Hotărârea nr. 134/2018

Hotărârea nr.134 din 11.04.2018 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice faza Proiect tehnic la obiectivul „Construire acces strada Cireşoaia nr. 6 - 20, municipiul Bacău”.

^-OCa/&/ filuwîci/utdtff dfyctCIW


ir


HOTĂRÂREA NR. 134 DIN 11.04.2018

Privind aprobarea documentației tehnico-economice faza Proiect tehnic la obiectivul „Construire acces strada Cireșoaia nr. 6 - 20, municipiul Bacău”

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință extraordinară la data de

11.04.2018, potrivit art.39(2) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere:

-Referatul nr. 3042 / 23.03.2018 al Serviciului Drumuri, Rețele și Iluminat prin care se propune aprobarea documentației tehnico-economice faza SF la obiectivul „Modernizare strada Florilor nr. 32 - 38, municipiul Bacău”;

-Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 3348 din 03.04.2018;

-Raportul compartimentelor de resort înregistrat cu nr. 3349 din 03.04.2018, favorabil;

-Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr.630/10.04.2018 al Comisiei de specialitate nr.l, nr.631 /10.04.2018 al Comisiei de specialitate nr.2 și nr.632/10.04.2018 al Comisiei de specialitate nr.5;

-Prevederile art. 44 (1) din Legea nr. 273/ 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile art. 5 (1) lit. “a” alin (iv) si art. 12 (1) din HG nr. 907/ 2016 privind etapele de elaborare si conținutul - cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile Legii nr. 2/2018 privind bugetul de stat pe anul 2018, cu modificările și completările ulterioare;

-HCL nr. 62/ 2018 prin care a fost aprobat Bugetul de venituri si cheltuieli, a Programului de investiții pe anul 2018 ale Consiliului Local al Municipiului Bacau și a prognozei pe următorii 3 ani;

-Prevederile art. 47 (1), ale art. 48 (2), ale art. 61 (2), ale art. 115 (1) lit. „b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată;

în baza dispozițiilor art. 36 (2) lit. „b” și alineatul (4) lit. „d” și art.45(2) lit.”a” din Legea 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

ART. 1. - Se aprobă documentația tehnico-economicâ faza Proiect tehnic Ia obiectivul „Construire acces strada Cireșoaia nr. 6 - 20, municipiul Bacău”, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2. - Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Direcția Drumuri Publice.

ART. 3, - Hotărârea va fi comunicată Direcției Drumuri Publice și Direcției Economice din cadrul Primăriei Municipiului Bacau.

ART. 4. - Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.


CONTRASEMNEAZĂ

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE-OVIDIU POPOVICf

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXĂ

LA HOTĂRÂREA NR. 134 DIN 11.04.2018

ANEXA COMUNA LA PROIECT SI HOTARARE

Documentație tehnico-economică faza PROIECT TEHNIC la obiectivul

„Construire acces strada Cireșoaia nr. 6 - 20, municipiul Bacău”

DIRECTOR EXECUTIV MATEUȚĂ FLORIN

Proiect nr. 283/2017                                                         codF02-7.5

Faza: PROIECT TEHNIC

CONSTRUIRE ACCES

STRADA CIRESOAIA NR. 6-20

PROIECT TEHNIC



Beneficiar: MUNICIPIUL BACAU

- 2017 -

Str. Vadu Bistriței nr. 29, Bacau, tel/fax:0234 510 523 Cont RQ48BRDE040SV05456910400 - BRD Bacau

Cod FOI-7.5

LISTA DE SEMNATURI

Colectiv de proiectare:

DRUMURI

HIDRO


ing. ROLANDI BABIUC



ing. CĂTĂLIN ( II1 B()IARLJ

ing. MARIETA CRĂCIUN
ing. ADRIAN ANDRONIC


Sef de proiect:


ing. CĂTĂLIN


Str. Vadu Bistriței nr.        Bacau. tel/fax 0234510523 Cont RQ48BRDE040SV05456910400 - BRD Bacau

Proiect nr. 283/2017

cod F04-7.5


Faza: PROIECT TEHNIC

BORDEROU

PIESE SCRISE

  • • Foaie de capat

  • • Lista de semnaturi

  • • Borderou

  • • Memoriu de prezentare

  • • Memoriu de prezentare drumuri

  • • Memoriu de prezentare hidro

  • • Breviare de calcul

  • • Program de urmărire a execuției pe faze determinante

  • • Categoria de importanta

  • • Plan de securitate si sanatate pentru șantierul de construcții

  • • Întreținerea drumurilor si străzilor

  • • Deviz general

  • • Devizul obiectului

  • • Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv

  • • Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări

  • • Antemasuratori

  • • Liste cuprinzând cantitatile de lucrări

  • • Liste cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice, inclusiv dotări si active necorporale

  • • Caiete de sarcini

  • • Terasamente

  • •  Fundații din balast

  • • Macadam

  • •  Mixturi asfaltice executate la cald

  • •  încadrarea trotuarelor cu borduri prefabricate si execuția de trotuare si alei din pavele de beton

  • •  Caiet de sarcini alimentare cu apa

  • •  Caiet de sarcini rețea de canalizare

Str. Vadu Bistriței nr. 29/A/22, Bacau, tel/fax 0234510523 Cont RQ48BRDE040SV05456910400 - BRD Bacau Trezoreria Bacau R075TREZ0615069XXX001670, Reg Comerțului J04/657/25.09.2002. Cod Fiscal RO14901288

Tnterp

(' '' i

ROIECT r\ H

IM7

PIESE DESENATE

  • • DO - Plan de incadrare in zona,

  • • Dl - Plan de situație strada Ciresoaia (sectoarele 1,2,3),

  • • D2 - Profil longitudinal strada Ciresoaia (sector 1),

  • • D3 - Profil longitudinal strada Ciresoaia (sector 2),

  • • D4 - Profil longitudinal strada Ciresoaia (sector 3),

  • • D5 - Profiluri transversale strada Ciresoaia (sector 1),

  • • D6 - Profiluri transversale strada Ciresoaia (sector 2),

  • • D7 - Profiluri transversale strada Ciresoaia (sector 3),

  • • D8 - Profil transversal tip strada Ciresoaia,

    sc. 1:5000

    sc. 1:500

    sc. 1:500; sc. 1:50

    sc. 1:500; sc. 1:50

    sc. 1:500; sc. 1:50

    sc. 1:100

    sc. 1:100

    sc. 1:100

    sc. 1:50


  • • D9 - Detaliu trotuar, detaliu borduri, detaliu acces persoane cu handicap,

  • • C0 - Plan de situație coordonator rețele strada Ciresoaia (sectoarele 1,2,3),

  • • HI - Plan de situație rețea de apa strada Ciresoaia (sectoarele 1,2,3),

  • • H2 - Plan de situație rețea canalizare strada Ciresoaia (sectoarele 1,2,3),

    sc. 1:10

    sc. 1:500

    sc. 1:500

    sc. 1:500


• H3 - Profil longitudinal rețea de apa strada Ciresoaia, tronson cvn pr 1-Hy 05, sc. 1:500; sc. 1:50

  • • H4 - Profil longitudinal rețea de apa strada Ciresoaia,

tronson CVn pr 1 - Hy 05; Hy 01 - Hy 04;

  • • H5 - Profil longitudinal rețea de canalizare strada Ciresoaia,

tronsoane CV 15 - CV 6; CV 20 - CV 9;

  • • H6 - Profil longitudinal rețea de canalizare strada Ciresoaia,

tronsoane CV 1 - SPAU; CV 19 - CV 7;

  • • HD1 - Detalii cămine de vane proiectate CVn pr.l; CVn pr.2,

  • • HD2 - Detaliu cămin de vizitare de linie,

  • • HD3 - Detaliu cămin de vizitare de intersecție,

  • • HD4 - Cămin de spalare pentru canalizare,

  • • HD5 - Detaliu statie pompare ape uzate (SPAU) strada: Ciresoaia,

  • • HD6 - Detaliu hidrant de incendiu exterior suprateran,

  • • HD7 - Detalii pozare conducta in sânt,

  • • HD8 - Detaliu sprijiniri tranșee cu dulapi si piese metalice de inventar,

  • • HD9 - Detalii piesa de trecere etanșa,

  • • HD10 - Cămin cu gratar manual,

    sc. 1:500; sc. 1:50

    sc. 1:500; sc. 1:50


    sc. 1:500; sc. 1:50

    sc. 1:20

    sc. 1:50

    sc. 1:50

    sc. 1:50

    sc. 1:20

    sc. 1:50

    sc. -

    sc. 1:50

    sc. 1:5

    sc. 1:50


    sc. 1:50

    sc. 1:20


    • • HD11 - Detaliu statie pompare ape uzate (SPAU) dimensiuni

    si racorduri de conectare,

    • • HD12 - Detaliu ^amin apometru,




Interni,

ing. B^biucjtolandi

Str. VadiEfeistrit^i nr. 29/A/22, Bacau, tel/fax 0234510523 Cont R048BRDE040SV05456910400 - BRD Bacau

Memoriu de prezentare

Construire acces strada Ciresoaia nr. 6-20

1. Descrierea generala a lucrărilor

a.

Denumirea obiectivului investiții:

de Construire acces strada Ciresoaia nr. 6-20

b.

Amplasamentul:

Strada Ciresoaia, cartier Izvoare, mun. Bacău

c.

Titularul investiției:

Municipiul Bacau

d.

Beneficiarul investiției:

Municipiul Bacau

e.

Elaboratorul proiectului:

S.C. INTERPROIECT S.R.L. Bacău

Str. Vadu Bistriței, bl. 29, sc. A, ap. 22 C.U.l. RO14901288

J04/657/2002

Telefon/fax 0234510523


  • 2. Descrierea generala a lucrărilor

    • 2.1. Descrierea lucrărilor

a. Amplasamentul

Municipiul Bacău, se află în Nord-Estul țării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluența Siret-Bistrița.

Geografic, se află la interferența meridianuluide 26° 55' longitudine estică cu paralela de 46° 35' latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuș și Săucești, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura și Mărgineni.

Municipiul Bacau este străbătut de drumurile europene E85 și E57, artere de circulație europene și naționale ce fac legătura cu Bucureștiul, cu nordul țării, precum și cu Transilvania.

  • □ Pe cale feroviară legăturile naționale si internaționale se realizează prin rețeaua CFR.

  • □  Pe cale aeriană, Bacăul dispune de un aeroport internațional a cărui aerogara destinată transportul de marfă și persoane, asigură curse regulate către diferite destinații naționale și europene. In ceea ce privește căile de circulație majoră care să asigure legătura cu celelalte zone ale țării.

Sectoarele de strada avute in studiu se afla in cartierul Izvoare din municipiul Bacau.

b. Topografia

Strada Ciresoaia este o stradă din cartierul Izvoare. Traseul are 3 brațe impartite pe trei sectoare. Primul sector este in spatele cimitirului paralel cu gardul acestuia cu lungimea de 303,50 m. Al doilea sector are lungimea de 56 m si face legătură intre strada Veronica Micle si sectorul 1. Sectorul 3 se afla in continuarea tronsonului 2 si are lungimea de 80,80 m. Lungimea totala amenajata este de 440,30 m.

In prezent îmbrăcămintea străzii este din balast.

Pe toate cele trei sectoare analizate nu exista in prezent soluție pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale.

c. Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Caracterul climatic al zonei Bacau este temperat continental, cu nuanțe specifice datorate circulației aerului prin culoarul depresionar al Șiretului si influente scandinavo-baltice. Iernile sunt geroase, adincimea maxima de inghet in zona fiind de - 0,9 m CTN iar temperatura medie anuala are valoarea de + 9,2 °C. Media multianuala a lunii ianuarie este de - 4 °C iar a lunii iulie de + 21,2 °C. Numărul mediu al zilelor cu inghet este de 126 zile pe an. Valoarea medie a precipitațiilor căzute este de cca. 542 mm. Direcția predominanta a vinturilor este dinspre nord si nord-vest. Viteza vânturilor poate depăși in timpul iernii 70 km/h, dar viteza medie este de 3,5 - 6 m/s.

Adâncimea de inghet

In zona de sud municipiului Bacau, adancimea maxima de inghet, conform STAS 6054-77 este considerata 80 -^90 cm, masurata pe teren fara strat de zapada protector.

d. Geologie si seismicitate

Cartierul izvoare din partea de sud-est a municipiului Bacau se extinde în cuprinsul unitatii de lunca, dezvoltata de râul Bistrița in versantul sau drept.

Treapta de lunca corespunzătoare zonei construite este cea de 2 - 3 m altitudine relativa, aflata in totalitate in spatele digului de protecție al albiei minore a râului.

In zona studiata înaintea anilor 1960 a funcționat un canal, un braț artificial al cursului de apa, ce venea cu apa din Bistrița, trecea prin fabrica Letea (alimenta fabrica cu bușteni aduși pe Bistrița) si se varsa in zona Ciutea înapoi in emisar.

Tronsonul studiat din strada Ciresoaia este amplasat pe un tronson din malul drept al fostului canal. Acum strada are un profil transversal la nivel, fosta albie fiind amenajata cu umpluturi.

Din punct de vedere topografic amplasamentele obiectivelor studiate au fost raportat in sistem STEREO 70, sistem de referința Marea Neagra.

Pământurile care constituie litologic relieful de terasa de lunca au caracter detritic si sunt slab consolidate. Ele sunt reprezentate de aluviunile recente, sedimentate in timpuri istorice de riul Bistrița si sunt predominant necoezive, la partea superioara suportând o cuvertura coeziva cu grosime foarte variabila. Granulometria depozitelor aluviale este foarte variata si este de obicei observabila sedimentarea gradata pîna la adîncimi de cca. 8 - 10 m. Stratul de roci din baza stivei aluvionare este reprezentat în mod obișnuit din pietrișuri cu bolovani si nisip, mai rar cu găleți, {n mod aleatoriu, sedimentele acestei trepte de terasa accepta în baza si un strat de nisip mare, slab îndesat.

Depozitele de lunca, de varsta cuaternara ( Holocen superior), au fost sedimentate peste un fundament antecuaternar, format din nisipuri fine argiloase vinete, foarte îndesate sau marne nisipoase cenușii.

In conformitate cu prevederile normativului P100-2013, amplasamentul studiat se incadreaza astfel:

  • •  accelerația terenului ag = 0,35 g ;

  • •  perioada de colt Tc = 0,7 sec. ;

e. Prezentarea proiectului

Piese Scrise cuprinde următoarele capitole și subcapitole:

  • > 1. Date generale

  • > 2. Descrierea generală a lucrărilor

-1. Descrierea lucrărilor

  • - 2. Memoriu tehnic

  • - 3. Breviar de calcul

  • - 4. Stabilirea categoriei de importanta

  • - 5. Program pentru controlul calității lucrărilor

  • - 6. întreținerea drumurilor

  • - 7. Plan de securitate si sanatate pentru șantierul de construcții

  • - 8. Deviz general

  • - 9. Liste cu cantitati de lucrări

  • > 3. Caiete de sarcini

Piese Desenate cuprind:

DRUMURI > Plan de încadrare în zonă

  • > Plan de situație

  • > Profil longitudinal

  • > Profile transversale curente

  • > Profil transversal tip

  • > Detalii trotuar si bordura

APA-CANAL > Plan de situație

  • > Profil longitudinal

  • > Detalii

g. Surse de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrări definitive si provizorii

Pentru realizarea obiectivului nu sunt necesare racorduri la rețelele de apa, energie electrica, gaze, telefon, etc.

h. Caile de acces permanente, caile de comunicații si altele asemenea

Accesul la zona de lucru se poate face de pe strada Veronica Micle.

Antreprenorul va depune eforturi rezonabile pentru a preveni degradarea drumurilor sau podurilor utilizate datorita traficului propriu sau datorita Personalului Antreprenorului. Aceste eforturi vor include utilizarea corespunzătoare a vehiculelor si a drumurilor.

Nu sunt necesare executarea de noi căi de acces pentru realizarea integrală a tuturor obiectivelor proiectului, accesul la acestea realizându-se prin intermediul rețelei de străzi existente.

i. Trasarea lucrărilor

Traseul a fost pichetat pe teren în momentul realizării studiului topo. înainte de începerea lucrării proiectantul va preda executantului traseul cu picheți și reperaje.

Lucrările vor fi trasate pe teren cu ajutorul picheților și reperilor. înainte de trecerea la realizarea elementelor geometrice ale drumului executantul va transmite picheții în zone de siguranță.

j. Măsurarea lucrărilor

Măsurarea lucrărilor se va efectua pe șantier pentru fiecare etapă constructivă în parte, de către dirigintele de șantier desemnat de către Municipiul Bacau, după recepția efectuată pentru fiecare fază la care participă toți factorii implicați în realizarea investiției.

Lucrările executate pe faze de execuție vor fi însoțite la recepție de documente care să ateste calitatea materialelor puse în operă și a lucrărilor executate conform caietelor de sarcini, documente elaborate de către laboratoare autorizate, verificate și însușite de către dirigintele de șantier, conform legislației în vigoare.

  • 2.2. Memorii tehnice

2.2.1 .Situația existenta

Obiectivul avut in vedere a se moderniza reprezintă o cale de acces la proprietățile aflate in lungul străzii.

In prezent strada este lipsita de orice sistematizare verticală. îmbrăcăminte este din balast, scurgerea și colectarea apelor pluviale nefiind asigurate, neexistand canalizare sau șanțuri. In aceste condiții in perioadele de ploi si in periodele de dezgheț pe strada se acumulează apă, ceea ce cumulat cu cota ridicata a străzii datorită asternerii succesive de straturi de balast, conduce chiar la inundarea caselor ce se află de-a lungul străzii.

Strada deservește doar locuitorii caselor ce se află de-a lungul acesteia, fiind o stradă de categoria a IV-a.

Strada proiectata nu are in prezent rețele de apa si de canalizare pluviala.

2.2.2. Situația proiectata

La comanda beneficiarului, Municipiul Bacau s-a intocmit documentația de fata ce are drept scop imbunatatirea condițiilor de circulație in conformitate cu normativele aflate in vigoare.

In acest sens soluțiile tehnice adoptate pentru realizarea lucrărilor au avut in vedere utilizarea de materiale agrementate in conformitate cu H.G. nr. 766/1997 si a Legii nr. 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru realizarea lucrărilor.

Conform Ordinului M.L.P.T.L. nr. 31/N din 1995, s-a determinat clasa de importanta a construcției. In urma aprecierii factorilor determinanti pentru stabilirea clasei de importanta si a gradului de influenta a acestora a rezultat ca aceasta lucrare are categoria de importanta normala „C”.

Soluțiile tehnice adoptate au avut in vedere utilizarea numai de materiale agrementate conform reglementarilor naționale in vigoare precum si a legislației si standardelor naționale armonizate cu legislația U.E.; aceste materiale sunt in conformitate cu prevederile H.G. nr.766/1997cu modificările din H.G. nr.675/2002 si a Legiinr. 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru execuția lucrărilor.

Sectorul studiat este o stradă de categoria a IV-a.

Viteza de proiectare este 40 km/h.

DRUMURI

Lățimea părții carosabile pe sectorul 1 (L=303,50m), sectorul 2 (L=56,00m) si sectorul 3 (km 0+000.000 - km 0+043.00) este 3,50 m, si de 3,00 m pe sectorul 3 intre km 0+043,00 - 0+080,80 m aceasta lățime fiind dictata de distantele mici dintre gardurile limitelor de proprietate aflate de o parte si de alta a străzii. Pentru a nu se produce blocaje din cauza lățimii mici, s-au prevăzut platforme de incrucisare ce pot avea rol si de parcare, avand lățimi de 2,00 m si de 3,50 m. Panta în profil transversal va fi de 2,50 %, panta unica.

Sistemul rutier suplu propus a fost dimensionat conform normativ PD 177 - 2001 « Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide » si a Normativului NP 116-2004 - Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru străzi, pentru o perioada de perspectiva de 10 ani.

Sistemul rutier nou propus ocupa o suprafața de 1935,00 mp avand următoarea alcătuire:

  • - strat de uzura din BAPC 16 - 4 cm

  • - strat de legătură din BADPC 20 - 5 cm

  • - strat de baza din macadam - 8 cm

  • - strat de fundație din balast - 25 cm

  • - geotextii

încadrarea îmbrăcămintei asfaltice se va face cu borduri 20 x 25 cm pe fundație 30 x 20 cm de beton C20/25, pe o lungime de 860,00 m, inaltimea libera la bordura fiind de 10 cm.

Trotuarul pietonal cu latimea de 1,00 m însumând o suprafața de 230,00 mp va avea următorul sistem constructiv:

  • - pavele prefabricate din beton vibropresat de 6 cm grosime pe un pat de nisip de 5 cm;

  • - strat de fundație din balast -10 cm

Trotuarul va fi încadrat pe exterior cu borduri mici 10 x 15 cm pe fundație 10 x 20 cm de beton C20/25, pe o lungime de 230,00 m.

La intersecții trotuarul va fi amenajat astfel incat sa permită accesul persoanelor cu handicap.

Pentru o buna racordare a străzii la proprietăți și pentru realizarea sistemului rutier nou se prevăd lucrări de terasamente pana la o adâncime medie de 50 cm fata de cotele actuale.

Pentru realizarea infrastructurii străzii sunt necesare lucrări de terasamente intr-un volum de 1065 mc.

Din punct de vedere al amenajării in plan, strada a fost amenajata din aliniamente racordate cu curbe arc de cerc.

Din punct de vedere al semnalizării rutiere la terminarea lucrărilor se vor amplasa urmatoatele indicatoare si marcaje:

  • - semnul OPRIRE la intrarea pe strada Veronica Micle

  • - marcaj de traversare pentru pietoni pentru asigurarea continuității trotuarului si semnele TRECERE PENTRU PIETONI

Apa pluviala va fi dirijata prin pante longitudinale si transversale la gurile de scurgere proiectate ce vor fi racordate la rețeaua de canalizare proiectata.

Profilul longitudinal al străzii are declivitatea minima de 0,38% pe o lungime de 66,19 m si maxima de 1,94% pe o lungime de 47,72 m. Pasul de proiectare minim este de 18,08 m cu o declivitate de 1,65% iar pasul de proiectare maxim este de 80,00 m cu o declivitate de 0,61%.

ALIMENTARE CU APA

In ceea ce privește alimentarea cu apa a consumatorilor de pe str. Ciresoaia se vor executa următoarele lucrări:

realizarea a doua cămine de vane avand camera de lucru din beton echipate cu rame si capace carosabil din fonta prevăzute cu dispozitive de închidere; la interior se vor monta in CVnprl 2 robinete sertar Dn 150 mm si un robinet sertar Dn 100 mm, de unde se racordează rețeaua de la rețeaua existenta de pe str. Veronica Micle ;

In CVnpr2 se vor monta 3 robinete sertar Dn 100 mm, un robinet de golire Dn50 si un racord de golire PPDn50 mm;

montarea unei conducte din PEHD PE100 PN6 Dn 110 mm L=475 ml;

montarea a sase hidranti de incendiu supraterani Dn 80;

executarea unui număr de 15 branșamente individuale cu țeava PEHD PE100 Dn 32 L=150 m si montarea a 15 cămine apometru din beton Dn800 complet echipate; acestea vor fi prevăzute cu rame si capace din fonta carosabile si piesa suport din beton armat;

CANALIZAREA

Ca soluție de rezolvare a canalizării pentru proprietățile de pe strada in discuție si pentru preluarea si evacuarea apelor pluviale s-au propus următoarele:

executarea de rețele de canalizare din P.V.C.-KG 250 mm, in lungime de 429 m;

montare de guri de scurgere a apelor pluviale in număr de 15 cu racordarea lor prin intermediul conductelor din PVC-KG02OO mm (in lungime de 100 m); executare de racorduri noi cu conducte din P.V.C.-KG O 160 mm L=160 ml, de la căminele de vizitare stradale pana la limita de proprietate (in număr de 15) si montarea a 15 cămine de racord avand camera de lucru din coloana riflata, elementul de fund prefabricat, capac carosabil;

cămine de vizitare stradale cu camera de lucru din beton in număr de 19. realizarea unui cămin gratar conform plan HD10 anexat pozat amonte de statia de pompare cu separare de solide proiectata;

montarea unei statii de pompare ape uzate cu separare de solide prevăzută cu capac carosabil si conducta de refulare PEHD De 200 mm L=20 m cu descărcare intr-un cămin de vizitare existent de pe str. Veronica Micle conform plan de situație anexat;





Valoarea totala a investiției

C + M fara TVA

C + M cu TVA

TOTAL fara TVA

TOTAL

CU TVA

LEI

1.125.242,56

1.339.038,65

1.264.534,83

1.502.104,01

Durata de realizare a investiției: 6 luni

Memoriu de prezentare drumuri

Construire acces strada Ciresoaia nr. 6-20

  • 1. Descrierea generala a lucrărilor

    • a.    Denumirea obiectivului de investiții:

    • b.   Amplasamentul:

    • c.     Titularul investiției:

    • d.     Beneficiarul investiției:

    • e.    Elaboratorul proiectului:


    Construire acces strada Ciresoaia nr. 6-20

    Strada Ciresoaia, cartier Izvoare, mun. Bacău

    Municipiul Bacau

    Municipiu! Bacau

    S.C. INTERPROIECT S.R.L. Bacău

    Str. Vadu Bistriței, bl. 29, sc. A, ap. 22

    C.U.I. RO14901288

    J04/657/2002

    Telefon/fax 0234510523


  • 2. Descrierea generala a lucrărilor

    • 2.1. Descrierea lucrărilor

a. Amplasamentul

Municipiul Bacău, se află în Nord-Estul țării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluenta Siret-Bistrita.

Geografic, se află la interferența meridianuluide 26° 55' longitudine estică cu paralela de 46° 35' latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuș și Săucești, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura și Mărgineni.

Municipiul Bacau este străbătut de drumurile europene E85 și E57, artere de circulație europene și naționale ce fac legătura cu Bucureștiul, cu nordul țării, precum și cu Transilvania.

  • □ Pe cale feroviară legăturile naționale si internaționale se realizează prin rețeaua CFR.

  • □  Pe cale aeriană, Bacăul dispune de un aeroport internațional a cărui aerogară destinată transportul de marfă și persoane, asigură curse regulate către diferite destinații naționale și europene. In ceea ce privește căile de circulație majoră care să asigure legătura cu celelalte zone ale țării.

Sectoarele de strada avute in studiu se afla in cartierul Izvoare din municipiul Bacau.

b. Topografia

Strada Ciresoaia este o stradă din cartierul Izvoare. Traseul are 3 brațe impartite pe trei sectoare. Primul sector este in spatele cimitirului paralel cu gardul acestuia cu lungimea de 303,50 m. Al doilea sector are lungimea de 56 m si face legătură intre strada Veronica Micle si sectorul 1. Sectorul 3 se afla in continuarea tronsonului 2 si are lungimea de 80,80 m. Lungimea totala amenajata este de 440,30 m.

In prezent imbracamintea străzii este din balast.

Pe toate cele trei sectoare analizate nu exista in prezent soluție pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale.

c. Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Caracterul climatic al zonei Bacau este temperat continental, cu nuanțe specifice datorate circulației aerului prin culoarul depresionar al Șiretului si influente scandinavo-baltice. Iernile sunt geroase, adincimea maxima de inghet in zona fiind de - 0,9 m CTN iar temperatura medie anuala are valoarea de + 9,2 °C. Media multianuala a lunii ianuarie este de - 4 °C iar a lunii iulie de + 21,2 °C. Numărul mediu al zilelor cu inghet este de 126 zile pe an. Valoarea medie a precipitațiilor căzute este de cca. 542 mm. Direcția predominanta a viaturilor este dinspre nord si nord-vest. Viteza vânturilor poate depăși in timpul iernii 70 km/h, dar viteza medie este de 3,5 - 6 m/s.

Adâncimea de inghet

In zona de sud municipiului Bacau, adancimea maxima de inghet, conform STAS 6054-77 este considerata 80 -H20 cm, mas urata pe teren fara strat de zapada protector.

d. Geologie si seismicitate

Cartierul Izvoare din partea de sud-est a municipiului Bacau se extinde în cuprinsul unitatii de lunca, dezvoltata de râul Bistrița in versantul sau drept.

Treapta de lunca corespunzătoare zonei construite este cea de 2 - 3 m altitudine relativa, aflata in totalitate in spatele digului de protecție al albiei minore a râului.

In zona studiata înaintea anilor 1960 a funcționat un canal, un braț artificial al cursului de apa, ce venea cu apa din Bistrița, trecea prin fabrica Letea (alimenta fabrica cu bușteni aduși pe Bistrița) si se varsa in zona Ciutea inapoi in emisar.

Tronsonul studiat din strada Ciresoaia este amplasat pe un tronson din malul drept al fostului canal. Acum strada are un profil transversal la nivel, fosta albie fiind amenajata cu umpluturi.

Din punct de vedere topografic amplasamentele obiectivelor studiate au fost raportat in sistem STEREO 70, sistem de referința Marea Neagra.

Pământurile care constituie litologic relieful de terasa de lunca au caracter detritic si sunt slab consolidate. Ele sunt reprezentate de aluviunile recente, sedimentate in timpuri istorice de riul Bistrița si sunt predominant necoezive, la partea superioara suportând o cuvertura coeziva cu grosime foarte variabila. Granulometria depozitelor aluviale este foarte variata si este de obicei observabila sedimentarea gradata pîna la adîncimi de cca. 8 - 10 m. Stratul de roci din baza stivei aluvionare este reprezentat în mod obișnuit din pietrișuri cu bolovani si nisip, mai rar cu găleți, {n mod aleatoriu, sedimentele acestei trepte de terasa accepta în baza si un strat de nisip mare, slab îndesat.

Depozitele de lunca, de varsta cuaternara ( Holocen superior), au fost sedimentate peste un fundament antecuaternar, format din nisipuri fine argiloase vinete, foarte îndesate sau marne nisipoase cenușii.

In conformitate cu prevederile normativului P100-2013, amplasamentul studiat se incadreaza astfel:

  • •  accelerația terenului ag = 0,35 g ;

  • •  perioada de colt Tc = 0,7 sec. ;

  • 2.2. Memorii tehnice

2.2.1.Situația existenta

Obiectivul avut in vedere a se moderniza reprezintă o cale de acces la proprietățile aflate in lungul străzii.

In prezent strada este lipsita de orice sistematizare verticală. îmbrăcăminte este din balast, scurgerea și colectarea apelor pluviale nefiind asigurate, neexistand canalizare sau șanțuri, in aceste condiții in perioadele de ploi si in periodele de dezgheț pe strada se acumulează apă, ceea ce cumulat cu cota ridicata a străzii datorită asternerii succesive de straturi de balast, conduce chiar la inundarea caselor ce se află de-a lungul străzii.

Strada deservește doar locuitorii caselor ce se află de-a lungul acesteia, fiind o stradă de categoria a IV-a.

Strada proiectata nu are in prezent rețele de apa si de canalizare pluviala.

2.2.2. Situația proiectata

La comanda beneficiarului, Municipiul Bacau s-a întocmit documentația de fata ce are drept scop imbunatatirea condițiilor de circulație in conformitate cu normativele aflate in vigoare.

In acest sens soluțiile tehnice adoptate pentru realizarea lucrărilor au avut in vedere utilizarea de materiale agrementate in conformitate cu H.G. nr. 766/1997 si a Legii nr. 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru realizarea lucrărilor.

Conform Ordinului M.L.P.T.L. nr. 31/N din 1995, s-a determinat clasa de importanta a construcției. In urma aprecierii factorilor determinanti pentru stabilirea clasei de importanta si a gradului de influenta a acestora a rezultat ca aceasta lucrare are categoria de importanta normala „C”.

Soluțiile tehnice adoptate au avut in vedere utilizarea numai de materiale agrementate conform reglementarilor naționale in vigoare precum si a legislației si standardelor naționale armonizate cu legislația U.E.; aceste materiale sunt in conformitate cu prevederile H.G. nr.766/1997 cu modificările din H.G. nr.675/2002 si a Legii nr.10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru execuția lucrărilor.

Sectorul studiat este o stradă de categoria a IV-a.

Viteza de proiectare este 40 km/h.

Lățimea părții carosabile pe sectorul 1 (L=303,50m), sectorul 2 (L=56,00m) si sectorul 3 (km 0+000.000 - km 0+043.00) este 3,50 m, si de 3,00 m pe sectorul 3 intre km 0+043,00 - 0+080,80 m, aceasta lățime fiind dictata de distantele mici dintre gardurile limitelor de proprietate aflate de o parte si de alta a străzii. Pentru a nu se produce blocaje din cauza lățimii mici, s-au prevăzut platforme de încrucișare ce pot avea rol si de parcare, avand lățimi de 2,00 m si de 3,50 m. Panta în profil transversal va fi de 2,50 %, panta unica.

Sistemul rutier suplu propus a fost dimensionat conform normativ PD 177 - 2001 « Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide » si a Normativului NP 116-2004 - Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru străzi, pentru o perioada de perspectiva de 10 ani.

Sistemul rutier nou propus ocupa o suprafața de 1935,00 mp avand următoarea alcătuire:

  • - strat de uzura din BAPC 16 - 4 cm

  • - strat de legătură din BADPC 20 - 5 cm

  • - strat de baza din macadam - 8 cm

  • - strat de fundație din balast-25 cm

  • - geotextil

încadrarea îmbrăcămintei asfaltice se va face cu borduri 20 x 25 cm pe fundație 30 x 20 cm de beton C20/25, pe o lungime de 860,00 m, inaltimea libera la bordura fiind de 10 cm.

Trotuarul pietonal cu latimea de 1,00 m insumand o suprafața de 230,00 mp va avea următorul sistem constructiv:

- pavele prefabricate din beton vibropresat de 6 cm grosime pe un pat de nisip de 5 cm;

  • - strat de fundație din balast -10 cm

Trotuarul va fi încadrat pe exterior cu borduri mici 10 x 15 cm pe fundație 10 x 20 cm de beton C20/25, pe o lungime de 230,00 m.

La intersecții trotuarul va fi amenajat astfel incat sa permită accesul persoanelor cu handicap.

Pentru o buna racordare a străzii la proprietăți și pentru realizarea sistemului rutier nou se prevăd lucrări de terasamente pana la o adâncime medie de 50 cm fata de cotele actuale.

Pentru realizarea infrastructurii străzii sunt necesare lucrări de terasamente intr-un volum de 1065 mc.

Din punct de vedere al amenajării in plan, strada a fost amenajata din aliniamente racordate cu curbe arc de cerc.

Din punct de vedere al semnalizării rutiere la terminarea lucrărilor se vor amplasa urmatoatele indicatoare si marcaje:

  • - semnul OPRIRE la intrarea pe strada Veronica Micle

  • - marcaj de traversare pentru pietoni pentru asigurarea continuității trotuarului si semnele TRECERE PENTRU PIETONI

Apa pluviala va fi dirijata prin pante longitudinale si transversale la gurile de scurgere proiectate ce vor fi racordate la rețeaua de canalizare proiectata.

Profilul longitudinal al străzii are declivitatea minima de 0,38% pe o lungime de 66,19 m si maxima de 1,94% pe o lungime de 47,72 m. Pasul de proiectare minim este de 18,08 m cu o declivitate de 1,65% iar pasul de proiectare maxim este de 80,00 m cu o declivitate de 0,61%.



V(

Ing. B;            ndi


/A


MEMORIU DE PREZENTARE HIDRO

Construire acces strada Ciresoaia nr. 6-20

1. Descrierea generala a lucrărilor

a.

Denumirea obiectivului de investiții:

Construire acces strada Ciresoaia nr. 6-20

b.

Amplasamentul:

Zona centrala a municipiului Bacau

c.

Titularul investiției:

Municipiul Bacau, Județul Bacau Str. Marasesti, nr.6

d.

Beneficiarul investiției:

Municipiul Bacau, Județul Bacau Str. Marasesti, nr.6

e.

Elaboratorul proiectului:

S.C. INTERPROIECT S.R.L. Bacău

2. Descrierea generala a lucrărilor

In conformitate cu STAS 4273-1983 Construcții hidrotehnice - încadrarea in clase de importanta, lucrările de alimentare cu apa si/sau canalizare din mediul urban se incadreaza in categoria 4, clasa de importanta IV.

Conform HGR 766/1997 aceste lucrări sunt de importanta 'normala'.

Lucrările de construcții se incadreaza in categoria de importanta „C” conform H.G. nr. 766/1997 si au clasa de importanta „IV” conform STAS 10100/2000.

2.1. Descrierea lucrărilor

Soluțiile tehnice adoptate au avut in vedere utilizarea numai de materiale agrementate conform reglementarilor naționale in vigoare precum si a legislației si standardelor naționale armonizate cu legislația U.E.; aceste materiale sunt in conformitate cu prevederile H.G. nr.766/1997 cu modificările din H.G. nr.675/2002 si a Legii nr.10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru execuția lucrărilor.

Categoria de importanta a construcțiilor este: “C”(cf. HGR 766/1997)

a. Amplasamentul

Municipiul Bacau

b. Topografia

Municipiul Bacău, se află în Nord-Estul țării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluenta Siret-Bistrita.

Geografic, se află la interferența meridianuluide 26° 55' longitudine estică cu paralela de 46° 35' latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuși și Săucești, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura și Mărgineni.

Municipiul Bacau este străbătut de drumurile europene E85 și E57, artere de circulație europene și naționale ce fac legătura cu Bucureștiul, cu nordul țării, precum și cu Transilvania.

Pe cale feroviară legăturile naționale si internaționale se realizează prin rețeaua CFR.

Pe cale aeriană, Bacăul dispune de un aeroport internațional a cărui aerogara destinată transportul de marfă și persoane, asigură curse regulate către diferite destinații naționale și europene. In ceea ce privește căile de circulație majoră care să asigure legătura cu celelalte zone ale țării.

c. Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Caracterul climatic al zonei Bacau este temperat continental, cu nuanțe specifice datorate circulației aerului prin culoarul depresionar al Șiretului si influente scandinavo-baltice. Iernile sunt geroase, adancimea de inghet in zona fiind de - 0,9 m CTN iar temperatura medie anuala are valoarea de + 9,2 °C.

Media multianuala a lunii Ianuarie este - 4 °C iar a lunii Iulie de + 21,2 °C. Numărul mediu al zilelor cu inghet este de 126 zile pe an. Valoarea medie a precipitațiilor căzute este de cca. 542 mm. Direcția predominanta a vinturilor este dinspre N si N-V. Viteza vânturilor poate depăși in timpul iernii 70 Km/h, dar viteza medie este 3,5 - 6 m/s.

In zona de S a mun. Bacau, adancimea maxima de inghet, conform STAS 6054-77 este considerata 80 * 90 cm, masurata pe teren fara strat de zapada protector.

d. Geologia,seismicitatea

In zona exista construcții de cel puțin 50 ani dar in urma cu cca. 15 ani cea mai mare parte din vechile case au fost demolate si s-au construit blocuri P+3 si P+4.

Din aceste motive terenul din zona a fost nivelat si amenajat in mai multe rânduri, rezultând suprafețe plane si orizontale. Relieful inițial, in prezent îngropat sub depozite mai vehci si mai noi de umplutura, era relativ neuniform, cu urme ale vechilor brațe abandonate ale Bistriței si ale grindurilor fluviatile.

Din punct de vedere topografic amplasamentele obiectivelor studiate au fost raportate in sistem STEREO 70, sistem de referința Marea Neagra.

Din lucrările de prospecțiune executate in zona se cunoaște ca grosimea pachetului de depozite aluviale in aceasta zona din apropierea fostei albii majore a râului este de 6 - 8 m din care rocile necoezive ocupa partea inferioara a secvenței sedimentare pe o grosime de 4 - 6 m. Deasupra lor s-au sedimentat depozite argilo-nisipoase si prăfoase recente, puțin consolidate, reprezentate din argile nisipoase si argile prăfoase cafenii, mediu compresibile, de la plastic consistente la plastic tari.

f. Devierile si protejările de utilitati afectate

Pentru realizarea lucrărilor nu sunt necesare demolări, demontări sau devieri de rețele, traseele fiind amplasate integral pe străzile existente și drumurile locale libere de construcții.

g. Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrări definitive si provizorii

Pentru realizarea obiectivului nu sunt necesare racorduri la rețelele de energie electrica, gaze, telefon, etc.

Pentru perioada in care se desfasoare lucrările se prevede desfasurarea unei organizări de șantier, construirea unei baraci si a unui grup sanitar. Asigurarea cu energie electrica se va face cu generatoare iar apa va fi asigurata cu o autocisterna. In cazul in care antreprenorul va considera necesara racordarea la rețelele de apa, energie, gaze sau altele pe șantier sau a unei baze ce sa servească pe durata execuției, aceste racorduri vor fi făcute in baza unui proiect de către antreprenor.

h. Caile de acces permanente, caile de comunicații si altele asemenea

Accesul la zona de lucru se poate face pe străzile Mun. Bacau.

Antreprenorul va depune eforturi rezonabile pentru a preveni degradarea drumurilor sau podurilor utilizate datorita traficului propriu sau datorita Personalului Antreprenorului. Aceste eforturi vor include utilizarea corespunzătoare a vehiculelor si a drumurilor.

Nu sunt necesare executarea de noi căi de acces pentru realizarea integrală a tuturor obiectivelor proiectului, accesul la acestea realizându-se prin intermediul rețelei de străzi existente.

i. Trasarea lucrărilor

Traseul va fi pichetat pe teren în conform studiului topografic. înainte de începerea lucrării proiectantul studiului topografic va preda executantului traseul cu picheți și reperaje.

j. Antemasuratoarea

Antemasuratoarea prezentei documentații se regăsește in anexa.

2.2. Memoriu tehnic alimentare cu apa

Se are in vedere realizarea unui acces cu imbracaminti rutiere moderne si asigurarea utilităților necesare de apa si canalizare.

Situația existenta

in prezent locuitorii străzii Ciresoaia nu sunt deserviți de un sistem de alimentare cu apa si rețea de canalizare

Situația propusa

Alimentare cu Apa

In ceea ce privește alimentarea cu apa a consumatorilor de pe str. Ciresoaia se vor executa următoarele lucrări:

realizarea a doua cămine de vane avand camera de lucru din beton echipate cu rame si capace carosabil din fonta prevăzute cu dispozitive de închidere; la interior se vor monta in CVnprl 2 robinete sertar Dn 150 mm si un robinet sertar Dn 100 mm, de unde se racordează rețeaua de la rețeaua existenta de pe str. Veronica Micle ;

In CVnpr2 se vor monta 3 robinete sertar Dn 100 mm, un robinet de golire Dn50 si un racord de golire PPDnSO mm;

montarea unei conducte din PEHD PE100 PN6 Dn 110 mm L=475 ml; montarea a sase hidranti de incendiu supraterani Dn 80;

executarea unui număr de 15 branșamente individuale cu țeava PEHD PE100 Dn 32 L=150 m si montarea a 15 cămine apometru din beton Dn800 complet echipate; acestea vor fi prevăzute cu rame si capace din fonta carosabile si piesa suport din beton armat;

Canalizarea

Ca soluție de rezolvare a canalizării pentru proprietățile de pe strada in discuție si pentru preluarea si evacuarea apelor pluviale s-au propus următoarele:

executarea de rețele de canalizare din P.V.C.-KG 0 250 mm, in lungime de 429 m;

montare de guri de scurgere a apelor pluviale in număr de 15 cu racordarea lor prin intermediul conductelor din PVC-KG<t>200 mm (in lungime de 100 m); executare de racorduri noi cu conducte din P.V.C.-KG <X> 160 mm L=160 ml, de la căminele de vizitare stradale pana ia limita de proprietate (in număr de 15) si montarea a 15 cămine de racord avand camera de lucru din coloana riflata, elementul de fund prefabricat, capac carosabil;

cămine de vizitare stradale cu camera de lucru din beton in număr de 19. realizarea unui cămin gratar conform plan HD10 anexat pozat amonte de statia de pompare cu separare de solide proiectata;

montarea unei statii de pompare ape uzate cu separare de solide prevăzută cu capac carosabil si conducta de refulare PEHD De 200 mm L=20 m cu descărcare intr-un cămin de vizitare existent de pe str. Veronica Micle conform plan de situație anexat;

Racordul electric necesar pentru statia de pompare cade in sarcina beneficiarului.

Standardele, normativele și alte prescripții, care trebuie respectate Ia materiale, utilaje, confecții, execuție, montaj, probe, teste, verificări

NP 133/2013 Normativ privind proiectarea , execuția si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localităților.

STAS 4273-83

STAS 4068/2-87

Construcții hidrotehnice. încadrarea in clase de importanță

Debite și volume maxime de apă. Probabilitățile anuale ale debitelor și


volumelor maxime in condiții normale și speciale de exploatare

STAS 3573-91

STAS 3620/1-85

proiectare

SR 1343-1:2006


Alimentări cu apă. Deznisipatoare. Prescripții generale Alimentări cu


Alimentări cu


apă. Decantoare cu separare gravimetrică. Prescripții de


apă. Partea 1: Determinarea cantităților de apă potabilă


pentru localități urbane și rurale

SR 4163-1: 995

proiectare

STAS 6054-77


Alimentări cu


apă. Rețele de distribuție. Prescripții fundamentale de

Teren de fundare. Adâncimi maxime de ingheț. Zonarea teritoriului Republicii Socialiste Romania

Subtraversări de căi ferate și drumuri cu conducte. Prescripții de

STAS 9312-87 proiectare STAS 1478-90 Prescripții fundamentale de proiectare STAS 4165-88 Prescripții generale SR EN 805:2000 clădirilor SR 10110:2006 SR EN 14339:2006 SR EN 14384:2006 STAS 6819-1997 execuție SR 4163-3-1996 exploatare STAS 9570/1-89


Instalații sanitare. Alimentarea cu apă la construcții civile și industriale.

Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat și beton precomprimat.

Alimentări cu apă. Condiții pentru sistemele și componentele exterioare

Alimentări cu apă. Stații de pompare. Prescripții generale de proiectare Hidranți de incendiu subterani

Hidranți de incendiu sup rate răni

Alimentări cu apă. Aducțiuni. Studii, prescripții de proiectare și de

Alimentări cu apă. Rețele de distribuție. Prescripții de execuție și

Marcarea și reperarea rețelelor de conducte și cabluri, în localități.

Norme departamentale de prevenirea și stingerea a incendiilor. Legea nr.10 / 95 Legea calitatii in construcții.

UNI7611+FA1 Tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri,dimensiuni, accesorii.

UNI 7612          Racorduri din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub

presiune: tipuri, dimensiuni,accesorii.

UNI 7613          Tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere: tipuri,

dimensiuni, accesorii.

UNI ISO 4437 Tuburi din PE pentru conducte impamantate pentru distribuirea de gaz combustibil: seria metrica-specifica.

UNI 7615          Tuburi din PE de inalta densitate pt. conducte de presiune si metode de

proba.

UNI 7990          Tuburi din PE de joasa densitate pentru conducte de lichide sub

presiune: tipuri, dimensiuni,accesorii.

UNI 7991          (tuburi din PE de joasa densitate: metode de proba).

UNI 8451          (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere de la

interiorul construcțiilor: tipuri,dimensiuni, accesorii).

In cele ce urmeaza, indicam normativele ISO:

IS0161            Tuburi din materiale termoplastice pentru distribuirea lichidelor:

diametre nominale exterioare si presiuni nominale.

ISO 1167           Tuburi din plastic pentru distribuirea lichidelor: determinarea rezistentei

la presiunea interna

ISO/TR7474 Tuburi din PEHD si fitinguri: rezistenta chimica raportata la lichidele transportate.

Antreprenorul lucrărilor va nominaliza un coordonator în materie de securitatea si sănătate care are obligația de a organiza și desfășură activitatea de securitate și sănătate în conformitate cu:

• Legea nr. 319/2006 - Legea securității și sănătății în muncă;

® H.G. nr. 1051/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni lombare;

® H.G. nr. 1048/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

e H.G. nr. 1876/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

o H.G. nr. 493/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;

o H.G. nr. 971/2006 - Hotărâre privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

® H.G. nr. 1091/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă:

® H.G. nr. 1028/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

« H.G. nr. 1146/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

® H.G. nr. 1218/2006 - Hotărâre privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici;

® H.G. nr. 1136/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;

® H.G. nr. 1092/2006 - Hotărâre privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă;

© H.G. nr. 1093/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

Normele menționate mai sus nu sunt limitative, ele putând fi completate, după caz, cu instrucțiuni pe care constructorul și beneficiarul le consideră necesare.

BREVIAR DE CALCUL
1. Dimensionare sistem rutier suplu

CONFORM NORMATIV PD 177 - 2001

1.Stabilirea capacitatii portante la nivelul patului drumului

Pamantul de fundare este alcătuit din argila prafoasa ce se incadreaza in tipul de pamant P5.

Sectorul de drum avand terasamentele in rambleu cu inaltimea minima sub 1.00 m, la nivelul terenului, in profil mixt sau debleu, este caracterizat printr-un regim hidrologic 2b (conform pct. 4.2.3).

Tipul climateric pentru zona este I.

Corespunzător tipului climateric I, a regimului hidrologic 2b, valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic a pământului de fundare este de 70 Mpa, iar valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson este 0.42.

2.Stabilirea traficului de calcul

Traficul de calcul exprimat in milioane osii standard de 115 KN s-a calculat funcție de intensitatea medie zilnica a traficului exprimata in număr de osii standard cu sarcina de 115 KN la mijlocul perioadei de perspectiva.

In urma unei analize a traficului, estimam o clasa de trafic foarte ușor cu un volum al traficului de calcul:

Grupa de vehicule

MZAk/ 2015 veh,

/24 ore ,

Fk

MZAxs osii de 115kN/24 h

Coeficienți de evoluție pki pentru anul

3

^JJPki + Pki+ 1) ti fel

produsul col 4 x col 11

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2017

2027

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

Autocamioane si derivate cu 2 osii

9

0.10

1

1

0.79

0.96

1.17

1.44

1.73

0.91

1.04

17.85

16

Autocamioane si derivate cu 3 si 4 osii

2

0.70

1

1

0.74

0.88

1.05

1.27

1.51

0.89

0.94

16.63

23

Autovehicufe articulate

0

0.90

0

1

0.69

0,9

1.19

1.56

1.98

0.86

1.01

16.42

0

Autobuze

0

0.60

0

1

1.24

1.52

1.89

2.35

2.87

1.09

1.66

27.15

0

Tractoare cu/fara remorca

0

0.10

0

1

0.58

0.73

0.92

1.17

1.45

0.80

0.80

13.76

0

Trenuri rutiere

0

1.00

0

1

1.02

1.18

1.38

1.63

1.9

1.01

1.26

21.96

0

Total vehicule

11

2

39

Nc = 365 x 10’6 x 0,5 x 1,0 x 39 - 0,007 m.o.s.

Se analizeaza următoarea varianta de alcătuire a sistemului rutier:

Denumirea materialului din strat

H

cm

E Mpa

M

Beton asfaltic BAPC 16

4

3600

0.35

Binder BADPC 20

5

3000

0.35

Strat de baza macadam

8

600

0.27

Fundație din balast existent

25

168

0.27

Pamant de fundare

QO

70

0.42

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al balastului se stabilește cu relația:

Eb = 0.20 x hs.f0 45 x EP = 0.20 x 2500-45 x 70 = 168 MPa

Rezultatele obținute sunt date in tabelul următor:

er microdef.

238

ez microdef.

770

Nadm m.o.s.

0.90

RDO

0.07

Sz adm

2407

Nadm = 24.5 x 108x £r_3,97= 0.90 m.o.s.

Ezadm = 600 x Ne-0-28 = 2407 microdef.

3.Stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier:

RDO = NoNadm < RDO adm; 0.07< 0.90

£z = 238 microdef < £z adm = 2407 microdef.

2. Verificarea la acțiunea de inghet - dezgheț a complexului rutier

Conform STAS 1709/1 si STAS 1709/2

Grosimea sistemului sistemului rutier - Hsr

Hsr = 42 cm

  • □  Z Crf =Z +AZ

Z = adancimea de inghet a pământului de fundare

  • □ AZ= Hsr -He

Hsr = grosimea sistemului rutier

He = grosimea echivalenta de calcul la inghet a sistemului rutier

Stabilirea adâncimii de inghet Z a pământului de fundare:

  • -   tip climateric I

  • -  condiții hidrologice defavorabil 2b

  • -  tipul pământului P5 - pamant foarte sensibil la inghet - dezgheț conform STAS

1709/2 rezulta curba 7

Indicele mediu de inghet este media aritmetica a indicilor celor mai aspre trei ierni dintr-o perioada de 30 ani, l3/3° max pentru sistemul rutier suplu este 667° C X zile => Z=96 cm

Determinarea grosimii echivalente a sistemului rutier He

He=E hi X Cti

h=grosimea stratului rutier

Cti=coeficient de echivalare a capacitatii de transmitere a căldurii

n=numarde straturi

Număr straturi

H

Cti

1

4

0.50

2

5

0.60

3

8

0.75

4

25

0.80

He = 31.00 cm

  • □ AZ = Hsr - He = 11.00 cm

  • □ Zer = 96 cm + 11.00 cm = 107.00 cm

Verificarea rezistentei la îngheț dezgheț a structurii rutiere

K > K adm = 0,50 (conform STAS 1709/2)

K = He/Zcr = 31.00/107.00 = 0.29 < 0.50, condiție neindeplinita, in consecința inainte de realizarea sistemului rutier pe patul drumului se va prevedea un geotextil cu rolul de a reduce capilaritatea.

REZULTAT

DRUM: Strada Ciresoaia nr. 6-20

Sector omogen: pamant P5

Parametrii problemei sunt

Sarcina..

57.50

kN

Presiunea

pneului

0.625 MPa

Raza cercului

17.11

cm

Stratul

1:

Modulul

3600. MPa,

Coeficientul

Poisson

.350, Grosimea

4.00

cm

Stratul

2:

Modulul

3000. MPa,

Coeficientul

Poisson

.350, Grosimea

5.00

cm

Stratul

3:

Modulul

600. MPa,

Coeficientul

Poisson

.270, Grosimea

8.00

cm

Stratul

4:

Modulul

168. MPa,

Coeficientul

Poisson

.270, Grosimea

25.00

cm

Stratul

5:

Modulul

70. MPa,

Coeficientul

Poisson

.420 si e semifinit

E Z

U L T A T E:

R

Z

sigma r

epsilon r

epsilon z

cm

cm

MPa

microdef

microdef

.0

-9.00

.908E+00

.238E+03

-.329E+03

.0

9.00

.652E-01

.238E+03

-.645E+03

.0

.00

-.217E+01

-.332E+03

.249E+03

.0

-42.00

.553E-01

.326E+03

-.495E+03

.0

42.00

•766E-03

.326E+03

-.770E+03

BREVIAR DE CALCUL

1. Generalități

La baza breviarului de calcul pentru sistemul de alimentare cu apa au stat următoarele normative si STAS-uri: S.R. 1343-1/2006, NP133-1-2013

  • ♦ Numărul de case = 15

  • ♦ Numărul de locuitori = 53

2. Necesarul de apa

Necesarul de apa se determina cu relația:

N = Ng + Np + Ns + Nim + Ninc        (mc/zi)unde:

Ng - necesarul de apă pentru nevoi gospodărești (fiziologice, igiena individuala si prepararea hranei);

Np - necesarul de apă pentru nevoi publice;

Ninc ~ necesarul de apă pentru refacerea rezervei de incendiu.

Date:

Numărul de locuitori existenți:

Ui = 53 locuitori

Dezvoltare până în anul 2042 cu o creștere a numărului de locuitori cu 2% pe an:

28 + 28x2/100x25 = 55 loc.

Conform STAS 1343/1-2006 șl 1478-90, necesarul de apa este:

1 n

N =---------E Ui x qi (mc/zi)             unde,

1000 i=1

Ui - numărul de utilizatori pe categorii de folosința

qi= debitul specific,

qi= Qg + Qp. unde: - qg = debit specific nevoi gospodărești = 120 l/om zi;

- qPl = debit specific nevoi public = 0 l/om zi.

Necesarul de apa pentru etapa de dezvoltare:

1

N =--------------x ( 42 x 120) = 6.60 mc/zi

1000

  • 3. Cerința de apa

Cerința de apă pentru etapa de perspectiva:

a) Debitul zilnic mediu

Ks x Kp

Qszimed. =--------------- xN =0,10 [l/s] =9,43 [mc/zi]

86400

Q s zî max- = Kzi x Q szimed. = 1,3 x 9,43 = 12,26 [mc/zi]

Q s orar.max- = Ko x Q szi max. = 2,8x12,26 x 1 /24 =1,43 mc/h unde,

Ks - coeficient supraunitar ce tine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa si canalizare, k = 1,1;

Kp - coeficient prin care se ține seama de pierderile de apă tehnic admisibile în conductele de aducțiune și distibuție, se considera de maxim 10%; se adopta Kp = 1,10;

Kzi - coeficient de neuniformitate a debitului zilnic, Kzi = 1,3;

Ko - coeficient de neuniformitate a debitului orar funcție de numărul total de locuitori ai centrului populat, Ko= 2,8;

Se adopta o conducta din polietilena de inalta densitate PE-HD Dn= 110 mm PN6, pe care se montează 6 hidranti suprateran de incendiu D.N. 80 mm.

ÎNTOCMIT,

Ing. Androric Adrian

S.C. INTERPROIECT S.R.L. BACĂU

I.J.C. BACAU

vizat


Pr. nr. 283/2017 - PROIECT TEHNIC

PROGRAM DE CONTROL PE ȘANTIER AL CĂLIT AȚII LUCRĂRILOR, PE FAZE DETERMINANTE PENTRU LUCRAREA:

Construire acces strada Ciresoaia nr. 6 - 20

Nr. crt.

Faza din lucrare supusă obligatoriu controlului

Document scris care se încheie PVLA (proces verbal de lucrări ascunse) PVC (proces verbal de recepție calitativa) PVFD (proces verbal de faza determinanta)

Participă la control B = Beneficiar E = Executant P = Proiectant I.S.C.

Nr. și data actului încheiat

DRU

MURI

1.

Predare amplasament

PV

B + P + E

2.

Trasare lucrări

PV

B + E

3.

Verificare cote si natura pat drum

PVLA

B + P + E

4.

Verificare intindere geotextil

PVLA

B + P + E

5.

Verificare cote, grosimi si execuție fundație din balast in cale

PVLA

B + P + E

6.

Verificare cote, grosimi si execuție strat de baza din macadam si pregătire strat suport

PVLA

B + P + E

7.

Verificare cote, grosimi si execuție strat de legătură BADPC20 si pregătire strat suport

PVLA

B + P + E

8.

Verificare cote, grosimi si execuție imbracaminte BAPC16

PVC

B + P + E

9.

Verificare cote si montare borduri

PVC

B + P + E

10.

Verificare cote, grosimi si execuție trotuare

PVC

B + P + E

11.

Recepție terminare lucrări

PVR

B + P + E

12.

Recepția finală

PVR

B + E + P

BENEFICIAR



ANTREPRENOR

  • I.J.C. BACAU

Vizat,

I.J.C. BACAU

PROGRAM PENTRU CONTROLUL LUCRĂRILOR PE ȘANTIER

Investiția: Construire acces strada Ciresoaia Nr. 6-20, municipiul Bacau

Beneficiar: Municipiul Bacau, Județul Bacau

Executant:

în conformitate cu Legea 10/1995 și, Normativul C56/2005 și normativele tehnice în vigoare se

stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calității la fazele determinante.

Nr. crt.

Lucrări ce se controlează verifică sau recepționează calitativ

Document scris care se încheie PVA;PV;PVR

Cine întocmește Și semnează

Nr.și data actului încheiat

Obs.

1

2

3

4

5

6

1.

HIDRO

Traz ^ea conductelor de apă< Trasarea conductelor de canalizare Trasarea conductelor la intersecții

PVLA

B+E+P

2.

Verificarea traseelor

PVLA

B+E

3.

Verificarea îmbinărilor

PVLA

B+E

4.

Probe hidraulice

PV

(fază determinantă)

B+E+P

Probe cu apă obliga torii

5.

Controlul executării terasamentelor

PVLA

B+E

6.

Recepție terminare lucrări La rezistenta si etanseetate: -Rețea apa

-Canalizare proba etanșeitate

PVR

(fază determinantă)

B+E+P

7.

- Recepția finală

PVR

(fază determinantă)

PVLA - Proces verbal de lucrări ascunse

B- Beneficiar

P- Proiectant

E- Executant


PV - Proces verbal

PVR - Proces verbal de recepție a calității

FD - Fază determinantă

I - Inspectoratul de stat in construcții


Diriginte de șantier


Executant,


Responsabil tehnic cu execuția



Anexa nr. 1


STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCȚIEI

Conform H.G. nr.766 din 21 noiembrie 1997

DENUMIRE LUCRARE: Construire acces strada Ciresoaia nr. 6-20

BENEFICIAR: Municipiul Bacau

ADRESA CONSTRUCȚIEI: strada Ciresoaia nr. 6-20, Municipiul Bacau, județul Bacau

SCURTA PREZENTARE A CONSTRUCȚIEI: sistem rutier suplu alcătuit din: strat de uzura BAPC16, strat de legătură BADPC20, strat de baza din macadam, strat de fundație din balast, geotextil, trotuar din pavele, borduri mari 20x25 cm, borduri mici 10x15 cm, alimentare cu apa, canalizare

Categoria de importanta “C”.

Determinarea punctajului acordat:

Nr crt

Factorul determinat

Criteriile asociate

K(n)

P(n)

P(i)

p (ii)

p (iii)

1

1

2

4

1

1

2

1

3

2

4

4

3

1

0

0

0

0

4

1

3

4

2

2

5

1

2

2

2

2

6

1

2

2

2

2

TOTAL

12

Motivația detaliilor in anexele 2, 3 la prezenta fisa



Pr.nr: 283/2017

Avizat

De coordonator în domeniul SSM pe Durata elaborării proiectului


Faza: PROIECT TEHNIC

Denumire proiect: „Construire acces strada Ciresoaia nr. 6-20”

Beneficiar: Municipiul Bacau, județul Bacau

Elaborator: S.C. INTERPROIECT S.R.L.

PLAN DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Prezentul PLAN DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ se adresează activităților de șantier pe care le desfășoară personalul în șantierele d execuție lucrări drumuri și poduri și au caracter de Normă Internă Obligatorie.

Legislația determinantă:

  • •  Legea 319/ 2006, Legea Securității și Sănătății în Muncă;

  • •  H.G. nr. 1425/ 2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legea Securității și Sănătății în Muncă;

  • •  H.G. nr. 300/ 02.03.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile;

  • •  H.G. nr. 1051/ 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special afecțiuni dorsolombare;

  • •  H.G. nr. 1048/ 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a EIP la locul de muncă;

  • •  H.G. nr. 1146/ 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor de muncă;

  • •  H.G. nr. 1876/ 2005 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

  • •  Instrucțiuni proprii de Securitate și Sănătate în Muncă;

  • •  Instrucțiunile de lucru

A - DATE DE INDENTIFICARE ȘANTIER


Planuri ale amplasamentului

  • 1. Numele antreprenorului:................................... Plan de incadrare in zona sc. 1/5000

  • 2.  Adresa:............................................................................... Planuri de situație sc. 1/500

  • 3. Numele conducătorului unitatii:................................................

  • 4.  Telefonul conducătorului unitatii:..............................................

  • 5. Numele si prenumele persoanei desemnate sa conducă

lucrările:..............................................................................

  • 6. Numărul lucratorilor in șantier:.............................................

  • 7. Telefonul persoanei desemnate sa conducă lucarile:.......................

  • 8.  Data începerii lucarilor:............................

Data finalizării:................................................

Durata lucrărilor:............................................

  • 9. Numele lucrătorului desemnat pentru Securitatea și Sănătatea în

Muncă:.................................................................................

Telefonul lucratorului desemnat:...................................................

B - MĂSURI GENERALE DE ORGANIZARE A ȘANTIERULUI DE DRUMURI ȘI PODURI

Personalul delegat în șantier execută lucrări de construcții montaj pentru lucrări de drumuri și poduri; care în ansamblul lor conțin lucrări de: săpătură manuală, săpătură mecanizată cu excavatorul, săpătură în teren eu perete taluz, săpătură teren cu pereți sprijiniți, betoane, transportarea materialului excedentar, descărcarea, manevrarea, depozitarea materialelor, prepararea betonului și mortarului, turnarea betonului în cofraje, fasonarea și montarea armăturilor de oțel-beton, schele și eșafodaje, montare elemente prefabricate, execuție hidro izolație, turnare asfalt, lucrări de semnalizare a circulației

C -IDENTIFICAREA RISCURILOR

  • 1.     Alunecări de teren care pot îngropa lucrătorii aflați în tranșeul săpăturii;

  • 2.     Expunerea la substanțe chimice sau biologice;

  • 3.     Lucrări în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune;

  • 4.     Lucrări care expun la risc de înec;

  • 5.     Lucrări de montare și demontare a elementelor prefabricate grele;

  • 6.     Insuficiență EIP corespunzător activității desfășurate (cască de protecție, bocanci cu vârf întărit, echipamente de ancorare corespunzătoare în timpul lucrului la înălțime);

  • 7.   Căderea de la înălțime a lucratorilor-(împiedicarea de materiale depozitate necorespunzător combinat cu neutralizarea echipamentelor de protecție);

  • 8.   Căderea liberă a materialelor sau uneltelor lăsate sau scăpate de la înălțime;

  • 9.   Curent electric în atingere indirectă (insta’-'fii electrice sau alte scule electrice combinat c^pediu umed);

  • 10. Lipsa unor elemente de continuitate a sobelor sau planuri înclinate (balustrade podețe);

  • 11.  Deplasări ale mijloacelor de transport (lovire, strivire de mijloace de transport auto);

  • 12.  Autoblocări sau autodeclanșări sub acțiunea aerului umed ale funcționării sculelor electrice;

  • 13.  Suprafețe alunecoase (scări alunecoase, podețe murdare cu noroi transportat și necurățat, suprafață îngheață);

  • 14.  Curent electric de pas (cabluri electrice în bălți);

  • 15. Conținut necorespunzător al sarcinii de muncă;

  • 16. Lipsa impunerii avizului medical, apt pentru muncă ce o prestează, apt pentru lucru la înălțime;

  • 17.  Efectuări greșite de asamblări (construcția defectuasă a schelelor și planurilor înclinate);

  • 18. Alunecare de la înălțime;

  • 19. Neutilizarea EIP și a celorlalte mijloace de protecție din dotare;

  • 20.  Lovire rănire de către piesele grele;

  • 21.  Ruperea dezechilibrarea legăturilor pentru sarcinile ridicate de macarale și manevrarea cu mâna a sarcinilor;

  • 22.  Cădere în gol în șanțurile rezultate în urma săpăturilor și nesemnalizate;

  • 23.  Trecerea prin zona de acțiune a mijloacelor de transport și a utilajelor;

  • 24.  Cădere de obiecte;

  • 25.  Electrocutare directă sau indirectă;

  • 26.  Cădere de la același nivel (împiedicare, alunecare);

  • 27.  Rănire, lovire;

  • 28.  Căderi; căderi pe suprafețe alunecoase;

  • 29.  Lovire, rănire de autovehicolele aflate în mers;

  • 30.  Lovire, rănire de utilajele aflate în lucru;

  • 31.  Lovire, rănire de materialele manipulate;

  • 32. Manipularea pentru fixare a maselor grele (generatoare de afecțiuni dorsolombare);

  • 33.  Dărâmări ale șanțurilor cu adâncime prea mare și netaluzate, nesprijinite corespunzător;

  • 34.  Suferirea de arsuri;

  • 35.  Intoxicare

D.L - MĂSURI SPECIFICE DE SECURITATE IN MUNCA PENTRU LUCRĂRILE CARE PREZINTĂ RISCURI

Per ic ol/N econfor m ități

Risc Măsuri/Acțiuni în scopul realizării măsurii

Responsabilitate

Termen limită

Verificat

Excavare - Săparea mecanică - Utilizarea buldozerelor

Pericolul de cădere a operatorului de pe buldozer

• Utilizarea de încălțăminte potrivită pentru urcarea și coborârea de pe buldozer, curățarea treptelor

Lucrător

înainte de operațiune

Strivirea pietonilor sau a vehiculelor în timpul mersului cu spatele

  • •   Verificarea, înainte de începerea lucrului, a funcționării semnalizării acustice și luminoase pentru mersul cu spatele.

  • •  Asigurarea la mersul cu spatele

Lucrător

Lucrător

zilnic în timpul manevrei

Distrugerea firelor electrice

• Poziționarea tuturor firelor electrice subterane și prezentarea acestora operatorului

Lucrător

înainte de operațiune

Ciocnirea cu alte vehicule din șantier

• Organizarea transportului intern pe șantier (de ex. planul de organizare a șantierului)

Șef de șantier

înainte de operațiune

Operațiuni neautorizate

• Asigurarea buldozerului înainte de părăsire

Lucrător

la fiecare întrerupere

Excavare - Săparea mecanică - Utilizarea încărcătoarelor

Ciocnirea cu alte vehicule din șantier

• Organizarea transportului intern pe șantier (de ex. planul de organizare a șantierului)

Șef de șantier

înainte de operațiune

Prezența firelor electrice supraterane

• Respectarea distanței minime de trei metri până la firele electrice supraterane și verificarea de către un electrician autorizat

Lucrător

înainte de operațiune

Pericol de răsturnare

• Respectarea limitelor încărcătorului furnizate de cărțile tehnice

Lucrător

înainte de operațiune

Strivirea pietonilor sau a vehiculelor în timpul mersului cu spatele

  • •   Verificarea, înainte de începerea lucrului* a funcționării semnalizării acustice și luminoase pentru mersul cu spatele.

  • •  Asigurarea la mersul cu spatele

Lucrător

Lucrător

zilnic în timpul manevrei

Operațiuni neautorizate

• Asigurarea încărcătorului înainte de părăsire

Lucrător

la fiecare întrerupere

Excavare - Săpare manuală în spații largi

Prăbușirea solului

  • •   Săpăturile se vor realiza cu taluz înclinat

  • •   Partea inferioară a excavarii trebuie inspectată zilnic și mai ales după ploaie

  • •  Depozitarea solului săpat trebuie făcută la cel puțin 70 cm de excavare

  • •   Verificarea existenței instalațiilor electrice subterane

Șef de șantier

înainte de operațiune

• Util; ~ "ea de unelte de lemn pentru înlăturarea cablurilo

...........

Excavare - Săpare manuală

în spații strâmte

Prăbușirea solului

  • •   Sprijinirea prin acoperire și/sau consolidarea a pereților fiecărei excavări

  • •   Inspectarea zilnică a părții inferioare a excavării, mai ales după ploaie

  • •   Depozitarea solului săpat trebuie tăcută la cel puțin 70 cm de excavare

  • •   Verificarea existenței instalațiilor electrice subterane; utilizarea de unelte de lemn pentru înlăturarea cablurilor

Șef de șantier

înainte de operațiune

Excavare - Sprijiniri maluri

Prăbușirea solului

• Sprijinirea malurilor se va face cu dulapi metalici și se vor realiza pe măsură ce se înaintează cu săpătura După executarea betonarii, sprijinirile se vor scoate de jos in sus pe măsură ce se înaintează cu umpluturile și compactarea umpluturilor.

Șef de șantier

în timpul manevrei

Excavare - Compactare mecanică

Vibrații la compactarea umpluturilor

• Asigurarea de echipamentelor de muncă, în conformitate cu prevederile legale și consultarea cărților tehnice

Șef de șantier

înainte de operațiune

Excavare - Transport cu roaba

Căi de circulație prea înguste

• Limitarea vitezei de circulație sau devierea traficului motorizat

Șef de șantier

înainte de operațiune

Excavare - Transportul pământului

• Similar cu Excavare - Săparea mecanică -Utilizarea încărcătoarelor

Șef de șantier

înainte de operațiune

Beton & Fundație - Turnare de beton (egalizare)

Stropirea cu beton a lucrătorilor

• Utilizarea de EIP (cizme, de cauciuc, ochelari)

Lucrători

înainte de operațiune

Beton & Fundație - Turnare de beton (fundație)

Stropirea cu beton a lucrătorilor

• Utilizarea de EIP (cizme, de cauciuc, ochelari)

Lucrători

înainte de operațiune

Vibrații la compactarea betonului

• Asigurarea de echipamentelor de muncă, în conformitate cu prevederile legale și consultarea cărților tehnice

Șef de șantier

înainte de operațiune

Beton & Fundație - Cofraje pentru fundație

Manipularea manuală a materialelor

• Asigurarea de echipamente de muncă conforme cu prevederile

Șef de șantier

înainte de operațiune

  • •  Inspectarea lor periodică de către o persoană competentă

  • •  Asigurarea de EIP

Beton & Fundație - Cofraje pentru grinzi

Manipularea manuală a materialelor

  • •  Asigurarea de echipamente de muncă conforme cu prevederile

  • •   Inspectarea lor periodică de către o persoană competentă

  • •  Asigurarea de EIP

Șef de șantier

înainte de operațiune

Beton & Fundație - Cofraje pentru stâlpi

Manipularea manuală a materialelor

  • •  Asigurarea de echipamente de muncă, conforme cu prevederile

  • •  Inspectarea lor periodică de către o persoană competentă -Asigurarea de EIP

Șef de șantier

înainte de operațiune

Alunecări, împiedicări și căderi

• Eliminarea materialelor depozitate de pe căile de acces

Lucrători

înainte de operațiune

Beton & Fundație - Montare de popi metalici

încărcare statică

• Respectarea rezultatelor încărcării statice (număr, capacitate, distanță și încărcare)

Șef de șantier

înainte de operațiune

Stabilitate

• Asigurarea fixării adecvate a popilor metalici

Beton & Fundație - Montare de grinzi metalice

încărcare statică

• Respectarea rezultatelor încărcării statice (număr, capacitate, distantă si încărcare)

Șef de șantier

înainte de operațiune

Beton & Fundație - Lucrări de armătură

înțepături sau tăieturi

  • •  Asigurarea de echipamente de muncă conforme cu prevederile

  • •   Inspectarea lor periodică de către o persoană competentă

  • •  Asigurarea de EIP

Șef de șantier

înainte de operațiune

Montaj conducte

Manipularea manuală a materialelor

  • •  Asigurarea de echipamente de muncă conforme cu prevederile

  • •   Inspectarea lor periodică de către o persoană competentă

  • •  Asigurarea de EIP

  • •  Montajul in în săpătură a conductelor să se facă după realizarea sprijinirilor și asigurarea condițiilor de lucru în siguranță

Șef de șantier

înainte de operațiune

Asternere asfalt - Utilaj repartizator mixtura

Căi de circulație prea înguste

• Limitarea f zei de circulație sau devierea traficului motorizaf

1 Șef de proiect

înainte de operațiune

Strivirea pietonilor sau a vehiculelor în timpul mersului cu spatele

  • •  Verificarea, înainte de începerea lucrului, a funcționării sem nalizării acustice și luminoase pentru mersul cu spatele.

  • •  Asigurarea la mersul cu spatele

Lucrător

Lucrător

Zilnic

în timpul manevrei

Ciocnirea cu alte vehicule din șantier

• Organizarea transportului intern pe șantier (de ex. planul de organizare a șantierului)

Șef de proiect

înainte de operațiune

Pericol de arsuri

• Asigurarea de echipamente de muncă conforme cu prevederile

Șef de proiect

înainte de operațiune

Montaj semifabricate

Manipularea cu mijloace mecanice de ridicat a materialelor

  • •  Asigurarea de utilaje conforme cu oprațiunile ce trebuiesc executate

  • •  Inspectarea lor periodică de către o persoană competentă

  • • Asigurarea de EIP

  • •  Asigurarea cu dispozitive de prindere adecvate care să permi

tă manipularea sigură a materialelor

Șef de șantier

înainte de operațiune

Semnalizarea rutiera a lucrărilor pe perioada de execuție

Cai de circulație îngustate

  • •  Limitarea vitezei de circulație

  • •  Semnalizarea punctelor îngustate cu indicatoare de presemna-

lizare si indicatoare de semnalizare

  • •  Dotarea cu semafoare rutiere pentru dirijarea circulației

Șef de șantier

înainte de operațiune

Lucrări in trafic

  • • Asigurarea personalului cu echipamente de lucru

corespuzatoare lucrului in trafic

  • •  Semnalizarea rutiera corespunzătoare a tuturor punctelor de

lucru(inclusiv pe timp de noapte)

Dirijarea circulației cu piloți de circulație instruiti corespunzător.

Șef de șantier

înainte de operațiune

D.2. - MĂSURI DE PROTECȚIE COLECTIVĂ ȘI INDIVIDUALĂ

  • 1.  Accesul și intrarea pe șantier se va face doar pe baza legitimației de muncă. Pe șantier nu se va începe munca izolat ci în echipă. Căile de acces trebuie urmate și respectate.

  • 2. Nu va fî admis în șantier, în execuție, personal muncitor, tehnic sau ingineresc, fără a avea efectuată vizită medicală valabilă pentru activitatea ce o desfășoară.

  • 3. Fișele de SSM pentru personalul delegat să lucreze în șantier vor urma executanții în șantier și vor sta la conducătorul locului de muncă.

  • 4. Alcoolul și drogurile sunt interzise culdesăvârșire în șantier. Nici o persoană care a consumat alcool sau droguri și care mai poate prezenta urme ale unor asemenea substanțe în circulația sanguină NU va fi admisă în șantier. Acest lucru se va verifica, în acest sens existând posibilitatea de a se efectua teste prin sondaj. Orice persoană care refuză testarea, sau care în urma testării va fii depistată cu urme de alcool și droguri, sau alte substanțe incompatibile cu calitatea de angajat aflat în timpul programului de lucru - va fi dată afară din șantier. Mâncarea trebuie consumată numai în locurile special amenajate luării mesei.

  • 5.  întreg personalul din șantier trebuie să-și desfășoare activitatea conform sarcinii de lucru primită, respectând instrucțiunile de lucru și instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă.

  • 6. Nu va fi permis accesul în șantier și pe punctele de lucru adiacente șantierului fără echipament de protecție;

  • 7. Nu va fi permis accesul în șantier și pe punctele de lucru adiacente șantierului fără echipament de lucru corespunzător sarcinilor avute;

  • 8. Echipamentul Personal de Protecție a Muncii corespunzător trebuie purtat tot timpul. Minimul în șantier este:

~ Casca de protecție pentru construcții sub trei ani vechime;

~ încălțăminte pentru construcții (bombeu și talpă cu inserție de oțel);

~ Veste sau jachete;

~ Haine adecvate (salopete);

~ Vesta avertizoare;

~ Centură, hamuri și elemente de ancorare pentru lucrul la înălțime;

Personalul care va fi găsită nepurtând Echipamentul Personal de Protecție a Muncii corespunzător nu va fi acceptat în șantier si trimis acasă. Este interzisă utilizarea telefoanelor, a aparaturii cu căști în incinta șantierului, în afara celor dedicate producției.

  • 9.  La începerea programului de lucru, conducătorii formațiilor de lucru, șefii de echipă, maiștrii, tehnicieni sau inginerii, vor efectua instruirea privind specificul activităților zilei, instrucțiuni de lucru, evidențierea riscurilor specifice și măsuri de combatere.

  • 10. La începerea programului de activitate vor fi verificate toate uneltele, sculele, utilajele, mijloacele auto și alte mijloace de producție, asupra stării de funcționare și nu se va lucra dacă acestea nu corespund din punct de vedere al securității muncii. Nu vor fi admise în șantier autovehicule sau utilaje care prezintă scurgeri de carburanți, lubrifianți, sau alte substanțe ce pot polua mediul înconjurător sau pot avea impact direct sau indirect asupra acestuia.

  • 11. Personalul cu funcție de conducere (șefi de echipă, maiștri, tehnicieni, ingineri) vor verifica la începerea programului starea echipamentului de protecție și de lucru, și nu va permite accesul în șantier sau desfășurarea activității, fără echipament corespunzător.

  • 12. Supravegherea de către conducători locurilor de muncă a personalului din execuție se face permanent

  • 13. Nu vor fi stabilite fronturi de lucru cu un singur executant. Vor fi identificate de către conducătorii locurilor de muncă toate pericolele tehnologice, de accidentare sau îmbolnăvire profesională ce pot apărea sau există la locul de muncă, și vor fi aduse la cunoștința personalului din execuție, la începerea programului, sau ori de câte ori acestea apar în activitatea de execuție.

  • 14. Conducătorii locurilor de muncă vor stabili căile de acces în șantier cu menționarea locurilor periculoase, a golurilor, gropilor, cablurilor electrice sub tensiune, etc, în vederea eliminării la maxim a posibilităților de producere de accidente sau îmbolnăviri profesionale.

  • 15. Nu va fi admis accesul personalului la \ lțime, dacă nu are efectuată vizită medicală p Iru lucru la înălțime.

  • 16. Nu va fi permis accesul personalului la înălțime fără a fi dotat cu centuri de siguranță, hamuri, cordeline sau alte mijloace de protecție impuse de locul de muncă respectiv,

  • 17. Conducătorii locurilor de muncă vor urmări permanent personalul ce lucrează la înălțime, mai ales asupra modului de utilizare a echipamentului de protecție. Pe fiecare front de lucru se va numi o persoană prin Decizie, pentru supravegherea lucrului la înălțime cu nacele, macarale, P.R.B.- uri și alte mijloace și utilaje pentru lucru la înălțime.

  • 18. Nu se vor utiliza piese, scule, utilaje, echipamente sau accesorii care nu sunt în stare bună de utilizare și prin care s-ar crea un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională.

  • 19. Nu va fi primit personal nou în execuție, până nu i se va face instruirea pe linie de Securitate și Sănătate în Muncă la schimbarea locului de muncă, care va cuprinde: prezentarea locului de muncă, prezentarea riscurilor de accidentare, prezentarea pericolelor tehnologice, prezentarea căilor de acces în șantier și a altor măsuri ce se impun sau sunt impuse de condițiile de execuție.

  • 20. Toate unitățile din execuție vor avea în șantier dosar de S.S.M., care trebuie să cuprindă:

~ Fișe individuale de S.S.M. și PSI pentru întreg personalul cu acces în șantier;

~ Fișe de aptitudini (fișe medicale) sau ștampila medicului de Medicină Muncii, la sfârșitul fișelor individuale;

~ Norme proprii de lucru, pe faze de execuție și pe proces tehnologic;

~ Decizii privind responsabilitățile de Securitate și Sănătate în Muncă și PSI, începând de la șef de șantier și terminând cu șef de echipă.

  • 21. Nu se vor începe sau continua lucrări de săpături, umplere goluri, ziduri de sprijin sau orice alt gen de operații, fără protejarea împotriva surpării sau a alunecării frontului.

  • 22. Nu se vor executa său continua operații în preajma malurilor de pământ, până nu se vor executa operațiile de sprijinire împotriva surpării

  • 23. Toate cablurile electrice atât la interior cât și la exterior, vor fi pozate corespunzător, în vederea eliminării riscului producerii de accidente, prin împiedicare sau electrocutare (străpungerea izolației la trecerea cu diferite utilaje, mașini, alte scule din cadrul procesului de producție).

  • 24. Se vor executa măsurători la prizele de pământ și se vor executa împământări aferente consumatorilor de energie electrică (betoniere în special). Conducătorii locurilor de muncă au obligația, potrivit legii, să ia și alte măsuri de Securitate și Sănătate în Muncă, Protecția Mediului și PSI, pe care le cred de cuviință, în afara celor stipulate în prezentul act, pentru eliminarea posibilităților de producere de accidente, îmbolnăviri profesionale sau accidente tehnice.

  • 25. Utilajele și echipamentele nu trebuie manipulate/ conduse decât de către o persoană calificată și care este posesoare a unui certificat de autorizare valabil.

  • 26. Scările mobile nu vor fi folosite decât pentru lucrări de scurtă durată și doar dacă nici o măsură alternativă de acces nu este posibilă. Scările trebuie să fie asigurate la vârf și susținute de o altă persoană, la sol.

21, Toate scările de acces trebuie legate de eșafodaj. Toate platformele schelelor trebuie să fie dotate cu balustradă, bară intermediară și scândură de bord. Toate elementele platformei trebuie asigurate împotriva mișcărilor accidentale și nu trebuie să aibă goluri. Schelele trebuie montate doar de către persoane competențe și trebuie să întrunească standardele cerute.

  • 28. Este interzis lucrul de pe capre de lemn, butoaie, cărămizi, sau alte improvizații.

  • 29. Pentru prevenirea căderilor în gol, orice zonă în care există riscul de cădere trebuie să fie protejată cu balustrăzi/ bariere corespunzătoare. Lucrul la peste 2 m se consideră lucru la înălțime și este obligatoriu a se purta hamurile de siguranță fixate - asigurate corespunzător pentru a elimina riscul căderii.

  • 30. Săpăturile vor fi asigurate prin taluzare, cofiare întărire împotriva prăbușirii pereților după cum situația o impune (ca atenție sporită peste adâncimea de 1,2 m).

  • 31. Lucrările la înălțime, peste 2 m și în adâncime precum și orice lucrări speciale se vor executa cu asigurarea unui supraveghetor numit prin decizie a șefului de șantier sau a conducătorului unității.

  • 32. Când se folosește o platformă mobilă de acces, toate persoanele de pe platformă trebuie să poarte hamuri fixate de platformă.

  • 33. Nicio persoană în afară de electricianul de șantier numit nu va face conectări sau deconectări, altele decât cele de la prizele electrice sau triplu ștecher, sau să modifice alimentarea electrică temporară.

Improvizațiile electrice pentru iluminat, gătit, încălzire, etc. Nu sunt permise.

  • 34. Lucrări sub incidența ISCIR se realizează doar cu personal atestat (sudori, macaragii, legători de sarcină) de organisme abilitate și cu utilaje și echipamente corespunzătoare din punct de vedere tehnic și destinate acestor lucrări.

  • 35. Transportul prefabricatelor se va face pe căi de acces amenajate cu rezistența adecvată tonajului încărcăturii.

  • 36. Manevrarea și depozitarea prefabricatelor se va efectua în siguranță, pentru evitarea răsturnării sau deteriorării

  • 37. Se interzice cu desăvârșire circulația persoanelor pe sub sarcină suspendată în cârligul macaralei.

  • 38. Manevrarea elementelor prefabricate, din momentul descărcării de pe mijlocul de transport și până la fixare se va face cu ajutorul frânghiilor, care trebuie să aibă lungimea adecvată lucrării respective.

  • 39. Permisele de lucru sunt necesare pentru lucrările cu foc deschis, de excavații, lucrări electrice, lucrări de acoperiș, în spații înguste, etc.

  • 40. In caz de incendiu sau urgență se întrerupe’ orice activitate și tot personalul se adună într-un loc special desemnat (loc de adunare în caz de urgență).

  • 41. Toți recipienții cu gaz (acetilenă, s.a.) vor fi dotați cu opritoare de flacără.

  • 42. In timpul lucrărilor în care riscul de incendiu este mare, nu este permisă folosirea lămpilor portabile cu halogen. Dacă există altă alternativă, atunci lămpile vor fi protejate cu un grilaj metalic și fixate pe suporți stabili, pe perete sau pe picioare. Prevenirea incendiilor se discută ori de câte ori este nevoie.

  • 43. Resturile de materiale sau materiale inflamabile nu vor fi depozitate în încăperi.

  • 44. Este interzisă arderea resturilor de orice fel.

  • 45. Este interzisă aprinderea focurilor perO topirea materialelor bituminoase; acest lucf se va face folosind butelii de gaz și nu mai pe baza permisului de lucru.

  • 46. Este interzisă încălzirea cu sobe cu lemne sau alte materiale inflamabile, încălzirea se va face numai cu încălzitoare electrice autorizate.

  • 47. Niciun recipient cu gaz nu va rămâne în șantier decât în locuri amenajate și care vor fi îngrădite și asigurate. De asemenea, aceste locuri vor fi păstrate curate de orice alte resturi de materiale.

  • 48. Materialele inflamabile vor fi depozitate în afara clădirilor în locuri special amenajate sau în containere rezistente la foc.

  • 49. Manipularea substanțelor inflamabile se va face cu mare atenție respect ându-se indicațiile și instrucțiunile acelui produs.

  • 50. Folosirea instalațiilor improvizate pentru încălzire este strict interzisă.

  • 51. în cazul situațiilor de urgență (incendii, explozii, muniție neexplodată, inundații, înzăpeziții, cutremur, etc.) aveți obligația de a respecta instrucțiunile specifice după caz (se găsesc la dosar) și instrucțiunile din partea comisiilor locale din zona în care vă aflați.

  • 52. Orice eveniment pe linie de Securitate și Sănătate în Muncă, Protecție a Mediului și S.U., va fi adus de îndată la cunoștința șefului de șantier sau la numărul de telefon 112.

  • 53. Cercetarea evenimentelor descrise sau enumerate mai sus se va face în baza legislației în vigoare

  • 54. Tot personalul de execuție al acestui șantier are obligația de a cunoaște și respecta acest PLAN DE SECURITATE Șl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ, acesta realizându-se prin instruirea personalului și consemnarea în fișa de instructaj Muncii și Situații de Urgență, pe bază de semnătură.

E- AMENAJAREA ȘI ORGANIZAREA ȘANTIERULUI

  • 1.    înainte de începerea lucrului conducătorul formației de muncă este obligat să se asigure:

  • a) Dacă tuturor lucrătorilor li s-a făcut instruirea în conformitate cu cerințele minime și tematica de instruire.

  • b) Dacă printre personalul care urmează să execute lucrări de drumuri și poduri există persoane bolnave, obosite sau sub influența băuturilor alcoolice.

  • c)   Dacă toți lucrătorii sunt dotați cu echipament individual de protecție corespunzător activităților ce le au de executat.

  • d)   Dacă sculele, dispozitivele și utilajele ce urmează a fi folosite sunt în bună stare.

  • 2.    Existența unor situații neconforme cu punctele a, b, c, d, atrage automat obligativitatea neacceptării la lucru a persoanei respective.

  • 3.    Personalul muncitor va executa numai lucrările încredințate de conducătorul formației de muncă și numai acela pentru care este calificat și autorizat.

  • 4.    Lucrările de drumuri și poduri se vor executa numai pe bază de fișă tehnologică de execuție a lucrării care va cuprinde obligatoriu măsurile de securitate a muncii ce urmează a fi adoptate.

  • 5.     La lucrările care se execută în aproprierea unor mase metalice sau rețele electrice, vor fi luate măsuri contra descărcărilor electrice în timpul ploilor însoțite de descărcări electrice, lucrul va fi întrerupt iar muncitorii se vor adăposti în locuri protejate.

  • 6.     Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare, cădere de la înălțime etc, vor fi marcate cu tăblițe avertizoare, iar spațiul respectiv va fi izolat și împrejmuit față de zona înconjurătoare prin bariere, balustrade etc.

  • 7.     Toate suprafețele pe care se circulă (podețe, pasarele, platforme etc.) vor fi în permanență menținute în stare de curățenie, îndepărtându-se orice uițriă de noroi sau, grăsimi care ar putea provoca căderea prin alunecare a personalului muncitor.

  • 8.     Locurile de muncă de pe căile publice vor fi astfel amenajate încât să asigure circulația pietonilor și Vehiculelor în deplină siguranță, în conformitate cu Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări de drumuri, poduri și construcții căi ferate.

Huminat Ventilație

  • 9.     Locurile de muncă vor fi iluminate corespunzător și după caz vor fi ventilate, în vederea eliminării riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională datorat gazelor nocive ce se pot produce în timpul lucrului sau din alte cauze.

  • 10.    Suprafețele de circulație vor fi iluminate. Vor fi de asemeni iluminate incintele cu cabluri și conducte, pentru a fi oricând posibilă distingerea culorilor convenționale ale acestora, capacele și chepengurile, scările de acces, tăblițele, avertizoare, etc.

  • 11.    Lămpile electrice portabile folosite pentru iluminatul locurilor de muncă vor fi alimentate la tensiune foarte joasă de maximum 24 V.

Accesul în spații foarte periculoase

  • 12.    Aerisirea se va face prin ridicarea capacelor de la căminele situate în zona în care lucrează, precum și de la căminele din amonte.

  • 13.    Este interzisă folosirea flăcării deschise (hârtie, lumânare, chibrit etc.) pentru detectarea existenței gazelor din cămine, canale, puțuri, rezervoare etc.

  • 14.    Intrarea în cămine, puțuri, camere de vizitare, canale vizitabile, decantoare, bazine de aerare, rezervoare etc, se va face numai cu echipament de protecție.

  • 15.    Se vor utiliza scări mobile, cu lungimi care să depășească cu cel puțin 1 m adâncimea la care se coboară.

  • 16.    Lucrările în puțuri, cămine adânci, rezervoare de combustibil sau substanțe toxice etc, vor fi executate de echipe alcătuite din minimum trei persoane, dintre care unul intră în interior fiind legat cu funie centura de siguranță; ceilalți doi rămân la suprafață pentru a-1 supraveghea sau scoate afară în caz de pericol.

  • 17.    Lucrătorii prevăzuți la articolul precedent vor fi bine instruiți în ceea ce privește aplicarea metodelor de salvare în caz de accident sau asfixiere.

  • 18.    Este interzisă ridicarea cu mâna a capacelor de fontă ale căminelor, în acest scop vor fi utilizate cârlige speciale, răngi de fier sau târnăcoape.

  • 19. Se interzice circulația lucrătorilor pe ( iducte indiferent de diametrul acestora sau 'înălțimea la care se află montate, iar trecerea peste conducte, când nu există o altă posibilitate, se va face cu scări duble fixe, pasarele, podețe, amenajate în punctele cu cel mai ușor acces și prevăzute cu mână curentă.

Manipularea, transportul și depozitarea materialelor

  • 20.    în operațiile de manipulare, transport și depozitare a materialelor, utilajelor și sculelor pentru lucrări de drumuri și poduri se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare sau cu mijloace mecanizate și depozitarea materialelor.

  • 21.    încărcarea, descărcarea, manipularea și așezarea materialelor, utilajelor și a sculelor pentru lucrări de drumuri și poduri se vor execută de personal specializat și dotat cu echipament individual de protecție corespunzător.

  • 22.    Materialele se vor depozita pe sortimente, în stive sau stelaje, asigurate împotriva rostogolirii sau mișcărilor necontrolate.

  • 23.    Transportul sculelor de mână se va face în lădițe sau truse speciale a căror masă nu va depăși 20 kg.

  • 24.    Se interzice aruncarea materialelor și sculelor devenite disponibile în timpul lucrului și în mod special a celor aflate în săpături adânci sau pe schele. Acestea vor fi ridicate sau coborâte cu grijă pentru evitarea accidentelor.

  • 25.    înainte de începerea operațiilor de încărcare și descărcare a vehiculelor la rampă, între această și vehicul se va așeza un podeț de trecere, pentru preluarea denivelărilor existente.

  • 26.    Podețele orizontale sau înclinate, destinate circulației și operațiilor de transport manual vor fi dimensionate, astfel încât să reziste la greutatea sarcinilor. Ele vor fi nealunecoase și prevăzute cu dispozitive de prindere și fixare sigure, pentru evitarea deplasărilor în timpul lucrului.

  • 27.    în cazul când operațiile de încărcare și descărcare a unor materiale se execută manual, podețele înclinate vor fi prevăzute cu șipci transversale la o distanță de 300 - 400 mm între ele sau cu alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor.

  • 28.    înainte de începerea operațiilor de încărcare și descărcare dintr-un mijloc de transport, prin frânarea pe teren orizontal și prin frânare și saboți de oprire pe teren în pantă.

  • 29.    Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operațiilor de încărcare și descărcare.

  • 30.    Distanța minimă liberă dintre două mijloace de transport alăturate, ce se încarcă sau descarcă simultan, se va stabili de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în funcție de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condițiile terenului etc. Astfel încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare.

Săpături

  • 31.    Lucrările de săpătură necesare executării șanțurilor; canalelor, fundațiilor, precum și altor activități specifice se vor executa numai pe bază de proiect și fișa tehnologică.

  • 32.    La executarea lucrărilor de săpătură se vor respecta prescripțiile tehnice și de prevenire a accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale pentru lucrări geotehnice de excavații, fundații, terasamente, nivelări si consolidări de teren.

  • 33.    înainte de începerea lucrărilor de săpătură se va urmări stabilirea existenței și naturii instalațiilor subterane și felul cum sunt amplasate sub pământ.

  • 34.    începerea executării lucrărilor de săpătură este permisă numai pe baza unui acord încheiat de executant și unitatea căreia îi aparțin instalațiile subterane.

  • 35.    în cazul când în timpul lucrului se descoperă construcții și instalații subterane, care nu s-au cunoscut dinainte, se întrerup imediat lucrările și se evacuează personalul muncitor până la identificarea instalațiilor descoperite. Numai după luarea măsurilor de protecție necesare se va putea continua lucrul.

  • 36.    Se interzice executarea săpăturilor în apropierea cablurilor electrice subterane, dacă nu au fost scoase d zuri deosebite, când întreruperea curentului nu se poate face, lucrările se vor executa numai cu luarea de masuri care sa asigure securitatea lucrătorilor. In acest caz se interzice folosirea răngilor, târnăcoape lor și a penelor metalice. Săparea pământului în apropierea cablurilor electrice sub tensiune se va face cu deosebită atenție, fără a se executa loviri bruște si numai sub supravegherea conducătorului formației de lucru si a reprezentantului societății care deține (sau administrează) cablul electric.

  • 37.    In cazul în care este posibilă o eventuală emanație de gaze toxice sau inflamabile, personalul muncitor va fi prevenit și instruit special în privința măsurilor de protecție.

  • 38.    Se vor opri lucrările și se va evacua personalul muncitor din zona săpăturilor, puțurilor, șanțurilor etc. atunci când se constata existenta gazelor.

  • 39.    Lucrările se vor relua numai după eliminarea completă a gazelor din zona săpăturilor și numai după luarea unor măsuri sigure împotriva unor emanații ulterioare.

  • 40.    în cazul în care se întâmpină dificultăți la evacuarea completa a gazelor, din zona săpăturii, personalul muncitor va fi dotat cu măști de protecție corespunzătoare.

  • 41.    Se vor lua totodată toate măsurile necesare pentru prevenirea unor explozii sau incendii.

  • 42.    Dacă îmbrăcămintea drumului sau șoselei este alcătuită din bolovani sau pietre pavele, acestea vor fi stivuite cu grijă pentru a nu se produce accidente prin căderea lor în șanțuri în timpul lucrului.

  • 43.    Asfaltul decupat va fi așezat în grămezi pe trotuare.

  • 44.    Pământul rezultat din săpături sau îmbrăcămintea desfăcută va fi așezat în partea opusă celei pe care vor fi aduse materialele. Pământul va fi așezat la o distanță de minimum 0,7 m de la marginea șanțului, iar în cazul șanțurilor adânci la o distanță de minimum 1 m.

  • 45.    Sunt interzise săpăturile de rectificare la nivelul fundului șanțului. Rectificarea fundului șanțului se va realiza începând săpătura de la partea superioară a șanțului.

  • 46.    La spargerea bolovanilor cu barosul si dalta, muncitorii sunt obligați să poarte ochelari de protecție.

Operații de prelucrare

  • 47.    Operațiile de prelucrare a fierului (tăierea, îndoirea, fasonarea etc.) vor fi executate pe bancul de lucru din atelierele de semifabricate.

Se interzice executarea operațiilor de prelucrare a țevilor pe schele de montaj.

  • 48.    Aparatele electrice portabile sau fixe folosite la lucrările de drumuri si podurivor fi obligatoriu conectate la ii re la pământ. în astfel de cazuri se vor respecta prevederile standardelor în vigoare ce cuprind prescripții privind protecția im- potriva electrocutării la utilajele și echipamentele mobile sau fixe, precum și a Normelor specifice de securiț tru utilizarea energiei electrice.

Montarea Armăturilor

  • 49.  Coborârea și ridicarea în/și din șanțuri a armăturilor cu o masă mai mare de 50 kg va fi făcută cu ajutorul macaralelor ce se pot mișca de-a lungul șanțurilor/sapaturii de fundație sau cu ajutorul scripeților fixați pe trepiede.

  • 50.  Trepiedele vor fi așezate pe podine de dulapi, iar picioarele trepiedelor vor fi legate între ele pentru a împiedica și limita deschiderea acestora.

  • 51.  Este interzisă suspendarea palanelor și macaralelor diferențiale direct de bulonul din vârful trepiedului. Suspendarea acestora de trepiede va fi realizată cu ajutorul unui inel special.

  • 52.  Este interzisă folosirea elementelor de sprijinire a pereților șanțurilor ca suport pentru tuburile ce urmează a fi instalate în șanț.

  • 53.  Este interzisă scoaterea elementelor de susținere a pereților săpăturii pentru coborârea elementelor de construcție în săpătura de fundație. în cazuri speciale este permisă a se scoate o parte din piesele sprijinirii pe timpul coborârii elementelor constructive numai pe baza unui proiect aprobat de persoana cu atribuții conform funcției pe care o deține, cu respectarea prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice, de excavații, fundații, terasamente, nivelări și consolidări de teren.

Montarea echipamentelor și utilajelor

  • 54.  Transportul echipamentelor și utilajelor pe șantier, coborârea sau ridicarea acestora în vederea montajului se vor face sub supravegherea directă a conducătorului formației de lucru.

  • 55.  Pentru transportul utilajelor sau echipamentelor pe plan înclinat se vor folosi obligatoriu două trolii, unul de tracțiune și unul de frânare.

  • 56.  Frânarea numai cu ajutorul penelor este interzisă.

  • 57.  Este interzis să se lase echipamentele sau utilajele pe plan înclinat fără să se blocheze frâna troliului și fără să se asigure stabilitatea cu suporți și opritori corespunzători.

  • 58.  Pe timpul ridicării și montării, elementele în mișcare ale utilajelor se blochează.

  • 59.  Schelele și scările necesar a fi montate pe utilaje în scopul executării unor lucrări de îmbinări sau finisaj se vor monta înaintea ridicării lor.

  • 60.  Dacă aceasta nu se poate face din considerente tehnologice se vor folosi schele suspendate cc iectul de organizare. Personalul muncitor ce lucrează pe acestea este obligat a folosi centuri de solide ale construcției sau instalației.

  • 61.  Se interzice sprijinirea schelelor și podețelor pe utilaje tehnologice.

  • 62.  In cazul în care este necesar să se execute lucrări de montaj cu ajutorul unor scule mecanice, sub utilajele tehnologice în curs de montare sau pe acestea, se vor lua măsuri de sprijinire a utilajelor tehnologice, astfel încât să se evite posibilitatea producerii unor accidente de muncă.

  • 63.  Canalele și golurile subterane executate pentru montarea utilajelor tehnologice și care rămân deschise se vor îngrădi și acoperi cu podețe rezistente.

  • 64.  Pentru încercarea utilajelor tehnologice la mers în gol sau sub sarcină, în mod obligatoriu se vor asigura următoarele condiții:

  • - iluminat corespunzător;

  • - îndepărtarea personalului muncitor din zona periculoasă;

  • - asigurarea dispozitivelor de protecție;

  • - ungerea și reglarea pieselor mobile ale utilajelor;

  • - existența și buna stare de funcționare a tuturor aparatelor de siguranță, măsură și control prevăzute în proiecte;

  • - avertizarea zonelor de lucru periculoase și organizarea corespunzătoare a pazei la efectuarea probelor tehnologice.

  • 65.  Personalul muncitor ce ia parte la încercarea utilajelor va fi instruit în prealabil asupra modului lor de funcționare.

  • 66.  înainte de revizia sau reparația ce se execută, după pornirea de probă, utilajul trebuie deconectat de la rețeaua electrică sau altă sursă de energie.

  • 67.  Pe utilaj se va afișa „Utilaj în revizie". Se interzice punerea în funcțiune a acestuia.

Operații de curățare

  • 68.  Lucrătorii care execută operații de curățare mecanică a materialelor de construcții sunt obligațra purta mănuși și ochelari de protecție.

F - MĂSURI DE COORDONARE STABILITE DE COORDONATORII ÎN MATERIE DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE

Pericol/Neconformități Risc

Măsuri/Acțiuni în scopul realizării măsurii | Responsabilitate

Termen limită Verificat

Organizarea șantierului

Igiena muncii

3

  • • Asigurarea de grupuri sanitare (toalete, dușuri) conectate la un rezervor septic

  • • Asigurarea unei surse de apă potabilă

  • • Asigurarea de vestiare și de încăperi pentru pauze

Șef proiect

Sef șantier

înainte de începerea lucrărilor de construcții montaj

Accidente de muncă

5

  • • Dotarea cu truse de prim ajutor

  • • Instruirea periodică a unui număr suficient de persoane pe probleme de prim ajutor

  • • Instruirea tuturor lucrărilor, a antreprenorilor și a subantreprenorilor cu privire la obligativitatea utilizării de EIP specific în șantierul de construcții

Sef șantier

înainte de începerea lucrărilor de construcții montaj

Electricitate

5

  • • Instalarea unui tablou electric de organizare de șantier cu împământarea verificată.

  • •  Conectarea profesionistă a facilităților de pe șantierul de con strucții la tablou.

  • • împrejmuirea cu gard inalt a tabloului electric.

  • • Accesul la tabloul electric sa fie restricționat persoanelor neau

torizate.

  • • Furnizarea de unelte electrice, mașini electrice, cabluri de ex tensie etc. în conformitate cu prevederile legale, inspectate periodic.

Electrician autorizat

înainte de începerea lucrărilor de construcții montaj

Transport intern

3

  • •  Definirea căilor de acces, a pasajelor, a lucrărilor, a spatiilor de depozitare a materialelor de construcție, ă locurilor de depozitare a deșeurilor pe planul de situație al șantierului.

  • • Folosirea de mijloace de transport autorizate si omologate

  • • Pentru transportul persoanelor se vor folosi autovehicule omologate in transportul persoanelor.

  • •  Se va face instructajul specific conducătorilor auto pentru transport persoane.

  • • Se vor folosi mijloace de transport speciale pentru transporturi agabaritice.

  • •  Se vor folsi mijloace de transport speciale pentru transportul materialelor sau substanțelor periculoase.

  • • Respectarea cerințelor pentru spațiile locurilor de muncă șemi-permanente, cum ar fi îndoirea fierului, tăierea lemnului, etc.

Sef șantier

înainte de inceperea lucrărilor de construcții montaj

Depozitare

3

  • • Definirea cailor de acces si a depozitarii materialelor sau substanțelor periculoase, pe planul de situație a șantierului.

• împrejmuirea cu gard si restrictionarea accesului la depozitele ce conțin materiale sau substanțe periculoase.

  • • Definirea cailor de acces si a depozitarii materialelor de construcție, depozitarii deșeurilor, pe planul de situație a șantierului.

  • • Respectarea cerințelor pentru padocuri, silozuri, locuri de instalare a macaralelor

Sef șantier

înainte de inceperea lucrărilor de construcții montaj

Mediu

3

  • •  Analiza solului înainte de începerea operațiunilor pentru a evita expunerea la substanțe periculoase (de ex. anterior, terenul a fost utilizat ca depozit de deșeuri periculoase) î

• împrejmuirea șantierului de construcții

  • •   Condiții de depozitare a deșeurilor; condiții de eliminare sau de evacuare a deșeurilor;

Șef proiect

înainte de inceperea lucrărilor de construcții montaj

Informații insuficiente


  • •  Montarea unui panou ce indică EIP necesar in șantierul de construcții

  • •  Montarea unui panou ce prezintă beneficiarul proiectului (în conformitate cu cerințele legale)

  • •  Instrucțiuni generale cu privire la „disciplina în șantierul deconstrucții”

  • •  Informarea cu privire la eventuale instalații subterane din infrastructura publică (fire electrice, țevi de apă, țevi de ape uzate, țevi de încălzire centrală și țevi de gaze)

  • •  Elaborarea de instrucțiuni interne specifice pentru lucrările periculoase cum ar fi ridicarea de schele, excavări, demolări, manipulări, etc.


Șef proiect


înainte de începerea lucrărilor de construcții montaj


G- OBLIGAȚII CE DECURG DIN INTERFERENȚA ACTIVITĂȚILOR CARE SE DESFĂȘOARĂ ÎN PERIMETRUL ȘANTIERULUI ȘI ÎN VECINĂTATEA ACESTUIA

  • 1. Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa cuprindă ansamblul de masuri de securitate si sananatate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor.

  • 2.  Atunci când un antreprenor se angajeaza sa realizeze lucrări pe șantier, acesta trebuie sa pună planul propriu de securitate sanatate la dispoziția managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor in materie de securitate si sanatate, după caz.

  • 3.  Antreprenorul trebuie sa stabilească acest plan in cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării.

  • 4. Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie armonizat cu planul de securitate si sanatate al șantierului.

  • 5. Antreprenorul care executa cu unul ori mai mulți subantreprenori, in totalitate sau o parte din lucrările care trebuie sa respecte prevederile

planului de securitate si sanatate, trebuie sa le transmită acestora un exemplar al planului propriu si, daca este cazul, un document care cuprinde masurile generale de securitate si sanatate pentru lucrările șantierului ce intra in responsabilitatea sa.

  • 6. La elaborarea planului propriu de securitate si sanatate subantreprenorul trebuia sa tina seama de informațiile furnizate de către antreprenor si de

prevederile planului de securitate si sanatate al șantierului.

  • 7.  Subantreprenorul trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate si sanatate in cel mult 30 de zile de la data contrctarii lucrării cu antreprenorul.

  • 8. Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa conțină cel puțin următoarele:


  • a)  Numele si adresa antreprenorului/subantreprenorului;

  • b)  Numărul lucratorilor pe șantier;

  • c)  Numele persoanei desemnate sa conducă executarea lucrărilor, daca este cazul;

  • d)  Durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;

  • e)  Analiza proceselor tehnologice de execuție care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor si a celorlalți participanți la procesul de munca pe șantier;

  • f)  Evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munca folosite, de utilizarea substanțelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea șantierului;

  • g)  Masuri pentru asigurarea sanatatii si securității lucrărilor, specifice lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe șantier, inclusiv masuri de protecție colectiva si masuri de protecție individuala.

  • 9.  înainte de începerea lucrărilor pe șantier de antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie consultat si avizat de către coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii si membrii comitetului de securitate si sanatate sau de către reprezentanții lucratorilor, cu răspunderi specifice in domeniul securității si sanatatii lucratorilor.

  • 10. Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie actualizat ori de cate ori este cazul.

  • 11. Un exemplar actualizat al planului prorpiu de securitate si sanatate trebuie sa se afle in permanenta pe șantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate si sanatate in munca sau de reprezentații lucratorilor, cu răspunderi specifice in domeniul securității si sanatatii lucratorilor.

  • 12. Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie pastrat de către antreprenor timp de 5 ani de la data recepției finale a lucrării.

Registrul de coordonare

  • 1. Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de către coordonatorii in materie de securitate si sanatate, informații privind evenimentele care au loc pe șantier, constatările efectuate si deciziile luate.

  • 2. Coordonatorii in materie de securitate si sanatate trebuie sa consemneze in registrul de coordonare:

  • a) Numele si adresele antreprenorilor, subantreprenorilor si data inteventiei fiecăruia pe șantier;

  • b) Lista cu efectivul lucratorilor pe șantier si durata prevăzută pentru efectuarea lucrărilor;

  • c) Evenimentele importante care trebuie luate in considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrărilor, constatările si deciziile adoptate;

  • d) Observațiile, informațiile si propunerile privind securitatea si sanatatea in munca aduse la cunoștința beneficiarului, managerului de proiect sau

celor care intervin pe șantier si eventualele răspunsuri ale acestora;

  • e)  Observațiile si proprunerile antreprenorilor si subaantreprenorilor privind securitatea si sanatatea in munca;

  • f)  Abaterile de la prevederile planului de securitate si sanatate;

  • g) Rapoartele vizitelor de control pe șantier si ale intrunirilor, dispozițiile care trebuie transmise;

  • h) Incidente si accidente care au avut loc.

  • 3. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie sa transmită coordonatorului in materie de securitate si sanatate pe durata realizării lucrării registrul de coordonare, pe baza unui proces verbal care va fi atașat la registru.

  • 4. Coordonatorii in materie de securitate si sanatate trebuie sa prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de munca si inpectorilor sanitari.

  • 5. Registrul de coordonare trebuie pastrat de către coordonatorul in materie de securitate si sanatate timp de 5 ani de la data recepției finale a lucrării.

Dosarul de intervenții ulterioare

  • 1. Dosarul de intervenții ulterioare trebuie sa cuprindă:

  • a)    Documentația de intervenții ulterioare, cum ar fi planuri si note tehnice;

  • b)    Prevederi si informații utile pentru efectuarea intervențiilor ulterioarein condiții de securtiate si sanatate.

  • 2. Dosarul de intervenții ulterioare se intocmeste inca din faza de proiectare a lucrării de către coordonatorul in mateire de securitate si sanatate pe durata elaborării proiectului lucrării sau de către proiectant, după caz.

  • 3. Dosarul de intervenții ulterioare trebuie sa fie transmis coordonatorului in materie de securitate si sanatate pe durata realizării lucrării, pe baza de proces-verbal care se ataseaza la dosar

  • 4.  După recepția finala a lucrării dosarul de intervenții ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataseaza la dosar.

  • 5.  In cazul unei intervenții ulterioare, beneficiarul trebuie sa pună la dispoziție coordonatorului in materie de securitate si sanatate desemnat pe durata realizării intervențiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenții ulterioare.

  • 6.  Coordonatorul in materie de securitate si sanatate desemnat pe perioada intervențiilor ulterioare trebuie sa completeze dosarul de intervenții ulterioare si sa se efectueze eventuale modificări cerute de noile lucrări.

Declarația prealabilă

  • 1. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa intocmeasca o declarație prealabila in următoarele situații:

  • a)  Durata lucrărilor este apreciata a fi mai mare de 30 de zile lucratoare si pe șantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucratori;

  • b)  Volumul de mana de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.

  • 2.  Declarația va fi intocmita conform anexei nr.3 si va fi comunicata inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia se vor desfasura lucrările, cu cel puțin 30 de zile inainte de inceperea acestora.

  • 3.  Textul declarației prealabile trebuie sa fie afișat pe șantier, in loc vizibil, înainte de inceperea acestora.

  • 4.  Textul declarației prealabile trebuie actualizat ori de cate ori au loc schimbări.

H - MĂSURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA ME^NERHȘANTIERULUI ÎN ORDINE ȘI ÎN

STARE DE CURĂȚENIE

  • 1.  întreg personalul din șantier trebuie sa-și desfășoare activitatea conform sarcinii de lucru primită, respectând instrucțiunile de lucru și instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă.

  • 2.  Se vor păstră în stare de curățenie căile de acces, podețele din șantier. Se va îndepărtă noroiul de pe acestea, obiectele străine pentru evitarea alunecării sau împiedicării personalului.

  • 3.  Materialele se vor depozita pe sortimente, în stive sau stelaje, asigurate împotriva rostogolirii sau mișcărilor necontrolate.

  • 4.  EIP trebuie pastrat, în afara orelor de program, în vestiarele special amenajate.

  • 5.  Nu se va lașa echipamentul de lucru la întâmplare ci se va depozita în locurile special amenajate.

  • 6.     Utilajele care lucrează la parametri (temperatură, presiune etc.) la care depășirea sau nerealizarea exactă a parametrilor respectivi poate produce explozii vor fi dotate cu aparate de măsură și control, pentru același parametru, iar clasa de precizie a aparatului va fi în corespondență directă cu limitele de periculozitate ale parametrului pe care îl măsoară.

I - PRIM AJUTOR

Primul ajutor la locul accidentului. Principii generale

  • • Obligația care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea stării victimei.

  • • Cel care acordă primul ajutor nu înlocuiește medicul dar prin măsurile pe care le aplică el trebuie să reușească să evite: înrăutățirea stării accidentatului, apariția altor complicații, producerea morții victimei.

  • • Cât mai mulți salariați trebuie să fie instruiți și formați în calitatea de salvatori, prin instructaj periodic teoretic și practic de prim ajutor.

® Salvatorul de la locul de munca este important și de neanlocuit, deoarece el se găsește la locul și în momentul producerii accidentului, el este colegul de muncă al victimei.

  • • La acordarea primului ajutor participa: martorul accidentului, salvatorul, medicul întreprinderii (unde este cazul), serviciul de protecție a muncii, pompierii unității (unde este cazul), conducerea unității.

  • • în cazul producerii unui accident se intervine prin: oprire de urgență utilaj/ instalație, întrerupere curent electric, îndepărtare, telefon, apel verbal, semnal de alarmă, vehiculele unității, trusa de prim ajutor, targa, fise de intervenție.

  • • La producerea unui accident, intervenția imediată a salvatorului are în vedere: protejarea victimei, examinarea victimei, anunțarea accidentului, acordarea primului ajutor, supravegherea victimei până la sosirea echipei de specialitate, asigurarea securității victimei.

  • • Având grijă să nu-și pericliteze propria sănătate, salvatorul trebuie să cunoască regulile de aplicare a primului ajutor, să-și păstreze calmul, să acționeze energic, eficace și rapid la luarea măsurilor.

  • • înainte de orice intervenție asupra victimei salvatorul trebuie să-și pună întrebările:

  • -  ce s-a petrecut (interogând martorii sau victimă, dacă este posibil);

  • -  mai există vreun pericol (de electrocutare, de incendiu sau explozie, de intoxicație), dacă NU să intervină, dacă DA să interzică accesul în zonă și să dea ALARMA, SĂ CEARĂ AJUTOR.

Pentru a proteja victima și a preveni extinderea accidentării, salvatorul trebuie să observe dacă persistă un risc de strivire, incendiu sau explozie, electrocutare, asfixie, etc.

  • •  Intr-o situație de accident înainte de a efectua intervenția de prim ajutor, salvatorul trebuie să examineze victima dacă sângerează: abundent, răspunde la întrebări; respiră, îi bate inima.

  • •  Intervenția de prim ajutor trebuie făcuta cu sânge rece de către salvatori, astfel:

  • 1.  Dacă victima nu vorbește, dar respira și îi bate inima sunt necesare așezarea în poziția de siguranța, acoperirea victimei, alarma, supravegherea ei.

  • 2.  Dacă victima nu răspunde, nu respira, dar îi bate sunt necesare: degajarea cailor respiratorii, respirație "gură la gura" sau "gura la nas".

  • 3.  Dacă victima nu respira, nu îi bate inima este necesar: masaj cardiac extern asociat cu respirație "gură la gura' sau "gura la nas".

  • 4. Dacă victima sângerează abundent se aplică compresie manuală locală, pansament compresiv.

  • 5. Dacă victima prezintă arsuri provocate de foc, căldura sau substanțe chimice se va face spălare cu apa.

  • 6. Dacă victima vorbește dar nu poate efectua anumite mișcări, va acționa ca și cum victima ar avea o fractură, evitând să o deplaseze.

  • 7.  Dacă victima poate să prezinte plăgi grave, așezarea într-o poziție adecvată, îngrijirea segmentului amputat, compresie pentru oprirea sângerării, etc.

  • 8.  Dacă victima prezintă plăgi ușoare se face curățirea și pansarea plăgii.

  • A. în caz de temperaturi reduse sub 0 ° C se vor asigura angajaților ceai cald, iar în cazul temperaturilor, peste 25° C apă minerală. Pentru temperaturi de peste 35° C se vor stabili timpi de odihnă suplimentari, în zone amenajate special, la umbră, cu temperatură potrivită.

  • B. Nerespectarea prevederilor cuprinse în acest PLAN DE SECURITATE Șl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ, precum și a celor cuprinse în Instrucțiunile Proprii, atrage răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz.

CONDUCĂTORUL_UNITĂȚII

Lucrător desemnat SSM


Pr.nr: 283/2017

Fază: PROIECT TEHNIC

Denumire proiect: „Construire acces strada Ciresoaia nr. 6-20”

Beneficiar: Municipiul Bacau, județul Bacau

Elaborator: S.C. INTERPROIECT S.R.L. BACĂU

Avizat

De coordonator în domeniul SSM pe

Durata elaborării proiectului


REGISTRUL DE COORDONARE

Prezentul REGISTRU DE COORDONARE va cuprinde documentele redactate de către coordonatorii în materie de SSM, informații privind evenimentele care au loc pe șantierul de execuție a lucrărilor de drumuri și poduri și au caracter de Normă Internă Obligatorie.

A - DATE DE INDENTIFICARE ȘANTIER                               ......

— ---------------;------------------x----------                                             Planuri ale amplasamentului:

  • 1.  Numele antreprenorului.............................................................. plan jncac|rare in zona sc. 1/5000

  • 2.  Adresa:.............................................................................................. Planuri de situație sc. 1/500

  • 3.  Numele conducătorului unitatii:...................................................................

  • 4.  Telefonul conducătorului unității:....................................................................

  • 5.  Nr. lucratorilor în șantier:...............

  • 6.  Numele și prenumele persoanei desemnate să conducă lucrările:....................

  • 7.  Telefonul persoanei desemnate sa conducă lucrările:......................................

  • 8.  Data începerii lucrărilor.................................

Data finalizării .......................................

Durata lucrărilor............................;..............;

  • 9. Numele coordonatorului in materie de Securitatea și Sănătatea în Muncă...........................

Telefonul lucrătorului desemnat:............................................................................

Coordonatorii în materie de securitate și sănătate trebuie să consemneze în registrul de coordonare:

  • a) Numele și adresele antreprenorilor, subantreprenorilor și data intervenției fiecăruia pe șantier;

  • b) lista cu efectivul lucrătorilor pe șantier și durata prevăzută pentru efectuarea lucrărilor;

  • c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrărilor, constatările și deciziile adoptate;

  • d) observațiile, informațiile și propunerile privind securitatea și sănătatea în munca aduse la cunoștința beneficiarului, managerului de proiect sau ce] care intervin pe șantier și eventualele răspunsuri ale acestora;

  • e) observațiile și propunerile antreprenorilor și subantreprenorilor privind securitatea și sănătatea în muncă;

  • f) abaterile de la prevederile planului de securitate și sănătate;

  • g) rapoartele vizitelor de control pe șantier și ale întrunirilor, dispozițiile care trebuie transmise;

  • h) incidente și accidente care au avut loc.

