operatorului Regional;

revizuirea și actualizarea Mașter Plan-ului, pentru identificarea necesităților de reabilitare și extindere a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, atât din localitățile incluse în Proiectul actual, cât și în restul localităților în care lucrările necesare vor face parte din fazele de investiții ulterioare, în scopul îndeplinirii standardelor UE în domeniu, cu precădere pentru perioada de finanțare 2014-2020.

La revizuirea și actualizarea Mașter Plan-ului au fost realizate:

o Analiza Mașter Plan-ului existent;

« Analiza listei de investiții prioritare;

o Evaluarea necesităților pe termen mediu și lung;

• Revizuirea analizei cost-beneficiu.

Actualizarea Mașter Plan-ului - abordare generală

Un Mașter Plan privind serviciile de apă și apă uzată în județul Bacău a fost elaborat în perioada 2007-2009, în cadrul programului „PROIECT MUNICIPAL DE SERVICII - “ASISTENȚĂ TEHNICĂ PENTRU

Capitolulllntroducere                                                                               5

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

PREGĂTIREA PROIECTULUI DE APĂ UZATĂ ȘI APĂ, ÎN JUDEȚELE PRAHOVA, BUZĂU, NEAMȚ, IAȘI ȘI BACĂU”, finanțat prin împrumut de la BIRD-Banca Mondială. Versiunea finală a Mașter Plan-ului a fost predată în anul 2009 și a stat la baza Aplicației prin care a fost obținută finanțarea proiectului finanțat prin POS MEDIU 2007-2013.

La rândul său, acest Mașter Plan a fost revizuit în cadrul Proiectului derulat de SC Compania Regională de Apă Bacău SA și finanțat prin POS Mediu 2007-2013 și denumit „EXTINDEREA SI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ ÎN JUDEȚUL BACĂU" în cadrul contractului de Asistență tehnică pentru managementul proiectului.

Conform cerințelor din Caietul de sarcini pentru prezentul contract, se va actualiza Mașter Plan-ul existent, luând în considerare atât schimbările survenite în Situația de bază (baseline), cât și rezultatele investigațiilor și studiilor descrise în prezentul document.

Pornind de la situația existentă din 2012-2013 s-au realizat diferite prognoze socio-economice și tehnice cum ar fi: populația conectată la sistemul de alimentare cu apă și canalizare, cantitatea de nămol generată etc. Toate aceste date vor fi reanalizate în această etapă a proiectului și se va verifica conformitatea cu situația existentă la nivelul anilor 2014/2015/2016.

în cadrul contractului au fost desfășurate activități ale căror rezultate au fost utilizate pentru revizuirea și actualizarea Mașter Plan-ului și anume:

Analiza stadiului actual al rețelelor de alimentare cu apă și al rețelelor de canalizare;

Analiza și revizuirea cadrului instituțional pentru asigurarea serviciilor de apă și apă uzată;

Revizuirea și evaluarea tehnică a serviciilor;

Revizuirea și evaluarea tehnică a facilităților de tratare a apei potabile;

Revizuirea și evaluarea tehnică a sistemului de distribuție a apei potabile;

Revizuirea și evaluarea tehnică a sistemului de colectare a apelor uzate;

Revizuirea și evaluarea tehnică a facilităților de epurare a apelor uzate;

Evaluarea tehnică a procesului de tratare a reziduurilor provenite de la stațiile de epurare;

Evaluarea politicilor tarifare practicate de Operatorul Regional, precum și a serviciilor de colectare a veniturilor realizate;

Prioritizarea investițiilor viitoare.

Revizuirea și actualizarea Mașter Plan-ului s-a realizat printr-o strânsă cooperare cu OR - S.C. Compania Regionala de Apă Bacău S.A și cu ADIB (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bacău) pentru a asigura:

Respectarea legislației românești;

Principiul rentabilității;

Pragul de suportabilitate al investițiilor;

Capacitatea locală de implementare;

Atingerea țintelor stabilite prin Tratatul de Aderare.

Capitolul 1 Introduce re

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Evaluarea situației existente

Evaluarea stadiului actual al rețelelor existente de apă și canalizare, al facilităților de tratare și epurare, ținând cont de investițiile care se vor realiza în Faza I de investiții, finanțată din Fondul de Coeziune, se va realiza prin utilizarea datelor disponibile la Operatorul Regional, operatorii locali și la autoritățile locale, a datelor obținute în proiecte anterioare, precum și printr-o campanie proprie de achiziție de date și măsurători.

Pornind de la documentațiile tehnice existente, completate, după caz, cu informații obținute prin investigații proprii ale echipei Consultantului, au fost analizate în detaliu sistemele de alimentare cu apă și canalizare la nivelul sistemelor zonale de alimentare cu apă/aglomerărilor.

Această analiză permite:


identificarea deficiențelor actuale ale sistemelor de alimentare cu apă și canalizare,

identificarea cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească în viitor aceste sisteme, în scopul alinierii la standardele UE,

analiza investițiilor propuse în Faza I de implementare a Planului de Investiții Prioritare și în final,

recomandarea de soluții optime de modernizare a infrastructurii de apă și apă uzată în jud. Bacău.

Colectarea datelor în etapa de analiză și evaluare a sistemelor existente, au fost desfășurate activitățile de colectare de date, verificare și analiză utilizând chestionarele.


Sistemele de alimentare cu apă

Abordarea ține cont de următoarele criterii generale:

Protecția surselor de apă;

Respectarea obligațiilor asumate referitoare la calitatea apei potabile;

Utilizarea capacităților existente la maxim;

Capacitatea Operatorului Regional/ operatorilor locali de a gestiona și dezvolta în continuare capacități la nivelul întregului județ.

Sunt avute în vedere următoarele aspecte în scopul determinării cât mai exacte a stadiului actual al rețelelor de distribuție a apei potabile:

Descrierea tehnică a sistemului actual de alimentare cu apă și a instalațiilor aflate în exploatare (amplasamente);

Revizuirea întregului sistem, precum și a facilităților de tratare, ținând cont de hărțile și informațiile existente;

Evaluarea principalelor componente ale sistemului, sub aspectul capacității, randamentului, eficienței energetice, vârstei, stării fizice, siguranței în exploatare, procedurilor de întreținere, calității materialelor etc.;

Evaluarea procedurilor de exploatare a sistemului de alimentare cu apă;

Capitolulllntroducere                                                                               7


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Analize calitative ale probelor de apă potabilă;

Specificarea standardelor de calitate;

Evaluarea sustenabilității specifice a investițiilor;

Identificarea investițiilor necesare pentru conformarea cu cerințele Directivelor UE privind standardele de tratare;

Studiu privind consumul de apă;

Evaluarea procentului de pierderi în rețeaua de distribuție și estimarea pierderilor inevitabile.

Sistemele de colectare a apelor uzate și epurare

Stadiul actual al rețelelor de canalizare este analizat considerând următoarele:

Descrierea tehnică a sistemului actual de canalizare (capacitate proiectată în populație echivalentă și din punct de vedere hidraulic, sistem separativ sau mixt);

Descrierea instalațiilor aflate în exploatare și a opțiunilor de integrare a acestora în sistemele ce vor fi proiectate;

Evaluarea efectelor produse de apele uzate epurate/neepurate și nămoluri asupra emisarilor;

Evaluarea principalelor componente ale sistemului, sub aspectul capacității, randamentului, eficienței energetice, vârstei, stării fizice, siguranței în exploatare, procedurilor de întreținere etc;

Evaluarea procedurilor de exploatare a sistemelor de canalizare;

Analize privind calitatea apelor uzate și a efluentului, în raport cu standardele și reglementările aplicabile;

Evaluarea sustenabilității investițiilor propuse, în scopul reducerii costurilor de operare și întreținere;

Epurarea apelor uzate;

Caracteristicile fizico-chimice ale apelor uzate colectate;

Capacitatea proiectată din punct de vedere al încărcării cu poluanți (CBO5 conform Directivei 91/271/EC) și al capacității hidraulice;

Descrierea tehnică a procesului de epurare;

Descrierea instalațiilor de epurare existente și opțiuni de integrare în sistemul care va fi proiectat;

Sistem de monitorizare a eficienței stațiilor de epurare a apelor reziduale.

Ape uzate industriale

Datele privind descărcările de ape uzate din sectorul industrial sunt relevante în special pentru extinderea stațiilor de epurare precum și a celor la care vor fi prevăzute lucrări de reabilitare.

Pentru a avea o bază de date “la zi” privind apele industriale uzate, trebuie să avem în vedere ce descărcări de ape industriale uzate avem, provenite de la companiile din zona Proiectului, precum și efectele pe care le pot avea asupra rețelelor și a stațiilor de tratare a apelor uzate:

Capitolulllntroducere                                                                               8

Mașter Plăti actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

pot fi otrăvitoare pentru personalul operativ și de întreținere al sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare;

pot conduce la depuneri de nămoluri organice și formarea de depuneri minerale în rețelele de canalizare;

pot avea un efect negativ asupra capacitățiii hidraulice a sistemelor de canalizare, putând conduce la blocaje;

pot forma amestecuri explozive în contact cu aerul;

pot conduce la apariția unor deficiențe în operarea stațiilor de epurare;

pot avea efect negativ asupra calității nămolurilor.

Sunt avute în vedere:

  • -   Protejarea sănătății personalului lucrătorilor din stațiile de tratare;

Asigurarea că sistemele de colectare, stațiile de epurare a apelor reziduale și echipamentele asociate nu se vor defecta;

Volumul și tipul de ape industriale, precum și sursele din care provin acestea;

Asigurarea că operarea stațiilor de epurare, precum și tratarea nămolului rezultat din procesul tehnologic nu vor suferi anomalii;

  • -   Asigurarea că efluentul de la stațiile de epurare nu va afecta mediul înconjurător;

Asigurarea că nămolul rezultat în urma procesului de operare va putea fi depozitat în condiții de siguranță pentru mediu;

Caracteristicile apelor uzate descărcate de sectorul industrial;

Situația facilităților existente utilizate în pre-epurarea apelor industriale, inclusiv a sistemelor de tratare și depozitare a nămolurilor, pentru a defini tipurile de procese, capacitățile, tehnologiile utilizate, condițiile, practicile de întreținere etc.;

Descrierea modului în care se face evacuarea apelor uzate industriale în prezent;

Potențialul de toxicitate și/sau efectele cauzate de deversarea efluenților în sistemele de canalizare orășenești și în procesul de tratare a nămolurilor de la stațiile de epurare.

Experții noștri au evaluat, în cadrul activității specifice, sistemul apelor reziduale industriale, parcurgând următoarele activități:

Caracteristicile apelor reziduale și stadiul prezent al pre-tratării apelor reziduale;

Capacitatea proiectată în sensul încărcării cu poluanți (CBO5 conform cu Directiva 91/271/EC) și a capacității hidraulice determinate;

Descrierea tehnică a tehnologiei de tratare;

Analiza aplicării standardelor și reglementărilor în vigoare, pentru efluenți;

Revizuirea mecanismului curent prin care se eliberează aprobările de deversare în rețelele de canalizare.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Tratarea și depozitarea nămolurilor

Sunt analizate practicile curente de tratare și depozitare a nămolului luând în considerare următoarele aspecte:

Evaluarea tratării nămolurilor;

Evaluarea depozitării nămolurilor;

Pregătirea unei strategii de depozitare a nămolurilor la nivel județean.

Pe baza acestora sunt definite proiecțiile așteptate privind calitatea nămolurilor prin efectuarea unei campanii de teste și identificarea principalelor industrii care deversează efluenții în sistemele de canalizare municipale sau în cursuri de apă.

Proiecțiile costurilor estimative


Estimările de costuri pentru investțiile propuse țin cont de necesarul investițional la nivelul ariei de operare a OR, de reflectarea în tarif a acestor costuri, cât și de gradul de suportabilitate al populației. Scopul acestor estimări este ca:

standardele de tratare să fie în limitele standardelor de tratare din legislația românească în vigoare; costurile pentru noile investiții să reflecte prețurile la zi și să fi fost corect estimate ținându-se cont de ratele corecte de schimb leu-euro.


Propunere de parametri fundamentali de proiectare pentru perioada 2017-2047

Propunerea de parametri fundamentali de proiectare pentru perioada 2017-20147 este formulată pe baza interpretării și evaluării datelor și informațiilor relevante colectate în etapele anterioare.

în opinia Consultantului, propunerea de parametri fundamentali de proiectare trebuie să aibă la bază o serie de “ținte” bine stabilite în ceea ce privește asigurarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare. La momentul elaborării prezentei revizuiri a Mașter Planului, Consultantul are în vedere să propună că anii 2018, 2023, 2028, 2023, 2047 să fie luați în considerare pentru prezentarea unor valori de referință în raport cu atingerea “țintelor”.

Printre parametrii fundamentali de proiectare pe care îi vom propune se vor număra:

tendințele consumului de apă: locuințe (menajer), instituții, sectorul comercial, sectorul industrial;

rata elasticității consumului față de variația de tarif;

rata elasticității consumului față de variația veniturilor;

standardele de cantitate și calitate ce trebuie îndeplinite în anii “țintă”; debitul mediu și de vârf al alimentării cu apă;

rata de acoperire a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare; venitul mediu pe gospodărie;

Capitolulllntroducere

10



Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

numărul mediu de persoane pe gospodărie;

rata de scont;

fluxurile de ape uzate menajere și industriale;

valorile medii și de vârf ale fluxurilor de ape uzate în perioadele uscate și umede;

infiltrații de ape subterane în sistemul de canalizare;

intrări totale la stațiile de epurare;

debit total de intrare de ape uzate industriale la stațiile de epurare; încărcare totală de materii organice CBO etc.

în graficul de mai jos sunt prezentate schematic etapele care vor fi parcurse pentru determinarea parametrilor fundamentali de proiectare.

Astfel, după evaluarea situației existente și identificarea deficiențelor din sistem, după definirea obiectivelor și țintelor județene și a parametrilor fundamentali de proiectare, au fost identificate și analizate opțiunile tehnice disponibile pentru toate facilitățile ce constituie parte integrantă din sistemul de apă și apă uzată ce urmează a fi proiectat.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

ELABORAREA PLANULUI DE INVESTIȚII PE TERMEN LUNG 1. Analiza situație existente



2. Definiră okiacinel* si

l elene

Evaluarea alternativelor

Pentru alegerea alternativei optime este realizată o evaluare a opțiunilor tehnice prezentate mai sus, într-o primă etapă pe baza criteriilor economice și în a două etapă pe baza criteriilor tehnice, de mediu și a criteriilor sociale și instituționale.

Pentru prima etapă s-a utilizat o adaptare a abordării cost-eficacitate, iar pentru evaluarea finală a alternativelor propuse pentru sistemul de alimentare cu apă și canalizare la nivel de județ s-a utilizat o adaptare a analizei multi-criteriale, printr-o ponderare între criteriul economic, care se reduce la valoarea totală a fiecărei alternative, exprimată prin Valoarea Netă Actualizată (VNA), și a rezultatelor evaluărilor tehnice, inclusiv criteriile legislative/instituționale, cele privind mediul și opinia publicului țintă.

Actualizarea Analizei Cost-Beneficiu

Analiza cost-beneficiu care a stat la baza Aplicației de Finanțare pentru Proiectul aflat în curs de implementare prin POS Mediu va fi actualizată la închiderea acestuia, luând în considerare următoarele elemente principale:

- noile date socio-economice și evoluția acestora: număr de locuitori, nivelul veniturilor, nivelul PIB etc.;

tariful aplicat populației pentru serviciile de apă și canalizare (comparativ cu cel estimat în analiza cost-beneficiu inițială);

nivelul costurilor de investiții pentru implementarea Proiectului (comparativ cu cele estimate în analiza cost-beneficiu inițială), precum și investițiile și reinvestițiile viitoare;

nivelul costurilor de operare și întreținere pentru operarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare (comparativ cu cele estimate în analiza cost-beneficiu inițială).

In actualizarea Analizei se va ține cont de principiile și cerințele descrise în “Ghidul privind elaborarea Analizei Cost Beneficiu pentru proiectele de investiții” elaborat de CE, ediția 2008.

  • 1.3 Structura Mașter Planului actualizat

  • 1.3.1 Prezentare Generală

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Prezentul Mașter Plan a fost elaborat pe baza documentului intitulat „Ghid elaborare Mașter Planurilor pentru proiectele de apă și apă uzată”.

Principalele componente sunt cuprinse în următoarele două volume:

Volumul I: Raport

Volumul II; Anexe -planșe desenate

1.3.2 Conținutul Volumului I: Raport

Mașter Planul revizuit are structura recomandată de către AM POS Mediu și anume:

Capitolul 0 Sumar executiv care

Capitolul 1 prezintă cadrul general al revizuirii Mașter Planului;

în Capitolul 2 este descrisă, pe larg, situația existentă, având că an de bază 2016.

Pe baza metodologiei prezentate la începutul secțiunii, în Capitolul 3 sunt prezentate previziunile/ estimările elaborate de către Consultant pentru orizontul 2017-2047.

Capitolul 4 prezintă obiectivele naționale, regionale și județene în ceea ce privește alimentarea cu apă și colectarea și tratarea apelor uzate.

Capitolul 5 descrie opțiunile de investiții propuse, metodologia de evaluarea a acestora și opțiunea recomandată.

în capitolul 6 este prezentată strategia la nivel județean cu privire la infrastructura de apă potabilă și apă uzată.

în Capitolul 7 este prezentat contextul de planificare și planul de investiții pe termen lung actualizat. Sunt prezentați, de asemenea: parametrii de proiectare, costurile unitare utilizate, etapizarea planului de investiții pe termen lung, costurile de investiție, costurile de operare și întreținere, programul de implementare pentru etapa a II-a și cerințele instituționale pentru implementarea acesteia.

Capitolul 8 include o analiză financiară și economică a măsurilor propuse, în timp ce în Capitolul 9 este propus planul de evoluție a tarifelor, revizuit și o analiză a suportabilității acestora.

Capitolul 10 prezintă programul de investiții pentru etapa a II-a, prioritizarea investițiilor pentru această etapă (2014 - 2020), indicatorii cheie ai performanței, iar Capitolul 11 prezintă Planul de acțiune pentru implementarea acestei etape.

  • 13.3 Anexe

Anexa planșe desenate

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 1. BC-MP-AA-TS Sisteme de alimentare cu apa in județul Bacau-Termen Scurt

  • 2. BC-MP-AA-TL Sisteme de alimentare cu apa in județul Bacau-Termen Lung

  • 3. BC-MP-AU-TS Aglomerări si clustere pentru apa uzata in județul Bacau-Termen Scurt

4. BC-MP-AU-TL Aglomerări si clustere pentru apa uzata in județul Bacau-Termen Lung

De asemenea, au fost întocmite anexe aferente capitolelor din cadrul Volumului I, pentru o mai bună expunere a informațiilor prezentate:

Capitol 2 - Buletine de analiză;

Capitolul 3

o Anexa 3.1 Populația previzionata pentru perioada 2011-2050 din județul Bacau

o Anexa 3.2 Estimarea evoluției veniturilor populației in județul Bacau

o Anexa 3.3 Inventarul apelor uzate industriale

Capitol 4:

o Anexa 4.1 Aglomerări mai mari de 2000 le

o Anexa 4.2 Sisteme si zone de alimentare cu apa

Capitol 7:

o Anexa 7.1 Criteriul de proiectare

o Anexa 7.2 Cadrul instituțional

o Anexa 7.3 Planul de investiții pe termen lung

  • ■  Anexa 7.3.1 Costuri de investiție pe etape si UAT-uri

  • ■   Anexa 7.3.2 Totalul costurilor de investirii pe categorii de costuri pentru toate UAT-urile

  • ■   Anexa 7.3.3 Costuri de investiții pe etape si categorii de costuri

Capitol 8:

o Anexa 8.1- Eșalonarea investițiilor (costuri constante);

o Anexa 8.2 - Eșalonarea investițiilor (costuri curente);

o Anexa 8.3 - Eșalonarea costurilor de reinvestire (costuri constante);

o Anexa 8.4 - Eșalonarea costurilor de operare si întreținere (costuri constante);

o Anexa 8.5- Sinteza costuri si determinare VAN

CAPITOLUL 2

ANALIZASITUAȚIEI CURENTE


Decembrie 2017


Resourcing

Environment.il

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Cuprins

Capitol 2 - Analiza situației curente

  • 2.1    Sumar

  • 2.2    Zonele proiectului

  • 2.3    Caracteristicile Naturale

  • 2.3.1    Mediu

  • 2.3.2    Clima

  • 2.3.3    Relief și topografie

  • 2.3.4    Geologie și Hidrologie

  • 2.3.5    Ecologie și Zone Sensibile

Tabel nr. 1.1.1.1.1. Calitatea aerului ambiental în anul 2016

  • 2.4    Infrastructura

  • 2.5    Evaluare socio-economică


  • 2.5.1    Profilul socio - economic al României

  • 2.5.2    Profilul Socio-economic al Regiunii Nord- Est

  • 2.5.3    Profilul Socio - economic al Județului Bacău

  • 2.6    Evaluare Instituționala și Cadrul Legal

  • 2.6.1     Structura Instituționala in Sectorul Mediului

  • 2.6.2    Tarife curente

    • 2.7   Resurse de apă

      • 2.7.1     Generalități

      • 2.7.2    Apele de suprafață

      • 2.7.3    Apele subterane

    • 2.8   Poluarea apei

      • 2.8.1  Surse majore de poluare

    • 2.9   Consumul curent de apă

    • 2.10   Facilități existente și perfomanță curentă


      • 2.10.1   Infrastructura de alimentare cu apă

      • 2.10.2   Infrastructura apei uzate

    • 2.11   Suficiența datelor

    • 2.12  Concluzii

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Capitol 2 - Analiza situației curente

2.1 Sumar

Capitolul 2 descrie situația existentă pentru sistemele de apă și canalizare din Județul Bacău. Facilitățile existente, precum facilități de tratare și rețele, au fost vizitate de către Consultant, fiind realizate contacte cu autoritățile responsabile pentru a culege informații detaliate privind situația curentă.

Rezultatele culegerii de date și ale altor investigații sunt prezentate sumar mai jos.

Caracteristicile geologice ale Județul Bacău cuprind arcul estic al Munților Carpați, zonele joase ale râurilor și Podișul Moldovei. Munții Carpați sunt constituiți din roci sedimentare din Cretacic până în Pliocen. Principalele structuri tectonice sunt cute tectonice orientate pe direcția nord-sud. Cele mai recente sedimente sunt depozitele fluviatile din Cuaternar ce se găsesc în zonele depresionare ale râurilor.

Investigațiile socio-economice au furnizat informații privind dezvoltarea demografică, macro-economia, gradul de angajare a forței de muncă, principalele industrii și sectorul apei.

Populația stabilă a județului Bacău, la nivelul anului 2011 era de 616.168 locuitori (conform Recensământ); iar la nivelul anului 2016 populația de domiciliu era de cca 752.761 locuitori (conform Consiliul Județean Bacau), iar cea de rezidență era de 600.421 locuitori (INS). O caracteristică a județului Bacău este diferența foarte mare între populația de domiciliu (înregistrată la Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Bacău) și populața rezidentă / stabilă (152.340 persoane, cât populația unui oraș mare).

Populația luata in considerare in realizarea Mașter Planului a fost cea rezidenta, de la INS la 01.01.2016.

S-a realizat o evaluare a cadrului instituțional și juridic. Cea mai importantă instituție locală în domeniul apei este S.C. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A.

Resursele de apă ale județului Bacău se compun din surse subterane și surse de suprafață, principalele surse de suprafață fiind reprezentate de Râul Uzului prin Lacul Poiana Uzului și râul Ciobănuș. Sursele principale de apă subterană sunt fronturile de captare apă subterană Mărgineni, Gherăiești și Poiana Morii. Mai sunt disponibile izvoare locale, în special în zonele de munte.

Alimentarea cu apă

Sistemele de alimentare cu apă deservesc 3 municipii și 5 orașe și 212 sate din cadrul a 85 de unități administrativ teritoriale (comune).

La nivel județean sunt identificate 71 sisteme de alimentare cu 101 instalații de captare (apă subterană sau de suprafață), 81 gospodării de apă (stații de tratare, stații de dezinfecție cu clor și/sau ultraviolete). Lungimea totală a aducțiunilor și rețelelor de distribuție este de aproximativ 2.300 km de conducte.

Principalele surse de alimentare cu apă sunt râul Uzului prin Lacul Poiana Uzului pentru sistemul orașului Bacău și orașele de pe Valea Trotușului (Moinești, Dărmănești, Târgu Ocna, Onești), râul Ciobănuș pentru

Resourcing

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

orașul Comănești, fronturile de captare Gherăiești și Mărgineni pentru Orașul Bacău și frontul de captare Poiana Morii pentru orașul Buhuși.

Problemele generale sunt gestionate, situația curentă a sistemelor de alimentare cu apă este analizată, iar proiectele în derulare sunt evaluate. A fost evaluată performanța operațională curentă a captărilor de apă, a uzinelor de tratare a apei, aducțiunilor de apă, rezervoarelor, stațiilor de pompare și rețelelor de distribuție, fiind totodată propuse măsuri pentru îmbunătățirea situației în vederea creării de sisteme adecvate de alimentare cu apă.

Toate orașele dispun predominant de rețele vechi de distribuție, cu pierderi însemnate, depășind 40 % din volumul de apă intrată în sistem. Rețelele noi, construite în ultimii ani, se prezintă în general în condiții bune.

Colectarea și tratarea apelor uzate

La nivelul județului Bacău, după finalizarea lucrărilor în derulare, sistemele de canalizare vor fi caracterizate prin:

43 de stații de epurare municipale

142 stații de pompare apă uzată cca. 1.100 km de rețea de canalizare.

Cele 57 aglomerări si 8 clustere deservesc cele 8 orașe și 85 de UAT uri

In urma elaborării Studiului de Fezabilitate „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău” cu finanțare din POS Mediu 2007-2013, au fost reabilitate/extinse stațiile de epurare Moinești Sud, Moinești Nord, Buhuși, Dărmănești și Târgu Ocna.

Sistemele de colectare a apelor uzate din sistemul urban sunt vechi, în stare avansată de uzură că urmare a nivelului mare al exfiltrațiilor și infiltrațiilor și a conectărilor inadecvate între conductele de apă pluvială și colectoarele de apă uzată.

Principalele probleme identificate sunt:

  • 1.   Debitul influent în facilitățile de epurare și concentrațiile scăzute de poluanți degradabili indică nivelul ridicat spre foarte ridicat al infiltrațiilor de apă în rețelele de canalizare din orașele analizate;

  • 2.  Nu este neobișnuită prezența de secțiuni de conductă deteriorate (beton sfărâmat, secțiuni colmatate, conducte de beton prin care au pătruns rădăcini de arbori etc.);

  • 3.   Rata insuficientă de branșare la rețelele de canalizare induce riscuri importante de sănătate publică în cele mai multe orașe, în special în zonele în care populația este alimentată din rețeaua de alimentare cu apă;

  • 4.   Apa uzată este parțial deversată direct în cursuri de apă de suprafață prin ocolirea facilităților de epurare existente.

Unele comune au soluții individuale de epurare pentru blocurile de apărtamente, precum fose septice sau stații de epurare monobloc.

Resourcing

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Apă Uzată Industrială

Potrivit Raportului Anual privind Starea Mediului în Județul Bacău, pe anul 2015, principalele surse de poluare a apelor sunt evacuările de la stațiile de epurare industriale.

în județul Bacău, volumul total de ape uzate evacuate în anul 2015, a fost de 41275,12 mii m’, în scădere față de anul precedent (41574,12 mii m3). Această scădere este datorată fie reducerii, fie încetării activităților economice. Scăderi semnificative ale volumelor de ape uzate se remarcă la nivelul activităților specifice "Prelucrărilor chimice".

Evacuarea nămolului

In cadrul proiectului “Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău”, pentru etapa 2007-2014, s-a realizat Strategia de nămol, iar în perioada imediat următoare aceasta a inceput sa fie pusa in practica. Proiectul este implementat (este in curs de finalizare) de către S.C. Compania Regionala de Apa Bacau S.A., fiind cel mai mare proiect in domeniu implementat in județ.

Subliniem faptul că la nivel urban, stațiile de epurare sunt în curs de reabilitare/extindere/construcție. Treapta de prelucrare a nămolului pentru fiecare stație de epurare va fi realizată luând în considerare Strategia de nămol.

In mediul rural, nu sunt identificate facilități de eliminare a nămolului provenit din stațiile de epurare (depozitare temporara, transport, utilizare în agricultura etc). Pentru a evita orice impact negativ asupra mediului, sistemul de gestionare a nămolului necesită îmbunătățire imediată.

în acest sens, în următoarea etapa a proiectului (POIM 2014-2020), se va reanaliaza Strategia de nămol la nivel județean, luând în considerare toate volumele de nămol deshidratat provenite din stațiile de epurare.

2.2 Zonele proiectului


Județul Bacău face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României, fiind situat în partea centrală a Moldovei și având o suprafață de 6.621 km2. Conform rezultatelor recensământului din 2011, populația stabilă (rezidentă) a județului se ridica la 616.168 locuitori, iar la nivelul anului 2016 populația înregistrată a fost de 752.761 locuitori, conform datelor Consiliului Județean Bacau, iar cea stabilă (rezidentă) de 600.421 locuitori (INS) . Principalele unități administrative sunt: 3 municipii (Bacău, Onești, Moinești), 5 orașe (Buhuși, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Dărmănești și Comănești) și 85 de comune. Municipiul reședință de județ este Bacău, cu 196.883 locuitori înregistrați, din care rezidenți 139.687 (la nivelul lunii ianuarie 2016).

Orașul Bacău este unul din orașele importante ale Moldovei, având acces la mai multe drumuri europene.

Județul Bacău a fost unul dintre cele mai industrializate din regiune și rămâne cel mai important centru industrial al Moldovei.

Resourcing

Environrnental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Industriile predominante la nivel de județ sunt: industria chimică și a petrolului, industria alimentară, industria materialelor de construcții, industria lemnului și a hârtiei, industria textilă, industria componentelor mecanice, industria aeronautică.

Conform Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău, terenul agricol din Județul Bacău era de 320.009 ha în anul 2016, reprezentând 48,3% din suprafața totală a județului. Pe ansamblul Județului Bacău, pădurile ocupă cca. 40,3% din suprafața totală a acestuia.

Geografia județului Bacău este una complexă. Partea de vest este dominată de munți, în timp ce partea de est cuprinde platouri deluroase. Zonele de est ale județului simt constituite din valea râului Șiret și zone deluroase poziționate la est de râul Șiret. Partea centrală, cu dealuri line, este drenată de râul Tazlău către valea râului Trotuș. Părțile vestice și nord-vestice sunt constituite din zone muntoase, la vest de râul Trotuș.

  • 2.3 Caracteristicile Naturale

  • 2.3.1  Mediu

2.3.1.1 Apa

Resursele de apă ale județului Bacău sunt constituite din apele de suprafață - râuri interioare, lacuri naturale și artificiale și într-o măsură mai mică, din apele subterane.

Județul Bacău este acoperit de Bazinul Hidrografic Șiret (BH Șiret).

Tabel 2.3-1: Resurse de apă teoretice și tehnic folosibile din BH Șiret

Resurse de suprafață

Resurse subterane

Teoretice

Tehnic folosibile

Teoretice

Tehnic folosibile

Resourcing Environ mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Milioane m3/an

Milioane m3/an

Milioane m3/an

Milioane m3/an

1310

470

170

140

Sursa: Administrația Bazinală de Apă „Șiret” Bacău

Principalele cursuri de apă în Județul Bacău sunt prezentate succint mai jos.

Râul Șiret - străbate județul Bacău de la nord (în dreptul localității Hârlești) la sud (în dreptul localității Cornii de Jos) și constituie colectorul principal al rețelei hidrografice ce se desfășoară pe o lungime de 125 km. Râul Șiret are că principali afluenți râurile Trotuș și Bistrița.

Râul Trotuș - izvorăște din Munții Ciucului (jud. Harghita) si are o lungime totală de 158 km, din care 125 km în Județul Bacău, între localitățile Făgetu de Sus și Slobozia, având un bazin cu o suprafață de 4.440 kmp, (90 % în județul Bacău). Principalii săi afluenți sunt:

pe stânga: Asăul și Tazlăul, ambele cu izvoarele în munții Goșmanu - jud. Neamț;

pe dreapta: Sulta (izv. Vf. Ghempar), Ciobănuș, (izv. Vf. Viscol), Uzul (izv. Vf. Alb jud. Harghita), Dofteana (izv. Vf. Nemira Mare și Vf. șandru Mare), Slănicul (izv. Vf. Ghempar, cu 16 izvoare minerale pe cursul superior unde s-a dezvoltaț stațiunea Slănic Moldova), Oituz (izv. Vf. Mușat jud. Vrancea), Cașinul (izv. Vf. Clăbuc și Zboina Neagră), Bogdana, Căiuți și Bâlca (care datorită debitului mic și a rocilor permeabile seacă destul de frecvent).

Râul Bistrița - străbate Județul Bacău de la Nord (în aval de Buhuși) la sud pe o lungime de cca. 42 km, intrând pe o veche albie a Șiretului (în aval de Bacău).

Râurile: Tutova (cca. 15 km), Pereschivul (cca.25 km), Zeletinul (cca. 68 km), Berheciul (cca.66 km), Răcătăul (cca. 29 km), Soci, Mora, sunt principali afluenți ai Șiretului în partea de nord - est.

Regimurile de alimentare al râurilor se modifică treptat în funcție de relief. Debitul mediu multianual specific variază pe teritoriul Județului Bacău între 10 1/s.kmp în regiunea montană și 21/s*kmp în zona colinară.

Există câteva lacuri de înmagazinam - Bacău, Răcăciuni, Berești, Racova, Gârleni, Lilieci, Răcătau. Horgești și Poiana Uzului - care au un rol important în generarea de hidroenergie, în irigare, că sursă de apă de suprafață, că fond piscicol și structuri de prevenire a inundațiilor.

Primul acvifer de apă subterană în câmpiile râurilor din Județul Bacău se găsesc la aproximativ 6 m adâncime.

în județul Bacău, calitatea apelor de suprafață și a apelor subterane este controlată și monitorizată de A.N. “Apele Romane” - Administrația Bazinală de Apă „Șiret” Bacău. Calitatea apei subterane este monitorizată și de către societățile economice pentru indicatorii specifici activităților acestora.

O analiză a parametrilor fizici și chimici realizată în 2012 a demonstrat că în majoritatea cazurilor calitatea apei subterane încă este inadecvată pentru folosirea că și sursă de apă potabilă. Riscul este ridicat pentru perioade scurtă, medie și lungă; decontaminarea apelor subterane va fi dificilă și foarte costisitoare de realizat, iar în unele zone chiar imposibilă. Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil și are consecințe grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă potabilă, depoluarea surselor de apă din pânza freatică fiind un proces anevoios. Cele mai poluate ape subterane sunt poluate de unele companii chimice precum S.C Amurco S.R.L. Bacău, S.C. Carom S.A. Onești, S.C.

Resourclng

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Chimcomplex S.A. Borzești, S.C. Conpet S.A. -punct de lucru-Sector Operare Moinești, S.C. OMV Petrom

S.A. Moinești.

Principalele surse de alimentare cu apă sunt râul Uz, prin Lacul Poiana Uzului, pentru orașul Bacău și pentru orașele din valea Trotușului (Moinești, Dărmănești, Tg. Ocna, Onești), Râul Ciobănuș pentru orașul Comănești, fronturile de captare Gherăiești și Mărgineni pentru orașul Bacău și frontul de captare Poiana Morii pentru orașul Buhuși.

Localitățile legate la rețeaua centrală de distribuție a apei potabile, făcând parte din Compania Regională de Apă Bacău si aflate in aria de operare a acesteia, la nivelul anului 2016 erau: Bacău, Mărgineni, Saucesti, Buhusi, Moinești, Targu Ocna, Darmanesti, Ardeoani, Casin, Cleja, Cotofanesti (sistemul Borsani), Dofteana, Faraoani, Filipesti, Hemeius (sistem Fantanele), Magiresti, Poduri, Prăjești, Ștefan cel Mare (sistemul Ștefan cel Mare, Bogdana, Negoiesti), Tamasi, Tatarasti, si Traian.

(Sursă:Compania Regională de Apă Bacău).

2.3.1.2 Deșeuri

Deșeurile municipale reprezintă totalitatea deșeurilor generate în mediul urban și rural din gospodării, instituții, unități comerciale, agenți economici (deșeuri menajere și asimilabile), deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, deșeuri din construcții-demolări generate în gospodării și colectate de operatorii de salubritate și nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești.

Responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale aparține administrațiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri, inclusiv monitorizarea depozitelor de deșeuri după închidere.

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate în anul 2014 era de 75,41 % populație deservită la nivelul județului Bacău, din care 97,31 % în mediul urban și 58,58 % în mediul rural (Sursa: Raport anual privind starea mediului in județul Bacau, pe anul 2015).

Tabel 2.3-2: Cantități de deșeuri generate în anul 2014

Tip deșeu

Cantități generate și colectate (tone)

Total deșeuri municipale generate

137.153, 61

Deșeuri municipale reciclate

14.260, 57

Deșeuri industriale nepericuloase

257.353, 92

Deșeuri industriale periculoase

13.162, 87

Sursa: Raport anual privind starea mediului in județul Bacau, pe anul 2015

în prezent cea mai mare parte a deșeurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare. La nivelul județului Bacău au existat șapte depozite neconforme pentru deșeuri nepericuloase (clasa „b”) aferente localităților urbane și 195 spații de depozitare a deșeurilor în mediul rural.

Conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, închiderea și ecologizarea spațiilor de depozitare a deșeurilor în mediul rural s-a finalizat până la data de 16 iulie 2009, închiderea celor șapte

Resou rcing

Environmentai

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

depozite neconforme din mediul urban realizandu-se prin proiectul Managementul integrat al deșeurilor în județul Bacău, finanțat prin POS Mediu.

La 1 ianuarie 2011 a intrat în operare depozitul conform Bacău, depozit care deservește tot județul Bacău. Depozitul este în operarea Primăriei Municipiului Bacău și deține Autorizația integrată de mediu nr. 9/29.08.2011, valabilă până la 29.08.2021.

Concomitent cu sistarea depozitării pe depozitele neconforme, au fost realizate stații de transfer și sortare care au preluat deșeurile colectate din localitățile în care a fost sistată activitatea pe depozitele neconforme. Astfel în cursul anului 2011 erau în operare stația de transfer și sortare Comănești, cu o capacitate proiectată de 80 t/zi, respectiv stația de sortare Moinești, cu o capacitate proiectată de 21 t/zi.

Tabel 2.3-3: Compoziția deșeurilor menajere în anul 2014

Compoziția

2014

Cantitate (mii tone:

%

Hârtie/carton

18,34

16,6

Sticlă

5,48

4,96

Metal

2,27

2,06

Materiale plastice

14,80

13,4

Deșeuri biodegradabile (vegetale și animale)

65,88

59,62

Altele *’

2,29

2,08

Lemn

1,44

1,82

Total

110,5

100

Sursa *) - deșeurile inerte vor fi incluse în categoria altele

în anul 2011 sistemul de colectare selectivă s-a implementat în toate orașele județului Bacău și în 56 de comune.

Tabel 2.3-4: Cantități de deșeuri colectate selectiv în anii 2011- 2012

Anul

Cantitatea totală de deșeuri colectată selectiv (tone)

PET

Plastic

Hartie/Carton

Sticlă

Metal

Lemn

2011

1987,64

367,45

78,37

1301,77

17,35

198,9

23,8

2012

1187

270,18

185,270

709,86

2,6

19

0

Sursa: Raportare semestrială proiecte colectare selectivă

Deșeurile valorificabile din deșeurile municipale (hârtie, carton, materiale plastice, deșeuri metalice, deșeuri textile, sticlă, etc) sunt colectate de către operatori specializati/autorizați și predate unităților de reciclare din județul Bacău.

Tabel 2.3-5: Reciclatori de deșeuri de ambalaje la sfârșitul anului 2015

Material

PET

Materiale plastice (HDPE, PVC, LDPE PP PS)

Hârtie/ Carton

Metal (oțel, aluminiu)

Lemn

Textile (bumbac, iuta)

Sticlă

albă

colorată

Număr colectori

71

21

21

44

7

8

7

7

Număr Valorificatori energetici

-

-

-

-

-

-

-

-

Resourcing Environmentul Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Material

PET

Materiale plastice (HDPE, PVC, LDPE, PP, PS)

Hârtie/ Carton

Metal (oțel, aluminiu)

Lemn

Textile (bumbac, iuta)

Sticlă

albă

colorată

Număr reciclatori

1

1

0

1

0

0

0

0

Sursa: Raport anual privind starea mediului injudetul Bacău, pe anul 2015

Din cauza procentului scăzut de colectare selectivă a deșeurilor de la populație, componentele reciclabile din deșeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, materiale plastice, metale) nu se recuperează, ci se elimină prin depozitare finală împreună cu celelalte deșeuri municipale.

în prezent, la nivelul județului Bacău deșeurile periculoase, că parte din deșeurile menajere și asimilabile deșeurilor menajere, nu sunt colectate separat deoarece nu există posibilități de tratare și eliminare a acestora.

Materia biodegradabilă din deșeurile municipale reprezintă o componentă majoră. în cadrul proiectului "Managementul integrat al deșeurilor în municipiul Bacău și în 22 de comune" a fost construită, în imediata vecinătate a depozitului conform, o stație de compostare cu o capacitate de 2.200 t/an. în Mașter Planul privind gestionarea deșeurilor la nivelul județului Bacău se propune extinderea ariei de deservire a stației de compostare existentă, pentru încă alte 30 de comune. Astfel, capacitatea stației trebuie extinsă de la 2.200 t/an la 5.000 t/an.

în municipiul Bacău, în anul 2012 a fost pus în funcțiune un tocător de resturi vegetale (crengi, frunze). Materialul rezultat este compostat și utilizat în activitatea secției Spații Verzi.

în cadrul proiectului "Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Bacău" sunt în execuție următoarele obiective:

- Construirea în partea vestică a județului a unei noi stații de compostare, cu o capacitate de 8.500 t/an pentru tratarea deșeurilor biodegradabile și alte tipuri de deșeuri verzi și deșeuri biodegradabile din piețe;

Achiziționarea unui tocător-bio în valoare de 50,000 euro pentru orașul Comănești, urmând a se construi o platformă de compostare a deșeurilor biodegradabile în zona stației de transfer Comănești și să se amplaseze la punctele de colectare existente, containere inscripționate pentru colectarea selectivă a deșeurilor biodegradabile.

în cadrul aceluiași proiect, Consiliul Județean Bacău a achiziționat și a dat în administrare către 88 de unități administrativ teritoriale din județ, un număr de 80.940 de unități de compostare individuală.

2.3.1.3 Mediul urban

Dezvoltarea zonelor urbane este caracterizată de parametri de ordin social, economic, cultural, politic și ecologic. Raportul dintre suprafața totală și cea construită este definit de tipologii ale așezărilor, topografie și prezența cursurilor de apă.

Factorii foarte importanți care trebuie avuți în vedere la construirea de structuri înalte sunt capacitatea portantă și comportamentul subsolului. Funcționarea unei zone urbane trebuie asigurată prin furnizarea utilităților și facilităților infrastructurale necesare (alimentare cu apă, colectare apă uzată, alimentare cu

Resou rcin q

Envîron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

energie electrică și termică, gaze naturale, trotuare și străzi, zone verzi, parcuri și grădini, depozite pentru deșeuri municipale și inerte etc.), care sa fie conforme cu standardele minime de confort și sănătate pentru populație.

2.3.1.4 Interacțiunea Agricultură - Mediu

Pe lângă sectorul industrial, sectorul agricol poate deveni o importantă sursă de poluare, cu posibil impact negativ asupra calității mediului (în special asupra apei și solului), asupra biodiversității, putând afecta sau chiar distruge unele ecosisteme.

Evoluția utilizării solului în agricultură în ultimii ani (începând cu anul 2008) în Județul Bacău este prezentată în tabelul de mai jos.



Tabel 2.3-6: Evoluția utilizării solului în agricultură

Nr. crt.

Categoria de folosință

Suprafața (ha)

2011

2012

2013

2014

2015

1.

Arabil

186837

186014

186728

186344

187399

2.

Pășuni

87443

88235

87456

86323

82737

3.

Fânețe și pajiști naturale

39557

40128

39557

39511

41135

4.

Vii

4238

5132

4240

5922

6546

5.

Livezi

1702

1474

1677

2666

2913

TOTAL AGRICOL

319777

320083

319668

320756

320730

Sursa: OSPA Bacău

Evoluția repartiției terenurior agricole la nivelul județului Bacau in perioada 2011-2015

Resou rcinq

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Impactul unor factori de degradare — precum eroziunea, alunecările de teren, zonele inundabile, efectele acizilor, compactarea, deficitul de nutrienți etc. - asupra calității solului în Județul Bacău este sumarizat în tabelul de mai jos.

Tabel 2.3-7: Impactul unei serii de factori asupra situației calității solului

Anul

Factori de degradare

2011

2012

2013

2014

2015

Suprafața (ha

Eroziune

184.186

184.186

184.186

184.186

184.019

Alunecări de teren

90.243

90.243

90.243

90.243

90.327

Inundab Uitate

17.086

17.086

17.086

17.086

17.086

Acidifiere

82.943

86.000

86.000

86.100

86.200

Compactare

136.258

136.600

136.600

136.600

136.800

Deficit de elemente nutritive

308.155

310.000

310.000

310.000

310.991

Volum edafic redus

28.455

28.750

28.750

28.750

28.750

Sărăturare

3.004

3.004

3.004

3.004

3.008

Exces de umiditate stagnant

97.900

97.800

97.800

97.800

98.020

Gleizare

44.537

44.537

44.537

44.537

44.677

Pseudogîeizare

92.021

92.021

92.021

92.021

92.320

Secetă periodică

67.850

67.900

67.900

67.900

67.900

Terenuri nisipoase

4.700

4.700

4.700

4.700

4.700

Total suprafețe degradate

1.157.338*)

1.162.823

1.162.823

1.162.923

1.164.798**)

Sursa: OSPA Bacău

*) Suprafețe cumulate (unii factori de degradare se suprapun pe aceleași suprafețe).

**) Suprafața „cumulată” a crescut din evoluția degradărilor (acidifiere, deficit de elemente nutritive) și prin recartarea unor teritorii.

El Eroziune

EJ Alunecări de teren

  • □ Inundabiiitate

  • □ Acidifiere


ta Compactare

E) Deficit de elemente nutritive

B Volum edafic redus

  • □ Să rât urare

b Exces de umiditate stagnant

£□ Gleizare

O Pseudogîeizare

Repartiția soluilor afectate de degradare inanul 2015

  • 2.3.1.5 Biodiversitate

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizatîn sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Identificarea habitatelor în Județul Bacău a fost realizată luând în considerare o serie de factori precum speciile dominante, formarea plantelor, caracteristicile zonei, locația geografică, altitudinea, topografia, rocile și solul.

Diversitatea solului și condițiile climatice și hidrografice din Județul Bacău au fost favorabile dezvoltării de habitate bogate și variate.

în Județul Bacău au fost identificate 12 tipuri de habitate acoperind o suprafață totală de 3.673,84 ha:

Habitate de apă dulce - 1 habitat acoperind o suprafață totală de 49,42 ha;

Habitate specifice pajiștilor și tufărișurilor - 7 habitate acoperind o suprafață totală de 559,15 ha; Habitate de pădure — 4 habitate acoperind o suprafață totală de 3.065,27 ha.

Flora sălbatică de interes comunitar în Județul Bacău cuprinde 7 specii de plante superioare acoperite de OUG 57/2007 (cu modificările și completările ulterioare) privind regimul zonelor protejate, conservarea habitatelor naturale și conservarea florei și faunei sălbatice.

Flora sălbatică de interes național în Județul Bacău cuprinde 34 de specii de plante.

Fauna sălbatică de interes comunitar în Județul Bacău cuprinde 217 specii de animale, incluzând 15 specii de mamifere, 174 specii de pasări, 7 specii de reptile, 11 specii de amfibieni, 4 specii de pești, 2 specii de nevertebrate și 4 specii de insecte.

Fauna sălbatică de interes național în Județul Bacău cuprinde 70 de specii de animale, incluzând 14 specii de mamifere, 46 specii de păsări, 3 specii de reptile, 5 specii de amfibieni, 1 specie de pește și 1 specie de insecte.

2.3.1.6 Tipuri de arii protejate

Județul Bacău dispune de următoarele tipuri de arii protejate:

12 arii naturale protejate de interes comunitar;

3 arii de protecție specială avifaunistică (SPA) acoperind o suprafață de 16,030.9 ha, din care 7,394.74 ha sunt localizate pe teritoriul Județului Bacău;

9 situri de importanță comunitară (SCI), primele 3 acoperind o suprafață totală de 5,131.70 ha, toate fiind localizate pe teritoriul Județului Bacău.

12 arii naturale protejate de interes național, acoperind o suprafață de 9,710.70 ha

17 arii naturale protejate de interes județean și local, acoperind o suprafață de 125.83 ha

Tabel 2.3-8: Lista ariilor naturale protejate de interes comunitar

SPA

Nr. crt.

Denumire

Localizare

Suprafața (ha)

Suprafața suprapusă pe supraf. ANP (%)

Suprafața ocupată din supraf. Județului (%)

Totala

Pe terit. jud. Bacău

1

Lunca Șiretului Mijlociu

Jud: Neamț, Iași, Bacău

10.455

1777,35

0

0,269173

Resourcîng

Environmentat

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

2

Lacurile de Acumulare Buhuși - Bacău - Berești

Jud. Bacău

5.576

5.576

100

0,844465

3

Piatra Șoimului -Scorțeni - Gîrleni

Jud: Neamț, Bacău

37.445

16850,25

0

2,551908

TOTAL

53.476

24.204

-

3,665546

Nr. crt.

Denumire

Localizare

Suprafața (ha)

Suprafața suprapusă pe supraf. ANP (%)

Suprafața ocupată din supfaf. Județului (%)

Totală

Pe terit. jud. Bacău

1

Creasta Nemirei

Jud. Bacău

3.509

3.509

100

0,531425

2

Slănic

Jud. Bacău

1408

1408

0

0,213236

3

Dealul Perchîu

Jud. Bacău

185

185

91,33

0,028018

4

Măgura Targu Ocna

Jud. Bacău

844

844

14,58

0,127821

5

Lacurile din jurul Măscurei

Jud: Bacău, Vaslui

1160

139,2

0

0,021081

6

Nemira-Lapoș

Jud: Bacău Covasna Harghita

9.865

4833,85

0

0,732069

7

Oituz - Ojdula

Jud: Bacău

Covasna Vrancea

15.319

11,5

0,09

0,001742

8

Lunca Șiretului

Inferior

Jud :Bacău, Vrancea, Galați, Brăila

25.081

501,62

2,15

0,075968

9

Munții Ciucului

Jud: Bacău Harghita, Neamț

59.641

9542,56

0

1,445186

TOTAL

117.012

20.975

-

3,176546

Sursa: Raportul Anual privind Starea Mediului în județul Bacău, pe anul 2015

Creșterea sistemului socio-economic, turismul necontrolat practicat intens sau alți factori antropicî precum abandonarea deșeurilor menajere pot exercita presiuni asupra biodiversității în Județul Bacău și pot duce la deteriorarea ecosistemelor prin degradarea florei sălbatice, perturbarea speciilor de animale.

2.3.2   Clima

Județul Bacău are o climă continentală, cu ierni reci și veri calde, și o circulație atmosferică predominantă dinspre nord și nord-vest. In zonele montane, clima este modcrat-contincntală cu ninsori importante iama.

Temperatura medie este cuprinsă între 2°C în zona montană și 9°C în zona subcarpatică.

2.3.3   Relief și topografie

Localizat în partea de est a României (centrul Moldovei), Județul Bacău dispune de o suprafață de 6.621 km2 (2,8% din teritoriul național).

Environ meritai

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Geografia Județului Bacău este una complexă. Partea de vest este dominată de munți în timp ce partea de est cuprinde platouri deluroase. Părțile estice ale județului sunt constituite din valea Râului Șiret și zonele deluroase ale Râului Șiret.

Partea centrală cu dealuri line este drenată de râul Tazlău cătie valea Râului Trotuș. Părțile vestice și nord-vestice sunt constituite din zonele montane aflate la vest de Râul Trotuș.

Resursele hidrografice ale județului sunt extinse și includ râuri, lacuri și apa subterană. întreaga rețea hidrografică este legată de Râul Șiret. Alte râuri importante sunt Trotuș, Bistrița, Tazlău, Cașin, Oituz etc. Există două tipuri de lacuri, după modul de origine: un lac natural (Balatau) și un baraj artificial (Uz).

Conform Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău, terenul agricol din Județul Bacău era de 320.730 ha în anul 2015, reprezentând 48,44% din suprafața totală a județului. Pe ansamblul Județului Bacău, pădurile ocupă 42,42% din suprafața totală a acestuia.

Stațiunea Slănic-Moldova este principala atracție turistică, vizitatorii venind atât pentru petrecerea timpului liber, cât și pentru tratament. în apropiere de Slănic-Moldova se găsesc minele de sare Târgu Ocna.

  • 2.3.4 Geologie și Hidrologie

2.3.4.1 Introducere

Acest capitol oferă o prezentare generală a principalelor unități geologice ale Județului Bacău și a caracteristicilor hidrogeologice generale.

Datele se bazează pe hărțile geologice și hidrogeologice ale României (vezi Capitolul 1.2). Hărțile geologice la scara 1:200.000 acoperă Județul Bacău. Datele hidrogeologice sunt extrase din harta hidrogeologică a României scara 1:1.000.000. Nu sunt disponibile în prezent hărți hidrogeologice detaliate.

Acest capitol se constituie într-o primă abordare generală privind geologia și hidrogeologia Județului Bacău. în proiectele ulterioare trebuie realizată o cercetare detaliată și o culegere de date specifice.

2.3.4.2 Date disponibile

Sursele de date disponibile pentru prezentarea generală geologică-hidrogeologică a Județului Bacău includ:

Harta Hidrogeologică a României sc. 1:1.000.000 (1969) a Institutului Geologic al fostei Republici Socialiste România

Hărți geologice, sc. 1:200.000, ale Institutului Geologic al fostei Republici Socialiste România planșele nr. 14 Iași (1968), nr. 21 Bacău (1968) și nr. 22 Bârlad (1966)

2.3.4.3 Prezentare generală a unităților geologice și morfologice ale Județului Bacău

Județul Bacău cuprinde arcul estic al Munților Carpați la vest, zonele joase ale râurilor Bistrița și Șiret în centru și Podișul Moldovei între Râul Șiret și râul Tutova în est.

Arcul estic al Munților Carpați constă dîntr-o zonă externă cu dealuri ridicându-se din zonele joase până la altitudini de 400 — 750 mdMN și o zonă internă, care ajunge la altitudini de 1.626 mdMN în Munții Nemira în sud-vestul Județului Bacău.

Resourctnq

Envîronmentai

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Zona internă a Arcul estic al Munților Carpați este constituită din diferite formațiuni de roci din Cretacic până în Miocen.

Principalele structuri tectonice sunt centuri cutate de mari dimensiuni orientate pe direcția N-S (Figura 2.3-4, Figura 2. 3-2) Aceste centuri cutate sunt fragmentate intern de falii normale, falii de încălecare și falii de deplasare orientate preponderent paralel cu cutele pe direcția N-S, în conformitate cu aceste structuri tectonice formațiunile de roci sunt orientate pe direcția N - S. Aceasta presupune că schimbările litostratigrafice apar preponderent perpendicular pe centurile cutate dinspre V spre E (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2).

Dealurile line ale zonei externe a Arcului estic al Munților Carpați marchează tranziția de la zona internă a Munților Carpați la zonele joase din est. Aici se găsesc formațiunile de roci cele mai ridicate (în speță cele mai recente) din Miocenul superior până în Pleistocenul inferior. Rocile sedimentare din Miocen sunt puternic afectate de faliere și cutare, în timp ce sedimentele din Pliocene sunt aparent nederanjate la marginea Munților Carpați (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2).

Podișul Moldovei din estul Județului Bacău între râurile Șiret și Tutova cuprinde roci sedimentare din Miocenul superior până în Pleistocen (Figura 2.3-3).

Cele mai recente sedimente în Județul Bacău sunt depozite aluviale și fluviatile din Holocen în zonele joase și văile râului.

  • 2.3.4.4 Geologia și hidrogeologia Arcului estic al Munților Carpați

2.3.4.4.1 Zona internă

Zona internă a Arcului estic al Munților Carpați cuprinde Județul Bacău de la granița să de vest la cea de est până la Târgu Ocna-Moinești-Tazlău. In această zonă pot fi distinse 6 unități geologice după litologie și vârstă. Fiecare unitate este marcată de un număr (PI- P6) pentru a le evidenția clar pe hărți (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2).

Mai jos, unitățile litostratigrafice sunt prezentate de la cel mai vechi la cel mai recent.

Depozite de flis din Cretacicul inferior (Neocomian) (PI):

Cele mai vechi și mai adânci stratigrafie roci sedimentare în Județul Bacău constau din gresii, calcare și spilit (un tip de bazalt) descoperite pe o centură îngustă orientată pe direcția N-S la vest de Cosnea (PI) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2).

Aceste roci sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). Prezența gresiilor și calcarelor indică însă că aceste roci ar putea avea o oarecare importanță hidrogeologică.

Depozite de flis din Cretacicul inferior (Barremian-Aptian) (P2):

Sedimentele de flis Barremian-Aptian cuprinzând sisturi, gresii și calcarenite (P2) acoperă flîsul din Neocomian la vest, creând lanțul muntos Heghes și Vaica (1.305 mdMN) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2),

R e s o u r c i n g

Envîron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Aceste roci sedimentare sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). Prezența gresiilor și calcarenitelor indică însă că aceste roci ar putea avea o oarecare importanță hidrogeologică.

Roci sedimentare din Cretacicul inferior (Neocomian până în Albian) (P3):

Formațiunile de roci din Neocomian până în Albian cuprind diferite litologii precum sisturi, mame și gresii (P3) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2). Aceste roci sedimentare apar într-o centură îngustă de 1 - 4 km lățime pe direcția N-S la est de Brusturoasa și Plăiesii de Jos. Rocile sedimentare din Neocomian până în Albian sunt situate tectonic la baza sedimentelor de flis din Albian (P4) (Figura 2.3-2). Intern, formațiunile de roci din Neocomian până în Albian sunt intens faliate de-a lungul faliilor de încălecare și faliilor normale pe direcția N-S.

Aceste roci sedimentare sunt în general clasificate drept impermeabile într-o manieră generală (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). Prezența gresiilor indică faptul că aceste roci ar putea fi de o oarecare importanță hidrogeologică.

Depozite de flis din Cretacicul inferior (Albian) (P4):

Depozitele de flis din Albian cuprinzând preponderent sisturi și gresii constituie zona montană (până la 1.122 mdMN) în jurul localităților Casinu Nou, Cosnea, Palanca și la est de Brates (P4) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2). Aceste roci sedimentare creează cupole structurale și sunt restrânse tectonic la est și vest de mari falii de încălecare.

Rocile sedimentare din Albian sunt în general intens unite, astfel sunt permeabile într-o anumită măsură (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). în conformitate cu aceasta, sedimentele de flis din Albian ar putea găzdui acvifere locale.

Roci sedimentare din Paleogen (P5):

Rocile sedimentare din Paleogen cuprind o varietate de litologii precum mame, argile, depozite de flis, disodilă (un tip de bitum), brecii, sisturi argiloase-mămoase și gresii (P5) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2). Aceste roci sedimentare constituie curmătura centrală pe direcția N-S a Arcului Munților Carpați în Județul Bacău și sunt cutate până la cei mai înalți munți (1.626 mdMN). Partea estică a centurii de cutare din jurul localității Taslau de Sus este intens tectonizată și fragmentată în segmente cutate (Figura 2.3-2). La vest de Târgu Ocna este situat un corp de sare pe direcția N-S, acoperit de roci sedimentare. Nu există informații privind impactul sării asupra acviferelor din aval.

Gresiile și mamele constituie cea mai mare parte a rocilor sedimentare din Paleogen. Acestea sunt intens unite, și astfel sunt permeabile într-o anumită măsură (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). în conformitate cu aceasta, gresiile și mamele din Paleogen ar putea găzdui acvifere.

Roci sedimentare din Miocen (P6):

Rocile sedimentare din Miocen cuprind ghips, sisturi argiloase, gresii, mame, conglomerate, brecii, calcare, tuf vulcanic, sare, argilă și nisipuri (P6). Rocile sedimentare din Miocen se suprapun rocilor din Paleogene (P5) în zona aflată la vest de Momești, Comănesti și Dărmănesti. Principalele structuri tectonice sunt andine și sincline orientate pe direcția N-S (Figura 2.3-1, Figura 2,3-2). Rocile sedimentare din Miocen

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

formează centura de cutare din exteriorul Munților Carpați (partea estică) între Moinești și Sărata (Figura 2.3-1).

Aceste roci sedimentare sunt clasificate hidro geologic drept impermeabile într-o manieră generală, astfel prezența acviferelor la adâncime nu poate fi exclusă (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)).

De-a lungul părții estice a centurii Arcului Munților Carpați, apar roci sedimentare macrogranulare (gresii, conglomerate) din Miocenul inferior (Burdigalian) în centuri orientate pe direcția N-S între Sărata în nord și Gura Văii în sud. Aceste roci sedimentare sunt clasificate hidrogeologic drept poroase și permeabile și astfel ar putea găzdui acvifere locale (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)).

2.3.4.4.2   Zona externă

Zona externă a Arcului estic al Munților Carpați cuprinde zona deluroasă dintre Câmpuri, Casin, Gura Văii, Valea Seaca, Sărata, Lunconi și Birjoveni în vest și văile râurilor Bistrița și Șiret în est.

Rocile sedimentare din Miocen (P6):

Rocile sedimentare din Miocenul superior preponderent neatinse cuprind calcare, mame, argile și nisipuri (P6). Aceste roci sedimentare constituie zona deluroasă (până la 458 mdMN) la est de centura de cutare a Carpaților între Cleja la sud și Girlenii de Sus la nord (Figura 2.3-1). La nord de râul Bistrița, rocile sedimentare din Miocenul superior constituie zona dintre Bahna și Birjoveni.

Aceste roci sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală, deși prezența acviferelor de adâncime nu poate fi exclusă (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)).

Roci sedimentare din Pliocen și Pleistocenul inferior (P7):

Sedimentele din Pliocen la Pleistocenul inferior cuprinzând mame, argile, gresii, nisipuri și pietrișuri se suprapun sedimentelor din Miocen la est de Casin, Capata și Cleja (P7) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-3). Aceste sedimente constituie zona deluroasa (până la 750 mdMN) care ajunge la est de terasele râului Șiret, unde rocile sedimentare din Pleistocenul inferior (“Strat de Cindesti”) sunt acoperite de depozite de loess din Pleistocenul mijlociu spre superior (P8).

Sedimentele din Pliocen până la Pleistocenul inferior, în special “Stratul de Cindesti” din zona externă a Munților Carpați, sunt în general clasificate drept permeabile, astfel ar putea găzdui acvifere (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). “Stratul de Cindesti” din Pleistocenul inferior cuprinde orizonturi acvifere de adâncime.

In cadrul centurii de cutare a Munților Carpați, nisipurile și pietrișurile din Pliocen formează centrul a două sincline: prima orientată de la nord la sud între Moinești și Dofteana (Figura 2.3-1), a două la vest de Dărmănesti. Aici, sedimente permeabile (P7) acoperă sedimente impermeabile (P6) într-o sinclină, formând o locație adecvată pentru acvifere în sedimentele din Pliocen până la Pleistocenul inferior (P7).

23.4.5 Geologia și hidrogeologia Podișului Moldovei

Zona deluroasă cu înălțimi de până la 522 mdMN formează un podiș constituit din roci sedimentare din Miocenul superior (P6) până la Pleistocenul superior (P7). Cele mai vechi sedimente din Miocenul superior

Reso u rci n q

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzata din județul Bacău

(P6) apar la nord în jurul localității Secueni. Secvențialitatea stratigrafică devine mai recentă către sud, cu sedimente din Miocenul superior și Pliocenul inferior (P6, P7) apărând în jurul localităților Satu Nou, Godinesti de Jos, Avramesti, Mireni și Corbasca.

Cele mai recente sedimente din Podișului Moldovei sunt depozite de loess din Pleistocenul superior (P8) pe cute orientate N-S între râurile Șiret, Berheciu, Zeletin și Tutova (Figura 2.3-3).

Sedimente fluviatile din Holocen (nisipuri și pietrișuri) (P8) sunt depozitate pe direcția NS în albiile râurilor Șiret, Berheciu, Zeletin și Tutova (Figura 2.3-3).

Roci sedimentare din Miocenul superior si Pliocenul inferior (P6):

Aceste roci sedimentare cuprind calcare, mame, argile, nisipuri și cinerite (cenușă vulcanică) nisipuri (P6). Aceste sedimente constituie cea mai mare parte a podișului și sunt acoperite de sedimente mai recente (P7) la sud de Tatarasti - Frumuselu - Ciocani - Stoisesti (Figura 2.3-3).

Rocile sedimentare din Miocenul superior și Pliocenul inferior în partea de nord a Podișului Moldovei până în sud la Buhoci - Filipeni - Colonesti sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală, deși prezența acviferelor de adâncime nu poate fi exclusă (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000 000 (1969)). Rocile sedimentare din Miocenul superior și Pliocenul inferior din partea de sud a Podișului Moldovei, cuprinzând preponderent nisipuri, sunt clasificate drept permeabile și ar putea găzdui acvifere.

Rocile sedimentare din Pliocenul median la Pleistocenul inferior (P7):

Rocile sedimentare din Pliocenul mediu și superior cuprind argile și nisipuri. Sedimentele din Pleistocenul inferior în “Stratul de Cindesti” și “Stratul de Bălăbănești” cuprind pietrișuri (P7). Aceste sedimente constituie partea cea mai sudică a Podișului Moldovei, la sud de Tatarasti - ■ Frumuselu - Glavanesti -Coroiestii de Jos (Figura 2.3-3).

Aceste sedimente cuprind preponderent nisipuri și pietrișuri, fiind clasificate hidrogeologic drept permeabile și ar putea găzdui acvifere (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000 000 (1969)).

Sedimente din Pleistocenul mijlociu până la Holocen

Cele mai recente sedimente ale Podișului Moldovei cuprind pietrișuri, nisipuri și depozite de loess (P8) (Figura 2.3-3). Depozite de loess microgranular constituie crește pe direcția N-S din partea cea mai estică a Podișului Moldovei între văile râurilor. Sedimente fluviatile macro-granulare (pietrișuri și nisipuri) sunt depozitate pe albiile râurilor Tutova, Zeletin și Berheciu.

Porțiunile macro-granulare ale acestor sedimente, precum nisipuri și pietrișuri, din albiile râurilor sunt clasificate hidrogeologic drept poroase și permeabile și de obicei găzduiesc un strat freatic superficial (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000 (1969)). Depozitele de loess micro-granulare au în general o permeabilitate scăzută.

Resourcing

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Figura 2.3-1: Unități geologice în vestul Județului Bacău (harta nr. 21 Bacău). Pentru o descriere a numerelor P1-P8 vezi text

Resou rcin q

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizatîn sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


Figura 2,3-2: Secțiune transversală între Muntele Apa și Șiret. Pentru locația secțiunii vezi numerele 1-2 din Figura 2,3-1: Pentru o descriere a numerelor P2- P8 vezi text.

Resou rctng

E n vi ro n m e n t al

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzata din județul Bacău


«fM

' t-r-

’v-iț». }

y


K’iwewfeq

CLV h-V


Figura 2.3-3: Unități geologice în estul Județului Bacău (harta nr. 22 Bârlad). Pentru o descriere a

numerelor P6-P8 vezi text.

Resourcînq

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Figura 2.3-4: Secțiune transversală între Sascut și Ghidigeni. Pentru locația secțiunii vezi numerele 3-4 pe Figura 2.3-3. Pentru o descriere a numerelor P6-P8 vezi text.

23.4.6 Geologia și Hidrogeologia zonelor joase

Albiile extinse ale râurilor Trotuș, Șiret, Bistrița și Negru cuprind sedimente din Cuaternar, din Pleistocenul mijlociu până la Holocen (P8) (Figura 2.3-3). Acestea sunt sedimente aluviale, preponderent macro-granulare din albiilor râurilor, și diluvial și proluvial, sedimente preponderent micro-granulare ale teraselor plate ale marginilor albiilor râurilor, precum în bazinul Gh. Gheorghiu Dej (Onești), între Bacău și Măgura, între Buhuși și Beresti-Bistrița, între Urechesti și Adjudu Vechi și în bazinul Lunga la vest de Arcul Munților Carpați (Figura 2.3-1Figura 2.3-3).

Depozitele de loess apar pe terasele plate la vest de râul Șiret între Valea Seaca la nord și Păunesti la sud (Figura 2.3-3).

Depozitele fluviatile macro-granulare precum nisipuri și pietrișuri sunt în general permeabile și găzduiesc un acvifer freatic superficial.

Depozitele de loess micro-granulare au în general o permeabilitate scăzută.

2.3.4.7 Zone de interes - afluenți

,                  Unele dintre zonele montane cu afluenți în vecinătatea orașelor sunt menționate mai jos.

V                     Pâraie și râuri cu zone afluente mai mici sunt:

Zonele de izvoare ale pâraielor și râurilor la sud-vest de Comănesti

Zonele de izvoare ale pâraielor și torentelor care drenează către râul Asău la nord de Comănesti

Zonele de izvoare ale râului Mănăstirea la vest de Dărmănesti

Zonele de izvoare ale râului Lesuntul Mare la sud-vest de Oituz

Zonele de izvoare ale râurile la vest de Valea Seaca, Cleja și Fundul Racaciuni cu izvoare la 400-600 mdMN

Afluenți vestici ai râului Șiret la vest de Parava. Izvoarele acestor râuri se găsesc în dealurile împădurite între 300-400 mdMN

Resou rci n g

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Numeroase izvoare ale râului Pr. Mare la vest de Dumbrava între 400-600 mdMN la afluenții de nord-est ai râului Trotuș între Brătila și Viisoara cu zone de izvoare situate la altitudini între 400-600 mdMN

Dealurile din jurul localității Pralea, între râul Trotuș la nord și râul Susita la sud. Această zonă împădurită găzduiește zonele de izvoare ale numeroase pâraie și râuri Ia altitudini cuprinse între 400-700 mdMN care drenează în toate direcțiile.

Pâraie și râuri cu zone afluente mai mari sunt:

Zona de izvoare a râurilor Nechit și Tazlău în munții împăduriți cu izvoare la altitudini între 800 și 1200 mdMN Acest râuri drenează către localitățile Mastacan și Tazlău.

Zonele de izvoare ale râului Faguri la vest de Moinești și ale râului Tazlăul Sărat la nord de Moinești. în special pâraiele și torentele care drenează către râul Tazlăul Sărat au zone de izvoare în munții împăduriți cu altitudini între 600-1000 mdMN

Valea râului Trotuș care traversează Munții Carpați între Târgu Ocna și Ghîmes are numeroși afluenți de pe pantele nordice și sudice. Izvoarele acestor pâraie și râuri sunt situate în zonele muntoase.

Cea mai mare parte a zonelor de izvoare sunt situate deasupra sau lângă zone locuite și/sau cu utilizare agricolă, astfel riscul contaminării este redus. Cu toate aceste, contaminarea, de exemplu prin agricultură, fermierit alpin și turism nu poate fi exclusă și trebuie verificată prin proiecte ulterioare. Zonele de izvoare ale Podișului Moldovei sunt, conform hărților topografice, înconjurate de terenuri utilizate pentru agricultură. Astfel, contaminarea zonelor de izvoare și a izvoarelor că urmare a activităților agricole nu poate fi exclusă.

Rata debitului pâraielor și râurilor și posibilitatea captării izvoarelor trebuie clarificate în detaliu în proiecte ulterioare.

2.3.4.8 Sumar

Zona internă a Munților Carpați:

Formațiunile de roci ale zonei interne a Munților Carpați cuprind în general intercalări macrogranulare și unități de rocă fragmentată care ar putea găzdui acvifere locale. Aceste posibile acvifere ar putea avea mărime limitată. în cazul în care acviferele de adâncime sunt acoperite de roci impermeabile precum mame și sisturi argiloase riscul contaminării este considerat drept redus.

Următoarele 3 zone reprezintă unități de roci permeabile care sunt de interes hidrogeologic sporit:

Sedimentele de flis din Albian cuprinzând sisturi și gresii (P4) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2) sunt situate la nord și sud de valea râului Trotuș între Ghimes-Faget și Brusturoasa și la nord și sud de valea râului Sulta în jurul localității Cosnea, constituind munți până la 1.000 mdMN Aceste roci ar putea găzdui acvifere. în locurile în care acviferele sunt acoperite de roci impermeabile precum sisturi există un risc scăzut de contaminare. Posibile surse de contaminare sunt agricultura și/sau fermieritul alpin. în prezent, nu există informații privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Sedimentele de flis fragmentat din Paleogen cuprinzând mame și gresii (P5) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2) constituie cea mai mare parte a Munților Carpați în Județul Bacău. Aceste roci ar putea găzdui acvifere. în locurile în care acviferele sunt acoperite de straturi impermeabile precum argilă există un risc scăzut de contaminare. Posibile surse de contaminare sunt agricultura și/sau fermieritul alpin. în prezent, nu există informații privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.

Rocile sedimentare macro-granulare (gresii, conglomerate) din Miocenul inferior (Burdigalian) (P6) apar în banda cutată pe direcția N-S între Sărata la nord și Gura Văii Ia sud. Aceste roci ar putea găzdui acvifere. Acviferele nu sunt acoperite de straturi impermeabile, astfel riscul contaminării este ridicat. Posibile surse de contaminare sunt agricultura și/sau fermieritul alpin. în prezent, nu există informații privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.

Zona externă a Munților Carpați:

Formațiunile de roci din zona externă a Munților Carpați cuprind în general sedimente macrogranulare și roci fragmentate care ar putea găzdui acvifere locale la adâncime. în cazul în care acviferele de adâncime sunt acoperite de straturi de roci impermeabile precum mame și argilă, riscul de contaminare este considerat redus. Posibile surse de contaminare sunt agricultura și industria, că și precondiție pentru o catalogare precisă a condițiilor apei subterane se impune realizarea de foraje.

„Stratul de Cindesti" (P7) este de importanță hidrogeologică întrucât în general cuprinde acvifere arteziene, în zonele joase ale județului. La vest de râul Șiret, în zona dintre Dumbrava și Buciumi în vest și Orbenii de Jos - Valea Seaca și Ruginești în est „Stratul de Cindesti” constituie zona deluroasa ajungând până la altitudinea de 753 mdMN Rocile protectoare aparent lipsesc în zonă, astfel riscul contaminării este considerat că fiind mare. Agricultura ar putea fi o sursă de contaminare în zonă. în prezent, nu există informații privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.

Ca și precondiție pentru o catalogare precisă a condițiilor apei subterane se impune realizarea de foraje.

Podișul Moldovei:

Rocile sedimentare din Miocenul superior și Pliocenul inferior din partea de nord a Podișului Moldovei până în sud la Buhoci - Filipeni - Colonesti sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală, deși prezența acviferelor de adâncime nu poate fi exclusă (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000 (1969). Partea sudică a Podișului Moldovei este de un mai mare interes hidrogeologic: aici, rocile sedimentare din Miocenul superior și Pliocenul inferior cuprind în special nisipuri. Acestea sunt clasificate drept permeabile și ar putea găzdui acvifere. Aparent, rocile impermeabile sunt absente, astfel riscul de contaminare este ridicat. Agricultura ar putea fi o sursă de contaminare în zonă, în prezent, nu există informații privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.

„Stratul de Cindesti" apare la marginea sudică a Podișului Moldovei între Homocea și Corbita, la sud de Lehancea și între Podu Turcului și Cabesti. în aceste zone „Stratul de Cindesti” este preponderent acoperit de depozite de loess care au permeabilitate mai scăzută și ar putea proteja acvifere inferioare. Astfel, riscul

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

contaminării este scăzut. Posibile surse de contaminare sunt agricultura și industria, că și precondiție pentru catalogare precisă a condițiilor apei subterane se impune realizarea de foraje.

Zone depresionare:

Nu sunt disponibile date hidrogeologice detaliate privind acviferele din zonele joase ale râurilor Șiret, Trotuș, Bistrița și Negru. în general, pietrișurile și nisipurile fluviatile permeabile găzduiesc o pânză freatică de mică adâncime la câțiva metri sub nivelul solului. Nu sunt disponibile date privind limitele sedimentelor fluviatile din Holocen la adâncime și privind posibilele acvifere de adâncime. Stratul freatic ac vi fer superior comportă în general un risc sporit de contaminare. Posibile surse de contaminare sunt agricultura și industria, că și precondiție pentru catalogarea precisă a condițiilor apei subterane se impune realizarea de foraje.

  • 2.3.5 Ecologie și Zone Sensibile

2.3.5.1 Calitatea mediului - Probleme

Zone critice privind poluarea aerului

La nivelul anului 2016, monitorizarea calității aerului în județul Bacău a fost urmărită prin măsurări continue și discontinui în sistem automat și manual, efectuate în puncte amplasate în zone reprezentative județului. Dotările standard pentru stațiile automate

  • •   BC 1 - statie de fond urban, situata in Bacau - str. Razboieni nr. 11;

  • •   BC 2 - = statie de fond industrial, situata in Bacau - str. Izvoare nr. 1 bis;

- BC 3 - statie de fond industrial, situata in Onești - str. Cauciucului nr. 1.

Stația Bacău 1 - stație de fond urban este amplasată în municipiul Bacău - Parc Prefectură. Acest tip de stație:

evaluează influența activității umane din zona centrală a municipiului asupra calității aerului; raza ariei de reprezentativitate este de 1 - 5 km;

poluanții monitorizați pe parcursul anului 2016 au fost: dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), oxizi de azot (NO, NOX, NO2), benzen, particule în suspensie PMI0 (măsurări gravimetrice și nefelometrice), metale grele - determinări manuale (Pb, Cd, Ni și As) și parametrii meteo.

Stațiile urbane sunt amplasate astfel încât nivelul de poluare să fie influențat de contribuțiile integrate ale tuturor surselor din direcția opusă vântului.

Stația Bacău 2 - stație de fond industrial, este amplasată în municipiul Bacău - cartier Izvoare. Acest tip de stație:

evaluează influența activităților industriale dezvoltate în partea de E-SE a municipiului asupra calității aerului;

raza ariei de reprezentativitate este de 100 m -lkm;

poluanții monitorizați pe parcursul anului 2016 au fost: dioxid de sulf (SO2), amoniac (NH3), monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NO, NOX, NO2), ozon (O3), particule în suspensie PM]0 (măsurări nefelometrice și gravimetrice) metale grele - determinări manuale (Pb, Cd, Ni și As) și parametrii meteo.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Stația Bacău 3 - stație de fond industrial, este amplasată în municipiul Onești - cartier TCR- strada Cauciucului:

evaluează influența activităților industriale dezvoltate în partea de E-NE a municipiului Onești, asupra calității aerului;

raza ariei de reprezentativitate este de 100 m -Ikm;

poluanții monitorizați pe parcursul anului 2016 au fost: dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NO, NOX, N02), ozon (O3), benzen, hidrogen sulfurat (H2S), particule în suspensie PMt0 (măsurări nefelometrice) și parametrii meteo.

în scopul diseminării în timp real a informației cu date privind calitatea aerului, sistemul de monitorizare este dotat și cu un panou electronic de afîsaj exterior, care este amplasat în zona centrală a municipiului Bacău.

în scopul informării publicului cu privire la calitatea aerului înconjurător în România, este utilizat, conform Ordinului M.M.D.D. nr. 1095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului, un sistem de codificare a concentrațiilor măsurate pentru poluanții monitorizați.

Pentru informarea zilnică a publicului, calitatea aerului este reprezentată prin indici de calitate a aerului, de la 1 la 6, adică de la excelent la foarte rău. Pe baza concentrațiilor măsurate pentru fiecare dintre principalii poluanți atmosferici monitorizați se stabilește indicele specific fiecărui poluant. Fiecare indice corespunde unui calificativ și îi este asociat de asemenea un cod de culori

Indicele general zilnic se stabilește ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați din acea zi, cu condiția să fie disponibili cel puțin 3 dintre indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați.

La nivel local, calitatea aerului este dependentă de topografia așezărilor umane și condițiile climatice specifice zonei. Fenomenele locale, cum sunt cele de calm atmosferic sau inversiunea termică, pot împiedica dispersia poluanților atmosferici, ducând uneori la acumularea acestora pe acel areal, pe perioade scurte de timp. Lipsa precipitațiilor pe perioade lungi de timp împiedică autopurificarea aerului, ducând, alături de celelalte condiții favorizante, la acumularea poluanților în aerul înconjurător.

Centralizarea datelor înregistrate în anul 2016 pe cele trei stații de automonitorizare amplasate în județul Bacău este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel nr. LI.1.1.1. Calitatea aerului ambiental în anul 2016

Stația /

Tipul stației

Tip poluant

Număr măsurări validate

Concentrația

Captura de date (%)

zilnice

orar

e

Maxima orară / zilnică

Medie anuală

UM

Bacău 1 / fond urban

SO2

8068

22,01

7,97

pg/mc

91,85

CO

6047

4,47

0,23

mg/mc

68,84

Ozon

8143

124,91

48,66

pg/mc

92,70

no2

7953

87,51

14,42

pg/mc

90,54

Benzen

7170

18,66

1,89

pg/mc

81,63

PMio nefelo metric

5582

93,88

22,73

pg/mc

63,55

Environmental

Consulting

*PM10 gravimetric

302

65,63

19,38

pg/mc

82,51

*Metale grele

Pb

234

0,0255

0,0084

pg/mc

63,93

Cd

234

0,83

0,26

ng/mc

63,93

Ni

234

4,35

1,60

ng/mc

63,93

As

234

0,80

0,27

ng/mc

63,93

Bacău 2 / fond industrial

SO2

6422

18,47

7,12

pg/mc

73,11

co

7212

3,76

0,13

mg/mc

82,10

no2

7427

85,44

13,74

pg/mc

84,55

Ozon (O3)

7633

108,09

37,49

pg/mc

86,90

Amoniac (NH3)

8037

83,57

24,98

pg/mc

91,50

PMio nefelometric

7185

257,96

22,49

pg/mc

81,80

*PM10 gravimetric

248

74,52

22,12

pg/mc

67,76

*MetaIe grele

Pb

180

0,0271

0,0098

pg/mc

49,18

Cd

180

1,53

0,34

ng/mc

49,18

Ni

180

4,71

1,80

ng/mc

49,18

As

180

0,83

0,31

ng/mc

49,18

Bacău 3 / fond industrial

SO2

7057

21,86

6,42

pg/mc

80,34

CO

8209

3,66

0,23

mg/mc

93,45

no2

7521

98,80

12,87

pg/mc

85,62

Ozon (O3)

8147

135,50

50,09

pg/mc

92,75

Benzen

8193

28,14

2,35

pg/mc

93,27

PM 10 nefelometric

8495

205,20

25,70

pg/mc

96,71

*maxima zilnică

NOTA: Datele rezultate din monitorizarea calității aerului în cele 3 stații de monitorizare automată din județul Bacău prezentate în cadrul acestui capitol au fost validate local dar nu au fost încă certificate la nivel național, având încă un caracter provizoriu. După certificarea datelor de către CECA - ANPM, se vor realiza eventualele modificări necesare.

Zone critice privind poluarea apei

Pentru anul 2016, zonele critice privind apa subterană sunt zone aparținând diferitelor companii chimice și petroliere, cât și unor zone din afara companiilor, funcție de regimul debitului și direcției apelor subterane. Principalii poluatori sunt următoarele companii:

Canitnliil ? Analiza dtuatipî pxktpntp

98


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

S.C. OMV Petrom S.A. - Filiala Moinești și S.C. Conpet S.A. - Filiala Moinești - poluare cu amestec țiței cu apă sărată, apă de zăcământ, țiței și incidente de poluare accidentală cauzată de pierderile din conducte.

Zone critice privind solul si subsolul

In anul 2016 ALPM Bacău a monitorizat solurile afectate de principalii poluatori industriali și agricoli din județ. Principalele zone critice privind poluarea solului și subsolului sunt cele ale următoarelor companii:

S.C. Sergio Com S.R.L. Moinești - poluare cu dejecții de la bovine

S.C. OMV Petrom S.A. - Filiala Moinești și S.C. Conpet S.A. - Filiala Moinești - poluare cu amestec țiței cu apă sărată, apă de zăcământ, țiței și incidente de poluare accidentală cauzată de pierderile din conducte.

2.4 Infrastructura

Rețelele de infrastructură rutieră, de apă și canalizare provoacă probleme în majoritatea județelor din nord-estul țării. Tehnologia industrială și agricolă este în mod evident învechită, personalul are un nivel scăzut de calificare, există totodată probleme de mediu cauzate de lipsa resurselor de apă, despăduriri, alunecări de teren de amploare și existența stratului freatic la mare adâncime.

Densitatea căilor ferate în regiunea de nord-est este de 40,9/1000 km2, fiind traversată de două din cele nouă rute feroviare naționale; V (București-Suceava) și VI (București-Iași).

Numai 2,1 % din numărul total al localităților din regiunea de nord-est sunt conectate la rețeaua de distribuție a gazelor. Cel mai mare procent este atins în județele Bacău, Iași șl Neamț.

2.5 Evaluare socio-economică

Evoluțiile demografice și economice recente din România au fost influențate de schimbările politice ale anilor ’90. Raportul arata că populația României a început să SCADA încă din 1992, în mare parte datorită sporului natural negativ (rata scăzută a nașterilor și o creștere moderată a speranței de viață la naștere) și a balanței negative a migrației externe (deși aceasta s-a îmbunătățit de-a lungul ultimilor ani). De asemenea, au loc schimbări în structura pe grupe de vârstă a populației, care este caracterizată de un fenomen de îmbătrânire.

Recensământul din 2011 a evidențiat un aspect ce are mare influență în determinarea cererii de apă și anume diferența semnificativă între populația stabilă (rezidentă) și populația teoretică (de domiciliu).

Figura de mai jos prezintă categoriile de populație identificate la recensământul din octombrie 2011, numărul persoanelor pe categorii și o comparație numerică sugestivă cu datele din statistici-le demografice curente.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

o.



POPULAȚIA STABILĂ

(19.042.936)


Persoane prezente

<■18,384.04®

Persoane temperar absente (658,887)

Sursa: Comunicat INS din 2.02.2012

Figura 2.5 - 1 Categorii de populație

începând cu anul 2011, România a început să își revină după criza economică, cunoscând o creștere economică ușoară, care, după 2013 a devenit din ce în ce mai robustă. Astfel anul 2015 devine al cincilea an cu creștere economică pozitivă și în care a fost recuperată scăderea din anii 2009 și 2010 (in 2011 creșterea PIB a fost de 1,1%, in 2012 0,6%, in 2013 3,5% și în 2014 2,8%), Creșterea s-a realizat pe seama consumului privat, pe fondul creșterii veniturilor și a scăderii inflației și a ratei dobânzilor. După o producție agricolă puternică în anul 2013, activitatea economică s-a sprijinit, în 2014, pe o producție industrială robustă. Investițiile au rămas la nivel scăzut. în anul 2016, comparativ cu anul 2015, produsul intern brut, în termeni reali, s-a majorat cu 4,8%, iar produsul intern brut pe locuitor a crescut cu 5,1%.

în anul 2016, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali a fost de 761473,6 milioane lei, revenind

  • 38535,5 lei pe locuitor.

Evoluția produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut următoarele caracteristici:

  • - serviciile au înregistrat cea mai mare contribuție la formarea PIB, respectiv 56,8% din total (432531,3 milioane lei);

  • - pe locul secund s-a situat industria, respectiv 23,1% la formarea PIB (175506,3 milioane lei);

  • - construcțiile au contribuit cu 6,0% la formarea PIB (45783,0 milioane lei);

  • - agricultura, silvicultura și pescuitul au contribuit cu 3,9% din PIB (29654,2 milioane lei).

în anul 2016, valoarea adăugată brută înregistrata a fost de 683474,8 milioane lei și a reprezentat 89,8% din PIB.

Evoluția ratei de creștere a PIB este prezentata in tabelul următor:

An

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Total

2.5

5.7

8.7

6.0

9.0

4.8

8.7

8.5

10.3

-6.3

-0.2

1.6

1.1

3.9

3.5

3,9

4,8

Sursa: INS; CNP

Resourcîng

Envi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apa uzată din județul Bacău

Tabel 2.5 - 1 Evoluția ratei de creștere a PIB perioada 2000 - 2016

In anul 2016, rata medie anuală a inflației a fost de -1,6%, fiind influențată în principal de scăderea cotei TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016. Astfel, în anul 2016, indicele mediu anual al prețurilor de consum pentru alimente a fost de 97,43%, cu 5,5 puncte procentuale mai mic față de indicele corespunzător din anul 2013. în cazul produselor nealimentare valoarea indicelui mediu anual din anul 2016 a fost de 98,96%, iar pentru servicii 99,21%. Anul 2016 este primul an în care prețurile scad la toate categoriile de mărfuri.

Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, cel mai ridicat nivel de venit per gospodărie se înregistrează în Regiunea Bucuresti-Ilfov. Alte regiuni de dezvoltare cu niveluri ale venitului mediu peste media națională sunt Regiunea Nord Vest și Regiunea Centru. Notabil sub media națională se situează regiunile Nord Est, Sud Vest și Sud. în anul 2015, Regiunea Nord-Est a înregistrat un venit mediu brut pe gospodărie de 2.775,5 lei/luna, iar in 2016 venitul mediu brut pe gospodărie a fost de 2.382,50 lei/lună.

In ceea ce privește cheltuielile gospodăriilor, acestea au fost, în anul 2016, în medie, de 2524,0 lei lunar pe gospodărie și de 953,4 lei pe persoană și au reprezentat 85,7% din veniturile totale (în scădere cu 1,8 puncte procentuale față de anul 2015). Principala destinație a cheltuielilor gospodăriilor - consumul - a deținut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 71,7% din cheltuielile totale. Cheltuielile de consum au reprezentat

  • 1810,8 lei lunar pe o gospodărie, iar cheltuielile bănești pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unitățile de alimentație publică), nealimentare și pentru plata serviciilor 1612,6 lei lunar (63,9% din cheltuielile totale). Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare și nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 198,1 lei pe gospodărie și a reprezentat 7,8% din cheltuielile totale.

în profil regional, nivelul cel mai înalt al cheltuielilor bănești, medii pe persoană, a fost înregistrat în București-Ilfov (1262,3 lei, cu o pondere de 96,7% din cheltuielile totale), iar cel mai scăzut în Nord-Est (660,0 lei și 81,6% din cheltuielile totale).

Nivelul mediu al cheltuielilor bănești la gospodăriile din prima decilă a fost de numai 237,5 lei pe o persoană, iar ponderea lor în cheltuielile totale de 66,4%.

  • 2.5.1   Profilul socio - economic al României

2.5.1.1 Populația și condițiile de trai

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistica (INS), la recensământul din 2011, România avea o populație de 20,12 milioane de locuitori, în scădere cu 1,5 mii locuitori fata de anul 2005. Structura populației pe sexe a fost de 48,6% barbati și 51,4% femei. Rezultatele recensământului, realizat în anul 2011 vizează populația stabilă (rezidentă).

Evoluția demografică recentă din România a fost puternic marcată de procesul de transformare socială și economică datorat schimbărilor politice de la începutul anilor 1990. După cum arată și următorul grafic, populația României a atins maximul său în anul 1992 și a început să descrească de atunci.

Resou rcinq

Envîronmentai

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


Sursa INS

Figura 2.5 -2 Evoluția demografica în România, 1960 - 2011

Declinul este în principal consecința sporului natural negativ și ponderii negative a migrației externe. Totuși, după maximul înregistrat la începutul anilor ‘90, migrația netă s-a redus semnificativ în intensitate. Motivele care stau la baza sporului natural negativ sunt rata redusă de fertilitate (1.3 copii per femeie comparativ cu media de 1.5 pentru UE-25) și o creștere lentă a speranței de viața la naștere.

Deși prognozele oficiale ale INS indica o tendință negativă până în anul 2025, ținându-se cont de poziția geo-politică a României, că graniță de est a Uniunii Europene extinse, și de asemenea, de îmbunătățirile scontate ale standardelor de viata prin reducerea decalajului comparativ cu Europa de Vest, economiștii implicați în proiect estimează o tendință de scădere a populație similară celei optimiste, furnizate de statisticile oficiale.

Tabelul 2.5-2 Indicatori demografici pentru România, 1990 - 2011

Indicator

U.m.

1990

1992

1996

2000

2006

2011

Populația totală (la 1 Iulie/ octombrie)

1000 persoane

23,207

22,789

22,608

22,435

21,584

20,12

Spor natural

Persoane

+ 67.660

- 3,462

-54,810

-21,299

-41.081

-55.197

Per 1000 locuitori

3.0

-0.2

-2.5

-0.9

- 1.9

-0.27

Speranța de viata

Ani

69,56

69,78

69,05

70,53

71,76

73,7

Rata totală de fertilitate

Nascuti vii/1000 femei

56,2

46,6

39,9

40,3

39,5

36,6

Emigranti

Persoane

96.929

31.152

21.152

14.753

14.753

18.307

Migrație neta

Persoane

n.a.

n.a.

n.a.

-3.729

-6.483

-2.769

Sursa: INS

In 2011, populația urbana a constituit 53,97% din totalul populației, cu importante variații pe regiuni, plasând România printre cele mai slab urbanizate state din Europa. Un fapt notabil este că, în ciuda unei creșteri a numărului de aglomerări urbane (municipii și orașe), procentajul populației urbane din România a rămas practic neschimbat începând cu anul 1990, după cum arata și graficul de mai jos. Acesta se explică prîntr-o puternică migrație a locuitorilor din mediul urban spre alte județe sau spre mediul rural în căutare de ocupație. Majoritatea acestor oameni și-au pierdut locurile de muncă în urma procesului de restructurare economică care a început în 1990.

Canîtolul 7 Analiza situatipi pxistpntp


Resourcing

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


Populație urbana


Sursa INS

Figura 2.5-3 Evoluția populației urbane și rurale în România, 1948 - 2011

La 1 ianuarie 2016, populația rezidentă a României a fost de 19760,3 mii locuitori, din care 10,1 milioane femei (51,2%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migrației externe, au făcut ca populația rezidentă a țării să se diminueze, în perioada 1 iulie 2013 - 1 ianuarie 2016, cu 228,4 mii persoane. Structura pe vârste a populației rezidente poartă amprenta specifică unui proces de îmbătrânire demografică, marcat, în principal, de scăderea natalității, care a determinat reducerea absolută și relativă a populației tinere (0-14 ani) și de creșterea ponderii populației vârstnice (de 60 ani și peste). La 1 ianuarie 2016 comparativ cu 1 iulie 2013, se remarcă reducerea ponderii populației tinere (de 0-14 ani) de la 15,6% la 15,5% și creșterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani și peste), de la 23,0% la 24,2%.

La 1 ianuarie 2016, populația rezidentă din mediul urban era de 10,6 milioane persoane, reprezentând 53,8% din populația țării.

Populația rezidenta pe sexe, grupe de varsta si medii de rezidenta, la 1 iulie

2013

2014

2015

2016

Total

19.988.694

19.913.193

19.819.697

19.760.314

Pe sexe

Masculin

9.756.310

9.728.663

9.680.537

9.649.811

Feminin

10.232.384

10.184.530

10.139.160

10.110.503

Pe grupe de munca

0-14 ani

3.120.572

3.088.469

3.073.669

3.064.993

15 - 59 ani

12.272.901

12.159.133

12.003.116

11.913.806

60 ani si peste

459.221

4.665.591

4.742.912

4.781.515

Pe medii de

rezidenta

Urban

10.772.678,0

10.726.149,0

10.669.579,0

10.635.824,0

Rural

9.216.016,0

9.187.044,0

9.150.118,0

9.124.490,0

Sursa: INS românia în cifre 2017

R e s o u rci n g

Envîron mental

Consulting

Mașter Pian actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Tabel 2.5 -3 Populația rezidenta la 1 iulie, perioada 2013 - 2016

Mărimea unei gospodării este un element important în determinarea consumurilor și a suportabilității tarifelor pentru servicul de alimentare cu apă și canalizare.

Din totalul populației stabile a României, conform recensământului, 99.1% (18.878 mii persoane), se regăsește în cele 7.087 mii gospodării ale populației, revenind în medie 2,66 persoane pe o gospodărie (266 persoane la 100 gospodării ale populației). Restul de 165 mii persoane au fost înregistrate în spații colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.

Mărimea medie a unei gospodării este mai mică în mediul urban (2,53 persoane/gospodărie) comparativ cu cel rural (2,83 persoane/gospodărie). Distribuția teritorială relevă faptul că mărimea medie a unei gospodării este mai mare în județele Ilfov (3,10 persoane/gospodărie), precum și în Dâmbovița, Giurgiu, Bistrița -Năsăud, Maramureș și Suceava (între 2,93 - 2,82 persoane/ gospodărie). Cel mai mic număr mediu de persoane pe o gospodărie se regăsește în Municipiul București (2,39 persoane/ gospodărie) și în județele Neamț și Hunedoara (2,50 persoane/ gospodărie). Cu excepția județului Sălaj, mărimea medie a gospodăriei este mai mică în municipii și orașe decât în comune.

La 31 Decembrie 2016, rețeaua urbană din România număra 42 județe (inclusiv Municipiul București), 320 orașe și municipii, din care 103 municipii, 2.861 comune incluzând 12.957 sate.

2.5.1.2 Economia Națională

Anul 2015 a consemnat o creștere semnificativă a dinamicii PIB real (până la 6,7 la sută, de la 4,7 la sută în anul 2014), rezultat care evidențiază, încă o dată, dependența pronunțată a creșterii economice interne de evoluția producției economiei.

i      Anul

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003111

2002

2001

2000

1       PIB -

miliarde RQN

710,267

669.5092

639.3

596,7

557,3

522.6

501,1

514,7

416,0

344,6

289,0

238,7

189,1

151,4

116,7

j PIB - miliarde

|       Euro

159

150,8

144.7

133.9

131,5

124,1

118,3

139,7

123,7

97.7

79,5

60,8

52,6

48.5

44.9

40,3

1 PIB - miliarde |     USD

167.56

169,4

182,8

164,4

164,3

204,3

170,6

122,7

99,2

73,1

56,9

45,8

40,1

Sursa INS

Tabel 2.5-4 Creșterea reală PIB (anulprecedent 100%)

In ceea ce privește structura PIB pe sectoare economice, sectorul serviciilor este pe primul loc în 2015 cu o contribuție de 4,8% la valoarea adaugata brută, urmat de construcții (-0,3%), industrie (-1,0%) și agricultura (-21,6%).

în anul 2016, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali a fost de 761473,6 milioane lei, revenind

  • 38535,5 lei pe locuitor.

în anul 2016, comparativ cu anul 2015, produsul intern brut, în termeni reali, s-a majorat cu 4,8%, iar produsul intern brut pe locuitor a crescut cu 5,1%.

Evoluția produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut următoarele caracteristici:

- serviciile au înregistrat cea mai mare contribuție la formarea PIB, respectiv 56,8% din total (432531,3 milioane lei);

Resourcing

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • - pe locul secund s-a situat industria, respectiv 23,1% la formarea PIB (175506,3 milioane lei);

  • - construcțiile au contribuit cu 6,0% la formarea PIB (45783,0 milioane lei);

  • - agricultura, silvicultura și pescuitul au contribuit cu 3,9% din PIB (29654,2 milioane lei).

în anul 2016, valoarea adăugată brută înregistrată a fost de 683474,8 milioane lei și a reprezentat 89,8% din PIB.

Inflația anuală și-a continuat tendința descrescătoare, reducându-se de la 5,6% în 2011 la 3,3% în 2012 pe baza aprecierii monedei naționale. Inflația a scăzut în ultimii ani, atingând niveluri minime istorice în 2016. Rata medie anuală a inflației s-a aflat pe o traiectorie descendentă începând din 2013, ca urmare a recoltelor îmbelșugate, a scăderii prețurilor petrolului la nivel mondial și a unor reduceri consecutive ale cotelor de TVA pentru diferite categorii de produse și servicii. în anul 2016, rata medie anuală a inflației a fost de -1,6%, fiind influențată în principal de scăderea cotei TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016.

Astfel, în anul 2016, indicele mediu anual al prețurilor de consum pentru alimente a fost de 97,43%, cu 5,5 puncte procentuale mai mic față de indicele corespunzător din anul 2013. în cazul produselor nealimentare valoarea indicelui mediu anual din anul 2016 a fost de 98,96%, iar pentru servicii 99,21 %.

Anul 2016 este primul an în care prețurile scad la toate categoriile de mărfuri.

An

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Rata inflație

(%)

6,1

5,6

3,3

4

1,1

-0,6

-1,5

Tabel 2.5-5 Evoluția ratei inflației perioada 2010-2016


Figura 2.5-4 Evoluția ratei de creștere a PIB perioada 2006 - 2016

Piața muncii din România a suferit transformări semnificative sub aspectul volumului și structurii principalilor indicatori de forță de muncă. Acest proces s-a caracterizat prin reducerea populației active și a

Canitnhil ? Analiza situatîpi pxistpntp

35


Resourcing

Envi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

populației ocupate și prin menținerea la valori relativ constante a ratei șomajului. Criza financiară însă, manifestată începând, mai ales, din a doua jumătate a anului 2008, a avut efecte asupra structurii forței de muncă, aducând concomitent cu reducerea populației ocupate, o accentuare a fenomenului de șomaj.

Dacă pe parcursul ultimei jumătăși a anilor ’90, populația activă s-a menținut la valori ridicate (de peste 11 milioane persoane), noul mileniu a debutat cu o scădere importantă a valorii indicatorului. Ulterior anului 2004 populația activă a oscilat în junii valorii de 10 milioane. în anul 2016, populația activă număra 8979 mii persoane (în scădere față de perioada 2013-2015), din care 96,8% aparțineau grupei în vârstă de muncă (15-64 ani).

Populația activa, populația ocupata si șomerii                                     mii persoane

2013

2014

2015

2016

Populația activa - total

9202

9243

9159

8979

Feminin

4011

4015

3916

3834

Urban

5022

5078

5013

4962

Populația ocupata - total

8549

8614

8535

8449

Feminin

3758

3770

3687

3643

Urban

4587

4669

4662

4684

Șomerii BIM - total

653

629

624

530

Feminin

253

245

229

191

Urban

435

409

351

278

Nota: Seria de date a fost calculată in funcție de populația rezidenta, avand in vedere criteriul reședinței obișnuite

BIM - Biroul International al Muncii

Sursa: Cercetarea statistica asupra forței de munca in gospodarii (AMIGO)

Tabel 2.5-6 Populația activă, populația ocupată și șomerii

Populația ocupată a scăzut în ultimii ani, ajungând în anul 2016 la 8449 mii persoane (față de 8535 mii persoane în anul 2015 și 8549 mii persoane în anul 2013). Dintre persoanele ocupate în anul 2016, 56,9% erau bărbați.

Până în anul 2002, majoritatea populației ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural. începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populației ocupate își are domiciliul în mediul urban (55,4% în anul 2016). Categoria salariaților predomină în rândul populației ocupate (73,4% în anul 2016).

Numărul șomerilor - conform definiției internaționale (BIM) - a fost în anul 2016 de 530 mii persoane, în scădere față de anul 2015 (-15,1%). în anul 2016, din numărul total al șomerilor, 23,6% erau tineri (15-24 ani).

Rata șomajului înregistrat a crescut gradual de la 4,4% în 2008, la 7,8% în 2009, după care a urmat o tendință descrescătoare la 7,0% în 2010, 5,2% în 2011 și 5,6% în 2012. Numărul șomerilor înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a avut o evoluție descrescătoare din anul 2013, ajungând la finele anului 2016, la un număr de 418 mii persoane. Rata șomajului înregistrat a avut aceeași evoluție în perioada 2013-2016 (la finele anului 2013, reprezenta 5,7%, 5,4% în anul 2014, 5,0% în anul 2015, iar la sfârșitul anului 2016 să scadă la 4,8%).

Resou rci n q

Environmental Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

O comparație între Regiunile de Dezvoltare arată că cele mai mici rate ale șomajului s-au înregistrat în Regiunile București - Ilfov (2,0%), Vest (3,9%) și Nord - Vest (4,4%), pe când în Regiunile Sud-Vest Oltenia (cu 8,2%), Sud-Est (6,4%) și Centru (6,2%) s-au înregistrat cele mai ridicate valori.

Comparativ cu alte țări europene, ratele șomajului pot părea mici. Rata scăzută a șomajului trebuie să fie privită în contextul scăderii continue a numărului de persoane în vârstă de muncă din cauza îmbătrânirii populației și a emigrației nete. în ciuda creșterii ocupării forței de muncă, în special în sectoarele cu o mare valoare adăugată, persistă probleme structurale pe piața forței de muncă. Rata ocupării forței de muncă a crescut în ultimii ani, însă aceasta este mai mică decât media UE. Ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este de 17 % din populație, ceea ce este cu mult peste media UE, care este de 12 %. Persistă dificultăți în ceea ce privește creșterea nivelului mediu de calificare a forței de muncă, abordarea problemei pe care o reprezintă rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii și consolidarea capacității instituțiilor de pe piața muncii. Piața forței de muncă și provocările sociale sunt interconectate și există mari decalaje între zonele rurale și cele urbane.

2.5.1.3 Venituri și cheltuieli gospodărești

în anul 2016, veniturile totale, în termeni nominali, au fost de 2944,6 lei lunar pe gospodărie și de 1112,2 lei pe persoană, în creștere cu 9,6%, respectiv, cu 10,0% față de anul 2015. Principala sursă de formare a veniturilor totale a reprezentat-o veniturile bănești, în cre°tere de la 83,5% în anul 2013, la 89,4% în anul 2016. Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor (58,7%), în creștere față de anul 2015, cu 3,0 puncte procentuale. Totuși, contribuția lor la formarea veniturilor este scăzută comparativ cu cea care caracterizează economiile de piață dezvoltate. Această situație este legată de numărul relativ mic de salariați dtn componența gospodăriilor (0,8 salariați/gospodărie).

In 2012, salariul mediu net lunar în România a fost de 1.507 lei/luna. Acesta a cunoscut o creștere continuă astfel încât în 2013 era de 1.579 lei/lună, în 2014 de 1.697 lei/lună, în 2015 de 1.859 lei/Iună iar în 2016 de 2.088 lei/lună.

O altă categorie de venituri care a deținut o pondere importantă în structura veniturilor totale ale gospodăriilor, aproximativ la fel, atât în anul 2016 cât și în anul precedent, o reprezintă veniturile din (                   prestații sociale (22,6%, respectiv 23,9%).

In ciuda unei creșteri notabile a nivelurilor de venit, în România exista mari disparități. Diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat și în funcție de mediul de rezidență, în anul 2016, veniturile medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 36,0% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural. în mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 68,1% din salarii, 20,8% din prestații sociale, veniturile în natură reprezentând 5,8% din total. în mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 24,9% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (17,9% din totalul veniturilor), veniturile bănești din agricultură asigurând numai 7,0% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural. O contribuție importantă la

Resourcîng

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (42,2%) și celor din prestații sociale (25,6%).

în ceea ce privește diferențierea veniturilor pe regiuni, se poate remarca faptul că, cele mai mari venituri medii lunare s-au înregistrat în regiunea București-Ilfov (4136,3 lei pe gospodărie), iar cele mai scăzute în Nord-Est (2382,5 lei pe gospodărie).

Tabel 2.5 -7 Evoluția veniturilor totale ale gospodăriilor, pe regiuni de dezvoltare

Venituri totale lunare / gospodărie

UM

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

ROMÂNIA

lei

2.304,28

2.417,26

2.475,04

2.559,05

2.500,72

2.686,80

2.944,60

Regiunea NE

lei

2.047,40

2.174,58

2.256,72

2.303,47

2.122,56

2.176,76

2.382,50

Regiunea Sud Est

Iei

2.029,69

2.178,77

2.170,37

2.206,90

2.138,82

2.138,82

2.650,90

Regiunea Sud Muntenia

lei

2.369,21

2.337,56

2.434,89

2.431,04

2.442,60

2.442,60

2.696,40

Regiunea Sud Vest Oltenia

lei

2.134,13

2.159,54

2.251,56

2.363,22

2.285,38

2.285,38

2.631,90

Regiunea Vest

lei

2.344,64

2.541,90

2.733,13

2.702,69

2.587,56

2.587,56

3.126,90

Regiunea NV

lei

2.307,85

2.511,94

2.523,17

2.609,73

2.641,90

2.641,90

3.150,10

Regiunea Centru

lei

2.298,97

2.478,45

2.504,25

2.740,38

2.522,63

2.522,63

3.055,50

Regiunea București-

Ilfov

lei

3.039,82

3.121,55

3.113,15

3.327,46

3.420,17

3.420,17

4.136,30

Analiza nivelului mediu al veniturilor pe decile în anul 2016 evidențiază un decalaj de 1 : 4,3 (1 : 4,2 în anul 2015) între veniturile medii pe o gospodărie din prima decilă (care cuprinde gospodăriile cu cele mai mici venituri pe persoană) și veniturile medii pe o gospodărie din ultima decilă (formată din gospodăriile cu veniturile cele mai mari). Raportul dintre veniturile ce revin în medie pe o persoană din gospodăriile care formează prima și ultima decilă a fost de I : 8,3 (1 : 8,0 în 2015). Gospodăriile din prima decilă beneficiază de 4,74% din veniturile totale ale tuturor gospodăriilor, iar cele din a zecea decilă beneficiază de 20,56% din totalul veniturilor. Astfel, populația care aparține gospodăriilor din decilă superioară - reprezentând 7,79% (7,61% în anul 2015) din totalul populației - deține mai multe venituri decât populația care aparține gospodăriilor din primele trei decile - reprezentând 35,56% (36,21% în 2015) din totalul populației - și beneficiază de 16,66% (17,45% în 2015) din totalul veniturilor.

în timp ce decalajul dintre veniturile medii pe o persoană din decilă a noua și cele din prima decilă este de 1465,0 lei (ceea ce înseamnă că distanța medie dintre mediile pe primele nouă decile este de 183,1 lei), diferența dintre veniturile medii din ultima și penultima decilă este de 1113,7 lei. De asemenea, dacă în medie pentru primele nouă decile raportul dintre veniturile medii pe persoană a două decile consecutive este de 1 : 1,23, raportul dintre veniturile decilei D9 și ale decilei D10 este de 1 : 1,61.

Cea mai mare contribuție la diferențierea pe decile a veniturilor gospodăriilor o au diferențele dintre veniturile salariale, în bugetele gospodăriilor din ultima decilă intrând venituri salariale mai mari decât în ale celor din prima decilă, în medie, de 45 ori (5094,9 lei lunar pe gospodărie în D10, față de 113,3 lei lunar în Dl).

Resourcinq

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

în anul 2016, veniturile gospodăriilor din primele decile s-au format în mare parte din veniturile în natură, care au reprezentat 35,3% din veniturile primei decile, 23,6% din veniturile celei de-a doua decile și 19,5% din veniturile celei de-a treia decile. De altfel, 79,1%, 73,6% și, respectiv, 62,9% din gospodăriile din prima, a doua și a treia decilă sunt situate în mediul rural, iar 57% din persoanele care compun gospodăriile din cele trei decile aparțin unor gospodării de pensionari și agricultori. în veniturile gospodăriilor din ultima decilă, salariile au reprezentat 84,2% (în creștere cu 3,3 puncte procentuale față de anul 2015), restul fiind format, în proporții de sub 10%, veniturile din prestații sociale (6,4%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale), veniturile în natură (3,3%, în scădere cu 0,8 puncte procentuale), veniturile din agricultură (2,1%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale), veniturile din activități neagricole independente (2,2%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent).

In 2016 cheltuielile medii totale ale gospodăriilor la nivel național au fost puțin sub venitul total al gospodăriilor (2.524 fata de 2.686,8 lei/luna). Cheltuielile totale ale gospodăriilor au fost, în anul 2016, în medie, de 2524,0 lei lunar pe gospodărie și de 953,4 lei pe persoană și au reprezentat 85,7% din veniturile totale (în scădere cu 1,8 puncte procentuale față de anul 2015). Dintre categoriile de gospodării analizate nivelul cel mai înalt al cheltuielilor totale, medii pe o persoană (1197,8 lei lunar), a fost realizat de gospodăriile de salariați, care dispun și de veniturile cele mai mari, iar cel mai scăzut de gospodăriile de șomeri (546,5 lei). Niveluri scăzute și sub media pe ansamblul gospodăriilor s-au înregistrat și în gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activități neagricole, agricultori și pensionari.

