Hotărârea nr. 64/2014
Hotararea Consiliului Local Nr. 64privind aprobarea documentelor necesare demarării procedurii de licitație publica organizata in vederea atribuirii Contractului de delegare a gestiunii serviciului de operare instalatii deșeuri municipale in județul Bacau
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU, ÎNTRUNIT ÎN ȘEDINȚĂ ORDINARĂ LA DATA DE 31.03.2014;
Având in vedere:
-
- Adresa comuna nr. 96/24.02.2014 a Asociației de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubrizare, Bacau si nr. 2516/24.02.2014 a Consiliului Județean Bacau, înregistrata la Primăria Municipiului Bacau sub nr. 21114/24.02.2014;
-
- Referatul nr. 2069/24.03.2014 al Compartimentului Unitatea Municipala pentru Monitorizare;
-
- Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacau înregistrata sub nr. 2070/24.03.2014;
-
- Raportul compartimentelor de resort din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Bacau, înregistrat cu nr. 2071/24.03.2014;
-
- Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 262/28.03.2014 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 263/28.03.2014 al Comisiei de specialitate nr. 2, nr. 264/28.03.2014 al Comisiei de specialitate nr. 3, nr. 265/28.03.2014 al Comisiei de specialitate nr. 4 și nr. 266/28.03.2014 al Comisiei de specialitate nr. 5, favorabile;
-
- Prevederile art.867-870 din Codul civil, republicat;
-
- Prevederile art.l23(l) din Legea administrației publice locale nr.215/2001, republicată și actualizata;
-
- Prevederile art.30(2) a Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, actualizată;
-
-Prevederile art. 59 lit. d) din Legea 211 / 2011 privind regimul deșeurilor;
-Prevederile art. 5, pct.d),e) și f), art. 16(3), lit. f) și lit.g) din Statutul Asociației de Dezvoltare Intercomunitare pentru Salubrizare Bacău;
-Prevederile Contractului de Finanțare nr. 131826/11.04.2011 încheiat între Consiliul Județean Bacău și Ministerul Mediului și Pădurilor în vederea implementării proiectului „Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Bacău”,
-Hotărârea Consiliului Local al municipiului Bacău nr. 422/16.12.2010 pentru aprobarea Documentului de poziție privind modul de implementare a proiectului „Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Bacău”;
-Hotărârea Consiliului Local al municipiului Bacău nr. 345/29.11.2013 pentru aprobarea Actului Adițional nr.l la Documentul de poziție privind modul de implementare a proiectului „Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Bacău”.
în temeiul art.36 alin.2 lit.d) alin.4 lit.f) și alin.6 lit.a), pct.14, precum și al art.45 alin.3 și 5 din Legea administrației publice locale nr.215/2001, republicată și actualizată,
HOTĂRĂȘTE:
Art. 1. - Se aprobă ca modalitate de organizare, funcționare și realizare a serviciului de operare instalații deșeuri municipale Ia nivelul județului Bacău, gestiunea delegată.
Art.2.- Se aprobă “Studiul de oportunitate pentru delegarea gestiunii serviciului de operare instalații deșeuri municipale în județul Bacău”, în forma prezentată în Anexa I, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.3. - Se aprobă “Documentația de atribuire pentru delegarea gestiunii serviciilor de operare instalații deșeuri municipale în județul Bacău”, conform Anexei II, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și care cuprinde următoarele secțiuni:
Secțiunea I - Fișa de Date;
Secțiunea II - Caiet de Sarcini;
Secțiunea III - Formulare;
Secțiunea IV - Condiții Contractuale.
Art.4. - Se aprobă “ Regulamentul serviciului de salubrizare județul Bacău”, așa cum este prevăzut în Anexa III, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.5. - Se împuternicește d-nul Xxxxxxx Xxxxxxx Xxxxxxxxx, reprezentantul Municipiului Bacău în Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău, să voteze în conformitate cu prevederile art.1-4 din prezenta hotărire, în Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău.
Art.6. - Se împuternicește d-nul Xxxxxxx Xxxxxxx Xxxxxxxxx, reprezentantul Municipiului Bacău în Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău, să voteze componența Comisiei de licitație pentru derularea procedurii de licitație publică organizată în vederea atribuirii “Contractului de delegare a gestiunii serviciului de operare instalații deșeuri municipale în județul Bacău”, în Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău.
Art.7. - Se acorda mandat Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacau - ADIS, cu sediul in Bacau, str. Marasesti, nr. 2, mun Bacau, înscrisa in Registrul Asociațiilor si Fundațiilor de Ia grefe Judecătoriei Bacau cu nr.6 /A / 28.01.2010, pentru:
a)publicarea anunțului de participare aferent procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului de operare instalații deșeuri municipale în județul Bacău;
b)publicarea documentației de atribuire pentru delegarea gestiunii serviciilor de operare instalații deșeuri municipale în județul Bacău, prevăzute la art.3 din prezenta hotărâre;
c)derularea procedurii de achiziție aferentă atribuirii “Contractului de delegare a gestiunii serviciului de operare instalații deșeuri municipale în județul Bacău” (elaborarea răspunsurilor la clarificările înaintate de posibilii ofertanți, efectuarea modificărilor necesare în Fișa de Date a Achiziției, după caz, evaluarea ofertelor, întocmirea dosarului achiziției publice, elaborarea rapoartelor din cadrul procedurii de achiziție și orice alte documente necesare derulării și finalizării procedurii de achiziție);
d)semnarea Contractului de delegare a gestiunii serviciului de operare instalații deșeuri municipale în județul Bacău, în numele și pe seama Municipiului Bacau, prin reprezentantul legal al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău.
Art8.- Prezenta hotărâre va fi comunicată Consiliului Județean Bacău - Unitatea de Implementare a Proiectului „Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Bacău”, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău, Prefectului Județului Bacău și va fi adusă la cunoștință publică, în condițiile legii.
CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxx
ROMÂNIA
JUDEȚUL BACĂU
CONSILIUL LOCAL BACĂU
ANEXA I LA HOTARAREA NR. .£L DIN .5ASS......2014 A CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU
STUDIUL DE OPORTUNITATE PENTRU DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE OPERARE INSTALAȚII DEȘEURI MUNICIPALE LA NIVELUL JUDEȚULUI BACAU
Axa Prioritară 2 POS Mediu
Cod SMIS 27994
Studiu de oportunitate pentru delegarea gestiunii serviciului de operare a instalațiilor de deșeuri
Februarie 2014
ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNIGTARA PENTRU
SALUBRIZARE BACAU
Studiu de oportunitate pentru delegarea gestiunii serviciului de operare a instalațiilor de deșeuri
CUPRINS
-
1 Introducere
-
1.1 Obiectivele și cerințele fundamentării
-
1.2 Context legal
-
2 Date generale
-
2.1 Contextul delegării gestiunii
-
2.2 Obiectul delegării serviciului
-
3 Situația actuală privind gestionarea deșeurilor în județul Bacău
-
3.1 Investiții existente realizate în sectorul deșeurilor în județul Bacău... 14
-
3.2 Infrastructura existentă.................................................................
-
3.2.1 Colectarea șl transportul deșeurilor municipale
-
3.2.2 Tratarea și valorificarea deșeurilor municipale
-
3.2.3 Depozitarea deșeurilor
-
3.3 Deșeuri generate la nivelul județului
-
3.4 Sistemul tarifar actual
-
4 Integrarea infrastructurii existente în Proiectul SIMDS
-
4.1 Integrarea infrastructurii PHARE în Proiectul SIMDS
-
4.2 Integrarea infrastructurii iSPA în Proiectul SIMDS
-
5 Fezabilitatea tehnică a delegării gestiunii
-
5.1 Prezentare generală investitii POS Mediu
-
5.2 Descrierea serviciului
-
5.2.1 Operarea statiel de transfer Găiceana
-
5.2.2 Operarea statiel de transfer Beresti Tazlău
-
5.2.3 Operarea instalațiilor de deșeuri amplasament Onești
-
5.2.4 Operarea statiei de sortare Moinesti
-
5.2.5 Operarea Instalațiilor de deșeuri Bacău
-
6 Fezabilitatea economică a delegării gestiunii
-
6.1 Costurile și veniturile previzionale
-
6.2 Matricea riscurilor pentru costul comparativ de referință
3 ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNIGTARA PENTRU SALUBRIZARE BACAU
-
6.3 Cuantificarea financiară a riscurilor
-
6.4 Costul comparativ de referință
-
6.5 Prezentarea structurii delegării și a mecanismului de plată
-
6.6 Matricea riscurilor pentru delegarea gestiunii
-
6.7 Concluzii privind fezabilitatea economică a delegării gestiunii
-
7 Fezabilitatea financiară a delegării gestiunii
-
7.1 Accesibilitatea Delegării
-
7.2 Previzionarea tratamentului contabil......................
-
7.3 Valoarea Delegării
-
7.4 Redeventa
-
8 Aspecte referitoare la mediu
-
9 Aspecte sociale
-
10 Aspecte instituționale
-
10.1 Tipul Delegării
-
11 Condiții contractuale.._________________....
-
11.1 Denumirea părților contractante
-
11.2 Obiectul Contractului
-
11.3 Durata contractului
-
12 Concluzii
LISTĂ TABELE
Tabel 3-1: Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în Județul Bacău, tone
Tabel 5-1: Parametrii principali statie transfer Găiceana
Tabel 5-2: Parametrii principali statie transfer Beresti Tazlău
Tabel 5-3: Parametrii principali statie transfer Onești
Tabel 5-4: Parametrii principali statie sortare Onești
Tabel 5-5: Parametrii principali statie compostare Onești
Tabel 6-1 Estimarea costurilor pentru depozitul conform, celula 2
Tabel 6-2 Estimarea costurilor de operare pentru instalatii
Tabel 6-3 Estimarea costurilor serviciilor concesionate (lei)
Tabei 6-4 Estimarea veniturilor din valorificarea subproduselor
Tabel 6-5 Costul mediu pe tonă pentru fiecare tip de instalație
Tabel 6-6 Tarifele aferente serviciilor ce vor fl delegate
Tabel 6-7 Estimarea veniturilor aferente serviciului ce va fi concesionat, lei.... 66
Tabel 6-5 Matricea riscurilor pentru costul comparativ de referință
Tabel 6-6: Determinarea taxei de salubritate pentru populație si a tarifului pentru agentii economici si instituții
Tabel 6-8: Matricea riscurilor pentru delegare
Tabel 7-1: Valoarea redeventei
LISTĂ FIGURI
Figură 2-1: Evoluție deșeuri total municipale generate
Figură 2-2: Evoluție deșeuri provenite din servicii municipale
Figură 2-3:Cantități deșeuri municipale generate in 2009, date furnizat de APM
versus prognoza AF
Figură 2-4:Cantități deșeuri municipale generate in 2010, date furnizat de APM
versus prognoza AF
ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNIGTARA PENTRU SALUBRIZARE BACAU
LISTĂ DE ABREVIERI
|
ADI |
Asociație de Dezvoltare Intercomunitare |
|
APM |
Agenția de Protecția Mediului |
|
ARPM |
Agenția Regională de Protecția Mediului |
|
CF |
Contract Finanțare |
|
CJ |
Consiliul Județean |
|
DNP |
Perioada de notificare a proiectului |
|
Ol |
Organism Intermediar |
|
POS Mediu |
Program Operațional Sectorial de Mediu |
|
SIMDS |
Sistem integrat management deșeuri solide |
|
SMIS |
Sistem unic de management al informației |
|
UAT |
Unitate Administrativ Teritorială |
|
UIP |
Unitate Implementare Proiect |
-
1 Introducere
Obiectivele și ceri ițele fundamentării
Studiul de oportunitate reprezintă analiza tehnlco-economică si de eficientă a costurilor de operare pentru furnizarea serviciului de operare a Instalațiilor de deșeuri precum si pentru administrarea si exploatarea instalațiilor aferente si cuprinde cel puțin următoarele elemente:
-
a. identificarea serviciului, a ariei teritoriale si a sistemului a cărui gestiune urmează să fie delegată;
-
b. situația economico-financiară actuală a serviciului;
-
c. investițiile considerate necesare pentru modernizarea, îmbunătățirea calitativă si cantitativă, precum si a condițiilor sociale si de mediu si extinderea serviciului;
-
d. motivele de ordin economico-financiar, social si de mediu, care justifică delegarea gestiunii;
-
e. nivelul minim al redeventei,
-
f. durata estimată a contractului de delegare.
-
1.2 Cadru legal
Realizarea Studiului de oportunitate privind modalitatea de delegare a gestiunii serviciului public de operare a instalațiilor de deșeuri reprezintă o cerință obligatorie conform prevederilor legale. Acesta este un studiu cuprinzător care realizează baza pentru luarea deciziilor ulterioare ale Autorității contractante. Calitatea studiului are un impact direct asupra șanselor de realizare ale unui proiect de succes.
Baza egală pentru de egarea serviciilor de salubrizare este următoarea:
-
• Legea nr. 51/2006 cu modificările si completările ulterioare, a serviciilor comunitare de utilități publice;
-
• Legea nr. 101/2006 cu modificările si completările ulterioare, a serviciului de salubrizare a localităților;
-
• HG 717/2008 pentru aprobarea Procedurii-cadru privind organizarea, derularea si atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice, a criteriilor de selectie-cadru a ofertelor pentru serviciile comunitare de utilitati publice si a Contractului-cadru de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice;
-
• O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contratelor de concesiune de servicii, cu completările și modificările ulterioare
-
• H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica
-
• HG nr. 71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr, 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii
-
• OUG nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii aprobată cu modificări prin Legea 228/2007, cu modificările și completările ulterioare
-
• HG nr. 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a O.U.G. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică
Baza legală a serviciilor de saiubr'zare este următoarea:
-
• Legea nr, 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, cu modificările și completările ulterioare
Acest act asigură cadrul legislativ si instituțional unitar în domeniul serviciilor publice din România cu privire la obiectivele, competențele, atribuțiile și instrumentele specifice necesare pentru înființarea, organizarea, gestionarea, finanțarea, exploatarea, monitorizarea si controlul furnizării/prestării reglementate a serviciilor comunitare de utilități publice
-
• Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, cu modificările și completările ulterioare
Acest act stabilește cadrul juridic unitar privind înființarea, organizarea, gestionarea, finanțarea, exploatarea, monitorizarea si controlul funcționarii serviciului public de salubrizare al localităților; se aplica serviciului public de salubrizare al comunelor, orașelor si municipiilor, județelor si al sectoarelor municipiului București, precum si al asociațiilor de dezvoltare intercomunitara având ca obiectiv serviciile de salubrizare;
-
• Ordin nr. 110/2007 privind aprobarea Regulamentului - cadru al serviciului de salubrizare al localităților
-
• Ordin nr. 111/2007 privind aprobarea Caietului de Sarcinl-cadru al serviciului de saubrizare al localităților
Serviciile comunitare de utilități publice, sunt definite ca totalitatea acțiunilor și activităților reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate si interes public general ale colectivităților locale cu privire la:
-
• alimentarea cu apa;
-
• canalizarea si epurarea apelor uzate;
-
• colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale;
-
• producția, transportul, distribuția si furnizarea de energie termica in sistem centralizat;
-
• salubrizarea localităților;
-
• iluminatul public;
-
• administrarea domeniului public si privat al unităților administrativ-teritoriale, precum si altele asemenea;
-
• transportul public local.
Participanții la realizarea serviciilor comunitare de utilități publice sunt:
-
• autoritatile administrației publice locale;
-
• utilizatorii serviciilor comunitare de utilitati publice;
-
• operatorii serviciilor comunitare de utilitati publice;
-
• A.N.R.S.C.
Serviciile comunitare de utilitati publice implica procese industriale care au ca rezultat producerea de deșeuri si poluarea mediului cu un impact asupra mediului si la realizarea serviciilor trebuie controlat impactul asupra mediului în vederea protecției si conservării acestuia, pentru asigurarea unei dezvoltări durabile
Ca urmare, Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice si legislația secundara pune accent pe necesitatea protecției mediului înconjurător si obținerea tuturor autorizațiilor, licențelor si avizelor de mediu cerute de lege.
Legea nr. 51/2006 este legea fundamentala a serviciilor comunitare de utilltati publice si reglementează activitatea în domeniul serviciilor comunitare de utilltati publice.
Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților are ca obiect stabilirea cadrului juridic unitar privind înființarea, organizarea, gestionarea, exploatarea, finanțarea si controlul funcționarii serviciului public de salubrizare a localităților si se aplica serviciului public de salubrizare a localităților, înființat si organizat la nivelul comunelor, orașelor si municipiilor, județelor și al sectoarelor municipiului București, precum și al asociațiilor de dezvoltare Intercomunitară având ca obiectiv serviciile de salubrizare".
Serviciile de utilltati publice sunt în responsabilitatea autorltatilor administrației publice locale si se înființează, organizează si gestionează potrivit hotărârilor adoptate de autoritatile deliberative ale unităților administrativ teritoriale, în funcție de gradul de urbanizare, de importanta economico - sociala a localităților, de marimea si de gradul de dezvoltare a acestora si în raport cu infrastructura tehnico-ediiitara existenta.
Date generale
C ontex tu I d e e s. z e s ; un i i
Județul Bacău a beneficiat de asistență tehnică pentru elaborarea Aplicației de Finanțare în vederea obținerii de fonduri nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) necesare realizării proiectului „Sistem Integrat de Management ai Deșeurilor Solide în județul Bacău”. Aplicația de Finanțare a fost aprobată de Ministerul Mediului și Pădurilor și de Comisia Europeană la începutul anului 2011.
Principalele documente care au stat la baza Aplicației de Finanțare au inclus:
-
• Mașter Plan elaborat pentru perioada de planificare 2008-2038. în cadrul acestui plan au fost analizate diferite alternative privind sistemul integrat de management ai deșeurilor la nivelului județului. Luând în considerare alternativa aleasă, precum și obiectivele și țintele stabilite prin legislație, a fost realizată strategia județeană de gestionare a deșeurilor. Pe baza strategiei a fost elaborat planul prioritar de investiții, acesta constând în măsuri care urmează să fie realizate ia nivel de județ pentru conformarea cu cerințele legale;
-
• Studiu de fezabilitate elaborat pentru investițiile incluse in planul prioritar de investiții finanțate din POS Mediu. Studiul de Fezabilitate a inclus si Planul de achiziții, document prin care s-au stabilit numărul, 10 ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNIGTARA PENTRU SALUBRIZARE BACAU
tipul și planificarea în timp a contractelor de achiziții publice;
-
• Analiza Cost Beneficiu elaborată cu scopul de a identifica și cuantifica toate impacturile proiectului în vederea determinării costurilor și beneficiilor corespunzătoare;
-
« Evaluarea Impactului Asupra Mediului - APM Bacău a emis avizul nr. 4008 din data de 29.10.2010 care certifică conformitatea proiectului cu cerințele legale referitoare la protecția mediului;
-
• Analiza instituțională. Pe data de 11 Ianuarie 2010, în Județul Bacău a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare, toate unitățile administrative-teritoriaie din Județul Bacău fiind parte aie Asociației. La nivelul ADIS s-a aprobat Documentul de Poziție care cuprinde opțiunile selectate referitoare ia acordarea contractelor de salubrizare, respectiv facturarea și colectarea valorii aferente serviciilor de salubrizare.
-
• Cererea de finanțare
La nivelul județului s-a elaborat Documentul de Poziție privind modul de implementare a proiectului care cuprinde opțiunile aiese privind atribuirea contractelor pentru delegarea gestiunii serviciului de operare a instalațiilor de deșeuri construite prin POS Mediu, respectiv facturarea si colectarea contravalorii serviciilor de salubrizare. Documentul de Poziție a fost semnat de reprezentanții tuturor Consiliilor Locale din Județul Bacău si de Consiliul Județean Bacău si actualizat in anul 2013 conform ultimelor modificări aparute pe parcursul implementării proiectului.
Astfel, pentru serviciul de operare a instalațiilor de deșeuri s-a ales următoarea opțiune:
Atribuirea unui singur contract pentru delegarea gestiunii instalațiilor de deșeuri realizate prin POS Mediu:
-
• statie de transfer, stafie de sortare si statie de compostare situate pe amplasamentul de la Onești
-
• statie de transfer situată pe amplasamentul de la Beresti Tazlău
-
• statie de transfer situată pe amplasamentul de la Găiceana
-
• celula 2 a depozitului conform Bacău
Pe lângă aceste instalatii, operatorul va opera si statia de sortare situată la Moinesti (realizată prin programul Phare CES) precum si instalațiile de deșeuri aflate pe același amplasament cu depozitul conform realizate prin Măsura ISPA (statuie de sortare si compostare, punct verde sl alte instalatii aferente amplasate in locația din comuna N. Balcescu). după încetarea contractului atribuit operatorului celulei 1,
instalațiile de deșeuri aflate pe același amplasament cu depozitul conform de la Bacău realizate prin Măsura ISPA - stațiile de sortare si compostare, punct verde - vor fi preluate de operatorul ROS Mediu după epuizarea celulei 1 a depozitului, moment la care va înceta si contractul operatorului celulei 1. O analiză detaliată legată de acest aspect este prezentată în secțiunea 4 a prezentului document.
în urma realizării unei analize complexe a situației contractuale a instalațiilor de deșeuri existente si finanțate din fonduri nerambursabiie prin Programul Phare CES, s-a luat decizia, la nivelul autorităților locale si județene, cu informarea in prealabil a Autorității de Management POS Mediu, de preluare în acest contract de delegare și a instalației de deșeuri situate pe amplasamentul de ia Moinesti (statie de sortare si infrastructura aferentă). Rezultatele analizei instituționale precum si justificarea acestei decizii sunt prezentate în secțiunea 4 a prezentului studiu.
Potrivit art. 30, alin. 6) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice, „Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care una sau mai multe unități administrativ-teritoriale, Individual sau în asociere, în calitate de delegatar, atribuie, pe o perioadă determinată, unui operator licențiat, în calitate de delegat, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul șl obligația de a furniza/presta un serviciu de utilități publice sau, după caz, activități din componența acelui serviciu, inclusiv dreptul și obligația de a administra și de a exploata infrastructura tehnlco-edilitară aferentă serviciului/activităților furnizate/prestate, în schimbul unei redevențe, după caz." O analiză detaliată legată de acest aspect este prezentată în secțiunea 4 a prezentului document.
în vederea atribuirii serviciului de operare a Instalațiilor de deșeuri, procedura de achiziții pentru delegarea serviciului va fi organizată de Asociația de Dezvoltare intercomunitară în baza unui mandat special dat de Consiliile Locale în condițiile legii.
Obiectai delegării serviciului
Obiectul prezentului studiu îl reprezintă fundamentarea necesității si oportunității de delegare a gestiunii serviciului de operare a instalațiilor de deșeuri.
Activitățile acestui serviciu de salubrizare, care fac obiectul delegării de gestiune sunt:
-
• Operarea stafiei de transfer situată pe amplasamentul de la Găiceana;
-
Operarea statiei de transfer situată pe amplasamentul de la Beresti Tazlău;
-
• Operarea statiei de sortare situată pe amplasamentul de la Moinesti;
-
• Operarea instalațiilor de deșeuri situate pe amplasamentul de la Onești, respectiv statie de transfer, stafie de sortare si stafie de compostare;
-
• Operarea instalațiilor de deșeuri situate pe amplasamentul de ia Bacău, respectiv celula 2 a depozitului județean, stafia de sortare sl stafia de compostare. După închiderea celulei 2 a depozitului de deșeuri, operatorul va construi si opera celulele 3 si 4 ale acestuia si va asiugura monitorizarea post închidere a celulelor 2,3 sl 4.
-
• Transferul deșeurilor de ia stafiile de transfer fie la depozitul conform fie la stațiile de sortare/compostare, după caz.
Obiectivele pe care trebuie să ie atingă serviciul public de salubrizare care face obiectul delegării sunt următoarele:
-
• satisfacerea cerințelor cantitative și calitative ale utilizatorilor, corespunzător prevederilor contractuale;
-
• sănătatea populației și calitatea vieții;
-
• protecția economică, juridică și socială a utilizatorilor;
-
• funcționarea optimă, în condiții de siguranță a persoanelor și a serviciului, de rentabilitate și eficiență economică a construcțiilor, instalațiilor, echipamentelor și dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici proiectați șl în conformitate cu caietele de sarcini, cu instrucțiunile de exploatare și cu regulamentele serviciilor;
-
• introducerea unor metode moderne de management;
-
• introducerea unor metode moderne de elaborare și implementare a strategiilor, politicilor, programelor șl/sau proiectelor din sfera serviciilor de utilități publice;
-
• protejarea domeniului public și privat și a mediului, în conformitate cu reglementările specifice în vigoare;
-
• informarea și consultarea comunităților locale beneficiare ale acestor servicii, realizarea unor campanii de informare, conștientizare si educare a populației;
-
• respectarea principiilor economiei de piață, asigurarea unui mediu concurențial, restrângerea și reglementarea ariilor de monopol
Situația actuală privind gestionarea deșeurilor în județul Bacău
Investiții existe ite realizate în sectorul deșeurilor în județul
Bacău
în județul Bacău s-au realizat învestit! în infrastructura de gestionare a deșeurilor muncipaie prin diverse proiecte finanțate din Programul Phare CES si Programul ISPA, astfel:
|
1 |
Proiect ISPA: Managementul integrat al deșeurilor in municipiul Bacau sl zonele învecinate, județul Bacau, Romania |
|
Aplicant: CL al Municipiului Bacău | |
|
Beneficiari: Municipiul Bacău și 22 comune: Beresti-Bistrlta, Buhoci, Cleja, Faraoani, Filipesti, Garleni, Gioseni, Hemeius, Horgesti, Itesti, Letea Veche, Luizi Calugareni, Măgură, Mărgineni, Nicolae Bale eseu, Prăjești, Racaciuni, Racova, Sarata, Saucesti, Tamasi, Traian. | |
|
Investiții realizate:
| |
|
2 Proiectul PHARE CES 2004/016-772.04.01.01.11: Colectarea separată a deșeurilor si reciclarea deșeurilor prin statia de transfer de la Comanești | |
|
Aplicant: Primăria orașului Comănești | |
|
Beneficiari: Comanești, Dărmănesti, Slănic Moldova1, Asau, Agas, Dofteana, Brusturoasa, Xxxxxx-Xxxxx, Palanca | |
|
Investiții realizate: | |
1 Orașul Slănic Moldova s-a retras din Proiectul Phare în baza HOL nr. 13/23.03 2012
14
ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNIGTARA PENTRU SALUBRIZARE BACAU
| |
|
3 Proiectul PHARE CES RO 2004/016 772.04.01 04 01 01.06: Sistem de colectare separată, centru de valorificare si optimizarea transportului deșeurilor in arealul municipiului Moinești si a comunelor învecinate | |
|
Aplicant: Primăria orașului Moinești | |
|
Beneficiari - Moinești, Zemes, Magiresti, Poduri, Solont. | |
|
Investiții realizate:
| |
|
4 Proiectul PHARE CES RO 2004/016-772.04.01.04.01.01.03: Colectarea separată si transportul in zona turistica Târgu Ocna | |
|
Aplicant: Consiliul Local Tg. Ocna | |
|
Beneficiari: Târgu Ocna, Targu Trotuș și Pârgareștl. | |
|
Investiții realizate:
| |
|
5 Proiectul PHARE CES RO 2006/018-147.04.01.04.01.01.05: Implementarea sistemului de colectare separată in comunele Manastirea Casin si Casin | |
|
Aplicant: Consiliul Local Manastirea Casin | |
|
Beneficiari: comunele Manastirea Casin si Casin | |
|
Investiții realizate: • Achiziționare echipamente pentru colectarea si transportul deșeurilor municipale | |
|
6 Proiectul PHARE CES RO 2006/018-147.01.03 02 03: îmbunătățirea infrastructurii de salubrizare in comuna Helegiu prin achiziționarea de echipamente specifice pentru gestionarea deșeurilor solide | |
|
Aplicant: Consiliul Local Helegiu | |
|
Beneficiari: comuna Helegiu | |
|
Investiții realizate: • Achiziționare echipamente pentru colectarea si transportul | |
deșeurilor municipale
Infrastructura exis entă
Colectarea și transportul deșeurilor municipale
Colectarea și transportul deșeurilor
în prezent, colectarea deșeurilor municipale se realizează în principal în amestec, întreaga cantitate colectată fiind eliminată prin depozitare.
Colectarea deșeurilor reziduale în mediul urban se realizează prin colectarea din poartă în poartă, în cazul caselor Individuale, precum și prin intermediul punctelor de colectare, în cazul blocurilor de locuințe.
în mediul rural, colectarea deșeurilor este realizată prin colectarea din poartă în poartă.
Date privind stațiile de transfer
în prezent, în județul Bacău există o singura stație de transfer situată la Comănești, realizată în cadrul proiectului Phare CES „Eco - Valea Muntelui -Sistem de colectare selectivă șl reciclare prin stația de transfer de la Comănești".
Capacitatea stației este circa 20.000 tone/an.
Tratarea și valorificarea deșeurilor municipale
Sortare si reciclare
în județul Bacău există 3 stații de sortare situate ia:
-
• Comănești realizată în cadrul proiectului Phare CES „Eco - Valea Muntelui - Sistem de colectare selectivă și reciclare prin stația de transfer de la Comănești” având o capacitate de 12.200 t/an
-
• Moinești realizată în cadrul proiectului Phare CES Sistem de colectare selectivă, centru de valorificare șl optimizarea transportului deșeurilor din arealul municipiului Moinești și a comunelor învecinate având o capacitate de 6.000 t/an
-
• Bacău realizată în cadrul proiectului ISPA, având o capacitate de 12.000 t/an
Tratare biologică
în județ există o singură stație de compostare realizată în cadrul proiectului ISPA. Stația de compostare este proiectată pentru a trata o cantitate de circa 2.2001 deșeuri verzi/an.
Tratare termică
în județul Bacău nu există instalații pentru tratarea termică a deșeurilor municipale.
' Depozitarea deșet iilor
Depozitul conform Bacău
La nivelul Județului Bacău există 1 depozit conform de deșeuri nepericuloase tip „b" realizat cu finanțare prin intermediul Măsurii ISPA 2004 RO 16 P PE 007 „Managementul integrat ai deșeurilor in Municipiul Bacău si zonele învecinate, Județul Bacău, România".
Depozitul a fost realizat in conformitate cu prevederile legislației in vigoare privind depozitarea deșeurilor, fiind prevăzut cu sistem de Impermeablllzare, sistem de colectare si tratare a ievigatuiui, sistem de colectare si tratare a blogazului.
Depozitul ocupă o suprafața de 25,3 ha si este alcătuit din 4 celule șil deservește întreg județul Bacău din care prima celulă a fost construită prin Măsura ISPA.
Depozite neconforme
Conform planului de implementare și a HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, în județul Bacău au funcționat 7 depozite neconforme clasa „b" de deșeuri municipale, care au avut ca termen pentru sistarea activității de depozitare anul 2009, respectiv depozitele de la: Nicolae Băicescu, Onești, Moinești, Comănești, Buhuși, Tg. Ocna și Dărmănești.
Depozitul Nicolae Băicescu a fost închis prin proiectul ISPA, restul celor 6 fiind prevăzute a se închide prin Proiectul POS Mediu.
în mediul rural au fost identificate un număr de 195 spații de depozitare ce au fost închise șl reabilitate la sfârșitul anului 2009.
-
3.3 Deșeuri generate la nivelul județului
Cantitatea totală de deșeuri municipale generată în Județul Bacău în anul 2009, conform datelor furnizate de APM Bacău a fost de circa 197.117 tone din care deșeuri menajere colectate în amestec de la populație, agenti economici si industrie 135.397 tone, deșeuri reciclabile colectate separat 628 tone, deșeuri
din parcuri, grădini și piețe 6.969 tone, deșeuri stradale 7.882 tone și deșeuri
generate șt necolectate 46.869 tone.
Tabel 3-1: Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în Județul Bacău, tone
|
Cri |
Deșeuri municipale generate |
Codul deșeuri! or |
Date statistice APMBC |
Date statistice APM BC |
Date statistice APM BC |
Date prognoză AF |
Date statistice APMBC |
Date prognoză AF |
Date statistice APM BC |
Date prognoză AF |
|
2006 |
2007 |
2008 |
200! |
2010 | ||||||
|
1. |
Total deșeuri (menajere si asimilabile) colectate in amestec si separat, din care |
136.662 |
132.190 |
145.499 |
157.624 |
135.397 |
167.742 |
101022 |
183572 | |
|
1.1. |
Deșeuri colectate in amestec de la populație |
200301 |
83.837 |
90.614 |
89405 |
115.144 |
94.782 |
122.303 |
66218 |
137769 |
|
1.2. |
Deșeuri asimilabile colectate in amestec (comerț, industrie, instituții) |
200301 |
51.852 |
40.226 |
44208 |
42.480 |
39.987 |
45.439 |
33763 |
45803 |
|
1.3. |
Deșeuri municipale (menajere si asimilabile) colectate separat |
20 01 15 01 |
973 |
1.350 |
11886 |
628 |
1042 | |||
|
2 |
Deșeuri din grădini si parcuri |
20 02 |
7.001 |
4.300 |
3537 |
4.334 |
3.480 |
4369 |
6647 |
4404 |
|
3 |
Deșeuri din plete |
20 03 02 |
11.567 |
3.100 |
2997 |
3.125 |
3.489 |
3150 |
5385 |
3175 |
|
4 |
Deșeuri stradale |
20 03 03 |
11.677 |
12.000 |
3295 |
12.096 |
7.882 |
12.193 |
6770 |
12290 |
|
5 |
Deșeuri menajere generate si necolectate |
82.093 |
74.550 |
57129 |
52.065 |
46.869 |
45.638 |
38924 |
30941 | |
|
TOTAL DEȘEURI GENERAI E (1+2+3+4+5) |
249.000 |
226.140 |
212.457 |
229-244 |
197.117 |
233.092 |
158746 |
234382 | ||
19
ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNIGTARA PENTRU SALUBRIZARE BACAU
în anul 2010 cantitatea de deșeuri municipale generată în Județul Bacău, comparativ cu anul 2009 a scăzut cu aproximativ 25% ajungând la 101.022 tone. Din analiza datelor rezultă că această diferență se datorează în principal scăderii cantității de deșeuri menajere generată de populație.
în graficele 3-1 si 3-2 este reprezentată grafic evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în perioada 2005-2010, conform datelor furnizate de APM Bacău.
Figură 3-1: Evoluție deșeuri total municipale generate
|
—200S | ||||||
|
01 |
1-2006 s-2007 | |||||
|
H |
E-2008 —2009 | |||||
|
2010 | ||||||
|
An |
Figură 3-2: Evoluție deșeuri provenite din servicii municipale
Comparând datele furnizate de APM Bacău pentru anii 2009 și 2010 cu prognoza de generare a deșeurilor municipala calculată pentru aceeași perioadă în cadrul Aplicatei de Finanțare, se constată o tendință descrescătoare. Astfel, în anul 2009 se poate observa o scădere cu circa 18% a cantității de deșeuri municipale raportate de APM față de cantitățile estimate în Aplicația de Finanțare, în timp ce în anul 2010 diferența ajunge la circa 30%.
Figură 3-3:Cantități deșeuri municipale generate in 2009, date furnizat de APM versus prognoza AF
Figură 3-4:Cantități deșeuri municipale generate in 2010, date furnizat de APM versus prognoza AF
2DQ0QQ
1801)00
160000
140.000
120000
100.000
80 000
60.000
40.000
20.000 0
Total deșeuri (menajere si asimilabile) colectate in amestec si separat
Deșeuri din grădini si parcur
m Deșeuri din piețe
Date statistice apm ec Date prognoză AF
Această diferența se datorează:
-
• pe de o parte noilor date statistice privind recensământul populației din octombrie 2011, publicate de INS în iulie 2013;
-
• pe de altă parte calitatea datelor centralizate și raportate de APM Bacău, privind generarea și gestionarea deșeurilor este influențată de condițiile existente la nivelul unităților raportoare, și anume:
-
- condițiile tehnice pentru înregistrarea cantităților de deșeuri, în principal lipsa cântarelor la depozitele de deșeuri din județul Bacău;
-
• organizarea deficitară a sistemului actual de gestionare a deșeurilor;
-
- prestarea serviciilor de salubrizare de operatori neautorizați, ce nu sunt incluși în baza de date a APM și prin urmare nu raportează cantitățile de deșeuri municipale colectate;
-
- nu există o evidență separată a deșeurilor pe diferite tipuri de categorii cum ar fi deșeuri menajere, asimilabile, deșeuri verzi etc acestea fiind colectate la comun. Estimarea separată a acestor fluxuri din punct de vedere cantitativ se determină ulterior;
lipsa de consistență a datelor înregistrate și raportate de operatorii de salubrizare
iipsa unor studii privind stadiul actual al generării deșeurilor, a compoziției acestora, a gradului de colectare, reutiiizare și reciclare a deșeurilor
competența și angajamentul responsabililor cu completarea chestionarelor.
-
3.4 Sistemul tarifar actual
în prezentarea sistemului tarifar actual putem observa următoarele:
-
• sistemul tarifar prin care se colectează de la uitiizatori contravaloarea serviciilor de salubritate urmărește respectarea principiului "poluatorul plătește";
-
• contravaloarea serviciilor de salubrizare se plătește fie direct de la utilizatori (în sistem de tarife, când există contracte de prestări servicii încheiate de operatori direct cu utilizatorii), fie de UAT-uri (în sistem de taxe speciale plătite de utilizatori către autoritatea publică locală).
Ca o caracteristică generală a sistemului tarifar, taxele / tarifele pentru persoane fizice sunt exprimate în îei / pers/lună și includ TVA, în timp ce tarifele pentru persoane juridice sunt exprimate, în general, în lei /m3.
în județul Bacău, plata serviciilor de salubritate se face în moduri diferite pentru diferite localități. De exemplu, in municipiul Bacău și orașul Buhuși, populația plătește autorității publice locale taxele de salubritate și din sumele colectate autoritățile plătesc atât operatorul de salubritate cât și operatorul depozitului. în alte localități (de exemplu Onești), facturile sunt emise direct consumatorilor.
în mediul urban, deșeurile menajere sunt colectate în toate cele 8 orașe și municipii. Cel mai mare centru urban este municipiul Bacău care reprezintă 65 % din totalul numărului de locuitori deserviți în mediul urban de serviciile de salubritate, și ca urmare, produce un procent mai mare din volumul de deșeuri generat per total. Tarifele (și taxele) pentru persoanele fizice variază în mod semnificativ de la 2,67 iei/loc/lună în orașul Dărmănești la 4,57 lei/loc/lunâ în municipiul Onești3 și mai mult, pentru municipiile Onești și Bacău, tarifele de salubrizare sunt de două ori mai mari decât în orașul Dărmănești
în mediul rural, tarifele percepute sunt mai mici sau similare acelora din mediul urban.
TaxS calculate având în vedere coeficientul normal de generate de deșeuri de 0.833 m^/persoană/an 23
ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNIGTARA PENTRU SALUBRIZARE BACAU
-
4 Integrarea infrastructurii existente în Proiectul SIMDS
în această secțiune sunt prezentate rezultatele analizei situației instalațiilor de deșeuri din punct de vedere al contractelor în vigoare și al modului de integrare al acestora în montajul instituțional al Proiectului SIMDS.
Integrarea infrast acturii PHARE în Proiectul SIMDS
în ceea ce privește elementele de infrastructură, respectiv construcțiile realizate prin programe Phare („infrastructura Phare") precum stațiile de transfer, compostare, sortare etc., soluția general acceptată este aceea a integrării acestor Proiecte Phare în Proiectul SIMDS care se implementează în județ.
Având în vedere faptul că situațiile sunt foarte diverse, se va proceda în funcție de situația concretă a fiecărui proiect și de hotărârile autorităților locale implicate, fiind necesară o analiză de la caz la caz pe baza unui set complet de informații detaliind următoarele elemente:
-
• problemele legate de proprietate;
-
• aspectele contractuale și operaționale (mai ales în situația în care infrastructura realizată prin proiectele Phare este exploatată de operatori privați);
-
• condițiile tehnice și financiare (durata de viață, amortizările și înlocuirile, costurile de operare și veniturile) care să asigure sustenabilitatea proiectelor, mai ales în cazul extinderilor capacităților existente sau creșterii fluxurilor de deșeuri.
Există în integrarea proiectelor Phare două situații:
-
i. proiecte Phare care privesc exclusiv activitățile de colectare și transport la nivelul uneia sau mai multor unități administrativ-teritoriale. Aceasta își poate păstra forma de gestiune (de exemplu comuna Helegiu care are serviciul organizat în gestiune directă sau comunele Casin si Manastirea Casin care au un contract de delegare atribuit operatorului Colsel S.R.L.) fie pe perioada nedeterminată (Heiegiu), fie pe perioada cât este obligată de condiționalitățile Phare (Cașin și Mănăstirea Cașin);
-
ii. proiecte Phare care privesc mai multe unități administrativ-teritoriale partenere și care au avut ca rezultat construcțiile pe care le denumim „infrastructura Phare” (de regulă stații de sortare, transfer, compostare), pe iângă echipamentele de colectare și transport achiziționate prin respectivele proiecte.
în acest al doilea caz, trebuie să precizăm că anexată la cererea de finanțare se transmitea și o declarație de parteneriat a UAT-urilor care participau la respectivul Proiect Phare. Condițiile Phare nu impuneau existența unei ADI (la data respectivă nereglementată de legislația română), ci parteneriatul putea fi înțeles și ca un simplu acord de asociere care nu dădea naștere unor asociații cu personalitate juridică. Acesta este cazul tuturor proiectelor Phare din județul Bacău cu excepția celui de la Cașin - Mănăstirea Cașin unde s-a constituit o ADI a cărei membrii sunt cele două comune.
Existența unei ADI care să regrupeze localitățile partenere Phare sau beneficiare de infrastructura Phare este obligatorie în cazurile în care acestea atribuie direct (vom prezenta mai jos condițiile impuse de lege pentru ca o astfel de atribuire directă să fie legală) un contract de delegare către un operator creat de ele, sub formă de operator regional1. în ceea ce privește aceste asociații de dezvoltare intercomunitară (le vom denumi „ADI Phare" pentru a le deosebi de ADIS), acolo unde acestea există sau unde este necesară crearea lor în vederea atribuirii directe a unui contract de delegare comun către un operator regional, este posibil din punct de vedere legal ca acestea să-și continue activitatea acoperind întreaga zonă de colectare-transfer aferentă.
Având în vedere că în unele montaje instituționale din acele zone din jud. Bacău unde au fost implementate Proiecte Phare s-a optat pentru înființarea de Operatori Regionali și atribuirea directă a contractelor de delegare a gestiunii către aceștia, elementele instituționale cheie în cazul acestor montaje sunt:
-
• Asociația de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) Phare
-
• Operatorul Regional
-
• Contractul de Delegare a gestiunii activităților componente ale serviciului de salubrizare pe care le furnizează Operatorul Regional, contract unic pentru întreaga zona Phare, încheiat de ADI Phare in numele sl pe seama membrilor săi, atribuit direct cu respectarea cumulativă a condițiilor obligatorii impuse de art 311 din Legea nr. 51/2006.
Precizăm că în condițiile în care există ADIS la nivelul întregului județ Bacău (pentru implementarea Proiectului SIMDS / POS Mediu) este imperios necesară delimitarea între activitățile componente ale serviciului de salubrizare pentru care acele localități care sunt membre în ambele asociații acordă mandat ADI Phare și ADIS.
Recomandări privind integrarea și armonizarea montajelor Phare din zonele Comănești și Moinești cu Proiectul SIMDS.
Zona 4 Comăneștl
Cele două probleme majore din zona 4 Comănești pot fi sintetizate astfel:
-
a) Situația orașului Slănic Moldova
Conform proiectului Phare si Aplicației de Finanțare POS Mediu, orasui Slănic Moldova este arondat statiei de transfer si sortare de la Comănești (zona 4). Ținând cont de faptul că:
-
• orasui Slănic Moldova a decis ieșirea din proiectul Phare (pe baza HCL nr. 13 din data de 23 Martie 2012) prin urmare nu mai poate fi deservit de instalațiile de deșeuri realizate prin acest proiect si
-
• orasui Slănic Moldova se află la o distantă mai mică de instalațiile de deșeuri (statii transfer, sortare si compostare) realizate prin proiectul POS Mediu de la Onești comparativ cu instalațiile de deșeuri de la Comănești
s-a decis de către autoritătie publice locale si județene, cu informarea în preaiabil a Autorității de Management POS Mediu, modificarea zonării realizate la nivelul Aplicației de Finatare, respectiv
-
• Orasui Slănic Moldova nu va mai face parte din Zona 4 -Comănești, ci va fi arondat Zonei 3 - Onești
-
b) Regularizarea montajului instituțional Phare din restul zonei Comănești
Această regularizare se va efectua conform recomandărilor prezentate în Raportul privind opținule legale, instituționale, tehnice și financiare pentru operarea instalațiilor prin:
-
- înființarea ADI Phare de către toate DAT din zona 4 Comănești;
-
- Clarificarea situației contractuale (între cele două contracte existente pentru orașul Comănești);
-
- Modificarea prin acte adiționale a contractului de delegare comun și a actului constitutiv al operatorului regional pentru a fi aduse în conformitate cu normele legale imperative aplicabile.
Având în vedere că toate UAT din zona 4 Comănești au fost de la început partenere în Proiectul Phare prin care s-a finanțat realizarea infrastructurii care va deservi întreaga zonă, acestea vor fi deservite de instalațiile de deșeuri realizate prin acest proiect până la data îndeplinirii obligațiilor asumate prin Memorandumul de Finanțare aferent Proiectului PHARE.
Odată cu îndeplinirea obligațiilor asumate prin Memorandumul de Finanțare aferent Proiectului PHARE precum și cu data încetării contractului de delegare încheiat cu operatorul ECO VALEA MUNTELUI S.R.L., localitățile Dărmănești, Asău, Agăș, Brusturoasa, Dofteana, Palanca și Ghimeș-Făget, vor beneficia de servicii de salubrizare astfel:
-
activitatea de colectare și transport a deșeurilor de pe raza acestor unități administrativ-teritoriale va fi preluată de operatorul județean desemnai de ADIS.
fluxul deșeurilor provenite din aceste localități va fi modificat, în sensul că acestea nu vor mai fi transportate la instalațiile de deșeuri realizate prin Proiectul PHARE, ci vor fi transportate la instalațiile de deșeuri realizate prin proiectul POS Mediu de la Moinești și Onești, după caz.
în ceea ce privește Orașul Comănești, acesta va avea ca și operator de salubrizare societatea ECO VALEA MUNTELUI S.R.L. Această societatea va presta atât activitatea de colectare și transport a deșeurilor cât și activitatea de operare a instalațiilor de deșeuri realizate prin proiectul PHARE.
Zona 5 Moinești
Având în vedere că nu există în prezent vreun operator regional sau vreun montaj instituțional implementat prin Proiectul Phare Moinești, opțiunile pentru integrarea în Proiectului SIMDS sunt:
-
- pe de o parte delegarea gestiunii activităților de colectare și transport în această zonă prin licitație, de către ADIS odată cu celelalte UAT din județul Bacău;
-
- pe de altă parte delegarea operării stației de sortare Phare din zona Moinești prin licitație publică organizată de ADIS, deoarece nu poate fi menținută situația actuală în care un serviciu propriu fără personalitate juridică din aparatul primăriei Moinești exploatează stația de sortare (un astfel de operator nu poate deservi alte DAT decât municipiu! Moinești). Operarea stației de sortare de la Moinești va fi delegată:
o împreună cu infrastructura realizată prin Proiectul SIMDS, prin aceeași procedură de licitație organizată de către ADIS, aceluiași operator desemnat câștigător, prin același contract de delegare
Din punct de vedere legal și instituțional armonizarea cu montajul instituțional din proiectul Phare este necesară deoarece întreaga zonă Moinești va fi deservită de stația de sortare Moinești realizată prin acest Proiect Phare.
4 : Integrarea inf ast iCturii ISPA în Proiectul SIMDS
Situația existentă în ceea ce privește operarea instalațiilor de deșeuri realizate prin proiectul ISPA:
Pentru delegarea gestiunii activităților componențe ale serviciului de salubrizare din zona ISPA, prin Documentul de Poziție și prin documentele aferente Proiectului SIMDS s*a decis că acestea vor fi delegate unor operatori desemnați prin proceduri de licitație publică organizate de ADIS și Primăria Bacău astfel:
-
1. un operator pentru exploatarea celulei 1 a depozitului conform din comuna Nicolae Bălcescu, precum și a stațiilor de sortare și compostare aferente (prin urmare activitățile de sortare, organizare a prelucrării, neutralizării și valorificării materiale a deșeurilor și înființare și administrare de depozite);
-
2. un operator de colectare și transport a deșeurilor pentru cele 23 de localități partenere ale Proiectul ISPA, care se preconizează a fi încheiat în anul 2013, pentru o perioadă de 8 ani.
în ceea ce privește celula 1 a depozitului conform (situat în comuna Nicolae Bălcescu, pe același amplasament cu stațiile de sortare și compostare), din informațiile furnizate de beneficiarul proiectului rezultă că această primă celulă a depozitului este în prezent operată de un serviciu din cadrul primăriei mun. Bacău, (nelicențiat ANRSC), fiind demarată procedura pentru atribuirea contractului de deiegare a operării depozitului și stațiilor de sortare șl compostare. Conform Documentului de Poziție, această procedură de licitație este organizată de Consiliul Local Bacău. ADIS va monitoriza „condițiile” acestui contract de delegare.
Integrarea proiectului ISPA în Proiectul SIMDS
Din punct de vedere tehnic, la momentul realizării studiului de fezabilitate și al Aplicației de Finanțare, instalațiile de deșeuri realizate in cadrul proiectului ISPA au fost prevăzute ca instalații la nivel zonal sau județean, astfel:
-
• Celula 1 a depozitului - extinderea ariei de acoperire astfel încât să deservească întreg județul Bacău ceea ce va însemna creșterea cantității de deșeuri depozitate și scăderea astfel a duratei de viața a celulei 1
-
• Stația de compostare - extinderea ariei de acoperire astfel încât să deservească 1oată partea de est a județului Bacău, respectiv zonele 1 și
-
2. Astfel, pe lângă Municipiul Bacau si cele 22 de comune partenere în cadrul proiectului ISPA, stația va tratata deșeuri verzi (deșeuri din parcuri și grădini și deșeuri din piețe) colectate din aite 31 UAT-uri:
o Zona 1 orașul Buhuși și comunele: Blăgesti, Colonesti, Dămienesti, Izvoru Berheciului, Lipova, Negri, Odobesti, Plopana, Roșiori, Secuieni, Parincea, Filipeni, Ungureni, Sascut, Valea Seaca, Orbenl, Parava
o Zona 2, comunele: Vultureni, Corbasca, Dealu Morii, Găiceana, Glăvănești, Huruiești, Motoșeni, Pâncești, Podu Turcului, Răchitoasa, Stănisesti, Tătărăști, Oncești.
Pentru a asigura tratarea întregii cantități de deșeuri verzi colectate în partea de est a județului, la nivelul studiului de fezabilitate s-a estimat o creștere a capacității proiectate de la 2.200 Van la 5.000 t/an.
-
• Statia de sortare - extinderea ariei de acoperire astfel încât să deservească toată partea de est a județului Bacău, respectiv zonele 1 și 2. Astfel, pe lângă Municipiul Bacău si cele 22 de comune partenere în cadrul proiectului ISPA, stația va tratata deșeuri reciclabile colectate din aite 31 UAT-uri:
o Zona 1 orașul Buhuși și comunele: Blăgesti, Colonesti, Dămienesti, Izvoru Berheciului, Lipova, Negri, Odobesti, Piopana, Roșiori, Secuieni, Parincea, Filipeni, Ungureni, Sascut, Valea Seaca, Orbeni, Parava
o Zona 2, comunele: Vultureni, Corbasca, Dealu Morii, Găiceana, Glăvănești, Huruiești, Motoșeni, Pâncești, Podu Turcului, Răchitoasa, Stănisești, Tătărăști, Oncești.
Pentru a asigura tratarea întregii cantități de deșeuri reciclabile colectate în partea de est a județului, la nivelul studiului de fezabilitate s-a estimat o creștere a capacității proiectate a stației de sortare de la 12.000 t/an ia 36.000 t/an prin creșterea numărului de schimburi angajați de la 1 ia 3.
Toate aceste opțiuni au fost agreate de beneficiarul proiectul ISPA, Consiliul Local al Municipiului Bacău și conform procedurilor ISPA, Comisia Europeană șl Banca Europeană de Investiții a fost notificată. Astfel, toate aceste schimbări au fost incluse în Documentația de atribuire pentru delegarea serviciului de operare a instalațiilor de deșeuri realizate prin proiectul ISPA.
Prin Proiectul SIMDS finanțat prin Axa 2 POS Mediu va fi construită celula 2 a depozitului existent. Ulterior, atunci când aceasta va fi dată în funcțiune, va fi exploatată împreună cu restul instalațiilor existente pe amplasament, de același operator căruia i se va delega, prin procedura organizată de ADIS ia nivelul întregului județ, gestiunea tuturor activităților realizate prin infrastructura realizată prin POS Mediu (respectiv alte stații de transfer, sortare șl compostare)
Fezabilitatea tehnică a delegării gestiunii
Prezentare ger -ra ă investit i POS Mediu
Componentele principale ale „Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor Solide în Județul Bacău” sunt următoarele:
Colectarea si transportul deșeurilor municipale
Prin implementarea noului sistem de gestionare a deșeurilor este prevăzută colectarea separată a deșeurilor reciclabiie, a deșeurilor biodegradabile si a fluxurilor speciale de deșeuri, respectiv: deșeuri menajere periculoase, deșeuri voluminoase, deșeuri din echipamente electrice si electronice, deșeuri din construcții si demolări. în acest sens, prin POS Mediu s-a finanțat achiziționarea echipamentelor de colectare necesare pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabiie si biodegradabile.
Sistemul propus pentru colectarea deșeurilor în județul Bacău este următorul:
-
• Colectarea și transportul deșeurilor reziduale:
-
- în zona RURALĂ: colectare din poartă în poartă, flecare gospodărie va primi euro pubele de 1201;
-
- zona URBANĂ: pentru blocurile de locuințe se va implementa sistemul de colectare prin puncte de colectare dotate cu euro containere de 1.100 I . Pentru zona de locuințe individuale din URBAN, fiecare gospodărie va primi euro pubele de 120 I -colectarea din poartă în poartă.
-
• Colectarea și transportul deșeurilor reciclabiie
-
- Atât pentru zona RURALĂ cât și pentru zona URBANĂ (cu excepția Municipiului Onești), se amenajează puncte de precolectare dotate cu 3 recipienți:
o Un euro container de 1.100 I, culoare albastră pentru deșeurile de hârtie/carton
o Un euro container de 1.100 I, culoare galbenă pentru deșeurile de plastic și metal
o Un euro container 1.100 i, culoare verde pentru deșeuri de sticlă
Pentru Municipiul Onești, zona blocurilor se amenajează puncte de precolectare dotate cu 3 recipienți de colectare de 3 m3 (container tip clopot) Iar în zona caselor cu recipienți de colectare de 1.1 m3 (euro container tip clopot) pentru deșeurile de hârtle/carton, plastic/metal și sticlă.
-
• Colectarea și transportul deșeurilor blodeqrabile
-
- furnizare de echipamente pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabiie pentru 80% din familiile care locuiesc în zona caselor din localitățile urbane Comăneștl, Moinești, Onești, , Tg. Ocna și Dărmănești. Se vor distribui pubele de 120 i pentru colectarea deșeurilor biodegradabiie - colectare din poart în poartă
Stații de transfer
Având în vedere distanțele mari din județ șl topografia dificliă județul a fost împărțit în 5 zone. Trei din ele (zonele 2, 3 si 5 vor fi echipate cu cate o statle de transfer Iar UAT-urlIe arondate Zonei 1 vor transporta deșeurile direct la depozitul din Bacău (vezi următoarea figură).
în anexa 1 a documentului sunt listate UAT-rile arondate fiecărei din cele 5 zone.
-
1. Astfel, prin programul POS Mediu se va finanța construirea a trei noi stații de transfer (suplimentar față de stația de transfer existentă la Comănesti ce deservește zona 4) pentru efîcientizarea transportului deșeurilor municipale reziduale de la populație la depoziul conform de ia Bacău.
ST ia Găiceana cu o capacitate de circa 5.000 î/an - va deservi zona 2
ST îa Berești Taziău cu o capacitate de circa 17.000 Van - va deservi zona 5
ST ia Onești cu o capacitate de circa 35.000 tone/an - va deservi zona 3
Stații de sortare
în vederea tratării cantăților de deșeuri reciclabile colectate separat, prin proiect s-a prevăzut construirea unei stații de sortare la Onești.
Analiza a fost întreprinsă pentru aceleași zone ca pentru stațiile de transfer astfel încât stațiile de sortare existente și nou propuse vor avea următoatea arie de acoperire:
Zona 1 si zona 2:
o Statie sortare Bacău (existentă): Stația sortare Bacau cu o capacitate de 12,000 tone/an (1 schimb), realizată prin măsura ISPA-deserveste în prezent municipiul Bacău și 22 comune (partea estică a județului). în viitor statia de sortare va prelua deseurile reciclabile colectate separat din zonele 1 si 2.
Zona 3:
-
• Stație sortare Onești (nouă): o nouă stație de sortare la Onești cu o capacitate de 14,000 tone /an este prevăzută a fi construită prin POS Mediu. Stația de sortare va deservi întreaga zonă, respectiv 3 orașe (Onești, Slănic Moldova și TG.Ocna) și 16 comune reprezentând 136,000 locuitori. Deșeurile reciclabile generate în localitățile Dofteana și Dărmănesti vor fi transferate de noul operator județean la stația de sortare Onești, începând cu anul 2015, odată cu încetarea contractului încheiat cu ECO Valea Muntelui
Zona 4:
-
• Stație sortare Comănești (existentă): Stația de sortare la Comănești cu o capacitate de aproximativ 12.200 tone/an (1 schimb) realizată prin proiect PHARE CES - deservește în prezent orașele Comănești si Dărmănesti și 6 comune. începând cu anul 2015, pe măsură ce contractele de delegare încheiate de localitățile Dărmănești, Asău, , Brusturoasa, Dofteana, Palanca șl Ghlmeș-Făget cu operatorul S.C. ECO VALEA MUNTELUI S.R.L. vor înceta, stația de sortare va deservi doar orașul Comănești.
Zona 5:
-
• Stație sortare Moinesti (existentă): stația de sortare de la Moinesti cu o capacitate de aproximativ 6.000 tone/an (1 schimb) realizată prin proiect PHARE ESC - deservește în present orașul Moinesti și 4 comune si este propus ca în viitor să deservească în plus 14 comune, respectiv zona 5. Deșeuri le reclciabile generate în localitățile Agas, Xxxxxx-Xxxxx, Asau, Brusturoasa și Palanca vor fi transferate de noul operator județean la stația de sortare Moinesti, începând cu anul 2015-2016, odată cu încetarea contractului încheiat cu ECO Valea Muntelui.
Localitățile arondate fiecărei statii de sortare sunt listate în Anexa 1 a documentului.
Stații de compostare
în prezent în județul Bacău există o stație de comjxtstare construită prin măsură ISPA. în stația de compostare sunt tratate doar deșeurile verzi (din grădini, parcuri și plete) provenind din municipiul Bacau și 22 comune. Prezentul proiect propune extinderea ariei de deservire a stației pentru încă alte 30 comune (aferente zonei 1 și zonei 2) pentru tratarea cantitatllor de deșeuri verzi adiționale generate in aceste localități.
Pentru partea vestica a județului (zonele 3, 4 si 5) este prevăzută realizarea unei noi stații de compostare la Onești cu o capacitate de 8.500 t/an pentru tratarea deșeurilor biodegradabile și alte tipuri de deșeuri verzi si deșeuri biodegradabile din piețe.
Depozitarea deșeurilor
-
2. Construirea celei de a doua celule a depozitului de deșeuri existent în Bacău. Acest depozit va deservi întregului județ.
Depozit conform la Bacău cu o capacitate de 4,123 mii m3, din care a doua celulă are capacitatea de 1,75 mii m3
-
3. închiderea depozitelor neconforme de deșeuri conform prevederilor legale in vigoare:
Depoz’te neconforme la: Onești, Moinești, Comănești, Buhușî, Tg. Ocna ș: Dărmănești
Descrierea servit jului
în cadrul contractului de delegare de gestiune, delegatul va desfășura următoarele servicii:
-
A. Operarea, întreținerea si repararea stafiei de transfer si a instalațiilor si echipamentelor sale situate pe amplasamentul de la Găiceana
-
B. Operarea, întreținerea si repararea stafiei de transfer si a instalațiilor si echipamentelor sale situate pe amplasamentul de la Beresti Tazlău
O. Operarea, întreținerea si repararea statiei de sortare si a Instalațiilor sl echipamentelor sale situate pe amplasamentul de la Moinesti
-
D. Operarea, întreținerea si repararea instalațiilor de deșeuri sl a instalațiilor si echipamentelor sale situate pe amplasamentul Onești: stafie transfer, statie sortare si statle compostare
-
E. Operarea, întreținerea si repararea celulei 2 a depozitului județean de la Bacău precum si a instalațiilor de deșeuri existente pe același amplasament: statie de sortare, statle de compostare, punct verde (centru de colectare deșeuri). De asemenea noul operator județean va fi responsabil de construirea, operarea si întreținerea celulelor 3 si 4 a depozitului si de închiderea si monitorizarea post închidere a celulelor 2,3 si 4.
-
F. transferului deșeurilor municipale de la cele 3 statll de transfer fie la depozitul conform de la Bacău fie la stafiile de sortare/compostare după caz (informatii privind transferul deșeurilor sunt prezentate în secțiunile următoare)
Operarea statiei de transfer Găiceana
Stația de transfer de la Găiceana, are o capacitate de circa 5.000 t/an si este o statie de transfer simplă fără sistem pentru compactarea deșeurilor. Statla de transfer deservește DAT arondate zonei 2, respectiv:
|
UAȚ deservite de statla de transfer Găiceana - ZONA 2 | ||
|
RURAL |
Denumire UAT |
Populație* |
|
Vultureni |
2.015 | |
|
Corbasca |
4.537 | |
|
Dealu Morii |
2.722 | |
|
Gaiceana |
3.009 | |
|
Glavanesti |
3.208 | |
|
Huruiestl |
2.501 | |
|
Motosenl |
3.384 | |
|
Pancestl |
3.772 | |
|
Podu Turcului |
4.387 | |
|
Rachitoasa |
5.000 | |
|
Stanlsesti |
4.342 | |
|
Tatarastl |
2.335 | |
|
Oncesti |
1.587 |
‘conform datelor furnizate de INSSE în urma recensământului din anul 2011
Prin intermediul stafiei de transfer de la Găiceana, pe lângă deseurile reziduale vor fi transferate si deseurile reclclabiie colectate separat, astfel:
o Deseurile reziduale menajere si asimilabile colectate din zona 2 vor fi transferate prin intermedlului statiei de transfer la depozitul județean de ia Bacău;
o Deseurile reclclabiie colectate de la populație si persoane juridice din zona 2 vor fi transferate prin intermediul statiei de transfer la stafia de sortare situată la Bacău (pe același amplasament cu depozitul județean);
o Deseurile verzi (deșeuri din parcuri, grădini sl piețe) colectate din spatiile publice si de la persoanele juridice din zona 2 vor fi transferate prin intermediul statiei de transfer la stafia de compostare situată la Bacău (pe același amplasament cu depozitul județean).
Pentru operarea stației de transfer fără compactare, Delegatul va respecta toate prevederile în vigoare privind gestionarea deșeurilor, asigurând minim următorul ciclu de operați:
-
• recepția deșeurilor la intrarea în stație
-
- cântărirea cantităților de deșeurilor
-
- verificarea documentelor de însoțire, identificarea sursei de proveniență;
-
- Inspecția vizuală a deșeurilor pentru identificarea eventualelor componente periculoase; inspecția vizuală se face atât la recepția deșeurilor (intrarea vehiculelor care transportă deșeurlle în containere, remorci sau basculante) cât șl în timpul descărcării propriu-zise;
-
- înregistrarea transportului de deșeuri
-
- acceptarea sau respingerea transportului de deșeuri în funcție de compoziția acestora
-
• descărcarea și încărcarea deșeurilor
-
- direcționarea mașinilor către rampa de descărcarea a deșeurilor în containerele de 40 de m3Descărcarea deșeurilor se va efectua în containerul corespunzător în funcție de tlpui de deseu respectiv, deseurile reziduale în containerele de 40 m3 alocate acestui tip de deșeuri Iar deseurile reclclabile, pe flecare fracție colectată separat (plastic si metal, sticlă, hârtie sl carton) în containere separate. Containerele de 40 m3 vor fi etichetate corespunzătăr în funcție de tipul de deseu pe care îi va transporta.
-
• preluarea deșeurilor. Odată încărcate cu deșeuri containerele de 40 de m3 vor fi transferate în zona de așteptare de pe platformă sau vor fi preluate direct de către vehicule de transport specializate
Tabel 5-1: Parametrii principali statie transfer Găiceana
Parametrii
Valoare
Numărul total de zile de funcționare statie pe an
312 zile
Capacitatea medie de funcționare a stafiei
5.000 Van
Capacitatea maxima pe zi de lucru
23Vzi
Capacitate container transfer
40 m3
Densitate deșeuri încărcate în container
200 kg/m3
Capacitate teoretică container
8 -101
Suprafața totala ocupata de statia de transfer
5.552 m3
Toate instalațiile, echipamentele șl bunurile concesionate de către Delegatar în vederea execuției serviciului, precum și cele achiziționate de Delegat în același scop, chiar dacă nu au fost prevăzute expres în Caietul de Sarcini, sunt considerate bunuri de retur care revin de drept, la expirarea contractului, gratuite si libere de orice sarcini, unităților administrativ-teritoriaie sau Județului, după caz, si sunt integrate în domeniul public al acestora.
Operarea statici ci transfer Beresti Tazlău
Stația de transfer de la Beresti Tazlău, are o capacitate de circa 17.000 t/an si este o statie de transfer simplă fără sistem pentru compactarea deșeurilor.
Statie de transfer deservește UAT arondate zonei 5, respectiv
U AT deservite de statie de transfer Beresti Tazlău - ZONA 5
|
Denumire UAT |
Populație* | |
|
URBAN |
Molnestl |
20.855 |
|
RURAL |
Strugari |
2.376 |
|
Balcani |
7.084 | |
|
Plrjol |
5.404 | |
|
Scortenl |
2.537 | |
|
Ardeoani |
2.124 | |
|
Sanduleni |
3.787 | |
|
Berestl-Taziau |
5.174 | |
|
Livezi |
4.859 | |
|
Berzunti |
4.497 | |
|
Solont |
3.208 | |
|
Zemes |
4.187 | |
|
Maglrestî |
3.883 | |
|
Poduri |
6.747 | |
|
Asău |
6.520 | |
|
Agas |
5.651 | |
|
Palanca |
3.261 | |
|
Brusturoasa |
3.086 | |
|
Ghimes Făget |
5.063 |
'conform datelor furnizate de INSSE în urma recensământului din anul 2011
Pentru operarea stației de transfer fără compactare, Delegatul va respecta toate prevederile în vigoare în sectorul deșeurilor, asigurând minim următorul ciclu de operații:
-
• recepția deșeurilor la intrarea în stație
-
- cântărirea cantităților de deșeurilor
-
- verificarea documentelor de însoțire, identificarea sursei de proveniență;
-
- inspecția vizuală a deșeurilor pentru identificarea eventualelor componente periculoase; inspecția vizuală se face atât la
39 ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNIGTARA PENTRU SALUBRIZARE BACAU
-
r ecepția deșeurilor {intrarea vehiculelor care transportă deșeurile în containere, remorci sau basculante) cât și în timpul descărcării proprlu-zise;
-
- înregistrarea transportului de deșeuri
-
- acceptarea sau respingerea transportului de deșeuri în funcție de compoziția acestora
-
• descărcarea și încărcarea deșeurilor
-
- direcționarea mașinilor către rampa de descărcarea a deșeurilor în containerele de 40 de m3'. Descărcarea deșeurilor se va efectua în containerul corespunzător în funcție de tipul de deseu respectiv, deșeurile reziduale în containerele de 40 m3 alocate acestui tip de deșeuri, deșeurile reciclabile, pe fiecare fracție colectată separat {plastic si metal, sticlă, hârtie si carton) în containere separate iar deșeurile organice descărcate de asemenea separat. Containerele de 40 m3 vor fi etichetate corespunzătăr în funcție de tipul de deseu pe care îl va transporta.
-
• preluarea deșeurilor. Odată încărcate cu deșeuri containerele de 40 de m3 vor fi transferate în zona de așteptare de pe platformă sau vor fi preluate direct de către vehicule de transport specializate
Tabel 5-2: Parametrii principali statie transfer Beresti Tazlău
|
Parametrii |
Valoare |
|
Numărul total de zile de funcționare statie pe an |
312 zile |
|
Capacitatea medie de funcționare a statiel |
17.000 Van |
|
Capacitatea medie de lucru |
82Vzl |
|
Capacitate container transfer |
40 m3 |
|
Densitate deșeuri încărcate în container |
200kg/mJ |
|
Capacitate teoretică container |
8 -101 |
|
Suprafața totala ocupata de stafia de transfer |
8.472 mz |
Toate instalațiile, echipamentele si bunurile concesionate de către Delegatar în vederea execuției serviciului, precum și cele achiziționate de Delegat în același scop, chiar dacă nu au fost prevăzute expres în Caietul de Sarcini, sunt considerate bunuri de care revin de drept, la expirarea contractului, gratuite si libere de orice sarcini, unităților administrativ-teritoriale sau Județului, după caz, si sunt integrate în domeniul public al acestora.
Operarea instalați or de deșeuri amplasament Onești
Pe amplasamentul de la Onești s-au construit prin ROS Mediu, 3 instalatii de deșeuri, respectiv o statie de transfer, o statie de sortare si o statie de compostare.
Operarea stat e Jv transfer
Statia de transfer are o capacitate de circa 35.000 tone si este o statie de transfer echipată cu un sistem pentru compactarea deșeurilor. Statie de transfer deservește UAT arondate zonei 3., respectiv:
UAT deservite de statia de transfer Onești - ZONA 3
|
Denumire UAT |
Populație | |
|
URBAN |
Onești |
36004 |
|
Slanic Moldova |
4056 | |
|
Tg. Ocna |
10602 | |
|
Dărmănești |
11.508 | |
|
RURAL |
Barsanesti |
4.477 |
|
Dofteana |
9015 | |
|
Urechesti |
3.217 | |
|
Bogdanesti |
2.515 | |
|
Buciumi |
2.808 | |
|
Caiuti |
5.100 | |
|
Casin |
3.300 | |
|
Cotofanesti |
3.079 | |
|
Gura Vaîi |
4.544 | |
|
Heiegiu |
6.314 | |
|
Manastirea Casin |
4.607 | |
|
Oituz |
7.927 | |
|
Pargaresti |
4.330 | |
|
Ștefan cel Mare |
4.556 | |
|
Tg Trotus |
4.836 |
în statia de transfer vor fi manipulate doar deșeuri reziduale care vor fi transferate ia depozitul județean de la Bacău
Pentru operarea stației de transfer cu compactare, Delegatul va respecta toate prevederile în vigoare în sectorul deșeurilor, asigurând minim următorul ciclu de operații:
-
• recepția deșeurilor la intrarea în stație
-
- cântărirea cantităților de deșeurilor
-
- verificarea documentelor de însoțire, identificarea sursei de proveniență;
-
- Inspecția vizuală a deșeurilor pentru Identificarea eventualelor componente periculoase; inspecția vizuală se face atât la recepția deșeurilor (intrarea vehiculelor care transportă deșeurile în containere, remorci sau basculante) cât și în timpul descărcării propriu-zise;
-
- înregistrarea transportului de deșeuri
-
- acceptarea sau respingerea transportului de deșeuri în funcție de compoziția acestora
-
• descărcarea și încărcarea deșeurilor
-
- descărcarea deșeurilor în gura pâlniei de preluare a deșeurilor cu care este dotat mecanismul hidraulic pentru compactare atașat containerului de mare capacitate
-
• compactarea deșeurilor
-
• preluarea deșeurilor. Odată încărcate cu deșeuri containerele de 30 de m3 vor fi transferate în zona de așteptare de pe platformă sau vor fi preluate direct de către vehicule de transport specializate
Tabel 5-3: Parametrii principali statie transfer Onești
|
Parametrii |
Valoare |
|
Numărul total de zile de funcționare statie pe an |
312 zile |
|
Capacitatea medie de funcționare a statie! |
35.000 t/an |
|
Capacitatea maxima pe zl de lucru |
167Vzi |
|
Capacitate container transfer |
30 m3 |
|
Capacitate teoretică container |
161 |
Operarej stanei de sortare
în stația de sortare nu vor ajunge decât deșeuriie colectate separat, respectiv deșeurile de hârtie și carton, deșeuriie metalice, deșeuriie de plastic și deșeuriie de sticlă colectate de la populația si persoanele juridice arondate zonei 3.
UAT deservite de statla de sortare Onest! - ZONA 3
|
Denumire UAT |
Denumire UAT | |
|
URBAN |
Onești |
36004 |
|
Sianic Moldova |
4056 | |
|
Dărmănești |
11508 | |
|
Tg. Ocna |
10602 | |
|
RURAL |
Barsanesti |
4.477 |
|
Dofteana |
9015 | |
|
Urechesti |
3.217 | |
|
Bogdanesti |
2.515 | |
|
Buciumi |
2.808 | |
|
Calutl |
5.100 | |
|
Casin |
3.300 | |
|
Cotofanesti |
3.079 | |
|
Gura Văii |
4.544 | |
|
Helegiu |
6.314 | |
|
Manastirea Casin |
4.607 | |
|
Oituz |
7.927 | |
|
Pargarestl |
4.330 | |
|
Ștefan cei Mare |
4.556 | |
|
Tg Trotus |
4.836 |
Pentru operarea stației de sortare, Delegatul va respecta toate prevederile în vigoare în sectorul deșeurilor, asigurând minim următorul ciclu de operații:
* recepția deșeurilor la intrarea în stație
-
- cântărirea cantităților de deșeurilor
-
- verificarea documentelor de însoțire, identificarea sursei de proveniență;
-
- inspecția vizuală a deșeurilor pentru identificarea eventualelor componente periculoase; inspecția vizuală se face atât la recepția deșeurilor (intrarea vehiculelor care transportă deșeurile în
containere, remorci sau basculante) cât șl în timpul descărcării propriu-zise;
-
- înregistrarea transportului de deșeuri
-
- acceptarea sau respingerea transportului de deșeuri în funcție de compoziția acestora
-
• stocarea temporara a deșeurilor înaintea sortării
-
• descărcarea deșeurilor (cu excepția deșeurilor de sticlă) în rampa de alimentare a liniei de sortare
-
- separarea metalelor feroase cu separator magnetic;
-
- sortarea manuală a deșeurilor reciclabile pe tip de material și depozitarea în containere speciale dispuse în apropierea posturilor de sortare, amplasate de o parte și de alta a liniei de sortare;
-
- deșeurile de sticlă nu vor fi introduse în stația de sortare, acestea urmând a fi preluate direct de agenți economici autorizați pentru valorificarea sticlei;
-
• balotarea deșeurilor reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal). Aici deșeurile sunt presate până la atingerea unei densități adecvate transportului economic
-
• deșeurile reziduale sunt colectate în containere, care după umplere se vor transporta la depozitul conform prin intermediul stației de transfer de la Onești
-
• valorificarea materialelor reciclabile sortate.
Tabel 5-4: Parametrii principali statie sortare Onești
|
Parametrii |
Valoare |
|
Numărul total de zile de funcționare statie pe an |
312 zile |
|
Capacitatea medie de funcționare a statiei |
14.000 Van |
|
Capacitatea medie zilnică |
46 Vzi |
|
Cantitatea de deșeuri reciclabile |
35Vzi |
|
Schimburi de lucru |
1 schimb/zi |
Delegatul va asigura si operarea corespunzătoare a statiei sortare, asigurând parametrii necesari desfășurării în bune condiții a procesului de sortare a deșeurilor reciclabile. De asemenea, Delegatul trebuie să identifice piața pentru reciclabile si să asigure valorificarea întregii cantităti de deșeuri reciciabile obținută în urma sortării.
-
5.2. 3 Ope 'a rea static : compostare a deșeurilor
Statia de compostare are o capacitate de circa 8.500 tone si deservește UAT arondate zonelor 3,4 si 5, respectiv:
-
• Deșeuri menajere blodegradabile colectate separat de la populație, deșeuri blodegradabile din plete, cantine, restaurante și alte tipuri de deșeuri blodegradabile asimilabile celor menajere colectate separat din zonele 3,4 si 5
-
» Deșeuri verzi din parcuri si grădini colectate separat din zonele 3, 4 si 5
Delegatul va asigura si operarea corespunzătoare a stafiei de compostare, asigurând parametrii necesari desfășurării în bune condiții a procesului de descompunere aerob, atât în faza de descompunere intensă, cât si în faza de maturare.
Tabel 5-5: Parametrii principali statle compostare Onești
|
Parametrii |
Valoare |
|
Numărul total de zile de funcționare statie pe an |
312 zile |
|
Capacitatea medie de funcționare a stafiei |
8.500 t/an |
|
Capacitatea medie zilnică a zonei de compostare intensa |
27Vzi |
|
Capacitatea medie zilnică a zonei de maturare |
22Vzi |
|
Timp compostare intensa |
4 săptămâni |
|
Timp maturare compost |
12 săptămâni |
Delegatul trebuie să identifice piața pentru compost si să asigure valorificarea întregii cantităti de compost obținută
-
5.2.4 Operarea stafie de sortare Moinesti
în stația de sortare nu vor ajunge decât deșeuriie colectate separat, respectiv deșeurile de hârtie și carton, deșeuriie metalice, deșeuriie de piastlc și
deșeuriie de sticlă colectate de la populația si persoanele juridice arondate
zonei 5.
UAT deservite de statia de sortare Moinesti - ZONA 5
|
Denumire UAT |
Populație* | |
|
URBAN |
Moinesti |
20.855 |
|
RURAL |
Strugari |
2.376 |
|
Balcani |
7.084 | |
|
Pirjol |
5.404 | |
|
Scorteni |
2.537 | |
|
Ardeoani |
2.124 | |
|
Sanduleni |
3.787 | |
|
Beresti-Tazlau |
5.174 | |
|
Livezi |
4.859 | |
|
Berzunti |
4.497 | |
|
Solont |
3.208 | |
|
Zemes |
4.187 | |
|
Magiresti |
3.883 | |
|
Poduri |
6.747 | |
|
Asău |
6.520 | |
|
Agas |
5.651 | |
|
Brusturoasa |
3.261 | |
|
Palanca |
3.086 | |
|
Ghimeș Făget |
5.063 |
Statia de sortare de la Moinesti a fost dată în funcționare în anul 2010, în prezent fiind operată de „SERVICIUL DE COLECTARE SELECTIVĂ A DEȘEURILOR" - serviciu public fără personalitate juridică din cadrul primăriei.
Delegatarul pune la dispoziția operatorului stafiei de sortare clădirea stației de sortare cu toate utilitățile necesare desfășurării activității, echipamentele liniei de sortare, un incarcator frontal.
Delegatul va asigura si operarea corespunzătoare a stafiei sortare, asigurând parametrii necesari desfășurării în bune condiții a procesului de sortare a deșeurilor recîclabile. De asemenea, Delegatul trebuie să identifice piața pentru reciclabile si să asigure valorificarea întregii cantităti de deșeuri reciclabile obținută în urma sortării.
-
5.2 Operarea instalati or de deșeuri Bacău
Prin Măsura ISPA s-au realizat următoarele investitii:
-
• Prima celulă a depozitului județean din cele 4 proiectate
-
• Statle de sortare
-
• Statie de compostare
-
• Punct verde (centru de colectare)
-
• Concasor
Prin POS Mediu s-a finanțat construirea celulei 2 a depozitului județean.
Delegatul va prelua operarea întregului amplasament de la Bacău după epuizarea primei celule a depozitului, dată la care va înceta contractul operatorului, în prezent în curs de atribuire.
Delegatul va fi responsabil atât pentru operarea depozitului, dar si pentru operarea statiei de compostare si sortare si a punctului verde aflate pe amplasament.
Delegatul va asigura operarea depozitului, conform prevederilor legislative în vigoare privind depozitarea deșeurilor, asigurând recepția deșeurilor, evidenta deșeurilor, compactarea deșeurilor depozitate, acoperirea perioadică, monitorizarea, epurarea levigatului si a apelor uzate rezultate pe amplasament, gestionarea corespunzătoare a concentratului rezultat în urma procesului de epurare cu osmozaă invers.
Delegatul va asigura închiderea celulei 2 a depozitului conform, la epuizare, ca și monitorizarea post-închldere. Delegatul va construi și va opera celula 3, respectiv celula 4, pe același amplasament. Delegatul va asigura funcționalitatea celulei 3, respectiv a celulei 4 în timp util astfel încât să fie asigurată continuitatea serviciului.
Delegatul va asigura si operarea corespunzătoare a statiei de compostare, asigurând parametrii necesari desfășurării în bune condiții a procesului de descompunere aerob, atât în faza de descompunere intensă, cât si în faza de maturare. De asemenea, delegatul trebuie să identifice piața pentru compost si să asigure valorificarea întregii cantităti de compost obținută.
Delegatul va fi responsabili sa mențină toate facilitățile si utilijale puse la dispoziție ia parametrii corespunzători de funcționare.
Toate instalațiile, echipamentele si bunurile concesionate de către Delegatar in vederea execuției serviciului, precum si ceie achiziționate de Delegatul in același scop, chiar daca nu au fost prevăzute expres in Caietul de Sarcini sunt considerate bunuri de retur ia încheierea sau terminarea contractului.
-
6 Fezabilitatea economică a delegării gestiunii
Fezabilitatea economică a delegării gestiunii implică estimarea costurilor și veniturilor pe durata delegării, inclusiv identificarea și cuantificarea financiară a riscurilor contractului, a celei mai adecvate structuri a delegării.
Serviciul public de salubrizare va urmări să se realizeze un raport calitate/cost cât mai bun pentru perioada de derulare a contractului de delegare de gestiune și un echilibru între riscurile și beneficiile asumate prin contract. Totodată vor trebui asigurate finanțarea unor investiții suplimentare în echipamente și crearea fondului de investiții și dezvoltare.
Totodată, se impune aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea și utilizarea Fondului de întreținere, înlocuire și dezvoltare (IID) pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene și care aprobă Normele pentru constituirea, alimentarea și utilizarea Fondului IID, cu modificările și completările ulterioare. Se menționează: „Operatorul și unitatea admlnlstratlv-teritorială care realizează proiecte cu asistența financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene au obligația ca de la semnarea memorandumului de finanțare sau acordului de împrumut pentru cazurile specificate la art. 3 alin. (1) din ordonanța de urgență să constituie potrivit art. 3 Fondul IIP pe întreaga perioadă de viață a investiției'.
Structura și nivelul tarifelor practicate de operatorii instalațiilor vor fi stabilite prin metode competitive (licitație deschisa), vor reflecta costul efectiv al prestației și vor fi calculate în conformitate cu prevederile legale (Ordinul nr. 109/2007 al ANRSC).
în urma procedurii de delegare, se va putea selecta un operator care să ofere cele mai bune premise pentru îndeplinirea acestor obiective, precum si o transparență ridicată a delegării componentelor serviciului de salubrizare.
6J Costurile și veniturile previzionate
în cadrul Studiului de Fezabilitate care a stat la baza Deciziei de Finațare a proiectului au fost estimate costurile pentru fiecare componentă a sistemului integrat de gestiune a deșeurilor, respectiv colectare si transport, transfer, sortare, compostare si depozitare. Estimarea s-a făcut pentru perioada 2011 -2032, având ca an de referință anul 2010. Acestea au fost actualizate pentru anuJ de referință 2012, iar cantitățile au fost recalculate în conformitate cu ultimele prognoze privind evoluția populației si a dezvoltării economice a județului Bacău.2
Perioada analizată în Studiul de fezabilitate a fost până în 2032, considerând 20 ani durata de viață a depozitului. Din cauza scăderii populației județului și a scăderii nivelului de trai cauzată de criza economică, se poate estima că durata de viață a depozitului, la aceeași capacitate, va crește , fapt pentru care a fost extinsă perioada de analiză, până în 2037, prin extrapolarea ipotezelor folosite. Durata estimata de viata pentru celulele 2,3 si 4 este de 23 ani, intre 2015 si 2037.
Plecînd de la aceste estimări, s-au determinat costurile pentru fiecare instalație ce constituie obiectul delegării pentru operarea instalațiilor, având în vedere următoarele categorii de Ipoteze:
-
- s-au considerat numai instalațiile ce vor fi operate de acest operator;
-
- operatorul va gestiona instalațiile de deșeuri construite prin proiectul POS Mediu (statia de transfer de ia Gaiceana, statia de transfer de la Berestl Tazlau, stafiile de transfer, sortare si compostare de la Onești si celula 2 a depozitului conform), statia de sortare de la Moinesti construita prin programul Phare CES si instalațiile de deșeuri existente pe același amplasament cu depozitul (statie sortare, statie compostare, punct verde). Operatorul va fi responsabil de construcția si operarea celulor 3 sl 4 ale depozitului, precum si monitorizarea post închidere a celulelor 2,3 si 4.;
-
- au fost recalculate cantitățile de deșeuri tratate în fiecare instalație, pe baza prognozei de generare a deșeurilor muncipale revizuite;
-
- pentru valorificarea materialelor reciclabile s-au aplicat ipotezele din aplicația de finanțare si s-au aplicat la cantitățile recalculate;
-
- pentru vanzare de compost s-a considerat 45% din cantitatea intrata (ipoteza din aplicație) si prețul unitar din aplicație;
-
- estimările au fost realizate în preturi constante în lei, pentru exprimarea în Euro a fost utilizat cursul euro / leu din contractul de finanțare;
-
- a fost determinată redeventa minimă ce va fi plătită de către operator către CJ Bacău, CL Moinesti si OL Bacău pe baza estimării nevoilor de înlocuire a echipamentelor achiziționate în cadrul proiectelor SIMDS, Phare, respectiv ISPA, conform planului de reinvestiri din aplicația de finanțare;
-
- perioada de analiză a fost determinată plecând de la durata de viată a celulei 2 (12 ani), a celulei 3 (9 ani) și a celulei 4 (2 ani), deci un total de 23 ani; aceasta va fi sl durata contractului de delegare;
-
- s-a considerat o cotă de profit de 5% pentru operator.
în determinarea costurilor au fost parcurși următorii pași:
-
a) au fost determinate costurile pentru depozitare, pentru celula 2, considerând costurile variabile, pe tona de deseu si costurile fixe plecând de la aplicația de finanțare. Au fost adăugate costurile cu închiderea celulei 2 si monitorizarea post-închldere, redeventa ce se va plăti CJ Bacău pentru a asigura sumeie necesare în Fondui IID si cotă de profit de 5%;
Tabelul următor prezintă costurile estimate de depozitare pentru prima perioada, când este exploatată celula 2 construită prin ROS Mediu.
Similar au fost estimate costurile pentru perioada a doua, pentru operarea celulelor 3 și 4 (al doilea tabel)
|
Tabel 6-1 Estimarea costurilor pentru depoz |
tul conform, celula 2 | ||||||||||||
|
Perioada |
Anull |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Anul 6 |
Anui 7 |
Anul 8 |
Anul 9 |
Anul 10 |
Anul 11 |
Anul 12 | |
|
Total deșeuri primite in depozit |
Tone |
130.996 |
109.912 |
110.886 |
111.887 |
111.554 |
112.609 |
113.700 |
114.829 |
116.003 |
117.220 |
118.482 |
119.786 |
|
Costuri de operare (fixe). cfAF |
lei/an |
3.077.837 |
3.104.714 |
3.132.398 |
3.160.912 |
3.190.281 |
3.220.531 |
3.251.689 |
3.283.782 |
3.316.838 |
3.350.885 |
3.385.953 |
3.419.813 |
|
Costuri operare (variabilei,d. AF |
lei/Tona |
20,20 |
22,71 |
22,88 |
23,05 |
23,23 |
23.41 |
23,58 |
23,75 |
23,92 |
24,09 |
24,26 |
24.43 |
|
Redevenea |
lei/an |
2.127.666 |
2.127.666 |
2.127.666 |
2.127.666 |
2.127.666 |
2.127.666 |
2.127.666 |
2.127.666 |
2.127.666 |
2.127.666 |
2.127.666 |
2.127.666 |
|
Profit |
lei/an |
286.220 |
280.057 |
283.473 |
286.984 |
289.107 |
292.862 |
296.646 |
300.546 |
304.573 |
308.728 |
313.018 |
317.326 |
|
Coduri închidere si monitorizare, deschidere celula armatoare |
lei/an |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
|
TOTAL costuri O&M depoiit |
lei/an |
9.S8LO41 |
9.451.614 |
9.523.348 |
9.597.080 |
9.641.663 |
9.720.519 |
9.799.976 |
9.881.880 |
9.966.450 |
10.053.708 |
10.143.798 |
10.234.262 |
|
total pe tona |
lei/tona |
73,14 |
85,99 |
85,88 |
85,77 |
86,43 |
86,32 |
86,19 |
86,06 |
85,92 |
85,77 |
85,61 |
85,44 |
Estimarea costurilor pentru depozitul conform, celulele 3 si 4
|
Perioada |
Anul 13 |
Anul 14 |
Anul 15 |
Anul 16 |
Anull? |
Anul 18 |
Anul 19 |
Anul 20 |
Anul 21 |
Anul 22 |
Anul 23 | |
|
Total deseori primite in depozit |
Tone |
121.132 |
122.521 |
123.947 |
125.407 |
126.901 |
128.428 |
129.991 |
131.132 |
132.419 |
133.333 |
134.252 |
|
Costuri de operare (fixe), d AF |
lei/an |
3.459.278 |
3.497.598 |
3.537.068 |
3.577.723 |
3.619.596 |
3.662.726 |
3.707.150 |
3.752.906 |
3.800.036 |
3.848.579 |
3.898.578 |
|
Costuri operare (variabile), cf. AF |
tei/Tona |
22,47 |
22,65 |
22,83 |
23,02 |
23,20 |
23,39 |
23,58 |
23,77 |
23,96 |
24,16 |
24,35 |
|
Redeventa |
lei/an |
2.034.652 |
2.034.652 |
2.034.652 |
2.034.652 |
2.034.652 |
2.034.652 |
2.034.652 |
2.034.652 |
2.034.652 |
2.034.652 |
2.034.652 |
|
Profit |
lei/an |
309.076 |
313.653 |
318.365 |
323.214 |
328.202 |
333.329 |
338.605 |
343.488 |
348.649 |
353.468 |
358.396 |
|
Costuri închidere si monitorizare |
lei/an |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
1.442.753 |
|
TOTAL costuri OAM depoiit |
tei/an |
9.968.006 |
10.064.115 |
10.163.077 |
10.264.890 |
10.369.640 |
10.477.318 |
10.588.110 |
10.690.651 |
10.799.024 |
10.900.229 |
11.003.720 |
|
total pe tona (Incluzând închiderea cel 3 si cel 4) |
lei/tona |
82,29 |
82.14 |
82,00 |
81,85 |
81,71 |
81,58 |
81,45 |
81,53 |
81,55 |
81,75 |
81,96 |
-
b) au fost determinate costurile pe fluxurile de deșeuri:
-
- colectate în amestec, care merg la stafiile de transfer si apoi la depozit;
-
- colectate separat - reciclabHe, care merg la stafiile de sortare;
-
- colectate separat - biodegradabile, care merg la stafiile de compostare.
Astfel au fost determinate costurile fiecărei instalatii ce va face obiectul contractului de concesiune; aceste costuri sunt formate din costuri fixe (salarii, întreținere echipamente si utilaje, alte costuri administrative - max. 10% din costurile directe) si costuri variabile, care depind de cantitățile prelucrate (salarii, energie si combustibil, alte costuri materiale). Aceste costuri au fost determinate pentru anul 2012 ca an de bază, cu o creștere in termeni reali pentru salarii si energie si combustibil
Plecînd de la costurile estimate pentru 2012 au fost realizate proiecțiile pentru perioada delegării serviciului (23 ani, incepand cu 2015) utilizând ipotezele din aplicația de finanțare, si anume: salariile vor avea o creștere, în termeni reali, de 3% pe an iar costurile cu energia si combustibilii vor avea o creștere, în termeni reali, de 1% pe an.
Investițiile obligatorii ce vor fi solicitate operatorului, in cadrul complexului Onești, au fost incluse in calcul ca suma anuala echivalenta cu amortizarea acestora. Pentru acestea a fost utilizata suma estimata in analiza cost-beneficiu si anume echivalentul a 21.661 euro/an.
Pasul următor a constat în determinarea unui cost mediu pe tonă (prin medie ponderată) pentru fiecare tip de stafie: transfer, sortare, compostare. Au fost adăugate redeventa ce va fi plătită CJ Bacău, OL Moinesti, respectiv CL Bacău si cota de profit (5%).
Tabelele de mai jos prezintă estimarea costurilor pentru statii.
Deși estimarea costurilor s-a realizat plecând de la fiecare instalație în parte, contractul va include toate Instalațiile si analiza se face per total, operatorul beneficiind, astfel, de efectele economiei in trepte (de scară).