Registrul de coordonare este început de coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării și se transmite coordonatorului în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza unui proces-verbal care va fi atașat la registru.

CONDUCĂTORUL UNITĂȚII                      Coordonator SSM pe perioada execuției

Pr.nr: 283/2017

Fază: PROIECT TEHNIC

Denumire proiect: „Construire acces strada Ciresoaia nr. 6-20”

Beneficiar: Municipiul Bacau, județul Bacau

Elaborator: S.C. INTERPROIECT S.R.L. BACĂU

DOSARUL DE INTERVENȚII ULTERIOARE


Avizat

De coordonator în domeniul SSM pe

Durata elaborării proiectului


Prezentul DOSAR DE INTERVENȚII ULTERIOARE va cuprinde:

  • a) documentația de intervenții ulterioare, cum ar fi planuri si note tehnice;

  • b) prevederi si informații utile pentru efectuarea intervențiilor ulterioare in condiții de securitate si sanatate.


A - DATE DE IDENTIFICARE ȘANTIER

  • 1.  Numele antreprenorului:................................................................................

  • 2.  Adresa:

  • 3. Numele conducătorului unității:

  • 4. Telefonul conducătorului unității:

  • 5.  Nr. lucrătorilor în șantier:

  • 6. Numele și prenumele persoanei desemnate să conducă lucrările:......................

  • 7. Telefonul persoanei desemnate să conducă lucrările:....................................

  • 8.  Data începerii lucrărilor.......................................................................

Data finalizării................................................................................

Durata lucrărilor...........................................;.............;................................

  • 9. Numele coordonatorului în materie de Securitatea și Sănătatea în Muncă...............


  • -  Planuri ale amplasamentului:

  • -  Plan de încadrare in zona sc. 1/5000

  • -  Planuri de situație sc. 1/500


Telefonul lucrătorului desemnat:..........................................................

DOSAR DE INTERVENȚII ULTERIOARE este început de coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării și se transmite coordonatorului în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza unui proces-verbal care va fi atașat la registru.


CONDUCĂTORUL UNITĂȚII


Coordonator SSM pe perioada execuției


întreținerea drumurilor si străzilor

Activitatea de întreținere se clasifica astfel:

  • a) Lucrări de servicii planificate

  • b) Lucrări accidentale

Lucrările de servicii planificate pot fi la rândul lor:

  • -  lucrări pentru întreținerea curenta

  • -  lucrări pentru întreținerea periodica

  • -  lucrări de reparații curente

  • -  lucrări de reparații capitale

Lucrările de întreținere constau in totalitatea activitatilor de intervenție ce se executa in tot timpul anului, determinate de uzura sau de degradarea in condiții normale de exploatare, ce au ca scop asigurarea condițiilor tehnice necesare desfășurării circulației rutiere in siguranța si de a menține patrimoniul public in stare permanenta de curățenie si aspect.

Lucrări de întreținere curentă, care se execută permanent pentru menținerea curățeniei, esteticii, asigurarea scurgerii apelor -sau pentru eliminarea unor degradări punctuale de mică amploare la drumuri, lucrări de artă si de siguranță rutieră.

întreținerea îmbrâcâminților asfaltice cuprinde: întreținerea suprafețelor degradate Ia îmbrăcămintea asfaltica și masuri de protecție a acesteia; înlăturarea denivelărilor și făgașelor, plombări, colmatarea fisurilor și a crăpaturilor, badijonarea suprafețelor poroase, precum și așternerea nisipului sau a criblurii pe suprafețe cu bitum în exces sau șlefuite, înlăturarea pietrișului sau a criblurii alergătoare etc.

întreținerea îmbrâcâminților cu lianți hidraulici cuprinde: plombări, col mată ri de rosturi și crăpaturi, refacerea rosturilor; eliminarea fenomenului de pompaj, refaceri de dale etc.

întreținerea pavajelor din piatra cioplita cuprinde: refaceri de suprafețe izolate, înlocuiri de pavele, refacerea locala a bitumărilor de rosturi, combaterea excesului de bitum, eliminarea suprafețelor șlefuite etc.

întreținerea pavajelor din bolovani sau din piatra bruta cuprinde curățarea sau repararea locala a pavajelor din bolovani sau din piatra bruta.

întreținerea drumurilor pietruite cuprinde: greblarea pietrei alergătoare și așternerea ei pe drum, aprovizionarea cu materiale pietroase în volum de până la 300 mc/km, astuparea gropilor și a făgașelor cu material pietros, scarificarea și reprofilarea, cu sau fără cilindrare, cu sau fără material pietros de adaos etc.

întreținerea drumurilor de pământ cuprinde: reprofilarea platformei astuparea gropilor și a făgașelor cu pământ, tăierea dâmburilor; stabilizări cu lianți și cu alte produse chimice, completarea cu nisip, cu balast etc.

întreținerea platformei drumului cuprinde: curățarea platformei drumului de noroiul adus de vehicule de pe drumurile laterale, de materiale aduse de viituri (podmol, stânci, anrocamente, arbori etc.), tratarea burdușirilor, a unor tasări locale, aducerea la profil a acostamentelor prin taiere manuala sau mecanizata, tăierea dâmburilor, completarea cu pământ, cu balast etc., nivelarea la cota, curățirea acostamentelor în dreptul parapetelor direcționale; tăieri de cavalierî și corectarea taluzurilor de debleu sau de rambleu; întreținerea benzilor de încadrare prin eliminarea unor denivelări locale, eliminarea gropilor sau a adânciturilor prin acoperirea cu materiale din categoria celor din care acestea au fost executate inițial etc.

întreținerea șanțurilor și a rigolelor, curățirea șanțurilor, a rigolelor, a canalelor și a podețelor; executarea șanțurilor de acostament și a șanțurilor de garda, a rigolelor (exclusiv pavarea sau perierea), pentru îndepărtarea apelor din. zona drumului; decolmatarea sau desfundarea șanțurilor, rigolelor, a șanțurilor de garda, a canalelor de scurgere; eliminarea rupturilor locale, a tasărilor și a crăpaturilor, refacerea rostuirii la șanțurile și riglele pavate.

întreținerea zidurilor de sprijin1. întreținerea bolțitor cu pilaștri, a ranforturilor și a zidurilor de sprijin 'sau ' de căptușire; curățarea coronamentelor și barbacanelor de vegetație, gunoaie, precum și corecții izolate.

întreținerea semnalizării verticale1. îndreptarea, întreținerea, spălarea și vopsirea portalelor, a indicatoarelor de circulație, a stâlpilor și a altor mijloace de dirijare a circulației, recondiționarea tablelor indicatoare, inclusiv pentru semnalizarea punctelor de lucru și a sectoarelor cu pericole, a portalelor și a consolelor; remontarea acestora.

întreținerea semnalizării orizontale1, completarea sau refacerea izolata a marcajelor pe partea carosabila, corecții ale marcajelor;

întreținerea și montarea indicatoarelor de km și hm: vopsirea și scrierea, spălarea sau îndreptarea indicatoarelor de km și hm, montarea acestora;

întreținerea parapetelor direcționale: întreținerea parapetelor metalice, de zidărie sau din beton, prin repararea tencuielilor, a zidurilor, aducerea la cota, completarea elementelor necesare, revopsire, spălare periodica, protecții anticorosive etc.

întreținerea gardurilor de protecție: întreținerea și repararea gardurilor de protecție, demontare, remontare, completare cu elemente necesare, văruire sau vopsire.

Văruirea plantațiilor și a accesoriilor, văruirea plantațiilor și a accesoriilor (coronamente, garduri, borne, etc.);

Cosirea vegetației ierboase: cosi rea vegetației ierboase, tăierea buruienilor, a lăstărișului, a drajonilor și a mărăcinilor, curățarea plantației de ramuri uscate etc.

întreținerea curenta pe timp de iarnă (specifica tuturor categoriilor de drumuri) întreținerea curenta a podurilor, pasajelor, podețelor și a tunelurilor cuprinde :

  • - la podurile din lemn: strângerea butoanelor și baterea penelor, impregnarea cu substanțe antiseptice și ignifuge a elementelor din lemn;

  • - la podurile de zidărie, din beton, din beton armat, din beton precomprimat, pasaje reparații de tencuieli; curățarea rosturilor degradate și umplerea tor cu mortar; curățarea banchetelor și ungerea aparatelor de reazem; curățarea caii de noroi și gunoaie, desfundarea gurilor de scurgere; completări izolate de terasamente la calea de rulare sau Ia rampe; reparații la parapete, trotuare, guri de scurgere, hidroizolații, rosturi de dilatație, casiuri, sferturi de con, scări de acces, perforare fâșii cu goluri;

  • - la podurile metalice: întreținerea vopselei prin completări pe suprafețe izolate; îndreptarea elementelor deformate; curățarea nodurilor, a aparatelor de reazem și a celorlalte accesorii; degajarea gunoaielor din jurul montanților și a diagonalelor, revopsiri ale parapetelor;

  • - întreținerea albiilor din zona podurilor: înlăturarea din albii a depunerilor, drajonilor și a plantațiilor care împiedică scurgerea apelor; curățarea de răgălii a infrastructurilor și a albiilor; spargerea gheții și dirijarea stolurilor și a flotanților; reparații izolate la pragurile de fund și la apărările de maluri;

  • - întreținerea podețelor: reparații izolate la coronamentele aripilor, camere de liniștire, peree; desfundări și decolmatări de podețe inclusiv în perioada de dezgheț.

  • - întreținerea tunelurilor: reparații izolate ale căii și cămășuielilor; asigurarea scurgerii apelor; întreținerea iluminatului electric, a porților de la intrare.

Lucrări de întreținere periodică sunt acele lucrări care se execută periodic și planificat în scopul compensării parțiale sau totale a uzurii produse structurii rutiere, lucrărilor de artă si de siguranță rutieră.

. Lucrări privind întreținerea periodica a drumurilor publice sunt:

  • - Tratamente, bituminoase

  • - Straturi bituminoase foarte subțiri

  • - Reciclarea in situ a îmbrăcămintei asfaltice, cu strat de rulare din tratament, straturi bituminoase foarte subțiri sau covoare clasice

  • - Covoare bituminoase

  • - Pietruirea drumurilor din pământ: lucrări de terasamente pentru corectarea traseului în plan, profil longitudinal și profil transversal, inclusiv șanțuri, acostamente, taluzuri, aprovizionarea, așternerea și cilindrarea cu material pietros sau cu alte materiale clasice

  • - Protejarea corpului și a platformei drumului

  • - Amenajări și completări de acostamente, inclusiv benzi de încadrare

  • - Șanțuri și rigole pavate

  • - Drenuri, șanțuri de garda, canale de evacuare

  • - Corecții locale de albii și torenți, în lungime de până la 200 m

  • - Ziduri de sprijin și de căptușire, cu un volum până la 200 mc

  • - Drumuri de acces și podețe laterale

  • - Amenajarea platformelor pentru verificarea tonajelor autovehiculelor

  • - întreținerea drumurilor pietruite prin scarificări și cilindrări cu adaus de material pietros până la 600 mc/km

Lucrările de siguranța rutiera cuprind:

  • - Aprovizionări noi cu: indicatoare rutiere, stâlpi, console și portaluri, stâlpișori de dirijare, parapete, indicatoare de km și hm, butoni reflectorizanți, inclusiv plăcuțe reflectorizante pentru stâlpi și parapete.

  • - Montarea pe drum a indicatoarelor rutiere, stâlpilor, consolelor, portalurilor, stâlpișorilor de dirijare, parapetelor, bufonilor reflectorizanți, plăcuțelor reflectorizante etc.

  • - Executarea marcajelor longitudinale, laterale și transversale.

(       - Amenajarea locurilor de parcare inclusiv procurarea dotărilor (coșuri de gunoi, mese,

bănci, jardiniere etc.).

  • - Amenajările intersecțiilor și eliminarea punctelor periculoase, prin lucrări care nu afectează elementele geometrice sau sistemul rutier al drumului (semaforizare, montare de borduri denivelate etc.)

  • - Plantații rutiere

întreținerea periodica a podurilor, pasajelor, podețelor și a tunelurilor.

înlocuirea completa a îmbrăcămintei pe cale și pe trotuare; înlocuirea hidroizolației pe cale și pe trotuare; refacerea trotuarelor în soluția cu tuburi PVC pentru cablări; înlocuirea bordurilor, înlocuirea parapetului mana curenta; montarea parapetului direcțional pe pod, inclusiv pe rampele podurilor; înlocuirea dispozitivelor pentru acoperirea rosturilor de dilatație; înlocuirea aparatelor de reazem degradate; refaceri ale betonului degradat prin torcretare; cămășuieli din beton armat ale infrastructurilor; protecții și apărări de maluri din gabioane; refacerea casiurilor, a pereelor sfert de con, scări de acces; vopsitorie completa la tablierele metalice; continuizare cu placa de suprabetonare, consolidarea elementelor din beton armat și din beton precomprimat, £ efectuarea de profiluri transversale și longitudinale ale albiei sub poduri etc.

Ca strategie de execuție a lucrărilor de întreținere, acestea pot fi:

  • a) Strategie de tip curativ, care se aplică de regulă în condițiile unui buget restrictiv, când se execută lucrări punctuale, funcție de degradările ce apar, asigurându-se niveluri de serviciu scăzute cu o suprafață de rulare foarte eterogenă, necesitând personal numeros având în vedere volumul mare de lucrări de tip intervenție care au o productivitate și eficiență foarte scăzută;

  • b) Strategie de tip preventiv care are ca obiective principale conservarea și adaptarea sistemului rutier sau a elementului lucrării de artă (pod, podeț, pasaj, viaduct, etc.) sau de siguranța rutieră pentru nivelul de agresivitate la care este supus.

Lucrările de reparații a drumurilor publice constau în totalitatea lucrărilor fizice de intervenție care au ca scop compensarea parțială sau totală a uzurii fizice și morale produsă ca urmare a exploatării normale sau a acțiunii agenților de mediu, îmbunătățirea caracteristicilor tehnice la nivelul impus de traficul maxim pentru numărul de benzi de circulație existente, refacerea sau înlocuirea de elemente sau părți de construcții ieșite din uz care afectează rezistența, stabilitatea, siguranța în exploatare și protecția mediului.

Lucrările de reparații curente sunt cele care se executa periodic în" scopul' compensării parțiale sau totale a capacității' portante și uzurii produse drumurilor, podurilor și anexelor acestora, pentru a ii se reda condițiile normale de exploatare și de siguranța a circulației rutiere, acestea fiind:

  • - Lucrări accidentale; refaceri după inundații, alunecări de terenuri, afuieri de poduri, cutremure, accidente rutiere pentru aducerea drumurilor și a podurilor la starea tehnica inițială

  • - îmbrăcăminte bituminoasa ușoară

  • - Ranforsări ale sistemelor rutiere (cu lianți bituminoși sau hidraulici)

  • - Benzi suplimentare: banda a lll-a în rampe, pentru vehicule lente

  • - Eliminarea punctelor periculoase, amenajări de intersecții (care afectează elementele geometrice și sistemul rutier al drumului)

  • - Reparații curente la poduri: definitivări ale podețelor; înlocuirea elementelor degradate la suprastructura; consolidarea infrastructurilor, consolidarea provizorie la poduri în vederea efectuării unor transporturi agabaritice; variante provizorii de circulație; demolări și desființări de poduri

Lucrările de reparații capitale sunt cele care se executa periodic în scopul compensării totale a uzurii fizice și morale sau a ridicării caracteristicilor tehnice, ale drumurilor, podurilor și anexelor acestora la nivelul impus de creșterea traficului rutier și în raport cu cerințele categoriei din care face parte drumul ținând seama atât de condițiile prezente cât și cele de perspectivă.

  • - Consolidarea corpului drumului, terasamentelor, versanților, ameliorări de albii, consolidarea zidurilor de sprijin de volum mare, a copertinelor de protecție împotriva avalanșelor

  • - Reabilitări ale sistemelor rutiere, amenajări ale variantelor ocolitoare pe trasee existente

  • - Consolidări și reabilitări de poduri și pasaje: definitivări ale podurilor având lungimea până la 40m inclusiv; consolidarea și reabilitarea podurilor, pasajelor și podețelor; lărgirea și ridicarea clasei de încărcare

DURATA NORMALĂ DE FUNCȚIONARE A DRUMURILOR

Durata normala de funcționare a drumurilor (inițiala sau dintre doua reparații capitale) se stabilește in funcție de tipul de îmbrăcăminte rutiera si de intensitatea medie zilnica anuala a traficului exprimata in vehicule fizice:

Nr.

Crt.

Tip de îmbrăcăminte

Intensitatea medie zilnica anuala de trafic in vehicole fizice

Sub

750

751-3500

3501-

8000

8001-

16000

Peste 16000

1

Pavaje din piatră cioplită

30

25

20

15

10

2

Beton de ciment

30

20

17

13

10

3

îmbrăcăminți bituminoase modificat cu polimeri sau din mixturi stabilizate cu fibre

-

-

8

7

5

4

îmbrăcăminți bituminoase realizate din betoane asfaltice de criblura; asfait turnat pe binder de criblură

16

12

7

6

4

5

îmbrăcăminți bituminoase realizate din betoane asfaltice sau mortare asfaltice pe binder de mărgăritar; asfalturi turnate

13

9

6

.6

îmbrăcăminți bituminoase realizate din covoare asfaltice pe împietruiri existente stabilizate cu lianți

8

6

5

-

-

7

îmbrăcăminți asfaltice ușoare

7

5

4

împietruiri realizate prin stabilizări complexe, procedeul în situ sau în instalații centralizate

3

2

-

-

-

9

Trotuare din imbracaminti asfaltice, dale de beton si beton monolit

20...30

în următorul tabel este prezentată durata normală de funcționare a podurilor și podețelor rutiere, pentru infrastructura și suprastructura, in funcție de tipul podului sau podețului:

Nr. crt.

Tipul podului sau podețului

Durata normala de funcționare in ani

Infrastructura

suprastructura

1

Poduri și podețe din lemn, din care :

  • - din lemn de brad

  • - din lemn de brad cu infrastructura din lemn de stejar -din lemn de stejar

8

16

16

4

4

8

2

Poduri și podețe mixte cu infrastructura din zidărie, din care:

  • - cu suprastructura din lemn de brad

  • - cu suprastructura din lemn de stejar

30-50

30-50

4

9

3

Poduri metalice

30-50

30-50

4

Poduri și podețe din beton, zidărie sau piatră, din care :

  • - cu suprastructura din beton

  • - cu suprastructura din zidărie (bolți)

30-50

30-50

30-50

30-50

5

Poduri cu suprastructuri compuse sau realizate cu soluții deosebite (hobane, etc.)

30-50

30-50

Periodicitatea lucrărilor de întreținere si reparații curente pe drumurile publice se face in conformitate cu AND 554-2002 si a Normativului Departamental pentru lucrările de întreținere si reparații curente de străzi.

NIVELE DE PERFORMANTA

Nivelul de performanta reprezintă totalitatea cerințelor pe care trebuie sa le îndeplinească drumurile publice, corespunzător categoriei de drumuri.

Categorii de drumuri si străzi din punct de vedere

Funcțional si administrativ

Autostrăzi

Drumuri naționale europene

Drumuri expres

Drumuri naționale principale

Drumuri naționale secundare

Drumuri județene

Drumuri comunale

Drumuri vicinale

Străzi de categoria l-a si categoria a I l-a

Străzi de categoria a lll-a

Străzi de categoria alV-a

Nivel de performanta impus

N1

N1

N1

N2

N2

N3

N3

N4

Cerințele de calitate ale drumurilor publice se refera la:

  • 1. exigente ale suprafețelor de rulare

  • 2. rezistenta, stabilitate si siguranța in exploatare

  • 3. asigurarea evacuării apelor

  • 4. exigenta pe timp de iarna

  • 5. exigenta de vizibilitate

  • 6. exigenta de igiena, dotări si servicii

  • 7. exigenta ecustica

  • 8. exigenta de manevrabilitate

Exigenta suprafeței de rulare.

Acesta se exprima prin următoarele caracteristici: -planeitatea suprafeței de rulare -rugozitatea suprafeței de rulare

-capacitatea portanta a complexului rutier -starea de degradare a imbracamintii rutiere

Nr.

Crt.

Caracteristica de evaluare

Nivele de performanta

N1

N2

N3

N4

1

Planeitatea suprafeței de ruiare (indicele de planeitate, IRI, m/km)

<2.5

<3.5

<5.5

£6.5

2

Rugozitatea suprafeței de rulare

SRT

HS

SRT

HS

SRT

HS

SRT

HS

>80

>0.7

>70

>0.6

>60

>0.55

>60

>0.55

3

Capacitatea portanta a complexului rutier (deflexiune caracteristica 0.01 mm, masurata cu deflectometrul cu sarcina dinamica)

40...45

46...60

61...120

121...150

4

Starea de degradare a imbracamintii rutiere (indicele de degradare IG, ID, %)

IG

ÎD

IG

ID

IG

ID

IG

ID

>95

<5

91...95

5...7.5

<77

7.6...10

<77

10.1...13

Perioada de măsurare a caracteristicilor se stabilește in funcție de condițiile de măsurare conform instrucțiunilor CD155.

Rezistenta, stabilitate si siguranța in exploatare, se exprima prin:

  • - rezistenta mecanica si stabilitatea se vor asigura prin dimensionarea structurii rutiere cat si prin execuția lucrărilor de întreținere

  • - se vor adopta soluții privind siguranța circulației prin:

  • - amenajarea curbelor in plan si spațiu, amenajarea intersecțiilor

  • - separarea fluxurilor de circulație prin bariere longitudinale

  • - semnalizare verticala si orizontala

  • - distante de vizibilitate corespunzătoare

  • - aplicarea unui sistem informațional ușor de perceput

  • - evitarea derapajelor prin amenajarea curbelor in spațiu

  • - in rampele abrupte se recomanda refugii in contrapanta pentru vehiculele scapate de sub control

  • - pe rampele prelungite mai mari de 4% se recomanda o banda de circulație pentru vehiculele lente

  • - transportul de mărfuri periculoase se va face respectând O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

  • - se evita amplasarea de panouri publicitare in apropierea drumurilor de natura sa influențeze negativ percepția conducătorului auto asupra semnalizării rutiere

Asigurarea evacuării apelor se va face prin grija administratorului.

Exigenta pe timp de iama se va face funcție de nivelul de intervenție si a nivelulului de viabilitate pe timp de iarna conform instrucțiunilor in vigoare si a AND 525. Corelarea acestor nivele cu nivelul de performanta este următorul:

Nr. crt.

Caracteristica de evaluare a exigentelor pe timp de iama

Nivel de

performanta

N1

N2

N3

N4

1

Nivel de intervenție

1

2

2 si 3

3

2

Nivel de viabilitate pe timp de iarna

I

II

II

III

Exigenta de vizibilitate, trebuie sa asigure confortul optic si sa elimine distorsiunile optice si a posibilităților de confuzie, luând următoarele masuri:

  • - marcajele rutiere trebuie refăcute periodic cu materiale reflectorizante pe carosabil, borduri, lucrări de arta si parapeti

  • - trebuie asigurata vizibilitatea in plan orizontal si in profil longitudinal pe distanta dintre doua vehicule care circula pe aceeași banda din sensuri contrare astfel incat sa poata fi evitata coliziunea

  • - in plan orizontal se degaja spatiile din interiorul curbelor de orice obstacole care reduc vizibilitatea

  • - in cazurile in care vizibilitatea nu poate fi asigurata se prevede o semnalizare conform reglementarilor de reducere a vitezei si de interzicere a depășirilor

  • -  pentru sporirea vizibilității pe noapte se recomanda iluminatul public

Exigenta de igiena, dotări cu spatii de serviciu si parcari, se asigura prin:

  • -  eliberarea drumului de obiecte si resturi ramase in urma accidentelor

  • -  eliberarea prafului de pe acostamente si de langa borduri

  • -  tunderea si fasonarea arborilor pentru asigurarea confortului optic

  • -  asigurarea de parcari conf. O.G. nr. 43/1997

Exigente acustice. Pentru tronsoanele cu o intensitate a traficului ridicata se pot utiliza panouri cu rol de absortie fonica.

Exigenta de manevrabilitate, poate fi asigurata prin supralargirea intersecțiilor pentru a asigura executarea virajului la stanga si la dreapta in condiții de siguranța de către autovehiculele articulate.



OBIECTIV:

Beneficiar:

Proiectant:


Construire acces str. Ctresoaîa nr. 6 - 20, municipiu! Bacau

MUNICIPIUL BACAU

S.C. interproiect S.R.L.

Anexa Nr. 7


DEVIZUL GENERAL

al obiectivului de investiții

Construire acces str Ciresoaia nr. 6 - 20, municipiul Bacau

Conform H.G. nr. 907 din 2016

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA) tei

TVA

tei

Valoare cu TVA

tei

1

2

3

4

5

1.1

CAPITOL 1 Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

Obținerea terenului                                                                                    0.00 ■

0.00

0.00

1 2

Amenajarea terenului

6,200.00

0.00

6,200.00

1 2 1

Taxe depozitare deșeuri rezultate

6,200.00

0.00

6,200.00

1 3

Amenajări pentru protecția mediului si aducerea terenului ia starea inițiala

0.00

0.00

0.00

1 4

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 1

6,200.00

0.00

6,200.00

CAPITOL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

TOTAL CAPITOL 2

0.00

0.00

0.00

CAPITOL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1

Studii

2,500.00

475,00

2,975.00

3.1 1

Studii de teren

2,500.00

475.00

2,975.00

3 1 2

Raport privind impactul asupra mediului

0.00

0.00

0.00

3 1 3

Alte studii specifice

0.00

0.00

0.00

32

Documentatii-suport si cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

800.00

152.00

952.00

33

Expertizare tehnica

1,500.00

285.00

1,785,00

34

Certificarea performantei energetice si auditul energetic a! clădirilor

0.00

0.00

0.00

35

Proiectare

21,100.00

4,009.00

25,109.00

35 1

Tema de proiectare

0.00

0.00

0.00

3.5.2

Studiu de prefezabiîitate

0.00

0.00

0.00

3.5 3

Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si

0.00

0.00

0,00

deviz general

354

Documentațiile tehnice necesare in vederea obținerii

0.00

0.00

0.00

avizelor/acordurilor/autorizatiilor

3.5 5

Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție

2,500.00

475.00

2,975.00

356

Proiect tehnic si detalii de execuție

18,600.00

3,534.00

22,134.00

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

5,500.00

1,045.00

6,545.00

37

Consultanta

0.00

0.00

0.00

3 7.1

Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

0.00

0.00

0.00

3.7 2

Auditul financiar

0.00

0.00

0.00

38

Asistenta tehnica

13,000.00

2,470.00

15,470.00

381

Asistenta tehnica din partea proiectantului

5,000.00

950.00

5,950.00

3 8.1 1

pe perioada de execuție a lucrărilor

3,200.00

608.00

3,808.00

3.8 1.2

pentru participarea proiectantului 1a fazele incluse în programul de control

1,800.00

342.00

2,142.00

al lucrărilor de execuție, avizat de către Inspectoratul de Stat în Construcții

382

Dirigentiede șantier

8,000,00

1,520,00

9,520.00

TOTAL CAPITOL 3

44,400.00

8,436.00

52,836.00

CAPITOL 4

Cheltuieli pentru investiția de baza

4 1

Construcții si instalații

709,940,58

134,888,71

844,829.29

4 1 1

[283.1] Drumuri

329,164.32

62,541.22

391,705.54

4 1.1 1

[283.1.1] Terasamente 1065mc

17,421.00

3,309.99

20,730.99

DEVIZUL GENERAL: Construire acces str. Ciresoaia nr. 6 - 20, municipiul Bacau

1 2

  • 4 1 i 2         [283.1.2] Desfaceri betoane 4.00 mc

4.1.1.3          [283.1.3] Sistem rutier 1945 mp

  • 44 i 4         [283.1.4] Trotuare noi 230 mp

  • 4 1.15         [283.1.5] Borduri noi 10x15 , L=1090m

4.Î.Î.6          [283.1.6] Semnalizare definitiva

4. <1.7         ’[283?L7]"Aducerelâ cota

[283.2] Apa

  • 4 1 2.1          [283.2,1] Alimentare cu apa

  • 4 Î 2.2         [283.2.2] Branșamente apa 15 buc

413        [283.3] Canalizare’

  • 4 1 3 1          [283.3.1] Rețea canalizare

4 13 2         [283.3,2] Branșamente canalizare - 15buc

41 4        [283.4] Statie de pompare

4 1 4 1         [283.4.1] Statie de pompare SPAU1

4 2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

4 2.1         [283.2]Apa

  • 4.21.1          [0002.2] Lista echipamente nr.1

4 2 2        [283,4] Statie de pompare

4 2.2.1          [0002.4] Lista echipamente nr. 2

4 3        Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

4 4        Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si

echipamente de transport

  • 45        Dotări

  • 4 6       Active necorporale

TOTAL CAPITOL 4

CAPITOL 5 Alte cheltuieli

  • 5.1        Organizare de șantier

  • 5 11          Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

5111         [283.6] Organizare de șantier

5.1111           [283.6.1] Organizare de șantier

  • 5 12         Cheltuieli conexe organizării șantierului

  • 5 2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului

s.2.1         Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

  • 5 2 2          Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrărilor de construcții

    • 5.2 3         Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului,

urbanism si pentru autorizarea lucrărilor de construcții

  • 5 2 4        cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC

5 2.5         Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire/desfiintare

  • 5 3 Cheltuieli diverse si neprevăzute

5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate

TOTAL CAPITOL 5

  • 6 1        Pregătirea personalului de exploatare

  • 6 2 Probe tehnologice si teste

6.2.1         Probe tehnologice

  • 6 2 1.1          [283.5] Probe

  • 6 2.111           [283.5.1] Probe presiune

  • 6 2 2        Teste de laborator

TOTAL CAPITOL 6

TOTAL GENERAL

din care: C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1)

3

4

5

662.71

’ 125.92

788,63

251'523.93

47,789.55

299*313.48

16,499.51

3,134,91

19,634.42

39,141,29

7,436.84-

46,578.13

1,943.94

369.35'

2,313.29

1,971.94

374.67

2,346.60-

121,437.81

23,073.18

144,510.99’

80,598.95'

53,707.60

10,204.44

63,912.04

243,742.01

46,310.98

290,052.99

196,316.02

37,300.04

233,616.07

47,425.98

9,010.94

56,436.92

15,596.44

2,963.32

18,559.77

15,596.44

2,963,32

18,559.77

400,632.80

76,120.23

476,753.03

9,402.80

1,786.53

11,189.33

9,402.80

1,786.53

11,189.33

391,230.00

74,333.70

465,563.70

391,230.00

74,333.70

465,563.70

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00,

0.00

0.00

1,110,573.38

211,008.94

1,321,582.32

14,669.18

2,787.15

17,456.33

14,669.18

2,787,15

17,456.33

14,669.18

2,787.15

17,456.33

14,669.18

2,787.15

17,456.33

0.00

0.00

0.00

7,970.71

0.00

7,970.71

0.00

0.00

0.00

3,623.05

0.00

3,623.05

724.61

0.00

724.61

3,623.05

0.00

3,623.05

0.00

0.00

0.00

70,994.06

13,488.87

84,482.93

0,00

0.00

0.00

93,633.95

16,276.02

109,909.96


CAPITOL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

0.00

0,00

0.00

9,727.50

1,848.23

11,575.73

1,727.50

328.23

2,055.73

1,727.50

328.23

2,055.73

1,727.50

328.23

2,055.73

8,000.00

1,520 00

9,520.00

9,727.50

1,848.23

11,575.73

1,264,534.83

237,569.18

1,502,104.01

1,125,242.56

213,796.09

1,339,038.65





Raport generat cu ISDP www.devize.ro, e-mail: contact@intersoft.ro, tel.: 0236 477.007


Pag 3

G6


Terasamente săpătură, 1065 mc

Nr.

Simbol

U.M.

Cant

Denumire articol

0

1

2

3

4

1.

TSC19B1

smc

6,39

Săpătură mecanica cu buldozerul 60% 1065,00 mc x 0,60 = 639,00 mc

2.

TSC22D1

smc

12,78

Spor la articolul 1. pentru impins la 20 m, 639,00 mc x 2 = 1278,00 mc

3.

TSC35B31

smc

9,585

Incarcat cu încărcătorul in auto 958,50 mc

4.

TSC16A1

smc

3,195

Săpătură mecanica cu autogrederul 30% 1065,00 mc x 0,30 = 319,50 mc

5.

TSA01G1

mc

106,50

Săpătură manuala cu incarcare in auto 10% 1065,00 mc x 0,10 = 106,50 mc

6.

TRA01A...

t

1917,00

Transport pamant sapat

1065,00 mc x 1,80 t/mc = 1917,00 t

Verificat

Ing. Ciubotarii Cătălin . /A /y

. <nV\"'■ /

V. v \ * V > f .   *1



ANTEMĂSURĂTOARE 1.2

Desfaceri betoane 4 mc

Ing



Verificat '1 . Ciubotaru



Nr.

Simbol

U.M

Cant.

Denumire articol

0

1

2

3

4

1.

PJ06B1

mc

4.00

Desfacere dala mecanizat 4.00 mc

2.

TRI1AA01C3

t

10.00

Incarcat manual material desfăcut

4.00 mc x 2.40 t/mc = 9.60 t

3.

TRA01A...

t

10.00

Transport material spart

9.60 t

Sistem rutier, S = 1945 mp


  • - 4 cm BAPC16

  • - 5 cm BADPC20 ~ 8 cm macadam

  • - 25 cm balast

  • - geotextil

    Nr.

    Simbol

    U.M

    Cant

    Denumire articol

    0

    1

    2

    3

    4

    1.

    TSE06B1

    100 mp

    19.45

    Pregătirea platformei drumului 1945.00 mp

    2.

    DA19A1

    mp

    1945.00

    Geotextil cu rol anticontaminator 1945.00 mp

    3.

    DA06B1

    mc

    389.00

    Strat de balast, 25 cm, cu asternere mecanica 80%

    1945.00 mp x 0.25 m = 486.25 mc

    486.25 mc x 0.80 = 389.00 mc

    4.

    DA06A1

    mc

    97.30

    Strat de balast, 25 cm, cu asternere manuala 20%

    486.25 mc x 0.20 = 97.25 mc

    5.

    TRA01A

    t

    1084.00

    Transport balast la lucrare

    486.25 mc x 1,70 t/mc x 1,311 = 1083.71 1

    6,

    DA13A1

    mp

    1945.00

    Macadam ordinar de 8 cm grosime 1945.00 mp

    7.

    TRAOlA...

    t

    479.30

    Transport macadam la lucrare

    1945.00 mp x 0.154 mc/mp x 1.60 t/mc = 479.25 t

    8.

    TRA05A

    t

    54.50

    Transport apa

    1945.00 mp x 0.028 t/mp = 54.46 t

    9.

    DB01A1

    mp

    1945.00

    Curatare strat suport 1945.00 mp

    10.

    DB02D1

    100mp

    19.45

    Amorsare cu emulsie catîonica 1945.00 m

    11.

    DB13B1

    t

    230.20

    Strat de binder BADPC 20, 5 cm, cu asternere mecanica 90%

    1945.00 mp x 0.05 m x 2.37 t/mc+1945.00 mp x 0.013t/mp = 255.771

    255.77 tx 0.90 = 230.19 t

    12.

    DB13A1

    t

    26.00

    Strat de baza BADPC 20, 5 cm, cu asternere manuala 10%

    255.77 tx 0.10 = 25.58 t

    13.

    9000014

    t

    257.00

    Preparare binder BADPC 20

    255.77t x 1.003 = 256.541

    14.

    DB16H1

    mp

    175.10

    Strat de uzura BAPC16, 4 cm, cu asternere mecanica 90%

    1945.00 mp x 0.90 = 175.05 mp

    15.

    DB16D1

    mp

    194.50

    Strat de uzura BAPC16, 4 cm, cu asternere manuala 10%

    1945 mp x 0.10 = 194.50 mp

16.

17000282748

t

183.00

Preparare beton asfaltic BAPC16 1945 mp x 0.094 t/mp = 182.83 t

17.

TRAOIA...

t

439.40

Transport mixturi la lucrare 256.541+ 182.83 t = 439.37 t

18.

DF24A1

buc

4

Semnalizare pe timpul execuției

4 buc

ANTEMĂSURĂTOARE 1.4

Trotuare noi, 230 mp

  • - 6 cm pavele prefabricate

  • - 5 cm nisip

  • - 10 cm fundație de balast

    Nr.

    Simbol

    U.M

    Cant.

    Denumire articol

    0

    1

    2

    3

    4

    1.

    TSE06B1

    100mp

    2.30

    Nivelare manuala a terenului 230.00 mp

    2.

    DA06A1

    mc

    23.00

    Strat de balast cu asternere manuala 230.00 mp x 0.10 m = 23.00 mc

    3.

    TRA01A...

    t

    51.30

    Transport balast cu auto

    23.00 mc x 1.70 t/mc x1.311 = 51.26 t

    4.

    DD01A1

    mp

    230.00

    Pavaj executat pe un substrat de nisip 230.00 mp

    5.

    2205329

    kg

    - 44390.0

    Se scade valoarea calupurilor

    230.00 mp x 193.00 kg/mp = 44390.00 kg

    6.

    2205239

    mp

    230.00

    Pavele pietonale 6 cm

    230,00 mp

    7.

    TRI1AA01C3

    t

    33.20

    Manipulare pavele

    230.00 mp x 0.06 m x 2.40 t/mc = 33.12 t

    8.

    TRA01A

    t

    33.20

    Transport pavele

    230.00 mp x 0.06 m x 2.40 t/mc = 33.12 t

    9.

    TRA01A

    t

    24.20

    Transport nisip

    230.00 mp x 0.05 mc/mp x 1.60 t/mc x 1.311 = 24.12 t

    10.

    TRB01C12

    t

    12.10

    Transport nisip cu roaba la 20 m - 50%

    24.12 tx 0.5 = 12.06 t


întocmit

Ing. Rolandi Babiuc


ANTEMASURATOARE 1.5

Borduri noi 10x15, L = 1090 ml




Nr.

Simbol

U.M

Cant.

Denumire articol

0

1

2

3

4

1.

DE11A1

ml

1090,00

Borduri prefabricate din beton de ciment 10x15cm pe fundație din beton de 10x20cm

1090,00 ml

2.

mc

22,00

Preparare beton C20/25 pentru fundația bordurilor 1090,00 ml x 0,02 mc/ml = 21,80 mc

3.

TRA06A

t

57,00

Transport beton cu auto la lucrare 21,80 mc x 2,60 t/mc = 56,68 t

4.

TRA01A

t

39,30

Transport borduri cu auto la lucrare

1090,00 ml x 0,10 m x 0,15 m x 2,40 t/mc = 39,241

5.

TRI1AA01C3

t

39,30

Manipulare borduri

39,24 t

6.

TRB01C12

t

20,00

Transport borduri cu roaba la 20m - 50% 39,24 tx 0,5 = 19,62 t

ANTEMĂSURĂTOARE 1.6 Semnalizare definitiva

Nr.

Simbol

U.M

Cant.

Denumire articol

0

1

2

3

4

1.

DF17A1

mp

7,00

Marcaje rutiere orizontale

Trec.de pietoni,

3,50 m x 4,00 m x 0,5= 7,00 mp

2.

DF18A1

buc

3

Plantare stâlpi metalici

3 buc

3.

mc

0,30

Preparare beton C20/25

3 buc x 0,1 mc/buc = 0,30 mc

4.

TRA06A

t

1.00

Transport beton cu auto 0,30 mc x 2,60 t/mc = 0,781

5.

DF19A1

buc

3

Montare indicatoare de circulație

2 semne TRECERE PENTRU PIETONI L.A. 7103904

1 OPRIRE L.A. 7101619

6.

DI19F1

ora

9

Utilaj de transport la marcaje

0,48 ore/mp x 7,00 mp + 3 buc x 1,17 ore/buc + 0,44 ore/buc x 3 buc = 8.19 ore


întocmit

Ing. Rolandi Babiuc

/-7





ANTEMĂSURĂTOARE 1.7

Aducere la cota rasuflatori gaze, 20 buc.

Nr.

Simbol

U.M

Cant.

Denumire articol

0

1

2

3

4

1.

GD09B2

buc

20

Rasuflatori cu capac 02112, demontare

2.

GD09B1

buc

20

Rasuflatori cu capac 02112, montare

3.

RPIC71H1

buc

20

Taiere cu flacara oxiacetilenica țeava 02112






OBIECTIV:     Construire acces strada Ciresoaia, nr 6-20

Beneficiar:     MUNICIPIUL BACAU

Proiectant:      S.C. Interproiect S.R.L.

Antemasuratoare alimentare cu apa 2.1

Nr.

Simbol

Denumire .                                        / ■.-x.

Entitate

Construire acces strada Ciresoaia, nr 6-20

1

TSC02A1

Săpătură mecanica cu excavator pe pneuri de 0.21-0.39 mc,cu comanda hidraulica,in   pamant cu umiditate naturala descărcare in depozit teren catg 1

100 mc

2.50

2

TSA04C1

Săpătură manuala de pamant in spatii limitate,avand sub 1 m lățime si maximum 4.50 m adâncime,executata cu sprijiniri,cu evacuare manuala,la fundații,canale,drumuri etc...in pamant cu umiditate naturala adancimea săpăturii 0-1,5 m teren tare

mc

92.00

3

AcA43D+

Pregătirea pentru îmbinare tuburi din PEHD - in colaci cu L=100 m si poziționarea in pamant după îmbinare...D = 110 mm

m

5.00

4

20025445

Banda avertizare apa 200 ml cod 50010115017

m

500.00

5

AcA49E+

Sudura cap la cap tuburi din PEHD - PE100 Pn 10...D = 110 mm

buc

50.00

6

3100026

Țeava PEHD PE100 DN.110, PN6

m

475.00

7

TSD01C1

Imprastierea cu lopata a pamant. afinat,strat uniform 10-30cm. gros cu sfarim. bulg. teren...pamant coeziv

mc

285.00

8

TSD04C1

Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor executate in săpături orizontale sau indicate la 1/4,inclusiv udarea fiecărui strat de pamant in parte,avand :...20 cm grosime pamant necoeziv

mc

285.00

9

TSF01B1

Sprijiniri de maluri,cu dulapi de fag așezați orizontala săpături executate in spatii limitate,avand latimea de pana la 1.60 m intre maluri...adancimea săpăturii de 0.00-2 m,intre dulapi 0.21-0.60 m

mp

1140.00

10

ACD01E1

Capac si rama STAS 2308-81 pentru cămine fara piesa suport carosabil tip III b

buc

2.00

11

ACE08A1

Umplutura in sânt. la cond. de alim. cu apa si canalizare cu: nisip

mc

134.00

12

ACD08G1

Cămin vane beton mon. sect. circ. pr. tip 1785-2 Di—1,25 m. h 1,5 fara apa subterana carosabil

buc

2.00

13

TRA02A...

Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu autocamionul pe dist.= ...10 km.

tona

418.00

14

TRB01C12

Transportul...materialelor cu roaba pe pneuri inc aruncare dese răsturnare grup 1-3 distanta 20m

tona

214.00

15

ACE01B1

Hidrant subteran de incendiu avand d: 100 mm (asimilat)

buc

6.00

16

3330663

TEU PE 11 Omni

buc

6.00

17

7307925

Capat flansa DN 90

buc

6.00

18

4300057

Flansa libera DN 90

buc

6.00

19

ACE07C1

Spaiarea si desinfectarea conductelor de alimentare cu apa avand dn 100

100 m

4.75

20

ACA37A%

închiderea capetelor la conductele din PVC sau poliesteri, pentru efectuarea probei de etanșeitate la presiune, avand diametrul de: 75-110mm

buc

4.00

21

RPAH02B1

Spargerea manuala pereți sau bolti din beton...simplu prin inter, canale inalt 1,80-4,00m acoper 1-5 m

mc

1.00

22

ACE09D1

Montarea armaturilor cu acționare manuala sau mecanica (robinet vane ventile clap. compens. etc. )dn: 100

buc

4.00

23

ACE09F1

Montarea armaturilor cu acționare manuala sau mecanica (robinet vane ventile clap. compens. etc. )dn: 150

buc

2.00

24

ACA15XB

îmbin, cu flansa libera a tub.,pieselor de leg.si armat.la cond. din poliest.arm.fibr.st.d:80-150mm

buc

12.00

25

4318826

Flansa libera otel pentru cond pehd pn16 dn110 cod 66402008

buc

8.00

26

4318828

Flansa libera otel pentru cond pehd pn16 dn160 cod 66402010

buc

4.00

27

ACE05A1

Piesa de trecere etanșa a conductelor prin pereți cu greut .pina (a 50 kg inclusiv

tona

0.30

28

4124323

Piesa leg.fon.trec.ol.cond.g>1000 G = 3500 kg

kg

300.00

29

GB11A1

Piesa de racord teu montare pe concl avand dn=125nim (asimilat)

buc

2.00

30

3330844

TEU PE 110 x 110 mm

buc

2.00

31

ACA12C1

Montare țeava PVC mufata de 9m lungie, in pamant, in exteriorul clădirilor etanș, cu garnituri cauciuc dn 200 (asimilat)

m

8.00

32

ACE06B1

Susțineri din lemn pentru cabluri si conducte intiinite in săpătură : ușoare

m

50.00

33

ACE16A1

Montarea parapetelor si podețelor metalice de inventar la șanțuri pentru conducte

m

25.00

34

ACE17A1

Placa indicatoare montata la cămine rezerv, sau alte construcții pentru alimentari cu apa si canaliz.

buc

4.00

35

RPIC58B#

MONTAREA ȚEVII DIN PLASTIC (PP,PP-R SI SIMILARE) ÎMBINATA PRIN SUDURA CAP LA CAP LA CONSTR. D.50 MM

m

8.00

36

2001012

Tub PP Dn 50 mm

m

8.00

întocmit,

IngrXnHrop^Ad rian

ANTEMASURATOARE 2.2

BRANȘAMENTE APA (IN NUMĂR DE 15)


01 TSC02A1

SĂPĂTURĂ CU EXCAVAT.PE PNEURI 0,21-0,39 MC

PAMINT UMIDIT.NATUR.DESC.DEP.TER.CAT.1

Cantitate^

0,76 SUTE

M-C

02 TSA04C1

SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB IM CU SPRU.

SI EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.LA ADINC. 0,0-1,5 M T.TARE

Cantitate=

3 2 . Ci 0 0 M. C.

r-V. ■

03 ACA10A2

MONTARE ȚEAVA PVC TIP 4(G) IN PAMINT

IN EXTERIORUL CLĂDIRILOR, AVINE' DN 32

Cantitate=

150,000 M

04  3100032

PROCURARE ȚEAVA Pe 100 0 32X2rnm PN 6

Cantitate=

150.000 M

05 TSD01C1

IMPRASTIEF.EA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT, S

TRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM.BULG

.TEREN TARE

Cantitate=

116.00 0 M.

c „

06 TSD04C1

COMPACTAREA CU MAI.DE MINA A UMPLUT.EXEC

UT.PE STRAT.CU UDAREA FIEC.STRAT DE 20CM GROS.T.NECOEZIV

Cantitate^

116.000 M.

C -

r"..

07 TSF01B1

SPRIJIN.DE MALURI CU DULAPI DE FAG AȘEZ.

ORIZ . LAT . INTRE MAL . <1,5M, ADIll. 0, 0-2M; 0, 2 1-0,6M INTR.DULA

Cantitate^

343.00 MP.

08 ACE08Al

UMPLUTURA IN SÂNT.LA COND.DE ALIM.

CU APA SI CANALIZARE CU: NISIP

Cantitate=

19,60 M.C.

09  TRA02A... (nisip+mat)

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,

SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL

PE DIST.= KM.

Can.ti uate=

23,00 TONA

10 TRB01C12

TPAUSPOP.TUL MATERIALELOR CU ROABA PE PNEURI

INC ARUNCARE DESC RĂSTURNARE GRUP 1-3 DISTANTA 20 M

Canti"ate=

24,00 TONA

11 ACE09D1

MONTAREA ARMATURILOR CU ACȚIONARE MANUAL

A SAU MECANICA (ROB.VANE VENTILE CLAP.CO

MPENS.ETC.)DN: 100

Cantitate=

15.000 BUC



  • 12   20020577

PIESA BRANSARE o!10?’l"

Cantitate= 15.000 BUC.

  • 13 SD13B1 POZ.3

ROBINET TREC.CU VENTIL SI MUFE,PT.ȚEVI O

TEL CU D=3/lTT,SIMBOL 83-3/-1’ r

Cantitate^ 30.000 BUC.

  • 14 ACD10Hlm( numai montaj si utilaj)

CĂMIN VANE BETON MON. SECT. CIRC. PR.TIP 1785-2 DI 2 M. H 2,0 M. FAPA APA SUBTER

A.NA CAROSABIL (se scad materialele si utilajele)

Canti izate=

15.000 BUC.


  • 15 ACD01L1

CAPAC SI RAMA STAS 2308-81 PENTRU CĂMINE CU

PIESA SUPORT CAROSABIL TIP IV

Cantitate^


15.000 BUC.


  • 16 ACD04Hlm (numai material)

MONTAREA TUBURILOR CIRCULARE DIN BETON

CU TALPA CEP SI BUCA CU ADANCIMEA DE PANA

LA 2 M TUBURILE AVAND DIAMETRUL 800 MM

Cantitate=


15.000 BUC.


  • 17 TRA02A10 (PAMANT EXCEDENTAR) TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE DIST.= KM.

Cantitate=

33,00 TONA



REȚEA CANALIZARE

01 TSC02A1

SĂPĂTURĂ CU EXCAVAT. PE PNEURI 0,21-0,39 MC

PAMINT UMIDIT.NATUR.DESC.DEP.TER.CAT.1

Cantitate=

02 TSA04C1

SAP.MAH.IN SPATII LIMIT.SUB IM CU SPRIJ.

SI EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.LA ADINC.

0,0-1,5 M T.TARE

Cantitate=

03 TSA04F1

SAP.MAU.IU SPATII LIMIT.SUB IM CU SPRIJ.

SI EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.LA ADINC.

1,51-3 M T.TARE

Cantitate=

6,440 SUTE M.


129.320 M.C.


04 ACA12D1 (ASIMILAT)

MONTARE ȚEAVA PVC MUFATA DE 9M LUNG.,IN PAMINT,

IN EXTERIORUL CLĂDIRILOR ETANȘ.CU GARNIT.CAUC.DN 225

Cantitate= 429.000 M

05   17000282727

PROCURARE CONDUCTĂ PVC-KG 250,SN4

Cantitate=

06 TSD01C1

IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,S

TRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM.BULG .TEREN TARE

Cantitate= 07 TSD04C1

COMPACTAREA CU MAI.DE MINA A UMPLUT.EXEC

UT.PE STRAT.CU UDAREA FIEC.STFAT DE 20CM

GR.OS . T . UECOEZIV

Cantitate=

08 TSF01B1


429.000 M


1075.000 M.C.


924.000 M.C.


SPRIJIN.DE MALURI CU DULAPI DE FAG AȘEZ.

ORIZ . LAT . INTRE MAL. <1,5M, ADIL1.0,0-2M; 0, 2 1-0,6M INTR.DULA

Canti tate=

09 TSF01C1

SPRIJIN.DE MALURI CU DULAPI DE FAG AȘEZ.

ORIZ. LAT . I NT RE MAL. < 1,5M, ADIII. 2, 01 - 4 M; 0,0 0-0,2M INTR.DULA

Cantitaue=

324.000 MP.


1920.000 MP.


  • 10 ACE08Al

UMPLUTURA IN SÂNT.LA COND.DE ALIM.

CU APA SI CANALIZARE CU: NISIP

  • 11 TRA02A

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE DIST.= KM.

Cantitate**

252,00 TONA

  • 12 TRB01C12

TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE PNEURI

INC ARUNCARE DESC RĂSTURNARE GRUP 1-3 DISTANTA 20 M

Cantitate=

  • 13  ACD01L1

CAPAC SI RAMA STAS 2308-81 PENTRU CĂMINE CU PLACA SUPORT CAROSABIL TIP IV

Cantitate**

  • 14  ACD04I1

CĂMIN VIZITARE STAS 2448-73 CU CAMERA LU

CRU HC=2M DIN TUB BET.CU CEP SI BUZA LA

CANALE CU DII 1000

Cantitate**

  • 15 64207S3 -placa BA* al 6/20 - 19 buc

  • 16 ACD04Ilm cămin gratar — montare - 1 buc

  • 17  6426210

CĂMIN GPATAR PREFABRICAT CF.PL. HD10

Cantitate**

242.00 TONA


22.000 BUC.


10.000 BUC.


1 .000 BUC.


  • 18 TSC02A1

SĂPĂTURĂ CU E/ICAVAT. PE PNEURI 0,21-0,39 MC PAMINT UMIDIT.NATUR.DESC.DEP.TER.CAT.1

Cantitate**


0,10 SUTE M.C.


  • 19 ACA11G1

MONTARE ȚEAVA PVC TIP 3 (M) IN PAMINT,

IN EZTERIORULCLADIRILOR,AVIND DU 210

Cantitate**


95.000 M


  • 20   17000282725

PROCUPARE CONDUCTĂ PVC,

200 MM, Sil4 (RACORDURI LA GURI SCURGERE)


Cantitate**

75.000 M


  • 21   64246959

PROCUPARE CONDUCTĂ PEHD, 200 MM (refulare SPAU)

Cantitate=


20.0 00 M


  • 22 TSD01C1

IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,S

TFAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARÎM.EULG .TEREN TARE

76.000 M.C.


Cantitate**

  • 23 TSD04C1

COMPACTAREA CU MAI.DE MINA A UMPLUT. EIZEC

UT.PE STRAT.CU UDAREA FIEC.STPAT DE 20CM

GROS.T.NECOEZIV

  • 24 ACE08A1

UMPLUTURA IN SÂNT.LA COND.DE ALIM.

CU APA SI CANALIZARE CU: NISIP


35.00 M. C.


25 TSF01B1

SPRIJIN.DE MALURI CU DULAPI DE FAG AȘEZ.

ORIZ.LAT.INTRE PAL. <1,5M,ADIU.0,0-2M;0,2 1-0,6M INTR.DULA

Cantitate=


300.000 MP.


26 ACE 02 Al

GURA SCURGERE CU SIFON SI DEPOZIT STAS 6

701-73 CAROSABILA TIP Al


Cantitaue=

  • 27  RPAH02B1

SPARGEREA MANUALA PEREȚI SAU BOLTI DIN E

ETOH SIMPLU PRIN INTER.CANALE ÎNALT 1,80 -4,00M ACOPER 1-

Cantitate=

  • 28 RPAH09A1

BETON TURNAT STRATURI 5-20CM LA CANAL PT

.COMPLET.EGALIZ.ETC.PRIN INTER ÎNALT 1,2 -1,8M ACOPER 1-

Cantitate=

2 9 TRA0 6A

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARUL

UI CU AUTOBETONIEEA DE 5,5MC DIST.  =10KM


lb. 000 BUC.


5.000 M.C.


Cantita€e=

30 ACE06B1

SUSȚINERI DIN LEMN PENTRU CABLURI SI CON

DUCTE INTILNITE IN SĂPĂTURĂ : UȘOARE


12.000 TONA


Cantitate=     60.000 M

31 ACE16A1

MONTAREA PARAPETELOR SI PODEȚELOR METALI

CE DE INVENTAR LA ȘANȚURI PT.CONDUCTE


Cantitate=

  • 32  ACEI 7 Al

PLACA INDICATOARE MONTATA LA CĂMINE REZE

RV. SAU ALTE CONSTRUCȚII PT.ALIMENTARI C

U APA SI CANALIE

Cant!tate=

  • 33  TRA02A pam. excedentar

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,

SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL

PE DIST.= KM.


30.0 0 0 M


36.000 BUC.


Cantitace=


44 TONA



ANTEMASURATOARE 3.2

BRANȘAMENTE CANALIZARE (IN NUMĂR DE 15)

Ol TSA04C1

SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB IM CU SPRIJ.

SI EVAC. MAU.IN PAM.CU UMID.NAT.LA ADINC. 0,0-l,5M T.TARE

Cantitate=

02 TSC02A1

SĂPĂTURĂ CU EXCAVAT.PE PNEURI 0,21-0,39 MC PAMINT UMIDIT. NATUR.DESC. DEP.TER.CAT.1

Cantitate=


0,82 SUTE M.C.


03 ACA12B1


MONTARE ȚEAVA PVC MURATA DE 9M LUNG.,

IN PAMINT,IN EXTERIORUL CLĂDIRILOR ETANȘ.

r-.


CU GARNIT.CAUC.DN 160

Cantitate=

IbO.000 M


04  3112440

PROCURARE CONDUCTĂ PVC, 100 MM, SU4

Cantitate^

05 TSD01C1

IMPPASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT, S

TFAT UNIFORM 10-30CM.GRDS CU SFAF.IM.BULG .TEREN TARE

Cantitate=

06 TSD04C1

COMPACTAREA CU MAI.DE MINA A UMPLUT.EXEC

UT.PE STRAT.CU UDAREA FIEC.STRAT DE 20CM

GF.OS . T . 11ECOE2IV

Cantitate=


160.000 M


112,00 M.C.


112,00 M.C.


07 TSF01B1

SPFIJIN.DE MALURI CU DULAPI DE FA.G ASEE.

ORIE.LAT.INTRE MAL.<1,5M,ADIN.0,0-2M;0,2 1-0,6M ILÎTR.DULA

Cantitate=

381.000 MP.


08 ACE 08 Al

UMPLUTUFA. IN SÂNT.LA COND.DE ALIM.

CU APA SI CANALISARE CU: NISIP

09 TRA02A.. (NISIP+MAT)

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELO: SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE DIST.= KM.

  • 10 TRB01C12

TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA INC ARUNCARE DESC RĂSTURNARE GRUP DISTANTA 20 M

Cantitate=

25.000

M.C.

Canuitare^

4 2, Ci Ci

TQ1IA

PE PNEURI

1-3

Cantli:ate=

40,00

TONA



  • 11 RPAH02B1

SPARGEREA MANUALA PEREȚI SAU BOLTI DIN B

ETON SIMPLU PRIN INTER.CANALE ÎNALT 1,80 -4,00M ACOPER 1-

Cantitate=

  • 12  ACD01L1

CAPAC SI RAMA STAS 2308-81 PENTRU CĂMINE FARA

PIESA SUPORT CAROSABIL TIP IV


2.000 M.C.


Cantitate= 15.000 BUC

13 ACD04H1 ASIMILAT

MONTAREA TUBURILOR CIRCULARE DIN BETON

CU TALPA CEP SI BUBA CU ADANCIMEA DE PANA

LA 2 M TUBURILE A VÂND DIAMETRUL 800 MM


14  6751

AUTOMACARA 5TF


15  7315789

DECOFROL


16  6420783

PLACA B.A. FUNDAȚIE CAMERA DE


17  6311528

SCOABA OTEL


18  6306327

TREPTE DIN PTEL ROTUND


19  5886928

CUIE


20  5883005

ȘAIBA PLATA


21  6311528

PIULIȚA PATPATA Mo


22  5824176

ȘURUB CAP BOMBAT M8


23  2928335

PANOU DE COFRAJ


Cantitate^

15.000 BUC

Cant i t.ata=

-A..<2 ORE

Cantitate^

— 14.85 Ku

LUCRU

Cancitate=

-15.15 BUC

Cantitate=

-3.75 KG

Cantitate^

-184.30 KG

Cantitate=

-4.35 KG

Lantitat|2=

-0.82 KG

Cantitaue=

-75 BUC

Cantita t e=

-75 BUC

Cantitate=

-8.70 MP



24  2904418

DULAP RASINOS


25  2904339

DULAP RASINOS


26  2901167

MANELE


27  2804955

TUB TRONCO'NIC FT CĂMIN VIZITJ


28  2804216

TUB BETOU 1000K1000


29  2100402

CIMENT SACI


Cantitate=

-0.24

MC

Cantitaue=

— 0.06

MC

Cantitate^

- 0.0 9

MC

80OKI000

Cantiuace=

-15.15

BUC

Cantitate=

-3 0.30

BUC

Cantitate=

-21.00

KG


30  6426209

PROCURARE CĂMIN CAMERA LUCRU RIFLATA, ELEMENT DE FUND PREFABRICAT



15.000 BUC


31  TRA01A... (PAMANT EXCEDENTAR)

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE DIST.= KM.



51,00 TONA



ANTEMASURATOARE 4.1
Stafie de pompare SPAU1

01 TSC02D21

SĂPĂTURĂ CU EXCAVAT.PE PNEURI 0,21-0,39 MC

PAMINT UMIDIT.NATUR.DESC.DEP.TER.CAT.1

Cantitate^ 0,41 SUTE M.C.

02 TSA04C1

SAP.MAU.IN SPATII LIMIT.SUB IM CU SPRIJ.

SI EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.LA ADI1-1C.

0,0-1,5 M T.TARE

Cantitate = 13,4 M.C.

03 TSD01C1

IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,S

TRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM.BULG

.TEREN TARE

Cantitate- 28.66 M.C.

04 TSD04C1

COMPACTAREA CU MAI.DE MINA A UMPLUT.EXE

CUT.PE STRAT.CU UDAREA FIEC.STRAT DE 20CM

GROS.T.NECOEZI

Cantitate = 28,66 M.C.