Principala destinație a cheltuielilor gospodăriilor - consumul ~~ a deținut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 71,7% din cheltuielile totale. Cheltuielile de consum au reprezentat 1810,8 lei lunar pe o gospodărie, iar cheltuielile bănești pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unitățile de alimentație publică), nealimentare și pentru plata serviciilor 1612,6 lei lunar (63,9% din cheltuielile totale).

în anul 2016, impozitele asupra veniturilor, contribuțiile la bugetele de asigurări sociale, cotizațiile și alte impozite și taxe, au deținut o pondere de 20,3% din cheltuielile totale, ridicându-se în medie la suma de 513,0 lei lunar pe o gospodărie, din care impozitul pe salariu a reprezentat 39,7% (39,5% în 2015), iar contribuțiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de șomaj și pentru asigurările de sănătate) 58,4% (56,3% în 2015). în anul 2016, impozitele asupra veniturilor, contribuțiile la bugetele de asigurări sociale, cotizațiile și alte impozite și taxe, au deținut o pondere de 20,3% din cheltuielile totale, ridicându-se în medie la suma de 513,0 lei lunar pe o gospodărie, din care impozitul pe salariu a reprezentat 39,7% (39,5% în 2015), iar contribuțiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de șomaj și pentru asigurările de sănătate) 58,4% (56,3% în 2015).

Cheltuielile pentru investiții au fost și în anul 2016 foarte mici, reprezentând numai 0,5% din cheltuielile totale, în ușoară scădere fața de anul anterior (cu 0,2 puncte procentuale). Este un semnal și în anul 2016, cu privire la capacitatea extrem de scăzută a gospodăriilor de a economisi. Necesitatea acoperirii prioritare a cheltuielilor impuse de producția în gospodărie, a plății impozitelor și contribuțiilor de asigurări sociale și a satisfacerii nevoilor de bază de consum lasă prea puține resurse pentru investiții.

Cheltuielile bănești cuprind cheltuielile pentru cumpărarea bunurilor și plata serviciilor de consum și a celor folosite pentru producția gospodăriei, pentru investiții, pentru plata impozitelor, contribuțiilor,

Resou rcin g

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

cotizațiilor, precum și alte cheltuieli. Nivelul mediu al cheltuielilor bănești, în anul 2016, a fost de 2250,8 lei pe o gospodărie și de 850,2 lei pe o persoană, iar ponderea lor în cheltuielile totale a reprezentat, în medie pe ansamblul gospodăriilor 89,2%, în creștere cu 1,4 puncte procentuale față de anul 2015.

Cheltuielile bănești ale gospodăriilor din mediul rural de 607,4 lei lunar pe persoană s-au ridicat numai la 57,3% din nivelul celor realizate în mediul urban. Ponderea lor în cheltuielile totale ale gospodăriilor urbane a fost de 94,8%, iar în cheltuielile gospodăriilor rurale de 79,7%.

în profil regional, nivelul cel mai înalt al cheltuielilor bănești, medii pe persoană, a fost înregistrat în București-Ilfov (1262,3 lei, cu o pondere de 96,7% din cheltuielile totale), iar cel mai scăzut în Nord-Est (660,0 lei și 81,6% din cheltuielile totale).

Nivelul mediu al cheltuielilor bănești la gospodăriile din prima decilă a fost de numai 237,5 lei pe o persoană, iar ponderea lor în cheltuielile totale de 66,4%. Cheltuielile bănești medii pe o persoană ale gospodăriilor din decila zece (2240,3 lei lunar; 96,9% din cheltuielile totale) au fost de 9,4 ori mai mari față de cele din prima decilă.

In configurația consumului populației, serviciile constituie un reper important pentru evaluarea condițiilor de viață. Apelul la utilizarea serviciilor pentru satisfacerea nevoilor de consum este strâns legat de numeroși factori, între care cei mai importanți sunt: puterea de cumpărare, respectiv veniturile bănești; mediul de rezidență și condițiile de locuit; comportamentul consumatorilor. în anul 2016, pe ansamblul gospodăriilor, cheltuielile pentru plata serviciilor dețin o pondere relativ scăzută: 27,2% în totalul cheltuielilor de consum și 30,5% în totalul cheltuielilor bănești de consum. Cheltuielile pentru plata serviciilor însumează, în medie pe o gospodărie 491,6 lei lunar. Din acest total, cele legate de locuință dețin de departe ponderea cea mai mare, atât în anul 2016, cât și în anul precedent (51,5%, respectiv 53,1% în 2015). în cadrul acestora, cele pentru energie electrică și gaze naturale dețin ponderi mari, ajungând la 59,3% din totalul cheltuielilor pentru serviciile legate de locuință, în ușoară scădere (cu 0,5 puncte procentuale) față de anul anterior.

în ceea ce privește starea utilităților publice de interes local, la nivelul României, în anul 2016 situația acestora era următoarea (conform Comunicat INS):

ALIMENTAREA CU APĂ

în anul 2016, lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile a fost de 79677,6 km, cu 3,6% mai mare față de anul 2015.

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor din toată țara a fost la sfârșitul anului 2016, de 740718 mii mc, cu 3289 mii mc mai puțin față de anul 2015. Din această cantitate, apa potabilă distribuită pentru uz casnic a fost de 563416 mii mc, reprezentând 76,1% din total.

Proporția apei potabile distribuită consumatorilor care au instalate apometre, în totalul distribuit, este de 94,8%, diferența de cantitate de apă potabilă distribuită fiind înregistrată în sistem “paușal”.

REȚEAUA DE CANALIZARE

Re‘sourcing

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

în anul 2016, lungimea simplă a conductelor de canalizare a fost de 34353,4 km, cu 8,4% mai mare față de anul 2015. Populația conectată la sistemele de canalizare în anul 2016 a reprezentat 49,1% din populația rezidentă a României.

în anul 2016, activi Lalea de evacuare a apelor uzate din gospodăriile populației și din unitățile economice și sociale, s-a desfășurat în 313 municipii și orașe și în 871 comune. Lungimea totală a rețelei de canalizare la sfârșitul anului 2016, a fost de 34353,4 km, din care 24133,5 km în municipii și orașe.

Comparativ cu anul precedent, în anul 2016, lungimea rețelei de canalizare s-a extins cu 2650,8 km (respectiv cu 1149,1 km în mediul urban și cu 1501,7 km în mediul rural).

în anul 2016, un număr de 9.702.739 locuitori aveau locuințele conectate la sistemele de canalizare (SC), aceștia reprezentând 49,1% din populația rezidentă a României.

în ceea ce privește epurarea apelor uzate, populația cu locuințele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu stații de epurare (SCE) a fost de 9.415.524 persoane, reprezentând 47,7% din populația rezidentă a țării.

Sursa: Comunicat INS Nr. 184/18 iulie 2017

2.5.1.4 Perspective macroeconomice

Conform celei mai recente prognoze publicate de CNP (Pronoza de toamnă - septembrie 2017 și Prognoza în profil teritorial mai 2017) principalii indicatori macro-economici au o evoluție pozitivă, după cum se poate vedea și din tabelul de mai jos:

Tabelul 2.5-9 Prognoza indicatorilor macro-economici de baza pentru România

INDICATOR

UNIT

2015

2016

2017

2018

2019

2020 ' 2021

i

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Rata de crește PIB

%

3,9

4,8

5,6

5,5

5,7

5,7

5,0

Inflație, medie anuală

%

-0,59

-1,55

LI

2,5

2,3

2,2

2,0

Curs de schimb

lei / €

4,4450

4,4908

4,56

4,55

4,54

4,52

4,5

Sursa INS, CNP

Conform CNP, în perioada 2015 - 2021 PIB-ul României va crește în medie înjur de 5,17% (creștere reală). Cererea externă în creștere va continua să susțină probabil dinamica pozitivă a exporturilor și a activității din industrie. Formarea brută a capitalului fix este așteptata să creasca cu o rata de 4% în anul 2017, ajungând la 7% în 2021. Cele mai importante contribuții la creșterea reală a PIB se așteaptă de la industrie (7,6% în 2017 și 4,3% în 2021) și servicii (5,6% în 2017 și 5,5% în 2021).

Evoluția pieței muncii va fi influențată în mod semnificativ de dinamica populației totale, de populația ocupată și de numărul angajaților (vezi tabelul de mai jos). Conform ipotezelor pe care se bazează prognozele, populația totală va continua sa SCAD A. Modificări semnificative vor avea loc în structura pe vârste a populației, care va fi caracterizată de o continuare a îmbătrânirii populației prin reducerea populației tinere sub 15 ani și creșterea populației în vârstă.

Tabelul 2.5-10 Indicatorii forței de mutica în România, 2015 - 2021

INDICATORI

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

Populația activa totala

9159,3

8978,6

9015

9070

9120

9155

9185

- populația activa in vârsta de munca (15-64 ani)

8858,2

8695,7

8733

8793

8850

8895

8938

Populația inactivă totală

10700,1

10799,0

10700

10580

10475

10390

10310

- populația inactiva in vârsta de munca (15-64 ani)

4545,3

4567,0

4457

4292

4140

4005

3877

Populația ocupata totala

8535,4

8448,8

8535

8615

8680

8730

8775

- populația ocupata in vârsta de munca (15-64 ani)

8234,8

8166,1

8253

8338

8410

8470

8528

- Salariați

6062,2

6200,6

6390

6600

6790

6975

7150

- Alte categorii de populație ocupata

2473,1

2248,1

2145

2015

1890

1755

1625

Șomeri BIM

623,9

529,9

480

455

440

425

410

Sursa: CNP, prognoza de toamnă, 2017

  • 2.5.2 Profilul Socio-economic al Regiunii Nord- Est

2.5.2.1 Localizarea geografica, structura sistemului de așezări

Regiunea Nord Est acoperă zona de nord est a țării fiind compusă din 6 județe: Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui. Din punct de vedere al clasificării EUROSTAT este încadrată pe palierul NUTS2, făcând parte, împreună cu Regiunea Sud Est in Macroregiunea 2 (de tip NUTS1).

Regiunea Nord Est are o suprafață de 36.850 km2 reprezentând 15,46% din suprafață României, cele mai întinse județe fiind Suceava, cu 8.553 km2 și Bacău cu 6.621 km2.

Conform Recensământului din 2011, populația Regiunii Nord est era de 3.302.217 locuitori, adicî 16,4% din populația României, fiind cea mai mare din cele opt regiuni de dezvoltare. La sfârșitul anului 2013, Regiunea Nord-Est cuprindea 46 centre urbane, din care 17 municipii, 506 comune și 2.414 sate. Ponderea populației rurale este de 58,37%.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Tabelul 2.5-1 Structura sistemului de așezări a Regiunii Nord Est, 2013

Număr orașe

46

Din care municipii

17

Număr comune

506

Număr sate

2.414


Sursa: Prelucrare după INS tempo on-line

Cele mai importante orașe sunt Iași (290.422 locuitori în 2011), Bacău (144.307 locuitori, 2011), Botoșani (106.847 locuitori 2011), Suceava (92.121 locuitori 2011), Piatra Neamț (85.055 locuitori 2011) și Vaslui (55.407 locuitori 2011).

Plecând de la caracteristicile existente, prin HG 998/2008, în Regiunea Nord Est, Municipiul Iași a fost desemnat pol de creștere, iar municipiile Bacău și Suceava - poli de dezvoltare.

2.5.2.2 Populația

Cu o populație de 3.302.217 locuitori, raportată la recensământul din 2011, Regiunea Nord Est deține o pondere de 16,40% din populația totală a României. Densitatea medie a populației a fost 89,6 loc./km2, peste media națională (84,4 loc./km2).

Cea mai mare densitate a populației a fost înregistrata în județul Bacău (93,1 loc./km2) și Botoșani (82,8 loc./km2) în timp ce, cele mai reduse valori, sub media regională și națională, au fost înregistrate în Neamț (79,8 loc./km2) Vaslui (74,4 loc./km2) și Suceava (74,2 loc,/km2) și Iași (70,9 loc/ km2 ).

In 2011, ponderea populației urbane în Regiunea Nord-Est a fost de numai 41,6%, cu 12,4 puncte procentuale sub media națională. Cea mai mare pondere a populației urbane a fost intalnita în județele Iași (46%) și Bacău (43,4%) în timp ce ponderea cea mai redusă a fost înregistrata în județele Neamț (36%), Vaslui (38,7%) și Botoșani (40,7%).

2.5.2.3  Economia regională

Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României, în 2016, PIB-ul regiunii reprezenta 9,94% din PIB-ul României.

Tabel 2.5 - 12 Evoluția comparativă a principalilor indicatori socio-economici ai regiunii Nord-Est

--

Indicatori

2015

2016

2017

2018

2019

2020

PRODUS INTERN BRUT (mii lei, prețuri curente)

Total economie

711103

761474

816544

879462

946740

1014013

Nord - Est

70603

75725

81461

87931

94934

102071

PRODUS INTERN BRUT (modificări procentuale față de anul anterior)

Total economie

3,9

4,8

5,2

5,5

5,7

5,7

NORD - EST

2,7

5,0

5,5

5,7

6,0

6,1

Numărul mediu de salariați (mii persoane)

Total economie

4611,4

4750,0

4954,0

5160,0

5380,0

5600,0

NORD - EST

513,6

531,1

557,1

583,3

610,1

636,4

Rata șomajului înregistrat (%)

Total economie

5,0

4,8

4,3

4,0

3,7

3,4

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

NORD - EST

6,3

6,4

5,8

5,5

5,3

5,0

Câștigul salarial mediu net lunar (lei/salariat)

Total economie

1859

2047

2274

2476

2674

2864

NORD - EST

1562

1746

1978

2151

2334

2497

Sursa: CNP Prognoza în profil teritorial mai 2017

în interiorul regiunii, cele mai sărace zone sunt sudul județului Iași, sud-estul județului Neamț, estul județului Bacău, județele Botoșani și Vaslui.

în special vestul regiunii, care a fost în anii 60 - 70 obiectul unei industrializări forțate (mobilă, chimie, materiale de construcții, construcții de mașini, textile), a intrat într-un proces de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie, petrochimie, ușoară, construcții de mașini, mobilă), ceea ce a agravat situația economică, estul regiunii fiind tradițional subdezvoltat.

întreprinderile mici și mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind la nivelul anului 2011, o mare parte din efectivul de personal care activează în firme (52,66%). Dacă se ține cont și de cei care activează în microîntreprinderi, se obține o pondere totală de 79,61%. La nivelul anului 2011, în regiune erau 48.591 întreprinderi active, reprezentând 10,7% din totalul înregistrat la nivel național, nivel în scădere cu 20% fata de 2008. Practic creșterea numărului de firme din perioada de avand economic a fost anihilată de cei doi ani de criza economică.

Din totalul de firme existente la nivel regional în 2011, cele mai mari ponderi sunt în județele Iași (27,4%), Bacău (20,2%) și Suceava (19,7%), iar cele mai puține sunt în Botoșani (7,1%) și Vaslui (8,9%). Totodată cele mai mari scăderi fata de anul 2008 le-au înregistrat județele Iași și Bacău, cu 23%, respectiv 20,2% în regiune funcționează 2 parcuri industriale (Bacău și Iași), 1 în proprietate privată și 1 realizat în parteneriat public-privat. Acestea acoperă o suprafață de 22,38 ha, de tip brownfîeld. Parcul industrial Bacău, bazat pe tehnologia informației și comunicații, va asimila forța de muncă disponibilizată și va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de vârf la nivel regional. Astfel, se preconizează crearea a cca. 50 de noi locuri de munca directe pe durata fazei de implementare și cca. 200 pe durata fazei operaționale. Parcul industrial Iași este destinat industriilor de înaltă tehnologie ce includ companii din domeniile IT și biotehnologiei. Se are în vedere stoparea migrației forței de muncă tinere și specializate în aceste domenii, prin asigurarea de locuri de muncă pentru absolvenții din domeniu.

După cum se vede și din tabelul următor, județul Iași este cel mai dezvoltat din punct de vedere economic: nivelul PIB în anul 2016 a fost de 6.665 euro/cap de locuitor, mai mare decât madia regională de 5.191 euro/cap de locuitor. Următorul județ, din punct de vedere al PIB-ului este Bacău: 5.406 euro/cap de locuitor, tot peste media regională. Datele corespund valorilor prezentate în ultima prognoza - Proiecția principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial mai 2017, elaborata de CNP.

Tabel 2.5 - 14 Principalii indicatori socio-economici ai Regiunii Nord Est la nivelul anului 2016

- modificări procentuale -

Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui regiune                   y          *

Resou rctnq

E n vî ro n mc n tal

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Creșterea reală a PIB

5,0

5,5

5,4

5,5

2,5

5,4

4,5

PIB/Locuitor (euro)

5191

5406

4191

6665

4701

4918

3882

Numărul mediu de salariați

3,4

3,7

3,6

3,4

3,1

3,3

3,1

Rata șomajului înregistrat - % Câștigul salarial mediu net lunar

6,4

6,7

5,5

4,5

5,8

6,2

H,4

(lei/salariat)

1746

1758

1699

1982

1514

1681

1588

Câștigul salarial mediu net lunar

11,8

11,2

14,0

10,2

11,4

12,9

14,5

2.S.2.4 Politica de Dezvoltare Regională

în cadrul politicii de dezvoltare regională, la nivelul Regiunii Nord Est a fost adoptat, în anul 2014, Planul de Dezvoltare regională Nord Est. în prezent, în cadrul regiunii se selectează și se implementează proiecte finanțate prin POR 2014 - 2020.

2.5.2.S Perspective macro-economice pentru Regiunea Nord-Est

In cadrul celei mai recente prognoze macro-economice la nivel regional publicată de CNP (mai 2017), creșterea medie reală a PIB-ului Regiunii Nord-Est este estimata a fi 5,5% în 2017; 5,7 % în 2018; 6% în 2019 și 6,1% în 2020., mai rapidă decât creșterea PIB la nivelul economiei naționale. Cu toate acestea, PIB/cap de locuitor în aceasta regiune va continua să fie ultimul în tara.

Pentru perioada 2017 - 2020, populația ocupata civila este a ramas relativ stabilă (1.204 mii pers-1.209 mii pers), în timp ce rata șomajului este așteptata să SCAD A cu aproximativ 0,2 puncte procentuale.

In aceeași perioada, salariile nete lunare sunt estimate să se majoreze cu 4,8% în 2014 și 4,2% în 2015, termeni reali.

Previziunile principalilor indicatori economici conform Comisiei Naționale de Prognoza sunt rezumate în tabelul următor.

Tabelul 2.5-2 Evoluția principalilor indicatori economici din Regiunea Nord-Est, 2014 - 2017

U.M.

2017

2018

2019

2020

Creșterea reală a PIB

%

5,5

5,7

6,0

6,1

PIB / cap de locuitor

Euro

5.610

6.085

6.606

7.143

Salariul mediu net:

RON

1978

2151

2334

2497

- rata anuală de creștere (reală)

%

13,3

8,7

8,5

6,6

Șomaj

Mii persoane

67

61

58

56

Rata șomajului

%

5,8

5,5

5,3

5,0

Sursa: CNP (prognoza in profil teritorial mai 2017)

  • 2.5.3 Profilul Socio - economic al Județului Bacău

2.5.3.1 Structura administrativa

Județul Bacău este situat în nord-estul tarii, avand o suprafață de 6.621 km2, care reprezintă 2,8% din teritoriul tarii. Cu o densitate a populației de 93,1 locuitori/km2, județul Bacău este situat peste media

Re so urci n g

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă șî apă uzată din județul Bacău

regională de 89,6 locui tori/km2 și de asemenea peste media națională de 84,4 locuitori/km2. Se învecinează cu județele Vaslui la est, județul Vrancea la sud, județele Covasna și Harghita la vest și județul Neamț la nord.

Tabelul 2.5-3 Structura administrativa a județului Bacău, 2016

Sursa: INS


Nr. orașe

8

din care municipii

3

Nr. comune

85

Nr. sate

491


In anul 2016, potrivit INS, județul Bacău avea 3 municipii (Bacău, Momești și Onești), 5 orașe (Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slanic Moldova și Targu Ocna) și 85 comune cu 491 sate.

2.S.3.2 Populația

La rezultatele devinitive ale recensământului din 2011, județul Bacău a înregistrat o populație stabilă de 616.168 persoane (18,65% din populația Regiunii Nord-Est).

Populația stabilă a județului Bacău, la nivelul anului 2011 era de 616.168 locuitori (conform Recensământ); iar la nivelul anului 2016 populația de domiciliu era de cca 752.761 locuitori (conform Consiliul Județean Bacau), iar cea de rezidență era de 600.621 locuitori (INS). O caracteristică a județului Bacău este diferența foarte mare între populația de domiciliu (înregistrată la Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Bacău) și populața rezidentă / stabilă (152.140 persoane, cât populația unui oraș mare).

Tabelul 2.5-9 Evoluția istorica a populației în județul Bacău, 2002 - 2011

Indicator

2002

2004

2007

2009

2011

Rata medie de creștere 2002-2011 (% p.a.)

Variația totală 2002-2011 (%)

Populația Totala

727.230

722.961

719.844

716.176

616.168

-1,82%

-15,27%

Populația Urbana

341.858

335.586

329.129

324.493

267.141

-2,70%

-21,86%

Bacău

184.542

181.144

178.203

176.366

144.307

-2,70%

-21,80%

Moinești

24.797

24.273

23.863

23.562

21.787

-1,43%

-12,14%

Onești

54.215

52.802

50.82

49.303

39.172

-3,55%

-27,75%

Buhuși

20.476

20.164

19.892

19.637

14.562

-3,72%

-28,88%

Comănești

24.811

24.526

23.955

23.415

19.568

-2,60%

-21,13%

Dărmănești

14.354

14.247

14.371

14.42

12.247

-1,75%

-14,68%

Slanic Moldova

5.227

5.122

5.069

4.928

4.198

-2,41%

-19,69%

Targu Ocna

13.436

13.308

12.956

12.862

11.3

-1,91%

-15,90%

Populația Rurala

385.372

387.375

390.715

391.683

349.027

-1,09%

-9,43%

Sursa: INS

Reso u rcin q

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

840.000 -------------------------

720.000 -------...................... >




480.000

360.000

240.000

120.000

0 --------------------------------------------------------------------------------------

2002-1 iulie 2004-1 iulie       2007-1 iulie 2009-1 iulie 2011-recensamant

PopulațiaTotala-jud.Bacau    "“^-“Populația Urbana -Ar- Populația Rurala

Grafic 2.6-1 Istoric popuatie în județul Bacău, 2002 - 2011

Conform statisticilor oficiale ale INS, în perioada 2002 -2011, populația totală a Județului Bacău a scăzut cu o rata medie de -1,82% pe an, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 15,27% pe parcursul întregii perioade. Orașele care au prezentat cel mai pronunțat declin al populației în perioada 2002 - 2011 au fost Buhuși (-3,72% p.a.), Onești (-3,55% p.a.) și Bacău (-2,70% p.a.). Populația din zonele rurale s-a redus de asemenea în perioada 2002 - 2011, dar la o rata mai scăzută decât populația urbana (-1,09% comparativ cu -2,70%), dovedind caracterul predominant rural al județului.

Județul Bacău prezintă un nivel redus de urbanizare, deși se situează pe locul doi în Regiunea Nord-Est, cu o pondere a populației urbane de 43,4% în 2011 și peste media regională (41,6%) gradul de urbanizare este cu mai mult de 10 puncte procentuale, sub media națională (53,9%).

Cele mai mari orașe din județ sunt Bacău, cu o populație de 144.307 locuitori în 2011, Onești 39.172 locuitori și Momești cu 21.787 locuitori în 2011. Celelalte orașe au sub 20.000 locuitori, astfel: Comănești 19.568 loc, Buhuși 14.562 loc, Dărmănești 12.247 loc, Targu Ocna 11.300 și Slanic Moldova 4.198 loc.

Tabelele de mai jos prezintă evoluția acestei diferențe în perioada 2011 (datele de la recensământ) si anul de bază al estimărilor - 2016:

Tabel 2.5 -xx Diferența dintre populația de domiciliu și populația rezidentă, la nivelul Județului Bacău

Județ Bacau- total

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Populație rezidentă

616.168

614.316

609.948

606.975

604.158

600.421

Populație de domiciliu

754.964

753.218

751.354

749.179

748.866

747.689

Diferența

138.796

138.902

141.406

142.204

144.708

147.268

Județ Bacau - mediu urban

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Rezidenti

267.141

266.516

263.781

261.820

260.483

258.695

De domiciliu

357.555

355.613

353.556

352.242

352.905

352.693

Diferența

90.414

89.097

89.775

90.422

92.422

93.998

Județ Bacau - mediu rural

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Rezidenti

349.027

347.800

346.167

345.155

343.675

341.726

Resou rctng

Envi ronmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

De domiciliu

397.409

397.605

397.798

396.937

395.961

394.996

Diferența

48.382

49.805

51.631

51.782

52.286

53.270

Sursa: Prelucrări după INS - Tempo on-line

2.5.3.3 Economia județului

Județul Bacău a fost în trecut unul dintre polii industriali din regiunea Moldovei și găzduia fabrici de panificație, unități de exploatare a țițeiului, fabrici de confecții Isi unități de prelucrare a lemnului. Mare parte din industria băcăuană nu a supraviețuit însă deschiderii economice din anii ‘90. Pe rând, fabrici precum Letea, producător de hârtie, sau fabrica de Bere de la Mărgineni au sucombat privatizărilor, fie aștepta o injecție de capital pentru a fi modernizate. Industria petrolieră și exploatarea cărbunelui au dispărut.

Conform camerei de Comerț și Industrie a Județului Bacău, în anul 2013, in județul Bacau, au avut activitate un număr de 9.132 agenti economici, distribuția si contribuția acestora la realizarea indicatorilor economici in anul 2016 este următoarea:

Domeniul de activitate

Nr.soc.cu activitate

Cifra de afaceri (mii. euro)

Profit (mil.euro)

Număr salariati

Agricultura

205

292,90

4,30

2.091

Industria alimentara

185

235,20

9,07

5.235

Industria ușoara

136

84,01

6,09

6.188

Industria lemnului

313

151,05

8,82

4.168

Industria prelucrătoare

237

250,81

15,42

6.948

Construcții

1.105

483,94

51,94

11.088

Transporturi

732

130,48

6,38

3.881

Turism

445

38,64

3,07

2.390

Servicii

2.130

254,90

45,61

9.487

Comerț

3.644

1.650,09

107,99

20.318

Total

9.132

3.572,07

258,71

71.794

Din analiza indicatorilor economico-financiari rezulta faptul ca, cele mai multe societăți activeaza in comerț, respectiv 3.644 firme, urmat de sectorul servicii cu 2.130 societăți comerciale, construcții cu 1.105 societăți comerciale.

Valorile cele mai mari la indicatorul cifra de afaceri sunt inregistrate de firmele din comerț cu 1.650,09 mii. euro, urmate de firmele din construcții, care au înregistrat o cifra de afaceri de 483,94 mii. euro, si intr-o proporție mica de firmele din turism care au avut o cifra de afaceri de 38,64 mii. euro;

Valoarea cea mai mare a profitului este înregistrata de firmele din comerț, cu 107.99 mii euro, urmate de firmele din construcții care au avut un profit de 51.94 mil.euro.

Numărul cel mai mare de salariat! este înregistrat in comerț 20.318 persoane, construcții 11.088 persoane, la polul opus fiind sectorul agricultura cu 2.091 persoane.

IMM-urile din județul Bacau reprezintă un sector important, atat din punct de vedere numeric dar si prin prisma contribuției acestora in economia județului.

La nivelul anului 2013, situația sectorului IMM este următoarea:

Resou rci n g

Envîron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Indicatori economico-finaciari

S.C. cu cifra de afaceri in 2013

Pondere sector IMM

(%)

Total

IMM

Număr societari comerciale

9.132

9.104

99,7

Cifra de afaceri (mii. Euro)

3.572,07

1.898,51

53,15

Număr salariati

71.794

50.255

69,98

Conform mărimii firmei, sectorul IMM-urilor bacauane este format din:

Indicatori economico-finaciari

S.C. cu cifra de afaceri in 2013

Total sector

IMM 2013

Microintreprinderi

întreprinderi mici

întreprinderi mijlocii

Număr societari comerciale

8.104

846

154

9104

Cifra de afaceri (mii. Euro)

526,26

667,18

705,06

1.898,51

Număr salariati

16.599

17.337

16.319

50.255

Având in vedere indicatorii economico-financiari se constata faptul ca microintreprinderile reprezintă cel mai numeros sector in cadrul IMM-urilor, reprezentând 89,02% din total, au înregistrat 27,72% din total cifra de afaceri la nivel de sector si 33,03% din numărul de salariati. întreprinderile mici reprezintă 9,29% din totalul IMM-urilor, au înregistrat 35,14% din total cifra de afaceri la nivelul IMM-urilor si 34,50% din numărul de salariati. întreprinderile mijlocii reprezintă 1,69% din total IMM-uri la nivel de județ, au înregistrat 27,14% din total cifra sector IMM si 32,47% din numărul de salariati.

De departe cea mai mare companie din sector, dar și cea mai mare înregistrată în Bacău este Dedeman, liderul pieței locale de bricolaj, cu afaceri de 2,4 miliarde de lei (540 milioane de euro) și 5.711 de angajați în 2012. Doar trei magazine din rețeaua de 36 de unități a lanțului sunt amplasate în județul Bacău.

In activitățile din construcții activează un număr de 1.218 de companii, cu o cifră de afaceri de 625 milioane de euro, arată datele CCIB. Peste jumătate din acest rulaj era realizat de trei firme din județul Bacău.

Un număr de 8.000 de angajați activau în 2012 în industria prelucrătoare, unde cifra de afaceri era de 257 milioane de euro. Cele mai mari companii erau constructorul de aeronave Aerostar (ARS) și Chimcomplex Borzești. Cele două companii sunt printre principalii exportatori ai județului, alături de fabrica Schweighofer din Comănești și mai mulți jucători din industria alimentară.

Sectorul agricol și industria alimentară sunt doi dintre pilonii economici care s-au păstrat și dezvoltat în Bacău în ultimii ani. Cel mai mare jucător este grupul Agricola, unul dintre principalii procesatori de came de pasăre de pe piața locală, cu afaceri de 133 milioane de euro anul trecut și 2.550 de angajați.

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Județul Bacău se detașează prin cel mai mare număr de companii antreprenoriale în topul marilor afaceri din regiune, în condițiile în care un singur jucător cu capital străin (Holzindustrie Schweighofer Baco) deține un loc important între cele mai mari companii din județ. Și datele statistice legate de cei mai mari investitori străini din județ arată că cifra de afaceri cumulată a primilor zece parteneri comericali ai României nu trece de un miliard de lei în 2012 în județul Bacău, față de 22 de miliarde de lei în Argeș, județ dominat de grupul Dacia-Renault.

Tabelul 2.5-15 Topul celor mai mari 15 companii din județul Bacău, în fuctie de cifra de afaceri ,2012

Nr.crt

Compania

Domeniul de activitate

Cifra de afaceri în 2012 (mii lei)

Profit în 2012 (mil.lei)

Angajați

2012 |

1

Dedeman

bricolaj

2.410,60

298,6

5.711

2

Spedition UMB

construcții drumuri

616,8

112,1

37

3

COMFERT

distribuție îngrășăminte

571,5

13,7

286

4

TEHNOSTRADE

construcții drumuri

549,8

87,1

1.364

5

AGRICOLA

INTERNAȚIONAL

procesarea cărnii de pasare

354,3

1,0

1.755

6

POPASUL TREBEȘ

comerț cu cereale

344,7

35,6

41

7

LICURICI IMPEX

distribuție băuturi

282,3

1,7

242

8

SIF MOLDOVA

investiții

275,5

158,2

57

9

PA&CO

INTERNAȚIONAL

construcții drumuri

227,8

4,1

646

10

AEROSTAR

construcții aeronave

196,9

18,6

1.272

11

CHIMCOMPLEX

BORZESTI

chimie

194,0

14,2

661

12

HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER BACO

prelucrarea lemnului

167,2

3,5

589

13

SIMBA INVEST

distribuție băuturi și produse alimentare

136,7

8,6

549

14

PAMBAC

panificație

120,0

0,7

533

15

RUSTRANS

materiale construcții

118,2

1,5

244

PIB-ul pe cap de locuitor al județului a înregistrat o scădere odata cu debutul crizei economice, în perioada 2007-2009. începând cu anul 2010 a revenit tendința crescătoare, astfel, pentru anul 2017 se asteapta un nivel de 5.864 euro/cap de loc, fata de 5.406 euro/cap de loc în 2016 și 5.032 euro/loc în 2015. Nivelul PIB la nivel de județ este peste media regiunii, după cum se poate observa și din tabelul următor:

Tabelul 2.5-11 Evoluția PIB în județul Bacău

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Județul Bacău PIB/cap de locuitor (Euro)

5.032

5.406

5.864

6.394

6.976

7.581

Regiunea Nord-Est PIB/cap de locuitor (Euro)1

4.867

5.191

5.610

6.085

6.606

7.143

1 Valorile în Euro au fost calculate utilizând cursul mediu anual de schimb

Capitolul 2 Analiza situației existente

R eso u rci n g

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apa uzată din județul Bacău

(*) în preturi curente

Sursa: INS, date CNP pentru 2017 - 2020

In 2011, populația ocupata în județul Bacău a reprezentat 32,9% din populația totala, comparativ cu 35,17% la nivel regional și 4 0,1% la nivel național

Similar cu restul tarii, din cauza procesului de restructurare economică din anii ‘90, rata șomajului a crescut rapid în județul Bacău , în principal că o consecința a inchiderii multor companii mari de stat. Deoarece alte oportunități de munca în economia locală erau reduse, multi oameni au fost forțați să migreze către alte tari. Cu toate acestea, ținând cont de tendința de relansarea economică la nivel național și județean, rata șomajului și-a inversat tendința și s-a redusde la 9,0% în 2009 la 6,6% în 2012.

In ceea ce privește veniturile, urmând tendința de la nivel național, salariul mediu net în Bacău a crescut continuu în termeni reali începând cu anul 2002, în general peste mediile naționale și regionale. începând cu anul 2009, odata cu debutul crizei enonomice câștigurile salariate au înregistrat o tendința descrescătoare, perioada de relansare a început cu anii 2011-2012. în perioada 2011-2013 tendința crescătoare a câștigurilor în județul Bacău a fost sub media regională. In perioada 2014 - 2016 aceasta tendință s-a păstrat.

Tabelul 2.5-13 Evoluția salariilor medii nete în județul Bacău, 2008 - 2013

Indicator

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Salariul mediu net

în preturi curente RON / luna

1.254

1.319

1.272

1.256

1.259

1.297

1.455

1.581

1.758

Variația anuală reală, județ (%)

23,2

5,2

-3,6

-1,3

0,2

3,1

7,4

8,7

11,2

Variația anuală reală, regiune NE (%)

23,1

4,4

-1,2

0,5

2,7

6,4

8,8

8,7

11,8

Variația anuală reală, România (%)

16,5

-1,5

-3,7

-1,9

1,0

1,6

7,5

9,5

10,1

Sursa: INS, CNP

2,6 Evaluare Instituționala și Cadrul Legal

Cadrul instituțional aferent sectorului de apa este reglementat de legislația la nivel național. Cadrul legal este compus din instrumente de reglementare, cele care pot fi considerate "de mediu" si cele care pot fi considerate "administrative" (inclusiv aspectele financiare si de management). Ambele sunt relevante pentru scopul acestui document.

Legislația naționala

1. Legislația primara:

  • •  Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica, modificata prin legea 71/2011;

  • •  Legea nr. 215/ 2001 privind administrația public locala, cu modificările ulterioare;

  • •  Legea nr. 51/ 2006 privind serviciile publice locale (intrata in vigoare la 21 martie 2007) - legea generala, modificata prin OUG 13/2008;

  • •  Legea nr. 241/ 2006 privind serviciile de alimentare cu apa si de canalizare, modificata prin OUG 13/2008;

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • •  Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările ulterioare.

2.  Legislația secundara:

  • •  Regulamentul-cadru al serviciilor de apa si de canalizare, aprobat de ANRSC prin Ordinul Președintelui nr. 88/2007;

  • •  Termenii-cadru de referința pentru serviciile de apa si de canalizare, aprobați prin Ordinul Președintelui ANRSC nr. 88/2007;

  • •  Contracta l-cadru pentru furnizarea serviciilor de apa si de canalizare, aprobat prin Ordinul Președintelui ANRSC nr. 90/2007;

3.  Legislația incidența:

  • •  Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările ulterioare;

  • •   Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile si fundațiile, cu modificările ulterioare;

  • •  Hotararea Guvernului nr. 855/2008;

  • •  Legea nr. 230/2007privind înființarea, organizarea si funcționarea asociațiilor de proprietari;

  • •  Hotararea Guvernului nr. 1588/2007;

  • •  Legea nr. 241/2006 privind serviciile de alimentare cu apa si de canalizare.

Analiza specifica

Legea 51/2006 privind Serviciile Comunitare de Utilități Publice

Legea 51/2006 definește si prevede Serviciile Publice Locale ca fiind „ansamblul activitatilor de utilitate si interes public general”, desfășurate Ia nivel de comuna, oraș, municipalitate sau județ sub conducerea, coordonarea si responsabilitatea autoritatilor publice locale. Scopul il reprezintă satisfacerea nevoilor comunitarilor locale, una dintre ele fiind furnizarea serviciilor de apa si apa uzata.

Legea 241/2006 privind Serviciul de Alimentare cu Apa si de Canalizare

„Serviciile de Alimentare cu Apa si de Canalizare” sunt prevăzute ca fiind ansamblul activitatilor de utilitate publica, de interes economic si social general, desfășurate in scopul captării, tratării, transportului, inmagazinarii si distribuirii apei potabile si industriale către toti utilizatorii de pe teritoriul unei localitari, respectiv al colectării, transportului, epurării si descărcării apelor uzate, apelor pluviale si apelor de suprafața in zona urbana a localității.

Serviciul public aferent alimentarii cu apa are următoarele componente principale:

  • •   activitatea de captare a apei, din surse de suprafața si subterane;

  • •   tratarea apei brute;

  • •   transportul apei potabile si/sau industriale;

  • •  inmagazinarea apei;

  • •   distribuția apei potabile si/sau industriale.

Serviciul public aferent canalizării are următoarele componente principale:

  • •   colectarea, transportul si descărcarea apelor uzate de la utilizatori la stațiile de epurare;

Resou t cin g

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • •   epurarea apelor uzate si descărcarea apelor uzate epurate in emisar;

  • •  colectarea, descărcarea si tratarea corespunzătoare a deșeurilor din gurile de scurgere a apelor pluviale si asigurarea funcționalității acestora;

  • •   evacuarea, tratarea si depozitarea nămolurilor si a altor reziduuri similare generate de activitatile susmenționate;

  • •   evacuarea apelor pluviale si de suprafața din intravilanul localităților.

Legea 213/1998 privind Proprietatea Publica si Regimul Juridic al acesteia

Conform acestei legi, infrastructura aferenta serviciilor de apa si de canalizare (rețelele de alimentare cu apa si de canalizare, stațiile de tratare si auxiliare, cu respectivele instalații, clădiri si terenuri) aparține patrimoniului public. Infrastructura existenta la data semnării Contractului de Delegare si activele generate de investițiile efectuate pe parcursul derulării Contractului de Delegare sunt bunuri publice si sunt deținute de unitățile administrativ-teritoriale.

Legea 215/2001 privind Administrația Publica Locala

(                     Aceasta lege prevede ca autoritatile locale au competente depline si exclusive in înființarea, organizarea,

managementul, monitorizarea si controlul funcționarii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare. In anumite cazuri, autoritatile județene si nu municipalitățile pot avea competente si responsabilități exclusive privind serviciile de alimentare cu apa si de canalizare. In acest caz, autoritatile județene vor deține in (co)proprietate infrastructura de apa si de canalizare si vor participa astfel in calitate de acționar la procesul de regionalizare. Acest fapt se datoreaza Ordonanței nr. 69/1994, care limitează si condiționează numărul de unitati locale de gestionare a utilităților publice, in funcție de numărul de locuitori ai localităților.

OUG 13/2008 privind modificarea si completarea Legii 51/2006 privind Serviciile Comunitare de Utilități Publice si a Legii 241/2006 privind Serviciul de Alimentare cu Apa si de Canalizare

Ordonanța 13/2008 a fost introdusa, publicata si intrata in vigoare la 26 februarie 2008. Aceasta modifica in particular Articolul 31 din Legea 51/2006 si Articolul 21 din Legea 241/2006, astfel incat principiile interne sa fie reflectate integral in legislația romana aplicabila.

Legea nr. 230/2007

z ? ■■■■

f                      Conform articolului 28 din Legea nr. 230/2007, asociațiile de proprietari pot intermedia servicii intre

furnizori si proprietarii consumatori, mai ales in ceea ce privește serviciile de utilitate publica, pe baza unui contract de servicii sau a contractelor de furnizare.

Convenții si Tratate Internationale

  • •  Directiva Consiliului 79/869/CEE privind metodele de măsurare și frecvența prelevării de probe și a analizării apei de suprafață destinate preparării apei potabile în statele membre

  • •  Directiva Europeana 98/83/CE privind calitatea apei pentru consumul uman

  • •  Directiva 91/271/CE privind tratarea apelor urbane reziduale

  • 2.6.1 Structura Instituționala in Sectorul Mediului

Reso u rcin q

Environmentâl

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Politica de protecție a mediului

Unul dintre obiectivele specifice ale POS Mediu il reprezintă imbunatatirea calitatii apei si apelor uzate si a accesului la infrastructura de apa si canalizare, prin furnizarea unor servicii de alimentare cu apa si de canalizare aliniate la practicile si politicile UE, in cea mai mare parte a zonelor urbane, pana in anul 2015 (si respectiv anul 2018). Pentru aceasta, trebuie dezvoltate structuri regionalizate de gestionare a apei si apelor uzate. Obiectivele Axei Prioritare 1 a POS „Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata” sunt:

  • •  Furnizarea unor servicii corespunzătoare de apa si de canalizare la preturi suportabile;

  • •   Asigurarea unei calitati corespunzătoare a apei potabile in toate aglomerările urbane;

  • •   Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa prin epurarea adecvata a apelor uzate;

  • •  Imbunatatirea nivelului de gestionare a nămolurilor din SEAU;

  • •   Crearea unor structuri inovatoare si eficiente de gestionare a apei.

Politica României reflectata in POS Mediu pentru asigurarea realizării obiectivelor este încurajarea si gestionarea procesului de regionalizare, reunind serviciile de alimentarea cu apa si de canalizare sub o „umbrela” instituționala, acoperind zonele geografice conform cerințelor UE.

Regionalizarea este un concept cheie in imbunatatirea calitatii si eficientei costurilor infrastructurii si serviciilor locale de apa si apa uzata in vederea realizării obiectivelor de mediu.

Instituții in sectorul apei potabile / uzate (Operatori)

Reglementari instituționale județene

Regionalizarea Serviciilor vizeaza ca, pana in anul 2018, la sfârșitul perioadei de tranziție pentru Romania, toate aglomerările urbane inclusiv 2.600 localitati cu peste 2.000 locuitori sa întrunească cerințele de performanta prevăzute in POS. Procesul de regionalizare consta in concentrarea operațiilor serviciilor furnizate unui grup de localitati dintr-o zona geografica definita intr-un bazin hidrografic si/sau granițe administrative (municipalități, județe). Aceasta va implica localizarea serviciilor de apa si de canalizare in jurul a 50 cei mai puternici operatori printr-un sistem intensiv de fuzionări in rândul furnizorilor de servicii locali existenti. In urma procesului de fuzionare, cele 50 de Companii Regionale de Operare (ROC) vor deveni Jucători” importanți insarcinati cu respectarea standardelor de servicii in comunitățile locale pe care le deservesc.

Procesul de regionalizare se bazeaza pe trei elemente instituționale cheie:

  • •  Asociația de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);

  • •  Compania Regionala de Operare (ROC); si

  • •  Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor (CDGS).

Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor este conceput pentru a;

  • •   Reglementa si echilibra relațiile dintre autoritatile locale reprezentate de ADI si operatorul regional;

  • •  Viza întocmirea, finanțarea si implementarea planurilor de investiții;

  • •   Viza eficienta si durabilitatea:

o gestionarii bunurilor publice;

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

o situației financiare;

o sistemului de ajustare a tarifelor;

o proceselor de raportare si control.

Contractul stabilește obligațiile si drepturile specifice ale ambelor parti cu privire la dezvoltarea programelor de investiții si la realizarea nivelurilor serviciilor ulterioare:

ROC este desemnata sa gestioneze, opereze, intretina, modernizeze, reinnoiasca si extindă (daca este cazul) bunurile publice prevăzute in contract pe propriul risc, in schimbul unui cost (tarif) achitat de clienti, in conformitate cu prevederile contractului;

Autoritățile Locale sunt proprietarii bunurilor publice si sunt responsabile pentru alimentarea cu apa potabila si pentru serviciile aferente apei uzate la un cost suportabil. Ele se asociaza in ADI si isi coordonează eforturile in vederea implementării programelor de dezvoltare a serviciilor integrate ce urmăresc atingerea obiectivelor de performanta stabilite in POS. Bunurile publice raman in patrimoniul public si vor fi preluate de către proprietarul public (municipalitate) la încetarea sau expirarea contractului.

Contractul de delegare este un contract pe termen lung, cel puțin pe perioada de timp necesara amortizării investițiilor efectuate de ROC. Tarifele trebuie sa asigure recuperarea integrala a costurilor si trebuie acceptate de ADI si aprobate de Autoritatea Naționala pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare (ANRSC).

2.6.2 Tarife curente

Tarifele existente pentru serviciile de apa si apă uzată (cf. avizării din iulie 2013) practicate în principalele localități ale județului Bacău sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tarifele sunt exprimate în valori cu și fără TVA ( 24%), în funcție de specificul consumatorilor.

■'■tocailfâteS? ’

■.Sirvidu;-:

•: Pret/Tarifacțual lel/mc

■ ■ ■■ ■ ■■ ■ ■■. ■ ■țț :2.......

■■.Creștere

.termeni Vreâft'

Prct/Tarîf începând cu 01.071013 leVmc

Aviz ANRSC

'./.L'Rjesf- /■ . irtilÎMțpri . -(fani TVĂ)

Populației (cu TVA) :

■Rest.-?-utilizatori (fara TVA)

Populație (cu TVA).

Bacau

Apa potabila

2,71

3,36

5%

2,85

3,53

Aviz ANRSC

Nr.105781/18.0

6.2013

Canalizare

1,35

1,67

25%

1,69

2,1

Buhusi

Apa potabila

2,71

3,36

5%

2,85

3,53

Canalizare

0,96

1,19

40%

1,34

1,66

Moinesti

Apa potabila

2,66

3,3

7%

2,85

3,53

11

Canalizare

0,98

1,22

45%

1,42

1,76

Darmanesti

Apa potabila

1,64

2,03

33%

2,18

2,7

Canalizare

0,75

0,89

70%

1,28

1,59

Traian

Apa potabila

2,05

2,54

20%

2,46

3,05

Fi lipești

Apa potabila

2,05

2,54

20%

2,46

3,05

Tg.Ocna

Apa potabila

2,24

2,78

10%

2,46

3,05

Canalizare

1,01

1,25

35%

1,36

1,69

Magiresti

Apa potabila

2,05

2,54

20%

2,46

3,05

_jr

Ardeoani

Apa potabila

2,14

2,65

15,5%

2,47

3,06

1!

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Localitate

Serviciu

Pret/Tarif actual Jci/mc

Creștere . Jh .. termeni reali

Pret/Tarif începând cu

01.07.2013 Ici/mc

. Aviz ANRSC ■

Rest utilizatori (fara TVA)

Populație (cu TVA).

Rest utilizatori (fara TVA)

Populație (cu TVA)

Poduri

Apa potabila

2,01

2,49

22%

2,45

3,04

«1

Tatarasti

Apa potabila

2,08

2,58

20%

2,5

3,1

II

Prăjești

Apa potabila

2,01

2,49

22%

2,45

3,04

Faraoani

Apa potabila

2,02

2,5

22%

2,46

3,05

Canalizare

0,9

1,12

45%

1,31

1,62

Casin

Apa potabila

2,24

2,78

15%

2,58

3,2

Hemeius

Apa potabila

3,64

4,51

11,9%

3,21

3,9

Mărgineni

Apa potabila

3,25

4,03

7,3%

3,01

3,73

Ștefan cel Mare

Apa potabila

1,96

2,43

21%

2,37

2,94

II

Apa potabila furnizata din statia de tratare Caraboaia

1.Ramura sud Onesti-Tronson I

Primăria Pargarestî (fara distribuție)

Apa potabila

0,65

69%

1.1

II

A.F Cioca

V.Costica Tg.Ocna

Apa potabila

0,78

99%

1,55

11

SC TRANSICOR

Corn S.R.L

Dofteana

Apa potabila

0,78

99%

1,55

II

Ocolul Silvic

Tg.Ocna

Apa potabila

0,89

86%

1,66

II

SC HAN S.R.L

Dofteana

Apa potabila

0,89

86%

1,66

_’L

SNTGN Transgaz S.A Mediaș (Statia Onești)

Apa potabila

0,89

86%

1,66

S.C COSNA Tg.Ocna

Apa potabila

0,89

86%

1,66

II

Sc. Nat. de Preg.a

Ag.de Penitenciare

Tg.Ocna

Apa potabila

0,89

86%

1,66

II

2.Ramura Sud Onesti-Tronson II

S.C APA CANAL

S.A Onești (fara distribuție)

Apa potabila

0,66

68%

l.H

S.C CONFMETA

LON S.R.L Onești

Apa potabila

0,9

85%

1,67

S.C CARLACTON Onești

Apa potabila

0,9

85%

1,67

11

S.C OCCO Impex

S.R.L Onești

Apa potabila

0,9

85%

1,67

Primăria Tg.Trotus (fara distribuție)

Apa potabila

0,65

68%

1,09

S.C

CHIMCOMPLEX S.A Borze st i

Apa potabila

0,81

95%

1,58

3.Ramura Nord Comanesti-Tronson I

OMV Petrom-ATA

Apa potabila

1,06

71%

1,81

Environmentat

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Localitate

Serviciu

Pret/Tarif actual lei/mc

. Creștere termeni.

reali

Pret/Tarif începând cu

01.07.2013 lei/mc

AvizANRSC

Rest ■. utilizatori (fiara TVA)

. Populație., (cu TVA)

■ Rest . utilizatori (fiua WA)

Populație (cu TVA)

Darmanesti

S.C FREGATA IMPEX S.R.L Darmanesti

Apa potabila

1,06

71%

1,81

VI

S.C DIMMER

S.R.L Comanesti

Apa potabila

1,06

71%

1,81

4.Ramura Nord Comanesti-Tronson II

Uzina Termica Comanesti

Apa potabila

0,98

78%

1,74

S.C ApaServ Trotus SRL Comanesti

Apa potabila

0,77

56%

1,2

1*

S.C Exploziv S.R.L Sera Comanesti

Apa potabila

1,06

71%

1,81

11

S.C Elverom Impex

S.R.L Comanesti

Apa potabila

1,06

71%

1,81

ti

S.C Good Lucky Industry Company S.R.L Comanesti

Apa potabila

1,06

71%

1,81

ti

S.C Tutu Company

S.R.L Comanesti

Apa potabila

1,05

71%

1,8

vi

Localitate

Cleja

Apa potabila

2,62

3,25

5%

2,75

3,41

Aviz ANRSC

Nr.105781/18.0

6.2013

Dofteana

Apa potabila

1,55

1,92

35,3%

2,1

2,6

*1

Mărgineni

Canalizare

1,3

1,61

30%

1,69

2,1

ti

Unul din principalele obiective ale proiectului este realizarea unor sectoare de apa si apa uzata cuprinzătoare si eficiente. Aceasta va insemna ridicarea standardelor in domeniile tehnic, managerial si financiar.

Metodele actuale de organizare si standardele trebuie imbunatatite semnificativ, pentru ca viitorul Operator Regional sa fie o companie, moderna, eficienta. In acest sens, tarifele aferente serviciilor de apa si apa uzata vor fi nevoite sa finanțeze operațiunile zilnice ale Operatorilor, inclusiv pregătirea si implementarea unui program cuprinzător privind sanatatea, siguranța, reparațiile si intretinerea.

Tarifele aferente serviciilor de apa uzata ar trebui sa vizeze constrângerea consumatorilor industriali in vederea implementării procesului necesar de pre-tratare inainte ca apa uzata evacuata a acestora sa intre in sistemul de canalizare, conformandu-se astfel principiului poluatorul plătește. Acest aspect are implicații pentru Romania in general deoarece Romania este parte a tratatelor de reducere a poluării in Marea Neagra si de asemenea trebuie sa se conformeze cerințelor generale ale UE privind stoparea poluării transfrontaliere.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.7 Resurse de apă

2.7.1 Generalități

Rețeaua hidrografică cuprinde bazinul hidrografic al râului Șiret. Afluenții principali ai Șiretului sunt râul Bistrița și râul Trotuș, iar un afluent principal al râului Trotuș este râul Tazlău. Surse importante de apă de suprafață pentru producția de apă potabilă sunt:

Tabel 2.7-1: Principalele surse de apă de suprafață pentru apă potabilă:

Bazin

Râu

Locație

Șiret / Trotuș

Uzul

Poiana Uzului

Șiret / Trotuș

Ciobănuș

Uzina de apă Ciobănuș

Tipul și calitatea râurilor pot fi observate în următoarele figuri:

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

BACAU COUNTY CHEMICAL SURFACE WATER QUALITY



f-

Legend

RIVERS

-----High

—--Good

Moderate

—— Poor

-----Bad

Un-mcnitored rivers

, J Uakes

- Border

X_________________________________/

Figura 2.7-2- Calitaîea apei din râuri

Resursele de apă subterană sunt disponibile în văile râurilor principale și într-o măsură mai mică în văile afluenților. Unele dintre aceste surse sunt poluate de activitățile agricole, locații de depozitare a deșeurilor, deversarea de ape uzate, industrie și alte activități. Principalele surse de apă subterană folosite pentru producția de apă potabilă sunt Mărgineni, Gherăiesti (sistemul orașului Bacău) și Poiana Morii (sistemul Buhuși). Acestea sunt localizate în valea Bistrița. Următoarea figură oferă o perspectivă asupra surselor de apă subterană:

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă șî apă uzată din județul Bacău

BACAU COUNTY GROUNDWATER HOR1ZONS



"---------------------------------X

Legend

Groundwater Bodies


:      Medium depht

J High dephM

|High depht-2

---— Rivers

’• Bonder


Figura 2.7-3: Prezentare generală surse apă subterană

  • 2.7.2 Apele de suprafață

2.7.2.1 Debite râuri

Pentru bazinul râului Șiret sunt disponibile următoarele date din Planul de Management al Bazinului

Hidrografic Șiret, Administrația Națională „Apele Române”:

Table 2.7-2: Debite râuri

Stație hidrometrică

Debit mediu (Qm) multianual (m3/s)

Qm/QM

Șiret

N. Bălcescu

37,1

1/318

Șiret

Drăgesti

77

1/514

Bistrița

Frunzeni

62,8

1/779

Tazlău

Lucăcești

1,37

1/1533

Trotuș

Vrânceni

34,7

1/2000

2.7.2.2 Volumul rezervoarelor

Tabelul următor prezintă volumul principalului rezervor de apă care este folosit pentru producția de apă potabilă și comunitățile alimentate din acesta:

Table 2.7-3: Volumul de stocare a rezervoarelor

Rezervoare

Râu

Calitate

Volume (mii. m3)

Zone de alimentare cu apa

Poiana Uzului

Uzul

Oligotrof

88

Bacău și

Dărmănești

ResoiJ rci n q Environ mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.7.2.3 Calitatea Apei

Lacul Poiana Uzului


Lacul Poiana Uzului este unul dintre corpurile de apă - lacuri din județul Bacău care au fost monitorizate pe parcursul anului 2015.

Principalele folosințe ale acestui lac sunt: producerea de energie electrică și alimentarea cu apă în scop potabil Acest lac a fost caracterizat prin monitorizarea a 3 secțiuni: mijloc lac, baraj și priză Cărăboaia.

Evaluarea potențialului ecologic al corpului de apă

  • a.  Elemente biologice

Evaluarea din punct de vedere al elementelor biologice, s-a făcut în funcție de fitoplancton și fitobentos, evidențiindu-se un potențial ecologic maxim (PeMax).

  • b.  Elemente fizico -chimice

Evaluarea stării corpului de apă pe baza elementelor fizico - chimice generale a evidențiat un potențial ecologic bun (PeB).

  • c.  Poluanți specifici

Evaluarea pe baza poluanților specifici a evidențiat pentru corpul de apă Poiana Uzului un potențial ecologic moderat (PeMo) datorită indicatorului detergenți anion-activi.

  • d.  Evaluarea integrată a potențialului ecologic al corpului de apă cu precizarea indicatorilor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (potențial ecologic bun)

Corpul de apă Lac Poiana Uzului a avut în anul 2015 un potențial ecologic moderat (PeMo) datorită indicatorilor detergenți anion-activi.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă cu precizarea indicatorilor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate(stare chimică bună)

Corpul de apă Poiana Uzului, a înregistrat o stare chimică proastă că urmare a depășirii standardelor de calitate de mediu (SCM-CMA) la indicatorul: pentaclorbenzen (O,OO85|ig/l) și cadmiu (0,870 p.g/1).

Repartiția corpurilor de apă - lacuri de acumulare conform evaluării potențialului ecologic și stării chimice din anul 2012 este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2.7-4: Calitatea apei lacurilor

B.H. Șiret

Nr. corpu-ri de apă monitorizate

Nr. lacuri de acumulare monitorizate

Repartiția lacurilor de icumulare conform evaluării potențialului ecologic

Repartiția lacurilor de acumulare conform evaluării stării chimice

Potențial ecologic maxim

Potențial ecologic moderat

BUNĂ

PROASTĂ

Potențial ecologic bun

Nr. total corpuri

%

Nr. total corpuri

%

Nr. total corpuri

%

Nr. total corpuri

%

Nr. total corpuri

%

Județul Bacău

3

3

0

-

2

66,661

1

33,33

0

1

100

Pentru starea chimică s-au monitorizat un singur corp de apă.

Sursa: Raportul Anual privind Starea Mediului în județul Bacău, pe anul 2015

Resourclng

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Râul Ciobănuș

Râul Ciobănuș este unul dintre cele 15 corpuri de apă - râuri din județul Bacău care au fost monitorizate pe parcursul anului 2015.

Este evaluat prin intermediul unei singure secțiuni de control, Ciobănuș - Ciobănuș cu tipurile de programe: S,R,P,IH.

Evaluarea stării ecologice a corpului de apă

  • a.  Elemente biologice

Evaluarea biologică a acestui corp de apă s-a făcut în funcție de fitobentos și macronevertebrate, el având o stare finală foarte bună (FB).

  • b.  Elemente fizico - chimice

Evaluarea stării ecologice a corpului de apă pe baza elementelor fizico - chimice suport a evidențiat o stare moderată a corpului de apă (M) determinată de grupa de indicatori condiții de oxigenare (CBO5). Pe data de 24.10.2012 debitul scăzut al r. Ciobănuș a dus la o concentrare de suspensii și o valoare mare a CBO5.

  • c.  Poluanți specifici

Evaluarea stării ecologice a corpului de apă pe baza poluanților specifici a evidențiat o stare moderată a corpului de apă (M) dată de indicatorul detergenți anion-activi

  • d.  Evaluarea integrată a stării ecologice a corpului de apă cu precizarea indicatorilor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (stare ecologică bună)

Corpul de apă Ciobănuș (Ciobănuș) a înregistrat pe parcursul anului 2015 o stare ecologică moderată (M) datorită indicatorilor CBO5 și detergenți anion-activi.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă cu precizarea indicatorilor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea chimică bună).

Corpul de apă Ciobănuș (Ciobănuș), a înregistrat o stare chimică bună (B).

Repartiția corpurilor de apă de suprafață (râuri) conform evaluării stării ecologice și stării chimice din anul 2012 este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2.7-5: Calitatea apei râurilor

Nr. corpuri monitoizate

Repartiția corpurilor de apă

Repartiția corpurilor de apă chimice"

foarte buna

bună

m

Bros

bună

proastă

nr. total corpuri

%

nr. total corpuri

%

nr

corpuri

%

£P

nr. total corpuri

%

rp

%

rpuri

%

15

0

0

9

60

6

40

0

0

0

0

3

75

1

25

* Pentru starea chimică s-au monitorizat 4 corpuri de apă.

Sursa: Raportul Anual privind Starea Mediului în județul Bacău, pe anul 2015

Din totalul de 15 corpuri de apă monitorizate în anul 2015, din punct de vedere al stării ecologice finale:

Resou rci n q

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

9 corpuri de apă s-au încadrat în stare ecologică bună.

-  6 corpuri de apă s-au încadrat în stare ecologică moderată

  • 2.7.2.4 Producția de apă din surse de apă de suprafață

în conformitate cu datele puse la dispoziție de Operatori, din principalele surse de apă de suprafață au fost produse următoarele cantități de apă potabilă:

Tabel 2.7-6: Producția de apă din surse de apă de suprafață

Sursa

Extracție anuală [1.000 m3]

Zona de alimentare

2016

2006

Poiana Uzului

16.370,8

27.842

Bacău și Dărmănești

Râul Ciobănuș

1.564

1.232

Comănești si Asau

Sumă

17.934,8

29.074


în special pentru barajul Poiana Uzului s-a înregistrat o scădere de la 27,8 mii. m3 în 2006 la 16,3 mii. m3 în 2016. Motivele sunt legate de scăderea cererii industriale și casnice că urmare a implementării campaniei de contorizare și schimbărilor la nivelul facilităților industriale precum si a dispariției anumitor ramuri ale industriei consumatoare.

2.7.2.5 Constrângeri principale în domeniul captării apei de suprafață

Sunt indicate următoarele constrângeri principale, în timp ce în coloana din dreapta sunt menționate măsurile de gestionare a acestora:

Constrângeri principale

Măsuri de gesti

Debit minim în perioade uscate

Rezervoare la locații cu cantitate insuficientă

Turbiditate debite pluviale

Rezervoare, Floculare + Sedimentare la UTA

Vulnerabilitate

o Locație în amonte de așezări

o Măsuri de protecție în zonele de captare o Monitorizare


2.7.2.6 Potențialul apei de suprafață și subterane de a răspunde cerințelor viitoare

Următorul tabel demonstrează faptul că sursele principale existente sunt suficiente pentru a alimenta 1 milion de locuitori cu 200 de litri per cap de locuitor per zi. Aceasta este egală cu un factor de 1,4 raportat la numărul actual de locuitori ai județului, astfel că se poate răspunde la cerințele viitoare într-o măsură suficientă.

Tabel 2.7-7: Surse principale de apă potabilă în Județul Bacău

Județul Bacău - Principalele surse de apă potabilă

Nume

Capacitate existentă |l/sl

Zone de alimentare

Lacul Poiana Uzului - ST Caraboaia

800

Dărmănești

Lacul Poiana Uzului - ST Barați

800

Bacău

Râul Ciobănuș

300

Comănești

Sumă:

1.900

Locuitori ce pot fi alimentați cu 2001/zi:

Locuitori județ:

820,800

611,798*

*) Numărul de locuitori ai județului la nivelul anului 2011, conform recensământ


Resourclng Environ mental Consulting



Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


2.7.3 Apele subterane

2.7.3.1 Volume de apă

Următorul tabel prezintă capacitățile surselor de apă subterană, potrivit datelor furnizate de către operatori:

Tabel nr 2,7-8- Capacitățile fronturilor de captare apă subterană

Sursă subterană

Tip

Capacitate 0/s)

Zonă de alimentare

Front Gherăiești și Mărgineni

Foraje

685

Bacău

Front de captare

Foraje

55

Buhuși

Dren pârâu Slănic

Dren

35,1

Slănic Moldova

Front Căiuți

Foraje

6

Căiuți

Front Cleja

Foraje

0,7

Cleja

Dren Colonești

Drenuri

10

Colonești

Front Coțofanești

Foraje

7

Coțofanești

Front Dealu Morii

Foraje

18

Dealu Morii

Front Fărăoani

Foraje

4,7

Fărăoani

Front Filipești

Foraje

21,5

Filipești

Front Găiceana

Foraje

8,5

Găiceana

Front Gioseni

Foraje

1,3

Gioseni

Front Helegiu

Foraje

19,7

Helegiu

Front Hemeiuș

Foraje

10

Hemeiuș

Front Huruiești

Foraje

5

Huruiești

Front Ițești

Foraje

5

Ițești

Front Izvoru Berheciului

Foraje

11

Izvoru Berheciului

Front Lipova

Foraje

5

UAT Lipova

Front Luizi Călugăra

Foraje

7

UAT Luizi Călugăra

Front Măgura

Foraje

5,6

UAT Măgura

Front Motoșeni

Foraje

3

UAT Motoșeni

Front Negri

Foraje

5

UAT Negri

Front Nicolae Balcescu

Foraje

27

UAT Nicolae Bălcescu

Front Orbeni

Foraje

25

UAT Orbeni

Front Palanca

Foraje

1,7

UAT Palanca

Front Pîncești

Foraje

10

UAT Pîncești

Front Parava

Foraje

38

UAT Parava

Front Podu Turcului

Foraje

18

UAT Podu Turcului

Front Prăjești

Foraje

7,8

UAT Prăjești

Front Răcăciuni

Foraje

25

UAT Răcăciuni

Front Răchitoasa

Foraje

1

UAT Răchitoasa

Front Sănduleni

Foraje

5

UAT Sănduleni

Front Sărata

Foraje

1,7

UAT Sărata

Front Sascut

Foraje și drenuri

37.4

UAT Sascut

Front Săucești

Foraje

21,5

UAT Săucești

Front Scorțeni

Foraje

11

UAT Scorțeni

Front Ștefan cel Mare

Drenuri

5,2

UAT Ștefan cel Mare

Front Comii de Sus

Foraje

3,5

UAT Tătărăști

Front Traian

Foraje

65,4

UAT Traian

Front Valea Seaca

Foraje

3,2

UAT Valea Seaca

Sursa: Chesionare localitate

Suma capacităților facilităților de captare a apei subterane insumează 1,236 1/s,

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


2.7.3.2 Calitatea Apei

Pentru sursele de apă ale orașului Bacău, rezultatele analizelor de apă au fost puse la dispoziție de către Operatori, asa cum este prezentat în următoarele tabele:

Tabel nr 2.7-9- Calitatea apei potabile din sistemul de alimentare Bacău

Indicatorii determinați

Nr Cn

Fie.

Maagan. pg/dn?

Turbiditde UNT

Locul pr domni

Data prelevi

8 -dd JJ >

* 1

11

f!d

£ 1

>bl

i

H i|

1

Sonda Oca. Nr 4

200

«I

50

38

5

V

1

Hoad Hrana

26-11

100

JJ

50

19

5

221

J

lacedV Atauuadn

200

si

50

22

5

......

4

Lid Afecta ar 4

200

128

50

0

5

. ’A.

5

St» Aadrccm - crasa

27-11

200

41

50

9

5

>2

6

St» Atesmdn. cd Bna

200

24

50

11

5

V

7

Ctaniaii <te âotsini

200

25

50

' Î2

5

U>. 4

a

(

200

10

50

5

5

0,1

9

C. HoonnJd

200

0

30

13

5

01

IO

Intram» 22

200

45

50

0

1,1

II

l*jd**.n

28-11

200

10

50

0

”T

2A

12

200

27

50

12

5

0,1

IJ.

VtrntoJ

200

1

50

42

5

14

tai Mm nirtu

200

0

50

6

5

02

15.

H ' III IW

200

7

50

12

5

01

Tabel nr 2.7-10- Calitatea apei brute din sistemul de alimentare Bacău

Nr Crt

Locul

Pndcvnrâ

1

Lțgcs

Nr45l/2002

Valori maxime admise

Rendutui determuuru

Fter

pg/dn*

Mmgm

Hg/dm’

Turbai «atr UNT

Fier pg/dm*

Muugati

PB/ckn‘

Trnbăfi «atr

UNT

Static pompare Glantatl

1.

Ohoateati d. pil

26-11

200

50

5

0

92

0,18

Z

Uberaxsti d. pi 2

200

50

5

11

101

0J5

3

GhewsU d. pl3

200

50

5

16

87

024

4

Gherafesu brl

200

50

5

0

191

0.17

5

Mamtoeni br2

200

50

5

0

0

□23

Static pompare Mcnnnem

6

MaaMoi d

29-11

200

50

5

o

84

0,40

7

Matjpacm br

200

50

5

9

0

02!

8

Hnînma 1+2 br

200

50

5

0

162

0.16

Rezervoare Barați

9

Barau pi IfMarg.)

29-11

200

50

5

0

17

023

10

Soșm 1 Mammem

200

50

5

4

36

0.16

11

Sosire 2 Mărgineni

200

50

5

0

45

0.10

IZ

Barați pi2(Uz)

200

50

5

145

25

5.47

13

Afectam Uz

200

50

5

158

26

5 75

Sursă: Chestionar Mașter Plan- versiunea 1

Resourcing

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Tabel nr 2.7-11 Calitatea apei fronturilor de captare Gherăiesti 1 (put nr 6) - septembrie 2016 si Hemeius I (put nr. 12) - septembrie 2016

I                                                                          ' H

RAPORT DE ÎNCERCARE

Nr. 49/26.09.2016

Denumire si adresa client: Secția Captare Distribuție

Prelevare: punct de prele^are:Statia de Pompare Gherăiesti - F.C. Gherăiesti I, Put nr.6 Data primirii probei / execuția analizei: 24 09.2016 / 24 09.2016

Nr. crt.

Parametrii analiz

iti

HM

Metoda de analiza standardizata

Valori CMA conform Legii nr. 458/2002

Rezulta obținui

k

e

1.

Turbiditate

N.T.U

SR EN ISO 7027/2001

< 5

2,17

2.

PH

unit. pH

SR ISO 10523/2012

6,5 + 9.5

7,89

3.

Conductivitate electrică

pS cm

SR EN 27888/1997

2500

535

4.

Suma de calciu și magneziu

grade germane

SR ISO 6059/2008

minim 5

15,95

5.

Fier total

SR ISO 6332'1996/ /C91/2006

200

111

6.

Mangan

Ug/'

SR ISO 6333 1996

50

1811

7.

Cloruri

mg 1

SR1SO 9297/2001

250

19,85

8.

Sulfat

STAS 3069 1987

250

13,45

9.

Indice de permanganat

mg O2/l

SR EN ISO 8467/2001

5.0

137

10.

Amoniu

SR ISO 7150-1/2001

0,50

0,123

11.

Nitrati

mg/l

SR ISO 7890-3/2000

50

0,99

12.

Nitriți

m8f|

SR ISO 6777/2002/ 'C91/2006

0,50

0,002

Data: 26-09-2016


i

I

Sef secție,                     Sef laborator,

Sing Olaru Valeriu         ing. Bobeica Carmen

'/

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apa uzata din județul Bacau

RAPORT DE ÎNCERCARE

Nr. 42 /18.09.2016

Denumire si adresa client: Secția Captare Distribuție

Prelevare: - punct de prelevare:Statia de Pompare Mărgineni-F.C. Hemeiusi 1, Putnr.12

Data primirii probei / execuția analizei: 18.09.2016 /18.09.2016


Nr. crt.

Parametrii analizați

UM

Metoda de analiza standardizata

Valori CMA conform Legii nr. 458/2002

Rezultate obținute

1.

Turbiditate

N.T.U.

SR EN ISO 7027/2001

< 5

2,05

2.

PH

unit. pH

SR ISO 10523/2012

6,5 + 9,5

840

3.

Conductivitate electrică

pS/cm

SR EN 27888.1997

2500

497

4.

Suma de calciu și magneziu

grade germane

SRISO 6059/2008

minim 5

14,0

5.

Fier total

MR/l

SR ISO 6332/1996/ /C91/2006

200

115

6.

Mangan

pgfl

SRISO 6333/1996

50

3500

7.

Cloruri

mg/1

SRISO 9297/2001

250

24,81

8.

Sulfat

mg/1

STAS 3069/1987

250

17,99

9.

Indice de permanganat

mg O/l

SREN ISO 8467/2001

5.0

0,66

10.

Amoniu

mg/1

SRISO 7150-1/2001

0,50

0439

11.

Nitrați

mg/1

SR ISO 7890-3/2000

50

0,66

12.

Nitriți

........

SRISO 6777/2002/ IC91/2006

0,50

0,029





Trebuie subliniat că datele privind analizele de apă sunt puține și departe de a fi conforme cu cerințele Standardului European EC 98/83. Unul din motivele care stau la baza acestei situații este că sunt disponibile doar puține laboratoare acreditate. îmbunătățirea acestei situații va reprezenta una dintre sarcinile importante pentru viitor.

Având în vedere parametrii definiți în Tratatul de Aderare, tabelul de mai jos arată că aceste condiții sunt îndeplinite conform numărului limitat de analize disponibile, cu excepția parametrului mangan la fronturile de captare Mărgineni-Gherăiesti și parametrului turbiditate la ieșirea din stația de tratare Cărăboaia (sistem

Resourcing

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă ți apă uzată din județul Bacău

de alimentare cu apă Dărmânesti). în cadrul rețelei, valorile puse la dispoziție simt sub limite că urmare a efectului de amestecare cu apă din Poiana Uzului.

Tabel 2.7-12: Valori cuprinse în Tratatul de Aderare

Valori


Parametru

Limită CE 98

Uzina de apă Dărmănești

Mărgineni-Gherăiești

Rețea Orașul Bacău

Oxidare

5 mg/l O2

1,97-2,91

Fără valori

0,95

Turbiditate

1 NTU

0,97-3.27

0,1-0,4

0,79

Amoniu NH4

0,5 mg/i

0,002-0,019

Fără valori

0’

trați NO3

mg /I

2,61-3,73

Fără valori

Fără valon

Aluminiu Al

mg/l

0-0,063

Fără valori

Fără valori

Fier Fe

200 pg/1

5-41

0-16

0-128

Mangan Mr

50 ugîl

0-14

0-191

1-42

Plumb 1

10 pg/l

Fără valori

Fără valori

Fără valori

Cadmiu

5 țig/l

Fără valori

Fără valori

Fără valori

Pesticii

0,5 pg/l

Fără valori

Fără valori

Fără valori

Precizam faptul că stația de tratare Cărăboia este în curs de reabilitare, proiect finanțat prin POS Mediu I.


Pentru sistemul de alimentare Bacău, sursa de apă este reprezentată atât de Lacul Poiana Uzului, cat și de forajele subterane. Ținând cont de acest aspect, concentrațiile parametrilor de calitate ai apei potabile, per ansamblu, nu depășesc limitele impuse de legislația în vigoare.

în anexă la acest capitol sunt prezentate buletinele de analiză a apei brute/apei potabile aferente altor sisteme de alimentare cu apă din cadrul județului.


2.7.33 Producția de apă din surse subterane

Conform datelor puse la dispoziție de către Operatori, s-au produs următoarele cantități de apă din principalele surse de apă subterană:

Tabel 2.7-13: Producția de apă din surse de apă subterane

Zona de alimentare cu apă

Volum captat 2016

(m3/an)

Front Gherăiești și Mărgineni

1.164.290

Front de captare Buhuși

700.000

Dren pârâu Slănic

222.000

Dren Colonești

96

Front Coțofanești

19.332

Front Dealu Morii

18.350

Front Fărăoani

80.201

Front Filipești

34.620

Front Găiceana

30.166

Front Gioseni

94.836

Front Helegiu

34.600


Resourcing

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Zona de alimentare cu apă

Volum captat 2016

(m3/an)

Front Luizi Călugăra

70.000

Front Nicolae Balcescu

194.410

Front Orbeni

81.500

Front Parava

38.000

Front Podu Turcului

142.000

Front Prăjești

49.328

Front Răchitoasa

37.600

Front Sărata

27.404

Front Sascut

169.150

Front Săucești

65.810

Front Ștefan cel Mare

73.326

Front Traian

26.000

Front Valea Seaca

27.000

Sursa: Chestionare financiare completate de către reprezentanții UAT-urilor.

2.7.3.4 Constrângeri principale în exploatarea surselor subterane

Sunt indicate următoarele constrângeri principale, în timp ce în coloana din dreapta sunt menționate măsurile de gestionare a acestora:

Constrângeri principale

Măsuri de gestionare

Capacitate pânză freatică inferioară

Foraje suplimentare, reducerea debitelor

Probleme de calitate - precum mangan

Tratare - precum aerare și filtrare

Vulnerabilitate

Zone de protecție cuprinzând diferite zone (captare, debit 50 zile, captare)

Influența râurilor adiacente

Monitorizarea pânzei freatice, a calității și direcțiilor debitului

2.7.3.S Calitatea apei subterane la forajele publice individuale

Investigațiile derulate în anul 2015 au demonstrat că în multe foraje publice individuale calitatea nu este adecvată, asa cum este prezentat și în figurile următoare:

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău



Resourcing En vi ron mental

C o n s u 1 t i r

• 9

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Figura 2.7-5: Poluarea cu nitrați a forajelor publice individuale (date 2002-2007, Figură pusă la dispoziție de MH).

2.8 Poluarea apei

Administrația Națională „Apele Române” este autoritatea responsabilă pentru managementul celor 11 bazine hidrografice din România, prin intermediul Direcțiilor de apă.

La nivel județean, Agențiile pentru Protecția Mediului (APM) locale simt responsabile pentru:

« Aprobări, permise, autorizații;

• Monitorizarea factorilor de mediu;

Resou rcing

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

• Managementul deșeurilor și al substanțelor chimice periculoase;

o Protecția naturii și zone de protecție;

o Audit;

o Financiar-contabilitate, administrativ;

o Resurse legale și umane;

o Implementarea legii, fonduri comunitare, proiecte internaționale și relații publice.

2.8.1 Surse majore de poluare

în anul 2015, în județul Bacău au fost următoarele surse de poluare, repartizate pe următoarele activități, din economia națională:

- 11 aglomerări umane, din care:

  • >  1 pe aglomerări >100.000 locuitori echivalenți (Bacău - funcționând corespunzător).

  • >  5 pe aglomerări: 10.000 - 100.000 l.e.;

  • - 1 funcționând corespunzător (Onești);

  • - 4 funcționând necorespunzător (Comănești, Târgu-Ocna, Buhuși, Moinești, Sascut) cu depășiri ale valorilor limită la azotați, fosfați, CBO5, detergenți și amoniu.

  • >  5 pe aglomerări: 2.000 -10.000 l.e. din care:

  • - 1 funcționând corespunzător (Căiuți);

  • - 4 funcționând necorespunzător (Fărăoani, Slănic Moldova, Sascut, Dărmănești).

în anul 2015, în județul Bacău nu erau aglomerări mai mici de 2.000 l.e., care să fie dotate cu stații de epurare.

  • - Surse potențiale de poluare IPPC și non-IPPC

  • - Alte surse potențiale de poluare au fost cele referitoare la activitățile de: ocrotiri sociale, școli și licee, turism.

Situația volumelor de apă uzate evacuate (epurate - neepurate) a fost următoarea: volumul total de ape evacuate a fost în anul 2015 de 41275,12 mii mc, din care:

14115,763 mii m3 - nu necesită epurare;

112,382 mii m3 - nu se epurează;

3114,745 mii m3 - nu se epurează corespunzător;

40213,743 mii m3 - se epurează corespunzător.

S-au înregistrat creșteri semnificative ale volumelor de ape uzate evacuate la nivelul activităților specifice industriei alimentare, creșteri nesemnificative se remarcă la nivelul activităților specifice comerțului și serviciilor către populație, industriei ușoare, transportului, metalurgiei, zootehniei, învățământ și sănătate,

Resourcing

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

captare și prelucrare apă pentru alimentare. în sectorul de activitate specific prelucrărilor chimice s-a înregistrat o scădere a volumului de ape uzate evacuate la nivelul anului 2015, comparativ cu anul 2014.

în anul 2015, în județul Bacău au funcționat un număr de 55 de stații de epurare, la unități economice, ce aparțin diverselor activități ale economiei naționale, în creștere față de anul 2010 (38). Corespunzător acestui aspect, s-a înregistrat creșterea numărului de stații de epurare care au o funcționare corespunzătoare, respectiv un număr de 18 față de anul precedent (16).

Caracteristicile tehnice ale Stațiilor de epurare existente în Județul Bacău și o serie de observații, la nivelul anului 2015 sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 2.8-1: Stații de epurare existente în Județul Bacău

Localitate

Tip stație

Capacitate proiectată (Vs)

Rețea de canalizare (km)

Debit mediu în anul 2015 (Vs)

Observații

Bacău

♦M+B+C

1677

220,7

663,389

în anul 2015 s-a pus în funcțiune treapta terțiară de epurare

Moinești

**M+B

102

29,7

55,438

în 2015 s-au început lucrările de retehnologizare a ștației și concomitent construirea unei noi stații de epurare, care va deservi zona de sud a municipiului Moinești

Buhuși

♦M+B

50-60

28

22,72

în 2015 s-a început construirea unei stații noi de epurare

Tg. Ocna

♦M+B

35

16,9

11,104

Stație veche nemodemizată. în 2015 s-a început construirea unei stații noi de epurare

Dărmănești oraș

♦M+B

1,17

1,3

0,373

Stație mică ce deservește aproximativ 1500 de locuitori. în anul 2015 s - a început construirea unei stații noi de epurare

Dărmănești Cărăboaia

♦M+B

0,057

0,1

0,035

Ministație de tip BJT 50 pentru epurarea apelor menajere de la clădirea administrativă

Fărăoani

♦M+B

3,15

8,955

0,249

Stație de tip Adipur Denipho - 1200

Mărgineni

♦M+B

1677

10,925

Rețeaua de canalizare este racordată la canalizarea municipiului Bacău

Traian

♦M+B

3,47

0,576

0,266

Stație cu tehnologie MBBR compusă din 2 module biologice de 50 și respectiv 250 mc/zi.

Tamași

*M+B

2,43

10,7

0,211

Stație de tip Resetilovs preluată în administrare în septembrie 2014

Săucești

♦M+B

6,25

25,240

1,508

Preluare în administrare în februarie 2015

Total

353,136

treaptă mecanică și biologică Sursă: Compania Regională de Apă Bacău

Pentru indicatorii extindere colectoare, extindere rețele de canalizare, stații de pompare uzate noi, S.C.

CRAB S.A. a precizat că nu a finalizat investiții în acest sens în cursul anului 2016.

Resourcing Environmentai Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă ți apă uzată din județul Bacău

La nivelul județului Bacău se derulează proiectul. Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău

Amplasament' municipiul Bacău, județul Bacău

Benejiciarul proiectului: Compania Regională de Apă Bacău (CRAB)

Costul proiectului: 501.360.230 lei, din care:

o Valoare eligibilă conform POS Mediu: 457.011.593 lei;

o 85% fond de coeziune 447.871.360 lei;

o 13% buget de stat 59.411.504 Iei;

o 2% buget local 9.140.233 lei.

Componentele proiectului:

Reabilitarea stației de tratare, precum și extinderea rețelei de canalizare, inclusiv construirea de stații de pompare și a conductei sub presiune și modernizarea stației de epurare din aglomerarea Bacău;

Extinderea rețelei de alimentare cu apă, precum și extinderea rețelei de canalizare, inclusiv construirea de stații de pompare apă uzată și a conductei sub presiune, precum și construirea și reabilitarea stațiilor de epurare în aglomerarea Moinești;

Extinderea rețelei de alimentare cu apă, precum și extinderea rețelei de canalizare, inclusiv construirea de stații de pompare apă uzată și construirea stației de epurare în aglomerarea Buhuși;

Extinderea rețelei de canalizare, inclusiv construirea de stații de pompare apă uzată și construirea stației de epurare în aglomerarea Dărmănești;

Extinderea rețelei de canalizare, inclusiv construirea de stații de pompare apă uzată și construirea stației de epurare în aglomerarea Târgu Ocna;

Asistență tehnică pentru managementul proiectului, supervizarea lucrărilor și proiectare și inginerie.

în luna noiembrie 2012 a fost elaborat Proiectul de hotărâre privind aprobarea Preacordului de finanțare între BERD, Municipiul Bacău, CJ Bacău și CRAB Bacău.

2.8.2 Impactul deversării apelor uzate

în anul 2015, un procent de 7,450 % din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau necorespunzător epurate, procent aflat în scădere față de cel aferent anului 2011 (11,962 %).

Resourclng

Environmenta

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Prin prisma utilizării apelor de suprafață și subterane, impactul apelor uzate deversate (tratate sau netratate) poate fi multiplu. Cele mai relevante impacturi sunt:

Impact negativ asupra utilizării surselor de suprafață / surselor subterane că surse pentru apă potabilă.

Impact negativ asupra utilizării surselor de suprafață / surselor subterane pentru irigări.

Reducerea gradului de utilizare a apelor de suprafață pentru pescuit.

Folosirea apei de suprafață / apei subterane pentru domenii industriale (apă de răcire, apă tehnologică, apă de spălare)

Impact negativ asupra utilizării apelor de suprafață că zone de agrement în regiuni cu importante concentrări de populație.

Impact negativ general asupra ecosistemelor acvatice ale emisarilor care necesită protecție.

Problemele de calitate a apei provocate de deversările de apă uzată pot fi de ordin igienic, toxic, fizic sau estetic.

Directiva cadru a apei emisă de UE vizează, printre altele, protecția apelor de suprafață și subterane și definește cadrul obiectivelor de mediu. în special apele folosite că surse de apă brută pentru producerea de apă potabilă sunt subiect al definirii de standarde mai ridicate și al unui grad mai sporit de protecție.

2.8.2.1 Impact asupra apelor de suprafață

Apele de suprafață sunt preponderent afectate de deversarea apelor uzate orășenești și industriale netratate sau tratate insuficient.

Potrivit Raportului Anual privind Starea Mediului în județul Bacău, pe anul 2015, principalele surse de poluare a apelor sunt evacuările de la stațiile de epurare industriale, după cum urmează:

- Surse potențiale de poluare IPPC, în anul 2015:

Depozit conform de deșeuri Bacău;

SC Chimcomplex S.A Borzești;

SC Termoelectrica S.A București - sucursala Dărmănești

SC Petrochemical Trading S.R.L;

SC Subex S.A Bacău;

SC Aerostar S.A Bacău;

SC Chematex Internațional S.R.L București (punct de lucru Onești);

SC Aroma Rise S.A Onești;

SC Agricola Internațional S.A Bacău;

Resourcing

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

SC Biodisel S.R.L Comănești,

SC Metalbac&Farbe S.A Bacău;

SC Energy Biochemicals S.A - Sucursala Caroni Onești;

SC CET S.A. Bacău ( 2 evacuărirstr. Chimiei 6 și str. Letea 28);

SC Tiseco S.R.L. Bacău;

S.C. Your Friend S.R.L. Traian;

S C. Interforce S.R.L. Tg. Ocna;

S.C. Suinbac Șiret S.R.L. Răcăciuni;

S.C. Suinprod Șiret S.R.L. Bacău

Surse potențiale de poluare non-IPPC, în anul 2015 au fost:


- SC SFPPA Tg. Ocna;

SC Cosna să Tg. Ocna;

Asociația Lumina Luncani;

SC Bor Impex SRL Sascut;

SC Eugprod SRL Traian;

SC Neco Motors SRL Bacău;

SC Rich Forest;

SC Carmun Poiana Sărată;

SC Dedeman SRL;

SC Fundația Umanitară dr. Luca Luncani;

SC Metro Cash&Carry;

U.A.T comună Căiuți;


SC Bly Inst SRL;

DGASPC Bacău - centrul Ungureni

Surse potențiale de poluare referitoare la activitățile de: ocrotiri sociale, școli și licee, turism:

Penitenciarul Bacău;

Penitenciarul Tg. Ocna;

SC Cosna- Tg. Ocna;

SC Carmun S.R.L - Poiana Sărata;

S.C. Bel Rom S.R.L.

Reso u rcinq

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

în tabelul următor sunt prezentate cantitățile de poluanți evacuate la nivel național pentru perioada 2012-2016 (nu exista informații strict pentru județul Bacau).

încărcarea cu poluanți (tone/an) a efluenților evacuați de la aglomerările umane în receptorii naturali

Poluant

Cantitatea de poluanți (tone/an)

2012

2013

2014

2015

2016

cbo5

50810,037

43937,369

38074,606

35593.181

31347.28

CCO-Cr

146309,804

122444,315

108924,828

101351.677

94156.19

Azot total

19712,161

17826,730

15418,365

13834.495

13865.29

Fosfor total

2613,188

2163,655

1925,310

1797.224

1767.18

Materii în suspensie

76446,173

59907.891

54456,526

47616.869

55738.90

Detergenți sintetici

1205,611

1049.928

1060.283

904.564

678.45

Substanțe exractibile

11465,636

10259.991

9357.283

7624.838

5823.16

Sursa: Administrația Națională "Apele Române ", Sinteza calității apelor din România

Față de anul precedent se remarcă o scădere a cantității totale de poluanți evacuate, iar în particular se constată creșteri nesemnificative ale poluanților: materii în suspensie (2016 fata de 2015), azot total (2016 fata de 2015),

Cele mai mari cantități de nocivități sunt produse de unități economice, aparținând activităților economice din:

  • 1.  Captare și prelucrare apă pentru alimentare = 19.419.98 t/an;

  • 2.  Prelucrări chimice = 5.930.16 t/an;

  • 3.  Alte activități = 1.030,54 t/an;

  • 4.  învățământ și sănătate = 229,97 t/an;

  • 5.  Industrie alimentară = 75,27 t/an;

  • 6.  Construcții = 56,39 t/an;

  • 7.  Comerț și servicii pentru populație = 49,06 t/an;

  • 8.  Industrie ușoară = 48,41 t/an.

Dincolo de efectul apelor insuficient epurate provenite din stațiile de epurare, este de menționat efectul negativ al accidentelor provocate de spargeri ale conductelor din propietatea sectorului de extracții, pentru care se înregistrează poluări cu implicații asupra calității apei, solului sau vegetației. Deși numărul de astfel

Resourcing En vi ron mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă ți apă uzată din județul Bacău

de situații de poluare asupra factorului de mediu apă a scăzut față de anii anteriori, totuși riscul de producere a incidentelor a rămas, impunându-se astfel, reabilitarea traseelor de transport.

2.8.2.2 Impact asupra apelor subterane

Riscurile de poluare asupra apei subterane rezultă preponderent din:

Ex-filtrarea din rețelele de canalizare existente, că urmare a conductelor sparte, îmbinărilor imperfecte și coroziunii căminelor și a altor structuri ale rețelei.

Fose septice și latrine neetanșe.

Poluări accidentale rezultate din activități industriale.

Modul de utilizare a terenului - sursele difuze de poluare semnificative:

aglomerările umane/localitățile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzătoare de colectare și eliminare a nămolului din stațiile de epurare, precum și localitățile care au depozite de deșeuri menajere neconforme;

ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a dejecțiilor, localitățile identificate că fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole, unități care utilizează pesticide și nu se conformează legislației în vigoare, alte unități/activități agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative;

depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deșeuri neconforme, unități ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate.

Prin natura accesibilității reduse, poluarea apelor subterane este dificil de cuantificat. în mod general, poluarea apelor subterane afectează utilizarea acestora că surse pentru producerea de apă potabilă.

2.83 Managementul și depozitarea nămolului

în prezent, nămolul din stațiile de epurare este înmagazinat și procesat în bazine Imhoff, tancuri de nămol aerat sau, în unele cazuri, fermentat în fermentatoare anaerobe. Pentru deshidratarea nămolului se folosesc paturi de uscare, indiferent de mărimea stației existente.

în general se aplică următoarele strategii privind nămolul:

• Depozitare.

® Folosire în agricultură (puțin frecvent).

în general, nu este implementată nici o strategie organizată de gestionare și depozitare a nămolului. Cadrul legal pentru folosirea nămolului în agricultură este oferit de Directiva UE 86/278/EC și de Ordinul Ministerial Nr. 344/2004.

2.9 Consumul curent de apă

Consultantul a investigat situația existentă în privința consumurilor specifice de apă din municipiile și orașele județului Bacău. Valorile de consum actuale au fost determinate de volumele lunare și anuale de apă facturate, raportate la numărul de abonați ai fiecărui sistem de alimentare cu apă.

Pentru satisfacerea necesarului de apă a populației și a diverselor sectoare ale economiei se utilizează resursele de apă subterane și de suprafață de care județul dispune și care au fost prezentate în subcapitolul anterior.

Resourcing

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Cantitățile de apă potabilă distribuite consumatorilor din județul Bacău între anii 2008-2013 sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 2.9-1- Cantitatea totală de apă potabilă la nivel județean

Cantități de apă potabilă distribuit consumatorilor în ude 1 Bacău

Total             Uz casnic

Mii metri cubi

2008

21.168

13.697

2009

20.894

14.075

2010

18.517

13.488

2011

17.621

12.636

2012

17.060

11.960

2013

15.835

11.541

Sursă: Institutul Național de Statistică


Datele prezentate mai sus în perioada 2008-2013 relevă o scădere continuă a cantității de apă distribuită consumatorilor din județul Bacău, care este în concordantă cu trendul de scădere a consumurilor de apă atât la nivel național cat și regional (Regiunea de Dezvoltare Nord -Est din care face parte județul Bacău).

Grafic privind evoluția cantitativă a consumurilor de apă potabilă în județul Bacău:


Reducerea cantității de apă distribuită se datorează restrângerii activităților economice si, în mai mică măsura, reducerii consumurilor specifice de apă destinată consumului casnic.

Evoluția cantității de apă distribuită în județul Bacău evidențiază o scădere în perioada 2002 -2014, cu particularități în funcție de condițiile specifice fiecărei localități: anul punerii în funcțiune a sistemelor, momentul începerii contorizării, fondurile de investiții accesate, nivelul tarifelor practicate și cuantumul fondurilor de dezvoltare în calculul tarifelor practicate de către operatori.

In tabelul următor este prezentată evoluția lungimii rețelei de distribuție în județul Bacău:

Resou rci n g

Env ir or» mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Tabel 2.9-3- Evoluția lungimii rețelei de distribuție la nivel județean

Lungimea rețelei de distribuție

An

Lungime rețea (km)

2008

1.535

2009

1 655

2010

1.801

2011

2.023

2012

2.200

2013

2.280

2014

2.300

Sursă: Institutul Național de Statistică și pe baza Chestionarelor recepționate



în graficul următor este prezentată evoluția lungimii rețelei de distribuție totale a rețelelor de alimentare cu apă, în județul Bacău: în cadrul următorului tabel sunt prezentate informații cu privire la consumurile specifice, atât în zona urbană, cat și în zona rurală.

Tabel 2.9-4- Consum specific de apă în funcție de tipul localităților:

Descriere

Cantitate (Vom,zi)

Zona urbană

Zona rurală

Consum total

160

120

Consum casnic

100-120

80-110

Consum public

20

10

Consum industrial

30

15


Evoluția cantității de apă potabilă distribuită consumatorilor, pe localități în jud. Bacău este prezentat în tabelul următor:

Resourcing En vi ron mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Tabel 2.9-5- Consum de apă potabilă casnic și non-casnic

_____________Consum de apă potabilă casnic și non-casnic în județul Bacău, pe localități

Ani

localități

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

UMtMii mc

Bacău

9.134

8.231

8.273

7.748

7.237

7.090

7.090

Moinești

844,7

700,1

659,4

650,2

618

610,9

610,9

Onești

-

2.516

2.580

2.261

1.894

1.685

1.584

Buhuși

373,8

351,1

337,8

310,8

300,5

307

307

Comănești

-

770

1.068

840

787

904

832

Dărmănești

305,8

279,9

302,6

288,3

258,8

264,9

264,9

Slănic Moldova

-

172,4

204

177

178

186

222

Târgu Ocna

485,7

489,1

455,5

457

435,2

470,2

470,2

Ardeoani

9,4

13,2

17,4

15

19,6

16,4

16,4

Asău

-

-

80

77,5

74,2

76,4

81,2

Berești-Bistrița

-

-

-

-

-

39,8

40

Berzunți

-

-

-

-

-

-

1,9

Buciumi

-

-

9,1

9,5

10

5,6

3,5

Cașin

8,1

9,6

13,4

10,4

9,8

10,4

10,4

Căiuți

-

-

30,4

29,1

29,2

35,2

35

Cleja

-

-

-

24,6

16,8

22,6

22,6

Colonești

-

-

20,9

20,9

2,7

0,2

0,1

Corbasca

-

-

181

49

154

272

364

Coțofanești

-

-

-

5,9

7,1

10

10

Dealu Morii

-

-

15,8

16,1

16,6

18,1

18,3

Dofteana

-

36,5

138,5

132,2

123,8

135

135

Faraoani

35,3

42,8

53,4

48,2

44,7

52,1

52,1

Filipești

32,4

34,4

29,5

28,1

30,4

31,5

31,5

Găiceana

-

-

14,8

15,8

22

24,3

30,1

Ghimeș-Făget

-

-

-

4

14

17

24

Gioseni

-

-

-

59

60,5

86,5

94,7

Helegiu

-

-

29,6

29,6

31,8

37,6

38

Hemeiuș

-

7,5

8,2

10,7

11

16,5

16,5

Itești

-

-

6,2

16,3

1,5

1,9

71,5

Letea Veche

-

-

-

-

-

-

4

Livezi

-

9,2

17,6

17,6

14,5

21,3

25

Luizi-Călugăra

-

-

57,6

58

58,4

58,8

59,1

Măgirești

19,6

23

32,1

32

35,2

41,7

41,7

Măgura

-

-

-

55

55

55

53

Mărgineni

65,1

68,7

129,1

109

114,3

124,6

124,6

Negri

-

-

-

17

30

42,4

39,5

Nicolae Bălcescu

-

-

-

-

-

1333

131,6

Orbeni

-

-

47,8

49,9

56,7

72,1

85,7

Parava

-

-

22,5

25,9

24,2

36,9

36,4

Resourcing

Environ menta)

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

ț. i-.... .            i^' im fii           ■ -wiifc—Z>ww« i:n mtw" i1 saeBgM .'a JtĂ.’ -Tihfli—‘,lZ3

Consum de apă potabilă casnic și non-casnic în județul Bacău, pe localități

Ani

Localități

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

UM:Mii mc

Pâncești

-

-

35,5

36,1

39

30,5

34,7

Pârgărești

-

-

59,2

50,4

35,1

41,2

31,2

Podu Turcului

-

160

160

175

180,5

194

195

Poduri

-

53,1

69,1

64

66,6

77,2

77,2

Prăjești

-

19,5

20

22,1

20

30,6

30,6

Răcăciuni

-

1

1

1,7

-

13,3

13,7

Răchitoasa

-

38

38

38

38

38

38

Sascut

-

-

89,8

109,5

85,3

81,45

68,7

Sănduleni

0

0

0

0

0

9

9

Sărata

-

18

19

25,4

25,7

27,2

27,4

Săucești

-

-

-

-

-

28,57

Ștefan cel Mare

19,13

24,34

33,80

32,72

34,62

35,75

35,75

Tamași

-

-

-

-

-

59,96

59,96

Tătărăști

8,15

9,73

9,14

9,25

8,84

10,59

10,59

Târgu Trotuș

-

186,1

226,7

212

157,9

201

171,8

Traian

13,06

17,32

18,42

23,61

22,82

23,73

23,73

Ungureni

29,5

29,5

29,5

29,5

29,5

29,5

29,5

Urechești

10

10

34

52

51

52

55

Valea Seacă

-

29,66

30,5

25,5

42,23

38,23

27

Zemeș

-

-

-

-

-

-

83,3

Sursă: Institutul Național de Statistică

Tabel 2,9-6- Cantitatea de apă potabilă (pentru uz casnic) distribuită pe localități.

Cantitatea de apă potabilă (pentru uz casnic) distribuita consumatorilor, pe localități

Localități

Ani

2010

2011

2012     2013

2014     2015      2016

UM:Mii mc

Bacău

6.074

5.745

5.689

5.457

5.230

5.133

5.133

Moinești

593,9

525,4

503,2

497,8

474,3

468,2

468,2

Onești

-

1.309

1.317

1.280

1.197

1.192

1.163

Buhuși

289,4

272,8

265,6

250,2

244,5

254

254

Comănești

-

547

661

542

546

547

544

Dărmănești

233,9

240,4

256,1

247,9

219,5

230,1

230,1

Slănic Moldova

-

61,2

82

82,4

82,6

73,6

73,1

Târgu Ocna

287,3

321,7

299,2

312,3

294,5

314

314

Ardeoani

5,9

8,6

11,7

12

15

13,8

13,8

Asău

-

-

80

77,5

74,2

76,4

81,2

Berești-Bistrița

-

-

-

-

-

39,8

40

Berzunți

-

-

-

-

-

-

1,9

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Cantitatea de apă potabilă (pentru uz casnic) distribuita consumatorilor, pe localități

Localități

2011     2012     2013     2014     2015      2016

:Mii mc

Buciumi

-

9,1

9,5

10

5,6

3,5

Cașin

7,6

9,2

12,9

10,1

9

10

Căiuți

30,4

29,1

29,2

35,2

35

Cleja

-

22,7

14,8

20

20

Colonești

15,8

15,8

2,6

0,2

0,1

Corbasca

181

49

154

272

364

Coțofănești

-

5,9

7,1

10

10

Dealu Morii

15,7

16

16,4

17,8

18

Dofteana

36,4

121

119,4

111,2

119,5

119,5

Faraoani

31,1

39,4

48,5

44,5

42,5

49,9

49,9

Filipești

29,6

31,6

27,2

25,7

26,1

27,4

27,4

Găiceana

-

12,8

13,7

19,5

21,8

27,8

Ghimeș-Făget

-

-

-

12

15

22

Gioseni

-

-

31,5

32

44,5

49,7

Helegiu

-

26,2

26,2

28,4

34,2

34,6

Hemeiuș

7,4

7,8

10,1

10,7

16,2

16,2

Itești

-

6,2

16,3

1,5

1,9

71,5

Letea Veche

-

-

-

-

-

3,5

Livezi

9,2

17,6

17,6

14,5

21,3

25

Luizi-Călugăra

-

51,4

51,6

51,8

52

52,2

Măgirești

19

22,5

31,1

30,8

33

39,2

Măgura

-

-

55

55

55

48

Mărgineni

45,7

55,1

108,5

89,9

93,1

103,4

Negri

-

-

17

30

42,4

39,5

Nicolae Bălcescu

-

-

-

-

123,4

123,9

Orbeni

-

44,8

46,3

52,8

68

80

Parava

-

22,1

25,5

23,9

36

35,4

Pâncești

-

27,4

27,8

30,2

21

34,2

Pârgărești

-

58,7

49,9

34,6

40,8

30,7

Podu Turcului

115

115

125

128

142

142

Poduri

43,5

51,8

67,9

62,5

65,2

75,7

75,7

Prăjești

18,2

18,8

23,7

21

19,1

28,6

28,6

Răcăciuni

-

1

1

1,7

-

13,3

13,7

Răchitoasa

-

35

35

35

35

35

35

Sascut

-

-

72,6

91,6

69,3

59

54,5

Sănduleni

0

0

0

0

0

8

8

Sărata

-

18

19

25,4

25,7

27,2

27,4

Săucești

-

-

-

42,3

84,4

26,59

26,59

Ștefan cel Mare

17,64

23,05

30,58

29,74

31,36

33,59

33,59

Cantitatea de apă potabilă (p >ntru uz casnic) distribuita consumatorilor, pe localități

Localități

Ani

2011     2012     2013     2014     201S      2016

UM:Mii mc

Tamași

-

-

-

-

-

53,64

53,64

Tătărăști

8,11

9,66

9,10

9,11

8,75

10,46

10,46

Târgu Trotuș

-

161,9

197,3

184,5

137,4

174,9

149,5

Traian

10

11,09

13,80

17,85

16,55

18,27

18,27

Ungureni

-

27

27

27

27

27

27

Urechești

10

10

34

0

51

52

55

Valea Seacă

-

28

28,5

24,6

40

36

245

Zemeș

-

-

-

-

-

63,3

Sursă: Chestionare tehnico-finaciare

Resourcinq Environmental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău




2.10 Facilități existente și perfomanță curentă

Sistemele de alimentare cu apă deservesc 8 orașe și 180 de sate din cadrul a 55 de unități administrativ teritoriale (comune).

La nivel județean sunt identificate 55 sisteme de alimentare cu 89 instalații de captare (apă subterană sau de suprafață), 69 gospodării de apă (stații de tratare, stații de dezinfecție cu clor sau ultraviolete).

Lungimea totală a aducțiunilor și rețelelor de distribuție este de aproximativ 2.300 km de conducte.

La nivelul județului Bacău, după finalizarea lucrărilor în derulare, sistemele de canalizare vor fi caracterizate prin:

35 de stații de epurare municipale

119 stații de pompare apă uzată

940 km de rețea de canalizare.

Cele 39 de clustere deservesc cele 8 orașe și 78 de sate in cadrul a 39 de unitati administrativ teritoriale (comune).

2.10.1 Infrastructura de alimentare cu apă

2.10.1.1 Sistem de alimentare Bacău

Din sistemul de alimentare Bacău este alimentat orașul Bacău și microsistemele limitrofe (Mărgineni, Hemeiuș, Letea Veche).

  • 2.10.1.1.1 Captare/sursă de apă brută

Sistemul zonal Bacău deține surse de apă brută centralizate în următorul tabel:

Tabel nr 2.10.1.1-1- Surse de apă Sistem Bacău

Denumire sursă

Tipul sursei

Descriere

Capacitate (1/s)

Stație Barați

De suprafață

-

800

Front de captare Gherăiești I

Subterană

44 puțuri

77

Front de captare Gherăiești II

Subterană

44 puțuri

35

Front de captare Mărgineni II

Subterană

16 puțuri

33

Resou rcln g Environ mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Denumire sursă

Tipul sursei

Descriere

Capacitate (1/s)

Front de captare Mărgineni I

Subterană

28 puțuri

29

Front de captare Hemeiuș I

Subterană

13 puțuri

35

Front de captare Hemeiuș II

Subterană

5 puțuri

25

  • 2.10 1.1.2 Tratarea apei

Sistemul Bacău este deservit de către 5 stații de tratare/ gospodării de apă descrise în următorul tabel:


Tabel nr 2.10.1.1 -2- Stații de tratare/clorinare - Sistem Bacău

Denumirea stație

Capacitate (1/s)

Descrisere proces

Barați

800

Floculare, filtrare, clorinare

Gherăiești

110

Clorinare

Mărgineni

95

Clorinare

Stejaru

800

Pre-clorinare

Letea Veche

14.5

Clorinare

In urma realizării proceselor de tratare/dezinfectie apa potabila respecta prevederile legislației in vigoare.


Statia de tratare Barați a fost realizata prin programul ISPA, Măsură 2002/RO/16/P/PE/018.

  • 2.10.1.1.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema de alimentare cu apă include următoarele rezervoare:

Tabel nr 2.10.1.1-3- Rezervoare de înmagazinare - Sistem Bacău

Amplasament

Capacitate (m3)

Mărgineni

1 x 10,000

Gherăiești

2 x 5,000

Gherăiești

2 x 10,000

Barați

1 x 10,000

ST Barați

2 x 5,000

ST Letea Veche

1 x 700


Stația de pompare de la Ghierăiești are rolul de a transportă apa către rezervoarele din Ghierăiești. în cadrul stației sunt montate 6 pompe, din care funcționează doar 4 unități. Caracteristicile acestora sunt:

  • -  PI: Q,, =1,100 m3/h, H^OmCA;

  • -  P2: Q.j=l,100 m3/h, H2=25mCA;

  • -  P3: Q3=l,200 m3/h, H3=30mCA;

  • -   P4: Q.4=l ,250 m3/h, 11,= 35mCA.

Stația de pompare de la Mărgineni transportă apa captată de la fronturile Mărgineni I, Hemeiuș I și Hemeiuș II către rezervoarele de la Mărgineni. In cadrul acestei stații sunt amplasate două grupuri de pompare, fiecare dotată cu câte 3 pompe cu turație fixă.

Resourcing

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


Stație de pompare din Letea Veche booster este echipată cu pompe (2+1), având Q10ta| = 23,67 1/s, H = 44 m, P = 11 kW și pompă de incendiu.

In satul Fantanele exista un rezervor de inmagazinare cu volumul de 100 m3.

  • 2.10.1.1.4  Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune însumează cca 111 km lungime și sunt confecționate din OL, Premo, FGN.

Diametrele conductelor se situează între Dn 400 mm și Dn 800 mm.

Sistemul de alimentare cu apă potabilă a localității Fantanele (finalizat în anul 2008) este alimentat din rezervorul de la Trebeș (inclus în sistemul Mărgineni).

Alimentarea localităților Letea Veche, Hoit, Radomiresti, Ruși Ciutea și Siretu se realizează prin intermediul unui racord la sistemul de alimentare Bacău. Debitul prelevat de la sursă este de 14.5 1/s pentru comună Letea și 5.5 1/s pentru consumatorii din conducta de pe strada Tecuciului (conducta de apă AZBO Dnl50mm a fost dezafectată și înlocuită de o conductă PEID De225mm - proiect finanțat prin Măsura 322). Preluarea necesarului din conducta de fontă Dn 350 mm este realizat printr-un racord cu conductă OL Dn 200mm, PN6, cămin de vană de concesie. La capătul străzii Tecuciului va fi prevăzut un cămin de apometru și golire pentru a se putea contoriza consumul aferent comunei Letea Veche. în anul 2012 s-au finalizat lucrările aferente stației de captare a apei potabile, reprezentată prin două puțuri forate, amplasate în apropierea actualei gospodării de apă a comunei Letea Veche. Aceste foraje au capacitatea de cca. 7 1/s. Conductele de aducțiune au diametrele De 225 mm (PN6, L= 762m), respectiv De 180 mm (PN6, L= 1,286 m).

Conducta de aducțiune aferenta satului Fantanele are lungimea de 2 km.

  • 2.10.1.1.5  Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei are lungimea totală de 210.3 km, caracterizată mai jos (pentru orașul Bacău și comună Mărgineni):

Dn 20 mm- Dn 100 mm- conducte din oțel, L=38.2km;

Dn 100 mm- Dn 300 mm- conducte din oțel, fontă și azbociment L = 122.1 km;

Dn >300 mm - conducte din fontă grafitată nodulară, L= 50km.

Rețeaua de distribuție pentru localitățile Letea Veche, Hoit, Radomirești, Ruși Ciutea și Siretu are lungimea totală de 24.91 km, cu diametrul între De 63 mm și De 200 mm (PN6).

în cadrul proiectului de extindere a rețelei de distribuție, finalizat în anul 2012, s-au realizat rețelele de distribuție suplimentare în localitatea Letea Veche (De 63 mm, De 90 mm L = 1.4 km).

Satul Fantanele are o rețea de distribuție a apei cu o lungime de L=6 km.

Centralizarea informațiilor referitoare la rețelele de distribuție existente este prezentata in următorul tabel:

Tabel nr 2.10.1.1-4- Rețea de distribuție sistem Bacău

UAT

Diametru (mm)

Material

Lungime (km)

Vechime

(ani)

Bacau

20 -100

Otel

38,2

15-30

Resourcing

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

UAT

Diametru

(mm)

Material

Lungime (km)

Vechime

(ani)

100-300

Otel, fonta, azbociment

122,1

15-30

>300

Fonta grafitata nodulara

50

5-15

Mărgineni

63-110

PEHD

20,8

7

63-110

PEHD

8,7

7

75-160

PEHD

2,2

7

125-160

PEHD

2,7

7

63

PEHD

6,5

2

75

PEHD

4,1

2

90

PEHD

7,4

2

110

PEHD

2,0

2

Letea Veche

50-75

PEHD

1,4

1

50-200

PEHD

24,91

9

Fantanele

40-100

PEHD

6

5

  • 2.10.1.1.6 Contorizarea apei

Tabel nr 2.10.1.1 -5 - Contoare apă - Sistem Bacău

Localitatea

Total abonați

Agenți economici

Instituții

Populație individuală

Bacău

22,628

1,875

228

20,525

Mărgineni

1,903

5

1,848

Fantanele

211

211

Letea Veche

Cișmele stradale

Gradul de contorizare este de cca 54%.

  • 2.10.1.1.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Tronsoane de rețele de distribuție vechi, ce înregistrează volume mari de pierderi de apă;

Sistemul de alimentare nu acoperă în întregime localitățile deservite;

Conducta de aducțiune Stejaru-Bacău trebuie reabilitata, datorită pierderilor reale mari și a numărului de avarii ridicat (finanțare POIM 2014-2020);

Stațiile de clorinare de la Stejaru, Luncani necesită lucrări de reabilitare (finanțare POIM 2014-2020);

Concentrația de clor in zona Fantanele este scăzută si nu sunt respectate prevederile legislației in vigoare.

