Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință extraordinară la data de 10.10.2017, potrivit art.39(2) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere :

-Adresa nr. 2530/ 27.09.2017 a Direcției Pentru Agricultură Județeană Bacău înregistrată la Primăria Municipiului Bacău cu nr. 60764/ 28.09.2017, prin care se solicită întocmirea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole pentru UAT Municipiul Bacău;

-Referatul nr. 8492/ 02.10.2017 al Serviciului Administrație Publică Locală și Registrul Agricol prin care se propune aprobare Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole pentru UAT Municipiul Bacău;

-Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 8597/ 04.10.2017;

-Raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului înregistrat cu nr. 8598/ 04.10.2017, favorabil;

-Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 1671/09.10.2017 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 1672/09.10.2017 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 1673/09.10.2017 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 1674/09.10.2017 al Comisiei de specialitate nr.4 și nr.l675/09.10.2017 al Comisiei de specialitate nr. 5;

-Prevederile HG nr. 964/ 2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole, modificată și completată;

-Prevederile Deciziei nr. 221.983/ GC/ 12.06.2013 emisă de Comisia pentru aplicarea planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole;

-Prevederile art. 47 (1), ale art. 48 (2), ale art. 61 (2), ale art. 115 (1) lit. ”b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 a administrației publice locale republicată, ulterior modificată și completată;

-Prevederile art. 34 (1) lit. „i” din Anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 35/ 2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si funcționare a consiliilor locale, cu modificările și completările ulterioare;

în baza aii. 36 (2) lit. „b”, alineatul (4) lit. „e” și ai 1.45(1) din Legea ni. 215/ 2001 plivind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată,

HOTĂRĂȘTE:

ART. 1. - Se aprobă Planul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole pentru UAT Municipiul Bacău, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2. - Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Serviciul Administrație Publică Locală și Registrul Agricol.

ART. 3. - Hotărârea va fi comunicată Serviciului Administrație Publică Locală și Registrul Agricol și Direcției Pentru Agricultură Județeană Bacău.

ART. 4, - Prin grija Secretarului Municipiului Bacău, prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului Județului Bacău pentru verificarea legalității.

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU Xxxxxxx-Xxxxxx POPOVICIX

N.O.P.,1.D./A.M./Ex. 1 /DS.l-A-2

ROMANIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXĂ LA HCL NR. / 10. 10. 2017

Planul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, pentru UAT Municipiul Bacău

In conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000, cu modificările si completările ulterioare, privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, precum si cu prevederile Deciziei nr. 221.983/GC/12.06.2013 emisă de Comisia interministerială pentru reglementarea nitraților în România, s-a elaborat prezentul plan de acțiune, având în vedere principalele activități care influențează efectul utilizării îngrășămintelor chimice care conțin azot asupra apelor de suprafață, cât și asupra pânzei freatice de pe raza administrativ-teritorială a Municipiului Bacău.

CAPITOLUL I

Informații generale

Municipiul Bacău este municipiul de reședință al județului Bacău, fiind situat în partea de nord-est a acestuia. Suprafața municipiului este de 43 km², având o populație de 144.307 locuitori în conformitate cu datele de la Recensământul populației din anul 2011.

Alimentarea cu apă

în municipiul Bacău există 3 stații de pompare principale pentru alimentarea orașului Bacău: Cărăboaia, Mărgineni si Gherăiești. Prima este pentru pomparea apei de la Uzina de apa Dărmănești la Barați si a fost depășită după implementarea Proiectului ISPA. Capacitățile sunt: Cărăboaia 22.464 mc/zi, Mărgineni 41 700 mc/zi, Gherăiești 26 400 mc/zi.

Pentru transportul apei potabile și/sau industriale in municipiul Bacău există:

• a)    aducțlune UTA Dătmăueșll - Bacău hi lungime 64 kin, DN 800/1000,

• b)    aducțiune Mărgineni - Barați in lungime aproximativ 4 km, 2 x DN 600;

• c)    aducțiuni de la foraje la stațiile de pompare Mărgineni si Gherăiești in lungime însumată 16,85 km, DN 400/800 și conducta de transport apă DN - 110, L = 5 km.

Canalizare

în municipiul Bacău, colectarea, transportul și evacuarea apelor uzate de la utilizatori se realizează în sistem unitar, cu pante care asigura viteza minima de autocurățire. Pe diametre, avem următoarele lungimi:

D - 200 mm L = 56,66 km;

D - 300 mm L = 60,92 km;

D - 400 mm L = 32,89 km;

D = 500 mm L~ 21,45 km;

D = 600 mm L = 1,25 km.

Lungimea colectoarelor principale este de 44,58 km.

Managementul deșeurilor

Colectarea și transportul deșeurilor menajere și nemenajere de pe raza municipiului Bacău sunt asigurate de către S.C. SOMA S.R.L. BACĂU, fiind singurul prestator a acestor servicii atât pentru agenții economici, asociații de locatari și proprietari cât și pentru locuințele individuale.

Condiții naturale

Relieful

Patru trepte de altitudine, între 150 m și 250 m marchează relieful Bacăului, el aflându-se în cea mai mare parte a localității, pe a doua terasă 160-165 m. Se detașează terasa de luncă joasă, dar se înalță în șesul comun al Bistriței cu Șiretul. Albia majoră a Bistriței este predominată în raza așezării, prin depozitele de prundișuri, constituind un adevărat rezervor pentru acumularea apelor freatice. Bacăul prezintă un avantaj și prin poziționarea sa în imediata apropiere cu linia de dislocație subcarpatică. Bacăul se află pe terase plane sau ușor înclinate cu o expoziție estică și sud-estică, în talazuri stabilizate, având un drenaj bun și o pânză freatică bogată. Luncile și terasele din apropiere sunt larg folosite pentru cultura de pomi fructiferi, viță de vie și cereale. Dacă în trecut modelarea reliefului se facea de către cataclisme, după anii 50, omul a fost cel care ridicând baraje și diguri, între anii 1958-1966, l-a influențat, acționând astfel și asupra climei.

Clima

Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat.cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, datorat acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban. Temperatura medie anuală este de 12 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și 20,6 °C, în luna iunie, constatându-sc o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei. Temperatura maximă absolută cu o valoare de 40,3 °C (24 iulie 2007) a fost depășită în vara anului 2012, când mercurul termometrului a urcat până la 41,9 °C în ziua de 7 august.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m²/an, existând diferențe între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie-august.

Hidrologie

Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Șiret si Bistrița și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Șiret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat si Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regulaiizaiea scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială, piacdcarea sporturilor nautice.

Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriței, și o îngustare spre sud, „poarta Șiretului", suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei și culmile subcarpatice Pietrîcica-Barboiu.

Toate lacurile de acumulare din Bacău sunt considerate arii naturale protejate avifaunistice și sunt în custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău prin situ 1 Natura 2000.

Solul

Condițiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune și brune argiloiluviale, cu un conținut de humus de l-5%o, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviștile și solurile aluviale în diferite stadii de evoluție.

Structura animalelor - la data de 30.09.2017 :

• 1.          Bovine : 165 capete

• 2.          Ovine : 613 capete

• 3.          Caprine : 170 capete

• 4.          Porcine : 30 capete

• 5.          Cabaline : 22 capete

• 6.          Păsări : 940 capete la gospodăriile individuale și 56506 capete Ia ferme autorizate

CAPITOLUL II

Program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, a municipiul Bacău

Art. 1

LLObiectivele Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, denumit în continuare plan de acțiune, sunt următoarele: a)          prevenirea poluării cu nitrați;

• b)          reducerea poluării apelor cauzată de nitrați proveniți din sui se agiicole,

• c)    raționalizarea și optimizarea utilizării îngrășămintelor chimice și organice ce conțin compuși ai azotului.

• 1.2. Definire termeni și expresii :

- poluare cu nitrați - descărcarea, directă sau indirectă, în apele subterane sau de suprafață de compuși ai azotului care provin din surse agricole, ale cărei urmări pot fi: periclitarea sănătății oamenilor, afectarea organismelor vii și a ecosistemelor acvatice, stânjenirea folosințelor apei și deteriorarea ambianței naturale;

• -    ape subterane - toate apele care se află sub suprafața terenului, în zone saturate și în contact direct cu solul sau cu subsolul;

• -    apă dulce - apă cu conținut scăzut de săruri, care îndeplinește condițiile pentru a fi captată, tratată și utilizată în scop potabil;

• -    "îngrășământ de origine animală” - produs rezidual de excreție de la păsări/animale, ori un amestec între acest produs și așternutul de la animale,

• -    "îngrășământ organic"- îngrășământ care conține substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale;

• -    "compus cu azot"- orice substanța conținând azot, alta decât azot gazos molecular;

• -    ” îngrășământ cu azot”- orice substanța care conține un compus cu azot si care este administrat pe/in sol pentru a intensifica creșterea plantelor;

• -    " îngrășământ chimic"- un îngrășământ care este produs printr-un proces industrial;

• -    "pășune - terenul înierbat sau înțelenit in mod natural sau artificial, prin însămânțări la intervale de max. 15-20 de ani si care se folosesc pentru pășunatul animalelor;

• -    "fâneață"- terenul înierbat in mod natural sau artificial, prin însămânțări la interval de max. 15-20 de ani, a cărui producție vegetala este cosită;

• -    " cerințele culturii”- cantitatea optimă de îngrășământ cu azot ce se administrează pe teren într-un an, având in vedere estimarea necesarului de azot al culturii în faza de creștere sau de înființare pe teren și de necesarul de azot din sol pentru alimentarea culturii, constituit de rezerva din sol și din alte surse care includ si pe cea provenita din orice aplicare anterioara de îngrășământ de origine animala si alte îngrășăminte organice;

• -    "cultura de acoperire"- o cultura semănată in primul rând cu scopul consumului de azot din sol si care nu se recoltează;

• -    UVM (unitate vita mare) - unitate de măsură standard stabilita pentru echivalarea diferitelor specii de animale, pe baza cerințelor nutriționale si a cantității de dejecții produse de acestea prin raportarea la cerințele nutriționale si dejecțiile produse de unul sau mai multe animale cumulând 500 kg greutate vie ( echivalentul unei vaci);

șcptcl- toate animalele domestice crescute sau ținute pentru folosința sau producție.

Art. 2.

Distribuirea pe sol a îngrășămintelor cu azot se face în funcție de următorii factorii:

• -    condițiile de sol;

• -    tipul si panta acestuia;

• -    condițiile climatice;

• -    precipitații si irigații .

Art.3.

Perioadele de interdicție a aplicării îngrășămintelor organice, pentru evitarea scurgerilor provocate de terenul inghetat si a levigarii azotului neconsumat de vegetație, sunt:

interdicție totala cuprinsa intre cea mai târzie data de apariție a primului inghet (5 nov.) si cea mai timpurie data de apariție a ultimului inghet (4 aprilie.), adica 150 de zile;

interdicție maxima posibila cuprinsa intre data de apariție a primului îngheț (14 sept.) si cea mai târzie data de apariție a ultimului inghet (23 mai), adîca 250 de zile;

• -    interdicție cea mai probabila cuprinsa intre data de apariție a primului inghet (10 oct.) si data medie a ultimului inghet (26 aprilie), adica 198 de zile.

Termen: permanent

• 3.1.          La solicitarea motivata a fermierilor si/ sau autorităților locale, OSPA poate aproba

aplicarea îngrășămintelor organice pe terenul agricol, in alte perioade decât cele prevăzute in calendarul de interdicție , daca sunt îndeplinite simultan următoarele condiții: a.          terenul nu este acoperit cu zapada;

• b.         temperaturile minime ale aerului au fost mai mari de 4 °C pentru o perioada de cel puțin 2

zile consecutive;

• c.          prognoza meteorologica pentru următoarele 3 zile indica temperaturi minime de peste 0°C.

• 3.2.          Perioadele de interdicție nu sunt valabile in cazul îngrășămintelor de origine animala

produse si depuse direct de animale (dejecții proaspete) in cazul pasunatului liber. De asemenea, aceste perioade de interdicție nu se iau in considerare in cazul resturilor vegetale sau a altor tipuri de produse organice reziduale ramase pe sol.

Art. 4.

Depozitarea gunoiului de grajd si a efluenților de siloz

• 4.1.           In zonele de protecție nu se aplică si nu se vehiculează îngrășăminte .

Pe raza municipiului Bacău, posesorii de terenuri agricole care le utilizează in scopul obținerii de producții agricole, vor lua măsuri de a realiza pe terenul proprietate benzi înierbate cu lățimea de 5 m, pe marginea cursurilor de apă sau a lacurilor ce traversează terenul lor, în vederea diminuării scurgerilor de nitrați către corpurile de apă de suprafață.

Pe terenurile agricole cu sol nisipos sau subțire nu se aplica, decât primăvara si in cantitati strict limitate, îngrășăminte organice lichide, păstoase sau provenite de la păsări, precum si nămoluri de canalizare.

Sursa dc finanțare pentru proprietarii de terenuri va fi din fonduri proprii sau din fonduri atrase pe baza de programe de protecția mediului si a apelor.

Termen: permanent

• 4.2.          Ingrasamintele cu azot se administrează pe teren, pe cat posibil, într-o maniera cat mai

precisa si mai uniforma,

-Pe terenuri cu pante abrupte nu se administrează îngrășămintele cu azot.

Pe terenurile agricole în panta, fertilizarea trebuie făcută numai prin incorporarea îngrășămintelor în sol si ținând cont de condițiile meteorologice.

Nu se aplica îngrășăminte, mai ales dejecții lichide, când sunt prognozate precipitații intense.

In zonele de protecție nu se aplica si nu se vehiculează îngrășăminte.

Nu se aplica îngrășăminte cu azot pe terenurile agricole dacă:

-Solul este crăpat, fisurat in adâncime, ori săpat in vederea instalării unor drenuri

sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutura sau câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suportat lucrări de subsolaj in ultimele 12 luni.

-Solul a fost inundat si/sau are exces de umiditate .

-Solul a fost înghețat 12 ore sau mai mult, in decurs de 24 orc .

-Solul este acoperit de zăpadă.

împrăștierea gunoiului de grajd grosier de la vaci este permisa pe soluri înzăpezite sau înghețate.

Nu se administrează îngrășăminte chimice pe terenurile care permit accesul direct al acestora in apele de suprafața sau subterane, datorita poziționării sau tipului acestor terenuri.

• 4.3.    In jurul corpurilor de apa (râuri, surse de apa potabila, lacuri) din zona vulnerabila se vor crea benzi înierbate cu lațimea de 5 m, pentru diminuarea scurgerilor de nitrati către corpurile de apa de suprafața.

Fâșiile (benzile) de protecție se vor efectua de către Primăria municipiului pentru terenurile publice si de către proprietari sau administratorii exploatatiilor cu mai mult de 8 UVM/ exploatatie .

Art.5

Utilizarea îngrășămintelor pe terenuri în pantă

In cazul aplicării îngrășămintelor pe terenuri în pantă se respectă următoarele măsuri:

îngrășămintele se încorporează în sol ținând cont de prognozele meteorologice ( nu se aplică îngrășăminte, mai ales dejecții lichide când sunt prognozate precipitații intense).

pe terenurile arabile cu pante cuprinse între 2 și 8% se recomandă menținerea procentului culturilor de toamnă și/sau culturilor de acoperire la peste 20% din suprafața arabilă a fermei încadrată în această categorie de pantă .

pe terenurile arabile cu pante cuprinse între 8-15% procentul culturilor de toamnă și/sau culturilor de acoperire trebuie să fie de minim 25% din suprafața arabilă a fermei încadrată în această categorie de pantă. Pe aceste terenuri se recomandă aplicarea îngrășămintelor prin încorporare în sol în cel mult 24 de ore .

pe terenurile cu pante mai mari de 15% este obligatorie menținerea ponderii culturilor de toamnă și/sau culturilor de acoperire la peste 30% din suprafața arabilă a fermei încadrată în această categorie de pantă. Pe aceste terenuri aplicarea îngrășămintelor se realizează numai prin încorporare în sol imediat după aplicare (nu mai târziu de 24 ore).

Art.6

Aplicarea îngrășămintelor organice si a celor minerale se va face in zona vulnerabila pe baza Planului de management al nutrientilor elaborat in acord cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrati din surse agricole.

Administrația publica a municipiului Bacău aduce la cunoștința proprietarilor/ administratorilor de exploatații următoarele:

• a.    aplicarea programului de masuri este opțional pentru fermele (exploatațiile) mai mici de 8 UVM (unitate vita mare), dar vor asigura gospodărirea corespunzătoare a gunoiului rezultat.

• b.    exploatatele agricole care dețin 8-100 UMV au obligația de a deține planuri de gestiune a gunoiului de grajd, conform legislației, in domeniul protecției mediului si Programului de acțiune pentru zonele vulnerabile la poluarea apelor cu nitrați din surse agricole .

• c.    exploatațiile agricole mai mari de 100 UVM au obligația de a deține planuri de gestiune a gunoiului de grajd, conform legislației pentru obținerea actelor de reglementare din domeniul protecției mediului.

Termen: permanent

Art.7.

Aplicarea măsurilor si acțiunilor tehnice în cazul pășunilor și fânețelor

In cazul pășunilor si fanetelor se aplica masurile si acțiunile tehnice prevăzute în planurile de amenajare, întreținere și exploatarea suprafețelor de pajiște - pășune, respectiv :

• a)    bonitarea tuturor suprafețelor de pășuni si fanete cu stabilirea potențialului de producție al acestora si evidențierea covorului vegetal existent. Se stabilesc cele mai indicate asociații de leguminoase si ierburi perene specifice, pe baza cercetărilor specifice in domeniu.

• b)    stabilirea numărului de animale carora sa li se asigure suprafele de pășune, pe baza normelor de consum, a cantitatilor de masa verde necesare pentru producția zootehnica programată a se realiza in perioada de pasunat.

• c)    întocmirea pentru fiecare pășune a programului de acțiuni tehnice ce trebuie aplicate pentru atingerea potențialului de productie-regenerari prin insamantare si suprainsamantare, fertilizări, combaterea eroziunii solului, desecări, lucrări de intretinere.

• d)    corelarea efectivelor de animale care pasuneaza cu suprafețele existente în localitate, pe baza Q unei încărcături standard (UVM) pe unitatea de suprafața, stabilindu-se astfel excedentul sau deficitul de pășune si modul de soluționare a acestuia, precum si normele de îngrășăminte organice care se pot aplica in perioadele permise .

• e)    determinarea anuala a necesarului de semințe de leguminoase si ierburi perene specifice, care trebuie produse pentru refacerea covorului vegetal al pășunilor si fanetelor, prevăzut a se executa in anul următor. Pe aceasta baza se va stabili suprafața de loturi semincere necesare si structura optima de culturi ce va trebui realizata .

• f)    întocmirea unui program de pasunat rațional, cu respectarea perioadei de refacere a covorului vegetal după fiecare ciclu de pasunat. Cu aceasta ocazie se stabilește data începerii pasunatului, precum si data la care animalele vor fi scoase de pe pășune, acțiune deosebit de importanta pentru refacerea covorului vegetal. Se înscriu masurile ce trebuie respectate de crescători, la începutul fiecărui sezon de pasunat, cu privire la curatarea pășunilor, eliminarea buruienilor toxice, eliminarea excesului de apa, modul de grupare a animalelor de pășune, acțiuni sanitar-veterinare obligatorii.

Art.8.

Documentele de evidenta ale fermei (exploatatiei) trebuie astfel întocmite si completate încât sa permită autoritarilor de inspecție si control sa constate:

• a.          suprafața fermei;

• b.           registrul nutrientilor la nivel de localitate si exploatatie;

• c.          septelul fermei, pe specii si categorii de producție , identificarea si înregistrarea acestuia,

• re gistrele de evidenta a efectivelor, precum si perioade de timp in care animalele sunt menținute in ferma;

• d           pentru fiecare teren cuprins in cadrul fermei:

• - tipul si cantitatea oricărui ingrasamant chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot conținuta si data aplicării;

• - tipul si cantitatea oricărui ingrasamant organic aplicat pe teren (altul decât cel lasat de animale insasi) si data aplicării;

Pentru fiecare tip de ingrasamant organic aplicat se va preciza natura acestuia și tipul de animale de la care provin :

• •    gunoi de grajd,

• •    must de gunoi de grajd,

• •    dejecții lichide,

• •    dejecții semifluide-pastoase,

• •    îngrășăminte organice lichide,

• •    nămol de canalizare;

• - tipul oricărei culturi, data la care a fost semanata si data recoltării.

cantitatea oricărui tip de ingrasamant de origine animala si natura acestuia (gunoi de grajd, must de gunoi de grajd, dejecții lichide, dejecții semifluide-pastoase, îngrășăminte organice lichide, nămol de canalizare) exportat din ferma, data efectuării exportului precum si numele si adresa destinatarului, Termen: permanent

Art.9.

Orice document de evidenta al fermei se păstrează pe o perioada de 5 ani de la ultima evidenta înregistrată in document.

Termen: permanent

Art.10.

• 10.1.    Capacitatea de stocare a gunoiului provenit din activitatea de creștere a animalelor este de 9 luni. Capacitatea depozitelor de stocare a îngrășămintelor de origine animala trebuie sa depaseasca necesarul de stocare a îngrășămintelor de origine animala cu (1) luna, tinandu-se seama de perioadele cele mai lungi de interdicție a aplicărilor pe teren a îngrășămintelor.

Termen: permanent

Art.ll.

Decizia privind sistemul de colectare si stocare a gunoiului de grajd va conține:

• a.    data pana la care se vor construi platforme comune ( se va anexa ca document plan de amplasament - harta, coordonate geografice, suprafața destinata pentru platforme, modalitățile de colectare a gunoiului de la exploatatiile agricole, sistemul de gestionare a gunoiului in platforma, lista exploatații lor de la care se colectează gunoiul in platforma);

• b.    Sistemul de colectare si stocare a gunoiului de grajd, normele-cadru privind amplasarea, realizarea si exploatarea platformelor comune pentru depozitarea gunoiului de grajd si a dejecțiilor lichide, elemente orientative de cost pentru construcția si exploatarea platformelor, colectarea si transportul gunoiului de grajd la nivelul comunităților locale se vor analiza de către DAT a Municipiului Bacău.

• c.    Depozitarea gunoiului de grajd in exploatații agricole individuale va avea in vedere factori ca accesibilitatea , distanta fata de grajduri si locuința , pentru transportul si gestionarea eficienta si confortabila a gunoiului de grajd, resturilor organice si compostului, risc si neplăceri minime pentru fcimieii si vecini.

Spațiul de depozitare trebuie așezat:

pe o suprafața orizontala sau cvasi - orizontala,

in afara influenței scurgerii apei din șanțuri, burlane sau de pe pante, la minim 30 m fata de fântânile de suprafața, departe de canale, râuri, iazuri sau alte corpuri de apa.

amplasamentul trebuie sa fie stabilit pe sol impermeabil sau solul trebuie protejat de infiltrații prin aplicarea unui strat gros de argila compacta sau sol argilos; ideal ar fi ca solul sa aibă o baza din material impermeabil de beton sau polietilena cu densitate mare.

Spațiul de depozitare va fi împrejmuit cu o banda permanentă de vegetație de cel puțin 2 sau 3 metri lățime.

Art.12

Documente de evidență ale exploatațiilor

• 12.1.           Exploatați!le existente pe raza administrativ-teritorială a municipiului Bacău vor fi

monitorizate, astfel că, la efectuarea controalelor proprietarii vor deține obligatoriu documente care să permită constatarea după caz a :

• a)          tipului si cantitatea oricărui îngrășământ chimic aplicat pe teren - acolo unde este cazul -

cantitatea de azot conținută și data aplicării;

• b)            tipului si cantitatea oricărui îngrășământ organic aplicat pe teren si data aplicării (pentru

fiecare tip de îngrășământ organic aplicat se va preciza natura acestuia si tipul de animale de la care provin);

• c)             tipului oricărei culturi, data la care a fost semănată si data recoltării;

• d)             numărului animalelor, speciilor acestora și marcarea lor;

• e)            cantitatea oricărui tip de îngrășământ de origine animală si natura acestuia ( gunoi de

grajd, must de gunoi de grajd, dejecții lichide, dejecții semifluide-păstoase, îngrășăminte organice lichide, nămol de canalizare) exportat, data efectuării exportului precum si numele si adresa destinatarului.

• 12.2.          Pentru a putea fi utilizat sau comercializat in alte localități cu deficit de îngrășăminte

organice, excedentul de gunoi de la unitățile cu personalitate juridică vor proceda la tratarea acestuia (uscare rapida, compostare, etc.)

Art.13

Orice document întocmit potrivit articolului 12, se păstrează pe o perioadă de 5 ani de la ultima evidență înregistrată.

Termen:permanent

Art.14

Terenurile arabile afectate puternic de procesele de eroziune hidrica ( de suprafața si adâncime) se vor împăduii.

Pe pășunile din zona vulnerabila a localității , se vor acorda autorizații de pășunat calculate la nivel de UVM, care sa nu conducă la depășirea normei de 170 kg/ha/an.

La construcția depozitelor de bălegar solid se va avea in vedere ca acestea sa aibă o baza din beton, sa fie prevăzute cu pereți de sprijin si sistem de colectare a efluenților, in special a celor care se produc in timpul ploilor.

Se vor lua măsuri adecvate pentru minimizarea scurgerilor de nitrați proveniți din activitățile casnice către corpurile de ape subterane si de suprafața.

Artl5.

Se constituie Comisia pentru aplicarea și monitorizarea planului de acțiune Ia nivelul municipiului Bacău, formată din :

Xxxxxxxx Xxxxxx Xxxxxx - administrator public - președinte

Xxxxxxx Xxxxxxxx - consilier la Unitatea Municipală pentru Monitorizare - membru

Xxxxxxx Xxxxxxx - consilier la Serviciul Administrație Publică Locală și Registrul agricol -membru

Xxxxx Xxxxx - consilier la Compartimentul Protecție Civilă - membru

Xxxxxxx Xxxxxx - consilier la Compartimentul Cadastru - membru

Xxxxxxx Xxxxxx -inginer- reprezentant S.C. Compania Regionala de Apa Bacau S.A. membru

Xxxxx Xxxxxx - polițist local la Politia Locală a Municipiului Bacău - membru

Art. 16.

Urmărirea, completarea, păstrarea dosarului, precum și raportarea către organele abilitate a modificărilor factorilor ce reprezintă obiectul prezentului Plan de acțiune constituie atribuții de serviciu ale membrilor nominalizați in cadrul comisiei.

Art. 17.

Raportările se vor întocmi la solicitarea organelor abilitate în acest sens.

Art.18.

UAT Municipiului Bacău va monitoriza îndeplinirea măsurilor din prezentul program si va lua măsuri contravenționale conform legislației in vigoare.

CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI NICOLAE-OVIDW