HOTĂRÂREA NR.320 DIN 19.09.2017

privind aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2014 - 2020 a municipiului Bacău (SIDU Bacău)

Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință extraordinară la data de 19.09.2017, potrivit art.39(2) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare, Având în vedere:

• - Referatul nr. 7868/ 12.09.2017 al Agenției de Dezvoltare Locală Bacău prin care se propune aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2014 - 2020 a municipiului Bacău (SIDU Bacău);

• - Decizia Finală privind etapa de încadrare nr. 36/ 28.08.2017 a Agenției pentru Protecția Mediului Bacău prin care s-a stabilit că Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2014 - 2020 a municipiului Bacău nu necesită evaluare de mediu și nu necesită evaluare adecvată și se va supune adoptării fără aviz de mediu;

• - Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 7869/ 12.09.2017;

• - Raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului înregistrat cu nr. 7880/12.09.2017, favorabil;

• - Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 1502/18.09.2017 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 1503/18.09.2017 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 1504/18.09.2017 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 1505/18.09.2017 al Comisiei de specialitate nr.4 și nr.1506/18.09.2017 al Comisiei de specialitate nr. 5;

• - Prevederile Legii nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, modificată și completată;

• - Prevederile Ordinului nr. 233/ 2016 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul si de elaborare si actualizare a documentațiilor de urbanism;

-Prevederile art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/ 2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regionala și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economica și locuri de munca și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006;

• -    Prevederile art. 47 alin. (1), art. 48 alin. (2), art. 61 alin. (2), art. 115 alin. (1) lit. ”b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, ulterior modificată și completată;

în baza art. 36 alin. (2) lit. „b” și alin. (4) lit. „e” și art.45(2) lit.”a” și „e” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată,

HOTĂRĂȘTE:

ART.l. - Se aprobă Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2014 - 2020 a municipiului Bacău (SIDU Bacău), conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART.2. - Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Agenția de Dezvoltare Locală Bacău.

ART.3. - Hotărârea va fi comunicată Agenției de Dezvoltare Locală Bacău.

ARTA - Prin grija Secretarului Municipiului Bacău, prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului-Județului Bacău pentru verificarea legalității.

N.O.P.,D.llie/T R./Ex.l/DSI-A-2

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXĂ

LA HOTĂRÂREA NR. 320 DIN 19.09.2017

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ 2014 - 2020 A MUNICIPIULUI BACĂU

CONTRASEMNEAZĂ SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU Xxxxxxx X- Xxxxxx Xxxxxxxx

DIRECTOR ADL Xxxxxx X- Xxxxxxxxxx Xxxxxx

MUNICIPIUL INTEGRATĂ DE

DEZVOLTARE

RACAII ^URBANĂ

2014- 2020

BENEFICIAR

Municipiul Bacău

Strada Mărășești, nr.6, Bacău

Coordonator proiect:

Xxxxxx Xxxxxx, Director, Agenția de Dezvoltare Locală (ADL) Bacău

CONSULTANT

SC GEA Strateg/ & Consulting SA

Coordonator proiect:

urb. Xxxxx Xxxxxx

Echipa de proiect:

ec. Xxxxxx Xxxxxxxxx Xxxxxx

urb. Xxxxx Xxxxxxx

urb. Xxxxxx Xxxxxxxxxx

urb. Xxxxxxx Xxxxx

ec. Xxxxx Xxxxxxx

urb. Xxxxxxxx Xxxxx Xxxxxxx

exp. Xxxxxx Xxxx

Atest document strategie este realizat pere .. avt jak» sefoadâ da finanțare. 2014 2020 Conform Documentului Cadru de. implementare a fâtwlvării urbane duraiițe AXA PRIORITARĂ r Spripniren Deevaltard>. •‘bani durabile, intervent 1 e propuse pot fi i m pi î montate până î' anul mz'}, astfel încât viziunea de cieAvt'lta re ș prA artele $IDt, iau în considerare anul 2025 ca referință .'en; • .1 îndeplinirea cb ectivdor strategice. Ma mvlt, p? parcursul anal zei fi planif car j st ațeg ce nu fost ident fente .i r.c' pete* tiai de tiez/olu e pe te-mi-n lung, până ir anul 2C3.0. Astfel, în sp.....ui n dezvohăn strategice continue ți taererin?, în cadrul Strategiei integrate de Dezvjkare Urbană a Mun cip lIj Bacau oc-c - -020 au fost stabilite r> uie".te și ținte ;u orizont de t’nv. 2c>ti, c (;?rr’<ter orientativ pentru v to I J< rurner ț strateg al Municipiului Bacău

Cuprins

Abrevieri.......................................................................................

Listă de figuri

Listă de tabele..

Surse documentare

• I.    CONTEXTUL ELABORĂRII SIDU BACĂU

• Li.    Contextul Teritorial Național, Regional și Județean.....      ............................16

• l.2. Abordarea dezvoltării urbane în Municipiul Bacău.

• 1.3.    Contextul strategic național, regional și județean............

• I.4.    Dezvoltarea urbană integrată și tendințe internaționale  

• I.5.    Dezvoltarea urbană Integrata în Municipiul Bacău

• II.    ANALIZA DIAGNOSTIC

• 11.1.    Profil Socio-Demografic

• II.1.1.    Demografie și migrație..............

• II.1.2.    Dezvoltare locală și comunități dezavantajate ...

• 11.2.    Profil Economic

• II.2.1.    Profil economic Contextul Național, Regional șl Județean................

• II.2.2.    Turismul............................            ..............87

• ll.3. Dezvoltare Urbană......

• II.3.1.    Profil spațial............

Context teritorial și expansiune urbană..........

• II.3.2.    Locuire

• II.3.3.    Spațiu public........

• II.3.4.    Cultură, patrimoniu și petrecerea timpului liber........

• II.3.5.    Conectivitate și mobilitate urbană

• II.3.6.    Servicii publice

• II.3.7.    Utilități publice........

• II.4. Mediu și Schimbări Climatice

• II.4.1    Cadrul natural - factor al dezvoltării...................

Cadru natural

• II.4.2 . Calitatea factorilor de mediu........

• II.5    Analiza SWOT ........    —..

• III.    FUNDAMENTAREA CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE...........

!Ux Diagnostic, provocări și opțiuni de soluționare.................

• IV.    CONCEPT DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2014-2030

• IV .1.1. Viziune

• IV .1.2. Obiective

• IV .z.Concept de dezvoltare spațială

tV.3.Logica intervențiilor.....

• V . PORTOFOLIU DE PROIECTE

• V .i. Portofoliul de proiecte.........

• V .2. Valoarea estimată a proiectelor SIDU 2014-2030

• VI . SISTEMUL DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE Șl EVALUARE

Vl.i.Managementul Implementării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană............

Vl.a.lndicatori de monitorizare..................................    .

• VII . CADRUL PARTENERIAL PENTRU ELABORAREA Șl IMPLEMENTAREA SIDU

• Vll.i. Grupuri de lucru tematice

• VII.2. Percepția populației privind calitatea vieții în Municipiul Bacău....  

ANEXE

Anexa 1- Calculul Coeficientului de localizare

Anexa 2 -întâlniri și grupuri de lucru din cadrul SIDU............................

Anexa 3 - Chestionar consultare publică.............

Anexa 4-Transparență................

Anexa 5 - STUDIU DE CAZ - plan de acțiune locală pentru triunghiul ZiRMClNAI din VILNIUS

Anexa 6-Zonele Urbane MargInallzate din Muncipiul Bacău Identificare de către DAS........

Anexa 7- Metodologia de identificare a Zonelor Urbane Marginalizate cf. DAS.................................500

Abrevieri

ADR - Agenție de Dezvoltare Regionala

ADR NE - Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est

AJOFM - Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă

ANOSR-Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

ANL- Agenția Națională pentru Locuințe

AP-Axa Prioritară

APL-Administrație Publică Locală

APM - Agenția pentru Protecția Mediului

AU - Autoritate Urbană

CCi - Camera de Comerț și Industrie

CDI - Cercetare - Dezvoltare - Inovare

CESTRIN - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică

CJ - Consiliul Județean

CF-Cale ferată

CL- Consiliul Local

CNADNR - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România

CNi - Compania Națională de Investiții

DAS - Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău

DCI - Document Cadru de Implementare a Dezvoltării

Urbane Durabile -Axa Prioritară 4 - Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile

DGASPC - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

DJ - Drum județean

DLRC (CLLD) - Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității

DMI - Domeniu Major de Intervenție

DN - Drum Național

FC - Fondul de Coeziune

FEDR-Fondul European de Dezvoltare Regională

FEI- Fondul European de Investiții

FSE-Fondul Social European

HG - Hotărâre de Guvern

IDUL- Indicele Dezvoltării Umane Locale

IFN - Instituții Financiare Non - bancare

IMM - întreprinderi Mici și Mijlocii

INS - institutul Național de Statistică

IPT-învățământul Profesional și Tehnic

MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice

MFE - Ministerul Fondurilor Europene

MGT-Mașter Planul Generai de Transport

ONG - Organizație Non - Guvernamentală

PATJ - Plan de Amenajarea Teritoriului Județean

PATZ - Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal

PDR- Plan de Dezvoltare Regională

Pi - Prioritatea de investiții

PIB - Produsul Intern Brut

PID - Plan integrat de Dezvoltare

PO - Program Operațional

POC - Programul Operațional Competitivitate

POCA - Programul Operațional Capacitate

Administrativă

POCU - Programul Operațional Capital Uman

PODCA - Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative

POIM - Programul Operațional infrastructură Mare

POR - Programul Operațional Regional

POS - Program Operațional Sectorial

POS CCE - Programul Operațional Sectorial Creșterea

Competitivității Economice

POS DRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

PPP - Parteneriat Public - Privat

PUG - Plan Urbanistic General

PUZ - Plan Urbanistic Zonal

RPL - Recensământul Populației și al Locuințelor

SIDU - Strategia integrată de Dezvoltare Urbană

SIRUTA - Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial - Administrative

SSDU - Structura pentru Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile

SWOT - Analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor

TIC (ITC)-Tehnologia informațiilor și Comunicațiilor

TEN-T - Rețeaua trans - europeană de transport

UAT - Unitate administrativ - teritorială

UE - Uniunea Europeană

USR-Uniunea Studenților din România

UNSR - Uniunea Națională a Studenților din România

VMG - Venit minim garantat (ajutor social)

ZUM-Zonă Urbană Marginaiizată

Listă de figuri

Figura i - Apartenența Municipiului Bacău la sistemele urbane naționale.................

Figura 2 - Coridoarele cheie la nivel național...........

Figura 3 - Dimensiunile dezvoltării urbane durabile cf. Art.7.................

Figura 4- Dimensiunile dezvoltării urbane durabile cf. POR 2004-2020

Figura 5 -Teritoriul Administrativ al Municipiului Bacău

Figura 6 - Evoluția populației Municipiului Bacău în perioada 2010-2016

Figura 7 - Evoluția populației Municipiului Bacău la recensăminte..

Figura 8 - Piramida vârstelor în Municipiul Bacău, 2016

Figura 9 - Piramida vârstelor în Județul Bacău, 2016

Figura 10 - Distribuția pe grupe cincinale de vârstă în Municipiul Bacău, 2016

Figura 11 - Distribuția populației Municipiului Bacău pe etnii

Figura 12 - Etniile minoritare din Municipiul Bacău.........

Figura 13 - Distribuția populației Municipiului Bacău pe religii

Figura 14 - Religiile minoritare din Municipiul Bacău..

Figura 15 - Distribuția populaței pe zone dezavantajate în Municipiul Bacău.............

Figura 16 - Zonele marginalizate din Municipiul Bacău

Figura 17- Zonele dezavantajate din Municipiul Bacău..............

Figura 18 - Localizarea beneficiarilor de VMG ....

Figura 19 - Tipurile de beneficiari de asistență socială...........

Figura 20 - Evoluția numărului de beneficiari de asistență socială

Figura 21 Structura Produsului Intern Brut realizată la nivelul regiunilor de dezvoltare din România

Figura 22 - Structura Produsului Intern Brut realizată la nivelul județelor din Regiunea Nord - Est

Figura 23 - Structura Valorii Adăugate Brute înregistrată la nivelul Regiunii Nord - Est...............................................55

Figura 24 - Dinamica PIB/locuitor în prețuri curente(EUR), în perioada 2008-2014

Figura 25 - Populația ocupată pe activități ale economiei naționale, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord Est

Figura 26 - Populația ocupată pe activități ale economiei naționale, la nivelul județului Bacău

Figura 27 - Structura numărului mediu de salariați la nivelul județelor din Regiunea Nord-Est, în perioada 2020-2015..59 Figura 28 -Structura șomerilor din punct de vedere al nivelului de instruire, în Regiunea Nord - Est, în perioada 2010-2015....

Figura 29 - Evoluția ratei șomajului la nivel național, Regiunea Nord Est și județele Regiunii Nord Est, perioada 2010-2015

Figura 30 - Evoluția ratei șomajului pe sexe la nivelul județului Bacău, în perioada 2010 - 2015

Figura 31 -Numărul șomerilor raportat la nivelul de instruire în județul Bacău, perioada 2010 - 2015

Figura 32 - Dinamica salariului mediu net lunar la nivel național, regional și județean în perioada 2010  2015

Figura 33 - Câștigul salariat nominal mediu net lunar pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN, nivel național, regional și județean, în anul 2015

Figura 34 -Câștigul salariat mediu net lunar pe sexe, la nivel național, regional și județean, anul 2015

Figura 35 - Prognoza evoluției salariului mediu lunar net

Figura 36- Evoluția numărului de întreprinderi active în Mun. Bacău, perioada 2010 - 2015.

Figura 37 - Dinamica operațiunilor ce au vizat societățile comerciale din Municipiul Bacău, în perioada 2010 -2015.....64 Figura 38 - Evoluția densității întreprinderilor la nivel național, regional, județean și al Muncipiului Bacău .......

Figura 39 - Structura întreprinderilor active pe activități ale economiei naționale în Mun. Bacău

Figura 40 - Structura pe domenii CAEN pe clase de mărime a întreprinderilor din Municipiului Bacău, în anul 2015... 66 Figura 41 - Contribuția întreprinderilor ( pe clase de mărime) precum și productivitatea muncii aferentă, la nivelul Municipiului Bacău, în anul 2015

Figura 42 - Structura cifrei de afaceri pe domenii CAEN la nivelul Municipiului Bacău, în anul 2015............

Figura 43 - Structura cifrei de afaceri aferentă industriei prelucrătoare, la nivelul Municipiului Bacău, în anul 2015 .... 69

Figura 44 - Dinamica numărului mediu de salariați din întreprinderile active pe secțiuni CAEN la nivelul Municipiului Bacău...................................      .

Figura 45- Structura populației rezidente active din Municipiul Bacău, în anul 2011...................................................... 73

Figura 46 - Structura populației rezidente active din Municipiul Bacău pe grupe de vârstă, în anul 2011

Figura 47 - Evoluția numărului șomerilor înregistrați în Municipiul Bacău, perioada 2010 - 2026

Figura 48- Dinamica numărului șomerii or înregistrați în Municipiul Bacău, pe categorii de vârstă, 2010 - 2016

Figura 49- Dinamica numărului șomerilor înregistrați în Municipiul Bacău, pe nivel de educație, 2010-2016

Figura 50 - Dinamica numărului șomerilor înregistrați care revin în medie la 100 salariați la nivelul Municipiul Bacău, perioada 2010-2015

Figura 51 - Dinamica persoanelor înscrise la cursurile de formare profesională și numărul absolvenților acestor cursuri la nivelul Municipiului Bacău, perioada 2010 - 2015

Figura 52 - Dinamica numărului mediu de salariați Municipiul Bacău, perioada2010 - 2015

Figura 53 - Coeficientul de localizare la nivelul Municipiului Bacău și la nivelul orașului Suceava, în anul 2015.............78

Figura 54 - - Evoluția proiectelor Universității V. Alecsandri derulate în parteneriat cu agenți economici în perioada 2011-2015

Figura 55 - Distribuția spațială a unităților de cazare la nivelul Municipiului Bacău

Figura 56 - Evoluția structurilor turistice în Municipiul și județul Bacău, în perioada 2010-2016

Figura 57 - Evoluția structurilor turistice în municipiile reședință de județ din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în perioada 2010-2016

Figura 58 - Capacitatea de cazare din Municipiul Bacău raportată la Județul Bacău în anul 2016

Figura 59 - Numărul turiștilor sosiți în Municipiul Bacăuîn flecare lună a anului 2016 .....

Figura 60 - Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică din Municipiul Bacăuîn fiecare lună a anului 2016......92 Figura 61 - Distribuția spațială a obiectivelor turistice la nivelul județului Bacău

Figura 62 - Traseele culturale existente la nivelul Municipiului Bacău............

Figura 63 - Dinamica populației după domiciliu în ZUF Bacău între 2010..

Figura 64 - Procesul de expansiune urbană în ZUF Bacău între 1990-2012

Figura 65 - Procesul de expansiune urbană în comunele Letea Veche și Hemeiuș

Figura 66 - Procesul de expansiune urbană în cartierul Șerbănești...................        .....104

Figura 67 - Dinamica numărului de locuințe în intervalul 2011-2015 în ZUF Bacău

Figura 68 - Vechimea diferitelor zone construite din Municipiul Bacău

Figura 69 - Principalele zone de locuire colectivă din Municipiul Bacău................

Figura 70 - Principalele zone de locuire individuală...............

Figura 71 - Principalele zone industriale și centre comerciale majore

Figura 72 - Principalele zone de agrement (public/privat)

Figura 73 - Planul Urbanistic General al Municipiului Bacău..........

Figura 74 - Bilanțul teritorial (intravilan) aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Bacău

Figura74 - Localizarea și deservirea dotărior de învățământ și cultură.......

Figura 75 - Principalele rezerve de teren din Municipiul Bacău..................

Figura 76 - Densitatea populației la nivelul Municipiului Bacău.....

Figura 77 - Zone de locuire nedeservite de dotări publice sau transport în comun

Figura 78 - Evoluția fondului de locuințe în Municipiul Bacău, în perioada 2005 - 2015

Figura 79 - Ponderea locuințelor proprietate privată din totalul fondului locativ, în municipiul Bacău, pentru anul 2015 ................................................................................... 119 Figura 80 - imagine „Parcul CFR" de pe strada Gării..........

Figura 81 - Exemplu spațiu public revitalizatîn cartierul Miorița............

Figura 82 • Rețeaua de spații publice (suprafață-punct-linie) din Municipiul Bacău

Figura 83 - Starea rețelei de spații publice din Municipiul Bacău....

Figura 84- Izocronele de accesibilitate pentru parcul CFR................

Figura 85 - Rețeaua de spații verzi publice din Municipiul Bacău................

Figura 86 - Izocronele de accesibilitate pentru spațiile verzi din Municipiul Bacău

Figura 87 - Distribuția spațială a clădirilor monument istoric pe teritoriul Municipiului Bacău . .............

Figura 88 - Distribuția spațială a Infrastructurii culturale la nivelul Municipiului Bacău

Figura 89 - Evoluția consumului cultural la nivelul Municipiului Bacău în perioada 2010 - 2015

Figura 90 - Rețeaua TEN-Tîn România......................................................................................................

Figura 91- Distribuția numărului de angajați la nivelul Municipiului Bacău.................................................................149

Figura 92 - Starea infrastructurii rutiere în Municipiul Bacău, în anul 2015

Figura 93 - Evoluția numărului de autovehicule înregistrate la nivelul județului Bacău 2007-2016

Figura 94 - Vechimea parcului auto SC Transport public SA...............................................

Figura 95 - Gradul de deservire a liniilor de transport public (rază 350 m) în Municipiul Bacău...

Figura 96 - Liniile de transport public din Municipiul Bacău

Figura 97 - Principalele rute utilizate de bicicliști în Municipiul Bacău...

Figura 98 - Localizarea pietonalelor subdimensionate și a zonelor cu parcări care îngreunează circulațiile pietonale în Municipiul Bacău................

Figura 99 - Conceptul Avoid - Shift - Improve.........

Figura 100 - Distribuția populației pe niveluri de educație în Municipiul Bacăi, în anul 2012

Figura 101 - Poziția liceelor din Bacău în topul național

Figura 102 - Deservirea cu servicii de învățământ preșcolar (grădinițe) în Municipiul Bacău

Figura 103 - Deservirea cu servicii de învățământ școlar (primar și gimnazial) în Municipiul Bacău

Figura 104 - Amplasarea unităților de învățământ liceal și universitar în Municipiul Bacău

Figura 105 - Populația școlară pe ninveluri de educație în Municipiul Bacău

Figura 106 - Evoluția aparatului didactic în Municipiul Bacău, în perioada 2010-2015

Figura 107 - Evoluția ratei abandonului școlarîn Municipiul Bacău (%)

Figura 108 - Evoluția ratei părăsirii timpurii a învățământului în Municipiul Bacău (M)

Figura 109 - Număr elevi provenind din grupuri dezavantajate, aflați în risc de părăsire a educației, ln==în Municipiul Bacău............

Figura 110 - Distribuția geografică a studenților înmatriculați în anul I (2015-2016) după domiciliu

Figura 111 - Procentul studenților din polii de dezvoltare raportat la totalul studenților din România (%)

Figura 112 - Procentul studenților din populația Municipiilor Bacău, Suceava și lași....................

Figura 113 - Distribuția geografică a studenților înmatriculați in anul I (2015-2016) la Universitatea Vasile Alecsandri după domiciliu

Figura 114 - Numărul de studenți din alte țări ce studiază în cadrul Universității Vasile Alecsandri...........

Figura 115 - Numărul de studenți români din cadrul Universității Vasile Alecsandri care au plecat în străinătate cu programe ERASMUS.....

Figura 116 - Infrastructura de sănătate din Municipiul Bacău pe tipuri de proprietate

Figura 117 - Număr de locuitori/ medic de familie din mediul public și privat...........

Figura 118 - Evoluția numărului de paturi în spitale..............

Figura 119 - Distribuția pe categorii a personalului medicalîn anul 2015

Ftgura 120 - Creșterea categoriilor de personal medical din instituțiile publice și private în intervalul 2010 - 2015 ......180 Figura 121 - Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din municipiul Bacău (mc/zi)....

Figura 122 - Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii mc/an)......

Figura 123 • Străzi cu probleme privind rețeaua de alimentare cu apă potabilă

Figura 124 - Străzi cu probleme privind rețeaua de canalizare........

Figura 125 - Gaze naturale distribuite (mii mc/an)...

Figura 126 - Străzi deservite de rețeaua secundară de termoficare.......

Figura 127 - Energie termică distribuită (Gigacalorii/an).............

Figura 128 • Deșeuri industriale în județul Bacău

Figura 129 - Altitudine și unități de relief în aria funcțională urbană (FUA) a municipiului Bacău

Ftgura 130 - Valoarea accelerației terenului pentru cutremure cu perioadă medie de revenire de 100 ani...

Figura 13a - Arii cu risc potențial semnificativ la inundații

Figura 132 • Creșterea temperaturii anuale 2021- 2050 (față de intervalul de referință 1971 - 2000)

Figura 133 Creșterea precipitațiior medii anuale 2021 - 2050 (față de intervalul de referință 1971 - 2000)

Figura 134 - Evoluția emisiilor de CO2 la nivel național și în municipiul Bacău (instalații ETS)-2010-2015

Figura 135 - Emisii CO2 (t) pe sectoare de activitate - municipiul Bacău (2008)

Figura 136 - Proiecte care vizează obținerea de energie din surse regenerabile

Figura 137 - Stații de monitorizare a calității aerului în municipiul Bacău............

Figura 138 - Hartă de zgomot pentru sursa de zgomot trafic rutier Bacău ........

Figura 139 • Calitatea corpurilor de apă - bazinul hidrografic Șiret................

Figura 140 - Utilizare terenuri - Municipiul Bacău (2014)

Figura 141 - Situri contaminate în Municipiul Bacău

Figura 142 - Arii naturale protejate de interes comunitar - Aria Funcțională Urbană Bacău

Figura 143 - Evoluția suprafeței de spații verzi în municipiul Bacău

Figura 144 - Distribuția spațială a proiectelor din cadrul Obiectivului Strategic 1....

Figura 145 - Distribuția spațială a proiectelor din cadrul Obiectivului Strategic 2.

Figura 146 - Distribuția spațială a proiectelor din cadrul Obiectivului Strategic 3

Figura 147 - Distribuția spațială a proiectelor din cadrul Obiectivului Strategic 4

Figura 148 * Distribuția spațială a proiectelor din cadrul Obiectivului Strategic 5..

Figura 149 - Structura propusă pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea SIDU

Listă de tabele

Tabel i -Obiectivele tematice ale Programului Operațional Regional 2014 - 2020, Axa prioritară 4

Tabel 2: Indicatori demografici principali în Municipiul Bacău, 2016

Tabei 3: Indicatori ai mișcării naturale, 2015....................

Tabel 4: Indicatori ai mișcării migratorii în anul 2015

Tabel 5: Indicatori al mișcării migratorii internaționale în Municipiul Bacău în anul 2015  

Tabei 6: Procentul populației dezavantajate din polii de dezvoltare ai României

Tabel 7 - Numărul beneficiarilor de VMG.............

Tabel 8 - Structura Produsului Intern Brut realizată la nivelul județelor din Regiunea Nord - Est

Tabel 9 - Topul primilor 10 agenți economici în funcție de cifra de afaceri la nivelul Municipiului Bacău în anul 2015.. 69 Tabel 20 - Topul primilor 10 agenți economici în funcție de numărul de salariați la nivelul Municipiului Bacău, în anul 2015 ....................................................................................................................................................................................72 Tabel 11- Structura populației din Municipiul Bacău, în anul 2011...........    73

Tabel 12 - Distribuția întreprinderilor pe clase de mărime la nivelul anului 2015

Tabel 13 - Evoluția structurilor turistice în Municipiul Bacău, 2010-2015

Tabel 14 - Evoluția capacității de cazare în municipiile reședință de județ din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în perioada 2010-2016....................................... ............ .......................    .

Tabel 15 - Indicatorii de performanță turistică ia nivelul municipiului și al județului Bacău, în perioada 2010-2016 91 Tabel 26-indicatorii de performanță turistică la nivelul municipiilor reședință de județ din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în perioada 2010-2016....

Tabel 17 - Evoluția fondului de locuințe în perioda 2005 - 2015......

Tabel 18 - Evoluția indicatorilor de calitate a locuirii pentru perioada 2010 - 2015

Tabel 19 - Evoluția indicatorilor de calitate a locuirii pentru orașele reședință de județ din Regiunea Nord - Est în perioada 2010 - 2015

Tabel 20 - Indicatori privind gradul de dotare și de ocupare al locuințelor din Municipiul Bacău, în anul 2011.......

Tabel 21 - Monumentele istorice din Municipiul Bacău la nivelul anului 2015

Tabel 22 - Evoluția consumului cultural la nivelul Municipiului Bacău în perioada 2010 - 2015

Tabel 23: Numărul mediu de elevi pe sală de clasă

Tabel 24: Numărul mediu de copii/elevi per cadru didactic, în Municipiul Bacău

Tabel 25 - Lista furnizorilor privați de servicii sociale ...

Tabel 26 - Număr de paturi raportat la 1000 de locuitori în polii de dezvoltare în anul 2015

Tabel 27 - Străzi cu deficiențe privind asigurarea rețelelor de apă și canalizare..

Tabel 28 - Stații de pompare apă uzată - municipiul Bacău

Tabel 29 - Deșeuri municipale -județul Bacău.....................      .....190

Tabel 30 - Măsuri pentru reducerea riscului la inundații în Municipiul Bacău

Tabel 31: Temperatura medie anuală și cantiatea medie anuală de precipitații la stația Bacău (1993 - 2012)

Tabel 32: Emisii CO2 (tone) - operatori și instalații ET5 (2010. 2015)

Tabel 33: Concentrații maxime orare/zilnice și anuale (pg/mc) la stațiile de monitorizare a calității aerului din municipiul Bacău

Tabel 34: Situri contaminate în municipiul Bacău

Tabel 35; Arii naturale protejate de interes comunitar și național în Aria Funcțională Urbană Bacău.........................

Tabel 36: Spații verzi publice - municipiul Bacău......

Surse documentare

• •    Planul Național de Dezvoltare

• •    Planul Strategic al României

• •    Strategia Europa 2020

• •    Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2030

• •    Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER)

• •    Cadrul Strategic Național de Referință

• •    Strategia Naționala de Gestionare a Deșeurilor

• •    Strategia Națională de Dezvoltare Economică a României pe Termen Mediu

• •    Strategia de Formare pentru Administrația Publică Locală din România

• •    Strategia Națională privind Politica de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare

• •    Atlasul Teritorial al României

• •    Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR)

• •    Planul de Amenajare al Teritoriului Național

• •    Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Bacău

• •    Planul Urbanistic General al Municipiului Bacău

• *    Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2013-2020-2030 aprobată de Guvernul României (prin Decizia nr.1460 din 12 noiembrie 2008);

• •    Studiu ITC 2030 Nord Est

• •    Banca Mondială, Atlasul zonelor urbane marginalizatedin România

• •    Banca Mondială "Orașe competitive. Remodelarea geografiei economice a României", 2014

• •    ADR Nord-Est, "Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020", 2015

• •    ADR Nord-Est, "Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est", 2013

• •    Banca Mondială "Poli de creștere", 2014

• •    "Plan Regional de Acțiune pentru Dezvoltarea învățământului Profesional și Tehnic Regiunea Nord-Est 2014-2020"

• •    "Plan Regional de Acțiune pentru Dezvoltarea învățământului Profesional șl Tehnic Regiunea Nord-Est 2008-2013"

• •    "Plan Regional de Acțiune pentru Turism Nord-Est 2008- 2013“

• •    ADR Nord-Est, "Studiu privind dezvoltarea urbană la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est", 2012

• •    ADR Nord-Est, "Studiu privind disparitățile existente la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est", 2012

• •    Strategia Națională privind incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2015-2020

• •    Strategia Guvernului României pentru îmbunătățirea Cetățenilor Români aparținând Minorității Roma

• •    Strategia "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități 2015-2020

• •    Strategia privind Reducerea Părăsirii Timpurie a Școlii

• •    Strategia Națională pentru îmbătrânire Activă

• •  Strategia   Națională pentru   Prevenirea și

Combaterea Fenomenului Violenței în Familie;

• •  Strategia  Națională  împotriva  Traficului  de

Persoane 2012-2016

• •    Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei 2016-2020

• •    Planul de Acțiune Locală „Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Bacău, o comunitate sănătoasă"

• •    Registrul Educațional Integrat

• •    Barometrul de consum cultural 2016 realizat de institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală C. , .           . ..1J

• •    Candidatura pentru titlul de capitala tineretului din România 2017

• •    Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Bacău

• •    Administrația Bazinală Șiret (ABA Șiret), (2016), "Planul de management actualizat al spațiului hidrografic Șiret".

• •    Administrația Bazinală Șiret (ABA Șiret), (2015), "Planul de management al riscului la inundații".

• •    Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR NE), (2014), "Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020".

• •    Agenția pentru Protecția Mediului Bacău (APM Bacău), (2010), "Programu de gestionare a calității aerului pentru particule PM10 în municipiul Bacău și comuna Letea Veche", HCL Bacău nr. 122/28.07.2010.

• •    Agenția pentru Protecția Mediului 8acău (APM Bacău), (2013), "Planul local de acțiune pentru mediu al județului Bacău".

• •    Agenția pentru Protecția Mediului Bacău (APM 8acău), (2016), "Raport privind starea mediului în județul Bacău, anul 2015".

• •    Agența Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), (2016), "Raport anual privind starea mediului în România, anul 2015".

ARCADIS PROJECT ENGINEERiNG (ARCADIS), (2012), Plan Urbanistic General Municipiul Bacău -Județul Bacău.

ARCADIS PROJECT ENGINEERING (ARCADIS), (2009), Studiu privind infrastructura edilitară majoră - Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Bacău.

Centrul Regional de Ecologie Bacău (CRE Bacău), (2009), "Regulament - Ariile de protecție specială avifaunistică", http://naturabacau.ro/regulamenvunitar.pdf consultat la data de 07.03.2017

Consiliul Județean Bacău (CJ Bacău), (2010), "Masterplan - sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Bacău".

Consiliul Județea Bacău (CJ Bacău), (2016), "Raport privind stadiul realizării măsurilor prevăzute în Planul de calitate a aerului pentru particule PM10 în municipiul Bacău ți comuna Letea Veche în anul 2015", HCJ nr. 76/30.05.2016.

Consiliul Local Bacău (CL Bacău), (2008), "Regulament al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare în municipiul Bacău", HCL nr, 332 din 26.09.2008.

Consiliul Local Bacău (CL Bacău), (2013), "Planul de Analiză și de Acoperire a Riscurilor pentru Municipiul Bacău".

C.L.S.U. Bacău, (2013), "Plan de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale al C.L.S.U. Bacău".

Dimitriu P., (2009), "Studiu geotehnic - Plan Urbanistic General al Municipiului Bacău".

Direcția Apelor Șiret Bacău - A.N. Apele Române, (2009), "Studiu hidrologic - Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Bacău".

Fichter Environment, (2014), Actualizare Masterplan Apă-Canal.

• •    Gușă D.N., (2009), "Raport de mediu pentru Plan Urbanistic General - Municipiul Bacău".

• •    Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP), (2012), "Strategia națională a României privind schimbările climatice 2013-2020", http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/10/2012-10-05-

Strategia_NRSC.pdf consultat la data de28.02.2017

• •    Planul de Acțiune pentru Energia Durabilă al Municipiului Bacău 2014-2020 (PAED Bacău 2014-2020)7

• •    SC Institutul de Cercetări în Transporturi (INCERTRANS SA), (2016), "Elaborarea hărților de zgomot ți a planurilor de acțiune pentru municipiul Bacău", Iulie 2016.

• •    http://www. natura bacau .ro/la cui- baca u.php (website CRE Bacău) consultat la data de 07.03.2017

• •    http://www.rn dra p. ro/constructii/siguranta -post-seism-a-cladirilor/programe-de-prevenire-a-riscului-seismic/-8247/-9738 consultat la data de 28.02.2017

• •    http://www. hidroelectrica. ro/Details.aspx?page=33 consultat la data de 02.02,2017 (Hidroelectrica -sucursala hidrocentrale Bistrița).

• •    http://indesen.ats.com.ro/baza_date/sre.php consultat la data de 28.02.2017

• •    http://geo-spatial.org/ consultat la data de 14.02.2017

• •    European Environmental Agency (2014), Floods Directive PFRA / APSFR, http://www.eea.europa.eu/themes/water/interactiv e/floods-directive-pfra-apsfr consultat la data de 28.02.2017

  
  

• I.i.    Contextul Teritorial Național, Regional și Județean *

C o n Kt s - p r a te r to ri a

Municipiul Bacău este municipiul reședință al județului Bacău, fiind și cel mai mare centru urban din județ (populația municipiului reprezintă 23,4% din numărul total de locuitori ai județului¹). în plus, acest municipiu cu o suprafață de peste 41 de km¹, ce se află situat în nord - estul țării, pe coordonatele de 46° și 35* latitudine nordică și 26° si 55' longitudine estică, este unul dintre cele mai mari și importante orașe din zona Moldovei.

Populație

Cu populație de 144,307 de locuitori la Recensământul Populației și Locuințelor din anul

2011, Bacăul este al doilea oraș ca mărime demografică din Regiunea de Dezvoltare Nord -Est după municipiul lași (290,422 de locuitori), celelalte municipii reședință de județ înregistrând un număr mai redus de locuitori (Suceava -92,121 de locuitori, Botoșani-106,847 de locuitori, Piatra Neamț - 85,055 de locuitori și Vaslui - 55,407 de locuitori).

Zona Metropolitană Bacău

Municipiul Bacău este încadrat conform Legii 351/ 2001 în rândul celor 11 localități urbane de rangul I din România. Având în vedere că populația sa a scăzut în ultimii ani sub 200,000 de locuitori, acesta se încadrează în prezent în tipologia orașelor de rang II sau conform noi distribuții propuse în viitoarea Lege privind rețeaua de localități, în categoria a III - a, poli regionali secundari, municipii de importanță regională, cu o populație de peste 100,000 loc.

Pentru o dezvoltare echilibrată a teritoriului național și regional, pornind de la nevoia conturării unorteritorii ce polarizează populația și activitățile economiceîntr-o structură coezivă, a luat naștere Zona Metropolitană Bacău, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară din care fac parte pe lângă municipiul Bacău, comunele Berești-Bistrița, Buhoci, Faraoani, Filipești, Gioseni, Hemeiuș, Itești, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Xxxxx-Xxxxxxxx, Măgura, Mărgineni, Gârleni, Odobești, Prăjești, Sărata, Săucești, Secuieni, Tamași, Blăgesti, Horgești și Traian, însumând o populație de circa 227,057 locuitori. Ca mărime demografică, aceasta este a doua la nivelul regiunii după Zona Metropolitană lași (peste 450,000 de locuitori), fiind urmată de Zona Metropolitană Suceava (aproximativ 200,000 de locuitori) și Zona Metropolitană Botoșani (aproximativ 150,000 de locuitori).

Municipiul Bacău - Poi de dezvoltare

La nivel național, pentru a contribui la dezvoltarea economiei regiunilor, au fost definite mai multe categorii de centre urbane: 7 poți de creștere (câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare, cu excepția regiunii București-Ilfov) și 13 poli de dezvoltare urbană de importanța regională.

Polii de dezvoltare au rolul de nivel intermediar, conector între polii de creștere și celelalte orașe mici și mijlocii ale sistemului urban pentru a atenua și preveni tendințele de dezechilibrare a dezvoltării în cadrul regiunilor din care fac parte. O astfel de dezvoltare policentrică poate conduce la reducerea nivelului de concentrare a populaței și a forței de muncă din marile centre urbane, precum și la crearea unei structuri spațiale care să impulsioneze dezvoltarea economică echilibrată teritorial.

Prin HG 998/2008 pentru desemnarea polilor de creștere și a polilor de dezvoltare urbană în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională, municipiul lași a fost desemnat pol de creștere al Regiunii Nord -Est, iar municipiile Bacău și Suceava - poli de dezvoltare. Rolul polului de dezvoltare Bacău în dezvoltarea echilibrată a regiunii este evidențiat și de apartenența sa la sistemul urban regional lași -Bacău - Piatra Neamț- Roman.

Context ne

Caracteristici geografice

în ceea ce privește contextul local, municipiul Bacău, aflat la 9 km nord-est de confluența râurilor, Șiret și Bistrița, este marcat de existența a patru trepte majore de relief: prima este formată din albia majoră a Bistriței și a Șiretului 150-155 m, a doua terasă de 160-165 m, unde se găsește cea mai mare parte a localității, a treia 180-190 m și ultima 200-250 m.

în plus, trebuie menționată și prezența ariei naturale protejate Lacul Bacău II, sit Natura 2000, cu o suprafață de 202 ha, ce adăpostește peste 247 specii de păsări, fiind o zonă extrem de importantă în cadrul culoarului de migrație est-european.

Istori'

Primele atestări documentare datează încă din 1399. în arhivele Vaticanului, pe hărțile Evului Mediu precum și în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. La sfârșitul secolului al XlV-lea, orașul Bacău era bine închegat ca așezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribuții militare și comerciale foarte importante. Localitatea era cunoscută în relațiile comerciale dintre Moldova, Transilvania și Țara Românească, fiind un important punct de vamă.

Accesibilitate

Din punct de vedere al accesibilității, Municipiul Bacău se bucură de o localizare privilegiată, la intersecția mai multor căi de comunicație terestră Și aeriană. Municipiul se află la 302 km distanță față de capitala București, 130 km față de polul de creștere lași si 400 km față de Portul Constanța.

La nivelul infrastructurii rutiere, Bacăul este traversat pe direcția nord-sud de drumul european E85 care face legătura între capitala București și nordul țării, de drumul național DN 2F care face legătura cu municipiul Vaslui spre Est și de drumul național DN11 (E577) care facilitează conexiunea cu municipiul Brașov. E asemenea, DN 15 face legătura cu municipiul Piatra Neamț si cu centrele de interes turistic din zonă, iar legătura cu orașele Moinești și Comănești se face pe drumul național DN 2G.

Pe cale aeriană, Aeroportul Internațional "George Enescu" Bacău facilitează legătura cu orașe precum Londra, Dublin, Roma, Buxelles, Madrid, Liverpool etc., în timp ce transportul feroviar pe magistralele 500 și 600 conectează Municipiul Bacău cu București, lași, Ucraina și Republica Moldova.

Concluz

Astfel, Municipiul Bacău este un important centru urban la nivel județean și regional care contribuie la dezvoltarea echilibrată a Regiunii Nord - Est prin rolul său de pol de dezvoltare. Pe plan local, atractivitatea municipiului a pornit de la accesibilitatea sa ridicată ca punct de intersecție a mai multor rute de interes național, însă acest lucru a avut și dezavantajul de a trasforma Bacăul într-un oraș de tranzit, în care vizitatorii nu petrec foarte mult timp.

• 1.2. Abordarea dezvoltării
  
  urbane în Municipiul
  Bacău

Dezvoltarea urbană integrată a municipiului Bacău a constituit un deziderat al administrației publice locale începând cu perioada de programare 2007 -2013, rezultat din înțelegerea necesității abordării integrate în vederea creșterii competitivității economiei locale și întăriri: poziției de centru regional, valorificând statutul de Municipiu reședință de județ.

Astfel, prin documente precum Strategia de Dezvoltare Durabilă a municipiului Bacău sau Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Bacău au fost puse bazele unei dezvoltări echilibrate, care să valorifice atuurile municipiului.

Strategi.-! de Dezvoltare Durabilă a Municipiului frac au

Prezenta Strategie de dezvoltare actualizează Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bacău, urmărind atât abordarea modalităților de identificare și rezolvare a nevoilor comunității, în domeniul economic, de mediu și social, cât și crearea unei administrații publice eficiente în beneficiul socio-economic al comunității. Totodată, actualizarea strategiei presupune prezentarea informațiilor relevante, aferente perioadei ulterioare elaborării acesteia șl adaptarea documentului strategic la conținutul și orientările actualelor documente de programare corespunzătoare perioadei 2014*2020 și la tendințele internaționale în domeniul dezvoltării urbane.

Viziunea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bacău, la care SIDU 2014-2020 se va raporta, imaginează municipiul Bacău al anului 2020 ca fiind o zonă metropolitană competitivă și inovativă cu o comunitate tânără, dinamică și deschisă, care construiește un viitor durabil pe fundamentul tradițiilor sale valoroase.

Obiectivele strategice de dezvoltare ale Municipiului Bacău și politicile aferente acestora au vizat:

• 1.    Dezvoltarea și consolidarea rolului Bacăului de nod logistic intermodal de importanță regională și națională

Politica 1: Operațtonalizarea sistemului de transport intermodal și servicii aferente

• 2.    Regenerarea, dezvoltarea și consolidarea economiei municipiului Bacău, ca pol regional și competitiv

Politica 1: Planificarea dezvoltării economice competitive pe baza partenerîatului intersectorial;

Politica 2: Susținerea dezvoltării activităților economice existente la nivelul municipiului, pe linia promovării societăților și domeniilor performante și a susținerii celor cu potențial;

Politica 3: Dezvoltarea sectorului IMM -urilor;

Politica 4: Susținerea dezvoltării activităților de comerț și servicii;

Politica 5: Dezvoltarea turismului în contextul protejării patrimoniului natural și construit;

Politica 6: Dezvoltarea cooperării cu sectorul academic și de CDI;

Politica 7: Politica privind dezvoltarea capitalului uman;

Politica 8: Politica de atragere a investițiilor străine de capital și îmbunătățirea accesului la piețele pentru export.

• 3.    Regenerarea, dezvoltarea șl promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale și a atașamentului comunității locale față de acestea

Politica i: Regenerarea identității locale băcăoane;

Politica 2: Implicarea comunității locale în valorificarea și promovarea patrimoniului cultural;

Politica 3: Regenerarea naturii urbane a Bacăului.

• 4.    Alinierea standardelor privind mediul și calitatea vieții urbane, la exigențele Uniunii Europene

Politica 1: Asigurarea locuirii urbane diversificate și de calitate;

Politica 2: Asigurarea comunității locale cu utilitățile și serviciile necesare unei vieți urbane de calitate;

Politica 3: Politica privind transportul urban durabil;

Politica 4: Politica privind educația;

Politica 5: Politica privind comunitatea urbană sănătoasă;

Politica 6: Politica privind serviciile sociale;

Politica 7: Politica privind cultura și cultele,-

Politica 8: Politica privind sportul și agrementul;

Politica 9: Politica privind calitatea mediului urban;

Politica 10: Politica privind managementul dezvoltării sustenabile urbane.

• 5.    Dezvoltarea rolului regional și național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ și sustenabil

Politica 1: Operaționalizarea Zonei Metropolitane Bacău;

Politica 2: înlăturarea disparităților între localitățile rurale privind calitatea infrastructurii de acces și a serviciilor, precum și a ocupării;

Politica 3: Configurarea ciusterului economic regional Bacău;

Politica 4: Configurarea parteneriatelor teritoriale și intrasectoriale pentru dezvoltarea turismului metropolitan și regional;

Politica 5: Agricultură Periurbană / Metropolitană.

în vederea includerii în 5IDU, sistemul de obiective va fi reformulat astfel încât să permită corelarea cu cele cinci teme principale ale dezvoltării urbane durabile definite de Articolul 7 (demografic, social, economic, mediu și schimbări climatice), în conformitate cu cerințele Documentului cadru privind condițiile generale de implementare a dezvoltării urbane durabile - Axa prioritară 4 -Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.

Plănui Integratde Dezvoltare Urbană al Munci piu lui Bacău

Prin viziunea exprimată, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Bacău a avut ca scop agregarea obiectivelor socio-economice formulate la nivel regional cu schimbările care au loc în structura spațială, economică și socială a teritoriului urban.

Astfel, afirmarea municipiului Bacău ca pol urban de dezvoltare s-a bazat și continuă să se bazeze atât pe valorificarea potențialului și pe rezolvarea problemelor la nivel intern, cât și pe conștientizarea oportunităților și amenințărilor la nivel teritorial.

Cele șase obiective strategice formulate la nivelul municipiului Bacău au fost:

• 1.    Dezvoltarea și consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanță regională și națională

• 2.    Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic și pol de dezvoltare regional a Bacăului

• 3.    Regenerarea, dezvoltarea și consolidarea economiei băcăuane, ca pol regional și competitiv

• 4.    Regenerarea, dezvoltarea și promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale și a atașamentului comunității locale față de acestea

• 5.    Alinierea standardelor privind mediul și calitatea vieții urbane, la exigentele UE

• 6.    Dezvoltarea rolului regional și național al Bacăului, ca pot metropolitan competitiv, inovativ și sustenabil

Proiectele selectate și înaintate ca propunere spre finanțare în cadrul PIDU au pus bazele unei dezvoltări integrate, durabile a municipiului, atât pentru îmbunătățirea calității vieții, pentru dezvoltare locală, cât și pentru consolidarea rolurilor și afirmarea municipiului prin contribuții semnificative în dezvoltarea regională, națională. Acestea au vizat domenii relevante pentru dezvoltarea urbană sustenabilă a municipiului: cadru construit, locuire, diverse funcțiuni urbane, infrastructură și transport urban, rețele de utilități și servicii publice, dezvoltare economică, aspecte sociale, creșterea calității mediului și vieții urbane, patrimoniu construit și natural, dezvoltarea comunității, consolidarea rolului municipiului la nivel regional, etc.

• I.3.    Contextul strategic național, regional și județean

Actualizarea Strategiei de Dezvoltare Durabile a Muncipiului Bacău apare ca o necesitate în contextul noului cadru financiar multianual al Uniunii Europene. De altfel, noua perioadă de programare a generat actualizarea strategiilor de dezvoltare la nivel european, național, regional și județean.

Ținând cont de faptul că o abordare integrată a planificării urbane este posibilă doar în contextul mai amplu al liniilor directoare trasate la niveluri administrative superioare, au fost luate în calcul următoarele demersuri strategice:

• •  Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 al

Uniunii Europene, Mecanismele financiare asociate sau partenere Uniunii Europene;

• •    Politica de coeziune 2014 - 2020 a Uniunii Europene;

• •    Strategia Europa 2020 adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010;

• •    Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 cu România, adoptat de Comisia Europeană;

• •    Programele de finanțare ale Guvernului României;

• •    Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;

• •    Mașter Planul General de Transport al României, emis de Guvernul României și Ministerul Transporturilor în iulie 2015;

• •    Planul de Amenajare a Teritoriului Național, ale cărui secțiuni sunt aprobate prin lege de către Parlamentul României;

• •    Planul de Dezvoltare Regională 2014 -2020 al Regiunii Nord - Est;

• •    Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Bacău;

• •    Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Bacău în orizontul de timp 2009 -2021

• •    Candidatura municipiului Bacău la titlul de Capitala Tinerilor din România.

Principalele orientări strategice naționale, regionale și județene cărora li se subordonează procesul de planificare la nivelul municipiului Bacău vor fi prezentate în continuare.

Strategia Europa 2020

Conform Comisiei Europene, Europa 2020 este strategia pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică elaborată de UE pentru o perioadă de zece ani. Lansată în 2010, ea ar urma să creeze condițiile necesare pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

UE și-a propus ca până la sfârșitul anului 2020 săîși îndeplinească o serie de obiective în cinci domenii esențiale:

i.Ocuparea forței de muncă

O rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani.

• 2.    Cercetare și dezvoltare

Alocarea a 3% din PiB-ul UE pentru cercetare șt dezvoltare

• 3.    Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei

Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990.

Creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%.

Creșterea cu 20H a eficienței energetice.

• 4.    Educație

Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a școlii și creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani.

• 5.    Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale

Reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale

Acestea sunt transpuse în obiective naționale pentru ca fiecare stat membru să-și poată urmări evoluția:

Indicatori	Ținta	Ținta
	Uniunii	României
	Europene
Rata de angajare	75W	70%
Cercetare dezvoltare (din PiB)	3%	2%
Reducerea emisiilor	-20% (față	19%
(față de anul 2005)	de 1999)
Energie regenerabilă (din totalui consumului	20%	24%
de energie) Eficiență energetică	20%	42 99
Părăsirea timpurie a școlii	<10%	113%
Educație terțiară	40%	267%

Număr de persoane cu 20,000,000    580,000

risc de excluziune socială

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

în viziunea Strategiei de Dezvoltare Teritorială, “România 2035 este o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, care asigură condiții atractive de viață si locuire pentru cetățenii săi, cu un roi important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei."

Scenariul România Policentrîcă urmărește dezvoltarea teritoriului național pe baza unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice și de capital (orașe mari/ medii), în perspectiva anului 2035, și conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene. Dezvoltarea polîcentrică a României se sprijină pe șapte poli de creștere desemnați la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare (Brașov, Constanța, Cluj, Craiova, lași, Ploiești și Timișoara), 13 poli de dezvoltare urbană și o serie de centre urbane - orașe și municipii cu peste 10.000 locuitori ?

Municipiul Bacău se numără printre cei 13 poli de dezvoltare la nivel național, iar prin facilitarea conexiunilor acestuia cu teritoriul european se urmărește dezvoltarea economiei locale și coagularea unei zone urbane funcționale care să asigure o ofertă atractivă de locuri de muncă, oportunități legate de educație și de servicii.

De asemenea, includerea municipiului Bacău în axa de dezvoltare interregională lași - Bacău -Brașov, îl descrie ca făcând parte dintr-o categorie

de teritorii cu numeroase avantaje competitive la nivel național, ce pot fi valorificate.

MașterPlănui General de Transport al României

MGT reprezintă documentul strategic principal pentru prioritizarea investițiilor în infrastructura de transport de interes național și european. Orizontul de timp al documentului este 2030, prima etapă a intervențiilor vizând anul 2020. După o serie prelungită de negocieri cu Comisia Europeană, varianta finală a Mașter Planului se pliază pe prioritățile Uniunii Europene privitoare la infrastructura de transport, stabilite prin rețeaua TEN-T. Obiectivele cheie ale MGT sunt:

• •    "Eficiența Economică:      sectorul

transporturilor trebuie să contribuie la economia națională, iar beneficiile economice pe care le generează trebuie să depășească costurile;

• •    Sustenabilitate: sistemul de transport trebuie să fie eficient din punct de vedere energetic și să lase generațiilor viitoare un sistem viabil;

• •      Siguranță: sistemul de transporttrebuie să

fie unul sigur;

• •      Dezvoltare economică echilibrată:

sistemul de transport trebuie să faciliteze dezvoltarea economică națională;

• •    Financiar: MGT trebuie să permită creșterea gradului de absorbție a fondurilor UE.

• •    Impactul asupra mediului: sistemul de transport nu trebuie să aibă un impact negativ asupra mediului fizic."

în cadrul MGT au fost stabilite cinci coridoare cheie la nivel național care să asigure legătura între regiunile de dezvoltare ale României, între polii de creștere și între principalele centre industriale, în acest context, municipiul Bacău este conectat la Coridorul 3 și Coridorul 5, dar și la intercoridorul Moldova - Țransilvania.

Coridorul 3 - conectează sudul țării cu regiunea NE, regiunile istorice Moldova și Bucovina, dar și cu Ucraina și Republica Moldova. Coridorul se suprapune cu axa urbană cu o densitate mare a populație Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău -Suceava cu ramuri spre Vaslui, Piatra Neamț, lași sau Botoșani. Coridorul unește centre - economice importante, generatoare de trafic care justifică proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere.

Coridorul 5- Regiunea NE (Moldova) - Granița de Vest a României constituie legătura Moldovei cu Transilvania și Europa peste Carpații Orientali. Conectând teritoriul național pe direcția E-V, acesta se racordează la sectoare de autostradă construite deja sau aflate în diverse faze de implementare și conectează centre economice importante din Moldova (lași, Pașcani, Bacău, Suceava) cu cele din Transilvania (Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zalău, Oradea) și mai departe, prin vama Borș, cu rețeaua europeană de autostrăzi.

Intercoridorul Moldova - Transilvania asigură legătura între coridoarele OR3, ORi și OR2 și conectează Moldova de centrul țării și de Europa. Se desășoară în lungul unor axe urbane importante din punct de vedere economic local și național precum axa Bacău - Onești - Târgu Secuiesc - Xxxxxx Xxxxxxxx - Brașov și axa est-vest Brașov - Codlea - Făgăraș - Avrig - Sibiu.

în ceea ce privește propunerile ce se regăsesc în Mașter Planul General de Transport al României, municipiul Bacău este inclus în numeroase proiecte de interes la nivel național. Din punct de vedere al transportului rutier, cele mai impotante proiecte amintite sunt Autostrada Brașov - Bacău, Drumul expres Bacău - Focșani - Brăila - Galați -Giurgiu, Drumul expres Bacău-Suceava și Drumul expres Bacău - Piatra Neamț.

Pentru creșterea competitivității serviciilor de transport feroviar este propusă suplimentarea trenurilor pe traseul București - lași, via Bacău pentru a ajunge la o frecvență de i tren/2 h.

Mai mult, este propus Programul de modernizare a aeroportului Bacău, aeroport care este clasificat în cadrul Mașter Planului General de Transport al României drept Aeroport regional Acest program vizează rezolvarea problemei capacității insuficiente a terminalului până în anul 2025.

Nu în ultimul rând, Mașter Planul General de Transport al României propune renovarea terminalului multimodal existent la Bacău și extinderea spre Sud-Est pentru creșterea eficienței, reducerea costurilor și timpilor de tranzit, dar și pentru a promova o dezvoltare economică bazată pe transportul multimodal. Dacă reabilitarea terminalului existent nu este posibilă, atunci se recomandă construirea unui terminal nou.

Planul de Amenajare a Teritoriului Național

Secțiunea I - Rețele de transport

Pentru o mai bună conectivitate a teritoriului, PATN - Secțiunea I propune următoarele intervenții:

• •    în ceea ce privește rețeaua de căi rutiere: o Autostrada Șiret - Suceava - Bacău -

Mărășești - Tișița;

o Drumul expres Baia Mare - Cavnic- Budești - Borșa - lacobeni - Vatra Domei - Piatra Neamț-Bacău;

o Drumul expres Bacău - Târgu Secuiesc -Brașov - Pitești - Slatina - Craiova;

o Drumul expres Bacău - Vaslui - Crasna

• •    în ceea ce privește rețeaua de căi feroviare:

o Linii de cale ferată convenționale, cu viteză până la i6okm/h pe trasee existente reabilitate: Cristești Jijia - lași - Pașcani -Bacău - Adjud - Mărășești - Focșani - Buzău - Ploiești - București - Giurgiu;

o Linii de cale ferată de interes local pe trasee noi: Bacău-Moinești;

• •    în ceea ce privește rețeaua de aeroporturi:

o Aeroporturi existente la care se vor executa lucrări de modernizare-. Aeroportul Bacău

• •    în ceea ce privește rețeaua de transport combinat:

o Terminale de transport combinat existente, la care urmează să se execute lucrări de modernizare: Terminalul Bacău.

Secțiunea a III - a - Zone Protejate

Secțiunea a III - a a PATN identifică Municipiul Bacău printre unitățile administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național, cel mai reprezentativ monument istoric de interes național fiind Biserica Precista.

Secțiunea a V - a - Zone de Risc Natural

Municipiul Bacău a fost încadrat în cadrul Secțiunii a V - a din PATN în zone pentru care intensitatea seismică este VIII (exprimată în grade MSK).

Planul de Dezvoltare Regională Nord - Est 2014 -2020

Viziunea pentru perioada curentă de programare descrie Regiunea Nord-Est a anului 2022 ca pe o destinație atractivă pentru a investi, a lucra și a locui.

Obiectivul general pentru perioada 2014 - 2020 este de a genera o creștere economică durabilă, favorabilă creșterii competitivității economice și incluziunii sociale, care să conducă la diminuarea decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României.

în ceea ce privește municipiul Bacău, în cadrul PDR Nord - Est 2014 - 2020 este subliniată din nou importanță unor proiecte propuse în Mașter Planul General de Transport al României precum realizarea Autostrăzii Brașov - Bacău sau îmbunătățirea legăturii între Bacău și Piatra Neamț. La acestea se adaugă necesitatea modernizării Aeroportului Bacău (George Enescu), precum și renovarea și extinderea terminalului intermodal de la Bacău.

Planul ; Ame ajare a Teritoriului Județean Bacău

Viziunea PATJ Bacău din anul 2005 privind dezvoltarea zonelor urbane prevedea:

Din punct de vedere al utilizării eficiente a utilităților și serviciilor publice, dezvoltarea economică și socială a județului va trebui susținută de către instituțiile publice și/sau private implicate în oferta de servicii publice.

Consiliul județean va trebui să lucreze împreună cu unitățile administrativ teritoriale în scopul emiterii de decizii comune privind locul unde investițiile publice vor trebui realizate cu prioritate, iar creșterea economică va trebui încurajată.

Utilitățile publice precum apa, canalizarea și gazul vor trebui extinse în scopul stimulării dezvoltării economice și asigurării de alternative economice viabile pentru viitoare amplasări de zone rezidențiale și/sau de afaceri. Se vor descuraja activități de dezvoltare urbană care vor afecta terenurile arabile de clasă I și II, sau se vor interfera cu activități agricole.

Din punct de vedere al modului de utilizare a terenului în intravilanul orașelor si mai ales la granițele dintre acestea, cererea de terenuri va fi ghidată de planurile urbanistice generale, care trebuie să pună de acord densitatea utilităților publice existente sau propuse cu densitatea unităților funcționale (locuințe, birouri, etc).

Centrele orașelor vor fi revitalizate în scopul constituirii lor ca puncte de atracție la nivel zonal și regional. Vor fi încurajate cu prioritate programe de renovare și de construcții noi, cu rol catalizator pentru dezvoltare, care vor completa caracterul istoric și cultural al fondului existent.

Fiecare localitate va atrage activități economice și sociale specifice, în scopul evitării polarizării serviciilor și ulterior a creșterii capacității de trafic auto. Un puternic simț al identității comunității trebuie să fie stabilit la nivelul periferiilor orașelor.

Noile dezvoltări rezidențiale, care vor fi realizate la marginea localităților, vor trebui să conțină o combinație de tipuri de locuințe, servicii publice și funcțiuni comerciale, care să asigure locuitorilor un acces rapid la aceste servicii urbane, fără să constituie elemente adiționale de congestie de trafic în zonele centrale ale localităților.

Obiectivul specific municipiului reședință de județ, Bacău se bazează pe mobilizarea potențialului micro-regional și oferirea de servicii și input economic prin colectarea și procesarea surplusului agricol, prin atragerea activităților productive de înaltă tehnologie și acces la transport și telecomunicații.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Bacău in onzo tul de timp 2010 - 2021

Viziunea de dezvoltare a județului Bacău pentru anul 2022 este că acesta va deveni un partener regional definit de o coeziune socială solidă și de capacitatea de a susține o creștere economică capabilă să răspundă aspirațiilor comunităților și vizitatorilor, care asigură pentru anul 2022 realizarea unui model de dezvoltare prin promovarea de inițiative și acțiuni eficace pentru consolidarea capitalului local, locuri, oameni și valori de patrimoniu natural și cultural.

Pentru atingerea viziunii au fost stabilite o serie de obiective strategi cărora le sunt subordonate obiectivele specifice.

Obiectivul Strategic 1. Dezvoltarea policentrică a județului într-un nou parteneriat urban-rural

O.S.1.1. Creșterea accesibilității! județului și a UAT-rilor din cadrul acestuia în condiții de calitate și siguranță

O.S.1.2. Creșterea mobilității pentru persoane și bunuri către locuri de destinație șl piețe locale și naționale/intemaționale

O.S.1.3. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de energie

O.S.2.4. Extinderea utilizării TIC în zone urbane și rurale

Obiectivul Strategic 2. Creșterea unei economii sănătoase, variate și viabile

O.S.2.1. Creșterea competitivității produselor și serviciilor realizate în județ

O.S.2,2. Modernizarea și diversificarea sectorului agricol și de pescuit

O.S.2.3. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice

O.S.2.4. Acordarea calității serviciilor la nivelul cererii internaționale

O.S.2.5. Creșterea contribuției iMMurilor în dezvoltarea comunităților locale

O.S.2.6. Atragererea și localizarea capitalului uman aflat în diaspora

O.S.2.7. întărirea activităților de cercetare pentru susținerea agriculturii și industriei de înaltă tehnologie

O.S.2.8. Asigurarea serviciilor de formare și consultanță pentru antreprenori

Obiectivul Strategic 3. Creșterea atractivității comunităților prin îmbunătățirea ofertei de utilități și servicii

O.S.3.1. Asigurarea accesului la servicii publice nepoluante și eficiente energetic

O.S.3.2. Asigurarea și susținerea accesului membrilor comunităților la servicii de interes public general

O.S.3.3. Reabilitarea și modernizarea spațiilor publice și construcțiilor în condiții de respect față de valorile locale, protecție a mediului și de eficiență energetică

O.S.3.4. Protejarea, reabilitarea și promovarea patrimoniului tangibil și intangibil

Obiectivul Strategic 4. Consolidarea managementului și a mijloacelor de protejare a mediului natural

O.S.4.1. Asigurarea continuității și măsurilor eficace în menținerea și protecția peisajului natural integrat

O.S.4.2. Creșterea și protejarea calității mediului înconjurător

O.S.4.3. Utilizarea energiei din surse regenerabile în infrastructura publică, domeniul public și clădiri

O.S.4.4. Prevenirea și intervenția eficace necesare rezolvării situațiilor de risc de mediu

Obiectivul Strategic 5. Consolidarea unui model de administrare activ, integrat și performant

O.S.5.1. îmbunătățirea managementului public

O.S.5.2. Dezvoltarea mijloacelorde comunicare și de implicare a membrilor comunităților în procesul de luare a deciziilor

Unele dintre aceste obiective sunt importante pentru dezvoltarea Municipiului Bacău, întrucât politicile și proiectele aferente acestora vizează sau au efecte și asupra municipiului reședință de județ. Printre acestea se numără dezvoltarea nodului intermodal Bacău, lucrările de realizare a autostrăzii Brașov-Onești-Bacău și a drumurilor expres Focșani-Bacău-Suceava și Piatra Neamț-Bacău-Focșani, construcția unei stații de tren pe CF pentru legarea aeroportului de gara municipiului Bacău, realizarea unui parc logistic conectat la aeroport, realizarea unui centru de transfer tehnologic, promovarea potențialului turistic, gestiunea deșeurilor, modernizarea și extinderea infrastructurii sociale, eficientizarea energetică a clădirilor, punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu, creșterea capacității administrative etc.

• I.4.    Dezvoltarea urbană integrată și tendințe internaționale

1

Accepțiunea europeană asupra dezvoltării urbane durabile și transpunerea acesteia la dvel național

în contextul accentuării procesului de urbanizare, orașele devin principala sursă de dezvoltare teritorială. în același timp însă, acestea se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește sustenabilitatea, schimbările climatice, coeziunea socială, mediul sau mobilitatea. Noua Agendă Urbană propune redefinirea limitelor între urban, periurban și rural, identificarea și adresarea provocărilor urbane actuale, precum și asigurarea echității sociale prin extinderea oportunităților și asigurarea participării comunității, în particular, și a tuturor categoriilor de actori urbani, în general, la dezvoltarea urbană. Totodată, la nivel european se subliniază necesitatea abordării integrate a planificării urbane, ca factor determinant al dezvoltării urbane durabile. Această poziție a fost susținută de la începutul anilor 2000, în principalele documente europene din domeniul dezvoltării spațiale, urbane (Principiile directoare privind dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european - Hanovra, 2002, Schema de dezvoltare a spațiului comunitar -1999, Carta de la Leipzig - 2007, Declarația de la Toledo -2010) și economice (Strategia de la Lisabona -2000, revizuită în 2005, Strategia Europa 2020 -2010).

Regulamentul privind Fondul European de Dezvoltare Regională - Articolul 7

Articolul 7 al Regulamentului (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 descrie abordarea UE cu privire la dezvoltarea urbană durabilă și menționează necesitatea elaborării strategiilor integrate de dezvoltare urbană, după cum urmează:

"(i) în cadrul programelor operaționale, FEDR sprijină dezvoltarea urbană durabilă prin strategii care stabilesc acțiuni integrate pentru a aborda provocări economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele urbane, ținând seama de nevoia de a promova legăturile dintre zonele urbane și cele rurale." Astfel, Articolul 7 oferă primele orientări privind conținutul cadru și provocările ce vor fi abordate în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău pentru perioada 2014-2020.

Totodată, Articolul 7 și direcțiile indicative privind implementarea acestuia precizează roluî municipalităților („autorități urbane") de a selecta lista de proiecte prioritare și de a acționa ca niște Organisme Intermediare la nivel local, în vederea implementării listei scurte de proiecte ce vor contribui la realizarea viziunii și atingerea obiectivelor strategiei integrate de dezvoltare urbană.

România, în calitate de stat membru al UE, a stabilit în cadrul Acordului de Parteneriat principiile pentru identificarea zonelor urbane în care urmează să se implementeze acțiuni integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă, modul de alocare și valoarea orientativă a alocării pentru aceste acțiuni din FEDR la nivel național.

Acordul de Parteneriat

La nivel național, abordarea dezvoltării urbane durabile, prevăzută la Articolul 7 din Regulamentul FEDR, este implementată prin intermediul Axei prioritare 4 din cadrul Programului Operațional Regional 2024-2020, ce combină prioritățile de investiții relevante și obiectivele tematice, în conformitate cu punctul (c) din primul paragraf al articolului 96 alineatul (1) din Regulamentul UE nr. 1303/2013.

Acordul de Parteneriat menționează importanța orașelor românești ca centre ale cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, concentrări geografice de activități economice și populație, cu un rol important în dezvoltarea capitalului uman. Totodată, documentul enumera o serie de provocări ce îngreunează dezvoltarea socială și economică a orașelor din România și cărora perioada de programare curentă trebuie să le răspundă, respectiv: lipsa locurilor de muncă, calitatea slabă a locuințelor, segregarea socio-spațială, poluarea, aglomerarea, degradarea spațiilor publice.

în completare, având în vedere că fiecare categorie de orașe joacă un rol bine definit în structura așezărilor, se fundamentează necesitatea unei alocări financiare diferențiată. Această abordare este transpusă în Programul Operațional Regional 2014- 2020, Axele prioritare 3 și 4, unde municipiile reședință de județ, polii de creștere și orașele medii și mici au acces diferențiat la finanțare.

Programul Operațional Regional 2014 -2020

POR 2014 - 2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

Regională și sintetizate în Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 - 2020. Astfel, POR 2014 - 2020 se adresează celor 5 provocări pentru creștere la nivel național, identificate în Acordul de Parteneriat: (1) competitivitatea și dezvoltarea locală, (z)populația și aspectele sociale, (3) infrastructura, (4) resursele și (5) administrația și guvernarea.

în conformitate cu AP xxxx - 2020, programul promovează o abordare integrată pentru dezvoltarea urbană durabilă, asigurând, pe de-o parte, rezolvarea unor provocări și probleme specifice dezvoltării urbane, iar, pe de altă parte, contribuind la consolidarea rolului orașelor de motoare ale creșterii economice și competitivității în regiune și/sau în teritoriul imediat adiacent.

Pe baza experienței perioadei de programare 2007 - 2013, POR 2014 - 2020 a preluat o serie de principii care și-au dovedit utilitatea în privința dezvoltării urbane integrate-,

• •    selectarea unui număr limitat de orașe -respectiv municipiile reședință de județ -pentru a încuraja dezvoltarea acestora pe termen lung, în corelare cu principiile economice referitoare la beneficiile efectelor aglomerării șl polarizării dinspre orașele centrale înspre zonele limitrofe;

• •    condiționarea finanțărilor de pregătirea unor strategii integrate de dezvoltare;

• •    stabilirea unui mecanism de prioritizare pentru a asigura un sprijin mai bun pentru strategiile integrate de dezvoltare urbană prin alte axe prioritare ale POR și/sau alte programe operaționale (ex. cele referitoare la adaptarea la schimbările climatice și fenomene meteorologice extreme, gestionarea deșeurilor, etc).

  Conform Acordului de Parteneriat 2014-2020, POR 2014-2020 are la bază prioritățile comune de dezvoltare propuse în Planurile de Dezvoltare Regională pentru perioada 2014-2020, elaborate de fiecare din cele 8 Agenții pentru Dezvoltare

  
  

Figura ' imensii.mile dezvoltării urbane durabile cf.

POR 2014" 2020

O^- 4 - sprijin-ree tranzit ei care o economie cu emis scăzute de dioxid de carbon"n toate sectoare e

OT g - promovarea mcluziunli sociale si combaterea sărăciei	Sprijinirea dezvoltării urbane durabile	0T6 protecția mediului ș. promovarea Ltilzării eficiente a resurselor
	1 J OTio - investiții in educație, j competente ș> , învățare pe toi parcursul vieții

Astfel, POR 2014- 2020 sprijină, prin intermediul Axei prioritare 4, municipiile reședință de județ care au potențial semnificativ de creștere și impact la nivel sub-regfonal. în acest context, municipiul Bacău își fundamentează portofoliul de investiții pentru perioada de programare 2014 - 2020 pe baza prezentei strategii integrate de dezvoltare urbană, ce abordează provocările economice, sociale, de mediu, climatice și demografice cu care se confruntă orașul.

Strategia de investiții a POR 2014-2020 corelează dezvoltarea urbană durabilă cu 4 obiective tematice ale programului, obiective pe care strategiile integrate de dezvoltare urbană le vor urmări la rândul lor.

In acest context, investițiile ce pot fi realizate la nivel local prin intermediul POR 2014 - 2020, Axa prioritară 4, pe baza Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău pentru perioada 2014 - 2020, se vor referi cu prioritate la:

margtnalizate în municipiile reședință de județ din România Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educație timpurie și sprijinirea participării părinților pe piața forței de muncă

Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă

Totodată, este important de menționat că domeniile finanțate prin intermediul Axei 4 a Programului Operațional Regional sunt relativ limitate, prin urmare în perioada de programare 2014 - 2020 dezvoltarea urbană integrată este sprijinită și de acordarea unui punctaj suplimentar proiectelor incluse în strategii integrate de dezvoltare urbană pentru care se solicită finanțare în cadrul apelurilor de proiecte specifice altor axe prioritare ale POR 2014-2020 sau prin alte Programe Operaționale cu finanțare din FESI 2014-2020. Documentul cadru de implementare a dezvoltării urbane durabile - Axa prioritară 4 -Sprijinirea dezvoltării urbane durabile subliniază că prioritizarea la finanțare a proiectelor SIDU urmărește să faciliteze o planificare integrată reală la nivel local, care să permită autorităților publice să își planifice investițiile pe o perioadă medie de timp și care să ia în considerare toate sursele de finanțare (fonduri publice naționale, fonduri europene structurale și de investiții, bugete locale etc.) și, acolo unde este posibil, toate tipurile de beneficiari, inclusiv din categoria beneficiarilor privați (agenți economici, ONG-uri etc.).

• 1.5.    Dezvoltarea urbană integrată în Municipiul Bacău

Triritoriul acoperi" de Strategia nt:®grăta de Dezvoltare Urbană

Conform specificațiilor Programului Operațional Regional 2014 - 2020, în delimitarea teritoriului pentru care se elaborează Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău pentru perioada 2014 - 2020 au fost luate în considerare tipologiile urbane existente în acest moment la nivelul municipiilor reședință de județ din România³.

în acest context, având în vedere că Bacău este un Municipiu reședință de județ, pol de dezvoltare, teritoriul acoperit de Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău pentru

perioada 2014 - 2020 coincide cu teritoriul administrativ al Municipiului.

Această abordare este coerentă și cu abordarea PIDU și a Strategiei de Dezvoltare Durabile a Municipiului Bacău, care au vizat ca zonă de intervenție și au propus portofolii de proiecte integrate la nivelul întregului teritoriu administrativa! municipiului Bacău.

Orizontul de timp ai Scrat^ie. integrate de Dezvoltare Urbana

Conform Documentul cadru de implementare a dezvoltării urbane durabile - Axa prioritară 4 -Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, orizontul de timp prevăzut pentru implementarea proiectelor incluse în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău pentru perioada 2014 -2020 este anul 2023. De asemenea, datorită complexității cadrului urban și a necesității dezvoltării sustenabile a acestuia, viziunea prevede și proiecte pe termen lung, până în anul 2030.

II.i.i. Demografie și mîgrație

NOTĂ METODOLOGICĂ în cadrul analizelor au fost utilizate cele mai recente date disponibile în Baza de date TEMPO a Institutului Național de Statistică, selectate în luna ianuarie a fiecărui an, după criteriul comparabilității.

O altă sursă importantă de date este Recensământul Populației și al Locuințelor, care oferă o serie de indicatori specifici ce nu sunt disponibili în Baza de date INS TEMPO. Datele de la recensăminte sunt utile și pentru a analiza evoluția în timp a populației și tendințele majore înregistrate, primul recensământ datând din i8gg. Ultimul RPL a avut toc în anul 2011.

Efect ui ș structura populației

Bacău este ceî mai important municipiu din județul omonim, al doilea din Regiunea Nord-Est după Municipiul lași, fiind încadrat în categoria celor 13 poli de dezvoltare la nivel național, alături de Municipiul Suceava din aceeași regiune. La Recensământul Populației și al Locuințelor din 2011, Municipiul Bacău se clasa pe locul 15 la nivel național, cu o populație de 144.307 de locuitori.

Conform bazei de date TEMPO a institutului Național de Statistică, populația Municipiului Bacău era de 196.883 persoane în anul 2016, reprezentând aproximativ 26% din populația județului. Aceeași sursă relevă o fluctuație majoră a populației, cu o descreștere constantă în perioada 2010 - 2014 și o creștere de aproximativ 2.000 de persoane, între 2014 și 2016, contrar tendințelor naționale.

figura 6 - Evoluția populației Municipiului Bacău 7n perioada 2010 - 203.6

România trece printr-un proces de îmbătrânire demografică început încă din anii 90, fenomen ce se manifestă prin reducerea populației tinere și creșterea numărului vârstnicilor, principala cauză fiind scăderea natalității sub rata optimă de înlocuire a generațiilor. Pe de altă parte, la nivelul anului 2016 piramida vârstelor din municipiul Bacău și din județul omonim arată o situație ceva mai echilibrată.

Pe de altă parte, efectivul populației înregistrat la recensăminte arată o descreștere constantă a populației de-a lungul a 20 de ani, din anul 1992 pană în anul 2011, cu aproximativ 42%. Se poate spune că în acest interval, populația municipiului aproape s-a înjumătățit.

Structura pe sexe și grupe de vârstă arată o oarecare egalitate între femei și bărbați, cu o ușoara preponderență a persoanelor de sex masculin până la vârsta de 60 de ani când balanța se schimbă în favoarea persoanelor de sex feminin, acestea fiind mai longevive - situație similară, de altfel, în întreaga regiune.

Figura 9 - Piramida vârstelor în Mui :ip'ul Bacă10x6

Distribuția pe grupe cincinale de vârstă relevă o majoritate a populației mature tinere, între 20 și 50 de ani. Numărul populației cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani, ce va ieși din câmpul muncii în următorii ani este aproximativ egal cu numărul persoanelor de 10-19 ani care îi vor înlocui.

Prin urmare, un deficit de forță de muncă va începe să se manifeste abia peste 15-20 de ani datorită îngustării bazei piramidei, care nu va reuși să susțină numărul mare de viitori pensionari -reprezentat acum de categoriile 35 -49. Acest fenomen poate fi atenuat printr-o serie de politici sociale și economice menite să încurajeze întemeierea de familii și natalitatea în rândul tinerilor.

în perioada 2010 - 2016, numărul populației a fluctuat diferit în cadrul fiecărei grupe cincinale de vârstă. Sunt evidente schimbări structurale în ceea ce privește populația de 20*24 de ani, unde efectivul a scăzut cu aproximativ 7000 de persoane în perioada de referință și populația de 50-54 de ani care a scăzut cu aproximativ 6000 de persoane. Pe de altă parte, categoriile de 45-49 de ani, 65-69 ani și 35-39 de ani au crescut cu aproximativ 3400 de persoane fiecare (medie). Cea mai mare creștere - 4833 persoane - a fost înregistrată în cadrul categoriei 60-64 ani.

Prin urmare se poate spune că tendința generală în ultimii 7 ani a fost de scădere a populației apte de muncă și de creștere a numărului vârstnicilor, în timp ce numărul copiilor a fluctuat mai puțin, înregistrând o ușoară tendință de descreștere.

în ceea ce privește distribuția pe grupe mari de vârstă, municipiului Bacău înregistrează valori mai mici decât cele județene privind proporția persoanelor vârstnice, dar și a copiilor și tinerilor.

Dacă procentul mai redus al persoanelor vârstnice generează un raport și coeficienți de dependență demografică favorabili, ce se înscriu sub valorile județene, regionale și naționale, situația nu este la fel de îmbucurătoare în cazul ratei de înlocuire a forței de muncă în următorii 15-20 de ani, unde 1.000 de persoane care ies din câmpul muncii sunt înlocuite de numai 569 tineri.

Structura pe grupe de vârstă prezentată anterior indică o creștere a raportului de dependență demografică și o scădere a ratei de înlocuire a forței de muncă în următorii ani, din cauza numărului mare de persoane între 50 și 60 de ani și a numărului încă insuficient de tineri și copii.

Mișcarea Naturală și Mișcarea Migratorie

în ceea ce privește mișcarea naturală a populației, municipiul Bacău înregistrează de obicei valori mai bune decât cele de la nivel regional și național, însă acestea se plasează sub valorile județene cum ar fi în cazul ratei sporului natural.

Deși municipiul este lider al clasamentului ratei de nupțialitate, sporul natural este în continuare negativ datorită natalității scăzute (rata natalității fiind 7,89 față de 13,81 în Județul Bacău, 8,71 în Regiunea Nord-Est și 8,40în România) și a ratei de divorțialitate (1,57 față de 1,29 în Județul Bacău, 1,43 în Regiunea Nord-Est și 1,41 în România), însă aceasta se datorează în mare parte influențelor sociale ale mediului exclusiv urban.

"atei 3- Indk-jtcviai mișcării       /If,				3015 «0
Indicator	Bacău	Jud. Bacău	Reg NE
Născuțli vil	1549	10341	34B9	187372
Rata natalității	7/89	13,81	8,71	8,40
Decedați total	1576	8542	43771	260997
Rata mortalității	8,02	11,41	11,17	11,70
Decedați -sub un an	6	50	295	1493
Rata mortalității infantile	3,87	434	8,64	7,97
Rata sporului natural	0,1	i,4	2,5	•3,3
Căsătorii	1315	3833	21689	125454
Rata     de nupțialitate	6,69	5,12	5,53	5,63
Divorțuri	309	968	5602	31527
Rata de divorțialitate	1,57	1,29	1,43	1,41

Evoluția numărului populației municipiului Bacău este influențată, pe lângă mișcarea naturală a populației, de mișcarea migratorie. Aceasta din urmă nu a generat o scădere procentuală semnificativă, spre deosebire de nivelul regional unde influența a fost ușor pozitivă.

în anul 2015 mișcarea migratorie, exprimată prin soldul schimbărilor de reședință, a fost de -663 persoane, iar soldul schimbărilor de domiciliu, inclusiv migrația internațională, a fost de 112 persoane, ceea ce indică superioritatea din punct de vedere numeric a persoanelor care pleacă temporar din oraș (pentru studii, locuri de muncă etc.) față de cele care se stabilesc în municipiul Bacău definitiv.

Tabel lr.dir.afo.'i ai mișcării migratorii ih arul iei;;

Indicator	Bacă u	Jud. Bacău	Reg NE	RO
Stabiliri de reședință	2499	10691	33496	189828
Plecări cu reședința	3162	11741	37641	189828
Soldul schimbărilor de reședință	663	1050	4145	0
Stabiliri de domiciliu (inclusiv migrația Internațională )	3544	11913	74864	384176
Plecări cu domiciliu (inclusiv migrația internațională	3432	12333	65236	376318
Soldul schimbărilor de domiciliu (inclusiv migrația internațională	112	420	9628	7858

Creșterea o 28   020    0,14     0,04

numărului populației determinată de soldul migrator (H)

în ceea ce privește migrația internațională temporară, Regiunea Nord-Est s-a remarcat ca principalul bazin de emigrare al României, 4 dintre județele acesteia ocupând primele poziții la nivel național în funcție de numărul de emigranți, conform datelor de la Recensământul Populației și al Locuințelor din 2012. Județul Bacău ocupa locul întâi, cu 57340 de persoane care au plecat pentru o perioadă îndelungată în străinătate, țările de preferință fiind Italia, Spania și Regatul Unit.

Conform datelor INS, situația s-a schimbat în ultimii ani, numărul românilor ce se întorc din străinătate începând să crească, pe fondul condițiilor și drepturilor de muncă nesatisfăcătoare pentru imigranții români din străinăte, fapt ilustrat de soldul migratoriu pozitiv. Prin urmare, 65% din imigranții definitivi în țară vîn în Regiunea Nord-Est. Soldul migratoriu internațional din municipiul Bacău a fost de 775 persoane în 2025, valoare mai mare decât cea județeană, fapt ce înseamnă că principalele fluxuri ale migrației internaționale din județ au ca destinație municipiul Bacău.

Tabel 5; Indicatori di mișcării migratorii internat-onalein Mynicipiul Bauău in anul 7015

Emigran		Imigra	Sold
	ți	nțl	migraț
	definitivi	definiti	ie
		vl	definit wă
România	15235	23093	785B
Regiune	2729	15023	12294
% din România este Regiunea NE	17,91	65,05	156,45
Județul Bacău	592	1222	630

W din regiune este Județul Bacău

Municipiul Bacău

% din județ este Municipiul Bacău

Prof it etnic și confesional

Majoritatea de 90% a populației din municipiul Bacău este formată din români. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică numai 2% din totalul respondenților s-au declarat ca fiind de altă etnie, în timp ce 8% nu au oferit nicio informație. Dintre cele 6324 de persoane declarate de altă etnie, 87% sunt romi, urmați de maghiari cu 4% iar restul (maxim 2% fiecare) sunt germani, turci, evrei și italieni.

în ceea ce privește profilul confesional, majoritatea de 81% din populația recenzată este compusă din creștini ortodocși. Din restul de 29% numai 22 procente din respondenți și-au declarat religia, dintre care majoritatea romano - catolici, urmați de penticostali, adventiști de ziua a șaptea.

Figura iti- Distribuția populației Municipiu/u» Bacău ce etnii

figura 12 - Etniile minoritare cin Myn<tipiul Bacău

Figura 14 - Relignt minoritare din Municipiul Barău

H.i.2. Dezvoltare locală si > comunități dezavantajate

Conform valorilor Indicelui Dezvoltării Umane Locale (IDUL) * (Banca Mondială, "Orașe competitive. Remodelarea geografiei economice a României"⁵), Municipiul Bacău se numără printre centrele urbane medii ale României, datorită diversității funcționale și a infrastructurii cu rol de deservire județeană. Comparativ cu ceilalți poli de dezvoltare din România, în anul 2011 acesta se afla pe locul 8 din punct de vedere al performanței, pe primele locuri clasându-se Pitești, Sibiu și Târgu Mureș, ce beneficiază de infrastructură și servicii sociale mai complexe.

Zori. cfez/3

Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România, elaborat de Banca Mondială, aproximativ un sfert din populația municipiului Bacău trăiește în sectoare de recensământ marginalizate, definite ca fiind acele comunități dezavantajate simultan din punctul de vedere a trei criterii: capital uman, ocuparea forței de muncă și calitatea locuirii, etnia fiind un factor secundar. Raportat la ceilalți poli de dezvoltare din România, Bacău se află pe locul 4 din 13 privind procentul de populație dezavantajată, în special în ceea ce privește populația dezavantajată din punct de vedere al calității locuirii, valori mai mari fiind înregistrate doar în orașele Brăila, Galați și Arad.

Tabe fi- ( 'ocePtul populației dezvoltare ai României		deaiv ajute din polii de
Pol     de	Populația	populație în
dezvoltare	stabilă	zone
		dezavantajate
Brăila	280 302	34%
Galați	249432	26%
Arad	259.074	24 W
Bacău	144 307	23%
Baia Mare	123.738	19%
Oradea	196 367	18%
Suceava	92.121	18%
5atu Mare	102 411	17 %
Rm Vâlcea	98.776	14%
Târgu	134190	14%
Mureș
Sibiu	147-245	13%
Deva	61.123	11%
Pitești	155-383	8%

Figura 1.5 Distribuția p*îulatei pe zone dezavantajate în Municipiul Bacău

în ceea ce privește gruparea populației marginalizate pe comunități, pe baza informațiilor raportate de autoritatea locală, același studiu identifică în anul 2013, 9 areale ca aparținând a două tipologii:

• a)    zone de locuințe sociale modernizate - de mici dimensiuni, aflate la extremitățile țesutului urban:

• •    un areal de 422 de persoane în cartierul Tache, delimitat de străzile Bicazului, Teiului, Al. Lăpușneanu și Xxxxxxxx Xxxx (cuprinde ZUM 8)

• •    un areal de 200 de persoane în cartierul Miorița, delimitat de străzile Calea Mărășești, Strada Mioriței și Strada Gării (cuprinde ZUM 12)

• •    un areal de 100 de persoane în cartierul Miorița, delimitat de străzile Bradului, Mioriței și Tipografilor

• •    un areal de 1360 de persoane în cartierul George Bacovia, delimitat de străzile Vadul Bistriței, Bulevardul Unirii și Strada 9 Mai (cuprinde ZUM 9 și 10)

• b)    zone de tip ghetou cu blocuri - de mari dimensiuni, în proximitatea zonei centrale și în zona sudică a municipiului:

• •    un areal de 796 de persoane în cartierul Centru, delimitat de străzile Banatului, Oituz, Strada Gării și Avram lancu (cuprinde ZUM 13 și 24)

• •    un areal de 5325 de persoane în cartierele Bistrița Lac și Carpați, delimitat de străzile Aleea Ghioceilor, Strada Alecu Russo, Milcov și Theodor Aman (cuprinde ZUM 7 și 21)

• •    un areal de 9005 de persoane în zona Carpați - Letea, delimitat de străzile Pictor Ion Andreescu, Milcov, Orizontului și Alecu Russo (cuprinde ZUM 6)

o un areal de 3980 de persoane în cartierul Republicii, delimitat de străzile Calea Mărășești, Strada Narciselor, Strada Metalurgiei și Aleea Electricienilor

• •    un areal de 3373 de persoane în cartierul Aviatori, delimitat de străzile Calea Mărășești, Aleea Condorilor, Strada Aeroportului și Strada Aviatorilor (cuprinde ZUM 2, 3 și 4)

Totodată, Direcția de Asistență Socială identifică 16 zone urbane marginalizate (ZUM) la nivelul municipiului Bacău dintre care majoritatea (cu excepția ZUM 1 Căsuțe sociale Cartier izvoare, ZUM5 Letea3z,ZUMi5-G.Bacovia35șiZUMi6 - Sălciei 12) se suprapun cu zonele identificate în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate.

Delimitarea ZUM • urilor a fost făcută conform chestionarului din Anexa 3 aferentă Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate, și vine în completarea acestuia cu informații actuale (2016) din baza de date a Direcției de Asistență Socială a Municipiului Bacău și a experienței resursei umane pe care o deține instituția, rezultând astfel anumite diferențe de localizare și dimensionare a arealelor dezavantajate.

Zona de locuințe individuale Izvoare este cel mai extins și numeros areal ce concentrează persoane defavorizate în Municipiul Bacău, având probleme complexe de capital uman, ocuparea forței de muncă și locuire. Prin urmare DAS consideră necesară clasificarea acesteia în cadrul categoriei ZUM, având în derulare un proiect prin mecanismul DLRC ce va stabili exact indicatorii aferenți celor 3 categorii de probleme, urmărind structura din Anexa 4 aferentă Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate. Acest fapt este valabil și pentru ZUM 5, zona dezavantajată de locuințe în camere de cămin din Letea. în ceea ce privește ZUM 15 și ZUM 16, acestea prezintă probleme punctuale ce pot fi rezolvate prin proiectele de diversificare a serviciilor sociale din cadrul SIDU Bacău și nu necesită un pachet complex de intervenții integrate dedicate acestora.

în continuare se află descrierea extinsă a ZUM;

ZUM 1 Căsuțe sociale - Cartier Izvoare

• •  aproximativ5000 persoane din care 400 de

etnie roma (nedeclarate)

• •    căsuțele sociale - 23 locuințe proprietate a municipiului Bacău, cu aproximativ 130 persoane de etnie romă (nedeclarate)

Mahala * Cartier Izvoare este o zonă periferică a Bacăului, în apropierea gropii de gunoi, devenită sursă de venituri pentru unii cetățeni prin colectarea și reciclarea deșeurilor. în zonă sunt mai multe locuințe improvizate, fără acces la utilități, familii care trăiesc din ajutor social, cu acces redus la infrastructură.

în acest cartier se găsesc și două ghetouri căsuțele sociale, proprietate a Municipiului Bacău, sunt amenajate în foste grajduri lângă care au aparut improvizații, (o căsuță are aproximativ 8mp) unde locuiesc mai multe familii fără venituri sau cu venituri reduse, ai căror copii sunt în evidențele serviciilor sociale de la nivel local pentru risc de abandon școlar și familial, violență domestică și risc de infracțiuni. Lipsa infrastructurii face zona un focar de infecție. Ghetoul nu beneficiază de apă curenta și încălzire pe perioada iernii, familiile care locuiesc în aceste spații se încălzesc cu dispozitive electrice improvizate. Municipiul Bacău prin Direcția de asistență socială sprijină cu plata curentului electric și asigurarea apei (amplasare pompă de apă) în zonă, dar lipsa veniturilor stabile pentru fiecare familie duce la un nivel scăzut de calitate a vieții.

ZUM 2 Victor Babeș -1 bloc

• •    104 locuințe (garsoniere)

• •    locuințe proprietate a Primăriei, date în închiriere

* 160 persoane 10 persoane de etnie romă (nedeclarate)

ZUM 3 Condorilor2-1 bloc

• •    100 locuințe (garsoniere)

• •    locuințe proprietate a Primăriei, date în închiriere

• •    160 persoane -10 persoane de etnie romă (nedeclarate)

ZUM 4 Aviatori 10 și 11

• •    2 blocuri 160 locuințe (camere de cămin cu baia la comun)

• •    240 persoane - 60 persoane de etnie romă (nedeclarate)

• •    locuințe proprietate a Primăriei, date în închiriere

• •    160 locuințe (camere de cămin cu baia la comun)

• •    320 persoane nu sunt de etnie romă

• •    locuințe proprietate a Primăriei, date în închiriere

ZUM 6 Orizontului 34 • 1 bloc

• •    80 locuin țe (garsoniere)

• •    150 persoane • 20 persoane de etnie romă (nedeclarate)

• •    locuințe proprietate a Primăriei, date în închiriere

Zonele 2-6 sunt de tip ghetou: blocuri de calitate scăzută, cu baia și bucătăria improvizate, supraaglomerate, caracterizate de condiții improprii de locuire. Persoanele care locuiesc aici au un nivel scăzut de trai, motivat de lipsa veniturilor, majoritatea la limita de a se încadra la plata ajutorului social.

ZUM 7 Stadionului bloc 5 și 7

• •    140 locuințe (camere de cămin cu baia la comun)

» 250 persoane (200 persoane de etnie romă -nedeclarate (a ancheta socială)

• •    atât proprietari cât și chiriași la Municipiul Bacău

Ghetouri alăturate - Foste cămine de nefamiliști cu baia la comun, și bucătăria improvizată în cameră, supra-aglomerat, cu condiții improprii de locuire. Persoanele care locuiesc aici au un nivel scăzut de trai, motivat de lipsa veniturilor. Mulți sunt purtători de boli cronice.

ZUM 8 CartierTache- zonă delimitată

• •    15 locuințe fără utilități

• •    70 persoane (sunt de etnie romă, tradiționaliști)

• •    locuințe proprietate

  ZUM 5 Letea 32 -1 bloc (sc. A și B)

  
  

  Zonă locuită de populație de etnie romă -tradiționaliști, cu un nivel scăzut de trai și educație, risc crescut de abandon școlar. Lipsa unui venit

  
  

stabil și adaptat nivelului de pregătire îi face să fie mereu în atenția serviciilor sociale pentru acordarea de beneficii sociale.

ZUM 9 Vîntului

• •   20 locuințe fără utilități

• •  50 persoane (nu se declară, dar sun t de etnie

romă)

• •    locuințele sunt în proprietatea locatarilor

Mahala - Zonă insalubră și cu un nivel scăzut de securitate, locuită de populație de etnie romă, cu un nivel scăzut de trai și educație, risc de abandon școlar. Lipsa unui venit stabil și adaptat nivelului de pregătire îi face să fie mereu în atenția serviciilor sociale.

ZUM 10- Xxxx Xxxx - 3 blocuri

• •    240 locuințe (camere de cămin cu baia la comun)

•    400 persoane -100 persoane de etnie romă (nedeclarate)

•    atât proprietari cât și chiriași la Municipiul Bacău

Ghetouri alăturate - Foste cămine de nefamiliști cu baia la comun, și bucătăria improvizată în cameră, supra-aglomerat, având condiții improprii de locuire. Persoanele care locuiesc aici au un nivel scăzut de trai, motivat de lipsa veniturilor sau reduse la limita subzistenței. Mulți sunt purtători de boli cronice.

ZUM 11 • Pictor Aman 5

• •    zona centrală 80 locuințe (garsoniere)

• •    150 persoane, 60 de etnie romă (nedeclarate)

• •    atât proprietari cât și chiriași la Municipiul Bacău

scăzut de trai, motivat de lipsa veniturilor sau reduse la limita subzistenței; zona nu prezintă siguranță.

ZUM 12 - Erou Xxxxxx Xxxxxx Xxxxx 9

• •    5 camere gospodării în case naționalizate cu 10 persoane, unele cu mulți copii, toți de etnie (nedeclarați)

• •    locuire de proastă calitate, supraaglomerată

ZUM 13 - Oituz 38

o  case naționalizate o gospodărie

• •    4 membri de etnie romă nedeclarați

• •    locuire de proastă calitate, supraaglomerată

ZUM 14 - Avram lancu 28

• •    case naționalizate - o gospodărie

• •    2 membri de etnie romă nedeclarați

• •    locuire de proastă calitate, supraaglomerată

ZUM 25 - G.Bacovia 35

• •    case naționalizate - o gospodărie

• •    5 membri de etnie romă nedeclara ți

• •    locuire de proastă calitate, supraaglomerată

ZUM 16 Sălciei 12

• •    3 gospodării cu 15 membri de etnie romă nedeclarați

• •    locuire de proastă calitate, supraaglomerată

Persoanele care locuiesc în zonele 12 -16 au un nivel scăzut de trai, motivat de lipsa veniturilor. Zonele nu prezintă siguranță și nu beneficiază de utilității (apă, canal, gaz), încălzirea făcându-se cu sobă cu lemne.

Ghetou - Bloc de garsoniere, de proastă calitate, supra-aglomerat, având condiții improprii de locuire. Persoanele care locuiesc aici au un nivel

Figura 7-Zțisieicdczavantaiatedm Municipiu ^i:.

Legendă

L mită administrativ terrto'iaiă

Zoneconstrjrtt nPastructurâ xtieră — । JtrSz' principale

—» Urări ^cundam

-----străzi locale

Hcaitcuct mi feroviara

Cadru natural

Pădur

Ape

Za ne Urbane M, rq r a.ate | ' Inst tuții jco are cu atanoo i • Beneficiar VMG

CeueOAC

Genetician VMG

în ultimii 8 ani, numărul persoanelor beneficiare de venit minim garantat a fluctuat, tendința generală fiind de scădere. Per total, procentul acestor persoane a reprezentat în medie 2%-3% din totalul populației orașului. în anul 2016 au fost înregistrați 4326 beneficiari din care 14,8% erau familii cu un copil și un părinte plecat în străinătate. Alte categorii identificate au fost familiile cu minim 4 copii și persoanele fără adăpost cu procente aproximativ egale, în jurul valorii de 2%.

Din distribuția spațială a acestora se poate observa o răspândire pe întreg teritoriul administrativ al orașului, cu precădere în vecinătatea zonei centrale în cartierele George Bacovia, Mioriței, Tache, Cornișă și Bistrița Lac.

Dintre beneficiarii de asistență socială se remarcă persoanele cu dizabilități (adulți și copii) ca fiind majoritare - 87% , situație particulară la nivel regional conform unui buletin statistic realizat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale în anul 2013 care identifica Regiunea Nord Est ca având al doilea cel mai mare număr de persoane cu dizabilități din țară, după Regiunea Sud Muntenia.

Restul categoriilor au procente sub 5% și sunt reprezentate de persoane beneficiare de cantină socială, persoane fără adăpost, copii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal, persoane vârstnice și persoane care au solicitat internarea în căminele de bătrâni.

străinătate. Deoarece anchetele sunt în curs de desfășurare, probabil numărul va continua să crească în următorii ani.

în perioada 2010-2015 s-au observat creșteri ale numărului de beneficiari din categoria persoanelor adulte cu dizabilități, a persoanelor din căminele de bătrâni și a copiilor care au săvârșit fapte penale, urmate în 2016 de o scădere. Pe de altă parte, numărul copiilor cu dizabilități, a persoanelor vârstnice și a persoanelor fără adăpost s-a menținut constant. Singura scădere semnificativă a fost înregistrată în cazul beneficiarilor de cantină socială.

O situație particulară este reprezentată de copii cu ambii părinți plecați în străinătate, deoarece familiile nu declara această situație, numărul oficial fiind prin urmare mic și constant în ultimii ani. Odată cu începerea anchetelor sociale de către Direcția de Asistență Socială în anul 2015, se poate observa o creștere dramatică a numărului familiilor cu unul sau ambii părinți plecați în

Pe fondul neacoperirii nevoilor de bază apar și alte riscuri sociale la care se expun persoanele din zone marginalizate ce au nevoie de asistență socială: boli datorate igienei precare, copiii nu mai frecventează cursurile școlare cu regularitate, apare cerșetoria ca sursă de venit, apare consumul de alcool și alte substanțe, violența domestică, sarcini nedorite și chiar trafic de persoane. Zonele vizate devin un focar de infecție pentru comunitate, siguranța cetățeanului este pusă în pericol, iar tânăra generație care se dezvoltă într-un asemenea mediu nu își depășește condiția socială.

Se conturează astfel nevoia de a acționa integrat în Zonele Urbane Marginalizate unde trăiesc persoane fără loc de muncă și necalificate în domenii cerute pe piața muncii, persoane cu dizabilități și/sau boli cronice, persoane cu bătrâni în întreținere și persoane care au fost eliberate din penitenciar ce își găsesc greu un loc de muncă, familii monoparentale, victime ale violenței domestice, persoane care au abandonat cursurile școlare sau sunt în risc de abandon.

Mai mult, lipsa locurilor de muncă sau lipsa locurilor de muncă stabile conduce la condiții precare de locuire. Conform Direcției de Asistență Socială, multe din locuințe au baia și bucătăria la comun sau improvizate, iar locuințele sunt supraaglomerate, cu două sau trei generații în aceeași gospodărie formată din câțiva metri pătrați.

Nu în ultimul rând, Primăria a participat în rețeaua transnațională URBACT prin intermediul căreia a realizat Planul de Acțiune Locală "Dezvoltarea durabilă a Municipiului Bacău, o comunitate sănătoasă" care a măsurat diferiți indicatori de calitate a vieții precum gradul de îmbătrânire a populației, locuri de muncă, migrație, accesul la locuințe, infrastructură, spații verzi și petrecerea timpului liber, poluarea, consumul de droguri în rândul tinerilor, sănătate, siguranța în spațiul public și a identificat ca principale grupuri vulnerabile la nivel urban: copii lăsați în urmă de părinți emigranți, tinerii consumatori de etnobotanice și vârstnicii care trăiesc singuri și riscă excluziunea socială.

Pentru aceștia sunt propuse următoarele activități specifice:

• •    Promovarea unui stil de viață si a unei diete sănătoase prin campanii de marketing social având drept public țintă tinerii si vârstnicii.

o Formarea unui larg parteneriat instituțional între autorități publice locale, lideri ai comunității, ONG-uri, licee si universități, pentru stabilirea unui plan de acțiuni;

• •    închiderea magazinelor unde se comercializează etnobotanice ;

• •    Parteneriat cu Poliția pentru monitorizarea vânzărilor de ethnobotanice;

• •    Campanie de social - marketing împotriva consumului de droguri ethnobotanice;

• •    Oferirea de servicii de consiliere.

• •    Crearea a două Centre Sociale de Cartier în foste centrale termice de cartier, cu funcții și de Centre SPA, având ca scop regenerarea urbană a zonei, integrarea socială a unor grupuri defavorizate, urmarea unor programe de terapie ocupațională pentru adolescenți și tineri, precum și extinderea serviciilor sociale pentru persoane vârstnice,-

• •    Stabilirea unui parteneriat instituțional împreună cu Inspectoratul Școlar Județean, SPAS, DGASPC, alte servicii descentralizate și deconcentrate, precum și organizații civice și sociale, pentru monitorizarea situației copiilor proveniți din familii de emigranți;

• •    Oferirea de programe și servicii sociale, în special pentu cei 2.000 de copii lăsați acasă de ambii părinți;

• •    Program de participare pe piața muncii a acelora care se apropie de momentul finalizării studiilor.

• •    îmbunătățirea ofertei de servicii sociale pentru vârstnicii dependenți de îngrijire personală;

• •    Construirea celui de al doilea club destinat vârstnicilor, după modelul CLUB 6o+;

• •    Modernizarea Centrului pentru îngrijirea vârstnicilor - proiect finanțat prin POR și aflat în derulare;

• •    Parteneriate între Serviciul Public de Asistență Socială (instituție publică aflată sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Bacău) și ONG-uri/societatea civilă pentru oferirea de servicii.

  11.2. Profil Economic

  
  
  
  
  
  

• 11.2.1.    Profil economic

Contextul Național, Regional ș Județean

Produsul Intern Brut în prețuri curente de la nivelul Regiunii Nord-Est a cunoscut o creștere cu 19,77% în intervalul 2010 - 2014, inferioară ritmului de creștere de la nivel național de 25,15%, aspect ce este reliefat și la nivelul contribuției pe care Regiunea Nord-Est o înregistrează la formarea economiei naționale ajungând 10,05% în anul 2014, cu 0,45 puncte procentuale mai puțin comparativ cu anul 2010. Tendința este întâlnită și la nivel național, județul Bacău ajunge să participe într-o proporție de 1,92% în anul 2014, comparativ cu 2,28% în anul 2010. în ceea ce privește valoarea contribuțiilor regionale la formarea Produsului Intern Brut de la nivelul național se poate constata faptul că, Regiunea București - Ilfov prezintă cel mai semnificativ aport, de peste 25%, Regiunea Sud -Vest Oltenia contribuie cel mai puțin, sub 8% iar restul regiunilor au o contribuție ce variază între 10% si 13%.

Analizând structura PIB realizat la nivelul Regiunii Nord - Est se observă faptul că județul lași își menține pe tot parcursul intervalului analizat poziția de principal contribuabil la formarea PIB al regiunii, contribuția acestuia majorându-se de la 29,03% în anul 2010 la 30,67% în anul 2014. Locul al doilea la nivelul regiunii este deținut de către județul Bacău, al cărui PIB reprezintă 21,70% în anul 2010 respectiv 19,11% în anul 2014 din PIB -ul Regiunii Nord - Est.

Prognozele în profil teritorial ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) indică faptul că, în situația în care PIB în prețuri curente la nivel național înregistrează o creștere cu aproximativ 30% în perioada 2015-2019, Produsul Intern Brut al județului Bacău va crește în aceeași măsură. în ceea ce privește contribuția județului Bacău la nivelul PIB-ului național rămâne una redusă (1,92%) iar la nivel regional își menține locul al doilea, contribuind cu 18,88%. Se poate observa faptul că, deși evoluția estimtă este una pozitivă, valoarea efectivă a PIB-ului județului Bacău este una redusă.

8 -           Produsului Intel n Brut realizată Ia rjivșluljudețelcrrJin Regiunea Nord -ăst

-milioane lei, prețuri curente-

	2015	2016	2017	2018	2Oig
PIB România	712.832	758.515	807.422	861603	919587
PIB Nord - Est	72 821	77652	82579	88 058	93 922
Bacău	13633	14.616	15 551	16604	17 730
% din național	1.91%	493%	493%	493%	493%
% din regional	18,72%	18,82%	18,83%	18,86%	18,88%
	:’l * i d '     - 7.T C wj            &	itio t1. - vp aM<v nii	t7?k;r/ te rA. “	în PROFIL	TERITORIAL

în perioada analizată, se observă o creștere a contribuției sectorului terțiar (al serviciilor) la formarea Valorii Adăugate Brute generată la nivel județean (de la 35,83% în anul 2008 la 41,80% în anul 2013). De asemenea, se observă o scădere a sectorului construcțiilor (de la 11,55% în anul 2008 la 7,95% în anul 2013) precum și la nivelul comerțului (de la 20,99% în anul 2008 la 16,60%în anul 2013), aceste sectoare fiind cele mai afectate de criza economică globală. Această scădere a fost compensată de o creștere a sectorului industrial.

în ceea ce privește sectorul terțiar, creșterile semnificative au fost înregistrate la nivelul Clasei J - Informații și comunicații (de la 1,69% în anul 2008 la 3,05% în anul 2013) precum și la nivelul Clasei L - Tranzacții imobiliare (de la 10,64% în anul 2008 la 13,44% în anul 2013).

Analizând PIB/ locuitor în prețuri curente la nivelul Regiunii Nord - Est se observă faptul că, în perioada analizată 2008 - 2014 creșterea înregistrată la nivelul acestei regiuni (25,00%) a fost superioară comparativ cu ritmul de creștere de la nivel național (22,60%). Cu toate acestea, pe întreaga perioadă analizată, valoarea PIB/locuitor în prețuri curente aferentă Regiunii Nord - Est este inferioară celei înregistrate la nivel național. în pofida tendinței de convergență la media U.E. singura regiune ce atinge valori superioare mediei EU28 este Regiunea București-llfov, decalajul de dezvoltare economică dintre aceasta și restul regiunilor rămânând accentuat.

Fcrțâ de muncă la nivel național, 1 egional șj județer

Conform bazei de date TEMPO a Institutului Național de Statistică, în anul 2015, populația activă a Regiunii Nord Est reprezenta 31,31% din totalul populației, sub nivelul național de 39,36%. Din totalul populației active, populația ocupată reprezenta 93,66%, iar șomerii 6,34%. Populația aptă de muncă la nivelul Regiunii a înregistrat o diminuare, de la 1.309,5 mii persoane în 2010, la 1.227,2 mii persoane în anul 2015, o scădere cu 6,28%, scădere peste media națională de 2,46% între 2010 și 2015. Aceeași tendință a fost înregistrată și la nivelul județelor din Regiunea Nord Est: în anul 2015, în județul Bacău, existau 215,5 mii persoane apte de muncă, cu 4,81% mai puțin față de anul 2010. Totuși, se remarcă faptul că județul Bacău a înregistrat cea mai mică scădere comparativ cu restul județelor din regiune.

Rata de ocupare la nivelul Regiunii Nord Est a înregistrat în anul 2015 o creștere cu 23,83% față de anul 2010, peste creșterea ratei de ocupare la nivel național de 12,08%. Rata de ocupare la nivelul județului Bacău a crescut de la 44,1% în anul 2010, la 54,8%, o creștere cu 10,7 puncte procentuale. Cu toate acestea, valorile înregistrate fa nivelul județului Bacău, pe toată perioada analizată sunt inferioare atât nivelului ratei de ocupare de fa nivel național cât și regional.

Aceeași tendință de creștere poate fi remarcată și în evoluția ratei de activitate pe perioada analizată, 2010-2015, nivelul atins la nivelul Regiunii Nord Est în anul 2015, fiind de 61,5%, cu 6,6 puncte procentuale mai mare decât nivelul anului 2010 Județul Bacău a înregistrat în anul 2025 o rată de activitate de 58,7%, cu 10,9 puncte procentuale mai mult decât valoarea aferentă anului 2010, nivelul ratei fiind inferior ratei de activitate de la nivelul Regiunii Nord - Est.

Din perspectiva analizei populației ocupate civile la nivelul Regiunii Nord - Est, se constată în perioada 2010 -2015, o scădere cu 4,79%.

Din perspectiva analizei populației ocupate pe activități ale economiei naționale la nivelul Regiunii Nord - Est, în perioada analizată 2010-2015, se constată faptul că, sectorul Agriculturii, silviculturii și pescuitului deține primul ioc, angrenând 403,8 mii persoane în 2015, reprezentând 35,13% din totalul populației ocupate respectiv 501 mii persoane în anul 2010. Clasa C - Industria prelucrătoare, situată pe locul doi, a înregistrat o creștere cu 7,7% față de anul 2010, ajungând în anul 2015 să angreneze 183,2 mii persoane, adică 15,93% din totalul populației ocupate. Clasa G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor ocupă locul al treilea, cu 153,8 mii persoane ocupate în anul 2015, reprezentând 13,38% din totalul populației ocupate, a înregistrat de asemenea o creștere 007,03%față de anul 2010. Deși numărul persoanelor ocupate în Clasa J -Informații și comunicații, este de doar 14,4 mii persoane, sectorul a înregistrat cea mai mare creștere, în anul 2015 în cadrul acestui sector activau cu 65,52% mai multe persoane comparativ cu valoarea din anul 2010.

Figura 25" Copulația ocupată p' activități alp etoiwimia naționale, la nivelul Regiunii de Oezvsta'e Nord Est

Clasa P • învățământ

Clasa O Administrație publică și apărare; as gurăi i sociale d'nâistemu pub ic

Clasa N - Activități de se «vicii administrative și activități de servicii suport

Casa VI -Activități profesionale, științifice și tehnice

în ceea ce privește populația ocupată de la nivelul județului Bacău a fost înregistrată aceeași tendință de scădere, de la 208,8 mii persoane la 201,2 mii persoane (o diminuare cu 3,64% în 2015 față de 2010).

La fel ca la nivelul Regiunii Nord - Est, Clasa A -Agricultură, silvicultură și pescuit, deține cea mai mare pondere din populația ocupată 27,13%, adică 54,6 mii persoane însă, în perioada analizată este înregistrată o scădere cu 17,27% în 2015 comparativ cu anul 2010. De remarcat faptul că și la nivelul județului Bacău industria prelucrătoare, aflată pe locul doi, a înregistrat o creștere cu 5,17% în anul 2015 față de anul 2010, sector ce înglobează 34,6 mii persoane, valoare ce reprezintă 17,29% din totalul populației ocupate de la nivelul județului Bacău. Clasa G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor precum și Clasa F - Construcții angrenează 29,4 mii persoane, respectiv 24,4 mii persoane în anul 2015, la nivelul acestor două clase, în perioada analizată a fost înregistrată o creștere cu 5,38%, respectiv 7,96% față de anul 2010.

Figurai Populația ocupată pe activități ale e "ano rtăieinatonale, la nivelul jvdetu tui

In perioada analizată, structura numărului mediu de angajați la nivelul Regiunii Nord - Est, nu prezintă modificări substanțiale în ceea ce privește contribuția fiecărui județ la numărul mediu de salariați. Astfel, în anul 2015 pe locul întâi era situat județul lași, la nivelul acestuia era angrenată 27,37% din populația activă, urmat de județul Bacău cu 19,75%, Suceava 18,04%, Neamțis,22%, Vaslui 9,94% și Botoșani cu 9,68%.

în ceea ce privește rata șomajului, deși aceasta a avut o evoluție fluctuantă la nivelul Regiunii Nord Est, nivelul acesteia a scăzut față de anul de baza, anul 2010, înregistrând în anul 2015, 6,3%, cu 1,5 puncte procentuale mai puțin decât în anul 2010.

Deși la nivelul Regiunii Nord Estîn perioada 2010 -2015 rata șomajului persoanelor de sex masculin a înregistrat o scădere mai mare comparativ cu cea a persoanelor de sex feminin, de la 8,9% în anul 2010 ta 7,2% în anul 2015 respectiv de la 6,5% la 5,4%, se remarcă un nivel superior al ratei șomajului în rândul persoanelor de sex masculin comparativ cu cea înregistrată la nivelul persoanelor de sex feminin.

Numărul șomerilor a avut o evoluție fluctuanță în perioada de referință. Față de anul 2010, când la nivelul Regiunii Nord - Est, pe fondul crizei economice, numărul șomerilor a atins valoare de 102.272 persoane, numărul acestora a scăzut considerabil în special în anul 2011, la 73.290 persoane, cu 28,33%, a urmat apoi o creștere până în anul 2013, când a fost înregistrat un număr de 8S-343 de șomeri, iar din 2014 numărul acestora a început să scadă, ajungând în anul 2015 la 77.786 persoane.

Analizând structura șomerilor după nivelul de pregătire, se constată o creștere cu 7,6 puncte procentuale a ponderii șomerilor cu studii elementare, de la 74,6% în 2010 la 82,2% în anul 2015, o reducere cu 4,4 puncte procentuale a ponderii șomerilor cu studii medii de la 18,9% în 2010 la 14,5% în anul 2015, precum și a șomerilor cu studii superioare cu 3,2 puncte procentuale, de la 6,6 %în anul 2010, la 3,3%în anul 2015.

F gura -Structura șomerilor din punct de vedere al nivelului de instruire, in Regiunea Nord - Est, in perioada 2010-2015

12OOOO

10000O '

Imn

Anul Anul 2011 Anul Anu 2013 Anul Anu.

1010             201a             7014    2015

Supenoa e Med:       a Elementar

Suna: Btw du date >NS TEMPO

Ponderea șomerilor benficiari de indemnizație de șomaj a scăzut în intervalul 2010 - 2015 la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord Est, de la 47,87%, adică 48.960 persoane în anul 2010, la 22,45%, adică 17.465 persoane în anul 2015, Din totalul persoanelor beneficiare de indemnizație de șomaj, ponderea șomerilor cu experiență în muncă era la nivelul anului 2015 de 70,96%, respectiv 12.393 persoane, în timp ce șomerii fără experiență în muncă reprezentau 29,04%, adică 5.072 persoane.

Ponderea persoanelor care nu beneficiază de drepturi bănești a crescut, de la 52,13%, însemnând 53.312 persoane în 2010, la 77,55%, adică 60.321 șomeri care nu au beneficiat de drepturi bănești în anul 2015.

La nivelul județului Bacău, evoluția numărului șomerilor a înregistrat aceeași tendință prezentată la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord Est. La nivelul regiunii, județul Bacău este județul cu cea mai mare rată a șomajului, după județul Vaslui. Cu toate acestea, rata șomajului, deși cu o evoluție fluctuantă, a înregistrat o scădere cu 1,2 puncte procentuale în perioada analizată, ajungând la 6,6% în anul 2015.

Figura 29 - Eyoiuț a rutei șomajului la nivel națio ia , Regiunea Nord Est și județele Regunt' Nord Est,

Și la nivelul județului Bacău rata șomajului persoanelor de sex feminin este inferioară celor de sex masculin, ambele înregistrând o tendință de scădere în cadrul perioadei analizate, de la 8,9% în 2010 la 7,3% în anul 2015 în cazul persoanelor de sex masculin, respectiv de la 6,8% în 2010 la 5,7% în anul 2015 la nivelul persoanelor de sex feminin.

9

8

7

6

în intervalul 2010-2015, la nivelul județului Bacău, numărul șomerilor cu studii elementare, nivel de instruire primar, gimnazial sau profesional, a scăzut cu 22,5% în anul 2011, ajungând la 9.862 șomeri, față de 12.370 șomeri în anul 2010, după care a urmat o tendință ascendentă, ajungând în anul 2015 la 11.815 șomeri, reprezentând 82,9% din totalul șomerilor. Atât numărul șomerilor cu studii medii cât și cel aferent șomerilor cu studii superioare au avut o evoluție descendentă pe parcursul perioadei analizate, ajungând la 1.983 șomeri cu studii medii în anul 2015, cu 43,84% mai puțini decât în anul 2010, respectiv la 456 șomeri absolvenți de studii superioare, cu 66,42% mai puțini decât în anul 2010.

Superoare

«MerN

•Elementar

Ponderea șomerilor benfidari de indemnizație de șomaj a scăzut în intervalul 2010 - 2015 la nivelul județului Bacău, de la 62,92%, adică 11.085 persoane în anul 2010, la 22,82%, reprezentând 3.251 persoane în anul 2015, în timp ce ponderea persoanelor care nu beneficiază de drepturi bănești a crescut, de la 37,08%, însemnând 6.534 persoane în 2010, la 77,18%, adică 11.003 șomeri care nu beneficiază de drepturi bănești în anul 2015. Din totalul beneficiarilor de indemnizație de șomaj, la nivelul anului 2015, ponderea șomerilor cu experiență în muncă era de 71,52%, respectiv 2.325 persoane, în timp ce șomerii fără experiență în muncă reprezintă 28,48%, adică 926 persoane.

Referitor la salariului nominal mediu net lunar, valoarea acestuia la nivelul Regiunii Nord-Esteste, pe toată perioada analizată, inferioară valorii naționale. Astfel, în Regiunea Nord-Est, nivelul atins în anul 2015 a fost de 1.562 RON, cu 15,97% mai mic față de 1.859 RON, valoarea înregistrată la nivel național. Salariul mediu la nivelul județului Bacău a înregistrat o creștere continuă în interval analizat, situând județul pe locul al doilea la nivelul regiunii, ajungând la 1.582 RON în anul 2015, cu 13% sub nivelul salariului mediu net lunar al județului lași, care se află pe primul loc în regiune, cu 1.798 RON.

Figura ’i - Dinamica salariului mediu eetlunarla nivel național, regie nai ți județean in perioada 2010 2015

2000

1900 1800

1700 1600

1500 14OO 1300 1200 2100

1OOO în ceea ce privește câștigurile salariale nominale medii lunare pe activități ale economiei naționale, la nivelul anului 2025 putem observa că cele mai mari salarii din Regiunea Nord Est au fost obținute la nivelul Clasei J Informații și comunicații, 2.959 RON, Clasa K - Intermedieri financiare și asigurări, 2.723 RON, Clasa B - Industria extractivă, cu 2.687 RON, Clasa D - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 2.596 RON și Clasa O Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public, cu 2.592 RON. în antiteză, cele mai mici câștiguri au fost obținute de către salariații din Clasa I Hoteluri și restaurant, cu 918 RON, Clasa F - Construcții, 1.205 RON și Clasa G • Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 1.211 RON.

în ceea ce privește câștigul salarial nominal net lunar pe activități ale economiei naționale obținut de salariații din județul Bacău în anul 2015, constatăm ca cele mai mari câștiguri le-au obținut salariații din Clasa B - Industria extractivă, 3.516 RON, Clasa K - Intermedieri financiare și asigurări, 2.864 RON, Clasa D - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, 2.750 RON și Clasa O Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public, 2.589 RON, Cele mai mici câștiguri au fost obținute de către salariații din Clasa I Hoteluri și restaurant, cu 931 RON respectiv Clasa L -Tranzacții imobiliare, 1.071 RON.

Analizând câștigul salariat mediu net lunar pe sexe, se remarcă faptul că la nivel județean, regional și național, câștigul persoanelor de sex feminin este inferior persoanelor de sex masculin, cu excepția anului 2015, când la nivelul Regiunii Nord Est, persoanele de sex feminin au obținut un câștig de 1565 RON, comparativ cu 1560 RON, câștigul salariat obținut de personele de sex masculin. De asemenea, la nivelul anului 2015, se poate observa faptul că, valoarea câștigului salariat nominal mediu net al persoanelor de sex masculin din județul Bacău a fost superioară valorii de la nivelul Regiunii Nord Est, dar inferioră celei naționale. Asfel, la nivelut județului Bacău, în anul 2015, femeile au obținut un câștig salariat mediu net cu 9,28% inferior bărbaților.

Figura 34 -Câștig- ! salar al mediu net lunar pe sex*, la nivil național, regional și județean, anul io^j

Comisia Națională de Prognoză estimează o creștere a salariului mediu lunar net cu 56% la nivelul județului Bacău în anul 2020 față de anul 2015, careva ajunge la 2473 lei. Creșterea estimată la nivelul județului Bacău este sub creșterea estimată la nivelul Regiunii Nord Este de 60%, dar peste creșterea prognozată la nivel național de 54^.

Profiluleconoimic al Municipiului B^cau

Comparând numărul de întreprinderi active de la finalul anului 2010 cu numărul de întreprinderi active din municipiul Bacău de la finalul anului 2015 se observă faptul că, acesta s-a diminuat cu 4,2%. De asemenea, în perioada analizată se poate constata faptul că, la finalul anului 2011 a fost înregistrat cel mai mic număr al întreprinderilor active, efect al crizei economice globale.

20'0   2011   2012   2013   2014 2D1S

; t z- da :a de tex W5 • eCanos

în perioada 2010 - 2015, numărul firmelor nou-înființate a înregistrat un trend descendent, maximul fiind atins în anul 2010, cu 786 de firme înființate, ajungând în anul 2015 la 621 firme, cu 22% mai punține decât în anul 2010. în ceea ce privește firmele radiate, se observă o evoluție fluctuantă. Cel mai mare număr de firme radiate a fost înregistrat în anul 2010,1.424 de companii iar cea mai mică valoare a fost înregistrată în anul 2012 respectiv 761 de întreprinderi radiate, acesta fiind și singurul an din perioada analizată în care numărul firmelor radiate a fost inferior numărului de firme nou înființate.

—• F. rm e rad 'ate —F rm e înfi । n tate

Suceava

• — Mun BacJ.j

VersINS. Bc-a de Mit INS 7EMPQ

locuitori. Din analiza datelor Institutului Național de Statistică aferente perioadei 2010 - 2015, putem observa faptul că, deși în ușoară scădere, de la 27,8g%o în anul 2010, la 26,8z%o în anul 2015, la nivelul municipiului Bacău au fost înregistrate valori superioare ale întreprinderilor active la 2000 de locuitori, pe toată perioada de raportare, comparativ atât cu nivelul județean, cât și cu cel regional și național. Acest indicator este relevant deoarece evaluează măsurile întreprinse de administrația locală în vederea dezvoltării economice locale, precum și preocuparea acesteia în vederea ocupării forței de muncă, întreprinderile active contribuind și la obținerea de venituri suplimentare la bugetul local prin taxarea activităților economice.

Realizând o analiză la nivelul structurii firmelor active din municipiul Bacău, din punct de vedere al sectorului economic în care acestea activează, se constată faptul că secțiunea CAEN - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; Repararea autovehiculelor și motocicletelor înglobează atât în anul 2010, cât și în anul 2015, cel mai mare număr de întreprinderi (40,13% respectiv 37,24%). Locul al doilea la nivelul întregii perioade analizate este deținut de întreprinderile ce au ca domeniu de activitate Activitățile profesionale, științifice și tehnice iar pe locul al treilea, deși numărul acestora prezintă o tendință descendentă, sunt situate companiile ce activează în domeniul Industriei prelucrătoare. Ponderile întrepriderilor ce activează în sectoare precum Informații și comunicații (Clasa J) și Intermedieri financiare și asigurări (Clasa K) prezintă o tendință ascendentă (de la 2,50% la 3,12% respectiv de la 2,22% la 2,56%).

Figura .jj -Structura întreprinderilor active pe activități ale economiei na ticna le în Mu,' .Bacău

Casa 5 Clasa R Casa Q Ciasa P Clasa N

Casa M Clasa L

Casa K Casa J

Clasa 1 Clasa H Casa G Clasa F Clasa E Ciasa D Clasa C Clasa B

C asa A

Realizând o analiză a întreprinderilor în funcție de clasa de mărime, pe baza informații lor disponibile pe Listă Firme, la nivelul anului 2015, observăm că microîntreprinderile (companiile ce au între 0-9 angajați), dețin 89,93% din totalul întreprinderilor active la nivelul municipilui Bacău, întreprinderile mici și mijlocii (companiile ce au între 10-49 angajați), dețin o pondere de 8,13%, întreprinderile mijlocii ce au între 50-249 de angajați dețin 1,69%, iar întreprinderile mari și foarte mari cu peste 250 de angajați dețin 0,25%. Sectorul IMM-urilor cuprinde 98,06% din totalul întreprinerilor locale active, numărul destul de scăzut al întreprinderi mari și foarte mari, reflectă flexibilitatea mediului de afaceri băcăuan, impusă de condițiile în permanentă schimbare ale economiei și nu numai. Se impune necesitatea adaptării permanente și în timp util a învățământului tehnico-profesional la nevoile mediului de afaceri, respectând în același timp, cerințele de calitate impuse.

1n funcție de clasa de mărime a întreprinderilor, putem observa o distribuție diferită o ponderilor acestora în funcție de domeniul CAEN. Astfel, la nivelul anului 2015, în cadrul microîntreprinderilor Clasa G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor deține o pondere de 38,39%, urmată de Clasa M • Activități profesionale, științifice și tehnice 12,91% și Clasa F - Construcții cu 8,10%. Și la nivelul întreprinderilor mici Clasa G Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor deține cea mai mare pondere, de 37,37%, urmată de Clasa C - Industria prelucrătoare cu 19,65% respectiv Clasa F- Construcții, cu 15,89%. Domeniul cu cea mai mare pondere în cadrul întreprinderilor mijlocii este Clasa C - Industria prelucrătoare, cu o pondere de 35,11%, urmat de Clasa F- Construcții, cu 18,09% ?'^,a mică diferență Clasa G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor cu 17,02%. întreprinderile mari și foarte mari, activează doar în 5 domenii: Clasa C -Industria prelucrătoare, e domeniul predominant cu 64,29%, urmat de Clasa G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 14,29% iar Clasa F- Construcții, Clasa D - Producția șifurnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și Clasa J • Informații și comunicații, fiecare cu pondere de 7,14%.

La nivelul anului 2015, întreprinderile mari și foarte mari au contribuit în proporție de 54,37% la formarea cifrei de afaceri a municipiului Bacău, deși reprezintă doar 0,25% din totalul întreprinderilor, profitul acestora atinge 58,22% din profitul total înregistrat la nivelul municipiului. De asemenea, dețin un procent de 37,95% din totalul salariaților și au înregistrat cea mai mare productivitate a muncii. întreprinderile mijocii, reprezentând 2,69% din totalul întreprinderilor, contribuie cu 16,52% la cifra de afaceri a municipiului, fiind clasate pe locul 3, au o contribuție de doar 5,48% la profitul înregistrat la nivelul mun. Bacău, acesta fiind situate nivelul întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor. La nivelul acestei categorii sunt angajați 22,64% din totalul salariaților. Cu o contribuție de 16,82% la cifra de afaceri a municipiului Bacău, întreprinderile mici, deținând 21,77% din salariații municipiului și o pondere de 22,95% din profitul anual înregistrat, se situează pe locul 2 din perspectiva tuturor indicatorilor analizați, inclusiv a productivității muncii. Microîntreprinderile, deși reprezintă 89,94% din totalul întreprinderilor, au cea mai scăzută productivitate a muncii și cea mai mică contribuție la cifra de afaceri a municipiului, de 12,8%, precum și cel mai mic procent din angajați, de 17,64%, generând 13,35% la profitul municipiului.

Cifra de afaceri generată de întreprinderile active din Bacău a fost în anul 2015 de 21.653 milioane lei, cu 7,45% mai mare decât în anul 2010, când activitatea economică a municipiului a înregistrat o cifră de afaceri de 10.845 milioane lei. Realizând o analiză a structurii economiei locale se observă o economie dominată de sectorul terțiar, în special ramura Comerțului cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, ce contribuie într-o proporție semnificativă la formarea cifrei de afaceri de la nivelul municipiului Bacău, ca urmare a prezenței companiei DEDEMAN S.R.L. (43,57% din cifra de afaceri în anul 2010 respectiv 62,91% în anul 2015). în ceea ce privește sectorul industrial, în perioada analizată se observă o majorare a aportului la alcătuirea cifrei de afaceri, respectiv de la 13,75% în anul 2010, la 26,32% în anul 2025. O majorare semnificativă a fost înregistrată la nivelul clasei 25 • Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal exclusiv mașini utilaje și instalații, a cărei contribuție la cifra de afaceri a crescut cu 3,43 puncte procentuale (de la 4,28% în anul 2020 la 7,62% în anul 2015) precum și la nivelul clasei 30 -Fabricarea altor mijloace de transport la nivelul căreia a fost înregistrată o majorare cu 6,79 puncte procentuale (de la 10,97% în anul²⁰¹⁰ l^a 17,76% în anul 2015). O confirmare a faptului că, sectorul Construcțiilor a fost cel mai afectat de criza economică globală este prezentă și la nivelul ponderii în care acest sector contribuie în prezent la formarea cifrei de afaceri de la nivelul municipiului Bacău , respectiv scădere de la 16,85% în anul 2010 la 9,79% în anul 2015.

Figura Structura cifrei desfaceri pedomefii CAEN la nivelul Municipiului Bacău, in anul 201,y

Clasa 1 - Informații și comunicații; 0,50%

Clasa - Hoteluri și restaurante; 0,96%

Clisa P .nvățamănt 0,0S% Cias.' Q Sănătate și js stenă soc afi; 0,74%

Clasa C Industria p r e Iu cratoa re: 16.32 %

0,95% ___Clasa 3 Industria extractivă; 0 0025%

CasaD - Producția șl furnizarea de energie electrică și termică, gate, ^apă caldă ți aer condiționat , 0,43%

ț X_ Ciasa E - D «tribuț a apei; | Salubritate, gesvo tarea deșeurilor, activități de decontaminare: 1,66%

Având în vedere faptul că, locul al doilea în ceea ce privește contribuția la formarea cifrei de afaceri de la nivelul municipiului Bacău, după ramura Comerțului cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor este deținut de Clasa C - Industria prelucrătoare, a fost considerată necesară analiza în profunzime a acestui sector de activitate. Așa cum se poate observa din cadrul figurii anterioare, subclasa io- Industria alimentară contribuie în cea mai mare măsură la realizarea cifrei de afaceri de la nivelul industriei prelucrătoare (41,37 %), cei mai importanți actori de la nivelul acestui sector sunt AGRICOLA INTERNATIONAL SA (cod CAEN 1012 Prepararea și conservarea cărnii de pasăre), PAMBAC SA (cod CAEN 1061 - Fabricarea produselor de morărit) și SALBAC SA (cod CAEN 1013 Fabricarea produselor din came). Locul al doilea este deținut de subclasa 30 - Fabricarea altor mijloace de transport (17,76%), principalul actor economic fiind AEROSTAR SA (cod CAEN 3030 Fabricarea de aeronave și nave spațiale). Apoi, cu un procent al contribuției asemănător, în jurul valorii de 8% sunt situate subclasa 14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (7,71%), respectiv subclasa 25 -Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal exclusiv mașini utilaje și instalații (7,61%).

ju.'Jm «iszț j'c rtrteWS -KiXrus

		Tatei g Topul primilor io agenți econor ci îr funcție de cifra de afaceri la niveM Mu .'		icipiului Bacăuîn arul 10-5
	Nr. crt 1.	Denumire companie DEDEMAN S.R.L.	Domeniu cod C.A.E.N- Comerț cu ridicata ți cu amănuntul; repararea autovehiculelor ți motocicletelor 4752 • Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă ți al celor pentru vopsit, în magazine specializate	Cifră de afaceri (RON) 4.361.619.720	Nr. angajați 7656
0	2.	COMFERT5 R L	Comerț cu ridicata ți cu amănuntul; repararea autovehiculelor ți motocicletelor 4675 Comerț cu ridicata al produselor chimice	369 730 071	204
	3- 4-	AGRICOLA INTERNATIONAL S A AEROSTAR S A	Industria prelucrătoare 1012 - Prelucrarea ți conservarea cărnii de pasăre Industria prelucrătoare 3030 * Fabricarea de aeronave ți nave spațiale	365931969 3*9 763 579	1713 1659
	5*	TEHNOSTRADE S.R L.	Construcții 4212 - Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor	314 173 365	1.266
	6.	SIMBAINVESTS R L	Comerț cu ridicata ți cu amănuntul, repararea	303070317	616

autovehiculelor ți motocicletelor

4634 Comerț cu ridicata al băuturilor

7.	SPEDITION UMB S.R.L.	Transport și depozitare 5110 - Transporturi aeriene de pasageri	210.367 608	34
8.	PAMBACS A	Industria prelucrătoare 1061 - Fabricarea produselor de morărit	191099 466	540
9*	SALBAC S.A.	Industria prelucrătoare 1013 - Fabricarea produselor din came (inclusiv din carne de pasăre)	114 067.455	328
10.	ELECTRIC PLUS S R L.	Industria prelucrătoare	85 968 255	535

2223 Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții

Caracterul dominant al agenților economici identificați ca făcând parte din Top io este manifestat la nivelul contribuției pe care aceștia o au la formarea cifrei de afaceri aferentă anului 2015 de la nivelul municipiului Bacău și anume, aceștia contribuie într-o proporție de peste 50%.

Realizând o analiză din punct de vedere al domeniului de activitate principal al agenților economici clasați în Top 10 în funcție de cifra de afaceri înregistrată la nivelul anului 2015, se observă faptul că, 3 dintre aceștia își desfășoară activitatea în domeniul industriei. CLA egalitate, domeniul prezent la nivelul acestui top este comerțul, 3 dintre principalii agenți economici au ca domeniu de activitate principal comerțul. De remarcat este și faptul că toate companiile din cadul acestui top, cu excepția companiei COMFERT S.R.L., sunt cu capital românesc.

Deși interpretarea Topului 10 al agenților economici în funcție de cifra de afaceri conduce la concluzia că, sectorul industriei prezintă un caracter dominant se poate observa faptul că, primele două locuri sunt deținute de companii ce au ca domeniu de activitate comerțul, pe primul loc fiind regăsită compania DEDEMAN SRL, liderul pieței de bricolaj și cea mai mare firmă de comerț cu acționariat românesc.

Caracterul dominant al Clasei G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; Repararea autovehiculelor și motocicletelor este manifestat și în rândul numărului de salariați ce sunt angrenați la nivelul acestui sector, care în perioada analizată a înregistrat o majorare cu 33,6% comparativ cu anul 2010, de la 12.312 de persoane ajungând la 16.445 de persoane, ce reprezintă 35,94% din totalul salariaților din întreprinderile active de la nivelul municipiului Bacău, devansând domeniul industriei prelucrătoare care înregistrează o creștere foarte mică de la 12.756 angajați în 2010, la 12.870 angajați în 2015, acest sector de activitate fiind clasat pe locul 2 cu o pondere de 28,13% din totalul salariaților din întreprinderile active de la nivelul municipiului Bacău. Domeniul Construcțiilor, deși în scădere cu 22% între 2010 și 2015, se clasează pe locul 3 cu 5.227 salariați și o pondere de 11,42% în 2015, față de 5.948 angajați și o pondere de 14,17% în 2010. Clasa J Informații și comunicații,deși deține o pondere redusă din totalul salariaților, a înregistrat o creștere cu 32,9% în anul 2015 față de anul 2010, de la 492 salariați, la 654 salariați, un aspect important, având în vedere că acest sector aparține sferei de specializare inteligentă.

• - Dinamica numărului mediu de salariați din întreprinderile arhive pe secțiuni ' ^EN la nivelul Municipiul» Saca.

  
  
  
  

La nivelul industriei prelucrătoare cele mai semnificative creșteri aferente numărului de salariați au fost manifestate la nivelul subclasei 14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, o majorare de 20,80%, respectiv 584 de persoane (de la 2.808 de persoane în anul 2010 s-a ajuns la 3.392 persoane în anul 2015), la nivelul subclaseijo - Fabricarea altor mijloace de transport, o creștere cu 31,75 %, respectiv 422 de persoane (1.329 de salariați în anul 2010 față de 1.751 de salariați în anul 2015) precum și la nivelul subclasei 15 -Tăbăcirea și finisarea pieilorunde a fost înregistrată o creștere cu 26,19%, respectiv 182 de salariați (695 de salariați în anul 2010, comparativ cu 877 de salariați în anul 2015). Deși la nivelul subclasei 10

Industria alimentară nu a fost înregistrată o creștere semnificativă, ci doar de 1,45%, respectiv 50 de salariați, aceasta angrenează, la nivelul întregii perioade analizate, cei mai mulți salariați din cadrul industriei prelucrătoare, respectiv 27,14%, în anul 2015. Locul 2 este deținut, în anul 2015, de subclasa 14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, la nivelul căreia sunt angajați 26,36% din totalul salariaților din întreprinderile active din cadrul industriei prelucrătoare, iar pe locul 3 este clasată subclasa 30 - Fabricarea altor mijloace de transport ce deține 13,61% din totalul salariaților din întreprinderile active din cadrul industriei prelucrătoare. în afară de subclasa 15 -Tăbăcirea și finisarea pieilor, la nivelul căreia sunt angrenați 877 de salariați ce reprezintă 6,81%, celelalte subclase dețin mai puțin de 5% din totalul salariaților din întreprinderile active în cadrul industriei prelucrătoare. La nivelul perioadei analizate se constată o scădere majoră înregistrată la nivelul clasei 20 - Fabricarea

substanțelor și a produselor chimice, de la 753 de persoane în anul 2010 la 128 de persoane în anul 2015 ca urmare a intrării în insolvență, la începutul anului 2014, a Combinatul de îngrășăminte Chimice Bacău (CICh) - S.C. AMURCO S.A

Tabel 3.0 - Tooul primi or^s agent' eccnon'c ’r fu -’ț -' jenumărul de salariat. 'a nivelul MunicipiuluiSaciu, mar.'.

	Nr crt *,	Denumire companie DEDEMAN S.R.L.	Domeniu cod C.A.E-N. Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor	Cifră de afaceri (RON) 4.361.619.720	Nr. angajați 7656
	2.	AGRICOLA INTERNATIONAL S A	4752 - Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și al celor pentru vopsit, în magazine specializate industria prelucrătoare	365.931.969	1713
	3-	AEROSTAR S.A	1012 - Prelucrarea șl conservarea cărnii de pasăre Industria prelucrătoare	329-763S79	1659
0	4- 5-	TEHNOSTRADE S.R L. SIMBAINVESTS R L	3030 • Fabricarea de aeronave și nave spațiale Construcții 4211     Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor Comerț cu ridicata și cu amănuntul;	314 .173 365 303070.317	1.266 616
	6.	PAMBACS A	repararea autovehiculelor și motocicletelor 4634 Comerț cu ridicata al băuturilor Industria prelucrătoare	191099 466	540
	7-	ELECTRIC PLUS S.R L	1061 - Fabricarea produselor de morărit Industria prelucrătoare	85968.255	535
	8.	SIR SAFETY S R L.	2223 • Fabricarea articolelor din material piastic pentru construcții Industria prelucrătoare	62 565679	458
	9	SONOMA NEW LEVEL S R.L	1520- Fabricarea încălțămintei Industria prelucrătoare 1413 - Fabricarea aitor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)	20 272 958	405

io. THERMOENERGY GROUP S A. Producția și furnizarea de energie 62256 972      344

electrică ți termkă, gaze, apă caldă

ți aer condiționat

3530 - Furnizarea de abur ți aer condiționat

Forța munca la nivelul municipiului Bacău

Rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) din anul 2021 indică faptul că 48,05% din populația municipiului Bacău era activă, formată din 32.049 femei și 37.289 bărbați, iar un procent de 51,95 % din populație, respectiv 74.969 persoane, era inactivă. Astfel, la nivelul municipiului Bacău există resurse de muncă considerabile.

Comparativ cu datele RPL din 2002, rata de activitate a crescut cu 1,48 puncte procentuale în anul 2011, de la 46,57% la 48,05%. De asemenea, rata de ocupare a crescut cu 3,03 puncte procentuale, de la 87,16% în 2002, ta 90,19% în 2011.

Tafaclia Structura populației din Municipiu Bacău, "n anul zoii

Pocu i-'ia aer ră Popu ața inactivi

Comparativ cu anul 2002, când populația activă de sex masculin era de 51,14%, iar cea de sex feminin de 48,86%, în anul 2012, ponderea populației active de sex feminin a scăzut cu 2,64, iar ponderea populației active de sex masculin a crescut atingând valoarea de 53,78%.

In ceea ce privește structura populației active la nivelul municipiului Bacău, conform RPL din 2021, este formată în procent 90,33% din salariați, (procent superior celui înregistrat la recensământul din 2002, de 87,26%), 3,78% lucrători pe cont propriu, 2,82% patroni, 0,54% lucrători familiali, 0,02% alt statut șl 2,52% șomeri.

• 45- Structura populației rezidente active d" Municipiul Ba^v, in anul 2011

  
  

Datele Recensământului Populației și Locuințelor din 2011 cu privire la structura populației rezidente active pe grupe de vârsta, la nivelul municipiului Bacău indică faptul că cel mai mare procent, (71,56%, , 1.248 de persoane) din șomerii în căutarea primului loc de muncă au vârsta cuprinsă între 15-24 ani și 28,44%, adică 496 de persoane, au vârsta între 25 - 65 ani. în ceea ce privește structura salariaților, 92,03% dintre aceștia, respectiv 57.643 persoane, au vârsta cuprinsă între 25-65 ani, 4.802, reprezentând 7,67% au vârsta cuprinsă între 15-24 ani și doar 188 persoane, 0,3%, au peste 65 de ani, ceeea ce indică o rată scăzută a îmbătrânirii active a populației și a inserției pe piața muncii a persoanelor vârstnice. în categoria lucrătorilor pe cont propriu au fost identificate 2.618 persoane, din care 75,25% cu vârsta cuprinsă în intervalul 25-64 ani și doar 3,71%, respectiv 97 persoane cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani, cifră ce sugerează faptul că, foarte puțini tineri aleg să devină antreprenori în timpul sau imediat după finalizarea studiilor.

Realizând o analiză a șomajului la nivelul municipiului Bacău, se remarcă o tendință de scădere destui de accentuată, cu mici fluctuații de creștere a numărului șomerilor în cadrul perioadei analizată. Astfel, numărul șomerilor a scăzut cu 70,4% în luna decemebrie 2016 față de luna decembrie 2010, de la 3.748 persoane în 2010, la 1.120 persoane în 2026. Cu excepția anului 2010 când procentul șomerilor neindemnizați a fost de 9,6%, în restul perioadei, procentul acestora înregistrează valori cuprinse în intervalul 18 -30%, cel mai ridicat procent fiind înregistrat în decembrie 2016, 29,6%.

Din analiza evoluției șomajului pe categorii de vârstă, se observă faptul că, ponderea cea mai mare la nivelul municipiului Bacău este deținută de șomerii cu vârsta de peste 35 ani, deși ponderea acestora a scăzut cu 13,7 puncte procentuale, de la 45,8% în decembrie 2010, la 32,1% în decembrie 2016. în schimb, a crescut ponderea șomerilor cu vârsta sub 25 de ani, cu 6,9 puncte procentuale, de la 16,3% în decembrie 2010, la 23,2% în 2016. De asemenea și la nivelul ponderii șomerilor cu vârsta cuprinsa între 25 și 35 de ani a fost înregistrată o creștere cu 5,3 puncte procentuale, de la 14,3% în decembrie 2010, la 32,1% în decembrie 2016.

Figura 4$- Dinamita numărului șomerilor înregistrați in Municipiul Becău, pe cate orii de vârstă, 2010 -1016

IB.

Dec. Dec- Dec Dec. Dec Dec. Dec.

1010 2Ht 2012 2023 2014 2035 2020

<25301     25-359™     >35ani -—Total

Din perspectiva numărului șomerilor înregistrați în luna decembrie, pe niveluri de educație, la nivelul municipiului Bacău, în perioada 2010 - 2016, se poate observa o tendință de creștere a ponderii șomerilor cu studii superioare, de la 19,396 în anul 2010, la 26,896 în 2016, în timp ce ponderea șomerilor cu studii medii și elementare au scăzut de la 31,9% la 30,4%, respectiv de la 48,696 la 42,996. Nivelul ridicat al ponderii șomerilor cu studii superioare în totalul șomerilor din Bacău indică un număr redus al locurilor de muncă disponibile pentru persoanele absolvente de studii universitare, fapt ce impune abordarea de măsuri alternative, ca de exemplu încurajarea antreprenoriatului, pentru încadrarea acestei categorii în câmpul muncii.

Veci. ^^Supenoa e Teta

De asemenea, datele statistice indică faptul că, numărul mediu de șomeri înregistrați în medie la 100 de salariați, a scăzut în municipiul Bacău în intervalul analizat 2010-2015, de la 7,13 șomeri la 100 salariați, în anul 2010, la 1,76 șomeri înregistrați în anul 2015.

In ceea ce privește beneficiarii serviciilor gratuite de formare profesională, furnizate de Agenția Județeană de Ocuparea a Forței de Muncă, aceștia pot fi atât șomeri, cât și persoane ce se încadrează în anumite prevederi legale. Marea majoritate a persoanelor ce au urmat aceste cursuri au fost șomerii, cu o pondere între 95-9996.

Numărul participanților la cursurile de formare organizate de Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă, la nivelul Municipiului Bacău a înregistrat o creștere în perioada 2010 - 2012, de la 1.204 participanți la 1.334 participanți, apoi se observă o tendință descendentă, la finalul anului 2016 fiind înregistrată o valoare de 850 participanți. Din analiza datelor furnizate de AJOFM se poate observa o scădere a numărului absolvenților cursurilor de formare, astfel, dacă la nivelul anului 2010, ponderea absolvenților era de 80,696, în anul 2026 aceasta a scăzut la 64,6%. Din analiza acestor informații rezultă o reducere a interesului acordat de către populație în vederea absolvirii cursurilor de formare profesională organizate de AJOFM

Figufa $1 • Dinamica c>irSoanelorîris<rise la cursorii» de irmare j.’ofesronaîă și numărul absolvenților acestor cursuri la nivelul Municipiulc Bacău, penc^da 2010 -11015

Numărul mediu de salariați din municipiul Bacău în perioada analizată, 2010 - 2015, prezintă o tendință ascendentă, crescând atât la nivelul tuturor întreprinderilor, cât și la nivelul întreprinderilor active, cu 10%, de la 52.519 în anul 2010 la 57.773 în anul 2015, respectiv cu 8,97% de la 41.988 în 2010, la 45.757 salariați în cadrul întreprinderilor active în anul 2015.

Pe orizontul de timp 2017-2020, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Prognoză, se estimează o creștere a numărului mediu de salariați la nivelul județului Bacău cu 5% pe an. Ținând cont de faptul că evoluția numărului mediu de angajați la nivelul municipiului Bacău în perioada 2010-2016 a avut o evoluție similară cu cea de la nivelul județului, putem extrapola această creștere și la nivelul municipiului. Astfel, se estimează că numărul mediu de angajați din municipiul Bacău va ajunge la 72,2 mii angajați în anul 2020.

Cm? fs/s W;:f ic ; -. -                   "

Motoarele economice a a Muri dpibiu Bacău

în vederea identificării acelor domenii la nivelul cărora economia municipiului Bacău prezintă avantaje comparative și competitive la nivel regional și național a fost realizată analiza performanțelor economiei locale. Pentru aceasta au fost utilizate două instrumente.Coeficientul de localizare (CL) și Variația Diferențială a numărului de angajați (VD), având ca bază de comparație datele similare de la nivel regional și de la nivel național. Coeficientul de localizare este un instrument util în cadrul acestei analize întrucât prezintă excesul sau, dimpotrivă, lipsa forței de muncă calificată de la nivelul unui anumit sector, iar pentru identificarea acelor domenii care prezintă un avantaj competitiv (proximitatea față de factorii de producție) și care se dezvoltă într-un ritm mai alert a fost utilizat indicatorul Variația Diferențială a numărului de angajați.

în analiză au fost utilizate dasificația activităților economiei naționale și datele aferente numărului de angajați ai întreprinderilor active (ce fac referire doar la angajații din sectorul privat), iar ca nivel de comparație analiza a fost realizată la nivel regional și național. în ceea ce privește perioada de analiză aceasta este definită de anii 2010 - 2015 (anul 2015 fiind ultimul an pentru care au existat date finale disponibile).

Coeficientul de localizare (CL) este un indicator ce compară concentrarea locală a unui sector de activitate cu concentrarea regională, respectiv națională a acelui domeniu de activitate. Coeficientul de localizare reprezintă gradul de specializare a unei zone într-o anumită industrie.

Variația diferențială a numărului de angajați reprezintă diferența între ratele de creștere sau declin ale unui sector sau domeniu local, comparativ cu creșterea sau declinul sectorului din zona de referință, în cazul de față declinul sau creșterea sectorului la nivel regional și național.

Inițial, pentru a identifica, la nivelul anului 2015, aglomerările economice localizate în municipiului Bacău ce dețin un avantaj comparativ la nivel regional, coeficientul de localizare aferent fiecărei clase de activitate (conform clasificării CAEN Rev. 2) a fost comparat cu valoarea aceluiași indicator obținută la nivelul orașului Suceava, cel de-al doilea pol de dezvoltare din Regiunea Nord - Est. Analizând figura, se pot observa la nivelul municipiului Bacău coeficienți de localizare superiori comparativ cu Suceava în sectoare precum Industria prelucrătoare, sectorul Comercial, sectorul intermedieri financiare și asigurări. Valoarea coeficientului de localizare în cazul Industriei prelucrătoare, precum și în cazul Intermedierilor financiare și asigurărilor, înregistează valori ce tind către 2, ceea ce indică o cerere locală satisfăcută pentru bunurile și serviciile produse/oferite de aceste două segmente. Se poate aprecia că bunurile și serviciile aferente acestor două sectoare de activitate nu sunt distribuite către alte zone din afara econom iei municipiului.

în cadrul industriei prelucrătoare, comparativ cu Suceava, municipiul Bacău (detaliat în Anexa 1) se remarcă la nivelul subclasei 10 - Industria alimentară (CL Bacău - 1,33, respectiv CL Suceava ^— 1,05), subclasei 14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (CL Baciu -1,08, respectiv CL Suceava — 0,62), subclasei 26 - Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice (CL Bacău - 1,27, respectiv CL Suceava - 0,34), subclasei 27 -Fabricarea echipamentelor electrice (CL Bacău -1,62, respectiv CL Suceava - 0,85), respectiv la nivelul subclasei 30 • Fabricarea altor mijloace de transport (CL Bacău -7,75, respectiv CL Suceava -o). Valorile supraunitare aferente coeficientului de localizare indică faptul că aceste activități sunt concentrate la nivel local, aceste sectoare produc și pentru alte zone, cel puțin pentru cea cu care s-a efectuat comparația (orașul Suceava). Această situație indică faptul că numărul angajaților de la nivel local este mai mare decât cel al zonei de referință (orașul Suceava) precum și faptul că bunurile produse la nivelul acestor sectoare sunt exportate și către alte zone, ceea ce înseamnă valoare adăugată ridicată ce servește interesele comunității. în ceea ce privește subclasa 10 -Industria alimentară, subclasa 27 - Fabricarea echipamentelor electrice, precum și subclasa 30 • Fabricarea altor mijloace de transport, întrucât la nivelul acestor sectoare este înregistrat în anul 2015 un coeficient de localizare mai mare decât 1,2, se poate afirma faptul că există un potențial ridicat

de export și implicit de atragere de resurse extracomunitare.

Figurd 53-Coeficientul de localizare la nivelul N . nicipiu .1 Bacău și la iwelub'xaș', d Suceava, fr, am. 10x5

Casa S Alte activități de servicii

Casa R - Acîiv tăy de spectacole, cu,tura e și recreative

Clasa Q- Sănătate și as s .e iă socia ă

Clasa P • nvățămant

Clasa N Activităț- de servic i admir, stratwe șl activități de servicH suport

Clasa M - Activități profes'onale, științifice și letm ce

Clasa l-Trantacți' imobiliare

Clasa < . mtermecier! financiare 51 asigurări

Clasa J • Informaț I șl comunicați

Clasa 1 - Hoteluri s restaurante

Clasa H - Transport șl depozitare

Clasa G Comerț cu r.dlcata și cu amănuntul; Repararea autovehiculelor șl motoc cetelor

Casa F Construcții

Casa E Oistr'tuțla aper Salubritate, gestionarea deșeur !or. activ tăți de decontaminare

Casa D - Producția șl 'umoarea de energ e e ect-iră și termică, gaze apă caldă șr aer condiționat

Clasa C- industria pre'ucrătoare

C asa B Industria extractivă

C isa A - Agricultura, si Menituri ș> pescuit

0,00      0,50      1,00       1,50       2.00      2,50

a Suceava

La nivelul minicipiului Bacău, sectorul Construcții are un coeficient de localizare supraunitar însă înregistrează o scădere de ia 1,18 în anul 2010 la 1,05 în anul 2015, raportarea în acest caz fiind realizată la nivel regional și de la 1,42 în anul 2010 la 1,33 în anul 2025, raportarea fiind realizată la nivel național, Această situație exprimă faptul că, acesta a fost unul dintre sectoarele cele mai afectate de criza economică, dar care, conform analizelor și luând în calcul și variația diferențială a numărului de angajați, atât la nivel regional, cât și la nivel național, este identificat ca fiind un sector în transformare (concentrare ridicată și pierdere de competitivitate).

Valorile supraunitare și în creștere ale coeficientului pentru sectorul Comercial (de la 1,19 în anul 2010 la 1,55 în anul 2015, raportarea fiind realizată la nivel regional respectiv de la 1,37 în anul 2010 la 1,74 în anul 2015, raportarea în acest caz fiind realizată la nivel național) sunt datorate în special localizării companiei DEDEMAN SRL, liderul pieței de bricolaj și cea mai mare firmă de comerț cu acționariat românesc. Pe lângă acestea și indicatorul variația diferențială a numărului de salariați înregistează atât la nivel regional cât și la nivel național valori mai mari decât o (0,3360 la nivel regional, respectiv 0,3448 la nivel național), care, coroborat cu valorile coeficientului de localizare, indică un sector în dezvoltare (concentrare și evoluție pozitivă).

Deși sectorul Transporturilor are pondere redusă în totalul angajațilordin cadrul întreprinderilor active raportat la nivel național, acesta înregistrează o valoare a coeficientului de localizare subunitar(de 0,41 în anul 2010, respectiv de 0,39 în anul 2015) și o valoare a variației diferențiale a numărului de salariați mai mare decât o. Această situație coroborată cu proiectele de mobilitate pe care municipiul le are indică faptul că, sectorul Transporturilor reprezintă un sector de perspectivă (evoluție pozitivă dar un grad de concentrare scăzut).

Atât la nivel regional cât și la nivel național, în ceea ce privește industria prelucrătoare privită global, deși se observă o scădere a valorilor coeficientului de localizare (de la 0,91 în anul 2010 la 0,89 în anul 2015, regional respectiv de la 1,07 în anul 2010 la 1,02, național), acestea sunt aproape de valoarea 1 fapt ce indică o cerere locală de bunuri satisfăcută. Luând în calcul valoarea supraunitară de la nivelul național, se poate considera totuși că acest sector este unul ale cărui bunuri și servicii sunt distribuite și către alte zone din afara economiei locaie.

Având în vedere aceste aspecte a fost realizată o analiză în detaliu, la nivelul subclaselor economiei naționale în cadrul industriei prelucrătoare pentru a putea identifica acele sectoare de activitate ce-î conferă municipiului Bacău avantaje comparative (realizează bunuri la costuri de oportunitate mai reduse) și care furnizează bunuri către mediul extern economiei locale, ceea ce atrage resurse la nivelul comunității.

Analiza a fost realizată la nivelul tuturor subclaselor din cadrul Clasei C - Industria prelucrătoare, însă referirile vor fi făcute doar la acele subclase care implică un număr important de salariați și care dețin avantaje comparative atât la nivel regional cât și la nivel național.

în ceea ce privește sectoarele în dezvoltare, (concentrare și evoluție pozitivă) acestea sunt identificate la nivelul activităților în care sunt înregistrați marii jucători ai economiei locale astfel:

• •    Subclasa 10 Industria alimentară —* raportată la nivel regional a înregistrat în anul 2020 un coeficient de localizare de 1,34, respectiv de 1,33 în anul 2015, iar la nivel național a înregistrat în anul 2010 un coeficient de localizare de 2,00, respectiv de 1,92 în anul 2015. Industria alimentară este reprezentată la nivelul municipiului Bacău de industria cărnii și a preparatelor din came, respectiv de industria de morărit și panificație. Deși la nivel național nu este un centru tradițional al industriei alimentare în municipiul Bacău, regăsim 3 mari companii și anume: AGRICOLA INTERNATIONAL SA (cod CAEN 1012 Prepararea și conservarea cărnii de pasăre), PAMBAC SA (cod CAEN 1061 -Fabricarea produselor de morărit) și SALBAC SA (cod CAEN 1013 Fabricarea produselor din carne) precum și o serie de

companii de dimensiuni mai mici. Acestea generau, la nivelul anului 2015, aproximativ 2.581 de locuri de muncă, ceea ce reprezenta 20% din totalul locurilor de muncă din industrie la nivelul municipiului Bacău.

* Subclasa 14- Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte — raportă la nivel regional a înregistrat în anul 2010 un coeficient de localizare de 0,95, respectiv de 1,08 în anul 2015, iar la nivel național a înregistrat în anul 2010 un coeficient de localizare de 1,71, respectiv de 1,92 în anul 2015. Județul Bacău se bucura înainte de perioada revoluției de existența a două fabrici care acum ar fi fost branduri de renume, dacă ar mai fi existat. De-a lungul timpului, Municipiul Bacău a atras mai mulți investitor străini precum; SONOMA NEW LEVEL SRL (cod CAEN 1413 - Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) și INDUSTRIES YIELD SRL (cod CAEN 2413), însă pe această piață există și actori economici cu capital autohton precum: GELICONF SRL (cod CAEN 1413) și DARELA IMPEX SRL (cod CAEN 1413). Acești agenți economici angrenau, la nivelul anului 2015 aproximativ 932 de salariați, ceea ce reprezenta peste 7% din totalul locurilor de muncă din industrie la nivelul municipiului Bacău, respectiv peste 27% din totalul locurilor de muncă de la nivelul acestei subclase.

de 25%, din cele 20 de companii din municipiul Bacău ce activează în cadrul acestui domeniu, 5 dintre acestea au capital străin printre care cele mai importante sunt: SIR SAFETY SRL, MONDIAL ROMSUOLE SRL, IDEAL SHOES SRL. Cel mai important angajator de la nivelul acestei subclase ce are capital românesc este: GRIZART SRL. La nivelul acestui domeniu erau generate în anul 2015 aproximativ 877 locuri de muncă, ceea ce reprezenta peste 6% din totalul locurilor de muncă din industrie.

• •    Subclasa 30 - Fabricarea altor mijloace de transport —¹ este concentrată la nivelul municipiului Bacău pe fabricarea de aeronave și nave spațiale. Industria fabricării de alte mijloace de transport în municipiul Bacău e dominată de compania AEROSTAR SA (cod CAEN 3030). Un aspect important ce trebuie menționat referitor la acest domeniu face referire la apartenența capitalului, compania AEROSTAR SA, aceasta fiind o companie cu capital autohton. O alta companie ce activeaza la nivelul acestei subclase este ELMET INTERNATIONAL S.R.L. care, deși nu angrenează un număr la fel de mare de salariați, a prezentat în intervalul analizat o creștere cu 36,08%, de la 158 angajați în anul 2010, la 215 angajați în anul 2015. La nivelul acestui domeniu erau generate în anul 2015 aproximativ 1.750 locuri de muncă, ceea ce reprezenta peste 13% din totalul locurilor de muncă din industrie. Alte domenii importante ce au avut evoluții pozitive, dar prezintă un grad de concentrare scăzut, raportarea fiind realizată ia nivel național (sectoare de perspectivă) sunt: subclasa 16- Prelucrarea lemnului, subclasa 23 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, subclasa 25 - Industria construcțiilor metalice și a

produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje șl instalații.

însă au fost înregistrate și evoluții negative, transpuse în pierdere de competitivitate și pierdere de locuri de muncă, aceste situații fiind înregistrate la nivelul subclasei 20 Fabricarea substanțelor și a produselor chimice (raportat la nivel național VD = -0,83) precum și la nivelul subclasei 31 - Fabricarea de mobilă (raportat la nivel național VD = -0,44).

Activitatea de cercetare științifică .și infrastructura de suport pentru firme

Activitatea de cercetare științifică la nivelul municipiului Bacău este dominată de sectorul public, fiind concentrată la nivelul Universității "Vasile Alecsandri", care are o structură formată din cinci facultăți și un Departament pentru Pregătirea Personalului Didactic, în care funcționează 34 de programe de studii universitare de licență, 32 de programe de studii universitare de mașter, 3 programe de studii universitare de doctorat și mai multe programe postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă. Cele 5 facultăți sunt: Facultatea de Inginerie, Facultatea de Litere, Facultatea de Științe, Facultatea de Științe Economice, Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului și Sănătății

Una din componentele de bază ale activității academice din cadrul Universității "Vasile Alecsandri" din Bacău este cercetarea științifică, abordând o paletă largă de domenii și tematici interdisciplinare, menținând și dezvoltând, în același timp, comunicarea cu mediul economic. Membrii comunității academice sunt implicați în abordarea unor teme de cercetare care să ofere soluții la probleme importante ale societății contemporane, iar factorii de decizie din mediul economico-social sunt deschiși colaborărilor în domeniul cercetare-dezvoltare cu laboratoarele și centrele de cercetare din universitate. Se urmărește de asemenea, stimularea interesului studenților pentru activitatea de cercetare științifică, prin integrarea acestora în colectivele de cercetare ale cadrelor didactice, reorganizarea cercurilor științifice studențești, elaborarea unor tematici ale lucrărilor de licență și de disertație care să includă șt activități de cercetare, Gruparea „Alumni Vasile Alecsandri", având un rol important în acest sens.

Din decembrie 2007, Universitatea „Vasile Alecsandri" din Bacău este certificată ISO 9001 atât în domeniul activităților de cercetare științifică, consultanță, asistență tehnică și transfer tehnologic cât și în cel al activităților de doctorat, studii postuniversitare și formare continuă.

Activitatea de cercetare științifică de la nivelul Universității "Vasile Alecsandri" din Bacău, a fost organizată, monitorizată și raportată la nivelul departamentelor (ca structuri de bază) și la nivelul centrelor de cercetare existente în universitate, până la începutul anului 2013. în Ideea creării unei structuri cu capacitare de cercetare superioară, care să faciliteze realizarea unor proiecte de cercetare ample, competitive la nivel național și internațional, începând cu data de 1 februarie 2013, aceste centre s-au reunit formând Institutul de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, Consultanță și Transfer Tehnologic (ICDICTT) al Universității "Vasile Alecsandri" din Bacău.

în cadrul institutului funcționează în prezent 14 centre de cercetare, ale căror domenii de cercetare prioritare sunt în conformitate cu Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020: ICT, energie, agro-alimentare, materiale, sănătate, securitate, biotehnologii, spațiu, sisteme inteligente, știința medicamentului, transporturi, mediu, sodo -economice și alte domenii de cercetare, precum genetica, știința sportului și educației fizice:

* Centrul de cercetare „Inginerie Managerială și Tehnologică"

* Centrul de cercetare „Inginerie Mecanică "

• •    Centrul de cercetare „Energetică, Mecatronică și Informatică"

• *    Centrul de cercetare „Chimie aplicată și inginerie de proces”

• •    Centrul de excelență pentru cercetare și formare profesională în domeniul proiectării, simulării, managementului industrial și al ciclului de viață

• •  Centrul de cercetare „Inginerie fizică și

ingineria mediului"

• *   Centrul interdîsciplinar de studiu al

formelor discursive contemporane INTERSTUD

• •   Centrul de explorări textuale și acțiune prin

limbaj CETAL

• •  Centrul de cercetare „Matern atică-

Informatică”

• •  Centrul de cercetare „Resursele mediului și

biotehnologii"

• •  Centrul de Studii și Cercetări Economice

SCECO

• •  Centrul de cercetare pentru performan fâ

umană

• •    Centrul de excelență privind cercetarea interdisciplinară în domeniul educației fizice și sportului

o  Cen trul de cercetări psihopedagogice

„Personalitate -formare - educație -performanță ” PERFORMED

Universitatea a derulat și derulează proiecte atât la nivel național cât și internațional, în parteneriat cu universități și instituții de cercetare din țari precum Polonia, Ucraina, Franța, Norvegia, Moldova, Finlanda, Maroc, Italia, Germania, etc.

în ceea ce privește proiectele internaționale, Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău, în calitate de instituție coordonatoare sau parteneră, a implementat 17 proiecte în perioada 2008-2016 și este implicată în prezent în 3 astfel de proiecte.

Dintre sursele de finanțare utilizate sunt: Erasmus+, KA2, COST, Programul de Cooperare Elvețiano-Român, Fondul pentru Parteneriate și Experți, LLP, Grundvîg Learning Partnerships, Intelligent Energy Europe, LLP - Transfer of inovation etc.

La nivel național universitatea a derulat 13 proiecte prin programele Planului Național de Cercetare - Dezvoltare și Inovare, PNII, și 75 de proiecte de cercetare științifică, în perioada 2011-2015, cu diferiți agenți economici din județul Bacău și din județele învecinate, dintre care 48% sunt cu agenți economici din municipiul Bacău. Se observă o creștere cu 58% în anul 2015 față de anul 2010, a proiectelor implementate de universitate cu agenți privați, precum și o creștere a ponderii proiectelor implementate cu agenții economici locali, de la 33,33%în 2010, la 73,68%în anul 2015.

Tot la nivel național au fost implementate 17 proiecte din fonduri structurale POS DRU, printre care și proiectul „Creșterea Competitivității Gușterului Regional Inovativ EURONEST IT&C Hub și stimularea interacțiunilor dintre membri pentru dezvoltarea de produse și servicii de înaltă tehnologie" în perioada 2014-2015, în parteneriat cu Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Euronest, lași.

De asemenea, au fost publicate numeroase articole, cărți, atâtla nivel local cât și internațional, participări la conferințe, s-au obținut brevete omologate în țară, dar și brevete omologate în străinătate.

Centrul de Informare Tehnologică Bacău -INDTECH NORD-EST este o agenție a Camerei de Comerț și Industrie Bacău acreditată de Ministerul Educației Naționale în vederea susținerii dezvoltării economico - sociale prin stimularea inovării și transferului tehnologic către mediul de afaceri, atragerea de investiții în vederea valorificării rezultatelor de cercetare-dezvoltare, inovare, cu accent pe consolidarea durabilă a județului Bacău și Regiunii Nord Est la nivelul industriei prelucrării mecanice, industriei lemnului și protecția mediului.

Centrul furnizează servicii de: asistență, consultanță, expertiză și audit tehnologic în domeniile industriei de prelucrări mecanice, industriei lemnului și protecției mediului; asistență și consultanță pentru realizarea de prototipuri, machete și modele funcționale; asigurarea cooperării între unități cu profil de cercetare-dezvoltare, universități și partenerii economici din regiune, în special IMM - uri, prin organizarea de sesiuni de brokeraj și matchmaking-uri, de soluții și tehnologii noi, seminarii și workshop-uri privind transferul tehnologic al realizărilor de Cercetare-Dezvoltare, Inovare, asimilarea de invenții, soluții, tehnologii și bune practici. Centrul oferă de asemenea acces gratuit la biblioteca acestuia.

Parcul Industrial HIT Hemeiuș Bacău, este amplasat pe un teren de 10.85 ha, proprietate a Consiliului Local Hemeiuș, la o distanță de aproximativ 12 km de municipiul Bacău, este primul parc industrial din România dedicat în exclusivitate industriei IT&C: reprezentanțelor locale ale companiilor multinaționale, companiilor tradiționale de pe piața națională IT8tC, companii start-up. Este dotat cu conexiune Internet, utilități speciale solicitate de activitățile în domeniului IT8tC precum și canale de transmisii date de mare viteză (fibră optică și radio).

Principalele centre din cadrul Parcul Industrial HIT Hemeiuș Bacău sunt:

J Centrul de servicii și producție, a fost gândit pentru a asigura funcționarea unui număr de minim 50 IMM-uri cu activitate în domeniul IT&C.

•    Zona de producție industrială este concepută ca fiind o zonă de aproximativ 5000 m² pentru producție industrială. în această zonă există 4 hale pe structură metalică cu închidere, realizate din panouri termoizolante.

•    Centru de instruire certificată IT&C clădire P+2 cu o arie desfășurată de 570 m² ce conține centrele de instruire certificată. Practic, la fiecare niveî poate funcționa câte un centru de instruire.

Zona de servicii asigură următoarele activități: bancare, consultanta/asistență: juridică, notariat, administrativ, contabilitate, marketing, proprietate intelectuală, resurse umane (selecție și recrutare), poștale și de curierat, document center, asistență medicală (farmacie).

Centrul de afaceri include o sală de conferințe de 100 de locuri precum și 3 săli de seminarii multimedia.

Pentru start-up-urile de profil ale căror administratori nu au împlinit încă vârsta de 35 de ani, centrul oferă o reducere de 50% din prețul chiriei în primii doi ani de contract.

Centrul de afaceri și expozițional "Xxxxxx Xxxxxxxx" are ca scop dezvoltarea și dinamizarea mediului de afaceri băcăuan și regional prin construirea și dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri complexe și moderne, cu funcționalități multiple, la standarde europene.

Este situat în partea de Vest a municipiului Bacău, la limita Comunei Măgura, pe partea de S-V a DN 11, care leagă municipiul Bacău de Onești, la 4 km de Aeroportul Internațional Bacău și la 1 km de gara din Bacău, poziția sa fiind un factor favorabil în desfășurarea evenimentelor regionale, având conexiuni facile de transport pentru participanții din Ardeal, Moldova și sudul țării. Accesul la acest centru nu este facil, pentru locuitorii municipiului Bacău, în prezent neexistând mijloace publice de transport care să lege orașul de centrul de afaceri.

Centrul pune la dispoziție săli de conferințe pentru întâlniri de la 15 la 360 de persoane, spații expoziționale de 4000 m² utili cu un grad ridicat de funcționalitate, parcare de cca 350 de locuri supravegheată video pentru: expoziții, pentru organizarea de conferințe, workshop-uri, seminarii și cursuri, întâlniri de afaceri, lansări de produse, etc.

în cadrul acestui centru funcționează, de asemenea, un Incubator de afaceri cu o suprafață de peste 2700 m², pe 5 nivele, organizat în 24 de module, cuprinzând birouri, un centru de asistență cu camere de consiliere, camere de ședințe și un centru documentar.

Incubatorul oferă un mediu prielnic dezvoltării afacerilor firmelor incubate, pe o perioadă de 3 ani, facilitând accesul firmelor la rețele antreprenoriale, a transferului de know-how, acordarea de sprijin în dezvoltarea de parteneriate sau evenimente relevante (conferințe, seminarii, expoziții etc), oferă servicii și echipamente specifice gratuite, acces gratuit, în limita unui buget anual alocat, la informații și consultanță, la săli de conferințe și workshop-uri.

• Rata șomajului în anul 2015, la nivelul județului Bacău, de 6,6%, este superioară ratei șomajului înregistrată la nivel regional de 6,3% și celei la nivel național de 5%;

• •    La nivelul anului 2015, 18,32% din șomerii Regiunii Nord Est sunt din județul Bacău, după județul Suceava care deține 19,73% din șomeri;

• *    Șomajul la nivelul municipiului a înregistrat în 2015 o scădere cu 71% față de 2010, de la 3748 șomeri la 1080 șomeri indemnizați și neindemnizați, comparativ cu scăderea de 19,1% înregistrată la nivel județean și de 23,94% '^a nivel național, ceea ce demonstrează o reducere a raportului de dependență a șomerilor față de salariați;

• •    La nivelul municipiului, în 2015, se remarcă o pondere redusă a șomerilor cu studii elementare, de 48,15% față de nivelul regional de 82,2% și cel județean de 82,9%. Ponderea ridicată a șomerilor cu studii superioare la nivelul municipiului în totalul șomerilor, indică un număr redus al locurilor de muncă pentru această categorie.

• •    Numărul mediu de șomeri înregistrați în medie la 100 de salariați, a scăzut în municipiul Bacău în intervalul anilor 2010 - 2015, de la 7,13 șomeri la 100 salariați, în anul 2010, la 1,76 șomeri înregistrați în anul 2015;

• •    Salariul nominal net lunar la nivelul județului Bacău, în anul 2015, deși pe locul doi la nivel de Regiune, cu 1581 Ron, după lași cu 1798 Ron, șl peste nivelul regional de 1562 Ron, a crescut cu 24,3% față de 2010, creștere cu 6,7 puncte procentuale sub cea la nivel regional și cu 9,4 puncte procentuale față de nivelul național;

• •    A scăzut numărul persoanelor înscrise la cursurile de formare profesională organizate de AJOFM la nivelul municipiului, cu 23% în 2015 față de 2010, precum și ponderea absolvenților, de la 80,6% în 2010 la 73,7% în 2015 și 64,6% în 2016, ceea ce demonstrează o reducere a gradului de interes față de aceste cursuri;

• •    Numărul mediu de salariați din municipiul Bacău în perioada analizată, 2010-2015, a crescut la nh/elul întreprinderilor active, cu 10%, de la 52.519 în anul 2010 la 57.773 în anul 2015;

• *    Cel mai mare număr de salariați este întâlnit în cadrul întreprinderilor din: Clasa G Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocidetelorîn procent, respectiv 35,94%, adică 16445 persoane, apoi la nivelul Clasei C Industria prelucrătoare, în procent de 28,13%, 11870 persoane și 5227 persoane, reprezentând 11,42% Clasa F- Construcții;

• •    Deși la nivelul perioadei analizate contribuția județului Bacău la PIB-ul regiunii a scăzut de la

21,70% In 2010, la 19,11% în 2014, județul își menține locul 2 în regiune, după lași a cărui contribuție a crescut de la 29,03% în 2010 la 30,67% în 2014;

• •    Numărul întreprinderilor active, ia nivelul municipiului, a scăzut de la 5512, în 2010 la 5282 în 2015, cu 4,17%.

Tabe ia ©istnbcț.taîntrepft'idtHor p

ărime Ia nivelul anului 20

Nr Firme		Nr Salariați	Profit total	Cifra de afaceri
Microîntreprinderi	89,94%	17,64%	13,35%	12,28%
întreprinderi mici	8,13%	21,77%	22,95%	16,82%
întreprinderi mijlocii	1,69%	22,64%	5,48%	16,52%
întreprinderi mari șl foarte mari	0,25%	37,95%	58,22%	54,37%

• •    Sectorul IMM-urilor reprezintă 99,75%, din totalul întreprinderilor locale active, angrenează 62,05% din totalul salariaților de la nivelul municipiului Bacău, are o contribuție de 45,63% la cifra de afaceri și 41,78% la profit;

• •    Ponderea mare a IMM și numărul scăzut al întreprinderilor mari și foarte mari, indică flexibilitatea mediului de afaceri, impusă de condițiile în permanentă schimbare ale economiei și nu numai. Se impune necesitatea adaptării permanente și în timp util a învățământului tehnico-profesional la nevoile mediului de afaceri, respectând în același timp, cerințele de calitate impuse.

• •    în perioada 2011-2015, se remarcă o creștere a productivității muncii la nivelul întreprinderilor mari și foarte mari, cu 25,12% în 2015 față de anul 2011, datorată în mare parte retehnologizării procesului de producție, în timp ce, la nivelul IMM-urilor s-a înregistrat o scădere de -0,44% în anul 2015 față de anul 2011, diminuare datorată scăderii productivității muncii la nivelul întreprinderilor mici, cu -23,9% în 2015 față de 2011;

• •    Economia locală este dominată de sectorul terțiar și în special Clasa G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu o contribuție în creștere în perioada analizată, de la 43,57% în 2010, la 62,91% în 2015 (un factor dominant este prezența companiei DEDEMAN SRL), urmat de Clasa C • Industria prelucrătoare, cu o contribuție în creștere de la 13,75% îⁿ 1010 la 16,32% în 2015 (în special: industria construcțiilor metalice și fabricarea altor mijloace de transport) și Clasa F - Construcții, sector care a fost afectat de criza economică globală, ponderea acestuia scăzând de la 16,85% în 2010 la 9.79% în 2015;

• •    Industria alimentară contribuie în cea mai mare măsură la realizarea cifrei de afaceri la nivelul industriei prelucrătoare (41,37%). Cei mai importanți actori economici sunt: AGRICOLA INTERNAȚIONAL SA, (cod CAEN1012 Prepararea și conservarea cărnii de pasăre), PAMBAC SA (cod CAEN 1061 - Fabricarea produselor de morărit) și SALBAC SA (cod CAEN 1013 Fabricarea produselor din carne);

• •    Locul al doilea este deținut de subclasa 30 -Fabricarea altor mijloace de transport (17,76%), principalul actor economic fiind AEROSTAR SA (cod CAEN 3030 Fabricarea de aeronave și nave spațiale):

• •    Caracterul dominant al agenților economici identificați ca făcând parte din Top io este manifestat la nivelul contribuției pe care aceștia o au la formarea cifrei de afaceri aferentă anului 2015 de la nivelul municipiului Bacău și anume, aceștia contribuie într-o proporție de peste 50%;

• •    Sectoare economice de perspectivă: municipiului Bacău a înregistrat coeficienți de localizare superiori comparativ cu orașul Suceava la nivelul următoarelor domenii: Industria prelucrătoare, sectorul Comercial, sectorul Intermedieri financiare și asigurări. Valoarea coeficientului de localizare în cazul Industriei prelucrătoare precum și în cazul Intermedierilor financiare și asigurărilor înregistează valori ce tind către 1, acest fapt indicând o cerere locală pentru bunurile și serviciile produse/oferite de aceste două segmente satisfăcută. Totuși, se poate aprecia că bunurile și serviciile aferente acestor două sectoare de activitate sunt distribuite către alte zone din afara economiei locale;

• •    Clasa C - Industria prelucrătoare este un sectorîn dezvoltare (concentrare și evoluție pozitivă), raportat atât la nivel regional, cât și național: 10 Industria alimentară, 14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, 15 Tăbăcirea și finisarea pieilor, 30 Fabricarea altor mijloace de transport;

• •    Clasa F - Construcții este un sector în transformare (concentrare ridicată și pierdere de competitivitate);

• •    Clasa G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor este un sector în dezvoltare (concentrare și evoluție pozitivă);

Clasa I - Hoteluri și restaurante, raportată la nivel regional este un sector de perspectivă, darîn prezent nu este suficient valorificat, turismul local fiind în special de tranzit

• 11.2.2. Turismul

Contex?

Datorită poziționării geografice, județul Bacău oferă forme variate de petrecere a timpului liber, tratament și recuperare medicală, incursiune în istoria și cultura românească și pelerinaj spiritual. Cheile și Cascada Slănicului, traseele montane în Munții Nemira, izvoarele minerale, centrele de tratament, casele memoriale, castelele,bisericile și mănăstirile reprezintă adevarate motive pentru vizitarea acestor locuri.

Municipiul Bacău, reședința județului, este un oraș industrial și al serviciilor, ce beneficiază ș; de un diversificat potențial turistic, însă mai redus în comparație cu celelalte municipii din regiune. Astfel, în prezent Bacăul este doar un punct de tranzit în marile circuite naționale, dar potențialul acestuia poate fi exploatat mai mult printr-o promovare corespunzătoare.

nfrast.-yctura ș^: performanța tu

Din perspectiva structurilor de cazare disponibile la nivelul municipiului Bacău, datele furnizate de Institutul Național de Statistică relevă faptul că numărul acestora a crescut și s-a diversificat din anul 2010 până în anul 2016, de la 5 unități în 2010, la 19 în 2016. Mai mult, se observă o pondere ridicată a unităților de cazare de capacitate medie și mică, cele mai multe și cea mai mare evoluție având-o categoria vilelor și pensiunilor turistice. Acestea sunt urmate de hoteluri, care în anul 2016 însumau un total de 5 structuri de cazare.

In același timp, platformele turistice specializate identifică peste 40 de unități de cazare în municipiul Bacău. Această valoare depășește datele statistice în principal deoarece cuprinde și dotările de tip apartament, acestea fiind și cele mai numeroase. Analiza distribuției spațiale a structurilor turistice indică o concentrare a acestora în principal în perimetrul central al municipiului, în proximitatea atracțiilor turistice și a dotărilor de interes, dar și în relație cu punctele de acces în oraș.

^{: :}’h u r a 55 - D stnbut a spațială < jnitătilor ce caza - i la nivelul Muncpi Jui șart ,

LegendS

L m ti adm i istrat v tertor a a Zone const uite Infrastructura rutieră i'—«»m străzi punt pale —— străzi secundare -----străzi lume nfrastrurturA ferov <iră

Cadru natural Păduri Ape

Infrastri: tura tt risr r»

• • )n tăti rie cazare

Tabel 13 Evoluția structurilor turistice io Municipiul Batau, mjj>: _

Număr	Anul 2010	Anul 1011	Anul 2012	Anul 2013	Anul 2024	Anul 201$	Anul 2016
Total	5	7	13	13	17	20	19
Hoteluri	3	5	5	5	5	5	5
Hosteluri						1	1
Moteluri	1	1	1		1	2	1
Vile turistice	1	1	1	1	1	3	3
Tabere de elevi sl					2
preșcolari
Pensiuni turistice			6	7	a	10	9

	Tabel 14 -E'jc.lut a spactăti de	ir     țipi Je reședința de județ din Regiunea de Dezvoltare Mcrd-Evt 2010-2016						in perioada
	Municipiul        Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Evoluție
	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
0	Municipiul Bacău       676	649	748	764	1462	94°	927	37%
	Municipiu Botoșani     659	740	846	826	850	836	878	33%
	Municipiul lași          2814	2645	2815	2882	3292	3524	3489	24%
	Municipiu! Piatra 910 Neamț	680	936	962	1031	1063	1075	1894
	Municipiul Suceava 1365	1196	1147	1108	1218	1356	1283	6%
	Municipiul Vaslui        363	348	357	346 > Ti f - : f 1 Xi -L	424	339	336	7%
	în ceea ce privește principalii indicatori ai			। , - '                               # i. reședință de județdin regiune, Bacăul a înregistrat
	performanței turistice, aceștia dovedesc încă o			printre cele mai mai creșteri la nivel de sosiri și
	dată caracterul de tranzit al municipiului Bacău			înnoptări ale turiștilor precum și de durată medie a
	prin durata redusă a sejururilor	sau	gradul de	sejururilor și de indice de utilizare a infrastructurii
	utilizare a structurilor turistice. Cu toate acestea,			de cazare.
	atât în raport cu județul, cât și	cu	municipiile

Indicator	Nivel administrativ	2010	2011	2012	201-3	2014	2025	2016	Evoluție
Sosiri	Mun Bacău	32.376	33,931	40,560	38,045	44,010	50,256	59,804	85%
	Jud Bacău	63,398	75,845	97,519	101,826	105,505	124,517	134,550	111%
înnoptări	Mun Bacău	53,740	55,126	69,854	63,490	91,250	82,332	122,667	128%
	Jud Bacău	195,909	238525	257,245	265,213	273,855	323,159	337,447	72%
Durata	Mun Bacău	a.66	1.62	172	1.67	2.07	1.64	205	24%
medie a sejururilor	Jud Bacău	3 09	3i4	2 64	2.60	2 60	2 60	2 51	•19%
Indicele de	Mun Bacău	24.57%	23.77%	28.08%	25.14%	23.01%	26 24%	3088%
utilizare a unităților de cazare	Jud Bacău	24 85%	30 70%	25 20%	22 18%	2333%	24 28%	25 10%	1%

			ggp-irfe s-’			? u.îd? /Wj’ e.Oernos
' ; z- c :	,tcd de performantătunsdcă Is nivelul mu x'piiior:				reșed nță de juderdir Regiunea de			! Dezvoltare Nord -Est, în
			perioada 2010-2016
Indicator	Nivel	2010	2011	2011	2013	2014	2015	2016	Evoluție
	administrativ
Sosiri	Mun Bacău	32,376	[ 33/931	40,560	38,045	44,010	50,256	59,804	1             1
	Mun Botoșani	22,039	28,968	28,865	28,305	27,003	29,626	33,470	52%
	Mun lași								80%
		152,482	158,564	164,464	162,992	176,924	225,288	273,964
	Mun Piatra	38,727	30,995	41,201	45,403	47,665	52,463	57,584	49%
	Neamț
	Mun Suceava	70,791	83,613	76,556	74,129	81,489	91,040	93,058	31%
	Mun Vaslui	16,507	17,532	13,396	14,227	15,849	19,467	21,421	30%
înnoptări	Mun Bacău	$3,740	55,126	69,854	63,490	91,250	82,332	122,667	1              1
	Mun Botoșani	37,813	51,173	52,034	51,829	55,385	57,775	64,918	72%
	Mun lași	302,591	305,106	327,370	316,299	356,174	410,089	496,510	64%
	Mun Piatra	57,807	51,756	67,458	69,965	84,712	77,745	96,794	67%
	Neamț
	Mun Suceava	100,945	117,377	106,567	114,741	123,692	170,217	140,053	39%
	Mun Vasiui	26,090	29,264	26,634	26,722	27,235	33,078	33,528	29%
Durata	Mun Bacău	166 i	1.62     !	172     ;	167 j	2.07     1	1.64	2.05	1                1
medie a	Mun Botoșani	172	177	180	103	205	195	194	13%
sejururilor	Mun lași	1 98	1 92	199	194	2.01	1.82	181	-9%
	Mun Piatra	149	167	164	154	178	148	168	13%
	Neamț
	Mun Suceava	1.43	1.40	139	1-55	1 52	187	151	6%
	Mun Vaslui	158	1 67	199	188	172	170	157	-1%

Indicele de	I Mun Bacău ’	124 57%	I 23-77%	128.08%	1 25 14%	I 23.01%	1 26.24%	I 30.88%	126%    5
utilizare a	Mun Botoșani	16 81%	18 24%	17 07%	17 06%	18 32%	19 16%	21.49%	28%
unităților	Mun lași	30.58%	32.17%	33-97%	3197%	31.01%	32.92%	38.71%	27%
de cazare	Mun Piatra	1931%	23 28%	21.73%	22 88%	26 86%	23.90%	3051%	58%
	Neamț
	Mun Suceava	22.53%	28.05%	25.43%	27.94%	27,10%	39-03%	32 14%	43%
	Mun Vaslui	2131%	2352%	2174%	22 54%	18 15%	1880%	19 14%	-10%

rr/îtefcr î ."î im           tHeffm

Printre cele mai importante concluzii care reies din analiza indicatorilor de performanță turistică se numără ponderea de 44 % a turiștilor sosiți în municipiul Bacău din totalul turiștilor sosiți în județ pe parcursul anului 2016, precum și creșterea numărului de înnoptări la nivelul municipiului (cu 128%), fapt ce a condus și la o creștere a indicelui de utilizare a infrastructurii de cazare (cu 26%). Cu toate acestea, durata medie a sejurului se păstrează mai mare la nivelul județului Bacău datorită dotărilor de agrement precum traseele montane din Munții Nemira, pârtia de schi Nemira, dotările balneare de la Slănic Moldova sau de la Târgu Ocna care îi îndeamnă pe turiști să petreacă mai mult timp în aceste locații.

La nivel regional se remarcă, de asemenea, durata medie a sejururilor în municipiul Bacău, care deși se păstrează în jurul valorii de 2 zile, este cea mai ridicată în anul 2016, comparativ cu celelalte municipii reședință de județ, înregistrând în același timp și cea mai mare creștere față de anul 2010. Acest lucru se datorează investițiilor recente în infrastructura turistică atât la nivel local, cât și județean, Bacăul reprezentând un punct de plecare și către atracțiile din județ.

Pe plan local, se poate observa faptul că intervalul mai - septembrie este cel mai aglomerat, în anul 2026 luna mai fiind marcată de cele mai multe sosiri (fapt corelat și cu sărbătorile de Paște), în timp ce în luna august a fost înregistrat cel mai mare indice de utilizare a capacității de cazare, în special în relație cu perioada preferată pentru organizarea vacanțelor.

Având în vedere indicele de utilizare a capacității de cazare turistică care înregistrează valori ridicate, corelat cu noile evenimente și activități promovate de municipiul Bacău, se poate identifica o necesitate de suplimentare a unităților de cazare și a locurilor disponibile pentru a face față noii cereri.

Analiza economică a domer

turismului

1n ceea ce privește evoluția întreprinderilor active în domeniul Hoteluri și altor facilități de cazare, nu se remarcă o evoluție semnificativă a indicatorului, acesta crescând de la 33 unități în anul 2010 la 35 unități in 2015. Numărul salariaților a crescut cu 15%, de la 279 salariați în 2010, la 321 salariați în 2015. O creștere semnificativă se remarcă la nivelul cifrei de afaceri, de 39,89%, de la 21,66 milioane lei în 2010, la 30,30 milioane lei în 2015.

La nivelul întreprinderilor active în domeniul Restaurante și alte activități de servicii de alimentație se remarcă o creștere cu 10,1% a unităților active în 2015, față de anul 2010, de la 198 de unități ta 218 unități. Numărul salariaților a crescut, de asemenea, cu 20,55%, de la 1.017 în anul 2010 la 1.226 salariați în anul 2015, iar cifra de afaceri a crescut cu 53,83%, de la 53,33 mii lei în 2010, la 82,04 ^m'* lei în 2015.

Tabei 10 • Evc jt.a jctiv'tații mr-in’ «

în domeniul tu'smu). in Mun cip ul Bacău, în pehcDSj ioxc-ioiț

		Anul 2010	Anul 2011	Anul 2012	Anul 2013	Anul 2014	Anul 2015
Hoteluri ți	Întreprinderi	33	33	29	33	34	35
alte facilități de cazare	active Salariați	279	316	310	292	304	321
	Cifra de afaceri	21.664.001	22.047.102	24.504.159	24199-311	23.740.956	30.304.998
Restaurante	Intrepnnderi	igB	1B2	219	220	219	218
ți alte activități de	active Salariați	1.017	1.111	1153	1.241	1193	1.226
servicii de alimentație	Cifra de afaceri	53 331B69	51368 080	56 406 986	59 200 204	68 519 462	82 039365

P           turistic

1n ceea ce privește potențialul turistic ai municipiului Bacău, acesta este marcat de un accentuat caracter de tranzit, în primul rând ca poziționare geografică și în relație cu principalele căi de comunicație, iar în al doilea rând, ca punct de plecare către atracțiile turistice la nivel județean. In acest context, ținând cont și de investițiile realizate în ultimii ani în municipiul și în județul Bacău, se poate vorbi de o gamă din ce în ce mai variată de tipologii de turism care există sau care ar putea fi mai mult valorificate și promovate.

Turismulde tranzit este cel în cadrul căruia accentul este pus cel mai mult pe activitățile și infrastructura turistică destinată unei perioade reduse a sejururilor. In acest caz, este importantă, pe de-o parta infrastructura de cazare care trebuie să fie atractivă și accesibilă, iar pe de altă parte, oferta de activități care trebuie să ofere o gamă variată de oportunități de petrecere a timpului liber de tipul dotărilor de alimentație publică sau culturale.

Turismul de afaceri se bazează pe rolul de municipiu reședință de județ, aici fiind localizate cele mai importante instituții publice de interes local și județean. In plus, acesta se bazează și pe infrastructura de afaceri existentă în municipiul Bacău, în această situație fiind incluse Centrul de afaceri și expozițional „Xxxxxx Xxxxxxxx" ce curpinde inclusiv o componentă de incubator de afaceri, Parcul Industrial HIT Hemeiuș Bacău ce dispune inclusiv de un centru de afaceri, precum și Centrul de Informare Tehnologică Bacău -

INDTECH NORD-EST și Institutul de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, Consultanță și Transfer Tehnologic al Universității „Vasile Alecsandri" Bacău, care includ și componenta de transfer tehnologic.

Turismul de agrement este dezvoltat în prezent în principal la nivelul județului Bacău, aici regăsindu-se o serie de atracții de importanță inclusiv națională. Printre acestea se numără: traseele montane din Munții Nemira, pârtia de schi Nemira Slănic Moldova, traseul turistic „300 de scări", Sanatoriul Balnear Slănic Moldova, parcul din Slănic Moldova, izvoarele minerale Slănic Moldova, cheile și cascada Slănicului, Salina Târgu Ocna, izvoarele de apă minerală din Târgu Ocna, parcul și centrul de tratament balnear din Târgu Ocna, și arealul turistic Dărmănești ² . Pe plan local, municipiul Bacău dispune în special de dotările sportive și de agrement din zona Parcului Cancîcov-Stadionul Municipal-Bazinuî olimpic, precum și de baza sportivă Letea, la acestea adăugându-se o serie de spații private dedicate activităților sportive. Pe viitor, municipiul Bacău ar putea profita de noi amenajări precum insula de agrement sau malul râului Bistrița.

Turismul cultural integrează infrastructura culturală de la nivel municipal cu cea la nivel județean, fiind stabilite o serie de trasee culturale atât în cadrul municipiului, cât și în cadrul județului. Pe plan local au fost identificate 2 trasee culturale, dintre care unul cultural-științific și unul cultural* istoric³.

Traseul cultural-științific cuprinde următoarele obiective: Vivariul, Casa-Muzeu „Xxxx Xxxx" Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu", Muzeul de Științele Naturii, Casa Memorială „George Bacovia", Observatorul Astronomic,

Ateneul „Mihai! Jora" și ASPA Lacul Bacău II (Șerbănești).

Traseul cultural-istoric cuprinde următoarele obiective: Muzeul de Istorie, Secția de Etnografie, Ansamblul Curții Domnești, ruinele vechii biserici „Sf. Nicolae", statuia lui Ștefan cel Mare, bustul maiorului Xxxxxxxxxx Xxx, Muzeul de Artă, Teatrul Municipal „Bacovia", statuia poetului „George Bacovia" și bustul poetului Vasile Alecsandri.

La nivel județean, au fost de asemenea identificate cele mai reprezentative obiective din municipiul Bacău, la care se adaugă, conform Proiectului ProBacTur, Secția “Dumitru și Xxxxx Xxxxxxx Xxxxxxx X- Xxxxxx Xxxxxx" din Tescani, castelul familiei Știrbei din Dărmănești, Monumentul DADA din Moinești, Muzeul Etnografic Biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel" din Dărmănești și Monumentul-Muzeu Măgura Ocnei din Târgu Ocna.

în ceea ce privește turismul ecleziastic acesta este de asemenea identificat ca fiind de interes atât la nh/el municipal, cât și județan. Obiectivele incluse în cadrul traseului cultura l-religios din municipiul Bacău sunt următoarele: Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae", Catedrala „înălțarea Domnului", Biserca catolică „Sf. Nicolae", Catedrala „Sf. Petru și Paul", Biserica „Precista", Biserica „Sf. împărați", Biserica „Sf. loan", Biserica ortodoxă de stil vechi „Sf. Iile", Biserica catolică „Fericitul leremia Valahul" și Sinagoga „Rabin Avram Arie Rosen".

în județul Bacău mai sunt identificate o serie de obiective ecumenice de importanță crescută precum: Biserca „Sf. Varvara"-mina Trotuș din Târgu Ocna, Mănăstirea „Măgura Ocnei" din Târgu Ocna, Biserica „Cuvioasa Parascheva" din Târgu Ocna, Biserica „Buna Vestire" din Târgu Ocna, Biserica „Precista" din Târgu Ocna, Biserca din

Conform Proiectului Complexul Cultural Sr. Nicolae’ Manie spirituală a Bacauiw , imp ementat de UAT Mun. Bacău și finanțat prin POR 2002.2013, Axa Prioritară 5

Borzești, Mănăstirea Bogdana din comuna Ștefan cel Mare, Mănăstirea de la Runc, Ansamblu! Bisericii „Adormirea Maicii Domnului" din Cașin,

Mănăstirea Ciolpani din Buhuși, Mănăstirea Răchitoasa și Mănăstirea „Ștefan cel Mare și Sfânt" din Slănic Moldova.

- gwraSi- ' . nibuția ip: r'ală a osiecuve orșir..;': ni¹ ciul ud«uh. Bacău

LEGENDĂ

limita de județ	•	municipiu reședință de județ
limita de UAT	O	municipiu
drum naț onal european
drum județean		oraș
drum comunal	o	reședință de comună
cura de apă prin opal	n	aeroport

figura 62 T aseela culturala existente (a nrvelul Municipiului Bacau

TRASEUL 1

1 Birenc» ortodoxi’Sf Nittrlar'',-Mi/Lirmi nt 4

• 4 C"In&lpre<* Pomnub*, M-.I •:, 'srn nc 1

• j. nisenca tatobci^S#. Nfwjijie", «r.            wiA

• 4.    C jțrdr+l* „Sf. Petru ți Pjuf”, «r Mtlu iu r

• 5.    Ihwke         ttn g M» hr 4#

(*              împjhfaț?’, 5tr M<hâ Entrtr^unr 1

• 7    Qiwn<* „Si, inan’* Ki Ohu.! n» ti

fl. fUwtîcB lirțpdaxl» <k țtil vf<hi    He" yr Atnrtlwfvr

rfr D*jU Cimn’ nf _K

îO SihXgiMjiRabin Arr+m Arie ftpMw’

5!r. L’J C*c<flrr>brH- nr 4

n»A«euL a

• 1:    Vr/artuf, ha Po^Ș^pț^ < j

• a. CAMa-Museu «Hkv -me hr^u fne.i nr. n

• j, de Artl Comtrmp^M'H^conie Apoitii^-

ttr. Crifigvftx m. -S

Mvîtirf ck Științele Naturi, Akea P^idul j

• j. Cwa Mw mori»# iGeocge B^cevU", iw 6 Bacovia nr 13

• <, OhMKVitwuî Artronomic sn, tas<ShrKr Destelniwnr ®

7„ Ateneul «Mihail kwr, Mr.'ftliflHribhi nr. n

• 4.    ASPA Ucul Beclu II (ȘmblntțBi}:

In lono de r<*d d nnink

TRASEUL j

I 1. Mu^nuf^eiitorbe, M,nnrj

• 1    5*c|.uf|* Cimjyi+be, v„f. y Mai nr, ;

• 3 , An'iumfcM Curuî BomiMil». iV mMa m a ^j

• 4    Ruinvlt v^rhil burtici „34. t& o I a*’, Mul UnHi nr ,

• 5    ^tAh'î® lui Strane »iM>'r

• 6 . Bu^trl *i^i«srulu»CGrHlantin f np. V,r. h H-5

• 7    MuLievSde Aha. str TsEulewuof. jj

  CI ^IrtAL STOP

  
  

• 10.    8mii4 portului V. Affcs-indn,

ii plenei ta d<. ‘A y/ii'ii.S^ăy.șifoanțntpHnFtiZ

Nu în ultimul rând, turismul de evenimente începe să devină unul dintre principalele atuuri ale municipiului Bacău, în special în contextul în care în anul 2017 acesta deține titlul de capitală a tineretului din România. Acest lucru a determinat o diversificare a agendei culturale, cuprinzând atât evenimente de tradiție pe plan local precum Ingenious Drama Fest (ID Fest), Raliul Moldovei sau Festivalul Educațional Zilele Parcului Gherăiești, cât și evenimente fanion la nivel național cum este cazul TEDx Bacău, Street Food Festival, Street Delivery sau ZidART. Acestea sunt doar câteva din cele peste 30 de evenimente care se întind pe tot parcursul anului și pot atrage un număr din ce în ce mai mare de turiști.

In concluzie, potențialul turistic al municipiului Bacău oferă numeroase posibilități de dezvoltare a acestui sector. Deși în prezent Bacăul încă nu poate concura cu principalele atracții turistice la nivel regional, acesta a demonstrat cea mai accentuată creștere în domeniul infrastructurii și al performanței turistice în ultimii ani.

Mai mult, deși în ultimii ani au existat investiții atât din surse locale, cât și din finanțări europene în materie de promovare și dezvoltare a infrastructurii și atracțiilor turistice, acestea încă nu sunt suficient de bine valorificate, confruntandu-se în consecință și cu probleme de vizibilitate la nivel regional și național. Municipiul Bacău trebuie să mizeze, pe de-o parte, pe integrarea în itinerariile turistice la nivel județean, fiind principalul punct de plecare pentru acestea, iar pe de altă parte, să își diversifice oferta turistică atât prin valorificarea elementelor existente (patrimoniul cultural sau elementele de cadru natural favorabile, precum râul Bistrița sau lacurile din sudul municipiului), cât și prin introducerea unor noi atracții (spre exemplu noile evenimente organizate cu ocazia titulaturii de capitală a tineretului din România care ar merita să capete o frecvență anuală).

în plus, în contextul caracterului de tranzit al municipiului Bacău și al noilor tendințe de dezvoltare a turismului bazat pe evenimente, este necesară o sporire și o diversificare a unităților de cazare șl a dotărilor conexe astfel încât acestea să facă față perioadelor aglomerate șî să ofere o gamă mai variată de servicii indiferent de durata sejurului.

Nu în ultimul rând, municipiul Bacău și împrejurimile sale reprezintă o destinație turistică cu un real potențial, oferind un pachet integrat de servicii⁸. Printre aceste servicii se numără:

• •    Circuitele - Municipiul Bacău este sau poate fi integrat în cadrul unui set de trasee de scurtă durată la nivel regional, dar și în cadrul unor circuite majore în Regiune Moldovei;

• •    City-break-ul - caracterul de tranzit al Bacăului împreună cu noile evenimente care se desfășoară aici pun premizele dezvoltării acestui tip de serviciu, dar care necesită identificarea unui „brand" at orașului,

• •    Turismul de aventură - tipologie de servicii preponderentă în special la nivel județean, prin traseele montane din Munții Nemira dedicate atât sezonului cald, cât și celui rece (trasee ciclable, pârtii de schi, trasee pentru drumeții, etc.)

Aceste servicii vor fi prezentate conform clasifi^ri •“a iznt- 'fi cadM Planului de marketing strategic și ..erațo a pentru Rorâna 201 realz.at de

Hdrwath HTL in cad‘Ucăruia ptincpaleie servicii turistice 'deiitificate pentru România au test; circuitele. cilv-orea*-ui, turismul rural, tunsmu de ave ' tura, parc..;Me st natura săbatică. crtiv m și să tăia® și wellness

• •    Parcurile și natura sălbatică -ecoturismul prezintă, de asemenea, un potențial de dezvoltare prin localizarea Bacăului la limita Carpaților și Subcarpaților Orientali, precum și datorită prezenței pe teritoriul județului a io arii naturale protejate de interes comunitar și național și a 7 rezervații naturale.

• •    Sănătate și wellness-acest tip de servicii este, de asemenea, preponderent la nivelul județului Bacău prin resursele naturale și balneare din orașele Slănic Moldova și Târgu Ocna. La acestea, municipiul Bacău contribuie prin dotările sportive și de agrement de care dispune.

ll-3-Dezvoltare Urbană

• 11.3.x. Profil spațial

Co"te c "* ''tc r<3 :'‘ expa • s'une , ?sr.

Municipiul Bacău este inclus în ZMB - Zona Metropolitană Bacău, structură asociativă ce include localitățile Berești-Bistrița, Buhoci, Faraoani, Filipești, Gioseni, Hemeiuș, Itești, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Xxxxx-Xxxxxxxx, Măgura, Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Odobești, Prăjești, Bacău, Sărata, Săucești, Secuieni, Tamași și Traian.

Zona Urbană Funcțională (ZUF) stabilită de Banca Mondială prin Documentul cadru de implementare a dezvoltării urbane durabile - Axa prioritară 4, cuprinde mai multe comune (Cleja, Scorțeni și Gârleni), dar nu include trei comune din partea de est a municipiului Bacău și anume Prăjești, Traian, Secuieni, Odobești și Izvoru Berheciului. Analizele care se referă la împrejurimile municipiului Bacău se vor concentra în continuare pe UAT-urile incluse în Zona Urbană Funcțională (ZUF).

Cel mai important fenomen vizibil la nivelul relației între municipiul Bacău și comunele învecinate este cel de suburbanizare. Astfel, dacă populația municipiului Bacău se află într-o continuă scădere (-21.6% în intervalul 2002-2011 cf. RPL- populația rezidentă - sau -0.35% în intervalul 2010-2016 cf. Ins Tempo - populația după domiciliu), comunele învecinate înregistrează creșteri semnificative ale populației (Hemeiuș 18.78%, Letea Veche 16% sau Săucești 14% între 2010 și 2016). Comuna Luizi-Călugăra este singura așezare învecinată municipiului Bacău care a înregistrat o scădere a populației după domiciliu, în mare parte datorită faptului că se află la o distanță mai mare față de oraș (aproximativ 2.6 km).

Procesul de suburbanizare se manifestă sub forma expansiunii, fostele terenuri agricole fiind folosite pentru noi construcții rezidențiale. în cea mai mare parte este vorba despre dezvoltări punctuale și mai rar apar cazuri de cartiere rezidențiale de locuințe individuale.

Așezările unde se remarcă cel mai accentuat proces de expansiune urbană sunt Hemeiuș, Letea Veche, Măgura, dar și Nicolae Bălcescu sau Luizi Caligara.

Procesul de expansiune poate fi cuantificat șl ta nivelul creșterii numărului de locuințe, unde se constată că cea mai mare dinamică se regăsește tot în comunele învecinate municipiului Bacău. Pe de altă parte, orașul prezintă o creștere de numai 0.74% în intervalul 2011-2015.

Așezările traversate de drumuri naționale au beneficiat și de dezvoltări de tip industrial, depozitare sau chiar centre comerciale (ex. METRO Nicolae Bălcescu).

Dezvoltări rezidențiale mai ample se concentrează în municipiul Bacău în zona de nord (ex. blocurile Evocasa), în partea de est folosind câteva rezerve de teren rămase în cartierul Tache (ex. complex rezidențial Cupidon) sau în partea de vest în cartierul Șerbănești (ex. cartier Green Eco Villa).

în cartierul Șerbănești sunt vizibile atât procesul de expansiune caractersitic așezărilor suburbane, cât și cel de densificare. în această zonă, având cea mai mare dinamică de dezvoltare din municipiu, s-au dezvoltat noi cartiere rezidențiale de locuințe individuale de dimensiuni medii (5-15 case), noi dezvoltări individuale de locuințe amplasate pe foste loturi agricole sau pe parcele obținute în urma unui proces de divizare, dezvoltări de locuințe colective și dotări aferente locuirii, cum ar fi magazinul Profi.

Tendința de densificare din cartierul Șerbănești se manifestă prin înlocuirea construcțiilor vechi de unele noi mai mari sau chiar modernizate și supraetajate.

Deși această zonă suburbană prezintă cea mai mare dinamică la nivelul fondului locativ, ea duce în continuare lipsă de dotări de interes cotidian și este slab deservită de transportul în comun iar legătura cu zona centrală a Bacăului se face pe o singură cale (DN 2 / E 85). Deșiîn Planul Urbanistic General zona aferentă malului de lac are indicatori urbanistici favorabili pentru activități economice și de loisir (comerț, alimentație publică, etc.), dezvoltările recente sunt tot preponderent rezidențiale, sub forma unor locuințe individuale privilegiate. Astfel, malul lacului din cartierul Șerbănești este orientat mai degrabă către proprietăți private nefiind valorificat ca un posibil culoar de agrement.

E; oL-ția în timp a Municipiul Bacău

Dezvoltarea spațială a municipiului Bacău a fost marcată de existența principalelor rute comerciale (către Piatra Neamț, Buzău și Roman), de vecinătatea căii ferate (construită în 1872) și a râului Bistrița. Transfromarea dintr-un oraș târg într-un important centru industrial în perioada comunistă a reprezentat o schimbare structurală definitorie pentru orașul de apoi. Astfel, trama stradală preponderent organică, caracteristică secolului XV a fost reconfigurată și lărgită, iar fondul construit a fost înlocuit în cea mai mare parte cu locuințe colective și clădiri în stil funcționalist. Foarte puține fragmente din centrul istoric s-au păstrat până în prezent, ele fiind în cea mai mare parte înconjurate de locuințe colective

(ex. Casa Memorială Vasile Alecsandri sau Curtea Domnească). Zonele mai puțin afectate de restructurarea din perioada comunistă sunt cartierele periferice din est și vest, respectiv cartierele CFR (parcelar din perioada interbelică)⁹ și Șerbănești.

Alte zone care s-au conservat parțial, la nivelul tramei stradale și a fondului clădit se regăsesc în partea vestică a străzii Războieni. în această zonă intervențiile de sistematizare s-au referit mai degrabă la regularizarea parțială a tramei stradale pentru a genera sau întări cele trei axe: Str Oituz, Str. Eminescu și Str. Energiei.

Gherăiești ș- Izvoarele de S..s $ est⁴ realizat par. Cărei' .

Pornind de la aceste premise, se impune valorificarea principalelor zone cu caracter istoric care se păstrează în segmente din zona centrală. Acest aspect se poate face prin restaurarea fondului clădit (ex. Casa Memorială Vasile Alecsandri) și prin revitalizarea spațiilor publice adiacente, inclusiv prin pietonizare.

Zonifitarea tente।ju / ir Municipiul SacăL

In ceea ce privește principalele zone funcționale, municipiul Bacău este compus din 5 categorii principale: 1. zona de locuire colectivă, 2. zona de locuire individuală, 3. zona industrială, 4. zona de activități comerciale de mari dimensiuni și 5. zona dotărilor de agrement și sport.

i.Zona de locuire colectivă ocupă peste 60% din totalul suprafeței destinate funcțiunii de locuire. Peste 75% din populația municipiului Bacău locuiește în locuințe colective, motiv pentru care provocările specifice acestui tip de locuire sunt resimțite de cea mai mare parte a locuitorilor orașului. Municipiul Bacău este irigat de o serie de bulevarde ample care leagă orașul preponderent pe direcția nord-sud, dar și pe est*vest. Circulațiile interne din zonele de locuințe colective sunt fie străzi locale (1 bandă pe sens) sau alei. Această conformare spațială în care forma dominantă de locuire este cea colectivă contribuie și la o bună deservire cu dotări de interes cotidian. Cea mai mare parte a zonelor de locuințe colective dețin câte o centralitate (centru de cartier) care concentrează dotări cum ar fi: spații publice, activități comerciale (centre comerciale mici sau piețe agro alimentare), servicii și unități de agrement.

Nicolae Bălcescu, dar și în zona de sud, în cartierele Cornișa și Aviației.

Lim tă intravilan

—¹ Artere majore de circulație

Ciocan incr'e    PUG 8 km; p

• 2 .Zonele de locuire individuală se regăsesc preponderent în zonele periferice ale orașului ca de exemplu în cartierele CFR, Șerbănești sau Tache. Există însă și două concentrări de locuințe individuale în vecinătățile de vest și de nord ale centrului istoric.

  în ceea ce privește regimul de înălțime al locuințelor colective, cea mai mare parte a acestora sunt de înălțimi medii (max P+4). Locuințe cu un regim de înălțime mai mare de P+7 se regăsesc preponderent în zona centrală, în lungul străzilor Mioriței, Ștefan cel Mare sau

  
  
  
  

Limită intravilan

— Art e re maj crede circulație

Cu excepția zonelor de locuire individuală pericentrale, celelate zone rezidențiale individuale sunt izolate și lipsite de dotări de interes cotidian. Tn schimb, zonele de locuire individuală pericentrale sunt bine deservite de dotări, însă întâmpină dificultăți ridicate în ceea ce privește mobilitatea. Fiind deservite cu precădere de străzi secundare (1 bandă pe sens), traficul generat de școli, grădinițe și alte dotări de interes public excede, la orele de vârf, capacitatea tramei stradale.

• 3 .Zonele industriale ale municipiului Bacău reprezintă în continuare o suprafață importantă din totalul teritoriului intravilan (19.8% cf. PUG). Totuși, după anii '90 acestea au fost treptat abandonate, în prezent doar o parte găzduind activități industriale și de depozitare. Dacă în perioada comunistă zona de Sud era cea mai activă, în prezent cea mai mare parte a activităților industriale se concentrează în partea de Nord (ieșirea către Piatra Neamț) și în Sud-Vest, în vecinătatea directă a aeroportului. Tendința de conversie a siturilor industriale în zone comerciale ample nu este așa pregnantă în municipiul Bacău cum este în alte centre urbane din țară (lași sau Arad) însă se manifestă în partea sudică în lungul DN 2, unde o pa rte d in terenurile in d ustriale au fost transformate în centre comerciale. Tn partea nordică, ieșirea către Roman, fosta fabrică de pielărie și încălțăminte „Partizanul" a fost înlocuită de Arena Mall, iar în vecinătate s-a construit un magzin Selgross. Celelalte centre comerciale de mare amploare s-au localizat pe terenuri neconstruite, reprezentând astfel un proces de expansiune (Metro în sud, etc.).

Ramurile industriale reprezentative sunt:

* industria constructoare de mașini: mașini-unelte, echipamente pentru industria aviatica, aeronave, organe de asamblare, echipament electric, echipament tehnologic pentru industria prelucrătoare

• •    industria prelucrării lemnului: mobila, parchet stratificat

• •    industria alimentară: prelucrarea cărnii, a laptelui, producători paste făinoase și băuturi alcoolice

• •    industria de celuloză și hârtie: în municipiul Bacău se găsește unicul producător de hârtie de ziar din România

• •    industria ușoară: țesături și confecții, principalele produse din lână și tip lână, confecții destinate exportului, încălțăminte din piele

• •    industria metalurgică și a construcțiilor metalice

• •    industria construcțiilor

Principalele zone industriale ale municipiului sunt:

• •    zona N - industria prelucrării lemnului, industria alimentară

zona 5 - industria constructoare de mașini, de celuloză și hârtie, chimică

Suprafață apa Parc major/pădure Zone industriale

• 5.Zona dotărilor de agrement și sport constituie confrom PUG, 4,4% din totalul terenului intravilan, în completarea acesteia vin și o serie de dotări de sport și agrement private, care deservesc locuitorii Bacăului.

  
  
  
  

Cea mai amplă zonă de dotări sportive se află în prezent în partea sudică a centrului istoric, fiind reprezentată de Stadionul Municipal (aflat într-un proces avansat de degradare), Bazinul de înot, Sala Sporturilor, Sala de Atletism și Parcul Cancicov. Mai există o a doua bază sportivă (Baza Sportivă Letea) care este însă izolată în partea sudică a orașului. Cele două baze sportive principale sunt completate de câteva dotări de agrement amplasate în cartierele de locuințe colective și de malul stâng al Bistriței (parțial în proces de degradare sau în proces de reamenajare -Insula de agrement).

figura 74- BHaMut teritorial (intravilan)aferent PlanulviUrbanistic Generala) Municipiului Bacău

In ceea ce privește bilanțul teritorial la nivelul municipiului Bacău (cf. PUG Bacău) putem constata că peste 37% din suprafața teritoriului intravilan este dedicată locuirii. Se păstrează în schimb suprafețe considerabile de teren industrial (19,8%) deși o parte însemnată din activitățile industriale au fost dezafectate în ultimii 15 ani. Acest aspect face ca municipiul Bacău să dețină resurse considerabile de teren, bine echipat care poate găzdui noi activități de producție sau care poate fi decontaminat și transformat în spații verzi.

DeservTea cu dotă *’ de interes public

Cea mai mare parte a dotărilor de educație și cultură se concentrează în zona centrală. Totuși, dotările de educație (preșcolară și gimnazială) sunt bine dispuse spațial, astfel încât reușesc să deservească cele mai multe zone de locuire. Excepția o reprezintă segmente din cartierele rezidențiale periferice aflate în curs de dezvoltare (CFR, Șerbănești și Gherăiești), dar care încă au o densitate scăzută a populației (sub 20 locuitori / ha). Dotările culturale se aglomerează în zona centrală, limitând accesul populației din cartierele periferice. Singurele resurse pentru evenimente culturale în cartiere sunt o serie de spații publice cum ar fi parcul comunitar din cartierul Miorița sau Baza Sportivă Letea.

Dotări culturale mov instituții culturale verde spatii utili, abile pentru evenimente culturale in aer liber

Rezerve de teren

Municipiul Bacău dispune de trei tipuri de rezerve de teren: terenuri de tip „greenfieid"¹⁰, terenuri de tip „brownfield"¹¹ și terenuri de mici dimensiuni evidențiate ca spații publice abandonate.

Terenurile de tip „brownfield“" ocupă o suprafață de apoximativ 220.15 ha și se regăesc preponderent în cadrul fostelor zone industriale. Deși activitatea industrială în municipiul Bacău a decăzut după anii '90, o parte considerabilă din terenurile aferente acestei activități au fost transformate în ample zone comerciale sau sunt utilizate și în prezent pentru activități industriale (producție și depozitare). Rezervele de teren în fostele zone industriale se concentrează astfel în zona sudică: fosta fabrică de hârtie Letea și Combinatul de îngrășăminte Chimice. Terenuri mai mici se regăsesc și în partea nordică a orașului, deși o parte dintre acestea sunt deja vizate de viitoare dezvoltări rezidențiale și comerciale (ex. fosta Fabrică de încălțămine „Partizanul"). Poate cel mai valoros teren de tip „brownfield", aflat în vecinătatea directă a zonei centrale, este cel al fostei fabrici de stofe și țesături care este în proces de transformare urmând să găzduiască un important complex comercial cu birouri și locuințe colective (cf. PUZTehnostrade).

Cea mai mare parte a rezervelor de teren ale municipiului Bacău sunt de tip „greenfieid"¹³ și ocupă o suprafață de aproximativ 990 ha. O parte considerabilă din aceste rezerve de teren se află la periferia orașului fiind vorba cu precădere de zone încă nedezvoltate, induse în teritoriul intravilan al municipiului. Planul Urbanistic General prevede ca rezervele de teren din partea vestică să fie destinate activităților economice, pe când cele din Est, în cartierul Șerbănești, sunt orientate către funcțiunea de locuire. Pentru dezvoltarea orașului pe termen mediu șl scurt, însă, cele mai importante rezerve de teren sunt cele din zona centrală (lângă Stadionul Municipal Bacău) și cele din lungul râului Bistrița. De asemenea, o rezervă importantă de teren se află în partea sudică a cartierului CFR^U, având astfel posibilitatea de a fi utilizată pentru a găzdui dotări publice esențiale pentru această zonă de locuire cvasi izolată de restul orașului.

Rezerve de teren de mici dimensiuni sunt vizibile cu precădere în Incintele de locuințe colective, acolo unde zone proiectate inițial ca spații publice s-au transformat treptat în parcări amenajate sau neamenajate (spontane). Cea mai mare parte a acestor spații publice abandonate se regăsesc în cartierele de locuințe colective din zona de sud a orașului. Un număr mai redus de spații se regăsește și în cartierul Miorița, în partea de Nord a orașului. Tot în aceeași categorie de rezerve de teren intră și o serie de spații publice aflate la intersecția arterelor de circulație, care, odată revitalizate, se pot transforma în scuaruri sau piațete.

Luând în considerare numărul mare de spații publice abandonate în zonele de locuințe colective (doar în cartierele din sud 14 din 29 de incinte cuprind asemena spații) se resimte nevoia unor intervenții integrate al căror scop să fie reconfigurarea șl revitalizarea urbană pentru a îndeplini nevoile comunității (parcare, circulații, agrement, socializare, spații verzi, și alte dotări).

Figura 76 - P-ir.opalele .'ezetre de UfCA din Mumc'piul Bacăd

Legendă

| Limfă admini'nat.v ter toia'a |    | fim ta tei (u iu ii irtravian

Zone constru te

'nfrast uctură rut eră

—— străz pr nc pale

--" strat serundare

stră: otae

IrV ast uctuiă fe'Ovia a

Cadru natura

Pedu allcspaț zeu

Ape

Rezerve de teren

Spaț publ te abandonatt

Rezerve amp edereien ne tip brownfr cd

Rezerve arrtp e ce teren de l p gieenheid

Tn concluzie, analiza profilului spațial al municipiului Bacău fundamentează necesitatea de a porni un amplu proces de revitalizare a cartierelor de locuințe colective, mai ales cele din partea sudică, cvasi izolate de zona centrală. Pe de altă parte trebuie luată în considerare ameliorarea legăturilor dintre cartierele rezidențiale periferice și zona centrală și o mai bună deservire a acestora cu dotări de interes cotidian. Pentru a valorifica resursele de cadru natural de care dispune orașul, alături de potențialul profil de centru sportiv, va fi nevoie și de revitalizarea malurilor râului Bistrița. Procesul a început prin amenajarea insulei de agrement, dar trebuie să continue și către nord, urmând ca pe termen mediu-lung să fie revitalizat și malul din cartierul Șerbănești. Rezervele de teren, mai ales cele de tip „brownfield", pot fi utilizate pentru a atrage noi investiții (zona de nord) dar și convertite (inclusiv decontaminare) pentru a putea găzdui funcțiuni importante pentru zonele de locuire, cum ar fi spații verzi sau dotări de agrement. Valorificarea spațiilor publice abandonate și transformarea lor în piațete sau scuaruri poate completa rețeaua de spații publice astfel încât ea să poată deservi echilibrat întregul oraș.

Caracter'zarea cartelor tipur de !c</'e

Zonele de locuire din cadrul Municipiului Bacău necesită o analiză mai detaliată, întrucât ocupă cea mai mare suprafață din intravilanul municipiului, peste 37 % (conform PUG Bacău), iar calitatea acestora are un impact semnificativ asupra calității vieții în Municipiul Bacău. Zona de locuire colectivă ocupă peste 60% din totalul suprafeței destinate funcțiunii de locuire, situațiile de întrepătrundere între aceasta și locuirea individuală fiind relativ reduse. Din acest motiv cele două tipuri de locuire vor fi tratate distinct, fiecare confruntându-se cu o serie de provocări specifice.

Primul element de diferențiere provine din corelarea între densitatea locuitorilor și tipurile de locuire, astfel că în afara de zonele din vecinătatea centrului istoric, toate arealele de locuințe individuale sunt caracterizate de o densitate foarte scăzută a populației, sub 20 de locuitori / ha. La polul opus, zonele în care predomină locuirea colectivă înregistrează densități ridicate ale populației, cele mai aglomerate fiind zonele din cartierele Republicii și Tache (în vecinătatea străzilor Bicaz și Garofiței), precum și Cornișa și Bistrița Lac (în vecinătatea străzii Milcov și a malului de lac) - între 300 și 463 de locuitori / ha. Această distribuție a populației determină problemeîn ceea ce privește necesarul de locuri de parcare în zonele cu densități ridicate sau probleme de deservire cu dotări cotidiene a zonelor cu densități scăzute.

Figura 77 • densitatea țiipulație la nivelul Munic tJi. fis-au

F'r j-a t3 Zo 16 le lecuu'e peleservte da dotă^ publice țau transport în ctrr'nun

Legendă

• L mrtS administrat vtertoralî

|   | Locurecoectvd

• 2] Locu>e nd ' duB â

Zone de lecuire iredeserv le de dotai

• • infrastructură cu'tur i ă Irdtwr irraUrectută cuHure âc'Jtduur nfraMrurti.U rute 5

• —sl Aj; |ir rc pe i* ---- străz secundare

sfat ocae

’fMstructuui fe'O**r.S

Cadru natural ^sadur Ape

.. '.pfV pe 'MJe PUC^ Pll'.-ju și rtr^etari:yiizucirilj ca

în ceea ce privește gradul de deservire al zonelor de locuire cu dotări publice și transport în comun, se observă faptul toate arealele unde calitatea locuirii nu este corespunzătoate din acest punct de vedere se regăsesc în zonele de locuire individuală, situate la extremitățile cartierelor Izvoare, CFR, Șerbănești și Gherăiești. Mai mult, aceasta este situația de ansamblu, însă analiza distribuției spațiale a serviciilor publice a reliefat faptul că aceste cartiere se confruntă cu o problemă mai accentuată din punct de vedere al accesului la învățământul preșcolar, în cea mai mare parte nefiind deloc deservite de dotări de tip grădinițe. Nu în ultimul rând, trebuie menționată o disfuncționalitate la nivelul întregului teritoriu al municipiului, ce constă în concentrarea întregii infrastructuri culturale în zona centrală și în vecinătatea acesteia. Astfel, mare parte a Bacăului și în special zonele de locuire individuală de la periferia orașului au un acces limitat la dotările și evenimentele culturale.

Din punct de vedere al noilor dezvoltări rezidențiale de pe teritoriul Municipiului Bacău, acestea au de asemenea caracteristici diferite, care atrag provocări specifice.

Procesul de expansiune în cartierul Șerbănești, de altfel cel cu cea mai mare dinamică de dezvoltare, este caracterizat în mare parte prin cartiere rezidențiale de locuințe individuale de dimensiuni medii (5-15 case) și noi dezvoltări individuale de locuințe amplasate pe foste loturi agricole sau pe parcele obținute în urma unui proces de divizare. Din cauza densității încă scăzute a locuirii, această zonă suburbană prezintă probleme referitoare la lipsa de dotări de interes cotidian și este slab deservită de transportul în comun, în timp ce legătura cu zona centrală a Bacăului se face pe o singură cale (DN 2 / E 85).

în ceea ce privește noile dezvoltări de locuințe colective, aceastea se regăsec în partea de sud-vest a orașului în cartierele CFR și Republicii și în partea de nord, în cartierul Gherăiești. Mai mult, în timp în ce zona Aviatori din sud - vestul municipiului s-a constituit un areal de locuințe sociale de tip ANL cu locuințe colective cu puține niveluri, deservite de transport public si dotări sociale, în zona de pe strada Constantin Mușat, noul microcartier rezidențial situat în vecinătatea zonei industriale întâmpină un acces îngreunat la aceste facilități. Pe de altă parte, noile blocuri turn din cartierul Gherăiești, deși sunt deservite de toate dotările, se confruntă cu o altă problemă, cea a insuficienței locurilor de parcare.

Fondul de locuințe

Tabe 17 - Evc ut, ^fonaulvi de iocuintt 1-              

2M.5

	România	Regiune	Jud	Mun
		NE	Bacău	Bacău
2005 -	2.76 %	312%	2.06%	1.42 %
2010
2010 -	5 39%	575%	5 39%	6.03%
2015
2005 -	8.30%	9.05%	7 56%	7-54%

2015

Fondul locativ din Municipiul Bacău număra în anul 2025 un total de 71,620 de locuințe, dintre care 98.4 % în proprietate privată. Acesta a înregistrat o creștere de 7.54 % în întervalul 2005 - 2015, însă creșterea s-a produs cu precădere în a doua jumătate a perioadei (când creșterea a fost de peste șase procente), în special datorită diferenței mari între anii 2010 - 2012. Cu toate acestea, Municipiul Bacău a înregistrat o creștere mai scăzută decât cea la nivel național, regional și județean, pe fondul evoluției ponderate din intervalul 2005 - 2010.

Figura So Ponderea locuințelor proprietate privată ci r totalul fondului locativ, în stranie piui Bacău, pentru anul

Indicatori de calitate a locuirii

Cu privire la indicatorii de măsurare a calității locuirii, cei care fac referire la suprafața locuibilă (evoluția suprafeței locuibile, a suprafeței locuibile/locuitor și a suprafeței locuibile/locuință) au înregistrat majorări chiar și cu mai mult de 20 de procente în perioada 2010 - 2015. în comparație însă cu situația din România (mediul urban), Regiunea Nord - Est și județul Bacău, la nivelul tuturor acestor indicatori se remarcă valori mai scăzute decât la nivelurile teritoriale superioare. De altfel, și în ceea ce privește municipiile reședință de județ din regiune, în afară de Municipiul Vaslui, Bacăul înregistrează cele mai scăzute valori comparativ cu municipiile lași, Suceava, Botoșani și Piatra Neamț.

Pe lângă acestea, determinarea calității locuirii este un proces ce măsoară atât indicatori intrinseci locuințelor cum ar fi suprafața, designul, gradul de iluminare sau sustenabilitatea, cât și indicatori ai mediului înconjurător ca localizarea sau accesibilitatea la transportul în comun și la serviciile de interes public (educație, sănătate).

Tabel 16 Evotufa iiidicatorilorde calitate a lotuiiîi pentru pefioa da 2010 - 2015

	România m urban	Regiunea NE	Jud. Bacău	Mun Bacău
Evoluție	29,67%	27.17 %	25.09%	iq.qc%
Suprafața
locuibilă
2010-
2015
Suprafața locuibilă) locuitor
2010	14 66	1309	13 16	12.32
mp/loc
2015	1883	16 53	1666	14.90
mp/loc
Evoluție	30.94 %	26.22 %	26.56%	20.93%
Suprafața locuibilă/ locuință
2010	3916	37 40	37.46	36 14
mp/loc
2015	42 27	44 98	44 46	40.88
mp/loc
Evoluție	22 28%	20 25%	18.70%	13 12%
		e M'e INS	MPO

Indicatorii referitori la numărul de persoane / gospodărie și la dotarea locuințelor sunt colectați numai la recensăminte. Astfel, în anul 2011, la nivelul Municipiului Bacău se găseau în medie 2,33 persoane pe gospodărie, iar gradul de dotare a acestora cu utilități depășea pragul de 95 % în aproape toate cazurile, excepție făcând racordarea la sistemul de încălzire centrală de care numai 89 % dintre locuințe beneficiau.

Tabel 20 - Indicatori privind gradul de dota^re de ocupa'e al locuințelor din Municipiul Bacău, nărui 2011

Nr. mediu persoane pe 0	233
gospodărie Locuințe care dispun de alimentare	976%
cu apă Locuințe care dispun de canalizare	973%
Locuințe care dispun de instalație	99.2%
electrică Locuințe care dispun de încălzire	89 O%
centrală Locuințe care au baie în locuință	95-9%
Locuințe care au bucătărie In	94?%
locuință .bursa Rt>r.ensimânt:;           j.

Concluzii

Sintetizând informațiile referitoare la zonele de locuire, putem evidenția caracteristicile definitorii ale fiecărei zone de pe teritoriului Municipiului Bacău. în consecință, în funcție de tipologiile parcelarului și ale fondului locativ, precum și de problemele și nevoile identificate, aceste zone se clasifică astfel:

Zone de locuire individuală:

• •    Cartierul Izvoare

Zonă caracterizată de un parcelar organic, cu o pondere ridicată a loturilor cu adâncime mare, ocupate în profunzime de terenuri agricole, în care predomină construcțiile în regim P - P+i, cu o vechime mai mare și o calitate precară. Din punct de vedere al accesului la dotări de interes cotidian, zona se confruntă cu o slabă deservire atât a dotărilor socio - culturale, cât și a transportului public. Mai mult, zona este catalogată de autoritățile locale ca fiind dezavantajată conform indicatori lor de calitate a vieții și de locuire

• Zona pericentrală de nord

Această zonă se caracterizează printr-un parcelar rectangular, în care dimensiunile parcelelor variază de la un raport de rz al laturilor, la loturi cu adâncime mare, ocupate în profunzime de terenuri agricole. Regimul predominant de înălțime este P-P+i, fiind vizibilă o alăturareîntre construcțiile realizate recent și cele cu o vechime mai mare. în ceea ce privește gradul de deservire al zonei, aceasta este slab deservită de transportul în comun, zonele periferice având un acces îngreunat și ta dotările de învățământ preșcolar.

• •    Cartierul CFR

Zonă caracterizată de un parcelar planificat, cu parcele cu suprafețe mai reduse și cu o densitate mai ridicată a locuințelor și a populației. Caracterul acestui cartier specific perioadei interbelice s-a păstrat de-a lungul timpului, intervențiile asupra structurii țesutului urban fiind minime. Localizarea sa în cadrul Municipiului Bacău este determinantă pentru problemele cu care se confruntă cartierul, traseele de cale ferată din partea estică acționând ca o barieră față de zona centrală a municipiului. Din acest motiv, întreaga zonă și mai ales arealele periferice au un acces îngreunat atât către facilitățile socio -economice, cât și față de transportul public.

• •    Zona pericentrală de vest

Această zonă este caracterizată de un parcelar organic, ce face parte din nucleul inițial al orașului, motiv pentru care aici se regăsește și un număr ridicat al monumentelor istorice de pe teritoriul municipiului. Mai mult, localizarea în vecinătatea zonei centrale a determinat și o densitate mai ridicată atât a locuitorilor, cât și a activităților economice, fapt ce conduce la conflicte din punct de vedere al nivelului de aglomerație sau al necesarului de parcări. în ceea ce privește principalele avantaje ale zonei, acestea provin din buna accesibilitate către dotările socio - culturale și către transportul public.

Zona se caracterizează printr- un țesut rectangular, planificat, cu parcele cu dimensiuni mai reduse și cu o densitate mai ridicată a locuințelor și a populației. Construcțiile din această zonă se încadrează de asemenea, în regimul de înălțime predominant în zonele de locuire individuală, P -P+i. Din punct de vedere al gradului de dotare, arealul, deși se bucură de o bună deservire a dotărilor sociale, întâmpină probleme în ceea ce privește accesul la transportul public. Cu toate acestea, unul dintre avantaje zonei îl constituie rezervele de teren din partea vestică, unde se pot dezvolta noi facilități socio - culturale.

• •    Cartierul Șerbănești

Cartierul Șerbănești este unul dintre cele mai dinamice areale, fiind într-un continuu proces de expansiune și densificare. Cu toate acestea, parcelarul său este unul dezvoltat spontan, fiind vizibilă lipsa unui proces planificat de dezvoltare, întinderea vastă a zonei, împreună cu densitatea relativ scăzută populației și legătura slabă cu zona centrală sunt principalele cauze pentru care acest cartier se confruntă cu probleme accentuate de deservire cu dotări publice și transport în comun.

• •    Cartierul Gherăiești

Această zonă este caracterizată de o dezvoltare spontană în lungul drumului național 15, în care se remarcă alăturarea între zonele rezidențiale și activitățile economice. Parcelarul este definit atât de parcelele adânci, ocupate în profunzime de teren agricol, cât și de parcele cu suprafețe reduse, rezultate în urma unor procese de parcelare și divizare. în ceea ce privește accesul la dotări, zona se confruntă cu anumite probleme referitor la deservirea dotărilor de învățământ preșcolar și a transportului public, un factor negativ fiind și modul de conformare și amplasare a unor noi zone rezidențiale care sunt dependente de automobil, nefiind rentabilă deservirea lor cu transport public.

Zone de locuire colectivă:

în ceea ce privește arealele dominate de locuințele colective, acestea constituie axa centrală, desfășurându-se în lungul principalelor artere de circulație care străbat Municipiul Bacău. De altfel, blocurile de locuințe care bordează marile bulevarde sunt și cele care uneori depășesc regimul mediu de înălțime de P+4, ajungând până la P+7 sau chiar mai mult.

Zona centrală și arealele din vecinătatea acesteia sunt caracterizate de concentrarea activităților economice și a facilităților socio culturale care pe de-o parte oferă o serie de avantaje locuitorilor, dar care prezintă un risc de supraîncărcare a spațiilor de parcare și a zonelor adiacente acestora, sau al gradului de aglomerație.

Zona sudică este structurată în funcție de Calea Mărășești, Calea Republicii, Strada Milcov și Strada Garofiței, fiind în același timp marcată, de ruptura în țesutul urban provocată de traseul căilor ferate. Deși numărul facilităților socio-culturale este mai redus decât în zona centrală, aceasta este deservită într-un mod satisfăcător, fiind avantajată și de proximitatea față de Parcul Cancicov, zona bazinului de înot și Insula de Agrement.

în ceea ce privește zona de nord, aceasta este definită atât de o serie de centralități bine conturate, care deservesc întregul areal, cât și de importantele resurse de teren din vecinătate unde se pot dezvolta noi dotări urbane. Cu toate acestea, noile dezvoltări de blocuri turn de pe malul lacului afectează fluxurile și modurile de utilizare a spațiului public din zonă din cauza nesatisfacerii necesarului de tocuri de parcare.

în concluzie, în ceea ce privește locuirea, Municipiul Bacău trebuie să se concentreze pe de-0 parte pe deservirea corespunzătoare a zonelor existente cu toate dotările socio-culturale și de transport, în special în zonele periferice și pe îmbunătățirea condițiilor de locuire, iar pe de altă parte pe integrarea noilor areale rezindențiale în structura orașului, astfel ca acestea să nu mai fie dependente de automobil și să se bucure de un acces mai facil la dotările de interes public.

• 11.33- Spațiu public

Acest capitol abordează spațiul public ca o parte esențială a orașului, suport al relațiilor sociale și al vieții urbane, incluzând totodată și rolul ecologic al acestuia din perspectiva spațiilor verzi.

Clasificarea muiticriteridă a sistemului major de spații publice

Analiza morfologică a rețelei de spații publice are în vedere 3 categorii principale:

• 1.    Spații de tip suprafață (spații publice ample de tip parc sau grădină).

• 2.    Spații de tip punct (scuar, piațetă, spațiu comunitar, loc dejoacă) și

• 3.    Spații de tip linie (bulevarde care grupează o varietate mare de activități deschise către public).

în ceea ce privește rețeaua de spații publice a Municipiului Bacău, aceasta este formată cu precădere din spații publice de tip linie susținute de o serie de parcuri și scuaruri.

Spațiile publice ample (suprafețe) sunt reprezentate de parcurile Cancicov și Catedralei. Luând în considerare dimensiunea ⁵, tot în categoria parcurilor se poate încadra și spațiul verde din capătul străzii Gării (spre Calea Moinești). Acest spațiu se află însă într-un stadiu avansat de degradare, nu mai deține elemente de mobilier urban, iar numărul mare de deșeuri este o sursă semnificativă de factori dăunători sănătății.

în completarea lor vin câteva parcuri de dimensiuni reduse cum ar fi Parcul Bacovia, Parcul Trandafirilor sau Vasile Alecsandri¹⁶. Toate aceste parcuri se concentrează în zona centrală sau în imediata ei vecinătate. Astfel, zonele rezidențiale din Sud nu pot beneficia de aceste dotări esențiale, dar sunt deservite de spații publice de mici dimensiuni aflate în proximitatea locuințelor colective. într-o situație mai puțin favorabilă se află cartierele de locuințe individuale din periferie (Șerbănești și CFR), care nu beneficiază de niciun spațiu public major, locuitorii fiind nevoiți să se deplaseze până în zona centrală pentru a avea acces la acest tip de dotare.

Spațiile publice de tip punct (scuar, piață, piațetă) se concentrează în centrul istoric, în zona de agrement adiacentă Stadionului Municipal și în incintele locuințelor colective.

Cea mai mare parte a spațiilor publice de mici dimensiuni sunt scuaruri, există numai două spații publice preponderent minerale, potrivite pentru a susține evenimente: Piața Tricolorului și Piața Bazinului de înot. Tot în această categorie ar putea intra și piațeta din fața Prefecturii numai că în prezent aceasta nu este amenajată.

Spațiile publice din vecinătatea bazinului de înot sunt fragmentate, motiv pentru care împreună cu esplanada care duce către Universitatea George Bacovia nu reușesc să formeze un spațiu public mai amplu, continuu. Luând în considerare terenurile de sport învecinate și spațiile verzi din nordul stadionului (în prezent proprietăți private), acestea ar putea forma un mare parc de agrement și sport în continuarea Parcului Cancicov. Conectarea Parcului Cancicov cu zona sportivă adiacentă Stadionului Municipal Bacău și ulterior cu Insula de agrement și zona pietonală din lungul râului Bistrița ar putea forma un amplu traseu de agrement, antrenament pentru alergători, etc.

Tot în categoria spațiilor publice de mici dimensiuni se încadrează cele amplasate în cartierele de locuințe colective, care sunt cu precădere reprezentate de locuri de joacă pentru copii. Se resimte astfel lipsa spațiilor publice atractive și pentru alte categorii de vârstă (tineri, adulți, vârstnici). De asemenea, în cazul zonelor de locuințe spațiul public a fost înlocuit treptat de locuri de parcare pentru a face față unei cereri din ce în ce mai mare, susținută de creșterea exponențială a indicelui de motorizare în ultimii 20 de ani.

Nu în ultimul rând, zona centrală cuprinde cea mai mare parte a spațiilor publice de tip punct. O parte dintre acestea sunt amplasate în lungul arterelor majore cum ar fi Nicolae Bălcescu, Xxxxx Xxxxxxxx sau 9 Mai. în spatele primului front de locuințe colective, în lungul acestor artere se mai regăsesc o serie de spații publice orientate mai mult către comunitate cum ar fi scuarul de lângă Casa Memorială V. Alecsandri sau scuarul de pe Strada Iernii. Aceste spații publice, odată revitalizate, ar avea capacitatea de a crește semnificativ atractivitatea centrului istoric.

Pe lângă toate cele menționate anterior, rețeaua de spații publice include și piețele agroalimentare care prin dispunerea lor spațială deservresc cea mai mare parte a zonelor de locuire. Cartiere CFR și Șerbănești sunt singurele care nu beneficiază de un acces facil la acest tip de dotări.

în ceea ce privește spațile de tip linear, numărul amplu de astfel de spații este datorat în cea mai mare parte configurației spațiale a orașului, și anume faptului că acesta cuprinde cu precădere țesut de locuire colectivă. Astfel, artere majore cu caracterde bulevard cum arfi Calea Mărășești, Str. 9 Mai, B-dul Unirii sau Str. Mioriței reprezintă importante spații publice pentru locuitorii orașului, asigurând totodată accesul către dotări de interes cotidian. Caracterul de bulevard este susținut în cazul acestor artere și de vegetația de aliniament, alături de arborii din spațiile de tip condominu.

Malurile râului Bistrița prezintă un potențial ridicat ca, prin amenajare, să devină un spațiu public reprezentativ de tip linear - promenadă. în prezent, doar malul vestic este amenajat ca pietonal pe segmentul dintre magazinul Lidl și podul peste Bistrița. Starea acestui pietonal și a vegetației aferente este una precară, iar gradul scăzut de siguranță în spațiu public face ca acesta să nu fie utilizat la adevăratul lui potențial

în concluzie, starea spațiilor publice este per ansamblu una medie. Axa Nord-Sud formată din Calea Mărășești, Calea Republicii și Str. Nicolae Bălcescu se află într-o stare bună, fiind modernizată în ultimii ani. în aceeași situație se află și Parcul Cancicov și spațiile publice din zona Bazinului de înot¹⁷. Cea mai mare parte a spațiilor publice degradate se regăsesc în zonele de locuințe colective dîn zona de sud, dar și în centrul istoric, în spatele frontului de pe Str. Nicolae Bălcescu.

Legendă

Lin.tăaccih'itjativte tona.»

Zoneconitu ite

li frastrurtură rutieră

• —— sti ĂJ princ puie

• —— străz secund are

strâz oca e

Inf astruttură ferovaij

Cade natural

Pădw

Ape

Rețeaua de spații publice

Rețeaua de spat i publice - puncte

Rt țeava de spat publice

•Im

Rețeaua Je spaț pudice • suprafețe

Legendă

"| Lin '.ă adrtii'4 at vte turiaki Zone constru te rfrastructură rutieră

struz pi ncipale itrâz secundare

Rețeaua de spații verzi

Din perspectiva cantitativă, suprafața spațiilor verzi alocată per locuitor se află în prezent sub media normelor U.E., adoptată în legislația României prin OUG nr. 114/2007. Astfel, suprafața minimă de spații verzi pe locuitori pentru orașele României este de 26 mp. în prezent, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, Municipiul Bacău deține numai 19.6 mp/locuitor.

Rețeaua majoră de spații verzi este compusă din spațiile verzi publice de tip scuar sau parc¹⁶ și de vegetația de aliniament care bordează principalele bulevarde. Toate spațiile verzi de tip parc sau scuar se regăsesc în zona centrală sau în imediata ei vecinătate. Zonele de locuințe colective din Sudul Municipiului nu beneficiază de acest tip de spații verzi, având acces numai la spațiile de tip condominiu, aflate într-o stare precară și amenințate de tendința de extindere a spațiului alocat parcării rezidențiale.

Densitatea cea mai mare a străzilor cu aliniament verde se găsește în zona centrală a orașului, cu preponderență pe axele majore de circulație (Strada Milcov, Strada 9 Mai). Există porțiuni precum cea a Străzii Mărășești (între Strada Pictor Ion Andreescu și Strada Milcov) și Strada Ion Luca Caragiale unde aliniamentul de vegetație este prezent numai pe o parte. Printre străzile care ar putea să beneficieze de aliniamente de vegetație se numără Strada Buciumului și Strada Prelungirea Bradului, aceasta din urmă putând realiza închiderea sistemului de axe verzi.

în cartierele de locuințe colective precum Bistrița Lac și Nord unde densitatea fondului construit este mai mare, iar suprafața spațiului verde este mai mică majoritatea străzilor au aliniament verde. Tn cartiere precum Miorița și Aviatori, unde suprafața de spațiu verde este mai mare, vegetația înaltă din grădinile de incintă ține locul aliniamentelor stradale. în cartierul Republicii II și în majoritatea zonelor de locuințe individuale vegetația din grădinile private nu poate compensa absența aliniamentelor.

O caracteristică ce oferă unitate imaginii urbane a Municipiului Bacău este preponderența utilizării teilor în aliniamente.

Accesibilitatea spațiilor verzi de tip parc sau scuar este una ridicată numai în zona centrală. Locuitorii din zona Sudică a Municipiului și din cartierele periferice CFR, Șerbăneși sau din dezvoltările rezidențiale din partea de Nord (exceptând ansamblul rezidențial Gherăiești) au nevoie de mai mult de 25-30 de minute de mers pe jos pentru a ajunge la primul spațiu verde public major. Această dificultate poate fi remediată prin extinderea și creșterea accesibilității Parcului Gherăiești, revitalizarea Parcului CFR și amenajarea malului de lac dinspre cartierul Șerbănești.

Legendă

Umtâ adm rstratitutoralj

Zone amstiiite tnfrast urt irâ rutieră -----străî principale ----- străzi sec itv are - străzi locale

Infradr ztii ă fer o . a A Caere i ăturd

Păduri

Ape

Rețeaua de spații verzi

_ Vegetat e de a, n amert continuă

•     Vegetat e de a n ament discontinua

| Spat lvcrc de lip pa ciduHuo'

Legendă

] Lirn.U acmWstiat v tento'ia.ă ^•rastfurtură rut.era

• .....strJz prinț pale ...... s(iâ' sec mdare stră? loca e Inf a-tructura feroviara

Cadru r aiura sucroneueac estd late

• < • etor aia a spați.'pr p.mjce

m m'nirte

tț minute

zu mriute

j$ minute

ju cri nute

IU peste 30 mirute

în ceea ce privește rețeaua de spații publice, se resimte nevoia stringentă de a include spații publice de tip scuar sau piațetă în zonele de locuințe individuale. Totodată, va fi important ca rețeaua să fie completată cu spații publice comunitare și în cartierele de locuințe colective. Principalele zone cu potențial ridicat de dezvoltare din perspectiva spațiilor publice sunt malurile râului Bistrița, centrul istoric (mai ales spațiile din spatele primului front de construcții) și zona de agrement din jurul Stadionului Municipal. Pentru a putea asigura o mai bună calitate a spațiului public va fi esențial ca amenajările din zona centrala să se realizeze pe baza unor concursuri de arhitectură, iar cele din cartierele rezidențiale (spații publice comunitare) să fie realizate cu implicarea locuitorilor.

• II.3-4- Cultură, patrimoniu și petrecerea timpului liber

Context

Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea Nord-Est a României este o zonă în care istoria, cultura și tradiția își pun amprenta asupra spațiului urban și cultural.

Municipiul lași este perceput ca un puternic centru universitar, de cultură, artă, tradiție și spiritualitate, concentrându-se atât pe turism ecumenic, cât și asupra industriilor culturale și creative, încercând, în acest sens, să revitalizeze și să reintroducă în circuitul urban și cultural vechile situri industriale.

Pe de altă parte, Municipiile Suceava și Piatra Neamț sunt orașe care nu și-au pierdut din farmecul istoric, valorificând vechile cetăți și ziduri de apărare sau elemente de cadru natural deosebit de valoroase, fiind puncte totodată de plecare pentru traseele de turism ecumenic și montan din regiune.

Municipiile Botoșani și Vaslui sunt vechi centre comerciale și agricole, însă în prezent nu și-au dezvoltat suficient turismul sau integrarea în circuite culturale.

Municipiul Bacău, renumit în Evul Mediu ca punct vamal și centru comercial, este în prezent centru industrial și universitar (după lași și Suceava), având potențial de dezvoltare în zona de turism și activități culturale.

Ținând cont de profilurile celor mai importante orașe din regiune, Bacău se poate concentra, din punct de vedere cultural, pe valorificarea patrimoniului construit, pe încurajarea sinergiiîor dintre artă și diferite instituții culturale și pe investiții în infrastructura culturală și cea pentru industrii creative. încurajarea industriilor creative nu are impact doar în zona culturală, ci și în cea economică. Mai mult, poate fi o alternativă de retenție a tinerilor din oraș.

Referitor la valorificarea patrimoniului construit, studiul Cultura Data arată că cele mai importante obiective de patrimoniu care au reieșit în urma sondajului sunt:

Așezăminte și monumente de cult     30%

Muzee                         20%

Case memoriale                     13%

Instituții și așezăminte de cultură         10%

Monumente și obiecte de artă          6H

Tot în urma cercetării au fost identificate ca principale obiective de patrimoniu din oraș: Biserica Precista, Casa memorială George Bacovia și Muzeul de Istorie.

Astfel, se conturează nevoia socială ca strategia de dezvoltare să considere valorificarea patrimoniului construit, cât și dezvoltarea ofertei culturale.

PaVim*'iul construit

în Municipiul Bacău, cele 48 de construcții de patrimoniu cultural sunt dispuse relativ eterogen în teritoriu, dintre acestea făcând parte atât monumentele istorice de importanță locală și națională, cât și instituțiile de cultură. în tabelul următor menționăm cele mai importante elemente de patrimoniu istoric construit ce se regăsesc pe teritoriul Bacăului:

Tabel 2: Monumentele istorice din Mun cipiul Bacău ia nivelul anului 2015

Nr.	Cod LMI	Denumire	Adresă	Datare
crt. 1 1	BC-l-s-A-oo699 BC 1 m A 00699 o1	Situl arheologic de la biserica „Sf Nicolae" din Bacău Fundații	Bd. Unirii 2-4, la N de actuala catedrală „Sf Nicolae" Bd Unirii 24, la N de	Sec XV XVI
3	BC I-m-A 00699.02	Cimitir	actuala catedrală „Sf. Nicolae " Bd Unirii 2-4, la N de	Sec XVI-XIX
4	BC-ll-m A 00757	Ansamblul Curții Domnești	actuala catedrală „Sf. Nicolae " Str 9 Mai 48	Sec XV XVI
0  5	BC il-m-A 00757.01	din Bacău Biserica        „Precista",	Str. 9 Mai 48	149»
6	BC-ll-m A 00757 02	„Adormirea        Maicii Domnului" Ruine casă domnească	Str 9 Mai 48	Sec XV XVI
7	BC U-m-A-oo757.o3	Ruine turn	Str. Bacău 48	Sec XV XVI
8	BC-ll m B20181	Casă	Str Alecsandn Vasile 1	Cea 1900
9	BC-ll m B 00758	Casa Mircea Canciov	Str Alecsandn Vasile 3	Inc. sec XX
10	BC II m B 00759	Grădiniță	Str Alecsandn Vasile 6	1921
11	BC-ll-m B 00760	Casa Dr. Pătrășcanu	Str Alecsandn Vasile 7	1932 1936
12	BC II m B 00761	Casa Vesta li	Str Alecsandri Vasile 8	1914

13	BC-lhm-B-00762	Colegiul Național „Vasile Alecsandri"	Str. Alecsandri Vasile 37	1925-1934
U	BC-ll-m A 00763	Casa Vasile Alecsandri	Str Apostu George 3	Sf. sec. XVIII
15	BC-ll-m-B-00764	Colegiul          Național „Ferdinand 1*- Fostul Liceu „George Bacovia"	Str. Bacovia George 45	1891
16	BC II m B 00765	Casa Ing Anania	Str Bacovia George 49	1910
17	BC-ll-m-B-00766	Casa General Cantili, azi ROPHARMA S.A.	Str. Bacovia George 52	1B50
18	BOII m B 00767	Fosta Școală Comercială	Str Cuza Vodă 1	1935
19	BC-ll-m-B-00768	Casa Poltzer, azi sediul DJPCCPCN	Str Cuza Vodă 6	1927
20	BC-ll-m B 00769	Casa Rafailă	Str Cuza Vodă i4bis	1820
21	BC-II m A-00770	Casa Arh. George Stertan	Str. Eminescu Mihai 10	1921
22	BC II m B 00771	Școala Normală de fete „Ștefan cel Mare" azi Colegiul          Național Pedagogic „Ștefan cel Mare"	Str Haret Spiru6	1923 - 1928, 1938 (extinderi)
13	BC-ll-m-B-00772	Hotel „Athenee Palace" și Teatrul Mărăști, azi Teatrul Bacovia și Hotel Central	Str Iernii 7	1927-1929
24	BC ll-m B 00781	Fosta Primăriei și Bibliotecă, azi Centrul pentru acțiuni de salvare și prevenire a dezastrelor	Bd. loniță Sandu Sturza 1	Sf sec XVIII
25	BC ll-m-B-00782	Casă	Bd. loniță Sandu Sturza 39	1930
26	BCIIm B 00783	Casă	Bd loniță Sandu Sturza 96	1920
17	BC llmB-00787	Casă, fostul Muzeu de Științele Naturii	Str Kogălniceanu Mihall 12	1935
28	BC-ll-m A 00773	Palat Administrativ	Str Mărășești 2	1891
29	BC'll-m-B-oo774	Fostele Birouri ale Comerțului și Clădirea Poștei, azi Oficiul poștal nr. 1	Str. Mărășești 8	1934
30	BC-JI-m-B 00775	Școala „Alexandru loan Cuza"	Str Oituz 14	1859
31	BC ll-m B-00776	Casa Dr. Marcovici, azi Cercul Militar Bacău	Str. Oituz 16	1927
32	BC-ll-m B 00777	Arhivele Statului - fostul sediu, azi Secția 2 Poliție Bacău	Str Oituz 29	Inc set. XX
33	BC II m B 00778	Biserica „Sf. împărați"	Str Oituz 40	1842 -1845

BC II m B 00779	Muzeul de Științe ale Naturii, „Vlvarlu"	Str Popa Șapcă 3	1870
BC-ll-m-B-00784	Sinagogă	Str. Ștefan cel Mare 35	1906
BC li a B 00785	Ansambiui fostei Școli Populare de Artă	Str Trotuș 6A - 6B	1912
BC II a-B 00785.01	Școală, azi Ansamblul folcloric «Busuiocul''	Str. Trotuj 6A-6B	1912
BC-li-m B 00785 02	Grădiniță	StrTrotușBA 6B	Sec XX
BC-ll'm-B-00785.03	Sala de sport, azi atelier	Str. Trotuș 6A	Sec. XX
BC II m B 00786	Turnul de apă, azi Observatorul Astronomic	Str Trotuș8	1910 -1911
BC-lll-m-B 00922	Bustui iul Vasile Alecsandri	Str. Aiecsandri Vasile 37	1897
BC III m B 00923	Bustul          maiorului	Str Bălcescu Nicolae, în	1977
	Xxxxxxxxxx Xxx	parcul Trandafirilor
BC III m-B 00924	Bustui căpitanului Nicolae Vaiter Mărăclneanu	Str. Constanței 1	1891
BC III m A 00925	Statuia poetului George	Str Mărăjeștv în parcul	1971
	Bacovia	Bibliotecii județene
BC-IV-m-A-00930	Casa memorială „George Bacovia"	Str. Bacovia George 13	Sf sec. XIX
BC IV m B 00931	Casa pictorului Xxxx Xxxx	Str Enea Nicu 31	1926
BC-IV-m-B-00932	Casa dramaturgului Xxx Xxxx	Str. Luca ion 2	1920
BC-IV m B 00933	Monumentul în memoria	Str Tolstoi 1 Alexei 16, in	1959
	victimelor fascismului 1939	cimitirul izraelit nou
1.	1944
	îwsSJ Lins MZ/wrnenreW Isxfi-x.	i -1 V? — -      '          ' ’

Cu toate că analiza monumentelor istorice a evidențiat existența unor elemente de patrimoniu cu valoare importantă, acestea nu sunt valorificate în mod corespunzător în circuitul economic, respectiv prin turism, manufactură sau contribuție la crearea unei identități locale.

Mai mult, analiza distribuției spațiale a clădirilor monument istoric indică o aglomerare a acestora în perimetrul zonei centrale, aceasta fiind șl nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat orașul. Ca amprentă a secolelor XVill - înc. sec. XIX se remarcă astăzi fosta Stradă Mare, actuala Stradă Mihai Viteazu, strada comercială a Bacăului și fosta Stradă Centrală, actuala Stradă Nicoiae Bălcescu.

în perioada interbelică orașul cunoaște o dezvoltare importantă șiîși consolidează poziția la nivel regional ca nucleu comercial, militar și ospitalier, fiind marcat de interculturalitate. După război, au apărut primele transformări brutale în zona centrală, după anii 1960 fiind demolată o mare parte din aceasta. Tot atunci au apărut și primele blocuri cu zidărie portantă și parter flexibil în zona Palatului Administrativ.

După anul 2000, au fost dezvoltate o serie de intervenții care nu se înscriu în caracterul zonei, la acestea adăugându-se și anvelopările de locuințe colective având un caracter neunitar.^JO

Deși există informații și analize cu privire la evoluția zonei centrale, nu putem vorbi despre un plan pe termen mediu și lung de a introduce aceste elemente în circuitul urban și cultural.

Un pas important a fost făcut în ceea ce privește ansamblul Curții Domnești pentru care a fost elaborat un plan de management în cadrul proiectului SUSTCULT.

Ansamblul joacă un rol important în moștenirea culturală și istorică a orașului, fiind o axă cheie pentru revitalizarea memoriei colective și a stimulării spiritului comunității. Proiectul și-a propus să depășească zona de conservare și protejare, reintegrând ansamblul în circuitul urban și cultural. Astfel, a fost dezvoltat un plan de management pentru întreg ansamblul, viziunea fiind că: Ansamblul „Curtea Domnească" va reprezenta un punct central al turismului cultural din municipiul Bacău și al activităților culturale ale comunității locale, prin valorificarea elementelor specifice și prin dezvoltarea urbană a zonei.¹¹

Ansamblul „Curtea Domnească", sit inclus în lista monumentelor istorice, cuprinde: Biserica Precista, Ruinele Vechii Curți Domnești și Ruinele Turnului Locuință, acestea datând din vremea lui Alexandru (domnitor al Moldovei între 1457-1504), fiu al lui Ștefan cel Mare.

Biserica Precista, care a fost construită în a doua jumătate a secolului al XV-lea și sfințită la 1 ianuarie 1491, a fost declarată monument istoric încă din 1 iulie 1907 (Cod LMI - Lista Monumentelor Istorice - BC-ii-m-A-00757.01) și se află în proprietatea Parohiei Bisericii „Precista".

Ansamblul Curții Domnești se află situat pe E 85, pe axa ce traversează zona centrală a Bacăului, fiind situat față în față cu Complexul Muzeal "Xxxxxx Xxxxxxxxx". Poziția îi permite să fie un punct important în circuitul turistic și cultural.

Mun coiul

Legendă

• 1    L ruta administrat.vteritui.a A Zone construite

infrast uctu â rut eră

• »« —। străzi pi nc paie

— străzi secundare

străzi locale

infiasiuctoră fetov ara

Cadru natural

Padur.

Ape

Irilras'ructutacultura-a rxoot litlr amuletă < ihuraâ cutiilor

etare pe Iw.: infv.'rnațiils'r preluate cin țan&'f'jtutt !ni>.nicrpii. £ 3r ju

Acri cultui ale

infastructură în aer liber:

Infrastructură culturală și spații de petrecere a timpului liber

Municipiul Bacău dispune de mai multe spații, atât închise, cât și în aer liber care pot găzdui evenimente de amploare locale și naționale.

Un proiect important ce a contribuit la dezvoltarea infrastructurii culturale a fost modernizarea Teatrului de Vară Radu Beligan, proiect început în anul 2008.

InfastructurS de interior:

• 1.    Centrul de Afaceri și Expoziții „Xxxxxx Xxxxxxxx" (multiple săli de conferință cu o capacitate de până la 2.000 de persoane, pavilion de circa 4.000 mp, localizare periferică);

• 2.    Teatrul de Vară „Radu Beligan" (recent modernizat, având 1.500 locuri, central);

• 3.    Teatrul Municipal Bacovia (2 săli, 220 + 80 locuri, central);

• 4.    Filarmonica „Mihail Jora" (400 de locuri, central);

• 5.    Casa de Cultură „Vasile Alecsandri" (500 de locuri, central, necesită modernizare);

22

• 6.    Cinematograful Central (650 de locuri, necesită modernizare)

• 7.    Sala Sporturilor (2.000 de locuri);

• 8.    Observatorul astronomic „Xxxxxx Xxxxxxx" (recent modernizat);

• 9.    Complexul Muzeal de Științele Naturii „Xxx Xxxxxx";

• 10.    Complexul Muzeal „Xxxxxx Xxxxxxxxx";

• 11.    Centrul de Cultură și Artă „George Apostu";

• 12.    Sala de Atletism (400 de locuri pe scaune);

• 13.    Bazinul olimpic de înot (recent modernizat).

• 1.    Parcul Cancicov;

• 2.    Parcul Gheră iești;

• 3.    Parcul Catedralei;

• 4.    Parcul Trandafirilor;

• 5.    Parcul Olimpic;

• 6.    Parcul Nord;

• 7.    Piața Tricolorului;

• 8.    insula de Agrement (momentan în execuție, incluzând aquapark, skatepark, amfiteatru, terenuri de sport);

• 9.    Terenurile de sport ale școlilor și liceelor;

• 10.    Lacul Bacău II;

• 11.    Baza Sportivă „Xxxxxxxx Xxxxx";

• 12.    Baza Sportivă „Letea".

Din reprezentarea grafică a distribuției spațiale a infrastructurii culturale și de petrecere a timpului liber, se observă o aglomerare a obiectivelor la nivelul zonei centrale, cu o penetrare foarte redusă la nivel de cartiere. Astfel, la nivelul spațiilor indoor, numai Centrul de Afaceri și Expoziții se află în afara axei centrale.

Mai mult decât atât, principalele spații unde se pot derula activități sportive care nu se află pe domeniul privat sunt concentrate în zona Sala Sporturilor - Bazinul de înot. Acestea sunt deservite insuficient de liniile de transport public, făcând dificil accesul locuitorilor din cartiere.

Și la nivel de infrastructură exterioară se observă o clusterizare în zona centrală (Parcul Cancicov -Piața Tricolorului - Parcul Catedralei - Parcul Trandafirului).

Concentrarea infrastructurii culturale, de interacțiune socială și recreere în zona centrală poate constitui un factor al reducerii consumului cultural.

Consumul cultural

în strânsă legătură cu infrastructura culturală trebuie analizat și consumul cultural la nivelul Municipiului Bacău, care poate fi un bun indicator pentru gradul de utilizare al dotărilor și pentru interesul comunității față de posibilitățile existente.

Totodată, evoluția consumului cultural la nivel de municipiu este corelată și cu principalele concluzii ale Barometrului de consum cultural 2016 realizat la nivel național de către institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (www.culturadata.ro).

în ceea ce privește evoluția consumului cultural la nivelul Municipiului, se observă o serie de tendințe comune cu cele la nivel național: numărul de cititor activi la biblioteci este în scădere, numărul de vizitatori în muzee și colecții publice, deși crește până în anul 2014, se află în scădere în anul 2015. O creștere importantă a cunoscut-o numărul de spectatori și auditori la reprezentanții artistice.

Aceste cifre arată atât tendințele la nivel național (scădere a apetitului pentru citit), dar și o creștere a interesului pentru zona de evenimente. Creșterea numărului de spectatori vine și pe fondul diversificării ofertei culturale din municipiu, mai ales prin evenimentele dezvoltate de mediul asociativ.

Tabel 32 - Evoluția ionsumuluî cultura) la nivelul Municipiului Bacău în perioada 2010 2015

Cititori		Spectatori și	Vizitatori
	activi la	auditori la	în muzee
	biblioteci	reprezentații	și colecții
		artistice	publice
2010		51,830	28,281
2011	46,910	50,989	42,769
2012	51/505	37,007	45,267
2013	40,486	48,926	56,501
2014	37,724	45,556	60,088
2015	31,287	70,087	50,414

Su/jj: "02Ut :::: > a;

Evenimente

Oferta culturală a cunoscut o creștere (calitativă, cantitativă) și o diversificare în ultimii ani, atât a evenimentelor pentru publicul tânăr, cât și a celor care au loc în spațiul public. Aceasta se datorează mecanismelor de finanțare nerambursabilă pentru proiectele independente, precum și creșterii numărului actorilor culturali și a evenimentelor creative, participative.

Printre cele mai cunoscute și importante evenimente, ca amploare, se numără Festivalul Zilele Bacăului, care are loc anual în prima săptămână a lunii octombrie. Pe lângă programul tipic pentru astfel de manifestări, ce include concerte, activități culturale și sportive, municipalitatea organizează și târguri de meșteri populari, punând accentul pe valorile locale tradiționale.

Asociația „Ingenious Drama" a diversificat oferta culturală și a atras un număr mare de participanți odată cu evenimentele organizate. Mai mult, Asociația joacă un rol activ și în proiectul de capitală a tineretului pentru anul 2017.

Un eveniment cultural deosebit de important, organizat de către asociație, care a căpătat amploare de la an la an, este Ingenious Drama Festival (iD Fest), Festival de Teatru în Limba Engleză pentru Tineret. Acesta se desfășoară pe scena Teatrului Bacovia din Bacău și reunește în fiecare an 5.000 de participanți (date furnizate de organizatori).

"Eye Film Festival" (transformat în Film mai aproape) este un alt eveniment organizat de către Asociația „Ingenious Drama" care dorește conectarea spectatorilor cu producții cinematografice recente, inclusiv pelicule românești. Obiectivul general al proiectului Eye Film Festival este, potrivit inițiatorilor, „redeschiderea Cinematografului Central, pentru a readuce comunității băcăuane un loc plin de povești, unde să rămână în contact cu lumea vibrantă și diversă a filmului". La prima ediție a festivalului au participat aproximativ 2000 de spectatori.

Un eveniment interesant pentru comunitate, care îmbină activitățile recreative cu cele culturale și care valorifică un spațiu exterior, este Festivalul Educațional Zilele Parcului Gherăiești (Ediția a iV-a). Scopul acestuia este de promovare a Parcului Gherăiești în comunitate, a potențialul biologic și de agrement, alături de un stil de viață sănătos în rândul tinerilor și diversificarea ofertei de activități în aer liber.

Este important de menționat că în Bacău se întâmplă sau urmează să fie organizate o serie de evenimente fanion care au loc la nivel internațional, dar și național, cum ar fi:

• •    TEDxBacău, eveniment ce preia formatul internațional TEDx. Organizatorii pregătesc pentru 2017 și o ediție TEDxYouth, în acord cu titlul Bacău - capitala tineretului din România

• •    Street Food Festival,

• •    Street Delivery (în anul 2017 are loc prima ediție din Municipiul Bacău). Federația Tinerilor din Bacău împreună cu Asociația Ingenious Drama și-au propus ca prin intermediul acestui proiect să întărească rolul structural pe care spațiul public îl joacă în viața locuitorilor orașului, atrăgând totodată atenția asupra noțiunii de "traseu cultural", prin convertirea peisajului urban în spațiu viu.

Printre evenimentele propuse pentru anul 2017 se numără și cele cuprinse în Candidatura municipiului Bacău la titlu de Capitala tineretului din România:

• *    Bacău Streetball Challenge - ediția 7 (cel mai puternic campionat de baschet 3x3 din estul țării, organizat anual de Asociația Surf The Earth Project-STEP);

• •    Tineriada - ediția 5 (festival studențesc multidisciplinar organizat de Liga Studenților din Universitatea „Vasile Alecsandri" din Bacău);

• •    ZidART (eveniment ce își dorește să reinventeze imaginea urbană a orașului Bacău prin identificarea zonelor ce pot fi reinterpretate vizual cu ajutorul artiștilor murali recunoscuți pe plan mondial. Idee asumată de către Asociația „Ingenious Drama");

• •    Dezbateri          cu          temele

#RămânînBacăuDacă și #MăîntorcînBacăuDacă (inițiate de Bacăul Civic, în primăvara și vara anului 2017);

• •    Music Days (un festival nou de muzică spontană pe străzile orașului, completat de diverse momente de artă urbană);

• •    Ediția a ll-a a Festivalului „Eye Film Festival" (organizat de Asociația „Ingenious Drama"). Pentru această ediție, organizatorii și-au propus să aducă filmele mai aproape de publicul lor, urmând a organiza și proiecții în cartiere.

• •    Roman ian Top Hits (reluarea acestui eveniment emblemă pentru municipiul Bacău);

• •    Zilele Bacăului 2017 (organizat ca festival multicultural, în multiple locații din oraș, cu activități dedicate fiecărui domeniu asumat de această candidatură),

• •    Școală de traininguri pentru studenți (Liga Studențească din Universitatea „Vasile Alecsandri");

• •    Conferința națională de reprezentare a elevilor (organizată de Asociația Elevilor din Bacău, cu invitarea asociațiilor de elevi din țară, a reprezentanților Consiliului Naționala! Elevilor și a reprezentanților autorităților centrale);

• •    Conferința națională de reprezentare a studenților (organizată de Liga Studenților din cadrul Universității „Vasile Alecsandri", pentru adoptarea unei rezoluții comune de către ANOSR, USR și UNSR, cele 3 mari federații studențești din România);

• •    Conferința națională a organizațiilor politice de tineret (găzduită de Academia Tinerilor, pentru adoptarea unei rezoluții comune pe probleme de tineret de către filialele de tineret ale partidelor politice cu reprezentare parlamentară);

• •    Turul Bacovian (proiect de promovare a Bacăului în rândul bloggerilor cu impact național);

• •    Ziua Mondiala a Sportului integrat, Sport pentru toti! (Zi dedicată activităților sportive pentru persoanele cu dizabilități: baschet, fotbal, badminton, atletism, ping pong, karate, etc)

• •    BacăuMUN - ediția 3 (o conferință de Model United Nations organizată de liceeni reuniți din toate liceele băcăuane);

• •    Caravana „Rural Festival" (o convenție nouă de culturalizare în mediul rural din zona metropolitană a Bacăului prin organizarea de seri de film și de muzică clasică, idee ce urmează a fi implementată de întreaga Federație de tineret);

• •    ExplorIT - ediția 7 (concurs național de creativitate digitală organizat de elevi din toate liceele băcăuane la Colegiul „Ferdinand I").

• •    Concert pentru suflet (serie de concerte de muzică în aer liber pusă la cale de Salonul de Piane);

• •    Beach Handballîn oraș (idee de eveniment a Surf The Earth Project);

• •    Bacău Underground Festival - BUF (festival ce dorește promovarea genurilor muzicale underground, puțin prezente în spațiul public local);

• •    Tabără de creație pentru tineri artiști (inspirART, prin Centrul de Tineret);

• •    HiMac in Park (Crearea unui spațiu inovatorși non-formalîn Parcul Cancicov, menit să creeze un ambient plăcut tinerilor și nu numai. Spațiul va fi amenajat cu mobilier realizat din materiale reciclate și hamace cu o temă specifică motto-ului Capitalei Tineretului "Colorează-ți Generația".

• •    Serie de seminarii despre educație juridică (Asociația „Vedem Just");

• •    Seara alternativă „Luni la Teatru" (Organizarea unui eveniment de rock alternativ împreună cu trupa locală „Luni la Teatru" și alți invitati. Idee de eveniment a Asociației Surf The Earth Project.

• •    Training de democrație școlară locală pentru reprezentanții elevilor (Asociația Elevilor din Bacău, toamna 2017);

• •    Gala Tinerilor Antreprenori (proiect anual de susținere a antreprenorilor tineri din Bacău, organizat Centrul European pentru Strategii Durabile);

• •    Concurs de dans modern (organizat anual de Asociația Happy Sport);

• •    Festivalul bicidiștilor băcăuani (organizat de Băcăuanii care doresc piste pentru biciclete, în parteneriat cu Elephant Bike Club, ProBike și Bacăul Pedalează);

• •    Vernisaje de arte plastice (fotografie, videografie, grafica), organizate de iD Fest.

Deși oferta culturală s-a diversificat în ultimii ani, este important ca accesul la cultură să fie facilitat pentru o categorie cât mai largă de beneficiari. Lipsa unei abordări unitare cu privire la agenda culturală și a unei colaborări strategice între instituțiile publice, mediul asociativ și cel privat se traduce printr-o promovare deficitară a evenimentelor culturale de importanță locală, a lipsei de evenimente care să includă toate grupele de vârstă și să antreneze comunitățile la nivel de cartier.

Organizarea evenimentelor culturale în spațiul public, dar și în spații neconvenționale, mai puțin cunoscute de către locuitori sau turiști, sau în aer liber (ex: zonele industriale- de ex. Letea, centrele de cartier etc.) vor face mai vizibilă agenda culturală, vor crește consumul cultural, permițând participarea mai multor categorii (inclusiv vârstnici) la astfel de evenimente.

Mai mult, aceste evenimente au capacitatea de a re-activa spațiile reprezentative neutilizate în prezent. Totodată, desfășurarea evenimentelor și spectacolelor în spațiile publice special amenajate din cartiere vor descentraliza oferta și infrastructura culturală.

în anul 2017 Municipiul Bacău a câștigat două titluri esențiale pentru viitorul cultural-sportiv: Bacău Capitala Tineretului din România rc) șl Bacău Oraș European al Sportului. Cele două evenimente asigură pe de-o parte vizibilitate la nivel național și european iar pe de altă parte acces la resurse financiare pentru evenimente sportive și culturale. Totuși pentru a valorifica acest demers va fi nevoie de modernizarea, extinderea și diversificarea infrastructurii pentru sport pentru a putea susține sportul în masă pentru toate categoriile de vârstă. Pe de altă parte este nevoie în continuare de sprijin pentru cluburile sportive / domeniile cu performanțe: volley, handball, natație, atletism dar și fotbalul, sport de tradiție în Bacău. Abia după revitalizarea stadionului municipal și a celor două baze sportive Bacăul va avea cu adevărat capacitatea de a se relansa în cursa orașelor sportive.

Viața culturalăin Municipiul Bacău

Ținând cont de cele menționate anterior, profilul cultural al Municipiului Bacău este marcat în primul rând de un real potențial de dezvoltare în sectoare precum cultura, turismul, sportul, agrementul sau petrecerea timpului liber. în prezent, există premize pentru valorificarea acestui potențial, însă acest lucru se poate atinge doar pe baza unui parte ne riat între toții actorii relevanți, pornind în același timp și de la o planificare strategică a unui amplu proces susținut și asumat de revitalizare a identității municipiului.

în acest context, este foarte important ca Municipiul Bacău să își orienteze dezvoltarea viitoare către refnventarea specificului local, astfel încât să devină atractiv pentru o gamă variată de utilizatori de toate vârstele, atât pe plan local, cât și național și chiar internațional. Pentru acest lucru trebuie urmărit un echilibru între tradiție și inovație, între valorifacarea potențialului existent și introducerea unor noi tendințe în cultura băcăuană. Astfel, sunt vizibili pașii pe care Municipiul Bacău i-a întreprins pentru stabilirea unei noi identități culturale.

Un bun exemplu este participarea și câștigarea candidaturii de capitală a tineretului din România în anul 2017. Prin acest demers, atât tinerii din Bacău, cât și municipalitatea au întețeles nevoia reorientării către un nou "brand" și anume acela de oraș al tinerilor, care le poate oferi acestora o multitudine de oportunități, dar care în același timp poate și profita de ideile inovatoare ale noilor generații. De altfel, printre avantajele menționate și în aplicația pentru candidatura de capitală a tineretului sunt subliniate câteva dintre efectele pe care aceasta inițiativă le poate avea, precum-

• •    încurajarea tinerilor să rămână în Bacău pentru a-și pune în aplicare ideile de dezvoltare;

• •    Diversificarea și îmbunătățirea ofertei culturale din oraș;

• •    Creșterea economiei locale prin atragerea de finanțări externe pentru tineret și cultură;

• •    Consolidarea capacității sectoarelor cultural, sportiv și educațional, în relație cu celelalte sectoare economice;

• •    Dezvoltarea societății civile, prin implicarea activă a tinerilor cu scopul participării la adoptarea de politici publice pentru dezvoltarea orașului, având la bază o viziune modernă, dinamică, orientată către viitor;

• •    Promovarea municipiului Bacău prin evenimente cu impact național și internațional, pentru creșterea turismului și pentru formarea unei imagini atractive în rândul investitorilor;

• •    Asigurarea unei predictibilități în domeniul cultural și de tineret prin conceperea și asumarea celor 2 strategii de dezvoltare propuse de această candidatură;

• •    Asigurarea unei resurse umane calificate, pregătită pentru următoarele provocări tehnologice de pe piața muncii.

Odată cu evenimentul din data de 7 mai 2017, de deschidere oficială a anului în care Bacăul se bucură de titlul de capitală a tineretului din România, s-a da startul unei perioade marcate de o sporire a activităților culturale din municipiu. Astfel, atât o serie de evenimente noi sau de tradiție pe plan local, cât și „împrumutate" de la nivel național au alimentat viața culturală a locuitorilor Municipiului Bacău. Deși aceste activități fac parte din calendarul aferent acestei titulaturi, multe dintre evenimentele organizate se adresează tuturor locuitorilor din Bacău, indiferent de vârstă.

Cu toate acestea, cea mai mare parte a acestor evenimente se concentrează tot în perimentrul central al Municipiului Bacău, cartierele periferice fiind în continuare afectate de o slabă deservire a activităților culturale. Mai mult, deși calendarul cultural al Bacăului s-a îmbogățit semnificativ cu o serie de evenimente care au potențialul de a căpăta o frecvență anuală, rămâne în continuare o reală necesitate de a acorda o atenție sporită și infrastructurii culturale. în acest context, acțiuni precum modernizarea Teatrului de Vară Radu Beligan sau planul de management realizat în cadrul proiectului SUSTCULT pentru Ansamblul Curții Domnești reprezintă un punct de start pentru un proces ce ar trebui să se concentreze pe modernizarea și extinderea infrastructurii culturale pe întreg teritoriul urban.

Având în vedere aceste aspecte, imaginea de ansamblu a Municipiului Bacău și a vieții culturale prezintă un centru urban care începe să își conștientizează potențialul cultural, angajându-se într-o serie de inițiative care să contureze o nouă identitate culturală a orașului. Cu toate acestea, acest proces trebuie urmărit și în anii viitori, întrucât la nivel municipal încă sunt o serie de probleme și nevoi care trebuie adresate.

Coricluz ।

Viziunea pe termen lung cu privire la oferta culturală a municipiului Bacău trebuie să sublinieze atât importanța valorificării patrimoniului cultural, cât și diversificarea agendei culturale prin introducerea de evenimente multidisciplinare. Viziunea trebuie consolidată ținând cont de principalele lipsuri ale municipiului, respectiv valorificarea insuficientă a resurselor culturale existente, necesitatea dezvoltării urbane aflată în relație cu obiectivele culturale, a infrastructurii culturale și a evenimentelor dedicate comunității.

La nivel de patrimoniu construit, municipiul dispune de mai multe elemente de patrimoniu, care însă nu sunt valorificate și introduse într-un circuit cultural și turistic.

Conform analizelor cu privire la consumul cultural, se remarcă o creștere a consumului în zona de spectacole și evenimente. Acest lucru se datorează în primul rând diversificării ofertei culturale, venite mai ales din partea mediului asociativ (organizații non- guvernamentale, ligi ale studenților, organizații de tineret, etc). Pentru a putea satisface nevoile populației, considerând toate grupele de vârstă, este necesar ca municipalitatea să își asume o strategie unitară cu privire la dezvoltarea culturală și să propună o agenda culturală. Desigur, în acest demers, este important să inițieze dialogul cu ceilalți actori cheie.

O altă nevoie identificată în urma analizelor este aceea de a descentraliza accesul la cultură și la infrastructura culturală.

Având în vedere concentrarea infrastructurii culturale în zona centrală, fapt ce determină centralizarea ofertei culturale, situl industrial din cartierul Letea, cinema Orizont sau spațiile publice din cartiere reprezintă o alternativă pentru dezvoltarea unor centre culturale locale / centre multimedia și multidisciplinare sau pentru organizarea de evenimente culturale în cartiere.

Un exemplu pertinent este Cinematograful Orizont care modernizat și revitalizat poate răspunde acestor nevoi, prin activarea unui spațiu cu valențe culturale și comunitare.

Mai mult decât atât, pentru integrarea în circuitul urban cultural și pentru valorificarea patrimoniului construit, o variantă o reprezintă clădirile reprezentative pentru istoria și trecutul orașului, inclusiv casele memoriale. Pe lângă valențele conferințe de statutul de casă memorială, acestea pot dobândi și funcțiuni cu rol comunitar, coagulând cetățenii în jurul unor evenimente sau activități educaționale.

Un alt obiectiv extrem de important pentru perioada de programare prezentă îl reprezintă definirea unei poziționări în regiune din punct de vedere cultural. Astfel, prioritatea este de a crea o identitate pentru Bacău, care să fie distinctivă și să funcționeze pe un narativ construit în jurul patrimoniului cultural și al valorificării industriilor creative, contribuind la un sentiment al locului și la mândria comunității locale. Totodată, acest brand va contribui la dezvoltarea turismului, la atragerea de investitori și retenția tinerilor.

Ținând cont de faptul că poziționarea municipiilor din regiune variază de la tradiție și meșteșuguri (Piatra Neamț) la pol de cultură clasică (lași), oportunitatea pentru Bacău este de a investi în industrii culturale, atât ca variantă de revitalizare urbană și diversificare a ofertei culturale, cât și ca variantă sustenabilă din punct de vedere economic pentru tinerii din municipiu.

în consecință, un alt obiectiv important este coordonarea inițiativelor formale și non-formale de învățare în zona industriilor creative, pentru a crea oportunități pentru locuitorii municipiului, în special pentru tineri.

De asemenea, este important ca Bacău să fie un loc în care cultura să fie accesibilă pentru toți locuitorii săi, promovând regenerarea condusă de cultură ca un proces participativ în care să fie implicată comunitatea locală. Pentru acest proces trebuie să existe un dialog continuu de tipul publîc-public-privat, în care să fie implicate atât autoritățile locale, cât și partneri din societatea civilă și locuitorii orașului.

11,3.5- Conectivitate și mobilitate urbană

Zortextzentofa

Municipiul Bacău este racordat la infrastructura de interes național și european fiind traversat de rețeaua TEN-T Core pe cale rutieră și feroviară. Aeroportul este parte din rețeaua TEN-T Comprehensive (rețea secundară). în fostul cicîu financiar multianual al Uniunii Europene, Municipiul Bacău era traversat de coridorul IX care lega zona Moldovei de București și restul Europei, în prezent, Municipiul Bacău nu mai este deservit de n ic iun coridor pan european prioritar, dat fiind faptul că singurele coridoare care străbat România sunt grupate în partea de sud (Orient-East Med și Rhine Danube). Totuși, Municipiul Bacău rămâne în continuare o așezare a cărei racordare la infrastructura rutieră de mare capacitate reprezintă una din prioritățile naționale, aspect vizibil mai ales în etapizarea proiectelor

listate în Mașter Planul General de Transport al României.

în ceea ce privește contextul național, DN 2 reprezintă cea mai importantă axă rutieră care conectează Municipiul Bacău cu Roman și Suceava, în Nord și cu Buzău și București, în Sud. Pe direcția Est-Vest Municipiul Bacău este conectat cu Vaslui prin DN zF și Moinești, prin DN zG. Legătura cu Municipiul Piatra Neamț aflat în partea de Nord Est este asigurată de DN 15, pe când DN 11 asigură conexiunea cu Onești, trecând Munții Carpați prin Pasul Oituz spre Brașov via Târgu Secuiesc. Având în vedere legăturile între Bacău și principalele centre urbane învecinate, putem constata că cea mai mare parte a traficului rutier¹³ vine dinspre sud (București-DNz) urmând să se bifurce către Nord în direcția Piatra Neamț (DN 15) și Roman -Târgu Frumos - lași (DN a). O încărcare semnificativă cu trafic rutier este vizibilă și pe DN 11 și DN 2G, principalele căi care străbat Munții Carpați și asigură legătura cu Miercurea Ciuc și Brașov.

La nivelul infrastructurii feroviare, Municipiul Bacău este deservit de magistrala 500 care traversează municipiile Buzău și Ploiești și face legătura cu capitala. Pe cealaltă direcție, magistrala 500 asigură legătura Bacăului cu Roman, Suceava și Pașcani (nodulferoviar asigură ulterior conxiunea cu lași). Astfel, legăturile feroviare ale Municipiului Bacău cu centre regionale importante precum Brașov, Galați și lași sunt indirecte, aspect care îngreunează transportul de persoane și de mărfuri către aceste așezări.

în ceea ce privește conexiunea cu capitala țării, zilnic circulă 9 trenuri pe ruta directă de la Bacău către București, durata traseului variind între 4 și s ore. în completarea acestor curse mai există 13 trenuri care circulă către București folosind alte magistrale, precum CF 600, CF 700 sau CF 800 dar a căror durată de parcurs depășește 6 ore.

Dintre toate legăturile feroviare între Bacău șt alte centre urbane, cea mai favorabilă este cea cu Suceava. Pe magistrala 500 există 11 curse Bacău-Suceava care efectuează acest traseu în aproximativ z-3 ore. Către lași, există o cursă care efectuează ruta în 2 ore și 20 minute, însă celelalte curse directe durează mai mult de 3 ore.

Amplasarea nefavorabilă pe rețeaua feroviară față de Municipiul Brașov face ca, deși acesta se află la 3 ore distanță (181 km) pe cale rutieră, legăturile pe cale ferată să dureze minimum 6 ore. Această legătură deficitară este cauzată de faptul că nu există nicio linie ferată directă între cele două centre urbane.

Pe plan internațional, legătura cu centrele urbane ale Europei este asigurată de Aeroportul Internațional George Enescu. Prin intermediul acestuia, locuitorii Bacăului, și nu numai, beneficiază de curse directe către Milano, Londra, Lîverpool, Madrid, Dublin, Bruxelles, etc.

în ceea ce privește transportul de marfă pe calea ferată, acesta este susținut de terminalul multimodal de la Gara CFR care deține o macara în funcțiune. Conform MGT, în 2011 în acest terminal au fost operate 1604 containere cu 43058 de tone de marfă (cf. MGT), având ca destinație principală Constanța.

în concluzie, în ceea ce privește accesibilitatea în relație cu alte centrele urbane majore, Municipiul Bacău deține cele mai favorabile legături cu București, Ploiești, lași și Suceava. Buna accesibilitate este susținută de axa N-S (fostul coridor Pan-European IX) care traversează Bacăul. Există însă în continuare nevoia stringentă de optimizare a legăturilor rutiere și feroviare, dat fiind faptul că DN2 nu face față cererii de transport, tar circulația pe magistrala 500 este îngreunată.

Dificultăți apar și în ceea ce privește legăturile Municipiului Bacău cu centrele urbane Galați și Brașov.

Principalele probleme de infrastructură la nivel național sunt adresate de Masteplanul General de Transport al României (MGT). Conform acestui document strategic, Municipiul Bacău va beneficia de importante proiecte de infrastructură de transport, astfel încât să își poată valorifica rolul de important centru regional. Autostrada A5, propusă pentru realizare în orizontul 2021-2026 asigură legătura optimă cu Municipiul Brașov (prin Onești).

Legătura cu Ploiești și Pașcani va fi asigurată de un drum expres (DX5) inclus în orizontul 2016-2020. O primă parte din acest culoar este deja în curs de realizare, centura de Est a Bacăului. Legătura cu Municipiul lași va fi asigurată de A8, prin nodul rutier Pașcani (intersecție DX5 cu A8).

Modernizarea magistralei CF 500 propusă de MGT pentru perioada 2016-2019 va asigura o mai bună legătură cu Ploiești, București, Roman și Suceava.

Alte două proiecte importante pentru Bacău listate în MGT sunt modernizarea și extinderea aeroportului (2021-2024) și realizarea terminalului multimodal la gara CFR (2016-2017).

Proiectele importante la nivel regional sunt: Drumul Trans Regio TR61 (2021-2023) către Vaslui și Drumul Expres DX5A către Piatra Neamț.

Astfel, luând în considerare proiectele pe termen scurt și mediu induse în MGT, Municipiul Bacău va beneficia de optimizarea legaturilor rutiere și pe cale ferată cu București, Roman șl lași, devenind un important nod rutier pentru transportul de marfă și de persoane. Pe termen lung, dezvoltarea Municipiului Bacău va fi susținută și de ameliorarea legăturilor cu Piatra Neamț, Brașov și Vaslui.

Suporojl $0cio-economic pentru nevoia de mobilitate

Configurația spațială a Municipiului Bacău face ca acesta să beneficieze de o tramă stradală bazată pe două axe bine conturate N-S și E-V, susținute de un inel care înconjoară partea cea mai dezvoltată a orașului și preia o parte însemnată din traficul greu generat de activitățile de producție. Axa N-S se bifurcă în zona centrală, continuând către NV-Piatra Neamț și NE-Roman. Pe partea de Vest, acest inel este dublat de DN11 care preia rolul de ocolitoare. Remodelarea orașului în perioada comunistă face ca infrastructura de transport să fie în cea mai mare parte generoasă, reușind încă să facă față cererii de transport. Cei mai mari generatori de trafic se regăsesc la ieșirile din oraș (Sud, Nord-Vest și Nord-Est). Dat fiind profilul mixt al acestor dezvoltări (industrie și comerț de mare amploare), ele atrag atât trafic de marfa cât și de persoane (angajați și vizitatori).

Zonele secundare din punct de vedere al numărului generatorilor de trafic se regăsesc în partea vestică a Municipiului Bacău, pe DN11, către Onești / Oituz/ Brașov și DJ119. Aceste zone cuprind încă rezerve de teren substanțiale, iar reglementările favorabile din PUG vor contribui semnificativ la dezvoltarea lor în viitorul apropiat. O densitate mai mare a generatorilor de trafic regăsim și în zona centrală. Cele mai aglomerate străzi sunt B-dul. Aleea Parcului, B-dul Ion iță Xxxxx Xxxxxx, Str. Vas i te Alecsandri sau Str. Oituz. Aici profilul stradal destul de îngust este supraîncărcat din cauza instituțiilor publice sau a unităților de învățământ prezente care atrag un număr mare de utilizatori, Cu o situație similară se va confrunta șf zona din vecinătatea sudică a centrului istoric, unde se găsesc Parcul Cancicov, Inspectoratul Județean de Poliție, Universitatea V. Alecsandri, două spitale și stadionul.

Figura 92- D stripupa numărului de angajați la nivelul Municipiului Qatău

Legendă

Liintăadl 1 u str.il v te itor d 1 Zone construite

Infrastructură lUt eră

• —— străzi princpa.e

• —- strâî secundare

SlrâiriOtdlt

înlrestructura ferov jra

Cadru "atara' Ape

Număr angajati

0-500

JOO 1030

1050 Ițnn

1500 JOOO aoov 2500 2900 • 2780

Cele mai active zone economice și cele mai mari concentrări de locuri de muncă se află în capetele axei N-S. Tot pe această linie, se concentrează și cele mai importante dotări de interes cotidian, aspect care atrage după sine și o cerere ridicată de transport. Din acest motiv Calea Mărășești, Str. 9 Mai și Bulevardul Republicii sunt foarte solicitate la orele de vârf.

în ceea ce privește indicele de motorizare, Municipiul Bacău se află peste media regiunii înregistrând 390 autoturisme/iooo locuitori. Așezările învecinate ajunt doar la o medie 140 autoturisme/iooo locuitori. Zonele cu cel mai mare număr de autovehicule înregistrate se regăsesc centrul istoric și în cartierele rezidențiale de locuințe colective din sud (Aviatori și Republicii)¹*.

! nfrast ru c tu n rutie râ

Calitatea infrastructurii rutiere este precară în cartierele periferice și într-o parte din zonele industriale aflate în declin. Astfel, la nivelul anului 2015,17% din totalul străzilor era nemodemizat.

9$ .Sta.'ea iifrast'vctun ^re n Municîpi. 1 Bacău, în anu! 2025

Vest. Acestea se referă pe de-o parte la insuficiența unor traversări peste râul Bistrița, iar pe de altă parte la nevoia unor alternative viabile pentru B-dui. Unirii. Din acest motiv, 13-dul Unirii și Str. Chimiei sunt printre cele mai congestionate artere din oraș. Calea ferată reprezintă o altă barieră care privează zonele învecinate de o bună accesibilitate. Această problemă a fost ameliorată în cazul cartierului CFR prin pasajul din capătul Străzii Oituz. Și aici se resimte însă nevoia unor traversări suplimentare, întrucât cele două traversări existente se află la o distanță considerabilă față de centrul cartierului. Bariera de conectivitate creată de calea ferată se resimte cel mai puternic în cartierul Izvoare unde locuitorii sunt privați de accesul la dotările de interes cotidian localizate în imediata vecinătate, în cartierul Republicii.

Problema capacității infrastructurii de transport se va agrava luând în considerare evoluția indicelui de motorizare la nivelul județului în ultimii ani. în acest sens, pentru a preveni această problemă vor trebui prioritizate proiectele care vizează modalitățile alternative de transport (transport public, velo și pietonal).

în ceea ce privește conectivitatea la nivelul tramei stradale, există dificultăți majore pe direcția Est-

¹

Subclasa 15 - Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor—* toate companiile ce activează la nivelul acestui sector desfășoară activitate aferentă codului CAEN 1520 -Fabricarea încălțămintei. La nivelul acestei ramuri, investițiile străine dețin o pondere

²

'' Sursa 'Promova-eă județulu Bacau (ProBacTuf za destinație turisticii'agrement sănățate cultra^-' Proiect

³

firantat: r POR 2.0*7 2013, Axa pr or tara 5

⁴

Tct ’n o&noada n*e"elca sunt incluse In ter’tor uJ acmn strstiv al Bacauly și ccmL iel& Ș-n^ănești,

⁵

Petru ca un spațiu verde $5 poată fi considerat parc, suprafața acestuia trebuie sS fie peste iha (Legea 24/1007 - Legea spațiilor verzi).