2.10.1.2 Sistem de alimentare Dărmănești

Sistemul de alimentare cu apă Dărmănești deservește localitățile Dărmănești, Dărmăneasca, Lapoș, Salatruc și Plopu, Moinești, inclusiv cartierul Găzărie, Onești, Borzesti, Slobozia, Buciumi, Cașin, Dofteana, Bogata,

Resourcing

Envir ort mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Cucuieți, Hăghiac, Seaca, Ștefan Vodă, Larga, Poduri, Bucșești, Târgu Ocna, Poieni, Vâlcele, Târgu Trotuș, Tuta, Viișoara, Pârgărești, Pârâu Boghii, Ardeoani, Leontinești, Gura Văii, Măgirești, Prăjești, Stănești, Șesuri și Valea Arinilor.

  • 2.10.1.2.1  Captare/sursă de apă brută

Apa brută este captată din lacul Poiana Uzului și este transportată gravitațional către stația de tratare Cărăboaia.

  • 2.10.1.2.2  Tratarea apei

Stația de tratare Cărăboaia a fost reabilitata prin POS Mediu și conține următoarele obiecte tehnologice:

Tratarea apei:

o Cămin măsurare și reglare debit apă brută (obiect nou)

o Bazin coagulare (obiect nou)

o Bazin de floculare (obiect nou)

o Camera de distribuție (obiect nou)

o Decantor (obiect reabilitat)

o Stație de filtrare (reabilitare)

o Bazin de retenție apă de la spălarea filtrelor (obiect nou)

o Stație de reactivi (reabilitare/retehologizare)

Tratarea nămolului:

o Bazin de îngroșare nămol (obiect nou)

o Stație de deshidratare nămol (obiect nou)

o Depozit de containere (obiect nou)

o Stație de pompare supematant (obiect nou)

Capacitatea de tratare a stației Cărăboaia este de 8001/s.

Stația de tratare a fost prevăzută cu facilități de automatizare a echipamentelor, inclusiv SCADA.

Pe lângă stația de tratare Cărăboaia, sistemul Dărmănești include următoarele facilități de dezinfecție:

Tabel nr 2.10.1.2-1- Stații de ciori nare - Sistem Dărmănești

Denumirea stație

Capacitate (1/s)

Onești

-

Poduri

14,19

Vâlcele

200

Ardeoani

7,6

Măgirești

10,88

Valea Arinilor

3,32

Resourcing Environmental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.2.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

în cadrul stației de tratare Cărăboia, apa filtrată este colectată în rezervoarele amplasate la nivelul inferior al stației de filtrare, fiecare având capacitatea de înmagazinare de 3,000m3. Din cadrul rezervoarelor, apa tratată și dezinfectată este transportată prin pompare către rețeaua de distribuție. Pentru localitatea Moinești schema de alimentare cu apă include următoarele rezervoare:

Rezervoare Brazi 2x2,000 m3, 2x2,500 m3;

Rezervoare Micleasca 2x300 m3;

Rezervoare Cristea 1x240 m3,2x200 m3;

Rezervoare Hangani 1x500 m3;

Rezervoare Vasiesti 1 x 200m3, 1 x 40m3 nefuncționale.

Stațiile de pompare aferente subsistemului Moinești sunt:

  • 1 Stație hidrofor-construită în anul 2006, prezintă defecțiuni

  • 2 Stație hidrofor- construită în anul 2011.

înmagazinarea apei potabile, în localitatea Onești, se realizează în cadrul a 3 rezervoare semi-îngropate (V=3 x 10,000 m3, din care 1 este de rezerva) și a 4 rezervoare îngropate (V= 4 x 1,000 m3). Aceste rezervoare sunt amplasate pe dealul Cuciur, iar alimentarea acestora se realizează gravitațional.

In comuna Buciumi există două rezervoare de înmagazinare:

  • -  V,= 60m3;

  • -  V2=100m3.

Schema de alimentare cu apă pentru localitatea Poduri include un rezervor cu volumul de 700 m3.

Schema de alimentare cu apă, pentru localitatea Târgu Ocna, include două rezervoare de înmagazinare cu volumul util de V] = 2,500m3 (Tisiești), respectiv V2 = 100m3 (Vâlcele).

Există două stații de pompare:

Stație de pompare pe aducțiunea la Rezervor Vâlcele (utilizată în cazul în care nu se poate realiza corespunzător alimentarea gravitațională);

Stație de pompare la Rezervor Vâlcele pentru o parte a cartierului Vâlcele, care nu poate fi alimentat gravitațional.

De asemenea, în cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă sunt incluse următoarele facilități de înmagazinare a apei:

Târgu Trotuș: V=250 m3, rezervor metalic

Viișoara: V=200 m3, rezervor din beton.

In localitatea Pârgărești există un rezervor de înmagazinare de lOOmc și o singura stație de pompare (Q = 35 m3/h) amplasată în satul Pârâul Boghii (PIF anul 1987, se află în stare precara) care are rolul de creștere a presiunii în rețeaua aferentă satului Pârgărești.

Schema tehnologică pentru localitatea Ardeoani cuprinde un rezervor înmagazinare a apei potabile (volum util 400m3, din care 54m3 reprezintă volumul de incendiu), amplasat în incinta gospodăriei de apă, cu rolul de compensare a variațiilor orare ale consumului, de stocare a rezervei intangibile pentru incendiu.

Rezervorul este realizat din elemente prefabricate, panouri metalice, preuzinte și asamblate sub forma unui recipient paralelipipedic suprateran.



K te V*J 1


k \ A

-       Jjg

r-7

►    < i

îl. i/jic


Resou rclnq

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Amonte de rezervor este prevăzut un debitmetru în vederea monitorizării volumelor de apă intrate în sistem.

Sistemul de alimentare cu apa al comunei Pargaresti, include un rezervor cu V=100 mc si o statie de pompare, cu o capacitate de 35 mc/h.

Sistemul de alimentare al localității Măgirești include un rezervor de înmagazinare a apei potabile cu volumul util de 550m3. De asemnea, în satul Valea Arinilor, există un rezervor având capacitatea de 200m3.

  • 2.10.1.2.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune a apei brute (de la captare până la ST Cărăboaia) are lungimea de aproximativ 10 km.

Cele două conducte de aducțiune, care transportă apa potabilă către localitatea Moinești, sunt realizate din oțel, au lungimea totală de 14.8 km, diametrul acestora fiinde de Dn 300 mm, respectiv Dn 400 mm.


Conducta de apă potabilă de la stația de tratare Cărăboaia către Onești are lungimea de aproximativ 29 km, realizată din PREMO, Dn 800mm. Pe magistrală este realizat un branșament aferent microsistemului de alimentare cu apă Dărmănești.

Conducta de aducțiune apa potabilă către Buciumi are lungimea de 2.25 km.

Conducta de aducțiune către Cașin are lungimea de 4.0 km și este confecționată din OL. Anul punerii în funcțiune este 1956.

Branșamentele la conducta de aducțiune pentru UAT Dofteana (prevăzute cu dispozitiv de măsurare a volumelor de apă potabilă) s-au realizat în următoarele puncte:

  • 3 branșamente în satul Dofteana (pentru alimentarea acestei localități);

3 branșamente aferente satului Cucuieți;

5 branșamente aferente satului Bogata.

Branșamentele aferente localităților Hăghiac și Ștefan Vodă sunt realizate prin al doilea racord al satului Dofteana (acestea fiind prevăzute cu apometru).


Conducta de aducțiune pentru alimentarea localității Poduri are lungimea totală de 2.300 m (PEID, De 200 mm, PN6 și PN10). Pe aceasta conducta sunt montate: un cămin de apometru și golire (Dn 80 mm) și un cămin de reglare debit Dn 80 mm.

Există o conductă de aducțiune de la magistrala Cărăboaia-Onești la rezervorul de la Tisiești (microsistem Târgu Ocna) și este confecționată din oțel, Dn 400 mm, cu lungimea de 0,4 km, iar conducta de la magistrala Cărăboaia-Onești la rezervorul de la Vâlcele este confecționată din PEHD De 180mm, L= 1.9 km.

Există conducte de aducțiune pentru Târgu Trotuș avand lungimea de 2.1 km (PEID, Dn 110 mm), pentru Viișoara L=3.2 km, OL, Dn 110 mm și pentru satul Tuta, OL, Dn 110 mm.

Conducta de aducțiune (branșament la conducta magistrala de apă potabilă de la ST Cărăboaia) având lungimea totală de 8,188 m (De 160 mm, PN6, PN10, PN16) asigură alimentarea cu apă potabilă a subsistemului Ardeoani.

Capitolul 2 Analiza situației existente                                                                90

Resou rcinq

Er» vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Conducta de aductiune pentru comuna Pargaresti este din OL DnlOO mm si are o lungime de cca. 0,5 km. Aceasta este racordata la aductiunea Caraboaia-Onesti in dreptul satului Parau! Boghii.

Conducta de aducțiune către Măgirești (branșament la conducta magistrala de apă potabilă de la ST Cărăboaia, ramura Dărmănești-Comănești) are lungimea totală de 1,265 m (De 160 mm, PN6-PN16); pe conducta de aducțiune este montat un debitmetru pentru monitorizarea volumelor de apă intrate în sistem.

Conducta de aducțiune către localitatea Valea Arinilor are lungimea de 170 m (PEHD, De 1 lOmm, PN 6).

  • 2.10.1.2.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție se prezintă, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.2-2- Rețea de distribuție - Sistem Dărmănești

Subsistem

Diametru

(mm)

Material

Vechime

(an»)

Lungime (km)

Dărmănești

32

PEID

5-15

4.995

63

PEID

5-15

28.810

75

PEID

5-15

14.005

90

PEID

5-15

15.250

110

PEID

5-15

6.900

160

PEID

5-15

7.350

75

Oțel

15-30

0.60

Moinești

20-100

Oțel

15-30

15.1

20-100

Fontă

15-30

1.7

20-100

PE

0-7

0.9

100-300

Oțel

15-30

22.7

100-300

Fontă

15-30

0.4

100-300

PEID

0-10

3.6

Onești

100-300

Premo, oțel, azbo și fontă

30-40

110

Buciumi

50-150

oțel

5-30

3

Cașin

250

oțel

60

4.86

25-225

PVC

5

6.44

Dofteana

25-250

Fontă, oțel și PEID

8

29.25

Poduri

63-250

PEID

6

9.7

Târgu Ocna

50-300

Oțel, fontă, PE și azbo

5-30

49.6

Resourclng

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Subsistem

Diametru

(mm)

Material

Vechime

(ani)

Lungime (km)

Târgu Trotuș

63-110

PEID

5-10

10.7

160

Oțel

10-30

3.2

100

Oțel

10-30

7.5

200

Oțel

10-30

5.8

Pârgărești

-

Oțel

26

7.5

Ardeoani

63

PEID

7

6.022

75

PEID

7

1.906

90

PEID

7

947

110

PEID

7

4.439

160

PEID

7

782

Măgirești

63-200

PEID

7

14.096

Valea Arinilor

63-125

PEID

7

3.88

2.10.1.2.6 Contorizarea apei

Tabel nr 2.10.1.2-3- Contoare apa - Sistem Dărmănești

Localitatea

Total abonați

Agenți economici

Instituții

Populație

Dărmănești

3,393

88

34

3,271

Moinești

7,089

574

57

6,458

Onești

3,825

821

3,004

Buciumi

286

-

-

-

Cașin

245

1

3

241

Dofteana

2,350

-

-

-

Poduri

1,198

5

4

1,189

Târgu Ocna

4,723

260

29

4,434

Târgu Trotuș

1,748

85

6

1,657

Pârgărești

492

8

4

480

Ardeoani

265

6

1

258

Măgirești

484

2

12

470

Valea Arinilor

262

-

-

-

Gradul de contorizare este de cca 99%.

E n vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apâ și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.2.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Tronsoane de rețele de distribuție vechi, ce înregistrează volume mari de pierderi de apă;

Sistemul de alimentare nu acoperă în întregime localitățile deservite;

O parte a rezervoarelor de înmagazinare necesită lucrări de reabilitare datorită fisurilor;

Lucrări în derulare sau finalizate

POS Mediu I „Extindere infrastructura rețea distribuție apa în orașele Buhuși și Molnești; Extindere infrastructura canalizare orașul Dărmânești”: extinderea rețelei de distribuție în orașul Moinești cu cca 4,5 km (conducte PEID, De 63- De 200 mm) - aproape finalzat.

OG 28- Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnologic „Alimentare cu apă Gura Văii” (aducțiune 6.3km, rezervor 200m3, rețea 11.9km) - finalizat.

2.10.1.3 Sistem de alimentare Buhuși

  • 2.10.1.3.1  Captare/sursă de apă brută

Apa potabilă este asigurată de un singur front de captare, Poiana Morii, celelate două (Coșeau și Bistrița) fiind puse în fiincțiune doar în perioade de vârf, când cerința de apă este foarte mare.

Frontul de captare Poiana Morii este format din 10 puțuri, din care sunt funcționale doar 8 foraje. Acest front de captare are capacitatea de 901/s, dar in prezent debitul actual este de cca 591/s.

  • 2.10.1.3.2  Tratarea apei

Sistemul include o stație de clorinare, aval de rezervorul de 1.000 m3. Apa este dezinfectată cu hipoclorit. Aceasta instalație a fost pusa in funcțiune in anul 2012.

  • 2.10.1.3.3  Stocarea Apei și Stații de Pompare

Apa captată este pompată într-un rezervor cu volumul de 1.000 m3. Din rezervor apa clorinată este transportată prin pompare către rețeaua de distribuție și către alt rezervor de capacitate de 1.500 m3.

Din rezervorul cu volumul de 1.500 m3, apa este parțial pompată prin intermediul unui grup booster către consumatori și parțial, este transportată gravitațional către zonele mai joase ale orașului.

Stafia de pompare I.I. de la Brad, din str. I.I. de la Brad, distribuie apa potabila clorinata pe raza orașului Buhuși, compusa dintr-un grup de pompare Grundfos tip CR 4xCR90-3 cu Q=300 m3/h, H=2,7 - 4,8 bari, P=4x22 kw, pus in funcțiune in anul 2002;

A doua stafie de pompare include 4 pompe submersibile Grundfos, Q=30 m3/h, H=30 mc/h, H~85 mea, P=9,2 kw, in funcțiune din anul 2003.

  • 2.10.1.3.4  Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune are lungimea totală de 6.5 km, este confecționată din OL, Dn 325m.

  • 2.10.1.3.5  Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție (vechime 10-35 ani) are diametre cuprinse între 25 și 400 mm. Materialele din care au fost confecționate conductele sunt: azbociment, fontă, oțel, polietilenă.

Resourcfng

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Tabel nr 2.10.1.3-1- Rețea de distribuție - Sistem Buhuși

Diametru

Material

Lungime

(km)

325 mm

OL

2,47

200 înm

Azbociment, OL, fontă

4,34

150 mm

Azbociment, OL, fontă

5,36

125 mm

fontă

1,83

100 mm

Ol, fontă

11,57

80 mm

OL, fontă

3,42

70 mm

OL, fontă

0,47

25 mm

OL

0,81

32 mm

OL

2,74

19 mm

OL

9,03

25 - 90 mm

PEHD

3,5

  • 2.10.1.3.6 Contorizarea apei

în prezent există 5.380 contoare, majoritatea aparținând branșamentelor casnice (5.610 buc), iar restul branșamentelor publice (52 buc) și branșamentelor agenților economici (248 buc).

Gradul de contorizare este de cca 100%.

  • 2.10.1.3.7 Deficiențe

Deficiența sistemului de alimentare cu apă este legata de faptul că o parte a tronsoanelor de rețelei de distribuție sunt vechi și înregistrează volume mari de pierderi de apă.

Lucrări in derulare

POS Mediu I „Extindere infrastructura rețea distribuție apa în orașele Buhuși și Momești; Extindere infrastructura canalizare orașul Dărmănești”: extinderea rețelei de distribuție cu cca

  • 6,3 km (conducte PEHD, Dn 63- De 200 mm) - aproape finalizat.

2.10.1.4 Sistem de alimentare Comănești

Sistemul de alimentare cu apă deservește în prezent localitățile Comănești, Podei, Vermești, Asău, Ciobănuș, Lunca Asău și Straja.

  • 2.10.1.4.1  Captare/sursă de apă brută

Apa brută din pârâul Ciobănuș este captată prin intermediul captării de suprafață de capacitate 300 1/s. în prezent, se exploatează cca 601/s.

  • 2.10.1.4.2  Tratarea apei

Stația Ciobănuș de tratare a apei a fost dimensionată pentru 1601/s, finalizată în anul 1967.

Procesele de tratare a apei sunt de decantare, filtrare, dezinfecție.

Resourcing

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.4.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă include 5 rezervoare de înmagazinare, după cum urmează:

V- 2 x 300m3 amplasate în cadrul stației de tratare;

V=2 x 1,500 m3 - str Progresului;

-  V=100 m3.

De asemenea, rețeaua de distribuție include 3 stații de pompare amplasate în cartierul Leurda (str. Progresului, str. Dorobanți, str. Fagului), realizate în perioada 2004-2008.

  • 2.10.1.4.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune între stația de tratare Ciobanuș și cartierul Laloaia are lungimea de 4,44 km, fiind confecționată din oțel, Dn 500 mm, iar conducta de aducțiune între cartierul Laloaia și bazinele de înmagazinare are lungimea de 5,65 km, confecționată din oțel Dn 400 mm. Aceste conducte de aducțiune sunt foarte vechi (anul punerii în funcțiune este 1967) și prezintă grad avansat de uzură datorită coroziunii.


Lungimea conductei de aducțiune către Asău este de 0,1 km, realizată din PEHD, Dn 225 mm, pusă în funcțiune în anul 1998.

  • 2.10.1.4.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție este descrisă în cadrul următorului tabel:


Tabel nr 2.10.1.4-1- Rețea de distribuție - Sistem Comănești

UAT

Diametru (mm)

Material

Lungime (km)

Vechime (ani)

Comănești

325

OL

2,061

40-50

219

OL

2,438

40-50

150

OL

2,816

40-50

125

OL

1,049

40-50

100

OL

4,291

40-50

89

OL

0,519

40-50

75

OL

0,822

40-50

20 - 200

PEHD

44,524

1-8

Asău

25

PEHD

1,0

15

63

PEHD

4,8

15

90

PEHD

3,0

15

110

PEHD

0,7

15

160

PEHD

3,1

15

225

PEHD

3,3

15


  • 2.10.1.4.6 Contorizarea apei

Tabel nr 2.10.1.4-2 - Contoare apa - Sistem Comănești

Localitatea

Total abonați

Agenți economici

Instituții

Populație individuală

Comănești

7.914

302

21

7.591

Asău

992

3

989

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.4.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Facilitățile de captare și tratare a apei brute nu funcționează corespunzător, fiind vechi și degradate; Tronsoane de rețele de distribuție vechi, ce înregistrează volume mari de pierderi de apă;

Sistemul de alimentare nu acoperă în întregime localitățile deservite;

Rezervoarele de înmagazinam necesită lucrări de reabilitare datorită fisurilor;

Lucrări în derulare:

Măsura 322, FEADR, proiect pentru extinderea rețelei de distribuție a apei (L = 1.5 km rețea în satul Asău), realizare sistem de canalizare (în localitatea Asău, lungimea rețelei însumând 9.1 km).

2.10.1.5 Sistem de alimentare Slănic Moldova

Sistemul de alimentare Slănic Moldova deservește localitățile Slănic Moldova, Cerdac și Cireșoaia.

  • 2.10.1.5.1  Captare/sursă de apă brută

Captarea apei brute se realizează prin intermediul a 3 facilități, după cum urmează:

Dren debit de dimensionare Qdim=3.024 m3/zi, debit actual Q=1.296 m3/zi;

Puț forat - debit de dimensionare Qdim=9m3/zi, debit actual Q=5m3/zi;

Captare pârâul Slănicel - debit de dimensionare Qdim=1.987 m3/zi, debit actual Q=691 m3/zi.

Dintre aceste surse, doar drenul mai funcționează oferind un debit de maxim 6-8 1/s.

  • 2.10.1.5.2  Tratarea apei

Sistemul de alimentare cu apă include o stație de clorinare, realizată în anul 1970, de capacitate 35 1/s.

  • 2.10.1.5.3  Stocarea Apei și Stații de Pompare

In localitatea Slănic Moldova sunt realizate 4 rezervoare, după cum urmează:

  • -  Vb V2 =2 x350 m3

  • -  V3=750m3

  • -  V4=1.000m3

  • 2.10.1.5.4  Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune sunt detaliate în tabelul următor:

Tabel nr 2.10.1.5-1- Conducte de aducțiune - Sistem Slănic Moldova

Traseu

Material

Diametru

Anul de punere în funcțiune

Localitatea Slănic Moldova

OL

350

1970

300

2006

250

1970

200

1970

150

1970

Localitățile Cerdac și

Cireșoaia

PEHD

200

2009

150

2009

100

2006

902

2003

75

2006

60

2006

  • 2.10.1.5.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei potabile în cele 3 localități este detaliată în următorul tabel:

Resourcîng Environmental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Tabel nr 2.10.1.5-2- Rețea de distribuție - Sistem Slănic Moldova

Diametru

(mm)

Material

Vechime

(ani)

Lungime (km)

350

OL

43

2

300

7

2

250

43

2,7

200

43

3,2

150

43

0,9

200

PEHD

4

0,8

150

4

0,6

100

7

0,8

75

7

5

50

7

5,1

  • 2.10.1.5.6  Contorizarea apei

în prezent există 1.149 contoare, majoritatea aparținând branșamentelor casnice (1.058 buc), iar restul branșamentelor publice (7 buc) și branșamentelor agenților economici (84 buc).

Gradul de contorizare este de cca 100%.

  • 2.10.1.5.7  Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Stația de dezinfecție cu clor existentă este uzată și nu funcționează corespunzător;

Apa insuficienta pentru necesarul de consum;

Tronsoane de rețele de distribuție vechi, ce înregistrează volume mari de pierderi de apă; Rezervoarele de înmagazinare necesită lucrări de reabilitare datorită fisurilor.

2.10.1.6 Sistem de alimentare Agas

In comuna Agas exista un sistem de alimentare cu apa realizat empiric in perioada 1983-1984, fara o documentație tehnica adecvata. Sistemul existent se adreseaza doar satului Agas (parțial), celelalte sate ale comunei (7) nebeneficiind de acesta.

  • 2.10.1.6.1  Captare/sursa de apa bruta

Sursa de apa actuala consta in 3 puțuri cu diametrul de 1 m si H=2 m, amplasate foarte aproape de albia minora a paraului Agas, in zona Gura Maciesului. In urma precipitațiilor foarte bogate, sursa a fost colmatata, iar in prezent, amplasamentul acestora se afla in proprietate privata.

  • 2.10.1.6.2  Tratarea apei

Nu exista facilitați de tratare a apei.

  • 2.10.1.6.3  Stocarea apei si stafii de pompare

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă ți apă uzată din județul Bacău

Apa este inmagazinata intr-un rezervor din beton armat cu V=300 mc. Din acesta, apa pleaca gavitational către zona de blocuri alimentata.

  • 2.10.1.6.4  Conducte de aductiune

Conductele de aductiune sunt construite din OL cu Dn 100 mm.

  • 2.10.1.6.5  Distribuția apei

Rețeaua de distribuție a apei are cca. 3.000 ml si este construita din OL. Aceasta deservește doar zona de blocuri din satul Agas (cca. 66 apartamente).

  • 2.10.1.6.6  Contorizarea apei

Nu exista aceasta facilitate pentru acest sistem.

  • 2.10.1.6.7  Deficiente

Sistemul nu este corespunzător; practic in viitor va trebui refăcut pe de-antregul sau.

2.10.1.7  Sistem de alimentare Balcani

Sistemul de alimentare Balcani (include satele Balcani și Frumoasa) nu funcționează.

Apa este captată prin intermediul puțurilor forate, care în prezent sunt abandonate.

în incinta gospodăriei de apă este amplasat un rezervor de 20 Om3 care prezintă fisuri.

Lungimea totală a conductelor aferente rețelei de distribuție este de 11 km (PEHD, Dn llOmm), dar în prezent, datorit degradării sistemul nu mai este funcțional.

  • 2.10.1.7.1  Deficiențe

Sistemul de alimentare existent nu mai este funcțional.

2.10.1.8  Sistem de alimentare Berești-Bistrița

Comuna Berești-Bistrița deține sistem de alimentare cu apă în satele Berești-Bistrița, Climești și Pădureni, rețeaua de distribuție însumând cca 40 km de conducte.

Sistemul de alimentare cu apă a fost realizat prin intermediul unui proiect cu finanțare SAP ARD.

  • 2.10.1.8.1  Deficiențe

Satul Brad nu deține sistemul de alimentare.

2.10.1.9  Sistem de alimentare Berzunți

Comuna Berzunți deține un sistem de alimentare cu apa doar in satele Berzunți si Dragomir (parțial). Satul Buda nu este alimenta cu apa.

Descrierea sistemului:

Susrsa de apa o reprezintă doua drenuri cu camera colectoare cu camera de pompe si vane. Debitul drenurilor este de 41/s. Apa colectata este pompata prin conducta de aductiune (PEHD Dn 75 mm Pn 6 atm) ce are o lungime de 60 ml pana in rezerrvorul de inmagazinare a apei (metalic si suprateran) al cărui volum este de 200 mc. Dezinfectia apei se realizează cu lămpi UV, avand capacitatea de 15 mc/h. Rețeaua de distribuție a apei este din PEHD si are o lungime de 8.390 ml, cu diametre intre Dn 110 mm si Dn 75 mm.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.9.1 Deficiențe

Deficiențele acestui sistem sunt'

sistemul de alimentare existent nu acoperă în întregime localitățile Berzunti și Dragomir si deloc satul Buda si ca atare necesita extindere;

capacitatea hidraulică a facilităților de captare-tratare-înmagazinare nu este suficientă pentru deservirea în totalitate a satelor comunei.

2.10.1.10 Sistem de alimentare Buhoci

Comuna Buhoci nu deține inca un sistem de alimentare cu apă.

Lucrări în derulare

PNDR Măsura 3.2.2 (2008) - Realizarea sistemului de alimentare cu apă în localitățile Buhoci (7 km), Bijghir (9 km), Buhocel (2 km), Coteni (3 km), Dospinesti (3 km).

Descrierea lucrărilor:

  • 2.10.1.9.1 Captare/sursa de apa bruta

Sursa o reprezintă 2 foraje cu H=135 m; Q=4,5 1/s fiecare, amplasate in extravilanul satului Buhoci.

  • 2.10.1.9.2 Tratarea apei

Tratarea apei se face cu clor gazos. In aceiași incinta se contruieste insa si statia de tratare cu hipoclorit de sodiu, in vederea eliminării amoniului.

  • 2.10.1.9.3 Stocarea apei si stafii de pompare

Gospodăria de apa: rezervorul este in preajma forajelor, este semingropat si este construit din beton armat, avand V=300 mc.

Sistemul cuprinde si o statie de pompare: este amplasata la plecarea din rezervor; are un Qtot=18 1/s cu un Qpompa=13,81/s; putere electrica P= (3+l)x7,5 kW; are si o pompa pentru incendiu

In satul Bijghir, datorita reliefului exista un grup de pompare hidrofor cu Q=l,48 1/s, 1+1 pompa, rezervor V=5001.

  • 2.10.1.9.4 Conducte de aductiune

Deoarece gospodăria de apa se afla in preajma sursei de apa, conducta de aductiune este scurta, avand 25 ml si fiind construita din PEHD Dn 110 mm.

  • 2.10.1.9.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție este intinsa pe cele 5 sate, fiind din PEHD PE100 pn6 si avand o lungime de 23.894 ml, după cum urmeaza: Dn 200 mm = 244 ml, Dn 160 mm = 2.826 ml, Dn 140 mm = 2.574 ml, Dn 125 mm = 3.358 ml, Dn 110 mm = 4.096 ml, Dn 90 mm = 3.655 ml, Dn 75 mm = 3.359 ml si Dn 63 mm = 3.782 ml. Rețeaua de distribuție include si hidranti subterani.

  • 2.10.1.10.1 Deficiențe

Deoarece inca nu este pus in funcțiune (toamna 2017 probabil), nu au fost identificate deficiențe majore ale acestui sistem. Este necesara insa extinderea sa.

Resourcinq

Envîronr artt

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

2.10.1.11 Sistem de alimentare Căiuți

Comuna Căiuți deține sistem de alimentare cu apă ce deservește localitățile Căiuți, Popeni și Blidari.

  • 2.10.1.11.1 Captare/sursă de apă brută

Apa brută este furnizată prin intermediul a două captări:

Front de captare Plopi: include 2 foraje ce au capacitatea de 2.41/s

Front de captare Stadion: 1 foraj cu capacitatea de 1.21/s.

  • 2.10.1.11.2 Tratarea apei

Schema tehnologică include facilități de tratare a apei - statie ce clorinare.

  • 2.10.1.11.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Fluxul tehnologic include două rezervoare, fiecare cu volumul de 200m3, amplasate în satul Căiuți, respectiv în satul Popeni.


Cele două stații de pompare sunt localizate în satul Blidari și au rolul de a transporta apa potabilă către consumatori.

  • 2.10.1.11.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune au lungimea totală de 2.1 km, realizate din PEID, De 63mm-115 mm. Aceste conducte au fost puse în funcțiune în perioada 2000-2007.

  • 2.10.1.11.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție are lungimea totală de 14.7 km și este realizată din conducte de PEID, De 63- De 120 mm.

în satele Popeni și Căiuți rețelele de distribuție a apei au lungimile de 5.5 km, respectiv 5.6 km și sunt puse în funcțiune în anul 2001.

în satul Blidari lungimea conductelor este de 3.6 km, rețeaua fiind pusă în funcțiune în anul 2007.

  • 2.10.1.11.6 Contorizarea apei

Cele 798 branșamente, din care 769 aparțin consumatorilor casnici, sunt prevăzute cu apometre.

Gradul de contorizare este de cca 97%.


  • 2.10.1.11.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile Căiuți, Popeni și Blidari;

2.10.1.12 Sistem de alimentare Cleja

în cadrul comunei Cleja, toate localitățile unității administrativ teritoriale (Cleja, Somușca și Valea Mică) dețin sisteme de alimentare cu apă.

  • 2.10.1.12.1 Captare/sursă de apă brută

Există un front de captare ce include 4 foraje de mică adâncime (H=15m), care deservește două sub-sisteme de alimentare cu apă Cleja-Somușca și Valea Mică.

Capacitatea totală a captării este de 4 x 2.5 l/s= 101/s.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


Forajele FI, F2 și F3 sunt echipate cu pompe submersibile Q=9m3/h, H--297 mCA, iar forajul F4 este dotat cu pompa cu Q-9.06m3/h, H=162mCA.

  • 2.10.1.12.2 Tratarea apei

Amonte de fiecare rezervor de înmagazinare este amplasată cate o stație de clorinare.

  • 2.10.1.12.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă al comunei Cleja prezintă două rezervoare de înmagazinare, cilindrice, din oțel galvanizat, semi-ingropate, având capacitatea de 300m3, respectiv 100 m3.

Rezervorul cu volumul de 300m3 asigură necesarul de apă pentru satele Somușca și Cleja, iar cel de 100 m3 pentru satul Valea Mică.

  • 2.10.1.12.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune între foraje și gospodăriile de apă sunt realizate din PEID, De 90-215 mm și au o lungime totală 11,750 m, după cum urmează:

Sub-sistem Cleja + Somușca- L=4.1 km;

Sub-sistem Valea Mica- L=7.65 km.

Vechimea conductei de aducțiune este de 2 ani.

  • 2.10.1.12.5 Distribuția Apei

Din cele două rezervoare către consumatori, apa potabilă este evacuată prin intermediul a două conducte:

Sub-sistem Cleja + Somușca - L=2.8km;

Sub-sistem Valea Mică - L=0.4 km.

Rețeaua de distribuție este caracterizată în următorul tabel:

Tabel nr 2.10.1.11-1 - Rețea de distribuție - Sistem Cleja

Localitate

Lungime rețea (km)

Diametre (mm)

Cleja

14,6

Dn 75-Dn 150

Somușca

1,1

Dn 75-Dn 100

Valea Mică

4,3

Dn 75-Dn 110


  • 2.10.1.12.6 Contorizarea apei

Sistemul Somușca-Cleja deține cca 193 contoare din care 5 aparțin societăților publice și comerciale.

în cadrul localității Valea Mică sunt montate cca 42 contoare casnice și unul aparținând unei unități publice.

  • 2.10.1.12.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile comunei.

2.10.1.13 Sistem de alimentare Colonești

  • 2.10.1.13.1 Captare/sursă de apă brută

Apa este captată prin intermediul a două captări.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Sursa Bâlcu Antohi, din satul Colonești este alcătuită dintr-un dren de capacitate 0.61/s. Lungimea drenului este de 30m, adâncimea de pozare este de 2.5m, iar diametrul acestuia este de 300mm.

Sursa de est din satul Colonești este compusă din 2 izvoare, camera de captare fiind realizată din piatră de râu. Capacitatea acestei surse este de 0.071/s.

Există o sursă abandonată (foraj de exploatare Q=21/s) realizată în 2008, dar nefinalizată din lipsa fondurilor necesare.

  • 2.10.1.13.2 Tratarea apei

Schema tehnologică a sistemului nu include stație de tratare sau dezinfecție.

  • 2.10.1.13.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema sistemului de alimentare cu apă cuprinde:

Rezervor V= 100m3, din beton armat, semi-îngropat, amplasat la sursă Bâlcu Antohi;

Rezervor V=50m3, din beton armat, subteran, de forma cilindrica, la sursa est sat Colonești.

  • 2.10.1.13.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune sunt degradate, realizate în anul 1983 din OL și PVC. Lungimea totală a aducțiunilor este de 145 ml (din OL Dn 100 mm = 70 ml si PEHD Dn 63 mm = 75 ml).

  • 2.10.1.13.5 Distribuția Apei

Gradul de branșare al populației la sistemul de alimentare cu apă este de cca 20%.

Rețeaua de distribuție, pusă în funcțiune în anul 1985, are lungimea de 1.95 km și este confecționată din conducte de oțel, Dn lOOmm.

  • 2.10.1.13.6 Contorizarea apei

Nu sunt montate contoare de apă. In intreg sistemul exista un număr de 35 de branșamente din care 34 casnice si unul public, insa nici unul dintre acestea nu este contorizat.

  • 2.10.1.13.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile deservite;

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare;

Conductele de aducțiune prezintă un grad avansat de uzura.

2.10.1.14 Sistem de alimentare Corbasca

Comuna Corbasca deține sistem de alimentare cu apă.

Lucrări în derulare sau finalizate

OG7 - rețea de distribuție în localitățile Corbasca (7.27km), Bacioiu (3.62km), Marvila (2.4km), Ragoaza (2.5km), Scarisoara (6.4 km), Vâlcele (2.01km) - finalizat.

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.14.1 Captare/sursa de apa bruta

Captarea o constituie o serie de 6 foraje executate cate 2 in Corbasca (2013), Scarisoara (2012) si Bacioiu (2014).

  • 2.10.1.14.2 Tratarea apei

Tratarea si dezinfectia apei brute se face pentru toate sursele cu UV.

  • 2.10.1.14.3 Stocarea apei si statii de pompare

Exista trei rezervoare, după cum urmeaza: Corbasca cu V=200 mc (alimentează satele Corbasca si Ragoaza), Scarisoara=150 mc (alimentează satele Scarisoara si Marvila) si Bacioiu=200 mc (alimentează satele Baioiu si Vâlcele). In satele Corbasca, Scarisoara si Bacioiu se afla cate doua statii de pompare construite in perioada 2012-2014, in vederea menținerii presnii in rețeaua de distribuție.

  • 2.10.1.14.4 Conducte de aductiune

Conductele sunt din PEHD si leaga forajele de rezervoarele de inmagazinare a apei.

  • 2.10.1.14.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție a apei a fost construita in perioada 2012-2014 (PEHD) si are o lungime totala de cca. 30 km. Parte din aceștia au fost executați prin finanatrea OG7 iar parte au fost executării de către autoritatile locale din surse proprii.

  • 2.10.1.14.6 Deficiențe

După finalizarea proiectului finanțat prin OG7 sase din cele șapte sate ale comunei au rețea de alimentare cu apa. Va ramane pentru viitor ca si satul Poglet (62 locuitori) sa beneficieze si el de aceste investirii.

2.10.1.15 Sistem de alimentare Coțofănești

în prezent, satele Tamasoaia și Boiestea de Jos nu dețin infrastructură de alimentare cu apa, iar în cadrul localităților Bâlca și Coțofănești a fost finalizat un proiect cu finanțare OG 7.

Localitatea Borșani deține sistem de alimentare cu apă realizat prin programul cu finanțare SAPARD.

  • 2.10.1.15.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizează prin:

  • 1 foraj în satul Borșani-Lunca Trotușului- capacitate 3.25 1/s;

  • 2 foraje în curs de execuție în satele Bâlca și Coțofănești;

Fântâni publice și izvoare.

Calitatea apei brute extrasă din satul Borșani se încadrează în limitele legislației în vigoare, dar concentrația de nitrați a apei brute provenită de la fântânile publice este ridicată.

  • 2.10.1.15.2 Tratarea apei

Dezinfecția apei se realizează prin intermediul instației de UV.

  • 2.10.1.15.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Rezervorul este amplasat la cota 290mdMN pentru a asigura presiunea la consumatorii cei mai îndepărtați. Este un rezervor semi-îngropat, din oțel, este termoizolat și are capacitatea de V=224m3, ce include și

Resou rci n g Environ mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

rezerva de incendiu. Este prevăzut cu doi senzori de nivel (minim și maxim), pentru comanda pompei submersibile din dotarea puțului forat.

Sistemul de alimentare cu apă sat Borșani nu are stații de pompare, apa este inmagazinată în rezervorul de înmagazinare, iar distribuția se realizează gravitațional printr-o rețea ramificată și tip inelar.

  • 2.10.1.15.4 Conducte de aducțiune

Aducțiunea aferentă satului Borșani a fost pusă în funcțiune în anul 2008 și este realizată din conducte De 90 mm, PEID.

Conducta de aducțiune aferentă satelor Bâlca și Coțofanești a fost finalizata in anul 2015.

  • 2.10.1.15.5 Distribuția Apei

Lungimea totală a rețelei de distribuție este de 6.05 km (realizată în anul 2007-2008), detaliată în cadrul următorului tabel:


Tabel nr 2.10.1.14-1- Rețea de distribuție - Sistem Cotofănești (localitate Borșani)

Diametru (mm

Material

Lun mei km

De 63

PEID

2.7

De 80

0.7

De 90

0.65

Del 10

0.3

De 125

1.7


  • 2.10.1.15.6 Contorizarea apei

In prezent există 234 contoare, mare majoritate aparținând branșamentelor casnice (232 buc), iar restul branșamentelor agenților economici (2 buc). Branșamentele aferente localităților Bâlca și Coțofanești sunt în curs de realizare.

  • 2.10.1.15.7 Deficiențe

Sistemele de alimentare cu apă existente nu dețin facilități de dezinfecție cu clor.

2.10.1.16 Sistem de alimentare Dealu Morii

Exista un sistem de alimentare cu apa doar in satul Dealu Morii. Celelalte sate ale comunei nu beneficiază de alimentare cu apa in sustem centralizat.

  • 2.10.1.16.1 Captare/sursă de apă brută

Frontul de captare este compus din 2 foraje amplasate in dreptul satului Bostanesti, fiecare de capacitate de cca. 6 1/s (foraj Dita si foraj Vieru).

  • 2.10.1.16.2 Tratarea apei

Sistemul include stație de tratare (clorinare) pentru fiecare rezervor in parte (2 buc).

  • 2.10.1.16.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema sistemului de alimentare cu apă cuprinde:

Rezervor V= 100 m3;

Rezervor V=50 m3.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.16.4 Conducte de aducțiune

Sistemul de alimentare cu apă include aductiuni de cca. 900 ml (jumătate din OL si jumătate din PEHD). Deasemenea, plecarea apei tratate din cele doua rezervoare in rețeaua de distribuție se face gravitațional, fara statii de pompare.

  • 2.10.1.16.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție are lungimea de cca. 4 km și este confecționată din conducte de PEHD si OL, fiind construita în funcție de diametru după cum urmează:

Dn 140 mm, L=1.81 km;

Dn 110 mm, L=0.25 km;

OL Dn 100 mm - Dn 150 mm, L=1.912 ml.

  • 2.10.1.16.6 Contorizarea apei

în prezent există 225 contoare care facilitează monitorizarea consumului de apă potabilă pentru clientii casnici la care se aduga inca 5 pentru blocurile din sat.


  • 2.10.1.16.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă decât un sat al comunei si acesta sub necesar;

2.10.1.17 Sistem de alimentare Fărăoani

Sistemul de alimentare cu apă Fărăoani desevește Fărăoani și Valea Mare.

Acest sistem este în stare bună, anul punerii în funcțiune fiind 2004.

  • 2.10.1.17.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă este reprezentată dintr-un front de captare format din 8 puțuri de adâncimi între 35m și 260m.

Debitul unui foraj este în intervalul 1 1/s și 4.71/s.

  • 2.10.1.17.2 Tratarea apei

Stația de tratare include dezinfecția apei cu clor gazos. Dimensionarea instalațiilor s-a realizat pentru debitul de 15.621/s.


  • 2.10.1.17.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

în cadrul gospodăriei de apă este amplasat un rezervor de 15m3 și are rolul de bazin de aspirație pentru stația de pompare către transportă apa către rezervorul de înmagazinare cu volumul de 700m3.

Stația de pompare este echipată cu 1+1 pompe verticale cu următoarele caracteristici:

  • -   Q= 15.62 1/s;

  • -  H=140mCA;

  • -  P=30kW.

  • 2.10.1.17.4 Conducte de aducțiune

Conductele de legătură între foraje și gospodăria de apă au lungimea totală de 2.090 m, realizate din PEHD, au diametre cuprinse între De 63 mm și De 160 mm (PN6-PN16).

Conducta de aducțiune către rețeaua de distribuție are lungimea totală de 2.660 m, Del 80 mm, PN6-PN18.

Resou rcInq

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


  • 2.10.1.17.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție este realizată din PEHD cu lungimea totală de 21,35 km, repartiția acestora pe diametre fiind următoarea:

De 63 mm, I.=5.672 ml;

De 75 mm, L=6.145 ml;

De 90 mm, L=5.519 ml;

De 110 mm, L=l.657 ml;

De 125 mm, L=65 ml;

De 160 mm, L= 1.432 ml;

De 180 mm, L=858 ml.

  • 2.10.1.17.6 Contorizarea apei

în cadrul rețelei de distribuție sunt montate 1,344 contoare, clasa C.

  • 2.10.1.17.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime comuna Faraoani (aproximativ 2 km).

2.10.1.18 Sistem de alimentare Filipești

Sistemul de alimentare cu apă Filipești deseveste localitățile: Filipești, Galbeni și Cârligi. Celelalte 5 sate ale comunei nu beneficiază de alimentare cu apa in sistem centralizat (Cotu Grosului, Comesti, Boanta, Harlesti și Oniscani).

Sistemul de alimentare Filipești a fost finalizat în anul 2004.

  • 2.10.1.18.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă este reprezentată dintr-un 3 puțuri de mică adâncime (H=30m), fiecare de capacitate de cca. 2 1/s.

  • 2.10.1.18.2 Tratarea apei

Stația de tratare presupune dezinfecția apei cu clor gazos. Anul punerii în funcțiune este 2004.

Dimensionarea instalațiilor s-a realizat pentru debitul de 12 1/s.

  • 2.10.1.18.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă include un rezervor cu volumul de 500m3.

  • 2.10.1.18.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune au lungimea totală de 5,7 km și sunt realizate din PEHD, cu diametrul Dn 110 mm.

  • 2.10.1.18.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție este realizată din PEHD cu lungimea totală de 25,8 km, cu următoarele diametre: Dn 110 mm, L=13,93 km; Dn 90 mm, L=5,71 km si Dn 75 mm, L=6,16 km.

  • 2.10.1.18.6 Contorizarea apei

în cadrul rețelei de distribuție sunt montate 722 contoare, clasa C.

  • 2.10.1.18.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu prezintă deficiențe. Ar trebui extins pentru cele 5 sate care nu au alimentare cu apa in sistem centralizat.

Resourcing En vi ron mental Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

2.10.1.19 Sistem de alimentare Găiceana

Comuna Găiceana deține sistem de alimentare cu apă potabilă ce deservește toate localitățile comunei (Găiceana, Arini, Huțu, Popești).

Sistemul de alimentare cu apă potabilă a fost pus în funcțiune în anul 2006 și se prezintă în stare bună.

  • 2.10.1.19.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă subterană existentă acoperă necesarul de apă aferent localităților comunei.

  • 2.10.1.19.2 Tratarea apei

Tratarea apei presupune dezinfecția cu clor.

  • 2.10.1.19.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Fluxul tehnologic include două rezervoare de înmagazinam, după cum urmează:

Vi=100 m3, cota 214 mdMN;

V2=200 m3, cota 300 mdMN.

  • 2.10.1.19.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune a apei brute are lungimea de 2,350 m, este realizată din PEHD, Dn 110 mm.

  • 2.10.1.19.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție (pusă în funcțiune în anul 2006) are lungimea totală de 31,74 km, este confecționată din conducte PEHD, Dn 110 mm.

  • 2.10.1.19.6 Contorizarea apei

în prezent sunt montate 203 contoare de apă, din care 195 buc deservesc consumatorii casnici.

  • 2.10.1.19.7 Deficiențe

La aceasta data, sistemul nu prezintă deficiente de funcționare.

2.10.1.20 Sistem de alimentare Ghimeș-Făget

Comuna Ghimeș-Făget deține sistem de alimentare cu apă potabilă în localitățile Făget, Bolovaniș, Ghimeș și Tărhăuși.

  • 2.10.1.20.1 Captare/sursă de apă brută

Sistemele de alimentare cu apă sunt alimentate prin intermediul a două surse subterane:

Sursă Bolovăniș- Q=4.12 1/s- aferentă localităților Bolovaniș și Făget;

Sursă Tărhăuși- Q=8-9 1/s- aferentă localitățile Tărhăuși și Ghimeș.

Captarea constă în puțuri de mică adâncime (H=10m), echipate cu pompe submersibile.

  • 2.10.1.20.2 Tratarea apei

Sistemul include două stații de clorinare în localitățile Bolovăniș și Tărhăuși. Capacitatea totală a acestor stații este de cca 13 1/s, automatizarea procesului de clorinare realizându-se în funcție de debitul tranzitat.

  • 2.10.1.20.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


în localitățile Bolovanis și Tărhăuși este amplasat cate un rezervor de înmagazinare de 200m3, respectiv 300 m3.

  • 2.10.1.20.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune simt realizare PEHD, PN10, De 90 mm. Lungimea conductelor este inclusa în cadrul tabelului de la punctul următor.

  • 2.10.1.20.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție are lungimea totală de 21 km, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.19-1- Rețea de distribuție - Sistem Ghimeș-Făget

Diametru

(mm)

Material

Lungime (km)

160

PVC

7.965

125

4.018

110

9.026

  • 2.10.1.20.6 Contorizarea apei

în cadrul rețelei de distribuție sunt montate 205 contoare.

  • 2.10.1.20.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile deservite (Ghimes 90%, Făget 90%, Bolovanis 50% si Tarhausi 50%). Deasemenea, satele Fagetu de Sus si Rachitis nu au deloc alimentare cu apa.

2.10.1.21 Sistem de alimentare Gioseni si Tamasi

Comuna Gioseni deține sistem de alimentare cu apă potabilă.

Sistemul de alimentare Gioseni a fost realizat în anul 2006 și deservește comuna Gioseni și comuna Tamași.

  • 2.10.1.21.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă este reprezentată de către 3 captări (Qi=0.51/s, Q2=0.31/s, Q3=0.51/s).

Concentrația de nitrati în apa burta este foarte mare.

  • 2.10.1.21.2 Tratarea apei

Stația de tratare presupune dezinfecția apei cu clor gazos. Anul punerii în funcțiune este 2006.

în cadrul comunei Tamași nu sunt prevăzute gospodării de apă.

  • 2.10.1.21.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă include un rezervor cu volumul de 800m3, amplasat în extravilanul localității Gioseni.

In gospodăria de apă este amplasată o stație de pompare cu următoarele caracteristici:

Qtotai=24.631/s;

- H=63mCA.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Pe raza comunei Tamași sunt instalate 3 stații de pompe cu hidrofor cu o presiune de 6 bari cu următoarele caracteristici:

Q= 1.51/sec

- P= 15 kW;

Rezervor tampon cca 10 m3.

  • 2.10.1.21.4 Conducte de aducțiune

Distanța între captare și gospodăria de apă este de cca. 5m.

  • 2.10.1.21.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție este realizată din PEID cu lungimea totală de 23.9 km, cu diametre între De 63 mm și De 225 mm.

Rețeaua de distribuție a apei aferentă comunei Tamași este realizată din conducte de PEID, De 63 mm - De 225 mm, PN6, cu următoarele lungimi:

Tamași - L=12.5 km

Chetriș- L= 7.5 km

Furnicari - L=4 km

  • 2.10.1.21.6 Contorizarea apei

în cadrul rețelei de distribuție sunt montate 844 contoare în satul Gioseni, respectiv 850 contoare în cadrul comunei Tamași.

Gradul de contorizare este de cca 99%.

  • 2.10.1.21.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile deservite;

Apa brută prezintă concentrații mari de nitrati;

Facilitățile de captare/dezinfecție nu au capacitatea hidraulică corespunzătoare deservirii în întregime a localităților ce fac parte din sistemului de alimentare cu apa;

Presiunea disponibilă a apei în unele situații este insuficientă.

2.10.1.22 Sistem de alimentare Helegiu

în prezent doar satul Helegiu are infrastructura de apă potabilă, iar proiectul de alimentare cu apa, cu finanțare HG 577, al localităților Helegiu (extindere), Deleni, Dragugesti și Bratila este în execuție.

Comuna Helegiu deține 3 sisteme de alimentare, după cum urmează:

Sistem 1: deservește localitatea Helegiu;

Sistem 2: aferent localităților Dragugesti și Deleni;

Sistem 3: deservește localitatea Bratila.

  • 2.10.1.22.1 Captare/sursă de apă brută

Sursa pentru sitemul 1 este reprezentată de către o sursă subterană de mică adâncime Q=5.2 1/s iar pentru sistemele 2 si 3 de niște drenuri.

Resourctng En vi ron mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Tabel nr 2.10.1.21-1- Surse de apă comuna Helegiu

Nume

Tipul captării

Debit [l/si

Capacitate

Actual

Sistem 1 Helegiu (existent)

Subterană de mică adâncime

5.2

5.2

Sistem 2 Dragugesti + Deleni (în execuție)

Dren L= 20 m

10

10

Sistem 3 Bratila (în execuție)

Dren L= 30 m

4.5

-

TOTAL

19.7

15.2

  • 2.10.1.22.2 Tratarea apei

Capacitatea instalației de este de 18 m3/h (pentru sistemul 1). Anul punerii în funcțiune este 1978. Pentru sistemele de alimentare cu apa se afla in execuție statii de deferizare, iar dezinfectia apei urmând a se face cu instalații UV.


  • 2.10.1.22.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă nr. 1 include un rezervor cu volumul de 100 m3. Celelalte aflate in execuție sunt in Dragugesti, Deleni si Bratila cu V=200 mc si inca unul in Helegiu cu V^IOO mc.

  • 2.10.1.22.4 Conducte de aducțiune

Conducta existentă are diametrul de 120mm (anul punerii în funcțiune este 1978). Pentru cele aflate in execuție, sunt din PEHD cu Dn 110 mm.

  • 2.10.1.22.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție (aferenta localității Helegiu) este realizată din oțel cu lungimea totală de 5 km, cu diametrul de Dn 110 mm. In curs de execuție se afla rețea din PEHD cu Dn intre 75 si 140 mm, inlungime totala de cca. 11 km. Pentru satele Dragugesti se afla in execuție cca. 5 km, pentru satu Deleni cca. 6,5 km, iar pentru satul Bratila cca. 7 km.

  • 2.10.1.22.6 Contorizarea apei

în prezent există 223 branșamente la rețeaua de distribuție, dar contorizate in proporție de cca. 90%.

  • 2.10.1.22.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile deservite.

Lucrări în derulare

HG 577 în satele Helegiu (extindere), Deleni, Dragugesti și Bratila:

Captare

Nume

Tipul captării

Debit fi/s)

Capacitate

Sistem Dragugesti + Deleni

Dren L= 20 m

10

Sistem Bratila

Dren L= 30 m

4.5

TOTAL

14.7


Stocare apa: în satul Dragugesti V= 200 m3, Deleni V= 200 m3, Bratila V= 200m3.

Stație de tratare Drăgugești-Deleni, Q=26m3/h, include instalație deferizare și dezinfecție cu UV; Stație de tratare Bratila, Q= llm3/h, include instalație deferizare și dezinfecție cu UV.

Rețeaua de distribuție a sistemelor este în curs de realizare/extindere, din PEID, conform următorului tabel:

Capitolul 2 Analiza situației existente                                                                110

Resourcing

Envîron mer» tal

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Diametru(mm)

Lungime(km)

Helegiu

- 140 mm, PN 6

1.38

- 125 mm, PN 6

4.99

- 110 mm, PN 6

2.45

- 90 mm, PN 6

0.73

- 75 mm, PN 6

1.92

[ Drăgugești + Deleni - Aductiuni

P 160, PN 6

1.37

- 160, PN 10

0.47

- 125, PN 6

0.72

- 125, PN 10

1.6

-110, PN 6

0.005

- 63, PN 6

0.005

Distribuție Drăgugești

-110 mm, PN6

2.73

- 90 mm, PN 6

0.6

- 75 mm, PN 6

1.46

Distribuție Deleni

-125 mm, PN6

1.16

-llOmm, PN6

1.95

- 90 mm, PN 6

1.48

- 75 mm, PN 6

2.08

Distribuție Bratila

- 125 mm, PN 6

2.32

-110 mm, PN6

1.68

- 90 mm, PN 6

1.35

- 75 mm, PN 6

1.55

2.10.1.23 Sistem de alimentare Hemeiuș

Sistemul Hemeiuș deservește localtățile Hemeiuș și Lilieci și a fost executat prin proiectul cu finanțare HG 577:

Realizarea sistemului de alimentare cu apă pentru localitățile Hemeiuș și Lilieci. Acest proiect, asigura alimentarea cu apă a 70% din populația satelor Hemeiuș și Lilieci.

Schema de alimentare cu apă cuprinde:

front captare cu 4 puțuri forate de mică adâncime, H=15m;

conductă de distribuție: PE80 63x3.8mm L= 3,400m;

PE 80 140 x 6.7mm L=800m;

PE80 90x4.3 mm L= 13,300m;

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

PE80 110x5.3 mm L-14,100m.

Conductă refulare PE 80 90x6.7mm L=l,400m;

PE 80 110x9.1 mmL= 2,450m.

Conductă aducțiune PE 80 110x8.lmm L~l,800m

Rezervor de înmagazinare V=300 m3, beton armat monolit, semi-îngropat, amplasat la cota de 173.22 m.

Stație de clorinare cu clor gazos dotată cu aparat de dozare a clorului cu regulator de vid Advances model 201-14-28 Cl/h.

  • 2.10.1.23.1 Deficiențe

Deficiențele acestui sistem sunt:

sistemul de alimentare existent nu va acoperi în întregime localitățile Hemeius și Lilieci; concentrația de clor din apa potabilă este redusă.

2.10.1.24 Sistem de alimentare Huruiești

Sistemul de alimentare cu apă deservește doar parțial satul Huruiești. Apa furnizata consumatorilor nu este potabila, ea fiind utilizata doar in scop menajer.

Acest sistem cuprinde o stație de tratare (nefunctionala) și rețea de distribuție în lungimea totală de 3.7 km.

  • 2.10.1.24.1 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă existent nu este unul de apa potabila ci unul cu apa menajera.

2.10.1.25 Sistem de alimentare Ițești

Sistemul de alimentare cu apă deservește satele Ițești, Ciumași si Dumbrava și include o gospodărie de apă și rețea de distribuție în satul Ițești de cca 8 km, iar în satul Ciumași de 5 km.

  • 2.10.1.25.1 Captare/sursa de apa bruta

Sursa o reprezintă un foraj cu adancimea de 100 m, amplasat la marginea satului Ciumași si care este echipat cu o pompa submersibila avand următoarele caracteristici: Q=12 mc/h, H=75 mea, P=5,5 kw.

  • 2.10.1.25.2 Tratarea apei

Tratarea apei (dezinfectia) se face cu UV.

  • 2.10.1.25.3 Stocarea apei si statii de pompare

Rezervorul este din beton armat, montat suprateran si avand un volum V=200 mc. Nu exista pompare.

