Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în ședință extraordinară la data de 19.09.2017, potrivit art.39(2) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare. Având în vedere:

-Referatul nr. 7820/ 11.09.2017 al Agenției de Dezvoltare Locală Bacău prin care se propune aprobarea Planului de mobilitate urbană durabilă pentru municipiul Bacău;

-Decizia Finală privind etapa de încadrare nr. 36/ 28.08.2017 a Agenției pentru Protecția Mediului Bacău prin care s-a stabilit că Planul de mobilitate urbană durabilă pentru municipiul Bacău nu necesită evaluare de mediu și nu necesită evaluare adecvată și se va supune adoptării fără aviz de mediu;

• - Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 7821/ 11.09.2017;

• - Raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului înregistrat cu nr. 7822/ 11.09.2017, favorabil;

• - Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 1497/18.09.2017 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 1498/18.09.2017 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 1499/18.09.2017 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 1500/18.09.2017 al Comisiei de specialitate nr.4 și nr.l501/18.09.2017 al Comisiei de specialitate nr. 5;

• -Prevederile Legii nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, modificată și completată;

-Prevederile art. 15 alin. (1), alin. (2) și alin (3) din Ordinul nr. 233/ 2016 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul si de elaborare si actualizare a documentațiilor de urbanism;

-Prevederile art. 47 alin. (1), art. 48 alin. (2), art. 61alin. (2), art. 115 alin. (1) lit. ”b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, ulterior modificată și completată;

în baza art. 36 alin. (2) lit. „b” și alin. (4) lit. „e” și art.45(2) lit.”a” și „e” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată, ulterior modificată și completată,

HOTĂRĂȘTE:

ART.l. - Se aprobă Planul de mobilitate urbană durabilă pentru municipiul Bacău (PMUD Bacău), conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART.2. - Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Agenția de Dezvoltare Locală Bacău.

ART.3. - Hotărârea va fi comunicată Agenției de Dezvoltare Locală Bacău.

ART.4. - Prin grija Secretarului Municipiului Bacău, prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituției Prefectului-Județului Bacău pentru verificarea legalității.

CONTRASEMNEAZĂ

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU

N.O.P ,Dlli&T.R7Ex l/DS! A-2

ROMANIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

ANEXĂ

LA HOTĂRÂREA NR. 319 DIN 19.09.2017

PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ PENTRU MUNICIPIUL BACĂU (PMUD BACĂU)

DIRECTOR ADL Xxxxxx X- Xxxxxxxxxx Xxxxxx

p;,w "V ^1?! if3te l^bana du-JDiLii pr^ir, ^TV-n^ipiu

Informații privind documentul

WD BAGAJ. ViPOR FINAL

Beneficiar: Municipiul Bacău

Elaborator: SEARCH CORPORATION

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bacău vizează municipiul Bacău, dar, modelul de transport șl parte a analizelor au fost extinse și pe zona funcțională urbană alcătuită din localitățile: Hemeiuș, Ițești, Letea Veche, Xxxxx-Xxxxxxxx, Măgura, Mărgineni, Nlcolae Bălcescu, Sărata, Săucești, Berești-BIstrița, Buhod, Cleja, Faraoani, Fillpești, Gârleni, Giosenl, Scorțeni, Tamași.

Pianul de Mobilitate Urbană Durabilă este un document strategic, nivelul de detaliere a propunerilor (măsuri și proiecte) fiind adaptat în consecință. Astfel, în faza de implementare a PMUD vor fi necesare studii de fezabilitate privind investițiile propuse, conform legislației în vigoare, Inclusiv în ceea ce privește amplasamentul exact și soluția tehnică optimă, respectiv analiza impactului asupra mediului pentru proiectele relevante.

Menționăm că acest document reprezintă varianta finală a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru municipiul Bacău.

De asemenea, se recomandă actualizarea periodică a PMUD, cel puțin o dată la 5 ani sau mal des, în funcție de evoluțiile viitoare în zona funcțională a municipiului Bacău.

Mti^CÎpiul Baeau

P ari mobilitate urbani aiurjibifa pentru            Bafoid

INFORMAȚII PRIVIND DOCUMENTUL

CUPRINS

• (1)    P.M.U.D. - COMPONENTA STRATEGICĂ (CORESPUNZĂTOARE ETAPEI I).........................-............

1 INTRODUCERE..................................................................................................—...................

• 1.1.1    Scopul și obiectivele PMUD .....................................................................

• 1.1.2    Aria de acoperire geografică a P.M.U.D.............................-.......................

• 1.2    ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE DOCUMENTELOR DE PLANIFICARE SPAȚIALĂ    

• 1.2.1   Documentații de amenajare a teritoriului...........

• 1.2.2  Documentații de urbanism...........

• 1.3    ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE DOCUMENTELOR STRATEGICE SECTORIALE........

• 1.3.1   Cadrul european.............

• 1.3.2   Cadrul național................

• 1.3.3   Cadrul regional........................            .............46

• 1.3.4   Cadrul local.........

• 1.4    Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială și de cadru natural din documentele de PLANIFICARE ALE UAT-URILOR ...

• 1.4.1   Organizare spațială - situație existentă

• 1.4.2   Potențial și tendințe de dezvoltare în profil teritorial...............

• 2 ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

• 2.1     Contextul socio-economic cu identificarea densităților de populație și a activităților economice

• 2.1.1   Contextul demografic actual.................

• 2.1.2   Contextul actual privind activitățile economice......... ............................

• 2.1.3   Contextul actual privind deținerea de autovehicule și indicele de motorizare........................... ......

• 2.2    Rețeaua stradalA/rutieră

• 2.2.1   Rețeaua stradalâ/rutieră - statistici, aspecte funcționale, clasificare

• 2.2.2   Starea fîzlcâ a rețelei stradale.......

• 2.2.3    Intersecții șl treceri de pietoni...........................  ,............      ....91

• 2.3    Transport public...............................................................................................................................................95

• 2.3.1   Transportul feroviar..............               ....95

• 2.3.2   Transportul public județean la nivelul zonei funcționale Bacău

• 2.3.3   Transportul public actual la nivelul municipiului Bacău................. ....................    .....100

• 2.3    4   Transport public. Curse speciale în municipiul Bacău.......................................

• 2.3 .5   Transport public auxiliarîn municipiul Bacău. Taxi.......................................................

• 2.4    Transport de marfă

• 2 .4.1   Principalele zone care atrag/generează transport de marfă......

• 2    4.2 Transportul de marfă pe rețeaua rutieră____________________________... ........

• 2.5    Muloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos și deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă) 120

• 2.5.1    Facilități pietonale.............................................................

• 2.5.2    Facilități pentru deplasarea cu bicicleta........ ..............................    . .......

PMUD BACĂU. SEARCH CORPORATION -Aug 17                                                                    Pag 3/452

Municipiul

*1*" mobilitate urbană durabilă b^nru ^ur capițiJ Ekiîiu

Cuprins

• 2.6    Managementul traficului (staționarea, siguranța în trafic, sisteme inteligente de transport, signalistică, STRUCTURI DE MANAGEMENT EXISTENTE LA NIVELUL AUTORITĂȚII PLANIFICATOARE).........

• 2.6.1   Managementul staționării și al parcării.......................

• 2.6.2    Sisteme inteligente de transport.....................

• 2.6.3    Semnalizarea verticală statică de orientare........................................

• 2.7    IDENTIFICAREA ZONELOR CU NIVEL RIDICAT DE COMPLEXITATE  

• 2.7.1    Zona centrală...................................

• 2.7.2    Zona Gării Bacău......................................................          .....142

• 2.7.3    Zona Autogării (centrale) Bacău...........................................

• 2.7.4    Aeroportul Internațional„George Enescu"Bacău............................

  MODELUL DE TRANSPORT

  
  
  
  

• 3.1     PREZENTARE GENERALĂȘI DEFINIREA DOMENIULUI.................

• 3.2    ZONtFICAREA....................

• 3.3     Colectare de date.....

• 3.4    Dezvoltarea rețelei de transport.....................

• 3.5    Cererea de transport ................            ...170

• 3.6     Calibrarea și validarea.............

• 3.7    Prognoze ...

• 3.8    Testarea modelului de transport In cadrul unui studiu de caz.......

4 EVALUAREA IMPACTULUI ACTUAL AL MOBILITĂȚII---------------------------..----------------

• 4.1    Eficiența economică...........

• 4.1.1    Aspecte privind eficiența economică a serviciului de transport public............

• 4.1.2    Aspecte privind eficiența economică a sistemului de transport................—..........      .....189

• 4.2    Impactul asupra mediului.......

• 4.2.1    Calitatea actuală a factorilor de mediu din municipiul Bacău............

• 4.2.2    Poluarea atmosferică...........

• 4.2.3    Schimbări climatice. Emisii de gaze cu efect de seră.....................................................    ...197

• 4.2.4    Poluarea fonică...

• 4.3     Accesibilitatea.......

• 4.4    Siguranță......

• 4.5     Calitatea vieții ....

• 5   VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MOBILITĂȚII URBANE

• 5.1     Viziunea PREZENTATĂ PENTRU TREI NIVELE TERITORIALE...

• 5.2    Cadrul/metodologia de selectare a PROIECTELOR..........

• 6   DIRECȚII DE ACȚIUNE Șl PROIECTE DE DEZVOLTARE A MOBILITĂȚII URBANE

61     Direcții de acțiune și proiecte pentru infrastructura de transport................................    ...230

• 6.2     Direcții de acțiune și proiecte operaționale................         ...243

• 6.3     Direcții de acțiune și proiecte organizaționale..................

• 6.4     Direcții de acțiune și proiecte partajate pe nivele teritoriale..........

• 6.4.1   La scară periurbană/metropolitană..........................

• 6.4    2   La scara localităților de referință ..............      .....254

• 6.4.3   La nivelul cartierelor/zonelor cu nivel ridicat de complexitate

Municipiul Bacan

an du           urbană durabilă pentru municipiul Bacău

Cuprins

7   EVALUAREA IMPACTULUI MOBIUTĂpi PENTRU CELE TREI NIVELE TERITORIALE

• 7.1    Eficiența economică................

• 7.1.1   Analiza cost beneficiu a proiectelor și scenariilor........................  .............    ...264

• 7.2     Impactul asupra mediului

• 7.3    Accesibilitate ............      .............

• 7.4     Siguranța.....................               ........279

• 7.5     Calitatea vieții................

• (2)    P.M.U.D. -COMPONENTA LA NIVEL OPERAȚIONAL (CORESPUNZĂTOARE ETAPEI 11}

• 1   CADRUL PENTRU PRIORITIZAREA PROIECTELOR PE TERMEN SCURT, MEDIU Șl LUNG

• 1.1    Cadrul de prioritizare..............

• 1.2     Prioritățile stabilite

• 2   PLANUL DE ACȚIUNE

• 2.1     Intervenții majore asupra rețelei stradale..........

• 2.2    Transport public.........

• 2.3    Transport de marfă.........................

• 2.4    Mijloace alternative de mobilitate......

• 2.5    Managementul traficului .

• 2.6    Zone cu nivel ridicat de complexitate

• 2.7    Structura intermodală și operațiuni urbanistice necesare ...

• 2.8     Aspecte instituționale.....................................              ......306

• 2.8.1   Consolidarea planificării transportului în administrație............................................................................306

• 2.8.2   înființarea unei Comisii de circulație la nivelul Primăriei Municipiului Bacău

• 2.8.3    Organizarea managementului de trafic..................................        ...309

• 2.8.4  Stabilirea unei entități dedicate gestionării unui transport public Integrat.........

• (3)    MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MOBILITATE URBANĂ (CORESPUNZĂTOARE ETAPEI III). 312

• 1    STABILIRE PROCEDURI DE EVALUARE A IMPLEMENTĂRII P.M.U.D

• 2    STABILIRE ACTORI RESPONSABILI CU MONITORIZAREA

• 3    STRATEGIA DE INFORMARE Șl COMUNICARE PENTRU IMPLEMENTAREA PMUD

• 3.1    Activitățile de comunicare Tn perioada de pregătire a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă...................

• 3.2     Planul de măsuri de comunicare pentru perioada de evaluare de mediu ............

• 3.3    Strategia de Comunicare Tn perioada de implementare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă ...

ANEXA 1 - GLOSAR............................................................................................  -

Organizații.......................................           .....324

Terminologie .....

ANEXA 2 - CONTEXTUL EUROPEAN PENTRU PMUD..........

ANEXA 3 - AUTORIZAȚII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI PE TIPURI DE CONSTRUCȚII, PE LOCALITĂȚI329

ANEXA 4 - POSTURI DE RECENSĂMÂNT Șl ANCHETĂ O/D. FORMULARE

ANEXA 5 - MONUMENTE ISTORICE Șl SITURI ARHEOLOGICE

M un ici p ui BacAn

P an -le mobi itatc urbană durabil pentru oiunieipluJ &ac*u

Cuprins

ANEXA 6 - ARII NATURALE PROTEJATE

ANEXA 7 - SPAȚII VERZI

ANEXA 8 - REZULTATELE ANALIZEI MULTICRITERIALE ELABORATĂ PENTRU PRIORITIZAREA MÂSURILOR/PROIECTELOR PROPUSE

ANEXA 9 -REZULTATELE ANALIZEI DE PRIORITIZARE FINALĂ ÎN CADRUL SCENARIULUI ALES

ANEXA 10 - PLANUL DE ACȚIUNE

ANEXA 11 - FIȘE DE PROIECT.......

ANEXA 12 - INDICATORI DE MONITORIZARE PROPUȘI PENTRU IMPLEMENTAREA PMUD BACĂU

PIESE DESENATE

O

Muhicipjuî BJcAif

Pijr ele 'TfiCii tasu: țrb^nâ dur^b lă pentru mun t piu! ftasiu

Figuri

Figura 1; Cîcl J de planificare pentru un pian ce mobilitate urpană c=; Vt V . R im mcl ' C su ' '2‘ienrări                         - . -. .       :„• , j?

mob'li^’T durabilă).......... . ..... . ............     ..1;

Picura 2 Seraami                       “V 2 .; . . <         ..     ..... 22

Figura 3:       Categcr de imtățî eoministrativ ceritoi a ș .     . •• *       . .. . o .

revizuire Leg -. nd jetua izerea PATN - racțiunea iv - Rețeaua de ",:. - '. :: ' ” : • - - I a.                        L_>n^_wj -_r 4 a - —                          .—,... _r .          . a . . . ... .... . _ . ._..

2222'1^ ..... "Al1 „ 2 W6V.:..: PJ?          •   ......\

Figura 4:      Poli de dez vo tara .“/lu - y ia IV- România poli centri că 2035

Figura 5 :       Aria de influență a municip ut ji 3etău Sursa: Prelucrare Hartă zocror e Dos ac fur

te-itor al

......7...'.'...'7..*'...3?

Figura 6.      FUG 2012. Planșă de raglen enț Sri........ .

Figura 7:      Zonlficara circulație-“ PUG munif/piu Bac j (2012)

Figura 8:     RT^aua ecranară TEN - ~ cerr-șlă la wci US

Figurii Ț      Rețeaua europeană TEN - T Oetaliu România și Bulgaria

Figura 10;    Rroiecte de transport rutier inc ,-ra în MPGTR Sursa; MPGTR, ma 2015. oag.641

Fig j a 11:     Pru .-.cte T -jcswt a ;•'a" s 'iiultiroearr-Idseî- ^V?GTF. S.irsa: MPGT?.. r a

2015. pag.644

^gralz:      Pu.t?.-. j TI'_;i pr z>.''⁷C'' zuca m. ' ;ip . u * < ..'c/ - Bacăul

Figura 13:     T-.r'sporu :; e* - Fețâăua ten T. n Regiunea Nord-£$t

F gj.ra 14:      "rar sTur? râ-C'.-i* - Rețeaua TFvt, r Regi .irea Nord-EV .      ...   .. 4⁽j

Figura 15: Oo-p u.              resai.c; vvo tav O’;.-;.-V' - "'-'nertar..--

PUG 2VV;i                         ......... ............’ ... 55

Figura 16; Documentații uroanisti.ee (PUD. PUZ). aprobate după aprobarea PUG 2012.56 Figura 17; Areal cu pete" t a major n- . : 'a-e, în cartierul ȘarpS iești car • se dezvoltă . . ' ; smâ '...: eră majoră cont gurată astfel încât s? as gura acces .mițatea oec litciâte stații de transport (cxa. 400 m, u orice punct al cartierului)............................................................... 57

Figura 13: St. Siratu ui - arteră majoră în cartierul Șerba-iești, conform regie lentărilrjr PUw - fără ic fr “structură pentru pietoni și cu un orospect subdimensionat bei ti j o vigoare ueser/ire cu transport puți c............................  58

Figura 19; Te. ;:u .:.:cvolrare cu caracter intensiv (în fotografie, oculte Colectivă densă) și ezerve funciara pentru dezvoltare în partea de n s ;tcart ;

Mior.ța, i^r tara nu există trairă rutiera ma jrâ...........         .      .... 58

Str Nordul i arteră majoră conform reglementărilor PUG 2012^ în cartierul Mioriței (cu potent al ridicat de dezvoltare - den$.ficafe) ere u i m i>f < bd r'e' sicma' < .infrastructură neconformă pentru pietoni .           53

FiguraZI:      j ’cec';r^:-a -ulu Bacău a ruvel național, rcc'onal si juderev .         £

MU* Crp-ul Bacati

Pi^n de m jU l'wu d-rjt>' 3 pcsifi'u mu^tpiut

. .. nopi ..'.'    . . '       ,:           acte 2011- 20.16. Sursa; iNȘ,

:    . ’i ". .•‘pL ți             2011 și INS - “EMFO-Qnline, 01 iulie 2016

.......... ........................................................................................ 61

22 S^u^ire populației pe grupe de ;âr5ui, Zona fancMnală Eacsu.

Recenscrnâ popijlactei și locu or. 2011 si INS -TEMPO-OnHne, 01 iulie 2016 ........................................................... ..

Structura pOpjjlA^ei pe macTCHȘritDe C . 3>* . .      * Corală Bacău. ^'.r^ datelor'

INS, ’; zensâmânțu pocuaț' Xu î '. . INS — TEMPG-Online, 01 iulie 2016............,...........  .. ......................................................,.„52

figura 75: Evoluția dl'iViograficâ în : oria 2002-2011... ..................... ... ....63 Figura 26 Evoluția demografică în profil teritorial. 2011*2016 ........

5gura 27:     lensitetea y;pi.Jdr; zyaVciWc ^u-uu_______„_______ _

Figura 28:      Den^iteTr» oopula^e r. -riutec.p'J Sacău  . .. ..

figura 29:      Distribuția spațială a locurilor de mur. că în municipi .1 Bacău......

' cura 36       liftei'.'... a spat^ia ? k-O-J c* ce * jo a '. *c.0 'ab 9aca>

Figura 31:      Populația rezidentă acăvă după steiul anpfesicn’a la ilveiulan kn ’ 11. Sursa

datelor; IN$_? Recensăm - .. populare ; te~. teu:*, 2j'_i . ..... ..........

figura 32: S'.rtitf-jra populației ștofei                           1 eluî anului 2CI1 și 2015.

S'.'“                 fi "         : . xrolară ț de jd cijtie, judața;

lOCSltSP.............. ...    .....................,. .

figurci 33: Evaluare comparativă s ratelor .  pter zare «uropene.

EUROS7Alj Apr.2017 ....                           ... ...       ..      .     ...

Fig ir? 34: Evolua motorizării în România. S'jrsa datelor: EUROSFAt/Ad’’ 2C. 17, PMUD Iașv’2O15_y P UC Const " Î015, PMUD Br3șuv/2O15 . ' , . . . .. ten . .

figura 35:     6 0 ;ția parcul'J de autoturisme în municiuiui și județul Bacău: Sursa datelor; drpcjv

‘                           r                    ..... *........  .     I . .          .......       . , _z . . . . . . . . , , , /

Figura 36:      Distribuția dtei' -r V c¹ a           în " un Pr/i'l Bacă . Sursa cute or. "* ’ cr¹

Munipiui I Bacă 7 -•                                   .. .       .....     . . 75

figura 37: Indicele de motcdzana în kx^Htățite tonei funct arate Bacău. Si 13a i ate or ..^.-...

* . te 33:      .' ;   '...'     '.:....                           . .

FyU'a 39; Configurația oaxtrlui de autoveNcute j 1 ..- : ui și ir. județul Bac - S irsa datelor: DRPCIV.............. ...................   .. ..... .         

figura 40: Vechimea pairului   autovehicule din judecii Bacău. Sursa datelor: DRPCIV

Figura 41: Compozipa St evoluța parcului de autOvehuzule din județul munlcip

funcț . e QoiiiouistibR utilizat. Sursa catelor: DRPC1V.....................

Figura 43:       Fteț ge a "  e*e J .^irca u. itru mașini ' . teip J 3ai . '>.te

hetp.'/ ectrica.ro/isrte’StetiM'Kârcare/... .............

Fgur? " "l Conectivitate gumară a municipiiulu Bacău la reteaua TEN-T .'uoerj S.rsî' ' ..........*opg..eu/tre.r;sport/tte.^

.     . .. ...          .. ............... ... . . .............

Figura 44:      Rețeaua ru^eră in zona -*ur'f.ț;onaiă Bacău ..............

Figura 45:      Rețeaua stradală cl mic mi I Bacău •* ••“>::-te:.; s'^zinr in raport cu op .' •>

îmixxicăminterutiedS. Sursa datelor -      .1 Mumei o - Bacău Direcția Dr ‘ .

Puohce                   . ......  ..         .........

figura 46:      Pținderea sbtet lor raportată la categoria CD străzi • conform O G. rir. 43/1997. Sursa

Wl^ldpiul Bacău

Pi.Afi de moiSHrtiite urban# durabilă pentru mun cipiij BăCcî j

P‘; teS.I;' SC'eC " .                   C . BîlCău * 'Ute.tU J". mbrțlCălTintea '1.7 STă.

Sursa datelor; Pri ta Mun c J - ; . - ; .• •

Figura 48:      P.ete-ctea stradală 1,'r^ j n muniOț7)ui Bacău. Cteruto ..

ccnfbrniitfJte.cu C1G nr; 4? l^T), Surse datelor; Fir Sna Mumcrei Ju îacau Direcția Drer" .r. Pun ......   ..

- rura 49: Rețeta stradaS d r nuTiiOprul Ba; .. S .          -.'. ............

'teu? Su; ?.iț?eua stradală dir r> ..-licv'-l Bacău. Sfe* .    .. a rețelei îirtctels. Sursa datelor:

Primăria Municioiukii Bacău 0 . -: ^- - • - ce                   ...

Figura Si:      Rețeaua stradali; din municipiu Bacău, Ponderea străzilor rețea reparate la starea

tei inica. Sursa dateto*; rrimăr a Mu tobvui Bacă*. - "re. $ * jm rj p - <;...

Figura 52:      intersecțiile semaforizate $1 ii'iterstcfili fu insulă centrală dîn r* un 2 .. Sacău.

Figura 53:     Amenajana actuală a intersecuei 8d. 'j'ir Sr.L. Stern .- .........

Figura 54:      Treirera d$ pietoni amendare''rete-respir.^^.............. .... 9i

Figura 55:      TrrCr'u :c clet* • .serr-a ji^ta -ccoresoL zător. Sr. Vadu Bistriței

figura 56:     Reteaua ele fetoviară în ^0 funcțională tocau

Figura 57:      N r .ral „. Itonlc .ckreț, sere cin ' ste .? C^c e 'pnvralci 500) cir tona

IViCț^ra i £/;<., S'-rW d . & jr. Srj"C CF^;~. Sălăten. S..1: tete Regionala de Tra- iport ^-r-, \te de 7,^la:te\ Iași. .........  .. .

Figura58; NL-mdm calătanlcr plecați sosit din/în sta£a CF Bacău Mag^traia IM), Sursa datelor; SNTFC CFF. Căiăton. Sucursala Regionala de Transport Feroviar dft Calatori laș. . ........   .......^...................................

m raăn.;l total de călători ufecați. șl sosiți diin/în stepa CF^acau variaț>fi lunară (Magistojia SOC). 5u " ’Mcr- ShiTPC CF4 Tăiatei' Sucursala Ragionăla de Ti 3' ..." r’..'*    '2 iz ă;ori te/i............................

Figura 50:      Harfe Iniilor ce cranscorr puDlic jucetean în zorra lurctorială Bacău (rotită 90 ). 99

-gura SI:      Reteaija<tetranspcfTpualiCdin -        . Sacai             _ .'.-/y;0,7,2..c? f.br^u

....... ..........     Z.....Z'.Z..........LlOl

Rgura 52:              ; ce transport ou : lir 1 cipii Baci prelucrarea consulta*t lui) 1.1

Fgura 63:       î c'rara^ .             j •? : 2/5^           '. crite'C . ? 5 .ra,

nuiTieie statei cu orele de Tracere ale a .tu buze cr.......... ...................

Fi gura 64: Indicator de tip (2) pe car : sta informații privind ivjraârui liniile-*, descr e 'ea ;^r    ..- rac-tetei £ ,ite>'teeic- pe mrer             .....     .... .,........... j

Figura 65:      Stație transport public local. Policlinica Veche..................................... ..

Figura 66:      Amenajare ‘•adecvată a ștațțe de transport public local. Zpite dt nformare (stg.) sau

z; :        . .                                                     rde ........

Figura 67:      Steț e transport publ u 'crai. I L.Coragiate (a) - (b) -'{c)/ Nho, cnea (d)............ 106

Rgura 68: Stape transport public kxal. Massaro______________ ______ . ....

Figura 69: A ajate adec             de transport public tocai Fabrca de Bere . 10

Figura 79 T ' .-       .. a de transport public local și rețeaua ce trai'spon puoltc

j<jcfețean la n velul r/ujniccMuluî Bacău......................      ...

Figura 71:      traseele rureelpr speciala de transpar? publ’i ' nuriicipiul Bacă

Rgura 72: Staba ce razi Catea Republici nr. 27(6 tocur                     

Figura 73 plasarea soțiilor de raxi in rrujriiCi'Oiul Bacau... .......................

~iqura 74- Trasee ce tranzit s generator: pentru nan sportul de marfă — ...

Mun c p ul

Plan de mobiitPte urbani durabilă pentru munjCtp’ul¹

: -                     . '                               . scad?s .• 'djerâ

r ^f- .r c piu, ;i Jaci».     . .. .........     ns

f. ’ "                     Cs'^. Românului

• > râita G ac r ’ ?5Ccr.) ....... . .           ..... ...120

Figura 78; Disf *îGl ". raștructun perimu pietoni: y. înguste svsyu ocupate

’      C;/".’ .         ...                  \ '              2'7:           ' .7 .' <  2     li’!.'; t î

jtS't'UCțiO'ete deStâlpi 55 U C.. •"aȘi" psrcate i" ZOrie de interes...............

Figura 79; Disfunutii al* ifcastruC * o . • :• :c ttaojte amplasate se.a«i pietoriale în cerberul ANL T“iufai -Făgăraș.. . ....        .... .

Figura 80:      fracere rutieră a nive oeste î s fera' jecert ce oiatoni amenajată inadecvat ș

raccep^'.i Str. Aiexrii Tofsto .................. ...           .      .

Fgura Bl:      Pasaj ; ..steral ce ’a gar ........... ...       

'gura 32:       ' asâr-^y Ito'o! - ' '. ' r: ' 'v:          '. CFF . te* -j .

ryura 83: Seat :. .. :~ ' t rezide ..; âte preponderentei spam

Republicii II............. ,.

• ¹    g.ura $4‘ Situați te i laccesibilizare a «papilar uuoike pe /. jersoenele cu mociFjWs redusa, NecorWe între far™ de acces bilri-are și trecerea pentru pietoni (drj., 124

Figura 85: ⁼ac a "/u deplasarea cu bicicleta pe Calea Moine#?. M micoiul Becau.....125 Figura 86; rasee celșitfclets sat. Iraiote iw tp proiectul Ciezvdrarea și consolidarea turismului in Munic piui Bacău prin promovarea oportuni că jilar locale.............. 126

Figura 87-      F< cil.țâri pentru deplasarea cu bicicleta pe Calea Molnestf în j»na șarjei de 'transport

public Faptica de Bere........ ..............         127

rgurp 88: Fac! .. ; ntru deplasarea cu biode a a nterședJa neșt c‘J$x Micrifei (sud) ....... ...................................... ............ .. 127

Fgura 39: Propuneri privind dezvoltarea unei rețele pentru circulația bir detfror. Exemplificare. Sursă: Primul plan pentru rf i pistelor de biciclete m Bacău. Sursa

. ț[ " ’ ,.                                    ...          ....          .....

F.giira 90:      Facilități ce oarcare în zona centrală a municipiu i Sapă ; Parcare rapidă la Piața

Centrală

Fgura 91:        ; că • nos j ezide bale, gratuite m spatele Pieței Centrele Surse:

Gocgle Map..................... . ........... ............... .....

Figura 92:      Parcări rbader.1 a . reg >0 itate sau neregle.rneiKaK n mijnicjp .1 Bacău

Faure 93:      Cerem a : parcarț . s oferta de parcare ir ni .r cpiui Bacă.....           ....

Figura 94:      Parcări In ntersectia str. Oituz CUSV. Răxboie ii S vrsa: Google Map ........... ,.

"«gura 95:      Parcări ecblogicL¹ rezidențiale și garanț îr cartierul Miorița......

Figura 96:          • . •         . . .. .        "...         : stradală majoră dtr: n f'.ic o j Bacă 136

Figura 57:     DehmOared zonei cen'ra e......    ...... ............. ...... 139

Figura 98:      Spațiu Dublîc m zona centrală. Str \ rr ee Bălcasc i. S irsa nț&rș • . /c. . :rara.j.nj

....................................................................... ..          ., 140

F gijra 99:     Spații publice în zona centrală, cu o pondera -'^cară de sraai?.; a ocat caros^bMu s

parcărilor, cu o sfabă cahtate peisagist-că: .?ona P ața Revoluției (stg.j si Pasajul Revolte îdc)................. ..................'. 140

Figura 128: Fluxuri de călărie transe " .     24 '       ,,         .....

Fîgi -91:4. seci urik de valk.ai e. .....       .    ..       ...

Figura 1.31; • Prognoza populației mim    ...'.;.                .      ......

Figura, l/T    Prognoza oopuiațiai-loca k. : / L . . . • alee - . fi ulu Bwâu 177

Figura 152:    Prognoza numarulw mediu de szilar cir- în mul ic pi il Bacă  ..............

Figura 133: Prognoza indicelui 0? ".etoi'Bacăuș

din Zona Funcțiuni' a............. .......

gun? 1.3⁴ Fluxuri de crafo. ^“du.-s - e și .'*     . c,:" m;-; . SC4 '-u .d A ^Cc.

~inimum' ?4', 2023 ..            ..      ...... ...... ..

Figura 135: Fluxuri de călători, transport public local Suina 'id " A Face minimum", 2+t, 2023................................. .................

Figura 136: Fluxu \ de trafic, a. mtu-is;? e șt vei: c.. le comerciale, Scenariu) ” A '. m niiTl.im", 2030 ...     ....... .      . .           . .     

^:igura 137: Fluxur do călători, rmnsOOt o. * m. cc-il Sr^! ir ?m.r A

2030.................. ....... ...      ...       ... ....

Figurs 13S: Fluxuri de trafic. eutoțurisme s ; ..:.   .....”•      ¹ •. ac

H“ G 24h, 20 3................... ...........

Figură 139: Fluxur de călători, țrans^r. put < xm Szv.a'u a              ’ 24f k'.'

...........................................................................

Figura 140:    * ,>yr de mafie, a... cctu-is" e $. • «Meu : - • •. ..:.:,

2030..........................................

Picura 141:    - /,r de călători, vanspor? putnic .wr. Sce a”. । A j kc~ fm'r

......................................................... .........

Figura 142 • “ .,xuri de vehicule și gradj du s-*n. mre actu?l .......... .... 1-89

mgura 143- V 0?'^ medii ce parcurs pe tnisee.................. .........

Figura 144 Redistribuirea traficului în scenariul de referiuță               .

Figura 145: Oistr ouția spa^ală a zcorot-¹,;. nArl. s de traficul rutier în regim L^sn. Sursa;

Elaborarea hărt I  e zgomot si a plan .n or ur jcțj.-e : * tm ^ur c . ..I Baitb u,

2016..............’......................... . ....... ..............

Figura 146: O str b.iția spatala a zgomotul'. । o ’odus de cur'icul feroviar în regim i^sn. SLtrsa:

F.laL.oraret riazlor ce Lgumut si a p^:c'  "i - r-   -

201^.................... ..

Figura 147 Distribuția spațială a zgomotului est narai prod îtraficu’lat

Sursa: P an de • "iune oe 'trj ir^i s reducerea zgomotul., ge rerat de traficul aeroportuar pe Aeropc'i.u ihten at ; ci Gec'ge E ' eseu' 3ri;.d:. 201⁴201

FigurA 148: Acceșib Jitatea zonei Soitaii.r Jijde:ez ir ^rj:;c.Tm:L < ^rr^                . ..

Figura 149: Accesibilitatea zonei Gara Bacău în raport cu durata deplasării..........

Figura ISO: Izocrone transport public /s. densitatea popularei.. ...... ...207

^r gura 151: Izocrone transpo.t pubiu; vs. unități de irvățământ.          ....       ,. 238

r gura 152: Statistici accidente rutiere ș persoa e           ' o . .

datelor. I?J Baca........... ............

Figura 153: Statistici persoane rănite grav și rănite ușor în ac&dente rutiere în zona funcționată

Bacău. Sursa aatelor IPJ E-im-j .              . ,      ...          .. . 21"

Fyuir 154: Statistici accident?" .”er« (ZH : . :     • "

localității) șl in funcțiecie cat.agc V -

rgjrc 155: Statistici aer Jercc . ere ‘ • . . în municipiul Bacău s zona fi-m:      Bacău. Sursa datelor: IPJ Bacău.....

Murticip ul BaeAv

Plan Șt Iwi» urbană duratsiiâ pent > -un'C'puj Șutau

- țura 161: opunere de ierarhizare a • îtradale mejc     ’    ; . : :

Figura 162: Evoluția R13 considerată in a valiza economică.................................

Figura 163: Exemple r ? amenajări ale treier or de •     :>         :•        . ':

dizaa I tă; . . . ..........................      ..  

Figura .164 E>^:     - r ^:.' . : : -.-          .. .                           -

P2M $ oiciyișțj........ ..........................................

Figura 165 Coridoare pentru deplasări             j-r Municipiul Bacău.,.

Figura 166:    £ Tipie s ame           :•.. cidetăln zona «t și a intersecțiile

Figura 157: Spăti c-: ur ..’.      '. t , :       ; .:         . : ț a "

cărți erele rizidențiate din 5a râu; ii. in ocale ce reorganizare, în carserete . :        .       ¹ . 7? :: "i :- -.". ..       ....... ..... ...... .          ..........

Figura 168: fenamă Organiza Sonală )erm ” ans port Pur: c Integrat .

Transport Pubi : . - . ........ ............................ ..... .......

"gura J69       “ .. ...                             . ra ."rr-'ț . - • ;. '.. ".

cheltuieli)......................................................................

Figura 170: Suda altăa ... ..........  ....    .      ...        ... ......  ...

Figura 171: Distribuția spațială a clădirilor monument istoric pe teritoriul Mur ap ui Bacău. Sursa: SIDU Bacău, prelucrării ce wza Ic i\ me iteloc Istorice 20 ster; Culturii.................. ..     ........... ,.,...... ...................                                    î4S

Figura 172; Ratopua                      : î rocgjate te zor rcundpii.

oreiuC'ăi^e ••_•.• /     .. ^r'-     _     ,                     . . .

Figura 173; Rețeaua de spații verzi'ti zona mundpiuiu          i ra . ::. ^;1.

integrată de dezvoltare urbana 2014 * 2020............................................

Tabele

Tatei, 1       Unitățile administrativ ^erToriale din-pr^ .-0“ ~'Tl ,

TîiijijM 2'       Nivelul populați; i activi¹ în munc pi ul Becatj si In zone T'jrc ?_; Bai? . f. ;.._r!

datelor: INS vu-tvnsâinânti! pop^^^.......... .

Tabelul 3:      Evoluția populației preșcolara și șoc-hre în mundpn Bâtei ș n zor -" l • cțională

j. Sursa bâtelor: INS, Serii TEMPO - Poidatia școlară pe niveluri de -zducarie.

județe $i c-al^r ...

Tabelul 4; Evoluția numărului ele elevi care fee nave^în muncioiul Baca,. Sursa c ;"lw: isj Bacău....

Tabelul 5; S'nict 'a parcului de auîoturisme din r.'.irdcipiul Bacau în funcție de tic de

cotrbust .u utilizat. Sursa datelor DRPCIV.......

Tabelul 6:      &duPa tangimii r^ele’sradal::                      Sur» ’ • y. Pr măriâ

Y- / ic pij.. Ba'.:ă.. - Diracfia.Drumur, Publice........ .. .       ............84

1'abelu 7- LI i de țransppT public intrajudetean qu frecvență comparabilă cu frecvența lini lor d.--aisooiî n : -. uc^i T-r?' ? v; amu               n. ; _:ic de : "oar.e pnr

s. ’ cii --ntiiT în -rafie, județeai*, oeritru perioada 2014 201^ actualizat - oata ce 01 .T 3016............       ...

Tabelul S:       Dt>uym|ș_; „.?, r :: ra-suc--; - tîer r dațj :. a /,; • e..................

Tabelul 9:      ir di- transport o. O îc local Operate de SC TRANSPORT PUBLIC SA Sursa datelor:

SC TuWSW PUBLIC SA.....

Tabelul lu: Fior» de ven ct a ae transport public Municipiul Bacău. Sursa datelor; SC TRANSPORT PUBLIC SA..............................

T’bdu 11; Structura wfară'acwa ioe tni transport»j public loca la itveM munidaduî Badfa Sursa aeteior: SC. TRANSPORT PUBLIC SA........................ ,...

Tabelul 12: Siați le uc ie* din           Bacău,....

Tabelul 13: Taxe de parcare actuale în municipiul Bacă......... . ..................   .

Tabelj 14: L-mer . •• mat - c: - a-viare pe rețeaua stradală majoră a muncip ului Bacău ................................................................................'.

Tabelul 15:     D-:'"i- rȚ.iih. cun-dor de i nie in relație cu Aeroportul Lucarnaț'onal "George Enescrj”

Bacău. Sursa: Aeroportul Tntei laționa 'George EnesctT Bacău

Tabelu 16:     ’: ir e de zone induse in modelul de transpor...

Tabelul 17:    fadei sinoptic al segmentelor de cerere, modur lor & $ stemelor de transport... 171

Tăbeld ÎS:     Evoluția cerem de călătorieî*- modelai național de -.ransport ....

Tabelu 19:     Coefioenți de creștere a populației........

Tabel'.i 20:     Coefoe>5ț! de creștere a rii.imă-,j:u mcc-., ae ^,:a.ar      

Ta ,elu 21: Rețeaua de transport de perspectivă pentru scenarii e considerate In cadrul PMUD

Bacău.................................. .   . ..      .........................

“abeli.! 22 -.e?i.lta'e rrerTite -u ri-odei.-Iu "C rr^rs^o;': p-vr7^! a vil ct oa;a ș a- d-' prognoză. Sit-aata actuală ș scenariul A face minimum*

Tabele 23: Evoluția parcursului - Total vehicjle-km la nr/eful muniaoiulu Bacău . 1S5

Tabelul 24     Evj Ua distribuției mocală,

Tab.a u 25:     Evoluț j întârzierilor totale si a durate med I de călătorie cu transportul public 186

Tabelu 26- Evoluția estimată a emisiilor dif trafic , - . •• m mu . n ..: Baca . pe baza datelo c n modelul de rransoort).......          . . ......  . .    ...

Mkifl‘Ciprul

^fl ac HKstîiritpițr . rb^Tă :Tu!db ij pftriTfu rTțuH.icipi^. 3jcA-u

Tabelul 27: Indicatori general privind serici de transport public. iurșa: SC," TRANSPOP.T PUBUC SA. .    . . .

’pb-’lu 28:      5 ......      '. "enl .,'.sie ș .. :    . = . - . te \ . -. ; :.. rr . .....

Tabelul 29 Cvotut^ numărului de pasageri c. ‘ v*-:portul a .tte exal

Tabelul 30: Cpn>teiT-Tapfi ma^                         . 'pg - - as ; . . " : it ,• itere a

pali^ții aerului din municiotiii fiacru, A             2 15 . .      

Tabelul 31: Nivel de îgem-pț februarie JOlî aurs ^ao< tul privind talit-tes facturilor 04 mediu din județul Bacău, una februarie 2017, APM Bacău .. .. ............,. . .....

Tabelul 32      Di$’^r.'.* ..r.'dik:; t'./?u te-ua '-'T ci': te r.t\ - v.u -AVer. ..   -aca , 195

Tabel U 33      Evoim ।            a ifr-s.- ifo c^:r :vj>.î-. >r pesT/u *•. :; . 5.-.- (pa t „rj

dstefordiri modelul dat<-a spo ; ............................. ...................... 197

Tabe?. 34 £m ' Tu<.b ‘ -                  - - ui ?. T • m .~e a               Bacău ... 193

Tabelu 35: Costuri e poluării fonice pentru România, an debaz^ 2010. Sursă: Update o^: t HandbpQk oii Externai Ccsts of Transport, be , 25 o 51     ..............

^T?bei- 36: B/$ki; d .: *     »câlăronilwcu trarispotul puirlb: ohre ouixifele de interes

SCOC^'rC’C’ c.. .............. ...         ....... ..

T2belU 77: '.tete' osryue-e mo /;. .': • xepe /.an? *tmc a /‘.it: ><„    . Surse,

datelor: ÎNS și ZPJ Bacău Servicii Fiut er .

Tabelu 3S Stetistic? jeiterală a arade^or 'udare d zoria funcțională Bacău Si rs ’ ateloi'î IAj Bacă-Z........ ...................... . .    ........... . . .....

Tabelul 59:     Clasificarea accidentelor rutiere ih municipiul Bacău. -Sursa datelor: IPJ Bacău..

Tabelul 40:    Evo „ta barsijui - Tetei vehiojie-km la nSvaLM mwopiulj Bacău.

Tabelul 4i:      Evoluția .'^partiției modale............*,....................................

: .      :           .:.         • n$ : ..:        .:• . PI DE

Tabelul 43: Proiectate considerați; m PMUD Bacău Scenariul de referință. - A face mir. mum, etapele 2020 ș 2023......... 223

Tabelul 44: Direcții de acțiune ji xoiecte^ ’itru nfra^Aitura de transport. Intervenții majore asupra rețetei stradale...................     ,.,.,232

Tabelul 45: Diregi de acțiune și proiecte pentru infrastructura de transport. Mnlisace alternative de mobllitîte............. ................ ...   ... 234

Tabelul 46: Direcții d$ acț'une și proiecte pentru infrastructura de tra wort Managementul traficul.j stei erai  

Tabelul 47: Direcții de acțiune și proiecte pentru infrastructura I sport Z necur /e rit de coirplexTâte. Scenariul A face ceva - Alternativa 1

Tabelul 48: Direcții dc- acțiune și proiecte pentru infrastructura de transport. Zone cu nivel ridicat de complexitate. Scenar.ul A face ceva - a ternatlva 2 .................................. 242

Tabelul 49: proiecte pentru infrastructura de t^ran$c rt s s teme a

Tabelul 50: Direcții de acțiune si proiecte operaționale. înfervenrji majore asupra rețelei stradale

Tabelul 51:     Direcții de acțiune și proiecte operaționale. Transportul puplic

Tabelul 52     Direcți de acțiune j proiec.-c/e raționa te >rtul de marfă .... ...

Tabelul 53:     Direcții de acțiune și proiecte operațorvTe 'TJoace alternative de nobilrtatf

Tabelul 54: Direcți i- atțuite și prmecte ope-a-; undie M,::‘agerr^mJ ite';te ... 248 Tabelul 55^- Oirscri) cte acțiune si proaste operaționale. Structura intermedată $ operațim urbanistice...................      .    

Tabelul 56: Directii de acțiune ș» proiecte organ raționale

Municipiul Sucâu

țfu m<ib Ifta a urbana d^ri^râ pentru mumcrpiul HjcjM

TțibelJ 57; Dtrecțli de aspvneși proiecte la scară p* urbana

Tibel- î 58:     D ': .•'.ț .. os Și . . .7 î SCe                      . 'V.'. yti.pv vtele

STadek.................................. ................'

Tabelul 59; Oirecți tis . și ?'.. cte a ^-.r:         Trar«i»rc Publk transportul de

“arfii...................„........ ... ...    ...... ...........,

Tabelul 60:     D vcM de H'.i: ..re ți 3 ’piecie a scara urbane. Mijloace alternative de vot-iii rece 25'8

rebelul ei:     1? recțide acțiweș , .* ,.-ta- .       Ma dgemencu traficului   258

Tabelul 52: Direcții d» acțiune ș brotecte aseară . ^-a ă. 7o . .         :;....:. complexitate.

Structura .rtemeda a 5. eperaț-um • 'istice

Tabelul 63: Drecți de acțune și orolecis la scara i. bană Aspecte            ..........

Tabelul 64 Direcp de acț/:ne și pfbiec'.Ht sca'.v.arte": or ’o • .ei • exat de corțle.wto.............. .............................

Tabelu 65: IJirec^i efe acțiune și predecte la scara vTivriL-” • y ". 1 ridicat de corplexitste Manager.:;’, trafic ...ji - stat-onar. . ...        ......... ...261

"'-1mIJ 66: Rezultatele analizei r rt: te pe scenarii .............. ...263

Tabelul 67: Perioada Ift referință pe sector. ...       ............ ..............

Tabel l 68: Valoarea ti pului, a1 de tai^-îi 2016 .             .....................

Tabelul 69: D ST-Outa scopuritor Căiato'iilgi’pas^           ...   ......................2.71

Tabelul 70:     Incidența de apariție a accIdeiK^c ’ ... ..........

Tabel¹.1 71:    Va^rae accdenT/lu evitat, an de oaza 2010. Su sa: 3 • cJ P' vine elabora eu

ana zei os* ocelr .. ewc“ ce ș fi' a<‘Ka r ș « .r alze de “se", Mașter P jnui General de Transport, vel. 2, Parca 7^"- ^ 6 otelul 6.5..........................

Tabe           Costurile fjoJuării atmosferice peiTrru Rofrânia, an de bază201Ci

: " .   3 Costurile 00 uă¹1 a:'' jSW ~ pe < a ?" ama, an de Q.aza Î010 Sursa: ..Uodate of

trie H’ ridbook .n Externai Costs of Cra ts^Ti tabelul 15, p. 37

Tabe . 74 Costurile îr- caz-I sc-i.'T*oar’î c rr.?i. Su-sa. .Gujdeto Cost-'oenef t Analyss c*f Investment Projects, Economic appraisal topi fer Cchesion Pdicy 2014- 2020" o, 53 .........................................     ,..,275

Tabelul 75:    Rezultatele Analize, cost beneîei u pont > scuner'Hle alte-nauve

Tabelul 76:     Indicator' privind eficiența econorrică ^'.ntru scene ui te altar native

Tabelul 77: Evoluția emisiilor la nivelul v.unidpîuli Bacă.i - scer arii altemaove......      .. 277

Tabelul 78;     Emisii CO; la nivelul rețelei rutiere a mLintcipiului Săcau * scenar altei'i'ațive...

Tatelul 79;     Zgomot-evaluai^-. rroneta-a la v-.l,i -y-. eir-;. nt-r - scenarii alternativ = ..

^Tabeli.l 80: Media duratelor de depla.sara către pu icte de ' -v-. -'..yal (Sprald Juder-’r^-, Gara

Bacăi.ij cti transportul public și ci. aLitiXurismiil sce U'n olterr ative

Tabel J 81: Populație cu acces la 300 m la stațr de :r?" sco-’.’ ..f/c local si trasee penv.. hracete - scenani alternative

Tabelul 82 Indicatori de siguranță - scenari rtomari.f:..            .           ...

Taoel.il 83 I dicatori arvind calitatea vieți -sceran Te-rc. v. ...... ... ..280

Tabelul 84 Buget. I operațional aferent PM ,D Bacev. .            

Tabelul 85:    Valoarea totală estimată a proiectelor propuse în PMUD Bacău. .............

labeluf 86:     Speu le de oasân enumerate în arexs i a Dr'eî/.rwii consilii J .1 /t 409 -5Ei . 344

Tabelul 87: Ari natural? protejate în municip ul Bacă.........    . ,

Munic’piu'

Plan de mpuri nte d^irjibpentru mu^c-piui

• (1)    P.M.U.D. - Componenta strategica (corespunzătoare etapei I)

Municipiul

* >n ni’ mpp litote urb.lnă durabila piwru munop ul &<ciu

Introducere

• 1    Introducere

Transportul și mobilitatea persoanelor și a bunurilor sunt cruciale pentru dezvoltarea cu succes a unei economii și a unei societăți care funcționează bine în termeni de schimb, de comunicare și calitate a vieții. Acest lucru este valabil în special pentru zonele urbane, care sunt punctele fierbinți ale fiecărei societăți. Simpla optimizare și sporire a capacității infrastructurii rutiere în zonele urbane nu îndeplinește cerințele unui mediu de viață sănătos și totodată nu este accesibilă din punct de vedere economic și ecologic. în consecință, planificarea sistemelor de transport este una dintre cele mai importante sarcini privind dezvoltare urbană. în ultimii ani o înțelegere mai largă a termenului de durabilitate a fost dezvoltată în ghidul pentru dezvoltarea și implementarea unui plan de mobilitate urbană durabilă (publicat de către Uniunea Europeană și elaborat de Rupprecht Consult).

Figura 1; Ciclu! de planificare pentru un plan de mobilitate urbană durabilă ’Sursa Ghidul Rupprecht Consult: Orientări. Dezvoltarea ș, implementarea unui plan de mobilitate urbană durabilă)

Mjnk’psiil 9ac$d

P .yț rtiQbJ late urbanâ durabilă pentru municipiu a»fju

Introducere

• 1.1.1    Scopul și obiectivele PMUD

Conform documentelor strategice europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic dar și un instrument pentru dezvoltarea unor politia specifice, fundamentat în general prin intermediul unui model de transport dezvoltat cu ajutorul unui software de modelare a traficului, elaborat pentru rezolvarea nevoilor de mobilitate a persoanelor și unităților economice din oraș și din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieții, contribuind în același timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficiență energetică și protecție a mediului.

Scopul Planului de mobilitate urbană este definit de legislația națională în cadrul Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului șl urbanismul, republicată cu completările șl modificările ulterioare în iulie 2013. în conformitate cu aceasta, Planul de mobilitate urbană reprezintă o documentate complementară strateg e de dezvotare teritorială periurbană metropo tană și a p anu ui urbanistic general (P U G.) dar ș^: instrumentul de planificare strateg că teritorială prin care este corelată dezvoltarea spația ă a localităților și a zonei periurbane/metropolitane a acestora cu nevoile de mobi itate și transport ale persoanelor și mărfurilor.

De asemenea, în contextul legislativ românesc¹, ținta principală a planului de mobilitate urbană va fi aceea de îmbunătățire a accesibilității localităților și a relaței între acestea, de diversificare șl utilizare sustenabilă a mijloacelor de transport din punct de vedere social, economic și de mediu, precum și de a asigura buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate și transport.

Pe de altă parte, urmare a abordării integrate susținută de către Comisia Europeană, elaborarea corelată a Strateg lor Integrate de Dezvoitare Urbană și a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) reprezintă o condiție necesară de bază în vederea finanțării proiectelor de mobilitate urbană prin FEDR (Fondur Europene pentru Dezvoltare Reg ona ă în cadrul Programului Operațional pentru Dezvoltare Regionala 2014-2020.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Bacău a fost elaborat conform documentelor și recomandărilor europene, dar în concordanță cu legislația națională. Astfel, PMUD Bacău asigură aplicarea conceptelor de planificare și management privind mobilitatea urbană durabilă într-o manieră transparentă șl participativă, în raport cu condițiile specifice municipiului Bacău.

Dezvoltarea și implementarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă urmărește o abordare integrată cu un nivel înalt de cooperare, coordonare și consultare între diferitele niveluri de guvernare și între autoritățile responsabile. De asemenea, la nivel local ar trebui să se creeze și să se dezvolte structurile și procedurile corespunzătoare gestionării unui astfel de plan.

Municipiul Barau

Plan de mobilitate urbana durabila pentru mut c piui Baiâu

Introducere

Evaluarea performanței actuale și viitoare a sistemului de transport s-a bazat și pe rezultate ale modelului de transport, modei dezvoltat în conformitate cu Ordinul MDRAP nr. 233 din 2016 privind Normele de aplicare ale Legii nr. 350 ce prevede obligativitatea utilizării unui astfel de instrument în fundamentarea planurilor de mobilitate pentru localitățile de rang I.

Ținând seama de rolul strategic în planificarea șl modelarea mobilității în raport cu nevoile și prioritățile de dezvoltare spațială ale municipiului, P 1UD Bacău în cadrul primei componente, componenta strategică, prezintă o viziune pe termen lung (2030), centrată pe oameni, ce va urmări atingerea următoarelor 5 obiective strategice.

• (1)    îmbunătățirea eficienței serviciilor ș nfrastructur de transport:

• .2) reducerea neces taților de transport motorizat, reducerea impactului asupra med u!u ș reducerea consumului de ene g e pentru activitățile de transport

• (3)    asigurarea unui nivei optim de accesibilitate in cadru oca tații ș în cadru zonelor metropo¹ tane/petiurbane;

• (4)    as'gurarea unui med.u sigur pentru populație;

• 5)    asigurarea accesib ităț tuturor categoriilor de persoane inclusiv pentru persoane e cu dzabi' tați.

în vederea asigurării unei dezvoltări echilibrate și integrate a tuturor modurilor de transport, politicile, măsurile și recomandările definite în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă acoperă, după caz, toate modurile șl formele de transport din zona funcțională a municipiului Bacău, atât în plan public cât și privat, atât privind transportul de pasageri, cât și cel de bunuri, transportul motorizat și nemotorizat, deplasarea și parcarea. De asemenea, planul ține seama de costurile și beneficiile sociale prin internalizarea costurilor externe.

PMUD include de asemenea șl o a doua componentă operațională, prin prezentarea unui Plan de acțiune pe termen scurt și mediu (2023) care Include calendarul de implementare al proiectelor, bugetul estimat aferent fiecărui proiect, dar și recomandări privind alocarea responsabilităților și resurselor necesare realizării politicilor și măsurilor prevăzute în plan.

în final, cea de a treia componenta a planului stabilește mecanismul de monitorizare și evaluare periodică a acestuia. în urma acestui proces, în funcție de progresul înregistrat atât în contextul dinamicii urbane locale, cât și al evoluțiilor regionale, naționale sau europene se recomandă revizuirea planului sau acțiuni corective, după caz.

Municipiul BacAii

’Un di* late urbană durabilă pF-fitru mun mp mi

PMUD BACAU. RAPORT FINAL

Analizele, măsurile șl recomandările din cadrul PMUD vizează următoarele sectoare ale mobilității:

• a)    Transportul public - planul furnizează o strategie de îmbunătățire a calității, securității, integrării și accesibilității serviciilor de transport public.

• b)    Transportul nemotorizat - planul încorporează un pachet de măsuri privind creșterea atractivității, siguranței și securității în ceea ce privește mersul pe jos și mersul cu bicicleta. Dezvoltarea de noi infrastructuri a fost gândită pe anumite sectoare independent de rutele pentru transport motorizat, astfel încât să se reducă distanțele de deplasare sau astfel încât deplasarea pietonală și cu bicicleta să fie separată de traficul greu motorizat. Măsurile legate de infrastructură au fost completate de măsuri ușoare, de recomandări de ordin tehnic și politici, după caz.

c Intermcda tatea - planul contribuie la o mai bună Integrare a diferitelor moduri de transport și a identificat măsuri având ca scop specific facilitarea integrată a mobilității și a transportului multimodal.

• d)    Siguranța rutieră urbană - planul include aspecte privind îmbunătățirea siguranței rutiere, pe baza analizei principalelor probleme și a zonelor de risc identificate.

• e)    Transportul r tier (orcul ațe ș staț'onare) - planul propune măsuri de îmbunătățire/ optimizare a rețelei stradale/rutiere în puncte critice, dar și la nivel global, în raport cu transportul motorizat în mișcare sau care staționează. S-a explorat inclusiv potențialul de realocare a spațiului rutier către alte moduri de transport sau utilizări publice care nu au legătură cu transportul.

• f)    Logistica urbană - planul prezintă măsuri de îmbunătățire a eficienței logisticii urbane, inclusiv a serviciilor de livrare a mărfii în oraș, vizând totodată reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a poluării atmosferice și fonice.

• g)    Managementul mobilității - planul include măsuri si recomandări pentru stimularea comportamentelor de mobilitate spre modele de mobilitate mai sustenabile. în acest scop se propune și angrenarea cetățenilor, angajaților, școlilor și altor actori relevanți.

• h)    Sistemele Inteligente de Transport - Aplicabile tuturor modurilor de transport și serviciilor de mobilitate, atât pentru călători, cât și pentru marfă, Sistemele Inteligente de Transport susțin formularea de strategii, implementarea de politici și monitorizarea de măsuri prevăzute în cadrul conținut al PMUD.

Municipii Bacău

• ” r*r Ou moi litatț urbană flurabi J paniri; furucpu. t.iyiu

  w

  BACĂU

  
  

  Introducere

  
  

• 1.1.2 Aria de acoperire geografică a P.M.U.D

Municipiul Bacău este localitate de rangul I, municipiu reședință a județului Bacău, conform ierarhiei (rangurilor) localităților stabilită prin Legea nr. 351/2001, Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități.

PLANUL DE AMENAJARE A TERI LORIULUI NA|IONAL SECȚII NEA u IV h - REȚEAUA DE LO( ALIIÂțl REȚEAUA DE LOC AJUT ĂȚ1I URBANE

Conform proiectului de Lege privind aprobarea Pianului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități ~ care se află în proces de revizuire începând cu anul 2013, Municipiul Bacău este încadrat în categoria a IlI-a de unități administrativ teritoriale urbane - poli regionali secundari, municipii de importanță regională, având populație de peste 100.000 loc (300.000 în zona de influență).

Municipiul Bacău a fost desemnat pol de dezvoltare urbană prin HG nr.1149/2008 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară națională.

Municipiul tfacitt

dt frubilitaie t rbana dufi&iIa pentru munjcjpiuf HacAu

Introducere

Municipiul Bacău este considerat arie funcționată urbană de importanți regională și locală, în studiile ESPON și pol supraregional Orizont Potențial Urban Strategic - OPUS (cu potențial de Arie Funcțională Urbană), conform CSDTR (2007)².

Figura 3: Categorii de unități administrativ teritoriale urbane, conform Proiectului de revizuire a Legii nr. 351 privind actualizarea PATN - secțiunea IV- Rețeaua de localități. Sursă: htto://mdrap,rg/dezvoltare teritoriala/amenaiarea-teritoriulul/amenaiarea-teritoriului-lmcontexrinational

Figura 4: Poli de dezvoltare urbană - Româna. Sursă- SDTR • România poiicentrică 2035

¹ Studiul de fundamentare CSDTR 2030 - Rețeaua de localități

Municipiul Bacau

a de mooihtM? urbanii duiabth pentr ^unrcip uJ B^cJu

Introducere

Prezentu PMUD s-a -eazat pentru unitatea administrativ-teritorială Municipiul Bacău -eședința județulu Bacău, dar cunoscând faptul că zonele funcționale ae orașelor exced de regula limitelor adm'nistrativ - teritoriale, modelul de transport șj parte a analizelor au fost extinse și pe zona funcționa ă urbană* alcătu ta d n loca ‘tățile:

Unități administrativ-teritoriale din zona funcțională urbană

X w» i l;'ji-‘                              ‘MrCTWT' / <M<<<UNANA T»M	BACAU	Municipiu - reședință de județ
	Hemeiuș	Localități limitrofe -situate în prima coroană periurbană a municipiului Bacău.
	Itești
	Letea Veche
	Xxxxx-Xxxxxxxx
	Măgura
	Mărgineni Nicolae Bălcescu Sărata
	Săucești
	Berești-Bistrița	Localități situate în a doua coroană periurbană a municipiului Bacău.
	Buhod
	Ceia Faraoanl
	Fillpesti
	Gârleni
	Glosenl
	Scorțenl
	Tamașl

Tabelul 1. Unitățile administrativ-teritoriale din zona funcțională urbană Bacău

De altfel, un PMUD privește nevoile "orașului funcțional" din punct de vedere al teritoriului său de influență, mai degrabă decât din punct de vedere administrativ. Se observă că localitățile limitrofe, situate în prima coroană periurbană a municipiului Bacău se află, pe rețeaua rutieră, la circa 20 minute de municipiul Bacău, iar celelalte localități ale zonei funcționale la circa 40 minute.

Astfel, în cadrul PMUD, pentru mai buna structurare și consolidare a conexiunilor municipiului Bacău cu zona sa funcțională, dar și cu teritoriul județean și național este necesară identificarea elementelor de potențial și a disfuncționalităților ce derivă din relația municipiului Bacău cu localitățile din zona sa de influență, respectiv cu cele situate în zona sa funcțională.

• ³ Delimitare a zonei funcționale Bacău conform studiului Cadrul metodologic pentru Implementarea eficientă a activităților de dezvoltare urbană durabilă (Banca Mondială, 2015), așa cum este specificat în POR 2014-2020, Document cadru de implementare a dezvoltării urbane durabile - Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Anexa 3 Propunere de delimitare a zonelor funcționale urbane.

P>n -v-obi rfat-» urbani .iurabHa ponCAu ff*uricjp'd

Introducere

• Figura 5: Aria de Influență a municipiului Bacău Sursa: Prelucrare Hartă izocrone Observatorul teritorii (https;//ot,mdrao.ro/arcqis/apps/PanelsLeaend/index,html?appld=930d9501eedf40ac815c62el7196ffef)

•                     Hi

Mun Clpiu . B*                                           rnl^^a

p t-, j* med itate urs^nă avrabna mumcip ui Batiu                             U*

BACĂU

PMUD BACĂU. RAPORT FINAL                                                                                       Introducere

• 1.2 încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială

Cadru! european

Agenda Teritoriala a Uniunii Europene 2020 - Spre o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse (AT2020) - 2011

Obiectivul AT 2020 îl constituie furnizarea unei orientări strategice pentru dezvoltarea teritorială, promovând Integrarea dimensiunii teritoriale în cadrul diferitelor politld ia toate nivelurile de guvernare, șl asigurarea punerii în aplicare a Strategiei Europa 2020 în conformitate cu principiile coeziunii teritoriale.

AT 2020 stabilește șase priorități teritoriale pentru UE care pot contribui la punerea în aplicare cu succes a Strategiei Europa 2020.

• 1.    Promovarea dezvoltării teritoriale pollcentrice și echilibrate

• 2.    Inc ra^ea dezvolta- ntegrate în orașe, regiuni ș specifce

în acest sens documentul menționează că eforturile care contribuie la transformarea orașelor în motoare de dezvoltare Inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și în locuri atractive pentru locuit; muncă, turism șl Investiții trebuie să se regăsească în aplicarea unei abordări integrate și pe mal multe niveluri în dezvoltarea urbană șl în politidle de regenerare. în același timp orașele ar trebui să se concentreze pe regiuni funcționale, indusiv pe zonele lor peri urbane.

• 3.    Integrarea teritorială în regiunile funcționale transfrontaiiere șl transnaționale

• 4,    Asigurarea competitivității globale a regiunilor pe baza economiilor locale puternice

• 5.    îmbunătățirea conex anilor rector a e pentru nd vizi, comunități întreprinderi

Este subliniată importanța asigurării accesului la transportul rutier, feroviar, aerian șl pe apă, dar șl utilizarea descentralizată, efidentă, sigură și ecologică a energiei regenerabile șl cu emisii reduse de carbon, sprijinirea soluțiilor efidente de transport Intermodal, a legăturilor efidente între aeroporturi șl căile ferate. Dezvoltarea în continuarea a rețelelor transeuropene (TEN-T) care fac legătura între prindpaiele centre europene, cum ar fi capitalele, regiunile metropolitane șl nodurile TEN, și îmbunătățirea conexiunilor dintre sistemele primare și cele secundare ar trebui să constituie componente esențiale ale rețelei integrate. Dezvoltarea rețelelor secundare este Importantă, îndeosebi la nivel regional șl local.

De asemenea este încurajată accesibilitatea centrelor urbane în periferii, acolo unde combinația de dezavantaje sociale și economice poate conduce la segregarea grupurilor vulnerabile. Acolo unde este cazul, trebuie dezvoltate conexiunile de transport peste barierele teritoriale, cum ar fi conexiunile cu Insulele și teritoriile de peste mări.

• 6.    Gestionarea șl conectarea valorilor ecologice, peisagistice șl culturale ale regiunilor

Muftîdpiw Xxxxxx

Xxx d& mabiht-ite u b^ni dur-)b iâ pentru munutipiui îM'iau

Introducere

Cadruf nationai

La elaborarea prezentului PMUD se are în vedere corelarea acestuia cu prevederile documentelor de planificare spațială specifice la nivel național, județean și local.

Strategia de dezvoltare teritorială a României - SDTR²

în conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, art. 14 , alin (3), SDTR este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României și direcțiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scara regională, interregională, națională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier și transnațional. Acest document a fost aprobat de Guvernul României în luna mai 2017.³

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României reprezintă viziunea asumată a Guvernului și Parlamentului României privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul de timp 2035: "România 2035 o tară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, ca^e asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii saț cu un ral important în dezvoltarea zone de sud-esta Europei."

Studiile de fundamentare au fost încadrate în 7 domenii tematice, dintre care unul este "comunicații și infrastructură de transport" (2 studii). Pentru acest domeniu este formulată o viziune de "dezvoltarea integrată și durabilă a sistemului de transport pentru a răspunde: obiectivelor de coeziune teritorială și competitivitate economică ale UE; strategiilor UE în domeniul transporturilor; nevoilor de dezvoltare teritorială echilibrată a României pentru creștere economică sustenabilă; necesitatea de a încuraja modurile de transport sigure și prietenoase cu mediul; și pentru asigurarea mobilității sociale durabile și indusive pentru călători și mărfuri la nivel regional/local/urban". Sunt de asemenea formulate obiective generale, obiective spedfice, politici și programe cu caracter general. Nu sunt identificate proiecte.

SDTR propune:

i Susținerea dezvoltării policentrice a teritoriului național;

• 2.    Sprijinirea dezvoltării zonelor economice cu vocație internațională;

• 3.    Asigurarea unei conectivități crescute a orașelor mici și mijlocii cu orașele mari;

• 4.    Susținerea dezvoltării infrastructurii de bază prin asigurarea accesului tuturor localităților la servicii de interes general;

• 5    întărirea cooperării între autoritățile publice de la diferite niveluri administrative în scopul asigurării unei dezvoltări armonioase a teritoriului național,

MiNlitipuf Bacău

PJan de mcbilinte urbană durabil pertu ^'i-nicipiu. Bacău

• 1.2.1    Documentații de amenajare a teritoriului

Planul de Amenajare a Teritoriului Național - PATN⁶

Conform legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului și urbanismul, Planul de amenajare a teritoriului național - PATN reprezintă documentul cu caracter director, care include sinteza programelor strategice sectoriale pe teremen mediu șl lung pentru întreg teritoriul țării.

Secțiunile Planului de amenajare a teritoriului național sunt:

• 1.    Căi de comunicație, aprobată prin Legea nr.363/21.09.2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea I - Rețele de transport

• 2.    Ape, aprobată prin Legea nr.171/04.11.1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a Il-a - Apă

• 3.    Zone protejate, aprobată prin Legea nr. 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a m-a - Zone protejate

• 4.    Rețeaua de localități, aprobată prin Legea nr. 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități

• S.    Zone de risc natural, aprobată prin Legea nr. 575/22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a V-a - Zone de risc natural

• 6.    Turismul, aprobată prin Legea nr. 190/26.05.2009 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a VIII-a - Zone cu resurse turistice

• 7.    Dezvoltarea rurală - Planul de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a VIII-a -Zone rurale, neaprobată.

• 8.    Infrastructura pentru educație - Planul de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a VII-a - Infrastructura pentru educație, neaprobată.

La acest moment, acest document unic de planificare a dezvoltării spațiale la nivel național, este elaborat în secțiuni sectoriale, necorelate între ele. Acest document va fi probabil actualizat în corelare cu Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR). în plus, secțiunea căi de comunicații se va corela cu Mașter Planul General de Transport al României, dar și cu prima generație de planuri de mobilitate aflate la acest moment în curs de elaborare.

WuniLi'pitiJ Ba?.iu

PIaa 4* mo batale urbana durabilă pentru Cp d iaCău

Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Bacău - PATJ Bacău

Conform Legii 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului șl Urbanismul, Art. 28, alineatul 2, termenul de valabilitate pentru PATJ este de 8 - 10 ani, deși sub rezerva unor posibile actualizări, PATJ Bacău vizează perioada 2004 - 2014.

Pentru domeniul transporturilor PATJ se referă în mod special la reducerea poluării cauzate de traficul rutier și îmbunătățirea rețelei de drumuri.

Obiectiv general: Limitarea emisiilor de poluanți rezultați din traficul auto

O^eCii/ specific: APdemlzarea s 7.7 u ui auto și a infrastructurii rutiere

ținta: îmbunătățirea calității aerului în zonele urbane

Măsurile necesare în vederea atingerii țintei:

• 1 . Efectuarea de controale comune în trafic RAR - GNM pentru verificarea stării tehnice a autovehiculelor, în spedal a încadrării emisiilor în normele în vigoare;

• 2    Retragerea din circulație a autovehiculelor care nu respectă normele legale

• 3    Modernizarea parcului auto pentru transportul public de călători

• 4 . Plantare perdele vegetale de protecție ia limita zonelor rezidențiale învednate cu drumuri intens drcuiate

• 5 . construirea pasajelor de trecere peste căile ferate în zonele cu trafic intens

• 6    Lucrări de modernizare a drumurilor

'..•ectiv specfp .Detemynaw ue p-. we rezutața d/n tra^c s a peciei- acest:a as-pm șă-atât' un ane

Jlnta: Monitorizarea traficului auto în zonele urbane

Măsurile necesare în vederea atingerii țintei:

• 1.    Realizarea rețelelor de monitorizare a traficului rutier în munldpll șl orașe

• 2.    Efectuarea de măsurători sonometrice în zone cu valori ridicate ale traficului rutier

• 3,    Crearea unei baze de date și realizarea studiilor privind cuantificarea relației Intensitate trafic-nivel de poiuare-efecte asupra sănătății populației

• 4.    Realizarea studiilor șl implementarea sistemelor de restricționare a vitezei de rulaj, în scopul reducerii poluării fonice în funcție de intensitatea traficului, tipul de autovehicule șl Izolația fonică a construcțiilor

Obiectiv general: Reducerea poluării fonice și prin vibrații

Obiectiv specific

Reducerea poluării aerului, zgomotului șl vibrațiilor în municipii și orașe

• 2    Adoptarea măsurilor tehnice pentru limitarea poluării fonice șl prin vibrații

• 3 . Adoptarea măsurilor tehnice în vederea diminuării zgomotului produs de traficul feroviar

Mun epiul Bacju

Plan de mabi'jCUta       duna Q pentru mur i' p i.l BJOu

Ținta:

• 1.    Realizarea șoselelor de centură

• 2    Diminuarea disconfortului creat de poluarea fonică și prin vibrații

• 3.    Reducerea disconfortului provocat de traficul feroviar

Măsuriie necesare în vederea atingerii țintei:

• 1    Construirea rutei ocolitoare DN2 (E85) a municipiului Bacău

• 2.    Amplasarea de panouri fonoabsorbante în zonele cu trafic Intens

• 3.    Realizarea de perdele vegetale de protecție în zonele cu trafic intens

• 4.    Utilizarea îmbrăcămlnților asfaltice fonoabsorbante

• 5.    Restricționarea traficului auto în zonele rezidențiale, de odihnă și recreare

• 6.    Realizarea de perdele de protecțe la limita dintre zonele rezidențiale și calea ferată

• 7    Respectarea regulamentului general de urbanism la amplasarea locuințelor.

• 1.2.2 Documentații de urbanism

Planul Urbanistic General - PUG Bacău

Conform legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului și urbanismul, Planul urbanistic general are atât caracter director și strategic, cât și caracter de reglementare și reprezentând principalul instrument de planificare operațională, constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.

Planul Urbanistic General Bacău (PUG Bacău) a fost elaborat în perioada 2003 - 2009 și aprobat în 2012.

Obiectivele reactualizării PUG (2012) și a Regulamentului Local de Urbanism aferent au fost:

• 1 . Stabilirea noului Intravilan - suprafața construlbllă a localității - care să corespundă necesităților existente șl viitoare de dezvoltare. Intravilanul a fost extins cu 452 ha, de la 3488 ha la 3940 ha. Noile areale Introduse în Intravilan sunt zone de dezvoltare.

• 2    Stabilirea zonelor funcționale șl a noilor zone de dezvoltare, cu reglementarea Intensității de utilizare a terenurilor (prin Indicatorii urbanistici: POT, CUT, Rh). Zonificarea funcțională a fost în general menținută. Doar câteva zone funcționale au suportat schimbări ale reglementărilor care sunt susceptibile a determina modificări ale intensității utilizării terenurilor (capitol 1.4.1 -fig. 9)

• 3    Evidențierea arealelor cu fond construit valoros; delimitarea zonelor protejate. Acestea sunt areale în care calitatea spațiului public este o exigență de care trebuie ținut cont cu prioritate la amenjarea străzilor.

• 4 . Fundamentarea unor investiții de utilitate publică șl identificarea amplasamentelor pentru obiectivele de utilitate publică.

• 5    Reorganizarea șl dezvoltarea căilor de comunicație - corelarea acestora cu dezvoltarea spațială șl cu traseul viitoarei autostrăzi.

Mume piu I B&cau

Pl.sr de mob ltaw ursa a du»abi- panf j rauricipiul BacAu

PUG a propus o sumă de proiecte, dintre care sunt de menționat cele cu relevanță pentru organizarea mobilității:

Realizarea unul drum paralel și a unei promenade pe lângă digul Lacul Bistrița (paralel cu strada Ștefan cel Mare.

• 2    Reabilitarea Insulei de Agrement (operațiune în curs)

• 3 . Agrementarea zonei din apropierea Lacului de Agrement (reabilitarea și ecologizarea malurilor, realizarea de alei pentru pietoni și ddlsm, spații de odihnă, amenajarea unei zone de agrement nautic etc.)

• 4    Identificarea și soluționarea parcajelor sub și supraterane și a unor pietonale comerciale

în ceea ce privește transportul șl căile de comunicație rutiere (indusiv parcarea), au fost formulate următoarele propuneri:

• 1 . Ameliorarea accesibilității la nivelul zonei metropolitane (zonei de influență) a municipiului Bacău

• 2 . îmbunătățirea Infrastructurii și servidllor de transport

• 3    Modernizarea aeroportului

• 4    Construirea șoselei de centură a munldplulul Bacău Sistematizarea parcării din strada Aviatori (15-20 locuri)

• 6    Sistematizarea parcării multinivel (4 niveluri) - prevăzută pe strada Nicu Ene la intersecție cu bulevardul Unirii

Sistematizarea parcării multinivel prevăzută în strada Iernii (Teatrul G. Bacovla)

• 3    Modernizarea șl lărgirea străzii Ion Luca Caragiale

Munk pîu'. gacAu

PlAnde nwtf L'tste ij-tarj d^răaiiă pentru niun.cjam ȘisAju

Introducere

• 9    Realizarea de piste pentru ddism

• 10 . Reorganizarea Intersecțiilor

• 11    Realizarea unui subpasaj rutier în corespondență cu trecerea la nivel cu calea ferată din strada Alexel Tolstoi

Alte proiecte propuse în PUG au fost deja realizate (ex. subtraversarea străzii Oltuz - cartier CFR).

PUG a stabilit de asemenea trame rutiere majore în zonele cu potețial de dezvoltare (ex. cartierele rezidențiale Șerbănești și Miorița - Figura 7 și Paragraful 1.4.1 Organizare spațială -situație existentă).

Pentru fundamentarea PUG (2012), a fost realizat un studiu consultativ privind opțiunile populației și ale instituțiilor pentru dezvoltarea municipiului Bacău, care a scos în evdență câteva aspecte relevante: absența unor spații de joacă pentru copii, a unor spații verzi, o calitate scăzută a străzilor. Studiul a idntificat ca principale atracții turistice Insula de Agrement, Parcul Gherăiești, Campingul și popasul Gherăiești.

PUG subliniază nevoia înființării și operaționalizării Zonei metopolitane a municipiului Bacău pentru planificarea comună a unor servicii, utilități și resurse, într-o politică unică de dezvoltare, în context periurban și regional.

piu! 3«.lll

P'.tn de mobilitA:* urbană durab lâ pentru mur < piu 9*cau

Introducere

Planuri de Urbanism General - localitățile Zonei funcționale Bacău
Nr. crt.	Localitate	Documentație PUG
1	BACĂU	PUG aprobat prin H.C.L nr. 84/13.04.2012, valabilitate până în anul 2020
2	Hemeiuș	PUG aprobat prin H.C.L nr. 26/23.04.2008
3	Ițești	Prelungire valabilitate PUG prin H.C.L nr. 38/28.07.2016, având lipsă avizul CNADNR
4	Letea Veche	» PUG aprobat prin H.C.L nr. 26/26.04.2007
5	Xxxxx-Xxxxxxxx	PUG aprobat prin H.C.L nr. 18/25.07.2001 și prelungit conform H.C.L nr. 42/18.12.2015
6	Măgura	« PUG aprobat prin H.C.L nr. 55/17.12.2009
7	Mărgineni	• PUG aprobat prin H.C.L nr. 31/18.05.2010
8	Nlcolae Bălcescu	- PUG aprobat prin H.C.L nr. 18/20.04.2012
9	Sărata	• PUG aprobat prin H.C.L nr. 55/31.08.2009
10	Săucești	- PUG aprobat prin H.C.L nr. 42/14.07.2009
11	Bereșt-BIstrița	PUG aprobat prin H.C.L nr. 18/12.12.2000 șl prelungit conform H.C.L nr. 38/28.07.2016
12	Buhod	• PUG aprobat prin H.C.L nr. 6/26.02.2010
13	Qeja	- PUG aprobat prin H.C.L nr. 39/25.08.2008
14	Faraoani	• PUG aprobat prin H.C.L nr. 45/12.10.2007
15	Filipești	- PUG aprobat prin H.C.L nr. 53/16.07.2008
16	Gârienl	• PUG aprobat prin H.C.L nr. 16/28.04.2016
17	Glosenl	PUG aprobat prin H.C.L nr. 8/25.02.2010
18	Scorțeni	• PUG aprobat prin H.C.L nr. 16/30.03.2012
19	Tamașl	• PUG aprobat prin H.C.L nr. 65/06.09.2016

Municipiu' BacAu

PRari^ș           urbana durab'îâ pentru rruniciput SvKh-m

• 1.3 încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale

• 1.3.1    Cadrul european

Strategia Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii (2010)

Strategia Europa 2020, reprezintă strategia pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică (Inteligentă, durabilă șl favorabilă incluziunii) până în 2020, astfel încât Europa să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune sodală.

Toate acțiunile la nivel european șl național vor trebui să conducă la atingerea celor 5 obiective majore privind:

• 1.    Ocuparea forței de muncă

• 2.    Cercetare și dezvoltare

• 3.    Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei - acest obiectiv se află în cea mai strânsă interacțiune cu domeniul transporturilor. Valorile țintă prevăzute a fi atinse în acest sens sunt:

• 4.    reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990

• 5    creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%

• 6.    creșterea cu 20% a eficienței energetice

• 7.    Educație

• 8    Lupta împotriva sărăciei șl a excluziunii sociale

în cadrul Strategiei este subliniată importanța sistemului de transpot în atingerea obiectivelor strategiei și se evidențiază necesitatea modernizării șl decarbonlzărll sectorului transporturilor în vederea creșterii competitivității.

în acest sens pentru statele membre se Impune dezvoltarea de infrastructuri inteligente de transport, asigurarea Implementării coordonate a proiectelor de Infrastructură, concentrarea asupra dimensiunii urbane a transporturilor etc.

Pentru anul 2020, țintele valorice ale României pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europei 2020 au fost aprobate de către Comisia Europeană șl Induse în Programul Național de Reformă al Românie! 2011-2013. Acestea sunt:

reducerea emisiilor de GES cu 20% față de anul de referință 1990.

• 2    ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie să fie de 24%.

• 3 . reducerea consumului de energie primară de 19%.

  Muntelui eaoti

  PJwtdt flngbiJitate irlMnăd^rațifa pentrumy^icip ul

  
  

  BACĂU

  Introducere

  
  

^raasportsi moț^ rtate

Documente programatice europene, cu relevanță pentru Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (v. Anexa 2):

Cartea Albă Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor -Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor

Cartea Albă conține propuneri de acțiune la nivel european în domeniul transporturilor, continuând demersurile Cărții verzi - Către o nouă cultură a mobilității urbane având ca scop lansarea unul proces de consultare la nivel european în vederea adoptării unei legislații adecvate.

Documentul propune atingerea țintei de reducere cu 60 % a emisiilor de GES din sectorul de transport prin intermediul a zece obiective pentru un sistem de transport competitiv și sustenabll, dintre care:

• 1.    înjumătățirea utilizării autovehiculelor „alimentate în mod convențional" în transportul urban până în 2030 șl dispariția lor progresivă din orașe până în 2050;

• 2    redistribuierea unul procent de 30% (respectiv 50%) din transportul rutier de mărfuri pe distanțe de peste 300 km ar trebui să fie transferat până în 2030 (respectiv până în 2050) către alte moduri de transport (pe calea ferată sau pe căile navigabile);

• 3.    apropierea de obiectivul „zero decese" în transportul rutier până în 2050.

între Ințiatlvele ce vizează Mobilitatea urbană integrată se înscriu și cele privind asigurarea unul cadru european pentru Planurile privind mobilitatea urbană și Auditurile privind mobilitatea urbană.

Rețeaua TEN-T

Prin noua politică a UE privind infrastructura, finanțarea UE în domeniul transporturilor pentru perioada 2014*2020 este reorientată către o nouă rețea centrală definită cu strictețe. Rețeaua centrală va constitui coloana vertebrală a transporturilor în cadrul piețe! unice a Europei. Ea va contribui la înlăturarea blocajelor, la modernizarea Infrastructurii șl la eflclentizarea operațiunilor transfrontaliere de transport pentru călătorii și întreprinderile din întreaga UE. Implementarea sa va fi accelerată prin crearea a nouă coridoare majore de transport care vor reuni statele membre șl părțile interesate, permițând concentrarea unor resurse limitate și obținerea de rezultate.

Noua rețea TEN-T centrală va fi susținută de o rețea globală de rute la nivel regional și național, destinate să alimenteze rețeaua centrală. Scopul este ca treptat, până în 2050, cea mai mare parte a cetățenilor și a întreprinderilor din Europa să se afle la cel mult 30 de minute distanță, ca timp de deplasare, de această rețea globală („afluent").

Munk'p'di Bacău

? dd moft I țațe v-băna durabr¹» pentru irtu^epu'.

’ fhtto //ec.eurooa.eu/transDO«t/themes/infrastnjcture/ten-t'aulde!ines/doc/maos/eu odf) ⁹ (httE://eaeuropa.eu/transoorVttiemes/infrastructure/ten-t-g^

VIun ! flăcău

m'w R.ve urtanâ ju 4b^â peniru mun-c piui feeria

La nivel regional șl național, ceea ce numim rețeaua globală va reprezenta un afluent al rețelei centrale de transport Această rețea globală face parte Integrantă din politica TEN-T șl va fi administrată în mare măsură chiar de statele membre, cu unele fonduri disponibile în cadrul politicii în domeniul transporturilor șl, bineînțeles, în cadrul politicii regionale.

Cu privire la mobilitatea urbană, strategia TEN-T prevede că zonele urbane ar trebui să furnizeze puncte de interconexiune eficiente pentru rețeaua de transport trans-europeană, șl în acest context, există sfera de aplicare pentru Integrarea planurilor de transport urban sustenabile cu strategia UE atotcuprinzătoare de mai mare mobilitate în toată Europa.

Luată în ansamblu, noua rețea de transport va oferi:

• 1    călătorii mal sigure și mai puțin aglomerate;

• 2    deplasări mal fluente și mai rapide.

• 1.3.2 Cadrul național

Transport si mobilitate

Mașter Planul General de Transport al României (MPGTR)⁹

Document strategic ce a vizat dezvoltarea strategică a transportului la nivel național pe termen scurt, mediu șl lung, realizat pentru Guvernul României, reprezentat de Ministerul Transporturilor

Perioada planificată: 2020/2030

Responsabil/implementator: Ministerul Transporturilor

Document corelat cu noua politică de transport la nivel UE, privind noua rețea TEN-T

A stat la baza elaborării Progamul Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020

Municipiul Baca.

Pan de rrebiHtate urbană cMa&Hj-pewu       ui Bacău

BACĂU

Introducere

Figura 11. Proiecte de transport aer an & mu/timadal induse în MPGTR. Sursa: MPGTR, mai 201S, pag 644

Murii piu 8*:

Piton de mob Mati® urbana by^b U i&lj^W.>Tr.jn^ ui iMt^u

Introducere

Proiectele majore de Infrastructură prevăzute în Mașter Pianul de Transport pentru România pentru arealul municipiului Bacău sunt enumerate în tabelul următor:

Transport	Proiecte	Denumire proiect	Lg. (km)	Rețea TEN-T	Perioada de implementare
m Rutier	Autostrada	Brașov - Tg. Secuiesc -Onești - Bacău	160	Globală	2023-2026
	Drumuri expres	Focșani - Mărășești -Adjud - Bacău	109	Centrală	2018-2020
		Bacău - Pașcani	81	Centrală	2017-2020
		Bacău - Piatra Neamț	61	Alte rețele	2030-2031
	Drumuri Trans-Regio	Iași - Vaslui - Bacău	151	Alte rețele	2022-2023
	Variante Ocolitoare	VO Bacău	314	Globală	2016-2017
Feroviar	Reabilitare CF	Focșani - Roman	147	Centrală	2017-2019
Aerian na	Dezvoltare Aeroporturi	Reabilitare suprafețe de mișcare și extindere terminal pasageri Aeroport Bacău		Globală	2016-2018
Multimodal	Platformă multimodală	Multimodal Bacău	300.000 Vzl	Centrală	2016-2017

Mumcip yl Boc Au

p 711^ rriâtjJ^dSE unb^nă durabil pfinîrw ^mmîcip ui

Dez votare reqiooaă

Strategia Națională de Dezvoltare Regională 2014 -2020 (SNDR)

Documentul nu este încă aprobat.

Perioada planificată: 2014-2020. Responsabli/lmplementator: MDRAP

Strategia Națională de Dezvoltare Regională (SNDR) reprezintă viziunea Guvernului României privind dezvoltarea regională, prin care se stabilesc prioritățile de dezvoltare ale regiunilor, precum și relațiile instituționale care să faciliteze corelarea cu strategiile sectoriale.

Prezintă elemente de ghidare generale privind dezvoltarea sectorului transporturilor în România șl tipurile de proiecte ce pot fi finanțate din fonduri europene.

• - Prioritatea de dezvoltare 1: Dezvoltare urbană durabilă integrată. Creșterea rolului șl funcțiilor orașelor și municipiilor în dezvoltarea regiunilor prin Investiții care să sprijine creșterea economică, protejarea mediului, îmbunătățirea Infrastructurii edilitare urbane șl coeziunea sodală. Acestui obiectiv i se subordonează o serie de domenii de Intervenție.

• 1.    Domeniul de Intervenție 1: Sprijinirea dezvoltării economice a orașelor

• 2.    Domeniul de Intervenție 2: îmbunătățirea calității mediului în zonele urbane

• 3.    Domeniul de Intervenție 3: Sprijinirea dezvoltării de bază pentru orașele României

• 4    Domeniul de Intervenție 4: Promovarea induziunii sodale în orașele României

• -    Prioritatea de dezvoltare 3: Dezvoltare Infrastructurii de importanță regională șl locală.Creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin îmbunătățirea mobilității regionale și asignarea servldllor esențiale pentru o dezvoltare economică sustenabilă șl induslvă.

1. Domeniul de Intervenție 1: Reabilitarea Infrastructurii regionale de transport rutier. Acest domeniu are următoarele activități cu influență asupra PMUD:

• a.    Asigurarea conectivității rețelelor de drumuri regionale la rețeaua TEN-T prin modernizarea și reabilitarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea cu această rețea

• b.    Extinderea, modernizarea și dezvoltarea altor moduri de transport șl a centrelor intermodale, în vederea îmbunătățirii accesibilității teritoriilor în cauză

• c.    Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii regionale de transport pentru stimularea creșterii economice

d Asigurarea conectivității rețelelor de drumuri locale la rețeaua națională șl regională prin modernizarea și reabilitarea rețelei de drumuri comunale care asigură conectivitatea cu această rețea.

Mu* c^it. Bacau

P am de ^GbiritMe dU’-lb <4 pentru mu^c piui

Acordul de parteneriat România - Uniunea Europeană

In anul 2014 România a negodat cu Comisia Europeană șl ulterior șl-a asumat Acordul de parteneriat România 2014 - 2020, documentul prezintă modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale șl de Investiții în viitoarea perioadă de programare pentru a asigura convergența cu strategia europeană pentru o creștere Inteligentă, durabilă și favorabilă Incluziunii, precum șl cu scopul spedfic al fiecărui fond, în conformitate cu obiectivele tratatului, Induslv în ceea ce privește coeziunea economică, sodală și teritorială.

Prevede condițiile generale șl stabilește obiectivele tematice de dezvoltare șl programele operaționale. Prin aprobarea Acordului de Parteneriat, România beneficiază de fonduri europene nerambursabile în valoare de 43 de milioane de euro pentru perioada 2014'2020.

Acordul de parteneriat formulează programele operaționale ca răspunsuri la obiectivele tematice fixate în acest document.

Programul Operațional Regional 2014-2020

POR 2014-2020 îșl propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, completând și dezvoltând direcțiile și prioritățile de dezvoltare regională conținute în PND și CNSR 2007-2013 șl Implementate prin POR 2007-2013 șl alte programe naționale. Această abordare are la bază recomandările Raportului de evaluare ex-ante POR 2007-2013, conform cărora pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile de dezvoltare din perioada 2007-2013. Pe baza analizelor sodo-economlce detaliate au fost identificate și priorități noi menite să conducă la realizarea coeziunii economice, sociale șl teritoriale printr-o creștere Inteligentă, durabilă și favorabilă Incluziunii în concordanță cu politica de coeziune a UE și cu țintele de atins în contextul Strategiei UE 2020.

Axele prioritare în strânsă relație cu dezvoltarea infrastructurii de transport și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă sunt:

• -    Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon;

• 1 . Obiectiv specific 3.2: Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate peplanurile de mobilitate urbană durabilă;

• 2    Obiectiv specific 3.3: Creșterea calității vieții în zonele urbane.

• - Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Obiectiv spedfic 4.1: Reducerea emisiilor de carbon în munidpliie reședința de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă;

• 2. Obiectiv spedfic 4.2: Creșterea calității vieții în zonele urbane.

• - Axa prioritară 6: îmbunătățirea Infrastructurii rutiere de importanță regională

• 1    Obiectiv spedfic 6.1: Creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T prin modernizarea drumurilor județene

Mun c piuJ fiacru

• P. i nwfc Fi            duirabiîa purtai -nqn'C’piul Bacau

  BACĂU

  
  

Obiectivele specifice corespunzătoare priorității de investiții sunt;

• 1   Reducerea emisiilor de carbon în munidpii în special prin investiții în transportul public urban

• 2   Reducerea emisiilor de carbon în orașele de dimensiuni medii șl mid, în spedal prin Investiții în

Infrastructura destinată deplasărilor nemotorizate și traficului de tranzit

Indicatori de rezultat comuni și spedfid programului pentru care a fost stabilit un obiectiv sunt, în cazul PI4:

Lungimea totală a liniilor noi sau îmbunătățite de tramvai, troleibuz și metrou

• 2 . Operațiuni implementate destinate transportului public șl nemonitorizat

• 3 . Operațiuni implementate destinate reducerii emisiilor de CO2 (altele de cât cele pentru transport public șl nemotorizat).

Prin POR se va sprijini realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă care au proiecte Implementate prin acest program de finanțare.

Măsura de reducere a emisiilor de carbon în zonele urbane prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă va avea în vedere finanțarea următoarelor tipuri de proiecte:

Sănătate

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020

în anul 2014, Guvernul României a aprobat prin Hotărârea nr. 1028 din 18 noiembrie 2014 Strategia națională de sănătate 2014 - 2020, prevăzută în anexa nr. 1 și Planul de acțiuni pe perioada 2014 - 2020, prevăzut în anexa nr. 2, pentru implementarea Strategiei naționale.

Este un instrument de planificare realizat de către Guvernul României prin Ministerul Sănătății șl reprezintă cadrul general de dezvoltare a politicilor de sănătate pentru perioada 2014-2020.

Totodată, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 este realizată în linia direcțiilor strategice formulate în "Strategia Europa 2020" (Health 2020) a Organizației Mondiale a Sănătății Regiunea Europa șl se încadrează în cele 7 inițiative emblematice ale Uniunii Europene.

