HOTĂRÂRE

privind aprobarea “Reactualizării strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”, realizată în cadrul proiectului “Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană” Cod proiect CCI 2009RO161PR024

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU, ÎNTRUNIT ÎN ȘEDINȚĂ EXTRAORDINARĂ LA DATA DE 21.07.2014;

Având in vedere:

-Referatul nr. 491418 din 18.07.2014 al Unității de Management a Proiectului “Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană”;

• - Expunerea de motive a unui consilier local;

• - Raportul compartimentelor de specialitate;

• - Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 549/21.07.2014 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 550/21.07.2014 al Comisiei de specialitate nr. 2, nr. 551/21.07.2014 al Comisiei de specialitate nr. 3, nr. 552/21.07.2014 al Comisiei de specialitate nr. 4 și nr. 553/21.07.2014 al Comisiei de specialitate nr. 5, favorabile;

• - Prevederile H.C.L. Bacău nr.l32/2008 privind aprobarea participării și cofinanțării proiectului de mediu “Reducerea poluării și diminuarea schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemului de încălzire urbană pentru atingerea țintelor și eficiență energetică în Municipiul Bacău”;

• - Prevederile H.C.L. Bacău nr. 21/13.02.2009 prin care s-a aprobat Mașter Plan-ul pentru Instalații Mari de Ardere (IMA) și Sistem de Termoficare(ST) în Municipiul Bacău;

• - Decizia Comisiei Europene din 07.07.2010 cu privire la proiectul “Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană”;

• - Adresa și documentația nr. 147/20.06.2014 înaintată de Asocierea SC EPMC Consulting SRL/ SC Louis Berger SRL/ SC Grafitti BBDO SRL, înregistrată la Primăria Bacău sub nr. 492534/20.06.2014; -Avizul CTA al SC CET SA Bacău referitor la documentația “Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”;

In baza dispozițiilor art.36(2) lit “b”, (4) lit “e” art 45(2) litera „a” din Legea nr.215/2001, a administrației publice locale, republicată și actualizată,

HOTĂRĂȘTE:

Art.l. — Se aproba documentul “Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033”, realizat în cadrul proiectului “Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană”, conform Anexei parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. - Hotărârea va fi comunicată Viceprimarilor Municipiului Bacău, Administratorului Public al Municipiului Bacău, Direcției Tehnice, Direcției Economice, Unității de Management a Proiectului

“Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană”, SC CET SA Bacău și Ministerului Mediului.

Asocierea BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până îa nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 1 din 112          1

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL BACĂU

REACTUALIZAREA STRATEGIEI DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ A MUNICIPIULUI BACĂU, PÂNĂ LA NIVELUL ANULUI 2033

Nota de predare Revizia 4

Informații generale

Detaliile analizei se regăsesc in Anexele atașate

Sinteza studiului este cuprinsă in Anexa 0

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

REACTUALIZAREA STRATEGIEI DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ A MUNICIPIULUI BACĂU, PÂNĂ LA NIVELUL ANULUI 2033

Beneficiar:

MUNICIPIUL BACĂU

CLUJ-NAPOCA

Iunie 2014

REACTUALIZAREA STRATEGIEI DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ A MUNICIPIULUI BACĂU, PÂNĂ LA NIVELUL ANULUI 2033

QQ

Coordonator: S.C. EPMC Consulting S.R.L.

Contract principal: 68958/05.10.2012

Contract de colaborare: Nr. 31' /01.11.2012

Realizatori:

Expert termoficare 2: Xxxxx Xxx Xxxxxxx Expert termoficare 1: Andrei Ladisiau SZEN

Colaboratori:

Expert financiar: Xxxxxxx Xxxx

Expert mediu: Cătălin MIC

|	Asocierea tNRMMIKWBCv- MM	Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033	Revizia 4           I Pag. 4 din 112         0
L__	B8DO

CUPRINS

• 1    Sumar executiv

• 2    Prezentarea generală a sistemului de alimentare cu căldură al Municipiului Bacău

• 2.1    Generalități

• 2.2    Caracteristicile tehnice generale ale principalelor echipamente energetice din CET 14

• 2.3   Caracteristicile tehnice generale ale centralelor termice.................................

• 2.4   Caracteristicile tehnice privind rețeaua termica primara (RTP)

• 2.5    Puncte termice (PTC)

• 2.6   Caracteristicile tehnice generale ale rețelelor termice secundare (RTS)................20 ( o

• 2.7   Caracteristicile tehnice generale ale RTS aferente CT

• 2.8   Caracteristicile tehnice generale la nivel de consumatori

• 2.9    Structura resurselor primare de energie

• 3    Condiții și restricții în stabilirea strategiei locale de alimentare cu căldură a Municipiului Bacău

• 3.1    Disponibilitatea și accesibilitatea resurselor primare de energie

• 3.2   Legislația în domeniul energie - mediu

• 3.2.1    Directivele uniunii europene

• 3.2.2    Legislația națională (primară)

• 4    Reabilitarea termică a clădirilor și îmbunătățirea sistemului de alimentare cu căldură la nivelul consumatorilor

• 4.1    Cadrul legislativ

• 4.2   Modul de abordare a măsurilor de reabilitare a clădirilor

• 4.3   Descrierea situației existente pe tipuri de clădiri și de apartamente

• 4.3.1    încălzirea spațiilor.

• 4.3.2    Apa caldă de consum

• 4.4    Soluții tehnice pentru reducerea consumului de căldură pentru încălzire la nivelul clădirilor

• 4.5    Calculul eficienței economice a măsurilor de creștere a eficienței energetice a

clădirilor

• 4.5.1    Metodologia de calcul

• 4.6    Ipoteze de calcul a evaluării efectelor economice apărute în urma reabilitării clădirilor

• 4.6.1    Rezultatele calculului economic

• 4.7   Concluzii privind îmbunătățirea energetică a clădirilor existente

• 4.8    Propuneri privind aplicarea măsurilor de îmbunătățire energetică a clădirilor existente

  
  

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu
  energie termică a Municipiului Bacău, până la
  nivelul anului 2033	Pag. 5 din 112          1

  
  

• 4.9    Soluții de îmbunătățire a sistemului de alimentare cu căldură la nivelul consumatorilor

• 4.10    Analiza comparativă, din punct de vedere funcțional, a sistemului de distribuție în clădiri a agentului termic

• 4.10.1    Sistemul actual

• 4.10.2    Sistemul de tip mixt vertical - orizontal

• 5    Stabilirea cererii de energie termică în perioada 2013- 2033

• 6    Configurația instalațiilor pentru producerea căldurii în sistemul centralizat de termoficare Bacău

• 7    Soluții alternative de perspectivă pentru producerea căldurii la nivelul Municipiului

• 8    Propuneri pentru sistemul de transport și distribuție a căldurii în sistemul centralizat de termoficare Bacău

• 8.1    Reabilitarea sistemului de transport și distribuție a căldurii din Municipiul Bacău 89

• 8.1.1    Utilizarea conductelor preizolate

• 8.2    Soluții de distribuție a căldurii produsă în puncte termice centralizate (PTC).

• 8.3    Caracteristicile tehnico - economice generale ale punctelor termice centralizate 93

• 8.4   Caracteristicile tehnico - economice generale ale modulelor termice (MT)

• 8.5   Comparația generală a punctelor termice centralizate cu modulele termice

• 8.6    Concluzii privind comparația generală între PTC și MT

• 9    Analiza eficienței economice a soluțiilor tehnice alternative de alimentare cu căldură a Municipiului Bacău

• 9.1   Ipoteze de efectuare a analizei tehnico-economice

• 9.2    Criterii utilizate pentru analiza eficienței tehnico-economică a soluțiilor alternative de alimentare cu căldură în perspectivă a Municipiului Bacău

• 9.3    Rezultatele calculelor de eficiență economică a soluțiilor alternative de alimentare cu căldură a Municipiului Bacău

• 10    Analiza de sensibilitate și risc

• 11    Concluzii finale

INDEX ANEXE (vezi document separat)

Anexa 0 - Descrierea Generală a Strategiei de Termoficare.

Anexa 1 - Regulament de funcționare

Anexa 2 - îmbunătățirea imaginii CET Bacău

Anexa 3 - Distribuția cu 2 conducte și module termice

Anexa 4 - Diagrama de presiune

Anexa 5 - Bretea de legătură

Anexa 6 - Centrală Mobilă

Anexa 7 - Dezvoltarea pieței de energie la nivel local

Anexa 8 - Presiunea statică rețea

Anexa 9

Anexa 9a - Situația actuală a centralele termice de cvartal în municipiul Bacău

Anexa 9b - Rețea termică primară

Anexa 9c - Situația actuală a PT/CT și a lucrărilor de retehnologizare 33 Anexa 9d - Consumul de căldură la nivelul municipiului Bacău până în anul 2033, după implemntarea măsurilor de eficiență energetică

Anexa 10 - Lista Pos. Mediu 2

Anexa 10a - Lista Pos. Mediu 2 / Varianta Consultantului 24.02.2014

Anexa 11 * Prepararea apei calde de consum cu panouri solare

Anexa 12 - Degazare apă

Anexa 13 - Centrală cogenerare cu biomasă

Anexa 14 - Diagrame Sankey

Anexa 15 - Prognoze utilizate pentru determinarea curbelor de clasate pentru următorii 23 ani

Anexa 16 - Rețea transport de reabilitat

Anexa 17 - Rețele termice secundare, fără proiect, rămase de reabilitat: a.c.m.+ recirculare

Anexa 18 - Rețele termice secundare, fără proiect rămase de reabilitat: încălzire

Anexa 19 - Caracteristici tehnice ale soluțiilor propuse

Anexa 20 - Tratarea apei de adaos

Asocierea FPMr teSSSa SW UF    । «an*»»» «££<9	Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la	Revizia 4
BBDO	nivelul anului 2033	Pag. 7 din 112

Anexa 21 - Hidrazină

68

Anexa 22 - Filtru magnetic de protecție a sistemului terțiar                69

Anexa 23 - Redimensionare rețea primara                              70

Notă

Conform contract 68958/05.10.2012 încheiat între asocierea formată din S.C. EPMC Consulting S.R.L. (lider), Xxxxx Xxxxxx si S.C. GRAFFITI BBDO S.A și Autoritatea Contractantă - Primăria Municipiului Bacău, pentru Asistență Tehnică în cadrul contractului de Managementul Proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană” s-a efectuat actualizarea strategiei de termoficare existente pentru perioada de timp 2013** 2033. S-a luat în considerare că situație de bază - „Varianta fără proiect” -configurația termoficării din Municipiul Bacău la data de 01.11.2012. Proiectele în desfășurare sunt luate în considerare ca existente. Pentru propunerile pe termen scurt, mediu și lung au fost alese criterii de selecție prioritare pentru asigurarea îmbunătățirii eficienței economice, energetice și pentru reducerea poluării. De asemenea s-a ținut cont în mod deosebit de perspectivele de viitor pe piețele de energie atât din România cât și din Comunitatea Europeană. Soluțiile alese se bazează pe technologil actuale modeme. Sinteza problemelor și a soluțiilor propuse se regăsește în Anexa 0.

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

• 1    Sumar executiv

• I.    Obiectivul principal:

Obiectivul principal al lucrări este revizuirea „Strategiei de alimentare cu energie termică a municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033” pentru menținerea sustenabilității sistemului de termoficare.

Consultantul a revizuit „Strategia Locală de Termoficare” existentă în vederea definirii programului investițional pe termen scurt, mediu și lung. Strategia revizuită propune Investițiile necesare, care urmează a fi implementate, astfel încât proiectul în curs de desfășurare, în ansamblul lui, să-și păstreze și să-și îmbunătățească sustenabilitatea și eficiența economică. De asemenea a fost prevăzută o ordine de priorități pentru investițiile necesare, precum și o serie de măsuri technice și organizatorice pentru îmbunătățirea funcționării sistemului de termoficare al Municipiului Bacău în totalitatea sa.

• II.    Descrierea Strategiei de termoficare actualizate a Municipiului Bacău

• A.    Scopul Strategiei de termoficare:

Scopul prezentei lucrări este stabilirea, la nivel local, a politicilor și orientărilor generale cu privire la organizarea, funcționarea și reglementarea serviciului public de alimentare cu energie termică produsă centralizat astfel încât acest serviciu, în ansamblul lui, să-și păstreze și să-și îmbunătățească sustenabilitatea și eficiența economică.

• B.    Obiectivul general:

Elaborarea reactualizării strategiei de termoficare a municipiului Bacău are ca obiectiv trasarea direcțiilor generale de acțiune pentru elaborarea programelor de dezvoltare și modernizare a sistemului centralizat de încălzire urbană.

• C.    Obiective specifice

Pe baza obiectivului general al prezentei lucrări, consultantul a formulat următoarele obiective specifice, necesare pentru funcționarea în condiții optime a serviciului centralizat de termificare al municipiului:

• -    Reducerea pierderilor în rețele prin reabilitare/retehnologizare

• -    Creșterea eficienței energetice a întregului sistem

• -    Modernizarea centralelor termice în vederea reducerii emisiilor de poluanți și creșterea eficienței energetice prin implementarea unor unități de cogenerare Diversificarea alimentării cu combustibil

  1

  Asocierea MaonaomarB ÎS

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacfiu, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4 Pag. 9 din 112

• -    Modernizarea instrumentelor de decizie aferente procesului de producție a energiei utile inclusiv noi metode tehnologice pentru mărirea eficienței electrice a procesului de cogenerare

• -    Introducerea unui sistem modem de contorizare și facturare

Reducerea consumului specific și în special al prețului energiei termice

• -    Reducerea riscurilor de operare

• -    Reducerea impactului negativ asupra mediului

• -    Alimentarea consumatorilor publici și industriali cu energie termică pentru încălzire și pt. producerea locală a frigului

• •    Stabilirea unui program de co-interesare pentru noi consumatori de energie termică

• -    Elaborarea unui regulament de funcționare al termoficării specific pentru Municipiul Bacău

• -    Elaborarea unei diagrame de presiune pt. rețeaua de termoficare

• -    Realizarea unui regim chimic stabil pentru apa de adaos și de circuit

• -    Implementarea unui program de calcul pentru prognoza de producție a energiei utile

• -    Crearea unui punct de consultanță „Energie” - compartiment de marketing în cadrul CET

• -    Participarea CET-ului la un “POOL” al operatorilor de instalații cu turbine cu gaze

• -    Folosirea apei dintr-un puț de adâncime pentru apă tratată

• -    Dotarea centralelor termice de cvartal cu instalații de cogenerare - Cogenerare în cadrul centralelor termice de cvartal

• -    Organizarea unor evenimente sub denumirea „Ziua Porților Deschise”.

• D. Principiile care stau la baza strategiei elaborate:

• -    Respectarea legislației aplicabile la nivel național și a altor cerințe adoptate;

• -    Creșterea eficienței energetice și utilizarea cu precauție a resurselor;

• -    Reducerea deșeurilor la sursă și valorificarea lor,

• -    Calificarea și informarea angajaților;

• -    Creșterea satisfacției consumatorilor de energie termică în echilibru cu îmbunătățirea performanței de mediu;

• -    Conștientizarea și implicarea personalului în identificarea și implementarea acțiunilor preventive;

• -    Creșterea eficienței în alimentarea cu energie termică;

• -    Asigurarea continuității și siguranței în alimentarea cu energie termică;

  [            Asocierea

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4            fi Pag. 10 din 112         ]

• -    Accesul tuturor consumatorilor la un serviciu accesibil și de calitate;

• -    Ameliorarea nivelului minim de concentrație a poluanților în localitate;

• -    Reducerea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de poluanți proveniți de la sistemele de încălzire urbană;

• -    îmbunătățirea sănătății populației în locațiile afectate;

• III.    Date generale

La reactualizarea “Strategiei de alimentare cu energie termică a municipiului Bacău până la nivelul anului 2033” și actualizarea “Mașter Plan ului pentru Instalații Mari de Ardere și Sistemului de termoficare în municipiul Bacău” s-a ținut cont de:

• 1.    profilul actual al instalațiilor energetice de bază din cadrul CET Bacău;

• 2.    profilul actual al sistemului de producere a energiei termice prin centralele termice de cartier, unele dintre ele fiind transformate în puncte termice;

• 3.    gradul de modernizare a rețelei termice primare, coroborat cu analiza funcționării punctelor termice altele decât cele din POS Mediu Axa 3 - etapa I;

• 4.    gradul de modernizare al punctelor termice;

• 5.    gradul de modernizare al rețelelor termice de distribuție;

• 6.    situația rețelelor termice de distribuție aferente punctelor termice altele decât cele din POS Mediu Axa 3 - etapa I, din care să rezulte oportunitatea reabilitării rețelelor în mod integral, parțial (numai pe anumite ramuri la care este racordată majoritatea consumatorilor) sau închiderea acestora, pe baza următoarelor criterii:

• -    număr de consumatori

• -    lungime conducte

• -    investiția specifică corelată cu producția de energie termică anuală

• -    gradul de dispersie al consumatorilor în rețea

• -    valoarea pierderilor de caldură

• -    valoarea anuală a cheltuielilor cu reparațiile accidentale.

• 7.    numărul actual de consumatori branșați la sistemul de termoficare centralizat;

• 8.    procesul de reabilitare termică a clădirilor și îmbunătățirea sistemului de alimentare cu căldură la nivelul consumatorilor;

• 9.    evoluția cererii de căldură livrată prin analiza debranșări-consumatori noi.

  Asocierea BPPQ

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4 Pag. 11 din 112

în concordanță cu obiectivele specifice, se propune următoarea prioritizare a investițiilor în cadrul sistemului centralizat de termoficare:

• 1)    Termen scurt (2013-2015)

• -    Retehnologizarea completă a rețelei de distribuție

• -    Implementarea unui acumulator de căldură

• -    Tratarea apei

• -    Retehnologizarea CT-urilor CT 2 Miorița, CT 3 Miorița, CT 3/5 Aroneanu

• -    Dezvoltarea pieței de energie termică

• -    Reabilitarea termică a blocurilor - anveloparea clădirilor și refacerea instalațiilor interioare

• -    Retehnologizarea rețelei subterane de transport

• -    Asigurarea alimentării cu combustibil - utilizarea tehnologiilor moderne cu biomasă

• -    Redimensionarea personalului de operare

• 2)    Termen mediu și lung (2016-2033)

• -    Retehnologizarea completă a rețelei de transport

• -    Retehnologizarea CT-urilor (etapa a 2-a): CT Parc 1, CT Prefectură, CT Grup Școlar

• -    Asigurarea alimentării cu combustibili - implementarea unei instalații de incinerare a gunoiului

• IV. Cauzele apariției problemelor la nivelul sistemului local de termoficare

Analiza documentelor primite de la beneficiar precum și alte documente studiate și analizate (presa locală, literatură de specialitate, etc.) au evidențiat următoarele probleme cu impact major asupra sen/iciului de termoficare:

• •    Numărul mare de debranșări

• •    Pierderile din cadrul rețelelor de distribuție

în general există două cauze majore care determină debranșări de la serviciul de termoficare- prețul energiei termice - mai mare comparativ cu costurile asociate utilizării centralelor termice de apartament cu funcționare pe gaz metan - și inconsistența furnizării agentului termic Cele două cauze sunt în strânsă legătură cu situația rețelelor, atât cele de transport cât și cele de distribuție.

[            Asocierea I     BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 12 din 112

Vechimea rețelei de transport și distribuție a agentului termic conduce la pierderi masive de agent termic care sunt transpuse în costuri suplimentare care trebuie acoperite de consumatori. Astfel, serviciul de termoficare devine mult prea costisitor comparativ cu alte tehnologii de furnizare a agentului termic, în special centralele de apartament. Concomitent, stadiul precar al rețelei de distribuție a condus la o creștere a numărului de intervenții de reparație. Detectarea zonei de intervenție este dificilă, iar aceste intervenții au în general o durată destul de mare ceea ce mărește gradul de disconfort al consumatorului. Lipsa furnizării de agent termic pe perioada intervenției și numărul mare de intervenții au impact negativ asupra confortului termic al consumatorului ceea ce conduce la decizia de debranșare.

Aceste pierderi sunt datorate în principal vechimii rețelei de distribuție a agentului termic. Circa 30 % din lungimea canalelor termice prezintă infiltrații de apă, care conduc la pierderi de căldură prin transfer către mediul exterior, la fenomene de coroziune exterioară și la distrugerea izolației exterioare. Numărul mare de intervenții asupra rețelei are impact major asupra siguranței furnizării agentului termic. Totodată, costurile suplimentare se regăsesc, într-un fel sau altul în costul suportat de către consumatorul final.

• 2 Prezentarea generală a sistemului de alimentare cu căldură al Municipiului Bacău

• 2.1    Generalități

C.E.T Bacău este principala sursă de alimentare centralizată cu căldură a consumatorilor urbani și industriali din Municipiul Bacău și aparține SC CET SA Bacău. Ea a fost proiectată în scopul producerii combinate de energie electrică și termică necesară consumatorilor tehnologici aferenți municipiului Bacău și platforme: industriale Bacău, precum și pentru alimentarea cu căldură a majorității consumatorilor urbani și terțiari ai orașului.

începând cu anul 2013, cazanul de abur energetic de 420 t/h (tip CR6-1870), împreună cu turbogeneratorul de 50 MW (tip DSL 50), sunt trecute în conservare

Profilul actual al CET Bacău cuprinde următoarele instalații energetice de bază:

• •    1 cazan de abur industrial CAI de 100 t/h de construcție Babcock, obținut prin transfer de la C.E.T. Onești;

• •    1 cazan de apă fierbinte CAF de 100 Gcal/h;

  Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033	Revizia 4 Pag. 13 din 112
  BBDO

• •    1 boiler de bază, tubular, de 93 MW.

• •    2 boilere de vârf, tubulare, cu o putere termică instalată de 46,5 MW.

• •    2 schimbătoare de căldură de bază, cu plăci, cu putere termică de 43,5 MW, instalate în anul 2008.

• •    1 turbina cu gaze tip TBMT 130 - producător Turbomach SA- cu combustibil gaz natural, având o putere electrică instalată de 14,2 MW_e (condiții ISO ; Amplasament Bacău)

• •    Cazan recuperator fără ardere suplimentară și o putere termică instalată, sub formă de apă fierbinte (105/70 °C), de 22MWt.

• •    1 cazan apă fierbinte de vârf, construcție Loos, cu o putere termică instalată de 3 MW.

• •    3 schimbătoare de căldură în plăci, cu o putere termică de 12,5 MW, din care două sunt în funcțiune iar unul este de schimb.

Se află în curs de montaj:

• •    Ciclu combinat compus din:

• •    1 turbină de gaze tip M7A-O3D - construcție Kawasaki - cu o putere electrică instalată de 7,4 MWe

• •    1 cazan recuperator cu ardere suplimentară, 50 bar și 450°C.

• •    1 turbină de abur cu o putere electrică instalată de 3,7 MW.

• •    2 cazane de abur industrial de 10 t/h, 10 bar și 250 °C.

După instalarea și punerea în funcțiune a ciclului combinat, se vor face următoarele modificări:

• -    boilerele de vârf actuale vor fi înlocuite cu două boilere de vârf cu plăci, cu o putere termică unitară de 25 Gcal/h alimentate de către CAI 100t/h.

• -    boierul de bază tubular de 93 de MW va fi retras din exploatare fără a fi dezafectat.

Sursa de alimentare cu abur a schimbătoarelor de căldură este asigurată prin racordarea CA110Ot/h la conducta de 10-16 bar.

Cazanele folosesc drept combustibil, gazele naturale, CLU (combustibil lichid ușor) și păcură (după retehnologizarea cazanelor - IMA 2 și IMA 3, nu se va mai utiliza păcura drept combustibil).

Asocierea v B8DO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4           U Pag. 14 din 112        |

Schema termică de principiul a CET este realizată, din considerente de siguranță în funcționare, cu bare colectoare atât pe partea de abur (viu și eșapat din turbine), cât și pe partea de apă de alimentare și apă fierbinte.

Starea tehnică actuală a principalelor echipamente în funcțiune descrise în “Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Bacău” a fost stabilită pe baza unor chestionare puse la dispoziție de executantul lucrări și completate de personalul C.E.T. Bacău. Acestea sunt valabile la nivelul anului 2012 și constituie baza pentru stabilirea datelor până la nivelul anului 2033.

• 2.2 Caracteristicile tehnice generale ale principalelor echipamente energetice din CET

> Cazanul de abur industrial (CAI)

CAI-ul este un cazan cu circulație naturală cu tambur, care utilizează drept combustibil de bază gazele naturale, cu Pci = 35500 kJ/Nm³ (8500 kcal/Nm³), sau păcura, cu Pci - 38530 kJ/kg (9203 kcal/kg), având următoarele caracteristici tehnice:

• -    tipul constructiv

  BABCOK

  BABCOK

  100Vh (27,7 kg/s)

  17 bar

  280°C

  
  

  92%

  92%

  
  
  
  

• -    constructor

• -    debit nominal de abur

• -    presiunea nominală a aburului

* temperatura nominală a aburului

• -    randament nominal:

• -    păcură

• -    gaze naturale

Datorită numărului mic de ore de funcționare de la reparația capitală, starea cazanului de abur industrial poate fi considerată bună.

• >    Cazanul de apă fierbinte (CAF)

CAF-ul este un cazan cu circulație forțată unică a apei. Conform datelor de proiect, CAF-ul utilizează drept combustibil de bază gazele naturale, cu Pci = 35500 kJ/Nm³ (8500 kcal/Nm³) sau păcura cu Pci = 39353 kJ/kg (9400 kcal/kg)

CAF-ul are următoarele caracteristici tehnice nominale

Asocierea ERMS ==‘ ' BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termici a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 15 din 112

• -    debit nominal apă fierbinte                                           3200 t/h

• -    temperatură apă                                                 65/150 °C

• -    randament nominal:

• -    păcură                                                      91,2%

• -    gaze naturale                                                92,6%

Referitor la caracteristicile tehnice reale ale cazanului de apă fierbinte prezentate anterior, din datele transmise de conducerea C.E.T. Bacău cu ocazia lucrării "Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Bacău, până la nivelul anului 2020” rezultă următoarele:

• -    capacitatea termică actuală s-a redus substanțial față de aceea de proiect, ajungând la cca 80%;

• -    randamentele actuale ale cazanului sunt diminuate față de cele nominale (de proiect) cu cca. 5 - 7%, cauzele principale ale acestor diminuări fiind: murdărirea suprafețelor de schimb de căldură, pierderile prin neetanșeități și izolații, utilizarea drept combustibil suport a păcurii cu conținut ridicat de sulf.

La ora actuală, CAF-ul este în curs de retehnologizare.

• >    Turbina de gaze (TG)

• -    tipul constructiv                                                 TBMT 130

• -  constructor                                                  TurboMach

• -  putere electrică nominală                                           14 MWe

• -    consum nominal de combustibil                             4350,2 Nmc/h

• -  randament electric nominal¹:                                        34,41%

Turbina de gaze este echipată cu un cazan recuperator, construcție OHL Technologies, fără ardere suplimentară, cu o putere termică instalată de 22 MWt.

• >    Cazan recuperator (CR)

• -    tipul constructiv                                           Heat Recovery Boiler

• -    constructor                                              OHL Technologies

• -    putere termică nominală                                         22 MW

• -    temperatură apă (regim nominal)                                  80/100 °C

Pentru a acoperi vârful de sarcină, împreună cu TG și cazanul recuperator s-a montat un cazan de apă caldă cu următoarele caracteristici:

• >    Cazan apă caldă

- tipul constructiv

- constructor

* putere termică nominală

- temperatură apă (regim nominal)

• >    Instalabile de termoficare

Pentru preparearea agentului termic de termoficare, la ora actuală CET Bacău are următoarele schimbătoare de căldură:

• -    1 schimbător de căldură de bază, de construcție tubulară, cu o putere instalată de 93 MW.

• -    2 schimbătoare de căldură de bază, cu plăci, instalate în anul 2008, cu o putere termică de 43,5 MW, alimentate de cazanul de abur de 1OOt/h.

• -    2 boilere tubulare de vârf, cu o putere termică de 46,5 MW.

• -    1 răcitor de condens pentru boilerele de vârf, cu o putere termică de 42,5 MW instalat în anul 2008.

• -    3 schimbătoare de căldură din care unul este de rezervă, soluția constructivă cu plăci, care funcționează cu apă caldă produsă de cazanul recuperator al turbinei de gaze de 14 MWe.

După finalizarea ciclului combinat și adaptarea schemei termomecanice, situația echipamentelor se va prezenta astfel:

• -    cele 2 boilere tubulare de vârf vor fi înlocuite cu 2 schimbătoare de căldură cu plăci, de putere termică unitară de 25 Gcal/h. Acestea vor fi alimentate de cazanul de abur industrial de 100 t/h.

• -    boilerul de bază tubular de 93 MW va fi retras din exploatare fără a fi însă dezafectat.

• • Caracteristicile tehnice nominale ale schimbătoarelor de căldură (boilerelor de termoficare).

Boilerul de termoficare de bază are următoarele caracteristici tehnice:

-tip:	orizontal, cu două drumuri;
- număr:	1 buc.;
- capacitate termică:	93 MWt (80 Gcal/h);
- suprafață de transfer termic - parametrii abur: debit:	1000 m2; 160 t/h;
presiune:	0,7 -2,5 bar;

Asocierea epmc ga	Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la	Revizia 4
	nivelul anului 2033	Pag. 17 din 112
' BBDO

	temperatură:                       saturație;
- parametrii apă:	debit:                              2200 Vh; temperatură tur:                    105 °C; temperatură retur:                    70 °C;

Boilerele de termoficare de vârf au următoarele caracteristici tehnice:

• -    tip:                                      orizontal, cu două drumuri;

• -    număr:                                                   2 buc.;

• -    capacitate termică:                         46,5 MWt (40 Gcal/h);

• -    suprafață de transfer termic                             550 m²;

  - parametrii abur:	debit:                                   70 Vh; presiune:                               13 bar; temperatură:                         260 °C;
  - parametrii apă:	debit:                               1100Vh; temperatură tur:                      125 °C; temperatură retur:                     90 °C;

De asemenea, în incinta C.E.T. Bacău se află o stație de pompe de termoficare care asigură vehicularea apei din circuitul de termoficare.

• • Caracteristicile tehnice nominale ale pompelor de rețea de termoficare

Stația de pompe de termoficare existentă pe amplasamentul CET Chimiei este echipată cu:

• > 3 pompe de termoficare cu următoarele caracteristici tehnice:

  - tipul:	TD 400-300-600;
  - furnizor:	Uzina de pompe Aversa;
  - debit Q:	1 600 Vh;

- înălțime de pompare H:        94 m.c.a.;

- turație n:	1491 roVmin;
- putere P:	630 KW.

> 3 pompe de termoficare cu următoarele caracteristici tehnice:

- tipul:	TD 400-300-600;
- furnizor:	Uzina de pompe Aversa;
- debit Q:	1 650 Vh;

- înălțime de pompare H:        110 m.c.a.,

- turație n:

1490 roVmin;

!            Asocierea 9 CD IAZ*         yțHi —— a I     BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4            I Pag. 18 din 112

• -    putere P:                     850 KW.

Deoarece stația de pompare pentru termoficare este amplasată în cadrul CET Chimiei, pompele preiau agentul termic din conducta de retur a rețelei de transport și o repompează în CT Letea de unde se distribuie în oraș. Din necesitatea de a îmbunătăți performanțele agragatelor de pompare și a reduce consumul de energie electrică, o parte a echipamentelor din cadrul stației de pompare vor fi înlocuite. în urma reabilitării, se vor moderniza:

• -    agregatul treapta I tip TD 400-300-600 nr. 2 de 1600 t/h prin înlocuirea cu agregat nou cu aceeași capacitate de 1600 t/h cu convertizor de frecvență de 6 kV și sistem de reglare automată a debitului;

• -    agregatul treapata II tip TD 400-300-600 nr. 2 de 1650 t/h prin înlocuirea cu agregat nou cu aceeași capacitate de 1650 t/h cu convertizor de frecvență de 6 kV și sistem de reglare automată a debitului;

Notă: Datele anului de producție 2012 sunt redate prin diagrame Sankey în Anexa 14.

• 2.3    Caracteristicile tehnice generale ale centralelor termice

în afară de C.E.T. Bacău, la alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani (consumatori din sectorul casnic și terțiar) din municipiul Bacău participă și un număr de 10 CT (Anexa 12a), care, administrativ au fost preluate de către CET Bacău.

Acestea se prezintă astfel:

•    CT Bistrița a fost modernizată;

• •    3 CT-uri urmează sa fie reabilitate, făcând obiectul unui proiect tehnic aflat în derulare;

• •    CT Prefectură, CT Parc 1, CT Grup Școlar, CT Dr. Aroneanu 3/5, CT Miorița 3, CT Miorița 2 au făcut obiectul studiului "Realizarea de noi sisteme de alimentare cu energie termică a consumatorilor radordați la 6 CT existente în municipiul Bacău - Faza SF” soluția propusă fiind transformarea în PT-uri (cu alimentare din SACET) și redistribuirea consumatorilor.

• 2.4    Caracteristicile tehnice privind rețeaua termica primara (RTP)

Sistemul de rețele termice primare este alimentat din sursa de căldură: CET Bacău.

Acestea asigură transportul apei fierbinți de la sursa de căldură la punctele termice.

I            Asocierea I     8BDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 19 din 112

Sistemul este bitubular închis, cu conducte tur-retur de același diametru nominal (Dn) pe marea majoritate a tronsoanelor. Rețelele termice primare, cu diametre nominale mai mici de Dn 700 au o vechime de 33 - 37 ani, iar cele cu diametre nominale egale sau mai mari decât Dn 700 au o vechime de 15-19 ani. Din totalul RTP, cca. 12% sunt conducte preizolate, ce provin din înlocuiri ale rețelei sau din racorduri noi puse în funcțiune în perioada 2005 - 2013. Din punct de vedere al diametrului, lungimii, modului de amplasare, și a tipului de izolație utilizat, situația rețelei termice primare este prezentată în Anexa 9b „Rețele termice primare”.

în urma analizei datelor oferite de către beneficiar rezultă:

întreaga rețea primară este de tip arborescent (radial), teoretic în circuit închis. Din cauza pierderilor mari de agent termic, în realitate, rețeaua se comportă ca o rețea semideschisă.

Traseul RTP are o lungime totală 32,7 km. Diametrele nominale ale rețelei în majoritatea cazurilor sunt identice pe tur și retur, având valori cuprinse între 40 si 1000 mm;

Structura rețelei primare:

• - 22,48 km traseu aerian

• -10,22 km subteran

Rețeaua primară de transport cu diametre cuprinse între 65 - 350 mm este în mare măsură amplasată subteran în canale nevizitabile (cu excepția conductelor de Dn 200 care sunt amplasate și suprateran), iar celelalte tipodimensiuni sunt amplasate atât subteran cât și aerian

Rețeaua termică primară este realizată în marea majoritate după soluția tehnică clasică, respectiv utilizând conducte de oțel, izolate la exterior cu saltele de vată minerală, protejată cu înveliș de tablă sau carton asfaltat si este amplasată pe un teren practic plat denivelat, denivelarea maximă atingând cca. 13 m (cota minimă de teren 155 m la PT 14 și cota maximă de 168 m la PT 21);

Din cauza lucrărilor efetuate la anumite puncte termice și a reabilitării și modernizării infrastructurii municipiului Bacău, rețeaua termică primară se va modifica pe anumite porțiuni. Situația viitoare a rețelei termice primare este prezentată în Anexa 12b „Rețele termice primare”.

|            Asocierea I ' BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 20 din 112

• 2.5    Puncte termice (PTC)

Alimentarea cu căldură a orașului Bacău se realizează prin intermediul a 57 puncte termice urbane, având capacități termice totale între 1,28 și 17,07 MWt complet retehnologizate prin înlocuirea schimbătoarelor de căldură multitubulare tip l.P.B. cu schimbătoare de căldură moderne cu plăci.

• 10 puncte termice având capacități termice totale între 0,12 și 9,3 MWt aparțin agenților economici consumatori și sunt legate direct la rețeaua de transport.

Caracteristicile tehnice generale ale PTC sunt:

racordare indirectă a instalațiilor de încălzire și cu doua trepte serie-serie pentru prepararea apei calde de consum;

dotate pe circuitul primar cu contoare de căldură;

consumatorii de căldură sunt contorizați individual;

pomparea agentului termic secundar pentru încălzire și a apei calde de comsum se face cu pompe cu turație variabilă (cu convertizor de frecventa).

• 2.6    Caracteristicile tehnice generale aîe rețelelor termice secundare (RTS)

Sistemul de rețele termice secundare asigură distribuția căldurii de la punctele termice la consumatori prin sistemul bitubular închis pentru alimentarea cu căldură pentru încălzire și sistemul monotubular deschis cu conductă de recirculare, pentru alimentarea consumatorilor de apă caldă de consum. RTS este administrat de S.C. CET SA Bacău și are următoarele caracteristici:

•    vechime 1 * 47 ani;

• •    lungime totală de circa 364,17 km conducte

• •    diametrele nominale: pentru încălzire între 32 și 300 mm;

• •    parametrii nominali ai agentului termic vehiculat: 90/70 °C pentru încălzire și

60 °C pentru acc;

• •    amplasarea RTS este de tip subteran, în canale termice comune pentru conductele de încălzire (tur/retur) și pentru cele de apă caldă de consum (ducere/recirculare), atât vizitabile cât și nevizitabile (în multe situații, prin canalele termice nevizitabile, trec conducte de apă potabilă, conducte de gaze, precum și rețelele de canalizare);

  *

  Asocierea tMMMmoo^ v MM «MniatoraMM AȚa BBDO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4 Pag. 21 din 112

• •    RTS este realizată în totalitate după soluția tehnică clasică, utilizând conducte de oțel izolate la exterior cu saltele de vată minerală protejată cu înveliș de tablă sau carton asfaltat.

Circa 30 % din lungimea canalelor termice prezintă infiltrații de apă, care conduc la pierderi de căldură prin transfer către mediul exterior, la fenomene de coroziune exterioară și la distrugerea izolației exterioare.

• 2.7    Caracteristicile tehnice generale ale RTS aferente CT

Conform SF „Reabilitare rețele termice secundare din Municipiul Bacău” realizat în anul 2009 de către SC ATH Energy SRL, rețelele termice secundare asigură distribuția agenților termici pentru încălzire și apă caldă de consum de la sursele termice respectiv -centralele termice la consumatori (locuințe, obiective social - culturale și societăți comerciale).

în situația existentă rețelele termice cuprind:

sistemul bitubular închis pentru alimentarea cu agent termic apă caldă a instalațiilor de încălzire;

sistemul monotubular deschis cu conducta de recirculare pentru alimentarea consumatorilor cu apă caldă de consum.

Situația rețelelor termice secundare aferente centralelor termice se prezintă astfel:

lungimea totală a traseului conductelor RTS aferente CT este: 216,529 km, din care pentru:

o încălzire                               107,018 km;

o a.c.c.                                  109,241 km

diametrele nominale ale diverselor tronsoane de conducte pentru încălzire sunt cuprinse între Dn 32 mm * Dn 300 mm.;

diametrele nominale ale diverselor tronsoane pentru apă caldă de consum sunt cuprinse între <|> %

conductele pentru încălzire tur-retur transportă agent termic apă caldă cu temperatura maximă 95/75 °C;

conductele pentru a.c.c. transportă apa caldă cu temperatura de 60 °C;

durata de funcționare de la PIF a rețelelor termice secundare existente este

cuprinsă între 20 și 30 de ani;

amplasarea RTS ale CT este în totalitate în canale vizitabile;

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

RTS sunt realizate cu conducte din oțel (negre pentru încălzire și zincate pentru apă caldă de consum) izolate la exterior cu saltele din vată minerală, protejată cu carton bituminat;

aproximativ 25% din lungimea canalelor termice au infiltrații de apă (datorită amplasării canalelor termice sub cota de canalizare), situație ce conduce la pierderi de căldură prin transfer spre mediul exterior, la distrugerea izolației termice și implicit la apariția fenomenului de coroziune;

unele tronsoane de canale termice subtraversează clădiri existente;

în urma revendicării de terenuri, sunt tronsoane de canale termice amplasate în proprietăți particulare;

sunt tronsoane de canal termic deteriorate, datorită traficului, zona verde inițială unde a fost amplasat canalul termic fiind transformată în carosabil prin lărgirea străzilor;

căminele de vizitare în mare parte sunt deteriorate, cu pereți prăbușiți și plăcile de acoperire sparte ducând la deteriorarea armăturilor;

Pierderile de energie termică din actualul sistem de distribuție a agentilor termici secundari se datorează :

gradului ridicat de uzură fizică a rețelelor, care duc în mod frecvent la avarii ale acestora și implicit la pierderi masice și de căldură;

duratei de exploatare a rețelelor expirată în proporție de 85%;

inundațiilor cu apă rece;

ineficiența metodelor de localizare a avariilor.

• 2.8    Caracteristicile tehnice generale la nivel de consumatori

La momentul actual contorizarea la nivel de scară/bloc aferentă consumatorilor urbani este realizată în proporție 75% pentru acc și 87% pentru încălzire.

• 2.9    Structura resurselor primare de energie

Pentru producerea căldurii în Municipiul Bacău se utilizează următoarele forme de energie primară:

• • în CET Bacău:

• -    gaze și păcură pentru CAI și CAF - în curs de montaj CLU;

• -    gaze naturale și CLU pentru pentru ciclul combinat și pentru cele 2 cazane de abur 10 t/h

[            Asocierea |     BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 23 din 112

- gaze naturale pentru turbina cu gaz

• • înCT:

• - gaze naturale.

• 3 Condiții și restricții în stabilirea strategiei locale de alimentare cu căldură a Municipiului Bacău

• 3.1    Disponibilitatea și accesibilitatea resurselor primare de energie

în urma trecerii în conservare a cazanului de abur industrial de 420 t/h și retehnologizări cazanelor CAF și CAI, combustibilul primar utilizat este gazul natural, iar pentru CAF combustibilul de rezerva este păcura. După realizarea investițiilor finanțate prin Programul Operațional Sectorial „Mediu” - Axa prioritară 3 în cadrul proiectului „Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și creșterea eficienței în alimentare cu energie termică", combustibilul de rezervă va fi CLU (combustibil lichid ușor).

• 3.2    Legislația în domeniul energie - mediu

Documentele legislative din domeniul energiei termice prezentate în continuare cuprind aspecte din legislația națională și internațională.

Legislația națională se regăsește pe două nivele:

•                  • legislația primară:

-legi;

-hotărâri de guvern și ordonanțe.

• •    legislația secundară (la nivel instituțional): ordine și reglementări ale autorităților de reglementare competente. La nivel instituțional, energia termică se află sub jurisdicția a două agenții de reglementare:

• - ANRE - Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei - pentru energia termică produsă în cogenerare;

• - ANRSC - Agenția Națională de Reglementare în domeniul Serviciilor - pentru energia termică produsă în noncogenerare.

  
  

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

• 3.2.1    Directivele uniunii europene

  • 3.2.1.1    Decizia Uniunii Europene nr. 358/2002 privind aprobarea Protocolului de la Kyoto

în decembrie 1997 la Kyoto, statele industrializate au negociat limitele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pânâ în 2012, stabilind termene și procente de reducere pentru fiecare țară în parte.

La nivel european, Protocolul de la Kyoto a fost aprobat prin Decizia Uniunii Europene nr. 358/2002. Cota de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2012, la nivel european este de 8% față de nivelul anului 1990.

Negocierea și ratificarea Protocolului au durat mai mult de 7 ani, până la sfârșitul QO anului 2004. La începutul anului 2005, protocolul a intrat în vigoare, astfel încât pentru țările care l-au ratificat a fost introdusă comercializarea emisiilor.

înglobarea costurilor emisiilor în prețul energiei este unul din factorii de creștere a acestuia și totodată un impuls pentru conservarea energiei.

Acest obiectiv poate fi atins atât prin proiecte interne cât și internaționale. în acest context se poate raporta ca reducere proprie, pe lângă investițiile efectuate pe plan intern și investițiile efectuate în alte țâri semnatare (în general țări în curs de dezvoltare unde tehnologiile învechite și starea tehnică precară a echipamentelor, investiția pe tona de CO2 evitat ca emisie este mai mică decât o investiție făcută într-o țară dezvoltată).

• 3.2.1.2    Directiva 8/2004 privind promovarea cogenerării pe piața de energie

Directiva UE nr. 8/2004 din 11.02.2004 a Parlamentului Consiliului European, este ( ) unul din cele mai importante documente elaborate de UE în domeniul cogenerării. în prima parte se face o trecere în revistă a principalelor aspecte privitoare la "promovarea cogenerării bazată pe cerea utilă de căldură". în a doua parte se prezintă unele considerații privitoare la metodologiile de calcul ale “energiei electrice produsă în cogenerare” și pentru “determinarea randamentului global și a economiei de energie primară, realizate în cazul cogenerării".

Utilizarea producerii combinate de energie electrică și termică - cogenerarea -reprezintă un potențial important pentru creșterea eficienței și reducerea impactului asupra mediului înconjurător, fiind considerată un obiectiv important al Uniunii Europene. Utilizarea eficientă a combustibilului oferă economii de energie și poate contribui în mod substanțial la evitarea emisiilor de CO2, comparativ cu producerea separată. Această

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

tehnologie este corelată din ce în ce mai mult cu utilizarea resurselor energetice autohtone cum ar fi gazul natural, biomasa sau deșeurile, ducând la atingerea obiectivelor Uniunii Europene legate de diversificarea resurselor și asigurarea cererii de energie.

Directiva Uniunii Europene privind promovarea cogenerării urmărește crearea unui cadru pentru susținerea acestei tehnologii eficiente și depășirea barierelor existente, în vederea pătrunderii pe piețele liberalizate de energie electrică și de a utiliza potențialul nefolosit Directiva nu include o țintă obligatorie pentru statele membre, care să oblige fiecare țară la un anumit procent de energie electrică produsă în cogenerare. Totuși reprezintă un semnal din partea Uniunii Europene de promovare a cogenerării pe piața de energie.

La nivel european există un potențial considerabil pentru extinderea cogenerării. Statele membre vor trebui să analizeze potențialul național pentru cogenerare precum și barierele naționale și să raporteze în mod regulat progresele în realizarea potențialurilor naționale, (art 6 al Directivei).

Dacă acest potențial va fi realizat este posibilă în viitorul apropiat schimbarea tehnologiilor și a combustibililor utilizați pentru producerea energiei. Principalul argument în favoarea cogenerării rămâne reducerea consumului de combustibil și prin aceasta a emisiilor de gaze cu efect de seră. Promovarea cogenerării poate fi una din căile de realizare a angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto.

Principala barieră ce va trebui depășită pare să rămână valoarea costurilor externe, cum ar fi emisiile de CO2, care vor trebui incluse în prețul energiei determinând astfel creșterea prețului. Este important de asigurat ca energia electrică și căldura produse să acopere cererea reală. Dacă energia electrică poate fi transportată la distanțe mari și vândută, energia termică nu poate fi transportată pe distanțe oricât de mari De aceea soluția cogenerării trebuie să țină cont de durata și locul necesarului real de căldură.

Pe termen scurt, Directiva urmărește să sprijine instalațiile de cogenerare existente și să creeze un mecanism echilibrat pe piață. Directiva asigură armonizarea definițiilor cogenerării, randamentelor, micro și mini cogenerării și un cadru de garantare a originii energiei electrice produse în cogenerare.

• •    microcogenerare - unități de cogenerare cu puterea mai mică de 50 kWe (art.3 al Directivei/

• •    cogenerare la scară redusă - unități de cogenerare cu puterea mai mică de 1 MWe (art 3 al Directivei);

  
  

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu	Revizia 4
  energie termică a Municipiului Bacău, până la
  nivelul anului 2033	Pag. 26 din 112

  
  

• •    cogenerare de înaltă eficientă - economie de energie primară de cel puțin 10% față de producerea separată (art.3 al Directivei);

• •    energia electrică produsă în cogenerare - producția totală anuală de energie electrică dacă randamentul global este de cel puțin 75% (art.5 al Directivei)

Tehnologiile de cogenerare la care se referă Directiva sunt:

-Ciclul combinat cu turbină cu gaze și recuperarea căldurii

-Turbina cu abur cu contrapresiune

-Turbina cu abur cu condensație

-Turbina cu gaze cu recuperare de căldură

-Motoare cu ardere internă

• -    Microturbine

• -    Motoare Stirling

• -    Pile de combustie

-Motoare cu abur

-Cicluri Rankine

Scopurile directivei:

• •    promovarea cogenerării de randament ridicat;

• •    promovarea cogenerării bazată pe cererea “utilă” de căldură;

• •    valorificarea avantajelor cogenerării, care constau în;

-economia de energie primară;

• - prevenirea pierderilor rețelelor termice și electrice;

• -    reducerea emisiilor poluante; mai ales a gazelor cu efect de seră;

• - contribuția pozitivă la creșterea siguranței alimentării cu energie;

-întărirea UE și a țărilor membre pe piața energiei;

• •    luarea măsurilor necesare, încât acest potențial să fie mai bine exploatat în cadrul pieței interne de energie;

• •    întărirea concurenței pe piața internă a energiei electrice, în egală măsură pentru noii actori economici.

Mecanismele privind suportul cogenerării

Statele membre vor asigura că mecanismul suport utilizat este bazat pe cererea de căldură utilă cu economii de energie primară efectuate prin aplicarea unor măsuri fezabile

Asocierea * BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4           1 Pag. 27 din 112        |

Directiva nu indică un mecanism anume privind suportul cogenerării, lăsând la alegerea statelor membre stabilirea acestui mecanism care va fi ulterior analizat de către comisie în conformitate cu prevederile Tratatului de înființare a Uniunii Europene precum și criteriile economice: restricționarea comerțului (mecanismul de alegere a suportului nu trebuie să restricționeze comerțul cu energie), eficiența costurilor, analiza potențialelor naționale.

Suportul public trebuie să se facă în concordanță cu prevederile liniilor directoare ale Comunității, cu privire la politica statului pentru protecția mediului dar și cele referitoare la neacordarea acestui suport. Schemele publice de suport pentru promovarea cogenerării trebuie concentrate mai ales pe cererea de căldură/frig justificată economic.

Pentru atingerea scopului Directivei, se subliniază încă de la început necesitatea unui mediu economic și administrativ stabil pentru investițiile noi în capacități de cogenerare (art.30 din preambulul Directivei). Procedurile administrative și de planificare pot reprezenta o barieră în dezvoltarea ulterioară a cogenerării. Pentru schemele suport elaborate de către statele membre se recomandă ca acestea să aibă o durată de patru ani și în plus se recomandă evitarea schimbărilor în procedurile administrative.

Reglementările și procedurile obiective, transparente și nediscriminatorii pentru accesul la rețeaua de energie electrică pot ajuta la pătrunderea pe piață a cogenerării. Directiva garantează transportul și distribuția energiei electrice produse în cogenerare și solicită ca operatorii de transport și cei de distribuție să stabilească și să publice reguli privind accesul la rețeaua electrică, (art.8 din Directivă).

Noțiuni de bază și interpretările acestora, conform directivei

• •    Noțiunea de “cogenerare de înaltă eficiență - înalt randament”: singura condiție (“prag”) de a fi inclusă în categoria respectivă, este ca, în raport cu producerea separată de energie electrică și energie termică, economia de combustibil să fie mai mare de 10 %

• •    Pentru a maximiza economiile de energie și a evita eventualele pierderi, “trebuie să se acorde cea mai mare atenție condițiilor de funcționare ale unităților de cogenerare”.

• •    înainte de orice “este necesară fixarea criteriilor pentru determinarea și evaluarea eficienței energetice a cogenerării", pusă în evidență de definiția de bază.

  Asocierea w--™ il B8DO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4           j Pag. 28 din 112        [

• •    Directiva urmărește realizarea unei metode de calcul pentru energia electrică produsă în cogenerare, care “trebuie să tină seama și să se adapteze progreselor tehnice din domeniul cogenerării”.

• •    Producția numai de energie electrică, sau numai de căldură, în camere de ardere auxiliare, sau prin postcombustie, nu trebuie considerată cogenerare, pentru a elibera o garanție de origine și nici în scopuri statistice.

• •    Prin cogenerarea mică se înțelege, între altele: microcogenerarea și unitățile de cogenerare funcționând în rețeaua locală (distribuită), precum și acele unități de cogenerare care alimentează zone izolate de tip comercial, industriale sau urbane.

• •    Pentru creșterea transparenței alegerii consumatorului între energia electrică ( provenind din cogenerare și aceea produsă prin alte tehnologii, este necesar ca în cazul cogenerării de înalt randament să se garanteze baza armonizată a randamentului de referință. Aceasta nu are voie să beneficieze de mecanismele de sprijin naționale.

• •    în scopul asigurării unei penetrări puternice pe piață a cogenerării, pe termen mediu, este necesar ca toate Statele membre să adopte șl să publice un raport de analiză a potențialului național al cogenerării de înalt randament

• •    Ajutorul public de Stat trebuie să fie compatibil cu dispozițiile Comunitare, pentru protecția mediului, dacă se poate demonstra că măsurile respective sunt efectiv benefice protecției mediului, determinate de: randamente deosebit de ridicate, că măsurile vor permite reducerea consumului de energie sau că procesele de producere vor influența mai puțin mediul pentru cogenerare aceasta înseamnă exploatarea avantajelor sale prin internallzarea costurilor externe.

• •    Ajutorul public pentru promovarea cogenerării trebuie să se concentreze în principal pe cogenerarea bazată pe cererea de căldură și frig justificate economic.

• •    Statele membre aplică diferite mecanisme de susținere a cogenerării la nivel național mai ales prin: ajutor investițional, scutiri sau reducerea fiscalității, certificate verzi și prin susțineri directe ale prețurilor. “Un mijloc” important pentru a atinge obiectivul prezentei directive este de a garanta buna funcționare a acestor mecanisme, până ce comunitatea va pune la punct un cadru armonizat, în măsură să asigure încrederea investitorilor. CE are intenția de a supraveghea situația și de a informa asupra experienței căpătate în aplicarea de către regimurile naționale.

  
  
  
  

  energie termica a Municipiului Bacâu, până la nivelul anului 2033

  
  

  Pag. 29 din 112

  
  

• 3.2.1.3 Comentarii asupra principalelor articole ale directivei

Obiectivul directivei constă în creșterea eficienței energetice și ameliorarea siguranței alimentării, creând un cadru pentru promovarea și dezvoltarea cogenerării de înalt randament global, bazată pe cererea utilă de căldură și pe economii de energie primară pe piața internă a energiei, ținându-se seama de particularitățile naționale, mai ales în ce privește condițiile climaterice și economice.

Cadrul aplicării: se aplică cogenerării, conform definiției din articolul 3 și tehnologiilor conform anexei I.

• - turbine cu gaze cu ciclu combinat (ciclu combinat gaze / abur) cu recuperarea căldurii;

• - turbine cu abur cu: contrapresiune sau cu condensație și prize;

• - turbine cu gaze cu recuperarea căldurii și microturbine;

• - motoare cu ardere internă sau motoare Stirling;

• - pile de combustie;

• -    motoare cu abur;

• - ciclul Rankine pentru biomasă;

• - toate celelalte tipuri de tehnologii sau de combinații de tehnologii în cadrul definiției din articolul 3;

Definiții

• •    cogenerarea: producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a celei electrice și/sau a energiei mecanice,

• •    căldura utilă: căldura produsă într-un proces de cogenerare, în vederea satisfacerii unei cereri justificată economic, de căldură sau frig;

• •    cererea economic justificată: cererea care nu depășește necesarul de căldură sau frig, și care altfel ar fi asigurată de condițiile pieței prin alte procedee de producere a energiei, altele decât cogenerarea;

• •    energie electrică în cogenerare: energia produsă în cadrul unui proces, dependentă (legată) de producerea căldurii utile și calculată după metodologia din anexa II;

• •    energie electrică de rezervă: energia electrică furnizată prin intermediul rețelei electrice, când procesul de cogenerare este perturbat, inclusiv perioadele de mentenanță sau determinate de uzură;

  EfMC

  
  

  Asocierea

  , «MaoiMaMMn I

  
  

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  
  

  Revizia 4

  
  

  Pag. 30 din 112

  
  

• •    energia electrica de vârf: energia electrică furnizată prin intermediul rețelei electrice, atunci când cererea momentană de energie electrică este superioară producției în procesul de cogenerare;

• •    randament global: suma producției anuale de energie electrică, de energie mecanică și de căldură utilă, raportată la consumul de combustibil determinat de producția brută în cogenerare, de căldură, energia electrică și mecanică

_________total energieutilă (livrată)________

_totaj _energieprimară- brută -consumată

se calculează pe baza PCI a combustibilului.

• •    cogenerare de randament ridicat: cogenerarea care satisface criteriile din anexa IU;

• •    valoarea randamentului de referința al producerii separate: randamentul producerii separate a căldurii și energiei electrice pe care urmează a o înlocui cogenerarea;

• •    raportul energie electrică/căldură (indicele de cogenerare): raportul între energia electrică produsă în cogenerare pe baza căldurii utile, atunci când se funcționează numai în regim de cogenerare;

• •    clasificarea unităților de cogenerare:

microcogenerare: P” < 50 kV\fe;

mică cogenerare: P" < 1 MWe;

• •    producția totală în cogenerare: suma energiei termice, electrice și mecanice produse în cogenerare.

Randamentul cogenerării

• •    Randamentul de referință al producerii separate a energiei electrice și a căldurii: înseamnă stabilirea unei grile de valori diferențiate după diverșii factori considerați inclusiv anul construcției și tipurile de combustibil.

El trebuie determinat pe baza unei analize bine documentate ținând cont de rezultatele reale de funcționare, de schimbările transfrontaliere de energie electrică, de combinațiile de combustibili utilizați, de condițiile climaterice, precum și de tehnologiile de cogenerare aplicate - utilizate. Comisia va reexamina odată la 4 ani valorile armonizate ale randamentului de referință, ținând cont de progresele tehnologice și de distribuția -participația - diverselor surse de energie.

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Pe lângă valorile armonizate ale randamentului de referința, cel mai târziu până în 6 luni de la adoptarea lor, Statele membre trebuie să asigure corectitudinea originii energiei electrice în cogenerarea de înalt randament, numai după criterii obiective, transparente și nediscriminatorii, fixate de fiecare Stat membru. Această garantare a originii energiei electrice permite producătorilor de a proba că energia electrică vândută este sigur produsă în cogenerare cu înalt randament și că ea se bazează pe cererea utilă.

Statele membre pot stabili unul sau mai multe organisme competente, independente de activitățile de producție sau distribuție, pentru a superviza problemele legate de garantarea originii energiei produse. Condițiile prevăzute pentru garantarea energiei produse nu trebuie să se bazeze pe beneficii determinate de mecanisme de susținere națională.

Garantarea originii energiei înseamnă:

• - specificarea PCI a combustibilului care stă la baza energiei electrice produse, sau a căldurii utilizate simultan cu energia electrică și în final date legate de producție;

• - specificarea cantității energiei electrice produsă în cogenerarea de randament ridicat, conform anexei II;

-precizarea economiei de energie primară calculată conform anexei 111, pe baza valorilor armonizate ale randamentului de referință, așa cum este el definit în articolul 4.

Potențialul Național al cogenerării de randament ridicat

• •    Statele membre efectuează o analiză a potențialului național pentru aplicarea cogenerării de randament ridicat, inclusiv microcogenerarea de randament ridicat:

Analiza trebuie să includă:

• -baza de date științifice, conform criteriilor prevăzute în anexa IV;

• -trecerea în revistă a potențialelor cereri utile de căldură și frig, compatibile cogenerării de randament ridicat, precum și disponibilitatea combustibililor utilizabili sau a orice alte resurse de energie folosite la cogenerare;

-analiza obstacolelor posibile de întâlnit pentru realizarea potențialului național al cogenerării, legate de: prețuri, costurile și accesul la combustibili, cele legate de rețelele electrice, de procedurile administrative și în final cele legate de absența internalizării costurilor externe în prețurile energiei.

L—j

Asocierea c—im     v ’ |NMEoia<asMn arța BBDO **

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4           | Pag. 32 din 112

• •    Statele membre vor informa Comisia Europeană, incepând cu februarie 2007 și apoi la fiecare 4 ani, la mai puțin de 6 luni înaintea termenului limită, despre progresele realizate privind dezvoltarea cogenerării de înalt randament

Regimuri de “susținere” a cogenerării

• •    Statele membre vor veghea ca susținerea cogenerării - a unităților existente și viitoare - să fie bazată pe cererea de căldură utilă și pe economie de energie primară, în lumina oportunităților oferite de reducerea cererii de energie în cadrul altor măsuri economice realizabile sau benefice pentru mediul ambiant precum și în cadrul oricăror altor măsuri de eficiență energetică.

• •    Comisia va evalua aplicarea mecanismelor de susținere puse la punct de Statele membre și va permite producătorului de energie prin cogenerare - conform reglementărilor editate de puterea publică - de a beneficia de ajutor direct sau indirect care ar putea avea ca efect restrângerea schimbărilor.

Chestiuni legate de rețeaua electrică și de tarifare

• •    Statele membre și organismele competente destinate să evalueze cadrul legislativ și de reglementare existente, privitor la procedurile de autorizare sau la alte proceduri prevăzute de articolul 6 al directive 54/2003/CE, vor face această evaluare în vederea:

-încurajării concepției cogenerării, răspunzând unor cereri de căldură utilă, justificate economic și a evitării producției excedentare de căldură în raport cu aceea utilă;

-reducerii greșelilor de reglementare sau a lipsei lor, privitoare la dezvoltarea cogenerării;                                                                                 x

-raționalizării și a accelerării procedurilor la nivelul administrației;

-vegherii ca regulile să fie obiective, transparente și nediscriminatorii și de a ține seama de particularitățile diverselor tehnologii de cogenerare.

Raportările Statelor membre

• •    Statele membre vor publica un raport asupra rezultatelor analizei și a evaluărilor realizate, conform articolului 5 - paragraful 3, articolul 6 - paragraful 1 și articolul 9 -paragrafele 1 și 2.

• •    La fiecare 4 ani, la cererea Comisiei, cu minim 6 luni înaintea termenului, Statele membre vor publica un raport privitor la rezultatele privitoare la articolul 6 - paragraful 3.

• •    în fiecare an, Statele membre vor transmite Comisiei statisticile relative la producția națională de energie electrică și căldură în cogenerare. De asemenea, anual, vor

  Asocierea |     BBDO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4           | Pag. 33 din 112

transmite statisticile privitoare la capacitățile în cogenerare și combustibilii utilizați pentru cogenerare. Ele pot transmite de asemenea statistici privitoare la economiile de energie primară realizate datorită cogenerării.

Raportările Comisiei

• •    Pe baza rapoartelor primite, conform articolului 10, Comisia va examina aplicarea prezentei directive și o va supune Parlamentului European și Consiliului, la fiecare 4 ani, un raport asupra stadiului avansării punerii în aplicare a prezentei Directive. In particular, raportul va cuprinde:

• - evaluarea progreselor privitoare la realizarea lucrărilor referitoare la potențialele naționale ale cogenerării de înalt randament;

• - aprecierea măsurii în care regulile și procedurile care definesc condițiile cadru pentru cogenerarea pe piața internă a energiei sunt stabilite pe baza criteriilor obiective, transparente și nediscriminatorii, ținându-se seama de avantajele induse de cogenerare;

• - examinarea experienței căpătate în aplicarea și coexistența diferitelor mecanisme de susținere a cogenerării;

-reexaminarea valorilor randamentului de referință pentru producerea separată bazată pe tehnologiile actuale.

Alte metode de calcul

• •    Până la finele lui 2010 și sub rezerva aprobării prealabile a Comisiei, Statele membre au putut utiliza alte metode decât cele prevăzute în anexa II - punctul b. Cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare va fi calculată conform anexei II.

• •    Statele membre pot calcula economia de energie primară determinată de producția de căldură, energie electrică și mecanică conform anexei III - punctul c. luând în considerare chiar și cotele de căldură și de energie electrică produse în noncogenerare, dacă sunt satisfăcute criteriile de randament stabilite în anexa UI punctul a și pentru.

-unități de cogenerare cu Pe > 25MWe , ai căror randament global să fie peste 70 % Totodată însă specificarea cantității de energie electrică în cogenerare se va face în contextul garantării originii sale, utilizând metodologia din anexa II.

• 3.2.1.4 Directiva 72/2009 privind regulile interne pentru piața de energie

Scopul Directivei este crearea unui cadru legislativ comun pentru liberalizarea pieței de electricitate astfel încât consumatorii să fie liberi să-și aleagă furnizorul de electricitate.

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

„Piața internă a energiei electrice, care a fost implementată treptat începând cu 1999, are drept obiectiv să ofere tuturor consumatorilor din Comunitate, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, posibilități reale de alegere, precum și noi oportunități de afaceri și un comerț transfrontalier mai intens, pentru a asigura obținerea de progrese în materie de eficiență, prețuri competitive și îmbunătățirea calității serviciilor, precum și pentru a contribui la siguranța alimentării cu energie și la dezvoltarea durabilă."

Principalele obstacole identificate în atingerea acestui scop, în domeniul electricității, sunt legate de accesul la rețea, problemele de tarifare și gradele diferite de deschidere a pieței în statele membre: pentru o competiție corectă accesul la rețea trebuie să fie nediscriminatoriu și tarifat în mod transparent.

în vederea asigurării unui acces eficient și nediscriminatoriu la rețea, este necesar ca sistemele de distribuție și transport în care există întreprinderi integrate pe verticală, să fie exploatate prin intermediul unor entități separate din punct de vedere juridic.

Un factor important în garantarea accesului nediscriminatoriu la rețea, îl reprezintă existența unei reglementări eficace, efectuate de una sau mai multe autorități naționale de reglementare. Autoritățile de reglementare ar trebui să aibă în comun un set minim de competențe, cum ar fi stabilirea sau aprobarea tarifelor sau a metodologiilor care stau la baza calculării tarifelor de transport și distribuție.

Normele generale de organizare a sectorului

Respectarea cerințelor privind serviciul public reprezintă o condiție importantă a directivei. Statele membre pot impune întreprinderilor care funcționează în sectorul energiei electrice, obligații de serviciu public, în ceea ce privește protecția consumatorilor, siguranța furnizării, protecția mediului.

Aceste obligații trebuie să fie bine definite, transparente, nediscriminatorii și să garanteze egalitatea accesului companiilor de energie electrică din UE la consumatorii naționali. Se consideră necesar ca statele membre să ia masuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, în special pentru consumatorii finali din zone îndepărtate.

Măsurile de protecție ce trebuie asigurate de statele membre se referă atât la transparența condițiilor contractuale, a informațiilor generale și a mecanismelor de soluționare a litigiilor cât și la garantarea dreptului consumatorului eligibil de a-și schimba efectiv furnizorul. Acestea sunt:

• - dreptul la un contract cu un furnizor de servicii energetice care să specifice toate datele referitoare la acesta: identitatea și adresa; servicii oferite și tipul acestora;

  Asocierea BBDO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4           I Pag. 35 din 112

actualizarea tarifelor; compensații și aranjamente de rambursare a aplicabile în cazul nerealizării nivelului de calitate al serviciului; soluționarea litigiilor,

-notificarea privind intenția de modificare a condițiilor contractuale.

• -    primirea de informații transparente privind prețurile și tarifele aplicabile.

-oferirea mai multor posibilități de plată.

—faptul că la schimbarea furnizorului, consumatorul nu este nevoit să plătească nici o taxă.

• -    posibilitatea de a beneficia de proceduri transparente de soluționare a reclamațiilor.

-informarea privind drepturile pe care la are consumatorul care beneficiază de serviciu universal.

Furnizorii de energie electrică vor preciza în factură sau în documentele anexate la aceasta, structura combustibilului utilizat în anul precedent, precum și o trimitere la surse de informații privind combustibilul utilizat {impact asupra mediului, emisii de CO2, deșeuri radioactive, etc.).

Statele membre trebuie să asigure monitorizarea aspectelor legate de siguranța furnizării: echilibrul cerere-ofertă pe piața națională, prognozarea evoluției cererii și a capacității necesare.

Producția

Pentru capacitățile ce urmează a fi construite sunt necesare proceduri de autorizare obiective, transparente, nediscriminatorii bazate pe următoarele criterii:

-siguranța și securitatea sistemului.

• -    protecția sănătății și siguranței publice.

-protecția mediului

-folosirea terenului public.

-eficiența energetică.

• -    natura surselor primare.

-posibilitățile tehnice, economice și financiare ale solicitantului.

Exploatarea sistemului de transport

Directiva stabilește sarcinile operatorului de transport. Pentru a asigura independența operatorului de sistem este necesară separarea juridică sau, în cazul întreprinderilor integrate pe verticală, independența față de alte activități nelegate de activitatea de transport, în ceea ce privește luarea deciziilor.

Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033	Revizia 4 Pag. 36 din 112
BBDO

Regulile adoptate de operatorii de transport pentru echilibrarea sistemului, trebuie să fie obiective, transparente și nediscriminatorii incluzând reguli de tarifare a utilizatorilor în cazul provocării de dezechilibre energetice. Condițiile, precum și regulile și tarifele pentru oferirea serviciului de transport se stabilesc prin metodologii care să reflecte costurile și trebuie să fie publicate.

Exploatarea sistemului de distribuție

Printre sarcinile operatorului de distribuție se pot menționa:

-tratament egal pentru utilizatorii sistemului.

-furnizarea către utilizatori a informațiilor necesare pentru accesul eficient la sistem.

-statele membre pot impune operatorilor de distribuție ca la dispecerizarea instalațiilor de producție să acorde prioritate unităților de cogenerare și celor care folosesc surse regenerabile sau deșeuri. Această prevedere a fost transpusă în legislația românească prin mecanismul de promovare a producției prioritare în cadrul pieței de energie.

în cazul întreprinderilor integrate pe verticală, se admite și existența unui operator combinat de transport și distribuție cu condiția adoptării măsurilor necesare pentru ca operatorul de sistem combinat să poată acționa independent în ceea ce privește exploatarea, întreținerea și dezvoltarea rețelei, fără influențe din partea activităților de producere și furnizare.

Separarea contabilă și transparența evidențelor contabile

întreprinderile de electricitate, indiferent de sistemul de proprietate sau forma juridică, trebuie să întocmească și să supună spre auditare și publicare evidențele contabile anuale sau, în cazul întreprinderilor care nu sunt obligate să-și publice conturile, menținerea unui exemplar la dispoziția publicului, la sediul for.

întreprinderile integrate pe verticală vor menține conturi separate pentru fiecare din activitățile de producere, transport, distribuție ca și în cazul în care ar fi întreprinderi separate, pentru a discriminarea, subvenția încrucișată sau denaturarea concurenței.

Organizarea accesului la sistem

Statele membre vor asigura punerea în aplicare al unui sistem de acces al terțelor părți la sistemele de transport și distribuție pe baza unor tarife publicate și aplicabile tuturor clienților eligibili. Tarifele sau metodologiile care stau la baza stabilirii tarifelor vor fi aprobate și publicate înainte de intrarea lor în vigoare.

Autoritățile de reglementare

|            Asocierea

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4           0 Pag. 37 din 112        |

Autoritățile de reglementare trebuie să fie complet independente de activitățile sectorului energiei electrice. Răspunderile pe care le au autoritățile de reglementare sunt asigurarea concurenței efective, nediscriminatorie și a funcționării eficiente a pieței.

Autoritățile de reglementare din statele membre, furnizează comisiei rapoarte privind dominația pe piață, comportamentul agresiv și anticoncurențial. După 2010 aceste rapoarte se întocmesc și se transmit o dată la doi ani.

Dispoziții finale

în eventualitatea unei crize pe piața de energie și dacă este amenințată siguranța fizică sau securitatea persoanelor, statul membru în cauză poate lua măsuri de protecție temporare cu condiția ca perturbările unei asemenea măsuri să fie minime în funcționarea pieței interne. Principiul transparenței trebuie să funcționeze și în acest caz, iar măsurile luate în astfel de situații trebuie aduse la cunoștință celorlalte state membre și comisiei, care poate decide modificarea sau abrogarea dacă denaturează concurența. Importul de energie din țări din afara Uniunii Europene către statele membre se monitorizează trimestrial de către Comisie pe baza rapoartelor întocmite de acestea. Directiva permite derogare în cazul sistemelor mici izolate. Statele membre care pot demonstra, după intrarea în vigoare a directivei, că au probleme în exploatarea acestor sisteme pot solicita derogarea de la articolele referitoare la producție, exploatarea sistemelor de transport și distribuție, separarea contabilă și organizarea accesului la sistem. Decizia va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

• 3.2.1.5    Directiva 73/2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale.

Directiva stabilește reglementările comune privind transportul, distribuția, furnizarea și depozitarea gazelor naturale, organizarea și funcționarea sectorului gazelor naturale în vederea creării competitivității pe piața internă de gaz. Reglementările directivei se aplică atât gazelor naturale cât și gazelor naturale lichefiate, biogaz și gaz obținut din biomasă, în măsura în care ele pot fi transportate în condiții de siguranță prin rețeaua de gaze naturale.

Reglementări privind organizarea sectorului gazelor naturale

Statele membre pot impune întreprinderilor din sectorul gazelor naturale obligații de serviciu public, privind siguranța furnizării, caracterul regulat, calitatea și prețul livrărilor, protecția mediului, eficiență energetică De asemenea sunt necesare și măsuri pentru

__J

Asocierea «no

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4           I Pag. 38 din 112        ]

protejarea consumatorilor finali. în acest context apare denumirea de “furnizor de forță majoră”.

Transportul și depozitarea gazelor naturale șl gazelor lichefiate

Separarea juridică a operatorilor de transport și distribuție: operatorii de transport și distribuție trebuie să fie independenți cel puțin din punctul de vedere al formei juridice, a organizării și a luării deciziilor. în cazul în care operatorii de transport și distribuție fac parte din întreprinderi integrate pe verticală, directiva stabilește criterii minime pentru asigurarea independenței acestora.

Separarea și transparența costurilor

în cazul întreprinderilor din sectorul gazelor naturale, indiferent de forma juridică sau de proprietate, sunt obligate să țină conturi separate pentru activitățile de transport, distribuție și depozitare pentru a se evita subvenționarea încrucișată și denaturarea concurenței.

Măsuri de salvgardare

în cazul unei crize pe piața de energie sau dacă este amenințată siguranța sau securitatea, un stat membru poate adopta măsuri de protecție temporare cu condiția ca acesta să informeze celelalte state membre și Consiliul, iar măsurile adoptate să afecteze cât mai puțin funcționarea pieței interne. în cazul în care măsurile adoptate denaturează concurența și au efecte negative asupra comerțului, contravenind interesului comun, Consiliul poate decide modificarea sau anularea măsurilor în cauză

Raportarea

Statele membre au obligația de a raporta anual progresele înregistrate, iar o dată la doi ani vor raporta și măsurile luate pentru îndeplinirea obligațiilor de servicii publice.

• 3.2.1.6    Directiva 75/2010 privind emisiile industriale

Directiva vizează instalațiile de ardere a căror putere termică nominală este egală sau mai mare de 50 MW, denumite instalații mari de ardere.

Obiectivul principal este limitarea emisiilor anumitor poluanți (dioxizi de sulf, oxizi de azot si pulberi), proveniți din instalații mari de ardere, indiferent de tipul de combustibil folosit.

Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu
	energie termica a Municipiului Bacău, până la	Rcvuia n
	nivelul anului 2033	Pag. 39 din 112
' BBDO

• 3.2.2 Legislația naționala (primară)

• 3.2.2.1    Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012

Scopul Legii energiei electrice și a gazelor naturale este crearea unui cadru juridic de reglementare adecvat activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei electrice și a energiei termice produse în cogenerare, avându-se în vedere satisfacerea intereselor publice și private, potrivit principiilor economiei de piață.

Principalele obiective ale strategiei energetice sunt:

• -    asigurarea dezvoltării durabile a economiei;

• -    diversificarea resurselor energetici primare;

• -    crearea și asigurarea funcționării piețelor concurențiale de energie electrică;

• -    asigurarea accesului nediscriminatoriu și reglementat al tuturor participanților la piața de energie;

• -    transparența tarifelor, prețurilor și taxelor la energie electrică;

• -    promovarea surselor regenerabile;

• -    asigurarea protecției mediului la nivel local și global.

• 3.2.2.2    Ordonanța Guvernului nr. 22/2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare.

Ordonanța Guvernului nr. 22/2008 stabilește cadrul necesar pentru elaborarea și aplicarea unei politici naționale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, privind implementarea programelor de creștere a eficienței energetice. în acest sens, politica națională de utilizare eficientă a energiei este considerată parte integrantă a politicii energetice a statului.

în scopul realizării politicii naționale, legea instituie pentru agenții economici cu un consum anual de energie de peste 1000 tep obligații precum:

• -    efectuarea unui audit energetic anual, elaborat de o persoană autorizată;

• -    întocmirea de programe care să crească eficiența energetică cu măsuri pe termen scurt, mediu și lung,

• -    să numească un manager energetic atestat sau să întocmească un contract de management energetic cu o persoană fizică/juridică prestatoare de servicii energetice.

  Asocierea | W==*g	Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la	Revizia 4           U
  	nivelul anului 2033	Pag. 40 din 112
  |     BBTO ~

Autoritățile locale cu o populație mai mare de 20000 locuitori, au obligativitatea întocmirii unor programe proprii de eficiență energetică, care să includă atât măsuri pe termen scurt, cât și măsuri pe termen lung. Măsurile de îmbunătățire se bazează pe un program de investiții pentru care se vor întocmi studii de fezabilitate.

• 3.2.2.3    Legea 325/2006 privind serviciu! public de alimentare cu energie termică

Legea privind serviciul public de alimentare cu energie termică creazâ cadrul juridic privind desfășurarea activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat

Serviciile publice de alimentare cu energie termică sunt denumite servicii energetice de interes local. Acestea din urmă se înființează și funcționează la nivelul tuturor localităților care dispun de sistem centralizat de alimentare cu energie termică, și cuprind totalitatea activităților desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sub conducerea administrației publice locale în scopul alimentării cu energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum. Legea prevede drepturile și obligațiile fiecărei părți din lanțul producător - transportator - distribuitor/fumizor - utilizator, principiile de stabilire și ajustare a prețurilor energiei termice livrată utilizatorilor, precum și reglementări privind contorizarea energiei termice. Conform legii, stabilirea și ajustarea prețurilor și tarifelor se face de către autoritatea de reglementare competentă, având la bază principii precum:

• •    Acoperirea cheltuielilor de producție, exploatare, întreținere, modernizare, retehnologizare, justificate economic și un profit de max. 5%

• •    Prețurile locale de furnizare a energiei termice sunt aceleași pentru utilizatorii de energie termică, în condiții similare de furnizare.

• •    La nivelul aceleiași unități teritorial-administrative, prețul pentru populație este unic, indiferent de tehnologiile sistemului de producere, transport și distribuție a energiei termice sau de tipul de combustibili.

• 3.2.2.4    Hotărârea de guvern nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordați la sistemele publice centralizate de alimentare cu căldură, cu modificările și completările ulterioare

Hotărârea prevede modul de furnizare și facturare a energiei termice pentru încălzire și apă caldă de consum. Măsurarea consumurilor de energie termică la nivel de

Asocierea BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag 41 din 112

branșament sau scară și repartizarea cheltuielilor pe bază de repartitoare de costuri instalate la nivel de apartament, în vederea facturării, sunt obligatorii.

Montarea contoarelor de energie termică la nivel de branșament de imobil sau scară este în sarcina furnizorului de energie termică. Costurile aferente montării contoarelor de energie termică la nivel de apartament în cazul distribuției orizontale, sau a repartitoarelor de costuri, în cazul distribuției verticale, este suportat de către proprietar, indiferent de tipul de distribuție. Metodologia de repartizare și facturare a consumurilor individuale de energie termică, contractul cadru de furnizare pentru utilizatori de tip urban și normativul tehnic privind condițiile de montare și exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum sunt reglementate prin Ordinul 233/2004 emis de către ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală).

• 3.2.2.5    HG nr. 462/2006 pentru aprobarea Programului Termoficare 2006 - 2015 căldură și confort.

Programul „Termoficare 2006 - 2015 căldură și confort" cuprinde două componente: l. Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică;

• 11.    Reabilitarea termică a clădirilor.

Scopul acestui program de investiții este reprezentat de eficientizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, având ca obiectiv final reducerea consumului de resurse energetice cu cel puțin 1 mii. Gcal/an față de consumul de resurse energetice primare înregistrat în anul 2004.

• 3.2.2.6 Legislația la nivel instituțional (secundară)

o Codul de măsurare a energiei termice, elaborat de ANRE

Codul de măsurare a energiei termice este un act normativ care face parte din legislația secundară pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică.

Codul stabilește obligativitatea și principiile de măsurare a energiei termice produse, transportate și distribuite în sistemele de alimentare cu energie termică, având drept scop:

• a)    măsurarea corectă a energiei termice în următoarele puncte:

• punctul de delimitare a instalațiilor de producere și rețeaua de transport pentru energia termică livrată în rețelele de transport de către producători (centrale de cogenerare, centrale termice);

  II              Asocierea 1    “B8OO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4 Pag. 42 din 112

" punctul de delimitare a rețelei de transport și rețeaua de distribuție pentru energia termică livrată din rețeaua de transport în rețeaua de distribuție;

•* punctul de delimitare a rețelei de distribuție și instalațiile consumatorului pentru energia termică furnizată consumatorilor finali, persoane fizici și/sau juridice.

• b)    crearea premiselor pentru facturarea corectă a consumurilor de energie.

• c)    asigurarea posibilității de verificare a serviciului de furnizare oferit

• d)    asigurarea transparenței privind energie termică livrată.

• e)    eliminarea oricărei discriminări între consumatori.

• f)    eficientizarea utilizării energiei termice.

  
  

• g)    alinierea la standardele europene în acest domeniu.

Codul se aplică pentru măsurarea energiei termice livrate sub formă de apă fierbinte.

apă caldă, apă caldă de consum, abur.

Cerințele generale privind măsurarea energiei termice:

• -    Măsurarea energiei termice se face numai cu contoare de energie termică ce respectă prevederile legislației în vigoare (SR EN 1434-1:2007).

• -    Soluțiile de măsurare a energiei termice trebuie aplicate astfel încât:

• >    să nu introducă erori de măsură;

• >    să nu se înregistreze la consumatori pierderi de energie termică și agent termic din rețelele termice de transport/distribuție;

• >    să furnizeze date pentru calculul energiei termice livrată suplimentar aferentă pierderilor de agent termic;

• >    să nu se înregistreze la consumatori energia termică aferentă recirculărilor sau retururilor de agent termic,

• >    să asigure utilizarea aparatelor și grupurilor de măsurare a energiei termice în condițiile specificate de fabricant și în conformitate cu normele metrologice și reglementările în vigoare

• >    să nu afecteze parametrii de furnizare.

Măsurarea energiei termice pe rețelele de abur - reguli generale

• >    Măsurarea energiei termice sub formă de abur se face în fiecare punct de delimitare, pe toate ramurile, separat pe fiecare nivel de presiune;

• >    Măsurarea energiei termice sub formă de abur supraîncălzit se face cu grupuri de măsurare care vor măsura debitul, temperatura (diferența de

  
  

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

• t emperatură dintre abur și condensat), presiunea și energia termică cu un integrator de putere termică;

• >    Măsurarea energiei termice sub formă de abur saturat se face cu grupuri de măsurare care vor măsura debitul și presiunea. Energia termică se calculează pe baza puterii termice transmise/absorbite. La calculul entalpiei se ia în considerare titlul aburului convenit prin contract între partenerii de tranzacție.

• >    Pentru condensul returnat se măsoară debitul pe fiecare conductă.

• >    Toate grupurile de măsurare montate pe o ramură a rețelei trebuie să aibă aceeași clasă de precizie în toate punctele de delimitare.

• >    Pentru calitatea chimică a aburului se utilizează aparate de măsură în flux (ph-metre sau conductometre) cu atenționare la funcționarea în afara limitelor prevăzute de prescripțiile în vigoare sau cu aparate portabile de laborator cu care se fac determinări la fiecare 4 ore.

• >    Pentru condens, se recomandă determinarea în flux a ph-ului și periodice suspensiile și fierul ionic.

Măsurarea energiei termice sub formă de apă fierbinte sau apă caldă - reguli generale

• >    Măsurarea energiei termice sub formă de apă fierbinte/caldă se face în fiecare punct de delimitare, pe toate ramurile.

• >    Măsurarea energiei termice livrate sub formă de apă fierbinte/caldă se face cu contoare de energie termică având traductorul de debit amplasat pe conducta de tur și o pereche de sonde de temperatură amplasate pe conducta de tur, respectiv retur.

• >    La producător și în stația termică, energia termică utilizată pentru apa caldă/fierbinte din circuitul de încălzire se măsoară cu contoare de energie termică având traductorul de debit amplasat pe conducta de tur și o pereche de sonde de temperatură amplasate pe conducta de tur, respectiv retur după punctul de injecție al apei de adaos.

• >    La producător și în stația termică, energia termică utilizată pentru prepararea apei calde de consum se măsoară cu contoare de energie termică în una din următoarele două variante:

  MUQMMMCOElDUSt

  
  

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4           1 Pag. 44 din 112        |

  
  

• i.    două contoare de energie termică: unul având traductorul de debit pe conducta de intrare a apei reci și sondele de temperatură pe conducta de apă rece la intrarea în instalație și conducta de apă caldă de consum la ieșirea din instalația de preparare, iar celălalt contor având traductorul de debit montat pe conducta de apă recirculată și sondele de temperatură pe conducta de apă recirculată la intrarea în instalație și apă caldă de consum la ieșirea din instalația de preparare.

• ii.    două contoare de energie termică: unul având traductorul de debit pe conducta de ieșire a apei calde de consum și sondele de temperatură pe conducta de apă caldă de consum la ieșirea din instalația de preparare și apa rece la intrarea în instalație, iar celălalt contor având traductorul de debit montat pe conducta de apă recirculată și sondele de temperatură pe conducta de apă recirculată la intrarea în instalație și apa rece la intrarea în instalația de preparare. De asemenea pentru apa caldă de consum se măsoară cantitatea de apă rece la intrarea în instalația de preparare precum și presiunea și temperatura apei calde livrate.

  
  

La consumator, energia termică utilizată pentru prepararea apei calde de consum se măsoară cu contoare de energie termică în una din următoarele două variante:

• i.    contoare de energie termică având traductorul de debit și una din

r % sondele de temperatură amplasate pe conducta de apă caldă de (y consum iar pentru temperatura apei reci se poate utiliza o sondă amplasată pe conducta de apă rece în zona cu circulație permanentă sau presetarea în calculator a unei valori pentru apa rece care va fi modificată periodic conform unei metodologii convenită între părți prin contract.

La consumatorii casnici contorizarea apei calde de consum furnizată din sisteme centralizate se face în prezent în conformitate cu Metodologia stabilită de ANRSC prin ordinul nr. 233/2004, prezentată în continuare.

Energia termică pentru prepararea apei de adaos, acolo unde este cazul, se determină cu contoare de energie termică având traductorul de debit amplasat pe racordul de injecție al apei de adaos în conducta de retur și

sondele de temperatură amplasate pe conducta de retur, respectiv pe conducta de apă de adaos la ieșirea din stația de tratare chimică.

• >    Pentru controlul pierderilor de agent termic în punctele de delimitare a instalațiilor se măsoară debitul și cantitatea de agent termic pe conducta de retur.

• >    Calitatea chimică a apei pe conducta de tur, respectiv retur trebuie să fie urmărită în toate punctele de delimitare.

Parametrii chimici urmăriți sunt:

• -    pH: se pot utiliza aparate de măsură în flux;

• -    suspensii;

• -    O2 dizolvat: determinări periodice la intervale de 8 ore;

• -    CO2 liber numai în cazul scăderii pH-ului sub limitele admise prin prescripțiile în vigoare;

• -    uleiuri;

• -    fier ionic;

Obligația de achiziționare a contoarelor grupurilor de măsurare

Codul stabilește obligația achiziționării contoarelor/ grupurilor de măsurare în cazul în care părțile nu convin prin contract astfel:

• -    producătorului pentru aparatele de la interfața instalațiilor de producere și rețeaua de transport

• -    transportatorului pentru aparatele de la interfața rețelei de transport cu rețeaua de distribuție.

• -    distribuitorului pentru aparatele de la interfața rețelei de distribuție cu stația termică.

• -    fumizorilor/operatorilor de transport și distribuție pentru aparatele de la interfața rețelei termice și a consumatorilor urbani, conform unor programe aprobate de Consiliile locale.

• -    consumatorilor de tip industrial și consumatorilor de tip urban - agenți economici și instituții publice - cu branșament separat.

Ordinul ANRSC nr. 233/2004 privind aprobarea unor reglementări pentru contorizarea consumatorilor racordați la sistemele publice centralizate de alimentare cu căldură

Metodologia este elaborată în baza hotărârii de guvern nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordați la sistemele publice centralizate de alimentare cu căldură din imobile de tip condominiu.

I            Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu	Revizia 4 Pag. 46 din 112
|	energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033
|___________3 ' )

Metodologia stabilește modul de repartizare a cotelor de energie termică și a facturilor aferente atât pentru consumatorii racordați la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică cât și pentru cei debranșați, ținând cont de spațiile și instalațiile aflate în proprietate comună. De asemenea, stabilește modul de repartizare și facturare a consumurilor individuale de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum atât pentru imobile unde nu sunt montate sisteme de repartizare a costurilor cât și pentru imobile unde sunt montate astfel de sisteme.

• 3.2.2.7 Concluzii privind legislația și reglementările interne despre cogenerare

• -    Evoluția sistemelor centralizate de alimentare cu căldură în viitor trebuie să fie condiționată de cererea reală.

• -    Prețul căldurii livrate din sisteme centralizate este elementul cheie care face ca aceasta să fie alegerea fezabilă în fața soluției individuale care în prezent este principalul adversar.

Deocamdată prețul căldurii este supus creșterii continue ca urmare a cursului valutar, prețului combustibilului și a celorlalți factori care determină ajustarea prețului. La acești factori se adăuga costurile externe de mediu. în fața unor creșteri inevitabile este necesar ca energia termică furnizată din sisteme centralizate să intre într-o competiție corectă cu celelalte soluții.

O altă metodă care distorsionează prețul căldurii produsă în cogenerare este menținerea unor structuri care înglobează mai multe centrale care deservesc zone diferite cu structuri de consum diferite, pentru ca ulterior costurile de producție să fie uniformizate (cazul Electrocentrale București) în această situație aplicarea prevederilor Directivei Uniunii Europene nr. 8/2004 privind promovarea cogenerării este subiectivă din punctul de vedere al cererii utile și al transparenței costurilor.

Creșterea continuă a ratei debranșărilor de la sistemul centralizat a fost determinată, pe de o parte de slaba calitate a serviciului oferit și a prețului ridicat, iar pe de altă parte de prețul scăzut al gazelor naturale oferit consumatorilor captivi prin mecanisme de subvenții. Cu toate acestea în „Strategia guvernului privind dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie comunală”, elaborată de Ministerul Administrației Publice în august 2001 se afirma despre fenomenul debranșării că "s-a dezvoltat pe fondul unui vid de legislație în acest domeniu și datorită prețului foarte scăzut al gazelor naturale oferite consumatorilor individuali printr-un mecanism de subvenție încrucișată"' De fapt,

Asocierea BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 47 din 112

acesta este efectul politicii ANRE: diferența între prețul plătit de industrie și cel plătit de populație este foarte mică. Ca urmare prețul final al căldurii produsă cu centrale de apartament este mult mai atractiv nu și real

Continuarea fenomenului debranșărilor va determina și mai mult creșterea prețului căldurii' producția scade în timp ce componenta fixă din structura costurilor totale rămâne aceeași: drept urmare prețul crește. în perioada 2005 - 2012 aproape 40% dintre locuințele din municipiul Bacău s-au debranșat de la sistemul de termoficare.

Diminuarea acestui fenomen și eventual revenirea consumatorilor debranșați la sistemul centralizat nu va fi posibilă fără oferirea unei soluții alternative fezabile la centralele de apartament, iar aceasta soluție nu va putea fi decât prețul scăzut al căldurii din sistemele centralizate față de soluțiile individuale pentru asigurarea aceluiași confort termic. Societățile sau Regiile care asigură servicii locale de încălzire, concentrate până acum pe producție, sunt puse în fața unui examen dificil pentru a supraviețui: orientarea către consumator, respectiv către cerere și transformarea relației cu acesta în parteneriat.

Deschiderea completă a piețelor de gaz și electricitate în 2007 a determinat o creștere a prețului energiei electrice și a căldurii Internalizarea costurilor externe va accentua de asemenea creșterea prețului. în aceste condiții căldura produsă în cogenerare pentru sistemele centralizate poate fi o soluție alternativă fezabilă.

Economia de energie primară realizată prin tehnologiile de cogenerare, comparativ cu producerea separată, nu trebuie să fie acoperită de tarifele mari aferente transportului și distribuției ca urmare a distanțelor mari de transport ce necesită consumuri de pompare și compensarea pierderilor tehnologice:

Pet ~ Pmedp ^med T ^^med D

F          Asocierea 1       EffiDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 48 din 112

unde: pet reprezintă prețul energiei termice, pmed_p este prețul mediu de producere a energiei iar t med_r și t med_D sunt tarifele medii de transport și distribuție. Amplasamentul centralelor de cogenerare la distanțe mari de consumatorii urbani cresc tarifele de transport și distribuție care intră în preț. Astfel soluția alimentării cu energie dintr-o centrală de cogenerare poate să nu fie economică.

în prezent facturarea energiei termice către populației se face utilizând prețul local de facturare aprobat prin HCL. Diferența dintre prețul real (ce cuprinde prețul de producție, tariful de transport și tariful de distribuție) și prețul național de referință se constituie subvenție și se acordă producătorului. în plus, categoriile de populație cu venituri sub anumite limite pot primi ajutoare pentru încălzire în perioada de iarnă. Acest mecanism , este o sursă importantă de întârzieri la plată la nivel național, deoarece nu există întotdeauna resursele reale pentru subvenție.

La nivel european, prețurile pentru căldura furnizată în sistemele centralizate s-au menținut la nivel relativ constant în ciuda fluctuațiilor de preț ale gazelor și petrolului. în țările candidate, prețurile au crescut, ca urmare a eliminării subvențiilor, în vederea adaptării la cerințele de integrare. în România, prețul este mult mai mic datorită subvențiilor.

Deschiderea piețelor de gaz și electricitate, una din cerințele pentru aderare, va determina creșterea prețului gazului și implicita! căldurii (tabel 1).

Tabel 1 Prețul mediu al gazului metan, în România

(1)-conform : MEMORANDUM « Calendar de eliminare treptata a preturilor reglementate la gaze naturale » GUVERNUL ROMÂNIEI

Data implementării	Consumatori casnici			Consumatori casnici
	Gradul de convergență (%)	Prețul producției Interne (!ei/MWh)	Creștere preț final (%)	Gradul de convergență (%)	Prețul producției Interne (lei/MWh)	Creștere preț final (%)
01.12.2012	35	49	5	33	45,7	0
01.04.2013	40	553	5	33	45,7	0
01.07.2013	47	63,4	5	36	48,5	8
01.10.2013	51	683	3	37	49,8	3
Creșterea anuală a prețuli final 2013 (%)	18			10
01.01.2014	55	72	4	38	50,6	2
01.04.2014	71	89,4	5	41	51,8	2
01.07.2014	91	109	5	44	533	3
01.10.2014	100	119	4	46	54,6	3
Creștere

Asocierea BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4           1 Pag. 50 din 112        j

4 Reabilitarea termică a clădirilor și îmbunătățirea sistemului de alimentare cu căldură la nivelul consumatorilor

• 4.1    Cadrul legislativ

„Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020” prezintă obiectivele strategice ale politicilor energetice asumate de către România în contextul european actual. Asigurarea necesarului de energie pe termen mediu și lung la prețuri cât mai scăzute, în condiții de calitate, siguranță în alimentare împreună cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, nu poate avea loc fără a crește gradul de eficiență pe întreg lanțul energetic: producție-transport-distribuție-consumator final. Un potențial major de reducere a consumului de energie este reprezentat de sectorul ( rezidențial. Având în vedere Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 69/2010 crează un cadrul legal care permite finanțarea lucrărilor de reabilitare termică a locuințelor prin facilitarea accesului asociațiilor de proprietari sau a proprietarilor de imobile la credite bancare cu garanție guvernamentală și dobândă subvenționată.

Modernizarea energetică a clădirilor existente se realizează în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare:

• •    NP 047-2000: Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente și al instalațiilor de încălzire și preparare a apei calde de consum aferente acestora;

• •    NP 048-2000: Normativ pentru expertizarea termică și energetică a clădirilor > existente și al instalațiilor de încălzire și preparare a apei calde de consum aferente acestora;

• •    NP 049-2000: Normativ pentru elaborarea și acordarea certificatului energetic al clădirilor existente.

Activitatea de expertizare, certificare și modernizare energetică a clădirilor existente este desfășurată de auditori energetici atestați MTCT cu gradul I pentru specialitățile construcții și instalații.

• 4.2    Modul de abordare a măsurilor de reabilitare a clădirilor

în scopul stabilirii unei strategii de modernizare energetică a unei așezări (cartier, oraș, sector, municipiu) se utilizează Metoda Clădirii Convenționale (MCC) elaborată de prof. dr mg. Xxx Xxxxxxxxxxxxxx. Ea se bazează pe unele caracteristici constructive cu

|            Asocierea 1     BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 51 din 112

mare grad de repetabilitate, ale construcțiilor de tip bloc, dintre care forma geometrică și rezistența termică corectată a elementelor de construcție perimetrele au un impact major asupra Performanței Energetice a Clădirii, indicativ, care din punct de vedere tehnic este atașat oricărei clădiri expertizate.

Analiza la nivelul României a clădirilor de tip bloc (de locuit) a pus în evidență existența a 8 tipuri reprezentative de structuri, realizate în diverse intervale de timp. Pe de altă parte s-au remarcat două moduri de utilizare a căldurii în spațiile locuite:

• -    nerațională, în care pentru realizarea condițiilor de confort termic și fiziologic în spațiile ocupate se utilizează căldură în exces față de necesar;

• -    rațională, caracteristică clădirii nou realizată și conformă cu soluția de proiect

Consumul de căldură aferent utilităților termice (încălzirea spațiilor și prepararea apei calde de consum) caracteristice clădirilor de locuit din România variază între circa 100kWh/m²an și 250kWh/m² an în cadrul clădirilor rezidențiale. Atașat consumului de căldură menționat se pune în evidență și un randament de utilizare a resurselor energetice, la nivelul României, de circa 0,475, unul din cele mai reduse din Europa, în condițiile în care România este o țară importatoare de combustibil fosil. Pe o scară a valorilor, cele mai reduse randamente sunt caracteristice clădirilor de locuit individuale dotate cu surse proprii de asigurare a căldurii și cele mai ridicate revin clădirilor colective dotate fie cu centrale termice fie cu sisteme de încălzire districtuală.

Un alt aspect care plasează România printre țările cu un potențial semnificativ de reducere a consumului de căldură, îl reprezintă rezistența termică scăzută a anvelopei clădirilor, cu valori dependente atât de materialele de izolație termică utilizate, cât și de configurația geometrică și structurală a clădirilor existente. Consumurilor ridicate de căldură le revin și degajări importante de noxe (în special gaze care favorizează efectul de seră). Pe de altă parte atașând consumului de căldură, consumul de energie electrică și raportând valorile obținute la nivelul unei unități de locuite se generează o nouă plajă a valorilor eficienței de utilizare a combustibililor primari, cu valori maxime pentru sisteme de tip cogenerare (termoficare) și cu valori minime pentru sistemele care furnizează separat cele două tipuri de utilități menționate. Rezultă, pe o linie logică, necesitatea unor intervenții care să conducă la:

• -    reabilitarea / modernizarea sistemelor de tip cogenerare;

• -    reducerea consumurilor de utilități la consumatori;

• -    diminuarea "pierderilor" între sursă și consumatori și la nivelul fiecăruia.

Unul din conceptele specifice activității de Dezvoltare Durabilă promovată la nivel mondial și care trebuie să coordoneze orice soluție de modernizare energetică, îl constituie managementul utilităților la nivel de consumator, respectiv Demand Side Management în raport cu activitatea generală de reducere a consumului de utilități și de creștere a eficienței de utilizare a resurselor de combustibili fosili, se desprind două activități obligatorii la nivelul clădirilor, după cum urmează:

• -    optimizarea consumului de energie la nivelul beneficiarului (clădiri) prin măsuri de modernizare atât la nivelul anvelopei clădirii cât și prin controlul și reglarea consumului de căldură la nivelul instalațiilor acesteia;

• -    adoptarea unor proceduri eficiente și stimulative de măsurare a consumului de căldură la nivelul consumatorilor (apartamente).

Trebuie subliniat faptul că MCC nu substituie Auditul Energetic individual al fiecărei clădiri. Metoda Clădirii Convenționale este o metodă rapidă, care permite o planificare a lucrărilor de modernizare energetică la nivelul unei așezări umane, oferind o imagine corectă atât a efectelor energetice scontate cât și a efortului investițional aferent soluțiilor tehnice care produc efecte energetice.

• 4.3 Descrierea situației existente pe tipuri de clădiri și de apartamente

• 4.3.1    încălzirea spațiilor

încălzirea spațiilor locuite precum și a spațiilor comune din clădirile de locuit de tip bloc se realizează cu corpuri de încălzire (corpuri statice) dimensionate în conformitate cu standardele SR 1907-1 (2,3): 1997.

• -    Sistemul de distribuție a agentului termic (apa caldă preparată central fie în CT de cartier, fie în PT) este de tip bitubular, cu distribuție orizontală în subsolul tehnic sau într-un canal termic amplasat sub cota sistematizată a terenului și cu coloane verticale desfășurate pe înălțimea clădirii.

• -    Racordarea sistemului de distribuție la sistemul de încălzire se realizează „cu sau fără" dotarea cu vane de separație. Acest "punct" reprezintă și limita de proprietate între societatea care asigură furnizarea de agent termic și asociația de proprietari / locatari.

• -    Distribuția orizontală din subsol / canal termic este în majoritatea cazurilor de tip arborescent (sunt și cazuri în care este de tip inelar - Tickelmann). Pe ramuri sunt plasate vane cu rol de separare a circuitelor de agent termic.

  1            Asocierea |     Baco

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termici a Municipiului Bacău, până ia nivelul anului 2033

  Revizia 4             |j Pag. 53 din 112         I

• -    La intrarea în bloc sau în punctul de separare față de conductele de distribuție care traversează subsolul blocului către alți consumatori (clădiri), sunt amplasate și contoarele de căldură, atunci când blocul dispune de sistem propriu de înregistrare a consumului de căldură.

• -    Conductele amplasate în subsoluri sunt izolate termic. Termoizolarea a fost realizată fie separat, pentru conductele de tur (ducere) și de retur (întoarcere), fie include ambele conducte. Lipsa întreținerii instalațiilor a condus la o degradare a termoizolațiilor ceea ce conduce la pierderi suplimentare de căldură.

• -    în subsol există vane de golire a instalației, care sunt utilizate în caz de avarii și defecțiuni produse în instalația interioară. Se menționează că în subsolurile tehnice sunt amplasate și conductele de apă rece și apă caldă precum și cele de canalizare interioară a blocurilor.

• -    Din subsol se dezvoltă pe înălțime coloane verticale, care alimentează cu agent termic (apa caldă) corpurile de încălzire amplasate în apartamente. în majoritatea cazurilor la baza coloanelor există robinete de separare, dar lipsesc vanele de golire a coloanelor.

• -    Coloanele nu sunt izolate termic și străbat aparent spațiile încălzite. Racordarea corpurilor de încălzire se realizează prin conducte orizontale (cu pante care să permită evacuarea aerului).

• -    Reglajul sau închiderea alimentării corpurilor de încălzire se face cu ajutorul robineților colțar.

• *    Corpurile de încălzire din blocurile existente sunt în majoritatea lor confecționate din fontă (în spațiile de locuit), sau din oțel (bucătării și spații comune: casa scărilor, etc.).

• -    La partea superioară a clădirii coloanele sunt racordate la vase de aerisire care sunt dotate cu robinete amplasate pe conducte care deversează fie pe terasă fie în subsolul tehnic Racordurile unesc conductele de tur ale tuturor coloanelor.

Caracteristici funcționale: Proiect

• 1.    Sistemul de încălzire interioară a fost conceput pentru funcționare cu debit masic constant, asigurat la nivel de sursă de căldură sau PT fără dispozitive de reglare a debitului de agent termic. Racordul de intrare în bloc nu dispune de vană de realizare

a presiunii diferențiale constante și în consecință întreg sistemul de distribuție se bazează pe ipotetica echilibrare hidraulică realizată prin diafragmele fixe amplasate pe conductele de distribuție a agentului termic secundar.

• 2.    La baza coloanelor nu sunt plasate nici măcar Ț-uri de reglaj în scopul echilibrării hidraulice a distribuției interioare. în consecință singura echilibrare se poate realiza din reglajul fix al robinetelor de la nivelul corpurilor de încălzire (colțar), dar în practică nu se efectuează.

Realitate

• 1.    Aerisirea instalației, la punerea în funcțiune sau de câte ori este nevoie, se face, teoretic, de către personalul de întreținere al SACET. în fapt se realizează haotic de locatari.

• 2.    Lipsa organelor de reglaj hidraulic funcționale la nivelul rețelei de distribuție a condus la o echilibrare hidraulică departe de cea prevăzută în proiect. Diafragmele fixe sunt fie dezafectate, fie cu secțiunea de trecere parțial colmatată conducând la stabilirea unui regim de debite și presiuni complet diferit de cel de proiectat. Practic, se constată variații ale indicilor de debit cuprinse între 0,4 și 2,0 (aceste valori reprezintă rapoarte între debitul real și cel de proiect) la blocurile racordate la sistem. Aceste abateri au repercusiuni asupra cantității de căldură furnizată.

Consecințele globale sunt următoarele:

• -    disconfort;

• -    inechitate în facturarea căldurii în cazul aplicării sistemului paușal;

• -    creșterea pierderii de sarcină hidrodinamică la nivelul conductelor de distribuție;

• -    creșterea temperaturii de retur general cu repercusiuni defavorabile în cazul alimentării cu căldură de la CET-uri.

Umplerea conductelor de distribuție se realizează cu apă dedurizată. Deoarece la nivelul rețelei sunt pierderi masive de agent termic, apa da adaos nu este degazată, ceea ce conduce ia corodarea rapidă atât ca urmare a depunerilor de materii organice și anorganice.

• 3.    Lipsa organelor de reglaj hidraulic din interiorul instalațiilor de încălzire conduce la o distribuție haotică a debitelor de agent termic în corpurile de încălzire, amplificată și de diminuarea locală a debitelor, ca urmare a depunerilor masive de materii

  
  
  
  

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la	Revizia 4
  nivelul anului 2033	Pag. 55 din 112	=

  
  

organice și anorganice din corpurile de încălzire (în special în zona colectorului și a racordurilor).

Odată cu montarea repartitoarelor, corpurile de încălzire au fost echipate cu robinete cu cap termostatat. Deși acestea funcționează ca un element de reglaj în funcție de temperatura interioară dorită, depunerile în zona de racord influențează buna funcțioare a acestora. Spălarea corpurilor de încălzire și a instalației interioare este necesară pentru buna funcționare a instalației interioare de încălzire și asigurarea confortului termic la nivelul consumatorului final.

Din cele de mai sus rezultă clar dependența dintre corecta funcționare a corpurilor de încălzire și remedierea rețelei de distribuție, cel puțin din punct de vedere ale pierderii de agent termic secundar.

• 4.    Lipsa vanelor de separație între rețeaua de agent termic secundar și instalațiile interioare precum și a vanelor de golire la nivel de coloane de distribuție sau funcționarea defectuoasă a acestora, conduce la pierderi masive de apă din sistem în cazul producerii unor avarii la nivelul instalațiilor interioare de încălzire.

• 5.    în multe cazuri, la nivelul subsolurilor tehnice se produc fie refulări ale instalației de canalizare stradală, fie spargeri ale instalației de canalizare interioară, fie amândouă generându-se un mediu cald și umed cu risc foarte ridicat de corodare a elementelor metalice neprotejate. De asemenea, izolația termică a conductelor este, în cazul instalațiilor cu vechime mai mare de 10 ani, afectată atât de tasarea vatei minerale cât și de mediul cald și umed menționat Din punct de vedere energetic consecința imediată o constituie creșterea fluxului termic disipat și ca urmare conduce la reducerea randamentului instalațiilor de încălzire.

• 6.    Datorita lipsei de educație și de corectitudine civică a locatarilor, reflectată de supradimensionări ale unor corpuri de încălzire. Astfel, se generează situații în care costurile nu vor caracteriza consumul real de energie. Retehnologizarea, modernizarea sau modificarea instalațiilor de încălzire interioare trebuie să respecte standardele și normativele în vigoare pentru a evita astfel de situații.

• 7.    Consecințele în plan energetic ale celor menționate se reflectă prin randamentul global de funcționare a instalațiilor de încălzire de circa 80 % > 85 % cu referire strict la instalațiile interioare ale blocurilor.

• 8.    Facturarea căldurii pentru încălzirea spațiilor se efectuează:

• -    pe baza indicațiilor contorului de căldură al blocului (sau scării),

  ||              Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu	Revizia 4
  I ErMC n	energie termică a Municipiului Bacău, până la
  	nivelul anului 2033	Pag. 56 din 112
  I

• -    pe baza sistemului paușal (în raport cu suprafața echivalentă termic - declarată, sau de proiect - a fiecărui bloc).

• 8.1    în cazul dotării cu contor de căldură se remarcă două situatii, după cum urmează:

• -    în lipsa dotării corpurilor de încălzire cu repartitoare de cost și cu robinete cu cap termostatic, în funcție de suprafața utilă a apartamentelor;

• -    în cazul dotării cu repartitoare de cost și cu robinete cu cap termostatic utilizând procedurile convenite cu firmele de consultanță care efectuează departajarea costurilor pe apartamente cu respectarea Ordinului 343 din 2010 emis de către ANRSC.

în ambele cazuri se impune o verificare a marjei de încredere a datelor furnizate de contorul de căldură ca urmare a variației debitului prin acționarea robinetelor cu cap termostatic. Dotarea tuturor blocurilor ale căror instalații de încălzire sunt racordate la rețeaua de distribuție aferentă unui PT, cu robinete cu cap termostatic poate produce perturbați! hidraulice în rețea dată fiind lipsa celorlalte organe de reglaj hidraulic menționate. Totodată modificarea modulului de rezistență hidrodinamică funcție de acționarea robinetelor cu cap termostatic va conduce și la modificarea punctului de funcționare a pompelor din cadrul CT prin modificarea caracteristicii rețelei. Soluția constă fie în dotarea pompelor din CT cu convertizoare de frecvență pentru reglarea debitului, fie în dotarea CT cu pompe cu turație variabilă.

• 9.2    Al doilea sistem de facturare (cel mai frecvent aplicat) devine impropriu în cazul unor rețele dezechilibrate hidraulic și caracterizate de pierderi importante (în multe cazuri peste 10% din cantitatea de căldură furnizată în CT/PT).

CONCLUZII privind actualul sistem de încălzire a spațiilor din blocuri ale căror instalații sunt racordate la sistemul de încălzire districtuală (CT/PT):

• 1.    Instalațiile interioare de încălzire în starea lor actuală nu pot să-și adapteze caracteristicile funcționale la necesitatea asigurării confortului termic în spațiile locuite.

• 2    Sistemul este rigid în raport cu cerința de flux termic a spațiilor locuite.

• 3.    Instalațiile sunt afectate de disfuncții care le diminuează randamentul, acesta având valori cuprinse între 80 % - 85 %

  Asocierea BBDO **

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4           1 Pag. 57 din 112         U

• 4.    Regimul hidraulic este caracterizat de o mare dispersie a debitelor de agent termic în raport cu debitele de proiect, raportul acestor valori variind între 0,4 și 2.

• 5.    Consecințele energetice sunt

• -    reduceri cu peste 20% ale cantității de căldură furnizată blocurilor, caracterizate de debite diminuate;

• -    creșterea temperaturii de retur general, cu repercusiuni negative în performanța energetică a CET-urilor.

• 6.    Dotarea clădirilor cu sisteme moderne de facturare a căldurii impune adaptarea instalațiilor la regimul de funcționare cu debit variabil, fără afectarea regimului hidraulic al sistemului și fără reducerea randamentului de funcționare a pompelor de circulație din CT/PT.

• 4.3.2 Apa caldă de consum

• 1    Conductele de apă caldă formează un sistem arborescent în subsolul clădirilor. în punctul de racordare cu sistemul de conducte al rețelei de distribuție este racordata și conducta de recirculare, care în majoritatea cazurilor este dezafectată.

• 2.    Apa caldă este racordată la instalațiile sanitare de la coloanele verticale care străbat clădirea prin spații specia) proiectate. Accesul la aceste racorduri se face prin guri de vizitare amplasate în grupurile sanitare ale apartamentelor sau pe traseul conductelor de apă caldă (și rece) în cazul în care punctele de consum sunt în locuri diferite în apartamente (băi și bucătării fără coloane de alimentare comune). Conductele sunt izolate termic cu vată minerală/sticlă protejată cu plasă metalică.

• 3.    Capacitatea conductelor de apă caldă este supradimensionata astfel încât rețeaua poate furniza debite superioare gradului de simultaneitate teoretic utilizat în proiectare.

• 4.    Atât conductele din subsol, cât și cele amplasate pe verticala clădirilor, se deteriorează din cauza mediului cald și umed care afectează unele subsoluri tehnice inundate sau inundabile.

• 5    în general, blocurile sunt dotate cu armături de slabă calitate. Schimbarea acestora poate conduce, alături de contorizarea individuală a consumului de apă, la reducen semnificative a consumului de apă caldă (fără afectarea stării de

  Asocierea B8DO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4           I Pag. 58 din 112        |

igienă a locatarilor) și în consecință a cantității de căldură aferentă acestui consum. Instalațiile de apă caldă din blocuri sunt caracterizate de un ridicat potențial de economie de căldură asociat cu costuri de investiție relativ scăzute. O problemă rămâne dezactivarea conductelor de recirculare, care generează consum inutil de apă și în consecință costuri inutile la nivelul locatarilor.

• 6.    Funcționarea corectă a alimentării centralizate cu apă caldă este condiționată de îndeplinirea simultană a următoarelor condiții:

• -    contorizarea căldurii la nivel de bloc;

• -    realizarea presiunii de serviciu normală la nivelul tuturor consumatorilor, la gradul de simultaneitate avut în vedere la proiectare;

• -    funcționarea conductelor de recirculare între CT/PT și blocuri;

• -    izolarea conductelor de distribuție a apei calde;

• -    dotarea fiecărui consumator cu debitmetru pe traseul de apă caldă;

• -    dotarea cu armături cu consum redus de apă.

Nota: Existența debitmetrelor în fiecare apartament nu echivalează cu contorizarea individuală a căldurii. Debitmetrele permit aplicarea unei proceduri de defalcare a costului aferent căldurii consumată la nivelul blocului pe apartamente. Factura de plată se întocmește urmare indicației (unice a) contorului general de căldură.

CONCLUZII privind diagnosticul tehnic și funcțional al instalațiilor de furnizare a utilităților termice în blocurile de locuințe:

• 1.    Instalațiile de asigurare a încălzirii spațiilor, la nivelul blocurilor sunt, caracterizate de randamente cuprinse între 80 % - 85 %.

• 2.    Regimul hidraulic este puternic perturbat, prin lipsa oricărui organ de asigurare a corectei echilibrări hidraulice (realizarea pierderii de sarcină hidrodinamică reală constantă în orice condiție de funcționare la fiecare bloc în parte).

• 3.    Dezechilibrele hidraulice se manifestă atât pe orizontală - între blocuri - cu valori de afectare a debitelor de proiect cuprinse între 40 % și 200 %, cât și pe verticală - în blocuri, cu aceleași caracteristici ca și în cazul dezechilibrelor pe orizontală.

• 4.    Consecințele regimului hidraulic perturbat sunt reducerea cantității de căldură furnizată blocurilor/apartamentelor cu deficit de debit cu circa 20% și creșterea temperaturii de retur general;

  Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu
  CDkÂ/"        nn «MantMmnuv	energie termică a Municipiului Bacău, până la	Revizia 4
  	nivelul anului 2033	Pag. 59 din 112
  aepo		------ _--__ _

• 5.    Utilizarea apei netratată, coroborată cu sustrageri de apă din rețea conduce la depuneri de materii de natură organică sau/și anorganică, care contribuie la creșterea pierderilor de sarcină hidrodinamicâ față de cele de calcul și la amplificarea "dezechilibrelor” hidraulice, alături de corodarea elementelor componente (conducte, armături, corpuri de încălzire);

• 6.    Utilizarea sistemelor moderne de facturare a căldurii (contor de căldură general, repartitoare de cost, robinete cu cap termostatic) implică modernizarea sistemului de pompare a agentului termic în scopul funcționării cu debit variabil, fără modificarea pierderilor de sarcină hidrodinamicâ (sau modificarea în limite strânse nederanjante);

• 7.    în cazul instalațiilor mai vechi de 15 ani se impune, verificarea stării conductelor (cel puțin grosimea pereților acestora) pentru a se putea decide intervențiile de înlocuire a tronsoanelor afectate de coroziune sau chiar a întregii instalații;

• 8.    Instalațiile de furnizare centrală a apei calde au capacitatea de furnizare a unor debite superioare celor de calcul;

• 9.    Dotarea instalațiilor cu contoare de căldură trebuie să fie însoțită de verificarea capacității de asigurare a unor debite normale de apă caldă;

• 10.    Armăturile vechi sunt de foarte slabă calitate, improprii tendinței generale de reducere a consumului de apă și de căldură;

• 11.    Se impune activarea conductelor de recirculare a apei calde, având ca rezultat imediat reducerea consumului de apă la nivelul consumatorilor.

• 4.4    Soluții tehnice pentru reducerea consumului de căldură pentru încălzire la nivelul clădirilor

• a)    utilizarea rațională a căldurii - care implică costuri modeste - realizată prin:

• •    asigurarea închiderii ușilor exterioare din spațiul casei scărilor;

• •    etanșarea rosturilor mobile din spațiul casei scărilor, după caz;

• •    izolarea conductelor interioare de distribuție a apei calde (încălzire și apă caldă de consum) din spațiul subsolurilor tehnice;

• •    reducerea ratei de ventilare a spațiilor locuite până la minim 0,50 sch/h, ca valoare medie zilnică,

• •    reducerea temperaturii interioare în special în orele de noapte.

• b)    utilizarea eficiență a căldurii - care implică costuri relativ importante - prin:

• •    izolarea termică a elementelor de construcție opace;

  Asocierea BBDO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4            I] Pag. 60 din 112        1

• •    generalizarea dotării cu geamuri termoizolante;

• •    dotarea cu robinete cu cap termostatic și introducerea sistemului de repartizare a costurilor.

în urma măsurilor de modernizare energetică a fondului de clădiri existente, alimentate cu căldură din sistemul existent de încălzire centrală, consumatorii de căldură pentru încălzire beneficiază de următoarele efecte economice:

• -    pe de o parte, își vor reduce factura anuală pentru încălzire;

• -    pe de altă parte, vor trebui să suporte costurile acestor modernizări.

Principiul de bază al cuantificării efectelor modernizării energetice a clădirilor este: această modernizare are în vedere ansamblul clădirilor alimentate din SIC existent, ( indiferent de modul în care se asigură confortul termic și fiziologic în spatiile locuite Fiind cu preponderență o soluție constructivă, ea se adresează condominiului și nu unor apartamente din cadrul acestuia, deci nu face distincție în funcție de sistemul de încălzire adoptat - centralizat sau din SIC.

• 4.5    Calculul eficientei economice a măsurilor de creștere a eficientei energetice a clădirilor

  • 4.5.1    Metodologia de calcul

Ținându-se seama că eficiența economică a măsurilor de modernizare energetică a clădirilor alimentate în prezent cu căldură, se reflectă de fapt la nivelul consumatorilor de căldură, criteriul economic adoptat a fost „termenul de recuperare brut-mediu pe durata de studiu” pentru recuperarea investiției - TRB.                                                (

• - valoarea TRB(j> în fiecare an j (de la j - 2) din cei 20 de ani este:

TRB,,, =% t^anil

- valoarea medie ponderată a TRB, pe intervalul celor 19 ani este.

în care toate elementele intermediare de calcul sunt cele prezentate mai sus.

Asocierea BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 61 din 112

• 4.6    Ipoteze de calcul a evaluării efectelor economice apărute în urma reabilitării clădirilor

• 1.    Clădirile și instalațiile interioare de încălzire (conductele interioare și aparatele de încălzire cu instalațiile anexe lor) există; ele nu se înlocuiesc în urma aplicării măsurilor de modernizare energetică a clădirilor. Deci, prin aplicarea acestora nu se modifică capacitățile termice (debitele de căldură) ale elementelor interioare și conductelor de încălzire. Adică nu se reduc investițiile aferente acestora; nu se resimt efectele favorabile ale reducerii diametrelor conductelor;

• 2.    Capacitățile termice instalate în sursele de căldură existente nu se reduc, pe seama reducerii debitului de calcul pentru încălzire;

• 3.    Reducerea puterii termice pentru acoperirea necesarului de calcul pentru încălzire, de la q” la q"_r va determina reducerea consumului anual de căldură al consumatorilor de încălzire de la Q_H la Q_lzunde:

Qi-q.-T^                         [MWht/an]

Și

^Qu^=cC'^Tu.i                           [MWht/an],

unde r", este durata anuală de utilizare a consumului nominal (de calcul) de căldură pentru încălzire,

Aceasta va conduce la diminuarea producției anuale de căldură pentru încălzire, asigurată de CT, de la Qi la Q,'.

• 4.    Reducerea cantității anuale de căldură cu:

[MWht/an],

conduce la nivelul consumatorilor de căldură, la reducerea facturii anuale pentru încălzire cu;

AF^AQiC.                          [€/an],

unde c, reprezintă costul unitar al căldurii cumpărată de consumatorii de încălzire, în €/MWht.

• 5.    Investițiile necesare implementării măsurilor de modernizare energetică a clădirilor (l_mod) sunt determinate pentru ansamblul clădirilor alimentate cu căldură din SIC existent Ele se calculează cu:

^mod ''mod                                          l^l

EPMC

Asocierea

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 62 din 112

în care S_ui este suprafața utilă totală a spațiilor de locuit, ale clădirilor alimentate cu căldură din SIC existent, în m²; i_mod - investiția specifică pentru implementarea măsurilor de modernizare energetică a clădirilor, în €/m² de suprafață utilă pentru încălzire.

• 6.    Din punctul de vedere al duratei pentru implementarea măsurilor preconizate de modernizare energetică a clădirilor, sunt de specificat următoarele: se consideră - ca exemplu - un apartament convențional, care are suprafața utilă de încălzire S_apcvinc2 s47,5m². Pentru aplicarea măsurilor de “reducere a consumurilor pentru încălzire” în cele două variante tehnice prezentate anterior, investiția specifică ar fi:

pentru metoda (a) a “îmbunătățirilor”,            i^_d «14 €/m².supr.utila;

pentru metoda (b) a - “reducerii consumului”,   i^_d » 57 €/m².supr.utih

Deci, investiția aferentă modernizării unui apartament mediu, la nivelul consumatorului, s-ar ridica (daca se face intr-un an), la circa:

• -    în varianta (a): 1^=47,5-14 = 665 €, ceea ce eșalonat la nivelul unui an ar însemna circa 55,42 €/lună, adică circa 247 lei/lună (la 1 € = 4,45 lei), în plus la factura curentă.

• -    în varianta (b): I^_d = 47,5-57 = 2707,5 €, ceea ce înseamnă circa 225 €/lună adică circa 1005 lei/lună (la 1 € * 4,45 lei).

Se constată că într-un an efortul unei asemenea investiții, ar fi foarte mare pentru consumatori, practic imposibil de suportat pentru marea lor majoritate.

Ținându-se seama de aceste aspecte, investițiile pentru modernizarea energetică a clădirilor de locuit se consideră că se fac eșalonat în 20 ani, iar achitarea lor în timp se face din contravaloarea cu care se reduce anual factura pentru încălzire, rezultată prin măsurile respective de modernizare.

• 4.6.1    Rezultatele calculului economic

Ipoteze de calcul:

Z Varianta 1:

• •    Suprafața medie de calcul pentru necesarul de căldură este de 60 mp;

• •    Conform datelor primite de la CET Bacău, consumul de energie pentru acoperirea necesarului de căldură al unui apartament în sezonul de iarnă este de 6,42 [MWht].

  
  

• •    Costul investiției este de 57 [Eur/m²].

• •    Consumul de căldură după finalizarea Investițiilor de retehnologizare și modernizare a clădirilor este de 4,76 [MWht] - echivalent cu o reducere a consumului de căldură cu 35%

Varianta 2:

• •    Suprafața medie de calcul pentru necesarul de căldură este de 60 mp;

• •    Conform datelor primite de la CET Bacău, consumul de energie pentru acoperirea necesarului de căldură al unui apartament în sezonul de iarnă este de 6,42 [MWht].

  
  

• •    Costul investiției este de 14 [Eur/m²].

• •    Consumul de căldură după finalizarea investițiilor de retehnologizare și modernizare a clădirilor este de 5,78 [MWht] - echivalent cu o reducere a consumului de căldură de 10%.

  
  

Rezultatele calculelor economice sunt prezentate în Anexa 9d . Analiza acestora evidențiază: termenul mediu brut de recuperare a investițiilor pentru modernizarea energetică a clădirilor existente este cca. 27 ani pentru prima variantă de calcul. Ea reprezintă o valoare foarte mare, sub aspectul rentabilității modernizării energetice a clădirilor. Trebuie precizat că acest termen reflectă perioada de recuperare a investiției aferente reabilitării termice a locuințelor consumatorilor urbani branșați la sistemul centralizat de alimentare cu căldură din Municipiul Bacău (este vorba atât de consumatorii racordați la CET, cât și de cei racordați la CT de cvartal).

Valorile mari ale TRBQ), cu mult peste limita de interes pentru cel care ar dori să asigure investițiile respective (care este în jurul a maxim 5-6 ani), arată că acțiunea de modernizare energetică a clădirilor trebuie privită ca o soluție de durată, pentru aplicarea căreia să se găsească fonduri - împrumuturi - pentru durate mari cu condiții deosebit de avantajoase, garantate eventual de STAT, fiind considerată, de fapt, o măsură cu caracter social, ea venind în sprijinul consumatorilor

Figura 4 Variația termenului brut de recuperare a investițiilor aferente reabilitării termice a clădirilor (varianta 1).

Figura 5 Variația in 20 de ani a prețului energiei termice și a investiției necesare pentru reabilitarea termică în cazul Ipotezelor ceiei de-a doua variante.

Figura 6 Variația în 20 de ani a: consumului anual de căldură pentru încălzire - actual (presupus prin ipoteze - în lucrare) și respectiv ca urmare a reabilitării termice a clădirilor, simultan cu variația valorii reducerii facturii anuale pentru încălzire (varianta 2).

Figura 7 Variația termenului brut de recuperare a investițiilor aferente reabilitării termice a clădirilor (varianta 2

TRB

Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu	Revizia 4
	energie termica a Municipiului Bacău, până ia
	nivelul anului 2033	Pag. 67 din 112
BBDO

4.7 Concluzii privind îmbunătățirea energetică a clădirilor existente

Analiza situației energetice a clădirilor din Municipiul Bacău, alimentate cu căldură din sistemul centralizat, conduce la următoarele concluzii:

Metoda de analiză a situației existente a fost „MCC - metoda clădirii convenționale".

Criteriul de analiză a fost „PEC - performanța energetică a clădirilor'’.

Fondul de locuințe avute în vedere este caracterizat de o suprafață utilă de aproximativ 2 240 000 m² (aproximativ 500 000 m² suprafață echivalent termic), din care la momentul actual mai sunt alimentate cu căldură în jur de 50 %.

Efectele economice - cumulate pentru durata de analiză - ale aplicării metodei O de reducere efectivă a cererii de căldură pentru încălzire (caracterizată de o investiție specifică de 57 €/m² de suprafață utilă, pentru prima variantă, și 14 €/m² pentru varianta a doua), la nivelul clădirilor alimentate cu căldură din sistemul centralizat de încălzire, sunt:

Varianta I:

• -    economia totală de consum de căldură:                 616 GWht/20 ani;

• -    investiția necesară reabilitării clădirilor   :                  120,4 mii 6/20 ani;

• - termenul de recuperare brut:                             - 27 ani.

Investițiile aferente contorizării individuale și transformării distribuției verticale în distribuție mixtă (ținându-se cont de cele spuse în capitolul 3.8) au următoarele valori:

Investiția pentru contorizarea individuală a consumatorilor 16,9 mii. €

Investiția pentru realizarea distribuției mixte                         44,4 mil.€

Varianta II:

- economia totală de consum de căldură:

- investiția necesară reabilitării clădirilor

- termenul de recuperare brut:

• 4.8    Propuneri privind aplicarea măsurilor de îmbunătățire energetică a clădirilor existente

• 1.    Aplicarea - găsirea - unui montaj financiar care să permită ca investiția anuală făcută pentru implementarea metodei de modernizare propuse (de circa 6 milioane 6/an, timp de 20 ani) să fie recuperată, din reducerea facturii anuale a consumatorilor, în circa 27 ani.

• 2.    Acceptarea „realității" că măsurile de DSM - modernizare a clădirilor pentru reducerea consumurilor de căldură la nivelul consumatorilor - nu sunt o

acțiune economică pe care o pot suporta aceștia, decât cel mult din reducerea facturii curente - anuale - a căldurii consumate.

• 3.    Avându-se în vedere că, reducerea cererii de căldură, indiferent de soluția de alimentare viitoare cu căldură, va însemna reducerea consumului de combustibil pentru producerea sa, va conduce la reducerea poluării mediului. O importanță majoră trebuie acordată proiectelor UE. de subvenționare a măsurilor de reducere a consumului de combustibil. în acest mod s-ar putea realiza consorții de susținere a investiției necesare modernizării, în care fiecare participant să preia o parte din valoarea acesteia.

• 4.9    Soluții de îmbunătățire a sistemului de alimentare cu căldură la nivelul consumatorilor

Scopul lucrărilor de reabilitare/modernizare:

• - asigurarea confortului termic în spațiile locuite, simultan cu diminuarea cheltuielilor aferente încălzirii;

• -adoptarea soluțiilor care servesc scopului anterior menționat, pe baza evaluării eficienței economice a acestora, pe de o parte, și a gradului de suportabilitate a costurilor de către locatari și autoritățile locale, pe de altă parte.

Prezentarea lucrărilor de reabilitare/modernizare a instalațiilor de încălzire interioară

• a . Modernizarea sistemului de echilibrare hidraulică a rețelei de distribuție și dotarea fiecărui racord de bloc cu dispozitiv de menținere a diferenței de presiune reală constantă ( corelată cu debitul de calcul;

• b . Modificarea/reabilitarea sistemului de distribuție a agentului termic în clădire:

• b .1 Menținerea actualului sistem de distribuție verticală și dotarea corpurilor de încălzire cu repartitoare de cost și cu robinete cu cap termostatic.

• b .2 înlocuirea actualului sistem de distribuție verticală cu un sistem mixt vertical - orizontal de distribuție:

• Modificarea distribuției orizontale din subsolul tehnic prin reducerea numărului de coloane verticale care vor străbate pe înălțime blocul;

•    La nivelul fiecărui palier se vor realiza racorduri prevăzute cu contoare de căldură pe fiecare apartament,

  Asocierea SBDO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4 Pag. 69 din 112

• în interiorul apartamentului se va adopta distribuția bitubularâ orizontală prin debranșarea corpurilor de încălzire de la coloanele actuale de alimentare cu agent termic;

• *    în scopul realizării stabilității hidraulice a sistemului și a unui reglaj de calitate se recomandă ca fiecare racord de apartament să fie dotat cu dispozitiv de presiune diferențială constantă;

• •    Atât contorul individual de căldură cât și dispozitivul de presiune diferențială constantă vor fi amplasate în exteriorul apartamentului și protejate împotriva oricărei intervenții neautorizate;

• •    Aerisirea corpurilor de încălzire se realizează prin ventile individuale și prin conductă de aerisire proprie apartamentului (dotat cu vas de aerisire propriu);

• •    Corpurile de încălzire se dotează cu robinete cu cap termostatic (în scopul reglării individuale a temperaturii interioare);

Caracteristici ale fiecărui sistem prezentat

Sistemul b.1

Condiții de realizare (tehnice):

Urmare a expertizei se constată că atât conductele de distribuție din subsol cât și cele verticale sunt într-o stare bună.

Caracteristici

• 1    Avariile la nivelul coloanelor afectează corpurile de încălzire din unele camere, nu din totalitatea apartamentului.

• 2 . Stabilitate hidraulică inferioară celei proprii sistemului b2.

Sistemul b.2

Condiții de realizare (tehnice):

Starea precară a conductelor de distribuție a agentului termic în subsol și pe verticala blocurilor constatată în urma expertizării acestora.

Caracteristici:

• 1.    Se realizează un sistem nou cu durată de viață ridicată;

• 2.    Se evită dezagrementele provocate de avarii locale la nivelul întregii instalații;

• 3.    Se realizează stabilitatea hidraulică a instalației

• 4.    Lucrări care se desfășoară în apartamente locuite;

  Asocierea

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4 Pag. 70 dini 12

• 5.    O repartiție echitabilă social a costurilor aferente încălzirii între diversele apartamente (în funcția de poziția în cadrul blocului) presupune folosirea contoarelor drept repartitoare de cost.

• 6.    închiderea majorității corpurilor de încălzire din apartament conduce la debite foarte reduse vehiculate în instalație, care este posibil să se plaseze în afara marjei de siguranță a contoarelor de căldură proprii și să conducă practic la neînregistrarea consumurilor de căldură proprii. Astfel de situații vor deforma costurile reale aferente încălzirii.

• 7.    Orice avarie la nivelul coloanelor afectează apartamentele în totalitate.

Caracteristici comune sistemelor b1 și b2

• 1.    Fiecare corp de încălzire se dotează cu robinet cu sferă montat pe conducta de retur care permite debranșarea corpului de încălzire de la sistem în caz de avarie.

• 2.    Montarea obligatorie a unui regulator de presiune diferențială la baza fiecărei coloane și în cel mai rău caz la racordul instalației blocului la rețeaua de distribuție.

• 3.    în scopul limitării utilizării aragazului sau instalațiilor artizanale care utilizează gazele naturale pentru încălzirea spațiilor de locuit, este utilă montarea contoarelor de gaze la nivelul fiecărui apartament.

• 4.10 Analiza comparativă, din punct de vedere funcțional, a sistemului de distribuție în clădiri a agentului termic

Se au în vedere două variante ale sistemului de distribuție a agentului termic secundar în clădiri: actual (cu coloane dezvoltate pe verticala blocului și traversând planșeele) și mixt, vertical - orizontal (cu coloane deservind apartamentele dezvoltate pe verticală șî traversând planșeele spațiilor comune - casa scărilor și dezvoltarea orizontală în fiecare apartament).

• 4.10.1    Sistemul actual

Sistemul poate fi menținut în funcțiune cu condiția ca tronsoanele conductelor verticale să fie în stare bună. Aprecierea stării conductelor se face urmare unei expertize "in situ" având ca obiect verificarea grosimii țevilor. Un alt parametru important îl reprezintă durata de viață a țevilor, comparată cu durata de exploatare care poate

]            Asocierea ~ BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4           1 Pag. 71 din 112        |

conduce la decizia adoptării unui program de reparații capitale la nivelul clădirii. In cadrul acestui program, fie se va reabilita instalația de încălzire în forma sa actuală, fie se va realiza sistemul de distribuție interioară mixt vertical - orizontal.

Din punct de vedere funcțional sistemul actual se pretează atât la realizarea regimului termic dorit de locatari cât și la cuantificarea la nivel de apartament a costurilor aferente încălzirii spațiilor. Elementele de reglaj cantitativ sunt robinetele cu cap termostatic iar elementele de cuantificare a costurilor sunt repartitoarele de cost (se recomandă cele electronice cu afișare la distanță).

Condiția realizării stabilității hidraulice este dotarea racordului blocului cu vană care realizează o pierdere de sarcină hidrodinamică constantă, indiferent de manevrele locatarilor asupra robinetelor cu cap termostatic.

Repartizarea costurilor aferente încălzirii implică adoptarea unei proceduri de ponderare a citirilor repartitoarelor de cost, baza de tarifare fiind reprezentată de cantitatea reală de căldură consumată, indicată de contorul de căldură general montat pe racordul blocului.

Eroarea de citire a contorului general se încadrează fără excepție în eroarea componentelor (debitmetrul și calculatorul cu termorezistențe imersate sau de contact) deoarece modificările de debit față de valoarea nominală se înscriu, prin gradul lor de simultaneitate, în maija acceptabilă a debitelor de agent termic. Prin urmare citirea cantității de căldură la nivelul contorului de bloc nu poate genera valori false.

Costurile care se repercutează în PEC sunt cele datorate:

• -    contorului general de căldură,

• -    sistemului format din robinetul cu cap termostatic și repartitorul electronic de costuri

în cazul producerii unor avarii la nivel de corp de încălzire se impune golirea întregii coloane, fapt care impune dotarea cu vane de golire în subsol. Această situație deranjantă se poate elimina prin dotarea corpurilor de încălzire cu vane de tip sferă pe racordul de retur. închiderea acestei vane și a robinetului amplasat pe racordul de tur izolează corpul defect fără să afecteze ceilalți locatari.

în cazul existenței unor consumatori care refuză să plătească costul încălzirii se poate proceda la închiderea corpurilor de încălzire și sigilarea acestora până la rezolvarea situației de plată. Se subliniază însă că această măsură va genera situații conflictuale în cadrul asociației de proprietari/locatari deoarece propnetarii/chiriașii din apartamentele cu

corpurile de încălzire închise vor refuza în continuare să plătească căldură, profitând însă de transferul de căldură din partea incintelor calde din apartamentele învecinate. în acestea din urmă se va genera o situație paradoxală în care nivelul de temperatură interioară se reduce dar costul aferent căldurii consumate crește față de situația normală de încălzire a clădirii.

Se consideră că agentul economic care asigură producerea, transportul și distribuția energiei termice, trebuie să se implice în a oferi și servicii de tarifare a căldurii la nivel de asociații. în această situație se va utiliza o procedură de calcul a costului căldurii care îi va pune în situația de a plăti și pe cei care se debranșează din proprie inițiativă, sau ca urmare a neplății căldurii către furnizor. Informarea asociațiilor cu privire la costurile care vor fi percepute apartamentelor care se debranșează de la sistem va reprezenta singurul element de descurajare a unor practici de neplată a căldurii. Aplicarea chiar de către furnizorul de căldură a soluției de debranșare forțată nu se consideră că ar fi soluția corectă din punct de vedere al celorlalți locatari bun-platnici.

în sensul celor de mai sus, cuantificarea cotei din costul normal al căldurii în funcție de structura blocului și de ponderea celor care s-au debranșat poate constitui o etapă extrem de utilă a studiului de față.

Față de cele de mai sus se consideră că "pierderile" la nivelul furnizorului de căldură pot fi diminuate prin două metode:

• -    anunțarea asociației cu privire la consumarea frauduloasă a căldurii pentru încălzire și susținerea în instanță pentru recuperarea sumelor datorate din partea celor rău-platnici; _ .

• -    sigilarea racordurilor de apă caldă din apartamentele cu datorii față de furnizor. ’ Debranșarea forțată a corpurilor de încălzire din apartamentele cu restanțe la plata căldurii chiar dacă aparent rezolvă situația economică a furnizorului de căldură, generează situații neplăcute la nivel de asociație. în cazul în care furnizorul de căldură informează asociația cu privire la necesitatea repartizării corecte a plăților, se poate trece la debranșarea forțată.

• 4.10.2    Sistemul de tip mixt vertical - orizontal

Sistemul poate fi realizat cu ocazia reparațiilor capitale, ca alternativă la sistemul actual. PEC este similară cu aceea obținută prin modernizarea sistemului actual, iar investiția în comparație cu realizarea sistemului actual, este inferioară și, prin urmare, în

Asocierea W5?— agi BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 73 din 112

cazul abordării reparațiilor capitale ale instalațiilor de încălzire interioară se recomandă realizarea sistemului mixt.

în ceea ce privește individualizarea consumurilor de căldură pentru încălzirea spațiilor, prin citirea contoarelor de căldură amplasate pe racordul fiecărui apartament este posibil ca valorile citite să fie afectate de erori (uneori semnificative) în cazul în care în majoritatea camerelor robinetele cu cap termostatic sunt plasate la poziția aferentă menținerii unei temperaturi interioare de gardă. Procesul nu este similar cu cel al contorizării la nivel de bloc din cauza simultaneității consumurilor de căldură.

Contoarele de căldură de apartament trebuie să joace rol de repartitoare din următoarele motive:

•    locatarii trebuie să suporte și costurile aferente spațiilor comune (casa scărilor, uscătorie etc.)

•    asigurarea repartiției echitabile social a costurilor aferente încălzirii între diversele apartamente (în funcția de poziția în cadrul blocului - apartamentele amplasate la ultimul nivel și la parter precum și în zonele periferice ale blocului la aceeași suprafață utilă vor consuma cu până la 50% mai multă căldură decât apartamentele "protejate” termic din bloc). în acest scop se dezvoltă proceduri de calcul adecvate în care citirile contoarelor de căldură reprezintă elemente proprii unor repartitoare de cost

Comun realizării ambelor sisteme este elaborarea unor proceduri de calcul a consumului de căldură (pentru încălzire și apă caldă) care să poată fi aplicate de chiar furnizorul de căldură în scopul repartizării echitabile a costurilor aferente încălzirii și apei calde. Se subliniază faptul că în cazul realizării sistemului mixt asociațiile de proprietari/locatari trebuie să fie informate asupra unor diferențe de plată a căldurii față de procedurile aplicate în prezent și încurajate să își aprobe proceduri proprii a căror aplicare să corespundă majorității, dar și unor principii de echitate socială. în cazul procedării la debranșări forțate de către furnizor, ca urmare a unor restanțe semnificative, asociația de proprietari trebuie să fi fost informată în prealabil și să fi acceptat soluția fără să inițieze o procedură judiciară de recuperare a costurilor restante; în cazul declanșării procedurii judiciare se procedează la eșalonarea restanțelor.

Sumele care revin aplicării soluțiilor de modernizare energetică sunt următoarele.

Investiții care se efectuează indiferent de tipul sistemului de distribuție interioară a căldurii și tipul sistemului de preluare a datelor

• -    Contor de căldură general: 0,355 EURO/m²

• -    Echilibrarea hidraulică și repararea izolației distribuției: 1,10 EURO/m²

• -    Spălare corpuri de încălzire și distribuție: 0,2 EURO/m²

• -    Ventil aerisire corp de încălzire: 0,10 EURO/m²

Investiții care depind de tipul sistemului de distribuție și al sistemului de preluare a datelor:

• 1.    Modernizarea sistemului actual:

• -    Robinet cu cap termostatic și repartitor de cost electronic - în cazul sistemului de preluare a datelor prin citire directă - 3,04 EURO/m²

• -    Robinet cu cap termostatic și repartitor de cost electronic plus echipamentul de transmisie a datelor la distanță prin unde radio- în cazul sistemului de preluare a datelor prin transmisie radio - 6,95 EURO/m²

TOTAL: - 4,8 EURO/m² pentru sistemul cu preluare prin citire directă a datelor

• -    8,75 EURO/m² pentru sistemul cu preluare a datelor prin transmisie radio 2. Sistem mixt vertical - orizontal

• -    Contor de energie termică racord apartament + Robinet cu cap termostatic + Robinet sferic de izolare + Cutie de distribuție pentru ansamblul de măsurare + Montaj bucla de măsurare in cutia de distribuție electronic - în cazul sistemului de preluare a datelor prin citire directă - 7,7 EURO/m²

• -    Contor de energie termică racord pe apartament +Robinet cu cap termostatic + Robinet sferic de izolare + Cutie de distribuție pentru ansamblul de măsurare + Montaj bucla de măsurare in cutia de distribuție + echipamentul de transmisie a datelor la distanță prin unde radio - în cazul sistemului de preluare a datelor prin transmisie radio -8,5 EURO/m²

TOTAL: - 8,36 EURO/m² pentru sistemul cu preluare prin citire directă a datelor

• -    9,16 EURO/m² pentru sistemul cu preluare a datelor prin transmisie radio

în legătură cu costurile diferite ale soluțiilor de modernizare a instalației de încălzire interioară, acestea reflectă STRICT costurile care conduc la reducerea consumului de căldură și care reprezintă o parte din costurile de investiție. Transformarea sistemului interior de încălzire, din sistem cu coloane verticale (cel actual) în sistem cu distribuție mixtă vertical - orizontal NU conduce la eficiență energetică superioară. Costurile care participă la realizarea economiilor de energie au fost luate în considerare în analiza de

Asocierea ~ BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 75 din 112

mai sus. Restul sumelor vor fi suportate în calitate de costuri de modernizare fără efect energetic. Pe baza experienței se estimează că aceste costuri dublează investițiile aferente modernizării energetice a instalației interioare de încălzire, conducând la o valoare estimată de 15 -17,5 €/m².

5 Stabilirea cererii de energie termică în perioada 2013- 2033

Evoluția necesarului de căldură livrată de sistemul de alimentare cu căldură a Municipiului Bacău s-a determint ținând cont de următoarele:

• •    necesarul total de căldură se compune din cel al consumatorilor urbani și al consumatorilor terțiari alimentați direct din rețeaua de apă fierbinte;

• •    necesarul de căldură actual al consumatorilor urbani s-a determinat pe baza datelor din exploatare (număr de apartamente convenționale alimentate actual cu căldură și suprafețele echivalente ale instalațiilor de încălzire respective);

• •    necesarul de căldură actual al consumatorilor terțiari alimentați direct din rețeaua de apă fierbinte s-a determinat pe baza datelor din exploatare;

• •    necesarul de căldură final al consumatorilor urbani s-a determinat astfel:

• -    numărul de apartamente care vor fi racordate la sistemul centralizat de alimentare cu căldură la finele perioadei de studiu reprezintă o creștere anuală de c.c.a. 3,5% din numărul de apartamente racordate la sistemul de termoficare în anul 2013;

• -    ca urmare a reabilitării termice a clădirilor, necesarul specific de căldură pentru încălzirea unui apartament mediu se va reduce cu 35 % față de valoarea de proiect;

• -    necesarul specific de căldură pentru alimentarea cu apă caldă de consum va scădea (având în vedere experiența privind efectele contorizării la nivel de imobil) cu cca 15%;

• -    pentru sectorul terțiar, s-a luat în considerare o scădere a consumului de energie termică cu 20% prin realizarea unor investiții de modernizare și retehnologizare

• •    în anii intermediari, între momentul actual și anul final al perioadei de studiu, necesarul de căldură livrat de sistemul de alimentare cu căldură a municipiului Bacău s-a considerat că va avea o variație liniară.

Pe baza acestor ipoteze, tabelul 3 prezintă valorile care au stat la baza stabilirii evoluției necesarului de căldură livrat de sistemul de alimentare cu căldură a municipiului Bacău, din CET și respectiv din CT

Asocierea i— ~ SBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 76 din 112

Tabel 2 Variația consumului de căldură la nivelul municipiului Bacău în perioada 2013*2033

Consum de căldură	U.M.	Situația actuală			Situația finală
		Nr. ap. rac.	Energie termică facturată	Preparare ACC	Nr. ap. rac	Energie termică facturată	Preparare ACC
Urban	MWh	17.685	133.120	22.927	35.205	196.290	36.512
Terțiar	MWh	-	21.143	-	-	17.619	•
Total	MWh	-	154.263	22.927	-	213.909	36.512

• 6 Configurația instalațiilor pentru producerea căldurii în sistemul centralizat de termoficare Bacău

I. Varianta „fără proiect”

Configurația instalațiilor de producere energie utila la CET după implementarea proiectelor în desfășurare:

• 1.    Turbina cu gaze

  
  

  Identificare	u.m.	TG1
  Tip	-	TBMT130
  Fabricant	-	TURBOMACH -ELVEȚIA
  Combustibil: gaze naturale, P.c. inf.	[kJ/Nmc]	34.244,2
  Consum de combustibil nominal	[Nmc/h]	4350,2
  Putere electrică: - nominală - domeniu de reglare (min./max.)	[MW]	14,25
  	[MW]	3,5/14,25
  Temperatura evacuare gaze	grd.C	In funcție de sarcina electrica, conform diagramelor producătorului

• 2.    Compresor gaze

  Identificare	u.m.	C1
  Tip	-	ELT 321/900, cu șurub și injecție de ulei
  Fabricant	-	Eltacon Engineering BV Olanda
  Fluid de lucru		Gaz natural uscat
  Putere instalată	[MW]	0,9
  Presiunea de aspirație/refulare, la sarcină nominală	bara	1,5/26
  Temperatura de aspirație/refulare, la sarcină nominală	°C	5/50
  Debitul nominal	Nm3/h	4512

• 3.    Generatorul

  Identificare	u.m.	G1
  Tip	-	sincron, AC, fără perii
  Fabricant	-	LEROY ȘOMER
  Putere instalată	[MVA]	17

  identificare	u.m.	G1
  Tensiune la borne	[kV]	6,3
  Frecvență	[Hz]	50
  Turație	[rot/min]	1500

• 4.    Sistemul de producere a energiei termice

  Identificare	u.m.	Cazan recuperator (CR)	Cazan de apă caldă
  Tip	•	Heat Recovery Boiler	UT-L 3700
  Fabricant	-	OHL Technologies GmbH	LOOS International
  Număr de fabricație	-	152910	97287
  Putere termică nominală	MW	22	3,04
  Temp. apă intrare/ieșire (regim nominal)	[°C1	80/100	60/105
  Combustibil: gaze naturale, P.c. inf.	[kj/Nmc]	-	Gaze naturale, 33640

• 5.    Schimbătoare de căldura cu plăci

  Identificare	u.m.	1	2	3
  Tip	*	FP 100-325-4-N
  Fabricant		FUNKE Wârmeaustauscher Apparatebau GmbH
  Puterea termică instalată	[Gcal/h]	10,75	10,75	10,75
  	[MW]	12,5	12,5	12,5

> Caracteristici tehnice ale echipamentelor din grupul de cogenerare cu ciclu mixt gaze-abur

• 1.    Turbina cu gaze¹

  Identificare	u.m.	TG
  Tip	-	M7A-03DD
  Fabricant		Kawasachi Heavy Industries Ltd Japan
  Combustibil		gaz natural cf DIN 1871, CLU (rezervă) cf.DIN 51603-1:2008-08
  Putere calorifică inferioară gaz natural	[kJ/Nmc]	32.500- 41.860
  Putere calorifică inferioară combustibil lichid	[kj/kg]	>45.400
  Consum	[kW]	23787 (+2%)
  Randamentul termic total	%	82,10 (la sarcină nominală)
  Putere electrică - nominală (cos <p 0,8)	[MW]	7,330
  Temperatura gazelor de ardere la ieșire din turbina	’C	EGT aprox. 489 (-20 ®C)

  |            Asocierea I ' BBDO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4           I Pag. 78 din 112        1

• 2.    Compresor gaz natural

  Identificare	u.m.	GBC
  Tip                           .    .		ELT-163/250
  Fabricant		ELTACON (furnizat de Kawasachi)
  Fluid de lucru		Gaz natural
  Putere electrică nominală a motorului de antrenare	kW	250
  Presiunea admisie/evacuare gaz	barg	4/23
  Temperatura admisie gaz min/max	°C	-20/+20
  Debitul nominal	Nm3/h	2750
  Temperatura evacuare gaz	°C	55 (max)
  Presiune proiect mecanic (admisie/evacuare)	barg	32
  Debit apă de răcire necesar	m3/h	21
  Temperatură apă de răcire necesară (alimentare/retur)	°C	+45Z+55

• 3.    Generatorul turbinei cu gaze¹

  Identificare	u.m.	G1
  Tip                 ...	*	LSA56 MBL 130 4p
  Fabricant	-	LEROY ȘOMER
  Putere instalată	[kVA]	10111 (15°C)
  Tensiune la borne	(kV]	6,3
  Frecventă	[Hz]	50
  Costp	•	0,8
  Randamentul generatorului electric	%	97

• 4.    Cazan recuperator de abur supraîncălzit¹

  Identificare	u.m.	HSRG
  Fabricant	-	EKOL , spol.s r.o. Bmo
  Combustibil pentru arderea suplimentară		gaz natural CLU (rezervă) Sarcina arzătorului mixt :;1,4...7 MW
  Putere calorifică inferioară gaz natural	[kJ/Nmc]	36.000
  Consum gaz natural pentru arderea suplimentară	[kW/m3/h]	140 - 790
  Putere calorifică inferioară combustibil lichid	[kJ/kg(	42.700
  Debit comb.lichid	[kg/h]	118...590
  Debit abur	[t/h]	11,5 t/h fără ardere suplimentară 21,0 t/h cu ardere suplimentară
  Presiune abur produs	bar (g)	50
  Temperatură abur produs	[grd.C]	450
  Temperatură apă de alimentare	[grd.C]	55
  Temperatura gazelor evacuate din cazan	[grd.C]	>80
  Randamentul pentru arderea gazului natural	%	91,5
  Randamentul pentru arderea CLU	%	90,2

  |            Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu
  	energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033	Pag. 79 din H2

• 5.    Turbina cu abur¹

  Identificare	u.m.	ST
  Tip	-	R 3.5-5(0.06-0 24)E
  Fabricant	-	EKOL, spoi Sr.o.
  Debit abur la intrare (nominai/max)	t/h	20,7 / 21,4
  Debit de abur la contrapresiunea urbană (mln.max)	Vh	9,07/20,98
  Putere electrică instalată Putere electrică minimă	kWe	3740 1170
  Presiunea aburului la contrapresiunea urbană	bar	0,89
  Temperatura aburului la contrapresiunea urbană	%	96,38

• 6.    Generatorul turbinei cu abur¹

  Identificare	u.m.	G2
  Tip	*•	Sincron, fără perii
  Fabricant	-
  Putere generator	[kVA]	5000
  Tensiune la borne	(kV]	6,3
  Frecventă	[Hz]	50
  Cos (p	-	0,8-1
  Randamentul generatorului electric	%	96,77
  Puterea nominală la bornele generatorului	kWe	3620
  Putere electrică instalată Putere electrică minimă	kWe	3740 1170

> Caracteristici tehnice 2xCA auxiliare

Identificare	u.m.	GX 7000 SURR
Tip	-	ignitubular cu 3 drumuri de fum și fund umed
Fabricant	-	ICI CALDAIE - ITALIA
Debit de abur produs	(t/h]	10
Temperatura gazelor la cos pentru arderea gazelor naurale	ra	246
Presiunea de lucru	(bar]	10
Randamentul pentru arderea gazelor naturale	%	90,8
Randamentul pentru arderea CLU	%	90,2

> Caracteristicile tehnice ale CAF comandate

Identificare	u.m.	G2
Tip	-
Fabricant	-	Energomontaj București
Debit nominal de căldura (t ext > -18°C)	MW	116,3
Debit de apă (constant la variația de sarcină)	t/h	3270
Creștere de temperatura* la sarcină 100%	K	30
la sarcină 40%	K	12
Temperatura apei la ieșire (valoare maxima)	°C	150
Presiunea de lucru	bar	10-20
Căderea de presiune în cazan	bar	1,03

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Identificare	u.m.	G2
Randamentul termic la funcționarea exclusiv cu gaz natural la MCR	%	94,2 (exces de aer sub 1.1 și Tapa ieșire s 12O°C)
Randamentul termic la funcționarea exclusiv cu păcură la sarcina 58 MW	%	91,8 (exces de aer sub 1,3)
Randamentul termic fa funcționarea cu amestec gaz natural (50%) și păcură (50%)	%	92,3 (exces de aer sub 1,15)
Debit arzătoare mixte gaz-păcură - 3 bucăți	EBR MN10	3x2400 Nmc/h
Debit arzătoare pe gaz - 3 bucăți	EBR M10	3x2400 Nmc/h
Debit maxim de gaz pe cele 6 arzătoare	Nmc/h	14400
Debit maxim de păcură pulverizat	ktfh	6100
Caracteristica tehnică a păcurii		STAS 61-83 cu sulf<1%
Caracteristica tehnică gaz natural		SR 3317:2003

> Caracteristicile tehnice ale CAI (cazande abur industrial) existente

Identificare	u.m.	Babcock
T<P	-	Cazan cu abur industrial ca unitate de vârf pentru producție de abur (IMA 2)
Fabricant	-	Babcock Germnia
Debit de abur produs	(t/h]	100
Presiunea de lucru	(bar]	17
Temperatura de lucru	°C	280
Capacitatea termică	MWt	71
An dare în folosință	-	1975

Sursa de abur pentru boilerere prezentate mai jos va fi cazanulde abur industrial de 100 t/h, si după caz cele 2 CA de 10 t/h.

Denumire	Producător	Tip instalație	An dare în folosință	Capacitatea instalată
Schimbător de căldură de bază (BB1-1)*	Alfa Laval București	Schimbător de căldură cu plăci, abur/apă	2008	43,5 MWt
Schimbător de căldură de bază (BB1-2)*	Alfa Laval București	Schimbător de căldură cu plăci, abur/apă	2008	43,5 MWt
Schimbător de căldură de bază (BB2)*	S.C. General Turbo S.A. București	Schimbător de căldură orizontal, abur/apă	2004	93 MWt
Schimbător de căldură de vârf (BV1)*	Alfa Laval București	Schimbător de căldură vertical, abur/apă	2013	29 MWt
Schimbător de căldură de vârf (BV2)*	Alfa Laval București	Schimbător de căldură vertical, abur/apă	2013	29 MWt

1

Asocierea

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4           0 Pag. 81 din 112        |

• 7 Soluții alternative de perspectivă pentru producerea căldurii la nivelul Municipiului

Soluțiile de perspectivă principale alese sunt configurate pentru atingerea următoarelor obiective:

• •    Creșterea eficienței energetice și economice a configurației de cogenerare prin funcționarea permanentă la sarcină nominala a unităților de producere curent electric prin implementarea în sistem a unui acumulator de căldură . Pe lângă funcționarea turbinelor cu gaze la randamentul maxim, acumulatorul de căldura asigură suplimentar și producerea energiei electrice la orele cu tarif maxim (Peak) precum și prin reducerea orelor anuale de funcționare a turbinelor de gaze (reducerea cheltuielilor cu mentenanță)

• •    Asigurarea unei alternative pentru combustibilul utilizat prin implementarea unei unități de producție cu biomasă

• •    Mărirea cantității de energie utilă produsă în regim de cogenerare prin dotarea corespunzătoare a unor CT-uri existente cu unități de cogenerare.

Luând în considerare premizele de mai sus și ținând cont de varianta „fără proiect’ au fost analizate trei variantele cu subvariante după cum urmează :

Varianta 1 : Varianta „fără proiect” (soluția impelementată după finalizarea lucrărilor etapa I POS „Mediu”) configurația conform Cap.5

Varianta 2. = Varianta „fără proiect” + acumulator de căldură cu capacitatea termică de ca. 225 MWh

> Acumulator de căldură atmosferic 6000 mc

• •    Date tehnice

• -    Capacitatea calorică: 225 MWh

• -    Temperatură de stocare. 97’C

• -    Temperatură retur: 60’C

• -    Volum brut: 7000 mc

• -    înălțime 18 m

• -    Diametru 23 m

• -    Material: tabla de oțel, grosime 9-20 mm

• -    Izolație 300-500 mm

• -    Maăa totală metal: cca. 350 tone

  
  
  
  

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la	Revizia 4           j
  nivelul anului 2033	Pag. 82 din 112         1

  
  

Varianta 3 - Varianta 2 + cogenerare cu biomasă

> Centrală de cogenerare pe biomasă

Identificare	u.m.	CHP Biomasă
Tip	-	-
Fabricant	-	-
Puterea electrică instalată	MWe	7
Eficiența electrică netă	%	29
	%
	%
Energie termică maximă (pentru termoficare)	MWt	17,8

Tabel centralizator privind structura echipamentelor energetice din cele trei variante analizate:

Nr. crt	Mărimi caracteristice	Variante
		1	2	3
1	Grup cogenerare cu ciclu mixt TG/TA	X	X	X
2	Grup cogenerare turbină cu gaze	X	X	X
3	CAF100 Gcal	X	X	X
4	2xCA10Vh	X	X	X
5	CAI	X	X	X
6	Cazane recuperatoare	X	X	X
7	Acumulator de căldură		X	X
8	Centrală termică pe biomasă			X

Notă: Echipamentele prezenate vor avea aceasi structură în toate cele 3 variante studiate, doar vor avea alte regimuri de funcționare și sunt analizate în funcție de necesarul de energie termică conform curbei de sarcină .

Suplimentar în cadrul strategiei de termoficare au fost analizate și variante privind centralele termice de cvartal.

în cadrul CT-urilor, vor fi analizate următoarele variante:

Varianta 1 = CT-urile sunt transformate în puncte termice

Toate centralele termice de zonă vor fi dezafectate și transformate în module termice.

Varianta 2 - Cogenerare cu microturbine cu gaze pentru CT 3 Miorița și CT Grup școlar* restul CT-urilor reabilitate

După analiza bilanțului energetic a centralelor termice s-a constatat că CT 3 Miorița și CT Grup școlar produc cea mai mare cantitate de energie termică, ca urmare în locul

__J

Asocierea «MoniMtasataa B8DO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 83 din 112

centralelor se va analiza soluția instalării a unei instalații de cogenerare cu microturbine de gaz. Restul centralelor termice se vor reabilita.

Varianta 2 = Cogenerare cu motoare cu gaze pentru CT 3 Miorița și CT Grup școlar + restul CT-urilor reabilitate

După analiza bilanțului energetic a centralelor termice s-a constatat că CT 3 Miorița și CT Grup școlar produc cea mai mare cantitate de energie termică, ca urmare în locul centralelor se va analiza soluția instalării a unei instalații de cogenerare cu motoare termice. Restul centralelor termice se vor reabilita.

Varianta 3 = CT-urile se dezafectează + module de bloc

Toate centralele termice se vor desființa, în locul lor instalandu-se module termice de bloc, care se vor lega la rețeaua primară de termoficare.

Regimuri termice de funcționare.

Scopul oricărei cogenerări îl constituie obținerea unei producții maxime de energie electrică în cogenerare, respectiv cu un consum minim de combustibil. Având în vedere acest scop, la acoperirea curbei de sarcină, diversele echipamente vor fi funcționa astfel:

Baza curbei de sarcină va fi acoperită de instalațiile de cogenerare în ordine descrescătoare cu indicele de cogenerare (a producției specifice de energie electrică în cogenerare) după cum urmează :

• -    Ciclu combinat fara ardere suplimentară

• -    Ciclu combinat cu ardere suplimentară

• -    Turbina cu gaze

• -    Grup Biomasă

Vârful curbei de sarcină, respectiv semivârful acesteia, va fi acoperit de unități producătoare fără cogenerare.

Regimurile de funcționare prevăzute.

Un grup de cogenerare poate funcționa în două regimuri caracteristice, și anume: regim după grafic termic sau pe scurt regim termic, când se produce energie electrică exclusiv în cogenerare conform necesarului după curba de sarcină în această situație randamentul energetic global este maxim. Costurile unitare de producție pot să nu fie cele minime. Acest aspect apare deoarece componenta costuri fixe este importantă, energia electrică produsă având valori reduse, mai ales în cazul unor consumuri urbane;

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

• • regim după grafic electric sau pe scurt regim electric, când se produce energie electrică și în noncogenerare (pe baza căldurii evacuate în mediul ambiant). în această situație randamentul energetic global este mai redus decât în regimul termic. Costurile de producție pot să fie mai reduse ca urmare a reducerii componentei, costurilor fixe energia electrică produsă având valori mai mari față de regimul electric. Se justifică funcționarea în regim electric numai dacă randamentul electric 7^ îndeplinește condiția:

_ _ Pb rie ^>7---—

Pe “ ^cm.v

unde pB este prețul combustibilului, în €/MWh; pe - prețul de vânzare al energiei electrice, în €/MWh; iar c_m,v - costurile specifice de operare-mentenanță variabile, de asemenea în €/MWh.

Analiza variantelor

General:

Pentru determinarea necesarului de energie termică livrat la limita CET i si CET II s-au ținut cont de următoarele premise:

• 1.    Gradul de rebransări (2013-2035)

• 2.    Gradul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe (2013-2035)

• 3.    Gradul de reparare a conductelor de transport și de distribuție (2013-2035)

Curba de sarcină 2012:

Figura 8 Curba de sarcină cu energia termică livrată la limita CET l+CET II Bacău în cursul anului 2012 (conform datelor livrate de CET Bacău pentru 2012)

Energie Termica media zilnica livrata rețelei de termofkare [MW] (hmuarle-decembie 2012)

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacau, până la nivelul anului 2033

Figura 11 Curba clasată varianta 1 (an de referință: 2014) Energie Termica media zilnica livrata ratele! de termoficare [MW|

12 Curba clasată varianta 2 (an de

Energie Termica media zilnica livrata rețelei de termoficare [MW]

Asocierea 3BDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4            0 Pag 87 din 112

Varianta 3

Varianta 4

Situația Centralelor termice de cvartal:

înainte de implementarea soluțiilor etapa I POS MEDIU configurația Centralelor arată în felul următor

Situație “existentă” (O descriere detaliată a centralelor se afla în Anexa 9a)

Nr. crt	Denumire CT	Putere termică instalată [MWt]	An PIP
1	CT 2 Miorița	5,81	1975
2	CT 3 Miorița	11,63	1975
3	CT 3/2 Mărășești	6,98	1961
4	CT 3/5 Dr.Aroneanu	5,81	1963
5	CT 4/6 9 Mai	5,81	1963
6	CT Bistrița	1,4	2002
7	CT Grup Școlar	10,47	1973
8	CT Parc 1	5,81	1960
9	CT Prefectură	4,65	1960
10	CT Primărie	0,7	1964

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

| TOTAL CT                                                 59,07 |

După implementare proiectelor situația va fi următoarea :

Nr. crt	Denumire CT	Putere termică Instalată [MWt]	An PIF
1	CT 2 Miorița	5,81	1975
2	CT 3 Miorița	11,63	1975
3	CT 3/5 Dr.Aroneanu	5,81	1963
4	CT Bistrița	1,4	2002
5	CT Grup Școlar	10,47	1973
6	CT Parc 1	5,81	1960
7	CT Prefectură	4,65	1960
TOTAL CT		46,58

Celelalte CT sunt transformate în module termice de bloc, având următoarele caractersitici:

Module termice în curs de execuție în cadrul programului POS MEDIU
nr.	Denumirea	Capacitatea Instalată [kWt]
crt.	MT	inc	acc	Total
1	2	3	4	5
Module termice zona centru
1	MT1	500	90	590
2	MT2	90	35	125
3	MT3	55	30	85
4	MT4	55	30	85
5	MT5	90	35	125
6	MT6	90	35	125
7	MT7	120	40	160
8	MT8	90	35	125
9	MT9	105	40	145
10	MT10	90	35	125
11	MT11	165	50	215
12	MT12	90	35	125
13	MT13	105	40	145
14	MT14	165	50	215
15	MT15	140	45	185
16	MT16	500	90	590
17		120	40	160
Module termice PT25
18	MT1,2	575	170	745

I            Asocierea BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 89 dm 112

19	MT2	120	65	185
20	MT3	260	170	430
21	MT4	270	200	470
22	MT5	330	240	570
23	MT6	300	185	485
Module termice PT28
24	MT1	125	60	185
25	MT2	30	40	70
26	MT3	120	85	205
27	MT4	170	140	310
28	Total	4.870	2.110	6.980
	26

• 8 Propuneri pentru sistemul de transport și distribuție a căldurii în sistemul centralizat de termoficare Bacău

• 8.1    Reabilitarea sistemului de transport și distribuție a căldurii din Municipiul Bacău

  • 8.1.1    Utilizarea conductelor preizolate

Soluția tehnologică pentru reabilitarea rețelelor termice primare și secundare de distribuție a căldurii la consumatori constă în utilizarea conductelor preizolate, acestea conferind în comparație cu soluțiile existente adoptate în țara noastră o serie de avantaje ca:

• -    asigurarea unei durate de viață de > = 30 ani;

• -    performanțe de izolantie termica net superioare față de soluțiile actuale;

• -    ocuparea unor spații mai reduse de teren;

• -    scurtarea sensibilă a duratei de execuție a lucrărilor pe șantier, etc

Tehnologiile adoptate pentru modemizareare rețelei termice primare și secundare, a punctelor termice și a contorizării la nivel de scară/bloc corespund prevederilor tehnice impuse de regulamentul programului „Termoficare 2006-2009 calitate și eficiență’’.

Pentru etapa 2 POS MEDIU este recomandata retehnologizarea integrala a rețelei de transport subterane si parțial a celei supraterane (a se vedea Anexa 10 a)

Pentru folosirea cu un maxim de avantaje a sumei alocate Municipiului Bacau in cadrul proiectului “7 aplicații” consultantul propune următoarea strategie.

j

Asocierea MMtXaMOKMMt

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 4 Pag. 90 din 112

• •    Suma de 17,3 mii euro (Investiții rețea transport mii euro: 9,1 investiții rețea distribuție mit euro: 8,2) urmeaza sa fie folosita in totalitate pentru rețeaua primara

• •    Prioritar se va încerca retechnologiza completa a rețelei subterane (lungime totala 24484 m ) prin redimensionarea corespunzătoare a conductelor.

• •    Se vor folosi in evaluare preturi actuale pentru tehnologia cu conducte preizolate

• •    In cazul nefolosirii in totalitate a sumei de 17,3 mii euro pentru rețeaua subterana se va analiza retechnologizarea completa a rețelei supraterane “Cornișa”

• •    Pana la suma de 17,3 mii euro diferența ramasa se va folosi pentru izolarea noua a unei parti cat mai mari din rețeaua supraterana ramasa netehnologizata.

Date de calcul:

Pentru perspectiva ideală de extindere a numărului de consumatori de energie termică din sistemul centralizat de termoficare a Municipiului Bacău s-au luat în calcul puterile maxime instalate în punctele termice (corespunzător unui debit maxim de 5297,18 mc/h).

Pentru dimensionarea rețelei s-a folosit pentru viteza de circulație o valoare de referință moderată de maximum 2,35 m/s (după recomandarea AGFW 455 sunt viteze până la 3 m/s normale), viteză care asigură pentru temperaturile de operare o pierdere de f căldură de maximum 8% (la calculul economiei de energie s-a considerat o pierdere de 10 %). Prin folosirea unui program de simulare pe calculator (din pacate consultantul nu a avut datele necesare pentru calculul aferent posibil - dimensiunile exacte ale fabricatelor folosite, configurația rețelei, curbele de sarcina pentru pompe , cordonatele GauB-KrOger ,etc. - lucrare necesară a fi executată la nivel de SF) se pot folosi la dimensionare si viteze mai mari (de exemplu în circuitul de termoficare din orașul german Hamburg rețeaua de transport este dimensionata pentru viteze de circulație de peste 6 m/s fara a avea probleme de zgomot)

Calculul de dimensionare, preturile și rezultatele obținute sunt documentate in anexa insotitoare (a se vedea Secțiunea “Calcule”)

Pentru reducerea la maximum a pierderilor de energie este necesar pe langa o dimensionare corespunzătoare si respectarea stricta a normelor de execuție a rețelei de

termoficare. Pentru aceasta trebuie respectate criterii minime de livrare si execuție pentru conductele preizolate (recomandări se găsesc in anexa “Cerințele tehnice minime ale beneficiarului „).

Concluzii:

• •    Necesarul estimat pentru înlocuirea completa a rețelei de transport subterane este de 13.995.170 euro

• •    Pentru rețeaua supraterana 201-211 necesarul estimat este de 1.451.111 euro

• •    Diferența de cca. 1.853.700 euro poate fi folosita pentru reizolarea conductelor supraterane

• •    Economia de energie cauzata de reducerea suprafeței rețelei retechnologizate (fără a include porțiunile de rețea reizolata) este de 42,328 TJ/a.

Prin strategia propusă se are în vedere o reducere a pierderilor totale de energie (pierderi agent termic+pierderi căldură ) la un maxim de 10 %. Configurația finală propusă pentru programul POS Mediu 2 este sarcina beneficiarului. Acesta poate întocmi lista de propuneri în concordanță cu stadiul real al investițiilor și lucrărilor și va ține cont și de modificările necesare datorate schimbărilor din cadrul serviciului de termoficare (număr de debranșări/rebranșări, consumatori noi, etc.).

• 8.2    Soluții de distribuție a căldurii produsă în puncte termice centralizate (PTC)

Indiferent de natura sursei de căldură, transportul și distribuția căldurii produsă centralizat pot fi făcute în două moduri distincte, și anume:

Soluția clasică, în care transportul se face cu ajutorul unei rețele care utilizează drept agent termic de transport apă fierbinte (rețeaua primară), iar distribuția se face cu ajutorul unor rețele (rețeaua secundară de încălzire și rețeaua de apă caldă de consum, inclusiv recircularea acesteia - dacă există), care utilizează drept agent termic de transport apă caldă la parametrii de consum: pentru încălzire - 90/70°C sau 95/75°C și apa caldă de consum - 60°C. Interfața între rețeaua primară și aceea secundară o constituie punctele termice centralizate (vezi fig. 2),

Soluția modernă, în care atât transportul cât și distribuția căldurii se fac cu ajutorul unei rețele bitubulare închise, care utilizează drept agent termic de transport apa fierbinte. Livrarea căldurii consumatorilor la parametrii impuși de aceștia

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

(încălzire - 90/70°C sau 95/75⁶C și apă caldă de consum - 60°C) se face prin intermediul unor puncte termice descentralizate - module termice (MT) - (vezi fig. 3). în această situație, rețeaua primară ajunge practic la consumatori (la blocuri), rețeaua secundară lipsind.

Soluții de transport și distribuție a căldurii: fig. 14 - soluția clasică, fig. 15 - soluția modernă unde: 1 - sursa de căldură; 2 - rețeaua termică primară; 3 - puncte termice centralizate; 4 - rețeaua termică secundară; 5 - consumatori de căldură (blocuri); 6 -rețeaua interioară de distribuție a căldurii; 7 - puncte termice descentralizate sau module termice.

în cazul punctelor termice centralizate, instalațiile aferente sunt amplasate în general în spații/clădiri speciale și mai rar în clădirea consumatorului (cazul consumatorilor terțiari și industriali), dar în spații special concepute. în cazul punctelor termice descentralizate (modulelor termice), instalațiile componente ale punctului termic sunt amplasate, în general, în subsolul tehnic al clădirilor consumatorilor. Având în vedere spațiul de amplasare foarte redus avut la dispoziție în această situație, punctele termice descentralizate se pot realiza numai dacă sunt echipate cu schimbătoare de căldură cu plăci, caracterizate prin gabarite foarte reduse.

• 8.3    Caracteristicile tehnico - economice generale ale punctelor termice centralizate

Punctele termice centralizate sunt caracterizate de următoarele aspecte:

• > din punctul de vedere al rețetei termice primare:

• •    sunt alimentate cu căldură sub formă de apă fierbinte, cu temperaturi nominale - maxime * de 130°C, prin intermediul unei rețele termice bitubutare închise. Aceasta presupune același debit de apă fierbinte în rețeaua tur - retur (dacă se neglijează pierderile de agent termic), deci cele două conducte au diametre identice;

  
  

• •    diferența nominală - maximă - de temperatură tur - retur pe partea de apă fierbinte depinde, pe de o parte de temperatura nominală adoptată pentru conducta de tur și pe de altă parte de modul de racordare a consumatorilor de căldură pentru încălzire: direct cu hidroelevator sau pompă de amestec, ori indirect prin schimbătoare de căldură. în primul caz, temperatura apei fierbinți în returul rețelei primare este identică cu aceea din returul rețelei secundare de încălzire (70 - 75 °C pentru țara noastră), iar în cazul al doilea este mai mare decât aceasta (în medie cu 5 - 7 °C), din cauza transferului de căldură impus de schimbătorul pentru încălzire al punctului termic. în consecință diferența nominală de temperatură tur - retur pe primarul punctului termic este considerată de cca. 75 - 80°C, în cazul racordării directe și de cca. 65 - 70°C în cazul racordării indirecte. Valorile nominale mai sus menționate sunt influențate însă și de schema de realizare a punctului termic, din punctul de vedere al preparării apei calde - cu o treaptă paralel sau serie, ori cu două trepte serie - paralel sau două trepte serie, sau o treaptă serie cu injecție.

  
  

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până Ia nivelul anului 2033

La schemele cu o treaptă pentru prepararea apei calde, temperatura de retur la ieșirea din punctul termic centralizat este identică cu aceea de la ieșirea din schimbătorul de căldură pentru încălzire. Ca urmare, diferența nominală de temperatură tur - retur pe primarul punctului termic va avea valorile prezentate mai sus.

în cazul schemelor pentru prepararea apei calde cu două trepte sau cu o treaptă serie cu injecție, temperatura apei în conducta primară de retur, la ieșirea din punctul termic este mai mică decât aceea de la ieșirea din schimbătorul de căldură pentru încălzire, cu așa numita corecție pe retur a graficului de reglaj al temperaturii pentru încălzire. Mărimea valorii „de calcul" a acestei corecții depinde de cota consumului de apă caldă menajeră față de aceea pentru încălzire și de condițiile de dimensionare ale ¹ schemei de preparare a apei calde, cu sau fără acumulare.

•    debitul nominal - maxim - de apă fierbinte necesar unui punct termic centralizat, pentru un anumit debit de căldură de calcul aferent acestuia, depinde de următoarele elemente specifice punctului termic respectiv, corelate între ele: diferența nominală de temperatură tur - retur la vanele de separație față de rețeaua primară, de schema de preparare a apei calde și de structura sarcinii termice livrate (practic de raportul dintre consumurile nominale de apă caldă și de încălzire);

• •    diferența nominală de presiune tur - retur la intrarea în punctul termic trebuie să asigure regimul hidraulic normal în cadrul acestuia, impus de modul de racordare a consumatorilor de încălzire, pe de o parte și de schema de preparare a apei calde, pe de altă parte                                                                                ₍

• •    diametrele nominale ale rețelei termice primare sunt determinate, simultan, de debitele nominale de apă fierbinte impuse de punctele termice și de pierderile specifice de presiune admise în conductele de alimentare ale acestora, plecând de la diferențele nominale de presiune tur - retur ce trebuie asigurate;

• •    pompele de rețea amplasate la sursa de căldură și eventual cele din stațiile intermediare de pompare, se dimensionează în funcție de debitul maxim de apă fierbinte din rețeaua primară și de presiunea pe care trebuie să o asigure în conducta de tur a acesteia. Alegerea pompelor se face în funcție de aceste două elemente și de tipul reglajului adoptat debit constant sau variabil. In cazul reglajului bazat pe variația debitului, alegerea pompelor de rețea ține seama și de modul în care se realizează această variație Toate aceste elemente vor determina în final energia electrică consumată anual de pompele de rețea Știind că puterea consumată de o pompă este

  Asocierea O ~ B8DO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termicii a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4            l Pag. 95 din 112         |

aproximativ proporțională cu cubul debitului vehiculat, rezultă că valorile acestuia - de dimensionare și de funcționare curentă - influențează foarte mult consumul anual de energie de pompare, deci trebuie să i se acorde o atenție deosebită atât în faza de dimensionare, cât și în cursul funcționării - reglajul în timp.

• •    reglajul cantității de căldură este determinat de modul în care a fost gândit și dimensionat ansamblul sistemului, format din sursa de căldură, rețeaua termică primară, punct termic. Astfel, pentru majoritatea sistemelor centralizate de alimentare cu căldură existente la noi în țară, reglajul cantității de căldură în sistemul primar este de tip „calitativ" iarna și „cantitativ” vara, caracterizate prin:

• -    iarna: menținerea constantă a debitului de apă la valoarea maximă de calcul și variația în schimb a temperaturii apei în rețeaua primară de tur și respectiv de retur, simultan cu variația diferenței de temperatură tur / retur;

• -    vara: menținerea constantă a temperaturii apei de rețea pe tur și variația debitului de apă fierbinte în funcție de cererea momentană de căldură pentru prepararea apei calde.

Acest tip de reglaj este corelat - conceptual - cu tipul turbinelor cu abur cu priză reglabilă folosite în CET, cu tipul de puncte termice utilizate pentru aproape 100% din consumatorii urbani - schema cu două trepte serie pentru prepararea apei calde de consum și cu gradul de dotare cu regulatoare a punctelor termice (astfel se asigură o stabilitate hidraulică corespunzătoare a sistemului).

Deci, tipul de reglaj adoptat în sistemul primar este corelat cu caracteristicile tehnico - funcționale ale subansamblelor care îl compun. O modificare a tipului de reglaj trebuie făcută simultan cu adaptarea tehnică a instalației de producere a căldurii și a modificării concepției de realizare a punctelor termice.

• > din punctul de vedere al rețelei termice secundare:

• • punctele termice centralizate livrează simultan energie termică, atât consumatorilor de încălzire cât și celor de apă caldă de consum. Consumatorii de încălzire sunt alimentați cu apă caldă, cu un regim termic nominal tur / retur, la noi în țară, în general de 90 / 70 °C sau 95 / 75 °C, pentru o diferență de temperatură de cca 20 °C. Aceasta se face prin intermediul unei rețele termice secundare închise, cu aceleași diametre pe tur / retur. Consumatorii de apă caldă în scopuri menajere și / sau sanitare, sunt alimentați cu apă caldă la 60 °C, provenită din încălzirea în punctul termic a apei reci din rețeaua de apă potabilă, cu o temperatură medie anuală de cca

  ~ 3800

  
  
  
  

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

• 10 °C, deci cu o diferență nominală de temperatură de cca. 50 °C. Pentru aceasta, rețeaua secundară este deschisă, cu o conductă de tur dimensionată pentru debitul maxim de apă caldă de consum și o conductă de recirculare la punctul termic de la fiecare clădire consumatoare, dimensionată pentru o cotă din debitul nominal de apă caldă de consum;

• •    debitele nominale - maxime - de apă caldă necesare pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor de încălzire și respectiv a celor de apă caldă de consum, sunt diferite: pentru încălzire corespunde unei diferențe de temperatură de 20 °C și pentru cei de apă caldă, corespunde unei diferențe de 50 °C;

• •    diametrele nominale ale rețelei termice secundare vor fi diferite între rețeaua închisă tur - retur pentru încălzire și respectiv aceea de alimentare cu apă caldă de consum;

• •    regimul hidraulic impus de consumatori este asigurat pentru încălzire, cu ajutorul pompelor de circulație din punctul termic - în cazul racordării indirecte, sau de elevator ori pompă de amestec, în cazul racordării directe. Pentru consumatorii de apă caldă menajeră și sanitară, regimul hidraulic impus de consumatori este asigurat de presiunea din rețeaua locală de apă rece și/sau de ceea creată suplimentar de pompele speciale din punctele termice. Pompele de circulație pentru încălzire, existente în cazul punctelor termice cu racordare indirectă se aleg și se dimensionează în funcție de debitul maxim de calcul, de diferența de temperatură de calcul tur - retur și de tipul reglajului adoptat în timp - calitativ sau cantitativ. Pentru reglajul calitativ -debit constant la valoarea maximă, pompele sunt cu turație constantă. în cazul reglajului cantitativ - debit variabil în funcție de cererea de căldură pentru încălzire -pompele trebuie să fie cu turație variabilă. în funcție de tipul reglajului adoptat, pompele de circulație vor funcționa în sezonul de încălzire cu o putere electrică consumată egală cu valoarea maximă - nominală - în cazul reglajului calitativ, respectiv cu o putere variabilă (mai mică decât aceea maximă), în cazul reglajului cantitativ. Deci tipul pompelor de circulație se alege în funcție de tipul reglajului adoptat. El va influența decisiv consumul de energie de pompare din perioada de încălzire. Adoptarea tipului pompelor de circulație, simultan cu tipul de reglaj aplicat pentru consumatorii de încălzire, se face deci corelat.

• •    reglajul cantității de căldură se face independent pentru încălzire și respectiv pentru consumul de apă caldă menajeră. Adoptarea reglajului cantitativ pentru

  
  

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4 Pag. 97 din 112

  
  

încălzire, trebuie să țină seama și de „dereglarea interioară” a instalațiilor de încălzire. Această dereglare trebuie luată în considerare numai dacă instalațiile interioare de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de reglaj și limitează valoarea minimă admisă a debitului din instalația de încălzire, la cca. 33%, pentru a nu deregla hidraulic alimentarea pe verticală a consumatorilor de încălzire amplasați în aceeași clădire la nivele diferite. în cazul apei calde, reglajul este cantitativ, debitul de apă caldă de consum variind în funcție de cererea respectivă.

• 8.4    Caracteristicile tehnico - economice generale ale modulelor termice (MT)

Modulele termice sunt caracterizate de următoarele aspecte tehnico - economice:

• >    din punctul de vedere al rețelei termice primare:

caracteristicile tehnico - economice de dimensionare și funcționare ale sistemului primar sunt similare punctelor termice centralizate, în afara aspectelor legate de reglajul cantității de căldură. Astfel, în cazul sistemelor de alimentare cu căldură cu module termice, schemele punctelor termice sunt realizate în varianta o treaptă paralel pentru prepararea apei calde de consum.

• >    din punctul de vedere al rețelei termice secundare, aceasta dispare, rolul său îndeplindu-l însăși sistemul de distribuție a căldurii în clădirea alimentată cu căldură din punctul termic respectiv. Toate aspectele de dimensionare și funcționare sunt determinate de „apropierea” punctului termic de consumatori și de faptul că nu se mai pune problema existenței unei rețele secundare intermediare între punctul termic și clădirea pe care o deservește.

• 8.5    Comparația generală a punctelor termice centralizate cu modulele termice

Aspectele comparative ale utilizării punctelor termice centralizate sau descentralizate se tratează diferit, după cum sistemul de alimentare cu căldură este nou proiectat sau este un sistem existent în curs de reabilitare și modernizare. Având în vedere că în România nu sunt în curs de proiectare sisteme de alimentare cu căldură noi (și nici nu vor fi, cel puțin în viitorul apropiat), lucrarea de față se referă la problematica înlocuirii punctelor termice centralizate cu puncte termice descentralizate (module termice) în sistemele de alimentare cu căldură supuse reabilitării și modernizării.

Schemele de realizare a punctelor termice, indiferent de gradul lor de centralizare, sunt diferențiate prin modul de racordare al instalațiilor de livrare a căldurii pentru încălzire

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

și pentru prepararea apei calde menajere (serie sau paralel), prin numărul de trepte de preparare a apei calde menajere (una sau două trepte) și prin existența sau inexistența acumulării apei calde menajere. Literatura de specialitate indică diverse scheme pentru realizarea punctelor termice, și anume: scheme o treaptă paralel cu și fără acumularea apei calde, scheme o treaptă serie cu și fără acumularea apei calde, scheme două trepte serie - paralel cu și fără acumularea apei calde și scheme două trepte serie - serie cu și fără corecția graficului de reglaj. Rezultă, deci, că o primă consecință a descentralizării punctelor termice o constituie necesitatea modificării schemelor de realizare a punctelor termice, respectiv renunțarea la schemele două trepte serie - serie și utilizarea schemelor o treaptă paralel sau două trepte serie - paralel (inclusiv varianta cu injecție).

Ca urmare a modificării schemei de realizare a punctului termic se modifică și debitul de apă fierbinte necesar transportului căldurii.

Figura 16 Variația raportului dintre debitul nominal de apă fierbinte necesar PT in funcție de indicele de structură a consumului pentru diverse scheme de puncte termice : 1 - o treaptă paralel fără acumulare; 2 - Idem 1 cu acumulare; 3 - o treaptă serie; 4 - două trepte mixt fără acumulare; 5 -idem 4 cu acumulare; 6 - două trepte serie - serie cu grafic de reglaj pentru încălzire (fără corecția graficului de reglaj); 7 - idem 6 cu grafic de reglaj corectat

După cum se observă din figura 16, trecerea de la schema două trepte serie - serie, folosită în cazul punctelor termice centralizate, ta schemele o treaptă paralel sau două trepte serie - paralel (inclusiv varianta cu injecție), folosite în cazul punctelor termice descentralizate, conduce la creșterea debitului de apă fierbinte necesar punctului termic. Pentru ca această creștere să fie cât mai mică, este necesară prevederea la punctele termice a acumulării apei calde menajere.

Ca urmare a distribuției căldurii sub formă de apă fierbinte (a trecerii de la punctele termice centralizate la puncte termice descentralizate - module termice) apar următoarele aspecte:

• •    investiția în rețeaua termică de distribuție (de la vechile PT, devenite simple distribuitoare, la blocuri) scade față de cazul în care distribuția se făcea utilizând apă caldă. Aceasta se explică prin faptul că pentru transport sunt necesare doar două conducte (tur și retur apă fierbinte), față de trei sau patru conducte în soluția clasică (tur și retur secundar încălzire, tur apă caldă și recircularea acesteia, dacă există). în același timp și diferența de temperatură dintre tur și retur este mai mare (cca. 70 - 80 ’C față de cca. 20 °C în cazul secundarului de încălzire și cca. 50 °C în cazul apei calde). Reducerea numărului de conducte și creșterea diferenței de temperatură, compensează creșterea debitului necesar punctului termic și conduc la reducerea investițiilor în rețeaua de distribuție.

  
  
  
  

a.

Graficele prezintă investițiile specifice în rețeaua de distribuție a căldurii pentru indici de structură ai consumului de căldură ^«de 0,6 (a) și de 1 (b):

1 - PT centralizat; 2 - PT descentralizate o treaptă paralel, 3 - PT descentralizate două trepte mixt.

Reducerea investiției totale depinde de distanța de transport, respectiv de lungimea traseului rețelei de distribuție.

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

• •    rețeaua primară de transport (de la sursă la vechile PT-uri centralizate) este puțin influențată din punctul de vedere al dimensionării de creșterea debitului de agent termic primar (scara de diametre în zona valorilor mari este relativ rară) și ca urmare investițiile aferente nu sunt influențate de descentralizarea punctelor termice;

• •    creșterea debitului de agent termic transportat de rețeaua primară având diametrele nemodificate conduce la creșterea pierderilor de presiune la transport (cu pătratul raportului debitelor) și la reducerea presiunilor disponibile pentru distribuția căldurii (în cazul PT descentralizate vehicularea agentului termic în rețeaua de distribuție se face pe baza presiunii disponibile din rețeaua primară). Compensarea . acestei creșteri de pierderi de presiune se poate realiza prin creșterea presiunii de ¹ ) refulare din stațiile de pompare ale surselor de căldură. Creșterea debitelor pompate (vehiculate) și creșterea presiunilor de refulare a stațiilor de pompare conduce la creșterea consumului de energie electrică pentru pompare (cu raportul debitelor la cub), respectiv a cheltuielilor anuale pentru transportul și distribuția căldurii. Este posibil ca pompele instalate în stațiile de pompare să nu permită creșterea debitelor pompate, caz în care, ta descentralizarea punctelor termice, consumatorii de căldură să nu mai poată fi alimentați corespunzător.

Un alt efect al descentralizării punctelor termice îl constituie creșterea investițiilor totale aferente realizării punctelor termice descentralizate comparativ cu cazul celor centralizate. Explicația acestui fapt o constituie creșterea investițiilor specifice, în special în schimbătoarele de căldură, odată cu reducerea capacității nominale a acestora (vezi ( figura 17),

Asocierea | ©	Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033	Revizia 4 Pag. 101 din 112
|     9800

în cazul punctelor termice centralizate, capacitățile nominale ale schimbătoarelor de căldură utilizate sunt de regulă peste 1-2 MWt, iar în cazul punctelor termice descentralizate sub cca.0,5 MWt. Conform fig. 6.5. rezultă o creștere substanțială a investițiilor specifice în schimbătoarele de căldură, respectiv a investițiilor totale în punctele termice descentralizate.

• 8.6    Concluzii privind comparația generală între PTC și MT

Conform celor prezentate anterior, înlocuirea punctelor termice centralizate cu puncte termice descentralizate are o serie de efecte contradictorii și dificil de cuantificat printr-un model general valabil. Ca urmare, trecerea de la punctele termice centralizate la puncte termice descentralizate trebuie decisă numai în urma unor studii tehnico -economice care să țină cont de toate condițiile particulare, respectiv de:

• c apacitatea nominală a punctului termic centralizat ce urmează a fi înlocuit;

• c apacitățile nominale ale punctelor termice descentralizate ce urmează a fi realizate (dependente de numărul și tipul blocurilor alimentate de punctul termic centralizat respectiv);

• -    configurația și lungimile de traseu ale rețelei de distribuție;

• c apacitatea stațiilor de pompare de la sursa de căldură de a asigura debitele și presiunile de refulare necesare în condițiile noii circulații de debite;

• p resiunea disponibilă la punctul termic centralizat respectiv în condițiile noii circulații de debite și modul în care aceasta asigură distribuția corectă a debitului la toate punctele termice descentralizate ;

reglarea cantității de căldură pentru încălzire, calitativ sau cantitativ, în sistemul primar și secundar de transport. Tipul reglajului adoptat este corelat cu tipul instalațiilor de alimentare cu căldură existente în sursele de căldură și cu schemele tehnologice adoptate pentru punctele termice. Adoptarea reglajului -cantitativ - de debit, presupune îndeplinirea a două condiții de bază: existența pompelor de circulație cu turație variabilă și utilizarea unor alte scheme tehnologice de puncte termice. Totodată trebuie ținut seama de limitarea valorilor minime ale debitelor în cursul funcționării, impuse atât de sistemul de reglare a debitului adoptat pentru pompe, cât și de condițiile asigurării unor regimuri hidraulice stabile în sistemul de transport, dar mai ales la consumatori

	Asocierea MB Munatasrnai ^TCb	Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033	Revizia 4           U Pag. 102 din 112
	BBDO

Transformarea punctelor termice centralizate din municipiul Bacău, în module termice (vezi “Studiu privind soluția optimă de contorizare și reabilitare a sistemelor de termoficare care aparțin CET Bacău” realizat la nivelul anului 2002) a fost dovedită a fi rentabilă pentru un număr de 15 PT din totalul de 34. Totuși, datorită diferențelor mici rezultate în urma calculului tehnico - economic și a aspectelor de ordin tehnic precum si a vechimii studiului aferent (efectuat în anul 2002), înlocuirea PT cu MT se recomandă a fi realizată pentru toată rețeaua existentă.

Chiar dacă transformarea punctelor termice ridică probleme din punctul de vedere al spațiului de amplasament pentru modulelor termice, experiența altor sisteme centralizate de termoficare din Romania demonstrează posibilitatea practica de implementare.

în cadrul proiectelor POS MEDIU a fost aprobat proiectul: “Reabilitare rețele termice secundare din municipiul Bacau (Lot 2) - PT 28, PT 25, CT 4/6 9 Mai, CT 3/2 Marasesti, CT Primărie, parțial CT 3/5 Aroneanu; (Lot 3) - PT 115, PT20, PT 43, PT 14, PT 4; (Lot 4) - PT 97, PT 29, PT 21, PT 18, PT 15; (Lot 5) - PT 9, PT 11, PT 17, PT 19, PT 22, PT 27, PT 35, PT 62, PT 63”. Toate PT-urile și CT din Lot 2 sunt propuse pentru a fi transformate în module termice.

în cadrul aceluiași proiect au fost deja finalizate lucrările de reabilitare a punctelor termice PT 7, PT13, PT 31, PT 33, PT 69.

în anexele 13,13 a, 23, 24 ,25 si 35 sunt prezentate posibilitățile de reabilitare f pentru rețelele termice primare si secundare.

Consultantul propune realizarea unei analize în cadrul rețelei de distrubuție pentru trecerea acesteia de la 4 fire (tur/retur, apă rece, apă caldă) la 2 fire (tur/retur) și montarea modulelor termice de scară/bloc. Acest studiu trebuie să țină cont de:

• -    punctele termice retehnologizate

• -    retehnologizarea rețelei de distribuție în cadrul POS Mediu 1 - lucrări în curs sau finalizate efectuată în varianta cu 4 fire

• -    numărul de consumatori, etc.

  
  
  
  

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

9 Analiza eficienței economice a soluțiilor tehnice alternative de alimentare cu căldura a Municipiului Bacău

• 9.1    Ipoteze de efectuare a analizei tehnico-economice

Pentru efectuarea unor analize economice corecte și obținerea unor rezultate concludente s-au respectat următoarele ipoteze:

• •    pentru eliminarea efectelor asupra calculelor economice determinate de inflație și de dificultatea estimării variației sale în timp, calculele economice s-au efectuat într-o monedă relativ puțin supusă inflației - euro (€).

• •    în condițiile folosirii monedei constante și a unui grad de risc relativ ridicat, specific economiei românești, rata “a” de actualizare luata în calcule este de 5 %.

• •    pentru eliminarea dificultăților legate de estimarea valorilor reziduale (neamortizate) ale echipamentelor, perioada de studiu (de calcul a fluxurilor de venituri și cheltuieli) a fost considerată egală cu durata normată de viață a echipamentelor. Ca urmare, durata de studiu este de 20 de ani din momentul efectuării investițiilor.

• •    Cunoașterea capacității nominale de producție, a caracteristicilor tehnice ale echipamentelor ce compun obiectivul analizat și a producțiilor dorite, nu permite stabilirea simplă a cheltuielilor de exploatare, deoarece se folosesc echipamente având caracteristici tehnice diferite (echipamente de cogenerare, cazane recuperatoare, cazane speciale de vârf). în această situație a fost necesară stabilirea, chiar aproximativă, a repartiției optime a producției totale pe diversele echipamente, respectiv optimizarea funcționării echipamentelor

• •    în România, chiar dacă s-a renunțat la subvenționarea de către stat a prețurilor combustibililor și energiei, valorile acestora nu sunt încă aliniate la cele de pe piața europeană din următoarele motive;

o cursul euro - leu folosit la stabilirea prețurilor este practic întotdeauna sub valoarea cursului real de schimb;

o din motive sociale, prețurile căldurii (în special) și energiei electrice au crescut mai încet decât a crescut prețul combustibililor, și ca urmare valorile raporturilor dintre aceste prețuri și prețul combustibilului sunt sub valorile de pe piața europeană.

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Pentru eliminarea distorsiunilor care ar apare datorită folosirii unor prețuri care nu descriu corect realitatea economică, în calculele de eficiență s-au folosit prețuri stabilite având în vedere următoarele ipoteze:

• •    indiferent de forma de energie (combustibil, căldură și energie electrică), drept consecință a aderării la Uniunea Europeană, în timp prețurile energiei vor crește, aliniindu-se la cele de pe piața europeană;

• •    creșterile de prețuri la energiile produse (căldură și energie electrică) vor fi corelate cu creșterile de preț la energia consumată (combustibil);

Având în vedere cele de mai sus, prognoza prețurilor la combustibil căldură și energie electrică s-a făcut pornind de la următoarele date:

• •    prețul la nivelul anului 2013 al combustibilului - gaz natural - (fără TVA) este: 165,5 €/1 OOOm³ (rețeaua de transport, la ciclu combinat);

• •    prețul la nivelul anului 2013 al combustibilului - gaz natural - (fără TVA) este: 230,7 €/1000m³ (rețeaua de distribuție, restul instalațiilor);

• •    prețul la nivelul anului 2013-2033 al combustibilului - gaz natural -creste liniar (fără TVA) pana la : 34,09 €/MWh;

• •    prețul la nivelul anului 2013 al combustibilului de rezervă - CLU - (fără TVA) este: 27,47 euro/MWh ;

• •    în perioada 2014-2033 prețul la CLU va varia liniar, proporțional in felul următor

  Anii	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	2021	2021-2033
  Euro/MWh	28,84	30,29	31,80	33,39	35,06	36,81	38,65	40,59	42,61

• •    prețurile la nivelul anului 2013 ale căldurii și energiei electrice (fără TVA) sunt:

• -    pentru căldură : 35,2 €/Gcal (prețul de facturare )

• -    pentru energia electrică vândută pe piața libera (fara bonus de cogenerare si intemalizare cost CO2) - 46,93 €/MWh_e;

• •    în perioada 2013 - 2035 (anul final de analiză), prețurile căldurii și energiei electrice se vor actualizate în conformitate cu reglementările ANRSC

• •    în România nu exista o piață de echipamente energetice care să cuprindă și instalații de cogenerare cu turbine cu gaze sau motoare termice. în consecință,

  1            Asocierea El/VlV HwmMicaEnMi

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 4 Pag. 105 din 112

investițiile au fost luate din literatura de specialitate sau din oferte tehnice, considerând o structură orientativă, pe principalele capitole, a devizului investiției.

• •    sursa de finanțare a investițiilor influențează eficiența economică a acestora. Literatura de specialitate indică faptul că, în condiții normale (rata dobânzii la credite este inferioară profitului sperat, exprimat prin rata de actualizare), utilizarea fondurilor proprii pentru finanțare conduce la situația cea mai defavorabilă din punct de vedere economic. Având în vedere acest aspect, calculele de eficiență economică au fost făcute pentru cele mai dezavantajoase situații, respectiv în care investițiile se fac din fonduri proprii. Este evident că, o soluție eficientă economic în această situație, rămâne eficientă economic și în situațiile mai favorabile, respectiv în care investițiile se realizează din credite.

• 9.2    Criterii utilizate pentru analiza eficienței tehnico-economică a soluțiilor alternative de alimentare cu căldură în perspectivă a Municipiului Bacău.

Conform metodologiei utilizate în calculele de acest gen în România sau în cele agreate de băncile ori firmele străine, pentru comparația tehnico-economică s-au utilizat următoarele criterii:

• •    venitul net actualizat în valori absolute (VNA);

• •    rată internă de rentabilitate (RIR);

• •    termenul de recuperare a investiției (TR).

în cadrul soluțiilor analizate au fost considerate și soluții care folosesc parțial instalațiile de producere a căldurii existente. în această situație, la acoperirea consumurilor participă, pe lângă noile instalații, și instalațiile vechi. Rezultatele economice obținute se vor datora atât noilor investiții, cât și investițiilor istorice (existente și neamortizate). Investițiile istorice (valoarea neamortizată a echipamentelor existente în cadrul CET Bacău) apar practic în toate variantele alternative de alimentare cu căldură. Ca urmare, neglijarea lor nu modifică cu nimic situația relativă a variantelor comparate, în schimb reduce esențial volumul de date de intrare.

• 9.3    Rezultatele calculelor de eficiență economică a soluțiilor alternative de alimentare cu căldură a Municipiului Bacău.

Investițiile luate în considerare în cadrul calculelor de eficiență economică, în ceea ce privește investițiile la nivelul CT-urilor și a rețelelor termice aferente acestora, sunt prezentate în tabelul 3.

f          Asocierea		Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033	Revizia 4 Pag. 106 din 112
	B8DO

Variantele 1 și 4 au fost analizate doar la nivel de valoare necesară a investițiilor. Variantele 2 și 3 au fost analizate din punct de vedere al termenului de recuperare al investiției. Rezultatele analizei sunt prezentate în tabelul următor.

_________Tabel 3 Termenul de recuperare al investiției pentru cele 2 variante_________

MICROTURBINE	MTGCT 3 Miorița	MTG CT Grup școlar
Costuri investitii (€)	1,200,000	1,200,000
Termen de recuperare a investițiilor	7.06	4.43
MOTOARE TERMICE	Microturblna de gaz Miorița	Microturblna de gaz Grup școlar
Costuri investitii (€)	1,400,000	2,100,000
Termen de recuperare a investițiilor	7.03	7.81

Revizia 4

Pag. 107 din 112

Tabel 4 Investiții necesare în cadrul opțiunilor analizate

Scenariu	Opțiune	Descrierea opțiunii (pe scurt)	Preț soluții
Modificări asupra centralelor termice de zona ramase in funcțiune	Varianta 1: CT -*MT 2 Miorița; CT —» MT 3 Miorița; CT —* MT Prefectura; CT -»MT 1 Parc; CT — MT Colegiul Saligny CT — MT 3/5 Dr, Aroneanu CT MT Bistrița	CT Primărie ; CT 4/6 ; CT 3/2 Marasesti - sunt In curs de tranformare in module termice (MT) in cadrul proiectelor POS MEDIU 2007-2013; Se va analiza rentabilitatea transformărilor a centralelor termice In module termice. Prelungirea rețelelor de transport de termoficare pentru racordarea la module termice	4,820.50 mii€
	Varianta 2: Instalarea de microcentrale de cogenereare in CT 3 Miorița sl CT Colegiul Saligny CT - MT 3 Miorița; CT — MT Prefectură; CT MT 1 Parc; CT -» MT Colegiul Saligny CT - MT Blstrlta	CT Primărie; CT 4/6; CT 3/2 Marasesti - sunt in curs de tranformare in module termice (MT) In cadrul proiectelor POS MEDIU 2007-2013; Se va analiza rentabilitatea transformărilor a centralelor termice in module termice si unde este rentabil transformarea acestora din CT in microcentrale de cogenerare. Prelungirea rețelelor de transport de termoficare pentru racordarea la module termice. Rețelele de distribuție sunt reabilitate.	5,492.88 mii€
	Varianta 3: Instalarea de motoare termice in CT 3 Miorița si CT Colegiul Saligny si legarea la sistemul de termoflcare a celorlalte CT-uri: CT^ MT3 Miorița; CT -* MT Prefectură; CT —* MT 1 Parc; CT - MT Colegiul Saligny CT —* MT Blstrlta	CT Primărie; CT 4/6; CT 3/2 Marasesti - sunt In curs de tranformare in module termice (MT) in cadrul proiectelor POS MEDIU 2007-2013; Se va analiza rentabilitatea transformărilor a centralelor termice in module termice sl unde este rentabil transformarea acestora din CT in motoare termice. Prelungirea rețelelor de transport de termoficare pentru racordarea la module termice. Rețelele de distribuție sunt reabilitate.	6,592.88 mii€
	Varianta 4: Reabilitarea centralelor termice sl a rețelelor de distribuție aferente acestora: CT 2 Miorița; CT 3 Miorița; CT Prefectură; CT 1 Parc; CT Colegiul Saligny CT Dr, Aroneanu	CT Primărie; CT 4/6; CT 3/2 Marasesti - sunt In curs de tranformare in module termice (MT) in cadrul proiectelor POS MEDIU 2007-2013; CT Bistrița a fost reabilitat in 2003; Se va analiza rentabilitatea reabilitării centralelor termice in module termice. Rețelele de distribuție sunt reabilitate.	3,482.80 mii€

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

în cazul CT 3 Miorița, deși termenul de recuperare este aproximativ identic pentru cele 2 variante, investiția inițială pentru montarea și instalarea motoarelor termice este mai mare. Pentru CT Grup Școlar însă, termenul de recuperare și diferența mare între investițiile inițiale pentru cele 2 cazuri, indică oportunitatea unei investiției pentru varianta 3 (turbine pe gaz). Totuși, pentru aplicarea unor astfel de soluții, este necesară tratarea detaliată a acestor 2 variante.

Volumul mare de informații face necesară analiza aprofundată a acestor investiții în cadrul unui studiu de fezabilitate pentru a fi stabilite cu exactitate soluțiile tehnice optime.

La nivel de sursă, varianta 1 "fără proiect" este considerată bază pentru analiza incrementală. Variantele propuse au următorii indicatori:

Varianta 2
	Investiție (mii Eur)	VANF/C (mii Eur)	RIRF/C
Sursă	930.00	-7,848.01	3.21%
Rețele	41,451.59
Total	43,311.59
Varianta 3
	Investiție (mii Eur)	VANF/C (mii Eur)	RIRF/C
Sursă	20,610.00	-9,417.82	3.45%
Rețele	41,451.59
Total	62,061.59

în analiza financiară a celor 2 variante a fost cuprinsă și o valoare reziduală egală cu 80% din valoarea investiției inițiale. Valoarea reziduală a fost calculată prin metoda lichidării activului după perioada de analiză. Cantitativ, această valoare este determinată și de ipoteza includerii, pe întreaga perioadă de analiză, a cheltuielilor necesare pentru întreținere și reparații capitale.

în urma analizei financiare, valoarea netă actualizată este negativă pentru ambele variante. Valoarea netă actualizată negativă denotă faptul că viitoarele venituri nu vor acoperi cheltuielile pe perioada de analiză.

La fel, rata internă de rentabilitate este mai mică decât rata de actualizare utilizată pentru calcule ceea ce conduce la imposibilitatea finanțării unor astfel de investiții prin intermediul creditelor bancare

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Prețul energiei termice pentru cele 3 variante este prezentat în figura următoare:

Figura 18 Tarif energie termică pentru cele 3 variante

Tarif erergie termica Var 3

0.00

An

Considerând valorile indicatorilor pentru cele 2 variante precum și prețul energiei termice, se recomandă Varianta 3.

Serviciul de termoficare, per ansamblu, este un serviciu public cu un impact major atât asupra mediului căt și asupra societății. O astfel de investiție trebuie analizată și prin prisma unei analize economice. Deși indicatorii utilizați în cadrul analizei sunt negativi, rămâne însă posibilitatea finanțării unor astfel de investiții prin intermediul fondurilor europene sau naționale nerambursabile, nu fără a stabili soluția tehnică optimă prin intermediul unui studiu de fezabilitate.

• 10 Analiza de sensibilitate și risc

Toate criteriile de analiză a eficienței economice sunt bazate pe modele matematice deterministe, aceasta neînsemnând însă că viitorul, în care va fi exploatată soluția de alimentare cu căldură, este un lucru sigur Un calcul determinist se face considerând un set de ipoteze inițiale. Pentru a ține cont de incertitudinile și riscurile

Asocierea ~ BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

Revizia 3           I Pag. 110 din 112        |

aferente estimărilor legate de viitor, setul de ipoteze este modificabil, măturând câmpul posibilităților și implicând efectuarea calculelor pentru noile seturi de ipoteze. Acest lucru se efectuează in cadrul analizei de sensibilitate.

Analiza de sensibilitate a eficienței economice se poate realiza în două moduri distincte, și anume:

• •    estimarea, pentru fiecare dată de intrare, a unui interval în care se pot situa cu cea mai mare probabilitate valorile acestei date de intrare, și stabilirea intervalului corespunzător în care se vor situa principalii indicatori de eficiență economică -VNA, RIR;

• •    stabilirea, pentru fiecare dată de intrare, a valorii limită (minime sau maxime -după caz) pentru care soluția devine ineficientă sau neinteresantă economic.

Prima metodă este mai simplu de aplicat (nu necesită calcule iterative), dar rezultatele obținute nu oferă suficiente elemente pentru o interpretare precisă, concludentă, a efectului modificărilor acestor date de intrare.

Metoda a doua necesită calcule iterative complexe, volumul de calcule necesitând programe specializate. Din acest motiv, se recomandă efectuarea analizei de sensibilitate a eficienței economice a soluției optime prin aplicarea celei de a doua metode.

Conform acesteia trebuiesc găsite valorile mărimilor de intrare importante pentru care se ating limitele eficienței economice, creșterea sau scăderea sub aceste valori găsite conducând la ineficienta economică a soluției.

Analiza de sensibilitate a fost efectuată prin mofdificarea următoarelor ipoteze de calcul:

• •    modificarea prețului la energia termică cu 5%

  Varianta 2
  VANF/C (mii Eur)	RIRF/C
  17,815.72	8.11%
  Varianta 3
  VANF/C (mii Eur)	RIRF/C
  20,697.13	7.79%

• •    modificarea prețului la energie termică cu -1%

  II             Asocierea |     BBDO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 3            1 Pag. 111 din 112        |

Prin modificarea parametrilor de intrare s-a urmărit modificarea indicatorilor financiari calculați în analiză. Se observă că o creștere a prețului energiei termice cu 5% aduce ambele variante în situația în care investiția aduce un beneficiu Modificarea prețului la energia termică este însă o problemă sensibilă, cu impact direct asupra consumatorului final. Totodată, o scădere a acestui preț cu 1%, face ca investiția să fie nerentabilă. Astfel, este necesară o analiză mult mai detaliată în ceea ce privește impactul investițiilor asupra prețului de furnizare a energiei termice.

în cadrul analizei efectuate, există o sene de incertitudini și riscuri ce pot influența indicatorii principali. Principalele incertitudini și riscuri sunt legate de:

• •    valoarea reală a investițiilor aferente sursei;

  |            Asocierea I     38DO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

  Revizia 3           j Pag. 112 din 112        |

• •    valoarea reală a consumului de căldură;

• •    gradul de încasare a facturilor;

• •    evoluția reală in timp a prețului combustibilului;

• •    evoluția reală in timp a prețurilor de vânzare a celor două forme de energie produse: căldură, respectiv energie electrică.

• 11 Concluzii finale

Analiza tehnico - economică a celor 3 variante alternative de alimentare cu căldură ale Municipiului Bacău, a condus la indicatorii de eficiență prezentați în capitolul 9.3 care recomandă aplicarea variantei 3.

Randamentele globale medii anuale ale CCG, în varianta 3 - optimă - rezultate din calculele tehnico - economice - în anii 2014 de PIF și respectiv 2035, sunt prezentate în tabelul 5.

Performanțele energetice ale ansamblului SACET al Municipiului Bacău, pentru varianta optimă propusă:

Tabel 5 Performanțe energetice ale ansamblului SACET pentru perioada analizată
Nr. crt	Mărimea	U.M.	Valori în anul
			PIF-2013	2033
1	2	3	4	5
1	Randamentul global mediu anual al CCG	%	77.00	77.00
2	Randamentul global mediu anual al ansamblului SACET	%	81.14	74,24
3	Pierderile relative medii anuale de căldură ale STDC	%	23,8	15,0

Investițiile aferente variantei optime de alimentare cu căldură în perspectivă a Municipiului Bacău sunt prezentate în tabelul 6.