  • 2.10.1.25.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune (de la foraj la rezervor) este din PEHD avand Dn 110 mm si L=50 ml.

  • 2.10.1.25.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție acopera satele Itesti, Ciumași si Dumbrava si a fost construita din PEHD cu Dn 90 mm (L=9 km) si Dn 110 mm (L=8,7 km).

  • 2.10.1.25.6 Contorizarea apei

Din cele 498 de bransmaente casnice, 491 dintre acestea sunt contorizate.

Capitolul 2 Analiza situației existente

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.25.7 Deficiențe

Lipsa presiunii si insuficienta apei in anumite perioade ale anului.

2.10.1.26 Sistem de alimentare Izvora Berheciului

Sistemul de alimentare cu apa existent acopera doar stul Izvorul Berheciului, celelalte sase sate ale comunei nebeneficiind de acesta.

  • 2.10.1.26.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizează prin intermediul unui foraj de adâncime cca 80 m.

  • 2.10.1.26.2 Tratarea apei

Sistemul nu include stație de tratare.

  • 2.10.1.26.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Rezervorul de înmagazinare a apei potabile are volumul de 300m3.

  • 2.10.1.26.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune a apei brute are lungimea de 1 km.

  • 2.10.1.26.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție are lungimea totală de 4,7 km.

  • 2.10.1.26.6 Contorizarea apei

Rețeaua deservește cca 130 consumatori, dar branșamentele nu sunt prevăzute cu contoare de monitorizare a volumelor de apă consumate.

  • 2.10.1.26.7 Deficiențe

Deficiențele acestui sistem sunt:

sistemul de alimentare existent nu include toate satele comunei;

nu exista facilitați sufuciente de tratare a apei;

capacitatea hidraulică a facilităților de captare nu este suficientă pentru deservirea în totalitate a comunei.

2.10.1.27 Sistem de alimentare Lipova

Comuna Lipova include localitățile Lipova, Mălosu, Satu Nou, Valea Caselor, Valea Mărului, Valea Moșneagului, Valea Hogei.

Din cadrul acestei comune, doar satul Lipova deținea un sistem de alimentare cu apa. Acesta acoperea doar zona centrala din stul Lipova. In prezent, sistemul nu este funcțional.

2.10.1.28 Sistem de alimentare Livezi

Comuna Livezi deține sistem de alimentare cu apă realizat prin proiectul cu finanțare OG 7, care deservește toate localitățile unității administrativ teritoriale: Livezi, Bălăneasa, Orașa, Poiana, Prăjoaia, Scăriga.

Acest sistem a fost pus în funcțiune în anul 2011.

  • 2.10.1.28.1 Captare/sursă de apă brută

Capacitatatea instalației de captare a apei subterane este de 12,6 1/s si este asigurata din 3 surse - Livezi, Balaneasa 1 si 2.

R e s o u r c i n g En vi ron mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.28.2 Tratarea apei

Tratarea apei presupune dezinfecția apei cu ultraviolete, realizată în două etape:

Instalație de dezinfecție amplasată în cadrul gospodăriei de apă- Q=34 m3/h;

Instalație de dezinfecție amplasată în imediata vecinatăte a captării - Q=6 m’/h.

  • 2.10.1.28.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Rezervoarele sunt amplasate în extravilan, pe malul stâng al râului Tazlău. înmagazinarea este realizată în rezervoare din beton armat monolit și semi-îngropate având capacitatea de 2x200 m3.

  • 2.10.1.28.4 Conducte de aducțiune

Schema tehnologică include două conducte de transport a apei:

Tronson camera colectoar- rezervor, L=l.l km, PEID, PN10, De 110 mm;

Tronson cămin inspecție- camera colectoare, L=0.5 km, PEID, PN 6, De 63 mm.

  • 2.10.1.28.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei are lungimea totală de 29,41 km, confecționată din conducte de PEID, detaliată în cadrul următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.27.1 - Rețea de distribuție - Sistem Livezi

Diametru(mm)

Lungime(km)

90

9

110

10

125

7

140

3

180

0,41

  • 2.10.1.28.6 Contorizarea apei

în prezent există 700 contoare, din care 690 aparțin branșamentelor casnice. Gradul de contorizare este de cca 100%.

  • 2.10.1.28.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile Livezi, Balaneasa, Orașa;

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare;

Capacitatea rezervorului existent este insuficientă pentru deservirea în întregime a localităților ce fac parte din sistemul de alimentare cu apa.

2.10.1.29 Sistem de alimentare Luizi Călugăra

Sistemul Luizi Calugara deservește localitățile Luizi Calugara și Osebiti.

Acest sistem de alimentare a fost finalizat în anul 2009.

R eso u rcl n g Environ mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.29.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei brute se realizează prin intermediul puțurilor de adâncime, de capacitate totală de 15 1/s, din care în prezent se exploatează cca. 7 1/s. Apa brută captată este transportată prin pompare către rezervoare.

  • 2.10.1.29.2 Tratarea apei

în cadrul proiectului finanțat prin HG nr 687 din 1997, s-a realizat stația de tratare. Aceasta include o instalație de demanganizare și dezinfecție a apei cu clor gazos. Dimensionarea instalației de clorinare s-a realizat pentru debitul de 15 1/s.

  • 2.10.1.29.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă va include două rezervoare, unul amplasat în localitatea Osebiți (V=350m3) și unul localizat în localitatea Luizi Călugara (V=500m3).

  • 2.10.1.29.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune (PEID) are diametrul cuprins între De 125mm și De 200 mm și lungimea de cca 5.2km.

  • 2.10.1.29.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție (PEID) are lungimea totală de 18.86km.

Diametrele conductelor de distribuție a apei se situează în intervalul De 63 mm De 160 mm, conform următorului tabel:

Diametru (mm)

Vechime (ani)

Lungime (km)

63

9

10,214

75

1,973

90

1,636

110

2,878

125

371

160

1,688

  • 2.10.1.29.6 Contorizarea apei

în prezent există 1.915 contoare, mare majoritate aparținând branșamentelor casnice (1.900 buc), iar restul branșamentelor publice (2 buc) și branșamentelor agenților economici (13 buc). Aceste contoare au clasa de performanță C.

  • 2.10.1.29.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localitățile deservite.

2.10.1.30 Sistem de alimentare Măgura

Comuna Măgură are un sistem de alimentare cu apa care alimentează doar satele Măgură si Dealu Mare. Satele Crihan si Sohodol nu beneficiază de alimentare cu apa in sistem centralizat.

  • 2.10.1.30.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizează prin intermediul unui foraj de mare adâncime cu capacitatea de 20 m3/h.

nmjo


esourcing nvironmental o n s u I t i r> g


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


  • 2.10.1.30 2 Tratarea apei

Nu există facilități de tratare a apei brute.

  • 2.10.1.30.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Stocarea apei se realizează în cadrul unui rezervor cu volumul de 180 m3.

  • 2.10.1.30.4 Distribuția Apei

Lungimea totală a rețelei de distribuție este de 9 km.

  • 2.10.1.30.5 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare;

Rezervorul de înmagazinare are capacitate insuficientă.

2.10.1.31 Sistem de alimentare Mănăstirea Cașin

Sistemul de alimentare cu apă ar trebui sa deservească satele Mănăstirea Cașin, Lupești și Pârvulești.

Lucrări în derulare

în prezent, este în execuție proiectul de realizarea a sistemului de alimentare cu apă finanțat prin OG 7, (ce va deservi cca 75% din locuitorii satelor menționate anterior) si care va include următoarele obiecte:

o Captarea apei brute ar fi trebuit a se realiza prin intermediul a 6 foraje executate pe platoul satului Parvulesti;

o Conducta de aducțiune a apei, confecționată din PEID, cu lungimea totală de 10 km, cu diametre cuprinse între De 60mm și De 110 mm;

o Instalație de dezinfecție cu ultraviolete;

o Rezervoare de înmagazinare radiale V= 2 x 200 m3;

o Rețeaua de distribuție va avea lungimea de 24 km, confecționată din PEID, cu diametre între De 63mm și De 110 mm.

Datorita faptului ca execuția forajelor pe platoul Parvulesti a fost un eșec, in prezent sistemul de alimentare cu apa a comunei nu funcționează. Se incearca soluția executării unor captari de suprafața pe pârâul Ghioina Dulce si Casin cu o capacitate de cca. 25 1/s.

  • 2.10.1.31.1 Deficiențe

Deficiențele acestui sistem sunt:

nu exista sursa de apa bruta;

sistemul de alimentare existent nu acoperă în întregime localitățile Mănăstirea Cașin, Lupești și Pârvulești;

capacitatea hidraulică a facilităților de înmagazinare nu este suficienta pentru deservirea în totalitate a satelor;

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

nu există instalație de dezinfecție cu clor a apei brute; este posibil ca in cazul in care se vor construi cele 2 captari de suprafața, dezinfectia apei cu clor sa nu fie suficienta pentru tratare.

2.10.1.32 Sistem de alimentare Motoșeni

în cadrul comunei Motoșeni, localitățile Chicirea, Poiana și Praja dețin un sistem de alimentare public, utilizat în perioada secetoasa, și anume, în fiecare din cele 3 sate este amplasat cate un foraj. Nu poate fi vorba despre un sistem de alimentare cu apa in sistem centralizat, investițiile fiind făcute prin grija exclusiva a louitorilor acelor sate.

2.10.1.33 Sistem de alimentare Negri

Sistemul de alimentare cu apă deservește toate satele comunei.

Lungimea totală a rețelei de distribuție a apei (în toate satele comunei) este de 29 km, proiect realizat prin finanțare OG 7.

  • 2.10.1.33.1 Captare/sursa de apa bruta

Sursa o constituie un ansamblu de foraje amplasate de-a lungul paraului Mora, foraje care asigura un debit de 5,6 1/s.

  • 2.10.1.33.2 Tratarea apei

Tratarea apei se realizează printr-o stafie de clorinare.

  • 2.10.1.33.3 Stocarea apei si stafii de pompare

Rezerovul are un volum V=300 mc si este amplast in satul Poiana, avand o zona de protecție sanitara de 2.500 mp.

  • 2.10.1.33.4 Conducte de aductiune

Conducta de aductiune are o lungime de cca. 4,5 km si este din PEHD.

  • 2.10.1.33.5 Distribuția apei

Are o lungime de 28,64 km si acopera întreaga comuna. Este construita din PEHD PE 80 si are următoarele diametre: Dn 90 mm (5,5 km), Dn 110 mm (18,59 km), Dn 125 mm (3,55 km) si Dn 140 mm (1 Km).

  • 2.10.1.33.6 Contorizarea apei

In prezent sunt contorizate 431 de bransmamente din cele 434 existente la nivelul consumatorilor casnici.

2.10.1.34 Sistem de alimentare Nicolae Bălcescu

Acest sistem deservește următoarele sate Nicolae Bălcescu, Galbeni, Valea Seacă si Valea Seaca. Doar satul Larguta nu beneficiază de sistem de alimenare cu apa centralizat.

  • 2.10.1.34.1 Captare/sursă de apă brută

Capatera apei brute se realizează prin intermediul a 3 fronturi de captare, după cum urmează:

Front de captare Nicolae Bălcescu - 4 foraje, capacitate actuala 7,2 1/s;

Front de captare Galbeni- 2 foraje, capacitate actuala 3 1/s;

Front de captare Valea Seacă -3 foraje, capacitate actuala 6,5 1/s.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.34.2 Tratarea apei

în prezent, pe raza comunei sunt amplaste 3 gospodării de apă (sistem Nicolae Bălcescu cu capacitate de

  • 13,33 1/s, sistem Valea Seaca + Buchila cu capacitate de 10,48 1/s și sistem Galbeni cu capacitate de 3,3 1/s) care includ facilități de dezinfecție cu clor a apei.

  • 2.10.1.34.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Sistemul de alimentare cu apă include 3 rezervoare cu volumele de Vi=600 m’, V2=500 m3, V3=200 m3

In fiecare sat este amplasată cate o stație de pompare pentru ridicarea presiunii. In satul Valea Seaca exista o statie pentru ridicare presiunii (hidrofor) pentru satul Buchila.

  • 2.10.1.34.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune sunt realizate din PEID, PN6, PN10, PN16, au diametre cuprinse între 90-160 mm. Lungimile acestora sunt: sistem Nicolae Bălcescu, L=750 ml; sistem Galbeni, L=250 ml; sistem Valea Seaca + Buchila, L=2.849 ml.


  • 2.10.1.34.5 Distribuția Apei

Lungimea totală a rețelei de distribuție a apei (în satele Nicolae Bălcescu, Buchila, Galbeni si Valea Seaca) de 37,01 km, proiect realizat prin finanțare HG 687. Diametrele sunt cuprinse intre Dn 63 mmsi Dn 200 mm pentru sistemul Nicolae Bălcescu si Dn 63 mm si Dn 160 mm pentru celelalte sisteme.

  • 2.10.1.34.6 Contorizarea apei

Toate branșamentele de apa (2.362) sunt contorizate: 2.316 consumatori casnici, 11 consumatori publici si

35 consumatori economici.

  • 2.10.1.34.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă potabilă nu prezintă deficiențe.

2.10.1.35 Sistem de alimentare Oituz

Sistemul Oituz deservește localitățile Oituz, Calcai, Fereastrau-Oituz, Marginea. Localitățile Hatja și Poiana Sarata nu au sisteme de alimentare cu apă potabilă.

  • 2.10.1.35.1 Captare/sursă de apă brută

Apa este captată prin intermediul drenurilor PVC, De 315 mm, L=150m. Acestea sunt amamplasate pe malul râului Oituz (capacitate 1001/s) si pe malul paraului Lesunt (capacitate 101/s).


  • 2.10.1.35.2 Tratarea apei

Tratarea apei se face cu UV intr-o statie (4 lămpi) cu capacitatea de 20 mc/h.

  • 2.10.1.35.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema de alimentare cu apă include două rezervoare cu volumul de 2 x 300m3. Acestea sunt circulare, semiingropate, construite din beton armat monolit.

  • 2.10.1.35.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune a apei brute de la camera colectoare către rezervoare are diametrul De 110 mm, PEHD. Lungimea acestora este de 4.152 ml.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.35.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție aferentă localităților Oituz, Calcai, Fereastrau-Oituz, Marginea are lungimea totală de

29.864 ml, realizată din PEHD, cu diametre cupnnse între De 63 mm și De 160 mm, după cum urmeaza: Dn 160 mm cu L-5.201 ml, Dn 140 mm cu L—1.901 ml, Dn 125 mm cu L:=2.927 ml, Dn 110 mm cu L=4.076 ml, Dn 90 mm cu L=3.074 ml, Dn 75 mm cu L=6.201 ml si Dn 63 mm cu L=6.472 ml.

  • 2.10.1.35.6 Contorizarea apei

Sistemul de alimentare cu apa existent nu cuprinde si contoare.

  • 2.10.1.35.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă în întregime localităților Oituz, Calcai, Fereastrau-Oituz, Marginea;

Satele Harja si Poiana Sarata nu dețin nici un fel de inrastructura de apa in sistem centralizat; Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de tratare a apei captate; Nu există facilități de măsurare a volumelor consumate.

2.10.1.36 Sistem de alimentare Orbeni

  • 2.10.1.36.1 Captare/sursă de apă brută

In localitățile Orbeni și Scurta există cate un foraj de capacitate 13 1/s, respectiv 12 1/s. Totodată, in satul Scurta exista si o captare de suprafața cu o capacitate de 7 1/s.

Concentrațiile de Fe și Mg sunt mari conform buletinelor de apă potabilă.

  • 2.10.1.36.2 Tratarea apei

Apa este dezinfectată prin intermediul instalațiilor cu UV, cate o statie la fiecare rezervor de inmagazinare.

  • 2.10.1.36.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

In localitatea Orbeni există un rezervor cu volumul de 100 m3, iar în localitatea Scurta un rezervor cu V=200 m3.

In cele două localități există cate o stație de pompare care asigură transportul apei potabile către consumatori.

  • 2.10.1.36.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune sunt incluse în cadrul subcapitolului următor.

  • 2.10.1.36.5 Distribuția Apei

Lungimea totală a rețelei de distribuție este de cca. 20 km, după cum urmează:

De 125 mm- PEID, L=3.5 km;

De 110 mm, PEID, L=10.3 km;

De 90 mm, PEID, L=6.1 km.

  • 2.10.1.36.6 Contorizarea apei

în prezent sunt montate un număr de 613 contoare de monitorizare a volumelor de apă potabilă consumate. Din acestea, 600 sunt pentru consumatorii casnici, 7 pentru cei publici si 6 pentru agenții economici.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.36.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare. Totodată, apa brută conține concentrații mari de Fe și Mg în apa brută;

Este necesara suplimentarea sursei de apa.

2.10.1.37 Sistem de alimentare Palanca

Sistemul de alimentare cu apă Palanca este in curs de finlizare. Acesta va acoperi in mare măsură satele Palanca si Ciughes. Satele Cadarasti, Popoiu si Pajiște nu vor beneficia de acest sistem. Pana in prezent, acesta nu a fost pus in funcțiune datorita lipsei branșamentelor la consumatori.

  • 2.10.1.37.1 Captare/sursâ de apă brută

Apa brută este furnizata de 2 forje in zona Palanca (cu un debit de 2 1/s) si de doua drenuri in zona Palistaneni (cu un debit de 61/s) si Cadaresti (cu un debit de 1,5 1/s)

  • 2.10.1.37.2 Tratarea apei

Tratarea apei prin intermediul a doua statii de clorinare, cate una pentru fiecare rezervor.

  • 2.10.1.37.3 Stocarea apei și stații de pompare

Sisitemul cuprinde 2 rezervoare, unul in zona Palistaneni (V=200 mc) si unul in zona Ciughes (V=300 mc).

  • 2.10.1.37.4 Conducte de aductiune

Conductele de aductiune sunt din PEHD, avand Dn 110 mm si o lungime L=3.562 ml.

  • 2.10.1.37.5 Distribuția Apei

Lungimea tuturor conductelor aferente sistemului de alimentare cu apă însumează 8.269 ml, rețeaua fiind realizată din PEHD, după cum urmeaza: Dn 75 mm cu L=578 ml, Dn 90 mm cu L=866 ml, Dn 110 mm cu L=4.016 ml si Dn 125 mm cu L=2.809 ml.

  • 2.10.1.37.6 Contorizarea apei

în prezent nu există facilități de contorizare a apei deoarece proiectul executat nu cuprindea si branșamentele la consumatori.

  • 2.10.1.37.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

Nu exista branșamente executate si ca atare, sistemul nu poate fi pus in funcțiune.

2.10.1.38 Sistem de alimentare Pîncești

Sistemul de alimentare Pîncești deservește satele Pîncești, Dieneț, Fundu Văii, Soci, Petrești și Moțoc.

Satele Fulgeriș și Chilia Benei nu dețin sisteme de alimentare cu apă potabilă.

  • 2.10.1.38.1 Captare/sursă de apă brută

Apa brută este captată prin intermediul a două foraje de mare adâncime (H=250m). Calitatea apei respecta prevederile legislației în vigoare.

Capitolul 2 Analiza situației existente

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.38.2 Tratarea apei

Sistemul de alimentare cu apă nu include stații de tratare.

  • 2.10.1.38.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema tehnologică include două rezervoare de înmagazinare a apei potabile, unul amplasat în satul

Pîncești (V=300m3) și al doilea în satul Soci (V=250m3).

  • 2.10.1.38.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune a apei are lungimea de cca 650 m, realizată PVC, De 63 mm.

  • 2.10.1.38.5 Distribuția apei

Rețeaua de alimentare cu apă în cadrul celor 6 localități însumează 40,6 km, realizată din conducte de PVC,

De 63 mm, repartizata astfel:

Pîncești- 14,68 km;

Dieneț - 7,98 km;

Fundu Văii - 1,31 km;

Soci- 8,68 km;

Petrești - 6,73 km;

Motoc-1,21 km.

  • 2.10.1.38.6 Contorizarea apei

Toate branșamentele existente sunt dotate cu apometre, după cum urmează:

804 contoare - consumatori casnici;

9 contoare- consumatori publici;

17 contoare- consumatori economici.

  • 2.10.1.38.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare.

2.10.1.39 Sistem de alimentare Parava

Localitățile Parava, Drăgușani și Rădoaia sunt deservite de sistemul de alimentare cu apă potabilă Parava. Acest sistem a fost pus în funcțiune în anul 2004. Deasemenea, si staul Teius beneficiază de un sistem propriu de alimentare cu apa construit in anul 2011.

  • 2.10.1.39.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizată printr-un foraj in satul Parava si unul in satul Teius. Având in vedere numeroasele extinderi ale sistemului Parava-Dragusani-Radoaia, capacitatea sursei Parava a devenit insuficienta.

  • 2.10.1.39.2 Tratarea apei

Dezinfecția apei se realizează prin intermediul a doua instalații cu ultraviolete, pentru fiecare sistem cate una.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.39.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Apa este stocată într-un rezervor cu volumul util de 300mJ, amplasat pe dealul Drăgușani.

  • 2.10.1.39.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune a apei are lungimea de 2 km, realizată din PEID, De 90 mm.

în cadrai sistemului de alimentare cu apă potabilă este localizat un grup pompare dotat cu 2 pompe x Q = 20 m3/h pompează pentru localitatea Rădoaia.

  • 2.10.1.39.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei însumează 23.5 km de conducte, repartizate pe diametre, conform următorului tabel:


Tabel nr 2.10.1.38-1- Rețea de distribuție - Sisteme Parava - Teius

Diametru

(mm)

Material

Lungime (km)

90-100

PEHD

9,6

100-120

PEHD

13,9


  • 2.10.1.39.6 Contorizarea apei

în prezent sunt montate 541 contoare, din care 531 buc deservesc consumatorii casnici.

  • 2.10.1.39.7 Deficiențe

Fluxul tehnologic al sistemului de alimentare nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare;

Sursa de alimentare Parava este insuficienta;

2.10.1.40 Sistem de alimentare Pârjol

Comuna Pârjol nu deține sistem de alimentare cu apă potabilă.

Prin proiectul cu finanțare HG 577 au fost realizate foraje și conducta de aducțiune în lungime de cca. 1 km, dar lucrările au fost sistate în anul 2003. în prezent forajele sunt colmatate.

2.10.1.41 Sistem de alimentare Podul Turcului


Din cele 10 sate ale comunei, doar satul Podu Turcului beneficiază de sistem de alimentare cu apa in sistem

centraizat. Acest sistem de alimentare a fost finalizat în anul 2009.

  • 2.10.1.41.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizează prin intermediul a 6 foraje în funcțiune, care au capacitățile intre 2 1/s si 3.5 1/s.

  • 2.10.1.41.2 Tratarea apei

Dezinfecția apei se realizează prin intermediul unei instalații cu ultraviolete.

  • 2.10.1.41.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema de alimentare cu apă include două rezervoare cu volumul de 2 x 500m3, amplasate în Pădurea Bodeasa.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.41.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune a apei au fost realizate în anul 2007, în lungime totală de 3.5 km, realizata din PEHD cu Dn 110 mm.

  • 2.10.1.41.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei are lungimea totală de 17,5 km, realizată din PEHD avand următoarele diametre: Dn 90 mm cu L=2 km, Dn 110 mm cu L=3 km, Dn 160 mm cu L=9,5 km si Dn 200 mm cu L=3 km.

Acest sistem a fost pus în funcțiune în anul 2009 și se prezintă în stare bună.

  • 2.10.1.41.6 Contorizarea apei

în prezent există 858 contoare, marea majoritate aparținând branșamentelor casnice (818 buc), iar restul branșamentele agenților economici (40 buc).

  • 2.10.1.41.7 Deficiențe


Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%, nici macar in satul Podu Turcului;

Noua din cele zece sate ale comunei nu beneficiază de apa in sistem centralizat.

2.10.1.42 Sistem de alimentare Prăjești

Sistemul Prăjești deservește satul Prăjești. De altfel comuna este compusa doar din acest sat.

Anul punerii în funcțiune al sistemului de alimentare este 2005.

  • 2.10.1.42.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizează prin intermediul a 3 foraje de adâncime H=110 m, fiecare având capacitatea de 2.61/s.

  • 2.10.1.42.2 Tratarea apei

Gospodăria de apă include un sistem de reducere a amoniului și de dezinfecție a apei cu clor gazos. Dimensionarea acestei gospodării s-a realizat pentru 37.32 1/s.

  • 2.10.1.42.3 Stocarea apei și stații de pompare

Schema de alimentare cu apă include un rezervor cu volumul de 400 m3.


  • 2.10.1.42.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune are lungimea totală de 1.4 km (PEHD, De 160 mm).

  • 2.10.1.42.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei are lungimea totală de 10,33 km, realizată din PEHD, cu diametre după cum urmeaza: Dn 63 mm cu L=5,19 km, Dn 75 mm cu L=l,32 km, Dn 90 mm cu L=0,62 km, Dn 110 mm cu L=l,65 km, Dn 125 mm cu L=l,06 km si Dn 160 mm cu L=0,49 km.

Acest sistem a fost pus în funcțiune în anul 2005 și se prezintă în stare bună.

  • 2.10.1.42.6 Contorizarea apei

în prezent există 539 contoare, mare majoritate aparținând branșamentelor casnice (527 buc), iar restul branșamentelor publice (5 buc) și branșamentelor agenților economici (7 buc). Clasa de performanță a acestor contoare este C.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.42.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

2.10.1.43 Sistem de alimentare Răcăciuni

Sistemul de alimentare Răcăciuni deservește localitățile Răcăciuni, Gâșteni și Fundu Răcăciuni. Celelalte sate din comună nu dețin sisteme de alimentare cu apa.

  • 2.10.1.43.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei brute se realizează printr-un dren longitudinal (Q=l 1/s) și un foraj (Q=4,8 1/s). Calitatea apei brute respecta prevederile legislației în vigoare.

  • 2.10.1.43.2 Tratarea apei

In fiecare din cele două zone există cate o gospodărie de apă, după cum urmează:

Fundu Răcăciuni- include instalații de dezinfecție cu UV și de clorinare;

Răcăciuni și Gâșteni- include instalații de dezinfecție cu UV.


  • 2.10.1.43.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Cele două rezervoare au capacitatea de 100m3 (Fundu Răcăciuni), respectiv 2x200m3 (Răcăciuni). Aceste rezervoare sunt alimentate prin pompare. Exista si o spatie d epompare in Fundu Răcăciuni.

  • 2.10.1.43.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune aferentă localității Fundu Răcăciuni are lungimea de 2.5 km (PEHD, Dn 150 mm -Dn 200 mm), iar cea aferentă localității Răcăciuni are lungimea de 4 km (PEHD, Dn 150 mm- Dn 200 mm). Conductele simt realizate în anul 2009, respectiv 2012.

  • 2.10.1.43.5 Distribuția apei

Lungimea totală a rețelei de distribuție aferentă celor două localități este de 34 km (12 km rețea în cadrul satului Fundu Răcăciuni, iar 22 km în satele Răcăciuni și Gâșteni).

  • 2.10.1.43.6 Contorizarea apei

în prezent, există 1.015 contoare aferente consumatorilor casnici.

  • 2.10.1.43.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:


Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

In cadrul localității Răcăciuni nu sunt prevăzute facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare.

2.10.1.44 Sistem de alimentare Răchitoasa

Din cadrul comunei Răchitoasa (15 sate componente), doar satul Răchitoasa deține sistem de alimentare cu apa. Datorita stării avansate de degradare, de cativa ani apa furnizata este distribuita ca si apa menajera si nu potabila si asta doar in zona de blocuri a satului.

  • 2.10.1.44.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă este asigurată de un foraj de adâncime (H=150m) având capacitatea de cca 1 1/s.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.44.2 Tratarea apei

Nu exista asemenea facilitate.

  • 2.10.1.44.3 Stocarea apei si statii de pompare

Exista un rezervor cu un volum V=100 mc amplasat in nordul satului Rachitoasa, la o cota ce permite curgerea gravitaționala in rețeaua de distribuție.

  • 2.10.1.44.4 Distribuția apei

Lungimea totală a rețelei de distribuție este de 3 km, rețeaua fiind realizată din conducte de azbociment (jumătate din lungime) si din otel (cealalta jumătate) avand Dn 100 mm.

Sistemul de alimentare este pus în funcțiune în anul 1967, aflându-se în stare avansată de degradare.

  • 2.10.1.44.5 Contorizarea apei

Apa furnizata in sistem nu este contorizata la utilizatori.


  • 2.10.1.44.6 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu poate fi utilizat ca si sistem de apa potabila.

2.10.1.45 Sistem de alimentare Sănduleni

Comuna Sănduleni deține un sistem de alimentare cu apa ce deservește 4 din cele 7 sate ale comunei.

Sistemul a fost construit cu finanțare prin OG7 si finalizat in anul 2014.

Sistemul format din 3 subsisteme este prezentt in cele ce urmeaza:

  • 1.  Subsistem Sănduleni:

Satul Sănduleni (captare, aducțiune PEHD, Dn 110 mm, L=2,08 km, rezervor V=200 m3, stație de clorinare cu clor gazos, rețea de distribuție L=9,19 km Dn 90 - 140 mm, PEHD).

  • 2.  Subsistem Versesti - Coman

Satul Versești (captare, aducțiune PEHD, De 90 - 110 mm, L=l,70 km, rezervor V=100 m3, stație de clorinare cu clor gazos, rețea de distribuție L=4,70 km Dn 90-140 mm, PEHD).


Satul Coman (conducta refulare PEHD Dn 90 mm, L=3.80 km, rezervor V=200 m3, stație de clorinare cu clor gazos, rețea de distribuție L=3.75 km, Dn 90-140 mm, PEHD).

  • 3.  Subsistem Barzulesti

Localitatea Barzulești (captare, conducta refulare OL Dn 89x10 mm, L=3.8O km, rezervor V=100 m3, stație de clorinare cu clor gazos, rețea de distribuție realizată din oțel).

Deficiente:

Sistemul nu acopera in intregime necesarul comunei.

2.10.1.46 Sistem de alimentare Sărata

Sistemul de alimentare Sarata a fost realizat prin HG 687 din 1997.

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.46.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă este asigurată de un front de captare constituit din 2 puțuri forate având adâncimea H = 150.0 m, echipate cu pompe submersibile cu caracteristicile Q = 1,73 1/s, H = 100 m, P = 4 kW.

Conducta de legătură între puțuri este realizată din PEHD, având L = 510 m, Dn 75 mm, PN10.

  • 2.10.1.46.2 Tratarea apei

Stația de tratare include procese de eliminare a amoniului și de dezinfecție cu clor, avand o capacitate de 3,45 1/s.

  • 2.10.1.46.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema de alimentare cu apă include următoarele:

rezervor de înmagazinare cu capacitatea de 200 m3, incluzând și rezerva de incendiu de 11 m3, amplasat pe cota 258 mdMN în extravilanul localității;

stație de pompare cu grup de pompe booster, cu 1+1 pompe cu caracteristicile: Qtotal = 2.94 1/s; H=42 m, P = 2,2 kW amplasată în aceeași incintă cu rezervorul de înmagazinare.

  • 2.10.1.46.4 Conducte de aducțiune

Conductă de aducțiune are lungimea L = 2,28 km, PEHD, Dn 110 mm, astfel: PN6, L=575 ml și PN10 L= 1.704 ml.

  • 2.10.1.46.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei are lungimea totală de 9,5 km, cu diametre cuprinse în intervalul Dn 63 mm-Dn 110 mm, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.45-1- Rețea de distribuție - Sistem Sarata

Diametru (mm)

Lungime (km)

200

0,39

110

0.03

90

2,38

75

1,1

63

5.3

  • 2.10.1.46.6 Contorizarea apei

în prezent există 4583 contoare care facilitează monitorizarea consumului de apă potabilă pentru consumatorii casnici.

  • 2.10.1.46.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

2.10.1.47 Sistem de alimentare Sascut

Sistemul Sascut deservește localitățile Sascut, Schineni, Sascut Sat, Pâncești si Contești, fiind finanțat SAP ARD și de la Bugetul Local.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău



  • 2.10.1.47.1 Captare/sursă de apă brută

Sursa este asigurată de un front de captare constituit din 3 puțuri forate amplasată în Sascut (zona târg) (Qiforaj-3.5 1/s), un foraj amplasat în Pâncești (Q=2 1/s) și 3 drenuri (Qlolai= 7,38 1/s).

Deasemenea, pentru satul Contești a fost construit un foraj (H=l 15 m), complet echipat, cu un debit de 3,12 1/sec;

  • 2.10.1.47.2 Tratarea apei

Schema de alimentare include următoarele gospodării de apă:

Gospodărie de apă Sascut (zona târg)- dezinfecție cu UV, Q=46 m3/h;

Gospodărie de apă Sascut Sat- dezinfecție cu UV, Q=23 m3/h;

2 Gospodării de apă Pâncești- 2 instalații de dezinfecție cu clor (cate una la fiecare rezervor); Gospodărie de apa Contești - dezinfecție UV.

  • 2.10.1.47.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema de alimentare cu apă include următoarele:.

Sascut-Targ: V=500 m3, subteran;

Sascut-Sat: V=200 m3, subteran;

Pâncești: V^IOO m3, V2=200 m3- rezervoare subterane, necesită lucrări de reabilitare;

Contești: V=200 m3;

  • 2.10.1.47.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr 2.10.1.46-1- Conducte de aducțiune - Sistem Sascut

Traseu

Lungime (km)

Material

Diametru

Sascut-Targ

2,088

PEHD

140

Sascut-Sat

0,269

PEHD

140

Sascut-Sat

2,500

OL

110

Pâncești

0,950

OL

110

Pâncești

0,500

OL

110

Pâncești

3,5

OL

110

Contești

4,9

PEHD

75 -140


  • 2.10.1.47.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție a apei este descrisa în cele ce urmează:

Sascut și Schineni: L=15.4 km, materialele utilizate sunt oțel, PEHD și azobociment; diametrele utilizate sunt cuprinse în intervalul De 90 mm și De 240 mm;

Sascut Sat: L=6.7 km, din care 5 km din țevi de oțel cu Dn 100 mm, iar 1.7 km conducte din PEHD cu diametru Dn 110 mm realizate prin programul SAPARD în 2006, ce asigură alimentarea cu apă a două cartiere din sat;

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Pâncești: L=10 km, cu diametre cuprinse între Dn 90 mm și Dn 110 mm, conducte din oțel; necesită înlocuire datorită uzurii avansate;

Contești: L=l,9 km, din PEHD cu diametrul Dn 90 mm.

  • 2.10.1.47.6 Contorizarca apei

în prezent din 703 branșamente, doar 286 sunt dotate cu contoare pentru a facilita monitorizarea consumului de apă potabilă, astfel: consumatori casnici 264 buc, consumatori publici 2 buc. si consumatori agenti economici 20 buc.

  • 2.10.1.47.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%;

In localitatea Contești, sistemul de alimentare nu include sistem de dezinfecție cu clor; Rezervoarele de la Pâncești necesită lucrări de reabilitare, fiind în stare avansată de degradare; Mare parte din rețeaua de distribuție existenta este veche si uzata, fiind construita si din materiale neconforme - azbest.

2.10.1.48 Sistem de alimentare Săucești

Sistemul de alimentare cu apă a fost pus în funcțiune în anul 2012.

  • 2.10.1.48.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei subterane se realizează prin intermediul unui foraj de capacitate 21.5 1/s.

  • 2.10.1.48.2 Tratarea apei

în cadrul comunei există o stație de tratare ce include pre-clorinare (2000gCl2/h), stație de filtrare cu cărbune activ sub presiune, post-clorinare cu hipoclorit.

  • 2.10.1.48.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

înmagazinarea apei potabile se face în două rezervoare supraterane (2x225m3), fiecare realizate din beton armat prevăzut cu o camera a vanelor, executata tot din beton armat.

Sistemul include un grup pompare echipat cu 2 pompe Q= 14.76m3/h, H=70 - 90 mCA, P= 13.5-50 kW.

Pentru alimentarea satului Bogdan Vodă este prevăzut un hidrofor (1+1).

  • 2.10.1.48.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune între captare și localitatea Bogdan Vodă are lungimea de 6,9 km, Dn 160 mm, realizată din PEHD.

  • 2.10.1.48.5 Distribuția Apei

Lungimea totală a rețelelor de distribuție din cele trei localități este de 24.5km, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.47-1- Rețea de distribuție - Sistem Săucești

Diametru (mm)

Material

Lungime

(km)

Dn 75

PEHD

1,91

Dn 90

PEHD

6,37

Resou rci n q

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Diametru

(mm)

Material

Lungime

(km)

Dn 110

PEHD

7,15

rbn 160

PEHD

2,11

Dn 225

PEHD

2,01


  • 2.10.1.48.6 Contorizarea apei

Măsurarea volumelor de apă consumate se realizează prin intermediul a 41 contoare, din care 35 aparțin consumatorilor casnici.

Gradul de contorizare este de cca 24%.

  • 2.10.1.48.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu acoperă toate localitățile comunei.

2.10.1.49 Sistem de alimentare Scorțeni

Localitatea Scorțeni deține sistem de alimentare cu apă potabilă, care se află în stare avansată de degradare și deservește strict zona de blocuri a localității. Apa este utilizata doar in scop menajer, nefiind potabilizata.

2.10.1.50 Sistem de alimentare Ștefan cel Mare

Sistemul de alimentare cu apă deservește următoarele localități Ștefan cel Mare, Bogdana, Negoiești.

  • 2.10.1.50.1 Captare/sursă de apă brută

Sursă este reprezentată de un dren cu două camere colectoare.

  • 2.10.1.50.2 Tratarea apei

Schema de alimentare include o instalație de dezinfecție cu clor. Capacitatea acesteia este de 5,2 1/s.

  • 2.10.1.50.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Schema de alimentare cu apă include un rezervor de înmagazinare cu volumul util de 300m3.

  • 2.10.1.50.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune este confecționată din PEHD, Dn 110 mm și are lungimea de 4 km.

  • 2.10.1.50.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție a apei este realizată din conducte de PEID, Dn 90 mm- Dn 160 mm, cu lungimea totală de 12 km, conform următorului tabel:

Diametru (mm)

Material

Lungime (km)

Vechime (ani)

Dn 90

PEHD

7,5

8

Dn 110

PEHD

3

8

Dn 160

PEHD

1,2

8

Dn 225

PEHD

0,3

8

  • 2.10.1.50.6 Contorizarea apei

în prezent există 635 contoare, având clasa de performanță C.

Lucrări în derulare sau finalizate de curând

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

HG 577 - realizare rețea de distribuție L-9.3 km și Stație de tratare în Gutinaș - finalizat si funcțional;

AFM - realizare rețea de distribuție L=-4.3 km și Stație de tratare în Rădeana - finalizat si funcțional;

AFM - realizare rețea de distribuție L=7.3 km și Stație de tratare în Viișoara - finalizat si funcțional.

  • 2.10.1.50.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

2.10.1.51 Sistem de alimentare Tătărăști

Sistemul Tătărăști deservește satul Cornii de Sus, Gherdana, Dragesti si Giurgeni,adica 4 dincele 7 sate ale comunei.

  • 2.10.1.51.1 Captare/sursă de apă brută

Apa brută este captată de un foraj de mare adâncime (H=150m, Q=2 1/s) la Gherdana si unul avand Q=4 1/s la Dragesti (alimentează satele Dragesti si Giurgeni).

  • 2.10.1.51.2 Tratarea apei

Tratarea apei include instalații cu UV pentru ambele sisteme.

  • 2.10.1.51.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

Rezervorul de înmagazinam din Gherdana are volumul V=100 mc iar cel din Dragesti are V=320 mc, ambele fiind construite ingropat.

  • 2.10.1.51.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune de al forajul Gherdana la rezervorul Gherdana este din PEHD Dn 90 mm si are lungimea de 810 ml iar cea de la forajul Dragesti la rezervorul Dragesti este tot din PEHD cu Dn 110 mm si o lungime de 1.550 ml.

  • 2.10.1.51.5 Distribuția Apei

Lungimea rețelei de distribuție a apei este de 11,7 km (PEHD, Dn 90 mm cu L=6,3 km si Dn 110 mm cu L=5,4 km).

  • 2.10.1.51.6 Contorizarea apei

în prezent sunt motate 350 contoare care au clasa de performanta C.

  • 2.10.1.51.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

2.10.1.52 Sistemde alimentare Traian

Sistemul Traian deservește localitățile Traian și Zăpodia.

  • 2.10.1.52.1 Captare/sursă de apă brută

Apa brută este captată de 2 foraje de mare adâncime (H=140m), fiecare foraj având capacitatea de cca 2,6 1/s.

Resourcing En vi ron mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.52.2 Tratarea apei

Stația de tratare prezintă facilități de reducere a amoniului și de dezinfecție cu clor. Instalațiile s-au dimensionat pentru un debit de tranzit de 7,69 1/s.

  • 2.10.1.52.3 Stocarea apei și stații de pompare

Rezervorul de înmagazinare are volumului util de 200 m5, incluzând și rezerva de incendiu de 10 m’, amplasat la cota 221.0 mdMN.

  • 2.10.1.52.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune este realizată din tuburi PEHD, în lungime totală L = 1.800 ml, Dn 160 mm.

  • 2.10.1.52.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție, realizată în anul 2005, este prevăzută din PEHD, PN6, cu diametre cuprinse între 63 - 160 mm, în lungime totală de 17.432 ml, după cum urmeaza: Dn 63 mm cu L=4.459 ml, Dn 75 mm cu L=2.460 ml, Dn 90 mm cu L=740 ml, Dn 110 mm cu L=8.843 ml, Dn 125 mm cu L=225 ml si Dn 160 mm cu L=705 ml.

Aceasta lungime a rețelei de distribuție include si extidnerea de aprox. 9 km de conducta din anul 2011.

  • 2.10.1.52.6 Contorizarea apei

în prezent sunt motate 398 contoare care au clasa de performanta C, din care 381 sunt pentru consumatorii casnici, 7 pentru consumatorii publici si 10 pentru consumatorii agenti economici.

  • 2.10.1.52.7 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

2.10.1.53 Sistem de alimentare Ungureni

în prezent, la nivelul comnei exista doua sisteme de alimentare cu apa:

  • 1.  Sistemul Ungureni - Zlatari;

  • 2.  Sistemul Bibiresti - Garla Anei - Botesti - Viforeni.

Astfel, din cele 7 sate ale comunei, doar satul Bartasesti nu are alimentare cu apa.

  • 2.10.1.53.1 Captare/sursa de apa bruta

Sursa o constituie o serie de foraje amplasate in satele Ungureni, Zlatari, Bibiresti si Botesti.

  • 2.10.1.53.2 Tratarea apei

Tratarea apei brute se face cu UV in toate cele 4 rezervoare.

  • 2.10.1.53.3 Stocarea apei si statii de pompare

In ele doua sisteme exista 4 rezervoare de inmagazinare a apei: Zlatari cu V=300 mc, Ungureni cu V=100 mc, Bibiresti cu V=200 mc si Botesti cu V=300 mc.

  • 2.10.1.53.4 Conducte de aducțiune

Conductele de aducțiune sunt construite din PEHD.

  • 2.10.1.53.5 Distribuția apei

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

însumează cca. 43,1 km pentru ambele sisteme existente. Rețeaua de distribuție este construita din PEHD si are următoarele diametre: Dn 75 mm cu L=4.541 ml, Dn 90 mm cu L= 13.570 ml, Dn 110 mm cu L=22.993 ml, Dn 125 mm cu L=1.810 ml si Dn 140 mm cu L= 181 ml.

  • 2.10.1.53.6 Contorizarea apei

Din cele 160 de branșamente existente (148 casnice si 12 publice), nici unul nu este contorizat.

  • 2.10.1.53.7 Deficiente

Sistemul existent nu se adreseaza si satului Bartasesti.

2.10.1.54 Sistem de alimentare Urechești

Sistemul de alimentare cu apă deservește toate cele 5 sate ale comunei, fiind impartit in 2 sisteme:

  • 1.  Sistemul Urechești - Slobozia;

  • 2.  Sistemul Comatei - Satu Nou - Lunca Dochiei

  • 2.10.1.54.1 Captare/sursa de apa bruta

Sursa este constituita dintr-un foraj cu H=300 m pentru sistemul 1 si de doua foraje cu H=300 m pentru sistemul 2.

  • 2.10.1.54.2 Tratarea apei

Ambele sisteme beneficiază la rezervoare de tratare cu UV si clor.

  • 2.10.1.54.3 Stocarea api si statii de pompare

Sistemul 1 are in componentat sa un rezeror bicompartimentat cu V=2x200 mc, in vreme ce sistemul 2 beneficiază de un rezervor avand V=300 mc.

  • 2.10.1.54.4 Conducte de aductiune

Ambele sisteme au conducte de aductiune din PEHD.

  • 2.10.1.54.5 Distribuția apei

Rețeaua de distribuție acopera necesarul ambelor sisteme, cu excepția a cca. 2 km pentru sistemul 1.

  • 2.10.1.54.6 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100% pentru sistemul 1.

2.10.1.55 Sistem de alimentare Valea Seaca

Acest sistem deservește localitățile Valea Seacă și Cucova.

  • 2.10.1.55.1 Captare/sursă de apă brută

Captarea apei se realizează prin intermediul a două captări de suprafață (Recea și Arini Condri) care au capacitatea totală de 3.21/s.

  • 2.10.1.55.2 Tratarea apei

Facilitățile de potabilizare a apei sunt:

Instalație de clorinare-dedurizare- realizată în anul 2008;

Instalație de dezinfecție cu UV- realizată în 2011.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


  • 2.10.1.55.3 Stocarea Apei și Stații de Pompare

în cadrul gospodăriei de apă este amplasat un rezervor cu volumul util de 300 m3.

Sistemul de alimentare cu apă include două stații de pompare amplasate în cadrul rețelei, realizate în anii 2008 și 2011.

  • 2.10.1.55.4 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție (realizată în anul 2008) are lungimea totală de 18.5 km, repartizată pe diametre conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.1.54-1- Rețea de distribuție- Sistem Valea Seacă

Diametru

(mm)

Material

Vechime

(ani)

Lungime (km)

20-100

PEHD

5

7.52

100-300

PEHD

5

10.95


  • 2.10.1.55.5 Contorizarea apei

în cadrul rețelei de distribuție sunt montate 210 contoare, având clasele de performanta B și C. Gradul de contorizare este de cca 29%.

  • 2.10.1.55.6 Deficiențe

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

2.10.1.56 Sistem de alimentare Zemeș

Sistemul Zemeș include doar satul Zemes.

  • 2.10.1.56.1 Captare/sursă de apă brută

Apa este captată prin intermediul următoarelor captări de suprafață:

Baraj Holmu

Izvoare Geamăna

Captare Scurtu

  • 2.10.1.56.2 Tratarea apei

Schema de alimentare cuprinde următoarele:


Stație de tratare Bolătău (Q=7.000 m3/zi)

Stație de clorinare Foaie (Q=7.000 m3/zi)

  • 2.10.1.56.3 Stocarea apei și stații de pompare

Cele 3 rezervoare au capacitatea de V] = 500 m3, V2= 500 m3, V3 = 1.000 m3.

Apa intră în rezervoare prin intermediul unui cămin de vane. în acest cămin este montat un apometru, un filtru și un sistem de dezinfecție cu UV (nefuncțional). La intrarea în cămin este montat un manometru.

  • 2.10.1.56.4 Conducte de aducțiune

Conducta de aducțiune are lungimea de 25 km, fiind realizată din oțel, cu diametre între Dn 100 mm și Dn 200 mm.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.1.56.5 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție a apei are lungimea toatala de 25 km, fiind realizată din conducte de PEHD cu diametre cuprinse în intervalul Dn 63 mm - Dn 140 mm dar si din OL cu diametre intre Dn 100 mm si Dn 200 mm.

  • 2.10.1.56.6 Contorizarea apei

Sistemul prezintă un număr de 732 de contoare din care 702 sunt contori ai consumului casnic iar 30 al consumului agentilor economici.

  • 2.10.1.56.7 Deficiențe

Deficiențele sistemului de alimentare cu apă sunt:

Sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100% nic pentru satul Zemes;

Schema tehnologică nu include facilități de dezinfecție cu clor, nerespectându-se astfel prevederile legislației în vigoare.

2.10.1.57 Unități administrativ teritoriale ce nu dețin sisteme de alimentare cu apa


în prezent 28 comune nu dețin sisteme de alimentare cu apă potabilă, acestea fiind Balcani, Beresti-Tazlau, Barsanesti, Blagesti, Bogdanesti, Brusturoasa, Buhoci, Damienesti, Filipeni, Garleni, Glavanesti, Horgesti, Huruiesti, Lipova, Manastirea Casin, Motoseni, Odobesti, Oncesti, Parincea, Paijol, Plopana, Racova, Roșiori, Secuieni, Solont, Stanisesti, Strugari si Vultureni.

  • 2.10.2 Infrastructura apei uzate

2.10.2.1 Cluster Bacău

Clusterul Bacău deservește următoarele localități prezentate mai jos:


Tabel nr 2.10.2.1-1 - Localitățile componente clusterului Bacău

Aglomerare

Localități componente

Denumire UAT

Bacău

Bacău

Bacău

Mărgineni

Mărgineni

Barați

Mărgineni

Hemeiuș

Hemeiuș

Lilieci

Hemeiuș

Letea Veche

Letea Veche

Măgura

Măgura


In prezent, cca 140.000 locuitori echivalenți sunt racordați. Gradul de conectare este de 60%.

  • 2.10.2.1.1 Colectarea apei uzate

Apa pluvială colectată din municipiul Bacău este descărcată în pârâul Nigel (3 evacuări, str Arcadie Septlici) și în râul Bistrița (cartierul ANL Gherăiești).

Rețeaua de canalizare din Bacău este un sistem combinat de colectare ape reziduale însumează cca 202,3 km de conducte, descrise în următorul tabel:

Tabel nr 2.10.2.1-2 - Rețea de canalizare a orașului Bacău

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Diametru (mm)

Material

Lungime (km)

Dn 200- Dn 500

Beton, PAFSIN, PVC

92,1

Dn 500- Dn 1000

Beton, PAFSIN

77,1

> Dn 1000

Beton

33,1

Sistemul de canalizare include 5 stații de pompare detaliate astfel:

Tabel nr 2.10.2.1-3 - Stații de pompare apă uzată din cadrul orașului Bacău

Nr Crt

Stație de pompare

Capacitate (m3/h)

1.

SPAU Serbănești

600

2.

SPAU ANL Gherăiești

60

3.

SPAU Arcadie Septlici

980

4.

SPAU C. Porumbescu

110

5.

SPAU Trimfului

50

Rețeaua de canalizare a localităților Mărgineni și Barați (comuna Mărgineni) se caracterizează prin:

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt 228 racorduri.

Apele pluviale sunt transportate în rigole betonate către cursurile de apă din zonă.

Rețeaua de canalizare însumează 9,3 km, realizată în PAFSIN (L=6,47km, De 200 mm - De 315 mm) și PVC (L=2,83, De 200 mm- D 315 mm), conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.2.1-4- Rețea de canalizare Mărgineni

Tabel nr 2.10.2.1-5 - Stații de pompare ale localităților Mărgineni și Barați

Nr Crt

Stație de pompare

Capacitate

1.

SPAU 1 sat Barați

16 m3/h, H=10 mCA

2.

SPAU 2 sat Barați

20 m3/h, H=10 mCA

3.

SPAU 3

6.5 m3/h, H=25 mCA


Diametru (mm)

Material

1> ungime (km)

Vechime (ani)

200

PAFSIN

4,5

5

300

PAFSIN

1,5

5

315

PAFSIN

0,5

4

200

PVC

2,6

3

300

PVC

0,2

3

în sat Barați există canalizare pentru apa pluvială cu 3 deversări în pârâul Trebeș. Rețeaua de colectare a apei uzate include 3 stații de pompare descrise în tabelul următor:

Localitatea Măgura deține un sistem de colectare apelor menajere, realizat prin proiectul cu finanțare OG7, având lungimea totală de 9 km.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Rețeaua de canalizare a satului Letea Veche este pusă în funcțiune în anul 2012 și are lungimea de cca

10,82 km. Sistemul este alcătuit din conducte de PVC și PEHD, conform următorului tabel.

Tabel nr 2.10.2.1-6 - Rețea de canalizare Letea Veche

Diametru

Material

Lungime (km)

De 250 mm

PVC

2,617

De 250 mm

PVC

2,843

De 315 mm

PVC

0,93

De 250 mm

PVC

0,123

De 110 mm

PEHD

2,261

De 125 mm

PEHD

2,050


Colectarea apei uzate se face graviațional și prin pompare, prin intermediul a 20 de stații de pompare de capacitate între 0,96 m3/h și 33,72 m3/h.

  • 2.10.2.1.2 Epurarea apei uzate

Stație de epurare Bacău este în curs de reabilitare prin proiectul „Stație de Epurare Ape Uzate Bacău-treapta terțiară”. Capacitatea stației de epurare este de 220.900 locuitori echivalenți și include facilități de epurare avansată.

Fluxul tehnologic include următoarele obiecte:

Gratare rare si dese

Dezinisipator-separator de grăsimi

Bazin tampon si SP apa pluviala

Camera de distribuție către decantoarele primare

Decantoare primare

Statie de pompare apa uzata SP2

Camera de distribuție către reactoarele de biologie

Bazine de aerare BAI

Statie de suflante


Bazine de aerare BA2

Decantare secundară & stație de pompare nămol recirculat

Facilitatea de înmagazinare si dozare a precipitantului fosforului

Stație de pompare effluent

îngroșarea nămolului

Fermentarea nămolului

Tratarea & utilizarea biogazului

Deshidratarea si stabilizarea nămolului

Stocare intermediară nămol

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.2.1.3  Eliminarea nămolurilor

Stație de epurare Bacău este în curs de reabilitare prin proiectul „Stație de Epurare Ape Uzate Bacău-treapta terțiară” în urma finalizării lucrărilor, nămolul va fi depozitat temporar pentru 6 luni în cadrul unor noi zone de stocare.

  • 2.10.2.1.4  Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Rețelele prezintă deficiențe de etanșeitate materializate prin infiltrații din rețeaua de alimentare cu apă sau din pânza freatică, fiind înregistrate volume mari de apă intrate în stațiile de epurare, chiar și în ore cu consum redus.

Infiltrațiile apar că urmare a sparturilor și îmbinărilor neetanșe aferente rețelei de canalizare și rețelei de apă, rezultând un volum mare de pierderi de apă infiltrat în rețeaua de canalizare. Aceste aspecte generează în timp avarii care pot crea probleme legate de poluarea pânzei freatice, imposibilitatea colectării apei amonte de tronsoanele afectate sau chiar perturbarea traficului a siguranței și sănătății populației.

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile clusterului;

Paturile de uscare din cadrul stației de epurare Bacău sunt vechi, deteriorate, iar în prezent nu sunt utilizate. Este necesară igienizarea suprafețelor aferente acestor paturi de uscare și introducerea în circuitul agricol pentru a asigura siguranța populației și a evita poluarea apei subterane.

Lucrări în derulare

POS Mediu: „Extinderea infrastructurii de canalizare in Bacău și Târgu Ocna”, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.2.1-7- Rețea de canalizare în cadrul localităților Bacău, Mărgineni, Hemeiuș, Mărgineni:

Localitate

Rețea de canalizare gravitaționala (mii

Conducte de refulare (ml)

Bacău

20.435

3.250

Letea Veche

5.876

47

Hemeiuș

8.576

825

Mărgineni

3.052

440

TOTAL

37.939

4.562

42.501

în cadrul acestui contract se vor realiza 18 stații de pompare apă uzată (12 stații în municipiul Bacău, o stație de pompare amplasată în localitatea Mărgineni, 2 stații în localitatea Letea Veche, 3 stații în satul Hemeiuș).

POS Mediu: Stație de Epurare Ape Uzate Bacău - treapta terțiară

Capacitatea stației de epurare este Qzimnx= 65,237 m3/zi, respectiv 220.900 PE.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

2.10.2.2 Cluster Moinești

  • 2.10.2.2.1 Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare pentru localitatea Moinești, realizată în sistem mixt (20% separativ), deservește cca 67% din populație.

Apele pluviale colectate sunt descărcate prin două guri de evacuare în pârâul Gizu.

Rețeaua de canalizare a orașului Moinești însumează 29,7 km, fiind realizată din conducte de beton Dn 200 mm- Dn 800 mm.

Sistemul de canalizare include 2 stații de pompare detaliate în următorul tabel:


Tabel nr 2.10.2.2.2-1 - Stații de pompare în cadrul sistemului de canalizare Moinești

NrCrt

Stație de pompare

C racteristici

1.