Documentul strategic a fost elaborat în contextul procesului de programare a fondurilor europene aferente perioadei 2014-2020 și reprezintă un document de viziune justificat șl de necesitatea îndeplinirii condlționalltățil ex-ante prevăzută de Poziția Serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea Acordului de Parteneriat șl a programelor în România pentru perioada 2014-2020, precum și a recomandărilor de țară formulate de Comisia Europeană cu privire la sectorul sanitar.

Mu*ț.¹ piui Sați uj

de             iibw diu-'ab'lâ p-e^tru '--ri «iP-u-l SacâiU

Mediu

Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020

Guvernul României a emis Hotărârea nr. 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naționale privind schimbările dlmatlce șl creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 șl a Planului național de acțiune pentru Implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice șl creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 Abrogă 529/2013

Prin Hotărârea nr. 529/2013, Guvernul României a aprobat Strategia națională a României privind schimbările dimatice, 2013-2020

Document de planificare a acțiunilor pentru adaptarea la schimbările dimatice, ce ține cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor dimatice și de documentele relevante elaborate la nivel european șl menționate anterior, precum și de experiența șl cunoștințele dobândite în cadrul unor acțiuni de colaborare cu parteneri din străinătate șl Instituții internaționale de prestigiu, abordează în 2 părți distincte

• 1 . procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naționale asumate, și

• 2    adaptarea la efectele schimbărilor dimatice.

Strategia recunoaște sectorul transporturilor ca având un rol Important în sprijinirea dezvoltării economice a României cu o influență majoră șl asupra consumului de energie șl a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Obiective strategice în domeniul transporturilor:

• A.    Dezvoltarea unei strategii sectoriale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

• B.    Reducerea transportului rutier

C Utilizarea autovehiculelor prietenoase mediului

• D.    Sisteme de transport inteligent (STI)

• E.    Eficientlzarea transportului feroviar

• G.    Dezvoltarea Transportului Intermodal

• I.    Taxe

• J.    încurajarea șl promovarea transportului nemotorizat

L îmbunătățirea performanțelor în domeniul transportului urban

M. Informare și conștientizare

Social

Strategia naționala privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020

Din populația urbană a României, 3,2% locuiește în zone urbane marglnallzate. Creșterea accesibilității categoriilor defavorizate la locuri de muncă șl servicii este esențială. Anexa la strategie definește categoriile sociale vulnerabile, printre care persoane vârstnice singure sau dependente, persoane cu dlzabltități, persoane sărace. Aceste categorii trebuiesc avute în vedere la planificarea mobilității.

Economie

Strategia națională pentru competitivitate economică 2015-2020

Strategia Națională pentru Competitivitate (SNC), aprobată prin H.G nr. 752 din 16 septembrie 2015, reprezintă un document strategic al Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului, elaborat prin consultări atât cu mediul privat, cât șl cu ministerele de linie (în special cu Ministerul Agriculturii șl

Mun-ie'-puji Bacâsj

P.a* ^; Ute urbana d-rabdă pentru ^unk.pul Bacău

Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Dezvoltării Regionale șl Administrației Publice, Ministerul Mundl, Familiei, Protecției Sociale șl Persoanelor Vârstnice), pentru corelarea intervențiilor dedicate competitivității, având în vedere domeniile naționale de excelență, Inclusiv din perspectiva dimensiunii teritoriale șl a dezvoltării rurale, a dezvoltării pieței muncii și factorului uman.

Prin viziunea, prioritățile și obiectivele propuse, acest document strategic oferă o soluție pentru dezvoltarea economică în România pe termen scurt și mediu, soluție care să permită depășirea

obstacolului de a valorifica un potențial competitiv recunoscut pe piață, dar Incomplet pus în valoare

pentru a crea valoare adăugată și prosperitate sau ceea ce se mal numește „capcana țărilor cu venituri medii". Succesul Strategiei va putea fi validat dacă România se va afla în poziția de a se poziționa

competitiv foarte aproape de sau chiar în grupul țărilor avansate la orizontul 2020.

Persoane cu rnubditate redusă

Strategia naționala "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități"

Guvernul României a aprobat prin Hotărârea nr. 655/2016 Strategia națională „O sodetate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016 - 2020 șl Planul operațional privind implementarea Strategiei naționale „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016 - 2020.

Obiectivele generale ale Strategiei sunt:

•    Promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exerdtării de către persoanele cu dizabilități a drepturilor șl libertăților fundamentale ale omului.

Asigurarea participării depline a persoanelor cu dizabilități în toate domeniile vieții.

• -    Eliminarea discriminării și asigurarea egalității pentru persoanele cu dizabilități.

• •    Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la un mediu de lucru deschis, Induzlv șl accesibil, atât în sectorul public cât și în cel privat, concomitent cu asigurarea accesului lor efectiv la servldl de sprijin pentru creșterea ocupării pe piața mundl.

Promovarea educației șl formării profesionale favorabile induzlunll la toate nivelurile și a învățării de-a lungul vieții pentru persoanele cu dizabilități.

•    Promovarea șl protecția dreptului persoanelor cu dizabilități la condiții de trai decente pentru îmbunătățirea continuă a calității vieții lor.

•    Asigurarea accesului echitabil al persoanelor cu dizabilități, la servicii șl facilități de sănătate, de calitate, care acordă atenție problemelor specifice de gen, la un cost rezonabil și cât mai aproape posibil de comunitățile în care acestea trăiesc.

•    Fundamentarea de politici pentru persoanele cu dizabilități pe baza informațiilor și datelor statistice și de cercetare colectate din toate domeniile de activitate.

Pe lângă Strategia națională "O sodetate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități'', PMUD se raportează la legislația șl standardele în vigoare cu referire la drepturile persoanelor cu mobilitate redusă și în special la prevederile cu referire la accesibilitatea acestora în spațiul public, la transport și dădiri de Inters general:

• -    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 102/1999 cu modificările și completările ulterioare - privind protecția spedaiă șl încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap (art. 11- Accesibilități pentru persoane cu handicap)

• -    Legea nr. 448/2006 (republicată 2008), privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - Capitolul IV - Accesibilitate (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2007, publicată în Monitorul Oficia! ai României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007)

• -    Normativ 51/2012 - Normativ privind adaptarea dădiritor dviie și a spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap (Revizuire NP 051/2000”) - reglementare tehnică aprobată prin Ordinului nr. 189/2013.

Municipiu îtoei**

P .»'⁷. ds iTCbiiitate urbana dvr^^lâ pi¹ w ^urițipiud S.ic^u

Introducere

• 1.3.3 Cadrul regional

Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafață de 36.850 kmp (15,46% din suprafața totală a țării). Are granițe externe cu Ucraina șl Republica Moldova. în componența sa sunt 6 județe: Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Suceava șl Vaslui, unități administrativ-teritoriale și unități teritorial-statistice de nivel NUTS 3. Regiunea N-E are o competitivitate economică scăzută ca o consecință a slabei accesibilități la nivel național și european, peste Munții Carpați.

Dezvoltare regională

Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Est Nord-Est 2014-2020⁵

Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Est a identificat ca prioritate tematică (nr.2) "Dezvoltarea unei Infrastructuri modeme care să asigure creșterea accesibilității, conectivități șl atractivității Regiunii Nord-Est". Aceasta vizează, pe lângă accesul la Infrastructura TIC, creșterea accesibilității, conectivității șl mobilității prin realizarea de investiții în Infrastructura de transport; modernizarea șl dezvoltarea Infrastructurii aeroportuare, feroviare șl rutiere șl dezvoltarea de sisteme de transport urban durabile.

Această direcție de acțiune vine în sprijinul celei de a treia priorități tematice "Sprijinirea unei economii competitive și a dezvoltării locale".

• 1 . Măsura 1.1: Modernizarea șl dezvoltarea infrastructurii aeriene

Accesibilitatea Regiunii Nord-Est este scăzută din cauza efectului de barieră pe care îl au Munții Carpați șl care determină o slabă conexiune a regiunii teritoriul național șl cu restul continentului. O consecință a acestei situații este slaba dezvoltare economică a nord-vestului României în ansamblu.

Accesibilitatea la aceste niveluri teritoriale este cel mai ușor de realizat pe cale aeriană, în acest moment. De aceea s-au întreprins demersuri pentru modernizarea celor trei aeroporturi regionale: din Bacău, din Iași și din Suceava.

• 2    Măsura 1.2: Modernizarea șl dezvoltarea Infrastructurii feroviare

Regiunea Nord-Est este traversată de doua din cele opt magistrale feroviare ale țării, ce asigură conectivitatea pe relația București - Bacău - Roman - Suceava - Ucraina, respectiv Bucureătl - Bârlad - Vaslui - Iași - Unghenl - Republica Moldova. în ultima perioadă, transportul feroviar de pasageri a continuat să scadă datorită alternativelor oferite de firmele de transport rutier, care sunt mai competitive sub aspectul tarifelor practicate cât șl al timpului de transport. în schimb, transportul feroviar de marfă a avut o evoluție constantă.

Pentru a ajunge la nivelul standardelor comunitare existente (șl orientărilor strategice comunitare viitoare), cea mai mare parte a rețelei feroviare cât șl o parte din stațiile de cale ferată amplasate pe magistralele feroviare (Inclusiv căile de legătură cu acestea) necesită lucrări de modernizare, pentru a permite o creștere a vitezei trenurilor.

Pofide mob I urb.w durab la penTr^friuftic piui Barîu

Țintă: modernizarea a minim 5 gări, până în 2022)

• 3    Măsura 1.3: Modernizarea șl dezvoltarea infrastructurii rutiere

Din analiza economlco-sodaiă a Regiunii Nord Est rezultă o situație extrem de critică a drumurilor județene șl comunale (care dețin 81% din totalul drumurilor publice din regiune), gradul de modernizare a acestora fiind de numai 16%. Unul dintre punctele forte a regiunii îl constituie drumul european E85, care străbate regiunea pe axa nord-sud, asigurând conectivitatea unor orașe importante ale regiunii cu capitala României.

Pentru a asigura accesul rapid de pe această magistrală cu celelalte centre din regiune, este necesară modernizarea drumurilor județene de legătură. Totodată, prin poziționarea regiunii pe granița de est a Uniunii Europene, există premlza dezvoltării viitoare a fluxurilor comerciale. în acest context, se impune și modernizarea drumurilor județene care fac legătura între orașele amplasate îin estul regiunii și punctele rutiere de trecere a frontierei.

• 4 . Măsura 1.4: Dezvoltarea de sisteme de transport urban durabile

Construcția de noi variante ocolitoare sau șosele de centură ce poate asigura creșterea accesibilității rutiere, prin prezenta măsura se va avea în vedere o creștere a mobilității. Măsura va viza elaborarea de planuri de mobilitate durabile pentru zonele urbane aglomerate care să acopere transportul de pasageri și de mărfuri în zona urbană și periurbană.

Pentru a veni îin sprijinul elaborării acestor documente de planificare vor fi avute îin vedere și schimburi de bune pratid, identificarea de modele pretabiie pentru tipologia zonelor urbane din regiune, participarea la Instruiri pe această tematică.

Țintă: minim 3 Planuri de Mobilitate Urbană Sustenabllă

în cadrul planurilor de mobilitate urbană durabilă se vor avea îin vedere elemente care se adresează ia toate tipurile de transport, public șl privat, motorizat șl nemotorizat, de pasageri șl de marfă:

Investiții în realizarea de rețele de transport integrate, Interoperablle

• -    Dezvoltarea de sisteme Inteligente de monitorizare a traficului

Dezvoltarea de soluții alternative pentru transportul public, prietenoase mediului, de genul vehiculelor electrice, extinderii folosirii bicicletelor

Realizarea și/sau extinderea pistelor pentru blddlști, indușiv spații de parcare publice pentru biddete

• -    Amenajarea de parcări în punctele terminus ale liniilor de transport în comun pentru a încuraja continuarea călătoriei spre punctele de interes cu mijloacele de transport în comun

• -    Furnizarea de Informații în stațiile și mijloacele de transport în comun privind alternativele și legăturile cu alte linii de transport

• -    Asigura accesibilității în stațiile și mijloacele de transport în comun pentru persoanele cu dizabiiități

Introducerea de automate pentru eliberarea electronică a biletelor de călătorie. Implementarea în marile zone urbane a sistemelor de eliberare de cârduri Inteligente care să permită atât accesul în mijloacele de transport în comun cât și accesul la obiectivele turistice, acordarea de reduceri, etc

Mun ctpiu- Sacâu

P «r de .mob>l late U'banăduraâHă pentru myhit p,yl Bjțita

Introducere

Derularea de campanii de informare, promovare privind mobilitatea urbană

în realizarea planurilor urbane de mobilitate va fi avută în vedere o abordare integrata, ținându-se cont și de elementele care vizează dezvoltarea economică, creșterea calității mediului, creșterea Incluziunii sodale, precum șl folosirea terenurilor. în acest sens, recomandăm folosirea noului Instrument comunitar de dezvoltare urbană, avut în vedere de Comisia Europeană pentru polii de dezvoltare urbană, pentru perioada de programare 2014-2020, respectiv „Investiții Teritoriale Integrate".

Planul de dezvoltare regională Nord-Est 2014-2020⁶

• -    Aprobat de Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (CDR Nord-Est) în data de 25.02.2015.

• -    Elaborat de către Direcția Planificare, Programare din cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord -Est

• *    Această strategie este elaborată în acord cu strategia națională și Acordul de Partenerlat șl conține în prindpal:

• 1 . Analiza situației actuale, disparități

• 2    Priorități, măsuri

Dintre prioritățile evidențiate în strategie subliniem prioritatea 2 - Dezvoltarea unei infrastructuri modeme care să asigure creșterea accesibilității, conectivității și atractivității Regiunii Nord-Est, având ca prim obiectiv specific: creșterea accesibilității, conectivității șl mobilității prin realizarea de Investiții în Infrastructura de transport.

• 3    Principalele proiecte de Infrastructură de transport din zona munidplului Bacău, Incluse la nivelul acestei strategii, coincid cu cele prevăzute în Master Planul Național al României

• —    Alte proiectele care vizează construcția/reabllltarea/modernlzarea Infrastructurii rutiere, la nivelul Regiunii Nord-Est, UAT județul/munidpiul Bacău, prezentate în Planul de dezvoltare regional Nord-Est 2014-2020 sunt:

• 1    Dezvoltarea și modernizarea Infrastructurii Aeroportului Internațional "George Enescu" Bacău

• 2 . Reabilitare sistem de iluminat public, Inclusiv monitorizare trafic în municipiul Bacău

• 3 . Regiunea Nord-Est - Axa rutieră strategică 3: Neamț - Bacău.

Proiectul are ca obiectiv modernizarea unor drumuri județene care va contribui astfel la o revitallzare socio-economică a unor zone cu o dezvoltare structurală precară. Totodată, prin asigurarea unei conexiuni de calitate la drumurile naționale și la Rețeaua TEN-T, se va obține o bună mobilitate a populației, bunurilor și servldllorîn județele Neamț șl Bacău.

• 4    Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore reprezintă un obiectiv tematic aferent Strategiei Europa 2020 care s-a avut în vedere la priorltizarea proiectelor, precum șl a bugetelor aferente, cuprinse în PDR Nord-Est 2014-2020.

pr.mdif TGbi'itjttf urbană durab-a pentru :m»r»c«pi atacau

• 1.3.4 Cadrul local

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Muncipiului Bacău¹³

• -    Aprobat în anul 2010.

• -    Perioada planificată: 2007-2013. Document suport pentru finanțarea proiectelor europene 2007-2013.

• -    Viziunea a avut ca scop agregarea obiectivelor sodo-economice formulate la nivel regional cu schimbările care au loc în structura spațială, economică șl socială a teritoriului urban.

• -    Cele șase obiective strategice formulate la nivelul Munidplului Bacău au fost:

Dezvoltarea și consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodai de importanță regională și națională

• 2.    Asigurarea Infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic șl pol de dezvoltare regional a Bacăului

• 3.    Regenerarea, dezvoltarea șl consolidarea economiei băcăuane, ca pol regional și competitiv

• 4.    Regenerarea, dezvoltarea șl promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale șl a atașamentului comunității locale față de acestea

• 5.    Alinierea standardelor privind mediul șl calitatea vieții urbane, la exigentele UE

• 6.    Dezvoltarea rolului regional șl național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, Inovativ șl sustenabll

• -    Dintre proiectele selectate și înaintate ca propunere spre finanțare în cadrul PIDU în domeniul infrastructură șl transport urban, până la acest moment au fost realizate următoarele proiecte de tip integrată:

Modernizare Calea Moinești (finatizat/recepționat - 02.12.2014)

• -    Pasaj superior reabilitat - 33 Im

• -    Rampă pasaj realizată - 289m

• -    Pod modernizat peste râul Trebeș - 21m

• -    352m rețea de transport public reabilitată

•    Reabilitare infrastructură urbană zona I,L.Xxxxxxxxx X- Xxxxxx - intersecție cu Str.Letea (finalizat/recepționat - 07.10.2016)

• -    Spații publice reabilitate - 61.597mp

• -    Lungime străzi reabilitate - 3.015,Om

• -    Suprafață parcări -16.60 Imp; locuri de parcare - 603

* Reabilitare infrastructură urbană zona Mioriței - 9 Mal - Vântului - Vadul Bistrițe*

• -    Spații publice reabilitate - 83.916mp

• -    Lungime străzi reabilitate - 2.317,5m

• -    Suprafața locurilor de parcare + accese parcări - 8.066mp

• *    Reabilitare Pasaj Letea

• -    Spații publice reabilitate -11.211,95mp

• -    Lungime pasaj reabilitat - 377,36m

• -    Lungime rampe de acces reabilitate - 375,12m

• -    Număr stâlpi modernizați - 74

• ¹¹ http://arhiv3.taumdMbacau.ro/subDaaini fciere/PIDU BACAU fjnai.odf " tittp://nw.adr_nQrdest.m/^^^^

Mumțipiul țișțaiu

P|*n. de mDb licite urbană durabilii periau           SiUiJu

Introducere

• • Reabilitare infrastructură urbană, strada Ștefan cel Mare, municipiul Bacău (finalizat/recepționat - Ol. 11.2016)

• - Spații publice reabilitate - 44.500mp, din care: carosabil - 25.700,OOmp; sistem rutier nou -200,00mp;trotuare - 15.400,OOmp; suprafață parcări - 2.900,OOmp; rețea alimentare cu apă reabilitată - 2.551,OOml; rețea canalizare reabilitată - 594,00ml

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bacău 2020⁷

- Parte din proiectul "Strategii de dezvoltare" al cărui beneficiar este Primăria Municipiului Bacău, proiect finanțat de Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, Axa prioritară 1, „îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ddulul de politici publice", Domeniul 1.1: „îmbunătățirea procesului de luare a dedzlilor la nivel politico-admlnlstratlv". Proiectul, desfășurat în perioada 2009-2011, are o cuprindere generoasă Induzând: strategia de dezvoltare, o platformă de comunicare cu actorii locali, planul multianual bugetar șl de Investiții publice, programul de evaluare a stării finandare a munldplului șl un pachet de Instruire în domeniul finandar șl al achizițiilor publice.

• -    Strategia de Dezvoltare Durabilă a Munldplului Bacău 2020 a fost elaborată în vederea asigurării unui document Integrator care să constituie expresia Intereselor locale de dezvoltare pe termen scurt, mediu șl lung.

• -    Viziunea: Bacăul, zonă metropolitană competitivă și Inovativă, cu o comunitate tânără, dinamită și deschisă care construiește un viitor durabil pe fundamentul tradițiilor sale valoroase.

• -    Cele dnd obiective strategice formulate la nivelul Munldplului Bacău au fost:

• 1.    Dezvoltarea și consolidarea rolului Bacăului de nod logistic Intermodal de importanță regională și națională

• 2.    Regenerarea, dezvoltarea șl consolidarea economiei Munldplului Bacău, ca pol regional șl competitiv

• 3,    Regenerarea, dezvoltarea și promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale și a atașamentului comunității locale față de acestea

• 4.    Alinierea standardelor privind mediul șl calitatea vieții urbane, la exigențele Uniunii Europene

? Dezvoltarea rolului regional și național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ șl sustenabll

Municipiul Sttâu

P an cte mobilitate urbană dui jbră perne* ^uritip ul Batău

Strategia de Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău

• —    în curs de elaborare.

- Document suport pentru finanțarea proiectelor europene 2014-2020, obligatoriu alături de PMUD pentru accesarea fondurilor în cadru! Axei prioritare 4 a POR 2014-2020.

• —    Actualizează Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bacău 2020, urmărind atât abordarea modalităților de Identificare și rezolvare a nevoilor comunității, în domeniul economic, de mediu și social, cât și crearea unei administrații publice eficiente în benefidul socto-economic al comunității. De asemenea, urmărește adaptarea documentului strategic ia conținutul șl orientările actualelor documente de programare corespunzătoare perioadei 2014-2020 șl la tendințele internaționale în domeniul dezvoltării urbane.

• 1.4 Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială și de cadru natural din documentele de planificare ale UAT-urilor

• 1.4.1    Organizare spațială - situație existentă

Alcătuirea și organizarea spațial-funcțională a municipiului este, conform PUG 2012, următoarea:

• -    Zona centrală - Zona administrativă (centrul civic) unde sunt localizate instituțiile cele mai importante: Primăria, Prefectura, Teatrul Bacovia, Casa Națională de Asigurări de Sănătate Bacău, Casa de cultură, comerț, culte și rezidențial;

• -    Zona administrativă - care s-a extins spre est, spre strada 9 Mal, prin construcția unor unități bancare care alcătuiesc un nucleu financiar-bancar;

• -    Zona Industrială - care se prezintă sub forma unei centuri în jurul orașului propriu-zis, cu două nuclee de concentrare, corespunzând platformelor din nord-vest și din sud și o grupare liniară în lungul Bistriței;

Zona comercială - cuprinde vechiul nucleu al orașului, completat fiind de alte grupări amplasate în zonele rezidențiale și în lungul E85. Se mai păstrează o specializare strictă doar în arealul Pieței Centrale (cel dintâi nucleu comercial al orașului). B-dul. Unirii și B-dul. Nicolae Bălcescu, vechi zone meșteșugărești, prezintă o zonare funcțională mixtă (comercial-rezidențială). între zonele mono-funcționale și cele rezidențiale propriu-zise există zone mixte comercial-rezidențiale (clădiri bi-funcționale), rezldențial-învățământ-sanătate;

Zonele rezidențiale - ocupă aproximativ 80% din intravilan și în general se întrepătrund cu cele comerciale. Singurele cartiere rezidențiale propriu-zise sunt cele amplasate la periferie: Gherăiești, Izvoare, Șerbănești, CFR, Tache, Mioriței, Nord.

Zona transporturilor rutiere este constituită dintr-o rețea de străzi de tip radial-concentric, cu trei inele concentrice:

Munaop u¹ BacAu ’-ande           urbana dup-ab'^ pe ntr^ tt-iwii

Introducere

• •    Primul inel (inelul zonei centrale) este constituit din străzile 9 Mai (categoria a Il-a), Bulevardul Unirii (categoria a Il-a), strada Oituz (porțiunea dintre B-dul. Unirii și strada Războieni - categoria a Il-a) și strada Războieni (categoria a Il-a între str. Oituz și Sturza și categoria a in-a între str. Sturza și Parcului).

•    Al doilea inel este format din străzile Milcov (categoria a Il-a), strada I.L. Caragiale (categoria a Il-a), Vadu Bistrița, strada Gării (categoria a Il-a) până în strada Eminescu și categoria a IlI-a până la intersecția cu strada Oituz.

•    A! treilea inel, în prezent neînchls, reprezintă varianta șoselei de centură a municipiului și este alcătuită din străzile Arcadie Șeptllid (categoria a Il-a), strada Narciselor (categoria a in-a) și strada Tecuciului (categoria a Il-a). Inelul traversează râul Bistrița prin partea de sud a orașului șl continuă pe strada Chimiei (categoria a III-a până la pasajul de cale ferată, apoi este de categoria a Il-a până în strada Republicii).

Câteva caracteristici a e organizării spațiale sunt semnificative pentru forma actuală șt viltea'e a mobilități urbanei

• -    Dimensiunile medii ale localității, cu o lățime medie de cca. 6 km pe direcția est-vest și o lățime maximă de cca. 12,5 km pe direcția nord-sud, ca și o topografie cu o pondere limitată a arealelor cu pante abrupte, indică un potențial foarte ridicat pentru deplasările cu bicicleta și deci pentru creșterea ponderii acestora în structura modală a deplasărilor.

• -    Slabă conectivitate a rețelei rutiere cauzată de existența unor bariere antropice și natura ier.

• •    Lacurile de acumulare Bacău I și Bacău II, care izolează cartierul Șerbănești de restul orașului. Unica legătură rutieră este (prin) Podul Șerbănești;

• •    Calea ferată care produce efecte de izolare dar și disfiincții de siguranță rutieră (din cauza traversărilor neregulamentare) ale cartierelor din vestul orașului șl ale celorlalte zone dezvoltate în localitățile limitrofe;

Distribuția neechiiibrată în teritoriu a serviciilor de interes cotidian (educație, sănătate etc.) generează deplasări de medie șl lungă distanță către cele existente, polarizate preponderent în zona centrală a municipiului;

• - Areale cu rezerve funciare și potențial de densificare care se dezvoltă Iară o trama rutieră majoră (Șerbănești șl Miorița).

Zona centrală, deși este un areal reprezentativ pentru oraș, are un deficit de calitate a spațiului public, care rezultă din organizarea străzilor cu accent pe calitatea de culoar de trafic și staționare (v. Capitol 2.7 Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate).

Muniție ulBscju

’uoae mobilitat» brunidurabili pentru municipiul BjtSu

Introducere

• 1.4.2 Potențial și tendințe de dezvoltare în profil teritorial

Tendințe de ^e^vo/tare ^fa nivelul zonei funcționale a Municipiu ui ^qacău

La nivel teritorial, se manifestă un proces de export de urbanizare a Municipiului Bacău.

Municipiul Bacău, ca majoritatea orașelor mari și mijlocii, este centru de polarizare pentru localitățile rurale șl pentru localitățile urbane mai mici din vecinătate, pentru care este furnizor de servicii de interes general și de locuri de muncă. în același timp, Munidpiul Bacău înregistrează un proces moderat de export urbanizare în prima coroană de localități limitrofe, cu o mai mare intensitate pe teritoriile comunelor Hemeiuș, Mărgineni, Măgura, dar și pe teritoriul comunelor Săucești, Letea Veche, Nicolae Bălcescu, așa cum a rezultat din studiul numărului și naturii autorizațiilor de construire în sectorul rezidențial și non-rezidențial, din localitățile din județul Bacău, în Intervalul 2011-2014, conform datelor INS (accesate în decembrie 2016), prezentate în Anexa 3), dar șl din evoluția datelor de la recensămintele populației și locuințelor 2009, 2011.

Aceste dezvoltări, în relație de dependență cu oferta de locuri de muncă și servicii din Municipiul Bacău, determină o densificare șl o intensificare a relațiilor spațial-funcționale ia nivelul teritoriului de influență ai acestuia, care se manifestă prin volume de trafic în creștere, pe principalele penetrante rutiere.

Lipsa unui transport public coerent organizat la nivelul acestui întreg bazin de mobilitate cotidiană face ca aceste deplasări, în mare parte migrații pendulare (navetism), să se facă predominat cu automobilul, generând efecte nocive în interiorul orașului Bacău: congestii de trafic, poluare, ocuparea spațiului public cu autovehicule în mișcare și staționare, disconfortul deplasărilor nemotorizate etc.

De asemenea, concentrarea acestor fluxuri pe puținele legături rutiere care traversează obstacolele majore (cale ferată, râu), este susceptibilă de a accentua efectele de congestie.

Tendințe de dezroTare în Municipiului Bacă

Prognoza dezvoltării, a evoluției densităților populației și a locurilor de muncă în profil teritorial se bazează pe potențialul de dezvoltare reglementat prin PUG 2012, PUZ și PUD aprobate ulterior aprobării PUG (calculat funcție de POT, CUT, funcțiune), dar și pe potențialul de dezvoltare/ îndesite în zone în care reglementările nu s-au schimbat dar se înregistrează astfel de tendințe.

PUG 2012, prin reglementările stabilite, a definit zone cu potențial semnificativ de dezvoltare, prin modificarea naturii și/sau intensității utilizării terenurilor (Figura 15):

zone de restructurare (cu modificarea naturii și/sau intensității utilizării terenurilor)

• • zone de dezvoltare (zone neconstruite care au fost introduse în intravilan și au devenit construlbile)

Pe lângă acestea, anumite zone funcționale, în special rezidențiale, ale căror reglementări nu au fost semnificativ modificate de PUG 2012, au manifestat o dinamică de (re)construire și densificare, ca urmare a existenței unor oportunități funciare și/sau a unei cereri de localizare și înlocuire a fondului existent, vechi.

PMUO BACĂU. SEARCH CORPORATION -Aug-17                                                                    Pag 54/452

Mit* <. pii : eaitAu

Mbn              urbani țjuratirid pu&tru .J k^cĂ«j

Introducere

Zona industrială cu activități în declin, din partea de sud-est a orașului, reprezintă de asemenea potențial de restructurare/dezvoltare.

în timp ce locuirea individuală s-a dezvoltat preponderent prin autorizare directă, dezvoltările mai semnificative s-au făcut pe baza întocmirii și aprobării unor documentații urbanistice - PUZ, PUD -după aprobarea PUG 2012 (Figura 16).

(i \DĂ

l.itnllă mirat ihm .mKri'wr.i

apn'kini l’.l .(i. 2OIW

—— 1. nuli tntm tki 1. ibilui in l’.l ( 2l>0‘>

l eniuri uculiloare Aner’ prtnciixd.i \rteri svcn iJară - - C - Ic Hă

Z<>nă ik- de/volurvUiMitnrni l'l Gi

Vffifffff Zonă de rc^tnicturarcl con lonn l’l tir

Zone rriidențiale cu potențial de dervoltire/îndesite (tendințe

Alt; ion; cu poten i,d de dezvoltare

Figura 15: Zone cu potențial de restructurare, dezvoltare, îndesire, conform reglementărilor PUG 2012 șl tendmțelor de construire

IVI imlclpiu l Bae&i

Pia^de                 d'-rab/â pert.-um-uuoFul &^cr»b

ikjmh

.«!                           .uucrtou .1 pț ib;r 'l fi

q mir4\ iLm stahi n,t n PJ J 1,2‘HW

C^niur^ cvobfi’aiv

\n<râ pr-iK^xilj

¹ Xrîcrâ sc^urtdarA

Cik-idr.ili

ZcnAds. Jc >h irc Zi KM df roktucur.ixc PI. Z. IU .P [ ovuiiv miJix îdiu .i

•   P.I..Z. l’l 1.1 LwiareeA-.ihl

H   IU,./ î’l IX « \fi\1 il.*kutre cukvnvA Oifrik/r

•   P.l    PI .0 -i .fln.n

PI 7. PL D.

•    P.l 7 IM.-.IJ.. Hd.K.r,

•    PI 7 P.l .n .JixiusiiK-

Figura 16: Documentații urbanistice (PUD, PUZl, aprobate după aprobarea PUG 201?

Dlnamicile de construire în intravilanul Municipiului Bacău s-au localizat preponderent astfel:

• •    în cartierul rezidențial Gherâiești (în prezent cu un potențial de dezvoltare aproape epuizat) - în special locuire individuală pe lot;

•    în cartierul Miorița - în special îndesiri cu locuințe colective dar și centrul comercial Selgros;

• >    în cartierul Șerbănești - în special locuințe individuale pe lot, dar și locuire colectivă și funcțiuni comerciale și economice, cu deosebire în lungul drumului E85.

MUm tip iul Btc»-

Mim de           rb inâ durat i pe^tm m j. .cp * B&cAu

Introducere

Funcțiunile cu caracter economic (servicii, comerț, birouri, producție etc.) s-au localizat cu precădere în lungul arterelor principale și mai ales în lungul drumului E85 șl în interiorul inelului rutier principal.

Cerere șl potențial semnificativ de dezvoltare, datorat rezervelor funciare încă ridicate, mai există în cartierul Șerbănești. Dezvoltarea și densificarea acestui cartier pe o tramă stradală neierarhizată, exdusiv cu străzi de mid dimensiuni, este susceptibilă de a crea disfuncții semnificative. Străzile au o infrastructură pentru pietoni parțial neconformă (subdimesionată și/sau cu obstacole). Inexistența unor artere de rang superior (cat. I, II) care să permită buna deservire a cartierului cu transport public, măcar în viitor, va consolida dependența acestui cartier de utilizarea automobilului, în relație cu restul orașului.

Aceasta va determina atât deficiențe ale circulației pe străzile locale, în perspectiva îndesirli continue, cât și un impact negativ asupra orașului în ansamblu, care va suporta consecințele creșterii utilizării automobilului.

Potențial semnificativ de dezvoltare există și în partea de vest a cartierului Miorița, dar și în acest caz dezvoltarea se produce cu aceeași defidență de capadtate și ierarhizare a tramei stradale, fără preocupare pentru accesibilitatea ia transportul public, care nu se va putea face nici în viitor, în absența unor artere de capacitate superioară.

Introducere

Figura 18. Str. Șiretului - arteră majoră în cartierul Șerbănești, conform reglementărilor PUG - fără infrastructură pentru pietoni și cu un prospect subdimensionat pentru o viitoare deservire cu transport public

Figura 19. Tendințe de dezvoltare cu caracter intensiv (în fotografie, iocuire colectivă densă) șl rezerve funciare pentru dezvoltare în partea de vest a cartie~ulu! Miorița, în care nu există tramă rutieră majoră

Figura 29: Str. Nordului - arteră majoră conform reglementărilor PUG 2012, în cartierul Mioriței (cu potențial ridicat de dezvoltare - densificare) are un profit subdimensionat și infrastructură neconformă pentru pietoni

Mut c piu; Bstij

P'.'" de mob litatt urban* durat Li nmtru -nuncipiul 8 j<>u

2 Analiza situației existente

Aparținând provinciei istorice Modova și Regiunii de dezvoltare Nord-Est, municipiul Bacău, reședința județului Bacău, este situat în nord-estul județului (coordonate: 46°35^,0"N; 26°55'0"E), relativ aproape de granița cu Republica Moldova (cca. 180 km) și Ucraina (cca. 210 km), la circa 300 km distanța față de capitala țării, București și 125 km față de Iași.

Atestat documentar încă de la sfârșitul secolului al XlV-lea, dezvoltarea spațială a Bacăului a fost influențată de amplasarea sa în coridorul râului Bistrița (la circa 9 km amonte de confluența Bistriței cu Șiretul). Astfel, în prima jumătate a secolului al XlX-lea orașul s*a extins spre nord și sud-est, iar construcția căii ferate (1872) și a Podului de Fier, peste Bistrița, a premis dezvoltarea orașului și pe direcția est-vest.

• 2.1    Contextul socio-economic cu identificarea densităților de populație și a activităților economice

  Zona	Suprafața [km=]	Populație [RPL 2011]	Densitatea brută populației [locuitori/km-J	Locuri de munca [2016]	Indice de motorizare [autoturisme/ 1000 locuitori]
  Municipiul Bacău	43	144.307	3.353	60.860	390
  Zona funcțională Bacău	782	221.747	284	69.370	300
  Județul Bacău	6.606	616.168	93		202

Mun^ipru i BM&ui

P An dv «rob rbdnă durab 4 pentru r^ncip'u 3,nA^

• 2.1.1    Contextul demografic actual

Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 a înregistrat în municipiul Bacău o populație de 144.307 locuitori, plasând la acel moment municipiul Bacău pe locul 15 la nivel național din punct de vedere al numărului de locuitori, în categoria celor 11 orașe cu populație cuprinsă între 100.000 - 200.000 de locuitori.

-3,00%

Regiunea Județul Municipiul Zona funcțională Nord-Est          Bacău           Bacău           Bacău

(fără mun. Bacău)

Figura 22: Evoluția populației în zona funcțională Bacău în perioada 2011 - 2016.

Sursa: INS, Recensământul populației și locuințelor, 2011 ți INS - TEMPO-On/ine, 01 Iulie 2016

Pentru municipiul Bacău, la nivelul anului 2016 INS a estimat la 01 iulie 2016 o populație de 196.562 locuitori, în ușoară creștere față de anul 2011. La nivelul zonei funcționale Bacău creșterea populației mai ridicată, chiar față de media la nivel de regiune. Creșterile estimate pentru municipiul și zona funcțională Bacău se poziționează la polul opus tendinței observate la nivelul județului Bacău și la nivel național (Figura 22).

Din punct de vedere a distribuției pe grupe de vârstă, statisticile indică în municipiul Bacău o pondere mai ridicată a populației adulte cu vârsta cuprinsă între 25 - 49 ani (cu un vârf evident pentru grupul de vârstă 35-39 ani (Figura 23), iar în zona funcțională o pondere mai ridicată a populației adulte cu vârsta cuprinsă între 35 - 49 ani.

Distribuția populației pe macro-grupe de vârstă nu relevă diferențe majore între zona funcțională și municipiul Bacău (Figura 24). Se observă în zona funcțională o pondere mai scăzută a populației peste 65 de ani, și ușor mal ridicată a celei cuprinse între 15 și 24 de ani.

Municipiul ii

tîe mo-j liMt» urbana dur^b S psnt'u mun i pijl Batiu

Figura 23, Structura populației pe grupe de vârstă. Zona funcțională Bacău. Sursa datelor: INS, Recensământul populației și locuințelor, 2011 și INS - TEMPO-Online, 01 iulie 2016

mC-Î 10 H - 15 1» -* A-M - 25-54

rtiS

Figura 24: Structura populației pe macro-grupe de vârstă Zona funcțională Bacău. Sursa datelor: INS, Recensământul populației ș! Ioculnțelo^r, 2011 și INS - TEMPO-Online, 01 iulie 2016

Evoluția demografică în profil teritorial, 2002-2011 (Figura 25) evidențiază creșteri ale populației rezidente în majoritatea localităților din prima coroană a municipiului Bacău (mai ales în partea de nord și est, în comunele Hemeiuș, Șăucești, Letea Veche) și o descreștere a populației din Municipiul Bacău.

Pentru perioada 2011-2016 (Figura 26) dinamica populației după domiciliu indică creșteri în localitățile din prima coroană periurbană a municipiului Bacău, cu excepția localității Luizî-Călugăra (accentuate în Hemeiuș, Letea Veche, Măgura, Șăucești și Mărgineni).

Aceasta dinamica arată un proces de suburbanizare generat în cea mai mare parte de existența unor oportunități funciare, în contextul economic actual.

în ceea ce privește densitatea brută a populației, în toate localitățile din prima coroană periurbană a municipiului Bacău (cu excepția localității Sărata) se remarcă valori peste densitatea medie de 105 locuitori/kmp a localităților rurale din zona funcțională Bacău (Figura 27).

Bacău

0!fir de rr.o&:irt*ît u bAna durabilă moifu muncipiu BacAu

M un Cpi u lișț^u

f nr dr rrtic l'iW-e urbani durabilă pentru mu । c piui &.*cau

Vu<<pii_H fiacâu PrăndemohiEtLiUs uibanS durabilă pentru mur*icip ni

Municipii, i Batiu

Pian de n ouj tai i> urbană durab ă pentru ntunicipiu

MunicipiuI Raclu

Plan ck m-ibnitate crbsnp durab .5 pentru nj Barau

Mvnida’ul S.icau

de mobilitate urbanii durabra p«r>țrv /nuritip^rui Sacau

Mynn piui aac.*u ^i'i^cii mqilb’i uit* uf ha ni! durab pentru «ftynitp

Densitatea medie brută a populației din municipiul Bacău este de 3.353 locuitori/kmp, populația municipiului fiind concentrată cu precădere în interiorul celui de al doilea inel de circulație (Figura 28), unde se evidențiază:

•    densități ridicate (peste 20.000 locuitori/kmp) și foarte ridicate (peste 40.000 locuitori/kmp) în zona de sud-est (cartierul Bistrița Lac și Cornișa),

• -    densități ridicate (peste 20.000 locuitori/kmp) în zona de sud (cartierele Carpați, Republicii) șl nord (George Bacovia).

La limita nordică (în cartierul Miorița) și sudică (în cartierele Republicii II, Aviatori) din exteriorul celui de al doilea inel de circulație se remarcă densități ridicate (între 20.000 locuitori/kmp -40.000 locuitori/kmp).

Nivelul populației active

Dacă în municipiul Bacău ponderea populației active din totalul populației se situa în anul 2011 ușor peste media la nivel național (46%) și județean (47%), reprezentând circa 48% din totalul populației, în celelalte localități ale zonei funcționale aceasta se află ușor sub aceste medii.

Pe de altă parte însă, rata de ocupare a populației (populație ocupată raportată la total populație) la nivelul anului 2011, se afla în municipiul Bacău la un nivel de 43%, iar pentru celelalte localități ale zonei funcționale la 42%, ambele sub media județului de 44%.

Unitatea teritorială de referință	Populația activa		Total	Populația inactiva care
	Total	di.-; care Populația ocupală
				Eley/studend	Pensionari
JUDEȚUL BACAU	290.106	269.136	326.062	96.532	116.320
MUNICIPIUL BACAU	69.336	62.534	74.969	20.486	34.774
ZONA FUNCȚIONALA BACĂU (fără municipiul Bacău)	34 596	32.397	42.844	13.822	12.847

Tabelul 2: Nivelul populației active în munclplul Bacău și în zona funcțională Bacău. Sursa datelor: INS, Recensământul populației și locuințelor, 2011

în ceea ce privește structura populației active din anul 2011 la nivelul municipiului Bacău, respectiv la nivelul zonei funcționale Bacău, aceasta include un procent de salariați de 90,33%, respectiv 45,97% și 2,52%, respectiv 2,35% șomeri. Se observă că în mediul rural din zona funcțională Bacău lucrătorii familiali și pe cont propriu au o pondere de 50,05% din totalul populației active, în timp ce în mediul urban acest procent nu atinge 5%. Ponderea predominantă în mediul urban o dețin însă salariații.

Plinde wbuiut» urbana durab'.'5 pentrumuniț piui B^Mu

în acord cu analizele elaborate în cadrul SIDU cu privire la șomajul din municipiul Bacău, pe baza datelor statistice furnizate de INS și a celor obținute de la AJOFM Bacău pentru perioada 2010 • 2016, se poate evidenția că:

• •    numărul șomerilor înregistrează o tendință de scădere accentuată de la 3.748 persoane în luna decembrie 2010 la 1.120 persoane în 2016;

• *    numărul mediu de șomeri înregistrați în medie la 100 de salarfați, a scăzut în municipiul Bacău în intervalul 2010 - 2015, de la 7,13 șomeri la 100 salariat, în anul 2010, la 1,76 șomeri înregistrați în anul 2015;

• •    nivelul ridicat al ponderii șomerilor cu studii superioare în totalul șomerilor din Bacău indică un număr redus al locurilor de muncă disponibile pentru persoanele absolvente de studii universitare.

Pe fondul tranziției de la economia centralizată la economia de piață, urmată de criza economică din perioada 2008-2009, șomajul în municipiul Bacău a fost generat de:

procesele de restructurare economică ale economiei naționale care au condus la reorganizarea sau dispariția unor întreprinderi industriale la nivel local,

• *    de nivelul și corespondența pregătirii profesionale față de specificitatea ofertei de locuri de muncă.

Pe de altă parte procesul de restructurare economică la nivel local este dezavantajat de accesibilitatea scăzută la nivel național/teritorial determinată de lipsa infrastructurilor de transport de mare viteză (rutier, feroviar) și de transfer multimodal.

De altfel, regiunile cu accesibilitate ridicată la rețeaua europeană de transport (precum cele din vestul, nord-vestul și centrul țării) sunt cele care înregistrau la sfârșitul anului 2016 rate ale șomajului sub media pe țară.

Muu; piui Bac

Glande TebritJtc urbană durab la ajftrru           fiacAj

Evoluția populației preșcolare și școlare

în ceea ce privește populația înscrisă în unități de învățământ preșcolare, preuniversitare și universitare - licență, conform datelor furnizate de INS (Serii TEMPO), se observă o scădere a numărului elevilor șt studenților înscriși în unitățile de învățământ atât la nivelul municipiului Bacău, dar și la nivelul localităților din Zona Funcțională Bacău în perioada 2011-2015.

Unitate teritorială de referință	2011	2012	2013	2014	2015
Municipiul Bacău	39.098	38.303	37.313	36.885	35.804
Localități din Zona Funcțională Bacău	9.938	9.793	9.457	9.040	8.666

Tabelul 3: Evoluția populației preșcolare și școlare în muncipiut Bacău șl în zona funcțională Bacău. Sursa datelor: INS, Serii TEMPO - Populația școlară pe niveluri de educație, județe și localtăți

2011                                       2015

Figura 32: Structura populației școlare pe niveluri de educație ta nivelul anului 2011 șl 2015 Sursa datelor: INS, Sen! TEMPO - Populația școlară pe niveluri de educație, județe șl localtăți

Evoluția numărului de elevi înscriși pe nivele de educație este dependentă de evoluția populației pe grupe de vârstă. în schimb opțiunea către învățământul profesional este o consecință a mediului economic local.

Mai mult, dacă în Zona Funcțională Bacău erau înscriși 153 elevi la nivel liceal în 2011, începând cu 2014, acest nivel de învățământ nu mal este disponibil în arealul rural al Zonei Funcționale Bacău. Acest aspect se regăsește în creșterea numărului de elevi ce fac naveta către municipiul Bacău, conform datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Bacău.

Municipiul Bacău	2011	2015	2016
| Număr elevi care fac naveta	6.044	6.610	6.805

Tabelul 4 Evoluția numărului de etevi care fac naveta în mundpiul Bacău. Sursa datelor ISJ Bacău

Jiui.c piui aarlu

P,** dj mtibJifitr* urbană durau lâ pnntru murucip.u18a(J

• 2.1.2    Contextul actual privind activitățile economice

Activitățile economice din zona funcțională, respectiv municipiul Bacău concentrează circa 69.400 locuri de muncă la nivelul zonei funcționale, din care 60.900 locuri de muncă la nivelul municipiului Bacău. Numărul locurilor de muncă a fost estimat utilizând informații furnizate de ITM Bacău, Inspectoratul Școlar Județean Bacău, Camera de Comerț și Industrie Bacău, universități, societăți comerciale, precum și din alte surse. Procesul de localizare spațială a locurilor de muncă a constituit un proces relativ dificil (dată fiind disponibilitatea datelor), dar important, ținând seama că acestea atrag un număr important de călătorii zilnice către locul de muncă.

Distribuția locurilor de muncă din muncipiul Bacău (predominant concentrate în sectorul terțiar și secundar) se regăsește ilustrată grafic în Figura 29. Zona Centrală cumulează circa 12.000 locuri de muncă (aproximativ 20% din locurile de muncă din oraș).

La nivelul municipiului se disting 4 zone în care lucrează între 2.400 și 2.800 de angajați:

• 1.    în vest: în cartierul CFR (parțial) - între DN 11 și DJ 119;

• 2.    în sud: în Zona Industrială - Republicii (incluzând Aerostar);

• 3.    în nord: în cartier Gherăiești (induzând Agricola Internațional);

• 4    în centru: zona Spitalului Județean.

La nivelul zonei funcționale Bacău cele mai multe locuri de muncă sunt în Hemeiuș (circa 2.000), localitate unde este amplasat și Parcul Industrial H1T PARK (Figura 30). Peste 1000 locuri de muncă sunt distribuite în fiecare dintre localitățile periurbane Nicolae Bălcescu (la sud de Bacău) și Mărgineni (la nord-vest de Bacău).

în ceea ce privește încadrarea pe activități ale economiei naționale, conform analizelor elaborate în cadrul SIDU - economia locală este dominată de sectorul terțiar, în special Clasa G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor - reprezentantul cel mai important fiind DEDEMAN SRL. Urmează sectorul secundar reprezentat de Clasa C - Industria prelucrătoare prezent în primul rând în industria alimentară prin AGRICOLA INTERNAȚIONAL SA, PAMBAC SA și SALBAC SA, în al doilea rând prin subclasa 30 - Fabricarea altor mijloace de transport, prindpalul exponent fiind AEROSTAR, Iar următorul domeniu fiind Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

De asemenea, analizele privind motoarele economice ale municipiului Bacău, prezentate în cadrul SIDU, identifică tendințele de dezvoltare economică bazate pe concentrarea activităților din domeniile:

industriei prelucrătoare, sectorul comercial, sectorul intermedieri financiare și asigurări:

• -    industria prelucrătoare este un sector în dezvoltare (concentrare și evoluție pozitivă) atât la nivel regional cât și național pe următoarele paliere: industria alimentară, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea altor mijloace de transport;

• -    comerțul cu ridicata șl cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor este de asemenea un sector în dezvoltare (concentrare și evoluție pozitivă);

Municipiul Bjtiu

.ți ^ ebiliute urbani durab'-S penirumun opiu BacAu

• -    unor sectoare mai puțin competitive, dar cu potențial pe viitor:

• -    construcțiile - sector în transformare (concentrare ridicată și pierdere de competitivitate);

hoteluri și restaurante - în prezent insuficient valorificat, turismul local fiind în special de tranzit.

In profil teritorial, modelul de dezvoltare al orașului se bazează pe tendențialitatea de localizare a activităților economice și a locurii, aspecte ce au fost prezentate în paragraful 1.4.2 Potențial și tendințe de dezvoltare în profil teritorial.

• 2.1.3 Contextul actual privind deținerea de autovehicule și indicele de motorizare

Evaluarea motorizării reprezintă o chestiune esențială în planificarea transportului, întrucât motorizarea înseamnă acces la autoturism. Accesibilitatea unul autoturism reprezintă condiția minimă necesară pentru a realiza o călătorie în ceea ce privește transportul motorizat privat.

Pe baza datelor statistice privind parcul auto, furnizate de DRPCIV și Beneficiar (prin Direcția Economică) a fost estimat indicele de motorizare atât pentru localitățile zonei funcționale Bacău, cât și pentru cartierele municipiului Bacău. De asemenea, pentru analize au fost utilizate și date furnizate de EUROSTAT.

Figura 33 Evaluare comparativă a ratelor de motorizare europene. Sursa datelor EUROSTA T/Apr.2017

Se observă că în general, motorizarea în România este la un nivel foarte scăzut în comparație cu celelalte țări europene, de fapt cea mai scăzută dintre toate țările membre UE. Cu toate acestea, România prezintă o creștere constantă începând din 2006. Chiar și în anii de recesiune economică, aceasta a continuat să înregistreze o creștere semnificativă.

La nivelul României, doar regiunea București-Ilfov înregistrează o motorizare apropiată de media europeană, la o diferență mare față de restul țării. Cu toate acestea, pentru declinul de după 2008 - de asemenea, în contrast cu celelalte regiuni, este greu de găsit o explicație. Se poate presupune că în București, multe autoturisme de firmă sunt înregistrate în această regiune, nefiind neapărat folosite aid șl că după începutul crizei fmandare, numărul companiilor deținătoare de mașini a scăzut excesiv.

PMUD BACĂU SEARCH CORPORATION -Aug-17                                                                    Pag 73/452

PUn H«         u:Ua i d^ța^JA M^tru mui

Figura 34: Evoluția motorizării in România. Sursa datelor: EURQSTAT/Apr.2017, PMUD Iași/2015, PMUD Constanța/2015, PMUD Brașo/2015 și prelucrare Consultant

Se observă de asemenea că Regiunea Nord-Est are cea mai scăzută motorizare în comparație cu celelalte regiuni din România. Cu toate acestea indicele de motorizare pentru municipiul Bacău se situează mult peste aceste medii de motorizare șl se află în continuă creștere. în ultimii 5 ani rata de motorizare în municipiul Bacău a crescut relativ constant în medie cu 3,3% pe an.

Astfel, numărul deținerilor de vehicule în 2016 (valoare la nivelul lunii octombrie) raportat ta populație relevă un indice de motorizare de 390 autoturisme/1000 locuitori pentru municipiul Bacău, și respectiv o medie de 140 autoturisme/1000 locuitori pentru celelalte localități din zona funcțională Bacău.

Dintre localitățile zonei funcționale Letea Veche (185 autoturisme/1000 locuitori) și majoritatea celor situate la vest și nord-vest de municipiul Bacău (Măgura - 199 autoturisme/1000 locuitori, Hemeiuș - 181 autoturisme/1000 locuitori, Mărgineni - 172 autoturisme/1000 locuitori) prezintă motorizări apropiate de media județeană (202 autoturisme/1000 locuitori) și peste media la nivel de regiune.

Municipiu'

P'.sn de nwbiJtt^te urbana durata pentru mun e’pmî Bociu

Figura 36.   D stributia deținerilor de autoturisme în municipiul Bacău.

Sursa datelor- Primara Municipiului Bacău - Direcția Economică

Municipiul Batiu

¹¹ .in de mptr itate urbani dursbi ă sentrv murrcipuu^! Jad u

Mun șpiL.

Phn de          urbana durabila te^rumunk 3.ul ș^cau

Mume piui 3a ian

Pan de          urbană duabiă f^entru municipiul Bjc^u

Pentru județul și muncipiul Bacău, distribuția și evoluția anuală a numărului de autoturisme în funcție de combustibilul utilizat este prezentată în continuare. Se observă faptul că vehiculele ce utilizează drept combustibil benzina dețin principala pondere (68% în municipiu! Bacău, în 2015), deși în ultimii ani numărul acestora se diminuează treptat în favoarea celor pe motorină și, într-o extrem de mică măsură, în favoarea celor electrice și hibride.

ArtMurtam» jodtU Mo» tip cocnbustlbit

Figura 41: Compoziția și evoluția parcului de autovehicule din județul și municipiul Bacău în Funcție de tipul de combustibil utilizat. Sursa datelor: DRPdV

Autotursime în funcție de tip conizustibil	2010	2011	2012	2013	2014	2015
Benzina	31.238	31.680	32.645	33.804	34.451	35.236
Motorina	11.874	12.529	13.417	14.491	15.582	16.772
Bectric	1	1	1	2	1	2
Hibrid	10	12	23	27	29	34

Tabelul 5: Structura parcului de autoturisme din municipiu! Bacău în funcție de tipul de combustibil utilizat. Sursa datelor: DRPdV

De remarcat că la nivelul municipiului Bacău există două stații de alimentare a vehiculelor electrice. Cora Bacău - Str. Milcov nr. 2-4, 600149 și Romstal Bacău, Str. Spiru Haret, nr. 8.

Figura 42' Stații de alimentare e!ect-ică pentru mașini în municipiul Bacău. Sursa. http;//masinaelectdca ro/harta-statHuncarcare/

Mun.4ip»u Bacân.

M*n de mgbihute urbană du^atUă penru municipiul Bacâu

• 2.2 Rețeaua stradalâ/rutierâ

• 2.2.1    Rețeaua stradală/rutieră - statistici, aspecte funcționale, clasificare

în context european rețeaua rutieră ce străbate zona funcțională Bacău, respectiv municipiul Bacău prezintă conectivitate primară în raport cu:

• -    rețeaua TEN-T centrală prin intermediul drumului european de clasă A - E85 (care se suprapune în zona funcțională Bacău pe traseul drumului național european DN 2) drum care traversează România de sud la nord prin Moldova dinspre Grecia, Bulgaria spre Ucraina și apoi spre Rusia.

• -    rețeaua TEN-T globală (extinsă) prin intermediul drumului european de dasă B - E574 (care se suprapune în zona funcțională Bacău pe traseul drumului național european DN 11) și care asigură legătura între Transilvania și Moldova dinspre Oltenia pe ruta: Craiova -Pitești - Brașov - Onești - Bacău.

  
  
  
  

Municipiul Bacău

*l^r di’ <TQbi’.itatt urbană durabilă pentru mJ^r c.pu/ SMiu

Rețeaua rutieră din interiorul zonei funcționale Bacău este formată din drumuri naționale, drumuri județene și drumuri comunale (Figura 44). Rețeaua de drumuri naționale converge radial către municipiul Bacău, în timp ce rețeaua de drumuri județene și comunale asigură legătura între drumurile naționale și centrele de comună sau satele județului Bacău.

Municipiul Sacaț.

Phin d«£ m^bi rtanâ duriij a flentru munlcip uf &ecSu

PMUO BACĂU. RAPORT FINAL                                                                                 Analiza situației existente

Rețeaua rutieră în zona funcțională Bacau este alcătuita din⁸:

- 102,1 km de drumuri naționale (din care 27,1 km în traversarea municipiului Bacău):

Rețeaua rutieră	Tipul drumului		Denumirea drumului	Traseul drumului	Administrator drum
Rețeaua majoră	Drumuri naționale	Europene	DN 2 (E85)	București - Urzicenl - Buzău -Râmnlcu Sărat - Focșani -Bacău -Roman - Fălticeni - Suceava -Șiret - Frontieră Ucraina	Administrator la nivel național: CNAIR, sub autoritatea Ministerului Transporturilor
			DN 11 (E574)	Brașov (DN 1) - Târgu Secuiesc -Oltuz - Onești - Bacău (DN 2)
		Prindpale	DN 15	Turda (DN 1) - lemut - Târgu Mureș - Reghin - Toplița -Borsec -Blcaz - Piatra Neamț - Bacău (DN2)
		Secundare	DN 2F	Bacău (DN 2) - Dragomlrești - Vaslui (DN 24)
			DN2G	Bacău (DN 2) - Molneștl -COmănești (DN 12A)

- 148,2 km de drumuri județene:

Rețeaua rutieră	Tipul drumului	Denumirea drumului	Traseul drumului	Administrator drum
Rețea secundară	Drumuri județene	DJ 118	Sănduleni (DN 11) - PrIsaca - Enachești -Bosotenl - Floreștl (DN 2G)	Administrator la nivel județean: Serviciul Public Județean de Drumuri Bacău, Instituție subordonată Consiliului Județean Bacău
		Dl 118A	Enachești (DJ 118) - Berești Tazlău - Romanești - Tescanl - Horești (DN 2G)
		DJ 118B	Enachești (DJ 118) - Strugari - Rachitlsu -Pădureni (DJ 119B)
		DJ 119	Bacău (DN 11) - Sărata - Valea Seacă - Buchlla -Faraoani - Somusca - Clucani -Capata -Dumbrava - Temelia - Gura Văii - Onești -Borzești (DN 11A)
		DJ119B	Sărata (DJ 119) - Lulzl Călugăra Deaiu Mare Sohodoi Crlhan - Mărgineni Hemeiușl (DN 15)
		DJ 119H	DN2 - Faraoani
		DJ 156G	Lespezi (DN 15) - Buda - Blăgești (DJ 156B)
		DJ 159	Racova (DN 15) - Limita Jud. Neamț (km 6 + 400) - Urnita Jud. Neamț (km 13 + 300) - Cârilgi - Cornești - Boanta - Urnita Jud. Neamț (Km 23 + 500) - Urnita Jud. Neamț (km 27 + 400) -Damlenesti - Călugăreni - Pădureni (Urnita Jud. Neamț Km 36 + 400)

MumcSp ui

Plan de mobilitate vrbanâ durabi 5 pentrp n^r icip ul j

Rețeaua rutieră	Tipul drumului	Denumirea drumului	Traseul drumului	Administrator drum
		Dl 207E	Dumbrava (DN 2) - Ițești
		Dl 207F	Hoit (DN 2F) - Săucești - Schlneni - Siretu -Șerbesti (DN 2) - Berești Bistrița -Pădurenl -Illestl - Gura Văii - Racova (DJ 159)
		DJ 2O7G	Bacău (DN 2) - Bacău (DN 2)
		DJ 2O7P	Bacău (DN2) Săucești (DJ 207F)
		DJ 252	Um. Jud. Vrancea - Pradalș - Perchlu - Hurulești - Gaiceana - Nanesti - Parlncea *Blblreștl -Buhod - DN 2F (Dosplnesti)
		DJ 252B	Buhod (DJ 252) - Buhocel - Coteni - Furnicari -Tamașl - Chetriș - Giosenl - Bazga -Racataul de Jos - Pâncești - Petrești (DJ 252)
		DJ 252D	Nlcolae Bălcescu (DN 2) Galbeni - Chetriș (DJ 252B)

119 km de drumuri comunale:

Rețeaua rutieră	Tipul drumului	Denumirea drumului	Traseul drumului	Administrator drum
Rețea secundară	Drumuri comunale	DC 4	Glrleni (DN 15) Surlna	Administrator la nivel local: Primării UAT-uri
		DC 5	Itestl • dumasl - Fagetel - Illestl (DJ 207F)
		DC 6	Clumasl (DC5) Berestl Bistrița - Cllmesti -Galbeni
		DC 7	Alipești (DN 2) Urnita județ Neamț
		DC 8	Alipești (DN 2) - Qrllgl
		DC 11	Alipești (DN 2) - Brad (DJ 207D)
		DC 12	Dumbrava (DN 2) Șiretul (DJ 207F)
		DC 15	DJ 207F (Săucești) - Coste!
		DC 80	Bijghlr - Vlforeni (DJ 252F)
		DC 83	Buhod (DJ 252) - Bijghlr - DN 2F (Tralan)
		DC 84	Buhod (DJ 252) Dosplnești
		DC 85	DN 2F (Hoit) - Radomlrești
		DC 86	Letea Veche (DC85) - DC85
		DC 87	Ruși Clutea (DC86) - Șiretul
		DC 88	Tamașl (DJ 252B) - Horgestl (DJ 252A)
		DC 164	Valea Mica (DN 2) - Somusca (DJ 119)
		DC 165	DN 2 (Valea Mica) - Qeja (DJ 119)
		DC 166	DN 2 (Alunlș) - Faraoanl
		DC 167	DN 2 - Faraoanl
		DC 168A	DJ 119 (Valea Seaca) Buchlla
		DC 169	Nlcolae Bălcescu (DN 2) - Valea Seaca Larguța
		DC 170	DJ 116 (Nlcolae Bălcescu) - Baltata

Mure piui BicA.j

Pândi?                  dwatoilfr pssiWu nn^picip U

Rețeaua rutieră	Tipul drumului	Denumirea drumului	Traseul drumului	Administrator drum
		DC 184	Scorteni (DN 2G) - Pustlana - Câmpeni - Pârjol -Barnesti - Cuculeti
		DC 193A	DN 15 (Gârienl) Gârienll de Sus
		DC 194	Lilieci (DJ 119B) Fântanele Valea Buduiul -Trebeș
		DC 194A	DN 2G (Luncani) Slatina
		DC 195	Podiș (DN 2G) - Poiana
		DC 196	Podiș (DN 2G) - Serpeni - Bogdăneștl Grlgorenl (DN 2G)
		DC 197	Strugari (DJ 118B) - Cetățula - Scorțenl
		DC 199	Bacău Măgura (DJ Î19B)

în prezent, în cadrul rețelei rutiere a zonei funcționale Bacău, următoarele rute îndeplinesc funcțiunea de variante de ocolire a municipiului Bacău pentru trafic greu:

• •    DN 2 - DJ 207 G - DN 2 (prin estul municipiului Bacău);

• •  DN 2 - DN11 - DN 2G • DJ 119B (prin vestul municipiului Bacău).

în acord cu datele furnizate de Beneficiar prin Direcția Drumuri Publice, lungimea totală actuală a rețelei stradale din municipiul Bacău este de circa 201 km, cu 7 km mai puțin decât lungimea identificată anterior în PUG. De remarcat că a crescut lungimea totală a străzilor modernizate. Distribuția spațială a străzilor (modelate în cadrul modelului de transport) este Ilustrată în figura 37.

1	1997 - 2000	2001 -2005	2006	2007	2016 ]
Lungimea străzilor orășenești -total - [km]
Lungimea străzilor orășenești modernizate - [km]

Tabelul 6: Evoluția lungimii rețelei stradale din municipiul Bacău. Sursa datelor: Primăria Municipiului Bacău -Direcția Drumuri Publice

. , _   „        Balast / teamenajat

Asfalt Beton . . . .    ...

mpetrure (pământ)

Figura 45: Rețeaua stradală din municipiul Bacău. Ponderea străailor

in raport cu opul de îmbrăcăminte rutieră. Sursa datelor: Primăria Municipiului Bacău - Direcția Drumuri Publice

în acord cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor drumurile publice, străzile din localitățile urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului și cu funcțiile pe care le îndeplinesc, astfel:

Mume pfu’ Bicău

P de «icb late urbana durabfj pentru muoxjp ut $.«C9J

străzi de categoria Z - magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului pe direcția drumului național ce traversează orașul sau pe direcția principală de legătură cu acest drum;

• •    străzi de categoria a n-a - de legătură, care asigură circulația majoră între zonele funcționale șl de locuit;

străzi de categoria a IH-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale șl le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale;

• •    străzi de categoria a IV-a - de folosință locală, care asigură accesul la locuințe șl pentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus.

Clasificarea rețelei stradale a municipiului Bacău în acord cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 este ilustrată grafic în Figura 48.

Rețeaua majoră include în general străzi de categoria a II-a (4 benzi) și străzi de categoria a IlI-a.

Figura 46: Ponderea străzilor raportată la categoria de străzi conform O.G. nr. 43/1997 Sursa datelor: Primăria Municipiului Bacău - Direcția Drumuri Publice

Municipiul Bacău s-a dezvoltat ca așezare în coridorul natural al râului Bistrița, la vest de acesta cu o tramă stradală radial-concentrică constrânsă de această particularitate, dar și de apariția încă din 1872 a căii ferate.

Trebuie remarcată capacitatea discontinuă de circulație a rețelei (în raport cu funcționalitatea și poziția străzilor în rețea) generată atât de efectul de barieră al căii ferate, de discontinuitățile profilului transversal, de parcările reglementate și nereglementate din lungul străzilor, cât și de modul de amenajare a conexiunilor între pasajele rutiere și rețea și de amenajarea intersecțiilor. Astfel, rețeaua stradală deși prezintă trei inele concentrice (v. paragraful 1.4.1 Organizare spațială - situație existentă) funcționalitatea acestora nu este asigurată decât parțial. O altfel de clasificare a rețelei stradale din municipiul Bacău, raportată la modul său de funcționare, este ilustrată grafic în Figura 49.

Municipiul fiacâu

^Un de mabi itita urban# durabila pentru rn-urucipiul t^rău

Figurs 47: Rețeaua stradală (modelată,' din municipiul Bacău în funcție de îmbrăcămintea rutieră Sursa datelor: Primăria Municipiului Bacău Direcția Drumuri Publice

Mumicipiui

* Sn de                 durabil pentru municipiul 6â£âm

Figura 48- Rețeaua stradală 'modelată, din municipiul Bacău Clasificare pe categorii (în conformitate cu O.G nr 43/1997). Sursa date'or: Primăria Municipiului Bacău - Direcția Drumuri Publice

'&iuI 8ai»u

Plati d-j t obn'tat* urbană durabilă snntru mun.c.piu, B său

Mu nici pul Bacă»

P'a«i merii wtii ur&arii cfuJabhâ pentru -tunișip uJ fiacru

Se observă lipsa de conectivitate pe mai multe direcții:

•    în zona de Nord - conectivitatea slabă a zonei delimitată de strada Prelungirea Bradului și strada Depoului, zonă activă economic și cu potențial rezidențial în creștere;

zona de Sud a orașului este segregată de traseul CF și fostele zone industriale dezafectate, astfel cartierele Republicii - Aviatori și cartierele Letea și Izvoare nu au o legătură facilă, continuă, ci doar variante pe trasee ocolitoare, lungi, în prezent cu suprapuneri importante ale traficului de tranzit Aceste aspecte au consecințe ia nivelul accesibilității rutiere, cu transportul public și inclusiv din punct de vedere pietonal;

• •    în ceea ce privește legăturile actuale ale celor două maluri ale Bistriței, acestea sunt deservite de doar două poduri situate la distanță 5,8 km, impunând parcursuri lungi;

• •    tot în zona de Sud se remarcă o suprapunere a traseului de tranzit pe direcția DN 2 cu circulația locală către principalul pol economic al orașului - zona Aerostar. Pentru evitarea utilizării acestui sector încărcat de vehiculele de mărfuri aflate în tranzit ar fi necesară o conexiune nouă între DN 2 sau viitoarea Variantă de ocolire și Zona Industrială Sud;

• *    relația drumului DN 11 (E574) cu rețeaua stradală internă a municipiului Bacău se face prin pasajul rutier de pe strada Oituz, cu o unică bandă pe sens, fără trotuare, fără facilități pentru deplasarea cu biddeta;

• -    conectivitatea pietonală necesită ameliorare între cartierele situate de o parte și de alta a traseului de cale ferată.

Condițiile actuale de circulație au fost evaluate atât prin Intermediul măsurătorilor privind timpul de parcurs pe diferite trasee ce traverseză municipiul Bacău (v. paragraful 3.3 Colectare de date), cât și prin analize efectuate pe baza modelului de transport. Sectoarele cu congestie a rețelei actuale sunt determinate de capacitatea redusă a unor sectoare stradale și/ sau amplificată de amenajarea actuală a unor intersecții. în general acest sectoare cu congestie se regăsesc la intersecțiile arterelor principale sau în lungul arterelor secundare insuficient amenajate pentru rolul funcțional al acestora. De asemenea, conectivitatea redusă pe anumite direcții ale rețelei concentrează fluxuri de trafic locale șl de tranzit pe anumite sectoare situate în lungul drumurilor naționale ce străbat orașul.

Aspecte detaliate privind congestia actuală, durata călătoriei și condițiile de siguranță rutieră sunt prezentate în Capitolul 4. Evaluarea impactului actual al mobilității.

• 2.2.2    Starea fizică a rețelei stradale

Informații cu privire la starea fizică a rețelei stradale au fost furnizate de Direcția Drumuri Publice din cadrul Primăria Municipiului Bacău. Aceste informații coroborate cu observațiile vizuale din teren au fost preluate atât în modelul de transport (Figura 50), cât și centralizate la nivelul municipiului Bacău (Figura 51).

Bacă

Paftale            u^rb;B^ă sUwbi¹» pțHTrij rn-ni£ipiu' Baulu

Figura 50. Rețeaua stradală din municipiul Bacău. Starea fizică a re;e!ei strada e. Sursa datelor Primăria Municipiului Bacău Direcția Drumuri Publice

Municipiul Bacău

P>nde monibtate urbană durabilă centru municipiul SaUu

	Starea tehnică
	1 foarte rea	2 rea	3         4 medie     bună	5 foarte bună
					li	• t tașrt» HM
Rețea modelată [km]	0,30	3,88	27,62       77,36	25,91	4®, IM»                        /j	•2 fw • A med< buni ' 5 foart» bună
Total rețea stradala [km]	3,54	15,50	56,40       98,84	27,09

Figura 51: Rețeaua stradală din municipiu! Bacău, Ponderea străzilor în rețea raportată la starea tehnică. Sursa datelor: Primăria Municipiului Bacău - Direcția Drumuri Publice

Se constată necesitatea reabilitării și modernizării atât a unor străzi de pe rețeaua stradală majoră (ex. strada Arcadie Șeptilici, Calea Dr. Alexandru Safran, strada C-tin. Mușat), cât și a unor străzi de pe rețeaua stradală secundară (ex. în cartierele Șerbănești, Miorița, Bistrița Lac, Cornișa, Izvoare, Republicii-Letea).

• 2.2.3    Intersecții și treceri de pietoni

Capacitatea rețelei și calitatea traficului pe ansamblul unei rețele stradale este determinată în principal de intersecții și mai puțin de legăturile dintre acestea și capacitatea acestora din urmă. Prin urmare, organizarea și funcționarea intersecțiilor este esențială pentru performanța generală a rețelei stradale și oferă cel mai mare potențial de îmbunătățire.

în prezent, în municipiul Bacău traficul este dirijat cu instalații de semaforizare în 36 de intersecții șl treceri de pietoni. De asemenea în 19 intersecții sunt amenajate sensuri giratorii (Figura 52).

în majoritatea intersecțiilor și trecerilor de pietoni semaforizate funcționarea este asigurată în regim local, Iar în unele dintre acestea corelarea semnalelor este realizată prin diferite metode (GPS, 3G, etc.).

Majoritatea automatelor de dirijare a circulației sunt de tipul S400 și au fost montate în anul 2002. în prezent durata de exploatare de 10 ani fiind depășită.

în anul 2014, pe Calea Republicii, Calea Romanului și Calea Moldovei au fost semaforizate treceri de pietoni, acestea fiind prevăzute cu buton de comandă pentru pietoni. Pe Calea Republicii nr.202 bis în anul 2016 a fost semaforizată intersecția dintre Calea Republicii și drumul de acces la Baza Aeriană, fiind montat un automat de tip AS26 02 dotat cu receptor GPS și buclă inductivă.

Nu au fost identificate treceri de pietoni amenajate cu refugii pietonale.

La acest moment nu există un centru de management al traficului, însă există necesitatea ca întreaga rețea de intersecții să fie conectată printr-o infrastructură de comunicații la un sistem UTC. De asemenea, intersecțiile actuale necesită reechipări în vederea funcționării în regim adaptiv la variațiile fluxurilor de trafic.

Față de situația existentă, sunt multe intersecții importante în Bacău care trebuie îmbunătățite, atât prin optimizarea programelor de semaforizare, cât și prin introducerea de semaforizări în locații noi.

Municipiul îstJu

Plan de msb 'tare nrba"S durat» a pentru mun c> a¹ 5»clu

Municipiul

Pkm d* mobilitate urbană durabdj pentru municipiul £acâu

De asemenea, pentru o serie de intersecții este necesară reconfigurarea geometrică.

De exemplu, la intersecția Calea Mărășești - str.9 Mai se recomandă amenajarea unei Insule pentru dirijarea traficului (în zona mediană pe direcția DN2). Aceasta ar permite o mai bună canalizare a traficului. De asemenea, linia de stop de pe brațul dinspre Primărie trebuie corelată cu poziția semaforului aferent.

Un alt exemplu îl constituie, intersecția Str. 9 Mai - Bd. Unirii, amenajată în prezent cu sens giratoriu, unde este necesară modificarea insulei centrale, aceasta prin înălțimea avută

în intersecția Bd. Unirii - Str.I.L.Caragiale, amenajată în prezent cu sens giratoriu, se impune mărirea lățimii trotuarului în special pe direcția Str.I.LCaraglale - Calea Romanului. Acest lucru se poate realiza prin reducerea numărului de benzi pe calea inelară de la 3 la 2.

Treceri de pietoni

O mare parte dintre trecerile de pietoni necesită de asemenea (re)amenajare.

De exemplu, în zona intersecției Calea Romanului - Str. Gh. Marinescu sunt amenajate două treceri de pietoni (vezi Rgura 54). Prezența ambelor treceri de pietoni nu aduce beneficii pietonilor și se recomandă păstrarea doar a uneia dintre ele. Indicatoarele „figura G1 - Trecere pentru pietoni" lipsesc sau sunt amplasate neconform. Standardul SR1848-1/2011 prevede amplasarea indicatorului imediat înaintea trecerii de pietoni, respectiv în dreptul marcajului prin linie transversală de oprire. Nu sunt prezente amenajări specifice persoanelor cu mobilitate redusă, deși trecerea pentru pietoni este semnalizată cu indicatorul „figura P13 - Persoane cu handicap", iar trotuarul nu este amenajat, acesta fiind înierbat.

în apropierea trecerii de pietoni de pe Str. Vadu Bistriței (Figura 55) este prezent un indicator "figura P49 - Persoane cu handicap de vederd' amplasat necorespuzător. Conform SR1848-1/2011 acesta trebuie montat sub indicatorul "figura G2 - Trecere pentru pietoni".

• 2.3 Transport public

La nivelul zonei funcționale Bacău și a municipiului Bacău transportul public de călători este asigurat de următoarele trei moduri de transport: feroviar (v. paragraful 2.3.1 Transportul feroviar), rutier (v. paragrafele 2.3.2 Transportul public județean la nivelul zonei funcționale Bacău, 2.3.3 Transportul public actual la nivelul municipiului Bacău, 2.3.4 Transport public. Curse speciale în municipiul Bacău, 2.3.5 Transport public auxiliar în municipiul Bacău. Taxi), și aerian (v. paragraful 2.7.4 Aeroportul Internațional „George Enescu" Bacău).

• 2.3.1    Transportul feroviar

Infrastructura feroviară la nivelul zonei funcționale Bacău a fost identificată prin cartografierea rețelei furnizate Online de SNTFC CFR Călători, corelată cu analiza unor imagini aeriene ale zonei. Figura 56 identifică infrastructura existentă și nivelul de echipare al acesteia, coridorul strategic -ca parte a rețelei europene TEN-T, gările principale și secundare din zona funcțională Bacău.

Zona funcțională Bacău este traversată pe direcția nord-sud de magistrala 500, parte a coridorului central TEN-T: București - Ploiești - Buzău - Râmnicu Sărat - Focșani - Adjud - Bacău -Roman - Pașcani - Suceava - Vadu Șiretului șt, în zona de Nord-Vest de Hnia secundară 509: Bacău - Buhuși- Piatra Neamț - Bicaz.

în interiorul zonei funcționale Bacău, principalele stații de-a lungul celor două linii sunt:

• Faraoani, Valea Seacă, Bacău (nod de CF), Ițești și Galbeni, de-a lungul unei căi ferate duble electrificată;

• - Hămeiuș și Gârleni, de-a lungul unei căi ferate simple neelectrificată.

Ambele linii ce traversează zona funcțională Bacău, administrate la nivel național prin SNCFR Infrastructură, sunt operate de SNTFC CFR Călători și deservesc atât municipiul Bacău, cât și localități din zona funcțională.

în zona de sud, zona funcțională beneficiază de o slabă deservire feroviară deoarece stațiile de cale ferată se află la cca. 2-3 km de zona locuită a localităților rurale. Aceste localități s-au dezvoltat pe direcția nord - sud, de o parte și de alta a râului Bistrița, în lungul principalelor căi rutiere: DN 2, la vest de râul Bistrița și DJ 252B la est de râul Bistrița. în plus, căile de acces către stațiile de cale ferată sunt puține și adesea constituite din drumuri nemodemizate.

Muftgesjiul 8'3 c i u

IdRae m-aeilwt urbani        pentru -lyflîCițhmJ BdWy

Figura 56: Rețeaua de transport fere ziar in zona funcțională Bacău

PMUD BACĂU. SEARCH CORPORATION -Aug 17                                                                    Pag 96/452

Midfticip’Ul Sad* j

Plan de mobilitate u'bană d-rabiu pentru m jn>c a u‘ BacAu

Datele furnizate de SNTFC CFR Călători. Sucursala Regionala de Transport Feroviar de Călători Iași relevă faptul că numărul călătorilor ce utilizează magistrala 500 este relativ scăzut în relație cu municipiul Bacău (cca. 790.000 călători/an - 2.100 călători/zi) și foarte scăzut în relație cu localitățile zonei funcționale, confirmând slaba atractivitate a modului feroviar.

Cei mai puțini călători se înregistrează în zona funcțională în stația CF Faraoani (situată la extremitatea sudică a comunei deja) - cca. 800 călători/an, iar cei mai mulți în stația CF Galbeni (situată relativ în zona centrală a localității) la nord - cca. 10.800 călători/an.

014

Pleuri

...... O ... .0.    ©    ©    © O O. O. .0.

Sursa date'or: SNTFC CFR Călători. Sucursala Regionala de Transport Fero viar de Călători Iași

• 2.3.2    Transportul public județean la nivelul zonei funcționale Bacău

La nivelul județului Bacău, Consiliul Județean gestionează serviciul de transport public prin Compartimentul Transport Public. Operate de 31 companii private de transport, un total de 72 de linii leagă municipiul Bacău de restul județului, prin zonele periurbane din zona funcțională.

Următoarea hartă ilustrează liniile de transport intrajudețean de persoane operate pe teritoriul zonei funcționale Bacău. Se poate observa faptul că unele linii sunt în mod evident linii Intrajudețene, deservind zonele județului din afara zonei funcționale Bacău, iar altele deservesc exclusiv prima coroană periubană de localități a municipiului Bacău. Acestea din urmă, cum este și cazul liniei 38, care oferă cca. 46 curse pe zi în relație cu Mărgineni și Trebes poate fi considerată mai degrabă o linie transport public urban, decât o linie intrajudețeană.

Linie	Număr de curse/zi	Localitatea deservită
36	51	Buhușl
38	46	Mărgineni/Trebeș
34	33	Hemeiuș/ Fântânele
32	26	Letea Veche
33	24	Hoit
39	22	Săucești (deservită șl de 7 curse spre Șerbești)

Tabelul 7:   Linii de transport public intrajudețean cu frecvență comparabilă cu frecvența

liniilor de transport public local. Sursă date: Programul de transport public de persoane prin servicii regulate în trafic Județean, pentru perioada 2014-2019, actualizat la data de 01.01.2016;

în municipiul Bacău funcționează două autogări (Tabelul 8), ambele înregistrând carențe d.p.d.v. al cerințelor de confort și calitate, (v. și paragrafele 2.7.2 și 2.7.3)

TcrnwWi	Destinație deservită	Znrti cteservitj
Autogar 4a«iaro Trans SRL, Strada Gărt, nr. 15, Bacău	Cotenl, Slretu	zona funcțională
	Comănești, Ghimeș-Făget, Molnești, Onești, Scurta, Zăpodla	Intrajudețean
	Adlud, București, Constanta, teși. Roman	irite r| ude țean
	Palermo - Italia	Internațional
Autogara Bacâu, B-dul. Unirii, rr 39, Bacău	Bljghlr, Buchila, Cârlig), Chetrlț, deja, Coteni, Crlhan, Fântânele, Faraoanl, Galbeni, Gosenl, Hoit; Hemeiuș, Letea Veche, Lulzl-Călugăra, Măgura, Sărata, Săucești, Șerbești, Sohodol, Trebeș, Valea Mare (Faraoanl)	zona funcțională
	BereșUTazlău, Berzunțl, Bogdănești, Btitușl, Călugărenl, Cetățula, Ciuturești, Corbasca, Cucova, Drăgușanl, Frumuselu, Frunțeștl, Fundu Răcâclunl, Fundu Văii, Gălceana, GhHăveștl, Ghimeș-Făget, Gura Văii, Hrțu, Izvorul Betiedulul, Mâlosu, Onceștl, Otbenl, PânceșU, Parava, Pustiana, Podu Turcului, Poieni, Satu Nou, Sascut Sat, Schitu Frumoasa, Slănic Moldova, Slobozia, Tătârăștl, Târdenl, Ungureni, Valea Mare (Roșiori), Valea Seacă, Vlfareni	Intrajudețean
	Bârlad, acaz, Brașov, Botoșani, București, Constanța, Galați, Gura Humordui, Huși, Iași, Piatra Neamț, Râdem, Roman, Târgu Mureș, Targu Neamț, Tecuci, Timișoara, Sfântu Gteorghe, Sibiu, Slobozia, Suceava, Xxxxx Xxxxxx, Vaslui	interjudețean
	Anglia, Austria, Belgia, Germania, Irlanda, Italia, Norvegia, Republica Moldova, Scoța	internațional

Sune:

Programul de transport pubtc de persoane prin servicii regulate In trafic Județean, pentru perioada 2014-2019, actualizat la data de 01.01.2016;

4ffiV>wiw.ar4Mn'^/i»r4rmft4wra massaro tra* aWURigtntlJfSS

Tabelul 8. Destinațiile curselor de transport rutier în relație cu autogările

PMUO BACĂU SEARCH CORPORATION Aug-17                                                                    Pag 98/452

M'-n dpJUl BieiU

PUn df. TObilrt»t» urbană dvubU aentru murueipii*! Butiu

PMUD BACĂU. RAPORT FINAL

Figura 60 Hana liniilor de transport public județean în zona funcțională Bacău (rotită 90)

Municip ul Bacău

Plan de mch I»tate urbirâ duriibi'i pentru w-unicip u-J Sicsu

pmuo bacAu. raport final

• 2.3.3    Transportul public actual ia nivelul municipiului Bacău

Transportul public de pasageri în municipiul Bacău este deservit de operatorul de transport: SC TRANSPORT PUBLIC SA, serviciul de transport aslgurându-se cu autobuze.

La nivel tocai, prin HCL 391/25.11.2003 a fost aprobat:

• •    Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor regulate de transport public local de călători

• -    Regulamentul privind concesionarea serviciului regulat de transport public de călători, dar și

• •    Caietul de sarcini pentru realizarea serviciului regulat de transport public de călători în municipiul Bacău, precum și forma contractului de concesiune a transportului public local.

Ulterior aprobării și desfășurării licitației

în urma câștigării licitației (publice deschise cu preselecție), SC TRANSPORT PUBLIC SA a încheiat cu Primăria Bacău un Contract de concesiune a transportului public local de călători pe raza municipiului Bacău pe o perioadă de 25 ani (până în martie 2029).

Contractul de concesiune (cu toate anexele) necesită acordul Comisiei Europene pentru a se asigura conformitatea integrală a acestuia cu prevederile Regulamentului 1370/2007.

în anul 2016, operatorul de transport avea 164 angajați, din care: 100 conducători auto, 13 controlori de bilete, 3 dispeceri centrali, 1 șef de coloană și 2 șefi de depaitment, 16 persoane pentru întreținere și reparații și 29 personal divers.

Infrastructura

în municipiul Bacău nu există o infrastructură specifică transportului public cu autobuzul cu excepția stațiilor și autobazei: nu există benzi dedicate autobuzelor, iar autobuzele nu au prioritate în intersecțiile semaforizate, pentru că un astfel de sistem nu este implementat.

Autobaza, situată pe str. Chimiei (în zona industrială de est a orașului) este echipata cu:

• *    platformă betonată pentru parcarea autobuzelor;

•    service autorizat pentru întreținerea tor;

• •    stație de spălare;

• •    vulcanizare.

Aspecte operaționale

Rețeaua de transport public este deservită de 8 linii de autobuz (v.Figura 61 și Figura 62). Linia 3 de autobuz deservește la anumite momente din zi cartierul CFR și/sau Centru de afaceri și expoziții pe un traseu parțial modificat în zona de nord (v.Figura 62).

Mua.cip.ui BacJu

p an de mobiiiW’c urbani durabil pcwrv murtk piui Batiu

Municipiul Sacap

ce mob J.UW urbiini durabilii pentru mancpnJ S«iu

O serie de informatii operaționale, puse la dispoziție de SC TRANSPORT PUBLIC SA, au permis analizele ce sunt prezentate în continuare.

Lungimea totală a traseelor serviciului de transport public de persoane ia nivelul UAT Bacău este de drca 127 km.

Analiza rutelor și a frecvențelor în ora de vârf a evidențiat 3 linii prindpale: 18, 22 și 17. Aceste 3 linii, care deservesc orașul pe direcția (axa) nord-sud și/sau în relație cu gara Bacău (situată în vestul zonei centrale), oferă cel mai bun nivel de serviciu din punct de vedere al frecvențelor, cu cele mai bune frecvențe în ora de vârf.

J*.	Descriere traseu	Lar.^imr					Nunwdcle C* X»
			Tw	mrtur	in rt.? V	In      «el de vâri
3	EMC - Piața Sud- Piața CertraH -str. Mioriței - Calea HolnețH cartier CPR -Hbacțl retur	IM	20	20	23	w	24
4	Cora- str. șteftncel Mate-Calea MoMnel - Popas QierSlețti	11,6	11	11	M		25
5	Care - Calea Romanului - Șerbi nețtl (Stațiunea Pomicolă)	10.9	10	10	*0	«	K
6	Potec - Calea Bârtațhlul (Cap Deal) țl retur	IM		7	30	«	37
14	F.H.C. - str. Mllcw- str. Mtarțel - Cară țl retur	20,1	19	19	23	•	11
17	P. MC*- p^ta Sud- P«u Cuntraft — str Montei*' str. Car»— Gard -Str Mbrițe; - A țtog^râ -* Piața Centra IA - Piața Sud - EMC	MM	15	19	7	1 s	117
18	EMC. - pata Sud - Pfaata Central -str Oftuz «-str finei gie<-      fi mttir	17 fr	15	W	u	7.8	151
22	ftKC. * PJt» Sad -     iQMtbnB - ftr, Stnfa fi c f, 1    >; - A        Pupre Si rfttțir	16.1	15	>7	A	7 S	147

Tabela/ 9: Unii de transport public local operate de SC TRANSPORT PUBLIC SA. Sursa datelor SC TRANSPOR T PUBLIC SA

MuriC-fl ul BacĂu

f in de wb Ltiite urbana d- sfcilă pentru mu fi'ti pi uf Gatău

Stații e

în general, stațiile de transport public din municipiul Bacău sunt semnalizate de indicatoarele generale de informare cu privire la stația de autobuz. în plus, există mai multe tipuri de indicatoare de culoare albă pe care sunt precizate câteva informații privind transportul public local:

• (1; fie este notat doar traseui și/sau adițional numele stației cu orele de trecere ale autobuzelor (figura 50). Acest tip de informare nu oferă indicii privind ruta, sensul de parcurs al liniei, posibile destinații și ridică probleme în special pentru persoanele care nu utilizează în mod regulat serviciile de transport;

• (2) fie sunt notate atât numele stației și numărul traseelor (figura 51), cât și frecvența trecerilor per linie, pe intervale orare. Aceste panouri nu oferă Informații suficiente privind ora la care sunt disponibile cursele de transport public, în special pentru liniile cu frecvențe reduse peste 10 minute. Ca și în situația anterioară, persoanele care nu utilizează în mod regulat serviciile de transport public nu sunt încurajate în acest sens.

  
  
  
  
  
  

Ftg jra 6-f:   Indicator de tip (2) pe care există Informații privind numărul liniilor, descrierea traseului

frecvența autobuzelor pe intervale orare

fWunJesplui

Lt js# ^rbani durJ^i'îi pe-/ru mi^cpn. Bacau

S-a observat de asemenea că în unele stații fie nu există indicatoarele cu informații pentru pasageri, fie acestea sunt amplasate inadecvat în raport cu zona de așteptare a stației.

Stația transport public local; Catedrala ortodoxă

Figura 66- Amenajare inadecvată a stației de transport public focal.

Zona de informare fstg.) sau sora de așteptare fdr.) se regăsesc în spațiul verde

Municipiu Bacău

âl«i mcio hțSMS wbana dura&Jâ pent^          itacău

Municipkii qv frob la.it c urtără du»peni'*;. municipiu i.rillu

PMUD bacâu. raport final

în pius, s-a observat că în anumite locuri, infrastructura aferentă stațiilor se transformă întruna inadecvată pentru utilizatori, în unele cazuri pasagerii coboară sau așteaptă (Figura 67 - Figura 68 - Figura 69):

• •    în mijlocul unei parcări amenajate sau

• •    într-o zonă unde se staționează neregulamentar sau

• •    în spațiul verde sau

• •    într-o zonă nepavată/fară trotuar.

De asemenea, din cele 112 stații doar 15% sunt dotate cu adăposturi șl doar 33% cu mobilier pentru odihnă.

îmbunătățirea infrastructurii și a facilităților transportului public apare ca pas esențial în a oferi o alternativă de încredere transportului individual.

Flota operatorului SC TRANSPORT PUBLIC SA

La sfârșitul anului 2016, flota vehiculelor operată de SC TRANSPORT PUBLIC SA era alcătuită din 61 de vehicule cu o vechime medie de 8 ani:

• - 59 autobuze (cu vechime cuprinsă între 3 și 12 ani - 39% dintre vehicule având o vechime între 3 și 6 ani).

- 2 microbuze (cu 5 ani vechime),

iar în primul trimestru al anului 2017 au fost achiziționate 8 autobuze noi.

r». crt.	Ml rea	1*. de autovehicuic	Capacitate 1 locuri pe scaune *.i în picioare]	Consumul de carburant (mediu calcukit) [l/100km}	Vechimea fam]	Non-curo       1	vehicule încadrate normă de poluare -4  ei  rj       (n o  a  o  o o =  5  5  5 5 W  IM U UI J1					=      9 Ojn3	M-. vehicule accesîbWxate pentru PRM (prevăzute cu podea joasă, rarrpe etc.)	Nr. vehicule prevăzute cu sisteme de securitate (camere)
1.	Isuzu	5	68	28.5	3						5		5	5
2.	Irtsbus	10	100	34.5	6						10		10	10
3.	Karasa	9	103	30.5	12				9					9
4.	Mercedes Conecto 0345	25	106	32.0	12				25					25
5.	Mercedes Conedo 0345 - 2 uși	2	93	32.0	12				2					2
6.	Mercedes CWSH*	7	88	40 <1	X			7					7	7        !
7.	Mercedes Sprinter	2	18	14.5	5						2			2
8		8			0							8	8	a
	TOTAL	61			•	0	0	7	36	0	17	8	23	61

* Scoase din circulație. Nu au fost luate în bilanțul general. **Achiziționate în martie 2017

Tabelul 10: Fota de vehicule de transport public. Municipiul Bacău. Sursa datelor; SC TRANSPORT PUBLIC SA

Pentru autobuzele utilizate în transportul urban și pentru microbuze, H.G. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, actualizată în octombrie 2016, prevede o durată maximă de amortizare de 8 ani.

Mun cipiu'Bacău

P apij« mcbilitate vroi ni durab lă pentru rnunuia ui B^u

Pentru monitorizarea flotei de vehicule fiecare autobuz a fost dotat cu GPS. Astfel, dispeceratul central poate Identifica în timp real dacă se respectă sau nu programul de circulație și vehiculele ce acced stațiile de pe traseu în avans sau în întârziere.

Poi t ea tarifară

în principiu, sistemul de tarifare actual la nivelul municipiului Bacău pentru transportul public local este bazat pe bilete și abonamente pentru una sau două linii.

întreaga gamă de titluri (tichete) de călătorie, tipuri de bilete și abonamente disponibile în municipiul Bacău este prezentată în tabelul următor. Achiziționarea titlurilor de călătorie se efectuează contra cost de la casieriile societății (bilete și abonamente), parteneri și conducători auto (bilete). Abonamentele pentru elevi sunt distribuite de școli/licee, iar pentru celelalte categorii ce beneficiază de protecție socială abonamentele sunt distribuite de Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău.

Sti iM.fl.urj		Tarf (k.J
	1 ctitorie	A|xe4Krt r'H: KL	A pfiut di- te data	Aprobat prin HCL	A pirat dr b> d*ta
	Eki<7qrr	liV W.O4	O5.M.2016	3TQf 29.12.2016	01.01 2017
		i		2
Abonament alpttalMl (7 tite) pa a fete		17		17
xb'HurnMt faur pa o bfa		sa		57
Abuimat fanar pa Ani M		82		81
A ba mm n» lunar general (toata InOe)		U5		U4
Terța spacteta
A bani mat famat 0 Ma * student >		40		40
AkmmH fanar daid M • «fa* •	Abonament lunar efev vatoM 2 trasee eu sinfinere 50% frtariltiliiwtfri bugete! total șl 50% d» tortul luner pe m traseu de dhre SC Tramport Puttoc SA	98		5W
Abnnaffwrf famar o Ma - Veuinl Vldutrt da rfaboț RuvAMar late.	Abcnsmerr lunar «toM pe in traseu pentru veterani tMdu* de război buptfori pentru Retorte revobpei ten Decembrie 1909 d urmași en^cr, martiri, pensionari kj tonta de vămi, penstonari de inualidtDte, pensionari «ntidpatr penctomri wbdpat parM precum p pentlonarii da iernai care au knplnit wtoșța de 60 ds ani Șl a cărtir pensie este mto mica iau egală cu 1050 le brut, ai Bustinert 100% din bustul tocai	40		M45
—x                   rr^ X» I—- - nnoamnaiK wtmaacnM raininnr u -	LegiimBi** penstonari m perete md ma^ Se 1050. vtttoMftJfart	M		a
Abonament lunar general (toata tmaab) -HeadlCMp jw f* accentuat-	L egttTvtge de cetate «statal pe toata traiaete pentru persoane cu handcap grav șl accentuat p Mttend penare* te pernanetor cu hondcap grav cu tutoera 100% (toi bugeM tocai	105		UK»
AteMbMt taur 0 lato Donatori ninge	Abonament lunar wtaM pe un traseu pentru donatorii onorAd de sânge, cu Utoltoem 50% din bugetul tocai șt 50% de către beneficiar	40		99.97
Mat - Suprataxă		15		19

Tabelul 11; Structura tartară actuală pentru transportul pubtc focal fa nivelul municipiului Bacău Sursa datelor: SC TRANSPORT PUBLIC SA

Municip ul Bacâj

» an tfuf.i itate i rbih* durîb'.'ii pentm mjn.pj ul Bacfb

în prezent SC Transport Public Bacău are deja în curs de implementare, pe sistemul de tarifare actual, un sistem de tip e-ticketing. Astfel, se va trece de la abonamentele actuale, pe suport de hârtie, la cârduri contactless ce vor fi citite de validatoare instalate în salonul autobuzelor, urmând ca validările să fie contorizate într-un server central. Cârdurile vor avea elemente de identificare (poză, nume etc.) și vor fi eliberate de către casieriile societății. La acest moment nu este finalizată procedura prin care abonamentele vor putea fi achiziționate de categoriile de persoane ce beneficiază de protecție socială.

La abonamentele în format electronic sa va putea adăuga și opțiunea "portofel electronic" pentru cei care doresc încărcarea cu contravaloarea unui număr mai mare de călătorii.

în plus, sistemul prevede și o aplicație pentru monitorizarea parcului aflat în circulație, autobuzele având instalate la bord un OBC pe care șoferul va primi informații privind programul de circulație și respectarea acestuia în timp real, plus posibilitatea de a comunica cu dispeceratul prin mesaje text, în viitorul apropiat, acest sistem va putea transmite în timp real șl informații privind timpii de așteptare în stațiile de autobuz. în acest scop stațiile vor fi dotate cu panouri de informare.

Accesibilitatea transportul public de călători

Aspectele privind accesibilitatea transportului public de călători se regăsesc prezentate în Capitolul 4. Evaluarea impactului actual al mobilității - paragraful 4.3 Accesibilitatea.

Conexiunile dintre rețeaua de transport public local și rețeaua de transport public județean la nivelul municipiului Bacău sunt ilustrate grafic în figura următoare.

Munîcjp.ji 9 a cau

piardă mobilate urbană fhurab' â pentru fwuftitîpitjl 8^1^^

Figura 70: Conexiuni între rețeaua de transport public tocai și rețeaua de transport public județean ia nivelul municipiului Bacău

MunI- p'ul (Urau

Plan de mpbJiwtt u-hană durabili pantru nțyninp ul Baciu

Figura 71: Traseele curselor specaie de transport public în municipiul Bacău

PMUD BACĂU. SEARCH CORPORATION -Aug-17                                                                       Pag. 111/452

Municipiul Bacsi

Pl^n de rrohilitaTe Lrb^nS di-rabi a pentru mim.t.pu S.itau

• 23.4    Transport public. Curse speciale în municipiul Bacău

în muncipiul Bacău, pe baza unor contracte de transport în regim de curse speciale, o parte dintre unitățile economice cu peste 100 de angajați, asigură transportul angajaților cu autobuzul către și de la locul de muncă. Menționăm că frecvența curselor speciale este redusă iar graficul de circulație este adaptat programului de lucru al unităților economice. Traseele curselor speciale și firmele de pe raza municipiului Bacău pentru care se asigură transportul angajaților se prezintă în Figura 71.

• 2.3. 5 Transport public auxiliar în municipiul Bacău. Taxi

La nivelul municipiului Bacău transportul public în regim de taxi gestionat de Compartimentul Autorizare Activitate economică șl transport din cadrul Direcției Juridice și Administrație Locală este reglementată, la nivel local prin

• 1.    Regulamentul de organizare și desfășurare a activității în regim de taxi pe teritoriul municipiului Bacău

• 2.    Regulamentul de desfășurare a procedurii de atribuire a autorizațiilor de taxi permanente și sezoniere,

aprobate prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Bacău nr. 366 din 28.12.2006 (HCL 366/28.12.2006).

Conform acestei hotărâri, pentru municipiul Bacău numărul (maxim) de autorizații taxi permanente pentru transportul de persoane/bunuri este de 850, la care se adaugă un număr de 50 autorizații taxi sezoniere. Legislația națională în vigoare (Legea nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de închiriere - actualizată 05/12/2016), prevede însă că numărul maxim de autorizații taxi stabilit ar trebui să fie de maximum 4 la 1.000 de locuitori ai localității de autorizare.

Primăria municipiului Bacău nu a furnizat informații cu privire la numărul de autorizații existente la sfârșitul anului 2015 sau 2016, dar conform legii ar trebui să funcționeze maxim 578 autorizații de taxi.

în conformitate cu HCL 366/28.12.2006 în municipiul Bacău sunt amenajate, respectiv autorizate să funcționeze 39 stații de așteptare taxi cu o capacitate de 281 locuri (Figura 73/ Tabelul 12), bine distribuite pe toată zona orașului. Totuși Primăria municipiului Bacău nu a furnizat o situație actualizată a acestor stații, iar în teren au fost Identificate stații suspendate precum cea din zona insulei de agrement (afectată de lucrările de reabilitare a insulei).

în conformitate cu HCL 366/28.12.2006 tariful este calculat în funcție de valoarea litrului de benzină la pompă cu următoarele valori minime și maxime:

Tariful minim: 35% din valoarea litrului de benzină;

Tariful maxim: 50% din valoarea litrului de benzină.

în prezent tariful practicat este de 1,99 lei/km.

Municifl'ul rău

Pafi da mcb' itate .rb^na durabi a pt^tru m^mcip ui flăcău

Taxi-urile pot reprezenta o amenințare în spedal în competiție cu transportul public, în contextul unui număr mare de autorizații și în contextul în care amenajarea stațiilor de taxi se face în detrimentul celor pentru transportul public de călători. Totuși, ar mai trebui asigurate stații suplimentare pentru taxiuri, în special în punctele cheie din oraș, cum ar fi aeroportul.

Municipiul Bacâu

P                urbană durabilă pentru munis pud B-ncâ^

1 i*                                                                                                                                                                          !
	State tâxi	Reper	*. locuri

1. Calea Republicii nr.27_______ Intersecție strada Chimiei                                    8

2. Calea Republicii nr.3 (sfr.acaz)                        ~ Intersecție strada Narciselor                                9

~3. * Caiea "Marășești nnÎ61 (parcare Coreoj "      ...........CofetăriaCorso'(dnemâ Orizont) ...................................7

4, Calea Marășești nr. 118_____________________________________________________________________________________       3

5.	Strada Frasinului	zona Piața Sud	5
6.	Parcare Piața Sud	Plata Sud	5
7.	Parcarea din fața stadionului Munidpal Bacău	Stadion Municipal Bacău	40
8.	Parcare „Policlinica Veche"	CAS Bacău - Parcul dupercuțelor	8
9.	Parcare Decebal (în fața bibliotecii)	în fața bibliotecii	11
10.	Parcare Casa de Cultură (în față)	ii spatele blocului Bancpost (parcare)	6
11.	Parcare Casa de Cultură (în spate)		10
12.	Piața Revoluției (piața Florescu)		5
13.	Parcare strada N. Băicescu nr. 12-14	Hotei Moldova	2
14.	Parcare Biserica Predsta	Biserica Predsta	5
15.	Strada Alexandru cel Bun Intersecție cu strada Florilor	Intersecție strada Florilor	5
16.	Parcare Piața Centrală (strada Popa Șapcă)	Piața Centrală / Intersecție strada Pieții / strada 9 MAI	6
17.	Parcare Piața Centrală (strada Dumbravel)		5
18.	Parcare R.M.B.	Restaurant Militar BACĂU (parcarea de la Intersecția străzilor M.Emlnescu șl Oituz)	5
19.	Parcare Gară (în fața Gării Bacău)	în fața Gării	20
20.	Strada Mioriței - stație autobuz - P.T.T.R.		7
21.	Strada Mioriței • stație autobuz - Banca Națională	Intersecție strada Banca Națională	3
22.	Strada Mioriței nr. 1-3		5
23.	Strada Nicu Enea	Stație Autobuz - Xxxx Xxxx	5
24.	Autogară - strada Unirii (cu acordul S£.BIstrita SA)	Autogară	io"
25.	Parcare Bancorex	Intersecție strada Aprodu Purice	6
26.	Strada ștefan cel Mare - Intersecție strada Aprodu Purice		4
27.	Strada ștefan cel Mare (stație autobuz)		4
28.	Calea Moldovei (popas Gherăești)	Popas Gherăești - strada Lunca Bistriței	5
29.	Strada Aprodul Purice nr. 13	Intersecție strada Buciumului	8
30.	Parcare Insula de Agrement		5
31,	Strada Mllcov la intersecția cu strada Alecu Russo	intersecție strada Mllcov	10
32.	Xxxxx Xxxxxx		5
33.	Strada Stadionului nr.28 (lângă complex)	Ofidul poștal 6	5
34.	Strada Miron Costin (Ieșire spre strada Stadionului)	Intersecție cu strada Stadionului	5
35.	Sala Sporturilor (parcare)		5
36.	Strada Miron Costin (complex Zimbru)	Complex Zimbru (Intersecție strada Theodor Aman)	5
37.	Strada Spiru Haret (parcare spital)		5
38.	Strada Chimiei - stație autobuz	Nu s-a putut localiza	' 5
39.	Strada 9 Mal - BCR		6
278
40,	Calea Mărășești	Stație bus Cimitir Central	... 2

Tabelul 12. Stațiile de taxi din municipiul Bacău

Municipiul hUv

Pt-m de ireb i Wtt u'Usnă du. abili perifo municipii⁹! Batiu

Legenda

Limita                t

mucicipiL'u Bacau ——— Traseu hnia

Mi.niCB'Ul Bacau

de mnbi'iiat# urbană durab la pentru m-nițrp ui Bacău

• 2.4    Transport de marfă

  • 2.4.1    Principalele zone care atrag/generează transport de marfă

Principalele zone care atrag/generează transport de marfă în municipiului Bacău, găzduind predominant activități industriale și logistice/depozitare, se regăsesc concentrate preponderent în zona de sud, vest și nord-vest, dar și în est în cartierul Izvoare, pe malul Lacului Bistrița în zona Ștefan cel Mare, în lungul actualului traseu ocolitor. Cele din zona de sud și nord-vest sunt amplasate în mare parte în zona vechilor zone industriale ale orașului (v. Figura 74).

0 altă categorie de zone care atrage transportul de marfa este constituită de zonele comerciale: piețe (concentrate în special în zona centrală și centrele de cartier) și târguri,

centre comerciale mari (de tip hypermarket în zona sudică, de tip mall în nord - relativ aproape de zona centrală, de tip bricolaj în zona de sud și nord-vest).

Figura 75. (sus) ActMtăfi de aprovizionare în proximitatea unei intersecții și

a stației de transport public Autogara, (jos) Vehicul de marfă staționând în stafia de transport public Piața Sud

în ceea ce privește piețele din municipiul Bacău, acestea nu beneficiază de parcări special amenajate pentru activitățile de aprovizionare. De altfel, la nivelul orașului nu există implementată o politică sau plan logistic urban care să reglementeze diferite aspecte privind aprovizionarea și distribuția mărfurilor în municipiul Bacău. Ca efect, activitățile de aprovizionare și distribuție a mărfurilor pot afecta de exemplu siguranța circulației și/sau circulația pietonală (v. Figura 75) sau pot accentua congestia în perioadele de vârf ale traficului.

PMUD BACĂU. SEARCH CORPORATION -Aug-17                                                                       Pag. 117/452

Mun ț’Uiuj Bisau

PiftiempbiM irbanădurabilipentrurw-cpiui Bacău

Deși MPGTR prevede pentru perioada 2016-2017 amenajarea unei platforme multimodale la Bacău, până la acest moment nu sunt disponibile informații privind localizarea acesteia.

• 2.4.2    Transportul de marfă pe rețeaua rutieră

în prezent circulația vehiculelor de marfă este reglementată la nivelul municipiului Bacău prin HCL 362 din 28.09.2007privind aprobarea Regulamentului în ceea ce privește regimul tranzitării, staționării, parcării autovehiculelor destinate serviciilor regulate, a serviciilor regulate speciale și a serviciilor ocazionale de transport persoane și pentru transport marfă pe raza municipiului Bacău.

Prin regulamentul aprobat s-a urmărit, printre altele:

• -    protejarea zonei centrale;

• -    reglementarea principalelor direcții de penetrare a circulației vehiculelor rutiere destinate transportului de mărfuri în și din municipiul Bacău, precum și a transportului de persoane prin servidi diverse, altele decât cele de transport public urban de călători;

  
  
  
  

Traseele de tranzit ale vehiculelor de marfa, dar și cele de acces în zona municipiului Bacău, reglementate prin HCL 362/ 2007 se regăsesc ilustrate în Figura 74, iar fluxurile actuale de vehicule comerciale simulate la nivelul rețelei stradale/rutiere a muncipiului Bacău în Figura 76.

Municipiul Bacău

FIM die rnHaie urb ții durabil peni •: ^ufi upw

în prezent se află în implementare Varianta rutieră de ocolire (centura) municipiului Bacău, ca traseu în lungul rețelei TEN-T centrale și a drumului european E85, având pe acest sector chiar profil de autostradă. Aceasta va facilita circulația vehiculelor aflate în tranzit și va degreva orașul de efectele neplăcute ale acestuia. Din păcate zona de vest a orașului cuprinsă între DN 11 și DN 15 va rămâne în continuare să fie deservită pentru circulația de tranzit și perimetrală de traseul alcătuit din strada Arcadle Șeptilld, Calea Alexandru Safran, strada Narciselor, DJ119B, traseu aflat în mare parte într-o stare rea și care traversează și zone locuite cu caracter prepoderent rural.

în ceea ce privește parcarea autovehiculelor de transport marfă aflate în tranzit, în zona municipiului Bacău, nu au fost identificate parcări reglementate de scurtă/lungă durată. Au fost identificate zone precum cea din fața Vămii Bacău unde, autovehicule de marfă staționează pentru perioade mai lungi, obstrucționând circulația locală (v. și Figura 68).

Trebuie remarcat ca element pozitiv, că zona centrală a orașului este protejată de circulația vehiculelor cu MTMA de peste 3,5 tone.

Mtîrtfcipiul ăaujiu

P.-ir de mobiKMa yrbftnă durab^â pentru pnuiwp ui Bacâe

• 2.5    Mijloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos și deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă)

Calitatea spațiului urban și calitatea locuirii în orașe se reflectă adesea în calitatea facilităților oferite modurilor nemotorizate de deplasare (DNM) - pietonale șl cu bicicleta - caracteristice în special deplasărilor scurte. De aceea, acestea se impun a fi analizate ținând seama atât de amplasarea lor la nivelul orașului și, respectiv raportate la trama stradală, cât și de gradul lor de accesibilitate.

• 2.5.1    Facilități pietonale

Din punct de vedere a facilităților pentru circulația pietonală, rețeaua de transport a municipiului Bacău beneficiază în general de trotuare dimensionate în acord cu normele în vigoare.

Pe străzile de categoria a Il-a trotuarele au în general minim 2m, iar în zona centrală acestea ajung la lățimi mai mari: Calea Mărășești (3-7m), strada Nicolae Bălcescu (4-12 m), bulevardul Unirii (6m), strada 9 Mal (2-3m). în zona centrală starea trotuarelor este în mare parte bună șl foarte bună cu mențiunea că există zone cu imperfecțiuni de accesibllizare între trotuare și carosabil.

Dintre străzile de categoria a IlI-a cu rol de arteră majora, respectiv colectoare principală - pe care fie sunt amplasate stații de transport public, fie traficul pietonal nu este neglijabil - și care nu beneficiază de trotuare sau acestea sunt într-o stare foarte precară enumerăm câteva: strada Arcadie Șeptlici, strada Alexei Tolstoi, strada Izvoare.

Infrastructura pentru pietoni este în general în stare bună. Există însă destule situații în care aceasta prezintă deficiențe (Figura 78 și Figura 79):

• •    subdimensionari ale trotuarelor (ex. străzi în zonele de dezvoltare, străzi în cartiere rezidențiale existente)

diminuarea capacității de circulație a trotuarelor prin amplasarea unor obstacole (autovehicule, stâlpi de iluminat, panouri publicitare, coșuri de gunoi etc.)

Mun «cipivl Baca li

Plan de moB itau* urbani duraN!ă oentr munitip.Li^BacÂu

absența unor refugii intermediare la traversările arterelor mari

• •    trotuare în stare fizică proastă

• •    alei pietonale obstrucționate de diverse obstacole

  
  

Figura 73: Dlsfuncțli ale infrastructuri! pentru pieton!- a. trotuare înguste și/sau ocupate cu mașini parcate în cartierul Republicii ÎI; b. trotuare în stare fizică proastă, c. trotuare obstrucționate de stâlpi sau cu mașini parcate în zone de interes

Municipii 88OU

P an de mobilitate urbană durabilă pentru mun c oul Ba cin

Figura 79: Disfuncții ale infrastructurii pentru oietom obstacole amplasate pe alei pietonaie în cartierul ANL Teiului - Făgăraș

De asemnea, infrastructura pentru pietoni are o proastă conectivitate peste obstacole mari, naturale și antropice (calea ferată, râul Bistrița).

Peste calea ferată conexiuni denivelate sunt:

în dreptul gării, printr-o pasarelă pietonală peste calea ferată și printr-w? pasaj subteran, ambele în stare fizică proastă.

pasajul pietonal de subtraversare a căii ferate - Letea nu are accesibilitate pentru PMR, bicldiști și este într-o stare fizică precară.

Pasajul rutier de subtraversare a căii ferate, recent creat pe strada General Ștefan Gușă la intersecția cu strada Oituz, nu are infrastructură pentru pietoni și bicidiști.

Peste râul Bistrița, conexiunea între cartierul Șerbănești și restul orașului se face doar prin podul de pe Bulevardul Unirii.

în consecință, relațiile pietonaie între cartierele din partea de vest a căii ferate (cartierele CFR, Aviatori și zonele de dezvoltare de lângă aeroport) și din partea de est a râului Bistrița (cartierul Șerbănești) cu restul orașului sunt dificile ca urmare a alungirii distanței de traversare a celor două bariere majore.

Municipiul Haciu

• 3 ar, £ rwobdlA'țe u^nj feufabri șțntfu m LMVic^pikil S,ic^.j

  BACĂU

  
  
  
  

Nu sunt amenajate trasee majore nemotorizate (pietonale și cu bicicleta), cu funcționalitate și ambianță adecvată, care să conecteze cartierele rezidențiale între ele, cartierele rezidențiale cu zona centrală și alte zone de interes general (insula de agrement, zone cu concentrări de locuri de muncă, zone comerciale etc.).

Nu există areale sau străzi amenajate ca spații urbane favorabile/ cu prioritate pentru pietoni (spații pietonale sau de tip "zonă rezidențială" / "shard-space")

Cu excepția esplanadei din fața Casei Culturii (3500 mp), în zona centrală, care cuprinde numeroase funcțiuni de interes general, polarizatoare de fluxuri pietonale (admlnistațle, comerț, servicii, bănci, hoteluri, cultură și culte) nu există spații cu prioritate pentru pietoni, cu ambianță de calitate.

• - în cartierele rezidențiale nu sunt amenajate spații comunitare - străzi și piațete - cu prioritate pentru pietoni. Străzile din interiorul cartierelor au preponderent caracter de culoar de circulație șl parcare. O mare parte dintre trotuare sunt subdimensionate și/sau ocupate de vehicule parcate neregulamentar. Baterii de garaje individuale, intens consumatoare de spațiu public și inestetice devalorizează calitatea ambientală a cartierelor rezidențiale care înregistrează un deficit de spații de joacă, relaxare, scuaruri etc., un deficit de calitate a locuirii în general.

  Plan d« «abilitate dura ci a pentru rnun/Ci^iM» 6 jwu

  
  

  BACĂU

  
  
  
  

2012. Google StreetVlew                                  2017. Arhivă proprie

Figura 33; Spații publice în cartierele rezidențiale amenajate preponderent ca spații de parcare. Cartier Republicii II

Există situații de Inaccesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă ale infrastructurii pentru pietoni:

• -    diferențe de nivel/ borduri la traversări,

• -    rampe de accesibilizare necorelate cu trecerile de pietoni.

•    pasajele pietonale neaccesibilizate.

  
  

Figura 84- Situații de inaccesibihzare a spațiilor publice pentru persoanele cu mobilitate redusă, 'stg j Necoretare între rampa de accesibilizare și trecerea pentru pietoni 'drj

Munlch>«J Bjcju

FI an de moMit-st urbana         pentru m-nic'pi J &aci!u

• 2.5.2 Facilități pentru deplasarea cu bicicleta

în prezent în municipiul Bacău nu există o rețea dedicată exclusiv deplasării cu bicicleta, fiind identificate doar:

un sector cu piste pentru biddiști (partajate cu trotuarul) pe Calea Moinești, amenajate prin proiectul Modernizare Calea Moinesti, finanțat din fonduri europene POR 2007-2013 (Figura 85) avaând lungimea de:

• -    1,6 km - pe sensul Bacău -> Moinesti, între strada Miorița și strada Pârâul Negel,

• -    1,1 km -pe sensul Moinesti <- Bacău, între strada Abatorului și strada Miorița.

•    câteva trasee de biciclete/drumeție (pentru agrement), recomandate și promovate în cadrul proiectului Dezvoltarea și consolidarea turismului în Municipiu! Bacău prin promovarea oportunităților locale: Bacău, Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Bacău II, proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Aceste trasee nu beneficiază de amenajări specifice. Totuși sectorul situat pe malul Lacului Bistrița, între podul Șerbănesti și accesul pe Insula de Agrement, poate fi considerată o pistă de pentru deplasarea cu bicicleta, partajată cu circulația pietonală (Figura 86).

  
  

Municipiu! Bacău

Pianvii»* ur&ană duiăbilâ pentrumwriicijp ui ât^cău

Figura 96 Trasee de biciclete sau drumeție promovat prin proiectul Dezvoltarea și consolidarea turismului în Municpiu! Bacău prin promovarea oportunităților locale

Așadar, ca disfuncție principală privind facilitățile pentru deplasarea cu bicicleta semnalăm lipsa planificării rețelei de veiorute pe ansamblul municipiului Bacău.

De asemenea au fost constatate:

• •    o serie de amenajări inadecvate ale pistei existente:

în zona intersecțiilor, trecerilor de pietoni și a stațiilor de transport public - inclusiv d.p.d.v. al racordărilor șl alinierilor;

semnalizarea verticală deficitară.

• •    lipsa facilităților pentru parcarea bicicletelor (la gară, în stațiile principale de transport public, la Instituții etc.).

M jr < U-ul Batiu

Fia. de -nob litate urtwl durabilii «ntcu nur-Kip ui B^ciu

De exemplu, pe Calea Moinești în zona stației de transport public Fabrica de Bere alături de trecerea de pietoni (Figura 87 - v. și Figura 69) este amenajată șl o traversare pentru bidcllști. Prioritatea ta conflictul între pietoni și autovehicule nu este reglementată și lipsește presemnalizarea de avertizare. Pe lângă faptul că nu este necesară, această soluție este șl foarte periculoasă d.p.d.v. al siguranței circulației, neputând fi acceptată.

La intersecția Căii Moinești cu strada Mioriței (Figura 88) Indicatorul "figura D12 - Delimitarea pistelor pentru pietoni de cele destinate bicicletelor și ciclomotoarelor" este prevăzut într-un amplasament necorespunzător. Indicatorul se montează la începutul unul tronson de pistă de biciclete, însă în situația existentă pista nu există. Lățimea disponibilă a trotuarului nu permite amenajări atât pentru pietoni, cât și pentru bicidlști. De asemenea ordinea în care este reprezentată pe Indicator delimitarea este incorectă, culoarul pietonal fiind indicat între carosabil și "pista de biciclete". Pentru o semnalizare corectă ar fi trebuit utilizat indicatorul figura DII.

Municipiul Batâu

’ian de r»ob hu'e urbana durabilă entru mumcip^ul BjcJiu

Ca elemente de potențial pentru dezvoltarea Infrastructurii pentru deplasarea cu bicicleta, dar și pentru creșterea atractivitățli menționăm:

• *    dimensiunea și configurația orașului (v. și 1.4.1 Organizare spațială * situație existentă);

•    existența organizațiilor non-guvemamentale ce susțin mersul pe bicicletă, dar și a unor inițiative locale (Figura 89) cu privire la necesitatea planificării unei rețele de velorute la nivelul orașului;

implicarea autorităților locale în proiecte/organizarea unor evenimente care să promoveze bicicleta ca mod de transport:

•    prin proiectul european PUSH & PULL- Managementul locurilor de parcare și implementarea unor strategii de succes pentru creșterea eficienței energetice în transportul urban, au fost și sunt promovate măsuri de tip PULL precum: organizarea anuală a evenimentului Săptămâna Europeană a Mobilitățile municipiul Bacău, crearea de piste și parcări pentru biciclete;

organizarea anuală a „Săptămânii Europene a Mobilității" (European Mobility Week). în anul 2015 Municipiul Bacău a fost nominalizat printre cele 10 autorități locale excelând în mobilitatea urbană, pentru felul în care a organizat în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Locală Bacău, în perioada 16-22 septembrie 2015, a XlV-a ediție a „Săptămânii Europene a Mobilității", sub deviza „Alege. Schimbă. Combină" (Choose. Change. Combine).

•    promovarea turistică la nivel local a unor trasee de biciclete pentru agrement;

oportunitatea finanțării europene a proiectelor destinate transportului nemotorizat prin POR 2014-2020-Axa 4.1.

Figura 89: Propuneri privind dezvoltarea unei rețele pentru circulara bicicletelor. Exemplificare. Sursă: Primul plan pentru realizarea p steloi de biciclete ir Bacău. Sursa: http.//wwwjnltiativabacauanarc>/planurmobilitate-urbana durablla-bacau oraș oentru-oamem/

Municipiu Bawu

P'an de met hiat* urbană durab la pentf^ munjcipiu' Bacău

• 2.6 Managementul traficului (staționarea, siguranța în trafic, sisteme inteligente de transport, signalistică, structuri de management existente la nivelul autorității planificatoare)

• 2.6.1    Managementul staționării și al parcării

Managementul staționării și al parcării reprezintă elemente cheie ale planificării mobilității urbane cu impact atât asupra transportului (privat) auto individual și asupra transportului public, cât și asupra gestionării spațiului/terenului.

în municipiul Bacău sistemul de parcări reprezintă o problemă urbană majoră, în special în zonele rezidențiale și în centrele orașelor.

în general, managementul parcării ar trebui să aibă în vedere următoarele:

• să ofere spații de parcare ca răspuns la cerere,

să definească și să organizeze eficient spațiul disponibil pentru parcare astfel încât spațiul public să fie protejat de o utilizare incorectă,

să dezvolte soluții în complementaritate cu transportul public pentru a reduce cererea de parcare în centrul orașului (de exemplu prin sisteme de tip Park&Ride),

să diminueze pe cât posibil cererea de parcare prin furnizarea unor mijloace de transport alternative și să informeze în favoarea unui comportament de mobilitate durabil,

• • să fie transparent din punct de vedere al costurilor.

Dezvoltarea unui concept de gestionare a staționărilor și parcărilor are la bază întotdeauna o analiză a condițiilor preliminare și a situației curente, inclusiv privind oferta și cererea de locuri de parcare.

Sistemul de parcare cu piață din municipiul Bacău

încă din anul 2006 în municipiul Bacău s-au făcut primii pași în ceea ce privește gestionarea parcărilor, în special din zona centrală, prin stabilirea parcărilor auto cu plată din municipiul Bacău (HCL 377/2006) și, ulterior prin aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a! sistemului de parcare cu plată din municipiu! Bacău cave reglementează regimul parcărilor cu plată și fără plată din mundpiul Bacău. Regulamentul, în vigoare și astăzi, a fost aprobat prin HCL 84/ 27.03.2008.

Conform HCL 84/ 27.03.2008 parcările sunt administrate și monitorizate de către Primăria Bacău prin intermediul Poliției Locale a municipiului Bacău și prin Direcția de Drumuri Publice, iar controlul respectării regulamentului este asigurat de către împuterniciți ai primarului, Poliția Primăriei Municipiului Bacău și Inspectoratul Județean de Poliție Bacău.

Municipiul Sac Au

dta mcubjui^țt urbApă durabila pe^t"'^ .^wnicup-ui S^^u

Figura 90: Facilități de parcare în zona centrată a municipiului Bacău. Parcare rapidă la Piața Centrală

• » AmtM j^a O

  
  

  A^:o 0*c*y

  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  

Vuncipi';. 1 3a căli

je mut; itale urbană durab:ia pentr. munieip.u Bacău

La nivelul municipiului Bacău se regăsesc 18 parcări publice cu plată (asigurând în total circa 950 locuri de parcare) concentrate în proporție de 70% în zona centrală (în interiorul primului inel de circulație, inelul zonei centrale), celelalte fiind distribuite în zone cu atractivitate ridicată de trafic: Piața Sud, Gara Bacău, Inspectoratul Județean de Poliție; Spitalul Județean.

Cu toate acestea, la nivelul municipiului Bacău nu a fost implementat un sistem de zonare a taxelor de parcare, taxa fiind dependentă de intervalul de timp de parcare sau, în cazul persoanelor juridice, de poziția mașinii față de axul străzii (Tabelul 13). Parcările publice funcționează cu plată doar în zilele lucrătoare (de luni pană vineri în intervalul orar 08:00 -18:00). Două dintre acestea, amplasate la Piața Centrală și, respectiv la Piața Sud, sunt prevăzute cu barieră și sunt definite ca fiind parcări rapide în care este permisă staționarea de maxim 2 ore.

Pe de altă parte s-a observat că în general parcările cu plată sunt concurate de parcări amenajate/neamenajate din apropiere (exemplu în zona Pieței Centrale - Figura 91).

Taxele actuale de parcare reglementate și actualizate prin HCL 10/20.01.2017 sunt prezentate în tabelul următor:

N-. crt.	Denumire taxu	2016 (HCL 274/2B.12.2015)	2017 (HCL 104/20.01.2017)
1	Parcare autoturisme 1 h		1,5
2	Parcare autoturisme 1/2 h		0,75
3	Parcare autoturism 1 h cu plata prin mesaj text (SMS)		1,5
	Parcare microbuze 1 h		-
	Parcare microbuze 1/2 h
	Abonament zilnic de parcare 12 h		-
4	Abonament 1 ună de parcare		47
5	Abonament 6 luni parcare		200
6	Abonament 1 an parcare		350
7	Parcare autoturisme persoane juridice cu rezervare perpendicular $1 oblic cu axul șoselel/iună SI		123
8	Parcare autoturisme persoane juridice cu rezervare perpendicular și oblic cu axul șoselel/trim SI		364
9	Parcare autoturisme persoane juridice cu rezervare perpendicular și oblic cu axul șoselel/an SI		1449
10	Parcare autoturisme persoane ;uridice cu rezervare paralei cu axul șoselel/lună SI		139
11	Parcare autoturisme persoane juridice cu rezervare paralel cu axul șoselel/trim SI		416
12	Parcare autoturisme persoane juridice cu rezervare paralel cu axul șoselei/an SI		1666
	Parcare rapidă 0-2 h		-1
13	Parcare rapidă/ h pentru Intervalul 0-5 minute (parcare cu barieră)		0
14	Parcare rapidă/ h pentru intervalul 6-120 minute (parcare cu barieră)		1,5
15	Parcare rapida/ h pentru Intervalul >12b minute (parcare cu hariprAl_		13

Notă: 1. Taxele indud TVA 24% pentru 2016 șt TVA 19% pentru 2017.

2. Taxa percepută prin SMS este de fapt 0,35 euro + TVA.

Tabelul 13. Taxe de parcare actuale in municipiu! Bacău

Municipiul Hncbu

Plinei;            urȘrAtid? durabilii Otffttm mjf.c p;U

Plata taxelor de parcare se poate efectua prin Intermediul;

parcometrelor (definite ca aparate de autotaxare sau ca distribuitoare de tichete de parcare);

operatorilor (încasatorilor) - doar în zona parcărilor rapide;

telefonului mobil (SMS).

Parcarea rezidența ă în mun c'pful Bacă^

La nivelul muncipiului Bacău nu este adoptată la acest moment o politică a parcărilor de reședință, deși, la nivelul primăriei au existat preocupări în acest sens, materializate în anul 2015 într-un proiect de hotărâre având ca scop aprobarea unui Regulament privind amenajarea, întreținerea și exploatarea locurilor de parcare situate în parcările de reședință de pe raza municipiului Bacău.

Din analiza informațiilor existente pe site-ul Primăriei Bacău, a listei de inventar furnizate de Compartimentul Inventarierea și Administrarea Patrimoniului (subordonat Arhitectului Șef), dar și a observațiilor directe în teren și pe Google-StreetView, a rezultat un număr de aproximativ de 11.600 locuri de parcare (în proporție de 90% cu caracter rezidențial). în acestea sunt incluse și cele circa 950 parcări cu plată, o parte a parcărilor reglementate pe stradă, dar și baterii de garaje Individuale. Menționăm că această estimare este una aproximativă având în vedere faptul că gestionarea locurilor de parcare la nivel local este relativ neclară și neplanificată în general.

Munîcipiut 6atâu

de m^D.r.Wi urbAnă dabilă pentru mun « piui Ba

Figura 93 Cererea de parcare vs. oferta de parcare în municipiul Bacău

Mu-;c'piu Batiu

Pian de mob irate w b.i J durab la senin mun c p ul BaU:»

în acord cu datele furnizate de Primăria Bacău, în mundpiul Bacău sunt amenajate circa 2.300 baterii de garaje individuale (deși observațiile indică un număr mult mai mare al acestora). Acestea sunt mari consumatoare de spațiu public (4,5 ha), cu atât mai mult că uneori nu sunt utilizate în acest scop și afectează adesea calitatea și utilitatea spațiului public din cartierele rezidențiale și, implicit calitatea vieții în aceste cartiere (v. și 2.5.1. Facilități pietonale).

în plus, utilizarea ineficientă și inechitabilă a terenului în zonele cu locuințe colective conduce adesea la situații „personale" de rezolvare a nevoii de parcare și la utilizarea irațională și a spațiului public comunitar (Figura 92).

Ținând seama de oferta de parcare la nivel zonal se poate spune că în municipiului Bacău cel mult 1 autoturism din 4 deține în mod oficial un loc de parcare. în figura anterioară se regăsește ilustrată grafic distribuția aproximativă a cererii de parcare raportată la oferta de parcare. Menționăm însă că pentru cartierele cu locuințe prepoderent individuale nu au fost obținute suficiente informații care să releve de exemplu dacă este asigurată parcarea vehiculelor în curți.

Pentru rezolvarea problemelor parcărilor în ultimii ani au fost amenajate fie parcări ecologice, fie a fost reglementată parcarea pe stradă. Din păcate, din dorința de a răspunde cererii de parcare, adesea au fost amenajate parcări stradale în locații inadecvate (în Intersecții - v. Figura 94), lângă treceri de pietoni, obstrucționând vizibilitatea, în stații de autobuz) sau parcări rezidențiale ce utilizează ineficient spațiul public, fără o planificare integrată la nivelul cartierelor de locuințe (v. Figura 95).

Murneipiui Baca j

Plzr mobil tate urbani durabil p-ntrți mur'HClp.ijl

Parcările ecologice (înlerbate, cu dale) amenajate în ultimii ani reprezintă drea 25% din numărul total de locuri de parcare și sunt amenajate fie pe stradă, fie în zona spațiilor verzi din zona blocurilor de locuințe.

Parcarea pe stradă

în ceea ce privește parcarea pe stradă au fost identificate următoarele tipuri de parcare:

Tip parcare                        Locuri de parcare estimate

Reglementată	Longitudinală	6î
	Oblică	2240
	Perpendiculară	510
	Oblică neregulamentară (parcare în unghi în zonă cu reglementare longitudinală)	480
Nereglementată	Longitudinală	2270
	Oblică	190
	Perpendiculară	110

Tabelul 14: Număr estimativ de locuri de parcare pe rețeaua stradală majoră a munci piu Iul Bacău

Distribuția acestora la nivelul orașului este ilustrată în figura următoare. Se observă că al n-lea inel de drculație (str. Miorița, str. Vadu Bistriței, str. I.L.Caragiale și str. Milcov) este invadat de parcarea neregulamentară. în jurul zonei centrale, unde sunt parcări reglementate cu plată, o serie de străzi sunt străzi utilizate neregulamentar pentru parcare: str. V. Alecsandri, str. I.S. Sturza, str. Șoimului, parțial str. Războieni, Aleea Iulian Antonescu. O altă zonă ce polarizează cererea de parcare este zona Autogării, afectând bd. Unirii.

Mu cpu Saț;».

mob JsWte jrbana durabilă pentru Municip u> Bâcâu

Analiza situației actuale a parcărilor arată că parcarea reprezintă o problemă serioasă în municipiul Bacău atât în zona centrală, cât și în ceea ce privește parcarea rezidențială, în general. De asemenea, în mundpiul Bacău nu a fost identificată nici o parcare colectivă sub/supraterană și se remarcă lipsa reglementărilor și planificării în ceea ce privește parcarea vehiculelor de marfa.

Principalul element de potențial pentru dezvoltarea infrastructurii de parcare, dar șl pentru Implementarea unei politici de parcare coerente și durabile îl constituie implicarea autorităților locale în proiectul european PUSH & PULL- Managementul locurilor de parcare și implementarea unor strategii de succes pentru creșterea eficienței energetice în transportul urban, în care au fost șl sunt promovate:

• - măsuri de tip PULL (persuasive), precum:

• organizarea anuală a evenimentului Săptămâna Europeană a Mobilității în municipiul Bacău, crearea de piste șl parcări pentru biciclete, încurajarea cetățenilor de a folosi transportul public prin acordarea de facilități, acordarea de subvenții cetățenilor municipiului în vederea utilizării acestui mijloc de transport;

organizarea anuală a „Săptămânii Europene a Mobilității" (European Mobility Week). în anul 2015 Municipiul Bacău a fost nominalizat printre cele 10 autorități locale excelând în mobilitatea urbană, pentru felul în care a organizat în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Locală Bacău, în perioada 16-22 septembrie 2015, a XlV-a ediție a „Săptămânii Europene a Mobilității", sub deviza „Alege. Schimbă. Combină" (Choose. Change. Combine).

• - măsuri de tip PUSH (disuasive), precum:

• • implementarea conceputului de parcări rezidențiale,

demararea unul proiect pilot de parcări rezidențiale amenajate în zona centrală a orașului (dezvoltarea unei platforme electronice pentru achiziționarea de tichete de parcare, amenajare de parcări rezidențiale, etc), extinderea zonelor de parcări controlate din centrul orașului (desființarea unor zone de parcări clandestine prin transformarea lor în spații pietonale).

Mun'c pi-

PMnde         uftAnâ du^ab li prwu mun^'-p^i

• 2.6.2    Sisteme inteligente de transport

Managementul traficului reprezintă un complex de măsuri active și pasive pentru asigurarea fluenței traficului și totodată utilizarea infrastructurii existente cât mai eficient posibil.

Principalele puncte nevralgice într-o rețea de străzi sunt în special constrângerile întâlnite la nivelul intersecțiilor. De aceea, sistemele de control al traficului cu instalații de semaforizare reprezintă cea mai des întâlnită metoda de asigurare a funcționării unei intersecții aflată poate la limita de capacitate. De asemenea, într-o rețea de străzi în care de cele mai multe ori distanțele între intersecții sunt relativ mici în raport cu volumele de trafic ce trebuiesc gestionate, devine foarte important ca spațiile de stocare dintre intersecții să poată fi foarte bine controlate. Funcționarea optimă a intersecțiilor și a rețelei stradale în ansamblu, se poate asigura prin funcționarea în regim controlat cu semafoare.

Activități precum: supravegherea traficului, controlul traficului, supravegherea modului de funcționare a echipamentelor, urmărirea parametrilor de perfomanță în funcționarea rețelei, aplicarea politicilor de transport stabilite la nivelul autorităților locale, se pot asigura eficient prin intermediul unui instrument denumit sistem de management al traficului operat prin intermediul centrului de management al traficului.

La acest moment în municipiul Bacău nu există un centru de management al traficului, însă există necesitatea ca întreaga rețea de intersecții să fie conectată printr-o infrastructură de comunicații la un sistem UTC. De asemenea Intersecțiile actuale necesită reechipări în vederea funcționării în regim adaptiv la variațiile fluxurilor de trafic.

• 2.6.3    Semnalizarea verticală statică de orientare

Semnalizarea statică generală de orientare și cea privind obiectivele turistice sau socio-culturale din municipiul Bacău este insuficientă, existând multe situații în care pentru alegerea unei direcții de mers (către o localitate, către o anumită zonă din oraș sau punct de interes) conducătorii auto sunt puși în dificultatea de a decide care este direcția corectă de urmat în intersecție, ezitând sau fiind distrași, oprind în trafic pentru a întreba cetățenii ce traseu să urmeze. Aceste situații generează scăderea fluenței circulației, disconfort pentru participantii la trafic, risc de accidente, datorită concentrării excesive a atenției spre ceva ce lipsește sau nu există ia locul potrivit șl ca atare a dispersiei prea mare a câmpului vizual șl pierderea controlului asupra direcției de urmat.

Pentru eliminarea acestor riscuri și asigurarea unei semnalizări statice verticale de orientare adecvate este necesar a se revizui semnalizarea verticală pe ansamblul munidpiului șl aducerea acesteia la un standard corespunzător, mal ales în contextul apariției variantei de ocolire.

De asemenea, pentru un bun management al acestei componente se impune și implementarea unui sistem informatic de gestiune a semnalizării vertical în ansamblul ei.

Municipiul Saci.»

P an dt mobi itate urband durabili pentr munirjp'ul Bacii

• 2.7 Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate

Zonele complexe sunt areale cu rol strategic în sistemul urban, reprezentative pentru oraș dar și intens poiarizatoare de fluxuri. în consecință, acestea trebuie să satisfacă în mod echilibrat atât exigente de accesibilitate cât și exigente de calitate estetică și ambientală a spațiilor urbane.

• 2.7.1    Zona centrală

Conform PUG, zona centrală a municipiului Bacău reprezintă arealul cuprins într-un inel rutier al zonei centrale, constituit din strada 9 Mai (categoria a II-a), Bulevardul Unirii (categoria a II-a), strada Oituz (porțiunea dintre Bd. Unirii și strada Războieni - categoria a n-a) și strada Războieni (categoria a II-a între strada Oituz și strada I.S.Sturza și categoria a in-a între străzile I.S.Sturza și Parcului).

Ea cuprinde instituțiile cele mai importante: Primăria, Consiliul Județean, Prefectura, Teatrul Bacovia, Casa de cultură, Casa Națională de Asigurări de Sănătate Bacău, dar și funcțiuni rezidențiale, un nucleu comercial, biserici, birouri, bănci, unități de învățământ etc.

Deși zona centrală definită în PUG se limitează în mare parte la zona centrală veche a orașului (zonă ce include extrem de puține fragmente din acea perioadă), concentrarea anumitor puncte de interes în vestul și sudul acesteia (puncte generatoare de circulații), dar și proximitatea Autogării Bacău (în nond-est) impune extinderea zonei pentru studiu (v. Figura 97).

Municipiu) Baca»

Plan du tc ailitate urbana durab-'a pent.u muncipu,'

în zona centrală, doar sectorul Calea Mărășești - strada Nicolae Bălcescu poate fi considerat ca bulevard, în accepțiunea sa tradițională, datorita amenajării generoase a trotuarelor, existenței vegetației de aliniament (deși tânără), a spațiilor comerciale, dar și a legăturii facile cu Parcul Trandafirilor, Parcul Bacovia și piața din fața Casei de Cultură. Parțial și bulevardul Unirii poartă premisele unui bulevard, deși rolul său de culoar de circulație (inclusiv de tranzit) îl transformă într-un spațiu agresiv pentru cetățeni.

în prezent, arealul prezintă următoarele disfunctir.

• •    slabă și foarte slabă calitate a spațiilor publice, ca efect al alocării preponderente a resurselor de teren căilor de circulație și parcărilor pentru autovehicule;

• •    absența transportului public pe strada Nicolae Bălcescu, arteră majoră care reunește numeroase funcțiuni de Interes public;

•    absența infrastructurii pentru biddiști.

  
  

IVUm piu' Bac Au

P .ia ce mobilii^ e du abHâ peAtrti murtitipjul

Pentru arealul situat în vecinătatea sudică a zonei centrale, traseele pietonale de legătură ale zonei centrale cu cartierele Cornișa și Carpați se îngustează pe ambele laturi ale Căii Mărășești, iar facilitățile dedicate deplasărilor cu bicideta lipsesc. Intensitatea traficului auto pe acest sector al Căii Mărășești este cea mai ridicată din oraș atingând arca 37000 de vehicule zilnic. în acest context nu este valorificat potențialul spațiului adiacent situat pe latura de est a Căii Mărășești, dotat în trecut chiar șl cu iluminat public (v. figura de mai jos).

De asemenea, în această zonă se remarcă conectivitatea redusă a traseelor pietonale situate de o parte și alta a Căii Mărășești (axul central al orașului având rol de barieră pe acest sector), în contextul în care nevoi esențiale au fost identificate din acest punct de vedere:

PMUD BACĂU SEARCH CORPORATION Aug 17                                                                   pag 141/452

Mcns piu। B.'țSu

"T’ .ie mos htatn urbana d-rab la niunic puJ Bacău

asigurarea unui parcurs facil și agreabil pentru deplasările motorizate pe direcția est-vest (între zona de tip duster sportiv stadion, bazin de înot, terenuri de sport și cea a Parcului Cancicov);

asigurarea unor circulații pietonale sigure, inclusiv pentru persoanele cu mobilitate redusă între latura de est a Căii Mărâșești și zona de tip duster medica! de pe latura de vest a acesteia. Mai mult topografia zonei este favorabilă amenjării unei parcări colective subterane în zona Stadionului care ar putea deservi atât stadionul cât și zona spitalelor.

• 2.7.2    Zona Gării Bacău

Zona gării este un areal complex, cu o ridicată importanță pentru oraș, care rezultă din diversele sale ipostaze:

Poartă urbană feroviară a Municipiului Bacău, dar și a teritoriului său de influență - areal "vitrină", de prim contact, care trebuie să fie reprezentativ pentru oraș șl comunitatea sa, cu o ridicată calitate funcțională și ambientală. Această ipostază va fi potențată, în viitor, odată cu realizarea coridorului european IX, feroviar

• •    Areal de conexiune între transportul fa nivel teritorial (regional, național) și transportul ia nivel local, care necesită condiții de transfer rapid, confortabil și sigur între cele două sisteme de transport.

în prezent, zona gării prezintă numeroase disfuncții:

• *    calitate estetică foarte scăzută a spațiului public aferent, ca șl situații de neaccesibilizare a acestuia pentru persoanele cu mobilitate redusă;

slabă calitate funcțională și estetică a stațiilor de transport și a condițiilor de transfer între ele;

„manginalizarea" transportului public de călători (prin amenajarea și amplasarea inadecvată a stației de transport public local);

•    foarte proastă calitate funcțională și estetică a pasajului pletonal subteran care asigură atât accesul la peroane cât șl relația pietonală între cartierele CFR și Centru (v. capitol "infrastructură pentru pietoni");

proastă calitate funcțională a infrastructurii pentru pietoni și amplasare necorespunzătoare a trecerilor pentru pietoni;

lipsa clarității amenajării funcționale a Pieței Gării (d.p.d.v al facilităților destinate circulației pietonale, circulației vehiculelor de transport călători și, respectiv a vehiculelor pentru transport marfă) cu afectarea siguranței circulațiilor pietonale;

absența infrastructurii pentru biciclete (benzi pentru circulație și parcări)

distanța relativ mare între gară și autogara Massaro nu permite condiții de transfer optime.

Municipiul dsj          urbani        pentru myo.c pud Rjcau

Figura 102: Zona gării: a. Piața Gării - areal de circulație și staționare, cu o slabă calitate estetică; b. proasta amplasare a trecerilor pentru pietoni generează traversări neregulamentare și pericol de accidente, c. infrastructură pentru pietoni și stații de transport cu o foarte slabă calitate funcțională și estetică;

d. inacceslbUitatea spațiului public pentru persoane cu mobilitate redusă

Mu^tețpipl Baclto

p.an de mob.liate bană dirab^a pent.'j iw nip &<cJn

• 2.7.3    Zona Autogării (centrale) Bacău

Zona Autogării Bacău reprezintă de asemenea un areal complex cu mare importanță pentru oraș, luând în considerare următoarele aspecte:

rolul de poarta rutieră urbană și de areal de conexiune între transportul la nivel teritorial și transportul la nivel local,

• •    amplasarea sa în vecinătatea nord-estică a zonei centrale (la circa 2 km de Gară și 5,5 km de Aeroport), pe unica principală axă est-vest a orașului, în imediata vecinătate a intersecției acestei axe cu cel de 11-lea inel de circulație al orașului.

în prezent, zona autogării prezintă importante disfunctii:

• •    slabă calitate funcțională și estetică a spațiului public aferent;

lipsa lizibilității, funcționalității și siguranței infrastructurii pentru pietoni șl pentru persoanele cu mobilitate redusă în incinta și în zona autogării;

condiții nesatisfăcătoare de transfer între diverse mijloace de transfer;

•    absența infrastructurii pentru biciclete.

PMUD BACĂU SIARCH CORPORATION -Aug 17                                                                   Pag 144/452

Murt. On..i iBatou

Plan de nwbXwt durabil pentru         8«câli

• 2.7.4    Aeroportul Internațional „George Enescu" Bacău

Parte a rețelei TEN-T comprehensive, Aeroportul Internațional „George Enescu" Bacău, situat a o distanță de 4 km sud de centrul municipiului Bacău, deservește zona centrală a Moldovei, cu precădere județul Bacău, dar și județele învecinate: Neamț, Vrancea, Vaslui.

în acord cu clasificarea aeroporturilor prezentată în MPGTR¹⁰, Aeroportul Bacău este încadrat ca aeroport regional datorită localizării sale (lângă un oraș cu populația între 50.000 și 350.000 locuitori) și a zonei de captare (mai mare de 500.000 locuitori).

Infrastructura aeroportuară este administrată de R.A. Aeroportul Internațional George Enescu Bacău.

F/gura 105. Aeroportul Internațional "George Enescu' Bacău în ^rețeaua TEN-Taeroportuară. Sursa, (http://ec europa, eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-autdellnes/doc/maos/eu.ixi¹

Municipiul Barau

Plan de mobilitate urbana durabila pentru municipiul Bacău

Conexiuni actuale la rețeaua rutieră și feroviară. Facilități de parcare

în prezent, accesul către Aeroportul din Bacău se realizează doar pe cale rutieră, conexiunea cu DN 2/ E 85 aflat în traversarea municipiului Bacău (Calea Republicii) realizându-se, pe o lungime de aproape 600 m, prin strada Aeroporului. La acest moment se efectuează lucrări de lărgire a acestei străzi. Menționăm că Primăria Municipiului Bacău, responsabilă cu Implementarea proiectului de lărgire a străzii Aeroportului, nu a pus la dispoziție informații cu privire la noul profil transversal al străzii, a modului în care aceasta se va conecta cu rețeaua stradală majoră și nici privind facilitățile pentru deplasarea pietonală și a relației cu transportul public local.

Gara municipiului Bacău se află la circa 5 km de Aeroport.

în prezent, Aeroportul nu este deservit de o stație de transport public local în imediata sa vecinătate, cea mai apropiată stație fiind cea de pe bulevardul Republicii, la o distanță de 700 m (10-15 minute de mers pe jos).

Aeroportul dispune în prezent de un număr de 100 de locuri de parcare.

Traficul de pasageri

_e 650,000 ț 600,000 J 550.000 ’ 500,000

450,000

400 000 350,000 300,000 250.000 200 330 150.000 100,000 50,000

0

Figura 106: Evoluția traficului de pasager! pm ,4 eroportu! Internationa "George Enescu ” BactăL, Sinsa datelor: Aeroportul Interna^ona^: “George Enescu" Bacău

Municipiul Baca mobilate urbană duTabUă pentru munîcip ai B^cău

Figura 107: Prognoze ale traficului de pasageri prin Aeroportul Internațional “George Enescu " Bacău

Anul	Companii aeriene	Destinații
		Total	Interne	Externe                1
2010	Blue Air, Carpatair, Tarom, Air Bucharest	8 destinații	București Timișoara	Italia (Roma, Torino, Milano, Bologna) Marea Britanie (Londra) Franța (Paris)
2011	Blue Air, Air Bucharest, Carpatair	11 destinații	Timișoara	Italia (Roma, Torino, Milano, Bologna) Marea Britanie (Londra) Franța (Paris) Cipru (Lamaca) Spania (Barcelona) Belgia (Bruxelles) Irlanda (Dublin)
2012	Blue Air, Carpatair	12 destinații	Timișoara	Italia (Roma, Torino, Milano, Bologna, Catania, Veneția) Marea Britanie (Londra) Franța (Paris) Belgia (Bruxelles) Irlanda (Dublin) Turcia (Antalya)

Mun.cjpiti. eaciu

Pândempol'tPîe umani durabila pMitrj upkipiut BacAu

PMUD BACĂU. RAPORT FINAL

Anallia situației existente

Anu!	Companii aeriene	Total	Interne	Destinații Externe
2013	Blue Air, Carpatalr	10 destinații	Timișoara	Italia (Roma, Torino, Milano, Bologna) Marea Britanie (Londra) Franța (Paris) Belgia (Bruxelles) Irlanda (Dublin) Turda (Antalya)
2014	Blue Air, Carpatalr, Air Bucharest	10 destinații	-	Italia (Roma, Torino, Milano, Bologna) Marea Britanie (Londra) Franța (Paris) Belgia (Bruxelles) Irlanda (Dublin) Turda (Antalya) Greda (Heraklion)
2015	Blue Air, Aegean	12 destinații	-	Italia (Roma, Torino, Milano, Bologna, Catania) Marea Britanie (Londra, Uverpool) Franța (Paris) Belgia (Bruxelles) Irlanda (Dublin) Turda (Antalya) Greda (Rhodos)
2016	Blue Air	13 destinații	-	Italia (Roma, Torino, Milano, Bologna, Catania) Marea Britanie (Londra, Uverpool) Franța (Paris) Belgia (Bruxelles) Irlanda (Dublin) Turda (Antalya) Germania (Stuttgart) Spania (Madrid)
2017-2021		(13 + <5) destinații	București Timișoara Constanța	Italia (Roma, Torino, Milano, Bologna, Catania) Marea Britanie (Londra, Uverpool) Franța (Paris) Belgia (Bruxelles) Irlanda (Dublin) Turda (Antalya) Germania (Stuttgart, Berlin) Spania (Madrid, Barcelona) Danemarca Suedia Norvegia

Tabelul 15: Destinările curselor de hnle tn relație cu Aeroportul Internationa¹ "George Enescu" Bacău. Sursa¹ Aeroportul Internațional "George Enescu'' Bacău

Mumtipiiil SiacaLi

Plan de mobilitate urbană durabili pentru muniț'Biul S >O j

Proiecte de reabilitare/dezvoltare a infrastructurii aeroportuare (piste, cai de rulare, platforme de staționare, etc.)

R.A. Aeroportul Internațional „George Enescu" Bacău se află în faza de pregătire a documentației necesare pentru obținerea finanțării din fonduri europene, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, pentru proiectul de investiții intitulat „Creșterea capacității portante și modernizarea pistei de decolare aterizare și a suprafețelor de mișcare aferente".

în cadrul acestui proiect vor fi realizate următoarele obiective:

• -    pista de aterlzare-decolare cu o suprafață de 2500 m lungime și 45 m lățime;

• -    suprafețe de mișcare (căile de rulare Charlie și Delta);

• -    balizaj CAT II;

• -    drum perimetral de securitate cu lungimea de 6300 m;

• -    canalizare pluvială pentru toate suprafețele de mișcare.

De asemenea, R.A. Aeroportul Internațional „George Enescu" Bacău își propune următoarele obiective pentru viitor:

• -    Pe termen scurt (anul 2017), finalizarea proiectului „Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport aerian la Aeroportul Internațional George Enescu Bacău". în cadrul acestui proiect va fi construit un nou termina! de pasageri cu o suprafață de 6.300 mp, un nou turn de control, un termina! intermodal pentru transport rutier, o uzina electrică, o centrală termică, un garaj auto și o nouă parcare cu 289 de locuri.

Pe termen mediu, implementarea proiectului de investiții care are ca scop modernizarea pistei și a celorlalte suprafețe aeroportuare menționate anterior.

dpmJ ti 3 ci ui

Plan de .robH wte u b.v a dx-rab lâ pentru municipiu) BecAu

PMUD BACĂU. RAPORT FINAL                                                                                 Analiza situației existente

• -    Pe termen lung, se analizează posibilitatea înființării unei zone libere în vecinătatea aeroportului, ce ar putea deveni deosebit de atractivă pentru investitori în contextul unei accesibilități ridicate a acesteia (rutier, feroviar și aerian).

•    Conexiuni viitoare cu rețeaua rutieră și/sau feroviară

MPGTR, prevede ca până !a orizontul anului 2025 toate aeroporturile regionale (inclusiv cel din Bacău) să asigure următoarele standarde de conectivitate.

• -   Legătură rutieră - obligatone,

• -    Legătură feroviară - opțională,

• -    Serviciu de transport public cu autobuzul - ob 'igatoriu,

• -    Serviciu de transport public cu trenul (trenurile vor opera la un Interval de 30 min în ora de vârf) - opțional,

• -    Servicii de taxi (fluxurile de taxi vor fi separate de restul traficului) - opționale,

• -    Parcare de lungă durată - opționala,

• -    Stat le de tren/autobuz nu vor fi mai ceparte de 15 min. de mers pe jos față de terminalul de pecari

Pe de altă parte, R.A. Aeroportul Internațional „George Enescu" Bacău evidențiază două posibile oportunități de conectare a aeroportului cu rețeaua rutieră și/sau feroviară, și anume:

•    cu varianta de ocolire/centura Bacău, prin realizarea unei legături rutiere suplimentare cu rețeaua rutieră;

• •    cu gara din Bacău, prin înființarea unei stații de tren, pe linia simplă de cale ferată (nefuncțională astăzi) care deservește societatea Aerostar și care se află la o distanță de oca. 200 m față de aeroport.

¹

Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale si Administrației Publice nr 233 din 26-02-2016

²

* http://www sdtr.ro/44/Strategie

³

http://gov ro/ro/guvemul/sedinte-guvem/strategia-de-dezvoltare-teritorialaa-romanlel-pentru-urmatoarele-doua-decenil-aprobata-de-guvern

⁴

Din care 20,18 km ai profil de autostradă.

⁵

(httn:/ZBdmordest.ro/user/file/Ddr/PDR%20NE%2020

⁶

⁷

btto://arniva.muniapiuibacBU.rp/subDao!nLfisiere/St^^^              Durabila a municipiului Bacau.Mitid publice de Dezvolt

are Lcca/a.,odf

⁸

Drumurile marcate cu gri sunt cuprinse integral în zona funcțională.

⁹

..... Traseu linia 4

  ¹¹¹ Trasau lima 5

¹—1 ta mu lima 6

   ' T'Aseu lima 14

Traseu linia ț/

— T/aseu lima î9

i Traseu lima 22

Pentru Auchan * Selg c* ijiirse perAu

S*«nii pe liniile 17B 138 i® 225

Trasau linia 1.3

' Traseu lima <SB

....... Traseu tmia 2i B

Uocnhi Matti U'w nftnfam hCL nr 366 dir 2^ ⁵ 2 -WQ

4V SEARCH • r ro«X>4A-i«

O²”??™'       2MI>1

Figura 73: Amplasarea stațiilor de tan în municipiul Sacău

¹⁰

” Varianta finala revizuita a Raportului privind Mașter Planul pe termen scud, mediu șl lung (pag 498)