Costuri operare statii de transfer
|
Statii de transfer ^transfer la depozit |
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Anul 6 |
Anul 7 |
Anul 8 |
Anul 9 |
Anul ’O |
Anul 11 |
Anul 12 | |
|
Cantităti intrate In statii |
tone |
52.228,37 |
52.931,00 |
53.316,30 |
53.712,61 |
53.718,04 |
54.138,51 |
54.574,77 |
55.027,11 |
55.497,90 |
55.987,72 |
56.496,76 |
57.023,35 |
|
Total costuri operare |
lei |
772.023 |
787.477 |
801.807 |
816.553 |
829.807 |
845.408 |
861.482 |
878.043 |
895.116 |
912.717 |
930.861 |
949.557 |
|
Transport la depozit- total |
lei |
432.721 |
441.382 |
448.067 |
454.966 |
459.013 |
466.355 |
470.107 |
473.999 |
478.051 |
482.268 |
486.652 |
491.188 |
|
Amortizare investitii obligatorii |
lei |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
|
Redeventa(CI Baciul |
lei |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
|
Profit |
lei |
60.237 |
61.443 |
62.494 |
63.576 |
64.441 |
65.588 |
66.579 |
67.602 |
68.658 |
69.749 |
70.876 |
72.037 |
|
Total costuri O&MST |
lei |
1.656.445 |
1.681.765 |
1.703.830 |
1.726.558 |
1.744.724 |
1.768.814 |
1.789.632 |
1.811.107 |
1.833.288 |
1.856.197 |
1.879.851 |
1.904.245 |
|
Total pe tona |
lei/ tona |
31,72 |
31,77 |
31,96 |
32,14 |
32,48 |
32.67 |
32,79 |
32,91 |
33,03 |
33,15 |
33,27 |
33,39 |
|
TOTAL Statle transfer: |
Amili |
Amil 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Anule |
Anul 7 |
Anul 8 |
Anul 9 |
Anul 10 |
Anul 11 |
Anul 12 | |
|
Total cost transfer+transport la depozit |
lei |
1.656.445 |
1.681.765 |
1.703.830 |
1.726.558 |
1.744.724 |
1.768.814 |
1.789.632 |
1.811.107 |
1.833.288 |
1.856.197 |
1.879.851 |
1.904.245 |
|
Cost depoiltare |
lei |
3.819.977 |
4.551.667 |
4.579.006 |
4.607.192 |
4.642.868 |
4.673.302 |
4.703.876 |
4.735.477 |
4.768.128 |
4.801.966 |
4.836.932 |
4.871.936 |
|
Total |
lei |
5.476.421 |
6.233.432 |
6.282.836 |
6.333.750 |
6.387.592 |
6.442.116 |
6.493.507 |
6^46^85 |
6.601.416 |
6.656.163 |
6.716.784 |
6.776.180 |
|
Total pe tona |
le)/ tona |
104,86 |
117,77 |
117,84 |
117,92 |
118,91 |
118,99 |
118,98 |
118,97 |
118,95 |
118,92 |
118,89 |
118,83 |
|
Statii de transfer «transfer la depozit (continuare, |
Anul 13 |
Anul 14 |
Anul 15 |
Anul 16 |
Anul 17 |
Anul 18 |
Anul 19 |
Anul 20 |
Anul 21 |
Anul 22 |
Anul 23 | |
|
Cantităti intrate In statii |
tone |
57 567,87 |
58.130,71 |
58.710,15 |
59.304,16 |
59.913,07 |
60.534,78 |
61.172,01 |
61.619,01 |
62.151,49 |
62.422,08 |
62.692,84 |
|
Total costuri operare |
lei |
968.821 |
988.671 |
1.009.114 |
1.030.157 |
1.051.819 |
1.074.106 |
1.097.050 |
1.119.621 |
1.143.211 |
1.166.118 |
1.189.635 |
|
Transport la depozit- total |
lei |
495.879 |
500.730 |
505.726 |
510.848 |
516.100 |
521.462 |
526.959 |
530.792 |
535.395 |
537.598 |
539.799 |
|
Amortizare investitii obligatorii |
lei |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
88.886 |
|
Redeventa (CJ Bacău) |
lei |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
|
Profit |
lei |
73.235 |
74.470 |
75.742 |
77.050 |
78.396 |
79.778 |
81.200 |
82.521 |
83.930 |
85.186 |
86.472 |
|
Total costuri O&M ST |
lei |
1.929.398 |
1.955.334 |
1.982.045 |
2.009.519 |
2.037.778 |
2.066.810 |
2.096.672 |
2.124.396 |
2.154.000 |
2.180.364 |
2.207.368 |
|
Total pe tona |
lei/ tona |
33,52 |
33,64 |
33,76 |
33.88 |
34,01 |
34,14 |
34,28 |
34,48 |
34,66 |
34,93 |
35,21 |
|
TOTAL Static transfer |
Anul 13 |
Anul 14 |
Anul 15 |
Anul 16 |
Anul 17 |
Anul 16 |
Anul 18 |
Anul 20 |
Anul 21 |
Anul 22 |
Anul 23 | |
|
Total cost transfer+transport la depozit |
lei |
1.929.398 |
1.955.334 |
1.982.045 |
2.009.519 |
2.037.778 |
2.066.810 |
2.096.672 |
2.124.396 |
2.154.000 |
2.180.364 |
2.207.368 |
|
Cost depozitare |
lei |
4.737.274 |
4.774.973 |
4.813.971 |
4.854.217 |
4.895.747 |
4.938.508 |
4.982.629 |
5.023.552 |
5.068.589 |
5.103.122 |
5.138.510 |
|
Total |
lei |
6.666.672 |
6.730.307 |
6.796.016 |
6.863.736 |
6.933.526 |
7.005.317 |
7.079.301 |
7.147.948 |
7.222.589 |
7.283.486 |
7.345.878 |
|
Total pe tona |
lei/ tona |
115.81 |
115,78 |
115,76 |
115.74 |
115,73 |
115,72 |
115,73 |
116,00 |
116,21 |
116,68 |
117.17 |
Costuri operare statii sortare
|
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Anul 6 |
Anul 7 |
Anul 8 |
Anul9 |
Anul 10 |
Anul 11 |
Anul 12 | ||
|
Statii Sortare | |||||||||||||
|
Total cantitati Intrate in statii (numai op inst OP2) |
Tone |
52332,09 |
52.737,11 |
53.027,40 |
53.329,08 |
56336,18 |
56.684,40 |
57.050,53 |
57.434,89 |
57.841,63 |
58.268,91 |
58.719,50 |
59.190,06 |
|
Total costuri operare |
lei |
2.139.673 |
2.184.532 |
2.228385 |
2.273.875 |
2.380.093 |
2.431.096 |
2.484.154 |
2.539361 |
2.596.909 |
2.656.851 |
2.719362 |
2.784.465 |
|
Amortizare investitii obligatorii |
lei | ||||||||||||
|
Redeventa (plătită la CJ Bc) |
Lei |
433.355 |
433355 |
433.355 |
433355 |
433.355 |
433.355 |
433355 |
433355 |
433.355 |
433.355 |
433.355 |
433355 |
|
Redeventa (plătită la CL Bc) |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 | |
|
Redeventa (plătită la CL Molnesti) |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 | |
|
Profit |
Lei |
106.984 |
109.227 |
111.419 |
113.694 |
119.005 |
121.555 |
124.208 |
126.968 |
129.845 |
132.843 |
135.968 |
139.223 |
|
Total costuri O&M SS |
Lei |
3.264.632 |
3.311.733 |
3.357.779 |
3.405.543 |
3.517.073 |
3.570.625 |
3.626337 |
3.684305 |
3.744.729 |
3.807.669 |
3.873305 |
3.941.663 |
|
Total pe tona |
lei/ tona |
62,38 |
62,80 |
63,32 |
63,86 |
62,43 |
62,99 |
63,56 |
64,15 |
64,74 |
65,35 |
65,96 |
66,59 |
tabelul cuprinde numai costurile de operare ale statHIor
|
Total statii sortare |
AnuH |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Anul 6 |
Anul 7 |
Anul 8 |
Anul 9 |
Anul 10 |
Anul 11 |
Anul 12 | |
|
Total costuri statii de sortare |
Lei |
3.264.632 |
3.311.733 |
3.357.779 |
3.405.543 |
3.517.073 |
3.570.625 |
3.626.337 |
3.684.305 |
3.744.729 |
3.807.669 |
3.873.305 |
3.941.663 |
|
Cantitati reziduuri |
Tone |
17.416,98 |
17.569,22 |
17.676,98 |
17.788,97 |
18.913,09 |
19.042,41 |
19.178,37 |
19.321,10 |
19.472,12 |
19.630,77 |
19.798.06 |
19.972.76 |
|
Cost depozitare reziduuri |
Lei |
1.826.262 |
2.069.043 |
2.083.070 |
2.097.662 |
2.248.949 |
2.265.918 |
2.281.913 |
2.298.635 |
2.316.187 |
2.334.528 |
2.353.751 |
2.373.397 |
|
Total costuri |
Lei |
5.090.894 |
5.380.777 |
5.440.849 |
5.503.205 |
5.766.022 |
5.836.543 |
5.908.250 |
5.982.939 |
6.060.916 |
6.142.197 |
6427.056 |
6.315.060 |
|
Cost pe tona intrata |
lei/ tona |
97,28 |
102,03 |
102,60 |
103,19 |
102,35 |
102,97 |
103,56 |
104,17 |
104,78 |
105,41 |
106,05 |
106,69 |
|
Venit pe tona intrata |
lei/ tona |
118,94 |
119,05 |
119,12 |
119,19 |
120,01 |
120,08 |
120,16 |
120,25 |
120,34 |
120,43 |
120,53 |
120,63 |
|
Cost net pe tona intrata |
lei/ tona |
(21.66) |
(17,02) |
(16,51) |
(16.00) |
(17,66) |
(17,12) |
(16.60) |
(16,08) |
(1545) |
(15,02) |
(14,48) |
(13,94) |
|
Cost pe tona Intrată ajustat |
lei/ tona |
73,49 |
78,22 |
78,78 |
79,36 |
78,35 |
78,95 |
79,53 |
80,12 |
80,72 |
81,33 |
81,94 |
82,57 |
Costul ajustat reprezintă costul total pe tona intrată ajustat cu 20% din valoarea veniturilor din valorificarea reciclabilelor, acesta stă ia baza tarifului pentru sortare.
|
Continuare |
Anul 13 |
Anul 14 |
Anul 15 |
Anul 16 |
Anul 17 |
Anul 18 |
Anul 19 |
Anul 20 |
Anul 21 |
Anul 22 |
Anul 23 | |
|
Statii Sortam | ||||||||||||
|
Total cantilati Intrate in statii (numai op inst OP2) |
tone |
59.681,05 |
60.192,94 |
60.722,28 |
61.267,89 |
61.830.15 |
62.407,84 |
63.002,95 |
63.376,12 |
63.811,46 |
64.106,60 |
64.402,89 |
|
Total costuri operare |
lei |
2.852.284 |
2.922.946 |
2.996.475 |
3.072.957 |
3.152.524 |
3.235.265 |
3321.371 |
3.403.266 |
3.489.889 |
3.574.582 |
3.662.016 |
|
Amortizare investitii obliqatorii |
lei | |||||||||||
|
Redeventa (plătită la CJ Bc) |
lei |
433.355 |
433355 |
433355 |
433.355 |
433.355 |
433355 |
433.355 |
433.355 |
433.355 |
433.355 |
433.355 |
|
Redeventa (plătită la CL Bc) |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 | |
|
Redeventa (plătită ia CL Moinesti) |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92 200 | |
|
Profil |
lei |
142.614 |
146.147 |
149.824 |
153.648 |
157.626 |
161.763 |
166.069 |
170.163 |
174.494 |
178.729 |
183.101 |
|
Total costuri O&M SS |
lei |
4.012.873 |
4.087.068 |
4.164.274 |
4.244.580 |
4.328.125 |
4.415.003 |
4.505.415 |
4.591.404 |
4.682358 |
4.771.286 |
4.863.092 |
|
Total pe tona |
leii tona |
67,24 |
67,90 |
68,58 |
69,28 |
70,00 |
70,74 |
71,51 |
72,45 |
73,38 |
74,43 |
75,51 |
tabelul cuprinde numai costurile de operare ale stațiilor
|
Total statii sortare |
Anul 13 |
Anul 14 |
Anul 15 |
Anul 16 |
Anul 17 |
Anul 18 |
Anul 19 |
Anul 20 |
Anul 21 |
Anul 22 |
Anul 23 | |
|
Total costuri statii de sortare |
lei |
4.012.873 |
4.087.068 |
4.164.274 |
4.244.580 |
4.328.125 |
4.415.003 |
4.505.415 |
4.591.404 |
4.682.358 |
4.771.286 |
4.863.092 |
|
Cantilati reziduuri |
tone |
20.155,04 |
20.345,08 |
20.541,62 |
20.744,20 |
20.952,96 |
21.167,43 |
21.388,36 |
21.526,74 |
21.688,89 |
21.795,90 |
21.903,30 |
|
Cosi depozitare reziduuri |
lei |
2.334.064 |
2.355.531 |
2.377.804 |
2.400.889 |
2.424.811 |
2.449.576 |
2.475.227 |
2.497 152 |
2.520.454 |
2.543.173 |
2.566.465 |
|
Total costuri |
lei |
6346.936 |
6.442.599 |
6.542.078 |
6.645.470 |
6.752.937 |
6.864.579 |
6.980.642 |
7.088.556 |
7.202.812 |
7.314.459 |
7.429.557 |
|
Cost pe tona intrata |
leV tona |
106,35 |
107,03 |
107,74 |
108,47 |
109,22 |
110,00 |
110,80 |
111,85 |
112,66 |
114,10 |
115,36 |
|
Venit pe tona intrata |
lei/ tona |
120,63 |
120,73 |
120,84 |
120,95 |
121,06 |
121,17 |
121,29 |
121,40 |
121,46 |
121,55 |
121,55 |
|
Cost net pe tona intrata |
lei/ tona |
(14,28) |
(13,70) |
(13,10) |
(12,48) |
(11,84) |
(11,18) |
(10,49) |
(9,55) |
(8,59) |
(7,45) |
(6,19) |
|
Cost pe tona intrată alustat |
tei/ tona |
82,22 |
82,89 |
83,57 |
84,28 |
85,01 |
85,76 |
86,54 |
87,57 |
88,58 |
89,79 |
91,05 |
|
Costuri operare s |
tatii de compostare | ||||||||||||
|
AnuH |
Altul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Anul 6 |
Anul 7 |
Anul8 |
Anul 9 |
Anul 10 |
Ami111 |
Anul 12 | ||
|
StatU compostare | |||||||||||||
|
Total cantitati intrate in statii |
tone |
13.473,05 |
13.572,50 |
13.673,70 |
13.776,42 |
13.745,18 |
13.850,49 |
13.957.73 |
14.066,92 |
14.178,45 |
14.292,04 |
14.408,04 |
14.526,15 |
|
Total costuri operare |
tei |
937.659 |
948.301 |
959.246 |
970.500 |
980.103 |
991.973 |
1.004.182 |
1.016.743 |
1.029.669 |
1.042.968 |
1.056.654 |
1.070.735 |
|
Amortizare investitii obligatorii |
lei | ||||||||||||
|
Redeventa (plătită la CJ Bc) |
lei |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
|
Profit |
lei |
46.883 |
47.415 |
47.962 |
48.525 |
49.005 |
49.599 |
50.209 |
50.837 |
51.483 |
52.148 |
52.833 |
53.537 |
|
Total costuri O&MSS |
lei |
1.032.693 |
1.043.867 |
1.055.359 |
1.067.175 |
1.077.259 |
1.089.722 |
1.102.542 |
1.115 730 |
1.129.303 |
1.143.267 |
1.157.637 |
1.172.422 |
|
Total pe tona |
lei/ tona |
76,65 |
76,91 |
77,18 |
77,46 |
78,37 |
78,68 |
78,99 |
79,32 |
79,65 |
79,99 |
80,35 |
80,71 |
tabelul cuprinde numai colturile de operare ale stațiilor
|
Total |
AnuH |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Anul 6 |
Anul 7 |
Anul 8 |
Anul 9 |
Anul 10 |
Anul 11 |
Anul 12 | |
|
Total costuri statii de compostare |
lei |
1.032.693 |
1.043.867 |
1.055.359 |
1.067.175 |
1.077.259 |
1.089.722 |
1.102.542 |
1.115.730 |
1.129.303 |
1.143.267 |
1.157 637 |
1.172.422 |
|
Cantitati reziduuri |
tone |
1.347,31 |
1.357,25 |
1.367,37 |
1.377,64 |
1.374,52 |
1.385,05 |
1.395,77 |
1.406,69 |
1.417,85 |
1.429,20 |
1.440,80 |
1.452,62 |
|
Cost depozitare reziduuri |
lei |
141.272 |
159.837 |
161.132 |
162.451 |
163.443 |
164.811 |
166.074 |
167.354 |
168.651 |
169.964 |
171.294 |
172.617 |
|
Total costuri |
lei |
1.173.965 |
1.203.704 |
1.216.491 |
1.229.626 |
1.240.702 |
1.254.533 |
1.268.616 |
1.283.085 |
1.297.954 |
1.313.230 |
1.328.932 |
1.345.039 |
|
Cost pe tona intrata |
lei/ tona |
87,13 |
88,69 |
88,97 |
89,26 |
90,26 |
90,58 |
90,89 |
91,21 |
91,54 |
91,89 |
92,24 |
92,59 |
|
Venit pe tona intrata |
lei/ tona |
9,54 |
9,07 |
9,09 |
9,11 |
9,13 |
9,00 |
9,03 |
9,06 |
9,08 |
9,11 |
9,14 |
9,17 |
|
Cost net pe tona intrata |
lei/ tona |
77,59 |
79,62 |
79,88 |
80,14 |
81,13 |
81,57 |
81,86 |
82,16 |
82,46 |
82,77 |
63,10 |
83,42 |
|
Continuare |
Anul 13 |
Anul 14 |
Anul 15 |
Anul 16 |
Anul 17 |
Anul 18 |
Anul 18 |
Anul 20 |
Anul 21 |
Anul 22 |
Anul 23 | |
|
Statii compostare | ||||||||||||
|
Total cantitatl intrate Io statii |
tone |
14.646.40 |
14.768,83 |
14.893,11 |
15.019,26 |
15.147,29 |
15.277,21 |
15.409,08 |
15.526,36 |
15.646,42 |
15.767,84 |
15.890,22 |
|
Total costuri operare |
lei |
1.085.221 |
1.100.125 |
1.115.453 |
1.131.218 |
1.147.432 |
1.164.107 |
1.181.258 |
1.198.619 |
1.216.492 |
1.234.866 |
1.253.749 |
|
Amortizare investitii obligatorii |
lei | |||||||||||
|
Redeventa (plătită la CJ Bc) |
lei |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
|
Profit |
lei |
54.261 |
55.006 |
55.773 |
56.561 |
57.372 |
58.205 |
59.063 |
59.931 |
60.825 |
61.743 |
62.687 |
|
Total costuri O&M SS |
lei |
1.187.633 |
1.203.282 |
1.219.377 |
1.235.930 |
1.252.954 |
1.270.463 |
1.288.472 |
1.306.701 |
1.325.467 |
1.344.760 |
1.364.587 |
|
Total pe tona |
lei/ tona |
81,09 |
81,47 |
81,88 |
82,29 |
82,72 |
83,16 |
83,62 |
84,16 |
84,71 |
85,28 |
85,88 |
tabelul cuprinde numai cesturile de operare ale stațiilor
|
Total |
Anul 13 |
Anul 14 |
Anul 15 |
Anul 16 |
Anul 17 |
Anul 18 |
Anul 19 |
Anul 20 |
Anul 21 |
Anul 22 |
Anul 23 | |
|
Total costuri statii de compostare |
lei |
1.187.633 |
1.203.282 |
1.219.377 |
1.235.930 |
1.252.954 |
1.270.463 |
1.288.472 |
1.306 701 |
1.325.467 |
1.344.760 |
1.364.587 |
|
Cantitatl reziduuri |
tone |
1.464.64 |
1.476,88 |
1.489,31 |
1.501,93 |
1.514,73 |
1.527,72 |
1.540,91 |
1.552,64 |
1.564,64 |
1.576,78 |
1.589,02 |
|
Cost depozitare reziduuri |
lei |
169.613 |
170.992 |
172.396 |
173.830 |
175.294 |
176.794 |
178.326 |
180.109 |
181.826 |
183.981 |
186.190 |
|
Total costuri |
lei |
1.357.246 |
1.374.274 |
1.391.772 |
1.409.759 |
1.428.248 |
1.447.257 |
1.466.797 |
1.486.810 |
1.507.293 |
1.528.741 |
1.550.776 |
|
Cost pe tona intrata |
lei/ tona |
92,67 |
93,05 |
93,45 |
9346 |
94,29 |
94,73 |
95,19 |
95,76 |
96,33 |
96,95 |
97,59 |
|
Venit pe tona intrata |
lei/ tona |
26,31 |
9,54 |
9,07 |
9,09 |
9,11 |
9,13 |
9,00 |
9,03 |
9,06 |
9,08 |
9,11 |
|
Cost net pe tona intrata |
lei/ tona |
66,35 |
83,51 |
84,38 |
84,78 |
85,18 |
85,60 |
86,19 |
86,73 |
87,28 |
87,87 |
88,48 |
Analiza consolidată a costurilor este prezentată in tabelul următor: Tabel 6-3 Estimarea costurilor serviciilor concesionate (lei)
|
Perioada din contras |
anul 1 |
anul 2 |
anul 3 |
anui4 |
anul 5 |
anul 6 |
anul7 |
anul 8 |
anul 9 |
anul ’O |
anul ti |
anul 12 |
|
CantitStl estimate Intrate in stațiile de transfer (trasfer si depozitare) - tone |
52.228 |
52.931 |
53.316 |
53.713 |
53.718 |
54.139 |
54.575 |
55.027 |
55.498 |
55.988 |
56.497 |
57.023 |
|
Costuri generale de operare statii de transfer (transfer si depozitare) lei |
5.476.421 |
6.233.432 |
6.282.836 |
6.333.750 |
6.387.592 |
6.442.116 |
6.493.507 |
6.546.585 |
6.601.416 |
6.658.163 |
6.716.784 |
6.776.180 |
|
Cost unitar mediu statii de transfer (lei/tona) |
104,86 |
117,77 |
117,84 |
117,92 |
118,91 |
118,99 |
118,98 |
118,97 |
118,95 |
118,92 |
118,89 |
118,83 |
|
Cantitati estimate recidabile (intrate in statia de sortare) - tone |
52.332 |
52.737 |
53.027 |
53.329 |
56.336 |
56.684 |
57.051 |
57.435 |
57.842 |
58.269 |
58.720 |
59.190 |
|
Costuri generale de operare statii de sortare ajustate (lei) |
3.846.040 |
4.125.154 |
4.177.561 |
4.231.944 |
4.413.872 |
4.475.165 |
4.537.159 |
4.601.643 |
4.668.815 |
4.738.729 |
4.811.596 |
4.887.069 |
|
Cost unitar mediu statii de sortare (lei/tona) |
4.979.417 |
5.022.490 |
5.053.153 |
5.085.046 |
5.408.598 |
5.445.512 |
5.484.362 |
5.525.184 |
5.568.406 |
5.613.871 |
5.661.837 |
5.711.963 |
|
Cantitati estimate biodegradabile (intrate In statia de compostare) -tone |
(21,66) |
117,02) |
(16,51) |
(16,00) |
(17,66) |
(17,12) |
(16,60) |
(16,08) |
(15.55) |
(15,02) |
(14,48) |
(13,94) |
|
Costuri generale de operare statii de compostare (lei) |
13.473 |
13.572 |
13.674 |
13.776 |
13.745 |
13.850 |
13.958 |
14.067 |
14.178 |
14.292 |
14.408 |
14.526 |
|
Cost unitar mediu statll compostare (lei / tona) |
1.173.965 |
1.203.704 |
1.216.491 |
1.229.626 |
1.240.702 |
1.254533 |
1.268.616 |
1.283.085 |
1.297.954 |
1.313.230 |
1.328.932 |
1.345.039 |
|
Cantitati la depozit (tone) |
122.150 |
123.350 |
124.585 |
125.845 |
123.754 |
125.055 |
126.391 |
127.762 |
129.179 |
130.632 |
132.132 |
133.671 |
|
Costuri generale depozit (lei) |
78,07 |
79,60 |
79,85 |
80,12 |
81,26 |
81,55 |
81,83 |
82,13 |
82,43 |
82,75 |
83,06 |
8339 |
|
Cost unitar depozit (lei / tona) |
130.996 |
109.912 |
110.886 |
111.887 |
111.554 |
112.609 |
113.700 |
114.829 |
116.003 |
117.220 |
118.482 |
119 786 |
|
Perioada din contact :conhnuaiei |
anul 13 |
anul '4 |
anul 15 |
anul '6 |
anul 17 |
anul'8 |
anul 19 |
anul 20 |
anul 21 |
anul 22 |
anul 23 |
|
Cantitati estimate instarte in stațiile de transfer (trasfer sl depozitare) tone |
57.568 |
58.131 |
58.710 |
59.304 |
59.913 |
60.535 |
61.172 |
61.619 |
62.151 |
62.422 |
62.693 |
|
Costuri generale de operare statii de transfer (transfer sl depozitare) lei |
6.666.672 |
6.730.307 |
6.796.016 |
6.863.736 |
6.933.526 |
7.005.317 |
7.079.301 |
7.147.948 |
7.222.589 |
7.283.486 |
7.345,878 |
|
Cost unitar mediu statii de transfer (lei/tona) |
115,81 |
115,78 |
115,76 |
115,74 |
115,73 |
115,72 |
115,73 |
116,00 |
116,21 |
116,68 |
117,17 |
|
Cantitati estimate recidablle (intrate in statia de sortare) - tone |
59.681 |
60.193 |
60.722 |
61.268 |
61.830 |
62.408 |
63.003 |
63.376 |
63.811 |
64.107 |
64.403 |
|
Costuri generale de operare statii de sortare ajustate (lei) |
4.918.946 |
5.001.524 |
5.087.354 |
5.176.619 |
5.269.520 |
5.366.146 |
5.466.781 |
S .558.797 |
5.663.223 |
5.763.185 |
5.871.167 |
|
Cost unitar mediu statii de sortare (lei/tona) |
5.711.963 |
5.764.299 |
5.818.896 |
5.875.402 |
5.933.667 |
5.993.733 |
6.055.444 |
6.119.037 |
6.158.355 |
6.205.097 |
6.233.561 |
|
Cantitati estimate biodegradabile (intrate in statia de compostare) - tone |
82,42 |
83,09 |
83,78 |
84,49 |
85,23 |
85,99 |
86,77 |
87,71 |
88,75 |
89,90 |
91,16 |
|
Costuri generale de operare statll de compostare (lei) |
14.646 |
14.769 |
14.893 |
15.019 |
15.147 |
15.277 |
15.409 |
15.526 |
15 646 |
15.768 |
15.890 |
|
Cost unitar mediu statll compostare (lei /tona) |
1.357.246 |
1.374.274 |
1.391.772 |
1.409.759 |
1.428.248 |
1.447.257 |
1.466.797 |
1.486.810 |
1.507.293 |
1.528.741 |
1.550.776 |
|
Cantitati ia depozit (tone) |
133.671 |
135.250 |
136.868 |
138.519 |
140.203 |
141.920 |
143.671 |
145.457 |
146.912 |
148.394 |
150.015 |
|
Costuri generale depozit (tei) |
92,67 |
93,05 |
93,45 |
93,86 |
94,29 |
94,73 |
95,19 |
95,76 |
96,33 |
96,95 |
97,59 |
|
Cost unitar depozit (lei / tona) |
121.132 |
122.521 |
123.947 |
125.407 |
126.901 |
128.428 |
129.991 |
131.132 |
132.419 |
133.333 |
134.252 |
Costurile pentru stațiile de transfer includ si costul pentru eliminare.
Costurile pentru stafiile de sortare si de compostare cuprind si costurile pentru eliminarea reziduurilor. în cazul stațiilor de sortare, costurile sunt ajustate cu valoarea a 20% din veniturile obținute de operator din valorificarea reciclabilelor. în cazul stațiilor de compostare nu sunt incluse veniturile obținute de către operatorul stafiilor din valorificarea compostului.
-
c) au fost estimate veniturile pe care operatorul le va obține din vânzarea subproduselor (a materialelor reciclabile, respectiv a compostului).
Calculul veniturilor din valorificarea subproduselor a avut ia baza estimările cantităților ce vor putea fi valorificate actualizate sl preturile unitare din aplicația de finanțare.
Tabelul următor prezintă estimările acestor venituri:
Tabel 6-4 Estimarea veniturilor din valorificarea subproduselor
|
venit estimat-stafii de sortare |
Anul 1 |
Anut 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Anul 6 |
Anul 7 |
Anui8 |
Anul 9 |
Anul 10 |
Anul 11 |
Anu1 12 | |
|
total cantitatl vândute |
tone |
32.280,45 |
32.545,78 |
32.742,36 |
32.947,15 |
34.983,61 |
35.221,13 |
35.471,59 |
35.735,25 |
36.014,88 |
36.309,61 |
36.620,99 |
36.946,83 |
|
venit mediu pe tona vândut! |
lei/ tona |
192,82 |
192,90 |
192,91 |
192,92 |
193,25 |
193,26 |
193,27 |
193,27 |
193,27 |
193,26 |
193,26 |
193,25 |
|
total venit statii de sortare, din care |
lei |
6.224.271 |
6.278.112 |
6.316.442 |
6.356.307 |
6.760.748 |
6.806.890 |
6.855.452 |
6.906.480 |
6.960.507 |
7.017.339 |
7.077.296 |
7.139.954 |
|
venit operator POS Mediu |
lei |
6.224.271 |
6.278.112 |
6.316.442 |
6.356.307 |
6.760.748 |
6.806.890 |
6.855.452 |
6.906.480 |
6.960.507 |
7.017.339 |
7.077.296 |
7.139.954 |
|
cantităti intrate operator POS Mediu |
tone |
52.332,09 |
52.737,11 |
53.027,40 |
53.329,08 |
56.336,18 |
56.684,40 |
57.050,53 |
57.434,89 |
57.841,63 |
58.268,91 |
58.719,50 |
59.190,06 |
|
venit mediu pe tona intrată operator POS Mediu |
lei/ tona |
118,94 |
119,05 |
119,12 |
119,19 |
120,01 |
120,08 |
120,16 |
120,25 |
120,34 |
120,43 |
120,53 |
120,63 |
|
venit mediu pe tona Intrată operator POS Mediu - ajustat |
lei/ tona |
95,15 |
95,24 |
95,29 |
95,35 |
96,01 |
96,07 |
96,13 |
96,20 |
96,27 |
96,34 |
96,42 |
96,50 |
Venitul ajustat reprezintă venitul diminuat cu 20% ce a fost deja scăzut din costuri
|
venit estimat-statii de sortare \conUnuarej |
Anul 13 |
Anui 14 |
Anul 15 |
Anui 16 |
Anui 17 |
Anul 18 |
Anul 19 |
Anul 20 |
Anul 21 |
Anul 22 |
Anui 23 | |
|
total cantitatl vândute |
tone |
37.287,45 |
37.643,20 |
38.011,79 |
38.392,14 |
38.784,52 |
39.187,79 |
39.603,63 |
39.855,23 |
40.159,47 |
40.328,27 |
40.497,32 |
|
venit mediu pe tona vândută |
lei/ tona |
193,24 |
193,23 |
193,21 |
193,19 |
193,17 |
193,15 |
193,13 |
193,15 |
193,14 |
193,21 |
193,29 |
|
total venit statii de sortare, din care |
lei |
7.205.373 |
7.273.620 |
7.344.253 |
7.417.084 |
7.492.166 |
7.569.305 |
7.648.796 |
7.697.943 |
7.756.371 |
7.791.951 |
7.827.624 |
|
venit operator POS Mediu |
lei |
7.205.373 |
7.273.620 |
7.344.253 |
7.417.084 |
7.492.166 |
7.569.305 |
7.648.796 |
7.697.943 |
7.756.371 |
7.791.951 |
7.827.624 |
|
cantităti intrate operator POS Mediu |
tone |
59.681,05 |
60.192,94 |
60.722,28 |
61.267,89 |
61.830,15 |
62.407,84 |
63.002,95 |
63.376,12 |
63.811,46 |
64.106,60 |
64.402,89 |
|
venit mediu pe tona intrată operator POS Mediu |
lei/ tona |
120,73 |
120,84 |
120,95 |
121,06 |
121,17 |
121,29 |
121,40 |
121,46 |
121,55 |
121,55 |
121,54 |
|
venit mediu pe tona intrată operator POS Mediu - ajustat |
lei/ tona |
96,59 |
96,67 |
96,76 |
96,85 |
96,94 |
97,03 |
97,12 |
97,17 |
97,24 |
97,24 |
97,23 |
|
venit estimat -statii de compostare |
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Anul 6 |
Anul 7 |
Anul 8 |
Anul 9 |
Anul 10 |
Anul 11 |
Anul 12 | |
|
total cantitatl vândute |
tone |
1.984,48 |
2.003,98 |
2.024,04 |
2.044,52 |
2.010,54 |
2.031,68 |
2.053,38 |
2.075,66 |
2.098,67 |
2.122,29 |
2.146,66 |
2.171,66 |
|
venit mediu pe tona vândută |
lei/ tona |
61,55 |
61,55 |
61,55 |
61,55 |
61,55 |
61,55 |
61,55 |
61.55 |
61,55 |
61,55 |
61,55 | |
|
total venit statii de compostare, din care |
lei |
122.150 |
123350 |
124.585 |
125.845 |
123.754 |
125.055 |
126.391 |
127.762 |
129.179 |
130.632 |
132.132 |
133.671 |
|
venit operator POS Mediu |
lei |
122.150 |
123.350 |
124.585 |
125.845 |
123.754 |
125.055 |
126.391 |
127.762 |
129.179 |
130.632 |
132.132 |
133.671 |
|
cantități intrate operator POS Mediu |
tone |
13.473,05 |
13.572,50 |
13.673,70 |
13.776,42 |
13.745,18 |
13.850,49 |
13.957,73 |
14.066,92 |
14.178,45 |
14.292,04 |
14.408,04 |
14.526,15 |
|
venit mediu pe tona Intrată operator POS Mediu |
lei/ tona |
9,07 |
9,09 |
9,11 |
9,13 |
9,00 |
9,03 |
9,06 |
9,08 |
9,11 |
9,14 |
9,17 |
9,20 |
|
venit estimat -statii de compostare (continuare) |
Anu- 13 |
Anul 14 |
Anul 15 |
Anul 16 |
Anul 17 |
Anul ;8 |
Anu 19 |
Anul 20 |
Anul 21 |
Anul 22 |
Anul 23 | |
|
total cantitatl vândute |
tone |
2.197,30 |
2.223,60 |
2.250,42 |
2.277,77 |
2.305,67 |
2.334,12 |
2.363,14 |
2.386,78 |
2.410,85 |
2.437,18 |
2.463,73 |
|
venit mediu pe tona vândută |
lei/ tona |
61,55 |
61,55 |
61,55 |
61,55 |
61,55 |
61,55 |
61,55 |
61,55 |
61,55 |
61,55 | |
|
total venit statii de compostare, din care |
lei |
135.250 |
136.868 |
138.519 |
140.203 |
141.920 |
143.671 |
145.457 |
146.912 |
148.394 |
150.015 |
151.649 |
|
venit operator POS Mediu |
lei |
135.250 |
136.868 |
138.519 |
140.203 |
141.920 |
143.671 |
145.457 |
146.912 |
148.394 |
150.015 |
151.649 |
|
cantități intrate operator POS Mediu |
tone |
14.646,40 |
14.768,83 |
14.893,11 |
15.019,26 |
15.147,29 |
15.277,21 |
15.409,08 |
15.526,36 |
15.646,42 |
15.767,84 |
15.890,22 |
|
venit mediu pe tona intrată operator POS Mediu |
lei/ tona |
9,23 |
9,27 |
9,30 |
9,33 |
9,37 |
9,40 |
9,44 |
9,46 |
9,48 |
9,51 |
9,54 |
Tabelul următor prezintă costul mediu pe tonă pe fiecare tip de instalație:
Tabel 6-5 Costul mediu pe tonă pentru fiecare tip de instalație
Leî/tonă
|
Cost mediu pe tonă intrată în instalație |
Venit mediu pe tonă intrată în instalație |
Cost mediu net | |
|
Statii de transfer (include si eliminarea) |
116,78 |
116,78 | |
|
Statii de sortare |
82,97 |
96,47 |
(13,49) |
|
Statii de compostare |
92,71 |
9,25 |
83,46 |
|
Depozit (celula 2, 3 si 4) |
83,25 |
83,25 |
Notă: costul pentru stațiile de transfer nu Includ sl eliminarea
Pentru a analiza fezabilitatea economică a concesiunii s-a luat în considerație valoarea actuală a costurilor totale pe toată perioada (VNA). Aceasta s-a determinat prin însumarea costurilor pentru fiecare an în parte actualizate la anul 2013. Rata de actualizare utilizată este 5% în termeni reali (rata de actualizare utilizată în aplicația de finanțare).
VNA costuri = 282.181.213 lei (din care 193.120.629 lei în anii 1-12).
Un alt indicator utilizat pentru analiza fezabilității economice, de data asta static, este costul mediu anual:
CM A = 21.934.562 lei (pentru anii 1-12 CMA = 22.893.591 lei).
Acești indicatori vor fi comparati cu venitul mediu anual estimat si cu valoarea actuală a veniturilor totale.
In estimarea veniturilor s-a plecat de la următoarele ipoteze:
-
- pentru populația UAT-urilor de la care ADIS primește taxa pentru salubrizare, ADÎS va aloca, în medie, operatorului serviciului de colectare si transport un procent de 56% din total (procentul include si TVA aferentă acestui serviciu);
-
- operatorul va primii în instalațiile operate de el cantităti din tot județul, mai puțin zona 4, pentru care va primi doar cantitățile pentru depozitare;
-
- restul sumei va fi plătit operatorului de instalatii POS Mediu, pe baza cantităților intrate în fiecare statie si a tarifelor cuprinse în tabelul 6-6;
-
- pentru agentii economici si instituții, operatorul serviciului de colectare si transport va plăti operatorului de instalatii POS Mediu serviciile respective, pe baza cantităților intrate în fiecare statie si a acelorași tarife;
-
- operatorul va obține venituri din valorificarea subproduselor, asa cum s-a arătat în tabelul 6-4;
In tabelul 6-7 avem estimarea veniturilor ce vor fi realizate de către operator din furnizarea serviciului.
|
Tabel 6-6 Tarifele aferente servici |
ilor ce vor fi delegate | |||||||||||
|
Tarif (lei/tonă) |
2015 |
2016 |
2017 |
2018 |
2019 |
2020 |
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
|
St ații de transfer, indurând eliminarea |
104,86 |
117,77 |
117,84 |
117,92 |
118,91 |
118,99 |
118,96 |
118,97 |
118,95 |
118,92 |
118,89 |
118,83 |
|
Statii de sortare |
73,49 |
78,22 |
78,78 |
79,36 |
78,35 |
78,95 |
79,53 |
80,12 |
80,72 |
81,33 |
81,94 |
82,57 |
|
Statii de compostare |
87,13 |
88,69 |
88,97 |
89,26 |
90,26 |
90,58 |
90,89 |
91,21 |
91,54 |
91,89 |
92,24 |
92,59 |
|
Depozit |
73,14 |
85,99 |
85,88 |
85,77 |
86,43 |
86,32 |
86,19 |
86,06 |
85,92 |
85,77 |
85,61 |
85,44 |
|
Tarif (lel/tond) (continuare 1 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2031 |
2032 |
2033 |
2034 |
2035 |
2036 |
2037 |
|
Statii de transfer, incluzând eliminarea |
115,81 |
115,78 |
115,76 |
115,74 |
115,73 |
115,72 |
115,73 |
116,00 |
116,21 |
116,68 |
117,17 |
|
Statii de sortare |
82,22 |
82,89 |
83,57 |
84,28 |
85,01 |
85,76 |
86,54 |
87,57 |
88,58 |
89,79 |
91,05 |
|
Statii de compostare |
66,35 |
83,51 |
84,38 |
84,78 |
85,18 |
85,60 |
86,19 |
86,73 |
87,28 |
87,87 |
88,48 |
|
Depozit |
82,29 |
82,14 |
82,00 |
81,85 |
81,71 |
81,58 |
81,45 |
81,53 |
81,55 |
81.75 |
81,96 |
66
ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNIGTARA PENTRU SALUBRIZARE BACAU
Tabel 6-7 Estimarea veniturilor aferente serviciului ce va fi concesionat, lei
|
Perioada din contract |
2015 |
2016 |
2017 |
2018 |
2019 |
2020 |
2021 |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
|
Venituri de la populație (prin ADIS) |
8.692.677 |
10.986.278 |
10.734.797 |
11.086.448 |
11.795.568 |
12.159.495 |
12.628.852 |
13.350.386 |
13.707.194 |
14.073.539 |
14.449.675 |
14.835.863 |
|
Venituri de la ag. economici |
4.333.233 |
4.837.267 |
4.880.762 |
4.924.830 |
5.007.902 |
5.053.430 |
5.095.935 |
5.097.942 |
5.148.921 |
5.200.411 |
5.252.415 |
5.304.939 |
|
Venituri din valorificarea subproduselor |
5.101.567 |
5.145.840 |
5.177.738 |
5.210.891 |
5.532.352 |
5.570.567 |
5.610.752 |
5.652.946 |
5.697.584 |
5.744.503 |
5.793.969 |
5.345.634 |
|
TOTAL venituri |
18.127.476 |
20.969.384 |
20.793.297 |
21.222.169 |
22.335.823 |
22.783.492 |
23.335.538 |
24.101.274 |
24.553.700 |
25.018.453 |
25.496.058 |
25.986.436 |
|
Perioada din contract (continuare} |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2031 |
2032 |
2033 |
2034 |
2035 |
2036 |
2037 |
|
Venituri de la populație (prin ADIS) |
15.232.373 |
15.639.480 |
16.057.467 |
16.486.626 |
16.927.255 |
17.379.660 |
17.844.157 |
18.321.068 |
18.810.724 |
19.313.468 |
19.829.648 |
|
Venituri de la ag. economici |
5.357.988 |
5.411.568 |
5.465.684 |
5.520.341 |
5.575.544 |
5.631.299 |
5.687.612 |
5.744.489 |
5.801.933 |
5.859.953 |
5.918.552 |
|
Venituri din valorificarea subproduselor |
5.845.634 |
5.899.548 |
5.955.764 |
6.013.921 |
6.073.870 |
6.135.653 |
6.199.115 |
6.264.494 |
6.305.267 |
6.353.491 |
6.383.575 |
|
TOTAL venituri |
26.435.995 |
26.950.596 |
27.478.916 |
28.020.888 |
28.576.669 |
29.146.613 |
29.730.884 |
30.330.050 |
30.917.925 |
31.526.912 |
32.131.776 |
Din tabelul de mai sus rezulta un venit actual total VNA venituri = 312.227.772 lei si un venit mediu anual de VMA = 25.911.753 lei, pentru întreaga perioada a delegării, de 23 ani. Acest venit mediu anual este echivalentul unei cifre medii de afaceri de aprox. 6.314.550 euro (la cursul de 1 euro=4,1035, cursul utilizat in Contractul de finanțare).
Tabelul următor sintetizează acești indicatori si demostrează fezabilitatea economică a concesiunii:
Anii 1-23 lei
|
Indicator |
Venituri |
Costuri |
|
VNA |
312.227.772 |
282.181.213 |
|
Valoare medie anuala |
25.911.753 |
20.710.411 |
Daca se considera numai durata de viata a celulei 2:
Anii 1-12 lei
|
Indicator |
Venituri |
Costuri |
|
VNA |
199.668.521 |
193.120.639 |
|
Valoare medie anuala |
22.893.591 |
21.934.562 |
După cum se poate observa, indicatorii privind veniturile sunt mai mari decât cei privind costurile, deci concesiunea este fezabilă din punct de vedere economic.
Diferența între costurile anuale estimate și venitul anual estimat poate acoperi anumite riscuri. Acest ecart depinde în mare măsură de valorificarea subproduselor, dar si de gradul de colectare a taxei de salubritate de către UAT-uri si virarea sumelor aferente la ADIS.
După cum se poate observa din tabelul referitor la prima perioada, daca delegarea s-ar face doar pe perioada de viata a celulei 2, veniturile ar acoperi costurile, dar marja ce ar putea acoperi riscurile este foarte mica. In cazul in care gradul de colectare a taxei ar scadea sub 91%, aceasta marja ar fi aproximativ egala cu zero. In afara de aceasta, Consiliul Județean ar trebui sa gaseasca surse de finanțare pentru a avea utilizabile celulele 3, respectiv 4 când va fi necesar. Delegarea serviciului pe întreaga durata de viata a depozitului conform (incluzând celulele 3 si 4, ce vor fi realizate tot de operator) asigura fezabilitatea economica a concesiunii, inclusiv riscurile prezentate in secțiunea 6.3.
-
6.2 Matricea riscurilor pentru costul comparativ de referință
Riscurile identificate ca avînd impact asupra costului comparativ de referință sunt prezentate in tabelul următor:
Tabel 6-88 Matricea riscurilor pentru costul comparativ de referință
|
Nn crt. |
Denumirea riscului |
Descrierea Riscurilor |
Consecințe |
Autoritate contractanta (De lega tar) |
împărțită |
Contractor * Delegat |
|
Riscuri aferente cereri |
si veniturilor | |||||
|
1 |
înrăutățirea condițiilor economice generale |
Producerea unor schimbări fundamentale și neașteptate în condițiile economice generale care conduc la scăderea cererii pentru serviciile contractate |
Venituri sub previziunile financiare |
X | ||
|
2 |
înrăutățirea condițiilor economice locale |
Evoluții economice neprevăzute în economia locală |
Venituri sub previziunile financiare |
X | ||
|
Piață a reciclabilelor insuficient dezvoltată, similar pentru compost |
Venituri sub previziunile financiare |
X | ||||
|
3 |
Schimbări demografice |
O schimbare demografică sau socio-economică afectează cererea pentru serviciile prestate |
Venituri sub previziunile financiare |
X | ||
|
4 |
Costuri de abordabiiitate 1 accesibilitate |
Nivelul de trai al locuitorilor este afectat de condițiile economice nefavorabile |
Nerespectar ea planului tarifar Venituri sub previziuni |
X | ||
|
5 |
Schimbări majore ale inflației |
Creșterea inflației peste rata previzională |
Depășirea costurilor |
X | ||
|
Riscuri legislative / po |
itice | |||||
|
6 |
Schimbări legislative generale |
Modificări legislative care nu vizează numai serviciile publice si ADI și care conduc la creșterea costurilor |
Depășirea costurilor |
X | ||
|
7 |
Schimbări legislative specifice |
Modificări legislative care vizează serviciile publice, în general, serviciul de salubritate sau ADI |
Depășirea costurilor |
X | ||
|
9 |
Schimbări politice |
Schimbări în structura APL care ar afecta procesul decizional în cadrul ADi |
întârzierea plăților scăderea veniturilor |
X | ||
|
Riscuri financiare | ||||||
|
10 |
Evoluția cursului de schimb |
Modificări în evoluția cursului de schimb peste cele prognozate |
Creșterea costurilor |
X | ||
|
11 |
Modificări de taxe șl impozite |
Modificări de taxe ți impozite |
Modificări ale veniturilor prognozate |
X | ||
|
Riscuri de operare șl întreținere | ||||||
|
12 |
Resurse de intrare |
Resursele necesare operări) costă mal mult decât s-a estimat, nu au calitatea corespunzătoare sau nu sunt disponibile în cantități sificiente |
influență negativă asupra calității serviciilor furnizate creșterea costurilor |
X | ||
|
13 |
întreținere și reparații |
Reparații mai dese sau mai scumpe |
Creșterea costurilor |
X | ||
|
14 |
Condiții neprevăzute |
Condiții neprevăzute fac operarea Instalațiilor si valorificarea subproduselor mai dificilă |
Creșterea costurilor, Venituri mai mici |
X | ||
|
Condiții neprevăzute fac ca operatorul de C&T să nu ducă cantitățile si compoziția de deșeuri preconizată |
Creșterea costurilor, Venituri mai mici |
X | ||||
|
15 |
Lipsa angajamentului părților |
Lipsa de experiență în astfel de mecanisme |
întârzieri In plăți și nerespectar ea obligațiilor |
X | |||||
|
Riscuri tehnologice | |||||||||
|
16 |
Schimbări majore în tehnologie |
Tehnologii noi ce presupun alte tipuri de instalării |
Creșterea costurilor Scăderea veniturilor |
X | |||||
63 Cuantificarea financiar a riscurilor
Riscurile cu impact în fezabiltatea economică a delegării se cuantifică; valoarea rezultată pentru întreaga perioadă a delegării stând la baza determinării unui cost mediu anual suplimentar (fie prin creșterea efectivă a costurilor, fie prin diminuarea corespunzătoare a veniturilor din valorificarea reciclabiielor si a compostului).
Dintre riscurile identificate, riscurile cu cel mai mare impact asupra fezabilității economice a delegării sunt cele legate de:
-
- eșec în valorificarea subproduselor din statla de sortare (vânzarea de materiale reciclabile), respectiv din statla de compostare (vânzarea compostului);
-
- necolectarea volumului de taxe estimat (neacoperirea cu servicii a întregii populații, scăderea populației mai mult decît s-a estimat, părăsirea unor localități ceea ce înseamnă un număr mai mic de locuitori efectiv pătitori ai taxelor pentru serviciul de salubrizarea).
O analiză de sezitivitate realizată arată că o scădere a valorificării subproduselor duce la o scădere a venitului mediu anual din operare după cum se arată în tabelul următor:
|
Varianta |
Venit mediu anual (lei) |
|
Varianta de bază |
25.911.753 |
|
Scădere cu 10% a valorificării subproduselor |
25.331.255 |
|
Scădere cu 20% a valorificării subproduselor |
24.750.756 |
|
Scădere cu 30% a valorificării subproduselor |
24.170.257 |
După cum se vede din tabel, o scădere cu 10% a veniturilor din vânzarea de subproduse ar duce la scăderea veniturilor din operare cu 2,3% anual, iar critică devine doar imposibilitatea totală a valorificării compostului si scăderea cu 85% a veniturilor din valorificarea reciclabilelor.
O alta analiza de senzitivitate a fost realizata prin scăderea gradului de colectare a taxei de salubritate de la populație. Scăderea gradului de colectare a sumelor respective sub 65% ar deveni critica pentru fezabilitatea delegării.
Daca se analizeaza impactul combinat al celor doua variabile, atunci scăderea cu 65% a veniturilor din subproduse sl scăderea colectării la un grad de 75% ar fi valorile critice.
Totuși, daca se reia analiza doar pentru o durata a contractului de 12 ani, atunci chiar o scădere a veniturilor, din orice sursa, sub 10% ar duce la o situație critica.
-
6.4 Costul con;pa ativ dc referință
Costul Comparativ de Referință (CCR) cuprinde un calcul al valorii actualizate a fluxurilor de numerar aferente duratei de viață a proiectului. Aceste fluxuri sunt construite pe baza unui CCR brut sl a analizei riscurilor.
CCR=CCR brut+riscuri+considerații financiare suplimentare.
Costul comparativ de referință a fost calculat în două scenarii:
Scenariul 1 : delegarea gestiunii serviciilor pe o perioada de 12 ani, construcția celulei 3 și 4 a depozitului de către Consiliul Județean Bacău, selectarea unul nou operator pentru anii 13-23; în acest caz CCR brut (determinat ca valoarea actualizată a costurilor totale împărțită la numărul de ani considerat in previziuni) este de 16.093.385 lei / an.
Rata de actualizare folosită este de 5% (rata de actualizare folosită in aplicația de finanțare).
Acestui CCR brut îi adăugăm riscul determinat (2,3% pe an). Rezultă un CCR de 16.468.362 lei/an, calculat in preturi constante ale anulului de baza (2012).
Scenariul 2 : delegarea gestiunii serviciilor pe întreaga perioada de 23 ani, construcția celulelor 3 și 4 de către operator, redevența ce va fi plătită CJ Bacău nu va include sumele necesare construcției acestor celule. In acest caz CCR brut (determinat ca valoarea actualizată a costurilor totale impărțită la numărul de ani considerat in previziuni) este de 12.268.748 lei / an.
Rata de actualizare folosită este de 5% (rata de actualizare folosită in aplicația de finanțare).
Acestui CCR brut îi adăugăm riscul determinat (2,3% pe an). Rezultă un CCR de 13.554.610 lei/an, calculat in preturi constante ale anulului de baza (2012).
CCR este un indicator util în analiza opțiunilor privind delegarea. Astfel, din comparația valorilor acestui indicator rezultă ca scenariul 2 este cel recomandat:
|
Scenariul |
CCR |
|
Scenariul 1 : celula 3 șl 4 construite de către delegatar, durata contractului 12 ani |
16.468.362 lei/an |
|
Scenariul 2: celula 3 și 4 construite de către delegat, durata centratului 23 ani |
13.554.610 lei/an |
După cum se observă din tabel, CCR scenariu 2 < CCR scenariu 1, ceea ce recomandă scenariul 2 ca având un cost mai mic pentru delegatar.
Prezentarea structurii delegării și a mecanismului de plată
Pentru asigurarea finanțării serviciilor de salubrizare în cadrul SIMDS, Documentul de poziție prevede că atât în localitățile urbane cât și în cele rurale va fi instituită o taxă locală pentru salubrizare ce va fi plătită de populație, în calitate de beneficiar final a serviciilor de salubrizare. Această taxă locală va fi unică și va include toate elementele de cost ale sistemului integrat de gestionare a deșeurilor de la colectare, transfer si tratare pana, inclusiv, la eliminarea acestora la depozitul conform, respectiv:
-
• activitățile de colectare si transport a deșeurilor de la populație la stațiile de transfer/sortare/compostare/depozit.
-
• activitățile de operare a stațiilor de transfer/sortare/compostare/depezitaFe și transfer a deșeurilor de la stațiile de transfer/sortare/compostare la depozitul conform si de depozitare la depozitul conform.
Pentru agentii economici, UAT-urile vor aproba tariful ce va fi plătit operatorului, tarif care care va fi unic pentru toate localitățile.
Modul de determinare a taxei pentru populație, respectiv a tarifului pentru agentii economici, este prezentat in tabelul de mai jos:
Tabel 6-9: Determinarea taxei de salubritate pentru populație si a tarifului pentru agentii economici si instituții
|
Anul |
Tarif agenti economici si instituții conform Contract Finanțare (lel/tonă) |
Tarif agenti economici si instituții (lei/mc, densitate 350kg/m3), fara TVA |
Tarif populație, cf. Contract Finanțare (lei/tonă) |
Taxa salubritate urban, fara TVA, lei/pers/luna |
Taxa salubritate rural, fara TVA, lei/pers/luna |
Taxa salubritate urban, cu TVA, lel/pers/luna |
Taxa salubritate rural, cu TVA, lei/pers/luna |
|
2015 |
262,0 |
91.7 |
251,0 |
7,15 |
2,94 |
8,87 |
3,64 |
|
2016 |
268,0 |
93,8 |
258,9 |
7,46 |
3,03 |
9,25 |
3,76 |
|
2017 |
273,0 |
95,6 |
266,4 |
7,75 |
3,12 |
9,61 |
3,87 |
|
2018 |
280,0 |
98,0 |
273,4 |
8,04 |
3,28 |
9,97 |
4,07 |
|
2019 |
289,0 |
101,2 |
279,9 |
8,23 |
3,36 |
10,20 |
4,16 |
|
2020 |
296,0 |
103,6 |
287,4 |
8,54 |
3,45 |
10,58 |
4,28 |
|
2021 |
306,0 |
107,1 |
293,9 |
8,82 |
3,62 |
10,93 |
4,48 |
|
2022 |
316,0 |
110,6 |
300,6 |
9,11 |
3,70 |
11,29 |
4,59 |
|
2023 |
320,0 |
112,0 |
306,7 |
9,38 |
3,77 |
11,64 |
4,68 |
|
2024 |
328,0 |
114,8 |
312,8 |
9,57 |
3,94 |
11,87 |
4,89 |
|
2025 |
332,0 |
116,2 |
319,0 |
9,86 |
4,02 |
12,22 |
4,98 |
|
2026 |
336,0 |
117,6 |
325,4 |
10,15 |
4,10 |
12,59 |
5,08 |
|
2027 |
341,0 |
119,4 |
331,6 |
10,45 |
4,28 |
12,95 |
5,30 |
|
2028 |
341,0 |
119,4 |
338,0 |
10,75 |
4,36 |
13,33 |
5,41 |
|
2029 |
341,0 |
119,4 |
341,1 |
10,95 |
4,40 |
13,58 |
5,46 |
|
2030 |
341,0 |
119,4 |
341,1 |
10,95 |
4,50 |
13,58 |
5,58 |
|
2031 |
341,0 |
119,4 |
341,1 |
11,05 |
4,50 |
13,70 |
5,58 |
|
2032 |
341,0 |
119,4 |
341,1 |
11,15 |
4,50 |
13,83 |
5,58 |
|
2033 |
341,0 |
119,4 |
341,1 |
11,15 |
4,50 |
13,83 |
5,58 |
|
2034 |
341,0 |
119,4 |
341,1 |
11,15 |
4,50 |
13,83 |
5,58 |
|
2035 |
341,0 |
119,4 |
341,1 |
11,15 |
4,50 |
13,83 |
5,58 |
|
2036 |
341,0 |
119,4 |
341,1 |
11,15 |
4,50 |
13,83 |
5,58 |
|
2037 |
341,0 |
119,4 |
341,1 |
11,15 |
4,50 |
13,83 |
5,58 |
Nota: aceste tarife si taxe sunt determinate in termeni reali, putând fi ajustate cu inflația.
Pentru localitățile deservite de către operatorul județean de colectare sl transport contractat de ADIS, serviciile specializate ale UAT-urilor vor colecta această taxă, pe care o vor vira către ADIS intr-un cont separat, destinat sistemului integrat de management al deseurillor.
Contractul de delegare a gestiunii serviciului se încheie între ADIS si operatorii de deșeuri ADIS va fi mandatat de Consiliile Locale pentru a semna în numele și pe seama acestora contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare privind transferul, sortarea, compostarea si depozitarea deșeurilor.
în schema de mai jos este prezentat mecanismul financiar care va sta ia baza funcționării sistemului integrat de gestionare a deșeurilor, excepție facand localitățile din Zona 1 ISPA.
După epuizarea celulei 1
-
**’ Redeventa aferentă instalațiilor de deșeuri construite prin POS Mediu. Intr-o primă etapă redeventa va fi plătită pentru ST Găiceana, Berestl Tazlau si Onești, SS si SC Onești, urmând ca după epuizarea celulei 1 să fie plătită si pentru celula 2 a depozitului conform.
LEGENDA
Flux financiar populație operatori POS Mediu
Flux financiar operatori de salubrizare existenti operatori POS Mediu
............Flux financiar agenti economici/instutii operatori POS Mediu
Flux financiar operator instalații POS Mediu operator depozit ISPA
ST - statie de transfer
SS - statie de sortare
SC - statie de compostare
Schema funcționala a sistemului de taxe si tarife pentru Zona 1 ISPA (cu excepția Municipiului Bacau)
Flux financiar UAT-urile din ZONA 1 ISPA - operatorii instalatii de deșeuri (operator 3 ISPA si operator 2 POS Mediu)
Flux financiar utilizatori non-casnici - operatori ISPA si operator POS Mediu
Schema funcționala a sistemului de taxe si tarife pentru Municipiul Bacau
UTILIZATORI NON
OA8NICI DIN MUNICIPIUL BACAU
Transfer sume pentru plata op. instalații
OPERATOR colectare șt transport Zona ISPA
OPERATOR 3 (ISPA)
-
• DEPOZITULUI CONFORM (celula 1) +
-
• SS si SC (doar pe durata celulei 1)
OPERATOR 2 (POS MEDIU)
-
• Depozit Bacău celula 2 + SS si SC (după încetarea duratei de viata a celulei 1)
LEGENDA
' Flux financiar utilizatori casnici - operator C&T ZONA ISPA si Operator 3 ISPA
------Flux financiar Municipiul Bacau - operator 2 POS Mediu
Flux financiar utilizatori non-casnici - operatori ISPA si operator POS Mediu
Din sumele încasate de ADIS de la populație, prin intermediul UAT-urilor din zona de deservită de operatorul regional de colectare și transport, ADIS va utiliza, în medie, aproximativ 56% pentru plata operatorului serviciului de colectare si transport si 44% pentru instalatii. ADIS va plăti operatorul serviciilor de transfer, sortare, compostare sl depozitare, pe baza tarifelor prezentate în tabelul 6-6 si a cantităților primite în respectivele instalatii.
în cazul agentilor economici si a instituțiilor, operatorul serviciului de colectare si transport va încasa tariful de la aceștia si va plăti operatorului instalațiilor, pe baza acelorași tarife.
Perioada I (anii 1 la 12)
Odată cu deschiderea celulei 2 a depozitului, operatorul instalatii va primi în operare atât celula 2 a depozitului conform cât si instalațiile ce se află pe amplasamentul acesteia, respectiv statia de sortare, statia de compostare, concasorul pentru deșeuri din construcții si demolări si punctul verde.
în această periodă operatorul va primi sumele cuvenite pe baza facturilor emise ce vor conține cantitățile primite în statii si tariful corespunzător de la:
-
• ADIS, pentru populația UAT-urilor pentru care colectarea si transportul sunt realizate de către operatorul județean selectat competitiv în cadrul proiectului POS Mediu
-
• Operatorul județean de colectare si transport doar pentru cantitățile de deșeuri generate de agentii economici si instituțiile din zonele deservite de acesta
-
• De la operatorii existenti doar pentru cantitătie de deșeuri generate de populație, agenti economici si instituții din afara zonei de acoperire a Operatorului județean dar de pe teritoriul județului Bacău.
în această perioadă, operatorul instalațiilor concesionate va plăti redeventă către proprietarii instalațiilor, respectiv CJ Bacău, OL Bacau si CL Mo in ești (v. secțiunea 7.4).
Totodată operatorul va trebui să constituie fondul pentru închiderea si monitorizarea post-închidere a celulei 2 a depozitului conform și să își prevadă fonduri pentru construirea celulei 3.
Operatorul instalațiilor va trebui să asigure funcționarea în bune condiții a acestora, inclusiv prin realizarea înlocuirilor șl reparațiilor capitale necesare.
Perioada II (anii 13 la 23)
în această perioada mecanismul financiar va fi similar cu cel din perioada I. Operatorul va încasa sumele, pe baza facturilor emise ce vor conține cantitățile primite în instalații, de ia:
-
• ADIS, pentru populație (ipoteză: toate contractele de delegare a serviciilor de colectare și transport vor fi încheiate prin ADIS)
-
• Operatorii de colectare și transport doar pentru cantitățile de deșeuri generate de agentii economici si instituțiile din zonele deservite de aceștia.
în această perioadă, operatorul instalațiilor concesionate va plăti redeventă către proprietarii instalațiilor, respectiv CJ Bacău, CL Bacău si CL Moinesti (v. secțiunea 7.4).
Totodată operatorul va trebui să constituie fondul pentru închiderea si monitorizarea post-închidere a celulei 3, respectiv a celulei 4 a depozitului conform și să își prevadă fonduri pentru construirea celulei 4.
Operatorul instalațiilor va trebui să asigure funcționarea în bune condiții a acestora, inclusiv prin realizarea înlocuirilor și reparațiilor capitale necesare. în cazul schimbării tehnologiilor, investițiile ce presupun înlocuirea în totalitate a instalațiilor existente, deci al bunurilor de retur incluse în aceast contract de delegare, vor fi realizate de către proprietarii acestor bunuri (respectiv Consiliul Județean).
-
6.6 Matricea riscurilor pentru delegarea gestiunii
Un principiu genera/aplicabil la delegarea unui serviciu public este legat de impartirea riscurilor: „cea mai buna valoare pentru bani” să poate fi atinsă atunci când riscul este transferat părții capabile să-l controleze. Identificarea prlncipaleleor riscuri, împărțirea lor pe categorii și alocarea acestora între deiegatar și delegatul serviciului de colectare și transport este indicată în tabelele de mai jos.
Tabel 6-10: Matricea riscurilor pentru deiegare
|
Matricea riscurilor pentru delegare | ||||
|
Nr. crt. |
Descrierea Riscurilor |
Autoritate contractanta (Deiegatar) |
împărțită |
Contractor (Delegat) |
|
Riscuri de Operare: | ||||
|
1 |
Fluctuații ale populației Modificarea semnificativă a numărului de locuitori, cu impact asupra cantităților de deșeuri și a numărului recipienților sau a frecvenței de descârcare/colectare în conformitate cu Contractul |
X | ||
|
2 |
Tipuri de deșeuri Tipuri de deșeuri, altele decât cele specificate în Contract, colectate deliberat sau dn neglijență |
X | ||
|
3 |
Valabilitatea Serviciilor Disponibilitatea de a presta serviciile scade sub standardele specificate |
X | ||
|
Matricea riscurilor pentru delegare | ||||
|
Nr crt. |
Descrierea Riscurilor |
Autoritate contractanta (De leg a tar) |
împărțită |
Contractor (Delegat) |
|
4 |
Performante în prestarea Serviciilor Promptitudinea, ritmul și calitatea serviciilor prestate scad sub standardele cerute |
X | ||
|
5 |
Estimarea Erorilor Costurile adiționale ale serviciilor sunt identificate și atribuibile estimării incorecte a costurilor de către Delegat |
X | ||
|
6 |
Materiale șl Echipamente Deficiențele performanțelor echipamentelor principale și/sau ale materialelor duc la costuri de întreținere mai mari decât cele prevăzute |
X | ||
|
7 |
Lipsa Personalului Lipsa unui personal calificat corespunzător duce la reducerea performanțelor șl disponibilității serviciilor. |
X | ||
|
8 |
Instruirea Personalului Lipsa unui personal instruit corespunzător duce la o reducere a performantelor și disponibilității serviciilor |
X | ||
|
9 |
Personalul Deiegatarului întârzieri și costuri suplimentare rezultate din acțiuni industriale ale personalului Deiegatarului. |
X | ||
|
Matricea riscurilor pentru delegare | ||||
|
Nr crt. |
Descrierea Riscurilor |
Autoritate contractanta (Delegatar) |
împărțită |
Contractor (Delegat) |
|
10 |
Variații întârzieri și costuri suplimentare rezultate din schimbări în:
|
X | ||
|
11 |
Performanțe de Mediu întârzieri șt costuri suplimentare rezultate din neîndeplinirea standardelor de mediu |
X | ||
|
12 |
Plângeri ale unor terți Costurile suplimentare generate de plângerile unei terțe părți, rezultând din nerespectarea standardelor specificate în Contract pentru servicii și/sau performanțele de mediu |
X | ||
|
13 |
Controlul Costului Un control inadecvat al costurilor duce la nevoia de resurse suplimentare |
X | ||
|
14 |
întreținerea Costuri suplimentare de întreținere rezultând din estimarea eronată, abuzuri în utilizare sau ciclul redus de viață generat de proceduri necorespunzătoare de întreținere |
X | ||
|
15 |
Inflație Costurile de operare cresc mai mult decât se preconiza sau este permis în aranjamentele contractuale de indexare a prețurilor |
X | ||
|
Matricea riscurilor pentru delegare | |||||
|
Nr. crt. |
Descrierea Riscurilor |
Autoritate contractanta (Delegatar) |
împărțită |
Contractor (Delegat) | |
|
Riscuri Financiare; | |||||
|
22 |
Sustenabilitate Câștigurile obținute din taxarea utilizatorilor sunt insuficiente pentru a acoperi toate plățile datorate Delegatului conform Contractului |
X | |||
|
16 |
Dobânzi Bancare ulterioare atribuirii Contractului Ulterior atribuirii Contractului, dobânzile bancare sau orice alt cost financiar cresc mai mult decât a anticipat Delegatul în momentul depunerii ofertei |
X | |||
|
17 |
Ratele de schimb al valutelor Costuri suplimentare sau economii care apar ca urmare a fluctuației cursurilor de schimb valutar |
X | |||
|
18 |
Aprecierea Taxelor Costuri suportate de Delegat din estimarea eronată a nivelului de taxare |
X | |||
|
19 |
Schimbări în sistemul de taxare Costuri suportate de Delegat ca urmare a unor schimbări în sistemul de taxare |
X | |||
|
20 |
Taxa pe Valoarea Adăugată Schimbări în statutul serviciului din punctul de vedere al TVA |
X | |||
|
21 |
Costul Asigurării Costul asigurării crește mai rapid decât a preconizat Delegatul. |
X | |||
|
Matricea riscurilor pentru delegare | ||||
|
Nr. crt. |
Descrierea Riscurilor |
Autoritate contractanta (Delegatar) |
Împărțită |
Contractor (Delegat) |
|
Riscuri Legislative: | ||||
|
22 |
Schimbări Specifice în Legislație Schimbări în legislație care se aplică specific numai la:
-ADI |
X | ||
|
23 |
Schimbări Generale în Legislație Schimbări legislative sau în sistemul de reglementări care determină creșterea costurilor de operare |
X | ||
|
24 |
Terminare Voluntară Urmările financiare oricărei lichidări voluntare, cauzată de Delegatar |
X | ||
|
25 |
Lipsa Delegatului Urmările financiare ale oricărei lichidări determinate de desființarea Delegatului |
X | ||
|
26 |
Forța Majoră Urmările financiare ale oricărei lichidări determinate de o situație de forță majoră |
X | ||
Concluzii privind fezabilitatea economică a delegării gestiunii
Delegarea serviciilor publice analizate trebuie să conducă la reducerea riscurilor de natura economica aferente CJ Bacau si ADIS, prin transferarea responsabilităților privind operarea si realizarea investițiilor ulterioare necesare. Acest deziderat se poate realiza doar in condițiile in care operatorii delegați vor obține profit din activitatea pe care o vor întreprinde.
In cadrul Studiului de Fezabilitate si a Aplicației de Finanțare exista elaborata o Analiza-Cost Beneficiu detaliata, care demonstrează capacitatea SIMDS de a genera sursele financiare necesare investițiilor viitoare, pe cele aferente obligațiilor de plata a redeventelor dar si sursele de constituire a profiturilor operatorilor.
Principiul delegării, indiferent de analiza financiara sau de estimările economice statistice, consta in:
-
• Asumarea juridică a operatorului, cu constituirea de garanții reale, asupra respectării legislației în domeniu, regulamentului de salubrizare și a condițiilor impuse prin contract, în condițiile unor bugete limitate;
-
• Managementul financiar al activității operatorilor cade exclusiv în sarcina acestora, iar eficiența cu care aceștia își desfasoară activitatea nu trebuie să genereze riscuri asupra Autorității Contractante.
Sub altă formulare, delegarea reprezintă un proces juridic prin care autoritatea contractantă își rezervă toate garanțiile necesare, iar riscul economic de operare este transferat operatorului.
Principiul financiar general este reprezentat de dimensionarea corecta a fiecărui flux financiar astfei încât toate interesele entităților implicate în cadrul sistemului integrat să fie susținute iar condițiile legale să fie îndeplinite. Fluxurile interne ale operatorului sunt în managementul acestuia, asumarea contractului de delegare reprezentând garanția realizării unor profituri.
-
7 Fezabilitatea financiară a delegării gestiunii
Fezabilitatea financiară a delegării gestiunii prezintă elemente distincte față de fezabilitatea economică, deoarece delegarea trebuie să fie accesibilă din punct de vedere financiar atât pentru Autoritatea contractantă cât și pentru operatori.
-
7 .. Accesibilitatea Delegări,
Accesibilitatea delegării se referă ia
-
a) evaluarea situațiilor în care Autoritatea contractantă nu reușește să colecteze veniturile sau acestea nu acoperă integral costul serviciului delegat (accesibilitatea pentru Autoritatea Contractanta);
-
b) situația în care valoarea contractului de delegare (tariful ce îl va încasa Delegatul pentru serviile sale) nu acoperă costurile delegatului (accesibilitatea pentru delegat).
Mecanismul de plată propus , care implică ADIS în fluxul financiar, asigură implementarea și monitorizarea planului tarifar, ceea ce asigură accesibilitatea pentru delegat, dar și pentru UAT-urile membre ADIS. Planul tarifar a fost realizat pentru a asigura principiul recuperării costurilor, pe baza cantităților previzionate și a previziunii evoluției veniturilor populației, pentru a asigura suportabilitatea tarifului.
Mecanismul propus asigură o gestionare simplă, delegatul semnează un singur contract de delegare cu ADIS. Mecanismul nu implică costuri suplimentare nici din partea delegataruluii nici din partea deiegatuiuii.
Totuși mecanismul propus nu apără ADIS de situația în care UAT-urile nu plătesc sumele datorate către ADIS. Este nevoie de un mecanism de alocare a răspunderii care să asigure accesibilitatea delegării pentru ADIS, în calitate de Autoritate Contractantă.
-
7.2 Previzionarea tratamentului contabil
Nefiind vorba de un proiect de investiții, contractul referindu-se numai la delegarea serviciului de operare a instalațiilor de tratare si eliminare a deșeurilor, nu se analizează delimitarea între clasarea bllanțieră și extra-bilanțieră a activelor. în acest caz, secțiunea acopera două aspecte:
-
• investițiile ce vor fi făcute de către delegat;
-
• regimul bunurilor.
Investițiile ce vor fi făcute de către delegat
Investițiile care vor fi realizate de către Delegat în vederea funcționării și dezvoltării serviciului de salubrizare vor cuprinde cel puțin:
-
• închiderea celulei 2, respectiv a celulelor 3 si 4, la epuizarea acestora;
-
• construirea celulei 3, respectiv a celulei 4, astfel încât să fie asigurată continuitatea serviciului;
-
• în cazul In care operatorul pentru activitățile de tratare si eliminare a deșeurilor {transfer, sortare, compostare, transport ia depozit si depozitare) determina, pe parcursul derulării contractului, ca si necesara achiziția unor echipamente In afara celor puse la dispoziție de către delegatar (existente sau realizate prin proiect), acestea vor fi achiziționate pe cheltuiala sa de către operator si vor deveni bunuri de retur;
-
• investitii de înlocuire a echipamentelor si instalațiilor pentru care se termină durata normată de funcționare în timpul derulării contractului;
-
• realizarea unor campanii anuale de informare, conștientizare și educare a populației din zona deservita si a agentilor economici, în privința protecției mediului prin reciclarea / valorificarea deșeurilor cat si In procesul de gestionare a deșeurilor. Campaniile vor avea ca obiectiv, printre altele si popularizarea utilizării compostului rezultat din statia de compostare Campaniile de Informare vor trebui să identifice si să sensibilizeze operatorii economici ce recuperează si reciclează materialele rezultate din statia de sortare;
-
• operatorul va fi obligat să efectueze pe cheltuiala proprie întreținerea, reparațiile curente și accidentale, precum și cele capitale ce se impun la bunurile din patrimoniul public utilizate pentru îndeplinirea serviciului.
Regimul bunurilor
Bunurile realizate și achiziționate în cadrul proiectului POS Mediu sunt patrimoniul Județului Bacau. Bunurile din patrimoniul public vor fi preluate pe baza de proces-verbal de predare-preluare.
Delegatul va efectua întreținerea, reparațiile curente și accidentale, precum si cele capitale care se impun ia bunurile din patrimoniul public menționate în procesul-verbal de predare-primire.
Delegatii vor propune, dacă este cazul scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe aparținând patrimoniului concesionat în baza legislației în vigoare și vor înlocui aceste mijloace pentru asigurarea bunei funcționări a activităților din cadrul serviciului de salubrizare.
Delegatii vor transmite anual situația patrimoniului, la data de 31 decembrie menționând și modificările privind acest patrimoniu pentru a fi înscrise in contabilitatea UAT-urilor membre ADIS.
La încetarea fiecărui contract de delegare bunurile de retur vor fi restituite CJ Bacau (sau daca e cazul CL-urlIor respective) în mod gratuit șl libere de orice sarcină.
-
7.3 Valoarea Delegării
Pentru contractul de delegare prin concesionare a gestiunii actlvitatilor privind tratarea si depozitarea deșeurilor municipale (transfer, sortare, compostare, transport ia depozit si depozitare) se estimează costuri totale pe o perioada de 23 ani de cca. 476,340 milioane iei, la un cost mediu anual de 20,710 milioane lei; acestea cuprind 20% din veniturile realizate din vanzarea subproduselor de la statia de sortare, dar nu cuprind veniturile realizate din vanzarea compostului. Veniturile din vânzarea subproduselor de la stațiile de sortare si de la stafiile de compostare neincluse în valoarea de mai sus se estimează la o valoare totală pentru 23 ani de circa 120,778 milioane lei.
Astfel rezulta valoarea totala a contractului de delegare de 595.970.322 lei si o valoare medie anuala de 25.911.753 lei pentru o perioada de 23 ani.
-
7.1 Redeventa
Asa cum s-a prezentat anterior, operatorul va trebui să plătească o redeventă proprietarilor instalațiilor, după cum urmează:
-
• Consiliului Județean Bacău ( pentru instalațiile realizate prin POS Mediu: statie transfer Găiceana, statie transfer Beresti Tazlău, statii tranfer, sortare si compostare Onești, celuia 2 depozit Bacău)
-
• Consiliului Local Bacău (pentru instalațiile realizate prin Măsura ISPA: statie de sortare, statie compostare, concasor, punct verde)
-
• Consiliului Local Moinesti {pentru statia de sortare realizată prin programul Phare CES).
Aceste sume vor constitui surse pentru fondul UD de la nivelul fiecărei APL menționate (CJ Bacău, CL Bacău , respectiv CL Moinesti).
Tabelul următor prezintă modul de determinare si valoarea redeventel.
Redeventa datorată CJ Bacău:
|
perioada |
anul 1 |
anul2 |
anul 3 |
anul 4 |
anul 5 |
anul 6 |
anul 7 |
anul 8 |
anul 9 |
anul 10 |
anul 11 |
anul 12 |
|
ST - total |
302.577 |
302577 |
302577 |
302577 |
302577 |
302.577 |
302.577 |
302.577 |
302577 |
302577 |
302577 |
302577 |
|
SC-total |
40.151 |
48.151 |
46.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
48.151 |
46.151 |
48.151 |
48.151 |
46.151 |
48.151 |
|
SS - total |
433.355 |
433555 |
433.355 |
433555 |
433555 |
433.355 |
433.355 |
433.355 |
433555 |
433555 |
433555 |
433555 |
|
Depozit |
2.127.666 |
2.127.666 |
2.127566 |
2.127.666 |
2.127.666 |
2.127566 |
2.127.666 |
2.127566 |
2.127566 |
2.127566 |
2.127.666 |
2.127566 |
|
total |
2.911.740 |
2511.748 |
2511.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2511.748 |
2511.748 |
2511.748 |
2511.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
Pentru anii 13 -23, valorile rămân aceleași cu ale anului 12.
ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNIGTARA PENTRU SALUBRIZARE BACAU
a) Redeventa datorată CJ Bacău (lei):
|
perioada contract (ani) |
ani |
an 2 |
an3 |
an 4 |
an 5 |
an6 |
an 7 |
an8 |
an9 |
an10 |
anii |
an 12 |
|
suma anuala pt înlocuiri (lei) |
2.911.748 |
2.9H.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
|
suma total (lei) |
2.911.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2.911.746 |
2.911.748 |
2.911.748 |
2,911.748 |
2.911.748 |
2.911.746 |
2.911.748 |
2.911.748 |
b) Redeventa datorată CL Bacău (lei):
|
perioada contract (ani) |
anul 1 |
anul 2 |
anul 3 |
anul 4 |
anul 5 |
anul 6 |
anul 7 |
anul 8 |
anul 9 |
anul 10 |
anul 11 |
anul 12 |
|
suma anuala pt înlocuiri (lei) |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
|
suma total (lei) |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
492.420 |
c) Redeventa datorată CL Moinesti (lei):
|
perioada contract (ani) |
anul 1 |
anul 2 |
anul 3 |
anul 4 |
anul 5 |
anul 6 |
anul 7 |
anul 8 |
anul 19 |
anul 10 |
anul 11 |
anul 12 |
|
suma anuala pt înlocuiri (lei) |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
|
suma total (lei) |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
92.200 |
Pentru anii 13 -23, valorile rămân aceleași cu ale anului 12.
ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNIGTARA PENTRU SALUBRIZARE BACAU
-
8 Aspecte referitoare Ia mediu
în vederea autorizației de construire pentru proiectul "Sistem integrat de management al deșeurilor solide în Județul Bacău,,, Consiliul Județean Bacău în calitate de titular ai lucrărilor a obtinut decizia de mediu 4008 emisă în data de 29.10.2010 de către Agenția Regională de Protecția Mediului Bacău. Deciza de mediu certifică conformitatea proiectului cu cerințele legale referitoare la protecția mediului, reprezentând actui de regelementare a autorității competente de mediu.
Pentru operarea instalațiilor de deșeuri construite în cadrul Sistemului Integrat de Management ai deșeurilor, respectiv pentru obținerea autorizației de construcție este necesară obținerea unei autorizații de mediu/autorizație integrată de mediu.
Astfel, conform legislației în vigoare, se vor demara două proceduri distincte:
-
• în cazul investițiilor realizate pe amplasamentele de la Berești Taziău (stație transfer), Găiceana (stație transfer) și Onești (stații transfer, sortare și compostare) este necesară obținerea unei autorizații de mediu
“autorizație de mediu- actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, prin care sunt stabilite condițiile și/sau parametrii de funcționare ai unei activități existente sau ai unei activități noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcțiune"
-
• în cazul depozitului de deșeuri municipale de la Bacau, în conformitate cu prevederile Directivei 2008/1/CE privind prevenirea si control integrat al poluării (Anexa I) si ale OUG 152/2005 aprobată cu modificări prin Legea 84/2006, este instalație IPPC fiind necesară astfel obținerea unei autorizații integrate de mediu.
“autorizație integrată de mediu- actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalație, în anumite condiții, care să garanteze că instalația corespunde prevederilor privind prevenirea și controlul integrat al poluării; autorizația poate fi emisă pentru una sau mai multe instalații ori părți ale acesteia, situate pe același amplasament și exploatate de același operator."
Procedurile de mediu se vor declanșa odată cu finalizarea lucrărilor de construcții, autorizațiile de mediu urmând a fi emise în numele operatorului Instalațiilor de deșeuri.
Pentru statia de sortare de Ia Moinesti s-a emis autorizație de mediu nr. 59 în data de 10 Mai 2010 de către Agenția Regională de Protecția Mediului Bacău.
Pe toata perioada derulării contractului de delegare de gestiune, operatorul va implementa condiționările ce se stabilesc prin acte normative emise de autoritățile de mediu competente, respectând programe de conformare la cerințele de mediu.
Un criteriu de selecție pentru selectarea viitorului operator ii va reprezenta certificarea sistemului de management al calității conform ISO 9001 si certificarea sistemului de management al mediului conform xxxxxxxx, ceea ce va asigura o garanție a calității serviciilor oferite si a protejării mediului.
-
9 Aspecte sociale
Prin creșterea nivelului calitativ al serviciilor de salubrizare, comunitățile locale vor beneficia de o îmbunătățire a calității mediului si implicit a sănătății populației. De asemenea, organizarea unul serviciu de salubrizare centralizat în mediul rural va conduce la creșterea gradului de satisfacție a populației cu privire la prestarea acestor servicii.
In vederea delegării serviciului, se va solicita în cadrul documentației de atribuire aferenta procedurii de delegare cerința minimă de calificare ca operatorii economici să dețină certificat privind sănătatea si siguranța în muncă, pentru o reducere a riscurilor sociale privitoare la derularea contractului.
Delegarea serviciilor de operare a instalaților de deșeuri trebuie sa ia în considerare următoarele aspecte sociale:
-
• din tot ciclul managementului Integrat al deșeurilor, activitatea de colectare este perceputa direct de către populație si legata cei mai strâns de nivelul taxei plătite pentru serviciul de salubritate;
-
• este importanta aplicarea principiului coeziunii sociale, transpus prin utilizarea unui tarif unic pe tona de deșeuri; acest lucru trebuie înțeles de către UAT-urile membre ADIS; tariful unic pe tona este transpus in valoarea taxei pe persoana /luna prin utilizarea indicelui de generare si aceasta conduce la taxe diferențiate in mediul rural fata de mediul urban si asigura suportabllitatea acesteia;
-
• este necesar ca la nivelul populației sa se desfasoare un amplu proces de conștientizare privind colectarea separata;
-
• conduce la o îmbunătățire a condițiilor de viata prin realizarea unui mediu mai curat.
Taxa de salubritate, din care, in conformitate cu opțiunea recomandata de consultant, o componenta va acoperii activitatile de colectare si transport a deșeurilor, respecta, pe de o parte prevederile contractului de finanțare a proiectului POS Mediu si, pe de aita parte, prevederile legale privind suportabllitatea tarifelor.
Aite aspecte se refera la crearea de noi locuri de munca in cadrul societății delegatului dar in comunitățile locale unde se afla localizate noile instalatii.
-
10 Aspecte instituționale
101 Tipul Delegării
Modul recomandat pentru gestionarea serviciului de salubritate în Județul Bacău este gestiunea delegată.
Conform Legii nr.51/2006, modificată și completată, gestiunea delegata “este modalitatea de gestiune în care autoritățile administrației publice locale de la nivelul autorităților administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, în numele și pe seama unităților admlnistrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competențele și responsabilitățile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, precum și concesiunea sistemelor de utilități publice aferente serviciilor, respectiv dreptul și obligația de administrare și exploatare a acestora, pe baza unui contract, denumit contract de delegare a gestiunii."
în căzui gestiunii delegate, se parcurg următorii pași:
-
• Adoptarea de către autoritatea deliberativă a administrației publice locale a unei hotărâri privind stabilirea procedurii de atribuire a gestiunii serviciului de salubrizare;
-
• întocmirea unui studiu de oportunitate pentru fundamentarea și stabilirea soluțiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor;
-
• întocmirea și aprobarea Regulamentului serviciului de salubrizare a localităților întocmit în conformitate cu dispozițiile Ordinului nr.110/2007 pentru aprobarea regulamentului - cadru al serviciului de salubrizare a localităților;
-
• întocmirea și aprobarea Caietelor de sarcini ale serviciului de salubrizare a localităților întocmite în conformitate cu dispozițiile Ordinului nr.111/2007 pentru aprobarea caietului de sarcini - cadru al serviciului de salubrizare a localităților;
-
• Organizarea procedurii de atribuire, atribuirea și semnarea Contractului de Delegare a gestiunii serviciului.
Criteriile principale care trebuie urmărite pentru atribuirea contractului trebuie să tină cont de prevederile H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, potrivit cărora autoritatea contractantă aplică atât criterii de calificare si selecție cât si criterii de atribuire a contractului, după cum urmează:
-
1. CRITERII DE CALIFICARE SI SELECȚIE REFERITOARE NUMAI LA:
-
a) situația personală a candidatului sau a ofertantului;
-
b) capacitatea de exercitare a activității profesionale;
-
c) situația economică si financiară;
-
d) capacitatea tehnică si/sau profesională;
-
e) standarde de asigurare a calității;
-
f) standarde de protecție a mediului.
-
2. CRITERIUL DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ POATE Fi NUMAI;
-
a) Fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic;
-
b) Fie, în mod exclusiv, prețul cel mai scăzut.
în ceea ce privește oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, crtiteriile de evaluare se pot referi, după caz, la:
-
a) nivelul tarifelor de utilizare plătibiie de către beneficiarii finali;
-
b) nivelul redeventei;
-
c) gradul de preluare a riscului de către delegat;
-
d) planurile de finanțare si dezvoltare prezentate;
-
e) nivelul calitativ, tehnic si funcțional al soluțiilor tehnice propuse;
-
f) modul de asigurare a protecției mediului;
-
g) modul de rezolvare a unor probleme sociale;
-
h) termenele de realizare a unor investitii;
-
i) durata delegării.
în plus, recomandam introducerea în Fisa de Date a Documentației de Atribuire, în funcție de specificul fiecărui crtleriu de calificare si selecție, a următoarelor cerințe:
-
• capabilitatea ofertantului, mai ales experiența similară în domeniu;
-
• garanțiile profesionale (recomandări);
-
• garantii financiare pe care le poate aduce ofertantul;
-
• indicatori de performantă prezentati;
Conform Legii nr. 101/2006, operatorii serviciului de salubrizare care participă la procedurile organizate pentru delegarea gestiunii serviciului trebuie să facă dovada competentei tehnico-organizatorice, a celei privind calificarea personalului si a asigurării unei dotări tehnico-materiale adecvate, prin care să garanteze capacitatea de a presta serviciul la nivelul parametrilor cantitativi si calitativi prevăzuti în regulamentul serviciului de salubrizare si pentru toate tipurile de activități contractate.
Operatorii îsi pot desfășura activitatea numai pe baza icentei emise de A.N.R.S.C., prestarea activităților specifice serviciului de salubrizare fără licență sau cu licență expirată, indiferent de tipul de gestiune adoptat, fiind interzisă.
-
11 Condiții contractuale
Conform art. 30 alin. (14) din legea nr. 51/2006, toate contractele de delegare a gestiunii, indiferent de activitățile delegate, trebuie să cuprindă următoarele:
-
111 Denumirea pârtilor contractante
în ceea ce privește denumirile părților contractante facem următoarele precizări:
-
• unitatea administratlv-teritorială sau unitățile administrativ-teritoriale care deleagă împreună gestiunea unor activități componente ale serviciului de salubrizare poartă denumirea, conform legii, de „delegatar”
-
• operatorul căruia i se deleagă gestiunea este denumit, conform legii, „delegat’
-
• chiar în situația în care acest contract este încheiat de o ADI, calitatea de delegatar o au în continuare împreună UAT membre ale acelei ADI care sunt părți la contract. ADI este doar un mandatar ai acestora, care acționează în numele și pe seama delegatarului;
-
• parte la contract este întotdeauna unitatea administrativ-teritorială, singura care are personalitate juridică conform art. 21 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.
-
1 " Obiectul Contractu ui
Activitățile acestui serviciu de salubrizare, care fac obiectul contractului de deiegăre a gestiunii sunt:
-
• Operarea stafiei de transfer situată pe ampiasamentui de la Găiceana;
-
• Operarea stafiei de transfer situată pe ampiasamentui de la Beresti Tazlău;
-
• Operarea stafiei de sortare situată pe ampiasamentui de la Moinesti;
-
• Operarea instalațiilor de deșeuri situate pe amplasamentul de Onești, respectiv stafie de transfer, stafie de sortare sl stafie de compostare;
-
• Operarea instalațiilor de deșeuri situate pe amplasamentul de la Bacău, respectiv celula 2 a depozitului județean, stafie de sortare si stafie de compostare, concasor si punct verde;
-
• Transferul deșeurilor de la stațiile de transfer fie la depozitul conform fie la stațiile de sortare/compostare.
1J 3 Durata contractului
După cum rezultă chiar din definiția sa legală, prevăzuta de art. 30 al. 6 din Legea 51/2006: „Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care una sau mai multe unități administrativ-teritoriale, Individual sau în asociere, în calitate de delegatar, atribuie, pe o perioadă determinată, unui operator licențiat, în calitate de delegat, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de a fumiza/presta un serviciu de utilități publice sau, după caz, activități din componența acelui serviciu, inclusiv dreptul și obligația de a administra și de a exploata Infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activitățilorfumizate/prestate, în schimbul unei redevențe, după caz "Conform art. 14 al. (2) din Legea 101/2006 „Durata unul contract de delegare a gestiunii nu poate fi mai mare decât durata necesară amortizării investițiilor, fără a depăși 49 de ani'.
Prin urmare, durata contractului de delegare va fi de 23 ani (276 luni), cu posibilitatea de prelungire prin act adițional, cu:
Maxim 2 ani pentru motive de interes generai (respectiv o perioadă max. total de 25 ani) conform art. 14 alin. (2) llt a) din legea specială nr. 101/2006 care se aplică cu prioritate;
Maxim Vz din durata intițială (maximul permis de legea generală nr. 51/2006 coroborat cu art. 14 alin. (2) llt. b) din legea specială nr. 101/2006) în cazul în care operatorul, la cererea autorității administrației publice locale și pentru buna executare a serviciului de salubrizare, a realizat investiții care nu ar putea fi amortizate în termenul rămas până la expirarea contractului inițial decât printr-o creștere excesivă a tarifelor și taxelor.
Această durată a fost stabilită considerând durata optimă pentru ca operatorul să-și amortizeze investițiile cu perioada normată de amortizare cea mai lungă, dar în același timp să-l stimuleze să obțină performante care să determine autoritatea contractantă să propună prelungirea contractului.
în afara celor menționate mai sus, contractul de delegare va mai cuprinde, cel puțin, clauze referitoare la:
-
• Condițiile de încetare a contractului;
-
• Obligațiile părților contractului;
-
• Preturile/tarifeie practicate și procedura de stabilire, modificare sau ajustare a acestora.
-
• Redeventa.
-
12 Concluzii
în urma studiului a rezultat NECESITATEA delegării serviciului de gestiune pentru operarea instalațiilor de deșeuri, aceasta fiind o condiție esențiala pentru îmbunătățirea protecției mediului și a sănătății populației. Se apreciază că delegarea gestiuni acestor activități asigură posibilitatea dezvoltării și modernizării sistemului de salubrizare, creează cadrul concurențiai al activității, stimulează investițiile și asigură participarea cetățenilor la îmbunătățirea activității de salubrizare.
Se pot trage următoarele concluzii:
-
a. Delegarea gestiunii activității de operarea a instalațiilor de deșeuri este pe deplin realizabilă;
-
b. Contractul de delegare a gestiunii răspunde pe deplin cerințelor și politicilor autorităților publice care se află în plin process de absorbție a fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu, venind în întâmpinarea cerințelor instituțiilor finanțatoare;
-
c. Concesionarea este singura modalitate legala sl realizabila tehnic prin care se poate asigura delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare pe componentele sale menționate mai sus;
-
d. Contractul de delegarea a gestiunii! poate fi finanțat integral de către beneficiarii finali ai serviciilor prin fluxul financiar stabilit de către ADIS Bacău, costurile pe care trebuie să le suporte cetățenii fiind sub pragul critic stabilit de legislația română în domeniu.
Ulterior aprobării de către primăriile din localitățile delegatare șl de către ADIS Bacău a prezentului Studiu de oportunitate, se vor aproba următoarele documente:
-
• Documentația de atribuire aferentă activităților ce urmeaza a fi delegate;
-
• Regulamentul serviciului public de salubrizare
Președinte ADIS,
Xxxxxx Xxxxx
Director executiv ADIS,
Xxxxxx Xxxx
Departament tehnic ADIS,
Xxxxxxx Xxxxxxx
|
Anexa 1 - Lista UAT din zona de deservire a oceratorului iudetean arondate fiecărei zone | |||
|
ZONA 1 BACĂU - transport deșeuri direct la depozitul conform Bacău |
Statle sortare |
Statie compostare | |
|
Localitate | |||
|
URBAN |
Bacau |
Bacau |
Bacau |
|
Buhuși |
Bacau |
Bacau | |
|
RURAL |
Beresti-Blstrita |
Bacau |
Bacau |
|
Buhoci |
Bacau |
Bacau | |
|
Cieja |
Bacau |
Bacau | |
|
Faraoanl |
Bacau |
Bacau | |
|
Fiiipesti |
Bacau |
Bacau | |
|
Garleni |
Bacau |
Bacau | |
|
Gioseni |
Bacau |
Bacau | |
|
Hemeius |
Bacau |
Bacau | |
|
Horgesti |
Bacau |
Bacau | |
|
Itesti |
Bacau |
Bacau | |
|
Letea Veche |
Bacau |
Bacau | |
|
Xxxxx Xxxxxxxx |
Bacau |
Bacau | |
|
Măgură |
Bacau |
Bacau | |
|
Mărgineni |
Bacau |
Bacau | |
|
Nicolae Balcescu |
Bacau |
Bacau | |
|
Prăjești |
Bacau |
Bacau | |
|
Racactunt |
Bacau |
Bacau | |
|
Racova |
Bacau |
Bacau | |
|
Sarata |
Bacau |
Bacau | |
|
Saucesti |
Bacau |
Bacau | |
|
Tamasi |
Bacau |
Bacau | |
|
Traian |
Bacau |
Bacau | |
|
Blagesti |
Bacau |
Bacau | |
|
Colonesti |
Bacau |
Bacau | |
|
Damienesti |
Bacau |
Bacau | |
|
Izvoru Berheciului |
Bacau |
Bacau | |
|
Lipova |
Bacau |
Bacau | |
|
Negri |
Bacau |
Bacau | |
|
Odobesti |
Bacau |
Bacau | |
|
Plopana |
Bacau |
Bacau | |
|
Roșiori |
Bacau |
Bacau | |
|
Secuieni |
Bacau |
Bacau | |
|
Parlncea |
Bacau |
Bacau | |
|
Fiiipeni |
Bacau |
Bacau | |
|
Ungureni |
Bacau |
Bacau | |
|
Sascut |
Bacau |
Bacau | |
|
Valea Seaca |
Bacau |
Bacau | |
|
Orbeni |
Bacau |
Bacau | |
|
Parava |
Bacau |
Bacau |
|
ZONA 2 - transportul deșeurilor la statia de transfer Găiceana |
Stafie sortare3 |
Stafie compostare4 | |
|
Localitate | |||
|
RURAL |
Vulturenl |
Bacau |
Bacau |
|
Corbasca |
Bacau |
Bacau | |
|
Dealu Morii |
Bacau |
Bacau | |
|
Gaiceana |
Bacau |
Bacau | |
|
Glavanesti |
Bacau |
Bacau | |
|
Huruiesti |
Bacau |
Bacau | |
|
Motoseni |
Bacau |
Bacau | |
|
Pancesti |
Bacau |
Bacau | |
|
Podu Turcului |
Bacau |
Bacau | |
|
Rachitoasa |
Bacau |
Bacau | |
|
Stanisesti |
Bacau |
Bacau | |
|
Tatarasti |
Bacau |
Bacau | |
|
Oncesti |
Bacau |
Bacau | |
|
ZONA 3 - transportul deșeurilor de la stația de transfer Onești |
Statie sortare |
Statie compostare | |
|
Localitate | |||
|
URBAN |
Onești |
Onești |
Onești |
|
Siănic Moldova |
Onești |
Onești | |
|
Dărmănești |
Onești |
Onești | |
|
Tg. Ocna |
Onești |
Onești | |
|
RURAL |
Urechești |
Onești |
Onești |
|
Dofteana |
Onești |
Onești | |
|
Cașin |
Onești |
Onești | |
|
Mănăstirea Cașin |
Onești |
Onești | |
|
Helegiu |
Onești |
Onești | |
|
Bârsănești |
Onești |
Onești | |
|
Buciumi |
Onești |
Onești | |
|
Căiuți |
Onești |
Onești | |
|
Coțofenești |
Onești |
Onești | |
|
Pârgărești |
Onești |
Onești | |
|
Ștefan cel Mare |
Onești |
Onești | |
|
Târgu Trotuș |
Onești |
Onești | |
|
Bogdănești |
Onești |
Onești | |
|
Gura Văii |
Onești |
Onești | |
|
Oituz |
Onești |
Onești | |
|
ZONA 4 - transportul deșeurilor la statia de transfer Comăneștl |
Statie sortare |
Statie compostare* | |
|
Localitate | |||
|
URBAN |
Comănești |
Comănești |
Onești |
‘deseurile biodegradabiie generate din această zonă vor fi transportate la statia de compostare de la Onești prin Intermediul statiei de transfer de ia Comănesti.
|
ZONA 5 - transportul deșeurilor la statia de transfer Beresti Tazlau |
Statie sortare |
Statie compostare* | |
|
Localitate | |||
|
URBAN |
Moinești |
Moinești |
Onești |
|
RURAL |
Strugari |
Moinești |
Onești |
|
Balcani |
Moinești |
Onești | |
|
Pirjoi |
Moinești |
Onești | |
|
Scorteni |
Moinești |
Onești | |
|
Ardeoanl |
Moinești |
Onești | |
|
Sanduieni |
Moinești |
Onești | |
|
Beresti-Tazlau |
Moinești |
Onești | |
|
Livezi |
Moinești |
Onești | |
|
Berzunti |
Moinești |
Onești | |
|
Solont |
Moinești |
Onești | |
|
Zemes |
Moinești |
Onești | |
|
Magiresti |
Moinești |
Onești | |
|
Poduri |
Moinești |
Onești | |
|
ZONA 5 - transportul deșeurilor la statia de transfer Beresti Tazlau |
Statie sortare |
Statie compostare* | |
|
Localitate | |||
|
Asau |
Moinești |
Onești | |
|
Agas |
Moinești |
Onești | |
|
Brusturoasa |
Moinești |
Onești | |
|
Xxxxxx-Xxxxx |
Moinești |
Onești | |
|
Palanca |
Moinești |
Onești | |
‘deseurile b iod eg rad abile generate din această zonă vor fi transportate la statia de compostare de la Onești prin intermediul statiei de transfer de la Beresti Tazlau,
1
Conform art. 2 lit. g1 din Legea nr. 51/2006 : ,operator regional - societate comercială cu capital social integral al unităților adininistrativ-țeritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, înființată în baza hotărârilor autorităților deliberative ale acestora; operatorul regional asigură atât gestiunea propriu-zisă a serviciului/activității de utilități publice pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale asociate, inclusiv administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora, cât și implementarea programelor de investiții publice de interes zonal sau regional realizate în comun în cadrul asociației, destinate înființării, modernizării și/sau, după caz, dezvoltării infrastructurii tehnico-edîlitare aferente acestor servicii/activități"
2
Sursa DJS Bacău - Anuarul statistic al Județului Bacău - 2012
3
deseurile reciclabiie generate din această zonă vor fi transportate la statia de sortare de ia Bacău prin intermediul stafiei de transfer de la Găiceana
4
‘’deseurile biodegradabile din parcuri sl grădini generate din această zonă vor fi transportate ia statia de compostare de la Bacău prin intermediul statiei de transfer de la Găiceana
