Hotărârea nr. 43/2013

Hotărârea nr.43 din 27.02.2013 Hotărâre privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice faza Proiect Tehnic şi aprobarea cheltuielilor legate de proiect (bugetul proiectului) la obiectivul "Reabilitare infrastructură urbană str. Ştefan cel Mare, municipiul Bacău".

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU

Având in vedere :

  • •  Prevederile art. 44 (1) din Legea nr. 273/ 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările si completările ulterioare;

  • • HCL nr. 6/ 2013 privind aprobarea documentației tehnico - economice faza Pth și aprobarea cheltuielilor legate de proiect (bugetul proiectului ) la obiectivul „ Reabilitare infrastructură urbană strada Ștefan cel Mare, municipiul Bacău” Programul Operațional Regional 2007-2013, Anexa prioritară 1-Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere, Domeniul de intervenție 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Centre urbane.

  • •  Referatul nr. 1299 / 21.02.2013 al Direcției Drumuri Publice;

  • •  Prevederile art. 47 si art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 a administrației publice locale republicata și actualizată;

  • • Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău;

In baza dispozițiilor art. 36 (2) lit. „b” și alineatul (4) lit. „d” și art.45(2) din Legea 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată și actualizată,

HOTĂRĂȘTE:

ART.l. - Se aprobă documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic la obiectivul „Reabilitare infrastructură urbană str. Ștefan cel Mare, municipiul Bacău”, conform Anexei nr. 1, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART.2. - Se aprobă principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului prevăzut la art. 1 cu o valoare totală de 13 655,801 mii lei (cu TVA) din care C+M de 12 080,067 mii lei (cu TVA), conform Anexei nr. 2, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART.3. - Se aprobă cheltuielile legate de proiect (bugetul proiectului) pentru obiectivul „Reabilitare infrastructură urbană str. Ștefan cel Mare, municipiul Bacău”, cu finanțare prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere, Domeniul de intervenție 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană, conform Anexei nr. 3, parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART.4. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se va abroga H.C.L. Bacău nr. 6/18.01.2013.

ART.5. - Hotărârea va fi comunicată Direcției Drumuri Publice, Direcției Tehnice, și Direcției Economice din cadrul Primăriei Municipiului Bacău.


CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU

NICOLAE-OVIDIU POPOVICI



românia                                   a

JUDEȚUL BACĂU                    ANEXA Nr. j

CONSILIUL LOCAL BACĂU LA HOTARAREA NR. DIN 27.02.2013 INTERPtolEGT

Jk

îlC

PROIECTARE * CONSULTANTA i CONSTRUCȚII



S.C. 1NTERPRO1ECT S.RA,.-BACAU




. /

/■A'1

REABILITARE INFRASTRUCTURA URBANA, STRADA ȘTEFAN CEL MARE, MUNICIPIUL BACAU



PREȘEjD


■,-sA. A..M \

NlCiPIliVBACAU

E DE-'ȘEblNȚÂ | tAi>tUî«| /.? /

'/W


-2012-


CONTRASEMNEAZÂ,

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE-OVIDIUPOPOYțCI


NimfeiJfeicau, iei/fax:U234 51U 523 Cont RO4XBRDE04QSVQ5456



LISTA DE SEMNATURI


Colectiv de proiectare:


DRUMURI


APA CANAL

REZISTENTA



ing. IOAN EREMIA /]

ing. ROLANDI BABIUC


ing. CĂTĂLIN CIUBOTAR


ing. MARIETA CRĂCIUN


ing. VLAD POPA



ing. ADRIAN ADUMITRESEI.



Str. Vadu Bistriței nr. 29/A/22, Bacau, tel/fax 0234510523 Cont RQ48BRDEQ40SV05456910400- BRD Bacau



j

/

Proiect nr. 198/2012

cod F04-7.5



PIESE SCRISE

  • •  Foaie de capat

  • •  Lista de semnaturi

  • •  Borderou

  • •  Memoriu de prezentare

  • •  Breviar de calcul

  • •  Program de urmărire a execuției pe faze determinante

  • •  Categoria de importanta

  • •  întreținerea drumurilor si străzilor

  • •  Plan de securitate si sanatate pentru șantierul de construcții

  • •  Grafic de execuție

  • •  Deviz general

  • •  Devize pe obiecte

  • •  Liste cantitati de lucrări

  • •  Caiete de sarcini

  • • Terasamente

  • •  Fundații din balast

  • •  Reciclarea la rece a straturilor rutiere degradate

  • •  Straturi rutiere din agregate stabilizate cu ciment

  • •  Straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald

  • •  Imbracaminti bituminoase

  • •  încadrarea trotuarelor cu borduri prefabricate si execuția de trotuare si alei din pavele de beton

  • •  Rezistenta

  • •  Apa - canal

Str. Vadu Bistriței nr. 29/A/22, Bacau, tel/fax.0234 510 523 Cont R048BRDE040SV05456910400 - BRD Bacau

ROIECT


M 4V ] S.C. INTERPROIECT S.R.l . BACAl ''SlS* i PROIECTARE • CONSULTANTA ' CONSTRUCȚII

41



PIESE DESENATE


• D 0 - Plan de încadrare in zona,


DRUMURI


D 1 Plan de situație nr. 1, D 2 - Plan de situație nr. 2, D 3 - Plan de situație D 4 - Plan de situație D 5 - Plan de situație D 6 - Plan de situație


nr. 3,

nr. 4,

nr. 5,

nr. 6,


D 7 - Plan de situație nr. 7, D 8 - Plan de situație nr. 8, D 9 - Plan de situație nr. 9, D 10 - Plan de situație nr. 10, DII- Profil longitudinal nr.l, drumuri, D 12 - Profil longitudinal nr.2, drumuri, D 13 - Profil longitudinal nr.3, drumuri, D 14 - Profile transversale strada 1 ;3, D 15 - Profile transversale strada 5;7, D 16 • Profile transversale strada 9;11, D 17 - Profile transversale strada 13; 15, D 18 - Profile transversale strada 17; 18, D 19 - Profile transversale strada 19;20, D 20 - Profile transversale strada D 21 - Profile transversale strada D 22 - Profile transversale strada D 23 - Profile transversale strada D 24 - Profile transversale strada


21;22,

23;24,

26;28,

30;32,

34;36,


D 25 - Profile transversale strada 38;39, D 26 - Profile transversale strada 41 ;43> D 27 - Profile transversale strada 44;45,


Str. Vadu Bistriței nr. 29/A/22, Bacau, tel/fax:O234 510 523 Cont R048BRDE040SV05456910400 - BRD Bacau Trezoreria Bacau RO75TREZ0615069XXX001670, Reg Comerțului J04/657/25.09.2002, Cod Fiscal RO14901288


  • •   D 28 Profil transversal strada 47 si secțiune I-I,

  • •   D 29 - Profil parcare,

  • •   D 30 - Profil transversal tip,

  • •  D 31 - Detaliu acces persone cu handicap,

    sc. 1:100

    sc. 1:200

    sc. 1:50

    sc. 1:20; 1:5


    APA CANAL                           vX\.

    • •   HI- Plan de situație rețele apa canal, nr. 1, .<■ '

    • •   H 2 - Plan de situație rețele apa canal, nr. 2,

    • •   H 3 - Plan de situație rețele apa canal, nrjp, i

    • •   H 4 - Plan de situație rețele apa canal, nr. U,-

    • •   H 5 - Plan de situație rețele apa canal, nr. 5y ,     ■

    • •   H 6 - Plan de situație rețele apa canal, nr. 6,    ;•

    • •   H 7 - Plan de situație rețele apa canal, nr. 7,

    • •   H 8 - Plan de situație rețele apa canal, nr. 8,

    • •   H 8 - Plan de situație rețele apa canal, nr. 9,

    • •   H 10 - Plan de situație rețele apa canal, nr. 10,

    • •   H 11 - Profil transversal strada cu rețele nr. 1,



    sc. 1

    sc. 1

    sc. 1


    • H 12 - Profil transversal strada cu rețele nr. 5,


    sc. 1


    • H 13 - Profil transversal strada cu rețele nr. 9,


    sc. 1


    • H 14 - Profil transversal strada cu rețele nr. 17,


    sc. 1


    • •   H 15   Profil transversal strada cu rețele nr.

    • •   H 16 - Profil transversal strada cu rețele nr.

    • •   H 17 - Profil transversal strada cu rețele nr.

    • •   II 18 - Profil transversal strada cu rețele nr.


    sc. 1

    sc. 1

    sc. 1

    sc. 1


    500

    500

    500

    500

    500

    500

    500

    500

    500

    500

    100

    100

    100

    100

    100

    100

    100

    100


  • •   H 19 - Detaliu gura de scurgere cu depozit, sifon si gratar carosabil,

  • •  H 20 - Detaliu cămin de vizitare de linie,

  • •  H 21 - Detaliu cămin de vizitare de colt,

  • •  H 22 - Detaliu hidrant de incendiu exterior,

  • •   H 23 - Detaliu piesa de trecere,

  • •  H 24 - Detaliu conducta in intersecție cu alte rețele,

  • •  1125- Detaliu montaj conducta, secțiune transversala,

REZISTENTA

• R 1 - Secțiune zid de sprijin proiectat L=100ml,                    sc. 1:20

Str. Vadu Bistriței nr, 29/A/22, Bacau, tel/fax:0234 510 523 Cont RQ48BRDE040SV05456910400 - BRD Bacau Trezoreria Bacau R075TREZ0615069XXX001670, Reg Comerțului J04/657/25.09.2002, Cod Fiscal RO14901288


  • •   R 2 - Rampa acces parcare pentru persoane cu dîzabilitati motorii, sc. 1:50

  • •   R 3 - Detaliu armare structura scara de acces din zona adicenta

clădirilor de locuit către parcarea amenajata,                             sc. 1:50

  • •   R 4 - Reabilitare secțiune zid de sprijin existent 1- 142 ml,          sc. 1:50


    Itijocmit,

    ing. Babiuc R^andi




Str. Vadu Bistriței nr. 29/A/22, Bacau, tel/fax:0234 510 523 Cont RQ48BRDEQ40SV05456910400 - BRD Bacau Trezoreria Bacau RO75TREZ0615069XXX001670, Reg Comerțului J04/657/25.09.2002, Cod Fiscal RO14901288


S.C. INTERPROIECT S.R.L. BACAU



Pr. Nr. 198/2012-PROIECT TEHNIC Reabilitare infrastructura urbana, strada Ștefan cel Mare, municipiul Bacau



O1-'


re infrastructura urbana, efan cel Mare, municipiul Bacau


1. Descrierea generala a lucrărilor

a.

Denumirea obiectivului investiții:

J

de Reabilitare infrastructura urbana, strada Ștefan cel Mare, municipiul Bacau

b.

Amplasamentul:

Zona de Nord Est a României, in partea de Nord a municipiul Bacau

c.

Titularul investiției:

Municipiul Bacau

d.

Beneficiarul Investiției:

Municipiul Bacau

e.

Elaboratorul proiectului:

S.C. INTERPROIECT S.R.L. Bacău


Str. Vadu Bistriței, nr. 29/A/22

C.U.I. 14901288 J04/657/2002 Telefon/fax 0234510523

2. Descrierea generala a lucrărilor

2.1. Descrierea lucrărilor

  • a. Amplasamentul

Strada Ștefan cel Mare este o strada de categoria a Il-a ce se afla in zona nordica a municipiului Bacau si are lungimea de 1282,70 m. Strada face parte din rețeaua stradala majora a municipiului, asigurând legătură intre centrul municipiului de la intersecția cu strada 9 Mai, cu ieșirea din oraș spre Piatra Neamț pana la intersecția cu Calea Moldovei si in continuare cu drumul național DN 15. Strada se termina la începutul podului peste parau! Barnat.

  • b. Topografia

Municipiul Bacău, se află în Nord-Estul țării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluența Siret-Bistrița.

Geografic, se află la interferența meridianuluide 26° 55* longitudine estică cu paralela de 46° 35’ latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuși și Săucești, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura și Mărgineni.

Municipiul Bacau este străbătut de drumurile europene E85 și E57, artere de circulație europene și naționale ce fac legătura cu Bucureștiul, cu nordul țării, precum și cu Transilvania.



l Pe cale feroviară legăturile naționale si internaționale se realizează prin rețeaua CFR.

l Pe cale aeriana, Bacăul dispune de un aeroport internațional a cărui aerogara destinată transportul de marfă și persoane, asigură curse regulate către diferite destinații naționale și europene. In ceea ce privește căile de circulație majoră care să asigure legătura cu celelalte zone ale țării.

  • c. Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban.

Temperatura medie anuală este de 9 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, șî 20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m2/an, existând diferențe între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie-august.

  • d. Geologie si seismicitate

Geologia generală a străzii

Situată pe un fundament Sarmatian Superior (Bessaraian-Kersonian), care cuprinde formațiuni de molasă argilo - nisipoasă de origine salmastră, terasa superioară a Șiretului este formată din depozite ale Pleistocenului superior care încep cu bolovănișuri și pietrișuri în bază, apoi se continuă cu nisipuri și argile nisipoase - prăfoase și se încheie cu prafuri argiloase nisipoase loessoide și loess. La suprafață este un strat superficial de sol vegetal Holocen și posibile umpluturi datorintă intensei activități de construcții din zonă.

Stratificația depozitelor pleistocene este orizontală, în discordanță cu stratele sarmatiene monoclinale.

Litologia depozitelor pleistocene are variații laterale datorită schimbării condițiilor locale din timpul depunerii și a existenței unui relief îngropat.

Hidrogeologia

Terenul nu prezintă pericol de inundare din partea rîului Șiret.

Apele freatice din zonă se găsesc la o adâncime de circa 3 m în pietrișul de la baza terasei. Nivelul freatic este stabil în funcție de anotimp.

Geotehnica

Zona în care este situat amplasamentul este stabilă și nu prezintă nici un pericol viitor al unei alunecări de teren. Nu prezintă eroziuni și nici nu este expusă la pericolul unor potențiale erodări.

Pentru cercetarea structurii rutiere și a stratului de fundare au fost forate 4 sondaje geotehnice manuale cu prelevare continuă de probe.

în urma examinării probelor, a fost stabilită următoarea coloană litologică:

Sondaj 1 Curtea de Apel

  • - 0,00 - 0,06 m - covor asfaltic

  • - 0,06-0,35 m - beton

  • - 0,35 - 0,90 m + balast compactat

  • - 0,90 - 2,40 m - un complex prăfos- argilos - nisipos cu alternanțe de argile prăfoase, și prafuri nisipoase avînd o culoare galbenă-cafenie

  • - 2,40 - 3,00m - pietriș cu nisip și întercalatii de nisip argilos

    NH = 3,00m


Sondaj 2 E_ON

  • - 0,00 - 0,06 m - covor asfaltic

  • - 0,06 - 0,30 m - beton

  • - 0,30 - 0,80 m - balast compactat

  • - 0,90 - 2,30 m - un complex prăfos- argilos - nisipos cu alternanțe de argile prăfoase, și prafuri nisipoase avînd o culoare galbenă-cafenie .

  • - 2,30 - 3,00m - pietriș cu nisip și intercalatii de nisip argilos

NH = 3,00m

Sondaj 3 ARENA MOL

  • - 0,00 - 0,06 m - covor asfaltic

  • - 0,06 - 0,27 m - beton

  • - 0,27 - 0,75 m - balast compactat

  • - 0,75 - 2,20 m ■ un complex prăfos- argilos - nisipos cu alternanțe de argile prăfoase, și prafuri nisipoase avînd o culoare galbenă-cafenie .

  • - 2,20 - 3,00m - pietriș cu nisip și intercalatii de nisip argilos

NH = 3,00m

Sondaj 4 giratoriu

  • - 0,00 - 0,06 m - covor asfaltic

  • - 0,06 - 0,27 m - beton

  • - 0,27 - 0,80 m - balast compactat

  • - 0,80 - 2,40 m - un complex prăfos- argilos - nisipos cu alternanțe de argile prăfoase, și prafuri nisipoase avînd o culoare galbenă-cafenie .

  • - 2,40 - 3,00m - pietriș cu nisip și intercalatii de nisip argilos

NH = 3,00m

Date seismice

în conformitate cu normativul P 100-2006, amplasamentul se înscrie în zona seismică de calcul caracterizată de următorii parametri, (pentru un interval mediu de recurenta IMR = 100 de ani):

ag = 0,28 g Tc= 0,7 s

După prevederile normativului SR 11100/1-93, terenul se încadrează în macrozona de intensitate 8, cu perioada de revenire la 50 de ani.

kicadrarea în categoria geotehnica

în conformitate cu prevederile din NP 074-2011: Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții, amplasamentul cercetat se încadrează în categoria geotehnica 1 risc geotehnic redus(punctaj total 8).

  • e. Prezentarea proiectului

Piese Scrise cuprinde următoarele capitole și subcapitole:

  • > 1. Date generale

  • > 2. Descrierea generală a lucrărilor

-1. Descrierea lucrărilor

  • - 2. Memoriu tehnic

  • - 3. Breviar de calcul

  • - 4. Stabilirea categoriei de importanta

  • - 5. Program pentru controlul calității lucrărilor

  • - 6. întreținerea străzilor si drumurilor

  • - 7. Plan de securitate si sanatate pentru șantierul de construcții

  • - 8. Deviz general

  • - 9. Liste cu cantitati de lucrări

-10. Grafic de realizare a investiției

  • > 3. Caiete de sarcini

Piese Desenate cuprind:

Drumuri:

  • > Plan de încadrare în zonă

  • > Plan de situație

  • > Profil longitudinal

  • > Profile transversale curente

  • > Profil transversal tip

  • > Detalii

Hidro - canalizare:

  • > Plan de situație

  • > Profil longitudinal

  • > Detalii

  • g. Surse de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrări definitive si provizorii

Pentru realizarea obiectivului nu sunt necesare racorduri la rețelele de apa, energie electrica, gaze, telefon, etc.

Pentru perioada cat se desfasoare lucrările se prevade desfasurarea unei organizării de șantier propusa in căpătui străzii dinspre Calea Moldovei pe partea dreapta, in spatele blocurilor de pe strada Ștefan cel Mare, s-a prevăzut realizarea unei imprejmuiri si a unei platforme pe 100 mp unde se vor monta un container pentru birou, o baraca pentru magazie, un grup sanitar ecologic si un pichet de incendiu. Pentru alimentarea cu energie electrica se folosesc generatoare, iar pentru alimentarea cu apa este prevăzut un racord la rețeaua existente in lungime de 50 m.

  • h. Caile de acces permanente, caile de comunicații si altele asemenea

Accesul la zona de lucru se poate face pe străzile cu care se intersectează strada studiata, de pe străzile Vadu Bistriței, 9 Mai, Mioriței, Aprodu Purice si Calea Moldovei.

