HOTĂRÂREA NR. 444 DIN 28.12.2017

privind aprobarea documentației tehnico-economice faza Proiect Tehnic la obiectivul „Construire strada Prelungirea Bradului, municipiul Bacău”

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință ordinară la data de

28.12.2017, potrivit art.39(l) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere :

• - Referatul nr. 11097/ 15.12.2017 al Serviciului Drumuri, Rețele și Iluminat prin care se propune aprobarea documentației tehnico-economice faza Proiect Tehnic la obiectivul „Construire strada Prelungirea Bradului, municipiul Bacău”;

• - Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 11261 din 20.12.2017;

• - Raportul compartimentelor de resort înregistrat cu nr. 11262 din 20.12.2017, favorabil;

• - Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 2048/27.12.2017 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 2049/27.12.2017 al Comisiei de specialitate nr.2 și nr.2050/27.12.2017 al Comisiei de specialitate nr. 5;

• - Prevederile art. 44 (1) din Legea nr. 273/ 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările si completările ulterioare;

-Prevederile art. 5 (1) lit. “a” alin (iv) si art. 12 (1) din HG nr. 907/ 2016 privind etapele de elaborare si conținutul - cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investitii fmantate din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare;

• - Prevederile Legii nr. 6/ 2017 privind bugetul de stat pe anul 2017, cu modificările și completările ulterioare;

• - HCL nr. 74/ 31.03.2017 prin care a fost aprobat Bugetul de venituri si cheltuieli, a Programului de investiții pe anul 2017 al Consiliului Local al Municipiului Bacau și a prognozei pe ruinătorii 3 ani;

• - Prevederile art. 47 (1), ale art. 48 (2), ale art. 61 (2), ale art. 115 (1) lit. „b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată;

în baza dispozițiilor art. 36 (2) lit. „b” și alineatul (4) lit. „d” și art. 45 (2) lit. ”a” din Legea 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

9

ARI . 1. - Se aprobă documentația tehnico-economică faza Studiu de Fezabilitate la obiectivul: „Construire Strada Prelungirea Bradului, municipiul Bacău”, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2. - Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Direcția Drumuri Publice.

ART.3. - Hotărârea va fi comunicată Direcției Drumuri Publice si Direcției Economice din cadrul Primăriei Municipiului Bacau.

ART. 4. - Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului - Județul Bacău pentru verificarea legalității.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ              CONTRASEMNEAZĂ

BREAHNĂ-PRĂVATMNELA^         SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU

ANEXĂ

LA HOTĂRÂREA NR. W DIN 28.12.2017

PROIECT TEHNIC DE EXECUȚIE, DETALII DE EXECUȚIE ȘI CAIETE DE SARCINI- CONSTRUIRE STRADA

PRELUNGIREA BRADULUI

contrasemnează

PRE^^O^NȘEDINȚĂ SECRETARUL MUNICIPIULUI B/ BREAHNĂ/- Xxxxxx Xxxxxx X- Xxxxxxxx Xxxxxxx Xxxxxx Xxxxxxx

DIRECTOR EXECUTIV

Xxxxxxx Xxxxxx

DEVIZ GENERAL al obiectivului de investiție

conform H.G. 907/2016, privind cheltuielile necesare realizării obiectivului:

Construire str. Prelungirea Bradului

Faza de proiectare: Proiect tehnic

Nr. Crt.	Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoare (fara TVA)	TVA	Valoare cu TVA
		lei	lei	lei
1	2	3	4	5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului
1,1	Obținerea terenului	0,00	0,00	0,00
1,2 1,3	Amenajarea terenului Amenajări pentru protecția mediului	0,00 8.488,60	0,00 1.612,83	0,00 10.101,43
1,4	Amenajări pentru protecția mediului	0,00	0,00	0,00
Total Capitol 1		8.488,60	1.612,83	10.101,43
CAPITOLUL 2 '             Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului • • f'
2,1	Construcții si instalatii	0,00	0,00	0,00
2,2	Utilaje, echipamente	0,00	0,00	0,00
Total Capitol 2		0,00	0,00	0,00
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3,1	Studii	3.000,00	570,00	3.570,00
	3.1.1. Studii de teren	3.000,00	570,00	3.570,00
	3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului	0,00	0,00	0,00
	3.1.3. Alte studii specifice	0,00	0,00	0,00
3,2	Documentația - suport de cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizatii	9.182,50		9.182,50
3,3	Expertiza tehnica	4.500,00	855,00	5.355,00
3,4	Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirolor	0,00	0,00	0,00
3,5	Proiectaare	43.550,00	8.274,50	51.824,50
	3.5.1. Tema de proiectare	0,00	0,00	0,00
	3.5.2. Studiul de prefazibilitate	0,00	0,00	0,00
	3.5.3, Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz general	0,00	0,00	0,00
	3.5.4. Documentațiile tehnice necesare in vederea obținerii avizelor/ acordurllor/autorizatiilor	13.000,00	2.470,00	15.470,00
	3.5.5. Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție	2.000,00	380,00	2.380,00
	3.5.6. Proiect tehnic si detalii de execuție	28.550,00	5.424,50	33.974,50
3,6	Organizarea procedurilor de achiziție	0,00	0,00	0,00
3,7	Consultanta	0,00	0,00	0,00
	3.7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investiție	0,00	0,00	0,00

	3.7.2.Auditul financiar	0,00	0,00	0,00
3,8	Asistenta tehnica	22.000,00	4.180,00	26.180,00
	3.8.1. Asistenta tehnica din partea proiectantului	7.000,00	1.330,00	8.330,00
	3.8.1.1. pe perioada de execuție a lucrărilor	7.000,00	1.330,00	8.330,00
	3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse in	0,00	0,00	0,00
	3.8.2. Dirigentie de șantier	15.000,00	2.850,00	17.850,00
Total Capitol 3		82.232,50	13.879,50	96.112,00
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de baza
4,1	Construcții si instalatii	4.444.402,59	844.436,49	5.288.839,08
4,2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale	0,00	0,00	0,00
4,3	Utilaje, echipamante tehnologice si funcționale care necesita montai	0,00	0,00	0,00
4,4	Utilaje, echipamante tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport	0,00	0,00	0,00
4,5	Dotări	0,00	0,00	0,00
4,6	Active necorporale	0,00	0,00	0,00
Total Capitol 4		4.444.402,59	844.436,49	5.288.839,08
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5,1	Organizare de șantier	52.108,88	9.900,69	62.009,57
	5.1.1. Organizare de Șantier pentru lucrări de construcții si inst (1.5% din C+M)*0,90	52.108,88	9.900,69	62.009,57
	5.1.2. Cheltuieli conexe organizării șantierului (1.5% din C+M)*0.1	0,00	0,00	0,00
5,2	Comisioane, taxe, cote legale,costuri de finanțare:	49.555,00		49.555,00
	5.2.1. Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare	0,00
	5.2.2. Cota aferenta ISC pentru conliolul calilalii lucrărilor de construcții (0,5% din valoarea de C+M)	22.525,00
	5.2.3. Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrărilor de construcții (0.5 %+0,1)% din valoarea de C+M	27.030,00
	5.2.4. Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC	0,00
	5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire/d esfii nta re	0,00
5,3	Cheltuieli diverse si neprevăzute	451.844,12	85.850,38	537.694,50
5,4	Cheltuieli pentru informare si publicitate	0,00	0,00	0,00
Total Capitol 5		553.508,00	95.751,07	649.259,07
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste
6,1	Pregătirea personalului de exploatare
6,2	Probe tehnologice si teste
Total Capitol 6
TOTAL GENERAL		5.088.631,690	955.679,896	6.044.311,586
din care: C + M (Cap.1.2 + Cap.1.3 + Cap.1.4 + Cap.2.1 + Cap.4.1 + Cap.4.2 +Cap.5.1.1)		4.505.000,070	855.950,013	5.360.950,083

Data:............................

Beneficia r/in vesti tor„..r.-^ .............

//Xr . i s :X

întocmit,

.* — c *• ă o o (pâOzA’

(Nume, functte./semqawrWy   n

ți -P                                      11

PROIECT TEHNIC DE EXECUȚIE, DETALH DE EXECUȚIE SI CAIETE DE SARCINI

„CONSTRUIRE STRADA PRELUNGIREA BRADULUI”

BENEFICIAR

MUNICIPIUL BACAU

Numele si prenumele verificatorului atestat

Xxxxxxx Xxxxxx

Adresa: Sos. Colentina, nr. 16, bl. B3, et.x, ap.xx

Sector 2, București

Tel: 0724 454 177

REFERAT

privind verificarea de calitate la cerința A4, B2, D a proiectului:

“CONSTRUIRE STRADA PRELUNGIREA BRADULUI”

Faza: PT + DE + DTAC ce face obiectul proiect 33/2017

• 1-    Date de identificare;

• •    proiectant general. S.C. D&D EUROCOM S.R.L.

• •    proiectant de specialitate: S.C. D&D EUROCOM S.R.L.

• •    invcstitor/bcncficiar: MUNICIPIUL BACAU

• •  amplasament: județ: BACAUlocalitate: BACAU, strada PRELUNGIREA BRADULUI

• •    data prezentării pentru verificare: 23.11.2017

• 2.    Caracteristicile principale ale proiectului si ale construcției:

Strada asfaltata, degradata; categorie tehnica III, impartita pe trei tronsoane avand in vedere existenta a trei sensuri giratorii; soluții conform expertizei tehnice; L = 1185 m; PC = 6.00 m si 7.00 m; trotuare: 1.20 - 4.45 m; parcari pe tronsonul III; SR: 4 cm SMA16 50/70 (MAS16), 6 cm BA20 LEG 50/70 (BAD20), 15 cm piatra sparta, 25 cm balast, 10 cm nisip; SR trotuare: 8 cm pavele prefacbricate autoblocante din beton, 5 cm nisip, 10 cm balast; canalizare.

• 3.    Documente ce se prezintă la verificare:

• I.    PIESE SCRISE

• -    Memoriu tehnic

• -    Verificarea structurii rutiere

• -    Program de urmărire a execuției in faze determinante

• -    Caiete de sarcini: terasamente; fundatii de balast si/sau balast a.o.; fundatii de piatra sparta si sau piatra sparta a.o.; strat din beton slab; borduri din beton de ciment; mixturi asfaltice cilindrate executate la cald; semnalizări rutiere (indicatoare); marcaje rutiere; pavaj din pavele prefabricate din beton; borduri din beton de ciment.

• II.    PIESE DESENATE

Conform borderou :

• -    Plan de situație proiectat

• -    Profil longitudinal

• -    Profile transversale tip

• -    Profile transversale curente

• -    Detalii amenajari accese pentru persoane cu handicap locomotor

• -    Detaliu amenajare zona intrare in curți. Detaliu incadrare carosabil

• -    Plan de situație. Semnalizare rutiera finala

• -    Descrierea generala a semnalizării si a marcajului temporar pentru un punct de lucru

• 4.    Concluzii asupra verificării:

• - in urma verificării se considera proiectul corespunzător

Am primit 6 exemplare

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

’entm                                                  Semnătura titularii

........... _nafn >

Prezenta legitimație este valabilă însoțită de certificatul de atestare tehnico-pro fes ionul ă emis în baza Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ult^todlfef <lt

Seria B Nr. ^V

Prelungit valii tplifalea

Prelungit vidnbiJitmea    | P^

LEGITIMAȚIE

5

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Seci. 2, Aleea Alexandra Tzigara Saunurcas, Ni. 13, Et. x cont : RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului

Pagina de semnaturi.

Borderou.

Memoriu tehnic.

Verificarea structurii rutiere

Program de urmărire a execuției in faze determinante

Anexe

Caiete de sarcini

• B.    PIESE DESENATE

• 1.    Plan de incadrare in zona;

• 2.    Plan de situație existent;

• 3.    Plan de situație proiectat;

• 4.    Plan de situație semnalizare rutiera finala

• 5.    Descrierea generala a semnalizării si a marcajului temporar pentru un punct de lucru

• 6.    Profile transversale TIP;

• 7.    Profile longitudinale;

• 8.    Profile transversale;

• 9.    Detalii amenajari accese pentru persoane cu handicap locomotor, Amenajare zona intrare in curți, Detaliu incadrare carosabil, Detalii

  	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE, EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	A / ANREk Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
  LJtxLy €com	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr, 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

A. PIESE SCRISE

S.C. D&D EUROCOM SRL

D&D €com	PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII	AFROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	/(anre^ Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015
	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont : RO79BUCU08875419251IRO01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx
1

MEMORIU TEHNIC Cuprins

• 1.    INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII ...6

• 1.1.    Denumirea obiectivului de investiții

• 1.2.    Amplasamentul

• 1.3.    Actul administrativ prin care a fost aprobat(a), in condițiile legii, STUDIUL

DE fezabilitate/documentatia de avizare a lucrărilor de intervenții

• 1.4.   Ordonatorul principal de credite

• 1.5.   Investitorul

• 1.6.   Beneficiarul investiției

• 1.7.   Elaboratorul proiectului tehnic de execuție

• 2.    PREZENTAREA SCENARIULUI/OPTIUNII APROBAT(E) IN CADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE/DOCUMENTATIEI DE AVIZARE A

LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII

• 2.1.    PARTICULARITATI ALE AMPLASAMENTULUI

  
  

• a.    Amplasamentul

• b.    Topografia

• c.    Clima si fenomenele naturale specifice zonei

• d.    Geologia, seismicitatea

• e.    Devierile si protejările pe utilitati afectate

• f    Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrări definitive si provizorii

• g.    Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea

• h.    Caile de acces provizorii

l    Bunuri de patrimoniu cultural imobil

• 2.2.   Soluția tehnica

• a.    Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitii

• b.     Varianta constructiva de realizare a investiției

• c.    Trasarea lucrărilor

• d.    Protejarea lucrărilor executate si a materialelor din șantier

• e.    Orgazinarea de șantier

• 3.  MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI

  D&D =€com	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII	AEROO ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	ANRE^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
  	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont : RO79BUCU088754 192511RO 01, Alpha Bank, suc. tancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

• 3.1.    Situația existenta a infrastructurii

• 3.2.    Soluții proiectate

• 3.2.1.    Lucrări de drum

• a.    Traseul in plan

• b.    Traseul in profil longitudinal

• c.    Traseul in profil transversal

• 3.2.2.   Lucrări pregătitoare si lucrări de terasamente

• 3.2.3.   Lucrări de structura rutiera ..

• 3.2.4.   Lucrări de siguranța circulației

• 3.2.5.   Etapele tehnologice de lucru

• 3.2.6.   Concluzii

• 4.    BREVIARE DE CALCUL

• 5.    CAIETE DE SARCINI

• 5.1.    Rolul si scopul caietelor de sarcini

• 5.2.    Tipuri de caiete de sarcini

• 5.3.    Conținutul caietelor de sarcini

• 6.    LISTELE CU CANTITATILE DE LUCRĂRI

• 7.    GRAFIC GENERAL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI PUBLICE

7.1.1. CATEGORIA DE LUCRĂRI

TH GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

• 1.1.    Denumirea, obiectivului de investitii

.CONSTRUIR&gteAb^^         27-‘2

1.2

Strada ce face obiectul prezentului proiect este amplasata in partea de Nord a Municipiului

Bacau si este delimitată de străzile Mioriței si Xxxx Xxxxx.

• 1.3.    Actul administrativ prin care a fost aprobat(a)^ in condițiile legii, studiul de fezabilitate/documentatia de avizare a lucrărilor de intervenții

Nu este cazul.

• 1.4.    Ordonatorul principal de credite

U.A.T. Municipiul Bacau

• 1.5.    Investitorul

U.A.T. Municipiul Bacau

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont: RO79BUCU08875419251IRO 01, Alpha Bank, suc. lancului

• 1.6.    Beneficiarul investiției

MUNICIPIUL BACAU

• 1.7.    Elaboratorul proiectului tehnic de execuție

S.C. D&D EUROCOM S.R.L., punct de lucru str. Matei Basarab, nr. 108, bl. 74, sc. 1, ap. xx, sector 3, București, tel. 031 425 1982, fax. 031 425 1981, e-mail xxxxxx@xxxxxxxxxxxx, web: www. ddeuro com.ro.

• 2. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPTIUNII APROBAT(E) IN CADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE/DOCUMENTAT1EI DE

AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII

• 2.1.    Particularități ale amplasamentului

• a.    Amplasamentul

Strada ce face obiectul prezentului proiect isi desfasoara traseul pe teritoriul administrativ al Municipiului Bacau. Este amplasata in partea de Nord a Municipiului Bacau si este delimitată de străzile Mioriței si Xxxx Xxxxx.

Municipiul Bacău, reședința a județului cu același nume, se află în Nord-Estul tarii, în partea central - vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluenta Siret-Bistrita.

Municipiul Bacau este situat la 302 km distanta fata de București si 400 km de portul Constanta.

Este străbătut de drumurile europene E85 si E57, artere de circulație europene si naționale ce fac legătura cu Bucurestiul, cu nordul tarii, precum si cu Transilvania.

Strada Prelungirea Bradului se regăsește in cadrul rețelei stradale a cartierului, parte integranta a rețelei urbane de străzi din Orașul Bacau.

Lungimea totala a străzii ce face obiectul prezentului proiect este de 1185 m.

• b.    Topografia

Pentru elaborarea prezentei documentatii s-au efectuat măsurători topografice de o societate de specialitate. Studiile topografice s-au executat utilizând echipamente modeme și programe adecvate lucrărilor de drumuri. Au fost realizate in sistem STEREO 70 plan de referința Marea Neagra 1975, respectând normativele impuse de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Prin tema de proiectare, densitatea medie a profilelor este de 25.0 m. Toate detaliile culese in teren au fost transpuse pe planuri de situație scara 1:1000 si profile longitudinale scara 1:100 / 1:1000, care s-au executat in sistemul de coordonate STEREO 70, conform temei de proiectare.

n&n	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	ANf^^ Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015
€com	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandra Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. tancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mai) : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

• c.    Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Din punct de vedere climatic zona municipiului Bacau se incadreaza in zona de extindere a climatului temperat continental propriu-zis, cu aspecte specifice culoarelor depresionare si dealurilor joase din nord-vestul Podișului Moldovenesc, cu influente scand inavo-baltice.

Temperatura medie multianuala este stabilita in jurul valorii de 9,2°C, luna cea mai călduroasa fiind iulie, cu o valoare medie multianuala de 21,2°C iar luna cea mai rece ianuarie cu temperatura medie de - 4,1°C. Numărul mediu al zilelor cu inghet este de 126 pe an.

Valoarea medic multianuala a precipitațiilor din zona confluentei râurilor Bistrița si Șiret este de cca.542 mm/an.

Valorile medii multianualc ale precipitațiilor fiecărei luni evidențiază un maxim ptuviometric in intervalul mai- august si minime in lunile decembrie - martie.

Vânturile predominante sunt din direcțiile nord si nord-vest, culoarul Șiretului favorizând o dirijare mai mult nord-sud a curentilor atmosferici. In timpul iernii viteza vântului poate depăși 70 km/h, viteza medie avand valori de pana la 6 m/s.

• d.    Geologia, seismicitatea

Amplasamentul studiat este situat la cca. 150 + 200 m distanta de baza taluzului care separa treptele de terasa taiate in glacisul pe care paraiele Negel si Trebes il formează peste podul terasei de lunea de 2 - 4 m, dezvoltata in versantul drept de râul Bistrița. Înălțimea taluzr.rlui natural este in acest sector de 5 - 6 m. Terenul este plan si aproape orizontal pana spre baza taluzului treptei de terasa. El este insa caracterizai de un microrelief de mici ridicaturi si declivitati, specific ariilor foarte recente de sedimentare fluviatila, neregularitati care au dispărut in cea mai mare parte ca urmare a modelării antropice a reliefului (nivelării).

Varsta depozitelor care formează subteranul zonei studiate in prezenta documentare este foarte recenta, ele fiind constituite ca sediment in cursul Cuaternarului superior (Holoceni. Aceste depozite sunt rezultatul aportului de materiale aduse de paraiele Negel si Trebes si sedimentate la ieșirea din sectorul colinar peste depozitele propriu-zise ale râului Bistrița. Geneza mixta a depozitelor, atat aluviala cat si proluviala (torențiala) este reflectata in neomogenitatea litologica si de stratificatie pe care depozitele din subteranul amplasamentului o prezintă.

La baza coloanei litologice, peste suprafața de eroziune antecuatemara, sunt depuse aluviunile necoezive medii si grosiere ale Bistriței, adica orizontul de pietrișuri si de nisipuri. Peste ele, cele doua paraie menționate au sedimentat o succesiune de grosime neuniforma, de natura fin-coeziva, formata din strate argilo-nisipoase si prăfoase, local cu caracter mâlos ( in apropierea fostei albii a Negelului).

S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	/i ANRE^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont: RO79BUCU088754192511RO01, Alpha Bank, suc. Tancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

In stratul de depozite necoezive de granulozitate mare ( pietrișuri cu nisip si bolovani ) circula un acvifer freatic continuu si cu potențial apreciabil al cărui nivel hidrostatic este situat intre adâncimile de - 3,5 - 400 m CTN. Nivelul hidrostatic suferă variatii sezoniere a căror amplitudine este de ±0,5 m.

Pe strada Prelungirea Bradului, care urmeaza a fi construita (modernizata), au fost executate doua foraje geotehnice, conduse pana la adancimea de - 3,0 m CTN, pana la interceptarea si incastrarea in stratul uniform de pietriș cu nisip, pentru determinarea constituției litologice a suportului sistemului rutier. Pentru căpătui din nord al străzii s au folosit datele dintr'o lucrare anterioara (studiu geotehnic pentru construirea unei hale comerciale Carrefour ( 2008 ) - forajul F3). Grosimea plăcii de beton si a stratului de balast de sub aceasta s-a masurat in sântul 51 sapat de E-ON in zona carosabila. Deoarece zona in ansamblul ei este cunoscuta din alte lucrări de prospecțiune, executate anterior, nu s-a considerat necesara investigarea terenului de fundare la adâncimi mai mari de - 3,0 m CTN , mai jos de care uniformitatea litologica este, in general, constanta, grosimea stratului de aluviuni necoezive medii si mari ale Bistriței fiind in zona de eca 6 ± I m.

In urma lucrărilor de prospecțiune executate pe amplasamentul propus a fost pusa in evidenta existenta in subteranul zonei cercetate a unei succesiuni litologice specifice pentru treapta de relief abordata de lucrări si similara cu succesiunile intersectate de alte lucrări geotehnice sau hidrogeologice din apropiere.

Pe baza lucrărilor de prospecțiune s-a stabilit ca subteranul din amplasamentul străzii Prelungirea Bradului este caracterizat de depozite coezive, prafoase-argiloase, sau de umplutura din pamant si balast, local cu resturi de materiale de construcție (in zona blocurilor), sub care se gaseste stratul gros de aluviuni necoezive medii si mari ale Bistriței.

Subaerian, forajele din jumatatea sudica a străzii au interceptat un strat de praf argilos cafeniu gălbui, local si cu caracter de praf nisipos argilos in adâncime, umed, plastic consistent pana la plastic vârtos Stratul are o grosime variabila, valorile extinzandu-se intre 0,5 si 1,6 m. In jumatatea nordica, subaerian este un strat de umplutura care poate inlocui total stratul natural de praf argilos, mai subțire.

Coloana litologica se continua cu o alternanta de strate decimetrice de nisip si nisip argilos, cu stratificatie incrucisata, cu indesare medie. Aceste depozite specific torențiale se sprijină pe stratul de pietriș care se continua pe o grosime de cca. 6 m după care incep rocile antecuatemare.

	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII
			©	i		/ '.
n&n
L_yCxL> =€com	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont: RO79BUCU08875419251 1RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx
		AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Ni. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635				Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015
1

Stratul de pietriș cu bolovanis in adâncime apare la adâncimi cuprinse intre - 1,6 m CTN in căpătui sudic si - 0,6 m CTN in căpătui nordic al străzii.

In conformitate cu clasificarea specifica SR EN ISO 14688-1 si SR EN ISO 14688-2 si GHID TEHNIC PENTRU STRUCTURI RUTIERE, rocile din suportul structurii rutiere se incadreazain categoriile următoare :

0,000 - 0,500 praf argilos cafeniu gălbui (roca tip P4) - hcr = 3,0 m;

0,500 - 1,300 umplutura din pietriș cu pamant local cu resturi din materiale de construcție (roca tip P2) hcr ^_ 1,0 m;

Nici un foraj nu a interceptat nivelul hidrostatic, acesta siluandu-se la cca - 3,0 + - 4,5 in CTN. Datorita acestei adâncimi mari la care cantonează acviferul freatic, in nici una dintre situatii nu este atinsa adancimea critica a nivelului hidrsstatic, adâncime care, pentru depozitele prăfoase Interceptate in lucrările de foraj este hcr = 3,0 m. Insa, ținând cont de variația sezoniera de ± 0,5 m a nivelului hidrostatic in zona, se poate atinge local si temporar adancimea criticd pentru tipul de roci din patul străzii.

Conform forajului FI, se intalnesc următoarele straturi:

0,000 - 1,20 praf argilos cafeniu gălbui, umed, plastic vârtos;

1,20 - 1,60 nisip mediu cafeniu cu intercalatii argiloase, indesat;

1,60 - 3,00 m pietriș cu bolovani si nisip;

Conform forajului F2, se intalnesc următoarele straturi:

0,000 - 0,90 praf argilos cafeniu gălbui, umed, plastic vârtos;

0,90 + 3,00 pietriș cu nisip si bolovani;

Conform forajului F3, se intalnesc următoarele straturi:

0,000 - 0,20 umplutura din pamant cu balast;

0,20 + 0,50 praf nisipos cafeniu deschis, umed, plastic vârtos;

0,50 + 3,00 pietriș cu bolovani si nisip.

Grosimea stratului de asfalt este de 0,02 + 0,05 m, iar calitatea lui este foarte proasta (exceptând zonele sensurilor giratorii unde este foarte buna ). Grosimea medie a plăcii de beton este de cca.0,25 m. Pietruirea medie este 0,30 m.

Seismicitatea

In conformitate cu normativul P 100-1/2013 - Cod de proiectare seismica, municipiul Bacau se incadreaza astfel: terenul prospectat are valoarea de vârf a accelerației terenului pt cutremure de ag=0.35 g si perioada de colt Tc = 0.7 sec.

D&D €com	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAU!	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	AN RE k Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015
	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Lt. 1 cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

• e.    Devierile si protejările pe utilități afectate

Proiectul nu presupune lucrări de deviere și protejări de utilități.

• f.    Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrări definitive si provizorii

Constructorul se va racorda la rețelele locale de utilități în condițiile prevăzute în avize.

• g.    Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea

Constructorul are obligația de a nu aduce prejudicii căilor de acces existente, ale benefici arului sau ale altor proprietari sau administratori și să obțină aprobările necesare dacă intenționează să utilizeze alte căi de acces, dacă vor fi folosite pentru transportul materialelor grele (agregate,prefabricate, etc.).

• h.    Caile de acces provizorii

Pentru prezentul proiect caile de acces provizorii sunt reprezentate de amplasamentul in sine. Asfel, nu sunt necesare rute alternative.

L Bunuri de patrimoniu cultural imobil

Nu este cazul.

• 2.2.    Soluția tehnica

Soluțiile tehnice prevăzute in prezentul proiect sunt in conformitate atat cu soluțiile si recomadarile din Expertiza Tehnica, intocmita de către Dr. Ing. Xxxxxxx Xxxxxxx - Expert Tehnic Construcții Rutiere, Drumuri, Piste de Aviație, cat si cu prevederile Caietului de Sarcini.

• a.    Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitii

  Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitii Strada Prelungirea Bradului
  Lungime Strada Prelungirea Bradului	1185.00 m Tronsonul I - 930 m Tronsonul II - 165 m Tronsonul III - 90m
  Lățime Parte Carosabila	Tronsonul I - 6.00 m - 7.00 m Tronsonul II - 7.00 m Tronsonul III - 7.00 m
  Lățime Trotuare	Tronsonul I - 1.20 m - 4.45 m Tronsonul II - 2.35 m - 3.75 m Tronsonul III - se menține trotuarul existent
  Lățime Parcari	Tronsonul I - 2.85 m

  	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII	A E R O Q ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	/IANReV V Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015
  D&D =€com
  	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont: R079BUCUO88754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxxx

  	Tronsonul II - 2.75 m - 3.80 m
  Lățime Alveole	Tronsonul I - 1.00m Tronsonul II - 2.00 m

• b.    Varianta constructiva de realizare a investiției

Documentația trateaza lucrările pentru realizarea unei structuri rutiere noi, corespunzătoare cu normele in vigoare, in vederea imbunatatirii condițiilor de circulație. Prin construirea acestei străzi se asigura o mai buna desfășurare a traficului rutier in zona, atat in ceea ce privește accesul populației cat si al echipajelor de intervenție in caz de forța majora (salvare, pompieri, politie).

Lucrările proiectate urmăresc traseul actual al străzii si mențin ampriza actuala a acesteia.

Lungimea totala a străzii este de 1.185 km (lungime Tronson I = 930 m, lungime Tronson II - - 165 m, lungime Tronson III = 90 m).

De asemenea, proiectul presupune realizarea de lucrări la trotuare, ce vor avea o stuctura realizata din balast, nisip si pavele prefabricate vibropresate așezate joantiv, lucrări la parcari si alveole.

Pentru asigurarea colectării si evacuării apelor pluviale de pe suprafața străzii, s-au proiectat pante longitudinale si transversale astfel incat acestea sa fie conduse către bordura, si mai departe in lungul străzii către emisar (gurile de scurgere ale canalizării pluviale).

• c.    Trasarea lucrărilor

Studiile topografice necesare întocmirii prezentei documentatii au fost efectuate in sistem STEREO 70. Trasarea lucrărilor se va face pe baza planurilor de trasare si tabelelor de coordonate ale profilelor transversale (Anexa 1 si Anexa 2). Proiectantul va preda constructorului rețeaua de trasare, bornele principale (baza de trasare, reperi, etc).

Constructorul are obligația de a verifica baza de trasare (reperii) si de a se îngriji de integritatea acestora pe toata perioada execuției lucrărilor.

• d.    Protejarea lucrărilor executate si a materialelor din șantier

Protejarea lucrărilor executate si a materialelor din șantier se va face prin grija Antreprenorului General si sub atenta supraveghere a Dirigintelui de Șantier. Ambii vor avea in vedere respectarea prevederilor din caietele de sarcini.

• e.    Orgazinarea de șantier

Nu este cazul.

D&D =€com	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	anreV Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
	J40/14388/2004. CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Lt. 1 cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

3. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI

• 3.1.    Situația existenta a infrastructurii

STRADA IN PLAN

Lungimea totala a străzii ce face obiectul prezentului proiect este de 1185 m.

In amplasamentul străzii Prelungirea Bradului, pe treimea nordica, sunt trei sensuri giratorii care au fost modernizate recent, astfel incat in acele zone grosimea stratului de mixtura asfaltica este de cca 0,10 m, calitatea lui fiind foarte buna.

Având in vedere cele trei sensuri giratorii de pe traseul străzii Prelungirea Bradului, aceasta este impartita din trei tronsoane, astfel:

Tronsonul I - Intre str. Mioriței si primul sens giratoriu(Strada Aprodu Purice);

• -    Lungime 930 ml;

Tronsonul II - intre primul sens giratoriu Strada Aprodu Purice) si al doilea sens giratoriu (cel pentru Carrefour);

• -    lungime 165 ml;

Tronsonul III - intre doilea sens giratoriu (cel pentru Carrefour) si al treilea sens giratoriu (Strada Digu Bamat) Selgros;

• -    lungime de aproximativ 90 ml.

STRADA IN PROFIL LONGITUDINAL

In profil longitudinal, strada nu are declivitati, care sa pună problema realizării unor racordări verticale si urmeaza linia terenului. Declivitatile in profil longitudinal sunt cuprinse intre 0.2 % si 0.7%.

STRADA IN PROFIL TRANSVERSAL

Amplasamentul străzii este limitat de gardurile proprietăților private, latimea platformei este de 9.0 - 19.0 ni.

Pe ambele parti ale străzii sunt trotuare continui, din beton de ciment, acestea fiind foarte d eteri o arate.

STRUCTURA RUTIERA EXISTENTA

In prezent, strada Prelungirea Bradului este asfaltata, insa grosimea stratului de mixtura asfaltica este mica (de cativa centimetri) si neuniforma, local mixtura asfaltica lipsește. Suportul

stratului de mixtura asfaltica este o placa din beton de ciment. Sub placa din beton se gaseste continuu un strat de balast.

Strada dispune de rețea electrica si de telecomunicații prin cablu, de gaz metan si de alimentare cu apa si canalizare a apelor menajere (pe centrul străzii), si rețea de canalizare a apelor pluviale, insa toate sunt invechite.

Conform temei de proiectare, rețelele de alimentare cu apa potabila, canalizare menajera si canalizare pluviala se vor inlocui, lucru ce va conduce la degradarea dalelor de beton de ciment existente.

• 3.2.    Soluții proiectate

Construirea străzii Prelungirea Bradului se va face in conformitate cu soluțiile si recomadarile din Expertiza Tehnica, cu respectarea atat a traseului actual al acesteia, cat si pe cat este posibil a elementelor geometrice conform STAS 10144-91 si a Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, aprobate cu ordinul MT nr45/1998.

Lucrările ce fac obiectul prezentului proiect se vor executa pe domeniului public aflat in administrarea Municipiului Bacau, fara a aduce atingere domeniului privat.

Lucrările prevăzute prin proiect pentr u „Construire Strada Prelungire Bradului” constau in realizarea unei structuri rutiere noi pentru partea carosabila, parcari si alveole, realizare structura noua la trotuare si montare borduri, precum si asigurarea colectării si evacuării apelor pluviale din zona străzii.

• 3.2.1.  Lucrări de drum

• a.   Traseul in plan

Lucrările proiectate urmăresc traseul actual al străzii pentru a menține ampriza actuala a acesteia.

Lungimea totala a străzii este de 1.185 km.

Strada Prelungirea Bradului este impartita din trei tronsoane, astfel:

Tronsonul I - Intre str. Mioriței si primul sens giratoriu(Strada Aprodu Purice);

• -    Lungime 930 ml;

• -    Traseul pornește din Strda Mioriței cu o curba la drepta avand raza de

12m, apoi se continua către N-E (sens giratoriu - Strada Aprodu Purice) cu 11 aliniamente cu lungimi avand valori cuprinse intre 24 m - 133m si 10 frânturi;

Tronsonul II - intre primul sens giratoriu Strada Aprodu Purice) si al doilea sens

D&D €com	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Ceil.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	ylANRE^ Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015
	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Lt. 1 cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

giratoriu (cel pentru Carrefour);

• -    lungime 165 ml;

• -    Traseul pornește din sensul giratoriu - Strada Aprodu Purice către N-E către sensul giratoriu (cel pentru Carrefour) cu 2 aliniamente cu lungimi avand valori de 28 m - 116m si 2 frânturi;

• -    Tronsonul III - intre doilea sens giratoriu (cel pentru Carrefour) si al treilea sens giratoriu (Strada Digu Bamat) Selgros;

• -    lungime de aproximativ 90 ml.

• -    Traseul pornește din sensul giratoriu (cel pentru Carrefour) catie N-E către sensul giratoriu (Strada Digu Bamat) Selgros cu 1 aliniamente cu lungimea de 90 m.

• b.    Traseul in profil longitudinal

Menținerea traseului actual al străzii in plan a condus si la menținerea declivitatilor traseului actual.

In profil longitudinal s-a urmărit proiectarea unor declivitati astfel incat descărcarea apelor pluviale la gurile de scurgere sa se faca cat mai repede, apele pluviale sa ramana un timp cat mai scurt pe suprafața carosabila, pentru a nu avea repercursiuni negative atat asupra siguranței circulației cat si a calitatii structurii rutiere.

Declivitatile in profil longitudinal se inscriu in relieful zonei si au valori cuprinse intre:

Tronsonul I - 0.21% si 0.66%;

Tronsonul II - 0.30%;

Tronsonul III - 0.42%.

• c.    Traseul in profil transversal.

Pe Tronsonul I:

• -    Intre Km 0+000 si Km 0+756.00 partea carosabila are lățime 6.0 m, cu panta tip acoperiș, de 2.5%, trotuarele au lățime variabila cuprinsa intre: 1.20 m si 3.80 m, panta transversala de 2% către gurile de scurgere.

• -    Intre Km 0+756.00 si Km 0+854.00 partea carosabila are lățime de 7.0 m, cu panta tip acoperiș, de 2.5%, trotuarele au lățime variabila cuprinsa intre: 1.70 m si 4.45 m, panta transversala

  com

  
  

  J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. I cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului

  
  

  i AN RE

  
  

  AEROQ

  ISO 9001:2008,Cei l.Ni. 1966

  ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635

  
  

de 2% către gurile de scurgere, parcarea este pe partea stanga si are lățime de 2.85 m si panta de 2.5% către gurile de scurgere.

• -    Intre Km 0+854.00 si Km 0+930.00 partea carosabila are lățime de 7.0 m, cu panta tip acoperiș, de 2.5%, trotuarele de pe partea stanga au lățime variabila cuprinsa intre: 1.70 m si 2.20 m, panta transversala de 2% către gurile de scurgere, iar trotuarul de pe partea dreapta se menține (trotuar existent reabilitat), parcarea este pe partea stanga si are lățime de 2.85 m si panta de 2.5% către gurile de scurgere, alveola este pe partea dreapta si are latimea de 1.00 m.

Pe Tronsonul 11:

• -    Intre Km 0+000 si Km 0+040.00 partea carosabila are lățime 7.0 m, cu panta tip acopeiis, de 2.5%, trotuarele de pe partea stanga au lățime variabila cuprinsa intre: 2.50 m si 3.50 m, panta transversala de 2% către gurile de scurgere, iar trotuarul de pe partea dreapta se menține (trotuar existent reabilitat), alveola este pe partea stanga si dreapta si are latimea de 1.50 m.

• -    Intre Km 0+040.00 si Km 0+107.00 partea carosabila are lățime de 7.0 m, cu panta tip acoperiș, de 2.5%, trotuarele au lățime variabila cuprinsa intre: 2.50 m si 3.75 m, panta transversala de 2% către gurile de scurgere, parcarea este pe partea dreapta si are lățime variabila cuprinsa intre 2.90 m si 3.80 m, panta de 2.5% către gurile de scurgere, alveola este pe partea stanga si are latimea de 2.00 m.

• -    Intre Km 0+107.00 si Km 0+116.00 partea carosabila are lățime de 7.0 m, cu panta tip acoperiș, de 2.5%, trotuarele au lățime variabila cuprinsa intre: 2.45 m si 3.20 m, panta transversala de 2% către gurile de scurgere, parcarea este pe partea stanga si dreapta si are lățime variabila cuprinsa intre 2.75 m si 2.90 m, panta de 2.5% către gurile de scurgere.

• -    Intre Km 0+116.00 si Km 0+165.00 partea carosabila are lățime de 7.0 m, cu panta tip acoperiș, de 2.5%, trotuarele au lățime variabila cuprinsa intre: 2.35 m si 3.55 m, panta transversala de 2% către gurile de scurgere, parcarea este pe partea stanga si are lățime de 2.75 m si panta de 2.5% către gurile de scurgere.

Pe Tronsonul III

Partea carosabila are latimea de 7.0 m, cu panta unica de 2% către dreapta, trotuarul se menține (trotuar existent reabilitat).

Pentru scurgerea apelor pluviale de pe suprafața străzii, s-au proiectat pante transversale astfel incat acestea sa fie conduse către bordura, si mai departe in lungul străzii către emisar (gurile de scurgere ale canalizării pluviale).

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. tancului

Colectarea apelor pluviale se va realiza prin guri de scurgere situate la marginea pârtii carosabile, iar evacuarea acestora se va face in canalizarea orașului.

Se vor realizare 59 guri de scurgere noi pentru preluarea apelor pluviale (ce fac obiectul proiectului de specialitate), (48 guri de scurgere pe tronsonul I. 10 guri de scurgere pe tronsonul II si 1 gura de scurgere pe tronsonul III).

• 3.2.2.    Lucrări pregătitoare si lucrări de terasamente

Principalele lucrări pregatitoaie si de terasamente ce se vor realiza in cadiul acestui pioiect sunt:

• - execuția lucrărilor de săpătură pentru execuția structurii rutiere pentru partea carosabila, parcari, alveole si trotuare.

Orice săpătură se va executa cu asistenta tehnica din partea deținătorilor de rețele.

• 3.2.3.    Lucrări de structura rutiera

Structura rutiera prevăzută in proiect este in conformitate cu soluțiile si recomadarile din Expertiza Tehnica, si are următoarea alcătuire:

STRUCTURA RUTIERA PENTRU PARTE CAROSABILA, PARCARI, ALVEOLE:

• >  4 cm Mixtura asfaltica stabilizata SMA16 50/70 (MAS 16);

• >    6 cm Beton asfaltic BA20 leg 50/70 (BAD 20);

• >    15 cm Piatra sparta;

• >    25 cm Balast amestec optimal;

• >    10 cm Nisip.

STRUCTURA TROTUAR:

• >   8 cm Pavele prefabricate autoblocante din beton;

• >   5 cm Nisip;

• >    10 cm Balast.

Dimensionarea structurii rutiere respecta “Normativul pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ramforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide” indicativ AND 550-99, aprobat cu Avizul CTE-AND MT 93/638/98, si “Normativul pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide” indicativ PD 177-2001, aprobat cu Aviz CTE AND MT 93/1088/18.12.2000 si

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sannurcas, Nr. 13, Et. x cont : RO79BUCU088754192511RO01, Alpha Bank, suc. lancului

“Normativul pentru dimensionarea ramforsarilor cu beton de ciment ale sistemelor rutiere rigide, suple si semirigide” indicativ PD 124-2002 conform Buletin rutier 16/04.2002.

• 3.2.4.    Lucrări de siguranța circulației

Pentru asigurarea siguranței circulației, se va realiza semnalizare rutiera atat verticala prin indicatoare rutiere, cat si orizontala prin marcaje rutiere. S-au prevăzut 48 buc indicatoare rutiere (32 indicatoare rutiere pe Tronsonul I, 10 indicatoare rutiere pe Tronsonul II si 6 indicatoare rutiere pe Tronsonul HI) cat si marcaje rutiere longitudinale si transversale, conform planșelor Semnalizare Rutiera Finala (4.1 —4.8).

Lucrările de semnalizare si marcaje rutiere, se vor executa in conformitate cu SR 1848-1,2,3:2011 si SR 1848-7:2015.

La intersecții, bordurile de incadrare a carosabilului se vor monta in poziție semiingropata pentru a ușura trecerea persoanelor cu handicap locomotor care se deplasează in scaune cu rotile.

Latimea rampei de trecere va fi de minim 1,50 m., panta va fi de 5 - 8 %, iar bordura ingropata va avea lumina de 2-5 cm conform normativului 051/2001 aprobat cu ordinul MLPAT 649/2001.

• 3.2.5.    Etapele tehnologice de lucru

Execuția lucrării va incepe după ce Antreprenorul si-a adjudecat execuția proiectului, urmare licitației si in urma incheierii contractului cu Beneficiarul.

Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea sunt următoarele:

• -    planuri de situație, de amplasament, profile longitudinale si transversale, dispoziții generale;

• -    studiul geotehnic ce precizează condițiile din amplasament si determina soluții adecvate pentru drum.

• -    detaliile tehnice de execuție ce cuprind cote, dimensiuni, planșe de detaliu pe subcategorii de lucrări, etc. pentru toate elementele componente ale lucrării;

• -    caiete de sarcini cu prescripții tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;

• -    graficul de eșalonare a execuției lucrării propus de antreprenor.

Execuția lucrărilor va fi urmărită de consultanta de specialitate din partea Beneficiarului, Bnspectoratul de Stat in Construcții si Proiectant prin asistenta tehnica de specialitate.

n&n		S.C. D&D EL'ROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII	A K R O Q ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	/lANRE^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
€com		J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancukn Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

Contractantii au deplina libertate de a-si prevedea in oferta de achiziție a lucrării, propriile consumuri si tehnologii de execuție precum si sursele de aprovizionare pe care le agreaza cu respectarea insa a exigentelor calitative si cantitative prevăzute in proiectul tehnic, in caietele de sarcini, in actele normative in vigoare si in avizele si acordurile obținute pentru realizarea investiției conform legii.

Calitatea lucrărilor executate va fi asigurata prin respectarea prevederilor din:

Legea 10/1995 a calitatii lucrărilor cu toate reglementările ce decurg din acestea

IIG 925/1995 pnvmd responsabilul tehnic cu asiguiaroa calitatii lucrărilor.

HG 119/2004 - privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piața a mașinilor industriale.

HG 622/2004 - privind stabilirea condițiilor de introducere pe piața a produselor pentru construcții.

Buletinul Construcțiilor 4/1996 - prescripții tehnice pentru verificarea calitatii lucrărilor, inclusiv controlul pe faze determinate.

Astfel se vor satisface cerințele de rezistente si stabilitate, siguranța in exploatare si protecția mediului.

Pe parcursul realizării lucrărilor de construcții se vor avea in vedere:

• -    Asigurarea masurilor necesare pentru evitarea poluării mediului cu pulberi si prafuri ce conțin noxe chimice.

• -    Evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental conform HG 321/2005.

• -    Protecția solului si subsolului prin evitarea degradării zonelor verzi, afectate sau ocupate temporar. Precum si readucerea la starea inițiala a zonelor afectate temporar.

• -    Se vor gestiona conform normelor in vigoare deseurile rezultate.

Din punct de vedere al structurii rutiere lucrările tehnologice au în vedere următoarele etape: > săpătură pana la cota de fundare;

• >    execuția fundației carosabile:

•    strat de nisip cu rol anticapilar si anticontaminator, 10 cm grosime;

•    strat de fundație din balast, 25cm grosime;

•    execuția stratului de piatra sparta, 15 cm grosime ;

• >    pozarea bordurilor;

• >    realizare îmbrăcăminte rutieră (bituminoasa) la partea carosabila:

•    strat de beton asfaltic BA20 leg 50/70 (BAD 20), 6 cm grosime;

  D&D	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cen.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	ANRE^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
  =€com	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont : RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

•    strat de mixtura asfaltica stabilizata SMA16 50/70 (MAS 16), 4 cm grosime ;

• >    execuția trotuarelor:

•    fundație din balast 10 cm ;

•    realizare strat din nisip, 5 cm grosime ;

•    pavele prefabricate autoblocante din beton, 8 cm grosime ;

• >    aducerea la cota a capacelor căminelor de vizitare si a gurilor de scurgere.

Pantele în profil transversal au fost corelate cu profilul longitudinal pentru a asigura o cat mai buna scurgere a apelor pluviale către gurile de scurgere.

• 3.2.6. Concluzii

In conformitate cu tema de proiectare, realizarea lucrărilor pentru „Construire Strada Prelungirea Bradului” se va face cu respectarea traseului actual si pe cat posibil a elementelor geometrice conform STAS 10144-91 si a Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, aprobate cu ordinul MT nr45/1998.

Lucrările proiectate sunt in conformitate cu soluțiile si recomadarile din Expertiza Tehnica.

Documentația trateaza lucrările pentru realizarea unei structuri rutiere noi, corespunzatore cu normele in vigoare, in vederea imbunatatirii condițiilor de circulație atat pietonale cat si auto.

Prin modernizarea acestei străzi se va asigura o mai buna desfășurare a traficului rutier in zona, atat in ceea ce privește accesul populației cat si al echipajelor de intervenție in caz de forța majora (salvare, pompieri, politie).

Lucrările de modernizare a străzii se vor realiza in condițiile respectării normelor si standardelor Uniunii Europene, in conformitate cu H.G. 766/1997 si cu Legea 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru execuția lucrărilor.

In conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 - articolul 10, completata cu Legea nr. 82/1998, strada din acest proiect este definita ca strada de categorie III.

Lucrările care reprezintă obiectul prezentului proiect se incadreaza in categoria C - lucrări de importanta normala.

Stabilirea categoriei de importanta a construcției s-a făcut in baza Legii 10/1995, “Legea privind calitatea in construcții”, cu respectarea “Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a construcțiilor - Metodologie de stabilire a categoriei de importanta a construcțiilor” aprobat cu Ord. MLPAT nr. 31/N/l 995 si a H.G. 766/1997 cu referire la Regulamentul din Anexa 3 privind “Stabilirea categoriilor de importanta a construcțiilor”.

D&D	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAT!)	AFROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	ANR^^ Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015
L-/Cxl—' €com	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

Exigentele de verificare pentru lucrările de baza - respectiv pentru lucrări de drumuri sunt A4, B2, D.

De asemenea realizarea lucrărilor propuse vor conduce la:

• -    creșterea mobilității locuitorilor din zonă, către centrele polarizatoare;

• -    accesul permanent, rapid și în siguranță al personalului de intervenție ( poliție, pompieri, salvare);

• -    condiții sociale normale pentru locuitorii din zonă;

• -    reducerea timpului de deplasare;

• -    reducerea riscului de producere a accidentelor;

• 4.    BREVIARE DE CALCUL

Nu este cazul.

• 5.    CAIETE DE SARCINI

  • 5.1.    Rolul si scopul caietelor de sarcini

Sunt documentele care reglementează nivelul de performanta a lucrărilor, precum si cerințele, condițiile tehnice si tehnologice, condițiile de calitate pentru produsele care urmeaza a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările, nivelurile de tolerante si altele de aceeași natura, care sa garanteze îndeplinirea exigentelor de calitate si performanta solicitate.

în caietele de sarcini sunt prezentate detaliile necesare pentru fiecare tip de lucrare în parte, precum și verificările care se impun la nivelul fiecărei faze de lucru, astfel incât să se asigure o verificare permanentă a lucrării precum și asigurarea unui nivel corespunzător de calitate înainte de trecerea la faza următoare.

Caietele de sarcini sunt prezentate anexat la memoriu și conțin toate elementele necesare execuției străzii.

• 5.2.    Tipuri de caiete de sarcini

In funcție de destinație:

caiete de sarcini pentru execuția lucrărilor;

caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente tehnologice si confecții diverse;

caiete de sarcini pentru recepții, teste, probe, verificări si puneri în funcțiune;

caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor si conținutul cârtii tehnice.

în funcție de categoria de importanta a obiectivului de investitii:

D&D ^com	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	^dANRE^ Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015
	J40/143 8 8/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas. Nr. 13, Et. x cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

caiete de sarcini generale, care se refera la lucrări curente în domeniul construcțiilor si care se elaborează pentru toate obiectivele de investitii;

caiete de sarcini speciale, care se refera la lucrări specifice si care se elaborează independent pentru fiecare lucrare.

• 5.3.    Conținutul caietelor de sarcini

Caietele de sarcini cuprind:

breviarele de calcul, care reprezintă documentele justificative pentru dimensionarea elementelor de construcții si de instalatii si se elaborează pentru fiecare element de construcție în parte. Breviarele

• de calcul, prezentate sintetic, vor preciza încărcările si ipotezele de calcul, precum si tipurile de programe utilizate;

• nominalizarea planșelor care guvernează lucrarea;

• proprietățile fizice, chimice, de aspect, de calitate, tolerante, probe, teste si altele asemenea, pentru materialele componente ale lucrării, cu indicarea standardelor;

• dimensiunea, forma, aspectul si descrierea execuției lucrării;

• ordinea de execuție, probe, teste, verificări ale lucrării;

• standardele, normativele si alte prescripții, care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecții, execuție, montaj, probe, teste, verificări;

condițiile de recepție, măsurători, aspect, culori, tolerante si altele asemenea.

• 6.    LISTELE CU CANTITATILE DE LUCRĂRI

• - Listele cu cantitatile de lucrări fac parte integranta din prezentul proiect, si se regăsesc in cadrul Documentației Economice.

• 7.    GRAFIC GENERAL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI PUBLICE

Graficul general de realizare a investiției publice reprezintă eșalonarea fizica a lucrărilor de in vestitii/interventii.

Nr. crt.	7.1.1. CATEGORIA DE LUCRĂRI	6 Luni
		1/4	2/4	3/4	4/4
1	Organizare șantier, predare amplasament
2	Săpătură pentru aducerea la cota de fundare a structurii rutiere la carosabil, alveola si parcare
3	Realizare fundație carosabil, alveole si parcari
4	Pozarea bordurilor		——

	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAȚII	AtllOQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	. anre^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
L-/CxLy €com	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sannurcas, Nr. 13, Et. x cont . RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

5	Realizarea imbracamintii asfaltice la carosabil, alveole si parcari
6	Realizare fundație trotuare
7	Pavele prefabricate din beton

Verificat,

Ing. Silviu ULMEA-NU

*      50M^

S.C. D&D EUROCOM SRL

PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII

A F. R O Q

ISO 9001 7008,Cert Nr 1966

ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635

pentru carosabil are următoarea alcătuire, conform tabelului 1.

*                                                        Tabelul 1

	h cm	Modul de elasticitate dinamic, MPa	Coeficientul lui Poisson
Mixtura asfaltica stabilizată; SMA16 50/70 (MAS 16)	4	3300	0.35
Beton asfaltic in strat de legătură, BA20 leg 50/70 (BAD 20)	6	3000	0.35
Strat de piatra sparta amestec optimal	15	500	0.27
Balast amestec optimal	25	192	0.27
Pamant		80	0.35

Verificarea s-a realizat in conformitate cu normativul privind alcătuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru străzi NP116/2004. In urma calculului au rezultat valorile cuprinse in tabelul 2.

Tabelul 2

Deformatia specifica de întindere la baza straturilor bituminoase, er, microdef	Deformatia specifica verticala de compresiune la nivelul patului drumului, ez, microdef	RDO	Deformatia specifica verticala de compresiune admisibila la nivelul patului drumului, Ez, admisibil» microdef	RDO admisibil	Volum trafic Nc (m.o.s)
204	545	0.57	608.68	0.90	0.95

Apreciind comportarea sub trafic a structurii rutiere ranforsate, rezulta ca aceasta poate prelua un volum de trafic, in osii 115 KN, corespunzător clasei de trafic greu, conform CD 155 - 2002.

Verificarea la inghet - dezgheț a structurii rutiere

Adâncimea de inghet in pamantul de fundație, Z, cm	Grosimea sistemului rutier, Hsr, cm	Adâncimea de inghet in complexul rutier, Zcr, cm	Gradul de asigurare, K	Gradul de asigurare, K adm	h, cm
85	60	96.4	0.45	0.43	0

întocmit,

privind obiectivul de investitii:

CONSTRUIRE STRADA PRELUNGIREA BRADULUI

Faza: Proiect Tehnic de Execuție

Participanti:

MUNICIPIUL BACAU

S.C. D&D EUROCOM S.R.L.

LS.C.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10 din 18.01.1995, Hotărâri

• -    în calitate de BENEFICIAR

• -    în calitate de PROIECTANT

• -    în calitate de EXECUTANT

• -    în calitate de INSPECTOR

lui nr. 925 din 20.11.1995, nr. 272 si nr. 273/1994, 517/1997, 766/1997 ,

de comun acord se stabilește prezentul program pentru controlul calitatii lucrărilor:

Nr. Crt.	Lucrări ce se controlează, se verifica sau se recepționează calitativ si pentru care trebuie întocmite documente scrise	Documentul scris care se întocmește	Cine întocmește si semnează actul	Nr. si data actului încheiat	Propunere de faza determinanta
0	1	2	3	4	5
1	Predare amplasament si trasarea lucrării	PV	B.P.E.
2	Verificare înainte de execuția stratului de balast	PVLA	B.P.E.
3	Verificare înainte de execuția stratului de piatra sparta	PVLA	B.P.E.
4	Verificare înainte de execuția stratului de BA20 leg 50/70 (BAD 20)	PVLA	B.P.E.I
5	Verificare înainte de execuția stratului de SMA16 50/70 (MAS 16)	PVLA	B.P.E.I
6	Verificarea cotelor pârtii superioare a fundației din balast (trotuare)	PVLA	B.P.E.
7	Verificarea calitatii si cotelor trotuarelor, pavelelor prefabricate autoblocante	PVLA	B.P.E.
8	RECEPȚIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR	PVRTL	B.P.E.I

NOTA :                                                                                              ...../

• a)    Prin faza determinanta se înțelege stadiul fizic la care o lucrare de construcții odata ajunsa, nu mai poate continua fana acceptul scris al consultantului proiectantului, executantului si după caz a organelor ISC.

• b)    Executantul va convoca participantii la verificarea lucrărilor ajunse la faza determinanta cu minimum 10 zile înainte de Termenul propus.

• c)    La fiecare faza se va întocmi procesul verbal semnat de toti participantii.

• d)    Alte forme de control prevăzute de norme la care nu participa proiectantul (vor face obiectul programului propriu oe control de calitate al executantului si consultantului).

• e)    Coloana 4 se completează la data încheierii actului respectiv.

• f)    La RECEPȚIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR, prezentul program, împreuna cu documentele încheiate, se anexeaza la cartea construcției.

• g)    ISC va stabili la care faze determinante propuse urmeaza sa participe

• h)    Categoria de importanta a ucrarii, determinata conform Ordinului MLPAT nr. 31/N/95 este C.

Prescurtări:    PV - Proces verbal

PVLA- Proces verbal de lucrări ascunse

PVRTL- Proces verbal de recepție la teminarea lucrărilor

B - Beneficiar

P - Proiectant

E - Executant

I - Inspecția teritoriala

Coordonate trasare axa Strada Prelungirea Bradului - Tronson 1
Profil |	Km	x I	Y |	Z
1	0+000.000	645850.007	565603.386	162.29
2(Ti)	0+000.250	645849.815	565603.546	162.29
3	0+007.024	645846.079	565609.089	162.29
4(Te)	0+013.798	645845.887	565615.770	162.26
5	0+025.000	645848.698	565626.614	162.18
6	0+050.000	645854.970	565650.815	162.02
7	0+075 000	645861 ?4?	565675 015	161 86
8(lP)	0+096.651	645866.673	565695.973	161.71
9	0+100.000	645867.524	565699.213	161.69
10	0+125.000	645873.877	565723.392	161.63
11	0+150.000	645880.229	565747.572	161.58
12(IP)	0+170.651	645885.476	565767.545	161.53
13	0+175.000	645886.575	565771.753	161.53
14	0+200.000	645892.891	565795.942	161.47
15	0+225.000	645899.208	565820.131	161.42
16	0+250.000	645905.524	565^44.320	161.37
17	0+275.000	645911.841	565868.509	161.32
18(IP)	0+279.708	645913.031	565873.064	161.31
19	0+300.000	645918.207	565892.684	161.26
20	0+325.000	645924.585	565916.857	161.21
21	0+350.000	645930.963	565941.030	161.16
22(IP)	0+368.393	645935.655	565958.814	161.12
23	0+375.000	645937.338	565965.203	161.11
24	0+400.000	645943.704	565989.379	161.06
25	0+425.000	645950.070	566013.555	161.10
26	0+450.000	645956.437	566037.731	161.18
27	0+475.000	645962.803	566061.907	161.24
28	0+500.000	645969.169	566086.083	161.19
29(IP)	0+501.506	645969.553	566087.539	161.19
30	0+525.000	645975.425	566110.287	161.12
31	0+550.000	645981.675	566134.493	161.08
32(IP)	0+557.126	645983.456	566141.393	161.07
33	0+575.000	645987.846	566158.720	161.08
34	0+600.000	645993.986	566182.954	161.12
35	0+625.000	646000.126	566207.188	161.19
36(IP)	0+638.946	646003.551	566220.707	161.23
37	0+650.000	646006.246	566231.428	161.27
38	0+675.000	646012.339	566255.674	161.34
39	0+700.000	646018.433	566279.920	161.42
40	0+725.000	646024.526	566304.166	161.49
41(IP)	0+737.854	646027.660	566316.632	161.53
42	0+750.000	646030.288	566328.490	161.57
43(IP)	0+762.062	646032.899	566340.266	161.60
44	0+775.000	646035.988	566352.830	161.62
45	0+800.000	646041.957	566377.107	161.68
46	0+825.000	646047.926	566401.384	161.73
47	0+850.000	646053.895	566425.661	161.78
48(IP)	0+868.964	646058.423	566444.077	161.82
49	0+875.000	646059.933	566449.920	161.83
50	0+900.000	646066.187	566474.126	161.89
51	0+925.000	646072.441	566498.331	161.94
52	0+930.002	646073.692	566503.174	161.95

COORDONATE VÂRFURI
Vârf	X	Y
1	645843.98	565608.41

Coord Strada Prelung		onate trasare axa jirea Bradului - Tronson 2
Profil	Km	X	Y	7
1	0+000.000	646087.769	566562.826	161.79
2	0+025.000	646094.151	566586.998	161.87
3	0+050.000	646100.532	566611.170	161.94
4	0+075.000	646106.914	566635.341	162.02
5	0+100.000	646113.296	566659.513	162.09
6(IP)	0+116.365	646117.473	566675.336	162.14
7	0+125.000	646119.546	566683.718	162.17
8	0+150.000	646125.548	566707.987	162.24
9	0+165.000	646129.149	566722.549	162.29

Coordonate trasare axa Strada Prelungirea Bradului - Tronson 3
Profil	Km	X	Y	Z
1	0+00.000	646143.791	566765.643	162.61
2	0+025.000	646152.673	566789.012	162.64
3	0+050.000	646161.556	566812.381	162.56
4	0+075.000	646170.438	566835.750	162.46
5	0+090.000	646175.768	566849.771	162.39

gEJB	S.C D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cerl.Nr. 635	•ZANRE^ Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015
	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Seci. 3, Str. Matei Basarab, Nr 108, Bl 74, Sc 1, F.t. 7, Ap. xx cont : RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

CAIETE DE SARCINI

CAIET DE SARCINI

LUCRĂRI DE TERASAMENTE

CAP.I. GENERALITĂȚI

Art.1. Domeniu de aplicare

Art.2. Prevederi generale

CAP.II. MATERIALE FOLOSITE

Art. 3. Pamant vegetal

Art. 4. Pamantun pentru terasamente

Art. 5. Apa de compactare

Art.6. Pământuri pentru straturi de protecție

Art.7. Verificarea calitatii pământurilor

CAP.IIL EXECUTAREA TERASAMENTELOR

Art.8. Pichetajul lucrărilor

Art.9. Lucrări pregătitoare

Art.10. Mișcarea panatului

Art.11. Gropi de imprumut si depozite

Art.12. Execuția debleurilor

Art. 13. Pregătirea terenului de sub rambleuri

Art.14. Execuția rambleurilor. Tronsoane experimentale

• 14.1.    Prescripții generale

• 14.2.    Modul de execuție a rambleurilor

• 14.3.    Stabilitatea terasamentelor

• 14.4.    Controlul compactării

• 14.5.    Profiluri si taluzuri

• 14.6.    Prescripții aplicabile pământurilor sensibile la apă

• 14.7.    Prescripții aplicabile rambleurilor din material stâncos

• 14.8.    Prescripții aplicabile rambleurilor nisipoase

• 14.9.    Prescripții aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă

• 14.10.    Protecția împotriva apei

Art.15. Execuția șanțurilor si rigolelor

Art.16. Finisarea platformei

Art.17. Acoperirea cu pamant vegetal

Art.18. Drenarea apelor subterane

Art.19. întreținerea in timpul termenului de garanție

Art.20. Controlul execuției lucrărilor

CAP.IV. RECEPȚIA LUCRĂRILOR 5

Art.21. Recepția pe faze de execuție

Art.22. Recepția preliminară, la terminarea lucrărilor

Art.23. Recepția finala

ANEXĂ - REFERINȚE NORMATIVE 5

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI

Art. 1. Domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru “Construire Strada PRELUNGIREA BRADULUI”. Acesta cuprinde condițiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea și finisarea lucrărilor, controlul calității și condițiile de recepție.

Art. 2. Prevederi generale

• 2.1    La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 și alte standarde și normative în vigoare, la dala execuției, în măsura în care acestea completează și ,u contravin prezentului caiet de sarcini.

• 2.2.    Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unități de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

• 2.3.    Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, și alte verificări suplimentare față de prevederile prezentului caiet de sarcini.

• 2.4.    Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice și organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

• 2.5.    Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor și a celorlalte cerințe.

• 2.6.    în cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (“Inginerul”) poate dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

CAPITOLUL II

MATERIALE FOLOSITE

Art. 3. Pamant vegetal

Pentru acoperirea suprafețelor ce urmează a fi însămânțate sau plantate se folosește pământ vegetal rezultat de la curățirea terenului și cel adus de pe alte suprafețe locale de teren, cu pământ vegetal corespunzător.

Art. 4. Pământuri pentru terasamente

• 4.1.    Categoriile și tipurile de pământuri clasificate conform SR EN ISO 14688-2 și STAS 2914 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelele 1 .a si 1.b.

• 4.2.    Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiții climaterice și hidrologice, înălțimea rambleelor peste 4 m și înclinarea taluzelor rezultând din calcule de stabilitate.

• 4.3.    Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiții climaterice și hidrologice și la o înălțime și o înclinare a taluzelor rezultând din calcule de stabilitate (h > 4 m).

• 4.4.    Pământurile prăfoase și argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condițiile hidrologice locale sunt mediocre și nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drum si a calculelor de stabilitate pentru h > 4 m.

Loessurile sunt pământuri prăfoase, pământuri macroporice (cu porozitate mare n = 40-60%), constituite din praf (P > 60%), argilă (A < 30%) și din nisip (N) sensibile la umezire.

Pământurile loessoide diferă de loessuri prin conținutul mai mare de nisip sau argilă. Fracțiunea predominantă praf (P) este sub 60%. La punerea în lucru a acestor pământuri se vor respecta prevederile Normativului privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire (PSU) P 7/2000, Instrucțiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensibile la umezire C 168-1980 și alte normative în vigoare. Pentru ramblee cu h > 4 m se vor face calcule de verificare a stabilității.

Materiale pentru terasamente

Categoriile și tipurile de pământuri
Denumirea și caracterizarea principalelor tipuri de pământuri		Simbol	Granulozitate Conținut în părți fine în % din masa totală pentru:			Coeficient de neuniform itate ur	Indice de plasticitate Ip pentru fracțiunea sub 0,5 mm	Umflare liberă UL (%)	Calitate ca material pentru terasamente
			d<0,005 mm	d<0,05m m	d<0,25 mm
1. Pământuri necoezive grosiere (fracțiunea mai mare de 2 mm reprezintă mai mult de 50%). Tip pământ: Blocuri, bolovăniș, pietriș	cu foarte puține părți fine,     neuniforme (granulozitate continuă); insensibilitate      la îngheț-dezgheț și la variațiile           de umiditate	1a	< 1	< 10	<20	>5	0	-	Foarte bună
	idem la, însă uniforme (granulozitate discontinuă)	1b				<5			Foarte bună
2- Pământuri necoezive medii și fine (fracțiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50%). Tip pământ: Nisip cu pietriș, nisip mare mijlociu sau fin .......	cu părți fine, neuniforme (granulozitate continuă); sensioilitate mijlocie la îngheț-dezgheț, insensibile la variațiile de umiditate	2a	<6	<20	<40	> 5	<10	-	Foarte bună
	idem 2a, însă uniforme (granulozitate discontinuă)	2b				<5			Bună

3- Pământuri necoezive medii și fine (fracțiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50%), cu liant constituit din pământuri coezive. Tio pământ: Nisip cu pietriș, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prăfos sau argilos	cu multe părți fine, foarte sensibile la îngheț-dezgheț; fracțiunea        fină prezintă     umflare liberă      (respectiv contracție redusă)	3a	>6	>20	>40	-	> 10	< 40	Mediocră ।
	idem 3a, însă fracțiunea        fină prezintă     umflare liberă medie sau mare	3b				-		>40	Mediocră ।

NOTĂ:       în terasamente se poate folosi și material provenit din derocări, în condițiile arătate în art. 14.2.3-14.7.1.

Criteriile de rezistență la sfărâmare trebuie să prevină utilizarea rocilor fiabile-sistoase și a altcr materiale destructibile la compactare, acolo unde există riscul ca în urma compactării, materialul de umplutură să aibă un conținut mare de goluri, ce ar conduce la alunecări de teren în condiții de umezeală adverse. Aceste criterii pot fi modificate de reprezentantul Proiectantului pe baza probelor de compactare și a altor încercări suplimentare, pentru care se pot da instrucțiuni în documentele de corespondență.

Materiale pentru terasamente

Categoriile și tipurile de pământuri

। Denumirea și caracterizarea principalelor tipuri de pământuri

Simbol

Granulozitate

Indice de plasticitate Ip pentru fracțiunea sub 0,5 mm

Umflar e liberă UL (%)

Calitate ca material pentru terasa-mente

Conform nomogramei Casagrande

4. Pământuri coezive: nisip prăfos, praf

anorganice cu compresibilitate și umflare liberă reduse, sensibilitate mijlocie la înghet-dezghet

4a

70

< 10

<40

Mediocră

nisipos, nisip

anorganice cu compresibilitate mijlocie

argilos, praf,

și umflare liberă redusă sau medie,

4b

3- ou

O

o

<35

< 70

Mediocră

praf argilos

foarte sensibil la îngheț-dezgheț

4-» JU u

nisipos, praf

organice (MO > 5%)* cu compresibilitate

4c

u

4a

<10

<40

Mediocră

argilos, argilă prăfoasă

si umflare liberă reduse si sensibilitate

b

si, '

mijlocie la îngheț-dezghet

— zu

f)

nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă,

anorganice cu compresibilitate și umflare liberă mare, sensibilitate mijlocie la înghet-dezgheț

1 n

4d

1 u

> 35

>70

Rea

0

i

2

J 3

-imita

U iO 60 70 MO 9

1

argilă nisipoasă, argilă, argilă

organice (MO > 5%)* cu compresibilitate mijlocie, umflare liberă redusă sau medie, foarte sensibil la îngheț-dezghet

4e

<35

< 75

Rea

grasă

organice (MO > 5%)* cu compresibilitate mare, umflare liberă medie sau mare, foarte sensibile la îngheț-dezgheț

4f

-

>40

Foarte rea

*: Materiile organice sunt notate cu MO (determinate conform STAS 7107/1-76)

• -    mâlurile conțin sub 5% materii organice

• -    nămolurile sunt asemănătoare cu mâlurile având materii organice între 5...10%

• -    pământurile turboase conțin materii organice între 10...60%

• -    turba conține peste 60% materii organice

• -    la fundarea pe pământuri cu umflături și contracții mari (PUCM) se vor respecta Instrucțiunile N^P 126-2010

• 4.5.    în cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele și foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată - pd < 1,5 g/cmc, acestea vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau chimic, prin amestec cu material granular sau cu lianți (var, ciment, cenușă de furnal, etc.), iar apoi compactate corespunzător. înclinarea taluzelor de debleu va fi stabilită prin calcule de stabilitate.

înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată lățimea platformei, la o adâncime (pe o grosime) de minimum 20 cm în cazul pământurilor “rele” (tip 4d și 4e) și de minimum 50 cm în cazul pământurilor “foarte rele” (tip 4f) sau pentru soluri cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului și se va stabili în funcție de condițiile locale concrete, de către Inginer.

Pentru pământurile argiloase, simbol 4d, în cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, nisip grăunțos, ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau când pământul din patul drumului are umiditatea relativă W_o>0,55 se va executa un strat de separație din geotextil, rezistent și permeabil.

W - umiditate naturală

J              _Wo =           ----------

Wl - limita de curgere

• 4.6.    Pentru realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri anorganice -tip 4d și pământuri cu materii organice peste 5% - tip 4e, a căror calitate (conform tabelului 1 b) este rea, se va avea în vedere ca alegerea soluției de punere în operă și eventualele măsuri de îmbunătățire să fie fundamentate cu rezultate de laborator (efectuate pe probe de pământ recoltate din patul drumului), pe considerente tehnico-economice (inclusiv calcule de stabilitate efectuate în vederea stabilirii pantelor rambleului funcție de caracteristicile parametrilor rezistentei la forfecare ale pământului - tp si c).

îmbunătățirea pământurilor tip 4d și 4e din corpul rambleului se va face în conformitate cu prevederile NP 126:2010 - “Fundarea construcțiilor pe pământuri cu umflări și contracții mari” și anume pe strate elementare de 20-30cm grosime și vor consta din:

• 4.6.1.    Amestecul pământurilor argiloase-prăfoase (4d, 4e) cu nisipuri grăunțoase sau balasturi (sort 0 - maxim 63) în proporție de 20-40% astfel încât curba granulometrică a amestecului să se încadreze în domeniul mărginit orientativ de curbele 1 și 2 din fig. 1. Domeniul granulometric va fi definitivat după efectuarea de încercări pe un sector experimentai realizat în cadrul lucrării și, totodată cu pământurile din amplasamentul lucrării.

• 4.6.2.    Stabilizarea pământurilor (tip 4d și 4e) cu var (măcinat - nestins), ciment sau stabilizatori chimici se va face în straturi succesive de 20-30 cm până la realizarea înălțimii rambleului proiectat. în cazul tratării cu var sau ciment amestecul acestuia cu pământul va fi în proporții de 2-6% (din masa materialului uscat).

• 4.7.    Nu se vor utiliza în ramblee pământurile de tip 4f cu conținut de materii organice mai mare de 5% (mâluri, nămoluri, pământurile turboase și vegetale), pământuri cu consistență redusă (care au indicele de consistență sub 0,65%), precum și pământurile cu conținut mai mare de 2.300 mg/dmc de sulfat solubil în apă - din sol, determinată conform STAS 7184/7-87. Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pământ înghețat sau cu conținut de materii organice în descompunere/putrefacție (brazde, frunziș, rădăcini, crengi, etc).

Pentru materialele de umplutură constituite din pământuri de tip coeziv, provenite din depozite temporare, sau gropi de împrumut, este absolut necesară încadrarea acestuia în categorii din punct de vedere al calității pământului ca material pentru terasamente. încadrarea în respectivele categorii (conform STAS 2914-84) presupune efectuarea (pe probe recoltate din material din depozitele temporare sau gropile de împrumut) a următoarelor tipuri de determinări obligatorii de laborator și anume:

• -    granulometrie;

• -    plasticitate - limite de plastificate (limita superioară - w_L și limita inferioară - w_P) și indicele de plastificate (Ip);

  DIAGRAMA DISTRIBUȚIEI GRANULOMETRICE CU DOMENIUL GRANULOMETRIC RECOMANDAT

  
  
  
  
  
  

  0.0003        0.02         0.003

  ____i___L___I__

  i Prrf miîtodis       Pr«f m.™    !    Mtep Sn

  __j______MS»_______I__CSi ț______FSn

  _ PRAF - SI___I_____\

  PAMANT FW[

  
  

^? fWp nrwtocdu ! «șriarra«> * PWMfl mic PinWn m^rec*» Pătata rsam                                    RLOCUM

<____wșn ] cs« { fg<- .    ,________I_____CC*____; BOLOVANI», BLOCURI • MARI

NISIP - Sa " ~        "        PIETRIȘ - Or ___ Co______Bo_______,___LȘo

PAMANT GROSiER        _______________ I _        FOARTE GROSIER

LEGENDA:^} ffrftnulomefric& inferioara

[jȘj - ffmtta granufometric^ sug&rioara

domankif granutomatric mcommtfaî

• - conținut în materii organice (MO).

Modul de utilizare al pământurilor disponibile în funcție de rezultatele determinărilor de laborator și încadrarea în categoria “3” sau “4” (ce prezintă calități “mediocre”, “rele” sau “foarte rele” ca material pentru terasamente) sunt specificate în cele ce urmează:

• A)    Pământurile medii și fine cu liant constituit din material coeziv (cu conținut% în părți fine din masa totală de: argilă > 6%, praf > 20%, nisip fin > 20%) încadrate în categoria “3” (ce atestă o calitate “mediocră”) pot fi extrase din depozit și folosite ca material de umplutură pentru terasamente fără nicio restricție (amestec sau îmbunătățire).

• B)    în cazul în care, în urma determinărilor de laborator, limita superioară de plastificate -u_L < 50% și conținutul în materii organice - MO < 5%, pământurile sunt de categoria “4a” și “4b” (ce atestă o calitate “mediocră”) și pot fi folosite ca material de umplutură pentru terasamente fără nicio restricție (mestec sau îmbunătățire).

• C)    Pământurile cu u_L = 20-30% și MO > 5%, încadrate în categoria “4c” (ce atestă o calitate “mediocră”) pot fi folosite ca material de umplutură fără îmbunătățire sau amestec, numai în condițiile extragerii materiei organice (MO) din masa materialului astfel încât sâ ( io atins un conținut do MO < 5%.

• D)    în cazul pământurilor cu u_L = 30-50% și MO > 5%, încadrate în categoria “4e” și al pământurilor cu u_L > 50% și MO < 5%, încadrate în categoria “4d” (ce atestă o calitate “rea” ca material pentru terasamente) sunt necesare efectuarea unor determinări suplimentare de umflare liberă - U_L.

Pământurile încadrate în categoriile “4d” și “4e” pot fi extrase din depozit și folosite ca material de umplutură pentru terasamente numai în condițiile unei îmbunătățiri a acestora prin:

• -    amestec cu nisip sau balast în proporție de 20-40%;

• -    tratare cu var sau ciment în proporție de 2-6% (din masa materialului uscat).

Pământurile cu umflări (expansive) și cu contracții mari - contracțiile (PUCM), sunt pământuri argiloase active in raport cu apa care are proprietatea de a- și modifica sensibil volumul, ca urmare a variației de umiditate.

Producerea unor variatii însemnate de volum a terenului este condiționat de:

• -    prezența în zona a unor argile active, susceptibile de umflări si contracții mari;

• -    apariția unor variații importante de umiditate.

Identificarea pământurilor cu umflături si contracții mari se face conform SR EN ISO 04.688-1:2004 si STAS 1913/12-88.

Clasarea pământurilor cu umflături și contracții mari se face conform NP 126/2010 în următoarele categorii:

Activitate a P.U.C.M. Foarte active	A2p (%) ~>30	lP(%) “35	la >1.35	ep (%) lp>Cp	UL (%)	Ws (%)	Cv (%)		Orna X G/q)	W15 (%) ~ >Î8™	Pn daN/c 2 m >4
							Tulbu rat	Netulburat
					>140	<10	>100	>35	>3 7
Active	18-35	25-35	1.0- 1.25	lp>Cp	100- 140	14- 10	75- 100	25-35	25- 37	13-18	1-4
Puțin active	15-25	20-30	0.75- 1.00	lp>Op	70-100	16- 14	55-75	15-25	12- 25	10-13	0.5-1

A_2p = (%) particule cu diametru < 0.502 mm

l_p = indice de plasticitate

Ia = indice de activitate (l_A = lp/ A_2p)

Cp = criteriu de plasticitate

u_L = umplere liberă

w_s - limită de contracție

C_v = contracție volumică

q_max = căldura maximă de umezire

W15 = umiditate corespunzătoare sucțiunii la 15 bari p_u = presiune de umflare

Se recomandă evitarea pământurilor contractive la realizarea rambleelor (se vor face stabilizări cu var, etc).

Pentru fundarea lucrărilor de piste aeroportuare, autostrăzi, drumuri etc pe terenuri alcătuite din pământuri a căror structură și compoziție mecanică se modifică substanțial și ireversabil în contact cu apa, denumite pământuri sensibile la umezire (PSU). Se vor respecta prevederile Normativului NP125 - Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire si vor consta in:

compactare intensivă

( ; coloane de îndesare având corpul realizat din beton simplu sau materiale locale compactate -se interzice alcătuirea coloanelor din material granular permeabil.

La partea superioară terenul înbunătățit va fi inclus (uniformizat și protejat) printr-un strat practic impermeabil.

• -    realizarea unei prese din material compactat, pe stratul de PSU eventual prin excavarea parțiala a acestuia.

• -    adoptarea unor sisteme de fundații (piloți, barete, etc) care sa depășească stratul de PSU și sa pătrundă într-un strat insensibil la umezire (in general aplicate la autostrăzi sau piste și platforme de încărcare-descărcare la aeroporturi).

Procentele de amestec cu material granular sau tratare cu var sau ciment se vor stabili pe sectoare experimentale, verificându-se gradul de compactare. Rețeta procentuală (de amestec sau tratare) va fi determinată în funcție de potențialul de umflare - contracție a materialului (identificat în urma determinării umflării libere a acestuia). La ramblee cu h > 4 m se vor face calcule de stabilitate.

• E) în cazul pământurilor cu ul > 50% și MO > 5%, încadrate în categoria “4f” (ce atestă o calitate “foarte rea” ca material pentru terasamente), acestea nu vor fi folosite sub nicio formă.

O Determinările de laborator, descrise mai sus, vor fi efectuate pe probele recoltate din corpul debleului, a depozitului (depozitelor) temporare, iar frecvența cu care vor fi prelevate probele va fi de o probă la circa 250 metri liniari (pentru depozitele “subțiri” cu grosime < 2 m), sau la circa 2.000 mc (pentru depozitele cu grosime > 2 m).

Dacă la lucrări de importanță deosebită (autostrăzi, drumuri expres, etc) stratificația atestă straturi cu caracteristici de fundare reduse, caracterizate prin compresibilitate ridicată (straturi înglobând fracțiuni nisipoase de peste 35% și cu umiditate excesivă) care, îmbibate cu apa, sub influența undelor seismice se supun fenomenelor de lichefiere ( chiar și la cutremure sub magnitudinea de 4 pe scara Richter). Se recomandă pe baza unui studiu geotehnic amănunțit, efectuarea unor perne de balast de min 1.00 m grosime adusă la un grad de compactare de 98-100%, în vederea îmbunătățirii terenului de fundare.

ART. 5. APA DE COMPACTARE

• 5.1.    Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară și nu trebuie să conțină materii organice în suspensie.

• 5.2.    Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul “Inginerului”, cu excepția compactării terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.

• 5.3.    Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza și modalitățile de utilizare.

ART. 6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECȚIE

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecție a rambleurilor erodabile trebuie să aibe calitățile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile și pietrișurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

De asemenea nu se vor folosi pământuri argiloase cu contracții mari, acestea vor fl tratate cu nisip grăunțos - amestec de minim 40% nisip grăunțos.

ART. 7. VERIFICAREA CALITĂȚII PĂMÂNTURILOR

• 7.1.    Verificarea calității pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevăzute în tabelul 2.

Tabel 2

Nr. crt	Caracteristici care se verifică	Frecvente minime	Metode de determinare conform STAS
1	Granulozitate	în funcție de heterogenitatea pământului utilizat însă nu va fi mai mică decât o încercare la fiecare 5.000 mc	1913/5
2	Limita de plasticitate		1913/4
! 3	Densitate uscată maxima		1913/3
4	Coeficientul de neuniformitate		SREN ISO 14688-2
5	Caracteristicile de compactare	Pentru pământurile folosite în rambleurile din spatele zidurilor și pământurile folosite la protecția ram b le uri lor, o încercare la fiecare 1.000 mc	1913/13 AND 530
6	Umflare liberă		1913/12
7	Sensibilitate la îngheț, dezgheț	O încercare ia fiecare: - 2.000 mc pământ pentru rambleuri - 250 ml de drum in debleu	1709/3
8	Umiditate	Zilnic sau la fiecare 500 mc	1913/1
9	Unghiul de frecare interioară (0)	La ramblee care necesită verificarea | stabilității (la fiecare 2.000 mc)	8942/2

• 7.2.    Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

CA P I T O L U L il EXECUTAREA TERASAMENTELOR

Art. 8. Pichetajul lucrărilor

• 8.1.    De regulă, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheți cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legați de reperi amplasați în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoțit și de o rețea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasați în afara zonei drumului, cel puțin câte doi reperi pe km.

• 8.2.    în cazul când documentația este întocmită pe planuri foloyramelrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de execuție pe baza planului de situație, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi și a reperilor de pe teren.

• 8.3.    înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea și completarea pichetajului în cazul situației arătate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou în cazul situației de la pct. 8.2. în ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o distanță maximă între acestea de 30 m în aliniament și de 20 m în curbe.

Pichetii implantați în cadrul pichetajului complementar vor fi legați, în plan și în profil în lung, de aceiași reperi ca și picheții din pichetajul inițial.

• 8.4.    Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin țăruși și șabloane următoarele:

înălțimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;

punctele de intersecții ale laluzurilor cu terenul natural (ampriza), ( 1 - înclinarea taluzelor.

• 8.5.    Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheților și reperilor și are obligația de a-i restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar.

• 8.6.    în caz de nevoie, scoaterea lor în afara am prizei lucrărilor este efectuată de către Antreprenor, pe cheltuiala și răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Inginerului, cu notificare cu cel puțin 24 ore în devans.

• 8.7.    Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate și toate instalațiile subterane și aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.

Art. 9. Lucrări pregătitoare

• 9.1.    înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita zonei expropriate:

defrișări;

curățirea terenului de resturi vegetale și buruieni;

decaparea și depozitarea pământului vegetal;

asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafață și de adâncime;

_r - demolarea construcțiilor existente (pe baza documentațiilor special întocmite și aprobate).

• 9.2.    Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor și arbuștilor, să scoată rădăcinile și buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este necesar, în conformitate cu legislația în vigoare.

Scoaterea buturugilor și rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălțime mai mică de 2 m precum și la debleuri.

• 9.3.    Curățirea terenului de frunze, crengi, iarbă și buruieni și alte materiale se face pe întreaga suprafață a amprizei.

• 9.4.    Decaparea pământului vegetal se face pe întrega suprafață a amprizei drumului și a gropilor de împrumut.

• 9.5.    Pământul decapat și orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate și depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizării.

• 9.6.    Pe porțiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin șanțuri de gardă conform proiectului care să colecteze și să evacueze apa în afara amprizei drumului. în general, dacă se impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare și evacuare a apelor din ampriza drumului.

• 9.7.    Demolările construcțiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor.

Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate conform indicațiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.

• 9.8.    Toate golurile ca: puțuri, pivnițe, excavații, gropi rezultate după scoaterea buturugilor și rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor art. 4 și compactate pentru a obține gradul de compactare prevăzut în tabelul nr. 5 punctul b.

• 9.9.    Antreprenorul nu va trece la execuția terasamentelor înainte ca “Inginerul" să constate și să accepte execuția lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.

Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menționată în registrul de șantier

Art. 10. Mișcarea pământului

• 10.1.    Mișcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul trebuie să prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităților ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mișcare a terasamentelor), precum șl toate Informațiile cu privire la mutarea

Cterasamentelor (utilaje de transport, distanțe, etc.) și analizele privind verificarea calității pământurilor ce vor fi utilizate (conform tabel 2).

• 10.2.    Excedentul de săpătură și pământurile din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor (în sensul prevederilor din art. 4) precum și pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite (în sensul art. 4) vor fi transportate în depozite definitive.

• 10.3.    Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de împrumut.

• 10.4.    Recurgerea la debleuri și rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării “Inginerului".

• 10.5.    Dacă, în cursul execuției lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri și gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripțiile prezentului caiet de sarcini (tabel 1a, 1b, 2) și ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea și condițiile de execuție a rambleurilor, Antreprenorul trebuie să informeze “Inginerul” și să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienței pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători și teste de laborator, demonstrând existenta reală a materialelor și evaluarea cantităților de pământ ce se vor exploata.

_       10.6. La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza,

V completa sau modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini. în acest caz, Antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, "Tabloul de corespondență a pământului” prin care se definește destinația fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.

• 10.7.    Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul de mișcare a pământului” care definește în spațiu mișcările și localizarea finală a fiecărei cantități izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El ține cont de “Tabloul de corespondență a pământului” stabilit de Client, dacă aceasta există, ca și de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport și de prescripțiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării “Inginerului" în tormon de 30 do zile do la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.

Art. 11. Gropi de împrumut si depozite de pamant

• 11.1.    în cazul în care gropile de împrumut și depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul “Inginerului”. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Cererea trebuie să fie însoțită de:

• •    un raport privind calitatea pământului din gropile do împrumut alese, în spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele și analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;

• •    acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite și/sau pentru gropile de împrumut;

• •    un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut și pianul de refacere a mediului.

• 11.2.    La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:

• •    pământul vegetal se va îndepărta și depozita în locurile aprobate și va fi refolosit conform prevederilor proiectului;

• •    crestele talazurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizației prealabile a "Inginerului”, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;

• •    taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu condiția ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitații, iar taluzurile să fie îngrijit executate;

• •    săpăturile în gropile do împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub cota șanțului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;

• •    în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amenajând o banchetă de 4,00 m lățime între piciorul taluzului drumului și groapa de împrumut pe baza unui calcul de stabilitate aprobat de Inginer;

• •    fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior și o pantă longitudinală care să asigure scurgerea și evacuarea apelor;

• •    taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului și marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.

• 11.3.    Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:

• •    în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat și taluzat conform prescripțiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafața superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;

• •    mai departe de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuție sau ale celor existente și în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situații este necesar să se obțină aprobarea pentru ocuparea terenului și să se respecte condițiile impuse.

La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuția acestora să nu se provoace înzăpezi rea drumului.

• 11.4.    Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut și depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale și nici să nu riște antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. în acest caz, Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.

• 11.5.    “Inginerul” se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibie de a înrăutăți aspectul împrejurimilor și a scurgerii apelor.

• 11.6.    Achiziționarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pământuri ca și ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina Antreprenorului.

Art. 12. Execuția debleurilor

• 12.1.    Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini și caietul de sarcini speciale să fi fost verificat și recunoscut ca satisfăcător de către “Inginerul" lucrării.

Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menționate în registrul de șantier.

• 12.2.    Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lățime și pe măsură ce avansează, se realizează și taluzarea, urmărind pantele talazurilor menționate pe profilurile transversale.

• 12.3.    Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. în cazul când în mod accidental apar asemenea situații se va trece la umplerea lor, conform modalităților pe care le va prescrie “Inginerul” lucrării și pe cheltuiala Antreprenorului.

• 12.4.    La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea și evacuarea apelor pluviale și evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura că lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape.

• 12.5.    In cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calitățile (^stabilite și nu este de portanța prevăzută, “Inginerul” va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100% Procter Normal.

• 12.6.    înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunoștința “Inginerului” neconcordanța constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor și modificarea volumului terasamentelor.

• 12.7.    Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12,00 m sunt date orientativ în tabelul 3, în funcție de natura materialelor existente în debleu.

Tabel 3.

Natura materialelor din debleu prin studiu geotehnic	înclinarea taluzurilor
Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase	1,0 : 1,5
Pământuri mămoase	1,0:1,0...1,0:0,5
Pământuri macroporice (loess și pământuri loessoide)	1,0:0,1
Roci stâncoase alterabile, în funcție de gradul de alterabilitate și de adâncimea debleurilor	1,0:1,5...1,0:1,0
Roci stâncoase nealterabile	1,0:0,1
Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă în ce privește stabilitatea	de la 1,0:0,1 până la poziția verticală sau chiar în consolă

în debleuri mai adânci de 4,00 m sau amplasate în condiții hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltrații, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.

• 12.8.    Taluzurile vor trebui să fie curățate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca și rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.

• 12.9.    Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile, Antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunțând în același timp “Inginerul”.

• 12.10.    Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Procter Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).

• 12.11.    în terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui să stabilească și apoi să adapteze planurile sale de derocare în așa fel încât după explozii să se obțină:

• •    degajarea ia gabarit a tal uzuri lor și platformei;

• •    cea mai mare fracționare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor.

• 12.12.    Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent și în special după explozie, taluzurile de debleuri și terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura părțile de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.

După execuția lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsă, Antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară.

• 12.13.    Toleranțele de execuție pentru suprafața platformei și nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date în tabelul 4.

Tabel 4.

Profilul	Toleranțe admise
	Roci necompacte	Roci compacte
Platformă cu strat de formă	+/- 3 cm	+/- 5 cm
Platformă fără strat de formă	+/- 5 cm	+/-10 cm
Taluz de debleu neacoperit	+/-10 cm	variabil în funcție de natura rocii ................. 1                     ....................

• 12.14.    Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lăsată la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat așa cum este arătat în art. 14.

• 12.15.    Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală, “Inginerul” va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:

• în perioada ploioasă: extragerea verticală

• • după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul al cărui conținut în apă va fi superior cu 10 puncte, umidității optime Proctor Normal.

• 12.16.    în timpul execuției debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung.

Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitațională a apelor, Antreprenorul va trebui să mențină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafața părții excavate și să execute în timp util șanțuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.

Art. 13. Pregătirea terenului de sub rambleuri

Lucrările pregătitoare arătate la art. 8 și 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât și celor de rambleu.

Pentru rambleuri mai sunt necesare și se vor executa și alte lucrări pregătitoare.

• 13.1.    Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrățire având o înălțime minimă cu grosimea stratului prescris pentru compactare, distanțate la maximum 1,00 m înălțime terenuri obișnuite și cu înclinarea de 4% spre exterior, lățimea unei trepte va fi de minim 1.00 m.

Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”.

• 13.2.    Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 și 9, sau pe terenuri de portanță scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obține un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.

Art. 14. Execuția rambieurilor. Tronsoane experimentale

14.1.    Prescripții generale

• 14.1.1.    Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în caietul de sarcini și caietul de sarcini speciale, să fie verificate și acceptate de “Inginer”. Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul de șantier.

• 14.1.2.    Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

• 14.1.3.    Execuția rambieurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calitățile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.

Execuția nu poate fi reluată decât după un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul său, la propunerea Antreprenorului.

înainte de începerea lucrărilor pentru ramblee, se va realiza câte un tronson de încercare (experimental) de minim 30 m lungime și 6 m lățime pentru fiecare tip de pământ unde se vor stabili grosimile straturilor (art. 4.6.1.) de compactare, utilajul de compactare, numărul de treceri pentru a se asigura gradul de compactare necesar (tabel 5).

Tabel 5.

Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul de compactare)	Pământuri
	Necoezive		Coezive
	îmbrăcăminți permanente	îmbrăcăminți semiperman ente	îmbrăcăminți permanente	îmbrăcăminți semiperman ente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu înălțimea: h < 2,00 m h > 2,00 m	100 95	95 92	97 92	93 90
b. în corpul rambieurilor, la adâncimea sub patul drumului: h < 0,50 m 0,5 < h < 2,00 m h > 2,00 m	100 100 95	100 97 92	100 97 92	100 94 90
c. în debleuri, pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului	100	100	100	100_______

NOTĂ:    Pentru pământurile necoezive, strâncoase cu granule de 20 mm în proporție mai

mare de 50% și unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la controlul gradului de compactare.

• 14.2.    Modul de execuție a rambieurilor

  • 14.2.1.    Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe întreaga lățime a platformei (pentru a nu se realize rosturi longitudinal, în Pag. 19/32

special la pământuri stabilizate cu lianți) și în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se segregările și variațiile de umiditate și granulometrie.

Dacă dificultățile speciale, recunoscute de "Inginer”, impun ca execuția straturilor elementare să fie executate pe lățimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alăturate, care împreună acoperă întreaga lățime a profilului (în intervale de 2-3 ore), urmărind ca decalarea în înălțime între două benzi alăturate să nu depășească grosimea maximă impusă.

• 14.2.2.    Pământul adus pe platformă este împrăștiat, nivelat șl compactat pe întreaga lățime a platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.

Pe fiecare strat se va face verificarea capacității portante cu deflectometrul cu pârghie tip Benchelman iar la un metru de rambleu (pe înălțime) se va face și încercarea Procter.

Suprafața fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană și va avea o pantă transversală de 3...5% către exterior, iar suprafața ultimului strat va avea panta prescrisă conform articolului 16.

"      14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălțimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza

acestora, blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiția respectării următoarelor măsuri:

împănarea golurilor cu pământ;

asigurarea tasărilor în timp și luarea lor în considerare;

realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespuzătoare pe cel puțin 1,00 m grosime la partea superioară a rambleului.

• 14.2.4.    La punerea în operă a rambleului se va ține seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta, laboratorul șantierului va face determinări ale umidității la sursă și' se vor lua măsurile în consecință pentru punerea în operă, respectiv așternerea și necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-și reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului așternut pentru a~l aduce la valoarea umidității optime.

• 14.3.    Stabilitatea terasamentelor

Stabilitatea terasamentelor se asigură prin:

• -    gradul de compactare;

• -    înclinări diferite ale taluzelor, banchete, etc. (în funcție de înălțimea terasamentelor, natura materialelor utilizate); verificarea stabilității rambleelor cu înălțime peste 4 m, și a zonelor pe care se realizează acestea.

• -    măsuri de asanare și protejare conform STAS 10796/1 și STAS 10796/2 precum și altor reglementări legale în vigoare;

• -    capacitatea portantă corespunzătoare și stabilitatea terenului de fundație;

• -    refacerea unor eventuale zone deconsolidate, în terenul de fundație, urmare unor alunecări vechi de teren, pe suprafețele unde înălțimea rambleului este mai mare de 4,00 m.

• -    Calculul de stabilitate (pantele taluzelor, lățimea bernelor, natura terenului din care se va realiza rambleul, etc) va fi verificat de exigența A_f.

• -    execuția rambleurilor (h > 4 m) se va face pe baza unui caiet de sarcini special întocmit în acest sens și verificat la exigențele A_f, în care sa fie stipulate caracteristicile materialului luat în considerare în calculul de stabilitate (c, $, etc) atat ale materialelor din care se va realiza umplutura precum si ale terenului (și măsurilor necesare pentru consolidarea acestuia) pe care se va așeza acesta;

• -    zonele de debleu (cu h > 4 m) se vor realiza pe baza unui calcul de stabilitate (natura terenului, pantele taluzelor, lățimi berme, lucrări de consolidare, etc).

• -    pentru întreținerea și protecția taluzclor la rambleu sau dobloe se vor realiza îniorbări, plantații, cleonaje, etc (se vor consulta unități de specialitate privind plantațiile);

• 14.3.1.    Compactarea rambleelor

Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Procter Normai prevăzut în STAS 2914, conform tabelului 5.

• 14.3.2.    Antreprenorul va trebui să supună acordului “Inginerului”, cu cel puțin opt zile înainte de începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care poate asigura obținerea (după compactare) a gradelor de compactare arătate în tabelul b, cu echipamentele existente și folosite pe șantier.

în acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare experimental de minimum 30 m lungime și 6,00 m lățime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obținută, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planșă de încercare, după ce va aduce modificările necesare grosimii straturilor și utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menționate în registrul de șantier.

în cazurile când această obligație nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va depăși 20 cm după compactare și va prezenta situația “Inginerului" pentru stabilirea de măsuri corespunzătoare.

• 14.3.3.    Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcămințile din beton de ciment și de 4% sub celelalte îmbrăcăminți și se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare.

• 14.4.    Controlul compactării

în timpul execuției, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:

• a) controlul va fi pe fiecare strat (în grosime de 25-30 cm stabilită la tronsonul experimental); b) frecventa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 6.

Tabel 6.

Denumirea încercării	Frecventa minimală a încercărilor	Observații
încercarea Procter	1 la 5.000 mc	Pentru fiecare tip de pământ
Determinarea conținutului de apă	1 la 250 ml de platformă (2.000 mp)	pe strat
Determinarea gradului de compactare	3 la 250 ml de platformă lată de 8 m (2.000 mp)	pe strat

Laboratorul Antreprenorului va ține un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Procter, determinarea umidității și a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum.

Antreprenorul poate să ceară recepția unui strat numai dacă toate gradele de compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepție va trebui, în mod obligatoriu, menționată în registrul de șantier.

Capacitatea portantă a terasamentelor se exprimă prin deformabilitatea acestora determinată cu deflectometrul cu pârghie sau prin rezultatele încercărilor cu plăci de încercare si se controlează la fiecare strat.

Caracteristicile de deformabilitate sau de portanță utilizate pentru controlul calității terasamentelor se stabilesc prin următoarele încercări:

-încercarea Procter STAS 1913/13, AND 530;

-încercarea cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman (CD 31-94);

~ încercarea cu placa Lues (VSS), în două cicluri de încărcare (AND 530),

• -    determinarea indicelui portant californian (CBR) - (AND 530);

• -    cercetarea terenului prin penetrarea statică (STAS 1242/6).

• 14.5    Profiluri și taluzuri

  • 14.5.1    Lucrările trebuie să fie executate de așa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect să fie realizate cu toleranțele admisibile.

Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri și nici excrescențe, în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.

Profilul taîuzului trebuie să fie obținut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispoziții contrare în caietul de sarcini speciale.

• 14.5.2    Taluzurile rambleurilor așezate pe terenuri de fundație cu capacitatea portantă corespunzătoare vor avea informativ înclinarea 1:1,5 până la înălțimile maxime pe verticală indicate în tabelul 7.

Tabel 7.

Natura materialului în rambleu stabilit prin studiu geotehnic	H (max m)
Argile prăfoase sau argile nisipoase	6
Nisipuri argiloase sau praf argilos	7
Nisipuri	8
Pietrișuri sau balasturi 1	10

Panta taluzurilor trebuie verificată și asigurată numai după realizarea gradului de compactare indicat în tabelul 5.

• 14.5.3.    La rambleuri mai înalte de 4 m, precum și la cele situate în albiile majore ale râurilor, ale văilor și în bălți, unde terenul de fundație este alcătuit din particule fine și foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.

în cazul umpluturilor de peste 4 m, acolo unde pentru stabilitate s-au prevăzut berme cu lățimi diferite (minim 4 m), acestea vor fi prevăzute cu șanțuri căptușite cu argilă sau betonate, capabile să preia apele de pe taluzuri. Apele colectate în aceste șanțuri vor fi descărcate prin casiuri pe taluz la piciorul taîuzului într-un șanț și de acolo dirijate către podețe.

Pentru eliminarea apelor ce se pot infiltra în umplutură, vor fi prevăzute drenurî transversale la baza rambleului sau d ren uri transversale deschise ce vor fi colectate într-un dren longitudinal.

• 14.5.4.    Taluzurile rambleurilor așezate pe terenuri de fundație cu capacitate portantă redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 (orientativ) până la înălțimile maxime, h max. pe verticală indicate în tabelul 8, în funcție de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundație. „ > ¹ înclinarea definitivă a taluzelor va fi cea rezultată din calculul de stabilitate (atât a rambleului cât și a terenului pe care se așează rambleele).

  Panta terenului de fundație ]	Caracteristicile terenului de fundație
  	a) Unghiul de frecare internă în grade
  	5°		10°			15°
  	b) coeziunea materialului KPa
  	30	60	10	30	60	10	30	60	80
  	înălțimea maximă a rambleului, h max, în m J                                                                                                               ’                             1
  0	3,00	4,00	3,00	5,00	6,00	4,00	6,00	8,00	10,00
  1:10	2,00	3,00	2,00	4,00	5,00	3,00	5,00	6,00	7,00
  1:5	1,00	2,00	1,00	2,00	3,00	2,00	3,00 2,00	4,00 3,00	5,00 4,00
  1:3	-			1,00	2,00	1,00

• 14.5.5.    Toleranțele de execuție pentru suprafațarea patului și a taluzurilor sunt următoarele:

• -    platformă fără strat de formă          +/- 3 cm

• -    platformă cu strat de formă            +/- 5 cm

• -    taluz neacoperit                      +/-10 cm

Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.

Toleranța pentru ampriza ram bleu lui realizat, față de cea proiectată este de +50cm.

• 14.6.    Prescripții aplicabile pământurilor sensibile la apă

  • 14.6.1.    Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă, “Inginerul” va putea ordona Antreprenorului următoarele:

așternerea și compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad de umiditate convenabil;

un timp de așteptare după așternere și scarificarea, în vederea eliminării apei în exces prin evaporare;

• - tratarea pământului cu var pentru reducerea umidității;

practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidității pământurilor cu exces de apă.

Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă se vor executa stropiri succesive.

Pentru aceste pământuri “Inginerul” va putea solicita Antreprenorului măsuri speciale pentru evacuarea apelor.

• 14.7.    Prescripții aplicabile rambleurilor din material stâncos

  • 14.7.1.    Materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăștia și nivela astfel încât să se obțină o umplutură omogenă și cu un volum minim de goluri.

Straturile elementare vor avea grosimea determinată în funcție de dimensiunea materialului și posibilitățile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea, în nici un caz, să depășească 0,80 m în corpul rambleului. Ultimul m de sub patul drumului nu vor conține blocuri mai mari de 0,20 m.

Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozițiile de mai sus vor fi fracționate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite definitive.

Granulozltatea diferitelor straturi constituente ale rainbleurllor trebuie sâ fie omogenă. Intercalarea straturilor de materiale fine și straturi din materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat, este interzisă.

• 14.7.2.    Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel puțin, sau cu utilaje cu șenile de 25 tone cel puțin. Această compactare va fi însoțită de o stropire cu apă, suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor.

• 14.7.3.    Platforma rambleului va fi nivelată, admitându-se aceleași tolerante ca si în cazul debleurilor în material stâncos, art. 12 tab.4.

Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe cel puțin jumătate din grosimea lor.

• 14.8.    Prescripții aplicabile rambleurilor nisipoase

  • 14.8.1.    Rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul do compactare prescris (tabel 5) va putoa fl folosit numai după corectarea granuiometriei acestuia, pentru obținerea compactării prescrise.

  • 14.8.2.    Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite și amestecate pentru obținerea unei umidități omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.

  • 14.8.3.    Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitându-se tolerantele arătate la art. 12 tab.4. Aceste toleranțe se aplică straturilor de pământ care protejează platforma și taluzurile nisipoase.

• 14.9.    Prescripții aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)

  • 14.9.1.    în lipsa unor indicații contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrărilor de artă vor fi executate cu aceleași materiale ca și cele folosite în patul drumului, cu excepția materialelor stâncoase. Pe o lățime minimă de 1 metru, măsurată de la zidărie, mărimea maximă a materialului din carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.

  • 14.9.2.    Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 și cu asigurarea integrității lucrărilor de artă.

Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării “Inginerului” sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de “ folosire.

• 14.10.    Protecția împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protecția rambleurilor contra apelor pluviale și inundațiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depășește intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.

Intensitatea precipitațiilor de care se va ține seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată stație pluviometrică.

Art. 15. Execuția șanțurilor si rigolelor

Șanțurile și rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secțiunea, cota fundului și distanța de la marginea amprizei.

Șanțul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. în nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezența masivelor stâncoase. Paramentele șanțului sau ale rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în proeminență să fie tăiate.

La sfârșitul șantierului și înainte de recepția finală, șanțurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări și blocuri căzute.

Art. 16. Finisarea platformei

• 16.1.    Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat și completat respectând cotele în profil în lung și în profil transversal, declivitățile și lățimea prevăzute în proiect.

Gradul de compactare și toleranțele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul 4.

în ce privește lățimea platformei și cotele de execuție abaterile limită sunt:

• -    la lățimea platformei:

+/- 0,05 m, fată de ax

+/- 0,10 m, pe întreaga lățime

• -    la cotele proiectului:

+/- 0,05 m, față de cotele de nivel ale proiectului.

• 16.2.    Dacă execuția sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiș, în două ape, cu înclinarea de 4% spre marginea acestora. în curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului, fără să coboare sub o pantă transversală de 4%.

Art. 17. Acoperirea cu pamant vegetal

Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a ie fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.

Terenul vegetal trebuie să fie fărâmițat, curățat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă și umectat înainte de răspândire.

După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou ușor.

Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de ploaie.

Art. 18. Drenarea apelor subterane

Lucrările de drenarea apelor subterane, care s~ar putea să se dovedească necesare, vor fi definite prin proiect separat de specialitate, verificat de exigența Af.

Apele infiltrate prin sistemul rutier se vor evacua prin drenuri transversale de acostament sau prin continuitatea stratului de fundație pană la fața taluzelor sau drenuri longitudinale.

ART. 19. întreținerea in timpul termenului de garanție

( . în timpul termenului de garanție, Antreprenorul va trebui să execute în timp util și pe cheltuiala sa lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să mențină scurgerea apelor, și să repare toate zonele identificate cu tasări datorită proastei execuții.

în afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeași perioadă, la cererea scrisă a “Inginerului”, și toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător.

Art. 20. Controlul lucrărilor

• 20.1.    Controlul calității lucrărilor de terasamente se va face conform “Instrucțiunilor privind controlul calității terasamentelor rutiere” - AND 530/2012, care constau din:

• -    verificarea trasării axului, amprizei drumului și a tuturor celorlalți reperi de trasare;

• -    verificarea pregătirii terenului de fundație (de sub rambleu);

• -    verificarea calității și stării pământului utilizat pentru umpluturi;

• -    verificarea grosimii straturilor așternute;

• -    verificarea compactării umpluturilor;

• -    controlul caracteristicilor patului drumului.

• 20.2.    Antreprenorul este obligat să lină evidenta zilnică, în registrul de laborator, a verificărilor efectuate asupra calității umidității pământului pus în operă și a rezultatelor obținute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.

Rambleele se vor realiza din straturi succesive de 25-30 cm grosime conform celor stabilite prin tronsonul experimental.

Antreprenorul nu va trece la execuția următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat și aprobat de Inginer.

Pentru fiecare m de rambleu (pe înălțime) se va face fază determinantă (art. 21.4.).

Antreprenorul va întreține pe cheltuiala sa straturile recepționate, până la acoperirea acestora cu stratul următor.

• 20.3.    Verificarea trasării axului și amprizei drumului și a tuturor celorlalți reperi de trasare

Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuție a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranța admisibilă fiind de +/-qP»¹⁰ m în raport cu reperii pichetajului general.

• 20.4.    Verificarea pregătirii terenului de fundație (sub rambleu)

  • 20.4.1.    înainte de începerea executării umpluturilor, după curățirea terenului, îndepărtarea stratului vegetal și compactarea pământului, se determină gradul de compactare și deformarea terenului de fundație.

  • 20.4.2.    Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafețe compactate.

Natura și starea solului se vor testa la minim 2000 mc teren de fundație (0.30 m grosime).

• 20.4.3.    Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calității lucrărilor ascunse, specificându-se și eventuale remedieri necesare.

• 20.4.4.    Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide, indicativ CD 31 sau alte metode agrementate (art. 14.4.).

• 20.4.5.    Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul după altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).

• 20.4.6.    La nivelul terenului de fundație se consideră realizată capacitatea portantă ziecesară dacă deformația elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 11,5 kN, se încadrează în valorile din tabelul 9, admițându-se depășiri în cel mult 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformației la nivelul terenului de fundație în funcție de tipul pământului de fundație sunt indicate în tabelul 9.

• 20.4.7.    Verificarea gradului de compactare a terenului de fundații se va face în corelație cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă scăzută.

• 20.5.    Verificarea calității și stării pământului utilizat pentru umpluturi

Verificarea calității pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform tabelului 2.

• 20.6.    Verificarea grosimii straturilor așternute

Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ așternut la executarea rambleului. Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ respectiv și utilajele folosite la compactare.

• 20.7.    Verificarea compactării umpluturilor

  • 20.7.1.    Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ pus în operă.

in cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafața, mijlocul și baza stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm și numai de la suprafața și baza stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. în cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct, care trebuie să aibă un volum de min. 1000 cm³, conform STAS 2914 cap.7. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densității în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13, prin penetrare statică STAS 1242/6 sau metode geofizice STAS 1242/7, 8, 9, etc.

Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.

La stratul superior al rambleului și la patul drumului în debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puțin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. '       20.7.2. în cazul când valorile obținute la verificări nu sunt corespunzătoare celor

prevăzute în tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea și recompactarea stratului respectiv.

• 20.7.3.    Nu se va trece la execuția stratului următor decât numai după obținerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.

• 20.7.4.    Zonele insuficient compactate pot fi identificate ușor cu penetrometrul (STAS 1242/6) sau cu deflectometrul cu pârghie (CD 31).

• 20.8.    Controlul caracteristicilor patului drumului

  • 20.8.1.    Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuției terasamentelor si constă în verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitătii, cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.

  • 20.8.2.    Toleranțele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m față de prevederile proiectului. în ce privește suprafațarea patului și nivelarea taluzurilor, toleranțele sunt cele arătate la pct. 12.13 (Tabelul 4) și la pct.14.5.5 din prezentul caiet de sarcini.

Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanță.

• 20.8.3.    Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu " pârghie.

Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se consideră realizată dacă, deformația elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 kN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 9, în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate.

Tabel 9.

Tipul de pământ conform SR EN ISO 14688-2	Valoarea admisibilă a deformatiei elastice 1/100 mm
Nisip prăfos, nisip argilos	350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf	400
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă	450

Când măsurarea defomiallel elastice, cu denectomelrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul va putea folosi și alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.

în cazul utilizării metodei de determinare a deformației liniare prevăzută în STAS 2914/4, frecvența încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secțiune de drum de maxim 250 m lungime.

• 20.9.    Verificarea realizării lucrărilor de stabilitate prevăzute în proiecte

• -    Verificarea înclinării taluzelor, banchetelor și lucrărilor de scurgere a apelor pe taluze.

• -    Verificarea unghiului de frecare interioară și coeziunea pământului folosit la realizarea rambleului (prin verificările pe faze determinante și verificarea ansamblului rambleului).

• -    Verificarea gradului de stabilitate pentru ramblee cu înălțimi h > 4.00 m.

CAPITOLUL IV RECEPȚIA LUCRĂRII

C Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepții pe parcursul execuției (recepții pe faze de excuție), unei recepții preliminare și unei recepții finale.

Art. 21. Recepția pe faze de execuție

• 21.1.    în cadrul recepției pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat cu HG 272/94 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996 și se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepționează s-a executat conform proiectului și atestă condițiile impuse de normativele tehnice în vigoare și de prezentul caiet de sarcini.

• 21.2.    în urma verificărilor se încheie proces verbal de recepție pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuției la faza imediat următoare.

• 21.3.    Recepția pe faze se efectuează de către “Inginer” și Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepției va purta ambele semnături.

Verificarea capacității portante sau a deformabilității pe fiecare strat (grosimea de 25-30 cm) se va face cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman (CD 31-94), cu placa LUKAS (USS) ( sau încercări cu aparatul CBR (AND 530).

^v Nu se va trece la execuția stratului următor decât numai după obținerea gradului de compactare prescris.

Pentru fiecare m de rambleu (pe înălțime) se va face fază determinantă, ocazie cu care se vor face măsurători cu deflectometrul cu pârghie tip Benchelman și verificarea gradului de compactare prin compararea densității în stare uscată a probelor din strat cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Procter (STAS 1913/13).

La faza determinantă se va ține seama de procesele verbale întocmite pentru fiecare strat de 25-30 cm.

• 21.4.    Recepția pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării: trasarea și pichetarea lucrării;

decaparea stratului vegetai și terminarea lucrărilor pregătitoare;

compactarea terenului de fundație;

în cazul rambleurilor, se va verifica compactarea umpluturilor pentru fiecare metru din înălțimea de umplutură (realizat in straturi de 25-30 cm si verificata compactarea cu defectometrul conform art 20.2, 20.7, 20,7.3) și la realizarea umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului;

în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.

• 21.5.    Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziția organelor de control, cât și a comisiei de recepție preliminară sau finală.

• 21.6.    La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părți din aceasta se va proceda la efectuarea recepției preliminare a lucrărilor, verificându-se:

concordanța lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini și caietului de sarcini speciale și a proiectului de execuție;

natura pământului din corpul drumului.

• 21./.    Lucrările nu se vor recepționa dacă:

nu sunt realizate cotele și dimensiunile prevăzute în proiect;

nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât și pe fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepție pe faze);

nu s-a utilizat pământ corespunzător conform SR EN ISO 14688-2 și STAS 2914;

lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;

nu s-au respectat pantele transversale și suprafațarea platformei;

se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături in corpul terasamentelor, ravinări alo taluzurilor, etc.;

nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.

Defecțiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili și modul și termenele de remediere.

Art. 22. Recepția preliminară, la terminarea lucrărilor

Recepția preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.

Art. 23. Recepția finala

La recepția finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele și dacă acestea au fost întreținute corespunzător în perioada de garanție a întregii lucrări, în condițiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

ANEXĂ

CAIET DE SARCINI GENERALE LUCRĂRI DE TE RASA MENTE

REFERINȚE NORMATIVE

• I.    ACTE NORMATIVE

	Legea nr. 10/1995.Legea calității si completări. Legea nr.137/1995.Legea protecției mediului. Legea nr.157/1996.Legea apelor. Legea nr.319/200G.Legea sănătății în muncă. Legea nr.481/2004.Protecția civilă. Legea     nr.307/2006. Apărarea     împotriva incendiilor.
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -publicat în MO 397/24.08.2000	Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației si de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996	Norme generale de protecția muncii.
NSPM nr. 79/1998	Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor.
Ordin Ml nr. 775/1998	Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999	Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE

CD 31	Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide.
AND 530	Instrucțiuni privind controlul calității terasamentelor rutiere.
P 70-1979	Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea construcțiilor fundate pe pământuri cu umflături și contracții mari (PUCM).

P 7/2000	Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire (proiectare, execuție, exploatare).
C 168-1980	Instrucțiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensibile la umezire și a nisipurilor. IIL STANDARDE
SREN ISO 14688-2:2005	Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare. Amendament 1
("jSR EN ISO 14688/1:2004/A1:2014	Corectări și încercări gootehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare și descriere. Amendament 1
STAS 1709/1-1990	Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Adâncimea de îngheț în complexul rutier. Prescripții de calcul.
STAS 1709/2-1990	Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Prevenirea și remedierea degradărilor din îngheț-dezgheț. Prescripții tehnice.
STAS 1709/3-1990	Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Determinarea sensibilității la îngheț a pământurilor de fundație. Metoda de determinare.
/STAS 1913/1-1982 W	Teren de fundare. Determinarea umidității.
STAS 1913/3-1976	Teren de fundare. Determinarea densității pământurilor.
STAS 1913/4-1986	Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-1985	Teren de fundare. Determinarea granulozității.
STAS 1913/12-1988	Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice și mecanice ale pământurilor cu umflări și contracții mari.
STAS 1913/13-1983	Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. încercarea Procter.
STAS 1913/15-1975	Teren de fundare. Determinarea greutății volumice pe teren.

CAIET DE SARCINI fundatii de balast si/sau DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

ArE3\ Agregate naturale

Art.4. Apa

Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal

CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Art.6. Caracteristicile optime de compactare

Art.7. Caracteristicile efective de compactare

CAP.IV. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

Art.8. Masuri preliminare

Art.9. Experimentarea punerii in opera a balastului

Art.10. Punerea in opera a balastului

Art.11. Controlul calitatii compactării balastului

CAP.V. CONDIȚII TEHNICE, REGULI Șl METODE DE VERIFICARE

Art.12. Elemente geometrice

Art.13. Condiții de compactare

Art.14. Caracteristicile suprafeței stratului de fundare

CAP.VI. RECEPȚIA LUCRĂRILOR 5

Art.15. Recepția pe faza de execuție

Art.16. Recepția preliminară, la terminarea lucrării

Art.17. Recepția finala

ANEXĂ - REFERINȚE NORMATIVE 5

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI 9

Art.1. Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile tehnice privind execuția și recepția straturilor de fundație din balast sau balast amestec optimal pentru “Construire Strada PRELUNGIREA BRADULUi”. Acesta cuprinde condițiile tehnice care trebuie sa fie îndeplinite de materialele de construcție folosite, prevăzute și de stratul de fundație realizat conform STAS 6400.

Art.2. Prevederi generale

• 2.1.    Stratul de fundație din balast sau balast optimal se realizează într-unul sau mai multe straturi, în funcție de grosimea stabilită prin proiect și variază conform prevederilor STAS 6400, între 15 și 30 cm.

• 2.2.    Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice și tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

• 2.3.    Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet ( de sarcini.

• 2.4.    Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea “Inginerului”, verificări suplimentare față de prevederile prezentului caiet de sarcini.

• 2.5.    în cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, “Inginerul” va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun.

CAPITOLUL II MATERIALE

Art.3. Agregate naturale

• 3.1.    Pentru execuția stratului de fundație se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maximă de 63 mm.

• 3.2.    Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheț, nu trebuie să conțină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

3.3. Balastul și balastul amestec optimal, pentru a fi folosite în stratul de fundație, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.

(                                                                                        Tabel 1.

CARACTERISTICI	CONDIȚII DE ADMISIBILITATE			METODE DE VERIFICARE CONFORM
	AMESTEC OPTIM	fundatii RUTIERE	COMPLETARE A SISTEMULUI RUTIER LA ÎNGHEȚ-DEZGHET -Strat de formă-
Sort	0-63	0-63	0-63	-
Conținut de fracțiuni % f                                          3				STAS 1913/5
Sub 0,02 mm	max. 3	max. 3	max. 3	STAS
Sub 0,2 mm	4-10	3-18	3-33
0-1 mm	12-22	4-38	4-53
0-4 mm	26-38	16-57	16-72
0-8 mm	35-50	25-70	25-80

0-16 mm	48-65	37-82	37-86	4606
0-25 mm	60-75	50-90	50-90
0 50 mm	85-92	80-98	80-98
0-63 mm	100	100	100
Granulozitate	Conform figurii
Coeficient de neuniformitate (Un) minim	-	15	15	STAS SREN 1097-2
Echivalent de nisip (EN) minim	30	30	30
Uzura cu mașina tip Los Angeles (LA) % max.	30	50	50

• 3.4.    Balastul amestec optimal se poate obține fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, dacă îndeplinește condițiile din tabelul 1.

• 3.5.    Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt arătate în tabelul 2.

(____Tabel 2.

Domeniu de granulozitate	Limita	Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm
		0,02	0,2	1	4	8	25	63
0-63	Inferioară Superioa ră	0 3	4 10	12 22	28 38	35 50	60 75	100 100

• 3.6.    Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea și constanța calității acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerințele prezentului caiet de sarcini și după aprobarea Inginerului.

• 3.7.    Laboratorul Antreprenorului va ține evidența calității balastului sau balastului amestec _ optimal astfel:

L - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;

într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

• 3.8.    Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcție de cantitatea necesară și de eșalonarea lucrărilor.

• 3.9.    în cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea și depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

• 3.10.    în cazul în care la verificarea calității balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul

• 1    aceasta se corectează cu sorturile gra nu Io metrice deficitare pentru îndeplinirea condițiilor calitative prevăzute.

Art.4. Apa

Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din rețeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conțină nici un fel de particule în suspensie.

Art.5. Controlul calitatiî balastului sau a balastului amestec optimal inainte de realizarea stratului de fundație

Controlul calității se face de către Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 3.

Tabel 3.

	Acțiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifică	Frecventa minimă		Metoda de determinare conform
		La aprovizionare	La locul de punere în operă
0	1	2	3	4
1	Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanție	La fiecare lot aprovizionat	-	-
2	Determinarea granulometrică. Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului	O probă la fiecare lot aprovizionat, de 500 tone, pentru fiecare sursă (dacă este cazul pentru fiecare sort)	-	STAS 4606
				SR EN 933-8
3	Umiditate	-	O probă pe schimb (și sort) înainte de începerea lucrărilor si ori de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiții meteorologice	STAS 4606
4	Rezistente la uzura cu mașina tip Los Angeles (LA)	O probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursă (sort) la fiecare 5000 tone	-	SR EN 1097-2

CAPITOLUL III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Art.6. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuție.

Prin încercarea Procter modificată, conform STAS 1913/13 se stabilește: du max.P.M.=    greutatea volumică te stare uscată, maxima exprimată in g/cmc

Wopt P.M. =     umiditate optimă de compactare, exprimată în %.

Art.7. Caracteristicile efective de compactare

• 7.1.    Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul șantierului pe probe prelevate din lucrare și anume:

du ef = greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cmc

W ef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare gc.

d.u.ef.

gc. =----------------x 100

du max.PM

• 7.2.    La execuția stratului de fundație se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art.13.

CAPITOLUL IV

PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

Art.8. Masuri preliminare

• 8.1.    La execuția stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după recepționarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

• 8.2.    înainte de începerea lucrărilor se vor verifica și regla utilajele și dispozitivele necesare punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal.

• 8.3.    înainte de așternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din r fundații: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole și racordurile stratului de fundație la acestea, precum și alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.

• 8.4.    în cazul straturilor de fundație prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puțin 15 cm deasupra șanțului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.

• 8.5.    în cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcție de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de șantier.

ART.9. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec optimal

• 9.1.    înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de probă în lungime de minimum 30 m și o lățime de cel puțin 3,40 m (dublul lățimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiții de execuție curentă pe șantier, a ^componenței atelierului de compactare și a modului de acționare a acestuia, pentru realizarea " gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum și reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din proiect și pentru o suprafațare corectă.

• 9.2.    Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezența Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord și efectuate de un laborator de specialitate.

în cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obținut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării și anume:

grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;

condițiile de compactare (verificarea eficacității utilajelor de compactare și intensitatea de compactare a utilajului).

Intensitatea de compactare = Q/S

Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb), exprimat în mc S = suprafața compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp.

în cazul folosirii de utilaje de același tip, în tandem, suprafețele compactate de fiecare utilaj se cumulează.

• 9.3.    Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referință pentru restul lucrării.

Caracteristicile obținute pe acest tronson se vor consemna în registrul de șantier, pentru a servi la urmărirea calității lucrărilor ce se vor executa.

ART.10. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal

• 10.1.    Pe terasamentul recepționat se așterne și se nivelează balastul sau balastul amestec optimal într-unul sau mai multe straturi, în funcție de grosimea prevăzută în proiect și de grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental.

Așternerea și nivelarea se face la șablon, cu respectarea lățimilor și pantelor prevăzute în proiect.

• 10.2.    Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește de laboratorul de șantier ținând seama de umiditatea agregatului și se adaugă prin stropire.

Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.

• 10.3.    Compactarea straturilor de fundație din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componența atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia și intensitatea Q/S de compactare.

• 10.4.    Pe drumurile pe care stratul de fundație nu se realizează pe întreaga lățime a platformei, acostamentele se completează și se compactează odată cu stratul de fundație, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându~se totodată și măsurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.

• 10.5.    Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundație, sau care rămân după compactare, se corectează cu materiale de aport și se recompactează. Suprafețele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează și apoi se compactează din nou.

• 10.6.    Este interzisă folosirea balastului înghețat.

• 10.7.    Este interzisă așternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiță de gheață.

Art.11. Controlul calitatii compactării balastului sau a balastului amestec optimal

• 11.1.    în timpul execuției stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactării, încercările și determinările arătate în tabelul 4.

Tabel 4.

	NR CR	DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, CARE SE VERIFICĂ	FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE ÎN OPERĂ	METODE DE VERIFICARE CONFORM
	1	încercare Proctor modificată	-	STAS 1913/13
	2	Determinarea umidității de compactare și corelația umidității	zilnic, dar cel puțin un test la fiecare 250 m de banda de circulație	STAS 4606
	3	Determinarea grosimii stratului compactat	minim 3 probe la o suprafață de 2.000 mp de strat	-
	4	Verificarea realizării intensității de compactare Q/S	zilnic
	5	Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutății volumice în stare uscată	zilnic în minim 3 puncte pentru suprafețe < 2.000 mp și minim 5 puncte pentru suprafețe > 2.000	STAS 1913/15 STAS

		mp de strat	12.288
6	Determinarea capacității portante la nivelul superior al stratului de fundație 1	în câte două puncte situate în profiluri transversale la distanțe de 10 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lățime de 7,5 m J                                            ’	Normativ CD 31

în ce privește capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide, indicativ CD 31.

• 11.2.    Laboratorul Antreprenorului va ține următoarele evidențe privind calitatea stratului executat:

compoziția gra nu Io metrică a balastului utilizat;

caracteristicile optime de compactare, obținute prin metoda Procter modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscată)

caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).

C                  CAPITOLULV

CONDIȚII TEHNICE, REGULI Șl METODE DE VERIFICARE

Art.12. Elemente geometrice

• 12.1.    Grosimea stratului de fundație din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect.

Abaterea limită la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat.

Grosimea stratului de fundație este media măsurătorilor obținute pe fiecare sector de drum prezentat recepției.

• 12.2.    Lățimea stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal este prevăzută în proiect.

Abaterile limită la lățime pot fi +/- 5 cm.

Verificarea lățimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

• 12.3.    Panta transversală a fundației de balast sau balast amestec optimal este cea a îmbrăcăminții sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu +/- 0,5 C cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă și se măsoară la fiecare 25 m distantă.

• 12.4.    Declivitățile în profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abaterile limită la cotele fundației din balast, față de cotele din proiect pot fi de +/-10 mm.

Art.13. Condiții de compactare

Straturile de fundație din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Procter modificată conform STAS 1913/13:

• > pentru drumurile din clasele tehnice I, II si IEI

• •    100%, în cel puțin 95% din punctele de măsurare;

• •    98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi și/în toate punctele de măsurare la drumurile de clasa tehnică H si III;

• >    pentru drumurile din clasele tehnice IV si V

• •    98%, în cel puțin 93% din punctele de măsurare;

• •    95%, în toate punctele de măsurare.

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație se consideră realizată dacă valoarile deflexiunilor măsurate nu depășesc valoarea deflexiuniior admisibile indicate în tabelul 5 (conform CD 31).

Tabel 5.

Grosimea stratului de fundație din I balast sau balast amestec optimal h (cm)	Valorile deflexiunii admisibile
	Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:
	Strat de formă	Pământuri de tipul
	Conform STAS 12.253	Nisip prăfos, nisip argilos (P3)	Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos (P4)	Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă (P5)
10	185	323	371	411
15	163	284	327	366
20	144	252	290	325
25	129	226	261	292
30	118	206	238	266
35	109	190	219	245
40	101	176	204	227
45	95	165	190	213
50	89	156	179	201

Nota: Balastul din stratul de fundație trebuie să îndeplinească condițiile de admisibilitate din STAS 6400.

Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD 31.

Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkerman efectuate în scopul calității execuției lucrărilor de fundații se va face prin examinarea modului de variație la suprafața stratului de fundație, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) și a valorii coeficientului de variație (C_v).

Uniformitatea execuției este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundație, valoarea coeficientului de variație este sub 35%.

Art.14. Caracteristicile suprafeței stratului de fundație

Verificarea denivelărilor suprafeței fundației se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:

în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulație și nu pot fi mai mari de + 2,0 cm;

în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect și nu pot fi mai mari de + 1,0 cm.

în cazul apariției denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafeței fundației.

CAPITOLUL VI RECEPȚIA LUCRĂRILOR 9

Art.15. Recepția pe faza determinanta

Recepția pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții aprobat cu HG 272/94 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentații sunt complet terminate și toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, și 14.

Comisia de recepție examinează lucrările și verifică îndeplinirea condițiilor de execuție și calitative impuse de proiect și caietul de sarcini precum și constatările consemnate pe parcursul execuției de către organele de control.

în urma acestei recepții se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse.

Art.16. Recepția preliminară, la terminarea lucrărilor

Recepția preliminară se face odată cu recepția preliminară a întregii lucrări, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Art.17. Recepția finala

Recepția finală va avea loc după expirarea perioadei de garanție pentru întreaga lucrare și se va face în condițiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

ANEXĂ

CAIET DE SARCINI GENERALE

FUNDAȚII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL I                                                                               J

REFERINȚE NORMATIVE

. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -publicat în MO 397/24.08.2000	Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației si de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996	Norme generale de protecția muncii.
NSPM nr. 79/1998	Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor.
Ordin Ml nr. 775/1998	Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999	Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE

20. CD 31

Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide.

• III. STANDARDE

  STAS 1913/1-82	Teren de fundare. Determinarea umidității.
  STAS 1913/5-85	Teren de fundare. Determinarea granulozității.
  STAS 1913/13-83	Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. încercarea Proctor.
  STAS 1913/15-75	Teren de fundare. Determinarea greutății volumice pe teren.

  STAS 4606-80

  
  

  Agregate naturale grele pentru mortare și betoane cu lianți minerali. Metode de încercare.

  5

  
  

  STAS 6400-84

  
  

  Lucrări de drumuri. Straturi de bază si de fundație.

  1                                            J

  
  

  Condiții tehnice generale de calitate.

  
  

  STAS 12288-85

  
  

  Lucrări de drumuri. Determinarea densității straturilor rutiere cu dispozitivul cu con și nisip.

  
  
  
  
  
  

CAIET DE SARCINI fundatii de piatră spartă si/sau DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

Art. 4. Apa

Art. 5. Controlul calitatii agregatelor înainte de realizarea straturilor de fundație

CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Art 6 Caracteristicile optime de compactare

Art. 7. Caracteristicile efective de compactare

CAP.IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAȚIE

5

Art. 8. Masuri preliminare

Art. 9. Experimentarea execuției straturilor de fundație

Art. 10. Execuția straturilor de fundație

• A.    Fundații din piatră spartă mare 63-80 pe un strat de balast

• B.    Fundații din piatră spartă amestec optimal

Art.11. Controlul calitatii compactării straturilor de fundatii

CAP.V. CONDIȚII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 5

Art.12. Elemente geometrice

Art.13. Condiții de compactare

Art. 14. Caracteristicile suprafeței stratului de fundație

CAP.VI. RECEPȚIA LUCRĂRILOR 5

Art. 15. Recepția pe faza de execuție

Art. 16. Recepția finala, la terminarea lucrărilor

Art.17. Recepția finala

ANEXĂ - REFERINȚE NORMATIVE 9

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI

Art.1. Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile tehnice privind execuția și recepția straturilor de fundație din piatră sparta sau piatră spartă amestec optimal din structurile rutiere pentru “Construire Strada PRELUNGIREA BRADULUI”.

Art.2. Prevederi generale

• 2.1.    Fundația din piatră spartă amestec optimal 0-63 se realizează într-un singur strat a cărui grosime este stabilită prin proiect.

• 2.2.    Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor măsuri de îmbunătățire a protecției patului, iar acesta este constituit din pământuri coezive, stratul de fundație din piatră spartă amestec optimal 0-63 se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundație care poate fi:

• -    substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare;

• -    substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime după cilindrare.

Când stratul inferior al fundației rutiere este alcătuit din balast, acesta preia și funcția de substrat drenant, asigurându-se condițiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare și măsurile de evacuare a apei.

• 2.3.    Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

• 2.4.    Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, verificări suplimentare față de prevederile prezentului caiet de sarcini.

• 2.5.    în cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun.

CAPITOLUL II

MATERIALE

Art.3. Agregate naturale

• 3.1.    Pentru execuția fundațiilor din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:

• a.    Pentru fundație din piatră spartă mare, 40-80:

balast 0-63 mm în stratul inferior;

piatră spartă 40-80 mm în stratul superior;

split 16-25 mm pentru împănarea stratului superior;

nisip grăunțos sau savură 0-8 mm ca material de protecție.

• b.    Pentru fundație din piatră spartă amestec optimal 0-63 mm

nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pământul din patul drumului esle coeziv șl nu se prevede execuția unul strat de formă sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;

piatră spartă amestec optimal 0-63 mm.

Nisipul grăunțos sau savura ca material de protecție nu se utilizează când stratul superior este de macadam sau de beton de ciment.

• 3.2.    Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau îngheț. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

• 3.3.    Agregatele folosite la realizarea slraluriloi de fundație trebuie să îndeplinească condițiile de admisibilitate arătate în tabelele 1, 2 și 3 și nu trebuie să conțină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabel 1.

NISIP - Condiții de admisibilitate _____________________________________________________________________1_______________________________________________________________________________________

CARACTERISTICI	Condiții de admisibi	itate pentru:
	strat izolant	strat de protecție
Sort (ochiuri pătrate)	0-4	4-8
Granulozitate -    conținut de fracțiuni sub 0,1 mm, %, max. -    conținut de fracțiuni sub 0,02 mm, %, max. -    condiții de filtru invers	14 5 dis p <di5f < 5 d85 P	5
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min.	6x 10'3	-

Tabel 2.

BALAST - Condiții de admisibilitate pentru fundatii

CARACTERISTICI	Condiții de admisibilitate
Sort (ochiuri patrate)	0-63
Conținut de fracțiuni, %, max.: - sub 0,02 mm - 0...63 mm	3 100
Granulozitate	Conform figurii 1
Coeficient de neuniformitate (Un), min.	15
Echivalent de nisip (EN), min.	30
Uzura cu mașina tip Los Angeles (LA) %, max.	50

Tabel 3.

PIATRĂ SPARTĂ - Condiții de admisibilitate

Sort Caracteristica	Savura	Piatră spartă (split)			Piatră spartă mare
	Condiții de admiși				Uitate
	0-8	8-16	16-25	25-40	40-63	63-80
Conținut de granule: -    rămân pe ciurul superior (dmax), %, max. -    trec prin ciurul inferior (dmin), %, max.	5	5			5	5
	-	10			10	10
Conținut de    granule alterate,     moi,     friabile, poroase și vacuolare, %, max.	-	10			10	-
Forma granulelor: - coeficient de formă, %, max.	-	35			35	35
Coeficient de impurități: - corpuri străine, %, max.	1	1			1	1

- fracțiuni sub 0,1 mm,%, max.	—	3	nu este cazul
Uzura cu mașina tip Los Angeies, %, max.	-	30	corespunzător clasei rocii
Rezistenta ia acțiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, %, max.	-	6	3	nu este cazul

• 3.4.    Piatra sparta amestec optimal se poate obține fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 și 40-63, fie direct de la concasare, dacă îndeplinește condițiile din tabelul 4 și granulozitatea conform tabelului 5 și figurii 2.

Amestecul pe șantier se realizează într-o instalație de nisip stabilizat prevăzută cu predozator cu patru compartimente.

Tabel 4.

C PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Condiții de admisibilitate

CARACTERISTICI	Condiții de admisibilitate
Sort	0-40	0-63
Conținut de fracțiuni, %, max.: - sub 0,02 mm - sub 0,2 mm - 0...8 mm -16...40 mm - 25...63 mm	3 3...14 42...65 20...40	3 2...14 35...55 20...40
Granulozitate	să se înscrie între limitele din tabelul 5 și conform figurii 2
Echivalent de nisip (doar în cazul nisipului natural) (EN), min.	30
Uzura cu mașina tip Los Angeies (LA) %, max.	30
Rezistența la acțiunea repetată a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max.	6 pentru split 3 pentru piatră spartă mare 40-63

Tabel 5.

PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate

Domeniu de granulozi tate	Limita	Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... in mm
		0,02	0,1	0,2	1	4	8	16	25	40	63
0....40	infer.	0	2	3	I2	28	42	60	75	90	-
	super.	3	10	14	30	50	65	80	90	10 0	-
0 .... 63	infer.	0	1	2	8	20	31	48	60	75	90
	super.	3	10	14	27	42	55	70	80	90	100

Condițiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, conținutul de granule alterate și conținutul de impurități pentru piatră spartă amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3 (pentru piatră spartă).

• 3.5.    Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul șantierului pentru a se asigura omogenitatea și constanta calității acestora.

Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operă se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea au calitatea corespunzătoare.

• 3.C.    în timpul transportului de la Furnizor la șantier și al depozitării, agregatele trebuie ferite de impurificări. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi și păstrate în condiții care să le ferească de imprăștiere, impurificare sau amestecare.

• 3.7.    Controlul calității agregatelor de către Antreprenor se va face în conformitate cu prevederile tabelului 6.

• 3.8.    Laboratorul șantierului va ține evidența calității agregatelor astfel:

într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;

într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laboratorul șantierului.

• 3.9.    în cazul în care la verificarea calității amestecului de piatră spartă amestec optimal aprovizionată, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condițiilor calitative prevăzute.

Art.4. Apa

Apa necesară realizării straturilor de fundație poate să provină din rețeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conțină nici un fel de particule în suspensie.

Art.5. Controlul calitatii agregatelor înainte de realizarea straturilor de fundație

Controlul calității se face de către Antreprenor prin laboratorul său în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 6.

Tabel 6.

AGREGATE

ACȚIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICĂ	FRECVENTA MINIMĂ J		METODE DE DETERMINAR E CONF.
	la aprovizionare	la locul de punere în operă
Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanție	la fiecare lot aprovizionat	-	-
Corpuri străine: -    argilă bucăți -    argilă aderentă -    conținut de cărbune )	în cazul în care se observă prezența lor	Ori de câte ori apar factori de impurificare	STAS 4606
Conținutul de granule alterate, moi, friabile, poroase și vacuolare	0 probă la max. 500 mc pentru fiecare sursă	-	-

Granuiozitatea sorturilor	0 probă la max. 500 mc pentru fiecare sort si sursă J	-	SR EN 1097-2/2010
Forma granulelor pentru piatră spartă Coeficient de formă	0 probă la max. 500 t pentru fiecare sort și fiecare sursă		SREN 1097-2/2010
Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastieră)	O probă la max. 500 mc pentru fiecare sursă	-	SR EN 1097-2/2010
Rezistenta la acțiunea repetată a sulfatului de sodiu (Na2SO4), b cicluri	O probă la max. 500 mc pentru fiecare sursă	-	STAS 4606
Rezistenta la sfărâmare prin compresiune la piatră spartă în stare saturată la presiune normală	O probă la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatră spartă și sursă		SR EN 1097-2/2010
Uzura cu mașina tip Los Angeles	O probă ia max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursă 7	-	SR EN 1097-|     2/2010

CAPITOLUL III

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDAȚIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDAȚIE REALIZAT DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

Art.6. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră spartă se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuție.

Prin încercarea Procter modificată, conform STAS 1913/13 se stabilește:

du max. P.M.-    greutate volumică în stare uscată, maxima exprimată în g/cm³

W_opt P.M. -      umiditatea optimă de compactare, exprimată în %

Art.7. Caracteristicile efective de compactare

• 7.1.    Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul șantierului pe probe prelevate din lucrare și anume:

du_er greutatea volumică în stare uscată efectivă, exprimată în g/cm³

W_ef - umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare, gc.

du_ef

g_C =------------------ X 1 00

du_max P.M.

• 7.2.    La oxocutia stratului de fundație se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art. 13.

CAPITOLUL IV

REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAȚIE J

Art.8. Masuri preliminare

• 8.1.    La execuția stratului de fundație se va trece numai după recepționarea lucrărilor de te rasa mente sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

• 8.2.    înainte de începerea lucrărilor de fundație se vor verifica și regla toate utilajele și dispozitivele necesare punerii în operă a straturilor de fundație.

• 8.3.    înainte de așternerea agregatelor din straturile de fundație se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundație - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole și racordările stratului de fundație la acestea - precum și alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.

• 8.4.    în cazul straturilor de fundație prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în afara suprafeței de lucru, în orice punct al traseului, la cel puțin 15 cm deasupra șanțului sau deasupra terenului în cazul rambleeîor.

• 8.5.    în cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatră spartă se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, funcție de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de șantier.

Art.9. Experimentarea execuției straturilor de fundație

• 9.1.    înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să efectueze experimentarea executării straturilor de fundație.

Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundație - strat de fundație din piatră spartă mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundație din piatră spartă amestec optimal 0-63, cu sau fără substrat de nisip în funcție de soluția prevăzută în proiect.

în cazul fundației din piatră spartă mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru Q stratul inferior din balast și separat pentru stratul superior din piatră spartă mare.

în toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de min. 30 m cu lățimea de cel puțin 3,50 m (dublul lățimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiții de execuție curentă pe șantier, a componentei atelierului de compactare și a modului de acționare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate executa într-un singur strat sau două și reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafațare corectă.

• 9.2.    Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezența Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul, stabilite de comun acord.

în cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obținut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a componenței utilajului de compactare folosit

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării și anume:

grosimea maximă a stratului fundației ce poate fi executat pe șantier;

condițiile de compactare (verificarea eficacității utilajelor de compactare și intensitatea de compactare a utilajului).

O 3 Intensitatea de compactare “ Q/S

Q - volumul materialului pus în operă, în unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat în mc

S - suprafața compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp

în cazul când se folosește tandem de utilaje de același tip, suprafețele compactate de fiecare utilaj se cumulează.

• 9.4.    în cazul fundației din piatră spartă mare 63-80, se mai urmărește stabilirea corectă a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare ușoare și rulouri compresoare mijlocii, a numărului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscată până la fixarea pietrei sparte 63-80 și în continuare a numărului minim de treceri, după așternerea în două reprize a splitului de împănare 16-25, până la obținerea încleștării optime.

Compactarea în acest caz se consideră terminată dacă roțile ruloului nu mai lasă nici un fel de urme pe suprafața fundației de piatră spartă, iar alte pietre de aceeași natură petrografică cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate în fața ruloului, nu mai pătrund în stratul de fundație și sunt sfărâmate, fără ca stratul do fundație să sufere dislocări sau deformări.

• 9.5.    Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referință pentru restul lucrărilor.

Caracteristicile obținute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de șantier pentru a servi la urmărirea calității lucrărilor ce se vor executa.

Art.10. Execuția straturilor de fundație

• A. FUNDAȚII DIN PIATRĂ SPARTĂ MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST

• a.    Execuția stratului inferior din balast

  • 10.1.    Pe terasamentul recepționat se așterne și se nivelează balastul, într-un singur strat, având grosimea rezultată pe tronsonul experimental aslfel ca după compactare să se obțină 10 cm.

Așternerea și nivelarea se vor face la șablon, cu respectarea lățimilor și pantelor prevăzute în proiect.

• 10.2.    Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește de laboratorul de șantier ținând seama de umiditatea agregatului și se adaugă prin stropire.

Stropirea va fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală.

• 10.3.    Compactarea straturilor de fundație se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componența atelierului, viteza de compactare, tehnologia și intensitatea Q/S de compactare.

• 10.4.    Pe drumurile la care stratul de fundație nu se realizează pe întreaga lățime a platformei, acostamentele se completează și se compactează odată cu stratul de fundație, astfel ca stratul de fundație să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată și măsurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3.

• 10.5.    Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundație sau care rămân după compactare, se corectează cu material de aport și se recompactează.

Suprafețele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează și apoi se compactează din nou.

• 10.6.    Este interzisă execuția stratului de fundație cu balast înghețat.

• 10.7.    Este interzisă de asemenea așternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiță de gheață.

• b.    Execuția stratului superior din piatră spartă mare 63-80

• 10.8.    Piatra sparta mare se așterne, numai după recepția stratului inferior de balast, care, prealabil așternerii, va fi umezit.

• 10.9.    Piatra sparta se așterne și se compactează la uscat în reprize. Până la încleștarea pietrei sparte, compactarea se execută cu cilindri compresori netezi de 6 t după care operațiunea se continuă cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone Numărul do treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.

• 10.10.    După terminarea cilindrării, piatra sparta se împănează cu split 16-25, care se compactează și apoi urmează umplerea prin înnoroire a golurilor rămase după împănare, cu savură 0-8 sau cu nisip.

• 10.11.    Până la așternerea stratului imediat superior, stratul de fundație din piatră spartă mare astfel executat, se acoperă cu material de protecție (nisip grăunțos sau savură).

în cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor și protecția stratului de fundație din piatră spartă mare.

• B.    STRATURI DE FUNDAȚIE DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

• 10.12.    Pe terasamenteîe recepționate, realizate din pământuri coezive și pe care nu se prevăd în proiecte îmbunătățiri ale patului sau realizarea de straturi de formă, se va executa în prealabil un substrat de nisip de 7 cm.

Așternerea și nivelarea nisipului se fac la șablon, cu respectarea lățimilor și pantelor prevăzute în proiect pentru stratul de fundație.

Nisipul așternut se umectează prin stropire și se cilindrează.

• 10.13.    Pe substratul de nisip realizat, piatra spartă amestec optimal se așterne cu un repartizor-finisor de asfalt, cu o eventuală completare a cantității de apă, corespunzătoare umidității optime de compactare.

Ășternerea și nivelarea se fac la șablon cu respectarea lățimilor și pantelor prevăzute în proiect.

• 10.14.    Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește de laboratorul de șantier ținând seama de umiditatea agregatului și se adaugă prin stropire uniformă evitându-se supraumezirea locală.

• 10.15.    Compactarea stratului de fundație se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia și intensitatea Q/S de compactare.

• 10.16.    La drumurile pe care stratul de fundație nu se realizează pe întreaga lățime a platformei, acostamentele se completează și se compactează odată cu stratul de fundație, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată și măsurile de evacuare a apelor conform pct.8.3.

• 10.17.    Denivelările care se produc în timpul compactării sau care rămân după compactarea straturilor de fundație din piatră spartă mare sau din piatră spartă amestec optimal se corectează cu material de aport și se recompactează.

Suprafețele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după contururi regulate, pe toată grosimea stratului, se completează cu același tip de material, se renivelează și apoi se cilindrează din nou.

• 10.18.    Este interzisă execuția stratului de fundație cu piatră spartă amestec optimal înghețată.

• 10.19.    Este interzisă de asemenea așternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiță de gheață.

Art.11. Controlul calitatîi compactării straturilor de fundație

• 11.1.    în timpul execuției straturilor de fundație din balast și piatră spartă mare 63-80, sau din piatră spartă amestec optimal, se vor face verificările și determinările arătate în tabelul 7, cu frecvența menționată în același tabel.

în ce privește capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide, indicativ CD 31.

• 11.2.    Laboratorul Antreprenorului va ține următoarele evidențe privind calitatea stratului executat:

compoziția granulometrică a agregatelor

caracteristicile optime de compactare obținute prin metoda Procter modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscată) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).

labei 7.

Nr. crt	DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICĂ	FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE ÎN LUCRU	METODE DE VERIFICARE CONFORM
1.	încercarea Procter modificată - strat balast - strat piatră spartă amestec optimal		STAS 1913/13
2.	Determinarea umidității de compactare - strat balast - strat piatră spartă amestec optimal	minim 3 probe la o suprafață de 2000 mp de strat	STAS 1913/1
3.	Determinarea grosimii stratului compactat - toate tipurile de straturi	minim 3 probe la o suprafață de 2000 mp de strat
4.	Verificarea realizării intensității de compactare Q/S - toate tipurile de straturi	zilnic	-
5.	Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutății volumice pe teren -    strat balast -    strat piatră spartă amestec optimal	minim 3 pct. ptr. suprafețe < 2000 mp și minim 5 pct. pt. suprafețe > 2000 mp de strat	STAS 1913/15 STAS 12288
6.	Verificarea compactării prin încercarea cu p.s. în fața compresorului	minim 3 încercări la o suprafață de 2000 mp	STAS 6400
7.	Determinarea capacității portante la nivelul superior al stratului de fundație - toate tipurile de straturi de fundație	în câte două puncte situate în profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pt. fiecare bandă cu lățime de 7,5 m	Normativ CD 31

CAPITOLUL V

CONDIȚII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE »                                                                    I

Art.12. Elemente geometrice

• 12.1.    Grosimea stratului de fundație este cea din proiect.

Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ±20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafață de drum.

Grosimea stratului de fundație este media măsurătorilor obținute pe fiecare sector de drum prezentat recepției.

• 12.2.    Lățimea stratului de fundație este cea prevăzută în proiect.

Abaterile limită la lățime pot fi ±5 cm.

Verificarea lățimii executate se va face în dreptul protilelor transversale ale proiectului.

• 12.3.    Panta transversală a stratului de fundație este cea a îmbrăcămintii sub care se execută, prevăzută în proiect.

Abaterea limită la pantă este ±4%, în valoare absolută și va fi măsurată la fiecare 25 m.

• 12.4.    Declivitățile în profil longitudinal sunt aceleași ca și cele ale îmbrăcăminților sub care se execută.

Abaterile limită la cotele fundației, față de cotele din proiect pot fi ±10 mm.

Art13. Condiții de compactare

• 13.1.    Straturile de fundație din piatră spartă mare 63-80 trebuie compactate până la realizarea încleștării maxime a agregatelor, care se probează prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeași natură petrografică, ca și a pietrei sparte utilizate la execuția straturilor și cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncată în fața utilajului cu care se execută compactarea.

Compactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită fără ca stratul să sufere dislocări sau deformări.

• 13.2.    Straturile de fundație din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Procter modificată, conform STAS 1913/13:

• >    pentru drumurile din clasele tehnice I, II și III

• •    100%, în cel puțin 95% din punctele de măsurare;

• •    98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi și/în toate punctele de măsurare la drumurile de clasa tehnică II si III;

• >    pentru drumurile din clasele tehnice IV și V

• •    98%, în cel puțin 93% din punctele de măsurare;

• •    95%, în toate punctele de măsurare.

• 13.3.    Capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de fundație, din piatră spartă, se consideră realizată dacă valorile deformațiilor elastice corespunzătoare tehnicii de măsurare cu deflectometrui cu pârghie tip Benkelman nu depășesc valoarea deformațiilor elastice admisibile din tabelul de mai jos:

  Clasa de trafic	Nc m.o.s. perioada de perspectivă	Dadrn 0,01 mm
  Foarte ușor	sub 0,03	170
  Ușor	0,03-0,10	160
  Mediu	0,10-0,30	150
  Greu	0,30-1,00	140
  Foarte greu	1,00-3,00	130
  Excepțional	>3,00	120

Art.14. Caracteristicile suprafeței stratului de fundație

Verificarea denivelărilor suprafeței fundației se efectuează cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel:

în profil longitudinal verificarea so efectuează în axul fiecărei benzi de circulație și denivelările admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, față de cotele proiectate;

în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect și denivelările admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, față de cotele proiectate.

în cazul apariției denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafeței fundației.

CAPITOLUL VI RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.15. Recepția pe faza determinanta

Recepția pe faza determinantă, stabilită în proiect, so efectuează conform C Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat cu HG 272/94 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentație sunt complet terminate și toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5,11,12, 13 și 14.

Comisia de recepție examinează lucrările și verifică îndeplinirea condițiilor de execuție și calitative impuse de proiecte și de caietul de sarcini, precum și constatările consemnate pe parcursul execuției de către organele de control.

în urma acestei recepții se încheie “Proces verbal” de recepție pe fază în registrul de lucrări ascunse.

Art.16. Recepția preliminară, ia terminarea lucrărilor

Recepția preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Art.17. Recepția finala

Recepția finală va avea loc după expirarea perioadei de garanție pentru întreaga lucrare Cși se va face în condițiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

ANEXĂ

CAIET DE SARCINI GENERALE

FUNDAȚII DE PIATRĂ SPARTĂ ȘI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

REFERINȚE NORMATIVE 1

• I. ACTE NORMATIVE

  Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -publicat în MO 397/24.08.2000	Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației si de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.
  NGPM/1996	Norme generale de protecția muncii.
  NSPM nr. 79/1998	Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor.
  Ordin Ml nr. 775/1998	Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
  Ordin AND nr. 116/1999	Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor.

I. NORMATIVE TEHNICE

CD 31	Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide. III. STANDARDE
STAS 1913/1-82	Teren de fundare. Determinarea umidității.
STAS 1913/15-75	Teren de fundare. Determinarea greutății volumice pe teren.
STAS 4606-80	Agregate naturale grele pentru mortare și betoane cu lianți minerali. Metode de încercare. J

Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții tehnice generale de calitate.

Lucrări de drumuri. Determinarea densității straturilor rutiere cu dispozitivul cu con și nisip.

CAIET DE SARCINI

STRAT DIN BETON SLAB

CAP.I. GENERALITĂȚI

Art.1. Obi^t^ d^en^cM^

Art.2| Preve'd^ffc^

CAP.II. NATURA SI^AJJJ^ MATERIALELOR FOLOSITE

Art.3. vjnjedturi ‘

Art.4. Agregate

Art.5. Apa

Art.6. Aditivi

Ar 1.7. Alte materiale

Art.8. Adaosuri

Art.9. Verificarea calitatii materialelor înainte de prepararea betonului

CAP.III. STABILIREA COMPOZIȚIEI BETONULUI SLAB

Art.10. încercări preliminare

Art.11 Compoziția betonului slab

( TAP.IV. PREPARAREA BETONULUI SLAB

Art.12. Statia de betoane

Art.13. Experimentarea preparării betonului slab in statie

Art.14. Prepararea propriu-zisa a betonului slab

Art.15. Controlul calitatii betonului in stare proaspata

CAP.V. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI SLAB

Art.16. Transportul betonului

Art.17. Lucrări pregătitoare

Art.18. Experimentarea punerii in opera a betonului slab

Art.19. Punerea in opera propriu-zisa

Art.20. Masuri in cazul condițiilor meteorologice nefavorabile

Art.21. Protejarea suprafeței betonului slab

Art.22. Protejarea stratului din beton slab, de circulație

Art.23. Executarea rosturilor

Art.24. Controlul betonului slab pus in opera si interpretarea rezultatelor

CAP.VI. CONDIȚII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Art.25. Elemente geometrice

Art.26. Caracteristicile suprafeței betonului slab

CAP.VI. RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.27. Recepția pe faza determinanta

Art.28. Recepția preliminară (la terminarea lucrărilor)

Art.29. Recepția finala

ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINȚA

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI

Art.l.Obiect sl domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile tehnice privind condițiile generale care trebuie sa fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si a betonului la realizarea stratului rutier din beton slab, ca strat de baza, pentru “Construire Strada PRELUNGIREA BRADULUI", aplicat la construcția de:

• • drumuri publice, străzi, parcari, trotuare, alei pietonale, piste, cai de rulare si platforme.

Art.2. Prevederi generale

• 2.1. Stratul rutier din beton slab se va realiza intr-un singur strat a cărui grosime este stabilita prin proiect, pe un strat de fundație din balast sau piatra sparta, corespunzător calitativ prevederilor din STAS 6400.

• 2.2. AnUeprenoiul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

• 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator ^ autorizat, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

• 2.4. ln cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune întreruperea execuției lucrărilor si luarea masurilor care se impun.

• 2.5. Stratul de beton slab nu se executa la temperaturi sub +5°C. Când temperatura aerului este sub +5°C continuarea sau oprirea betonarii va fi stabilita pe baza prognozei meteorologice a următoarelor 24 ore, referitoare la temperatura, vânt, umiditate, precipitatii.

• 2.6. Este interzisa punerea in opera a betonului slab, la temperaturi mai mari de +30°C si umiditatea relativa a aerului sub 40%.

CAPITOLUL II NATURA Sl CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Art. 3. Cimenturi

• 3.1. La prepararea betonului slab se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment, care trebuie sa corespunda condițiilor tehnice de calitate conform prevederilor standardelor C espective, aratate in tabelul 1.

  •	ciment SR ll/A-S 32,5	SR301;
  •	ciment H ll/A-S 32,5	SR3011;
  •	ciment I 42,5	SR 388;
  •	ciment CD 40	STAS 10092;
  •	ciment ll/A-S 32,5	SR1500.

Tabelul 1.

CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE	CIMENT TIP:
	SR ll/A-S H ll/A-S 32,5	ll/A-S 32,5	I 42,5	CD 40
Priza determinata pe pasta de ciment de consistenta normala - sa nu inceapa mai devreme de: - sa nu se termine mai târziu de:	1,5 ore	1 ora	1 ora	2 ore 10 ore

Marimea de volum la încercarea cu inelul Le Chatelier	< 10 mm
Rezistenta mecanica la compresiune min. la:     2 zile N/mm2		10	15
7 zile N/mm2	16,0	-	26
28 zile N/mm2	32,5...52,5	42,5-62,5	40

• 3.2. Este indicat ca șantierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.

• 3.3. Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment, este necesar a obține aprobarea Proiectantului in acest scop. In acest caz, fiecare tip de ciment va fi utilizat pe porțiuni distincte ale lucrării, indicate si aprobate de către Inginerul lucrării.

• 3.4. Conditiile tehnice de recepție, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare.

• 3.5.    In timpul transportului de la fabrica de ciment la statia de betoane (sau depozit intermediar), a manipulării si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri străine.

• 3.6. Depozitarea se va face in silozuri, corespunzătoare din punct de vedere al protecției "'mpotriva condițiilor meteorologice nefavorabile (ploaie, vânt, etc.).

Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat, pentru a asigura recunoașterea si controlul acestuia.

• 3.7. In cursul execuției, când apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curata cu instalația pneumatica si se vor marca, corespunzător noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.

• 3.8. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50°C.

• 3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depăși 45 de zile de la data expedierii de către producător.

• 3.10. Cimentul ramas in depozit timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuințat decât după verificarea stării de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzător noii clase.

Cimentul care se considera ca fiind alterat se va evacua, fiind interzisa utilizarea acestuia la prepararea betoanelor.

• 3.11. Controlul calitatii cimentului de către Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 4.

}      3.12.Laboratorul șantierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:

• •    intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;

• •    intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinărilor efectuate in laborator.

Art. 4. Agregate

• 4.1. Pentru prepararea betonului slab se vor utiliza următoarele sorturi de agregate:

• •    nisip natural, sortul 0-4;

• •    pietriș si pietriș concasat, sorturile 4-8, 8-16,16-25(31);

• •    split, sorturile 8-16, 16-25(31);

• •    piatra sparta, sortul 25-40, (numai la drumuri si strazi);

• •    cribluri, sorturile 8-16 si 16-25, (numai la autostrăzi).

In regiunile unde nisipul natural este deficitar se va putea utiliza parțial si nisip de concasaj, insa numai pe baza de aviz al unui laborator care sa precizeze proporțiile de amestec cu nisipul natural si numai cu avizul Inginerului.

• 4.2. Agregatele trebuie sa provină din roci omogene, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

• 4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conducă la efecte daunatoare asupra liantului folosit.

Ele nu trebuie sa conțină silice microcristalina sau amorfa.

• 4.4. Caracteristicile mecanice ale agregatelor pentru betonul slab precum si conținutul lor de impurități trebuie sa respecte prevederile din tabelele:

2a - pentru nisip;

2b - pentru pietrișul concasat;

2c - pentru split, piatra sparta si cribluri.

Caracteristicile nisipului utilizat la prepararea betonului slab

Tabelul 2a.

CARACTERISTICI	CONDIȚII DE ADMISIBILITATE	METODA DE DETERMINARE CONFORM
Sort	0-4	-
Granulozitate	Sa se inscrie în zona granulometrica din fig. 1	SR EN 933-2
Echivalent de nisip (EN), min.	85	SR EN 933-8
Conținut de impurități:	Nu se admit 0,5 0,5 Incolora sau galbena 1	STAS 4606
- corpuri străine
- mica libera, %, max.
- cărbune, %, max.
- humus (culoarea soluției de hidroxid de sodiu)
- sulfați (exprimati SO3), %, max.

Pietrișul pentru prepararea betonului slab trebuie sa aiba următoarele caracteristici: - grad de spargere %, min.             80, pentru autostrăzi;

40, pentru drumuri clasa tehnica II;

• - uzura cu mașina tip Los Angeles, (LA), % max. 35.

Caracteristicile pietrișului concasat folosit la prepararea betonului slab

Tabelul 2b.

CARACTERISTICA	CONDIȚII DE ADMISIBILITATE			METODA DE DETERMINA RE CONFORM
Sort	4-8	8-16	16-25(31)	-
Grad de spargere, %, min.	65	65	65	SR EN 933-5
Coeficient de forma, % max.	25	25	25	SR EN 933-4
Conținut de impurități:
- corpuri străine	Nu se admit
- parte levigabila, % max.	0,3 cu condiția ca in agregatul totai sa nu depaseasca 1			STAS 4606
- sulfați	Nu se admit
Rezistenta la strivire a agregatelor in stare saturata, %, min.	60	60	60	STAS 4606

Rezistenta la acțiunea repetata a Na2SO4 (Mg SO4), 5 cicluri, %	3	3	3	STAS 4606
Rezistenta la inghel-dezghet:				STAS 4606
- pierdere in masa, % max.	10	10	10
Uzura cu mașina tip Los Angeles (LA), %, max.	35	30	25	SR EN 1097-2

Caracteristicile splitului, pietrei sparte si criblurilor.

Tabelul 2c.

CARACTERISTICI	CONDIT	I DE ADM	ISIBILITATE		METODA DE DETERMIN ARE CONFORM
	SPLIT	PIATR A SPART A	CRIBLURI
	8-16 16-25(31)	25-40	8-16	16-25
Conținut de granule:					SR EN 933-2
- care raman pe ciurul superior (dmax), % max.	5
- care trec prin ciurul inferior (dmin), % max.	10
Conținut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %, max.	10	-	5
Coeficient de forma, %, max.	35	25	25		SR EN 933- 4
Conținut de impurități:
- corpuri străine, % max.	1	Nu se admit			STAS 4606
- conținut de argila (V.A.), %	-	-	2		STAS 4606
- conținut de fracțiuni sub 0,1 mm, % max.	3	0,30	1,00	0,50	-
Uzura cu mașina tip Los Angeles, %, max.			Clasa rocii A, 18		SREN 1097-2
	30	20	Clasa rocii B, 20
			Clasa rocii C, 24
Rezistenta la uzura (micro-Deval), max.	-	-	20		SREN 1097-1
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe cribluri in stare uscata, %, min.	-	-	65		STAS 4606
Grad de spargere, %, min.	-	-	90		SR EN 933-5
Rezistenta la acțiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max.	6	3	3		-

Gradul de spargere se determina numai in cazul criblurilor provenite din roci detritice (utilizate numai la drumuri clasa tehnica IV si V si străzi categoria III si IV).

• 4.5.    Agregate le care nu îndeplinesc condițiile privind conținutul impurităților se vor spala inainto do folosire.

• 4.6. Din punct de vedere al granulozitatii, sorturile de agregate trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:

• •    sorturile sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua;

• •    conținutul in granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimitează sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, cu condiția ca materialul necorespunzator dimensiunilor, sa reprezinte max. 15% din masa;

• •    dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 Dmax.

• 4.7. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai după ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzătoare.

• 4.8. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari.

La statia do botoano, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe / sorturi si păstrate in condiții care sa le ferească de imprastiere, impurificare, sau amestecare cu alte sorturi.

• 4.9. Controlul calitatii agregatelor de către Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 4.

• 4.10. Laboratorul șantierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

• •    intr-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;

• •    intr-un registru (registrul pentru încercări agregate) cu rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

Art. 5- Apa

• 5.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provină din rețeaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa îndeplinească condițiile de calitate.

• 5.2. Verificarea calitatii apei se face la începerea lucrărilor si se repeta ori de cate ori se observa ca se schimba caracteristicile apei.

• 5.3. In timpul utilizării pe șantier se va evita ca apa sa nu se polueze cu detergenti, materiale organice, uleiuri, argile, etc.

• ( 5.4.Controlul calitatii apei se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 4.

Art. 6. Aditivi

• 6.1. Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, pentru reducerea tendinței de segregare in timpul transportului, pentru marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet-dezghet repetat, la prepararea betoanelor slabe se vor utiliza:

obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;

aditiv reductor de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii (utilizarea de aditivi nu trebuie sa conducă la reducerea dozajului de ciment);

in anumite cazuri, aditivi acceleratori sau intarzietori de priza.

Toți aditivii propuși a fi folosiți la prepararea betonului slab vor fi aprobati de către Inginer pe baza studiilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compoziției betonului. Trebuie avute in vedere si normele tehnice asupra carora părțile trebuie sa fie de acord.

• 6.2. Fiecare lot de aditivi trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producător. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.

• 6.3. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj original si in încăperi uscate (ferite de umiditate).

• 6.4. Aditivul - mixt plastifiant - antrenor de aer trebuie sa indepiineasca condițiile tehnice prevăzute in STAS 8625.

La prepararea betoanelor, aditivul se folosește sub forma de soluție avand o concentrație de 10%l 1% substanța uscata in unitati de masa.

Pentru prepararea soluției de concentrație 20% ± 1%, se dizolva 25 kg de aditiv in 100 litri de apa, obtinandu-se 115 litri de soluție. La stabilirea acestei proporții se va tine seama ca aditivul se livrează cu un conținut de min. 92% substanța uscata.

Concentrația soluției sc verifica prin determinarea densității acesteia cu ajutorul unui densiometru la temperatura soluției de 20 ± 5° C.

• 6.5. Soluțiile de aditivi se vor păstră in rezervoare metalice bine închise pentru a se evita impurificarea sau modificarea concentrației prin evaporarea apei.

Pentru a se evita decantarea soluției de aditivi mijoacele de stocare vor fi prevăzute cu dispozitive de agitare.

• 6.6. Controlul calitatii aditivilor se va face conform prescripțiilor din tabelul 4.

Art. 7. Alte materiale

Emulsii bituminoase cationice, cu rupere rapida conform STAS 8877.

Art. 8. Adaosuri

• 8.1 .Cu avizul Proiectantului, la executarea betonului slab la drumuri si străzi (nu la autostrăzi) se pot folosi adaosuri de cenușa de centrala termoelectrica conform prevederilor din “Normativul pentru execuția betoanelor rutiere cu adaos de cenușa de termocentrala”, indicativ CD 147.

Caracteristicile tehnice ale cenusei de termocentrala trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 3.

Tabelul 3.

CARACTERISTICI	CONDIȚII DE ADMISIBILITAT E	METODE DE ANALIZE CONFORM
Umiditatea, % max	1	-
Finețea exprimata prin rezidiu pe sita cu tesatura de sarma de 0,2, % max	10	-
Substanțe combustibile, % max	5	SR 3832-7
Suma oxizilor (SiO2 + AI2O3 + Fe2O3), % max	70	-
Oxid magneziu (MgO), % max	4	-
Triozid de sulf (SO3), % min	3	-

• 8.2 .In cadrul utilizării cenuselor de termocentrala, condițiile lor de aprovizionare si de stocaj trebuie sa fie identice cu cele ale cimentului si in special in ceea ce privește protecția contra riscurilor de umectare.

Art. 9. Controlul calitatii materialelor inainte de prepararea betonului

Materialele destinate preparării betonului de ciment slab sunt supuse la încercări preliminare de informare si la încercări pentru stabilirea retetei de preparare, a căror natura si frecventa sunt date in tabelul 4.

Tabelul 4.

MAT ERIA-LUL	ACȚIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CE SE VERIFICA	FRECVENTA MINIMA		METODE DE DETERMINAR E CONFORM:
		LA APROVIZIONAREA MATERIALELOR IN: -DEPOZIT DE REZERVA -statii DE BETONARE	ÎNAINTE DE UTILIZARE A MATERIALULUI
Ciment	Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garanție	La fiecare lot aprovizionat	-	-
	Verificarea duratei de depozitare	La fiecare lot aprovizionat	La fiecare lot utilizat	-
	Constanta de volum Stabilitatea	0 determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai puțin de o	-	SR EN 196-3
	Timpul de priza	determinare la 1001, pe o proba medie	-
	Rezistenta mecanica la 2 (7) zile	0 proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat		-
	Rezistente mecanice la 28 zile	O proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat
	Prelevarea de contra-probe care se pastreaza minim 45 zile (pastrate in cutii metalice sau pungi de polietilena sigilate)	La fiecare lot aprovizionat probele se iau împreuna cu delegatul beneficiarului care va sigila contraproba
	Starea de conservare numai daca s-a depășit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare	O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o proba medie)	Doua determinări pe siloz (sus si jos)
Agreg ate	Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garanție	La fiecare lot aprovizionat
	Parte levigabila sau fracțiunea fina 0...1	O proba la rnax. 500 mc pentru fiecare sursa	O proba pe schimb pentru fiecare centrala de beton	STAS 4606
	Humus	La schimbarea sursei	-	STAS 4606

	Corpuri străine - argila in bucăți - argila aderenta - conținut cărbune si mica	In cazul in care se observa prezenta lor	Ori de cate ori apar factori de impurificare (pentru fiocaro centrala de beton)	STAS 4606
	Granulozitatea sorturilor*)	O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa	O proba pe schimb si sort ori de cate ori apar factori care pot modifica granulozitatea (pentru fiecare centrala de beton)	STAS 4606
	Aspectul si forma granulelor	O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa		STAS 4606
	Echivalentul de nisip	O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa	-	SR EN 933-8
	Umiditatea**)		O proba pe schimb si sort si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de condiții meteorologice pentru fiecare centrala de beton	STAS 4606
	Rezistenta la uzura cu mașina tip Los Angeles	O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa		SREN 1097-2
Aditivi	Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate	La fiecare lot de aprovizionare	-
	Densitatea soluției	-	O proba la fiecare șarja preparata
Apa	Compoziția chimica		O proba la începerea lucrării pentru fiecare sursa
Cenu sa de termo	Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate	La fiecare lot aprovizionat	-	-

centr ala	Finețea	O determinare la fiecare lot aprovizionat dar nu mai puțin de o determinare la 100 t pe o proba medie		-
	Umiditatea	-	O proba pe schimb	-

Nota *) hi cazul apiovizionaiii constante de la aceleași suise, frecventa maxima de

determinare a granulozitatii sorturilor de agregate este de o proba pe saptamana pentru fiecare sort si sursa

**) In cazul unei producții de peste 200 m³ beton/zi frecventa minima de determinare a umidității agregatelor este de o proba pe zi.

CAPITOLUL III STABILIREA COMPOZIȚIEI BETONULUI SLAB

Stabilirea compoziției betonului slab se face conform prevederilor NE 012 de către un laborator autorizat.

Clasa de rezistenta a betonului slab este C 8/10.

Art. 10. încercări preliminare

• 10. 1.In vederea stabilirii compoziției betonului slab, Antreprenorul va lua masuri ca laboratorul sau sau un laborator de specialitate, sa efectueze încercările preliminare necesare.

încercările preliminare vor începe cu cel puțin 90 zile înainte de demararea lucrărilor de betonare.

• 10.2 .Din încercările preliminare trebuie sa rezulte variațiile admisibile ale compoziției, care sa permită adaptarea ei la condițiile șantierului, pastrand caracteristicile betonului, privind lucrabilitatea, conținutul de aer oclus si rezistentele mecanice, aratate in tabelele 5 si 6.

Caracteristicile betonului proaspăt.

Tabelul 5.

DENUMIREA CARACTERISTICII	VALOAREA PENTRU:		ÎNCERCĂRILE SF EFECTUEAZĂ CONFORM
	AUTOSTR AZI	DRUMURI SI STRĂZI
Lucrabilitatea prin metoda gradului de compactare:	1,26-1,45	1,15-1,35	-
prin metoda tasarii	4+1 cm	-
Densitatea aparenta kg/mc min	2350+40	2300	—
Conținutul de aer oclus	3	3+0,5%	-

Caracteristicile betonului întărit.

Tabelul 6.