SP Micleasca

Q=12 m3/h, H=10 mCA

2.

SP2

1+1 pompe, P=2 x 3 kW


  • 2.10.2.2.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare Moinești Nord este amplasată pe malul drept al râului Tazlăul Sărat.

Stația de epurare (treapta mecanică și biologică existentă din 1968) asigură epurarea unui debit Q^x = 30 1/s și nu satisface tratarea întregului debit de ape uzate influent.

Pentru asigurarea parametrilor de evacuare în emisar - râul Tazlăul Sărat - a apelor reziduale epurate, provenite din canalizarea orașului Moinești și cartierul Lucăcești, conform prevederilor legale, a fost necesară extinderea stației de epurare, treapta mecanică și biologică, pentru un debit de încă Qext=72 1/s, capacitatea finală a stației ajungând la Qtotai=1021/s.

Apele uzate colectate în sistem separativ din orașul Moinești și în sistem unitar (ape uzate menajere și ape pluviale ) din cartierul Lucăcești, ajung în stația de epurare prin două colectoare principale Dn 800 mm, respectiv DnlOOO mm.

Cele două colectoare deversează apele uzate într-un cămin de intersecție prevăzut cu vane pentru dirijarea debitului în stația de epurare sau pe colectorul de avarie pentru deversare direct în emisar.


Epurarea apelor uzate în stația orașului Moinești, cuprinde treapta mecanică și biologică de epurare, în prezent fiind în exploatare o stație realizată în două etape:

a) Etapa 1967- 1968, pentru un debit de 30 1/s, se compune din următoarele obiecte:

  • -  Grătar rar și des cu Q = 2141/s.

  • -  Desnisipator cu 2 compartimente, capabil să preia 2141/s.

  • -  Decantor primar Imhoff (2 x 2.500 loc), Q = 30 1/s.

  • -  Stație pompare ape uzate.

  • -  Biofiltru de mare încărcare cu D=20 m, H=3,0 m și Qef=65 1/s.

  • -  Decantor secundar tip Imhoff (2 x 2.500 loc), Q = 301/s.

  • -  Stație pompare nămol.

    Resourcing Environniental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • -  Stație de clorinare cu clor gazos.

  • -  Bazin de contact.

  • -  Platforme uscare nămol 2 buc. cu S =2 x 300 m

b) Etapa 1995-2002, pentru un debit de 72 1/s, este compusă din următoarele obiecte:

  • -  Cămin intersecție și deversor lateral

  • -   Grătar rar și des, Quz.orar.max.= 150 1/s

  • -  Desnisipator orizontal longitudinal, Quz.orar.max. = 1501/s.

  • -  Canalul de măsură cu îngustare rectangulară, cu debitmetru Parschall, QU7 O.max=1501/s

  • -  Separator de grăsimi bicompartimentat cu flotație, Q = 100 1/s

  • -  Decantoare primare verticale tip DVM -8,2 buc

  • -  Stație pompare ape uzate reechipată cu 4 pompe

  • -  Biofiltru de mare încărcare, D = 20 m, H =3 mCA

  • -  Decantoare secundare verticale tip DVM - 8, 2 buc

  • -  Stație clorinare reechipată cu încă 2 dozatoare

  • -  Stație de pompare nămol reechipată cu 2 pompe

  • -  Platforma uscare nămol betonată, S =300 m2

  • -  Platformă depozitare nisip, S = 14 m2

  • -  Bazin stabilizare nămol (îngroșător nămol).

  • -  Conducte și canale de legătură pe circuitul apei și nămolului.

  • 2.10.2.2.3  Eliminarea nămolurilor

în prezent, suprafață destinata depozitarii nămolului deshidratat în cadrul stației de epurare este de cca 300 m2.

In urma realizării lucrărilor de reabilitare SEAU Moinești Nord, nămolul deshidratat va fi depozitat corespunzător pentru o perioada de 6 luni.

  • 2.10.2.2.4  Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Rețelele prezintă deficiențe de etanșeitate materializate prin infiltrații din rețeaua de alimentare cu apă sau din pânza freatică, fiind înregistrate volume mari de apă intrate în stațiile de epurare, chiar și în ore cu consum redus.

Este necesară reabilitarea unui tronson de canalizare atat din motive ce țin de hidraulică sistemului de canalizare, cat și pentru reducerea infiltrațiilor.

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile clusterului.

Lucrări în derulare

POS Mediu - „Extinderea infrastructurii de canalizare în orașele Buhuși și Moinești”- în cadrul acestui proiect se extinde rețeaua de canalizare cu conducte din ceramică vitrificată Dn 250 mm, Ltot=21,64 km. De asemenea, se vor realiza 3 stații de pompare:

o SP1: 1+1 pompe, Q=5.72 1/s, H=48 mCA;

o SP2: 1+1 pompe, Q=5.5 1/s, H=24 mCA;

o SP3: 1+1 pompe, Q=5.5 1/s, H=9 mCA.

Resou rci n q

Environr ental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă ți apă uzată din județul Bacău

Conductele de refulare au lungimea 3,39 km De 125 mm, respectiv 1,63 km, De 90 mm.

POS Mediu I- „Reabilitare SEAU Moinești Nord, Construcție SEAU Moinești Sud și

Construcție SEAU Buhuși”. Se executa 2 stații de epurare descrise în cele ce urmează:

o Stație de epurare Moinești Nord (25.520 PE)

o Stație de epurare Moinești Sud (6.200 PE)

Ambele stații de epurare vor avea facilități de epurare avansată a apei uzate.

2.10.2.3 Aglomerarea Onești

  • 2.10.2.3.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare, realizată în sistem divizor are lungimea totală de 140 km, fiind realizată în anul 1983 din conducte de beton cu diametre între 80 mm și 600 mm.


  • 2.10.2.3.2 Epurarea apei uzate

în prezent, există două stații de epurare, debitul tranzitat fiind de cca 5.443 m3/zi, respectiv 5.007 m3/zi.

Stația de epurare noua include:

Grătare rare;

Dezinisipator; Separator de grăsimi; Decantor radiat

Stația de epurare veche cuprinde:

Grătare rare;

Dezinisipator; Separator de grăsimi; Decantoare Imhoff;

Stație de pompare;

Biofiltre;

Decantoare secundare.


Apa epurată din ambele stații de epurare este dezinfectată cu clor inainte de descărcarea în emisar.

Stația de epurare Onești este veche și nu prezintă facilități de epurare avansată a apei uzate.

  • 2.10.2.3.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de depozitare a nămolurilor.

  • 2.10.2.3.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe;

Rețelele prezintă deficiențe de etanșeitate materializate prin infiltrații din rețeaua de alimentare cu apă sau din pânza freatică, fiind înregistrate volume mari de apă intrate în stațiile de epurare, chiar și în ore cu consum redus.

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile aglomerării;

Reso u rcl nq En vi ron mental Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Stația de epurare nu asigură calitatea apei uzate epurate, conform legislației în vigoare, la descărcarea în emisar.

2.10.2.4 Aglomerarea Buhuși

  • 2.10.2.4.1 Colectarea apei uzate

Gradul de racordare la sistemul de canalizare aferent orașului Buhuși este de 57% în prezent.

Rețeaua de canalizare este alcătuită din tuburi de beton, care însumează cca 27 km, prezentate în următorul tabel:

Tabel nr 2.10.2.4-1 - Rețea de canalizare Buhuși:


Diametru (mm)

Lungime (km)

Dn 1000

4,019

Dn 500

16,717

Dn 800

5,157

Dn300

1,267


Sistemul de canalizare include o stație de pompare (Chebac) care are capacitatea Q=10 m3/h, P=l,5 kW.


  • 2.10.2.4.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare a fost realizată în perioada 1978-1980, amplasată pe str. Chebac, orașul Buhuși.

Fluxul tehnologic al stației de epurare cuprinde următoarele obiecte:


Camera intrare Grătare rare și dese Deznisipator Decantor primar Stație de pompare SP1 Reactoare biologice Decantoare secundare Stație de pompare SP2 Bazin nămol Platforme de nămol

Structurile și echipamentele stației de epurare au capacitate insuficientă, iar starea lor este degradată.

  • 2.10.2.4.3 Eliminarea nămolurilor

Suprafață paturilor de uscare nămol este de cca 1.000 m2.

  • 2.10.2.4.4 Deficiențe

Sistemul de prezintă deficiențe majore

Lucrări în derulare

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

POS Mediu - „Reabilitare SEAU Moinești Nord, Construcție SEAU Moinești Sud și Construcție SEAU Buhuși”. în cadrul acestui proiect se executa facilități de epurare avansată a apei uzate colectate, pentru 32.481 PE.

POS Mediu - „Extinderea infrastructurii de canalizare în orașele Buhuși și Moinești” - în cadrul acestui proiect se extinde rețeaua de canalizare cu conducte din ceramică vitrificată Dn 250 mm, Ltot=19.25 km. De asemenea, se executa 11 stații de pompare:

o SP1 : 1+1 pompe, Q=1.2 1/s, H=1 lmCA;

o SP2: 1+1 pompe, Q=3.8 1/s, H=16 mCA;

o SP3: 1+1 pompe, Q=9.65 1/s, H=18 mCA;

o SP4: 1+1 pompe, Q=1 1/s, H=5mCA;

o SP5: 1+1 pompe, Q=1 1/s, H=5 mCA;

o SP6: 1+1 pompe, Q=1 1/s, H=5 mCA;

o SP7: 1+1 pompe, Q=25.5 1/s, H=7 mCA;


o SP8: 1+1 pompe, Q=5.02 1/s, H=9 mCA;

o SP9: 1+1 pompe, Q=3.85 1/s, H=16 mCA;

o SP)0: 1+1 pompe, Q=3.98 1/s, H=15 mCA;

o SP11: 2+1 pompe, Q=41/s, H= 16 mCA;

Conductele de refulare au lungimea 5,6 km Dn 90-125 mm, PN6.

2.10.2.5 Aglomerarea Comănești

  • 2.10.2.5.1 Colectarea apei uzate

Gradul de racordare a populației din orașul Comănești la sistemul de canalizare este de cca 60%.

Rețeaua de canalizare este descrisa în tabelul următor:


Tabel nr 2.10.2.5-1 - Rețea de canalizare Comănești

Diametru (mm)

Material

Lungime(km)

90/135

Ovoid beton

1,076

76/120

Ovoid beton

0,755

70/105

Ovoid beton

0,230

60/90

Ovoid beton

0,685

1,000

Beton

0,370

500

Beton

1,717

400

Beton

0,765

300

Beton

6,928

200

Beton

10,799

200-400

PEHD

6,675


  • 2.10.2.5.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare existentă a fost pusă în funcțiune în anul 1982 și include următoarele:

Grătare rare, cu curatare manuală, e = 4 cm;

Deznisipatoare;

Separator grăsimi;


o u r c i n g

-ortme tal

su 11 i n g

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Decantor primar de tip orizontal radial eu diametrul de 30 m;

Bazine aerare treapta I forma longitudinal cu dimensiunea 55 m x 22 m adâncimea 4 m;

Bazin aerare treapta II -două compartimente, având dimensiunile: 55 m x 22 m, adâncime 4 m;

- Decantor treapta 1 - două compartimente având dimensiuni în plan de 45 m x 10 m, adâncime 4.5 m;

Decantor treapta II - două compartimente având dimensiuni de 40 m x 10 m, adâncime 4,5 m;

Nămolul activat din stație se transportă către bazinul de stabilizare. Capacitarea bazinului este de 6.650 m3, iar timp de stabilizare nămol de 10 zile.

Nămolul colectat în bazinul de stabilizare este de 3 categorii:

o Nămol preliminar rezultat din bazinul de omogenizare, neutralizare, decantare.

o Nămol în exces de la treapta I biologică

o Nămol în exces de la treapta II biologică

Deshidratarea nămolului se face natural pe pat de dren. Paturile de uscare sunt prevăzute cu diguri laterale de pământ. Paturile de uscare ocupă o suprafață de 1.2 ha, sunt în număr de 18, funcționale simt 12.

Apa epurată este descărcată în emisar, râul Trotuș.

  • 2.10.2.5.3  Eliminarea nămolurilor

Nămolul este deshidratat pe paturi de uscare cu suprafață de 12.000 m2.

  • 2.10.2.5.4  Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Rețelele prezintă deficiențe de etanșeitate materializate prin infiltrații din rețeaua de alimentare cu apă sau din pânza freatică, fiind înregistrate volume mari de apă intrate în stațiile de epurare, chiar și în ore cu consum redus.

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile aglomerării;

Stația de epurare nu asigură calitatea apei uzate epurate, conform legislației în vigoare, la descărcarea în emisar.

2.10.2.6 Aglomerarea Dărmănești

  • 2.10.2.6.1  Colectarea apei uzate

Aglomerarea urbană Dărmănești nu are în prezent un sistem de canalizare funcțional. Există doar 1,3 km conducte de canalizare, care sunt în stare degradată. în prezent nu sunt stații de pompare apă uzată în Dărmănești.

  • 2.10.2.6.2  Epurarea apei uzate

Stația de epurare existentă în Dărmănești este localizată în mijlocul orașului și deservește un grup de blocuri cu o mare densitate de populație dotată doar treaptă mecanică.

Structurile și echipamentele stației de epurare au capacitate insuficientă, iar starea lor este degradată.

  • 2.10.2.6.3  Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de depozitare a nămolului în cadrul stației de epurare.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.2.6 4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile aglomerării.

Lucrări în derulare

POS Mediu - „Extindere infrastructura rețea distribuție apa în orașele Buhuși și Moinești; Extindere infrastructura canalizare în orașul Dărmănești”. în cadrul acestui proiect se executa

  • 50,8 km rețea de canalizare gravitațională din ceramică vitrificată Dn 250 mm- Dn 400 mm, 4 km conducte refulare si 16 statii de pompare apa uzata.

POS Mediu - „Construcție SEAU Dărmănești și construcție SEAU Târgu Ocna”. Capacitatea stației de epurare este de 11.965 LE.

2.10.2.7  Aglomerarea Slănic Moldova

Aglomerarea este formata din localitățile Slănic Moldova, Cerdac și Cireșoaia.

  • 2.10.2.7.1  Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare adoptat este unul de tip mixt pentru ape uzate menajere, realizat în anul 1970.

Rețeaua de canalizare, formată din conducte de beton, în lungime de aproximativ 16,2 km cu diametre între Dn 150 mm și Dn 300 mm.

Gradul de racordare al locuitorilor la acest sistem este de cca 72%.

  • 2.10.2.7.2  Epurarea apei uzate

Stația de epurare, realizată în 1970, este prevăzută cu treaptă de epurare mecano-biologică și chimică (Q=1.000 - 1.727 m3/zi).

Fluxul tehnologic al stației de epurare include facilități de sedimentare și de epurare biologică.

  • 2.10.2.7.3  Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului în cadrul stației de epurare.

  • 2.10.2.7.4  Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Rețelele prezintă deficiențe de etanșeitate materializate prin infiltrații din rețeaua de alimentare cu apă sau din pânza freatică, fiind înregistrate volume mari de apă intrate în stațiile de epurare, chiar și în ore cu consum redus.

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile aglomerării;

Stația de epurare nu asigură calitatea apei uzate epurate, conform legislației în vigoare, la descărcarea în emisar.

2.10.2.8  Aglomerarea Târgu Ocna

  • 2.10.2.8.1 Colectarea apei uzate

In prezent, cca 6.600 locuitori echivalenți sunt racordați. Gradul de conectare este de 54%.

Orașul Târgu Ocna are un sistem separativ de canalizare: sistemul pentru canalizarea apelor uzate menajere este alcătuit din 16,9 km de conducte de beton și PVC, cu diametre cuprinse între 250 mm și 500 mm, iar sistemul pentru canalizarea apelor pluviale a fost construit în 1984 și are o lungime totală de 5,9 km din care 2,1 km sunt colectoare principale.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.2.8.2  Epurarea apei uzate

Rețeaua de canalizare menajeră evacuează apă uzată la stația existentă de epurare a orașului Stația de epurare existentă, este operată fără facilități de epurare terțiară. Capacitatea acesteia este de 126 m3/h.

Fluxul stației existente este următorul:

Grătare rare;

Deznisipator;

Decantoare primare SPj;

Stație de pompare;

Filtre biologice;

Decantoare secundare;

Stație de pompare SP2;

Instalație de dezinfecție.

  • 2.10.2.8.3  Eliminarea nămolurilor

Suprafață paturilor de uscare existente este de 750 m2.

  • 2.10.2.8.4  Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile aglomerării.

Lucrări în derulare

POS Mediu - „Extinderea infrastructurii de canalizare in Bacău și Târgu Ocna”. în cadrul acestui proiect se executa 24,13 km rețea de canalizare gravitațională din ceramică vitrificată Dn 250 mm - Dn 400 mm și 8 stații de pompare, după cum urmează:

Tabel nr 2.10.2.8-1 - Stații de pompare Târgu Ocna

Denumire SPAU

L apacitate

Număr pompe

Hpompare

1/s

M

SPAU 1 Republicii

19.40

1+1

14,85

SPAU 2 Republicii

4.60

1+1

9,67

SPAU 3 Libertății

4.30

1+1

8,26

SPAU 4 Musat

8.50

1+1

8,42

SPAU 5 Vâlcele

6.50

1+1

15,86

SPAU 6 Tisești

4.60

1+1

14,14

SPAU 7 Tisești

4.80

1+1

6,76

SPAU 8 Tisești

9.30

1+1

19,85

Conductele de refulare apă uzată menajera se vor realiza din tuburi de PEHD, PE80, SDR 17.6, PN 6, iar lungimea totală a acestora este de 1,94 km rețea de canalizare sub presiune (PEHD, Dn 90 mm - Dn 180 mm),

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

POS Mediu - „Construcție SEAU Dărmănești și Construcție SEAU Târgu Ocna”. Capacitatea stației de epurare este de 15.926 LE.

2.10.2.9 Cluster Berești Bistrița

în prezent, localitățile aferente comunei Berești Bistrița nu dețin sisteme de canalizare funcțional

Lucrări în derulare:

Sistemele de canalizare aferente localităților din comună Berești-Bistrița sunt în execuție prin proiectul cu finanțare OG 7 (lungimea totală a rețelei de canalizare va fi de 8.5 km si va cuprinde si 2 SPAU-uri). De asemenea, se va realiza o stație de epurare care va deservi toate localitățile comunei. Sistemul de canalizare construit se adreseaza doar satelor Beresti-Bistrita, Padureni si Climeni (cea. 1.500 locuitori). Lucrările sunt practic incheiate, insa sistemul nu poate fi pus in fucntiune datorita lipsei racordurilor către utlilizatori (proiectul nu a cuprin si aceste racorduri).

2.10.2.10 Cluster Buhoci


Sistemele de canalizare aferente localităților din comună Buhoci sunt în execuție prin proiectul cu finanțare Măsura 3.2.2 (demarat in anul 2008), după cum urmeaza:

Rețea de canalizare gravitaționala: PVC KG Dn 250 mm = 10.996 ml si Dn 315 mm = 1.527 ml; total 12.523 ml;

SPAU-ri: 4 buc;

Rețea sub presiune: PEHD PE 100 pn4, Dn 100 mm = 1.376 ml, Dn 160 mm = 406 ml, Dn 200 mm = 1.317 ml; total 3.099 ml;

SEAU: emisar râul Șiret, amplasta la ieșirea din Buhoci spre Buhocel; este mecano-biologica cu deshidratare nămol; 4 module, fiecare ptr. 850 l.e., cu posibilitatea de extindere cu inca 2 module.

Si in cazul acesta, proiectul aprobat la finanțare nu a cuprins si racordurile către utilizatorii rețelei. Din acest motiv, deși lucrările au fost terminate, sistemul nu poate fi pus in funcțiune. La aceasta data se lucrează la o parte din aceste racorduri.

2.10.2.11 Aglomerarea Căiuți

Clusterul Căiuți deservește localitățile Căiuți, Popeni și Blidari. Sistemele de canalizare au fost realizat prin proiectul cu finanțare SAP ARD, pus în funcțiune în anul 2005.


  • 2.10.2.11.1 Colectarea apei uzate

Lungimea totală a rețelei colectare a apei uzate este de 9 km, fiind realizată din conducte de PEHD.

La rețeaua de canalizare sunt cca 22 de racorduri realizate până în prezent.

Apă uzată este transportată gravitațional către stația de epurare.

  • 2.10.2.11.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare a fost pusă în funcțiune în anul 2005 și este amplasată în satul Popeni.

Stația de epurare este compusă din două module cu capacitatea totală de 210 m3/zi (2 x 675 locuitori echivalenți).

Fluxul tehnologic al stației de epurare include facilități de epurare mecano-biologică și de tratare a nămolului.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

, in                        1 1                                                                 1           '■ i '                 i =Sm». j

Deshidratarea nămolului se realizează în saci care sunt depozitați corespunzător în vederea desliidratarii.

  • 2.10.2 11.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.11.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă în întregime toate localitățile aglomerării, iar stația de epurare nu are capacitatea necesară deservirii întregii aglomerări.

2.10.2.12 Aglomerarea Colonești

  • 2.10.2.12.1 Colectarea apei uzate

Sistemul existent se adreseaza doar satului Colonești. Celelalte 5 sate ale comunei nu beneficiază de aceasta facilitate.

Rețeaua de canalizare existentă însumează 350 m, fiind realizată din beton (Dn 200 mm, L= 333 m) și oțel (Dn 300 mm, L= 14 m).

Nu există stații de pompare apă uzată.

  • 2.10.2.12.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare, amplasată în satul Colonești are capacitatea de 8,5 m3/zi. Aceasta stație are în componență grătare rare și dese, decantor etajat (200 locuitori), biofiltru de mică încărcare, instalație dezinfecție cu clorura de var.

  • 2.10.2.12.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.12.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare;

Stația de epurare nu asigură calitatea apei uzate epurate, conform legislației în vigoare, la descărcarea în emisar.

2.10.2.13 Cluster Dealu Morii

Din cadrul comunei (8 sate, inca 8 fiind depopulate) doar satul Dealu Morii deține sistem de canalizare.

  • 2.10.2.13.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare existentă deservește cca 50 locuitori din zona de blocuri.

Nu există stații de pompare apă uzată.

  • 2.10.2.13.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare este foarte veche și deservește zona de blocuri a localității.

  • 2.10.2.13.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.13.4 Deficiențe

Rețeaua de canalizare și stația de epurare nu au capacitatea aferentă întregii aglomerări.

Reso u rcing

En vi ron mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

2.10.2.14 Cluster Fărăoani

Clusterul Fărăoani deservește localitățile Fărăoani și Valea Mare.

  • 2.10.2.14 1 Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare este în stare buna, realizat în anul 2004.

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt 228 racorduri.

Apele pluviale sunt transportate în rigole betonate către cursurile de apă din zonă.

Rețeaua de canalizare însumează 16,94 km, realizată din PAFSIN, Dn 200 mm - Dn 315 mm.

Nu există stații de pompare apă uzată.

  • 2.10.2.14.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare are capacitatea Qzi max=270 m3/zi, fiind realizată în anul 2004.

Fluxul tehnologic al stației de epurare include următoarele obiecte tehnologice:


Instalație sitare;

Stație de pompare;

Bazin de stocare/omogenizare;

Modul biologic cu nitrificare-denitrificare (SBR);

Stație de suflante;

Instalație deshidratare cu saci;

Modul de comandă;

Staite de măsura automată.

  • 2.10.2.14.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului în cadrul stației de epurare.

  • 2.10.2.14.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare.

2.10.2.15 Aglomerarea Filipești

Satul Filipești deține sistem de canalizare realizat prin proiectul cu finanțare OG 7. Acesta acopera parțial doar satul Filipești, celelalte 6 sate ale comunei nebeneficiind de aceste facilitați.


  • 2.10.2.15.1 Colectarea apei uzate

Lungimea rețelei de canalizare existentă este de 6,27 km. Rețeaua este construita din PVC Dn 315 mm cu o lungime de 1.300 ml, Dn 250 mm cu o lungime de 1.228 ml si Dn 200 mm cu o lungime de 3.744 ml. Rețeaua nu conține statii d epompare, toata curgerea pana in SEAU facandu-se gravitațional.

  • 2.10.2.15.2 Epurarea apei uzate

Apele uzate menajere sunt epurate în cadrul unei stații de epurare amplasată în satul Filipești.

  • 2.10.2.15.3 Deficiențe

Nu sunt indentificate deficiențe majore ale sistemului de canalizare.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

2.10.2.16 Aglomerarea Găiceana

  • 2.10.2.16.1 Colectarea apei uzate

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) se afla racordat parțial doar satul Gaiceana

Rețeaua de canalizare însumează 0.5 km, realizată în oțel, Dn 150 mm. în prezent, sistemul de canalizare este în stare precară și funcționează deficitar.

  • 2.10.2.16.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare este pusă în funcțiune în anul 1988 și include treapta de epurare mecanică (bazine de sedimentare).

  • 2.10.2.16.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.16.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare;

Stația de epurare nu asigură calitatea apei uzate epurate, conform legislației în vigoare, la descărcarea în emisar.

La aceasta data se afla semnat contractul de finanțare cu AFIR s7.2 cu privire la realizarea sistemului de canalizare si a statiei de epurare in comuna Gaiceana. Acest sistem se va adresa tuturor ceor 4 sate componente ale comunei, dar fara a acoperi in proporție de 100% vre-unul din ele.

Ca si lucrări prevăzute in cadrul acestui proiect, enumerăm:

Construire rețea de canalizare gravitațional din PVC KG, avand lungimea L=10.341 ml;

Statii de pompare apa uzata, 3 buc.;

Conducta de refulare din PEHD, avand L=1.280 ml;

Racorduri de canalizare = 210 buc;

Statie de epurare ape uzate menajere avand Qzimax=195 mc/zi; statia este mecano-biologica, cu tratarea nămolului; emisar este pârâul Gaiceana.

2.10.2.17 Aglomerarea Gioseni

Sistemul de apa uzata existent deservește satul Gioseni.

  • 2.10.2.17.1 Colectarea apei uzate

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt 19 racorduri.

Rețeaua de canalizare însumează 8.3 km, realizată în PVC, Dn 200 mm - Dn 315 mm.

Tabel nr 2.10.2.18-1 - Rețea de canalizare Gioseni:

Diametru nominal (mm)

Material

Vechime (ani)

Lungime (km)

200

PVC

3

6

250

PVC

3

1

300

PVC

3

1.3

Cele două stații de pompare sunt dotate cu grupuri de 1+1 pompe, Q=6.5 1/s, H=8 mCA, P=1.5 kW.

Capitolul 2 Analiza situației existente                                                                149

Environnnentai

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.2.17.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare este amplasată în extravilanul localității Gioseni și unneaza a fi pusă în funcțiune. Capacitatea acesteia este de 1.400 PE (210 m3/zi) și include procese de epurare mecanică și biologică.

Stația de epurare este alcătuită din două module compacte de epurare, toate echipamentele fiind amplasate într-o incinta închisă cu suprafața de 80 m2.

Schema tehnologică include următoarele obiecte.

Instalație sitare

Deznisipator

Bazin omogenizare

Module de epurare biologică

Instalație de deshidratare

Instalație de dezinfecție cu UV a apei epurate

Apa epurată este descărcată în răul Șiret.

  • 2.10.2.17.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.17.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare;

Stația de epurare nu are capacitatea necesară deservirii întregii aglomerări.

2.10.2.18 Cluster Gârleni

Prin finanțarea OG7, în cadrul comunei Gârleni s-a realizat sistemul de canalizare în satele Gârlenii de Sus și Lespezi.

Lungimea totală a rețelei de canalizare este de cca 4,7 km. Deasemenea, acest proiect a inclus realizarea stației de epurare de capacitate cca 1.600 LE.

  • 2.10.2.18.1 Deficiențe

Sistemul de canalizare și stația de epurare nu au capacitatea aferentă întregii aglomerări.

2.10.2.19      Cluster Glavanesti

Comuna Galavanesti nu are inca un sistem de canalizare fnctional. Exista insa un proiect demarat in anul 2008 si finanțat prin FEADR - Măsură 3.2.2 cu un sistem ce acopera in intregime necesarul satului Glavanesti si jumătate din necesarul satului Frumuselu. Celelalte 3 sate ale comunei (Muncelu, Razesu si Putredeni) nu vor beneficia de aceasta investiție. Se preconizează ca la finele anului 2017 acest sistem sa devină funcțional.

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

2.10.2.20 Cluster Helegiu

Prin proiectul FEADR, Măsura 3.2.2 s-a executat sistemul de canalizare și stație de epurare în satele Helegiu și Deleni, comună Helegiu (anii 2012-2013). Aceasta investiție nu s-a derulat si in celelalte doua sate ale comunei (Dragugesti si Bratila).

  • 2.10.2.20.1 Colectarea apei uzate

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt 249 racorduri, din care 247 pentru populație si 2 pentru instituții publice.

Apele pluviale sunt transportate în rigole betonate către cursurile de apă din zona.

Rețeaua de canalizare însumează 5,5 km si este din PEHD.

In curs de realizare este sistemul de canalizare în localitățile Helegiu și Deleni, prezentat în următorul tabel:

Tabel nr 2.10.2.19-1 - Rețea de canalizare Helegiu și Deleni


Diametru (mm)

Lungime (km)

Helegiu

PE 100, Dn 250 mm

0,85

PE 100, Dn 315 mm

1.5

- Deleni

PE 100, Dn 250 mm

1

PE 100, Dn 315 mm

2,2

Conducte de refulare

- Helegiu

PE 100, Dn 90 mm

0,4

PE 100, Dn 110 mm

0,12

- Deleni

PE 100, Dn 90 mm

0,36


De asemenea, s-au executat 4 stații de pompare, o stație amplasată în localitatea Deleni și 3 stații de pompare localizate în Helegiu, după cum urmează:

  • -  SPAU 1: Q=4 m3/h, H=10 mCA, Pi=4 kW;

  • -  SPAU 2: Q=8 m3/h, H=15 mCA, Pi=4 kW;

  • -  SPAU 3: Q=5 m3/h, H=15 mCA, Pi=4 kW;

  • -  SPAU 4: Q=15 m3/h, H=10 mCA, Pi=4kW;

  • 2.10.2.20.2 Epurarea apei uzate

în cadrul proiectului implementat s-a executat si o stație de epurare (Q=380 m3/zi, cca 2.900 PE), ce include următoarele obiecte tehnologice:

Grătar rar;

Deznisipator;

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Bazin de egalizare/omogenizare și Stație de pompare;

Epurare biologică în cadrul a două module supraterane SBR;

Facilitări de prelucrare a nămolului.

  • 2.10.2.20.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.20.4 Deficiențe

La nivelul întregului sistem de canalizare sunt identificate următoarele deficiențe:

Sistemul de canalizare nu acoperă întregul cluster;

Stația de epurare nu are capacitate de tratare a întreg debitului de apă uzată colectat.

2.10.2.21 Aglomerarea Huruiești

Rețeaua de canalizare a satul Huruiești are o lungime totală de 0,75 km, investiție finanțată de la Bugetul Local. Aceasta se adreseaza doar zonei de blocuri din sat iar epurarea se face printr-un decantor Inhoff ineficient.

2.10.2.22 Aglomerarea Izvoru Berheciului

Clusterul deservește doar satul Izvoru Berheciului (din cele 7 sate ale comunei).

  • 2.10.2.22.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare are lungimea de cca 800 m și deservește strict zona de blocuri a localității.

  • 2.10.2.22.2 Epurarea apei uzate

Apă uzată colectata este transportată către stația de epurare veche - un decantor Inhoff ineficient, din anii 1980.

  • 2.10.2.22.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.22.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare, iar stație de epurare este veche și nu îndeplinește condițiile de descărcare în emisar a apei epurate.

2.10.2.23 Aglomerarea Lipova

în prezent, localitatea Lipova deține o rețea de canalizare cu lungimea de 0,4 km (doar in satul Lipova), dar nu și stație de epurare.

2.10.2.24 Cluster Măgirești

Clusterul Măgirești deservește satele Măgirești, Stănești, Șesuri, Prăjești și Valea Arinilor.

  • 2.10.2.24.1 Colectarea apei uzate

Rețelele de colectare a apei uzate au lungimea totală de 8.4 km și sunt realizate din conducte de PVC cu diametrele Dn 200 mm și Dn 315 mm.

In prezent, cca. 1.250 locuitori echivalenți sunt racordați. Gradul de conectare este de 30 %.

  • 2.10.2.24.2 Epurarea apei uzate

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Stația de epurare (modulară) deservește toate localitățile din cadrul comunei.

Capacitatea acestei stații de epurare este de cea. 80 m3/zi

  • 2.10.2.24.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.24.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întregul cluster, iar stație de epurare nu are capacitatea necesară.

2.10.2.25 Cluster Nicolae Bălcescu

Clusterul Nicolae Bălcescu deține un sistem de canalizare care a fost pus in funcțiune in anul 2014.

Finanțarea acestui sistem a fost asigurata de AFM și Bugetul Local - „Realizarea sistemelor de canalizare în localitățile Nicolae Bălcescu, Buchila, Valea Seacă și Galbeni, inclusiv a stației de epurare amplasată în satul Galbeni”.


  • 2.10.2.25.1 Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare se adreseaza către 4 din cele sate ale comunei, doar satul Larguta (cca. 200 locuitori) nu beneficiază de acesta.

Rețeaua de canalizare are in prezent o lungime de 41.406 ml in cele 4 sate, lungime care insa nu acopera intreg necesarul acestora.

Rețeaua este construita din PVC Dn 250 mm pe o lungime de 31.886 ml si Dn 315 pe o lungime de 9.520 ml. Deasemenea, exista si 2.650 ml de conducta sub presiune din PEHD PE100 cu Dn cuprinse intre 50 si 225 mm.

Sistemul cuprinde si 10 SPAU după cum urmeaza: Buchila - 2 buc, Valea Seaca - 2 buc, Nicolae Bălcescu - 1 buc si Galbeni - 5 buc.

In cadrul sistemului exista 820 de racorduri pentru utilizatorii casnici si 11 ai instituțiilor publice.

  • 2.10.2.25.2 Epurarea apei uzate


Epurarea apelor uzate se face in stafia de epurare amplasata in satul Galbeni, avand ca emisar râul Șiret. Aceasta este mecano-biologica, prevăzută si cu facilitați pentru tratarea nămolului. Debitul zilnic transzitat si epurat este de 425 mc/zi.

  • 2.10.2.25.3 Deficiente

Sistemul de canalizare nu deservește in intregime satele comunei.

2.10.2.26 Cluster Oituz

Comuna Oituz are sistem nou de canalizare si implicit o statie de epurare. Acestea se adreseaza doar satului Oituz si acopera cca. 25% din necesarul acestuia. Celelalte 5 sate nu beneficiază de sistem de canalizare.

  • 2.10.2.26.1 Colectarea apei uzate

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Rețeaua de canalizare are o lungime de 10.663 ml fiind construita din PEHD corugat după cum urmeaza: Dn 200 mm cu L=6.343 ml, Dn 250 mm cu L=2.643, Dn 315 mm cu L=542 ml si Dn 400 mm cu L=988 ml. Sistemul cuprinde si 3 stafii de pompare ape uzate.

  • 2.10.2.26.2 Epurarea apei uzate

Stafia de epurare este amplasată pe malul stâng al râului Oituz, pe terasa inferioara a acestuia, pe raza localității Oituz. Statia de epurare este containerizata cu o capacitate totala de 1.500 PE , Q=300 mc/zi, compusa din doua linii independente:

  • - 500 PE (Q= 100 mc/zi)

  • - 1.000 PE (Q=200 mc/zi)

Debitul minim necesar pentru funcționarea liniei de 500 PE = 30 mc/zi. Statia este mecano-biologica cu facilitați pentru tratarea nămolului.

  • 2.10.2.26.3 Deficiente

Sistemul existent nu deservește toate satele comunei, neacoperind nici macar satul Oituz decât intr-o mica măsură.

2.10.2.27      Cluster Palanca

Comuna Palanca are in implementare un proiect ce vizeaza construirea sistemului de canalizare si a stafiei de epurare a apelor uzate menajere in satele Palanca si Ciughes. Ca si sistemul de alimentare cu apa, rețeaua de canalizare acopera cca. jumătate din necesarul celor doua sate.

Rețeaua de canalizare este construita din PEHD corugat avand Dn 200 mm cu L=7,3 km si Dn 315 mm cu L=0,65 km. Deasemenea, o SPAU cu Q=6 mc/h, H=7 m si P=1 kW.

Statia de epurare are o capacitate de 201 mc/zi, avand ca emisar râul Trotus.

Sistemul va fi pornit in toamna anului 2017.

2.10.2.28 Cluster Parava

Comuna Parava are un sistem nou de canalizare si epurare a apelor uzate menajere (anul 2017). Sistemul nu este inca pus in funcțiune datorita unor erori de execuție care sunt in curs de remediere.

  • 2.10.2.28.1 Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare exsistent acopera in mare 3 (Parava, Dragusani, Teius) din cele 4 sate componenete ale comunei (exceptând Radoaia). Lungimea rețelei este de cca. 14,5 km si este construita din PVC. In cadrul sistemului exista si o stafie de pompare in satul Teius.

  • 2.10.2.28.2 Epurarea apelor uzate

Statia de epurare este mecano-bilologica si este amplasata in satul Dragusani, avand ca emisar pârâul Orbeni. Capacitatea acesteia este de 200 mc (2 module x 100 mc fiecare).

Resourcing

Env ir an mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 2.10.2.28.3 Deficiente

Sistemul de canalizare nu deservește in întregime satele comunei.

2.10.2.29 Aglomerarea Podu Turcului

Satul Podu Turcului deține sistem de canalizare și stație de epurare, realizate prin proiectul cu finanțare HG 687. Acest sistem acopera doar acest sat, celelalte 9 sate ale comunei nu dețin sisteme de canalizare.

  • 2.10.2.29.1 Colectarea apei uzate

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separativ) sunt 520 racorduri casnice, 5 racorduri ale instituțiilor publice si 40 de racorduri ale agentilor economici.

Rețeaua de canalizare însumează 15 km, realizată în PAFSIN și beton, De 200 mm - De 400 mm, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.2.27-1 - Rețea de canalizare Podu Turcului

Diametru (mm)

Material

Vechime (ani)

Lungime (km)

200

PAFSIN

4

4,4

250

PAFSIN

4

0,8

300

PAFSIN

4

1,7

400

PAFSIN

4

0,1

450

Beton

30

8,0

Cele două stații de pompare sunt dotate cu grupuri de 1+1 pompe, Q=6.5 1/s, H=8 mCA, P=l,5 kW.

  • 2.10.2.29.2 Epurarea apei uzate

Capacitatea stației este de 2.500 PE și include procese de epurare mecanică și biologică.

Stația de epurare cuprinde două module monobloc, funcționarea acestora fiind deficitara.

  • 2.10.2.29.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.29.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare.

2.10.2.30 Aglomerarea Prăjești

Comuna Prăjești are in curs de finalizare un proiect finanțat de către AFM si care va fi incheiat in acest an.

Sistemul de canalizare cuprinde rețeaua din satul Prăjești (comuna are un singur sat) precum si o statie de epurare.

Lucrări in derulare

Lucrările aflate in curs de finalizare in cadrul proiectului sunt următoarele:

Rețea de canalizare gravitaționala din PEHD corugat, avand lungimea L=17.192 ml (Dn 200 mm cu

L=13.585 ml, Dn 250 mm cu L=2.137 ml si Dn 315 mm cu L=1470 ml;

- SPAU-ri = 2 buc;

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Conducta sub presiune din PEHD Dn 110 mm cu lungimea L^850 ml;

Racorduri utilizatori (inclusiv cămine de racord) = 11 buc;

Statie de epurare: mecano-biologica din 2 module a cate 135 mc/zi fiecare (Quzmax=240,l 1 mc/zi, Quzmed=209,79 mc/zi, Quzorarmax= 17,21 mc/h).

Se estimează ca aceste lucrări vor fi finalizate in toamna anului 2017.

2.10.2.31 Aglomerarea Răcăciuni

Satul Răcăciuni deține sistem de canalizare realizat în anul 2004.

  • 2.10.2.31.1 Colectarea apei uzate

La rețeaua de canalizare existentă (sistem separațiv) sunt realizate 120 racorduri ale utilizatorilor casnici. Gradul de racordare este de cca. 4%.

Rețeaua de canalizare însumează 4 km, realizată conducte din PVC cu diametrele Dn 160 mm (cca. 1 km) si Dn 200 mm (cca. 3 km).


  • 2.10.2.31.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare include două module de epurare mecano-biologică, capacitatea acestora fiind de 120 m3/h.

  • 2.10.2.31.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.31.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare.

2.10.2.32 Aglomerarea Răchitoasa

Clusterul Răchitoasa deservește localitatea Răchitoasa.

  • 2.10.2.32.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare aferentă satului Răchitoasa este realizată în 1967 și are lungimea de 1,5 km.

Conductele au diametrul de 230 mm, sunt confecționate din azociment și se afla în stare avansată de degradare. La rețeaua de canalizare sunt racordate 6 locuințe.

  • 2.10.2.32.2 Epurarea apei uzate


Sistemul de canalizare nu include stație de epurare.

  • 2.10.2.32.3 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare și nu prezintă facilități de epurare a apei

uzate colectate.

2.10.2.33 Aglomerarea Sărata

Satul Sărata deține sistem de canalizare și stație de epurare, realizate prin proiectul cu finanțare OG 7 și Buget Local.

  • 2.10.2.33.1 Colectarea apei uzate

La rețeaua de canalizare existentă exista in prezent un număr de 205 racorduri ale utilizatorilor casnici.

Rețeaua de canalizare însumează 8,5 km, realizată din PVC, Dn 200 mm si Dn 160 mm.

Resourcing

Environ mental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Transportul apei uzate se realizează atat gravitațional, cat și prin intermediul unei stații de pompare. Sistemul cuprinde si o statie de pompare.

  • 2.10.2.33.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare (pusa în funcțiune în anul 2008), include procese de epurare mecano-biologica si facilitați pentru tratarea nămolului (Quzmax/zi=157,69 mc/zi,Quzorarmax=16,82 mc/h).

  • 2.10.2.33.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.33.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare, iar stație de epurare nu include facilități de epurare biologica sau de prelucrare a nămolului.

2.10.2.34 Cluster Sascut

Numai satele Sascut si Schineni dețin sistem de canalizare și stație de epurare acestea fiind realizate prin proiectul cu finanțare OG 7. Celelalte 5 sate ale comunei nu dețin infrastructura de canalizare.

  • 2.10.2.34.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare există doar pe raza celor 2 sate, emisarul atat pentru apă uzată cat și pentru cea pluviala fiind pârâul Fântânele. Sistemul cuprinde si 495 de racorduri ale utilizatorilor casnici, 6 ale instituțiilor publice si 28 ale operatorilor economici.

Lungimea totală a rețelei de canalizare este de 9,95 km, conform următorului tabel:

Tabel nr 2.10.2.31-1 - Rețea de canalizare Sascut si Schineni:

Diametru (mm)

Material

Lungime (km)

200-400

Beton

2.1

300-600

Beton

0.8

200

PAFSIN

5.8

250

PAFSIN

0.6

300

PAFSIN

1.2

400

PAFSIN

0.24

  • 2.10.2.34.2 Epurarea apei uzate

Stafia de epurare existenta cuprinde următoarele obiecte:

stație cu epurare biologică cu două module compacte monobloc;

stația de epurare veche va fi parțial reabilitată va avea rol de preepurare și va fi compusă din:

  • a. grătar rar

  • b. grătar des cu instalație de sitare mecanică automată, site plane cu marimea ochiurilor de 3 mm;

  • c. decantor primar longitudinal existent reabilitat

  • d. decantor secundar ce se va transforma în bazin de acumulare, omogenizare și amestec echipat cu mixer cu jet și 2 pompe submersibile cu tocător având Q=26 m3/h care vor trimite apă uzată în cele două module în care se va desfasura procesul biologic;

Reso u rci nq

Ecivironne ital

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

modulele de epurare având Q ;2x210 m3/zi vor fi formate din decantor primar, 4 bazine de aerare cu bule fine și sistem de aerare cu difuzori poroși, decantor secundar lamelar longitudinal și biofiltre;

linia tehnologică este compusă atat pentru funcționarea simultană a celor 2 module cat și o funcționare alternativă;

linia nămolului, îngroșătorul de nămol, stația de pompare nămol, instalația de deshidratare în saci.

După dezinfecție apele vor fi evacuate printr-un colector din PVC, Dn 300 m și o lungime de 150 m.

Stația de epurare este dimensionată la Qmax= 374,62 m3/zi.

  • 2.10.2.34.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.34.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare și stație de epurare nu au capacitatea deservirii întregului cluster.


2.10.2.35 Aglomerarea Scorțeni

Satul Scorțeni deține un sistem de canalizare rudimentar in zona sa centrala. Celelalte 5 sate nu dețin asemenea infrastructura.

  • 2.10.2.35.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare deservește zona de blocuri a localității, fiind în stare precară. Apă uzată colectată este transportată în fose, iar apoi vidanjate lunar.

  • 2.10.2.35.2 Epurarea apei uzate

Nu există facilități de epurare a apelor uzate.

  • 2.10.2.35.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.35.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare existent nu poate fi apreciat ca fiind un sistem fiabil.

2.10.2.36 Cluster Săucești

Satele Săucești, Bogdan Vodă și Schineni dețin sisteme de canalizare.


  • 2.10.2.36.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare însumează 25,2 km, realizată în PVC și PEHD, Dn 110-315 mm, conform

următorului tabel:

Tabel nr 2.10.2.32-1 - Rețea de canalizare Săucești:

Diametru (mm)

Material

Lungimefkm)

Dn 110

PEHD

1

Dn 160

PEHD

1,2

Dn250

PVC

22

Dn 280

PEHD

0,6

Dn315

PVC

0,6

Transportul apei uzate se realizează atat gravitațional, cat și prin intermediul a 9 stații de pompare, cate 3 in fiecare din cele 3 sate deservite

Resourcing Ertvirori mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă ți apă uzată din județul Bacău

Sistemul cuprinde si un număr de 364 de racorduri ale utilizatorilor casnici.

  • 2.10.2.36.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare (pusa în funcțiune în anul 2012), include procese de epurare mecanică și biologică si are o capacitate de 540 mc/zi.

  • 2.10.2.36.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.36.4 Deficiențe

Sistemul nu acopera taoate satele comunei.

2.10.2.37 Cluster Ștefan Cel Mare

Comuna Ștefan cel Mare are doua sisteme de canalizare și stații de epurare, cate unul in satele Radeana si Viisoara. Lucrările acestor doua sisteme au fost finanțate de către AFM. Lungimea rețelelor de canalizare este de 2,7 km in satul Radeana si 4,9 km in satul Viisoara. Acestea au fost construite din PVC.

2.10.2.38 Cluster Tamași

Localitățile Tămași, Chetris și Furnicari dețin sisteme de canalizare realizate prin proiectul cu finanțare HG 687 și FEADR - Măsura 3.2.2.

  • 2.10.2.38.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare (sistem mixt) însumează 10,8 km, realizată în PEHD cu Dn 200 mm si Dn 250 mm.

Stația de pompare ape uzate (situata în satul Tamași) este realizată din beton armat, echipată cu pompe submersibile pentru ape uzate cu disc de mărunțire. Din stația de pompare apele menajere sunt refulate prin conducte din PEHD PE80 Dn 200 mm.

  • 2.10.2.38.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare (pusă în funcțiune în anul 2011), de capacitate 177 m3/zi, include procese de epurare primară și secundară.

Stația de tratare biologică a apelor uzate menajere este formată dintr-un bloc de rezervoare, instalate subteran, o unitate de depozitare și de dozare a coagulantului și unitate de sterilizare a efluentului amplasată la suprafață solului. Blocul de rezervoare este fabricat din oțel inoxidabil și reprezintă un rezervor rectangular.

  • 2.10.2.38.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.38.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare și stația de epurare nu acoperă întregul cluster.

2.10.2.39 Cluster Târgu Trotuș

Comuna Târgu Trotuș nu are sisteme de canalizare și stație de epurare in funcțiune.

Lucrări în derulare

OG 7- realizarea sistemelor de canalizare în satele Târgu Trotuș (L=3,15 km) și Tuta (L=l,8 km) și a stației de epurare dimensionata pentru preluarea debitelor de apă uzată colectate din aceste 2 sate

Resourcînq Environ mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

ale comunei. Cel de-al 3-lea sat (Viisoara) va fi conectat la sistemul de canalizare al orașului Targu Ocna.

Se spera ca la finele anului 2017 aceste lucrări sa fie terminate si sistemul sa fie pus in fucntiune.

2.10.2.40 Aglomerarea Traian

Satele Traian și Zapodia dețin sisteme de canalizare realizat prin proiectul cu finanțare FEADR - Măsura 3.2.2.

  • 2.10.2.40.1 Colectarea apei uzate

Rețeaua de canalizare însumează 18,8 km (în satul Traian lungimea conductelor este de 15,6 km, iar în satul Zăpodia de cca 3,2 km).

Transportul apei uzate se realizează atât graviațional, cât și prin intermediul a 4 stații de pompare.

  • 2.10.2.40.2 Epurarea apei uzate

Stația de epurare include două linii de epurare, de capacitate 50 m3/zi, respectiv 250 m3/zi. Prima linie a fluxului tehnologic funcționează pentru debitul de apă uzată colectat din cadrul sistemului existent, iar cea de-a două linie va funcționa în cazul extinderii sistemului de canalizare în alte sate ale comunei Traian.

  • 2.10.2.40.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.40.4 Deficiențe

Nu sunt identificate deficiențe majore ale sistemul de canalizare.

2.10.2.41 Aglomerarea Valea Seacă

Satul Valea Seacă deține sistem de canalizare și stație de epurare, realizate prin proiectul cu finanțare FEADR - Măsura 322.

  • 2.10.2.41.1 Colectarea apei uzate

In prezent, cca 2.300 locuitori echivalenți sunt racordați. Gradul de conectare este de 70%.

Sistemul mixt de colectare a apelor are lungimea totală de 13,5 km, fiind realizat din conducte de PVC, Dn 125 mm- Dn 250 mm.

în cadrul sistemului sunt prevăzute 3 stații de pompare a apei uzate.

  • 2.10.2.41.2 Epurarea ap ei uzate

Stația de epurare a fost pusă în funcțiune în anul 2011.

Capacitatea acesteia este de 200 m3/zi (cca 1.800 PE) și cuprinde facilități de epurare mecano-biologică.

  • 2.10.2.41.3 Eliminarea nămolurilor

Nu există facilități de eliminare/depozitare a nămolului.

  • 2.10.2.41.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare și stația de epurare nu acoperă întreaga aglomerare.

Resourclng Environmental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

2.10.2.42 Aglomerarea Zemeș

Satul Zemeș deține sistem de canalizare realizat prin proiectul cu finanțare de la Bugetul Local.

  • 2.10.2.42.1 Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare adoptat este unul de tip separativ pentru ape uzate menajere. Apele pluviale sunt preluate prin șanțuri și rigole laterale drumului, fiind dirijate și evacuate în pâraiele din zonă.

Rețeaua de canalizare, formată din conducte colectoare, în lungime de aproximativ 2 km și cămine de vizitare din beton, colectează apele uzate menajere de la blocuri, clădire petrom, cămin de copii, club, hotel. Configurarea terenului permite colectarea și transportul gravitațional până la stația de epurare.

  • 2.10.2.42.2 Epurarea apei uzate

Satul Zemes dispune in prezent de 2 statii de epurare a apelor uzate menajere. Stațile de epurare cuprind treapta mecanică, treapta biologică și facilități de prelucrare a nămolului. Funcționarea tuturor acestor insatlatii insa este destul de precara datorita uzurii acestora.

  • 2.10.2.42.3 Eliminarea nămolurilor

In incinta uneia dintre stațiile de epurare există paturi de uscare a nămolului.

  • 2.10.2.42.4 Deficiențe

Sistemul de canalizare nu acoperă întreaga aglomerare și nu prezintă facilități de epurare adecvate de epurare a apei uzate colectate.

2.10.2.43 Unități administrativ teritoriale ce nu dețin sisteme de canalizare

în cadrul județului Bacău sunt identificate 46 de comune ce nu dețin în prezent sisteme de canalizare, după cum urmează: Agăș, Ardeoani, Asău, Balcani, Bârsănești, Berești-Tazlău, Berzunți, Blăgești, Bogdănești, Brusturoasa, Buciumi, Cașin, Cleja, Corbasca, Coțofanești, Damienești, Dofteana, Filipeni, Ghimeș-Făget, Horgești, Itești, Livezi, Luizi Călugara, Mănăstirea Cașin, Motoșeni, Negri, Odobești, Oncești, Orbeni, Pîncești, Pârgărești, Parincea, Pârjol, Plopana, Poduri, Racova, Roșiori, Sănduleni, Secuieni, Solonț, Stănișești, Strugari, Tătărăști, Ungureni, Urechești, Vultureni.

2.11 Suficiența datelor

Pentru județul Bacău, culegerea datelor privind alimentarea cu apă și canalizarea a fost necesară în primul rând pentru a obține un punct de vedere realist privind situația curentă. în acest sens a fost creat un chestionar care acoperă toate aspectele tehnice relevante, cât și datele socio-economice (prezentat în Anexa A.l). Deasemenea, a mai fost creat si un chestioar care acopera aspectele financiare ale exploatării sistemelor de alimentare cu apa si canalizare existaente (prezentat tot in Anexa 1.1).

Chestionarele au fost distribuite de către Consiliul Județean tuturor municipalităților, orașelor și comunelor din județ, pentru a culege toate datele disponibile la nivel județean și către operatorii regionali’ pentru a obține informații privind aspectele tehnice ale tuturor facilităților operate de acestea în sectorul alimentărilor cu apă și colectării și epurării apelor uzate.

S-au trimis 93x2 de chestionare către municipalități, orașe și comune privind:

• Alimentarea cu apă, cu informații privind tratarea apei și calitatea rezultată;

« Sisteme de canalizare și stații de epurare;

Reso u rcinq

Environmental

Consulting

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

o    Poluatori industriali (deversare directă și indirectă);

•   Informații socioeconomice;

«   Informații financiare exploatare sisteme.

Au fost primite chestionare completate de la cea mai mare parte a reprezentanților unităților administrativ teritoriale, iar că urmare a acestui fapt, Consultantul a purtat discuții cu reprezentanții UAT-urilor care dețin sisteme de alimentare cu apă și/sau canalizare pentru soluționarea tuturor neclarităților apărute.

2.12 Concluzii

Capitolul 2 prezintă rezultatele chestionarelor completate și vizitelor în teren executate împreună cu Autoritățile Locale și/sau alte părți implicate.

Gradul de branșare la sistemul de alimentare cu apă este de cca 72% (luând în considerare și lucrările în curs de derulare), iar gradul de racordare este de 57%.


în concluzie, s-au identificat următoarele deficiențe majore ale sistemelor de alimentare cu apă:

Grad de deservire scăzut;

Sistemele realizate în anii 1970-1980 au un volum de pierderi reale mare;

O parte a sistemelor realizate în ultima perioadă nu dețin instalații de dezinfecție cu clor;

O parte a sistemelor de alimentare cu apă nu asigură calitatea apei potabilă conform normelor în vigoare datorită lipsei facilităților de tratare corespunzătoare.

Deficiențele principale ale sistemelor de canalizare sunt:

Grad de deservire scăzut;

Procentul de infiltrații este mare în cazul sistemelor de canalizare vechi;

O parte a tronsoanelor principale sunt colmatate;

Consumul de energie al stațiilor de pompare este foarte ridicat;


Facilitățile de epurare, în mediul rural, nu există sau nu au capacitatea necesară preluării întregului debitul de apă uzată colectată sau a întregii încărcări.


CAPITOLUL 3 PREVIZIUNI



Decembrie 2017



Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


Cuprins

Capitol 3 Previziuni

  • 3.1    Sumar

  • 3.2    Metodologie și Ipoteze

  • 3.2.1     Abordarea strategică pentru definirea aglomerărilor

  • 3.2.1.1   Considerații generale

  • 3.2.1.2   Considerații specifice

  • 3.2.1.3   Criterii pentru definirea aglomerărilor....

  • 3.2.1.4  Limita aglomerării

  • 3.2.1.5   Clustere pe aglomerări

  • 3.2.1.6   Rezumatul aglomerărilor definite în județul Bacău

  • 3.3    Previziuni socio - economice

  • 3.3.1     Perspectivele dezvoltării economice

  • 3.3.2    Previziuni demografice la nivel județean

  • 3.3.3    Prognoze privind veniturile gospodărești la nivel județean

  • 3.3.3.1   Metodologie

  • 3.3.3.2   Rezultate

  • 3.4    Estimarea necesarului de apă

  • 3.4.1    Necesarul menajer

  • 3.4.2    Necesarul ne-menajer

  • 3.4.3    Echilibrul apei și Pierderile de Apă

    • 3.5    Prognoză privind debitul și încărcarea apelor uzate

    • 3.6    Concluzii


Resou rclng

Environmental

Capitol 3 - Previziuni

3.1 Sumar

Acest capitol este format din doua secțiuni. Prima secțiune cuprinde analiza indicatorilor macro și socio-economici relevanți și cea mai recentă tendință de evoluție a acestora la nivel național, regional și județean și prezintă prognozele privind evoluția populației, a veniturilor populației și a activității economice în județul Bacău în intervalul 2013 - 2043. Aceste prognoze reprezintă bază pentru următoarele determinări de investiții pe termen lung în sectorul apei în județul Bacău.

Acest capitol cuprinde prognoze pentru evoluția viitoare a populației, a activității economice și a veniturilor populației la nivel județului, prezentate pentru perioada de timp 2013 - 2043. Aceste prognoze servesc ca bază pentru pentru viitoarele determinări și evaluări ale investițiilor necesare în sectorul apei în județul Bacău.

Unul din cei mai importanți pași la elaborarea unui Mașter Plan la nivel județean îl reprezintă definirea aglomerărilor și după efectuarea analizelor de opțiuni, a “clusterelor” pe aglomerări. Aproximările și premisele majore luate în considerare sunt prezentate mai jos și reprezintă suportul pentru proiectarea aglomerărilor.

Pentru județul Bacău s-a efectuat o revizuire a tuturor aglomerărilor, în conformitate cu cerințele stipulate în Anexa 3 a Programului Național de Implementare. Prognoza populației este prezentată în anexa D2.1 a acestui Mașter Plan.

Din punct de vedere administrativ cuprinde 8 orașe (din care 3 municipii), 85 de comune și 498 de sate. Județul Bacău are în total 85 comune, din care 81 de comune cu mai mult de 2,000 populație echivalentă/UAT. Acest lucru reflectă ceea ce a fost descris în capitolul 2.2 - Zona de proiect și faptul că județul Bacău prezintă o distribuție teritorială echilibrată.

In prima parte este prezentată evoluția economică pe termen scurt, pe perioada 2013-2018.

In partea de mijloc a capitolului este estimată evoluția populației județului raportată la nivel național și regional. Prognoza pentru perioada 2013 - 2025 urmărește indicatorii de prognoza ai Institutului Național de Stațisticasi pentru perioada 2025 - 2043 evoluția estimată a fost corectată luând în considerare migrația reală a populației pentru acest interval.

A treia parte a acestui capitol se concentrează asupra prognozei privind veniturile populației, luând în considerare evoluția istorică recentă a venitului brut pe cap de locuitor, dimensiunea medie a unei gospodării, nivelul mediu de taxe și contribuții sociale din cadrul venitului brut pe o gospodărie. Prognoză este prezentată pentru intervalul 2013 - 2043, pentru nivel urban și nivel rural; anul de bază considerat este 2013.

In a doua secțiune sunt introduse estimările privind viitoarele cerințe de apă, debite de apă uzată și încărcări ale apei uzate pentru diferite orașe ale județului. Valorile rezultate vor constitui baza pentru dimensionarea facilităților de apă și apă uzată necesar a fi realizate pentru acoperirea nevoilor până în anul 2043.

Environmental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

3.2 Metodologie și Ipoteze

Unul din cei mai importanți pași în elaborarea Planului Director la nivel de județ îl reprezintă definirea aglomerărilor și, pe baza analizelor de opțiuni, identificarea “clusterelor” de aglomerări Abordarea strategică și premisele relevante luate în considerare sunt prezentate mai jos (sub-capitolul 3.2.1)

Metodologia și premisele de calcul sunt descrise în subcapitolele corespondente pentru proiecțiile economice (capitolul 8.2) și pentru proiecțiile tehnice de apă și apă uzată (capitolul 7.4).

  • 3.2.1   Abordarea strategică pentru definirea aglomerărilor

3.2.1.1 Considerații generale

Termenul “aglomerare” este definit și explicitat în două documente;

Directiva 91/271/EEC pentru tratarea apei uzate urbane, articolul 2.4

Termeni și definiții ai Directivei 91/271/EEC pentru tratarea apei uzate urbane, 16 ianuarie 2007, Bruxelles, Capitolul 1

Definiția cheie a unei aglomerări în conformitate cu Directiva europeanăde apă uzată: 91/271/ EEC privind epurarea apei uzate urbane, așa cum a fost amendată de către Directiva Comisiei 98/15/EC din 27 februarie 1998, ale cărei clarificări importante au fost prevăzute în “Termeni și definiții ai Directivei de tratare a apei uzate”, emisă în luna ianuarie 2007, este după cum urmează;

“Aglomerarea înseamnă o zonă unde populația și/sau activitățile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apă uzată urbană să fie colectată și condusă către o stație de epurare sau către un punct final de descărcare”

Cele mai importante cuvinte în aceasta definiție sunt “suficient de concentrate”. Acești termeni nu sunt legal definiți în Directiva și pot fi inteleși doar cu ajutorul altor argumente tehnice și economice. Ca urmare, există o flexibilitate în interpretarea Directivei, în special asupra ideii de cat de mult o aglomerare poate să se încadreze în zona de “densitate scăzută a populației”. Acest lucru este cu precădere relevant pentru micile aglomerări sau municipalități, care pot fi încadrate la una dintre categoriile din Directiva (2,000 P.E., 10,000 P.E. și 100,000 P.E.).

O aglomerare poate include mai mult de o municipalitate sau doar părți ale unei municipalități.

Documentul “Termeni și Definiții ai Directivei 91/271/EEC pentru tratarea apei uzate urbane” precizeazăurmătoarele:

Existența unei aglomerări este independenta de existența sistemului de colectare. De aceea, conceptul de aglomerare include acele zone care sunt suficient de concentrate dar unde nu exista încă un sistem de colectare;

Aglomerarea este definită ca o suprafață suficient de concentrată și nu ca o zonă de colectare a unui sistem existent de canalizare conectat la o anumită stație de epurare;

Re s o u rcl n g Environ mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

O aglomerare poate de asemenea să conțină zone care sunt suficient de concentrate dar unde nu exista încă un sistem centralizat de colectare sau/și unde apă uzată este manageriata în sisteme individuale sau alte sisteme adecvate sau colectate în orice alt mod;

Nu este necesar ca limitele aglomerării să coincidă cu limitele sistemului de colectare (doar în cazul unui procent de conectare de 100%);

Limitele unei aglomerări poate sau nu poate să corespundă cu limitele entităților administrative; Limitele unei aglomerări sunt bazate pe concentrația populației (densitatea populației) și concentrația activități economice;

Limitele unei aglomerări trebuie să fie definite pe baza unei evaluări pentru fiecare caz în parte;

Limitele aglomerărilor și încărcările generate (locuitori - echivalenți) trebuie să țină cont de dezvoltarea viitoare și trebuie să fie în mod regulat actualizate;

Aglomerarea poate fi deservită de una sau câteva stații de epurare. Mai mult, o singură aglomerare poate fi deservită de mai multe sisteme de colectare, fiecare dintre ele fiind conectat la una sau mai multe stații de epurare. în mod similar, mai multe sisteme de colectare pot fi conectate la aceeași stație de epurare;

încărcarea de poluanți generată de către o aglomerare deservită de doua sisteme de colectare și de douăstații de epurare nu trebuie să fie subdivizată în doua zone de canalizare a sistemului de colectare. Tipul de tehnologie de tratare selectat (mai stringent) depinde de încărcările totale generate de către întreaga aglomerare.

Atunci când mai multe aglomerări, distincte și fizic separate, au sisteme separate de colectare, dar simt deservite de către o singurăstație de epurare, obligațiile impuse de Directiva de tratare a apei uzate urbane sunt determinate de mărimea fiecărei aglomerări. Oricum, din perspectiva altor directive (Directiva privind apa de îmbăiere și Directiva cadru pentru apă), impactul cumulativ (suma tuturor încărcărilor generate de toate aglomerările deservite de o stație de epurare) trebuie luat în considerare. Ca rezultat, cerințele (Articolul 3 și Articolul 4) și termenii de conformare respectivi conform Tratatului de Aderare sunt definiți pentru fiecare aglomerare;

Dacă o aglomerare are mai mult de 10,000 P.E., pentru apa evacuată în zone sensibile, trebuie prevăzut un tratament mai riguros (epurare terțiară), până la termenul limită;

Aglomerările cuprinse între 2,000 și 10,000 locuitori trebuie prevăzute a fi echipate cu rețea de canalizare și facilități de epurare, având cel puțin o tratare secundară sau o tratare echivalentă în conformitate cu Anexa IB (Art. 4 paragraful 1, 3) din Directivă;

Se poate întâmpla ca o aglomerare să descrească în timp ca mărime și ca un sistem de colectare să nu mai coincidă cu limitele aglomerării. în acest caz, limitele aglomerării trebuie revizuite și mărimea aglomerării trebuie reactualizată;

Toata apă uzată urbană dintr-o aglomerare trebuie colectată, canalizată și tratată așa cum o cere Directiva, avându-se în vedere prevederea de deversoare pentru apa de ploaie;

încărcările totale generate de o aglomerare exprimă mărimea aglomerării în termeni tehnici și este primul criteriu important pentru determinarea colectării de apă uzată și a cerințelor de epurare.

Resourcing

Environmental

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Din documentul mai sus menționat reiese că pentru aglomerările definite poate fi selectat un sistem centralizat sau necentralizat de apă uzată. Aceste variante sunt analizate în capitolul 5 -Analize de Opțiuni.

Referitor la prevederea unei epurări adecvate, pentru aglomerările definite se ia în considerare următoarea specificare: “Statele membre trebuie să se asigure ca sistemele de colectare a apelor uzate urbane, înainte de descărcarea lor în zonele sensibile, trebuie să fie supuse unui proces stringent de epurare, asa cum prevede Articolul 4 din 31 decembrie 1998, pentru toate descărcările provenite de la aglomerări avand mai mult de 10,000 P.E.”

Consultantul, pentru a respecta obligațiile Directivei de apă uzată - privitoare la prevederea unei epurări adecvate pentru aglomerările definite - va considera următoarele nivele standardizate de epurare, redate în tabelul de mai jos:


Tabel 3.2-1- Nivele standardizate privind colectareași epurarea apelor uzate

Obligații pentru

Sistemul de canalizare

Epurare

Aglomerări avand mai mult de 100,000 PE

Prevederea unui sistem de colectare în conf. Cu Art. 3, paragraf 1

Subiectul unui nivel ridicat de epurare (art. 5 paragraf 2)  - îndepărtarea

nutrientilor și cele mai ridicate standarde pentru N și P

Aglomerări avand mai mult de 10,000 PE

Prevederea unui sistem de colectare în conf. Cu Art. 3, paragraf 1

Subiectul unei epurări mai stringente (Art.

5 paragraf 2) - indepartarea nutrientilor

Aglomerări avand mai mult de 2,000 PE

Prevederea unui sistem de colectare în conf. Cu Art. 3, paragraf 1

Epurare secundare sau echivalenta, conf.

Anexa 1B (Art. 4 paragraf 1,3)

Aglomerări avand mai puțin de 2,000 PE

NU sunt cerințe specifice

Nu sunt cerințe specifice, dar sunt subiectul unei „epurări adecvate” (Art. 7)


3.2.1.2 Considerații specifice

Se va utiliza următoarea listă de considerații în definirea aglomerărilor posibile, care descrie delimitările tehnice și de cost reale:


• Mărimea aglomerării (P.E.);

încărcarea totala a apei uzate generate de o aglomerare exprimă mărimea unei aglomerări în termeni tehnici și este primul criteriu important pentru determinarea colectării apei uzate și a cerințelor de epurare, cat și a obligațiilor corespunzătoare. încărcarea generata sau mărimea aglomerării este exprimată în populație echivalentă (P.E.).

Cum mărimea aglomerării este unul din parametrii importanți care trebuie să fie luați în considerare, numărul locuitorilor în cadrul zonei respective și populația echivalentă trebuie să fie cuprinse într-un criteriu de definire relevant. Numărul populației conectate reflectă viitorul flux de venit, iar numărul

Resourcing

Environ mental

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


populației echivalente oferă o idee asupra industriei conectate. Acest lucru va fi relevant pentru aspectele financiare în selectarea aglomerărilor și mai târziu în prioritizarea investițiilor.

în conformitate cu Directiva de apă, Consultantul a efectuat calculul populației echivalente (P.E.) bazându-se pe următoarea specificație:

“încărcarea de poluanți generată sau mărimea aglomerării este exprimata în P.E. în conformitate cu Articolul 2(6) din Directiva: o populație echivalenta (1 P.E.) inseamna încărcarea organica biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) de 60g de oxigen pe zi”.

Rezultă de aici capopulația echivalentă este o măsură a poluării, reprezentând încărcarea organică biodegradabilă medie pe persoană și zi. încărcarea provenită dintr-o zonă de colectare sau dintr-o aglomerare este generatăde apă uzată colectată din:

  • • Gospodării (populație rezidentă sau nonrezidentă);

  • • Unităti ne-domestice sau industriale.

Apa uzată industrială colectată de la intreprinderi sau unităti economice (incluzând întreprinderi mici și mijlocii) este sau trebuie să fie descărcată într-un sistem de colectare sau într-o stație de epurare.

în acest context calculele a fost realizate cu următoarele formule:

  • • P.E. (casnic) = numărul locuitorilor;

  • • P.E. (non - casnic) = încărcarea apei uzate (kg/zi) / 60g/zi x 1000;

  • • P.E. (aglomerare) = P.E. (casnic) + P.E. (non - casnic).

în privința apei non-casnice, principalele zone urbane având infrastructura dezvoltată atrag unități industriale în vecinătăți. în cazul în care apă uzată poate fi descărcată într-o rețea de canalizare valoarea P.E. tebuie calculată așa cum s-a menționat mai sus.

In caz ca nu sunt disponibile informații privind starea industriei sau a centrelor comerciale în unele zone, se adoptă următoarele ipoteze pentru calculul populației echivalente în zonele rurale:

Tabel nr 3.2-2-Determinarea populației echivalente

Dimensiunea aglomerării

Valoare PE (% din numărul de locuitori)

Peste 100,000

1.30

Intre 10,000 și 100,000 locuitori

1.25

Intre7,000 și 10,000 locuitori

1.15

Intre 5,000 și 7,000 locuitori

1.13

Intre 3,000 și 5,000 locuitori

1.12

Intre 2,000 și 3,000 locuitori

1.09

Intre 1,500 și 2,000 locuitori

1.07

Intre 500 și 1,500 locuitori

1.05


2<0


Resou rcing

Environmental

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Mau puțin de 500 locuitori

  • • Considerații asupra zonelor asa cum a fost specificat în Planul de implementare

Zona avută în vedere în proiect, asa cum a fost dată în Planul de implementare experimental aduce județul la asezămintele cele mai mari (orașe). Acest lucru este strategic aplicabil în conformitate cu prevederile legale, financiare și socio - economice: conformitate, număr de locuitori conectați, buget indicativ, sustenabilitate financiară, suportabilitate etc.). Aglomerările definite în acest Mașter Plan vor include cel puțin asezămintele urbane principale, odată ce acestea au deja sistemul lor de colectare și epurare. Calitatea și randamentul acestora sunt, ca urmare, subiectul evaluării detaliate.

  • • Amplasare geografică și topografie;

Considerațiile privind topografia terenului pentru investigarea zonelor de colectare este din punct de vedere tehnic primul pas în dezvoltarea conceptelor de colectare. Acest lucru nu este în mod direct legat de definiția aglomerării. Consultantul a definit aglomerările în strânsă legătură cu dezvoltarea unei zone comune din punct de vedere topografic. Acest lucru permite extensia aglomerării în cazul în care așezările vor fi “destul de concentrate” în viitor. Astfel, pot fi folosite viitoare investiții în mod eficace și sustenabil financiar (fără stații de pompare, mai puține costuri de reinvestiții, consum mai mic de energie etc.).

  • • Existența rețelei de colectare, a stației de epurare și evaluarea tehnică a performanțelor;

Prezența infrastructurii de apă uzată (stație de epurare sau sistem de colectare) este cu siguranță un criteriu relevant pentru definirea aglomerărilor. Oricum, definirea pe baza de efectivitate a costurilor a măsurilor tehnice trebuie să ia în considerare utilizarea instalațiilor existente (reabilitare si/sau extindere). Decizia asupra realizării unor noi facilități trebuie să fie studiată de la caz la caz.

  • • Costuri de investiție și costuri de operare și intretinere pentru acoperirea integrală a aglomerării;

Unul din cei mai importanți parametri pentru definirea aglomerărilor poate fi aspectul financiar, deoarece măsurile de proiect trebuie să fie eficiențe din punctul de vedere al costurilor și sustenabilitatea financiară trebuie să fie una din țintele majore ale proiectului. Pentru alegerea aglomerărilor se va realiza analiza privind sustenabilitatea financiară și analiza.

3.2.1.3 Criterii pentru definirea aglomerărilor

în conformitate cu Directiva de apă uzatasi cu Termenii și definițiile Directivei de tratare a apei uzate urbane, criteriile pentru definirea aglomerărilor sunt după cum urmează:

  • • Concentrația populației - densitatea populației într-o anumită zonă;

Cel mai important cuvânt al definiției aglomerării este termenul “suficient de concentrat” care nu este în mod legal definit de către Directivă și poate fi înțeles doar cu ajutorul altor argumente tehnice și economice.

  • • Concentrarea activităților economice;

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Definirea aglomerării în termeni tehnici trebuie să fie fondată pe condițiile locale și poate să aibă diferite abordări în cadrul diferitelor țări europene. Distribuția așezămintelor și metodele tradiționale de construcție sunt diferite pe întinsul Europei

în România populația își dezvoltă asezăminele de-a lungul drumurilor principale sau de-a lungul cursurilor de apă. Dezvoltarea generală a zonelor construite în orașele mici diferă față cea din orașele mai mari.

• Concentrarea suficientă a acestor două criterii mai sus menționate pentru ca apă uzată să fie colectată și transportată;

Definirea aglomerării în termini tehnici trebuie să fie fondata pe condițiile locale și poate să aiba diferite abordări în cadrul diferitelor tari europene. Distribuția așezămintelor și metodele tradiționale de construcție sunt diferite pe întinsul Europei.


Situația existenta din România prezintă diferente mari în privința accesului populației la servicii de apă și apa uzata. Populația isi dezvolta asezaminele de-a lungul drumurilor principale sau de-a lungul cursurilor de apă. Dezvoltarea generala a zonelor construite în orașele mici diferă fata de cea din orașele mai mari.

3.2.1.4 Limita aglomerării

Limitele aglomerării sunt definite ca limite ale zonelor construite în prezent și ale zonelor ce urmează a fi construite unde apă uzată poate fi colectatain termeni de eficiența a costurilor (densități mari de clădiri care generează apa uzata). Daca doua sau mai multe astfel de zone sunt suficient de apropiate teritorial incat să reprezinte o varianta avantajoasa pentru o soluție comuna, din punctul de vedere al costurilor, atunci acestea pot forma o singura aglomerare.

Limitele aglomerărilor au fost definite utilizându-se hărți recente și toate datele disponibile pentru a delimita zonele concentrate de așezăminte. Dezvoltarea viitoare a aglomerării a fost luată în considerare prin intermediul planurilor generale de urbanism (PUG). Aceasta abordare oferă o vedere asupra dezvoltării rezidențiale, industriale și comerciale viitoare.


Experiența în definirea aglomerărilor și în planificarea infrastructurii de apă uzată din cadrul UE arată o uniformizare în definirea limitelor aglomerărilor. Alegerea finală a soluțiilor centralizate sau descentralizate se bazează totuși pe comparații realizate pentru fiecare caz în parte.

Următoarea figură arată un exemplu în definirea limitelor aglomerării, care a fost realizat în Republica Cehă.

Resou rclng Environmental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


LEGE5D:

-------Adimiiisriame boideri of a nitinfcipahn ------- Bordeis of a cunvnth built-up arai ..... Boi den of an agglomeranon > 2000 p c

.......... Boiders of an agglaineranon < 2000 p e

A plan of agncidtui al oi other agncidnn al andforen land - no oi loner density of bnildings

B area to be biult lip - locahtv ofplanned cmiccntrated baildhigr

Figura 3.2-1-Exemplu de definire a limitei unei aglomerări

Limita unei aglomerări este linia care include zonele concentrate ale așezării umane.

Consultantul recomandă stabilirea acestei limite la o anumită distanță fără să mai existe condiția existenței sau nu a unei anumite densități de clădiri. Aceasta distanță a fost stabilită la 200 m pentru aglomerări de peste 10,000 P.E. și cca 150 m pentru restul aglomerărilor mai mici selectate.

3.2.1.5 Clustere pe aglomerări

Limita unui cluster este linia care reunifică un grup de asezaminte/aglomerări care pot fi prinse impreuna pentru a fi deservite de un sistem centralizat de colectare și epurare a apei uzate.

Aglomerările grupate nu sunt prinse intotdeauna în același sistem de colectare dar trebuie să fie suficient de apropiate teritorial pentru a fi interconectate. Nu mai puțin decizia privind adoptarea unui sistem de apă uzată centralizat sau descentralizat trebuie să fie subiectul unei analize de variante în care eficiența investiției trebuie confirmată de o evaluare tehnică și economică.

Următoarea imagine oferă un exemplu de cluster de aglomerări:


2/3


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

3.2.1.6 Rezumatul aglomerărilor definite în județul Bacău

Caracteristica particulară a județului Bacău, unul din cele mai dense județe din România, este ca are numai câteva localități cu caracter urban și o multitudine de localități cu caracter rural, care sunt uneori foarte apropiate, adesea orientate de-a lungul drumurilor sau văilor și câteodată se unesc datorită extinderii zonelor populate sau zonelor cu activități economice.

De aceea, Consultantul a decis să faca o evaluare specială pentru verificarea acestor aglomerări, care sunt foarte apropiate una de cealalta. Toate aglomerările au fost verificate pe teren și rezultatele acestei activități sunt sumarizate intr-un raport separat.

Următorul tabel înfățișează o imagine de ansamblu asupra aglomerărilor definite:

Tabel nr 3.2-3- împărțirea populației în județul Bacău, conform aglomerărilor definite


Distribuția populației

Limita maximă

Limita minimă

Număr

Poi ulat'e

% din total

1,000,000

100,000

1

205,676

29%

100,000

10,000

6

139,104

20%

10,000

5,000

11

70,338

10%

5,000

2,000

35

122,505

18%

< 2,000

-

275

160,333

23%

TOTAL

330

697,956

100%


Lista este cu siguranța elocventa și trebuie ajustata pe tiparul Anexei 3 a POS (Programul Operațional Sectorial). Cu toate acestea, definirea aglomerărilor trebuie să cuprindă toate aglomerările avand peste 2,000 P.E.

Datele de conformitate menționate în anexa 3 a POS au fost diferențiate pentru colectarea apei uzate și pentru epurarea apei uzate. Consultantul nu recomanda implementarea unor infrastructuri de colectare și epurare la date diferite odata ce punerea în operare a unei rețele de colectare fără o epurare eficiența nu este eligibilain acest proiect.

Anexa 3 a POS menționează termene de îndeplinire a obiectivelor privind aglomerările de peste 2,000 P.E. asa cum sunt redate în tabelul de mai jos:

Tabel 3.2-4 Termene limită de conformare

PE

Termen limită pentru conformare

POS

Tratatul de aderare

>100,000

2007 - Canalizare

2010- Epurare

2010

100,000-10,000

2010 - Canalizare

2013 - Epurare

2010 - Canalizare

10,000-7,500

2013 - Canalizare

2015 - Epurare

2013 - Epurare

7,500-3,500

2017 - Canalizare

2017 - Epurare

2020

3,500 - 2,000

2020 - Canalizare

2020 - Epurare

2020


Mașter Plan actualizat in sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

  • 3.3 Previziuni socio - economice

3.3.1 Estimări macro-economice

Conform celei mai recente prognoze publicate de CNP (Pronoza de toamnă - septembrie 2017 și Prognoza în profil teritorial mai 2017) principalii indicatori macro-economici au o evoluție pozitivă, după cum se poate vedea și din tabelul de mai jos:

Tabel 3.3-1 Evoluția indicatorilor macro-economici

2015

2016

2017

2018

2019

Creștere reală PIB- național

2,50%

5,50%

5,50%

6,00%

630%

6,40%

Creștere reală PIB - Regiunea Nord Est

2,70%

5,00%

5,50%

5,70%

6,00%

6,10%

Creșterea reală PIB - județ Bacău

3,90%

4,80%

5,20%

5,50%

5,70%

5,70%

Rata inflației (lei)

-1,55%

1,10%

2,50%

2,30%

2,20%

-0,59%

Cursul de schimb leu/euro

4,4450

4,4908

4,56

4,55

4,54

4,52



3.3.2 Perspectivele dezvoltării economice

Conform celei mai recente prognoze în profil teritorial publicate de CNP (mai 2017), în perioada 2017 -2020, PIB-ul județului este așteptat să se majoreze cu o rata medie de 6,05% p.a. (vezi tabelul de mai jos).

PIB/cap de locuitor al acestui județ va creste la 6.394 Euro/locuitor în 2018 și respectiv 6.976 Euro/locuitor în 2019 și 7.581 Euro/locuitor în 2020, plasând județul Bacău pe poziția a două dintre județele Regiunii Nord-Est, după Iași.

In perioada previzionata, se asteapta ca atat ocuparea civila cat și numărul mediu de salariati vor creste, în timp ce rata șomajului va scadea UȘOR pana la 6% în 2018, 5,7% în 2019 și 4,4% în 2020, valori situate peste ratele regionale (5,5% în 2018, 5,3% în 2019, respectiv 4,3% în 2015) și peste ratele naționale (4%, 3,7% și respectiv 3,4%).

Previziunile privind principalii indicatori economici conform CNP sunt prezentate pe scurt în tabelul următor:

Tabel 3.3 - 2 Evoluția principalilor indicatori economici în Județul Bacău, 2014 - 2017

Indicator

U.m.

2017

2018

2019

2020

Creșterea reală a PIB

%

5,5

6,0

6,3

6,4

PIB/Locuitor (curo)

Euro

5864

6394

6976

7581

Numărul mediu de salariați

Nr.

4,7

4,6

4,5

4,4

Rata șomajului înregistrat - %

%

6,3

6,0

5,7

5,5

Câștigul salarial mediu net lunar (lei/salariat)

Lei

1973

2148

2320

2473

Câștigul salarial mediu net lunar -creștere

%

12,2

8,9

8,0

6,6

Sursa: CNP prognoza in profil teritorial mai 2017


Resourcing E n vi ton mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Creșterile salariate au fost estimate în 2018 la 8,9%, peste cele regionale de 8,7%. Pentru anii 2019 și 2020 aceste creșteri sunt estimate sub cele regionale de 8,5% în 2019, respectiv 7% în 2020.

In ceea ce privește prognozele socio-economice pe termen lung la nivel județean, consultantul considera o evoluție similara a indicatorilor socio-economici cu cea de la nivel național.


3.3.3 Previziuni demografice la nivel județean

Asa cum a fost menționat, datele statistice oficiale prezintă o populație în declin pentru România și Regiunea Nord-Est, inclusiv județul Bacău. Acest declin se datorează influentei a doi factori principali: sporul natural negativ (rata natalitatii este mai redusa decât rata mortalitatii) și emigrarea. Emigrarea a fost stimulata în principal de inchiderea multor companii industriale mari care au last multi lucratori în șomaj.

Toate prognozele privind populația publicate în România1, inclusiv variantele optimiste, estimează o continuare a tendinței demografice descrescătoare. Următorul grafic prezintă atât evoluția populației în România în perioada 2000- 2042 cat și nivelul estimat al populației pe parcursul următoarelor doua decenii, conform previziunilor Institutului Național de Statistica (INS).



Resourclng Environmental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău


Sursa: INS

Figura 3.3 - 2 Statistici privind populația și prognoze oficiale recente la nivel național

Cu excepția celor mai optimiste variante, se previzionează ca populația totala la nivel național se va reduce de la aproximativ 20,12 milioane locuitori în 2011 la o valoare cuprinsă intre 18,5 și 18,8 milioane locuitori în 2025, în principal din cauza sporului natural negativ (care a fost negativ în mod continuu începând din anul 1992) și a unui sold negativ al fenomenului de migratie externa.

Specificul județului Bacău constă in diferența mare între cele două categorii de populație, populația după domiciliu și populația rezidentă. Astfel, conform datelor INS (baza de date Tempo on-line), la 1.01.2017 populația de domiciliu era de 745.393 locuitori, iar populația rezidentă de 595.455 locuitori, reprezentând 79,88% din populația de domiciliu, cu o diferență de 149.938 locuitori (20,12% din populația de domiciliu).

Tabelele de mai jos prezintă evoluția acestei diferențe în perioada 2011 (datele de la recensământ) si anul de bază al estimărilor - 2016:

Tabel 3.3 — 3 Diferența dintre populația de domiciliu și populația rezidentă, la nivelul Județului Bacău

Județ Bacau- total

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Populație rezidentă

616.168

614.316

609.948

606.975

604.158

600.421

Populație de domiciliu

754.964

753.218

751.354

749.179

748.866

747.689

Diferența

138.796

138.902

141.406

142.204

144.708

147.268

Județ Bacau - mediu urban

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Rezidenti

267.141

266.516

263.781

261.820

260.483

258.695

De domiciliu

357.555

355.613

353.556

352.242

352.905

352.693

Diferența

90.414

89.097

89.775

90.422

92.422

93.998

Județ Bacau - mediu rural

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Rezidenti

349.027

347.800

346.167

345.155

343.675

341.726

De domiciliu

397.409

397.605

397.798

396.937

395.961

394.996

Diferența

48.382

49.805

51.631

51.782

52.286

53.270

Sursa: Tempo on-line

Deși se estimase că în perioada crizei economice fenomenul migrației externe se va reduce, după cum se poate observa, la nivelul județului Bacău acesta s-a accentuat. Aceste diferențe mari între populația de

Re so u rcina Environ mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă șt apă uzată din județul Bacău

domiciliu și cea rezidentă (stabilă) au influență atât în dimensionarea infrastructurii, cât și în determinarea veniturilor sistemului.

Prognoza privind populația elaborată de Consultat pentru județul Bacău se bazează pe următoarele elemente:

  • - populația rezidentă la 01.01. 2016, furnizată de către INS la nivelul județului Bacău pe medii de rezidență;

  • - populația de domiciliu, la 01.01.2016, pe localități;

  • - ratele de creștere pentru mediul urban și rural, calculate de Consultant pe baza datelor primite de la INS pentru perioada 2017-2020, la nivel județean, pentru PNGD;

  • - rata de creștere recomandată în Anexa 1 la HGR nr. 677/2017 privind aprobarea Metodologiei de analiză cost-beneficiu pentru investițiile în infrastructura de apă pentru perioada 2022 - 2050.

Tabel 3.3 - 4 Ratele medii anuale de creștere privind populația, estimate la nivelul zonelor urbane și rurale din județul Bacău

indice evoluție populație

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022+

total

-0,46%

-0,41%

-0,32%

-0,33%

-0,28%

-0,26%

-0,26%

-0,10%

urban

-0,51%

-0,48%

-0,30%

-0,33%

-0,28%

-0,26%

-0,26%

-0,10%

rural

-0,43%

-0,34%

-0,32%

-0,33%

-0,28%

-0,26%

-0,26%

-0,10%

Pe baza ratelor medii anuale de creștere prezentate mai sus, populația previzionata pentru perioada 2011-2050 din județul Bacău este prezentată in Anexa 3-1.

Astfel, de la o populație rezidentă de 600.421 locuitori în 2016 (sursa INS), se ajunge la 595.455 locuitori in 2017 (sursa INS), la 590.633 locuitori în 2023 - primul an de operare a noilor investiții și la 574.892 locuitori în anul 2050, conform estimărilor consultantului, ceea ce înseamnă o scădere cu 4,25% la nivelul județului.

în aceeași anexă este prezentată și evoluția estimată a populației din aria de operare a Companiei Regionale de Apă Bacău (CRAB). Aria de operare avută în vedere include UAT-uri membre ADIB și care au semnat sau au în curs de semnare Contractul de delegare a serviciilor către CRAB, adică aproximativ 61% din populația județului.

Resourcing

En vi ron mental

1 Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Evoluția estimată a populației în aria de operare a CRAB

400000.0    --------------------------------------------------------------

350000.0                                                        ----

300000.0

250000.0

200000.0 '--- ---------------------------------

150000.0

100000.0

50000.0

ooooooooooooooooooooooooooooooooooo rsirN<Nrsirsirsirsjr^rsi(Nrsirsirsi(Nrsirs.rsirsirsi{N<Nrsirsirsirsirsi rj n, r\ N M r\ <x n <n

..... TOTAL, din care


urban


—— rural


Figura 3.3-3 Evoluția populației în aria de operare a CRAB

3.3.4 Prognoze privind veniturile gospodărești la nivel județean

In conformitate cu recomandările cuprinse in HG 677/2017, în determinarea tarifelor pentru serviciile de apă și apă uzată va fi luat în considerare un nivel minim de 2,5% din venitul mediu disponibil al gospodăriei medii, dar care să asigure cel puțin acoperirea costurilor de operare și întreținere și o parte din amortizarea investițiilor și un prag de suportabilitate determinat ca fiind egal cu 3%-3,5% din venitul mediu disponibil al familiei medii.

Pentru a fundamenta politica tarifară este necesar să se estimeze evoluția veniturilor gospodăriilor populației.

Aceasta secțiune prezintă metodologia și rezultatele prognozei privind venitul gospodăriilor elaborată de Consultant pentru Județul Bacău pentru perioada 2016 - 2050. Anul de bază pentru prognoză este 2016, ultimul an pentru care au fost disponibile date statistice de la INS privind venitul gospodăriilor la nivel național și regional. Baza prețurilor aplicată pentru previziuni este anul 2016.

3.3.4.1 Metodologie

Estimarea mărimii medii a unei gospodării și a venitului gospodăriilor în Județul Bacău (media Ia nivelul întregului județ)

Având în vedere ca în România date statistice oficiale privind venitul gospodăriilor nu sunt disponibile la nivel județean, acestea au fost estimate pe baza datelor disponibile la nivel național și regional2.

Pentru estimarea venitului mediu brut al gospodăriilor la nivel județean, formula utilizată este următoarea:

AvgHH/nc^ = AvgpCapInc^

\


AvgSalary^'' Avg Salaiy re^ion j


AvgHH SizeLounl>


(Formula 3-1)


! INS publică date statistice privind venitul gospodăriilor numai la nivel național si regional Capitolul 3 Previziuni

Resourcing

Environmental

o sul n g p^aster p|an actualizat țn sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Unde:

AvgHHInc cuu„,y

Avg pCap Inc region

Venitul mediu brut al gospodăriilor (in lei/ gospodărie / luna)

Venitul mediu brut pe cap de locuitor în Regiunea de Dezvoltare (in lei / cap de loc / luna)

Avg Salary counly/region

Avg HHSize cuunly

Salariul mediu net în Județ/Regiunea de Dezvoltare (in lei/ luna)

Mărimea medie a unei gospodării în Județ (in loc. / gospodărie), vezi mai jos

Cele mai recente date statistice oficiale privind mărimea medie a gospodăriei la nivel județean au fost publicate în Recensământul Populației și Gospodăriilor din 2011.

Tabelul următor prezintă mărimea medie a unei gospodării în județul Bacău, mărime luată în calcul pentru determinarea suportabilității tarifelor:

Tabel 3.3-5 Dimendiunea medie a unei gospodării în județul Bacău:

Categoria

Număr persoane

Medie județeană

2,59

Mediul rural

2,75

Mediul urban

241

Decila 1

2,87

Următoarele informații preluate din publicațiile INS - "Coordonate ale nivelului de trai in

Romania. Veniturile si consumul populației ” in anii 2016 si 2016 au stat la baza determinării venitului mediu brut:

Tabel 3.3-6 Veniturile populației - determinare la nivel național și regional

Nivel național

2015

2016

UM

%

comentarii

Venitul mediu brut, pe familie, nivel național, termeni nominali

2686,80

2559,1

lei/luna

9,60

Fata de anul ant

- idem, mediul urban

2996,86

3.327,10

lei/luna

111,72

Fata de medie

- idem, mediul rural

2278,71

2.447,00

lei/luna

84,58

Fata de medie

Venitul mediu brut pe familie pt decila 1 nivel național

1278,98

1394,30

lei/luna

47,35

Fata de medie

Ponderea venitului net în venitul brut, nivel național

78,10%

78,60%

Venitul mediu net pe o gospodărie

2098,39

2314,40

lei/luna

10,30

Creștere fata de anul ant

Veniturile reale

98,20%

98,20

Nivel regional, județean

2015

2016

UM

%

comentarii

Venitul mediu brut pe familie, regiunea Nord Est

2176,76

2382,50

lei/luna

80,71

Fata de nivelul național

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Sursa: INS - Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2015 si 2016

Prin analiza datelor prezentate anterior, Consultantul a emis următoarele ipoteze ce au fost utilizate în continuare în determinarea venitului mediu pe gospodărie în județul Bacău:

Ipoteze de lucru

  • 1. Venitul mediu al unei gospodarii medii creste cu o rată mai mica decât creșterea nominală a PIB;

  • 2. Venitul mediu al unei gospodarii medii in regiunea Nord Est este 80,91% fata de media naționala;

  • 3. Venitul mediu al unei gospodarii medii in județul Bacău este 101,22% fata de media pe regiunea Nord Est;

  • 4. Creșterea venitului disponibil al gospodăriei este egală cu produsul dintre rata inflației și rata de creștere reală a PIB, amendată cu un procent ( corecție); pentru județul Bacău această corecție este determinate după cum urmează:

  • - corecția regiunii Nord-Est față de nivelul național CI = 80,91%

  • - corecția județului Bacău față de nivelul regiunii Nord-Est C2 = 101,22%

Notă: aceste corecții au fost determinate de Consultant prin analiza ritmurilor de creștere naționale, regionale și județene, pe baza Prognozei în profil territorial mai 2017 - elaborate de CNP;

  • - corecția județului Bacău față de evoluția PIB la nivel național C = CI x C2 = 81,90%;

  • 5. Venitul mediu al unei familii din decila 1 reprezintă 47,35% din venitul unei familii medii;

  • 6. Venitul mediu al unei familii din decila 1 creste in ritm de 99,42% din ritmul de creștere a venitului; pentru familia medie (ipoteza folosita si CBA a aplicației de finanțare, factor de creștere a veniturilor decila 1 = 99,42%);

  • 7. Venitul in mediul urban reprezintă 112,99% fata de cel mediu; venitul in mediu rural reprezintă 83,10% din cel mediu .

33.4.2 Rezultate

Rezultatele previziunilor pe termen lung sunt prezentate în anexa 3.2. La nivel județean, prognoza face diferența între zonele urbane și cele rurale si, pe langa analiza veniturilor unei gospodării medii, prezintă de asemenea nivelul veniturilor gospodăriilor din cele mai sarace (decila 1 de venit).

Ca baza pentru estimarea venitului net al gospodăriilor, s-a presupus că odata cu majorarea salariilor, cheltuielile aferente impozitelor și altor contribuții salariale, exprimate că procent din venitul brut al gospodăriilor, după o perioada de descreștere anunțată de politica în domeniu, nu vor mai cunoaște creșteri în timp.

Resourcing

E r» vi r o n rr» e n tal

' Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

3.4 Estimarea necesarului de apă

Bazat pe datele situației actuale (vezi Capitolul 2) și rezultatele previziunilor socio-economice (vezi Capitolul 3.3), estimarea consumului de apă, considerând criteriile specifice de proiectare și ipoteze, este redat în capitolele următoare.

3.4.1  Necesarul menajer

Studiul socio-economic concluzionează o tendință de descreștere a populației în județul Bacău. Cerința de apă menajeră este de așteptat să urmeze aceeași tendință. Mai mult, acolo unde se furnizează apa prin sisteme de conducte și unde se folosește o contorizare adecvată, ratele de consum au scăzut semnificativ deoarece nivelul crescut de servicii de apă s-a reflectat în tariful apei.

Consumul menajer de apă la nivel județean în anul 2013 este de 41,785 m3/zi.

Previziunile privind consumul, cerința, cantitatile de apă restituite și colectate, se bazează pe următoarele estimări:

dinamica evoluției populației în mediul urban și rural;


dinamica populației racordate la sistemele publice de alimentare cu apa;

tendințele privind nivelul consumurilor pentru diferite categorii de consumatori;

consecințele reabilitării, extinderii și realizării de sisteme noi asupra nivelului pierderilor din rețeaua de alimentare cu apa,in mediul rural și urban;

consecințele contorizarii asupra nivelului consumurilor și cerinței de apă,

consecințele aplicării unor tarife care acopera costurile, asupra nivelului consumurilor;

termenele de indeplinire a angajamentelor României pentru aderarea la Uniunea Europeana vor fi respectate.

3.4.2  Necesarul ne-menajer

La nivel județean, în anul 2012 s-a înregistrat un consum non-casnic de apă de 5,470 m3/zi.


3.4.3 Echilibrul apei și Pierderile de Apă

Toate aglomerările prezentate în capitolele următoare vor beneficia de îmbunătățirea considerabilă a serviciilor către populație. Acest lucru este exprimat în primul rând în cifre utilizând cei mai uzuali indicatori, cum sunt nivelele de servicii și ratele de apă nefacturată. Tabelul de mai jos reflectăevoluția sectorului de furnizare a apei în județul Bacău. în timp ce ratele de conectare la sistemul de apă cresc pana la 100% la nivelul aglomerărilor, cerințade apă mai intai crește, acest lucru reflectând creșterea numărului clienților și apoi descrește ca efect al cauzelor descrise anterior.

Tabel 3.4.1- Consum specific de apă în funcție de tipul localităților:

Mașter Plan actualizat in sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Descriere

UM

Anul

2017

Anul

2023

Anul

2030

Anul

2047

Consum de apă

Casnic

Non-casnic

m'/zi

32.719

48.337

53.672

Consum de apă

11.266

16.644

18.481

Pierderi de apă

%

50%

30%

35%

53%

m3/zi

40.900

25.895

37.739

79.734

Total

m’/zi

84.885

90.876

109.892

155.778


Dinamica populației racordate la alimentare cu apa în sistem centralizat a fost estimată în baza dinamicii populației din mediul urban și rural, în condițiile respectării termenelor de conformare asumate de către România printratatul cu Uniunea Europeană.

Tabel 3.4.2- Dinamica populației racordate la alimentare cu apă - județul Bacău


Populație bransata

Anul

Anul

Anul

2017

2023

2030

2047

Număr de locuitori branșați

434.896

523.408

579.836

576.620

Procent de branșare la nivel județean

72.6%

88.6%

98.8%

100%

Procent de branșare la nivelul zonelor urbane

93.78%

100%

100%

100%

241.871

254.507

252.731

248.469

Procent de branșare la nivelul rurale

56.67%

80%

98%

100%

193.025

268.901

327.105

328.151


Ipoteze privind estimarea consumurilor previzionate:

consumul specific menajer se va reduce ca urmare a contorizării și a practicării unor tarife care să acopere costurile;

consumul specific menajer se va reduce ca urmare a creșterii numărului de branșamente individuale (contorizate) și a eliminării treptate a alimentării cu apa princișmele publice și mod de plată paușal;

consumul pentru creșterea animalelor și irigarea grădinilor se va reduce la minimum (fiind înlocuit cu alte surse disponibile);

urmare a creșterii nivelului serviciilor, se estimează o creștere a cerinței de

apă pentru instituții și agenți comerciali;

urmare a practicării unor tarife care acoperă costurile apei potabile, cerința pentru industrie nu va inregistra creșteri (in ultimii ani s-a inregistrat o scădere continua a apei furnizate către industrii, acestea optând pentru surse proprii);

prinreabilitarea sistemelor existente vor scadea pierderile din rețea;

cerințade apă pentru consumul menajer va cunoaște o creștere continua pana în anul 2015, ca urmare a realizării de noi sisteme de alimentare cu apă și extinderii celor existente.

Capitolul 3 Previziuni                                                                                    20 Pentru calculul consumurilor previzionate se ține seama de următorii factori:

situația existentă ptivtnd accesul la alimentare cu apă în sistem centralizat; numărul consumatorilor cxistenți racordați la sistemele de alimentare cu apa; populația existenta și evoluția numărului locuitorilor în perioada 2013-2043; termenele de conformare privind accesul la alimentare cu apă și canalizare; dinamica populației racordate la alimentare cu apain perioada 2013-2043; consumurile specifice estimate.


  • 3.5 Prognoză privind debitul și încărcarea apelor uzate

3.5.1 Apă uzată menajeră

Pentru calcularea situației curente și a proiecției viitoare a producției de apă uzată menajeră în conformitate cu analiza cererii de apă potabilă, s-au realizat următoarele ipoteze de lucru:

Producție specifică de apă uzată:

Aglomerări <10.000 P.E.: 130 1/persoană/zi

Aglomerări > 10.000 P.E.: 150 1/persoană/zi

Factor de regăsire a apei uzate ca raport între consumul de apă și producția de apă uzată: 100%

Factor vârf de debit, ca fracție a debitului zilnic pentru ratele debitului orar: 1/10

încărcări poluante (menajer și industrial):

Cerere biochimică de oxigen în 5 zile (CBO5): 60 g/P.E./zi


Parametrii mai-sus menționați sunt considerați ca fiind constanți pe perioada de planificare până în anul 2043.

3.5.2 Apă uzată non-menajeră

în general, poluatorii industriali trebuie să se conformeze prevederilor cuprinse în NTPA 002. Operatorii sunt însărcinați cu monitorizarea deversărilor indirecte și cu verificarea conformării la limitele stipulate în autorizația de deversare indirectă în cauză.

în cadrul Mașter Planului au fost luate în calcul următoarele valori ale poluării industriale, încărcări industriale suplimentare ca adaosuri generale la numărul de locuitori:

Aglomerări <2.000 P.E.: 0 %

Aglomerări <5.000 P.E.: 10 %

Aglomerări > 5.000 P.E.: 15 %

în cazul deversărilor industriale punctuale care depășesc valorile generale au fost identificate prevederi raportate la populație în inventarul deversărilor industriale realizat de către Consultant, încărcarea (suplimentară) fiind adăugatăla populația echivalentă.

3.5.3 Infiltrații

Infiltrațiile în general au tendința de a avea efect negativ asupra rețelelor de canalizare și asupra stațiilor de epurare (SEAU). Motivele care stau la bazaacestui impact advers sunt:

Capacitate hidraulică redusă a rețelelor;

Capitolul 3 Previziuni____________________________________________________________________________________21


Resourcing

Environmental

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Costuri de pompare sporite;

Eficiență de tratare redusă ca urmare a concentrațiilor scăzute ale influentului în Stațiile de epurare a apelor uzate.

în rețelele existente de canalizare cea mai mare parte a conductelor au o vechime de 30 - 40 de ani, materialul folosit în mod predilect fiind betonul. Consultantul a identificat debite excesive de apă de infiltrație ca urmare a următoarelor:

Manșoane de slabă calitate sau inexistente la îmbinările între conducte;

Conducte crăpate;

Cămine crăpate;

Branșamente la case care prezintă scurgeri;

Branșamente false de conducte de apă pluvială în sistemele separate.

O strategie mai detaliată pentru reducerea apei de infiltrație va trebui să ia în calcul următoarele probleme:

O documentare completă a rețelei inclusiv a locațiilor conductelor și căminelor, nivelurile inferioare interioare ale conductelor, diametre, material, starea structurii, vechime etc.

O campanie de curățare urmată de inspecție CCTV, care oferă informații suplimentare necesare pentru definirea zonelor prioritare de reabilitare.

Măsurări ale debitului pentru identificarea debitelor de infiltrație pentru toate rețelele de canalizare (ieșiri) sau zone separate de drenaj.

în contextul acestui Mașter Plan, Consultantul a luat în calcul o fracție de 20% din apauzată menajeră ca debit suplimentar de apă de infiltrație.

3.5.4 Apă pluvială

Noile rețele de canalizare vor fi în general proiectate în sistem separat, în condițiile în care cele mai multe dintre rețelele existente sunt fie proiectate, fie operate ca sisteme combinate.

3.6 Concluzii

Previziunile privind serviciile de alimentare cu apă și colectarea/epurarea apelor uzate sunt dominate de trei factori:

Tarifele și impactul lor asupra suportabilitatii din partea populației;

Conectarea comunităților rurale și folosirea tot mai intensa de către populația de aici a aparaturii electrocasnice;

Rata de conectare, mai ales conectarea la noi rețele de canalizare.

Previziunile generale privind populația indică faptul că ele sunt fie stațice sau arată un declin gradual și există așteptări pentru o adevarată migrație generală de la reședințele de județ către sate.

Modelele de consum urban, care sunt deja mici, vor ramane relativ stabile la o medie de 120 1/pers/zi. Se așteaptă ca, consumul de apă din mediul rural să ramana mic pentru cel puțin următorii 5 ani și numai după aceea să înregistreze o creștere graduală de până la 100 1/pers/zi.

Trebuie să se observe faptul că facilitățile integrate de tratare a apei au fost dimensionate pe baza acestor ipoteze.

Consumul industrial va arată o creștere puternică, din cauza dezvoltării economice locale. Totuși, această creștere nu va avea impact asupra incărcării facilităților municipale de tratare a apelor uzate municipale, din moment ce efluentul este pre-epurat, că rezultat direct al legislației.

Debitele și încărcările care intra în stațiile de epurare se bazează în mod clar pe rata de conectare a noilor cosumatori, atunci când rețeaua de canalizare este gata. în timp ce, pentru rețeaua de alimentare cu apă, conectările par să meargă mult mai repede, în cazul rețelei de canalizare trebuie să mai treacă 4-5 ani să se ajungă la o ratăacceptabilă.

Volumul actual de pierderi va scădea pentru că în orașe încep lucrările de reabilitare a rețelelor de distribuție. Procentul de pierderi se preconizează să ajungă de la cca 50% la aproximativ 35%, după ce au fost deja realizate toate programele de înlocuire a conductelor și la acestea au fost aplicate măsuri de reducere a presiunii care sunt disponibile pe timpul nopții.

Din moment ce micile zone urbane sunt acoperite doar în mică măsură de rețele de canalizare, noile rețele de canalizare, dacă sunt montate corect, vor determină o scădere dramatică a infiltrațiilor și vor avea un impact serios asupra eficienței noilor facilități de tratare a apelor uzate.

CAPITOLUL 4

OBIECTIVE NAȚIONALE ȘI JUDEȚENE

Decembrie 2017

Resourcing En vi ron mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

CUPRINS

4

OBIECTIVE NAȚIONALE ȘI JUDEȚENE

4-1

4.1

Rezumat

4-1

4.2

Obiectivele naționale privind apa și apa uzată

4-2

O

4.2.1

Alimentare cu apă

4-3

4.2.2

Apă uzată

4-3

4.3

Referințe la alte strategii și planuri naționale sau regionale

4-4

4.4

Obiective la nivel de județ privind sectorul de apă și apă reziduală

4-6

4.4.1

Alimentare cu apă

4-6

4.4.2

Apă uzată

4-7

4.4.3

Depozitarea nămolului

4-8

4.5

Concluzie

4-9


Resou rcinq Environmental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

4     OBIECTIVE NAȚIONALE ȘI JUDEȚENE

în domeniul mediului se urmărește, ca obiectiv general, îmbunătățirea standardului de viață al populației și a calității mediului, în același timp cu îndeplinirea angajamentelor asumate de România, prin Tratatul de Aderare, cu privire la protecția mediului.

Unul dintre obiectivele specifice îl constituie îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea aglomerărilor umane pana la finele anuui 2020 (apa in aglomerări de peste 50 loc. si canalizare in aglomerări peste 2.000 l.e.) și stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

  • 4.1 Rezumat în acest capitol sunt prezentate obiectivele ce trebuie îndeplinite la nivel național și local pentru conformarea cu cerințele Directivelor UE relevante în domeniul apei și al apelor uzate.

în demersul său de aliniere la legislația europeană în domeniul protecției mediului, România a transpus în legislația națională și directivele referitoare la sectorul apă, în vederea:

o atingerii obiectivelor și țintelor de conformare stabilite prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană;

  • •  îmbunătățirii situației existente în acest sector, conform documentelor adoptate în concordanță cu Tratatul de Aderare, printre cele mai importante numărându-se Planul de Dezvoltare Națională, Cadrul Strategic Național de Referință, Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM).

în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România, Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) , pentru perioada de programare 2014-2020 stabilește strategia de alocare a fondurilor europene prin intermediul Axei Prioritare 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu in condiții de management eficient al resurselor si Obiectivul Specific 3.2 - Creșterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urban, precum si a gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populației, care vizează:

  • •  asigurarea serviciilor de apă și canalizare, la tarife accesibile;

  • •  asigurarea calității corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările urbane;

o îmbunătățirea calității cursurilor de apă;

o îmbunătățirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate;

o crearea de structuri eficiente de management al apei.

Resourcing Environ mental Consulting


Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

Printr-o serie de proiecte derulate în județul Bacău, infrastructura de apă și apă uzată a fost îmbunătățită în ultimii ani, ceea ce contribuie la crearea unor premise corespunzătoare pentru noi investiții în cadrul Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

Pentru exercițiul bugetar 2014-2020, Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) asigură cadrul de implementare a investițiilor la nivel local, regional și național în infrastructura de transport, de mediu (apă, apă uzată, deșeuri, biodiversitate, schimbări climatice, gestionare dezastre), precum și a investițiilor în domeniul eficienței energetice.

Potrivit POIM AP3 OS3.2, România și-a stabilit ca obiectiv, până în anul 2023, conectarea a 3.300.000 l.e. la rețea de canalizare si sisteme de epurare conforme si a 1.850.000 locuitori la rețeaua de apa.

Capitolele următoare prezintă o serie de alternative în vederea atingerii procentelor de conectare/ racordare impuse, analizează și discută standardele de calitate, calculează costurile specifice investițiilor și recomandă prioritățile in implementarea investițiilor, descriu în detaliu cerințele privind investițiile viitoare prezentate relativ la obiectivele menționate mai sus.

4.2 Obiectivele naționale privind apa și apa uzată

Având în vedere obiectivele relevante în domeniul apei, angajamentul privind îmbunătățirea accesului la infrastructura de apă prin furnizarea de servicii de apă și canalizare - conform practicilor și politicilor UE -în orașe și municipii trebuie să fie finalizată până în 2015, iar în cazul comunităților rurale până în 2018 cel mai târziu.

Obiectivele Axei Prioritare 1 „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată” din cadrul POS Mediu se referă la;

o asigurarea serviciilor de apă și canalizare, la tarife accesibile;

  • •  asigurarea calității corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările urbane;

o îmbunătățirea calității cursurilor de apă;

  • •  îmbunătățirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate;

o crearea de structuri eficiente de management al apei.

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) este documentul strategic pentru perioada de programare 2014-2020, care acoperă domeniile transport, mediu și energie regenerabilă, obiectivul acestuia fiind de a contribui la Strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, luând în considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în funcție de nevoile naționale, regionale și locale.

POIM 2014-2020 va avea un impact pozitiv prin continuarea implementării directivelor europene privind calitatea apei destinate consumului uman și epurarea apelor uzate având în vedere necesitatea asigurării

Mașter Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău

furnizării de apă potabila sigură și sanogenă în mediul rural unde locuiește circa 50% din populația României.

în mediul urban se vor continua modernizarea și extinderea serviciilor de alimentare cu apă potabilă, canalizare și epurare ape uzate în scopul conformării cu legislația europeană.

Tratatul de aderare oferă României perioade de tranziție pentru conformarea la acquis-ul Uniunii Europene. Conformarea la Directiva 98/83/CE privind calitatea apei potabile va fi atinsă până în 2015, în timp ce conformarea la Directiva 91/271/CEE privind colectarea, epurarea și deversarea apelor uzate orășenești va fi realizată conform termenelor prezentate mai jos.

4.2.1 Alimentare cu apă

Conform Tratatului de aderare au fost stabilite următoarele termene limită pentru implementare în vederea îndeplinirii parametrilor calitativi stipulați în Directiva CE 98/83/CE. Conform POS Mediu, 70 % din populație ar fi conectată, până în 2015, la serviciile de bază în sistem integrat la nivel regional.

Următorul tabel prezintă termenele limită pentru conformare prevăzute în Tratatul de aderare și în POS Mediu.

Tabel 4.3-1: Termene limită pentru conformare - Alimentarea cu apă