Hotărârea nr. 11/2018

Hotărârea nr.11 din 31.01.2018 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice, faza D.A.L.I., pentru obiectivul de investitii „Consolidare imobil, Calea Marasesti nr. 12 sc. C, D, E, F, Municipiul Bacău”.


■■

HOTĂRÂREA NR. 11 DIN 31.01.2018 privind aprobarea documentației tehnico-economice, faza D.A.L.I., pentru obiectivul de investiții „Consolidare imobil, Calea Marasesti nr. 12 sc. C, D, E, F, Municipiul Bacău”

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință ordinară la data de 31.01.2018, potrivit art.39(l) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere :

  • • Referatul nr. 692 din 19.01.2018 al Direcției Tehnice prin care se propune aprobarea documentației tehnico-economice faza D.A.L.I. pentru obiectivul de investiții „Consolidare imobil - str. Calea Marasesti nr. 12 sc. C, D, E, F, Municipiul Bacău”;

  • • Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău, înregistrată cu nr. 846 din 25.01.2018;

  • • Raportul compartimentelor de resort, înregistrat cu nr. 847 din 25.01.2018, favorabil;

  • • Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 43/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 44/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.2 și nr.45/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr. 5;

  • • Aviz nr. 5/ 2018 emis de Comisia Naționala de Inginerie Seismica din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice si Fondurilor Europene privind aprobarea documentației tehnico-economice faza DALI a obiectivului de investiții „Consolidare imobil - str. Calea Marasesti nr.l2 sc. C, D, E, F, Municipiul Bacău”;

  • • Prevederile art. 6 alin. 3 ale Ordonanței de Guvern 20/1994, republicata, privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente;

  • • Prevederile HG nr. 1364/ 2001 pentru aprobarea Nomelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată;

  • • Prevederile art. 44 (1) din Legea nr. 273/ 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările si completările ulterioare;

  • • Prevederile art. 5(1) lit. “b” alin, (i) si art. 9 (1) și (4) din HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare si conținutul- cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare;

  • • Prevederile Legii nr. 2/ 2018 a bugetului de stat pe anul 2018;

  • • Prevederile art. 47 (1), ale art. 48 (2), ale art. 61 (2), ale art. 115 (1) lit. „b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată;

în baza dispozițiilor art. 36 (2) lit. „b” și alineatul (4) lit. „d” și art. 45(2) lit. ”a” din Legea 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

ART. 1. - Se aprobă documentația tehnico-economică faza D.A.L.I. pentru obiectivul de investiții “Consolidare imobil, Calea Marasesti nr. 12 sc. C, D, E, F, Municipiul Bacău”, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2. - Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Direcția Tehnica.

ART. 3. - Hotărârea va fi comunicată Direcției Tehnice și Direcției Economice din cadrul Primăriei Municipiului Bacau.

ART. 4 - Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.




N.O.P.,I.D../M.N./Ex.l/DS.l-A-2

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU


ANEXA

LA HOTĂRÂREA NR. DIN 31.01.2018


Documentație tehnico-economică, faza D.A.L.L, pentru obiectivul de investiții „Consolidare imobil, Calea Marasesti nr.12 se. C, D, E, F, Municipiul Bacău”

CONTRASEMNEAZĂ


PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ SECRETARUL MUNICIPIULUI BREAHNĂ - PRAVĂȚ IONELA - CRISTINA NICOLAE - OVIDIU PORQX


DIRECTOR EXECUTIV


CRISTINA BUZDUGAN



SEF SERVICIU

M1HAELA ION ESI

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE Șl FONDURILOR EUROPENE J                          COMISIA NAȚIONALĂ DE INGINERIE SEISMICĂ

APROB,

SECRETAR DE STAT,

PREȘEDINTE al COMISIEI NAȚIONALE de INGINERIE SEISMICĂ

AVIZ nr. 5/2018



în ședința Comisiei Naționale din data de 14 decembrie 2017 a fost prezentată solicitarea Consiliului Județean Bacău privind analiza documentației tehnice, faza - documentație de avizare a lucrărilor de intervenție, în vederea avizării soluției tehnice de intervenție (consolidare) la construcția existentă cu destinația de locuință multietajată, încadrată prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public situată în județul Bacău, municipiul Bacău, Calea Mărășești nr. 12, bloc 12.

  • I. Documentația prezentată

Denumire: „Consolidarea Calea Mărășești nr. 12, municipiul Bacău, județul Bacău” Faza: Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție

Elaboratorul documentației: S.C. LEVIATAN DESIGN S.R.L.

Expert tehnic atestat pentru cerința A1: prof. univ. dr. ing. Constantin Pavel ing. Cojocaru Mircea

Șef proiect: arh. Cătălin Chișiu

Elaboratori:

Arhitectură: arh. Ancuța Baciu Rezistență: ing. Florentina Petrescu

  • II. Date generale despre obiectiv

Funcțiunea construcției: clădire de locuințe

Adresa: Calea Mărășești nr. 12, bloc 12, scările C, D, E și F, municipiul Bacău, județ Bacău

Anul construirii: 1961

Regimul de înălțime: Sp+P+4E

Număr apartamente: 52

Aria desfășurată: 4.186 mp

Sistemul structural:

Blocul are forma L în plan fiind alcătuit din două tronsoane, un tronson care cuprinde scara F (denumit tronson 1) și un tronson care cuprinde scările C, D si E (denumit tronson 2).

Alcătuirea constructivă a clădirii prezintă o structură din cadre (stâlpi și grinzi) din beton armat monolit (secțiuni variabile - cu dimensiuni mai mici la etajele superioare), planșee din beton armat monolit (9 cm grosime), pereți de beton în ochiuri de cadru la parter si etaj 1 (g=15cm), fundații izolate din bloc și cuzinet pentru stâlpi și fundații continue sub zidurile subsolului. închiderile și pereții casei scării sunt din zidărie de cărămidă plină eficientă (24cm grosime) cu rol structural, compartimentări din zidărie de cărămidă plină presată (12.5 și 7.5cm grosime), iar la partea superioară acoperișul este de tip terasă necirculabilă cu învelitoare bituminoasă.

Din expertiza tehnică a rezultat: Categoria de importanță - C (normală) Clasa de importanță a construcției - III Clasa de risc seismic - Rs I

  • III - Analiza soluției de intervenție

Comisia națională a nominalizat colectivul de analiză din punct de vedere tehnic a soluției de intervenție (consolidare), în următoarea componență: prof. dr. ing. Radu Văcăreanu, prof. dr. ing. Dorina-Nicolina Isopescu, prof. dr. ing. Radu Petrovici, ing. Dragoș Badea, ing. Mircea Mironescu, prof. dr. ing. Alexandrina Pretorian, conf. dr. ing. loan Paul, conf. dr. ing. Horațiu Popa, conf. dr. ing. Viorel Popa.

  • IV - Concluzii

în temeiul prevederilor art. 4 alin (1) lit. b) și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Comisia Națională de Inginerie Seismică, numita prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 1998/2015, urmare ședinței de analiză și avizare din data de 14.12.2017, emite următorul

AVIZ

I

il

!

£


Articol unic Se avizează favorabil soluția 2 de intervenție (consolidare) dezvoltată în documentația tehnică „Consolidarea Calea Mărășești nr. 12, municipiul Bacău, județul Bacău”, faza - documentație de avizare a lucrărilor de intervenție.

PREȘEDINTE EXECUTIV prof. dr. ing. RADU VĂCĂREANU

Secretar,

ing. Constantin Dudău


CONSOLIDARE IMOBIL LOT 5

Calea MĂRĂȘEȘTI nr.12, Municipiul BACĂU, Județul BACĂU

FAZA D.A.L.I.

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE


SINTEZA DOCUMENTAȚIEI DE AVIZARE PENTRU LUCRĂRI DE INTERVENȚIE

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


E: contact@leviatan.ro

www.leviatan.ro


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

MIND MATTER

Nr. și data înregistrării la Consiliul Local Bacău


tJk'              jo. zo /y-


Documentația de avizare pentru lucrări de intervenții a fost aprobată prin

Hotărârea Consiliului Local Bacău nr.........din ...............

Sinteza documentației de avizare pentru lucrări de intervenție

Conform art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată*), cu modificările și completările ulterioare, construcția cu destinația de locuință, multietajată, amplasată în județul Bacău, localitatea Bacău, str. Mărășești nr. 12, încadrată prin raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public a fost nominalizată la poziția B-l.B.1-5 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 356/2017, prin care se aprobă Programul de acțiuni pe anul 2017 pentru proiectarea lucrărilor de intervenție.

  • l.PATE GENERALE

AUTORITATEA CONTRACTANTĂ: MUNICIPIUL BACĂU, reprezentat prin Primar

Cosmin Necula, cu sediul pe Str. Mărășești, Nr. 6, Mun. Bacău, Jud. Bacău

BENEFICIAR: MUNICIPIUL BACĂU, reprezentat prin Primar Cosmin Necula, cu sediul pe Str. Mărășești, Nr. 6, Mun. Bacău, Jud. Bacău

PROIECTANT: S.C. LEVIATAN DESIGN SRL, cu sediul in Sos. Mihai Bravu, nr. 510, et. 2, sector 3, București, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului, sub nr. J 40/7016/2012, cod unic de înregistrare RO 30329499.

NR. PROIECT: nr. 04.5/2017

DENUMIREA PROIECTULUI: Lucrări de intervenție la construcția cu destinația de locuință din județul Bacău, localitatea Bacău, str. Mărășești nr.12

FAZA: Documentație de avizare pentru lucrări de intervenție

EXPERT TEHNIC ATESTAT: Prof. Univ. Em. Dr. Ing. Pavel Constantin

Ing. Cojocaru Mircea

VERIFICATOR ATESTAT PENTRU CERINȚA Al: nu este cazul pentru faza DALI

RCJ40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                    E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992


  • 2,DATE TEHNICE

Nr. de niveluri: S+P+4E

Anul construirii: 1961

Aria construită (Ac): 815 mp

Aria desfășurată (Ad): 4186 mp

Structura funcțională a imobilului

Suprafața Utilă

Cotă- partp indiviză din proprietatea comună (%)

A. Spații cu destinația de locuință din care:

Nr. Apart.

52

2231,75

71,65

-proprietate privată persoane fizice

Nr. Apart.

48

2044,68

65,64

-în prorietatea sau în administrarea instituțiilor publice

Nr. Apart.

-în prorietatea sau în administrarea operatorilor economici

Nr. Apart.

4

187,07

6,01

B.Spații cu altă destinație

883,3

28,35

TOTAL

3115,05

100.00

3,DEVIZUL GENERAL AL LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

(C+M) - TOTAL din care:

Cota procentuala din valoare C+M %

Indici mii lei/mp Ad

Rezistenta

62,77%

0,56

Arhitectura

21,64%

0,19

Instalații

13,87%

0,12

Organizare de șantier

1,72%

0,02

4.SOLUȚIA DE INTERVENȚIE

  • 4.1.Descrierea soluției

Se efectueza următoarele lucrări de inteventie:

-Consolidarea structurii la nivelul parterului prin realizarea unor cadre longitudinale închise (axele longitudinale de pe fațade) de tip grinzi Vierendeel, cadre rezultate din camasuirea stâlpilor, a grinzilor longitudinale de peste parter si a grinzilor de fundare de sub soclu;

-Camasuirea cu mortar M20 (20 N/mm2) si plasa SPPB 08/100 a peretelui din zidărie la parter de pe fațada posterioara si a pereților transversali si longitudinali din zidărie la parter in grosime de 8cm pe o singura fata. Pereții de zidărie camasuiti pe ambele fete cu grosimea de 8cm (fiecare fata) sunt: perete ax S intre axele 5 si 6, perete ax R intre axele 5 si 6, perete ax M intre axele 5 si 6. Camasuiala pereților se realizează si la subsolul clădirii pana la fundațiile existente unde se realizează o fundație proprie a camasuielii cu latimea de 30cm si conectata de fundațiile existente cu ancore chimice. Pentru pereții structurali de zidărie de la parter ce reazema pe grinzi si se vor consolida, se realizează la subsol pereți de zidărie din cărămidă plina presata si fundații continue din beton armat;

-Injectarea cu rășini epoxidice a fisurilor din placa de beton armat a copertinei de peste parter si a cornișei din beton armat de la planseu terasa;

-Consolidarea locala cu mortar M10 (10 N/mm2) si plasa SPPB 06/100 a zidăriei de pe casa scării;

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

MIND MATTER

-Consolidarea stâlpilor centrali se realizează prin bandajare cu tesatura din fibra de carbon lipita cu rasina epoxidica (PAFC);

-Pereții exteriori de zidărie de pe conturul clădirii de la toate etajele si pereții structurali de zidărie de la subsol si parter ce nu se camasuiesc sau cei ce se camasuiesc pe o fata, se vor curata de tencuiala, se vor deschide rosturile, se va sufla cu aer comprimat si se vor umple rosturile prin injectarea cu mortar M10 (10 N/mm2). Fisurile existente (vizibile) din pereți si cele ce se vor descoperii la indepartarea tencuielii, se vor repara cu injecții de mortar pe bază de ciment. Se va reface tencuiala cu mortar M10 (10 N/mm2) armata cu plase de fibra de sticla. -La parterul tronsonului 1 (scara F) , in axul 6 intre axele C -B se realizează un perete nou din beton armat cu grosimea de 40cm prevăzut cu fundații continue din beton armat;

-La tronsonul 2 (scările C, D, E), in axul F intre axele 3 -5 -6 se realizează pe toate etajele clădirii perete nou de zidărie din cărămidă plina presata. Peretele de la parter este prevăzut cu fundații continue din beton armat.

-La tronsonul 2 (scările C, D, E): - pentru pereții structurali de beton armat de la etajul 1 ce reazema pe grinzi, se realizează la parter si subsol pereți de beton armat si fundații continue din beton armat; - pentru pereții structurali de beton armat de la parter ce reazema pe grinzi, se realizează la subsol pereți de beton armat si fundații continue din beton armat;

-Se repară local unde este cazul elementele de beton armat la care se descoperă ca au acoperirea cu beton degradată și fisuri prin aplicarea de mortar de reparații pentru beton și fibre FRP perpendicular pe fisuri;

-Placa de pardoseala existenta la subsol si parter, se sparge local pentru realizarea lucrărilor de consolidare ale structurii si se realizează o noua placa de pardoseala din beton armat;

v 7- -Se refac local trotuarele cu aplicarea de bitum la rostul cu pereții in zonele unde s-au îndepărtat pentru realizarea lucrărilor de consolidare ale structurii;

-Se montează rosturi seismice între tronsoanele învecinate Tronson 1-Tronson 2;

4.2.Implicații în realizarea soluției de intervenție

Lucrările efective de consolidare vor fi precedate și urmate de lucrări implicite: lucrări care privesc instalațiile existente în încăperile afectate de consolidare; lucrări care privesc finisajele elementelor ce urmează a fi consolidate sau elemente adiacente acestora (tâmplării interioare / exterioare, învelitorile copertinelor, etc.), după cum urmează:

Lucrări de instalații (sanitare, termice, electrice):

Instalațiile asupra carora se va interveni sunt exclusiv cele din zona afectata de lucrările de consolidare a structurii de rezistenta (cele din proximitatea elementelor ce vor suferi consolidări). Lucrările de intervenție vor consta in demontarea si remontarea (eventual înlocuirea) traseelor in același sistem ca cel actual și la aceleași performanțe.

Lucrări de intervenție asupra instalației de gaze naturale:

Instalațiile asupra carora se va interveni sunt cele din zona afectata de lucrările de consolidare a structurii de rezistenta, intervenția având ca rezultat o instalație similară cu cea actuală și la aceleași performanțe. Lucrările nu includ echipamente din rețelele si instalațiile de utilizare adiacente. Intervenția la conducta de distribuție sau branșamentele aferente se va face de către operatorul sistemului de distribuție sau firmele abilitate in domeniu, contractate de acesta.

Lucrări de arhitectură:

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                    E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992


MIND MATTER

Lucrările antemenționate constau în PREGĂTIREA ELEMENTELOR ȘI A SPAȚIILOR ce vor suporta lucrări de consolidare: demolări de pereți de compartimentare (după caz), demontarea tâmplăriilor, decopertarea finisajelor -pardoseli, placări, tencuieli interioare la pereți sau tavane, tencuieli exterioare, etc., dezafectarea trotuarelor pentru acces la pereții subsolurilor afectate, demontarea învelitorii de pe copertina parterului comercial și a acceselor locatarilor ȘI REFACEREA acestora și a suportului lor (șape, tencuieli, etc.) în gabarit și sistem similar cu cel din prezent, conform documentației.

  • 5. GRADUL DE ASIGURARE LA ACȚIUNI SEISMICE DUPĂ CONSOLIDARE - GRADUL DE ASIGURARE STRUCTURALĂ SEISMICĂ R3 = 0.91

R3 (min) = 0.65 (conform Codului de proiectare seismică P100)

  • 6. DURATA DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

24 luni calendaristice

  • 7. FINANTAREA LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

din valoarea totală a lucrărilor de C+M:

  • - 65,64% se finanțează din transferuri de la bugetul de stat conform art. 8 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, republicată*), cu modificările și completările ulterioare;

  • - 11,73% se finanțează din bugetele locale conform art. 8 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, republicată*), cu modificările și completările ulterioare;

  • - 0% se finanțează din bugetul de stat, bugetele locale sau venituri extrabugetare conform art. 8 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994*), republicată*), cu modificările și completările ulterioare;

  • - 22,63% se finanțează din fondurile proprii ale operatorilor economici conform art. 8 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, republicată*), cu modificările și completările ulterioare;

  • - 0% se finanțează din sursele proprii ale proprietarilor persoane fizice și juridice, conform art. 8 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, republicată*), cu modificările și completările ulterioare;

-0% se finanțează din bugetele locale conform art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, republicată*).

(la data 16-iul-2014 punctul 7. din anexa 19 modificat de Art. I, punctul 11. din Hotarirea 465/2014 )

*) Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 19 decembrie 2013, în temeiul art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 16/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 29 august 2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 217/2012.

(la data 16-iul-2014 punctul 7. din anexa 19 modificat de Art. I, punctul 11. din Hotarirea 465/2014 )

(la data 16-iul-2014 punctul 7. din anexa 19 modificat de Art. I, punctul 11. din Hotarirea 465/2014 )

  • 8. AVIZE SI ACORDURI

    • 8.1.Certificat de urbanism nr. 337 din 23.05.2017 emis de Primăria Municipiului Bacău

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992


8.2. Solicitări de avize conform certificatului de urbanism:

Solicitări de avize conform certificatului de urbanism:

Nr. de înregistrare la instituția care urmează să emită avizul

Nr. avizului/data

Gaze naturale

169860/22.06.2017

35111/01.08.2017

Telefonizare

383/22.06.2017

383/18.07.2017

Alimentare cu energie electrică

6030184911/22.06.2017

1001536587/04.07.2017

Sănătatea Populației

669/03.07.2017

660/10.07.2017

Agenția pentru protecția mediului

8422/22.06.2017

1262/27.06.2017

Inspectoratul Regional în Construcții Nord-Est

Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bacău

1003/03.07.2017

40/Z/20.07.2017


  • 9.Lista de semnături


    Proiectai




    -................X*


    Expert tehnic atestat://^


    urr ie, ștampilă și


    Data


    din punctul de vedere al


    A A X A/7         - . -'Tm

    evidență

    .egifhc; 10/1995 privind calitatea în dificările ulterioare, âțarlhWo p st r u cț i i

    W/


    RCJ40/7016/2012

    CUI RO30329499


    Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992


    E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro



MUNICIPIUL BACĂU

Str. Mărășești nr. 6, Bacău, 600017

DIRECȚIA TEHNICA

SERVICIUL TEHNIC INVESTIȚII

NR. 8657 /05.10. 2017

NOTA

In atentia : Comisiei Naționale de Inginerie Seismica

Referitor la : emiterea avizului tehnic de către Inspectoratul de Stat in Construcții pentru obiectivele de investiții incluse in PROGRAMUL DE ACȚIUNI pe anul 2017 privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente cu destinația de locuința multietajata, încadrata in clasa I de risc seismic

Având in vedere:

  • •  Prevederile Art.1 alin (3) din HG 1072/2003 privind avizarea de către Inspectoratul de Stat în Construcții a documentațiilor tehnico-economice pentru obiectivele de investiții finanțate din fonduri publice;

  • •  Prevederile ART.14 alin. (1) din Ordinul 901/2015 privind privind aprobarea Metodologiei de emitere a avizului tehnic de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. pentru documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice;

  • •  Contractul de finanțare nr.71884/26.05.2017 incheiat intre UAT Municipiul Bacau si MDRAPFE;

  • •  Valorile estimate ale obiectivelor de investiții cuprinse in Programul National/2017 care sunt sub pragul de 23 mii. lei fara TVA;

pentru obiectivele de investiții:

S Consolidare bloc str. Marasesti nr.4

Consolidare bloc str. Marasesti nr.7

S Consolidare bloc str. Marasesti nr.9

S Consolidare bloc str. Marasesti nr. 10

S Consolidare bloc str. Marasesti nr. 12

Inspectoratul de Stat in Construcții nu emite avize tehnice .

Conform Legii 50/1991 actualizata, IJC Bacau va emite acordul, in baza DTAC, in vederea obținerii autorizației de construire .


Fax: +40 (234) 588757


HOTĂRÂRE nr. 356 din 18 mai 2017

pentru aprobarea Programului de acțiuni pe anul 2017 privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate, Încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public

EMITENT:     Guveriiul

PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 394_din_25 mai 2017

Data intrării in vigoare : 25 mai 2017

HOTĂRÂRE nr 356 din 18 mai 2017

pentru aprobarea Programului de acțiuni pe anul 2017 privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public EMITENT     GUVERNUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 26 mai 2017

Data intrării in vigoare : 25 mai 2017

Forma actualizata valabila la data de : 5 octombrie 2017

F zenta forma actualizata este valabila de la 25 mai 2017 pana la data selectata

în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 7 alin. (3) din Ordononța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ART. 1

Se aprobă Programul de acțiuni pe anul 2017 privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2

Proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție la construcțiile cu de inația de locuință prevăzute în anexă se finanțează potrivit prevederilor Orudnanței Gucernuiui nr. .<0/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

  • V ic epr n i-ra inis t r u,

ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și. fondurilor europene,

Sevi1 Shhai deh

București, 18 mai 2017.

Pagina 1

HOTĂRÂRE nr. 356 din 18 mai 2017

pentru aprobarea Programului de acțiuni pe anul 2017 privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public

EMITENT:     Guvernul

PUBLICAT ÎN: Monitorul- Oficial nr_._394 din 25 mai 2017

Data intrării in vigoare : 25 mai 2017

1 1 “

|Nr. |          Adresă imobil

Anul

Regim de înălțime

| Nr.

Arie

| crt. |

|construirii|

|aparta-|desfășurată|

|

| mente

(mp)

1-----------------------------------1----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

l

1

jl |Str. Marășești nr. 4             |     1961 j P + 4E                   j 102

13.125|

1-----------------------------------1-----------------

- - -  —,-----------------]------------------------------

~1----------1---

1 2

|Str. Mărășești nr. 7

1961

| P + 4E

61

7.500

1 3

-----------------i

i Str.

Mărășești

nr.

9

|     1961

ip

+

4E

1 1-----------------

|      48

|L

5.625|

L

1

1 1

1 1

1 4

| Str.

Mărășești

nr.

r

10

|     1961

1 p

+

4E

1 1

|      63

1|

9.375|

1

1 1

1

1

I3

htr.

Mărășești

nr.

12

|      1961

1 p

+

4E

1 76

11.250

Pagina 1

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE Șl FONDURILOR EUROPENE

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEȚUL BACĂU


Nr.7/                             Nr.  2^/0   / 2 / OG. 2^)1^

CONTRACT DE FINANȚARE

pentru

proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcții cu destinația de locuință multietajate, din județul Bacău, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, incluse în Programul de acțiuni pe anul 2017 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2017

Preambul

în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, art. 8 alin. (1) lit.

  • a) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 19 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare și al art. 3 lit. f) și art. 14 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 15/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene:

/. Părțile contractante

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene cu sediul în Bulevardul Libertății nr. 16, latura Nord, sector 5 București, tel.: 0372.114.599 fax: 0372.111.549, cod fiscal 26369185, cont R076TREZ23A700301510209X, deschis la Trezoreria Municipiului București, reprezentat prin doamna Sevil SHHA1DEH, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, în calitate de ordonator principal de credite, ca autoritate publică centrală

Ș'

Unitatea administrativ teritorială Județul Bacău cu sediul în Calea Mărășești nr. 2, municipiul Bacău, județul Bacău, tel.: 0234-534 481, fax 0234-535 012, cod fiscal

cont R082TREZ06121420210XXXXX, deschis la Trezoreria Municipiului Bacău, reprezentată prin domnul Sorin BRAȘOVEANU, președinte al Consiliului Județean Bacău, în calitate de beneficiar, ca autoritate publică locală, au convenit încheierea prezentului Contract de finanțare.

  • II. Definiții

Termenii utilizați în prezentul contract vor avea următorul înțeles :

  • a) MDRAPFE - Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene;

  • b) UAT - Unitate Administrativ Teritorială;

  • c) Contract de finanțare - reprezintă prezentul contract de finanțare și Anexele sale;

  • d) Program - Programul de acțiuni pe anul 2017 privind proiectarea și execuția lucrărilor de inteivențle pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/18.05.2017 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 394/25.05.2017;

  • e) Obiective de investiții - construcții cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, incluse în Program;

  • f) Surse MDRAPFE - sume alocate prin bugetul MDRAPFE de la bugetul de stat;

  • g) Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 - Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 19 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare;

  • h) Norme metodologice - Normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr.20/1994, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1364/2001, cu modificările și completările ulterioare;

  • i) Cheltuieli eligibile aferente contribuției de la bugetul de stat - valoarea alocărilor din bugetul de stat, care sunt eligibile în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 și a Normelor metodologice, precum și termenele și condițiile prezentului contract.

  • III. Interpretare

în prezentul contract, cu excepția unei prevederi contrare, cuvintele la forma singular vor include forma plural și viceversa, acolo unde acest lucru este permis de context.

  • IV. Obiectul și valoarea contractului

  • (1) Obiectul contractului îl constituie alocarea din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate pe anul 2017 cu această destinație în bugetul MDRAPFE, a sumei de 317.700 lei, în vederea finanțării cheltuielilor, pentru locuințele proprietate privată a persoanelor fizice, privind proiectarea lucrărilor de la obiectivele de investiție incluse în Program.



  • (2) Cheltuielile aferente contribuției de la bugetul de stat sunt eligibile dacă respectă prevederile Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 și a Normelor metodologice, precum și termenele și condițiile prezentului contract.

  • V. Documentele contractului

Anexa - Programul de acțiuni pe anul 2017 privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public - extras din Hotărârea de Guvern nr. 356/2017 pentru județul Bacău.

  • VI. Modalități de transfer al fondurilor

  • (1) Transferul fondurilor de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene către Consiliul Județean Bacău se va face în conformitate cu prevederile Normelor metodologice, cu încadrarea în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul MDRAPFE.

  • (2) Pentru alocarea sumelor prevăzute în prezentul contract de finanțare de la bugetul de stat, prin bugetul MDRAPFE, în vederea finanțării cheltuielilor eligibile pentru elaborarea proiectării lucrărilor de intervenție la obiectivele de investiții incluse în Program, Beneficiarul procedează după cum urmează:

  • a) solicită MDRAPFE necesarul de fonduri de la bugetul de stat conform modelului prevăzut în Anexa nr. 21 la Normele metodologice;

  • b) solicitarea prevăzută la alin. (2) lit. a) va fi însoțită de:

  • - sinteza documentației de avizare a lucrărilor de intervenție, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 19 la Normele metodologice;

  • - proiectul tehnic, caietele de sarcini și detaliile de execuție;

-procesul-verbal de admitere a recepției documentației tehnico-economice privind proiectarea lucrărilor de consolidare;

  • - copie conform cu originalul a facturilor emise și nedecontate.

  • c) documentele prevăzute la lit. b) vor fi puse la dispoziția consiliului județean de către consiliile locale, conform prevederilor Normelor metodologice.

  • VII. Durata contractului

Contractul de finanțare intră în vigoare la data semnării lui de către ultima parte și are valabilitate până la 31.12.2017.

  • VIII. Drepturile și obligațiile părților

  • (1) Drepturile și obligațiile părților, aferente prezentului contract de finanțare, sunt

cele stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 și prin Normele metodologice.

  • (2) Părțile răspund în solidar, ca urmare a prejudiciilor generate de nerespectarea clauzelor contractuale, din motive imputabile acestora.

  • IX. Modificarea, completarea, încetarea contractului de finanțare și restituirea finanțării acordate

  • (1) Prezentul contract de finanțare poale fi modificat, prin acordul scris al părților, în următoarele situații:

  • a) se suplimentează sau se diminuează contribuția de la bugetul de stat, respectiv sursa MDRAPFE, în urma rectificării bugetului de stat pe anul 2017;

  • b) se efectuează redistribuiri în cadrul Programului;

  • c) se efectuează modificări în cadrul listei anuale a alocațiilor bugetare;

  • d)  se efectuează modificări, aprobate prin hotărâre de Guvern, în cadrul Programului.

  • (2) Actele adiționale intră în vigoare în ziua imediat următoare semnării lor de către ultima parte, cu excepția cazurilor în care prin actul adițional se confirmă modificări intervenite în legislația națională, cu impact asupra executării prezentului Contract, situații în care modificarea respectivă intră în vigoare de la data menționată în actul normativ corespunzător.

  • (3) Prezentul contract de finanțare poate fi reziliat unilateral, cu o notificare prealabilă de 15 zile în situația în care nu sunt îndeplinite atribuțiile și responsabilitățile aferente derulării Programului așa cum au fost stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 și prin Normele metodologice.

  • (4) Prezentul contract de finanțare poate fi reziliat unilateral, cu o notificare prealabilă de 15 zile în situația în care Beneficiarul nu este de acord cu încheierea unui act adițional conform alin. 1 lit. a), b), c), d).

  • (5) în cazul nerespectării de către Beneficiar a prevederilor prezentului Contract, MDRAPFE poate decide rezilierea unilaterală a Contractului printr-o notificare scrisă.

  • (6) Orice plată excedentară făcută de către MDRAPFE constituie plată nedatorată și consiliul județean are obligația de a restitui suma respectivă. MDRAPFE va notifica consiliul județean cu plivire la suma datorată și care trebuie restituită.

  • (7) în termen de 30 (treizeci) zile calendaristice de la data primirii, de către consiliul județean, a notificării cu privire la sumele datorate, acesta este obligat să restituie sumele cu privire la care a fost notificat, precum și, dacă este cazul, comisioanele de transfer bancar, plătite de MDRAPFE, aferente sumelor respective.

  • (8) Din ziua următoare expirării termenului prevăzut la alin. (7)z se vor calcula majorări de întârziere în cuantum de 0,02% pe zi de întârziere din suma datorată, până la data plății efective.

  • (9) Beneficiarul este de drept în întârziere prin simplul fapt al încălcării prevederilor prezentului Contract.

  • (10) Prezentul contract încetează astfel:

  • a) prin ajungerea la termen;

  • b) prin acordul părților, conform prevederilor art. 1321 Cod Civil.

  • X. Forța majoră

  • (1) Forța majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut, invincibil si inevitabil, care împiedică executarea, în tot sau în parte, a obligațiilor ce le revin părților, potrivit prezentului contract și este constatat de o autoritate competentă.

  • (2)  Forța majoră exonerează părțile contractante de îndeplinirea obligațiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acționează.

  • (3) îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acțiune a forței majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părților până la apariția acesteia.

  • (4) Partea contractantă care invocă forța, majoră are obligația de a notifica celeilalte părți, imediat și în mod complet, producerea acesteia și să ia orice măsuri care îi stau la dispoziție pentru limitarea consecințelor.

  • (5) Cazul fortuit nu este exonerator de răspundere contractuală.

  • XI. Soluționarea litigiilor

  • (1) Părțile contractante vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe orice neînțelegere sau conflict care se poate ivi pe perioada de derulare a contractului.

  • (2) în situația în care neînțelegerea sau conflictul nu au putut fi rezolvate pe cale amiabilă, fiecare parte poate solicita ca disputa să se soluționeze de către instanțele judecătorești competente.

  • XII. Limba care guvernează contractul

Limba care guvernează prezentul contract de finanțare este limba română.

  • XIII. Legea aplicabilă contractului

Contractul va fi interpretat conform legilor din România.

  • XIV. Comunicări

  • (1) Orice comunicare referitoare la îndeplinirea prezentului contract de finanțare trebuie să fie transmisă în scris.

  • (2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii cât și în momentul primirii.

  • (3) Comunicările între părți se pot face și prin telefon, telegrama, fax sau e-mail cu condiția confiimăriiîn scris a primirii comunicării.

Prezentul contract s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare dintre părți, fiecare exemplar având aceeași valoare juridică.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE Șl FONDURILOR EUROPENE

VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE Șl


UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEȚUL BACĂU


PREȘEDINTE al CONSILIULUI JUDEȚEAN,





ANEXA

Ia Contractul de Finanțare

PROGRAMUL DE ACȚIUNI PE ANUL 2017

privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public

- extras din Hotărârea de Guvern nr. 356/2017 pentru județul Bacău’) -

B. PROIECTARE LUCRĂRI DE INTERVENȚIE

B.l MUNICIPIUL BACĂU, județul Bacău

Caracteristici macroseismice ale amplasamentului - ag= 0, 35g2

Nr.

crt.

Adresă imobil

Anul construirii

Regim înălțime

Nr. apart.

Arie desf.

- mp -

1

Str. Mărășești nr. 4

1961

P+4E

102

13.125

2

Str. Mărășești nr. 7

1961

P+4E

61

7.500

o

Str. Mărășești nr. 9

1961

P+4E

48

5.625

4

Str. Mărășești nr. 10

1961

P+4E

63

9.375

5

Str. Mărășești nr. 12

1961

P+4E

76

1 1.250

NOTĂ

  • 1) Construcții cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa 1 de risc seismic și care prezintă pericol public incluse în Programul de acțiuni pe anul 2017 în baza propunerilor fundamentate de Consiliul Județean Bacău.

  • 2) Valori de calcul pentru accelerația "ag" cuprinse în Harta de zonare a accelerației terenului pentru proiectare din Codul de proiectare seismică PI00-1/2013.


publice”, articol „Transferuri de capital”, cod 51.02.09 „Finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente cu destinația de locuință” conform O.G. nr. 20/1994 republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 806/2013, cu modificările și completările ulterioare, vă comunicăm că, pentru finanțarea acțiunilor pe anul 2017 privind reducerea riscului seismic al construcțiilor cu destinația de locuință multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, situate în Municipiul Bacău, se repartizează suma de 353.000 lei.

Suma menționată este alocată în vederea elaborării proiectării lucrărilor de intervenție la clădirile de locuit situate în Municipiul Bacău, incluse în Programul de acțiuni pe anul 2017 privind proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/18.05.2017 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 394/25.05.2017.

Suma de 353.000 lei este defalcată pe trimestre, conform tabelului de mai jos, astfel:

Program 2017

din care, pe trimestre:

Total transferuri

din care, sume reținute 10%

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

Total:

din care, sume reținute 10%

Total:

din care, sume reținute 10%

353.000

35.300

0

0

153.000

35.300

200.000

0

în aplicarea legislației specifice președinții consiliilor județene împreună cu primarii municipiilor și orașelor răspund, potrivit legii, pentru realitatea, exactitatea și legalitatea sumelor cheltuite în scopul pentru care au fost alocate; în cazul clădirilor de locuit incluse în programul anual de acțiuni primarii municipiilor și orașelor dispun măsurile necesare pentru:

Str. Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, București

Tei.: +4 0372 111 506, Fax: '•4 0372 111 337. E-mail: mmistru@mdrap.ro

www.mdrap.ro

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE,

ADMINISTRAȚIEI PUBLICE Șl

Fondurilor Europene                            . ro a lllfrărik

a „mentației de avizare a lucranu

  • - contractarea proiectării lucrărilor de intervenție și aprobarea aocu

de intervenție;

  • - contractarea execuției lucrărilor de intervenție;

  • - asigurarea diriginților de șantier autorizați;                             țțiahilor de lucrări executate

  • - verificarea și decontarea documentației de proiectai e, precum și a 51

conform soluției de intervenție din documentația aprobată;

  • - organizarea recepției la terminarea lucrărilor de intervenție (consolida' e^ecutațe repartizarea p<

  • - stabilirea situației valorice a decontărilor pe categorii de lucrări rea intervenție (consolidare) fiecare proprietar a cheltuielilor efectuate pentru execuția lucrărilor ^nâ care revine fiecăru proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză din proprietatea

proprietar;                                         ~                   . ,lplor incluse în pi ogiamul anual

  • - notarea dreptului de creanță în partea a lll-a a cărții funciare a imobil       c^tre fiecare proprietar

de acțiuni, cu menționarea cuantumului sumelor ce urmează a fi restitulte

pentru executarea lucrărilor de intervenție;                                   ~ la bugetul de stat

  • - încheierea contractelor pentru restituirea sumelor alocate din trar)S~ncasarea ratelor lunare și privind execuția lucrărilor de intervenție, evidența, calcularea și

urmărirea, potrivit legii, a debitorilor restanți.

1364/2001 cu mnriiL T0 °r metodologi« de aplicare a O.G. nr. 20/1994, aprobate prin H.G. nr. bugetul de stat hi COmpletările ulterioare, în vederea efectuării plății, din transferuri de la locuințelor pronriefat/ "''"-0' efectuate Pentru proiectarea lucrărilor de intervenție aferente multietajate încadrate Pr'Vata 3 persoane(o'' f^ice din construcțiile cu destinația de locuință Pericol public incluse î raP°rt de expertiza tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă urmează:               Programul anual de acțiuni, Consiliul Județean Bacău va proceda după cum

  • a) solicită MORApee nână H u

completarea sumelor de l h       ’° 3 1Un" Curs’ necesarul de fonduri de la bugetul de stat, in

Normele metodologice-             '°Ca1, dupa caz> c°nform modelului prevăzut în Anexa nr. 21 la

  • b) sin°tezatadocumrmatiă       ” înSOțită de:

nr. 19 la NormX metodolo       3 'UCrărilor de intervenție, conform rondelului prevăzut în Anexa

- “sui-Sal’ deTdmiÎ “ * de exe^ție;

lucrărilor de intervenție-        3 reCepție' documentației tehnico-economice privind proiectarea

-copie după facturile emise și nedecontate;

  • c) documentele prevăzute la mu,/

Prevederile Normelor metod I            PUSe la dispoziția consiliului județean, in conformitate cu

0 °Sice, de către Primăria /Municipiului Bacău.

pentru modificalr punctul 30 din Ordonanța de Urgentă a Guv^rnulu' nr- 63'z30.06.2010 pentru stabil rea unnr L?mpletarea Le§" nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și de Finanțare oentm p™50" f'nanciare> aPr°bată prin Legea nr. 13/2011, & fost întocmit Contractul intervenție pentru             de act,ur" Pe anul 2017 privind proiectarea 5’ executia lucrărilor de

încadrate orin               nSCUlui Seismic ia construcțiile cu destinația de locuință multietajate,

care îl transmitem îneXpert,2a tehnică în clasa I de risc seismic si care prezintă pericol public, pe transmitem, m doua exemplare, spre semnare.

Str. Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, București

Tel.: >4 0372 111 506, Fax: *4 0372 111 337, E-mail: ministru@mdrap.ro www.mdrap.ro

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE,

Administrației Publice și

Fondurilor europene

Vă rugăm ca după semnarea contractului de finanțare menționat mai sus, să retransmiteți un exemplar la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și bondurilor Europene își exprimă întreaga disponibilitate, potrivit atribuțiilor legale ce îi revin, în vederea realizării măsurilor și acțiunilor care trebuiesc întreprinse de autoritățile administrației publice locale pentru punerea în siguranță la acțiuni seismice a construcțiilor existente cu destinația de locuință.

Cu stimă,

VICEPRIM-MINISTRU,

MINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE Șl FONDURILOR EUROPENE,

Str. Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, București

Tel.: +4 0372 111 506, Fax: +4 0372 111 337, E-mail: ministru@mdrap.ro www.mdrap.ro


CONSOLIDARE IMOBIL LOT 5

Calea MĂRĂȘEȘTI nr.12, Municipiul BACĂU, Județul BACĂU

FAZA D.A.L.I.

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE


Beneficiar: MUNICIPIUL BACĂU, reprezentat prin Primar Cosmin Necula, cu sediul pe Str. Marasesti, Nr. 6, Mun. Bacau, Jud. Bacau, Tel:0234.581.849 Proiectant: S.C. LEVIATAN DESIGN S.R.L.

Șos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, România,

T: 0040.21.3200.138, F: 0040.374.093.992

Pr nr. 04.5/2017

Data întocmirii: iunie 2017

Șos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania

E: contact@leviatan.ro

www.leviatan.ro



T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

FOAIE DE SEMNATURI

DATE DE IDENTIFICARE ALE PROIECTANTULUI

S.C. LEVIATAN DESIGN S.R.L. cu sediul in Șos. Mihai Bravu nr. 510, et.2, sector 3, București, înregistrata la Oficiul National al Registrului Comerțului sub nr. J40/7016/2012, cod unic de înregistrare RO 303 294 99.

ȘEF PROIECT

Arh. Cătălin Chișiu



ARHITECTURĂ


Arh. Ancuța Baciu

Arh. Cătălin Chișiu



Arh. Cătălin Chișiu    L'v .

REZISTENȚA             .

Ing. Florentina Petrescu

Ing. Cristian Matei




INSTALAȚII ELECTRICE

Ing. Florin Breazu



INSTALAȚII TERMICE

Ing. Mihaela Bunea



INSTALAȚII SANITARE

Ing. Mihaela Bunea




RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


CAPITOLUL A

BORDEROU PIESE SCRISE

  • 1. FOAIE CAPĂT

  • 2. FOAIE DE SEMNĂTURI

  • 3. BORDEROU

  • 4. MEMORIU GENERAL

  • 5. ANEXE:

ANEXA 1 - CERTIFICAT DE URBANISM

ANEXA 2 - ACT PROPRIETATE

ANEXA 3 - STUDIU GEOTEHNIC

ANEXA 4 - EXPERTIZĂ TEHNICĂ

ANEXA 5 - EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ

ANEXA 6 - DOCUMENTAȚIA ECONOMICA

ANEXA 7 - AVIZE

CAPITOLUL B

BORDEROU PIESE DESENATE ARHITECTURĂ

01. BL12 - A01 - Plan de amplasare în zonă

02. BL12 - A02 - Plan situație

03. BL12 - A03 - Releveu plan subsol

04. BL12 - A04 - Releveu plan parter

05. BL12 - A05 - Releveu plan etaj 1

06. BL12 - A06 - Releveu plan etaj 2-3

07. BL12 - A07 - Releveu plan etaj 4

08. BL12 - A08 - Releveu secțiune transversala

09. BL12 - A09 - Releveu fațada est

  • 10. BL12 - A10 - Releveu fațada nord

  • 11. BL12 - AII - Propunere plan subsol

  • 12. BL12 - A12 - Propunere plan parter

  • 13. BL12 - A13 - Propunere plan etaj 1

Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992


sc.l

1000

sc.l

500

sc.l

100

sc.l

100

sc.l

100

sc.l

100

sc.l

100

sc.l

100

sc.l

100

sc.l

100

sc.l

100

sc.l

100

sc.l

100


E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


  • 14. BL12 - A14 - Propunere plan etaj 2-3                      sc.1:100

  • 15. BL12 - A15 - Propunere plan etaj 4                        sc.1:100

  • 16. BL12 - A16 - Propunere secțiune transversala              sc.1:100

  • 17. BL12 - A17 - Propunere fațada est                         sc.1:100

  • 18. BL12 - A18 - Propunere fațada nord                       sc.1:100


REZISTENȚĂ


01. BL12 - ROI - Plan subsol soluție de consolidare                    sc.

02. BL12 - R02 - Plan parter soluție de consolidare                    sc.

03. BL12 - R03 - Plan etaj 1 soluție de consolidare                     sc.

04. BL12 - R04 - Plan etaj 2, 3 soluție de consolidare                  sc.

05. BL12 - R05 - Plan etaj 4 soluție de consolidare                    sc.

06. BL12 - R06 - Detalii de consolidare                                sc. 1:20


INSTALAȚII


INSTALAȚII SANITARE

BL12 - IS01 -Plan Subsol Releveu

BL12 - IS02 -Plan Parter Releveu

BL12 - IS03 -Plan Subsol Propunere

BL12 - IS04 -Plan Parter Propunere


sc. 1:100

sc. 1:100

sc. 1:100

sc. 1:100


INSTALAȚII TERMICE


BL12 - IT01 - Plan Subsol Releveu

BL12 - IT02 - Plan Parter Releveu

BL12 - IT03 - Plan Subsol Propunere

BL12 - IT04 - Plan Parter Propunere


sc. 1:100

sc. 1:100

sc. 1:100

sc. 1:100


INSTALAȚII ELECTRICE


BL12 - IE01 - Plan instalații electrice - subsol                    sc.

BL12 - IE02 - Plan instalații electrice - parter                    sc.

BL12 - IE03 - Plan instalații electrice - etaj 1                      sc.

BL12 - IE04 - Plan instalații electrice - etaj 2-3                   sc.

BL12 - IE05 - Plan instalații electrice - etaj 4                     sc.


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992


E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


INSTALAȚII GAZE

BL12 - IG01 - Plan parter releveu

sc. 1:100

sc. 1:100


BL12 - IG02 - Plan parter propunere

CAPITOLUL A

PIESE SCRISE

MEMORIU GENERAL

  • 1. Informații generale privind obiectivul de Investiții

    • 1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

    • 1.2 ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE/INVESTTTOR

    • 1.3 ORDONATOR DE CREDITE (SECUNDAR/TERȚIAR)

    • 1.4 BENEFICIARUL INVESTIȚIEI.

    • 1.5 ELABORATORUL DOCUMENTAȚIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

  • 2. Situația existentă și necesitatea realizării lucrărilor de

Intervenții

  • 2.1. PREZENTAREA CONTEXTULUI: POLITICI, STRATEGII, LEGISLAȚIE, ACORDURI RELEVANTE,

STRUCTURI INSTITUȚIONALE ȘI FINANCIARE.

  • 2.2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ȘI IDENTIFICAREA NECESITĂȚILOR ȘI A DEFICIENȚELOR 10

  • 2.3. OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI PUBLICE.

  • 3. Descrierea construcției existente

  • 3.1. PARTICULARITĂȚI ALE AMPLASAMENTULUI:

  • 3.2. REGIMUL JURIDIC:

  • 3.3. CARACTERISTICI TEHNICE ȘI PARAMETRI SPECIFICI:

  • 3.4. ANALIZA STĂRII CONSTRUCȚIEI, PE BAZA CONCLUZIILOR EXPERTIZEI TEHNICE:

  • 3.5. STAREA TEHNICĂ, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL ȘI ANALIZA DIAGNOSTIC, DIN PUNCTUL

DE VEDERE AL ASIGURĂRII CERINȚELOR FUNDAMENTALE APLICABILE, POTRIVIT LEGII:

3.6. ACTUL DOVEDITOR AL FORȚEI MAJORE, DUPĂ CAZ...................................Errod Bookmark not defined.

  • 4. Concluziile expertizei tehnice și, după caz, ale auditului

energetic, concluziile studiilor de diagnosticare:

30


  • 5. Identificarea scenariilor/opțiunilor telinico-econoniice

(minimum două) și analiza detaliată a acestora............................32

  • 5.1. SOLUȚIA TEHNICĂ, DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC, CONSTRUCTIV, TEHNIC,

FUNCȚIONAL-ARHITECTURAL ȘI ECONOMIC, CUPRINZÂND:...............................................................................33

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

  • 5.2.    NECESARUL DE UTILITĂȚI REZULTATE, INCLUSIV ESTIMĂRI PRIVIND DEPĂȘIREA CONSUMURILOR INIȚIALE DE UTILITĂȚI ȘI MODUL DE ASIGURARE A CONSUMURILOR SUPLIMENTARE 47

  • 5.3. DURATA DE REALIZARE ȘI ETAPELE PRINCIPALE CORELATE CU DATELE PREVĂZUTE ÎN

GRAFICUL ORIENTATIV DE REALIZARE A INVESTIȚIEI, DETALIAT PE ETAPE PRINCIPALE.....................48

54. COSTIJRTIF FFTTMATTVF Al F TNVFSTTȚJFT" ..................................................................................................48

  • - COSTURILE ESTIMATE PENTRU REALIZAREA INVESTIȚIEI, CU LUAREA ÎN CONSIDERARE A

COSTURILOR UNOR INVESTIȚII SIMILARE;..............................................................Error! Bookmark not defined.

  • - COSTURILE ESTIMATIVE DE OPERARE PE DURATA NORMATĂ DE VIAȚĂ/AMORTIZARE A

INVESlljlEI.    Error! Bookmark not defined.