05 TSF03A1

SPRIJIN.DE MALURI CU DULAPI DE FAG AȘEZ.ORIE.LAT.INTRE MAL . >2 , 5M, ADI11. 0,0-4M;0,2M INT.DUL

Cantitate = 56.0 M.P.

06 TSF03C1

SPRIJIN . DE MALURI CU DULAPI DE FAG AȘEZ . ORIZ . L.AT . INTRE MAL . >2 , 5M, ADIH .

4,01-6M;0,2M INT.DUL

Cantitate = 11.20 M.P.

07 ACD01E1

CAPAC SI RAMA STAS 2308-31 PENTRU CĂMINE FARA

PIESA SUPORT CAROSABIL TIP III B

Cantitate^ 1.000 BUC.

03 AUDIOH1

CĂMIN DE VANE BETON MOI1. SECT. CIRC. PR.TIP 1785-2

DI 2 M. H 2 M, FARA APA SUBTERANA CAROSABIL

Cantitate- 2.000 BUC.

09 RPAH09A1

BETON TURNAT STRATURI 5-20CM LA CANAL PT.COMPLET.EGALI2.ETC.PRIN

INTER ÎNALT 1,2 -1,8M ACOPER 1-

Cantitate =  2 M.C.

10  TRA06A...

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTOBETGNIERA

DE 5, 5MC DIST. -...KM

  • 11  TRA01A...

TRANSP. RUTIER AL MAT., SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE

DIST. = ... KM.

Cantitate = 48.2 TONA

  • 12  ACE09D1

MONTAREA ARMATURILOR CU ACȚIONARE MANUALA

SAU MECANICA (ROB.VANE VENTILE CLAR.

COMPENS. ETC.JDN: 30

Cantitate= 3.000 BUC

  • 13  M1B08C1

MONTARE POMPE SUBMERSIBILE

Cantitate= 2.000 M

  • 14  CL21A1 (ASIMILAT)

MONTAREA CONFECȚIILOR METALICE DIVERSE ÎNGLOBATE IN BETON

Cantitate^ 150.000 KG

  • 15  ACB05B1

ÎMBINARE CU ELANSE PIESE LEG. ELANSE ARMATURI SI CONTOARE CU DN 80 MM

SI PN 2,5;6 AT (ASIMILAT REDUCȚIA)

Cantitate= 2.000 BUC

  • 16  ACE17A1

PLACA INDICATOARE MONTATA LA CĂMINE RECE RV. SAU ALTE CONSTRUCȚII

PT.ALIMENTARI CU APA SI CANALIE Cantitate = 2 BUC

  • 17  TSA04C1

SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU SPRIJ.

SI EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.LA ADINC. 0,0-1,5 M T.TARE

Cantitate=l5.60 M.C.

  • 18  TSF01B1

SPRIJIN.DE maluri cu dulapi de FAG ASEC.

ORIE .LAT. INTRE MAL. -"1, 5M, ADIll. 0,0-2M; 0,2

1-0,6M INTR.DULA Cantitate= 52.000 MP.

  • 19  ACE 0 8A1

UMPLUTURA IN SÂNT.LA COND.DE ALIM.

CU APA SI CANALISARE CU: NISIP

Cantitate^ 3.000 M.C.

  • 20  ACAllGlm (ASIMILAT)

MONTARE ȚEAVA PVC TIP 4(G) IN PAMTNT

IN EXTERIORUL CLĂDIRILOR,AVIND DN 200 (NUMAI MANOPERA.) Cantitate^ 20,000 M

  • 21   64246960

PROCURARE CONDUCTA POLIETILENA PE100 D= 200 PN 6

Cantitate^ 20,000 M

  • 22  TSD01C1

IMPRASTIEREA CE LOPATA A PAMINT.AFINAT,S

TRAT UHIFOPM 10-30CM.GROS CU SFAR.IM.BULG

.TEREN TARE

Cantitace= 12.60 M.C.

  • 23  TSD04C1

COMPACTAREA CU MAI.DE MINA A UMPLUT.ERE

CUT.PE STRAT.CU UDAREA FIEC.STRAT DE 20CM

GROS.T.NECOE3I

Cantitate =12.60 M. C.

  • 24  ACE06B1

SUSȚINERI DI11 LEMN PENTRU CABLURI SI

CONDUCTE INTILNITE IN SĂPĂTURĂ : UȘOARE

Cantitate= 10.000 M

  • 25 RPAH02B1

SPARGEREA MANUALA PEREȚI SAU BOLTI DIN B

ETOI1 SIMPLU PRIN INTER.CANALE ÎNALT 1,30 -4,0OM ACOFER 1-

Cantitate= 0.100 M.C.

go

ANTEMASURATOARE 5.1

PROBE PRESIUNE

Ol SF05B1

EFECT. PROBEI DE ETANȘ. LA PREȘ. SI SPALAT

COND. DE APA, DIN TUB FONTA PREȘ AVAND

DN=100-125MM

Cantitate= 475.000 M.

02 SF05D1 (ASIMILAT CANAL)

EFECT. PROBEI DE ETANȘ. LA PREȘ. SI SPALAT

COND. DE APA, DIN TUB FONTA PREȘ AVAND

DN=250-300 MM

Cantitate= 429 .. 700 M.

ANTEMĂSURĂTOARE 6.1

Organizare de șantier

Nr.

Simbol

U.M

Cant

Denumire articol

0

1

2

3

4

1.

DH02A1

100mp

4.00

Scarificare ușoara a impietruirii pana [a 5cm adâncime cu autogrederul

400,00 mp

2.

DA06B1

mc

100.00

Strat de agregate naturale cilindrate cu asternere mecanica

400,00mp x 0,25m = 100,00 mc

3.

TRAOlA...

X L

223.00

Transportul rutier al materialelor

100,00 mp x 1,70t/mc x 1,311 = 222.87 t

4.

CO07A1

LA C25/30

m

60.00

Împrejmuire cu plasa de sarma 60,00 m

5.

TRA06A...

t

10.00

Transport beton

3.84 mc x 2.6 to/mc ~ 9.98 to

6.

7002002

buc

2

Container pentru organizare șantier cu montaj inclus

2 bucăți

7.

64245956

buc

2

Toalete ecologice cu lavoar

8.

ACA17A1

buc

2

Montat toalete ecologice ( manopera montare)

2 buc

9.

TRA01A...

t

4,00

Transportul rutier al materialelor 4,00 t

CAIET DE SARCINI

TERASAMENTE

GENERALITĂȚI


ART.l. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor x Tmode construcția si reconstrucția drumurilor publice. El cuprinde condițiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrărilor, controlul calității si condițiile de recepție.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

  • 2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-84 si alte standarde si normative în vigoare, la data execuției, în măsura în care acestea completează si nu contravin prezentului caiet de sarcini.

  • 2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităti de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

  • 2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.

  • 2.4.  Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice si organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

  • 2.5. Antreprenorul este obligat să tină evidenta zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerințe.

  • 2.6. în cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (“Inginerul”) poate dispune întreruperea execuției lucrărilor si luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

CAPITOLUL I MATERIALE FOLOSITE

ARTA PĂMÂNT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafețelor ce urmează a fi însămânțate sau plantate se folosește pământ vegetal rezultat de la curățirea terenului si cel adus de pe alte suprafețe locale de teren, cu pământ vegetal corespunzător.

ARTA PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

  • 4.1. Categoriile si tipurile de pământuri clasificate conform SR EN 1997 ȘI SR EN 1992 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelele 1 .a si l.b.

  • 4.2. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiții climaterice si hidrologice, la orice înălțime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.

  • 4.3. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiții climaterice, hidrologice si la orice înălțime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.

  • 4.4. Pământurile prăfoase si argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condițiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind acțiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrări de drum.

  • 4.5. în cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele sau foarte rele (vezi tabelul lb) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianți (var, cenușă de furnal, etc.). înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată lățimea platformei, la o adâncime de minimum 20 cm în cazul pământurilor rele si de minimum 50 cm în cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili în funcție de condițiile locale concrete, de către Inginer.

Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, var-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau când pământul din patul drumului are umiditatea relativă Wo>0,55 se va executa un strat de separație din geotextil, rezistent si permeabil.

W - umiditate naturală

Wo= -----------------

Wl - limita de curgere

  • 4.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului lb este rea, este necesar ca alegerea soluției de punere în operă si eventualele măsuri de îmbunătățire să fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.

  • 4.7. Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, pământurile turboase si vegetale, pământurile cu consistentă redusă (care au indicele de consistentă sub 0,75%), precum si pământurile cu conținut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi, bulgări de pământ înghețat sau cu conținut de materii organice în putrefacție (brazde, frunziș, rădăcini, crengi, etc).

ART.5. APA DE COMPACTARE

  • 5.1. Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară si nu trebuie să conțină materii organice în suspensie.

  • 5.2. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul “Inginerului”, cu excepția compactării terasamentelor din spatele lucrărilor de arta.

  • 5.3. Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitățile de utilizare.

ART.6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECȚIE

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecție a rambleurilor erodabile trebuie sa aibe calitățile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile si pietrișurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

ART.7. VERIFICAREA CALITĂȚII PĂMÂNTURILOR

  • 7.1. Verificarea calității pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevăzute în tabelul 2.

Tabel 2

Nr. crt

Caracteristici care se verifică

Frecvente minime

Metode de determinare conform SR

1

Granulozitate

în funcție de heterogenitatea pământului

1913/5-85

2

Limita de plasticitate

utilizat însă nu va fi mai mică decât

1913/4-86

3

Densitate uscata maxima

o încercare la fiecare 5.000 mc

1913/3-76

4

Coeficientul de neuniformitate

7107-1/76

5

Caracteristicile de compactare

Pentru pământurile folosite în rambleurile din spatele zidurilor si pământurile folosite

la protecția rambleurilor, o încercare la fiecare 1.000 mc

1913/13-83

6

Umflare libera

1913/12-88

7

Sensibilitate la îngheț, dezgheț

O încercare la fiecare: - 2.000 mc pământ pentru rambleuri

- 250 ml de drum in debleu

1709/3-90

8

Umiditate        |

Zilnic sau la fiecare 500 mc

1913/1-82

72. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

CAPITOLUL II

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

ART.8. PICHETAJUL LUCRĂRILOR

  • 8.1. De regulă, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheți cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legați de reperi amplasați în afara amprizei drumului. Pichetajul este însotit si de o rețea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasați în afara zonei drumului, cel puțin câte doi reperi pe km.

  • 8.2. în cazul când documentația este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de execuție pe baza planului de situație, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi si a reperilor de pe teren.

  • 8.3. înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului în cazul situației arătate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou în cazul situației de la pct.8.2. în ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o distantă maximă între acestea de 30 m în aliniament si de 20 m în curbe.

Pichetii implantați în cadrul pichetajului complementar vor fi legați, în plan si în profil în lung, de aceiași reperi ca si pichetii din pichetajul inițial.

  • 8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin țăruși si șabloane următoarele:

înălțimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;

punctele de intersecții ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);

înclinarea taluzelor.

  • 8.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligația de a-i restabili sau de a-1 reamplasa dacă este necesar.

A

  • 8.6. In caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către Antreprenor, pe cheltuiala si răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Inginerului, cu notificare cu cel puțin 24 ore în devans.

  • 8.7. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate si toate instalațiile subterane si aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.

ART.9. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

  • 9.1. înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita zonei expropriate:

defrișări;

curățirea terenului de resturi vegetale si buruieni;

decaparea si depozitarea pământului vegetal;

asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafață si adâncime;

demolarea construcțiilor existente.

  • 9.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor si arbuștilor, sa scoată rădăcinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este necesar, în conformitate cu legislația în vigoare.

Scoaterea buturugilor si rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălțime mai mică de 2 m precum si la debleuri.

  • 9.3. Curățirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe întreaga suprafață a amprizei.

  • 9.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întrega suprafață a amprizei drumului si a gropilor de împrumut.

  • 9.5. Pământul decapat si orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurifîcare a terasamentelor drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizării.

  • 9.6. Pe porțiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin șanțuri de gardă care sa colecteze si să evacueze apa în afara amprizei drumului. în general, dacă se impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.

  • 9.7. Demolările construcțiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor.

Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicațiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.

  • 9.8. Toate golurile ca: puțuri, pivnițe, excavatii, gropi rezultate după scoaterea buturugilor si rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor art.4 si compactate pentru a obține gradul de compactare prevăzut în tabelul nr.5 punctul b.

  • 9.9. Antreprenorul nu va trece la execuția terasamentelor înainte ca “Inginerul” să constate si să accepte execuția lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.

Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menționată în registrul de șantier.

ART.10. MIȘCAREA PĂMÂNTULUI                                 <

  • 10.1. Mișcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităților ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mișcare a terasamentelor), precum si toate informațiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).

  • 10.2. Excedentul de săpătură si pământurile din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor (în sensul prevederilor din art.4) precum si pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite (în sensul art.4) vor fi transportate în depozite definitive.

  • 10.3. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de împrumut.

  • 10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri în afara profilului din proiect, sub forma de supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării “Inginerului”.

  • 10.5. Dacă, în cursul execuției lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri si gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripțiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea si condițiile de execuție a rambleurilor, Antreprenorul trebuie să informeze “Inginerul” si să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienței pământului pentru umplutură, pe baza de măsurători si teste de laborator, demonstrând existenta reală a materialelor si evaluarea cantităților de pământ ce se vor exploata.

  • 10.6. La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. în acesL caz, Antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de corespondentă a pământului” prin care se definește destinația fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.

  • 10.7. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul de mișcare a pământului” care definește în spațiu mișcările si localizarea finală a fiecărei cantitati izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El tine cont de “Tabloul de corespondentă a pământului” stabilit de Client, dacă aceasta există, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescripțiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării “Inginerului” în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.

ART.ll. GROPI DE ÎMPRUMUT SI DEPOZITE DE PÂMANT

  • 11.1. în cazul în care gropile de împrumut si depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul “Inginerului”. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă “Inginerul” consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însoțită de:

  • •    un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;

  • •    acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de împrumut;

  • •    un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut si planul de refacere a mediului.

  • 11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:

  • •    pământul vegetal se va îndepărta si depozita în locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor proiectului;

  • •    crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizației prealabile a “Inginerului”, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;

  • •    taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu condiția ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitații, iar taluzurile să fie îngrijit executate;

  • •    săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub cota sântului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;

  • •    în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amenajând o banchetă de 4,00 m lățime între piciorul taluzului drumului si groapa de împrumut;

  • •    fundul gropilor de împrumut va avea o panta transversală de 1...3% spre exterior si o pantă longitudinală care să asigure scurgerea si evacuarea apelor;

  • •    taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului si marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.

  • 11.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:

  • •    în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescripțiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafața superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;

9 la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuție sau ale celor existente si în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situații este necesar sâ se obțină aprobarea pentru ocuparea terenului si să se respecte condițiile impuse.

La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuția acestora să nu se provoace înzăpezirea drumului.

  • 11.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut si depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale si nici să nu riște antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare, în acest caz, Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.

  • 11.5. “Inginerul” se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibie de a înrăutăți aspectul împrejurimilor si a scurgerii apelor, tară ca Antreprenorul sa poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.

  • 11.6. Achiziționarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pământuri ca si ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina Antreprenorului.

ART. 12. EXECUȚIA DEBLEURILOR

  • 12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale să fi fost verificat si recunoscut ca satisfăcător de către “Inginerul” lucrării.

Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menționate în registrul de șantier.

  • 12.2. Săpaturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lățime si pe măsura ce avansează, se realizează si taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menționate pe profilurile transversale.

  • 12.3. Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. în cazul când în mod accidental apar asemenea situații se va trece la umplerea lor, conform modalităților pe care le va prescrie “Inginerul” lucrării si pe cheltuiala Antreprenorului.

  • 12.4. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se vor executa tară a fi afectate de ape.

  • 12.5. în cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calitățile stabilite si nu este de portanta prevăzută, “Inginerul” va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. în acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.

  • 12.6. înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunoștința “Inginerului” neconcordanta constatată, urmând ca acesta sa dispună o modificare a înclinării taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor.

  • 12.7. Prevederile STAS 2914-84 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12,00 m sunt date în tabelul 3, în funcție de natura materialelor existente în debleu.

Tabel 3

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU

ÎNCLINAREA

TALUZURILOR

Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1,0: 1,5

Pământuri mămoase

1,0:1,0...1,0:0,5

Pământuri macroporice (loess si pământuri loessoide)

1,0:0,1

Roci stâncoase alterabile, în funcție de gradul de alterabilitate si de adâncimea debleurilor

1,0:1,5...1,0:1,0

Roci stâncoase nealterabile

1,0:0,1

Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă în ce privește stabilitatea

de la 1,0:0,1 până la poziția verticală sau chiar în consola

în debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiții hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltrații, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.

  • 12.8. Taluzurile vor trebui să fie curățate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca si rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.

  • 12.9. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile, Antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunțând în același timp “Inginerul”.

  • 12.10. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Proctor Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).

  • 12.11.  în terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui să stabilească si apoi să adapteze planurile sale de derocare în asa fel încât după explozii să se obțină:

  • •    degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;

  • •    cea mai mare fracționare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor.

  • 12.12. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent si în special după explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura părțile de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.

După execuția lucrărilor, se va verifica daca adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsă, Antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară.

  • 12.13. Tolerantele de execuție pentru suprafața platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date în tabelul 4.

Tabel 4

Profilul

Tolerante admise

Roci necompacte

Roci compacte

Platformă cu strat de forma

+/- 3 cm

+/- 5 cm

Platformă fără strat de formă

+/- 5 cm

+/- 10 cm

Taluz de debleu neacoperit

+/- 10 cm

variabil în funcție de natura rocii

  • 12.14. Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lăsata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa cum este arătat în art. 14.

  • 12.15. Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală, “Inginerul” va prescrie ca executarea săpaturilor în debleuri să se facă astfel:

  • •    în perioada ploioasă: extragerea verticală

  • •    după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul al cărui conținut în apă va fi superior cu 10 puncte, umidității optime Proctor Normal.

  • 12.16. în timpul execuției debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special sa se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung.

Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitațională a apelor, Antreprenorul va trebui să mențină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafața pârtii excavate si să execute în timp util șanțuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.

ART.13. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Lucrările pregătitoare arătate la art.8 si 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât si celor de rambleu.

Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrări pregătitoare.

  • 13.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrățire având o înălțime egală cu grosimea stratului prescris pentru umplutură, distanțate la maximum 1,00 m pe terenuri obișnuite si cu înclinarea de 4% spre exterior.

Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”.

  • 13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 si 9, sau pe terenuri de portantă scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obține un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.

ART.14. EXECUȚIA RAMBLEURILOR

  • 14.1. Prescripții generale

  • 14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, să fie verificate si acceptate de “Inginer”. Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul de șantier.

  • 14.1.2. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

  • 14.1.3. Execuția rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calitățile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.

Execuția nu poate fi reluată decât după un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul său, la propunerea Antreprenorului.

  • 14.2. Modul de execuție a rambleurilor

  • 14.2.1.  Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe întreaga lățime a platformei si în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se segregările si variațiile de umiditate si granulometrie.

Daca dificultățile speciale, recunoscute de “Inginer”, impun ca execuția straturilor elementare să fie executate pe lățimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alăturate, care împreună acoperă întreaga lățime a profilului, urmărind ca decalarea în înălțime între două benzi alăturate să nu depășească grosimea maximă impusă.

  • 14.2.2. Pământul adus pe platformă este împrăștiat si nivelat pe întreaga lățime a platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.

Suprafața fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană si va avea o pantă transversală de 3.. .5% către exterior, iar suprafața ultimului strat va avea panta prescrisă conform articolului 16.

  • 14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălțimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiția respectării următoarelor măsuri:

împ ănarea go lurilor cu pământ;

asigurarea tas arilor în timp si luarea lor în considerare;

realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespuzătoare pe cel puțin 2,00 m grosime la partea superioară a rambleului.

  • 14.2.4. La punerea în opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta, laboratorul șantierului va face determinări ale umidității la sursă si se vor lua măsurile în consecință pentru punerea în operă, respectiv astemerea si necompact ar ea imediată, lăsând pământul sa se zvânte sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului așternut pentru a-1 aduce la valoarea umidității optime.

  • 14.3. Compactarea rambleurilor

  • 14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevăzut în STAS 2914-84, conform tabelului 5.

    Tabel 5

    Zonele din terasamente (la care se prescrie

    gradul de compactare)

    Pământuri

    Necoezive

    Coezive

    îmbrăcămint i permanente

    îmbrăcămin ti semiperman ente

    îmbrăcâminti permanente

    îmbrăcâminti semipermanent e

    a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu înălțimea:

    h < 2,00 m h> 2,00 m

    100

    95

    95

    92

    97

    92

    93

    90

    b. în corpul rambleurilor, la adâncimea sub patul drumului: h < 0,50 m 0,5 <h<2,00m h > 2,00 m

    100

    100

    95

    100

    97

    92

    100

    97

    92

    100

    94

    90

    c. în debleuri, pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului

    100

    100

    100

    100


NOTĂ:    Pentru pământurile necoezive, stâncoase cu granule de 20 mm în proporție mai

mare de 50% si unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la controlul gradului de compactare.

  • 14.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului “Inginerului”, cu cel puțin opt zile înainte de începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care poate asigura obținerea (după compactare) a gradelor de compactare arătate în tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe șantier.

în acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obținută, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planșă de încercare, după ce va aduce modificările necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menționate în registrul de șantier.

în cazurile când această obligație nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va depăși 20 cm după compactare.

  • 14.3.3. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcămintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte îmbrăcâminti si se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare.

  • 14.4. Controlul compactării

în timpul execuției, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:

  • a)    controlul va fi pe fiecare strat;

  • b)    frecventa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 6.

Tabel 6

Denumirea încercării

Frecvenăa minimală a încercărilor

Observații

încercarea Proctor

1 /5.000 mc

Pentru fiecare tip de pământ

Determinarea conținutului de apă

1 /250 ml de platformă

pe strat

Determinarea gradului de compactare

3 /250 ml de platformă

pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umidității si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum.

Antreprenorul poate să ceară recepția unui strat numai dacă toate gradele de compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepție va trebui, în mod obligatoriu, menționată în registrul de șantier.

14.5 Profiluri si taluzuri

  • 14.5.1 Lucrările trebuie sa fie executate de asa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect să fie realizate cu tolerantele admisibile.

Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri si nici excrescențe, în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.

Profilul taluzului trebuie să fie obtinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispoziții contrare în caietul de sarcini speciale.

  • 14.5.2 Taluzurile rambleurilor așezate pe terenuri de fundație cu capacitatea portantă corespunzătoare vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înălțimile maxime pe verticală indicate în tabelul 7.

Tabel 7

Natura materialului în rambleu

H (max m)

Argile prăfoase sau argile nisipoase

6

Nisipuri argiloase sau praf argilos

7

Nisipuri

8

Pietrișuri sau balasturi

10

Panta taluzurilor trebuie verificată si asigurată numai după realizarea gradului de compactare indicat în tabelul 5.

  • 14.5.3. în cazul rambleurilor cu înălțimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7, dar numai până la maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul înălțimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2.

  • 14.5.4. La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum si la cele situate în albiile majore ale râurilor, ale văilor si în bălti, unde terenul de fundație este alcătuit din particule fine si foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.

  • 14.5.5. Taluzurile rambleurilor așezate pe terenuri de fundație cu capacitate portantă redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălțimile maxime, h max. pe verticală indicate în tabelul 8, în funcție de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundație.

Tabel 8

Caracteristicile terenului de fundație

Panta

a) Unghiul de frecare internă în grade

terenului

5

10°

15°

de fundație

b) coeziunea materialului KPa

30

60

10

30

60

10

30

60

80

înălțimea maximă a rambleului, h max, în m

0

3,00

4,00

3,00

5,00

6,00

4,00

6,00

8,00

10,00

1:10

2,00

3,00

2,00

4,00

5,00

3,00

5,00

6,00

7,00

1:5

1,00

2,00

1,00

2,00

3,00

2,00

3,00

4,00

5,00

1:3

-

-

-

1,00

2,00

1,00

2,00

3,00

4,00

14.5.6. Tolerantele de execuție pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt următoarele:

  • - platformă fără strat de formă

  • - platformă cu strat de forma

  • - taluz neacoperit

+/- 3 cm

+/- 5 cm

+/- 10 cm

Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.

Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fată de cea proiectă este de + 50 cm.

  • 14.6. Prescripții aplicabile pământurilor sensibile la apa

  • 14.6.1.  Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apa, “Inginerul” va putea ordona Antreprenorului următoarele:

astemerea si compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad de umiditate convenabil;

un timp de așteptare după astemere si scarificarea, în vederea eliminării apei în exces prin evaporare;

tratarea pământului cu var pentru reducerea umidității;

practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidității pământurilor cu exces de apă.

Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă se vor executa stropiri succesive.

Pentru aceste pământuri “Inginerul” va putea impune Antreprenorului măsuri speciale pentru evacuarea apelor.

  • 14.7. Prescripții aplicabile rambleurilor din material stâncos

  • 14.7.1. Materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăștia si nivela astfel încât sa se obțină o umplutură omogenă si cu un volum minim de goluri.

Straturile elementare vor avea grosimea determinată în funcție de dimensiunea materialului si posibilitățile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea, în nici un caz, să depășească 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor conține blocuri mai mari de 0,20 m.

Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozițiile de mai sus vor fi fractionate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite definitive.

Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat, este interzisă.

  • 14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel puțin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel puțin. Această compactare va fi însoțită de o stropire cu apă, suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor.

Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:

Q - reprezintă volumul rambleului pus în opera într-o zi, măsurat în mc după compactare;

S - reprezintă suprafața compactată într-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilită pe sectoarele experimentale.

Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin încercări cu placa. Valoarea finală va fi cea a testului în care se obțin module de cel puțin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.

încercările se vor face de Antreprenor într-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi înscrise în registrul de șantier.

  • 14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelată, admitându-se aceleași tolerante ca si în cazul debleurilor în material stâncos, art.12 tab.4.

Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe cel puțin jumătate din grosimea lor.

  • 14.8. Prescripții aplicabile rambleurilor nisipoase

  • 14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obținerea compactării prescrise.

  • 14.8.2. Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obținerea unei umidități omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.

  • 14.8.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitându-se tolerantele arătate la art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplică straturilor de pământ care protejează platforma si taluzurile nisipoase.

  • 14.9. Prescripții aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)

  • 14.9.1. în lipsa unor indicații contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrărilor de artă vor fi executate cu aceleași materiale ca si cele folosite în patul drumului, cu excepția materialelor stâncoase. Pe o lățime minimă de 1 metru, măsurată de la zidărie, mărimea maximă a materialului din carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.

  • 14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integrității lucrărilor de artă.

Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării “Inginerului” sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de folosire.

  • 14.10. Protecția împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protecția rambleurilor contra apelor pluviale si inundațiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depășește intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.

Intensitatea precipitațiilor de care se va tine seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată statie pluviometrică.

ART.15. EXECUȚIA ȘANȚURILOR SI RIGOLELOR

Șanțurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secțiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.

aantul sau rigola trebuie sa rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. în nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenta masivelor stâncoase. Paramentele sântului sau ale rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în proeminentă să fie tăiate.

La sfârșitul șantierului si înainte de recepția finală, șanțurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări si blocuri căzute.

ART.16. FINISAREA PLATFORMEI

  • 16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectând cotele în profil în lung si în profil transversal, declivitătile si lățimea prevăzute în proiect.

Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul 4

în ce privește lățimea platformei si cotele de execuție abaterile limită sunt:

  • - la lățimea platformei:

+/- 0,05 m, fată de ax

+/- 0,10 m, pe întreaga lățime

  • - la cotele proiectului:

+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.

  • 16.2. Dacă execuția sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiș, în două ape, cu

A

înclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului, fără să coboare sub o panta transversală de 4%.

ART.17. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie sa fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.

Terenul vegetal trebuie să fie farâmitat, curățat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă si umectat înainte de răspândire.

După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou ușor.

Executarea lucrărilor de îmbr acare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de ploaie.

ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate gravitațional.

Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi definite prin dispoziții de șantier de către “Inginer” si reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte dispoziții ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.

ART.19. ÎNTREȚINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANȚIE

în timpul termenului de garanție, Antreprenorul va trebui să execute în timp util si pe cheltuiala sa lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să mențină scurgerea apelor, si să repare toate zonele identificate cu tasări datorită proastei execuții.

în afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeași perioadă, la cererea scrisă a “Inginerului”, si toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător.

ART.20. CONTROLUL EXECUȚIEI LUCRĂRILOR

  • 20.1. Controlul calității lucrărilor de terasamente constă în:

  • - verificarea trasării axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalți reperi de trasare;

  • - verificarea pregătirii terenului de fundație (de sub rambleu);

  • - verificarea calității si stării pământului utilizat pentru umpluturi;

  • - verificarea grosimii straturilor așternute;

  • - verificarea compactării umpluturilor;

  • - controlul caracteristicilor patului drumului.

  • 20.2. Antreprenorul este obligat să tină evidenta zilnică, în registrul de laborator, a verificărilor efectuate asupra calității umidității pământului pus în operă si a rezultatelor obținute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.

Antreprenorul nu va trece la execuția următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer.

Antreprenorul va întreține pe cheltuiala sa straturile recepționate, până la acoperirea acestora cu stratul următor.

  • 20.3. Verificarea trasării axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalți reperi de trasare

-               Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuție a terasamentelor

urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.

  • 20.4. Verificarea pregătirii terenului de fundație (sub rambleu)

  • 20.4.1. înainte de începerea executării umpluturilor, după curățirea terenului, îndepărtarea stratului vegetal si compactarea pământului, se determină gradul de compactare si deformarea terenului de fundație.

  • 20.4.2. Numărul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafețe compactate.

Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutură.

  • 20.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calității lucrărilor ascunse, specificându-se si eventuale remedieri necesare.

  • 20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.

  • 20.4.5. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul după altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).

  • 20.4.6. La nivelul terenului de fundație se considera realizată capacitatea portantă necesară dacă deformat ia elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN, se încadrează în valorile din tabelul 9, admitându-se depășiri în cel mult 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundație în funcție de tipul pământului de fundație sunt indicate în tabelul 9.

  • 20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundații se va face în corelație cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă scăzută.

  • 20.5. Verificarea calității si stării pământului utilizat pentru umpluturi

Verificarea calității pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform tabelului 2.

  • 20.6. Verificarea grosimii straturilor așternute

Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ așternut la executarea rambleului. Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ respectiv si utilajele folosite la compactare.

  • 20.7. Verificarea compactării umpluturilor

  • 20.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ pus în operă.

în cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafața, mijlocul si baza  £

stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafața si baza stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. în cazul pământurilor necoezitive se va preleva o singură probă din fiecare punct, care trebuie să aibă un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 -84 cap.7. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densității în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscata maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13-83.

Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.

La stratul superior al rambleului si la patul drumului în debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puțin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.

  • 20.7.2. în cazul când valorile obținute la verificări nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.

  • 20.7.3. Nu se va trece la execuția stratului următor decât numai după obținerea gradului V de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.

  • 20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate ușor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie.

  • 20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului

  • 20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuției terasamentelor si constă în verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitătii, cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.

  • 20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fată de prevederile proiectului. în ce privește suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele arătate lapct.12.13 (Tabelul 4) si la pct. 14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.

Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distantă.

  • 20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie.

Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se consideră realizată daca, deformatia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei

etalon de 115 KN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 9, în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate.

Tabel 9

Tipul de pământ conform SR EN 1997 Șl SR EN 1992

Valoarea admisibilă a deformatiei elastice 1/100 mm

Nisip prăfos, nisip argilos

350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf

400

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă

450

Când măsurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.

în cazul utilizării metodei de determinare a deformatiei liniare prevăzută în STAS 2914/4-89, frecventa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secțiune de drum de maxim 250 m lungime.

CAPITOLUL III

RECEPȚIA LUCRĂRII

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepții pe parcursul execuției (recepții pe faze de excutie), unei recepții preliminare si unei recepții finale.

ART.21. RECEPȚIA PE FAZE DE EXECUȚIE

  • 21.1. în cadrul recepției pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrări ce se recepționează s-a executat conform proiectului si atestă condițiile impuse de normativele tehnice în vigoare si de prezentul caiet de sarcini.

  • 21.2. în urma verificărilor se încheie proces verbal de recepție pe faze, în care se confirmă posibitatea trecerii execuției la faza imediat următoare.

  • 21.3. Recepția pe faze se efectuează de către “Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepției va purta ambele semnături.

  • 21.4. Recepția pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării: trasarea si pichetarea lucrării;

decaparea stratului vegetal si terminarea lucrărilor pregătitoare;

compactarea terenului de fundație;

în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălțimea de umplutură si la realizarea umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului;

în cazul săpaturilor, la cota finală a săpăturii.

  • 21.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziția organelor de control, cât si a comisiei de recepție preliminară sau finală.

  • 21.6. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea recepției preliminare a lucrărilor, verificându-se:

concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de execuție;

natura pământului din corpul drumului.

  • 21.7. Lucrările nu se vor recepționa dacă:

nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevăzute în proiect;

nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât si pe fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepție pe faze);

lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;

nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;

se observa fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale taluzurilor, etc.;

~                 '                           .    . .A ‘

nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.

Defecțiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili si modul si termenele de remediere.

ART.22. RECEPȚIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Recepția preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.

ART. 23. RECEPȚIA FINALĂ

La recepția finală a lucrării se va dacă acestea au fost întreținute co condițiile respectării prevederilor R


Intocittft,

ing._,Cittb.Qt2ifi




în care s-au comportat terasamentele si îti^rioada de garanție a întregii lucrări, GR 273/94.


în



5

Rolandi



PREVEDERI GENERALE


Prezentul Caiet de Sarcini se aplică la execuția straturilor de fundație^ă^^^șț-gjțt) structurile rutiere și cuprinde condițiile tehnice care trebuie îndeplinite de mate

Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările și determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini și orice alte încercări și determinări cerute de Consultant.

In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor și normelor în vigoare.

Cu cel puțin 14 zile înaintea începerii lucrărilor la stratul de fundație, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execuție a statului de fundație, care va conține, printre altele:

optimal din


e programul de execuție a stratului de fundație;

® utilajele folosite pentru producerea și transportul agregatelor;

» utilajele folosite pentru producerea amestecului optimal;

» utilajele folosite pentru transportul, împrăștierea, udarea și compactarea amestecului;

  • •  sursele (balastiere, furnizori) și depozitele de agregate, inclusiv căile de acces la acestea.

Pentru definitivarea procedurii de execuție, Antreprenorul va executa sectoare de probă, a căror dimensiuni și locații vor fi stabilite împreună cu Consultantul.

După executarea sectoarelor de probă, procedura de execuție va fi completată cu informații privind tehnologia de așternere și compactare:

  • •  caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lățime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, viteză);

« numărul de treceri cu și fără vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;

© numărul de sub-straturi în care se va executa stratul de fundație (atunci când gradul de compactare cerut nu se poate realiza prin aștemerea într-un singur strat);

® grosimea stratului (sub-straturilor) înainte de compactare;

Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplinește cerințele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini.

Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuția lucrărilor și la rezultatele obținute în urma măsurătorilor, iestelor și sondajelor.

Antreprenorul va realiza verificări suplimentare, dacă acestea sunt solicitate de Consultant.

  • 1. CARACTERISTICI GEOMETRICE

    • 1.1. "Generalități                                      ■ '■

Necesitatea testării si declarării tuturor caracteristicilor din acest capitol trebuie limitata in concordanta cu utilizările particulare, utilizarea finala sau originea agregatului. Când este necesar, încercările stabilite in capitolul 1 trebuie realizate pentru a determina caracteristicile geometrice corespunzătoare.                                  . •:       f

12. Oase de granulozitate                  $ ' •. u

Toate agregatele trebuie notate in raport cu clasa granulara d/D-si trebuie sa respecte caracteristicile de granulozitate stabilite la 1.3.


Clasele de granulozitate trebuie stabilite prin utilizarea dimensiunilor sitelor prezentate in tabelul 1 si sa conțină seria de#baza*sau;seria de bâza^plus seria E sau seria de baza plus seria 2.

I Ju cș.te admisa combinarea dimensiunilor;sițelar,din seria 1 si din seria 21 2 ■

Raportul dintre cea mai mare dimensiune D si cea mai mica dimensiune d a claselor gr anulare nu trebuie sa fie mai mic de 1,4.

Tabel 1 - Dimensiunile sitelor pentru stabilirea claselor de granulozitate

Serie de baza

mm

Serie de baza + seria 1

mm

Setul de baza + seria 2

mm

0

0

0

1

1

1

—r-      -   2 .

2

2

■                   4

4

4

5.6 (5)

-

-

6.3 (6)

8

8

8

-

10

-

11.2(11)

-

-

-

12.5 (12)

-

-

14

16

16

16

-

-

20

■.i-

22.4

-

31.5 (32)

31.5(32)

31.5 (32)

-

-

40

45

-

-

56

63

-•              63

63

80

90

Nota 1 - Dimensiunile sitei mai mari de 90 mm pot fi folosite in aplicațiile particulare.

Nota 2 - Dimensiunile rotunjite din paranteze pot fi folosite ca descrieri simplificate

ale claselor de granulozitate.

  • 1.3. Granulometrie

  • 1.3.1. Generalități

Granulozitatea agregatelor, când este determinata conform EN 933-1, trebuie sa se supună cerințelor'din 1.3.2 si 1.3.3, corespunzător mărimii agregatului d/D.

Sunt permise combinații a doua sau mai multe dimensiuni adiacente de agregat sau agregat mixt.

- Nota - Agregatele furnizate ca un amestec de diferite dimensiuni sau tipuri, trebuie omogenizate. Când agregatele de densități semnificativ diferite sunt omogenizate trebuie avuta grija pentru evitarea segregării. .               . , . .                . . . . „             , .

Când se Stabilește ca cel puțin 90% din sortările agregatelor sunt supuse unui control de producție al fabricii, luat din loturi diferite pe o perioada de maxim 6 luni, tolerantele sortării declarate de producător trebuie sa se incadreze intre limitele stabilite in 1.3.2 si 1.3.3.


:h-'■       ’ fPe j Tabel 2 - Cerințe generale de granulometrie

c,-. fb            m b

Agregat

Dimensiunea mm ; -

’   * ' Procent de trecere exprimat ca masa

Categorie G

, a2'Da •'

1.4Db0

Dd

” dce

d/2bc

Agregat grosier

d = 1 si

D>2

100

98 la

100

85 la 99

01a 15

01a 5

Gc 85-15

100

981a

100

80 la 99

01a 20

01a 5

Gc 80-20

Fin

, d ~ 0 st."

100

98 la

100

85 la 99

-

-

Gf 85

D-6.3

’ 100’’

vjȘSJa ;?

100

' 30 La 90";’

..

Or 80-« ■

-

100

85 la 99

-

Gf 85

Amestec agregat

d = 0 si D > 6.3

100

98 la

100

80 la 99

-

-

Gf 80

100

-

75 la 99

-

-

Gf 75

  • 1.3.2. Agregatul grosier

Toate agregatele grosiere trebuie sa respecte cerințele generale de sortare stabilite in tabelul 2 corespunzător valorilor d/D.

Când se solicita, pentru agregatele grosiere sortate la care d/D - 2 se aplica următoarele cerințe complementare pentru procentul de trecere pe sita de dimensiune medie:

  • - toate sorturile trebuie sa se incadreze intre limitele generale date in tabelul 3;

  • - producătorul trebuie sa documenteze si, la cerere, sa declare tipul sortării care trece pe sita mijlocie. Abaterile limita trebuie sa respecte cerințele categoriilor selectate in tabelul 3, in concordanta cu o anumita aplicație sau de utilizare finala.

Pentru cazul particular in care agregatul grosier are D/d < 2, nu vor fi cerințe in plus fata de cele stabilite in tabelul 2.

Tafectul 3 - Categorii ale limitelor generale fi tolerantelor agregatelor grosiere pentru

site mijlocii

D/d

Site mijlocii

mm

Limite generale si tolerante pentru sitele mijlocii (procentul masei care trece) unde D/d > 2

Categoria

GT

Limite generale

Deviațiile limita ale sortării tip declarate de producător

<4

D/1.4

25 la 80

±15

GTc25/15

20 la 70

±15

GTc20/15

>4

D/2

20 la 70

±17.5

GTc20/17.5

nu se solicita j GTnr,


Când sitele mijlocii calculate mai sus nu sunt cuprinse in seria ISO565/R20 se va __folosi cea mai apropiata sita din serie_________|

  • 1.3.3. Agregat fin si mixt

Agregatele fine si mixte trebuie sa respecte condițiile generale de sortare stabilite in tabelul 2.

Când este solicitat, producătorul trebuie sa documenteze si, la cerere, sa declare tipul sortării pentru . fiecare granulatie de agregat fin si agregat mixt produsa. Deviațiile limita trebuie sa respecte cerințele menționate in tabelul 4 conform cu o anumita aplicație sau cu utilizarea finala.

Tabelul 4 - Categorii de tolerante ale sortării tip declarate de producător pentru ___agregate fine si agregate mixte_______,___:

Abateri limita

Cate:

*oria

Procent c

e trecere exprimat ca masa

SitaD

Sita D/2

Sita de 0.063

Agregat fin

Agregat mixt

mm

GTf

GTa

±5

±10

± 3 a

GTf 10

. GTaIO

± 5

±20

±4b

. GTf 20

GTa20

±7

±25

± 5 c

GTf 25

- GTa25

Nu se solicita

GTfNR

GTaNR

Când sita mijlocie calculata ca mai sus nu este cuprinsa in seriaTSO565/R20 se va folosi cea mai apropiata sita din serie.

Nota - Abaterile limita ale sitelor D sunt limitate suplimentar in tabelul 2.

a Excepție pentru categoria £3 (vezi tabelul 8).

b Excepție pentru categoria   bj.-fo pe;ilru..agregate finesi și f? pentru 'agregat?

ș mixte (vuzi-iabefobSfi                         ■'            .

■' Excepție pentru categoric E si fope/fou agregate rine si f% fs, £7 si 1\ porfir.?. agregate-mixte (vezi tabelul 8).

  • 1.4. Forma agregatului grosier

Când se solicita, forma agregatelor grosiere trebuie determinata in termenii indicelui de aplatizare, as a cum este stabilit in EN 933-3. Indicele de aplatizare trebuie sa reprezinte incercarea de referința pentru determinarea formei agregatelor grosiere. Indicele de aplatizare trebuie declarat conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 5, in concordanta cu o anumita aplicație sau cu utilizarea finala.

Tabelul 5 - Categorii pentru valorile maxime ale indicelui de aplatizare

Indice de aplatizare

Categoria

FI

<20

Fho

<35

FI35

<50

FI5c

<50

Floechrat

Nu se sdi.fita

FInr

Când se solicita, indicele de forma determinat conform EN 933-4, trebuie declarat conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 6, in concordanta cu o anumita apricatie.sau de utilizarea* finala.

Tabelul 6 -.Categorii.’peiitru valorile maxime ale indicelui

Indice de forma

Categoria

SI

<20

SI20

<40

SEo

<50

SI55

<55

SÎDedara'.

Nu se solicita

SInr -

  • 4.5. Prceenfinde particule a ramate' sau'sparte sr totalul-particulelor roriwlfo- dbi-'agregate c fo'"-grosiere

Când se solicita, procentul de particule sforamatc sau zdrobite si de paitloule total .iotimfi.eexlm - ■ ■ agregatele grosiere, determinat conform EN 933-5, trebuie declarat conform cm categoria'refovanta’- stabilita iu tabelul 7.

Agregatele obținute prin sfaramarea rocilor pot fi asimilate ca fiind -din categoria ;C90/3 sfinți necesita o incercare suplimentara.

T abehil 7 C alegorii .peuîr u pro cent ul de p arde uiu. sforainate - șfea.         b 1 o Cafo. V . J .• v r n-

particulelor rotunjite di# agreate gr osfore.

Fracțiunea de masa de particule sfaramate sau zdrobite

%

Fracțiunea de masa de- .. particule, total mmfiite

%

. ■   • Categoria :• >■

. . .

de la 90 pana la 100

de la 0 pana In. 3 ■ .

•C»v.

do la 50 pana la 100

de la 0 pana la 10

Cso/îo         '•   .

de la 50 la 100

de la 0 pana la 30

C50/30          - ■

-

de la 0 pana la 50

CnR/50        ■ -

-

de la 0 pana la 70

CnR/70

Valoare declarata

Valoare.declarata

. .>    . f >.      CDeclarat

Nu se solicita

Nu se solicita

CnR '         ••

  • 1.6. Conținut de parti fine

Când se solicita, conținutul de parti fine pentru agregatul grosier, fin sau mixt, trebuie declarat conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 8.

Tabelul 8 - Categorii pentru valorile maxime ale conținutului de parti fine

Agregat

Fracția de masa care trece pe sita de 0.063 mm %

Categoria f

<2

f2

Grosier

<4

fi

>4

fDeclarata

nu se solicita

.fNR

<3

fi

<7

fi?

<10

fio

Fin

<16

fl6

<22

f22

>22

fDeclarata

nu se solicita

/nr

<3

fi

<5

fi

<7

fi

Mixt

<9

fi

<12

fi2

<15

fi5

>15

fDeclarata

nu se solicita

fNR

  • 1.7. Calitatea pârtilor fine

Când conținutul de parti fine dintr-un agregat fin depășește o fracțiune de masa de 3% si exista o ' dovada de utilizare satisfacatoare, nu mai este necesara o Încercare suplimentara. Când se solicita, agregatele pot fi evaluate pentru determinarea efectelor negativeale pârtilor fine, conform anexei A.

  • 2. CARACTERISTICI FIZICE

    • 2.1. Generalități

Necesitatea incercarii si declarării tuturor proprietăților din acest capitol variaza in funcție de intrebuintarea finala, sau natura agregatului. Când se solicita, incercarile stabilite in capitolul 2 trebuie realizate astfel incat sa determine caracteristicile fizice corespunzătoare.

  • 2.2. Rezistenta la fragmentare a agregatului grosier

Când se solicita, rezistenta la fragmentare trebuie determinata in termenii coeficientului Los Angeles, asa cum este stabilit in EN 1097-2:2010. Metoda de Încercare Los Angeles trebuie sa reprezinte incercarea de referința pentru determinarea rezistentei la fragmentare. Coeficientul Los Angeles trebuie declarat conform cu categoria relevanta’stabilita in tabelul 9 in concirdanta cu o anumita aplicație sau utilizare finala.

Tabelul 9 - Categorii pentru valorile maxime ale coeficienților Los Angeles

Caoeficient Los Angeles

Categorie

TA

<20

LA20

<25

LA25

<30

LA30

<35

LA35

<40

LA40

<50

LA50

<60

LA60

>60

LADeclarat

nu se solicita

LAnr

Când se solicita, rezistenta la fragmentare prin impact determinata conform EN 1097-2:2010 capitolul 6, trebuie declarata conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 10 in concordanta cu o anumita aplicație sau utilizare finala.

Tabelul 10 - Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei la impact

Valoarea incercarii la impact

Categoria

%

SZ

<18

SZ18

<22

SZ22

<26

SZ26

<32

SZ32

<35

SZ35

<38

sz38

>38

SZDeclarat

nu se solicita

SZ,\:R

  • 2.3. Rezistenta la uzura a agregatului grosier

Când se solicita, rezistenta la uzura a agregatului grosier (coeficientul micro-Deval, Mde) determinata conform EN 1097-1:2011, trebuie declarata conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 11 in concordanta cu o anumita aplicație sau utilizare finala.

Tabelul 11 - Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei la uzura

Coeficientul micro-Deval

Categoria

Mde

<20

Mde 20

<25

Mde 25

<35

Mde 35

<50

Mde 50

>50

Mde Declarat

nu se solicita

Mde NR

  • 2.4. Densitatea granulelor

Când se solicita, densitatea granulelor trebuie determinata conform SR EN 1097-6:2013, capitolele

7, 8 sau 9, funcție de granulatia agregatului si de rezultatele declarate.

  • 2.5. Absorbția apei

Când se solicita, absorbția apei trebuie determinata conform SR EN 1097-6:2013, capitolele 7, 8 sau

  • 9, funcție de granulatia agregatului si de rezultatele declarate.

  • 3. CARACTERISTICI CHIMICE

    • 3.1. Generalități

Necesitatea încercărilor si declararea tuturor caracteristicilor stabilite in prezentul capitol variaza in funcție de întrebuințare si originea agregatului. Daca este cazul, încercările stabilite in capitolul 6 trebuie realizate pentru determinarea caracteristicilor chimice corespunzătoare.

  • 3.2. Sulfat solubil in acid

Când se solicita, conținutul de sulfat solubil in acid al agregatelor combinate pentru materiale legate hidraulic, determinat conform SR EN 1744-1+A1:2013, trebuie declarat conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 12.

Tabelul 12 - Categorii pentru valorile maxime ale conținutului de sulfat solubil in acid

Agregat

Cantinutul de sulfat solubil in acid %

Categoria AS

Agregate, altele decât

<0.2

ASo.2

ASos

<0.8

zgura de furnal răcită in

>0.8

ASDeclarai

aer

nu se solicita

ASnr

Zgura de furnal răcită in

< 1.0

ASi.o

ASDedarat

> 1.0

aer

nu se solicita

ASnr

  • 3.3. Sulf total

Când se solicita, conținutul de sulf total al agregatului, determinat conform SR EN 1744-1+A1:2013, capitolul 11, trebuie declarat conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 13.

Tabelul 13 - Categorii pentru valorile maxime ale conținutului de sulf total

Agregat

Conținutul de sulf total %

Categoria

5

Agregate, altele decât

<1

Si

zgura de furnal răcită in

> 1

Soeclarat

aer

nu se solicita

Snr

<2

s?

Zgura de furnal răcită in

>2

SDeclarat

aer

nu se solicita

Snr

  • 3.4. Alti constituienti

    • 3.4.1. Constituienti care altereaza gradul de stabilitate si întărire a amestecurilor legate hidraulic

Agregatele si filerele de agregate care conțin substanțe organice sau alte substanțe in proporții care altereaza gradul de stabilitate a amestecurilor legate hidraulic, trebuie evaluate din punct de vedere al timpului de întărire si al rezistentei la compresiune conform cu SR EN 1744-1+A1:2O13, 15.3.

Proporțiile acestor materiale trebuie sa fie astfel incat acestea sa nu producă:

  • a) creșterea timpului de priza a mortarului cu mai mult de 120 min;

  • b) scăderea rezistentei la compresiune a probelor de mortar cu mai mult de 20% in 28 zile.

Prezenta materiei organice trebuie sa fie determinata conform SR EN 1744-1+A1:2O13, 15.1 (încercarea cu hidroxid de sodiu). Daca rezultatul indica prezenta acidului humic, prezenta acizilor fulvici trebuie determinata conform SR EN 1744-1+A1:2O13, 15.2. Daca culoarea lichidului supernatat din aceste încercări este mai puțin intensa decât culorile standard, atunci agregatele trebuie considerate ca necontinand materie organica.

  • 3.4.2. Constituienti cae afectează stabilitatea volumului zgurilor de furnal si de otelarie utilizate pentru agregate nelegate. _ , . ......

    • 3.4.2.1. Stabilitatea volumului zgurilor de furnal si de otelarie

Când se solicita, stabilitatea volumului agregatelor din zgura de otelarie trebuie sa fie determinata conform SR EN 1744-1+A1:2O13, 19.3. Agregatul din zgura de otelarie va fi considerat stabil din punct de vedere al volumului, daca expansiunea sa nu fie mai mare decât valoarea maxima specificata, declarata conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 14, in concordanta cu o anumita aplicație sau cu utilizarea finala. Pentru determinarea conținutului de oxid de magneziu (MgO), se va aplica încercarea stabilita inEN 196-2:2013

Tabelul 14 - Categorii pentru valorile maxime ale expansiunii agregatelor din zgura de otelarie

Tip de zgura de otelarie

Expansiune Procente de volum

Categoria

V

zgura - BOFa/zgura EAFb

<5

v5

<7.5

V7.5

<10

V10

> 10

VDeclarata

nu se solicita

Vnr

a zgura - BOF: zgura de furnal cu oxigen b zgura - EAF: zgura de furnal cu arc electric

  • 3.4.2.2. Descompunerea silicatului dicalcic din zgurile de furnal răcite in aer

Când se solicita, agregatele din zgura de furnal răcite in aer trebuie încercate conform SR EN 1744-1+A1:2O13, 19.1 si nu trebuie sa conțină silicat dicalcic descompus.

  • 3.4.2.3. Descompunerea fierului din zgura de furnal răcită in aer

Când se solicita, agregatele din zgura de furnal răcite in aer trebuie încercate conform SR EN 1744-1+A1:2O13, 19.2 si nu trebuie sa conțină foer descompus.

  • 3.4.3. Componenti solubili in apa

Când se solicita o determinare a componentelor solubile in apa, se va prepara un amestec conform SREN 1744-3 2003.

  • 3.4.4. Impurități

Când se solicita, agregatele nu trebuie sa conțină materii străine ca: lemn, sticla si material plastic, care deteriorează utilizarea finala a produsului.

  • 4. DURABILITATE

    • 4.1. Generalități

Necesitatea încercării si declarării tuturor proprietăților din acest capitol trebuie limitate conform unei anumite aplicații, sau utilizări finale, sau naturii agregatului. Când se solicita, încercările stabilite in capitolul 7 trebuie efectuate astfel incat sa determine proprietățile de durabilitate necesare.

  • 4.2. Acțiunea radiației solare asupra bazaltului „Sonnenbrand”

Când sunt senine de eroziune „de tipul radiației solare”, pierderea de masa si rezistenta la fragmentare trebuie determinate conform SR EN 1367-3:2002/AC:2004 si EN 1097-2:2010.

In completarea încercării la firbere, pierderea de masa si rezistenta la fragmentare (SBsz sau SBla) trebuie declarate conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 15 in concordanta cu o anumita aplicație sau utilizare finala.

Tabelul 15 - Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei la „Sonnenbrand”

Metoda de incercare

Rezultate

%

Categorie SB

încercarea la firbere si

Creșterea valorii de impact după fierbere

<1

a) incercarea la impact sau

Creșterea valorii de impact după fierbere

<5

SBsz

b) incercarea Los Angeles

Creșterea coeficientului Los Angeles după fierbere

<8

SBla

încercarea la fierbere si

Pierderi de masa după fierbere

>1

a) incercarea la impact sau

Pierderi de masa după fierbere

>5

SB SZ Declarata

b) incercarea Los Angeles

Creșterea coeficientului Los Angeles după fierbere

>8

SB SZ Declarata

nu se solicita

SBnr

4.3. Rezistenta la inghet - dezgheț

  • 4.3.1. Generalități

Modalitățile generale de utilizare a agregatelor intr-un mediu care este supus la inghet si dezgheț este prezentat in anexa B.

  • 4.3.2. Absorbția de apa ca încercare de selctare pentru rezistenta la inghet - dezgheț

Când se solicita, valoarea absorbției de apa ca incercare de selectare trebuie determinata conform cu procedurile stabilite fie in EN 1097-6:2013, capitolul 7, fie in EN 1097-6:2013, anexa B, cu declararea rezultatului si a procedurii de incercare utilizate.

Daca absorbția de apa, determinata in conformitate cu EN 1097-6:2013, capitolul 7 nu este mai mare decât una din valorile alese din categoriile stabilite in tabelul 16, agregatul trebuie considerat rezistent la inghet-dezghet.

Tabelul 16 - Categorii pentru valorile maxime ale absorbției de apa (EN 1097-6:2013, capitolul 7)

Absorbția de apa

Procente de masa

%

Categoria

WA24

<1

WA24 1

<2

WA242

Nota - încercarea absorbției de apa ca incercare de selectare nu se aplica in cazul

zgurei de furnal

Daca absorbția de apa, determinata conform EN 1097-6:2013 anexa B nu este mai mare decât o valoare maxima de 0.5%, atunci agregatul trebuie considerat rezistent la inghet-dezghet (a se vedea tabelul 17).

Tabelul 17 - Categorii pentru valorile maxime ale absorbției de apa ^ENT097"6:2(013« ;

Absorbția de apa

Procente de masa

%

Categoria

WA24

<0.5

WA24 0.5

>0.5

WA24 Declarata

nu se solicita

WA24NR

Nota - încercarea absorbției de apa ca încercare de selectare nu se

aplica in cazul zgurei de furnal



  • 4.3.3. Rezistenta la inghet-dezghet

Când se solicita, rezistenta la inghet-dezghet, determinata conform EN 1367-1 2007 sau conform EN 1367-2:2010, trebuie declarata in conformitate cu categoria relevanta stabilita in tabelul 18 sau tabelul 19.

Tabelul 18 - Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei la inghet-dezghet

Inghet-dezghet Procente de masa %

Categoria F

<1

Fi

<2

f2

<4

f4

>4

-Ț-!

i? Declarata

nu se solicita

fnr

a In situații extreme de vreme rece si/sau saturație de sare sau de dezghețare cu sare, ii

pot fi mai potrivite încercările care utilizează soluție de sare sau uree descrise in EN

1367-1:2007 anexa B. Limitele din acest tabel nu se aplica.

Tabelul 19 - Categorii pentru valorile maxime ale condiției de maxim a sulfatului de magneziu

Valoarea sulfatului de magneziu Procente de pierdere de masa %

Categoria MS

<18

MSis

<25

MS 25

<35

MS35

>35

MSDeclarata

nu se solicita

MSnr

5. EVALUAREA CONFORMITĂȚII

  • 5.1. Generalități

Producătorul trebuie sa efectueze încercările de tip inițiale (a se vedea 8.2) si controlul producției de agregate pentru a se asigura ca produsul este conform cu standardul european si sa declare valorile corespunzătoare.                                                                    y -     " ;

  • 5.2. încercările de tip inițiale                                           «    ’ ■

încercările de tip inițiale relevante pentru utilizarea finala, trebuie realizate pentru verificarea conformității cu cerințe specifice in următoarele circumstanțe:

a) va fi utilizata o noua sursa de agregate;


b) exista o modificare majora in natura materialelor brute sau in condițiile de prelucrare care pot afectapcvprietatde.agreatelor. .,                                  , 4.■

RvzuhuL-île. inoc uadle. '.inițiale: diebuie. confirmi «te\;piii-;docu.nientc<‘‘ca' punc.t de plecare pentru corn proferi ei-de agregate pentru acel material. Aceasta implica identificarea in special a oricăror componente la care exista probabilitatea emiterii de radiații peste nivelul de fond normal, a oricăror componente la care exista probabilitatea sa eliberezecarburi poliaromatice sau alte substanțe nocive. Daca conținutul in oricare din aceste componente depășește limitele in vigoare conform cu prevederile valabile la locul utilizării, trebuie declarate rezultatele încercărilor inițiale.

5:3. Controlul producției de agregate

Producătorul trebuie sa dispună de un sistem de control al producției, care sa respecte cerințele din ȘR EN 13242^1:2008 anexa C.

înregistrările tinute de producător trebuie sa indice ce proceduri de control al calitatii sunt puse in funcțiune in cursul producției de agregate.

  • 6. NOTARE SI DESCRIERE

    • 6.1. Notare

Agregatul trebuie identificat in modul următor:

. a) sursp-si producătorul - daca materialul a mai fost- manevrat intr-un depozit, trebuie declarate si sursa si. depozitul;

b). tipul agregatului (a se vedea EN 932-3);

.   . c) .clasa, de granulozitate.. .

  • 6.2. Informații specifice pentru descrierea unui agregat

Necesitatea furnizării unor alte informații depinde de situație si de întrebuințare, de exemplu: a) utî cod de legătură între denumire si descriere; . .

- : b) orice alta informație suplimentara necesara identificării agregatului.

  • 7. MARCARE SI ETICHETARE

•Borderou! de livrare trebuie sa conțină cel puțin următoarele informații: a) denumirea;

.. vb) data expediției; .   -

  • c) numărul de serie al borderoului;

d>referirelaSREN 13262:2011.          .     .

  • 8. PREPARAREA BALASTULUI OPTIMAL

  • 8.1, Stația de preparare a balastului optimal '

Stația de preparare a balastului optimal va avea următoarele echipamente și facilități:

* Zone separate de depozitare a agregatelor pe platforme de beton, cu pante pentru scurgerea apelor; platformele vor fi .prevăzute cu separatoare verticale, pentru evitarea amestecării agregatelor;

•   fiecare zonă..va avea indicat-tipuL agregatului.

o

Dispozitiv de dozare și amestec;

Mijloace adecvate pentru prevenirea segregării amestecului la descărcarea în mijloacele auto; Laborator de siație’ăutorizat;                      ■

Facilități pentru siguranța lucrătorilor și echipament de stingere a incendiilor;

■uiStalații și luhtenhfe‘pentru curățarea dispozitivelor de dozare și amestec, a buncărelor și a


/ d - A

mijloacelor de transport.                          -i. • •<. '• • * :

; Dozarea agregatelor se va face gravimetric. Se vor respecta, următoarele toleranțe pentru

•' dozarccV gravimetrică: •       ; ■ -• ’

a Agregate ± 3%;

1       *' Âpa ±2%.

