Hotărârea nr. 160/2016
Hotararea Consiliului Local Nr. 160HOTĂRÂRE privind însușirea de către Consiliul Local al Municipiului Bacău a întâmpinării formulată în dosarul nr. 15006/180/2014
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU, ÎNTRUNIT ÎN ȘEDINȚĂ EXTRAORDINARĂ LA DATA DE 18.05.2016;
Având in vedere:
-
- Referatul nr. 26643/11.05.2016 al Serviciului Juridic și Aplicarea Legilor Proprietății;
-
- Expunerea de motive a Viceprimarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 3574 /12.05.2016;
-
- Raportul compartimentului de resort înregistrat cu nr. 3575/ 12.05.2016;
-
- Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 680/18.05.2016 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 681/18.05.2016 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 682/18.05.2016 al Comisiei de specialitate nr.5, nr. 683/18.05.2016 al Comisiei de specialitate nr. 4 și nr. 684/18.05.2016 al Comisiei de specialitate nr. 5, favorabile;
-
- Prevederile art. 34 (1) lit. „i” și ale art. 79A3 din OG nr. 35/ 2002 pentru aprobarea Regulamentului - cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, actualizată;
-
- Prevederile art. 21 (3), ale art. 23, ale art. 47 (1), ale art. 61 (2) și ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată și actualizată;
-
- Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Bacău nr. 38/2010 privind mandatarea Primarului Municipiului Bacău, de a împuternici o persoană să reprezinte Consiliul Local al Municipiului Bacău în justiție, completată prin HCL nr. 135/2010;
în baza dispozițiilor art. 36 alin. (9) și art.45(l) din Legea nr. 215/ 2001 a administrației publice locale republicată și actualizată,
HOTĂRĂ ȘTE:
ART.l. - Se însușește de către Consiliul Local al Municipiului Bacău întâmpinarea (apărărilor) formulată în dosarul nr. 15006/180/2014, conform Anexei - parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART.2. - Se mandatează Viceprimarul Municipiului Bacau cu atribuții de primar, Xxxx Xxxxx, să împuternicească un apărător ales care să apere interesele Consiliului Local al Municipiului Bacău în cauza ce face obiectul dosarului nr. 15006/180/2014, pe tot parcursul derulării procesului până la soluționarea lui definitivă.
ART.3. - Viceprimarul Municipiului Bacău cu atribuții de primar va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâriprin Serviciul Juridic și Aplicarea Legilor Proprietății.
ART.4. - Hotărârea vaJr^QTiftini
Serviciului Juridic și Aplicarea Legilor Proprietății.
E0INȚÂ
ICAN
CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIP UI BACĂU
Xxxxxxx-Xxxxxx PO VICI
ROMÂNIA
JUDEȚUL BACĂU
CONSILIUL LOCAL BACĂU
Anexă la HCL nr. ISO / 2016
ROMANIA
JUDEȚUL BACAU
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU
Sediu: Bacau, str. Marasesti, nr. 6, județul Bacau
TELEFON: 0234/581650
FAX: 0234/588757
NR. 26643/11.05.2016
JUDECĂTORIA BACAU - Secția Civila
Bacaii, str. Oituz, nr. 20, județul Bacau
DOSAR NR. 15006/180/2014
TERMEN: 23.05.2016, cl9d, h: 13.00
Consiliul Local al municipiului Bacau cu sediul in Bacau, str. Marasesti, nr. 6, județul Bacau, in temeiul art. 205 si următoarele din Noul Cod de Procedura Civila, formulează
ÎNTÂMPINARE
prin care solicita instanței de judecata respingerea excepției nelegalitatii parțiale a H.C.L. nr. 430/23.12.2009 invocata de reclamanti prin răspunsul la intampinare, pentru următoarele motive si considerente:
PE EXCEPȚIE:
-
1. Invocam EXCEPȚIA DE INADMISIBILITATE a excepției de nelegalitate parțiala a H.C.L. nr. 430/23.12.2009, avand in vedere următoarele aspecte:
Prin răspunsul la intampinare depus la dosarul cauzei, reclamantii, Xxxxxxx Xxxxxxxxxx si Xxxxxxx Xxxxxxx, au invocat excepția nelegalitatii parțiale a H.C.L. nr. 430/23.12.2009 in ceea ce privește poziția nr. 936 din Anexa nr. 1 la aceasta pe motiv ca suprafața de 73 mp care face obiectul contractului de închiriere nr. 372705/521/04.07.2006 nu se afla in domeniul privat al municipiului Bacau.
Cu toate acestea, avand in vedere caracterul actului administrativ fata de care a fost invocata excepția, respectiv act administrativ cu caracter normativ, apreciem ca se impune admiterea EXCEPȚIEI DE INADMISIBILITATE a excepției de nelegalitate parțiala a H.C.L. nr. 430/23.12.2009, fata de următoarele:
Potrivit prevederilor art. 4, alin. (1) din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ, actualizata, “legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate”, iar potrivit alin. (4) al aceluias articol, ' actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege”.
Rezulta, așadar, din textul de lege mai sus aratat ca obiectul unei excepții de nelegalitate il poate constitui numai actul administrativ cu caracter individual si, in nici un caz, un act administrativ cu caracter normativ. Apreciem ca norma mai sus indicata nu poate fî susceptibila de o alta interpretare atata timp cat legiuitorul a indicat expres ce acte pot fi atacate pe cale de excepție oricând, cu mențiunea ca rațiunea legiuitorului de a exclude actele cu caracter normativ din sfera de aplicare a excepției de nelegalitate este justificata de o serie de considerente, si anume:
In primul rând, efectul admiterii unei excepții de nelegalitate este prevăzut chiar de legiuitor la alin. (3) al art. 4 din Legea nr. 554/2004 si consta in faptul ca “instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată”.
Prin urmare, actul admistrativ in cauza, deși ar putea fi nelegal si aceasta nelegalitate a fost constatata, continua sa existe, el nefiind anulat si doar instanța in fata careia s-a ridicat excepția va soluționa cauza fara a tine seama de acest act. Astfel, exista ipoteza ca același act, deși nelegal, sa se aplice in continuare unor subiecți de drept, creandu-se situația inacceptabila ca un asemenea act sa fie aplicabil pentru o serie de destinatari, iar pentru altii, sau poate pentru o singura persoana, acel act sa nu se mai aplice.
Prin faptul ca partea care a invocat excepția de nelegalitate a actului administrativ cu caracter normativ nu este obligata sa introducă o acțiune in anulare, pentru a-si atinge scopul de a nu fî luat in considerare la soluționarea unei cauze determinate, actul nelegal nu este anulat si astfel nu este aparat interesul legitim public, definit de art. 2, lit. r) din legea contenciosului administrativ care arata ca “interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice”.
Se creaza, astfel, situația ca un act in privința caruia s-a constatat ca este nelegal continua sa existe si sa-si producă efecte.
De asemenea, obligația publicării este prevăzută de art. 23 din Legea nr. 554/2004 numai pentru “hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ”. Prin urmare, numai acele hotarari prin care s-au anulat actele administrative cu caracter normativ sunt “general obligatorii și au putere numai pentru viitor".
Cum hotărârile prin care se constata nelegalitatea unui act administrativ nu se publica, neexistand aceasta obligație, si nici nu sunt general obligatorii, se creaza premisele unui arbitrariu in aplicarea actului normativ, daca el ar putea fi atacat pe calea excepției de nelegalitate.
Principalele efecte negative ale unei astfel de soluții sunt obligarea implicita a unui număr foarte mare si nedeterminat de persoane de a ataca actul normativ nelegal pe calea excepției ori de cate ori actul se aplica si acestora, deși anterior o instanța s-a pronunțat cu privire la nelegalitatea actului. Se pierde, astfel, un timp important ce lungește perioada de soluționare a cauzelor in mod nejustifîcat.
Totodată, exista premisele pronunțării unor hotarari contradictorii deoarece nu toti autorii excepției de nelegalitate vizând același act cu caracter normativ pot invoca aceleași motive de nelegalitate si pe acelea care atrag nulitatea actului.
Cu privire la H.C.L. nr. 430/2009, invederam instanței de judecata faptul ca aceasta are, in mod clar, un caracter normativ avand in vedere ca, asa cum se poate observa atat din titlul sau, cat si din conținut, cuprinde reglementari cu caracter general, impersonale.
In acest sens, chiar daca reclamantii inteleg sa invoce nelegalitatea parțiala a acestei hotarari numai cu privire la poziția 936 din Anexa nr. 1, apreciem ca acest lucru nu schimba in nici un fel caracterul actului administrativ in speța, respectiv acela de act administrativ cu caracter normativ.
Astfel, prin H.C.L. nr. 4320/2009 se modifica si se completează H.C.L. nr. 199/2002 prin care s-a insusit inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al municipiului Bacau. Este adevarat ca la poziția 936 din Anexa 1 la hotarare apar numele reclamantilor Xxxxxxx Xxxxxxxxxx Xxxxx si Juliana, insa prin adoptarea acestei hotarari nu s-a urmărit stabilirea unor raporturi juridice directe cu aceste persoane, ci inventarierea unor bunuri care sa completeze domeniul privat al municipiului Bacau, inclusiv inventarierea unui teren care la acel moment era inchiriat numitilor.
Rezulta, așadar, ca aceasta hotarare conține reglementari referitoare la o serie de bunuri ce completează inventarul domeniului privat al municipiului Bacau, reglementari cu caracter general, impersonale, care produc efecte ‘erga omnes’, si nu efecte fata de o anumita persoana, in speța reclamantii.
Totodată, apreciem ca, in vederea stabilirii caracterului individual sau normativ al unui act administrativ, nu se poate realiza ‘decuparea’ unor dispoziții din aceasta (in acest caz a poziției 936 din Anexa nr. 1 la hotarare), ce ar putea afecta caracterul unitar al actului, ci trebuie examinat integral conținutul sau, prin prisma trasaturilor sale, respectiv reglementările pe care le cuprinde.
In aceste condiții, fata de toate cele mai sus menționate, solicitam instanței de judecata admiterea excepției invocata, respectiv EXCEPȚIA DE INADMISIBILITATE a excepției de nelegalitate parțiala a H.C.L. nr. 430/23.12.2009 invocata de reclamanti si, pe cale de consecința, respingerea acesteia ca inadmisibila.
-
2. Invocam EXCEPȚIA LIPSEI DE INTERES in ridicarea excepției de nelegalitate parțiala a H.C.L. nr. 430/23.12.2009, avand in vedere următoarele:
După cum bine se știe, una din condițiile cerute pentru formularea unei cereri, aplicabile si situației de fata, este existenta unui interes legitim, aceasta din urma trebuind înțeleasa ca folos practic urmărit.
In ceea ce privește interesul, acesta trebuie sa fie unul legitim, născut si actual, insa, in acest caz, apreciem ca aceasta condiție nu este îndeplinita avand in vedere ca reclamantii nu justifica interesul născut si actual pentru invocarea acestei excepții, in condițiile in care, aceștia nu sunt expuși unui prejudiciu iminent ce ar putea fi îndepărtat numai prin recurgerea la aceasta măsură si, automat, nu justifica folosul practic urmărit.
Astfel, asa cum am aratat si in rândurile de mai sus, prin H.C.L. nr. 430/2009 se modifica si se completează H.C.L. nr. 199/2002 prin care s-a insusit inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al municipiului Bacau, la poziția nr. 936 din Anexa nr. 1 la hotarare fiind menționata si suprafața de 73 mp, teren agricol care la acel moment era închiriat numitilor Xxxxxxx Xxxxxxxxxx Xxxxx si Juliana.
Reiteram faptul ca prin emiterea acestei hotarari nu s-a creat un raport juridic intre instituția noastra si reclamanti, raport juridic care ar putea crea un prejudiciu pentru aceștia si care ar putea justifica solicitarea de constatare a nelegaiitatii acestui act, ci numai s-a făcut inventarierea acestei suprafețe de teren in domeniul privat al municipiului Bacau, in conformitate cu prevederile legale in materie.
Cu alte cuvinte, singurul act ce ar putea provoca reclamantilor un eventual prejudiciu este contractul de inchiriere si, in nici un caz, hotararea de consiliu local care cuprinde doar o serie de reglementari generale ce privesc inventarierea unor bunuri, fara a stabili/consacra raporturi juridice intre parti.
Menționam faptul ca raporturile juridice intre parti, respectiv drepturile si obligațiile contractuale, au fost stabilite prin contractul de inchiriere, care reprezintă legea pârtilor, contract încheiat ca urmare a solicitării reclamantilor si pe care aceștia l-au semnat de buna voie.
In acest sens, nu înțelegem care este folosul practic urmărit de reclamanti prin invocarea acestei excepții, atata timp cat, chiar si in cazul in care aceasta excepție ar fi admisa, instanța nu ar putea constata decât nelegalitatea înscrierii in inventarul domeniului privat al municipiului Bacau a suprafeței de teren de 73 mp si, in nici un caz, nelegalitatea contractului de închiriere sau faptul ca acest teren aparține domeniului privat al municipiului Bacau. Asta, in condițiile in care, asa cum am aratat in rândurile de mai sus si cum rezulta si din înscrisurile depuse la dosar, prin H.C.L. nr. 430/2009 s-a operat numai înscrierea terenului in inventarul domeniului privat al municipiului nu si stabilirea unor raporturi juridice intre parti.
In concluzie, apreciem ca reclamantii nu justifica interesul legitim, născut si actual in invocarea excepției de nelegalitate parțiala a H.C.L. nr. 430/23.12.2009, motiv pentru care solicitam admiterea excepției invocata si, pe cale de consecința, respingerea excepției invocata de reclamanti ca fiind lipsita de interes.
IN FAPT:
In cazul in care veți trece peste excepțiile invocata de noi, solicitam instanței de judecata respingerea, ca neîntemeiata, a excepției invocata de reclamanti, respectiv excepția de nelegalitate parțiala a H.C.L. nr. 430/23.12.2009, fata de următoarele:
Asa cum reiese din cuprinsul răspunsului la întâmpinare, in motivarea excepției invocata, reclamantii arata ca suprafața de teren de 73 mp care face obiectul contractului de inchiriere nu se afla in domeniul privat al municipiului Bacau, ca municipiul Bacau nu deține un titlu de proprietate pentru acest teren si ca terenul nu este înregistrat in cartea funciara a municipiului Bacau.
Cu toate acestea, contrar celor susținute de reclamanti, apreciem ca H.C.L. nr. 430/2009 este legala, atat în integralitatea sa, cat si cu privire la înscrierea de la poziția nr. 936 din Anexa nr. 1, fata de următoarele:
Sub un prim aspect, asa cum rezulta din documentația ce a stat la baza emiterii H.C.L.nr. 430/2009 (înaintata la dosarul cauzei), Înscrierea in inventarul domeniului privat al municipiului Bacau s-a făcut in baza prevederilor art. 4 si art. 5, alin. (2) din Legea nr. 213/1998 (in vigoare la acea data) si a art. 122 din Legea nr. 215/2001, care prevede ca, “ Toate bunurile aparținând unităților administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale și județene li se prezintă anual de către primar, respectiv de președintele consiliului județean, un raport asupra situației gestionării bunurilor”.
In acest sens, menționam faptul ca, prin emiterea acestei hotarari, s-a urmărit întocmai respectarea legii in sensul respectării obligației de inventariere a suprafețelor de teren ce fac parte din domeniul privat al municipiului, deci, in nici un caz, nu poate fi vorba despre faptul ca aceasta hotarare ar fi nelegala.
Mai mult decât atat, aceasta a fost supusa si controlului Instituției Prefectului Județului Bacau care nu a avut obiectiuni referitoare la legalitatea sa.
In ceea ce privește suprafața de 73 mp, aceasta facea parte din domeniul privat al municipiului Bacau inca de la momentul încheierii contractului de Închiriere, prin efectul legii, avand in vedere ca nu facea si nu face parte din domeniul public al municipiului si nici nu este proprietatea unei persoane fizice sau juridice, iar in anul 2009 aceasta a fost doar inregistrata/inventariata in evidenta domeniului privat.
Astfel, nu se poate vorbi nici o secunda despre faptul ca terenul nu ar aparține domeniului privat al municipiului Bacau in condițiile in care nu a fost indicata o alta persoana fizica sau juridica care sa fie proprietara acestui teren, practica judiciara fiind destul de clara si consecventa in acest sens. Mai mult decât atat, avand in vedere ca reclamantii sunt cei care au invocat faptul ca municipiul Bacau nu este proprietarul terenului, apreciem ca aceștia aveau obligația de a face dovada acestui lucru, prin indicarea adevăratului proprietar al terenului si a titlului in care deține acest teren.
Fata de toate aceste aspecte mai sus aratate, solicitam instanței de judecata respingerea, ca neîntemeiata, a excepției invocata de reclamanti, respectiv excepția de nelegalitate parțiala a H.C.L. nr. 430/23.12.2009.
ÎNDREPT:
Ne întemeiem prezenta pe dispozițiile Noului Cod de Procedura Civila, Legii nr. 554/2004, Legii nr.215/2001, Legii nr. 213/1998.
Consiliul Local al municipiului Bacau, Președinte de ședința,
ȘEF SERVICIU Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx
CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI BAC Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxxx /
