Logo site

Hotărârea nr. 173/2014

 Hotararea Consiliului Local Nr. 173
Download Document PDF

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU


ANEXĂ NR. 4

LA HOTARAREA NR. tfb DIN 28.08.2014

Studiu de Oportunitate

Privind delegarea in mod direct a gestiunii serviciilor de apa si apa uzata către operatorul SC Compania Regionala de Apa Bacau SA


CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxxx


Cuprins

I. DESCRIEREA CONDIȚIILOR SOCIO - ECONOMICE ALE LOCALITĂȚILOR .pag.9

  • 1.    Definirea ariei deservite.........................................................................................pag.9

    • 1.1    Condițiile social - economice ale Municipiului Bacau.............................................pag. 10

    • 1.2    Condițiile social - economice ale Municipiului Moinesti.........................................pag. 12

    • 1.3    Condițiile social - economice ale Orașului Buhusi.................................................pag. 12

    • 1.4    Condițiile social - economice ale Orașului Darmancsti..........................................pag. 13

    • 1.5    Condițiile social economice ale Orașului Targu Ocna...........................................pag.14

    • 1.6    Condițiile social - economice ale Comunei Ardeoani..............................................pag.14

    • 1.7    Condițiile social - economice ale Comunei Casin..................................................pag. 15

    • 1.8    Condițiile social - economice ale Comunei Clcja....................................................pag. 16

    • 1.9    Condițiile social - economice ale Comunei Cotofanesti...........................................pag. 16

    • 1.10  Condițiile social - economice ale Comunei Dofteana.............................................pag. 17

    • 1.11   Condițiile social - economice ale Comunei Faraoani..............................................pag. 18

    • 1.12   Condițiile social - economice ale Comunei Filipesti...............................................pag. 18

    • 1.13  Condițiile social - economice ale Comunei Hemeius..............................................pag. 19

    • 1.14  Condițiile social - economice ale Comunei Mărgineni............................................pag. 19

    • 1.15   Condițiile social - economice ale Comunei Magiresti..............................................pag.20

    • 1.16  Condițiile social ~ economice ale Comunei Poduri..................................................pag.22

    • 1.17  Condițiile social - economice ale Comunei Prăjești................................................pag.22

    • 1.18   Condițiile social - economice ale Comunei Ștefan cel Mare....................................pag.23

    • 1.19  Condițiile social - economice ale Comunei Tatarasti...............................................pag.24

    • 1.20  Condițiile social - economice ale Comunei Traian..................................................pag.25

    • 1.21   Condițiile social - economice ale Comunei Caiuti..................................................pag.25

    • 1.22  Condițiile social - economice ale Comunei Gioseni................................................pag.26

    • 1.23  Condițiile social - economice ale Comunei Tamasi................................................pag.26

    • 1.24  Condițiile social - economice ale Comunei Livezi.................................................pag.27

    • 1.25   Condițiile social - economice ale Comunei Luizi Calugara.....................................pag.27

    • 1.26  Condițiile social - economice ale Comunei Orbeni..................................................pag.28

    • 1.27  Condițiile social - economice ale Comunei Racaciuni......................................  pag.28

    • 1.28   Condițiile social - economice ale Comunei Sarata..................................................pag.29

    • 1.29    Condițiile social - economice ale Comunei Saucesti...............................................pag.30

    • 1.30    Condițiile social - economice ale Comunei Valea Seaca ..........................................pag.30

    • 1.31    Condițiile social-cconomice ale Comunei Zemes....................................................pag.31

  • II.    DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA SI DE

CANALIZARE................................................................................................................pag.31

  • 2.1    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Municipiul Bacau .........................................................................................................................................pag.32

    • 2.1.1    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa in Municipiul Bacau................pag.32

    • 2.1.2    Descrierea sistemului existent de canalizare in Municipiul Bacau...........................pag.43

  • 2.2    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Municipiul

Moinesti..........................................................................................................................pag.45

  • 2.2.1    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa al Municipiului Moinesti.........pag.45

  • 2.2.2    Descrierea sistemului existent de canalizare in Municipiul Moinesti.......................pag.53

  • 2.3    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Orașul Buhusi .........................................................................................................................................pag.57

    • 2,3.1    Descrierea sistemului existent de alimetare cu apa in Orașul Buhusi........................pag.57

    • 2.3.2    Descrierea sistemului existent de canalizare in Orașul Buhusi.................................pag.60

  • 2.4    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Orașul Darmanesti .........................................................................................................................................pag.63

    • 2.4.1    Descrierea sistemului existent de alimetare cu apa in Orașul Darmanesti.................pag.64

    • 2.4.2    Descrierea sistemului existent de canalizare in Orașul Darmanesti...........................pag.69

  • 2.5    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Orașul Targu Ocna .........................................................................................................................................pag.72

    • 2.5.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Orașului Targu Ocna..........................pag.73

    • 2.5.2    Descrierea sistemului de canalizare a Orașului Targu Ocna......................................pag.75

  • 2.6    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Ardeoani .........................................................................................................................................pag.79

    • 2.6.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Ardeoani.............................pag.79

    • 2.6.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Ardeoani.........................................pag.82

  • 2.7    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Casin ............................................................................................................................................pag.82 2.7.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Casin...................................pag.82

  • 2.7.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Casin.............................................pag.83

  • 2.8    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Cleja .........................................................................................................................................pag.83 2.8.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Cleja....................................pag.83

  • 2.8.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Cleja..............................................pag.86

  • 2.9    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Cotofanesti......................................................................................................................pag.86

    • 2.9.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Cotofanesti..........................pag.86

    • 2.9.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Cotofanesti....................................pag.88

  • 2.10    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si dc canalizare in Comuna Dofteana .........................................................................................................................................pag.88 2.10.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Dofteana.............................pag.88

  • 2.10.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Dofteana........................................pag.88

  • 2.11    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Faraoani .........................................................................................................................................pag.89 2.11.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Faraoani..............................pag.89

  • 2.11.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Faraoani........................................pag.92

  • 2.12    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Filipesti ........................................................................................................................................pag.94 2.12.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Filipesti..............................pag.94

  • 2.12.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Filipesti..........................  pag.95

  • 2.13    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Hemeius ........................................................................................................................................pag. 96 2.13.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Hemeius.............................pag.96

  • 2.13.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Hemeius........................................pag.97

  • 2.14    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Magiresti ........................................................................................................................................pag.97 2.14.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Magiresti............................pag.97

  • 2.14.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Magiresti......................................pag. 104

  • 2.15    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Mărgineni .......................................................................................................................................pag. 105

    • 2.15.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Mărgineni.........................pag. 105

    • 2.15.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Mărgineni....................................pag.106

  • 2.16    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Poduri .......................................................................................................................................pag. 107

    • 2.16.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Poduri...............................pag. 107

    • 2.16.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Poduri...........................................pag. 110

  • 2.17    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si dc canalizare in Comuna Prăjești .......................................................................................................................................pag.l 10 2.17.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Prăjești..............................pag. 110

  • 2.17.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Prăjești.........................................pag.l12

  • 2.18    Descrierea sistemului existent dc alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Ștefan cel

Marc..............................................................................................................................pag.l12

  • 2.18.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Ștefan cel Mare................pag.l12

  • 2.18.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Ștefan ce Mare.............................pag.l14

  • 2.19    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Tatarasti .......................................................................................................................................pag.l 14

    • 2.19.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Tatarasti............................pag.l 14

    • 2.19.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Tatarasti.......................................pag.l 18

  • 2,20    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Traian ........................................................................................................................................pag.l 18 2.20.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Traian...............................pag.l 18

  • 2.20.2 Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Traian..........................................pag. 120

  • 2.21    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Caiuti .......................................................................................................................................pag. 123

    • 2.21.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Caiuti................................pag. 123

    • 2.21.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Caiuti..........................................pag.128

    • 2.21.3    Situația financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Caiuti .........................................................................................................................................pag. 131

  • 2.22    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Gioscni ........................................................................................................................................pag. 133 2.22.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Gioseni.............................pag. 133

    • 2.22.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Gioseni........................................pag. 137

    • 2.22.3    Situația financiara a sistemului de alimentare cu apa si dc canalizare a Comunei Gioseni ........................................................................................................................................pag. 141

  • 2.23    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si dc canalizare in Comuna Tamasi .........................................................................................................................................pag. 142 2.23.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Tamasi.............................pag. 142

    • 2.23.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Tamasi..........................................pag. 146

    • 2.23.3    Situația financiara a sistemului dc alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Tamasi .........................................................................................................................................pag. 149 2.24 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Livezi ........................................................................................................................................pag. 150 2.24.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Livezi...............................pag. 150

  • 2.24.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Livezi...........................................pag. 152

  • 2.24.3    Situația financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Livezi ........................................................................................................................................pag.

  • 2.25    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Luizi Calugara...........................................................................................................................pag.

  • 2.25.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Luizi Calugara..................pag. 153

  • 2.25.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Luizi Calugara.............................pag. 158

  • 2.25.3    Situația financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Luizi Calugara..........................................................................................................................pag.

  • 2.26    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Orbeni .......................................................................................................................................pag. 160 2.26.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Orbeni...............................pag. 160

    • 2.26.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Orbeni...........................................pag. 163

    • 2.26.3    Situația financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Orbeni .........................................................................................................................................pag. 163

  • 2.27    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si dc canalizare in Comuna Racaciuni ..........................................................................................................................................pag. 165 2.27.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Racaciuni..........................pag. 165

    • 2.27.2    Descrierea sistemului dc canalizare a Comunei Racaciuni.....................................pag. 168

    • 2.27.3    Situația financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Racaciuni............................  pag. 173

  • 2.28    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Sarata ........................................................................................................................................pag. 174 2.28.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Sarata...............................pag. 174

    • 2.28.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Sarata..........................................pag. 177

    • 2.28.3    Situația financiara a sistemului dc alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Sarata .......................................................................................................................................pag. 181

  • 2.29    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Sauccsti ......................................................................................................................................pag. 183 2.29.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Sauccsti............................pag. 183

    • 2.29.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Saucesti.......................................pag. 189

    • 2.29.3    Situația financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Saucesti .......................................................................................................................................pag. 196

  • 2.30    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Valea Seaca.............................................................................................................................pag. 198

    • 2.30.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Valea Seaca......................pag. 198

    • 2.30.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Valea Seaca..................................pag.200

    • 2.30.3    Situația financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Valea Seaca................................................................................................................................pag.203

  • 2.31    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Zemes ......................................................................................................................................pag.205 2.31.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Zemes..............................pag.205

    • 2.31.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Zemes....................  pag.208

    • 2.31.3    Situația financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Zemes ......................................................................................................................................pag.210

  • 2.32    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Targu Trotus..............................................................................................................................pag.212

    • 2.32.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Targu Trotus.....................pag.212

    • 2.32.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Targu Trotus................................pag.214

    • 2.32.3    Situația financiara a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Comunei Targu

Trotus..............................................................................................................................pag.214

  • III.    ORGANIZAREA SERVICIILOR DE APA SI APA UZATA LA NIVEL JUDEȚEAN .......................................................................................................................................pag.215 3.1    Necesitatea înființării unui operator la nivel județean............................................pag.215

  • 3.2    Crearea operatorului de apa si apa uzata la nivel județean.....................................pag.217

  • IV.    CONCLUZII......................................................................................................pag.218

  • I . DESCRIEREA CONDIȚIILOR SOCIO - ECONOMICE ALE LOCALITĂȚILOR

  • 1 . Definirea ariei deservite

Aria de operare a serviciilor de apa si de canalizare considerate pentru studiul de oportunitate acopera următoarele unitati administrativ teritoriale din județul Bacau:

  • -    Municipiul Bacau

  • -    Municipiul Moincsti

  • -    Orașul Buhusi

  • -    Orașul Darmancsti

  • -    Orașul Targu Ocna

  • -    Comuna Ardeoani

  • -    Comuna Casin

  • -    Comuna Cleja

  • -    Comuna Cotofanesti

  • -    Comuna Dofteana

  • -    Comuna Faraoani

  • -    Comuna Filipesti

  • -    Comuna Hemeiusi

  • -    Comuna Magiresti

  • -    Comuna Mărgineni

  • -    Comuna Poduri

  • -    Comuna Prăjești

  • -    Comuna Ștefan cel Mare

  • -    Comuna Tatarasti

  • -    Comuna Traian

  • -    Comuna Caiuti

  • -    Comuna Gioseni

  • -    Comuna Tamasi

  • -    Comuna Livezi

  • -    Comuna Luizi Calugara

  • -    Comuna Orbeni

  • -    Comuna Racaciuni

  • -    Comuna Sarata

  • -    Comuna Sauccsti

  • -    Comuna Valea Seaca

  • -    Comuna Zemes

  • 1.1    Condițiile social - economice ale Municipiului Bacau

Municipiul Bacau se afla in Nord-Estul tarii, in partea central - vestica a Moldovei, la doar 9,6 km in amonte de confluenta Șiret - Bistrița.

Geografic, se afla la interferența meridianului de 26° 55' longitudine estica cu paralela de 46° 35' latitudine nordica.

Patru trepte de altitudine, intre 150 m si 250 m marcheaza relieful Bacăului, cl ailandu-se in cea mai marc parte a localității, pe a doua terasa 160 - 165 m. Se detaseaza terasa de lunca joasa, dar se inalta in sesul comun al Bistriței cu Șiretul. Albia majora a Bistriței este predominată in raza asezarii, prin depozitele de prundisuri, constituind un adevarat rezervor pentru acumularea apelor freatice.

Bacaul prezintă un avantaj si prin poziționarea sa in imediata apropiere cu linia de dislocatie subcarpatica. Bacaul se afla pe terase plane sau ușor inclinate cu o expoziție estica si sud - estica, in talazuri stabilizate, avand un drenaj bun si o panza freatica bogata. Luncile si terasele din apropiere sunt larg folosite pentru cultura de pomi fructiferi, vita de vie si cereale. Daca in trecut modelarea reliefului se facea de către cataclisme, după anii 50, omul a fost cel care ridicând baraje si diguri, intre anii 1958 - 1966, La influențai, acționând astfel si asupra climei.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația municipiului Bacau se ridica la 144.307 locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 175.500 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (90,19%). Pentru 8,6% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

Bacaul c străbătut de o rețea densa dc cai rutiere care ii asigura legătură cu alte localitati - E85 (44 km pana la Roman, 87 km, pana la Adjud); DN15 / Calea Moldovei, Ștefan cel Mare, 9 Mai (58 km pana la Piatra Neamț); DN 2F / Calea Bârladului (83 km pana la Vaslui), DN 2G / Calea Moinesti, str. Energiei, str. G. Bacovia, B-dul Unirii (55 km pana la Moinesti), DN 11 / Narciselor - dar controlează si rețeaua feroviara pe tronsoanele Adjud - Bacau, Bacau - Roman, Bacau - Pașcani, Bacau - Bicaz. In ceea ce privește transportul aerian, in Bacau funcționează, la 6,5 km sud de municipiu, un aeroport care are ce obiect asigurare a transportului de pasageri si de mărfuri, precum si asigurarea protecției navigației aeriene si zborului tuturor aeronavelor care evoluează in spațiul aerian ce-i revine.

Economia municipiului Bacau are un caracter complex, principalele ramuri cu ponderi ridicate fiind: industria aeronautica, industria alimentara, industria textile, construcții, comerț, prestări servicii s.a..

  • 1.2    Condițiile social - economice ale Municipiului Moinesti

Municipiul Moinesti este așezat in partea central-vestica a Moldovei. Face parte din orașele asa numite “de sub munte”, fiind un oraș de contact încadrat in centura exterioara a orașelor dintre Carpatii Romanești si zonele extracarpatice.

Este situat la limita dintre Carpatii Rasariteni si Depresiunea Subcarpatica a Tazlaului, in partea de N.V. a județului Bacau, in bazinul mijlociu al sistemului de râuri Trotus - Tazlau. Coordonatele geografice sunt 46° 26' latitudine Nordica si 26° 29* longitudine Estica, ceea ce incadreaza localitatea in S - E Europei Centrale.

Municipiul Moinesti este străbătut de drumul național 2G (DN 2G) pe o lungime de aproximativ 9 km, de la intrarea prin zona numita Gazaric, dinspre Bacau, si pana la ieșirea spre Comanesti, prin zona Vasaiesti. Cele mai apropiate orașe sunt:

  • •    municipiul Bacau la 48 km;

  • •    orașul Comanesti la 8 km;

  • •    orașul Targu Ocna la 30 km;

  • •    municipiul Onești la 46 km.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația municipiului Moinesti se ridica la 21.787 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se Înregistraseră 24.210 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (88,98%), cu o minoritate de romi (5,09%). Pentru 5,65% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

Activitatea economica a municipiului o constituie un număr mare de firme ce activeaza in comerț (51%), urmate de cele din servicii (24%), transport (10%), industrie (7%), construcții (4%), alimentație publica (3%) si silvicultura (1%).

  • 13    Condițiile social - economice ale Orașului Buhusi

Buhusi este un oraș din județul Bacau. In afara localității urbane principale, orașul mai cuprinde si localitățile Marginea si Runcu.

Orașul se afla in nordul județului, la limita cu județul Neamț, in sud-estul depresiunii Cracau-Bistrița (la 235 m altitudine) la confluenta paraului Romani cu râul Bistrița, la 24 km nord - vest de Bacau.

Este traversat de soseaua naționala DN15, care leaga Bacaul de Piatra-Neamt. Din acest drum, la Buhusi se ramifica soseaua județeană DJ156B, care duce spre sud-vcsl la Blagesti, si soseaua județeană DJ158, care duce spre nord in județul Neamț la Romani, Moldoveni si Secuieni (unde se termina in DN2). Prin oraș trece si calea ferata Bacau-Bicaz, care este deservita de statia Buhusi.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația orașului Buhusi se ridica la 14.562 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 18,746 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (81,29%), cu o minoritate de romi (8,68%). Pentru 9,8% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.4    Condițiile social - economice ale Orașului Darmanesti

Darmanesti este un oraș din județul Bacau. In afara localității urbane principale, orașul mai cuprinde si localitățile Darmaneasca, Lapos, Pagubeni, Plopu si Salatruc. Este așezat in partea de vest a Județului Bacau, in depresiunea intramontana Comancsti Darmanesti, din grupa centrala a Carpatilor Orientali pe văile Trotusului si Uzului, cuprinzând si zona de confluenta a celor doua râuri. Din aceasta zona se deschide si un traseu rutier transcarpatic prin pasul Uzului, care unea si in trecut valea Trotusului cu valea superioara a Oltului.

Orașul se afla la limita cu județul Harghita, la poalele Munților Nemira, pe malurile râului Trotus si in bazinul hidrografic al aflluentului acestuia, râul Uz.

Este traversat de soseaua naționala DN12A, care leaga Onestiul de Miercurea-Ciuc. Din acest drum, la Darmanesti se ramifica soseaua județeană DJ123 care duce spre vest in județul Harghita la Sanmartin (unde se intersectează cu DN12) si Sansimion (deși porțiunea ce traversează munții nu este asfaltata).

Prin oraș trece si calea ferata Adjud-Comanesti-Siculeni, care este deservita de halta Valea Uzului si de halta de calatori Valea Uzului Halta,

Conform recensământului efectuat in 2011, populația orașului Darmanesti se ridica la 12.247 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se inregistrasera 14.194 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (85,96%), cu o minoritate de romi (7,68%). Pentru 6,16% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.5    Condițiile social - economice ale Orașului Targu Ocna

Targu Ocna este un oraș din județul Bacau. In afara localității de reședința, declarata stațiune balneara datorita prezentei salinei, orașul mai cuprinde si localitățile Poieni si Vâlcele.

Orașul se afla in sud-vestul județului, pe malurile râului Trotus, acolo unde acesta primește apele afluenților Slanic si Vâlcele, si unde intra in depresiunea Tazlau-Casin.

Este străbătut de soseaua naționala DN12A, care leaga Onestiul de Miercurea-Ciuc. In localitatea Targu Ocna, din acest drum se ramifica soseaua naționala DN12B, care duce la Slanic-Moldova si tot DN12A se intersectează acolo cu soseaua județeană DJ116, care o leaga spre sud de Pargaresti si Oituz (unde se termina in DN11) si spre nord de Barsanesti (unde se termina tot in DN11). Prin oraș trece si calea ferata Adjud-Comanesti Siculeni. care este deservita dc statia Targu Ocna si de haltele de calatori Saline si Ciresoaia.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația orașului Targu Ocna se ridica la 11.300 dc locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se inregistrascra 13.576 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (90,99%), cu o minoritate dc romi (1,47%). Pentru 7,18% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

Activitățile industriale principale desfasurate in orașul Targu Ocna cuprind: industria miniera, industria alimentara, industria mecanica, construcții.

  • 1.6    Condițiile social - economice ale Comunei Ardeoani

Ardeoani este o comuna in județul Bacau, formata din satele Ardeoani (reședința) si Leontinesti.

Comuna se afla in depresiunea Tazlau-Casin, pe malul râului Tazlaul Sarat. Este traversata de soseaua naționala DN2G, care leaga Bacaul de Moinesti. La Ardeoani, din acest drum se ramifica soseaua județeană DJ155A, care duce spre nord la Patjol, Balcani si mai departe in județul Neamț la Tazlau, Borlesti, Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești si Cracaoani (unde se termina tot in DN15C). Tot la Ardeoani, din DN2G se mai ramifica soseaua județeană DJ117A, care duce spre nord est la Solont si inapoi spre sud la Magiresti (unde se termina tot in DN2G).

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Ardcoani se ridica la 2.182 de locuitori, in scădere fata dc recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.563 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (97,02%). Pentru 2,98% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.7    Condițiile social - economice ale Comunei Casin

Casin este o comuna in județul Bacau, formata din satele Casin (reședința) si Curita.

Comuna Casin se afla in sud-vestul județului, la sud de municipiul Onești. Este străbătută de soseaua județeană DJ115, care o leaga spre sud de Manastirea Casin (pana in satul Scutaru) si spre nord de Onești (unde se termina in DN11).

Teritoriul comunei Casin se întinde pe văile râurilor Casin si Curita, invecinandu-se cu comunele Manastirea Casin, Bogdanesti, Buciumi si cu orașul Onești.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Casin se ridica la 3.387 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.749 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (95,34%), cu o minoritate de romi (1,86%). Pentru 2,8% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

Pe langa o mulțime de izvoare si ape bune dc băut care sunt pretutindeni pe teritoriul comunei, aceasta este scaldata de râul ce ii împarte numele. Râul Casin izvorăște din muntele Casin, județul Covasna, traversând pe lungimea de aproximativ 50 km satele Manastirea Casin, Lupești, Casin si orașul Onești unde se varsa in râul Trotua. Pe acest traseu primește afluenți de dreapta paraiele: Talamba, Xxxxxxxxxx Xxxxx, Zboinita, Calasaul Mare, Halosul Ciubotarului, apa paraului Cretu, Vale Rea Mare, Vale Rea Mica si parau! lui Miron. De pe partea stanga, râul primește afluenți paraiele: Fata Moarta, Paltinul, Pietrosul, Clabucul, Ghioina, Saratelul, Curita, Lada, Baracea si Cuciur. Unele dintre aceste paraie nu au nici o însemnătate, apa lor secând mai totdeauna. Parau! Curita izvorăște din spatele muntelui „Măgură Casinului”, din coastele dealului „Chiosuri” si aduna pana la varsarea in Casin afluenți de dreapta, paraiele: Bulzis, Sârbul, Sihastru, Braduleasa, Corbu, Larguta si parau! Stanii. Din partea stanga, parau! Curita aduna afluenți paraiele: parau! Popii, parau! Barbului si parau! Sarat.

Forța de munca plătită in comuna este ridicata. Aceasta este reprezentata in primul rând de manipulantii care lucrează la carausi pentru a-i ajuta sa manevreze cantitati mari de marfa, iar in al doilea rând, de țigani din Vlasca ce sunt lucratori de pamant. Pe raza comunei Casin, isi arc sediul si S.C. Vinul Casin, cu obiect de activitate in domeniul înființării plantațiilor viticole. Activitate economica a societății este dc data recenta, dar foarte importanta pentru comuna. In cadrul acestei societăți, activeaza ca salariati numeroși cetateni ai comunei.

Industria la Casin se poate rezuma la cele 5 mori electrice de macinat cereale.

Cea mai importanta activitate industriala, este cea a exploatării si prelucrării lemnului. Pe raza comunei funcționează 3 Întreprinderi ce au ca obiect exploatarea si prelucrarea lemnului.

  • 1.8    Condițiile social - economice ale Comunei Cleja

Cleja este o comuna in județul Bacau, formata din satele Cleja (reședința), Somusca si Valea Mica.

Comuna se afla in zona centrala a județului, pe terasele si pe colinele de pe malul drept al Șiretului, in bazinul râului Cleja, afluentul celui dintâi. Este traversata de soscaua naționala DN2, care leaga Bacaul de Focșani, precum si (prin vestul comunei) de soseaua județeană DJ119, care o leaga spre nord de Faraoani, Valea Seaca, Sarata si Bacau (unde se termina in DN11), si spre sud de Racaciuni, Gura Văii si Onești (unde se termina in DN11A). Prin comuna trece si calea ferata Bacau-Focșani, care nu este deservita direct de nicio stat ie, cea mai apropiata fiind Faraoani.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Cleja se ridica la 6.761 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.864 dc locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (92,09%). Principalele minorități sunt cele de ceangai (2,19%) si maghiari (2,16%). Pentru 3,53% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.9    Condițiile social - economice ale Comunei Cotofanesti

Cotofanesti este o comuna situata in zona de sud-vest a județului Bacau, pe Valea Trotusului si este traversata de DN HA ce leaga municipiile Onești si Adjud. Comuna este compusa din 5 sate: Cotofanesti, Borsani, Bilca, Tamasoaia si Boistea de Jos. Având in vedere organizarea geografica a comunei, o parte din cetateni se ocupa cu agricultura iar ceilalți sunt angajati la întreprinderile si societățile din municipiile Onesi si Adjud si, de asemenea, in instituțiile publice de pe raza comunei.

Comuna Cotofanesti este așezata in partea de sud a județului Bacau pe partea dreapta a râului Trotus si este tranzitată de DN HA Adjud-Onesti si CF 501 Adjud-Siculeni. Se invecineaza cu:

  • •    la nord - comuna Sascut;

  • •    la nord-est - comuna Urechesti;

  • •    la sud-est - județul Vrancea;

  • •    la vest - comuna Caiuti

Teritoriul comunei este situat in bazinul hidrografic al râului Trotus. In zona exista parau! Bilca si Borsani care sunt afluenți ai râului Trotus si văile adanci “Pana” si “Tamasoaia” care au apa in urma viiturilor. Adâncimea pauzei freatice variaza intre 10 si 15 m pe cumpene, 3 - 10 m pe versanti, pe terase 1,5-3 m.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Cotofanesti se ridica la 3.199 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.321 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (73,71%), cu o minoritate de romi (21,38%). Pentru 3,88% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.10    Condițiile social - economice ale Comunei Dofteana

Dofteana este o comuna in județul Bacau, formata din satele Bogata,Cucuicți, Dofteana (reședința), Haghiac, Larga, Seaca, si Ștefan Vodă

Comuna se afla in zona montana din vestul județului, la poalele munților Nemira, la limita cu județele Covasna si Harghita, cuprinzând bazinul hidrografic al râului Dofteana, pana la confluenta sa cu Râul Trotus.

Comuna este traversata de soseaua naționala DN12A, care leaga Onestiul de Miercurea Ciuc. Prin comuna trece si calea ferata Adjud-Comanesti-Siculeni, pe care este deservita de statia Dofteana Bacau.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Dofteana se ridica la 9.346 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră

10.928 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (94,69%), cu o minoritate de romi (1,23%). Pentru 4% din populație, apartenența etnica nu este cunoscut.

  • 1.11    Condițiile social - economice ale Comunei Faraoani

Faraoani este o comuna in județul Bacau, formata numai din satul de reședința.

Comuna se afla in zona centrala a județului, pe terasele si dealurile de pe malul drept al Șiretului. Este traversata de soscaua naționala DN2, care leaga Bacaul de Focșani. Langa Faraoani, din acest drum se ramifica soseaua județeană DJ119H, care duce in centrul satului de reședința, unde se termina in soseaua județeană DJ119, care o leaga spre nord de Nicolae Balcescu, Sarata si Bacau (unde sc termina in DN11), si spre sud de Cleja,Racaciuni, Gura Văii si Onești (unde se termina in DN1 IA). Prin comuna trece si calea ferata Focsani-Bacau, pe care este deservita de statia Faraoani.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Faraoani se ridica la 3.932 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.176 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (93,54%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (1,73%) si ceangai (1,55%). Pentru 2,64% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

La recensământul din 2011 au fost înregistrați 3.840 de locuitori, dintre care 3.706 de limba materna romana si 102 de limba materna maghiara

  • 1.12    Condițiile social - economice ale Comunei Filipesti

Filipesti (in trecut, Galbeni) este o comuna in județul Bacau, formata din satele Boanta, Carligi, Cornesti, Cotu Grosului, Filipesti (reședința), Galbeni, Harlesti si Oniscani.

Comuna Filipesti este situata in extremitatea nordica a județului, la limita cu județul Neamț. Este traversata de soseaua naționala DN2, care leaga Bacaul de Roman. Intre Filipesti si Oniscani, acest drum se intersectează cu soseaua județeană DJ159, care o leaga spre vest in județul Neamț de Bahna si inapoi in județul Bacau deRacova (unde se termina in DN15); si spre est tot in județul Neamț de Icusesti si inapoi in județul Bacau de Damienesti si mai departe tot in județul Neamț de Valea Ursului si Oniceni si mai departe in județul Vaslui de Bacesti (unde se termin in DN15D).

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Filipesti se ridica la 4.346 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se inregistraser 4.716 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (93,17%), cu o minoritate de romi(2,97%). Pentru 3,75% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.13    Condițiile social - economice ale Comunei Hemeius

Hemeius este o comuna situata in imediata vecinătate a municipiului Bacau, si este compusa din 3 localitati: Hemeius, Fântâneie, Lilieci.

Comuna este străbătută de DN 15 si DJ 119 B facand legătură acesteia cu municipiul Bacau si orașul Buhusi. De asemenea comuna este străbătută de calea ferata Bacau-Bicaz.

In vecinătatea comunei găsim, după cum urmeaza:

  • •    la N-E Comuna Bcrcsti-Bistrita;

  • •    la S-E Municipiul Bacau;

  • •    la S, S-V Comuna Mărgineni.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Hemeius se ridica la 4.755 de locuitori, in creștere fata de recensământul anterior din 2002, când se inregistrasera 3.847 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (93,5%). Pentru 6,04% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

Principalele domenii in care isi desfasoara activitatea firmele din comuna Hemeius sunt:

  • •    comercial, alimentație ;

  • •    prestări servicii

In comuna Hemeius a fost realizat un parc de dezvoltare a infrastructurii de afaceri pentru IMM-uri, parc industrial HIT.

  • 1.14    Condițiile social - economice ale Comunei Mărgineni

Mărgineni (in trecut, Margineni-Munteni) este o comuna in județul Bacau, formata din satele Barati, Luncani, Mărgineni (reședința), Padureni, Podiș, Poiana, Trebes si Valea Budului.

Comuna se afla in nordul județului, la nord-vest de municipiul Bacau, pe malurile râului Trebis (un afluent al Bistriței).

Este străbătută de soscaua naționala DN2G, care leaga Bacaul de Moinesti. La Mărgineni, acest drum se intersectează cu soseaua județeană DJ119B, care o leaga spre nord de Hemeius (unde se termina in DN15) si spre sud de Măgură (unde se intersectează cu DN11), Xxxxx-Xxxxxxxx si Sarata.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Mărgineni se ridica la 7.993 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.132 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (92,21%). Pentru 7,54% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

Pe raza comunei Mărgineni isi desfasoara activitatea multi operatori in diverse ramuri economice.

Activitati economice principale:

  • •    Prelucrare cereale

  • •    Activitati service auto

  • •    Prelucrarea lemnului

  • •    Turism ecumenic

  • •    Transport marfa.

  • 1.15    Condițiile social - economice ale Comunei Magiresti

Magiresti este situat in zona central-vestica a județului Bacau, la 6 km N-E de Municipiul Moinesti, pe DN 2G. Situata la poalele Subcarpatilor Orientali, comuna se incadreaza, din punct de vedere al reliefului, intr-o zona predominant de deal, in depresiunea Tazlaului Sarat, pe parau! Ruja dar cuprinde si zone de câmpie si munte.

Comuna Magiresti este formata din. Magiresti - centrul administrativ al comunei, Stanesti, Valea Arinilor, Prăjești si Sesuri.

Structura teritoriului:

  • •      Suprafața totala: 3321 ha

  • •    Suprafața agricola: 2039,66 ha, din care:

  • •      Teren arabii: 837,66 ha

  • •      Pășuni: 730 ha

  • •      Fanete: 458 ha

  • •       Livezi: 5 ha

  • •       Vii: 9 ha

  • •      Suprafețe neagricole:

  • •      Suprafața păduri: 773 ha

  • •      Ape: 80 ha

  • •      Drumuri: 99 ha

  • •       Construcții si curii: 249,34 ha

  • •      Teren neproductiv: 80 ha

  • •      Număr gospodarii: 1469

  • •      Număr locuitori la nivelul comunei: 4534

Populația comunei este intr-o creștere numerica continua, populația actuala a comunei fiind de 4.534 locuitori. Numărul locuitorilor repartizati pe sate: sat Sesuri - 480, sat Stanesti -932, sat Magiresti - 1197, sat Prăjești - 666, sat Valea Arinilor - 1259. Marea majoritate a populației este de etnie romana 99,96%, iar restul sunt rromi.

Comuna Magiresti face parte din unitățile administrative cu funcții preponderent agrare. Aceasta calitate ar trebui exploatata si încurajata, iar familiile care exercita acest gen de activitati ar trebui sprijinite. Se prevede ca in sectorul primar reprezentat in comuna prin agricultura sa lucreze circa 80% din populația ocupata, in sectorul secundar cca 17,5%, iar in sectorul tertiar 2,5% din populația ocupata.

Comuna Magiresti constituie o sursa continua de aprovizionare si totodată un consumator al unor produse pe care le oferă Municipiul Moinesti. Produsele rezultate in excedent din explorarea resurselor zonei (in special produse cerealiere, legumicole si viticole) vor necesita transportul si comercializarea lor in comunele si orașele din apropiere.

Contextul economic si social in care se incadreaza unitatea administrativ-teritoriala Magiresti, județul Bacau, creeaza oportunități de dezvoltare dar si riscuri asociate.

Oportunități identificate:

  • •    existenta si exploatarea zăcămintelor de petrol si gaze din zona

  • •    prelucrarea materialului lemnoss

  • •    existenta unor suprafețe însemnate de păduri.

  • •    distanta scurta de numai 6 km fata de Municipiul Moinesti permite accesul cetățenilor comunei la locuri dc munca.

  • •    exista posibilitatea realizării unor investitii in livezi de pomi fructiferi prin asocierea actualilor proprietari de terenuri cu suprafețe mici.

  • 1.16    Condițiile social - economice ale Comunei Poduri

Poduri este o comuna din județul Bacau, formata din satele Bucsesti, Cernu, Cornet, Negreni, Poduri (reședința), Prohozesti si Valea Sosii.

Comuna se afla in partea central-vestica a județului, pe malul drept al Tazlaului Sarat acolo unde primește apele afluenților sai Branesti, Valea Sosii, langa orașul Moinesti; estul comunei se afla in bazinul hidrografic al Cemului, un alt afluent al Tazlaului.

Este străbătută de soscaua județeană DJ117, care o leaga spre vest de Moinesti (unde se termina in DN2G) si spre sud de Berzunti si Livezi (unde se termina in DN11).

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Poduri sc ridica la 6.962 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când sc înregistraseră 7.983 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (92,63%), cu o minoritate de romi (3,3%). Pentru 4,04% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.17    Condițiile social - economice ale Comunei Prăjești

Prăjești este o comuna in județul Bacau, formata numai din satul de resedinta.in nordul județului, pe malul stâng al Șiretului.

Este străbătută de soseaua județeană DJ207D, care o leaga spre sud de Traian si spre nord de Negri, Damienesti si mai departe in județul Neamț de Icusesti si Ion Creanga.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Prăjești se ridica la 1.869

de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.173 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (88,92%). Pentru 11,02% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.18    Condițiile social - economice ale Comunei Ștefan cel Mare

Ștefan cel Mare este o comuna așezata in zona Subcarpatilor de curbura, in partea de sud-est a depresiunii Casin, de o parte si de alta a râului Trotus si cuprinde sate vechi razasesti de peste 500 ani. Satele componente ale comunei sunt: Ștefan cel Mare, Bogdana, Gutinas, Radeana, Negoiesti si Viisoara.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Ștefan cel Mare se ridica la 4.742 de locuitori, in creștere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.338 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (76,95%), cu o minoritate de romi (18,89%). Pentru 4,13% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

Comuna Ștefan cel Mare numără in prezent un număr de 4742 locuitori din care:

  • •    2480 persoane de sex masculin;

  • •    2262 persoane de sex feminin;

Pe sate situația se prezintă astfel:

  • •    Bogdana: 654 locuitori; 202 gospodarii;

  • •    Ștefan cel Mare: 1038 locuitori; 352 gospodarii;

  • •    Negoiesti: 1003 locuitori; 439 gospodarii;

  • •    Radeana: 724 locuitori; 281 gospodarii;

  • •    Gutinas: 606 locuitori; 257 gospodarii;

  • •    Viisoara: 717 locuitori; 259 gospodarii;

  • •    TOTAL: 4.742 locuitori; 1.790 gospodarii;

Principala ocupație a locuitorilor este agricultura. Terenul arabil este cultivat cu cereale (grâu, ovăz, porumb boabe).

Pășunile si fanetele favorizează crestera animalelor. Suprafața de teren acoperita cu păduri este de 2016 ha. Masa lemnoasa rezultata prin exploatare este folosita pentru construcții, comerț sau drept combustibil.

In prezent, in comuna exista un nr. de cea 30 agenti economici (societăți comerciale, asociatii familiale si personae fizice autorizate). Repartiția acestora in teritoriu este următoarea:

  • -    sat Ștefan cel Mare: 6 agenti economici din care:

  • • 6 societăți comerciale;

  • - sat Negoiesti: 10 agenti economici, din care:

  • •    9 societăți comerciale;

  • •    1 asociație familiala;

  • -    sat Radeana: 6 agenti economici,din care:

  • •    6 societăți comerciale;

  • -    sat Bogdana: 4 agenti economic, din care;

  • •    4 societăți comerciale;

  • -    sat Gutinas: 2 agenti economici, din care:

• 2 societăți comerciale;

  • -    sat Viisoara: 3 agenti economici,din care: • 3 societăți comerciale.

  • 1.19    Condițiile social - economice ale Comunei Tatarasti

Tatarasti (in trecut, Corni) este o comuna in județul Bacau, formata din satele Cornii de Jos, Cornii de Sus, Dragesti, Gherdana, Giurgeni, Tatarasti (reședința) si Ungureni.

Comuna se afla in sud-estul județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul stâng al Șiretului, in dreptul lacului de acumulare Beresti; prin comuna curge si râul Polocin, care se varsa tot in Șiret mai spre sud, in comuna Ilomocea din județul vecin Vrancea. Este traversata de soseaua județeană DJ252C, care o leaga spre sud-est de Huruiesti si spre nord la Corbasca si Pancesti.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Tatarasti se ridica la 2.397 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.623 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (96,58%). Pentru 3,34% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

Din punct de vedere al resurselor naturale putem găsi pe teritoriul comunei materiale de construcții, cum ar fi: piatra, nisip, argila. Calitatea solului se incadreaza in clasa IV-V, dominante fiind nisipurile poliocene pe alocuri cu luturi.

Din puncte de vedere al resurselor hidrologice (cantitate, calitate si mod de valorificare) ținem seama de :

  • •    izvoare : Purcarea din Cornii de Sus si Ulucea din Gherdana

  • •    paraie : Polocin si Matcani

  • •    lacuri, iazuri : Lacul Beresti de pe râul Șiret care se intinde pe o suprafața de 624 ha.

Din punct de vedere al echipării tehnico-edilitara publica in comuna Tatarasti exista rotea stradala de electricitate, alimentare cu apa in satul Cornii de Sus pe o distanta de 10,5 km si alimentare cu apa in satul Gherdana pe o lungime de 6,2 km. Comuna dispune si de un releu de televiziune si de o rețea de cablu TV de 42 de km.

  • 1.20    Condițiile social - economice ale Comunei Traian

Traian este o comuna in județul Bacu, formata din satele Bogdanesti, Hertioana de Jos, Hertioana-Razesi, Traian (reședința) si Zapodia.

Comuna se alia in nord-cstul județului, pe malul stâng al Șiretului. Este străbătută de soscaua naționala DN2F, care leaga Bacaul de Vaslui. La Traian, din acest drum se ramifica spre nord soscaua județeană DJ207D, care duce la Prăjești, Negri, Damienesti si mai departe in județul Neamț la Icusesti si Ion Creanga. De asemenea, DN2F se intersectează la Zapodia cu soseaua județeană DJ241A, care duce spre nord la Roșiori si Damienesti, si spre sud la Secuicni, Izvoru Berhcciului, Oncesti, Vultureni si Dealu Morii, apoi mai departe in județul Vrancea la Corbita (unde se intersectează cu DN11A) si Tanasoaia si mai departe in județul Galați la Brahasesti si Gohor.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Traian se ridica la 2.319 locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.558 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (94,39%). Pentru 5,52% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.21    Condițiile social - economice ale Comunei Caiuti

Caiuti este o comuna in județul Bacau, formata din satele Blidari, Boistea, Caiuti (reședința), Floresti, Heltiu, Marcesti, Popeni, Pralea si Vrânceni.

Comuna se afla in extremitatea sudica a județului, la limita cu județul Vrancea, pe malurile Trotusului.

Este traversata de soseaua naționala DN11 A, care leaga Onestiul de Adjud.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Caiuli se ridica la 5.252 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când sc înregistraseră 5.416 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (94,55%), cu o minoritate de romi (2,09%). Pentru 3,27% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.22    Condițiile social - economice ale Comunei Gioseni

Gioseni este o comuna in județul Bacau, formata numai din satul de reședința.

Comuna se afla in partea centraEcstica a județului, pe malul stâng al Șiretului, in aval de barajul Galbeni si in amonte de lacul de acumulare Racaciuni.

Este străbătută de soseaua judetcana DJ252B, care o leaga spre nord de Tamasi si Buhoci si spre sud de Ilorgesti si Panccsti.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Gioseni se ridica la 3.249 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când sc Înregistraseră 3.305 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (92,43%), cu minorități de romi (1,05%), maghiari (0,46%) si ceangai (0,09%). Pentru 5,94% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.23    Condițiile social - economice ale Comunei Tamasi

Comuna Tamasi este situata in partea central estica a județului Bacau la contactul culoarului Șiretului cu dealurile din extremitatea vestica a Colinelor Tutovei.

Se gaseste la o distanta de 25 km de municipiul Bacau si se invecineaza cu:

  • •    la nord: comuna Buhoci

  • •    la nord-vest: cu Letea Veche, Nicolae Balcescu, Faraoani si Cleja

  • •    la sud-vest: cu Gioseni

  • •    la nord-est: comuna Ungureni

  • •    la est: comuna Parincea

  • •    la sud si sud-est: comuna Horgesti.

Este străbătută de soseaua județeană DJ252B, care o leaga spre nord de Buhoci si spre sud de Horgesti si Pancesti. Din acest drum, la Chetris se ramifica soseaua județeană DJ252D, care duce spre vest peste Șiret la Racaciuni (unde se termina in DN2).

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Tamasi se ridica la 2.738 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se inregistrasera 3.095 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (95,84%). Pentru 4,09% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.24    Condițiile social - economice ale Comunei Livezi

Comuna Livezi, este situata in zona centrala a Depresiunii Tazlaului, pe DN 11, la o distanta de 18 km de Municipiul Onești si 35 km de Municipiul Bacau. Comuna Livezi are in componenta sase sate: Livezi, satul de reședința, Balaneasa, Orasa, Poiana, Prajoaia si Scariga.

Se învecinează la nord cu comuna Sanduleni, la vest cu comuna Berzunti, la sud-vest cu comuna Barsanesti, la sud-est cu comuna Helegiu, iar la est cu comuna Cleja si comuna Faraoani.

Este străbătută de soseaua naționala DN11, care leaga Bacaul de Onești. Din acest drum, la Livezi se ramifica soseaua județeană DJ117, care duce spre vest si nord la Berzunti, Poduri si Moinesti (unde se termina in DN2G).

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Livezi se ridica la 5.038 dc locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se inregistrasera 5.308 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (89,9%), cu o minoritate de romi (6,23%). Pentru 3,81% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.25    Condițiile social - economice ale Comunei Luizi Calugara

Luizi-Calugara este o comuna in județul Bacau, formata din satele Xxxxx-Xxxxxxxx (reședința) si Osebiti.

Comuna Luizi Calugara este așezata in zona central-nordica a județului Bacau, la o distanta de 6 km fata de municipiul Bacau, pe versantul de răsărit al dealurilor subcarpatice, de la poale pana aproape de vârfurile dealurilor ce se afla la sud-vest de municipiul Bacau, numite Sinislau, Calvar si Ghert.

Comuna Luizi Calugara se învecinează la nord cu comuna Măgură, la sud cu comuna Nicolae Balcescu si comuna Sarata, la vest cu comuna Strugari si comuna Sanduleni, la est cu municipiul Bacau.

Este străbătută de soseaua județeană DH19B, care o leaga spre sud de Sarata si spre nord de Măgură (unde sc intersectează cu DN11), Mărgineni si Hcmeius (unde se termina in DN15).

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Luizi-Calugara se ridica la 3.553 de locuitori, In scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.590 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (92,4%). Pentru 6,59% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

In comuna Luizi Calugara sunt 39 de agenti economici, cu domenii de activitate diferite, ca de exemplu: unitati comerciale si alimentație publica - Hotel "Măgură Verde", "Hanul lui Rares"; confecții metalice, prelucrare lemn, comerț, prestări servicii, confecții textile etc.

  • 1.26    Condițiile social - economice ale Comunei Orbeni

Orbcni este o comuna in județul Bacau, formata din satele Orbeni (reședința) si Scurta.

Comuna se afla in partea de sud a județului, pe colinele dc pe malul stâng al Șiretului, in bazinul afluentului acestuia, râul Orbeni.

Este străbătută de soseaua naționala DN2, care leaga Bacaul de Focșani si trece prin estul comunei, dar si de soseaua județeană DJ119D, care o leaga spre nord de Parava si spre sud de Valea Seaca (unde se termina in DN2). Prin comuna trece si calea ferata Bacau-Focsani, pe care este deservita de statia Orbeni.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Orbeni se ridica la 3.760 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.138 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (96,94%). Pentru 2,9% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.27    Condițiile social - economice ale Comunei Racaciuni

Racaciuni este o comuna in județul Bacau, formata din satele Ciucani, Fundu Racaciuni, Gasteni, Gheorghe Doja, Racaciuni (reședința) si Rastoaca.

Comuna se afla in sudul județului, pe malul drept al Șiretului in dreptul barajului si lacului dc acumulare Racaciuni, si in bazinul hidrografic al afluentului acestuia Racaciuni cu afluentul sau Valea Lunga.

Este străbătută de soseaua naționala DN2, care leaga Bacaul de Focșani. La Racaciuni, din acest drum se ramifica soseaua județeană DJ252E, care duce spre est la Pancesti traseul drumului european E85 (DN2) la ~ 25 km de municipiul Bacau, la limita estica a Dealurilor Subcarpatice (Culmea Petricica) si pe malul drept al râului Șiret. Tot din DN2, la Racaciuni se ramifica soseaua județeană DJ206B care duce spre vest la Parava si Gura Văii. Prin zona de vest a comunei trece soseaua județeană DJ119, care o leaga spre nord de Cleja, Faraoani, Valea Seaca, Sarata si Bacau (unde se termina in DN11) si spre sud de Gura Văii si Onești (unde se termina in DN1 IA). Este traversata si dc calea ferata Focsani-Bacau, care este deservita de statia Racaciuni.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Racaciuni se ridica la 7.252 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.969 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (87,74%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,22%), ceangai (2,41%) si romi (1,72%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.28    Condițiile social - economice ale Comunei Sarata

Sarata (in trecut, Dealu Nou) este o comuna in județul Bacau, formata din satele Baltata si Sarata (reședința). Comuna se afla in zona centrala a județului, la sud-vest de municipiul Bacau.

Este traversata de soseaua județeană DJ119, care o leaga spre nord-est de Bacau si spre sud de Nicolae Balcescu, Faraoani, Cleja, Racaciuni, Gura Văii si Onești (unde se termina in DN11A). La Sarata, din acest drum se ramifica soseaua județeană DJ119B, care duce spre nord la Xxxxx-Xxxxxxxx, Măgură (unde se intersectează cu DN11), Mărgineni si Hemeius (unde se termina in DN15).

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Sarata se ridica la 1.914 locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.920 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (96,76%). Pentru 3,13% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.29    Condițiile social - economice ale Comunei Saucesti

Comuna Saucesti este amplasata in partea de nord-est a orașului Bac au, de-a lungul râului Șiret si a Drumului European 85 de la nord la sud. In componenta acestei comune intra satele: Saucesti, Schineni, Siretu, Serbesti, amplasate pe albia majora a Șiretului, si Xxxxxx Xxxx, așezat pe terasa interfluviului Bistrita-Siret, la o distanta de aproximativ 300 m de râul Bistrița.

Comuna Saucesti se invecineaza la nord cu Filipesti, la sud cu Letca Veche si Buhoci, la est cu Traian si Negri, iar de la vest cu Beresti-Bistrita.

Este traversata de so șeaua naționala DN2, care leaga Bacaul de Roman; si de sos caua județeană DJ207F, care duce spre sud la Letea Veche (unde se termina in DN2F) si spre nord la Itcsti (unde se termina in DN2). Din DN2, la Xxxxxx Xxxx se ramifica soseaua județeană DJ207P, al cărui traseu se arta in intregime pe teritoriul comunei, ea terminandu-se la Saucesti in DJ207F.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Saucesti se ridica la 4.772 de locuitori, in creștere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.081 dc locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (94,26%). Pentru 5,28% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • 1.30    Condițiile social - economice ale Comunei Valea Seaca

Valea Seaca este o comuna in județul Bacau, formata din satele Cucova si Valea Seaca (reședința). Comuna se afla in sudul județului, pe malul drept al Șiretului, in dreptul acumulării hidroenergetice de la Beresti, unde râul primește afluenții Cucova si Valea Seaca.

Este traversata de soseaua naționala DN2, care leaga Bacaul de Focșani. La Valea Seaca, din acest drum se ramifica soseaua județeană DJ119D, care duce spre nord la Orbeni si Parava. Prin comuna trece si calea ferata Adjud-Bacau, care insa nu este deservita de nicio statie, cea mai apropiata fiind Orbeni.

Comuna Valea Seaca este situata la aproximativ 18 km de Adjud si aproximativ 38 km de Bacau, de-a lungul unor vai descendente care pornesc de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-cstica a Culmii Pietricica.

Vecinii comunei sunt la nord comuna Orbeni, la est comuna Corbasca - care este delimitată de Șiret, la sud comuna Sascut si la vest comuna Ștefan cel Marc.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Valea Seaca sc ridica la 3.867 de locuitori, in creștere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.564 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (58,91%), cu o minoritate de romi (33,1%). Pentru 7,96% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

Activitatea economica principala este reprezentata de agricultura. Se mai practica pentru autoconsum creșterea animalelor si viticultura. Putini locuitori lucrează in comerț sau servicii.

  • 1.31    Condițiile social-economice ale Comunei Zemes

Zemcs (in trecut, Tazlau de Sus) este o comuna in județul Bacau, formata din satele Bolatau si Zemcs (reședința).

Comuna se afla in nord-vestul județului, la limita cu județul Neamț, in zona cursului superior al râului Tazlaul Sarat.

Este deservita doar de sosele comunale, care fac legătură cu municipiul Moincsti, aflat la sud.

Conform recensământului efectuat in 2011, populația comunei Zemes se ridica la 4.368 de locuitori, in scădere fata de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.248 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (95,33%). Pentru 4,58% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta.

  • II.    DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE

Pentru a cunoaște starea actuala a sistemului de alimentare cu apa si canalizare din cele treizeci si patru de localitati, in acest capitol s-a realizat o descriere tehnica a sistemului de apa si canalizare împreuna cu prezentarea situației financiare pentru fiecare localitate in parte.

  • 2.1    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Municipiul Bacau

    • 2.1.1    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa in Municipiul Bacau

Sistemul de alimentare al Municipiului Bacau este format din surse subterane si sursa dc suprafața din lacul de acumulare Poiana Uzului care asigura alimentare cu apa in:

  • -    Municipiul Bacau;

  • -    Comuna Mărgineni;

  • -    Comunei Hcmeius.

Municipiul Bacau, impreuna cu localitățile Mărgineni, Hemeius - Fantanele, Letea Veche si operatorul privat SC Goldl Emil ian SRL care opereaza pc raza comunei Măgură, beneficiază de multiple surse de apa, după cum urmeaza:

  • a)    dc suprafața din lacul de acumulare Poiana Uzului localizata la aproximativ 50 km la vest de oraș (in Munții Carpati) cu următoarele caracteristici:

  • -    capacitate totala instalata         2.880 mc/ora 800 1/sec

  • -    capacitate exploatata             1.500 mc/ora

Apa bruta este preluata de la priza de apa din barajul de acumulare Poiana Uzului pana la stat ia de tratare Barati (din imediata apropiere a Municipiului Bacau) prin intermediul unei conducte de PREMO/OL in lungime de 64.848 ml.

Daca nivelul apei in acumularea Poiana Uzului ar fi menținut la cota 512,18 mdMN, ar fi posibil transportul gravitațional al apei in statia de tratare Barati.

Prin noul regulament de exploatare a acumulării, datorita necesității măririi volumului de atenuare, nivelul apei in acumulare este menținut in jurul cotei de 409,00 - 410,00 mdMN, fapt ce conduce la necesitatea pompării apei. De aceea, pe traseul conductei, in localitatea Moinesti a fost construita o stafie de pompare care pompează apa pana la Barati.

Statia de pompare Moinesti este amplasata pe stanga drumului DN 2G, in apropierea km 51. Statia de pompare are rolul de a asigura transportul apei spre statia de tratare Bacau, atunci

când nivelul apei in baraj este sub cota 512,18 mdMN si nu mai permite traversarea punctului inalt dc la Moinesti (cota 427,06 mdMN).

Echiparea statiei de pompare s-a proiectat astfel ca sa asigure pomparea apei pana la camera de rupere a presiunii Moinesti cu 2 grupuri de pompe avand caracteristicile:

  • -    1 + 1 electropompe centrifuge verticale cu parametrii Q = 2.880 mc/h, = 55 m, P = 560 kW, U = 6.000 V;

  • -    1 + 1 electropompe centrifuge verticale cu parametrii Q = 2.880 mc/h, Hmax. = 24 m, P = 315 kW,U = 6.000 V.

Toate pompele sunt acționate prin intermediul convertizoarelor de frecventa. Funcție de presiunea in conducta generala dc aspirație funcționează numai cate o pompa din fiecare grup, s-au ales 2 grupuri de pompe, pentru ca o acționare prin convertizor dc frecventa nu putea sa preia toata plaja de presiune necesara (intre 435,24 si 487,92 mdMN) dictata dc nivelul apei in lac si de pierderile de sarcina pe conducta de aductiune.

Conducta de aductiune este bransata la colectorul Dn 1.500 mm amplasat intr-un cămin exterior barajului care este prevăzut cu un teu vertical avand Dn 600 mm. Aici s-a realizat o reducție 800/600 mm, unneaza un cot la 90°, un compensator de montaj, o vana fluture Dn 800 mm si un debitmetru electromagnetic Dn 800 mm, după care conducta din OL Dn 800 mm este pozata pe zidul de sprijin existent pe cca. 58 m lungime.

După coborârea dc pe zidul de sprijin conducta este ingropata, iar diametrul ci trece de la OL Dn 800 mm la fonta Dn 1.000 mm pe lungimea de 19.897 m pana la statia de pompare Moinesti. De aici, pana la poalele dealului Grigoreni conducta are lungimea de L = 25.638 m si este din fonta ductila avand Dn 800 mm. De la poalele dealului Grigoreni se utilizează conducta veche pana la Barati, pe o lungime de 19.313 m. Conducta veche este din tuburi PREMO Dn 800 mm si țeava otel la subtraversari si supratraversari de cursuri de apa.

Sistemul de aductiune al apei brute de la baraj la Statia Barati are pe traseu doua rezervoare cu nivel liber, cu rol de rupere a presiunii, unul la cel mai inalt punct al conductei la 418,4(nivel hidraulic) la Moinesti si un al doilea in vârful dealului Grigoreni la 368,9 m (nivel hidraulic).

  • b)    subterane si 2 fronturi de captare apa subterana, localizate la aproximativ 5 km la nord de oraș.

  • -    Statia Mărgineni preia debitele capatate din armatoarele fronturi de capatare:

• Fronturi de captare: Hemeius 1 + II (13+5 foraje) si Mărgineni I (28 foraje).

o Frontul de captare Hemeius I situat in comuna Hemeius, a fost realizat in anul 1974 si cuprinde un număr de 13 foraje. In anul 2001 puțurile au fost modernizate fiind echipate cu electropompc tip GRUNDFFOS.

Caracteristicile frontului sunt:

Debitul maxim capabil                     110,20 1/sec,

Debitul maxim de exploatare                82,59 1/sec

o Frontul de captare Hemeius II situat in comuna Hemeius, a fost realizat in anul 1986 si cuprinde un număr de 5 foraje. In anul 2001 puțurile au fost modernizate fiind echipate cu electropompe tip GRUNDFFOS.

Caracteristicile frontului sunt:

Debitul maxim capabil                      75,80 1/sec,

Debitul maxim de exploatare                51,66 1/sec

o Frontul de captare Mărgineni I situat in zona A VI AS AN -parau! Limpedca CF. Bacau- Piatra Neamț, a fost realizat in anul 1974 si cuprinde un număr de 24 puțuri forate si 4 puțuri sapate. In anul 2002 puțurile au fost modernizate fiind echipate cu electropompe tip GRUNDFFOS.

Caracteristicile frontului sunt:

Debitul maxim capabil                     103,50 1/sec,

Debitul maxim de exploatare                62,57 1/sec

  • -    Statia de pompare Mărgineni are in dotare doua rezervoare R, si R2, unul de 200 mc si unul de 10.000 mc.

Rezervorul suprateran cu o capacitate de 10.000 mc inmagazineaza apa provenita din:

  • -    frontul Hemeius I - Debitul captat din colectorul de otel cu diametrul Dn 400 mm in lungime de 1,3 km, este pompat prin conducta de transport din otel avand Dn 400 mm in lungime de 4,5 km;

  • -    debitul captat din frontul Hemeius II - din colectorul telescopic din otel cu diametre cuprinse intre Dn 200 mm si Dn 400 mm, in lungime de 0,8 km ce este pompat prin conducta de transport din tuburi PREMO, avand Dn 600 mm in lungime de 3,7 km;

  • -    debitul captat din frontul Mărgineni I - din colectorul dc otel cu diametre cuprinse intre Dn 150 mm si Dn 500 mm, este Înmagazinat in rezervoarele din cadrul statici dc pompare aflata in același perimetru.

Rezervorul este din beton armat si este prevăzut cu o camera in care se afla organele de închidere - deschidere ale conductelor de legătură. Apa acumulata in rezervor se dezinfectează prin injectarea de clor gazos in conductele de transport dc Dn 600 mm si Dn 400 mm.

Rezervorul semiingropat cu o capacitate de 200 mc înmagazinează apa provenita din frontul de captare Mărgineni I si este folosit pentru spalarea rezervorului de 10.000 mc.

  • -    Stafia Gheraiesti preia debitele capatate din următoarele fronturi de capatare:

  • • Mărgineni II (16 foraje), Gheraiesti 1 + II (44+35foraje)

o Frontul de captare Mărgineni II - format din 16 puțuri forate a fost realizat in anul 1986 si este amplasat in zona caii ferate Bacau - Roman, in prelungirea rampei de revizie vagoane CFR Bacau, pe teritoriul administrativ al comunei Mărgineni.

Caracteristicile frontului sunt:

Debitul maxim capabil                     112,00 1/sec,

Debitul maxim de exploatare               102,00 1/sec

o Frontul de captare Gheraiesti I - format din 57 de foraje, 8 executate in anul 1966 si 49 executate in anul 1982. In prezent sunt in funcțiune 44 de foraje si este amplasat la o distanta medie de cea. 75 m de albia majora a râului Bistrița, langa lacul dc acumulare Bacau II, si canalul de fuga al UIIE Bacau I.

Caracteristicile frontului sunt:

Debitul maxim capabil                    264,00 1/sec,

Debitul maxim de exploatare               190,00 1/sec

Apa imgazinata in rezervoarele Statiei Gheraiesti provine din:

o Frontul Gheraiesti I - Debitul captat din din cele 44 de puțuri ajunge in conductele colectoare telescopice din otel si fonta cu dimensiuni de la Dn 150 mm pana la Dn 600 mm in lungime de 3,2 km si este pompat la Statia de pompe Gheraiesti printr-o conducta de aductiune din otel in lungime de 150 m;

o Frontul Mărgineni II - Debitul captat din din cele 16 de puțuri ajunge in conducta colectoare din otel si fonta cu dimensiuni de la Dn 200 - 300 in lungime de 1,342 km si ajunge in Statia de pompe Gheraiesti printr-o conducta de aductiune din otel Dn 500 mm in lungime de 2,455 km. 0,036 + 0.032 ml

Statia de pompare Gheraiesti are in dotare petru rezervoare Rp R2, R3 si R4cu o capacitate totala de stocare de 30.000 mc.

Jn cadrul sistemului de alimentare cu apa potabila al Municipiului Bac au precum si al localităților limitrofe (Mărgineni, Hemeius - Fantanele, Letea Veche si operatorul privat SC Gold Emil ian ce operează in Com. Măgură alimentate din același sistem) procedeul de tratare consta in funcție de sursa de alimentare cu apa bruta si anume:

  • a) Procedeul de tratare pentru apa bruta captata din sursele subterane consta clorinarea acesteia in cele doua statii de clorinare:

  • • Statia de clorinare Mărgineni

Statia de clorinare Mărgineni cuprinde:

  • -    depozitul de clor

Depozitul de clor este dotat cu un cantar tip bascula de 2 tone pentru recipicntii de clor si un pod rulant electric de 3,2 tf. Clorul gazos necesar pentru dezinfectia apei înmagazinate in rezervorul de 10.000 mc este stocat in containere de 800 kg, care se aseaza pe platforma cântarului in vederea urmăririi consumului orar de clor. Este prevăzut cu un sistem de neutralizare a scăpărilor accidentale de clor si cu o instalație de ventilație fortata.

  • -    sala aparatelor de clorinare

Sala aparatelor de clorinare este dotata cu doua aparate de clorinare tip DOZACLOR 2.000, produse de „Grup Romet Buzău”, prevăzute cu ejectoarc de 4 kg clor/h si 10 kg clor/h cu doua circuite de clorinare. Cantitatea de clor rezidual din apa este controlata de laboratorul propriu si dozata funcție de analizele de laborator. Clorul rezidual prezent in apa trebuie sa fie de 0,65 mg/1 la plecarea din statia de pompare. Cantitatea de clor gazos consumata in statie este de 1,8 kg/h.

  • -    instalație de neutralizare a pierderilor de clor

Instalația de neutralizare a pierderilor de clor gazos este amplasata intr-o încăpere separata avand doua bazine supraterane, prevăzute cu agitatoare electrice cu P = 0,75 kW si P = 2 kW, in care se prepara soluție de tiosulfit de sodiu si hidroxid de sodiu. Cele doua soluții chimice se amesteca intr-un bazin subteran de unde se pompează in instalația de drenare a depozitului dc clor, cu ajutorul unei electropompe tip AN 80, Q - 60 mc/h, H = 28 m, P = 7,5 kW.

  • -    sala de supraveghere - personal dc exploatare.

Intre Stati a Mărgineni si Statia Barati exista doua conducte Dn 600 cu o lungime de cca 4 km.

  • •    Statia de clorinare Gheraiesti

Statia de clorinare cuprinde depozitul de clor si sala aparatelor de clorinare.

  • -    depozitul dc clor

Depozitul de clor este dotat cu doua cantare tip bascula pentru rccipientii de clor si cu un pod electric de 3,2 tf Clorul gazos necesar pentru dezinfectia apei Înmagazinate in rezervoare este stocat in containere dc otel dc 800 kg.

Containerul de clor gazos in greutate de 1.500 kg este transportat cu ajutorul podului rulant pe platforma cântarului pentru urmărirea orara a consumului dc clor.

Depozitul de clor este prevăzut cu un sistem de neutralizare a scăpărilor accidentale dc clor si o instalație dc ventilație cu tiraj fortat.

  • -    sala aparatelor de clorinare

In sala aparatelor de clorinare sunt montate doua aparate de clorinare tip DOZACLOR 2.000, produse de „Grup Romet Buzău”, cu capacitatea de 10 kg clor/h si cu doua circuite dc clorinare, unul pentru apa captata din frontul Gheraiesti I si celalalt pentru apa captata din fronturile Gheraiesti II si Mărgineni II. Cantitatea de clor rezidual din apa este controlata de laboratorul propriu si dozata funcție de analizele de laborator. Clorul activ rezidual prezent in apa este de 0,5 mg/1 la plecarea din statia de pompare. Cantitatea de clor gazos consumata in static este de 2,3 kg/h.

  • b) Procedeul de tratare pentru apa bruta captata din sursa de suprafața din lacul de acumulare Poiana Uzului

Apa bruta preluata din sursa de suprafața din lacul de acumulare Poiana Uzului este tratata in cadrul statiei de tratare Barati (din imediata apropiere a Municipiului Bacau in amonte de cele 3 rezervoare subterane existente 1 x 10.000 mc + 2 x 5.000 mc). La proiectarea statiei s-a tinut seama ca apa provenita din acumulare in perioadele de schimbare a anotimpurilor, devine deosebit de tulbure avand 25 - 26 mg/1 substanțe solide in suspensie, in mod deosebit la începutul verii). Statia a fost pusa in funcțiune in anul 2011.

  • -    Capacitate instalata 2.880 mc/h

  • -    Capacitate in exploatare 1,450 mc/h

Calitatea apei tratate este conforma cu Directiva Europeana CE 98/83 pentru calitatea apei potabile, Legea nr. 258/2002, SR ISO 24510/2008, SR ISO 24511/2008, SR ISO 24512/2008.

Tratarea apei brute in cadrul Statiei de tratare a apei Barati se realizeaza după metoda:

  • -    Coagulare - Floculare;

  • -    Decantare;

  • -    Filtrare rapida;

  • -    Clorinare.

Tratare apa:

Procesul principal dc tratare a debitului de apa, funcționează gravitațional, datorita amplasării statici la căpătui ccl mai inalt al perimetrului, fapt ce permite ca apa sa treaca gravitațional prin unitățile de tratare. Unitățile de procesare principale includ:

  • -    bazin de apa cu divizare in 3 debite egale;

  • -    coagulare cu corecție de pH (dozare cu var) in fiecare curent;

  • -    amestecul de evacuare a fiecărui curent dozat cu coagulant cu adaugare de polielectrolit;

  • -    dozare periodica de praf de carbon activat;

  • -    etapa unica dc floculare mecanica;

  • -    limpezire cu lamele aciculare;

  • -    filtrarea gravitaționala rapida cu nisip cuartos;

  • -    sterilizare prin clorinare;

  • -    corecția finala a pH-ului;

  • -    reciclarea apei si evacuarea nămolului;

  • -    recuperarea apei de spalare folosita.

Descrierea statiei de tratare a apei

Conducta de aductiune Dn 800 mm, aduce apa intr-un bazin de liniștire suprateran din beton armat. De aici, debitul de apa deversează 3 deversoare orizontale care tranzitează aceleași debite in cele 3 bazine de floculare.

In aval de fiecare deversor, exista cate un stavilar de izolare care dirijează apa intr-o conducta Dn 600 mm, prevăzută cu un debitmetru electromagnetic Dn 500 mm. Sulfatul de aluminiu si varul pentru corectarea pH-ului, daca este necesar, este dozat intr-un punct, in interiorul conductei, situat inaintea camerei de amestec.

In camera de amestec se face dozarea cu praf de carbon activat in suspensie in apa, pentru indepartarea oricăror alge si microparticule.

Omogenizarea apei se face cu un mixer avand diametrul bazinului. După ce a fost complet omogenizata, apa coagulata trece in cele 3 rezervoare de floculare unde este agitata mecanic. Apa floculata va primi o perioada de floculare minima de 20 minute la debitul maxim.

Flocoanele de hidroxid de aluminiu sunt dozate cu policlectroliti, fie in timpul omogenizării, fie in stadiul de floculare. Apa complet floculata trece in bazinele de limpezire prin 2 seturi de sisteme de țevi de colectare si dispersie cu viteza redusa pentru a fi distribuita egal. Bazinele de limpezire sunt prevăzute cu module decantoare cu lamele. Acestea sunt din polistiren, acoperind întreaga suprafața a bazinului. Apa floculata străbate un traseu șicanat prin aceste module in vederea limpezirii. Particulele de flocoane reținute cad si se decantează in 4 rezervoare de nămol, realizate din beton armat, amplasat la baza fiecărui rezervor de limpezire. Nămolul din fiecare rezervor este evacuat secvențial si deversat la rezervorul de receptic/reciclare comun, amplasat in exteriorul clădirii. De aici el este returnat cu ajutorul unor clcctropompe in rezervoarele de floculare. Nămolul in exces este evacuat in camera de colectare a deșeurilor de nămol. Nămolul din interiorul rezervorului este menținut in suspensie de un mixer submersibil.

Apa limpezită, evacuata la partea superioara a decantoarelor este colectata de un număr de 3 x 10 jgheaburi, de secțiune triunghiulara si dirijata spre un canal de evacuare, unde se face corecția pH-ului apei cu var. Din canalul de evacuare apa este dirijata in 8 bazine in care se realizează filtrarea cu nisip cuartos. Filtrele sunt amplasate intr-o hala si sunt dispuse in doua grupuri de cate 4 filtre, unde sunt montate suflante de aer, pompe de antrenare a compresoarelor de apa si de aer, cat si rezervorul apei de spalare care este poziționat central intre cele 2 grupuri de filtre.

O parte din apa filtrata ramane in rezervorul de spalare urmând a fi folosita la spalarea filtrelor din nisip cuartos. Cealalta parte a apei trece prin statia de clorinare, in rezervorul de stocare a apei potabile. Statia de tratare Barati are in dotare 3 rezervoare pentru stocarea apei (1 x

  • 10.000 + 2 x 5.000 mc). In cele 3 rezervoare se amesteca apa din sursa de suprafața din acumularea Poiana Uzului, cu apa subterana pompata din sursa Mărgineni.

Apa potabila inmagazinata in rezervoarele de la statia de pompare Gheraicsti si Mărgineni si rezervoarele de la Barati, este distribuita către consumatorii industriali si populație prin intermediul a 7 conducte magistrale, după cum urmeaza:

  • a)    Din statia de pompare Gheraiesti pleaca 3 conducte de transport:

Plecarea I, conducta Dn 600 mm din OL si fonta ductila;

Plecarea II, conducta Dn 800 mm din tuburi PREMO si OL;

Plecarea III, conducta Dn 600 mm din tuburi PREMO,OL si fonta ductila.

  • b)    Apa potabila inmagazinata in rezervoarele statici Mărgineni este distribuita cu ajutorul pompelor in rețeaua de distribuție prin intermediul a doua conducte magistrale.

Plecarea I, tuburi de fonta Dn 600 mm care alimentează rezervoarele Barati;

Plecarea II, tuburi PREMO Dn 600 mm care alimentează zona industriala N-V si o parte din rețelele de distribuție;

  • c)    Apa potabila inmagazinata in rezervoarele Barati este distribuita gravitațional in municipiul Bacau prin intermediul a doua conducte de transport.

Plecarea I, tuburi de fonta Dn 600 mm care alimentează zona industriala Mărgineni si rețelele de distribuție din partea N-V a municipiului Bacau;

Plecarea II, tuburi PREMO Dn 800 mm si Dn 600 mm care alimentează cartierul CFR si zona de sud a municipiului Bacau.

Rezervoare de inmagazinare amplasate pe raza Municipiului Bacau se prezintă astfel:

  • -    Statia de pompare Gheraiesti are in dotare patru rezervoare R]? R2, R3 si R4 cu o capacitate totala de stocare de 30.000 mc.

    Rezervor

    Material

    Amplasare

    Diametru

    - m -

    Suprafața -mp -

    Volum - mc -

    R,

    Beton armat

    Suprateran

    35

    962

    5.000

    r2

    Beton armat

    Suprateran

    35

    962

    5.000

    r3

    Beton armat

    Suprateran

    45

    1.590

    10.000

    R<

    Beton armat

    Suprateran

    45

    1.590

    10.000

- Stafia de pompare Mărgineni arc in dotare doua rezervoare Rj si R 2.

Rezervor

Material

Amplasare

Diametru - m -

Suprafața - mp -

Volum - mc -

R,

Beton armat

Semiingropat

200

r2

Beton armat

Suprateran

45

1.590

10.000

R,

Beton armat

Semiingropat

200

r2

Beton armat

Suprateran

45

1.590

10.000

Apa potabila inmagazinata in rezervoarele de la statia de pompare Gheraiesti si Mărgineni si rezervoarele de la Barati, este distribuita către consumatorii industriali si populație prin intermediul a 7 conducte magistrale, după cum urmeaza:

  • a ) Din statia de pompare Gheraiesti pleaca 3 conducte de transport:

  • -    Plecarea I, conducta Dn 600 mm din OL si fonta ductila;

  • -    Plecarea II, conducta Dn 800 mm din tuburi PREMO si OL;

  • -    Plecarea III, conducta Dn 600 mm din tuburi PREMO,OL si fonta ductila.

  • b ) Apa potabila inmagazinata in rezervoarele statiei Mărgineni este distribuita cu ajutorul pompelor in rețeaua de distribuție prin intermediul a doua conducte magistrale.

  • -    Plecarea I, tuburi de fonta Dn 600 mm care alimentează rezervoarele Barati;

  • -    Plecarea II, tuburi PREMO Dn 600 mm care alimentează zona industriala N-V si o parte din rețelele de distribuție;

  • c ) Apa potabila inmagazinata in rezervoarele Barati este distribuita gravitațional in municipiul Bacau prin intermediul a doua conducte de transport.

  • -    Plecarea I, tuburi de fonta Dn 600 mm care alimentează zona industriala Mărgineni si rețelele de distribuție din partea N-V a municipiului Bacau;

  • -    Plecarea II, tuburi PREMO Dn 800 mm si Dn 600 mm care alimentează cartierul CFR si zona de sud a municipiului Bacau.

Rețeaua de distribuție apa potabila din municipiul Bacau este o rețea de tip inelar in lungime de 255,2 km, avand 18622 racorduri si este amplasata subteran la adâncimi cuprinse intre 1 m si 3 m. Rețelele sunt impartite in 3 categorii: rețea de transport, rețea de distribuție si branșamente.

Rețeaua de distribuție - lungimi si material de construcție se prezintă astfel:

Material de construcție

Lungimea conductelor

% din lungimea totala a conductelor

Total -km

Din care executate in perioada

Pana in

1960

1960-

1980

După 1980

Fonta

91,4

31,5

25,4

34,5

35,9

Otel

109,3

14,5

67,3

27,5

42,8

Beton armat

10,0

-

10,0

-

3,9

Azbociment

44,5

-

44,5

-

17,4

TOTAL

255,2

46,0

147,2

62,0

100,0

Rețeaua de distribuție - lungimi si diametre conducte se prezintă astfel:

Diametrul - mm -

Destinația conductelor

Lungimea conductelor

% din lungimea totala a conductelor

600-800

I ran spoit

102,2

40

150—400

Distribuție

114,8

45

26-52

Branșament

38,2

15

TOTAL

255,2

100

In momentul de fata, programul de distribuție a apei potabile in municipiul Bacau este non-stop, cu excepția zilelor când, din anumite motive se inregistreaza defecțiuni pe conductele de distribuție, funcționarea fiind cu presiune scăzută.

Pentru a avea o mai buna cunoaștere a presiunii in rețelele de transport si distribuție, s-au construit cămine si s-au creat puncte de monitorizare:

  • -    cămin de monitorizare str. Ștefan cel Mare - Dig Barnat pod cu lanțuri;

  • -    cămin de monitorizare str. 9 Mai - Ștefan cel Mare - Mioriței Bancorex;

  • -    cămin de monitorizare str. Mioriței, bl. 24, sc. D;

  • -    cămin de monitorizare str. Miorița — Prelungirea Bradului;

  • -    cămin de monitorizare str. Miorița - Energiei (pod Mărgineni);

  • -    cămin de monitorizare str. Gării - Miorița;

  • -    cămin de monitorizare str. Abatorului - Brândușei;

  • -    cămin de monitorizare str. Gării - I.S. Sturza (Cuptorul de Aur);

  • -    cămin de monitorizare str. Calea Marasesti nr. 1 (C.E.C.);

  • -    cămin de monitorizare str. George Bacovia - Banca Naționala (BNR);

  • -    cămin de monitorizare B-dul Unirii - Vadul Bistriței (pod Serbanesti);

  • -    cămin de monitorizare str. EL. Caragiale - Cronicar Neculce;

  • -    cămin de monitorizare Calea Marasesti - acces Spital Județean Bacau;

  • -    cămin de monitorizare str. Marasesti - Erou Xxxxxxx Xxxxxx (TIC-TAC);

  • -    cămin de monitorizare str. Milcov nr. 16;

  • -    cămin de monitorizare str. Milcov nr. 140;

  • -    cămin de monitorizare str. Aeroportului - Școala Speciala Handicapati;

  • -    căminul de monitorizare b-dul Unirii - Vadul Bistriței (pod Serbanesti) este amplasat suprateran, iar celelalte cămine sunt amplasate subteran.

  • 2.1.2 Descrierea sistemului existent de canalizare in Municipiul Bacau

Rețeaua de canalizare este realizata in sistem unitar, amplasata pe întreaga rețea stradala a municipiului Bacau cu o lungime de -202,3 km si adâncimi cuprinse intre 1 m - capetele de racorduri de colectoare stradale si 7 m - colectoarele stradale.

Cartierul Serbanesti este situat cu 2 - 4 m sub nivelul municipiului Bacau, amplasat pe malul stâng al Râului Bistrița, de aceea apele uzate din aceasta zona sunt colectate intr-un bazin din beton, cu o capacitate de 200 mc si pompate in rețeaua de canalizare a municipiului Bacau cu ajutorul statiei de pompare ape uzate Serbanesti.

Epurare

  • -    Statia de epurare a apelor uzate are o capacitate de 1.500 1/s treapta mecanica si 950 1/s treapta biologica.

  • -    Statia de epurare a apelor uzate din municipiul Bacau a fost proiectata si construita după un proiect ISLGC București, elaborat in anii 1965 - 1968.

  •    Statia de epurare a apelor uzate din municipiul Bacau are ca influent totalitatea apelor reziduale atat menajere, industriale precum si cele pluviale, mai puțin apele uzate deversate dc catrc S.C. AMURCO S.A. Bacau, întrucât aceasta are statii de epurare independente.

  • -    Fluxul tehnologic al apelor uzate pe cele doua linii de epurare mecanica si biologica se împarte in:

Circuitul apei

  • ~    gratar des cu lumina intre barele grătarelor de 30 mm, curatare manuala;

  • ~    gratar cu greble rotative cu lumina intre bare de 20 mm;

  • -    desnisipator, cu rol de a retine particulele grosiere mai mari de 0,2-0,4 mm;

  • -    separator de grăsimi care utilizează principiul fizic al flotatiei naturale si artificiale (prin insuflare de aer) de separare din apa a grăsimilor, uleiurilor, produselor petroliere si a altor substanțe nemiscibile si mai ușoare decât apa;

  • -    dccantoarc primare, de construcție verticala monobloc, cu diametrul de 30 mm (4 buc.) pe treapta veche si 2 x 45 mm pe treapta noua;

  • -    statia de pompare ape decantate necesara pentru transportul apelor uzate după decantoarele primare la cota bazinelor de aerare (+7 m) intre obiectivele tehnologice dc pe linia apei si emisar (râul Bistrița);

  • -    bazine de aerare, denumite si bazine cu nămol activ, sunt construcții in care se produce procesul de epurare biologica a apelor uzate, in prezenta oxigenului introdus artificial cu ajutorul aeratoarelor si a nămolului de rccirculare.

Construcția bazinelor de aerare (in număr de trei, in funcțiune doua cu 28 aeratoare) este de tipul stop-feed, adica apa uzata este introdusa in diferite puncte ale bazinelor de aerare pentru egalizarea încărcării organice a nămolului, ceea ce duce implicit la un necesar maxim de oxigen redus;

  • -    decantoare secundare, construcții descoperite 4 x 0 45 m, care au rolul de a retine nămolul biologic produs in bazinele de aerare cu nămol activat. Fiecare decantor este echipat cu un pod raclor diametral, avand pe raza 9 sape pentru raclarea nămolului de pe radier, nămol care prin sistem de presiune hidrostatica este trimis intr-o basa mobila de unde este absorbit prin intermediul unei „pipe” care este vidata cu ajutorul unor pompe de vid montate pe fiecare decantor in parte. Circulația apei se face atat orizontal cat si radial, de la centru spre periferie, fiecare decantor primind apa printr-un cilindru central a cărui gura de alimentare este sub nivelul apei din decantor.

Colectarea apei epurate din dccantoarelc secundare se face printr-o rigola dispusa diametral pe fiecare decantor in parte, de unde printr-un canal colector pleaca spre emisar.

Circuitul nămolului

  • -    circuitul nămolului in treapta mecanica;

  • -    nămolul rezultat din cele patru decantoare primare este colectat intr-o basa la statia de pompare nămol primar si trimis in cele patru metantancuri unde are loc fermentare anaeroba. Nămolul in exces (fermentat) din metantancuri se trimite pe paturile de uscare in suprafața de 3 ha, cu o inaltimc de depozitare a nămolului de 1,5 m.

  • -    circuitul nămolului in treapta biologica;

  • -    in bazinele cu nămol activat se desfasoara in mediu anaerob procese biochimice in substratul organic din apa uzata este consumat de microorganisme si transformat in material celular viu si parțial inert, care se retine in decantoarelc secundare sub denumirea de nămol activat. Cea mai mare parte a nămolului activat este rccirculat in bazinele de aerare in scopul menținerii unei concentratii corespunzătoare gradului de epurare necesar al sistemului. O parte a nămolului activat retinut in decantoarele secundare este excedentar si trebuie eliminat din proces si trimis in treapta de prelucrare a nămolului.

  • 2.2 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Municipiul Moinesti

Alimentarea cu apa potabila a municipiului Moinesti se realizează in prezent din sursa de suprafața Poiana Uzului, prin Statia de tratare Darmanesti.

  • 2.2.1    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa al Municipiului Moinesti

Sistemul de alimentare cu apa a municipiului Moinesti se compune din următoarele elemente:

  • -    instalatii de aductiune;

  • -    statie dc repompare;

  • -    instalatii de inmagazinare;

  • -    instalatii de tratare - ciori nare ( dezinfectie finala);

  • -    instalatii de distribuție apa potabila.

De la statia de tratare Caraboaia - Darmancsti apa este trimisa prin pompare, cu ajutorul a 2 (doua) pompe 12 NDS (IA + IR) ce au caracteristicile:

  • -    Q= 1260mc/h;

  • -    H = 53 mcA;

  • -    P = 250 KW, spre orașele Darmancsti, Comanesti si Moincsti prin intermediul unei conducte PREMO 4- OTEL avand Dn 800 mm si L - 10,5 Km.

In anul 2010 a fost realizata o joncțiune intre conducta Dn 800 mm si cele doua fire dc aductiune pe str. Păcii, municipiul Moinesti.

Conductele de aductiune sunt prevăzute cu vane dc golire si aerisire, vane de inchidere si deschidere pentru secționarea tronsonului, subtraversand soseaua Moinesti - Comanesti in doua puncte.

De la Statia dc repompare Vermesti apa este pompata pr intr-o conducta PEHD de 500 mm pe o lungime de 6 km pana la căminul de apometru de pe strada Păcii.

In căminul de apometru s-a făcut joncțiunea cu conductele vechi de aductiune de OL 300 mm si 400 mm prin care se pompează apa către rezervoarele din Brazi (2 x 2.500 mc si 2 x 1.000 mc) pe o distanta de 3 km si rezervoarele Micleasca (2 x 300 mc) pe o distanta de 2 km.

De la rezervoarele Brazi apa este pompata către rezervoarele de apa (2 x 100 mc) amplasate in punctul Dealul Cristea printr-o conducta de OL 250 mm pe o distanta de 2,5 km.

Obiecte comune pentru oraș Moinesti si cele 9 sate ale com.Poduri, Magiresti si Ardeoani din jud.Bacau:

  • -    Sursa de racord la aductiunea de apa potabila din otel Dn 800 mm, ramura Darmanesti-Comanesti, cu presiunea disponibila de 6 atm. Debitul solicitat este de 230 1/s.

Obiective aferente sistemului de repompare apa din conducta de transport apa potabila Darmanesti-Comanesti:

  • -    Racord la conducta din otel existenta Dn 800, realizat din țeava de otel Dn 500 mm, in L = 5 m, cu cămin de vana de concesie si golire Dn 500 mm si cămin de apometru Dn 400 mm;

  • -    Aductiune generala (A) din tuburi PEID De 560 mm, face legătură intre punctul de racord si rezervorul tampon de 300 mc din cadrul statiei de repomparc Comanesti, in Lt = 1.605 in;

  • •    Statie de repompare - echipata cu 4 + 2 electropompe Q pumjW :216 mc/h, P lwmpa = 132 kW; 1F145 mCA; PT - cu doua transformatoare 1.000 kVA fiecare, U-- 20/0,4kV; Celule de medie tensiune - de linie 2 bucăți, de trafo 2 bucăți, celula de măsură 2 bucăți; Celule de 0,4 kV - 6 celule motor, 1 celula baterie de condensatori, 4 celule pentru TFL„TE-CL, ventilator depozit, electrovana;

  • •    încălzire spatii statie 2 centrale electrice cu puteri de 23 kW fiecare; pod rulant manual;

  • -    Rezervor tampon de 300 mc amplasat la statia de repomparc;

  • -    Statie de clorinare Q = 230 1/s ,(dczinfectia cu clorgazos)

Consuni clor din proiect: 7,253 to clor/an ;

  • ~    Aductiune generala pompata (AP) pentru cele 9 sate si pentru oraș Moincsti, face legătură intre statia de repompare si rezervorul general de 300 mc pentru cele 9 sate, realizata din PEID PN 16 , PN 10 , cu Dc 560 mm - De 280mm - Lt = 8.626 ml; = 230 1/s, pentru oraș Moinesti (Q„wr/; = 190 1/s) si pentru cele 9 sate din corn Poduri, Magiresti si Ardcoani (Q« =40,10 1/s);

  • -    Rezervor general dc 300 mc pentru cele 9 sate-amplasat in extravilanul satului Poduri;

  • -    Aductiunea generala gravitaționala (AG) din tuburi PEID, PN 10, PN 6, De -280 mm - Lt - 610 m ,       -40,10 1/s pentru cele 9 sate, face legătură intre rezervorul comun;

Lucrări speciale pe aductiunea generala (A), pe aductiunea generala pompata (AP) si pe aductiunea generala gravitaționala (AG):

  • -    6 supratraversari parauri;

  • -    6 subtraversari CF si DN;

  • -    5 subtraversari viroage.

  • -    1 cămin de vana concesie si golire;

  • -    1 cămin de apometru;

  • -    1 cămin de golire;

  • -    1 cămin de vana si golire;

  •    1 cămin de vana;

  • -    2 cămine de vana si aerisire;

  • -    2 cămine colectoare la subtravcrsare CF;

  • -    9 cămine de golire;

  • -    7 cămine de vana si golire;

  • -    4 cămine de vana;

  • -    4 cămine de vana si aerisire;

  • -    5 cămine de aerisire;

  • -    1 cămin de vana de reglare debit cu Dn 150mm;

  • ~    1 cămin colector la SCF, la supratraversari sunt masive de ancorare tip Ml cu ventile de aerisire Dn 100 mm si goliri Dn 80 mm;

  • -    1 cămin de golire pe (AG).

Pentru a se asigura distribuția apei in municipiul Moinesti, care se face gravitațional, compensarea debitelor orare si pastrarea rezervei intangibile de incendiu sunt in folosința următoarele capacitati de inmagazinare:

  • a)    Inmagazinarea Hangani care este prevăzută cu un rezervor din beton armat, îngropat de 500 mc, ce asigura alimentarea cu apa a zonei Vasiesti, Hangani.

  • b)    Inmagazinarea Parcul cu Pini consta din patru rezervoare din beton armat astfel:

  • -    2x 1.000 mc ingropate;

  • -    1 x 2.500 mc vechi semiingropat;

  • -    1 x 2500 mc nou suprateran

Capacitatea de inmagazinare este de 7.000 mc si asigura alimentarea cu apa a zonei Centru, Gara, Dada.

  • c)    Inmagazinarea Cristea consta din trei rezervoare din beton armat, ingropate, astfel:

  • -    2 x 100 mc;

  • -    1 x 240 mc

cu o capacitate de inmagazinare de 440 mc ce asigura alimentarea cu apa a zonei Lucacesti, Gazarie.

  • d)    Inmagazinare Micleasca consta din doua rezervoare din beton armat de 300 mc fiecare si asigura alimentarea cu apa potabila a cartierului Micleasca si Atelierelor.

Amplasamentele sunt împrejmuite corespunzător, securitatea fiind asigurata de personalul de exploatare.

Conform HG 101/1997, cap.VIII (Masuri referitoare la protecția sanitara a construcțiilor si instalațiilor), se respecta distantele minime de protecție sanitara, astfel distanta de la zidurile exterioare ale rezervoarelor la împrejmuirea incintei este mai mare de 20 m.

Pentru respectarea prevederilor din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile si anume concentrația clorului liber rezidual, a fost realizata o static de clorinare a apei potabile, in amplasamentul punctului de inmagazinare Parcul cu Pini, in apropierea rezervorului vechi dc 2.500 mc, cu o capacitate de clorinare de 200 1/s.

Statia este dotata cu:

  • -    aparat de clorinare;

  • -    cantar zecimal;

  • -    șapte butelii clor dc 100 kg/bc;

~ instalatii si conducte de legătură din PVC.

Instalația de clorinare este dotata cu un aparat de dozare ADVANCE, care funcționează pe principiul vacuumului, montat pe țeava colectoare pe perete, fiind conceput in as a fel incat poate satisface orice cerința pana la posibilitatea de dozare a 950 g/h, printr-o exploatare manuala.

Componentele principale ale instalației sunt:

  • a)    supapa de siguranța la admisia clorului. In cazul lipsei de vacuum supapa de admisie a clorului închide etanș admisia clorului, o întrerupe si nu permite pătrunderea clorului gazos in dozator.

  • b)    rotametrul cu robinet de reglaj este montat independent si are lungimea de 152,4 mm.

  • c)    inelul de etansare a vacuumului este montat la intrarea clorului in dozator, si se inchide când tubul de clor s-a golit. Dozatorul se inchide ermetic in cazul schimbării tubului si nu permite intrarea impurităților sau a umidității in instalație.

  • d)    ejectorul. Vacuumul realizat in ejector pune in funcțiune admisia clorului. Distanta dintre tubul de clor si locul de ejectare a clorului este legata prin conducte de vacuum.

Pentru racordarea tubului de clor la țeava colectoare se folosesc conducte flexibile de 2 m si robinet de separare. Țeava colectoare are montata pe capat un încălzitor (24 V, 25 W).

Principiul dozării clorului consta in trecerea apei prin ejector astfel se produce vacuum. Formarea vacuumului in ejector actioneaza asupra supapei montata pe membrana. Când supapa montata pe membrana se deschide vacuumul actioneaza in continuare. Sub acțiunea vacuumului supapa de siguranța montata pe admisia clorului se deschide, in timp ce clorul din tub, prin inelul de etansare a vacuumului, membrana de reglaj, rotametrul, robinetul de reglaj si conducta de vacuum trece in ejector unde se amesteca si sc dizolva in apa. Astfel apa supraclorinata este dirijata la locul de utilizare.

Temperatura de funcționare a instalației depinde de cantitatea de clor preluata si de temperatura mediului ambiant. Aparatele de clorinarc montate pe țeava de clorinare pretind sa funcționeze la o temperatura in jur de 21°C, in incaperi incalzite. Conducta de clor gazos trebuie menținută la o temperatura constanta, astfel incat clorul gazos sa nu sc lichefieze in cazul scăderii temperaturii.

Clorinarea apei se face alternativ si cu clorura de var pentru cazul defectării instalației de clorinare.

Rețeaua de distribuție a apei in municipiul Moinesti cuprinde totalitatea conductelor, aparatelor de măsură si construcțiilor accesorii care asigura transportul apei de la construcțiile principale de înmagazinate sau de ridicare a presiunii pana la branșamentele utilizatorilor. Rețeaua de distribuție urmărește, in general, traseele străzilor si ale aleilor.

După forma in plan, dispoziția rețelei de distribuție este atat ramificată cat si inelara.

Rețeaua existenta se constituie din conducte OL, PEHD si fonta de diferite diametre cu o lungime totala de 44.400 ml.

Tip conducta (Apa/Canal)

Conducte apa

Material

conducta

Diametru conducta

Vechime (ani)

Lungime (km)

Obs

fonta

50

51

0,38

fonta

100

55

1,78

otel

50

44-45

5,50

otel

100

44-45

10,00

otel

150

29-30

11,00

otel

200

34-35

5,00

otel

250

37-38

6,64

otel

300

38

7,40

aductiune

otel

400

37

7,40

aductiune

PEHD

50

9

0,49

PEHD

TOTAL

APA

200

9

3,61

59,20

Rețeaua de distribuție prezintă aceleași armaturi ca si aductiunea: vane, clapete dc reținere, vane de aerisire - dezaerisire, vane de siguranța, in plus existând si hidranti, cișmele si prize de colier.

Hidrantii dc incendiu sunt subterani cu diametrul legăturii Dn - 90 mm. Adâncimea de ingropare a hidrantilor este de cea. 1,5 m pe conductele de serviciu ale rețelei.

Rețeaua de distribuție este prevăzută cu conducte de branșament, situate la limita proprietății utilizatorului cat si pe proprietatea acestora acolo unde condițiile tehnice nu au permis altfel. Acestea cuprind vana de concesie, apometru, acrisitor, robinete de trecere si robinete de descărcare a instalației interioare.

Controlul calitatii apei potabile se efectuează prin laboratorul Direcției de Sanatate Publica Bacau, pentru următorii indicatori fizico - chimici si bacteriologici:

~ cloruri;

  • -    germeni;

  • -    oxidabil itate;

  • -    coliformi totali;

  •    duritate totala;

  • -    coliformi fecali;

  • -    clor liber rezidual;

  • -    steptococi fecali;

  • -    nitriti;

  • -    amoniu.

Prelevarea probelor de apa in vederea efectuării analizelor se face in următoarele secțiuni:

  • 1.    Rezervoare punct de inmagazinare Brazi;

  • 2.    Rezervoare punct de inmagazinare Micleasca;

  • 3.    Rezervoare punct de inmagazinare Cristea;

  • 4.    Diferiti consumatori - puncte extremitate rețea;

  • 5.    Secțiuni ale rețelei in care s-a intervenit pentru inlaturarea unor avarii sau pentru executarea altor lucrări (după executarea acestora).

Analizele chimice si bacteriologice ale apei distribuite se efectuează conform graficului:

Indicator

Unitate de măsură

Frecventa

de2-3 ori/saptamana

de2-3 ori/saptamana

Duritate totala

grGc

X

Oxidabilitatc

mg O2/l

X

Cloruri

mg/1

X

Nitriti

mg/1

X

Nitrati

mg/1

X

Amoniac

mg/1

X

Clor liber rezidual - la intrare in rețea - la capat rețea

mg/1

2 -3 ori/zi

Indicatori bacteriologici

Germeni

Nr/ml

X

Coliformi totali

m/lOOml

X

Coliformi fecali

nr/lOOml

X

Streptococi fecali

nr/lOOml

X

Perturbatiile aparute in sistemul de alimentare cu apa se datoreaza de regula: - Pierderilor de apa din rețelele de distribuție;

- Lipsa aparaturii de contorizare pe branșamente;

- Branșamentelor ilegale utilizate in alte scopuri decât cele legale.

Având in vedere diferentele mari de nivel intre diferite puncte, distribuția apei se face diferențiat, pe puncte de inmagazinare pentru a nu depăși presiunile maxime admisibile in rețea, astfel:

  • a)    zona Gara, Centru, Unicat. Este alimentata prin cădere libera din rezervoarele de 2 x 2.500 mc si 2 x 100 mc mc (Brazi).

  • b)    zona cartier Lucacesti. Este alimentata din rezervoarele 2 x 100 mc, 1 x 240 mc (Cristea).

  • c)    zona cartier Micleasca. Este alimentata din rezervoarele 2 x 300 mc (Micleasca).

  • d)    zona cartier Hangani. Este alimentata din rezervorul 1 x 500 mc (Hangani).

  • 2.2.2 Descrierea sistemului existent de canalizare in Municipiul Moinesti

Rețeaua de canalizare a municipiului Moinesti este in sistem separativ in orașul Moinesti si in sistem unitar in cartierul Lucaccsti.

Sistemul de canalizare cuprinde:

  • ~    rețelele de canale cu racorduri la locuințe si la obiectivele social-economice si la gurile de scurgere a apelor de ploaie, inclusiv construcțiile anexe: deversoare, guri de varsare, cămine, sifoane;

  • -    statia de epurare;

  • -    construcții, instalatii si amenajari pentru evacuarea apelor de canalizare in emisar si indepartarea substanțelor reținute si a nămolurilor;

In municipiul Moinesti numărul total de locuitori racordati la rețeaua de canalizare este de 16.740.

Lungimea rețelei de canalizare este de 29.700 ml fiind amplasata in lungul străzilor.

Rețeaua de canalizare se gaseste in intravilanul municipiului Moinesti, avand pante longitudinale ce asigura scurgerea gravitaționala a apelor uzate in statia de epurare ce are ca emisar râul Tazlaul Sarat. Dezvoltarea acesteia s-a făcut o data cu dezvoltarea urbanistica a localității.

Rețeaua de canalizare a fost amplasata pe cea mai mare parte a străzilor unde este asigurata distribuția cu apa potabila.

Rețeaua de canalizare pluviala colectează apele de precipitatii din localitate.

Material

Diametru mm

Vechime ani

Lungime km

Conducte canal

canalizare pluviala

tub beton

800

22

0,20

800

32

0,30

800

37

0,4

600 X 900

32

0,6

600 X 900

29

0,4

600

32

0,3

500

32

0,2

200

38

0,1

TOTAL

2,50

canalizare menajera

800

19

1,3

800

32

1,3

800

62

1,2

600

49

0,9

500

32

1

500

49

1

500

38

1,8

500

25

0,8

400

32

0,6

400

49

0,6

300

49

3,6

300

28

0,9

200

48

9,2

200

'38

0,7

200

25

0,4

200

21

1,9

TOTAL

27,2

TOTAL CANALIZARE

29,70

Statia de epurare este amplasata pe malul drept al râului Tazlaul Sarat, in zona terasei superioare in dreptul bornei Km 16+000, in bazinul hidrografic al râului Șiret, emisar Tazlaul Sarat, malul apei fiind protejat de o aparare de mal, realizata din borduri de piatra si bolovani de rau care asigura protecția la ape mari, împotriva eroziunii si afuierii.

Statia de epurare cu treapta mecanica si biologica, existenta din 1968, asigura epurarea unui debit QH2 = 30 1/s si nu satisfăcea tratarea întregului debit de ape uzate, influent.

Pentru asigurarea parametrilor de evacuare in emisar - râul Tazlaul Sarat - a apelor reziduale epurate, provenite din canalizarea Municipiului Moinesti si cartierului Lucacesti, conform prevederilor legale, a fost necesara extinderea statici de epurare cu treapta mecanica si biologica, pentru un debit de inca QcW = 72 1/s, capacitatea finala a statiei ajungând la Q, = 102 1/s.

Apele uzate colectate in sistem separativ din municipiul Moinesti si in sistem unitar (ape uzate menajere si ape pluviale ) din cartierul Lucacesti, ajung in statia de epurare prin doua colectoare principale B 0 800 mm respectiv B 0 1.000 mm.

Cele doua colectoare deversează apele uzate intr-un cămin de intersecție prevăzut cu vane pentru dirijarea debitului in statia de epurare sau pe colectorul de avarie pentru deversare direct in emisar.

Epurarea apelor uzate in statia municipiului Moinesti, cuprinde treapta mecanica si biologica de epurare, in prezent fiind in exploatare o statie realizata in doua etape:

  • a)    Etapa 1967 - 1968, pentru un debit de 30 1/s, se compune din următoarele obiecte:

  • 1.    Gratar rar si des cu Q _ 214 i/s.

  • 2.    Desnisipator cu 2 compartimente, capabil sa preia 214 1/s.

  • 3.    Decantor primar Imhoff (2 x 2.500 loc), Q = 30 1/s.

  • 4.    Statie pompare ape uzate.

  • 5.  Biofiltru de mare încărcare cu D = 20 m, H =3,0 m si Q „f = 65 1/s.

  • 6.  Decantor secundar tip Imhoff (2 x 2.500 loc), Q = 30 1/s.

  • 7.    Statie pompare nămol.

  • 8.  Statie de clorinare cu clor gazos.

  • 9.  Bazin de contact.

  • 10.    Platforme uscare nămol 2 buc. cu S =2 x 300 mp.

  • b)    Etapa 1995 - 2002, pentru un debit de 72 1/s, este compusa din următoarele obiecte:

  • 1.    Cămin intersecție si deversor lateral I, = 3,8 m si inaltimea h ce variaza intre 0,25 - 0,35 m.

  • 2.    Gratar rar si des, Qw. (m/). max = 150 1/s din bare de OL 60 x 8 mm, cu o înclinare fata de orizontala de 60°, amplasat intr - un canal de beton cu latimea de 0,8 m si lungimea de 5 m.

  • 3.    Desnisipator orizontal longitudinal, Qw, onw. n)ax = 150 1/s.

  • 4.    Canalul de măsură cu îngustare rectangulara, cu debitmetru Parschall, Q,,.-        ='50 1/s si H,„„ = 0,6m.

  • 5.    Separator de grăsimi bicompartimentat cu flotatie, Q = 100 1/s cu B = 2 m -latimea compartimentului la oglinda apei, si b = 1 m - latimea compartimentului la partea inferioara, II = 2 m -adancimea apei si L - 6 m - lungimea compartimentului.

  • 6.    Decantoare primare verticale tip DVM- 8,2 buc cu D = 8 m, înălțime tub central H,   4.6 m, capacitatea totala Q, = 2 x 40 1/s = 80 1/s care funcție de încurcarea apelor

uzate pot prelua pana la 100 1/s.

  • 7.    Statie pompare ape uzate rccchipata cu 4 pompe GRUNDEOS.

  • 8.    Biofiltru de mare incarcare, D = 20 m, H =3 m - inaltimea stratului filtrant, QeJ -65 1/s si cu un nr. de 30 sprinklere.

  • 9.    Decantoare secundare verticale tip DVM - 8,2 buc cu D = 8 m. H = 4,6 m. capacitatea totala Q, = 2 x 40 1/s = 80 1/s care funcție de incarcarea apelor uzate pot prelua pana la 100 1/s.

  • 10.    Statie clorinare reechipata cu inca 2 dozatoare tip CC 2 - 0 de 3 - 25 gr / h Cl2.

  • 11.    Statie de pompare nămol reechipata cu 2 pompe GRUNDFOS.

  • 12.    Platforma uscare nămol betonata, S = 300 mp.

  • 13.    Platforma depozitare nisip, S = 14 mp.

  • 14.    Bazin stabilizare nămol (ingrosator nămol).

  • 15.    Conducte si canale de legătură pe circuitul apei si nămolului.

Aceasta schema permite utilizarea eficienta a capacitatii noi si a celei existente, putandu-se lucra cu capacitati flexibile de Q = 40, 70, 80 sau 110 1/s - funcție de debitul ce intra in static, si de asemenea permite izolarea diferitelor obiecte pentru curățire sau reparatii.

Alimentarea cu energie electrica a utilajelor se face din postul trafo existent 250 KVA, 20/0, 4 Kv, puterea instalata si ceruta fiind P, = 10 Kw iar Pc = 5 Kw. Distribuția energiei electrice in toata statia de epurare se face din tabloul general. Iluminatul exterior se realizează prin corpuri de iluminat C 300 fixate pe stâlpi din beton. Toate utilajele sunt acționate cu contactoare Ac 3 si EST 70 fiind echipate cu relee termice si de tensiune nula.

Electropompele de la statia de ape uzate si nămol vor fi acționate in regim manual si automat funcție de nivelul apei din rezervoarele respective.

Toate părțile metalice ale utilajelor care sunt puse in funcțiune de energia electrica si care nu sunt puse sub tensiune, dar accidental aceasta ar putea apare, cat si toate capetele de la rețeaua aeriana sunt legate la centura de punere la pamant, a cărei rezistenta nu depășește 4 ohmi.

Stabilitatea generala a amplasamentului, conform PTh. nr. 134/1995, este asigurata, zona amplasamentului deși situata pe terasa superioara a râului Tazlaul Sarat este in afara zonei inundabile.

Terenul natural, bun de fundare este orizontal grosier constituit din bol o vani s cu rar pietriș si nisip cenușiu, orizont interceptat la adâncimi de 1,40 - 1,60 m fata de CTN.

Amplasamentul este situat in zona cu gradul 7 de seismicitate conform STAS 11100/1/93 si in zona “D“ cu T/; = 1,0 sec. conform P 100/92.

  • 2.3 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Orașul Buhusi

  • 2.3.1    Descrierea sistemului existent de alimetare cu apa in Orașul Buhusi

Alimentare cu apa a orașului Buhusi se realizează prin intermediul a trei surse de captare:

  • -    Front captare Poiana Morii: 9 puțuri din care 7 in funcțiune si 2 puțuri de rezerva (1 nu este echipat);

  • -    Front captare Coseau; este o captare prin drenuri - sursa aflata in rezerva;

  • -    Front captare Bistrița; format dintr-un put colector - sursa aflata in rezerva.

Volume si debite de apa

Q zi max = 6.182 mc/zi = 71,5 1/s;                V niax anual = 2.256,4 mii mc

Q zi med = 5.245 mc/zi = 60,7 1/s;                V ined anual = 1-914,4 mii mc

Q zi min = 2.164 mc/zi = 25,0 1/s;                V nijn ainia| = 789,9 mii mc

/I - 91 pentru N = 22.000 loc este k = 1,3.

Instalații de captare

Captarea Poiana Morii este principala sursa de apa a orașului Buhusi si este formata din:

  • -    4 puțuri sapate 0 3,00 m si H = 10 m, ce dau un debit de -10 12 1/s

  • -    5 puțuri forate cu Dn 325 mm (3 bucăți) si Dn = 250 mm (2 bucăți); H = 10 m si dau un debit de ~8 - 12 1/s.

Fiecare put este echipat cu pompe, după cum urmeaza:

  • -    putui nr. 2 - nu funcționează (fara dotare)

  • -    putui nr. 3 - pompa tip EBARA 65/250 cu următorii parametri: Q = 40 mc/h; II = 90 mCA; P - 22 kw; Qcap = 11,11 1/s;

  • -    puțurile nr. 4 si 5 — pompe tip GRUNDFOS cu următorii parametri: Q - 43 mc/h; H -87 mCA; P = 15 kw, respectiv 22 kw; Qcap = 12,7 1/s;

  • -    puțurile nr. 6 - 10: - pompe tip GRUNDFOS cu următorii parametri: Q ~ 30 mc/h; H = 85 mCA; P = 9,2 kw; Qcap = 8,33 1/s.

Tratarea apei brute preluate din frontul de captare consta in clorinarea acesteia inainte de stocarea in rezervoare in vederea distribuirii către consumatori.

Statia de clorinare este supraterana cu acces din exterior, are doua compartimente, unul pentru aparatul de dozare clor si unul pentru depozitare butelii clor 50 1. Ca procedeu de clorinare exista o statia de clorinare cu clor gazos si o instalație cu hipoclorit alimentar.

In statia de clor exista un bazin cu apa de var pentru neutralizarea tuburilor de clor in caz de accidente.

Apa din sursa Poiana Morii este pompata in rezervorul de inmagazinare de 1.000 mc, printr-o conducta din OL 0 325 mm ce pleaca de la frontul de captare si subtraverseaza canalul de fuga al SC Hidroelectrica SA Sucursala Hidrocentrale Bistrița si s-a racordat la conducta existenta ce vine de la captarea Frunzeni din Azb 0 400 mm, lungimea totala a conductei de aductiune fiind de ~ 6,5 Km.

Inmagazinarea apei se face in doua rezervoare din beton armat subterane situate la cote diferite, unul de 1.000 mc si altul de 1.500 mc.

Din rezervorul de 1.000 mc, apa este distribuita la consumatori gravitațional si prin pompare.

Langa rezervorul de 1.000 mc se afla statia de pompare subterana echipata cu 4 pompe multietajate cu ax orizontal KSM 125 x 100 x 5; Q = 70 mc/h; P = 37 kw, pompe păstrate in conservare ca rezerva rece datorita consumului mare de energic.

Statia de pompare a fost modernizata cu un grup de pompare GRUNDFOS tip CR4 x CR90-3 cu Q = 300 mc/h, H = 2,7 - 4,8 bari, P - 4 x 22 kw. Grupul de pompare este alcătuit din patru pompe cu ax vertical, trei active si una de rezerva.

Din rezervorul de 1.000 mc, apa este repompata atat in rețeaua de distribuție a apei cat si la rezervorul de 1.500 mc care se gaseste cu cca. 42 m mai sus fata de rezervorul de 1000 mc.

Rezervorul de 1.500 mc funcționează ca un rezervor de capat, conducta de alimentare de 325 mm este si conducta de distribuție, in perioadele cu consum mic de apa se acumulează in rezervor, iar in perioadele de vârf de consum, apa se distribuie de la rezervor la consumatori.

Rețeaua de distribuție a apei in orașul Buhusi, cuprinde totalitatea conductelor, armaturilor, aparatelor de măsură si construcțiilor accesorii care asigura transportul apei de la construcțiile principale de inmagazinare sau de ridicare a presiunii si pana la branșamentele utilizatorilor. Rețeaua de distribuție urmărește in general, trama stadala a orașului.

Rețeaua de distribuție a apei este formata din conducte din otel si azbociment cu diametre cuprinse intre 50 si 325 mm, insumand cca 42 km.

Din gospodărie de apa pleaca doua conducte de distribuție:

  • -    conducta de distribuție Dn 400 mm destinata distribuției prin pompare de la rezervorul de 1.000 mc, care se ramifica in conducte Dn 25 mm, unul spre oraș si unul spre ce de-al doilea rezervor de 1.500 mc.

  • -    o conducta de 325 mm destinata distribuției gravitaționale pentru zona mai joasa a orașului dar care, datorita consumurilor mari, pe aceasta zona are si ea o legătură la refularea pompelor, facandu-se distribuția si pe aceasta rețea prin pompare.

Din aceste conducte de distribuție principale se ramifica rețelele de distribuție pe străzi sau ansambluri de locuințe, formând inele de distribuție pe anumite tronsoane cu conducte din otel, fonta de presiune sau azbociment DN 80 - 325 mm

  • 2.3.2    Descrierea sistemului existent de canalizare in Orașul Buhusi

Relele de canalizare sunt construite intre anii 1956 - 1986 din tuburi de beton Dn = 300 -400 mm in străzile: Dr. Davila, M. Viteazu, 1 Mai, trotus, Bradului, N. Balcescu, V. Alecsandri, M. Eminescu, Xxxxxx Xxxx, St cel Mare, I. Borcea, Bucegi, Tineretului, Republicii, Teiului, 9 Mai, 8 Martie, AI Cuza, Șiretului, Mircea Voievod, Avântului, A. Vlaicu, Florilor, Ceahlau, II de la Brad, Primăverii.

Colectoarele si rețelele de canalizare sunt dotate cu cămine de vizitare din beton sau cărămidă, prevăzute cu scări de coborâre din otel si rame cu capace carosabile din fonta.

Lungimea totala a rețelelor de canalizare ape uzate, menajere si pluviale este de 24,5 km.

Epurarea apelor uzate se realizează in 2 trepte, procesele tehnologice utilizate in statia de tratare fiind:

  • -    epurarea mecanica;

  • -    epurarea biologica;

  • -    dezinfectarea cu soluție de clorura de var.

Pentru masurarea debitelor s-a prevăzut un debitmetru Parshall amplasat inainte de a intra apele uzate in decantoarele primare.

  • 1.    Treapta mecanica, este constituita din:

desnisipator orizontal - 1 buc;

decantor primar - 2 buc;

stafie pompare.

Apele uzate menajere si apele pluviale intra intr-o camera de repartiție construita din beton armat, avand dimensiunile de 2,60m x 4,20m, prevăzută cu doua stavilare acționate manual pentru inchidere si reglajul apei care intra in desnisipatorul orizontal. Compartimentul gratar este realizat din beton armat avand dimensiunile 0,7 x 2,0 m, distantele dintre fante fiind de 0,03 m cu rolul de a retine suspensiile mai mari de 30 - 40 mm, pentru buna funcționare a desnisipatorului si a debitmetrului.

Cele doua compartimente funcționează cu intermitenta in scopul asigurării curățirii manuale. In secțiune transversala, fiecare compartiment are forma dreptunghiulara, iar radierul are o panta de 0,02 - 0,05 in sens invers direcției de mișcare a apei.

Desnisipatorul este realizat din beton armat si are dimensiunile 1,0 x 0,60 x 7,0 m.

Nispiul rezultat se evacucaza manual pe platforma de langa desnisipator si este transportat la platformele de uscare.

La ieșirea din acest sistem, apa uzata trece prin debitmetrul Pharsall cu rolul de a stabili debitul de apa uzata ce va intra in decantoarele primare.

Apa uzata ieșita din debitmetru este deversată printr-o conducta din tuburi de beton, intr-un cămin de vizitare cu doua stavilarc care au rolul sa repartizeze in mod uniform apa in cele doua compartimente ale dccantorului.

Procesul de decantare are loc in 2 decantoarc primare tip IMHOFF (2x2500 locuitori) construite din beton armat de forma circulara cu diametrul de 11 m si inaltimea de 6 m.

Toate stațiile de decantare sunt curatate manual de suspensii plutitoare si spalate cu jet de apa.

Timpul de stocare a apei uzate este de o oara.

Pentru masurarea grosimii stratului de nămol, in partea centrala a compartimentului decantorului se gaseste o țeava din otel Dn = 200 mm.

Nămolul este evacuat gravitațional către stati a de nămol printr-o țeava de otel de Dn = 168 mm, avind o panta de 5%. Apele uzate sunt deversate in rețelele de canalizare din tuburi de beton, catrc bazinul de ape din cadrul statiei de pompare.

Statia de pompare asigura pomparea apei uzate rezultaa din decantoarele primare in biofiltrul de mare incarcare.

Statia de pompare este realizata dintr-un bazin cilindric de beton armat avand capacitatea de aprox 100 mc. In interiorul bazinului este un distribuitor din țeava de otel cu D = 325 mm, L = 5,0 m, in care electropompele refulează apele uzate intr-o conducta de D = 325 mm, către biofiltrul de mare incarcare.

Statia are in dotare partu pompe:

  • -    pompe Cema: Q = 220 mc/h; P = 22 kw, H = 18 mCA, nr. rot = 1500 rot/min

  • -    2 pompe Șiret: Q = 90 mc/h; P = 11 kw, H = 18 mCA, nr. rot = 980 rot/min

Bazinul de ape uzate este prevăzut cu instalație de semnalizare acustica a nivelului din bazin.

  • 2.    Treapta biologica, este constituita din:

  • -    bi o filtru de marc incarcare - 1 buc;

  • -    decantor secundar - 1 buc.

Biofiltrul de mare incarcare are forma unui bazin cu secțiune in plan circulara D - 20 m, umplut cu granule din material poros caruia i se asigura o buna ventilație naturala prin fante dispuse circular la baza construcției.

Procesele care au loc in biofiltru sunt:

  • -    reținerea si fixarea substanțelor organice ac suprafața peliculelor biologice prin fenomenul de sita si absorbție;

  • -    descompunerea substanțelor organice cu ajutorul organismelor mineralizatoare -bacterii;

  • -    mineralizarea substanțelor organice cu ajutorul oxigenului si bacteriilor.

Sistemul de distribuție a apei este construit din conducte de distribuție si sprinklere care asigura raspandirea apei pe suprafața biofiltrului biologic in mod uniform, insa cu intermitenta, astfel incat stratul filtrant sa poata primi intre udări catitatilc de aer necesare bacteriilor anaerobe.

Decantorul secundar prezintă aceleași caracteristici constructive ca si decantoarele primare.

După filtrarea biologica, decantorul secundar retine particulele antrenate din filtru. Reținerea nămolului in decantorul secundar este de 60 - 80%, iat umiditatea depunerilor este de 95%. Durata de trecere a apei este de Ih si 30 min.

Din decantorul secundar, apa uzata este transportata împreuna cu apa uzata provenita din biofiltrul de mare incarcare, la bazinul de contact.

Nămolul rezultat de la decantorul secundar si de la decantoarele primare este pompat se statia de pompare către platforma de uscare a nămolului.

Statia de nămol are forma cilindrica cu D = 4 m si adancimea de 7 m, construita din pereți de beton armat. Placa de acoperire a bazinului propriu-zis, este din beton armat, prevăzută cu chepeng metalic si scara de acces in interiorul bazinului. Partea superioara a statiei este construita din pereți de cărămidă tencuiti cu mortar.

Evacuarea nămolului din bazin se face cu ajutorul unei pompe tip Cerna: Q = 90mc/h, P = 11 kw, H = 18 mCA, Nr. rot = 980 rot/min.

Platforma de uscare a nămolului are o suprafața de 1000 mp, este construita din beton si prevăzută cu doua gratare din beton. La partea superioara sunt prevăzute doua conducte D = 168 mm prevăzute cu 8 vane din fonta cu D = 100 mm, pentru descărcarea nămolului pe patul de uscare.

Apa rezultata de la platforma este drenata prin drenuri din tuburi de beton cu Dn = 300 mm si se colectează gravitațional in 2 cămine betonate, care se descarcă in bazinul de contact.

Bazinul de contact este o cuva betonata cu dimensiuni D = 12 m si H = 4 m, are rolul de a colecta apele uzate provenite de la decantorul secudar si de pe platformele de uscare a nămolului.

Din bazinul de contact, apa convențional curata după dezinfectic, este deversată in parau! Orbie.

  • 3.    Clorinarea

Se realizează in statia de clorinare cu soluție de clorura de var, prin tratare “picătură cu picătură'!', printr-o conducta de PVC cu D = 40 mm. Procesul se aplica numai la schimbul I.

  • 4.    Circuitul nămolului

Nămolul rezultat de la dccantiorul secundar si de la dccantoarele principale, este pompat de statia de pompare către platforma de uscare a nămolului. Evacuarea nămolului se face ori de cate ori se constata ca acesta este maturizat, pastrandu-se 20 % din cantitate pentru fermentare. Apele de pe platforma de nămol se colectează prin canale si se dirijeazaa in bazinul de contact.

Funcționarea statiei de epurare este urmărită prin analize de laborator si anume:

  • -    determinarea caracteristicilor apei uzate intrate in statie si comunicarea acestora in vederea stabilirii parametrilor optimi de funcționare;

  • -    determinarea caracteristicilor apei uzate epurate la ieșirea din statie, descărcate in emisar.

Rezultatele probelor de laborator sunt centralizate si in baza lor se întocmește raportul parametrilor realizati in luna respectiva.

  • 2.4 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Orașul Darmanesti

Alimentarea cu apa in orașul Darmanesti se face din Statia de tratare Darmanesti.

  • 2.4.1    Descrierea sistemului existent de alimetare cu apa in Orașul Darmanesti

Statia de tratare Darmanesti se gaseste la aproximativ 8,50 km in aval de baraj in zona orașului Darmanesti.

Date de baza:

  • -    An punere in funcțiune: Faza I 1973;

  • -    An punere in funcțiune: Faza II 1975;

  • -    Capacitate proiectata Faza I, Faza II: 1.500 1/s.

Producție curenta de apa: aproximativ 750 1/s (maximum).

Tratare apa:

  • -    Aductiune apa bruta, DN1.000 - 8.500 m;

  • -    Camera intrare si amestec;

  • -    Decantor (2 unitati circulare, diametru 45 m, suprafața totala 3.180 mp);

  • -    Statie filtre (18 filtre rapide de nisip, total zona filtrare = 1.000 mp);

  • -    Facilitate apa de spăl are;

  • -    Facilitate preparare, inmagazinare si dozare sulfat de aluminiu (Al2 (SO4 )3) (noua);

  • -    Facilitate preparare, inmagazinare si dozare polimer (noua);

  • -    Dezinfectie finala cu clor;

  • -    Contorizare debite intrare si ieșire (nou);

  • -    Rezervor apa tratata (2 unitati, 3.000 mc fiecare);

  • -    Statie de pompare efluent final.

Tehnologie: in general adecvata pentru calitatea apei brute insa este nevoie de adaugarea de pre-oxidare si imbunatatire a procesului de coagulare si floculare.

Starea structurilor civile: in general precara, reabilitarea este posibila. Camera de intrare si amestec trebuie schimbata.

Echipamente mecanice: parțial recent reabilitate sau noi (in speța pompele de efluent, unitatea de preparare si dozare polimer, statia de preparare si dozare sulfat de aluminiu (A/2(SO4)3), componentele majore trebuie reabilitate sau schimbate (in speța galeria de filtre, facilitatea de apa de spalare, echipamentul de clorinare)

Tratarea apei brute in cadrul Statiei de tratare a apei Darmanesti se realizeaza după metoda:

  • -    Floculare-coagulare;

  • -    Decantare;

  • -    Filtrare rapida;

  • -    Clorinare.

Statia de tratare cu reactivi de coagulare

  • -    Statia de tratare cu reactivi de coagulare folosește drept coagulant sulfat de aluminiu (A/2(SO4)3) si polimer de coagulare tip AN 910 SEP, este dimensionata pentru un debit de tratare a apei brute de max.1.500 1/s, 129.600 mc/24 h, care acopera 100 % din necesitățile de tratare, nefiind necesare lucrări de extindere pe perioada derulării contractului.

  • -    Statia de tratare cu reactivi de coagulare se compune din statia de preparare a soluțiilor de reactivi, camera de amestec a reactivilor de tip pereți tip șicana si bazin de reacție de tip decantor.

  • -    Inventarul complet al componentelor statiei de tratare cu reactivi de coagulare, din punct de vedere valoric sunt prevăzute in Anexa nr. 1, poz.2 la caietul de sarcini.

Decantoare

  • -    Decantarea apei tratate cu coagulant se realizeaza prin intermediul a 2 (doua) decantoare de tip orizontal, radiate, avand debitul total de 1.500 1/s, 129.600 mc/24h, care acopera 100% din necesarul de tratare, nefiind necesar extinderea pe perioada de derulare a conctractului.

  • -    Dimensiunile caracteristice ale decantoarelor: decantoare radiale avand diametrul de 45 m.

  • -    Inventarul valoric al decantoarelor se gaseste in Anexa nr. 1, poz.2 la caietul de sarcini.

Filtrarea apei

  • -    Filtrarea apei decantate se realizeaza prin intermediul a 18 bucăți filtre de tip rapid, avand debitul total instalat de max. 1.500 1/s, 129.600mc/24 h, care asigura 100% din necesitățile de 3 tratari.

  • -    Dimensiunile caracteristice caracteristice ale filtrelor sunt următoarele: 18 cuve duble de filtrare, aflate in doua hale de filtrare. Fiecare hala arc executate cate 9 cuvc cu o suprafața de 55,2 mp pe fiecare filtru, in total pe cele doua etape existând o suprafața de filtrare de 1.000 mp. Viteza optima de filtrare este de 5,8 mc/h, corespunzător unui debit de 1.500 1/s.

  • -    Filtrele sunt amplasate in clădire comuna avand lungimea de 157,95 m si o lățime de 18,6 m.

Dezinfectarea apei

  • -    Dezinfectarea apei filtrate se face prin metoda chim ic-ciori nare, intr-o static de dezinfectare care asigura 100 % din necesitățile de dezinfectare, nefiind necesare extinderi pe perioada derulării contractului.

  • -    Stafia de dezinfectare este amplasata intr-o clădire cuplata cu un depozit de clor avand dimensiunile: lungimea totala de 21,90m si latimea de 16,30m.

Determinarea parametrilor calitativi ai apei tratate se realizeaza in laboratorul propriu.

Statia de tratare Darmanesti se reabilitează prin POS Mediu I si va conține următoarele obiecte tehnologice:

  • -    Tratarea apei:

  • •    Cămin măsurare si reglare debit apa bruta (obiect nou);

  • •    Bazin coagulare (obiect nou);

  • •    Bazin de floculare (obiect nou);

  • •    Camera de distribuție (obiect nou);

  • •    Decantor (obiect reabilitat);

  • •    Statie de filtrare (reabilitare);

  • •    Bazin de retentie apa de la spalarea filtrelor (obiect nou);

  • •    Stafie de reactivi (reabilitare/retehologizare).

  • -    Tratarea nămolului:

  • •    Bazin de ingrosare nămol (obiect nou);

  • •    Statie de deshidratare nămol (obiect nou);

  • •    Depozit de containere (obiect nou);

  • •    Static de pompare supernatant (obiect nou).

Capacitatea de tratare a statiei Caraboaia este de 800 1/s.

Stalia de tratare va fi prevăzută facilitati de automatizare a echipamentelor, inclusiv SCADA.

Pe langa statia de tratare Darmanesti - sistemul Darmanesti include următoarele facilitati de dezinfectie:

Statii de clorinarc - Sistem Darmanesti

Denumirea stafie

Capacitate (1/s)

Onești

: - -

Poduri

14,19

200

Ardeoani

Magiresti

7,6

Valea Arinilor

3,32

Având in vedere ca din Statia Darmanesti apa potabila se asigura necesarul dc apa potabila pentru toti consumatorii menționați la Ari. 14 pct. II si datorita lungimii mari a conductelor de transport pana la rezervoarele de inmagazinarea exista statii dc rcclorinare amplasate in diferite sisteme.

In orașul Darmanesti, alimentarea cu apa sc rcalizeaza printr-o rețea stradala, cu un program de funcționare 24/24 orc. Rețeaua a fost preluata in anul 1995 dc către Primăria Darmanesti de la R.A.G.C Comanesti, iar in perioada 2002-2005 s-a realizat extinderea si reabilitarea acesteia.

O situație aparte o reprezintă zona Rafinăriei, cu străzile: Ghioceilor, Petroliștilor, Stadionului si un tronson din str. Chimiei. Locuințele de pe aceste străzi au aparținut Rafinăriei Darmanesti, avand rol de locuințe de servici. Tot in proprietatea Rafinăriei erau si utilitățile care deserveau aceste locuințe: alimentare cu apa, canalizare, gaze, etc. începând cu anul 1993, locuințele au trecut in proprietatea locatarilor, iar rețeaua de alimentare cu apa si rețeaua de canalizare sunt in continuare in proprietatea Rafinăriei Darmanesti, cu toate ca funcționalitatea acestora este asigurata de către Primăria Darmanesti. In acest context, Primăria Darmanesti a executat o noua rețea de alimentare cu apa, cea veche fiind dezafectata.

In prezent, beneficiarul deține o proprietate temporara, pe baza de acord comun intre parti, privind rețeaua de alimentare cu apa a cartierelor din apropierea Rafinăriei.

Alimentarea cu apa a orașului Darmanesti se face din conducta de aductiune a apei de la Statia de tratare a apei Darmanesti spre Comanesti prin următoarele prize de racord:

  • •    punct Neagu pentru cartierele Boistea si Salatruc 0 250 mm;

  • •    Bratulesti - cartierul Bratulesti 0 110 mm;

  • •    Triaj - str. Fabricii si str. Triaj ului 075 mm;

  • •    Pct.Primărie - pentru Primărie si Circa Fiscala 0 75 mm;

  • •    Joseni - Pagubeni pentru cartierele Joseni si Pagubeni: 0 110 mm;

  • •    Darmaneasca pentru cartierele Darmaneasca si Lapos 0 160 mm;

  • •    Plopu pentru cartierul Plopu 0 160 mm.

Rețeaua de alimentare cu apa este constituita din conducte PVC cu o lungime totala de 81,6 km din care:

  • •  8,6 km conducta cu diametrul 0 160 mm;

  • •  18 km conducta cu diametrul 0 110 mm;

  • •  13 km conducta cu diametrul 0 90 mm;

  • •  16 km conducta cu diametrul 0 750 mm;

  • •    7 km conducta cu diametrul 0 63mm;

  • •  17 km conducta cu diametrul 0 50 mm;

  • •    2 km conducta cu diametrul 0 32 mm.

Rețeaua de alimentare cu apa prezintă pe traseu următoarele puncte cu subtraversari si supratraversari:

  • •    conducta din PVC cu DN 75 mm, lungime ~ 70 ml, ce supratraverseaza râul Trotus;

  • •    conducta din PVC cu DN 90 mm, lungime ~ 12 ml, ce supratraverseaza pârâul Plopu;

  • •    conducta din PVC cu DN 160 mm, lungime de ~ 28 ml, ce suptraverseaza pârâul Boistea (str. Energiei);

  • •    conducta din PVC cu DN 75 mm, lungime de ~ 80 ml, ce subtraverseaza râul Trotus spre cartierul Pagubeni;

  • •    conducta din PVC cu DN 160mm, lungime de ~ 28ml, ce subtraverscaza parau! Boistea (str. Energiei).

Beneficiarul are in vedere efectuarea unei ridicări topografice ale rețelei de alimentare cu apa si a rețelei de canalizare. In baza acestei ridicări topografice si a cotelor corespunzătoare debitului maxim cu probabilitate de depășire de 1% pentru fiecare curs de apa care este subtraversat si supratraversat, se vor stabili limitele de inundabilitate admise pentru fiecare mal, conform legislației in vigoare.

Sistemul a fost pus in funcțiune in anul 1995.

  • 2.4.2 Descrierea sistemului existent de canalizare in Orașul Darmanesti

In baza Autorizației de funcționare nr. 1898.01/02.03.2007, privind asigurarea lucrărilor de canalizare, apele uzate din rețeaua de canalizare a orașului Darmanesti provin de la un număr de 3217 utilizatori, cu dirijarea acestora spre următoarele puncte de evacuare:

  • -    Statia de epurare - 1.522 utilizatori;

  • -    Fose septice - 1.695 utilizatori.

De menționat este faptul ca fosele septice sunt vidanjate periodic de către Serviciul de salubrizare al Primăriei orașului Darmanesti.

Totodată se precizează faptul ca apele uzate din zona Rafinăriei, cu străzile: Ghioceilor, Petroliștilor, Stadionului si un tronson din str. Chimiei sunt dirijate spre conducta de canalizare cu diametrul 0 ^1.000 mm (proprietate a Rafinăriei Darmanesti, actual S.C. EXPANET TRADING S.R.L. București), după care apele trec prin doua decantoare (puțuri INHOFF). Din aceste decantoare apa ajunge printr-un canal colector in râul Trotus. In prezent, beneficiarul derulează procedurile de punere in posesie asupra decantoarelor si a rețelei de canalizare din aceasta zona, el realizând in prezent întreținerea acesteia.

Apele uzate colectate sunt epurate in cadrul Statiei de epurare, după care sunt deversate in râul Uz. Apele uzate din zona centru si apele meteorice sunt evacuate intr-un divizor de canalizare, alcătuit din conducte din PVC si beton, cu o lungime totala de 1,3 km, din care:

  • •    1,1 km conducta PVC cu diametrul 0 200 mm;

  • •    0,2 km conducta din beton cu diametrul 0 300 mm.

In prezent, se afla in stadiul de studiu de fezabilitate construcția unei statii de epurare si executarea rețelei de canalizare care sa satisfaca cerințele întregii localitati.

Statia de epurare este amplasata pe malul stâng al râului Uz, in centrul orașului, la 50 de metri in aval de podul care face legătură cu cartierul Bratulesti, in bazinul hidrografic al râului.

Statia de epurare a fost preluata in anul 1995 de la RAGC Comancsti in baza unui protocol, neexistand nici un fel de documentație tehnica pentru statia epurare si rețeaua de canalizare.

Statia este conceputa pentru epurarea apelor uzate menajere si cuprinde o treapta mecanica si una biologica de epurare si o statie de dezinfectic cu clorura de var.

Statia de epurare are in componenta următoarele clemente:

  • -    gratar rar cu interspatii de 40 mm din bare OL 0 8 mm cu o înclinare de 70°;

  • -    denisipator orizontal circular cu 2 compartimente;

  • -    lame separatoare de grăsimi din OL si cauciuc;

  • -    decantor primar;

  • -    statie de dezinfectic cu clorura de var.

Circuitul apei in interiorul statici se realizează gravitațional, statia nu este prevăzută cu pompe (electrice sau de altfel). Toate lucrările de întreținere si curățire se efectuează manual.

Statia nu este prevăzută cu aparatura de masurarc a debitelor.

Funcționarea statici de epurare

Apa uzata menajera ajunge la statie printr-o conducta de 0 250 mm intr-un decantor dc tip IMHOFF unde este amplasat un gratar rar confecționat din bare de OL 0 8 mm cu interspatiile de 40 mm, avand o forma tronconica cu o înclinare de 70°. Grătarul este astfel conceput pentru a retine materialele grosiere. Decantorul cu gratar are o lungime L = 1.200 mm, lățime 1 = 1.900 mm si inaltime h = 1.100 mm. Grătarul este curatat zilnic prin indepartarea manuala a materialelor grosiere reținute.

Din gratar apa uzata trece printr-o conducta de diametru 0 250 mm si o lungime L = 2.000 mm in denisipator. Aici, are loc o separare prin sedimentare a particulelor minerale mai mari de 0,2 mm. Pe langa substanțele minerale, in bazinele de denisipare se rețin si cantitati reduse de substanțe organice. Din acest motiv nisipul trebuie considerat nociv si trebuie tratat ca atare.

După direcția curentului de apa, denisipatoarele sunt orizontale. Denisipatorul are o forma aproximativ circulara si are următoarele dimensiuni: lungimea 4.700 mm, latimea 4.300 mm si inaltimea de 4.000 mm.

Printr-o conducta de diametru 0 250 mm si lungimea L = 600 mm, apa ajunge in decantorul primar, amplasat înaintea compartimentului de epurare biologica.

Aici se produce o sedimentare a suspensiilor floculente, suspensii constituite din particule ce formează aglomeratii mari sau flocoanc (materii organice in suspensii din apele uzate, flocoane de fier sau alaun, nămol activ). Dimensiunile dccantorului primar sunt: lungimea 1.650 mm, latimea de 3.100 mm si inaltimea de 1.400 mm.

Din decantorul primar apa ajunge in filtrele biologice din piatra concasata prin doua conducte dc 0 250 mm cu o lungime de 2.200 mm.

Urmeaza cea de-a doua faza de epurare, cea biologica. Epurarea apelor uzate are loc in biofiltre. In general biofiltrele sunt folosite pentru epurarea apelor uzate ușor biodegradabile si o concentrație relativ scăzută in substanțe organice. Biofiltrul este umplut cu material brut rugos dur si impermeabibrespectiv piatra concasata dc 0 50 - 100 mm peste care este distribuita apa uzata prin intermediul unui jgheab cu țevi de 0 1" cu orificii de 0 8 mm, in contracurent cu aerul. Pe materialul de umplutura apare o pelicula biologica care generează reacțiile necesare îndepărtării substanțelor organice. In partea inferioara a biofiltrului este prevăzut un sistem de drenaj pentru îndepărtarea apelor epurate si un sistem de ventilație. In condiții favorabile pelicula vie adsoarbe si utilizează materia organica dizolvata, coloidala si in suspensie fina din apa uzata care trece sub forma unei pelicule subțiri pe deasupra ei.

Când microorganismele mor sunt antrenate cu apa epurata. Pelicula este descărcata in mod continuu in filtru cu substanța organica mai mult sau mai puțin descompusa. Pereții filtrului biologic sunt construiti din beton si depasesc cu 0,5 pana la 0,7 metri nivelul superior al stratului filtrant pentru a diminua influenta curentilor de aer asupra distribuției uniforme a apelor uzate pe filtru.

Prin ventilația filtrelor biologice se asigura oxigenul necesar proceselor aerobe. Ventilarea are loc in condițiile naturale datorita diferenței de temperatura intre interiorul si exteriorul filtrului. Iarna, curentul de aer circula pe verticala in sens descendent iar vara in sens ascendent. Pentru o diferența de temperatura de circa 6°C se produce un curent de aer cu o viteza de circa 0,3 m/min suficienta pentru a asigura oxigenul necesar proceselor biologice. Pentru o diferența de temperatura de 2°C curentul de aer se oprește iar la diferente mai mici de 2°C apare un curent descendent. Pentru asigurarea debitului de aer pe calea ventilării naturale intre cele doua funduri sunt practicate deschideri care reprezintă aproximativ 15% din suprafața orizontala a filtrului. Ventilarea mecanica a biofiltrelor realizata prin introducerea pneumatica a aerului in partea inferioara a filtrului este justificata numai in cazul filtrelor inchise protejate contra frigului si a muștelor. Materialul filtrant poate fi orice roca poroasa sparta si maruntita in granule cu dimensiunea de 40 pana la 100 mm.

Sistemul de distribuție trebuie sa asigure raspandirca apei in mod uniform pe suprafața filtrului biologic, insa aceasta distribuție se face cu intermitenta astfel incat intre udări, stratul filtrant sa poala primi cantitatea de aer necesara coloniilor de bacterii aerobe. In cazul unei distribuiri necorespunzatoarc, pelicula biologica poate favoriza dezvoltarea unor insecte care provoacă neplăceri prin prezenta lor numeroasa si prin distrugerea peliculei.

Din treapta biologica apa ajunge in dccantorul secundar prin doua conducte de 0 250 mm cu o lungime de L = 1.000 mm si respectiv L = 2.200 mm, unde flocoanele se depun prin sedimentare. întrucât stati a nu este prevăzută cu dispozitive de uscare si prelucrare a nămolului, decanloarclc se vidanjează si se curata, materia rezultata fiind transportata la UT Comancsti. Dimensiunile decantorului secundar sunt: L= 1.200 mm si 1 = 1.360 mm si h = 300 mm.

Din decantoarele secundare apa ajunge printr-o conducta de 0250 mm si o lungime de L = 2.500 mm in stati a de dezinfectie. Dezinfectia se realizează cu clorura de var si este folosita in vederea Înlăturării florei microbiene si bacteriene din apa evacuata in emisar. Dezinfectia se realizează prin picurare intr-un bazin de amestec cu dimensiunile de L - 2.500 mm, 1 = 1.500 mm si h = 1.400 mm .

Apa epurata in statie este evacuata in parau! Uz printr-o conducta de 0 300 mm si 12.500 mm lungime pana la un cămin intermedar (L = 1.300 mm, 1 = 1.120 mm si h = 1.100 mm) iar de acolo prin conducta de beton pana la emisar. Suprafața zonei de protecție aferenta Statici de Epurare este de 300 mp.

  • 2.5 Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Orașul Targu Ocna

Alimentarea cu apa potabila a orașului Targu Ocna se realizcaza in prezent din sursa de suprafața Poiana Uzului, prin Statia de tratare Darmanesti.

  • 2.5.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Orașului Targu Ocna

Sursa de suprafața este constituita din captarea de suprafața din acumularea Poiana Uzului. Alimentarea cu apa potabila se realizează prin racordul la conducta Dn 800 mm care vine din Statia de tratare Darmanesti (Caraboaia) gravitațional spre mun. Onești.

Pentru corectarea nivelului de clor al apei din rezervoare, sc folosesc statii Ic de clorinare cu clor gazos amplasate la rezervoarele de înmagazinate si care asigura clorinarca unui debit de apa de 200 1/s. Clorinarea apei se poate face alternativ cu clorura de var, in cazul defectării instalațiilor de clorinare.

Conductele de aductiune (de alimentare a rezervoarelor de 2.500 mc si 1.000 mc) sunt din otel (cu diametrul Dn 400 mm) pentru rezervorul de 2.500 mc (Tisesti) si din PEHD (cu diametrul Dn 180 mm) pentru rezervorul de 1.000 mc (Vâlcele) si se branseaza in conducta de aductiune magistrala Dn 800 mm. Lungimile conductelor de aductiune sunt de 400 m si respectiv 1.000 m. In punctele de racord sunt executate cămine de vane.

Alimentarea rezervoarelor este asigurata de presiunea existenta in rețeaua magistrala Statia de tratare Darmanesti (Caraboaia) - Onești. Rezervoarele sunt amplasate la o cota, astfel incat alimentarea cu apa sa se faca gravitațional si, in caz de necesitate, printr-o statie de pompare la rezervorul de 1.000 mc (Vâlcele).

Inmagazinare a se face in doua rezervoare seini-îngropate, din beton armat, cu volume de 2.500 mc (Tisesti) si de 1.000 mc (Vâlcele). Soluția constructiva pentru rezervoare este cu pereți prefabricati, recomprimati prin infasurare. Rezervoarele sunt asigurate cu drum de acces auto.

Măsurătorile debitelor la intrarea in rezervoare se fac prin aparate de măsură, instalate in camera vanelor din căminul de bransare.

In cazul ambelor rezervoare sc respecta distantele minime de protecție sanitara prevăzute prin HG 930/2005. Amplasamentele sunt împrejmuite corespunzător, securitatea fiind asigurata de personalul de exploatare.

Rețeaua de distribuție a apei potabile urmărește, in general, traseele străzilor si ale aleilor. După forma in plan, dispoziția rețelei este atat ramificată cat si inelara. Ea este prevăzută cu aceleași armaturi ca si rețeaua de aductiunc: vane, clapete de reținere, vane de aerisire/dezaerisire, vane de siguranța precum si cu cămine de apometru situate la limita proprietăților utilizatorilor cat si pe proprietățile acestora, acolo unde conditiiilc tehnice nu au permis altfel si cuprind vana de concesie, apometru, aerisitor, robinete de trecere si de descărcare a instalației interioare. In al doilea caz, pe conducta de branșament, in afara limitei proprietății utilizatorului, este instalat un robinet de concesie care servește pentru întrerupere legăturii cu rețeaua exterioara, in cazul înlocuirii apometrului sau in alte cazuri cerute de exploatare.

Pentru masurarea debitelor pe rețeaua de distribuție s-au prevăzut aparate de măsură (debitmetru diferențial). Distribuția se face gravitațional, pentru cea mai mare parte a consumatorilor si prin pompare pentru cca. 50 de locuințe particulare, amplasate in cartierul Vâlcele. Pentru acestea rezervorul Vâlcele dispune de o static de pompare (2 pompe cu o putere de 7,5 KW si un Q înax = 22 mc/h) amplasata in căminul de vane.

Rețeaua de distribuție - lungimi si material de construcție:

Material de construcție

Lungimea conductelor

% din lungimea totala a conductelor

Total -

km -

Din care executate in perioada

Pana in 1960

1960-1980

După 1980

Fonta

0,98

-

0,98

1,98

Otel

33,23

-

-

33,23

67

Azbociment

4,21

-

4,21

-

8,48

PEHD

11,18

11,18

22,54

TOTAL

49,60

0

5,19

44,41

100

Rețeaua de distribuție - lungimi si diametre conducte:

Diametrul

- mm -

Destinația conductelor

Lungimea conductelor

% din lungimea

-km-

totala a conductelor

32

Distribuție apa potabila

2,57

5,18

50

Distribuție apa potabila

4,52

9,11

63

Distribuție apa potabila

7,35

14,82

75

Distribuție apa potabila

1,70

3,43

90

Distribuție apa potabila

2,57

5,18

110

Distribuție apa potabila

19,27

38,85

160

Distribuție apa potabila

8,21

16,55

225

Distribuție apa potabila

3,34

6,73

TOTAL

49,60

  • 2.5.2    Descrierea sistemului de canalizare a Orașului Targu Ocna

Rețeaua de canalizare este amplasata subteran pe rețeaua stradala si are o lungime de 16,9 km fiind realizata din conducte de beton majoritatea cu diametre Dn 200 mm si Du 300 mm. Apele uzate colectate in sistem separati v din orașul Tg. Ocna, ajung in stat ia de epurare printr-un colector principal B 0 500 mm. Lungimea colectorului principal este de 2,4.km. Colectorul deversează apele uzate intr-un cămin prevăzut cu vane pentru dirijarea debitului in statia de epurare sau cu acordul SGA Bacau pc colectorul de avarie, pentru deversarea direct in emisar.

Apele pluviale sunt preluate printr-un colector B 0 300 mm, amplasat pe str. Capitan Busila, urmandu-se traselul cu B 0 600 mm (str. Costache Negri) și apoi B 0 800 mm (str. Mihai Eminescu), după care apele pluviale sunt evacuate direct in râul Trotuș.

Anul punerii in funcțiune pentru rețelele de canalizare este 1968. S-au mai efectuat extinderi si reabilitări in anul 1996 (str. Galean) si anul 2006 (str. Traian).

Rețeaua actuala de canalizare nu prezintă statii de pompare apa uzata.

Prin proiectul POSMEDIU de extindere a retelor de canalizare aferente orașului Tg. Ocna se vor construi 8 statii noi de pompare pentru apa uzata.

Statia de epurare cu treapta mecanica si biologica asigura epurarea unui debit Q--35 1/s (capacitatea statiei Q = 35 [1/s] = 126 [mc/h] fiind bazata pe capacitatea hidrauliza a structurilor existente - inaltimea apei in bazine, diametrul conductelor).

Statia de epurare este compusa din următoarele obiecte tehnologice:

G ratare de tip rar si des amplasate la intrarea in statia de epurare intre camera de deversare si camera de repartiție, cu stavile ce dirijează debitele spre statia de epurare. Camera grătarelor este realizata din beton armat si are forma unui canal cu secțiunea transversala dreptunghiulara. Latimea canalului este de 0,8 x 5 m, grătarul fiind fixat intr-o rama de cornier montata in beton, cu înclinarea de 60°, protejat împotriva coroziunii prin grunduire si vopsire cu perclorvinil.

Desnisipator de tip orizontal cu dimensiunile de 0,8 x 11 m,folosit pentru separarea din apele uzate a nisipurilor. La intrarea in desnisipator este prevăzută o porțiune rectilinie de 1 m pentru reducerea turbulentei curentului de apa. Latimea desnisipatorului este de 0.8 m si lungimea de 11 m.

Pentru masurarea debitului este prevăzut un cămin alaturat canalului ce are legătură cu acesta printr-o conducta de lOOmm prin care pătrunde apa in cămin. Dispozitivul de masurarea debitului, montat in cămin, este format dintr-o placa limnimetru pc care glisează o tija cu cursor ce este prinsa de un plutitor. Tija glisează prin trei ghidaje fixate pe placa limnimetru si pc peretele căminului.

Decantoare primare si secundare de tip Imhoff: construcții din beton circulare 2 x 2.500 Le., Q=35 1/s , tdcc-= 1,5 h , b = 2,5 m , h = 8 m. Apa pătrunde in decantoare printr-un tub central prevăzut la partea inferioara cu un deflector, pentru o repartiție cat mai uniforma si iese lateral la partea superioara peste un deversor metalic.Timpul de staționare este de 1,5 h. Evacuarea nămolului din palnia colectoare se face hidraulic datorita presiunii hidrostatice, la căminele colectoare nămol.

Biofiltru de mare încărcare din beton armat cu D = 20 m si H = 4 m. Acesta cuprinde stratul filtrant cu inaltimea de 3 m. Conductele de alimentare sunt din țevi de tip greu, din polietilena densa, iar distribuitoarele fixe (sprinklere) au o capacitate de preluare si epurare de 65 /s.

Rezervorul de dozare este o construcție din beton pe stâlpi din beton. Acesta conține un sifon care este astfel dimensionat incat sa se amorseze si dezamorseze automat, funcție de nivelele minime si maxime, astfel timpul de umplere fiind tu = 1,04 min si nu trebuie sa depaseasca (5-15 min), iar timpul de golire este tg = (1-5) min.

Sprinklcrele, in număr de 30, sunt dispuse astfel incat întreaga suprafața a stratului filtrant sa fie udata. Udarea se face cu intermitenta pentru ca stratul filtrant sa primească aerul necesar bacteriilor aerobe. Accesul aerului se face pe la partea inferioara a biofiltrului prin ferestrele pentru ventilație, pozate perimctral in peretele biofiltrului.

Stratul filtrant este format din trei straturi de piatra astfel: stratul de baza cu inaltimca dc 25 cm si granulatia de 50 - 80 mm, stratul de lucru cu inaltimea de 2,45 m si granulatia de 30-50 mm si stratul de uzura cu inaltimea de 30 cm si granulatia sub 30 mm.

Sub radierul perforat care susține stratul filtrant este spațiul de 70 cm necesar accesului aerului pentru ventilație.

Statie de pompare apa decontata care este echipata cu 2 pompe ACV 200 - 315 (2 + 2R) cu instalație hidraulica pentru a putea lucra separat sau împreuna. Pentru manevrarea vanelor sub cota zero sunt prevăzute garnituri de manevra cu acționare de la cota zero.

Platforme de uscare a nămolului: 3 platforme pentru nămol cu o suprafața de 500 mp. Introducerea nămolului se face prin conducte metalice Dn 150 mm prevăzute cu clapete terminale sau cu vane dc inchidere. Apa rezultata dc pe platforme, in urma drenarii, este condusa prin tuburi dc beton de B 0 200mm la căminul de repartiție spre decantoarele primare.

Statie de clorinare echipata cu 3 dozatoare din care 2 de tip CC 2-0 de 3-25 gr/h CI2. Circulația apei menajere gravitațional se face prin tuburi de beton Dn 400 si Dn 300 mm iar circulația apei uzate sub presiune se face prin țevi de otel Dn 324x8 mm. Circulația gravitaționala a nămolului se face prin tuburi de beton Dn 200 mm iar cea sub presiune prin conducte de otel Dn 150mm. Apa drenata de la platformele de uscare si cea decantata de la ingrosatorul de nămol circula prin tuburi de beton B 02OOmm. Gurile de varsare sunt realizate dintr-un colector din beton care are rolul de a duce apa epurata in râul Trotus.

Masurarea debitelor la evacuarea in emisar se efectuează cu sistem canal de măsură cu deversor triunghiular.

Apararea de mal este realizata din beton armat cu o panta de 10%.

Pentru asigurarea parametrilor de evacuare in emisar - râul Trotus - a apelor reziduale epurate, provenite din canalizarea orașului Tg. Ocna, conform prevederilor legale, se va construi o noua statie de epurare inclusiv treapta terțiara. Statia va fi construita pe un amplasament nou.

Statia noua va fi dimensionata pentru 15.926 Le.

Debitele si incarcarile de dimensionare pentru statia noua sunt rezumate in următorul tabel:

Parametru

U.M.

Valoare

Debite influent

Q mediu

[mc/zi]

2.843

Q ii zi rnax

[mc/zi]

3.304

Q„ „ m pe timp uscat

[mc/h]

220

Q„ o, mm. pe timp ploios

[mc/h]

395

încărcări influent

cbo5

[kg/zi]

956

cco

[kg/zi]

1.911

MTS

[kg/zi]

1.115

N - Total

[kg/zi]

175

P - Total

[kg/zi]

32

d reapta de tratare mecanica va cuprinde:

  • •    Gratare rare si dese

  • •    Statie de pompare apa uzata intrare (daca este cazul)

  • •    Deznisipator - separator de grăsimi

  • •    Debitmetrie influent/efluent si statie prelevare automata probe

  • •    Camera de recepție pentru nămolul provenit de la fosele septice

Sistemul de epurare secundara va fi proiectat ca proces cu nămol activat cu aerare extinsa, cu nitrificare-denitrificare si defosforizare biologica pentru a îndeplini cerințele privind calitatea efluentului, inclusiv stabilizarea aeroba a nămolului.

Treapta de epurare biologica va include următoarele obiecte tehnologice:

  • •    Camera de omogenizare

  • •    Camere de distribuție la bazinele de aerare si/sau decantoarele secundare

  • •    Bazin defosforizare biologica

  • •    Reactor biologic

  • •    Statia de suflante

  • •    Statie pentru îndepărtarea chimica a fosforului

  • •    Decantoare secundare

  • •    Statia de pompare apa epurata (daca este cazul)

  • •    Conducta de descărcare in emisar

  • •    Statie de pompare apa tehnologica

  • •    Statie de pompare nămol activat

Treapta de tratare a nămolului cuprinde:

  • •    Bazin ingrosare nămol activat in exces

  • •    Statie de deshidratare mecanica nămol ingrosat

  • •    Stocare intermediara nămol deshidratat

  • •    Statie de pompare supernatant (daca este cazul)

  • •    Statie de pompare canalizare incinta (daca este cazul)

  • 2.6    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Ardeoani

Alimentarea cu apa potabila a comunei Ardeoani se realizează in prezent din sursa de suprafața Poiana Uzului, prin Statia de tratare Darmanesti.

  • 2.6.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Ardeoani

SURSA DE APA

Pentru satele Poduri si Bucsesti din comuna Poduri cat si pentru satele Magiresti, Prăjești, Sesuri, Stanesti si Valea Arinilor din comuna Magiresti si satele Ardeoani si Leontinesti din comuna Ardeoani, s-au considerat comune:

  • -    SURSA (care reprezintă racordul la conducta de aductiune Darmanesti-Comanesti);

  • -    conducta de aductiune generala;

  • -    statia de repompare;

  • -    rezervor tampon de 300 mc;

  • -    statie de clorinare;

  • -    conducta de aductiunc generala pompata;

  • -    rezervorul general de 300 mc;

  • -    aductiunea generala gravitaționala.

  •    obiecte comune pentru 9 sate, si anume: satele Poduri si Bucsesti din comuna Poduri, satele Magiresti, Prăjești, Sesuri, Stanesti si Valea Arinilor din comuna Magiresti si satele Ardeoani si Leontinesti din comuna Ardeoani:

  • -    racord la conducta existenta de otel Dn 800 mm cu conducta Dn 500 mm, la presiunea disponibila de cca. 6 atm;

  • -    conducta de aductiunc generala (A), realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L = 1.870 m, astfel: Dn 560 mm, PN10, L ~ 930 m si Dn 560 mm, PN6, L = 940 m;

  • -    rezervor tampon de 300 mc;

  • -    statie de repompare echipata cu 4 + 2 pompe avand Qtotai ~ 230 1/s = 828 mc/h; II = 145 m;

  • -    statie de clorinare, cu Qllwrii = 230 1/s;

  • -    conducta de aductiune generala pompata (AP), realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L = 7.890 m astfel: Dn 560 mm, PN16, L - 4.480 m; Dn 315 mm, PN16, L = 1.385 m; Dn 273,1 mm, otel, PN16, L = 55 m (porțiune estacade), Dn 280 mm, PN10, 1 = 1.375 m si Dn 280 mm, PN6, L = 595 m;

  • -    rezervor general de inmagazinare cu capacitatea de 300 mc, amplasat pe cota 514,50 m;

  • -    conducta de aductiune generala gravitaționala (AG), realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L = 610 m, astfel: Dn 280 mm, PN10, L = 305 m si Dn 280 mm, PN6, L = 305 m;

  •    obiecte comune pentru cele 7 sate ale comunelor Magiresti si Ardeoani:

  • -    conducta de aductiune gravitaționala AII, realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L = 2.790 m, astfel: Dn 225 mm, PN6, L = 85 m, Dn 225 mm, PN10, L = 1.380 m si Dn 225 mm, PN16, L = 1.325 m - este tratata in proiectul C6.10.05/PT;

  •    obiecte comune pentru cele 6 sate ale comunelor Magiresti (fara satul V.Arinilor) si Ardeoani:

  • -    conducta de aductiune gravitaționala AIV, realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L = 1.670 m, astfel: Dn 200 mm, PN6, L = 255 m, Dn 200 mm, PN10, L = 850 m si Dn 200 mm, PN16, L --565 m - este tratata in proiectul C6.10.01,02,03,04/PT;

  •    OBIECTE AFERENTE SATELOR ARDEOANI SI LEONTINESTL COMUNA ARDEOANI:

  • -    conducta de aductiune gravitaționala AVI, realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L = 8.490 m, astfel: Dn 160 mm, PN6, L = 175 m, Dn 160 mm, PN10, L = 1.802 m si Dn 160 mm, PN16, L = 6.211 m;

  • -    static de clorinare, cu Q lmn:n = 7,96 1/s;

  • -    rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 400 mc, incluzând si rezerva de incendiu de 54 mc, amplasat pe cota 440,00 m;

  • -    rețea de distribuție prevăzută din PEID, PN6, cu diametre cuprinse intre 63 - 160 mm, in lungime totala de 14.096 m.

ADUCTIUNEA GRAVITAȚIONALA AVI

Conducta de aductiune gravitaționala AVI a comunei Ardeoani reprezintă conducta dc legătură dintre nodul de ramificație X cu aductiunea satelor Magiresti, Prăjești, Sesuri si Stancsti din comuna Magiresti si rezervorul de 400 mc al comunei Ardeoani.

Pe conducta de aductiune gravitaționala AVI, imediat după nodul X, spre nodul Y se va monta un cămin de apometru tip I, cu Dn 65 mm si un cămin cu vana de reglare debit cu Dn 50 mm.

Dimensionarea conductei de aductiune s-a făcut pentru Qsl,rsa (80 l/om,zi), respectiv 7,96 1/s pentru comuna Ardeoani.

Aductiunea gravitaționala AVI s-a executat, din tuburi PEID si are o lungime totala L = 8.188 m, astfel:

Lungimi (m)

Dn 160 mm

PN16

PN10

PN6

TOTAL

6.211

1.802

175

TOTAL

GENERAL

8.188

STATIA DE CLORINARE

Apa furnizata este tratata in statia de tratare Caraboaia din localitatea Darmanesti si este potabila conform L 304/2002 si autorizației sanitare de funcționare nr.283/2000.

Pentru satele Ardeoani si Leontinesti din comuna Ardeoani s-a prevăzut tratarea apei prin clorare, avand in vedere lungimea mare a aductiunii pana la rezervorul de 400 mc al satelor.

Statia de clorinarc se va amplasa in incinta zonei de protecție sanitara cu regim sever din zona rezervorului de inmagazinare de 400 mc, la cota terenului 440,00 m.

S-a dimensionat pentru un debit de tranzit de 7,96 1/s.

Statia de clorinarc este o construcție metalica tip container pe fundatii de beton, nu necesita suprainaltare fiind amplasata in zona neinundabila.

Dezinfectarea apei se face cu clor gazos. Timpul de contact intre clor si apa se va realiza in rezervorul de 400 mc.

Pentru statia dc clorinare s-a prevăzut o construcție uzinata, intreaga instalație s-a amplasat intr-un container metalic, izolat termic si anticoroziv, avand dimensiunile de 6,10 x 2,50 x 2,51 m.

Statia de clorinare s-a montat intr-o incinta împrejmuita impreuna cu rezervorul si statia de pompare, cu S = 1.730 mp, a cărei suprafața se constituie in zona de proiecție sanitara severa conform HGR 101/97 si Scrisorii Ministerului Sanatatii nr.6460/3.11.2000.

  • 2.6.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Ardeoani

Comuna Ardeoani nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.

  • 2.7    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Casin

Alimentarea cu apa potabila a comunei Casin se realizează in prezent din sursa de alimentare cu apa a S.C. CONFMETALON S.R.L. Onești (conform Adresei nr. 08/15.01.2009), care primește apa tratata din conducta de aductiune Darmanesti - Onești.

Racordarea la sursa de alimentare cu apa se face prin intermediul unui cămin de bransarc, prevăzut cu apometru si a unei conducte de racord din OL, cu diametrul Dn = 65 mm si lungimea de L = lOm.

  • 2.7.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Casin

Distribuția apei se face gravitațional, printr-o rețea de distribuție ramificată de lungime totalq 11.300 m (4.860 m + 6.440 m extindere), din care: conducă PE-HD cu Dn 200 mm si L = 160 ml, Dn 63 mm si L = 700 ml, Dn 50 mm si L = 1.240 ml, Dn 40 mm si L = 1.400 ml, Dn 32 mm si L = 2.950 ml, Dn 25 mm si L = 150 ml, conducta din otel cu Dn = 250 mm si L 4.700 ml.

Extinderea a fost executata in 2003.

  • 2.7.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Casin

Comuna Casin nu dispune de sistem de canalizare, insa Primăria are in derulare un proiect „Canalizare si statia de epurare in comuna Casin” - faza PTh.

  • 2.8    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Cleja

In comuna Cleja exista 2 sisteme publice de alimentare cu apa:

  • -    Sistemul public de alimentare cu apa Cleja - Somusca,

  • -    Sistemul public de alimentare cu apa Cleja - Valea Mica, care alimentează cele trei sate ale comunei (Cleja, Somusca si Valea Mica).

  • 2.8.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Cleja

Sursa de alimentare cu apa este reprezentata prin 4 (patru) foraje de alimentare cu apa de mica adâncime, h = 15,00 m, care exploatează freaticul si care sunt distribuite după urmeaza:

  • -    Forajele de alimentare cu apa F(, F2, F3 deservesc satele Cleja si Somusca si au un debit de 2,45 1/s / foraj;

  • -    Forajul F4 deservește sistemul de alimentare cu apa al satului Valea Mica si are debit de 2,45 1/s.

Fiecare foraj de alimentare cu apa este protejat de cate o construcție supraterana care adăpostește instalația hidraulica si electrica cu care a fost echipat.

Delimitarea zonelor de protecție sanitara si a perimetrului de protecție hidrogeologica a fost realizat in conformitate cu Studiul hidrogcologic definitiv intocmit de către I.N.H.G.A. București. Suprafața zonei de protecție sanitara este de 6.592 mp.

Rețeaua de conducte care asigura refularea apei de la foraje către rezervoarele de inmagazinare este din PE-HD si are o lungime totala de 11.750 m distribuite astfel:

  • -    spre rezervorul R, (ce deservește satele Cleja si Somusca) conductele de refulare au diametrul 0 200 mm, Pn32 bar si o lungime dc 7.650 m;

  • -    spre rezervorul R2 (ce deservește satul valea Mica) conductele de refulare au o lungime dc 4.100 m si un diametru 0 90 mm, Pnl6 bar.

Aductiunea apei de la rezervoarele de inmagazinare spre rețeaua de distribuție se realizeaza gravitațional printr-o rețea de conducte din PE-HD cu diametrul 0 110 mm, Pnl6 bar de lungime totala 3.150 m distribuita astfel:

  • -    pentru satele Somusca si Cleja, lungimea rețelei de aductiune este dc 2.800 m;

  • -    pentru satul Valea Mica, lungimea rețelei de aductiune este de 350 m.

Lungimea totala a rețelei de refulare este de 11.750 m, iar conductele sunt din PE-HD cu 0 90 200 mm.

Lungimea totala a rețelei de aductiune gravitaționala este de 3.150 m, iar conductele sunt din PE-HD cu diametrul 0 110 mm.

In amonte de fiecare rezervor de inmagazinare se afla instalate pe rețeaua de aductiune cate o statie de tratare a apei.

Stațiile de tratare au la baza o instalație de el ori nare Jesco-Germani a.

Descrierea funcționarii instalației

Procesul de clorinare al apei se desfasoara intr-o singura treapta înaintea intrării apei in rezervor.

Apa bruta este pompata din fiecare foraj printr-o conducta de aductiune pe traseul careia a fost construit un cămin in care este amenajata statia de tratare. In incinta statiei de tratare, pe conducta de aductiune, are loc injecția de clor. Montajul injectorului s-a realizat astfel incat sa poata fi scos si verificat/inlocuit fara oprirea curgerii apei pe conducta de aductiune.

Punctul de injecție s-a pozat amonte de bazine la distante suficient de mari pentru a se asigura un amestec complet cu apa de tratat.

Scopul clorinarii este realizarea dezinfectiei apei si asigurarea condițiilor sanitare de inmagazinare. Clorinarea se face astfel incat apa din bazine sa atinga o concentrație de siguranța de 0,5 mg/1 clor liber rezidual, care se va asigura si la plecarea apei din statie spre consum. La aceasta valoare apa este practic dezinfectată si protejata de pericolul reinfestarii in bazine.

Fiecare instalație de clorinare este prevăzută cu sisteme de siguranța care cuprind:

  • -    dispozitive de detecție a scăpărilor de clor gazos, detectorul de gaz cu doi senzori de clor: unul in camera buteliilor si celalalt in camera de dozare;

  • -    instalația de ventilație cu un ventilator centrifugal anticoroziv conectat la camera de butelii si un ventilator la camera de dozare, grile de ventilație, sistem de evacuare.

Pornirea si oprirea automata a ventilației este comandata de detectorul de gaz.

Instalația de sprinklere a fost montata in camera buteliilor unde exista riscul de scăpărilor de clor gazos, fiind comandata automat de detectorul de gaz.

Suprafața zonei de protecție sanitara cu regim sever pentru Statia de clorinare Cleja-Somusca si pentru rezervorul de 300 mc este de 350 mp.

Suprafața zonei de protecție sanitara pentru Statia de clorinare Xxxxx-Xxxxx Mica si pentru rezervorul de 100 mc este de 650 mp.

Conductele de aductiune intre foraje si gospodăriile de apa sunt realizate din PEID, Dn 90 -215 mm si au o lungime totala 11,750 km, după cum urmeaz:

  • -    Subsistem Cleja + Somusca - L = 4,1 km;

  • -    Subsistem Valea Mica - L = 7,65 km.

  • V echimea conductei de aductiune este de 2 ani.

Sistemul de alimentare cu apa al comunei Cleja prezintă doua rezervoare de inmagazinare, cilindrice, din otel galvanizat, semi-ingropate, avand capacitatea de 300 mc, respectiv 100 mc.

Rezervorul cu volumul de 300mc asigura necesarul de apa pentru satele Somusca si Cleja, iar cel de 100 mc pentru satul Valea Mica.

Din cele doua rezervoare către consumatori, apa potabila este evacuata prin intermediul a doua conducte:

  • -    Sub-sistem Cleja + Somusca - L = 2,8 km;

  • -    Sub-sistem Valea Mica - L = 0,4 km.

Rețeaua de distribuție este caracterizata in următorul tabel:

Rețea de distribuție Sistem Cleja

Localitate

Lungime rețea

(km)

Diametre (mm)

Cleja

14,6

Dn 75-Dnl50

Somusca

1,1

Dn 75-DnlOO

Valea Mica

4,3

Dn75 - Dn 110

  • 2.8.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Cleja

Comuna Cleja nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.

  • 2.9    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Cotofanesti

In comuna Cotofanesti, satul Borsani este singurul care are infrastuctura pentru alimentare cu apa.

  • 2.9.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Cotofanesti

Captarea apei brute se realizează din panza freatica de mica adâncime captarea realizandu-se printr-un put forat, amplasat la cca. 70 m de frontul de captare al localității Cotofanesti.

Forajul are o adâncime de 26 m si este echipat cu cate o pompa submersibila cu Q = 12,6 mc/h, H = 140mCA, P = 7,5 Kw. S-a prevăzut si o pompa de rezerva.

Forajul proiectat P este amplasa la cota (150,15m) C.T.N.

Zona de protecție sanitara, S = (57x 33) m = 1.881,0 mp, este împrejmuita conform normelor in vigoare.

Deasupra forajului este realizata o cabina semiingropata in care sunt montate instalațiile hidraulice si electrice aferente. Pe conducta de refulare s-a prevăzut un contor de apa Dn = 40 mm, montat pentru masurarea debitelor de apa captate

Legătură intre forajul si rezervorul de inmagazinare se realizează prin intermediul conductei de aductiune închise, realizate din PE100 0 90 x 8,2mm.

Lungimea conductei de aductiune este de L = 3.050 ml, si este realizata din PE100, Dn 90 mm: 1.550 ml - Pn6, 1.000 ml - PnlO, 500 ml - Pnl6.

Tratarea apei brute captate se face cu ajutorul unei instalatii cu lămpi ultraviolete si se face si clorinarca acestei cu clor gazos in vederea asigurării condițiilor de potabilitate din punct de vedere bacteriologic conform STAS 1342-91.

Legătură intre forajul si rezervorul de inmagazinare este realizata prin intermediul conductei de aductiune închisa, realizate din PE100 0 90 x 8,2 mm.

Lungimea conductei de aductiune este de L = 3.050 ml, se va realiza din PE100, Dn 90 mm: 1.550 ml - Pn6, 1.000 ml - PnlO, 500 ml - Pnl6.

Rezervorul este amplasat, la cota (259,0 m) suficienta sa asigure presiunea la consumatorii cei mai indepartati.

Rezervorul este de tip inchis, din beton armat monolit si este semiingropat avand capacitatea de 200 mc.

Camera vanelor rezervorului proiectat este echipata cu instalatii:

  • -    hidraulice de alimentare, distribuție, preaplin si golire instalatii electrice de iluminat si forța;

  • -    instalație tratare cu lămpi ultraviolete.

Prin realizarea clorinarii apei se asigura condițiile de potabilitate din punct de vedere bacteriologic conform STAS 1342-91.

Pe plecarea din rezervorul de acumulare este montat dispozitiv de masurarea debitelor in scopul cunoașterii volumului de apa distribuita spre consumatori.

Rezervorul este prevăzut cu racord fix (in cazul de fata hidrant de incendiu) pentru racordarea mașinilor pompierilor.

In jurul rezervorului este realizata o zona de protecție sanitara prin imprejmuirea unui teren in suprafața de (50 x 50) m = 2.500 mp.

Amplasarea rezervorului de inmagazinare la o cota dominanta asigura un sistem dc transport si distribuție gravitațional al apei potabile spre consumatorii localității Borsani, asigurând debitele si presiunile necesare si la cei mai defavorizati consumatori.

Rețeaua de distribuție s-a dezvoltat ramificat si inelar cuprinzând următoarele lungimi si diamctre de țeava din PE 80.

Conducta Dn 63 x 3,6mm, Pn 6

L = 2.700 m

Conducta Dn 75 x 4,3mm, Pn 6

L - 700 m

Conducta Dn 90 x 5,1 mm, Pn 6

L = 650 m

Conducta Dn 110 x 6,3mm, Pn 6

L = 300 m

Conducta Dn 125 x 7,1 mm, Pn 6

L- 1.700 m

Total L = 6.050 ml

  • 2.9.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Cotofanesti

Comuna Cotofanesti nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.

  • 2.10    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Dofteana

Rețeaua de alimentare cu apa a comunei Dofteana este racordata la conducta magistrala de alimentare cu apa.

  • 2.10.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Dofteana

Rețeaua de alimentare cu apa a comunei Dofteana este racordata la conducta magistrala de alimentare cu apa care aparține S.C. C.R.A.B. S.A.

Racordul la conducta magistrala de apa s-a realizat prin următoarele puncte:

  • -    Racordurile RM j, RM 2 si RM 3 din satul Dofteana care alimentează satul Dofteana;

  • -    Racordurile RM] (racordul se face la rețeaua de alimentare cu apa a orașului Darmanesti) din satul Larga ce alimentează satul Larga;

  • -    Racordurile RM,, RM2 si RM3 ce alimentează satul Cucuieti;

Racordurile RM t, RM 2, RM 3, RM 4 si RM 5 care alimentează satul Bogata.

  • 2.10.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Dofteana

Comuna Dofteana nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.

  • 2.11    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Faraoani

Sistemul de alimentare cu apa existent in Comuna Earaoani asigura apa potabila loc. Faraoani si sat Valea Marc

  • 2.11.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Faraoani

Sistemul de alimentare cu apa existent in Comuna Faraoani asigura apa potabila in localitatea Faraoani si satul Valea Mare.

Captarea apei brute se realizează dintr-un front cu 8 puțuri, pus in funcțiune in anul 2007, cu următoarele caracteristici:

  • -    capacitate totala instalata = 56,23 mc/ora

  • -    capacitate exploatata = 7,00 mc/ora

Forajele sunt echipate cu pompe submersibile manometru, robinete (de trecere si de reținere) si debitmetru de control al debitului forajului.

Conducte de legătură intre foraje :

Lungimi conducte cu coeficientul de serpuire 7% (m)

Diametre (mm)

Dn 63

Dn 90

Dn 125

PN6

Dn 125

PN16

Dn 160

PN6

Dn 160

PN16

Condute de legătură

353    219

246

321

754

342

Total general

2.235

Apa captata din front este pompata printr-o conducta Dn 180 mm PE in lungime de 2,66 km inmagazinata intr-un rezervor suprateran de 700 mc amplasat in extravilanul satului Faraoani. In incinta gospodăriei de apa exista si un rezervor suprateran tampon de 15 mc.

Stati a de clorare s-a amplasat in incinta gospodăriei de apa alaturi de rezervorul tampon de 15 mc si statia de pompare, la cota terenului 183,70 m.

Este dimensionata pentru un debit de tranzit de 15,62 1/s.

Dezinfectarea apei se face cu clor gazos. Timpul de contact intre clor si apa se va realiza in rezervorul de înmagazinate de 700 mc.

Pentru statia de clorare s-a prevăzut o construcție uzinala, întreaga instalație este amplasata intr-un container metalic, izolat termic si anticoroziv, avand dimensiunile de 6,10 x 2,50 x 2,51 m.

Containerul este amplasat pe o fundație de beton.

Suprafața zonei de protecție sanitara. S = 1.672 mp.

Aductiunca reprezintă conducta de legătură dintre gospodăria de apa si rezervorul de inmagazinare amplasat la cota 298,30 m.

Dimensionarea conductei de aductiune s-a făcut pentru Q = 15,62 1/s.

Aductiunea din tuburi PE1D va avea lungimea total L = 2.660 m si se va modifica pc clase de presiuni astfel:

  • -    Dn 180 mm, L ’ 1.902 m, PN16

  • -    Dn 180 mm, L = 313 m, PN 10

  • -    Dn 180 mm, L = 445 m, PN6

Rezervorul tampon de 15 mc este amplasat in incita gospodăriei de apa, alaturi statia de clorinare si statia de pompare, la cota terenului amenajat de 183,70 m si are rolul de bazin de aspirație pentru statia de pompare care transporta apa la rezervorul de inmagazinare de 700 mc.

Rezervorul, suprateran, este realizat din elemente prefabricate (panouri metalice) cu dimensiunea de 1,22 x 1,22 m, preuzinate si asamblate sub forma unui recipient paralelipipedic suprateran, așezat pe un sistem de grinzi transversale cu inaltimea de 60 cm ce sunt așezate pe un radier general din beton armat cu grosimea de 30 cm.

Rezervorul este izolat termic la exterior cu ajutorul unor placi din poliuretan protejate Ia exterior cu un plastic dur.

Rezervorul tampon de 15 mc va fi amplasat împreuna cu statia de clorinare, statia de pompare, intr-o incinta Împrejmuita cu suprafața 1.672 mp, pentru realizarea proiecției sanitare.

REZERVOR 700 MC

Rezervorul este amplasat in extravilanul satului Faraoani, la cota teren 297,70 m si are rolul de compensare a variațiilor orare ale consumului si de stocare a rezervei intangibile pentru incendiu.

Volumul rezervorului este de 700,00 mc si va Înmagazina volumul de compensare (426,71 mc) si volumul rezervei intangibile (282,80 mc) deoarece volumul de avarie (213,35 mc) este mai mic decât volumul intangibil.

Rezervorul, suprateran, este realizat din elemente prefabricate (panouri metalice) cu dimensiunea de 1,22 x 1,22 m, preuzinate si asamblate sub forma unui recipient paralelipipedic suprateran, așezat pe un sistem de grinzi transversale cu inaltimea de 60 cm ce sunt așezate pe un radier general din beton armat cu grosimea de 30 cm.

Rezervorul este izolat termic la exterior cu ajutorul unor placi din poliuretan protejate la exterior cu un plastic dur.

Rezervorul este amplasat intr-o incinta împrejmuita, cu S = 1.780 mp, a cărei suprafața se constituie in zona de protecție sanitara severa.

Rețeaua de distribuție este in sistem ramificat si este prevăzută din tuburi PE1D, PN6.

Debitul de dimensionare al rețelei de distribuție este Qs ormax = 21,69 1/s, corespunzător pentru qsp= 80 l/om,zi.

Lungimea totala a rețelei de distribuție la momentul preluării este de 9.848 m.

TRONSON

DISTRIBUȚIE

Dn63

Dn75

Dn90

DnllO

Dnl25

Dnl60

Dnl80

PN6

PN6

PN6

PN6

PN6

PN6

PN6

1

2

3

4

5

6

7

8

REZ- 1

-

-

-

-

-

-

211

1-2

-

-

-

-

-

-

97

2-3

-

-

-

-

-

-

550

3-4

167

-

-

-

-

243

-

3-5

-

-

-

-

-

-

-

5-6

-

-

-

-

65

-

-

6-7

-

334

-

-

-

-

-

7-8

103

-

-

-

-

-

-

5-9

208

-

-

-

-

-

-

5-15

-

-

-

229

-

-

-

6-10

-

-

-

258

-

-

-

10-11

332

-

-

-

-

-

-

10-12

-

-

421

-

-

-

-

12- 13

-

-

327

-

-

-

-

13-14

-

566

-

-

-

-

-

15-16

184

-

-

-

-

-

-

15-17

-

-

418

-

-

-

-

17-18

-

812

-

-

-

-

-

3-19

-

-

-

335

19-20

-

-

-

-

-

854

-

20-21

-

-

376

-

-

-

-

21-22

94

-

-

21-23

-

639

-

-

-

-

-

20-24

-

-

-

170

-

-

-

24-25

-

-

27

-

-

-

-

25-26

-

145

-

-

26-27

316

-

-

-

26-28

219

-

-

-

25-29

-

489

-

-

29-30

226

-

-

-

24-31

433

-

-

-

TOTAL

2282

2985

1569

657

65

1432

858

TOTAL

GENERAL

9.848

Extinderea rețelei de distribuție este de 11.500 ml

Lungimea totala a rețelei de distribuție = 21.348 ml.

  • 2.11.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Faraoani

In comuna Faraoani, s-au montat colectoare principale in vederea preluării si transportului apelor uzate.

Colectoarele principale sunt poziționate astfel incat sa fie asigurate:

  • -    curgerea gravitaționala;

  • -    panta de curgere convenabila;

  • -    viteza de autocuratare;

  • -    posibilitatea racordării ulterioare;

Cele doua ramuri care pornesc din centrul celor doua localitati (Faraoani si Valea Mare), traveseaza localitățile avand Dn = 200 - 300 mm, se intanlesc inainte de subtraversarea DN2 si ajung la statia de epurare mecanica si biologica cu Dn = 300mm.

Colectoarele principale au o capacitate de transport minima la gradul de umplere a = 0,7, si panta piezometrica I = 0,5% = 5%o de Qef-201/s, fiecare la Dn 200 si Dn 250 mm si Qef-401/s pentru Dn 300 mm, reprezentând debitul evacuat de la 20.000 locuitori.

Colectoarele principale si rețelele stradale sunt realizate din tuburi inchise din poliesteri armati cu fibre de sticla cu inserție de nisip PAFSIN, cu Dn200-300 mm, lungimi L~6-12 m/tub, rezistenta SN 10.000 N/mp.

Pe traseul colectooarelor s-au prevăzut cămine de vizitare:

  • -    la colectarea abonatilor;

  • -    la schimbarea dimensiunilor;

  • -    in punctele de descărcare a altor colectoare.

Epurarea apelor uzate menajere se face intr-o stat ie mono-bloc, formata din doua module tip ADIPUR - DENIPHO 675 LES.

Statia de epurare, realizează epurarea mecanica si biologica a apelor uzate menajere, nitrificarea, denitrificarea, sedimentare si evacuarea apelor epurate si a nămolului in exces.

Capacitatea dc epurare a statici:

  • -    Q uz max zi = 270 mc/zi = 3,15 1/s;

  • -    Q uz orar max = 33,6 mc/h = 9,3 1/s.

Statia de epurare s-a amplasat la o distanta de 250 m aval de Dn2, pe malul drept al paraului Cacacea, pe terasa superioara, intr-o zona neinundabila.

Cele doua colectoare principale, din localitățile Faraoani si Valea Mare, ce traversează de la NV la SE cele dou localitati, preiau apele uzate menajere si le dirijează prin rețeaua de canalizare spre statia de epurare.

Fluxul tehnologic pentru epurarea apelor uzate se compune din:

  • -    instalația de sitare automata;

  • -    Statia automata de pompare;

  • -    Bazinul de acumulare si omagenizare apa sitata;

  • -    Modul biologic cu nitrificare si denitrificarc;

  • -    Statia de suflante;

  • -    Instalația de deshidratare cu saci pentru nămol in exces;

  • -    Modul de comanda;

  • -    Statie de măsură automata.

Suprafața zonei de proiecție aferenta Statiei de Epurare este de 1.500 mp.

Statia de epurare a fost pusa in funcțiune in anul 2007.

  • 2.12    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Filipesti

Sistemul de alimentare cu apa existent in Comuna Filipesti asigura apa potabila in satul Filipesti si satul Galbeni.

  • 2.12.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Filipesti

Sistemul de alimentare cu apa existent in Comuna Filipesti asigura apa potabila in satul Filipesti si satul Galbeni.

Captarea apei brute sc realizează dintr-un front de captare constituit din 3 puțuri forate avand adancimca 1130 m, echipate cu pompe submersibile cu caracteristicile:

Qpompa -21,5 mc/h,

H - 88 mCA,

P = 7,5 kw, fiecare.

Apa captata din front este colectata si pompata printr-o conducta Dn 90 mm PE in lungime de 0,16 km si pompata printr-o conducta Dn 110 mm PE in lungime de 5,70 km intr-un rezervor de 500 mc - semiingropat - amplasat in extravilanul satului Galbeni.

S-a prevăzut o statie de clorare amplasata langa rezervor, la cota terenului 245,7 m.

Statia este dimensionata pentru un debit de tranzit de 12 1/s.

Dezinfectarea apei se face cu clor gazos. Timpul de contact intre clor si apa se va realiza in rezervorul de 500 mc.

Statia de clorare este amplasata împreuna cu rezervorul de 500 mc, intr-o incinta împrejmuita, cu S = 2.000 mp, a cărei suprafața se constituie in zona de protecție sanitara severa.

Aductiunea reprezintă conducta dc legătură dintre foraje si rezervorul de înmagazinară de 500 mc amplasat la cota 245,7 m.

Dimensionarea conductei de aductiune s-a făcut pentru un debit Qa(j = 12 1/s.

Aductiunea este executata din tuburi PEID, si are lungimea totala L = 2.775 ml, Dn 110 mm.

REZERVOR 500MC

Rezervorul este amplasat in extravilanul satului Fi lipești, la cota teren 245,7 m si are rolul de compensare a variațiilor orare ale consumului si de stocare a rezervei intangibile pentru incendiu.

Volumul rezervorului a rezultat de 500,00 mc si va înmagazina volumul de compensare (348,10 mc) si volumul de avarie (139,24 mc) deoarece volumul de incendiu (173,09 mc) este mai mare decât volumul de avarie.

Rezervorul este semiangropat.

Rezervorul este amplasat intr-o incinta împrejmuita, cu S = 2.000 mp, a cărei suprafața se constituie in zona de protecție sanitara severa

Rețeaua de distribuție este in sistem ramificat si este prevăzută din tuburi PEID, PN6.

Debitul de dimensionare al rețelei de distribuție este Qs Or w' 7,78 1/s, corespunzător pentru qsp=801/om,zi.

Lungimea totala a rețelei de distribuție este de 28.151 ml.

Caracteristicile rețelei de distribuție a apei potabile

  • 2.12.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Filipesti

Comuna Filipesti nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.

  • 2.13    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Hemeius

    • 2.13.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Hemeius

Transportul apei potabile către comuna Hemeius -- Sat Fântâneic este asigurat prin intermediul Sistemului de alimentare al Comunei Mărgineni prin rezervorul suprateran din satul Trebes, de forma dreptunghiulara si capacitate V 250 mc. Pentru prelevarea apei s-a prevăzut un cămin de branșament in care a fost montat un apometru tip Zenner cu diametrul la racord de 45 mm pentru contorizarea consumurilor zilnice de apa si o statie de hidrofor (2 pompe cu: Q = 7 mc/h, P - 0,7 kW/ buc, H = 40 - 50 mCA).

Refularea apei se realizează prin conducta din PE100 0 75 mm si lungime 1.045 m.

Aductiunea apei de la rezervorul semiingropat se realizează prin conducta din PE80 0 110 mm pe o lungime de cca. 500 m, pana la punctul de intersecție cu rețeaua de distribuție.

In cadrul Sistemului de alimentare al comunei Hemeius exista un rezervor semiingropat, din beton armat monolit, de tip circular, de capacitate V = 100 mc; din care se asigura rezerva de apa de incendiu (pentru hidrantii exteriori), volumul de compensație orara si volumul de avarie. De la cota de amplasament a rezervorului este asigurata alimentarea gravitaționala a localității. Aceasta cota asigura presiunea de minim 7m coloana de apa necesara funcționarii hidrantilor exteriori in punctul cel mai dezavantajos.

Rețeaua de distribuție a apei in satul Fantanele cuprinde totalitatea conductelor, armaturilor, aparatelor de masurat si construcțiilor, accesorii care asigura transportul apei de la conducta de aductiune si pana la branșamentele utilizatorilor. Rețeaua de distribuție urmărește, in general, traseele străzilor si ale aleilor.

Conform datelor preluate din documentația din faza PthlDDE, după forma in plan, dispoziția rețelei de distribuție este realizata in sistem ramificat.

Rețeaua de distribuție a fost echipata cu hidranti de incendiu si cămine de vane, iar pentru limitarea presiunii, datorita configurației terenului s-a impus si un cămin de rupere a presiunii echipat cu robinet AQUA REDUCI'.

Rețeaua existenta are o lungime de 6.070 m si este constituita astfel:

  • -    conducta PE80 0 40 mm - 130 m;

  • -    conducta PE80 0 63 mm - 140 m;

  • -    conducta PE80 0 75 mm - 410 m;

  • -    conducta PE80 0 90 mm - 4.200 m;

  • -    conducta PE80 0 110 mm - 1.190 m.

Rețeaua de distribuție este prevăzută cu cămine de branșament situate la limita proprietății utilizatorului cat si pe proprietatea acestora acolo unde condițiile tehnice nu au permis altfel, care cuprind vana de concesie, apometru, aerisitor, robinete de trecere si robinete de descărcare a instalației interioare.

  • 2.13.2    Descrierea sistemului de canalizare a Comunei Hemeius

Comuna Hemeius nu dispune de infrastructura pentru apa uzata.

  • 2.14    Descrierea sistemului existent de alimentare cu apa si de canalizare in Comuna Magiresti

    • 2.14.1    Descrierea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Magiresti

SISTEM ALIMENTARE CU APA Com. MAGIRESTI, Sate: Magiresti, Prăjești, Sesuri, Stanesti

SURSA DE APA REALIZATA

SURSA care reprezintă racordul la conducta dc aductiune Darmanesti-Comanesti, conducta care pleaca dc la statia dc tratare Caraboaia.

Pentru satele Poduri si Bucsesti din comuna Poduri cat si pentru satele Magiresti, Prăjești, Sesuri, Stanesti si Valea Arinilor din comuna Magiresti si satele Ardeoani si Leontinesti din comuna Ardeoani, s-au considerat comune: sursa (care reprezintă racordul la conducta de aductiune Darmanesti-Comanesti), conducta de aductiune generala, statia de repompare, rezervor tampon de 300 mc si statie de clorinare, conducta de aductiune generala pompata, rezervorul general dc 300 mc si aductiunea generala gravitaționala.

  • obiecte comune pentru 9 sate, si anume: satele Poduri si Bucsesti din comuna Poduri, satele Magiresti, Prăjești, Sesuri, Stanesti si Valea Arinilor din comuna Magiresti si satele Ardeoani si Leontinesti din comuna Ardeoani:

racord la conducta existenta de otel Dn 800 mm cu conducta Dn 500 mm, la presiunea disponibila de cca. 6 atm;

  • conducta de aductiune generala (A), realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L = 1.870 m, astfel: Dn 560 mm, PN10, L = 930 m si Dn 560 mm, PN6, L = 940 m;

rezervor tampon de 300mc;

statie de repompare echipata cu 4 + 2 pompe avand Qtotal “ 230 1/s = 828 mc/h; H = 145 m;

statie de clorare, cu = 230 1/s;

  • conducta de aductiune generala pompata (AP), realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L = 7.890 m astfel: Dn 560 mm, PN16, L = 4.480 m; Dn 315 mm, PN16, L = 1.385 m; Dn 273,1 mm, otel, PN16, L = 55 m (porțiune estacade), Dn 280 mm, PN10, L = 1.375 m si Dn 280 mm, PN6, L = 595 m;

rezervor general de inmagazinare cu capacitatea de 300 mc, amplasat pe cota 514,50 m;

  • conducta de aductiune generala gravitaționala (AG), realizata din tuburi PEID, in lungime totala de L - 610 m, astfel: Dn 280 mm, PN10, L = 305 m si Dn 280 mm, PN6, L = 305 m;

  • * obiecte comune pentru cele 6 sate ale comunelor Magiresti si Ardeoani

Aductiune gravitaționala AIV

Conducta de aductiune gravitaționala AIV este comuna pentru 6 sate, si anume: satele Magiresti, Prăjești, Scsuri si Stanesti din comuna Magiresti si satele Ardcoani si Leontinesti din comuna Ardeoani.

Reprezintă conducta de legătură dintre nodul de ramificație T cu aductiunea satului Valea Arinilor din comuna Magiresti si nodul dc ramificație X cu aductiunea satelor Ardcoani si Leontinesti din comuna Ardeoani.

Debitul care tranzitează conducta de aductiune este de 18,84 1/s.

(Qad Prăjești + Magiresti + Stanesti + Sosuri + Qad Ardeoani + l eontinesti — 1 0,88 + 7,96 — 1 8,84 1/s)

Aductiunea gravitaționala AIV este executata, din tuburi PEID si are o lungime totala L = 2.120m, astfel:

Tronson

Lungimi (m)

Dn 200 mm

PN6

PN10

PN16

T-S

5

-

-

S-U

70

-

-

U-V

-

850

-

v-x

-

-

565

TOTAL

105

850

565

TOTAL

GENERAL

2.120

  • OBIECTE AFERENTE SATELOR MAGIRESTI, PRĂJEȘTI, SESURI SI

STANESTI, COMUNA MAGIRESTI

ADUCTIUNE GRA VITA TIONALA A V

Conducta de aductiune gravitaționala AV reprezintă conducta de legătură dintre nodul de ramificație X cu aductiunea satelor Ardeoani si Leontinesti din comuna Ardeoani si gospodăria de apa comuna a satelor Magiresti, Prăjești, Sesuri si Stanesti din comuna Magiresti (din care fac parte statia de clorinare si rezervorul de 550 mc).

Pe conducta de aductiune gravitaționala AV, imediat după nodul X, spre rezervorul de inmagazinarc de 550 mc.

Dimensionarea conductei de aductiune AV s-a făcut pentru un debit Qaj = 10,88 1/s.

Aductiunea este executata, din tuburi PEID si arc o lungime totala L = 1.265 m, astfel:

Tronson

Lungimi (in)

Dn 160 mm

PN6

PN10

PN16

X- XI

-

-

120

XI -X2

-

140

-

X2-X3

-

255

-

X3 -- X4

-

600

-

X4 - REZ

150

-

-

TOTAL

150

995

120

TOTAL

GENERAL

1.265

STA TIE DE CLORINARE

Apa furnizata este tratata in statia de tratare Caraboaia din localitatea Darmanesti si este potabila.