După instalarea, verificarea și obținerea tuturor autorizațiilor legale cerute de autoritățile competente, stația de preparare va fi supusă aprobăriTConsultantului,

• Toate cheltui fiile legate de. autorizarea și fracționarea stației vor fi suportate de Contractor. Pe parcursul funcționării, pe cheltuiala sa, Antreprenorul va asigura verificările necesare în vederea producerii amestecului la parametrii aprobați.

  • 8.2. Prepararea amestecului

înaintea începerii lucrărilor, Antreprenorul va efectua încercările în funcționare ale stației de preparare în vederea obținerii amestecului așa cum a fost determinat în laborator.

Aceste încercări vor stabili de asemenea, durata minimă de amestec, durata care să asigure o omogenitatea amestecului.

Orice modificare a proporțiilor amestecului, în afara ajustărilor impuse de umiditatea agregatelor din stoc, va fi tratată ca schimbare a formulei de compoziție și supusă aprobării Consultantului.

Cantitatea de apa necesară va fi determinată în funcție de umiditatea agregatelor, luând în considerare pierderea de apă în timpul transportului de la stația de preparare la locul de punere în opera.

  • 8.3. Controlul calității amestecului

Prelevarea probelor și controlul calității amestecului vor fi efectuate conform Tabelului de mai jos.

Teste efectuate la stația de preparare

Metoda de verificare sau caracteristici care trebuie verificate

Frecvența minimă la stația de preparare

SR

Umiditatea optimă de compactare (Testul Proctor Modificat)

pentru fiecare studiu de compoziție

1913/13-83

Granulozitatea amestecului

la fiecare 500 m3, o dată pe zi,

4606-80

Umiditatea agregatelor ț1)

la schimbarea condițiilor meteo, o dată pe zi

1913/1-82

Nota: (1) - pentru stabilirea cantității necesare de apă în amestec.



Toleranțele la realizarea amestecului sunt următoarele: ® Sort 0- 8 mm: ± 5%;

o Idem fracțiunea de 4 mm: ± 2%

Pentru celelalte sorturi nu se admit toleranțe.

Limitele formulei sunt calculate pornind de la granulozitatea formulei propuse, prin aplicarea . toleranțelor admisibile.

.în cazul folosirii balastului natural, transportul, depozitarea și controlul vor fi făcute în aceleași condiții ca pentru balastul optimal.

  • 9. EXECUȚIA STRATULUI DE FUNDAȚIE

    • 9.1. Sectorul de probă

' In‘ vederea stabilirii procedurii de execuție și a utilajelor și dispozitivelor de aștemere și compactare, înainte de începerea lucrărilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa câte •   - un sector .de probă pentru- fiecare sursă de agregate. Sectorul de probă va avea cel puțin 50 m lungime și

- « va ocupa cel puțin jumătate din lățimea platformei.

Cantitatea de apă care trebuie eventual adăugată pentru obținerea umidității optime de compactare va fi stabilită de laboratorul de șantier. Apa va fi adăugată prin stropire, astfel încât să aducă amestecul “ la umiditatea optimă de compactare- 'uniform distribuită în masa amestecului.

a A r" ■' i: Toleranțele în umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate.

c        •(.■Caracteristicile de compactare-'ale balastului pentru stratul de fundație se vor stabili utilizând

a■■■ ' .încercarea'Pro ctor Modificată în1 conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83):

- '■ ■' '■           ^densitateamaximă'în stare uscată (g/cm3);

W opt.j?M- umiditatea optimă de compactare (%) .

Pregătirea, executarea lucrărilor și măsurătorile efectuate pe sectorul de probă vor fi efectuate în prezența Consultantului.                                   . .. .      . . : .

Pregătirea, executarea lucrărilor și măsurătorile electuate pe _sectorul.de probă,fvpr fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.                                                                 .....

Partea din tronsonul de probă cu rezultatele optime confirmate ca atare de Consultant, va servi ca sector de referință la definitivarea procedurii de execuție.

  • 9.2. Condiții preliminare

Execuția fundației de balast poate începe numai după ce lucrările de terasamente din sectorul respectiv, inclusiv stratul de formă (dacă este cazul) sau substratul de fundație și lucrările pentru drenarea apelor din fundație (drenuri transversale și longitudinale, rigole, șanțuri), au fost verificate și aprobate de Consultant.

Pentru a permite drenajul apei din stratul de fundație, baza stratului va fi cu minim 15 cm deasupra nivelului maxim al apei în șanțurile / rigolele adiacente temporare realizate pentru evacuarea apelor în timpul execuției.

Este interzisă aștemerea într-un același sector de lucru, a balastului / balastului optimal provenind din depozite diferite.

în cazul folosirii unor surse diferite de balast, se vor nota în Jurnalul de Șantier, limitele sectoarelor și sursele folosite.

  • 9.3. Transportul

Antreprenorul va lua toate măsurile ca pe durata încărcării și transportului la locul de punere în operă, balastul / balastul optimal să nu-și modifice semnificativ compoziția (segregare, scăderea sau creșterea conținutului de apă, parte fină, etc.).

  • 9.4. Punerea în operă

Așternerea stratului de fundație poate începe numai la aprobarea Consultantului, după ce patul drumului a fost verificat și aprobat de acesta.

Balastul / balastul optimal va fi așternut pe terasamentul recepționat, într-unul sau mai multe straturi, în funcție de grosimea prevăzută în proiect și grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental.

Antreprenorul nu va începe execuția nici unui strat înainte ca stratul inferior să fie terminat, verificat și recepționat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuială, întreținerea necesară pentru straturile recepționate, până la acoperirea cu următorul strat.

Recepția oricărui strat va fi refăcută atunci când între recepția inițială și acoperirea cu stratul următor, au trecut mai mult de 7 zile sau când, în interiorul acestui interval, în opinia Consultantului, stratul recepționat nu mai corespunde condițiilor pentru a fi acoperit.

v.        Compactarea se va face cât mai curând posibil după ce materialul a fost așternut și nivelat, în

conformitate cu cerințele procedurii de execuție, așa cum a fost definitivată în urma executării sectorului de probă.

Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare:

p ef = densitatea efectivă (g/cm3);

W ef - umiditatea efectivă pentru compactare (%).

P ef

Gradul de compactare gc ~  --------------x 100

P max..PM

Acolo unde stratul de fundație nu se realizează pe întreaga lățime a platformei, acostamentele vor fi completate și compactate simultan cu execuția stratului de fundație, astfel încât stratul de fundație să fie permanent încadrat de acostamente, cu asigurarea evacuării apei din stratul de fundație.

Pentru evitarea degradărilor accidentale, Antreprenorul va lua toate măsurile pentru limitarea circulației pe stratul compactat și finisat.

Este interzisă aștemerea stratului de fundație atunci când:

• umiditatea balastului este în afara limitelor specificate la punctul 9.1;


13

® balastul este înghețat sau conține gheață;

» condițiile meteo determină ca patul drumului / stratul de formă (dacă este cazul) să nu mai răspundă cerințelor pentru a fi acoperit.

  • 10. CONTROLUL EXECUȚIEI și RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Testele din timpul execuției stratului de fundație, vor fî făcute conform Tabelului de mai jos. Testele asupra stratului de formă

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care trebuie verificate

Frecvența minimă la locul de punere în operă

STAS

Examinarea documentelor de transport

la fiecare transport

-

-

Umiditatea optimă de compactare (Testul Proctor Modificat)

pentru fiecare sursă și oricând se consideră necesar

1913/13-83

Grosimea stratului

3 determinări la fiecare 2000 m2 de fundație

-

Caracteristicile de compactare

  • - umiditatea

  • - densitatea

6 probe la fiecare 2000 m2 de strat așternut

1913/1-82 1913/5-85 12288-85

Gradul de compactare

(prin determinarea greutății volumetrice în stare uscată)

în fiecare zi, 6 probe la fiecare 2000 m2 de strat așternut

1913/15-75

12288-85

Capacitatea portantă

în fiecare profil transversal din proiect, pe la fiecare 25 m pe fiecare bandă, inclusiv benzile de staționare de urgență

Normativ

CD 31-2002

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație va fi determinată cu deflectometrul cu pârghie, în conformitate cu Instrucțiunile tehnice departamentale CD 31-2002.

  • 10.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului

Grosimea stratului de fundație va fi verificată oriunde se consideră necesar dar în cel puțin 3 puncte la 2000 m2 de fundație executat; toleranța admisibilă este de ± 2 cm.

Lățimea stratului se măsoară oriunde se consideră necesar, dar cel puțin în fiecare profil transversal din proiect; toleranța admisibilă este de ± 5 cm.

Panta transversală a stratului de fundație este aceeași cu panta proiectată a îmbrăcăminții rutiere și va fi măsurată oriunde se consideră necesar, dar cel puțin în fiecare profil transversal din proiect; toleranța admisibilă este de ± 0,4%.

Cotele stratului se măsoară oriunde se consideră necesar, dar cel puțin în fiecare profil transversal proiectat; toleranța admisibilă este de ± 1 cm.

  • 10.2. Verificarea compactării și capacității portante

Stratul de fundație va fi compactat până la atingerea gradului de compactare de 100 % Proctor Modificat pentru cel puțin 95% din punctele măsurate și a gradului de compactare de minim 98%, în toate punctele de măsurare.

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație se consideră realizată dacă valoarea deformației elastice (măsurate conform prevederile normativului CD 31-2002) este mai mică de 180 1/100 mm.

Uniformitatea execuției este considerată satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de variație este sub 35%.

  • 10.3. Verificarea caracteristicilor suprafeței stratului

Verificarea denivelărilor suprafeței fundației se face cu lata de 3 m lungime, oriunde se consideră necesar, dar cel puțin:

• în profil longitudinal, în axul fiecărei benzi de circulație; denivelările admisibile măsurate sub lată sunt de ± 2 cm;

• în profil transversal, în secțiunile transversale din proiect; denivelările admisibile măsurate sub lată sunt de ± 1 cm;

  • 10.4. Recepția lucrărilor

După terminarea lucrărilor pe un tronson, lucrările executate vor fi supuse aprobării Consultantului, înaintea aștemerii stratului următor.

Inspectarea lucrărilor care devin ascunse trebuie să stabilească dacă acestea au fost realizate conform proiectului și prezentului Caiet de Sarcini.

Recepția presupune verificarea înregi^îrăffibr ^din timpul execuției și a rezultatelor încercărilor precum și c



CAIET DE SARCINI .. F4ACADA

CAPITOLUL I

GENERALITĂȚI


AN/

P T


Art.l. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE

  • 1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la execuția si recepția maca strat suport la drumuri publice si străzi.

El cuprinde condițiile tehnice de execuție si de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialele folosite si straturile realizate.

  • 1.2.   Macadamul ordinar, conform SR 179-95, este alcătuit dintr-un sort monogranular de piatra sparta, cilindrat pana la fixare, apoi impanat cu split sau criblura raspandit(e) uniform, udat si cilindrat pana la inclestare, după care urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip si cilindrarea in continuare, pana se asigura inclestarea pietrei (fixarea definitiva).

  • 1.3.   Tipurile de macadamuri - ordinare - se aplica pe drumuri si străzi ținând seama de clasa tehnica si categoria acestora, conform tabelului 1.

Tabel 1

Tipul

macadamului

Modul de penetrare

Tipul de liant bituminos

Rolul stratului

Clasa tehnica a drumului si categoria tehnica a străzii

Macadam ordinar

-

-

Strat suport

III-IV pentru drumuri

Art.2. PREVEDERI GENERALE

  • 2.1.   Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

  • 2.2.    In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea execuției lucrărilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL II MATERIALE FOLOSITE

Art.3. MATERIALE GRANULARE

  • 3.1.   Materialele granulare folosite la execuția straturilor de macadam sunt următoarele: Macadam ordinar: - piatra sparta sort 40-63,

split sort 8-16 sau 16-25,

savura sort 0-8,

nisip natural 0-3 sau 0-7,

  • 3.2.    Agregatele trebuie sa provină din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet, fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, omogen in ce privește culoarea si compoziția mineralogica, cu structura omogena si compacta.

  • 3.3.    Caracteristicile mecanice ale agregatelor, precum si conținutul lor de impurități trebuie sa respecte prevederile din tabele 2 si 3.

AGREGATE CONCASATE - Condiții de admisibilitate              Tabel 3

CARACTERISTICI

CONDIȚII DE ADMISIBILITATE

Savura

Criblura

Piatra sparta si split

1

2

3

4

Corpuri străine

’ nu se admit

nu se admit

nu se admit

Fracțiuni fine (parti levigabile)

-

max.0,5%

-

Granulozitate

conf.tabel 5

conf.tabel 5

conf.tabel 5

Aspect si forma granulelor

-■ ■ ■

conf.tabel 5

conf.tabel 5

Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata N/mrn2 min. - pentru imbracaminti

150

150

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata la presiune normala, % min.

- pentru imbracaminti

70

70

Uzura cu mașina tip Los Angeles max. - pentru îmbrăcăminte

22

25

Uzura cu mașina tip Deval (coeficient de calitate) min.

- pentru Îmbrăcăminte

12

12

Rezistenta la sfaramare prin soc pe piatra sparta

80

80

Rezistenta la inghet - dezgheț -coeficient de gelivitate

0,3

0,3

-coeficient de inmuiere pe epruvete

-

25

25



NISIP - Condiții admisibile ''         ' .                                         Tabel 2

DOMENII DE UTILIZARE

MACADAM ORDINAR

Umplerea golurilor după impanare

Protecție

SORTUL

0-7

3-7

GRANULOZITATE

-conținut de fracțiuni sub 0,02 mm % pentru Îmbrăcăminte

15...30

-

CONȚINUT DE IMPURITĂȚI

  • - corpuri străine

  • - humus (culoarea soluției de hidroxid de sodiu)

  • - mica libera

nu se admit

nu se admit

Observații:   Pentru zonele cu trafic mediu si ușor, rezistentele la compresiune pe epruvete pot fi

micșorate cu pana la 20% iar coeficientul de inmuiere poate fi de maxim 35%.   .     .... . .

  • 3.4. Din punct de vedere al dimensiunilor si formelor diverselor sorturi de agregate, trebuiesc indeplinite prevederile tabelului 4.

GRANULOZITATEA AGREGATELOR-Condiții de admisibilitate         Tabel 4

Denumirea . cu-enta

Soi tel

> D-huensiuni. mm

Cantitatea de urawibace..

JreceLpri^oiun

,1 .XIV.C ’.l .• necorespun-zatoare dim.

% max.

Forma

superior %

iiifcnor

%

Savura

0-8

0...8

95...100

-

-

Poliedrica:

Split

8-6

8...16

95...100

0...10

15

raportul l:b:a

16-25

16...25

95...100

0...10

15

min.l:0,5:0,25

25-40

25...40

95...100

0...10

15

b/a>0,50 c/a > 0,25

Piatra sparta

40-63

40..63

90...100

0...10

15

Poliedrica:

Criblura

3-8

3.15...8

95...100

0...10

15

raportul l:b:a

8-16

8. .16

95...100

0...10

15

min.l:0,66:0,33

16-25

16...25

95...100

0...10

5

b/a > 0,66 c/a > 0,33

  • 3.5. Caracteristicile fizice ale rocii de proveniența (densitate, densitate aparenta, compactitate, porozitate totala, absorbție de apa la presiune normala si coeficient de saturație, densitate in gramada si volumul de goluri) trebuie sa corespunda standardelor sau documentelor tehnice normative in vigoare, pentru roca respectiva.                 -

3 .b. Agregatele se vor aproviziona din timp- in depozite pentru a se asigura omogenitatea ei constanta calitatii acestor materiale.

Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si păstrate in condiții care sa le ferească de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.

  • 3.7.   Aprovizionarea agregateloi de la furnizor se va face numai după ce se constata ca acestea corespund condițiilor impuse de prezentul caiet de sarcini si se vor lua toate masurile necesare pentru a le feri sa se impurifîce in timpul transportului.

  • 3.8.    Controlul calitatii agregatelor de către antreprenor se face in conformitate cu. prevederile tabelului 5

'3:9. Laboratorul șantierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

“ - intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate si declarațiile de conformitate emise de furnizor

- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

Art.4 APA

4:1. Apa utilizata la execuția straturilor de macadam ordinar sau penetrat poate sa provină din rețeaua publica sau din alta sursa, dar in acest, din- unna caz trebuie sa indeplineasca condițiile tehnice prevăzute in SR EN 1008:2003.

Metodele de determinare sunt reglementate prin același SR EN 1008:2003.

'4.2. Verificarea se face la inceperea lucrărilor si se repeta ori de cate ori se observa ca.se schimba caracteristicile acesteia.

  • 4.3. Ln timpul utilizării pe șantier se va urmări ca apa sa nu se polueze cu detergenti,-materiale organice, uleiuri, argile, etc.              '

ArL5 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR ÎNAINTE DE EXECUȚIA - '

■'        MACADAMULUI                   .

5. l.q Controlul calitatii se face de către antreprenor’prin laborator. = sau in conformitate.cu ‘prevederile cuprinse iu tabelul 6.                          •• .m.-.m.

Materialul

Acțiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica

FRECVENTA]

MINIMA

La aprovizionare

La locul de punere in opera

1

2

3

4

Nisip natural

Examinarea datelor înscrise in certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

Natura mineralogica

Cate o încercare pentru fiecare sort si fracțiune

0 încercare la

5000 mc

Granulozitatea

0 încercare pentru fiecare fracțiune si sursa

O încercare la

500 mc

Echivalent de nisip (EN)

0 încercare pentru fiecare fracțiune si sursa

O încercare la

200 mc

Conținut de impurități

In cazul in care se observa prezenta lor

Ori de cate ori apar factori de impurificare

Agregate concasate

► *                          :i

Examinarea datelor înscrise in certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

Corpuri străine

In cazul in care se observa

Ori de cate ori apar factori de impurificare

Fracțiunea fina

0...0,009 mm

0 încercare pentru fiecare fracțiune si sursa

O încercare la

500 mc

Granulozitatea

0 încercare pentru fiecare fracțiune si sursa

O încercare la

500 mc

Aspectul si forma granulelor

O încercare pentru fiecare fracțiune si sursa

O încercare la

5000 mc

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata la presiune normala

0 încercare pentru fiecare fracțiune si sursa

O încercare la

5000 mc

Uzura cu mașina tip

Los Angeles

0 încercare pentru fiecare fracțiune si sursa

O încercare la

5000 mc

Rezistenta la sfaramare prin soc pe piatra sparta

0 încercare pentru fiecare fracțiune si sursa

O încercare la

5000 mc

Natura mineralogica

Cate o încercare pentru fiecare sort

O încercare la

5000 mc

Art. 6 COMPOZIȚIA MACADAMURILOR

. 6.1, ' MACADAMUL ORD.tNAR

  • 6.1.1. Granulozitatea sorturilor de materiale granulare si cantitatile orientative de materiale necesare executării macadamului ordinar ca îmbrăcăminte sunt aratate in tabelul 7.

Tabel 7

Materiale

Macadam folosit la îmbrăcăminte

Piatra sparta, kg/mp

175...180

Split, kg/mp

20...24 *

Savura sau nisip, kg/mp

35...40 **

Nisip sau savura, kg/mp

15...18

Apa, 1/mp

30...35

Nota: *) Când piatra sparta provine din roci cu densitate mijlocie (calcar, gresii, etc.) consumul de split se poate reduce la 18...22 kg si respectiv la 14... 18 kg/mp, micsorandu-se corespunzător piatra sparta.

**) Numai savura sau numai nisip ori dintr-un amestec in parti egale.

Art 7 CONDIȚIILE TEHNICE

  • 7.1. ELEMENTELE GEOMETRICE

.7.1.1. Elementele geometrice pentru straturile de macadam ordinar sa respecte prevederile din tabelul 9.

Tabel 9

Elementele geometrice

Macadam ordinar

Strat de baza

Grosimea in cm:

  • - înainte de cîlindrare

  • - după cîlindrare

12

10

Latimea

Depășește cu 0,25 m pe ambele parti, latimea pârtii carosabile

Pantele transversale si forma

2.5%-3 % acoperiș cu pante egale

Declivitatile in profil longitudinal

max. 7 %

  • 7.1.2. Grosimile din tabelul 9 si consumurile din tabelele 7 si 8 sunt orientative; la execuție se va realiza grosimea prevăzută in proiect.

  • 7.2. ABATERILE LIMITA SI DENIVELĂRILE ADMISIBILE

  • 7.2.1.Abaterile limita locale admise la grosime, lățime si cotele profilului in. lung, precum si denivelările admise in profil transversal si longitudinal sunt aratate in tabelul 10.

Tabel 10

Abaterea la:

Valoare limita admisa

Macadam ordinar

Macadam-penetrat sau . semipenetrat

Grosime

± 10%

± 10%

Lățime

± 5 cm

± 5 cm

Profil transversal

max. ± 2 mm/m

max. ± 6 mm sub lata de 3 m

Cote in profil longitudinal

± 5 cm

± 2,5 cm sau ± 3,5 cm *

Profile longitudinale (deniv.sub lata de 3 m)

max. 20

max. 20

No U"           ■■ de 2., 5-> cm - este/ limi taf adm iribfiN a’.?: -fi < macadam al. penetrat - este-, fofos fi • ? s

' imbracanfi-fite:■ st estfi inuadrav.intrebordufUar vai curea ’dd?.: 3-3 c vA<:&   ) inveaza: fai & bord un.

CAPITOLUL III
EXECUȚIA STRATURILOR DE MACADAM

Art.8 PREVEDERI GENERALE

  • 8.1.   Macadamurile ordinare prevăzute in prezentul caiet de sarcini se aplica pe straturi de fundație, care trebuie pregătite si compactate conform caietelor de sarcini respective.

Execuția straturilor de macadam va incepe numai după ce a fost efectuata recepția straturilor de fundație de sub acestea.

  • 8.2.   Pentru o cat mai buna realizare a macadamurilor se vor executa la Începerea lucrărilor sectoare preliminare de incercare, pe care uimeaza sa se stabilească componenta atelierului de compactare, numărul optim de treceri si viteza rulourilor compactoare folosite la cilindrare si sa se definitiveze cantitatile de materiale.

Cilindrarea trebuie astfel efectuata ca sa se evite slăbirea impanarii prin ruperea muchiilor si rotunjirii pietrelor, cauzate de un număr prea de treceri.

  • 8.3.   Nu este permisa schimbarea de direcție a compactorului in cuprinsul sectorului care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor va fi liniara si fara serpuiri.

  • 8.4.   Viteza rulourilor compresoare trebuie sa fie constanta si mai redusa ;a. cilindrarea la uscat.

Art.9 EXECUȚIA MACADAMULUI ORDINAR

  • 9.1.    Pe suprafața fundației se așterne piatra sparta, sort 40-63, intr-un strat uniform si se -cilindreaza la uscat pana la fixare, apoi se așterne splitul de impauare in minimum doua reprize, se Stropește succesiv cu apa si se continua cilindrarea pana la încleștare. Umplerea golurilor ramase se* face cu savura sau nisip, așternute uniform in doua reprize, stropite si cilindratc concomitent pana la fixare definitiva.

Astemerea pietrei sparte se face in grosime cat mai uniforma, folosmdu-se in acest scop benzi-reper din agregatele naturale. Astemerea se face astfel ca marginile îmbrăcămintei si suprafeței ei sa ■ corespunda unei grosimi de 10 cm după cilindrare.                                     I

Cilindrarea pietrei sparte se face cu compactori. cu rulouri netede ușoare (6t...8t) si apoi cu ■ compactori cu rulouri netede mijlocii (1 Ot... 14t) pana la fixare.                                       L.

Astemerea si cilindrarea pietrei sparte se face prin verificarea continua la șablon.

  • 9.2.   După fixarea pietrei sparte se face impanarea scheletului macadamului prin astemerea.' . uniforma a splitului in minimum doua reprize si prin stropire succesiva cu apa, concomitent cil cilindrarea. Cilindrarea se face cu compactori cu rulouri netede, mijlocii sau grele (peste 14t) pana Ia . • încleștare.

După astemerea fiecărei reprize se trece de 2 sau 3 ori cu compresorul eu rulouri netede, se uda cu apa si se continua cilindrarea pana la completa încleștare a stratului de macadam.

  • 9.3.   După încleștare se face umplerea golurilor ramase cu savuri'sau nisip așternut uniform:?.

in doua reprize stropite cu apa si cilindrate concomitent pana la fixarea definitiva.               . .    -

Fixarea definitiva a macadamului se .considera terminata când tamburii unui compact*'* gom, . cu rulouri netede, nu mai lașa nici un fel de urme pe suprafața.macadamului iar mai multe p.utm fie -u aceeași mărime si natura cu piatra concasata folosita nu mai pătrund in macadam si sunt .Naiv <;. -.v rulouri (tamburi).                                            . *

  • 9.4.   După fixarea definitiva se așterne un strat de nisip grauntos sau savura. in -grcriN. fie l cm pentru protecție.

Suprafața macadamului trebuie sa prezinte un aspect de mozaic cu pietre răspândite uniform.

  • 9.5.   La execuția macadamului folosit ca imbracaminte, concomitent cu acesta se va executa

51acostamentul pentru ase realiza o buna conipactarc a,macadautului lamargine..   .   •

  • 9.6. / . In profilele,cu doua pante, cilipdrareairse începe de la acostamente,, si.se.continua spre ax, pe fasii paralele si succesive. Fiecare fasie se suprapune pe fasia anterioara, pe minimum 20 cm. Se incepe cu un număr de treceri pe prima banda de circulație. Se trece apoi simetric, cu același număr de treceri, pe banda de sens opus, continuandu~se către ax. Pe axul drumului cilindrul compactor va calea ambele benzi de circulație in mod egal. In profilele cu o singuar panta sau in curbe suprainaltate, cilindrarea se incepe de la piciorul pantei si se continua spre partea opusa.

  • 9.7.   Nu este permisa schimbarea de direcție a comp actorului in cuprinsul sectorului care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor trebuie sa fie liniara si fara serpuiri.

  • 9.8.   Viteza rulourilor compresoare folosite la cilindrarea macadamului trebuie sa fie constanta si mai redusa la cilindrarea la uscat.

  • 9.9.    Pentru stabilirea numărului optim de treceri, potrivit naturii pietrei folosite, se recomanda a se executa sectoare de incercare la inceperea lucrării.

Art.10 PERIOADA DE LUCRU SI DAREA IN CIRCULAȚIE

  • 10.1.  Este interzisa execuția macadamului ordinar pe o fundație acoperita cu un strat de zapada sau cu o pojghița de ghiata, precum si cu agregate inghetate.

L                10.2. După terminar ea lucrărilor, zona se da in circulație după 6 ore.

  • 10.3. Antreprenorul lucrării va lua masuri ca macadamul ordinar neprotejat, pe tot timpul cat este supus circulației si pana la recepția lucrării, sa fie intretinut prin luarea următoarelor masuri:

  • - indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor;

  • - repararea imediata cu split si savura a denivelărilor sau degradărilor aparute, evitandu-se in special stagnarea apei pe suprafața Îmbrăcămintei.

Materialul de Întreținere si reparații se așterne in grosimile necesare si se va bate cu maiul, mentinandu-se in aceste condiții pana la fixare, folosindu-se de preferința split, sortul 8-16 si 16-25 sau amestec 8-25.

- Art.ll VERIFICAREA LUCRĂRILOR EFECTUATE

■ •

  • 11.1.  Materialele aprovizionate pe șantier trebuie sa îndeplinească condițiile tehnice prevăzute in standarde.

’ ’'' Pentru materialele aprovizionate se fac următoarele încercări de control pe șantier:

a) La agregate minerale concasate:

< ,   '         - natura mineralogica (examinare vizuala)

  • - forma granulelor,

  • - compoziție granulometrica,

  • - parti levigabile

- Se efectuează minimum un set de determinări la 100 t de agregate

  • 11.2.  înainte de astemerea macadamului se verifica condițiile de suprafatatare ale fundației si cele de pregătire a acestora.

  • 11.3.  In cursul executării lucrărilor se controlează, la inceput, cântitatile de materiale si ' ' dozajele; prevăzute in tabelele 7 si 8, eventual corectate pe baza rezultatelor obținute pe sectorul

experimental.                      "       '                          1               '

  • 11.4.  La astemerea si cilindrarea materiălelor granulare in diferite reprize si la sfârșitul fixării definitive se verifica daca se indeplinesc condițiile'prevăzute in tabelul 10, privind abaterile limita si denivelările admisibile la elementele geometrice, după cum urmeaza:

Masurarea se face folosind un dreptar de 3 m lungime si o pana de 20 cm lungime si maximum ,3 cm lățime, cu inclinatie 1:10. Fata inclinata a penei trebuie sa aiba gradații corespunzătoare pentru fiecare diferența de înălțime de 1 mm. Pentru a se citi denivelarea, pana se introduce intre imbracaminte si fata inferioara a dreptarului.

- verificarea profilelor transversale se face la distanta de 25 m sau 50 m. Masurarea se face prin constatare? denivelărilor sub șablon, avand. forma profilului transversal tip, care se aseaza pe doua suporturi puse pe marginea suprafeței îmbrăcămintei. Suportul din stanga are grosime de 4 cm iai cel din dreapta grosime variabila, in forma de pana in trepte. Suporturile se aseaza astfel ca sa se asigure poziția orizontala a șablonului. Daca este necesar, se pot folosi la stanga doua suporturi suprapuse, avand 4 cm fiecare.

Masurarea diferentelor dintre șablon si stratul de macadam se face in axul drumului si la distante de 1 m si 2m de la margine. Pentru măsurare servește o pana de 30 cm lungime si maximum 30 mm lățime, cu o grosime la capete de 15 mm si respectiv 90 mm. Pana are o inclinatie de 1:4 si fata superioara gradata corespunzător fiecărei diferente de 1 mm.

Verificarea profilelor transversale curbe se face fata de panta medie si fata de sageata maxima iar verificarea celor cu panta unica se face cu dreptarul, in locul șablonului de profil transversal tip.

Rezultatele verificărilor materialelor si a lucrărilor executate se inscriu in evidentele de șantier si se predau proprietarului sau administratorului pentru cartea construcției.

  • 11.5. Beneficiarul, prin delegații sai, are obligația de a verifica periodic datele inscrise in evidente, participând si la verificarea principalelor date (grosimi, cantitati, etc.).

CAPITOLUL IV
RECEPȚIA LUCRĂRII

Art. 12 RECEPȚIA PRELIMINARĂ

  • 12.1.  Recepția preliminară a macadamului ordinar care servește ca strat de baza se va face la 2 luni după terminarea lucrărilor si darea in folosința in conformitate cu reglementările legale in vigoare.

  • 12.2.  Comisia de recepție va examina lucrările fata de documentația tehnica aprobata si fata de evidentele de șantier, care constituie documentație de control a execuției.

  • 12.3.  La recepție se va examina daca s-au respectat:

  • - condițiile prevăzute pentru materiale;

  • - cantitatile de materiale folosite;

  • - daca s-au ridicat la timp si in număr suficient probele de materiale, incat sa asigure verificarea calitatii lor;

  • - daca lucrările s-au executat conform documentației tehnice aprobate si documentației de control intocmita in timpul execuției.

Aceste examinări se fac pe baza evidentelor de șantier tinute la zi.

Verificarea regularității suprafeței se face pe porțiunile de traseu propuse de comisia d recepție.

Grosimea stratului din macadam se verifica pe baza a cel puțin doua sondaje si a cantitatilor de

CAIET DE SARCINI

MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA
CAPITOLUL I
GENERALITĂȚI

SECȚIUNEA 1

Obiect, domeniu de aplicare, prevederi

Art.l. Prezentul caiet de sarcini stabilește condițiile tehnice

îndeplinească mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare, controlul calității materialelor componente, preparare, transport, punere în opera, precum și straturile rutiere executate din aceste mixturi.

Art.2. Caietul de sarcini se aplică la construcția, modernizarea, reabilitarea și întreținerea drumurilor și a altor structuri realizate cu mixturi asfaltice la cald.

Sunt definite cerințele specifice, exprimate în conformitate cu cerințele generale cuprinse în normele europene care au stat la baza acestui caiet de sarcini.

Aceste cerințe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componenta sistemului rutier.

Art.3. Modul principal de abordare a specificațiilor privind mixturile asfaltice este orientat spre cel fundamental menționat în SR EN 13108 - 1, primordială fiind realizarea performantelor menționate.

Art.4. Mixtura asfaltică utilizată la execuția straturilor rutiere va îndeplini condițiile de calitate din acest caiet de sarcini și va fi stabilită în funcție de clasa tehnică a drumului, zona climatică și studiul tehnico-economic. Enunțurile din tabelele 1, 2 si 3 reprezintă nivelul minim de cerințe.

Art.5. Performantele mixturilor asfaltice se studiază și se evaluează în laboratoarele autorizate sau acreditate - acceptate de către beneficiarul lucrării.

Art.6. La execuția sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prin următoarele norme europene:

  • • SREN 13108-1

  • • SREN 13108-5

  • - Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Betoane asfaltice;

  • - Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Mixtură asfaltică stabilizată.

• SREN 13108-7

- Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Mixtură asfaltică poroasă (drenantă).

SECȚIUNEA 2

Definiții și terminologie

Art.7. Mixturile asfaltice prezentate în acest caiet de sarcini se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură (binder), precum și pentru stratul de bază.

Art.8. La execuția stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice performante care să confere rezistenta și durabilitatea necesară îmbrăcămintei, precum și o suprafață de rulare cu caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranța circulației și protecția mediului înconjurător, conform prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerințele din acest caiet de sarcini.

Pentru execuția straturilor de uzură se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice:   ■■            ..                      .......

® BA      - beton asfaltic conform SR EN 13108 - 1;

  • •  MAS    - mixturi asfaltice stabilizate de tip “stone mastic asfalt” SMA conform SR EN

13108-5, cu schelet mineral robust stabilizat cu mastic;

  • •  MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei și reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7;

  • •  BAR - betoane asfaltice rugoase

Acestea se notează conform tabelului 1, în funcție de caracteristicile curbei granulometrice, dimensiunea maximă a granulelor agregatului și clasa tehnică a drumului.

Tabelul 1 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură

Nr. crt.

Clasa tehnică a drumului

Stratul de uzură

Tipul și simbolul mixturii asfaltice

1

I, II

Mixtură asfaltica stabilizată: MAS 12,5; MAS 16

Mixtura asfaltică poroasă: MAP 16

Beton asfaltic rugos: BAR 16

2

III

Mixtură asfaltica stabilizată: MAS 12,5; MAS 16

Beton asfaltic rugos: BAR 16

Mixtura asfaltică poroasă: MAP 16

Beton asfaltic: BA 16

3

IV

Mixtură asfaltica stabilizată: MAS 12,5; MAS 16

Beton asfaltic rugos: BAR 16

Beton asfaltic: BA 12,5; BA 16

Beton asfaltic cu pietriș concasat: BAPC 16

4

V

Beton asfaltic: BA 12,5; BA 16

Beton asfaltic cu pietriș concasat: BAPC 16

Art.9. La execuția stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performante, rezistente și durabile, ale căror caracteristici vor satisface condițiile prevăzute în acest caiet de sarcini.

Pentru execuția stratului de legătură, prezentul caiet de sarcini prevede betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform SR EN 13108-1.

Acestea se notează conform tabelului 2 și sunt clasificate în funcție de granulozitatea, dimensiunea maximă a granulelor agregatului și clasa tehnică a drumului.

Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură__________________________________________

Nr. crt.

Clasa tehnică a drumului

Stratul de legătură Tipul și simbolul mixturii asfaltice

1

I, H

Beton asfaltic deschis: BAD 20

2

III, IV

Beton asfaltic deschis: BAD 20

Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat: BADPC 20

3

V

Beton asfaltic deschis: BAD 20

Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat: BADPC 20

Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat: BADPS 20

Art.10. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuția stratului de bază, vor fi mixturi asfaltice performante, rezistente, și durabile, ale căror caracteristici vor satisface condițiile prevăzute în acest caiet de sarcini.

Pentru stratul de bază, prezentul caiet de sarcini prevede betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB conform SR EN 13108 - 1.

Acestea se utilizează și se notează conform tabelului 3 și sunt clasificate în funcție de granulozitatea, dimensiunea maximă a granulelor agregatului și clasa tehnică a drumului.

Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de bază

Nr. crt.

Clasa tehnică a drumului

Stratul de bază

Tipul și simbolul mixturii asfaltice

1

i, n,

Anrobat bituminos cu criblură: AB 31,5

3

III, IV

Anrobat bituminos cu criblura: AB 31,5

Anrobat bituminos cu pietriș concasat: ABPC 31,5

4

V

Anrobat bituminos cu criblura: AB 31,5

Anrobat bituminos cu pietriș concasat: ABPC 31,5

Anrobat bituminos cu pietriș sortat: ABPS 31,5

Art.ll. îmbrăcămintile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură și legătură se aplică

pe:

straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform prezentului caiet de sarcini;

straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau lianți puzzolanici, conform STAS 10473/1 și reglementărilor tehnice în vigoare;

straturi de bază din macadam și piatră spartă, conform SR 179 și SR 1120;

îmbrăcăminte bituminoasă existentă, în cadrul lucrărilor de ranforsare;

strat de fundație din ballast amestec optimal pentru drumuri de clasa tehnica V; îmbrăcăminte din beton de ciment existentă.

în situații deosebite, dacă există capacitate portantă, stratul de bază poate fi închis printr-un strat de uzură.

în cazul îmbrăcămintilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcămintea din beton de ciment și pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul suport.

...... „ .       C A P IT O L U LII .........
;^-^;^:WtTERIAIKJ CONDIȚII TEHNICE* - ■ “ -

SECȚIUNEA 1

Agregate

Art.12. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini sunt conform specificațiilor SR EN 13043.

Art.13. Cerințele privind valorile limita ale caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt prezentate în tabelele 4...7.

Tabelul 4 - Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. cri.

Caracteristica determinată

Condiții de calitate pentru cribluri

Metoda de încercare

4-8   8-16(12,5)

16-31,5

(20)

1.

Conținut de granule în afara sortului:

  • - rest pe ciurul superior (dmax), %, max.

  • - trecere pe ciurul inferior (dIÎ]in), %, max.

l-10(Gc 90/10)

10

SREN 933-1

2.

Coeficient de aplatizare, %, max.

25(A25)

SREN 933-3

3.

Indice de forma, %, max.

25(SI25)

SREN 933-4

4.

Conținut de impurități - corpuri străine

nu se admit

vizual

5.

Conținut în particule fine sub 0,063 mm, %, max.

l,0(fi,o)| 0,5(f0j5)

O,5(fo,5)

SREN 933-1

6.

Rezistenta la fragmentare coeficient LA, %, max.

Clasa tehnica i-m

2O(LA2o)

SREN 1097-2

Clasa tehnica

IV-V

25(LA25)

7.

Rezistenta la uzură (coeficient micro-Deval), %, max.

Clasa tehnica i-in

15(Mde15)

SREN 1097-1

Clasa tehnica

IV-V

20(Moe20)

8.

Sensibilitatea la înghet-dezghet la 10 cicluri de înghet-dezghet

  • - pierderea de masă (F), %, max.

  • - pierderea de rezistentă (ĂSLA), %, max.

2(Fz)

20

SREN 1367-1

9.

Sensibilitate la acțiunea sulfatului de magneziu, % max.

6

SREN 1367-2

10.

Conținut de particule total sparte, %, min. (pentru cribluri provenind din roci detritice)

• 95(C95/1) 'A .

SREN 933-5

Fonna agregatului grosier poate fi determinate prin metoda coeficientului de aplatizare sau-a* indicelui de forma, încercarea de referința fiind indicele de forma

Tabelul 5 - Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr., crt.

Caracteristica detmmnață < ,

Condifi» de nisipul ohtiaiK prin, concasarea pietrei

_ Metoda. de. ■' încercare'

1

Conținut de granule în afara sortului - rest pe ciurul superior (dmax), %, max.

5

SR EN 933-1

2

Granulozitate

continuă

SR EN 933-1

3 •

. Conținut de impurități:

- corpuri străine, %, max.

nu se admit

vizual

4

Conținut de particule fine sub 0,063mm, % max.

10 (fio)

SREN 933-1

5

Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.

2

SR EN 933-9

Pentru un conținut de particule fine mai mic de 3%, nu este necesara efectuarea unei încercări cu

albastru de metilen pentru aprecierea calitatii acestora

Tabelul 6 - Pietrișuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Caracteristica determinată

Pietriș sortat

Pietriș concasat

Metoda de încercare

4-8

8-16

(12,5)

16-31,5 w

4-8

8-16

(12,5)

16-31,5 (20)

r

Conținut de granule în afara sortului:

  • - rest pe ciurul superior (dmax), %, max.

  • - trecere pe ciurul inferior

(dmin), %, max.

1-10

10

(Gc 90/10)

1-10

10

(Gc 90/10)

SREN 933-1

2

Conținut de particule sparte, %, min.

-

90 (C90/1)

SREN 933-5

■ 3

Coeficient de aplatizare, %, max.

25(A25)

25(A2S)

SREN 933-3

4

Indice de forma, %, max.

25(SI25)

25(SI25)

SREN 933-4

5

Conținut de impurități - corpuri străine

nu se admit

vizual

SREN 933-7 și vizual

6

Conținut în particule fine sub 0,063 mm, %, max.

l,O(fi,o)

0,5(f0tS)

0,5(fo.s)

i/W)

O,5(fo.s)

O,5(fo,s)

SREN 933-1

7

Rezistenta la fragmentare coeficient LA, %, max.

Clasa tehnica im

Clasa tehnica

IV-V

25(LA25)

20(LA20)

25(LA2s)

SREN 1097-2

8

Rezistenta la. uzură coeficient micro-Deval, %, max.

Clasa tehnica MII

Clasa tehnica iv-v

20(Mde20)

15(Mde15)

20(Mde20)

SREN 1097-1

9

Sensibilitatea la înghet-dezghet - pierderea de masa (F), %, max.

2(F2)  \

.... •..■2(F2) .     -

SREN 1367-1

i

10

J

Sensibilitate la acțiunea sulfatului de magneziu, max.

.SREN 1367-2

Forma agregatului grosier poate fî determinate .prin metoda coeficientului de aplatizare sau a. indicelui de forma. încercarea de referința fiind indicele de forma

' T^f^lul’7. Nisip. natural utilizat, la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Caracteristica determinată

Condiții de calitate pentru nisipul natural

Metoda de încercare

1

Conținut de granule în afara sortului - rest pe ciurul superior (dm;ix), %, max.

5

SREN 933-1

2

Granulozitate

continuă

SREN 933-1

3

Coeficient de neuniformitate, min.

8

*

4

Conținut de impurități:

  • - corpuri străine, %, max.

  • - conținut de humus (culoarea soluției de NaHOf max.

nu se admit galben

SREN933-7 și vizual

STAS 4606

5

Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min.

85

SREN 933-8

6

Conținut de particule fine sub 0,063mm, %max.

lO(fio)

SREN 933-1

. .7

Calitatea particulelor fine, sub 0,125 mm (valoarea de albastru), max.

2

SREN 933-9

* Coeficientul de neuniformitate se determină cu relația: Un = d60/di0 unde:

d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitătii

djo = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea . granulozitătii

Nota

  • 1.      Agregatele vor respecta si condiția suplimentară privind conținutul maxim de granule alterate, moi, friabile, poroase și vacuolare de 5%.

Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de rocă alterată, moi, friabile și vacuolare. Masa granulelor selectată astfel nu trebuie să depășească procentul de 5% din masa agregatului formată din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat.

  • 2.      Pietrișurile concasate utilizate la execuția stratului de uzura vor indeplini cerințele de calitate din tabelul 4.

Art.14. Fiecare tip și sort de agregate trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei și pereți despărțitori, pentru evitarea amestecării și impurificării agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripționat cu tipul și sursa de material pe care îl conține. Se vor lua masuri pentru evitarea contaminării cu alte materiale și menținerea unei umidități scăzute.

Art.15. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitătii agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-2.

Art.16, Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însorit de Declarația de conformitate cu performantele produsului, împreuna cu rapoartele de încercare.

Art.17. Se vor. efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 4, 5, 6 și 7, pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maxim:

. .. .     - . 500, t pentru pietriș sortat și pietriș concasat;

t 200 t pentru nisip natural și nisip obtinut prin concasarea agregatelor de balastieră;

-   1-000 t pentru cribluri;

i z. t p 5001 pentru nisipul de concasare (obtinut prin concasarea agregatelor de carieră).

SECȚIUNEA 2 Filer

Art.18. Filerul (filer de calcar, filer de cretă și filer de var stins în pulbere) trebuie să corespundă prevederilor SR EN 13043 și STAS 539.

Art.19. La aprovizionare, filerul va fi însotit de Declarația de conformitate cu performantele produsului și se va verifica obligatoriu granulozitatea și umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t.

Art.20. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului (filer de calcar, filer de cretă și filer de var stins în pulbere).

Art.21. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

SECȚIUNEA 3 Lianți

Art.22. Lianții care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul

caiet de sarcini sunt:

  • - bitum de clasa 35/50, 50/70 și 70/100, conform SR EN 12591+ Anexa Națională NB și art.30 respectiv art.31;

  • - bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetrație 25/55), clasa 4 (penetrație 45/80) și clasa 5 (penetrație 40/100), conformSREN 14023 + Anexa Națională NB și art.31.

Lianții se selectează în funcție de penetrație, în concordantă cu zonele climatice din anexa A, și anume:

pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 și 50/70 și bitumuri modificate 25/55 si 45/80;

pentru zonele reci se utilizează bitumurile 70/100 și bitumuri modificate 40/100;

- pentru mixturile stabilizate MAS (tip SMA), indiferent de zonă, se utilizează bitumurile 50/70 și bitumuri modificate 45/80.

Art.24. Fată de cerințele specificate în SR EN 12591 + Anexa Națională NB, și SR EN 14023 + Anexa Națională NB, bitumul trebuie să prezinte condiția suplimentară de ductilitate la 25 °C (determinată conform SR 61):

  • • mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 și 70/100 ;

  • • mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;

  • • mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT conform SR EN 12607-2 si SR 12607-1;

  • • mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT conform SR EN 12607-2 si SR 12607-1;

  • • mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT conform SR EN 12607-2 si SR 12607-1;

Art.25. Bitumul rutier neparafinos și bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minim 80% fată de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. în caz contrar, se aditivează cu agenti de adezivitate.

Art.26. Adezivitatea se determină obligatoriu atat prin metoda spectrofotometrică conform SR 10696 cat si prin una din metodele calitative SR EN 12697-11 sau NE 022.

Art.27. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri și bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, în conformitate cu specificațiile producătorului de bitum, respectiv specificațiilor tehnice de depozitare ale stafiilor de mixturi asfaltice. Perioada și temperatura de stocare va fi aleasă în funcție de specificațiile producătorului, astfel încât caracteristicile inițiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii.

Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie.de 120 °C..;.14O °C iar cel modificat de minimum 140 °C și recirculare 20 minute la începutul zilei de lucru .

Art.28. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform SR 8877-1 și SR EN 13808.

Art.29. La aprovizionare se vor verifica datele din Declarația de conformitate cu performantele produsului si se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:

  • -  500 t. bitum/bitum modificat din același sortiment:

  • -  100 t. emulsie bituminoasă din același sortiment

SECȚIUNEA 4

Aditivi

Art.30. în vederea atingerii performantelor mixturilor asfaltice, la nivelul cerințelor, se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluați în conformitate cu legislația în vigoare. Acești aditivi pot fi adăugați fie direct în bitum, cum sunt de exemplu agenții de adezivitate sau aditivii de mărire a lucrabilitătii, fie în mixtura asfaltică, cum sunt de exemplu fibrele minerale sau C. organice, polimerii, etc.

Art.31. Conform SR EN 13108 - 1 art.3.1.12 aditivul este material component care poate fi adăugat în cantităti mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice”.

Fată de terminologia din SR EN 13108 - 1, în acest normativ au fost considerați aditivi si produșii care se adaugă direct in bitum și care nu modifica proprietățile fundamentale ale acestuia.

Art.32. Tipul și dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind în funcție de realizarea cerințelor de performantă specificate.

f

Art.33. Aditivii utilizați la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard, un V agrement tehnic european (ATE) sau un document de declarare și evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan național, cum ar fi agrementul tehnic.

CAPITOLUL III
PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE.
CONDIȚII TEHNICE

SECȚIUNEA 1

Compoziția mixturilor asfaltice

Art.34. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumul modificat, aditivii și materialele granulare.

Art.35. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate in tabelul 8.

Tabelul 8 Materiale grănulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. ort.

Tipul mixturii asfaltice

Materiale utilizate

1.

Mixtura asfaltică stabilizată MAS

Criblură sort 4-8, 8-12,5 sau 8- 16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer

2.

Mixtura asfaltică poroasa MAP

Criblură sort 4-8, 8-16

Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4 Filer

3.

Beton asfaltic rugos BAR

Criblură: sort 4-8; 8-16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer

4.

Beton asfaltic BA

Criblură sort 4-8, 8-12,5 sau 8-16

Nisip de concasare sort 0-4

Nisip natural sort 0-4

Filer

5.

Beton asfaltic cu pietriș concasat BAPC

Pietriș concasat sort 4-8; 8-16

Nisip natural sort 0-4

Filer

6.

Beton asfaltic deschis cu criblură BAD

Criblură sort 4-8; 8-16; 16-20

Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer

7.

Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat BADPC

Pietriș concasat sort 4-8; 8-16; 16-20

Nisip de concasare sort 0-4

Nisip natural sort 0-4

Filer

8.

Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat BADPS

Pietriș sort 4-8; 8-16; 16-20 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4

Filer

9.

Anrobat bituminos cu criblura AB

Criblura sort 4-8, 8-16, 16-31,5 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4

Filer

10.

Anrobat bituminos cu criblura si pietriș concasat ABPCC

Pietriș concasat sort 4-8, 8-16, 16-31,5

Nisip de concasare sort 0-4

Nisip natural sort 0-4

Filer

11.

Anrobat bituminos cu pietriș concasat ABPC

Pietriș concasat sort 4-8, 8-16 și/sau 16-31,5 Nisip de concasare sort 0-4

Nisip natural sort 0-4

Filer

12.

Anrobat bituminos cu pietriș,

ABPS

Pietriș sortat sort 4-8, 8-16, 16-31,5

Nisip de concasare sort 0-4

Nisip natural sort 0-4

Filer

' Art.36. La mixturile, asfaltice destinate stratului de uzură și la mixturile asfaltice deschise pentru stratul de legătură se folosește nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este în proporție de maxim:

25% pentru mixturile tip BA

-  50% pentru mixturile tip BAD, BADPC, BADPS, AB, ABPC

Art.37. Limitele procentelor de agregate naturale și filer din cantitatea totală de agregate pentru mixturile destinate straturilor de uzură și legătură sunt conform tabelului 9 pentru mixturile tip beton asfaltic și în tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate.

Art.38. Curba granulometrică a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtură asfaltică, va fi cuprinsă în limitele prezentate în tabelul 10 pentru mixturile tip beton asfaltic, în tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate, iar în tabelul 12 pentru mixturile asfaltice poroase.

Art.39. Conținutul optim de liant se stabilește prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de specialitate autorizat sau acreditat ținând cont de recomandările din tabelull3. în cazul în care din studiul de retetă rezultă un dozaj optim de liant în afara limitelor din tabelul 13, acesta nu va putea fi acceptat decât cu aprobarea proiectantului și a beneficiarului.

Art.40. Limitele recomandate pentru conținutul de liant la efectuarea studiilor preliminare de laborator în vederea’stabilirii conținutului optim de liant, sunt prezentate în tabelul 13 și au in vedere o masă volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conținutului de bitum se calculează prin corecția cu un coeficient a = 2.650/6?, unde “ri” este masa volumică reală (declarată de producător și verificată de laboratorul Antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media ponderată conform fracțiunilor de agregate utilizate la compoziție), în kg/m3 și se determină conform SR EN 1097-6.

Art.41. Raportul filer - liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul normativ este conform tabelului 14, termenul filer în acest context reprezentând fracțiunea 0...0,lmm.

Art.42. în cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiți aditivi, aceștia se utilizează conform agrementelor tehnice precum și reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.

Art.43. Stabilirea compoziției mixturilor asfaltice în vederea elaborării retetei de fabricație se va face pe baza prevederilor acestui normativ. Reteta de fabricație va cuprinde verificarea caracteristicilor materialelor componente (Sectiuneal), stabilirea amestecului și validarea acestuia pe baza testelor inițiale de tip (tabelul 28).

Art.44. Formula de compoziție (reteta) va fi stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, și va fi susținută de studiile și încercările efectuate, împreună cu rezultatele obținute.

Aceste studii comportă încercări pentru cinci conținuturi de liant repartizate de o parte și de alta a conținutului de liant recomandat (calculat), dar nu în afara limitelor recomandate cu mai mult de 0,2%.

Art45. în execuție, este obligatorie transpunerea retetei pe statie, ceea ce constă în verificarea respectării retetei la statie, verificarea compoziției și a caracteristicilor mixturii realizate.

Tabelul 9 - Limitele procentelor de agregate și filer

Nr. crt.

Fracțiuni de agregate naturale din amestecul total

Strat de uzură

Strat de legătură

Strat de baza

BA12,5

BA16

BAR16

BAPC16

BAD20

BADPC20

BADPS20

AB31,5

ABPC 31,5

ABPS 31,5

1.

Filer și fracțiuni din nisipuri sub 0,lmm, %

7...14

8...13

8...11

8...13

4...9

4...9

4...9

3...12

3.

Filer și nisip fracțiunea (0,1...4)mm,%

Diferența până la 100

4.

Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, %

34...48

34...58

47...61

-

55...72

-

-

-

5.

Pietriș concasat cu dimensiunea peste 8 mm, %

-

-

-

15...34

-

39...58

-

6.

Pietriș sortat cu dimensiunea peste 8 mm, %

-

-

-

-

-

-

39...58

-

7.

Agregate naturale cu dimensiunea peste 4mm,%

-

-

-

-

-

-

-

37...66

Tabelul 10 - Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic exprimată în treceri prin site

cu ochiuri pătrate

Mărimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2, mm

BAU,5

BA16;

BAPC16

BAR16,

BAD20,

BADPC20,

BADPS20

AB 31,5

ABPC 31,5

ABPS 31,5

Treceri, %                                                                                           |

31,5

-

-

-

100

90...100

20

-

-

-

90...100

80...99

16

100

90... 100

90...100

73...90

74... 97

12,5

90...100

80...95

78...92

56...74

-

8

70...85

66...85

61...74

40...60

52...85

4

52...66

42...66

39...53

28...45

37...66

2

35...50

30...50

27...40

20...35

20...50

1

24...38

22...42

21...31

14...30

14...39

0,125

8...16

8...15

8...11

5...10

3...12

0,063

5...10

7...10

7...9

3...7

2...7

Nr. crt.

Caracteristica

Strat de uzură

MAS 12,5

MAS 16

1.

Fracțiuni de agregate naturale din amestecul total

1.1.

Filer și fracțiuni din nisipuri sub 0,1 mm,

8...13

10...14

1.2.

Filer și nisip fracțiunea 0,1.. ..4 mm, %

Diferența până la 100

1.3.

Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, %

60...73

63...75

2.

Granulometrie, treceri, %

Sita de 16 mm

100

90...100

Sita de 12,5mm

90...100

-

Sita de 8 mm

50...70

44...59

Sita de 4 mm

27...40

25...37

Sita de 2 mm

20...28

17...25

Sita de 1 mm

16...22

16...22

Sita de 0,125mm

9...14

10...14

Sita de 0,063mm

8...12

9...12

Tabelul 12 - Zona granulometrică a mixturilor asfaltice poroase MAP 16

Site cu ochiuri pătrate

Treceri, %

20mm

100

16mm

90...100

2 mm

5...25

0,063 mm

2...10

Tabelul 13 - Conținut recomandat de liant

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Conținut de liant,

Min. % in mixtură

Uzură (rulare)

MAS 12,5

6,0

MAS 16

5,9

BAR 16

5,7

BA 12,5

6,0

BA 16

5,7

BAPC 16

5,7

MAP 16

4               ■ i

legătura (binder)

BAD 20; BADPC 20;

BADPS 20

4,2

bază

AB 31,5, ABPC 31,5;

ABPS 31,5

4,0

Tabelul 14 - Raportul filer-liant

Nr. crt.

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Raport filer - liant

1.

uzură (rulare)

Betoane asfaltice rugoase

1.4...1.9

Betoane asfaltice

BAI 2,5

  • 1.1.. .2.3

    • 1.4.. .2.3

BAI 6

Beton asfaltic cu

jietriș concasat

1,4...2,3

Mixtura asfaltica stabilizata

MAS 12,5

  • 1.3.. .2.2

  • 1.7.. .2.4

MAS 16

Mixtura asfaltică poroasa

1.0...3,8

2.

legătura (binder)

Betoane asfaltice deschise

1,0...2,1

3.

bază

Anrobat bituminos

0.8...3,0

SECȚIUNEA 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Art.46. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă confecționate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime și pe probe prelevate de la malaxor sau de la aștemere pe parcursul execuției, precum și din straturile îmbrăcămintii gata executate.

Art.47. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuției lucrărilor, precum și din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.

Art.48. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 15, 16, 17 și 18.

Art.49. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 și SR EN 12697-34 și vor respecta condițiile din tabelul 15.

Absorbția de apă se va efectua conform metodei din anexa B la acest caiet de sarcini.

Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitate S, la 60 °C, KN,

Indice de curgere, I, mm, (maxim)

Raport S/I,

KN/mm, (minim)

Absorbția de apă voi.

Sensibilitate a la apa, %

1

BA 12,5;

BA 16;

BAPC 16

6,5...13

1,5...4,0

1,6

1,5...5

60...90

2

BAR 16

8,5...15

1,5...4,0

2,1

2...6

60...90

3

MAP 16

8,5—15

1,5...4,0

2,1

-

Min. 70

4

BAD 20; BADPC 20;

BADPS 20

5,0...13

1,5...4,0

1,2

1,5...6

(

60...90

5

AB 31,5,

ABPS 31,5,

ABPS 31,5

6,5—13

1,5...4,0

1,6

1,5...6

60...90

Art.50. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinare prin încercări dinamice se vor încadra în valorile limită din tabelele 16, 17, 18, 19 și 20.

încercările dinamice care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ sunt următoarele : -Rezistenta Ia deformării permanente (încercarea la compresiune ciclică și încercarea la ornieraj) reprezentată prin:

o       Viteza de fluaj șxfluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin

încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN 12697-25, metoda B;                                                         O

o       Viteza de deformatie și adâncimea făgașului, determinate prin încercarea

de ornieraj pe epruvete confecționate în laborator sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B;

-Rezistenta la oboseală, determinată conform SR EN 12697-24, fie prin încercarea la întindere indirectă pe epruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697-24;

-Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN 12697-26, anexa C;

-Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecționate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.

Tabeltil 16 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul .de uzură determinate prin încercări dinamice

Nr. crt.

Caracteristica

Mixtură asfaltică pentru stratul de uzură

I-II

ni-iv

1.

Caracteristici pe cilindrii confecționați la presa giratorie

1.1.

Volum de goluri la 80 giratii, % maxim

5,0

6,0

1.2.

Rezistenta la deformării permanente (fluaj dinamic)

  • - deformatia la 50 °C, 300KPa și 10000 impulsuri, pm/m, maxim

  • - viteza de deformatie la 50 °C, 300KPa și 10000 impulsuri, um/m/ciclu, maxim

20 000

1

30 000

2

1.3'

Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim

4200

4000

2.

Caracteristici pe plăci confecționate in laborator sau pe carote din îmbrăcăminte

2.1

Rezistenta la deformării permanente, 60 °C (ornieraj)

  • - Viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri

  • - Adâncimea făgașului, % din grosimea inițială a probei

0,3

5

0,5

7

Tabelul 17 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice

Nr. . crt.

Caracteristica

Mixtură asfaltică pentru stratul de legătura

I-II

III-IV

1.

Caracteristici pe cilindrii confecționați la presa giratorie

1.1.

Volum de goluri, la 120 giratii,% maxim

9,5

10,5

1.2.

Rezistenta la deformării permanente (fluaj dinamic) -deformatia la.40°C, 200KPa și 10000 impulsuri, pm/m, maxim

- viteza de deformatie la 40°C, 200KPa și 10000 impulsuri, pm/m/ciclu, maxim

20 000

2

30 000

3

1.3.

Modulul de rigiditate Ia 20 °C, 124 ms, MPa, minim

5000

4500

1.4.

Rezistenta la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă: Număr minim de cicluri până la fisurare 0

la 15 C

400 000

300 000

2.

Rezistenta la oboseală, epruvete trapezoidale sau

6 6

prismaticeDeformatia£ la 10, minim         - ,  .

100

150

Mixtură asfaltică pentru stratul de baza

Nr. ort.

Caracteristica

I-II

HI-1V

1.

Caracteristici pe cilindrii confecționați la presa giratorie

1.1.

Volum de goluri, la 120 giratii,% maxim

7,5

8,5

1.2.

Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic)

  • - deformatia la 40 °C, 200KPa și 10000 impulsuri, pm/m, maxim

  • - viteza de deformatie la 40 °C, 200KPa și 10000 impulsuri, pm/m/ciclu, maxim

20 000

2

30 000

3

1.3

Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim

6000

5600

1.4

Rezistenta la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere 0 indirectă: Număr minim de cicluri până la fisurare la 15 C

500 000

400 000

2.

Rezistenta Ia oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice

6 6 6

Deformatia s la 10 cicluri, 10~

100

150

Art.51. Caracteristicile specifice ale mixturilor stabilizate se vor raporta la limitele din tabelul 16 si taelul 19.

Art.52. Pentru mixtura asfaltică stabilizată, volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, se determină pe epruvete Marshall confecționate conform SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 lovituri pe fiecare parte a epruvetei.

Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 12697-8.

Sensibilitatea la apa se determina conform SR EN 12697-10, metoda A.

Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18. Tabel 19 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Nr. crt.

Caracteristica

Strat de uzură

MAS 12,5

MAS 16

£'

1.1

Volum de goluri pe cilindrii Marshall, %

3„.4

1.2

Volum de goluri umplut cu bitum, %

77...83

1.3

Test Shellenberg, %, maxim

0,2

1.4

Sensibilitate la apa, % minim

80

Art.53. Caracteristicile specifice ale mixturilor poroase se vor raporta la limitele din tabelul 15 si tabelul 20.

Tabel 20 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase

Nr. crt.

Caracteristica

MAP 16

1

Volum de goluri la 80 giratii,

% minim

14-20

2

Volum de goluri pe cilindrii Marshall,

% minim

12-20

3

Pierdere de material, SREN 12697-17,

% maxim

30

SECȚIUNEA 3

Caracteristicile straturilor gata executate

Art.54. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:

  • -  gradul de compactare și absorbția de apă

  • -  rezistenta la deformării permanente

  • -  elementele geometrice ale stratului executat

  • -  caracteristicile suprafeței îmbrăcămintilor bituminoase executate

Gradul de compactare și absorbția de apă

Art.55. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat și densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din aceeași mixtură asfaltică.

Nota: Densitatea aparentă se determină conform SR EN 12697-6.

Epruvetele Marshall se vor confecționa conform specificaNiilor SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de mixturi asfaltice abordate in prezentul normativ, cu excepția mixturilor asfaltice tip MAS pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.

Art.56. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate.

Art.57. încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densității aparente și a absorbției de apă pe plăcute (lOOxlOOmm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate.

Art.58. Condițiile tehnice pentru absorbția de apă și gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse în prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din tabelul 21.

Tabelul 21 - Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice

Nr. crt.

Tipul stratului

Absorbție de apă*, % voi.

Grad de compactare, %, minim

1.

Mixtură asfaltică stabilizată MAS 12,5;

MAS16

2...6

97

2.

Beton asfaltic rugos BAR 16

3...6

97

3.

Mixtură asfaltică poroasa MAP 16

-

97

4.

Beton asfaltic

BA 12,5; BA 16; BAPC 16

2...5

97

5.

Beton asfaltic deschis

BAD 20; BADPC 20;

BADPS 20

3...8

96

6.

Anrobat bituminos, AB31,5;

ABPC31,5; ABPS31,5

2...8

96

Rezistenta la deformatii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice

Art.59. Rezistenta la deformatii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se verifică pe minim două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puțin 2 zile după aștemere.

Art.60. Rezistenta la deformatii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de deformatie la omierai și/sau adâncimea făgașului, la temperatura de 60 °C, conform SR EN 12697-22.

Elemente geometrice

Art.61. Elementele geometrice și abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească condițiile din tabelul 22.

Tabelul 22 - Elementele geometrice și abaterile limită pentru straturile executate din mixturi asfaltice

Nr. crt.

Elemente geometrice

Condiții de admisibilitate

(min., cm)

Abateri limită locale admise la elementele geometrice

1

Grosimea minimă a stratului compactat, cm, minim:

- strat de uzură

cu granule de minim 12,5 mm cu granule de max, 16 mm

  • - strat de legătură

cu granule de maxim 20mm

  • - strat de bază

4,0

5,0

8,0

- nu se admit abateri în minus fată de grosimea minima prevăzută în proiect pentru fiecare strat

2

Lățimea pârtii carosabile

Conform transversal

proiectat

± 20 mm

3

Profilul transversal

  • -  în aliniament

  • -  în curbe și zone aferente

  • -  cazuri speciale

sub formă acoperiș conform STAS 863 pantă unică

± 5,0 mm fată de cotele profilului adoptat

Caracteristicile suprafeței straturilor executate din mixturi asfaltice

Art.62. Caracteristicile suprafeței straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice și(^ condițiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 23.

Art.63. Determinarea caracteristicilor suprafeței straturilor executate din mixture asfaltice, se efectuează, pentru:

  • - strat uzură (rulare) - cu minim 15 zile înainte de recepția la terminarea lucrărilor si inaintea recepției finale;

  • - strat de legătură si strat bază - înainte de astemerea stratului următor (superior).

TabduV23' - .Caracteristic fie. suprafeteî..sfraturiloT                       7 <

Nr. crt.

Caracteristica

Uzura (rulare)

Legătură, baza

Metoda de încercare

1

Planeitatea în profil longitudinal

Indice de planeitate, IRI, m/km:

  • - drumuri de clasă tehnică I.. .11

  • - drumuri de clasă tehnică III

  • - drumuri de clasă tehnică IV

  • - drumuri de clasă tehnică V

<1.5

<2,0

<2,5

<3,0

<2,5

Reglementări tehnice în vigoare privind măsurarea indicelui de planeitate. Măsurătorile se vor efectua din 10 în 10 m, iar în cazul sectoarelor cu denivelări mari se vor determina punctele de maxim.

Uniformitatea în profil longitudinal

Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul de 3m, mm:

  • - drumuri de clasă tehnică I și II

  • - drumuri de clasă tehnică III

  • - drumuri de clasă tehnică IV.. .V

<3,0

<4,0

<5,0

<4,0

SREN 13036-7

3

Planeitatea în     profil

transversal înm/m

+1,0

+1,0

Echipamente electronice omologate sau metoda șablonului.

4

Rugozitatea suprafeței

4.1.

Aderenta     suprafeței. încercarea

cu pendul (SRT) - unităti PTV

  • - drumuri de clasă tehnică I.. .11

  • - drumuri de clasă tehnică III

  • - drumuri de clasă tehnică IV...V

>80

>75

>70

SREN 13036-4

4.2.

Adâncimea medie a macrotexturii, metoda volumetrică MTD, (pata de nisip):

- adâncime textura, mm

  • - drumuri de clasă tehnică I.. .11

  • - drumuri de clasă tehnică III

  • - drumuri de clasă tehnică IV...V

> 1,2

>6,8

>0,6

SR EN 13036-1

’ ‘ 4:3.

Adâncimea medie a macrotexturii, metoda profîlometrică MPD:

- adâncime medie profil exprimată în coeficient de frecare (|1GT):

  • - drumuri de clasă tehnică I... II

  • - drumuri de clasă tehnică III

  • - drumuri de clasa tehnica IV-V

>0,45-

>0,41

> 0.35 ..

SREN ISO 13473-1 Reglementări tehnice în vigoare, cu aparatul de măsura Grip Tester Măsurători efectuate la 50 km/h' cu un

• debit de apa de 11 litri/min

■ 5

Omogenitate. Aspectul suprafeței

Vizual: Aspect fără degradări sub formă .de exces de-bitunij fisuri, zone poroase, deschise, șlefuite

îm-profil ictfgttactinabhe^detejcoxirră-i5 e^’prin'măsurarea.' indicelui dcplaneitate IRL fie'prin măsurarea denivelărilor sub drept-arul .de' 3..nu

•A--


NOTA 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal, apariția făgașelor și se face cu echipamente electronice omologate sau metoda șablonului.

NOTA 3 Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică.

Aderenta se determina cu metoda cu pendulul SRT.

Dacă nu există alte precizări în caietul de sarcini, aderenta suprafeței se determină cu aparatul cu pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 secțiuni situate la distanta de 5...10 m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea părții carosabile (pe urma rotii) și la o jumătate de metru de ax (pe urma rotii). Determinarea adâncimii macrotexturii se face în aceleași puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.

CAPITOLUL IV
PREPARAREA ȘI PUNEREA ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE

SECȚIUNEA 1

Prepararea și transportul mixturilor asfaltice

Art.64. Mixturile asfaltice se prepară în instalații prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare și dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului și filerului, precum și dispozitiv de malaxare fortată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcționării instalațiilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate conform unui program de întreținere specificat de’ producătorul echipamentelor și programului de verificare metrologic al dispozitivelor de măsura și control.

Certificarea capabilitătii instalației privind calitatea fabricației și condițiile de securitate prevăzute de Regulamentul UE 305/2011 se face cu respectarea tuturor standardelor și ' reglementărilor naționale și europene impuse. Se recomandă efectuarea inspecției tehnice a instalației de producere a mixturii asfaltice la cald de către un organism de inspecție de tertă parte, organism acreditat conform normelor în vigoare.

Controlul producției în fabrică se face conform SR 13108-21.

c

Art.65. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturii asfaltice la ieșirea din..malaxor se stabilesc in funcție de tipul liantului, conform tabelului 24 (sau conform specificațiilor producătorului), cu observația că temperaturile maxime se aplică in toate punctele instalației de asfalt si temperaturile minime se aplică la livrare. In cazul utilizării unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi applicate temperaturi diferite. In acest caz, aceasta trebuie să fie documentată si declarată pe marcajul reglementat.

Tabel 24 - Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice

Tijiul bitumului

Bitum

Agregate naturale

Betoane asfaltice

MAS

MAP

Mixture sa

faltica la iesitea c

lin malaxor

l                                                                                                                             °

Temperatura, C

35-50

150...170

140...190

150...190

160...200

150...180

50-70

150...170

140...190

140...180

150...190

140...175

70-100

150...170

140...190

140...180

140...180

140...170

Art.66. Temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din mal a?; or r/ebuie reglată., astfel. încât în condicile concrete de transport tdîstăată șr .mijloace de .transport; și: ^ndifiilecdm^rÂCc.să.f&’asigurate temperaturile de aștemere și compactare conform tabel 25..                                  \

Art.67. Se interzice încălzirea agregatelor naturale și a bitumului peste valorile specificate în tabelul 24, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.

Art.68. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiași cantităti de bitum de mai multe ori. Dacă totuși din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară determinarea penetrației acestuia. Dacă penetrația bitumului nu este corespunzătoare se renunță la utilizarea lui.

Art.69. Durata de amestecare, în funcție de tipul instalației, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete și uniforme a agregatelor naturale și a filerului cu liantul bituminos.

Art.70. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului, să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate și uscate.

Art.71. Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolantă și acoperită cu prelată.

C"                            SECȚIUNEA 2

Lucrări pregătitoare

Art.72. Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice

înainte de aștemerea mixturii, stratul suport trebuie bine curătat, iar dacă este cazul se remediază și se reprofilează. Materialele neaderente, praful și orice poate afecta legătura între stratul suport și stratul nou executat trebuie îndepărtat.

în cazul stratului suport din macadam, acesta se curăță și se mătură.

în cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate reparațiile se realizează conform prevederilor normativului AND 547 - Normativ pentru prevenirea si remedierea defecțiunilor la imbrăcămintile bituminoase.

Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeței acestuia cu impurități datorate traficului. în cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curățarea prin periere mecanică și spălare.

După curățare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de ( execuție.

în cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuție se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execuție.

Stratul de reprofilare/egalizare va fi realizat din același tip de mixtură ca și stratul superior. Grosimea acestora va fi determinată funcție de preluarea denivelărilor existente.

Suprafața stratului suport trebuie să fie uscată.

Art.73. Amor s area

La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul support și rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă.

SECȚIUNEA 3

* ■ ■■,.        ' '                           Așternerea. nfixtnrR                                                   ■. ..<    . ,

Ar 1.74, Așcernerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10°C, pa o suprafață uscată.

Art.75. In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aștemerea se face la temperaturi ale stratului suport de minim 15°C, pe o suprafață uscată.

Art.76. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie și se reiau numai după uscarea stratului suport.

Art.77. Aștemerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare. Mixtura asfaltică trebuie așternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat și pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.

Art.78. în cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată aceasta va fi îndepărtată. Această operație se face în afara zonelor pe care există, sau urmează a se așterne, mixtură asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la art. 85.

Art.79. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aștemere și compactare, în funcție de tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 25. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.

o

Art.80. Pentru mixtura asfaltică stabilizată, se vor utiliza temperaturi cu IOC mai mari decât cele prevăzute în tabelul nr.25.

Tabelul 25 - Temperaturile mixturii asfaltice la aștemere și compactare

Tipul liantului

Temperatura mixturii asfaltice la aștemere °C, mm.

. Temperatura mixturii asfaltice la compactare mim

început

sfârșit

bitum modificat cu polimeri, tip:

11 n

35/50

150

145

1 j u

50/70

145

140

110

70/100

140

135

100

bitum modificat cu polimeri, clasa:

25/55

165

160

120

45/80

160

155

120

40/100

155

160

120

Art.81. Aștemerea se va face pe întreaga lățime a căii de rulare. Atunci când acest lucru mu este posibil, se stabilește prin proiect și se supune aprobării beneficiarului lățimea benzilor de aștemeie și poziția rosturilor longitudinale ce urmează a fi executate.

Art.82. Grosimea maximă a mixturii așternute printr-o singură trecere este cea fixată de proiectant, dar nu mai mare de 10 cm.

Ari.83. Viteza optimă de aștemere se va corela cu distanta de transport și capacitatea de fabricație a stafiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuției stratului și apariției crăpături lor/ fisurilor la suprafața stratului proaspăt așternut.

Funcție de performanteie finisorului, viteza la aștemere poate fi de 2,5...4 m/min,

Art84. în buncărul utilajului de aștemere, trebuie să existe în permanentă suficientă mix* ■„:< necesară pentru a se evita o răspândire neunifomiă a materialului.. .

Art.85. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o.atende dcosebitti.se vz c., '1 ■ realizării rosturilor de lucru, longitudinale și. transversale, cas trebuie să fie foarte'

etanșe.

La reluarea lucrului pe aceeași bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului do lucru, longitudinal și/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie

verticală.

în cazul rostului longitudinal, când benzile, adiacente se .execută în aceeași zi, tăierea nu mai este necesară; < ,                ■

Rosturile de lucru longitudinale și transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm fată de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor.

Atunci când există și strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întrețesut.

Art.86. Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou și un strat de asfalt existent al drumului se va .face, după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcție de grosimea noului strat, astfel încât să se obțină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%.

Iri plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45 . Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafeței, urmată de aștemerea și compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou și existent).



. ■ Racordarea în profil longitudinal a stratului nou cu stratul existent

Axa drumului


Racordarea în plan a stratului nou cu stratul existent

Art.87. Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcămintii bituminoase, nefiind lăsat neprotejat sub trafic.

Art.88. Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu se va lăsa neacoperit în anotimpul rece pentru evitarea apariției degradărilor.

SECȚIUNEA 4

Compactarea mixturii asfaltice

. Art89. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice și gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică și fiecare strat în parte.

Operația de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu compactoare cu rulouri netede și/sau compactoare cu pneuri, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obțină gradul de compactare conform tabelului 21.

23


Art.90. Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector experimental, număra! optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate,,..în functie.de performantele acestora, de tipul și grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice.

Această experimentare se face înainte de începerea așternerii stratului în lucrarea respectivă, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiții similare cu cele stabilite pentru producția curentă.

Art.91. încercările de etalonare a atelierului de compactare și de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea unui laborator autorizat, care să efectueze în acest scop, toate încercările pe care le va considera necesare.

Art.92. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obține pe sectorul experimental gradul de compactare minim menționat la tabelul 21.

Art.93. Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat ale compactoarelor uzuale este cel menționat în tabelul 26.

Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu șorturi de protecție.

Tabelul 26 - Compactarea mixturilor asfaltice. Număr minim de treceri.

Tipul stratului

Ateliere de compactare

A

B

Compactor cu pneuri de 160 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Număr de treceri minime

Strat de uzură

10

4

12

Strat de legătură

12

4

14

Strat de bază

12

4

14

Art.94. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.

Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare. Compactoarele trebuie să lucreze fără șocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică și nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repar tizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic.

Art.95. Suprafața stratului se controlează în permanentă, iar micile denivelări care apar pe suprafața stratului executate din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lățimea benzii.

CAPITOLUL V
CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR

Controlul calității lucrărilor de execuție a straturilor de uzură, de legătură și de bază din -mixturi asfaltice se efectuează pe faze.

SECȚIUNEA 1

Controlul calității materialelor

Art.96. Controlul calității materialelor se face conform prevederilor prezentului caiet de sarcini.

SECȚIUNEA 2

Controlul procesului tehnologic

Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operații:

Art.97. Controlul reglajului instalației de preparare a mixturii asfaltice:

- funcționarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru;

  • - funcționarea coristă- a predozatoarelordeagregate naturale: zilnic: ■ ,   ...

Art98. Controlul regimului termic de preparare a mixturiiasfaltice: -.     • ■    *

~ temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;

  • - temperatura agregatelor naturale uscate și încălzite la ieșirea din uscător: permanent;

  • - temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor: permanent

Art.99. Controlul procesului tehnologic de execuție a stratului bituminos:

  • - pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv^

  • - temperatura mixturii asfaltice la aștemere si compactare: cel puțin de două ori pe zi la compactare cu respectarea metodologiei impuse de SR EN12697-13;

~ modul de execuție a rosturilor: zilnic;

  • - tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic

Art.100. Verificarea respectării compoziției mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (retetei de referința) se va face in felul următor:

  • -  granulozitatea amestecului de agregate naturale și filer la ieșirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (șarja alba): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;

  • - conținutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;

  • -  compoziția mixturii asfaltice (compoziția granulometrică și conținutul de bitum) prin extracții, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor și aștemere: zilnic.

..  Art.101. Verificarea calității mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de un laborator autorizat

pe probe de mixtură asfaltică: 1 probă / 400 tone mixtură fabricată, dar cel puțin una pe zi, astfel:

  • -  compoziția mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziției stabilite prin studiul preliminar de laborator,

  • -  caracteristici fîzico-mecanice trebuie să se încadreze în limitele din prezentul caiet de sarcini Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuției pe epruvete Marshall si se va raporta la limitele

din tabelul 28.

! Abaterile in valoare absoluta ale compoziției mixturilor asfaltice fata de amestecul de referința prestabilit (reteta) se vor încadra in valorile limita din tabelul 27.

Tabelul 27 - Abateri fată de compoziție

Abateri admise fată dedozajul optim, in valoare absoluta

o»    2

& «

OJO    <y

o  s

& J

s

31,5

±5

20

+5

16

+5

12,5

±5

8

+5

4

+4

2

+4

±3

■           0,125

±1,5

0,063

+1,0

• 0 '

Bitum

±0.2'.. ■

.  Asț.102. Tipurile de încercări și frecventa acestora, funcție de tipul de mixtură,: și . clasa tehnică

drumului, sunt 'prezentate în tabelul 28. în corelare cu SR EN 13108-20.

Tabelul 28 - Tipul și frecventa încercărilor realizate pe mixturi asfaltice

Nr. crt.

Natura controlului/încercării și frecventa încercării

Caracteristîciverificate si limite de încadrare

Tipul mixturii asfaltice

1.

încercăriinitiale de tip

• (validarea în laborator)

conform tabel 15

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură si de bază cu excepția mixturilor asfaltice stabilizate

conform tabel 16

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, cu excepția mixturilor poroase, pentru clasa tehnică a drumului I, n, in,IV

conform tabel 17 si 18

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de legătură si de bază, conform prevederilor din acest normativ pentru clasa tehnică a drumului I. II. IU. IV .

Caracteristici conform tabel 19

Mixturile asfaltice MAS indiferent de clasa tehnică a drumului

Caracteristici conform tabel 20

Mixturi asfaltice MAP indiferent de clasa tehnica a drumului

2.

încercări inițiale de tip (validareaîn producție)

Idem punctul 1

La transpunerea pe statia de asfalt a dozajelor proiectate în laborator, vor fi prelevate probe pe care se vor reface toate încercările prevăzute la punctul 1 din acest tabel.

3.

Verificarea caracteristicilor

' mixturii asfaltice prelevate în timpul execuției:

frecventa 1/400 tone mixtură âsfaltîcă fabricate sau -

■ .cel puțin-o data pe zi

Compoziția mixturii conform Art. 100, si

Art.101

Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de legătură și de bază.

Caracteristici fizico-mecanicepe epruvete Marshall conform tabel 15

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură și de bază

Conform tabel 19

Mixturi asfaltice stabilizate

.Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabel 15 si volum de goluri pe cilindri Marshall - tabel 20

Mixturi asfaltice poroase MAP

4.

Șl

Verificarea calității

stratului executat:

- o verificare pentru fiecare 10 000 m2 executați, -vpritviri'lucrare, breazulj. -lucrărilor cu suprafață mai mica de 10 000 m2

Caracteristici conform tabel 21

Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de legătură și de bază

5.

Verificarea rezistentei stratului la deformată permanente pentru stratul ex&cutat;

  • - o verificare pentru fiecare 10 000 m2 executați,

  • - min. 1 / lucrare, in cazul lucrărilor cu suprafața mai mica de 10 000 m2

Conform Art.59 si Art. 60

Toate tipurile de mixtura asfaltică destinate stratului de uzură, pentru drumurile de clasă tehnică I, II și III, IV.

rata de omieraj si/sat

adâncime făgaș,

6.

Verificarea modulului de

rigiditate

  • - o verificare pentru fiecare

10 000 m2 executați,

  • - min. 1 / lucrare, in cazul lucrărilor cu suprafața mai mica de 10 000 m2

conform tabel 18

Strat de baza

7.

Verificarea elementelor geometrice ale stratului executat

Conform tabel 22

Toate straturile executate

8.

Verificarea suprafeței stratului executat

Conform tabel 23

Stratul de uzura

Stratul de legătură si baza, prin sondaj conf. Art. 62

9.

Verificări' suplimentare în situații cerute de comisia de recepție (beneficiar):

- frecventa: 1 set carote pentru fiecare solicitare

Conform solicitării comisiei

SECȚIUNEA 3

Controlul calității straturilor executate din mixturi asfaltice

Art. 103. Verificarea calității stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete, astfel:

  • - carote O 200 mm pentru determinarea rezistentei la omieraj

  • - carote O 100 mm sau plăci de min.( 400 x 400) mm sau carote de O 200 mm (în suprafață echivalentă cu a plăcii menționate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare si absorbției, precum și a compoziției-la cererea beneficiarului.

Epruvetele se prelevează in prezenta delegatului antreprenorului, al beneficiarului si al consultantului < sau a dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea părții carosabile, incheindu-se un proces verbal in care se va nota - informativ, grosimea straturilor prin măsurarea cu o riglă gradată. Grosimea straturilor, măsurată in laborator, conform SR EN 12697-29 se va trece in raportul de incercare.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.

Art. 104. Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare in situ, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.

încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densității aparente și a absorbției de apă, pe plăcute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.

Rezultatele obținute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 21. Art.105. Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului, a absorbției de apă și a compoziției (granulometrie și conținut de bitum).

SECȚIUNEA 4

Verificarea elementelor geometrice

Art.106 Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformității suprafeței, se face conform STAS 6400 și constă în:

verificarea îndeplinirii condițiilor de calitate pentru stratul suport și fundație, conform

■ -prdvedenWSTW6400F‘^^ '        ; '' ‘                                   . ..    c_,   ■

verificarea grosirinVstr'atufuîy în furicfLe%e^dăteIe însc'ris'e în'rapoartele de încercareTritbcnjite la încercarea probelor 'din stratul de bază executat,'iar la aprecierea comisiei de recepție, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului de bază; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calității îmbrăcămintii, Tabel 21 și conform Tabel 22.

verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;

verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face în axă, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.

Nu se admit abateri în minus fată de grosimea stratului prevăzută în proiect, respectiv în profilul transversal tip, condiție obligatorie pentru promovarea lucrărilor la recepție. în situația în care grosimea proiectată nu este respectată stratul se reface conform proiectului.

CAPITOLUL VI
RECEPȚIA LUCRĂRILOR

SECȚIUNEA 1

Recepția pe faze determinante

f

Art.107. Recepția pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind stratunle de uzură, de * legătura și de bază se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții aprobat cu HG 273/94 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Construcțiilor volumul 4 din 1996.

SECȚIUNEA 2

Recepția la terminarea lucrărilor

Art.108. Recepția la terminarea lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de recepție a lucrărilor în construcții și instalații aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de recepție examinează lucrările executate fată de documentația tehnică aprobată și de documentația de control întocmită în timpul execuției.

Comisia de recepție examinează lucrările executate in conformitate cu documentația tehnică aprobată, proiect de execuție, caiet de sarcini, precum si determinări necesare in vederea realizării recepNiei la terminarea lucrării, după cum urmează:

  • - Verificarea elementelor geometrice - tabel 22;

o grosimea;

o lățimea părții carosabile;

o profil transversal si longitudinal;

  • - Planeitatea suprafeței de rulare - tabel 23;

  • - Rugozitate - tabel 23;

  • - Capacitate portantă,

  • - Rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform table 28.

SECȚIUNEA 3

Recepția finală

Art.112. Constructorul are obligația finalizării tuturor lucrărilor cuprinse in Anexa 2, precum si remedierii neconformitătilor cuprinse in Anexa 3 la Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, in termenele prevăzute in acestea.

In perioada de garanție, toate eventualele defecțiuni vor fi remediate corespunzător de către antreprenor.

28

Pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum si construcții noi de drumuri si autostrăzi, in vederea R.eceptiei Finale, anVewnxul: va.prezenta măsurătorile .de. plane-tals. a"j?szitat<y^j; caj)acitate portal•pentru;conlirinaiwt cvmnoriării n?exploa\ă<? a Arărilor           \

Recepția finală se va tace conform Regulamentului de recepție a joczdmordc construcții Si instalații aferente acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu modificările si completările ulterioare, după expirarea perioadei de garanție.

Anexa A(normatîva) Harta cu zonele climatice


V"—vv ARAP


TIMIȘOARA


Șîmlsul

Sfrftniei


/V—   4 •-PIATRA^



St



Ar.vc-- £

Determinarea absorbției de apă

Absorbția de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtură asfaltică, la menținerea în apă sub vid și se exprimă în procente din masa sau volumul inițial al epruvetei.

Bl Aparatură

  • a)    Etuvă;

  • b)    Balanță hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg cu clasa de precizie III;

  • c)    Aparat pentru determinarea absorbției de apă alcătuit dintr-un vas de absorbție (exsicator de' vid); pompă de vid (trompă de apă); vacuummetru cu mercur; vas de siguranță și tuburi de legătură din cauciuc între părțile componente. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în așa fel încât să se realizeze o presiune scăzută de 15...20 mmHg după circa 30 minute.

712 Modul de lucru                                                               C

Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecționate în laborator, precum și pe plăcute sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă. Confecționarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la temperatura de maxim 20 °C până la masă constantă.

Notă: Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive Ia interval de minim 4 ore diferă intre ele cu mai puțin de 0,1 %.

Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (mu), după care se mențin timp de 1 oră. în apă, la temperatura de 20 °C ± 1 °C, se scot din apă, se șterg cu o țesătură umedă și se cântăresc în aer (;n7) și apoi în apă (m 2).

Diferența dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul inițial al epruvetei:

m1-m2

Pw


(cm 3)


Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbție (exsicatorul de vid) umplut cu apă la temperatura de 20 °C ± 1 °C se așează capacul de etanșare și se pune în funcțiune evacuarea aerului astfel ca după circa 30 minute să se obțină un vid între 15...20 mmHg. Vidul se întrerupe după 3 ore, dar epru vetele se mențin în continuare în apă la temperatura de 20 °C ± 1 °C timp de 2 ore la presiune atmosferică.

Epruvetele se scot apoi din apă, se șterg cu o țesătură umedă și se cântăresc în aer (mj) și în apă (mA.

Diferența între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al epruvetelor:

m3-m4

Pw



B3 Calcul

Absorbția de apă, exprimată in procente, se poate calcula în două moduri cu următoarele formule:


a) în cazul în care volumul inițial (F) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (Fy):

- Absorbția de apă (Am) raportată la masa epruvetei:


Am


100


- Absorbția de apă (riv) raportată la volumul epruvetei:


Av


100


b) în cazul în care volumul final (Vj) este mai mare ca volumul inițial (F):


- Absorbția de apă (Atm) raportată la masa epruvetei:


(m3-mu)-l'(m3--mAl

Am=—-- z J--— 100

mu


- Absorbția de apă (riv) raportată la volumul epruvetei:


_ {(m3 - m^ -[Q5 - mj) -(m2 - m2)]}/pw

(m1-m2)/pw


100


în care:

mu = masa epruvetei după uscare, cântărită in aer, in grame;

mi — masa epruvetei după 1 oră de menținere in apă, cântărită in aer, in grame;

m,2 = masa epruvetei după 1 oră de menținere in apă, cântărită in apă, in grame;

m3 = masa epruvetei după 3 ore in vid si alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită in aer, in grame;

m4 - masa epruvetei după 3 ore in vid si alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită in apa, in grame;

pw=densitatea apei, in grame pe centimetru cub, calculată cu formula:


pw=1.00025205+(-


7.59 xt- 5.32 xt2


unde t, este temperatura apei.

Abaterea valorilor individuale fată de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0,5% (procente în valoare absolută).

’ Următoărefe doicunlehtq; de'teferfdțȘ sunt’ indispensabile pentru aplicarea, prezentului caiet de sarcini. Pentru referințele nedatate, se aplică ultima ediție a publicației la care se face referire (inclusiv eventualele modificări).

-SREN 933-1                 *      -           -     -              ....            ■     -


-SREN 933-2


SREN 933-4


-SREN 933-5


SREN 933-7


-SREN 933-8


-SREN 933-9


-SREN 1097-1


-SREN 1097-2


-SREN 1097-6


-SREN 1367-1


-SREN 1367-2


-SREN 12591

-SREN 12593

-SREN 1426

-SREN 1427


SREN 12607-1


-SREN 12607-2


-SREN 12697-1


-SREN 12697-2


-SREN 12697-4


-SREN 12697-5


-SREN 12697-6


-SREN 12697-8


geometrice ale Site de control,


geometrice ale


geometrice ale


-încercări pentru  determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Determinarea granulozitătii. Analiza granulometrică. -încercări pentru  determinarea caracteristicilor

agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică. dimensiunile nominale ale ochiurilor -încercări pentru determinarea caracteristicilor agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de forma -încercări pentru determinarea caracteristicilor agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafețe concasate si sfărâmate din agregatele grosiere.

-încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7: Determinarea conținutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregate.

-încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea părților fine. Determinarea echivalentului de nisip.

-încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9: Aprecierea fineții. încercare cu albastru de metilen. -încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale. agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzură (micro-Deval). -încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistentei la sfărâmare - Los Angeles.

-încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale si a coeficientului de absorbție a apei.

—încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor. Determinarea rezistentei la îngliet-dezghet.

—încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor. încercarea cu sulfat de magneziu.

-Bitum si lianți bituminosi. Specificații pentru bitumuri rutiere. -Bitum si lianți bituminosi. Determinarea punctului de rupere Fraass. -Bitum si lianți bituminosi. Determinarea penetrabilitătii cu ac. -Bitum si lianți bituminosi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel si bilă

-Bitum si lianți bituminosi. Determinarea rezistentei la încălzire sub efectul căldurii si aerului. Partea 1: Metoda RTFOT.

-Bitum si lianți bituminosi. Determinarea rezistentei la încălzire sub efectul căldurii si aerului. Partea 2: Metoda TFOT.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Conținut de liant solubil.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozitătii.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate , la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: coloană de fracționare.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 5: Determinarea densității maxime.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 6: Determinarea densității aparente a epruvetelor bituminoase.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase.

SR EN 1269741

SREN 1269742

-SREN 126974 7

-SREN 1269748

-SREN 1269749

-SREN 12697-22

-SREN 12697-23

-SREN 12697-24

-SREN 12697-25

-SREN 12697-26

  • - SREN 12697-27

-SREN 12697-28

-SREN 12697-30

  • - SREN 12697-31

-SREN 12697-33

  • - SREN 12697-34

-SREN 12697-35

-SREN 13108-1

  • - SREN 13108-5

-SREN 13108-7

  • - SREN 13108-20

-SREN 13108-21

  • - SREN 130364

  • - SREN 13036-4

-SREN 13036-7


-Mixturi.de încercate, pentru -mixturi.asfallic^p’-eparate''..

la cald. Partea, 1.1: Determinarea a ti nitații. dirrire agregate s^bilum.

—Mixturi asîaRice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilității la apă a epruvetelor bituminoase.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfalticepreparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 18: încercarea de scurgere a liantului.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 19: Permeabilitatea epruvetelor.

“Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 22: încercare de omieraj.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 23: Determinarea rezistentei la tracțiune indirectă a epruvetelor bituminoase.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 24: Rezistenta la oboseală.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 25: încercare la compresiune ciclică.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 26: Rigiditate.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi, asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conținutului de bitum, a conținutului de apă si a compoziției granulometrice.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 30: Confecționarea epruvetelor cu compactorul cu impact. —Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 31: Confecționarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 33: Confecționarea epruvetelor cu compactorul cu placă.

—Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 34: încercarea Marshall.

-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 35: Malaxare in laborator.

-Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Betoane asfaltice.

-Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Mixtură asfaltică stabilizată.

-Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 7: Mixtură asfaltică poroasă.

-Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 20: Procedura pentru încercarea de tip.

-Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 21: Controlul producției în fabrică.

-Caracteristici ale suprafețelor drumurilor si pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeței îmbrăcămintei prin tehnica volumetrică a petei.

"Caracteristici ale suprafețelor drumurilor si pistelor aeroportuare. Metode de încercare: Partea 4: Metode de măsurare a aderentei unei suprafețe. încercarea cu pendul.

-Caracteristici ale suprafețelor drumurilor si pistelor -aeroportuare.

Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturile r- de uzură ■ - • ale îmbrăcărmntilor rutiere: încercarea cu dreptar. , ■

-Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafețelor utilizate în construcția șoselelor, a aeroportuiilor si a altor zone cu trafic.

  • - SR EN 13808

-SREN 14023

-SR61

  • - SR 179

-SR 1120

  • - SR 4032-1

  • - SR 8877 -1

-SR 8877 -2

-SR 10969


  • - STAS 539

  • - STAS 863

-STAS 1598/1-89



-B ium si lianți bituminosi. Cadrul specificațiilor penbi. .emulsiile cationice de bitum.

bitum si iianti bituminosi. Cadru pentru specificațiile bitumurilor modificate cu polimeri.

-Bitum. Determinarea ductilității.

-Lucrări de drumuri. Macadam. Condiții generale de calitate.

-Lucrări de drumuri. Straturi de bază si îmbrăcăminti bituminoase de macadam semipenetrat si penetrat. Condiții tehnice de calitate.

-Lucrări de drumuri. Terminologie.

-Lucrări de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Condiții de calitate

-Lucrări de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo-vâscozitătii Engler a emulsiilor bituminoase.

-Lucrări de drumuri. Determinarea adezivitătii bitumurilor rutiere si a emulsiilor cationice bituminoase fată de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică.

-Filer de calcar, filer de cretă si filer de var stins în pulbere.

-Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripții de proiectare.

-Lucrări de drumuri. încadrarea îmbrăcămintilor la lucrări de construcții noi si modernizări de drumuri. Prescripții generale de proiectare si de execuție.

-Lucrări de drumuri. încadrarea îmbrăcămintilor la ranforsarea sistemelor rutiere existente. Prescripții generale de proiectare si de execuție.

; bază si de fundație. Condiții tehnice



CAIET DE SARCINI încadrarea trotuarelor cu borduri prefabricate și execuția de trotuare si alei din pavele de beton

1. OBIECT ȘI DOMENIU DE APLICARE


1.1. Prezentul Caiet de Sarcini se aplică la realizarea trotuare^ d^A^yele.deOȘef montate pe pat de nisip și încadrarea acestora cu borduri prefabrica fundație din beton simplu.


2. MATERIALE


  • 2.1. Borduri

Bordurile de beton se folosesc pentru încadrarea îmbrăcăminților,

Bordurile prefabricate din beton se aprovizionează însoțite de certificât emis de producător.

Formele si dimensiunile conform SR EN 1340: 2004 sunt prezentate in tabelul nr. 1

Tabelul nr. 1

Forma si dimensiuni

Dimensiunile de fabricație sunt cele declarate de către producător. Abateri admise :

  • - lungime : ± 1% pana la cel mai apropiat milimetru,cu un minim de 4 mm si nu mai mare de 10 mm

  • - pentru fete văzute : ± 3% pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minim de 3 mm si nu mai mare de 5 mm.

  • - pentru alte parti : ± 5% pana la cel mai apropiat milimetru cu un minim de 3 mm si nu mai mare de 10 mm.

Diferența dintre oricare doua măsurători ale aceleași dimensiuni a unei singure borduri trebuie sa fie < 5 mm.

Caracteristicile fizice se adoptă în conformitate cu cele prevăzute în SR EN 1340:2004 ;

SR EN 1340/AC : 2007- Elemente de borduri prefabricate. Condiții si metode de incercari și sunt prezentate în tabelul nr. 2 :

Tabelul nr. 2


Caracteristici

Prevederile din standard

Valori declarate

Rezistența la incovoiere

Rezistenta la incovoiere caracteristica nu trebuie sa fie mai mica de 3,5 N/min2. Niciunul din rezultatele individuale nu trebuie sa fie mai mic de 2,8 N/min2

Minim

3,5 N/mm

Durabilitatea rezistentei

In condiții normale de expunere, bordurile de beton vor continua sa furnizeze rezistente corespunzătoare, cu condiția sa fie supuse unei intretineri normale

Nu s-au constatat scăderi ale rezistentei in timp

Rezislenta la alunecare/derapare

Bordurile de beton au o rezistenta la alunecare/derapare corespunzătoare cu condiția ca întreaga lor suprafață superioară sa nufie' maruntită si/sau - polizata pentru a produce o suprafața foarte neteda

. / .s NU'este cazul

Emisie de azbest

Azbestul sau materiale conținând azbest nu trebuie utilizate

Nu conține azbest in reteta de fabricație

Reacție la foc

Bordurile de beton utilizate ca materiale de acoperire se considera ca satisfac condițiile pentru performanta la foc exterior fara a necesita Încercarea lor

Clasa Al

Conductivitate termica

Se utilizează datele proiectate din EN 13369

Nu este cazul pentru utilizările preconizate

Rezistenta la acțiunea factorilor climatici

Clasa 2: Absorbție de apa (% din masa) < 6 ca medie

Clasa 3: Pierderea de masa după incercarea de inghet-dezghet (kg/m2) < 1,0 kg/m2; nicio valoare individuala >1,5 kg/m2

Maxim 6%

Maxim lkg/m2

Rezistenta la abraziune

Clasa 4 : Rezultatele trebuie sa fie

< 18000mm3/5000 mm2

< 18000mm3/5000 mm2

Condițiile de aspect ce trebuie îndeplinite sunt prezentate în tabelul nr. 3 :

Tabelul nr. 3

Condiția de aspect

Condiții de admisibilitate

Culoarea

Uniformă pe aceeași bordură și cu mici diferențe de nuanță între bordurile din același lot

Abatere de la planeitate (săgeată maximă) a fețelor văzute, mm/m, maxim

3

Deformări la fețele văzute mai mari de

2 mm

Nu se admit

Abatere de la unghiul de 90°, mm/m (grade) maxim

3(0°10’)

r

Stirbituri, milimetri, maxim:

- lungime adâncime

V.

3

2

La 25% din lot. La muchiile rotunjite nu se admit știrbituri.

Verificarea calității se face pe loturi de 1.000 bucăți, de aceeași dimensiune, format, variantă și finisare prin :

verificări de lot, care constau din verificarea formei, a dimensiunilor și a aspectului;

verificări periodice, care se fac trimestrial pe unul din loturile supuse verificărilor de lot și constau din:

  • •  verificarea rezistenței la încovoiere pe minim 3 bucăți bordură ;

  • •  verificarea clasei de beton pe minim 3 epruvete la fiecare 50 mc beton cu aceeași compoziție;

  • •  verificarea rezistenței la îngheț-dezgheț pe minim 3 bucăți bordură ;

  • •  verificarea uzurii pe minim 3 epruvete.

Volumul lotului și al eșantionului, precum și modul de acceptare sau respingere al ’Crului sunt conform SR ISO 2859-1:2009. Letal respins poate fi prezentat la o nouă verificare i nimai .după-g, sortare bucată cu bucata.                            .

Verificările periodice (cu’excepția clasei beionului) se efectuează pe probe alese aleatoriu, din eșantion sau din lot și care corespund verificării dimensionale și de aspect.

Metodele de verificare cuprind modul de realizare a verificării formei și dimensiunilor, a aspectului, determinarea rezistenței la încovoiere, verificarea clasei de beton și determinarea uzurii conform SR EN 1340:2004.

De asemeni bordurile utilizate vor trebui sa indeplineasaca caracteristicile fizice si mecanice din SR EN 1340:2004 .

Pavele din beton

Avantajele folosirii pavajelor:

-aspect estetic deosebit;

-rezistenta la uzura foarte buna datorita materialului dens, omogen, obtinut prin vibrare; -refacerea rapida a suprafețelor pavate după investiții la rețelele subterane;

-recuperarea integrala la desființarea pavajului.

Informații utile

Inițial se vor face următoarele verificări: dacă pavajul este perfect drept, declarațiile de conformitate garantand clasa C25/30. garanție confirmata de încercările de laborator.

Pavajele din beton se fabrica intr-o gama larga de grosimi, modele si culori, alegerea facandu-se de autoritatea contractanta. Grosimea pavajului se alege funcție de destinația acestuia, astfel:          .

Principalele caracteristici ale pavelelor din beton sunt următoarele:

Caracteristici

Standardul după care se face încercarea

Valori ce trebuie îndeplinite

Rezistenta la întindere prin despicare

SREN 1338/2004

Min. 3,6 N/mm2

Absortia de apa

SREN 1338/2004

Maxim 6%

Masa pierduta după încercarea la îngheț dezgheț

SREN 1338/2004

Max lkg/mp

Rezistenta la abraziune

SREN 1338/2004

Min. 18000nnn2 /5000mm2

■2.2. Ciment

Caracteristici

Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu: SR EN 197-1/2011, SR EN 196-1/2006-SR EN 196-4/2008, NE 012-2007.

Controlul calitatii

-la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate /garanție emis de producător sau de baza de livrare;

-înainte de utilizare, de către un laborator autorizat.

Livrarea

In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi însoțita de o declarație de conformitate, in care se va menționa: -tipul de ciment si fabrica producătoare;

-data sosirii in depozit;

-nr. certificatului de calitate eliberat de producător;

-ur. buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat

Depozitarea

Depozitarea cimentului se poate face:

- - in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fost depozitate alte materiale;

- ambalat in saci, in incaperi inchise, așezați in stive pe scânduri dispuse cu interspatii pentru a asigura circulația aerului.

Cimentul trebuie folosit inainte de termenul de expirare.

  • 2.3. Agregate

Se vor utiliza agregate din roci dure conform SR EN 12620+A1:2008.

Controlul calitatii agregatelor

In cazul procurării ca atare a agregatelor, acestea vor fi achiziționate de la stafii de producere autorizate.

Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform din NE 012/2007, iar metodele de verificare vor tine cont de STAS 4606/1980.

Laboratorul șantierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: -intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;

-intr-un registru (registru pentru Încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate in laborator.

Transportul agregatelor

Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. Fiecare transport va fi insotit de foaia de expediție in care se vor arata: numărul si data eliberării foii, marca de fabrica (balastiera), destinatarul, felul si sortul agregatelor, cantitatea livrata, numărul certificatului de calitate.

Depozitarea agregatelor

Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu inaltimea corespunzătoare in vederea evitării amestecării sorturilor.

Nu se admite depozitarea directa pe pamant sau pe platformele balastate.

  • 2.4. Betonul

Cerințele de baza pe care trebuie sa le Îndeplinească betoanele vor fi conform “Cod de Practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat” Indicativ NE 012-2007. După modul de expunere al construcțiilor prevăzute in documentație in funcție de condițiile de mediu, se stabilește claselor de expunere XF4 si XM2.

Betonul proaspăt

Compoziția betoanelor

Compoziția betoanelor este definita de proporția in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de către Antreprenor.

Determinările caracteristicilor fizice ale betonului proaspăt precum si limitele admisibile ale valorilor acestora vor respecta tabelul 4.


Tabel nr. 4


Caracteristici

Conform STAS

încercarea la tasare

SREN 12350-2

încercarea Vebe '

SREN 12350-3

Determinarea gradului de compactare

SREN 12350-4

încercarea cu masa raspandita

SREN 12350-5

Prepararea si transportul betonului

Pepararea' betonului se va face respectându-se , rețetele elaborate de un laborator autorizat în conformitate cu NE 012/2007.

Betonul intarit

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristica fck cil (f ck cub), care este rezistenta la compresiune in N/mm2 determinata pe cilindri de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150mm) la varsta de 28 zile, sub ale cărei valori se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

Determinările caracteristicilor fizice ale betonului intarit precum si limitele admisibile ale valorilor acestora vor respecta tabelul 5.

Tabel nr. 5

Caracteristici

Conform STAS

Rezistenta la compresiune

SR EN 12390-3

Rezistenta la tracțiune prin despicare

SR EN 12390-6

Masa volumica

SREN 12390-7

Definirea clasei are in vedere pastrarea epruvetelor conform SR EN 12390-6:2002.

Controlul calitatii lucrărilor de betoane turnate pe șantier, se va realiza conform SR EN 12390-6:2002, SR EN 12350-4:2002.

Transportul betonului se va face cu auto agitatoare. La descărcare se vor lua măsuri pentru evitarea segregării betonului.

  • 2.5. Apa

Poate sa provină din rețeaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa îndeplinească condițiile din SR EN 1008/2003. In cazul in care apa provine din alta sursa, verificarea se va face de către un laborator de specialitate in conformitate cu precizările din repectivul standard.

In timpul utilizării pe șantier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile etc.

3. EXECUȚIA LUCRĂRILOR

  • 3.1. Lucrări pregătitoare

înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrările pregătitoare:

  • - semnalizarea zonei de lucru;

  • - verificarea existentei si poziției eventualelor utiliti in ampriza sau in vecinătatea acesteia; se vor lua toate masurile pentru executatrea lucrărilor in siguranța;

  • - trasarea lucrărilor;

  • - asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.

  • 3.2. Săpătură

La executarea săpăturilor se vor respecta prevederile corespunzătoare din Caietul de Sarcini pentru Terasamente.

Când execuția săpăturilor implica dezvelirea unor rețele subterane existente (apa, gaze, electrice etc) ce raman in funcțiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora împotriva deteriorării. Daca aceste rețele nu se cunosc si apar pe parcursul executării săpăturii, se vor opri lucrările si se va anunța Consultantul pentru a lua masurile necesare.

  • 3.3. Montare borduri

Bordurile de beton se aseaza pe o fundație pozata la cota necesara, din beton de ciment

C 8/10. Dimensiunile fundației sunt:

-20x10 cm pentru borduri cu lățime de 10 cm -30x15 cm pentru borduri cu lățime de 20 cm

Abaterile admisibile de la montaj sunt de max.3mm/m de la planeitate.

  • 3.4. Turnarea si protecția betonului

Turnarea betonului si tratarea ulterioara a acestuia se va face respectând prevederile din NE 012/2007 “normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vârste diferite si a conectorilor pentru lucrări de camasueli si suprabetonari.

Turnarea betonului trebuie realizata după : -terminarea săpăturilor;

-recepția cotei si naturii terenului de fundare;

In baza verificării condițiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucrări ascunse si/sau de faze determinate se va aproba inceperea betonarii. Betonul trebuie sa fie răspândit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea dimensiunii fundației pentru borduri.

  • 3.5. Montare pavele

Lucrările inițiale constau în decopertarea terenul vegetal: se ajunge la nivelul dorit prin decopertare de 30 -40 cm, după care se întinde un strat de piatra sparta sau balast corespunzător ca si granulometrie, grosimea acestui strat va fi:

  • - 20 - 30 cm pentru zone carosabile (parcari mijloace grele de transport)

  • - 10 - 20 cm pentru zone necarosabile (parcari autovehicule ușoare);

După astemerea materialelor de umplutura, acestea vor fi compactate corespunzător pe straturi pana la atingerea gradului de compactare necesar.

Așternem apoi stratul de poză din nisip afanat 3 - 5 cm pe care se vor poza pavelele, acesta trebuie sa fie format din nisip de rau sau de concasaj provenit din materiale aluvionare sau din materiale de cariera de mare rezistenta mecanica. Din punct de vedere granulometrie, materialul trebuie sa fie constituit din elemente cu diametrul de pana la 8 mm si care sa nu treaca prin ciurul de 4 mm mai puțin de 70% in greutate.

Nu trebuie sa conțină mal, argila sau resturi de concasare mai mult de 3% in greutate.

Stratul de poza trebuie sa aiba o grosime cuprinsa intre 6-10 cm, înainte de punerea in opera a pavelelor. Grosimea este funcție de doua variabile: grosimea de 10 cm va fi, in orice caz, adaptata la suprafețe de infrastructura deosebit de rigide (de exemplu pe amestecuri cimentate sau betonate), in timp ce grosimi mai mici vor putea fi adaptate la suprafețe finite realizate din agregate mixte granulare.

In prezenta unor infrastructuri sau placi impermeabile este obligatoriu sa se prevada V. posibilitatea de drenare a stratului de poza fara a interveni modificări ale caracteristicilor granulometrice ale nisipului. In acest scop pot fi utilizate agregate cu caracteristici ridicate de duritate, sau amestecuri uscate obținute prin adaugarea de parti fine sau lianți in proporție de cel mult 5% din greutatea agregatelor.

Punerea in opera a primelor pavele necesita o grija deosebita, fapt ce se va răsfrânge asupra întregii aranjari a elementelor succesive.

Fiecare pavela trebuie sa fie pozata cu atentie, pentru a nu deranja pavela adiacenta si pana ce nu s-au pozat trei sau patru rânduri nu se poate trece la lucrul intr-un ritm normal, planeitatea lor se asigura prin baterea cu un ciocan de cauciuc.

Ordinea de pozare trebuie sa garanteze ca pavelele sa poata fi pozate ușor si in asa fel incat sa nu trebuiască niciodată sa se forțeze o pavela intre cele deja pozate.

Pana ce pavajul nu a fost compactat cu ajutorul vibratoarelor, nu trebuie sa fie supus la alte încărcări in afara de trecerea pavatorului si a utlilajelor sale.

Pentru nici un motiv, pe timpul operației de pozare, pavajul nu trebuie sa fie deranjat sau modificat stratul de poza, șantierul va fi, deci, in asa fel organizat incat atat pavatorii cat si aprovizionarea sa nu treaca peste pavajul deja pozat.

Supunerea la sarcini de exploatare a pavajelor inainte de compactare si de colmatarea completa a rosturilor, poate cauza reacții intre pavele, avand drept consecința ciobirea muchiilor. • •'

Colmatarea rosturilor

Umplerea rosturilor dintre pavele se realizează in general cu un nisip diferit de cel utilizat pentru stratul de poza, nisip ce trebuie compactat corespunzător pentru a garanta efectul autoblocant intre pavele. Nisipul trebuie sa fie uscat, de origine aluvionala sau, daca acesta este de concasaj, sa fie alcătuit din elemente de piatra sanatoasa si rezistenta, cu granulometrie de 0,8 - 2,0 mm. lipsite de impurități sau parti foarte fine si/sau maloase.

Compactarea

Prin compactare se intelege acțiunea de tasare a pavelelor pe patul de poza. înainte de a efectua compactarea trebuie sa ne asiguram ca suprafața pavajului si placa vibratorului sunt bine curatate si uscate. Aceasta operație se va efectua, după terminarea pozării pavelelor, prin utilizarea vibratoarelor cu placa sau a rulourilor compresoare mecanice, statice sau dinamice.

Intensitatea forței de vibrare si greutatea rulourilor compresoare mecanice trebuie sa fie proporționale cu grosimea si cu forma pavelelor, cu caracteristicile stratului de poza precum si cu cele ale infrastructurii.

La compactarea suprafețelor inclinate se recomanda ca aceasta sa fie făcută perpendicular pe panta si incepand de jos in sus.

Colmatarea rosturilor la terminarea executării pavajului

Odata compactat pavajul, peste stratul de pavele se intinde inca o data un strat subțire de nisip. Aceasta operație este menita sa garanteze o perfecta inchidere a rosturilor, permițând pavajului o mai buna funcționare mecanica. Colmatarea completa a rosturilor este in toate cazurile obligatorie si consta in imprastierea atenta a nisipului, care trebuie sa fie curat si perfect uscat intrucat colmatarea rosturilor este graduala si necesita faze succesive de imprastiere a nisipului.

Distribuirea presiunilor care se produc datorita incarcarilor din trafic si preluarea eforturilor verticale in asa fel incat sa fie suportate de terenul natural fara cedări semnificative sau cedări impreuna cu pavajul.

Nota:

  • - definitivarea stratului de poza nu este permis sa se faca la temperaturi de sub 10° C.

  • - stratul de nisip va fi așternut fara nici un fel de compactare.

  • - in cazul pavajelor dintr-o singura culoare este necesar ca pavatorii sa se servească simultan cu pavele din cel puțin TREI PACHETE DIFERITE pentru a obține o cat mai mare uniformitate cromatica.

  • - taierea pavelelor pentru realizarea unor dimensiuni mai mici se va face cu o mașina _ ■ corespunzătoare de taiat (un fel de ghilotina), recomandam a se efectua aceasta operație la finalizarea lucrării.

  • - se recomanda folosirea plăcilor vibratoare si rulourilor compresoare acoperite cu CAUCIUC DE PROTECȚIE pentru a garanta o uniformitate mai mare si a evita producerea degradării pavelelor.





    Caiete de sarcini


Construire acces strada Ciresoaia Nr. 6-

  • 3. Caietele de sarcini - Obiect Alimentare cu apa

Categoria de importanta a lucrării

In conformitate cu STAS 4273-1983 Construcții hidrotehnice - încadrarea in clase de importanta, lucrările de alimentare cu apa si/sau canalizare din mediul urban se incadreaza in categoria 4, clasa de importanta IV.

Conform HGR 766/1997 aceste lucrări sunt de importanta 'normala'.

Lucrările de construcții se incadreaza in categoria de importanta „C” conform H.G. nr. 766/1997 si au clasa de importanta „IV” conform STAS 10100/2000.

a. Breviarele de calcul

Anexat prezentei documentații.

b. Nominalizarea planșelor care guvernează lucrarea

-conform borderou anexat

c. Proprietățile fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranțe, probe, teste și altele asemenea, pentru materialele componente ale lucrării, cu indicarea standardelor

Materiile prime utilizate sunt selecționate cu rigurozitate de la cei mai buni furnizori europeni. Aceste produse, rezultate din polimerizarea etilenei, sunt rezultatul unor studii îndelungate si amanuntite, efectuate in laboratoarele de cercetare a produselor de polimeri din Europa. Rezultatele obținute pana in prezent confirma valabilitatea folosirii polimerilor in domeniul tubulaturilor sub presiune.

Polimerul folosit pentru tubulatura are o structura moleculara care garanteaza pastrarea caracteristicilor mecanice pentru cel puțin 400.000 - 500.000 ore de funcționare, la presiunea de lucru si la o temperatura a fluidului de 20°C. Sub aspectul tehnico-economic, durata medie de viata a unei instalații a fost fixata la 50 ani, depășirea acestei perioade mărind învechirea rețelei cu consecința imediata a înlocuirii acesteia. Cercetări recente demonstrează mai aproape de adevar perioada de lucru de 20 - 30 de ani, dat fiind marea viteza de modificare a mediului definit ca un întreg de elemente: urbane, sociale, economice, etc.

Metoda de a verifica valabilitatea unor polimeri pentru țevi consta, in principal, din prelevarea mostrelor de tub produs in instalații industriale si supunerea lor la teste de presiune. Conform procedurilor ISO, sunt stabilite solicitarea de perete si temperatura de proba T, obtinandu-se durata unei serii de probe.

Totalitatea rezultatelor de durata sunt date pe graficul bilogaritmic (solicitarea cp, timpul t pentru diverse temperaturi T), si prin intermediul elaborării ISO, se obțin grafice <p = f(timp) la diferite temperaturi, numite

“Curbe de regresie”. In baza acestor curbe, caracteristice pentru fiecare material, funcție de solicitarea <p,se poate determina durata de viata a produsului. Funcție de marimea solicitării cp, se calculează grosimea pereților. In continuare, va prezentam formulele pentru determinarea grosimii (1) si a solicitării specifice (2):

PN(D-S)

<P =--------------

2S

PN = presiunea nominala a tubului [MPa]

D = diametrul exterior al tubului [mm] s = grosimea tubului [mm] cp = tensiunea tangențiala la perete [MPa]

O caracteristica a acestor curbe este un “vârf” ce desparte doua faze ale comportamentului vâscos, care determina tipul de ruptura. Deasupra “vârfului” avem comportament ductil cu mare deformare înainte de rupere; in regiunea situata sub “vârf* avem o microfisura, nu o deformare. Actuala tendința este de a produce polimeri cu curbe de regresiune de joasa înclinare pentru a obține prestații mai bune pe termen lung. Aceasta evoluție este vizibila in curbele de regresiune tipice ale unui polimer tradițional si ale unui polimer la prestații înalte.

CARACTERISTICILE GENERALE ALE CONDUCTELOR DIN PE

Folosirea materiilor prime de înalta calitate, alaturi de utilizarea liniilor de extrudare de mare productivitate (moderne si specifice pentru aceste materiale), permite producerea constanta a tubulaturilor cu calitati tehnologice deosebite, cu următoarele rezultate: -rezistenta optima la stress-cracking cu fiabilitate mare in timp a conductelor sub presiune; -excelenta rezistenta chimica;

-protecție ridicata la raze UV, garantata de folosirea materiilor prime aditivate la origine cu negru de fum;

  • -  siguranța totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate naționale si internaționale;

-insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica; -rezistenta buna la temperaturi mai scăzute de -40°C;

-mare flexibilitate;

-caracteristici hidraulice optime care se mențin constante in timp;

-rugozitate foarte scăzută, ceea ce face ca aceste tuburi sa intre in categoria tuburilor netede;

-rezistenta excepționala la abraziune le fac ideale pt. transportul de maluri si lichide abrazive;

-masa scăzută;

  • - siguranța si simplitatea sistemelor de îmbinare;

  • - înalta productivitate la montare.

DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAT!

PN = presiunea interna maxima admisibila (bar) pentru lucru continuu la 21 °C

S = serie după ISO E4065

SDR = Standard Dimension Ratio - raport intre diametrul extern nominal (E) si grosimea nominala (s)

NORMATIVE

La nivel internațional, normativele sectorului (tuburi si racorduri) au ca referința normele ISO(International Organization for Standardization); aceste normative au fost adoptate ca atare de către tarile producătoare si respecta elementele fundamentale:

-criterii dimensionale

-criterii calitative

-criterii de proba

La aceasta organizație, născută in 1947 (90 de tari membre), s-a alaturat, in 1961, Comitetul European de Normare (CEN), din care fac parte peste 18 tari care aparțin C.E.E. si E.F.T.A., pentru a armoniza normele pe scara europeana. Prin intermediul Comitetelor Tehnice sunt redate proiectele de norma (prEN) care, odata aprobate de CEN, devin norme europene, si sunt adoptate de fiecare stat in parte ca Norme Naționale. Tubulatura din PE este in conformitate cu normativele UNI si cu principalele normative naționale europene, avand prestații si caracteristici adecvate in funcție de ceea ce este indicat, in prezent, in proiectele de norma CEN publicate.

Principalele norme UNI, referitoare la tubulatura din PE, sunt indicate mai jos:

  • - UNI 7611+FA 1 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri,

dimensiuni, accesorii).

  • - UNI 7612 (racorduri din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,

accesorii).

  • - UNI 7613 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere: tipuri, dimensiuni, accesorii).

  • - UNI ISO 4437 (tuburi din PE pentru conducte impamantate pentru distribuirea de gaz combustibil: seria

metrica-specifica).

  • - UNI 7615 (tuburi din PE de inalta densitate pt. conducte de presiune si metode de proba).

  • - UNI 7990 (tuburi din PE de joasa densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,

accesorii).

  • - UNI 7991 (tuburi din PE de joasa densitate: metode de proba).

  • - UNI 8451 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere de la interiorul construcțiilor: tipuri,

dimensiuni, accesorii).

In cele ce urmeaza, indicam normativele ISO:

  • - ISO 161 - Tuburi din materiale termoplastice pentru distribuirea lichidelor: diametre nominale exterioare

si presiuni nominale.

-ISO 1167 - Tuburi din plastic pentru distribuirea lichidelor: determinarea rezistentei la presiunea interna

-ISO/TR 7474 - Tuburi din PEHD si fitinguri: rezistenta chimica raportata la lichidele transportate.

CONTROLUL CALITATII

Existenta laboratorului de probe si testări asigura verificarea procesului de producție si garanteaza calitatea tubulaturii.

Controalele sunt efectuate in timpul fiecărei etape de producție a tubului, de la materia prima la parametrii de producție, de la controlul dimensional al produsului la determinarea caracteristicilor sale.

Prin aceste Faze, printr-un control atent si teste de laborator, rezulta un sistem de producție cu un control al calitatii bine definit.

Calitatea produsului final este rezultanta cunoașterii si stăpânirii tehnicilor si problematicilor de producție.

DIMENSIUNI SI TOLERANTE UNI 7611-7613

Diametru extern SDR 41 SDR 33 SDR 26 SDR 17,6 SDR 11 SDR 7,4

Presiunea nominala PN - bar

Controalele sunt efectuate in timpul fiecărei etape de producție a tubului, de la materia prima la parametrii de producție, de la controlul dimensional al produsului la determinarea caracteristicilor sale.

Prin aceste faze, printr-un control atent si teste de laborator, rezulta un sistem de producție cu un control al calitatii bine definit.

SISTEMUL DE CALITATE

Fabricația conductelor de PE se realizează pe instalații de extrudare complet automatizate, iar controlul este realizat zilnic in laboratoarele proprii in conformitate cu norma de control ISO 9004. De asemenea, se efectuează un control periodic din partea unor institute naționale autorizate.

ATOXICITATE

Una dintre caracteristicile fundamentale ale conductelor din PE este respectarea in totalitate a normativelor sanitare naționale si internaționale referitoare la transportul de apa potabila si lichide alimentare.

Aceasta compatibilitate este obtinuta atat prin folosirea polimerilor netoxici, cat si printr-o eficienta tehnologie de stocare si transport.

REZISTENTA LA PRODUSE CHIMICE

Tubulaturile din PE prezintă o excelenta rezistenta la agenții chimici in general, atat organici cat si anorganici.

PEHD poate fi atacat relativ ușor doar de hidrocarburi alifatice si aromatice cu derivații lor halogenati la temperaturi mai mari de 90°C.

Oxidantii cu concentrație ridicata ataca PEHD in mod mai mult sau mai puțin evident, de aceea, in anumita cazuri, nu este recomandabila folosirea tuburilor PEHD.

Pentru a permite o corecta folosire a PEHD la transportul de lichide industriale a fost elaborate norma ISO TR 7474; aceasta norma indica comportamentul tubulaturilor din PE de înalta densitate in prezenta produselor chimice specifice in stare lichida si gazoasa.

Este deci posibila verificarea compatibilității conductelor DIN PE la transportul produselor chimice;inainte de a transporta lichide speciale, este recomandata verificarea corectitudinii folosirii si la departamentul tehnic al producătorului.

COMPORTAMENTUL LA FOC

Polietilena este un produs combustibil care, pus in contact cu flacara, arde lent, cu flacara puțin luminoasa de culoare gălbuie. Produsul incendiat tinde sa faca sa picure material topit.

In timpul arderii de degaja CO, CO2, H2O, precum si obișnuitele produse de ardere ale hidrocarburilor; nu se degaja gaze corozive.

După normativele DIN IEC 707/VDE 0304 T.3. si UL 94, comportamentul la foc este clasificat după cum urmeaza:

BH 3 -15 mm/min ; FH 3 -15 mm/min ; UL 94 HB

Temperatura de autoaprindere după ASTM D1929 este de 350°C.

Indicele Limita de Oxigen (ILO) a PE de înalta densitate este de 17,4%, iar căldură de ardere are valoarea de 46.500 KJ/Kg.

Opacitatea fumului este scăzută, ASTM D2843 indicând o valoare de 15. Toxicitatea fumului este de asemenea redusa.

COMPORTAMENTUL LA RADIAȚII

Tubulaturile din PE de înalta densitate nu prezintă contraindicatii pentru conductele de apa cu emisie de raze beta sau gama; un exemplu il constituie conductele defluente de la instalațiile nucleare.

Iradierea PE de înalta densitate cu raze y> raze X si flux de electroni, generează fenomene de reticulare care, in absenta oxigenului, îmbunătățesc rezistenta polimerului, modificandu-i numai valorile de alungire ia fracțiune.

ELECTRICITATE STATICA

Tubulaturile din PE de înalta densitate sunt supuse la fenomene electrostatice datorita valorii ridicate a reziștivitatii materialului (>1018 Q cm.). In cazul conductelor pentru produse gazoase, prin prezenta in flux a particulelor solide sau a micropicaturilor, se pot crea acumulări de electricitate statica in mod special pe componentele metalice ale conductei (flanse, vane, etc).Tubulaturile impamantate sunt supuse la acumulări de sarcini, data fiind umiditatea mediului si amplul contact tubulatura - teren.

Exista situații particulare ambientale si de instalație (ex: tub de gaz, suspendat in mediu uscat,ventilat si in prezenta unor produse ușor inflamabile) in care trebuie evaluata importanta fenomenului.

Trebuie luat in considerare faptul ca o mare umiditate ambientala reduce in mod drastic posibilitatea de acumulare de sarcini electrostatice.

INTERACȚIUNEA CU MEDIUL

Inerția termica ridicata a conductelor din PE , datorata tipului specific de polimer folosit, nu produce nici o interacțiune cu mediul înconjurător, si aceasta încă din faza de fabricare.

Tubulaturile nu sunt supuse la acțiuni biochimice de către microorganisme, fiind fabricate din materiale care nu pot oferi suport nutritiv.

Pozarea conductelor din PE de înalta densitate in sisteme cu puternica agresivitate microbiologica, in prezenta animalelor rozătoare sau a insectelor, nu generează probleme particulare, confirmând sî in acest caz valabilitatea produsului.

RECUPERAREA SI REFOLOSIREA POLIETILENEI FOLOSITE DIN PE

Polietilena este un material termoplastic, prin urmare, deseurile rezultate din procesul de producție se pretează a fi prelucrate in instalații de reciclare. Căldură de ardere ridicata si calitatea produselor sale de combustie fac din polietilena un material interesant pentru arderea in instalații de incinerare.

TRANSPORT SI DEPOZITARE

Transportul corect al tubulaturilor DIN PE necesita un plan de prindere neted, lipsit de asperitati.

Sarcina trebuie sa fie fixata cu fasii si benzi in colivii nemetalice. In punctele de lucru de legare, in cazul tuburilor de grosime mica, se recomanda folosirea suportilor de distribuție a solicitărilor de legare.

Descărcarea si eventualele mutări pe șantier trebuie sa fie efectuate cu ajutorul motostivuitoarelor,macaralelor sau excavatoarelor dotate cu balanța .

Este indicata depozitarea tuburilor in stive, pe o fundație plana, lipsita de asperitati; colacii pot fi depozitați in poziție inclinata si sprijiniți de un perete vertical, plan; pentru tipurile cu grosime mica (tip PN4/6), este indicata stivuirea pe orizontala, pentru a fi mai bine protejate de eventualele deformării.

Barele trebuie sa fie depozitate pe teren curat, in stive (nu mai înalte de 1,50 m in cazul tuburilor tip PN 2,5; 3,2; 4). Va amintim ca o depozitare corecta usureaza in mod sensibil viitoarele operații de manipulare a tubulaturilor.

POZAREA

După executarea excavatiilor in conformitate cu indicațiile proiectului, se recomanda nivelarea fundului sântului cu un strat de nisip. După pozarea conductei, spatiile libere ramase intre tub si peretele sântului vor fi umplute cu pamant selecționat.

In locurile in care exista cele mai bune condiții de prestării tub/economicitate, se recomanda pastrarea unei lărgimi a fundului gropii egala cu diametrul tubului la care se adauga 40 cm; de asemenea se va păstră o zona alaturata de protecție avand cel puțin 10 cm de nisip sub conducta si 5 cm de nisip deasupra conductei.

Deasupra stratului superior de nisip se accepta material fin provenit din săpătură, in straturi tasate de circa 30 cm grosime.

Pentru o umplere ulterioara a sântului se poate folosi materialul de recuperare; acesta trebuie sa fie bine bătătorit, excluzandu-se astfel materialele îmbibate cu apa, turba, mal, etc.

Umplerea trebuie efectuata intr-o singura direcție si pe cat posibil in timpul orelor di minerii. Este indicat sa lasati libere extremitățile tubului pentru a putea executa cu ușurința operațiile ulterioare de montare.

In condiții speciale, operația de pozare poate fi in mod sensibil imbunatatita utilizând materiale geotextile in scopul stabilizării fundului gropii, pereților, protecției tubului;metoda este utila si pentru a ancora conducta (împiedica plutirea conductei pe panza freatica).

LOVITURA DE BERBEC

Un fenomen care apare in rețelele hidraulice sub presiune este lovitura de berbec: ridicarea presiunii care se datoreaza variațiilor vitezei lichidului transportat; aceasta variație a vitezei apare in urma manevrării rapide a vanelor si a robinetilor cu sertar. In cazul in care nu este riguros controlat, acest fenomen poate duce la serioase disturbari si defecțiuni.

Folosirea tubulaturilor din PE de înalta densitate reduce in mod evident acest impediment; in speța, modulul de elasticitate scăzut al tubului taie in mod drastic punctele de presiune protejând întreaga instalație.

Situația in care avem suprapresiune maxima apare când timpul de închidere t al robinetului este mai mic sau egal cu timpul de propagare al perturbatiei pe parcursul robinet - rezervor - robinet (2L).

REZISTENTA LA PROPAGAREA FISURII

Propagarea fisurii este un fenomen care,data fiind apariția sa in structurile metalice (tuburi si placi), s-a dorit examinat si in sectorul conductelor din material plastic.

Studiul clasic este realizat cu ajutorul testului Robertson care consta in crearea in mod controlat a unei spargeri in peretele unei conducte presurizate cu gaz si masurarea lungimii propagării.

Una dintre problemele esențiale ale acestui test este dificultatea de formare a spargerii: se supune o extremitate a tubului de proba, (oportun profilata si crestată) la o lovitura de energie calibrata.Deoarece incepe ruperea, punctul de instalare trebuie răcit la circa -110°G cu azot lichid.

in

Testul se considera trecut daca lungimea spărturii este mai mica sau egala cu 5,5 diametrul tubului.

TUBULATURI IN ZONE SEISMICE

Tubulaturile din PE se pretează foarte bine la folosirea in zonele seismice datorita caracteristicilor mecanice speciale ale PE de înalta densitate care prezintă un răspuns optim la solicitările aparute intr-un eveniment seismic.

In afara menținerii continuității rețelei, supusa cu ușurința la desprindere in cazul imbinarilor mufate, exista si tendința de a reduce sensibil inevitabilele lovituri de berbec care iau naștere in conducte.

Teste efectuate pe modele in mod special “monitorizate” au confirmat aceste prestații la evenimente seismice de ordinul a 7° grade pe scara RICHTER si IX grade pe scara MERCALLI, situații in care se produc grave leziuni la tubulaturile impamantate.

REZISTENTA LA ABRAZIUNE

Tubulaturile din PE de înalta densitate probează si in cazul transportării lichidelor care conțin particule abrazive excepționalele caiitati ale acestui polimer.

Modulul de elasticitate scăzut, tenacitatea, rugozitatea scăzută, hidrofobicitatea, coeficientul scăzut de frecare, înalta inerție chimica, permit un transport excelent si cu o mare eficienta tehnica si economica a lichidelor si malurilor abrazive. Testele accelerate, efectuate in condiții extreme, au demonstrat ca durata de viata a tubulaturilor din PE de înalta densitate este mai mare de 4 pana la 10/15 ori in comparație cu tubulaturile din otel si materiale din beton.

In acest mod,proiectarea si gestionarea sistemelor de transport ale lichidelor abrazive devine posibila, exploatând la maximum greutatea redusa, flexibilitatea si rezistenta la coroziune a conductelor din PE .

Capacitatea ridicata de prelucrare a acestui material permite, odata identificate punctele critice ale unei instalații, construirea de piese speciale cu forma optima pentru a reduce uzura si a facilita înlocuirea.

Masa redusa, autocuratirea si absenta rugozităților prezentate de aceste conducte simplifica considerabil eventualele operații de întreținere cu economii notabile in domeniul tehnic si in timp.

DILATAREA TERMICA

O caracteristica a materialelor plastice, implicit si a PE de înalta densitate, este valoarearidicata a coeficientului de dilatare lineara ((t) in comparație cu cea a materialelor tradiționale folosite in producerea tuburilor (de la 15 la 20 de ori mai mare decât (t metale).

Pentru tubulaturi neimpamantate expuse la mari variații termice se impune examinarea fenomenului de dilatare termica.

  • d. Dimensiunea, forma, aspectul și descrierea execuției lucrării

Situația existenta

In prezent locuitorii străzii Ciresoaia nu sunt deserviți de un sistem de alimentare cu apa.

Situația propusa

Alimentare cu Apa

In ceea ce privește alimentarea cu apa a consumatorilor de pe str. Ciresoaia se vor executa următoarele lucrări:

realizarea a doua cămine de vane avanei, camera de lucru din beton echipate cu rame si capace carosabil din fonta prevăzute cu dispozitive de închidere; la interior se vor monta in CVnprl 2 robinete sertar Dn 150 mm si un robinet sertar Dn 100 mm, de unde se racordează rețeaua de la rețeaua existenta de pe str. Veronica Micle ;

In CVnpr2 se vor monta 3 robinete sertar Dn 100 mm, un robinet de golire Dn50 si un racord de golire PPDn50 mm;

montarea unei conducte din PEHD PE100 PN6 Dn 110 mm L=475 mi; montarea a sase hidranti de incendiu supraterani Dn 80;

executarea unui număr de 15 branșamente individuale cu țeava PEHD PE100 Dn 32 L=150 m si montarea a 15 cămine apometru din beton Dn800 complet echipate; acestea vor fi prevăzute cu rame si capace din fonta carosabile si piesa suport din beton armat;

  • e. Ordinea de execuție, probe, teste, verificări ale lucrării

  • e.1.Ordinea de execuție

  • e.1.1.Recunoașterea terenului

Execuția acestor lucrări se realizează prin pozarea conductelor sub adancimea de inghet, h= 1,0 m.

Prima operațiune inainte de începerea lucrărilor o constituie recunoașterea terenului. Aceasta operațiune da posibilitatea executantului sa stabilească condițiile de execuție, implicit de organizare a punctului de lucru, sa poata sa-si pregătească forța de munca prin formațiile de lucru, investitirea cu scule, dispozitive si utilaje, aprovizionarea cu materiale, stabilirea fluxului de hjeru.

e.1.2.Trasarea pe teren

Trasarea pe teren a conductelor si a accesoriilor reprezintă faza determinanta si se va face de către executant in prezenta proiectantului si a dirigintelui de șantier incheindu-se proces verbal de predare-primre a amplasamentului.

Trasarea propriu-zisa se va face prin materializarea pe teren prin tarusi (buloane) amplasați pe axul conductei in punctele caracteristice:

  • a) la plecare, la cotiri in plan si profil in vârfurile de unghi ale acestora;

  • b) la tangentele de intrare si ieșire din curbe

  • c) in axa căminelor;

  • d) in punctele caracteristice ale lucrărilor;

  • e) in punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conducta;

  • f) in punctele cu masive de proba;

  • g) in punctele de refacere a branșamentelor;

  • h) in punctele de intersecție cu alte conducte sau rețele (telefonice, gaze, electrice etc.)

  • i) la sosire - punctul terminus de interconectare, legătură.

Fiecare dintre tarusii de ax va avea doi martori amplasați perpendicular pe axa traseului la o distanta care sa-i asigure împotriva degradării in timpul executării lucrărilor de desfacere a sistemului rutier, săpături, depozitarea pământului si a materialelor, circulația pe marginea șanțurilor.

Pe porțiuni din 50 in 50 m pe aliniament se planteaza tarusi pe axa traseului. Pentru determinarea adâncimii săpăturii se utilizează rigle si cruci de vizoare. Cotele ririglelor de vizoare se stabilesc fata de tarusii reper de nivelment plantați. Pe teren la executarea studiilor topografice in dreptul fiecărei rigle fiind transmisa cota de nivelment de la sol pe un tarus.

Respectarea întocmai a cotelor de pozare si a pantei conductei prevăzute in proiect, reprezintă o regula importanta pentru a nu se crea intre căminele de golire si de aerisire puncte înalte sau joase intermediare, elemente care provoacă pungi de aer, diminuând debitul conductei sau golirea incompleta in caz de avarii.

e. 1.3.Asigurarea cu forța de muncă materiale, scule, dispozitive

Asigurarea cu forța de muncă calificată, materiale, scule, dispozitive face parte integrantă din operațiunile de organizare premergătoare executării lucrărilor.

Organizarea executării lucrărilor are la bază stabilirea componentei formației de lucrători în sensul utilizării celor cu calificare superioară la operațiunile cu un grad ridicat de complexitate avansat și a celor cu calificare medie și inferioară la operațiunile ce nu cer îndemânare și cunoștințe speciale.

Pentru ca formația de să-și poată desfășura activitatea în condiții care să permită realizări cât mai ritmice și cât mai bune, este necesar să se asigure din timp front de lucru, în raport cu numărul de muncitori, asigurarea materialelor, sculelor, dispozitivelor, utilajelor.

în ceea ce privește asigurarea cu materialele necesare, trebuie să-și ia măsuri ca aprovizionarea să se facă în timp, funcție de ritmul de execuție realizându-se și un adăpost pe postul de lucru, iar materialele aprovizionate să corespundă calitativ prescripțiilor din proiect.

Se interzice utilizarea indiferent din ce motive a altor materiale, fără avizul proiectantului și însușirea șefului de proiect.

Sculele și dispozitivele, inclusiv utilajele necesare diferitelor operațiuni de a fi în bună stare de funcționare pentru a nu se crea strangulări sau întreruperi ale activității.

Aprovizionarea locului de muncă cu materialele și semifabricatele sau prefabricatele necesare, se va face la începutul sarcinii de lucru în așa fel încât, în cazul unor lucrări cu volum mare să nu se creeze o aglomerare la locul de muncă, ținându-se seama de posibilitățile de manipulare a materialelor și sosirea judicioasă a spațiului de lucru.

Materialele, sculele și dispozitivele trebuie așezate în imediata apropiere a muncitorului, la nivelul mâinilor lui, iar materialele și piesele mici se vor păstra în lădițe sau cutii.

e.1.4.Executarea terasamentelor
e.1.4.1 .Terenul natural

Terenul natural reprezintă suprafața terenului la situația dinaintea de a începe operațiile de săpătura a pământului, dar după curățirea generală a lucrului.

Conform STAS 6054/77 adancimea limita la inghet este de 80 - 90 cm de la C.T.N. Mun. Bacau se încadrează în zona ,,C”, având Tc = 0.7 și Ks = 0,2.

Din lucrările de prospecțiune executate in zona se cunoaște ca grosimea pachetului de depozite aluviale in aceasta zona din apropierea fostei albii majore a râului este de 6 - 8 m din care rocile necoezive ocupa partea inferioara a secvenței sedimentare pe o grosime de 4 - 6 m. Deasupra lor s-au sedimentat depozite argilo-nisipoase si prăfoase recente, puțin consolidate, reprezentate din argile nisipoase si argile prăfoase cafenii, mediu compresibile, de la plastic consistente la plastic tari.

Pânza subterană se situează la adâncimi mai mari de 3 m.

Adâncimea de îngheț in zona este de 0,9 m, conform STAS 6054/77.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 542 mm/an, cu un maxim în lunile mai-august și minim în intervalul decembrie-martie, presiunea atmosferică este de 750 mmHg. Iarna viteza vântului poate depăși 70 km/h, viteza medie fiind de 6 m/s.

înainte de a începe execuția săpăturilor se va încheia un proces verbal de predare/primire amplasament împreună cu șeful de proiect, precum și cu reprezentanți ai tuturor instituțiilor care dețin instalații subterane de apă, canalizare, gaze, cable electrice, telefonice, etc.

Contractorul este responsabil pentru exactitatea localizării instalațiilor subterane și va lua toate măsurile pentru a nu le deteriora în timpul execuției, în caz de necesitate se vor lua măsuri de protecție/susținere a acestora pe toată durata execuției.

în cazul unor stricăciuni ale instalațiilor subterane existente, contractorul va anunța urgent proprietarul acelei instalații și va lua măsuri de reparare promptă, contractorul suportând toate costurile aferente reparării acestora.

Dacă se întâlnește o instalație sau orice alt obstacol în lungul traseului conductei proiectate, contractorul va informa imediat șeful de proiect indicându-i tipul obstacolului, dimensiuni, adâncimi, acesta va preciza în timp util măsurile care urmează a fi luate.

e.1.4.1.1. Executarea săpăturilor

Săpăturile pentru pozarea conductelor se vor executa:

  • a. manual

  • 1.  - fără sprijiniri

  • 2. - cu sprijiniri

  • b. mecanizat

  • c. semimecanizat

e.1.4.1.1.1.Săpături manuale fără sprijiniri

Datorită pozării conductelor pe străzile sau arterele de circulației mai mult sau mai V       puțin supuse traficului, implicit, datorită, numărului mare de conducte subterane existente

(conducte apă, gaze, termice, cable electrice, telecomunicații, canalizare sau canale termificare) o parte a traseelor impun execuția manuală a săpăturilor.

Săpăturile manuale se execută cu taluz vertical, cu sprijiniri si obligatoriu cu respectarea normelor de protecția muncii. Săpăturile manuale se execută obligatoriu când în sol sunt pozate și alte conducte, cable, canale, etc. în acțiune, execuția mecanizată putând duce la provocarea de avarii sau accidente de muncă, pe lângă pagubele directe (distrugerea instalațiilor respective) apărând și întreruperi ale serviciului respectiv (electricitate, telefon, gaze, etc.).

Săparea și îndepărtarea pământului se va face în straturi de 15 - 20 cm.

Pământul provenit din săpătura trebuie așezat la o distanță de cel puțin 1,0m față de marginea pereților săpăturii. Dispunerea materialelor sau a depozitelor de materiale nu se vor așeza față de marginea de sus a peretelui gropii sau a tranșeii la mai puțin de 0,75 m.

e.1.4.1.1.2.Săpăturile mecanizate

f              Săpătura mecanizată a terenului se poate realiza funcție de destinația lucrării cu

excavatorul, buldozerul, screpersau greder.

în lucrările de alimentare cu apa, utilajul folosit va fi excavatorul.

Săpăturile mecanizate vor fi utilizate în cadrul actualului proiect, în zonele de pe tranșeele unde rețeaua este pozată singular (nu mai există și alte conducte) de unde până la alte conducte există suficientă distanță, astfel încât utilizarea acestei tehnologii să nu afecteze gospodăria subterană existentă.

La executarea mecanizată a lucrărilor de săpătură cu pereți verticali, aceștia se vor consolida cu panouri dinainte confecționate, care se vor conduce pe măsura avansării lucrărilor.

în timpul lucrului este interzisă circulația sau staționarea lucrătorilor în locul de acțiune a utilajului. Distanța minimă între cea mai proeminentă parte a mecanismelor și marginea săpăturii trebuie să fie de cel puțin 1,5 m. funcție de cota terenului.

La descărcarea pământului excedentar direct în autovehicule, conducerea cupei dinspre partea dinapoi a autovehicolului către partea din față, ducându-se deasupra platformei de încărcare, la mijloc.

Se va coborî apoi cupa atât cât permite descărcarea.

Se interzice trecerea cupei pe deasupra cabinei autovehicolului, descărcarea de la înălțime și staționarea pe autovehicol în momentul descărcării.

e.1.4.1.1.3.Săpăturile semimecanizate

Săpăturile semimecanizate se utilizează pe traseele unde sunt cunoscute cotele și adâncimile conductelor sau cablelor.

După îndepărtare desfacerea sistemului rutier se poate trece la săpăturile mecanizate ale tranșeii sau gropii până la 15 - 20 cm deasupra conductelor sau cablurilor existente.

în continuare până la cota din proiect săpătura se va realiza manual cu săpătura sprijiniri respectându-se specificațiile cap. C.3.4.2.a.1. și C.3.4.2. a.2.

e. 1.4.1.1.4. Lățimea săpăturilor

Lățimea săpăturilor va fi cea minimă necesară în opinia managerului de proiect pentru realizarea lucrărilor.

Săpătura șanțurilor pentru conducte va fi întotdeauna limitată la dimensiunile aprobate în scris de către Managerul de proiect cu excepția aprobărilor scrise ale Managerului de Proiect, lucrul la fiecare tronson aprobat și terminat definitiv în conformitate cu cerințele Managerului de proiect înaintea începerii unui nou tronson.

e.1.4.1.1.5. Siguranța săpăturilor și a construcțiilor

Contractorul va prevedea toate sprijinirile și susținerile necesare pentru saturarea stabilității șanțurilor, a drumurilor, construcțiilor adiacente, a conductelor sau cablelor intersectate la săpătură.

e.1.4.2. Umpluturi și compactări manuale

e.1.4.2.1. Umpluturi de pământ

După montare, proba la presiune, spălarea și dezinfectarea conductelor va trece la realizarea umpluturilor.

Materialul de umplutură plasat lângă conducte sau construcții va fi lipsit de bolovani, fragmente de rocă cu dimensiunea mai mare de 50 mm. Restul de umplutură se va realiza cu material selectat din excavații cu mărimea de până la 5 cm.

După obținerea aprobării șefului de proiect, se poate trece la realizarea umpluturilor ce se vor face pe părți din lucrare.

Nu se va trece la realizarea umpluturilor fără aprobarea șefului de proiect.

e.1.4.2.2. Compactarea umpluturilor

Contractantul va executa umplutura în straturi de 15 - 30 cm și le va compacta manual cu maiul de mână după ce a fost udat - până se obține gradul de compactare specificat. Dacă nu a fost specificat altfel, cerințele de compactare standard vor fi de 95 % din densitatea maximă a materialului uscat.

Sprijinirile, acolo unde săpătura s-a făcut cu sprijiniri, se vor scoate de jos în sus pe măsura astupării acestora cu pământ sub supravegherea maistrului.

Numărul de dulapi care se îndepărtează simultan pe verticală va fi de cel puțin trei în terenuri coezive, iar pe terenuri necoezive câte unul.

în timpul îndepărtării dulapilor trebuie montate șpraițuri provizorii la sprijinirile orizontale și cadre de lemn la cele verticale.

e.1.4.2.3. Depozitarea materialului excedentar

Contractorul va transporta și depozita tot materialul excavat care nu mai este necesar pentru realizarea umpluturilor (pamantul excedentar).

Amplasamentele propuse de contractor pentru transportarea și depozitarea materialelor excavate fie temporar, fie definitiv, vor trebui aprobate de șeful de proiect. Nici un material care ar putea fi reutilizat în lucrări nu va fi excavat de pe șantier fără aprobarea șefului de proiect.

e.1.5. Montarea tuburilor
e. 1.5.1. Lansarea și asamblarea sau etanșarea tuburilor

Cea mai mare parte din elementele constructive ale rețelei de distribuție sunt piese prefabricate , astfel încât în fapt construcția rețelelor constă în montajul acestor tuburi, armături, piese de legătură și execuția construcțiilor accesorii.

e.1.5.2. Montarea tuburilor din polietilenă
  • -  verificarea materialelor din punct de vedere calitativ

  • -  formarea tronsoanelor reduse de 40-60ml pe malul șanțului și după o probă preliminară și se lansează în șanț cu ajutorul frânghiilor , chingilor, trepiedelor, capre, macarale (în funcție de diametrul conductelor)

  • -  asamblarea tronsoanelor și efectuarea probei generale de rezistență.


Tuburile din PE 100 se livrează în role de 100 sau 50m, bare de 6-12m de la diametrele peste 110mm.

Asamblările pot fi: îmbinări nedemontabile sau îmbinări demontabile.

e.1.5.2.1. îmbinări nedemontabile îmbinări nedemontabile se executa prin :

  • •  termofuziune

  • •  electrofuziune

Executantul trebuie să aibă în dotare dispozitivele și aparatele speciale necesare montării tuburilor din PE 80 si PE 100.

  • •  Principiul sudurii prin termofuziune

Se folosește pentru asamblarea tuburilor și a racordurilor pieselor speciale de PE cu grosimi similare și indici de fluiditate compatibili între ei (între 0,3 și 1,3/10min.)

Tehnica sudurii constă încălzirea suprafețelor de asamblare până la temperatura de topire, prin intermediul unui element încălzitor disc sau oglindă.

După înlăturarea elementului încălzitor extremitățile plastifiate se pun în contact și se mențin sub presiune pe durata ciclului de răcire fără aport suplimentar de material, îmbinarea este omogenă datorită fuziuniimaterialului între cele două suprafețe de contact


(        Pentru realizarea acestui tip de sudură se folosește un aparat special mai sus menționat.


Echipamentul este alcătuit din pompă hidraulică sau pneumatică, paleta încălzită termoreglată, scula pentru tăierea tubului și curtarea sa, generator electric, solvent degresat și căi de rulare pentru teavă.

Pentru realizarea în bune condiții a unei îmbinări sunt necesare următoarele operații:

  • -  să se pregătească corect suprafețele (să fie plane și paralele)

  • -  temperaturile realizate pe suprafața de contact să fie menținute în limita de diferențe de maxim 10°C.

  • -  realizarea cap la cap cu termoelement se face numai cu aparate specializate care permit controlul temperaturii și valorii presiunii aplicate.

  • -  Temperatura de sudură să fie de ~ 250° - 2250C

Fazele tehnologice ale procedeului de sudare cap la cap sunt:

  • -  apropierea elementului încălzitor

  • -   p reîncălzi rea

  • -  îndepărtarea elementului încălzitor

  • -  apropierea capetelor țevii și realizarea presiunii de sudare

  • -  sudarea

  • -   răcirea

Sudarea se realizează după un grafic care depinde de caracteristicile geometrice ale materialului și este precizat de furnizor.

Principiul sudării prin electrofuziune

Racordurile electrosudabile sunt accesorii fabricate în general prin injecție.

Accesoriile sunt echipate cu un fir conductor electric (rezistență integrată) în vecinătatea suprafeței care după asamblare se găsește în contact cu tubul sau racordul.

Bornele situate în exteriorul zonei de sudură permit racordarea acestei rezistențe la o sursă de energie.

Bornele se pun sub tensiune numai dup ce piesele de racord au fost răzuite, curățate, poziționate corespunzător. Disiparea energiei prin efectul Joule provoacă fuziunea celor două piese asamblate.

Amestecarea intimă între ele (materialul tubului și materialul racordului) asigură o etanșeitateperfectă între tub și racord.

Gama de accesorii folosite: teuri, teuri reduse, reducții, coturi, capete flanșe, flanșe libere, racorduri tip F1 de compresiune pentru PN6 și PN10.

Eîectrofuziunea este o tehnică simplă ce necesită utilizare de materiale specifice.

Utilajul este compus:

  • •  Răzuitor

  • •  Poziționator

  • •  Tăietor

  • •  Rotunjitor

  • •  Aparat de sudură

Răzuitorul permite suprimarea stratului de oxid existent pe suprafața pieselor ce se supun asamblării.

Răzuirea se face pe toată suprafața asigurându-se o profunzime a răzuirii de 0,15mm.

Tăietorul trebuie să asigure tăierea perpendiculară a țevii pe axă fără să strivească tubul.

Rotunjitorul permite rotunjirea țevii atunci când aceasta prezintă ovalitate.

Poziționatorul permite poziționarea tipurilor de racorduri alinierea tuburilor și pieselor.

Aparatul de sudură este livrat cu un generator capabil să furnizeze energia necesară.

Sudura poate fi efectuată în următoarele moduri.

  • •  Prin reglaj manual al parametrilor (tensiune, timp, corecția temperaturii).

  • •  Prin folosirea unui cod de bară conținând informațiile necesare de realizare a sudurii

  • •  Cu autoreglare (tensiunea este aplicată la bornele racordului și sudura se oprește automat)

Există aparate de sudură universale care permit sudarea racoedurilor de mai multe tipuri.

Generatorul trebuie ales pentru a scoate puterea cerută (3Kw/min).

înainte de a se proceda la poziționarea racordurilor ce se sudează, suprafețele de sudură se curăță cu un tifon îmbibatîn solvent degresant (tricloretan).

La realizarea sudurii racordurilor pe frig, ploaie, pentru protejare este necesar un cortde protecție.

Procedeul de punere în lucrare

Joncțiunea a 2 tuburi prin electrofuziune poate fi efectuată pe marginea șanțului sau în tranșee.Se taie țeava la lungimea dorită pe ax. Se folosește tăietorul ( nu se recomandă folosirea unui cuțit).Nu se debavurează marginea interioară a extremităților țevii.Se șanfrenează ușor marginea interioară a extremităților țevii sau racordurilor.Se elimină toate așchiile de la taiere.Se curăță suprafețele de sudură cu tifon îmbibat în solvent.

Racorduri cu strângere mecanică.

Pentru aceste racorduri montajul se realizează după cum urmează:

® Se taie țevile perpendicular pe axa lor

  • •  Se debavurează tăieturile

® Se șanfrenează ușor extremitățile

  • •  Se curăță cu solvent

® Se realizaează îmbinările.

e.1.5.2.2. îmbinări demontabile de tip hibrid

îmbinările de tip hibrid se realizează cu ajutorul unui adaptor pentru flanșă, realizat din polietilenă sudat pe țeavă e prevăzut cu o flanșă liberă, metalică sau din polietilenă cu inserție metalică.

Montarea îmbinărilor cu flanșe

îmbinarea cu flanșe permite o montare și o demontare ușoară în linie.

<              Este important ca:

  • -  să se respecte ordinea și cuplul de stingere a butoanelor

  • -  să nu se tracteze tuburile în momentul stringerii butoanelor

Pentru realizarea îmbinării sunt necesare următoarele operații:

  • -   curățirea și alinierea flanșelor

  • -  poziționarea și introducerea șuruburilor

  • -  centrați garnitura între proeminențele celor două flanșe

  • -  stingerea butoanelor - se va realiza treptat în cruce astfel ca presiunea pe garnitura de etanșare să se realizeze uniform pe întreaga suprafață.

  • -  stingera butoanelor este destinată doar pentru a asigura compresia îmbinării și nu are ca obiect exercitarea de forță de tracțiune asupra elementelor conductelor.

e.1.5.2.3. îmbinările de tip mecanic

Realizează simultan fixarea pe tub prin intermediul unor coliere de prindere cu dinți antidesfacere și respectiv etanșarea îmbinării, prin comprimarea garniturii elastice.

.              Aceste tipuri de îmbinări sunt utilizate până la diametrul de 100mm în special pentru

C.:     branșamente.

e.1.5.2.4. îmbinare cu prize cu colier pentru branșare

Pentru realizarea branșamentelor pe conducte din mase plastice se utilizează prize speciale cu colier în diferite variante constructive cu racordul reticular lateral.

Colierul este din semișei strânse pe conductă prin șuruburi.

Poziționarea colierelor de branșament în planurile de situație este aproximativă, în funcție de condițiile din teren poziția tor poate culisa într-o parte sa alta.

e.1.5.2.5. Executarea construcțiilor anexe

Nu este cazul.

e.1.6. Spălarea și dezinfectarea conductelor

Conductele , armăturile și accesoriile trebuiesc temeinic spălate de murdăriile rămase din timpul lucrului, pregătind dezinfectarea tor.

în această operație, conductele pot fi împărțite pe sectoare, conductele se spală cu apă curată, operația continuându-se până când apa iese limpede.

Conductele care transportă apa potabilă se dezinfectează cu apă conținând 20-30 mg/l clor timp de 24 ore după care conducta se spală din nou cu apă curată. Dezinfectarea rețelei este o operație obligatorie, înainte de darea în folosință a acesteia.

Rețeaua se dezinfectează prin introducerea soluției printr-un hidrant sau ștuț de golire prin injectarea lăsând curgerea liberă prin alți hidranți sau robineți de golire pe porțiunea de rețea supusă dezinfectării.

După dezinfectare conducta se va spăla cu apă curată, urmată de analizele chimice bactriologice înainte de darea în exploatare.

e.1.6. Probe,teste si verificări ale lucrării

Probarea instalațiilor executate se efectuează conform standardelor și reglementărilor tehnice specifice în vigoare (Normatv C56, NP133/1-2013).

Lucrările se vor supune verificării și încercărilor după cum urmeaza:

Lucrările de alimentare cu apă și canalizare se vor supune următoarelor verificări și încercări:

  • •  Verificarea actelor și poziționarea conductei în șanț;

  • •  Verificarea executării îmbinărilor;

  • •  Verificarea modului de execuție a umpluturilor si a căminelor.

e.1.6.1. înaintea punerii în operă

înainte de punerea în operă se fac verificări ale documentelor de însoțire a materialelor, se face verificarea marcaje,or de pe materiale și se face verificarea vizuală a stării materialelor să nu aibă deteriorări provocate la transport.

e.1.6.2. După punerea în operă

Proba conductelor se face înainte de darea în funcțiune a instalațiilor și poate :

  • •  Probă de tronsoane a conductelor ( proba preliminară)

  • •  Probă de ansamblu a conductelor ( proba finală)

Se vor supune la probă numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele condiții:

  • •  au montate toate armăturile

  • •  s-a realizat o acoperire parțială a conductei, lăsându-se îmbinările libere

  • •  s-a făcut o spălare a conductelor în vederea curtării prealabile.

Probarea conductelor se va efectua la presiunea hidraulică prevăzută în proiect la circa 2 ore după realizarea ultimei suduri.

înainte de efectuarea probei se va verifica:

  • -  concordanța lucrărilor executate cu proiectul

  • -   caracteristicile armăturilor, robineți, hidranți, goliri, aerisiri

  • -   poziția hidranților

  • -  poziția căminelor echiparea acestora și calitatea execuției

  • -   calitatea sudurilor și îmbinărilor.

Umplerea tronsonului cu apă se face prin punctul cel mai de jos al acestuia după ce în prealabil s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte și care se vor închide treptat numai după ce prin robinetele respective se evacueză apă fără aer.

Proba de presiune se începe după 15 minute din momentul în care în conductă s-a atins presiunea de probă.

Nu se admit probe de aer.

Realizarea probei de presiune , pentru a da rezultate corecte trbuie efectuate cu respectarea următoarelor condiții:

  • a) la probele cu apă trebuie să se asigure evacuarea completă a aerului din conductă, odată cu apa, avacuarea aerului făcându-se prin ștuțurl cu robinet, amplasate la partea superioară a capetelor de probă, la capătul amonte al tronsonului care se încearcă;

  • b) în timpul probelor să se urmărească cu rigurozitate variațiile de temperatură ale conductei - fiind admise variații de 2 - 3°C.

  • c) lungimea tronsoanelor de probă va fi egală cu lungimea tronsoanelor pe străzi proba făcându-se fără montarea branșamentelor ele fiind supuse la probă doar la proba finală.

  • -  Conducta este umplută progresiv cu apă, de preferință pornind de la punctele joase.

  • -  Proba de apă

  • -  Presiunea de regim Pr ( exploatare) > 6 atm (60mC.A.)

  • -  Proba de încercare pentru etanșeitate Pi = 1,5 Pr și min.lOatm.

  • -  Timp de probă Tp = 1 h

  • -  Scăderea de presiune admisă 0,1 Pi

  • -  Pierderi de apă admise - l/hmp - să nu apară pierderide apă vizibile

  • -  Condiții speciale de probă presiuni de încercare peste 5 atm. se vor ridica treptat cu cca2 atm - 1/4h.

e.1.6.3. Probe Ia faza determinantă

După efectuare probelor pe tronsoane se efectuează proba de presiune pe ansamblu a rețelei la presiunea de funcționare cu branșamentele montate și cu robinetele închise.

f. Standardele, normativele și alte prescripții, care trebuie respectate Ia materiale, utilaje, confecții, execuție, montaj, probe, teste, verificări

NP 133/2013 Normativ privind proiectarea, execuția si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localităților.

STAS 4273-83 - Construcții hidrotehnice. încadrarea in clase de importanță

STAS 4068/2-87 - Debite și volume maxime de apă. Probabilitățile anuale ale debitelor și volumelor maxime in condiții        normale și speciale de exploatare

STAS 3573-91 -Alimentări cu apă. Deznisipatoare. Prescripții generale

STAS 3620/1-85 - Alimentări cu apă. Decantoare cu separare gravimetrică. Prescripții de proiectare

SR 1343-1:2006 - Alimentări cu apă. Partea 1: Determinarea cantităților de apă potabilă pentru localități urbane și rurale

SR 4163-1: 995 - Alimentări cu apă. Rețele de distribuție. Prescripții fundamentale de proiectare

STAS 6054-77 - Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț. Zonarea teritoriului Republicii Socialiste Romania

STAS 9312-87 - Subtraversări de căi ferate și drumuri cu conducte. Prescripții de proiectare

STAS 1478-90 - Instalații sanitare. Alimentarea cu apă la construcții civile și industriale. Prescripții fundamentale de proiectare

STAS 4165-88 - Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat și beton precomprimat. Prescripții generale

SR EN 805:2000 - Alimentări cu apă. Condiții pentru sistemele și componentele exterioare clădirilor

SR 10110:2006 - Alimentări cu apă. Stații de pompare. Prescripții generale de proiectare SR EN 14339:2006 - Hidranți de incendiu subterani

SR EN 14384:2006 - Hidranți de incendiu supraterani

STAS 6819-1997 - Alimentări cu apă. Aducțiuni. Studii, prescripții de proiectare și de execuție

SR 4163-3-1996 - Alimentări cu apă. Rețele de distribuție. Prescripții de execuție și exploatare

STAS 9570/1-89 - Marcarea și reperarea rețelelor de conducte și cabluri, în localități.

Norme departamentale de prevenirea și stingerea a incendiilor.

Norme departamentale de prevenirea și stingerea a incendiilor.

Legea nr.10 / 95 Legea calitatii in construcții.

UNI7611+FA1 Tuburi din PE de înalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri,dimensiuni, accesorii.

UNI 7612 Racorduri din PE de înalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,accesorii.

UNI 7613 Tuburi din PE de înalta densitate, pentru conducte de scurgere: tipuri, dimensiuni, accesorii.

UNI ISO 4437 Tuburi din PE pentru conducte impamantate pentru distribuirea de gaz combustibil: seria metrica-specifica.

UNI 7615 Tuburi din PE de înalta densitate pt. conducte de presiune si metode de proba.

UNI 7990 Tuburi din PE de joasa densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,accesorii.

UNI 7991 (tuburi din PE de joasa densitate: metode de proba).

UNI 8451 (tuburi din PE de înalta densitate pentru conducte de scurgere de la interiorul construcțiilor: tipuri,dimensiuni, accesorii).

In cele ce urmeaza, indicam normativele ISO:

ISO 161 - Tuburi din materiale termoplastice pentru distribuirea lichidelor: diametre nominale exterioare si presiuni nominale.

ISO 1167 - Tuburi din plastic pentru distribuirea lichidelor: determinarea rezistentei la presiunea interna

ISO/TR 7474 - Tuburi din PEHD si fitinguri: rezistenta chimica raportata la lichidele transportate.

Antreprenorul lucrărilor va nominaliza un coordonator în materie de securitatea si sănătate care are obligația de a organiza și desfășură activitatea de securitate și sănătate în conformitate cu:

  • •  Legea nr. 319/2506 - Legea securității și sănătății în muncă;

  • •  H.G. nr. 1051/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni lombare;

  • •  H.G. nr. 1048/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

  • •  H.G. nr. 1876/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

  • •  H.G. nr. 493/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;

  • •  H.G. nr. 971/2506 - Hotărâre privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

  • •  H.G. nr. 1091/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă:

  • •  H.G. nr. 1028/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

  • •  H.G. nr. 1146/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

  • •  H.G. nr. 1218/2506 - Hotărâre privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici;

  • •  H.G. nr. 1136/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;

  • •  H.G. nr. 1092/2506 - Hotărâre privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă;

  • •  H.G. nr. 1093/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

Normele menționate mai sus nu sunt limitative, ele putând fi completate, după caz, cu instrucțiuni pe care constructorul și beneficiarul le consideră necesare.

g. Condițiile de recepție, măsurători, aspect, culori, toleranțe și altele asemenea.
g.1. Condițiile de recepție si măsurători

După efectuare probelor pe tronsoane se efectuează proba de presiune pe ansamblu a rețelei la presiunea de funcționare cu branșamentele montate și cu robinetele închise.

Stabilirea exactă a cantităților de lucrări executate se va efectua prin măsurători precise, reale, înscrise în caietele de măsurători ale șantierului insusite atat de constructor cat si beneficiar pe baza de semnătură.

  • •  Conductele se măsoară la metru;

  • •  Piesele de legătură se măsoară la bucată;

  • •  Probele de presiune se măsoară la metru inclusiv pisele de legătură și armăturilor.

g.2. Aspect si culori

Folosirea materiilor prime de înalta calitate, alaturi de utilizarea liniilor de extrudare de mare productivitate (moderne si specifice pentru aceste materiale), permite producerea constanta a tubulaturilor cu calitati tehnologice deosebite, cu următoarele rezultate:

  • - rezistenta optima la stress-cracking cu fiabilitate mare in timp a conductelor subpresiune;

  • - excelenta rezistenta chimica;

  • - protecție ridicata la raze UV, garantata de folosirea materiilor prime aditivate la origine cu negru de fum;

  • -  siguranța totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate naționale si internaționale;

  • - insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica;

  • - rezistenta buna la temperaturi mai scăzute de -40°C;

-mare flexibilitate;

  • - caracteristici hidraulice optime care se mențin constante in timp;

  • - rugozitate foarte scăzută, ceea ce face ca aceste tuburi sa intre in categoria tuburilor netede;

  • - rezistenta excepționala la abraziune le fac ideale pt. transportul de maluri si lichide abrazive;

  • - masa scăzută;

  • - siguranța si simplitatea sistemelor de îmbinare;

  • - înalta productivitate la montare.

Calitatea materiei prime si a tehnologiei de producție impun elemente de baza pentru acest domeniu de utilizare. Tubulaturile de apa sunt identificate de marcarea după UNI 4437 de culoare albastra si pot fi produse cu o serie de benzi coextrudate (nu pot fi sterse), de asemenea albastra; astfel se identifica, in orice circumstanța, conducta pentru transportul de apa.

g.3.Tolerante si alte asemenea

Nu se admit pierderi la îmbinările între tronsoane.

La cote - abateri limită de ± 5cm față de cotele proiectate fără a se depăși toleranța admisă pentru pantă.

Nu se admit fisuri vizibile cu ochiul liber.

B. Părțile desenate

Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cărora se elaborează părțile scrise ale acestuia, cuprinzând toate informațiile necesare elaborării caietelor de sarcini.

Caiete de sarcini

Rețea canalizare

Caietele de sarcini - Obiect canalizare

Categoria de importanta a lucrării

In conformitate cu STAS 4273-1983 Construcții hidrotehnice - încadrarea in clase de importanta, iucrarile de alimentare cu apa si/sau canalizare din mediul urban se incadreaza in categoria 4, clasa de importanta IV.

Conform HGR 766/1997 aceste lucrări sunt de importanta 'normala'.

Lucrările de construcții se incadreaza in categoria de importanta „C” conform H.G. nr. 766/1997 si au clasa de importanta „IV” conform STAS 10100/2000.

Ordinea de execuție, probe, teste, verificări ale lucrării

A.1. Amplasamentul

Investiția constă în realizarea canalizării pluviale a obiectivului si înlocuirea rețelelor existente conform cerințe avizator.

B. BAZE DE PROIECTARE SI EXECUȚIE

B.1. Normative, standarde, prescripții și materiale de referință ce guvernează execuția de ansamblu a lucrării

STAS 9342-82

STAS 1481-82

STAS 2448-82

STAS 6701-82

STAS 2308-80

STAS 8591/1-75

săpături.

STAS 9824/5-85

STAS 6054-77

STAS 9312-87

STAS 40412-71

STAS 6898-/1/2-77

STAS 8805-90

STAS 8011.. 15/84

STAS 10617/2

SR ISO

grosimea peretelui

STAS 6675-76

STAS 7872-73

I 9-94

I22-99


Cămine pentru alimentarea directă a pompelor mobile.

Canalizări - Rețele exterioare

Canalizări - Cămine de vizitare.

Canalizări - Guri de scurgere cu sifon și depozit.

Capac cu ramă din fontă.

Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane executate în

Trasarea pe teren a rețelelor de conducte, cable.

Adâncimi de îngheț.

Subtraversări de căi ferate și drumuri de conducte. Țeavă construcții fără sudură.

Țeava din oțel pentru conducte sudată elicoidal.

Fitinguri pentru sudare din oțel.

Flanșa din oțel forjat sau laminat.

Țevi din polietilena de înalta densitate.Dimensiuni.

Țevi din polietilena. Tolerante la diametrul exterior si la

Țevi din policlorură de vinii neplastificată.

Fitinguri din policlorură de vinii.

Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor sanitare.

Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de

aductiune si a rețelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localităților.

GP - 043               Ghid privind proiectarea, execuția si exploatarea sistemelor de

alimentare cu apa si canalizare utilizând conducte din P.V.C., polietilena si polipropilena.

C16-84                Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

construcții și a instalațiilor aferente.

C 56 - 85           Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții

și instalații aferente.

Legea nr. 8-77 Privind asigurarea durabilității siguranței în exploatare, funcționalității și calității construcțiilor.

Regulament privind protecția și igiena muncii în construcții 1993 cap. 33 ale Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

P 118              Normativ de proiectare și execuție a construcțiilor privind protecția la

acțiunea focului.

Norme departamentale de prevenirea și stingerea a incendiilor.

Legea nr.10 / 95 Legea calitatii in construcții.

Pentru materialele din import ( cămine de vizitare - camera de lucru PAFSIN)acestea vor avea agrementul tehnic pentru a fi folosite în România, elaborat de

  • I.C.E.R.C. Ministerul Sănătății și M.L.P.A.T.

  • C. PREZENTAREA LUCRĂRILOR

o Canalizarea

Ca soluție de rezolvare a canalizării pentru proprietățile de pe strada in discuție si pentru preluarea si evacuarea apelor pluviale s-au propus următoarele:

executarea de rețele de canalizare din P.V.C.-KG <t> 250 mm, in lungime de 429 m;

montare de guri de scurgere a apelor pluviale in număr de 15 cu racordarea^ lor prin intermediul conductelor din PVC-KG02OO mm (in lungime de 100 m); executare de racorduri noi cu conducte din P.V.C.-KG cp 160 mm L=160 ml, de la căminele de vizitare stradale pana la limita de proprietate (in număr de 15) si montarea a 15 cămine de racord avand camera de lucru din coloana riflata, elementul de fund prefabricat, capac carosabil;

cămine de vizitare stradale cu camera de lucru din beton in număr de 19. realizarea unui cămin gratar conform plan HD10 anexat pozat amonte de statia de pompare cu separare de solide proiectata;

montarea unei statii de pompare ape uzate cu separare de solide prevăzută cu capac carosabil si conducta de refulare PEHD De 200 mm L-20 m cu descărcare intr-un cămin de vizitare existent de pe str. Veronica Micle conform plan de situație anexat;

  • D. EXECUTAREA LUCRĂRILOR

Recunoașterea terenului

Prima operațiune înainte de începerea lucrărilor o constituie recunoașterea terenului. Aceasta operațiune da posibilitatea executantului sa stabilească condițiile de^ execuție, implicit de organizare a puncvtului de lucru, sa poata sa-si pregătească forța de munca prin formațiile de lucru, investitirea cu scule, dispozitive si utilaje, aprovizionarea cu materiale, stabilirea fluxului de lucru.

Trasarea pe teren

Trasarea pe teren a conductelor si a accesoriilor reprezintă faza determinanta si se va face de către executant in prezenta proiectantului si a dirigintelui de șantier încheindu-se proces verbal de predare-primire a amplasamentului.

Trasarea propriu-zisa se va face prin materializarea pe teren prin tarusi ( buloane) amplasați pe axul conductei in punctele caracteristice:

  • a) la plecare, la cotiri in plan si profil in vârfurile de unghi ale acestora;

  • b) la tangentele de intrare si ieșire din curbe

  • c) in axa căminelor;

  • d) in punctele caracteristice ale lucrărilor;

  • e) in punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conducta;

  • f) in punctele cu masive de proba;

  • g) in punctele de refacere a branșamentelor;

  • h) in punctele de intersecție cu alte conducte sau rețele ( telefonice, gaze,electrice etc.)

  • i) la sosire - punctul terminus de interconectare, legătură.

Fiecare dintre tarusii de ax va avea doi martori amplasați perpendicular pe axa traseului la o distanta care sa-i asigure împotriva degradării in timpul executării lucrărilor de desfacere a sistemului rutier, săpături, depozitarea pământului si a materialelor , circulația pe marginea șanțurilor.

Pe porțiuni din 50 in 50 m pe aliniament se planteaza tarusi pe axa traseului. Pentru determinarea adâncimii săpăturii se utilizează rigle si cruci de vizoare. Cotele riglelor de vizoare se stabilesc fata de tarusii reper de nivelment plantați.

Pe teren la executarea studiilor topografice in dreptul fiecărei rigle fiind transmisa cota de nivelment de la sol pe un tarus.

Respectarea întocmai a cotelor de pozare si a pantei conductei prevăzute in proiect, reprezintă o regula importanta pentru a nu se crea intre căminele de golire si de aerisire puncte înalte sau joase intermediare, elemente care provoacă pungi de aer, diminuând debitul conductei sau golirea incompleta in caz de avarii.

e.1.Ordinea de execuție
e.1.1 .Recunoașterea terenului

Execuția acestor lucrări se realizează prin pozarea conductelor sub adancimea de inghet, h= 1,0 m.

Prima operațiune înainte de începerea lucrărilor o constituie recunoașterea terenului. Aceasta operațiune da posibilitatea executantului sa stabilească condițiile de execuție, implicit de organizare a punctului de lucru, sa poata sa-si pregătească forța de munca prin formațiile de lucru, investitirea cu scule, dispozitive si utilaje, aprovizionarea cu materiale, stabilirea fluxului de lucru.

e.1.2.Trasarea pe teren

Trasarea pe teren a conductelor si a accesoriilor reprezintă faza determinanta si se va face de către executant in prezenta proiectantului si a dirigintelui de șantier incheindu-se proces verbal de predare-primire a amplasamentului.

Trasarea propriu-zisa se va face prin materializarea pe teren prin tarusi (buloane) amplasați pe axul conductei in punctele caracteristice:

  • a) la plecare, la cotiri in plan si profil in vârfurile de unghi ale acestora;

  • b) la tangentele de intrare si ieșire din curbe

  • c) in axa căminelor;

  • d) in punctele caracteristice ale lucrărilor;

  • e) in punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conducta;

  • f) in punctele cu masive de proba;

  • g) in punctele de refacere a branșamentelor;

  • h) in punctele de intersecție cu alte conducte sau rețele (telefonice, gaze, electrice etc.)

  • i) la sosire - punctul terminus de interconectare, legătură.

Fiecare dintre tarusii de ax va avea doi martori amplasați perpendicular pe axa traseului la o distanta care sa-i asigure împotriva degradării in timpul executării lucrărilor de desfacere a sistemului rutier, săpături, depozitarea pământului si a materialelor, circulația pe marginea șanțurilor.

Pe porțiuni din 50 in 50 m pe aliniament se planteaza tarusi pe axa traseului.

Pentru determinarea adâncimii săpăturii se utilizează rigle si cruci de vizoare.

Cotele ririglelor de vizoare se stabilesc fata de tarusii reper de nivelment plantați.

Pe teren la executarea studiilor topografice in dreptul fiecărei rigle fiind transmisa cota de nivelment de la sol pe un tarus.

Respectarea întocmai a cotelor de pozare si a pantei conductei prevăzute in proiect, reprezintă o regula importanta pentru a nu se crea intre căminele de golire si de aerisire puncte înalte sau joase intermediare, elemente care provoacă pungi de aer, diminuând debitul conductei sau golirea incompleta in caz de avarii.

e. 1.3.Asigurarea cu forța de muncă materiale, scule, dispozitive

Asigurarea cu forța de muncă calificată, materiale, scule, dispozitive face parte integrantă din operațiunile de organizare premergătoare executării lucrărilor.

Organizarea executării lucrărilor are la bază stabilirea componentei formației de lucrători în sensul utilizării celor cu calificare superioară la operațiunile cu un grad ridicat de complexitate avansat și a celor cu calificare medie și inferioară la operațiunile ce nu cer îndemânare și cunoștințe speciale.

Pentru ca formația de să-și poată desfășura activitatea în condiții care să permită realizări cât mai ritmice și cât mai bune, este necesar să se asigure din timp front de lucru, în raport cu numărul de muncitori, asigurarea materialelor, sculelor, dispozitivelor, utilajelor.

în ceea ce privește asigurarea cu materialele necesare, trebuie să-și ia măsuri ca aprovizionarea să se facă în timp, funcție de ritmul de execuție realizându-se și un adăpost pe postul de lucru, iar materialele aprovizionate să corespundă calitativ prescripțiilor din proiect.

Se interzice utilizarea indiferent din ce motive a altor materiale, fără avizul proiectantului și însușirea șefului de proiect.


Sculele și dispozitivele, inclusiv utilajele necesare diferitelor operațiuni de a fi în k bună stare de funcționare pentru a nu se crea strangulări sau întreruperi ale activității.

Aprovizionarea locului de muncă cu materialele și semifabricatele sau prefabricatele necesare, se va face la începutul sarcinii de lucru în așa fel încât, în cazul unor lucrări cu volum mare să nu se creeze o aglomerare la locul de muncă, ținându-se seama de posibilitățile de manipulare a materialelor și sosirea judicioasă a spațiului de lucru.

Materialele, sculele și dispozitivele trebuie așezate în imediata apropiere a muncitorului, la nivelul mâinilor lui, iar materialele și piesele mici se vor păstra în lădițe sau cutii.

e.1.4.Executarea terasamentelor
e.1.4.1.Terenul natural

Terenul natural reprezintă suprafața terenului la situația dinaintea de a începe operațiile de săpătura a pământului, dar după curățirea generală a lucrului.

Conform STAS 6056/84 adancimea limita la inghet este de 1,0 - 1,1 m de la C.T.N.

înainte de a începe execuția săpăturilor se va încheia un proces verbal de predare/primire amplasament împreună cu șeful de proiect, precum și cu reprezentanți ai tuturor instituțiilor care dețin instalații subterane de apă, canalizare, gaze, cable electrice, telefonice, etc.

Contractorul este responsabil pentru exactitatea localizării instalațiilor subterane și va lua toate măsurile pentru a nu le deteriora în timpul execuției, în caz de necesitate se vor lua măsuri de protecție/susținere a acestora pe toată durata execuției.

în cazul unor stricăciuni ale instalațiilor subterane existente, contractorul va anunța urgent proprietarul acelei instalații și va lua măsuri de reparare promptă, contractorul suportând toate costurile aferente reparării acestora.

Dacă se întâlnește o instalație sau orice alt obstacol în lungul traseului conductei proiectate, contractorul va informa imediat șeful de proiect indicându-i tipul obstacolului, dimensiuni, adâncimi, acesta va preciza în timp util măsurile care urmează a fi luate.

e.1.4.1.1. Executarea săpăturilor

Săpăturile pentru pozarea conductelor se vor executa:

a. manual


1. “ fără sprijiniri


  • 2. - cu sprijiniri

  • b. mecanizat

  • c. semimecanizat

e.1.4.1.1.1 .Săpături manuale fără sprijiniri

Datorită pozării conductelor pe străzile sau arterele de circulației mai mult sau mai puțin supuse traficului, implicit, datorită, numărului mare de conducte subterane existente (conducte apă, gaze, termice, cable electrice, telecomunicații, canalizare sau canale termificare) o parte a traseelor impun execuția manuală a săpăturilor.

Săpăturile manuale se execută cu taluz vertical, cu sprijiniri si obligatoriu cu respectarea normelor de protecția muncii. Săpăturile manuale se execută obligatoriu când în sol sunt pozate și alte conducte, cable, canale, etc. în acțiune, execuția mecanizată putând duce la provocarea de avarii sau accidente de muncă, pe lângă pagubele directe (distrugerea instalațiilor respective) apărând și întreruperi ale serviciului respectiv (electricitate, telefon, gaze, etc.).

Săparea și îndepărtarea pământului se va face în straturi de 15 - 20 cm.

Pământul provenit din săpătura trebuie așezat la o distanță de cel puțin 1,0m față de marginea pereților săpăturii. Dispunerea materialelor sau a depozitelor de materiale nu se vor așeza față de marginea de sus a peretelui gropii sau a tranșeii la mai puțin de 0,75 m.

e.1.4.1.1.2.Săpăturile mecanizate

Săpătura mecanizată a terenului se poate realiza funcție de destinația lucrării cu excavatorul, buldozerul, screper sau greder.

în lucrările de canalizare, utilajul folosit va fi excavatorul.

Săpăturile mecanizate vor fi utilizate în cadrul actualului proiect, în zonele de pe tranșeele unde rețeaua este pozată singular (nu mai există și alte conducte) de unde până la alte conducte există suficientă distanță, astfel încât utilizarea acestei tehnologii să nu afecteze gospodăria subterană existentă.