  • 5.5. SUSTENABIUTATEA REALIZĂRII INVESTIȚIEI:

  • 5.6.  ANALIZA FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ AFERENTĂ REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE

INTERVENȚIE: 55

  • 6.    Scenariul/Opțiunea    tehnico-economic(ă) optim (ă),

recomandat(ă)

  • 6.1. COMPARAȚIA SCENARIILOR/OPJIUNILOR PROPUS(E), DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC,

ECONOMIC, FINANCIAR, AL SUSTENABILTTĂȚII ȘI RISCURILOR

  • 6.2. SELECTAREA ȘI JUSTIFICAREA SCENARIULUI/OPȚIUNII OPTIM(E), RECOMANDAT(E)

  • 6.3. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICIAFERENȚI INVESTIȚIEI:

  • 6.4. PREZENTAREA MODULUI ÎN CARE SE ASIGURĂ CONFORMAREA CU REGLEMENTĂRILE

SPECIFICE FUNCȚIUNII PRECONIZATE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII TUTUROR CERINȚELOR FUNDAMENTALE APLICABILE CONSTRUCȚIEI, CONFORM GRADULUI DE DETALIERE AL PROPUNERILOR TEHNICE

  • 6.5. NOMINALIZAREA SURSELOR DE FINANȚAREA INVESTIȚIEI PUBLICE, CA URMAREA ANALIZEI

FINANCIARE ȘI ECONOMICE:

7. Urbanism, acorduri și avize conforme.......Error!Bookmarknotdefined.

  • 7.1. CERTIFICATUL DE URBANISM EMIS ÎN VEDEREA OBȚINERII AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE.88

  • 7.2. STUDIU TOPOGRAFIC, VIZAT DE CĂTRE OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ 88

  • 7.3. EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ, CU EXCEPȚIA CAZURILOR SPECIALE, EXPRES PREVĂZUTE DE LEGE 88

  • 7.4. AVIZE PRIVIND ASIGURAREA UTILITĂȚILOR, ÎN CAZUL SUPLIMENTĂRII CAPACITĂȚII EXISTENTE 88

  • 7.5. ACTUL ADMINISTRATIV AL AUTORITĂȚII COMPETENTE PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, MĂSURI

DE DIMINUARE A IMPACTULUI, MĂSURI DE COMPENSARE, MODALITATEA DE INTEGRARE A PREVEDERILOR ACORDULUI DE MEDIU, DE PRINCIPIU, ÎN DOCUMENTAȚIA TEHNICO-ECONOMICĂ:  88

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

PREVEDERILOR ACORDULUI DE MEDIU, DE PRINCIPIU, ÎN DOCUMENTAȚIA TEHNICO-ECONOMICA:

88


RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992


E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro




1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

CONSOLIDARE IMOBIL LOT 5

Bloc 12, scările C, D, E si F, situate în Calea MĂRĂȘEȘTI nr.12, Municipiul BACĂU, Județul BACĂU

  • 1.2 ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE/INVESTITOR

Ordonatorul principal de credite: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice si Fondurilor Europene (M.D.R.A.P.) și UAT Municipiul Bacău

  • 1.3 ORDONATOR DE CREDITE (SECUNDAR/TERȚIAR)

nu există

  • 1.4 BENEFICIARUL INVESTIȚIEI

MUNICIPIUL BACĂU, reprezentat prin Primar Cosmin Necula,

cu sediul pe Str. Marasesti, Nr. 6, Mun. Bacau, Jud. Bacau

  • 1.5 ELABORATORUL DOCUMENTAȚIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE

INTERVENȚIE

S.C. LEVIATAN DESIGN SRL, cu sediul in Sos. Mihai Bravu, nr. 510, et. 2, sector 3, București, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului, sub nr. J 40/7016/2012, cod unic de înregistrare RO 30329499.

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


Sector 3, București, Romania

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

  • 2. SITUAȚIA EXISTENTĂ SI NECESITATEA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII

    • 2.1. PREZENTAREA CONTEXTULUI: POLITICI, STRATEGII, LEGISLAȚIE, ACORDURI RELEVANTE, STRUCTURI INSTITUȚIONALE ȘI FINANCIARE

Municipiul Bacău se află în județul cu același nume, fiind, conform articolului 2 din Legea 351-2001, o localitate de rangul 1: municipiu de importanță națională, cu influență potențială la nivel european. De asemenea, conform Hotărârii de Guvern 998 din 2008, acest municipiu este desemnat pol de dezvoltare urbană.

Acest municipiu are multiple oportunități pentru dezvoltare, printre care se numără plasarea geografică pe Valea Șiretului, în apropierea confluenței râurilor Bistrița și Șiret, amplasarea la intersecția rutelor care leagă Moldova de Transilvania, existența Aeroporului Internațional Bacău, o concentrare a firmelor din multiple domenii de activitate, dar și amenințările cauzate de exodul forței de muncă spre vestul Europei, scăderea populației stabile și îmbătrânirea acesteia.

Conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bacău (2011), Politicile publice de dezvoltare locală și Planificarea strategică pe termen mediu și lung prevăd ca obiectiv strategic de dezvoltare durabilă Alinierea standardelor privind mediul și calitatea vieții urbane la exigențele Uniunii Europene (obiectiv strategic 4), prin Programul 1.1. Regenerarea fondului existent de locuințe, prin proiectele:

  • -  Reabilitarea fondului de locuințe cu valoare istorică

  • -  Reabilitarea termică a fondului de locuințe existent

  • -  Reabilitarea generală a zonelor de locuit și asigurarea acestora cu dotări, accesibilitate, servicii, calitatea locuirii în circumstanțele specifice zonelor respective

  • -  Stimularea și încurajarea inițiativelor asociațiilor de proprietari și chiriași, precum și a voluntariatelor în întreținerea și regenerarea zonelor de locuire

Primăria Municipiului Bacău, prin HCL nr. 5/2016 a aprobat Bugetul de venituri și cheltuieli și Programul de investiții ale Consiliului Local al Municipiului Bacău, unde, la capitolul 70.02 - Locuințe, servicii și dezvoltare publică, figurează ca

Obiective în continuare, la pozițiile 11-15, consolidările imobilelor din strada Mărășești nr. 4, 7, 9, 10 respectiv 12.

  • 2.2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ȘI IDENTIFICAREA NECESITĂȚILOR ȘI A DEFICIENȚELOR

    • 2.2.1 Descrierea situației existente

Construcția existentă este amplasată în centrul municipiului Bacău, în Unitatea Teritoriala de Referință UTR1, în zona de Protecție a Patrimoniului Cultural și în imediata vecinătate a mai multor monumente istorice clasa A: casa Vasile Alecsandri (cod BC-II-m-A-00763) și Palatul Administrativ (cod BC-II-m-A-00773), dar și monumente istorice clasa B: Oficiului Poștal nr. 1 (Fostele Birouri ale Comerțului și Clădirea Poștei - cod BC-II-m-B-00774) și casa construită la înceoutlul secolului XX (cod BC-II-m-B-20181).

Imobilul studiat are regim de inaltime Sp+P+4E, fiind o clădire de locuințe cu spații comerciale la parter și subsol.

Construcția blocului din strada Mărășești nr.12 a fost realizată între anii 1960-1961, pe baza proiectului întocmit de D.S.A.P.C. Bacău- "Bloc 5 cvartal III Bacău".

A. Din punct de vedere architectural si funcțional, conformația clădirii este următoarea:

Parterul este constituit din spații comerciale și anexele acestora, iar etajele sunt ocupate cu apartamente (preponderent cu două camere), dar și garsoniere. Totalul acestor unități de locuire este de 13 pe fiecare nivel, organizate în jurul a patru scări.

Dimensiunile totale în plan ale construcției sunt de cca. 17,05 m x 69,65 m.

Accesul se face separat între cele două funcțiuni: pentru spațiile comerciale sunt prevăzute accesuri directe din trotuarul străzilor Mărășești, în timp ce spre locuințe se accede de pe fațada estică, de pe o alee secundară paralelă cu Calea Mărășești.

Din punct de vedere funcțional, conformația clădirii este următoarea:

La parter funcționează 7 spații comerciale (proprietate-privată): Spațiul 1 (încăperile P01-P04) - 67,40mp

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

Spațiul 2 (încăperea P05) - 15,50mp

Spațiul 3 (încăperile P06-P11) - 69mp Spațiul 4 (încăperile P12-P17) - 84mp Spațiul 5 (încăperile P18-P24) - 95mp Spațiul 6 (încăperea P25-P27) - 32mp Spațiul 7 (încăperile P28-P38) - 345mp

La subsol funcțiunea preponderentă este cea de anexă - depozit in suprafață totală (utilă) de 209.40mp.

Etajele curente sunt conformate în jurul celor 4 circulații verticale (S=cca.ll,50mp) care deservesc câte 3 apartamente fiecare, pe fiecare nivel, un total de 52 apartamente. Apartamentele sunt conformate după cum urmează:

Hol acces - cca. 6,50mp Debarale - cca. l,80mp Bucătărie - cca. 6,20mp Baie - cca. 4,30mp Sufragerie - 17,20mp Dormitor - cca.l2,50mp Balcon - cca. 3,00mp

Acoperișul este de tip terasă necirculabilă închis la margini cu un atic și o bordură/cornișă spre exterior (placă tip copertină). înălțimea aticului, este de 25cm. Bordura/cornișa are o lățime de 70cm și o grosime de 8cm. Accesul la acest nivel este asigurat prin scări metalice, montate pe fațada posterioară. Conform proiectului alcătuirea terasei este realizată din straturi de pânză, carton, bitum, zgură, vată minerală semirigidă și barieră de vapori.

Fațadele sunt împărțire în două registre, conform segregării funcționale și cerințelor specifice ale acesteia. Astfel, parterul este vitrat în totalitate spre Calea Mărășești, în timp ce registrul superior este are o proporție mai mica de goluri. Imaginea de ansamblu a fațadei principală este alterată de diferențele dintre multiplele tipuri de vitrine alese de comercianți. Fațada posterioară este și ea împărțită aceleași două registre, parterul fiind, însă, aproape complet opac. Se remarcă cele trei verticale ale caselor scării care sunt complet vitrate, iar deasupra vitrajului este aplicat un panou traforat. Acest panou se găsește și în registrul parterului, fiind aplicat deasupra ferestrelor.

B. Din punct de vedere structural

Tronson 1 (scara F):

Suprastructura: -cadre din beton armat monolit stâlpi (30x40; 35x40) giinzi din beton anual monolit (20x45,20x35;30x74), centuri din beton armai monolit (30x47), planseu din beton armat monolit peste parter si etajele de locuințe in grosime de 9 cm in câmp si de 14 cm in zona copertinelor de peste parter - beton B140 si otel OL00. Stâlpii si grinzile s-au executat din beton B140 si otel OL00. La pereții exteriori, in ochiurile cadrelor de beton armat monolit si la pereții de pe perimetrul casei scărilor sunt zidarii de cărămidă plina presata de 25 cm cu rol structural. Pereții de compartimentare sunt din zidărie de cărămidă plina presata de 7.5 si 12.5 cm. Scara din beton armat monolit cu rampe in grosime de 9 cm din beton B140 si armatura OL 00. Terasa este necirculabila cu un subansamblu hidroizolant bituminos.

Infrastructura:-fundatii elastice din beton armat B110; otel OB 00 la stâlpi, fundații bloc de beton simplu B70, cuzinet de beton B110 la stâlpi, fundații continue din beton simplu B35 sub ziduri.

Pereții de la subsol sunt din zidărie de cărămidă plina presata de 37.5 cm, hidroizolatia verticala este din carton asfaltat si bitum.

Planseul de peste subsol din beton armat monolit de 10 cm, din beton B140 si otel OL 00.

Tronson 2 (scările C, D si E):

Suprastructura: -cadre din beton aarmat monolit stâlpi (35x40, 25x30, 25x25) grinzi din beton armat monolit (20x45;20x35; 30x45), centuri din beton armat monolit (30x47), planseu din beton armat monolit peste parter si etajele de locuințe in grosime de 9 cm - beton B140 si otel OL00, pereți de beton in ochiuri de cadru la parter si etaj 1 g = 15cm. Stâlpii, grinzile si pereții de beton de la parter s-au executai din belon B140 si otel OL00. La pereții exteriori, in ochiurile cadrelor de beton armat monolit si la pereții de pe perimetrul casei scărilor sunt zidarii de cărămidă plina presata de 25 cm cu rol structural. Pereții de compartimentare sunt din zidărie de cărămidă plina presata de 7.5 si 12.5 cm. Scara din beton armat monolit cu rampe in grosime de 9 cm din beton B140 si armatura OL 00. Terasa este necirculabila cu un subansamblu hidroizolant bituminos.

Infrastructura:-fundații elastice din beton armat B110; otel OB 00 la stâlpi, fundații bloc de beton simplu B70, cuzinet de beton B110 la stâlpi, fundații continue din beton simplu B35 sub ziduri.

Pereții de la subsol sunt din zidărie de cărămidă plina presata de 37.5 cm, hidroizolatia verticala este din carton asfaltat si bitum.

Planseul de peste subsol din beton armat monolit de 10 cm, din beton B140 si otel OL 00.

Alcătuirea constructivă a clădirii prezintă o structură din cadre (stâlpi și grinzi) din beton armat monolit (secțiuni variabile - cu dimensiuni mai mici la etajele superioare), planșee din beton armat monolit (9 cm grosime), pereți de beton in ochiuri de cadru la parter si etaj 1 g = 15cm, fundații izolate din bloc și cuzinet pentru stâlpi și fundații continue sub zidurile subsolului. închiderile si pereții casei scării sunt din zidărie de cărămidă plină eficientă (24cm grosime) cu rol structural, compartimentări din zidărie de cărămidă plină presată (12.5 și 7.5cm grosime), iar la partea superioară acoperișul este de tip terasă necirculabilă cu învelitoare bituminoasă.

  • 2.2.2 Indentificarea necesităților si a deficientelor

Motivele pentru care s-a decis efectuarea intervenției și, implicit, a expertizei la Blocul 9 din str. Mărășești au fost următoarele:

  • 1. Conform expertizei tehnice, structura a fost încadrată în clasa I de risc seismic din care fac parte construcțiile cu risc seismic ridicat de prăbușire.

  • 2. Execuția construcției a fost realizata in perioada 1961-1962. In perioada de funcționare a construcției respectiv 55 de ani, construcția a suportat un număr mare de seisme in care amintim seismele din 1977, 1986, 1990, 2004, 2014, precum si multe lucrări de modernizare, amenajare a spațiilor comerciale de la

parterul construcției. In pereții de zidărie au apărut fisuri la 45 de grade si fisuri verticale și orizontale in zona de cuplare stâlpi, grinda si pereții din zidărie, crăpături si fisuri la 45 de grade în pereții de la casa scărilor in cele doua tronsoane.

  • 3. Evaluarea stării structurii după cei 50 de ani de exploatare;

  • 4. Modificările în prescripțiile tehnice intervenite de la proiectare și execuție și până în prezent;

  • 5. încadrarea în prevederile legislației în vigoare, astfel:

  • •  H. G. 486/1993 privind creșterea siguranței în exploatare a construcțiilor și instalațiilor care reprezintă surse de mare risc, prevede inventarierea și ierarhizarea construcțiilor în funcție de mărimea pericolului potențial de avarie pe care îl reprezintă, urmând ca apoi acestea să fie expertizate tehnic. într-o etapă ulterioară, pe baza expertizelor întocmite, se e laborează documentații le tehnico-economice necesare executării I ucrărilor de reparații , consolidări sau modernizări și se trece la execuția lucrărilor prevăzute. Lucrările ce urmează a se executa la clădirile expertizate se referă la lucrări de reparații, consolidări și modernizări.

  • •  Legea nr. 282/2015 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, prevede ca proprietarii construcțiilor să acționeze pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor din proprietate sau administrare, să identifice construcțiile care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri, să comande expertizarea tehnică a construcțiilor de către experți tehnici atestați, în conformitate cu reglementările tehnice să-și însușească decizia de intervenție și apoi să continue acțiuni I e de reabilitare în funcție de concluziile fundamentate în raportul de expertiză tehnică.

  • •  Legea nr. 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 1011995 privind calitatea în construcții prevede că lucrările de reparații se fac numai pe baza unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat, dacă constituie intervenții la construcții existente, definite ca fiind lucrări de construire, reconstituire, sprijinire provizorie a elementelor avariate, consolidare, transformare, extindere, desființare parțială, modificări, reabilitare termică, precum și lucrări de reparații sau renovări. Aceeași lege

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138


F: 0040.374.093.992

/^Leviatan®

Ad/ND MATTER

prevede ca obligație a investitorului care realizează lucrările de intervenție, acee tracta expertizarea construcți ilor de către experți tehnici atestați, în situațiile în care la aceste construcții se execută lucrări de natura celor amintite anterior.

Având în vedere cele expuse anterior, intervențiile pentru consolidarea blocului analizat apare ca necesară și justificată din punct dc vedere tehnic și legislativ.

2.3. OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI PUBLICE

Masurile de intervenție urmăresc sa elimine sau sa reducă semnificativ deficientele de diferite naturi ale structurii astfel incat să se obțină condiția de siguranță: cerința seismică<capacitatea construcției.

Consolidarea clădirii va asigura o comportare corespunzătoare la acțiuni seismice, pentru adaptarea la normativele în vigoare.

Conform expertizei tehnice întocmite, lucrările de consolidare și reparații capitale vor mări gradul de risc seismic al clădirii de la gradul Rsl la gradul RsIV.

  • 3. DESCRIEREA CONSTRUCȚIEI EXISTENTE

3.1. PARTICULARITĂȚI ALE AMPLASAMENTULUI:

  • a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului, dimensiuni în plan);

Amplasamentul blocului 10 se găsește în în intravilanul municipiului Bacău, la sud de clădirea Oficiului Poștal nr. 1, între Calea Mărășești și strada Războieni.

  • •      Limita nordică - strada Războieni;

  • •     Limita sudică - Alee secundară acces

  • •      Limita estica - calea Mărășești;

  • •      Limita vestică - strada Războieni;

Suprafața construită a întregii construcții, toate cele trei tronsoane, este de 1.491(din acte)/1465(masurata) mp conform extrasului de Carte Funciara nr.60296. Prezentul proiect are ca obiect doar două din cele trei tronsoane ale blocului: tronsonul 1 (scara F) și tronsonul 2(scările C, D și E).

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992


E: contact@leviatan.ro

www.leviatan.ro


15



---    MIND MATTER

Cele două tronsoane care fac obiectul prezentului proiect prezintă caracteristici planimetrice diferite. Astfel, tronsonul 1, tronsonul de colț, are o formă poligonală, cu dimensiuni în plan de 16,85x17,05 și cu o înălțime totală a suprastructurii de 15,76m. Tronsonul 2 are o formă regulată, cu dimensiuni maxime de 52,50x10,95m și cu o înălțime totală a suprastructurii de 15,76m.

Din punct dc vedere juridic terenul este proprietatea Statului Român, domeniul public al municipiului Bacau și există înscrieri privitoare la sarcini -Contracte de Vânzare-Cumpărare.

Blocul de locuințe cu parter comercial este proprietate privată.

  • b) relațiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;

Clădirea face parte dintr-un întreg ansamblu de locuințe colective situate pe calea Mărășești. Aceasta este poziționată cu latura lungă pe strada Războieni, la intersecția dintre această stradă și calea Mărășești

Accesurile către spațiile comerciale se fac din Calea Mărășești și din strada Războieni, iar spre locuințe se fac din aleea secundară, paralelă cu strada Războieni.

  • c) datele seismice și climatice;

  • - coeficientul de importanță al construcției: yl,e = 1.0, pentru clasa a IlI-a de importanță (cf. tabel 4.2/tabel 6.4, P100/1/2006/2013);

  • - accelerația terenului pentru proiectare: ag = 0.28g (zona Bacău, fig. 3 .1, P100/2006), ag= 0.35g (zona Bacău, fig. 3.1, P100/2013);

  • - perioada de colț corespunzătoare amplasamentului: Tc= 0.7s (zona Bacău, fig.

  • 3.2, P100/1/2006/2013);

-valoarea de referința a presiunii dinamice a vântului qb = 0.6kPa conform normativului CR 1-1-4/2012

-valoarea caracteristica a încărcărilor din zapada pe sol Sk=2,5 kN/mp conform normativului CR 1-1-3/2012

Conform Monoografiei Geografice a României, în județul Bacău, clima este continentală în est și moderată în partea de vest. Caracteristică pentru județul

RCJ40/7016/2012

CUI RO30329499


E: contact@leviatan.ro

www.leviatan.ro


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

MIND MATTER

Bacău este distribuția temperaturilor pe trepte de relief cu medii ale lunii iulie (cea mai caldă) cu valori cuprinse între 12°C și 20°C și medii ale lunii ianuarie (cea mai rece) cu valori cuprinse între -4°C și -7°C.

Precipitațiile variază între 1400 mm pe culmile muntoase și 400-500 mm anual în zonele de câmpie.

  • d) studii de teren:

(i)extras din studiul geotehnic pentru soluția de consolidare a infrastructurii conform reglementărilor tehnice în vigoare

  • a. Date generale privind amplasamentul și construcția.

în cadrul raionării geomorfologice întocmite pentru zonele urbană și periurbană ale municipiului, zona amplasamentului se găsește în grupa „Teraselor râurilor Bistrița și Șiret", în subzona terasei medii a Bistriței, unitate caracterizată printr-o foarte bună stabilitate generală și locală.

Conform raionării geotehnice a acestei terase și a întregii suprafețe a municipiului, bazată pe rezultatele unei intense cercetări geotehnice, amplasamentul se găsește în complexul stratigrafie cel mai favorabil al terasei, respectiv „Complexul prăfos - argilos".

  • b. Condițiile tehnico-geologice ale amplasamentului.

în studiul geotehnic nr.38/1960 al DSAPC Iași, blocul 12(bloc 5/III) face parte din „Zona I-a" de raionare a stratificației, cercetată prin forajele F4-F6-F61, ale căror rezultate au permis alcătuirea profilelului geptehnic reprezentativ pentru terenurile de fundare ale blocurilor 10 și 12.

Stratificația terenului de fundare, tipică „Complexului prăfos - argilos" al terasei medii a râului Bistrița, uniformă pe verticală și orizontală și extinsă între străzile Mărășești și Războieni este următoarea:

•  0,00 - 1,30 m - umplutură de pământ cu fragmente de materiale de

construcție, brun-negru, uscat și îndesat; datorită vechilor construcții, la

----    MIND MATTER

data execuției bloculuiu au fost identificate și beciuri, a căror adâncime nu a depășit 2,20m față de CTN.

  • •  1,30 - 3,50 m - Alternanță de praf argilos și argilă prăfoasă, galben-cafeniu, uscat și tare, cu compresabilitate medie spre mare;

  • •  3, 50 - 8, 80 m - Argilă și argilă grasă, cafenie - cenușiu, cu concrețiuni calcaroase, puțin umedă spre uscată, plastic vârtoasă la tare, cu compresibilitate medie; în cea mai mare parte în acest strat a fost realizată fundarea blocului analizat.

  • •  8,80 - 9,10 m - Nisip prăfos, cenușiu, uscat.

La adâncimea de 9,10 m apare stratul grosier al terasei, alcătuit din pietriș, bolovăniș și nisip; acest strat este stratul magazin al pânzei de apă subterană de infiltrație, care în zona amplasamentului apare la adâncimea de cca. 9,50-10,00 m și are aproape nivel constant.

  • c. Concluzii și recomandări privind adaptarea condițiilor de fundare din perioada proiectării și execuției, la prevederile normelor și normativelor actuale.

  • 1. Conform studiului geotehnic menționat și a proiectului de execuție, fundarea s-a realizat în stratul de argilă, cafeniu - cenușie, puțin umedă spre uscată, cu compresibilitate medie.

  • 2. Adâncimea de fundare a fost recomandată la minim 2,10 m față de CTN; conform planurilor de fundare, existenței subsolului, cotei ±0,00 scăzute, se apreciază că straturile superficiale de umpluturi și de praf argilor au fost depășite și fundațiile au fost încastrate în stratul de argilă.

  • 3. Stratul de argilă are un grad mediu de contractilitate, deși în studiul geotehnic inițial nu este menționată această caracteristică a stratului de fundare; având în vedere adâncimea relativ mare la care este realizată fundarea blocului și lipsa infiltrațiilor apelor de suprafață, oprite la rețeaua stradală, și platforma interioară betonată, se consideră că sub nivelul de fundare existent nu se produce fenomenul de contracție - umflare a argilei.

  • 4. în conformitate cu normele actuale - NP-074/2014 tabelul Al-1, terenul de fundare menționat se încadrează în categoria "terenuri bune";

  • 5. Pe baza criteriilor precizate în normele menționate, punctajul pentru categoria geotehnică este de zece puncte și ca urmare, amplasamentul blocului 10 se înscrie în „Categoria geotehnică 2" cu risc geotehnic moderat.

  • 6. Dimensionarea fundațiilor s-a făcut pe baza presiunii admisibile, recomandându-se pentru zona blocului Mărășești 12 următoarele:

    ZONA CU SUBSOL

    ZONA FARA SUBSOL

    ADANCIMEA DE FUNDARE h (m)

    0,50

    0,75

    2,00

    2,50

    3,20

    PRESIUNEA ADMISIBILĂ 6 (kg/cm2)

    1,40

    1,55

    2,40

    2,50

    2,70


  • 7. In conformitate cu prevederile STAS 3300/2-85 dimensionarea fundațiilor pe baza presiunii convenționale de calcul ar urma să se facă pentru Pconv. = 220 KPa pentru adâncimea de fundare de 0,50 m în zona cu subsol și Pconv. = 350 KPa pentru adâncimea de fundare de 2,00 m față de CTN în zona fără subsol. Ca urmare se apreciază că dimensionarea pe baza presiunii admisibile este acoperitoare față de normele actuale în vigoare, relația între cei doi indicatori fiind Pa = 1,00 kg/cm2 echivalent cu Pconv. = 100 KPa.

  • 8. Observațiile făcute asupra structurii blocului au evidențiat fisuri în pereții de cărămidă în zona scărilor și în special la subsol și parterul înalt al spațiilor comerciale; nu au fost observate degradări majore datorate unortasări diferențiate, ceea ce confirmă o comportare bună a fundațiilor și a terenului de fundare.

  • 9. Apa subterană se găsește la adâncimea de 9,50-10,00 m, are nivel aproape constant și ca urmare nu afectează exploatarea construcției;

  • 10. Seisemic, amplasamentul se găsește în zona cu gradul VIII de seismicitate -conform SR 11.100/1-93, iar conform Normativ P100-2013 valoarea accelerației terenului este ag=0,35g iar perioada de colț Tc=0,7sec.

  • 11. Prezentul studiu geotehnic este întocmit conform normelor Indicativ NP-074/2014, pentru faza de proiectare „expertiză tehnică"; dacă analiza efectuată de proiectantul expert nu va evidenția necesitatea geotehnice suplimentare, considerăm că studiul va putea fi folosit și pentru proiectarea consolidării blocului Mărășești 12.

(ii)studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de stabilitate ale terenului, hidrologice, hidrogeotehnice - nu este cazul;

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992


E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


19



MIND MATTER

  • e) situația utilităților tehnico-edilitare existente:

INSTALAȚII SANITARE

Imobilul este racordat la rețelele stradale de alimentare cu apa și canalizare.

Alimentarea cu apă a consumatorilor din bloc și de la parter (spații comerciale) se realizează prin racordarea de la rețeaua de apă a orașului Bacău.

Evacuarea din clădire a apelor uzate de tip menajer se realizează cu ajutorul instalațiilor interioare de canalizare care se racordează la căminele exterioare stradale.

Apa caldă pentru consum menajer (a.c.m.) este furnizată:

  • •     centralizat, în cadrul PUNCTULUI TERMIC;

  • •     local, prin intermediul centralelor termice murale de apartament funcționând cu gaze naturale.

INSTALAȚII TERMICE

Sursa de energie termică pentru clădire o reprezintă punctul termic din zonă, prin intermediul rețelelor urbane de agent termic pentru încălzire și apă caldă de consum, la care este racordat acest bloc, dar și sursa individuală de energie termică (centrala murală cu combustibil gazos) pentru anumite apartamente și pentru spațiile comerciale de la parter.

în cadrul blocului există proprietari care și-au montat centrale proprii de apartament, pentru prepararea agentului termic pentru încălzire și apa caldă menajeră.

INSTALAȚII ELECTRICE

Alimentarea cu energie electrica a clădirii se realizează de la rețeaua națională. Prin tema de proiectare sunt prevăzute lucrări de consolidare a blocului de locuințe. Acestea afectează instalațiile electrice din zonele prevăzute pentru lucrări efective de consolidare: trasee ale circuitelor realizate sub tencuială, prize, aparataj de comandă iluminat, corpuri de iluminat.

INSTALAȚII GAZE

în prezent locația din Strada Mărășești nr. 4 este racordat la rețeaua de distribuție gaze naturale.

---    MIND MATTER

Alimentarea cu gaze a consumatorilor se asigură prin intermediul instalațiilor de utilizare individuale, contorizate independent prin contoare volumetrice cu membrană, racordate prin intermediul unui branșament existent, la rețeaua de distribuție gaze naturale presiune redusă existentă.

La căpătui branșamentului, pe peretele exterior, se găsesc montate posturile de reglare echipate cu un regulatore de presiune cu acționare directă protejate în firide.

în postul de reglare la ieșirea din regulatorul de presiune s-au racordat instalațiile de utilizare presiune joasă, care alimentează în prezent atât consumatorii casnici de pe casa scării cât și spațiile comerciale care funcționează la parterul clădirii.

Instalația de utilizare este compusă dintr-un tronson comun amplasat în casa scării la parter.

Tronsonul orizontal se continuă cu un tronson vertical din Ol O 2" amplasat aerian în casa scării până la ultimul etaj al clădirii.

Măsurarea consumului de gaze naturale pentru toți proprietarii se evaluează separat prin intermediul a câte un contor volumetric individual.

  • f) analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția:

Au fost identificate principalele riscuri atât până la demararea lucrărilor cât și în timpul execuției lucrărilor până la data la care se realizează recepția lucrărilor. Acestea sunt:

  • -  întârzieri cauzate de obținerea avizelor, acordurilor, permiselor, schimbarea legislației în ceea ce privește aspecte tehnice ale Proiectului sau în ceea ce privește derularea procedurilor de achiziții publice,

  • -   există riscul să apară dificultăți de cooperare între diferite părți implicate în Proiect, cum ar fi modificarea soluțiilor tehnice la cerința Beneficiarului, rezilierea contractelor;

incapacitatea companiilor selectate de a respecta graficele de execuție ale contractelor, incapacitatea de a mobiliza resursele umane și materiale necesare în timp util,

  • -  contractarea și implementarea cu întârziere a contractelor de consultanță, dirigenție de șantier, execuție lucrări, furnizare

condiții climaterice deosebit de dificile, care întârzie finalizarea lucrărilor

  • -  apariția de avarii importante pe perioada de execuție a lucrărilor asupra construcției, anexelor sau echipamentelor

  • -  detectarea echipamentelor/dotărilor care urmează a fi furnizate sau nefuncționarea corespunzătoare a acestora.

  • g) informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate:

Imobilul se află în zona de protecție a patrimoniului cultural si in zona veche a municipiului, fără a fi clasat ca monument; având în vedere că intervențiile propuse se vor rezuma la consolidarea structurii și minime modificări pe care aceasta le implică (în ce privește finisajele interioare și instalațiile) ele nu vor afecta vizibil aspectul exterior / ambiental al clădirii, respectiv caracterul de ansamblu al zonei.

  • 3.2. REGIMUL JURIDIC:

  • a) natura proprietății sau titlul asupra construcției existente, inclusiv servituți, drept de preempțiune:

Conform înscrierilor privitoare la proprietate din Extrasul de Carte Funciară pentru Informare nr. 29894 din 11.05.2017, terenul este proprietate a Statului Roman, domeniul public al municipiului Bacau si există înscrieri privitoare la sarcini - Contracte de Vânzare-Cumpărare.

Blocul de locuințe cu parter comercial este proprietate privata.

  • b) destinația construcției existente

Din punct de vedere funcțional, clădirea este împărțită între funcțiuni comerciale (la parter) și locuire la etajele 1-4.

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

----- MIND MATTER

  • c) includerea construcției existente în listele monumentelor istorice, situri arheologice, arii protejate, precum și zonele de protecție ale acestora și zonele construite protejate, după caz.

Construcția existentă nu este clasată ca monument istoric, nu face parte dintr-un sit arheologic, arie naturală protejată. Aceasta se află în zona de protecție a mai multor monumente istorice de grad A sau B. De asemenea, clădirea este amplasată în Unitatea Teritoriala de Referință UTR1, în zona de Protecție a Patrimoniului Cultural.

  • d) informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism: Imobilul se află în:

  • - zona II- zonă cu regim de înălțime pentru construcții impus, conform Ordinului nr.118/2003;

  • - zona de protecție a patrimoniului cultural si in zona veche a municipiului; FUNCȚIUNEA DOMINANTĂ A ZONEI este data de instituțiile publice și servicii, zona centrală având un caracter predominant administrativ și comercial. Zona centrală este compusă din:

  • - locuințe colective existente;

  • - locuințe individuale existente;

  • - instituții publice și servicii existente și propuse;

  • - spații verzi existente și propuse;

  • - căi de comunicații rutiere existente și propuse.

FUNCȚIUNILE COMPLEMENTARE ADMISE ale zonei sunt rețele tehnico-edilitare și construcțiile aferente.

UTILIZĂRI ADMISE

Sunt admise următoarele funcțiuni , reprezentative și cu atractivitate, considerate caracteristice pentru o zonă centrală :

  • - funcțiuni administrative,

  • - funcțiuni financiar-bancare,

  • - funcțiuni comerciale cu caracter intraurban,

  • - funcțiuni de cult,

  • - funcțiuni de cultură,

  • - funcțiuni de învățământ,

MIND MATTER

  • - funcțiuni de sănătate,

  • - funcțiuni de loisir public,

  • - funcțiuni de turism cu caracter intraurban,

  • - funcțiuni aferente infrastructurii de transport public,

  • - locuințe colective,

  • - servicii aferente zonelor de locuințe (servicii de proximitate),

  • - echipamente publice aferente zonelor de locuințe.

Conform regulamentului local de urbanism pentru zona centrala s-a stabilit:

  • - regimul de înălțime maxim admis este de șapte niveluri supraterane.

  • - înălțimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la cornișa superioara sau la aticul ultimului nivel neretras, în punctul cel mai înalt, nu va depăși 25,00m.

  • - înălțimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la coama acoperișului sau la aticul nivelului retras, în punctul cel mai înalt, nu va depăși 30 ,00m.

  • - P.O.T. maxim = 80%

  • - C.U.T. maxim = 8,00

Blocul de locuințe are regim de inaltime Sp+P+4 cu parter comercial.

  • 3.3. CARACTERISTICI TEHNICE ȘI PARAMETRI SPECIFICI:

  • a) categoria de importanță - C (normală);

  • b) clasa de importanță - III;

  • c) cod în Lista monumentelor istorice - nu este cazul;

  • d) anii construcției: 1960-1961;

  • e) suprafața construită - 1134mp (cf. Extras Carte Funciară - toate cele trei tronsoane), din care cca, 815mp suprafața celor două tronsoane tratate in prezentul proiect;

  • f) suprafața construită desfășurată -5670mp, din care cca. 4186mp suprafața celor două tronsoane tratate în prezentul proiect;

  • g) alți parametri, în funcție de specificul și natura construcției existente - nu este cazul

  • 3.4. ANALIZA STĂRII CONSTRUCȚIEI, PE BAZA CONCLUZIILOR EXPERTIZEI

TEHNICE:

  • 3.4.1 Descrierea stării actuale ale construcției

    RC J40/7016/2012

    CUI RO30329499


    E: contact@leviatan.ro

    www.leviatan.ro


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992


Alcătuirea constructivă a clădirii prezintă o structură din cadre (stâlpi și grinzi) din beton armat monolit (secțiuni variabile - cu dimensiuni mai mici la etajele superioare), planșee din beton armat monolit (9 cm grosime), fundații izolate din bloc și cuzinet pentru stâlpi și fundații continue sub zidurile subsolului. închiderile sunt din zidărie de cărămidă plină eficientă (24cm grosime), compartimentări din zidărie de cărămidă plină presată (12.5 și 7.5cm grosime), iar la partea superioară acoperișul este de tip terasă necirculabilă cu învelitoare bituminoasă.


în anul 1990 a fost întocmită o Expertiză Tehnică (după prevederile normativului P100-1990), în urma căreia construcția a fost încadrată în construcții cu risc de degradare majoră.

Conform expertizei tehnice si a releveelor executate la acea dată s-au observat următoarele degradări:                                                     ____-


  • -  în pereții de zidărie au apărut fisuri la 45° și fisuri verticale și orizontale în zona de cuplare stâlpi, grindă și pereții de zidărie;

  • -  Crăpături și fisuri la 45° în pereții de la casa scărilor în cele două tronsoane; Fisuri de 2-3 mm, in placa de beton armat monolit la scări;

Deoarece nu s-au putut realiza la acea dată decopertări corespunzătoare la stâlpi, centuri și grinzi nu s-au observat apariția unor fisuri periculoase la stâlpi, grindă și pereții din zidărie.                                              . -J

In urma expertizei tehnice întocmite in 1990 tinandu-se seama de încadrarea construcției in categoria construcțiilor cu parter flexibil s-au produs unele masuri privind majorarea rigidității structurii de rezistenta a parterului prin camasuirea stâlpilor si a grinzilor.

La tronsonul 1 (scara F) s-a propus conducerea camasuielilor pana in subsolul parțial existent iar la tronsonul 2 (scările C; D si E) camasuirea stâlpilor pana la nivelul fundațiilor. De asemenea pentru a proteja pereții de zidărie neportanti de la nivele de locuințe s-a propus fie o refacere a lor in cazul unor degradări accentuate fie o remediere locala prin injectare cu mortar a fisurilor existente. Pereții de zidărie de la casa scării s-au propus a se camasui cu mortar pe ambele parti.

Concluziile expertizei din 1990 realizata după prevederile normativului P100-

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992


E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


25



MIND


MATTER


1990 precizate anterior nu au mai fost executate in cei 26 de ani care au trecut. In cei 26 de ani s-au executat numai lucrări de igienizare, reparare a subansamblului de terasa precum si multe intervenții la pereții structurali si nestructurali de la parterul cu funcțiunea de spatii comerciale.

Avarii constatate în cadrul Expertizei realizate în anul 2016:

Structura de rezistență a celor două tronsoane nu a suferit avarii care să pună în pericol rezistența și stabilitatea construcției. Seismele din 1977,

1986, 1990, 2004, 2014 nu au provocat degradări ale structurii de rezistenta a contructiilor (fara a avea posibilitatea unor decopertari la elementele structurale - stâlpi, grinzi, plansee - mai ales la parter - datorita

funcționarii continue in spatiile comerciale existente).

rosturile între tronsoane nerezolvându-se corespunzător la data execuției, au lucrat la seism, acest lucru ducând la degradarea lor.

in pereții de zidărie au aparut fisuri la 45° si fisuri verticale si orizontale in

zona de cuplare stâlpi, grinda si pereții din zidărie.

crăpături si fisuri la 45 ° in pereții de la casa scărilor in cele doua tronsoane.

  • -  fisuri de 2-3 mm în placa de beton armat monolit la scări;

  • -  finisajele făcute acum 65 de ani s-au degradat atat prin apariția fisurilor in zidaria suport cat si datorita intemperiilor in aceasta lunga perioada de

funcționare.

instalațiile de alimentare cu apa si canalizare din subsol degradate datorita perioadei lungi de funcționare. Majoritatea au fost schimbate de către beneficiari.

  • -  degradarea tencuielii (desprindere de pe suprafața suport);

  • -  degradarea copertinei de la cornișă din cauza degradării învelitorii și lipsei profilului de rupere de picătură;

  • 3.4.2 Cauzele degradărilor

Degradările relevate au următoarele cauze:

-cutremurele pe care le-a suferit construcția au condus la apariția dislocărilor in ziduri, la fisurile diagonal din pereți si de la colturile golurilor de ferestre, la desprinderea zidăriei de elementele de cadru (grinzi si stâlpi);

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

-variațiile de temperatura sunt una din cauzele apariției fisurilor la nivelul acoperișului terasa, sub forma de fisuri in placa cornișei si intre panourile marginale de zidărie de la ultimul nivel si elementele de cadru;

-infiltrațiile din zona băilor si bucătăriilor au condus la desprinderea tencuielilor de suport si dislocări ale zidăriei;

-calitatea slaba a materialelor (mortar de zidărie slab) au condus la desprinderea tencuielilor de suport si dislocări ale zidăriei;

-sistemul structural cu parter inalt, flexibil, diferentele de rigidități datorate repartizării neuniforme a pereților de umplutura de la parter si caselor de scara a condus la deplasări mai mari ale structurii in timpul cutremurelor avand drept consecințe dislocarea zidăriei in ochiurile de cadru.

3.5. STAREA TEHNICĂ, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL ȘI ANALIZA DIAGNOSTIC, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII CERINȚELOR FUNDAMENTALE APLICABILE, POTRIVIT LEGII:

Cerințe esențiale de calitate:

A -rezistența și stabilitatea pentru construcții civile și industriale.

B - siguranța în exploatare

C - siguranța la foc

D - igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului

E - izolația termică, hidrofugă și economia de energie

F - protecția împotriva zgomotului

A-Rezistenta si stabilitatea

Cerința fundamentala de rezistenta mecanica si stabilitate (A) nu este îndeplinita deorece conform expertizei întocmite de Prof. Univ. Em. Dr. Ing. Pavel Constantin si Ing. Cojocaru Mircea imobilul se incadreaza in clasa de risc seismic Rsl din care fac parte construcțiile cu risc seismic ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării ultime. Prin urmare starea actuala a clădirii necesita lucrări de intervenție pentru asigurarea acestei cerințe fundamentale.

B Siguranța în exploatare

Deficientele si deteriorările existente precum si calitatea slaba si

RCJ40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro

27


imbatranirea materialelor a condus la desprinderea tencuielilor suport si dislocarea locala a zidăriei cee ace conduce la neasigurarea cerinței locatarilor si riveranilor privind siguranța in exploatare.

Tasarea terenului a condus la apanția unor crăpături semnificative la nivelul trotuarului precum și la apariția de fisuri în pereți pornind de la baza structurii, toate acestea conducând la efectuarea in condiții de nesiguianla a ciiculaliei pietonale, când se pot produce accidentari/alunecari/impiedicari, mai ales in condițiile de umezeala din ploaie.

Accesul in clădire se face in condiții de nesiguranța datorita treptelor de la intrare aflate in condiții de degradare.

Siguranța cu privire la circulația interioara datorita gradului de uzura a pardoselilor si scărilor interioare.

Siguranța cu privire la iluminarea normal: in genere este prevăzută, fără a se putea evalua daca corpurile de iluminat au un grad de protecție corespunzător mediului în care sunt montate.

Siguranța la intruziuni și efracții: ferestrele și ușile sunt prevăzute în mod curent cu dispozitive de incuiere, dar sunt de multe ori dublate și de grilaje inestetice, care compromit aspectul clădirii.

Siguranța cu privire la instalații: multe din instalațiile electrice sunt învechite, fiind și supraîncărcate cu circuite nededicate pentru unități de climatizare de perete.

C- Siguranța la foc

Clădirea este de importanța normală, C; gradul de rezistența la foc este II, clasa de importanță: III.

Funcțiunea principal este civilă, de locuința colectiva cu spatii comerciale la parter.

Imobilul nu are săli aglomerate (cu peste 150 persoane și sub 4 mp/pers.) sau cu aglomerări de persoane (50 persoane și sub 4 mp/pers).

In parter sunt prevăzute câte 2 căi de evacuare în direcții diferite, iar pentru etaj si subsol evacuarea se face intr-o singura direcție.

Clădirea nu este prevăzută cu instalații de detectare și semnalizare a incendiilor, în conformitate cu normativul P118-3-2015.

Nu se impun instalații de stingere a incendiilor, de hidranți exteriori, interiori, nici serviciu propriu de pompieri, conform P118-2-2015.

RCJ40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992


E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro



Leviatan®


MIND MATTER


Se asigură accesul autoutilitarei de pompieri direct din stradă.

D- Igiena și sănătatea oamenilor

Igiena mediului interior:

  • - în general se realizează un mediu higrotermic acceptabil; temperaturile sunt asigurate prin punctul termic din zona si instalațiile locale de încălzire cu corpuri statice; se asigură volumul de aer necesar, precum și posibilitatea ventilării naturale a spațiilor prin ferestre și uși.

  • -  apartamentele sunt prevăzute cu grupuri sanitare echipate și finisate individual de către fiecare proprietar;

  • -  se asigură iluminatul natural și artificial atat in spatiile commune cat si cele propietate private;

Igiena aerului:

  • -  acțiunea mediului natural prin infiltrații de apă, cicluri îngheț-dezgheț, variații de temperatură, acțiunea solară, carbonatarea au produs schimbări la culoare, pete, coșcovirea varului, desprinderea tencuielii și a stratului de acoperire cu beton, corodarea armăturii, apariția mucegaiului și a bacteriilor;

  • -  nu se poate aprecia dacă materialele de construcție utilizate in prezent în clădire sunt stabile fizico-chimic, nepoluante, nu emit substanțe toxice, radiații sau gaze nocive;

  • - în anumite zone ale pereților de fațadă există, imediat deasupra nivelului terenului, halouri de umiditate, de igrasie, atât la interior cât mai ales la exterior, datorate absenței hidroizolării verticale și orizontale ale fundațiilor, neetanșeizării trotuarelor, tencuielilor degradate

  • -  există neetanșeități ale tâmplariei existente (in special a celei de lemn) care compromit izolarea termică, higrotermică, acustică a spațiilor interioare

Igiena apei: apa de băut și uz menajer este asigurată din rețeaua orășenească. Igiena evacuării apelor uzate: canalizarea interioară se face printr-un sistem centralizat către canalizarea orașului.

Igiena evacuării gunoaielor: precolectarea secundară se face în incintă, pe sortimente, în pubele lavabile, pe o platformă din beton special amenajată, dar neprevăzută cu o sursa de apă.

E- Izolarea termică, hidrofugă și economia de energie

Blocul a fost parțial reabilitat termic, beneficiind in acest sens de izolare termica, hidrofuga si economia de energie.

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

Tamplaria de la parter se afla parțial in stare de degradare.

F-Protectia la zgomot

In general, se asigură o izolare corespunzătoare a spațiilor la zgomotul aerian (față de mediul exterior) și între diferitele funcțiuni amplasate la nivele diferite, prin dimensionarea elementelor de construcție și materialele folosite.

Nu există surse generatoare de poluare sonoră asociate clădirii, în vecinătate.

G- Protecție civilă

Conform HG 37/2006, nu este necesar amenajarea unui adapost de protecție civila

  • 4, CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE SI, DUPĂ CAZ, ALE AUDITULUI__ENERGETIC,__CONCLUZIILE__STUDIILOR DE

DIAGNOSTICARE:

  • a) imobilul se incadreaza in clasa de risc seismic Rsl din care fac parte construcțiile cu risc seismic ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării ultime, (conf. P100-3/2008);

  • b) prezentarea a minim doua soluții de intervenție:

Soluția 1 - Consolidarea elementelor structurale și nestructurale construcției existente. Se vor consolida elementele structurale ale parterului si subsolului clădirii: fundațiile, stâlpii, pereții de zidărie prin cămășuire pe o singura fata în soluție de beton armat și elementele nestructurale - pereții de închidere pe toata inaltimea clădirii la exterior prin refacerea tecuielii cu tencuială armat cu fibră de sticlă.

Soluția 2 - Consolidarea elementelor structurale și nestructurale construcției existente. Se vor consolida elementele structurale ale parterului si subsolului clădirii: fundațiile, stâlpii, pereții de zidărie prin cămășuire pe ambele fete în soluție de beton armat și elementele nestructurale - pereții de închidere pe toata inaltimea clădirii la exterior prin refacerea tecuielii cu tencuială armat cu fibră de sticlă.

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

  • c) soluțiile tehnice și măsurile propuse de către expertul tehnic spre a fi dezvoltate în cadrul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții;

Soluția 1 de intervenție (consolidare):

  • - consolidarea structurii la nivelul parterului prin realizarea unor cadre longitudinale inchise(axele longitudinale de pe fațade) de tip grinzi Vierendeel, cadre rezultate din camasuirea stâlpilor, a grinzilor longitudinale de peste parter si a grinzilor de fundare de sub soclu. Camasuiala stâlpilor se va realiza cu o secțiune informa de U si imbraca stâlpii pe la exterior. Grinzile de peste parter conectează camasuiala stâlpilor la partea superioara si anume: grinzile de fațada principala se executa deasupra copertinei in zonele fara logii sau balcoane sau sub ele in zonele cu logii sau balcoane. Grinzile ce se realizează pe fațada posterioara se conectează cu grinzile longitudinale existente.Grinzile de la partea inferioara se executa sub pardoseala adiacent fundațiilor care susțin soclul.