______Tabel 6 Investiții necesare în varianta propusă__

Investiții	Suma totală (mii Eur)
- aferente sursei	23,873.85
- aferente rețelelor	44,947.97
TOTAL	68,821 82

F         Asocierea I     BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până ia nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 4 Pag. 1 din 78          1

Lista Anexe

Cuprins

Anexa O - Descrierea Generală a Strategiei de Termoficare

Anexa 1 - Regulament de funcționare

Anexa 2 - îmbunătățirea imaginii CET Bacău

Anexa 3 - Distribuția cu 2 conducte și module termice

Anexa 4 - Diagrama de presiune

Anexa 5 - Bretea de legătură

Anexa 6 - Centrală Mobilă

Anexa 7 - Dezvoltarea pieței de energie la nivel local

Anexa 8 - Presiunea statică rețea

Anexa 9

Anexa 9a - Situația actuală a centralele termice de cvartal în municipiul Bacău

Anexa 9b - Rețea termică primară

Anexa 9c - Situația actuală a PT/CT și a lucrărilor de retehnologizare

Anexa 9d - Consumul de căldură la nivelul municipiului Bacău până în anul 2033, după implemntarea măsurilor de eficiență energetică

Anexa 10 - Lista Pos. Mediu 2

Anexa 10a * Lista Pos. Mediu 2 / Varianta Consultantului 24.02.2014

Anexa 11 * Prepararea apei calde de consum cu panouri solare

Anexa 12 - Degazare apă

Anexa 13 - Centrală cogenerare cu biomasă

Anexa 14 - Diagrame Sankey

Anexa 15-* Prognoze utilizate pentru determinarea curbelor de clasate pentru următorii 23 ani

Anexa 16 - Rețea transport de reabilitat

Anexa 17 - Rețele termice secundare, fără proiect rămase de reabilitat: a.c.m.+ recirculare

Anexa 18 - Rețele termice secundare, fără proiect rămase de reabilitat' încălzire

Anexa 19 - Caracteristici tehnice ale soluțiilor propuse

Anexa 20 - Tratarea apei de adaos

Anexa 21 - Hidrazină

Anexa 22 - Filtru magnetic de protecție a sistemului terțiar

Anexa 23 - Redimensionare rețea primară

Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu	1 1
CDM/*      MM Ci lYIV «MUatMCMtMll ><731	energie termică a Municipiului Bacău, până la
.vwnwzy1	nivelul anului 2033	Pag. 2 din 78
B8DO	-ANEXE-

Anexa O - Descrierea Generală a Strategiei de Termoficare.

• •    Obiectiv principal:

Revizuirea Strategiei Locale de Termoficare pentru menținerea sustenabilității sistemului de termoficare.

Consultantul a revizuit „Strategia Locală de Termoficare” existentă în vederea definirii programului investițional pe termen scurt, mediu și lung. Strategia revizuită propune investițiile necesare, care urmeaza a fi implementate, astfel în cât proiectul în curs de desfășurare, în ansamblul lui să- și păstreze și să- și îmbunatatească sustenabilitatea și eficiența economică. De asemenea a fost prevăzută o ordine de priorități pentru investițiile necesare , precum și o serie de măsuri technice și organizatorice pentru îmbunatatirea funcționării sistemului de termoficare al Municipiului Bacău în totalitatea sa.

• •    Date generale:

La reactualizarea “Strategiei de alimentare cu energie termică a municipiului Bacău pană la nivelul anului 2033” și Actualizarea “Mașter Plan-ului pentru Instalații Mari de Ardere și Sistem de termoficare în municipiul Bacău” s-a ținut cont de:

• 1.    profilul actual al instalațiilor energetice de baza din CET Bacău;

• 2.    profilul actual al sistemului de producere prin centralele termice de cartier, unele dintre ele fiind transformate în puncte termice;

• 3.    gradul de modernizare a rețelei termice primare, coroborat cu analiza funcționarii punctelor termice altele decât cele din POS Mediu Axa 3 - etapa l;

• 4.    gradul de modernizare al punctelor termice;

• 5.    gradul de modernizare al rețelelor termice de distribuție;

• 6.    situația rețelelor termice de distribuție aferente punctelor termice altele decât cele din POS Mediu Axa 3 - etapa l, din care sa rezulte oportunitatea reabilitării rețelelor în mod integral, parțial (numai pe anumite ramuri la care este racordata majoritatea consumatorilor) sau închiderea acestora, pe baza următoarelor criterii:

număr de consumatori

lungime conducte

investiția specifica corelata cu producția de energie termică anuala gradul de dispersie al consumatorilor în rețea

• - valoarea

pierderilor de căldură

• valoarea anuala a cheltuielilor cu reparațiile accidentale;

• 7    numărul actual de consumatori branșați la sistemul de termoficare centralizat;

• 8.    procesul de reabilitare termică a clădirilor și îmbunătățirea sistemului de alimentare cu căldură la nivelul consumatorilor;

  Asocierea BBDO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

  Revizia 4 Pag. 3 din 78

• 9.    evoluția cererii de căldură livrata prin analiza debranșări-consumatori noi.

în urma analizei au rezultat soluțiile propuse pentru îmbunătățirea sistemului de alimentare cu căldură a consumatorilor municipiului Bacău.

Strategia de termoficare a municipiului Bacău

• A.    Obiective majore

Noua strategie de termoficare a municipiului Bacău elaborata are la bază următoarele obiective:

• 1.    Extinderea pieței de energie prin atragerea de noi consumatori.

• II.    Elaborarea unui regulament de termoficare adaptat necesităților locale.

• 111.    Implementarea unui regim chimic stabil pentru apa de adaos și de circuit.

• IV.    Creșterea eficienței energetice.

• V.    Mărirea siguranței în asigurarea necesarului de combustibil prin folosirea biomasei.

• B.    Scopul strategiei:

• •    Stabilirea, la nivel local, a politicilor și orientărilor generale cu privire la organizarea, funcționarea și reglementarea serviciului public de alimentare cu energie termică produsa centralizat;

• •    Trasarea obiectivelor și direcțiilor de acțiune pentru elaborarea programelor de dezvoltare și modernizare a sistemelor centralizate de încălzire urbana (infrastructura aferenta acestor servicii)

• •    Identificarea căilor, mijloacelor ș imodalitatilor de implementare a programelor de investitii și a posibilelor surse de finanțare a acestora.

• C.    Principiile care stau la baza strategiei elaborate :

• -    Respectarea legislației aplicabila naționala și a altor cerințe adoptate;

• -    Creșterea eficienței energetice și utilizarea cu precauție a resurselor;

• -    Reducerea deșeurilor la sursa și valorificarea lor,

• -    Calificarea și informarea angajatilor;

• -    Creșterea satisfacției consumatorilor de energie termică în echilibru cu îmbunătățirea performantei de mediu;

• -    Conștientizarea și implicarea personalului în identificarea și implementarea acțiunilor preventive;

• -    Creșterea eficienței în alimentarea cu energie termică;

• -    Asigurarea continuității și siguranței în alimentarea cu energie termică;

• -    Accesul tuturor consumatorilor la un serviciu accesibil și de calitate;

• -    Ameliorarea nivelului minim de concentrație a poluantilor în localitate;

• -    Reducerea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de poluanti proveniti dela sistemele de încălzire urbana în localitățile cele mai afectate de poluare

• -    îmbunătățirea sanatatii populației în locațiile afectate.

Crearea unui punct de consultanță.

DESCRIEREA PROIECTULUI

OBIECTIV GENERAL: Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în vederea îmbunătățirii calitati viețiii reflectată în calitatea factorilor de mediu și starea de sanatate a populației.

Conform următoarelor documente de baza :

• -    Strategia Naționala pentru Energie;

• -    Programul de Guvernare pentru Reorganizarea Sistemului Centralizat de Termoficare „Termoficarea 2006-2009 - Calitate și Eficiența”;

• -    Strategia Naționala pentru Protecția Atmosferei;

• -    Programul National pentru reducerea Emisiilor de SO2, Nox și pulberi provenite de la Instalațiile Mari de Ardere/IMA;

• -    Planuri de Implementarea a Directivei EU pentru instalațiile IPPC/IMA/deseuri industriale/calitatea aerului POS Mediu, Axa 3 -îmbunătățirea sistemului de termoficare în ariile proritares selectate.

SCOP: Creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană și reconectarea locuitorilor Municipiului Bacău la rețeaua de termoficare.

OBIECTIVE SPECIFICE:

• -    Reducerea pierderilor în rețele

• •    Scăderea consumului de combustibili

• -    Creșterea eficienței energetice

• -    Modernizarea centralelor termice în vederea reducerii emisiilor de poluanti și creșterea eficienței energetice prin implementarea unor unitati de cogenerare

• -    Diversificarea șl asigurarea alimentării pentru combustibilul printr-un sistem îmbunătățit

• -    Modernizarea instrumentelor de decizie aferente procesului de producție a energiei utile inclusiv noi metode technologice pentru mărirea eficienței electrice a procesului de cogenerare

Introducerea unui sistem modern de contorizare și facturare

• -    Reducerea consumului specific și in special al prețului energiei termice

• -    Reducerea riscurilor de operare

• -    Reducerea impactului negativ asupra mediului

• -    Menținerea și eventual creșterea sustenabilitatii sistemului de termoficare centralizat

Introducerea BAT pentru reducerea emisiilor de SO2, NOx și pulberi;

• -    Reabilitarea rețelelor de distribuție

• -    Alimentarea consumatorilor publici și industriali cu energie termică pentru încălzire și pt producerea locala a frigului

  Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu
  	energie termica a Municipiului Bacău, până la
  	nivelul anului 2033	Pag 5 din 78
  BBDO	-ANEXE-

• -    Stabilirea unul program de cointeresare pentru noi consumatori de energie termică

• -    Elaborarea unui regulament de funcționare a! termoficarii specific pentru Municipiu

• -    Elaborarea unei diagrame de presiune pt. rețeaua de termoficare

• -    Realizarea unui regim chimic stabil pentru apa de adaos și de circuit

• -    Implementarea unui program de calcul pentru prognoza de producție a energiei utile

Creerea unui punct de consultanta „Energie” - compartiment de marketing în cadrul CET

• -    Participarea CET-ului la un “POOL” al operatorilor de instalații cu turbine cu gaze consumatorilor publici și industriali

• -    Folosirea apei dintr-un put de adâncime pentru apa tratata

• -    Dotarea centralelor termice de cvartal cu instalații de cogenerare-Cogenerare la PT-uri

• -    Organizarea unor evenimente sub denumirea „Ziua Porților Deschise”.

Măsuri necesare de realizat imediat în 2013:

In vederea asigurării alimentării consumatorilor în perioada de iarna 2013-2015 sunt necesare următoarele masuri imediate:

• 1.    Masuri organizatorice:

• -    Elaborarea unui regulament de funcționare al termoficarii specific Municipiului Bacău - Anexa 1;

• -    îmbunătățirea imaginii CET prin organizarea „Zilei Portilor Deschise» -Anexa 2;

• -    Pentru reducerea cheltuielilor de reabilitare rețea este necesar trecerea la distribuția cu doua conducte și module termice - Anexa 3;

• 2.    Rețea termoficare:

• -    Program de calcul hidraulic rețea primară/rețea distribuție pentru reducerea cheltuielilor de implementare și a pierderilor de căldură;

• -    Elaborarea unei diagrame de presiune pentru rețeaua de termoficare -Anexa 4;

• -    Completarea rețelei de transport printr-o bretea de legătură DN 400 de cca.750 m (între PT5/6 și PT40) - Anexa 5;

• -    Implementarea unui sistem de reparații rețea fără întreruperea furnizării agentului termic compus din centrala termică mobila cca. 2 MW (funcționare cu CLU) - Anexa 6;

Priorizarea investițiilor mari:

Termen scurt (2013-2016)

• -    Retehnologizarea completă a rețelei de distribuție

• -    Implementarea unui acumulator de căldură

  
  

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu	Revizia 4
  energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033	Pag. 6 din 78
  -ANEXE-

  
  

• -    Tratarea apei

• -    Retehnologizarea CT-uriion CT 2 Miorița, CT 3 Miorița, CT 3/5 Aroneanu

• -    Dezvoltarea pieței de energie termică

• -    Reabilitarea termică a blocurilor - anveloparea clădirilor și refacerea instalațiilor interioare

• -    Retehnologizarea rețelei subterane de transport

• -    Asigurarea alimentării cu combustibil - utilizarea tehnologiilor modeme cu biomasă

• -    Redimensionarea personalului de operare

Termen mediu și lung (2016-2035):

• -    Retehnologizarea completă a rețelei de transport

• -    Retehnologizarea CT-urilor (etapa a 2-a): CT Parc 1, CT Prefectură, CT Grup Școlar

• -    Asigurarea alimentării cu combustibili - implementarea unei instalații de incinerare a gunoiului

Deficite, Soluții

• 1.    Debransări

în general există două cauze majore care determină debransări de la serviciul de termoficare: pierderile mari de energie și inconsistența furnizării agentului termic. Vechimea rețelei de transport și distribuție a agentului termic conduce la pierderi masive de agent termic care sunt transpuse în costuri suplimentare care trebuie acoperite de consumatori. Astfel, serviciul de termoficare devine mult prea costisitor comparativ cu alte tehnologii de furnizare a agentului termic, în special centralele de apartament. Concomitent, stadiul precar al rețelei de distribuție în principal a condus la o creștere a numărului de intervenții de reparație. Detectarea zonei de intervenție este dificilă, iar aceste intervenții au în general o durată destul de mare comparativ cu tehnologiile moderne. Lipsa furnizării de agent termic pe perioada intervenției și numărul mare de intervenții au impact negativ asupra confortului termic al consumatorului ceea ce conduce la decizia de debranșare

• 2.    Retehnologizarea rețelelor de distribuție ale agentului termic au ca scop:

• -    Reducerea pierderilor de energie (atât prin reducerea cantității de apă de adaos cât și a pierderilor de căldură datorate degradării izolației)

• -    Posibilitatea de a asigura un regim chimic stabil al apei de adaos (ceea ce conduce la mărirea duratei de viață a rețelelor termice).

Avantajele retehnologizării constau în:

• -    Reducerea pierderilor de căldură;

• -    Reducerea cantității de apă de adaos;

• -    Durata mare de viață;

• -    Asigurarea unui regim chimic care să prevină apariția coroziunilor și să ajute la formarea stratului de magnetită.

• 3.    Acumulator Căldură

Un alt obiectiv important de investiție pe termen scurt este construcția unui acumulator de căldură. Scopul acestei investiții constă în asigurarea unei funcționări flexibile a instalațiilor de cogenerare care să permită producerea unei cantități maxime de energie electrică și vânzarea acesteia la prețuri cât mai mari. Conform unor previziuni, prețul energiei electrice la nivel european va crește cu cca. 30% până în anul 2020 (fig, 1).____________________________________________________

Preț electricitate Eur/kWh

Construcția unui acumulator de căldură va permite funcționarea instalațiilor de cogenerare la putere nominală pentru perioada de consum de energie electrică de vârf. Energia termică ce rezultă din procesul de cogenerare este stocată în acumulatorul de căldură asigurându-se astfel necesarul de energie pentru perioada în care instalațiile de cogenerare nu funcționează. Acumulatorul de căldură va permite alimentarea cu energie termică a consumatorilor și în cazul apariției unor probleme la instalațiile de producere a energie ceea ce ridică gradul de siguranță în alimentare.

Un alt avantaj al implementării acumulatorului de căldură este reducerea numărului de ore de funcționare a instalației de cogenerare cu efecte directe asupra cheltuielilor de mentenanță și a consumului de energie primară Reducerea

1            Asocierea 1     9BDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 4           0 Pag. 8 din 78         |

consumului de energie primară are efect benefic asupra mediului prin reducerea emisiilor datorate gazelor de ardere fiind astfel în cadrată drept o investiție de mediu. Fig. 4 prezintă o schemă simplificată a implementării acumulatorului de căldură în cadrul instalațiilor energetice prezente în cadrul CET Bacău.

TUR REȚEA TERMOFICARE

Figura 4 Energia electrică produsă 1a CET Bacău după implementarea Ciclului combinat și realizarea grupului cu biomasa cu și fără acumulator de căldură (în funcție de curba de sarcina)

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Retehnoiogizarea rețelelor termice și implementarea unui acumulator de căldură reprezintă o serie de lucrări majore cu investiții inițiale mari. Recuperarea acestora necesită perioade medii sau mari de timp. Astfel, asigurarea anumitor condiții și parametrii de funcționare este obligatorie. Una dintre aceste condiții depinde de parametrii apei de adaos și circuit. Tratarea apei de adaos devine un factor important în ceea ce privește durata de viață a echipamentelor. Complexitatea lucrărilor de tratare depind de:

• 1.    Materiale utilizate în sistem - influențează calitatea apei din sistem.

• 2.    Presiunea (statică și dinamică) - menținerea unor valori ale presiunii conform diagramei de presiune

• 3.    Tehnica de operare aleasă - cu apă săracă / bogată în săruri.

• 4,    Modificarea în timp a parametrilor de funcționare.

• 5.    Scoaterea din funcție a circuitului.

• 4.    Tratare apa adaos

Dregazarea termică a apei de adaos și circuit conduce la reducerea posibilităților de apariției coroziunilor. Degazarea și tratarea chimică are ca rezultat eliminarea CO2 și 02 din apa de adaos/circuit șt ajută la formarea unui strat protector de magnetită. în funcție de regimul de operare se recomandă:

• •    Valori nominale: Fe<0,1 mg/l, Cu 0,01 mg/l

• •    Valoarea Ks8 2 (valoare p) 0,05< Ks8.2<0,2 [mmol/l] => 9<ph<10,5

• •    Dozare fosfat £10 mg/l (pentru circuite bogate în săruri)

  
  

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

• •    Apa pentru analiză - colectarea trebuie făcută dintr-o conductă verticală, cu ajutorul unei conducte de otel inoxidabil, cu diametrul de —1/3 comparativ cu conducta principală, fără îmbinare cu flanșă și asigurare cu ventil cu bilă.

• 5.    Dezvoltarea pieței de energie termică.

• •    racordarea instituțiilor publice

• •    extinderea rețelei primare de transport către cartierul CFR

• •    racordarea ANL-urilor la SACET, etc.

• •    acoperirea necesarului de climatizare prin căldură din rețeaua de termoficare.

Prin folosirea metodelor modeme de producere a energiei pentru instalațiile de climatizare cu ajutorul adsorbtiei sau absorbției, se pot inlocui instalațiile de de climatizare dotate cu compresoare , instalații care au un consum mare de energie electrica , cu energie termică produsa prin cogenerarea de inalta eficiența .Prin aceasta se obține o încărcare suplimentara a curbei de sarcina în lunile de vara, rețelele de curent electric sunt mai puțin incarcate și se obține pe lângă economie de curent electric și o reducere globala a emisiilor de COz.

NOTĂ: Figurile prezentate în paragrafele următoare sunt doar cu titlu informativ și nu pot fi considerate soluții propuse pentru beneficiar.

|            Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu
	energie termică a Municipiului Bacău, până la	Revizia 4
	nivelul anului 2033	Pag. 11 din 78
|     BBDO	-ANEXE-	—

Dezvoltarea durabilă și sustenabilă se bazează pe asigurarea cerințelor de energie pe termen lung. Pentru a putea satisface aceste nevoi este necesară implementarea unor tehnologii care să respecte politicile de mediu impuse la nivel european și să asigure prețuri competitive. Potențialul oferit de biomasă la nivelul județului, aflat pe locul 3 în tară, creează baza pentru utilizarea unor combustibili alternativ cu impact nu doar asupra mediului ci și social. Investiția în tr-o centrală de cogenerare pe biomasă asigură o dezvoltare economică pe orizontală prin susținere activităților locale - achiziționare de biomasă. Acoperirea necesarului de combustibil conduce la crearea de noi furnizori cu efecte asupra în ființării de noi locuri de muncă și creșterea veniturilor pe plan local.

în ceea ce privește stadiul actual al tehnologiilor cu biomasă, cea mai matură folosește turbina cu abur pentru producerea energie electrice (fig. 7).

Avantaje:

• •    tehnologie matură

• •    grad mare de disponibilitate

• •    turbină de abur de mare eficiență disponibilă

• •    îmbunătățire continuă a procesului

Dezavantaje:

• •    calitatea aburului variază în funcție de conținutul de apă al biomasei

• •    costuri de mentenanță ridicate

Ca obiectiv, se propune construcția unei centrale de cogenerare pe biomasă, cu turbină cu abur cu contrapresiune și condensație, cu o putere electrică de 7,3 MWei și 17,8 MWi O astfel de investiție este benefică deoarece;

|            Asocierea |    S£O

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 4           U Pag. 12 din 78         [

• -    Infrastructura necesară există deja.

• -    Personalul tehnic al beneficiarului deține experiența tehnică necesară pentru exploatarea unei astfel de tehnologii.

• -    Creaza noi locuri de muncă : cca. 40 până la 50 de persoane pentru asigurarea funcționării CT pe biomasă și 40 până la 60 de persoane pentru colectarea și prepararea biomasei

• -    Impactul redus asupra mediului în special datorită faptului că biomasa este considerată un combustibil neutru din punct de vedere al gazelor de ardere.

Alte tehnologii utilizate pentru cogenerare cu biomasă:

• I.    Cogenerare biomasă cu ORC (ciclu Rankine organic) fig. 8.

Avantaje:

• •    stres mecanic scăzut datorită presiunii și temperaturii mai mici

• •    eficiență crescută la viteze mici (>85%)

• •    lipsă apă - coroziune și tratament

• •    costuri mentenanță scăzute comparativ cu turbina de abur

Dezavantaje:

• •    eficiență electrică limitată datorită proprietăților termice ale uleiului utilizat

• II.    Cogenerare cu biomasă și turbină de gaze (fig. 9)

Avantaje:

• •    tehnologie nouă

• •    cifră specifică de curent electric peste medie (raport energie electrica/ energie termică)

Dezavantaje:

• •    tehnologie nouă

• •    cifră specifică de curent electric peste medie

  
  
  
  
  
  
  
  

• III.    Ciclu combinat cu gazeificare integrată :

  
  

Tabelul următor prezintă costurile de implementare a instalațiilor de cogenerare cu biomasă în funcție de tehnologiile utilizate.

Ardere comună	35*40	10*50	850+1000	0.04
Ciclu abur	30+35	35+40	2300+4000	0 085

Ciclu combinat
cu gazeificare integrată	30*40	35*40	2000*4300	0.085*0.1

Motor termic cu gazeificare	25+30	35+40	2300*3100	0 085
Motor Stiriing	11+20	35*40	4000*5500	0.1

OBS: Costurile sunt analizate pentru tehnologii tipice. Acestea pot varia în funcție de proces, locație, alimentare cu combustibil, etc.

b.lncinerare deșeuri:

Obiectivul pe termen lung are în vedere construcția unei centrale de incinerare a gunoiului pe locația actuală a CET Bacău. Beneficiarul poate pune la dispoziție spațiul necesar pentru echipamente, prelucrare și depozitare combustibil și acces ușor inclusiv la utilități. Componentele principale ale unei astfel de instalații sunt prezentate în fig. 4 .

Construcția unei astfel de centrale de incinerare a deșeurilor ridică probleme precum:

• 1)    Localizare:

• -    Transportul deșeurilor

• -    Mirosul neplăcut

• -    Depozitarea cenu și i sau a altor reziduuri de ardere 2) Selectarea deșeurilor

• -    Deșeuri periculoase

• -    Deșeuri necombustibile

• 3)    Probleme de ordin tehnic:

  
  
  
  

• -    Tipul de arzător folosit

• -    Depuneri datorare reziduurilor în special pe elementele de schimb de căldură

• -    Controlul emisiilor poluante cu efect asupra bunăstării locatarilor aflați în vecinătate

• -    Siguranța în utilizare datorită compu și lor de curățare și a reziduurilor de ardere periculoși

Instalație incinerare deșeuri

Camera

Tabelul următor prezintă o serie de date tehnice și costuri asociate construcției și exploatării unei centrale de incinerare a deșeurilor:

Tabel 2 Date tehnice și costuri pentru centrale de incinerare a gunoiului

Denumire	U.M.	Valori aproximative
Date Tehnice
Capacitate procesare	țt/h]	25+35
Eficiență totală	[%1	97+99
Eficiență electrică	[%]	22+26
Durată viață	[ani]	20
Date Financiare
Investiție specifică	[mii. EUR/MW]	7+10
Total Operare & Mentenanță	[EUR/t gunoi]	22+26

|            Asocierea

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 4           I Pag. 16 din 78         1

• 8 .Servicii pentru cetățeni:

• -    Consultanta pentru diferitele posibilități de alimentare cu energie termică inclusiv soluții de finanțare

• -    “Servicii complete" pentru livrarea, operarea și întreținerea instalațiilor de energie; Serviciile oferite includ proiectarea, realizarea și operarea inclusive defacarea cheltuielilor pe consumatori

• -    Contractinq: daca este necesar, această opțiune poate fi pusă la dispoziția beneficiarului (documentație voluminoasă, necesită traducere),

• 9 . Regulamentul serviciului public de alimentare cu energie termică din municipiul Bacău

Prevederile regulamentului privesc serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat din municipiul Bacău, denumit în continuare serviciu de alimentare cu energie termică.

Noul regulament sintetizează desfășurarea activităților specifice serviciului public de alimentare cu energie termică, utilizată în scopuri industriale și pentru încălzire și prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice în sistem centralizat, în condiții de eficiență și la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie și cu respectarea normelor de protecție a mediului, precum și relațiile dintre operator și utilizator.

Prevederile regulamentului se aplică, de asemenea, la proiectarea, executarea, recepțăionarea, exploatarea și în treținerea instalațiilor din sistemul de alimentare cu energie termică.

Asocierea - BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 4 Pag 17 din 78

Anexa 1 - Regulament de funcționare

Regulament specific de funcționare pentru sistemului de termoficare centralizat al Municipiului Bacău

• 1.    Necesitate

Existența unui “Regulament de funcționare al termoficarii specific Municipiului Bacău" asigură operatorului reglementarea procesului de termoficare și în deosebi îmbunătățirea relației Furnizor-Consumator.

• 2.    Metoda

Pe baza regulamentului de termoficare general existent se implementează technica specifică existentă și cea dorită pentru viitor. De asemenea se vor reglementa și relațiile operator, distribuitor și consumator.

• 3.    Avantaje

Economice:

• -    Reglementările cuprinse în regulament permit standardizarea metodelor de lucru și în deosebi a mijloacelor de lucru, standardizare cu efecte economice evidente.

Subiective:

• -    Consumatorii de enegie termică alimentați din sistemul centralizat de termoficare găsesc în regulament un instrument de garanție pentru calitatea și siguranța furnizării de energie.

  |            Asocierea

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

  Revizia 4           0 Pag. 18 din 78         |

Anexa 2 - îmbunătățirea imaginii CET Bacău

Organizarea „Zilei Porților Deschise”

• 1.    Necesitate:

La ora actuală, termoficarea are o imagine negativă la nivel de consumator. Acest lucru este datorat în mare măsură problemelor existente în rețeaua de furnizare a agentului termic și a lipsei de comunicare și conștientizare în relația Furnizor - Consumator. O altă problemă este imaginea negativă prezentată de presa locală dar și o relativă lipsă de transparență în ceea ce privește modul în care se calculează factura la energie termică, cum sunt cheltuiți banii necesari investițiilor, care sunt prioritățile de investiție, s.a.m.d.

Pentru a reduce numărul de debranșări de la rețeaua de termoficare și a schimba părerea negativă a consumatorului este necesară:

• -    crearea unei noi imagini a ceea ce înseamnă termoficare la nivel de municipiu, inclusiv prezentarea detaliată a tehnicii existente la furnizorul de termoficare (siguranță în exploatare, confortul asigurat consumatorului);

• -    transparență în relația consumator-fumizor;

• -    schimbarea imaginii negative prezentate de către presa locală;

• -    prezentarea clară și concisă ale obiectivelor CET.

• 2.    Metoda

Se propune organizarea unui eveniment intitulat „Ziua Porților Deschise” după intrarea în funcție a ciclului combinat (începutul lunii oct. 2013) la sediul CET-ului. Concomitent, se propune organizarea unor serii de evenimente care să cuprindă spre exemplu-

• -    organizarea unor vizite la Centrala Electrică de Termoficare pentru grupuri organizate (școli, licee, reporteri, consumatori interesați) cu scopul de a explica ce înseamnă în realitate „termoficare". în acela și timp, se pot evidenția investițiile făcute de către CET pentru îmbunătățirea furnizării de energie termică, explicarea procesului de cogenerare și importanța acestuia, îmbunătățirile asupra mediului, etc.

• -    organizarea unor în tâlniri deschise în tre reprezentații CET și consumatori în care se pot răspunde la în trebări, neclarități, probleme în tâlnite de către consumatori în relația lor cu CET; se poate asigura astfel o mai bună comunicare în ceea ce privește problemele în tâlnite la nivel de consumator.

• -    organizarea unui simpozion care să prezinte avantajele termofîcării comparativ cu alte metode de încălzire.

  Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu	..   ...   -.          ..     .     1
  se»"	energie termică a Municipiului Bacău, până Ia
  	nivelul anului 2033	Pag. 19 din 78
  BBDO	-ANEXE-

3,Avantaje

Economice:

• -    Reducerea numărului de debranșări de la rețeaua de termoficare. Subiective:

• -    Schimbarea imaginii CET-ului la nivel de comunitate

• -    îmbunătățirea relației furnizor - consumator

• -    Creșterea gradului de în credere la nivel de comunitate.

  1            Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu	'        ' 11                          "        1 1
  1 EDKÂ/*            A 0 CrML       < a	energie termică a Municipiului Bacău, până la	KCVIZIa             |
  	nivelul anului 2033	Pag. 20 din 78
  |     BBDO	-ANEXE-

Anexa 3 - Distribuția cu 2 conducte și module termice

Pag. 21 din 78

Anexa 4 - Diagrama de presiune

Elaborarea unei diagrame de presiune pentru rețeaua de termoficare

• 1 .Necesitate

Diagrama de presiune este un element esențial pentru operatorul de termoficare pe care se bazează :

• -    funcționarea pompelor de circulație rețea;

• -    nivelul presiunii statice în sistemul de termoficare;

• -    siguranța de exploatare fără pericol de existență locală a unei presiuni sub presiunea de vaporizare;

2,Metoda

Pe baza datelor de rețea, a cotelor terenului și a tehnicii existente la sursă se trasează diagrama de presiune care stă 1a baza tuturor lucrărilor în sistem.

3.Avantaje

Economice:

• -    Prin eliminarea posibilității de vaporizare în rețea se asigură un regim de furnizare continuu a energiei termice.

Subiective:

• -    Consumatorii apreciază siguranța furnizării energiei și comoditatea care rezultă din procesul de încălzire fără griji suplimentare.

  I            Asocierea __' 3BDQ

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

  Revizia 4           1 Pag. 22 din 78         |

Anexa 5 - Bretea de legătură

Completarea rețelei de transport printr-o bretea de legătură DN 400 - ca. 750 m (între PT5/6 și PT40).

Anexa 6 - Centrală Mobilă

Centrala termică mobila ca. 2 MW (funcționare cu CLU) Preț estimat: 90.000 Euro

• 1.    Necesitate

Cu ajutorul unei centrale termice mobile se poate realiza repararea conductelor de termoficare fără o în trerupere de lungă durată a căldurii din sistemul de termoficare necesară obiectelor sensibile de interes public (spital, școala, creșa etc.).

• 2.    Metoda

v®            Prin separarea unor porțiuni de rețea și alimentarea acestora din centrala

termică mobilă se pot face reparații de lungă durată precum și lucrări de reabilitare rețele pe tot parcursul anului în majoritatea cazurilor fără în treruperea livrării de energie termică.

• 3.    Avantaje

Economice:

• -    Cantitatea de căldură livrată nu este diminuată (prin metoda clasică pe perioada de reparație nu se livrează energie termică)

Subiective:

• -    Prin repararea conductelor fără în treruperea furnizării agentului termic se recâștigă în crederea consumatorilor în operatorul de termoficare, se în cetinește respectiv se oprește procesul de debranșări, aspect cu avantaje majore pentru viitorul CET-ului.

Pentru proiectele în curs de desfășurare se poate reduce timpul de finalizare )              prin prelungirea sezonului de lucru pentru antreprenor cu avantaje economice

(pierderile de căldură se reduc corespunzător).

DESCRIERE TEHNICA

Centrala termică mobilă ca. 2 MW

Cazan apă caldă:

1 buc. cazan apă caldă cu 3 drumuri (1 radiant + 2 convective), 2000kW, cu platformă de deservire și scară, montat pe cadru retractabil, izolat 120mm și în velit cu tablă Al în vederea limitării pierderilor termice la 0,5-1%. Cazanul răspunde cerințelor de prescripții de mediu, datorită în cărcării termice a focarului la un nivel scăzut.

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până Ia nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3           1 Pag. 24 din 78         U

Date tehnice:

Putere                                2000 kW

Ecart de temperatură (cerută)                90/70°C

Temperatura maximă admisibilă tur (limitat)           110°C

Randament                           92±1%

Instalația de ardere:

Combustibil:                                CLU tip 3

• 1    buc arzator pe CLU, cu reglaj continuu, cu armăturile necesare și dulap de comandă. Limita de livrare nu conține instalația de alimentare cu CLU, pompa de combustibil, rezervorul de combustibil.

  
  

Container:

1 buc container de 8000x2600x3150mm cu structura de oțel, cu pereți tip sandwich de izolare, cu u și - ferestre necesare și deschideri de racordare-montaj. Containerul este construcție particulară, gabaritul este informativ, pe parcursul proiectării - execuției se vor stabili cotele exacte în acord cu beneficiarul.

In container este montat cazanul cu arzătorul, 1 schimbător de căldură apă/apă, pompa de circulație apă din cazan, o instalație de dedurizare apă cu o coloana și un vas de expansiune în chis.

Containerul va fi prevăzut cu două nișe cu grătar pentru asigurarea aerului de ardere. La cele două capete ale containerului vor fi prevăzute cu u și cu 2 aripi.

Tubulatura gaze de ardere:

• 1 buc coș 05OO/6OOx4m cu perete inox, cu 50mm izolație și în veliș din tablă de aluminiu, cu racorduri corespunzătoare.

  
  

Termen de livrare: 10-12 săptămâni de la semnarea contractului

Loc execuție-montaj: la furnizor

Transport: în sarcina beneficiarului

|            Asocierea j     88DO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termicii a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3            0 Pag. 25 din 78         1

Anexa 7 - Dezvoltarea pieței de energie la nivel local

Perspectiva de dezvoltare a pieței energiei în România

Comisia Europeana trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru transpunerea incompletă a normelor UE privind piața internă a energiei.

Până în prezent, țara noastră a transpus doar parțial directivele în domeniile energiei electrice și gazelor naturale (prin adoptarea legii nr. 123/2012), de și statele membre ar fi trebuit deja să transpună integral aceste directive până la 3 martie 2011.

UE este nemulțumită de faptul ca în România nu se aplică un preț corect pentru energie electrică și gaze naturale, iar modalitatea prin care sunt stabilite tarifele nu este transparentă.

"Piața internă este vitală pentru a găsi soluții la provocările energetice și climatice ale Europei și pentru a asigura aprovizionarea populației și întreprinderilor cu energie la prețuri accesibile. întârzierile în implementarea normelor UE referitoare la piața internă a energiei afectează toți jucătorii de pe această piață și de aceea nu sunt acceptabile", a declarat Gunther Oettinger, comisarul european pentru energie, potrivit comunicatului Comisiei Europene.

Potrivit instituției, România a adoptat deja "o parte substanțială” din actele legislative necesare pentru implementarea directivelor privind energia electrică și gazele naturale, în să au ramas dispoziții care nu au fost în că transpuse în legislația națională.

Mai concret, este vorba despre unele dispoziții care se referă la protecția consumatorilor și la anumite îndatoriri ale autorităților de reglementare în domeniul energiei.

"Asigurarea unui nivel corespunzător de protecție pentru consumatorii de energie, precum și stipularea unor sarcini precise pentru autoritățile de reglementare în domeniul energiei sunt prioritare pentru Comisie", se mai arată în comunicat.

Pentru fiecare directivă transpusă parțial, Comisia propune o amendă zilnică de 30.228,48 de euro. Nivelul acestei penalități este stabilit ținând cont de durata și de gravitatea în călcării.

In cazul în care Curtea emite o hotărâre care confirmă în călcarea, penalitatea zilnică trebuie plătită de la data hotărârii până la finalizarea transpunerii Curtea va decide valoarea finală a penalităților zilnice.

In septembrie 2011, Comisia a trimis României scrisori de punere întârziere cu privire la transpunerea celor două directive, care au fost urmate de avize motivate, emise în februarie 2012. în pofida acestor demersuri, nu s-a realizat în că transpunerea integrală a directivelor.

Este pentru prima oară când un proces de infringement declanșat împotriva

României ajunge în tr-un stadiu atât de avansat

Ce spune legea energiei și a gazelor naturale:

Legea energiei electrice și a gazelor naturale reprezintă, de fapt, transpunerea în legislația națională a directivelor europene 72/2009 și 73/2009 privind piața unică de energie electrică, respectiv piața gazelor naturale. Legea face, de asemenea, referire Ia calendarul de eliminare treptată a prețurilor reglementate pentru clienții finali.

Pentru gazele naturale, calendarul de eliminare treptată a prețurilor reglementate se aplică de la 1 decembrie 2012 pentru clienții industriali, respectiv de la 1 iulie 2013 pentru clienții casnici.

In lege se prevede "furnizarea gazelor naturale la preț reglementat și în baza contractelor-cadru până la 31 decembne 2014 pentru clienții noncasnici, cu excepția cazului în care la această dată se constată existența unei diferențe semnificative în tre prețul de comercializare a producției interne și prețul european de import care ar putea periclita stabilitatea pieței, situație în care termenul se prelungește până la 31 decembrie 2015".

In privința consumatorilor casnici, este prevăzută "furnizarea gazelor naturale la preț reglementat și în baza contractelor-cadru până la 31 decembrie 2018".

Pentru energia electrică, tarifele reglementate vor fi eliminate în cepand cu 1 septembrie 2012 pentru clienții noncasnici, respectiv la data de 1 iulie 2013 pentru clienții casnici.

Furnizarea de energie electrică în condițiile reglementate se realizează până la data de 31 decembrie 2013 pentru clienții noncasnici (industriali), respectiv până la data de 31 decembrie 2017 pentru clienții casnici, se mai arată în lege.

Legea mai prevede înființarea unor comisii de soluționare a disputelor atât pe piața energiei electrice, cât și pe piața gazelor naturale.

Pentru sectorul energiei electrice se mai arată că "tranzacțiile cu energie electrică se desfășoară pe piața concurențială, în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu".

în domeniul gazelor, producătorii vor fi obligați să asigure, cu prioritate, consumul de pe piațta reglementată. Ei sunt obligați să pună la dispoziția furnizorilor cantitățile de gaze naturale rezultate din activitatea de producție, necesare acoperirii consumului pe piața reglementată, în conformitate cu reglementările A.N.R.E. privind respectarea graficului de liberalizare a prețurilor și de asigurare a gazelor naturale pentru clienții captivi, furnizorii având obligația respectării destinației acestor cantități de gaze naturale.

Restul producției proprii, mai puțin cantitatea de gaze naturale aferentă consumului tehnologic, va fi pus la dispoziția pieței concurențiale.

România mai are proceduri de infringement pe energie

In noiembrie 2012, Comisia Europeana a demarat o procedura de infringement împotriva României, motivul fiind interdicțiile impuse de autoritățile statului asupra

Asocierea bbdo

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3           I Pag. 27 din 78         |

exporturilor de gaze.

Potrivit Regulamentului european 994/2010 din 2013, toate conductele de interconectare din România vor trebui să asigure și "fluxul invers", ceea ce în seamnă permiterea exporturilor de gaze, în să momentan noi nu avem astfel de rețele.

în plus, România a fost sesizată, în noiembrie 2011, la Curtea Europeana de Justiție din cauza încălcării unui regulament privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale.

Țara noastră a fost sesizată atunci pentru că două convenții semnate cu mulți ani în urma cu Rusia blochează accesul terților la conductele de gaze care tranzitează teritoriul românesc. România a reușit să obțină o amânare a înaintării dosarului la Curte.

Asocierea

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până ia nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3 Pag. 28 din 78

Anexa 8 - Presiunea statică rețea

Este necesar efectuarea unui studiu de specialitate pentru dimensionarea corecta a presiunii statice de rețea . Următoarele date se vor folosi ca baza pentru elaborarea studiului:

• 1.    Presiunea statică necesara corespondentei de saturație la temperatura, în cazul opririi pompelor de circulație este:

Regim de vara cu 65°C la cel mai inalt punct din rețea

• •    In colector tur la sursa 4,9 bar;

• •    In cel mai inalt punct 1 bar;

Regim de iama cu 105°C la cel mai inalt punct din rețea

• •    In colector tur la sursa 5,4 bar;

• •    In cel mai inalt punct 1,5 ban

• 2.    înălțime zăvor hidraulic existent H = 40 m;

  
  

Revizia3

Pag. 29 din 78

Anexa 9

Anexa 9a - Situația actuală a centralele termice de cvartal în municipiul Bacău

Denumire CT	Energie termică facturată [GcalJ*		Energie termică facturată [MWh]		Sarcina termică [MWh]		Putere instalată [MW]	An PIF	Lungime cana) termic [m]
	încălzire	apă caldă consum	încălzire	apă caidă consum	încălzire	apă caldă consum
CT Bistrița	260,90	20,44	303,43	23,77	0,87	0,52	1,40	2002	659
CT Primărie	138,33	0,00	160,87	0,00	0,37	0,23	0,70	1964	124
CT 4/6 9 Mai	1.319,72	31,65	1.534,84	36,81	3,61	2,21	5,82	1963	2.096
CT3/5Dr. Aroneanu	1.149,17	29,51	1.336,49	34,32	3,60	2,21	5,81	1963	1.593
CT 2 Miorița	2.146,58	134,72	2.496,47	156,67	3,61	2,21	5,82	1975	5.566
CT Grup școlar - liceul 5	3.740,60	239,70	4.350,32	278,77	6,49	3,98	10,47	1973	2.066
CT 3 Miorița	2.536,89	141,03	2.950,40	164,02	7,21	4,42	11,63	1975	7.180
CT3/2 Marasesti	882,82	70,18	1.026,72	81,62	4,33	2,65	6,98	1961	1.888
CT Parc 1	1.178,16	57,82	1.370,20	67,25	3,61	2,21	5,81	1960	3.476
CT Prefectura	966,76	22,29	1124,34	25,93	2,88	1,77	4,65	1960	1.697
Total	13.437,11	677,15	15.627,36	787,52	35,48	21,74	59,07	-	26.345

Iotă:

•Energia termică facturată pentru anul 2012 conform datelor primite de la beneficiar

|            Asocierea I FPMC      2SI 1    ~SBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3           U Pag. 30 din 78         1

Anexa 9b - Rețea termică primară _______________REȚEA TERMICĂ PRIMARĂ - Situație actuală

Nr. crt.	Diametru nominal (Dn)/ tip Izolație trasee		Lungimea traseului		Lungime totală / tip traseu	Lungime totală traseu / diametru	•
			Suprateran	Subterană
	mm		m	m	m	m
1	1000	Vată, tabla	1.324	0	1.324	2.068
		Semlcochlll	744	0	744
2	800	Vată, carton	0	2.757	2.757	3.259
		Vată, tabla	502	0	502
3	700	Vată, carton	0	2.054	2.054	2.404
		Vată, tabla	350	0	350
4	600	Vată, carton	0	0	0	170
		Vată, tabla	170	0	170
5	1x600 2x400	Vată, tabla	2.067	0	2.067	2.067
6	500	Vată, carton	0	1.595	1.595	1.595
7	400	Vată, carton	0	1.799	1.799	3.724
		Vată, tabla	1.925	0	1.925
8	350	Vată, carton	0	1.754	1.754	2.498
		Cu preizolatie	157	587	744
9	300	Vată, carton	0	1.512	1.512	3.265
		Vată, tabla	1.069	0	1.069
		Cu preizolatie	0	684	684
10	250	Vată, carton	0	2.880	2.880	3.506
		Vată, tabla	626	0	626
11	200	Vată, carton	0	1.953	1.953	3.194
		Vată, tabla	784	0	784
		Cu preizolatie	0	457	457
12	1x200 2x125	Vată, tabla	47	0	47	47
13	150	Vată, carton	0	1.876	1.876	2.625
		Vată, tabla	244	0	244
		Cu preizolatie	0	505	505
14	125	Vată, carton	0	100	100	1.403
		Cu preizolatie	0	1.303	1.303
15	100	Vată, carton	0	75	75	135
		Cu preizolație	0	60	60
16	80	Vată, carton	6	169	169	649
		Vată, tabla	218	0	218
		Cu preizolație	0	262	"262
17	65	Cu preizolatie	0	20	20	20
18	50	Cu preizolație	0	22	22	22
19	40	Vată, carton	0	59	59	59
Lungimea totală a traseului			10.227	22.483		32.710
Lungimea totală a conductelor			20.454	44.966		65.420

Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu	-----1
I	energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033	Pag. 31 din 78
1___^O___	-ANEXE-	_____1

REȚEA TERMICĂ PRIMARĂ - Situație viitoare

Nr. Item	Diametru nominal (Dn)/ tip Izolație trasee		Lungimea traseului		Lungime totală / tip traseu	Lungime totală traseu / diametru
			Suprateran	Subterană
	mm		m	m	m	m
1	1000	Vată, tabla	1.324	0	1.324	2.068
		Semlcochlll	744	0	744
2	800	Vată, carton	0	2.757	2.757	3.259
		Vată, tabla	502	0	502
3	700	Vată, carton	0	2.054	2.054	2.404
		Vată, tabla	350	0	350
4	600	Vată, tabla	170	0	170	170
5	1x600 2x401	Vată, tabla	2,067	0	2.067	2.067
6	500	Vată, carton	0	1.595	1.595	1.595
7	400	Vată, carton	0	1.799	1.799	3.724
		Vată, tabla	1.925	0	1.925
8	350	Vată, carton	0	1.754	1.754	2.498
		Cu prelzolatle	157	587	744
9	300	Vată, carton	0	1.512	1.512	3.265
		Vată, tabla	1.069	0	1.069
		Cu prelzolațle	0	684	684
10	250	Vată, carton	0	2.880	2.880	3.506
		Vată, tabla	626	0	626
11	200	Vată, carton	0	1.953	1.953	3.194
		Vată, tabla	784	0	784
		Cu prelzolațle	0	457	457
12	1x200 2x126	Vată, tabla	47	0	47	47
13	150	Vată, carton	0	1.876	1.876	2.789
		Vată, tabla	244	0	244
		Cu prelzolatle	0	669	669
14	125	Vată, carton	0	100	100	1.926
		Cu prelzolațle	165	1.661	1.826
15	100	Vată, carton	0	75	75	366
		Cu prelzolațle	135	156	291
16	80	Vată, carton	0	169	169	766
		Vată, tabla	218	0	218
		Cu prelzolațle	0	379	379
17	65	Cu prelzolațle	140	285	425	425
18	50	Cu prelzolațle	0	140	140	140
19	40	Vată, carton	0	59	59	445
		Cu preizolatie	12	374	386
20	32	Cu prelzolațle	0	208	208	208
21	25	Cu prelzolațle	0	39	39	39
Lungimea totală a traseului			10.679	24.222		34.901
Lungimea totală a conductelor			21.358	48.444		69.802

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până 1a nivelul anului 2033 -ANEXE-

Anexa 9c - Situația actuală a PT/CT și a lucrărilor de retehnologizare

Tabel 1 Situația inițiala a PT/CT din municipiul Bacău

PT/CT	Sarcina termică încălzire [Gcal/h]	Sarcina termică a.c.c. [Gcal/h]	Sarcina termică totala [Gcal/h]	Putere termică Instalata [MWt]	An PIF*)	Lungime retele( încălzire, a.cx. și reclrculare a.c.c) [m]
1	0,50	1,30	1,80	2,09	2006	1.912,00
2	1,50	1,50	3,00	3,49	2006	4.606,00
3	0,50	0,60	1,10	1,28	2006	1.379,00
4	5,00	3,50	8,50	9,88	2006	8.259,00
5	2,88	2,10	4,98	5,79	2004	5.500,00
6	2,50	2,00	4,50	5,23	2006	6.928,00
7	3,60	1,20	4,80	5,58	2007	6.976,00
8	1,50	1,40	2,90	3,37	2006	4.118,00
9	3,50	2,70	6,20	7,21	2006	10.099,00
10	4,52	3,34	7,86	9,14	2004	6.340,00
11	5,00	3,60	8,60	10,00	2006	12.672,00
12	1,50	1,30	2,80	3,26	2006	5.727,00
13	4,86	2,90	7,75	9,02	2004	6.630,00
14	5,00	4,40	9,40	10,93	2006	10.027,00
15	4,00	3,00	7,00	8,14	2006	8.590,00
16	1,50	1,40	2,90	3,37	2006	3.185,00
17	2,50	2,00	4,50	5,23	2006	5.621,00
18	3,00	2,30	5,30	6,16	2006	6.413,00
19	4,00	4,80	8,80	10,23	2006	12.934,00
20	2,50	2,30	4,80	5,58	2006	5.587,00
21	1,50	1,00	2,50	2,91	2006	2.868,00
22	1,25	1,70	2,95	3,43	2006	5.405,00
25	2,30	1,34	3,64	4,23	2003	2.645,00
26	5,00	1,00	6,00	6,98	2004	1.600,00
27	4,82	2,86	7,68	8,93	2004	3.042,00
28	2,00	0,70	2,70	3,14	2003	850,00
29	3,00	3,00	6,00	6,98	2006	4.963,00
30	0,50	0,80	1,30	1,51	2006	1.483,00
31	10,30	4,38	14,68	17,07	2003	13.004,00
32	2,50	0,73	3,23	3,76	2007	2.861,00
33	3,32	1,47	4,79	5,57	2003	6.660,00
35	5,90	1,72	7,62	8,86	2003	9 484,00
40	1,50	1,30	2,80	3,26	2006	11.917,00
41	1,50	1,40	2,90	3,37	2006	8.838,00

1            Asocierea 1    'B8DO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului BacAu, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

"   — r- — t —, Revizia 3 Pag. 33 din 78

	PT/CT	Sarcina termică încălzire [Gcal/h]	Sarcina termică a c.c. [Gcal/h]	Sarcina termică totala [Gcal/h]	Putere termică Instalata [MWt]	An PIF*)	Lungime retele{ încălzire, a.c.c. și recirculare a.cc) [m]
	42	2,00	0,50	2,50	2,91	2007	8.770,00
	43	1,00	1,60	2,60	3,02	2006	3.433,00
	44	1,50	1,10	2,60	3,02	2006	3.360,00
	45	1,00	1,00	2,00	2,33	2006	3.882,00
	58	0,50	0,60	1,10	1,28	2006	4.375,00
•	59	1,20	2,70	3,90	4,53	2006	13.679,00
	61	2,00	1,90	3,90	4,53	2006	6.382,00
	62	2,00	2,00	4,00	4,65	2006	4.892,00
	63	3,00	3,00	6,00	6,98	2006	5.837,00
	64	1,00	1,50	2,50	2,91	2006	3.895,00
	69	4,70	3,85	8,55	9,94	2003	4.544,00
	79	1,60	0,50	2,10	2,44	2007	4.916,00
	84	0,80	0,33	1,13	1,31	2007	3.710,00
	94	2,02	0,40	2,42	2,81	2001	910,00
	95	4,85	2,53	7,38	8,58	2003	12.000,00
	96	6,10	2,46	8,56	9,95	2003	12.800,00
	97	6,71	3,43	10,15	11,80	2003	14.170,00
	115	1,60	1,36	2,96	3,44	2003	2.285,00
	117	1,90	1,89	3,79	4,40	2004	6.192,00
	151	1,00	1,30	2,30	2,67	2006	6.506,00
o	152	2,50	1,00	3,50	4,07	2006	15.781,00
	153	1,50	0,55	2,05	2,38	2006	7.900,00
(•	154	2,00	2,00	4,00	4,65	2006	4.835,00
	CT 2 Miorița	3,1	1,9	5	5,81	1975	5.566
	CT 3 Miorița	6,2	3,8	10	11,63	1975	7.180
	CT3/2 Marasestl	3,72	2,28	6	6,98	1961	1.888
	CT3/5 Dr.Aroneanu	3,1	1,9	5	5,81	1963	1.593
	CT 4/6 9 Mal	3,1	1,9	5	5,81	1963	2.096
	CT Bistrița	0,75	0,45	1,2	1,40	2002	659
	CTGrup Școlar	5,58	3,42	9	10,47	1973	2.066
	CT Parc 1	3,1	1,9	5	5,81	1960	3.476
	CT Prefectura	2,48	1,52	4	4,65	1960	1.697
	CT Primărie	0,37	0,23	0,6	0,70	1964	124
	TOTAL	189	128	317	369		390.522

i            Asocierea 1    ' 88DO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3           1 Pag. 34 din 78

Tabel 2 Situație lucrări retehnologizare Etapa 1 (rețele termice de distribuție)

Denumire Lot	CT/PT	Situația actuala a lucrărilor	Lungime rețelei încălzire, a.c.c. șl reclrculare a.c.c) [m]	OBS.
Lotl	7	Retehnologizare rețele de distribuție. Contract semnat 04.12.2009	6976
	13	Retehnologizare rețele de distribuție. Contract semnat 04.12.2009	6630
	31	Retehnologizare rețele de distribuție. Contract semnat 30.12.2009	13004
	33	Retehnologizare rețele de distribuție. Contract semnat 21.08.2009	6660
	69	Retehnologizare rețele de distribuție. Contract semnat 04.12.2009	4544
Lot 2	25	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat	2645	Contract execuție în curs de desfășurare.
	28	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	850
	CT 4/6 9 Mai	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	2096
	CT 3/2 Marasesti	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	1888
	CT Primărie	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	124
	CT 3/5 DnAroneanu	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	1593
Lot 3	115	Proiectare retehnoiogizare reteie termice. Contract semnat	2285	Contract execuție în curs de desfășurare.
	14	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	10027
	43	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	3433

Asocierea

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 •ANEXE-

Revizia 3           j Pag 35 din 78        |

	4	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	8259
	20	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	5587
Lot 4	21	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	2868	Contract execuție în curs de desfășurare.
	15	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	8590
	18	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	6413
	97	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat	14170
	29	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	4963
Lot 5	19	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	12934	Contract execuție în curs de desfășurare.
	63	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	5837
	11	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	12672
	35	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	9484
	62	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	4892
	17	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	5621
	9	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	10099
	22	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	5405
	27	Proiectare retehnologizare reteie termice. Contract semnat	3042

3            Asocierea I     BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3           0 Pag. 36 din 78         |

Total traseu retehnologizat (m)

Tabel 3 Situație rețele după finalizarea etapei 1

CT/PT aferente	Sarcina termică totala [Gcal/hJ	Lungime rețele ( încălzire, a.c.c. țl reclrculare a.cc) [m]
1	1,8	1912
10	7,863	6340
117	3,788	6192
12	2,8	5727
151	2,3	6506
152	3,5	15781
153	2,05	7900
154	4	4835
16	2,9	3185
2	3	4606
26	6	1600
3	1,1	1379
30	1,3	1483
32	3,23	2861
40	2,8	11917
41	2,9	8838
42	2,5	8770
44	2,6	3360
45	2	3882
5	4,98	5500
58	1,1	4375
59	3,9	13679
6	4,5	6928
61	3,9	6382
64	2,5	3895
79	2,1	4916
8	2,9	4118
84	1,13	3710
94	2,42	910
95	7,381	12000
96	8,559	12800
CT 2 Miorița	5	5566
CT 3 Miorița	10	7180
CT Bistrița	1,2	659
CT Grup Școlar	9	2066
CT Parc 1	5	3476
CT Prefectura	4	1697

1            Asocierea EDKÂ/"        M ? |     8800

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3 Pag 37 din 78

Total traseu

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

-ANEXE -

Anexa 9d - Consumul de căldură la nivelul municipiului Bacău până în anul 2033, după implemntarea măsurilor de eficiență energetică

Ipoteze de calcul
Consum actual	6,42	MWHt
Consum energie var. 1	5,78	MWHt
Consum energie var. 2	4,76	MWHt
Suprafață medie ap.	xx	m2
Preț inițiat energie termică [MWht]	34,54	EUR
Indexare preț energie termică (MWht]	5,00%
Cost investiție var 1	57	EUR/m2
Cost investiție var 2	14	EUR/m3
Procent rebranțări anuale	3,50%

Reactualizarea strategiei de alimentare cu iergie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

-ANEXE-

VARIANTA!
An	Consum căldură [GWhtl	Consum căldură redus (GWhtJ	AQ [GWhtJ	Variație preț energie termică (Eur/MWht]	AF[mS EUR/anJ	Nr apartamente	Apartamente modernizate	Apartamente nemod emirate	Suprafața totală	Suprafața modernizată	Investiție totală [mB EUR]	Investiție anuală [mBEUR]	TRB
2013	133,12	133,12	0,00	34,54	0	17685	0	17685	1060073	0	0,00	0,00	0,00
2014	137,78	134,34	3,44	36,27	124,58	18304	1760	16544	1098240	105615	6.020,06	6.020,06	48,32
2015	142,60	135,73	6,87	38,08	261,62	18945	3521	15425	1136700	211230	12.040,11	6.020,06	43,93
2016	147,60	137,30	10,31	39,98	412,06	19609	5281	14328	1176540	316845	18.060,17	6.020,06	40,02
2017	152,77	139,03	13,74	41,98	576,88	20296	7041	13255	1217760	422460	24.080,22	6.020,06	36,52
2018	158,13	140,95	17,18	44,08	757,16	21007	8801	12206	1260420	528075	30.100,28	6.020,06	33,39
2019	163,67	143,05	20,61	46,29	954,02	21743	10562	11182	1304580	633690	36.120,33	6.020,06	30,58
2020	169,40	145,36	24,05	48,60	1.168,67	22505	12322	10183	1350300	739305	42.140,39	6.020,06	28,05
2021	175,33	147,85	27,48	51,03	1.402,41	23293	14082	9211	1397580	844920	48.160,44	6.020,06	25,76
2022	181,48	150,56	30,92	53,58	1.656,59	24109	15842	8267	1446540	950535	54.180,50	6.020,06	23,68
2023	187,83	153,48	34,35	56,26	1.932,69	24953	17603	7351	1497180	1056150	60.200,55	6.020,06	21,80
2024	194,41	156,62	37,79	59,08	2.232,26	25827	19363	6464	1549620	1161765	66.220,61	6.020,05	20,10
2025	201,21	159,99	41,22	62,03	2.556,95	26731	21123	5608	1603860	1267380	72.240,66	6.020,06	18,54
2026	208,26	163,60	44,66	65,13	2.908,53	27667	22883	4784	1660020	1372995	78.260,72	6.020,05	17,12
2027	215,55	167,46	48,09	68,39	3.288,88	28636	24644	3993	1718160	1478610	84.280,77	6.020,06	15,83
2028	223,10	171,57	51,53	71,81	3.699,98	29639	26404	3235	1778340	1584225	90.300,83	6.020,05	14,64
2029	230,91	175,95	54,96	75,40	4.143,98	30677	28164	2513	1840620	1689840	96.320,88	6.020,06	13,56
2030	239,00	180,60	58,40	79,17	4.623,13	31751	29924	1827	1905060	1795455	102.340,94	6.020,05	12,56
2031	247,37	185,54	61,83	83,12	5.139,83	32863	31685	1179	1971780	1901070	108360,99	6.020,06	11,65
2032	256,03	190,76	65,27	87,28	5.696,65	34014	33445	569	2040840	2006685	114.381,05	6.020,05	10,81
2033	265,00	196,29	68,70	91,64	6.296,30	35205	35205	0	2112300	2112300	120 401,10	6.020,06	10,04

Valoare TRB mediu var.l	23	ani
Reducere consum energie termică	17,90	%

Asocierea |    ~ BBf>O

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 2           U Pag. 40 din 78         A

VARIANTA II
An	Consum căldură IGWht]	Consum căldură redus [GWht]	0Q{GWht]	Variație preț energie termică [Eur/MWht]	AF[mR EUR/an)	Nr. apartamente	Apartamente modernizate	Apartamente nemodemizate	Suprafața totală	^Suprafața modernizată	investiție totală [m0 EUR]	Investiție anuală (mO EUR]	TR8
2013	133,12	133,12	0	34,54	0	17685	0	17685	1060073	0	0,00	0,00	0,00
2014	137,78	136,45	1,32	36,27	48,05	18304	1760	16544	1098240	105615	1.478,61	1.478,61	30,77
2015	142,60	139,95	2,65	38,08	100,91	18945	3521	15425	1136700	211230	2.957,22	1.478,61	27,97
2016	147,60	143,63	3,97	39,98	158,94	19609	5281	14328	1176540	316845	4.435,83	1.478,61	25.48
2017	152,77	147,47	5,30	41,98	222,51	20296	7041	13255	1217760	422460	5.914,44	1.478,61	23,26
2018	158,13	151,50	6,62	44,08	292,05	21007	8801	12206	1260420	528075	7.393,05	1.478,61	21,26
2019	163,67	155,72	7,95	46,29	367,98	21743	10562	11182	1304580	633690	8.871,66	1.478,61	19,47
2020	169,40	160,13	9,27	48,60	450,77	22505	12322	10183	1350300	739305	10.350,27	1.478,61	17,86
2021	175,33	164,73	10,60	51,03	540,93	23293	14082	9211	1397580	844920	11.828,88	1.478,61	16,40
2022	181,48	169,55	11,92	53,58	638,97	24109	15842	8267	1446540	950535	13.307,49	1.478,61	15,08
2023	187,83	174,58	13,25	56,26	745,47	24953	17603	7351	1497180	1056150	14.786,10	1.478,61	13,88
2024	194,41	179,83	14,57	59,08	861,01	25827	19363	6464	1549620	1161765	16.264,71	1.478,61	12,80
2025	201,21	185,31	15,90	62,03	986,25	26731	21123	5608	1603860	1267380	17.743,32	1.478,61	11,81
2026	208,26	191,03	17,22	65,13	1.121,86	27667	22883	4784	1660020	1372995	19.221,93	1.478,61	10,90
2027	215,55	197,00	18,55	68,39	1.268,57	28636	24644	3993	1718160	1478610	20.700,54	1.478,61	10,08
2028	223,10	203,23	19,87	71,81	1.427,14	29639	26404	3235	1778340	1584225	22.179,15	1.478,61	9,32
2029	230,91	209,71	21,20	75,40	1.598,39	30677	28164	2513	1840620	1689840	23.657,76	1.478,61	8,63
2030	239,00	216,47	22,52	79,17	1.783,21	31751	29924	1827	1905060	1795455	25.136,37	1.478,61	8,00
2031	247,37	223,52	23,85	83,12	1.982,51	32863	31685	1179	1971780	1901070	26.614,98	1.478,61	7,42
2032	256,03	230,86	25,17	87,28	2.197,28	34014	33445	569	2040840	2006685	28.093,59	1.478,61	6,88
2033	265,00	238,50	26,50	91,64	2.428,57	35205	35205	0	2112300	2112300	29.572,20	1.478,61	6,39

Valoare TRB mediu var.2	15	ani
Reducere consum energie termică	6,90	%

Anexa 10 - Lista Pos. Mediu 2

			PT	Qinc	Qacc	Qtotal	lung. Traseu	val. înv.	SET pop.	grdbranș	Instit Publice	ipoteze reducere lungime rețea	ipoteze reducere consum (nr. ap}	Mențiuni
POS II	Investiția			kW	Kw	kW	m	eurofără TVA
	Reabilitar eretele termice secundare in mun. Bacău	PT NEPRIORITARE	PT 10	2045	243	2288	2012	866291.6	3559.92	443/1022	Grad. Nr. 30	20,00%	0
			PT 16	1087	137	1224	660	284484	1807.26	191/1740	fără scoli	25.00%	28	transferați la PT 15
			PT 2	980	980	1960	1340	577261.6	2138	225/606	Cămin batrani, Serv. As. Soc in PT 2	8.00%	1
			PT32	1224	40	1264	1575	678445.5	94.21	200/846	fără scoli	15,00%	0	se rac și Centr ingr. as. soc
			PT61	1506	189	1695	1433	617079.3	1716	198/949	fără scoli	5,00%	1
			PT 152	2664	305	2969	7032	3080756	3433,37	459/1514	Grădiniță 29. Cap. Med. Individuale in fostul dispensar	13,00%	1
			PT 8	992	110	1102	1012	428190.1	1387	157/594	fără scoli	500%	0
			PT 154	1491	210	1701	2815	1212003,4	2711	294/847	fără scoli	5.00%	5
			PT 64	828	100	928	994	420826	1039	114/542	fără scoli, nr. mic consumaton, lung mare	0,00%	0
			total					8165337,5
	Reabilitare rețele primare din sistemul de termoficare al SC CET SA Bacău							9100000
	TOTAL POS H							17265337,5

Sursa: S.Capat 08.07.2013

|            Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu	" - n
W EP MC	energie termică a Municipiului Bacău, până la
	nivelul anului 2033	Pag. 42 din 78         1
	-ANEXE-	1,          „-I

Anexa 10a - Lista Pos. Mediu 2 / Varianta Consultantului 24.02.2014

Strategia de retehnologizare a rețelei de termoficare / rețea transport BACĂU

Pentru folosirea cu un maxim de avantaje a sumei alocate Municipiului Bacău în cadrul proiectului "7 aplicații” consultantul a propus următoarea strategie:

• 1.    Suma de 17,3 mii euro (Investiții rețea transport mii euro: 9,1; Investiții rețea distribuție mii euro: 8,2) urmeaza să fie folosită în totalitate pentru rețeaua primară

• 2.    Prioritar se va încerca retehnologiza completa a rețelei subterane (lungime totala 24484 m) prin redimensionarea corespunzătoare a conductelor

• 3.    Se vor folosi în evaluare prețuri actuale pentru tehnologia cu conducte preizolate

• 4.    In cazul nefolosirii în totalitate a sumei de 17,3 mii euro pentru rețeaua subterana se va analiza retehnologizarea completa a rețelei supraterane “Comisa”.

• 5.    Până la suma de 17,3 mii euro diferență rămasă se va folosi pentru izolarea noua a unei parti cat mai mari din rețeaua supraterana rămasă netechnologizata.

Date de calcul:

Pentru perspectiva ideala de extindere a numărului de consumatori de energie termică din sistemul centralizat de termoficare a Municipiului Bacău s-au luat în calcul puterile maxime instalate în punctele termice (corespunzător unui debit maxim de 5297,18 mc/h)

Pentru dimensionarea rețelei s-a folosit pentru viteza de circulație o valoarea de referința foarte conservativa de maximum 2,35 m/s (după recomandarea AGFW 455 sunt viteze până la 3 m/s normale), viteza care asigura pentru temperaturile de operare o pierdere de căldură de maximum 8% (la calculul economiei de energie s-a considerat o pierdere de 10 %). Prin folosirea unui program de simulatie pe calculator (consultantul nu a avut datele necesare pentru calculul aferent posibil -dimensiunile exacte ale fabricatelor folosite, configurația rețelei, curbele de sarcina pentru pompe, cordonatele GauR-KrOger ,etc.; analiză ce trebuie făcută la nivel de SF) se pot folosi la dimensionare și viteze mai mari (de ex. în circuitul de termoficare din orașul german Hamburg rețeaua de transport este dimensionata pentru viteze de circulație de peste 6 m/s fără a avea probleme de zgomot).

Calculul de dimensionare, prețurile și rezultatele obținute sunt documentate în anexa Excel însoțitoare.

Pentru reducerea la maximum a pierderilor de energie este necesar pe lângă o dimensionare corespunzătoare și realizarea calitativă a rețelei de termoficare. Pentru aceasta trebuie respectate criterii minime de livrare și execuție pentru conductele

II              Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu	’ ” " 121     1
EPMC=Sk 33	energie termica a Municipiului Bacău, până la	KCVJZlU j            i
	nivelul anului 2033	Pag. 43 din 78         |
1     B8DO	-ANEXE-	_____1

preizolate ("recomandări se găsesc în anexa “Cerințele tehnice minime ale beneficiarului „)

Concluzii

• A.    Necesarul estimat pentru înlocuirea completa a rețelei de transport subterane este de: 13.995.170 euro

• B.    Pentru rețeaua supraterana 201-211 necesarul estimat este de 1.451.111 euro

• C.    Diferență de cca. 1.853.700 euro poate fi folosită pentru preizolarea conductelor supraterane

x            D. Economia de energie cauzată de reducerea suprafeței rețelei

retehnologizate (fără partea reizolata) este de 42,328 TJ/a .

• E.    Prin strategia prevăzută se reduc pierderile totale de energie ( pierderi agent < JF                termic și pierderi căldură) la un maxim de 10 %,

Nota: Anexa 10a reprezintă doar o propunere a consultantului. Evaluarea finală a propunerilor pentru POS Mediu - etapa a ll-a este sarcina beneficiarului. întocmirea acesteia va ține cont de stadiul investițiilor și lucrărilor actuale precum și de investițiile necesare pe termen scurt. Detaliile aferente calculelor sunt prezentate în ANEXA 35.

1            Asocierea N   CD A A/*               1

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3           i Pag. 44 din 78         B

Anexa 11 - Prepararea apei calde de consum cu panouri solare

Conform solicitării (extras e-mail mai jos), se va lua în calcul o analiza privind prepararea apei calde de consum cu panouri solare:

Stimate Domnule Tămășiu,

Vă trimit un extras dintr-un studiu de fezabilitate care se refera la prepararea apei calde de consum cu panouri solare, amplasate în limita PT-urilor.

Vă rog să luați în considerație și acest aspect în analiza pe care d-voastra o faceți privind strategia municipiului Bacău.

Cu stimă,

Dr. ing. Xxxxx Xxxxxx Capat

Consilier al Directorului General

S.C. CET S.A. Bacău

Str. Chimiei nr. 6, Bacău, 600286,

scapat@cetBacău, ro; www.cetBacău.ro

Tel. 0234 585050 int. 132/0234 519650

From: Xxxxx Xxxxxxx [mailto:xxxxxx@xxxxxxxxxxx]

Sent: Monday, July 08, 2013 1:03 PM

To: Director General

Subject: FW: Centrala solara preparare apa calda de consum

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Anexa 12 - Degazare apă

STA Bacău cu degazor

j            Asocierea I     B8DO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termici a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3           U Pag. 46 din 78         h

Anexa 13 - Centrală cogenerare cu biomasă

Centrala cu Biomasa Bacău Soluția clasica: Turbina cu abur

Exemple:

Propunere de realizare:

Parametrii: Sarcina termică 25,0 MW ;1 x 30 t/h;7300 kW* .17,8 MW_th;

Necesar investiție „la cheie": cea. 20 Mio €

Avantaj CET Bacău pentru variant “clasica”este ca exista :

Infrastructura necesara

experiența tehnica necesara

Personal technic de specialitate

Impact mediu (13 % 02):

Pulberi < 20 mg/mcN

CO < 20 mg/mcN

NOx < 20 mg/mcN

Proiectul garanteaza locuri de muncă în zona investiției: - Centrală Biomasa: 40-50 persoane

- aprovizionare cu combustibil: 40-60 persoane

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Necesarul de combustibil / specificații de proiectare / limite de livrarea a combustibilului

Pot fi folositi doar combustibili naturali pe baza de biomasa.

Următorul combustibil se consideră ca bază de proiectare pentru toate componentele sistemului:

• -    Combustibil: coaja nemăcinată, așchii de lemn, talaș și rumeguș (până la o cotă maximă de 30%)

• -    Dimensiunea de G30 la G100 (conform 0NORM M 7133)

• -    toți combustibilii utilizați sunt naturali

Specificații combustibil utilizat ca biomasa naturală:

• •    Densitatea în vrac - S160 la S250 (în conformitate cu ONORM M 7133)

• •    Conținutul de apă = 20 la 55% în greutate

• •    Putere calorica Hi = min. 1,6 kWh / kg până la max. 3,4 kWh / kg

• •    Conținut de cenușă = până la 5%

CERINȚE DE PROIECTARE instalație turbină de abur cu biomasă

Date operaționale apreciate pentru flecare sistem de cazan de abur

Preîncălzitor apa de alimentare (economizor):

• -    Cantitatea nominală a apei de alimentare: 30 t/h

• -    Temperatura de intrare a apei de alimentare: 104,8 ° C

• -    Temperatura de ie și re pentru apa de alimentare: 271⁶ C

• -    Puterea nominală a cazanului: 6225 kg

Generator de abur:

• -    Producția de abur nominal până la 301 / h

• -    presiune de lucru de 70 bara

• -    Temperatura de operare 287 ’ C

• -    Setarea supapă de siguranță 77 bara

• -    Temperatura de intrare a apei de alimentare 271 ° C

• -    Puterea nominală a cazanului: 13253 kW

Supra în călzitor:

• -    Debit nominal de abur de 301 / h

• -    Setarea supapă de siguranță - supra în călzitor 76,5 bara

• -    Temperatura de supra încălzire - nominală de 520 ° C

• -    Setați temperatura de siguranța 540 • C

• -    Puterea nominală a cazanului: 5727 kW

• -    Capacitate totală nominală a cazanului pe biomasă: 25205 kW

• -    Randamentului cazanului și cantitatea gazului de ardere - în funcție de conținutul de umiditate al combustibilului - vezi calcul ardere închisa

  
  

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Perioada cu susținere            Perioada fără susținere

*----------------------------------X .... — — -  ,

15 ani                         10-15 ani

Propunere de finanțare prin credit bancar:

Modelul financiar calculează cu un aport propriu de 30% din valoarea totală, adică 6,0 M EUR, aportul minim acceptat de bănci pentru acest domeniu fiind de 25%. Creditul bancar folosit în modelul financiar de bază este în EUR, la o rată a dobânzii de Euribor + 6% (rată folosită este de 8,5%), la care se adaugă un comision de utilizare de 1,2%. Perioada de rambursare (în modelul de bază) este de 12 ani. Trebuie menționat că la stabilirea parametrilor creditului băncile țin cont de perioada minimă în care facilitatea poate fi rambursată în condiții de siguranță (rată ADSCR de 1,3).

Prognoza “certificateverzi” (preț de baza30J5 sau 40 €)

---CV 40

0.00

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE*

Alte soluții: - vezi Poster Basament Ta Cruzer Bacău 3 Prezentare biomasa

- ORC

70,00   ---------

B            Asocierea |    ~ BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3            ] Pag. 50 din 78         i

Anexa 14 - Diagrame Sankey

Figura 10 Diagramă Sankey pentru unitatea de cogenerare turbină cu abur (IMA1), pentru anul 2012

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Figura 14 Producție energie termică din grup cogenerare cu TG în 2010, 2011 și 2012

«2010 «2011 a2012

I_________________________ . -................... .... .........

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Asocierea B8OO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3            j Pag 53 din 78        j

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Anexa 15 - Prognoze utilizate pentru determinarea curbelor de clasate pentru următorii 23 ani

Unitati (MWh Van	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	2021	1011	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034	2035
Necesar anual de căldură total	1613 82,50	162.8 63,55	164.4 90.60	166.2 63.67	168.1 91,86	170.2 84,31	172.5 41,02	1749 61,99	177.5 56.34	180.3 33.19	183.2 92,56	186.4 43,55	189.7 86.18	193.3 29,57	197.0 82.84	201.0 46.00	205.2 28,16	2096 38.46	214.2 86,02	219.1 70.85	224.3 02,05	224.3 02,05	224.3 02,05
Din care CET	146.3 15,24	149.3 03,01	1509 30,07	152.7 03,13	154.6 31.33	156.7 23,78	158 9 80,49	161.4 01.45	163.9 95,80	166.7 72.66	169.7 32.02	172.8 83,02	176.2 25,65	179.7 69,04	183.5 22.31	187.4 85.46	191.6 67,63	1960 77.93	200.7 25,49	205.6 10,31	210.7 41,52	210.7 41,52	210.7 41,52
Din care CT	15.06 7,26	13.56 0.53	13,56 0.53	13 56 0,53	13 56 0.53	13.56 0,53	13.56 0.53	13.56 0,53	13.56 0,53	13.56 0,53	13.56 0.53	13.56 0,53	13.56 0,53	13.56 0.53	13.56 0,53	13.56 0.53	13.56 0.53	13.56 0.53	13.56 0,53	13.56 0.53	13.56 0.53	13.56 0.53	13.56 0,53
fanalii necesar de căldură	100.0 0%	100,9 2%	101,9 3%	103.0 2%	104.2 2%	105.5 2%	106.9 1%	108,4 1%	no.o 2%	111,7 4%	113.5 8%	115.5 3%	117.6 0%	119.8 0%	122,1 2%	124,5 8%	127,1 7%	129,9 0%	132,7 8%	135,8 1%	138,9 9%	138.9 9%	138.9 9%
Pierderi totale CET	134.3 29.75	159 8 61.76	113 1 22.72	80.11 6,14	56.78 9,44	40.29 0,54	2860 9,48	1742 7.09	17.70 7,21	1800 7.04	18.32 6.57	18.66 6,80	19.02 7.71	19.41 0,30	19.81 5.56	20.24 3.47	2069 5,04	21 17 1.23	21.67 3.05	22.20 0.48	22.75 4.51	22.75 4.51	22.75 4.51
Variații pietderi	100.0 0%	119.0 1%	84.21 %	59.64 %	42.28 %	29.99 %	21,30 %	12,97 %	13.18 %	13.41 %	13.64 %	13.90 %	14,16 %	14.45 %	14,75 %	15.07 %	15,41 %	15.76 %	16,13 %	16.53 %	16,94 %	1694 %	16,94 %
Energie termică livrata la gard de CET	278.1 89.02	309.1 64.77	264.0 52,79	232.8 19,28	211.4 20,77	1970 14,32	187 5 89,97	178 8 28,54	1817 03,01	184.7 79,70	188.0 58.59	191.5 49.81	195.2 53.36	199.1 79,34	203.3 37.87	207.7 28,94	212.3 62.67	217.2 49.16	222.3 98.54	227.8 10.79	233.4 96.03	233.4 96.03	2334 96.03
Energie termică livrata la gard de CT	22.22 8.28	20 00 5.45	14.00 3.82	14.00 3.82	14.00 3,82	14.00 3.82	14.00 3.82	14,00 3.82	14 00 3.82	14.00 3,82	1400 3,82	14.00 3.82	14 00 3,82	14.00 3.82	1400 3.82	14.00 3.82	14.00 3,82	14.00 3.82	14.00 3,82	14.00 3,82	14.00 3.82	1400 3.82	1400 3,82
Energie temucă total la gard	3004 17.30	329.1 70.22	278.0 56.60	246 8 23.09	225.4 24.59	211.0 18.13	201.5 93,79	192.8 32,36	195.7 06,83	198.7 83.51	202.0 62,41	205 5 53,63	209.2 57.18	213.1 83,16	217.3 41.68	221.7 32,76	2263 66,48	231.2 52,98	236.4 02,35	241.8 14,61	247 4 99.85	247.4 99.85	247.4 99,85
Vanalti energie termică livrata	100.0 0%	lll.l 3%	94,92 %	83.69 %	76.00 %	70.82 %	67,43 %	64,28 %	65,32 %	66,42 %	67,60 %	68,86 %	70,19 %	71.60 %	73.09 %	74.67 %	76,34 %	78.09 %	79.95 %	81.89 %	83,93 %	83,93 %	83,93 %
Energie termică total produsa	3866 60.06	429.7 13.83	367.0 11.85	323 5 99.82	293.8 57,64	273 8 33,84	260.7 34,77	2485 57,10	252.5 52,38	256 8 28.71	261.3 86,11	266.2 38,63	271.3 86,25	276.8 43,05	282.6 23.06	288.7 26,29	295.1 66,80	301.9 58,63	309.1 15.84	316.6 38.43	324.5 40,45	324 5 40.45	3245 40.45
Energie termică țabur+apa fierbinte p< consum propriu)	108.4 71.04	120.5 49,06	102.9 59,06	90.78 0.54	82.43 6,87	76 81 9.52	73.14 4,80	69 72 8,55	70.84 9,36	72.04 9.02	73.32 7,52	74.68 8.8)	76.13 2,89	77.66 3.71	79.28 5,19	80.99 7.35	82.80 4.13	84.70 9.46	86 71 7,30	88.82 7.64	91.04 4.42	9104 4.42	91.04 4.42
fanam consum imem	100.0 0%	lll.l 3%	94 92 %	83,69 %	76,00 %	70,82 %	67.43 %	64.28 %	65.32 %	66.42 %	67.60 %	68,86 %	70.19 %	71.60 %	73,09 %	74,67 %	76,34 %	78,09 %	79.95 %	81,89 %	83,93 %	83,93 %	83,93 %
fanați! datorate reabilitării rețelelor		105.8 0%	70,00 %	70.00 %	70.00 %	70.00 %	70,00 %	60,00 %	100.0 0%	100.0 0%	100.0 094	100,0 0%	100,0 0%	100.0 0%	100.0 0%	100.0 0%	100,0 0%	100,0 0%	100.0 0%	100.0 0%	100.0 0%	100,0 0%	100.0 0%
fanam bravări CT		90.00 %	100.0 0%	100.0 0%	100.0 0%	100,0 0%	100.0 0%	100,0 0%	100.0 0%	100.0 0%	100,0 0%	100,0 0%	100,0 0%	100,0 0%	100,0 0%	100,0 0%	100,0 0%	100.0 0%	100.0 0%	100.0 0%	100,0 0%	100.0 0%	100,0 0%
Raport pierderi-energie livrata CET	48.29 %	51,71 %	42.84 %	34.41 %	26,86 %	20,45 %	15,25 %	9,75%	9,75%	9,75%	9,75%	9,75%	9.75%	9,75%	9.75%	9,75%	9.75%	9.75%	9,75%	9.75%	9.75%	9.75%	9,75%

Anexa 17 - Rețele termice secundare, fără proiect, rămase de reabilitat: a.c.m.+ recirculare

Nr. crt.	Den. PT	cu/ fără PTh	Dn [mm] - conducte apă caldă de consum (acc)												TOT. Cond. acc+ rec [m]
			1/4"	1/2“	3/4"	1"	1 1/4"	1 1/2”	2”	2 1/2"	3"	4"	5”	6"
1	2	3	4	5	6	7	8	9 ,	10	11	12	13	14	15	16
1	PT1	fără PTh	0	0	44	150	187	86	244	0	0	0	0	0	711
2	PT2	fără PTh	0	0	347	282	275	607	383	147	0	0	0	0	2.042
3	PT3	fără PTh	0	0	0	252	334	165	42	0	0	0	0	0	793
4	PT5	fără PTh	0	0	889	1.407	486	454	109	0	0	0	0	0	3.346
5	PT6	fără PTh	0	0	0	867	278	442	675	109	0	0	0	0	2.372
6	PT8	fără PTh	0	0	93	295	655	685	327	0	0	0	0	0	2.056
7	PT 10	fără PTh	0	0	95	1.861	854	839	20	0	0	0	0	0	3.669
8	PT 12	fără PTh	0	0	0	32	202	1.300	385	0	0	0	0	0	1.919
9	PT 16	fără PTh	0	0	99	45	551	952	129	0	0	0	0	0	1.776
10	PT26	fără PTh	0	0	0	0	317	417	854	0	0	0	0	0	1.588
11	PT 30	fără PTh	0	0	0	200	206	200	167	0	0	0	0	0	772
12	PT 32	fără PTh	0	0	0	199	861	1.301	369	0	0	0	0	0	2.731
13	PT40	fără PTh	0	0	407	1.032	818	1.076	377	0	0	0	0	0	3.710

1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16
14	PT 41	fără PTh	0	0	1.056	1.041	666	787	371	0	0	0	0	0	3.921
15	PT42	fără PTh	0	0	1.736	1.409	297	844	169	0	0	0	0	0	4.455
16	PT44	fără PTh	0	0	437	1.410	1.317	699	224	0	0	0	0	0	4.087
17	PT45	fără PTh	0	0	1.072	977	518	171	242	0	0	0	0	0	2.979
18	PT 58	fără PTh	0	0	877	947	413	347	205	0	0	0	0	0	2.789
19		fără PTh	0	0	3.584	3.304	3.449	2.909	1 591	297	0	0	0	0	15.136
20	PT 61	fără PTh	0	0	451	670	733	225	464	0	0	0	0	0	2.544
21	PT64	fără PTh	0	0	481	379	459	482	42	0	0	0	0	0	1.843
22	PT79	fără PTh	0	0	648	754	670	186	20	0	0	0	0	0	2.278
23	PT84	fără PTh	0	0	616	734	461	1.502	56	0	0	0	0	0	3.368
24	PT 95	fără PTh	0	0	1.395	1.694	1.854	255	469	9	0	0	0	0	5.676
25	PT96	fără PTh	0	0	1.098	1.199	771	1.043	709	24	0	0	0	0	4.844
26	PT117	fără PTh	0	0	0	585	492	1.112	619	0	0	0	0	0	2.807
27	PT 151	fără PTh	0	0	1.873	2.056	907	762	461	0	0	0	0	0	6.058
28	PT 152	fără PTh	0	0	1.534	4.213	3.886	1.829	1.366	0	0	0	0	0	12.828
29	PT 153	fără PTh	0	0	855	1.941	303	808	518	0	0	0	0	0	4.424
30	PT 154	fără PTh	0	0	1.385	1.520	670	572	314	0	0	0	0	0	4.462
TOTAL			0	0	21.073	31.456	23.890	23.057	11.921	586	0	0	0	0	111.983

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Anexa 18 - Rețele termice secundare, fără proiect rămase de reabilitat: încălzire

Nr. crt.	Den. PT	cu/ fără PTh	Dn [mm] - traseu încălzire												TOTAL traseu încălzire [m]
			25	32	40	50	65	80	100	125	150	200	250	300
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16
1	PT1	fără PTh	20	120	47	165	58	0	0	0	0	0	0	0	410
2	PT2	fără PTh	151	169	377	269	171	43	42	0	0	0	0	0	1.222
3	PT3	fără PTh	61	130	94	30	93	0	0	0	0	0	0	0	409
4	PT5	fără PTh	417	47	84	130	35	340	388	0	0	0	0	0	1.440
5	PT6	fără PTh	0	403	169	334	451	137	63	0	0	0	0	0	1.557
6	PT8	fără PTh	0	98	129	153	314	181	48	0	0	0	0	0	923
7	PT10	fără PTh	0	370	332	116	98	351	443	114	10	0	0	0	1.834
8	PT 12	fără PTh	0	130	389	302	238	239	113	40	0	0	0	0	1.451
9	PT16	fără PTh	0	25	193	36	203	79	40	25	0	0	0	0	602
10	PT26	fără PTh	0	159	0	348	427	0	0	0	0	0	0	0	934
11	PT30	fără PTh	30	27	72	224	151	0	0	0	0	0	0	0	505
12	PT 32	fără PTh	0	66	176	413	211	374	238	96	0	0	0	0	1.574
13	PT40	fără PTh	0	598	111	409	544	196	189	0	0	0	0	0	2.048
14	PT41	fără PTh	151	351	300	170	281	271	251	185	0	0	0	0	1.960
15	PT 42	fără PTh	0	199	397	0	555	685	261	0	342	0	0	0	2.439
16	PT44	fără PTh	0	249	738	219	295	553	212	87	0	0	0	0	2.352

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până ia nivelul anului 2033 -ANEXE-

110   | 665 | 74 |   740   | 406 | 71 |    0    | 0 | 0 | 0 [ 0 | 2.066|

1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16
18	PT58	fără PTh	0	57	481	59	515	272	26	0	0	0	0	0	1.410
19	PT 59	fără PTh	1.710	1.907	862	836	815	517	499	571	189	0	0	0	7906
20		fără PTh	233	154	39	279	106	202	268	26	0	0	0	0	1.307
21	PT64	fără PTh	0	223	48	212	84	79	261	0	0	0	0	0	907
22	PT 79	fără PTh	0	0	528	84	81	143	198	106	0	0	0	0	1.140
23	PT 84	fără PTh	0	0	418	162	284	718	102	0	0	0	0	0	1.684
24	PT95	fără PTh	0	1.022	227	232	482	156	227	463	28	0	0	0	2.838
25	PT96	fără PTh	0	523	258	262	589	313	221	235	22	0	0	0	2.422
26	PT117	fără PTh	0	201	57	355	207	353	192	0	0	0	0	0	1.363
27	PT 151	fără PTh	0	849	736	191	1.270	381	0	0	0	0	0	0	3.426
28	PT 152	fără PTh	0	1.418	816	604	365	1.928	846	150	191	95	0	0	6.413
29	PT 153	fără PTh	0	552	73	334	647	156	228	277	0	0	0	0	2.266
30	PT 154	fără PTh	0	0	253	844	105	0	786	579	0	0	0	0	2.566
			2.773	10.157	9.066	7.846	10.416	9.073	6.213	2.954	782	95	0	0	59.375

Anexa 19 - Caracteristici tehnice ale soluțiilor propuse

Nr. crt	Varianta	Caracteristici tehnice soluție										Randament global sursa2*	Randament global soluție7*
		Echi		lamente				qglobal		Total
		Tip		n	P.°	qc	C	gelectric	ntermlc	P.e	qc
				[buc]	[MW.]	[MWt]	[MWhQ	%	%	[MW.]	[MWt]	%	%
1	Varianta 1 (scenariul existent din 2013/2014)	ciclu mixt gaze-abur	turbina cu gaze 31	1	7,33	-	-	88,70%		25,32	258,80	87,85% - 87,85% 88,82% - 88,82%	74,67% - 74,67% 72,46% - 81,71%
			cazan rec. ab. ®*	1	-	19,60	-
			turbina cu ab.s*	1	3.74	13,40	-
		turbina cu gaze ’»recuperator		1	14,25	22	-	27,00% | 41,20%
		cazan de apa fierbinte		1	-	3,00	-	93,20%
		cazan de apa fierbinte		1	•	116,30	-	94,20%
		cazan de abur industrial (CAI) 100 t/h		1	-	70,80	-	85,92%
		cazan de abur 10 t/h		2		13,70	-	92,00%
2	Vananta 2	ciclu mixt gaze-abur	turbina cu gaze31	1	7,33	-	-	88,70%		25,32	258,80
			cazan rec. ab. ®>	1	-	19,60	-
			turbina cu ab 51	1	3,74	13,40	-
		turbina cu gaze ” recuperator		1	14,25	22	*	34,58% | 41,20%
		cazan de apa fierbinte		1	-	3,00	-	93,20%
		cazan de apa fierbinte		1	-	116,30	-	94,20%
		cazan de abur industrial (CAI) 100 t/h		1	-	70,80	-	85,92%
		cazan de abur 10 t/h		2		13,70	-	92,00%
		Acumulator de căldură 6000mc 61		1			480

Nr. crt	Varianta	Caracteristici tehnice soluție										Randament global sursa21	Randament global soluție7*
		Echipamente						nglobal		Total
		Tip		n	P.e	qe	C	qelectric	ttermic	P.e	qe
				[buc]	[MW.]	[MW<]	[MWhJ	%	%	[MW.]	[MWQ	% 89.08% - 89,08%	%
3	Varianta 3	ciclu mixt gaze-abur	turbina cu gaze 31	1	7,33	-	-	88,70%		36,62	276,60		81,95% - 81,95%
			cazan rec. ab. ®>	1	-	19,60	-
			turbina cu ab.S)	1	3,74	13,40	-
		turbina cu gaze1) recuperator		1	14,25	22	-	34,58% | 41,20%
		cazan de apa fierbinte		1	-	3,00	•	93,20%
		cazan de apa fierbinte		1	-	116.30	-	94,20%
		cazan de abur industrial (CAI) 100 t/h		1	-	70,60	-	85,92%
		cazan de abur 10 t/h		2		13,70	-	92,00%
		CT biomasa pe cogenerare		1	7.3	17,80	-	20,00%|	72,00%
		Acumulator de căldură 6000mc		1			480

P.°	puterea electrica instalata
q°	puterea termică instalata
C	capacitatea de stocare energie termică calculat pentru 80 kwh/mc

'* turbina cu gaze de cogenerare

• ²¹ in primul și ultimul an ai perioadei de studiu

• ³¹ turbina cu gaze a ciclului combinat gaze-abur (nu livrează căldură consumatorilor)

• ⁴¹ inclusiv arderea suplimentara

• ^S)    puterea electrica maxima instalata și puterea termică maxim livrata la contrapresiunea urbana

®' puterea termică maxima instalata a cazanului de abur cu ardere suplimentara

• ⁷⁾    in primul și ultimul an ai perioadei de studiu, inclusiv reabilitarea relelor de termoficare

utilizând acumulatorul de căldură turbina de gaze are posibilitatea funcționarii la capacitatea nominala, astfel crescând eficien|a electrica al acesteia Randamentele sunt calculate la sarcini nominale!

Anexa 20 - Tratarea apei de adaos

Tratare apa

1.Definitii

• - Tratare apa : Complexul de lucrări pentru îndepărtarea din apa de adaos pentru cazane și rețea a impurităților solide, lichide (în general săruri) și gazoase (O2,N2,CO2, etc.)

• 2.    Principiu pentru alegerea componentelor de sistem

In vederea evitării coroziuni și a pierderilor de apa toate componentele sistemului de termoficare urbana trebuie concepute în asa fel în cât sa se evite intrarea aerului în circuit și sa se asigure un nivel minim de pierderi de agent termic.

• 3.    Materiale de sistem

Alegerea materialelor are o mare influenta asupra calității necesare a apei din sistem, respectiv calitatea apei impune folosirea unor materiale corespunzătoare. A se vedea cu titlu informativ: EN 10217-1. în cazul utilizării aluminiului și a aliajelor cu cupru, se va acorda atenție sporită.

• 5.    Presiunea în sistem (statică/ de repaos și dinamica) și rezerva de apa

Au trei funcții:

• -    Sa asigure presiunea statică și cea de lucru

• -    Sa compenseze variațiile de nivel cauzate de schimbările de presiune și temperatură

• -    Sa compenseze pierderile de agent termic

Alegerea tehnicii corespunzătoare are o influenta majora asupra duratei de viata a configurației.

Nota: în punctul cel mai inalt al configurației trebuie sa fie asigurată o suprapresiune de 0,5 bar (conform diagramei de presiune).

• 6.    Technici de operare

• -    cu apa de sistem săracă în săruri (până la demineralinizata)

• -    pericolul de O2 - coroziunea scade direct propotional cu scăderea conductivității electrice a apei de circuit II!

• -    cu apa de sistem bogata în săruri: se poate folosi numai când intrarea gazelor în circuit este eliminata complet Atentie la scăderea presiunii datorita schimbărilor de temperatura (diagrama de presiune !!!).

  H            Asocierea

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

  Revizia 3           u Pag 66 din 78        0

• 7.    Schimbarea în timp a parametrilor de funcționare

Datorita procesului de coroziune, a intrării aerului în sistem și a unor impurități, calitatea apei de sistem se schimba permanent Prin tratarea unei parti de cca. 3% /zi din volumul de apa din circuit se poate păstră un echilibru chimic necesar I

• 8.    Scoaterea din funcție a circuitului

In perioada de repaos trebuie asigurată presiunea statică în porțiunea de circuit afectata. O recirculare saptamanala a apei și un control permanent al parametrilor asigura un nivel stabil pentru calitatea apei din circuit Pentru opriri de lunga durata trebuie făcută condiționarea cu inhibitori de coroziune.

• 9.    Ridicarea nivelului de PH

Nivelul optim pentru PH este de 9,3!

• 10.    Eliminarea Oxigenului/Metode:

Folosirea de substanțe anorganice:

• -    Hidrazina N2H4. Atentie: trebuie evitat contactul direct cu apa potabila (proba de presiune I). Asigura formarea stratului de magnetite, contribuie la ridicarea PH-ului și protejează și circuitul de abur (este volatila)

• -    Sulfit de Natriu Na2SO3; se folosește numai la operarea cu apa de circuit bogata în săruri

Folosirea de substanțe organice: Trebuie avute în vedere rezultatele de reacție care trebuiesc la rândul lor neutralizate!

• 11.    inhibitori de coroziune:

Fosfate, silicate, amine, tanine, nitrite etc. Au un efect pozitiv numai în cazul suprafeței metalice absolut curate! Atentie: în prezenta oxizilor de fier accelerează procesul de coroziune!!!

• 12.    Marcarea apei de circuit

Este utilizata pentru depistarea pierderilor (rețea, folorirea nepermisa a apei din circuit etc.) de agent termic și se realizează cu URANINA (sare de Natriu) și PiRANINA (sare de Natriu) în proporție de 1:10 milioane!

• 13.    Controlul apei de circuit

în funcție de metoda de operare se recomanda respectarea parametrilor din tabelul de mai jos.

Din experiența practica de decenii din circuite de termoficare cu un regim chimic stabil, cu parametrii de funcționare stabili de-a lungul operării și fără pierderi de agent termic mai mari de 0,01 %/h din volumul de apa din rețea se recomanda următoarele:

• -    Valorile normale pentru Fe <0,10mg/I și Cu<0,01 mg/l

• -    Valoarea Ks8,2 (numita și valoare p) intre 0,05 și 0,2 mmol/l indica o valoare de PH intre 9 si 10,5

• -    Pentru circuite cu conținut bogat de săruri ajunge dozarea de fosfat la max. 10 mg/l

• -    Apa de analizat trebuie sa fie colectatei dintr-o conducta vertical printr-o conducta de otel inoxidabil cu o secțiune de cca. 1/3 în comparative cu conducta principal, fără inbinare prin fiansa și asigurată cu un ventil cu bifa

  |            Asocierea }    ~ 3BDO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

  '   " ........I Revizia 3           1 Pag. 68 din 78         j

Anexa 21 - Hidrazină

Hidrazina N2H4

• 1.    Pentru tratarea chimica a apei după degazarea termică

• 2.    Are un spectru de acțiune foarte larg

• •    Accelerează și facilitează formarea stratului de magnetita

• -    Leaga chimic oxigenul existent ramas după degazare , iar produsele de reactive sunt azotul și apa ! (N2H4 + 02 = N2 +2H2O)

• -    Ridica PH-ul (efect alcalin)

• -    Efect de reducere a reacției de oxidare (efect inhibitor)

• -    Reduce aglomerarea de oxizi se fier pe suprafețele de transmitere căldură cu intensitate mare îmbunătățește efectul depunerii slam-ului

• 3.    Este permisa folosirea în cazul când apa din circuitul de termoficare nu este folosită ca apa calda menajera.

• 4.    Concret: Folosire în rețeaua primară după proba anuala de presiune pentru schimbătoarele de căldură ! Pentru rețeaua de distribuție trebuie făcut un studiu de detaliu.

  1            Asocierea |     3BDO

  Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Anexa 22 - Filtru magnetic de protecție a sistemului terțiar

Filtru magnetic de protecție rețea consumator

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Anexa 23 - Redimensionare rețea primara

Centralizator rețea Primară existentă

Diametru (mm)	Lungime (m)		Total lungime (m)
	subterana	supraterana
40	59		59
50	90		90
65	165		165
80	702	218	920
100	601		601
125	1799	147	1946
150	2246	815	3061
200	3572	632	4204
250	2992	526	3518
300	2393	696	3089
350	2287	157	2444
400	1799	1925	3724
500	1595		1595
700	2089	315	2404
800	1920	1339	3259
1000		2068	2068
1x200,2x125		47	47
1x400,2x250	175		175
1x600,2x400		2067	2067
Total	24484	10952	35436

Costuri rețea primară subterană ²

Preț unitar actual	euro/m traseu
800	2208
700	1721
600	1653
500	1300
400	992
300	748
250	712
200	407
150	380
100	239
80	196
65	188
50	180
40	175
20	150

K            Asocierea |      3BDO ~

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3 Pag. 71 din 78

Investiție retehnologizare rețea primară subterană redimensionată

Diametru (mm)	Lungime (m)	Preț unitar euro/m	euro
20	10	150	1500
40	459	175	80325
50	235	180	42300
65	0	188	0
80	1601	196	313395,75
100	2159	239	514921,5
125	0	-	0
150	6074	380	2309638,5
200	4336	407	1765836
250	2421	712	1723146,8
300	3074	748	2298583,5
350	213	875	186375
400	1249	992	1239320,3
500	2123	1300	2759369,3
600	355	1653	586815
800	0	2208	0
1000	0	-	0
1x200,2x125	0	-	0
1x400,2x250	175	992	173643,75
1x600,2x400	0	-	0
TOTAL			13.995.170

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Jnvestiție necesară pentru rețea primară supraterană (noduri 201-211)

Diametru (mm)	Preț unitar euro/m	Lungime (m)	euro
20	112,5
40	131,25
50	135
65	141
80	147
100	179
125	0
150	285
200	305
250	534
300	561	409	229372,3125
350	656,25
400	744	716	532838,25
500	975	942	918273,375
600	1240
800	1656
1000	1875
Total			1.680.483,94

Date de calcul actualizate rețea Primară

	Magistrala	Noduri	Debit (t/h)	Diametru existent DN (mm)	Lungime L(m)	Tip tronson	Viteza (m/s)	Vitoptima (m/s)	Diametru nou DN (mm)
	MTO	200-300	5297,18	1000	2068	suprateran	2,93	3,0	800
		300-279	88,37	150	206	suprateran			-
		279-PT18	88,37	150	80	subteran	1,39	1,6	150
•	MT1	600-271	2538,14	800	243	suprateran	2,49	2,75	600
		271-283	244,76	300	261	suprateran		-	-
		283-PT31	244,76	250	235	suprateran		-	-
		271-500	2293,38	800	259	suprateran			•
		500-501	2293,38	800	56	subteran	2,25	2,75	600
		501-256	24,55	200	78	suprateran		-	-
		256-257	24,55	150	240	subteran	0,87	1,29	100
		257-PTSC8	2,87	150	37	suprateran		-	-
		257-258	21,68	150	45	subteran	0,77	1,29	100
		258-PT3O	21,68	150	42	subteran	0,77	1,29	100
		501-301	2268,84	800	139	subteran	2,23	2,75	600
		301-PT16	48,35	150	59	suprateran		-
		301-302	2220,48	800	160	subteran	2,18	2,75	600
		302-351	246,77	250	349	subteran	1,40	1,99	250
		351 PT9	103,38	200	5	subteran	1,63	1,6	150
		351-352	143,39	200	409	subteran	1,27	1,8	200
		352-PT11	143,39	200	168	suprateran			-
		302-502	1973,71	800	1079	subteran	2,79	2,50	500
		502-PT Liceu Ped.	13,30	125	302	subteran	0,74	1,09	80
		502-503	1960,41	800	837	suprateran		•	-
		503-552	146,37	200	560	subteran	1,29	1,8	200
		552-PT 76 parc	40,37	125	190	subteran	1,43	1,29	100
		552-PT78	106,00	150	250	subteran	1,67	1,6	150
		503-248	1814,04	800	164	subteran	2,57	2,35	500
		248-PT79	35,02	125	244	subteran	1,24	1,29	100
		248-247	1779,03	800	163	subteran	2,52	2,35	500
		247-PT94	40,35	65	20	subteran	1,43	1,29	100
		247-272	1738,68	800	97	subteran	2,46	2,50	500

h            Asocierea EPMCzr.^'si	Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la	Revizia 3           1
	nivelul anului 2033	Pag. 74 din 78         j
|     BBDO	-ANEXE-

Magistrala	Noduri	Debit (t/h)	Diametru existent DN (mm)	Lungime L(m)	Tip tronson	Viteza (m/s)	Vit.optima (m/s)	Diametru nou DN (mm)
MT4	272-504	1161,16	800	62	subteran	1,87	2,50	500
	504-340	1161,16	700	558	subteran	1,87	2,50	500
	340-PT84	18,84	80	213	subteran	1,04	1,09	80
	340-246	1142,32	700	280	subteran	2,53	2,35	400
	246-PT L Ferd.	15,35	125	270	subteran	0,85	1,09	80
	246-505	1126,97	700	20	subteran	2,49	2,35	400
	505-PT AGM	0,99	100	75	subteran	0,22	0,53	40 1
	505-506	1125,98	700	212	subteran	2,49	2,35	400  |
	506-PT42	41,68	125	207	subteran	1,48	1,29	100 4
	506-243	1084,29	700	737	subteran	2,40	L 2,35	400
	243-244	487,51	300	140	subteran	1,92	2,15	300
	244-PT44	43,35	250	89	subteran	1,53	1,29	100
	244-291	444,16	300	115	subteran	1,75	2,15	300
	291-PT117	63,16	150	91	subteran	0,99	1,6	150
	291-550	381,00	300	282	subteran	1,50	2,15	300
	550-551	250,11	200	355	subteran	1,42	1,99	250
	551-PT119 Miorița 2	83,37	125	182	subteran	1,31	1,6	ISO
	551-PT121 Miorița 3	166,74	125	304	subteran	1,48	1,8	200
	550-516	130,89	300	148	subteran	1,16	1,8	200
	;    516-PT153	34,18	150	80	subteran	1,21	1,29	100
	516-245	96,71	300	160	subteran	1,52	1,6	150
	245-PT151	38,35	250	301	subteran	1,36	1,29	100
	245-PT152	58,36	250	188	subteran	0,92	1,6	150 4
	243-515	33,35	300	110	subteran	1,18	1,29	100
	515-PT45	33,35	250	34	subteran	1,18	1,29	100
	243-239	563,44	700	247	subteran	2,22	2,35	400
	239-PT115	49,35	250	281	subteran	0,78	1,6	150
	239-507	514,08	700	35	subteran	2,02	2,15	300
	507-231	514,08	700	315	suprateran	-	-	-
	231-230	157,26	400	197	suprateran	-	-	-
	230-229	157,26	400	297	suprateran	-	-	-
	229-228	157,26	400	576	subteran	1,39	1,8	200
	228-240	110,58	350	120	subteran	1,74	1,6	,    150
	240-PT41	48,35	250	96	subteran	0,76	1,6	150

Asocierea E!M =- 53 ~ 8800

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3           j Pag. 75 din 78

Magistra'a	Noduri	Debit (t/h)	Diametru existent DN (mm)	lungime Hm)	Tip tronson	Viteza (»n/s)	Vit.optima (m/s)	Diametru nou DN (mm)
MT4	240-241	62,22	350	60	subteran	0,98	1,6	150
	241-508	62,22	350	291	subteran	0,98	1,6	150
	508-PTSc. Gen Nr. 2	3,86	80	39	subteran	0,85	0,8	40
	508-553	58,36	350	47	subteran	0,92	1,6	ISO
	553-276	43,35	350	29	subteran	0,68	1,6	150
	276-PT43	43,35	250	65	subteran	1,53	1,29	100
	553-554	15,01	80	320	subteran	0,83	1,09	80
	554-MT71/1	5,28	50	90	subteran	0,75	0,88	50
	554-MT71/2	9,73	65	145	subteran	1,38	0,88	50
	228-227	46,69	400	272	subteran	0,73	1,6	150
	227-PT4O	46,69	250	159	subteran	0,79	1,6	150
	231-232	356,82	400	143	suprateran	-	-
	232-238	18,34	200	60	suprateran	-	-	-
	238-277	18,34	150	170	subteran	1,01	1,09	80
	277-PT58	18,34	125	100	subteran	1,01	1,09	80
	232-233	338,48	400	399	suprateran	-	-	-
	233-234	338,48	350	531	subteran	1,92	1,99	250
	234-PT59	65,03	150	40	suprateran	•		•
	234-335	273,45	350	405	subteran	1,55	1,99	250
	335-PT64	41,68	250	250	subteran	1,48	1,29	100
	335-336	231,77	350	123	subteran	1,31	1,99	250
	336-PT61	65,03	250	28	suprateran	-	-	-
	336-337	166,74	350	94	subteran	1,475	1,8	200
	337-PT62	66,70	200	222	subteran	1,049	1,6	150
	337-PT63	100,04	250	295	subteran	1,573	1,6	150
MT3	201-510	1224,71	400	115	suprateran	-	-	-
	51O-PT28	45,02	125	147	suprateran		-	•
	510-260	1179,69	400	95	suprateran	*	-	-
	260-512	102,15	80	112	suprateran	-		-
	512-PT AS 130	2,11	80	2	suprateran		-	•
	512-PT26	100,04	80	104	suprateran	-	-	-
	260-261	1077,54	400	151	suprateran	-	-
	261-262	1077,54	400	28	suprateran	-	-
	262-263	1077,54	400	350	suprateran	•	•	-
	263-513	209,73	300	87	subteran	1,86	1,8	200
	513-PT Biserica	2,79	40	31	subteran	0,62	0,8	40
	513-284	206,94	300	422	subteran	1,83	1,8	200

Q            Asocierea	Reactualizarea strategiei de alimentare cu	Revizia 3           n
EPMCSSSs^3	energie termică a Municipiului Bacău, până la
	nivelul anului 2033	Pag. 76 din 78         ]
|     3BDO	-ANEXE-

Magistrala	Noduri	Debit (t/h)	Diametru existent DN (mm)	Lungime L(m)	Tip tronson	Viteza (m/s)	Vit.optima (m/s)	Diametru nou DN (mm)
MT3	284-PT35	127,07	200	181	subteran	2,00	1,6	150
	284-514	79,87	250	509	subteran	1,26	1,6	150
	514-285	79,87	200	94	subteran	1,26	1,6	150
	285-PT33	79,87	150	10	subteran	1,26	1,6	150
	263-264	867,81	400	150	suprateran	-	-	-
	264-PT19	146,73	250	236	subteran	1,30	1,8	200
	264-265	721,08	350	157	suprateran	-	-
	265-266	721,08	350	213	subteran	2,08	2,25	350 7
	266-267	180,08	300	76	subteran	1,59	1,8	200 J
	267-PT29	100,04	150	43	subteran	1,57	1,6	150
	267-PT2O	80,03	150	171	subteran	1,26	1,6	150
	266-268	541,01	350	234	subteran	2,13	2,15	300
	268-353	65,08	200	120	subteran	1,10	1,6	150
	353-PT centru nr.3	13,09	80	130	subteran	0,72	1,09	80
	353-354	51,99	200	30	subteran	1,84	1,29	100
	354-PT22	49,19	200	10	subteran	1,74	1,29	100
	354- PT Logoped	2,80	40	28	subteran	0,62	0,8	40
	268-341	475,93	350	140	subteran	1,87	2,15	300
	341-PT21	41,68	200	10	subteran	1,48	1,29	100
	341-342	434,24	300	196	subteran	1,71	2,15	300
	342-349	434,24	300	138	subteran	1,71	2,15	300
	349-518	434,24	250	40	subteran	1,71	2,15	300 V
	518-PT25	60,69	100	516	subteran	1,02	1,6	«0 ,4
	518-519	373,55	1x400,2x250	175	subteran	1,47	2,15	300
	519-PT Perom	0,39	100	10	subteran	0,35	0,8	20
	519-350	373,16	300	115	subteran	1,47	2,15	300
	350-PT Aerostar	370,05	300	345	subteran	1,45	2,15	300
	350-PT Star(710)	3,11	200	286	subteran	0,69	0,8	40
MT5	272-286	577,51	500	430	subteran	2,27	2,35	300
	286-PT69	142,58	200	43	subteran	1,26	1,8	200
	286-287	434,94	500	442	subteran	1,71	2,15	300
	287-PT95	123,07	200	173	subteran	1,94	1,6	150
	287-288	311,87	500	217	subteran	1,77	1,99	250
	288-PT96	142,71	200	24	suprateran	-	-	-
	288-289	169,16	500	506	subteran	1,50	1,8	200
	289-PT97	169,16	200	99	subteran	1,50	1,8	200

Asocierea 1     3BDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3            j Pag. 77 din 78

o *	Magistrala	Noduri	Debit (t/h)	Diametru existent DN (mm)	lungime l(m)	Tip tronson	Viteza (m/s)	Vitoptima (m/s)	Diametru nou DN (mm)
	MT2	201-202	1445,95	1x600,2x400	30	suprateran	2,05	2,50	500
		202-203	1445,95	1x600,2x400	257	suprateran	2,05	2,50	500
		203-204	1445,95	1x600,2x400	191	suprateran	2,05	2,50	500
		204-PT15	116,72	1x200,2x125	47	suprateran	-	-	-
		204-205	1329,23	1x600,2x400	245	suprateran	1,88	2,50	500
		20S-249	75,03	150	155	suprateran	•	-	-
		249-PT17	75,03	150	180	subteran	1,18	1,6	150
		205-206	1254,20	1x600,2x400	219	suprateran	1,78	2,50	500
		206-PT14	156,73	200	262	suprateran	-	-	-
		206-280	1097,47	1x600,2x400	101	suprateran	2,43	2,35	400
		28O-PT13	129,27	200	40	suprateran	-	-	-
		280-207	968,20	1x600,2x400	10	suprateran	2,14	2,35	400
		207-PT12	46,69	150	218	subteran	0,73	1,6	150
		207-281	921,51	1x600,2x400	505	suprateran	2,04	2,35	400
		281-PT27	128,07	200	91	subteran	2,01	1,6	150
		281-208	793,44	1x600,2x400	100	suprateran	1,75	2,35	400
		208-296	277,84	400	181	subteran	1,57	1,99	250
		296-PT10	131,11	200	168	subteran	1,16	1,8	200
		296-509	146,73	400	300	subteran	1,30	1,8	200
		509-PT7	80,03	200	158	subteran	1,26	1,6	150
		509-223	66,70	400	210	subteran	1,05	1,6	150
		223-PT54	66,70	150	150	subteran	1,05	1,6	150
		208-209	515,60	1x600,2x400	180	suprateran	2,03	2,15	300
		209-PT32	53,86	150	250	suprateran	-	-	-
		209-210	461,75	1x600,2x400	174	suprateran	1,82	2,15	300
		210-211	461,75	1x600,2x400	55	suprateran	1,82	2,15	300
		211-278	75,03	150	30	suprateran		-	-
		278-221	75,03	150	121	subteran	1,18	1,6	150
		221-222	75,03	150	32	subteran	1,18	1,6	150
		222-PT6	75,03	150	38	suprateran	-	-	-
		211-212	386,71	400	180	subteran	2,19	1,99	250
		212-PT24	15,22	150	84	subteran	0,84	1,09	80
		212-213	371,49	400	80	subteran	2,10	1,99	250
		213-218	224,76	200	30	subteran	1,99	1,8	200
		218 PT5	83,04	150	35	subteran	1,31	1,6	150

__J

Asocierea wnncmMu BBDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termica a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 3           1 Pag 78 din 78         |

Magistrala	Noduri	Debit (t/h)	Diametru existent DN (mm)	Lungime L(m)	Tip tronson	Viteza (m/s)	Vit.optima (m/s)	Diametru nou DN (mm)
MT2	218-219	141,73	200	90	subteran	1,25	1,8	200
	219-220	141,73	200	114	subteran	1,25	1,8	200
	220-PT4	141,73	200	15	subteran	1,25	1,8	200
	213-214	146,73	300	59	subteran	1,30	1,8	200
	214-215	146,73	300	228	suprateran	-	-	-
	215-PT2	50,02	200	120	subteran	0,79	1,6	150
	215-216	96,71	300	207	suprateran	-	-	' (
	216-PT1	30,01	150	192	subteran	1,06	1,29	100 v
	216-217	66,70	250	263	suprateran	-	-
	217-PT3	18,34	150	12	subteran	1,01	1,09	80 C
	217-PT8	48,35	200	114	subteran	0,76	1,29	150   |

Asocierea 3BDO

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până Ia nivelul anului 2033 -ANEXE-

Revizia 4           1 Pag. 1 din l

Anexe Calcule Strategie Termoficare

OPIS

• 1.    Anexa 1 - Caracteristicile tehnice ale soluțiilor existente și variantelor propuse

• 2.    Anexa 2 - Comparație centrale de cvartal și microturbine

• 3.    Anexa 3 - Calculul modulelor de bloc

• 4.    Anexa 4-* Calculul necesarului termic (modernizare centrale termice)

• 5.    Anexa 5 - Centralizator opțiuni propuse pentru centralele termice

• 6.    Anexa 6 - Investiții modernizare centrale termice

• 7.    Anexa 7 - Comparație centrale termice - motoare termice

• 8.    Anexa 8 - Costuri investiție motoare termice

• 9.    Anexa 9 - Puteri instalate lucrări noi

• 10.    Anexa 10 - Reabilitare rețele termice primare

• 11.    Anexa 11 - Reabilitare rețele termice secundare ACM (apă caldă menajeră)

• 12.    Anexa 12 - Reabilitare rețele termice secundare încălzire

• 13.    Anexa 13 - Calcul rețea termoficare

• 14.    Anexa 14- Acumulator de căldura

• 15.    Anexa 15 - Calcule panouri fotovoltaice

• 16.    Anexa 16 - Calcule panouri solare

• 17.    Anexa 17 - Investiții reabilitate termică fond locativ

• IS. Anexa 18 - Calcul costuri rețea transport Bacău (POS Mediu 2 - propunere) compusă din:

• •    Anexa calcule 18a - Centralizator costuri

• •    Anexa calcule 18b - Actualizare debite rețea transport

• •    Anexa calcule 18c - Situație existentă. Date calcul.

• •    Anexa calcule 18d - Calcul economie energie

• •    Anexa calcule 18e - Rețea transport actualizată. Calcule dimensionare

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

-Anexe Calcule-

Caracteristici tehnice soluții

Nr. crt	Varianta	Caracteristici tehnice soluție										Randament global surea1*	Randament global soluție”
		Echipamente						rigle bal		Total
		Tip		n	P.'	o'	C	Qelectric	flterniic	P.‘	l d'
				[bucj	[MWJ	[MWJ	[MWhJ	%	%	EEBIEE51		%	%
1	Varianta 1 (scenanul existent din 2013/2014)	adu mixt gaze-abur	turbina cu gaze ”	1	7.33	•	-	88.70%		25.32	258.80	68.02%    -    88.02%	74.81%    -    74.81%
			cazan rec. ab 6141	1	-	19.60	-
			turbina cu ab.51	1	3.74	13.40	-
		turbina cu gaze’1		1	14.25	22	-	31.00%	38 50%
		cazan de apa fierbinte		1	-	3.00	-	93.20%
		cazan de apa fierbinte		1	•	11630	-	94.20%
		cazan de abur industrial (CAI) 100 Vh		1	-	70.80	-	85.92%
		cazan de abur 10 Vh		2		13.70	•	92.00%
2	Varianta 2	ddu mixt gaze-abur	turbine cu gaze 31	1	7.33	-	-	88.70%		25.32	258.80	88.82%   -    88,82%	72.46%    •    81,71%
			cazan rec. ab.31	1	-	19.80	-
			turbina cu ab.51	1	3.74	13.40	-
		turbina cu gaze11		1	14.25	22	•	34.56% |	41.20%
		cazan de apa fierbinte		1	•	3.00	-	93.20%
		cazan de apa fierbinte		1	-	116.30	-	94.20%
		cazan de abur industrial (CAI) 100 Vh		1	-	70.60	-	85.92%
		cazan de abur 10 Vh		2		13.70	-	92.00%
		Acumulator de căldură 6000mc ”		1			480 00
3	Varianta 3	ciclu mixt gaze-abur	turbina cu gaze 31	1	7.33	-	-	88.70%		30.1	270 93	87.60%    -    87.60%	80.59%    -    80.59%
			cazan rec. ab. **	1	-	1960	-
			turbina cu ab.	1	3.74	1340
		turbina cu gaze ’’		1	14.25	22	•	34.58% | 41.20%
		cazan de apa fierbinte		1	-	3.00	-	93.20%
		cazan de apa fierbinte		1	•	116.30	-	94.20%
		cazan de abur industrial (CAI) 100 Vh		1	-	70 60	-	85 92%
		cazan de abur 10 Vh		2		13.70	•	92.00%

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termici a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

-Anexe Calcule-

Nr. crt.	Varianta	Caracteristici tehnice soluție									Randament global sursa1*	Randament global soluție’’
		Echipamente					qglobal		Total
		Tip	n	P.*	4*	C	rielectric	Rtermic	P.'	q‘
			[buc]	[MWJ	[MWJ	[MWhJ	%	%	i 0414^1 ffWl		%	%
3	Varianta 3	CT biocnasa cogenerare turbina abur 9J* 10»	1	4.78	12.13	-	18.96%	48.13%	30.1	270.93	87.60%	80 59%        80.59%
		Acumulator de căldura 6000mc "	1			48000

puterea electrica instalata puterea termica instalata capacitatea de stocare energie termica calculat pentru 80 kwh/mc

” turbina cu gaze cu cazan recuperator - cogenerare

• ²¹ randamentul global al configuaraliei pentru primul si ultimul an (2014,2035)

” turbina cu gaze a ciclului combinat

• •> turbina cu gaze a ciclului combinat inclusiv arderea suplimentara

• ⁵¹ puterea maxima electrica si termica pentr contrapresiunea urbana

• •i puterea termica maxima Instalata a cazanului de abur cu antero suplimentara

⁷¹ randamentul global al configuaraliei pentru primul si ultimul an (2014,2035) Inclusiv reabilitarea rețelelor de termoficare

⁸¹ acumulator căldura pentru funcționarea permanenta cogenerare la capacitatea nominala

" puterea electrica medie cogenerare plus condensat», conform curba de sarcina, a se vedea MP anexa 2

puterea termica cogenerare conform curba de sarcina, a se vedea MP anexa 2

icău, până la nivelul anului 2033

Nr. crt.	Denumire CT cu cogenerare mlcroturbine cu gaze	Putere termica Instalata (MWt)	Enetgle termica facturate 2012 (MWh)	Energie termica total facturate maxim larna/luna 2012 (MWh)	Ore funcționare furnizare încălzire maxim iamn/luna 2012	Ore funcționare furnizare a.c.m. maxim larna/luna 2012	Putere* termica necesar* (MWt)	Puterea termica totali (inclusiv pierderi) (MWt)
1	MT 3 Miorița	21.63	3,113.00	834.25	645.00	314.00	1.24	1.74
2	MT Grup Școlar	10.47	4,019.09	1,132.91	631.00	433.00	1.69	2-56

Luna	Necesar termic 3 Miorița (MWh)	Necesar termic Gr. Școlar (MWh)	ore de funcționara pentru acoperiș rea necesarului Miorița	Ore de funcționara pentru acoperiarea necesarului Gr. Scotar	Căldură maxima necasara 3 Miorița (MWt)	Căldura maxima necasara Gr. Școlar (MWt)	Capacitate de încărcare MTG Miorița	Capacitate de incarnare MTG Gr. Școlar	Coeficient en. el. in funcție de Încărcare Miorița	Coeficient en. el. in funcție de incarcare Gr. Școlar	En. el. produsa Miorița MWh	En. El. produsa Gr. Școlar MWh
Ianuarie	64933	878.89	575	530	030	1.22	50.81%	68.77%	18.43%	2436%	9538	157 63
Februarie	834.25	1432.91	645	631	1.16	1.57	65.28%	88.65%	2341%	30.93%	17337	307499
Martie	439.88	608.67	374	352	0.61	035	M.4ÎX	47.63%	13.02%	1738%	».7S	5LT2
Aprilie	120.65	251.56	127	118	0.17	035	944%	19.68%	4.77%	415*	101	336
Mal	13.58	40.66	0	0	0.02	0.06	1.06%	3.18%	2.00*	2.70%	0.00	CLOO
iunie	8.71	14.92	0	0	0.01	0.02	0.68%	1.17%	1.88%	2.04%	ooo	Xxx
Xxxxx	13.63	0.00	0	0	0.02	0.00	1.07%	0.00%	2.00%	1.65%	CIOC	030
August	11.61	0.00	0	0	0-02	0.00	0.91%	om*	1.95%	1.65%	UDO	<100
Septembrie	10.98	9.01	0	0	0.02	0.01	036%	0.71%	1.94%	1-88%	0-00	tioo
Octombrie	31.95	199.87	335	394	0.04	0.28	2.50%	15.64%	2 48*	6-82%	037	746
Noiembrie	410.61	60631	335	394	057	0.84	32.13%	47.48%	12.26%	17.33%	2343	5736

। Decembrie	668.68	884.96	492	570	0 79      |      1.25      |   44 50%   |     69 25%    |     16.35%     |    2452%			6333   |  17LS0
Total/an	3413.86           4,628.26        2.88300         2.989 00           1.16            1.57          20.30%        3048%          836%          11.62%							387.14      756^1
	MIoMurtik» (iu			i-----                  -   '         -          ~                  -                                  -- ---- i
	Puterea electric* instalata	i.Doo.00	kW	1480.00
	Consum specific de combustibil	10.90	MJ/kWh			*         energie electrica termica / ,            Miorița șl Gr. Școlar
	eficienta electrica	33.03%
	căldura gazelor de ardere la 1B0X	7,100.00	MJ/h
	Randament cazan recuperator	90.00%					' \ __________...... /
	Puterea termica livrata la consumatori
Tabel comparație		1.775.00	kW	— I      . \                                 /
	Costuri de operare	0.03	</kWh				/ \ \ / V \                 -En. El produsa Gr. icolar MWh
	Costuri de investiție	UXD.M	C/kW
	Cost instalate compresor	50,000J»	€	600
							“AX                       /
	Cost legare la SEN	150,000.00	€
	funcționare cu CTri ai mlaoturiiine de gat				\ \ /
	CTMiortt» uittut	MTG Miorița	CT Gr. Școlar eidstent	M7G Gr. Școlar	400 00 r
							-Al-=X
Cos tun de operare si intre tinere CT [€)	81,410.00	1X202.78	73,290.00	11.202.78		200.00
Costuri de Operare $1 intre tinere MTGtC]	0.00	11,61*06	0.00	22,698.25				- z z
							S Z   f      f 'f f f
Costuri investiții	0.00	1400.000.00	0.00	1,200,000.00
Costuri combustibil (C/MWh|	1S5.69Z99	90.833.33	231.45447	90,833.33
Pretenerj* termica fara subvenții (C/MWh)	74.21	74.21	74.21	74.21
Preten. ei. (C/MWh)	0.00	90.00	0.00	90.00
bonusde cogenerare	0.00	44.00	nor	44.00
piața libera	0.00	46.00	0.00	46.00
Venituri en. et	x.00	34,842.18	0.00	68,094.75
Venituri en. Termica	231,092-28	231,092.28	343,543.67	343.543.67
CashFtow	*6,010.71	163,898.35	38,79919	309,60231
Termen de recuperare a investitlitor                7.06      ani                        <43					am

23	Blocnr.34, P+4, sc A .8, »tr. Mioriței nr.34	175	10000	17.5
24	Bloc nr.38, P+10, sc. A, slr. Mioriței nr.38	250	10000	25
25	Bloc nr.40, P+10, sc A, str. Mioriței nr.40	250	10000	25
26	Blocnr.2, P+4. sc.A, str. Prieteniei nr.2	87.5	10000	8.75
27	Bloc nr.3. P+4, sc. A ,B.C,O. str. Prieteniei nr.3	350	toooo	35
28	Bloc nr.4, P+4, sc. A, str. Prieteniei nr.4	87.5	10000	8.75
29	Bloc nr.5, P+4, sc. A ,B, str. Prieteniei nr.5	175	toooo	17.5
30	Bloc nr.6, P+4, sc. A. slr. Prieteniei nr.6	87.5	toooo	8.75
31	Bloc nr.8, P+4, sc. A, str. Prieteniei nr.8	87.5	10000	8.75
32	Bloc nr.10, P+4, sc. A ,8, str. Prieteniei nr. 10	175	10000	17.5
33	Bloc nr.t2, P+4, sc. A ,B, str. Prieteniei nr.12	175	10000	17.5
34	Blocnr.2.P+4,sc.A.B.C.D, str.Vulturuluinr.2	350	1O00O	35

TOTAL 3 Miorița		6806.25	680.626
CT 3/5 Aroneanu
1	Bloc nr.4, P+4, sc.G ,H, slr. Erou Gheorahe nr.4	175	10000	17.5
2	Bloc nr.12. P+4, sc. A.B.C.D.E. slr. MlhalVUeazu nr.12	437.5	10000	43.75
3	Bloc nr.5. P+4, scA ,B,C. str. Petro Rare a nr.5	282.5	10000	2825
4	Blocnr.7, P+4. sc.A ,B. str. Petro Rare s nr 7	175	10000	17.5
5	Bloc nr.9. P+4, sc.A .8. str. Petro Rare s nr.9	175	10000	17.5
6	Bloc nr.10. P+4, scA ,B,C,D. str. Petro Rare s nr.1O	350	10000	35
7	Bloc nr.12, P+4, scA ,B,C, str. Petro Rare s nr.12	262.5	toooo	2625
	TOTAL 3/5 Aroneanu	1837.5		183.75
CT1 Parc
1	Blocnr.1, P+2+D, sc. A ,B. str. Aleea Parcului nr.1	100	10000	10
2	Bloc nr.2, P+2+0, sc. A ,8, str. Aleea Parcului nr.2	100	10000	10
3	Bloc nr.4, P+2+D, sc A ,B, str. Aleea Parcului nr.4	100	toooo	10
4	Blocnr.8, P+2, sc. A ,8, str. Aleea Parcului nr.8	82.5	10000	625
5	Bloc nr 8, P+2+D, sc. A ,8, str. Aleea Parcului nr.8	100	10000	10
6	Bloc nr.10, P+2+D, sc. A ,B, str. Aleea Parcului nr.1O	100	10000	10
7	Bloc nr.12. P+2+D, sc. A ,B. str. Aleea Parcului nr.12	100	toooo	10
8	Bloc nr.14, P+2, sc. A ,B, str. Aleea Parcului nr 14	62.5	10000	625
9	Blocnr.16, P+2+D, sc. A .8, str. Aleea Parcului nr.16	100	10000	10
10	Bloc nr.18. P+3, sc A .B,C, str. Aleea Parcului nr.18	150	10000	15
11	Blocnr.10, P+4, sc. A ,B,C,O,E.F, str. M arasesti nr.10	525	10000	52.5
12	Bloc nr.12. P+4, sc. A ,B,C.D,E,F,G, str. M arasesti nr.12	812.5	10000	61.25
13	Bloc nr.18, P+2, sc A ,B, str. Marasestl nr.18	62.5	10000	8.25
14	Bloc nr.25, P+2, sc. A ,8, str. Razboienl nr.25	62.5	10000	6.25
15	Bloc nr.40. P+4, sc. A, str. Razboieni nr.4O	87.5	10000	8.75
16	Blocnr.44, P+4, sc A, str. Razboienl nr.44	87.5	toooo	8.75
17	Bloc nr.48, P+4, sc A, str. Razboienl nr.48	87.5	10000	8.75
	TOTAL Parc	2500		250
CT Prefectura
1	Bloc nr.3, P+4, sc. A .B.C.O.E, str. Ioni ta Xxxxx Xxxxxx nr 3	437.5	10000	43.75
2	Bloc nr. 4, P+4. sc. A, str M arasesti nr.4	87.5	10000	8.75
3	Bloc nr. 11. P+4, sc A.B,C.D, str. Razboienl nr.11	350	toooo	35
4	Btocnr. 30. P+2+D, sc. A.B.C, str. Razboienl nr.30	150	10000	15
5	Bloc nr. 32, P+3, sc. A. str Razboieni nr 32	50	10000	5
6	Bloc nr. 32 BIS, P+2, sc A, str. Razboieni nr.32	3125	10000	3.125
7	Blocnr.2,P+4,sc.A,B,C,D,E, str. VasHeAtecsandrinr2	437.5	10000	43.75
	TOTAL Prefectura	1543.75		154.375

CT Grup Școlar
1 |Grup Școlar	10470|	10000	1047
TOTAL Grup Școlar	10470		1047

CTBIstrita
1	Bloc nr.3. P+4, sc. A E. str. Luminii nr.3	437.5	10000	43.75
2	Btocnr 3B. P+4, sc.A, B, str. Luminiinr.3	175	toooo	17.5
3	Blocnr 1, P+4, sc. A ,8,C. str. Mărășețtl nr.t	262.5	10000	2625

TOTAL Grup Școlar

87.5

Lungimea traseului primar pentru racordare module termice primar consumatori CT 2 Miorița			2500
Debit necesar consumatori MT Miorița 2			28.7167543
Debit necesar consumatori MT Miorița 2			0.00797688

m mc/h mc/s

	Viteza de calcul la Dn 100 MT Miorița 2			1.01616257	m/s
	Cost mediu traseu conducte	200	€	500
	TOTAL necesar Investiție Opțiunea 06 la Miorița 2			1221.25
	Lungimea traseului primar pentru racordare module termice primar consumatori CT 3 Miorița			2200	m
	Debit necesar consumatori MT Miorița 3			27.0992594	mc/h
	Debit necesar consumatori MT Miorița 3			0.00752757	mc/s
	Viteza de calcul la Dn 100 MT Miorița 3			0.95892638	m/s
	Cost mediu traseu conducte	200	€	440
	TOTAL necesar Investiție Opțiunea 06 la Miorița 3			1120.625
	Lungimea traseului primar pentru racordare module termice primar consumatori 3*5 Aroneanu			850	m
	Debit necesar consumatori 3-5 Aroneanu			7.31605351	mc/h
	Debit necesar consumatori 3-5 Aroneanu			0.00203224	mc/s
	Viteza de calcul la Dn 80 3-5 Aroneanu			0.40450579	m/s
	Cost mediu traseu conducte	180	€	153
•	TOTAL necesar investiție Opțiunea 06 la 3*5 Aroneanu			336.75
	Lungimea traseului primar pentru racordare module termice primar consumatori CT 1 Parc			1800	m
	Debit necesar consumatori MT 1 Parc			9.9538143	mc/h
	Debit necesar consumatori MT 1 Parc			0.00276495	mc/s
	Viteza de calcul la Dn 100 MT 1 Parc			0.55034801	m/s
	Cost mediu traseu conducte	180	€	324
	TOTAL necesar Investiție Opțiunea 06 la 1 Parc			574
	Lungimea traseului primar pentru racordare module termice primar consumatori CT Prefectura			800	m
	Debit necesar consumatori MT Prefectura			6.14648033	mc/h
	Debit necesar consumatori MT Prefectura			0.00170736	mc/s
	Viteza de calcul la Dn 100 MT Prefectura			0.3398399	m/s
	Cost mediu traseu conducte	180	€	144
	TOTAL necesar investiție Opțiunea 06 la Prefectura			298.375
	Lungimea traseului primar pentru racordare module termice primar consumatori CT Grup școlar			300	m
	Debit necesar consumatori MT Grup școlar			41.6865743	mc/h
	Debit necesar consumatori MT Grup școlar			0.0115796	mc/s
	Viteza de calcul la Dn 100 MT Grup școlar			1.0243811	m/s
	Cost mediu traseu conducte	250	€	75
	TOTAL necesar investiție Opțiunea 06 la Grup școlar			1122
	Lungimea traseului primar pentru racordare module termice primar consumatori CT Bistrița			400	m
	Debit necesar consumatori MT Bistrița			3.48383501	mc/h
	Debit necesar consumatori MT Bistrița			0.00096773	mc/s
	Viteza de calcul la Dn 100 MT Bistrița			0.49311182	m/s
	Cost mediu traseu conducte	150	€	60
	TOTAL necesar Investiție Opțiunea 06 la Grup școlar			147.5

482O.S|

|Total Investiții pentru module termice sl legătura rotea primara Bacau

Nr. crt.	Denumire CT	Putere termica instalata [MWt]	An PIP	Nr cazane	Putere calculata după necesar termic f kWl	Cost modernizare cazane (miiQ
1	CT 2 Miorița	5.81	1975	5	7212.5	504.875
2	CT 3 Miorița	11.63	1975	10	6806.25	476.4375
3	CT 3/5 Dr.Aroneanu	5.81	1963	5	1837.5	128.625
4	CT Bistrița	1.4	2002
5	CT Grup Școlar	10.47	1973	10	10470	732.9
6	CTParc 1	5.81	1960	5	2500	175
7	CT Prefectura	4.65	1960	4	1543.75	108.0625
TOTAL CT		45.58				2126

Nr. Crt	Consumatori CT 3 Miorița 35 blocuri, 76 scări	Nr. scări	Nr. Ap./scara	Nr.Ap.	Consum mediu anual [MWh] din strategie	Consum total [MWh]	Suprafața medie Încălzită Jmp]	Puterea de vârf necesar instalata ikW)
1	Bloc nr.1, P+4, sc. A ,B,C, str. 8 Martie nr.1	3	14	42	6.5	273	50	6806.25
2	Bloc nr.4, P+4. sc A ,B, str. Bucium nr.4	2	14	28		182
3	Bloc nr.6, P+4, sc. A .B. str. Bucium nr.6	2	14	28		182
4	Bloc nr.8, P+4, sc. A ,B, str Bucium nr.8	2	14	28		182
5	Bloc nr.10, P+3. sc. A ,B, str. losif Cocea nr.10	2	8	16		104
6	Bloc nr.11, P+3. sc. A, str. losif Cocea nr.11	1	8	8		52
7	Bloc nr,12, P+3, sc. A ,B, str. losif Cocea nr.12	2	8	16		104
8	Bloc nr.13. P+3, sc. A, str. losif Cocea nr.13	1	8	8		52
9	Bloc nr.16, P+4, sc. A .B.C,D, str. losif Cocea nr 16	4	14	56		364
10	Bloc nr. 3. P+4. sc. A ,B,C,D, str. Logofăt Tatu nr.3	4	14	56		364
11	Bloc nr. 5, P+4. sc. A ,B, str. Logofăt Tatu nr.5	2	14	28		182
12	Bloc nr.5A. P+5. sc. A ,B,C. str. Logofăt Tatu nr.5	3	17	51		331.5
13	Bloc nr.12. P+4, sc. A ,B,C, str. Mioriței nr.12	3	14	42		273
14	Bloc nr.14, P+4. sc. A ,B,C,D,E,F, str. Mioriței nr.14	6	14	84		546
15	Bloc nr.16, P+4, sc A, str. Mioriței nr.16	1	14	14		91
16	Bloc nr.18. P+4. sc. A ,B, str. Mioriței nr.18	2	14	28		182
17	Bloc nr.20, P+4, sc. A ,B. str. Mioriței nr.20	2	14	28		182
18	Bloc nr.24, P+4, sc. A ,B,C,D, str. Mioriței nr.24	4	14	56		364
19	Bloc nr.26, P+4. sc. A ,B. str. Mioriței nr.26	2	14	28		182

5.89875

Nr. Crt.	Consumatori CT 2 Miorița 34 blocuri, 86 scări	Nrscări	Nr. Ap./scara	Nr. Apartamente	Consum mediu anual |MWh] din strategie	Consum total	Suprafața medie Inca Irita Imp)	Puterea de vârf necesar instalata IkW]
1	Bloc nr.1, P+4 sc. A .B.C.D.E, str 22Decembrie nr.1	5	14	70	6.5	455	50          7212.5
2	Bloc nr.2. P+4, sc. A ,B. str. 22Decembrie nr.2	2	14	28		182
3	Bloc nr.3, P+4, sc. A ,B,C, str. 22Decembrie nr.3	3	14	42		273
4	Bloc nr.4. P+4, sc. A ,B, str. 22Decembrie nr.4	2	14	28		182
5	Bloc nr 5, P+4. sc. A ,B, str 22Decembrie nr.5	2	14	28		182
6	Bloc nr 6, P+4, sc A .B, str. 22Decembrie nr.6	2	14	28		182
7	Bloc nr.7, P+4, sc. A ,B, str. 22Decembrie nr 7	2	14	28		182
8	Bloc nr.8, P+3, sc. A str. 22Decembrie nr.8	1	8	8		52
9	Bloc nr.9, P+4, sc. A ,B,C,D, str. 22Decembrie nr.9	4	14	56		364
10	Bloc nr.16, P+3, sc. A , str. 22Decembrie nr.16	1	8	8		52
11	Bloc nr. 18. P+4, sc, A ,B, str. 22Decembrie nr 18	2	14	28		182
12	Bloc nr.1. P+4, sc. A ,B, str. Costache Negri nr.1	2	14	28		182
13	Bloc nr.3, P+4, sc. A ,B,C,D str. Costache Negri nr.3	4	14	56		364
14	Bloc nr.5, P+4. sc. A ,B,C, str. Costache Negri nr.5	3	14	42		273
15	Bloc nr.6, P+4, sc. A ,B,C, str. Costache Negri nr.6	3	14	42		273
16	Bloc nr.7, P+4, sc. A ,B, str. Costache Negri nr.7	2	14	28		182
17	Bloc nr.8, P+4, sc. A ,B,C,D, str. Costache Negri nr.8	4	14	56		364
18	Bloc nr.10, P+4. sc. A .B.C.D, str. Costache Negri nr.10	4	14	56		364

6.250833333

Nr.Crt.	Consumatori CT 3/5 Aroneanu 7blocuri, 21 scări	Nr scări	Nr. Ap./scara	Nr. Apartamente	Consum mediu anual [MWh[ din strategie	Consum total	Suprafața medie încălzită (mpj	Puterea de vârf necesar instalau IkWJ
1	Bloc nr.4, P+4, sc.G ,H, str. Erou Gheorghe nr 4	2	14	28	65	182	50          1837.5
2	Bloc nr.12. P+4. sc. A.B.C.D.E, str. Mihai Viteazu nr.12	5	14	70		455
3	Bloc nr.5, P+4, sc.A ,B.C, str. Petru Rare s nr.5	3	14	42		273
4	Bloc nr.7, P+4, sc.A ,B. str. Petru Rare s nr.7	2	14	28		182
5	Bloc nr.9, P+4, sc.A ,B, str. Petru Rare s nr.9	2	14	28		182
6	Bloc nr.10, P+4, sc.A ,B,C,D, str Petra Rare s nr.10	4	14	56		364
7	Bloc nr.12. P+4. sc.A ,B,C, str. Petra Rare s nr.12	3	14	42		273

21                                                  1911 MWh        1.5925

Nr.Crt.	Consumatori CT PARC, 17 bl. 41 scări	Nr scări	Nr. Ap./scara	Nr. Apartamente	Consum mediu anual [MWh] din strategie	Consum total	Suprafața medie încălzită [mp]	Puterea de vârf necesar Instalata [kW]
1	Bloc nr.1. P+2+D, sc. A ,B, str. Aleea Parcului nr.1	2	8	16	6.5	104	50	2500
2	Bloc nr.2, P+2+D, sc. A ,B. str. Aleea Parcului nr.2	2	8	16		104
3	Bloc nr 4. P+2+D, sc. A ,B, str. Aleea Parcului nr.4	2	8	16		104

ână la nivelul anului 2033

4	Bloc nr.6, P+2. sc. A ,B, str. Aleea Parcului nr.6	2	5	10		65
5	Bloc nr.8, P+2+D, sc. A ,B. str. Aleea Parcului nr.8	2	8	16		104
6	Bloc nr.10. P+2+D, sc. A ,B, str. Aleea Parcului nr.10	2	8	16		104
7	Bloc nr.12. P+2+D. sc. A ,B. str. Aleea Parcului nr.12	2	8	16		104
8	Bloc nr.14, P+2, sc. A ,B, str. Aleea Parcului nr.14	2	5	10		65
9	Bloc nr.16, P+2+D, sc A ,B, str. Aleea Parcului nr.16	2	8	16		104
10	Bloc nr.18, P+3, sc. A ,B,C. str. Aleea Parcului nr.18	3	8	24		156
11	Bloc nr.10, P+4, sc. A ,B,C,D,E,F, str. M arasesti nr.10	6	14	84		546
12	Bloc nr.12, P+4, sc. A ,B,C,D,E,F,G, str. M arasesti nr.12	7	14	98		637
13	Bloc nr 18, P+2, sc. A ,B, str. Marasesti nr.18	2	5	10		65
14	Bloc nr.25. P+2, sc. A ,B, str. Razboieni nr.25	2	5	10		65
15	Bloc nr.4O, P+4, sc. A. str. Razboieni nr.40	1	14	14		91
16	Bloc nr 44. P+4, sc. A , str Razboieni nr.44	1	14	14		91
17	Bloc nr.48, P+4, sc. A , str. Razboieni nr.48	1	14	14		91

41                                                  2600 MWh 2.166666667

Nr.Crt	Consumatori CT Prefectura, 7 bl. 20 scări	Nr scări	Nr. Ap./scara	Nr. Apartamente	Consum mediu anual [MWh] din strategie	Consum total	Suprafața medie încălzită [mp]	Puterea de vârf necesar instalata |kW|
1	Bloc nr.3, P+4, sc. A ,B,C,D,E. str. Ioni ta Xxxxx Xxxxxx	5	14	70	6.5	455	50	1543.75
2	Bloc nr. 4, P+4, sc. A. str. M arasesti nr.4	1	14	14		91
3	Bloc nr 11, P+4, sc. A,B,C,D, str. Razboieni nr.11	4	14	56		364
4	Bloc nr. 30, P+2+D, sc. A.B.C, str. Razboieni nr.30	3	8	24		156
5	Bloc nr. 32, P+3. sc. A, str. Razboieni nr.32	1	8	8		52
6	Bloc nr. 32 BIS, P+2, sc. A, str Razboieni nr.32	1	5	5		32.5
7	Bfocnr. 2. P+4. sc. A,B,C,D,E, str. Vasile Alecsandri nr.:	5	14	70		455

20

1605.5

MWh

1.337916667

Strategie termoficare Anexa 5

Scenariu	Opțiune	|           Descrierea opțiunii (pe scurt)	Preț soluții
Modificări asupra centralelor termice de zona ramase in funcțiune	06: CT —MT 2 Miorița; CT — MT 3 Miorița; CT — MT Prefectură; CT — MT 1 Parc; CT — MT Colegiul Saligny CT — MT 3/5 Dr. Aroneanu CT — MT Bistrița	CT Primărie ; CT 4/6 ; CT 3/2 Marasesti - sunt in cure de tranformare in module termice (MT) in cadrul proiectelor POS MEDIU 2007-2013; Se va analiza rentabilitatea transformărilor a centralelor termice in module termice. Prelungirea rețelelor de transport de termoficare pentru racordarea la module termice	4,820.50 mii€
	07. Instalarea de microcentraie de cogenereare in CT 3 Miorița si CT Colegiul Saligny CT — MT 3 Miorița; CT — MT Prefectură; CT - MT 1 Parc; CT — MT Colegiul Saligny CT - MT Bistrița	CT Primărie; CT 4/6; CT 3/2 Marasesti - sunt in curs de tranformare in module termice (MT) in cadrul proiectelor POS MEDIU 2007-2013; Se va analiza rentabilitatea transformărilor a centralelor termice in module termice si unde este rentabil transformarea acestora din CT in microcentraie de cogenerare. Prelungirea rețelelor de transport de termoficare pentru racordarea la module termice Rețelele de distribuție sunt reabilitate.	5,492.88 mii€
	08: Instalarea de motoare termice in CT 3 Miorița si CT Colegiul Saligny si legarea la sistemul de termoficare a centralelor a celorlalte centrale: CT — MT 3 Miorița; CT — MT Prefectură; CT — MT 1 Parc; CT — MT Colegiul Saligny CT — MT Bistrița	CT Primărie; CT 4/6; CT 3/2 Marasesti - sunt In cure de tranformare in module termice (MT) in cadrul proiectelor POS MEDIU 2007-2013; Se va analiza rentabilitatea transformărilor a centralelor termice in module termice si unde este rentabil transformarea acestora din CT in motoare termice. Prelungirea rețelelor de transport de termoficare pentru racordarea la module termice. Rețelele de distribuție sunt reabilitate.	6,592,88 mii€
	09*: Reabilitarea centralelor termice si a rețelelor de distribuție aferente acestora: CT 2 Miorița; CT 3 Miorița; CT Prefectură; CT 1 Parc; CT Colegiul Saligny CT Or. Aroneanu	CT Primărie; CT 4/6; CT 3/2 Marasesti - sunt in cure de tranformare in module termice (MT) in cadrul proiectelor POS MEDIU 2007-2013; CT Bistrița a fost reabilitat in 2003; Se va analiza rentabilitatea reabilitării centralelor termice in module termice. Rețelele de distribuție sunt reabilitate.	3,482.80 mii€

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033

-Anexe Calcule-

Tipul tehnologiei	Cazane
Anii	2015	2020	2030
Capacitatea generata (MW)	0,5-10	0,5-10	0,5-10
Eficienta totala (%);	75-80	75-80	75-80
Disponibilitate (%)	98-99	98-99	98-99
Durata de viata (ani)	30-40	30-40	30-40
Timp de construire (ani)	0,5-1	0,5-1	0,5-1
Impact asupra mediului
NOx (g/GJ) combustibil	10-13	9-12	8-11
CH4 (g/GJ) combustibil)	<3	<3	<3
N2O (g/GJ) combustibil)	1	1	1
Date financiare
Investiție nominala (M€/MW)	0,07-0,13	0,07-0,13	0,07-0,13
O&M variabile (€/MW/an)	1200-6200	1200-6200	1200-6200

	7000	7000	7000
	3700	3700	3700
Investiție nominala (M€/MW)	0.07	0.1	0.1

Ructualkarei strategiei de alimentare cu energie termici a Municipiului Bacău, pini la nivelul anului 2033

-Anexe Calcule-

Situația după 2015 - propuneri

Nr. crt.	Denumire CT	Putere termica înstelate fuwri	An PIP
1	CT 2 Miorița	5-Bl	1975
2	CT 3/5 Df.Aroneanu	581	1963
3	CT Blstnta	1.4	2002
4	CT Part 1	5.81	1960
5	CT Prefectura	4.65	1960
TOTAL CT		23.48
Nr.crt.	Denumire	Putere termica instalata (MWt)	Enetgie termica facturata 2012 (MWh)	Energie termica b acturat maxim iama/luna 2012 (MWh)	Ora funcționaro furnizare încălzire maxim Iama/luna 2012	Ore funcționara furnizare axjn. maxim Iama/luna 2012	Puterea termica maxima necasara (MWt)	Puterea termica maxima necasara pentru acoperirea pierderilor /muu ti
1	KT 3 Miorița	11.63	3,113.06	834.25	645.00	314.00	L24	134
2	NT Grup Școlar	10.47	4,629.09	1,132.91	631.00	435.00	169	23»

	Necesar termic 3 Miorița MWh	Necesar termic grup școlar (MWh)	Omite funcționare pentru acoperirea necesarului Miorița	Ore da funcționara pentru acoperiareu necesarului Gr. Școlar	Puterea termica necasara (MWt)	Puterea termica maxima necasara MWt	Capacitate de încercare motor termic Miorița	Capaclut.de Inc rea re motor teniile Gr. Școlar	Coeficient an. ei. in funcție de încercare Miorița	Coeficient ea. el. In funcție d» încercare Gr. Școlar	itutu Mato d. an. ai pro a M (MWh)	CaoMalaa nula dese. •L produsa Gr. Scalar (MWh)
Ianuarie	64933	87839	575	530	0.90	1.22	15031%	203.45%	62.12%	8338%	322_15	539.42
Februarie	834.25	1,132.91	645	631	1.16	137	193 11%	2622$%	79.24%	106.90%	59X23	1.06137
Martie	439.88	608.67	374	352	0.61	0.85	101.82%	140.90%	42.73%	58.36%	9733	17336
Aprilie	120.65	25136	127	118	0.17	0.3$	27.93%	5833%	13.17%	2529%	280	1043
Mai	13.58	40.66	0	0	0.02	0.06	3.14%	941%	3.26%	5.76%	CU»	0.00
Iunie	8.71	14.92	0	0	0.01	0.02	2.02%	3.45%	231%	338%	om	030
Iulie	13.63	0.00	0	0	0.02	0.00	3.16%	0.00%	3.26%	2.00%	om	om
August	1131	0.00	0	0	0.02	0.00	2.69%	0.00%	3.07%	2.00%	om	om

Strategie termoficare Anexa 8

Tipul tehnologiei	Motoare, gaz natural
Anii	2015	2020	2030
Capacitatea generata (MW)	1-10	1-10	1-10
Eficienta totala (%);	85-88	85-88	85-88
Eficienta electrica (%);	40	40	40
Disponibilitate{%)	95	95	95
Durata de viata (ani)	20-25	20-25	20-25
Timp de construire (ani)	1	1	1
Impact asupra mediului
NOx (g/GJ) combustibil	135	60	60
CH4 (g/GJ) combustibil)	465	465	465
N2O (g/GJ) combustibil)	0,6	0,6	0,6
Date financiare
Investiție nominala (MC/MW)	1-1,5	1-1,5	1-1,5
O&M variabile (€/MWh)	7,4-11	7,4-11	7,4-11
încărcare minima (%)	50	50	50

Strategie termoficare Anexa 9

Valorile debitelor de căldură pentru încălzire și apă caldă de consum pentru lucrările noi realizate si in curs de realizare

Module termice in curs de execuție in cadrul programului POS MEDIU
Nn crt.	Denumire MT	Capacitatea instalată [kWt]
		inc	acc	Total
1	2	3	4	5
Module termice zona centru
1	MT1	500	90	590
2	MT2	90	35	125
3	MT3	55	30	85
4	MT4	55	30	85
5	MT5	90	35	125
6	MT6	90	35	125
7	MT7	120	40	160
8	MT8	90	35	125
9	MT9	105	40	145
10	MT10	90	35	125
11	MT11	165	50	215
12	MT12	90	35	125
13	MT13	105	40	145
14	MT14	165	50	215
15	MT15	140	45	185
16	MT16	500	90	590
17		120	40	160
	Module termice PT25
18	MT1,2	575	170	745
19	MT2	120	65	185
20	MT3	260	170	430
21	MT4	270	200	470
22	MT5	330	240	570
23	MT6	300	185	485
Module termice PT28
24	MT1	125	60	185
25	MT2	30	40	70
26	MT3	120	85	205
27	MT4	170	140	310
28	Total	4,870	2,110	6,980

Lucrări noi finalizate după programul Studiului de fezabilitate: "Dezvoltarea pieței de energie termica"
Nr. crt.	Denumire lucrare	Capacitatea instalata [kWt]
		inc	acc	Total
1	2	3	4	5
Module termice zona centru
1	MTANL46	59	163	222
2	MT ANL50	59	163	222
3	2MT pt. Sc. Gen. nr.4	873	291	1,164
4	Racorduri noi la PT94	210	70	280
5	Sala de sport Sc. Gen. nr. 4	221	24	245
6	S.C. Aerostar S.A.	22,163	0	22,163
7	Total	23,585	711	24,296

Lucrări noi in faza de proiectare si execuție pentru perioada 2013-2014 după programul Studiului de fezabilitate: "Dezvoltarea pieței de energie termica"
Nr. crt.	Denumire lucrare	Capacitatea instalată [kWt]
		inc	acc	Total
1	2	3	4	5
Module termice zona centru
1	5 blocuri ANL	3,489	1,745	5,234
2	Sc. Gen. nr.5	1,454	500	1,954
3	2MT pt. Sc. Gen. nr.4	873	291	1,164
4	Spitalul Municipal Bacau	2,500	698	3,198
5	Sala de sport Colegiul National Pedagogic "Ștefan cel Mare"	489	105	594
6	Total	8,805	3,339	12,144

Strategie termoficare Anexa 10

Structura rețele de transport după etapa IPOS MEDIU

Nr. Item	Diametru nominal (Dn)/ tip izolație trasee		Lungimea traseului		Lungime totală / tip trasau	Lungime totală traseu/
			Suprateran	Subterană
	mm		m	m	m	m
1	1000	Vata, tabla	1,324	0	1,324	2,068
		Semlcochlll	744	0	744
2	800	Vata, carton	0	2,757	2,757	3,259
		Vata, tabla	502	0	502
		Cu prelzolațle	0	0	0
3	700	Vata, carton	0	2,054	2,054	2,404
		Vata, tabla	350	0	350
		Cu prelzolațle	0	0	0
4	600	Vata, carton	0	'        0	0	170
		Vata, tabla	170	0	170
		Cu prelzolatle	0	0	0
5	1x600 2x400	Vata, carton	0	0	0	2,067
		Vata, tabla	2,067	0	2,067
		Cu prelzolațle	0	0	0
6	500	Vata, carton	0	1,595	1,595	1,595
		Vata, tabla	0	0	0
		Cu prelzolațle	0	0	0
7	400	Vata, carton	0	1,799	1,799	3,724
		Vata, tabla	1,925	0	1,925
		Cu prelzolațle	0	0	0
	350	Vata, carton	0	1,754	1,754	2,498
		Vata, tabla	0	0	0
		Cu prelzolațle	157	587	744
9	300	Vata, carton	0	1,512	1,512	3,265
		Vata, tabla	1,069	0	1,069
		Cu prelzolațle	0	684	684
10	250	Vata, carton	0	2,880	2,880	3,506
		Vata, tabla	626	0	626
		Cu prelzolațle	0	0	0
11	200	Vata, carton	0	1,953	1,953	3,194
		Vata, tabla	784	0	784
		Cu prelzolațle	0	457	457
12	1x200 2x125	Vata, carton	0	0	0	47
		Vata, tabla	47	0	47
		Cu prelzolațle	0	0	0
13	150	Vata, carton	0	1,876	1,876	2,789
		Vata, tabla	244	0	r 244
		Cu prelzolațle	0	669	669
14	125	Vata, carton	0	100	100	1,926
		Vata, tabla	0	0	0
		Cu prelzolațle	165	1,661	1,826
		Vata, carton	0	75	75

15	100	Vata, tabla	0	0	0	366
		Cu prelzolațle	135	156	291
16	80	Vata, carton	0	169	169	766
		Vata, tabla	218	0	218
		Cu prelzolațle	0	379	379
17	65	Vata, carton	0	0	0	425
		Vata, tabla	0	0	0
		Cu prelzolațle	140	285	425
18	50	Vata, carton	0	0	0	140
		Vata, tabla	0	0	0
		Cu prelzolațle	0	140	140
19	40	Vata, carton	0	59	59	445
		Vata, tabla	0	0	0
		Cu prelzolațle	12	374	386
20	32	Vata, carton	0	0	0	208
		Vata, tabla	0	0	0
		Cu prelzolațle	0	208	208
21	25	Vata, carton	0	0	0	39
		Vata, tabla	0	0	0
		Cu prelzolațle	0	39	39
Lungimea totală a traseului			10,679	24,222		34,901
Lungimea totală a conductelor			21,358	48,444		69,802

Tip izolație	Suprateran	Subterană	Total
Semlcochlll	744	0	744
Vata, carton	0	18,583	18,583
Vata, tabla	9,326	0	9,326
Cu prelzolațle	609	5,639	6,248
Total	10,679	24,222	34,901

nivelul anului 2033

Strategie termoficare Anexa 11

Nr. crt	Den. PT	cu/fere PTh	Dn [mm] - conducte apă caldă de consum (acc)												TOT. Cond.
															acc+ rec [m]
			1/4"	1/2“	3/4“	1"	1 1/4"	1 1/2"	2"	21/2"	3"	4"	5"	6"
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16
1	PT 1	fata PTh	0	0	44	150	187	86	244	0	0	0	0	0	711
2	PT 2	faraPTh	0	0	347	282	275	607	383	147	0	0	0	0	2,042
3	PT3	fara PTh	0	0	0	252	334	165	42	0	0	0	0	0	793
4	PT 5	fara PTh	0	0	889	1,407	486	454	109	0	0	0	0	0	3,346
5	PT 6	fara PTh	0	0	0	867	278	442	675	109	0	0	0	0	2,372
6	PT8	fara PTh	0	0	93	295	655	685	327	0	0	0	0	0	2,056
7	PT 10	faraPTh	0	0	95	1,861	854	839	20	0	0	0	0	0	3,669
8	PT 12	faraPTh	0	0	0	32	202	1,300	385	0	0	0	0	0	1,919
9	PT 16	faraPTh	0	0	99	45	551	952	129	0	0	0	0	0	1,776
10	PT26	fara PTh	0	0	0	0	317	417	854	0	0	0	0	0	1,588
11	PT30	fara PTh	0	0	0	200	206	200	167	0	0	0	0	0	772
12	PT32	faraPTh	0	0	0	199	861	1,301	369	0	0	0	0	0	2,731
13	PT40	faraPTh	0	0	407	1,032	818	1,076	377	0	0	0	0	0	3,710
14	PT41	faraPTh	0	0	1,056	1,041	666	787	371	0	0	0	0	0	3,921
15	PT 42	fara PTh	0	0	1,736	1,409	297	844	169	0	0	0	0	0	4,455
16	PT44	faraPTh	0	0	437	1,410	1,317	699	224	0	0	0	0	0	4,087
17 18	PT45	faraPTh	0	0	1,072	977	518	171	242	0	0	0	0	0	2,979
	PT58	fara PTh	0	0	877	947	413	347	205	0	0	0	0	0	2.789
19 20		fara PTh	0	0	3,584	3,304	3,449	2,909	1,591	297	0	0	0	0	15,136
	PT61	fara PTh	0	0	451	670	733	225	464	0	0	0	0	0	2,544
21	PT64	faraPTh	0	0	481	379	459	482	42	0	0	0	0	0	1,843
22	PT79	fara PTh	0	0	648	754	670	186	20	0	0	0	0	0	2,278
23	PT84	faraPTh	0	0	616	734	461	1,502	56	0	0	0	0	0	3,368
24	PT95	faraPTh	0	0	1,395	1,694	1,854	255	469	9	0	0	0	0	5,676
25	PT96	faraPTh	0	0	1,098	1,199	771	1,043	709	24	0	0	0	0	4,844
26	PT117	fara PTh	0	0	0	585	492	1,112	619	0	0	0	0	0	2,807
27	PT 151	fara PTh	0	0	1,873	2,056	907	762	461	0	0	0	0	0	6,058
28	PT 152	faraPTh	0	0	1,534	4,213	3,886	1,829	1,366	0	0	0	0	0	12,828
29	PT 153	faraPTh	0	0	855	1,941	303	808	518	0	0	0	0	0	4,424
30	PT154	fara PTh	0	0	1,385	1,520	670	572	314	0	0	0	0	0	4,462
TOTAL			0	0	21,073	31,456	23,890	23,057	11,921	586	0	0	0	0	111,983

Nr. crt.	Den. PT	cu/fara PTh	Dn [mm] - traseu încălzire												TOTAL traseu încălzire [m]
			25	32	40	50	65	80	100	125	150	200	250	300
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16
1	PT1	fara PTh	20	120	47	165	58	0	0	0	0	0	0	0	410
2	PT2	fara PTh	151	169	377	269	171	43	42	0	0	0	0	0	1,222
3	PT3	fara PTh	61	130	94	30	93	0	0	0	0	0	0	0	409
4	PT5	fara PTh	417	47	84	130	35	340	388	0	0	0	0	0	1,440
5	PT6	fara PTh	0	403	169	334	451	137	63	0	0	0	0	0	1,557
6	PT8	fara PTh	0	98	129	153	314	181	48	0	0	0	0	0	923
7	PT 10	fara PTh	0	370	332	116	98	351	443	114	10	0	0	0	1,834
8	PT 12	fara PTh	0	130	389	302	238	239	113	40	0	0	0	0	1,451
9	PT 16	fara PTh	0	25	193	36	203	79	40	25	0	0	0	0	602
10	PT26	fara PTh	0	159	0	348	427	0	0	0	0	0	0	0	934
11	PT30	fara PTh	30	27	72	224	151	0	0	0	0	0	0	0	505
12	PT32	fara PTh	0	66	176	413	211	374	238	96	0	0	0	0	1,574
13	PT40	fara PTh	0	598	111	409	544	196	189	0	0	0	0	0	2,048
14	PT41	fara PTh	151	351	300	170	281	271	251	185	0	0	0	0	1,960
15	PT42	fara PTh	0	199	397	0	555	685	261	0	342	0	0	0	2.439
16	PT 44	fara PTh	0	249	738	219	295	553	212	87	0	0	0	0	2,352
17	PT45	fara PTh	0	110	665	74	740	406	71	0	0	0	0	0	2,066
18	PT58	fara PTh	0	57	481	59	515	272	26	0	0	0	0	0	1,410
19	PT59	fara PTh	1.710	1,907	862	836	815	517	499	571	189	0	0	0	7,906
20		fara PTh	233	154	39	279	106	202	268	26	0	0	0	0	1,307
21	PT64	fara PTh	0	223	48	212	84	79	261	0	0	0	0	0	907
22	PT79	fara PTh	0	0	528	84	81	143	198	106	0	0	0	0	1,140
23	PT84	fara PTh	0	0	418	162	284	718	102	0	0	0	0	0	1,684
24	PT95	fara PTh	0	1,022	227	232	482	156	227	463	28	0	0	0	2,838
25	PT96	fara PTh	0	523	258	262	589	313	221	235	22	0	0	0	2,422
26	PT 117	fara PTh	0	201	57	355	207	353	192	0	0	0	0	0	1,363
27	PT 151	fara PTh	0	849	736	191	1,270	381	0	0	0	0	0	0	3.426
28	PT 152	fara PTh	0	1,418	816	604	365	1,928	846	150	191	95	0	0	6,413
29	PT 153	fara PTh	0	552	73	334	647	156	228	277	0	0	0	0	2,266
30	PT 154	fara PTh	0	0	253	844	105	0	786	579	0	0	0	0	2,566
			2,773	10,157	9,066	7,846	10,416	9,073	6,213	2,954	782	95	0	0	59,375

Strategie termoficare Anexa 13

Rețea primara (reabilitare conducte subterana)

DN	LUNGIME TRASEU	Cost unitar	Cost total
mm	m	€/m	€
25	0	97	0
32	0	124	0
40	59	154	9,113
50	0	193	0
65	0	251	0
80	169	261	44,109
100	75	396	29,700
125	100	396	39,600
150	1,876	520	975,520
200	1,953	643	1,255,779
250	2,880	880	2,534,400
300	1,512	997	1,507,464
350	1,754	1,163	2,040,194
400	1,799	1,323	2,380,077
500	1,595	1,531	2,441,945
600	0	2,204	0
700	2,054	2,295	4,713,930
800	2,757	2,944	8,116,608
Total	18583		26,088,440
|Total	41,451,586	1             «.	1

Rețea secundara încălzire

DN	LUNGIME TRASEU	Cost unitar	Cost total
mm	m	€/m	€
25	1,387	97	133,869
32	5,079	124	627,564
40	4,533	154	700,188
50	3,923	193	757,421
65	5,208	251	1,307,243
80	4,536	261	1,183,982
100	3,106	396	1,230,077
125	1,477	396	584,933
150	391	520	203,212
200	47	643	30,494
250	0	880	0
300	0	997	0
400	0	1,323	0
500	0	1,531	0
600	0	2,204	0
700	0	2,295	0
800	0	2,944	0

Total

29,687

6,758,983

Rețea secundara acm

DN	LUNGIME TRASEU	Cost unitar	Cost total
mm	m	€/m	€
3/4”	10,536	97	1017161.668
1"	15,728	124	1943484.01
11/4"	11,945	154	1845030.72
11/2"	11,529	193	2225905.071
2"	5,960	251	1496054.376
21/2"	293	261	76527.288
3"	0	317	0

Total                      55,991                             8,604,163

Grafic de eșalonare a reabilitării

Anii	2015	2016	2017	2018
Distribuție încălzire	1,689,745.78	1,689,745.78	1,689,745.78	1,689,745.78
Distribuție acm	2,151,040.78	2,151,040.78	2,151,040.78	2,151,040.78
Rețea de transport	6,522,109.89	6,522,109.89	6,522,109.89	6,522,109.89
Total	10,362,896.46	10,362,896.46	10,362,896.46	10,362,896.46

Strategle termoficare Anexa 14

Acumulator de căldură 1000-6000 mc

Volum(mc)	Preț (€/mc)
1000	240
2000	190
3000	160
4000	155
5000	145
6000	140

Exemplu structura acumulutor din beton de 5700 mc

G	Compoziție	Defalcare (%)	Preț (€)
	Fundație	12.00%	111,600.00
	Construcția statica	38.00%	353,400.00
	Linia de otel inxidabil	20.00%	186,000.00
	Izolația	• 14.00%	130,200.00
	Instalația de incarcare/descarcare	8.00%	74,400.00
	Conectarea la sistemul de termoficare	5.00%	46,500.00
	Altele	3.00%	27,900.00
	Total	100.00%	930,000.00

	Minim	Maxim
Capacitati de stocare (kWh/mc)	60	80
Eficienta, %	0.95	0.95

La 6000 mc avem (MWh) |     360.00     |   480.00

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău, până la nivelul anului 2033 -Anexe Calcule-

Strategie termoficare Anexa 15

Calculul necesarului total de energie electrica se bazeaza pe consumuri realizate pentru anul 2012, din rețele:

1	EE pentru pompare in rețeaua de transport a.f.[kWh]‘	20,344.00
2	Consum EE centrale termice [kWh]	463,124.00
3	EE pentru distribuție energie termica sub forma de apa fierbinte in puncte termice proprii [kWh]	155,165.00
4	EE pentru producere si distribuție energie termica sub forma de apa fierbinte in centrale termice de cvartal [kWh]	16,011.00
5	EE pentru alimentare cu energie electrica a stațiilor de hidrofoare [kWh]	11,270.00
TOTAL energie electrica consumata/an		665,942.00

Nota:

'reprezintă aproximativ 0,3-0,4% din consum propriu EE pentru pompare rețea de transport

Se considera ca 70% din valoarea totala de mai sus este consumata in perioada de iarna (octombrie-martie)

Energie electrica pentru perioada de incalzire (6 luni):     466,159.40 kWh

Energie maxim consumata intr-o luna:                    77,693.23 kWh

In continuarea la calculul puterii electrice instalate sau tinut cont de următoarele date furnizate de Institutul național de statistica:
luna	Densitatea puterii radiante medie pe cer senin IW/mp]	Densitatea puterii radiante medie pe cer acoperit [W/mpJ	Sume medii orare ale duratei strălucire soarelui In Bacau (lasIHore]	Eficienta panouri	£n. ei. maxima produsa pe o suprafața de 1 mp [kWh]"	Preț mediu panou solar </kW	Preț mediu panou foto voi taie mlK	Suprafața necesara [mpi
Octombrie	265.33	145.67	15130	17.00%	5.29	1,000.00	14,698.86	14,698.86
Noiembrie	175.67	97.33	71.40	17.00%	1.66	1,000.00	46,892.50	46,892.50
Decembrie	104.67	39.00	55.00	17.00%	0.67	1,000.00	115,676.61	115,676.61
Ianuarie	180.67	82.67	71.10	17.00%	1.59	1,000.00	48,818.99	48,818.99
Februarie	312.67	156.00	73.30	17.00%	2.92	1,000.00	26,607.02	26,607.02
Martie	470.67	230.67	127.20	17.00%	7.58	1,000.00	10,245.96	10,245.96

**S-a considerat 50%-50%; cer senln-cer acoperit

Strategie termoficare Anexa 16

Calculul necesarului total de energie electrica se bazeaia pe consumuri realitate pentru anul 2012, din rețele:

1

Sarcina termica medie pentru a.c.m.[kW]

11.000.00

Energie termica produsa pentru timp de o luna

Iarna sarcina termica va fi acoperita de centralele amplasate in CET

Pentru perioada aprille-septembrie se calculeaia in felul următor
Luna	Densitatea puterii radiante medie pe cer senin [W/mp]	Densitatea puterii radiante medie pe cer acoperit [W/mp}	Sume medii orare ale duratei strălucire soarelui in Bacau Ctasâ)-{ora)	Eficienta panouri solara	Energie termica maxima produsa pe o suprafața de 1 mp IkWhf	Preț mediu panou solar C/kW	Prut mediu panou solar mOC	Suprafața necesara Imp]
Aprilie	639.67	327.00	173.90	85.00%	7L44	700.00	6848535	47,729.75
Mai	730.33	41433	229.00	85.00%	111.40	700.00	43,727.32	30,609.13
Iunie	755.00	380.33	259.10	85.00%	125.02	700.00	38,965.17	27,275.62
Iulie	663.67	41433	27240	85.00%	124.71	700.00	39,06234	27443.78
August	615.00	363 00	261.80	85.00%	109.26	700.00	44,584.74	31,20932
Septembrie	4*7.00	249.00	205.00	85.00%	60.64	700.00	80,33431	5643444

••S-a considerat 50%-50%; cer senin-cer acoperit

1 pot eie decalcul
Consum actual	632	MWHt
Consum ener<tevar. 1	5,78	MWHt
Consum eneriie var. 2	4,76	MWHt
Suprafața medie ap.	xx	m2
Preț inițial energie termici [MWht]	34,54	EUR
Indexare preț enerțle termic* (MWht)	5,00%
Cost investiție var 1	57	EUR/m2
Cost investiție var 2	14	EUR/m3
Procent rebransari anuale	330%

An	Consum caiduri [GWht]	Consum caiduri redus (GWht)	fiQ [GWht]	Variație preț energie termic* [Eur/MWhl]	AF[mQ £UR/an)
2013	113.61	113,61	030	3434	0
2014	11739	114,66	2.93	3637	10633
2015	121,71	115,84	536	38,08	22338
2016	125,97	117,18	830	3938	351,67
2017	13038	118.66	11,73	4138	492,34
2018	134.95	120,29	14,66	44,08	646,19
2015	139,68	122,09	1739	4639	81430
2020	14438	12435	2032	48,60	997,40
2021	149,64	126,18	23,45	51,03	1.196,88
2022	15438	128,49	26,39	5338	i.413,81
2023	160,30	130,98	2932	5636	1.649,45
2024	16532	133,67	3235	59,08	1.905,12
2025	171.72	13634	35,18	62,03	2.182.22
2026	177,74	139,62	38,11	65,13	2.482,28
2027	18336	14232	41,04	6839	2306.88
2028	190,41	146,43	4338	7131	3.1S7.74
2029	197,07	150,17	4631	75,40	3536,67
2030	20337	154,13	4934	79,17	3.945,60
2031	211,12	158,35	52.77	83.12	4.38638
2032	21831	16231	55,70	87,28	4.861,79
2033	226,16	16733	58,63	91,64	5.37336

Valoare TRB mediu var.l	27	ani
Reducere consum energie termici	1730	%

VARIANTA 1                                                             ___
Nr. apartamente	Apartamente modernitate	Apartamente nemodemiute	Suprafața total*	Suprafața moderatul*	investiție total* [mUEUR]	Investiție anual* |mH EUR]	TRB
17685	0	17685	1060073	0	0,00	030	030
18304	1760	16544	1098240	105615	6.02036	6.020,06	56,62
18945	3521	15425	1136700	211230	1Z040.11	6.020,06	51,47
19609	5281	14328	1176540	316845	18.060,17	6.020,06	46.89
20296	7041	13255	1217760	422460	24.08022	6.020.06	4230
21007	8801	12206	1260420	528075	30.100,28	632036	39,13
21743	10562	11182	1304580	633690	36.12033	6.02036	35,83
22505	12322	10183	1350300	739305	42.14039	6.020,06	3Z86
23293	14082	9211	1397580	844920	48.160,44	6.020,06	30,18
24109	15842	8267	1446540	950535	54.18030	6.02036	27,75
24953	17603	7351	1497180	1056150	6020035	6.020.06	2555
25827	19363	6464	1549620	1161765	66220.61	6.020,05	2335
26731	21123	5608	1603860	1267380	7Z240.66	6.020,06	21.72
27667	22883	4784	1660020	1372995	78.260,72	6.02035	20,06
28636	24644	3993	1718160	1478610	84280,77	6.02036	1835
29639	26404	3235	1778340	1584225	90.30033	6.020,05	17,16
1    30677	28164	2513	1840620	1689840	96.32038	6.02036	15,89
31751	29924	1827	1905060	1795455	102340,94	6.020,05	14,72
32863	31685	1179	1971780	1901070	10836039	6.020,06	13,65
34014	33445	569	2040840	2006685	11438135	6.020,05	12,67
35205	35205	0	2112300	2112300	120.401,10	6.02036	11,76

An	Consum caiduri (GWhtJ	Consum caiduri redus jGWhtJ	AQ[GWht)	V4ria|ie preț energie termici (Eur/MVIiht)	AF(mn EUR/an]
2013	113,61	113,61	0	3454	0
2014	11759	116/46	1.13	36,27	41,01
2015	121,71	119,44	2,26	38,08	86,12
2010	125,97	12238	339	39,98	135,64
2017	13038	12536	452	41,98	189,90
2018	134,95	129,30	5,65	44,08	24935
2019	139,68	132,90	6,78	4639	314,05
2020	14458	136,66	732	48,60	384,71
2021	149,64	14059	9,05	51,03	461,65
2022	154,88	144,70	10,18	5358	54533
2023	160,30	148,99	1131	5636	63632
2024	16532	153,48	12,44	59.08	73433
2025	171,72	158,15	1357	62,03	841,71
2026	177,74	163,04	14,70	65,13	957,45
2027	18336	168,13	1533	68,39	1.082,66
2028	190,41	173,44	1636	7131	1317,99
2029	197,07	17838	18.09	75,40	1.364,15
2030	203.97	184,75	19.22	79,17	1521.88
2031	211,12	190,76	2035	83,12	1.691.97
2032	21851	197,03	21,49	8738	1375,26
2033	226,16	20355	22,62	91.64	2.072.66

Valoare TRB mediu var3	18	ni
Reducere consum energie termici	630	X

VARIANTA II

Nr. apartamente	Apartamente modem iute	Apartamente nemodemlute	Suprafața totali	Suprafața modernizați	Investiție totali ImBEURJ	investiție anuali |mH EUR)	TRB
17685	0	17685	1060073	0	0,00	0,00	0.00
18304	1760	16544	1098240	105615	1.478,61	1.478,61	36,05
18945	3521	15425	1136700	211230	2.957,22	1.478,61	32,78
19609	5281	14328	1176540	316845	4.435,83	1.478,61	29,86
20296	7041	13255	1217760	422460	5914,44	1.478,61	27,25
21007	8801	12206	1260420	528075	7.393,05	1.478,61	2432
21743	10562	11182	1304580	633690	8371,66	1.478.61	22.82
22505	12322	10183	1350300	739305	1035047	1.478,61	2033
23293	14082	9211	1397580	844920	11.82838	1.478,61	19,22
24109	15842	8267	1446540	950535	13.307/49	1.478,61	17.67
24953	17603	7351	1497180	1056150	14.786,10	1.478,61	16,27
25827	19363	6464	1549620	1161765	16.264,71	1.478,61	1439
26731	21123	5608	1603860	1267380	17.74332	1.478,61	1333
27667	22883	4784	1660020	1372995	19.221,93	1.478,61	12,78
28636	24644	3993	1718160	1478610	20.70034	1.478,61	11,81
29639	26404	3235	1778340	1584225	22.179,15	1.478.61	1033
30677	28164	2513	1840620	1689840	23.657,76	1.478.61	10,12
31751	29924	1827	1905060	1795455	25.13637	1.478,61	937
32863	31685	1179	1971780	1901070	26.61438	1.478.61	8.69
34014	33445	569	2040840	2006685	28.09339	1.478,61	8,07
35205	35205	0	2112300	2112300	29572,20	1.478,61	7,49

Rețea Transport Agent primar Bacău

Existentă				Redimensionată
Diametru (mm)	Lungime (m)		Total lungime (m)	Diametru (mm)	Lungime (m)		Total lungime (m)
	subterana	supraterana			subterana	supraterana
40	59		59	40	484		484
50	90		90	50	145		145
65	165		165	65	0		0
80	702	218	920	80	1,279	218	1,497
100	601		601	100	3,398		3,398
125	1,799	147	1,946	125	0	147	147
150	2,246	815	3,061	150	6,027	815	6,842
200	3,572	632	4,204	200	3,815	632	4,447
250	2,992	526	3,518	250	2,072	526	2,598
300	2,393	696	3,089	300	2,558	696	3,254
350	2,287	157	2,444	350	447	157	604
400	1,799	1,925	3,724	400	1,531	1,925	3,456
500	1,595		1,595	500	2,123		2,123
700	2,089	315	2,404	600	355	315	670
800	1,920	1,339	3,259	800	0	1,339	1,339
1000		2,068	2,068	1000		2,068	2,068
1x200,2x125		47	47	1x200,2x125		47	47
1x400,2x250	175		175	1x400,2x250	175		175
1x600,2x400		2,067	2,067	1x600,2x400		2,067	2,067
Total	24,484	10,952	35,436	Totali	24409	10952	35361

Costuri rețea primara subterana				Costuri rețea primara supraterana (201-211)
Diametru (mm)	Lungime (m)	Preț unitar (EUR/m)	Total (EUR)	Diametru (mm)	Lungime (m)	Preț unitar (EUR/m)	Total (EUR)
20	10	150	1,500.00	20	113	-	-
40	459	175	80,325.00	40	131	-	-
50	235	180	42,300.00	50	135	-	-
65	0	188	0.00	65	141	-	-
80	1,601	196	313,395.75	80	147	-	-
100	2,159	239	514,921.50	100	179	-	-
125	0	-	0.00	125	0	-	-
150	6,074	380	2,309,638.50	150	285	-	-
200	4,336	407	1,765,836.00	200	305	-	-
250	2,421	712	1,723,146.75	250	534	-	-
300	3,074	748	2,298,583.50	300	561	409	229,372.31
350	213	875	186,375.00	350	656	-	-
400	1,249	992	1,239,320.25	400	744	716	532,838.25
500	2,123	1,300	2,759,369.25	500	975	942	918,273.38
600	355	1,653	586,815.00	600	1,240	-	-
800	0	2,208	0.00	800	1,656	-	-
1,000	0	*	0.00	1000	1,875	-	-
1x200,2x125	0	-	0.00	1x200,2x125	0	-	-
1x400,2x250	175	992	173,643.75	1x400,2x250	175	-	-
1x600,2x400	0	-	0.00	1x600,2x400	0	-	-
TOTAL INVESTIȚIE			13,995,170.25	TOTAL INVESTIȚIE			1,680,483.94
NECESAR TOTAL INVESTIȚIE			15,675,654.19

NOTA

Diferența de cca 1,625 Mii Eur pana la suma propusa in cadrul POS Mediu 2 (cca. 17,3 mii EUR) se va utiliza pentru reizolarea condutelor supraterane.

Tabel 1 Situația inițiala a PT/CT din municipiul Bacau

PT/CT	Sarcina termica încălzire |Gcal/h]	Sarcina termica a.c.c. [Gcal/h]	Sarcina termica totala [Gcal/hJ	Putere termica instalata [MWtj	An PIF*)	Lungime retelefîncălzire a.c.c. și recirculare a.c.c) [ml
1	0.50	1.30	1.80	2.09	2006	1,912.00
2	1.50	1.50	3.00	349	2006	4,606.00
3	0.50	0.60	1.10	1.28	2006	1,379.00
4	5.00	3.50	8.50	9.89	2006	8,259.00
5	2.88	2.10	4.98	5.79	2004	5,500.00
6	2.50	2.00	4.50	5.23	2006	6,928.00
7	3.60	1.20	4.80	5.58	2007	6,976.00
8	2.50	1.40	2.90	3.37	2006	4,118.00
9	3.50	2.70	6.20	7.21	2006	10,099.00
10	4.52	3-34	7.86	9.14	2004	6,340.00
11	5.00	3.60	8.60	10.00	2006	12,67200
12	1.50	1.30	2.80	3.26	2006	5,727.00
13	4.86	2-90	7.75	9.02	2004	6,630.00
14	500	4.40	9.40	10.93	2006	10,027.00
15	4.00	3.00	7.00	8.14	2006	8,590.00
16	1.50	1.40	2.90	3.37	2006	3,185.00
17	2.50	2.00	4.50	5.23	2006	5,621.00
18	3.00	2.30	5.30	6.16	2006	6,413.00
19	4.00	4.80	8.80	10.23	2006	12,934.00
20	2.50	2.30	4.80	5.58	2006	5,587.00
21	1.50	1.00	2.50	2.91	2006	2,868.00
22	1.25	1.70	2.95	3.43	2006	5,405.00
25	2.30	1.34	3.64	4.23	2003	2,645.00
26	5.00	1.00	6.00	6.98	2004	1,600.00
27	4.82	2.86	7.68	8.93	2004	3,042.00
28	2.00	0.70	2.70	3.14	2003	850.00
29	3.00	3.00	6.00	6.98	2006	4,963.00
30	0.50	0.80	1.30	1.51	2006	1,483.00
31	10.30	4.38	14.68	17.07	2003	13,004.00
32	2.50	0.73	3.23	3.76	2007	2,861.00
33	3.32	1.47	4.79	5.57	2003	6,660.00
35	5.90	1.72	7.62	8.86	2003	9,484.00
40	1.50	1.30	2.80	3.26	2006	11,917.00
41	1.50	1.40	2.90	3.37	2006	8,838.00

42	2.00	0.50	2.50	2.91	2007	8,770.00
43	1.00	1.60	2.60	3.02	2006	3,433.00
44	1.50	1.10	2.60	3.02	2006	3,360.00
45	1.00	1.00	2.00	2.33	2006	3,882.00
58	0.50	0.60	1.10	1.28	2006	4.375.00
59	1.20	2.70	3.90	4.54	2006	13,679.00
61	2-00	1.90	3.90	4.54	2006	6,382.00
62	2.00	2.00	4.00	4.65	2006	4,892.00
63	3.00	3.00	6.00	6.98	2006	5,837.00
64	1.00	1.50	2.50	2.91	2006	3,895.00
69	4.70	3.85	8.55	9.94	2003	4,544.00
79	1.60	0.50	2.10	2.44	2007	4,916.00
84	0.80	0.33	1.13	1.31	2007	3,710.00
94	2.02	0.40	2.42	2.81	2001	910.00
95	4.85	2.53	7.38	8.58	2003	12,000.00
96	6.10	2.46	8.56	9.95	2003	12,800.00
97	6.71	3.43	10.15	11.80	2003	14,170.00
115	1.60	1.36	2.96	3.44	2003	2,285.00
117	1.90	1.89	3.79	441	2004	6,192.00
151	1.00	1.30	2.30	2.67	2006	6,506.00
152	2.50	1.00	3.50	4.07	2006	15,781.00
153	1.50	0.55	2.05	2.38	2006	7,900.00
154	2.00	2.00	4.00	4.65	2006	4,835.00
CT 2 Miorița	3.1	1.9	5.00	5.82	1975	5,566
CT 3 Miorița	6.2	3.8	10.00	11.63	1975	7,180
CT 3/2 Marasesti	3.72	2.28	6.00	6.98	1961	1,888
CT3/5 Dr.Aroneanu	3.1	1.9	5.00	5.82	1963	1,593
CT 4/6 9 Mai	3.1	1.9	5.00	5.82	1963	2,096
CT Bistrița	0.75	0.45	1.20	1.40	2002	659
CT Grup Școlar	5.58	3.42	9.00	10.47	1973	2,066
CT Parc 1	3.1	1.9	5.00	5.82	1960	3,476
CT Prefectura	2.48	1.52	4.00	4.65	1960	1,697
CT Primărie	0.37	0.23	0.60	0.70	1964	124
TOTAL	189	128	317	369		390,522

Tabel 2 Situație lucrări retehnologizare Etapa 1 (rețele termice de distribuție)

Denumire Lot	CT/PT	Situația actuala a lucrărilor	Lungime reteiefîncălzire, ax.cji redrculare a.c.c) [ml	OBS.
Lotl	7	Retehnologizare rețele de distribuție. Contract semnat 04.12.2009	6976
	13	Retehnologizare rețele de distribuție. Contract semnat 04.12.2009	6630
	31	Retehnologizare rețele de distribuție. Contract semnat 30.12.2009	13004
	33	Retehnologizare rețele de distribuție. Contract semnat 21.08.2009	6660
	69	Retehnologizare rețele de distribuție. Contract semnat 04.12.2009	4544
Lot 2	25	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2010	2645	Contract execuție in curs de desfășurare.
	28	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2011	850
	CT4/6 9 Mai	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2012	2096
	CT 3/2 Marasesti	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2013	1888
	CT Primărie	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2014	124
	CT 3/5 Dr.Aroneanu	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2015	1593
Lot 3	115	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2016	2285	Contract execuție in curs de desfășurare.
	14	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2017	10027
	43	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2018	3433
	4	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2019	8259
	20	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2020	5587
Lot 4	21	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2021	2868
	15	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2022	8590

	18	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2023
	97	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2024
	29	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2025
Lot5	19	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2026
	63	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2027
	11	Proiectare retehnologizare rețele termice. Contract semnat 14.12.2028
	35	Proiectare retehnologizare retele termice. Contract semnat 14.12.2029
	62	Proiectare retehnologizare retele termice. Contract semnat 14.12.2030
	17	Proiectare retehnologizare retele termice. Contract semnat 14.12.2031
	9	Proiectare retehnologizare retele termice. Contract semnat 14.12.2032
	22	Proiectare retehnologizare retele termice. Contract semnat 14.12.2033
	27	Proiectare retehnologizare retele termice. Contract semnat 14.12.2034

Total traseu retehnologizat (m)

Tabel 3 Situație lucrări după finalizarea etape

CT/PT aferente	Sarcina termica totala [Gcal/h]
1	1.8
10	7.863
117	3.788
12	2.8
151	2.3
152	3.5
153	2.05

6413	Contract execuție in curs de desfășurare.
14170
4963
12934	Contract execuție in curs de desfășurare.
5837
12672
9484
4892
5621
10099
5405
3042
183591

1___________

Lungime re te le (încălzire, ax.a £ redroilare a.c.c) M

1912 6340

6192 5727

6506 15781 7900

154	4	4835
16	2.9	3185
2	3	4606
26	6	1600
3	1.1	1379
30	1.3	1483
32	3.23	2861
40	2.8	11917
41	2.9	8838
42	2.5	8770
44	2.6	3360
45	2	3882
5	4.98	5500
58	1.1	4375
59	3.9	13679
6	4.5	6928
61	3.9	6382
64	2.5	3895
79	2.1	4916
8	2.9	4118
84	1.13	3710
94	2.42	910
95	7.381	12000
96	8.559	12800
CT 2 Miorița	5	5566
CT 3 Miorița	10	7180
CT Bistrița	1.2	659
CT Grup Școlar	9	2066
CT Parc 1	5	3476
CT Prefectura	4	1697
Total traseu		206931

Date calcul

Putere termica W	n rq	T2 rq	Gtot Ikg/s]	G IW
2,093,400	130	70	8.34	30.01
3,489.000	130	70	13.89	50.02
1,279,300	130	70	5.09	18.34
9,885,500	130	70	39.37	141.73
5,791,740	130	70	23.07	83.04
5,233,500	130	70	20.84	75.03
5,582,400	130	70	22.23	80.03
3,372,700	130	70	13.43	48.35

7,210,600	130	70	28.72	103.38
9,144,669	130	70	36.42	131.11
10,001,800	130	70	39.83	143.39
3,256,400	130	70	12.97	46.69
9,016,739	130	70	35.91	129.27
10,932,200	130	70	43.54	156.73
8,141,000	130	70	32.42	116.72
3,372,700	130	70	13.43	48.35
5,233,500	130	70	20.84	75.03
6,163,900	130	70	24.55	88.37
10,234,400	130	70	40.76	146.73
5,582,400	130	70	22.23	80.03
2,907,500	130	70	11.58	41.68
3,430,850	130	70	13.66	49.19
4,233,320	130	70	16.86	60.69
6,978,000	130	70	27.79	100.04
8,933,003	130	70	35.58	128.07
3,140,100	130	70	12.51	45.02
6,978,000	130	70	27.79	100.04
1,511,900	130	70	6.02	21.68
17,071,677	130	70	67.99	244.76
3,756,490	130	70	14.96	53.86
5,570,770	130	70	22.19	79.87
8,863,223	130	70	35.30	127.07
3,256,400	130	70	12.97	46.69
3,372,700	130	70	13.43	48.35
2,907,500	130	70	11.58	41.68
3,023,800	130	70	12.04	43.35
3,023,800	130	70	12.04	43.35
2,326,000	130	70	9.26	33.35
1,279,300	130	70	5.09	18.34
4,535,700	130	70	18.06	65.03
4,535,700	130	70	18.06	65.03
4,652,000	130	70	18.53	66.70
6,978,000	130	70	27.79	100.04
2,907,500	130	70	11.58	41.68
9,944,813	130	70	39.60	142.58
2,442,300	130	70	9.73	35.02
1,314,190	130	70	5.23	18.84
2,814,460	130	70	11.21	40.35
8,584,103	130	70	34.19	123.07
9,954,117	130	70	39.64	142.71

11,798,635	130	70	46.99	169.16
3,442,480	130	70	13.71	49.35
4,405,444	130	70	17.54	63.16
2,674,900	130	70	10.65	38.35
4,070,500	130	70	16.21	58.36
2,384,150	130	70	9.49	34.18
4,652,000	130	70	18.53	66.70
5,815,000	130	70	23.16	83.37
11,630,000	130	70	46.32	166.74
6,978,000	130	70	27.79	100.04
5,815,000	130	70	2316	83.37
5,815,000	130	70	23.16	83.37
1,395,600	130	70	5.56	20.01
10,467,000	130	70	41.68	15006
5,815,000	130	70	23.16	83.37
4,652,000	130	70	18.53	66.70
697,800	130	70	2.78	10.00

Calcul economii de energie- Retechnologizare rețea transport subterana

Rețea de transport propusa	Rețea de transport existenta	Rețea de transport existenta	Tip	Reducere suprafața	Suprafața existenta
DN	DN	lungime traseu
mm	mm	m		mp	mp
1000	1000	2068	suprateran	0.00	6,493.52
150	150	206	suprateran	0.00	97.03
150	150	80	subteran	0.00	37.68
800	800	243	suprateran	0.00	610.42
300	300	261	suprateran	0.00	245.86
250	250	235	suprateran	0.00	184.48
800	800	259	suprateran	0.00	650.61
600	800	56	subteran	35.17	140.67
200	200	78	suprateran	0.00	48.98
100	150	240	subteran	37.68	113.04
150	150	37	suprateran	0.00	17.43
100	150	45	subteran	7.07	21.20
100	150	42	subteran	6.59	19.78
600	800	139	subteran	87.29	349.17
150	150	59	suprateran	0.00	27.79
600	800	160	subteran	100.48	401.92
250	250	349	subteran	0.00	273.97
150	200	5	subteran	0.79	3.14
200	200	409	subteran	0.00	256.85
200	200	168	suprateran	0.00	105.50
500	800	1079	subteran	1,016.42	2,710.45
80	125	302	subteran	42.67	118.54
800	800	837	suprateran	0.00	2,102.54
200	200	560	subteran	0.00	351.68
100	125	190	subteran	14.92	74.58
150	150	250	subteran	0.00	117.75
500	800	164	subteran	154.49	411.97
100	125	244	subteran	19.15	95.77
500	800	163	subteran	153.55	409.46
100	65	20	subteran	-2.20	4.08
500	800	97	subteran	91.37	243.66
500	800	62	subteran	58.40	155.74
500	700	558	subteran	350.42	1,226.48
80	80	213	subteran	0.00	53.51
400	700	280	subteran	263.76	615.44

80	125	270	subteran	38.15	105.98
400	700	20	subteran	18.84	43.96
40	100	75	subteran	14.13	23.55
400	700	212	subteran	199.70	465.98
100	125	207	subteran	16.25	81.25
400	700	737	subteran	694.25	1,619.93
300	300	140	subteran	0.00	131.88
|         100	250	89	subteran	41.92	69.87
300	300	115	subteran	0.00	108.33
150	150	91	subteran	0.00	42.86
300	300	282	subteran	0.00	265.64
250	200	355	subteran	-55.74	222.94
150	125	182	subteran	-14.29	71.44
200	125	304	subteran	-71.59	119.32
’         200	300	148	subteran	46.47	139.42
100	150	80	subteran	12.56	37.68
150	300	160	subteran	75.36	150.72
100	250	301	subteran	141.77	236.29
1         150	250	188	subteran	59.03	147.58
100	300	110	subteran	69.08	103.62
100	250	34	subteran	16.01	26.69
400	700	247	subteran	232.67	542.91
150	250	281	subteran	88.23	220.59
300	700	35	subteran	43.96	76.93
700	700	315	suprateran	0.00	692.37
;     400	400	197	suprateran	0.00	247.43
400	400	297	suprateran	0.00	373.03
200	400	576	subteran	361.73	723.46
150	350	120	subteran	75.36	131.88
150	250	96	subteran	30.14	75.36
150	350	60	subteran	37.68	65.94
150	350	291	subteran	182.75	319.81
40	80	39	subteran	4.90	9.80
150	350	47	subteran	29.52	51.65
150	350	29	subteran	18.21	31.87
100	250	65	subteran	30.62	51.03
80	80	320	subteran	0.00	80.38
50	50	90	subteran	0.00	(    14.13
50	65	145	subteran	6.83	29.59
150	400	272	subteran	213.52	341.63
150	250	159	subteran	49.93	124.82
400	!     400	143	suprateran	0.00	179.61
200	200	60	suprateran	0.00	37.68
80	150	170	subteran	37.37	80.07

80	125	100	subteran	14.13	39.25
400	400	399	suprateran	0.00	501.14
250	350	531	subteran	166.73	583.57
150	150	40	suprateran	0.00	18.84
250	350	405	subteran	127.17	445.10
100	250	250	subteran	117.75	196.25
250	350	123	subteran	38.62	135.18
250	250	28	suprateran	0.00	21.98
200	350	94	subteran	44.27	103.31
150	200	222	subteran	34.85	139.42
150	250	295	subteran	92.63	231.58
400	400	115	suprateran	0.00	144.44
125	125	147	suprateran	0.00	57.70
400	400	95	suprateran	0.00	119.32
80	80	112	suprateran	0.00	28.13
80	80	2	suprateran	0.00	0.50
80	80	104	suprateran	0.00	26.12
400	400	151	suprateran	0.00	189.66
400	400	28	suprateran	0.00	35.17
400	400	350	suprateran	0.00	439.60
200	300	87	subteran	27.32	81.95
40	40	31	subteran	0.00	3.89
200	300	422	subteran	132.51	397.52
150	200	181	subteran	28.42	113.67
150	250	509	subteran	159.83	399.57
150	200	94	subteran	14.76	59.03
150	150	10	subteran	0.00	4.71
400	400	150	suprateran	0.00	188.40
200	250	236	subteran	37.05	185.26
350	350	157	suprateran	0.00	172.54
350	350	213	subteran	0.00	234.09
200	300	76	subteran	23.86	71.59
150	150	43	subteran	0.00	20.25
150	150	171	subteran	0.00	80.54
300	350	234	subteran	36.74	257.17
150	200	120	subteran	18.84	75.36
80	80	130	subteran	0.00	32.66
100	200	30	subteran	9.42	18.84
100	200	10	subteran	3.14	628
40	40	28	subteran	0.00	3.52
300	350	140	subteran	21.98	153.86
100	200	10	subteran	3.14	6.28
300	300	196	subteran	0.00	184.63
300	300	138	subteran	0.00	130.00
300	250	40	subteran	-6.28	31.40

150	100	516	subteran	-81.01	162.02
300	1x400,2x250	175	subteran	54.95	219.80
20	100	10	subteran	2.51	3.14
300	300	115	subteran	0.00	108.33
300	300	345	subteran	0.00	324.99
40	200	286	subteran	143.69	179.61
300	500	430	subteran	270.04	675.10
200	200	43	subteran	0.00	27.00
300	500	442	subteran	277.58	693.94
150	200	173	subteran	27.16	108.64
250	500	217	subteran	170.35	340.69
200	200	24	suprateran	0.00	15.07
200	500	506	subteran	476.65	794.42
200	200	99	subteran	0.00	62.17
1x600,2x400	1x600,2x400	30	suprateran	0.00	56.52
1x600,2x400	1x600,2x400	257	suprateran	0.00	484.19
1x600,2x400	1x600,2x400	191	suprateran	0.00	359.84
1x200,2x125	1x200,2x125	47	suprateran	0.00	29.52
1x600,2x400	1x600,2x400	245	suprateran	0.00	461.58
150	150	155	suprateran	0.00	73.01
150	150	180	subteran	0.00	84.78
1x600,2x400	1x600,2x400	219	suprateran	0.00	412.60
200	200	262	suprateran	0.00	164.54
1x600,2x400	1x600,2x400	101	suprateran	0.00	190.28
200	200	40	suprateran	0.00	25.12
1x600,2x400	1x600,2x400	10	suprateran	0.00	18.84
150	150	218	subteran	0.00	102.68
1x600,2x400	1x600,2x400	505	suprateran	0.00	951.42
150	200	91	subteran	14.29	57.15
1x600,2x400	1x600,2x400	100	suprateran	0.00	188.40
250	400	181	subteran	85.25	227.34
200	200	168	subteran	0.00	105.50
200	400	300	subteran	188.40	376.80
150	200	158	subteran	24.81	99.22
150	400	210	subteran	164.85	263.76
150	150	150	subteran	0.00	70.65
1x600,2x400	1x600,2x400	180	suprateran	0.00	339.12
150	150	250	suprateran	0.00	117.75
1x600,2x400	1x600,2x400	174	suprateran	0.00	327.82
1x600,2x400	1x600,2x400	55	suprateran	0.00	103.62
150	150	30	suprateran	0.00	14.13
150	150	121	subteran	0.00	56.99
150	150	32	subteran	0.00	15.07
150	150	38	suprateran	0.00	17.90
250	400	180	subteran	84.78	226.08

80	150	84	subteran	18.46	39.56
250	400	80	subteran	37.68	100.48
200	200	30	subteran	0.00	18.84
150	150	35	subteran	0.00	16.49
200	200	90	subteran	0.00	56.52
200	200	114	subteran	0.00	71.59
200	200	15	subteran	0.00	9.42
200	300	59	subteran	18.53	55.58
300	300	228	suprateran	0.00	214.78
150	200	120	subteran	18.84	75.36
300	300	207	suprateran	0.00	194.99
100	150	192	subteran	30.14	90.43
250	250	263	suprateran	0.00	206.46
80	150	12	subteran	2.64	5.65
150	200	114	subteran	17.90	71.59
			TOTAL	16,757.43	89,683.33

Reducerea suprafeței

% %

18.69                                               21.21

Economia de energie pentru debitul maxim de 5297 mc/h

Căldură maxima

MW 369.62466

Căldură maxima anuala

MWh 554436.99

Pierderi cald.

%         10

MWh 55443.699

Economia de energie pentru căldură maxima anuala MWh TJ/a                            MWh TJ/a

10359.71 37.29497                     11757.77 42.32796

Date de calcul actualizate Rețea Primară

Magistrata	Noduri	Debit (t/h)	Diametru existent DN (mm)	Lungime L(m)	Tip tronson	Viteza (m/s)	Vit-optima (m/s)	Diametru nou DN (mm)
MTO	200-300	5297.18	1000	2068	suprateran	2.93	3.0	800
	300-279	88.37	150	206	suprateran	-	-	-
	279-PT18	88.37	150	80	subteran	1.39	1.6	150
MT1	600-271	2538.14	800	243	suprateran	2.49	2.75	600
	271-283       ।	244.76	300	261	suprateran	-	-	-
	283-PT31	244.76	250	235	suprateran	•	•	-
	271-500	2293.38	800	259 1	suprateran	*	-	•
	500-501	2293.38	800	56	subteran	2.25	2.75	600
	501-256	24.55	200	78	suprateran	•	-	-
	256-257	24.55	150	240	subteran	0.87	1.29	100
	257-PTSc8	2.87	150	37	suprateran	-	-	*
	257-258	21.68	150	45	subteran	0.77	1.29	100
	258-PT30	21.68	150	42	subteran	0.77	1.29	100
	501-301	2268.84	800	139	subteran	2.23	2.75	600
	301-PT16	48.35	150	59	suprateran	-	-	•
	301-302	2220.48	800	160	subteran	2.18	2.75	600
	302-351	246.77	250	349	subteran	1.40	1.99	250
	351-PT9	103.38	200	5	subteran	1.63	1.6	150
	351-352	143.39	200	409	subteran	1.27	1.8	200
	352-PT11	143.39	200	168	suprateran	-	-	-
	302-502	1973.71	800	1079	subteran	2.79	2.50	500
	502-PT Uceu Ped.	13.30	125	302	subteran	0.74	1.09	80
	502-503	1960.41	800	837	suprateran	•	-	-
	503-552	146.37	200	560	subteran	1.29	1.8	1       200
	552-PT76 parc	40.37	125	190	subteran	1.43	1.29	100
	552-PT78	106.00	150	250	subteran	1.67	1.6	150
	503-248	1814.04	800	164	subteran	2.57	2.35	1       500
	248-PT 79	35.02	125	244	subteran	1.24	1.29	100
	!       248-247	1779.03	800	163	subteran	2.52	2.35	500
	247-PT94	40.35	65	20	subteran	1.43	1.29	100
	247-272	1738.68	800	97	subteran	2.46	2.50	500
MT4	272-504	1161.16	800	62	subteran	1.87	2.50	500
	504-340	1161.16	700	558	subteran	1.87	2.50	500
	34O-PT84	18.84	80	213	subteran	1.04	1.09	80
	1       340-246	1142.32	1         700	280	subteran	2.53	2.35	400
	246-PT L Ferd.	15.35	125	270	subteran	0.85	1.09	80
	246-505	1126.97	1         700	20	subteran	2.49	2.35	400
	505-PT AGM	0.99	100	75	subteran	0.22	0.53	40
	505-506	1125.98	700	212	subteran	2.49	2.35	400
	506-PT42	41.68	125	207	subteran	1.48	1.29	100
	506-243	1084.29	700	737	subteran	2.40	2.35	400
	243-244	487.51	300	140	subteran	1.92	2.15	300
	244-PT44	43.35	250	89	subteran	1.53	1-29	100
	244-291	444.16	300	115	subteran	1.75	2.15	300
	291-PT117	63.16	150	91	subteran	0.99	1.6	ISO
	291-550	381.00	300	282	subteran	1.50	2.15	300
	550-551	250.11	200	355	subteran	1.42	1.99	250
	551-PT119 Miorița 2	83.37	125	182	subteran	1.31	1.6	150
	551-PT121 Miorița 3	166.74	125	304	subteran	1.48	1.8	200
	550-516	130.89	300	148	subteran	1.16	1.8	200
	516-PT153	34.18	150	80	subteran	1.21	1.29	100
	516-245	96.71	300	160	subteran	1.52	1.6	150
	245-PT151	38.35	250	301	subteran	1.36	1.29	100
	245-PT152	58.36	250	188	subteran	0.92	1.6	150
	243-515	33.35	300	110	subteran	1.18	1.29	100
	515-PT45	33.35	250	34	subteran	1.18	1.29	100
	243-239	563.44	r       700	247	subteran	2.22	2.35	400
	239-PT115	49.35	250	281	subteran	0.78	1.6	ISO

MH

239-507	514.08	700	35	subteran	2.02	2.15	300
507-231	514.08	700	315	suprateran	*	-	-
231-230	157.26	400	197	suprateran	-	-	•
230-229	157.26	400	297	suprateran	-	-
229-228	157.26	400	576	subteran	1.39	1.8	200
228-240	110.58	350	120	subteran	1.74	1.6	150
240-PT41	48.35	250	96	subteran	0.76	1.6	150
240-241	62.22	350	60	subteran	0.98	1.6	ISO
241-508	62.22	350	291	subteran	0.98	1.6	150
508-PT $c. Gen Nr. 2	3.86	80	39	subteran	0.85	0.8	40
508-553	58.36	350	47	subteran	0.92	1.6	150
553-276	43.35	350	29	subteran	0.68	1.6	150
276-PT43	43.35	250	65	subteran	1.53	1.29	100
553-554	15.01	80	320	subteran	0.83	1.09	80
554-MT71/1	5.28	50	90	subteran	0.75	0.88	50
S54-MT 71/2	9.73	65	145	subteran	1.38	0.88	50
228-227	46.69	400	272	subteran	0.73	1.6	150
227-PT40	46.69	250	159	subteran	0.79	1.6	150
231-232	356.82	400	143	suprateran	-	-	-
232-238	18.34	200	60	suprateran	-	-
238-277	18.34	150	170	subteran	1.01	1.09	80
277-PT58	18.34	125	100	subteran	1.01	1.09	80
232-233	338.48	400	399	suprateran	-	*	-
233-234	338.48	350	531	subteran	1.92	1.99	250
234-PT59	65.03	150	40	suprateran	•	-	-
234-335	273.45	350	405	subteran	1.55	1.99	250
335-PT64	41.68	250	250	subteran	1.48	1.29	100
335-336	231.77	350	123	subteran	1.31	1.99	250
336-PT61	65.03	250	28	suprateran	-	-	-
336-337	166.74	350	94	subteran	1.475	1.8	200
337-PT62	66.70	200	222	subteran	1.049	1.6	150
337-PT63	100.04	250	295	subteran	1.573	1.6	150
201-510	1224.71	400	115	suprateran	-	-	-
510-PT28	45.02	125	147	suprateran	-	-	-
510-260	1179.69	400	95	suprateran	-	-	-
260-512	102.15	80	112	suprateran	-	-
512-PTAS130	2.11	80	2	suprateran	-	-	-
512-PT26	100.04	80	104	suprateran	-	-	-
260-261	1077.54	400	151	suprateran	-	•	-
261-262	1077.54	400	28	suprateran	-	-	-
262-263	1077.54	400	350	suprateran	-	-	-
263-513	209.73	300	87	subteran	1.86	1.8	200
513-PT Biserica	2.79	40	31	subteran	0.62	0.8	40
513-284	206.94	300	422	subteran	1.83	1.8	200
284-PT35	127.07	200	181	subteran	2.00	1.6	150
284-514	79.87	250	509	subteran	1.26	1.6	150
514-285	79.87	200	94	subteran	1.26	1.6	150
285-PT33	79.87	150	10	subteran	1.26	1.6	150
263-264	867.81	400	150	suprateran	-	-	-
264-PT19	146.73	250	236	subteran	1.30	1.8	200
264-265	721.08	350	157	suprateran	-	-	-
265-266	721.08	350	213	subteran	2.08	2.25	350
266-267	180.08	300	76	subteran	1.59	1.8	200
267-PT29	100.04	150	43	subteran	1.57	1.6	150
267-PT20	80.03	150	171	subteran	1.26	1.6	150
266-268	541.01	350	234	subteran	2.13	2.15	300
268-353	65.08	200	120	subteran	1.10	1.6	150
353-PT centru nr.3	13.09	80	130	subteran	0.72	1.09	80
353-354	51.99	200	30	subteran	1.84	1.29	100
3S4-PT22	49.19	200	10	subteran	1.74	1.29	100
354- PT Logoped	2.80	40	28	subteran	0.62	0.8	40
268-341	475.93	350	140	subteran	1.87	2.15	300

	341-PT21	41.68	200	10	subteran	1.48	1.29	100
	341-342	434.24	300	196	subteran	1.71	2.15	300
	342-349	434.24	300	138	subteran	1.71	2.15	300
	349-518	434.24	250	40	subteran	1.71	2.15	300
	518-PT25	60.69	100	516	subteran	1.02	1.6	150
	513-519	373.55	1x400.2x250	175	subteran	1.47	2.15	300
	S19-PT Perora	0.39	100	10	subteran	0.35	0.8	20
	519-350	373.16	300	115	subteran	1.47	2.15	300
	350-PT Aerostar	370.05	300	345	subteran	1.45	2.15	300
	3S0-PT Star(710)	3.11	200	286	subteran	0.69	0.8	40
MT5	272-286	577.51	500	430	subteran	2.27	2.35	300
	286-PT69	142.58	200	43	subteran	1.26	1.8	200
	286-287	434.94	500	442	subteran	1.71	2.15	300
	287-PT95	123.07	200	173	subteran	1.94	1.6	150
	287-288	311.87	500	217	subteran	1.77	1.99	250
	288-PT96	142.71	200	24	suprateran	*	•	-               i
	288-289	169.16	500	506	subteran	1.50	1.8	200
	289-PT97	169.16	200	99	subteran	1.50	1.8	200
MT2	201-202	1445.95	1x600,2x400	30	suprateran	2.05	2.50	500
	202-203	1445.95	1x600,2x400	257	suprateran	2.05	2.50	500
	203-204	1445.95	1x600,2x400	191	suprateran	2.05	2.50	500
	204-PT15	116.72	1x200,2x125	47	suprateran		-	-
	204-205	1329.23	1x600,2x400	245	suprateran	1.88	2.50	500
	205-249	75.03	150	155	suprateran	w		-
	249-PT17	75.03	150	180	subteran	1.18	1.6	150
	205-206	1254.20	1x600,2x400	219	suprateran	1.78	2.50	500
	2O6-PT14	156.73	200	262	suprateran	-	-	-
	206-280	1097.47	1x600,2x400	101	suprateran	2.43	2.35	400
	28O-PT13	129.27	200	40	suprateran	*		•
	280-207	968.20	1x600,2x400	10	suprateran	2.14	2.35	400
	207-PT12	46.69	150	218	subteran	0.73	1.6	150
	207-281	921.51	1x600,2x400	SOS	suprateran	2.04	2.35	400
	281-PT27	128.07	200	91	subteran	2.01	1.6	150
	281-208	793.44	1x600.2x400	100	suprateran	1.75	2.35	400
	208-296	277.84	400	181	subteran	1.57	1.99	250
	296-PT10	131.11	200	168	subteran	1.16	1.8	200
	296-509	146.73	400	300	subteran	1.30	1.8	200
	S09-PT7	80.03	200	158	subteran	1.26	1.6	150
	509-223	66.70	400	210	subteran	1.05	1.6	150
	223-PT54	66.70	150	150	subteran	1.05	1.6	150
	208-209	515.60	1x600,2x400	180	suprateran	2.03	2.15	300
	209-PT32	53.86	150	250	suprateran	-	-
	209-210	461.75	1x600,2x400	174	suprateran	1.82	2.15	300
	210-211	461.75	1x600,2x400	55	suprateran	1.82	2.15	300
	211-278	75.03	150	30	suprateran		-
	278-221	75.03	150	121	subteran	1.18	1.6	150
	221-222	75.03	ISO	32	subteran	1.18	1.6	150
	222-PT6	75.03	150	38	suprateran	-	-	*
	211-212	386.71	400	180	subteran	2.19	1.99	250
	212-PT24	15.22	150	84	subteran	0.84	1.09	80
	212-213	371.49	400	80	subteran	2.10	1.99	250
	213-218	224.76	200	30	subteran	1.99	1.8	200
	218-PT5	83.04	150	35	subteran	1.31	16	150
	218-219	141.73	200	90	subteran	1.25	1.8	200
	219-220	141.73	200	114	subteran	1.25	1.8	200
	220-PT4	141.73	200	15	subteran	1.25	1.8	200
	213-214	146.73	300	59	subteran	1.30	1.8	200
	214-215	146.73	300	228	suprateran	-		1
	215-PT2	50.02	200	120	subteran	0.79	1.6	ISO
	215-216	96.71	300	20? .	suprateran	-		-
	216-PT1	30.01	150		Subteran	1.06	1.29	100
	216-217	66.70	250	* 2^5 —	suprateran.			*
	217-PT3	18.34	150	- V	. subteran	1.01	1.09	80
	217-PT8	48.35	200			. 0.76	1.29	150

kjn?                                    CONTRASEMNEAZĂ, -

J _c         c / ^Z                     \MîCAN rUli&jh^&LE SECRETARCL MLINICIPIVLUL^CCĂU

' JC^itl'           £•!                                              N1COLAE-OVEHUJN3PQV|< J

J.                                    u ^".Hk                     /

¹

Conform fișei tehnice

²

prețuri medii utilizate pe ml de țeavă rezultat în urma prospectări actuale de piață făcute de către consultant