La executarea mecanizată a lucrărilor de săpătură cu pereți verticali, aceștia se vor consolida cu panouri dinainte confecționate, care se vor conduce pe măsura avansării lucrărilor.

în timpul lucrului este interzisă circulația sau staționarea lucrătorilor în locul de acțiune a utilajului. Distanța minimă între cea mai proeminentă parte a mecanismelor și marginea săpăturii trebuie să fie de cel puțin 1,5 m. funcție de cota terenului.

La descărcarea pământului excedentar direct în autovehicule, conducerea cupei dinspre partea dinapoi a autovehicolului către partea din față, ducându-se deasupra platformei de încărcare, la mijloc.

Se va coborî apoi cupa atât cât permite descărcarea.

Se interzice trecerea cupei pe deasupra cabinei autovehicolului, descărcarea de la înălțime și staționarea pe autovehicol în momentul descărcării.

e.1.4.1.1.3.Săpăturile semimecanizate

Săpăturile semimecanizate se utilizează pe traseele unde sunt cunoscute cotele și adâncimile conductelor sau cablelor.

După îndepărtare desfacerea sistemului rutier se poate trece la săpăturile mecanizate ale tranșeii sau gropii până la 15 - 20 cm deasupra conductelor sau cablurilor existente.

în continuare până la cota din proiect săpătura se va realiza manual cu săpătura sprijiniri

e.1.4.1.1.4. Lățimea săpăturilor

Lățimea săpăturilor va fi cea minimă necesară în opinia managerului de proiect pentru realizarea lucrărilor.

Săpătura șanțurilor pentru conducte va fi întotdeauna limitată la dimensiunile aprobate în scris de către Managerul de proiect cu excepția aprobărilor scrise ale Managerului de Proiect, lucrul la fiecare tronson aprobat și terminat definitiv în conformitate cu cerințele Managerului de proiect înaintea începerii unui nou tronson.

e. 1.4.1.1.5. Siguranța săpăturilor și a construcțiilor

Contractorul va prevedea toate sprijinirile și susținerile necesare pentru saturarea stabilității șanțurilor, a drumurilor, construcțiilor adiacente, a conductelor sau cablelor intersectate la săpătură.

e.1.4.2. Umpluturi și compactări manuale

e.1.4.2.1. Umpluturi de pământ

După montare, proba la presiune, spălarea și dezinfectarea conductelor va trece la realizarea umpluturilor.

Materialul de umplutură plasat lângă conducte sau construcții va fi lipsit de bolovani, fragmente de rocă cu dimensiunea mai mare de 50 mm. Restul de umplutură se va realiza cu material selectat din excavații cu mărimea de până la 5 cm.

După obținerea aprobării șefului de proiect, se poate trece la realizarea umpluturilor ce se vor face pe părți din lucrare.

Nu se va trece la realizarea umpluturilor fără aprobarea șefului de proiect.

e.1.4.2.2. Compactarea umpluturilor                                          r

Contractantul va executa umplutura în straturi de 15 - 30 cm și le va compacta^ manual cu maiul de mână după ce a fost udat - până se obține gradul de compactare specificat. Dacă nu a fost specificat altfel, cerințele de compactare standard vor fi de 95 % din densitatea maximă a materialului uscat.

Sprijinirile, acolo unde săpătura s-a făcut cu sprijiniri, se vor scoate de jos în sus pe măsura astupării acestora cu pământ sub supravegherea maistrului.

Numărul de dulapi care se îndepărtează simultan pe verticală va fi de cel puțin trei în terenuri coezive, iar pe terenuri necoezive câte unul.

în timpul îndepărtării dulapilor trebuie montate șpraițuri provizorii la sprijinirile orizontale și cadre de lemn la cele verticale.

e.1.4.2.3. Depozitarea materialului excedentar

Contractorul va transporta și depozita tot materialul excavat care nu mai este necesar pentru realizarea umpluturilor (pamantul excedentar).

Amplasamentele propuse de contractor pentru transportarea și depozitarea materialelor excavate fie temporar, fie definitiv, vor trebui aprobate de șeful de proiect. Nici un material care ar putea fi reutilizat în lucrări nu va fi excavat de pe șantier fără aprobarea Q șefului de proiect.

e.1.5. Montarea tuburilor

e.1.5.1. Lansarea și asamblarea sau etanșarea tuburilor

Cea mai mare parte din elementele constructive ale rețelei de distribuție sunt piese prefabricate , astfel încât în fapt construcția rețelelor constă în montajul acestor tuburi, armături, piese de legătură și execuția construcțiilor accesorii.

e.1.5.2. Conducte de canalizare din PVC
  • -  verificarea materialelor din punct de vedere calitativ

  • -  formarea tronsoanelor reduse de 40-60ml pe malul șanțului și după o probă preliminară și se lansează în șanț cu ajutorul frânghiilor , chingilor, trepiedelor, capre, macarale (în funcție de diametrul conductelor)

  • -  asamblarea tronsoanelor și efectuarea probei generale de rezistență.

Tuburile din PE 100 se livrează în role de 100 sau 50m, bare de 6-12m de la diametrele peste 110mm.

Asamblările pot fi: îmbinări nedemontabile sau îmbinări demontabile.

e.1.5.2.1. îmbinări nedemontabile

îmbinări nedemontabile se executa prin :

  • •  termofuziune

  • •  electrofuziune

Executantul trebuie să aibă în dotare dispozitivele și aparatele speciale necesare montării tuburilor din PE 80 si PE 100.

  • •  Principiul sudurii prin termofuziune

Se folosește pentru asamblarea tuburilor și a racordurilor pieselor speciale de PE cu grosimi similare și indici de fluiditate compatibili între ei (între 0,3 și 1,3/10min.)

Tehnica sudurii constă încălzirea suprafețelor de asamblare până la temperatura de topire, prin intermediul unui element încălzitor disc sau oglindă.

După înlăturarea elementului încălzitor extremitățile plastifiate se pun în contact și se mențin sub presiune pe durata ciclului de răcire fără aport suplimentar de material, îmbinarea este omogenă datorită fuziuniimaterialului între cele două suprafețe de contact Pentru realizarea acestui tip de sudură se folosește un aparat special mai sus menționat.

Echipamentul este alcătuit din pompă hidraulică sau pneumatică, paleta încălzită termoreglată, scula pentru tăierea tubului și curtarea sa, generator electric, solvent degresat și căi de rulare pentru teavă.

Pentru realizarea în bune condiții a unei îmbinări sunt necesare următoarele operații:

  • -  să se pregătească corect suprafețele (să fie plane și paralele)

  • -  temperaturile realizate pe suprafața de contact să fie menținute în limita de diferențe de maxim 10°C.

  • -  realizarea cap la cap cu termoelement se face numai cu aparate specializate care permit controlul temperaturii și valorii presiunii aplicate.

  • -  Temperatura de sudură să fie de ~ 250° - 2250C

Fazele tehnologice ale procedeului de sudare cap la cap sunt:

  • -  apropierea elementului încălzitor

  • -  preîncălzirea

  • -  îndepărtarea elementului încălzitor

  • -  apropierea capetelor țevii și realizarea presiunii de sudare

  • -  sudarea

  • -   răcirea

Sudarea se realizează după un grafic care depinde de caracteristicile geometrice ale materialului și este precizat de furnizor.

Principiul sudării prin electrofuziune

Racordurile electrosudabile sunt accesorii fabricate în general prin injecție.

Accesoriile sunt echipate cu un fir conductor electric ( rezistență integrată) în vecinătatea suprafeței care după asamblare se găsește în contact cu tubul sau racordul.

Bornele situate în exteriorul zonei de sudură permit racordarea acestei rezistențe la o sursă de energie.

Bornele se pun sub tensiune numai dup ce piesele de racord au fost răzuite, curățate, poziționate corespunzător. Disiparea energiei prin efectul Joule provoacă fuziunea celor două piese asamblate.

Amestecarea intimă între ele ( materialul tubului și materialul racordului) asigură o etanșeitateperfectă între tub și racord.

Gama de accesorii folosite : te uri, teuri reduse, reducții, coturi, capete flanșe, fîanșe libere, racorduri tip F1 de compresiune pentru PN6 și PN10.

Electrofuziunea este o tehnică simplă ce necesită utilizare de materiale specifice. Utilajul este compus:

  • •  Răzuitor

  • •  Poziționator

  • •  Tăietor

  • •  Rotunjitor

® Aparat de sudură

Răzuitorul permite suprimarea stratului de oxid existent pe suprafața pieselor ce se supun asamblării.

Răzuirea se face pe toată suprafața asigurându-se o profunzime a răzuirii de 0,15mm.

Tăietorul trebuie să asigure tăierea perpendiculară a țevii pe axă fără să strivească tubul.

Rotunjitorul permite rotunjirea țevii atunci când aceasta prezintă ovalitate.

Poziționatorul permite poziționarea tipurilor de racorduri alinierea tuburilor și pieselor.

Aparatul de sudură este livrat cu un generator capabil să furnizeze energia necesară.

Sudura poate fi efectuată în următoarele moduri.

  • •  Prin reglaj manual al parametrilor (tensiune, timp, corecția temperaturii).

  • •  Prin folosirea unui cod de bară conținând informațiile necesare de realizare a sudurii

  • •  Cu autoreglare (tensiunea este aplicată la bornele racordului și sudura se oprește automat)

Există aparate de sudură universale care permit sudarea racoedurilor de mai multe tipuri.

Generatorul trebuie ales pentru a scoate puterea cerută (3Kw/min).

înainte de a se proceda la poziționarea racordurilor ce se sudează, suprafețele de sudură se curăță cu un tifon îmbibatîn solvent degresant (tricloretan).

La realizarea sudurii racordurilor pe frig, ploaie, pentru protejare este necesar un cortde protecție.

Procedeul de punere în lucrare

Joncțiunea a 2 tuburi prin electrofuziune poate fi efectuată pe marginea șanțului sau în tranșee.Se taie țeava la lungimea dorită pe ax. Se folosește tăietorul ( nu se recomandă folosirea unui cuțit).Nu se debavurează marginea interioară a extremităților țevii.Se șanfrenează ușor marginea interioară a extremităților țevii sau racordurilor.Se elimină toate așchiile de la taiere.Se curăță suprafețele de sudură cu tifon îmbibat în solvent.

Racorduri cu strângere mecanică.

Pentru aceste racorduri montajul se realizează după cum urmează:

  • •  Se taie țevile perpendicular pe axa lor

  • •  Se debavurează tăieturile

  • •  Se șanfrenează ușor extremitățile

  • •  Se curăță cu solvent

  • •  Se realizaează îmbinările.

e.1.5.2.2. îmbinări demontabile de tip hibrid

îmbinările de tip hibrid se realizează cu ajutorul unui adaptor pentru flanșă, realizat din polietilenă sudat pe țeavă e prevăzut cu o flanșă liberă, metalică sau din polietilenă cu inserție metalică.

Montarea îmbinărilor cu flanșe

îmbinarea cu flanșe permite o montare și o demontare ușoară în linie.

Este important ca:

  • -  să se respecte ordinea și cuplul de stingere a buloanelor

  • -  să nu se tracteze tuburile în momentul stringerii buloanelor

Pentru realizarea îmbinării sunt necesare următoarele operații:

  • -   curățirea și alinierea flanșelor

  • -  poziționarea și introducerea șuruburilor

  • -  centrați garnitura între proeminențele celor două flanșe

  • -  stingerea buloanelor - se va realiza treptat în cruce astfel ca presiunea pe garnitura de etanșare să se realizeze uniform pe întreaga suprafață.

- stingera buloanelor este destinată doar pentru a asigura compresia îmbinării și nu are ca obiect exercitarea de forță de tracțiune asupra elementelor conductelor.

e.1.5.2.3. îmbinările de tip mecanic

Realizează simultan fixarea pe tub prin intermediul unor coliere de prindere cu dinți antidesfacere și respectiv etanșarea îmbinării, prin comprimarea garniturii elastice.

Aceste tipuri de îmbinări sunt utilizate până la diametrul de 100mm în special pentru branșamente.

e.1.5.2.4. îmbinare cu prize cu colier pentru branșare

Pentru realizarea branșamentelor pe conducte din mase plastice se utilizează prize speciale cu colier în diferite variante constructive cu racordul reticular lateral.

Colierul este din semișei strânse pe conductă prin șuruburi.

Poziționarea colierelor de branșament în planurile de situație este aproximativă, în funcție de condițiile din teren poziția lor poate culisa într-o parte sa alta.

e.1.5.2.5. Executarea construcțiilor anexe

Nu este cazul.

e.1.5.3 Conducte de canalizare din PVC

Prezentul caiet de sarcini cuprinde instrucțiunile tehnice pentru montarea subterana a conductelor din PVC cu mufa, aferente rețelei de canalizare.

Note importante

  • a)             Prezentul caiet de sarcini se va citi împreuna cu instrucțiunile date de furnizorul conductelor pentru :

  • •  Transportul conductelor si pieselor de legătură din PVC;

  • •  Stocarea si manipularea lor, la locul de punere in opera;

  • •  Pregătirea conductelor, pieselor de legătură si garniturilor de cauciuc pentru montare;

  • •  Lansarea in sânt si montarea propriu-zisa a conductelor, etc.;

  • •  Proba de etanșeitate;

  • •  Instrucțiuni pentru condiții speciale (de calitate a terenului de fundație, de pante accentuate, etc.).

  • b)            Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor Specialiști de la firma furnizoare.

Caracteristicile conductelor si pieselor de legătură pentru canalizarea din PVC

Greutate mica

Fiind de 20 de ori mai ușor decât betonul, se poate transporta si manevra mai ușor. Montare rapida

Datorita greutății mici si simplității îmbinării, se pot executa in timp scurt, rețele de canalizare fara sa fie necesara o calificare superioara.

Lungimi mari de montare

Datorita greutății mici se pot monta conducte si de 5-6 m lungime.

Rețeaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect etanșa la apa si la pătrunderea rădăcinilor.

Rădăcinile nu pot pătrunde prin conducte sau prin îmbinări, neavand loc nici infiltrații si nici exfiltratii.

Proprietăți de rezistenta

Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare.

Rezistenta la coroziune

Conductele de canalizare impreuna cu garniturile de etansare rezista bine la acțiunea substanțelor aflate in apele uzate, menajere si freatice.

Rezistenta Ia uzura

Substanțele solide in apele reziduale produc o uzura mai mica asupra conductelor PVC, decât asupra conductelor de beton si azbociment.

Perete interior neted

Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica, capacitatea de transport este mai mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei.

Conducte si piese de legătură, pentru canalizare, din PVC

Mod de prezentare si domeniu de utilizare

Conductele din PVC pentru canalizare sunt executate din PVC rigid si au rolul de a colecta si evacua apele uzate menajere si meteorice.

Gama de diametre pentru realizarea rețelei exterioare de canalizare (gravitațional - SN4): Dn 160

mm mm mm mm mm


-160 x4,9mm

-200x6,2mm

-315 x7,7mm

-400 x9,7mm                                                      s-

-500x12,3 mm.

PVC pentru canalizare se fabrica cu următoarele lungimi: 1,2,3,5 si 6m.


Dn 200

Dn 250

Dn 315

Dn 400

de


Conductele

Sunt realizate cu mufa la un capat, iar etansarea lor se executa cu inele de cauciuc (inele de etansare profilatepentru Dn 200 mm si inele de etansare si fixare pentru Dn> 200 mm). Conductele de canalizare din PVC impreuna cu garniturile de etansare au o rezistenta buna laactiunea substanțelor aflate in apele meteorice si menajere si la acțiunea coroziva a solului.

Prelucrarea conductelor din PVC

La montarea conductelor din PVC dur, de cele mai multe ori este necesara prelucrarea lor.

Prelucrarea prin aschiere

Pilire, rectificare

Țevile din PVC dur se pot prelucra bine cu scule atat manual cat si mecanic. La prelucrarea manuala cu bune rezultate se va folosi pila, in timpul operației de pilire impunandu-se ca din când in când sa se curețe de pilitura suprafața acesteia.

Operațiile de pilire si rectificare, se pot executa cu mașina de rectificat cu diametrul pietrei de 250 mm, cu turatie de circa 300-400 rot/min, in condiții asemanatoare prelucrării metalelor ușoare.

Trebuie evitata apasarea puternica a țevii pe piatra, deoarece, din cauza încălzirii rapide, PVC-ul se întinde pe piatra.

Operația trebuie executata cu întreruperi repetate, astfel incat temperatura materialului sa nu depaseasca 60°C.

Debitare cu fierăstrăul

Țevile din PVC dur se pot debita atat manual, când se folosește fierăstrăul in coada de vulpe, cat si mecanic, când se folosește fierăstrăul din industria lemnului.

In cazul debitării cu fierăstrăul, se vor îndepărtă periodic așchiile formate.

Deformare la cald

Deformarea la cald este o tehnologie speciala si se bazeaza pe proprietatea PVC-ului, care, in urma solicitărilor mecanice la o temperatura mai mare decât cea de vitrificare, se deformează plastic, ireversibil. Cu aceasta metoda se realizează lărgirea capetelor țevilor si curbarea țevilor drepte.

Temperatura optima pentru deformare la cald este intre 130-140°C. Daca temperatura de deformare este sub aceasta valoare, sau neomogena, iau naștere tensiuni in secțiunea țevii care deteriorează țeava in aceste porțiuni.

Se recomanda ca aceste operații sa fie executate de firma producătoare.

Transport si depozitare

In timpul transportului, țevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor. Se interzice incarcarea lor folosind piese cu muchii ascuțite.

In cazul depozitarilor țevilor si fitingurilor in aer liber, pentru un timp mai lung de 2-3 luni, acestea se vor proteja contra razelor solare, prin acoperire. La depozitarea in vrac, inaltimea de așezare in stiva nu va depăși 1,5 m.

La depozitarea țevilor trebuie asigurata așezarea acestora pe toata lungimea lor. Garniturile de etansare din cauciuc se depozitează in locuri uscate si ferite de lumina soarelui si se protejează sa nu vina in contact cu substanțe chimice, uleiuri, combustibili. Produsele din PVC sunt livrate in ambalaj special de protecție recomandandu-se depozitarea lor pe suprafețe plane si rigide.

Tehnica montării in șanțuri

Tehnica montării in șanțuri deschise a conductelor din PVC comporta următoarele faze si operațiuni:

  • a) Faze premergătoare:

  • 1. Pregătirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor)

  • 2. Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrărilor, in vederea execuției lucrărilor.

  • 3. Recepția, sortarea si transportul țevilor si a celorlalte materiale legate de execuția lucrărilor.

  • b) Faza de execuție:

  • 1. Saparea transeelor manual, sau mecanizat, conform indicațiilor din proiect.

  • 2. Pregătirea patului de pozare a tuburilor.

  • 3.  Lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor si fitingurilor, etc., necesare.

  • 4. Curățirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicațiilor furnizorilor detuburi.

  • 5. Îmbinarea tuburilor din PVC cu mufa si inel de cauciuc.

  • 6. Umplerea parțiala a transeei cu pamant (lasand mufele sau zonele de lipitura descoperite).

  • 7. Execuția căminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.

Faza de probe si punere in funcțiune:
  • 1. Dupa terminarea lucrărilor de montaj, după ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, înainte de execuția finala a umpluturilor, se executa încercarea de etanșeitate a canalelor închise pe porțiuni.

  • 2. Prevederea lucrărilor pregătitoare pentru proba de etanșeitate.

  • 3. Efectuarea probei de etanșeitate, executata in conformitate cu normativele in vigoare:

  • 4. înlăturarea defecțiunilor (in caz ca exista pierderi de apa) si refacerea probei.

  • 5. Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a imbracamintii rutiere (conform destinației inițiale).

  • 6. Punerea in funcțiune.

  • 7. Recepția generala a canalului.

Instrucțiuni de montaj

Trasarea si nivelmentul

Având in vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului au o importanta deosebita in asigurarea funcționarii acestuia, se va da o atentie sporita trasării si stabilirii cotelor de nivel de referința.

Operația de trasare se executa in următoarea ordine:

  • 1)             se pichetează axul canalului;

  • 2)            se executa un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice permanente (capace, cămine, construcții, etc).

  • 3)            se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului;

  • 4)            se montează o scândura așezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecărui cămin.

    Scândura numita si rigla se fixeaza pe doi stâlpi de lemn, fixați in pamant, prin nivelment de precizie si se verifica din timp in timp, si in special înainte de turnarea fundației canalului.

    După montarea riglelor, se materializează pe acestea axul canalului printr-un cui bătut.

    In cazul in care săpătură transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa după terminarea lucrărilor cu utilaje, dar înaintea începerii finisajului săpăturii, care se face manual.

    Tot in cadrul operațiunii de trasare se vor materializa prin tarusi si poziția intersecțiilor canalului ce se executa cu alte rețele existente in zona.

    Pentru identificarea traseelor exacte ale rețelelor existente se vor executa sondaje in prezenta delegatilor deținătorilor de rețele, conform avizelor.


In timpul execuției canalului se vor respecta intocmai de către antreprenor condițiilek prevăzute in avizele deținătorilor de rețele edilitare din zona lucrărilor pentru a se evita deteriorarea sau producerea de accidente.

Execuția canalului

După executarea săpăturilor la cotele din proiect fundul sântului trebuie sa fie neted, fara pietre si rădăcini; se realizează patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1...7 mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice (grad compactitate 95%).

Grosimea stratului de nisip este de minim 10 cm sub generatoarea inferioara a tubului de PVC.

Langa si deasupra conductei se pune un strat gros de material granular cu granulatie maxima de 20 mm (nisip), fara corpuri dure, compactat manual pana la atingerea compactitatii de 85%. Deasupra conductei grosimea stratului de nisip va fi de 5 cm.

Astuparea transeei si compactarea mecanica a pământului se pot face de la o acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC.

Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran si deformați a sunt influențate de felul in care sunt îngropate, se recomanda ca unghiul de îngropare sa fie

intre 90 si 180°.

Montarea tuburilor se va face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in contra sensului de curgere al apei.

Conductele se pot asambla si pe marginea sântului.

Coborârea conductelor in sânt se va realiza cu funii de canepa, tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe pamant sau obiecte dure.

Îmbinările intre tuburi se realizează cu ajutorul mufei si a inelelor de etansare.

Căpătui tubului care se introduce in mufa este teșit din fabrica la 15°

Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la poziție, taierea se va realiza cu un fierăstrău cu pasul dintelui de 2-3 mm. Căpătui debitat se teșește cu ajutorul pilei.

La căpătui tubului, lungimea de introducere in mufa respecta valorile precizate de furnizorul tuburilor.

Garnitura de etansare, cat si pereții interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, după care garnitura de cauciuc se introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza așezarea in canelura. Se unge cu un strat subțire de săpun căpătui tubului (nu se vor folosi produse derivate țițeiului).

Căpătui tubului pregătit, se introduce pana la semn in mufa cu garnitura (tuburile trebuie sa fie coaxiale).

Pe rețea sunt prevăzute cămine de vizitare din beton la o distanta de maxim 60 m.

Racordarea tubului PVC la căminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale din PVC care asigura o etanșeitate corespunzătoare.

Suprafața exterioara a "piesei de acces la cămin" (sablata exterior) face priza cu betonul, iar intre suprafețele interioare ale piesei si tubului, etanșeitatea se asigura cu inel de cauciuc.

Aceasta piesa asigura si o deviație de 3° de la ax. La montare, căpătui interior al piesei trebuie sa fie in același plan cu peretele interior al căminului, iar depășirea sa fie permisa doar la căpătui exterior.

In cazul gurilor de scurgere trecerea de la cotul din beton la tubul de PVC (reprezentând racordul gurii de scurgere la căminul de vizitare) se realizează prin intermediul unei piese speciale de legătură beton - PVC.

e.1.6. Spălarea și dezinfectarea conductelor

Conductele , armăturile și accesoriile trebuiesc temeinic spălate de murdăriile rămase din timpul lucrului, pregătind dezinfectarea lor.

în această operație, conductele pot fi împărțite pe sectoare, conductele se spală cu apă curată, operația continuându-se până când apa iese limpede.

Conductele care transportă apa potabilă se dezinfectează cu apă conținând 20-30 mg/l clor timp de 24 ore după care conducta se spală din nou cu apă curată. Dezinfectarea rețelei este o operație obligatorie, înainte de darea în folosință a acesteia.

Rețeaua se dezinfectează prin introducerea soluției printr-un hidrant sau ștuț de golire prin injectarea lăsând curgerea liberă prin alți hidranți sau robineți de golire pe porțiunea de rețea supusă dezinfectării.

După dezinfectare conducta se va spăla cu apă curată, urmată de analizele chimice bactriologice înainte de darea în exploatare.

e.1.6. Probe,teste si verificări ale lucrării

Probarea instalațiilor executate se efectuează conform standardelor și reglementărilor tehnice specifice în vigoare (STAS 3051/91, Normatv C56, NP133/2-2013).

Lucrările se vor supune verificării și încercărilor după cum urmeaza:

Lucrările de alimentare cu apă și canalizare se vor supune următoarelor verificări și încercări:

  • •  Verificarea actelor și poziționarea conductei în șanț;

  • •  Verificarea executării îmbinărilor;

  • •  Verificarea modului de execuție a umpluturilor si a căminelor.

e.1.6.1. înaintea punerii în operă

înainte de punerea în operă se fac verificări ale documentelor de însoțire a materialelor, se face verificarea marcaje,or de pe materiale și se face verificarea vizuală a stării materialelor să nu aibă deteriorări provocate la transport.

e.1.6.2. După punerea în operă

Proba conductelor se face înainte de darea în funcțiune a instalațiilor și poate :

  • •  Probă de tronsoane a conductelor ( proba preliminară)

  • •  Probă de ansamblu a conductelor ( proba finală)

Se vor supune la probă numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele condiții:

  • •  au montate toate armăturile

  • •  s-a realizat o acoperire parțială a conductei, lăsându-se îmbinările libere

  • •  s-a făcut o spălare a conductelor în vederea curtării prealabile.

Probarea conductelor se va efectua la presiunea hidraulică prevăzută în proiect la circa 2 ore după realizarea ultimei suduri.

înainte de efectuarea probei se va verifica:

- concordanța lucrărilor executate cu proiectul

  • -   caracteristicile armăturilor, robineți, hidranți, goliri, aerisiri

  • -   poziția hidranților

  • -  poziția căminelor echiparea acestora și calitatea execuției

  • -   calitatea sudurilor și îmbinărilor.

Umplerea tronsonului cu apă se face prin punctul cel mai de jos al acestuia după ce în prealabil s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte și care se vor închide treptat numai după ce prin robinetele respective se evacueză apă fără aer.

Proba de presiune se începe după 15 minute din momentul în care în conductă s-a atins presiunea de probă.

Nu se admit probe de aer.

Realizarea probei de presiune , pentru a da rezultate corecte trbuie efectuate cu respectarea următoarelor condiții:

  • a) la probele cu apă trebuie să se asigure evacuarea completă a aerului din conductă, odată cu apa, avacuarea aerului făcându-se prin ștuțuri cu robinet, amplasate la partea superioară a capetelor de probă, la capătul amonte al tronsonului care se încearcă;

  • b) în timpul probelor să se urmărească cu rigurozitate variațiile de temperatură ale conductei - fiind admise variații de 2 - 3°C.

  • c) lungimea tronsoanelor de probă va fi egală cu lungimea tronsoanelor pe străzi proba făcându-se fără montarea branșamentelor ele fiind supuse la probă doar la proba finală.

  • -  Conducta este umplută progresiv cu apă, de preferință pornind de la punctele joase.

  • -  Proba de apă

  • -  Presiunea de regim Pr ( exploatare) > 6 atm (60mC.A.)

  • -  Proba de încercare pentru etanșeitate Pi = 1,5 Pr și min.lOatm.

  • -  Timp de probă Tp = 1h

  • -  Scăderea de presiune admisă 0,1 Pi

  • -  Pierderi de apă admise - l/hmp - să nu apară pierderide apă vizibile

  • -  Condiții speciale de probă presiuni de încercare peste 5 atm. se vor ridica treptat cu cca2 atm - 1/4h.

La canalele nevizitabile trebuie verificate cotele, aliniamentele, pantele și dimensiunile canalului.

Se admit următoarele abateri limită față de proiect:

  • -  la pante: +-10%

  • -  la cote: +- 50mm, fără a se depăși abaterile admise pentru pante.

La canalele vizitabile și la cele deschise se verifică aliniamentele, pantele, cotele și calitatea tencuielii. Abaterile limită la dimensiunile interioare, în cazul în care acestea nu sunt reglementate prin alte prescripții, sunt de +- 2%, restul abaterilor limită fiind aceleași ca pentru canalele nevizitabile.

încercarea de etanșietate

După terminarea lucrărilor de montaj, după ce betonul, chitul și mortarul utilizate au ajuns la rezistență proiectată, înainte de execuția umpluturilor, se execută încercarea de etanșietate a canalelor închise pe porțiuni.

în vederea încercării care se face cu apă, se prevăd prin proiect următoarele lucrări pregătitoare:

  • -  umpluturi de pământ parțiale, lăsând îmbinările libere

  • -  închiderea etanșă a tuturor orificiilor

  • -  Blocarea extremităților canalelor și a tuturor punctelor susceptibile de deplasare în timpul probei

în cazul canalelor închise din beton sau azbociment, acestea se mențin în prealabil pline cu apă minimum 24 h.

Tronsoanele de canalizare ce pot funcționa cu nivel liber se probează la etanșietate pe tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de încercare măsurată la capătul aval al tronsonului de 5.102 N/mm2 . Tronsoanele de colector ce pot funcționa în exploatare și cu secțiune plină, se probează conform reglementărilor tehnice pentru conductele sub presiune.

Pierderile de apă admise în canale închise sunt conform tab.

Forma canalului închis

Dimensiunile canalului mm

Pierderile de apă admisibile în l/m2de suprafață udată pentru canalele din:

Beton simplu

Beton armat

Gresie

Fontă, azbociment, policlorură de vynil, polisteri

Circular D

250

0,40

0,20

0,20

0.02

300....600

0,30

0,15

0,20

0,02

700....1000

0,25

0,13

-

Peste 1000

0,20

0,10

-

Ovoid B/H

300/450

0,30

0,15

400/600

0,30

0,15

500/750

0,30

0,15

600/900

0,25

0,13

800/1200

0,25

0,13

900/1350

0,20

0,10

1200/1800

0,20

0,10

-

Alte forme

-

0,2

0,10

-

Observații.

  • 1.  Valorile din tabel corespund presiunii de încercare de 5.102 N/mm2 și duratei de încercare de minimum 15 min.

  • 2.  Canalele din gresie și azbociment trebuie menținute o oră la presiunea de încercare, înainte de efectuarea încercării.

Verificări si probe după efectuarea probelor de etanșeitate

(4 După efectuarea probei de etanșeitate se vor efectua următoarelor verificări si probe:

  • a) întocmirea procesului-verbal al probei de etanșeitate

  • c) umplerea transeei

  • d) verificarea gradului de compactare conform prevederilor din proiect

  • e) refacerea pârtii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect

  • f) refacerea trotuarelor

  • g) refacerea spatiilor verzi

  • h) executarea marcării si reparării rețelelor conform STAS 9570/1-89 Marcarea si reperarea rețelelor de conducte si cabluri, in localitati.

  • (5) înainte de execuția umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica detaliata a conductei (plan si profil in lung) cu precizarea elemetelor îngropate, căminelor, racordurilor, etc.

  • a) Releveele rețelelor se anexeaza Cârtii Conductei si se introduc in Sistemul Geografic Informațional (daca exista), detinut de unitatea de exploatare a sistemului de canalizare a localității.

Recepția lucrărilor de canalizare
  • (1) Recepția reprezintă acțiunea prin care beneficiarul accepta si preia lucrarea de la antreprenor in conformitate cu documentația de execuție, certificându-se ca executantul si-a îndeplinit obligațiile contractuale cu respectarea prevederilor proiectului. In urma recepției lucrării, aceasta trebuie sa poata fi data in exploatare.

  • (2) In vederea realizării recepției la terminarea lucrărilor, executantul va comunica investitorului data terminării lucrărilor prevăzute in contract, printr-un document confirmat de dirigintele de șantier.

Comisiile de recepție vor fi numite de investitor si vor avea componenta prevăzută de legislația specifica, in vigoare, privind regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora, precum si regulamentul de recepție a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalații tehnologice si a punerii in funcțiune a capacitatilor de producție. Obligatoriu va fi prezent un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administrației publice locale.

  • (3) începerea recepției la terminarea lucrărilor va fi organizata de investitor in maximum 15 zile de la comunicarea terminării lucrărilor de către executant

  • (4) In vederea recepției instalațiilor este obligatorie existenta următoarelor acte legale:

  • a) procese verbale de lucrări ascunse;

  • b) procese verbale de probe tehnologice;

  • c) documente care atesta performantele produselor;

  • d) dispoziții de șantiere date de proiectant si verificate de verificatorul de proiect, pe parcursul execuției lucrărilor;

  • e) procese verbale întocmite la fazele determinante ale execuției, preliminare recepției. r

  • (5) Comisia examinează:

  • a) execuția lucrărilor conform documentațiilor tehnice si a reglementarilor specifice, aplicabile domeniilor in cauza, in vigoare, cu respectarea cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor;

  • b) respectarea prevederilor din autorizația de construcție, din avize si a altor condiții de execuție;

  • c) terminarea tuturor lucrărilor de construcții autorizate conform contractului;

  • d) funcționarea sistemului realizat.

  • (6) Recepția finala se face Ia maxim 15 zile după expirarea perioadei de garanție si se organizează de beneficar.

  • (7) Comisia de recepție examinează:

  • a) procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor;

  • b) finalizarea lucrărilor cerute la terminarea lucrărilor, acolo unde este cazul;

  • c) referatul investitorului privind comportarea instalațiilor in exploatare pe perioada de garanție;

  • d) analiza fiabilității acesteia, rezultata dintr-un studiu de specialitate.

  • (8) La terminarea recepției finale, comisia de recepție finala va consemna observațiile intr- ( un proces verbal, conform actelor de reglementare specifice, aplicabile, in vigoare;

  • (9) Funcționarea in bune condiții a sistemului de canalizare, cu toate elementele componente, necesita luarea următoarelor masuri obligatorii:

  • a) existenta instrucțiunilor de exploatare si întreținere, cu respecatrea legislației specifice, invigoare;

  • b) verificarea gradului de instruire a personalului de exploatare si însușirea de către acesta a prevederilor instrucțiunilor de exploatare si întreținere;

  • c) asigurarea unui sistem corespunzător de informare si transmitere a datelor privind funcționarea acestora.

e.1.6.3. Probe la faza determinantă

După efectuare probelor pe tronsoane se efectuează proba de presiune pe ansamblu a rețelei la presiunea de funcționare cu branșamentele montate și cu robinetele închise.

Se verifică dacă debitul transportat este de cel puțin 95% din cel prevăzut în proiect.

f. Standardele, normativele și alte prescripții, care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecții, execuție, montaj, probe, teste, verificări


STAS 6819-82

STAS 4163-88

STAS 6002-88

STAS 9342-82

STAS 1481-82

STAS 2448-82


STAS 6701-82

STAS 2308-80

STAS 8591/1-75 săpături.


Alimentări cu apă aducțiune.

Alimentări cu apă. Rețele exterioare de distribuție. Cămine pentru branșament de apă.

Cămine pentru alimentarea directă a pompelor mobile. Canalizări - Rețele exterioare

Canalizări - Cămine de vizitare.

Canalizări - Guri de scurgere cu sifon și depozit. Capac cu ramă din fontă.

Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane executate în

STAS 9824/5-85

STAS 6054-77

STAS 9312-87

STAS 40412-71

STAS 6898-/1/2-77

STAS 8805-90

STAS 8011.. 15/84

STAS 10617/2

SR ISO

STAS 6675-76

STAS 7872-73

I 9-94

I22-99


Trasarea pe teren a rețelelor de conducte, cable.

Adâncimi de îngheț.

Subtraversări de căi ferate și drumuri de conducte.

Țeavă construcții fără sudură.

Țeavă din oțel pentru conducte sudată elicoidal.

Fitinguri pentru sudare din oțel.

Flanșa din oțel forjat sau laminat.

Țevi din polietilena de înalta densitate.Dimensiuni.

Țevi din polietilena. Tolerante la diametrul exterior si la grosimea peretelui

Țevi din policlorură de vinii neplastificată.

Fitinguri din policlorură de vinii.

Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor sanitare.

Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducțiune

si a rețelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localităților.

GP - 043       Ghid privind proiectarea, execuția si exploatarea sistemelor de alimentare

cu apa si canalizare utilizând conducte din P.V.C., polietilena si polipropilena.

C 16 - 84          Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și

a instalațiilor aferente.

C 56 - 06           Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții

și instalații aferente.

P 118                Normativ de proiectare și execuție a construcțiilor privind protecția la

acțiunea focului.

Norme departamentale de prevenirea și stingerea a incendiilor.

Legea nr.10 / 95 Legea calitatii in construcții.

UNI 7611+FA 1 Tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri,dimensiuni, accesorii.

UNI 7612 Racorduri din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,accesorii.

UNI 7613 Tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere: tipuri, dimensiuni, accesorii.

UNI ISO 4437 Tuburi din PE pentru conducte impamantate pentru distribuirea de gaz combustibil: seria metrica-specifica.

UNI 7615 Tuburi din PE de inalta densitate pt. conducte de presiune si metode de proba. UNI 7990 Tuburi din PE de joasa densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,accesorii.

UNI 7991 (tuburi din PE de joasa densitate: metode de proba).

UNI 8451 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere de la interiorul construcțiilor: tipuri,dimensiuni, accesorii).

In cele ce urmeaza, indicam normativele ISO:

ISO 161 - Tuburi din materiale termoplastice pentru distribuirea lichidelor: diametre nominale exterioare si presiuni nominale.

ISO 1167 - Tuburi din plastic pentru distribuirea lichidelor: determinarea rezistentei la presiunea interna

ISO/TR 7474 - Tuburi din PEHD si fitinguri: rezistenta chimica raportata la lichidele transportate.

Antreprenorul lucrărilor va nominaliza un coordonator în materie de securitatea si sănătate care are obligația de a organiza și desfășură activitatea de securitate și sănătate în conformitate cu:

  • •  Legea nr. 319/2506 - Legea securității și sănătății în muncă;

  • •  H.G. nr. 1051/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni lombare;

  • •  H.G. nr. 1048/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

  • •  H.G. nr. 1876/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

  • •  H.G. nr. 493/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;

  • •  H.G. nr. 971/2506 - Hotărâre privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

  • •  H.G. nr. 1091/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă:

  • •  H.G. nr. 1028/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

  • •  H.G. nr. 1146/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

  • •  H.G. nr. 1218/2506 - Hotărâre privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici;

  • •  H.G. nr. 1136/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;

  • •  H.G. nr. 1092/2506 - Hotărâre privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă;

  • •  H.G. nr. 1093/2506 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

Normele menționate mai sus nu sunt limitative, ele putând fi completate, după caz, cu instrucțiuni pe care constructorul și beneficiarul Ie consideră necesare.

g. Condițiile de recepție, măsurători, aspect, culori, toleranțe și altele asemenea.

g.1. Condițiile de recepție si măsurători

După efectuare probelor pe tronsoane se efectuează proba de presiune pe ansamblu a rețelei la presiunea de funcționare cu branșamentele montate și cu robinetele închise.

Stabilirea exactă a cantităților de lucrări executate se va efectua prin măsurători precise, reale, înscrise în caietele de măsurători ale șantierului insusite atat de constructor cat si beneficiar pe baza de semnătură.

• Conductele se măsoară la metru;

® Piesele de legătură se măsoară la bucată;

• Probele de presiune se măsoară la metru inclusiv pisele de legătură și armăturilor.

g.2. Aspect si culori

Folosirea materiilor prime de inalta calitate, alaturi de utilizarea liniilor de extrudare de mare productivitate (moderne si specifice pentru aceste materiale), permite producerea constanta a tubulaturilor cu calitati tehnologice deosebite, cu următoarele rezultate:

  • - rezistenta optima la stress-cracking cu fiabilitate mare in timp a conductelor subpresiune;

  • - excelenta rezistenta chimica;

  • - protecție ridicata la raze UV, garantata de folosirea materiilor prime aditivate la origine cu negru de fum;

  • -  siguranța totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate naționale si internaționale;

  • - insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica;

  • - rezistenta buna la temperaturi mai scăzute de -40°C;

  • - mare flexibilitate;

  • - caracteristici hidraulice optime care se mențin constante in timp;

  • - rugozitate foarte scăzută, ceea ce face ca aceste tuburi sa intre in categoria tuburilor netede;

  • - rezistenta excepționala la abraziune le fac ideale pt. transportul de maluri si lichide abrazive;

  • - masa scăzută;

  • - siguranța si simplitatea sistemelor de îmbinare;

  • - inalta productivitate la montare.

Calitatea materiei prime si a tehnologiei de producție impun elemente de baza pentru acest domeniu de utilizare. Tubulaturile de apa sunt identificate de marcarea după UNI 4437 de culoare albastra si pot fi produse cu o serie de benzi coextrudate (nu pot fi sterse), de asemenea albastra; astfel se identifica, in orice circumstanța, conducta pentru transportul de apa.

g.3.Tolerante si alte asemenea

Nu se admit pierderi la îmbinările între tronsoane.

La cote - abateri limită de ± 5cm față de cotele proiectate fără a se depăși toleranța admisă pentru pantă.

Nu se admit fisuri vizibile cu ochiul liber.

B. Părțile desenate

Sunt documentele principale ale proiect

nit,

Ing.        ic Adrian




PLAN DE ÎNCADRARE IN ZONA

Nomenclatura: L-35-54-B-d-3-II

Scara 1 : 5.000



Strada Ciresoaia tronson 1

Strada Ciresoaia tronson 2

Strada Ciresoaia tronson 3




Beneficiar: MUNICIPIUL BACĂU


CONSTRUIRE ACCES STRADA CIRESOAIA NR. 6-20



Proiectat


Desenat


Sef Proiect



SCARA

1:5000


DATA

2017


FAZA: PROIECT TEHNIC


EN ISO 14001 2004

CERTIFICAT NR. 15015-5


PLAN DE ÎNCADRARE IN ZONA


PROIECT nr. 283/2017


Planșa nr.:

DO


2JI


km=0+022.00 m=2.18 d1=0.94 d2=-1.24


R=1000

T=10.88

B=5.92


km=0+054.20

m=2.93 d1=-1.24 d2=1.69


km=0+056.00 m=0.18 d1=1.69 d2=1.51



COTA 148.00


LUNGIMI [M] DECLIVITATI [%]


COTE PROIECT

IN AXA


COTE TEREN IN AXA NUMĂR PICHET DISTANTA INTRE PICHEȚI


KILOMETRAJ



R=1000 015

L=21 758


ALINIAMENTE

SI CURBE




Desenat


Sef Proiect


CONSTRUIRE ACCES STRADA CIRESOAIA NR. 6-20


PROFIL LONGITUDINAL, STRADA CIRESOAIA (sector 2)


PROIECT nr. 283/2017







PROFIL TRANSVERSAL TIP


1.00

2.00%


wow


bordura fundație


prefabricata 10x15

10x20 de beton C20/25



variabil

pavele - 6 cm

substrat de nisip — 5 cm fundație din balast 10 cm


strat de uzura BAPC16


4 cm strat de legătură BADPC 20 f strat de baza din macadam strat de fundație din balast •

;■ '



bordura prefabricata 20x25 fundație 20x30 de beton C20/25


geotextîl




CONSTRUIRE ACCES



Desenat


SCARA

1:50


PROFIL TRANSVERSAL TIP,

STRADA CIRESOAIA


DATA

2017


Detalii borduri


BORDURA A1 x5OU/l/f inisata SIAS 1139—8/ BORDURA DREAPTA


BORDURA STANGA





Detaliu trotuar si sistem rutier


sc. 1:10


1.00


BORDURA B1x500/l/finisata STAS 1139-87

SC. 1:10



Detaliu accese persoane cu handicap




Pavaj ornamental din pavele — 6 cm

Substrat de nisip — 5 cm

Strat de fundație din balast — 10cm




Bordura A1 x500/l/finisata STAS 1139—87

Fundație din beton 08/10 15X30 cm NE 012-1999


Strat de uzura BAPC 16-4 cm

Strat de legătură BADPC 25-5 cm

Strat de baza din macadam — 8 cm

Strat de fundație din balast - 25 cm


Strat de geotextil


Bordura A1 x500/l/finisata STAS 1139-87

Fundație din beton C8/10 15X30 cm NE 012-1999



Tv r

Lățimile afectelor, pers

*


NOTA


Strat de uzura BAPC 16-4 cm

Strat de legătură BADPC 25-5 cm

Strat de baza din macadam - 8 cm

Strat de fundație din balast — 25 cm

Strat de geotextil



Proiectat


Desenat



SCARA

1:10


DATA

2017


CONSTRUIRE ACCES STRADA CIRESOAIA NR. 6-20


FAZA: PROIECT TEHNIC



DETALIU TROTUAR

DETALIU BORDURI

DETALIU ACCES PERSOANE CU HANDICAP


PROIECT nr. 283/2017


Cămin Vane

CVn pr 1



HD 016Omm

  • 1     teu redus De 160/110/160

  • 2     robinet cu sertar Dn 150

  • 3     robinet cu sertar Dn 100

  • 4    capat Flansa PE Dn 160 mm

  • 5    flansa libera OL Zn Dn 160 mm

  • 6    capat Flansa PE Dn 110 mm

  • 7    flansa libera OL Zn De 110 mm

  • 8    piesa de trecere etanșa 0180

  • 9    piesa de trecere etanșa 0125

  • 10   Compensator Dn100 L300

    • 1 buc

    • 2 buc

    • 1 buc

    4 buc

    4 buc

    • 2 buc

    2 buc

    2 buc

    1 buc

    1 buc


Cămin Vane

CVn pr 2

re/



  • 1    Cruce egala sudabila PEHD De 110 mm    1 buc

  • 2     robinet cu sertar Dn 100                    3 buc

  • 3    flansa libera OL Zn Dn 110 mm            6 buc

  • 4    capat Flansa PE Dn 110 mm              6 buc

  • 5    piesa de trecere etanșa 0125              3 buc

  • 6    reducție Del 10/De63                     1 buc

  • 7     robinet cu sertar Dn 50                     1 buc

  • 8    flansa libera OL Zn Dn 110 mm            1 buc

  • 9    capat Flansa PE Dn 110 mm              1 buc

    Expert



| Expertiza

CONSTRUIRE ACCES

Desenat


Ing. Andronic Adrian


SCARA

1:20

DATA

2017


DETALII CĂMINE DE VANE PROIECTATE

CVn pr 1; CVn pr 2


Planșa nr.:

HD1



PAMANT


SECȚIUNEA B-B


CAPAC CANAL CAROSABIL


PIESA TRECERE ETANȘA


Proiectat


Desenat

Sef Proiect


CAROSABIL


TREPTE ACCES


DETALIU”A


TOC TOC TOC

XX xx) n

1J


SECȚIUNE PLAN


MINIMUM D800


JUNCTIUNE


MORTAR DE CIMENT

TIP "MAXEAL” "MAXREST”



SECȚIUNEA A-A


CONSTRUIRE ACCES STRADA CIRESOA1A NR. 6-20


Ing. Andronic Adrian


SCARA

150 DETALIU CĂMIN DE VIZITARE DE LINIE

DATA _____________________________________

2017 PROIECT nr. 283/2017



Planșa nr.:

HD2



PAT NISIP

•'iiT

7

4 *

* » *•

4 '


PAMANT


SECȚIUNEA B-B


INEL BETON---

REGLARE CAPAC CAROSABIL


PIESA TRECERE ETANȘA


Proiectat


Desenat

Sef Proiect


TREPTE ACCES


DETALIU” A


MINIMUM D800



SECȚIUNEA A-A


S.C. ” INTERPROIECT " S.R.L.

946572002 RO14901288 Bacău. Vadul Bisiritd. nr 29 A22. td las 0234510523


Ing. Andronic Adrian


SCARA

1:50


DATA


TREPTE ACCES


SECȚIUNE PLAN


JUNCTIUNE


MORTAR DE CIMENT

TIP ”MAXEAL” "MAXREST”



DETALIU CĂMIN DE VIZITARE DE INTERSECȚIE




SECȚIUNE 1-1

PE CONDUCTE DE DISTRIBUȚIE CU Del 10, 125, 140, 160, 180, 200 si De225


SECȚIUNE 1-1

PE CONDUCTE DE DISTRIBUȚIE CU De 315 si De 400








TABEL DE COMPONENTA


TABEL DE COMPONENTA


Nr.

DENUMIRE

Diametru

(mm)

U.M.

Cant.

Pn (bar)

Material

Obs.

Conducta OL PN16

89.4(114.9)x4.0

m

-

6

OL

OLT 35

Conducta distribuție PEID PN6 De

110.125,140,160,180,200.225 mm

De

m

-

6

PEID

T

Teu redus

De

110.125.140,160,180,

200.225/90(110)

buc

1

6

PEID

Conducta PEID

De

90(110)

m

-

6

PEID

Adaptor de flansa

De

90(110)

buc

1

6

PEID

Cot 90° cu flanse

89.4(114.9)x4.0

buc

1

6

OL

OLT 35

©

Suport

89.4(114.9)x4.0

buc

1

OL

OLT 35

Golire OL

Dn

1"

buc

1

6

OL

Bloc de beton C8/10(Bc10)

0.30x0.30x0.15

buc

1

-

Hidrant suprateran

Dn

80(100)

buc

1

6

Flansa

Dn

80(100)

buc

1

6

OL

OL 37.2K


Nr.

DENUMIRE

Dimensiune

(mm)

U.M.

Cant.

Pn (bar)

Material

Obs.

Conducta OLPN16

89.4(114.9)x4.0

m

-

6

OL

OLT 35

©

Conducta distribuție PEID PN6

De=400.315mm

De

m

6

PEID

K

Teu redus

De

400.315/160

buc

1

6

PEID

P

Reducție

De

160/90(110)

m

6

PEID

Conducta PEID

De

90(110)

m

-

6

PEID

Adaptor de flansa

De

90(110)

buc

1

6

PEID

Cot 90° cu flanse

89.4(114.9)x4.0

buc

1

6

OL

OLT 35

Suport

89.4(114.9)x4.0

buc

1

-

OL

OLT 35

Golire OL

Dn

1"

buc

1

6

OL

©

Bloc de beton C8/10 (Bc10)

0.30x0.30x0.15

buc

1

-

-

Hidrant suprateran

Dn

80(100)

buc

1

6

©

Flansa

Dn

80(100)

buc

1

6

OL

OL 37.2K



----r------------1---------

1

cod F03-7.5

S.C. "INTERPROIECT " S.R.L.

/ll*TERPROIEâT\ji>4 65721102 ROI490I28S Bacâu. Vadul Bistrild. nr.29 A22. (d fax (1234510523

CONSTRUIRE ACCES STRADA CIRESOAIA NR. 6-20

^*CERT—

EN ISO 9001 2008

Henenciar: MurMCiriciJL uacau

FAZA: PROIECT TEHNIC

CERTIFICAT NR. 15015-5

Proiectat

Ing. Andronic Adrian

SCARA

DETALIU HIDRANT DE INCENDIU EXTERIOR SUPRATERAN

Desenat

Ing. Andronic Adrian

1:50

Planșa nr.:

HD6

Sef Proiect

Ing. Cătălin Ciubotaru

-A/-

DATA

2017

PROIECT nr. 283/2017


POZAREA CONDUCTELOR DIN POLIETILENA

După executarea excavatiilor in conformitate cu indicațiile proiectului, se recomanda nivelarea fundului sântului cu un strat de nisip. După pozarea conductei, spatiile libere ramase intre tub si peretele sântului vor fi umplute cu pamant selecționat. In locurile in care exista cele mai bune condiții de prestații tub/economicitate, se recomanda pastrarea unei lungimi a fundului gropii egala cu diametrul tubului la care se adauga 40 cm; de asemenea se va păstră o zona alaturata de protecție avand cel puțin 15 cm de nisip deasupra si sub conducta.

Deasupra stratului superior de nisip se accepta material fin provenit din săpătură, in straturi tasate, de circa 30 cm grosime (vezi figura de mai jos).

Pentru o umplere ulterioara a sântului se poate folosi materialul de recuperare; acesta trebuie sa fie bătătorit,

excluzandu-se astfel materialele imbibate


cu apa, tuba, mal, etc.

Umplerea trebuie sa fie efectuata intr-o singura direcție si pe cat posibil in timpul orelor dimineții.

Este indicat sa lasati libere extremitățile tubului pentru a putea executa cu ușurința operațiile ulterioare de montare.

NOTA:

Conductele din PAFSIN sau PVC sunt prevăzute pentru realizarea rețelelor de canalizare.

Adâncimea de montare a conductelor este conform profilului longitudinal - vezi planșele anexate prezentei documentații.

Conductele din PAFSIN sau PVC sunt prevăzute pentru realizarea rețelelor de canalizare.

Adâncimea minima de montare pentru conductele de canalizare va fi de 1,00 m. La intersecții cu rețelele existente sau proiectate de canalizare, apa va fi montata la 0,30 m fata de generatoarea superioara, iar la intersecții cu cabluri electrice sau conducte de gaze naturale, apa va fi montata la distanta de 0,25m-0,30m fata de generatoarea inferioara a cablului sau conductei.


cod F03-7.5



S.C. " INTERPRO1ECT " S.R.L.

,4 6572002 ROI490I288 lîaciu. Vadul Bistrița. nr 29 A.22. Id fax 0234510523

Beneficiar: MUNICIPIUL BACAU


CONSTRUIRE ACCES STRADA CIRESOAIA NR. 6-20



Proiectat


Ing. Andronic Adrian


Desenat

Sef Proiect


FAZA: PROIECT TEHNIC

SCARA

DETALII POZARE CONDUCTA IN SÂNT

DATA _____________________________________

2017 PROIECT nr. 283/2017


DETALIU SPRIJINIRI TRANȘEE CU PIESE METALICE DE INVENTAR


2.50          25    25

I I-----------------—I-         -H

î I


LEGENDA:

  • 1 - Spraituri metalice de inventar

  • 2 - Bile de completare

  • 3 - Dulapi orizontali cu interspatii de 20 cm

  • 4 - Dulapi verticali 5x20x300


cod F03-7.5




EN ISO 14001 2004

CERTIFICAT NR. 15O15-5


Proiectat


Ing. Andronic Adrian


SCARA


1:50


DATA


DETALIU SPRIJINIRI TRANȘEE CU DULAPI SI PIESE METALICE DE INVENTAR



Dn

Dn ext

Piesa incași

trata in perete

Șuruburi

Piesa mobila

Total

Se executa

P1

P2

' P3

P4

P5

P6

P7

P1

P2

P3

P4

P5

P6

P7

di

dext

8

di

dext

8

c

n

<î>

di

dext

8

c

n

$

di

dext

8

n

M

L

di

dext

6

c

n

<b

di

dext

8

kg.

kg-

kg.

kg.

kg-

kg-

kg-

kg-

bucăți

150

165

168

213

225

6

227

340

12

290

8

18

227

430

12

330

8

18

172

212

20

8

12

150

213

340

12

290

8

18

187

211

12

7

5,1

11

2,8

2,3

5,6

6,3

40

200

219

264

276

6

278

385

12

330

10

18

278

500

12

390

10

18

223

263

20

10

12

150

264

385

12

330

10

18

238

262

12

8,7

5,6

14

3,5

2.9

7.0

7,9

50

250

273

318

330

6

332

465

12

390

12

18

332

575

12

450

12

18

277

317

20

12

12

150

318

465

12

390

12

18

292

316

12

11

8,2

17

4,3

3,5

9.0

7,9

63

300

325

370

382

8

382

530

12

465

12

18

384

625

12

505

12

18

329

369

20

12

16

150

370

530

12

465

12

18

344

368

12

12

10,0

19

4,5

3,5

11,0

11,0

71

350

377

422

438

8

440

590

12

526

14

18

440

680

12

560

14

18

381

421

20

14

16

150

422

590

12

520

14

18

396

420

12

18

12,0

21

5,9

4,1

13,0

13,0

87

400

419

425

471

487

8

489

640

12

580

16

23

489

730

12

610

16

23

480

470

20

16

16

150

471

640

12

580

16

23

445

469

12

20

13,0

23

6,6

7,8

14,0

14,0

90

450

470

478

522

539

8

541

685

12

620

20

23

541

770

12

650

20

23

482

522

20

20

20

150

523

685

12

620

20

23

497

521

12

22

14,0

24

7,4

9,7

15,0

16,0

108

500

521

529

574

590

8

592

760

12

700

20

27

592

830

12

710

20

27

533

573

20

20

20

150

574

760

12

700

20

27

542

572

12

35

18,0

26

8,1

14,0

19,0

22,0

142

600

620

655

685

10

687

880

15

800

24

27

687

986

15

835

24

27

624

664

20

24

20

150

655

860

15

800

24

27

639

663

15

36

24,5

28

9,5

17,0

29,0

26,0

170

1000

1024

1069

1093

12

1095

1218

15

1156

28

30

1085

1400

15

1305

28

30

1028

1068

20

28

27

150

1062

1216

15

1156

28

30

1030

1060

15

115

68,0

102

16,0

35,0

75,0

39,0

452


Dn

Dn ext

Piesa mobila

Șuruburi

Total

P9 si P10

Se executa

P9

P10

P9

P10

di

dext

8

c

n

n

M

L

kg-

kg.

kg.

bucăți

150

165

168

229

430

12

330

8

18

8

16

60

11

1,3

52

200

219

280

500

12

390

10

18

10

16

60

14

1,6

66

250

273

334

575

12

450

12

18

12

16

60

17

1,9

82

300

325

385

625

12

505

12

18

12

16

60

19

1,9

92

350

377

442

680

12

560

14

18

14

16

60

21

2,2

110

400

419

425

491

730

12

610

20

23

20

20

60

23

5.5

125

450

470

478

543

770

12

650

20

23

20

20

60

24

5,5

138

500

521

529

594

830

12

710

20

27

20

24

60

26

8,4

166

600

620

689

985

15

835

24

27

24

24

70

48

10

252

1000

1024

1097

1400

15

1305

28

30

28

27

90

101

24

577


  • 1- Greutatea piesei P1 este calculata pentru b=65=200mm. La grosime de perete diferita, se va calcula diferența de lungime astfel ca piesa sa depaseasca fata exterioara a peretelui cu 65 mm.

  • 2- Diferența dintre diametrul exterior al conductelor si diametrul interior al piesei P4 va fi de 2-5 mm, fiecare parte

  • 3- Totalul 1 din tabel reprezintă greutatea pieselor de trecere cu presetupa fara piesele P9 si P10 necesare strângerii hidroizolatiei elastice

  • 4- Totalul 2 reprezintă greutatea pieselor de trecere cu presetupa fara piesele P9 si P10 necesare strângerii hidroizolatiei elastice

  • 5- La piesele de trecere cu presetupa si fara hidroizolatie in piesa P3 nu se vor da găuri pentru șuruburi

  • 6- Marginile exterioare ale flanselor pentru strângerea hidroizolatiei vor fi la o distanta de cel puțin 25-35 cm de toate colturile si muchiile construcției

  • 7- Toate coordonatele de sudura de colt neindicate pe desen vorfi de 6 mm grosime

  • 8- Piesele metalice se vor vopsi după montarea in pereți


    cod F03-7.5

    EN ISO 9001 2008

    CERTIFICAT NR. 150154


Proiectat


Ing. Andronic Adrian



DETALII PIESA DE TRECERE ETANȘA


Planșa nr.: HD9 1&G


Expert



Proiectat


Desenat

Sef Proiect


CV 9

Cămin g ratare ■Vedere in plan -



CV 9

Cămin g ratare - Secțiune longitudinala -




Expertiza


cod F03-7.5


S.C. "INTERPRO1ECT" S.R.L.

1)4 657 2002 RO14901288 Bacâu. Vadul Bistriței. nr.29 A 22. teL fax 023451052:

Beneficiar: MUNICIPIUL BACAU


CONSTRUIRE ACCES

STRADA CIRESOAIA NR. 6-20, MUNICIPIUL BACAU


FAZA: P.T.


Ing. Andronic Adrian


Ing. Andronic Adrian

Ing. Cătălin Ciubotarii


SCARA

1:50


DATA


CĂMIN CU GRATAR MANUAL



EN ISO 14001 2004

CERTIFICAT NR. 150155


DETALIU CĂMIN APOMETRU Dn800


LEGENDA


Balast stabilizat


Element de baza pentru cămine Di 800, h = 750mm

Inel pentru cămine (element drept) Di 800, h = 500mm

Piesa prefabricata pentru rezemarea capacelor si ramelor conform Anexa 3 STAS 2308-81

Ansamblu capac si rama tip III B Conform STAS 2308-81

Trepte de acces metalice

Contor de apa

Robineti

Mufa compresie

Țeava PE

Garnitura etansare


Expert


Expertiza



CONSTRUIRE ACCES



EN ISO 14001 2004

CERTIFICAT NR. 15015-5


Desenat

Sef Proiect


Ing. Andronic Adrian


SCARA

1:20         DETALIU CĂMIN APOMETRU

DATA _________________________________

2017 PROIECT nr. 283/2017


Planșa nr.:


HD12

S.^