-Camasuirea cu mortar M20 (20 N/mm2), plasa SPPB 08/100 a peretelui din zidărie la parter de pe fațada posterioara si a pereților din zidărie de cărămidă plina presata de la parter transversali si longitudinali (vezi plan varianta 1 consolidare) in grosime de 6-8 cm.

  • - injectarea cu rășini epoxidrce a fisurilor din placa de beton armat (copertina de peste parter) precum si a comisei din beton armat de la planseul terasa;

  • - consolidarea locala cu mortar M10 (10 N/mm2) a zidăriei de pe casa scării prin montarea unor plase de armatura SPPB 0 6/100.

  • - consoldarea stâlpilor centrali se va face prin bandajare cu tesatura din fibra de carbon lipita cu rasina epoxidica (PAFC) tip SIKA sau similar MAPEI.

  • - pereții nestructurali din zidărie pe inaltimea construcției (fațada principala si secundara) se vor curata de tencuiala, se vor deschide rosturile, se va sufla cu aer comprimat si se vor umple rosturile prin injectare cu mortar M10 (10 N/mm2).

Soluția 2 de intervenție (consolidare):

  • - consolidarea structurii la nivelul parterului prin realizarea unor cadre longitudinale inchise(axele longitudinale de pe fațade) de tip grinzi Vierendeel, cadre rezultate din camasuirea stâlpilor, a grinzilor longitudinale de peste parter si a grinzilor de fundare de sub soclu. Camasuiala stâlpilor se va realiza cu o secțiune informa de U si imbraca stâlpii pe la exterior. Grinzile de peste parter

RC J40/7016/2012                        Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                    E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992 conectează camasuiala stâlpilor la partea superioara si anume: grinzile de fațada principala se executa deasupra copertinei in zonele fara logii sau balcoane sau sub ele in zonele cu logii sau balcoane. Grinzile ce se realizează pe fațada posterioara se conectează cu grinzile longitudinale existente.Grinzile de la partea inferioara se executa sub pardoseala adiacent fundațiilor care susțin soclul.

-Camasuirea cu mortar M20 (20 N/mm2), plasa SPPB 08/100 a peretelui din zidărie la parter de pe fațada posterioara si a pereților din zidărie de cărămidă plina presata de la parter transversali si longitudinali (vezi plan varianta 2 consolidare) in grosime de 6-8 cm.

  • - injectarea cu rășini epoxidice a fisurilor din placa de beton armat (copertina de peste parter) precum si a cornișei din beton armat de la planseul terasa;

  • - consolidarea locala cu mortar M10 (10 N/mm2) a zidăriei de pe casa scării prin montarea unor plase de armatura SPPB 0 6/100.

  • - consoldarea stâlpilor centrali se va face prin bandajare cu tesatura din fibra de carbon lipita cu rasina epoxidica (PAFC) tip SIKA sau similar MAPEI.

  • - pereții nestructurali din zidărie pe inaltimea construcției (fațada principala si secundara) se vor curata de tencuiala, se vor deschide rosturile, se va sufla cu aer comprimat si se vor umple rosturile prin injectare cu mortar M10 (10 N/mm2).

  • d) recomandarea intervențiilor necesare pentru asigurarea funcționării conform cerințelor și conform exigențelor de calitate: STRUCTURA.

Soluția 2 este varianta recomandandata din punct de vedere tehnico-economic,

Conform soluției 2 de intervenție, după realizarea lucrărilor, gradul de risc seismic va fi RsIV.

Aceasta soluție este recomandata deorece are un cost de investiție mai mic raportat la timpul de exploatare al clădirii, iar locatarii pot folosi imobilul in continuare fiind necesara doar evacuarea propietarilor spatiilor comerciale de la parter.

i__IDENTIFICAREA__SCENARIILOR/OPTIUNILOR TEHNICO-

ECONOMICE (MINIMUM DOUĂ) SI ANALIZA DETALIATĂ A ACESTORA

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

  • 5.1. SOLUȚIA TEHNICA, DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC, CONSTRUCTIV, TEHNIC, FUNCȚIONAL-ARHITECTURAL ȘI ECONOMIC, CUPRINZÂND:

  • a) descrierea principalelor lucrări de intervenție pentru:

  • 1. Din punct de vedere arhitectural

Intervențiile care privesc finisajele și elementele nestructurale sunt exclusiv implicații ale consolidărilor structurale, după cum urmează:

Demolarea pereților nestructurali din subsol / parter, afectați de consolidările fundațiilor

Demontarea scărilor de acces și planșeelor etajelor parțiale din spațiile comerciale din parter

Decopertarea tencuielii / placărilor elementelor verticale ce se vor consolida (stâlpi sau pereți structurali de zidărie) din subsol, parter sau etajele superioare (după caz)

Demolarea parapeților din parter - fațada principală (afectați de consolidări) Decopertarea tencuielii exterioare de pe fațade, în cazul etajelor și în curțile de lumină ale subsolului

Demontarea învelitorii pentru copertinele acceselor în casa scării și pentru copertina către stradă, peste spațiile comerciale

Desfacerea tâmplăriilor interioare afectate de lucrările de consolidare (cu recuperare de material)

Desfacerea tâmplăriilor exterioare din parter afectate de consolidări, pe fațada secundară, și din fațada principală, uniformizate ca poziție și conformare Desfacere construcții metalice anexa (fațada secundară - unde este cazul) Refacerea șapelor din subsol și parter (unde se vor consolida fundațiile și se vor sparge placa-suport a pardoselii nivelului inferior, subsol sau parter, după caz) Refacerea trotuarelor (la exteriorul clădirii) cu paviment de beton / asfalt (către aleea / aleile secundare de acces), respectiv dale piatra naturală (unde s-a demontat, în prealabil, cu recuperare de material)

Refacerea cordonului de bitum perimetral (fațade)

Refacerea pereților ncstructurali (din subsol / parter, afectați de consolidările fundațiilor) în sistem gipscarton, pe aceeași poziție

MIND MATTER

Refacerea scărilor de acces și planșeelor etajelor parțiale din spațiile comerciale din parter CARE AU FOST REALIZATE CU AUTORIZAȚIE DE CONSTRUIRE Refacerea tencuielilor interioare la pereții consolidați (inlcusiv glet și vopsitorii lavabile - strat finit)

Realizarea tencuielii la pereții structurali nou-construiți (unde este cazul) inlcusiv glet și vopsitorii lavabile - strat finit

Refacerea parapeților din fațada principală, uniformizați ca poziție și conformare Tencuirea hidrofugă a soclului (fațadele secundare) respectiv a parapeților (fațada principală)

Refacerea tâmplăriilor exterioare din parter, pe fațada secundară, și din fațada principală, uniformizate ca poziție și conformare

Refacerea învelitorii pentru copertinele acceselor în casa scării și pentru copertina către stradă, peste spațiile comerciale

Refacerea tencuielii exterioare de pe fațade, în cazul etajelor, cu armătură de fibră de sticlă (inlcusiv tencuială decorativă - strat finit)

Realizarea unui șorț de tablă peste camașuiala parterului (fațada secundară) Montarea profilelor de rost la fațade

  • 2.Din punct de vedere structural

Soluția de intervenție de consolidare propusă constă în:

Conform expertizei tehnice întocmite de expert tehnic atestat M.L.P.A.T , Prof. Univ. Em. Dr. Ing. Pavel Constantin si Ing. Cojocaru Mircea, lucrările de consolidare si reparații capitale se efectuează conform soluției 2 de intervenție (consolidare) si măresc gradul de risc seismic al clădirii de la gradul Rsl la gradul RsIV. In urma lucrărilor de intervenții rezultând gradul de asigurare a construcției R3=91 (tronson 1) si R3=95 (tronson 2).

Se efectueza următoarele lucrări de inteventie:

-Consolidarea structurii la nivelul parterului prin realizarea unor cadre longitudinale închise (axele longitudinale de pe fațade) de tip grinzi Vierendeel, cadre rezultate din camasuirea stâlpilor, a grinzilor longitudinale de peste parter si a grinzilor de fundare de sub soclu. Camașuiala stâlpilor se realizează cu o secțiune in forma de U si imbraca stâlpii la exterior. Pentru stâlpul de colt ax A'6'camașuiala se realizează pe toate laturile. Grinzile de peste parter conectează

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, ei.2,                     E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

camasuiala stâlpilor la partea superioara si anume: grinzile de la fațada principala se executa deasupra copertinei existente in zonele tara logii sau balcoane sau sub ele in zonele cu logii sau balcoane. Grinzile ce se realizează pe fațada posterioara se conectează cu grinzile (centurile) existente. Grinzile de la partea inferioara se executa sub pardoseala adiacent fundațiilor care susțin soclul. Ancorarea armaturilor longitudinale din camasuiala stâlpilor se ancoreaza intr-un cuzinet din beton armat monolit turnat si conectat cu fundațiile existente ale stâlpilor.

-Camasuirea cu mortar M20 (20 N/mm2) si plasa SPPB 08/100 a peretelui din zidărie la parter de pe fațada posterioara si a pereților transversali si longitudinali din zidărie la parter in grosime de 8cm pe o singura fata. Pereții de zidărie camasuiti pe ambele fete cu grosimea de 8cm (fiecare fata) sunt: perete ax S intre axele 5 si 6, perete ax R intre axele 5 si 6, perete ax M intre axele 5 si

  • 6.

Camasuiala pereților se realizează si la subsolul clădirii pana la fundațiile existente unde se realizează o fundație proprie a camasuielii cu latimea de 30cm si conectata de fundațiile existente cu ancore chimice. Pentru pereții structurali de zidărie de la parter ce reazema pe grinzi si se vor consolida, se realizează la subsol pereți de zidărie din cărămidă plina presata si fundații continue din beton armat.

-Injectarea cu rășini epoxidice a fisurilor din placa de beton armat a copertinei de peste parter si a comisei din beton armat de la planseu terasa.

-Consolidarea locala cu mortar M10 (10 N/mm2) si plasa SPPB 06/100 a zidăriei de pe casa scării.

-Consolidarea stâlpilor centrali se realizează prin bandajare cu tesatura din fibra de carbon lipita cu rasina epoxidica (PAFC) tip SIKA sau similar MAPEI.

-Pereții exteriori de zidărie de pe conturul clădirii de la toate etajele si pereții structurali de zidărie de la subsol si parter ce nu se camasuiesc sau cei ce se camasuiesc pe o fata, se vor curata de tencuiala, se vor deschide rosturile, se va sufla cu aer comprimat si se vor umple rosturile prin injectarea cu mortar M10 (10 N/mm2). Fisurile existente (vizibile) din pereți si cele ce se vor descoperii la îndepărtarea tencuielii, se vor repara cu injecții de mortar pe bază de ciment. Se va reface tencuiala cu mortar M10 (10 N/mm2) armata cu plase de fibra de sticla.

-La parterul tronsonului 1 (scara F) , in axul 6 intre axele C -B se realizează un perete nou din beton armat cu grosimea de 40cm prevăzut cu fundații continue din beton armat.

-La tronsonul 2 (scările C, D, E), in axul F intre axele 3 -5 -6 se realizează pe toate etajele clădirii perete nou de zidărie din cărămidă plina presata. Peretele de la parter este prevăzut cu fundații continue din beton armat.

-La tronsonul 2 (scările C, D, E):- pentru pereții structurali de beton armat de la etajul 1 ce reazema pe grinzi, se realizează la parter si subsol pereți de beton armat si fundații continue din beton armat; - pentru pereții structurali de beton armat de la parter ce reazema pe grinzi, se realizează la subsol pereți de beton armat si fundații continue din beton armat;

Pereții noi din beton armat la parter au grosimea de 15cm si sunt situati in axul 5 intre axele R -Q, M -L si H -G.

Pereții noi din beton armat la subsol au grosimea de 15cm si sunt situati in axul 5 intre axele M -L si in axul K intre axele 3 -5.

-Se repară local unde este cazul elementele de beton armat la care se descoperă ca au acoperirea cu beton degradată și fisuri prin aplicarea de mortar de reparații pentru beton și fibre FRP perpendicular pe fisuri;

-Placa de pardoseala existenta la subsol si parter, se sparge local pentru realizarea lucrărilor de consolidare ale structurii si se realizează o noua placa de pardoseala din beton armat;

-Se refac local trotuarele cu aplicarea de bitum la rostul cu pereții in zonele unde s-au îndepărtat pentru realizarea lucrărilor de consolidare ale structurii;

-Se montează rosturi seismice între tronsoanele învecinate Tronson 1-Tronson 2;

  • b) descrierea, după caz, și a altor categorii de lucrări incluse în soluția tehnică de intervenție propusă, respective hidroizolații, termoizolații, repararea/înlocuirea instalațiilor/echipamentelor aferente construcției, demontări/montări, debranșări/branșări, finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătățirea terenului de fundare, precum și lucrări strict necesare pentru asigurarea funcționalității construcției rehabilitate

INSTALAȚII SANITARE

în vederea consolidării imobilului se vor realiza și lucrări de instalații sanitare:

Lucrările de refacere a instalației de canalizare menajeră și pluvială: -desfacerea instalației de canalizare în zonele cu intervenții,

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

MIND MATTER -remontarea conductelor de canalizare, dacă nu prezintă corodare, -înlocuirea locală a conductelor de canalizare în zonele cu intervenții, -înlocuirea locală a coloanelor de canalizare menajeră și pluvială, -montarea de piese de curățire.

Lucrările de refacere a instalației de distribuție a apei reci și calde implică următoarele operațiuni principale:

-golirea instalației interioare;

-desfacerea instalației de apă rece și caldă în zonele cu intervenții -remontarea conductelor de ap rece șl calda, dacă nu prezintă uzură avansată -înlocuirea conductei de apă rece și caldă parțial.

Conductele vor fi executate din țeavă de polipropilenă random gri (PP-R), polietilenă sau similar.

  • - înlocuirea locală a armăturilor prevăzute pe conductele de apă rece și caldă (robineți închidere la baza coloanelor, robineți golire, etc.).

  • - izolarea termică a conductelor de distribuție apă rece și caldă se va executa cu tuburi de izolație tip cu cochilii de cauciuc elastomeric având grosimea min. 19 mm.

  • - obiectele sanitare și echipamentele (boilere, distribuitoare, pompe) se vor demonta și se vor repune pe poziție

  • - înlocuirea locală a coloanelor de apă rece și caldă în zonele de intervenție

  • - înlocuirea locală a robineților de închidere cu ventil sferic către grupurile sanitare și robinete, colțar de închidere și reglaj montate pe legăturile obiectelor sanitare.

  • - demontare și remontare contoare de apă rece și caldă și înlocuirea locală a acestora

  • - se vor înlocui consolele pentru susținerea conductelor aflate în stare de uzură

Proiectarea si dimensionarea instalațiilor de alimentare cu apa s-a făcut in conformitate cu normativul 19/2015 si cu STAS 1478.

PROBAREA INSTALAȚIILOR DE APA PENTRU CONSUM MENAJER

Conform normativului 19/2015, conductele de apa rece si apa calda de consum menajer vor fi supuse la următoarele încercări:

  • - încercarea de etanșeitate la presiune la rece;

  • - încercarea de funcționare la apa rece si calda;

  • - încercarea de etanșeitate si de rezistenta la cald a conductelor de alimentare cu apa calda.

Conform normativului 19/2015, încercarea de etanșeitate la presiune la rece, ca si încercarea de etanșeitate si rezistenta la cald se vor efectua înainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte de consum, extremitățile conductelor fiind obturate cu flanse sau dopuri.

Conform normativului 19/2015 presiunea de încercare la etanșeitate si rezistenta la cald la conductele de apa rece si calda va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim. Conductele se vor menține sub presiune timpul necesar verificării tuturor traseelor si îmbinărilor, dar nu mai puțin de 20 min, timp in care nu se admit pierderi de aer.

încercări de funcționare la conductele de apa:

  • - Armaturile sa fie ușor accesibile (manevrare, intervenții), etanșe, cu închidere perfecta;

  • - In funcționare sa nu apara zgomote;

  • - Montajul estetic al conductelor si armaturilor fata de suprafața finita a pereților.

Toate încercările se organizează si se efectuează de către constructor in prezenta reprezentantului beneficiarului. Rezultatele vor fi consemnate intr-un proces verbal.

Pentru lucrările ascunse se vor respecta prescripțiile privind modul de verificare a calitatii si receptionarea lucrărilor ascunse la executarea lucrărilor de instalații.

Executarea lucrărilor si a calitatii acestora se vor confirma in scris.

INSTALAȚII TERMICE

Blocul de locuințe are o instalație de încălzire cu corpuri statice, radiatoare din fonta sau otel, montate aparent in fiecare încăpere.

Coloanele si legaturile radiatoarelor sunt din conducte de otel, montate aparent in camere, racordate la distribuția inferioara, amplasata la subsol.

Spatiile comerciale de la parter au fost montate centrale murale, pentru prepararea agentului termic pentru încălzire si apa calda menajera.

Legaturile radiatoarelor de la parter (spatiile comerciale) sunt din conducte de polietilena, montate aparent sau in sapa, racordate la centrale termice individuale ale spatiilor comerciale.

Distribuția agențului termic apa calda 80/60°C este prevăzuta in sistem cu 2 conducte pentru instalația de încălzire cu corpuri statice

Lucrările de refacere a instalației de încălzire implica următoarele operațiuni principale:

-golirea instalației de încălzire

-desfacerea instalației de încălzire (tur-retur) in zonele cu intervenții -remontarea conductelor de încălzire, daca nu prezintă uzura avansata -înlocuirea conductelor de încălzire parțial de la subsol. Conductele vor fi executate din țeava de polietilena, PP-R sau similar

  • - înlocuirea locala a armaturilor prevăzute pe conductele de încălzire (robineti închidere la baza coloanelor, robineti golire, etc.).

  • - izolarea termica a conductelor de încălzire se va executa cu tuburi de izolație tip cu cochilii de cauciuc elastomeric avand grosimea min. 19 mm.

  • - centralele termice se vor demonta, se vor repune pe poziție si se va face punerea in funcțiune

  • - unitățile interioare de climatizare (tip split si caseta) se vor demonta, se vor curata filtrele si se vor repune pe poziție, urmând a se realiza si punerea in funcțiune

  • - înlocuirea locala a coloanelor de încălzire in zonele de intervenție

  • - înlocuirea robinetilor de la radiatoare

  • - demontare si remontare contoare de agent termic si înlocuirea locala a acestora

  • - se vor înlocui consolele pentru susținerea conductelor aflate in stare de uzura

  • - realizare protecție anticoroziva la conducte si suporți.

  • - echilibrarea termohidraulica a instalației interioare de încălzire, care cuprinde in principal:

  • •     demontare robinete pe conductele de distribuție (daca exista);

  • •     montare robinete de echilibrare termohidraulica la baza coloanelor, in subsolul blocului;

    RC J40/7016/2012

    CUI RO30329499


    Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992


    E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


    39



spalare instalație interioara de încălzire si probele de presiune si

funcționare.

Reglajul instalației se va face prin robinetul de presiune diferențiala, montat la baza coloanelor pe retur, care poate avea si rol de închidere.

Conductele de distribuție care au corespuns probelor se vor proteja prin grunduire, vopsire si se vor izola cu armaflex de 19 mm sau saltele din vata minerala caserate pe folie de aluminiu de 40 mm grosime.

Unitățile exterioare ale aparatelor de climatizare existente pe fațada, se vor demonta, pentru a permite executarea lucrărilor de intervenție

In operațiunea de demontare-remontare unitate de climatizare sunt incluse lucrările de confecționare dispozitive metalice cu prelungirea consolelor pentru fixare unitate exterioara, prelungirea conductelor de cupru si umplerea cu freon, verificarea si punerea in funcțiune a aparatului.

De asemenea radiatoarele si legătură la radiatoarele de la parter se vor demonta pentru a permite lucrările de consolidare asupra pereților.

INSTALAȚII ELECTRICE

La baza lucrării vor sta:

  • - proiectul de arhitectură și de amplasare în plan

  • - caietul de sarcini primit de la beneficiar

  • - soluțiile stabilite cu beneficiarul

  • - normativele și standardele de specialitate în vigoare

a)Curenți slabi:

Lucrările propuse pentru instalațiile electrice implica demontarea tuburilor de protecție a conductoarelor inclusiv a conductoarelor, demontarea cablurilor pozate aparent si a tuburilor aferente acestora, demontarea prizelor si a întrerupătoarelor (comutatoarelor), precum si demontarea corpurilor de iluminat.

Parte a celor enumerate anterior se vor monta la loc, daca starea acestora este corespunzătoare.

Circuitelor electrice de curenți slabi nu se va face în doze comune cu cele ale instalației electrice de lumina și priza si se va păstră o distanta minima de 300 mm intre circuitele de curenti slabi si cele de curenti Instalațiile electrice se

--- MIND MATTER

vor executa cu cabluri electrice de cupru de tip CYYF sau /si conductoare FY de diferite secțiuni protejate in interiorul tuburilor din PVC.

  • b)Curenți tari:

Ținând cont de lucrările prevăzute se propune adaptarea iluminatului de pe casele scărilor, afectate de aceste lucrări, la cerințele normativelor in vigoare. De aceea se vor monta corpuri de iluminat de tip luminoblocuri de tip permanent, in construcție etanșa IP42, cu baterii de acumulatori incluse Ni-Cd, autonomie minim lh, inscripționate in conformitate cu planurile de evacuare ale clădirii (sus/jos, dreapta/stanga). Acestea se alimentează din circuitele de iluminat normal cu conductoare 3 x FY 1,5 mmp, pozate in tuburi PVC halogen free.

Circuitele de iluminat existente se vor păstră.

Dozele de derivație vor fi de tip îngropat cu minim 8 intrari/iesiri, in construcție IP40.

Circuitele de iluminat se vor realiza utilizând conductoare 3 x FY 1,5 mmp. Traseele se vor realiza îngropat în tencuială, în tub PVC diametru 16 mm.

Poziția și numărul de prize se vor păstra. Se vor monta, daca este necesar, prize de tip ST, monofazate de 16 A cu contact de protecție. Circuitele de prize sunt alimentate utilizând conductor tip FY 2,5 mmp. Acesta va fi protejat în tub PVC diametru 20 mm, montat îngropat în tencuială.

Se va păstră obligatoriu o distanță de minim 300 mm față de orice element al instalaăiei de curenți slabi.

înainte de punerea sub tensiune a instalației electrice se va verifica dacă toate circuitele și legăturile electrice au fost executate conform planurilor, precum și integritatea izolației conductoarelor și buna funcționare a tuturor aparatelor electrice ce urmează a fi montate în instalația electrică. Este interzisă montarea de aparate electrice sau conductoare ce au suferit deteriorări pe durata transportului, și care nu mai corespund din punct de vedere al siguranței în funcționare. Pe timpul desfășurării lucrărilor de construcții-montaj se vor respecta prevederile republicane privind protecția muncii precum și cele PSI.

La executarea lucrărilor de instalații electrice prevăzute in prezenta documentație se vor respecta prevederile:

- Legea securității si sanatatii muncii 319/2006.

  • - Regulamentul privind protecția si igiena muncii in construcții aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993-editia 1995.

  • - Regulament, privind sudarea (cap 32) - art. 1456-1467 (reguli generale), art. 1467-1514 (sudura electrica), art. 1515-1568 (sudura autogena), precum si orice alte masuri de protecție a muncii pe care le considera necesare in timpul activitatii de montaj a instalațiilor.

Lucrările de constructii-montaj care nu afecteaza istalatiile electrice aflate sub tensiune se vor executa conform proiectului de execuție si a dispozițiilor si aprobărilor primite din partea conducerii unitatii, antreprizei de constructii-montaj, cu respectarea stricta a normelor de protecție a muncii si fiselor tehnologice.

Lucrările in instalațiile electrice aflate in exploatare si in apropierea acetsora se vor executa:

-cu scoaterea de sub tensiune a instalațiilor la care urmeaza a se lucra, a instalațiilor învecinate sau a pârtilor instalațiilor învecinate neangradite, crae se găsesc la o distanta mai mica decât distanta de vecinătate

-fara scoaterea de sub tensiune, in cazul lucrărilor precizate in anexa 5 si cap.

  • 3.3 din Normele specifice.

Efectuarea lucrărilor cu scoaterea de sub tensiune a instalațiilor eset necesara si atunci când distantele limita de apropiere sunt respectate dar natura lucrărilor impune aducerea instalațiilor in starea "legat la pamant".

La executarea lucrărilor cu scoaterea de su tensiune a instalațiilor se vor respecta cu strictete masurile tehnice si organizatorice de protecție a muncii

Racordarea instalațiilor noi, executate la instalațiile aflate in exploatare, se realizează întotdeauna cu scoaterea de sub tensiune a instalațiilor si numai cu aprobarea șefului unitatii de exploatare.

Lucrările care se executa cu scoaterea de sub tensiune a instalațiilor se vor realiza pe baza unui program de lucrări.

Membrii echipei sunt obligați sa intretina in stare buna de funcționare mijloacele de protecție, dispozitivele si sculele de lucru.

Beneficiarul și constructorul vor întocmi instrucțiuni proprii, speciale și specifice tuturor locurilor de muncă ce consideră că au un caracter deosebit, sau


RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contact@leviatan.ro

Sector 3, București, Romania                          www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

--- MIND MATTER pentru care normele existente nu dau prescripții suficiente, care să conducă la securitatea investiției și a personalului (NRPM art.6).

INSTALAȚII DE GAZE

Proiectul este întocmit conform NTPEE - 2008 aprobate prin Ordinul 5/2009 ANRE privind proiectarea , executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze.

In consecința cu datele contractuale, documentația de alimentare cu gaze naturale trateaza doar instalațiile din zona afectata de lucrările de consolidare a structurii de rezistenta. Cantitatile de lucrări sunt relevate doar pentru lucrările din zona afectata de lucrările de consolidare si nu includ echipamente din rețelele si instalațiile de utilizare adiacente.

Intervenția la conducta de distribuție sau branșamentele aferente se va face de către operatorul sistemului de distribuție sau firmele firme abilitate in domeniu, contractate de acesta.

In vederea realizării acestor lucrări beneficiarul va obține acordul de acces printr-o cerere la operatorul sistemului de distribuție E.ON Energie Romania.

Pentru desfasurarea activitatii in condiții optime de siguranța si confort se propune realizarea consolidării structurii de rezistenta a blocului de locuințe, pentru aceasta lucrare este necesara demontarea si remontarea instalaților de utilizare cu gaze naturale in zonele afectate de lucrare.

Conductele de gaze pe fațada se vor demonta in zona afectata. După exectia consolidări, conducta de gaze se va remonta, respectând diametrul si traseul inițial.

Instalația de utilizare gaze naturale se va executa din țeava de otel SR-EN 10216-2/2003 si PE 100 SDR 11, aceasta va funcționa in regim de redusa si joasa presiune.

Intrarea In interiorul clădirii se reallzeaza prin pereții exteriori al acesteia.

Referitor la receptorii de gaze proiectați, aceștia sunt amplasați in interiorul clădirii in spatii bine limitate si care îndeplinesc condițiile din art.8

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992


E: contact@leviatan.ro


www.ieviatan.ro


43



MIND MA1TER

NTPEE-2008 privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale .

In punctele de pătrundere a conductelor prin pereți si plansee, acestea vor fi protejate in tub de protecție din țeava.

In interiorul tubului de protecție nu se admit suduri sau infiletari iar tuburile se fixeaza rigid si etanș de elemente de construcție si depasesc fata finita cu 10 mm la pereți si plafon.

Interspatiul ramas se va umple cu amestec de mastic cu bitum.

Instdldtld de utilizaie montata apaienl va fi lealizaLd din Ledva de otel faia sudura, laminata la cald sau trasa la rece, montata pe zidurile stabile ale clădirii pana la intrarea in încăpere unde se vor monta aparatele de utilizare consumatoare de gaze naturale. Instalațiile de utiliare pastreaza diametrul si traseul inițial.

Instalatile de utilizare din incinta blocului de locuințe funcționează in regim de joasa presiune.

  • c) analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția;

Au fost identificate principalele riscuri atât până la demararea lucrărilor cât și în timpul execuției lucrărilor până la data la care se realizează recepția lucrărilor. Acestea sunt:

  • -  există riscul ca întârzierile apărute în obținerea avizelor din partea Autorităților Române, ori plângerile apărute în perioada consultațiilor publice să producă întârzieri în finalizarea întregului proiect

  • -  există riscul să apară întârzieri și/sau alte dificultăți in obținerea a tuturor avizelor, acordurilor, permiselor și a autorizațiilor necesare, având în vedere implicarea mai multor autorități și instituții în emiterea acestora, care pot impune diverse condiții și/sau constrângeri

  • -  imposibilitatea de obținere la timp sau chiar deloc a unuia sau mai multor avize/acorduri poate genera riscuri care pot conduce la blocarea realizării proiectului.

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

  • -  există posibilitatea și riscul ca unul sau mai multe avize favorabile care conțin anumite condiții, unele dintre condiții/constrângeri să se suprapună și să nu poată fi corelate / realizate concomitent

  • -  există riscul neîncadrării în termenele stabilite de autoritățile pentru protecția mediului privind depunerea documentației și a nerespectării termenelor privind informarea publicului

  • -  există riscul să apară dificultăți de cooperare între diferite părți implicate în Proiect cu referire mai ales la relațiile dintre Beneficiar, Proiectant, Consultant, Diriginte de Șantier și Constructor

  • -  întârzieri rezultate din decizii referitoare la derularea contractului de lucrări de construcții

  • -  incapacitatea companiilor selectate de a respecta graficele de execuție ale contractelor, incapacitatea acestora de a depăși eventuale întârzieri în fluxul de numerar, incapacitatea de a mobiliza resursele umane și materiale necesare în timp util, incapacitatea de a recupera eventuale întârzieri cauzate de piedici interne sau externe

  • -  dificultăți referitoare la conștientizarea beneficiarilor serviciilor în legătură cu implementarea serviciilor de colectare separată a deșeurilor biodegradabile și a deșeurilor de ambalaje

  • -  contractarea și implementarea cu întârziere a contractelor de consultanță, dirigenție de șantier, execuție lucrări, furnizare

  • -  modificări/schimbări semnificative aduse procedurilor de lucru interne ce pot afecta activitatea Beneficiarului

  • -   posibile modificări ale legislației privind achizițiile publice ori a normelor de implementare ce pot afecta derularea procedurilor de achiziții publice

  • -  modificarea legislației naționale în scopul transpunerii noii directive a deșeurilor

  • -  dificultăți întâmpinate de operatorii selectați în menținerea performanțelor stabilite în momentul selectării lor

  • -  modificarea soluțiilor tehnice pe parcursul implementării ca urmare a cerințelor beneficiarului

  • -  dificultăți în accesarea unor date care sunt necesare bunului mers al proiectului

  • -  modificarea legislației în ceea ce privește aspectele tehnice ale Proiectului

    RC J40/7016/2012

    CUI RO30329499


    E: contact@leviatan.ro

    www.leviatan.ro


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

- proiectare, execuție, securitatea muncii

  • -  condiții climaterice deosebit de dificile, care întârzie finalizarea lucrărilor

  • -  descoperirea unui sit arheologic, care poate conduce la restricționarea accesului pe șantier până la dispunerea de măsuri adecvate

  • -  rezilierea contractului de lucrări sau a celui de supervizare în cazul neîndeplinirii la termen și în condiții corespunzătoare a sarcinilor fie de către Inginer/Antreprenor

  • -  apariția de avarii importante pe perioada de execuție a lucrărilor

  • -   riscul afectării unor construcții (ex. clădiri, rețele) existente pe perioada de execuție a lucrărilor

  • -  defectarea echipamentelor/dotărilor care urmează a fi furnizate sau nefuncționarea corespunzătoare a acestora.

  • d) informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate;

Construcția existentă nu este clasată ca monument istoric, nu face parte dintr-un sit arheologic, sau arie naturală protejată. Aceasta se află în zona de protecție a mai multor monumente istorice de grad A sau B, dintre care unul este chiar sediul Oficiului Poștal nr. 1 amplasat pe limita nordică de proprietate a imobilului, De asemenea, clădirea este amplasată în Unitatea Teritoriala de Referință UTR1, în zona de Protecție a Patrimoniului Cultural.

  • e) caracteristicile tehnice și parametrii specifici investiției rezultate în urma realizării lucrărilor de intervenție.

Suprafața construita - 815.00mp

Suprafața desfasurata - 4,186.00mp

Refacere trotuare - 918.00mp

Refacere tâmplarii - 526.60mp

Desfacere/demolari / spargere zidărie trotuare, pardoseala, fundații, pereți - 325.70mc

Suprastructura consolidata camasuire stâlpi, pertiu zidărie, stâlpi si pereți noi) - 299.60mc

RC J40/7016/2012                        Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                    E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138


F: 0040.374.093.992

MIND MATTER

Infrastructura consolidata (camasuiala fundații, perti subsol, fundații si pereți noi) - 596.40mc

Beton infrastructura - l,530.00mc

Refacere tencuieli interioare (stâlpi, pereți interiori) - 2,375.20mp

Refacere tencuiala exterioara - 1,558.50mp

  • 5.2. NECESARUL DE UTILITĂȚI REZULTATE, INCLUSIV ESTIMĂRI PRIVIND DEPĂȘIREA CONSUMURILOR INIȚIALE DE UTILITĂȚI ȘI MODUL DE ASIGURARE A CONSUMURILOR SUPLIMENTARE

INS 1 ALA] 11 SÂNII ARE

Necesarul de utilități: apa și canalizare ramane același, se intervine asupra conductelor de apă și canalizare prin demontarea și înlocuirea acestora în zonele de intervenție.

INSTALAȚII TERMICE

Necesarul de utilități, de încălzire, rămâne același, se intervine asupra conductelor de încălzire prin demontarea și înlocuirea acestora în zonele de intervenție.

INSTALAȚII ELECTRICE

Necesarul de utilități (putere instalată), rămâne același, se intervine prin demontarea și înlocuirea în zonele de intervenție.

INSTALAȚII DE GAZE

Necesarul de utilități,de gaze narurale, rămâne același, se intervine prin demontarea și înlocuirea conductelor în zonele de intervenție.

RC J40/7016/2012                        Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                    E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

47



F: 0040.374.093.992

  • 5.3. DURATA DE REALIZARE ȘI ETAPELE PRINCIPALE CORELATE CU DATELE PREVĂZUTE ÎN GRAFICUL ORIENTATIV DE REALIZARE A INVESTIȚIEI, DETALIAT PE ETAPE PRINCIPALE

Ftapele principale ale realizării investiției sunt:

  • •  organizare de șantier

  • •  lucrări de desfaceri, demolări

  • •  lucrări de consolidare

  • •  lucrări de reparații capitale

  • •  lucrări instalații electrice, sanitare, termice, gaze

Durata propriu-zisa de realizare a investiției este estimata la 24 luni, conform graficului de mai jos. Implementarea acestui grafic depinde de durata procedurii de atribuire a contractului de lucrări.

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

/^Leviatan®

M/ND MATTER


GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI

"Consolidare imobil, strada Marasesti, nr.12, sc.C-F"

AN 1

AN II

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

0

ETAPA PERMEGATOARE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

ETAPA 1

  • - Documentație pentru obținerea Certificatului de Urbanism;

  • - Documentație pentru obținerea avizelor si acordurilor stipulate prin CU

  • - Documnetatia de avizare a lucrărilor de intervenție

Aprobare DALI

1

Etapa II PROIECTARE SI PROCEDURI DE ACHIZIȚIE

  • - Documnetatia tehnica pentru obținerea Autorizației de construire (DTAC)

  • - Proiect Tehnic, Caiete de Sarcini, Detalii de execuție, documentație de licitație

Aprobare proiect tehnic de către Beneficiar

Derulare procedura achiziție lucrări de construcții

Atribuire contract de execuție lucrări de construcții

Asistenta tehnica pe durata execuției lucrărilor de intervenție

2

EXECUȚIE LUCRĂRI

2.1.

Organizarea șantierului

2.2.

Tronson A

Desfaceri,demolări

Lucrări de consolidare infrastructura

Lucrări de consolidare suprastructura

Arhitectura

Instalații sanitare, termice, electrice, gaze

2.3.

Tronson B

Desfaceri demolări

Lucrări de consolidare infrastructura

Lucrări de consolidare Suprastructura

Arhitectura

Instalații sanitare, termice, electrice, gaze

2.4.

RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Recepția lucrărilor


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


  • 5.4. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI:

- costurile estimative pentru realizarea investiției, cu luarea in considerare a costurilor unor investiții similar;

Se prezintă detalierea fiecărui obiect de investiție, expusa si in anexa la prezentul text. Vezi anexa - DOCUMENTAȚIE TEHNICO ECONOMICA

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

0

1

2

3

4

5

6

CAPITOLUL 1

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

-

-

-

-

-

1.2

Amenajarea terenului

-

-

-

-

1.3

Amenajări pentru protecția mediului și aducere la starea inițială

-

r

-

-

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților

-

-

-

-

-

TOTAL

CAPITOL 1

-

-

-

-

CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utililtăților necesare obiectivului

2.1 \Asiqurarea utilităților

-

-

-

-

-

TOTAL

CAPITOL 2

-

-

-

-

CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectarea și asistent

tehnică

3.1

Studii de teren

-

-

-

-

3.2

Documentații - suport si cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

2,400

0,525

0,456

2,856

0,624

3.3.

Expertizare tehnica

58,000

12,682

11,600

69,600

15,219

3.4.

Certificarea performantei energetice si auditului energetic al clădirilor

-

-

-

-

3.5.

Proiectare

71,914

15,725

13,664

85,578

18,712

3.6.

Orqanizarea procedurilor de achiziție

3,500

0,765

0,665

4,165

0,911

3.7.

Consultanta

36,425

7,965

6,921

43,345

9,478

3.8.

Asistenta tehnica

53,880

11,781

10,237

64,117

14,020

TOTAL CAPITOL 3

226,119

49,443

43,543

269,661

58,964

CAPITOLUL 4: Cheltuieli

pentru investiția de bază

4.1

Construcții și instalații

3.642,479

796,466

692,071

4.334,550

947,795

4.1.1

Consolidare imobil

3.642,479

796,466

692,071

4.334,550

947,795

4.2

Montaj utilaj tehnologice, echipamente tehnologice si funcționale

-

-

-

-

-

4.1.1

Montaj utilaj tehnologice, echipamente tehnologice si funcționale

-

-

-

-

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

-

-

-

-

-

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si functionalecare nu necesita montaj si echipamente de transport

-

-

-

4.5

Dotări

-

-

-

-

-

4.6

Active necorporale

-

-

-

-

TOTAL CAPITOL 4

3.642,479

796,466

692,071

4.334,550

947,795

CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

91,062

19,912

17,302

108,364

23,695

5.1.1

Lucrări de construcții si instalații aferete organizării de șantier

63,743

13,938

12,111

75,855

16,586

5.1.2

Cheltuieli conexe organizării șantierului

27,319

5,973

5,191

32,509

7,108

5.2

Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului

40,768

8,914

-

40,768

8,914

5.3

Cheltuieli diverse și neprevăzute

753,655

164,794

143,194

896,849

196,105

5.4

Cheltuieli pentru informare si publicitate

-

-

-

TOTAL CAPITOL 5

885,485

193,621

160,496

1.045,981

228,715

CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

-

-

-

-

-

6.2

Probe tehnologice și teste

-

-

-

-

-

TOTAL CAPITOL 6

-

-

-

-

TOTAL

GENERAL

4.754,083

1.039,530

896,110

5.650,193

1.235,474

Din care C + M

3.706,222

810,404

704,182

4.410,405

964,381

Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


50



/^Leviatan

MIND MATTER

CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiția de bază "Consolidare imobil, strada Marasesti, nr.12, sc.C-F"

în mii lei/mii euro la cursul                                4.5733 lei/euro din data de 26.06.2017

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

MII LEI

MII EURO

MII LEI

MII LEI

MII EURO

1

2

3

4

5

6

7

CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1.

Construcții și instalații

3,642.479

796.466

692.071

4,334.550

947.795

4.1.1.

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

-

-

-

-

-

4.1.2.

Rezistenta

2,326.312

508.672

441.999

2,768.311

605.320

4.1.3.

Arhitectura

801.967

175.359

152.374

954.341

208.677

4.1.4.

Instalații

514.200

112.435

97.698

611.899

133.798

Instalații electrice

29.898

6.537

5.681

35.578

7.780

Instalații sanitare

178.618

39.057

33.937

212.555

46.477

Instalații termice

224.851

49.166

42.722

267.572

58.508

Instalații gaze

80.834

17.675

15.359

96.193

21.034

TOTALI

3.642.479

796.466

692.071

4,334.550

947.795

4.2.

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

1

Montaj utilaje, echipamente tehnoloqice și

-

-

-

-

-

TOTAL II

-

PROCURARE

4.3.

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

4.4.

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj si

-

-

-

-

-

4.5.

Dotări

-

-

-

-

-

4.6.

Active necorporale

-

-

-

-

-

TOTAL III (fără TVA)

-

ț

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fără TVA)

3,642.479

796.466

692.071

4,334.550

947.795

TVA:

19%

692.071

151.329

131.493

823.564

180.081

TOTAL (cu TVA)

4,334.550

947.795

823.564

5,158.114

1,127.876

Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

La stabilirea costurilor estimative ale investiției s-au avut in vedere :

  • -  valoarea categoriilor de lucrări necesare a fi executate pentru realizarea obiectului de investiție, la faza documentației de avizare a lucrărilor de intervenții;

  • -  analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare in perioada 2015-2017, si a bazei de date cu preturi actualizate pentru materiale, utilaje și transport;

- costurile estimative de operare pe durata normată de viață/amortizare a investiției.

Costulile peniiu întreținerea si operarea obiectivului Investiției Includ categorii de costuri specifice exploatării obiectivelor de investiții din domeniu.

Aceste categorii de costuri de operare sunt estimate în cele doua variante:

  • -  varianta fara proiect (situația existenta);

  • -  varianta cu proiect (varianta rezultata ca urmare a implementării investiției propuse în proiectul de fata).

Conform regulilor de elaborare a analizei financiare, au fost luate în calcul numai valorile incrementale ale costurilor de operare, respectiv diferența dintre varianta cu proiect si varianta fara proiect.

In lipsa unor informații specifice proiectului analizat (informații detaliate cu privire la structura costurilor antrepenorului general precum si a Asociației de Proprietari ce vor fi implicate in activitatile de execuție si întreținere), s-au utilizat:

Pentru costul de întreținere si operare: 0,4x0,6+0,6x1 = 0,84

Pentru costul de construcție: 0,37x0,6+0,63x1 = 0,85.

Ținând cont de durata normala de funcționare a construcției pentru folosința sa principala - locuința colectiva, respectiv de 40 ani, precum si de luarea in considerare a metodei de amortizare liniara (vezi cap.5.6.), a rezultat un total costuri anuale de operare si întreținere de 85.833 lei/an.

Costurile de operare si întreținere anuale vor fi acoperite prin alocari bugetare.

Amor Uzarea Include amortizarea curenta cumulata cu amortizarea generata de proiectul de investiții.

Amortizarea cu proiect include cheltuielile cu amortizarea aferenta activelor achiziționate prin proiect.

Conform Catalog 30/11/2004 - Clasificarea mijloacelor fixe utilizate in economie, durata normala de funcționare, aferent regimului de amortizare liniar, publicat in MO nr.46 din 13/01/2005 pentru grupa 1- Construcții (pct. 1.6. -Construcții de locuințe si socio-culturale - spct. 1.6.1. - Clădiri de locuit, durata normala de funcționare = 40 - 60 ani.

Pentru o durata normala de funcționare de 40 ani, rezulta un coeficient de amortizare CA = 2,5, respectiv o valoare de amorizare de: 289,5 lei/an.

Amortizarea neta recunoscuta este in fapt, amortizarea activelor achizitonate din resurse proprii: 30% din activele eligibile si 100% din cele neeligibile. Bilantier, subvenția pentru investiții se va înregistra ca si venit in avans si se va dimnua anual cu valoarea amortizării calculata pentru activele achiziționate prin subvenție.

Veniturile din subvențiile pentru investiții aferent liniei de amortizări (amortizarea totala - veniturile din subvenții = amortizarea aferenta cheltuielilor din resurse proprii).

  • 5.5. SUSTENABILITATEA REALIZĂRII INVESTIȚIEI:

  • a) impactul social și cultural - îmbunătățirea gradului de comportare la seism a clădirii, implicit creșterea confortului ocupanților cât și creșterea valorii de piață a apartamentelor;

Clădirea care face obiectul prezentului proiect face parte din ansamblul de blocuri din centrul orașului Bacău. Toate acestea au fost încadrate în clasa I de risc seismic. Conform Legii nr. 282/2015, care a modificat Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, sunt interzise organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile situate în imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Astfel, viața publică a orașului are de suferit, și de asemenea, are de suferit imaginea orașului.

în urma consolidării acestui proiect se vor putea emite din nou autorizații de funcționare pentru spațiile comerciale aflate la parterul imobilului. Astfel se va reanima circulația pietonală în zona centrală a orașului și va putea fi valorificat și din punct de vedere turistic.

De asemenea, prin realizarea proiectului, se valorifică oportunitatea angajării persoanelor din această zonă în spațiile comerciale de la parter, împrejurare care conduce la scăderea ratei șomajului în orașul Bacău, precum si dezvoltarea altor ramuri economice.

Un alt beneficiu al acestui proiect este dat de creșterea confortului ocupanților și de creșterea valorii de piață a apartamentelor.

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138


F: 0040.374.093.992

MIND MATTER

  • b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de operare;

în faza de execuție se prevede un necesar de 25 persoane, în mod variabil, depinzând de faza în care se află lucrările de execuție. Este necesară angajarea unei antreprize specializate în executarea unor astfel de lucrări

în faza de operare nu se vor realiza noi locuri de muncă.

  • c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate:

Proiectul se încadrează în prevederile HG nr.445/2009, anexa 2 pct.l3(a) și conform criteriilor de selecție pentru stabilirea efectuării evaluării impactului asupra mediului din Anexa nr.3 ale aceleași hotărâri, nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Condițiile de realizare ale proiectului:

  • •  Deșeurile rezultate în urma lucrărilor de construire, funcție de natura acestora, vor fi depozitate selectiv în spații special amenajate și predate la unități autorizate în acest sens;

  • •  Se vor respecta condițiile impuse prin avizele solicitate prin certificatul de urbanism;

  • •  Se vor lua măsuri pentru limitarea emisiilor de praf;

  • •  Se vor împrejmui zonele unde se vor efectua lucrările și se vor monta panouri de înștiințare privind proiectul și perioada propusă pentru execuția acestuia;

  • •  Se vor utiliza mijloace de transport și utilaje cât mai silențioase și cu emisii reduse de noxe;

  • •  Optimizarea traseului utilajelor care transportă materiale de execuție și deșeurile generate în faza aceasta;

Se vor respecta prevederile OMS 119/2014, pentru aprobarea Normelor de igiena și sănătate publică privind modul de viață al populației.

  • 5.6. ANALIZA FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ AFERENTĂ REALIZĂRII LUCRĂRILOR

DE INTERVENȚIE:

  • a) prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință;

Conform Ghidului DG Regio privind elaborarea analizelor cost-beneficiu pentru perioada de programare 2014-2020, o analiza cost-beneficiu are următoarea structura minimala:

  • 1. Descrierea contextului;

  • 2. Definirea obiectivelor;

  • 3. Identificarea investiției;

  • 4. Fezabilitatea tehnica si sustenabilitatea de mediu;

  • 5. Analiza financiara;

  • 6. Analiza economica;

  • 7. Analiza de risc.

Analiza cost-beneficiu pentru investiția de fata va urmări acest continut-cadru.

De asemenea, au fost urmate recomandările privind realizarea analizei cost-beneficiu în cadrul HG nr. 907/2017 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice

Prin perioada de referința se înțelege numărul maxim de ani pentru care se fac prognoze in cadrul analizei economico-financiare. Prognozele privind evoluțiile viitoare ale proiectului trebuie sa fie formulate pentru o perioada corespunzătoare in raport cu durata pentru care proiectul este util din punct de vedere economic. Alegerea perioadei de referința poate avea un efect extrem de important asupra indicatorilor financiari si economici ai proiectului.

Concret, alegerea perioadei de referința afecteaza calcularea indicatorilor principali ai analizei cost-beneficiu si poate afecta, de asemenea, determinarea ratei de cofinantare. Pentru majoritatea proiectelor de infrastructura, perioada de referința este de cel puțin 20 de ani, iar pentru investițiile productive este de aproximativ 10 ani.

Confom Ghidului DG Regio privind metodologia de lucru pentru Analiza cost-beneficiu, pentru perioada de programare 2014 - 2020, orizonturile de timp de referința, formulate in conformitate cu profilul fiecărui sector in parte, sunt prezentate in continuare.

/^Leviatan"

^^~ MIND MATTER

Calendarul de analiza a proiectelor de infrastructura

Sector

Orizont de timp (ani)

Cai ferate

30

Drumuri

25-30

Porturi si aeroporturi

25

Transport urban

25-30

Alimentare cu apa

30

Managementul deșeurilor

25-30

Energie

15-25

Broadband

15-20

Cercetare si inovare

15-25

Infrastructura de afaceri

10-15

Alte sectoare

10-15

Sursa: Anexa I la Regulamentul (EU) Nr. 480/2014

Având in vedere specificul investiției, analiza cost-beneficiu va fi realizata pe o perioada de 15 ani.

Calendarul de implementare a Proiectului

Durata de analiza in cadrul analizei cost-beneficiu, conform celor redate anterior, este de 15 de ani, din care primii 2 ani reprezintă perioada de construcție.

Astfel, Calendarul de Implementare a investiției este:

  • •  Anii 2017-2018           investiție

  • •  Intervalul 2019-2031           operare

Anul 2017 este anul de referința in elaborarea analizei cost-beneficiu, respectiv anul de actualizare a fluxurilor de numerar precum si anul de baza pentru exprimarea costurilor.

  • b) analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea investiției, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung;

Nu este cazul.

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992


E: contact@leviatan.ro


www.leviatan.ro


56



  • c) analiza financiară; sustenabilitatea financiară;

Metodologie

Analiza cost beneficiu este principalul instrument de estimare și evaluare economică a proiectelor.

Această analiză are drept scop să stabilească:

  • •  măsura în care proiectul contribuie la politica de dezvoltare a sectorului social în România și în mod special la atingerea obiectivelor programului în cadrul căreia se solicită finanțare;

  • •  fundamentarea calculului necesarului de finanțare din fonduri publice;

  • •  măsura în care proiectul contribuie la bunăstarea economică a regiunii, evaluata prin calculul indicatorilor de rentabilitate socio-economica ai proiectului.

Principiile și metodologiile care au stat la baza prezentei analize cost-beneficiu sunt în conformitate cu:

  • •  Hotărârea nr. 907/2017 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice

  • •  „Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects", decembrie 2014 -Comisia Europeana

Analiza cost-beneficiu se va baza pe principiul comparației costurilor alternativelor de proiect propuse în situația actuală. Modelul teorectic aplicat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) - care cuantifică diferența dintre veniturile și costurile generate de proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un factor de actualizare, operațiune necesară pentru a „aduce" o valoare viitoare la momentul de baza a evaluării costurilor.

Analiza cost-beneficiu va fi realizata in preturi fixe, pentru anul de baza al analizei 2017, echivalent cu anul de baza al actualizării costurilor. Prin urmare, toate costurile vor fi exprimate in preturi constante 2017.

Investiția de capital

Titularul investiției este Municipiul Bacau, iar fondurile necesare realizării investiției vor fi obținute prin accesarea unei finanțări publice.

Valoarea investiției totale de capital este de 5.650.193 lei (total general, cu TVA), esalonata pe o perioada de doi ani, cu procentele de eșalonare conform graficului de eșalonare a investiției.

Investiția are ca obiectiv consolidarea clădirii va asigura o comportare corespunzătoare la acțiuni seismice, pentru adaptarea la normativele în vigoare.

Calculul valorii reziduale a costului de capital

In ceea ce privește valoarea absoluta a valorii reziduale, se va urma metoda amortizării liniare, care tine cont de durata normale de funcționare a activelor care compun investiția de baza. Valoarea reziduala reprezintă valoarea ramasa a activelor, valoarea corespondenta ultimul an de analiza a proiectului, respectiv anul de analiza 15.

în acest scop a fost stabilită valoarea reziduală a principalelor componente ale investiției, în funcție de durata de viață a fiecărei componente.

Valoarea reziduala a investiției este estimata in valori financiare la o valoare de 2.825.097 lei cu TVA, preturi 2017, corespondent anului 15 de analiza, reprezentând 50% din valoarea investiției totale. Estimarea valorii reziduale are la baza studii anterioare si experiența Consultantului.

Ipoteze in evaluarea scenariilor

Orizontul de previziune a costurilor si veniturilor generate de implementarea Proiectului, prezumat la evalurea rentabilității financiare si economice, este de 15 ani, din care anii de analiza 1-2 (notati convențional cu anii 0-1) reprezintă perioada de implementare a proiectului.

La elaborarea analizelor financiare s-a adoptat varianta folosirii preturilor fixe, fara a se aplica un scenariu de evoluție pentru rata inflației la moneda de referința, si anume Lei. Rata de actualizare folosite in estimarea rentabilității Proiectului a fost de 5%.

In vederea actualizării la zi a fluxurilor nete viitoare necesare calculării indicatorilor specifici (VPN, RIR, etc) se estimează aceasta rata la nivelul costului de oportunitate a capitalului investiție pe termen lung. Având in vedere ca acest capital este directionat către un proiect de investiție cu impact major asupra comunității locale si adreseaza un serviciu de utilitate publica nivelul de referința este recomandat la nivelul de 5%. Acest procent a fost identificat ca fiind încadrat intr-un interval rezonabil la nivelul unor eșantioane reprezentative de proiecte similare in spațiul european si implementate cu succes din surse publice.

Proiectul nu este generator de venituri nete, conform definițiilor incluse la Art 61 (1) și (7)(b) din Regulamentul (UE) NR. 1303/2013 și în Ordinul MADR nr. 2112/2015, Art 6 (24) și (25):

„24. proiecte generatoare de venituri nete - acele proiecte de realizare a unor investiții/activități care ulterior finalizării lor generează venituri nete;

25. venituri nete - intrările de numerar plătite direct de utilizatori beneficiarilor schemei pentru bunurile sau serviciile din cadrul operațiunii, cum ar fi taxele suportate direct de utilizatori pentru utilizarea infrastructurii, vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri ori plățile pentru servicii, minus eventualele costuri de funcționare și de înlocuire a echipamentelor cu durată scurtă de viață, suportate pe parcursul perioadei corespunzătoare; economiile la costurile de funcționare generate de

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

operațiunea în cauză se tratează drept venituri nete, cu excepția cazului în care sunt compensate de o reducere egală a subvențiilor de funcționare"

Evoluția prezumata a veniturilor si a costurilor de operare si întreținere

Costurile pentru întreținerea si operarea obiectivului investiției includ categorii de costuri specifice exploatării obiectivelor de investiții din domeniu.

Aceste categorii de costuri de operare sunt estimate în cele doua variante:

  • •  varianta fara proiect (situația existenta);

  • •  varianta cu proiect (varianta rezultata ca urmare a implementării investiției propuse în proiectul de fata).

Conform regulilor de elaborare a analizei financiare, în aceasta vor fi luate în calcul numai valorile incrementale ale costurilor de operare, respectiv diferența dintre varianta cu proiect si varianta fara proiect.

Astfel, după estimările în cele 2 variante, vor fi prezentate si estimările în varianta incrementala, care vor reprezenta date de intrare pentru analiza financiara.

în ambele variante, previziunile de costuri se vor face pentru o perioada de referința de 15 de ani de analiza, care includ perioada de implementare a investiției (2 ani).

Profitabilitatea financiara a investiției

Modelul de analiza financiara a proiectului va analiza cash-flow-ul financiar consolidat si incremental generat de proiect, pe baza estimărilor costurilor investitionale, a costurilor cu întreținerea, generate de implementarea proiectului, evaluate pe întreaga perioada de analiza, precum si a veniturilor financiare generate.

Indicatorii utilizați pentru analiza financiară sunt:

  • •  Valoarea Netă Actualizată Financiară a proiectului;

  • •  Rata Internă de Rentabilitate Financiară a proiectului;

  • •  Raportul Beneficiu - Cost; si

  • •  Fuxul de Numerar Cumulat.

Valoarea Netă Actualizată Financiară(VNAF) reprezintă valoarea care rezultă deducând valoarea actualizată a costurilor previzionate ale unei investiții din valoarea actualizată a beneficiilor previzionate.

Rata Internă de Rentabilitate Financiară (RIRF) reprezintă rata de actualizare la care un flux de costuri și beneficii exprimate în unități monetare are valoarea actualizată zero. Rata internă de rentabilitate este comparată cu rate de referință pentru a evalua performanța proiectului propus.

Raportul Beneficiu-Cost (R B/C) evidențiază măsura în care beneficiile proiectului acoperă costurile acestuia. în cazul când acest raport are valori subunitare, proiectul nu generează suficiente beneficii și are nevoie de finanțare (suplimentara).

RC J40/7016/2012                        Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                    E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

b

Fluxul de numerar cumulat reprezintă totalul monetar al rezultatelor de trezorerie anuale pe întreg orizontul de timp analizat.

Calculele pentru profitabilitatea financiară a investiției totale sunt prezentate în tabelul următor.

Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a Investiției Totale (lei, cu TVA, preturi constante 2017)

Anul de analiza

Anul de operare

Intrări

Venituri

Ieșiri

Cost de construcție

Valoarea reziduală

Costuri de operare si întreținere

Rux de numerar net

fiux de numerar net actualizat

2017

0

0

1,130,039

1,130,039

0

0

-1,130,039

-1,130,039

2018

0

0

4,520,154

4,520,154

0

0

-4,520,154

-4,346,302

2019

1

0

0

28,251

0

0

28,251

-28,251

-26,120

2020

2

0

0

28,251

0

0

28,251

-28,251

-25,115

2021

3

0

0

28,251

0

0

28,251

-28,251

-24,149

2022

4

0

0

28,251

0

0

28,251

-28,251

-23,220

2023

5

0

0

28,251

0

0

28,251

-28,251

-22,327

2024

6

0

0

28,251

0

0

28,251

-28,251

-21,468

2025

7

0

0

28,251

0

0

28,251

-28,251

-20,643

2026

8

0

0

28,251

0

0

28,251

-28,251

-19,849

2027

9

0

0

28,251

0

0

28,251

-28,251

-19,085

2028

10

0

0

28,251

0

0

28,251

-28,251

-18,351

2029

11

0

0

28,251

0

0

28,251

-28,251

-17,645

2030

12

0

0

28,251

0

0

28,251

-28,251

-16,967

2031

13

0

0

-2,796,846

0

-2,825,097

28,251

2,796,846

1,615,109

Rata Interna de Rentabilitate financiara a Investiției Totale (RIRF/C) -5.82%

Valoarea Neta Actualizată financiară a Investiției Totale (VAhF/C) -4,116,172

Raportul Beneficii / Cost al Capitalului (B/C C) 0.00

RIRF/C se situează sub pragul de rentabilitate de 5%. Acest lucru arata ca rentabilitatea financiara a capitalului investit este negativa; analiza financiara demonstrează necesitatea acordării finanțării publice, care sa susțină obținerea unui cash-flow pozitiv al proiectului.

Conform metodologiei in vigoare vizând fundamentarea proiectelor de investiții de acest tip, sunt întrunite condițiile pentru a susține necesitatea finanțării publice.

Pentru ca un proiect să necesite intervenție financiară din partea fondurilor publice, VANF a investiției trebuie să fie negativă, iar RIRF a investiției mai mică decât rata de actualizare (5%). Valorile calculate pentru indicatorii financiari ai acestei investiții se conformează acestor reguli, ceea ce înseamnă că proiectul are nevoie de finanțare publica pentru a putea fi implementat.

Durabilitatea financiara a proiectului

Analiza sustenabilitatii financiare a investiției evalueaza gradul in care proiectul va fi durabil, din prisma fluxurilor financiare anuale, dar si cumulate, de-a lungul perioadei de analiza. Fluxurile de costuri corespund scenariului incremental „Fara Proiect" - „Cu Proiect".

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992


E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


60



Durabilitatea financiara a capitalului investit (lei, cu TVA, preturi constante 2017)

Anul de analiza

Anul de operare

INTRĂRI

Venituri (alocații bugetare)

&ant UE

Contribuție proprie

IEȘIRI

Investiție

Total costuri de operare si întreținere

Rux net de numerar

Rux net de numerar cumulat

2017

1,130,039

0

0

1,130,039

1,130,039

1,130,039

0

0

0

2018

4,520,154

0

0

4,520,154

4,520,154

4,520,154

0

0

0

2019

1

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

2020

2

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

2021

3

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

2022

4

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

2023

5

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

2024

6

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

2025

7

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

2026

8

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

2027

9

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

2028

10

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

2029

11

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

2030

12

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

2031

13

28,251

28,251

28,251

28,251

0

0

Fluxul cumulat de numerar este pozitiv in fiecare din anii prognozati, in condițiile in care costurile de operare si întreținere vor fi acoperite prin alocari bugetare.

  • d) analiza economică; analiza cost-eficacitate;

Principii generale de elaborare a analizei economice si documente relevante

Prin analiza economică se urmărește estimarea impactului si a contribuției proiectului la creșterea economică la nivel regional si național.

Aceasta este realizată din perspectiva întregii societăți (municipiu, regiune sau țară), nu numai punctul de vedere al proprietarului infrastructurii.

Analiza financiară este considerată drept punct de pornire pentru realizarea analizei socio-economice. în vederea determinării indicatorilor socio-economici trebuie realizate anumite ajustări pentru variabilele utilizate în cadrul analizei financiare.

Principiile și metodologiile care au stat la baza prezentei analize cost-beneficiu sunt în concordanță cu:

  • •  „Guidance on the Methodology for carrying out Cost-Benefit Analysis", elaborat de Comisia Europeană pentru perioadă de programare 2014-2020;

Principalele recomandări privind analiza armonizată a proiectelor se referă la următoarele elemente:

  • •  Elemente generale: tehnici de evaluare, transferul beneficiilor, tratarea impactului necuantificabil, actualizare și transfer de capital, criterii de decizie, perioada de analiză a proiectelor, evaluarea riscului viitor și a senzitivității, costul marginal al fondurilor publice, surplusul de valoare a transportatorilor, tratarea efectelor socio-economice indirecte;

  • •  Costuri de mediu;

    RC J40/7016/2012

    CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania

E: contact@leviatan.ro

www.leviatan.ro


T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992


Leviatan®


MIND MATTER


  • •  Costurile și impactul indirect al investiției de capital (inclusiv costurile de capital pentru implementarea proiectului, costurile de întreținere, operare și administrare, valoarea reziduală).

Rata de actualizare pentru actualizarea costurilor si beneficiilor in timp este de 5%, in conformitate cu normele Europene asa cum sunt descrise in 'Guide to cost-benefit analysis of investment projects' editat de "Evaluation Unit - DG Regional Policy", Comisia Europeana. Rata de actualizare de 5% este valabila pentru „tarile de coeziune", Romania incadrandu-se in aceasta categorie.

Ipoteze de baza

Scopul principal al analizei economice este de a evalua dacă beneficiile proiectului depășesc costurile acestuia și dacă merită să fie promovat. Analiza este elaborată din perspectiva întregii societăți nu numai din punctul de vedere al beneficiarilor proiectului iar pentru a putea cuprinde întreaga varietate de efecte economice, analiza include elemente cu valoare monetară directă, precum costurile de construcții si întreținere și economiile din costurile de operare precum și elemente fără valoare de piață directă precum economia de timp și impactul de mediu.

Toate efectele ar trebui cuantificate financiar (adică primesc o valoare monetară) pentru a permite realizarea unei comparări consistente a costurilor și beneficiilor în cadrul proiectului și apoi sunt adunate pentru a determina beneficiile nete ale acestuia. Astfel, se poate determina dacă proiectuleste dezirabil și merită să fie implementat. Cu toate acestea, este important de acceptat faptul cănu toate efectele proiectului pot fi cuantificate financiar, cu alte cuvinte nu tuturor efectele socio-economice li se pot atribui o valoare monetara.

Anul 2017 este luat ca baza fiind anul întocmirii analizei cost-beneficiu. Prin urmare, toate costurile si beneficiile sunt actualizate prin prisma preturilor reale din anul 2017.

Valoarea reziduala la sfârșitul perioadei de analiza a fost estimata la 50% din costul total de investiție, pentru orice element care va fi realizat ca parte a lucrărilor de investiții.

Ca indicator de performanta a lucrărilor de modernizare, s-au folosit Valoarea Actualizata Neta (beneficiile actualizate minus costurile actualizate) si Gradul de Rentabilitate (rata beneficiu/cost). Acesta din urma exprima benefiiciile actualizate raportate la unitatea monetara de capital investit. In final, rezultatele sunt exprimate sub forma Ratei Interne de Rentabilitate: rata de scont pentru care Valoarea Neta Actualizata ar fi zero.

Rata Interna de Rentabilitate Economica

Calculul Ratei Interne de Rentabilitate a Proiectului (EIRR) se bazează pe ipotezele:

  • •  Toate beneficiile și costurile incrementale sunt exprimate în prețuri reale 2017, în Lei;

RC J40/7016/2012                        Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                    E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992


Leviatan®


--- MIND MATTER

  • •  EIRR este calculată pentru o durată de 15 ani a Proiectului. Aceasta include perioada de construcție (anii 0-1), precum și perioada de exploatare, până în anul 15;

  • •  Viabilitatea economică a Proiectului se evaluează prin compararea EIRR cu Costul Economic real de Oportunitate al Capitalului (EOCC). Valoarea EOCC utilizată în analiză este 5%. Prin urmare, Proiectul este considerat fezabil economic, dacă EIRR este mai mare sau egală cu 5%, condiție ce corespunde cu obținerea unui raport beneficii/costuri supraunitar.

Eșalonarea Investiției

  • •  Eșalonarea investiției s-a presupus a se derula pe o perioadă de doi ani, pentru anii de analiza 0-1, conform Calendarului Proiectului.

Beneficiile economice

Au fost considerate pentru analiza socio-economica, doar o parte din componentele monetare care au influenta directa. Pentru determinarea acestor beneficii s-a aplicat același concept de analiza incrementala, respectiv se estimează beneficiile in cazul diferenței intre cazul "cu proiect" si "fara proiect".

Efectele sociale (pozitive) ale implementării proiectului sunt multiple si se pot clasifica in doua categorii:

In rezumat, etapele de realizare a analizei economice sunt:

  • 1. Aplicarea corecțiilor fiscale;

  • 2. Monetizarea impacturilor (calculul beneficiilor);

  • 3. Transformarea preturilor de piața in preturi contabile (preturi umbra); si

  • 4. Calculul indicatorilor cheie de performanță economică

Figura următoare sintetizează etapele de realizare a analizei economice.

RC J40/7016/2012                        Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                    E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

Etapele de realizare a analizei economice


Din analiza economica trebuie excluse taxele indirecte (de exemplu TVA), obligațiile angajatorului in ceea ce privește salariile sau orice subvenții. Din punctul de vedere al societății aceste elemente constituie transferuri si nu fluxuri de cash.

: Cuantificarea si monetarizarea * externalitatilor proiectului (beneficii si

• costuri economice).

Utilizarea preturilor umbra pentru calculul costului de opoitunitotc al input uriloi si output-urilor.

: Calculul indicatorilor de performanta *■ utilizând rata de discount sociala.

Corecțiile fiscale si transformarea preturilor de piața in preturi contabile Aplicarea corecțiilor fiscale

Aplicarea corecțiilor fiscale consta in deducerea cotei TVA de 19% din cadrul costurilor exprimate in valori financiare.

Transformarea preturilor de piața in preturi contabile

Pentru calculul factorilor de conversie din preturi de piața in preturi contabile se utilizează adesea o tehnică numită analiza semi-input-output (SIO)1. Analiza SIO folosește tabele de intrări ieșiri cu date la nivel național, recensăminte naționale, sondaje cu privire la cheltuielile gospodăriilor și alte surse la nivel național, cum ar fi date cu privire la tarifele vamale, cotații și subvenții. Această analiză poate fi folosită și la calculul factorului de conversie standard.

Deși factorul de conversie standard se determină în mod normal prin calcularea factorilor de conversie corespunzători sectoarelor productive ale unei economii, se poate folosi și formula:

FCS=       (M+JV)

unde,                      (M+Tm - Sm)+(X-Tx + Sx)

  • •  FCS = factor de conversie standard;

  • •  M = valoarea totală a importurilor în prețuri CIF la graniță;

  • •  X = valoarea totală a exporturilor în prețuri FOB la graniță;

  • •  Tm = valoarea taxelor vamale totale aferente importurilor;

1 Sursa: Analiza cost-beneficiu - concepte și practică Anthony E. Boardman, David H. Greenberg, ■^Aidan^^Vinin^JDavidJL^Weimei^dițuraARQEdiția^aJI-a^pagina^T^^^^^^^^^^^^^^^^^^

RC J40/7016/2012                        Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                    E: contaci@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

  • •  Sm = valoarea totală a subvențiilor pentru importuri;

  • •  Tx = valoarea totală a taxelor la export;

  • •  Sx = valoarea totala a subvențiilor pentru exporturi.

în calcularea prețului contabil (umbră) al forței de muncă se aplică următoarea formulă:

PCF = PPF x (1-u) x (l-t),unde:

  • •  PCF = Prețul contabil al forței de muncă

  • •  PPF = Prețul de piață al forței de muncă

  • •  u = Rata regională a șomajului

  • •  t = Rata plăților aferente asigurărilor sociale și alte taxe conexe

în tabelul de mai jos se prezintă factorii de conversie a prețurilor de piață în prețuri contabile, pe categorii de costuri, pentru proiectele din România, așa cum au fost definiți în cadrul Ghidului Național pentru Analiza Cost - Beneficiu ACIS-Jaspers.

Factori de conversie de la preturi de piața in preturi contabile

Categorie de cost

Factor de conversie

Comentariu

Articole care se pot comercializa

1

Articole care nu se pot comercializa

1

dacă nu se justifică altfel

Forța de muncă calificată

1

Forța de muncă necalificată

SWRF

formula de calcul (1-u) x (1-t)

Achiziția de teren

1

dacă nu se justifică altfel

Transferuri financiare

0

Sursa:   http.7/www. metodologie. ro/Ghid%20ACB0/o20RO°/o20proiect.iDdf,

pag. 16

Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Analizelor Cost-Beneficiu pentru proiectele de infrastructura stabilește un factor de conversie de 0.6 de la valori financiare la valori economice pentru forța de munca necalificata, (pag. 132, cap. 4.1.4). De asemenea, Ghidul sugerează si o compoziție a elementelor de cost pentru costul de întreținere si operare, respectiv pentru costul de construcție, după cum urmeaza:

  • •  Costul de întreținere si operare: 40% forța de munca necalificata, 8% forța de munca calificata, 45% materiale si utilaje, 7% energie.

  • •  Costul de construcție: 37% forța de munca necalificata, 7% forța de munca calificata, 46% materiale si utilaje, 10% energie.

In lipsa unor informații specifice proiectului analizat (informații detaliate cu privire la structura costurilor antrepenorului general precum si a companiilor de construcție ce vor fi implicate in activitatile de întreținere), se vor utiliza aceste data de intrare.

Având in vedere acestea, factorii de conversie din preturi contabile in preturi umbra sunt:

  • •  Pentru costul de întreținere si operare: 0,4x0,6+0,6x1=0,84

  • •  Pentru costul de construcție: 0,37x0,6+0,63x1=0,85.

Având in vedere acestea, fluxul incremental de costuri economice ale proiectului (CapEx si OpEx) este prezentat in tabelul următor, ca diferența intre scenariile Cu Proiect si Fara Proiect.

Fluxul incremental de costuri economice de construcție si de operare si intretinere

Anul de analiza

Anul de

operare

Cost de construcție

Costuri de operare si intretinere

2017

807,170

0

2018

3,228,682

0

2019

1

0

19,942

2020

2

0

19,942

2021

3

0

19,942

2022

4

0

19,942

2023

5

0

19,942

2024

6

0

19,942

2025

7

0

19,942

2026

8

0

19,942

2027

9

0

19,942

2028

10

0

19,942

2029

11

0

19,942

2030

12

0

19,942

2031

13

0

19,942

Nota. Costul economic de construcție este estimat in preturi 2017.

Analiza economica a condus la estimarea fluxurilor de costuri si beneficii ale investiției.

In final, sunt calculați, pentru o rata economica de actualizare a capitalului de 5% (rata de actualizare) indicatorii de eficienta economica a investiției:

  • •  Rata Interna de Rentabilitate Economica: EIRR=13,11%

  • •  Valoarea Neta Actualizata Economica: ENPV=2.201.872 Lei

  • •  Raportul Beneficii/Costuri: 1,54

Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


66



Calculul indicatorilor de performanta economica (Lei, preturi constante 2017)

Anul de analiza

Anul de operare

Cost de construcție

Cost de întreținere si Operare

Valoarea reziduala

Total costuri

Beneficii economice

Total

Beneficii

Beneficii Nete neactuaiizate

Beneficii Nete actualizate

2017

807,170

0

0

807,170

0

-807,170

-807,170

2018

1

3,228,682

0

0

3,228,682

0

-3,228,682

-3,074,935

2019

2

0

19,942

0

19,942

700,000

700,000

680,058

616,833

2020

3

0

19,942

0

19,942

700,000

700,000

680,058

587,460

2021

4

0

19,942

0

19,942

700,000

700,000

680,058

559,486

2022

5

0

19,942

0

19,942

700,000

700,000

680,058

532,843

2023

6

0

19,942

0

19,942

700,000

700,000

680,058

507,470

2024

7

0

19,942

0

19,942

700,000

700,000

680,058

483,305

2025

8

0

19,942

6

19,942

700,000

700,000

680,058

460,290

2026

9

0

19,942

0

19,942

700,000

700,000

680,058

438,372

2027

10

0

19,942

0

19,942

700,000

700,000

680,058

417,497

2028

11

0

19,942

0

19,942

700,000

700,000

680,058

397,616

2029

12

0

19,942

0

19,942

700,000

700,000

680,058

378,682

2030

13

0

19,942

0

19,942

700,000

700,000

680,058

360,649

2031

14

0

19,942

0

19,942

700,000

700,000

680,058

343,476

Rata Interna de Rentabilitate Economica (EIRR) 13.11%

Valoarea Neta Actualizată Economica (EtPV) 2,201,872

Raportul Beneficii / Costuri (BCR) 1.54

Analiza economică a proiectului arata oportunitatea investiției, ENPV fiind pozitiv, dar și efectul benefic al acesteia asupra economiei locale, superior costurilor economice și sociale pe care acesta le implică, raportul beneficii/cost fiind mai mare decât 1.

în ceea ce privește rata internă de rentabilitate economică a proiectului, aceasta este de 13,37%, valoare superioară ratei de actualizare socială de 5%. Acest lucru reflectă rentabilitatea din punct de vedere economic a investiției.

Efectele pozitive asupra utilizatorilor si asupra societății, in general, sunt evidente ceea ce conduce la concluzia ca proiectul merita promovat.

Condițiile impuse celor trei indicatori economici pentru ca un proiect să fie viabil economic sunt:

  • •  ENPV să fie pozitiv;

  • •  EIRR să fie mai mare sau egală cu rata socială de actualizare (5%);

  • •  BCR să fie mai mare decât 1.

Principalii indicatori ai analizei economice

Principalii parametri și indicatori

Valori

Rata socială de actualizare (%)

5%

Rata interna de rentabilitate economice (EIRR)

13.11%

Valoare actualizata neta economica (ENPV) (lei)

2,201,872

Raporturi beneficii-costuri (BCR)

1.56

Analizând valorile indicatorilor economici rezultă că proiectul este viabil din punct de vedere economic. Indicatorii economici au valori bune datorită beneficiilor economice generate de implementarea proiectului.

  • e) analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.

  • a. Analiza de risc cantitativa

Riscul este o variabilă exogenă antonimă rentabilității din activitatea economică. Deoarece aceste efecte sunt contradictorii, se pune problema stăpânirii unui anumit nivel de risc față de rentabilitatea așteptată de la investiția din proiect.

Analiza de risc vizează estimarea distribuției de probabilitate a modificărilor indicatorilor de performanță financiară și economică. Odată ce au fost identificate variabilele critice, pentru analiza de risc este necesar să se asocieze o distribuție a probabilității pentru fiecare dintre ele, definită într-un domeniu precis de valori în jurul celei mai bune estimări, utilizată în cazul de bază.

Pentru analiza de risc s-a utilizat metoda Monte Carlo care constă din extragerea aleatoare repetată a unui set de valori pentru variabilele critice și calcularea indicatorilor de performanță ai proiectului pentru fiecare set de valori extrase. Prin repetarea acestui procedeu pentru un număr suficient de extrageri (de ordinul sutelor) se obține distribuția probabilității pentru indicatorii de performanță.

Pentru proiectul de față s-a considerat o distribuție triunghiulară asimetrică pentru costul de investiție, cu o probabilitate mai mare pentru depășirea valorii de investiție din deviz, cu 10.000 de seturi de valori extrase, conform metodologiei descrise in documentul de lucru Monte Carlo simulation of Cost-Benefit Analysis res u I ts,                http://www.jaspers-europa-info.org/images/stories/food/

KEW WORKINGPAPERS/________Risk Analysis - Monte Carlo Instructions.pdf,

elaborat de JASPERS.

Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992


E: contact@leviatan.ro


www.leviatan.ro


68



Base-case ENPV

rrtci

2.3

VarUibies

înv est meni

O&M

Bene fits

Base-case (Present Value)

ntei

3.8

0.2

6.3

Minimum

%

90%

90%

Mcst Utely (Mode)

%

100%

100%

100%

Maximum

%

150%

110%

120%

Number of iteraticns

10,000



Results of Monte Carto Simubtton - ENPV

Meen (Expeeted ENPV)

rrtei

1.53

Minimum

nte!

1.34

Median

nte/

1.56

Maximum

rrtei

3.67

Standard Deviation

ntei

0.81

Prob. (ENPV>0)

%

96.3%


Rezultatele analizei de risc sunt exprimate ca medie estimată și deviație standard a acestor indicatori.




Astfel, pentru EVNP valoarea așteptată

1,53 mii deviația


medie este de lei, iar standard


este de 0,81 mii Lei. Probabilitatea ca valoarea       neta

prezenta economica sa fie pozitiva este


Ținând seama de toate acestea, am putea defini proiectul de față ca fiind unul cu risc scăzut.

  • b. Analiza de risc calitativa

In cele ce urmeaza vor fi identificate riscurile asumate (de natura tehnica, financiara, instituționala, legala) ce pot interveni in cursul perioadei de implementare a proiectului.

Tehnice:

  • •  Execuția deficitara a proiectului

  • •  Lipsa unei supervizări bune a desfășurării lucrării

Financiare:

  • •  Neaprobarea finanțării

  • •  întârzierea plăților

Legale:

  • •  Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru execuția lucrării

Instituționale:

  • •  Lipsa colaborării instituționale

  • •  Lipsa capacitatii unei bune gestionari a resurselor umane si materiale Riscurile legate de realizarea proiectului care pot aparea pot fi de natura interna si externa.

  • •  Interna - pot fi elemente tehnice legate de îndeplinirea realista a obiectivelor si care se pot minimiza printr-o proiectare si planificare riguroasa a activitatilor

  • •  Externa - nu depind de beneficiar, dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat de management al riscului

Acesta se bazeaza pe cele trei sisteme cheie (consacrate) ale managementului de proiect.

Sistemul de monitorizare

Esența acestuia consta in compararea permanenta a situației de fapt cu planul acestuia: evoluție fizica, cheltuieli financiare, calitate (obiectivele proiectului sunt congruente cu activele create).

O abatere Indicata de sistemul de monitorizare (evoluție programata/stare de fapt) conduce la un set de decizii a managerilor de project care vor decide daca sunt posibile si/sau anumite masuri de remediere.

Sistemul de control

Acesta va trebui sa intre in acțiune repede si eficient când sistemul de monitorizare indica abateri.

Membrii echipei de project au următoarele atribuții principale:

  • •  a lua decizii despre masurile corective necesare (de la caz la caz)

  • •  autorizarea masurilor propuse

  • •  implementarea schimbărilor propuse

  • •  adaptarea planului de referința care sa permită ca sistemul de monitorizare sa ramana eficient

Sistemul informațional

Va susține sistemele de control si monitorizare, punând la dispoziția echipei de proiect (in timp util) informațiile pe baza carora ea va acționa.

Pentru monitorizarea proiectului (primul sistem cheie al managementului de proiect) informațiile strict necesare sunt următoarele:

  • •  masurarea evoluției fizice

  • •  masurarea evoluției financiare

  • •  controlul calitatii

  • •  alte informații specifice care prezintă interes deosebit.

Mecanismul de control financiar

înțelegem prin mecanism de control financiar prin care se va asigura utilizarea optima a fondurilor, un sistem circular de reguli care vor ajuta la atingerea obiectivelor proiectului evitând surprizele si semnalizând la timp pericolele care necesita masuri corective.

Global, acest concept se refera la următoarele:

  • •  stabilirea unei planificări financiare

    70


    0l


---    MIND MATTER

  • •  confruntarea la intervale regulate (doua luni) a rezultatelor efective ale acestei planificări

  • •  compararea abaterilor dintre plan si realitate

  • •  împiedicarea evoluțiilor nedorite prin luarea unor decizii la timpul potrivit

Principalele instrumente de lucru operative se vor baza in principal pe analize cantitative si calitative a rezultatelor.

Contabilitatea si managementul financiar

Va fi asigurata de un specialist contabil care va contribui la îndeplinirea a trei sarcini fundamentale:

  • •  planificarea, controlul si înregistrarea operațiunilor

  • •  prezentarea informațiilor (primele doua puncte sunt sarcini ale specialistului contabil)

  • •  decizia in chestiuni financiare (atribuții ale conducerii)

Planificarea, controlul si înregistrarea operațiunilor

Presupun operațiuni cum ar fi plățile pentru bunuri si servicii, materiale, plata salariilor, cat si efectuarea încasărilor din vanzari. Planificarea tranzacțiilor este necesara. Managementul proiectului trebuie sa autorizeze aceste tranzacții si disponibilizarea fizica a fondurilor prin proceduri de autorizare a plăților si de depunere a fondurilor in contul bancar al proiectului. Controlul financiar se refera la armonizarea evidentelor fizice ale operațiunilor cu bugetele aprobate.

Prezentarea informațiilor

Va fi necesara unificarea rezultatelor diferitelor operațiuni, evaluând implicațiile acestuia si rezumandu-le in rapoarte regulate si dare care vor oferi informații despre evoluția pe nivele de cheltuieli, vor include prognoze ale situațiilor financiare viitoare si vor identifica zonele problematice

Activitatea de decizie la nivel financiar

Sistemul va combina elementele esențiale ale funcției de înregistrare si control logic cu procesul de raportare metodica. Succint, prin activitatea decizionala înțelegem următoarele: alegerea strategiilor, alocarea intre activitati, revizuirea bugetului, verificarea contabila interna.

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contaci@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

  • 6, SCENARIUL/OPTIUN EA TEHNICO-ECONOMICfĂl OPTIMfĂk RECOMANDATfĂ^

    • 6.1. COMPARAȚIA SCENARIILOR/OPȚIUNILOR PROPUS(E), DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, ECONOMIC, FINANCIAR, AL SUSTENABILITĂȚII ȘI RISCURILOR

SOLUȚIA MINIMALĂ DE CONSOLIDARE SI INTERVENȚIE

  • -  Consolidarea elementelor structurale și nestructurale construcției existente. Se vor consolida elementele structurale ale parterului si subsolului clădirii: fundațiile, stâlpii, pereții de zidărie prin cămășuire pe o singura fata în soluție de beton armat și elementele nestructurale - pereții de închidere pe toata inaltimea clădirii la exterior prin refacerea tecuielii cu tencuială armat cu fibră de sticlă.

SOLUȚIA MAXIMALĂ DE CONSOLIDARE SI INTERVENȚIE

  • -  Consolidarea elementelor structurale și nestructurale construcției existente. Se vor consolida elementele structurale ale parterului si subsolului clădirii: fundațiile, stâlpii, pereții de zidărie prin cămășuire pe ambele fete în soluție de beton armat și elementele nestructurale - pereții de închidere pe toata inaltimea clădirii la exterior prin refacerea tecuielii cu tencuială armat cu fibră de sticlă.

  • 6.2.  SELECTAREA ȘI JUSTIFICAREA SCENARIULUI/OPȚIUNII OPTIM(E), RECOMANDAT(E)

Se propune spre realizare "SOLUȚIA MAXIMALA DE CONSOLIDARE SI INTERVENȚIE".

Aceasta soluție este recomandata deorece are un cost de investiție mai mic raportat la timpul de exploatare al clădirii, iar locatarii pot folosi imobilul in continuare fiind necesara doar evacuarea propietarilor spatiilor comerciale de la parter.

RC J40/7016/2012                        Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                    E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

72

  • 6.3. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICIAFERENȚI INVESTIȚIEI:

  • a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;

Totalul general al cheltuielilor necesare realizării obiectivului de investiție, exprimat in valoarea fara TVA, calculata in mii Lei si mii Euro la cursul din data 26.06.2017

1 Euro = 4,5733 Lei

  • •  TOTAL VALOARE INVESTIȚIE fara TVA = 4,754.083 mii lei,

echivalent a 1,039.8530 mii EURO.

din care:

Construcții montaj (C+M): 3,706.222 mii lei, echivalent a 810.404 mii EURO.

  • •  TOTAL VALOARE INVESTIȚIE cu TVA = 5,650.193 mii lei,

echivalent a 1,235.474 mii EURO.

din care:

Construcții montaj (C+M): 4,410.405 mii lei, echivalent a 964.381 mii EURO.

  • b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;

Lucrările de intervenție propuse pot asigura îndeplinirea cerințelor fundamentale, respectiv cerința de siguranța a vieții si cerința de limitare a degradărilor.

-Se considera ca OPB (Obiectivul de performanta de baza) satisfacerea exigentelor corespunzătoare nivelului de „Siguranța a vieții pentru acțiunea seismica cu IMR=100 ani - acțiunea seismica pe amplasament prevăzută in P100-1/2006.

-După realizarea masurilor de interventie/consolidare construcția va îndeplini cerințele fundamentala de calitate „Rezistenta mecanica si stabilitate (A)" si

RC J40/7016/2012                        Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                    E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

„Siguranța în exploatare (B)" prin respectarea normativelor si reglementarilor tehnice in vigoare.

  • - Marirea clasei de risc seismic al clădirii de la Rsl {construcții cu grad ridicat la prăbușire la cutremurul de proiectare) la Rs4 {construcții cu răspuns seismic așteptat similar celui obtinut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor in vigoare) conf. P100-3/2008.

  • - In urma masurilor de intervenție se elimina sau se reduc semnificativ deficientele de diferite naturi ale structurii astfel încât sa se obțină condiția de siguranța:cerinta seismica<capacitatea construcției.

-In urma lucrărilor de intervenții gradul de asigurare al construcției este:

  • •  R3=91 (tronson 1) si R3=95 (tronson 2)

Capacitati fizice pentru realizarea obiectivului de investiție :

  • > Desfacere/demolari / spargere zidărie trotuare, pardoseala, fundații, pereți: 325.70mc

  • > Suprastructura consolidata camasuire stâlpi, pertiu zidărie, stâlpi si pereți noi) : 299.60mc

  • > Infrastructura consolidata (camasuiala fundații, perti subsol, fundații si pereți noi) : 596.40mc

  • > Beton infrastructura : l,530.00mc

  • >  Refacere tencuieli interioare (stâlpi, pereți interiori) : 2,375.20mp

  • > Refacere tencuiala exterioara : l,558.50mp

  • c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;

Condițiile impuse celor trei indicatori economici pentru ca un proiect să fie viabil economic sunt:

  • •  ENPV să fie pozitiv;

  • •  EIRR să fie mai mare sau egală cu rata socială de actualizare (5%);

  • •  BCR să fie mai mare decât 1.

Principalii indicatori ai analizei economice:

Principalii indicatori ai analizei economice

Principalii parametri și indicatori

Rata socială de actualizare (%)

Rata interna de rentabilitate economice (EIRR)

Valoare actualizata neta economica (ENPV) (lei)

Raporturi beneficii-costuri (BCR)


Valori


5%


13.11%


2,201,872

1.54


Valorile principalilor indicatori economici indică că proiectul este viabil din punct de vedere economic. Indicatorii economici au valori bune datorită beneficiilor socioeconomice si de impact generate de implementarea proiectului.

  • d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni. Durata de realizare a investiției este estimată la 24 luni, conform graficului prezentat la cap.5.3

  • 6.4. PREZENTAREA MODULUI ÎN CARE SE ASIGURĂ CONFORMAREA CU REGLEMENTĂRILE SPECIFICE FUNCȚIUNII PRECONIZATE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII TUTUROR CERINȚELOR FUNDAMENTALE APLICABILE CONSTRUCȚIEI, CONFORM GRADULUI DE DETALIERE AL PROPUNERILOR TEHNICE

Executantul va respecta întocmai tehnologia și materialele specificate în proiect.

în cazuri excepționale, motivate, cu acordul beneficiarului, când executantul este nevoit să folosească alte materiale decât cele specificate în proiect, se va solicita avizul proiectantului pentru stabilirea noii tehnologii.

în caz de neconcordanță între teren și datele proiectului, va fi anunțat proiectantul, iar modificările se vor face numai cu acordul acestuia.

Categoria de importanță, conform Legii Nr.10/95, H.G.R. Nr.766/97 și Ordinului MLPAT Nr.31/N/95, este C (normală)

Clasa de importanță a construcției este III, conform normativului P 100/2013.

Prin proiect se asigură nivelul de calitate corespunzător următoarelor cerințe:

A - rezistență și stabilitate pentru construcții civile și industriale. Controale de calitate, verificări, încercări

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

--- MIND MATTER

Pe parcursul execuției lucrărilor se vor verifica, pe faze determinante, calitatea acestora, la terminarea unei faze de lucru, precum și la recepția preliminară.

Metodele de control și documentele care stau la baza atestării calității: Normativul C 56/85;

Proiectul de față.

Respectarea condițiilor tehnice de calitate trebuie controlată în primul rând de șefii formațiilor de lucru și de personalul anume însărcinat cu conducerea lucrărilor de execuție.

Aceste controale nu sunt substituite de controalele efectuate de proiectant, investitor și Inspecția de Stat în Construcții, la fazele determinante și nici de cele prevăzute în programul de control pe șantier al proiectantului.

Se va acorda o atenție deosebită pregătirii fronturilor de lucru succesive.

Pentru lucrările care au caracter de lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica de către beneficiar împreună cu executantul, pe măsura execuției lor, încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse care să confirme:

calitatea materialelor folosite;

succesiunea corectă a operațiilor; corectitudinea execuției.

Rezistenta si stabilitatea structurii

Se asigură respectarea normativelor de proiectare seismice, a altor normative relevante în vigoare, pentru întrunirea criteriilor de rezistență și stabilitate.

Siguranța în exploatare

Se respectă prevederile Normativului P 068-02.

Siguranța privind circulația pe căile pietonale

Amenajarea exterioară a construcției a fost astfel proiectată încât să asigure protecția împotriva riscului de accidentare prin:

  • •      alunecare: aleile si circulațiile pietonale aferente clădirii sunt executate cu materiale care nu permit alunecarea și accidentarea persoanelor, chiar în condițiile în care sunt udate de ploaie etc.

  • •      lovire de obstacole laterale sau frontale:

  • •     circulațiile pe trotuare sunt dimensionate și conformate încât să se evite posibilitatea coliziunii cu uși care se dechid spre exterior;

pe tot parcursul pietonal se asigura inaltimea libera de trecere de

min. 2.10 m.

  • •     denivelările admise maxime sunt de 2,5 cm

  • •     pantele trotuarelor sunt de max. 8% cu lungimi de max. 6m, si sub 5% in rest, pantele transversale sunt de max 2%

Siguranța cu privire la accesul în clădire:

  • •     lățimea intrării principale este de minim 1,00 m.

Siguranța cu privire la circulația interioara:

- pe toate circulațiile, golurile au fost dimensionate respectând înălțimea liberă admisă.

Siguranța cu privire la instalații

la proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire, sanitare,

electrice etc vor fi luate măsuri pentru realizarea siguranței în exploatare (vezi și documentație de specialitate )

  • •      instalațiile electrice vor fi astfel proiectate încât să asigure protecția împotriva șocurilor electrice datorate atingerii directe sau indirecte

Siguranța la intruziuni si efracții

  • •      ferestrele și ușile vor fi astfel alcătuite (ancorare solidă în pereți, articulații neaccesibile din exterior, sisteme de blocare a mecanismelor de închidere, sticlă antiefracție) încât să împiedice efracția și intruziunea.

Clădirea este de importanță, normală, C;

Gradul de rezistență la foc este II;

Clasa importanță: III.

S-au avut in vedere reglementările stabilite prin Ordin MS 119/2014.

Igiena aerului:

  • •     se va asigura o ventilație corespunzătoare, iar materialele de construcție și finisajele nu vor fi radioactive și nu vor emite substanțe toxice sau gaze nocive;

MIND MATTER

  • •     se va elimina formarea condensului și se va asigura o ventilație corespunzătoare a spațiilor;

  • •      se va urmări realizarea ambianței acustice în interior prin folosirea tâmplăriei cu garnituri. Zgomotele interne rezultate vor fi eliminate prin întreruperea contactului instalațiilor cu structura construcției.

Igiena apei

  • •      Apa de băut si uz menajer e asigurata din rețeaua oraseneasca, printr-o instalație corespunzătoare;

Igiena evacuării apelor uzate

  • •      se face printr-un sistem corespunzător de canalizare interioară către rețeaua urbană existentă.

Igiena evacuării gunoaielor

• gunoaiele menajere se depozitează în pubele omologate, amplasate în incintă, într-un loc amenajat, până la preluarea lor de către o societate specializată. Deseurile rezultate din construcție se vor evacua prin contract cu firme specializate, iar antreprenorul va avea obligația sa monteze recipienti de colectare adecvați.

Protecția mediului:

nu se vor produce zgomote și vibrații cu intensitate peste limitele

admisibile, în timpul construcției sau folosirii imobilului.

  • •      în timpul execuției clădirii și exploatării sale nu se vor produce emisii de substanțe poluante, radiații sau vibrații, cu impact negativ asupra mediului înconjurător, al vieții populației.

Izolarea termica, hidrofuga si economia de energie

  • •      Tâmplăriile din parter se vor înlocui și vor avea cadru și foi termoizolatoare. Astfel a fost urmărită evitarea punților termice, a condensului pe suprafețele interioare ale spațiilor închise și a acumulării apei din condens în interiorul elementelor de construcție perimetrală;

/^Leviatan

MATTER

•     Se vor respecta

amplasamentului obiectivului

legislația și normativele în vigoare specifice

Protecție civila

  • •     Clădirea nu figurează ca monument istoric.

  • •     Conform HG 37/2006, nu este necesar amenajarea unui adapost de protecție civila

Urmărirea comportării in timp a construcției

în cadrul reviziilor se vor urmări în mod deosebit următoarele aspecte:

  • •      Apariția de crăpături, smulgeri, tasări anormale ale structurii;

  • •     Apariția de pete de umezeală, scurgeri, infiltrații de apă, crăparea sau exfolierea straturilor de protecție, apariția condensului;

  • •     înfundarea elementelor de scurgere, formarea depozitelor de praf.

  • •      Instrucțiuni de întreținere

Activitatea de întreținere va viza lucrări de remedieri și reparații periodice și păstrarea destinației clădirii.

Verificările și lucrările de întreținere se vor face cu personal instruit pentru acest gen de lucrări și totodată dotat și instruit din punct de vedere al protecției muncii.

în plus, au fost luate în considerare reglementările generice de proiectare, și anume:

STANDARDE ȘI NORMATIVE APLICABILE:

IN DOMENIUL URBANISMULUI:

  • •       Legea nr.350/2001, cu modificările și completările ulterioare, privind amenajarea teritoriului și urbanismului;

  • •      H.G.R. nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, cu completările și modificările ulterioare;

IN DOMENIUL CONSTRUCȚIILOR:

  • •       LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 cu modificările și completările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții — Republicare — act sintetic la 12 aprilie 2013;

  • •       Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare (Legea 587/2002);

  • •       O.G. nr.63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat In Construcții - I.S.C., aprobată și modificată prin Legea nr.707/2001, cu modificările și completările ulterioare;

  • •       H.G.R. nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții (regulamente privind: activitatea de metrologie în construcții; conducerea și asigurarea calității în

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

MIND MATTER

construcții; stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor; urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor; agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi in construcții; autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții; certificarea de conformitate a calității produselor folosite în construcții);

  • •       Hotărâre nr 272/1994 - privind controlul de stat al calității în construcții;

  • •      ORDIN nr. 500 din 5 iulie 2007 entru aprobarea Procedurii privind emiterea acordului de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. pentru intervenții în timp asupra construcțiilor existente;

  • •       H.G.R. nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, modificată și completată prin H.G.R. nr. 940/2006;

  • •       O.G. 22 / 2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie

  • •       H.G.R. nr.925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și construcțiilor;

  • •       H.G.R. nr.62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiții și de dezvoltare, precum și a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General, modificata de Hotarirea 119/2015

  • •      Ordinul MDRL 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

  • •      ORDIN nr. M.53 din 8 iunie 2015 pentru aprobarea Normelor de apărare împotriva incendiilor în Ministerul Apărării Naționale modificat prin ORDIN M.30/2017;

  • •      Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, modificata de ordonanța 17/2016;

  • •      H.G.R. nr.1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu

  • •       HGR 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu

  • •      Ordin nr. 163/2007 pentru aprobarea normelor generale de apărare împotriva incendiilor;

  • •      Ordinul nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă;

  • •      ORDIN nr. M.120 din 12 octombrie 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind inițierea, elaborarea, conținutul-cadru și aprobarea documentațiilor tehnico-economice aferente investițiilor publice imobiliare în Ministerul Apărării Naționale;

  • •      ORDIN MS Nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației;

  • •       Legea nr. 45/1994 privind apararea națională a României, cu modificările ulterioare (inel. Legea 58/2011);

  • •      Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.G. 195/2005 privind protecția mediului

  • •      OUG 195/2005 privind protecția mediului

  • •       Legea nr.107/1996 privind apele, cu modificările și completările ulterioare (inel, prin OUG

94/2016 )

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


E: contact@leviatan.ro

www.leviatan.ro


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

MIND MATTER

  • •       Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă cu completările și modificările ulterioare (inel.

OUG 70/2009)

  • •       H.G.R. nr.862/2016, pentru aprobarea categoriilor de construcții la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă, precum și a celor la care se amenajează puncte de comandă de protecție civilă

•       Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 80/2009 pentru aprobarea Normelor

metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă

•      Legea nr.319/2006 Legea privind securitatea și sănătatea în muncă modif. Prin Legea

187/2012

•      Hotararea 1425/11.10.2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;

IN DOMENIUL CONSTRUCȚIILOR ȘI INSTALAȚIILOR AFERENTE:

  • •       NC 001-1999 - Normativ cadru privind detalierea conținutului cerințelor stabilite prin Legea 10/1995;

  • •       NP 068-2002 - Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranță în exploatare;

  • •       NP 051-2001 - Normativ privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban aferent la cerințele persoanelor cu handicap;

  • •       NP 063-2002 - Normativ privind criteriile de performanța specifice rampelor și scărilor pentru circulația pietonală în construcții;

  • •       P 102-2001 - Normativ privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă;

  • •       P 118-1999 - Normativ privind siguranța la foc a construcțiilor;

  • •       P118/2-2013- Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a Il-a , Instalații de stingere;

  • •       P118/3-2015 Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a IlI-a, Instalații de detectare, semnalizare și avertizare incendiu;

  • •       MP 008-2000 - Manual privind exemplificări, detalieri și soluții de aplicare a prevederilor normativului P 118-1999;

  • •       GT 030-2001 - Ghid de evaluare a riscului de incendiu și a siguranței la foc la săli aglomerate;

  • •       NP 086-2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de stingerea incendiilor;

  • •       C 300-1994 - Normativ de prevenirea și stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora;

  • •       GP 063-2001 - Ghid pentru proiectarea, executarea și exploatarea dispozitivelor și sistemelor de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți din construcții în caz de incendiu;

  • •      C 58-1996 - Normativ privind ignifugarea materialelor și produselor combustibile din lemn și textile utilizate în construcții;

  • •       C 107/0-2002 - Normativ pentru proiectarea șl executarea lucrărilor de Izolații termice la clădiri;

•       C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienților globali de izolare termică la clădirile

de locuit;

RC J40/7016/2012

CUI RO30329499


Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

  • •       C 107/2-2005 - Normativ privind calculul coeficienților globali de izolare termică la clădiri cu alta destinație decât cea de locuit;

  • •      C 107/3-2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor;

  • •       C 107/4-2005 - Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale clădirilor de locuit;

  • •      C 107/5-2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcții în contact cu solul;

  • •       GP 058-2000 - Ghid pentru optimizarea nivelului de protecție termică la clădirile de locuit;

  • •       NP 040-2002 - Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea hidroizolațiilor la clădiri;

  • •       C 125-2005 - Normativ privind proiectarea și executarea măsurilor de izolare fonică și a tratamentelor acustice în clădiri;

  • •       GP 037/0-1998 - Normativ privind proiectarea, execuția și asigurarea calității pardoselilor la clădiri civile;

  • •       SI 030-2000 - Specificație tehnica de aplicare a pardoselilor anticorozive cu performanțe antistatice;

  • •      NE 001-1996 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase și subțiri;

  • •       GP 051-2000 - Ghid de proiectare, execuție și exploatare a centralelor termice mici;

  • •       P 130-1999 - Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor;

  • •       MP 031-2003 - Metodologia privind programul de urmărire în timp a comportării construcțiilor din punct de vedere al cerințelor funcționale;

  • •       P 95-1977 - Normativ tehnic de reparații capitale la clădiri și construcții speciale;

  • •       NE 005-1997 - Normativ  privind  postutilizarea  ansamblurilor, subansam-iblurilor și

elementelor componente ale construcțiilor. Intervenții la învelitori și acoperișuri (terase și șarpante);

  • •       NE 006-1997 - Normativ  privind  postutilizarea  ansamblurilor,  subansam-iblurilor și

elementelor componente ale construcțiilor. Intervenții la compartimentările interioare;

  • •      STAS 10903/2/1979 - Determinarea sarcinii termice în construcții;

  • •       STAS 297/2/1998 - Culori și indicatoare de securitate. Reprezentări;

  • •       STAS 2965/1987 - Scări. Prescripții generale de proiectare;

  • •       STAS 6131/1979 - înălțimi de siguranță și alcătuirea parapetelor;

  • •       STAS 3302/2-88 - Pantele învelitorii;

  • •       STAS 4908/85 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale;

  • •       STAS 1478/90- Instalații sanitare. Alimentarea cu apă la construcții civile și industriale. Prescripții fundamentale de proiectare;

  • •       STAS 6472/2-83 - Fizica construcțiilor. Higrotehnică. Parametri climaterici exterior.

IN DOMENIUL STRUCTURII DE REZISTENȚĂ:

  • •       P100-1/2013  - Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru

clădiri

  • •       CR 0-2012     - Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor

  • •       CR 1-1-3/2012 - Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor

  • •        CR 1-1-4/2012       - Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor

  • •      SR EN 1995-1-1:2004/NB:2008 - Proiectarea structurilor de lemn. Generalități. Reguli comune și reguli pentru clădiri. Anexa națională

    RC J40/7016/2012

    CUI RO30329499


    Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2, Sector 3, București, Romania

    T: 0040.21.3200.138

    F: 0040.374.093.992


    E: contact@leviatan.ro

    www.leviatan.ro


    82



MIND MATTER

  • •       SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 - Proiectarea structurilor din beton. Reguli generale și reguli pentru clădiri. Anexa națională.

  • •      SR EN 1993-l-l:2006/NA:2008 - Proiectarea structurilor de oțel. Reguli generale și reguli pentru clădiri. Anexa națională

  • •       CR 6-2013 - Cod de proiectare pentru structuri din zidărie

  • •       CR2-1-1.1-2013       - Cod de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton

armat

  • •      NE 012-1-2007 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului

  • •      NE 012/2-2010- Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrărilor din beton

  • •      NP -112 - 2014       - Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață

  • •      SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 - Acțiuni asupra structurilor. Acțiuni generale - Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri. Anexa națională

  • •      SR EN 1993-l-3:2008/NB:2008       - Proiectarea structurilor de oțel. Reguli generale -

Reguli suplimentare pentru elemente structurale și table formate la rece. Anexa națională

  • •      SR EN 1993-l-8:2006/NB:2008       - Proiectarea structurilor de oțel. Proiectarea

îmbinărilor. Anexa națională

  • •       ST-009 - 2011        - Specificație tehnică privind produse din oțel utilizate ca armături:

cerințe și criterii de performanță

  • •       NP - 120 - 2014       - Normativ privind cerințele de proiectare, execuție și monitorizare

a excavațiilor adânci în zone urbane

  • •       NP - 124 - 2010       - Normativ privind proiectarea geotehnica a lucrărilor de susținere

  • •      Norme generale de apărare împotriva incendiilor aprobate prin Ord. MAI Nr. 163/2007;

  • •      OMAI 87 / 2010- Metodologie de atestare a persoanelor care proiectează, executa, verifica, intretin si/sau repara sisteme si instalații de aparare impotriva incendiilor, efectuează lucrări de termoprotectie si ignifugare, de verificare, întreținere si reparare a autospecialelor si/sau a altor mijloace tehnice destinate apararii impotriva incendiilor;

  • •       Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor sanitare aferente clădirilor indicativ 19-2015;

  • •       Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, partea a II a instalații do stingere P118/2-2013;

  • •      SR EN 14339:2006 - Hidranți de incendiu subterani;

  • •      SR EN 12416-1:2002 - Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme de stingere cu pulbere;

  • •      Partea 1: Condiții și metode de încercare a elementelor componente;

  • •       NP003/96 - Normativ pentru proiectarea, execuția si exploatarea instalațiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu țevi din polipropilena;

  • •       NTPA 002/97 - Normativ privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților;

  • •      C 42/85 - Normativ pentru executarea și recepționarea termoizolațiilor la elementele de instalații;

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138 F: 0040.374.093.992

MIND MATTER

  • •       HG 273/94 - Regulamentul de efectuare a recepției lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora.

  • •      Norme generale de protecția muncii (NGPM/2002).

  • •      SR EN 671-2:2002 - Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun. Partea 2: Hidranți interiori echipați cu furtunuri plate

  • •       Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții ;

  • •      HG 766/1997 - HOTĂRÂRE pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții;

  • •       HGR 537/2007 - Hotărâre privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendilor ;

  • •       Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă;

  • •      Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă

  • •       Instrucțiuni de utilizare a echipamentelor din componența instalației

  • •       STAS 1478/90 - Instalații sanitare. Alimentarea cu apa la construcții civile și industriale.Prescripțiile fundamentale.

  • •       STAS 1795/90 - Instalații sanitare. Canalizări interioare. Prescripții fundamentale.

  • •       STAS 1504/85 - Instalații sanitare. Distanțe de amplasare a obiectelor sanitare, armăturilor și accesoriilor.

  • •       NP003/96 - Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor tehnico-sanitare și tehnologice cu țevi din polipropilenă.

  • •       Instrucțiunile producătorilor de echipamente și materiale

  • •       Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrări de instalații tehnico-sanitare și de încălzire

IN DOMENIUL INSTALAȚIILOR:

  • •       Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare (Legea 587/2002);

  • •       LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 cu modificările și completările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții — Republicare — act sintetic la 12 aprilie 2013;

  • •       Regulamentul privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat prin HG. nr. 272/ 1994;

  • •       Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin H.G. nr. 273 / 1994;

  • •       HG 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public

  • •       Normativ privind proiectarea și executarea instalațiilor cu tensiuni pana Ia 1000 V ca., indicativ 17- 2011;

  • •       118/1-2002 - Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice interioare de curenti slabi aferente clădirilor civile și de producție;

  • •       Normativ de încercări și măsurări la echipamente și instalații electrice, indicativ

PE 116/ 94;

  • •       Normativ pentru proiectarea și executarea sist. de iuminat artificial din clădiri NP-061-02;

•Instrucțiuni privind compensarea puterii reactive în rețelele electrice, indicativ

RC J40/7016/2012                        Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                    E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

Leviatan®

MIND MATTER

PE 120/94;

  • •      Legea nr.319/2006 Legea privind securitatea și sănătatea în muncă modif. Prin Legea 187/2012

  • •       Instrucțiuni proprii Securitatea și sănătatea muncii privind transportul energiei electrice elaborate de către beneficiar;

  • •      NGAI - ordinul MAI nr. 163/28.02.2007;

  • •       P 118 - 1999. Normativ de siguranța la foc a construcțiilor;

  • •      STAS 12604-87, 12604/4-89 , 12604/5-90 - Protecția împotriva electrocutărilor;

  • •      Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, modificata de ordonanța 17/2016

  • •      Hotararea de Guvern nr. 622/21 aprilie 2004 modificată și completată cu Hotărârea de Guvern nr. 796/14 iulie 2005 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piața a produselor pentru construcții completata cu Ordinul 1817/2013 privind aprobarea Listei cuprinzând indicativele de referință ale standardelor române care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcții

întrucât prin proiect s-au respectat normele și normativele în vigoare nu sunt necesare derogări sau avize speciale.

MĂSURI DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

La execuție se vor respecta prevederile privind protecția muncii, conform normelor generale și specifice lucrărilor de construcții, altor actele normative incidente în vigoare:

  • •      Legea nr.319/2006 Legea privind securitatea și sănătatea în muncă modif. Prin Legea 187/2012

  • •      HOTĂRÂRE nr. 1425 din 11 octombrie 2006- publicată în M. Oficial nr. 882/oct. 2006 cu modificările și completările prin Hotărârea nr.955/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I NR.661 din 27.09.2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006

  • •      HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006- publicată in M. Oficial, Partea I nr. 252/martie 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile; întocmirea planului propriu de securitate și sănătate, evaluare nivelului de risc la locurile de muncă.

  • •       HOTĂRÂRE nr. 493 din 12 aprilie 2006 -publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 380 din 03/05/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, modificata de Hotararea 601/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul securității și sănătății în muncă

  • •       HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006- publicată în M. Oficial, Partea I nr. 683/august 2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă, modificata de Hotararea 359/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul securității și sănătății în muncă

  • •      HOTĂRÂRE nr. 1028 din 9 august 2006- publicată in M. Oficial nr. 710/august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare.

  • •      HOTĂRÂRE nr. 1048 din 9 august 2006- publicată în M. Oficial, Partea I nr. 722/august 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă.

RC J40/7016/2012                         Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2,                     E: contact@leviatan.ro

CUI RO30329499                        Sector 3, București, Romania                        www.leviatan.ro

T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

MIND MATTER

  • •      HOTĂRÂRE nr. 1051 din 9 august 2006- publicată în M. Oficial, Partea I nr. 713/august 2006 privind cerințele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezintă riscuri pentru lucratori, in special de afecțiuni dorsolombare.

  • •      HOTĂRÂRE nr. 1058 din 9 august 2006- publicată în M. Oficial, Partea I nr. 737/august 2006 privind cerințele minime pentru imbunatatirea securității si protecția sanatatii lucratorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive.

  • •       HOTĂRÂRE nr. 1092 din 16 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 762 din 07/09/2006privind protecția lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici in muncă.

  • •       HOTĂRÂRE nr. 1093 din 16 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 757 din 06/09/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate si sanatate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă, modificata de Hotararea 359/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul securității și sănătății în muncă.

  • •      HOTĂRÂRE nr. 520 din 20 iulie 2016 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice.

  • •      HOTĂRÂRE nr. 1146 din 30 august 2006- publicată in M. Oficial nr. 815/oct. 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucratori a echipamentelor de muncă.

  • •       HOTĂRÂRE nr. 1218 din 6 septembrie 2006- Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 845 din 13/10/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agenților chimici, modificata de Hotararea 359/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul securității și sănătății în muncă.

  • •       HOTĂRÂRE nr. 1876 din 22 decembrie 2005- Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din 30/01/2006privind cerințele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibrații, modificata de Hotararea 601/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul securității și sănătății în muncă.

  • •      HOTĂRÂRE nr. 355/2007 actualizată în 21-01-2008 cu HG 37/2008- Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 45 din 21/01/2008 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, modificata de Hotararea 1/2012 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.218/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă și a Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor (M.Of. 44 din 19-ian-2012)

  • •      HOTĂRÂRE nr. 510/2010 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiațiile optice artificiale. Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 25/06/2010.

Sos.Mihai Bravu, nr.510, et.2. Sector 3, București, Romania

E: contact@leviatan.ro www.leviatan.ro


86


T: 0040.21.3200.138

F: 0040.374.093.992

  • •      HOTĂRÂRE nr. 600/2007din 13/06/2007 privind protecția tinerilor la locul de muncă. Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 473 din 13/07/2007, modificata de Hotararea 359/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul securității și sănătății în muncă

  • •       ORDIN nr. 455/2010 Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale din 14/06/2010 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire și protecție și de avizare a documentațiilor cu caracter tehnic de informare și instruire în domeniul securității și sănătății în muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă. Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 21/06/2010.

  • •       ORDIN nr. 3/2007 Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei din 03/01/2007 privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă - FIAM Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 70 din 30/01/2007.

  • •      LEGE nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată in 2014.

  • •       Norme Generale de protecția muncii - Min. Muncii și Protecției Sociale și Min.Sănătății -1996

  • •       Normativ NSPM -ediția 2000 - "Norme de protecția muncii în transportul și distribuția energiei electrice"

  • •       Regulament privind protecția și igiena muncii în construcții - Buletinul Construcțiilor nr. 5-6-7-8/1993

  • •      OUG 195/2005 privind protecția mediului

MASURI DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR

  • •      Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, modificata de ordonanța 17/2016

  • •      ORDIN nr.163/2007 al MAI pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor publicat în Monitorul Oficial, Partea I mr. 216 din 29.03.2007.

  • 6.5. NOMINALIZAREA SURSELOR DE FINANȚARE A INVESTIȚIEI PUBLICE, CA

URMARE A ANALIZEI FINANCIARE ȘI ECONOMICE:

Sursa de Finanțare este reprezentată de fonduri proprii, bugetul primăriei municipiului Bacău, cheltuieli de capital, conform programului de investiții, aprobat pe anul 2016, cap.70.02, locuințe, servicii și dezoltare publică, pct. A -obiecte în contuare, pct. 15.

E: contact@leviatan.ro

www.leviatan.ro

--- MIND MATTER

  • 7, URBANISM, ACORDURI SI AVIZE CONFORME

    • 7.1.  CERTIFICATUL DE URBANISM EMIS ÎN VEDEREA OBȚINERII

AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE - ANEXA nr. 1

  • 7.2. STUDIU TOPOGRAFIC, VIZAT DE CĂTRE OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ - nu este cazul

  • 7.3. EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ, CU EXCEPȚIA CAZURILOR SPECIALE,

EXPRES PREVĂZUTE DE LEGE - ANEXA nr 5

  • 7.4. AVIZE PRIVIND ASIGURAREA UTILITĂȚILOR: Te le kom, E-on, DELGAZ GRID S.A.

  • 7.5. ACTUL ADMINISTRATIV AL AUTORITĂȚII COMPETENTE PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI, MĂSURI

DE COMPENSARE, MODALITATEA DE INTEGRARE A PREVEDERILOR

ACORDULUI DE MEDIU, DE PRINCIPIU, ÎN DOCUMENTAȚIA TEHNICO-

ECONOMICĂ: - ANEXA nr7

  • 7.6. AVIZE, ACORDURI ȘI STUDII SPECIFICE, DUPĂ CAZ, CARE POT

CONDIȚIONA SOLUȚIILE TEHNICE, PRECUM:

  • a) studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea performanței energetice - nu este cazul;

  • b) studiu de trafic și studiu de circulație - nu este cazul;

  • c) raport de diagnostic arheologic. în cazul intervențiilor în situri arheologice -

nu este cazul;

  • d) studiu istoric, în cazul monumentelor istorice - nu este cazul;

  • e) studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției:

Studiu geotehnic - ANEXA nr 3


88

CONSOLIDARE IMOBIL LOT 5

Calea MĂRĂȘEȘTI nr.12, Municipiul BACĂU, Județul BACĂU

FAZA D.A.L.I.

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A

e

LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

ANEXA 1

CERTIFICAT DE URBANISM

ROMÂNIA

JUDEȚUL BAC AU

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU

Nr. 1/475 din 7 3 M| 7017

CERTIFICAT DE URBANISM

Nr. 3 -             Din:        2 3. MAi,'

în scopul:

1.1.1.A) CONSOLIDARE IMOBIL - LOT 5

Ca urmare cererii adresate de ___ MUNICIPIUL BACAU_______

cu domiciliul'sediul în județul____________BACAU____________, localitatea_____________BACAU_____________

satul ____________________________, sectorul____z____, cod poștal ____________________________

strada               CALEA MARASESTI           _...nr.______Ș______,bl__z

sc. - et - ap -     , tel /fax                  *                , e-mail

înregistrată la nr. ___________1/475___________ din 19-05-2017

pentru imobilul - teren și/sau construcții - situat în: conform Anexă Listă obiective în temeiul reglementărilor documentației de urbanism nr. ___________250___________/

faza PVG       aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Bacău nr. 84 din 13.04.2012. modificata prin

HCL nr. 114 din 20.04.2016

în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.republicată, cu modificările si completările ulterioare.

SE CERTIFICĂ:

  • 1. REGIMUL JURIDIC

Imobilul este situat în intravilanul municipiului Bacau.

Conform inscrieri privitoare la proprietate din Extrasul de Carte Funciară pentru Informare nr. 29895 din 11.05.2017, terenul este proprietate privata in indiviziune si există înscrieri privitoare la sarcini -Contracte de Vânzare-Cumpărare.

Blocul de locuințe cu parter comercial este proprietate privata.

Imobilul se află în zona de protecție a patrimoniului cultural, în zona veche a municipiului si in zona de siguranța a unităților militare.

  • 2. REGIMUL ECONOMIC

Folosința actuală: teren curți construcții, bloc de locuințe cu parter comercial.

Funcțiunea aprobată prin P.U.G./2012 este zonă mixta de locuințe colective si zonă pentru instituții publice, servicii, din zona centrala - UTR 1.

Terenul se află în zona "A" de impozitare.

  • 3. REGIMUL TEHNIC

Conform anexa REGIM TEHNIC

Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat în scopul declarat pentru:

OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE - CONSOLIDARE IMOBIL - LOT 5

Certificatul de urbanism nu ține loc de autorizație de construire sau autorizație de desființare și nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții.

  • 4. OBLIGAȚII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM:

In scopul elaborării documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții - de construire/de desființare - solicitantul se va adresa autorității competente pentru protecția mediului

AGENȚIA PT. PROTECȚIA MEDIULUI. str. Oituz nr. 23 mun. BACAU jud. Bacau

în aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11 /CE și prin Directiva Consiliului și Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătura cu mediul și modificarea, cu privire la participarea publicului și accesul la justiție, a Directivei 85/337/CEE și a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligația de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze și să decidă, după caz. încadrarea'neincadrarea proiectului investiției publice/private in lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.

In aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE. procedura de emitere a acordului de mediu se desfășoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentației pentru autorizarea executăm lucrărilor de construcții la autoritatea administrației publice competente

în vederea satisfacem cerințelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opțiunilor publicului și al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiției în acord cu rezultatele consultăm publice

în aceste condiții:

După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligația de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecția mediului în vederea evaluării inițiale a investiției și stabilirii necesității evaluării efectelor acesteia asupra mediului în urma evaluăm inițiale a investiției se va emite actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului

In situația în care autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește necesitatea evaluării efectelor investiției asupra mediului, solicitantul are obligația de a notifica acest fapt autorității administrației publice competențe cu privire la menținerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții

în situația în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulăm procedurii de evaluare a efectelor investiției asupra mediului, solicitantul renunță la intenția de realizare a investiției, acesta are obligația de a notifica acest fapt autorității administrației publice competente

  • 5.CEREREA DE EMITERE A AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE / DESFIINȚARE VA FI ÎNSOȚITĂ DE URMĂTOARELE DOCUMENTE:

  • a) certificatul de urbanism (copie):

  • b) dovada titlului asupra imobilului, teren și/sau construcții, sau, după caz. extrasul de plan cadastral actualizat la zi și extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi. în cazul în care legea nu dispune altfel (copie legalizată);

- declarații notariale: . ACORD PROPRIETARI

  • c) documentația tehnică - D.T.. după caz (2 exemplare originale):

3 D.T.A.C.                 □ D.T.O.E.                  □ D.T.A.D.

d) avizele și acordurile stabilitae prin certificatul de urbanism:

d. 1) avize și acorduri privind utilitățile urbane și infrastructura:

alimentare cu apă

v gaze naturale

Alte avize/arordnri

— canalizare

Z telefonizare

Z alimentare cu energie electrică

O salubritate

□ alimentare cu energie termică

~ transport urban

d.2) avize și acorduri privind:

~~ securitatea la incendiu

□ protecție civilă

Z sănătatea populației

d.3) avizele/acorduri le specifice ale administrației publice centrale și/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora (copie):

  • - - INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCȚII

  • - - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ȘI PATRIMONIU CULTURAL NAȚIONAL BACĂU

d.4) Studii de specialitate

  • - NOTA TEHNICA JUSTIFICATIVA SAU RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA

  • e) punctul de vedere/actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului (copie):

  • f) documentele de plată ale următoarelor taxe (copie):

scutit

Achitat taxa de.....lei, conform chitanței nr......din.......

SCUTIT

Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct / prin poștă la data de 2 3. MAI

3/4

în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții,republicată, cu modificările si completările ulterioare.

se prelungește valabilitatea

Certificatului de urbanism nr.

de la data de..............până la data de.................

După această dată, o nouă prelungire a valabilității nu este posibilă, solicitantul urmând să obțină. în condițiile legii, un alt certificat de urbanism.

PRIMAR,


SECRETAR.

ARHITECT ȘEF,

Data prelungirii valabilității:..................

Achitat taxa de..................lei, conform Chitanței nr................din..................

Transmis solicitantului la data de..................direct/prin poștă.


Anexă la Certificat de urbanism nr. 3 din 2   '       - REGIM TEHNIC

Imobilul se află în:

  • - zona II - zonă cu regim de înălțime pentru construcții impus, conform Ordinului nr. 118/2003;

  • - zona de protecție a patrimoniului cultural si in zona veche a municipiului.

FUNCȚIUNEA DOMINANTĂ A ZONEI este data de instituțiile publice și servicii, zona centrală având un caracter predominant administrativ și comercial.

Zona centrală este compusă din:

  • - locuințe colective existente;

  • - locuințe individuale existente;

  • - instituții publice și servicii existente și propuse;

  • - spații verzi existente și propuse;

  • - căi de comunicații rutiere existente și propuse.

FUNCȚIUNILE COMPLEMENTARE ADMISE ale zonei sunt rețele tehnico-edilitare și construcțiile aferente.

UTILIZĂRI ADMISE

Sunt admise următoarele funcțiuni, reprezentative și cu atractivitate, considerate caracteristice pentru o zonă centrală:

  • - funcțiuni administrative,

  • - funcțiuni financiar-bancare,

  • - funcțiuni comerciale cu caracter intraurban,

  • - funcțiuni de cult,

  • - funcțiuni de cultură.

  • - funcțiuni de învățământ,

  • - funcțiuni de sănătate,

  • - funcțiuni de loisir public,

  • - funcțiuni de turism cu caracter intraurban,

  • - funcțiuni aferente infrastructurii de transport public,

  • - locuințe colective,

  • - servicii aferente zonelor de locuințe (servicii de proximitate),

  • - echipamente publice aferente zonelor de locuințe.

Conform regulamentului local de urbanism pentru zona centrala s-a stabilit:

  • - regimul de înălțime maxim admis este de șapte niveluri supraterane.

  • - înălțimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la cornișa superioara sau la aticul ultimului nivel neretras, în punctul cel mai înalt, nu va depăși 25,00m.

  • - înălțimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la coama acoperișului sau la aticul nivelului retras, în punctul cel mai înalt, nu va depăși 30,00m.

  • - P.O.T. maxim = 80%

  • - C.U.T. maxim = 8.00

Blocul de locuințe are regim de inaltime S+P+4 cu parter comercial.

SE SOLICITĂ CONSOLIDARE IMOBIL

Utilități existente în zonă: energie electrică, apă, canalizare, gaze, telecomunicații, energie termică. Aspectul exterior al blocului de locuințe nu va deprecia aspectul general al zonei.


JUDEȚUL BACĂU

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU

ANEXĂ LA

CERTIFICATUL DE URBANISM Ni: 3 l-l dinr 2 i

Anexă la Certificat de urbanism nr. 5 J din 2 3. Ni Al 7Q17 - LISTĂ OBIECTIVE

pentru imobilul - teren și/sau construcții - situat în județul Bacau. Municipiul Bacau.

satul____z_________________________ sectorul             cod poștal:

strada______Calea Marasesti________________ nr. 12 bl._________________12__

sc. F cl. ~ ap. ~ sau identificat prin: extras din planul cadastral pe ortofotoplan. număr cadastral 60296

satul___- _    ___sectorul             cod poștal:

strada ________________Calea Marasesti________________ nr. 12 bl._________________12________________

sc. E et. * ap. ~ sau identificat prin: extras din planul cadastral pe ortofotoplan. număr cadastral 60296

satul________sectorul - cod poștal:

strada________Calea Marasesti____nr. 12 bl.__12____

sc. D ct. - ap. - sau identificat prin: extras din planul cadastral pe ortofotoplan, număr cadastral 60296

satul _________________________:_____ sectorul             cod poștal:

strada ________________Calea Marasesti__nr. 12 bl.__12____________

sc. C el- ~ ap. ~ sau identificat prin: extras din planul cadastral pe ortofotoplan. număr cadastral 60296

JUDEȚUL BACAU

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU



ANEXĂ LA CERTIFICATUL DE URBANISM 2^. d,n2 3 MAI. 2017

EXTRAS DIN PLANUL CADASTRAL PE ORTOFOTOPLAN


an zbor 2010 scara 1:1.000




Amplasament nr. cadastral :60296, UAT Bacau


JUDEȚUL BACĂU

PP1'.': 'CA MUNICIPIULUI BACĂU

Nr. înregistrare.24690 ziua..?.l..luna.?4..anulai?.. Copie conformă cu exemplarul din arhiva BCPI. Bacău eliberată la data de....?6p4.2017............

Tariful......cu chitanța nr.           ..............

Referent         Pintilie Bogdan Mihaita

L.S.

ANEXĂ LA

CERTIFICATUL DE URBANISM

Nr 33^- din ? <


Arhitect șef,



CONSOLIDARE IMOBIL LOT 12 Calea MÂRĂȘEȘTI nr.5, Municipiul BACĂU Județul BACĂU

FAZA D.A.L.I.+ D.T.A.C.

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A

r

LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

ANEXA 2

ACT PRORIETATE



M/A//STERUL FINANȚELOR.



' ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.î BACAU

BACAU jude!:: Bacau cod postai :5500

MARASESTI nr.W

k Autorizație • D.387/1977 91/165:J^TT^

J

"       /7&

Codul dvs. de înregistrare fiș< Emitent - Director gedâral S

Semnătura \ 9



® ® 4XJ4L1JL1JS


Subsoamtli prwrietsri al ă.part^entel^r g.î rp^tiiler de eu alta fclesinta dosit cea de locuința din bleetsrile slt in ,Bic.O SW.AÎSIÂ mcnwî, Moeul                     si

&f 18. str MABAOSSX» Mceul Nr, 1©32, si 18 # Str,RA2B0IEM ‘tluMnil 25.4^44. gt 48 &b hetarit sa ne aseeîsB in &Bs©iati& de proprietari®

Aseeierea a fost detersi^ata. de existenta pr^pietati mata® IndivisiMl legata prspletatilsr individuale pe care le de ti in cadrul fiee^ul

Asociere® de proprietari constituie feroa de organ!sar© si de represintare a intereg.tlor tuturor prcpletarllcr^ Întreținerea, funcționarea, desvolatrea proprietăți pe sare & i&tteeB in eora»

y^gO%Bi MomsgAQa

Blocurile din cadrul asecieatlel au următoarele c-araet®^ *t

Apartamente cu g eaa@ra(Q®rg@Kere)351

3 #

2

? §

273

w.2

9 9

3

s g

399

m2

> r-

4

& g    “™”

e=c»e-«- . „

Total suprafața utila

Blceul est® destinat pssfem l&șțțj^ta9 fara spatii claie la parter*

Reglași de isaltine ®igt© “4- 25 OB desi^ol Iseuibel Subsolul lipește, iar pentru verificarea Instalație!

si remedierea eventualilor defec titani ee folosește o gura de vlsitar©*

§ j£Mi3E!L iiL-SBS-£îâS^ât^âtfSiîi&^J~ propti®ț&tl®

Are unnusar de 27 ap@.rts^©â*te eu o suprafața utila de

fflBWWl -X® ÎMA1TM est® *• î*2 ea demisol BOîfel^șTis^ euibel«Mu »â«nt spatii c@is@rcîal® la parter s preva^t® din cts&siri ct-ii-. Acegt Mec tsteliseam un nusar de 21              cu & gu~

prafata lecui bela de 845 m2o

Restul earaeteristleiler cuat identice ea si le Meeul Sr»

de pe aceiași strada, gW^Ș^lxXf.Șfeg AțgIA_ WCgggI.

Apartas©nț®

au una

case ra ( G<r ® oxt a r a)

196

sa2o

? $

$ i

2

s> #

W

£12,

(? z

$ ?

5

$ ț

2&5

rf2u

■3 $

f &

4

S L‘

2otal suprafața

Utila a * * , «       = S   o

1181

s2 o

detinînd un num de 26 apartamente,

HegisuX da isaltlss est® de W2 cu d®jsls®X fa« ra masarda Iceuibela,

Metal carasteriâtieilcr ewâț identice ea ei la ‘bXecui

Ir „ 1, din acei© agi g trada.

Apartamente eu m es»ra(Garoaer&)

t s *x

ș §>

5 $

3»,

5> 5

s $

4

9 9



Total suprafața utila 4* .*», , .-**^-«.«14^4 m2,.

Regiisul de Înălțime este de -eta^ cu subst-l telmiea pentru vizitarea, si remedierea eventualilor defgetimi la insta® ‘                      ’ X.

lat iele respective nu are massrda si alei'spatii cernere tale la parter px'evasute eeastruetlio

Acest blee deține wa nimar de 56 apartamente cu o supra*

fata utila de 14<s4 mtri p&trati.

Restul caracterlgti^iler gsnt identic® ca §:l. la bleeul

Mr.= w descris stai sus dep§ aceleași strada, BWOTX Br, le Str MARA^SSI

Ap^t&seste

eu m

F ?

2

$ ?

$

5

45 £

4


©asse r-a (Gar B^ara )  154 ®2

,        2242

* s,                  lcl6

T@tal suprafața u*4H^<*^e<sf.&    5592 m2*

A'eegt bice est® destinat pentru lecuimte, deținând im sm=* aiar de 95 apartamente, la parter este prevasut eu spatii esser® sM«iu wpvâawte din ^msatruatil. Subaelul este tehnic mtn visi—


;:U-.g;Luuî de iaaltijae este de JM4         pre vasut

wrcialf? la parter prevăzute dlxi .eonstruetii» :?nri"CWKA IB RKXîBfTA A CXtOIRX« Bste >reva^uta din pa&eurl m. eh pr© fabrica te <> plaaseile simt realitate din panouri, al .noyj'i 1UJU de 13 em <reaise eu © fațada de prefabricate de 27 e® gro&iw o

Gladir&e a f@®t Qo&gtr&tiia psutr-u lomsifâte ei spatii eem* nitile si este raeerdata la rețelele de utilitati tapa receF easfc lioo®1;     => t-ereoficar-s § i®lef^axe? M electricitate 3

.Mu este inclusa pe lista de m©nu^ente isterice 3


Apartamente cu una. easera.»,486 §2®

« ș

3

2

=) ^     3 $ -9 X 0'3       -3

§ â

? i>

3

$?

£ £

& £

4

g j    9

Total suprafața

utila

..c  724 s2.


Blecul ar® destinația de locuințe 9 detinind im nwar -de

24 apartamente9 prevasut eu spatii comercial® la parter g, prwasut? din esmatruetll®

Regimul de inaltis® est® de BM ©ta^e cu teimio pentru vizitarea instalațiilor existente in Bl-ne ai remedierea eventualilor defecțiuni»

Restul eara®teris>Wnî@r mt identice ®a ei la       ble*

ouriler de pe aceleași ttrada(BXwul Brsl@)

BWCUX W. 12 Str MARASBSO

^asa^a.sig.gasasakga.^s«Baiâ?u-a^sa^^?,gri?^,'”;a»SLasg^

Apartamente eu m camera*—

___

— 2 ©8

«0

g •?

? s-

F 3

3 5

3

— 996

f $

:? S

4

- 356

r&2

Total

rafrafa atila—

- 539@

b2

Maeul est® destinat pentru leeulnte tetallsisd un       d-;

<13 .^parte^sate > prewgut la parter eu apatii c^sereiale®

Regiwl de Înălțime este de IM4 etaje-, eu subsolul teh^ie pentxu             remedierea ewstușiil@r defecțiuni Xa iml&

Mole asistente al hloGuIul^

^âraetcriSiieil^x5 identice ea §1 la blocurile descrise mal sus de pe aceleași strada^

/ / /... s f



p « «i fc ca oa ^* 'î 2 <-f!

<—  '211 xy C *M-Z Mâl if ~*«w4 *0 /



gâ ță « ță m «3

■ gs                                                         -\.;rp-

SNERALĂ A FlÂAN’rELQR FUBLiCE A JUDEȚULUI BACĂU

t;l5;

O,r;"K'":' fe-t<V .-•


•-4ots-~



CONSOLIDARE IMOBIL LOT 5

Calea MĂRĂȘEȘTI nr.12, Municipiul BACĂU, Județul BACĂU

FAZA D.A.L.I. DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

ANEXA 3

STUDIU GEOTEHNIC


I.


Anexa 2a

(ORDIN M.L.P.A.T. nr. 77/28.10.96)


REFERAT ,

Privind verificarea de calitate Ia cerință .TZ^...............

Faza^^’^.^^ce face obiectul contractului nr...........

z/              2zaxy^£ ?&..               i(Jz, &zzeatt 7/

Proiectant general:                                   ..........

Proiectant dc specialitate.^'.................

Invcstitor.^^/^^Z.^^^z.. w.......................•.......

Amplasa ment .■^.4.^l^f.~.7^/.             . /Z7."Z^......""

Data prezentării proiectului pentru verificare.                ...




___ ~

3. DOCUMENTE CE SE PREZINTĂ LA VERIFICARE:

.'rJvr/..............................

rH                                                 r'7


Am primit-" exemplare



Anj predat exemplare




S.C. .A ifî3 N ii P S.R.L V', Nr. ord. reg. com. J04/231/31.01.2005                           I /

Strada Alexandru cel Bun bloc 8, sc. C ap.5 Bacău te! 0234 588044 / 0740 024345 /',/

PROIECT NR...9.ț!™.9.

OBIECTUL


Consolidare imobil str. Mărășești nr.12
LOCALITATEA

Bacău

FAZA

Studiu geotehnic


Proiect nr.04/2016

Consolidare imobil

Strada Mărășești nr.12

- Bacău -


BORDEROU

  • 1. Referat verificare Af

  • 2. Foaia de capăt

  • 3. Borderou

  • 4. Memoriu geotehnic

  • 5. Plan de situație - scara 1:1000

  • 6. Profilul geotehnic - scara 1:1000


    ............................Pg-1

    ............................Pg-1

    ............................Pg-1

    ............................Pg-5

    ............................planșa G1





S.C. A' & W ii jii J 4 S.R.L.


Nr. ord. reg. corn. J04/231/31.01.2005

Strada Alexandru cel Bun bloc 8, sc. C ap. 5 Bacău tel 0234 588044/0740 02434


Bacău -


MEMORIU GEOTEHNIC

Blocul de locuințe cu spații comerciale la parter, cunoscut ca imobilul str. Mărășești nr.12, urmează să fie expertiza! tehnic, în vederea strabilirii unor soluții de consolidare, pentru adaptarea la normativele în vigoare și asigurarea siguranței în exploatare.

Construcția a fost realizată în anii 1961 - 62 în baza proiectului întocmit de DSAPC Bacău, obiectul făcând parte din primul ansamblu de locuințe din centrul Municipiului Bacău, intitulat „2.200 apartamente Bacău - faza I-a” și denumit în proiect „Blocul 5 - curtalul IU”.

Proiectarea acestui ansamblu de locuințe a avut la bază studiul geotehnic nr. 3 8/1960 întocmit de DSAPC Iași.

Prezentul studiu geotehnic are la bază rezultatele cercetării efectuate în cadrul studiului menționat, a altor lucrări de foraj din apropiere, săpate de colectivul geotehnic al I.P.J. Bacău (Blocuri pe str. Războieni, Sediul Administrației financiare, etc.); consultând lucrările menționate, facem o actualizare a condițiile de fundare avute în vedere la proiectarea și realizarea blocului Mărășești nr.12, interpretându-le și adaptându-le prevederilor normelor și normativelor la această dată, în funcție de care se efectuează expertiza tehnică și se stabilesc eventuale soluții de consolidare.

  • a. Date generale privind amplasamentul și construcția.

Amplasamentul blocului Mărășești 12 (blocul 5/III) se găsește la limita sudică a ansamblului centru Bacău, între străzile Mărășești și Războieni, la sud de strada de legătură dintre Mărășești și Războieni, blocul fiind în oglindă cu blocul Mărășești 10.

în cadrul raionării geomorfologice pe care am întocmit-o pentru zonele urbană și periurbană ale municipiului, zona amplasamentului se găsește în grupa „Teraselor râurilor Bistrița și Șiret”, în subzona terasei medii a Bistriței, unitate caracterizată printr-o foarte bună stabilitate generală și locală.

Conform raionării geotehnice a acestei terase și a întregii suprafețe a municipiului, bazată pe rezultatele unei atente și intense cercetări geotehnice, amplasamentul se găsește în complexul cel mai favorabil al terasei, respectiv „Complexul prăfos - argilos”.

Blocul Mărășești 12 are cinci scări, din care scările A și B au regimul D+P+4 și sunt destinate în întregime pentru locuințe, iar scările C-D-E și F au subsol parțial + parter cu spații comerciale și patru etaje destinate în întregime pentru locuințe.

Blocul are structura de rezistență din cadre și planșee din beton armat monolit, pe fundații izolate tip bloc și cuzinet pentru stâlpi și continui sub zidurile subsolului și demisolului.

  • b. Condițiile tehnico-geologice ale amplasamentului.

în studiul geotehnic nr. 38/1960 al DSAPC Iași, blocul 12 (bloc 5/III) face parte din „zona I-a”, cerectată prin forajele F4-F6-F16, ale căror rezultate au permis alcătuirea profilului geotehnic reprezentativ pentru terenul de fundare al blocurilor 10 și 12.

Stratificația terenului de fundare, tipică „Complexului prăfos-argilos” al terasei medii a Bistriței, uniformă pe verticală și orizontală și extinsă între străzile Mărășești și Războieni (planșa G2) este următoarea:

0,00 - 1,30 m - Umplutură de pământ cu fragmente de materiale de construcție, brun - negru, uscat și îndesat; datorită unor construcții vechi, la

data execuției blocului au fost identificate și beciuri, a căror adâncime nu a depășit 2,20 m față de CTN.

1,30 - 3,50 m - Alternanță de praf argilos și argilă prăfoasă, galben - cafeniu, uscat și tare, cu compresibilitate medie spre mare; analizele de laborator din studiul menționat nu justifică încadrarea stratului în categoria „pământuri loessoide”, așa cum s-a constatat ulterior, în zona centrală a Bacăului stratele sensibile la umezire fiind lipsite în totalitate.

3,50 - 8,80 m - Argilă și argilă grasă, cafeniu - cenușie, cu concrețiuni calcaroase, puțin umedă spre uscată, plastic vârtoasă la tare, cu compresibilitate medie; în cea mai mare parte în acest strat a fost realizată fundarea blocului 12.

8,80 - 9,10 m - Nisip prăfos, cenușiu, uscat.

La adâncimea de 9,10 m apare stratul grosier al terasei, alcătuit din pietriș cu bolovăniș și nisip; acest strat este stratul magazin al pânzei de apă subterană de infiltrație, care în zona amplasamentului apare la adâncimea de cca. 9,50 - 10,00 m și are nivel aproape constant.

  • c. Concluzii și recomandări privind adaptarea condițiilor de fundare din perioada proiectării și execuției, la prevederile normelor și normativelor actuale.

  • 1. Conform studiului geotehnic menționat și a proiectului de execuție, fundarea s-a realizat în stratul de argilă, cafeniu - cenușie, puțin umedă spre uscată, cu compresibilitate medie.

  • 2. Adâncimea de fundare a fost recomandată la minim 2,10 m față de CTN; conform planurilor de fundare, existenței subsolului și demisolului, a unei cote ±0,00 scăzute, apreciem că stratele superficiale de umpluturi și de praf argilos au fost depășite și fundațiile au fost încastrate în stratul de argilă.

  • 3. Stratul de argilă are un grad mediu de contractilitate, deși în studiul geotehnic inițial nu este menționată această caracteristică a stratului de fundare; având în vedere adâncimea relativ mare la care este realizată fundarea blocului 12, lipsa infiltrațiilor apelor de suprafață, oprite de rețeaua stradală și platforma interioară betonată, considerăm că sub nivelul de fundare existent nu se produce fenomenul de contracție - umflare a argilei.

  • 4. în conformitate cu normele actuale - NP-074/2014 tabelul Al-1, terenul de fundare al blocului se încadrează în categoria „terenuri bune”.

  • 5. Pe baza criteriilor precizate în normele menționate, punctajul pentru categoria geotehnică este de zece puncte și ca urmare, amplasamentul blocului 12 se înscrie în „Categoria geotehnică 2” cu risc geotehnic moderat.

  • 6. Dimensionarea fundațiilor s-a făcut pe baza presiunii admisibile, recomandându-se pentru zona blocului Mărășești 12 (blocul 5/III) din „Zona I-a” a studiului, următoarele:

    Zona cu subsol

    Zona fără subsol

    Adâncimea de fundare h (m)

    0,50

    0,75

    2,00

    2,50

    3,20

    Presiunea admisibilă 5a (kg/cm2)

    1,40

    1,55

    2,40

    2,50

    2,70

  • 7. în conformitate cu prevederile STAS 3300/2-85 și NP-112/2014 anexa D dimensionarea fundațiilor pe baza presiunii convenționale de calcul ar urma să se facă pentru Pconv. = 220 KPa pentru adâncimea de fundare de 0,50 m în zona cu subsol și Pconv. = 350 KPa pentru adâncimea de fundare de 2,00 m față de CTN în zona fără subsol. Ca urmare, apreciem că dimensionarea pe baza presiunii admisibile este acoperitoare față de normele actuale în vigoare, relația între cei doi indicatori fiind 5a = 1,00 kg/cm2 echivalent Pconv. = 100 KPa.

  • 8. Observațiile făcute asupra structurii blocului au evidențiat fisuri în pereții de cărămidă în zona scărilor și în special la parterul înalt al spațiilor comerciale; nu

am observat degradări majore datorate unor tasări diferențiate, ceea ce confirmă o comportare bună a terenului de fundare și a fundațiilor.

  • 9. Apa subterană se găsește la adâncimea de 9,50 - 10,00 m, are nivel aproape constant și ca urmare nu afectează exploatarea construcției.

  • 10. Seismic, amplasamentul se găsește în zona cu gradul VIII (opt) de seismicitate conform SR 11.100/1-93, iar conform Normativ P100-2013 valoarea accelerației terenului este ag = 0,35 g iar perioada de colț Tc = 0,7 sec. Expertiza tehnică va stabili cu siguranță necesitatea îmbunătățirii structurii conform normelor antiseismice actuale, mai ales la nivelele inferioare - subsolul parțial și parterul înalt.

  • 11. Prezentul studiu geotehnic este întocmit conform normelor Indicativ

NP-074/2014, pentru faza de proiectare „expertiză tehnică”; dacă analiza efectuată de proiectantul expert nu va evidenția necesitatea unor date geotehnice suplimentare, considerăm că st                                       Diectarea

consolidării imobilului Mărășești


Bacău 18 mai 2016


CONSOLIDARE IMOBIL LOT 5

Calea MĂRĂȘEȘTI nr.12, Municipiul BACĂU, Județul BACĂU FAZA D.A.L.I.+ D.T.A.C.

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

ANEXA 4

EXPERTIZA TEHNICA

DANIHAR PRQIgCT

L-nsfr. mirccft.coj

nitrcesda»


gOAWHARț.

* PROIECT


Proiect nr: 68682/01.03.2016/4/28.03/2016 CONSOLIDARE IMOBIL, STRADA MARASESTI NR. 12, MUNICIPIUL BACAU, JUDEȚUL BACAU” Faza: Expertiza tehnica

1. Motivul si scopul efectuării expertizei.



  • 1.1 La comanda beneficiarului Municipiul Bacau, județul Bacau, a contractuluide proiectare nr:68682/01.03.2016/4/28.03.2016, a temei de proiectare , a prevederilor din O.G nr. 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente,Hotărârea nr. 465/2014 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.364/2001 s-a intocmit raportul de expertiza tehnica privind determinarea gradului nominal de asigurare la solicitări seismice a construcției si precizarea soluțiilor de intervenție necesare pentru încadrarea intr-o clasa seismica corespunzătoare normelor actuale. La întocmirea expertizei tehnice se vor respecta prevederile din’’Cod de proiectare seismica - Partea a lll-a - Prevederi pentru evaluarea seismica a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2008" aprobat prin Ordinul 704 din 9 septembrie 2009 al M.D.R.L. cu valabilitate din 01.01.2010.

  • 2. Amplasamentul

Municipiul Bacău, reședințajudețului cu același nume, se află în Nord-Estul țării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluența Siret-Bistrița.

Geografic, se află la interferența meridianuluide 26° 55’ longitudine estică cu paralela de 46° 35’ latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuși și Săucești, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura și Mărgineni.

Bacăul prezintă un avantaj și prin poziționarea sa în imediata apropiere cu linia de dislocație subcarpatică. Bacăul se află pe terase plane sau ușor inclinate cu o expoziție estică și sud-estică, în talazuri stabilizate, având un drenaj bun și o pânză freatică bogată.

Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban. Temperatura medie anuală este de 9 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și 20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei.

Temperatura maximă absolută cu o valoare de 40,3 °C (24 iulie 2007) a fost depășită în vara anului 2012, când mercurul termometrului a urcat până la 41,9 °C în ziua de 7 august. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m2/an, existând diferențe între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie - august.

Consliuctia blocului este situata In zona centrala a municipiului Bacau, pe strada Marasesti Nr.12. Blocul este realizat din 3 tronsoane despărțite prin rost seismic si de tasare. Scara F formează un tronson de colt, scările E,D;C formează al doilea tronson iar scările B si A formează al treilea tronson. Obiectul acestei expertize tehnice este construcția tronsoanelor 1, 2 si 3 respectiv scările F, E, D, C , B si A. Tronsoanele 1 si 2 respectiv scările F, E, D, si E sunt construcții civile in regim de inaltime Spartiai + P + 4E, cu spatii comerciale la parter si locuințe la etaj iar scările B si A sunt construcții civile in regim de inaltime Demisol general + P + 4E, cu locuințe la toate nivelurile.

  • 3. Scurt istoric

Construcția blocului din Bacau, strada Marasesti 12 a fost realizata in perioada 1960-1961 pe baza proiectului întocmit de D.S.A.P.C. Bacau-,, Bloc 5 cvartal III Bacau tronsoana A, B si C”, proiect nr. 220/1960. Execuția construcției a fost realizata in perioada 1960 -1961. In perioada de funcționare a construcției respectiv 55 de ani, construcția a suportat un număr mare de seisme printre care amintim seismele din 1977,1986, 1990, 2004, 2014 precum si multe lucrări de modernizare, amenajare a spatiilor comerciale de la parterul construcției blocului. In anul 1990 după seismul din 1990 s-a întocmit de către proiectantul inițial al construcției - S.C."GENERAL PROIECT” S.A. Bacau(fost D.S.A.P.C. Bacau iar din 1970 -

  • I.P.J. Bacau) o expertiza tehnica comandata de către I.J.C.L. Bacau(Comanda Nr. 2849/15.08.1990), proiect Nr. 319/1990 - „Expertiza tehnica la blocurile nr. 10,12 strada Marasesti, Bacau”. Aceasta expertiza tehnica s-a făcut in baza prevederilor Legii 8/01.07.1977 privind asigurarea durabilității, siguranței in exploatare, funcționalității si calitatii construcțiilor, lege aparuta după puternicul seism din 04.03.1977. Proiectul întocmit in 1990 a fost realizat la comanda - Regia Autonoma Fond Locativ si Termic Bacau inurma seismelor din 30 - 31 mai 1990. In urma releveelor executate la acea data s-au observat următoarele degradări:

  • •  - in pereții de zidărie au aparut fisuri la 45° si fisuri verticale si orizontale in zona de cuplare stâlpi, grinda si pereții din zidărie;

  • •  - crăpături si fisuri la 45° in pereții de la casa scărilor in cele doua tronsoane;

  • •  - fisuri de 2-3 mm. in placa din beton armat monolit la scări;

  • •  - deoarece nu s-au putut realiza la aceea data decopertari corespunzătoare la stâlpi, centuri si grinzi nu s-au observat apariția unor fisuri periculoase la stâlpi si grinzile parterului si mai ales la nivelele de locuințe.

In urma expertizei întocmite in 1990 tinandu-se seama de încadrarea construcției in categoria construcțiilor cu parter flexibil s-au propus unele masuri privind majorarea rigidității structurii de rezistenta a parterului prin camasuirea stâlpilor a grinzilor.

-  3-

La tronsonul 1 (scara F) s-a propus conducerea camasuielilor pana in subsolul parțial existent iar la tronsonul 2(scarile E; D si C) camasuirea stâlpilor pana la nivelul fundațiilor. De asemenea pentru a proteja pereții de zidărie neportanti de la nivelele de locuințe s-a propus fie o refacere a lor in cazul unor degradări accentuate fie o remediere locala prin injectare cu mortar a fisurilor existente. Pereții de zidărie de la casa scării s-au propus a se camasuii cu mortar pe ambele parii.

Tronsonul 3(scarile A si B) cu demisol, parter si patru etaje cu funcțiunea integrala de locuințe nu a fost analizat in aceea expertiza tehnica, care a avut ca obiect numai tronsoanele de clădire - structura cu parter flexibil, structuri care la seismul din 04.03.1977 au suferit degradări foarte mari.

Concluziile expertizei din 1990 realizata după prevederile normativului P100-1990 precizate anterior nu au mai fost executate in cei 26 de ani care au trecut. In cei 26 de ani s-au executat numai lucrări de igienizare, reparare a subansamblului de terasa precum si multe intervenții la pereții structurali si nestructurali de la parterul cu funcțiunea de spatii comerciale (tronsoanele 1 si 2, respectiv scările F, E, D, C).

  • 4. Date tehnice privind arhitectura

4.1Tronsonul 1, scara F. Construcția are o forma poligonala in plan, este o secțiune de colt, imbraca coltul realizat de intersecția străzilor Marasesti cu străpungerea către strada Razboieni. Regimul de inaltime Spartiai + P + 4E, dimesiuni maxime - 16,85 x 17,05 m., inaltimea subsolului parțial este 2,60 m., inaltimea parterului este 4,50 m., inaltimea nivelelor de locuințe este de 2,75 m. iar inaltimea totala este de 15,76 m. Sunt doua scări de acces, o scara de acces pentru subsolul parțial si o scara de acces la locuințe. Din punct de vedere funcțional putem preciza următoarele:

• - subsolul parțial are o suprafața de 86,98 m2 si are funcțiunea de depozit, accesul se realizează printr-o scara balansata cu latimea rampei de 0,90 m., parterul are funcțiunea de spatii comerciale, depozite, birouri, grupuri sanitare, spatii de circulație. Delimitarea spatiilor s-a realizat inițial prin montarea unor pereți din zidărie plina presata de 25 cm.; 12,5 cm, pereți exteriori din zidărie plina presata de 25 cm. La nivelul parterului sunt realizate blaturi din beton armat cu latimea de 1,50 m. pe toata fațada tronsonului 1, scara F, blat cu inaltimea de 0,575 m. In decursul anilor funcțiunea la parter s-a modificat astfel pana in 1990 funcțiunea a fost magazin foto - sport - muzica.

La releveele din 1990 funcțiunea la parterul acestui tronson tot de Galerie de Arta spatii de birouri, spatii de depozitare, spatii de acces. Modificările in cei 29 de ani, respectiv 1961-1990 s-au realizat fara a avea un proiect de amenajare ci pe baza unor dispoziții verbale de compartimentare realizate prin montarea unor pereți din zidărie de 25, 12,5 cm. la nivelul planseului peste subsolul parțial sau pe placa din beton slab armat din zona de parter fara subsol. Nivele de locuințe sunt monotone pe inaltime avand in jurul scării de acces a patru apartamente după cum urmeaza: un apartament de -1 camorc, 2 apartamente de 2 camere, si doua garsoniere. Apartamentele sunt comandate, au logii, iar garsonierele au o logie la camera. Acoperișul este sub forma de terasa necirculabila. Subansamblul de terasa este alcătuit din bariera de vapori din carton asfaltat - 1 strat - montat pe planseul din beton armat in grosime de 9 cm. de peste etajul 4, termoizolatie din vata semirigida de 4 cm., strat de carton, beton macroporos din zgura ciuruita, strat suport de 2 cm din mortar, hidroizolatie compusa din 2 straturi de panza, 1 strat de carton si 4 straturi din bitum si un strat de protecție din pietriș. In decursul anilor s-au executat lucrări de refacere a hidroizolatiei prin montarea unor noi straturi de bitum iar după 1990 straturi din foi bitumate lipite prin sudura.

-  4-

  • •  4.2 -Trosonul 2, scările E; D si C. Construcția are o forma dreptunghiulara in plan cu dimensiunile maxime de 52,80 x 10,95 m. inaltimea subsolului parțial este 2,75 m., inaltimea parterului este 4,42 m., inaltimea nivelelor de locuințe este de 2,60 m. iar inaltimea totala este de 15,76 m. Sunt doua scări de acces, o scara de acces pentru subsolul parțial si o scara de acces la locuințe. Din punct de vedere funcțional putem preciza următoarele:

  • •  - subsolul parțial are funcțiunea de depozit(se desfasoara la scările E si D) avand o lungime de 24,475 m si o lățime de 5,00 m desfasurata pe fațada posterioara .accesul se realizează printr-o scara balansata cu latimea rampei de 0,90 m. parterul are funcțiunea de spatii comerciale, depozite, grupuri sanitare, spatii accese atat pentru spatiile comerciale cat si o travee pentru acces in casa scării locatari. La parterul scărilor E, D si C au fost spatii comerciale cu specific diferit care in perioada 1961 - 1990 s-au modificat atat ca funcțiuni cat si ca suprafețe prin dezafectarea unor ziduri de cărămidă existente. După 1990 spatiile de la subsolurile parțiale cat si spatiile de la parter si-au schimbat funcțiunile si suprafețele. La etajele de locuințe in fiecare scara la fiecare etaj sunt cate 3 apartamente din cate 2 apartamente cu doua camere, o garsoniera. Apartamentele sunt comandate.

Pereții din zidărie de cărămidă de 25 cm. sunt numai la casa scării iar intre camere sunt pereți din zidărie plina presata de 7,5 si 12,5 cm. Fiecare apartament are cate o logie. Acoperișul este sub forma de terasa necirculabila. Subansamblul de terasa este alcătuit din bariera de vapori din carton asfaltat - 1 strat - montat pe planseul din beton armat in grosime de 9 cm. de peste etajul 4, termoizolatie din vata semirigida de 4 cm., strat de carton, beton macroporos din zgura ciuruita, strat suport de 2 cm din mortar, hidroizolatie compusa din 2 straturi de panza, 1 strat de carton si 4 straturi din bitum si un strat de protecție din pietriș. In decursul anilor s-au executat lucrări de refacere a hidroizolatiei prin montarea unor noi straturi de bitum iar după 1990 straturi din foi bitumate lipite prin sudura.

o 4.3 - Tronson 3, scările B si A. Construcția are o forma poligonala in plan cu dimensiunile maxime de 31,82 x12,365 m. Construcția separata prin rost seismic si de tasare cuconstructia tronsonului 2(scarile C, D,E) se dezvolta intr-un regim de înălțime Demisol general + Parter + 4E. Funcțiunile de la demisol la ultimul etaj sunt locuințe. Demisolul general prezintă la cele doua scări 4 apartamente si 4 spatii care inițial erau folosite pentru centrala termica si care ulterior după desființarea lor s-au transformat in boxe. La parter in cele doua scări sunt 6 apartamentele o camera sau doua camere), apartamente comandate, apartamente cu suprafețe mici. La etajele 1-4 sunt in cele doua scări cate 6 apartamente pe fiecare nivel, apartamente cu o camera sau cu doua camere, apartamente comandate, spatii utile relativ mici. Pereții exteriori sunt din zidărie de cărămidă plina presata de 30 cm, pereții de la casa scării sunt din zidărie plina presata de 25 cm, pereții interiori de compartimentare sunt din zidărie plina presata de 7,5; 12,5 cm. Acoperișul este sub forma de terasa necirculabila. Subansamblul de terasa este alcătuit din bariera de vapori din carton asfaltat - 1 strat - montat pe planseul din beton armat in grosime de 9 cm. de peste etajul 4, termoizolatie din vata semirigida de 4 cm., strat de carton, beton macroporos din zgura ciuruita, strat suport de 2 cm din mortar, hidroizolatie compusa din 2 straturi de panza, 1 strat de carton si 4 straturi din bitum si un strat de protecție din pietriș. In decursul anilor s-au executat lucrări de refacere a hidroizolatiei prin montarea unor noi straturi de bitum iar după 1990 straturi din foi bitumate lipite prin sudura.

  • 5. Date tehnice privind structura

Conform planșelor existente ale proiectului inițial si a releveelor executate

La teren la data întocmirii expertizei tehnice putem preciza următoarele:

Structura de rezistenta a construcției are următoarea alcătuire:

5-

  • 5.1 Tronsonul 1 (scara F - tronson de colt)

    • 5.1.1 Suprastructura

  • •  - cadre din beton armat monolit(stalpi 30 x 30; 35 x 35, 35 x 40, grinzi din beton armat monolit (20 x 45; 20 x 74), centuri din beton armat monolit (30 x 47), planseu din beton armat monolit peste parter si etajele de locuințe in grosime de 9 cm. in câmp, si de 14 cm. in zona copertinelor de peste parter - beton B140 si otel OL 00. Stâlpii si grinzile s-au executat din beton B-I40Î otel OL 00, pereți din zidărie de cărămidă plina presata de 25 cm. la pereții exteriori in ochiurile cadrelor din beton armat monolit, pereți de zidărie de cărămidă plina presata pe perimetrul casei scărilor, pereți de compartimentare din zidărie de cărămidă plina presata de 7,5 si 12,5 cm. Scara din beton armat monolit cu rampe in grosime de 9 cm. din beton B140 si armatura OL 00. Terasa este necirculabila cu un subansamblu hidroizolant bituminos.

  • 5.1.2 Infrastructura

  • •  - fundații elastice din beton armat Bn0; otel OB 00 la stâlpi, fundații bloc de beton simplu B70, cuzinetde beton B110 la stâlpi, fundații continui din beton simplu B35 sub ziduri;

  • •  - pereții de la subsol sunt din zidărie de cărămidă plina presata de 37,5 cm., hidroizolatia verticala este din carton asfaltat si bitum;

  • •  - planseu peste subsol din beton armat monolit de 10 cm. din beton B140; otel OL00.

  • 5.2 Tronsonul 2(scarile E;D si C - tronson bara)

    • 5.2.1 Suprastructura

© - cadre din beton armat monolit(stalpi 30 x 30; 35 x 35, 35 x 40, grinzi din beton armat monolit (20 x 45; 20 x 74), centuri din beton armat monolit (30 x 47), planseu din beton armat monolit peste parter si etajele de locuințe in grosime de 9 cm. in câmp - beton B140 si otel OL 00, - 16 cadre transversale si 3 cadre longitudinale. Stâlpii si grinzile s-au executat din beton B140; otel OL 00, pereți din zidărie de cărămidă plina presata de 25 cm. la pereții exteriori in ochiurile cadrelor din beton armat monolit, pereți de zidărie de cărămidă plina presata pe perimetrul casei scărilor, pereți de compartimentare din zidărie de cărămidă plina presata de 7,5 si 12,5 cm. Scara din beton armat monolit cu rampe in grosime de 9 cm. din beton B140 si armatura OL 00. Terasa este necirculabila cu un subansamblu hidroizolant bituminos.

  • 5.2.2 Infrastructura

  • •  - fundații elastice din beton armat Bnol otel OB 00 la stâlpi, fundații bloc de beton simplu B70, cuzinet de beton B110 la stâlpi, fundații continui din beton simplu B35 sub ziduri;

  • •  - pereții de la subsol sunt din zidărie de cărămidă plina presata de 37,5 cm., hidroizolatia verticala este din carton asfaltat si bitum;

  • •  - planseu peste subsol din beton armat monolit de 10 cm. din beton Bi40; otel OL00.

6-

5.3 Tronsonul 3(scarile B, A - tronson bara)

  • 5.3.1 Suprastructura

  • •  - cadre din beton armat monolit(stalpi 30 x 30; 30 x 35, 35 x 40, grinzi din beton armat monolit (25 x 45), centuri din beton armat monolit (25 x 47), planseu din beton armat monolit peste parter si etajele de locuințe in grosime de 9 cm. in câmp - beton B140 si otel OL 00, - 12 cadre transversale si 8 cadre longitudinale. Stâlpii si grinzile s-au executat din beton B140; otel OL 00, pereți din zidărie de cărămidă plina presata de 30 cm la pereții exteriori in ochiurile cadrelor din beton armat monolit, pereți de zidărie de cărămidă plina presata pe perimetrul casei scărilor de 25 cm, pereți de compartimentare din zidărie de cărămidă plina presata de 7,5 si 12,5 cm. Scara din beton armat monolit cu rampe in grosime de 9 cm. din beton B140 si armatura OL 00. Terasa este necirculabila cu un subansamblu hidroizolant bitummos.

  • 4.3.2 Infrastructura

  • •  - fundații elastice din beton armat si fundații bloc din beton simplu(B70), cuzinet beton armat(Bno); otel OB 00 la stâlpi, fundații bloc de beton simplu B70, cuzinet de beton Bno la stâlpi, fundații continui din beton simplu B35 sub ziduri;

  • •  - pereții de la demisolul general sunt din zidărie de cărămidă plina presata de 37,5 cm., hidroizolatia verticala este din carton asfaltat si bitum;

  • •  - planseu peste subsol din beton armat monolit de 10 cm. din beton Bi40; otel OL00.

5 . Terenul de fundare

Conform studiului geotehnic intocmit de S.C.”ARGINIP” S.R.L. Baacau, inginer geolog Aurel DAMIAN, proiect nr. 04/2016 - „"Consolidare imobil C-lea Marasesti nr.12, Bacau"-proiect verificat la cerința Af de ing. Anghel STELIAN(Nr. 08368) se pot preciza următoarele:

Blocul de locuințe cu spații comerciale la parter, cunoscut ca imobilul str.

Mărășești nr.12 - tronsoanele 1,2 și 3, urmează să fie expertizat tehnic, în vederea stabilirii unor soluții de consolidare pentru adaptarea la normativele în vigoare și asigurarea siguranței în exploatare.

Construcția a fost realizată în anii 1961 - 62 în baza proiectului întocmit de DSAPC Bacău, obiectul făcând parte din primul ansamblu de locuințe din centrul Municipiului Bacău, intitulat „2.200 apartamente Bacău - faza l-a” și denumit în proiect „Blocul 5 - curtalul III”.

Proiectarea acestui ansamblu de locuințe a avut la bază studiul geotehnic nr.38/1960 întocmit de DSAPC lași.

Prezentul studiu geotehnic are la bază rezultatele cercetării efectuate în cadrul studiului menționat, a altor lucrări de foraj din apropiere, săpate de colectivul geotehnic al I.P.J. Bacău (Blocuri pe str. Războieni, Sediul Administrației financiare, etc.); consultând lucrările menționate, facem o actualizare a condițiile de fundare avute în vedere la proiectarea și realizarea blocului Mărășești nr.12, interpretându-le și adaptându-le prevederilor normelor și normativelor la această dată, în funcție de care se efectuează expertiza tehnică și se stabilesc eventuale soluții de consolidare.

  • a. Date generale privind amplasamentul și construcția.

Amplasamentul blocului Mărășești 12 (blocul 5/III) se găsește la limita sudică a ansamblului centru Bacău, între străzile Mărășești și Războieni, la sud de strada de legătură dintre Mărășești și Războieni, blocul fiind în oglindă cu blocul Mărășești 10.

în cadrul raionării geomorfologice pe care am întocmit-o pentru zonele urbană și periurbană ale municipiului, zona amplasamentului se găsește în grupa „Teraselor râurilor Bistrița și Șiret”, în subzona terasei medii a Bistriței, unitate caracterizată printr-o foarte bună stabilitate generală și locală.

Conform raionării geotehnice a acestei terase și a întregii suprafețe a municipiului, bazată pe rezultatele unei atente și intense cercetări geotehnice, amplasamentul se găsește în complexul cel mai favorabil al terasei, respectiv „Complexul prăfos - argilos”.

Blocul Mărășești 12 are cinci scări, din care scările A și B au regimul D+P+4 și sunt destinate în întregime pentru locuințe, iar scările C-D-E și F au subsol parțial + parter cu spații comerciale și patru etaje destinate în întregime pentru locuințe.

Blocul aie sliucluia de rezistență din cadre și planșee din beton armat monolit, pe fundații izolate tip bloc și cuzinet pentru stâlpi și continui sub zidurile subsolului și demisolului.

  • b. Condițiile tehnico-geologice ale amplasamentului.

în studiul geotehnic nr. 38/1960 al DSAPC lași, blocul 12 (bloc 5/III) face parte din „zona

  • l-a”, cerectată prin forajele F4-F6-F16, ale căror rezultate au permis alcătuirea profilului geotehnic reprezentativ pentru terenul de fundare al blocurilor 10 și 12.

Stratificația terenului de fundare, tipică „Complexului prăfos-argilos” al terasei medii a Bistriței, uniformă pe verticală și orizontală și extinsă între străzile Mărășești și Războieni (planșa G2) este următoarea:

0,00 - 1,30 m - Umplutură de pământ cu fragmente de materiale de construcție, brun - negru, uscat și îndesat; datorită unor construcții vechi, la data execuției blocului au fost identificate și beciuri, a căror adâncime nu a depășit 2,20 m față de CTN.

1,30 - 3,50 m - Alternanță de praf argilos și argilă prăfoasă, galben - cafeniu, uscat și tare, cu compresibilitate medie spre mare; analizele de laborator din studiul menționat nu justifică încadrarea stratului în categoria „pământuri loessoide”, așa cum s-a constatat ulterior, în zona centrală a Bacăului stratele sensibile la umezire fiind lipsite în totalitate.

3,50 - 8,80 m - Argilă și argilă grasă, cafeniu - cenușie, cu concrețiuni calcaroase, puțin umedă spre uscată, plastic vârtoasă la tare, cu compresibilitate medie; în cea mai mare parte în acest strat a fost realizată fundarea blocului 12.

8,80 - 9,10 m - Nisip prăfos, cenușiu, uscat.

La adâncimea de 9,10 m apare stratul grosier al terasei, alcătuit din pietriș cu bolovăniș și nisip; acest strat este stratul magazin al pânzei de apă subterană de infiltrație, care în zona amplasamentului apare la adâncimea de cca. 9,50 - 10,00 m și are nivel aproape constant.

  • c. Concluzii și recomandări privind adaptarea condițiilor de fundare din perioada proiectării și execuției, la prevederile normelor și normativelor actuale.

  • 1. Conform studiului geotehnic menționat și a proiectului de execuție, fundarea s-a realizat în stratul de argilă, cafeniu - cenușie, puțin umedă spre uscată, cu compresibilitate medie.

  • 2. Adâncimea de fundare a fost recomandată la minim 2,10 m față de CTN; conform planurilor de fundare, existenței subsolului și demisolului, a unei cote ±0,00 scăzute, apreciem că stratele superficiale de umpluturi și de praf argilos au fost depășite și fundațiile au fost încastrate în stratul de argilă.

  • 3. Stratul de argilă are un grad mediu de contractilitate, deși în studiul geotehnic inițial nu este menționată această caracteristică a stratului de fundare; având în vedere adâncimea relativ mare la care este realizată fundarea blocului 12, lipsa infiltrațiilor apelor de suprafață, oprite de rețeaua stradală și platforma interioară betonată, considerăm că sub nivelul de fundare existent nu se produce fenomenul de contracție - umflare a argilei.

  • 4. în conformitate cu normele actuale - NP-074/2014 tabelul A1-1, terenul de fundare al blocului se încadrează în categoria „terenuri bune”.

  • 5. Pe baza criteriilor precizate în normele menționate, punctajul pentru categoria geotehnică este de zece puncte și ca urmare, amplasamentul blocului 12 se înscrie în „Categoria geotehnică 2” cu risc geotehnic moderat.

  • 6. Dimensionarea fundațiilor s-a făcut pe baza presiunii admisibile, recomandându-se pentru zona blocului Măiășeșll I2 (blocul 5/III) din „Zona l-a" a studiului, următoarele:

    —'   Zona cu subsol

    Zona fără subsol

    Adâncimea de fundare h (m)

    0,50

    0,75

    2,00

    2,50

    3,20

    Presiunea admisibilă ba (kg/cm2)

    1,40

    1,55

    2,40

    2,50

    2,70

  • 7. în conformitate cu prevederile STAS 3300/2-85 și NP-112/2014 anexa D dimensionarea fundațiilor pe baza presiunii convenționale de calcul ar urma să se facă pentru Pconv. = 220 KPa pentru adâncimea de fundare de 0,50 m în zona cu subsol și Pconv. = 350 KPa pentru adâncimea de fundare de 2,00 m față de CTN în zona fără subsol. Ca urmare, apreciem că dimensionarea pe baza presiunii admisibile este acoperitoare față de normele actuale în vigoare, relația între cei doi indicatori fiind da = 1,00 kg/cm2 echivalent Pconv. = 100 KPa.

  • 8. Observațiile făcute asupra structurii blocului au evidențiat fisuri în pereții de cărămidă în zona scărilor și în special la parterul înalt al spațiilor comerciale; nu am observat degradări majore datorate unor tasări diferențiate, ceea ce confirmă o comportare bună a terenului de fundare și a fundațiilor.

  • 9. Apa subterană se găsește la adâncimea de 9,50 - 10,00 m, are nivel aproape constant și ca urmare nu afectează exploatarea construcției.

10.Seismic, amplasamentul se găsește în zona cu gradul VIII (opt) de seismicitate - conform SR 11.100/1-93, iar conform Normativ P100-2013 valoarea accelerației terenului este ag = 0,35 g iar perioada de colț Tc = 0,7 sec. Expertiza tehnică va stabili cu siguranță necesitatea îmbunătățirii structurii conform nonnelor antiseismice actuale, mai ales la nivelele inferioare - subsolul parțial și parterul înalt.

11. Prezentul studiu geotehnic este întocmit conform normelor Indicativ NP-074/2014, pentru faza de proiectare „expertiză tehnică”; dacă analiza efectuată de proiectantul expert nu va evidenția necesitatea unor date geotehnice suplimentare, considerăm că studiul va putea fi folosit și pentru proiectarea consolidării imobilului Mărășești 12.

-   9 -

  • 8. Aprecieri din punct de vedere al confortului

Apartamentele au un confort mediu, camerele sunt comandate iar zidurile despărțitoare sunt subțiri la fel si planseul, lucru care generează un discomfort din punct de vedere acustic.

Existenta canalelor sub pardoseala demisolului, conductele imbatrinite au condus la tasarea plăcii de la demisol in anumite zone cu repercursiuni asupra finisajelor orizontale.

Deasemenea instalațiile de alimentare cu apa si canalizare sunt ieșite din perioada de garanție, la fel cele eletrice si de încălzire.

  • 9. Cerințe de performanta si criterii de îndeplinire.

    • 9.1 Cerințe fundamentale

Evaluarea seismică a clădirii la data întocmirii expertizei tehnice urmărește să stabilească daca structura de rezistenta satisface cu un grad adecvat de siguranță conform cerințele fundamentale (nivelurile de performanță) avute în vedere la proiectarea construcțiilor noi, conform P100 - 1:2006.

Cerințele fundamentale, respectiv cerința de siguranță a vieții și cerința de limitare a degradărilor și stările limită asociate (starea limită ultimă SLU și starea limită de serviciu SLS), sunt definite în P100- 1: 2006, unde se indică și intervalele medii de recurență (IMR) de referință ale acțiunilor seismice luate în considerare pentru cele două stări limită, la proiectarea construcțiilor noi.

Funcție de clasa de importanță și de expunere la cutremur( Tabel 4.2. - P100-1/2006, construcția blocului cu funcțiunea de locuința colectiva cu spatii comerciale la parter se incadreaza in clasa a III - a), de durata viitoare de exploatare, în cazul construcțiilor existente aceste cerințe pot fi asigurate pentru un nivel al acțiunii seismice inferior celui considerat la proiectarea construcțiilor noi, respectiv la cutremure cu IMR mai mici.

Diferențierea siguranței necesare pentru construcții aparținând diferitelor clase de importanță și de expunere la cutremur se face prin intermediul factorului de importanță yi, conform P100 - 1: 2006.

  • 9.2 Criterii de îndeplinire a cerințelor de performanță

    • 9.2.1 Aspecte generale

îndeplinirea cerințelor enunțate la 9.1 este realizată prin adoptarea reprezentării acțiunii seismice, a modelelor și metodelor de calcul, a verificărilor și procedeelor de detaliere prevăzute în această parte a P100-1/2006, specifice diferitelor materiale din domeniul tratat (cazul nostru - cadre din b.a. monolit).

Evaluarea acțiunii seismice se face:

  • • Pentru structuri, conform prevederilor cap. 3 din P100-1: 2006, plecând de la spectrele de răspuns precizate în acest capitol;

  • • Pentru componentele nestructurale, conform cap. 10 din P100-1: 2006. Valorile factorilor de comportare q se aleg pe baza indicațiilor date în această

parte a codului P100-1/2006, corespunzător tipului de metodologie de evaluare utilizat. Verificarea elementelor ductile se poate face funcție de tipul metodei de calcul, în termeni de deformații sau în termeni de rezistență.

La calculul capacității de rezistență a elementelor structurale, pentru evaluarea valorilor de proiectare ale rezistențelor, se vor folosi valorile medii ale proprietăților materialelor din lucrare, obținute din teste in-situ și din alte surse suplimentare de informare, divizate prin factorii de încredere, ținând seama de nivelul de cunoaștere disponibil.

  • 8. Aprecieri din punct de vedere al confortului

Apartamentele au un confort mediu, camerele sunt comandate iar zidurile despărțitoare sunt subțiri la fel si planseul, lucru care generează un discomfort din punct de vedere acustic.

Existenta canalelor sub pardoseala demisolului, conductele imbatrinite au condus la tasarea plăcii de la demisol in anumite zone cu repercursiuni asupra finisajelor orizontale.

Deasemenea instalațiile de alimentare cu apa si canalizare sunt ieșite din perioada de garanție, la fel cele eletrice si de încălzire.

  • 9. Cerințe de performanta si criterii de indeplinire.

    • 9.1 Cerințe fundamentale

Evaluarea seismică a clădirii la data întocmirii expertizei tehnice urmărește să stabilească daca structura de rezistenta satisface cu un grad adecvat de siguranță conform cerințele fundamentale (nivelurile de performanță) avute în vedere la proiectarea construcțiilor noi, conform P100 - 1:2006.

Cerințele fundamentale, respectiv cerința de siguranță a vieții și cerința de limitare a degradărilor și stările limită asociate (starea limită ultimă SLU și starea limită de serviciu SLS), sunt definite în P100 - 1: 2006, unde se indică și intervalele medii de recurență (IMR) de referință ale acțiunilor seismice luate în considerare pentru cele două stări limită, la proiectarea construcțiilor noi.

Funcție de clasa de importanță și de expunere la cutremur( Tabel 4.2. - P100-1/2006, construcția blocului cu funcțiunea de locuința colectiva cu spatii comerciale la parter se incadreaza in clasa a III - a), de durata viitoare de exploatare, în cazul construcțiilor existente aceste cerințe pot fi asigurate pentru un nivel al acțiunii seismice inferior celui considerat la proiectarea construcțiilor noi, respectiv la cutremure cu IMR mai mici.

Diferențierea siguranței necesare pentru construcții aparținând diferitelor clase de importanță și de expunere la cutremur se face prin intermediul factorului de importanță Yi, conform P100 - 1: 2006.

  • 9.2 Criterii de îndeplinire a cerințelor de performanță

    • 9.2.1 Aspecte generale

îndeplinirea cerințelor enunțate la 9.1 este realizată prin adoptarea reprezentării acțiunii seismice, a modelelor și metodelor de calcul, a verificărilor și procedeelor de detaliere prevăzute în această parte a P100-1/2006, specifice diferitelor materiale din domeniul tratat (cazul nostru - cadre din b.a. monolit).

Evaluarea acțiunii seismice se face:

  • • Pentru structuri, conform prevederilor cap. 3 din P100-1: 2006, plecând de la spectrele de răspuns precizate în acest capitol;

  • • Pentru componentele nestructurale, conform cap. 10 din P100-1: 2006. Valorile factorilor de comportare q se aleg pe baza indicațiilor date în această

parte a codului P100-1/2006, corespunzător tipului de metodologie de evaluare utilizat.

Verificarea elementelor ductile se poate face funcție de tipul metodei de calcul, în termeni de deformații sau în termeni de rezistență.

La calculul capacității de rezistență a elementelor structurale, pentru evaluarea valorilor de proiectare ale rezistențelor, se vor folosi valorile medii ale proprietăților materialelor din lucrare, obținute din teste in-situ și din alte surse suplimentare de informare, divizate prin factorii de încredere, ținând seama de nivelul de cunoaștere disponibil.

- 11 -

în cazul elementelor ductile, rezistențele de proiectare se obțin prin împărțirea valorilor medii diminuate ca mai sus, prin factorii parțiali de siguranță ai materialelor.

Valorile atribuite factorilor parțiali de siguranță pentru beton, oțel, sau alte materiale sunt stabilite prin codurile de proiectare specifice structurilor realizate din aceste materiale.

  • 9.2.2 Starea limită ultimă (S.L.U)

Cerințele se determină pe baza acțiunii seismice relevante pentru această stare limită (cap. 3 și 10 din P100 - 1: 2006). Cerințele pentru elementele ductile și elementele fragile rezultă din calculul structural, cu excepția situației în care se utilizează o metodă de calcul liniar, când cerințele asupra elementelor cu rupere fragila(zidaria), valorile de calcul ale eforturilor din elementele respective se obțin din condiții de echilibru pe mecanismul structural de plastifiere(mecanism de disipare de energie).

Capacitatea elementelor se determină pe baza deformațiilor admise pentru această stare limită, dacă verificarea se face în termeni de deplasare și a rezistențelor stabilite, în cazul în care verificarea se face în termeni de rezistență.

Deformațiile se determină potrivit prevederilor date în anexele specifice structurilor din beton armat.

  • 9.2.3 Starea limită de serviciu (S.L.S)

Cerințele se determină pe baza acțiunii seismice relevante pentru această stare limită. în acest scop se pot folosi factorii de reducere a cerințelor corespunzătoare SLS date la 4.5.4 din P100-1:2006.

Verificarea structurilor și a componentelor nestructurale la SLS constă în compararea cerinței cu capacitatea de deformare a elementelor. în mod obișnuit, verificarea se face în termeni de deplasări relative de nivel.

Pentru construcții existente obișnuite verificarea la SLS nu este obligatorie, dar este utilă totdeauna, evidențiind aspecte de comportare seismică importante, care contribuie la caracterizarea construcției din punctul de vedere al gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică.

  • 10. Evaluarea seismica a structurilor

    • 10.1 Generalități

Evaluarea seismică a structurilor constă dintr-un ansamblu de operații care trebuie să stabilească vulnerabilitatea acestora în raport cu cutremurele caiacleiislice amplasamentului. în mod concret evaluarea stabilește măsura în care o clădire îndeplinește cerințele de performanță asociate acțiunii seismice considerate în stările limită.

Evaluarea este precedată de colectarea informațiilor referitoare la geometria structurii, calitatea detaliilor constructive și a calității materialelor utilizate în construcție.

Analiza urmărește evaluarea construcțiilor individuale, pentru a decide necesitatea intervenției structurale și măsurile de consolidare necesare pentru o anumită construcție.

  • 10.2 Operațiile care compun procesul de evaluare conform cerințelor din „Cod de proiectare seismica - Partea III - Prevederi pentru evaluarea seismica a clădirilor existente” - Indicativ - P 100-3/2008.

Codul de proiectare seismica P100-1/2006 care de la 01.01.2007 inlocuieste Normativul P100-92 cu modificările din 1996(cap. 11 si 12) mărește perioada de recurenta IMR de la 50 de ani la 100 de ani iar din 2014 se aplica la construcțiile noi codul P100-1/2013 in care perioada de recurenta IMR ajunge la 225 ani.

In aceasta condiție expertiza tehnica a construcției clădirii in analiza necesita in mod obligatoriu pe langa evaluarea calitativa si evaluarea prin calcul.

Acțiunea de evaluare este în mod necesar precedată de culegerea informațiilor necesare în acest scop vizând calitatea concepției de realizare a construcției, a proiectului pe baza căruia s-a construit clădirea, calitatea execuției și a materialelor puse în operă și starea de afectare fizică a construcției.

Oridecâteori este posibil, în vederea evaluării se vor prelua informațiile referitoare la comportarea seismică observată la construcții de același tip sau similare.

Menționam faptul ca nu s-au efectuat inspecții extinse pe teren deoarece astfel de investigații, care implica desfaceri de elemente nestructurale, finisaje, folosința generala pentru examinarea elementelor structurale se pot face si pe parcursul execuției lucrărilor de consolidare(reparatii), in condiții proprii (schele, unelte).acest mod de abordare este acceptat si menționat in codul P100-3/2008, §4.3.1. alineatul 4 in care se precizează ca expertul sa completeze cercetarea inițiala a construcției după decopertarea structurii, odata cu inceperea lucrărilor. Pe baza noilor informații obținute se poate imbunatati valoarea CF stabilita inițial si eventual, daca este cazul, soluția de intervenție.

  • 10.2.1 Aspecte generale ale activității de evaluare

Evaluarea seismică a clădirilor este efectuată de experți tehnici atestați pentru astfel de lucrări.

Activitatea desfășurată pentru evaluarea clădirii, rezultatele examinării și studiilor efectuate în vederea evaluării, precum și concluziile referitoare la siguranța seismică a structurii și eventuala necesitate a intervențiilor de consolidare structurală și nestructurală, inclusiv natura și proporțiile acestor intervenții, sunt prezentate în raportul de evaluare (expertiză) seismică a construcției.

Evaluarea implică următoarele categorii de activități:

e colectarea informațiilor despre construcția existentă referitoare la istoria și funcțiunea clădirii, caracteristicile structurale, ale terenului de fundare, ale elementelor nestructurale și ale finisajelor, instalațiilor și echipamentelor adăpostite;

  • •  - stabilirea proprietăților mecanice ale materialelor, cu un grad adecvat de încredere;

  • •   - identificarea stării de afectare fizică și chimică a construcției;

  • •  - stabilirea obiectivelor de performanță urmărite și, pe această bază, a stărilor limită și a cerințelor seismice ce decurg;

  • •  - stabilirea metodologiei de evaluare în corelare cu informațiile disponibile și stările limită selectate;

  • •  - evaluarea calitativă și evaluarea prin calcul a construcției;

  • •  - întocmirea raportului de evaluare seismică cu formularea concluziilor și precizarea măsurilor necesare.

Procesul de evaluare propriu-zisă cuprinde:

  • • verificarea exigențelor de conformare și alcătuire structurală pe baza listelor de condiții date în anexei B , potrivit materialelor structurale utilizate respectiv betonul armat;

  • • verificarea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească elementele nestructurale, instalațiile, echipamentele, utilajele etc.;

  • • cuantificarea stării de degradare a construcției produse de acțiuni seismice și neseismice;

  • • verificarea condițiilor de rezistență structurală;

  • • verificarea condițiilor de deformabilitate structurală.

Pe baza rezultatelor evaluării calitative și a evaluării prin calcul (prin una din cele trei metodologii) se stabilește vulnerabilitatea construcției în ansamblu și a părților acesteia, în raport cu cutremurul de proiectare și clasa de importanță-expunere la cutremur, respectiv, riscul seismic, ca indicator al efectelor probabile ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra construcției analizate.

Stabilirea riscului seismic pentru o anumită construcție se face prin încadrarea acesteia într-una din următoarele patru clase de risc:


  • •  - Clasa Rs I, din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime;

  • •  - Clasa Rs II, în care se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă;

  • •  - Clasa Rs III, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante;

  • •  - Clasa Rs IV, corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.

Operațiile care alcătuiesc procesul de evaluare se pot grupa în două categorii care constituie:

10.2.2.1- evaluarea calitativă;

  • 10.2.2.2 - evaluarea(cantitativa) prin calcul.

Ansamblul operațiilor de evaluare calitativă și cantitativă (prin calcul) alcătuiesc metodologia de evaluare.

  • 10.3 Stabilirea clasei de risc a construcțiilor

Rezultatele verificărilor precizate la 10.2.2.1 si 10.2.2.2 reprezintă elementele esențiale care fundamentează evaluarea finală privind starea de siguranță față de acțiunile seismice. Pe această bază se stabilește global vulnerabilitatea construcției, raportul de evaluare urmând să încadreze construcția examinată într-o clasă de vulnerabilitate asociată cutremurului de proiectare (clasa de risc).

Evaluarea siguranței seismice și încadrarea în clasele de risc seismic se face pe baza a trei categorii de condiții care fac obiectul investigațiilor și analizelor efectuate în cadrul evaluării.

Pentru orientarea în stabilirea deciziei finale privitoare la siguranța structurii (inclusiv în ceea ce privește încadrarea în clasa de risc a construcției) și la lucrările de intervenție necesare, măsura în care cele trei categorii de condiții sunt îndeplinite este cuantificată prin intermediul a trei indicatori, care sunt:

- gradul de îndeplinire a condițiilor de conformare structurală și alcătuire a elementelor structurale și a regulilor constructive pentru structuri care preiau efectul acțiunii seismice. Acesta se notează cu R1 și se denumește prescurtat gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică',


-14-

  • - gradul de afectare structurală, notat cu R2, reprezintă o măsură a degradărilor structurale produse de acțiunea seismică și de alte cauze;

  • - gradul de asigurare structurală seismică, notat cu R3, reprezintă raportul între capacitatea și cerința structurală seismică, exprimată în termeni de rezistență în cazul utilizării metodologiilor de nivel 1 și 2 sau în termeni de deplasare în cazul utilizării metodologiei de nivel

  • 3. Acest indicator se determină pentru starea limită ultimă (ULS).

Valorile celor trei indicatori se asociază cu o anumită clasă de risc și orientează expertul tehnic în stabilirea concluziei finale privind răspunsul seismic așteptat și încadrarea într-o anumită clasă de risc seismic, precum și în stabilirea deciziei de intervenție.

Metodologia de evaluare se diferențiază funcție de complexitatea operațiilor de evaluare. Pentru structurile din beton armat se va folosi metodologia de evaluare tip 2(metodologie de tip curent ptr. construcțiile obișnuite de orice tip).

Evaluarea seismică a structurilor de clădiri se face pe baza criteriilor generale de evaluare calitativă, si a modelelor și metodelor generale de calcul.

La aplicarea acestora se va ține seama de aspectele specifice de alcătuire a structurilor din diferite materiale.

Plecând de la clasa de risc de care aparține construcția, de caracteristicile principale evidențiate prin evaluarea calitativă și evaluarea prin calcul, ținând cont de clasa de importanță a clădirii și perioada de exploatare ulterioară prevăzute pentru construcție se stabilește dacă consolidarea este necesară și nivelul minim de siguranță care trebuie să se obțină prin aplicarea măsurilor de intervenție.

  • 11. Colectarea informațiilor ptr. evaluarea structurala.

    • 11.1 Informații generale și istoric

în vederea evaluării rezistenței la cutremur a construcțiilor existente colectarea datelor se obține din surse cum sunt:

  • - documentația tehnică de proiectare și de execuție a construcției examinate;

  • - reglementările tehnice în vigoare la data realizării construcției;

  • - investigații pe teren;

  • - măsurători și teste în situ $i/sau în laborator.

Datele obținute din diferite surse se vor compara pentru a minimiza incertitudinile.

  • 11.2 Informații inițiale necesare

Informațiile necesare pentru evaluarea structurală trebuie să permită:

  • (a) Identificarea sistemului structural.

  • (b) Identificarea tipului de fundații ale clădirii.

  • (c) Identificarea categoriilor de teren clasificate în P100-1: 2006, conf.4.1.

  • (d) Stabilirea dimensiunilor generale și a alcătuirii secțiunilor elementelor structurale, precum și a proprietăților mecanice ale materialelor constituente. în cazul oțelului este necesară cu prioritate identificarea proprietăților plastice (rezistența la curgere, ductilitatea).

  • (e) Identificarea eventualelor defecte de calitate a materialelor și/sau deficiențe de alcătuire a elementelor, inclusiv ale fundațiilor.

  • (f) Precizarea procedurii de stabilire a forțelor seismice de proiectare și a criteriilor de proiectare seismică folosite la proiectarea inițială.

  • (g) Descrierea modului de utilizare a clădirii pe durata de exploatare și a modului de utilizare planificat al acesteia și precizarea clasei de importanță în acord cu prevederile din P100-1: 2006, 4.4.4.5.

    clădirii.


  • (h) Reevaluarea acțiunilor aplicate construcției, ținând cont de utilizarea

-15-

  • (i) Identificarea naturii și a amplorii degradărilor structurale și a eventualelor lucrări de remediere - consolidare executate anterior. Se au în vedere nu numai degradările produse de acțiunea cutremurelor, ci și cele produse de alte acțiuni, cum sunt încărcările gravitaționale, tasările diferențiale, atacul chimic datorat condițiilor de mediu sau tehnologice, etc.

Funcție de cantitatea și calitatea informațiilor obținute se adoptă valori diferite ale factorilor de încredere.

  • 10.3 Niveluri de cunoaștere

  • 10.3.1 Definirea nivelurilor de cunoaștere

în vederea selectării metodei de calcul și a valorilor potrivite ale factorilor de încredere, se definesc următoarele niveluri de cunoaștere:

KL1: Cunoaștere limitată;

KL2: Cunoaștere normală;

KL3: Cunoaștere completă.

Factorii considerați în stabilirea nivelului de cunoaștere sunt:

  • a. - Geometria structurii: dimensiunile de ansamblu ale structurii și cele ale elementelor structurale, precum și ale elementelor nestructurale care afectează răspunsul structural (de exemplu, cadre din beton armat; pereți din zidărie);

  • b. - Alcătuirea elementelor structurale, incluzând cantitatea și detalierea cadrelor din beton armat monolit, plansee din beton armat monolit, pereților din zidărie de cărămidă, fundații din beton simplu, fundații din beton armat monolit;

Nivelul de cunoaștere realizat determină metoda de calcul permisă și valorile factorilor de încredere (CF= 1,20).

In cazul construcțiilor analizate avem - KL2: Cunoaștere normala care corespunde următoarei stări de cunoaștere:

  • a. - în ceea ce privește geometria: configurația de ansamblu a structurii și dimensiunile elementelor structurale sunt cunoscute din planurile inițiale ale proiectului de execuție si din relevee;

  • b. - în ceea ce privește alcătuirea de detaliu: se dispune parțial de proiectul de de execuție al structurii clădirii și detalii plecând de la practica obișnuită din epoca construcției;

  • c. - în ceea ce privește materialele: se dispune de informații directe referitoare la caracteristicile materialelor de construcție din specificațiile de proiectare originale. Se aleg valori în acord cu standardele timpului construirii clădirii.

  • d. - Informațiile culese trebuie să fie suficiente pentru întocmirea verificărilor locale ale capacității elementelor și pentru construirea unui model de calcul al structurii.

  • e. Evaluarea structurii bazată pe KL2 poate fi realizată efectuând un calcul liniar.

11. Evaluare calitativă

  • 11.1 - Conform P100-3/2008 in cazul construcției in analiza tinandu-se seama de modul de comportare a construcției vom aplica o metoda preliminară:

  • 11.2 - Evaluarea calitativă detaliată se face ținând seama de:

  • - principiile de alcătuire constructivă favorabilă care, conform experienței

  • - cutremurelor trecute, au influențat comportarea seismică a clădirilor din beton armat monolit cu plansee din beton armat proiectate după prevederile STAS 2923-1954;

  • - amploarea fenomenului de avariere din cauza cutremurului și/sau a altor acțiuni.

-16-

  • 11.2.1 Date despre constructie(conform relevee)

In scopul realizării analizei calitative la o clădire se impun obținerea informațiile necesare pentru evaluarea nivelului de siguranță seismică disponibil în momentul expertizării structurii clădirii cu structura din beton armat monolit.

Informații specifice necesare pentru evaluarea siguranței construcțiilor din beton armat sunt următoarele:

  • 11.2.1.1 Date generale privind construcția:

Informațiile cu caracter general privind clădirea din beton armat monolit(cadre din beton armat monolit) se referă la:

  • - data (perioada) execuției - anul 1960 - 1961;

  • - numărul de niveluri - SPartiai + P + 4E(tronsoane 1 si 2); Demisol + P + 4E(tronson 3);

  • - forma și dimensiunile în plan:

  • # - tronsoan 1- (scara F) - forma colt, tronson 2(scari E;D;C) - forma dreptunghiulara, tronson 3(scari A, B) forma poligonala; Tronsoanele de clădire sunt separate prin rost seismic si de tasare.

  • - structura de rezistenta:

  • # - cadre din b.a. monolit(la tronsonul 2 scările E;D si C sunt si pereți structurali din beton armat monolit in grosime de 15 cm. transversali si longitudinali in sistem „haltera”); pereți din zidărie de cărămidă plina presata in ochiuri de cadru;

  • - forma și dimensiunile în elevație(tronsoane 1 si 2, scările F,E,D,C - Hsubsoi = 2,75 m.; HP = 4,50 m;H etaje 1-4 = 2,75 m. - tronson 3 scările B si A - Hdemisoi = 2,75 m,

Hetaje - parter, 1,2,3,4 ~ 2,75 ITI.

  • - tipul și materialele planșeelor - plansee din beton armat monolit - hp = 9 cm.

  • - tipul și materialele acoperișului - terasa necirculabila cu invelitoare termohidroizolanta din vata minerala si beton macroporos din zgura ciuruita si straturi multiple de bitum;

  • - natura terenului de fundare - teren bun de fundare;

  • - tipul și materialele fundațiilor - fundații elastice sub stâlpi si fundații continui sub ziduri; ziduri la demisol din cărămidă plina presata;

Informațiile menționate la (9.2.1.1) au fost colectate prin examinare vizuală si din proiectul inițial din 1960 întocmit de D.S.A.P.C. Bacau.

  • 11.2.1.2 Date privind starea fizică a construcției.

Au fost cercetate următoarele aspecte legate de starea fizică, relevante pentru evaluarea siguranței la cutremur si fizice a clădirilor din beton armat:

La construcția analizata:

  • # - structura de rezistenta a celor trei tronsoane nu a suferit avarii care sa pună in pericol rezistenta si stabilitatea construcției. Seismele din 1977, 1986, 1990, 2004, 2014 nu au provocat degradări ale structurii de rezistenta a constructiilor(fara a avea posibilitatea unor decopertari la elementele structurale - stâlpi, grinzi, plansee - mai ales la parter - datorita funcționarii continui in spatiile comerciale existente);

  • # - rosturile intre tronsoane nerezolvandu-se corespunzător la data execuției la seism au lucrat acest lucru conducând la degradarea lor;

  • # - in pereții de zidărie au aparut fisuri la 45° si fisuri verticale si orizontale in zona de cuplare stâlpi, grinda si pereții din zidărie;

  • # - crăpături si fisuri la 45° in pereții de la casa scărilor in cele doua tronsoane;

  • # - fisuri de 2-3 mm. in placa din beton armat monolit la scări;

  • # - finisajele făcute acum 65 de ani s-au degradat atat prin apariția fisurilor in zidaria suport cat si datorita intemperiilor in aceasta lunga perioada de funcționare;

  • # - instalații de alimentare cu apa si canalizare din subsol degradate datorita perioadei lungi de funcționare. Majoritatea au fost schimbate de către beneficiari.

Informațiile de la (11.2.1.2) s-au colectat prin examinare vizuală și se consemnează sub formă de fotografii cu texte, în releveul avariilor/degradărilor care face parte integrantă din raportul de expertiza.

  • 11.2.1.3 Intervenții in timp:

  • - modificarea poziției golurilor din pereții nestructurali: modificarea deschiderii și/sau a înălțimii, desființarea totală/parțială a buiandrugilor: este cazul;

  • - deschidere de goluri noi - este cazul(situatia de la data efectuării expertizei);

  • - desființare de goluri: este cazul;

  • - spargerea șlițurilor orizontale și verticale pentru instalații: - este cazul;

  • - alcătuirea planșeelor: - planseu din b.a. monolit;

  • - alcătuirea infrastructurii și fundațiilor: fundații elastice sub stâlpi si continui

sub ziduri;

  • - existenta subsolului: este subsol parțial la tronsonul 1 (scara A);

  • - adancimea de fundare: - 2,81 m./- 3,80 m. fata de cota +/- 0,00;

  • - materialele din care sunt alcătuite fundațiile: beton simplu si beton armat;

  • - existența/lipsa hidroizolațiilor verticale/orizontale - sunt hidroizolatii verticale la pereții subsolului - 2CA + 3PB;

  • - existenta/lipsa protecției hidroizolatiei - este o protecție a hidroizolatiei cu zidărie plina presata de 12,5 cm.

  • - condițiile de teren:

-topografia amplasamentului: teren plan;

- terenul de fundare bun, presiunea convenționala de baza este -P conv. = 220 kPa. Nivelul hidrostatic este situat la o adâncime mai mare de 8 m. de la cota terenului natural.

  • 11.2.1.4 Proprietățile materialelor

  • 11.2.1.4.1 Tipologia și calitatea betonului:

  • - tipul și materialul elementelor pentru beton: BnoB^o;

  • - calitatea elementelor de otel: OB 00;

S-a constatat o corespondență tipologică semnificativă pentru materiale, pentru forma, dimensiunile, caracteristicile mecanice la clădiri cu funcțiunea construcție de locuința, analizate la alte lucrări similare executate aproximativ în aceiași epocă(STAS 1546-50). în acest caz factorul de încredere se ia CF = 1,20.

12 - Aprecierea calitativă detaliată

  • 12.1 Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismica - R1

Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea „Gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismica - R1” stabilește măsură in care sunt respectate regulile de conformare generala a structurilor si de detaliere a elementelor structurale si nestructurale, reguli care sunt prezentate in Codul de proiectare P 100-1:2006.

l$o

- 18-

Pentru structurile din beton armat criteriile si condițiile utilizate la determinarea factorului R1 sunt enumerate in tabelul B.2 din Anexa B a codului P 100-3:2008.

In continuare sunt detaliate criteriile de evaluare si sunt făcute observații si comentarii lămuritoare pentru stabilirea punctajelor componente ale indicatorului R1.

Tabel 1

VERIFICAREA CERINȚELOR MINIME DE ALCĂTUIRE- Tronson 1 - Scara F

I.

Cerințe generale de alcătuire si conformare a structurii

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1

2

3

4

5

1.

Lungimea maxima a tronsonului

= 22 m.

„Pentru clădirile din cadre din beton armat fundate pe terenuri normale, lungimea maxima a tronsoanelor va fi de 50 m."

Respecta

P100-1/2006

NP 007-97

2.

Geometria (configurația) structurii

Tronson de colt

Structura cat mai regulata, distribuție cat mai uniforma in plan;

Uniformitate pe verticalajdistributie adecvata a maselor, rigidităților Cf. P100-1/2006(4.4.1.3.)

Se respecta parțial

P100-1/2006

3.

Rigiditatea si rezistenta la translație pe doua direcții

Tronson de colt cu parter flexibil

Elementele de rezistenta dispuse bidirecțional, elementele structurale in plan ortogonal sa ofere caracteristici de rezistenta si rigiditate suficienta in ambele direcții. La clădirile etajate se recomanda utilizarea soluțiilor structurale cu rigiditate laterala sporita prin prevederea unor pereți structurali Cf. P100-1/2006(4.4.1.4.)

Nu se respecta P100-1/2006

4.

Rigiditatea si rezistenta la torsiune

Tronson de colt cu parter flexibil

Structura trebuie înzestrata cu suficienta rigiditate si rezistenta pentru a limita manifestarea unor mișcări de răsucire in ansamblul construcție. Soluția cea mai eficienta pentru aceasta este dispunerea adecvata este dispunerea adecvata a unor elemente suficient de rigide si rezistente pe perimetrul construcției Cf. P100-1/2006(4.4.1.5.)

Nu respecta

P100-1/2006

5.

Acțiunea de diafragma a planseelor

Plansee din b.a. monolit cu hp = 9 cm.

Planseele au aca rol: colectarea forțelor de inerție si transmiterea lor la elementele verticale ale structurii, acțiunea de diafragma orizontala care asigura angajarea solitara a elementelor verticale in preluarea forțelor seismice orizontale Cf. P100-1/2006(4.4.1.6.)

Respecta parțial P100-1/2006

6.

Realizarea unei fundatii(infrastructuri) adecvate

Fundații izolate; subsol parțial

Forțele transmise de suprastructura sunt cele care corespund mecanismului structural de disipare a energiei

Cf. P100-1/2006(4.4.1.7.)

Nu respecta P100-1/2006

7.

Condiții referitoare la masele construcției

Suprafețe apropiate, mase apropiate pe nivel

Dispunerea cat mai uniforma a maselor pe nivele Cf. P100-1/2006(4.4.1.8.8)

Se respecta

P100-1/2006

8.

Elemente structurale principale si secundare in preluarea sarcinii seismice

Structura in cadre din beton armat cu parter flexibil

Elemente structurale pot sa nu fie considerate ca facand parte din sistemul structural; rigiditatea laterala a elementelor secundare, a căror contributiemla preluarea forțelor seismice este neglijata nu va fi mai mare de 15%ndin rigiditatea laterala a structurii

Cf. P100-1/2006(pct.4.4.2.)

Se respecta parțial

P100-1/2006

19-

1

2

3

4

5

9.

Regularitarea structurala

Tronson de colt cu discontinuati Privind regularitatae in plan si pe verticala

Construcția sa fie aproximativ simetrica in plan in raport cu cele doua direcții, construcție cu contururi, regulate, sistemul structuri se dezvolta monoton fara variații de la nivelul fundației pana la vârful clădirii

Cf. P100-1/2006(4.4.3)

Se respecta parțial

P100-1/2006

10.

Condiții pentru alcătuirea planseelor

Plansee din b.a. monolit hp = 9 cm

Diafragme orizontale, cu proporții de grinzi pereți, diafragmele orizontale trebuie sa fie capabile sa posede suficinta capacitate de rezistenta astfel inacat sa transmită efectele acțiunii seismice la elementele structurale laterale, lucarand preponderent elastic

Cf. P100-1/2006(4.4.4.)

Se respecta parțial

P100-1/2006

Tabel 2

VERIFICAREA CERINȚELOR MINIME DE ALCĂTUIRE- Tronson 2 - Scări E,D,C - (tronson 3 - Scări B,A)

I.

Cerințe generale de alcătuire si conformare a structurii

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1

2

3

4

5

1.

Lungimea maxima a tronsonului

= 52,00 m.

(31,82 m)

„Pentru clădirile din cadre din beton armat fundate pe terenuri normale, lungimea maxima a tronsoanelor va fi de 50 m.”

Respecta

P100-1/2006

NP 007-97

2.

Geometria (configurația) structurii

Tronson bara

Structura cat mai regulata, distribuție cat mai uniforma in plan;

Uniformitate pe verticala;distributie adecvata a maselor, rigidităților

Cf. P100-1/2006(4.4.1.3.)

Se respecta parțial

P100-1/2006

3.

Rigiditatea si rezistenta la translație pe doua direcții

Tronson bara cu parter flexibil

(tronson bara)

Elementele de rezistenta dispuse bidirecțional, elementele structurale in plan ortogonal sa ofere caracteristici de rezistenta si rigiditate suficienta in ambele direcții. La clădirile etajate se recomanda utilizarea soluțiilor structurale cu rigiditate laterala sporita prin prevederea unor pereți structurali Cf. P100-1/2006(4.4.1.4.)

Nu se respecta P100-1/2006

4.

Rigiditatea si rezistenta la torsiune

Tronson bara cu parter flexibil (tronson bara)

Structura trebuie inzestrata cu suficienta rigiditate si rezistenta pentru a limita manifestarea unor mișcări de răsucire in ansamblul construcție. Soluția cea mai eficienta pentru aceasta este dispunerea adecvata este dispunerea adecvata a unor elemente suficient de rigide si rezistente pe perimetrul construcției Cf. P100-1/2006(4.4.1.5.)

Nu respecta

P100-1/2006

5.

Acțiunea de diafragma a planseelor

Plansee din b.a. monolit cu hp = 9 cm.

Planseele au aca rol: colectarea forțelor de inerție si transmiterea lor la elementele verticale ale structurii, acțiunea de diafragma orizontala care asigura angajarea solitara a elementelor verticale in preluarea forțelor seismice orizontale Cf. P100-1/2006(4.4.1.6.)

Respecta parțial P100-1/2006

6.

Realizarea unei fundatii(infrastructuri) adecvate

Fundații izolate; subsol parțial (demisol I oeneraO

Forțele transmise de suprastructura sunt cele care corespund mecanismului structural de disipare a energiei

Cf. P100-1/2006(4.4.1.7.)

Nu respecta

P100-1/2006 (Respecta

P100-1/2006)

1

2

3

4

5

9.

Regularitarea structurala

Tronson bara cu discontinuati privind regularitatae in plan si pe verticala (regularitate in plan si pe verticala)

Construcția sa fie aproximativ simetrica in plan in raport cu cele doua direcții, construcție cu contururi, regulate, sistemul structuri se dezvolta monoton fara variații de la nivelul fundației pana la vârful clădirii

Cf. P100-1/2006(4.4.3)

Se respecta parțial

P100-1/2006 (Se respecta P100-1/2006)

10.

Condiții pentru alcătuirea planseelor

Plansee din b.a. monolit hp = 9 cm

Diafragme orizontale, cu proporții de grinzi pereți, diafragmele orizontale trebuie sa fie capabile sa posede suficinta capacitate de rezistenta astfel inacat sa transmită efectele acțiunii seismice la elementele structurale laterale, lucarand preponderent elastic Cf. P100-1/2006(4.4.4.)

Se respecta parțial

P100-1/2006

7.

Condiții referitoare la masele construcției

Suprafețe apropiate, mase apropiate pe nivel

Dispunerea cat mai uniforma a maselor pe nivele Cf. P100-1/2006(4.4.1.8.8)

Se respecta

P100-1/2006

8.

Elemente structurale principale si secundare in preluarea sarcinii seismice

Structura in cadre din beton armat cu parter flexibil (structura in cadre din beton armat)

Elemente structurale pot sa nu fie considerate ca facand parte din sistemul structural; rigiditatea laterala a elementelor secundare, a căror contribuție la preluarea forțelor seismice este neglijata nu va fi mai mare de 15%ndin rigiditatea laterala a structurii

Cf. P100-1/2006(pct.4.4.2.)

Se respecta parțial

P100-1/2006

Tabel 3

II.     Cerințe generale minime de alcătuire si conformare a fundatiilor(Tronson 1, 2, 3)

Nota:

Cf. NP 112/2004(pct. 4.1 si pct. 8.1) - Se admit fundații din beton armat pentru stâlpi, fundații din beton siplu continui sub ziduri

Cf. CR6-2006(pct. 5.4.1(1) - Fundatiileperetilor structurali din zidărie vor fi continue sub ziduri si pot fi realizate...ca blocuri din beton simplu, cu una sau mai multe trepte.

Nr.crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton (cl. de expunere

XC2)

670(6110)

C16/20 (Cf. NE 012/1:2007 Tab. F1.1)

Ca/io (Cf. NP 112-04, pct. 7.1.2.1.c)

Nu respecta NE012

Nu respecta

NP112

2.

Adâncimea de inghet

240 cm.

240 cm.

Cf. STAS 6054/1977

Respecta

STAS 6054

3.

Evazarea lățimii blocului de fundație

12,5 cm (max.)

„Latimea fundației cu 0 treapta depășește latimea peretelui cu cel mult 50- 150 mm. de fiecare parte NP 112-04 pct. 9.2.

Respecta

NP112-04

III Cerințe generale minime de alcătuire si conformare a stalpilorftronson 1, 2, 3)

Stâlpi beton armat

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B14O

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1)

C20/25

(Cf.P100-1/2006 pct. 5.3.1(1)

Respecta

NE012

Nu especta P100-1/2006

2.

Calitate armatura

OL 00

PC52(armatura profilata)

Cf. 5.3.1.2(P100-1/2006

Nu especta P100-1/2006

3.

Dimensiunea minima a secțiunii stâlpului

30 cm.

Dimensiunea minima a secțiunii stâlpului bmin. ~ 30 cm.

Respecta P100-1/2006

4.

Acoperire cu beton

25 mm.

25 mm

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2 Tab. 4.4

Respecta

SR EN 1992

5.

Aria secțiunii transversale

1050 cm2

900

(Cf. CR6-2006, pct. 7.1.2.2.1 (1)

Respecta P100-1/2006

6.

Procentul minim de armare longitudinal

1,30%

1,0%

(Cf. P100-1/2006 pct. 5.3.4.2.2(2)

Respecta

P100-1/2006

1

2

3

4       |       ~

6

7.

Diametrul minim al barelor longitudinale

16 mm.

12 mm.

(Cf. P100/1-2006)

Respecta

P100-1/2006

7.

Diametrul minim al etrierilor

6 mm.

> 6 mm.

(Cf. P100/1 2006 pot. 5.3.4.4.2 7a)

Respecta

P100-1/2006

8.

Distanta intre etrieri

25 cm.

10 cm.

(Cf.P100-1/2006, pct. 5.3.4.4.2.7b)

Nu respecta P100-1/2006

9.

Innadirea barelor longitudinale prin suprapunere

Barele sunt innadite

Innadirea barelor longitudinale din stalpisori se va face prin suprapunere.... pe o lungime > 50<t>

Nu respecta

P100-1/2006

Tabel 4

IV.     Cerințe generale minime de alcătuire si conformare a grinzilor(Tronson 1 - scara F)

Grinda G1(20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

Bno

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,72%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,92%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1,2(6)(a)

Respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10’3%

1,23 x 10’3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta

P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate." (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta P100-1/2006

- 22 -

Grinda G8 (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

Bl40

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta

P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,50%

0,11%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta

SR EN 1992

Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,65%

0,17%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta

SREN 1992

Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

12 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Nu respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10’3%

1,23x10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7Xb)

Nu respecta

P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate."

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(2)

Nu respecta

P100-1/2006

Grinda G9 (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B14O

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,83%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,29

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

16 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10’3%

1,23 x 10’3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta SREN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7Xb)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SREN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(2)

Nu respecta P100-1/2006

23-

Grinda G1 î (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

O m

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25 (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,40%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,74%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

12 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Nu respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10'3%

1,23 x 10’3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2 Tab. 4.4 N)

Respecta SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii închiși si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta P100-1/2006

Grinda G13 (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B-I40

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,65%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,74%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta

SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10'3%

1,23 x 103%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1,2(7)(b)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta P100-1/2006

24-

Grinda G4 (20 x 45 cm.)

Nr. Crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

Bno

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (1)

Nu respecta NE012

Nu respecta

P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

1,19%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

1,04%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

18 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10’3%

1,23x10‘3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta

P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.’’

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(2)

Nu respecta

P100-1/2006

Grinda G7 (20 x 35 cm.)

Nr. Crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton (cl. de exp.XCI)

B14O

Ci 6/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,71%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,62%

0,11%

(Cf.SR EN 1992-1-

1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transveisala

1,41 x 10'3%

1,23 x103%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare ne profilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(2)

Nu respecta P100-1/2006

-  25-

Tabel 5

V.     Cerințe generale minime de alcătuire si conformare a grinzilor(Tronson 2 - scări E, D, C)

Grinda Re4(20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B-140

C16/20 (Cf. NE012-1:2007, Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,72%

0,17%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SREN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,92%

0,17%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de aimaie transversala

1,41 x IO‘3%

l,23x 10 3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta

P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.” (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(2)

Nu respecta

P100-1/2006

Grinda Re1 (20 x 45 cm.)

Nr. Crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B140

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta

NE012

Nu respecta

P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,50%

0,11%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,65%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta

SR EN 1992

Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

12 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Nu respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10'3%

1,23 x 10’3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1,2(7)(b)

Nu respecta

P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006. DCt. 5.3.1(21

Nu respecta

P100-1/2006

26-

Grinda Re2 (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B140

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (1)

Nu respecta NE012

Nu respecta

P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,83%

0,11%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR FN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,29

0,11%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

16 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x10'3%

1,23x10‘3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7Xa)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7Xb)

Nu respecta

P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.’’

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta

P100-1/2006

Grinda G1 (20 x 35 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton (cl. de exp.XCI)

B14O

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,40%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,74%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

12 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Nu respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10’3%

1,23 x 10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7Xb)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta SREN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare ne profilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.’’

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta P100-1/2006

27 -

Grinda Re5 (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

Bi40

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta

P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,65%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,74%

0,11%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10’3%

1,23 x 10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7Xa)

Respecta SREN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7Xb)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(2)

Nu respecta P100-1/2006

Grinda G2 (30 x 45 cm.)

Nr. Crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B14O

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta

NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

1,19%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1 (1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

1,04%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,39 x 10'3%

1,23x10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1,2(7)(a)

Respecta SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2 Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(2)

Nu respecta P100-1/2006

Grinda G1 (20 x 35 cm.)

Nr. Ort.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

Bl40

Ci 6/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (1)

Nu respecta NE012

Nu respecta

P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,71%

0,11%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,62%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x10‘3%

1,23x10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1,2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7Xb)

Nu respecta

P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta

P100-1/2006

Tabel 6

IV.     Cerințe generale minime de alcătuire si conformare a grinzilor(Tronson III - scările B, A)

Grinda G1(20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B140

C16/20 (Cf. NE012-1:2007, Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,72%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,78%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2{6)(a)

Respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10'3%

1,23x10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate."

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta P100-1/2006

Grinda G2 (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B14O

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta

P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,72%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,55%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1) .

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

12 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Nu respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10'3%

1,23 x 10’3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim baie transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/200b, b.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1,2(7)(b)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2 Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii închiși si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.” (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(2)

Nu respecta P100-1/2006

Grinda G3 (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

Bno

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,83%

0,11%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

-

-

-

Grinda secundara

4.

Diametrul minim bare longitudinale

16 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10’3%

1,23 x 10’3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SREN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1,2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1,2(7)(b)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta SREN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii închiși si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.’’

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(2)

Nu respecta P100-1/2006

Grinda G4 (20 x 45 cm.)

Nr. Crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B140

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,45%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,59%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

12 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Nu respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10‘3%

1,23x10‘3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta

P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2 Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii închiși si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(2)

Nu respecta

P100-1/2006

Grinda G5 (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B140

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minim de armare long. In câmp

0,65%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,74%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10_3%

1,23x10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta SREN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SREN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2 Tab. 4.4 N)

Respecta

SREN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta P100-1/2006

Grinda G6 (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

Bl40

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

1,19%

0,11%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

1,04%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

18 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10’3%

1,23x10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7Xa)

Respecta SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7Xb)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate."

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(2)

Nu respecta P100-1/2006

Grinda G7 (20 x 35 cm.)

Nr. Crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B140

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,71%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,36%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10'3%

1,23 x 10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(2)

Nu respecta P100-1/2006

Grinda G8 (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

Bl40

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta

P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,45%

0,11%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,47%

0,17%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

12 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Nu respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10’3%

1,23x10’3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii închiși si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate."

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta

P100-1/2006

Grinda G9 (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B-I40

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,83%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,77%

0,11%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10'3%

1,23 x 10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta SREN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta SREN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta P100-1/2006

Grinda G10 (20 x 45 cm.)

Nr. Crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton (cl. de exp.XCI)

Bno

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,72%

0,11%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,92%

0,17%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10‘3%

1,23 x 10‘3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2 Tab. 4.4 N)

Respecta SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta P100-1/2006

Grinda G11 (20 x 45 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton (cl. de exp.XCI)

B140

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,63%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,92%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

12 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Nu respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,41 x 10’3%

1,23 x 10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

200 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7Xb)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta P100-1/2006

34-

Grinda G12 (30 x 47 cm.; 25 x 45) - tronson III

Nr. Crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

Bl40

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25 (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (1)

Nu respecta NE012

Nu respecta

P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,20(0,50)%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,23(0,71)%

0,17%

(Cf. SREN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

4.

Diametrul minim bare longitudinale

12 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Nu respecta

P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

0,75x10’3%

(1,13 x 10“3%)

1,23x10’3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Nu respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1,2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

250 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Nu respecta

P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SREN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate."

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta

P100-1/2006

Grinda G13 (30 x 47 cm.) tronson III

Nr. Crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B-I40

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,25%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta SR EN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

0,17%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22%

(Cf. P100-1/2006, pct.

5.3.4.1.2(40

Respecta

SR EN 1992 Nu respecta P100-1/2006

4.

Diametrul minim bare longitudinale

12 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Nu respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

0,75 x 10‘3%

1,23 x 10’3%

(Cf. SR EN 1992-1-1.2004, pct. 9.2.2(5)

Nu respecta SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta SR EN .1992

7.

Distanta dintre barele transversale

250 mm.

100 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7Xb)

Nu respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta P100-1/2006

-  35-

Tabel 7

Grinda GP1 (18 x 30 cm.) - tronsoane 1,2 si 3

Nr. Crt. ’

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

Bl40

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,93%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta SREN 1992 Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

-

-

-

-

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,74x 10’3%

1,23x10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

180 mm.

250 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1,2(7)(b)

Respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta

SR EN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii închiși si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta P100-1/2006

Tabel 8

Grinda GP2 (18 x 30 cm.) tronson III

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton

(cl. de exp.XCI)

B-I40

C16/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100-1/2006

2.

Procentul minm de armare long. In câmp

0,93%

0,11%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.1.1(1)

0,22% (Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(40

Respecta

SR EN 1992

Respecta P100

3.

Procentul minim de armare long. In reazem

-

-

-

-

4.

Diametrul minim bare longitudinale

14 mm.

14 mm

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.4.1.2(6)(a)

Respecta P100-1/2006

5.

Procentul minim de armare transversala

1,74x10‘3%

1,23 x 10'3%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.2.2(5)

Respecta

SR EN 1992

6.

Diametrul minim bare transv.

6 mm.

6 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(a)

Respecta

SR EN 1992

7.

Distanta dintre barele transversale

180 mm.

250 mm.

(Cf. P100-1/2006, 5.3.4.1.2(7)(b)

Respecta P100-1/2006

8.

Acoperirea cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 4.4.1.2

Tab. 4.4 N)

Respecta SREN 1992

9..

Armare longitudinala cu bare profilate din otel

NU (armare cu bare neprofilate OL 00)

„Elementele structurale se armeaza numai cu bare din hotel profilat. Fac excepție etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala care nu pot fi executați din bare neprofilate.”

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1 (2)

Nu respecta P100-1/2006

36-

Tabel 9

V.      Cerințe generale minime de alcătuire si conformare a planseelor(Tronsoane 1, II si III)

Planseu peste parter(9 cm.)

Nr. crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton (cl. de exp.XCI)

B140

C-I6/20

(Cf. NE012-1:2007,

Tab. F1.1

C20/25

(Cf. P100-1/2006, pct. 5.3.1(1)

Nu respecta NE012

Nu respecta P100

2.

Procent de armare minim

0,30%

0,18%

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.3.1.1(1)

Respecta

SR EN 1992

3.

Distanta maxima dintre bare

16,6 cm.

16 cm.

(Cf. SR EN 1992-1-1:2004, pct. 9.3.1.1(3)

Nu respecta SR EN 1992

Tabel 10

VI Cerințe generale minime de alcătuire si conformare a centurilor(Tronsoane 1, II si III)

Centura C1; C1'(30 x 47cm.j

Nr.crt.

Cerința

Existent

Necesar

Comentarii

1.

Clasa de beton (cl. de expunere

XC1)

B140

C16/20 (Cf. NE 012/1:2007 Tab. F1.1)

C12/15

(Cf. CR6-2006, pct.

3.3.2.(2)

Nu respecta NE012 Respecta CR6-2006

2.

Acoperire cu beton

25 mm.

25 mm.

(Cf. SR EN 1992-1 -1:2004, pct. 4.4.1.2 Tab.

4.4N)

Respecta

SR EN 1992

3.

Aria secțiunii transversale

1410 cm2

500 cm2

(Cf. CR6-2006, pct. 7.1.2.2.2(4)

Respecta

CR6-2006

4.

Latimea secțiunii

30 cm.

25 cm.

(Cf. CR6-2006, pct. 7.1.2.2.2(4)

Respecta

CR6-2006

5.

Inaltimea secțiunii

47 cm.

20 cm

(Cf. CR6-2006, pct. 7.1,2.2.2(4)

Respecta

CR6-2006

6.

Procentul de armare longitudinala

0,50%

0,80%

(Cf. CR6-2006, pct. 7.1.2.2.2(5)

Nu respecta CR6-2006

7.

Diametrul barelor longitudinale

12 mm.

10 mm.

(Cf. CR6-2006, pct. 7.1.2.2.2(5)

Respecta

CR6-2006

8.

Diametrul etrierilor

6 mm.

6 mm.

(Cf. CR6-2006, pct. 71.2.2.2(5)

Respecta

CR6-2006

9.

Distanta intre etrieri

33 cm.

15 cm.

(Cf. CR6-2006, pct. 7.1,2.2.2(5)

Nu respecta CR6-2006

  • 12.1.1 Tronson 1 (scara F tronson de colt) - cadre din beton armat monolit, plansee din beton armat monolit, subsol parțial cu pereți din zidărie de 30 cm. cu intercalatii de beton simplu(zidarie mixta)

  • 1. Condiții privind configurația structurii

  • # - Criteriu îndeplinit                               punctaj maxim 50

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură moderata punctaj     30-49

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură majora    punctaj      0-29

1.1- traseul incarcarilor este continuu

#- traseul incarcarilor este parțial continuu, sunt zone de rezemare grinzi cadru pe alte grinzi de cadru;

-  37-

1.2- sistemul este redundant

  • # - structura de rezistenta este formata din cadre din beton armat pe ambele directii(5 cadre transversale cu deschideri diferite si 5 cadre longitudinale cu deschideri diferite. Stâlpii au secțiuni mici si nu au o capacitate de rezistenta necesara, parterul este inalt, cu rigiditate scăzută iar etajele sun mai mici ca inaltime, mai rigide prin prezenta pereților din zidărie de cărămidă plina presata lucru care incadreaza aceasta structura in categoria structurilor cu parter flexibil. Capacitatea portanta a stâlpilor este la parter mai mica decât capacitatea portanta a grinzilor transversal si longitudinale. Construcția are subsol parțial;

  • 1.3 - exista zone slabe din punct de vedere al rezistentei(parter);

  • 1.4 - exista niveluri flexibile(parterul) in raport cu nivelele superioare sau inferioare:

  • # - parterul are inaltimea de 4,50 m;

  • # - etajele 1,2,3 si 4 au aceiași inaltime respectiv 2,75 m.;

  • 1.5 - exista modificări importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la nivel la nivel;

  • # - sunt diferente intre secțiunile stâlpilor si grinzilor pe inaltimea construcției dar secțiunii superioare ale stâlpilor sunt in zona de la dsubsolul parțial si respectiv parter conducad astfel la o distribuție pe inaltime relativ corecta a rigidităților fara modificări de valori bruscate.

  • 1.6 - nu exista discontinuități pe verticala; toate elementele verticale sunt continue pana la fundații

  • # - stâlpii sunt continui pe toata verticala pana la nivelul fundațiilor i

  • 1.7- nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50%

  • 1.8- efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate

22,95

  • # - Raportul laturilor la tronsonul 1 este —— deci 1:1,30;

17,58 De asemenea elementele structurale sunt dezvoltate pe direcția transversala si longitudinala, rigiditatea construcției pe ansamblu este relativ apropiata pe direcția longitudinala si pe direcția transversala. Datorita formei in plan apar efecte de torsiune de ansamblu.

1.9 - infrastructura(fundatiile) este in măsură sa transmită la teren forțele verticale si orizontale conform normelor de la data proiectării;

# - toti stâlpii reazema pe fundații cu caracteristici de rezistenta si rigiditate superioare.


Pentru criteriul 1 gradul de îndeplinire neindeplinire majora si se evalueaza punctajul ca fiind 12 din maximul de 50.

  • 2. Condiții privind interacțiunea structurii

  • # - Criteriu îndeplinit

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură moderata

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură majora

    punctaj maxim 10

    punctaj      5 - 9

    punctaj    0-4


  • 2.1 - distantele pana la clădirile învecinate

# - exista rost seismic intre tronsoanele 1,2 si 3;

  • 2.2 - plansee intermediare au structura laterala proprie sau sunt ancorate adecvat de structura principal;

# - nu sunt supante


-  38-

  • 2.3 - pereții nestructurali sunt izolați sau sunt legați flexibil de structura

  • # - pereții de compartimentare sunt realizați din zidărie de cărămidă plina presata in grosime de 25; 12,5 si 7,5 cm. Nu sunt vizibile detalii de execuție care sa confirme modul corect de ancorare de structura. In practica vremii acești pereți erau realizați fara masuri speciale de izolare fata de structura de rezistenta.

  • 2.4 - nu exista stâlpi scurti captivi

  • # - nu exista stâlpi scurti

Pentru criteriul 2 gradul de îndeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca fiind 6 din maximul de 10.

  • 3. Condiții privind alcatuirea(armarea) elementelor structurale

Structuri tip cadru de beton armat

  • # - Criteriu îndeplinit                               punctaj maxim 30

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură moderata punctaj 20 - 29

#- Criteriu este neindeplinit in măsură majora    punctaj    0-19

  • 3.1 - ierarhizarea rezistentelor elementelor structurale asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice; la fiecare nod suma momentelor capabile ale stâlpilor este mai mare decât suma momentelor capabile ale grinzilor

  • # - din cauza reducerii inerente a eforturilor axiale in stâlpi cumulat cu

reducerea înălțimii secțiunilor acestora pe verticala, la ultimele niveluri aceasta condiție nu este îndeplinita consecvent;

de asemenea secțiunea mica a stâlpilor de la parter si unei armari longitudinale(transversale) reduse momentele capabile ale stâlpilor sunt in multe zone mai mici decât momentele capabile pe capetele grinzilor adiacente nodurilor de cadru(mai ales la parter);

  • 3.2 - incarnarea axiala de compresiune a stâlpilor este moderata

p < 0,55

  • # - stâlpii de la parter(un număr de stâlpi) nu respecta condiția

  • 3.3 - in structura nu exista stâlpi scurti; raportul intre inaltimea secțiunii si inaltimea libera a stâlpului este < 0,30

  • # - nu exista stâlpi scurti

  • 3.4 - rezistenta la forța tăietoare a elementelor cadrelor este suficienta pentru a putea mobiliza rezistenta la încovoiere la extremitățile grinzilor si stâlpilor

  • # - aceasta condiție nu este, in general îndeplinita

  • 3.5 - innadirile armaturilor in stâlpi se dezvolta pe 45 diametre, cu etrieri la

distanta de 10 diametre pe zona de innadire

  • # - innadirea armaturilor verticale la stâlpi respecta condiția, condiție existenta si in STAS 1546-50 si in precizările din STAS 2923-54.

  • 3.6 - innadirile armaturilor in grinzi se realizează in afara zonelor critice

  • # - sceasta condiție este realizata cu consecventa la grinzile de cadru

  • 3.7 - etrierii in stâlpi sunt dispusi astfel incat fiecare bara verticala se afla la coltul unui etrier sau agrafe

  • # - modul de armare transversal asigura îndeplinirea acestor condiții. Barele longitudinale din stâlpi sunt situate la un colt de etrier.

  • 3.8 - distanta dintre etrieri in zonele critice nu depasesc 10<t> iar restul stâlpului !4 din latura

  • # - etrierii nu sunt îndesiți pe lungimea de innadire, ae = 25 cm., etrieri (p8 OL 00

  • 3.9 - distanta intre etrieri in zonele plastice ale grinzilor nu depasesc 100 si % din inaltimea grinzii

  • # - etrierii grinzilor nu sunt îndesiți la capete in zonele plastic potențiale. Pasul etrierilor este de 20 cm. atat la grinzile transversale cat si la cele longitudinale.

  • 3.10 -armarea transvesrala a nodurilor este cel puțin cea necesara in zonele critice ale stâlpilor # - pe inaltimea nodurilor etrierii sunt la 25 cm.;

  • 3.11 - rezistenta grinzilor la momente incovoietoare pozitive este cel puțin 30% din rezistenta la moment incovoietor negativ in aceiași secțiune


# - aceasta condiție este îndeplinita in general. In general la fata stâlpilor armatura inferioara este sub 50% din armatura superioara. Ancorarea armaturilor este in general suficienta.

  • 3.12 - la partea superioara a grinzilor sunt prevăzute cel puțin 2 bare continue, neîntrerupte in deschidere # - condiție neindeplinita parțial la grinzile principale

Pentru criteriul 3 gradul de îndeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca fiind 7 din maximul de 30.

  • 4. Condiții referitoare la plansee

  • # - Criteriu îndeplinit                               punctaj maxim 10

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură moderata punctaj 6 - 9

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură majora punctaj 0-5


  • 4.1 - placa planseelor are o grosime de minim 100 mm. si este realizata din beton armat monolit, plansee din beton armat prefabricate cu monolitizare pe grinzi sau predale prefabricate cu suprabetonare

  • # - condiție neindeplinita planseele de la nivelele curente sunt de 9 cm.

  • 4.2 - armaturile centurilor si armaturile distribuite in placa asigura rezistenta necesara la încovoiere si la forța tăietoare pentru forțele seismice aplicate in planul planseului

  • # - condiție îndeplinita

  • 4.3 - forțele seismice din planul planseului pot transmite la elementele structurii vertical prin eforturi de lunecare si compresiune in beton si/sau prin conectori din armatura cu secțiune suficienta

  • # - stâlpilor de la parter le revin forte seismice relativ mari ele scazund spre etajele superioare.

  • 4.4 - golurile in plansee sunt bordate de armaturi suficiente, ancorate adecvat

# - golurile scărilor sunt bordate de pereți de zidărie. Golurile de instalații au dimensiuni reduse si nu au efect practic in comportarea planseelor

Pentru criteriul 4 gradul de îndeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca fiind 4 din maximul de 10.

In consecința punctajul total pentru indicatorul R1 este:

12(1) + 6(2) + 7(3) + 4(4) = 29 puncte

Tabel 11

Valorile Ri asociate claselor de risc seismic(P100/3-2008)

Clasa de risc seismic

I

II

III

IV

Valori R-i

< 30

30-60

61 -90

91 -100



Conform analizei calitative prin determinarea valorilor R1 construcția analizata(troson 1 - scara F) se incadreaza in categoria construcțiilor din clasa Rs I, din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime.


  • 12.1.2 Tronsoan 2(scari E, D, C tronson bara) - cadre din beton armat monolit, plansee din beton armat monolit, subsol parțial cu pereți din zidărie de 30 cm. cu intercalatii de beton simplu(zidarie mixta)

  • 5. Condiții privind configurația structurii

  • # - Criteriu îndeplinit                               punctaj maxim 50

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură moderata punctaj 30-49

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură majora punctaj 0-29

  • 5.1 - traseul încărcărilor este continuu

  • # - traseul încărcărilor este parțial continuu, sunt zone de rezemare grinzi cadru pe alte grinzi de cadru;

  • 5.2 - sistemul este redundant

  • # - structura de rezistenta este formata din cadre din beton armat pe ambele directii(16 cadre transversale cu deschideri diferite si 3 cadre longitudinale cu deschideri diferite. Stâlpii au secțiuni mici si nu au o capacitate de rezistenta necesara, parterul este înalt, cu rigiditate scăzută iar etajele sun mai mici ca înălțime, mai rigide prin prezenta pereților din zidărie de cărămidă plina presata lucru care incadreaza aceasta structura in categoria structurilor cu parter flexibil. Capacitatea portanta a stâlpilor este la parter mai mica decât capacitatea portanta a grinzilor transversal si longitudinale. Construcția are subsol parțial;

  • 5.3 - exista zone slabe din punct de vedere al rezistentei(parter);

  • 5.4 - exista niveluri flexibile(parterul) in raport cu nivelele superioare sau inferioare:

  • # - parterul are inaltimea de 4,50 m;

  • # - etajele 1,2,3 si 4 au aceiași inaltime respectiv 2,75 m.;

  • 5.5 - exista modificări importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la nivel la nivel;

  • # - sunt diferente intre secțiunile stâlpilor si grinzilor pe inaltimea construcției dar secțiunii superioare ale stâlpilor sunt in zona de la dsubsolul parțial si respectiv parter conducad astfel la o distribuție pe inaltime relativ corecta a rigidităților fara modificări de valori bruscate.

  • 5.6 - nu exista discontinuități pe verticala; toate elementele verticale sunt continue pana la fundații

  • # - stâlpii sunt continui pe toata verticala pana la nivelul fundațiilor i

  • 5.7 - nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50%

  • 5.8 - efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate

22,95

  • # - Raportul laturilor la tronsonul 1 este —-— deci 1:1,30;

17,58 De asemenea elementele structurale sunt dezvoltate pe direcția transversala si longitudinala, rigiditatea construcției pe ansamblu este relativ apropiata pe direcția longitudinala si pe direcția transversala. Datorita formei in plan apar efecte de torsiune de ansamblu.

  • 5.9 - infrastructura(fundatiile) este in măsură sa transmită la teren forțele verticale si orizontale conform normelor de la data proiectării;

# - toti stâlpii reazema pe fundații cu caracteristici de rezistenta si rigiditate superioare.

Pentru criteriul 1 gradul de îndeplinire neindeplinire majora si se evalueaza punctajul ca fiind 12 din maximul de 50.

-   42 -

  • 6. Condiții privind interacțiunea structurii

  • # - Criteriu îndeplinit

    punctaj maxim 10

    punctaj      5 - 9

    punctaj    0-4


  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură moderata

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură majora

  • 6.1 - distantele pana la clădirile învecinate

# - exista rost seismic intre tronsoanele 1,2 si 3;

  • 6.2 - plansee intermediare au structura laterala proprie sau sunt ancorate adecvat de structura principala;

  • # - nu sunt supante

  • 6.3 - pereții nestructurali sunt izolați sau sunt legați flexibil de structura

  • # - pereții de compartimentare sunt realizați din zidărie de cărămidă plina presata in grosime de 25; 12,5 si 7,5 cm. Nu sunt vizibile detalii de execuție care sa confirme modul corect de ancorare de structura. In practica vremii acești pereți erau realizați fara masuri speciale de izolare fata de structura de rezistenta.

  • 6.4 - nu exista stâlpi scurti captivi

  • # - nu exista stâlpi scurti

Pentru criteriul 2 gradul de îndeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca fiind 6 din maximul de 10.

  • 7. Condiții privind alcatuirea(armarea) elementelor structurale

Structuri tip cadru de beton armat

  • # - Criteriu îndeplinit                               punctaj maxim 30

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură moderata punctaj 20 - 29

#-Criteriu este neindeplinit in măsură majora    punctaj 0-19

  • 7.1 - ierarhizarea rezistentelor elementelor structurale asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice; la fiecare nod suma momentelor capabile ale stâlpilor este mai mare decât suma momentelor capabile ale grinzilor

# - din cauza reducerii inerente a eforturilor axiale in stâlpi cumulat cu reducerea înălțimii secțiunilor acestora pe verticala, la ultimele niveluri aceasta condiție nu este îndeplinita consecvent; de asemenea secțiunea mica a stâlpilor de la parter si unei armari longitudinale(transversale) reduse momentele capabile ale stâlpilor sunt in multe zone mai mici decât momentele capabile pe capetele grinzilor adiacente nodurilor de cadru(mai ales la parter);

43-

  • 7.2 - incarcarea axiala de compresiune a stâlpilor este moderata

p < 0,55

# - stâlpii de la parter(un număr de stâlpi) nu respecta condiția

  • 7.3 - in structura nu exista stâlpi scurti; raportul intre inaltimea secțiunii si inaltimea libera a stâlpului este < 0,30

  • # - nu exista stâlpi scurti

  • 7.4 - rezistenta la forța tăietoare a elementelor cadrelor este suficienta pentru a putea mobiliza rezistenta la încovoiere la extremitățile grinzilor si stâlpilor

  • # - aceasta condiție nu este, in general îndeplinita

  • 7.5 - innadirile armaturilor in stâlpi se dezvolta pe 45 diametre, cu etrieri la

distanta de 10 diametre pe zona de innadire

  • # - innadirea armaturilor verticale la stâlpi respecta condiția, condiție existenta si in STAS 1546-50 si in precizările din STAS 2923-54.

  • 7.6 - innadirile armaturilor in grinzi se realizează in afara zonelor critice

  • # - sceasta condiție este realizata cu consecventa la grinzile de cadru

  • 7.7 - etrierii in stâlpi sunt dispusi astfel incat fiecare bara verticala se afla la coltul unui etrier sau agrafe

  • # - modul de armare transversal asigura îndeplinirea acestor condiții. Barele longitudinale din stâlpi sunt situate la un colt de etrier.

  • 7.8 - distanta dintre etrieri in zonele critice nu depasesc 100 iar restul stâlpului Va din latura


  • # - etrierii nu sunt îndesiți pe lungimea de innadire, ae = 25 cm., etrieri <p8 OL 00

  • 7.9 - distanta intre etrieri in zonele plastice ale grinzilor nu depasesc 100 si 1/2 din inaltimea grinzii

  • # - etrierii grinzilor nu sunt îndesiți la capete in zonele plastic potențiale. Pasul etrierilor este de 20 cm. atat la grinzile transversale cat si la cele longitudinale.

  • 7.10 -armarea transvesrala a nodurilor este cel puțin cea necesara in zonele critice ale stâlpilor

  • # - pe inaltimea nodurilor etrierii sunt la 25 cm.;


44-

  • 7.11 - rezistenta grinzilor la momente incovoietoare pozitive este cel puțin 30% din rezistenta la moment incovoietor negativ in aceiași secțiune

  • # - aceasta condiție este îndeplinita in general. In general la fata stâlpilor armatura inferioara este sub 50% din armatura superioara. Ancorarea armaturilor este in general suficienta.

  • 7.12 - la partea superioara a grinzilor sunt prevăzute cel puțin 2 bare continue, neîntrerupte in deschidere

#- condiție neindeplinita parțial la grinzile principale

Pentru criteriul 3 gradul de îndeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca fiind 7 din maximul de 30

  • 8. Condiții referitoare la plansee

  • # - Criteriu îndeplinit                               punctaj maxim 10

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură moderata  punctaj     6 - 9

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură majora    punctaj     0-5

  • 8.1 - placa planseelor are o grosime de minim 100 mm. si este realizata

din beton armat monolit, plansee din beton armat prefabricate cu monolitizare pe grinzi sau predale prefabricate cu suprabetonare

  • # - condiție neindeplinita planseele de la nivelele curente sunt de 9 cm.

  • 8.2 - armaturile centurilor si armaturile distribuite in placa asigura rezistenta necesara la încovoiere si la forța tăietoare pentru forțele seismice aplicate in planul planseului

  • # - condiție îndeplinita

  • 8.3 - forțele seismice din planul planseului pot transmite la elementele structurii vertical prin eforturi de lunecare si compresiune in beton si/sau prin conectori din armature cu secțiune suficienta

V.

  • # - stâlpilor de la parter le revin forte seismice relativ mari ele scazund spre etajele superioare.

  • 8.4 - golurile in plansee sunt bordate de armaturi suficiente, ancorate adecvat

  • # - golurile scărilor sunt bordate de pereți de zidărie. Golurile de instalații au dimensiuni reduse si nu au efect practic in comportarea planseelor

Pentru criteriul 4 gradul de îndeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca fiind 4 din maximul de 10.

-  45-

ln consecința punctajul total pentru indicatorul R1 este:

12(1) + 6(2) + 7(3) + 4(4) = 29 puncte

Tabel 12

Valorile Ri asociate claselor de risc seismic(P100/3-2008)

Clasa de risc seismic

I

II

III

IV

Valori R-i

< 30

30-60

61 -90

92 -100

Conform analizei calitative prin determinarea valorilor R1 construcția analizata(troson 2 - scările E,D,C) se incadreaza in categoria construcțiilor din clasa Rs I, din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime.

  • 12.1.3 Tronsoan 3(scari A, B - tronson bara) - cadre din beton armat monolit, plansee din beton armat monolit, zidărie de cărămidă de 30, 25 cm, 12,5 cm in ochiuri de cadru si la compartimentare apartamente, demisol general cu pereți din zidărie de 30 cm. cu intercalatii de beton simplu(zidarie mixta)

  • 1. Condiții privind configurația structurii

  • # - Criteriu îndeplinit                               punctaj maxim 50

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură moderata  punctaj     30-49

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură majora    punctaj      0-29

  • a. - traseul încărcărilor este continuu

  • # - traseul încărcărilor este parțial continuu, sunt zone de rezemare grinzi cadru pe alte grinzi de cadru;

  • b. - sistemul este redundant

  • # - structura de rezistenta este formata din cadre din beton armat pe ambele directii(12 cadre transversale cu deschideri diferite si 6 cadre longitudinale cu deschideri diferite. Structura in cadre din beton armat monolit prezintă o cutie rigida la nivelul planseului peste demisolul general. Cadrele din beton armat au pereți din zidărie plina presata in ochiurile de cadru(in special la cadrele de pe cele doua fațade, pereți structurali la parter din beton armat de 15 cm transversali si longitudinali care măresc rigiditatea structurii parterului. Construcția are demisol general.

  • c. - nu exista zone slabe din punct de vedere al rezistentei(parter);

  • # - demisolul general are inaltimea de 2,75 m;

  • # - parterul are inaltimea de 2,75 m;

  • # - etajele 1,2,3 si 4 au aceiași înălțime respectiv 2,75 m.;

  • d. - exista modificări importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la nivel la nivel;

  • # - sunt diferente intre secțiunile stâlpilor si grinzilor pe inaltimea construcției dar secțiunii superioare ale stâlpilor sunt in zona de la demisolul general si respectiv parter conducad astfel la o distribuție pe inaltime relativ corecta a rigidităților fara modificări de valori bruscate.

  • e. - nu exista discontinuități pe verticala; toate elementele verticale sunt continue pana la fundații

  • # - stâlpii sunt continui pe toata verticala pana la nivelul fundațiilor i

  • f.  - nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50%

  • g. - efectele de torsiune de ansamblu nu sunt mari

10,225

  • # - Raportul laturilor la tronsonul 3 este-------deci 1:3,20;

31,87 De asemenea elementele structurale sunt dezvoltate pe direcția transversala si mai puțin pe cea longitudinala, rigiditatea construcției pe ansamblu este mai mare pe direcția transversala decât cea pe direcție longitudinala.

  • h. - infrastructura(fundatiile) este in măsură sa transmită la teren forțele verticale si orizontale conform normelor de la data proiectării;

  • # - toti stâlpii reazema pe fundații cu caracteristici de rezistenta si rigiditate superioare.

Pentru criteriul 1 gradul de îndeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca fiind 32 din maximul de 50.

  • 2. Condiții privind interacțiunea structurii

  • # - Criteriu îndeplinit

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură moderata

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură majora


    punctaj maxim 10 punctaj     5-9

    punctaj    0-4


  • a. - distantele pana la clădirile învecinate

# - exista rost seismic intre tronsoanele 2 si 3;

  • b. - plansee intermediare(supantele) au structura laterala proprie sau sunt ancorate adecvat de structura principal;

# - nu sunt supante

  • c. - pereții nestructurali sunt izolați sau sunt legați flexibil de structura

# - pereții de compartimentare sunt realizați din zidărie de cărămidă plina presata in grosime de 25; 12,5 si 7,5 cm. Nu sunt vizibile detalii de execuție care sa confirme modul corect de ancorare de structura In


practica vremii acești pereți erau realizați fara masuri speciale de izolare fata de structura de rezistenta.

  • d. - nu exista stâlpi scurti captivi

# - nu exista stâlpi scurti

Pentru criteriul 2 gradul de îndeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca fiind 8 din maximul de 10.


-  47-

  • 3. Condiții privind alcatuirea(armarea) elementelor structurale

Structuri tip cadru de beton armat

  • # - Criteriu îndeplinit                               punctaj maxim 30

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură moderata punctaj 20 - 29

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură majora punctaj 0-19

  • a. - ierarhizarea rezistentelor elementelor structurale asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice; la fiecare nod suma momentelor capabile ale stâlpilor este mai mare decât suma momentelor capabile ale grinzilor

  • # - din cauza reducerii inerente a eforturilor axiale in stâlpi cumulat cu

reducerea inaltimii secțiunilor acestora pe verticala, la ultimele niveluri aceasta condiție nu este îndeplinita consecvent; de asemenea secțiunea mica a stâlpilor de la parter si unei armari longitudinale(transversale) reduse momentele capabile ale stâlpilor sunt in multe zone mai mici decât momentele capabile pe capetele grinzilor adiacente nodurilor de cadru(mai ales la parter);

  • b. - incarnarea axiala de compresiune a stâlpilor este moderata

p < 0,55

  • # - stâlpii de la parter(un număr de stâlpi) nu respecta condiția

  • c.  - in structura nu exista stâlpi scurti; raportul intre inaltimea secțiunii si inaltimea libera a stâlpului este < 0,30

  • # - nu exista stâlpi scurti

  • d. - rezistenta la forța tăietoare a elementelor cadrelor este suficienta pentru a putea mobiliza rezistenta la încovoiere la extremitățile grinzilor si stâlpilor

  • # - aceasta condiție nu este, in general îndeplinita

  • e. - innadirile armaturilor in stâlpi se dezvolta pe 45 diametre, cu etrieri la

distanta de 10 diametre pe zona de innadire

  • # - innadirea armaturilor verticale la stâlpi respecta condiția, condiție existenta si in STAS 1546-50 si in precizările din STAS 2923-54.

  • f.  - innadirile armaturilor in grinzi se realizează in afara zonelor critice

  • # - sceasta condiție este realizata cu consecventa la grinzile de cadru

//o

48-

  • g. - etrierii in stâlpi sunt dispusi astfel incat fiecare bara verticala se afla la coltul unui etrier sau agrafe

  • # - modul de armare transversal asigura îndeplinirea acestor condiții. Barele longitudinale din stâlpi sunt situate la un colt de etrier.

  • h. - distanta dintre etrieri in zonele critice nu depasesc 100 iar restul stâlpului % din latura

  • # - etrierii nu sunt îndesiți pe lungimea de innadire, ae = 25 cm., etrieri <p8 OL 00

  • i.  - distanta intre etrieri in zonele plastice ale grinzilor nu depasesc 100 si 1/2 din inaltimea grinzii

  • # - etrierii grinzilor nu sunt îndesiți la capete in zonele plastic potențiale. Pasul etrierilor este de 20 cm. atat la grinzile transversale cat si la cele longitudinale.

  • j.  - armarea transversala a nodurilor este cel puțin cea necesara in zonele critice ale stâlpilor

  • # - pe inaltimea nodurilor etrierii sunt la 25 cm.;

  • k.  -rezistenta grinzilor la momente incovoietoare pozitive este cel puțin 30% din rezistenta la moment incovoietor negativ in aceiași secțiune

  • # - aceasta condiție este îndeplinita in general. In general la fata stâlpilor armatura inferioara este sub 50% din armatura superioara. Ancorarea armaturilor este in general suficienta.

  • l.  - la partea superioara a grinzilor sunt prevăzute cel puțin 2 bare continue, neîntrerupte in deschidere

  • # - condiție neindeplinita parțial la grinzile principale

Pentru criteriul 3 gradul de îndeplinire este neindeplinire majora si se evalueaza punctajul ca fiind din maximul de 10 din maximul de 30.

  • 4. Condiții referitoare la plansee

  • # - Criteriu îndeplinit                               punctaj maxim 10

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură moderata punctaj 6 - 9

  • # - Criteriu este neindeplinit in măsură majora punctaj 0-5

a. - placa planseelor are o grosime de minim 100 mm. si este realizata din beton armat monolit, plansee din beton armat prefabricate cu monolitizare pe grinzi sau predale prefabricate cu suprabetonare

  • # - condiție neindeplinita planseele de la nivelele curente sunt de 9 cm.

  • b. - armaturile centurilor si armaturile distribuite in placa asigura rezistenta necesara la încovoiere si la forța tăietoare pentru forțele seismice aplicate in planul planseului

  • # - condiție îndeplinita

  • c.  -forțele seismice din planul planseului pot transmite la elementele structurii vertical prin eforturi de lunecare si compresiune in beton si/sau prin conectori din armature cu secțiune suficienta

  • # - stâlpilor de la parter le revin forte seismice relativ mari ele scazund spre etajele superioare.

  • d. -golurile in plansee sunt bordate de armaturi suficiente, ancorate adecvat

  • # - golurile scărilor sunt bordate de pereți de zidărie. Golurile de instalații au dimensiuni reduse si nu au efect practic in comportarea planseelor

Pentru criteriul 4 gradul de îndeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca fiind 8 din maximul de 10.

In consecința punctajul total pentru indicatorul R1 este:

32(1) + 8(2) + 10(3) + 8(4) = 58 puncte

Tabel 13

Valorile Ri asociate claselor de risc seismic(P100/3-2008)

Clasa de risc seismic

I

II

III

IV

Valori R-i

< 30

30-60

61 -90

93 -100

Conform analizei calitative prin determinarea valorilor R1 construcția analizata se incadreaza in categoria construcțiilor din clasa Rs II, din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime.

50 -

12.2 Gradul de degradare a elementelor structurale - R2

Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea „Gradului de degradare a elementelor structurale - R2" stabilește daca integritatea materialelor din care este realizata structura a fost afectata pe durata de exploatare a construcției si, daca este cazul, măsură degradării. La cercetarea construcției trebuie sa se aiba in vedere ca degradările pot fi ascunse sub finisaje bine intretinute.

Pentru structurile de beton armat criteriile si condițiile utilizate la determinarea factorului R2 sunt enumerate in tabelul B.3 din Anexa B a codului P100-3:2008.

  • 12.2.1 Tronsoan 1 (scara F tronson de colt)) - cadre din beton armat monolit, plansee din beton armat monolit, subsol parțial cu pereți din zidărie de 30 cm. cu intercalatii de beton simplu(zidarie mixta)

  • 1. - degradări produse de acțiunea cutremurelor

  • # - sunt vizibile fisuri înclinate la colturile unor goluri de usa si in multe panouri din zidărie. Eventualele fisuri in stâlpi sau grinzi sunt ascunse de finisaje noi

Punctaj estimat din punctajul maxim 20/50

  • 2. - degradări produse de încărcări verticale

  • # - nu au fost identificate fisuri longitudinale in stâlpi, sunt fisuri normale la intradosul grinzilor sau plăcilor. Finisajele noi pot ascunde unele fisuri cu deschidere moderate sau chiar mari

Punctaj estimat din punctajul maxim 12/20

  • 3. - degradări produse de incarnarea cu deformatii

  • # - nu sunt vizile defecte din tasari de reazeme la elementele structurale de la pater si subsol. La terasa este marcata poziția plăcii prin apariția unor fisuri orizontale la baza aticului ca martor al fenomenului de dilatatie-contractie diferențiata

Punctaj estimat din punctajul maxim 5/10

  • 4. - degradări produse de o execuție defectuoasa

  • # - in unele zone de innadire a armaturii, îndeosebi la unii stâlpi de la subsol, lipsește betonul de acoperire. Exista local si la alte elemente structurale defecte in cea ce privește grosimea stratului de acoperire cu beton si omogenitatea betonului turnat

Punctaj estimat din punctajul maxim 5/10

-   51 -

  • 5. - degradări produse de factorii de mediu

# - in zona grupurilor sanitare lipsa de etanșeitate a instalațiilor a condus la umiditate excesiva si corodata local a armaturii acolo unde nici acoperirea cu beton nu a fost corespunzătoare si s-au practicat goluri in placi fara masuri de protective

Punctaj estimat din punctajul maxim 5/10

In consecința punctajul total pentru indicatorul R2 este:

20(1) + 12(2) + 5(3) + 5(4) + 5(10)= 47

Tabel 14

Valorile R2 asociate claselor de risc seismic(P100/3-2008)

Clasa de risc seismic

I

II

III

IV

Valori R2

<40

40-70

71 -90

91 -100

Conform analizei calitative prin determinarea valorilor R2 construcția analizata se incadreaza in categoria construcțiilor din clasa Rs II, - în care se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă.

  • 12.2.2 Tronsoan 2(scari E; D; C - tronson bara) - cadre din beton armat monolit, plansee din beton armat monolit, subsol parțial cu pereți din zidărie de 30 cm. cu intercalatii de beton simplu(zidarie mixta)

  • 1. - degradări produse de acțiunea cutremurelor

  • # - sunt vizibile fisuri înclinate la colturile unor goluri de usa si in multe panouri din zidărie. Eventualele fisuri in stâlpi sau grinzi sunt ascunse de finisaje noi

Punctaj estimat din punctajul maxim 20/50

  • 2- degradări produse de incarcari verticale

  • # - nu au fost identificate fisuri longitudinale in stâlpi, sunt fisuri normale la intradosul grinzilor sau plăcilor. Finisajele noi pot ascunde unele fisuri cu deschidere moderate sau chiar mari

Punctaj estimat din punctajul maxim 12/20

  • 3- degradări produse de incarcarea cu deformatii

  • # - nu sunt vizile defecte din tasari de reazeme la elementele structurale de la pater si subsol. La terasa este marcata poziția plăcii prin apariția unor fisuri orizontale la baza aticului ca martor al fenomenului de dilatatie-contractie diferențiata

  • 4  - degradări produse de o execuție defectuoasa

  • # - in unele zone de innadire a armaturii, îndeosebi la unii stâlpi de la subsol, lipsește betonul de acoperire. Exista local si la alte elemente structurale defecte in cea ce privește grosimea stratului de acoperire cu beton si omogenitatea betonului turnat

Punctaj estimat din punctajul maxim 5/10

  • 5  - degradări produse de factorii de mediu

  • # - in zona grupurilor sanitare lipsa de etanșeitate a instalațiilor a condus la umiditate excesiva si corodata local a armaturii acolo unde nici acoperirea cu beton nu a fost corespunzătoare si s-au practicat goluri in placi fara masuri de protecție

Punctaj estimat din punctajul maxim 5/10

In consecința punctajul total pentru indicatorul R2 este:

20(1)+ 12(2)+ 5(3)+ 5(4) +5(10)= 47

Tabel 15

Valorile R2 asociate claselor de risc seismic(P100/3-2008)

Clasa de risc seismic

I

II

III

IV

Valori R2

<40

40-70

71 -90

91- 100

Conform analizei calitative prin determinarea valorilor R2 construcția analizata se incadreaza in categoria construcțiilor din clasa Rs II, - în care se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă.

  • 12.2.3 Tronsoan 3(scari B,A - tronson bara) - cadre din beton armat monolit, plansee din beton armat monolit, demisol general cu pereți din zidărie de 30 cm. cu intercalatii de beton simplu(zidarie mixta)

  • 2. - degradări produse de acțiunea cutremurelor

  • # - sunt vizibile microfisuri înclinate la colturile unor goluri de usa si in multe panouri din zidărie. Eventualele fisuri in stâlpi sau grinzi sunt ascunse de finisaje noi

Punctaj estimat din punctajul maxim 40/50

2- degradări produse de încărcări verticale

  • # - nu au fost identificate fisuri longitudinale in stâlpi. Finisajele noi pot ascunde unele fisuri cu deschidere moderate sau chiar mari

53-


3- degradări produse de incarcarea cu deformatii

  • # - nu sunt vizile defecte din tasari de reazeme la elementele structurale de la pater si subsol.

Punctaj estimat din punctajul maxim 8/10

  • 72 - degradări produse de o execuție defectuoasa

  • # - in unele zone de innadire a armaturii, îndeosebi la unii stâlpi de la subsol, lipsește betonul de acoperire. Exista local si la alte elemente structurale defecte in cea ce privește grosimea stratului de acoperire cu beton si omogenitatea betonului turnat

Punctaj estimat din punctajul maxim 5/10

  • 73 - degradări produse de factorii de mediu

  • # - in zona grupurilor sanitare lipsa de etanșeitate a instalațiilor a condus la umiditate excesiva si corodata local a armaturii acolo unde nici acoperirea cu beton nu a fost corespunzătoare si s-au practicat goluri in placi fara masuri de protecție

Punctaj estimat din punctajul maxim 5/10

In consecința punctajul total pentru indicatorul R2 este:

40(1)+17(2)+ 8(3)+ 5(4) +5(10)= 75

Tabel 16

Valorile R2 asociate claselor de risc seismic(P100/3-2008)

Clasa de risc seismic

I

II

III

IV

Valori R2

< 40

40-70

71 -90

91 - 100


• Conform analizei calitative prin determinarea valorilor R2 construcția analizata se incadreaza in categoria construcțiilor din clasa Rs III, - care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante.


-54-

  • 13. încadrarea conform HG 766-97

încadrarea construcțiilor in categoriile de importanta definite prin HG 766-1997 se face in conformitate cu metodologia prezentata in Regulamentul adoptat prin Ordin MLPAT nr. 31/N-1995. Impunandu-se un punctaj pentru criteriile asociate factorilor determinanti pentru stabilirea categoriei de importanta a construcțiilor, se obține un total care incadreaza construcția in categoria respectiva.

Tabel 14

Nr. crt.

Factorul determinant

Coeficientul de unicitate k(n)

Criterii asociate

P(i) = k(n)[Sp(i)/3]

1

Importanta vitala

2

P(i)

oameni Implicați direct in cazul unei disfunctiuni ale construcției

4

2

P(ii)

oameni implicați indirect in cazul unor disfunctiuni ale construcției

1

P(iii)

caracterul evolutiv al efectelor periculoase, in cazul unor disfunctiuni ale construcției

1

2

Importanta social-economica si culturala

2

P(i)

marimea comunității care apeleaza la funcțiunile construcției si/sau valoarea bunurilor materiale adăpostite de construcție

1

2

P(ii)

ponderea in care funcțiunile construcției o au in comunitatea respectiva

2

Pfiii)

natura si importanta funcțiilor respective

2

3

Implicare ecologica

2

P(i)

măsură in care realizarea si exploatarea construcției intervine in perturbarea mediului natural si a mediului construit

1

1

P(ii)

gradul de irrfluienta nefavorabila asupra mediului natural si construit

1

P(iii)

rolul activ in protejarea/refacerea mediului natural si construit

1

4

Necesitatea luării in considerare a duratei de utilizare(existenta)

2

P(i)

durata de utilizare preconizata

6

3

P(ii)

măsură in care performantele alcătuirilor constructive depind de cunoașterea evoluției actiunilor(solicitarilor) pe durata de utilizare

1

P(iii)

măsură in care performantele funcționale depind de evoluția cerințelor pe durata de utilizare

2

5

Necesitatea adaptarii la condițiile locale de teren si de mediu

1

P(i)

măsură in care asigurarea soluțiilor constructive este dependenta de condițiile locale de teren si de mediu

2

2

P(ii)

măsură in care condițiile locale de tern si de mediu evoluează defavorabil in timp

1

P(iii)

măsură in care condițiile locale de teren si de mediu determina activitati/masuri deosebite pentru exploatarea construcției pe durata de existenta a acesteia

2

6

Volumul de munca si de materiale necesare

2

P(i)

ponderea volumului de munca si de materiale înglobate

2

2

P(ii)

volumul si complexitatea activitatilor necesare pentru menținerea performantelor construcției pe durata de existenta a acesteia

1

P(iii)

activitati deosebite in exploatarea construcției impuse de funcțiunile acesteia

1

TOTAl

12

Pentru construcția expertizata tehnic, punctajul pentru fiecare factor determinant si criteriu asociat sunt prezentate in tabelul de mai sus. Coeficientul de unicitate care multiplica punctajul obtinut este 1,0(constructia nu este unicat, monument de arhitectura sau istoric).

Punctajul final obtinut ( 12) situează construcția conform tabelului 3 din Regulament in categoria de importanta normala(C).

-   55 -

  • 14. Evaluarea(cantitativa) prin calcul.

    • 14.1 Generalități

      • 14.1.1 Date generale:

  • •  - Amplasament: zona seismică ag = 0,28g;

  • •  - Anul construcției: 1960;

  • •  - Funcțiune: clădire de locuit cu spatii comerciale la parter si locuințe la etaj(tronson 1 - scara F, tronson 2 - scări E,D.C), clădire de locuit la demisol, parter si etaje curente - tronson 3(scarile B si A);

  • •  - Structura: cadre din beton armat monolit - structura cu parter flexibil(tronson 1 si tronson 2), cadre din beton armat monolit(tronson 3)

Sarcinile seismice conform prevederilor STAS 2923-54 s-au determinat considerând structura in categoria structurilor cu parter flexibil si pe baza breviarului de calcul a proiectului inițial.

Clădirea s-a considerat amplasata in zona II de seismicitate conform harții din STAS 2923-54, zone de intensitate macroseismica.

Conform prevederilor din coeficientul seismic a rezultat:

FbSTAS292354 = kxpxsxqjxG unde:

  • •  - k = 0,05;

  • •   - p = — =       = 2,52 ; T = 0,045 x Htot3/4 = 0,050 x 13,753/4 = 0,357 sec.;

T 0,357

  • •   - £ = 0,85;

©   - qj = 1

FbSTAS 2923-54 = 005 % 252 % q x 1 x G = 0,107 X G

Pentru o verificare preliminară prin calcul a structurii de rezistenta care s-a comportat relativ bine la seismele din 1977, 1986 , 1990, 2004 si 2014 vom determina valoarea coeficientului R3 prin raportul intre coeficienții seismici.


  • 14.1.2 Determinarea forței tăietoare de baza pentru ansamblul structurii

Categoria de importanta a construcției osto C (normala), conform HG 766/97;

Intensitatea seismica pe amplasament are gradul 8 (scara MSK), conform SR 11100/1-1993;

- valoarea caracteristica a încărcării din zapada pe sol, s = 2,5 kN/m2, conform CR 1-1-3-2012;

- presiunea de referința a vântului, qref. = 0,6 kPa, conform CR 1-1-4-2012;

  • # - perioada proprie a clădirii (relația B.3) cu kr = 0,075 este:

T = 0,050 x Htot3/4 = 0,075 x 15,363/4 = 0,58 sec.;

  • # - factorul de corecție pentru numărul de niveluri supraterane  = 0.85;

  • # - ordonata spectrului elastic Se (T= 0,58 sec) = 0,28g * 2,75 = 0,77g;

  • # - factorul de comportare pentru cadre cu comportare neductila

q- 2,0 (tabelul B.4 observația 1) - tronsoane 1,2

q = 2,5(tabelul B.4 obsevatia 1) - tronson 3

  • # - factorul de importanță y, = 1,0 (clădire de locuit);

  • # - ordonata spectrului de proiectare Scf' 1,2 = Se/q = 0,77g/2,0 = 0,385g;

  • # - ordonata spectrului de proiectare ScA 3 = Se/q = 0,77g/2,5 = 0,308g;

  • # - forța tăietoare de bază pentru proiectare este:

Fbtr-1,2 = aYiSd(Ti)mĂ = 1,0 x 0,385g x - x 0,85 = 0,328 x G FbP11-1/2006(tr.1.2) = 0 3285x g

Q

FbtrJ" = 0,YiSd(Ti)mĂ = 1,0 x 0,308g x - x 0,85 = 0,262 x G

FbP11-1'2006(tr.1.2) = 0i26fxG

relația:


Indicatorul R3 care exprimă capacitatea de rezistență a clădirii se determină cu

r-PSTAS 2923-54

p    __________

^3   „P100-1/2006

R3«r.1.2) =


0,107xG

0,328x6


= 0,33


/tr 0,107xG

R3(lr. 3) _ _1--------

0,262xG

= 0,41


  • 14.1.3 ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASE DE RISC SEISMIC

Tabel 15

Tabelul 8.3.(Pioo-3/2oos) - Valorile R3 asociate claselor de risc seismic

T

Clasa de risc seismic

II

III

IV

Valori R3(%)

< 35

36-65

66 -90

91-100

Conform analizei preliminare prin calcul prin determinarea valorilor R3(tronsoane 1 si 2) construcțiile analizate se incadreaza in categoria construcțiilor din clasa Rs I, din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime.

Conform analizei preliminare prin calcul prin determinarea valorilor R3(tronsoan 3) construcția analizate se incadreaza in categoria construcțiilor din clasa Rs II, în care se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă.


57-

  • 14.1.4 CONCLUZII PRELIMINARE

Conform indicatorilor Ri; R2 si R3 clădirile tronsoanelor 1 si 2 expertizate se încadrează în - Clasa Rs I din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime iar tronsonul 3 se incadreaza in in categoria construcțiilor din clasa Rs II, în care se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă.

  • 15. Determinarea eforturilor sectionale prin program de calcul

Tinandu-se seama de efectele planseelor rigide de la fiecare nivel si impunând egalitatea deformatiilor laterale la nivelul tuturor planseelor valorile atat a forțelor tăietoare cat si a momentelor incovoietoare sunt diferite fata de situația analizata printr-un calcul preliminar. Se tine seama si de faptul ca prezenta diafragmelor orizontale fac o retransmitere de eforturi sectionale intre elementele structurale verticale.

Pentru tronsonul 1 (scara F) .pentru tronsonul 2(scarile E, D si C) si pentru tronsonul 3(scarile B si A) vom folosi in vom folosi programe automate de calcul spațial al structurilor cuprinse si prezentate in cap. 16 si 17 al prezentului raport de expertiza.

Primul program folosit este programul SAP 2000(Linear and Nonlinear Static and Dynamic Analysis and Design of Three-Dimensional Structures) - Calcul liniar și neliniar static, analiză dinamică și proiectare de structuri tridimensionale - cap. 16(situatia existenta cu determinarea gradului nominal de asigurare la solicitări seismice).

  • 15.1 Determinarea sarcinilor pe nivel

    • 15.1.1 Determinarea încărcărilor pe plansee

Tabel 16

încărcări la planseul terasa: (daN/m2)

N

n

C

nd

S

tencuiala 2 cm 0,02 x 2200

44

1,35

60

1

44

greutate placa b.a. - 0,09 x 2.500

225

1,35

304

1

225

bariera de vapori - 1 carton asfaltat

1,5

1,35

2,0

1

1,5

vata semirigida 4 cm - 0,04 x 350

14

1,35

19

1

14

strat de carton bitumat

1,5

1,35

2,0

1

1,5

beton macroporos din zgura ciuruita 0,12 x 1400

168

1,35

227

1

168

strat support sapa 0,02 x 2200

44

1,35

60

I

44

hidroizolatie bituminoasa 2PB+1CA+4B

21

1,35

28

1

21

zapada

160

1,50

240

0,4

64

TOTAL

679

942

583

Tabel 17

încărcări la planseul n.c.(incaperi) (daN/m2)

N

n

C

nd

S

greutate placa b.a. - 0,09 x 2.500

225

1,35

304

1

225

tencuiala

44

1,35

60

1

44

pardoseala

105

1,35

142

1

105

pereți despărțitori

150

1,35

203

1

150

utila

150

1,50

225

0,4

60

TOTAL

674

934

584

58-

Tabel 18

încărcări la balcoane (daN/m2)

N

n

C

nd

S

greutate placa b.a. - 0,09 x 2.500

225

1,35

304

1

225

tencuiala

44

1,35

60

1

44

pardoseala

105

1,35

142

1

105

utila

200

1,50

300

0,4

80

TOTAL

574

806

454

Tabel 19

încărcări la casa scării (daN/m2)

N

n

C

nd

S

greutate placa b.a. - 0,10 x 2.500

250

1,35

338

1

250

tencuiala

44

1,35

60

1

44

pardoseala

105

1,35

142

1

105

trepte

113

1,35

153

1

113

utila

300

1,50

450

0,4

120

TOTAL

812

1.143

632

  • 16.Gradul de asigurare structurală seismică R3

Indicatorul R3 evidențiază capacitatea de rezistență și de deformabilitate a structurii, în ansamblu, în raport cu cerințele seismice și se determină la nivelul de la baza structurii.

Gradul de asigurare seismică s-a determinat folosind metodologia de nivel 2 (evaluarea cantitativă bazată pe un calcul structural convențional).

Valorile individuale ale indicatorului R3j, pentru fiecare din elementele structurale - stâlpi, pereți au fost determinate folosind formula:

Edj - efort secționai de proiectare în elementul j

Rdj - efort capabil în elementul j

qj - factor de comportare specific al elementului structural j, conform P100-3/2008, Anexa B Indicatorul R3 la nivelul structurii se determină cu relația:

SVRdj

3

Vpdj - forța tăietoare capabilă a elementului vertical y

V*Edj - forța tăietoare a elementului vertical j

- factor de comportare specific al elementului structural j, conform P100-3/2008, Anexa B

Modelul de calcul

Vedere de ansamblu model de calcul Tronson 1

Materiale

Caracteristicile de calcul pentru materiale au fost luate conform STAS 1546-50 Calculul elementelor de beton armat.

© Beton - B140

rezistența de calcul la compresiune - Rc = 10.3/1.2 = 8.58 N/mm2

rezistența de calcul la întindere - Rt = 1.3/1.2 = 1.08 N/mm2

modul de elasticitate pentru elemente comprimate - E = 23000/1.2 = 19167 N/mm2 modul de elasticitate pentru elemente încovoiate - E = 14000/1.2 = 11667 N/mm2

• Armatura - OL00

fyd = 250/1.2 = 208.3 N/mm2

Es = 210000/1.2 = 175000 N/mm2

încărcări

  • •  Evaluare încărcări nivel acoperiș

încărcări permanente:

  • -  greutate proprie element - generată automat de programul de calcul

  • -  greutate tencuială: 0.44 kN/mp

  • -  greutate vată semirigidă: 0.14 kN/mp

  • -  greutate straturi terasă (bariera de vapori, hidroizolație): 0.2 kN/mp

  • -  greutate strat suport șapă: 0.44 kN/mp

încărcări temporare:

  • -  încărcarea din zăpadă

  • •  Evaluare încărcări nivel curent

încărcări permanente:

  • -  greutate proprie element - generată automat de programul de calcul

  • -  greutate pardoseală+strat suport: 1.05 kN/mp

  • -  tencuială: 0.44 kN/mp

  • -   pereți despărțitori: 1.5 kN/mp

încărcări temporare:

  • -  încărcare utilă: 1.5 kN/mp

© Evaluare încărcări balcoane

încărcări permanente:

  • -  greutate proprie element - generată automat de programul de calcul

  • -  greutate pardoseală+strat suport: 1.05 kN/mp

  • -  tencuială: 0.44 kN/mp

încărcări temporare:

  • -  încărcare utilă: 2.0 kN/mp

® Evaluare încărcări casa scării

încărcări permanente:

  • -  greutate proprie element - generată automat de programul de calcul

  • -  greutate pardoseală+strat suport: 1.05 kN/mp

  • -  tencuială: 0.44 kN/mp

  • -  trepte: 1.13 kN/mp

încărcări temporare:

  • -  încărcare utilă: 3.0 kN/mp

Determinarea valorii de calcul a încărcării din zăpadă (conf. CR 1-1-3 / 2012) valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol: sk = 2.5 kN/mp valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș: s = YrPi Ce Ct sk = 2,0 kN/mp factor de importanță-expunere: yi = 1.00 coeficient de formă: pi = 0.8 coeficient de expunere: Ce = 1.0 coeficient termic: Ct =1.0

Determinarea forței tăietoare de bază

Amplasament: Bacău

Clasa de importanță a construcției (conf. P100-1 / 2006): III

Factor de linpoilanță-expunere a construcției (conf. PI 00-1 /2006): Yi = 1,0

Valorile perioadelor de control: TB = 0.07s Tc = 0.7s TD = 3.Os Valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare pentru IMR=100 ani:

ag = 0.28g

Conform P100-3 / 2008, necesitatea intervenției structurale asupra construcțiilor existente, degradate de acțiunea cutremurului sau vulnerabile seismic, se stabilește pe baza unor criterii, cum ar fi:

  • -  realizarea unui nivel de siguranță rațional

  • -  mărimea resurselor financiare, materiale și umane pentru reducerea riscului seismic al

construcțiilor din fondul existent, raportat la dimensiunile acestui fond

  • -  perioada de exploatare așteptată, mai mică la clădirile existente decât la cele nou construite

Condițiile existente pe plan național din aceste puncte de vedere permit ca, în cazul clădirilor de tip curent care satisfac cerințele asociate obiectivului de performanța și siguranța vieții pentru cutremure cu intervalul mediu de recurență IMR=40 ani, acestea să fie considerate ca având un nivel de siguranță suficient față de acțiunea seismică.

în condițiile în care structura clădirii nu îndeplinește condițiile verificării la starea limită ultimă pentru o accelerație de 0.65ag (pentru sursa seismică Vrancea), în care ag reprezintă accelerația terenului pentru un cutremur cu IMR=100 ani, este necesară intervenția structurală pentru ridicarea nivelului ei de asigurare.

Spectrul de proiectare: Sd(T-i) = ag • p(T) / q

Factor de corecție: Ă = 0.85

Forța tăietoare de bază: Fb = Yi ’ Sd(T-i) • m • Ă

Diagrama T / p conform P100-1 / 2006

Combinarea acțiunilor

Gruparea acțiunilor a fost făcută conform conform CR 0 - 2012 “Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor”. Pentru fiecare caz de încărcare, valorile de proiectare ale efectelor acțiunilor (Ej) vor fi determinate combinând valorile provenind din acțiuni ce sunt considerate că se pot produce simultan.

  • •  Starea limită ultimă:

  • - gruparea fundamentală:

Ed = £(YG,j ' Gk„j) + Yp ‘ P + YO,1 ‘ Qk,1 + Z(YQ,i ‘ MJo,i*Qk,i)

  • - gruparea accidentală:

Ed = IGk„j + P + Ad + (’+’u sau ^2,1) Qk,i + Z(MJ2>i ’Qk.i)

  • - gruparea seismică:

Ed = ZGkj + P + Aed + Z('4J2.i ‘Qk.i)

  • •  Starea limită de serviciu:

  • - gruparea caracteristică:

ZGkllj + P + Qk.1 + Z(%j ’Qk.i)

  • - gruparea frecventă:

ZGk,tj + P + 4>i,i • Qk,i + S(MVQkli)

  • - gruparea cvasipermanentă:

ZGkij + P + Z(^2.i-Qk.i)

Gkj - valoarea caracteristică a acțiunii permanente J”

P - valoarea reprezentativă a acțiunii precomprimării

Qk>1 - valoarea caracteristică a principalei acțiuni variabile, „1"

Qk.j - valoarea caracteristică a unei acțiuni variabile asociate, „i”

Ad - valoarea de proiectare a acțiunii accidentale

Aed - valoarea de proiectare a acțiunii seismice

YG.j- coeficient parțial pentru acțiunea permanentă „j”

YP - coeficient parțial de siguranță pentru acțiuni de precomprimare

Yq.i - coeficient parțial de siguranță pentru acțiunea variabilă principală, „1” Yqj- coeficient parțial de siguranță pentru acțiunea variabilă „i” factor pentru valoarea de grupare a unei acțiuni variabile

% - factor pentru valoarea frecventă a unei acțiuni variabile

'+'2- factor pentru valoarea cvasipermanentă a unei acțiuni variabile

Factori de grupare a acțiunilor variabile:

ACȚIUNEA

To

Acțiuni din exploatare provenind din funcțiunea clădirii

0.7

0.5

0.3

Acțiuni din zapada

0.7

0.5

0.4

Acțiuni din vânt

0.7

0.2

0

Coeficienți parțiali de siguranța pentru combinarea acțiunilor in situații de

proiectare persistente si tranzitorii (Gruparea fundamentala):

Acțiuni caracteristice

Acțiuni pemanente, Gk.j

Acțiunea variabila predominanta, Qk,l

Alte acțiuni variabile, Qkd

Cu       efect

nefavorabil asupra siguranței

Cu     efect

favorabil asupra siguranței

Cea principala (dacă exista)

Altele

Qk,i i>2

Coeficient parțial de siguranța

Yg j, sup

YGJ, inf .

YQ.l

Yq.î • ¥).i

Valori        ale

coeficienților parțiali

1.35

1.0

1.5

1.5- To,.

Coeficienți parțiali de siguranța pentru combinarea acțiunilor in situații de proiectare accidentala si seismica (Gruparea accidentala si Gruparea seismica):

Acțiuni caracteristice

Acțiuni pemanente

Acțiunea accidentala predominanta Asau     Acțiunea

seismica AEd

Alte acțiuni variabile

Cu      efect

nefavorabil asupra siguranței

Cu     efect

favorabil asupra siguranței

Cea principala (daca exista) Qk,i

Altele

Qk.i

Coeficienții acțiunilor       in

gruparea accidentala

1.0

1.0

1.0

¥2,i i>2

Coeficienții acțiunilor       in

gruparea seismica

1.0

1.0

1.0

¥2(i i>2

Ad - valoarea de proiectare a acțiunii accidentale AEd - valoarea de proiectare a acțiunii seismice

AEd - Yi,e ‘ AEk

Yi,e- factor de importanta si expunere a construcției

AEk - valoarea caracteristica a acțiunii seismice

Coeficienți parțiali de siguranța pentru combinarea acțiunilor in verificările la stări limita de serviciu:

Combinația de acțiuni

Acțiuni permanente

Acțiuni variabile

Cu          efect

nefavorabil asupra siguranței, Gk.sup

Cu efect favorabil asupra siguranței, Gk.inr

Acțiunea principala sau predominanta, Qk.l

Alte acțiuni

Qk.i i>2

Caracteristica

1.0

1.0

1.0

i-o

Frecventa

%.r 1.0

'Pzi- 1.0

Cvasi-permanenta

1-0

Rezultate analiză Tronson 1

Moduri proprii

Mod

Perioada [sec]

UX

UY

SumUX

SumUY

RZ

SumRZ

1

0.69170

21.965%

40.809%

21.97%

40.81%

26.348%

26.35%

2

0.62637

54.626%

14.142%

76.59%

54.95%

4.245%

30.59%

3

0.38541

0.047%

25.913%

76.64%

80.86%

51.157%

81.75%

4

0.21340

11.027%

0.297%

87.66%

81.16%

1.358%

83.11%

5

0.18747

0.079%

4.662%

87.74%

85.82%

0.207%

83.32%

6

0.17193

0.008%

0.217%

87.75%

86.04%

0.071%

83.39%

7

0.16232

0.001%

0.005%

87.75%

86.05%

0.000%

83.39%

8

0.16021

0.006%

0.000%

87.76%

86.05%

0.007%

83.39%

9

0.15957

0.004%

0.020%

87.76%

86.07%

0.000%

83.39%

10

0.15536

0.003%

0.058%

87.77%

86.12%

0.008%

83.40%

11

0.15325

0.000%

0.033%

87.77%

86.16%

0.043%

83.44%

12

0.15205

0.008%

0.020%

87.77%

86.18%

0.001%

83.44%

13

0.14697

0.000%

0.001%

87.77%

86.18%

0.003%

83.45%

14

0.14499

0.006%

0.009%

87.78%

86.19%

0.013%

83.46%

15

0.13601

0.461%

0.515%

88.24%

86.70%

0.391%

83.85%

16

0.13475

0.001%

0.130%

88.24%

86.83%

0.162%

84.01%

17

0.13361

0.198%

1.959%

88.44%

88.79%

2.436%

86.45%

18

0.13219

0.001%

0.104%

88.44%

88.89%

0.240%

86.69%

19

0.12704

0.044%

0.269%

88.49%

89.16%

0.322%

87.01%

20

0.12654

1.373%

0.255%

89.86%

89.42%

0.955%

87.97%

21

0.12333

0.889%

0.026%

90.75%

89.44%

0.528%

88.49%

22

0.11974

0.013%

0.059%

90.76%

89.50%

0.319%

88.81%

23

0.11922

0.152%

0.307%

90.91%

89.81%

0.698%

89.51%

24

0.10573

0.000%

0.157%

90.91%

89.97%

0.013%

89.52%

25

0.09844

0.006%

0.003%

90.92%

89.97%

0.008%

89.53%

26

0.09698

0.001%

1.038%

90.92%

91.01%

0.080%

89.61%

27

0.09327

0.543%

0.077%

91.46%

91.08%

0.032%

89.64%

28

0.09028

0.019%

0.537%

91.48%

91.62%

0.054%

89.70%

29

0.08835

0.540%

0.000%

92.02%

91.62%

0.071%

89.77%

91.00%

30

0.08189

0.109%

0.014%

92.13%

91.63%

1.234%

31

0.07494

0.009%

0.013%

92.14%

91.65%

0.001%

91.00%

32

0.07104

0.002%

0.024%

92.14%

91.67%

0.004%

91.01%

33

0.06766

0.003%

0.536%

92.14%

92.21%

0.000%

91.01%

34

0.06312

0.003%

4.610%

92.15%

96.82%

0.140%

91.15%

35

0.05926

0.208%

0.486%

92.35%

97.30%

1.160%

92.31%

36

0.05496

4.485%

0.041%

96.84%

97.34%

3.076%

95.38%

37

0.03586

0.744%

0.006%

97.58%

97.35%

1.198%

96.58%

38

0.03411

0.616%

0.034%

98.20%

97.38%

0.516%

97.10%

39

0.03310

0.263%

0.021%

98.46%

97.41%

1.476%

98.58%

40

0.03007

0.264%

0.004%

98.73%

97.41%

0.007%

98.58%

41

0.02935

0.047%

0.713%

98.77%

98.12%

0.005%

98.59%

42

0.02682

0.023%

0.790%

98.80%

98.91%

0.013%

98.60%

F? I

Hi

H ;j

*

•;

■■

...




Verificarea structurii la deplasare laterală

Verificarea structurii la deplasare laterală s-a făcut conform P100-1/2006 Anexa E.

La calculul deplasărilor corespunzătoare stării limită de serviciu (SLS) respectiv stării limite ultimă (SLU) s-a considerat rigiditatea elementelor în stadiul fisurat (0.5EI).

Deplasarea relativă admisibilă s-a determinat în ipoteza: componentele nestructurale nu interacționează cu structura.

  • •  Verificarea la starea limită de serviciu (SLS)

Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop menținerea funcțiunii principale a clădirii în urma unor cutremure ce pot apărea de mai multe ori în viața construcției, prin limitarea degradării elementelor nestructurale și a componentelor instalațiilor construcției. Prin satisfacerea acestei condiții se limitează implicit și costurile și durata reparațiilor necesare pentru aducerea construcției în situația premergătoare seismului.

dr.SLS ~ V ' q dre — dr ac|m

dr,sLS - deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată SLS

v = 0.5 - factorul de reducere care ține seama de intervalul de recurență al acțiunii seismice asociat verificărilor pentru SLS

q - factor de comportare specific tipului de structură

dre - deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul static elastic sub încărcări seismice de proiectare

dr.adm = 0.005h - valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel; ipoteza materiale fragile atașate de structură

h - înălțimea de nivel

  • •  Verificarea la starea limita ultima (SLU)

Verificarea deformațiilor laterale la starea limită ultimă are drept scop evitarea pierderilor de vieți omenești la atacul unui cutremur major prin prevenirea prăbușirii elementelor nestructurale.

dr.SLU ~ C ’ q " dre dr.adm

T l<c = 3-2.5- —<2

Tc

dr,sLu - deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată SLU

c - coeficient de amplificare al deplasărilor, care ține seama că pentru T<Tc deplasările seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunzătoare răspunsului seismic elastic

q - factor de comportare specific tipului de structură

dre - deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul static elastic sub încărcări seismice de proiectare

dr.adm = 0.025h - valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel; ipoteza componentele nestructurale nu interacționează cu structura

h - înălțimea de nivel

Pentru verificarea deplasărilor laterale ale structurii au fost alese 3 puncte și din programul de calcul au fost scoase deplasările punctelor din combinațiile seismice, pe fiecare direcție (X și Y) și pe fiecare nivel.

Deplasarea relativă de nivel s-a determinat utilizând relația:

A A’ I




Verificare drift - SLS - ax A/l

Nivel

Caz

A

m]

Univel

[m]

dre

dr,adm

dr, SLS

dir.X

dir. Y

dir.X

dir. Y

dir. X

dir.Y

P

specO

-0.0270

0.0025

4.5

0.00600

0.00055

0.005

0.0045

ok

0.0004

ok

spec45

-0.0400

-0.0053

4.5

0.00889

0.00117

0.005

0.0067

depășit

0.0009

ok

spec90

-0.0306

-0.0072

4.5

0.00680

0.00160

0.005

0.0051

depășit

0.0012

ok

specl35

0.0081

-0.0055

4.5

0.00180

0.00123

0.005

0.0014

ok

0.0009

ok

specl80

0.0270

-0.0025

4.5

0.00600

0.00055

0.005

0.0045

ok

0.0004

ok

spec225

0.0400

0.0053

4.5

0.00889

0.00117

0.005

0.0067

depășit

0.0009

ok

spec270

0.0306

0.0072

4.5

0.00680

0.00160

0.005

0.0051

depășit

0.0012

ok

spec315

-0.0081

0.0055

4.5

0.00180

0.00123

0.005

0.0014

ok

0.0009

ok

El

specO

-0.0377

0.0020

2.75

0.00388

0.00017

0.005

0.0029

ok

0.0001

ok

spec45

-0.0503

-0.0078

2.75

0.00375

0.00094

0.005

0.0028

ok

0.0007

ok

spec90

•0.0363

-0.0116

2.75

0.00208

0.00160

0.005

0.0016

ok

0.0012

ok

specl35

0.0144

-0.0088

2.75

0.00227

0.00119

0.005

0.0017

ok

0.0009

ok

specl80

0.0377

-0.0020

2.75

0.00388

0.00017

0.005

0.0029

ok

0.0001

ok

spec225

0.0503

0.0078

2.75

0.00375

0.00094

0.005

0.0028

ok

0.0007

ok

spec270

0.0363

0.0116

2.75

0.00208

0.00160

0.005

0.0016

ok

0.0012

ok

spec315

-0.0144

0.0088

2.75

0.00227

0.00119

0.005

0.0017

ok

0.0009

ok

E2

specO

-0.0478

0.0019

2.75

0.00369

0.00003

0.005

0.0028

ok

0.0000

ok

spec45

-0.0585

-0.0109

2.75

0.00297

0.00111

0.005

0.0022

ok

0.0008

ok ok

spec9O

-0.0403

-0.0160

2.75

0.00143

0.00162

0.005

0.0011

ok

0.0012

specl35

0.0221

-0.0120

2.75

0.00281

0.00115

0.005

0.0021

ok

0.0009

ok

specl80

0.0478

-0.0019

2.75

0.00369

0.00003

0.005

0.0028

ok

0.0000

ok

spec225

0.0585

0.0109

2.75

0.00297

0.00111

0.005

0.0022

ok

0.0008

ok

spec270

0.0403

0.0160

2.75

0.00143

0.00162

0.005

0.0011

ok

0.0012

ok

spec315

-0.0221

0.0120

2.75

0.00281

0.00115

0.005

0.0021

ok

0.0009

ok

E3

specO

-0.0557

0.0025

2.75

0.00288

0.00021

0.005

0.0022

ok

0.0002

ok

spec45

-0.0643

-0.0137

2.75

0.00213

0.00104

0.005

0.0016

ok

0.0008

ok

spec90

-0.0430

-0.0200

2.75

0.00100

0.00143

0.005

0.0007

ok

0.0011

ok

specl35

0.0286

-0.0147

2.75

0.00236

0.00101

0.005

0.0018

ok

0.0008

ok

specl80

0.0557

-0.0025

2.75

0.00288

0.00021

0.005

0.0022

ok

0.0002

ok

spec225

0.0643

0.0137

2.75

0.00213

0.00104

0.005

0.0016

ok

0.0008

ok

spec27O

0.0430

0.0200

2.75

0.00100

0.00143

0.005

0.0007

ok

0.0011

ok

spec315

-0.0286

0.0147

2.75

0.00236

0.00101

0.00207

0.005

0.005

0.0018

0.0013

ok

ok

0.0008

0.0016

ok

ok

E4

specO

-0.0607

-0.0032

2.75

0.00180

spec45

-0.0677

-0.0160

2.75

0.00124

0.00084

0.005

0.0009

ok

0.0006

ok

spec9O

-0.0445

-0.0231

2.75

0.00055

0.00113

0.005

0.0004

ok

0.0008

ok

specl35

0.0328

-0.0169

2.75

0.00153

0.00079

0.005

0.0011

ok

0.0006

ok

specl80

0.0607

0.0032

2.75

0.00180

0.00207

0.005

0.0013

ok

0.0016

ok

spec225

0.0677

0.0160

2.75

0.00124

0.00084

0.005

0.0009

ok

0.0006

ok

spec270

0.0445

0.0231

2.75

0.00055

0.00113

0.005

0.0004

ok

0.0008

ok

spec315

-0.0328

0.0169

2.75

0.00153

0.00079

0.005

0.0011

ok

0.0006

ok

Verificare drift - SLU - ax A/l

Nivel

A [m]

H nivel

dre

d

dr, SLS

dir.X

dir. Y

[m]

dir.X

dir. Y

ur,adm

dir.X

dir. Y

P

specO

-0.0270

0.0025

4.5

0.0060

0.0005

0.025

0.0090

ok

0.0008

ok

spec45

-0.0400

-0.0053

4.5

0.0089

0.0012

0.025

0.0133

ok

0.0018

ok

spec90

0.0306

-0.0072

4.5

0.0068

0.0016

0.025

0.0102

ok

0.0024

ok

specl35

0.0081

-0.0055

4.5

0.0018

0.0012

0.025

0.0027

ok

0.0018

ok

specl8O

0.0270

-0.0025

4.5

0.0060

0.0005

0.025

0.0090

ok

0.0008

ok

spec225

0.0400

0.0053

4.5

0.0089

0.0012

0.025

0.0133

ok

0/0018

ok

spec270

0.0306

0.0072

4.5

0.0068

0.0016

0.025

0.0102

ok

0.0024

ok

spec315

-0.0081

0.0055

4.5

0.0018

0.0012

0.025

0.0027

ok

0.0018

ok

El

specO

-0.0377

0.0020

2.75

0.0039

0.0002

0.025

0.0058

ok

0.0003

ok

spec45

-0.0503

-0.0078

2.75

0.0037

0.0009

0.025

0.0056

ok

0.0014

ok

spec90

-0.0363

-0.0116

2.75

0.0021

0.0016

0.025

0.0031

ok

0.0024

ok

specl35

0.0144

-0.0088

2.75

0.0023

0.0012

0.025

0.0034

ok

0.0018

ok

specl8O

0.0377

-0.0020

2.75

0.0039

0.0002

0.025

0.0058

ok

0.0003

ok

spec225

0.0503

0.0078

2.75

0.0037

0.0009

0.025

0.0056

ok

0.0014

ok

spec27O

0.0363

0.0116

2.75

0.0021

0.0016