Antreprenorul va depune eforturi rezonabile pentru a preveni degradarea drumurilor sau podurilor utilizate datorita traficului propriu sau datorita Personalului Antreprenorului. Aceste eforturi vor include utilizarea corespunzătoare a vehiculelor si a drumurilor.

Nu sunt necesare executarea de noi căi de acces pentru realizarea integrală a tuturor obiectivelor proiectului, accesul la acestea rea!izându-se prin intermediul rețelei de străzi existente.

  • i. Trasarea lucrărilor

Traseul a fost pichetat pe teren în momentul realizării studiului topo. înainte de începerea lucrării proiectantul va preda executantului traseul cu picheți și reperaje.

Lucrările vor fi trasate pe teren cu ajutorul picheților și reperilor. înainte de trecerea la realizarea elementelor geometrice ale drumului executantul va transmite picheții în zone de siguranță.

  • j. Măsurarea lucrărilor

Măsurarea lucrărilor se va efectua pe șantier pentru fiecare etapă constructivă în parte, de către dirigintele de șantier desemnat de către Consiliul Local al Municipiului Bacau, după recepția efectuată pentru fiecare fază la care participă toți factorii implicați în realizarea investiției.

Lucrările executate pe faze de execuție vor fi însoțite la recepție de documente care să ateste calitatea materialelor puse în operă și a lucrărilor executate conform caietelor de sarcini, documente elaborate de către laboratoare autorizate, verificate și însușite de către dirigintele de șantier, conform legislației în vigoare.

  • 2.2. Memorii tehnice

2.2.1.Situația existenta

DRUMURI

Strada Ștefan cel Mare este o strada de categoria a Il-a ce se afla in zona nordica a municipiului Bacau si are lungimea de 1282,70 m. Strada face parte din rețeaua stradala majora a municipiului, asigurând legătură intre centrul municipiului de la intersecția cu strada 9 Mai, cu ieșirea din oraș spre Piatra Neamț pana la intersecția cu Calea Moldovei si in continuare cu drumul național DN 15. Strada se termina la începutul podului peste parau! Barnat.

Pe acesta strada sunt amplasate cantina municipala, Arena Mall, doua statii de a li m netare cu carburanți, diferita spatii comerciale, spatii de recreere, accesul spre hipermarketuri.

Funcția străzii este de tranzit, colectoare si de deservire, traficul fiind alcătuit in general din autoturisme si mijloace de transport in comun (autobuze).

Pentru realizarea investiției se prevade următorul profil transversal tip; latimea pârtii carosabile ramane de 17,50 m, ea este încadrata cu borduri prefabricate din beton cu inaltimea libera de 15 cm, după care se prevede un spațiu verde cu latimea de 1,50 m. După spațiul verde se refac trotuarele cu pavele prefabricate vibropresate pe latimea de 4,00 m. Panta în profil transversal va fi de 2,50 % sub forma de acoperiș pe partea trotuarelor este de 2,00 %. Benzile de la bordura sunt utilizate pentru parcare.

In zona numărul locurilor de parcare este insuficient, in acest sens se propune reabilitarea parcării din fata blocului 13 si marirea acesteia se realizarea unei mici parcari in spatele aceluiași bloc. Zona din fata blocului 11 este o zona cu un pietonal larg cu latimea variabila, realizat in trepte, dar prost executat astfel incat nu poate fi utilizat, fiind si

Deasemeni zidurile de sprijin ce asigura obținerea diferenței de nivel de 2,00 m prezintă la rândul lor degradări ale fetelor văzute datorate infiltrării apelor pluviale (foto 2), scările de acces fiind si ele degradate (foto 3).

Parcarea este realizata din dale prefabricate care datorita lipsei unui sistem de dirijare si evacuare a apelor pluviale a dus la degradarea acestora si la stagnarea apei atunci când ploua (foto 4).

Se propune marirea parcării pe spațiul pietonal neutilizat, reabilitarea zidurilor de sprijin si refacerea scărilor.

Parcarea din spatele blocului este in prezent un teren viran nea menajat ce este si in


In prezent pe aceasta strada exista trotuare cu lățime variabila 3,00 - 14,00 m, dar acestea sunt degradate deoarece sunt vechi si neintretinute cu lăsaturi, rupturi, crăpături, gropi, exfolieri si zone in care stagneaza apa datotita cotei necorespunzatoare a trotuarului fata de bordure ce incadreaza carosabilul (foto 19, 20, 21,22).

Bordurile ce incadreaza trotuarul sunt afectate de trecerea timpului, a acțiunii inghet - dezghețului si a acționarii cu produși pe baza de sare in perioadele de iarna, bandajul de protecție fiind distrus, ceea ce adus la exfolieri si măcinare a betonului din care sunt

Foto 21

ALIMENTARE CU APA

Pe strada Ștefan cel Mare exista două conducte de apă: o conductă de OL cp 200 mm și una din OL cp 250 mm cu traseul de-a lungul întregii străzi, una pe partea dreapta a străzii iar cealaltă pe partea stanga, cu sensul spre Calea Moldovei cu un grad ridicat de uzura si o conducta de apa de transport Fgn <p 700 mm in mijlocul străzii Ștefan cel Mare aflata intra stare de exploatare buna.

Pe trotuarul din fata blocurilor 6 si 8 este in funcțiune conducta OL cp 200 si branșamentele acestor blocuri si aceasta conducta prezintă un grad foarte avansat de uzura.

Pe trotuarul din fata blocurilor 30,32 si 38 este in funcțiune conducta OL cp 200 si branșamentele acestor blocuri si aceasta conducta prezintă un grad foarte avansat de uzura.

Din conducta de alimentare cu apa OL cp 250 mm sunt traversări ale străzii Ștefan cel Mare conducte de legătură intre rețelele de apa care alimentează blocurile cu sot si cele fara sot.

REȚELE DE CANALIZARE

Rețeaua de canalizare pe strada Ștefan cel Mare este in sistem unitar. Cantitatea de precipitații este colectata cu ajutorul gurilor de scurgere cu sifon si depozit si sunt racordate la rețeaua de canalizare existenta.

  • 2.2.2, Situația proiectata

  • 2.2.2.1. Memoriu tehnic pentru specialitatea drumuri

La comanda beneficiarului, Municipiul Bacau s-a întocmit documentația de fata ce are drept scop imbunatatirea condițiilor de circulație in conformitate cu normativele aflate in vigoare.

In acest sens soluțiile tehnice adoptate pentru realizarea lucrărilor au avut in vedere utilizarea de materiale agrementate in conformitate cu H.G. nr. 766/1997 si a Legii nr. 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru realizarea lucrărilor.

Conform Ordinului M.L.P.T.L. nr. 31/N din 1995, s-a determinat clasa de importanta a construcției. In urma aprecierii factorilor determinanti pentru stabilirea clasei de importanta si a gradului de influenta a acestora a rezultat ca aceasta lucrare are categoria de importanta normala „C”.

Prin proiect se vor realiza următoarele intervenții:

Principala lucrare de drumuri o reprezintă ranforsarea cu doua straturi asfaltice pe un strat de baza realizat din reciclarea cu bitum spumant a sistemului rutier existent, întrucât îmbrăcămintea străzii este realizata din dale de beton peste care s-au efectuat in timp tratamente, se propune frezarea si evacuarea a 10 cm din îmbrăcămintea existenta. Ulterior cei 20 cm ramași se reciclează cu bitum spumant realizandu-se un strat de baza, peste care se aștern straturile de ranforsare din 6 cm BAD25 si 4 cm BA16 pe toata suprafața de 25700 mp. In acesta suprafața se cuprind si racordările cu străzile laterale, întrucât pe carosabilul străzii exista numeroase cămine ale rețelelor de apa canal, rasuflatori de gaze, guri de scurgere, datorita dispunerii acestora, este dificila realizarea reciclării in spatii mici. Pe aceste zone de 10% din suprafața ce se reciclează, se impune desfacera sistemului rutier cu utilaje de mica mecanizare si realizarea unui strat de baza din balast stabilizat cu lianți hidraulici in grosime de 20 cm.

La km 1+000 pe partea stanga este necesar a se realiza o statie de autobuz noua pentru a evita staționarea autobuzelor pe banda de circulație fiind necesari 200 mp de sistem rutier nou. Acest sistem rutier este realizat astfel: un material geotextil netesut întins pe patul drumului (rezistenta la tracțiune 2,0 kN/m, alungirea la rupere 60%, rezistenta la perforare 500 N, dimensiunea porilor 80 pm, masa 300 g/mp), 25 cm de balast, 20 cm balast stabilizat cu lianți hidraulici, 8 cm AB1,6 cm BAD25, 4 cm BA16.

Bordurile ce delimitează partea carosabila se desfac si se montează borduri prefabricate noi 20x25 cm pe o fundație de beton C 8/10, așezata la noile cote ale profilului longitudinal. Inaltimea libera a acestor borduri este de 15 cm.

Trotuarele existente se dezafectează parțial si se refac pe 15400 mp intr-o structura realizata din 10 cm balast, 5 cm nisip si 6 cm pavele prefabricate vibropresate așezate joantiv. In general latimea trotuarelor este de 4,00 m, aceaste devenind mat mare in zona intersecțiilor si a spatiilor comerciale. In aceasi stuctura se realizează si trotuarele refăcute din fata blocului 13. Panta trotuarelor de 2,00 % va fi înclinată spre spațiul verde dinspre carosabil sau spre carosabil acolo unde spațiul verde lipsește.

Trotuarele vor fi încadrate cu borduri mici 10x15 cm așezate pe o fundație de beton C 8/10. Toate accesele de la trotuare pana la intrările in bloc se reabilitează pe o lățime de 2,00 m in același sistem ca si trotuarele.

Parcarea cu pavele din fata blocului 13 se desface si după realizarea unui sistem de preluare si evacuare a apelor pluviale se reface pe 2900 mp cu pavele prefabricate din beton.

Prin marirea parcării din fata blocului 13, trutuarul de acces la intrările in bloc fiind la circa 2,00 m mai sus fata de parcare rezulta un zid de sprijin ce susține acest trotuar si un taluz de pamant pe care se montează un material geocompozit biodegradabil insamantat pe 300 mp (geotextil cu rezistenta la tracțiune 4-6 daN/5cm, grosime 3-8 mm, greutate 250 g/mp, capacitate de absortie apa 140%, geogrila cu rezistenta la tracțiune 50kN/m, dimensiune ochiuri 4x5 mm, greutate 270 g/mp). Jardinierele din zona scărilor se coboara pe perioada reabilitării zidului de sprijin existent si se montează la loc după executarea lucrărilor. Deasemeni prin noua amenajare se propune relocarea a trei stâlpi de iluminat.

Parcarea din spatele blocului 13 are suprafața de 600 mp si presupune realizarea de 26 de locuri noi de parcare perpendiculare cu dimensiunile de 2,50 m x 5,00 m pe un acces de 6,00 m. Locurile de parcare si al acceselor se vor realiza la fel ca si pentru parcarea din fata blocului din pavele prefabricate din beton de 8 cm, pe un strat de fundație din balast de 30 cm prin intermediul unui substrat de nisip de 5 cm. Realizarea acestei mici parcari presupune si montarea a 150 m de bordura 20x25 cm si a unui trotuar din pavele cu latimea de 1,00 m. Apele pluviale de pe acesta parcare se vor scurge spre gurile de scurgere existente.

Intersecția in sens giratoriu la intersecția cu strada Aprodu Purice se pastreaza neschimbata.

La terminarea lucrărilor se va realiza semnalizarea orizontala si se va completa semnalizarea verticala. Deasemeni se vor aduce la cotele proiectate capacele tuturor căminelor rețelelor subterane si a rasuflatorîlor de gaze.

Lucrările de sprijinire propuse a se realiza in zona pietonala de vis-a-vis de sucursala E.On Moldova Bacau, constau in următoarele:

  • -  realizarea de accese din zona de parcare către scările blocurilor adiacente; se vor realiza patru rampe cu trepte 30x15cm avand cate 10 trepte;

  • -  desfacerea acceselor degradate si realizarea de accese pe structuri de rezistenta noi;

  • -  pentru sporirea capacitatii zonei de parcare se propune remodelarea zonei de terase din beton existente prin desfacerea acestora, realizarea unui zid de sprijin din beton armat si a taluzarii diferenței de nivel, cu taluz innierbat;

  • -   reabilitarea zidului de sprijin existent din zona pietonalului străzii situat vis-a-vis de statia de distribuție carburanți Rompetrol.

Zid de sprijin proiectat

Se propune realizarea unui zid de sprijin pe conturul zonei de parcare ce se desfasoara radial statiei dezafectate de distribuție carburanți Re no Imperial.

Lungimea desfasurata a zidului de sprijin este L=100ml.

După dezafectarea teraselor din beton existente actualmente pe amplasament si realizarea săpăturilor pentru fundație, se va realiza fundația continua din beton armat monolit dispusa pe o egalizare din beton simplu. Fundația se va rostui la fiecare schimbare de direcție conform plan de situație aferent documentației tehnice prezente. Latimea rostului va fi de 5 cm conform NP112-05 „Normativ privind proiectarea si executarea lucrărilor de fundații directe". Armarea fundației se va face cu otel beton OB37 si Pc52 din bare independente. Adâncimea de fundare este -1.0m fata de CTN(CTA).

Elevația, de înălțime 2,0 m, se va realiza din beton armat C25/30, armata cu bare independente dîn otel beton OB37 si Pc52. Latimea elevației va fi de 35cm. Elevația se va proteja împotriva apelor fara presiune cu o folie hidroizolata tip Tefond sau similar. Elevația se va rostui la fiecare schimbare de direcție conform plan de situație aferent documentației tehnice prezente. Latimea rostului va fi de 5 cm.

Rampa acces persoane cu dizabilitati motorii

Se propune realizarea unei rampe de acces către zona de parcare.

Lungimea desfasurata a rampei este de 20,10ml. Latimea rampei este de1,50 ml. Panta rampei este de 7,50%. Rampa va fi dotata cu balustrada metalica pe ambele laturi.

Structura de rezistenta a rampei va fi din beton armat monolit. Placa rampei din beton C25/30 in grosime de 12 cm va descarcă prin intermediul elevațiilor din beton armat monolit dispuse la 4,0ml interax. Elevațiile din beton C25/30 reazema pe fundații din beton simplu C8/10 cu latimea de 50 cm. Adâncimea de fundare este -1 .Om fata de CTN(CTA).

Armarea plăcii si a elevațiilor se va face cu otel beton OB37 si Pc52 din bare independente.

Accese propuse

Accesele propuse se vor realiza de doua tipuri:

  • -  noi din zona de parcare remodelata conform planului de situație, in număr de patru;

  • -  noi prin dezafectarea actualelor accese degradate, in număr de opt.

Accesele vor fi realizate din rampe de beton armat monolit care reazema pe fundații continue. Latimea unei rampe este de 5,0m. Grosimea unei rampe este de15 cm. Armarea plăcii rampei si a elevațiilor se va face cu otel beton OB37 si Pc52 din bare independente.

Adâncimea de fundare este -1.0m fata de CTN(CTA).

Peste rampa se vor executa trepte mozaicate 30x15cm.

Reabilitare zid de sprijin existent

Lungime desfasurata cca.142 ml. Helevatie-2.0 ml.

Zidul de sprijin prezintă degradări ale tencuielii exterioare precum si fisuri datorate calitatii betoanelor puse in opera, infiltrațiilor si ciclurilor de inghet-dezghet.

Se propune curatarea tencuielii exterioare.

Se propune decopertarea intradosului, curatarea fisurilor si injectarea acestora, precum si realizarea unei camasuieli cu plase sudate si cu beton torcretat in grosime de 6 cm. Pentru solidarizarea camasuielii de zidul de sprijin se vor fora găuri in care se vor introduce conectori din otel beton. Peste betonul torcretat se va realiza o tencuiala subțire, cu rol de strat suport pentru hidroizolatia alcatuita dintr-un strat de Tefond sau similar.

Injectarea cu pasta de ciment a fisurilor elevației:

  • - după indepartarea tencuielii si curatarea mecanica cu peria de sarma, spitul si jet de aer comprimat a pârtilor fisurate, prafului, resturilor, se vor monta stuturi pe ambele fete ale elementului daca este necesar, la distanta de 50cm, decalat pe o parte fata de cealalta;

  • - se dau găuri cu 013mm/5Ocm, pe adancimea de 40mm si se introduc stuturi de 70mm;

  • - se va inchide fisura in lung la exterior cu chit epoxidic sau similar (iasand puncte de control de 3mm);

  • - se verifica comunicarea intre stuturi utilizând jet de aer comprimat;

  • - se executa tencuiala (minim 2cm in zona de montare stut;

  • - se poate trece la injectarea pastei de ciment sau similar la minim 5 zile de la terminarea lucrărilor pregătitoare.

...v î .

  • 2.2.2.2. Memoriu tehnic pentru specialitatea - .c^ți^re

APA CANAL                       A' S \  U,1

Față de situația prezentată mai sps sb impuhș ca 1 la feim plasarea rețelelor hidroedilitare de apă noi, să se țină seama âeMățimea stfăzii, Weeț«$ și de existența altor rețele subterane , in special a rețelei de gaze natbreO.e.\ex;iStertg? Ca urmare se prevăd următoarele;                                      ’ n g ' 1

  • - Conducta de apă din PE 100 SDR 11 âfc250','^r;PN16 se amplasează pe partea carosabilului unde exista conducta existenta de OL (ț> 250 mm in lungime de 1278 ml cu cămine de vane carosabile la intersecții de străzi in număr de 17, hidranti de incendiu exteriori Dn 100 in număr de 14.

  • - Conducta de apă din PE 100 SDR 11 Dn 225 mm PN16 se amplasează pe partea carosabilului unde exista conducta existenta de OL 4> 200 mm in lungime de 1273 ml cu cămine de vane carosabile la intersecții de străzi in număr de 20, hidranti de incendiu exteriori Dn 100 in număr de 14.

Având in vedere ca pe trotuarul din fata blocurilor 30,32 si 38 branșamentele acestor blocuri prezintă un grad foarte avansat de uzura s-a realizat o conducta din PE 100 SDR 11 Dn 90 mm PN16 in lungime de 190 ml intre căminele CVnpr 29 - CVnpr 34. Pe aceasta conducta se vor realiza cămine apometru pentru fiecare scara de bloc in număr de 11 bucăți conform detaliu anexat la prezenta documentație.

Având in vedere ca pe trotuarul din fata blocurilor 6 si 8 branșamentele acestor blocuri prezintă un grad foarte avansat de uzura s-a realizat o conducta din PE 100 SDR 11 Dn 90 mm PN16 in lungime de 140 ml intre căminele CVnpr 20 - CVnpr 21. Pe aceasta conducta se vor realiza cămine apometru pentru fiecare scara de bloc in număr de 8 bucăți conform detaliu anexat la prezenta documentație.