CARACTERISTICI DETERMINATE CONFORM STAS 1275	VALOAREA N/MM2
	ÎNCERCĂRI PRELIMINARE		ÎNCERCĂRI DE CONTROL
	SR ll/A-S H ll/A-S l/A-S 32,5	I 42,5 CD 40	SR ll/A-S H ll/A-S ll/A-S 32,5	l 42,5 CD 40
Rezistenta medie la compresiune determinata pe o

serie de 6 epruvete cubice cu 1 = 150 mm -    la varsta de 7 zile min. -    la varsta de 28 zile rnin

11 18

15 18

8,5 15

11,5 15

Art. 11. Compoziția betonului slab

Compoziția betonului va fi astfel alcatuita incat in condițiile unui dozaj minim de ciment cu materialele indicate in Cap. I, sa asigure realizarea caracteristicilor mecanice in ceea ce privește lucrabilitatea, densitatea, conținutul de aer oclus, si rezistentele mecanice ale betonului intarit, indicate la art. 10.2.

• 11.1    .Stabilirea compoziției se va face:

• •    la intrarea in funcțiune a statiei de betoane;

• •    la schimbarea tipului de ciment, agregate sau aditivi;

• •    ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compoziției utilizate.

• 11.2 .Compoziția betonului slab se va stabili ținând seama de următoarele:

• •    agregatele folosite pot fi agregate naturale de balastiera sau concasate;

• •    dimensiunea maxima a agregatelor folosite va fi de 40 mm;

• •    granulozitatea agregatului total (0-40 mm) realizat cu sorturile de agregate prevăzute la pct. 4.1 va fi continua si se va înscrie in limitele indicate in tabelul nr. 7;

• •    dozarea aditivului antrenor de aer se va stabili astfel ca sa se realizeze un conținut de aer oclus intre 3-4%;

• •    factorul apa-ciment (A/C): 0,8-0,9;

• •    dozajul de ciment prevăzut a se utilliza se va stabili cu ocazia încercărilor preliminare. Orientativ se precizează ca dozajul mediu este 150 kg/m³.

Tabelul 7.

GRANULOZI TATE	LIMITE	TRECERI IN % PRIN SITE SAU CIURURI CU DIAMETRUL DE:
		0,2	1	4	8	16	25	40
0-40	min.	2	7	18	30	45	68	95
	max.	11	25	46	63	81	90	100

CAPITOLUL IV PREPARAREA BETONULUI SLAB

Art. 12. Statia de betoane

• 12.1. Prin statia de betoane se intelege orice unitate sau instalație care produce si livrează beton, fiind dotata cu una sau mai multe centrale de beton.

• 12.2. Distanta maxima intre statia de betoane si punctul de lucru va corespunde unui timp de transport al betonului, de maximum 45 minute.

• 12.3. Statia de betoane trebuie sa dispună de:

• •    depozite de agregate, avand compartimente amenajate pe o platforma betonata, cu scurgerea apelor asigurata;

• •    silozuri de ciment, marcate, avand capacitatea corelata cu capacitatea de producție a statiei;

• •    silozuri pentru cenuși de termocentrala in cazul ca se folosesc;

• •    instalația de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi;

• •    centrala sau centrale de beton in buna stare de funcționare;

• •    buncare de descărcare a betonului preparat;

• •    dotări care sa asigure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de transport;

• •    laborator amenajat si dotat corespunzător;

• •    dotări privind protecția muncii si PS1.

• 12.4. Centralele de beton trebuie sa fie de tip discontinuu sau continuu, de dozare si malaxare, cu funcționare automata, cu următoarele caracteristici:

a.Precizia cantitatilor citite sau înregistrate este, pentru:

• -    agregate: ± 3%

• -    ciment si apa: ± 2%

• -    aditivi: ± 5%

• -    cenușa: ± 3%

• b.    înregistrarea cântăririlor:

• - posibilitatea de montare a unui înregistrator de precizie obișnuita

• c.    înregistrator al puterii de malaxare:

• -    obligatoriu pentru centrala de tip discontinuu

• -    facultativ la centrala de tip continuu.

d.Dozarea apei cu dozatoare automate sau cu contoare, recomandabil, in special pe șantierele mari, debitmetru cu precizie de 1%, cu totalizator si revenire automata la zero după fiecare șarja, montat pe fiecare linie de dozare.

e.Dozarea aditivilor: idem ca la dozarea apei.

f.Masurarea continua a umidității agregatelor:

• -    obligatoriu in palnia de alimentare a nisipului.

• 12.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numita pentru verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la punctele 12.3 si 12.4 lista reglajelor efectuate la centrala de beton, care va controla daca toate punctele prevăzute au fost verificate si in special:

• - verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice;

• - funcționarea eficace a dispozitivelor de opturare (deschidere-inchidere) a agregatelor, cimenturilor si eventual ale adaosurilor;

• - starea malaxoarelor, in special uzura paletilor;

-funcționarea automatizata.

Toate aceste verificări se vor face fara a prepara beton.

• 12.6. înainte de începerea producției de beton se va efectua un test de funcționare a statiei de betoane. In timpul testului de funcționare Antreprenorul trebuie sa evalueze si sa verifice modul de intrare al agregatelor in malaxor, dozajul materialelor, timpul de amestecare, etc. in conformitate cu specificațiile tehnice ale statiei de betoane si cu normele si reglementările din prezentul caiet de sarcini. In timpul producției, statia de betoane va fi testata periodic, cel puțin odata la 3 luni, in conformitate cu normele si regulamentele existente.

'_; Rezultatele testelor se vor introduce in declarația de producție a betonului.

• 12.7. Documentația completa referitoare la unitatea de producere a betonului va fi transmisa Inspecției Locale de Stat (IJCLPUAT) pentru autorizare conform legislației in vigoare. Producția de beton poate începe doar după ce statia de betoane a fost autorizata de către IJCLPUAT si aprobata de către Inginerul lucrării.

Art. 13. Experimentarea preparării betonului slab, in statie

înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat sa faca aceasta experimentare, pentru a verifica daca folosind mijloacele șantierului, reteta betonului stabilita in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.

încercările trebuiesc repetate pana la obținerea rezultatelor satisfacatoare privind:

• -    lucrabilitatea;

• -    conținutul in aer oclus;

• -    omogenitatea betonului;

• -    rezistenta la compresiune.

In cazul centralelor de beton cu doua malaxoare, încercarea de verificare a omogenității se va face pentru ambele malaxoare.

Cu ocazia acestor verificări se va stabili si durata minima de malaxare necesara pentru asigurarea unei bune omogenizări a betonului.

Probele pentru verificări se vor lua din cel puțin 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina caracteristicile aratate la Capitolul II, stabilirea compoziției betonului art 10 si 11.

Art. 14. Prepararea propriu-zisa a betonului slab

• 14.1. Este interzisa prepararea betonului in instalațiile care nu asigura încadrarea in limitele abaterilor prevăzute la pct. 12.4 sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.

Antreprenorul răspunde permanent de buna funcționaro a mijloacelor do dozare, verificandu-le ori de cate ori este necesar, dar cel puțin o data pe saptamana.

• 14.2. Cantitatea de apa corespunzătoare unui amestec se va corecta ținând seama de umiditatea agregatelor si de aditivul utilizat, astfel incat sa se respecte raportul A/C avut in vedere la stabilirea retetei.

Umiditatea agregatelor se va determina o data pe schimb, pentru fiecare sori si ori de cate ori se modifica, condițiile atmosferice sau se apreciaza ca este necesar.

• 14.3. Ordinea de introducere a materialelor componente in maiaxor se face conform prevederilor cârtii tehnice a utilajului respectiv.

• 14.4. Pe parcursul preparării betonului, laboratorul statiei poate modifica reteta, in funcție de rezultatele încercărilor privind umiditatea si granulozitatea agregatelor, si de lucrabilitatea si - volumul de aer oclus al betonului proaspăt, in situațiile reale existente, cu condiția realizării caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini.

• 14.5. La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durata mai mare de o ora malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietriș.

• 14.6. Se va evita golirea malaxoarelor direct in mijloacele de transport, recomandandu~se folosirea de buncare intermediare. Pentru evitarea segregării betonului, buncarele vor fi încărcate axial prin intermediul unor jgheaburi si a unei pâlnii de minimum 0,5 m inaltime.

Nu se admite menținerea betonului in buncăr mai mult de 10 minute.

Buncarele intermediare vor fi curatate cel puțin de doua ori intr-un schimb.

• 14.7. Temperatura betonului proaspăt, masurata in mijloacele de transport înaintea plecării de la statie, trebuie sa fie întotdeauna mai mica de +30°C.

Art. 15. Controlul calitatii betonului în stare proaspata

• 15.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspăt precizate la punctul 10.2 tabelul 5, in scopul evitării punerii in opera a unui beton necorespunzator, se vor face in prealabil, la statia de betoane, determinările pe betonul proaspăt.

• 15.2. Ori de cate ori un rezultat preliminar se situează in afara limitelor admise, indicate la punctul 10.2, se va repeta imediat determinarea respectiva.

Daca si la noua determinare rezultatul nu se înscrie in limitele admise, se va sista prepararea betonului si se vor stabili, după caz, masurile tehnologice ce se impun: corectarea cantitatii de apa, a proporțiilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componentilor si verificarea instalației.

După aplicarea masurilor stabilite si după reluarea preparării betonului, determinarea caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptându-se eventual corectii succesive pana când se constata ca cel puțin 3 rezultate consecutive se înscriu in limitele admise.

• 15. 3.In continuare, controlul se va face cu frecventa prevăzută in tabelul 8.

Tabelul 8.

ACȚIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CE SE VERIFICA	FRECVENTA MINIMA		METODE DE DETERMIN ARE CONFORM
	LA STATIA DE BETOANE	LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA
Examinarea documentului de transport		La fiecare transport	-
Lucrabilitatea	Doua determinări pe	O determinare

-    metoda gradului de compactare -    metoda tasarii	schimb pentru Fiecare centrala de jeton	pe schimb si ori de cate ori se apreciaza ca necesar
Conținutul de aer oclus	0 determinare pe schimb pentru lecare centrala de betoane	-
Temperatura (la temperaturi ale aerului sub sau egale cu 5°C si peste +25°C)	La fiecare 2 ore pentru fiecare centrala de beton	La fiecare 2 ore	-
Densitatea aparenta	0 determinare pe schimb dar min. o determinare la 300 mc pentru fiecare centrala de beton	-	-
Granulozitatea agregatelor din beton	Facultativa	-	-
Confecționarea de epruvete pentru determinarea de rezistenta la compresiune -    la 7 zile. -    la 28 zile	-Facultativ -3 epruvete cubice pe schimb sau la max. 300 mc pentru fiecare centrala de beton	-	-

• 15.4 .Laboratorul Antreprenorului va tine următoarele evidente privind calitatea betonului preparat:

• -    compoziția betonului realizat;

• -    caracteristicile betonului proaspăt (lucrabilitatea, conținut de aeroclus, densitatea, temperatura);

• -    confecționarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice, in care se vor înscrie si rezultatele obținute.

CAPITOLUL V

PUNEREA IN OPERA A BETONULUI SLAB

Art. 16. Transportul betonului

• 16.1 .Betonul proaspăt preparat in statia de betoane se va transporta cu autobasculante avand bena acoperita cu prelata.

• 16.2. Autobasculantele trebuie sa fie etanșe, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Pe timp de arșița sau ploaie, suprafața libera a betonului din autobasculante, trebuie sa fie protejata cu prelata, astfel încât sa se evite modificarea caracteristicilor betonului. Se interzice udarea betonului pe timpul transportului.

• 16.3. Autobasculantele vor fi spalate cu jet de apa, după 3-4 transporturi sau ori de cate ori este nevoie.

• 16.4. Durata maxima de transport, considerata din momentul începerii încărcării mijlocului de transport si sfârșitul descărcării acestuia, nu va depăși 45 minute.

• 16.5. Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport.

• 16.6. Numărul autobasculantelor folosite ia transportul betonului trebuie sa asigure un flux continuu alimentarii utilajelor de punere in opera.

• 16.7. Circulația autobasculantelor pe stratul de beton slab se va admite numai după atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului slab.

• Art. 17. Lucrări pregătitoare

• 17.1    .înainte de a începe executarea stratului din beton slab se va verifica si recepționa fundația, conform STAS 6400, care trobuio sa rospecto si sa asigure provodoriio proiectului privind elementele geometrice, abaterile limita, denivelările admisibile precum si capacitatea portanta a complexului fundație pat, coroctandu se toate defecțiunile constatate. Nu se va trece la executarea betonului slab pana când nu se vor face toate remedierile necesare.

• 17.2 .înainte de începerea betonarii vor fi verificate si reglate utilajele si dispozitivele necesare pentru punerea in opera a betonului (repartizare, vibrare, finisare).

Art. 18. Experimentarea punerii in opera a betonului slab

înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va realiza un tronson experimental de min. 300 m lungime, pentru a verifica pe șantier, in condiții de execuție curenta, realizarea caracteristicilor cerute betonului slab pus in opera, in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si pentru reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera a acestuia.

Se vor verifica in mod special:

reglarea utilajului de răspândire si vibrare astfel ca sa se asigure realizarea stratului din beton slab conform proiectului si de calitate corespunzătoare (grosime, starea suprafeței, etc.);

• - punerea la punct a operațiilor de finisare a suprafețelor, de răspândire a produsului de protecție si a materialelor, de execuție a rosturilor.

Partea din tronsonul experimental executat, considerata ca cea mai bine realizata, privind rezistentele mecanice si caracteristicile suprafeței stratului de beton (denivelări), va servi ca tronson de referința pentru restul lucrării.

Caracteristicile obținute pe acest tronson de referința se vor consemna in scris, pentru a servi la urmărirea calitatii lucrărilor ce se vor executa in continuare.

Art. 19. Punerea in opera propriu-zisa

• 19.1.S tratul din beton slab se va executa intr-un singur strat cu grosimea indicata in proiect.

• 19.2.P e fundația de balast sau piatra sparta, verificata si recepționată conform pct. 17.1 se vor monta longrine metalice care sa asigure realizarea grosimii stratului, indicata in proiect.

• 19.3.A sezarea longrinelor sau a firelor de ghidare, in cazul executării cu cofraj glisant, se - va face, atat in plan cat si in înălțime, pe traseul si la cotele prevăzute in proiect, la distante de cel mult 10-15 m.

• 19.4.l nainte de asternerea betonului slab, suprafața fundației din balast sau piatra sparta va fi curatata si stropita cu apa pentru a impiedica absorbția apei din beton.

• 19.5.L a locul de punere in opera, betonul slab va fi descărcat in 2 cordoane si așternut cu dispozitive adecvate, care sa asigure omogenitatea si infoierea uniforma a betonului slab pe toata latimea fundației.

• 19.6.B etonul slab va fi repartizat in grosime constanta si egala cu cea stabilita pe tronsonul experimental, astfel incat după compactare si finisare grosimea stratului de beton slab realizat sa fie cea prevăzută in proiect.

• 19.7.P unerea in opera a betonului slab se va face fara întreruperi si, daca acestea nu pot fi evitate, (ploaie intensa, defectarea utilajelor, întreruperi in aprovizionare mai mari de 1 h 30’ etc), precum si la sfârșitul unei zile de lucru, întreruperea betonarii se va face printr-un rost transversal de contact.

• 19.8.B etonul greșit preparat sau greșit pus in opera se va îndepărtă din lucrare.

• 19.9.B etonul slab poate fi acoperit cu imbracamintea de beton la cca. 48 de ore după execuție, daca descărcarea betonului pentru îmbrăcăminte se va face lateral, sau după atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului slab, daca se circula pe acest strat.

Art. 20. Masuri in cazul condițiilor meteorologice nefavorabile

• 20.1. Lucrările de punere in opera a betonului slab vor fi întrerupte atunci când se ivesc următoarele condiții meteorologice defavorabile:

• -    temperaturi ale aerului mai mici de +5°C;

• -    temperaturi exterioare mai mari de +30°C concomitent cu o umiditate relativa a aerului mai mica de 40%;

• -    ploaie intensa.

• 20. 2.In perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator do priza si/sau de întărire.

Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si numai sub control competent din partea șantierului.

Se poate lua in considerare si folosirea apei calde la prepararea betonului.

Atunci când temperatura aerului este in jur de 15°C continuarea sau oprirea betonarii so va face pe baza prognozei meteorologice pe următoarele 24 ore (temperatura, vânt).

In cazul când temperatura coboara sub +5°C si exista pericol de inghet in următoarele 24 ore, lucrările vor fi oprite.

Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0°C, in primele 24 ore de întărire a betonului deja pus in opera, se vor lua masuri de protejare a acestuia, prin pastrarea z- unei temperaturi a betonului de cel puțin +5°C.

Temperatura betonului proaspăt înainte de a fi pus in opera trebuie sa fie mai mare de +5°C.

Daca apare pericolul deshidratării superficiale a betonului, datorita vântului sau unei umidități relative scăzute a aerului, se vor iua masuri de dublare a grosimii peliculei de protecție sau se va dispune oprirea lucrărilor.

• 20.3 .La betonarea pe timp călduros se va acorda o atentie deosebita deshidratării superficiale si fisurării betonului.

In vederea combaterii deshidratării superficiale rapide, care conduce la scăderea caracteristicilor mecanice ale materialului de la suprafața betonului, se va acorda o atentie deosebita aplicării produsului de protecție.

Temperatura betonului proaspăt înainte de punerea in opera trebuie sa fie mai mica de +30°C.

Pentru scăderea temperaturii betonului, la prepararea acestuia se poate folosi apa răcită.

Atunci când temperatura aerului este mai mare de +20°C si umiditatea relativa este mai mica de 50%, se vor lua masuri pentru menținerea umidității stratului do fundație din balast sau piatra sparta, iar produsul de protecție se va aplica in doua straturi succesive (pentru realizarea unei bune impermeabilizari a betonului).

Atunci când temperatura aerului creste peste +25°C si umiditatea relativa a aerului scade sub 50% (zile de arșița), se vor lua masuri speciale pentru protecția imediata a betonului, cu emulsii bituminoase aplicate in doua straturi succesive si acoperirea cu copertine.

Art. 21. Protejarea suprafeței betonului slab proaspăt

• 21.1 .Imediat după terminarea betonarii, se va proceda la protejarea betonului proaspăt împotriva acțiunii soarelui, vântului si ploilor, cu acoperișuri de protecție mobile, ce se deplasează pe măsură finisării suprafeței betonului.

Betonul va ramane astfel protejat pana la acoperirea lui cu o pelicula de protecție aplicata prin stropirea suprafeței si pârtilor laterale ale betonului cu cca. 600 gr/mp emulsie bituminoasa sau cu alte substanțe de natura alcalina.

Calitatea emulsiei bituminoase va fi verificata la fiecare lot aprovizionat, prin examinarea datelor înscrise in certificatul de calitate.

• 21.2 .Protejarea betonului slab cu pelicula de emulsie bituminoasa, împotriva evaporării apei, se va face cat mai curând posibil după terminarea finisării, la mai puțin de o jumătate de ora din momentul începerii punerii in opera a betonului, asigurandu-se menținerea acestei protecții minimum 7 zile.

Pelicula creata trebuie sa aibe o grosime uniforma si sa fie continua.

Produsul de protecție se aplica pe suprafața betonului proaspăt prin pulverizare cu ajutorul unui dispozitiv de lucru.

• 21.3 .Lucrarile de peliculizare a suprafeței betonului proaspăt nu se vor executa pe timp de ploaie. In cazul in care ploaia intervine intr-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea emulsiei, operațiunea de protecție se repeta.

• 21    APe timp ploios, suprafotolo de beton proaspăt vor fi protejate cu acoperișuri sau folii de polietilena atat timp cat, prin caderea precipitațiilor, exista pericolul antrenării pastei de ciment.

Art. 22. Protejarea stratului de beton slab, de circulație

Este interzisa circulația lucratorilor, direct pe betonul slab proaspăt, in primele 24 de ore de la terminarea finisării suprafeței acestuia.

Stratul de beton slab se va da in circulație auto numai după ce betonul a atins cel puțin 70% din rezistentele mecanice prescrise, la 28 de zile.

Pe perioada de întărire a betonului, pana la darea in circulație a stratului de beton slab se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pe suprafața acestuia.

Art. 23. Execuția rosturilor

• 23.1. La execuția stratului de beton slab, fisurarea transversala este libera si in consecința nu este necesara executarea de rosturi transversale de contracție ci numai rosturi transversale de contact (de lucru la întreruperea betonarii).

• 23.2. Stratul de beton slab va fi prevăzut cu un rost longitudinal, de contracție, la aproximativ jumatatea benzii de beton, astfel incat acesta sa fie in dreptul rostului longitudinal al imbracamintii din beton de ciment (la autostrăzi va fi amplasat sub banda de circulație de langa zona mediana care suporta un trafic mai ușor).

• 23.3. Rosturile de contact transversale (de lucru) se realizează perpendicular pe axa caii de circulație si verticale, pe toata latimea si grosimea stratului din beton slab, când se întrerupe turnarea betonului, fie la sfârșitul zilei de lucru, fie in cazul Întreruperii accidentale a betonarii (ploaie intensa, întreruperi in aprovizionarea cu beton, etc.).

La reluarea betonarii nu este necesara aplicarea de pelicula de separație la rostul de lucru.

• 23.4. Rosturile longitudinale de contracție se realizează prin taierea betonului întărit, pe o adâncime de 4 cm.

Taierea rosturilor longitudinale va începe după ce betonul slab, in curs de întărire, a atins o rezistenta suficienta (determinata prin încercări repetate) pentru ca prin taiere sa nu se - producă degradări (smulgeri) ale marginilor.

Totodată, taierea rosturilor longitudinale trebuie încheiata suficient de repede, pentru a se evita riscul apariției de fisuri necontrolate.

Rosturile longitudinale se vor executa in linie continua, neadmitandu-se frânturi si vor fi colmatate cu mastic bituminos sau cu orice alt material de colmatare agrementat tehnic si aprobat de Inginerul lucrării.

Art. 24. Controlul betonului slab pus in opera si interpretarea rezultatelor

• 24.1. Controlul calîtatii betonului slab, la punerea in opera si după, se face in conformitate cu prevederile tabelului 9.

Tabelu 9.

ACȚIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CE SE VERIFICA	FRECVENTA MINIMA	METODE DE DETERMINARE CONFORM
Examinarea documentului de transport	a fiecare transport	-
Lucrabilitatea	O determinare pe schimb si ori de cate ori se	-

	apreciaza ca necesar
Temperatura (la temperaturi ale aerului sub sau egale cu 5°C si peste 25°C)	La fiecare 2 ore	-
Determinarea rezistentei la compresiune pe epruvete cubice - la varsta de 7 zile - la varsta de 28 zile	-Facultativ -3 epruvete cubice pe schimb sau la max. 300 mc beton pe fiecare centrala de beton	-
Prelevarea de carote pentru determinarea rezistentei la compresiune	1 carota la 2500 mp de banda de beton (la cererea comisiei de recepție sau a Proiectului)	Instrucțiuni C 54
Determinarea grosimii stratului de beton slab	- la 200 m in timpul execuției | - pe carote extrase	|

• 24.2. La controlul privind lucrabilitatea si temperatura betonului si/sau ori de cate ori un rezultat nu se înscrie in limitele admise, se vor efectua inca doua determinări, pentru același transport de beton.

Daca valoarea medie a celor 3 determinări se înscrie in limitele admise, se va accepta punerea in opera a betonului. Daca este depășită limita admisa, se refuza punerea in opera a betonului din transportul respectiv.

• 24.3. Caracteristicile betonului intarit si anume rezistentele la compresiune, la 7 zile si la 28 zile, determinate ca medie pe fiecare serie de 3 cuburi; se analizeaza la laboratorul statiei de betoane care efectuează încercarea, imediat după înregistrare.

In cazul in care rezultatul sau rezultatele încercărilor nu corespund condițiilor prevăzute in prezentul caiet de sarcini, laboratorul va comunica, in termen de 48 ore, rezultatul in cauza, conducerii unitatii de care depinde statia, conducătorului de statie si Inginerului lucrării.

Urmare comunicării primite de la laboratorul statiei de betoane, in termen de 48 ore, șeful statiei, împreuna cu Inginerul lucrării si conducătorul punctului de lucru, vor identifica sectorul executat in schimbul de lucru corespunzător probei cu valoarea rezistentei neasigurata, pe care se vor efectua verificări suplimentare prin încercări nedistructive sau extragere de carote.

Daca din verificările suplimentare rezulta ca betonul nu îndeplinește condițiile prevăzute, va fi convocat Beneficiarul, care va analiza si decide masurile corespunzătoare.

• 24.4. Rezultatele încercărilor pe cuburi la 28 de zile vor fi analizate in doua etape si anume:

• -    grupate lunar pentru aprecierea activitatii statiei;

• -    grupate pe tronsoane de drum sau pe intregul sector executat, pentru aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, din care se vor elimina rezultatele încercărilor de pe tronsoanele pe care s-au efectuat verificări suplimentare prin încercări nedistructive sau extrageri de carote.

• 24.5.    încercările prin metode nedistructive sau pe carote se efectuează conform reglementarilor in vigoare, cu precizarea ca in calcule se introduce ca valoare de calcul, rezultatul mediu pe secțiune in cazul încercărilor prin metode nedistructive si valoarea individuala in cazul încercărilor obținute pe carote.

• 24.6. Interpretarea rezultatelor încercărilor efectuate pe betonul slab se va face conform prevederilor Normativului NE 014.

CAPITOLUL VI CONDIȚII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Art. 25. Elemente geometrice

• 25.1. Grosimea stratului de beton slab este cea prevăzută in proiect.

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum -10 mm sau +15 mm, corespunzător abaterii admisibile a imbracamintii din beton de ciment.

Verificarea grosimii stratului de beton slab se efectuează prin măsurători directe, la marginile benzilor de beton, la fiecare 200 m, precum si pe caretele extrase pentru verificarea calitatii betonului.

Grosimea betonului este media grosimilor citite pe fiecare sector de drum prezentat recepției.

• 25.2. Latimea de turnare a benzii de beton va fi conform proiectului. Abaterea limita la lățime va fi de ±2 cm.

Verificarea lățimii de turnare se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

• 25.3. Panta transversala a stratului de fundație din beton slab este cea prevăzută in proiect.

• \ Abaterea limita la panta va fi de ±0,4% din valoarea pantei proiectata.

• 25.4.I n profil longitudinal, abaterile limita la cotele fundației din beton slab fata de cele prevăzute in proiect vor fi de ±10 mm.

Art. 26. Caracteristicile suprafeței betonului slab

Verificarea planeitatii (denivelărilor) suprafeței betonului de fundație se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, in termen de cel târziu 24 de ore de la punerea in opera a betonului.

In profil longitudinal, măsurătorile se efectuează in axa benzii de circulație si denivelările nu pot fi mai mari de ±10 mm.

In profil transversal, verificarea este obligatorie in dreptul profilelor aratate in proiect (si intre acestea la cererea comisiei de recepție) si denivelările nu pot fi mai mari de ±9 mm.

CAPITOLUL VII

RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art. 27. Recepția pe faza determinanta

f _; Recepția pe faza determinanta stabilita in proiect se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in construcții, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de execuție determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Construcțiilor volumul 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute in documentație pentru fundația din beton slab sunt complet terminate si toate verificările sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.8, 15, 24 si 26.

Comisia de recepție examinează lucrările si verifica îndeplinirea condițiilor de execuție si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatările consemnate pe parcursul execuției de către organele de control.

In urma acestei recepții se inchcio “Proces verbal do recepție pe faza” in registrul de lucrări ascunse in care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de execuție a acestora si recomandări cu privire la modul de tinere sub observație a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art. 28. Recepția preliminară (la terminarea lucrărilor)

Recepția preliminară a stratului de beton slab se face odata cu recepția preliminară a întregii lucrări de drum, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de recepție va examina lucrările executate, fata de prevederile documentației tehnice aprobate, si fata de documentația de control si procesele verbale de recepție pe faza, întocmite in timpul execuției lucrărilor.

Evidenta tuturor verificărilor efectuate in timpul execuției lucrărilor, face parte din documentația de control la recepția preliminară.

Art. 29. Recepția finala

Recepția finala a stratului de beton slab se face odaia cu recepția finala a întregii lucrări de drum, după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia.

Recepția finala se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

ANEXA DOCUMENTE DE REFERINȚA

ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr. 43/1998	Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes național.
Ordinul MT nr. 45/1998	Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin Ml nr. 775/1998	Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Norme metodologice privind condițiile de inchidere a circulației si de instruire a restricțiilor de circulație in vederea executării de lucrări in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protecția muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999	Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE

C 54 CD 147	Instrucțiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor. Normativ pentru execuția betoanelor rutiere cu adaos de cenușa de termocentrala.
NE 012	Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si bete precomprimat.
NE 014	Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment in sistemele cofraje fixe si glisante.

III. STANDARDE

SR EN 933-2	încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.
SR EN 1097-1	încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval).

STAS 4606                        naturale grele pentru mortare si betoane cu lianți

de incercare.

STAS 6400    // LWcrari de drumuri. Straturi de baza si de fundație. Condiții tehnice

STAS 8625 yj / Aditiv plăstifiant mixt pentru betoane.

STAS Ș819        \                  ^cer|t^ral^e termoelectrice utilizata ca adaos in betoane si

l a/ \/ mortare/

CAIET DE SARCINI

MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE (straturi de uzură, de legătură și de bază) Condiții tehnice privind proiectarea, prepararea și punerea în operă

CAPITOLUL VI RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Secțiuned 1 Recepțid pe fd2e delennindrile

Secțiunea 2 Recepția la terminarea lucrărilor.Protecția muncii

Secțiunea 3 Recepția finală

ANEXE

ANEXA A (normativă) Harta cu zonele climatice

ANEXA B Determinarea absorbției de apă

LISTA TABELE:

Tabel 1- Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură...............................................Error! Bookmark not defined.

Tabel 2- Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură

Tabel 3- Mixturi asfaltice pentru stratul de bază

Tabel 4- Documente de referință

Tabel 5- Site

Tabel 6- Zona de granulozitate a compoziției necesare - site din seria de bază plus seria 1

Tabel 7- Zona de granulozitate a compoziției stabilite - site din seria de bază plus seria 2 (Tabel 2 SR EN 13108-1)..........................................................................................................................

Tabel 8- Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice...........

Tabel 9- Nisip de concasaj sort 0-4mm, utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice

Tabel 10- Pietrișuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Tabel 11- Nisip natural( 0-4) utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice.........

Tabel 12- Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice......

Tabel 13- Limitele procentelor de agregate și filer

Tabel 14- Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip betoane asfaltice si anrobate bituminoase

Tabel 15. Seria de bază plus seria 1 pentru MAS

Tabel 16. Seria de bază plus seria 2 pentru MAS

Tabel 17- Limitele procentuale și zona granulometrica pentru mixture asfaltice stabilizate

Tabel 18 (Tabel 1 SR EN 13108-7):

Tabel 19- Zona granulometrica a mixturilor asfaltice poroase MAP 16, propusă în prezentul caiet de sarcini

Tabel 20- Conținut recomandat de liant

Tabel 21- Raportul filer-liant

Tabel 22- Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall...........

Tabel 23- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări dinamice........

Tabel 24- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice

Tabel 25- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bază determinate prin încercări dinamice.............

Tabel 26- Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate (SR EN 13108-5)

Tabel 27- Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase (SR EN 13108-7)

Tabel 28- Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice

Tabel 29- Elementele geometrice și abaterile limită pentru straturile executate din mixturi asfaltice

Tabel 30- Caracteristicile suprafeței straturilor bituminoase........

Tabel 31-Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice

Tubei 32-Ternperdlurile mixturii dsfaltice la așlernere și compactare

Tabel 33- Compactarea mixturilor asfaltice. Număr minim de treceri

Tabel 34- Abateri față de dozajul optim

Tabel 35- Tipul și frecvența încercărilor realizate pe mixturi asfaltice

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI

Secțiunea 1 î

Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale

Art. 1. Prezentul caiet de sarcini stabilește condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mixturile asfalticc executate la cald în etapele do proiectare, controlul calității materialelor componente, preparare, transport, punere în operă, precum și straturile rutiere executate din aceste mixturi.

Art. 2. Caietul de sarcini se aplică la “Construire Strada PRELUNGIREA BRADULUI”.

Sunt definite cerințele specifice, exprimate în conformitate cu cerințele generale cuprinse în normele europene și naționale , care au stat la baza acestui caiet de sarcini.

Aceste cerințe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componența sistemului rutier (straturi de uzură, straturi de legătură și straturi de bază).

Straturile de mixture asfaltice pentru partea carosabilă a podurilor, pasajelor și viaductelor se vor executa conform prescripțiilor Normativului AND 546/2013 “Normativ privind executarea la cald a îmbrăcăminților bituminoase pentru calea de pod”.

Pe lângă mixturile enumerate, în alcătuirea sistemului rutier se pot utiliza și alte tipuri de mixturi în condițiile în care au ca referențial un standard european, un agrement tehnic european, sau un document de evaluare și certificare a caracteristicilor conform reglementărilor în vigoare, și au caracteristici fizico-mecanice care se încadrează în prevederile din prezentul caiet de sarcini.

Art. 3. Modul principal de abordare a specificațiilor privind mixturile asfaltice este orientat spre cel fundamental menționat în SR EN 13108.

Condițiile pentru materialele de bază sunt obligatorii, abaterile de la compozițiile de referință se vor face numai în cazuri justificate tehnic, cu acordul proiectantului și al beneficiarului.

Art. 4. Mixturile asfaltice utilizate la execuția straturilor rutiere vor îndeplini condițiile de calitate din SR EN 13108 si vor fi stabilite în funcție de clasa tehnică a drumului, zona climatică si studiul tehnico- economic.

Art. 5. Performantele mixturilor asfaltice se studiază si se evaluează în laboratoarele autorizate sau acreditate - acceptate de către beneficiarul lucrării.

Art. 6. La execuția sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prin următoarele norme:

• -    SR EN 13108-1:2006/AC:2008 - Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Betoane asfaltice (pentru straturi de uzură, de legătură și de bază);

• -    SR EN 13108-5:2006 - Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Mixtură asfaltică stabilizată.

- SR EN 13108-7:2006 - Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Mixtură asfaltică poroasă (drenantă).

Definiții și terminologie

Art. 7. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcție realizat printr-un proces tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor naturale și a bitumului, malaxarea amestecului, transportul și punerea în operă, de regulă prin compactare la cald (Excepție face asfaltul turnat).

Art. 8. Mixturile asfaltice prezentate în acest caiet de sarcini se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură (binder), precum și pentru stratul de bază.

Art. 9. îmbrăcămințile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi:

• -    stratul superior, denumit strat de uzură sau de rulare;

• -    stratul inferior, denumit strat de legătură.

în unele cazuri, la propunerea proiectantului, îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într-un singur strat, respectiv stratul de uzură.

Art. 10. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componența sistemelor rutiere la drumuri, peste care se aplică îmbrăcămințile bituminoase.

Art. 11. Denumirea simbolică a mixturilor asfaltice se va face pe baza caracteristicilor curbei granulometrice respectiv tipul de mixtură, mărimea granulei maxime și clasa tehnică a drumului. Pentru identificarea mixturii, se va specifica ciasa de penetrație a bitumului în funcție de zona climatică și de trafic.

Art. 12. La execuția stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice performante care să confere rezistența și durabilitatea necesară îmbrăcămintei, precum și o suprafață de rulare cu caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranța circulației și protecția mediului înconjurător, conform prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerințele din acest caiet de sarcini.

Pentru execuția straturilor de uzură se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice:

• -    BA și BAR - beton asfaltic și beton asfaltic rugos conform SR EN 13108-1;

• -    MAS - mixturi asfaltice stabilizate de tip „stone mastic asfalt" SMA, cu schelet mineral robust stabilizat cu mastic, conform SR EN 13108 - 5;

• -    MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei și reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7;

Mixturile asfaltice pentru stratul de uzură se notează conform tabelului 1, în funcție de caracteristicile curbei granulometrice, dimensiunea maximă a granulelor agregatului, recomandandu-se și clasele tehnice ale drumurilor și străzilor unde se pot folosi.

Tabel 1- Mixturi asfaltice pentru stratul de uzura

Nr. crt 1	Clasa tehnica a drumului i, n	Stratul de uzură Tipul și simbolul mixturii asfaltice
		Mixtiuă asfaltică stabilizată: MAS12,5; MAS 16
		Beton asfaltic rugos: BAR16
		Mixtură asfaltică poroasă : MAPI 6
2	iu	Mixtura asfaltică stabilizată: MAS12,5: MAS 16
		Beton asfaltic rugos: BAR16
		Beton asfaltic : BA16
		Mixtură asfaltică poroasă : MAP16
3	IV	Mixtură asfaltică stabilizată: MAS 12,5; MAS16
		Beton asfaltic rugos: BAR16
		Beton asfaltic : BA12,5; BA16
		Beton asfaltic cu pietriș concasat BAPC16
4	V	Beton asfaltic : BA12,5; BA16
		Beton asfaltic cu pietriș concasat BAPC16

Art. 13. Pentru execuția stratului de legătură, se vor folosi betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform SR EN 13108 - 1.

- Acestea se notează conform tabelului 2 și sunt clasificate în funcție de granulozitatea, dimensiunea maximă a granulelor agregatului, clasa tehnică a drumului și categoria tehnică a străzilor.

Tabel 1- Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură.

Nr. ciT.	Clasa tehnica a drumului	Stratul de legătură Tipul și simbolul mixturii asfaltice
1	IIj	Beton asfaltic deschis : BAD20
2	m. iv	Beton asfaltic deschis : BAD20
		Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat: BADPC20
3.	V	Beton asfaltic deschis : BAD20
		Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat: BADPC20
		Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat : BADPS20

Art. 14. Pentru stratul de bază, se vor folosi betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB ,conform SR EN 13108 -1.

Acestea se utilizează si se notează conform tabelului 3 si sunt clasificate în funcție de granulozitatea, dimensiunea maximă a granulelor agregatului, clasa tehnică a drumului și categoria tehnică a stăzilor.

Tabel 2- Mixturi asfaltice pentru stratul de bază.

Nr. crt.	Clasa tehnică a drumului	Stratul de bază Tipul și simbolul mixturii asfaltice
1	i,n.	Anrobat bituminos cu criblura: AB31,5 (20)
2	in, IV	Anrobat bituminos cu criblură: AB31,5 (20)
		Anrobat bituminos cu pietriș concasat ABPC31,5 (20)
3	V	Anrobat bituminos cu criblură: AB31,5 (20)
		Anrobat bituminos cu pietriș concasat ABPC31,5 (20)
		Anr obat bituminos cu pietriș sortat ABPS31,5 (20)

Art. 15. îmbrăcămințile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură și legătură se aplică pe:

• -    straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform normativului SR EN 12697;

• -    straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau lianți puzzolanici, conform STAS 10473/1 și reglementărilor tehnice în vigoare;

• -    straturi de bază din macadam si piatră spartă, conform SR 179, STAS 6400 si SR 1120;

• -    îmbrăcăminte bituminoasă existentă, în cadrul lucrărilor de ranforsare;

• -    strat de fundație din beton amestec optimal pentru drumuri de clasă tehnică V;

• -    îmbrăcăminte din beton de ciment existentă.

în situații deosebite, dacă există capacitate portantă, stratul de bază poate fi închis printr-un strat de uzură.

îri cazul îmbrăcăininților bituminoase ciliiidrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcămintea din beton de ciment și pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul suport.

Art. 16. Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de fundație suport care trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de STAS 6400.

Art. 17. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR 4032-1 și standardelor europene SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 și SR EN 13108-20 si uzuantelor din Romania.

1                                      F

Secțiunea 3 Referințe normative J

Următoarele documente de referință sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului caiet de sarcini (tabel 4). Pentru referințele nedatate, se aplică ultima ediție a publicației la care se face referire (inclusiv eventualele modificări).

Tabel 3- Documente de referință. ---------------------------------------------------------------------------------------I .........

- SR EN 933-1:2012	- încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Determinarea granulozității. Analiza granulometrică.
- SR EN 933-2:1998	- încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor.
- SR EN 933-3:2012	-Determinarea formei granulelor. Coeficientul de aplatizare.
- SR EN 933-4:2008	- încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de formă.
- SR EN 933-5:2001/ A1:2005	- încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafețe concasate și sfărâmate din agregatele grosiere.
- SR EN 933-7:2001	- încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7; Determinarea conținutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregate.
- SR EN 933-8:2015	- încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea părților fine. Determinarea echivalentului de nisip
- SR EN 933-9+A1:2013	- încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9 - Aprecierea fineții, încercare cu albastru de metilen.
- SR EN 1097-1:2011	-încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 1 ; Determinarea rezistenței la uzură (micro-Deval).
-SR EN 1097-2:2010	-încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și

	fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenței la sfărâmare - Los Angeles.
-SR EN 1097-6:2013	- încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale și a coeficientului de absorbție a apei.
- SR EN 1367-1:2007	- încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate ale agregatelor. Determinarea rezistenței la îngheț-dezgheț.
-SR EN 1367-2:2010	- încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate ale agregatelor.încercarea cu sulfat de magneziu.
-SR EN 12591:2009	- Bitum și lianți bituminoși. Specificații pentru bitumuri rutiere.
-SR EN 12593:2015	- Bitum și lianți bituminoși. Determinarea punctului de rupere Fraass.
-SR EN 1426:2015	- Bitum și lianți bituminoși. Determinarea penetrabilității cu ac.
-SR EN 1427:2015	- Bitum și lianți bituminoși. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel și bilă.
-SR EN 1744-1+A1:2013	-încercări pentru determinarea proprietăților chimice ale agregatelor
-SR EN 12607-1:2015	- Bitum si lianți bituminoși. Determinarea rezistentei la încălzire sub efectul căldurii și aerului. Partea 1: Metoda RTFOT.
-SREN 12607-2:2015	- Bitum și lianți bituminoși. Determinarea rezistenței la încălzire sub efectul căldurii și aerului. Partea 2: Metoda TFOT.
-SR EN 12697-1:2012	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1; Conținut de liant solubil.
-SR EN 12697-2:2016	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozității
-SR EN 12697-3:2013	-Recuperarea bitumului cu evopuratorul rotativ.
-SR EN 12697-4:2015	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: coloana de fracționare
-SR EN 12697-5:2010/AC:2012	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 5: Determinarea densității maxime.
-SR EN 12697-6:2012	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 6: Determinarea densității aparente a epruvetelor bituminoase.
-SR EN 12697-8:2004	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase
-SR EN 12697-10:2002	-Mixturi asfaltice . Gradul de compactare.
-SR EN 12697-12:2008/ C91:2009	-Mixturi asfaltice . Determinarea sensibilității la apă a epruvetelor bituminoase.
-SR EN 12697-13:2002	-Mixturi asfaltice . Măsurarea temperaturii.
-SR EN 12697-14:2002	-Mixturi asfaltice .Conținutul de apă.
-SREN 12697-15:2004	-Mixturi asfaltice. Determinarea sensibilității la segregare.
-SR EN 12697-16:2004	-Mixturi asfaltice. Abraziunea cu cauciucuri zimțate.
-SR EN 12697-11:2012	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

-SR EN 12697-17+A1:2007	-    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilității la apă a epruvetelor bituminoase. -    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtura asfaltică drenantă.
- SR EN 12697-18:2004 -SR EN 12697-19:2012	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 18: încercarea de scurgere a liantului. - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 19: Permeabilitatea epruvetelor.
-SREN 12697-20:2012	- Mixturi asfaltice. Zimțulrea pe epruvete prismatice sau Marsliall.
-SR EN 12697-21:2012	- Mixturi asfaltice. Zimțuirea pe plăci.
-SR EN 12697-22+A1:2007 -SREN 12697-23:2004	-    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 22: încercare de ornieraj. -    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 23: Determinarea rezistenței la tracțiune indirectă a epruvetelor bituminoase.
-SR EN 12697-24:2012	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald: Partea 24: Rezistența la oboseală.
-SR EN 12697-25-2006	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice asfaltice preparate la cald. Partea 25: încercare la compresiune ciclică.
-SR EN 12697-26:2012	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 26: Rigiditate.
-SR EN 12697-27:2002	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor
-SR EN 12697-28:2002	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conținutului de bitum, a conținutului de apă și a compoziției granulometrice.
-SR EN 12697-29:2003	- Mixturi asfaltice. Determinarea dimensiunilor epruvetelor.
-SR EN 12697-30:2012	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate ia cald.Partea 30: Confecționarea epruvetelor cu compactorul cu impact.
-SR EN 12697-31:2007	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.Partea 31: Confecționarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie.
-SREN J2697-32+A1:2007 -SR EN 12697-33+A1:2007	-    Mixturi asfaltice. Compactarea mixturii în laborator cu vibrocompator. -    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.Partea 33: Confecționarea epruvetelor cu compactorul cu placă.
-SR EN 12697-34:2012	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.Partea 34: încercarea Marshall.
-SR EN 12697-35+A1:2007	- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.Partea 34: Malaxare în laborator.

-SREN 12697-36:2004	- Mixturi asfaltice. Determinarea grosimii stratului de uzură.
-SR EN 12697-38:2004	- Mixturi asfaltice. Echipamente de testare și calibrare.
-SR EN 12697-39:2012	- Mixturi asfaltice. Conținut de liant prin metoda arderii.
-SREN 12697-40:2012	- Mixturi asfaltice. Conținutul de goluri, compactare și conductibilitatea hidraulică a materialului în strat
-SR EN 12697-44:2011	- Mixturi asfaltice. Conținutul de liant al mixturilor cu bitum modificat.
-SR EN 13108-1:2006/ C91:2014	- Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Betoane asfaltice.
-SR EN 13108-5:2006/ AC:2008	- Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Mixtură asfaltică stabilizată.
-SR EN 13108-7:2006/ AC:2008	- Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 7: Mixtură asfaltică poroasă.
-SR EN 13108-20:2006/ AC:2009	- Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 20: Procedura pentru încercarea de tip.
-SR EN 13108-21:2006/AC:2009/ 091:2014	- Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 21: Controlul producției în fabrică.
-SR EN 13036-1:2010	- Caracteristici ale suprafețelor drumurilor și pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeței îmbrăcămintei prin tehnica volumetrică a petei.
-SR EN 13036-4:2012	- Caracteristici ale suprafețelor drumurilor și pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 4: Metode de măsurare a aderenței unei suprafețe. încercarea cu pendul.
-SR EN 13036-7:2004	- Caracteristici ale suprafețelor drumurilor și pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminților rutiere: încercarea cu dreptar.
-SR EN 13043:2003/AC:2004	- Agregate pentru amestecuri bituminoase și pentru finisarea suprafețelor utilizate în construcția șoselelor, a aeroporturilor și a altor zone cu trafic.
-SR EN 13808:2013	- Bitum și lianți bituminoși. Cadrul specificațiilor pentru emulsiile cationice de bitum.
-SR EN 14023:2010	- Bitum și lianți bituminoși. Cadrul pentru specificațiile bitumurilor modificate cu polimeri.
-SR 61:1997	- Bitum. Determinarea ductilității.
-SR 179:1995	- Lucrări de drumuri. Macadam. Condiții generale de calitate.
-SR 1120:1995	- Lucrări de drumuri. Straturi de bază și îmbrăcăminți 1 bituminoase de macadam semipenetrat și penetrat. Condiții tehnice de calitate.
-SR EN ISO 13473-1:2004	-Determinarea adâncimii medii a texturii.
-SR 4032-1:2001	- Lucrări de drumuri. Terminologie.
-SR 8877- 1:2007	- Lucrări de drumuri. Partea 1 : Emulsii bituminoase cationice. Condiții de calitate.
- SR 8877 - 2:2007	- Lucrări de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo-vascozității

	Enqler a emulsiilor bituminoase.
- SR 10969:2007	- Lucrări de drumuri. Determinarea adezivitătii bitumurilor rutiere și a emulsiilor calionice bituminoase față de agregatele naturale prin metoda spectrofotometricâ.
- STAS 539-79	- Filer de calcar, filer de cretă și filer de var stins în pulbere.
- STAS 863-85	- Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripții de proiectare.
-STAS 1598/1-89	- Lucrări de drumuri, încadrarea îmbrăcămintilor la lucrări de construcții noi și modernizări de drumuri. Prescripții generale de proiectare și de execuție.
-STAS 1598/2-89	- Lucrări de drumuri. încadrarea îmbrăcîminților la ranforsarea sistemelor rutiere existente. Prescripții generale de proiectare și de execuție.
- STAS 2900-89	- Lucrări de drumuri. Lațimea drumurilor.
- STAS 6400-84	- Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții tehnice generale de calitate.
-STAS 10473/1-87	- Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământuri stabilizate cu ciment. Condiții tehnice generale de calitate.
-Legea 10	-Legea calității lucrărilor
-Ordine MT/MI nr.411/1112/2000	-Norme metoldologice privind condițiile de închidere a circulației in zona drumului public.
-Legea 319/2006	-Legea securității și sănătății în muncă
-Legea 307/2006	-Prevenirea și stingerea incendiilor
-OUG 195/2005	-Protecția mediului

CAPITOLUL II MATERIALE. CONDIȚII TEHNICE

Secțiunea 1 Agregate

Art. 18. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini sunt conform specificațiilor SR EN 13043. Agregatele naturale trebuie să provină din roci omogene, fără urmă de degradare rezistente la îngheț-dezgheț și să nu conțină corpuri străine.

Sitele utilizate trebuie să aparțină (Tabel 5):

Seria de bază plus seria 1;

Seria de bază plus seria 2; conform tabelului:

Tabel 4- Site

Seria de baza (mm)	Seria de baza + seria 1 (mm)	Seria de baza + seria 2 (mm)
0	0	0
1	1	1
2	2	2
4	4	4
-	5.6(5)	•*
8	•"	6.3(6)
-	8	8
-	-	10
-	11.2(11)	-
	-	12.5(12)
16	-	14
-	16	16
-	-	20
31.5(32)	22.4(22)	-
—	31.5(32)	31.5(32)
-	-	40
*•	45	-
63	63	63

Limitele de granulozitate pentru betoanele asfaltice trebuie să se incadreaze in tabelele 1 sau 2 din SR EN 13108-1.

Tabel 5- Zona de granulozitate a compoziției necesare site din

seria de bază plus seria 1

D	4	5(5.6)	8	11(11.2 )	16	22(22.4 )	32(31.5 )	20
Sită(mm	Treceri prin sită, % din masă
1.4 D	100	100	100	100	100	100	100	100
D	90...10 0	90...10 0	90...10 0	90...100	90...10 0	90...100	90...100	90...10 0
2 0.063	50...85	15...72	10...72	10...60	10...50	10...50	10...50	10...50
	5...17	2...15	2...13	2...12	0...12	0...11	0...11	0...11

(              Tabel 6- Zona de granulozitate a compoziției stabilite - site din

seria de bază plus seria 2 (Tabel 2 SR EN 13108-1)

D	4	6(6.3)	8	10	12(12.5)	14	16	20	32(31.5)
Sită(mm)	Treceri prin sită, % d		in masă
1.4 D	100	100	100	100	100	100	100	100	100
D	90...100	90...100	90...100	90...150	90...100	90...100	90...100	90...100	90...100
2	50...85	15...72	10...72	10...60	10...55	10...50	10...50	10...50	10...50
0.063	5...17	2.5...5.00	2...13	2...12	0...12	0...12	0...12	0...11	0...11

Procentele de treceri prin sitele D, 2 mm și 0.063 mm ale zonei de granulozitate aleasă nu trebuie să depășească valorile maxime și minime din tabelele prezentate.

Zona de granulozitate a compoziției stabilite trebuie să se încadreze in seria de bază plus 1 sau seria de bază plus seria 2. Sita opțională fină (sub 2 mm) trebuie să fie aleasă dintre următoarele site : 1; 0.5, 025 și 0.125 mm.

Art. 19. Cerințele privind valorile limtă ale caracteristicilor fizico- mecanice pentru agregatele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt prezentate în tabelele 5..7.

Tabel 7- Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice.

Nr. crt.	Caracteristica determinată	Condiții de calitate pentru cribluri sort			Metoda de încercare
		4-8	8-12,5 (16)	16-25
1	Conținut de granule în afara sortului: rest pe ciurul superior (d^n), %, max. - trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max	1-10 (Gc90/10) 10			SR EN 933-1
2	Coeficient de aplatizare, %, max	25(A25)			SR EN 933-4
3	Indice de formă, % max.	25(SI25)
4	Conținut de impurități - corpuri	nu se admit			vizual

	străine
5	Conținut în particule fine sub 0,063 mm, %, max		1,0(f1.0)	0,5(f0.5)	0,5(f0.5)	SR EN 933-1
6	Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.		2			SR EN 933-9
7	Rezistenta la fragmentare coeficient LA, %, max.	clasa tehnică l-lll	20(LA20)			SREN 1097-2
		clasa tehnică IV-V	25(LA25)
7	Rezistenta la uzură (coeficient micro- Deval), %, max.	clasa tehnică	15 (Mde15)			SR EN 1097-1
		clasa tehnică IV-V	20 (Mde20)
8	Sensibilitatea la înghet-dezghet la 1 0 cicluri de înghet-dezghet - pierderea de masă (F), %, max. - pierderea de rezistență (ASLa), %, max		2(F2) 20			SR EN 1367-1
9	Rezistenta la acțiunea sulfatului de magneziu, % max.		6			SR EN 1367-2
10	Conținut de particule total sparte, %, min (pentru cribluri provenind din roci detritice).		95(C95/1)			SREN 933-5
Forma agregatului grosier poate fi prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă, încercarea de referință fiind indicele de formă.

Tabel 8- Nisip de concasaj sort 0-4mm, utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice.

Nr. crt.	Caracteristica determinată	Condiții de calitate	Metoda de încercare
1	Conținut de granule în afara sortului - rest pe ciurul superior (dmax), %, max.	5	SR EN 933-1
2	Granulozitate	continuă	SR EN 933-1
3	Conținut de impurități: - corpuri străine, %, max.	nu se admit	vizual
4	Conținut de particule fine sub 0,063mm, %max.	10(fl0)	SR EN 933-1
5	Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.	2	SREN 933 -9
Pentru un conținut de particule fine mai mic de 3% nu este necesară e cu albastru de metilen pentru aprecierea calității acestora.			ectuarea unei încercări

Tabel 9- Pietrișuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice.

...........------------ --------------------------- -----— . .....

Nr. crt.

Caracteristica determinată

Pietriș sortat 9

Pietriș concasat

Metoda de ncercare

4-8

8-16(12.5)

16-31.5(20)

4-8

8-16(12.5)

16-31.5(20)

1

Conținut de granule in afara sortului: - rest pe ciurul superior (dmax), %, max. - trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max.

1-10 10 (Gc 90/100)

1-10 10 (Gc 90/100)

SR EN 933-1

2

Conținut        de particule sparte, %, min.

-

90

SR EN 933-5

3

Coeficient       de aplatizare, %, max.

25(A25)

25(A25)

SR EN 933-3

4

Indice de formă, % max.

25(A25)

25(A25)

SR EN 933-4

5

Conținut        de impurități corpuri străine

nu se admit

nu se admit

SR EN 933-7 și vizual

6

Conținut în particule fine sub 0,063 mm, %, max.

1,0(f1.0)

0,5(f0.5)

0,5(f0.5)

1,0(f1.0)

0,5(f0.5)

0,5(f0.5)

SR EN 933-1

7

Conținut în particule fine (valoarea de albastru), max.

2

2

8

Rezistența la fragmentare coeficient LA, %, max

Clasa tehnică Hll Clasa tehnică IV-V

25 (LA25)

20(LA25) 25(LA25)

SR EN 1097-2

9

Rezistența la uzură coeficient micro-Deval, %, max.

Clasa tehnică l-lll Clasa tehnică IV-V

20(Mde20)

15(Mde15) 20(Mde20)

SR EN 1097-1

10

Sensibilitatea le îngheț- dezgheț -pierderea de masă (F), %, max

2(F2)

2(F2)

SR EN 1367-1

11

Rezistența        le acțiunea sulfatulu

6

6

SREN 1367-2

de magneziu, max.,

__%__________

Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă, încercarea de referință find indicele de formă.

Tabel 10- Nisip naturali 0-4) utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice.

Nr. crt.	Caracteristica determinată	Condiții de calitate pentru nisipul natural	Metoda de încercare
1	Conținut de granule în afara sortului -rest pe ciurul superior (dmax), %, max.	5	SR EN 933-1 SR EN 933-1
2	Granulozitate	continuă
3	Coeficient de neuniformitate, mim.	8	*
4	Conținut de impurități: - corpuri străine, »conținut de humus (culoarea soluției de NaHO),	nu se admit galben	SR EN 933-7 și vizual STAS 4606
5	Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, % min.	85	SR EN 933-8
6	Conținut de particule fine sub 0,063 mm, %max.	10(fi0)	SR EN 933-1
7	Calitatea particulelor fine, sub 0,125 mm (valoarea de albastru), max.	2	SR EN 933-9

Coeficientul de neuniformitate se determină cu relația: U_n = d₆₀/d-|₀ unde:

deo - diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozității;

dio = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozității;

Note:

• 1.    Agregatele vor respecta și condiția suplimentară privind conținutul maxim de granule alterate, moi, friabile, poroase și vacuolare, de 5 % .

Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de rocă alterată, moi, friabile și vacuolare. Masa granulelor selectată astfel nu trebuie să depășească 5% din masa agregatului formată din minim 1 50 granule pentru fiecare sort analizat.

• 2.    Pietrișurile concasate utilizate la execuția stratului de uzură vor îndeplini cerințele de calitate din tabelul 8-10.

• 3.    în mod excepțional, cu acordul proiectantului și al beneficiarului, pietrișul concasat se va putea utiliza și la execuția stratului de legătură la drumurile de clasa tehnica III, cu condiția ca acesta să îndeplinească cerințele din tabelul 8-10.

• 4.    Agregatele de balastieră, folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie curate, spălate în totalitate. în cazul contaminării la transport/depozitare acestea vor fi spălate înainte de utilizare.

Art. 20. Fiecare tip și sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei și pereți despărțitori, pentru evitarea amestecării și impurificării agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripționat cu tipul și sursa de material pe care îl conține. Se vor lua măsuri pentru evitarea contaminării cu alte materiale și menținerea unei umidități scăzute. J                                                                                I

Art. 21. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însoțit de Declarația de conformitate cu performanțele produsului. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozității agregatelor natural sunt conform SR EN 933-2, pentru setul de site de bază + setul de site 2. Fiecare lot de material vor fi însoțite de declarația de performanță împreună cu rapoartele de încercare eliberate de un laborator acreditat.

Art. 22. Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 8, 9, 10 și 11, _ț pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maxim:

• -    500 t pentru pietriș sortat și pietriș concasat;

• -    200 t pentru nisip natural și nisip obținut prin concasarea agregatelor de balastieră;

• -    5001 pentru nisipul de concasare (obținut prin concasarea agregatelor de carieră);

• -    1000 t pentru cribluri.

Secțiunea 2 Filer

Art. 23. Filerul (filer de calcar, filer de cretă și filer de var stins în pulbere) trebuie să corespundă prevederilor SR EN 13043 și STAS 539.

Art. 24. La aprovizionare, filerul va fi însoțit de Declarația de conformitate cu performanțele produsului și se va verifica obligatoriu granulozitatea și umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t.

Art. 25. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului (filer de calcar, filer de cretă și filer de var stins în pulbere).

Art. 26. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Secțiunea 3 Lianți 9

Art. 27. Lianții care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltlce sunt:

• -    bitum de clasa 35/50, 50/70, si 70/100, conform SR EN 12591 + Anexa Națională NB și art.29 respectiv art. 30 ;

• -    bitum modificat cu polimeri: clasa 3(penetrație 25/55), clasa 4 (penetrație 45/80) și clasa 5 (penetrație 40/100), conform SR EN 14023 + Anexa Națională NB și art. 30.

Lianții se selectează în funcție de penetrație, în concordanță cu zonele climatice din anexa A, și anume:

• -    pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 și 50/70 și bitumuri modificate 25/55 si 45/80;

• -    pentru zonele reci se utilizează bitumurile 50/70 sau 70/100 șl bitumuri modificate 45/80 sau 40/100 cu penetrație mai mare de 70 (1/10 mm);

• -    pentru mixturile stabilizate MAS(tip SMA), indiferent de zonă, se utilizează bitumurile 50/70 și bitumuri modificate 45/80.

Art. 28. Față de cerințele specificate în SR EN 12591 + Anexa Națională NB, și SR EN 14023 + Anexa Națională NB, bitumul trebuie să prezinte condiția suplimentară de ductilitate la 25°C (determinată conform SR 61):

• •      mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 și 70/100;

• •      mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;

• •     mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT¹';

• •      mai mare  de 75 cm pentru  bitumul 70/100 îmbătrânit  prin  metoda

( TFOT/RTFOT¹’;

• •    mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT¹’;

Art. 29. Bitumul rutier neparafinos și bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minim 80% față de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. în caz contrar, se aditivează cu agenți de adezivitate.

Art. 30. Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11 sau normativul NE 022.

Art. 31. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri și bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, în conformitate cu specificațiile producătorului de bitum, respectiv specificațiilor tehnice de depozitare ale stațiilor de mixturi asfaltice. Perioada și temperatura de stocare va fi aleasă în funcție de specificațiile producătorului, astfel încât caracteristicile inițiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii.

Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de 120°C....140°C, iar cel _z modificat de minimum 140°C și recirculare 20 minute la începutul zilei de lucru.

Art. 32. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida conform SR 8877-1 si SR EN 13808.

Art. 33. La aprovizionare se vor verifica datele din Declarația de conformitate cu performanțele produsului și se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului, conform art. 28 (pentru bitum și bitum modificat) și art. 33 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:

• - 5001 bitum/bitum modificat din același sortiment;

• -100 t emulsie bituminoasa din același sortiment.

Secțiunea 4

Aditivi

Art. 34. în vederea atingerii performanțelor mixturilor asfaltice la nivelul cerințelor se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluați în conformitate cu legislația în vigoare. Acești aditivi pot fi adăugați fie direct în bitum, cum sunt de exemplu agenții de adezivitate sau aditivii de mărire a lucrabilității, fie în mixtura asfaltică, cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.

Art. 35. Conform SR EN 1 3 1 0 8 - 1 art.3.1 . 1 2 aditivul este „un material component care poate fi adăugat în cantități mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice".

Față de terminologia din SR EN 13108-1, în acest caiet de sarcini au fost considerați aditivi și produșii care se adaugă direct în bitum și care nu modifica proprietățile fundamentale ale acestuia.

Art. 36. Tipul și dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind în funcție de realizarea cerințelor de performanță specificate.

Art. 37. Aditivii utilizati la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard, un agrement tehnic european(ATE) sau un document de declarare și evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan național, cum ar fi agrementul tehnic.

CAPITOLUL III MIXTURI ASFALTICE. CONDIȚII TEHNICE 5

Secțiunea 1 Compoziția mixturilor asfaltice

Art. 38. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumul modificat, aditivii și materialele granulare.

Art. 39. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate în tabelul 12.

Tabel 11- Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. crt	Tipul mixturii asfaltice	Materiale utilizate
1.	Mixtură asfaltică stabilizată MAS (SR EN 13108-5)	Criblură sort 4-8, 8-12,5 sau 8-16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer
2.	Mixtură asfaltică poroasă MAP (SR EN 13108-7)	Criblură 4 -8, 8-16 Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4 Filer
3.	Beton asfaltic rugos BAR (SR EN 13108-1)	Criblură: sort 4-8; 8-16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer
4.	Beton asfaitic BA (SR EN 13108-1)	Criblură sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16; Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer
5.	Beton asfaltic cu pietriș concasat BAPC (SREN 13108-1)	Pietriș concasat sort 4-8; 8-16 Nisip natural sort 0-4 Filer
6.	Beton asfaltic deschis cu criblură BAD (SR EN 13108-1)	Criblură sort 4-8; 8-16;16-20 sau 16-20 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer
7.	Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat BADPC (SREN 13108-1)	Pietriș concasat sort 4-8; 8-16; 16-20 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer
8.	Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat BADPS (SREN 13108-1)	Pietriș sort 4-8; 8-16; 16-20 Nisip de concasare sort 0-4

		Nisip natural sort 0-4
9.	Anrobat bltuminos cu criblură AB (SR EN 13108-1)	Criblură sort 4-8, 8-16, 16-31.5 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu nisip de concasare) Filer
10.	Anrobat bituminos cu pietriș concasat ABPC (SR EN 13108-1)	Nisip de concasare sort 0-4 Pietriș concasat sort 4-8, 8-16, 16-31.5 Nisip natural sort 0-4 Filer
11.	Anrobat bituminos cu pietriș sortat ABPS (SREN 13108-1)	Pietriș sortat 4-8, 8-16 si/sau 16-31.5 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu nisip de concasare) Filer

Art. 40. La mixturile asfaltice destinate stratului de uzură si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legătură se folosește nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural, este în proporție de maxim:

25% pentru BA;

50% pentru BAD, BAD PC, BAD PS, ABPC

Pentru mixturile asfaltice tip ABPS, destinate stratului de bază, se folosește nisip natural sau amestec de nisip natural, cu nisip de concasaj în proporție variabil, după caz.

Art. 41. Limitele procentelor de agregate sunt conform:

• -    tabelului 13 pentru mixturi asfaltice tip betoane asfaltice, destinate straturilor de uzură, legătură și bază;

• -    tabelului 17 pentru mixturile asfaltice stabilizate.

Art. 42. Curba granulometrică a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtură asfaltică, va fi cuprinsă în limitele prezentate în tabelul 13 pentru mixturile tip beton asfaltic, în tabelul 14 pentru mixturile asfaltice stabilizate, iar în tabelul 19 pentru mixturile asfaltice poroase.

Art. 43. Conținutul optim de liant se stabilește prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de specialitate autorizat sau acreditat ținând cont de recomandările din tabelul 2 0 . în cazul în care, din studiul de compoziție rezultă un dozaj optim de liant în afara limitelor din tabelul 20, acesta nu va putea fi acceptat decât cu aprobarea proiectantului și a beneficiarului.

Art. 44. Limitele recomandate pentru conținutul de liant, la efectuarea studiilor preliminare de laborator în vederea stabilirii conținutului optim de liant, sunt prezentate în tabelul 13 și au în vedere o masă volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/m³. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conținutului de bitum se calculeaz'ă prin corecția cu un coeficient a = 2.650/d, unde „d" este masa volumică reală (declarată de producător și verificată de laboratorul Antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media ponderată conform fracțiunilor utilizate la compoziție), în kg/m³ si se determină conform SR EN 1097-6.

Art. 45. Raportul filer - liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul caiet este conform tabelului 21, termenul filer în acest context reprezentând fracțiunea 0 ...0,1 mm.

Art. 46. în cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre sau granule cu celuloză, aceștia se utilizează conform agrementelor tehnice precum și reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.

Art. 47. Stabilirea compoziției mixturilor asfaltice în vederea elaborării rețetei de fabricație se va face pe baza prevederilor acestui caiet de sarcini. Compoziția de fabricație va cuprinde verificarea caracteristicilor materialelor componente (Secțiunea I), stabilirea amestecului și validarea acestuia pe baza testelor inițiale de tip (tabelul 35);

Art. 48. Formula de compoziție (rețeta) va fi stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, și va fi susținută de studiile și încercările efectuate, împreună cu rezultatele obținute.

Aceste studii comportă încercări pentru cinci conținuturi de liant repartizate de o parte și de alta a conținutului de liant recomandat (calculat), dar nu în afara limitelor recomandate cu mai mult de 0,2%, conform Tabel 35.

Art. 49. în execuție, este obligatorie transpunerea compoziției pe stație, ceea ce constă în verificarea respectării compoziției stație, verificarea compoziției și a caracteristicilor mixturii realizate.

Art. 50. în tabele următoare (13..20) sunt prezentate conținutul granulometric și de lianți recomandat pentru mixturile asfaltice:

• 13.    Limitele procentelor de agregate și filer.

• 14.    Zona granulometrică a mixturilor asfaltice și anrobate bituminoase.

• 15.    Seria de bază plus seria 1 pentru MAS.

• 16.    Seria de bază plus seria 2 pentru MAS.

• 17.    Limitele procentuale și zona granulometrică pentru mixture asfaltice stabilizate.

• 18.    Tabel 1 SR EN 13108-7

• 19.    Zona granulometrică a mixturilor asfaltice poroase MAP

• 20.    Conținutul recomandat de liant

Tabel 12- Limitele procentelor de agregate și filer

Nr. Crt.	Fracțiuni do agregate natural din amestecul total	Strat de uzura				Strat de legătură			Strat de bază
		BA 12.5	BA 16	BAR 16	BAPC 16	BAD 20	BADPC 20	BADP S20	AB31.5 ABPC31.5 ABPS31.5
1	Ier și fracțiuni din nisipuri sub 0.1 mm, %	7..14	8.. 13	8..11	8..13	4..9	4-9	4..9	3..12
2	Filer și nisip fracțiunea (0.1-. 4mm, %)	Diferența până la 100
3	Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm,%	34. .4 8	34. .58	47..6 1	-	55.. 72		-	-
4	Pietriș concasat cu dimensiunea peste 8mm, %	-	-	-	15..34	-	34..58	-	-
5	Pietriș       sortat       cu dimensiunea peste 8mm, %		-	-		-	-	39.. 58	-
6	Agregate natural cu dimensiunea peste 4mm,%	-	-	-	-	-	-	-	37..66

Tabel 13- Zona granulometrică a mixturilor asfaitice tip betoane asfalt ic e si anrobate bituminoase

Mărimea ochiului sitei conform SR EN 933-2 mm	BAI 2.5	BA16;BAPC16	BAR16	BAD20,BADPC20,BADPS20	AB31.5 ABPC31.5 ABPS31.5
	Treceri,%
31.5	-	—	-	100	90-100
20	-	-		90..100	80..99
16	100	90.. 100	90..100	73..90	74-97
12.5	90..100	80..95	78..92	56..74	—
8	70..85	66..85	61..74	40..60	52-85
4	52..66	42..66	39..53	28-45	37-66
2	35.. 50	30..50	27..40	20..35	22..50
1	24..38	22..42	21..31	14..30	14..39
0.125	8..16	8..15	8..11	5..10	3..12
0.063	5..10	7..10	7..9	3-7	2-7

Mixturile asfaitice tip MSA (beton asfaltic cu conținut ridicat de mastic) se realizează conform prevederilor SR EN 13108-5 și se utilizează in principal pentru straturile de rulare.

Compoția mixturilor asfaitice tip MAS trebuie sa se situeze in limitele zonei de granulozitate de sitele alcătuite din seria de bază plus seria 1 (tabelul 15) sau seria de baza plus seria 2 (tabelul 16) prevăzute in tabelul 1 sau tabelul 2 din SR EN 13108-5:

Tabel 14 Seria de bază plus seria 1 pentru MAS

D	4	5(5.6)	8	11(11.2)	16	22(22.4)
Treceri prin sită, % din masă
1.4 D	100	100	100	100	100	100
D	90...100	90...100	90...100	90...100	90...100	90...100
2	25...45	20...40	20...40	20...35	15...30	15...30
0.063	5...14	5...14	5...14	5...13	5...12	5...14

Tabel 15. Seria de bază plus seria 2 pentru MAS

D	4	6(6.3)	8	10	12(12.5)	14	16	20
Treceri prin sită, % din masă
1.4 D	100	100	100	100	100	100	100	100
D	90...100	90...100	90...100	90...100	90...100	90...100	90...100	90...100
2	25...45	20...40	20...35	15...30	15...30	15...30	15...30	15...30
0.063	5...14	5...14	5...13	5...13	5...12	5...12	5...12	5...12

Tabel 16- Limitele procentuale și zona granulometrică pentru mixture asfaltice ștab iliza te                                              _______________________________

Nr.crt.	Caracteristica	Strat de uzură
		MAS 12,5	MAS 16
1.	Fracțiuni de agregate naturale din amestecul tota
1.1.	Filer și fracțiuni din nisipuri sub 0,1 mm, %	8..13	10...14
1.2.	Filer și nisip fracțiunea 0,1-4 mm	Diferența până la 100
1.3.	Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm %	60..73	63..75
2.	Granulometrie, treceri pe site cu ochiuri pătrate, %
	Sita de 16 mm	100	90..100
	Sita de 12,5mm	90..100	-
	Sita de 8 mm	50..70	44..59
	Sita de 4 mm	27..40	25..37
	Sita de 2 mm	20..28	17..25
	Sita de 1 mm	16..22	16..22
	Sita de 0,125mm	9..14	10-14
	Sita de 0,063mm	8..12	9...12

Betoane/e asfaltice drenante (poroase) MAP conform SR EN 13108-7, sunt utilizate pentru straturtile de suprafața.

Mixtura pentru aceste betoane asfaltice va fi preparata astfel incat să aiba un conținut ridicat de goluri care să asigure trecerea apei și a aerului in scopul de a se asigura mixturii compactate caracteristici de drenabilitate și de reducere a zgomotului.

Tabelul 1 din SR EN 13108-7 stabilește limitele de granulozitate pentru betoanele asfaltice drenante. Compoziția stabilita a mixturii asfaltice drenante trebuie sa fie in interiorul acestei zone de granulozitate șl o prezentam mal jos:

Tabelul 1 zone de granulozitate recomandate de SREN 13108-7 a compoziției betonului asfaltic drenant( poroase MAP).

Tabel 18- Zona granulometrica a mixturilor asfaltice poroase MAP 16, propusă în prezentul caiet de sarcini

Site cu ochiuri pătrate	Treceri, %
20mm	100
16mm	90...100
2mm	5...25
0,063mm	2...10

Conținutul recomandat de liant la mixturile asfaltice este prezentat in tabelul 13.

Tabel 19- Continui recomandat de liant

Tipul stratului	Tipul mixturii asfaltice	Conținut de liant, % în mixtură
uzură (rulare)	MAS 12,5	.6,0
	MAS 16	5,9
	BAR 16	5,7
	BA12,5	6.0
	BA 16;	5.7
	BAPC 16	5,7
	MAP 16	4
legătură (binder)	BAD 20 BAD PC 20 BADPS 20	4.2
bază	AB 31.5 ABPC 31.5 ABPS 31,5	4.0

Tabel 20-

rtul filer-liant

Nr. crt.	Tipul stratului	Tipul mixturii asfaltice		Raport filer- liant
1.	uzură(rulare)	Betoane asfaltice rugoase		1.4...1.9
		Betoane asfaltice	BA 12.5	1,1...2,3
			BA 16
		Beton asfaltic cu pietriș concasat		1,4...2,3
		Mixtură asfaltică stabilizată	MAS12.5	1.3...2.2
			MAS 16	1.7...2.4
		Mixtură asfaltică poroasă		1.0...3.8
2.	legătură (binder)	Betoane asfaltice deschise	BAD20 BADPC20 BADPS20	1.0...2,1
3.	bază	Anrobat bituminos		0.8...3.0

Secțiunea 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Art. 51. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă confecționate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime (încercări inițiale de tip) și pe probe prelevate de la malaxor sau de la așternere pe parcursul execuției, precum și din straturile îmbrăcă minților gata executate.

Art. 52. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuției lucrărilor, precum și din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.

Art. 53. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 22, 23, 24 si 25.

Art.54. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 și SR EN 12697-34 și vor respecta condițiile din tabelul 22.

Absorbția de apă se va efectua conform metodei din anexa B.

Sensibilitatea la apă se determină conform SR EN 12697-12, metoda A și va respecta condițiile din tabelul 22.

Tabel 21- Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall.

Nr. crt.	Tipul mixturii asfaltice	Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshal
		Stabilitate S, la 60 °C, KN,	Indice de curgere, I, mm, (maxim)	Raport S/l KN/mm, (minim)	Absorbția de apa % voi.	Sensibilitate a la apă %
1.	BA 12,5; BA 16 BAPC 16	6.5...13	1.5...4.0	1.6	1.5...5.0	60...90

2.	BAR 16	8.5...15	1.5...4.0	2.1	2.1...6.0	60...90
3.	MAPI 6	8.5...15	1.5...4.0	2.1	-	Min.70
4.	BAD 20; BADPC 20 BADPS20	5.0...1.3	1.5...4.0	1.2	15 60	60...90
5.	AB 31.5; ABPC31.5; ABPS 31.5;	6,5...13	1.5...4.0	1.6	1,5...6.0	60...90

Art. 55. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încercări dinamice se vor încadra în valorile limită din tabelele 23, 24, 25, 26 și 27. încercările dinamice care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice sunt următoarele:

• -    Rezistența la deformați! permanente (încercarea la compresiune ciclică șl încercarea la ornieraj) reprezentată prin:

• •    Viteza de fluaj și fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtura asfaltică, conform SR EN 12697-25, metoda B;

• •    Viteza de deformatie și adâncimea făgașului, determinate prin încercarea de ornieraj pe epruvete confecționate în laborator sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B;

• -    Rezistența la oboseală, determinată conform SR EN 12697-24, fie prin încercarea la întindere indirectă pe epruvete cilindrice anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697-24;

Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura asfaltică, conform SR EN 12697-26, anexa C;

• -    Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecționate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.

Tabel 22- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări dinamice.

Nr. crt.	Caracteristica	Mixtura asfaltică pentru stratul de uzură/clasă tehnică drum
		l-ll	lll-IV-V
1.	Caracteristici pe cilindrii confecționați la presa giratorie
1.1.	Volum de goluri la 80 girații, % maxim	5,0	6,0
1.2.	Rezistența la deformați! permanente (fluaj dinamic) -    deformația la SO^C, 300 KPa și 10000 impulsuri, pm/m, maxim -    viteza de deformatie la 50°Ct 300 KPa și 10000 impulsuri, pm/m/ciclu, maxim	20 000 1	30 000 2
1.3	Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, minim	4200	4100
2.	Caracteristici pe plăci confecționate în laborator sau pe carote din îmbrăcăminte
2.1	Rezistența la deformați! permanente, 60°C (ornieraj) - Viteza de deformatie ia ornieraj, mm/1000 cicluri, max - Adâncimea făgașului, % din grosimea inițială a probei, max	0,3 5	0,5 7

Tabel 23- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice

Nr. crt.	Caracteristica	Mixtura asfaltică pentru stratul de legătură /clasa tehnică drum
		l-ll	lll-IV-V
1	Caracteristici pe cilindrii confecționați la presa giratorie
1.1	Volum de goluri, la 120 girații, % maxim	9,5	10,5
1.2	Rezistența la deformații permanente (fluaj dinamic)	20 000 2	30 000 3
	-    deformația la 40°C, 200KPa și 10000 impulsuri, pm/m, maxim -    viteza de deformație la 40°C, 200KPa și 10000 impulsuri, pm/m/ciclu, maxim
1.3	Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, minim	5000	4500
1.4	Rezistența ta oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă: Număr minim de cicluri până la fisurare la 15°C	400 000	300 000
2.	Rezistența la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice E'6 10'6, minim	100	150

Tabel 24- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bază determinate prin încercări dinamice

Nr. crt.	Caracteristica	Mixtura asfaltică pentru stratul de legătură /clasa tehnică drum
		l-ll	lll-IV-V
1.	Caracteristici pe cilindrii confecționați la presa giratorie
1.1	Volum de goluri, la 120 girații, % maxim	7,5	8,5
1.2	Rezistența la deformații permanente (fluaj dinamic)
	- deformația la 40°C, POOKPa și 10000 impulsuri, pm/m, maxim	20 000	30 000
	- viteza de deformație ia 40°C, 200KPa și 10000 impulsuri, pm/m/ciclu, maxim	2	3
1.3	Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, minim	6000	5600
1.4	Rezistența la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă: Număr minim de cicluri până la fisurare la 15°C	500 000	400 000
2.	Rezistența la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice E*6 10'6, minim	100	150

Notă: Valorile modalilor de rigiditate determinați în laborator, prevăzuți în tabelele 23, 24 și 25, sunt stabiliți ca nivel de performanță minimală pentru mixturile analizate și nu sunt identici cu valorile modalilor de elasticitate dinamică utilizati la dimensionarea sistemelor rutiere conform Normativului PD 177 “Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide (metoda analitică )”.

Art. 56. în cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură stabilizată, aceasta va îndeplini condiNiile din tabelele 23 și 26.

Art. 57. Epruvetele Marshali pentru analizarea mixturilor asfaltice tip MAS se vor confecționa conform specificațiilor SR EN 1269730 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.

Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 1269-78.

Sensibilitatea la apă se determină conform SR EN 1269712 , metoda A .

Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18.

Tabel 25- Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate (SR EN 13108-5)

Nr. crt.	Caracteristica	MAS 12,5 MAS 16 3..~4
1	Volum de goluri pe cilindri Marshali,%
2	Volum de goluri umplut cu bitum, %	77...83
3	Test Shellenberg, %, maxim	0,2
4	Sensibilitate la apă, % minim	80

Art. 58. în cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură poroasă, aceasta va îndeplini condițiile din tabelele 22 și 27.

Tabel 26- Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase (SR EN 13108-7)

Nr. crt.	Caracteristica	NIAP 16
1	Volum de goluri la 80 girații, % minim	14-16
2	Volum de goluri pe cilindri Marshali,% minim	12-20
3	Pierdere de material, SR EN 12697-17, % maxim	30

Pe lângă precizările din SR EN 13108-1: 13108-5 si 13108-7 pentru utilizarea mixturilor respective la straturile de rulare se mai fac si urmatoarelerecomandări:

• -    Betonul asfaltic rugos (BAR 16) asigură o foarte bună rugozitatea suprafeței de rulare, poate fi utilizat pe drumurile cu declivitați până la 9% și mai ales pe sectoarele unde există pericol de derapare pe timp umed, ploios. Se folosește ca strat de uzură pe drumuri și străzi din clasele tehnice l-lll, cu trafic important.

Betonul asfaltic rugos se caracterizează printr+un schelet mineral puternic cu un conținut de filer si de bitum scăzut, prezintă calități ale rugozității superioare celorlalte tipuri de betoane asfaltice.

• -    Mixturile asfaltice stabilizate (MAS), se folosesc la executarea stratului de uzură pe drumuri de clase tehnice l-lll.

Mixturile asfaltice stabilizate prezintă :

• •    Flexibilitate si elasticitate la temperaturi scăzute;

• •    Stabilitate la solicitări mecanice si termice;

• •    Rezistența la deformați! permanente;

Betonul asfaltic cu agregatul mărunt, bogat în agregatul mărunt, bogat in criblură se folosște la drumuri obișnuite.

Aceste mixturi se pot folosi la straturile do uzură, la drumuri și străzi din clasele tehnice lll-IV-V, la declivităti sub 6%.

Secțiunea 3

Caracteristicile straturilor gata executate

Art. 59. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt;

gradul de compactare, și absorbția de apă;

• -        rezistența la deformații permanente;

elementele geometrice ale stratului executat;

• -        caracteristicile suprafeței îmbrăcăminților bituminoase executate.

Gradul de compactare, și absorbția de apă

Art. 60. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat și densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din aceeași mixtură asfaltică, prelevată de la așternere, sau din aceeași mixtură provenită din carote.

Nota: Densitatea aparentă se determină conform SR EN 12697-6.

Epruvetele Marshall se vor confecționa conform specificațiilor SR EN 12697-30:2012 pentru toate tipurile de mixturi asfaltice, cu excepția mixturilor asfaltice tip MAS pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.

Art. 61. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători în situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate, la minim 7 zile după așternere.

Art. 62. încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densității aparente și a absorbției de apă pe plăcuțe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate.

Art. 63. Condițiile tehnice pentru absorbția de apă și gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, vor fi conforme cu valorile din tabelul 28.

Tabel 27- Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice

Nr. crt.	Tipul stratului	Absorbție de apă, % voi.	Grad de compactare, % minim
1	Mixtură asfaltică stabilizată MAS 12,6; MAS 16	2„6	97
2.	Beton asfaltic rugos BAR 16	3...6	97
3.	Mixtură asfaltică poroasă MAP 16	-	97
4.	Beton asfaltic BA 12,5; BA 16; BAPC 16	2...5	97
5.	Beton asfaltic deschis BAD 20; BADPC 20; BADPS 20	3...8	96
6.	Anrobat bituminos, AB 31.5; ABPC 31.5; ABPS 31.5	2...8	96

Rezistența la deformați! permanente a stratului executat din mixturi asfaltico

Art. 64. Rezistența la deformați! permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se verifică pe minim două caroto cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puțin 2 zile după așternere .

Art. 65. Rezistența la deformații permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de deformație la ornieraj și/sau adâncimea făgașului, la temperatura de 60°C, conform SR EN 12697-22. Valorile admisibile, în funcție de trafic, sunt prezentate în tabelul 23.

Elemente geometrice

Art. 66. Elementele geometrice și abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească condițiile din tabelul 29

Tabel 28- Elementele geometrice și abaterile limită pentru straturile executate din mixturi asfaltice

Nr. crt.	Elemente geometrice	Condiții de admisibilitate (min., cm)	Abateri limită locale admise la elementele geometrice
1	Grosimea minimă a stratului compactat, cm, minim: - strat de uzură cu granule de minim 12,5 mm cu granule de minim 16 mm - strat de legătură cu granule de maxim 20 mm - strat de bază cu granule de max.31.5 mm cu granule de max 20.0mm	4,0 4,0 5,0 8,0 6,0	- nu se admit abateri în minus față de grosimea Minimă prevăzută în proiect pentru fiecare strat
2	Lățimea părții carosabile	Profil transversal proiectat	+ 20 mm
3	Profilul transversal -    în aliniament -    în curbe și zone aferente -    cazuri speciale	sub forma acoperiș conform STAS 863 panta unica	± 5,0 mm față de cotele profilului adoptat
4	Profil longitudinal - Declivitate, % maxim autostrăzi DN	<5% <7%	± 5,0 mm față de cotele profilului proiectat, cu condiția respectării pasului do proiectare adoptat

* Declivități mai mari pot fi prevăzute numai cu acordul beneficiarului și asigurarea măsurilor de siguranță a circulației.

Caracteristicile suprafeței straturilor executate din mixturi asfaltice

Art. 67. Caracteristicile suprafeței straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice șl condițiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 30.

Verificări ale uniformității în profil transversal și longitudinal se vor face prin sondaj și în cazul straturilor de bază și legătură, înainte de așternerea stratului superior. Acestea nu vor depăși 5 mm.

Art. 68. Determinarea caracteristicilor suprafeței straturilor executate din mixturi asfaltice, se efectuează, pentru:

• -strat uzură (rulare) cu minim 15 zile înainte de recepția la terminarea lucrărilor și înaintea recepției finale ;

• - strat de legătură și strat bază înainte de așternerea stratului următor (superior).

Tabel 29- Caracteristicile suprafeței straturilor bituminoase

Nr. crt.	Caracteristica	Condiții de admisibilitate
		Uzură(rulare)	Legătură, bază	Metoda de încercare
1	Planeitatea în profil longitudinal Indice de planeitate, IRI, m/km; - drumuri de clasă tehnică L..II - drumuri de clasă tehnică III - drumuri de clasă tehnică IV - drumuri de clasă tehnică V	<1,5 <2,0 <2,5 <3,0	<2,5	Reglementări tehnice în vigoare privind măsurarea indicelui de planeitate. Măsurătorile se vor efectua din 10 în 10 m, iar în cazul sectoarelor cu denivelări mari se vor determina punctele de maxim.
2	Uniformitatea în profil longitudinalDenivelări admisibile măsurate sub dreptarul de 3m, mm: - drumuri de clasă tehnică 1 și II -drumuri de clasă tehnică III -drumuri de clasă tehnică IV...V	<4,0 <3,0 <4,0 <5,0		SR EN 13036-7
3	Planeitatea în profil transversal 1, mm/m	±1,0          ±1,0		Echipamente electronice omologate sau metoda șablonului.
4	Rugozitatea suprafeței
4.1.	Aderența suprafeței. încercarea cu pendul(SRT) - unități PTV			SR EN 13036-4

	~ drumuri de clasă tehnică I...H -    drumuri de clasă tehnică III -    drumuri de clasă tehnică IV...V	>80 >75 >70
4.2.	Adâncimea medie a macrotexturii, metoda volumetrica MTD, (pata de nisip):- adâncime textură, mm -    drumuri de clasă tehnică I...II -    drumuri de clasă tehnică III -    drumuri de clasă tehnică IV...V	>1,2 >0,8 >0,6	SR EN 13036-1
4.3.	Adâncimea medie a macrotexturii, metoda profilometrică MPD: - adâncime medie profil exprimată în coeficient de frecare (pGT): ~ drumuri de clasă tehnică Î-II -    drumuri de clasă tehnică III -    drumuri de clasă tehnică IV-V	>0,67 >0.62 >0.57	SR EN ISO 13473-1 Reglementări tehnice în vigoare, cu aparatul de măsura Grîp Tester
5	Omogenitate. Aspectul suprafeței	Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, șlefuite

NOTA 1 Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.

NOTA 2 Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal, apariția făgășelor și se face cu echipamente electronice omologate sau metoda șablonului.

NOTA 3 Pentru verificarea rugozității se vor determina atât aderența prin metoda cu pendulul SRT cât și adâncimea medie a macrotexturii.

Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică. Aderența se determină cu metoda cu pendulul SRT. în caz de litigiu se determină aderența cu pendulul.

Dacă nu există alte precizțri în caietul de sarcini, aderența suprafeței se determină cu aparatul cu pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum Pentru fiecare sector se aleg 5 secțiuni situate la distanța de 5...10 m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea părții carosabile (pe urma roții) și la o jumătate de metru de ax (pe urma roții). Determinarea adâncimii macrotexturii se face în aceleași puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.

CAPITOLUL IV PREPARAREA SI PUNEREA ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE î

Secțiunea 1

Prepararea și transportul mixturilor asfaltice

Art. 69. Mixturile asfaltice se prepara în instalații prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare și dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului și filerului, precum și dispozitiv de malaxare forțată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcționării instalațiilor de oroducere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate conform unui program de întreținere specificat de producătorul echipamentelor și programului de verificare metrologic al dispozitivelor de măsură si control.

Certificarea capabilității instalației privind calitatea fabricației și condițiile de securitate prevăzute de Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor și reglementărilor naționale și europene impuse. Se recomandă efectuarea inspecției tehnice a instalației de producere a mixturii asfaltice la cald de către un organism de inspecție de terță parte, organism acreditat conform normelor în vigoare.

Controlul producției în fabrică se face conform SR 13108-21.

Art. 70. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului și ale mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor se stabilesc în funcție de tipul liantului, conform tabelului 31 (sau conform specificațiilor producătorului), cu observația că temperaturile maxime se aplică în toate punctele instalației de asfalt și temperaturile minime se aplică la livrare. în cazul utilizării unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi diferite. în acest caz, aceasta trebuie să fie documentată și declarată pe marcajul reglementat.

Tabel 30- Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice

Tip bitum	Bitum	Agregate	Betoane astfaltice	MAS	MAP
			Mixtură asfaltică la ieșirea din malaxor
	Temperatura, °C
35-50	150-170	140-190	150-190	160-200	150-180
50-70	150-170	140-190	140-180	150-190	140-175
/0-100	150-1/0	140-190	140-180	140-180	140-170

Art. 71. Temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condițiile concrete de transport (distanța și mijloace de transport) și condițiile climatice să fie asigurate tempeialurile de așternere și compactare conform tabel 32.

Art. 72. Se interzice încălzirea agregatelor naturale și a bitumului peste valorile specificate în tabelul 31, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.

Art. 73. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiași cantități de bitum de mai multe ori. Dacă totuși din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară determinarea penetrației acestuia. Dacă penetrația bitumului nu este corespunzătoare se renunță la utilizarea lui.

Art. 74. Durata de amestecare, în funcție de tipul instalației, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete și uniforme a agregatelor naturale și a filerului cu liantul bituminos.

Art. 75. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului, să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate si uscate.

Art. 76. Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolantă și acoperită cu prelată

Secțiunea 2

Lucrări pregătitoare

Art. 77. Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice.

înainte de așternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curațat, iar dacă este cazul se remediază și se reprofilează. Materialele neaderente, praful și orice poate afecta legătura între stratul suport și stratul nou executat trebuie îndepărtat.

în cazul stratului suport din macadam, acesta se curăță și se mătură.

în cazul stratului suport din mixture asfaltice degradate reparațiile se realizează conform prevederilor normativului AND 547 - Normativ pentru prevenirea și remedierea defecțiunilor la îmbrăcămintile bituminoase.

Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeței acestuia cu impurități datorate traficului. în cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curățarea prin periere mecanică și spălare.

După curățare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de execuție.

în cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuție se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execuție.

Stratul de egalizare va fi realizat din același tip de mixtură ca și stratul superior. Grosimea acestora va fi determinată funcție de preluarea denivelărilor existente.

Suprafața stratului suport trebuie să fie uscată.

Art. 78. Amorsarea

La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport și rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă.

Amorsarea stratului suport se realizează uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în funcție de natura stratului suport.

Amorsarea se va face pe suprafața curățată și uscată, în fața finisorului la o distanță maximă de 100 m, în așa fel încât așternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei bituminoase.

în funcție de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea amorsajului, trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/m².

La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15 cm, rosturile se acoperă pe o lățime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic (conform proiectului de execuție).

în cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături pronunțate se recomandă remedierea defecțiunilor din structura rutieră existentă sau acoperirea totală a zonei cu mortare sau mixturi asfaltice (antifisură) în grosime minimă de 2 cm, acoperite cu geosintetice, sau altă soluție propusă de proiectant în urma unei analize tehnico - economice.

Secțiunea 3

Așternerea mixturii asfaltice

Art. 79. Așternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10°C, pe o suprafață uscată.

Art. 80. în cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri așternerea se face la temperaturi ale stratului suport de minim 15°C, pe o suprafață uscată.

Art. 81. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie și se reiau numai după uscarea stratului suport.

Art. 82. Așternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare. Mixtura asfaltică trebuie așternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat și pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua rospoctivă.

Art. 83. în cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată aceasta va fi îndepărtată. Aceasta operație se face în afara zonelor pe care există, sau urmează a se așterne, mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la art. 91.

Art. 84. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la așternere și compactare, în funcție de tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 32. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în buncărul repartizatorulul, cu respectarea metodologici prezentate în SR EN 12697-13.

Art. 85. Pentru mixtura asfaltică stabilizată, se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decât cele prevăzute în tabelul nr.32.

Tabel 31-Temperaturile mixturii asfaltice la așternere și compactare

Tipul liantului	Temperatura mixturii asfaltice la așternere °C, min.	Temperatura mixturii asfaltice la compactare °C, min.
bitum rutier neparafinos, tip:		început	sfârșit
35/50	150	145	110
50/70	140	140	110
70/100	140	135	100
bitum modificat cu polimeri, clasa:
25/55	165	160	120
45/80	160	155	120
40/100	155	150	120

Art. 86. Așternerea se va face pe întreaga lățime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil, se stabilește prin proiect și se supune aprobării beneficiarului lățimea benzilor de așternere și poziția rosturilor longitudinale ce urmează a fi executate.

Art. 87. Grosimea maximă a mixturii așternute printr-o singură trecere este cea fixată de proiectant, dar nu mai mare de 10 cm.

Art. 88. Viteza optimă de așternere se va corela cu distanța de transport și capacitatea de fabricație a stației, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuției stratului și apariției crăpăturiîor/fisurilor la suprafața stratului proaspăt așternut.

Funcție de performanțele finisorului, viteza la așternere poate fi de 2,5...4 m/min.

Art. 89. în buncărul utilajului de așternere, trebuie să existe în permanență suficientă mixtură, necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.

Art. 90. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atentie deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale și transversale, care trebuie să fie foarte regulate și etanșe.

La reluarea lucrului pe aceeași bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal și/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală.

în cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeași zi, tăierea nu mai este necesară.

Rosturile de lucru longitudinale și transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm față de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor.

Atunci când există si strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa între țesut.

Art. 91. Legătura longitudinală dintre un strat de asfalt nou și un strat de asfalt existent al drumului se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcție de grosimea noului strat, astfel încât să se obțină o grosime constantă a acestuia, cu pantă de 0,5%(fig. a,b).

în plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45°(fig. c). Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafeței, urmată de așternerea și compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou și existent).

c) Racordarea în plan a stratului nou cu stratul existent

Art. 92. Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcăminții bituminoase, nefiind lăsat neprotejat sub trafic sau peste iarnă (și in situația fără trafic).

Art. 93. Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu se va lăsa neacoperit în anotimpul rece pentru evitarea apariției degradărilor.

Secțiunea 4

Compactarea mixturii asfaltice. Sector experimental.

Art. 94. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice și gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică și fiecare strat în parte.

Operația de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu compactoare cu rulouri netede și/sau compactoare cu pneuri, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obțină gradul de compactare conform tabelului 28.

Art. 95. Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector experimental de cca. 30 m lungime, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcție de performanțele acestora, de tipul și grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice.

Această experimentare se face înainte de începerea așternerii stratului în lucrarea respectivă, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiții similare cu cele stabilite pentru producția curentă.

Art. 96. încercările de etalonare a atelierului de compactare și de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea unui laborator autorizat, care să efectueze în acest scop, toate încercările pe care le va considera necesare.

Art. 97. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obține pe sectorul experimental gradul de compactare minim menționat la tabelul 28.

Art. 98. Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat ale compactoarelor uzuale este cel menționat în tabelul 33.

Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu șorturi de protecție.

Tabel 32- Compactarea mixturilor asfaltice. Număr minim de treceri.

Tipul stratului	Ateliere de compactare
	A		B
	Compactor cu pneuri de 160 kN	Compactor cu rulouri netede de 120 kN	Compactor cu rulouri netede de 120 kN
		Număr de treceri minime
Strat de uzură	10	4	12
Strat de legătură	12	4	14
Strat de bază	12	4	14

Art. 99. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.

Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.

Compactoarele trebuie să lucreze fără șocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtura asfaltică și nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic.

Art. 100. Suprafața stratului se controlează în permanență, iar micile denivelări care apar pe suprafața stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lățimea benzii.

CAPITOLUL V CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR

Controlul calității lucrărilor de execuție a straturilor de uzură, de legătură și de bază din mixturi asfaltice se efectuează pe faze.

Secțiunea 1 Controlul calității materialelor

Art. 101. Controlul calității materialelor se face conform prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Secțiunea 2

y

Controlul procesului tehnologic

Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operații:

Art. 102. Controlul reglajului instalației de preparare a mixturii asfaltice:

• -    Funcționarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru;

• -    Funcționarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.

Art. 103. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:

• -    temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;

• -    temperatura agregatelor naturale uscate și încălzite la ieșirea din uscător: permanent;

• -    temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor: permanent.

Art. 104. Controlul procesului tehnologic de execuție a stratului bituminos:

• -    pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;

• -    temperatura mixturii asfaltice la așternere și compactare: cel puțin de două ori pe zi la compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;

• -    modul de execuție a rosturilor: zilnic;

• -    tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic.

Art. 105. Verificarea respectării compoziției mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (rețetei de referință) se va face în felul următor:

• -    granulozitatea amestecului de agregate naturale și filer la ieșirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (șarja albă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;

• -    conținutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;

compoziția mixturii asfaltico (compoziția granulomotrică și conținutul de bitum) prin extracții, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor și așternere: zilnic.

Art. 106. Verificarea calității mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică: 1 proba/400 tone mixtură fabricată, dar cel puțin una pe zi, astfel:

• -    compoziția mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziției stabilite prin studiul preliminar de laborator;

• -    caracteristicile fizico-mecanice care trebuie să se încadreze în limitele din prezentul caiet de sarcini.

Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuției pe epruvete Marshall și se va raporta la limitele din tabelele 26 si 27, în funcție de tipul mixturii asfaltice preparate.

Abaterile în valoare absolută ale compoziției mixturilor asfaltice față de amestecul de referință prestabilit (dozaj) se vor încadra în valorile limită din tabelul 34, cu încadrarea in limitele caracteristicilor fizicomecanice prevăzute în prezentul normativ și verificate pentru stabilirea dozajului optim.

Tabel 33- Abateri față de dozajul optim

Abateri admise față de dozajul optim, în valoare absolută
Agregate Treceri pe sită de, mm	31.5	±5
	20	±5
	16	±5
	12.5	±5
	8	±5
	4	±4
	2	±4
	1	+3
	0.125	±1.5
	0.063	±1.0
Bitum	±0.2

Art. 107. Tipurile de încercări și frecvența acestora, funcție de tipul de mixtură și clasa tehnică a drumului sunt prezentate în tabelul 35, în corelare cu SR EN 13108-20.

Tabel 34- Tipul și frecvența încercărilor realizate pe mixturi asfaltice.

Nr. cri.	Matura control ului/încercării și frecvența încercării	Caracteristici verificate și limite de încadrare	Tipul mixturii asfaltice
1.	încercări inițiale de tip (validarea în laborator)	Conform tabel 22	Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură și de oază cu excepția mixturilor asfaltice stabilizate.
		Conform tabel 23	Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, cu excepția mixturilor poroase, pentru clasa tehnică a drumului I, I, III,IV,V.
		Caracteristici conform tabel 24 și 25	Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de legătură și de bază pentru clasa tehnică a drumului I, II, III, IV și V
		Caracteristici conform tabel 26	Mixturile asfaltice MAS indiferent de clasa tehnică a drumului
		Conform tabel 27	Mixturile asfaltice MAP indiferent de clasa tehnică a drumului
2.	încercări inițiale de tip (validarea în producție)	Idem punctul 1	La transpunerea pe stația de asfalt a dozajelor proiectate în laborator, vor fi prelevate probe pe care se vor reface toate încercările prevăzute la punctul 1 din acest tabel.
3.	Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate în timpul execuției: -    frecvența 1/400 tone mixtură asfaltică în cazul stațiilor cu productivitate < 80 tone/oră; -    frecvența cel puțin 1 probă/ zi, în cazul stațiilor cu productivitate > 80 tone/oră	Compoziția mixturii conform Art. 104, si Art 105	Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de legătură și de bază.
		Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabel 22	Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură și de bază cu oxcopția mixturilor asfaltice stabilizate.
		Conform tabel 26	Mixturi asfaltice stabilizate
		Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabel 22 și volum de goluri pe	Mixturi asfaltice poroase MAP

		cilindri Marshall tabel 27.
4.	Verificarea calității stratului executat: - o verificare pentru fiecare 10 000 m2 executați -min. 1 /lucrare în cazul lucrărilor cu suprafață mai mică de 10 000 m2 executați	Conform tabel 28	Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de legătură și de bază
5.	Verificarea rezistenței stratului la deformați! permanente pentru stratul executat: - o verificare pentru fiecare 10 000 m2 executați - min. 1/lucrare în cazul lucrărilor cu suprafață mai mică de 10 000 m2 executați	Conform table 23 pentru rata de ornieraj și/sau adâncime făgaș, cu respectarea art 63 și art.64	Toate tipurile de mixtură asfaltică destinate stratului de uzură, pentru drumurile de clasa tehnică I, II și III, IV,V
6.	Verificarea modulului de rigiditate: - o verificare pentru fiecare 10 000 m2 executați - min. 1/lucrare în cazul lucrărilor cu suprafață mai mică de 10 000 m2 executați	Conform tabel 25	Strat de bază
7.	Verificarea elementelor geometrice ale stratului executat	Conform tabel 28	Toate straturile executate
8.	Verificarea suprafeței stratului executat	Conform tabel 30	Toate straturile executate
9.	Verificări suplimentare în situații cerute de comisia de recepție (beneficiar): - frecvența: 1 set carote pentru fiecare solicitare	Conform solicitării comisiei

Secțiunea 3 Controlul calității straturilor executate din mixturi asfaltice 9

(           Art. 108. Verificarea calității stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete, astfel:

• -    carote 0 200 mm pentru determinarea rezistenței la ornieraj

• -    carote 0 100 mm sau plăci de min.(400 x 400 mm) sau carote de 0 200 mm (în suprafața echivalentă cu a plăcii menționate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare și absorbției, precum și a compoziției - la cererea beneficiarului. Epruvetele se prelevează în prezența delegatului antreprenorului, al beneficiarului și al consultantului sau a dirigintelui, la aproximativ 1m de la marginea părții carosabile, încheindu-se un proces verbal, în care se va nota grosimea straturilor.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.

Art. 109. Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare în situ, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.

încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densității aparente și a absorbției de apă, pe plăcuțe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.

Rezultatele obținute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 28.

Art. 110. Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului, a absorbției de apă și a compoziției (granulometrie și conținut de bitum).

Secțiunea 4

Verificarea elementelor geometrice

Art. 111. Verificarea elementelor geometrice ale stratului și a uniformității suprafeței, se face conform STAS 6400 si constă în:

verificarea îndeplinirii condițiilor de calitate pentru stratul suport și fundație, conform prevederilor STAS 6400;

• -    verificarea grosimii stratului, în funcție de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepție, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului de bază; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calității îmbrăcămintii, Tabel 28 si conform Tabel 29.

• -    verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;

• -    verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face în axă, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.

Nu se admit abateri în minus față de grosimea prevăzută în proiect, respectiv în profilul transversal tip condiție obligatorie pentru promovarea lucrărilor la recepție. în situația în care grosimea proiectată nu este respectată stratul se reface conform proiectului.

CAPITOLUL VI

RECEPȚIA LUCRĂRILOR

9

Secțiunea 1

Recepția pe faze determinante

Art. 112. Recepția pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de uzură, de legătură și de bază se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții aprobat cu HG 273/94 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volumul 4 din 1996.

Secțiunea 2

Recepția la terminarea lucrări lor. Protecția muncii

Art. 113. Recepția la terminarea lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de recepție a lucrărilor în construcții și instalații aferente acestora, aprobat cu HG 273/94 cu modificările și completările ulterioare..

Comisia de recepție examinează lucrările executate în conformitate cu documentația tehnică aprobată, proiect de execuție, caiet de sarcini, precum și determinarări necesare in vederea realizării recepției la terminarea lucrării, după cum urmează:

• -    Verificarea elementelor geometrice - table 28

• o    Grosimea;

• o    Lățimea părții carosabile;

• o    Profil transversal si longitudinal;

• -    Planeitatea suprafeței de rulare - tabel 30

• -    Rugozitatea - tabel 30,

• -    Capacitatea portantă,

• -    Rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabel 35.

Protecția muncii.

Pe tot parcursul lucrărilor și a recepțiilor se vor respecta prevederile legilor:

• ~    Legea nr.10-Legea calității;

• -    Legea nr.319/2006 - Legea securității și sănătății în muncă;

• -    Legea nr.307/2006-Prevenirea și stingerea incendiilor;

• -    OUG 195/2005 - Protecția mediului;

• -    Normativele tehnice de specialitate.

Secțiunea 3

Recepția finală

Art. 114. Constructorul are obligația finalizării tuturor lucrărilor cuprinse în Anexa 2, precum și remedierii neconformităților cuprinse în Anexa 3 la Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, în termenele prevăzute în acestea.

Art. 115. în perioada de garanție, toate eventualele defecțiuni vor fi remediate corespunzător de către antreprenor.

Art. 116. Pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum și construcții noi de drumuri și autostrăzi, în vederea Recepției Finale, antreprenorul va prezenta măsurătorile de planeitate, rugozitate și capacitate portantă, pentru confirmarea comportării în exploatare a lucrărilor executate.

Art. 117. Recepția finală se va face conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu modificările și completările ulterioare, după expirarea perioadei de garanție.

ANEXE

ANEXA B

Determinarea absorbției de apă

Absorbția de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtura asfaltică, la menținerea în apă sub vid și se exprimă în procente din masa sau volumul inițial al epruvetei.

Bl Aparatură

• a)    Etuva;

• b)    Balanța hidrostatică cu sarcina maximă de 2 kg cu clasa de precizie III;

• c)    Aparat pentru determinarea absorbției de apă alcătuit dintr-un vas de absorbție (exsicator de vid); pompă de vid (trompă de apă); vacuummetru cu mercur; vas de siguranță și tuburi de legătură din cauciuc între părțile componente. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în așa fel încât să se realizeze o presiune scăzută de 15...20 mmHg după circa 30 minute.

B2 Modul de lucru

Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri IVIarshall confecționate în laborator, precum și pe plăcuțe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă. Confecționarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasa se usucă în aer la temperatura de maxim 20°C până la masă constantă.

Notă: Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de minim 4 ore diferă între ele cu mai puțin de 0,1%.

Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (m_u), după care se mențin timp de 1 oră, în apă, la temperatura de 20°C ± 1°C, se scot din apă, se șterg cu o țesătură umedă și se cântăresc în aer (m^ și apoi în apă (m?).

Diferența dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul inițial al epruvetei:

(cm³)

Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbție (exsicatorul de vid) umplut cu apă la temperatura de 20°C ± 1°C se așează capacul de etanșare și se pune în funcțiune evacuarea aerului astfel ca după circa 30 minute să se obțină un vid între 15...20 mmHg. Vidul se întrerupe după 3 ore, dar epruvetele se mențin în continuare în apă la temperatura de 20°C ± 1°C timp de 2 ore la presiune atmosferică.

Epruvetele se scot apoi din apă, se șterg cu o țesătură umedă și se cântăresc în aer (m3) și în apă (m).

Diferența între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al epruvetelor:

₌ m, m_t A. (^cm )

B3 Calcul

Absorbția de apă, exprimată în procente, se poate calcula în două moduri cu următoarele formule:

• a) în cazul în care volumul inițial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (Vi):

• - Absorbția de apă (A_m) raportată la masa epruvetei:

• 4.    = ^^-ioo _(%)

-Absorbția de apă (A _v) raportată la volumul epruvetei :

_{4 =} hz5M,₀₀

(^-^2)^          (%)

b )în cazul în care volumul final (Vi) este mai mare ca volumul inițial (V): - Absorbția de apă (A_m) raportată la masa epruvetei:

(m₃ - m_u) - [(m₃ - m_A) -    - m₂)] _1QQ

- Absorbția de apă (A _v) raportată la volumul epruvetei:

_{4 =}                                      . J oo

în care:

m_u masa epruvetei după uscare, cântărită în aer, în grame;

m 7 masa epruvetei după 1 oră de menținere în apă, cântărită în aer, în grame;

m? masa epruvetei după 1 oră menținere în apă, cântărită în apă, în grame;

1V3 masa epruvetei, după 3 ore în vid și alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în aer, în grame;

m4 masa epruvetoi după 3 oro în vid și alto 2 oro la presiune atmosferică, cântărită în

apă, în grame;

p_w densitatea apel, în grame pe centimetru cub, calculată cu formula.

unde t este temperatura apei.

Abaterea valorilor individuale față de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0,5% (procente în valoare absolută).

CAIET DE SARCINI

SEMNALIZĂRI RUTIERE (INDICATOARE)

CUPRINS

CAP.I.GENERALITĂȚI

Art.1. Instalarea indicatoarelor pe drum

Art.2. Plantarea stâlpilor

CAP.II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITĂȚII

CAP.III. INSTALAREA STâLPILOR DE GHIDARE SI A CATADIOPTRILOR PE DRUM

CAP.IV. STRUCTURA SISTEMULUI DE SEMAFORIZARE AUTOMAT PENTRU

SEMAFORIZAREA TRECERILOR DE PIETONI, COMANDAT PRIN BUTON PIETONAL

• 1.    Automatul de semaforizare

• 2.    Semafoare

• 3.    Butoanele pietonale

• 4.    Stâlpii

• 5.    Amplasare si funcționare

ANEXĂ- REFERINȚE NORMATIVE

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI

Art.1. Instalarea indicatoarelor pe drum

Indicatoarele se instalează pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers, astfel încât să se asigure o bună vizibilitate a acestora.

OBS. în cazuri speciale când siguranța circulației o impune, indicatoarele se pot repeta și pe partea stângă a drumului sau pe console.

Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel încât să aibă o înclinare de 80° față de axa căii cu excepția indicatoarelor fig. F29, F30, F31, F32, F33, F34, F35, F36, F37, F38, și G5 din SR 1848/1 care se instalează perpendicular sau paralel cu axa căii în funcție de configurația intersecției.

Indicatoarele din fig. C38, C39, C40, C41, G34 și G35 se instalează perpendicular sau paralel cu axa drumului, după caz.

La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizantă se vor respecta următoarele:

• -    unghiul în plan format de fața indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5° la indicatoarele de avertizare și de 10° la cele de orientare și de presemnalizare

• -    înclinarea (în față) a indicatorului în raport cu verticala este de 2°.

înălțimea până la marginea inferioară a indicatorului este:

v - la 1,30-1,80 m față de cota căii în ax, în afara localităților, cu excepția panourilor suplimentare la trecerile la nivel cu calea ferată, pentru care înălțimea este de 0,50 m

• -    la 1,80-2,20 m fată de cota trotuarului în orașe

• -    la 0,60-1,20 m pentru indicatoarele instalate pe spații verzi centrale, pe insule de dirijare în localități sau în afara acestora precum și pe refugiile din stațiile de tramvai.

Indicatoarele prevăzute cu folie reflectorizantă se instalează astfel încât partea lor inferioară fată de cota căii în ax să fie:

• -    de 1,50 m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare și indicatoare diverse.

• -    de 1,30 m pentru indicatoarele de localitate și presemnalizare pentru orientare în intersecții importante pe drumuri de continuare a direcției spre localități importante.

• -    de 0,60 m pentru indicatoare instalate pe spații verzi centrale sau pe insule de dirijare.

Fac excepție indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie să asigure înălțimea de liberă trecere a autovehiculelor de min. 5,50 m.

Distanța de instalare a indicatorului în profilul transversal al drumului de la marginea platformei sau bordurii trotuarului până la marginea indicatorului este de cel puțin 0,50 m și cel mult 2,00 m. Amplasarea stâlpilor se face în afara marginii exterioare a șanțurilor sau rigolelor. . în cazul rambleelor înalte, stâlpii se montează la marginea exterioară a acostamentului - stabilind în mod corespunzător lungimea lor.

Montarea în ramblee înalte a indicatoarelor care necesită 2 stâlpi se face începând de la marginea exterioară a acostamentului, completându-se în acest scop rambleul cu o platformă corespunzătoare sau folosind stâlpi mai lungi pe taluz.

Art.2. Plantarea stâlpilor

Lungimea stâlpilor se stabilește astfel încât să fie încastrați min. 40 cm în fundația de beton de clasă Bc 10 conform STAS 3622, respectiv min. 80 cm când sunt plantați direct în pământ.

Montarea Indicatoarelor se face, de regulă, pe stâlpi speciali destinați în acest scop, confecționați conform pct. 3.4 din SR 1848/2, sau pe stâlpii semafoarelor luminoaase pentru dirijarea circulației, pe stâlpii cu alte destinații, pe console montate pe stâlpi sau pe console încastrate în construcțiile existente precum și pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersecțiilor.

Dispozitivele și modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate în anexă.

CAPITOLUL II

REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII 9                                                                                                                                                       9

Verificarea calității indicatoarelor se face în timpul execuției, precum și cu ocazia recepției.

Verificările ce se efectuează sunt:

• -    forma si dimensiunile, în conformitate cu SR 1848/1. La dimensiuni se admit tolerante do + 1 % pentru indicatoarele metalice.

• -    planeitatea feței, toleranța admisă fiind de 1 mm la indicatoarele metalice.

• -    verificarea rezistenței și nedeformabilității dispozitivelor de prindere pe stâlpi.

• -    aspectul și exactitatea executării simbolului.

• -    aplicarea corectă a foliei reflectorizante, care trebuie să prezinte o bună aderență, să nu aibă încrețituri si umflături.

• -    aspectul și exactitatea inscripțiilor, fiind admisă toleranța de + 1 mm pentru înălțimi ale literelor până la 130 mm și o toleranță de + 2 mm pentru înălțimi mai mari; la grosimi ale literelor până la 18 mm, se admite o toleranță de + 0,5 mm iar pentru grosimi mai mari se admite o tolerantă de + 1 mm.

Verificarea după montare a indicatoarelor constă în:

,         - respectarea prescripțiilor de instalare, ținând seama de distanțele și înălțimile prevăzute.

L - modul de prindere pe stâlpi.

• -    este interzisă montarea reclamelor și a altor panouri pe suprafața de teren cuprinsă între marginea platformei drumului și linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora și a nu distrage atenția conducătorilor de autovehicule.

Dispozitivele si modul de prindicere a indicatoarelor pe stâlpi se va face conform anexei B.

CAPITOLUL III

INSTALAREA STâLPILOR DE GHIDARE SI A CARADIOPTRILOR PE DRUM 9

Stâlpii de ghidare și catadioptrii se amplasează pe drumuri pentru ghidarea optică a vehiculelor, în special în timpul nopții, prin dispozitive reflectorizante (conform STAS 1948/1).

Montarea stâlpilor de ghidare se face pe acostamente în poziție verticală, aliniați pe platformă la distanța de 0,25 m de la marginea exterioară a acesteia, astfel încât dispozitivele reflectorizante să fie vizibile din ambele sensuri de circulație.

Amplasarea stâlpilor de ghidare se face pe ambele părți ale platformei, în toate cazurile când nu sunt necesari parapeți. în acest caz, stâlpii se dispun de-a lungul drumului alternativ, de / O parte și de alta, în profile transversale diferite (în zig-zag).

Amplasarea stâlpilor de ghidare se face numai pe o parte a platformei sectorului de drum atunci când pe cealaltă parte a platformei sunt necesari parapeți montându-se pe aceștia catadioprii la aceleași distanțe ca și stâlpii de ghidare.

CAPITOLUL IV

STRUCTURA SISTEMULUI DE SEMAFORIZARE AUTOMAT, PENTRU SEMAFORIZAREA TRECERILOR DE PIETONI, COMANDAT PRIN BUTON PIETONAL

Sistemul de semaforizare pentru trecerile de pietoni, comandat de pietoni prin intermediul butoanelor de cerere a culorii de verde, se compune din următoarele elemente:

• 1)    Automatul de semaforizare pentru trecerile de pietoni;

• 2)    Semafoare bicolore (roșu/verde) pentru reglarea permisiunii de trecere a pietonilor;

• 3)    Semafoare tricolore (roșu/galben/verde) de diverse mărimi, pentru reglarea permisiunii de trecere a autovehiculelor;

• 4)    Butoanele antivandalism, de cerere a permisiunii de trecere a pietonilor, numite “butoane pietoni”;

• 5)    Indicatoare rutiere fig. G1 (G2) “Trecere pentru pietoni”;

• 6)    Stâlpi de susținere a elementelor sistemului: automat de semaforizare, semafoare de pietoni, semafoare de vehicule, butoane pietoni, indicatoare rutiere;

• 7)    Instalația electrică de alimentare și comandă a semafoarelor, “cablajul electric”, pozat prin țevi de PVC sau metal, subterane sau pozat aerian susținut de un cablu portant de otel.

• ’ 1. AUTOMATUL DE SEMAFORIZARE

Este montat într-o cutie metalică cu grad de protecție prevăzut în STAS 1848/6, amplasată pe unul din stâlpii de susținere. Pentru a se evita stânjenirea circulației pietonale în jurul stâlpului de către dimensiunile agabaritice a cutiei în raport cu diametrul stâlpului, aceasta se montează la o înălțime de cel puțin 2,20 m de la sol la latura inferioară.

Accesul cablurilor de alimentare si comandă a semafoarelor în interiorul cutiei se face prin intermediul a 4 presetupe amplasate pe latura inferioară. Se recomandă utilizarea a cinci cabluri: unul pentru alimentare (3 x 2,5 mm²), câte unul pentru comanda semafoarelor amplasate pe stâlpii de la capetele trecerii pentru pietoni (6 x 1,5 mm²) și câte unul pentru fiecare buton pietonal (2x1 mm²).

Cutia găzduiește unitatea centrală, un modul electronic de comandă a semafoarelor de vehicule și pietoni, borne de joncțiune, o siguranță automată generală și o priză. Circuitele de comandă a becurilor semafoarelor sunt protejate la suprasarcină prin fuzibili.

Automatul respectă următoarele cerințe de securitate în dirijarea semaforizată a traficului:

• a)    Program de capăt la pornirea semaforizării, format din regimurile: “galben intermitent”, “galben fix” și “roșu general”;

• b)    Protecție la apariția permisiunilor de trecere antagoniste, cunoscută sub denumirea "verde antagonist”;

• c)    Protecție la întreruperea circuitului de comandă a becurilor de roșu ale semafoarelor de vehicule, cunoscută sub denumirea de “roșu defecte”;

• d)    Circuite de protecție, interne unității centrale, menite să monitorizeze buna funcționare a acesteia și să comande instalația de semaforizare în regim de “galben intermitent” la apariția unei disfuncționalități.

Funcționarea tricoloră cu/fără restricții este aciclică. Se acordă verde pentru trecerea de pietoni numai dacă unui din butoanele pietoni a fost acționat. Verdele apare imediat (respectându-se timpii de securitate impuși de tranziția de la o fază de circulație la alta) numai dacă s-a scurs intervalul minim programat între permisiunile succesive de trecere a pietonilor. Durata de verde acordată pietonilor este programabilă și se alege numai pentru a permite acestora să se angajeze în traversare (nu să ajungă pe cealaltă parte a trecerii). Pentru a nu se stânjeni foarte tare circulația auto, se urmărește formarea la capetele trecerii grupuri de pietoni cărora li se acordă un timp minim de verde, necesar angajării în traversare și ajungerea până în apropierea de axul drumului, după care, prin culoarea verde intermitent sunt avertizați cei care nu s-au angajat în traversare că nu trebuie să traverseze, iar pe cei surprinși în traversare că trebuie să se grăbească. Chiar dacă butoanele de cerere ar fi acționate în permanență verdele pentru pietoni se acordă numai după expirarea unui timp minim de verde pentru vehicule, programabil, astfel încât să nu producă perturbatii majore fluxurilor de vehicule.

• 2.    SEMAFOARE

Sunt necesare cel puțin două semafoare de pietoni și două semafoare de vehicule. Pentru arterele cu mai mult de două benzi de circulație pe sens se recomandă, din motive de siguranță, instalarea unor semafoare de vehicule repetitoare. Acstea se amplasează fie pe partea stângă a drumului sau pe consolă, dacă stâlpul e prevăzut cu consolă. Pentru semafoarele amplasate în consolă se recomandă ca diametrul lentilei de roșu (culoarea restrictivă) să fie de 300 mm, iar dacă direcția de mers este pe axa est-vest, un panou de contrast face mai vizibil semaforul la răsărit și asfințit. Dimensiunile panoului de contrast sunt: 900 x 1350mm (lățime x înălțime).

Semafoarele de vehicule cu diametrul de 90 mm, semafoare de “prim vehicul”, sporesc confortul conducătorului auto așezat primul la semafor.

Dimensiunile si forma lentilelor dispersoare pentru semafoare vor fi cele prevăzute de STAS 1848/6.

• 3.    BUTOANELE PIETONALE

Butoanele sunt antivandalism, amplasate “îngropat” în stâlp. Placa de aluminiu pe care sunt montate îmbracă stâlpul și este placată cu folie reflectorizantă.

• 4.    STâLPIl

Dacă nu sunt în consolă, au diametrul exterior de min. 100 mm (conform SR 1848/4). Se recomandă să fie confecționați din țeavă galvanizată la cald. Cablajul electric trece prin interiorul lor. Un capac detașabil la 40 cm de sol, ușurează accesul la cabluri și facilitează conexiunile electrice. Semafoarele se montează pe stâlp cu șuruburi M6. Partea superioară a semafoarelor de vehicule și de pietoni trebuie să fie aliniată. Distanța minimă de la sol la partea inferioară a semaforului de vehicule trebuie să fie de 2,2 m. Butonul de pietoni se montează pe partea opusă semaforului de vehicul, la aproximativ 1,1 m de sol.

• 5.    AMPLASARE SI FUNCȚIONARE

Amplasarea și funcționarea semafoarelor, funcționarea semnalelor luminoase, recepția și exploatarea semafoarelor se face conform SR 1848/4.

Vor fi respectate prevederile STAS 1848/6 pentru:

• -    Condițiile tehnice de calitate;

• -    Condițiile constructive;

• -    Gradul de protecție;

• -    Caracteristicile fotometrice și colorimetrice ale semafoarelor pentru dirijarea circulației;

• -    Rezistența la temperatură;

• -    Acoperirile de protecție;

• -    Funcționarea de durată;

• -    Marcare;

• -    Regulile pentru verificarea calității;

• -    Metodele de verificare;

• -    Marcare, ambalare, livrare, transport și depozitare;

• -    Termen de garanție.

  ANEXĂ

  
  

  CAIET DE SARCINI GENERALE SEMNALIZĂRI RUTIERE (INDICATOARE)

  
  

  REFERINȚE NORMATIVE

  
  

  I. ACTE NORMATIVE

  
  

  Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -publicat în MO 397/24.08.2000

  Legea nr. 319/2006

  Ordin Ml nr. 775/1998

  Ordin AND nr. 116/1999

  
  

  Norme metodologice privind condițiile de

  închidere a circulației si de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.

  Legea securității și sănătății în muncă.

  Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

  Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor.

  
  

  III. STANDARDE

  
  

  SR 1848/1

  
  

  Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri și amplasare.

  
  

  SR 1848/2

  
  

  Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de

  
  

  semnalizare rutieră. Prescripții tehnice.

  
  

  SR 1848/3

  
  

  Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de

  
  

  semnalizare rutieră. Scriere, mod de alcătuire.

  
  
  
  

  Siguranța circulației. Semafoare pentru dirijarea culației. Amplasare și funcționalitate.

  nalizare rutieră. Indicatoare luminoase pentru ilație. Condiții tehnice de calitate.

  
  

  nalizare rutieră. Semafoare pentru dirijarea lației. Condiții tehnice generale de calitate.

  d^e drumuri. Indicatoare kilometrice și hectometrice.

  
  

  Ing

  
  
  
  

CAIET DE SARCINI

MARCAJE RUTIERE

CUPRINS

CAP.I. GENERALITĂȚI

CAP.II. CONDIȚII TEHNICE PENTRU MATERIALE UTILIZATE

Art.1. Condiții tehnice pentru materialele cu care se vor executa marcajele

Art.2. Controlul vopselei de marcaj

Art.3. Condiții tehnice pentru microbile si bile mari de sticla

CAP.IIL TIPURI DE MARCAJE

Art.4. Marcaje longitudinale

Art.5. Marcaje transversale

Art.6. Marcaje diverse

r" Art.7. Marcaje prin săgeți si inscripții

CAP.IV. CONDIȚII DE REALIZARE A MARCAJELOR

Art.8. Tipuri si tipodimensiunile marcajelor

Art.9. Execuția marcajelor

• 1.    Specificații generale

• 2.    Execuția premarcării

CAP.V. CONTROLUL CALITĂȚII MARCAJULUI

Art.10.Specificatii generale

ANEXA 1

ANEXA 2
ANEXĂ - REFERINȚE NORMATIVE

9

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI y

Prezentul caiet de sarcini tehnice cuprinde condiții obligatorii de realizare a marcajelor rutiere, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, privind circulația pe drumurile publice precum și a standardelor din colecția Siguranța Circulației.

CAPITOLUL II

CONDIȚII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE

Art.1. Condiții tehnice pentru materialele cu care se vor executa marcajele

Se pot utiliza următoarele tipuri de materiale pentru marcaj rutier:

Vopsea de marcaj ecologică, albă, tip masă plastică, monocomponența, solubilă în apă (fără solvenți organici) cu uscare la aer, pentru marcaje profilate, în peliculă continuă sau în model structurat, asigurând vizibilitatea marcajului ziua și noaptea, pe timp uscat sau ploios. Vopseaua se aplică, ca atare sau pe amorsă.

Marcajul se aplică cu mașina echipată cu dispozitive speciale de aplicat vopsea, amorsă și bile de sticlă sau manual, în funcție de tipul marcajului.

• Durata de serviciu a marcajului trebuie să fie de minim 18 luni.

Calitatea vopselei se apreciază pe baza datelor din “Fișa tehnică” prezentată în Anexa 1, iar calitatea amorsei se apreciază pe baza datelor din “Fișa tehnică" prezentată în Anexa 2.

Se pot executa și marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare albă, cu aplicare la cald sau la rece, care să îndeplinească aceleași condiții tehnice de exploatare ca vopseaua de tip masă plastică de la paragraful anterior.

• Durata de serviciu a acestora trebuie să fie de minim 36 luni.

Tehnologia de aplicare și fișele tehnice ale materialelor pentru execuția marcajelor termoplastice vor fi prezentate Beneficiarului spre aprobare.

Materialele folosite trebuie agrementate de o instituție agreată de Beneficiar.

De asemenea vor fi prezentate pentru materialele folosite certificate de atestare a calității, eliberate de laboratoare recunoscute pe plan internațional (de preferință BAST și LGA).

Art.2. Controlul vopselei de marcaj

Vopseaua de marcaj destinată efectuării marcajelor rutiere, se va analiza pe bază de probe, prelevate din recipienți originali, închiși ermetic și sigilați.

Prelevarea probelor se face conform prescripțiilor emise de către Laboratorul de Siguranța Circulației (AND).

în cazul obținerii unor rezultate necorespunzătoare, se va anunța urgent antreprenorul, iar Administrația Națională a Drumurilor va trimite pentru analiză la LGA, vopsea în ambalaje originale.

• L.G.A (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigură și confirmă calitatea vopselei de marcaj rutier.

Costul transportului și al analizelor va fi suportat de către antreprenor. în cazul confirmării de către LGA a unor rezultate necorespunzătoare, antreprenorul este obligat să înlocuiască acest lot de vopsea.

Art3. Condiții tehnice pentru microbile și bile mari de sticlă

Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizează un anumit tip de microbile sau bile mari de sticlă. Tipul și dozajul de microbile sau bile mari de sticlă vor fi recomandate de fabricantul de vopsea de marcaj, conform buletinului BAST. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticlă se face în saci etanși. Calitatea lor trebuie să corespundă datelor din fișele tehnice.

CAPITOLUL III TIPURI DE MARCAJE

Art.4. Marcajele longitudinale care la rândul lor se subdivid în marcaje pentru:

• -    separarea sensurilor de circulație;

• -    delimitarea benzilor;

• -    delimitarea părții carosabile.

Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:

• -    linie simplă sau dublă;

• -    linie discontinuă simplă sau dublă;

• -    linie dublă compusă dint-o linie continuă și una discontinuă.

Dimensiunile și modurile de pozare a marcajelor longitudinale, funcție de diverse situații sunt prezentate în planșele nr. 1a, 1b, 1c, 1d.

Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulație se execută de regulă din linie discontinuă simplă, iar în unele cazuri se folosesc linii formate dintr-o linie continuă, mod prezentat în planșele nr. 1a, 1c.

Marcajele longitudinale de delimitare se execută când lățimea unei benzi de circulație este de minim 3,00 m, prin linii discontinue simple, având segmentele și intervalele aliniate în profil transversal pe sectoarele din aliniament.

în apropierea intersecțiilor se aplică linii continue simple sau duble.

Marcajele longitudinale de delimitare a părții carosabile se execută pe banda de încadrare, în exteriorul limitei părții carosabile cu:

• -    linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase;

• -    linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau în intersecții.

Acest tip de marcaje sunt prezentate la figura 2 din planșa nr. 1a.

Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, în mod special pentru sectoare de drum cu vizibilitate redusă în plan sau profil longitudinal se execută prin marcaje axiale cu linii continue care înlocuiesc sau dublează liniile discontinue atunci când distanța de vizibilitate d_mj_n. este inferioară valorilor date în planșa nr. 1c.

Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabilă marcajele se execută conform planșei nr. 1b.

Art.5. Marcaje transversale

a- de oprire - linie continuă având lățimea de 0,40 m, astfel încât din locul de oprire să fie asigurată vizibilitatea în intersecție (vezi planșa nr. 1 d, figura 7);

• b. de cedare a trecerii - linie discontinuă, lățime de 40 cm care poate fi precedată de un triunghi cu dimensiunile din planșa nr. 2a, figurile 8-9;

• -    de traversare pentru pietoni - se execută prin linii paralele cu axa căii, cu lățimea de 60 cm iar lungimea lor fiind de 3,00 m sau 4,00 m funcție de viteza de circulație pe zona respectivă mai mică de 60 km/h, dar nu mai mare de 60 km/h (vezi planșa nr. 2b, figura 10)

în intersecțiile cu circulație pietonală foarte intensă, marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin săgeți indicând direcțiile de traversare.

• -    de traversare pentru biciclete - se execută prin două linii întrerupte, având dimensiunile conform planșei nr. 2b figura 11.

Art.6. Marcaje diverse

• -    de ghidare - folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie să o urmeze în traversarea intersecției (vezi planșa nr. 2b, figura 12);

• -    pentru spatii interzise - se execută prin linii paralele care pot fi sau nu încadrate de o linie continuă, realizate, conform planșei nr. 2c;

• -    pentru interzicerea staționării;

• -    curbe deosebit de periculoase situate după aliniamente lungi, pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu lățime de 0,40m.

Art.7. Marcaje prin săgeți și inscripții

Aceste marcaje dau indicații privind destinația benzilor, direcțiilor de urmat spre o anumită localitate, limitări de viteză, etc., și au dimensiuni diferențiate funcție de locul unde se aplică și viteza de apropiere care poate fi mai mare de 60 km/h sau mai mică sau egală cu 60 km/h Dimensiunile și tipurile de săgeți sunt date în schițele planșei nr. 3b, 3c, 3d, 3e.

Culoarea utilizată la execuția marcajelor este albă.

Marcajele se execută în general mecanizat cu mașini și dispozitive adecvate. Marcajele prin săgeți, inscripții, figuri precum și alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul șabloanelor corespunzătoare.

La execuția marcajelor cu vopsea suprafața părții carosabile trebuie să fie perfect uscată iar temperatura mediului ambiant să fie de min. + 15°C astfel încât să se asigure funcționarea dispozitivelor de pulverizare fără adaos de liant iar intensitatea vântului să fie suficient de redusă încât să nu perturbe jetul de vopsea.

CAPITOLUL IV

CONDIȚII DE REALIZARE A MARCAJELOR

Art.8. Tipul și tipodimensîunile marcajului

Marcajele rutiere cu vopsea ecologică, albă, diluabilă cu apă, tip masă plastică, care ' asigură vizibilitate în condiții de ceață, ploaie atât pe timp de zi cât și de noapte. Vopseaua se aplică la rece, ca atare sau pe amorsă, în grosime de peliculă udă de 2000 microni.

Marcajele rutiere termoplastice trebuie să asigure vizibilitate în condiții de ceață, ploaie, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.

Marcajele termoplastice se aplică conform tehnologiei Producătorului, după aprobarea acesteia de către Beneficiar.

Art.9. Execuția marcajului rutier

1.    Specificații generale

Se face cu respectarea prescripțiilor prezentului caiet de sarcini, în ceea ce privește:

• -    calitatea vopselei conform prevederilor din Anexa 1;

• -    tipul îmbrăcăminții rutiere, rugozitatea suprafeței, condiții de mediu și locale;

• -    filmul marcajului;

• -    execuția premarcajului;

• -    pregătirea suprafeței pe care se aplică marcajul;

• -    stabilirea dozajului ud de vopsea;

• -    dozaj de microbile, bile de sticlă de alte dimensiuni;

• -    metodologia de control a calității;

• -    norme de Protecția Muncii, Prevenirea și stingerea incendiilor.

• 2.    Execuția premarcajului

• -    se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafața pării carosabile, care au rolul de a ghida executantul pentru realizarea corectă a marcajelor;

• -    premarcajul se execută cu aparate topografice sau manual, marcându-se pe teren cu vopsea punctele de reper determinate;

• -    corectitudinea realizării premarcajului de către executant, va fi verificată cu ocazia supravegherii realizării lucrărilor, înainte de aplicarea marcajului definitiv. în cazul respingerii premarcajului, executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.

Marcajul rutier se aplică numai pe suprafețe curate și uscate.

• -    Pe sectoare de drum unde suprafața nu este corespunzătoare, aceasta se curăță prin suflare cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate;

• -    Pe suprafețe mici, grase, acestea se curăță prin frezare, fără degradarea suprafeței drumului sau prin spălare cu detergent sau solvent organic;

• -    îndepărtarea prin frezare a unor suprafețe marcate, în următoarele situații:

• 1.    Când modificările impuse de condițiile de teren necesită ștergerea marcajului existent;

• 2.    Când modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune ștergerea marcajului existent și executarea noului marcaj pe alt amplasament.

Execuția marcajului rutier, cu ajutorul eșalonului de lucru, poate demara în următoarele condiții:

• -    executantul a obținut aprobarea administratorului drumului și acordul poliției rutiere pentru instituirea restricțiilor de circulație pe drumul public, în vederea executării lucrărilor;

• -    executantul este dotat cu indicatoare rutiere și panouri mobile de avertizare, pentru presemnalizarea și semnalizarea lucrării;

• -    executantul a obținut dispoziție de lucru din partea administratorului drumului;

• -    s-a încheiat procesul verbal de recepționare a premarcajului.

Semnalizarea pe timpul execuției lucrărilor:

• -    presemnalizarea și semnalizarea lucrărilor prin indicatoare rutiere și mijloace de avertizare;

• -    pozarea cu conuri pentru protecția vopselei ude;

• - autovehicul de încheiere a eșalonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicată până la darea în circulație și de a recupera conurile.

CAPITOLUL V CONTROLUL CALITĂȚII MARCAJULUI

Art.10. Specificații generale

în timpul executării marcajului rutier se va avea în vedere:

dacă executantul efectuează omogenizarea vopselei în ambalaj;

daca se fac determinări periodice ale grosimii filmului ud de vopsea și a dozajelor de vopsea și microbile;

banda de marcaj să aibă un contur clar delimitat, având microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea și lățimea benzii de vopsea;

la controlul vizual, marcajul rutier să prezinte rezistență la uzură, luminanță și retroreflexie uniform distribuite pe toată suprafața marcajului;

• - în cazul nerespectării prescripțiilor caietului de sarcini de către aplicator, acesta este obligat să refacă marcajul pe cheltuială proprie, în condițiile impuse de responsabilul desemnat să supravegheze și să îndrume în permanență execuția lucrărilor de marcaje rutiere.

FISA TEHNICĂ

1.	Vopsea de marcaj ecologică tip masă plastică, monocomponență, solubilă în apă (fără solvenți organici) cu uscare la aer, aplicabilă ca atare sau pe amorsă, pentru marcaje în peliculă continuă sau în model structurat sau profilat, asigurând vizibilitatea marcajului ziua și noaptea pe timp uscat și ploios
2. 3.	Denumire:                                             conform fabricantului Caracterizare masă plastică: 3.1.    tip liant                                                         acrilic 3.2.    densitate                                             conform fabricantului 3.3.    substanțe nevolatile (masă plastică ce se aplică)     min. 85% 3.4.    vâscozitate                                           conform fabricantului 3.5.    cenușă % 95°C                                 min. 66% 3.6.    timp de depozitare în ambalaj                        min. 6 luni
4.	Caracterizări peliculogene 4.1. test BAST min. 4 Mio pentru grosimi de peliculă udă
	de 2.000 pm Buletin BAST Retroflexie                                          min. 150 mcd/Lx m2 Factor de luminanță                                 min. 0,40 Pendul SRT                                    min. 40 Rezistenta la uzură                                 min. 85% Grosime de peliculă udă                           2.000 pm Tip microbile                                        Buletin BAST Dozaj microbile gr/m2                               Buletin BAST 4.2.    timp de uscare peliculă udă                         Buletin BAST 4.3.    rezistența la ploaie după timpul de uscare (4.2.)      conform fabricantului
5. -6.	Asigurarea calității masei plastice și a microbilelor 5.1.    vopsea                                           Buletin LGA 5.2.    microbile                                               Certificat Lloyd 5.3.    agrement MLPTL Condiții de aplicare 6.1.    temperatura de aplicare *    aer                                                 conform fabricantului *    sol                                                   conform fabricantului 6.2.    higrometrie                                           conform fabricantului 6.3.    dilutie                                                  conform fabricantului 6.4.    mașina de marcaj                                  conform fabricantului
7.	Toxicitate și protecția mediului ambiant                    buletin conf. prescripției 91/155EWG
8.	Reguli de siguranță la transport, manipulare și conform fabricantului depozitare
9.	Expediere                                              conform fabricantului

FISA TEHNICĂ 9

1. Amorsă (primer), monocomponentă, utilizată pentru realizarea unei aderențe bune la suprafața suportului vopselelor ecologice monocomponente, cu uscare la aer, pe bază de apă (grosime peliculă udă 600 pm) și a vopselelor de tip masă plastică, monocomponente, solubile în apă, cu uscare la aer. Amorsa se aplică pe suprafețe bituminoase noi, vechi sau pe marcaje rutiere vechi.

2.    Denumirea amorsei: 3.    Caracterizare amorsă udă:	conform fabricantului
3.1. tip liant	acrilic
3.2. densitate	conform fabricantului
3.3. vâscozitate	conform fabricantului
3.4. timp de depozitare în ambalaj	min. 6 luni
Dozaj microbile gr/m2	Buletin BAST
4. Condiții de aplicare:
4.1. temperatura de aplicare	conform fabricantului
4.2. temperatura suprafeței de aplicare	conform fabricantului
4.3. umiditate relativă %	conform fabricantului
4.4. mod de aplicare	conform fabricantului
4.5. grosime peliculă udă	conform fabricantului
5. Timp de uscare ca atare sau ud	max. 3-6 minute
6. Rezistența la ploaie după timpul de uscare	max. 15 minute
7. Toxicitate și protecția mediului ambiant	buletin conf. prescripției 91/155EWG

• 8.    Reguli de siguranță la transport, manipulare și conform fabricantului depozitare

• 9.    Expediere                                               conform fabricantului

  ANEXĂ

  
  

CAIET DE SARCINI GENERALE MARCAJE RUTIERE

REFERINȚE NORMATIVE

5

Norme metodologice privind condițiile de

închidere a circulației si de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.

Norme generale de protecția muncii.

Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

CAIET DE SARCINI

PAVAJ DIN PAVELE PREFABRICATE DIN BETON

CUPRINS

CAP.I. GENERALITĂȚI

Art.1. Obiect si domeniu de aplicare

Ari.2. Prevederi generale

CAP.II. TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Art.3. Săpătură trotuarelor pana la cotele din proiect

Art.4. Realizarea fundației din balast la trotuare

Art.5. Montarea bordurilor din beton 20x25(cm) la cotele proiectate

Art.6. Realizarea pavajului din pavele din beton de ciment

Art.7. Execuția trotuarelor

CAP.III. RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.8. Recepția preliminară

Art.9.' Recepția fina ia

CAPITOLUL I GENERALI TĂ f I 5

Art.1. - Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplica pentru proiectul “Construire Strada PRELUNGIREA BRADULUI”.

Pentru imbunatatirea considerabila a esteticii stradale si mai ales pentru a ușura eventualele intervenții la instalațiile subterane, prezentul proiect prevede realizarea trotuarelor cu un sistem pietonal nou alcătuit din fundație din balast si un pavaj din pavele autoblocante pe strat de nisip.

Art.2. - Prevederi generale

Execuția lucrărilor de realizare a trotuarelor se va desfasura după următoarea tehnologie:

• -    săpătură la platforma trotuarelor pana la cotele din proiect;

• -    realizarea fundației din balast la trotuare;

• -    montarea bordurilor din beton 20x25 (cm) la cotele proiectate;

• -    realizarea pavajului din pavele din beton de ciment pe un strat de 5cm de nisip la trotuare.

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, benefciarul va dispune întreruperea execuției lucrărilor si luarea masurilor ce se impun.

CAPITOLUL II

TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Art.3. - Săpătură trotuarelor pana Ia cotele din proiect

Se va executa săpătură pana la cotele din proiect, materialul rezultat va fi adunat in grămezi de unde va fi incarcat in auto si transportat la locul indicat de beneficiar.

Săpătură se va executa sub asistenta, pentru a nu se distruge căminele de vizitare, hidranti, racordurile electrice, etc.

După ce se va executa săpătură pana la cota din proiect si materialul va fi îndepărtat, fundul săpăturii se va compacta foarte bine.

Art4. - Realizarea fundației din balast la trotuare

Stratele rutiere inferioare pavajului din pavele prefabricate vor fi executate conform desenelor tehnice si a caietelor de sarcini.

La execuția stratului de fundație din balast la trotuare se va trece numai după receptionarea lucrărilor de terasamente (cote, grad de compactare).

Se vor respecta STAS 1913/13-83, STAS 6400-84, STAS 4606-80, STAS 730-89. Balastul trebuie sa provină din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheț, nu trebuie sa conțină corpuri străine vizibile (bulgari de pamant, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Pe terenul recepționat se așterne sl se nivelează balastul In funcție de grosimea prevăzută in proiect si grosimea optima de compactare stabilita anterior.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește in laboratorul de șantier, ținând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.

Grosimea stratului de fundație din balast este cea prevăzută in proiect, abaterea limita la grosime poate fi de maxim ± 20mm. Abaterile limita la lățime pot fi ± 5cm si la panta ± 0.4% in valoare absoiuta si va fi masurata la fiecare 25 ml.

Abaterile limita la cotele fundației din balast, fata de cotele din proiect, pot fi ± 10mm.

Art. 5 - Montarea bordurilor din beton 20 X 25 (cm) la cotele proiectata

Bordurile din beton 20x25(cm) vor fi realizate conform prevederilor din SR EN 1340:2004 „ Elemente de borduri de beton. Condiții si metode de incercari.”. Acestea vor fi montate pe o fundație din beton de ciment C8/10 DE 15X30(cm). Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si se vor rostui cu mortar M50.

Bordurile se pun la cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de execuție, tolerantele admise la montare fiind mai mici de 5 mm fata de cotele prevăzute in proiect.

Art. 6 - Realizarea pavajului din pavele din beton de ciment

Stratul de uzura alcătuit dintr-un pavaj din pavele prefabricate din beton de ciment pe substrat de nisip va fi executat după recepția stratului inferior.

La pavelele din beton de ciment folosite, datorita tehnologiilor moderne de execuție, nu se mai pune problema abaterilor dimensionale de la produsul etalon, in schimb sunt mai mari nereguli in ceea ce privește marca betonului folosit, sau mai precis, a rezistentelor mecanice ale produsului finit.

Pavelele din beton de ciment, ca sa arate si mai ales ca sa se comporte bine in timp, trebuie sa fie fabricate din beton de ciment Bc40 (B500) si după uscare sa atinga rezistentele respective.

Se atrage atentia antreprenorului ca la primirea pavelelor de la furnizor, loturile respective sa fie insotite de certificate de calitate care sa certifice calitatea ceruta.

(             Antreprenorul va verifica, prin sondaj, marca betonului in laboratoarele proprii sau

pe baza de comanda la un laborator specializat.

Nerespectarea mărcii betonului este o condiție suficienta de reziliere a contractului cu furnizorul si cautarea altor oferte serioase.

De asemenea, se impune ca rezistenta la compresiune pe cuburi de 10x10x10(cm) după 70 cicluri de inghet-dezghet sa fie de:

Min Ri = 35.4 N/mp pentru betonul de rezistenta si

Min Ri = 40.0 N/mp pentru betonul de uzura

Coeficientul de gelivitate va fi de:

Min r| = 13.5% pentru betonul de rezistenta si

Mm T| = 15.5% pentru betonul de uzura

Conform STAS 3518/89 - metoda distructiva ~ valoarea coeficientului de gelivitate pentru treapta intermediara de 70 cicluri da informatii ca la 100 cicluri coeficientul de gelivitate nu va depăși valoarea admisa de 25%.

Se va acorda o atentie deosebita in timpul manipulării pavelelor pentru a se evita spargerea sau ciobirea acestora.

Substratul de nisip pe care se montează pavelele este alcătuit dintr-un strat de nisip uscat si afanat la partea superioara.

Se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 mm care trebuie sa aiba conținut de fracțiuni sub 0.09mm de maxim 12%.

Pentru impamantarea pavajului se va utiliza nisipul natural 3-7 mm sau savura.

Agregatele trebuie sa provină din roci stabile, nealterate la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea nisipului din roci feldspatice sau sistoase.

Art.7 - Execuția trotuarelor

In lungul proprietăților, adiacent străzilor, se vor executa trotuare cu lățimi variabile.

Trotuarul este necesar pentru asigurarea circulației pietonale in zona.

Trotuarul este delimitat de carosabil prin borduri de ciment 20x25cm. Trotuarele au panta transversala de 1% si sunt alcătuite din pavaj de 8 cm grosime din pavele din beton de ciment marca Bc40 (B500) montate pe un pat de nisip de 5cm grosime si pe o fundație de balast compactat de 10 cm grosime.

CAPITOLUL III

RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art. 8 - Recepția preliminară

Recepția preliminară se efectuează când pavajul este executat.

Abaterile limita la panta nu trebuie sa depaseasca ± 0.4% fata de valoarea pantei indicate in proiect iar abaterile limita la cotele din proiect ± 10mm.

Deasemenea denivelărilor suprafeței pavajului nu pot fi mai mari de ± 4 mm.

Comisia de recepție examinează cum s-au respectat prevederile proiectului privind condițiile tehnice si de calitate ale execuției precum si constatările consemnate pe parcursul execuției de către organele de control (antreprenor, proiectant, consultant, Inspecția de stat in construcții, etc.).

eie procesul verbal de recepție preliminară.

__exbirarea perioadei de garanție si se va face In e si cli prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

07229

întocmit, Ing. Xxxxx Xxxxx

^R

W 7

CAIET DE SARCINI

BORDURI DIN BETON DE CIMENT

CAP.I. GENERALITĂȚI

Art.1. Domeniu de aplicare

Ari.2. Prevederi generale

:ap.ii. materiale folosite

CAP.III. CONDIȚII TEHNICE

CAP.IV. REGULI DE VERIFICARE A CALITATII

CAP.V. MARCARE, DEPOZITARE SI LIVRARE

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI

Art. 1. Domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplica pentru proiectul “Construire Strada PRELUNGIREA BRADULUI”.

Prezentul Caiet de sarcini cuprinde materialele si condițiile de aplicare ale elementelor de bordura din beton prefabricat nearmat aplicate in domeniul rutier reglementate de SR EN :340:2004 „ Elemente de borduri de beton. Condiții si metode de încercări.” Elementele sunt utilizate pentru următoarele aplicatii:

separarea, delimitarea fizica sau vizuala, drenarea la marginea zonelor pavate separarea intre suprafețele supuse la diferite tipuri de circulație

• -    încadrarea pârtii carosabile a străzii

• -    la marginea aleilor de pietoni, la chenarele spatiilor verzi (borduri îngropate)

• -    partea centrala a intrărilor carosabile

• -    părțile laterale ale intrărilor carosabile

Art. 2. Prevederi generale

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor necesare aplicării prezentului Caiet de Sarcini.

în cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului Caiet de sarcini beneficiarul va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor necesare ce se impun.

Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a condițiilor de execuție , a încercărilor efectuate si i rezultatelor obținute.

CAPITOLUL II MATERIALE FOLOSITE

La fabricarea elementelor de borduri din beton trebuie utilizate numai materiale a căror aptitudine de utilizare a fost stabilita in termeni de caracteristici si de performante.Condițiile necesare pentru materialele utilizate trebuie indicate in documentația de control al producției producătorului.

Condițiile de performanta ale elementelor de bordura din beton sunt definite prin clase care sunt asociate cu notările de marca.

Bordurile pot fi fabricate dintr-un singur tip de beton sau din betoane diferite pentru fata si corpul bordurii.

Atunci când bordurile sunt fabricate cu un strat de finisare, acesta trebuie masurat si sa prezinte o grosime minima de 4 mm peste suprafața ceruta. Particulele izolate de agregate care pătrund in stratul de finisare trebuie ignorate. Stratul de finisare face parte integranta din bordura.

O muchie inclinata ia unghi mai mare de 2 mm trebuie descrisa ca o tesitura.Dimensiunile trebuie declarate de producător.

Bordurile pot fi fabricate cu profile funcționale si/sau decorative, care nuse includ in dimensiunile de fabricație ale bordurii.

Suprafața bordurilor poate fi texturata, prelucrata secundar sau tratata chimic; aceste finisări sau tratamente trebuie descrise si declarate de producător.

Bordurile pot fi fabricate cu extremități plane sau cu forme ce facilitează îmbinarea sau stratificarea.

Forma si dimensiunile bordurilor sunt dimensiuni de fabricație.

La montarea bordurilor, marimea spațiului alocat bordurii trebuie sa cuprindă spațiul pentru îmbinări si abaterile admise.

Conform SR EN 1340, lungimea recomandata a bordurii drepte care cuprinde si îmbinarea este de 1000mm.

Exemple de tipuri de borduri si de îmbinări sunt prezentate in standardul european menționat

CAPITOLUL III

CONDIȚII TEHNICE

Abateri admisibile

Tolerantele la dimensiunile de fabricație declarate de producatoe sunt:

Lungime: ± 1% pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minim de 4mm si maximIO mm ;

Pentru fete văzute: ± 3% pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minim de 3mm si un maxim 5 mm;

Pentru alte parti: ± 5% pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minim de 3mm si un maxim 10 mm.

Diferența dintre oricare doua măsurători ale aceleiași dimensiuni la o singura bordura trebuie sa fie < 5 mm

Pentru fetele văzute ca fiind plate si muchii descrise ca rectilinii, abaterile admisibile ale Cjlaneitatii si liniarității muchiilor sunt indicate in tabelul 1.

Tabelul 1 Abateri admisibile ale	planeitatii si ale liniarității muchiilor
Lungimea etalonului, mm	Abaterile admisibile, mm
300	± 1,5
400	±2,0
500	±2,5
800	±4,0

Caracteristici fizice si mecanice

Bordurile trebuie sa îndeplinească condițiile aratate in tabelul 2 in momentul in care producătorul le-a declarat apte de a fi utilizate.

Calitatea este exprimata prin clase si mărci.

Atunci când, datorita geometriei lor, accesoriile complementare bordurilor ( parte din bordura care este utilizata ca piesa de tranziție pentru schimbarea direcției, formei sau înălțimii) nu pol fi încercate conform prezentului Caiet de sarcini, acestea se considera conforme cu valorile impuse, cu condiția ca betonul din care sunt confecționate sa aiba caracteristicile din tabelul 2

Tabelul 2. Caracteristici si metode de încercare

Nr ort	Caracteristica	Clasa de rezist.	Marcare	Condiția	Metoda de încercare
1	Rezistenta la acțiunea factorilor climatici: ~ absorbția de apa , % din masa - rezistenta la inghet-dezghet,1 (pierdere de masa după inghet-dezghet, kg/mp)	1 2 3	A B D	Nici o performanta In medie ± 6,0 < 1,0 Nici o valoare indiv. > 1,5	SREN 1340 (anexaE) (anexa D)
2	Rezistenta Ia încovoiere, MPa	1 2 3	S U	Caracteristica/ Minima 3,5/ 2,8 5,0/ 4,0 6,0/ 4,8	(anoxa F)
3	Rezistenta la uzura: metoda cu discul lat, mm	1 3 4	F H I	Nici o performanta <23 <20	(anexa G)
	metoda cu mașina Bohme, mmc/mmp	1 3 4	F H	Nici o performanta < 20000/5000 < 18000/5000	(anexa H)
4	Rezistenta la alunecare/derapare	-	-	satisfacatoare	(anexa I)
5	Aspect vizual: - înfățișare -    textura -    culoare	-	-	Fata bordurii nu trebuie sa prezinte crăpături sau solzi nici o diferența cu eșantionul aprobat de cumpărător	(anexa J)

Note: 1 Se determina când bordurile sunt in contact frecvent cu sărurile de dezghețare

CAPITOLUL IV REGULI DE VERIFICARE A CALITATII

Verificarea calitatii bordurilor se face de către producător, care emite un certificat de conformitate in concordanta cu prevederile SR EN 1340:2004.

Certificatul de conformitate trebuie ca cuprindă:

• -    numele si adresa producătorului;

• -    descrierea produsului:tip, identificare, utilizare;

- prevederile carora trebuie sa se conformeze produsul conform prevederilor SR FN 1340:2004

- condiții speciale aplicabile piodusului( daca este cazul).

CAPITOLUL V

MARCARE, DEPOZITARE SI LIVRARE

Bordurile se marcheaza cel puțin una la 50 de bucăți, pe o fata neaparenta, cu marca fabricii si standardul cu care este conforma

Bordurile se depozitează in rânduri, pe stive de maximum 1,5 m inaltime. Intre rânduri se recomanda a se așeza sipci.

Bordurile se livrează la varsta de 28 zile, sau daca au atins rezistenta corespunzătoare la incovoioro.

Este interzisa incarcarea sau descărcarea bordurilor prin rostogolire sau alunecare.

Fiecare lot trebuie sa fie insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozițiilor legale in vigoare?'*~7^^

D&D	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , EXECUȚIE, CONSULTANTA INSTALAU!	AFROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	ANRE^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
€com	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 2, Aleea Alexandru Tzigara Sarmurcas, Nr. 13, Et. x cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981 Mail : xxxxxx@xxxxxxxxxxxx

B. PIESE DESENATE

( 7

Tabel centralizator cu indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera

Fig. din STAS 1848/1 2011	Simbol	Buc.	Denumire
			Dimensiune
G2	Bl	16	Trecere pentru pietoni Dimensiuni conform STAS 1848/1-2011
A22	A	8	Presemnolizore trecen pietoni Dimensiuni conform STAS 1848/1-2011
B1		2	„ Cedeoza trecerea Dimensiuni conform STAS 1848/1—2011
B2		11	Oprire Dimensiuni conform STAS 1848/1—2011
A40		3	Presemnalizare intersecție cu sens giratoriu Dimensiuni conform STAS 1848/1-2011
D7		1	Intersecție cu sens giratoriu Dimensiuni conform STAS 1848/1—2011
G34	Q	7	Parcare Dimensiuni conform STAS 1848/1-2011

MB	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	icSi AEROQ ISO 9001:20O8,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	i ANRE^ Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015
	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calîtatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax: 0314 251 981

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUȚIE

„Construire Strada Prelungirea Bradului”

BENEFICIAR

MUNICIPIUL BACAU

Verificator: Ing. Xxxxxxxxx X. Xxx Xxxxxx                Nr.?^£ / .E.2..V..?.£4.

Strada Frederic Chopin, Nr. 20A - sector 2, București

Tel. 0742.072.836

CERTIFICAT DE ATESTARE TEHNICO - PROFESIONALA

CERINȚA Is, It, Ig, nr. 05480/2000, valabil până în 2022

REFERAT

Privind verificarea de calitate la cerințele: Is

A proiectului Construire Strada Prelungirea Bradului

Faza: PT+DE

• 1.    Date de identificare

Proiectant de specialitate :      S.C. D&D EUROCOM S.R.L.

Beneficiar:                    Primăria Muncipiului Bacau, Mun. Bacau, Strada Marasesti nr.6,

Jud. Bacau, tel. 0234.581.849, fax. 0234.588.757, email: xxxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxx;

xxxxxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxx; web: www.primariabacau.ro Amplasament:                 Județul Bacau, Municipiul Bacau, Strada Prelungirea Bradului

• 2.    Caracteristicile principale ale proiectului si ale construcției

Prezentul proiect trateaza la faza PT+DE instalațiile sanitare aferente obiectivului „Construire strada Prelungirea Bradului” din Municipiul Bacau. Proiectul trateaza următoarele categorii de instalatii sanitare:

Instalație alimentare cu apa potabila (inclusiv branșamente);

Amplasarea hidrantilor exteriori de incendiu;

Instalație de canalizare in sistem unitar a apelor pluviale preluate de pe suprafața carosabila si a apelor uzate menajere (inclusiv racorduri)

Pentru alimentarea cu apa potabila se va realiza o rețea alimentata din rețeaua oraseneasca din strada Mioriței printr-un cămin de vane.

Se vor executa branșamente pentru fiecare proprietate, echipate cu cămine de apometru cu posibilitatea de acces permanent pentru citire si intervenție de către personalul SC Compania Regionala de Apa Bacau SA.

Se vor monta hidranti de incendiu exteriori Dn 80 mm conform cu pieselor desenate, alimentati din conductele de distribuție proiectate. Stingerea incendiilor se va realiza cu pompe mobile astfel presiunea apei nu trebuie sa fie mai mica de 0.7 bar.

Pentru preluarea apelor pluviale de pe suprafața carosabila si pentru colectarea apelor uzate menajere se va realiza o rețea de canalizare in sistem unitar. Din aceasta rețea apele vor fi evacuate la rețeaua oraseneasca de canalizare existenta in strada Mioriței, strada Primăverii.si strada Venus.

Căminele de racord la rețeaua publica de canalizare se vor amplasa in incinta fiecărei proprietăți la limita de proprietate. Căminele se vor executa conform STAS 2448-86, cu elemente conf.STAS 816-80 si capace carosabile din fonta prevăzute cu sistem antifurt.

Pentru colectarea apelor pluviale se vor folosi guri de scurgere cu dimensiuni 500 x 300 mm cu rama si gratar din fonta si corp gura de scurgere cu sifon si depozit pentru aluviuni.

3. Documente ce se prezintă la verificare:

Tema de proiectare:	Certificat de Urbanism nr.      .............din...... emis de        ........................, Județul
Avize obținute:
Parti scrise      : Planșe desenate:	DA DA

• 4.    Concluzii asupra verificării

in urma verificării, conform Legii 10/1995 - Legea calitatii tn construcții, se considera proiectul corespunzător, semnandu-se si stampilandu-se conform îndrumătorului privind aplicarea prevederilor, "Regulamentului de verificare a proiectelor", emis de MLPAT in noiembrie 1996.

Am primit 4 exemplare                                      Am predat 4 exeinplare

Verificator^,

Ing. Xxxxxxxxx X. Xxx Xxxxxx

gag Egjgwnl	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
	J4 0/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont; RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. Tancului Telefon: 0314 251 982 Fax:0314251 981

A2. PAGINA DE SEMNATURI

	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ ISO 9001:2008.Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635
	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314251 982 Fax : 0314 251 981
			Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015

A3. BORDEROU

A. PIESE SCRISE

• -    A1. Pagina de titlu.

• -    A2. Pagina de semnaturi.

• -    A3. Borderou.

• -    A4. Memoriu tehnic.

• -    A5. Breviar de calcul

• -    A6. Caiet de sarcini

  
  

- A7. Program de control in faze determinante si in faze de execuție.

• -    A8. Lista de cantitati

B. PIESE DESENATE

IS01 - Plan rețele apa - canal IS02 - Plan rețele apa - canal IS03 - Plan rețele apa - canal IS04 - Plan rețele apa - canal IS05 - Plan rețele apa - canal IS06 - Plan rețele apa - canal IS07 - Plan rețele apa - canal IS08 - Plan rețele apa - canal IS09 - Plan rețele apa - canal

IS10 - Profil longitudinal rețea canalizare SC 1:1000/1:100

IS11 - Profil longitudinal rețea canalizare SC 1:1000/1:100

IS12 - Profil longitudinal rețea canalizare SC 1:1000/1:100

IS13 - Profil longitudinal rețea canalizare SC 1:1000/1:100

IS14 - Profil longitudinal rețea canalizare SC 1:1000/1:100

IS15 - Detaliu trecere tub PVC-KG prin fundația căminului SC 1:20

IS16 - Detaliu racordare gura de scurgere la cămin SC 1:20

IS17 - Detaliu montaj hidrant exterior SC 1:20

IS18 - Detaliu cămin de vame SC 1:20

- IS19 - Detaliu săpătură

	j	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AE ROQ ISO 9001:2008.Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635
		J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab. Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981
				Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015

A4. MEMORIU TEHNIC

INSTALAȚII SANITARE

• (1)    DATE GENERALE

  
  

• 1.    Denumirea obiectivului de investitii

„Construire Strada Prelungirea Bradului”

• 2.    Amplasamentul (județul, localitatea)

  
  

• 3.    Titularul investiției

Primăria Muncipiului Bacau, Mun. Bacau, Strada Marasesti nr.6, Jud. Bacau

• 4.    Beneficiarul investiției

Primăria Muncipiului Bacau, Mun. Bacau, Strada Marasesti nr.6, Jud. Bacau, tel. 0234.581.849, fax. 0234.588.757, email: xxxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxx;

xxxxxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxx; web: www.primariabacau.ro

• 5.    Elaboratorul proiectului

S.C. D&D EUROCOM S.R.L., punct de lucru str. Matei Basarab, nr. 108, bl. 74, sc. 1, ap. xx, sector 3, București, tel. 031 425 1982, fax. 031 425 1981, e-mail xxxxxx@xxxxxxxxxxxx, web: www.ddeurocom.ro.

	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AE ROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	,'.ANRE^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Seci. 3, Str. Matei Basarab,Nr. 108, Bl. 74, Se. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

6. Necesitatea si oportunitatea investiției

S-a considerat necesara implementarea unui proiect a rețelei de alimentare cu apa (inclusiv branșamente) si retelei de canalizare unitara pentru apele pluviale si apele uzate menajere (inclusiv racorduri) pentru strada Prelungirea Bradului.

Aceasta documentație tine cont de toate concluziile prevăzute in studiul de fezabilitate pentru soluția recomandata.

Documentația ce se va întocmi va avea in vedere următoarele cerințe, conform caietului de sarcini:

• -    calitativ procesul de proiectare sa se desfasoare la standardele impuse in condițiile actuale;

• -    prevederea de elemente de semnalizare verticala si orizontala pentru buna desfășurare a circulației rutiere, atat pe timpul execuției obiectivului, cat si după finalizarea acestuia conform reglementarilor de circulație;

• -    prevederea de masuri pentru prevenirea încălcării normelor si legii protecției mediului;

• -    prevederea de masuri de protecție a muncii in procesul de execuție a obiectivului de investitii;

• (2)    INFORMAȚII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

  • 2.1S uprafata si situația juridica a terenului care urmeaza a fi ocupat de obiectivul de investitii

Terenul se afla in întregime in proprietatea domeniului public.

Atat pe timpul execuției cat si după finalizarea acestora nu vor fi ocupate terenuri suplimentare.

• 2.2    Date tehnice

Prezentul proiect trateaza la faza PTh+DE instalațiile sanitare aferente obiectivului „Construire strada Prelungirea Bradului” din Municipiul Bacau. Proiectul trateaza următoarele categorii de instalatii sanitare:

• -    Instalație alimentare cu apa potabila (inclusiv branșamente);

  	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
  	J40/143 88/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. I, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

• -    Amplasarea hidrantilor exteriori de incendiu;

• -    Instalație de canalizare in sistem unitar a apelor pluviale preluate de pe suprafața carosabila si a apelor uzate menajere (inclusiv racorduri).

La baza întocmirii prezentei lucrări au stat:

• -    studiul de fezabilitate întocmit

• -    planurile de situație al municipiului

• -    proiectul de drumuri

• -    teme de proiectare vizând planul general, rețelele de instalatii si utilitati existente aferente Municipiului Bacau

• -    discuții avute cu reprezentantii beneficiarului.

• -    Ordinul MAI nr. 163 din 28.02.2007;

• -    Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecția persoanelor;

• -    Hotararea 1010/25.06.2004, norme metodologice de aplicare a legii 333/2003;

• -    P118/99, normativ de siguranța la foc al clădirilor;

• -    Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor;

• -    Legea 10/1995 privind calitatea in construcții;

• -    Normativul 19/2015 privind proiectarea si executarea instalațiilor sanitare;

• -    SR 1343-1 2006 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale;

• -    SR 4163-2:1996 Alimentări cu apă. Rețele de distribuție. Prescripții de calcul

• -    SR 1846-1 2006 Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare;

• -    SR 1846-2 2007 Canalizari exterioare. Prescripții de proiectare. Partea 2: Determinarea debitelor de ape meteorice;

• -    SR 8591 1997 Rețele edilitare subterane. Condiții de amplasare;

• -    STAS 9470-73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensități, durate, frecvente;

• -    STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale rețelelor exterioare de canalizare. Prescripții fundamentale de proiectare;

• -    STAS 6701-82 Canalizari. Guri de scurgere cu sifon si depozit;

• -    STAS 9342-82 Cămine pentru alimentare directa a pompelor mobile;

• -    STAS 2448-82 Canalizari. Cămine de vizitare

  
  

  S.C. D&D EUROCOM SRL

  PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII

  
  
  
  

  Telefon : 0314 251 982 Fax: 0314 251 981

  
  

  AE RO Q

  ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966

  ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635

  
  
  
  

• -    H.G. nr. 273 /1994 privind recepția lucrărilor;

• -    prescripții privind protecția muncii, regulamentul privind protectia si igiena in construcții.

Echipamentele prevăzute prin documentația de proiectare sunt avizate de organele cu competente in domeniul si agrementate pentru folosire in Romania.

• (3)    SOLUȚIA PROIECTATA

Prin tema de proiectare primita de la beneficiar s-a cerut dimensionarea rețelei de alimentare cu apa (inclusiv branșamente), amplasarea hidrantilor de incendiu exteriori si rețelei de canalizare a apelor pluviale preluate de pe suprafața carosabila si a apelor uzate menajere (inclusiv racorduri) pentru strada Prelungirea Bradului.

Instalația de alimentare cu apa

Pentru alimentarea cu apa potabila se va realiza o rețea alimentata din rețeaua oraseneasca din strada Mioriței printr-un cămin de vane.

Căminele de vane proiectate vor fi dotate cu: vane plate cu sertar, vane de golire racordate la instalația de canalizare, mosoare pentru linii de mas ura si puncte de prelevare proba apa.

Căminele de apometru vor fi amplasate pe domeniul public, vor fi dotate cu robineti de

• -' inchidere si se vor interconecta cu instalația interioara a consumatorului.

Se vor executa branșamente pentru fiecare proprietate, echipate cu cămine de apometru cu posibilitatea de acces permanent pentru citire si intervenție de către personalul SC Compania Regionala de Apa Bacau SA.

Se vor monta hidranti de incendiu exteriori Dn 80 mm, supraterani si marcati. Aceștia sunt alimentati din conductele de distribuție proiectate conform pieselor desenate. Stingerea incendiilor se va realiza cu pompe mobile astfel presiunea apei nu trebuie sa fie mai mica de 0.7 bar.

Conductele proiectate se vor racorda in CV existent, in intersecția străzilor Miorița cu Prelungirea Bradului si se va înlocui vana Dn200mm existenta in acest cămin.

Toate conductele vechi se vor dezafecta.

	S.C. D&D EUROCOM SRL
D&D	PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII
=€com	J40/I4388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Seci. 3, Str. Matei Basarab,Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981	AEROQ ISO 9001:2008,Cerl.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	, i ANRE^
			Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015

Rețelele de alimentare cu apa se vor executa din tuburi si piese din polietilena de inalta densitate PEHD PE80 SDR11 PN10.

Toate conducele se vor monta sub adancimea de inghet conform STAS 6054/77 „Teren de fundare - Adâncimi maxime de inghet” este de -0,80-0,90 m fata de cota terenului natural.

Pentru instalația de alimentare cu apa s-au utilizat următoarele:

Țeava din polietilena de inalta densitate PEHD PE80 PN10, Diametru: 32 mm - 334m

Țeava din polietilena de inalta densitate PEHD PE80 PN10, Diametru: 63 mm -60m

Țeava din polietilena de inalta densitate PEHD PE80 PN10, Diametru: 75 mm - 34m

Țeava din polietilena de inalta densitate PEHD PE80 PN10, Diametru: 110 mm - 52m

Țeava din polietilena de inalta densitate PEHD PE80 PN10, Diametru: 125 mm - 1027m

Țeava din polietilena de inalta densitate PEHD PE80 PN10, Diametru: 160 mm - 305m

Țeava din polietilena de inalta densitate PEHD PE80 PN10, Diametru: 200 mm - 654m

Cămin de vane D1500mm - 11 bucăți

Cămin pentru apometru (branșament) DIOOOmm - 108bucati

Hidranti supra terani - 16bucati

Instalația de canalizare

Pentru preluarea apelor pluviale de pe suprafața carosabila si pentru colectarea apelor uzate menajere se va realiza o rețea de canalizare in sistem unitar. Din aceasta retea apele vor fi evacuate la rețeaua oraseneasca de canalizare existenta in strada Mioriței, strada

• - Primăverii.si strada Venus.

Căminele de racord la rețeaua publica de canalizare se vor amplasa in incinta fiecărei proprietăți la limita de proprietate. Căminele se vor executa conform STAS 2448-86, cu elemente conf.STAS 816-80 si capace carosabile din fonta prevăzute cu sistem antifurt.

Pentru colectarea apelor pluviale se vor folosi guri de scurgere cu dimensiuni 500 x 300 mm cu rama si gratar din fonta si corp gura de scurgere cu sifon si depozit pentru aluviuni.

Se vor folosi cămine de vizitare din beton Dn 1000 mm cu capace carosabile din fonta prevăzute cu sistem antifurt pentru trafic greu.

Pentru colectarea si transportul apelor uzate se propune tubulatura din PVC SN8 cu mufa si îmbinate cu inel de cauciuc, montaj subteran in săpătură deschisa. Îmbinarea tuburilor cu inel de cauciuc realizează o etansare ridicata a conductelor diminuând astfel riscul alunecărilor de teren datorate exfiltratiilor din rețeaua de canalizare.

8

Lucrările de terasamente se vor executa mixt, mecanic si manual.

Pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a retelelor de canalizare, in special in zonele incipiente dimensiunea minima a secțiunii transversale a canalelor va fi de 200 mm.

Rețelele de canalizare vor avea pante suficiente pentru realizarea, la debitul maxim orar, a vitezei de autocuratire de 0,7 m/s. De asemenea se va evita atingerea vitezei maxime de 3 m/s pentru a elimina eroziunea canalelor datorita frecării nisipurilor sau a altor materii cu duritate ridicata antrenate de apa uzata.

Toate conducele se vor monta sub adancimea de inghet conform STAS 6054/77 „Teren de fundare - Adâncimi maxime de inghet” este de -0,80^-0,90 m fata de cota terenului natural.

Adancimea maxima de ingropare este determinata de tipul țevii (pentru țevi din PVC-KG adâncime maxima este de 6,0 m conform GP 043/99).

Proiectarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare se face de comun acord cu propunerile SC Compania Regionala de Apa Bacau SA.

Conductele vechi se vor dezafecta.

Pentru instalația de canalizare s-au utilizat următoarele:

Țeava din PVC-KG SN8 pentru canalizare Diametru: 160mm - 290m

Țeava din PVC-KG SN8 pentru canalizare Diametru: 200mm - 695m

Țeava din PVC-KG SN8 pentru canalizare Diametru: 315mm -320m

Țeava din PVC-KG SN8 pentru canalizare Diametru: 400mm -247m

Țeava din PVC-KG SN8 pentru canalizare Diametru: 315mm -264m

Cămin de racord D800mm - 110 bucăți

Cămin de vizitare DIOOOmm - 55 bucăți

Gura de scurgere stradala - 57 bucăți

• (4)    MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN EXECUȚIE

Documentația de proiectare a fost astfel întocmită incit sa permită executarea si utilizarea instalației proiectate in condiții in care, la o exploatare normala a sistemelor, sa se previna accidentele de munca, precum si îmbolnăvirile profesionale.

Managementul responsabil pentru execuția lucrării va asigura condiții optime de respectare a prevederilor cuprinse in Planului de securitate si sanatate in munca al șantierului si Planurile proprii de securitate si sanatate in munca specifice subantreprenorilor de lucrări de instalatii.

ISâfi	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	,';ANRE^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Caiitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. I, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 25 1 981

Se vor respecta cerințele minime generale de securitate si sanatate in munca referitoare la locurile de munca specifice execuției lucrărilor de instalatii.

Pentru asigurarea securității muncii antrepriza de montaj va lua masuri in vederea instruirii personalului de lucru astfel incat sa-si insuseasca si sa respecte instrucțiunile de •securitatea muncii specifice fiecărui loc de munca.

Conducerea antreprizei va elabora masuri de asigurare a securității si sanatatii personalului care trebuie dotat cu echipament de lucru conform “Normativului individual de protecția muncii” aprobat de Ministerul Muncii si Protecției Sociale, ediția 1991.

Receptionarea instalației si punerea în funcțiune este posibila numai după ce se constata ca s-au respectat prevederile proiectului si cele ale furnizorilor de utilaje.

Pe perioada realizării investiției, in activitatea de construcții - montaj se vor respecta normele specifice de securitatea muncii dintre care menționam:

• -    personalul muncitor va executa numai lucrările incredintate de șeful de echipa sau maistru si numai acelea pentru care este calificat

• -    incarnarea, descărcarea, manipularea si așezarea materialelor se va face de personal specializat, dotat cu echipament de protecție corespunzător

• -    materialele se vor depozita pe sortimente, in stive sau stelaje, asigurate împotriva rostogolirii si mișcării necontrolate, fara a se sprijini de pereți, schele, utilaje

• -    personalul muncitor care lucrează la inaltime, pe schele si platforme va fi dotat cu echipament de lucru si protecție corespunzător, iar sculele vor fi păstrate in ladite

• -    zonele de lucru vor fi bine luminate si ventilate

• -    nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor sau a oricăror persoane aflate in zona

• -    este interzisa intrarea persoanelor străine in zona de lucru

• -    conducătorii locurilor de munca vor urmări cu atentie menținerea disciplinei, a ordinii si a curățeniei la locul de munca precum si menținerea libera a cailor de acces

• -    prelucrarea țevilor prin taiere si indoire precum si operațiile de pilire, gaurire si sudura a țevilor se vor face cu dispozitive si utilaje in perfecta stare de funcționare

• -    operațiile de prelucrare a țevilor vor fi executate pe bancul de lucru, cu echipament de protecție adecvat

  I2OS	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	'ANR^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
  	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. I, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

• -    montarea tevilor se va face pe suporturi dimensionate pentru a rezista la greutatea conductei umpluta cu apa si acoperita cu izolație cât si la eforturile rezultate din dilatare

• -    in cazul montării tevilor in apropierea instalațiilor electrice se vor lua masuri de întrerupere a alimentarii cu energie electrica pe toata perioada montajului

• -    fiecare trusa de instalator trebuie sa conțină un pachet de pansamente si dezinfectante pentru eventualele zgârieturi sau rani usoare

• -    in timpul probelor ce se fac ia conducte este interzisa staționarea personalului muncitor in apropierea conductelor

• -    in timpul confecționării si montării saltelelor de vata minerala personalul muncitor trebuie sa folosesca ochelari, mânuși si masti de protecție

• -    in locurile unde se confecționează sau se lucrează cu vata minerala se interzice depozitarea alimentelor si luarea mesei

• -    se interzice circulația pe conducte.

Precizam ca aceste masuri de protecție a muncii nu sunt limitative, ele vor fi completate de antrepriza de montaj.

• (5)    MASURI PENTRU PREVENIREA SITUAȚIILOR DE URGENTA

Se va avea în vedere ca în timpul montării instalațiilor sa se mențină o curățenie deosebita a spațiului de lucru, eventualele resturi de materiale combustibile vor fi imediat îndepărtate pentru a preveni izbucnirea unor incendii.

Personalul care efectuează montajul are obligația sa predea locul de munca curat, inclusiv spatiile folosite pe parcursul lucrărilor pentru depozitarea diferitelor materiale.

Executantul are obligația sa asigure securitatea spațiului de lucru împotriva incendiilor si sa doteze locurile de munca cu mijloace de stins incendiul corespunzătoare normativelor în vigoare.

Personalul de execuție va fi instruit privind normele de paza contra incendiilor si masurile ce trebuie luate în cazul izbucnirii unui incendiu.

La efectuarea probelor si receptionarea lucrărilor beneficiarul trebuie sa verifice daca toate masurile de protectia muncii si de prevenire si stingerea incendiilor sunt în stare de funcționare.

11

D&D	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AE ROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	ANRJ^
=€com	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU08875419251IRO 01, Alpha Bank, suc. tancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981
			Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015

La sudarea oxiacetilenica generatoarele de acetilena transportabile se vor instala in aer liber, in afara încăperii in care se sudeaza, ferite de razele solare sau surse de foc deschise.

Arzătoarele de sudura se vor controla înainte de începerea si terminarea lucrului pentru ca robinetele de oxigen si de acetilena sa se inchida perfect.

La terminarea lucrului conducătorul compartimentului de lucru va verifica:

• -    oprirea tuturor mașinilor si utilajelor

• -    curatarea locului de munca                                    /

s \ IsJllg / bJ

• -    evacuarea deșeurilor

• -    scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate cu cabluri flexibile.

• -    periodic si după terminarea lucrului se va cerceta cu atentie daca nu s-au creat focare de incendiu.

Personalul muncitor trebuie sa fie informat asupra riscurilor in caz de incendiu la locul de munca, sa cunoască si sa respecte normele specifice de prevenire si stingerea incendiilor.

Pe parcursul execuției lucrărilor de montaj întreprinderea executanta are responsabilitatea asigurării tuturor masurilor de protecție contra incendiilor.

• -    Instructajul tuturor muncitorilor din șantier.

• -    Formarea unei echipe de pompieri civili cu instructajul executat conform normelor.

• -    Echiparea șantierului cu mijloace de stingere a incendiului.

• -    Asigurarea unui post telefonic pentru anunțarea pompierilor militari in caz de incendiu.

  	bej»	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ ISO 9001:2008.Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Ccrt.Nr. 635
  		.140/14388/2004. CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981
  				Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015

A5. BREVIAR DE CALCUL INSTALAȚII SANITARE

• (1)    DETERMINAREA NECESARULUI DE APA

  • 1.1.    Determinarea necesarului de apa potabila

Necesarul de apa, conf. STAS 1478-90 si SR 1343-1 este calculat conform algoritmului următor:

Consum mediu zilnic

Q zi med = 1/1000 x z (N x qs) [mc/zi]

Consum maxim zilnic

Q zi max = 1/1000 x z (N x qs x Kzi) [mc/zi]

Consum orar maxim

Q or max= 1/1000 x 1/24 x z (N x q_S x Kzi x Kor) [mc/h]

unde:

N - numărul de utilizatori. Se considera N = 680 utilizatori.

qs - debit specific: cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator [l/om zi] Se considera qs = 170 l/om, zi (zona cu apartamente in blocuri cu instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare).

Kzi - coeficient de variație zilnica. Se considera Kzi = 1.2.

Kor - coeficient de variație orara. Se considera Kor = 2.8.

Astfel:

Q zi med = 1/1000 x z (680 x 170) = 115.60 [mc/zi];

Q zi max = 1/1000 x z (680 x 170 x 1.2) = 138.72 [mc/zi];

Q or max = 1/1000 x 1/24 x z (680 x 170 x 1.2 x 2.8) = 16.18 [mc/h].

D&D		S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ ISO 9001:200 8,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert,Nr, 635	Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
		J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. I, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon: 0314251 982 Fax : 0314251 981

1.2. Determinarea necesarului de apa pentru stingerea incendiilor

Conform SR 1343-1, pentru zone (cartiere) cu un număr de locuitori ZN 5000, se considera un numar de incendii simultane n = 1. Iar pentru clădiri cu (1 ...4) niveluri, debitul pentru stingerea incediilor din exterior Qie = 5 l/s (18 mc/h).

• 1.3.    Determinarea debitului de dimensionare a rețelei

Debitul de dimensionare a rețelei de distribuție este debitul orar maxim. Debitul de calcul rezulta din relația:

Q (d) = kp x ks x Q or max + kp x Qie [mc/h]

unde:

kp - coeficient simulând sporul de debit care este necesar pentru acoperirea pierderilor de apa tehnic admisibile. Se considera kp = 1.10.

ks - coeficient pentru realizarea unui spor de debit necesar pentru întreținerea retelei de distribuție (spalare periodica) si a retelei de canalizare. Se considera ks = 1.02.

Q or max - valoarea maxima a consumului orar.

Qie - debitul pentru stingerea incediilor din exterior.

Astfel:

Q (d) = 1.10 x 1.02 x 16.18 + 1.1 x 18 = 37.95 [mc/h]

• (2)    DETERMINAREA DEBITELOR DE APA DE CANALIZARE

  • 2.1.    Determinarea debitelor caracteristice de ape uzate

Conform STAS 1846-1 formula de calcul a debitului pentru ape uzate menajere este:

Qu = Q [mc/zi, mc/h]

nea»	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	‘ANREJk Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, El. 7, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon: 0314 251 982 Fax: 0314 251 981

unde:

Q - debitul de apa de alimentare carecteristic (zilnic mediu, zilnic maxim si orar maxim) ale cerinței de apa in mc/zi sau mc/h.

Debitul zilnic mediu:

Qu zi med = Q zi med [mc/zi]

Debitul zilnic maxim:

Qu zi max = Q zi max [mc/zi]

Debitul orar maxim:

Qu or max= Q or max [mc/h]

Astfel:

Qu zi med = 115.60 [mc/zi];

Qu zi max = 138.72 [mc/zi];

Qu or max = 16.18 [mc/h].

• 2.2.    Determinarea debitului de ape meteorice

Conform STAS 1846-2 formula de calcul a debitului pentru ape pluviale este:

Qmax p%= m * S x $ x i p% [|/s]

unde:

m - coeficientul de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei meteorice in rețeaua de canalizare intre momentul inceperii ploii si momentul in care se realizează debitul maxim in secțiunea de calcul. Pentru o ploaie cu o durata mai mica de 40 de minute se considera m = 0,8

S - suprafața bazinului de canalizare de pe care se colectează apa care trece prin secțiunea de calcul, in [ha]

• $ - coeficientul de scurgere, adimensional, pentru drumuri din asfalt se considera = 0,9

i p% - intensitatea medie a ploii cu probabilitatea de depășire p%. Conform STAS 9470-73 pentru municipiul Bacau i p% = 200 [I/s Ha]

	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	anre^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
1838
	.140/14388/2004. CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, El. 7, Ap. xx cont: R.O79BUCU088754192511RO 01. Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314251 981

Astfel:

Qmax p%= 0.8 x 0.973 x 0.9 x 200 = 140.11 [l/s] = 504.40 mc/h

$C L/

• 2.3.    Determinarea debitului de dimensionare a rețelei

$

Debitul de calcul se stabilește prin însumarea debitului orar maxim de ape uzate Qu or max si a debitului de ape meteorice Qmax p%.

Q c uz = Qu or max + Qmax p% [mc/h]

Astfel:

Q c uz = 16.18 + 504.40 = 520.58 [mc/h]

Verificat,

Ing. Xxxxxxxx Xxxxxxxxxxxx

D&D ^com

A6. CAIET DE SARCINI

REȚELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ Șl CANALIZARE

CUPRINS- - U a

CAPITOLUL 1-CONDUCTE DIN PEID

• 1.1.    Rețeaua de canalizare din PEID

  • 1.1.1.    Consideratii generale

  • 1.1.2.    Domeniul de aplicare

  • 1.1.3.    Responsabilități

• 1.2.    Transportul manipularea si depozitarea conductelor si a pieselor speciale

  • 1.2.1.    Transport

  • 1.2.2.    Manipulare

  • 1.2.3.    Depozitare

  • 1.2.4.    Depozitarea pe șantier

• 1.3.    Lucrări preliminare

• 1.4.    Terasamente

  • 1.4.1.    Execuția transeei

  • 1.4.2.    Realizarea patului de pozare

  • 1.4.3.    Tehnologia de instalare "fara săpătură" a conductelor

  • 1.4.4.    Realizarea umpluturilor

  • 1.4.5.    Refacerea terenului si aducerea lui la forma inițiala

• 1.5.    Montarea conductelor si a pieselor speciale

  • 1.5.1.    Verificarea materialelor

  • 1.5.2.    îmbinarea conductelor

  • 1.5.3.    Pozarea tuburilor in tranșee

• 1.6.    Probe de presiune

• 1.7.    Recepția si punerea in funcțiune

• 1.8.    Norme de protecția muncii

CAPITOLUL 2-CONDUCTE DIN PVC

Rețeaua de canalizare din PVC

• 2.1.    Generalități

  	S.C. D&D EUROCOM SRL
  D&D	PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII
  ^com _	J40/143 88/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 I Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Se. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU08875419251IRO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon: 0314 251 982 Fax : 0314 251 981	L W I AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	;; ANRE^
  			Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015

  • 2.1.1.    Propietatile materialului PVC dur

• 2.2.    Caracteristicile conductelor si pieselor de legătură pentru canalizarea din PVC

• 2.3.    Conducte si piese de legătură, pentru canalizare, din PVC

• 2.4.    Prelucrarea conductelor din PVC dur

  • 2.4.1.    Prelucrarea prin aschiere

    • 2.4.1.1.    Pilire, rectificare

  • 2.4.2.    Deformare la cald

• 2.5.    Transport si depozitare

• 2.6.    Tehnica montării in șanțuri

• 2.7.    Instrucțiuni de montaj

  • 2.7.1.    Trasarea si nivelmentul

Execuția canalului

• 2.7.3.    Execuția căminelor de vizitare

• 2.7.4.    Execuția umpluturilor

• 2.7.5.    încercarea de etanșeitate

• 2.8.    Recepția lucrărilor

• 2.9.    Masuri de protecția muncii

• 2.10.    Standarde de referința

CAPITOLUL 1 - CONDUCTE DIN PEID

• 1.1.    Rețeaua de canalizare din PEID

  • 1.1.1.    Consideratii generale

Prezentul caiet de sarcini este întocmit pe baza standardelor, prescripțiilor, prevederilor si normativelor in vigoare si conține proceduri minime pentru execuția lucrărilor corespunzătoare rețelei de alimentare cu apa potabila, din conducte de polietilena de înalta densitate PEID - PE 80 ~PN 10-SDR11.

In sensul prezentelor prevederi, prin termenul de conducta se înțelege ansamblul format din: țevi, fitinguri (coturi, teuri, reducții, capace), flanse, armaturi.

Prezentul caiet de sarcini se va citi împreuna cu instrucțiunile date de furnizorul conductelor pentru:

Transportul conductelor si fitingurilor;

Stocarea si manipularea lor la locul de punere in opera;

Pregătirea conductelor, fitingurilor si garniturilor pentru montare;

Lansarea în sânt si montarea propriu-zisa a conductelor;

Condiții speciale de montaj (in funcție de calitatea terenului de fundație, nivel apa freatica, acțiuni corozive, etc.).

Cerințele caietului de sarcini nu vor exonera Contractantul de responsabilitatea efectuării verificărilor si încercărilor pe care le considera necesare, in vederea asigurării calitatii materialelor si a execuției.

• 1.1.2.    Domeniul de aplicare

Prezentele proceduri se aplica conductelor de transport al conductei de alimentare cu apa.

Nu fac obiectul caietului de sarcini:

• conductele aferente instalațiilor hidraulice proprii stațiilor de pompare;

conductele care intra in componenta echipamentelor.

• 1.1.3.    Responsabilități

Proiectantul răspunde de concepția corecta a soluțiilor tehnice si constructive, de alegerea materialelor, de stabilirea caracteristicilor conductelor potrivit condițiilor de funcționare ale rețelei de alimentare cu apa.

Este obligatoriu ca execuția lucrărilor din tuburi de polietilena, sa se faca de către unitati de construcții profilate pe astfel de lucrări si dotate cu utilaje si personal specializat.

D&D ^com

Telefon : 0314251 982 Fax : 0314 251 981

Unitatea de construcții ce va asigura montajul, răspunde de alegerea corecta a procedeelor tehnologice de execuție in conformitate cu prescripțiile de protecție a muncii, precum si de calitatea execuției si respectarea prescripțiilor impuse de furnizorul de polietilena.

In cazul unor abateri de la prevederile prezentelor instrucțiuni, unitatea de construcții, cu avizul prealabil al proiectantului vor putea stabili soluții compensatoare motivate corespunzător din punct de vedere tehnic care sa nu afecteze siguranța de funcționare a lucrărilor.

• 1.2.    Transportul manipularea si depozitarea conductelor si a pieselor speciale

Elementele componente ale conductelor se protejează împotriva deteriorărilor ce pot aparea in timpul transportului, depozitarii si manipulării.

Se va avea in vedere ca polietilena este expusa deteriorărilor prin zgariere fiind foarte sensibila la contactul cu obiecte ascuțite. In acest sens se vor lua masuri corespunzătoare, avand in vedere ca se accepta adâncimi de zgârieturi pana la 10% din grosimea peretelui de țeava.

Transportul, manipularea si depozitarea se vor face in conformitate cu recomandările furnizorilor de materiale.

• 1.2.1.    Transport

Materialele neambalate se vor transporta in vehicule amenajate, cu platformele de așezare plate, curate, fara obiecte taioase sau ascuțite care pot produce deteriorări.

Se are in vedere ca in timpul transportului țevile sa fie ferite de orice surse de căldură sau emanatii de gaze. Pe timpul verii, pentru a fi ferite de soare, tuburile, racordurile si piesele din polietilena se vor transporta, preferabil, acoperite.

Tuburile din polietilena de dimensiuni mai mari de 110 mm, se livrează si se transporta orizontal, in pachete ambalate.

Fitingurile, precum si alte materiale mărunte se vor transporta in ambalajele originale, cu respectarea tuturor masurilor de protecție anterior enunțate.

• 1.2.2.    Manipulare

La încărcare si descărcare si la alte diverse manipulări, tuburile nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.

Pentru manevrare si ancorare este admisa numai folosirea chingii de piele, cauciuc, nylon sau polipropilena, evitandu-se astfel alunecarea tuburilor in poziție inclinata si deteriorarea suprafeței exterioare.

Pachetele de țevi se vor manipula cu motostivuitoare, corespunzător dotate.

Se interzice tararea sau rostogolirea tuburilor din polietilena.

• 1.2.3.    Depozitare

Depozitarea materialelor din polietilena in depozitele principale sau zonale se va face in conformitate cu recomandările producătorilor. Aceasta se va face corespunzător, ținând seama

D&D	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII
^com	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 [ Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO I400I:2005,Cert.Nr. 635	; ANREj^
			Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015

de pericolul deteriorării (deformări ale secțiunii transversale, ovalizari), precum si de influenta variațiilor de temperatura sau a acțiunii directe a radiațiilor solare.

Depozitarea se face tinandu-se seama de dimensiuni si tip de material, precum si de durata depozitarii. Se va asigura accesul la materiale in ordinea achiziționării acestora, pentru a evita perioade mari de staționare si degradare in timp prin fenomenul de "îmbătrânire".

Tuburile trebuie depozitate in zone stabile si plane, lasandu-se cai de acces pentru scoaterea materialului.

Polietilena de culoare albastra se va depozita acoperita, protejata de radiațiile solare. Tuburile albastre de polietilena au o perioada de expunere la mediul extern, de pana la 12 luni, dar trebuie totuși acoperite cu folii opace. Tuburile negre de polietilena pot fi depozitate in aer liber.

Fitingurile se vor depozita in spatii acoperite, in ambalajele cu care au fost livrate.

Conductele si fitingurile trebuie sa fie depozitate departe de:

• - surse de căldură;

uleiuri hidraulice sau lubrefianti;

benzina;

solventi;

alte chimicale cu reacție agresiva.

Este obligatorie evitarea oricărui contact cu hidrocarburi (carburanți, uleiuri, etc.).

Stivele de legaturi nu trebuie sa depaseasca o inaltime de 3 m.

Conductele libere pot fi depozitate si sub forma de piramide cu inaltimi de pana la Im.

• 1.2.4.    Depozitarea pe șantier

Pe șantierele locale, conductele si fitingurile trebuie sa fie depozitate intr-o maniera care sa asigure pastrarea acestora fara a le deteriora si sa fie accesibile livrării lesnicioase la locul de munca.

• 1.3.    Lucrări preliminare

înainte de a incepe lucrările de construcție, Contractantul, pe baza proiectului, trebuie sa procedeze la operațiile de trasare care permit:

sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductelor;

sa se stabilească poziția tuturor lucrărilor îngropate existente cum ar fi rețelele de canalizare, alimentare cu apa, cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc..

Trasarea pe teren a rețelelor de conducte va fi realizata in conformitate cu prevederile STAS 1924/5.

Contractantul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele proiectului si condițiile de execuție ale lucrărilor. In cazul in care anumiti parametri, cum ar fi natura solului, condițiile de

	D&D	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	r/al AERO Q ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	Aul.Nr. 11538/ 07.12.2015
	“Scom	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Slr. Intrarea Calitatii,Nr. 4 1 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont; RO79BUCU08875419251IRO 01, Alpha Bank, suc. tancului Telefon: 0314251 982 Fax: 0314 251 981

pozare, panta terenului etc. sunt in discordanta cu prescripțiile proiectului, trebuie sa fie informat proiectantul general.

Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in vârfurile de unghi, la tangentele de intrare si ieșire din curbe, in punctele de intersecție cu alte conducte).

Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la distante care sa nu permită degradarea in timpul executării săpăturilor, depozitarii pământului, sau din cauza circulației.

Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.

• 1.4.    Terasamente

  • 1.4.1.    Execuția transeei

Tranșeele vor fi executate cu ajutorul mașinilor de excavat sau manual in funcție de zona amplasării.

Atunci când trebuie sapata transeea sub o cale de circulație, se recomanda, in primul rând, sa se decupeze drumul pe ampriza transeei cu ajutorul unui ciocan pneumatic, sau cu mijloace manuale pentru a nu degrada zonele învecinate.

In principal se va adopta metoda șanțurilor înguste. Latimea transeei va fi egala cu diametrul exterior al conductei la care se adauga 400 mm. In acest caz, toate operațiile pregătitoare se vor desfasura pe marginea transeei.

Șanțurile trebuie sapate pana la nivelul cerut prin proiect, astfel incat sa se respecte acoperirea minima a conductei la îngheț si totodată sa corespunda profilului hidraulic proiectat.

Materialul excavat trebuie sa fie depozitat de-a lungul traseului conductelor si apoi utilizat, daca este posibil, pentru lucrările de umplutura.

In timpul execuției transeei, se va avea grija sa se asigure stabilitatea pereților prin sprijiniri daca este cazul. In plus, se vor îndepărtă pietrele mari de pe marginea transeei, astfel incat sa se evite caderea lor accidentala pe conductele deja pozate.

• 1.4.2.    Realizarea patului de pozare

Comportamentul tubului in sol este influențat si condiționat de modul de rezemare a acestuia pe fundul transeei, de sprijinirea laterala si de umplutura.

Acestea intervin :

• in repartizarea forțelor de reactiune ale solului;

• in acțiunea împingerii laterale al terenului;

• in repartizarea continua a sarcinilor asupra tubului;

in protecția tubului împotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenta unor corpuri dure la periferia sa.

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

Se înțelege deci grija deosebita care trebuie acordata realizării patului de pozare acolo unde este cazul si umpluturii transeelor.

Patul de pozare are ca prima funcție asigurarea unei repartiții uniforme a încărcărilor asupra zonei de rezemare. Trebuie deci, sa se pozeze tuburile in asa fel încât sa nu aiba reazem linear sau concentrat.

Sunt interzise elementele susceptibile de a constitui reazeme concentrate, pentru a evita concentrațiile locale ale forțelor de încovoiere.

Este esențiala pozarea conductelor pe suport neted si continuu. Acest lucru se obține prin îndepărtarea oricăror puncte proeminente de pe fundul sântului si înlocuirea lor cu material de umplutura de granulatie fina.

Când egalizarea nu poate fi executata cu ușurința, denivelările mici pot fi depășite prin amplasare de material selecționat sau cu granulatie fina, intr-un strat de minim 5 cm grosime, compactat.

Ca urmare se disting doua situatii:

• a.    Pozarea pe sol existent fara coeziune

In cazul in care solul existent este sfaramicios (nisip sau pietriș), pozarea directa poate fi luata in considerație cu condiția de a profila in prealabil suprafața de contact a tubului in soiul existent, astfel incat sa constituie o rezemare uniforma pe toata lungimea sa.

• b.    Pozarea pe pat realizat din material adaugat

In linii generale, atunci când fundul transeei nu se pretează la realizarea in situ a patului de pozare, datorita naturii sale, portantei sale, forțelor statice si dinamice, este necesar sa se sape transeea mai adanc, cu scopul de a se adauga material granular. Grosimea după compactare sub generatoarea inferioara a tubului va fi minim 10 cm.

Materialele adecvate pentru realizarea patului (umpluturii) includ nisip de drenaj, pietriș si sol de natura friabila. Granulatia nu trebuie sa depaseasca 10 mm la patul conductei.

Nu se vor folosi drept suport temporar pentru conducte bucăți de cărămidă sau alt material dur.

• 1.4.3.    Tehnologia de instalare "fara săpătură" a conductelor

Se utilizează pentru subtraversari de râuri, cai ferate si drumuri principale, precum si in alte locuri unde prezenta unor galerii subterane sau a altor obstacole face imposibila instalarea conductelor prin metoda tradiționala, cu tranșee.

Operația de pozare "fara săpătură" (cu foraj direcțional sau orizontal) a conductelor va fi executata de către echipe specializate dotate cu echipamente corespunzătoare.

Se vor utiliza echipamente de forare specializate pe astfel de lucrări. După executarea forajului se trece la introducerea tronsonului de conducta care urmeaza sa fie conectat la conducta pozata in tranșee deschise.

• 1.4.4.    Realizarea umpluturilor

Umplutura transeei cuprinde doua zone bine definite si anume:

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Caiitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect, 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754I925I1RO 01, Alpha Bank, suc. lancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

Zona de acoperire - pana la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei, necesara asigurarii stabilitatii conductei.

Zona de umplutura - necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care actioneaza asupra conductei si protejarea acesteia.

Zona de acoperire trebuie sa îndeplinească următoarele condiții de material si execuție:

materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri sau materiale solidificate;

• pentru terenurile care nu prezintă capacitate corespunzătoare de compactare, trebuie sa se utilizeze materiale friabile de adaos (nisipuri, pietrișuri, pamant) sau o protecție de beton;

• nu se vor utiliza materiale agresive care deteriorează conducta si nici soluri care prezintă tasari ulterioare;

compactarea straturilor acestei zone se face in straturi succesive de maxim 15cm.

Compactarea se va face manual sau cu echipament ușor pentru a nu periclita stabilitatea tubului.

Zona de umplutura va fi executata in general cu material similar celui folosit pentru acoperirea tubului.

Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 30 cm, astfel incat tuburile sa nu sufere nici o deteriorare.

Prezenta ocazionala a unor particule cu dimensiuni cuprinse între 20 si 40 mm este acceptata in procente foarte mici pentru zona de umplutura. In cazul in care exista si particule de peste 40 mm, materialul trebuie refuzat.

• 1.5.    Montarea conductelor si a pieselor speciale

  • 1.5.1.    Verificarea materialelor

Materialele si produsele trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si agremente tehnice.

Certificatele de calitate vor fi emise si semnate de către producător.

Elementele componente ale unei conducte care vor fi supuse presiunii trebuie sa aiba aplicat marcajul, care sa coincidă cu certificatele de calitate aferente.

Utilizarea altor materiale, in afara celor specificate in proiect, se va face numai cu avizul proiectantului, care va stabili si condițiile de acceptare.

Componentele de conducte (țevi, fitinguri, armaturi, etc.) vor fi in conformitate cu cerințele proiectului.

înainte de a fi montate, tuburile si piesele din polietilena vor fi verificate vizual si dimensional.

La examinarea vizuala tuburile si piesele trebuie:

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU08875419251IRO 01, Alpha Bank, suc. lancului

Telefon: 0314 251 982 Fax = 0314 251 981

• sa fie colorate uniform;

• sa prezinte suprafața interioara si exterioara neteda, fara denivelări, necojita, fara fisuri, arsuri, incluziuni sau zgârieturi;

• sa prezinte intacte capsulele de protecție ale bornelor electrice ale mansoanelor si colierelor de priza;

sa prezinte secțiunea transversala a peretelui tubului fara goluri de aer sau alte neomogenitati.

La examinarea geometrica tuburile si piesele trebuie:

• sa nu prezinte abateri de la forma si dimensiuni;

• sa aiba dimensiunile specificate prin normele ISO.

Procurarea materialelor din import se va face pe baza unui agrement tehnic.

Toate tuburile si piesele din polietilena necorespunzatoare vor fi refuzate la recepție si nu se vor introduce in lucru.

• 1.5.2.    îmbinarea conductelor

Constructorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, ustensilele si aparatura necesara recomandate de furnizori pentru montarea acestor conducte.

Conductele prevăzute prin proiect se îmbina prin următoarele procedee:

• sudura cap la cap (îmbinare nedemontabila);

• electrofuziune (îmbinare nedemontabila);

îmbinare cu flanse (îmbinare demontabila).

Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le prezintă un sistem integrat din PEID, capabil sa preia sarcini de capat, consta in electrofuziunea conductelor. Sudura cap-la-cap este cea mai frecvent utilizata metoda, totuși electrofuziunea ar putea fi preferata prioritar, din cauza lipsei de spațiu.

îmbinarea conductelor prin fuziune se executa de personal calificat, cu echipamente adecvate si prin metoda corespunzătoare materialelor de asamblat. Procedurile corecte de asamblare a elementelor realizate din materiale diferite si avand grosimi diferite ale pereților sunt indicate in figura de mai jos.

SDR11 SDR11

PE100

Telefon: 0314 251 982 Fax: 0314 251 981

Sudarea cap la cap

Sudarea cap la cap se va aplica doar pentru asamblarea elementelor din materiale similare si avand aceeași grosime a peretelui.

Sudarea cap la cap este adecvata pentru asamblarea tuburilor si armaturilor cu diametre mai mari de 63 mm.

Tuburile cu grosimea peretelui mai mica de 20 mm pot fi asamblate prin sudare cap la cap si cu ajutorul echipamentelor manuale cu funcționare intr-un singur ciclu.

Tuburile cu grosimea peretelui de 20 mm sau mai mare trebuie asamblate numai cu ajutorul tehnologiei de sudare cap la cap, prin intermediul echipamentelor automatizate avand ciclu dublu de funcționare.

Sudura cap la cap se realizează cu ajutorul unei placi electrice cu suprafața incalzita. La aceasta tehnologie este esențiala verificarea independenta a temperaturii la suprafața.

Pentru asamblarea cap la cap a elementelor din PEID - PE80 se vor respecta instrucțiunile producătorului echipamentelor de sudura.

Mai jos sunt enunțate etapele procedurii de sudare cap la cap prin presare manuala:

• 1.    Se verifica daca echipamentul este complet, curat, fara defecțiuni si in stare de funcționare.

• 2.    Prima sudura va fi una de încercare. Pentru diametre mai mari de 180 mm se executa doua suduri de încercare. Astfel se asigura faptul ca placa de încălzire este curata.

• 3.    Se verifica daca tuburile (sau tubul si fitingul) ce urmeaza sa fie asamblate au același diametru interior, presiune de calcul si sunt realizate din același material.

• 4.    Se curata tuburile (sau tubul si fitingul) care urmeaza sa fie asamblate.

• 5.    Se separa complet colierele de fixare si se poziționează echipamentul de taiere.

• 6.    Se poziționează tuburile (sau tubul si fitingul) chiar in dreptul lamei echipamentului de taiere si se strâng colierele de fixare.

D&D =€com

Telefon: 0314 251 982 Fax:03I4 251 981

• 7.    Se pune în funcțiune echipamentul de taiere si se presează capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingul) contra lamei dispozitivului, pana ce extruziunea începe sa se detașeze continuu din ambele componente de asamblat.

• 8.    Se continua taierea, pe măsură ce tuburile (sau tubul si armatura) se separa. Se oprește echipamentul de taiere si se indeparteaza, după ce lamele de taiere s-au oprit.

• 9.    Se indeparteaza bavurile. Nu se ating capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului). Se verifica daca diferentele sunt in limite acceptabile.

• 10.    Se aduc in contact capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului) si se verifica daca intre ele nu este un interstițiu vizibil. Piesele se reajustează, daca este necesar. Se verifica daca diferentele sunt in limite acceptabile.

EtapalO. Verificarea capetelor după tăiere

• 11.    Se verifica nivelul combustibilului in generatorul electric. Capetele sunt in contact strâns (fara joc).

• 12.    Se pune in funcțiune generatorul si se asteapta ca placa de încălzire sa ajunga la temperatura de operare.

• 13.    Se selectează regimul adecvat de creștere a presiunii de sudare. Se presează piesele contra plăcii de încălzire utilizând acest nivel de presiune.

• 14. Se verifica dimensiunea inițiala a bordurii de sudat.

• 15.    După bordurarea inițiala, presiunea din sistem trebuie adusa la nivelul corespunzător termofuziunii. Capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului) trebuie sa ramana in contact cu placa de încălzire pe o durata corespunzătoare timpului de termofuziune.

Conducta                   Conducta

11                                   Etapa 15: Poziția de lucru a plăcii de

încălzire

	S.C. D&D EUROCOM SRL
D&D	PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII
| =€com	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Se. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981	AEROQ ISO 900l:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	.-[anre^
			Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015

• 16.    Se deschid colierele, se îndepărtează placa de încălzire si se verifica daca pe ea a ramas material topit. Daca se constata existenta acestuia, nu se efectuează îmbinarea.

• 17.    Daca placa de încălzire este curata, cele doua capete se aduc imediat in contact, timp de 10 secunde, printr-o mișcare lina. Materialul topit trebuie sa se ruleze in mod uniform înapoi, fata de linia de contact.

• 18.    Se lașa îmbinarea sa se raceasca pe durata specificata, mentinand-o in tot acest timp la presiunea de răcire.

• 19. După răcire (temperatura sudurii trebuie sa fie mai mica de 40°C), se desfac colierele.

• 20.    Se scot din coliere tuburile asamblate.

• 21.    Se verifica îmbinarea.

• 22.    Daca este necesar, după răcire se indeparteaza materialul in exces.

• 23.    Se indeparteaza orice impuritate de pe fetele de încălzire.

îmbinarea prin electrofuziune

Realizarea îmbinării necesita folosirea unor racorduri sau mansoane electrosudabile, precum si a unui echipament special.

Atunci când acestea sunt conectate la o sursa de curent corespunzătoare, manșonul se topește in tub fara a fi nevoie de echipamente suplimentare de încălzire.

D&D ^©com	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	Janre^ Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015
	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii,Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314251 982 Fax : 0314 251 981

Echipamentele de sudura moderne sunt unitati portabile total automatizate care permit un control precis al tuturor parametrilor ceruti de procesul tehnologic (poziție, temperatura, timp etc.). Suplimentar, echipamentul are posibilitatea de înregistrare a următorilor parametri:

identificarea operatorului;

numărul operației;

data si ora efectuării acesteia;

originea si tipul racordului sau manșonului folosit la îmbinare;

parametrii ciclului de sudare.

Este foarte important ca cei care efectuează asamblarea sa acorde o mare atentie procedurilor astfel încât:

Suprafața oxidata a tubului peste adancimea manșonului sa fie inlaturata.

• - Toate părțile îmbinării trebuie menținute curate si uscate înainte ca acestea sa fie asamblate, deoarece orice impuritate poate conduce la o asamblare defectuoasa. Daca se folosește procedeul de ștergere, este foarte important sa existe asigurarea ca suprafața care urmeaza sa fie asamblata este uscata.

Dispozitivele de fixare trebuie sa fie folosite corect, pentru a nu exista deplasări in timpul procesului de îmbinare si a ciclului de încălzire si răcire.

Protecțiile pentru sudura sunt utilizate astfel încât praful si ploaia sa nu contamineze îmbinarea.

Elementele de cuplare prin electrofuziune ajung in mod uzual pana la dimensiuni de 400 mm.

Uneori țevile livrate in colaci pot avea o ovalizare prea mare pentru a se potrivi in elementele de cuplare (mansoane electrosudabile), sau coturile tuburilor pot face ca alinierea capetelor sa fie imposibila. Soluțiile de abordare in acest caz pot fi:

• (i)    Utilizarea sculelor mecanice de îndreptare sau rotunjire de capete de tuburi sau fitinguri;

• (ii)    îmbinarea prin fuziune a unui tronson drept de tub in căpătui colacului, înainte de îmbinare.

Îmbinarea prin electrofuziune a conductelor si fitingurilor parcurge următoarele etape:

Etapa 1: Stabilirea reperelor de prelucrare

la. Se îndreaptă prin taiere capetele de conducta in vederea îmbinării.

1b. Se curata capetele tubului pe o porțiune de aproximativ 500 mm folosind o carpa curata.

Ic. Se marcheaza zona, de pe care stratul oxidat de suprafața trebuie inlaturat, prin plasarea manșonului necesar fixării, de-a lungul capătului de tub unde va avea loc îmbinarea. Se traseaza o linie in jurul circumferinței la o distanta adecvata de căpătui tubului, folosind un marker potrivit.

In acest stadiu, nu se scoate inca manșonul din ambalajul sau.

Etapa 2: Pregătirea capetelor conductelor

	S.C. D&D EUROCOM SRL
D&D	PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	r/ai
"Scom	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Seci. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Se. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754I92511RO 01, Alpha Bank, suc. tancului Telefon: 0314 251 982 Fax : 0314 251 981	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635
			Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015

2a. Cu ajutorul unui dispozitiv de aschiere mecanic se indeparteaza in mod uniform materialul aflat in exces fata de adancimea de inserție de pe suprafața identificata a tubului, pana la o adâncime de 0,2 - 0,4 mm.

2b. Se asigura faptul ca tot materialul de polietilena in exces a fost îndepărtat.

2c. Nu se ating suprafețele aschiate.

2d. Cu ajutorul unei oglinzi se verifica daca si suprafețele inferioare de la extremitatea tubului fix au fost aschiate complet.

Etapa 3: Alinierea conductelor de imbinat

3a. Se scoate manșonul electrosudabil din ambalaj si se verifica eticheta, ca asigurare a faptului ca a fost aleasa dimensiunea corecta;

3b. Se potrivește acesta pe extremitatea tubului mobil. Se marcheaza pe tub adancimea de penetrare, cu căpătui tubului aliniat la semnul de mijloc;

3c. Se poziționează din nou pe extremitatea tubului fix. Se marcheaza pe tub adancimea de penetrare, cu căpătui tubului aliniat la semnul de mijloc.

3d. Se poziționează, fara a o strânge, clema de fixare, pe tubul fix;

3e. Se poziționează tubul mobil in dispozitivul de cuplare;

3f. După ce se verifica faptul ca dispozitivul de cuplare este centrat cu clema de fixare si ca tuburile sunt introduse in dispozitiv cu adancimea de penetrare, se strânge clema complet.

3g. Se roteste ușor dispozitivul de cuplare, pentru a verifica daca tuburile sunt corect aliniate.

D&D	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII
	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 1 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont; RO79BUCU08875419251IRO 01, Alpha Bank, suc. tancului Telefon: 0314 251 982 Fax : 0314251 981	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	(anre^ Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015

Etapa 4: Procesul de electrofuziune

4a. Se verifica daca exista suficient combustibil in generator, pentru întreaga perioada de fuziune.

Se verifica dispozitivul de control si cablurile pentru a nu prezenta defecțiuni.

4b. Se indeparteaza, capacele terminalelor electrice de pe dispozitivul de cuplare.

4c. Se conectează cablurile generatorului la bornele dispozitivului de cuplare.

4d. Se verifica timpul de fuziune indicat pe eticheta si se introduce in timer-ul dispozitivului de control.

4e. Se apasa butonul de pornire al dispozitivului de control si se asigura faptul ca ciclul de fuziune este parcurs in întregime.

4f. La sfarsitul ciclului de încălzire, indicatorii de topire trebuie sa aiba o valoare crescută. Daca nu se constata nici o modificare vizibila a acestora, îmbinarea trebuie taiata si se va executa o noua îmbinare.

	S.C. D&D EUROCOM SRL
D&D	PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	]
=€xom	J40/143 8 8/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitalii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect, 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU08875419251IRO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981	ii^i AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635
			Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015

4g. Se asteapta ca ansamblul sa se raceasca, respectandu-se timpul de răcire indicat pe eticheta.

4h. Se îndepărtează cablurile si clemele de fixare.

Fitinguri de branșament pentru electrofuziune

Fitingurile de branșament pentru electrofuziune sunt disponibile pentru majoritatea dimensiunilor principale pana la 400 mm. Ele sunt indicate pentru conducte la presiuni de 10 si 16 bar (PEID - PE100) si 6/7bar respectiv 10/12 bar (PEID - PE80).

Aceste fitinguri de tip „sa" cuprind o suprafața suport de fuziune, o ramura prevăzută cu capac filetat (utilizata numai pentru dirijarea cuțitului de gaurire a conductei pe care se montează fitingul) si ramura efectiva de racord.

Pentru îmbinarea lor prin electrofuziune se vor parcurg următoarele etape:

Etapa 1: Marcarea suprafeței de fuziune a tubuiui (conducta principala) la care se face racordul.

la. Se curata impuritățile de pe tub cu o carpa curata.

lb. Fara a scoate fitingul din ambalaj, se pune in poziția recomandata pe conducta principala. Se marcheaza conturul in mod clar si continuu in jurul suportului fitingului de branșament.

Etapa 2: Pregătirea suprafeței de fuziune a tubului la care se face racordul.

2a. Se utilizează o racleta pentru a îndepărtă un strat de 0,2 -0,4 mm, de pe suprafața marcata;

2b. Se asigura ca toate resturile de polietilena au fost îndepărtate. Nu se atinge suprafața curatata.

Etapa 3: Verificarea fitingului de branșament

3a. Se scoate fitingul din ambalaj, fara a se atinge suportul de contact;

3b. Se verifica pe eticheta daca marimea corecta a fost aleasa;

3c. Se îndepărtează capacul si se asigura ca ramura de taiere este rectilinie;

Etapa 4: Pregătirea pe poziție a fitingului de branșament

4a. Se asigura ca șurubul de prindere dispozitivului de fixare este complet desurubat;

4b. Se verifica daca pe suprafața curatata nu apar impurități. Nu se atinge nici o zona de fuziune;

4c. Se poziționează fitingul in dispozitiv;

4d. Se fixeaza fitingul pe suprafața pregătită a tubului (conducta principala);

4e. Se învârte șurubul de strângere pana când este indicata presiunea corecta;

4f. Capacele terminalelor electrice se indeparteaza.

D&D	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ IS0 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	/anreJ^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
^com	J40/143 88/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314251 982 Fax : 0314251 981

4g. In aceasta etapa se va pregăti si conducta de racord care respectând operațiile descrise anterior pentru îmbinarea conductelor prin electrofuziune. Apoi conducta se poziționează in ramura de racord a fitingului branșament.

Dispozitiv de fixare

A

Fiting de țU branșament t I

_{o f} IM Suprafața ț pregătită

Etapa4 Pregătirea pe poziție a fitingului de branșament

Etapa 5: Procesul de electrofuziune

5a. Se verifica daca exista combustibil suficient in generator pentru întreaga perioada de fuziune.

Se verifica de asemenea si cutia de control si cablurile pentru eventuale defecte.

5b. Cablurile se conectează la terminale pe suport.

5c. Se verifica timpul de fuziune indicat pe eticheta si se introduce acest timp in timer-ul cutiei de control.

5d. Se apasa butonul de pornire al cutiei de control.

5e. Se îndepărtează cu grija cablurile fara a se deranja fitingul.

5f. Se respecta timpul de răcire indicat pe etichete.

	S.C. D&D EUROCOM SRL
D&D	PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	[foii
=€com	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calilatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon: 0314 251 982 Fax: 0314 251 981	AERO Q ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	/anre^
			Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015

Etapa 6: Operatii finale

6a. Se îndepărtează sculele.

6b. Se inspectează vizual îmbinările, asîgurandu-se ca indicatorii de fuziune nu sunt in relief.

6c. Se găurește conducta pe care s-a montat fitingul după care se reaseaza capacul pe ramura de taiere a acestuia.

6d. Se trece la finalizarea branșamentului.

îmbinare cu f lan se

Acest tip de îmbinări se practica pentru montajul armaturilor pe rețea (vane de separare, hidranti).

Cea mai des intalnita este îmbinarea cu flansa metalica care necesita utilizarea unei piese speciale (adaptor pentru flanse) care se racordează la conducta printr-una dintre îmbinările fixe amintite.

Flansa utilizata este introdusa liber pe aceasta piesa, fiind utilizata drept contraflansa pentru fixarea armaturilor.

Presiunea nominala a flanselor va fi cel puțin egala cu cea mai mare presiune nominala a conductelor sau fitingurilor la care sunt atașate.

După curățirea flanselor, garnitura va fi poziționată cu grija iar șuruburile se vor strange inițial cu mana. In continuare, șuruburile de fixare se vor strange cu cheia alternandu-le pe cele diametral opuse.

Garnitura de etansare si lungimea șuruburilor folosite, trebuie sa fie potrivite tipului de adaptor.

Garniturile de etansare din cauciuc vor fi păstrate la întuneric, la adapost de efectele temperaturilor reduse sau mari si se va evita deformarea lor pana in momentul utilizării.

Șuruburile, piulițele si șaibele vor fi zincate la cald.

Zonele filetate ale șuruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitata pana in momentul utilizării lor.

Lungimea șuruburilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca atunci când acestea sunt strânse cu piulițele sa ramana cel puțin un pas peste piulița.

• 1.5.3.    Pozarea tuburilor in tranșee

La pozare se vor respecta prevederile SR 4163-95 - Rețele de distribuție STAS 6819-97 - Aductîuni si SR 8591/97- Amplasarea in localitati a rețelelor subterane.

înainte de pozarea conductelor, transeea se va verifica astfel incat sa se evite prezenta in patul de așezare sau in umplutura a unor corpuri tari (pietre, roci, etc.) cu muchii taioase sau colturi

	S.C. D&D EUROCOM SRL
D&D	PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	[foiî
^com	J4 0/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Slr. Intrarea Calitatii, Nr. 4 | Punct lucru : București, Seci. 3, Slr. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. tancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	/aNRE^
			Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015

ascuțite. Acestea pot produce fisuri in cadrul unui proces de abraziune in condiții de dilatatie si contracție a conductei.

Tubul va fi verificat pentru descoperirea eventualelor defecte, iar, in cazul îmbinării prin electrofuziune, se va verifica daca gradul de răcire al tubului este satisfăcător.

Daca conductele au fost depozitate la o temperatura diferita de cea a mediului ambiant se va avea grija ca înainte de instalare in sânt aceasta sa corespunda mediului de lucru.

Conductele vor fi coborâte in mijlocul sântului, avand grija sa nu fie deteriorate.

Este interzis contactul uneltelor de fier si a obiectelor grele cu tronsoanele de conducta.

Trebuie luate toate masurile de siguranța pentru a evita pătrunderea materialelor străine in interiorul țevilor si fitingurilor. In timpul montajului nu se permite introducerea in conducte a uneltelor sau a altor materiale.

Schimbări ale direcției tronsonului de conducta de PE1D pot fi permise de capacitatea de îndoire a tuburilor. Cu toate acestea trebuie menținut tubul poziționat central in sânt prin compactarea corecta a materialului de umplutura de pe margine.

Daca este necesara realizarea îmbinărilor in interiorul sântului, trebuie asigurat un mediu de lucru propice in ceea ce privește spațiul, temperatura si protecția împotriva intemperiilor.

Căpătui liber al conductei in curs de montare va fi protejat cu un capac, care va fi deplasat înainte pe măsură ce progresează lucrările. Atunci când lucrările sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etanș. Tronsonul va fi fixat in sânt pentru a se evita plutirea lui in cazul in care sântul este inundat.

Pentru a împiedica scurgerea apei de ploaie prin sânt, acesta se va astupa la anumite distante ce nu vor depăși 250 m. Aceste obstacole vor fi îndepărtate atunci când operațiunile de montaj ajung in dreptul lor.

Este necesara tinerea unei evidente complete si clare a instalării înainte de acoperirea conductelor.

• 1.6. Probe de presiune

încercarea hidraulica va fi făcută pe tronsoane de maxim 500 - 1000 m, lungime la care sunt montate toate armaturile si la care sunt executate masivele de ancoraj.

Toate aparatele de măsură vor fi etalonate si încercate înainte de începerea probelor.

Fiecare tronson ce urmeaza sa fie supus probelor va fi închis cu capace la ambele capete si fixat, astfel incat sa reziste la forțele de reactîune care apar.

Toate îmbinările se curata de pamant in exterior pentru a se putea observa cu ușurința eventualele scurgeri de apa.

îndepărtarea aerului din conducta este importanta pentru acuratețea rezultatelor testului si, prin urmare, umplerea conductei trebuie sa se faca de o maniera controlata, cu îndepărtarea aerului in timpul procesului de umplere si presurizare.

	D&Dl	S.C. D&D EUROCOM SRL I          PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AERO Q ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015
		J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 1 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. I, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

Conductele vor fi testate la 1,5 x presiunea de lucru; prin urmare, conductele Pn6 vor fi testate la 9 bar, iar conductele PnlO vor fi testate la 15 bar.

Succesiunea operațiilor de încercare este :

se instalează agregatele de pompare a apei in conducta la căpătui care are cota axului mai mica (căpătui de jos);

la instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca ele sa poata fi utilizate si la tronsonul următor de proba, folosind apa din tronsonul deja probat;

se montează vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de măsură a presiunii (manometru) pe căpătui de jos, respectiv pe căpătui de sus al tronsonului;

se deschid ventilele de dezaerisire;

la fiecare manometru va sta un observator avand ceas acordat cu al celorlalți observatori;

se umple conducta cu apa, se închid robinetele de dezaerisire si se continua pomparea pana la realizarea presiunii de încercare;

se menține presiunea de testare, prin pompări suplimentare, timp de 30 de minute, pentru a susține destinderea conductei de polietilena;

presiunea din conducta trebuie redusa apoi prin eliberarea rapida a unei cantitati de apa din conducta pana la obținerea presiunii nominale la manometrul de control;

se realizează inspectarea conductei pentru identificarea unor eventuale scurgeri, la aceasta presiune, din tronsonul testat;

• - Valorile indicate de manometru vor fi citite si notate la următoarele intervale de timp:

• •    0-10 min. - citire la intervale de 2 minute

• •    10-30 min. - citire la intervale de 5 minute

• •    30- 90 min. - citire la intervale de 10 minute

Presiunea trebuie sa creasca datorita răspunsului vasco-elastic al materialului conductei.

Graficul rezultat pentru un tronson bine etanșat trebui sa aiba un profil caracteristic asemanator cu cei din graficul de mai jos:

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului

Telefon : 0314 251 982 Fax = 0314 251 981

încercarea se considera reușita, daca după trecerea intervalului de 90 minute de la realizarea presiunii de încercare, scăderea presiunii la tronsonul încercat nu depășește 10% din presiunea de încercare si nu apar scurgeri vizibile de apa. Rezultatele probei de presiune pot fi influențate de către aerul care nu a fost complet evacuat din conducta sau de variațiile de temperatura ale mediului. Se recomanda ca probele sa se efectueze in zile in care nu exista o variație mare de temperatura. In perioadele reci (sub 0°), după efectuarea probei, golirea se face imediat.

Daca testul este nesatisfacator atunci se vor depista si remedia deficientele de etanșeitate si apoi se va relua proba.

Rezultatele probelor de presiune se consemnează intr-un proces verbal, care face parte integranta din documentația necesara la recepția preliminară si definitiva a conductei.

După terminarea completa a lucrărilor de execuție pe conducta, se va executa o proba generala pe întreaga ei lungime, in regim de exploatare;

După un test satisfacator, secțiunea de conducta nu va mai fi supusa unor operațiuni de sudare, deformare la rece sau la cald.

Nu se admit probe pneumatice.

• 1.7.    Recepția si punerea in funcțiune

Recepția reprezintă acțiunea prin care Autoritatea Contractanta accepta si preia lucrările executate, in scopul de a începe exploatarea lor, certificând faptul ca Contractantul si-a îndeplinit obligațiile in conformitate cu contractul si cu documentația de execuție.

Recepția se realizează in conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in construcții "Regulamentul de recepție al lucrărilor de construcții si a instalațiilor aferente" (HG 273/1994) si cu alte norme aferente acestui domeniu.

Stadiile recepției sunt:

Recepția la terminarea lucrărilor contractate.

Recepția finala - la sfârșitul perioadei de garanție, stipulata in contract.

Recepția lucrărilor este precedată de controlul riguros al acestora.

Recepția lucrărilor implica in mod obligatoriu efectuarea următoarelor verificări:

sa fie respectate dimensiunile si cotele prevăzute in desenele de execuție;

sa fie respectate prescripțiile de montaj si funcționarea corecta a vanelor, ventilelor de dezaerisire si a altor dispozitive prevăzute pe rețea.

asigurarea etanseitatii conductei;

asigurarea capacitatii de transport.

Punerea in funcțiune a sistemului de alimentare cu apa si rețeaua de distribuție necesita luarea in prealabil a următoarelor masuri obligatorii:

întocmirea regulamentului de exploatare si întreținere, cu respectarea „Instrucțiunilor tehnice";

instruirea personalului de exploatare si verificarea măsurii in care aceștia si-au insusit prevederile regulamentului de exploatare;

organizarea evidentelor de exploatare;

asigurarea unui sistem corespunzător de prelucrare si transmitere a datelor;

instituirea zonelor de protecție sanitara;

obținerea autorizației sanitare.

La punerea in funcțiune a lucrărilor, va participa in mod obligatoriu si personalul de exploatare.

• 1.8.    Norme de protecția muncii

La execuția lucrărilor se vor respecta :

Normele republicane de protecție a muncii, aprobate prin ordinul comun al Ministrului Muncii si Protecției Sociale si Ministrului Sanatatii nr. 34/20 februarie 1975 si respectiv nr. 60/20 februarie 1975.

Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localităților MMPS 387/95.

Normele Generale de Protecție a Muncii, aprobate prin Ordinul nr.578/DB/ 5840/26.11.1996 al Ministrului de Stat, Ministrului Muncii si Protecției Sociale si Ministrului Sanatatii.

NE-002-1997 Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii si protecției mediului la lucrările de execuție a construcțiilor.

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect, 3, Str, Matei Basarab, Nr, 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU08875419251IRO 01, Alpha Bank, suc. lancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

Regulamentul privind protectia si igiena muncii in construcții, aprobat prin Ordinul 9/N/15.03.1993 al M.L.P.A.T.

Din cadrul regulamentului mai sus amintit, se vor respecta in mod deosebit prevederile din următoarele capitole:

Responsabilitățile maiștrilor si ale altor conducători ai punctelor de lucru;

Responsabilitățile șefilor formațiunilor de lucru si ale personalului muncitor;

Organizarea activitatii de protecție a muncii;

Controlul medical al personalului;

Instructajul de protecție si igiena a muncii;

Repartizarea personalului la locurile de munca;

Reguli de igiena a muncii. Acordarea primului ajutor.

Mijloace individuale de protecție;

Dispozitive de securitate a muncii;

Lucrări executate pe timp friguros;

Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;

Electrosecuritate;

Alimentare cu apa si canalizan;

Izolatii si protecții anticorozive;

Instalații si mașini de ridicat;

Utilaje, mașini si instalatii pentru construcții;

Dispozitive, scule si unelte de mana;

Utilaje folosite in ateliere.

	S.C. D&D EUROCOM SRL
D&D	PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	r।
=€^com	J40/1438 8/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, BL 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. tancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	(anre^
			Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015

CAPITOLUL 2 - CONDUCTE DIN PVC

Rețeaua de canalizare din PVC

Prezentul caiet de sarcini cuprinde instrucțiunile tehnice pentru montarea subterana a conductelor din PVC cu mufa, aferente rețelei de canalizare.

Note importante

• a)    Prezentul caiet de sarcini se va citi împreuna cu instrucțiunile date de furnizorul conductelor pentru :

• - Transportul conductelor si pieselor de legătură din PVC;

Stocarea si manipularea lor, la locul de punere in opera;

Pregătirea conductelor, pieselor de legătură si garniturilor de cauciuc pentru montare;

Lansarea in sânt si montarea propriu-zisa a conductelor, etc.;

Proba de etanșeitate;

Instrucțiuni pentru condiții speciale (de calitate a terenului de fundație, de pante accentuate, etc.).

• b)    Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialiști de la firma furnizoare.

• 2.1.    Generalități

La fabricarea produselor PVC se prepara un amestec corespunzător, care pe langa pulberea PVC, conține diferiti aditivi si materiale auxiliare necesare unei prelucrări optime (fiind cunoscut faptul ca, felul si cantitatea aditivilor influențează proprietățile produsului).

Din amestecul PVC descris se produc prin extrudare țevi, iar prin turnare sub presiune toata gama de fitinguri.

2.1.1. Propietatile materialului PVC dur

Densitatea:	1,38 —1,53 g/cm3
Rezistenta la rupere:	45-55 N/mm2
Alungirea la rupere:	10 - 60 %
Rezistenta la încovoiere:	90-100 N/mm2
Modulul de elasticitate:	~ 3000 N/mm2

Coeficientul de transmitere a căldurii:

0,15 W/mk

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitalii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. tancului

Telefon: 0314 251 982 Fax: 0314 251 981

Coeficient de dilatare liniara:        0,08 mm/mC

Proprietățile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura.

La viteza mica de deformare (incarcare treptata), PVC-ul se comporta plastic, iar la viteza mare de deformare (incarcare cu șocuri) ca un material de comportare elastica. In privința termodependentei PVC-ului, se poate afirma ca acesta are o comportare plastica Ia temperaturi înalte si elastica la temperaturi joase.

Duritatea de suprafața la PVC dur - după metoda Brinell -120 N/mm².

Limita inferioara a temperaturii de utilizare este de + 1°C (sub aceasta temperatura, PVC-ul dur este casant, devenind sensibil la solicitări sub forma de lovituri).

Limita superioara de temperatura este de 60°C. Intre 40°C si 60°C caracteristicile mecanice scad. Peste 60°C se poate solicita 2-3 min, iar peste 80°C PVC-ul dur devine moale.

Rezistenta la intemperii: cateva luni se pot depozita in aer liber, intr-un loc ferit de razele solare.

PVC-ul dur nu este atacat de bacterii si alte microorganisme si nici de rozătoare. Este rezistent fata de săruri, acizi si substanțe alcaline diluate, uleiuri (vegetale, animale sau minerale), rezistenta la agentii chimici, depinzând de temperatura si incarcarea mecanica.

• 2.2.    Caracteristicile conductelor si pieselor de legătură pentru canalizarea din PVC

Durata de viata

In cazul unei utilizări optime, durata de viata este de 50 de ani.

Greutate mica

Fiind de 20 de ori mai usor decât betonul, se poate transporta si manevra mai ușor.

Montare rapida

( Datorita greutății mici si simplității îmbinării, se pot executa in timp scurt, rețele de canalizare fara sa fie necesara o calificare superioara.

Lungimi mari de montare

Datorita greutății mici se pot monta conducte si de 5-6 m lungime.

Rețeaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect etanșa la apa si la pătrunderea rădăcinilor.

Rădăcinile nu pot pătrunde prin conducte sau prin îmbinări, neavand loc nici infiltratii si nici exfiltratii.

Proprietăți de rezistenta

Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare.

Rezistenta la coroziune

Conductele de canalizare împreuna cu garniturile de etansare rezista bine la acțiunea substanțelor aflate in apele uzate, menajere si freatice.

	S.C. D&D EUROCOM SRL
D&D	PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII
•©corn	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Slr. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, BL 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU08875419251IRO 01, Alpha Bank, suc. Tancului Telefon: 0314 251 982 Fax: 0314 251 981	l        « 1 AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO I4001:2005,Cert.Nr. 635	{anreJ^
			Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015

Rezistenta la uzura

Substanțele solide in apele reziduale produc o uzura mai mica asupra conductelor PVC, decât asupra conductelor de beton si azbociment.

Perete interior neted

Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica, capacitatea de transport este mai mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei.

• 2.3.    Conducte si piese de legătură, pentru canalizare, din PVC

Mod de prezentare si domeniu de utilizare

Conductele din PVC pentru canalizare sunt executate din PVC rigid si au rolul de a colecta si evacua apele uzate menajere si meteorice.

Gama de diametre pentru realizarea rețelei exterioare de canalizare (gravitațional - presiune de utilizare max. 4 bar):

Dn 160 mm	-160 x 3,6 mm
Dn 200 mm	- 200 x 4,5 mm
Dn 300 mm	- 315 x 7,7 mm
Dn 400 mm	- 400 x 9,8 mm
Dn 500 mm	-500x12,2 mm.

Conductele de PVC pentru canalizare se fabrica cu următoarele lungimi: 1,2,3,5 si 6m. Sunt realizate cu mufa la un capat, iar etansarea lor se executa cu inele de cauciuc (inele de etanșate profilate pentru Dn 200 mm si inele de etansare si fixare pentru Dn> 200 mm).

Conductele de canalizare din PVC impreuna cu garniturile de etansare au o rezistenta buna la acțiunea substanțelor aflate in apele meteorice si menajere si la acțiunea coroziva a solului.

• 2.4.    Prelucrarea conductelor din PVC dur

La montarea conductelor din PVC dur, de cele mai multe ori este necesara prelucrarea lor.

• 2.4.1.    Prelucrarea prin aschiere

  • 2.4.I.I.    Pilire, rectificare

Țevile din PVC dur se pot prelucra bine cu scule atat manual cat si mecanic. La prelucrarea manuala cu bune rezultate se va folosi pila, in timpul operației de pilire impunandu-se ca din când in când sa se curețe de pilitura suprafața acesteia.

Operațiile de pilire si rectificare, se pot executa cu mașina de rectificat cu diametrul pietrei de 250 mm, cu turatie de circa 300-400 rot/min, in condiții asemanatoare prelucrării metalelor ușoare.

Trebuie evitata apasarea puternica a țevii pe piatra, deoarece, din cauza încălzirii rapide, PVC-ul se întinde pe piatra.

S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE, CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	A AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	'ANR^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. tancului Telefon: 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

Operația trebuie executata cu întreruperi repetate, astfel incat temperatura materialului sa nu depaseasca 60°C.

• 2.4.1.2.    Debitare cu fierăstrăul

Țevile din PVC dur se pot debita atat manual, când se folosește fierăstrăul in coada de vulpe, cat si mecanic, când se folosește fierăstrăul din industria lemnului.

In cazul debitării cu fierăstrăul, se vor îndepărtă periodic așchiile formate.

• 2.4.2.    Deformare la cald

Deformarea la cald este o tehnologie speciala si se bazeaza pe proprietatea PVC-ului, care, in urma solicitărilor mecanice la o temperatura mai mare decât cea de vitrificare, se deformează plastic, ireversibil. Cu aceasta metoda se realizează lărgirea capetelor țevilor si curbarea țevilor drepte.

Temperatura optima pentru deformare la cald este intre 130-140°C. Daca temperatura de deformare este sub aceasta valoare, sau neomogena, iau naștere tensiuni in secțiunea țevii care deteriorează țeava in aceste porțiuni.

Se recomanda ca aceste operatii sa fie executate de firma producătoare.

• 2.5.    Transport si depozitare

In timpul transportului, țevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor. Se interzice incarcarea lor folosind piese cu muchii ascuțite.

In cazul depozitarilor țevilor si fitingurilor in aer liber, pentru un timp mai lung de 2-3 luni, acestea se vor proteja contra razelor solare, prin acoperire. La depozitarea in vrac, inaltimea de așezare in stiva nu va depăși 1,5 m.

La depozitarea țevilor trebuie asigurata așezarea acestora pe toata lungimea lor.

Garniturile de etansare din cauciuc se depozitează in locuri uscate si ferite de lumina soarelui si se protejeaza sa nu vina in contact cu substanțe chimice, uleiuri, combustibili.

Produsele din PVC sunt livrate in ambalaj special de protecție recomandandu-se depozitarea lor pe suprafețe plane si rigide.

• 2.6.    Tehnica montării in șanțuri

Tehnica montării in șanțuri deschise a conductelor din PVC comporta următoarele faze si operațiuni:

• a)    Faze premergătoare:

a.l. Pregătirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor)

• a.2. Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrărilor, in vederea execuției lucrărilor.

• a.3. Recepția, sortarea si transportul țevilor si a celorlalte materiale legate de execuția lucrărilor.

  	S.C. D&D EUROCOM SRL
  D&D	PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII
  =€com	J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc, 1, Et, 7, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. Tancului Telefon : 0314 251 982 Fax = 0314 251 981	AEROQ ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Ccrt.Nr. 635	1ANRE^
  			Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015

• b)    Faza de execuție:

b.l. Saparea transeelor manual, sau mecanizat, conform indicațiilor din proiect.

b.2. Pregătirea patului de pozare a tuburilor.

b.3. Lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor si fitingurilor, etc., necesare.

b.4. Curățirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicațiilor furnizorilor de tuburi.

b.5. Îmbinarea tuburilor din PVC cu mufa si inel de cauciuc.

b.6.Umplerea parțiala a transeei cu pamant (lasand mufele sau zonele de lipitura descoperite).

b.7. Execuția căminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.

t         c) Faza de probe si punere in funcțiune:

c.l.Dupa terminarea lucrărilor de montaj, după ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, înainte de execuția finala a umpluturilor, se executa încercarea de etanșeitate a canalelor închise pe porțiuni.

c.2. Prevederea lucrărilor pregătitoare pentru proba de etanșeitate.

c.3. Efectuarea probei de etanșeitate, executata in conformitate cu normativele in vigoare.

c.4. înlăturarea defecțiunilor (in caz ca exista pierderi de apa) si refacerea probei.

c.5. Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a imbracamintii rutiere (conform destinației inițiale).

c.6. Punerea în funcțiune.

c.7. Recepția generala a canalului.

• 2.7.    Instrucțiuni de montaj

V .     2.7.1. Trasarea si nîvelmentul

Având in vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului au o importanta deosebita in asigurarea funcționarii acestuia, se va da o atentie sporita trasării si stabilirii cotelor de nivel de referința.

Operația de trasare se executa in urmatoarea ordine:

• 1)    se pichetează axul canalului;

• 2)    se executa un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice permanente (capace, cămine, construcții, etc).

• 3)    se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului;

• 4)    se montează o scândura așezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecărui cămin.

Scândura numita si rigla se fixeaza pe doi stâlpi de lemn, fixati in pamant, prin nivelment de precizie si se verifica din timp in timp, si in special înainte de turnarea fundației canalului.

După montarea riglelor, se materializează pe acestea axul canalului printr-un cui bătut.

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str, Intrarea Calitatii, Nr, 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, BL 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului

Telefon : 0314 25 1 982 Fax : 0314 251 981

In cazul in care săpătură transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa după terminarea lucrărilor cu utilaje, dar înaintea începerii finisajului săpăturii, care se face manual.

Tot in cadrul operațiunii de trasare se vor materializa prin tarusi si poziția intersecțiilor canalului ce se executa cu alte rețele existente in zona.

Pentru identificarea traseelor exacte ale rețelelor existente se vor executa sondaje in prezenta delegatilor deținătorilor de rețele, conform avizelor.

In timpul execuției canalului se vor respecta întocmai de către antreprenor condițiile prevăzute in avizele deținătorilor de rețele edilitare din zona lucrărilor pentru a se evita deteriorarea sau producerea de accidente.

• 2.7.2.    Execuția canalului

După executarea săpăturilor la cotele din proiect fundul sântului trebuie sa fie neted, fara pietre si rădăcini; se realizează patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1...7 mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice {grad compactitate 90%).

Grosimea stratului de nisip este de minim 15 cm sub generatoarea inferioara a tubului de PVC.

Langa si deasupra conductei se pune un strat gros de 30 cm de material granular cu granulatie maxima de 20 mm (nisip), fara corpuri dure, compactat manual pana la atingerea compactitatii de 85%.

Astuparea transeei si compactarea mecanica a pământului se pot face de la o acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC.

Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran si deformatia sunt influențate de felul in care sunt îngropate, se recomanda ca unghiul de îngropare sa fie intre 90° si 180°. Cantitatea de nisip necesara realizării patului de pozare este prevăzută pentru un unghi de îngropare de 120°.

Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in contra sensului de curgere al apei.

Conductele se pot asambla si pe marginea sântului.

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr, 4

Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU08875419251IRO 01, Alpha Bank, suc. tancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

Coborârea conductelor în sânt se va realiza cu funii de canepa, tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe pamant sau obiecte dure.

îmbinările intre tuburi se realizează cu ajutorul mufei si a inelelor de etansare.

Căpătui tubului care se introduce in mufa este teșit din fabrica la 15°.

Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la poziție, taierea se va realiza cu un fierăstrău cu pasul dintelui de 2-3 mm. Căpătui debitat se teșește cu ajutorul pilei, respectandu-se următoarele dimensiuni:

La căpătui tubului, lungimea de introducere in mufa respecta valorile precizate de furnizorul tuburilor.

Garnitura de etansare, cat si peretii interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, după care garnitura de cauciuc se introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza așezarea in canelura. Se unge cu un strat subțire de săpun căpătui tubului (nu se vor folosi produse derivate țițeiului).

Căpătui tubului pregătit, se introduce pana la semn in mufa cu garnitura (tuburile trebuie sa fie coaxiale).

Pe rețea sunt prevăzute cămine de vizitare din beton STAS 2448 /82 la o distanta de maxim 60 m.

Racordarea tubului PVC la căminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale din PVC care asigura o etanșeitate corespunzătoare.

Suprafața exterioara a "piesei de acces la cămin" (sablata exterior) face priza cu betonul, iar intre suprafețele interioare ale piesei si tubului, etanșeitatea se asigura cu inel de cauciuc .

Aceasta piesa asigura si o deviație de 3° de la ax. La montare, căpătui interior al piesei trebuie sa fie in același plan cu peretele interior al căminului, iar depășirea sa fie permisa doar la căpătui exterior.

In cazul gurilor de scurgere STAS 6701 trecerea de la cotul din beton la tubul de PVC (reprezentând racordul gurii de scurgere la căminul de vizitare) se realizează prin intermediul unei piese speciale de legătură beton - PVC.

• 2.7.3.    Execuția căminelor de vizitare

Construcția căminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regula din aval spre amonte.

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab,Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului

Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

Ordinea operațiunilor de executare a căminelor de vizitare va fi urmatoarea:

turnarea parțiala a fundației căminului, respectiv pana la cotele de montare a tuburilor, vor fi înglobate parțial in fundație prin intermediul "piesei de acces la cămin";

pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avand Dn lOOcm si a coșului de acces din tuburi de beton simplu (cu mufa) avand Dn 80cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu mortar M 100, inclusiv a plăcii intre camera de lucru si coșul de acces (poz. 7 STAS 2448).

montarea plăcii suport din beton armat Bc 20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82) si monolitizarea acesteia de corpul căminului (cos acces) cu mortar de ciment M 100;

pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabila si monolitizarea ramei cu mortar de ciment M 100;

montarea scărilor de acces in cămin, executate din otel beton 0 20 mm, prima treapta urmând a fi fixata la maxim 50 cm distanta de capac, iar ultima la maxim 30 cm distanta fata de bancheta de lucru;

curățirea rigolei din cămin, de eventualele materiale căzute in timpul execuției căminului si sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.

Verificarea calitatii căminelor de vizitare si proba de etanșeitate se va face concomitent cu verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, ținând cont de condițiile de exploatare a acestora.

• 2.7.4.    Execuția umpluturilor

După montajul canalului si realizarea căminelor de vizitare de la capetele tronsonului, execuția umpluturilor se va efectua in doua etape după cum urmeaza:

• >    prima etapa: umpluturi parțiale in straturi de 15-20 cm grosime, compactate manual, pentru a nu se produce deplasări ale corpului canalului, pana la o înălțime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor de îmbinare, in vederea efectuării probei de etanșeitate.

• >    a doua etapa: după efectuarea probei de etanșeitate, se executa umplerea totala a transeei, in straturi de 20-30 cm grosime, bine compactate, pana la nivelul de realizare a refacerii sistemului inițial al terenului.

Umpluturile transeei se vor face cu pamant maruntit, neadmitandu-se bulgari de pamant sau bolovani.

• 2.7.5.    Încercarea de etanșeitate

După terminarea lucrărilor de montaj, după ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, înainte de execuția umpluturilor, se executa încercarea de etanșeitate a canalului, pe porțiuni.

In vederea încercării, care se face cu apa, se prevăd următoarele lucrări pregătitoare:

• umpluturi de pamant parțiale, lasand îmbinările libere;

J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitalii, Nr. 4

Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Se. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului

Telefon: 0314251 982 Fax: 0314 251 981

închiderea etanșa a tuturor orificiilor;

blocarea extremităților canalului si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul probei;

încercarea la presiune interna cu apa (conform furnizorului de tuburi PVC)

Tronsoanele de conducte, se umplu cu apa intre doua cămine si se mențin cel puțin 2 ore la o presiune medie de 2 m coloana de apa. După aceea se masoara cantitatea de apa scursa efectiv in 15 minute si se compara cu valorile calculate cu urmatoarea formula:

• Vcal.e ⁼ a *d* I + 1,3 *x

unde:

Vcai.e - cantitatea de apa scursa, [dm³];

• a - constanta care depinde de materialul conductei si de felul montării

(pentru conducte PVC: a = 0,5)

d - diametrul interior al țevii, [m]

I - lungimea conductei încercate, [km]

• x - numărul căminelor aflate pe tronsonul încercat.

In cazul in care rezultatele încercării de etanșeitate nu sunt corespunzătoare, se iau masuri de remediere, după care se reface proba.

• 2.8.    Recepția lucrărilor

Recepția lucrărilor pentru rețeaua de canalizare gravitaționala se va face in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele înscrise in "Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții si instalatii" aprobat prin H.G. nr. 273/14.06.1994 si publicat in Monitorul Oficial nr. 193 partea î/28.07.1994.

• 2.9.    Masuri de protecția muncii

Au fost prezentate in memoriul tehnic.

• 2.10.    Standarde de referința

Cele mai importante standarde a căror prevederi ghidează atat proiectarea, cat si execuția lucrărilor de rețele de canalizare sunt următoarele:

SR 1846-1:2006 Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare

SR 1846-2:2007 Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Partea 2: Determinarea debitelor de ape meteorice

D&D	S.C. D&D EUROCOM SRL PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	AEROQ ISO 9001:2008,Ccrt.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	ANRE^
=€com	.140/14388/2004, CUI 16742073, București. Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981
			Aut. Nr. 1 1538/ 07.12.2015

SR EN 124:1996 Dispozitive de acoperire și de închidere pentru cămine de vizitare și guri de scurgere în zone carosabile și pietonale. Principii de construcție, încercări tip, marcare, inspecția calității

STAS 2448-82 Canalizări. Cămine de vizitare

• - STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale rețelelor exterioare de canalizare. Prescripții fundamentale de proiectare

STAS 6701-82 Canalizări. Guri de scurgere cu sifon si depozit

SR 8591:1997 Rețele edilitare subterane. Condiții de amplasare

SR 4163-3:1996 Alimentări cu apă. Rețele de distribuție. Prescripții de execuție și exploatare

Documentațiile tehnice pentru tuburi si piese speciale din PVC.

întocmit,

Ing. Xxxxxxxx Xxxxxxxxxxxx

			S.l.D&D EUROCOMSRL PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	A E R O Q ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	ANI^^ Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
	D&D €com
			J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

A7.PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRĂRILOR EXECUTATE PE FAZE DE EXECUȚIE

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, a Regulamentului privind controlul de stat al calității in construcții (HG. Nr. 272/1994) și Procedurii privind controlul statului in fazele de execuție determinante pentru rezistenta și stabilitatea construcțiilor, se stabilește prezentul program de control.

Nr. crt.	Denumirea lucrărilor ce se recepționează sau in faza de execuție determinanta pentru rezistenta și stabilitatea in construcții	Metoda de control	Participanți: I.C. Mun. Buc: l-B Investitor: 1 Executant: E Proiectant: P				Documentului care se încheie: -Proces verbal de recepție calitativa (PVRC) - Proces verbal de control a lucrărilor in faze determinante (PVCFD)	Numărul si data actului încheiat
			l-B	1	E	P
1. REȚELE EXTERIOARE
1.01	Predare primire front de lucru			Da	Da	Da	PVRC
I.02	Trasarea lucrării			Da	Da	-	PVRC
I.03	Recepția echipamentelor si a materialelor din care se va executa instalația urmărind: -    conformitatea cu prevederile din proiect -    verificarea certificatelor de calitate, agremente tehnice si certificate de garanție -    verificări vizuale pentru constatarea eventualelor deteriorări in cursul depozitarii sau manipulării	Confruntarea datelor din proiect cu cele din buletinelor de expediție	-	Da	Da	-	PVRC
I.04	Controlul execuției săpăturilor pentru pozarea rețelelor de: -    conducte de apa pentru hidranti exteriori -    conducte de apa pentru rețele apa rece menajera -    conducte canalizare exterioara	Vizual si prin măsurători		Da	Da	-	PVRC
I.05	Controlul pozării conductelor de: - hidranți exteriori. - apa rece menajera.	Vizual si prin măsurători	/ 1	Da	Da	Da	PVRC
I.06	După execuție, verificarea respectării traseului, cotelor de amplasare, prinderi, reazeme, pante conducte, protecția anticoroziva si calitatea sudurilor	Vizual si prin măsurători	-	Da	Da	-	PVRC

	=€com		S.( J&D EUROCOM SRL PROIECTARE , CONSULTANTA IN CONSTRUCȚII	A E R O Q ISO 9001:2008,Cert.Nr. 1966 ISO 14001:2005,Cert.Nr. 635	Aut. Nr. 11538/ 07.12.2015
			J40/14388/2004, CUI 16742073, București, Sector 2,Str. Intrarea Calitatii, Nr. 4 Punct lucru : București, Sect. 3, Str. Matei Basarab, Nr. 108, Bl. 74, Sc. 1, Et. x, Ap. xx cont: RO79BUCU088754192511RO 01, Alpha Bank, suc. lancului Telefon : 0314 251 982 Fax : 0314 251 981

I.07	Efectuarea probelor de presiune la conductele de apa din: -    instalația de hidranți exteriori -    instalația de apa rece menajera	Probe de presiune	Da	Da	Da	Da	PVCFD
I.08	Proba de etanșeitate pentru conductele de canalizare	Vizual	Da	Da	Da	Da	PVCFD
I.09	Recepția la terminarea lucrărilor de rețele si instalatii exterioare	Confruntarea datelor din proiect cu cele din șantier	-	Da	Da	Da	PVCFD

Beneficiar

NOTA:

Proiectantul va fi chemat pe La efectuarea prob La recepția finala.

Beneficiarul si executantul vor analiza prezentul program si vor trimite in scris, in termen de 30 zile de la primirea documentației, punctul de vedere, termen după care se considera programul acceptat.

Beneficiarul si executantul au obligația ca la prezenta proiectantului pe șantier sa prezinte pentru fiecare stadiu fizic următoarele acte:

Proces verbal de constatre si lucrări ascunse;

Buletine de analiza si verificare care sa confirme marca si caracteristicile echipamentelor prevăzute in proiect;

Certificate de calitate ale tuturor materialelor si echipamentelor.

Beneficiarul si executantul au obligația sa anunțe in scris cu 10 zile inainte de terminarea fiecărui stadiu fizic, data când se pot participantii pentru încheierea procesului verbal de verificare a execuției la stadiile fizice respective.

Construire strada Prelungirea Bradului
LISTA CANTITATILOR DE LUCRĂRI
REȚELE APA - CANAL
ALIMENTARE APA
Nr.crt	Denumire material	U.M.	Cantitate
1	Țeava din polietilena de înalta densitate PEHD PE80 PN10 pentru alimentare cu apa,îmbinata prin electrosudura, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 32 mm.	ml	334
2	Țeava din polietilena de înalta densitate PEHD PE80 PN10 pentru alimentare cu apa,îmbinata prin electrosudura, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare sî montare. Diametru: 63 mm.	ml	60
3	Țeava din polietilena de înalta densitate PEHD PE80 PN10 pentru alimentare cu apa,îmbinata prin electrosudura, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 75 mm.	ml	34
4	Țeava din polietilena de înalta densitate PEHD PE80 PN10 pentru alimentare cu apa,îmbinata prin electrosudura, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 90 mm.	ml	0
5	Țeava din polietilena de înalta densitate PEHD PE80 PN10 pentru alimentare cu apa,îmbinata prin electrosudura, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 110 mm.	ml	52
6	Țeava din polietilena de înalta densitate PEHD PE80 PN10 pentru alimentare cu apa,îmbinata prin electrosudura, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 125 mm.	ml	1027
7	Țeava din polietilena de înalta densitate PEHD PE80 PN10 pentru alimentare cu apa,îmbinata prin electrosudura, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 160 mm.	ml	305
8	Țeava din polietilena de înalta densitate PEHD PE80 PN10 pentru alimentare cu apa,îmbinata prin electrosudura, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 200 mm.	ml	654
9	Vana din fonta PN10, cu sertar, montata in cămin de vane sau îngropat, DN 65, inclusiv flanse, adaptori flanse, piese de trecere PEHD-OL, mansoane de protecție, garnituri, șuruburi, piulițe, material mărunt de etansare etc. -procurare si montare.	buc	12
10	Vana din fonta PN10, cu sertar, montata în cămin de vane sau îngropat, DN 110, inclusiv flanse, adaptori flanse, piese de trecere PEHD-OL, mansoane de protecție, garnituri, șuruburi, piulițe, material mărunt de etansare etc. -procurare si montare.	buc	24
11	Vana din fonta PN10, cu sertar, montata in cămin de vane sau îngropat, DN 125, inclusiv flanse, adaptori flanse, piese de trecere PEHD-OL, mansoane de protecție, garnituri, șuruburi, piulițe, material mărunt de etansare etc. -procurare si montare.	buc	10
12	Vana din fonta PN10, cu sertar, montata in cămin de vane sau îngropat, DN 160, inclusiv flanse, adaptori flanse, piese de trecere PEHD-OL, mansoane de protecție, garnituri, șuruburi, piulițe, material mărunt de etansare etc. -procurare si montare.	buc	7

13	Vana din fonta PN10, cu sertar, montata in cămin de vane sau îngropat, DN 200, inclusiv flanse, adaptori flanse, piese de trecere PEHD-OL, mansoane de protecție, garnituri, șuruburi, piulițe, material mărunt de etansare etc. -procurare sî montare.	buc	12
14	Cutie de suprafața pentru vane cu sertar, cu capar din material plastic carosabil, clasa de sarcini C250.	buc	16
15	Robinet cu etansare sferica PN10. Diametru: 1".	buc	204
16	Robinet golire. Diametru: 2".	buc	11
17	Robinet puncte prelevare probe. Diametru: 1"	buc	11
18	Mosoare fonta cu flansa diametru DN 110	buc	6
19	Mosoare fonta cu flansa diametru DN 125	buc	3
20	Mosoare fonta cu flansa diametru DN 150	buc	2
21	Cămin de vane D 1500mm, H 1500mm, alcătuit din baza cămin, tuburi de beton, reducție tronconica, inel de aducere la cota, capac carosabil din fonta cu balama si sistem de sîguranta(antifurt) -650 mm, clasa de sarcini D400.	buc	11
22	Cămin pentru apometru din polietilena D lOOOmm, H llOOmm, echipat cu capac capac carosabil din fonta cu balama si sistem de siguranța (antifurt), clasa B125.	buc	108
23	Contor apa rece umed. Diametru 1".	buc	102
24	Contor apa rece umed. Diametru 2 1/2".	buc	6
25	Hidrant suprateran de incendiu DN80 PN16 cu 2 racorduri tip B.	buc	16
26	Grila avertizare.	ml	2466
27	Dezafectare rețea existenta.	ml	2255
28	Efectuare proba etanșeitate la presiune a instalației.	ml	2466
29	Spalarea si dezinfectarea conductelor de apa potabila.	ml	2466
30	Taierea asfaltului sau betonului cu mașina de taiat.	ml	60
31	Decopertare strat asfalt cu picamerul sau buldoexcavatorul de ~ 10 cm grosime	mc	9
32	Turnarea asfaltului ~10 cm	mc	9
33	Transportul asfaltului	mc	9
34	Săpătură de pamant in spatii limitate pentru conducte in teren tare.	mc	2071
35	Umplutura in șanțuri la conducte de apa cu substrat de nisip de 15 cm si acoperire 10 cm.	mc	604
36	Imprastierea cu lopata a pământului in straturi uniforme de 10-30 cm.	mc	1467
37	Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor,in straturi de 10 cm grosime	mc	1467
CANALIZARE
Nr.crt	Denumire material	U.M.	Cantitate
1	Țeava din PVC-KG SN8 pentru canalizare, cu mufe si garnituri din elastomeri, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 160mm	ml	290
2	Țeava din PVC-KG SN8 pentru canalizare, cu mufe si garnituri din elastomeri, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 200mm	ml	695

3	Țeava din PVC-KG SN8 pentru canalizare, cu mufe si garnituri din elastomeri, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 250mm	ml	0
4	Țeava din PVC-KG SN8 pentru canalizare, cu mufe si garnituri din elastomeri, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 315mm	ml	320
5	Țeava din PVC-KG SN8 pentru canalizare, cu mufe si garnituri din elastomeri, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 400mm	ml	247
6	Țeava din PVC-KG SN8 pentru canalizare, cu mufe si garnituri din elastomeri, inclusiv coturile, ramificațiile, etc., procurare si montare. Diametru: 500mm	ml	264
7	Cămin de racord D 800mm, alcătuit din baza cămin, tuburi de beton, reducție tronconica, inel de aducere la cota, capac din material compozit-FRP (fibre-reinforced polymer)-650 mm, clasa de sarcini B125, inclusiv piese de trecere prin cămin PVC-beton.	buc	110
8	Cămin de vizitare D lOOOmm, alcătuit din baza cămin, tuburi de beton, reducție tronconica, inel de aducere la cota, capac carosabil din fonta cu balama si sistem de siguranta(antîfurt)-650 mm, clasa de sarcini D400, inclusiv piese de trecere prin cămin PVC-beton.	buc	55
	Gura de scurgere stradala, tip Al cu sifon si depozit, clasa de circulabîlitate D 400 kN„ scurgere cu diametrul nominal 160, inclusiv gratar din fonta tip A carosabil cu sistem de siguranta(antifurt).	buc	57
9	Grila avertizare	ml	1816
10	Dezafectare rețea existenta, inclusiv cămine de vizitare si guri de scurgere existente.	ml	1808
11	Efectuare proba etanșeitatea instalației.	ml	1816
12	Taîerea asfaltului sau betonului cu mașina detaiat.	ml	60
13	Decopertare strat asfalt cu picamerul sau buldoexcavatorul de ~ 10 cm grosime	mc	9
14	Turnarea asfaltului ~10 cm	mc	9
15	Transportul asfaltului	mc	9
16	Săpătură de pamant in spatii limitate pentru conducte in teren tare.	mc	4576
17	Umplutura in șanțuri Ia conducte de canalizare cu substrat de nisip de 15 cm si acoperire 10 cm.	mc	1270
18	Imprastierea cu lopata a pământului in straturi uniforme de 10-30 cm.	mc	3306
19	Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor,in straturi de 10 cm grosime	mc	3306
20	Sprijiniri de maluri cu dulapi metalici așezați orizontal la săpături sub 1.5m intre maluri si interspatii intre dulapi 0-0,2m.	mp	950

ț.ON GAZ FJ^ÎT^IRU Itf

tfcc tiulreu •xipnfufîlor în apropierea ', ondu;; '?1or de qrj/e tif :> d i ; Ș o nI o moi mica de //J m:,     v.: iT-.r' '^;'r-

Cu lumca hjtijrpr muisurlpr de proteefie a        c!clor 'M Izolcdci accslrvc. In situația n t rim (.   n-,-. ojn- ,•

necormor don t o intre c I ar u r il < ? conduc; el or ci: qtP’e Iraoate si S'tuotîcj reala de 11c terc-, •.<• v": 'no j/rin-; -va fi amur-tat de t ina l cr u retetci,        ’r'pwm cu prorc-c f rin I pi _vw ‘.labili •mi'c > m d-V <!> , o; d ir

Ir’ /rina do inlrvsrctie a celor dr.iac; <>! <>!<>, saprtprii -.< va e fee tini menutll

ROM rțUCOM

l.c execuția forajelor- ori/ordolrr se vr uera cu nare a I r’n I ie pentru a no deranja rablor de I (_;|r 'onir ₍ •. _ub t - Se var încheia procese verbale rn crj'e se vor consemna constatările si masurile toate ;_M Hmp_ui pynn.p

- Se vor depista racordurile individuale ale doririlor la rețelelor edilitare (paze, apa ootabîia. < menajera, rIc.).

• -    Prezentul plan se va citi cu profitul iongî udiraf oferent planșei;

• -    lucrarea se ataca in mod ubligutcriu dîr'spre aval spre amonte;

• —    Constructorul este obligat sa verif ce caiete si sa comunice proiealentului, înainte de incepe'ea ciccuișs, eventualele ne cancer dan le;

• -    ta intersecta canal-.Jui cu celelalte relele edil lore se va acorda deosebita ofo-'iie s; vor pa'j'p d’-;'m-‘ r --minime impuse de SR 8591;

Clasa de importanta a lucrării cml. MG. 261 /"9<1 este C2 - lucrări de impur jcnip normau:

• -    Cer^:nta de editate cant. HG. 925/’95 esie co'csptjrizaloare capitolelor;

A 4.1 - asigurarea 'existentei sr sicbitlIasii la solicitări statice si dinamice

B 21   siguranța i- exploatare a com;tri ctiifo-

D 2 sonatele r.i ore lecția mediului

LEGENDA:

------------- Conducta apa potabila

CVA |  |        Cămin vane proiectat

CVAe|  |        Cămin vane existent

CB  •       Comin de branșament

HE £ Microni de incendiu DN80 (7xB)           _;

Conducte canalizare proiectata              f

CV  •        Cămin de vizitare proiectat

CVe ®        Cămin de vizitare existent

CR         Cămin da racord

CS fic=o       Guro de scurgere

n e C f: '.-v r.n ir punrb.m :nt-_:r I Z a                rlr'i''< um z ;!“ <-r ci' >       ' j'

-'OK'CtQîe, c            A) fi'.- I>^r./' 1-:'< >< ' ri-;• '.m prutk-m .

•?qmu,i4;com

a exer’utpi forajelor orizontale ’;<• vc hjcr'j r. o rnarp oIenIie pentru a mj deronp; cribluri¹'’ ¹ i-iHc’’;<p     _:^L. > —

5e vor încheia praccse verbale ir> cori’ se vc> consemna conslatr»jif mavijrîlc Ajute in 1 impui /y '

Se vor depista racordurile individuale al»- rJndrrilor Iu rețelelor edimare (ejaze. apa oolabi’a. caoaflzj---menajera, ele )

Prezentul plan se va citi ca pre'iîul longitudinal aferent plânsei;

lucrarea se atace în rnod obligatoria rimspr e oval spre amonte;

Constructorii este obliga^- sa verifee artele sa comunice proiee lan tutui, înainte de inceperea executiv', eventualele necan cordon te;

La intersecta canalului cu cnlnia'lc retc<e cdi’ta'e se va acorda deosebita atenție '’>• se v<i' anOa minime impuse de S’S 8591;

Clasa de importanta o lucrării eoni. HG 2fil/’94 este C? -• lucrări de im por tonta normala;

Cerința dc calitate eoni. HG. 925/’9f> este corespunzătoare copitoleior:

A 4.1 - asigurarea rezistentei si stabilii-a'ii la solicitări statice si dinamice

B 21 - siguranța >n exploatam a caneiructiilor

0 2 - sanatatc ei protecția mediului

[ fGENDA: --------------- Conducta apa [lotaljila CVA ) |        Cămin vane proiectat

CVAoQ       Cămin vane existent

CB  •       Cămin dp branșament

HE            Hidrant de incendiu 0N80 (2xB)

» Conducta canalizare proiectata

CV		Cămin de vizitare L>roiecta|
CVe		Cămin de vizitare exigent'
CP		Cămin de racord          '
cs	craa	Gura de scurgere
CI		Colo terenului amenajat
Cr		Cola radier
GS		Gura de scurgere

SPECIFICAȚIE	NUME	SEMNĂTURA		Beneficiar MUNICIPIUL BACAU	PROIEI
SEF PROIECT	Ing. Silviu Ulmoanu	/			33/2
PROIECTAT	1ng. Cristal Comanlceanu	rT Ls		Titlu proiect	fa;
DESENAT	Ing. Cristal Comamteanu			Construire Strada Prelungirea Bradului	PTh
VERIFICAT	Ing. Cristian GhKuleasa			Titlu planșa Plan rețele apa - canal	PLANS
DATA: 09.2017   | SCARA:		1:500			_____IȘ|

r.ON MOLDOVA DtSIRlBU"lț..

' ste necesar ta i.।

I> o i<‘.i nie.

LON_ GAZ lllS TRIBUT/ rfccluurcu săpăturilor in ăpropi('"’r: ccndiietolt. r d<? paze 'a o distantă mol mici) dc m'. .< -,u bir r- :;• Cu lumea tuturor masuri! or de protecție a 'oedu; t Hiv s^: izolației cr.estor o. In nit nația V’ ' —yn r '.;'¹   :

neepreordanta intre ptanurim conduc e'or de gn/r? Oricâte < oituadj       de re irrcn, se vp iT'- I.

va fi arian I ol deținătorul retebri, care im fir <’s.r>c rrj proitvltinnr vor 'mu.'l? r.oiu-tn zona de intersecție a celor doua -cerc, ' apr? jr a șp va <’><;< tun marina¹.

ROMJf LL.COM

La execuția forajelor orizontale se va lucra cu mare utentio ponto; a ^riu deranja ratdur ilț- I e'e torm: mt; t o m r - Se vor încheia procese verbale in care se vor consemna constat orile st masurile ^!uct» m ttmpijt exec Se vor depista racordurile individirjif ale clccfnfor la rețelelor edilitare (aaze, apr: potabila, crjrim'.m'e menajera, etc,).

• -    Prezentul plan sa va citi cu profil.)! Ion gig cm pi aferent plânsei;

• -    Lucrarea :;c ataca in mod obligatorii dinspre aval spre amonte;

- Constructorul este obligat sa verifice cotele ;;i sa comunice proiectări [ului, înainte do începerea execut'al. eventualele necon cordon te;

• -    La intersecta canalului cu celelalte rețele eeililare se va acorda deosebita atenUe sil se vor pocim d'-Ja''’ minime impuse de SR 8591;

- Clasa de importanta a lucrării cari. HG. ?6T/’94 este 02 lucrări de impar fanta normala;

• -    Cerința de calitate conL HG 925/'55 este co espjnzaloarc capitolelor;

A 4.1 - asigurarea rezistentei si stobitîta'îi ^ra solicitări statice sî dinamica

13 2.1 siguranța ir exploatare o construcțiilor

D 2 scjriofote si protecția mediului

t FGlNDA:

Conducta apa potabila

CVA CVAeO

CB	•	Canin de branșament
iir	£	Hid an! de incendiu 0N80 (2xB)
		»» Corducla canalizare proiectata
CV	•	Canin de vizitam proiectai
CVe	•	Canin de vizitam existent
OR		Canin de racord
GS		Gura de scurgere
CI		Cota terenului amenajat
Cr		Cota radier
GS		Gura de scurgere

F-L'RGCuM .

VERIFICATOR/ EXPERT	NUME	SEMNĂTURĂ	CERINȚA	REFERAT/EXPERTIZA NR^/QMA^^'

SPECIFICAȚIE	NUME	semnătură	Beneficiar MUNICIPIUL BACAU	PROIECT
SEF PROIECT	Ing. SIMu Uimea nu			33/20
PROIECTAT	Ing. Crisfian ComamicBanu		Titlu proiect                                          . / Construire Strada Prelungirea Bradului      J	FAZ/ PTh+
DESENAT	Ing. CrisSan Comamiceanu
VERIFICAT	Ing. Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx	T	Titlu planșa Plan rețele apa - canal	PLANȘA iso:
DATA: 09.201 T j SCARA:		1:500

PEHD75

«<-

wwao j H)AnW.=105n

__CV07 / C 7=16161' CR?159i55

WWGaB •-"eiMM=105n

FVGKG500 j «301=307/

GS _o /

«1

\pEHB2

F9«« CW,>£hi CTii6rS5^v.

'CR

\ FWKGXO

^=1808

CR= 159.76

------------------- (. ondudfj <]ț?a :v?abi'i'>

'..V/i | I           Cămin  v-lfit pf<>'<

CVAvO      Canin vane ^'denl

CB 9       Canin de- branșament

HE A l idrcia! de incendiu CNHC țCvC¹ m™»™™ rordcjeJo r/iriali/'i''.' pm;», '(j,-;

CV	9	('amin de vizitare.	rr
CVc	e	Domin de vi/’trjTr	• w
CR		Camirl do ".i'.'O'd

n, ren       'nara de nzurgern

(J             Cota terenului amonajd

Cr              Cota radier

CC             Curg de acirrqere

li fer.tuarca sapoturilor in apr opie: <-a c cruJuc/-k» d>; gaze lr:i o dz:t<:rila mol râ a de 2,0 ib'. :' va !?:i cu luarea tuturor "rosurilor de protecte a conductelor -1 izmalinl accsh» o kt ud! ia ^r' < -ur- .•' aer:Or'cardan[a intre P¹ J”arilp ';o*¹dui;te or ep q.'i.n’ >rgr;ote Iu cdanlia reala de ne t< r.p-.     •,<;       '..-

va fi anunțai deținător;.I reiatei, rme mpr-jn-z ru p-vir-ctar-lui vm v’nbltî -''/v- rc^n-r. n- , -k.*       . ..

fri lona de intr/sectie a celor doua r_Ciole, 'mpatura _;;e _va eipciua man>.ir:i

W IfCOM

l.a execuția forajelor o’/onlplc »,(_ vtr acra cri mare oier’lir? pentru a r'ij ctorrjnjc roților?;- teu-țț.- ir < - Se vor incheia procese verbale în care vor consemna constaturile si masurile Hote in r'mpul axcc /ief Se vor depista raco'durile individuala ale clădirilor la rețelelor edili!orc (gaze, cea po'abiia, Pindvrze menajera, ele)

- Prezentul plan se va cili <;u profilul lonșî udrr al aferent planșei;

lucrarea se daco in mod obligatorii; dinspre aval spre amonte;

- Constructorul este obligai sa verifice col ;lr ci so comunice proiect untului, înainte de inccpc'ca cxccuHc, eventualele neconcordon te;

* l.a intersecta canalului cu celelalte 'țdeic edilitare se va acorda dcmebi’a atcntle si se vor rur-rm gi'-?a'¹ r_;r minime impuse de SR 8591;

• - Clasa de importanta a lucrării cont. HG 261/"9^J1 este C2 lucrări de impar tonta normări;

• - Cerința de calitate cont. HG. 925/’95 es c crresoun/aloare capitolelor;

A -4.1 asigurarea rezistentei si stabilita ii la solicitări stabee dinamice

13 2J siquranla in exploatare a consl'zctiitor

D 2 - sanatate si protecția mediului

LEGENDA:

I .QN_ MOLDOVA.

!       'ie<.e‘.-<jr f u ir' pom:. t !n dr ri-l"” r'r.tic :• mibl ,J^r ifc>: r>l>." u V '.if.

;i rolei'¹ n’e, ermitea n: fir nt>!oin*o i^TL 'uhur df pr>>• ertIr

IN..GAZ_DIS f^HU ’H ' fer.'uarec snpolur ilot i-i npropif'i’a conduc'"lor "o gaze Io o dislar-la miii •r'c.o de Z.C¹ "L > vi: *"' cu uurciî luluror masurTor de oroteotie a c'.mduc t r'lot '-.I Izolației occstor ; m Jț.._;s< -.] - ./irc se ... ^reconcorcfanto intre pier i Hm ecndacfelni <le qezo lrr;n<:Ia •' eiluaba mole do re fr -nn. :<•• vr: 'm' va fi nrujn 1 ut de I mat or ;l r ntck'i, care >n"prr<mn c j pr nier;.t on t ol vor r l ab'Ii noile r ;m>;U ’ d" •• r^r t re ” ” zona     in tor ren tio a OtZor doua rotofe, ^enpa tir o no va err-r tija rrontjc ’ ^rWI! (J. OGM t .J execuția fo'ojelo^r orizontale ce va intra -,j m-rc afenfîc pentru o ni d^:.'’anjo t. v b u; r ti o bit fr;.i<e

Se vor încheia procese verbale în care se ver corscmno con o ț r; t ar îl e o masurile uatr; in fm-pu’ e>r <:..:>.

Se vor depista racordurile individuale ale *ladi' or ^!a rețelelor edilitare ‘aaze, por: uobiL/la. -:<:<.<;¹ ;?;;'< menajera, ctc).

Prezentul plan ac va cili cu prolihJ lr)ng^:tudinaf aferent planșei;

Lucrarea se o toca în mod obligatoria dintre aval spre amonte;

Constructorul este obligai sa verifice cotee si sa comunice proiectantului, incinte de in c t;porția execuție', eventualele ncconcorda«’e;

La intersecta canale ui cu celelalte rețele cd litare se va acorda deosetvla atenție '-.i se vor parț-_t; d ț pe * e minime impuse de SR 8591;

Clasa de importanta o lucrării conf. 1-16.           este C? - lucrori de impo'tcnța normala;

Cerința de calitate conf. HG 925/‘95 es*e corespunzătoare capiiolelor

A 4.1 - asigurarea rezistentei si stabilita . î Ir: solicitări statice si dinamit e

B 2 1 siguranța in exploatare a construnt lo^j

D 2 - sanrjtote si prcteclia mediului

I EGENDA;

				\ \ V ? ’< i?r
VERIFICATOR/ EXPERT	NUME	SEMNĂTURĂ	CERINȚA	REFERAT/EXPERTIZA NR-ZDATâ^

nota:

l- execuția forajelor ori?oftate so va hjrrr cu marc alcnlîo pnnfru a ruj rjoranir, '..atihirvC'               jt-r, - ;- ;

Se vor inchcîa procese verbale ic cere 'e vor (.onțpnnu constatările < masurile luate îr> timpi/

Se vor depista racordurile indiv’«iucVc ale codirilor la rețelelor edilitare (gaze, apa potabila, rarmiizerro m’nojcra, ele ).

- Prezentul plan se va citi cu profila' lontfiudrr of alercnf planșei;

Lucioreo se ataca in mod obligatoriu dîrsp'e aval spre amonte;

Constructorul este obligai sa verH'CC caiete fi sa comunice pr oiec I an I .jlm, mcriale _t<e ir._rp_f;„_r ea c*er ‘ o ten tu al ele neaoncordanle;

- La intersecta canatului cu celelalte r^tetr ed^:l tare se va acorda deosebita atentie ".i 'ie vor          d-'Zn' ‘>^:

r’- nimo impusa de SI? B591;

- Clasa de importanta a lucrării cant. HG. 261 /'94 este C2 - lucrări de importanta normala;

Cerința de calitate aonf. HG. 925/'95 este corespunzătoare capitolelor;

A 4 1 - asigurarea rezistentei si stabllitetii la solicitări stal.ee si dinamice

B 2.1 - sigijrania în exploatare a noneiur iilor

D 2 sanalate si proiectă: medului

LEGENDA'

Gonducla ape potabila

Cămin vane proiectat

Cămin vane existent

Cămin de branșamenl

Hicront de incendiu DNBO (?x0)

					। . va;. '
VERIFICATOR/ EXPERT		NUME	SEMNĂTURĂ	CERINȚA	REFERAT/EXPERTIZA ^R./OATA.
Proiectant de specialitate:                                                           P^r—A
D&D =€com	S.C. D&D EUROCOM S.R.L. ligi [Proiectare .consultanta Im construcții         |   /\ J40/1438B/20l)4, CU116742073 București, Sector2, 5fr. Intrarea Calitatii, Nr.4      AEROC1         ------ Punct lucru; Str,Xxxxx Xxxx^ab, hr,1(l8, Bl.74, Sc.1, Ap.xx, SectorB, București ițn qmi.înngrprt Nr 1966 At.tfr.11! TeUFaMI/4251982, 031/4251981              e-mail: xxxxxx@xxxxxxxxxxxx        wScert.Nr.635 07'12'ZC
SPECIFICAȚIE		NUME	semnătură	Beneficiar MUNICIPIUL BACAU       ^<0		PROIECT 33/201
SEF PROIECT		tng. Xxxxxx Xxxxxxx
PROIECTAT		log. Ciistian Carsmitsanu		Titlu proiect Construire Strada Prelungirea Bradului		FAZA PTh+E
DESENAT		tng. Cristian Comamfceaou
VERIFICAT		log. Cristian Ghitufeasa	"Ff—	Titlu planșa Plan rețele apa - canal		PLANȘA IS08
DATA; 09.2017   | SCARA:      iste

i •<’ {.* f'/rr। • o d< h q:i:-v < Jt-' " • tj *

TON MOI DO VA DtGJu HU_nf !. sD’ ni";cs!ir t-n i” ': rdr!'' <)•: lutn th:? c cobL,"iiir ornicetoîe, cr< t.stca

Io execuția forajelor ori/orifale =;<: va I|JC': <u mm'"¹ afeel.t; {vvilr.,; a t>u de: ac ia coi/ur O

Se vor încheia cocoșe verbale H ca^re 30 vor consemna con o । a t or i I e si masurile 'oale ;_r, t;,--_i;jl j _f^, - Se vor depista racordurile Individuale cir ijadirilor ta retcHor edili!ara (gaze. ar><; notpiyi';, r.rya'ț-menajera, ele.).

• -    Prezentul plan se va citi cu profilul fonfiiucinai aferent planșei;

• -    Lucrarea se ataca ^:n rnod obiiqalcrîu d aspre rival spre amonte;

Constructorul asie obligat sa verif ce calele :> sa camonîr.c proiectantului, inainto de im ape'ea eventualele neconcordant a;

- La intersecta canalului cu celelalte relee edilitare se va acorda deosebita rric.ntir ci c_{P v}o'         Hi-t-y;.

rni-^r 1 ir'>a impuse de GR 8591;

- Clasa de importanta a lucrării conf. HG           esle C2 - lucrări de imrwtanta normala,

Cer’nta de calitate cont. HG. 9,?5/‘95 este corespunzătoare capitolelor;

A <1 - asigurarea rezistentei si slabililatii .a solicitări statici? ',i rf-namice

U /.1 •- siguranța in exploatare a consl'acli tor

I) 2    nonaIale si proiecția meciu ui

I CGCNDA.

Conducta apa potabila

	Cămin vane proiectat
CVAeD	Cămin vane existent
CB •	Cămin de branșament
HE £	Hidrant de incendiu DN80 (2xB) ™ Conducta cona'îza'e proiectata                ’j
CV •	Comir de vizitare prniextai
CVc •	Cămin de vizitare exigent
CP * .	Cămin de racord                              j
GS trxt CI	Gira de scurgere Co’.a terenului amenajai

Ca ta radier

GS              Gura de scurgere                                          ;   . *     '-r ,             >     k ( M
				•••• ' • ,                  r *
VERIFICATOR/ EXPERT	NUME	SEMNĂTURĂ	CERINȚA	REFERAT/EXPERT1ZA NR./DÂTAJ:^'

Proiectant de specialitate:

Ș.C. D&D EUROCOM S.R.L.

Proiectare .consultanta In construcții

JWU368/2004, CUI16742073, București, Sectorî, Str. Intrarea Calitatii, NrA Punct lucru: Str.Mateî Basarab, Ar.103, Bl.74, Sc.1, Ap.xx, Sector3, București K-n Tel/Fa#31/42519B2, 031/4251901                e-mati xxxxxx@xxxxxxxxxxxx (țg

SPECIFICAȚIE	NUME	SEMNATUL	Beneficiar                                                  , MUNICIPIUL BACAU	PROIECT 33/20'
SEF PROIECT	Ing. Xxxxxx Xxxxxxx	A
PROIECTAT	Jng. Cristian Comamfcoanu	î	Titlu proiect Construire Strada Prelungirea Bradului	FAZA PTh+I
DESENAT	Ing. Cristian Comamfceanu
VERIFICAT	Ing. Cristian Ghltuteasa		Titlu planșa Plan relele apa - canal	PLANȘA IS09
DATA: 09.2017   | SCARA:      1:5»

- Lucrareu stî otaco in mod otrlrgotor u dînsp't:	aval spre amante;
- Constructorul este ob îgot so veribco cold. :	';tj comunice pi'o’ccrncsin!(: dr:               ( xcc./
everfucHcle ncconcordanie;
La intersecta canalului cu celelalte -c ele ed>Hare se va acorda deosebita atr-nfie s> se vor pastrw’diălcn’n
minime Impuse de SR 8591;
Ckiso tic iinpoffanta a hicror’i eoni l-G. 261/	9^ Câte 02     fucrori de irTjpo''! Cri fo no/mclnf, -       ’> ’ *
Cerința de calitate cont HG 975/’?5 este cr>	răspunzătoare capitolelor;                      Z      S< f ’ • P ;
A 4.1 ~ asigurarea rezistentei si stcbi'ilatrî Io	solicitări statice si dinamice                 L .   .   ..^ J
B 2 1 - siguranța in exploatare a conslruc îilc	r                                                          V                 * 2
D 2 - sanatate sî proiecția mediului

VERIFICATOR/ EXPERT		NUME	SEMNĂTURĂ	CERINȚA	REFERAT/EXPERTIZA NR./DATA
D&D ^com	specialitate:                                                                                Â. |S.C. D&D EUROCOM S.R.L. [©H 4O Proiectare .consuLtanta In construcții         |       2 Jtr0/113B8/2004, CUI167<r2073, București, Sector2, Str. Intrarea Califatii, Nr.4      AFRO O Ipunct Lucru; Str.Matei Basarab, Nr.100, Bl.74, Sc.1, Ap.xx, SectorS, București wn onawnnsrert MriiftA At.Nr.1153 Tel/Faflă 1/4251982, 031/4251981               e-mait: xxxxxx@xxxxxxxxxxxx     M UMt2M5CwtNr.635 07J2-201!
SPECIFICAȚIE		NUME	SEMNATUL	Beneficiar MUNiCIPfUL BACAU		PROIECT 33/2017
SEF PROIECT		Ing. Sihriu Ulmeanu	r ..
PROIECTAT		log. Cristian Comantasm		Titlu proiect Construire Strada Prelungirea Bradului		FAZA PTh+D
DESENAT		Ing. Cristian Comarrtcaaw
VERIFICAT		log. Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx		Titlu planșa Profil longitudinal rețea canalizare		PLANȘA
PATA; 09,2017   | SCARA: HCntlOO

163.00

162.00

"61.00 60.00 “	*							1
			r-~"		L--	~“7--
'59.00 ; 158.00 î 157.00 ! 156.00 ’					.1					F—n	1
	..		.... i	_____ .			L           ...... .			......                   i

Număr cămin	CV-13 CV-12 CV-11		GV-10	CV-09		CV-08	CV-07	CV-06	CV-05
Cota teren	161.59 161.43 161.48		16154	161.54		161.53	161.61	161.64	161.73
Certa ratier	159.83 159.80 '59.75		'59.71	159.69		159.64	159.55	159.50	159.44
Cota săpătura	159.73 159.70 ' 59.65		15951	159.59		159.54	159.45	159.40	159.34
Distante parțiale (m)	| 7.0	12.5 |	18.2     16.6		16.3	j          30.7	|     16.4		' j
Distante cumulate (m)	0 7.0      19.5		195 26.1			42.4	73.1	89.5	87.9
Diametrul/Pante	|315|     ------ JOÎ40| PVC-K34Q0				0.3	j%ț -------- JpVC-KG500			0.30%|
Inaltimea căminului (m)	1.76	1.63 1.72	1.83		1.85	1.89	2.06	2.14	2.29

NO. IA'

• -    Lucrarea se claca în med obligatorie. țj'mpr-e aval spre amonte:

• -    Conslrucloviri este obligat sa verifice t.aielr si sa comotiice prplrckrnrjhi:, înainte de incepereo cxacatir eventuale a 'ieaancordantc.^,;

• -    La ioleisecta canalului cu celelalte relele ea'Hlore se va acorda deosebilo plen Ne si se vor por/ra distante¹', minime impuse de SH 8591

  
  

Clasa de imporlanto a lucrării oonî. HG 26 /'^4 asfp C? lucrări de i^,T>po'f ae’n • cir’'r,<ji_Uh

- Cerința de colitele eoni. HG. 925/’95 este '.orespun/nlocre capitolelor:

A 4.1 -- asigurarea rezistentei si sIabilitaIii o '.-o! citări statice S< dinamice

B 2.1 - siguranța in explpolcre o construcții or                                                       j,-      ''A''

D 2 - sanatate si protecția mediului___________ I ''             “ <

				X/
VERIFICATOR/ EXPERT	NUME	SEMNĂTURĂ	CERINȚA	REFERAT/EXPERTIZA NR./OATA...’

SPECIFICAȚIE	NUME	SEMNATARA	Beneficiar                                              , MUNICIPIUL BACAU	PROIECT NI
SEF PROIECT	Ing. Silviu Uimea nu	. Zr		33/2017
PROIECTAT	fng. Cristian Conwriceanu		Titlu proiect	FAZA
DESENAT	Ing. Cristian Ctimarsioeanif		Conslruke Strada Prelungirea Bradului	PTh+DE
VERIFICAT	Ing. Cristian Ghitulessa	/V-	Trtle planșa Profil ionaitiirtinal        ----«-----	PLANȘA NR
DATA: 09.2017   | SCARA-

- 1-00

163.00

162.00

161.00		F-L				—	r			Z]		ii
160.00 159.00 158.00 r 157.00 156.00 7		। r i i i i i					h’		r*	.Ti __________		i i i i i i i.. _
		i						. i		.i		i .
Număr canin	CV-30 CV-29		CV-26	CV-27		CV-26		CV-25		CV-24		CV-23 CV-22
Cola teren	161.11161.10		16122	161.21		161.20		161.15		161.10		161.07161.06
Cota radier	160.13160.10		160.06	160.00		159.96		159.92		159.86		159.61 159.76
Cola săpătură	160.03160.00		159.96	159.90		159.86		159.82		159.76		159.71 159.66
Distante parțiale im)		90     15.1		1W	12.1			14.7	19.6		17.3	| 9.3
Distante cumulate tm)	0    9.0		2ț.1	43.1		55.2		69.9		89.5		106.8 111 0 30%	>.1
Diametrul/ Panta Înălțimea căminului (m)	. ]pVCțKG315 0.98 1.08		1.16	1.21		1.24		123		1.24		1.26 1.	30

NOTA: