HOTĂRÂRE privind însușirea de către Consiliul Local al Municipiului Bacău a recursului formulat în dosarul nr. 228/110/2014*

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACĂU ÎNTRUNIT ÎN ȘEDINȚĂ EXTRAORDINARĂ LA DATA DE 05.06.2015;

Având în vedere:

• - Referatul nr. 4363/ 04.06.2015 al Serviciului Juridic și Aplicarea Legilor Proprietății;

• - Expunerea de motive a Viceprimarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 4367/04.06.2015;

• - Raportul compartimentului de resort înregistrat cu nr. 4368/ 04.06.2015;

• - Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 476/04.06.2015 al Comisiei de specialitate nr. 1, nr. 477/05.06.2015 al Comisiei de specialitate nr. 2, nr. 478/05.06.2015 al Comisiei de specialitate nr. 3 nr. 479/05.06.2015 al Comisiei de specialitate nr. 4 și nr. 480/05.06.2015 al Comisiei de specialitate nr. 5, favorabile;

• - Prevederile art. 79^A3 din OG nr. 35/ 2002 pentru aprobarea Regulamentului - cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, actualizată;

• - Prevederile art. 21 (3), ale art. 23, ale art. 47 și ale art. 117 lit „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată și actualizată;

• - Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Bacău nr. 38/ 2010 privind mandatarea Primarului Municipiului Bacău, de a împuternici o persoană să reprezinte Consiliul Local al Municipiului Bacău în justiție, completată prin HCL nr. 135/ 2010;

în baza dispozițiilor art. 36 alin. (9) și art.45(l) din Legea nr. 215/ 2001 a administrației publice locale republicată și actualizată,

HOTĂRĂ ȘTEî

ART. 1* - Se însușește de către Consiliul Local al Municipiului Bacău recursul și motivele de recurs formulate în dosarul nr. 228/110/2014*, conform Anexei - parte integrantă din prezenta hotărâre.

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

____Anexa ia HCL nr.

ROMANIA

JUDEȚUL BACAU

MUNICIPIUL BACAU

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU

DOMNULE PREȘEDIN TE

Subscrisa UAT Bacau si Consiliul Local Bacau cu sediu’ Ti mu st: Mardești 6, jud Bacau, in calitate de pavate in dosarul de mai s îs, formulam:

RECURS

împotriva sentciv. 632 din 30.04.2015 a Tribunalului Bacar în contradictoriu cu .

• - ISJ Bacau cu sediul in Bacau, su. Oimz 24 - reclamant;

• - Statul Roman prin Ministerul Finanțelor (DGRFP lași si AJFP Bacau) cu sediul in Bacau, str Dumbrava Roșie 1-3 Jud. Bacau- intervenient fortat;

• -    Ministerul Educației Iraționale -cu sediul in București, str G-ral Berthelot 28-30, Sector 1, -intevenient fortat:

MOTIVE:

Cu privire la soluționarea excepției lipsei de interes'

In fapt, prin acțiunea introductiva reclamanta ISJ Bacau a solicitat anularea a doua acte administrative de atestare a domeniului municipiului Bacau (HCL 348/201¹ si HCL 190/2012), in calitate de titulara a unui drept de administrare.

Cei care ar putea fi considerati proprietari ai imobilelor ce fac obiectul actelor administrative sus-aratate -Statul Roman prin MFP si MEN- nu au fonnulat o astfel de acțiune, fiind introduși in cauza foitat de către instanța de judecata.

De aceea subscrisele am invocat excepția lipsei de interes, in accepțiunea Legii contenciosului administrativ, apreciind ca nu orice interes poate fi aparat, ci doar unul legitim.

Or, deși suntem in contencios si nu intr-o revendicare, după cum bine a sesizat instanța de fond, am susținut ca pentru bunurile ce fac obiectul actului administrativ contestat, ISJ poate avea, in accepțiunea noastra, doar calitatea unui presupus detentor.

Daca este primita teza noastra in contradictoriu cu drepturile clamate de ISJ, un simplu detentor nu poate „uzurpa” dreptul nostru de proprietate, constatat prin actele administrative contesate, deoarece nu opune un drept de proprietate concurent, ci un presupus „drept de administrare”, in timp ce presupusul titular al dreptului real (Statul Roman prin MFP si MEN) nu a întreprins nicio acțiune in acest scop.

Cu alte cuvinte, admiterea acțiunii nu-i profita in niciun fel reclamantei, deoarece nu naște un drept in patrimoniul acesteia si nici nu apara un drept sau un interes legitim propriu.

Cu rivire la soluționarea excepțiilor de nelegalitate

• 1.    Desî instanța de fond apreciaza ca obiectul acțiunii nu este acela al verificării sursei dreptului de proprietate, ci analizarea actului administrativ contestat, in realitate apreciaza ca interesul si dreptul vatamat al reclamantei ISJ se fondează pe Decizia ISJ nr.86 714.10.1997, prin care si-a transferat dreptul de administrare cu privire Ia cateva imobile de la Liceul Vasile Alecsandri in propriu patrimoniu si fata de care noi am invocat excepția de nelegalitate

Excepția de nelegalitate a fost respinsa de instanța de fond, motivandu-se ca acest transfer a fost unul legal, nefiind necesar avizul Guvernului României, deoarece nu a avut loc o vanzare a bunurilor, singura ipoteza vizata de text.

Or, textul de lege invocat de noi ca fiind încălcat - art 166 al 5 din Lg 84/1995 a invatamantului (in forma din 1997) arata expres ca este necesara aprobarea Guvernului, nu avizul, pentru orice transfer al bunurilor apartinand MEN:

Art 166 al 5: „5) Construcțiile și terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fî transferate decît cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului învățământului, fără plata și numai în interes public. ’’

Nici nu poate fî vorba de „necesitatea avizului” Guvernului doar in ipoteza vanzariî, asa cum retine instanța de fond, cat timp ultima parte a articolului de lege arata ca transferurile se fac „fara plata si numai in interes public”; sintagma „fara jplata” exclude „de plano” posibilitatea oricărei ^anzari !

• 2.    In ceea ce privește Decizia ISJ nr. 19/1997, prin care se transfera suprafața de teren de 3712 mp a Scolii „Al I Cuza”, instanța apreciaza ca actul administrativ este legal, deși a fost modificata olograf adresa de pe act din „Oituz nr. 24” in „Oituz nr. 30”, considerandu-se ca a fost o simpla eroare materiala, ce nu ar atrage nulitatea actului.

Apreciem ca nu poate fi primita aceasta teza in condițiile in care, reclamanta ISJ a speculat faptul ca deține intr-adevar imobilul in care se afla sediul Inspectoratului situat la adresa din str.Oituz nr. 24 si terenul aferent si ingradit, pentru a acapara si terenul din str. Oituz nr. 30 pe care se afla (la strada) o construcție in stare avansata de degradare, neîngrijita si pe cale sa se prabuseasca. De aceea s-a modificat olograf Decizia ISJ 19/1997 si nu pentru a se îndrepta o eroare materiala.

Mai mult, o modificare, fie si a unei erori materiale strecurata intr-un act administrativ, nu se face olograf, ci printr-un act corespunzător principiului simetriei actului juridic, printr-o decizie a persoanei competente in care se evoca motivele eratei sau sub semnătură si stampila celui care a operat modificarea. Altfel, orice modificare a unui act public, fata de care nu poate fi stabilit de cine a fost executata, nu poate fi luata in seama. Sunt prevederi asemanatoare si in privința adăugirilor, ștersăturilor sau modificărilor realizate pe orice act juridic, inclusiv hotarare judecătoreasca.

In aceste condiții apreciem ca actul administrativ, ca sa fie valabil, trebuia sa îndeplinească atat condițiile de fond cat si pe cele de forma obligatorii, iar modificarea olografa a actului (prin care reclamanta si-a transferat unilateral un teren) nu poate fi compatibila cu principiul legalității.

De aceea consideram ca, excepțiile de nelegalitate erau fondate si trebuiau sa fie admise in consecința.

Intr-o alta ordine de idei, prin Decizia ISJ 19/1997 s-au transferat 3712 mp teren, dar prin actele depuse de reclamanata, respectiv Inventarul centralizat al bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului, rezulta, conform poziției 100 7, ca in anul 1997 s-au trecut in administrarea ISJ doar 649 mp si nu suprafața de 3712 mp. Restul de suprafețe au intrat in administrare in anii 1945, 1977 si 2002, iar însumate au 1137 mp.

Deși bunurile care fac obiectul HCL Bacau sunt un teren de 2814 mp si o construcție de 547 mp, in anexele HG invocate de reclamanta nu regăsim aceleași suprafețe. Astfel, conform HG sus-aratat. Statul Roman deține Ia adresa din Oituz nr 30:

-480 mp teren                     si                       481 mp construcții

• - 649 mp teren                                               154 mp construcții

• - 108 mp teren                                                   35,33 construcții

• - 100 mp teren

Total :1137 teren si 670 mp construcții

Or, subscrisa (reiteram) am dat un HCL si am intabulat suprafața de 2814 mp teren si o construcție -Cl- de 547 mp, neexistand nicio echivalenta intre terenurile din Inventarul centralizat al statului si cele din HCL Bacau.

Si sub acest aspect acțiunea aparea ca lipsita de interes (si nefondata) cat timp cel ce se pretinde titularul unui drept (de administrare) cu privire la o suprafața de 1137 mp contesta un drept de proprietare „de doua ori si jumătate mai întins⁵’.

ISJ a susținut ca este „titulara dreptului” in temeiul art *112 al 4 din Legea 1/2011 a educației naționale, dar in același timp, arata ca acesta a fost dobândit prin Decizia 86 din 14.10.1997 a nspectoratului Școlar Județean prin care se „transfera imobilul din str. Oituz nr 30 din patrimoniul Liceului Vasile Alecsandri in patrimoniul Inspectoratului Bacau” Aceasta aparare a fost insusita de instanța de fond.

Cum reușește titularul unui drept de administrare sa-si transfere singur drepturi patrimoniale (de proprietate) nu putem înțelege, dar de remarcat este faptul ca terenul s-a aflat in patrimoniul liceului Vasile Alecsandri. Consiliul de administrație al ISJ Bacau nu avea niciun drept sa transfere imobilul, deoarece acest drept aparținea exclusiv Guvernului României, cf. art 166 (al 4 si 5 ) din vechea Lege a invatamantului 84/1995, aplicabila in acel moment.

Ulterior a intervenit si Lg 213/1998 care reglementa proprietatea publica, asa cum se anticipa in alineatul 4 al art 166 din vechea lege a invatamantului.

Noua lege a educației naționale nr. 1/2011 precizează la art 112 al 2 (invocat si de reclamanta) faptul ca:

2) Terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniu! public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație, conform legislației în vigoare.

Or. daca terenul nu puka. ieși din patrimoniul Liceului V ușile Al cesandi i, nebind data o Hotarare de Gmern in a<„cst sens (asa cum o impunea ari 166 al 5 dm Lg 84/1995), rezulta ca a ramas in patrimoniul liceului, iar in anul 2001, prin efectul art. 112 al 2 al Lg 1/201 1 a intrat: in proprietatea municipiului Bacau.

.Legea este un izvor al dreptuk' de proprietate. pentru orice persoana.-"incluși pentru Municipiul Bacau, conform urț 645 din V CLciv. alaiuri de accesiune, incorporați une. ocupati une s a.

Astfel, instanța de fond a apreciat greșit ca nu este probat dreptul nostru de proprietate constatat prin HCL-urile contestate, deoarece legea nu trebuie dovedita prin înscrisuri sau alte probe, ci se prezuma cunoașterea acesteia.

In ceea ce privește reținerea instanței de fond cu privire la aplicabilitatea ari 112. al 4 din Lg 1/2000 in cazul 1SJ, rog sa observati ca textul de lege are in vedere terenurile si clădirile unde inspectoratele isi desfasoara efectiv activitatea. Terenul din Oituz 30 este liber conform planșei foto anexa, iar clădirea de la strada este total degradata, fiind nefolosita de ani de zile ceea ce invalidează ipoteza prevăzută de lege

Fata de aceste considerente sofofomn admiterea recursului, casarea, sentinței admiterea excepțiilor de uelegalitnte si pe fond resping rrea act mm ca nefondata.

în drept: art art 483 s.u

Probe: înscrisuri

Șef Serviciu, Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx

CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU Xxxxxxx-Xxxxxx POPOVrOt