Se vor dezafecta toate subtraversarile existente intre conducta de apa existenta OL $ 250 mm si OL (ț> 200 mm pe toata lungimea străzii Ștefan cel Mare in număr de 7.

Alimentarea cu apă constă din înlocuirea rețelei de apă cu conducta noua cu diametru corespunzătoar și materiale adecvate terenului

Conducta de apă PE 100 SDR 11 Dn 250 mm PN16 cat si PE 100 SDR 11 Dn 250 mm PN16 se pozează intr-un șanț la 2,0 m adâncime.

Conductele de apa proiectate se vor poziționa in spațiu verde cat mai aproape de carosabil.

Se vor desființa traversările existente conform planurilor de situație astfel incat se va realize doua conducte de distribuție de o parte si de alta a străzii Ștefan cel Mare în care se vor racorda toti consumatorii.

Soluțiile propuse pentru rețelele de apa au fost impuse de către S.C. Compania Regionala de Apa Bacau S.A. prin adresa 6187 din 30.07.2012 adresata beneficiarului.

Ca soluție de rezolvare a canalizării pe strada in discuție s-au propus următoarele:

-realizarea in parcarea mărginită de SC Reno Imperial Oii SA a unui sistem de colectare ape pluviale printr-un colector de canalizare P.V.C.-KG O 250 mm, in lungime de 58 m, montare de guri de scurgere cu sifon si depozit si capac carosabil in număr de 8 bucăți, cămine de vizitare carosabile conform STAS la schimbările de direcție in număr de 4 bucăți. Racordarea lor se va realiza prin intermediul conductelor din PVC-KGO200 mm in lungime de 56 ml.

-dezafectarea gurilor de scurgere existente pe strada Ștefan cel Mare in număr de 20 bucăți si montarea gurilor de scurgere cu sifon si depozit in număr de 40 bucăți. Racordarea lor se va realiza prin intermediul conductelor din PVC-KG 4>200 mm in lungime de 480 ml. Se va realiza pe colectorul de canalizare existent pe strada Ștefan cel Mare un număr de 14 cămine de canalizare carosabile conform STAS.

In cadrul organizării de șantier propusa in căpătui străzii dinspre Calea Moldovei pe partea dreapta, in spatele blocurilor de pe strada Ștefan cel Mare, s-a prevăzut realizarea unei împrejmuiri si a unei platforme pe 100 mp unde se vor monta un container pentru birou, o baraca pentru magazie, un grup sanitar ecologic si un pichet de incendiu. Pentru alimentarea cu energie electrica se folosesc generatoare, iar pentru alimentarea cu apa este prevăzut un racord la rețeaua existente in lungime de 50 m.

Valoarea totala a investiției la cursul de 1 euro = 4,6097 la cursul B.N.R. din 02.08.2012

Total general fara TVA: 11.039,060 mii lei/ 2.394,748 mii euro

-din care C+M fara TVA : 9.741,990 mii lei/ 2.113,368 mii euro

Durata de realizare a investiției: 7 luni




BREVIAR DE CALCUL


  • 1. Dimensionare sistem rutier mi CONFORM NORMATIV PD 177 -

1.Stabilirea capacitatii portante la nivelul patulu||drunf)ufttț

az#in tipul


iar e mai mica (conform pct.


Pamantul de fundare este alcătuit dintr-un complex de pamant tip P4.

Sectorul de strada, avand asigurata colectarea si nivelul cel mai ridicat al apei freatice fata de patul drumului e fata de ha-ce este de 3,00 m, este caracterizat printr-un regim hidr 4.2.3).

Tipul climatic pentru zonei este I.

Corespunzător tipului climatic I, a regimului hidrologic 2b, valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic a pământului de fundare este de 70 Mpa, iar valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson este 0.35.


2.Stabilirea traficului de calcul

Traficul de calcul exprimat in milioane osii standard de 115 KN s-a calculat funcție de intensitatea medie zilnica a traficului exprimata in număr de osii standard cu sarcina de 115 KN la mijlocul perioadei de perspectiva. Din datele furnizate de beneficiar;

Nc = 0.634 m.o.s.

Se analizeaza următoarea varianta de alcătuire a sistemului rutier:

Denumirea materialului din strat

H cm

r      e

Mpa

P

Beton asfaltic BA 16

4

3600

0.35

Binder BAD 25

6

r     3000

0.35

Strat de baza reciclat

20

5000

0.35

Fundație din balast

50

229

0.27

Pamant de fundare

00

70

0.35

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al balastului se stabilește cu relația:

Eb = 0.20 x hs.f0 45 x Ep = 0.20 x 5000-45 x 70 = 229 MPa

Rezultatele obținute sunt date in tabelul următor:

6r microdef.

0.632

Sz microdef.

173

Nadm m.O.S.

9.7

RDO

0.02

fiz adm

617

Nadm = 24.5 x 108x r.r-3,97— 15.15 m.o.s.

Ezadm = 600 x Nc'0-27 = 629 microdef.

3.Stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier:

RDO = NoNadm < RDO adm; 0.04< 0.90

sz = 173 microdef < adm = 629 microdef.

  • 2. Verificarea la acțiunea de inghet - dezgheț a complexului rutier

Conform STAS 1709/1 si STAS 1709/2

Grosimea sistemului sistemului rutier - Hsr

Hsr = 80 cm

  • □  Z crt —Z +AZ

Z = adancimea de inghet a pământului de fundație

  • □ AZ=Hsr-He

Hsr = grosimea sistemului rutier

He = gosimea echivalenta de calcul la inghet a sistemului rutier

Stabilirea adâncimii de inghet Z a pământului de fundație:

  • -   tip climatic I

  • -  condiții hidrologice defavorabil 2b

  • -  tipul pământului P4 - pamant foarte sensibil la inghet - dezgheț conf, STAS

1709/2 rezulta curba 4

Indicele mediu de inghet este media aritmetica a indicilor celor mai aspre cinci ierni dintr-o perioada de 30 ani, I 5/30 max pentru sistemul rutier suplu este 620° C X zile => Z=100 cm

Determinarea grosimii echivalente a sistemului rutier He

He=X hi X Cti

h=grosimea stratului rutier

Cti=coeficient de echivalare a capacitatii de transmitere a căldurii

n=numar de straturi

Număr straturi

H

Cti

1

4

0.50

2

5

0,60

3

20

0.50

4

50

0.90

He = 60 cm

  • □ AZ= Hsr -He = 20 cm

  • □ Zer = 100 cm + 20 cm = 120 cm

Verificarea rezistentei la inghet dezgheț a structurii rutiere

K > K adm = 0,50 (conform STAS 1709/2)

K = He/Zcr= 60/120 = 0.50 condiție îndeplinita.

DRUM: strada Ștefan cel Mare

Sector omogen: km 0+000 - km 1+282.70

Parametrii problemei sunt

Sarcina.....

Presiunea pneului

57.50

0.625 l

17.11

kN

4Pa

cm

Raza

cercului

Stratul

*

Modulul

3600.

MPa,

Coeficientul

Poisson

.350, Grosimea

4.00

cm

Stratul

2 :

Modulul

3000.

MPa,

Coeficientul

Poisson

.350, Grosimea

6.00

cm

Stratul

3:

Modulul

5000.

MPa,

Coeficientul

Poisson

.350, Grosimea

20.00

cm

Stratul

4 :

Modulul

229.

MPa,

Coeficientul

Poisson

.270, Grosimea

50.00

cm

Stratul

5:

Modulul

70.

MPa,

Coeficientul

Poisson

.350 si e semif

init

R E Z

U L T A T E:

R

Z

sigma r

epsilon r

epsilon z

cm

cm

MPa

microdef

microdef

.0

-30.00

.632E+00

.859E+02

-.993E+02

.0

30.00

.688E-02

.859E+02

-.253E+03

.0

.00

- .834E+00

-.898E+02

-.114E+02

.0

-80.00

. 157E-01

.640E+02

-.882E+02

.0

80.00

. 594E-03

.640E+02

-. 173E+03

S.C. INTERPROIECT S.R.L. BACĂU

BACAU


D.R.C. NORD EST - C.C.I.C.L.C.


Pr. nr. 198/2012 P.Th.

Reabilitare infrastructura urbana, strada Ștefan cel Mare, municipiul Bacau, județul Bacau


vizat

Inspector Sef


PROGRAM DE CONTROL PE ȘANTIER AL CALITATII LUCRĂRILOR, NANTE PENTRU LUCRAREA:




Ștefan cel Mare, municipiul Bacau, județul au


Nr. crt.

Faza din lucrare supusă obligatoriu controlului

Xfocument scris care se încheie PVLA (proces verbal de lucrări ascunse) PVC (proces verbal de recepție calitativa) PVFD (proces verbal de faza determinanta)

Participă la control B = Beneficiar E = Executant P = Proiectant I.S.C.

Nr. și data actului încheiat

DRUh

AURI

1.

Predare amplasament

PV

B + P + E

2.

Trasare lucrări

PV

B + E

3.

Verificare cote si natura pat drum

PVLA

B + P + E

4.

Verificare cote, grosimi si execuție fundație din balast in cale si la trotuare

PVLA

B + P + E

5.

Verificare întindere material geotextil

PVLA

B + P + E

6.

Verificare cote, grosimi si execuție strat reciclat

PVLA

B + P + E

7.

Verificare cote, grosimi si execuție strat balast stabilizat

PVLA

B + P + E

8.

Verificare cote, grosimi si execuție strat de BAD25 si pregătire strat suport

PVLA

B + P + E

9.

Verificare cote, grosimi si execuție îmbrăcăminte BA16

PVC

B + P + E

10.

Verificare cote si montare borduri

PVC

B + P + E

11.

Verificare cote, grosimi si execuție strat suport din nisip in cale si la trotuare

PVLA

B + P + E



12.

Verificare cote si montare pavele in cale si la trotuare

PVC

B + P + E

13.

Recepție terminare lucrări

PVR

B + E + P

REȚELE APA

14.

Trasarea in teren a rețelei

PV

P + E + B

15.

Verificare cota fund sânt înainte de pozare

PVLA

E + B

16.

Verificare pozare conducta

PVLA

E + B

17.

Faza determinanta - verificare pozare conducta pe un tronson de 500 metri

PVLA

B + P + E

18.

Probe de etanșeitate

PV

E + B

19.

Faza determinanta - proba etanșeitate pe un tronson de 500 metri

PVLA

B + P + E

20.

Proba de funcționare a rețelei

PVRC

B + P + E

INSTALAȚII HIDRAULICE

21.

Verificare montaj echipamente, conducte, armaturi

PV

E + B

/

22.

Probe de presiune

xRV

/ E + B

23,

Proba de funcționare a instalației

B + P + E

REȚELE CANALIZARE

y'J

24.

Trasarea in teren a rețelei     ; ■:

B + P + E

25.

Verificare cota fund sânt inaintft de pozare                \

-------ț------------------ / C' '      ---------

; \. ■ "

B + E

26.

Verificare pozare conducta     "

! ...       ,PyL'A',. ..

B + E

27.

Faza determinanta - verificare pozare conducta pe un tronson de 500 metri

■ *         ! ( ,c'x '• .•     ■

PVLA

B + P + E

28.

Probe de etanșeitate

PV

B + E

29.

Faza determinanta - proba etanșeitate pe un tronson de 500 metri

PVLA

B + P + E

30.

Proba de funcționare a rețelei

PV

B + E+P

INSTALAȚII HIDRAULICE

31.

Verificare montaj echipamente, conducte, armaturi

PV

B + E

32.

Probe de presiune

PV

B + E

33.

Proba de instalatiejzo^         '

PV

B + P + E

REZISTENTA^

Obiect: Zid aprijii/pKpiiMâ?^\

34.

Verifidbre trjasape fjnqcîSlt   " ’ ]]

PV

B + E+P

35.

Recenta* națura teren 7a.cota, dje fundarlk^z xihz-.n.x mJJ

PVC

B + E+P

36.

Receptid^d^^ndars,oy

PVLA

B + E + P

37.

Verificare armare talpa

Verificare montaj mustati elevație

PVLA

B + E + P

38.

Verificare armare elevații

PVLA

B + E + P

39.

Recepția preliminară

PVC

B + E + P

La verificare se vor prezenta actele de verificare și recepționare conform normativului C56/85 și în special:

  • 1. Condica pentru evidența betoanelor turnate;

  • 2. Certificate de calitate pentru materiale și elemente de construcții;

  • 3. Registrul pentru recepția calitativă a materialelor și elementelor de construcții înainte de introducerea lor în operă.

Obiect: Rampa proiectata pentru acces persoane cu dizabilitat

40.

Verificare trasare fundații

PV

B + E+P

41.

Recepție natura teren la cota de fundare.

PVC

B + E + P

42.

Recepție cota de fundare

PVLA

B + E + P

43.

Verificare armare elevații

PVLA

B + E + P

44.

Verificare armare placa

PVLA

B + E + P

45.

Recepția preliminară

PVC

B+E + P

La verificare se vor prezenta actele de verificare și recepționare conform normativului C56/85 și în special:

1 .Condica pentru evidența betoanelor turnate;

  • 2. Certificate de calitate pentru materiale și elemente de construcții;

  • 3. Registrul pentru recepția calitativă a materialelor și elementelor de construcții înainte de introducerea lor în operă.

Obiect: Zid de sprijin existent

46.

Verificare curatare fisuri

47.

Verificare montaj stuturi (inclusiv proba cu aer comprimat)

48.

Verificare montaj conectori si poziționare plasa

49.

Recepția preliminară

PVC

B + E + P

La verificare se vor prezenta actele de verificare și recepționare conform normativului C56/85 și în special:

1 .Condica pentru evidența betoanelor turnate;

  • 2. Certificate de calitate pentru materiale și elemente de construcții;

  • 3. Registrul pentru recepția calitativă a materialelor și elementelor de construcții înainte de introducerea lor în operă.

Obiect: Rampa acces (pe fiecare rampa in parte)

50.

Verificare trasare fundații

PV

B+E+P

51.

Recepție natura teren la cota de fundare.

PVC

B+E+P

52.

Recepție cota de fundare

PVLA

B + E + P

53.

Verificare armare elevații

PVLA

B + E + P

54.

Verificare armare placa

PVLA

B + E + P

55.

Recepția preliminară

PVC

B + E + P

La verificare se vor prezenta actele de verificare și recepționare conform normativului C56/85 și în special:

  • 1. Condica pentru evidența betoanelor turnate;

  • 2. Certificate de calitate pentru materiale și elemente de construcții;

3.Registrul pentru recepția calitativă a materialelor și elementelor de construcții înainte de introducerea lor în operă.

56.

Recepția    la    terminarea

lucrărilor

PV

B + E + P

57.

Recepția finală

PV

B + E + P


BENEFICIAR


ANTREPRENOR


PROIECTANT

S.C INTERPROIECT S.R.L BA


C.C.I.C.L.C. BACAU


Ing. Vlad Popa




STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCȚIEI

Conform H.G, nr.766 din 21 noiembrie 1997

DENUMIRE LUCRARE: Reabilitare infrastructura urbana, strada Ștefan cel Mare, municipiul Bacau

BENEFICIAR : Municipiul Bacau

ADRESA CONSTRUCȚIEI: strada Ștefan cel Mare, municipiul Bacau

SCURTA PREZENTARE A CONSTRUCȚIEI: sistem rutier mixt alcătuit din:

strat de uzura BA16, 4cm, strat de legătură BAD25, 6 cm, strat de baza din strat reciclat stabilizat cu bitum spumant, 20cm, strat de fundație din balast

existent,montare borduri noi mpri;

noi din pavele prefabricate/^^cm ase pavele prefabricate de ;

sprijin cu elevația de 2, noua pentru parcare.



si borduri mici 10x15 cm, trotuare pe 10 cm de ballast, parcari cu s 30 cm, ziduri de realizare canalizare



Nr crt

Factorul determinat

Criteriile asociate

K(n)

P(n)

P(i)

P(ii)

p (iii)

1

1

2

4

1

1

2

1

3

2

4

--I

4

3

1

0

0

0

0

4

1

3

4

2

2

5

1

2

2

2

2

6

1

2

2

2

2

TOTAL

12

Motivația detaliilor in anexele 2, 3 la prezenta fisa

FACTORII DETERMINANTI SI CRITERIILE ASOCIATE PENTRU STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCȚIILOR

Nr. Ort.

Factori determinanti

Criterii asociate

1.

Importanta vitala

  • i. oameni implicați direct in cazul unor disfunctii ale construcției.

  • ii. oameni implicați indirect in cazul unor disfunctii ale construcției.

  • iii. caracterul evolutiv al efectelor periculoase in cazul unor disfunctii ale construcției.

2.

Importanta social-economica si culturala

  • i. marimea comunității care apeleaza la funcțiunile construcției si/ sau valoare a bunurilor adăpostite de construcție.

  • ii. ponderea pe care funcțiunile construcției o au in comunitatea respectiva.

  • iii. natura si importanta funcțiilor respective.

3.

Implicarea ecologica

  • i. măsură in care realizarea si exploatarea construcției intervine in perturbarea mediului natural si a mediului construit.

  • ii. gradul de influienta nefavorabila asupra mediului natural si construit.

  • iii. rolul activ in protejarea/refacerea mediului natural si construit.

4.

Necesitatea luării in considerare a duratei de utilizare (existenta)

i. durata de utilizare preconizata, îi. măsură de utilizare in care performante alcătuirilor constructive depind de cunoașterea evoluției acțiunilor (solicitărilor) pe durata de utilizare.

iii. măsură in care performantele funcționale depind de evoluția cerințelor pe durata de utilizare.

5.

Necesitatea adaptarii la condițiile locale de teren si de mediu

i. măsură in care asigurarea soluțiilor constructive este dependenta de condițiile de teren si de mediu, îi. măsură in care condițiile locale de teren si de mediu evoluează defavorabil in timp iii. măsură in care condițiile locale de teren si de mediu determina activitati/ masuri deosebite pentru exploatarea construcției.

6.

Volumul de munca si de materiale

  • i. ponderea volumului de munca si de materiale înglobate.

  • ii. volumul si complexitatea activitatilor necesare pentru menținerea construcției pe durata existenta a acesteia.

  • iii. activitati deosebite in exploatarea constuctiei impuse de funcțiunile acesteia.

Tabel 2

Nivelul apreciat al influientei criteriului

Punctajul p (i)

-Inexistent

0

-Redus

1

-Mediu

2

-Apreciabil

4

-Ridicat

6

Tabel 3

Categoria de importanta a construcției

Grupa de valori a punctajului total

-Exceptionala(A)

>30

-Deosebita(B)

18...29

-Normala(C)

6...17

-Redusa(D)

<5

întreținerea drumurilor si străzilor

Activitatea de întreținere se clasifica astfel:

  • a) Lucrări de servicii planificate

  • b) Lucrări accidentale

Lucrările de servicii planificate pot fi la rândul lor:

  • -  lucrări pentru intretinerea curenta

  • -  lucrări pentru intretinerea periodica

  • -  lucrări de reparații curente

  • -   lucrări de reparații capitale


Lucrările de întreținere constau in totalitatea a

in tot timpul anului, determinate de uzura sau de exploatare, ce au ca scop asigurarea condițiilor tehnice            esfasurarii circulației

rutiere in siguranța si de a menține patrimoniul public in stare permanenta de curățenie si aspect.

Lucrări de întreținere curentă, care se execută permanent pentru menținerea curățeniei, esteticii, asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminarea unor degradări punctuale de mică amploare la drumuri, lucrări de artă si de siguranță rutieră.

întreținerea îmbrăcăminților asfaltice cuprinde: întreținerea suprafețelor degradate la îmbrăcămintea asfaltica și masuri de protecție a acesteia; înlăturarea denivelărilor și făgașelor, plombări, colmatarea fisurilor și a crăpaturilor, badijonarea suprafețelor poroase, precum și așternerea nisipului sau a criblurii pe suprafețe cu bitum în exces sau șlefuite, înlăturarea pietrișului sau a criblurii alergătoare etc.

întreținerea îmbrâcăminților cu lianți hidraulici cuprinde: plombări, colmatări de rosturi și crăpaturi, refacerea rosturilor; eliminarea fenomenului de pompaj, refaceri de dale etc.

întreținerea pavajelor din piatra cioplita cuprinde: refaceri de suprafețe izolate, înlocuiri de pavele, refacerea locala a bitumărilor de rosturi, combaterea excesului de bitum, eliminarea suprafețelor șlefuite etc.

întreținerea pavajelor din bolovani sau din piatra bruta cuprinde curățarea sau repararea locala a pavajelor din bolovani sau din piatra bruta.

întreținerea drumurilor pietruite cuprinde : greblarea pietrei alergătoare și așternerea ei pe drum, aprovizionarea cu materiale pietroase în volum de până la 300 mc/km, astuparea gropilor și a făgașelor cu material pietros, scarificarea și reprofilarea, cu sau fără cilindrare, cu sau fără material pietros de adaos etc.

întreținerea drumurilor de pământ cuprinde: reprofilarea platformei astuparea gropilor și a făgașelor cu pământ, tăierea dâmburilor; stabilizări cu lianți și cu alte produse chimice, completarea cu nisip, cu balast etc.

întreținerea platformei drumului cuprinde: curățarea platformei drumului de noroiul adus de vehicule de pe drumurile laterale, de materiale aduse de viituri (podmol, stânci, anrocamente, arbori etc.), tratarea burdușirilor, a unor tasări locale, aducerea la profil a acostamentelor prin taiere manuala sau mecanizata, tăierea dâmburilor, completarea cu pământ, cu balast etc., nivelarea la cota, curățirea acostamentelor în dreptul parapetelor direcționale; tăieri de cavalieri și corectarea taluzurilor de debleu sau de rambleu; întreținerea benzilor de încadrare prin eliminarea unor denivelări locale, eliminarea gropilor sau a adânciturilor prin acoperirea cu materiale din categoria celor din care acestea au fost executate inițial etc.


întreținerea șanțurilor și a rigolelor, curățirea șanțurilor, a rigolelor, a canalelor și a podețelor; executarea șanțurilor de acostament și a șanțurilor de garda, a rigolelor ( exclusiv pavarea sau perierea), pentru îndepărtarea apelor din zona drumului; decolmatarea sau desfundarea șanțurilor, rigolelor, a șanțurilor de garda, a canalelor de scurgere; eliminarea rupturilor locale, a lăsărilor și a crăpaturilor, refacerea rostuiri la șanțurile și rigolele pavate.

întreținerea zidurilor de sprijin: întreținerea bolților cu pilaștri, a ranforturilor și a zidurilor de sprijin sau de căptușire; curățarea coronamentelor și barbacanelor de vegetație, gunoaie, precum și corecții izolate.

întreținerea semnalizării verticale: îndreptarea, întreținerea, spălarea și vopsirea portalelor, a indicatoarelor de circulație, a stâlpilor și a altor mijloace de dirijare a circulației, recondiționarea tablelor indicatoare, inclusiv pentru semnalizarea punctelor de lucru și a sectoarelor cu pericole, a portalelor și a consolelor; remontarea acestora.

întreținerea semnalizării orizontale: completarea sau refacerea izolata a marcajelor pe partea carosabila, corecții ale marcajelor;

întreținerea și montarea indicatoarelor de km și hm: vopsirea și scrierea, spălarea sau îndreptarea indicatoarelor de km și hm, montarea acestora;

întreținerea parapetelor direcționale: întreținerea parapetelor metalice, de zidărie sau din beton, prin repararea tencuielilor, a zidurilor, aducerea la cota, completarea elementelor necesare, revopsire, spălare periodica, protecții anticorosive etc.

întreținerea gardurilor de protecție: întreținerea și repararea gardurilor de protecție, demontare, remontare, completare cu elemente necesare, văruire sau vopsire.

Văruirea plantațiilor și a accesoriilor, văruirea plantațiilor și a accesoriilor (coronamente, garduri, borne, etc.);

Cosirea vegetației Ierboase: cosirea vegetației ierboase, tăierea buruienilor, a lăstărișului, a drajonilor și a mărăcinilor, curățarea plantației de ramuri uscate etc.

întreținerea curenta pe timp de iarnă (specifica tuturor categoriilor de drumuri) întreținerea curenta a podurilor, pasajelor, podețelor și a tunelurilor cuprinde :

  • - la podurile din lemn: strângerea butoanelor și baterea penelor, impregnarea cu substanțe antiseptice și ignifuge a elementelor din lemn;

  • - la podurile de zidărie, din beton, din beton armat, din beton precomprimat, pasaje reparații de tencuieli; curățarea rosturilor degradate și umplerea lor cu mortar; curățarea banchetelor și ungerea aparatelor de reazem ; curățarea caii de noroi și gunoaie, desfundarea gurilor de scurgere; completări izolate de terasamente la calea de rulare sau la rampe; reparații la parapete, trotuare, guri de scurgere, hidroizolații, rosturi de dilatație, casiuri, sferturi de con, scări de acces, perforare fâșii cu goluri;

  • - la podurile metalice: întreținerea vopselei prin completări pe suprafețe izolate; îndreptarea elementelor deformate; curățarea nodurilor, a aparatelor de reazem și a celorlalte accesorii; degajarea gunoaielor din jurul montanților și a diagonalelor, revopsiri ale parapetelor;

  • - întreținerea albiilor din zona podurilor: înlăturarea din albii a depunerilor, drajonilor și a plantațiilor care împiedică scurgerea apelor; curățarea de răgălii a infrastructurilor și a albiilor; spargerea gheții și dirijarea sloiurilor și a flotanților; reparații izolate la pragurile de fund și la apărările de maluri;

  • - întreținerea podețelor: reparații izolate la coronamentele aripilor, camere de liniștire, peree; desfundări și decolmatări de podețe inclusiv în perioada de dezgheț.

  • - întreținerea tunelurilor: reparații izolate ale căii și cămășuielilor; asigurarea scurgerii apelor; întreținerea iluminatului electric, a porților de la intrare.

Lucrări de întreținere periodică sunt acele lucrări care se execută periodic și planificat în scopul compensării parțiale sau totale a uzurii produse structurii rutiere, lucrărilor de artă si de siguranță rutieră,

Lucrări privind întreținerea periodica a drumurilor publice sunt:

  • - Tratamente bituminoase

  • - Straturi bituminoase foarte subțiri

J

  • - Reciclarea in situ a îmbrăcămintei asfaltice, cu strat de rulare din tratament, straturi bituminoase foarte subțiri sau covoare clasice

  • - Covoare bituminoase

  • - Pietruirea drumurilor din pământ : lucrări de terasamente pentru corectarea traseului în plan, profil longitudinal și profil transversal, inclusiv șanțuri, acostamente, taluzuri, aprovizionarea, așternerea și cilindrarea cu material pietros sau cu alte materiale clasice

  • - Protejarea corpului și a platformei drumului

  • - Amenajări și completări de acostamente, inclusiv benzi de încadrare

  • - Șanțuri și rigole pavate

  • - Drenuri, șanțuri de garda, canale de evacuare

  • - Corecții locale de albii și torenți, în lungime de până la 200 m

  • - Ziduri de sprijin și de căptușire, cu un volum până la 200 mc

  • - Drumuri de acces și podețe laterale

  • - Amenajarea platformelor pentru verificarea tonajelor autovehiculelor

  • - întreținerea drumurilor pietruite prin scarificări și cilindrări cu adaus de material pietros până la 600 mc/km

Lucrările de siguranța rutiera cuprind:

  • - Aprovizionări noi cu : indicatoare rutiere, stâlpi, console și portaluri, stâlpișori de dirijare, parapete, indicatoare de km și hm, butoni reflectorizanți, inclusiv plăcuțe reflectorizante pentru stâlpi și parapete.

  • - Montarea pe drum a indicatoarelor rutiere, stâlpilor, consolelor, portalurilor, stâlpișorilor de dirijare, parapetelor, bufonilor reflectorizanți, plăcuțelor reflectorizante etc.

  • - Executarea marcajelor longitudinale, laterale și transversale.

  • - Amenajarea locurilor de parcare inclusiv procurarea dotărilor (coșuri de gunoi, mese, bănci, jardiniere etc.).

  • - Amenajările intersecțiilor și eliminarea punctelor periculoase, prin lucrări care nu afectează elementele geometrice sau sistemul rutier al drumului (semaforizare, montare de borduri denivelate etc.)

  • - Plantații rutiere

I A

întreținerea periodica a podurilor, pasajelor, podețelor și a tunelurilor:

înlocuirea completa a îmbrăcămintei pe cale și pe trotuare; înlocuirea hidroizolației pe cale și pe trotuare; refacerea trotuarelor în soluția cu tuburi PVC pentru cablări; înlocuirea bordurilor, înlocuirea parapetului mana curenta; montarea parapetului direcțional pe pod, inclusiv pe rampele podurilor; înlocuirea dispozitivelor pentru acoperirea rosturilor de dilatație; înlocuirea aparatelor de reazem degradate; refaceri ale betonului degradat prin torcretare; cămășuieli din beton armat ale infrastructurilor; protecții și apărări de maluri din gabioane; refacerea casiurilor, a pereelor sfert de con, scări de acces; vopsitorie completa la tablierele metalice; continuizare cu placa de suprabetonare , consolidarea elementelor din beton armat și din beton precomprimat, efectuarea de profiluri transversale și longitudinale ale albiei sub poduri etc.

Ca strategie de execuție a lucrărilor de întreținere, acestea pot fi:

  • a) Strategie de tip curativ, care se aplică de regulă în condițiile unui buget restrictiv, când se execută lucrări punctuale, funcție de degradările ce apar, asigurându-se niveluri de serviciu scăzute cu o suprafață de rulare foarte eterogenă, necesitând personal numeros având în vedere volumul mare de lucrări de tip intervenție care au o productivitate și eficiență foarte scăzută;

  • b) Strategie de tip preventiv care are ca obiective principale conservarea și adaptarea sistemului rutier sau a elementului lucrării de artă (pod, podeț, pasaj, viaduct, etc.) sau de siguranța rutieră pentru nivelul de agresivitate la care este supus.

Lucrările de reparații a drumurilor publice constau în totalitatea lucrărilor fizice de intervenție care au ca scop compensarea parțială sau totală a uzurii fizice și morale produsă ca urmare a exploatării normale sau a acțiunii agenților de mediu, îmbunătățirea caracteristicilor tehnice la nivelul impus de traficul maxim pentru numărul de benzi de circulație existente, refacerea sau înlocuirea de elemente sau părți de construcții ieșite din uz care afectează rezistența, stabilitatea, siguranța în exploatare și protecția mediului.

Lucrările de reparații curente sunt cele care se executa periodic în scopul compensării parțiale sau totale a capacității portante și uzurii produse drumurilor, podurilor și anexelor acestora, pentru a li se reda condițiile normale de exploatare și de siguranța a circulației rutiere, acestea fiind:

  • - Lucrări accidentale; refaceri după inundații, alunecări de terenuri, afuieri de poduri, cutremure, accidente rutiere pentru aducerea drumurilor și a podurilor la starea tehnica [nițială

  • - îmbrăcăminte bituminoasa ușoară

  • - Ranforsări ale sistemelor rutiere (cu lianți bituminoși sau hidraulici)

  • - Benzi suplimentare : banda a II l-a în rampe, pentru vehicule lente

  • - Eliminarea punctelor periculoase, amenajări de intersecții (care afectează elementele geometrice și sistemul rutier al drumului)

  • - Reparații curente la poduri : definitivări ale podețelor; înlocuirea elementelor degradate la suprastructura; consolidarea infrastructurilor, consolidarea provizorie la poduri în vederea efectuării unor transporturi agabaritice; variante provizorii de circulație; demolări și desființări de poduri

Lucrările de reparații capitale sunt cele care se executa periodic în scopul compensării totale a uzurii fizice și morale sau a ridicării caracteristicilor tehnice ale drumurilor, podurilor și anexelor acestora la nivelul impus de creșterea traficului rutier și în raport cu cerințele categoriei din care face parte drumul ținând seama atât de condițiile prezente cât și cele de perspectivă.

  • - Consolidarea corpului drumului, terasamentelor, versanților, ameliorări de albii, consolidarea zidurilor de sprijin de volum mare, a copertinelor de protecție împotriva avalanșelor

  • - Reabilitări ale sistemelor rutiere, amenajări ale variantelor ocolitoare pe trasee existente

  • - Consolidări și reabilitări de poduri și pasaje: definitivări ale podurilor având lungimea până la 40m inclusiv; consolidarea și reabilitarea podurilor, pasajelor și podețelor; lărgirea și ridicarea clasei de încărcare

  • - rezistenta mecanica si stabilitatea se vor asigura prin dimensionarea structurii rutiere cat si prin execuția lucrărilor de intretinere

  • - se vor adopta soluții privind siguranța circulației prin:

  • - amenajarea curbelor in plan si spațiu, amenajarea intersecțiilor

  • - separarea fluxurilor de circulație prin bariere longitudinale

  • - semnalizare verticala si orizontala

  • - distante de vizibilitate corespunzătoare

  • - aplicarea unui sistem informațional ușor de perceput

  • - evitarea derapajelor prin amenajarea curbelor in spațiu

  • - in rampele abrupte se recomanda refugii in contrapanta pentru vehicolele scapate de sub control

  • - pe rampele prelungite mai mari de 4% se recomanda o banda de circulație pentru vehicolele lente

  • - transportul de mărfuri periculoase se va face respectând O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

  • - se evita amplasarea de panouri publicitare in apropierea drumurilor de natura sa influențeze negativ percepția conducătorului autu asupra semnalizării rutiere

Asigurarea evacuării apelor se va face prin grija administratorului.

Exigenta pe timp de iarna se va face funcție de nivelul de intervenție si a nivel ului ui de viabilitate pe timp de iarna conform instrucțiunilor in vigoare si a AND 525. Corelarea acestor nivele cu nivelul de performanta este următorul:

Nr. crt.

Caracteristica de evaluare a exigentelor pe timp de iarna

Nivel de

performanta

N1

N2

N3

N4

1

Nivel de intervenție

1

2

2 si 3

3

2

Nivel de viabilitate pe timp de iarna

I

II

II

III

Exigenta de vizibilitate, trebuie sa asigure confortul optic si sa eimine distorsiunile optice si a posibilităților de confuzie, luând următoarele masuri:

  • - marcajele rutiere trebuie refăcute periodic cu materiale reflectorizante pe carosabil, borduri, lucrări de arta si parapeti

  • - trebiue asigurata vizibilitatea in plan orizontal si in profil longitudinal pe distanta dintre doua vehicule care circula pe aceeași banda din sensuri contrare astfel incat sa poata fi evitata coliziunea

  • - in plan orizontal se degaja spatiile din interiorul curbelor de orice obstacole care reduc vizibilitatea

  • - in cazurile in care vizibilitatea nu poate fi asigurata se prevede o semnalizare conform reglementarilor de reducere a vitezei si de interzicere a depășirilor

  • -   pentru sporirea vizibilității pe noapte se recomanda iluminatul public

Exigenta de igiena, dotări cu spatii de serviciu si parcari, se asigura prin:

  • -  eliberarea drumului de obiecte si resturi ramase In urma accidentelor

  • -  eliberarea prafului de pe acostamente si de langa borduri

  • -  tunderea si fasonarea arborilor pentru asigurarea confortului optic

  • -  asigurea de parcari conf. O.G. nr. 43/1997

Exigente acustice. Pentru tronsoanele cu o intensitate a traficului ridicata se pot utiliza panouri cu rol de absortie fonica.

Exigenta de manevrabilitate, poate fi asigurata prin supralargirea intersecțiilor pentru a asigura executarea virajului la stanga si la dreapta in condiții de siguranța de către autovehiculele articulate.

întocmit,

NIVELE DE PERFORMANTA

Nivelul de performanta reprezintă totalitatea cerințelor pe care trebuie sa le îndeplinească drumurile publice, corespunzător categoriei de drumuri.

Ca

tegorii de drumuri si străzi din punct de vedere funcțional si administrativ

Autostrăzi

Drumuri naționale europene

Drumuri expres

Drumuri naționale principale

Drumuri naționale secundare

Drumuri județene

Drumuri comunale

Drumuri vicinale

Străzi de categoria l-a si categoria a l l-a

Străzi de categoria a lll-a

Străzi de categ. a

IV-a

Nivel de performanta impus

N1

N1

N1

N2

N2

N3

N3

N4

Cerințele de calitate ale drumurilor publice se refera la:

  • 1. exigente ale suprafetelorde rulare

  • 2.  rezistenta, stabilitate si siguranța in exploatare asigurarea evacuării apelor exigenta pe timp de iarna exigenta de vizibilitate exigenta de igiena, dotări si servicii exigenta ecustica exigenta de manevrabilitate

    • 3.

    • 4.

    • 5.

    • 6.

    • 7.

    • 8.



Exigenta suprafeței de rulare.

Acesta se exprima prin următoarele caracteristicii -planeitatea suprafeței de rulare -rugozitatea suprafeței de rulare -capacitatea portanta a complexului rutier -starea de degradare a imbracamintii rutiere

Nr. Crt.

Caracteristica de evaluare

Nivele de performanta

N1

N2

N3

N4

1

Planeitatea suprafeței de rulare (indicele de planeitate, IRI, m/km)

£.5

^.5

=6.5

<6.5

2

Rugozitatea suprafeței de rulare

SRT

HS

SRT

HS

SRT

HS

SRT

HS

280

29.7

=70

20.6

280

26.55

260

36.55

3

Capacitatea portanta a complexului rutier (deflexiune caracteristica 0.01 mm, masurata cu deflectometrul cu sarcina dinamica)

40...45

46...60

61...120

121...150

4

Starea de degradare a imbracamintii rutiere (indicele de degradare IG, ID, %)

IG

ID

IG

ID

IG

ID

IG

ID

295

91...95

5... 7.5

<77

7.6...10

37

10.1...13

Perioada de măsurare a caracteristicilor se Stabilește in funcție de condițiile de măsurare conform instrucțiunilor CD155.

Rezistenta, stabilitate si siguranța in exploatare,se exprima prin:

DURATA NORMALĂ DE FUNCȚIONARE A DRUMURILOR

9

Durata normala de funcționare a drumurilor (inițiala sau dintre doua reparații capitale) se Stabilește in funcție de tipul de îmbrăcăminte rutiera si de intensitatea medie zilnica anuala a traficului exprimata in vehicole fizice:

Nr.

Tip de îmbrăcăminte

Intensitatea medie zilnica anuala de trafic in vehicole fizice

Crt.

Sub

750

751-3500

3501-

8000

8001-

16000

Peste 16000

1

Pavaje din piatră cioplită

30

25

20

15

10

2

Beton de ciment

30

20

17

13

10

3

Imbrăcăminți bituminoase modificat cu polimeri sau din mixturi stabilizate cu fibre

-

-

8

7

5

4

Imbrăcăminți bituminoase realizate din betoane asfaitice de criblura; asfalt turnat pe binder de criblură

16

12

7

6

4

5

Imbrăcăminți bituminoase realizate din betoane asfaitice sau mortare asfaitice pe binder de mărgăritar; asfalturi turnate

13

9

6

-

-

6

Imbrăcăminți bituminoase realizate din covoare asfaitice pe împietruiri existente stabilizate cu lianți

8

6

5

-

-

7

Imbrăcăminți asfaitice ușoare

7

5

4

-

-

8

împietruiri realizate prin stabilizări complexe, procedeul în situ sau în instalații centralizate

3

2

-

-

-

9

Trotuare din imbrăcăminți asfaitice, dale de beton si beton monolit

20.. .30

în următorul tabel este prezentată durata normală de funcționare a podurilor și podețelor rutiere, pentru infrastructura și suprastructura, in funcție de tipul podului sau podețului:

Nr. crt.

Tipul podului sau podețului

Durata normala de funcționare in ani

Infrastructura

suprastructura

1

Poduri și podețe din lemn, din care :

  • - din lemn de brad

  • - din lemn de brad cu infrastructura din lemn de stejar

  • - din lemn de stejar

8

16

16

4

4

8

2

Poduri și podețe mixte cu infrastructura din zidărie, din care:

  • - cu suprastructura din lemn de brad

  • - cu suprastructura din lemn de stejar

30-50

30-50

4

9

3

Poduri metalice

30-50

30-50

4

Poduri și podețe din beton, zidărie sau piatră, din care :

  • - cu suprastructura din beton

  • - cu suprastructura din zidărie (bolți)

30-50

30-50

30-50

30-50

5

Poduri cu suprastructuri compuse sau realizate cu soluții deosebite (hobane, etc.)

30-50

30-50

Periodicitatea lucrărilor de întreținere si reparații curente pe drumurile publice se face in conformitate cu ANO 554-2002 st a Normativului Departamental pentru lucrările de întreținere si reparații curente de străzi.

S.C. INTERPROIECT S.R.L.

Pr. nr. 198/2012 - P.TH.


BACAU

Plan de securitate și sănătate pentru șantierul de construcții:

REABILITARE INFRASTRUCTURA URBANA, STRADA ȘTEFAN CEL MARE, MUNICIPIUL BACAU

Plan de situație sau fotografie de la locul de muncă

  • - Plan de încadrare în zonă, scara 1/ 5000

  • - Planuri de situație, scara 1/500


Descrierea zonei de evaluare/postului de lucru/șantierul de construcții: Proiectul este descris la Primăria Municipiului Bacau iar descrierea tehnică se află în contractul dintre:

Municipiului Bacau, adică beneficiarul proiectului și

».........................«, în calitate de antreprenor general.

Beneficiarul a desemnat»....................................« ca manager de proiect.

Lucrările de construcții vor începe la ».................« și vor dura »7 luni«.________

Lucrări :

Lucrătorii de ia diferiți angajatori se vor afla pe șantierul de construcții, precum și beneficiarul și ucenicii. Nu este permis accesul angajatelor gravide și lăuzeior_______

Echipamente de muncă :

în faza de planificare a proiectului s-a elaborat un inventar al utilajelor și echipamentului necesar. Managerul de proiect este responsabil cu informarea lucrărilor cu privire la cerința de a folosi doar unelte, utilaje și echipamente în conformitate cu prevederile legale. Acesta este, de asemenea, responsabil cu inspectarea acestor cerințe prin verificarea existenței marcajelor CE și a cărților tehnice ale uneltelor, utilajelor și echipamentului.______________________________________

Materiale și agenți chimici :

în faza de planificare a proiectului s-a elaborat un inventar al agenților chimici periculoși pe baza fișelor tehnice de securitate. S-au luat în considerare precauțiile necesare cu privire la înlocuirea agenților chimici periculoși și EIP.___________________

Organizarea muncii:

Lucrările sunt planificate și se vor desfășura conform codurilor de bune practici în construcții și implică următoarele lucrări periculoase luate în considerare în planul de securitate și sănătate de mai jos, și pentru care s-au furnizat instrucțiuni de lucru specifice : terasa mente, excava re, montaj conducte, montaj semifabricate, așterne re asfalt.

P e ricol/Neco nfo rm ități

1 Risc

| Măsuri/Acțiuni în scopul realizării măsurii

| Responsabilitate

| Termen limită

|     Verificat

Organizarea șantierului

Igiena muncii

3

  • • Asigurarea de grupuri sanitare (toalete,

dușuri) conectate la un rezervor septic

  • • Asigurarea unei surse de apă potabilă

  • • Asigurarea de vestiare și de încăperi pentru

pauze

Șef proiect

1

înainte de operațiune

în curs de realizare

Accidente de muncă

5

  • • Dotarea cu truse de prim ajutor

  • • Instruirea periodică a unui număr suficient de

persoane pe probleme de prim ajutor

  • •  Instruirea tuturor lucrărilor, a antreprenorilor

și a subantreprenorilor cu privire la obligativitatea utilizării de EIP specific în șantierul de construcții

Șef proiect

înainte de operațiune

în curs de realizare

Electricitate

5

  • • Instalarea unui tablou electric de organizare

de șantier cu împământarea verificată.

  • • Conectarea profesionistă a facilităților de

șantierul de construcții la tablou.

  • • Furnizarea de unelte electrice, mașini

electrice, cabluri de extensie etc. în conformitate cu prevederile legaie, inspectate periodic.

Electrician

înainte de operațiune

în curs de realizare

Transport intern

3

  • • Definirea căilor de acces, a pasajelor, a

lucrărilor de depozitare a materialelor de construcție, a locurilor de depozitare a deșeurilor pe planul de situație ai șantierului.

  • • Respectarea cerințelor pentru locurile de

instalare a macaralelor, silozurilor, etc.

  • • Respectarea cerințelor pentru spațiile

locurilor de muncă semi-permanente, cum ar fi îndoirea fierului, tăierea lemnului, etc.

Șef proiect

înainte de operațiune

în curs de    1

realizare     1

Mediu

3

Analiza solului înainte de începerea operațiunilor pentru a evita expunerea la substanțe periculoase (de ex. anterior, terenul a fost utilizat ca depozit de deșeuri (periculoase)

Șef proiect

înainte de operațiune

în curs de realizare

Pericol/Neconform i tați

Risc

Mas urî/Acțiuni în scopul realizării măsurii

Responsabilitate

Termen limită

Verificat

• îngrădirea șantierului de construcții

1 nfo rmați i i nsuf iciente

4

  • • Montarea unui panou ce indică din șantierul de construcții și EIP necesar

  • • Montarea unui panou ce prezintă beneficiarul

proiectului {în conformitate cu cerințele legale)

  • • Instrucțiuni generale cu privire la „disciplina în șantierul de construcții”

  • •  Informarea cu privire la eventuale instalații

subterane din infrastructura publică (fire electrice, țevi de apă, țevi de ape uzate, țevi de încălzire centrală și țevi de gaze)

  • • Elaborarea de instrucțiuni interne specifice

pentru lucrările periculoase cum ar fi ridicarea de schele, excavări, demolări, etc.

Șef proiect

înainte de operațiune

în curs de realizare

Excavare —> Săparea mecanică —

Utilizarea buldozerelor

Pericolul de cădere a operatorului de pe buldozer

• Utilizarea de încălțăminte potrivită pentru urcarea și coborârea de pe buldozer, curățarea treptelor

Lucrător

înainte de operațiune

în curs de realizare

Strivirea pietonilor sau a vehiculelor în timpul mersului cu spatele

  • • Verificarea, înainte de începerea lucrului, a

funcționării semnalizării acustice și luminoase pentru mersul cu spatele.

  • • Asigurarea la mersul cu spatele

Lucrător

Lucrător

Zilnic

în timpul manevrei

în curs de realizare în curs de realizare

Distrugerea firelor electrice

• Poziționarea tutu ror firelor electrice subterane și prezentarea acestora operatorului

Lucrător

înainte de operațiune

în curs de realizare

Ciocnirea cu alte vehicule din șantier

• Organizarea transportului intern pe șantier (de ex. planul de organizare a șantierului)

Șef de proiect

~ înainte de operațiune

în curs de realizare

Operațiuni neautorizate

• Asigurarea buldozerului înainte de părăsire

Lucrător

înainte de operațiune

în curs de realizare

Excavare —> Săparea mecanică —

Utilizarea încărcătoarelor

Ciocnirea cu alte vehicule din șantier

• Organizarea transportului intern pe șantier (de ex. planul de organizare a șantierului)

Șef de proiect

înainte de operațiune

în curs de realizare

Prezența firelor electrice

• Respectarea distanței minime de trei metri

Lucrător

înainte de

în curs de

supraterane

până la firele electrice supraterane și verificarea de către un electrician autorizat

Măsuri/Acțiuni în scopul realizării măsurii

Responsabilitate

operațiune

Termen limită

realizare

Verificat

Pericol/Neconformități

Risc

Pericol de răsturnare

• Respectarea limitelor încărcătorului furnizate de cărțile tehnice

Lucrător

înainte de operațiune

în curs de realizare

Strivirea pietonilor sau a vehiculelor în timpul mersului cu spatele

  • * Verificarea, înainte de începerea lucrului, a

funcționării semnalizării acustice și luminoase pentru mersul cu spatele.

  • • Asigurarea la mersul cu spatele

Lucrător

Lucrător

Zilnic în timpul manevrei

în curs de realizare

în curs de realizare

Operațiuni neautorizate

• Asigurarea buldozerului înainte de părăsire

Lucrător

înainte de operațiune

în curs de realizare

Excavare -> Săpare manuală în spații largi

Prăbușirea solului

  • • Săpăturile se vor realiza cu taluz inclinat

  • • Partea inferioară a excavării trebuie

inspectată zilnic și mai ales după ploaie

  • • Depozitarea solului săpat trebuie făcută la

cel puțin 70 cm de excavare

  • • Verificarea existenței instalațiilor electrice

subterane

  • • Utilizarea de unelte de lemn pentru

înlăturarea cablurilor

Șef de șantier

înainte de operațiune

în curs de realizare

Excavare —►Săpare manuală în spații strâmte

Prăbușirea solului

  • • Sprijinirea prin acoperire șl/sau consolidarea

a pereților fiecărei excavări

  • • Inspectarea zilnică a părții inferioare a

excavării, mai ales după ploaie

  • • Depozitarea solului săpat trebuie făcută la

cel puțin 70 cm de excavare

  • • Verificarea existenței instalațiilor electrice

subterane; utilizarea de unelte de lemn pentru înlăturarea cablurilor

Șef de șantier

înainte de operațiune

In curs de realizare

Pericol/Neconform ități

Risc

Măsuri/Acțiuni în scopul realizării măsurii

Responsabilitate

Termen limită

|     Verificat

Excavare -> Sprijiniri ma

urî

Prăbușirea solului

  • • Sprijinirea malurilor se va face cu dulapi

metalici și se vor realiza pe măsură ce se înaintează cu săpătura

  • • Duipa montajul conductei sprijinirile se vor

scoate de jos in sus pe măsura ce se înaintează cu umpluturile și compactarea umpluturilor.

Șef de șantier

în timpul manevrei

în curs de realizare

Excava re —* Compactare mecanică

Vibrații la compactarea umpluturilor

• Asigurarea de echipamentelor de muncă, în conformitate cu prevederile legale și consultarea cărților tehnice

Șef de șantier

înainte de operațiune

în curs de realizare

Excavare —► Transport cu roaba

Căi de circulație prea înguste

• Limitarea vitezei de circulație sau devierea traficului motorizat

Șef de proiect

înainte de operațiune

In curs de realizare

Excavare —► Transportarea pământului

• Similar cu Excavare —► Săparea mecanică —* Utilizarea încărcătoarelor

înainte de operațiune

în curs de realizare

Beton & Fundație —> Turnare de beton (Egalizare)

Stropirea cu beton a lucrătorilor

• Utilizarea de EIP (cizme, de cauciuc, ochelari)

Lucrători

înainte de operațiune

în curs de realizare

Beton & Fundație —> Turnare de beton (Fundație)

Stropirea cu beton a lucratorilor

• Utilizarea de EIP (cizme, de cauciuc, ochelari)

Lucrători

înainte de operațiune

în curs de realizare

Vibrații la compactarea betonului

• Asigurarea de echipamentelor de muncă, în conformitate cu prevederile legale și consultarea cărților tehnice

Șef de șantier

înainte de operațiune

în curs de realizare

Beton & Fundație —> Cofraje pentru fundație

Manipularea manuală a materialelor

  • • Asigurarea de echipamente de muncă

conforme cu prevederile

  • • Inspectarea lor periodică de către o persoană

competentă

  • • Asigurarea de EIP

Șef de șantier

Înainte de operațiune

în curs de realizare

Pericol/Neconform ități

Risc

Măsuri/Acțiuni în scopul realizării măsurii

Responsabilitate

Termen limită

Verificat

Beton & Fundație -> Cofraje pentru grinzi

Manipularea manuală a materialelor

• Asigurarea de echipamente de munca conforme cu prevederile

Șef de șantier

înainte de operațiune

în curs de realizare

  • • inspectarea lor periodică de către o persoană

competentă

  • • Asigurarea de EIP

Beton & Fundație —> Cofraje pentru stâlpi

Manipularea manuală a materialelor

  • • Asigurarea de echipamente de muncă

conforme cu prevederile

  • • Inspectarea lor periodică de către o persoană competentă

  • • Asigurarea de EIP

Șef de șantier

înainte de operațiune

In curs de realizare

Alunecări, împiedicări și căderi

• Eliminarea materialelor depozitate pe căile de acces

Lucrători

înainte de operațiune

în curs de realizare

Beton & Fundație —> Montare de popi metalici

încărcare statică

• Respectarea rezultatelor încărcării statice (număr, capacitate, distanță și încărcare)

Șef de șantier

înainte de operațiune

în curs de realizare

Stabilitate

• Asigurarea fixării adecvate a popilor metalici

Beton & Fundație —► Montare de grinzi metalice

Încărcare statică

• Respectarea rezultatelor încărcării statice (număr, capacitate, distanță și încărcare)

Șef de șantier

înainte de operațiune

In curs de realizare

Beton & Fundație —> Lucrări de armătură

înțepături sau tăieturi

  • • Asigurarea de echipamente de muncă

conforme cu prevederile

  • • Inspectarea lor periodică de către o persoană competentă

  • • Asigurarea de EIP

Șef de șantier

înainte de operațiune

In curs de realizare

Montaj conducte —*

Manipularea manuală a materialelor

  • • Asigurarea de echipamente de muncă

conforme cu prevederile

  • • Inspectarea lor periodică de către o persoană

competentă

  • • Asigurarea de EIP

  • • Montajul in în săpătură a conductelor să se

facă după realizarea sprijinirilor și asigurarea condițiilor de lucru în siguranță

Șef de șantier

înainte de operațiune

în curs de realizare

Asternere asfalt - > Utilaj repartizator mixtura

Căi de circulație prea înguste

• Limitarea vitezei de circulație sau devierea traficului motorizat

Șef de proiect

înainte de operațiune

în curs de realizare

Strivirea pietonilor sau a vehiculelor în timpul mersului cu spatele

  • • Verificarea, înainte de începerea lucrului, a

funcționării semnalizării acustice și luminoase pentru mersul cu spatele.

  • • Asigurarea la mersul cu spatele

Lucrător

Lucrător

Zilnic

în timpul manevrei

în curs de realizare

în curs de realizare

Ciocnirea cu alte vehicule din șantier

• Organizarea transportului intern pe șantier (de ex. planul de organizare a șantierului)

Șef de proiect

înainte de operațiune

în curs de realizare

Pericol de arsuri

• Asigurarea de echipamente de muncă conforme cu prevederile

Șef de proiect

înainte de operațiune

în curs de realizare

Pericol/Neco nformități

Risc |

Măsuri/Acțiuni în scopul realizării măsurii

Responsabilitate

Termen limită

Verificat

Montaj semifabricate —*

Manipularea cu mijloace mecanice de ridicat a materialelor

  • • Asigurarea de utilaje conforme cu oprațiunile

ce trebuiesc executate

  • • Inspectarea lor periodică de către o persoană

competentă

  • • Asigurarea de EIP

  • • Asigurarea cu dispozitive de prindere

adecvate care să permită manipularea sigură a materialelor

Șef de șantier

înainte de operațiune

în curs de realizare


Proiectant: SC 1NTERPROIECT SRL

Beneficiar: MUNICIPIUL SACAU

PROIECTARE CONSULTANTA


F6 - GRAFICUL GENERAL de realizare a investiției publice (VALORIC)

- lei -

Nr. crL

Stadiul Fizic

UM

Cant totala

Valoarea totala -lei-

Cant, (executata)

Valoarea (executata) -lei -

Anul 1 de execuție

Luna

1

2

3

4

5

6

7

2

[ÎMI] Drumuri

1.00

aOM/OZCLM

14»

8,064,020.04

339,5820

473443.*

1985,094

1788,094'

1,711,462

1,778,951

3

[198.1.1] Desfacere sistem rutier rigid, l7Qmp

buc

1.00

7,452.14

1 00

7,452.14

7.452.14

4

[198.1.2] Desfacere trotuar dn beton . 9350mp

buc

1.00

204,468 01

1.00

204.46S.01

68.156.00

68,156 00

68,156.00

5

[198.1.3] Desfacere borduri, 2650mi

buc

1.00

35,326.77

1.00

35,326.77

11.775.59

11,77559

11,77559

6

[198.1.4] Desfacere pavaj, 1850mp

buc

1.00

6,49917

1.00

6,499.17

2.166.39

2.166.39

2,16639

7

[198.1.5| Terasamenle. 1970mc

buc

1 00

85.804.58

1.00

85.804.58

28,601.53

28,601 53

28,601.53

a

[198.1.6] Sorturi noi. 20x25, 2850ml

buc

1.00

148.575.78

1.00

148.675.78

49,556,59

49,558.59

40.558 59

â

[198.1.7] Borduri noi 10x15, 5100ml

buc

1 00

145,029.39

1.00

145,029.39

48.343.13

48,343.13

48.34313

10

[198.1.Ș] Reciclare sistem rutier, 25700mp

buc

1.00

5,952,514.50

1.00

5.952.514.50

1.488,128

1.488,128

1,488,128

1.438.128

it

[198.1.9] Trotuare noi, 15400mp

buc

1 00

957.500 15

1.00

957,500.15

159,583.3

159.583.3

1S9.S83.3

159.583.3

159,583.3

159,583.3

12

[198.1.10] Sistem rutier cu pavele. 290Cmp

buc

1 00

198,092.11

1.0C

198,092.11

49.52303

49,523.03

49.523.03

49.523.03

13

[198.1.11] Parcare noua, SOOmp

buc

1.00

118.516.50

1.00

118,516.50

59,258.25

59,258.25

14

[198.1.12] Sistem rubernou, 200mp

buc

1.00

48,683.91

1.00

48,633 91

48,683 91

15

[198.1.13] Amenajare spatii verzi, 3200mp

buc

1.00

66.629.75

1.00

66,629 75

86,829.75

16

[198.1.14] Aduoen Ia cota

buc

1 00

28.434 86

1 00

28.434 86

14.21743

14,217.43

17

[198.1.15] Semnalizare definitiva

buc

1.00

50,392 42

1.00

50.392 42

50.392.42

18

[198.2] Rețea de apa al canallzve

1.00

1,190,138.48

1.00

1,190,138.49

696,068.2

895,069.2

19

[198.2.1] Rețea apa DN225. PE100

buc

1.Q0

535,165.81

1.X

535.165.81

267.582.9

267,582,9

20

[198.2.2] Rețea apa DN250, PE1Q0

buc

1 00

518.101.59

1.00

518.101 59

269.050 8

259,050 3

21

[198.2.3] Rețea canalizare Ștefan cel Mare

buc

1 00

136,871 09

1.00

136,871.09

68 435 55

68.435,55

22

[198.3] Rad atenta

1.00

391,704.19

1.00

391,704.19

196,8521

196,8521

23

[198,3.1] Zid de sprijin betcn armat 1O0ml; H=2.00m),

buc

1.00

119.451.44

1 00

119,451.44

59.725 72

59.725 72

24

[198.3.2] Reabilitare zid de sprijin existent -1=142ml

buc

1.00

126.104.70

1 00

128.104 70

64.052.35

64.052 35

25

[198.3.3] Demolare scări exi5tertte-8 buc (Masuraioarea este pt i buc}

buc

8.00

5 209.10

8.00

5,209.10

2.604 55

2.604 55

26

[1983.4] Scări de acces -12 buc (Masuraioarea este pt.1 buc.]

buc

12.00

124.427 42

12 00

124.427.42

62,213 71

62,21371

27

(198.3.5] Rampa pentru persoane cu handicap

buc

1.00

14,5'1.53

1.00

14,511.53

7.255 76

7.255.76

28

[1ML4] Organizare da șantier

1.00

87,992.87

1.09

87,99267

87,99267

29

[198.4.1] Organizare de șantier

buc

1 00

87,992.57

1.00

67.992.57

37.992 57

30

[183.6] Reiocart

14»

r.-. c - •4.8,134.64

1.00

18,134.64

18,134.64

31

[198.5.1] Relocări stâlpi iluminat stradai - 3 buc

buc

. 1.00

18,134.64

1.00

18.134.64

18,134 64

Protestant,

1 auro - 4.5097 lei. curs la data de 02/00/2012


Proiectant: SC INTERPROIECT SRL

Beneficiar: MUNICIPIUL BACAU


PROIECTARE CONSULTANTA


F6 * GRAFICUL GENERAL de realizare a investiției publice (PROCENTUAL}

- lei -

Nr. crt

Stadiul Fizic

UM

Cant, totala

Valoarea tataia - lei -

Cant, (executata)

Valoarea (executate) -lei-

Anul 1 de execuție

Luna

1

2

3

4

5

6

7

a

Drumul

’ “l.W

5.88%

^2A4W4

^21lS%

iSSS!

22.09%

3

[198.1.1] Desfacere sistem rutier rigid. 170mp

buc

1.00

7,452.14

1.00

7,452 14

100.00%

4

[198.1.2) Desfacere trotuar din baton . 9350mp

buc

1.00

204,468.01

1 00

204.468.01

33.33%

33.33%

33.33%

5

[198.1.3] Desfacere borduri. 2650ml

buc

1.00

35.326.77

1.00

35.326 77

33.33%

33.33%

33.33%

6

[1981.4] Desfacere pavaj, 1850mp

buc

1.00

6,499.17

1.00

6,499.17

33.33%

33.33%

33.33%

7

[196.1,5] Terasamente, l970mc

buc

1.00

85,804.58

1.00

85.804.53

33.33%

33.33%

33.33%

3

[198.1.6] Borduri n«. 20x25, 2650ml

buc

1.00

148.575.78

1.00

148.675.78

33.33%

33.33%

33.33%

9

[198.1.7] Bonduri noi 10x15, 5100ml

buc

1.00

145.029.39

■-00

145,029.39

33.33%

33.33%

33.33%

10

[198.1.8] Reciclare sistem rutier. 25700mp

buc

1.00

5,952,514.50

1.00

5,952.514 50

25.00%

25.00%

25.00%

25.00%

11

[198.1 9] Trotuare noi, !5400mp

buc

1.00

957.500 15

1 00

957.500.15

16 67%

16.67%

16.67%

16.67%

16.67%

16.67%

12

[1931.10] Sistem rutier cu pavele, 2900mp

buc

1 ool

198.092.11

1.00

198.092.11

25.00%

25.00%

25 00%

25.00%

13

[19B.1.11] Parcare noua, 600mp

buc

1.00

118, Si 6 50

1 00

113,516.50

50.00%

50.00%

14

[198.1.12] Sistem rutier nou, 2C0mp

buc

1.00

48.683 91

1 00

48,683.91

100.1X1%

15

[198.1.13] Amenajare spat» vwzi, 3200mp

buc

1 w

66.629 75

1 00

66.629.75

ICO. 00%

16

[198.1.14] Aducen la cota

buc

1.00

28.434.86

- 00

28,434.06

50.00%

50.00%

17

[198.1.15] Semnalizare definitiva

buc

1.00

50.392.42

1.00

50,392 42

100.00%

18

[198.2] Rețea de apa ai canalizare

1.00

1,190,138.49

1.00

1,190038,4»

50.00%

«0.00%

ÎS

[198.2.1) Rețea apa DM225. PE 100

buc

1.00

535,165.81

1 00

535.165.81

50 00%

50.00%

20

[198.2.2] Rețea apa DN250 PE100

buc

1.00

618.101.59

1 00

518.101.59

50.00%

50.00%

21

[198.2.3] Rețea canalizare Ștefan cel Mare

buc

1.DO

136,871.09

1.00

136,871.09

66 00%

50.00%

22

[19a 3] Reni stan ta

1.00

391,70419

1.00

391,704,19

«0.00%

«0.00%

23

[198.3.1] Z»d de sprijin beton armat fOOmi: n=2.0Cml:

buc

1.00

119,451.44

1.00

119,451.44

50.00%

50.00%

24

[198.3.2] Reabilitare zid de sprijin existent - L-142mi

buc

1 00

128,104 70

1.00

123,104.70

5000%

50.00%

25

[198.3.3] Demolare scan existentei buc (Masuratoarea este pt 1 buc)

buc

800

5.209 1Q

800

S.209 10

5000%

50 00%

26

[196.3.4] Scări de acces -12 cuc (Masuratoarea este pt. 1 buc.)

buc

12.00

124.427 42

12 05

124,427.42

50 00%

5000%

27

(198.3.5] Rampa pentru persoane cu nandioap

buc

1.00

14,511.53

1.00

14.511 53

50.00%

5000%

28

[198,4] Qrgwiizwe de șantier

1.00

87,992.57

1.00

87,99257

100.00%

29

[198.4.1] Organizare de șantier

buc

1.00

87,992.57

1.00

37.992 57

100.00%

30

[1936] Relocări

1.00

1.00

18,134.54

100.00%

31

[196.5.1] Relocări stâlpi iluminat stradal - 3 buc

buc

100

18,134.64

1.03

18,134.64

100.00%

Proiectant,

Rolartdi Babiuc

1 euro = 46097 lei. curs ia flata ae 02/08/2012


/Cvz/

z

S.C. INTERPROIECT S.R.L. BACAU

Pr.nr.198-2012 P.T.H.

Reabilitare infrastructura urbana, str. Ștefan cel Mare, mun. Bacau

DEVIZ GENERAL

Privind cheltuielile necesare realizării:

Reabilitare infrastructura urbana, str. Ștefan cel Mare, mun. Bacau

in mii fer/mii euro la cursul B.N.R. din02.08.2012



Conform H.G. 28/09.01.2008

Nr.crt

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (tara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

mii lei

mii euro

mii lei

mii lei

mii euro

1

2

3

4

5

6

7

CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

1.2

Amenajarea terenului

18,135

3.934

4.352

22.487

4.878

OB.5 Relocări

18.135

3,934

4.352

22.487

4,878

1.3

Amenajări pentru protecția mediului

0.000

0.000

0.000

0,000

0.000

1.3.1

TOTAL CAPITOL 1

18.135

3.934

4.352

22.487

4.878

Capitolul 2: cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

TOTAL CAPITOL 2

0.000

0.000

0.000

0,000

0.000

CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1

Studii de teren

14.300

3.103

3.432

17.732

3.848

3.1.1

Geo

7.000

1.519

1.680

8.680

1.884

3.1.2

Topo

7.300

1.584

1.752

9.052

1.964

3.2.3

Hidro

0.000

0.000

0,000

0.000

0.000

3.2

Taxe pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

10.000

2.169

10.000

2.169

3.3

Proiectare sl enginerie

52.200

11.325

12.528

64.728

14.042

S.F.+ C.U. +DOC. AVIZE

20.000

4.339

4.800

24.800

5.380

EXPERTIZA TEHNICA

5.000

1.085

1.200

6.200

1,345

P.A.C. + PTh + CS + DE+Verif

27.200

5.901

6.528

33.728

7.317

3.4

Organizarea procedurilor de achiziție

10.500

2.278

2.520

13.020

2.824

3.4.1

Cheltuieli pentru intocmirea doc. de licitație pentru servicii si execuție

3.000

0.651

0.720

3.720

0.807

3.4.2

Organizarea licitației de servicii si execuție

7.500

1.627

1.800

9.300

2.017

3.5

Consultanta

45.000

9.762

10.800

55.800

12.105’

3.5.1 Consultanta la întocmirea cererii de finanțare si menagementul investiției

45.000

9.762

10.800

55.800

12.105

3.6

Asistenta tehnica

55.000

11.931

13.200

68.200

14.795

3.6.1

Supraveghere tehnica - Insp. Șantier

45.000

9.762

10.800

55.800

12.105

3.6.2

Asistenta proiectant

10.000

2.169

2.400

12.400

2.690

TOTAL CAPITOL 3

187.000

40.568

42.480

229.480

49.783

CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1

Construcții si Instalații

9,635.863

2.090.345

2,312.607

11,948.470

2,592.027

OB.1 Drumuri

8,054.020

1,747.190

1,932.965

9,986.985

2,166.515

OB.2 Rețea de apa sl canalizare

1,190.139

258.181

285.633

1,475.772

320.144

OB.3 Rezistenta

391.704

84.974

94.009

485.713

105.368


Nr.crt

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

mii lei

mii euro

mii lei

mii lei

mii euro

1

2

3

4

5

6

7

4.2

Montaj utilaj tehnologic

4,3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale cu montaj

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale fara montaj

4.5

Dotări

4.6

Active necorporale

TOTAL CAPITOL 4

9,635.863

2,090.345

2,312.607

11,948.470

2,592.027

CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

87.993

19.089

21.118

109.111

23.670

5.1.1. OB 4 Construcții si instalații eferente organizării de șantier

87.993

19.089

21.118

109.111

23.670

5.1.2.Cheltuieli conexe organizării de șantier

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

125.970

27.327

125.970

27.327

5.2.1. Taxa I.S.C,

77.791

16.875

77.791

16.875

*cf.Lege 10/95     0.7%

68.067

14.766

68.067

14.766

*cf. Lege 453/2001 0.1%

9.724

2.109

9.724

2.109

5.2.2. Comision casa sociala constructor

48.179

10.452

48.179

10.452

5.2.3. Comision B.F.

5.3

Cheltuieli diverse sl neprevăzute 10%

984.100

213.485

236.184

1,220.284

264.721

TOTAL CAPITOL 5

1,198.063

259.901

257.302

1,455.365

315.718

CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

6.2

Probe tehnologice si teste

TOTAL CAPITOL 6

TOTAL GENERAL

11,039.060

2,394.748

2,616.741

13,655.801

2,962.406

Din care C+M

9,741.990

2,113.368

2.338.077

12,080.067

2,620.575

CAIET DE SARCINI LUCRĂRI DE TERASAMENTE DRUMURI

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI


Art.l. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamei construcția și reconstrucția drumurilor publice. El cuprinde condițiile I fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, | finisarea lucrărilor precum și controlul calității și condițiile de recepție.

Art.2. PREVEDERI GENERALE

  • 2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile                      alte

standarde și normative în vigoare, la data execuției, în măsura în care acestea completează și nu contravin prezentului caiet de sarcini.

  • 2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unități de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

  • 2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea benefici aiului, și alte verificări suplimentare față de prevederile prezentului caiet de sarcini.

  • 2.4. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice și organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

  • 2.5. Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor și a celorlalte cerințe.

  • 2.6. In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul poate dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

CAPITOLUL II MATERIALE FOLOSITE

Art.3. PĂMÂNT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafețelor ce urmează a fi însămânțate sau plantate se folosește pământ vegetal rezultat de la curățirea terenului și cel adus de pe alte suprafețe locale de teren.

Art.4. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

  • 4.1. Categoriile și tipurile de pământuri, clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelele l.a și 1 ,b.

  • 4.2. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiții climaterice și hidrologice, la orice înălțime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.

  • 4.3. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiții climaterice, hidrologice și la orice înălțime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.

  • 4.4. Pământurile prăfoase și argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condițiile hidrologice locale sunt mediocre și nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind acțiunea fenomenului de îngheț-dezghet la lucrări de drum.

  • 4.5. în cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele sau foarte rele (vezi tabelul 1 b) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cm3, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianți (var, cenușă de furnal, etc.).

Materiale pentru terasamente

Categoriile și tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243

'’abcl la


Densmirea ți caracterizarea principalelor tipuri de pământuri

Simbol

Granulez itate

Cocficieni deneuni-formiiate U„

Indice de plasi ic riale t p pentru fracțiunea sub 0,5 mm

Umflare liberă

U,%

Călit ale material peni ru terasa mente

Conținut in părți fine in % din masă loială pt.

d <0,005 min

d-cO.05 min

d<0.25 mhi

l. Pământuri necoezive grosiere fracțiunea mai mare de 2 mm reprezintă mai mult de 5014 Bloc un. bolovăniț. pietriș

cu foarte puține părți fine, neunifortnețgranuloziiate continuă )

ins cm ibi filate la îngheț-dezgheț si la variațiile dc umiditate

la

< 1

<10

< 20

< 5

0

foarte bună

idem la. insă unifome(granvlozitate continuă)

Ib

<7 5

foarte bună

2. Pământuri necoezive medii ți fine (fracțiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50*Z.) Nisip cu pietriș, nisip mare mijlociu sau flD

cu părți fine, neumforme Igtanulozitatc continuă) sensibilitate mijlocie la îngheț- dezgheț, insensibile la variațiile de umiditate

2a

< 6

< 20

<40

> 5

io

foane bună

idem 2a, insă uniforme (granulozitaie discotinuă)

2b

5 5

bună

3. Pământuri necoezive medii si fine (fracțiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50%) cu liant constituit din pământuri coezive. Nisip cu pietriș, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prăfos sau argilos

cu muhe părți fine, foarte sensibile la îngheț- dezghiț. fracțiunea fină prezintă umflare liberă (respectiv contracție,) redusă

3a

6

>20

>40

> 10

<40

mediocră

idem 3a. insă fracțiunea fină pretiniă umflare liberă medie sau mare

3b

> 40

mediocri

NOTA: în terasamente se poate folosi și material provenit din derocări, în condițiile argate in prezentul tabel Materiale pentru terasamente

Categoriile și tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243

Tabel


Grmuloziiatc


Dcnumuea și cAfacteriz^rca pTincipalelor lipurl de păm.fomri


4. Pământuri coezivc. nisip prăfos. praf nisipos, nisip argilos. praf, praf azgilos nisipos, praf argilos. argilă prăfoasă nisipoasă, argilă prăfoasă, argilă, argilă grasă





*) Materiile organice sunt notate cu MO


Indice dc plasticilate 1 p pentru fracțiunea sub 0.5 mm

Umflare liberi

U,%

Cjlimre material pentru i clasamente

< 10

<40

mediocră

<35

> 70

mediocră

< 10

<10

mediocră

> 35

> 70

rea

<35

< 75

rea

> 40

foarte rea





înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata lățimea platformei, la o adâncime de minimum 20 cm în cazul pământurilor rele și de minimum 50 cm în cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cm3. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului și se va stabili în funcție de condițiile locale concrete, de către inginer.

Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau când pământul din patul drumului are umiditatea relativă Wo > 0,55 se va executa un strat de separație din geotextil, rezistent și permeabil.


unde: W = umiditatea naturală, iar WL = limita de curgere

  • 4.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice) și 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului l.b este rea, este necesar ca alegerea soluției de punere în operă și eventualele măsuri de îmbunătățire să fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.

  • 4.7. Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, maluri, nămoluri, turbă și pământurile vegetale, pământurile cu consistență redusă (care au indicele de consistență sub 0,75%), precum și pământurile cu conținut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi, bulgări de pământ înghețat sau cu conținut de materii organice în putrefacție (brazde, frunziș, rădăcini, crengi, etc).

Art.5. APA DE COMPACTARE

  • 5.1. Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară și nu trebuie să conțină materii organice în suspensie.

  • 5.2. Apa salcie va putea fi folosită cu acordul Beneficiarului, cu excepția compactării terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.

  • 5.3. Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza și modalitățile de utilizare.

Art.6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECȚIE

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecție a rambleurilor erodabile trebuie să aibă calitățile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile și pietrișurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

Art.7 VERIFICAREA CALITĂȚII PĂMÂNTURILOR

  • 7.1. Verificarea calității pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevăzute în tabelul 2.

Tabel 2

Nr. crr.

Caracteristici care se verifică

Frecvente mini mc

Metode de determinare conform ST AS

]

Granulozitatc

19135-35

2

Limita de plasticitate

în funcție de heterogenitatea pământului utilizat însă nu va fi mai mică decât o încercare la fiecare 5.000 mJ

1913 4.86

3

Densitate uscată maximă

191J-3 76

4

Coeficientul de

730 89

Neuniformitate

5

Caracteristicile de compactare

Pentru pământurile folosite în rambleurile din spatele zidurilor și pământurile folosite la protecția rambleurilor, o încercare la fiecare 1,000 m1

1913 13-8]

6

Umflare liberă

1913 12-88

7

Sensibilitate la îngheț-dezgheț

o încercare la fiecare: - 2.000 mc pământ pentru rambleuri

- 250 ml de drum în debleu

170913-90

8

Umiditate

Zilnic sau la fiecare 500 m’

1913-1-82

  • 7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

CAPITOLUL III EXECUTAREA TERAS AMENTELOR

Art.8. PICHETAJUL LUCRĂRILOR

  • 8.1. De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheți cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legați de reperi amplasați în afara amprizei drumului.

Pichetajul este însoțit și de o rețea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasați în afara zonei drumului, cel puțin câte doi reperi pe km,

  • 8.2. In cazul când documentația este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de execuție pe baza planului de situație, a listei cu coordoonate pentru vârfurile de unghi și a reperilor de pe teren.

  • 8.3. înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea și completarea pichetajului în cazul situației arătate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou în cazul situației de la pct.8.2. în ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o distanță maximă între acestea de 30 m în aliniament și de 20 m în curbe. Picheții implantați în cadrul pichetajului complementar vor fi legați, în plan și în profil în lung, de aceiași reperi ca și picheții din pichetajul inițial.

  • 8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin țăruși și șabloane următoarele:

  • - înălțimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;

  • - punctele de intersecții ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);

  • - înclinarea taluzelor.

  • 8.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheți lor și reperilor și are obligația de a-i restabili sau de a-i reamplasa dacă este necesar.

  • 8.6. în caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către Antreprenor, pe cheltuiala și răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Beneficiarului, cu notificare cu cel puțin 24 ore în devans.

  • 8.7. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate și toate instalațiile subterane și aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.

Art.9. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

  • 9.1. înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita zonei expropriate:

  • - defrișări;

  • - curățirea terenului de resturi vegetale și buruieni;

  • - decaparea și depozitarea pământului vegetal;

  • - asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafață și adâncime;

  • - demolarea construcțiilor existente.

  • 9.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor și arbuștilor, să scoată rădăcinile și buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este nceesar, în conformitate cu legislația în vigoare. Scoaterea buturugilor și rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălțime mai mică de 2 m precum și la debleuri.

  • 9.3. Curățirea terenului de frunze, crengi, iarbă și buruieni și alte materiale se face pe întreaga suprafață a amprizei.

  • 9.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafață a amprizei drumului și a gropilor de împrumut.

  • 9.5. Pământul decapat și orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate și depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurifîcare a terasamentelor drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizării.

  • 9.6. Pe porțiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin șanțuri de gardă care să colecteze și să evacueze apa în afara amprizei drumului. în general, dacă se impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare și evacuare a apelor din ampriza drumului.

  • 9.7. Demolările construcțiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate conform indicațiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului,

  • 9.8. Toate golurile ca: puțuri, pivnițe, excavații, gropi rezultate după scoaterea buturugilor și rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor art.4 și compactate pentru a obține gradul de compactare prevăzut în tabelul nr.5 punctul b.

  • 9.9. Antreprenorul nu va trece la execuția terasamentelor înainte ca Beneficiarul să constate și să accepte execuția lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.

Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menționată în registrul de șantier.

Art.10. MIȘCAREA PĂMÂNTULUI

  • 10.1. Mișcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul trebuie să prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităților ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mișcare a terasamentelor), precum și toate informațiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distanțe, etc.).

  • 10.2. Excedentul de săpătură și pământurile din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor (în sensul prevederilor din. art.4) precum și pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite (in sensul art.4) vor fi transportate în depozite definitive.

  • 10.3. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de împrumut.

  • 10.4. Recurgerea la debleuri și rambleuri în afara profilului din proiect, sub forma de supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării Beneficiarului.

  • 10.5. Când, în cursul execuției lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri și gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripțiile prezentului caiet de sarcini și ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor și normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea și condițiile de execuție a rambleurilor, Antreprenorul trebuie să informeze Beneficiarul și să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienței pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători și teste dc laborator, demonstrând existența reală a materialelor și evaluarea cantităților de pământ ce se vor exploata.

  • 10.6. La lucrările importante, când beneficiarul consideră recesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. în acest caz, Antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, "Tabloul de corespondență a pământului" prin care se definește destinația fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.

  • 10.7. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, "Tabelul de mișcare a pământului" care definește în spațiu mișcările și localizarea finală a fiecărei cantități izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut.

El ține cont de "Tabloul de corespondență a pământului" stabilit de Beneficiar, dacă aceasta există, ca și de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport și de prescripțiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării Beneficiarului în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.

Art.ll. GROPI DE ÎMPRUMUT ȘI DEPOZITE DE PĂMÂNT

  • 11,1. în cazul în care gropile de împrumut și depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Beneficiarului. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă Beneficiarul consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însoțită de:

• un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele și analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;

  • • acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite și/sau pentru gropile de împrumut;

  • • un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut și planul de refacere a mediului.

  • 11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:

  • • pământul vegetal se va îndepărta și depozita în locurile aprobate și va fi refolosit conform prevederilor proiectului;

  • • crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizației prealabile a Beneficiarului, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;

  • • taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu condiția ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitații, iar taluzurile să fie îngrijit executate;

  • • săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub cota șanțului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;

  • • în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amenajând o banchetă de 4,00 m lățime între piciorul taluzului drumului și groapa de împrumut;

  • • fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior și o pantă longitudinală care să asigure scurgerea și evacuarea apelor;

■ taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de 1:1,5... 1:3; când între piciorul taluzului drumului și marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1.3.                               C

  • 11.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:

  • • în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat și taluzat conform prescripțiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafața superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;

  • • la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuție sau ale celor existente și în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situații este necesar să se obțină aprobarea pentru ocuparea terenului și sa se respecte condițiile impuse.

La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuția acestora să nu sc provoace înzăpezirea drumului.

  • 11.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut și depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale și nici să nu riște antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. în acest caz, Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.

  • 11.5. Beneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibile de a înrăutăți aspectul împrejurimilor și a scurgerii apelor, fără ca Antreprenorul să poată pretinde / pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.

  • 11.6. Achiziționarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pământuri ca și ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina Antreprenorului.

Art. 12. EXECUȚIA DEBLEURILOR

  • 12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini și caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat și recunoscut ca satisfăcător de către Beneficiarul lucrării. Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menționate în registrul de șantier.

  • 12.2. Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lățime și pe măsură ce avansează, se realizează și taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menționate pe profilurile transversale.

  • 12.3. Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. In cazul când în mod accidental apar asemenea situații se va trece la umplerea lor, conform modalităților pe care le va prescrie Beneficiarul lucrării și pe cheltuiala Antreprenorului.

  • 12.4. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea și evacuarea apelor pluviale și evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura că lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape.

  • 12.5. In cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calitățile stabilite și nu este de portanta prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.

  • 12.6. înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv.

Dacă acesta diferă de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunoștința Beneficiarului neconcordanța constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor și modificarea volumului terasamentelor.

  • 12.7. Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12,00 m sunt date în tabelul 3, în funcție de natura materialelor existente în deblcu.

Tabel 3

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU

(NCLINARE A TALUZURILOR

Pământuri a/gilcasr. in general argile nisipoase sau prăfoase, nisipuri wgiloasc sau prafuri argdoasc

i.O 1.5

Pământuri mămuase

1,0: 1.0. .1,0 0,5

Pământuri marroporicc (loessți pământuri locstoide)

1,0 0.1

Roci stâncoase aiierabile, In funcție de gradul de alicrainliiate și de tdâncitnca debleurilor

..0 ) .5 1 .0. 1.0

Roci stâncoase nealterabilc

).0.3,1

Roci slâncoasc (care nu se ccgradeartA) cu stratificarea favorabilă in ce privețte stabilitatea

de ta 1.0 0.1 până ta poziția veriiealăsau chiar in consolă

în debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiții hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltrații, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.

  • 12.8. Taluzurile vor trebui să fie curățate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente sau incorporate în teren ca și rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.

  • 12.9. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile, Antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunțând în același timp Beneficiarul.

  • 12.10. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Proctor Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pet.c).

  • 12.11. în terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui să stabilească și apoi să adapteze planurile sale de derocare în așa fel încât după explozii să se obțină:

  • •  degajarea la gabarit a taluzurilor și platformei;

  • •  cea mai mare fracționare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor.

  • 12.12. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent și în special după explozie, taluzurile de debleuri și terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura părțile de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.

După execuția lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsă, Antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară.

  • 12.13. Toleranțele de execuție pentru suprafața platformei și nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date în tabelul 4.

Tabel 4

Profilul

Toleranțe admise

Roci necompacie

Roci compacte

Platformă cu slrat de formă

+' - 3 cm

+•’• 5 cm

Platformă fără strai de formă

+/-5 cm

+/• 10 cm

Tahjz de debleu neacoperit

+!■ 10 cm

variabil In funcție de natura rocii

  • 12.14. Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lăsata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat așa cum este arătat în art, 14.

  • 12.15. Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală, Beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:

în perioada ploioasă: extragerea verticală după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul al cărui conținut în apa va fi superior cu 10 puncte, umidității optime Proctor Normal.

  • 12.16. In timpul execuției debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung, Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitațională a apelor, Antreprenorul va trebui să mențină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafața părții excavate și sâ execute în timp util șanțuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.

Art.13. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Lucrările pregătitoare arătate la art.8 și 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât și celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare și se vor executa și alte lucrări pregătitoare.

  • 13.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrățire având o înălțime egală cu grosimea stratului prescris pentru ( umplutură, distantațe la maximum 1,00 tn pe terenuri obișnuite și cu înclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de "Beneficiar''.

  • 13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 și 9, sau pe terenuri de portanță scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obține un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.

ArL14. EXECUȚIA RAMBLEURILOR

  • 14.1. Prescripții generale

  • 14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în caietul de sarcini și caietul de sarcini speciale, să fie verificate și acceptate de "inginer". Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul dc șantier.

  • 14.1.2. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

  • 14.1.3. Execuția rambleurilor trehuie să fie întreruptă în cazul când calitățile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi / compromise de intemperii. Execuția nu poate fi reluată decât după un timp fixat de "Beneficiar" sau reprezentantul său, la propunerea Antreprenorului.

  • 14.2. Modul de execuție a rambleurilor

  • 14.2.1. Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe întreaga lățime a platformei și în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se segregările și variațiile de umiditate și granulometrie. Dacă dificultățile speciale, recunoscute de "Beneficiar", impun ca execuția straturilor elementare să fie executate pe lățimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alăturate, care împreună acoperă întreaga lățime a profilului, urmărind ca decalarea în înălțime între două benzi alăturate să nu depășească grosimea maximă impusă.

  • 14.2.2. Pământul adus pe platfomă este împrăștiat și nivelat pe întreaga lățime a platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafața fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană și va avea o pantă transversală de 3...5% către exterior, iar suprafața ultimului strat va avea panta prescrisă conform articolului 16.

  • 14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălțimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiția respectării următoarelor măsuri;

  • - împănarea golurilor cu pământ;

  • - asigurarea tasărilor în timp și luarea lor în considerare;

  • - realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespuzătoare pe cel puțin 2,00 m grosime la partea superioară a rambleului.

  • 14.2.4. La punerea în operă a rambleului se va ține seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta, laboratorul șantierului va face determinări ale umidității la sursă și se vor lua măsurile în consecință pentru punerea în operă, respectiv aștemerea și necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-și reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contra, udarea stratului așternut pentru a-1 aduce la valoarea umidității optime.

  • 14.3. Compactarea rambleurilor

  • 14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului 5.

Tabel 5

Pământuri

Zonele din terasamente (la care se prescrie

Necoezive

Caezive

gradul de compactare)

îmbrăcând nț i

imbricări linii

jmbiăcăminți

îmbrăcăm ui ți

permanente

scrniptrmncnle

permaneme

semipctmancflic

a. Primii 30 cm ai terenului natuial sub un

100

95

95

92

97

92

93

90

tambleu, cu înălțimea: h < 2,00 m h > 2,00 m

b. In corpul rambleurilor, la adâncimea sub patul drumului: h 5 0,50 m

0,5 <h< 2,00 m

h > 2.00 m

100

100

95

100

97

92

100

97

92

100

94

90

c. In deblcuri, pc adâncimea de 30 cm sub patul drumului

100

100

100

100

NOTĂ:

Pentru pământurile necoezive, stancoase cu granule de 20 mm în proporție mai mare de 50% și unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la controlul gradului de compactare.

  • 14.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului Beneficiarului, cu cel puțin opt zile înainte de începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care poate asigura obținerea (după compactare) a gradelor de compactare arătate în tabelul 5, cu echipamentele existente și folosite pe șantier. în acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pămâint. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obținută, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planșă de încercare, după ce va aduce modificările necesare grosimii straturilor și utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie sa fie menționate în registrul de șantier. In cazurile când această obligație nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va depăși 20 cm după compactare.

  • 14.3.3. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcămințile din beton de ciment și de 4% sub celelalte îmbrăcăminți și se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare.

  • 14,4. Controlul compactării

în timpul execuției, terasametele trebuie verificate după cum urmează:

  • a) controlul va fi pe fiecare strat;

  • b) frecvența minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 6.

    labei 6

    Denumirea încerc ir ii

    Frecventa minimali a încerc ir iFor

    ———---

    Observații

    încercarea Proctor

    l ia 5.000 m’

    Pentru fiecare pirnlnl

    Determinarea conținutului de apă

    î la 250 m'dc plaiformi

    Pe șira

    Determinarea gradului de compactare

    5 h 250 m1 de plaiformi

    Pe strat


Laboratorul Antreprenorului va ține un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umidității și a gradului de compactare realizat pe fiecare strat și sector de drum.

Antreprenorul poate să ceară recepția unui strat numai dacă toate gradele de compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepție va trebui, în mod obligatoriu, menționată în registrul de șantier.

  • 14.5. Profiluri și taluzuri                                                                   (

  • 14.5.1. Lucrările trebuie să fie executate de așa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect să fie realizate cu toleranțele admisibile.

Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri și nici excrescențe, în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie să fie obținut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispoziții contrare în caietul de sarcini speciale.

  • 14.5.2. Taluzurile rambleurilor așezate pe terenuri de fundație cu capacitatea portantă corespunzătoare vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălțimile maxime pe verticală indicate în tabelul 7.

Tabel 7

Natura materialului în rambleu

rimix

(m)

Argile prăfoase sau argile nisipoase

6

Nisipuri argiloase sau praf argilos

7

Nisipuri

8

Pietrișuri sau balasturi

10

Panta taluzurilor trebuie verificată și asigurată numai după realizarea gradului de compactare indicat în tabelul 5:

  • 14.5.3. în cazul rambleurilor cu înălțimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7, dar numai până la maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul înălțimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2.

  • 14.5.4. La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum și la cele situate în albiile majore ale râurilor, ale văilor și în bălți, unde terenul de fundație este alcătuit din particule fine și foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.

  • 14.5.5. Taluzurile rambleurilor așezate pe terenuri de fundație cu capacitate portantă redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălțimile maxime, hmaX pe verticală indicate în tabelul 8, în funcție de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundație.

    Caracteristicile terenului de fundație

    Panta

    a) unghiul de frecare internă în grade

    terenului

    5

    10°

    I5a

    de

    b) coeziunea materialului KPa

    fundație

    30

    60

    10

    30

    60

    10 1 30

    60

    80

    nălțimea maximă a rambleului,     (m)

    0

    3,00

    1,00

    3,00

    5,00

    6,00

    4,00

    6,00

    8,00

    10,00

    1: 10

    2.00

    3,00

    2,00

    4,00

    5,00

    3,00

    5,00

    6,00

    7,00

    1 : 5

    1,00

    2,00

    1,00

    2,00

    3,00

    2.00

    3,00

    4,00

    5,00

    1 : 3

    -

    -

    -

    1,00

    2,00

    1,00

    2,00

    3,00

    4.00

  • 14.5.6. Toleranțele de execuție pentru suprafața patului și a taluzurilor sunt următoarele:

  • - platformă fără strat de formă      +/- 3 cm

  • - platformă cu strat de formă       +/- 5 cm

  • - taluz neacoperit                   +/- 10 cm

Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.

Toleranța pentru ampriza rambleului realizat, față de cea proiectă este de + 50 cm.

  • 14.6. Prescripții aplicabile pământurilor sensibile Ia apă

  • 14.6.1. Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă, Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului următoarele:

  • - așternerea și compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad de umiditate convenabil;

  • - un timp de așteptare după aștemere și scarificarca, în vederea eliminării apei în exces prin evaporare;

  • - tratarea pământului cu var pentru reducerea umidității;

  • - practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidității pământurilor cu exces de apă

Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă se vor executa stropiri succesive.

Pentru aceste pământuri Beneficiarul va putea impune Antreprenorului măsuri speciale pentru evacuarea apelor.

  • 14.7. Prescripții aplicabile rambleurilor din material stâncos

  • 14.7.1. Materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăștia și nivela astfel încât să se obțină o umplutură omogenă și cu un volum minim de goluri.

Straturile elementare vor avea grosimea determinată în funcție de dimensiunea materialului și posibilitățile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea, în nici un caz, să depășeadcă 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor conține blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozițiile de mai sus vor fi fracționate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite definitive.

Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă. Intercalarea straturilor de materiale fine și straturi din materiale stâncoasc, prezentând un procentaj de goluri ridicat, este interzisă.

  • 14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel puțin, sau cu utilaje cu șenile de 25 tone cel puțin. Această compactare va fi însoțită de o stropire cu apă, suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:

Q - reprezintă volumul rambleului pus în operă într-o zi, măsurat în mc după compactare;

S - reprezintă suprafața compactată într-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilită pe sectoarele experimentale.

Valoarea parametrilor ( Q/S ) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin încercări cu placa. Valoarea finală va fi cea a testului în care se obțin module de cel puțin 500 bari și un raport E2/E1 inferior lui 0,15. încercările se vor face de Antreprenor într-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi înscrise în registrul de șantier.

  • 14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelată, admițându-se aceleași toleranțe ca și în cazul debleurilor în material stâncos, tabelul 4. Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe cel puțin jumătate din grosimea lor.

  • 14.8. Prescripții aplicabile rambleurilor nisipoase

  • 14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obținerea compactării prescrise.

  • 14.8.2. Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite și amestecate pentru obținerea unei umidități omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.

  • 14.8.3. Platforma și taluzurile vor fi nivelate admițându-se toleranțele arătate în tabelul 4. Aceste toleranțe se aplică straturilor de pământ care protejează platforma și taluzurile nisipoase.

11

  • 14.9. Prescripții aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă

(culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)

  • 14.9.1. In lipsa unor indicații contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrărilor de artă vor fi executate cu aceleași materiale ca și cele folosite în patul drumului, cu excepția materialelor stâncoase. Pe o lățime minimă de 1 metru, măsurată de la zidărie, mărimea maximă a materialului din carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.

  • 14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 și cu asigurarea integrității lucrărilor de artă. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării Beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de folosire.

  • 14.10. Protecția împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protecția rambleurilor contra apelor pluviale și inundațiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depășește intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitațiilor de care sc va ține seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată stație pluviometrică.

Art.15. EXECUȚIA ȘANȚURILOR ȘI RIGOLELOR

Șanțurile și rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secțiunea, cota fundului și distanța de la marginea amprizei.

Șanțul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. în nici un caz nu ( va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezența masivelor stâncoase. Paramentele șanțului sau ale rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în proeminență să fie tăiate.

La sfârșitul șantierului și înainte de recepția finală, șanțurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări și blocuri căzute.

Art.16. FINISAREA PLATFORMEI

  • 16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat și completat respectând cotele în profil în lung și în profil transversal, declivitățile și lățimea prevăzute în proiect.

Gradul de compactare și toleranțele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul 4.

în ce privește lățimea platformei și cotele de execuție abaterile limită sunt:

  • - la lățimea platformei se admit:

+/- 0,05 m, față de ax

+/- 0,10 m, pe întreaga lățime

  • - la cotele proiectului se admit:

+/- 0,05 m, față de cotele de nivel ale proiectului.

  • 16.2. Dacă execuția sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiș, în două ape, cu înclinarea de 4% spre marginea acestora. în curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului, care să coboare sub o pantă transversală de 4%.


Artl7 ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, aeesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal. Terenul vegetal trebuie să fie fărâmițat, curațat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă și umectat înainte de răspândire. După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou ușor.

Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de ploaie.

Art.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate gravitațional. Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi definite prin dispoziții de șantier de către "Beneficiar" și reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte dispoziții ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor clauzelor contractuale.

Artl9. ÎNTREȚINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANȚIE în timpul termenului de garanție, Antreprenorul va trebui să execute în timp util și pe cheltuiala sa lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să mențină scurgerea apelor, și să repare toate zonele identificate cu tasări datorită proastei execuții.

în afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeași perioadă, la cererea scrisă a Beneficiarului, și toate lucrările dc remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător.

Art.20. CONTROLUL EXECUȚIEI LUCRĂRILOR

20.L Controlul calității lucrărilor de terasamente constă în:

  • - verificarea trasării axului, amprizei drumului și a tuturor celorlalți reperi de trasare;

  • - verificarea pregătirii terenului de fundație (de sub rambleu);

  • - verificarea calității și stării pământului utilizat pentru umpluturi;

  • - verificarea grosimii straturilor așternute;

  • - verificarea compactării umpluturilor;

  • - controlul caracteristicilor patului drumului.

  • 20.2. Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică, în registrul de laborator, a vcrifîcărilar efectuate asupra calității umidității pământului pus în operă și a rezultatelor obținute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilar executate.

Antreprenorul nu va trece la execuția următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat și aprobat de inginer. Antreprenorul va întreține pe cheltuiala sa straturile recepționate, până la acoperirea acestora cu stratul următor.

  • 20.3. Verificarea trasării axului și amprizei drumului și a tuturor celorlalți reperi de trasare Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuție a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranța admisibilă fiind de +/- 0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.

  • 20.4. Verificarea pregătirii terenului de fundație (sub rambleu)

  • 20.4.1. înainte de începerea executării umpluturilor, după curățirea terenului, îndepărtarea stratului vegetal și compactarea pământului, se determină gradul de compactare și deformare a terenului de fundație.

  • 20.4.2. Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 m2 suprafețe compactate. Natura și starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umplutură.

  • 20.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calității lucrărilor ascunse, specificându-se și eventuale remedieri necesare.

  • 20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflecto grafie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide, indicativ CD 31-2002.

  • 20.4.5. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul după altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).

  • 20.4.6. La nivelul terenului de fundație se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformația elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN, se încadrează în valorile din tabelul 9, admițându-se depășiri în cel mult 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformației la nivelul terenului de fundație în funcție de tipul pământului de fundație sunt indicate în tabelul 9.

  • 20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundații se va face în corelație cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă scăzută.

  • 20.5. Verificarea calității și stării pământului utilizat pentru umpluturi

Verificarea calității pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform tabelului 2.

  • 20.6. Verificarea grosimii straturilor așternute

Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ așternut la executarea rambleului. Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ respectiv și utilajele folosite la compactare.

20.7» Verificarea compactării umpluturilor

  • 20.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ pus în operă. în cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafața, mijlocul și baza stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm și numai de la suprafața și baza stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. în cazul pământurilor necoezitive se va preleva o singură probă din fiecare punct, care trebuie să aibă un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densității în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13.

Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat.

La stratul superior al rambleului și la patul drumului în debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puțin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.

  • 20.7.2. în cazul când valorile obținute la verificări nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea și recompactarea stratului respectiv.

  • 20.7.3. Nu se va trece la execuția stratului următor decât numai după obținerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.

  • 20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate ușor cu penetrometrul sau cu de Hectometrul cu pârghie.

  • 20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului

  • 20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuției terasamentelor și constă în verificarea cotelor realizate și determinarea deformabilității, cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.

  • 20.8.2. Toleranțele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 ( m față de prevederile proiectului. în ce privește suprafațarea patului și nivelarea taluzurilor, toleranțele sunt cele arătate la pct.12.13 (tabelul 4) și la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini. Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanță.

  • 20.8.3.  Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie. Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se consideră realizată dacă, deformația elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 kN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 9, în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate.

Tabel 9

Tipul de pământ conform STAS 1243

Valoarea admisibilă a deformației elastice 1/100 mm

Nisip prăfos, nisip argilos

350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf

400

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă

450

Când măsurarea deformației elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul va putea folosi și alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de inginer, în cazul utilizării metodei de determinare a deformației liniare prevăzută în STAS 2914/4, frecvența încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secțiune de drum de maxim 250 m lungime.

CAPITOLUL IV

RECEPȚIA LUCRĂRII

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepții pe parcursul execuției (recepții pe faze de execuție), unei recepții preliminare și unei recepții finale.

Art.21. RECEPȚIA PE FAZE DE EXECUȚIE

  • 21.1. In cadrul recepției pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat cu HG 272/94 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996 și se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepționează s-a executat conform proiectului și atestă condițiile impuse de normativele tehnice în vigoare și de prezentul caiet de sarcini.

  • 21.2. In urma verificărilor se încheie proces verbal de recepție pe faze, în care se confirmă posibitatea trecerii execuției la faza imediat următoare.

  • 21.3. Recepția pe faze se efectuează de către Beneficiar și Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepției va purta ambele semnături.

  • 21.4. Recepția pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

  • - trasarea și pichetarea lucrării;

  • - decaparea stratului vegetal și terminarea lucrărilor pregătitoare;

  • - compactarea terenului de fundație;

  • - în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălțimea de umplutură și la realizarea umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului;

  • - în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.

  • 21.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziția organelor de control, cât și a comisiei de recepție preliminară sau finală.

  • 21.6. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părți din aceasta se va proceda la efectuarea recepției preliminare a lucrărilor, verificându-se:

  • - concordanța lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini și caietului de sarcini speciale și a proiectului de execuție;

  • - natura pământului din corpul drumului.

  • 21.7. Lucrările nu se vor recepționa dacă:

  • - nu sunt realizate cotele și dimensiunile prevăzute în proiect;

  • - nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât și pe fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepție pe faze);

  • - lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;

  • - nu s-au respectat pantele transversale și suprafațarea platformei;

  • - se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale taluzurilor, etc.;

  • - nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.

Defecțiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili și modul și termenele de remediere.

Art.22. RECEPȚIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂ.RILOR

Recepția preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Reguamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat cu HG 273.

Art. 23. RECEPȚIA FINALĂ

La recepția finala a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele și dacă acestea au fost întreținute corespunzător în perioada de garanție a întregii lucrări, în condițiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273.

ANEXĂ

So

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

I. ACTE NORMATIVE

Ordin comun MT/MI nr.411/1112/2000 publicat în MO 397/24.08.2000

Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.

Legea nr. 319/2006

Legea securității și sănătății în muncă;

H.G. nr. 1051/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni lombare;

H.G. nr. 1048/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

H.G. nr. 1876/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

H.G. nr. 493/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;

H.G. nr. 971/2006

Hotărâre privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

H.G. nr. 1091/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă:

H.G. nr. 1028/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

H.G. nr. 1146/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

H.G. nr. 1218/2006

Hotărâre privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici;

II.G. nr. 1136/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;

H.G. nr. 1092/2006

Hotărâre privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă;

H.G. nr. 1093/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

NSPM nr. 79/1998

Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor

Ordin MI nr.775/1998

Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr. 116/1999

Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de ăntrețîncre, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor

II. REGLEMENTĂRI TEHNICE

CD 31

Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide.

III. STANDARDE

STAS 730

Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate și drumuri. Metode de încercare

STAS 1243

Teren de fundare. Clasificarea și identificarea pământurilor.

STAS 1709/1

Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Adâncimea de îngheț în complexul rutier. Prescripții de calcul.

STAS 1709/2

Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Prevenirea și remedierea degradărilor din îngheț-dezgheț. Prescripții tehnice.

STAS 1709/3

Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Determinarea sensibilității la îngheț a pământurilor de fundație. Metoda de determinare.

STAS 1913/1

Teren de fundare. Determinarea umidității

STAS 1913/3

Teren de fundare. Determinarea densității pământurilor

STAS 1913/4

Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

STAS 1913/5

Teren de fundare. Determinarea granulozității

STAS 1913/12

Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice și mecanice ale pământurilor cu umflări și contracții mari

STAS 1913/13

Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. încercarea Proctor.

STAS 1913/15

Teren de fundare. Determinarea greutății volumice pe teren.

STAS 2914

Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții tehnice generale de calitate.

CAIET DE SARCINI STRAT DE FUNDAȚIE DIN BALAST LA DRUMURI


CAPITOLUL I

GENERALITĂȚI


Art.l. Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile tehnice privin

fundație din balast sau balast amestec optimal din sistemele ruticVc^iIc\irpmuriW publice străzilor. El cuprinde condițiile tehnice care trebuie să fie îndeplinire/^ U iaUle^ae ca folosite, prevăzute în SR 662 și de stratul de fundație realizat conform ST^'^400

Art.l. Prevederi generale

multe straturi, în funcție de grosimea stabilită prin proiect și variază conform prevederilor STAS 6400, între 15 și 30 cm.


  • 2.1. Stratul de fundație din balast sau balast optimal se realizează înt Nunul sau mai

  • 2.2.  Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice și tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini,

  • 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

  • 2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea “Beneficiarului", verificări suplimentare față de prevederile prezentului caiet de sarcini.

  • 2.5. în cazul în care se vor constată abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Beneficiarul'1 va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun.

CAPITOLUL II

MATERIALE

Art.3. Agregate naturale

  • 3.1. Pentru execuția stratului de fundație se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maximă de 63 mm.

  • 3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheț, nu trebuie să conțină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

  • 3.3. în conformitate cu prevederile SR 662, pet, 2.3.4.2 balastul și balastul amestec optimal, pentru a fi folosite în stratul de fundație, trebuie să îndeplinească, caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.

Tabel 1

CARACTERISTICI

CONDIȚII DE ADMISIBIL1T ATE

METODE DE VERIFICARE CONFORM

AMESTEC OPTIM

FUNDAȚII RUTIERE

COMPLETAREA SISTEMULUI RUTIER LA INGHEȚ-DEZGHEȚ -STRAT DE FORMĂ-

Son

0-01

0-03

0-63

Continui de fracțiuni %

STAS 1913-5

Sub 0,02 mm

mav 3

mas.3

max.3

Sub 0,2 mm

4-10

3-18

3-33

0-1 II1D1

12-22

4-38

4-53

EMnun

26-38

16'57

16-72

3-8 mm

35-50

25-70

25-80

STAS 4606

0-16 mm

48-65

37-82

37-86

3-25 tnlD

60-75

50-90

50-90

J-50 mm

85-92

80-98

80-98

0-63 mm

100

100

100

□ranukrzilale

Conform figutjj

Coeficient de neu oi fontii late (Uo) minim

15

STAS 730

Echivalent de nisip (EN) minim

30

30

30

Uzura cu mașina lip Los Angeles (LA) % rtiax.

30

30

50


  • 3.4. Balastul amestec optimal se poate obține fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, dacă îndeplinește condițiile din tabelul 1.

  • 3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt aratate în tabelul 2.

Tabel 2

Treceri in % din eronate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .. In mm

g rarui loritate

Limita

0,02

0.2

1

4

8

25

63

0-63

Inferioară

0

4

12

28

33

60

100

Supa io ari

3

10

22

38

50

75

100

  • 3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea și constanța calității acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerințele prezentului caiet de sarcini și după aprobarea inginerului.

  • 3.7. Laboratorul Antreprenorului va ține evidența calității balastului sau balastului amestec optimal astfel:

  • - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;                 > î

  • - într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

  • 3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcție de cantitatea necesară și de eșalonarea lucrărilor.

  • 3.9. în cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea și depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

  • 3.10. în cazul în care la verificarea calității balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condițiilor calitative prevăzute.

Art.4. Apa

Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din rețeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conțină nici un fel de particule în suspensie.


Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal înainte de realizarea stratului de fundație

Controlul calității se face de către Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 3.

Ta

bel 3

Ac [un ea. procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifică

Frecvența minuni

Metoda de determinare conform

i

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certific arul de garanție

La fiecare lot aprovizionai

2

Determinarea granula metrică. Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului

O probi la fiecare lot aprovizionat.de 500 tone, pentru fiecare sursă (dacă este cazul pentru fiecare sort)

STAS

4606

STAS

730

3

Umiditate

0 probi pe schimb (st sort) înainte de începerea lucrărilor ți ori de cile ori se observă o schimbare cauzali de condiții meteorologice

STAS

4606

4

Rezistente la uzura cu roajina t ip Los Angeles (CA)

O probi la fiecare lot aprovizionai pentru fiecare sursă (sort) la fiecare 5000 tone

5TAS

730

întocmit,


ing.


Ciubotaru G^atalm


Verificat, ing. Enfmia Ioan

■ fr- ■




CAPITOLUL III

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Art.6. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuție.

Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabilește: du max.P.M.- greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cnr Wopt P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %.

Art. 7. Caracteristicile erective de compactare

  • 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul șantierului pe probe prelevate din lucrare și anume:

du ef - greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm3

W ef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii

gradului de compactare gc.

du


gc -------------x 100


du max.P.M.



  • 7.2. La execuția stratului de fundație se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art. 13.

CAPITOLUL IV

PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

Art.8. îMăsurî preliminare

  • 8.1. La execuția stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după recepționarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

  • 8.2. înainte de începerea lucrărilor se vor verifica și regla utilajele și dispozitivele necesare punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal.

  • 8.3. înainte de aștemerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundații: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole și racordurile stratului de fundație la acestea, precum și alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.

  • 8.4. în cazul straturilor de fundație prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazi/Jj la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenanf continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puțin

15 cm deasupra șanțului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.

  • 8.5. în cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcție de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de șantier.

Art.9. Experimentarea punerii în operă a balastului sau a balastului amestec optimal

  • 9.1. înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de probă în lungime de minimum 30 m și o lățime de cel puțin 3,40 m (dublul lățimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiții de execuție curentă pe șantier, a componenței atelierului de compactare și a modului de acționare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum și reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din proiect și pentru o suprafațare corectă.

  • 9.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezența inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord și efectuate de un laborator de specialitate. în cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obținut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării și anume:

  • - grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;

  • - condițiile de compactare (verificarea eficacității utilajeior de compactare și intensitatea de compactare a utilajului).

Intensitatea de compactare = Q/S

Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb), exprimat în mc;

S = suprafața compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2.

în cazul folosirii de utilaje de același tip, în tandem, suprafețele compactate de fiecare utilaj se cumulează.

  • 9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referință pentru restul lucrării. Caracteristicile obținute pe acest tronson se vor consemna în registrul de șantier, pentru a servi la urmărirea calității lucrărilor ce se vor executa.

Art.10. Punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal

  • 10.1. Pe terasamentul recepționat se așterne și se nivelează balastul sau balastul amestec optimal într-unul sau mai multe straturi, în funcție de grosimea prevăzută în proiect și de grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental. Aștemerea și nivelarea se face la șablon, cu respectarea lățimilor și pantelor prevăzute în proiect.

  • 10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește de laboratorul de șantier ținând seama de umiditatea agregatului și se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.

  • 10.3. Compactarea straturilor de fundație din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componența atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia și intensitatea Q/S dc compactare.

  • 10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundație nu se realizează pe întreaga lățime a platformei, acostamentele se completează și se compactează odată cu stratul de fundație, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată și măsurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.

  • 10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundație, sau care rămân după compactare, se corectează cu materiale de aport și se recompactează. Suprafețele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează și apoi se compactează din nou.

  • 10.6. Este interzisă folosirea balastului înghețat.

  • 10.7. Este interzisă aștemerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiță de gheață.

Art. 11. Controlul calității compactării balastului sau a balastului amestec optimal

  • 11.1. în timpul execuției stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactării, încercările și determinările arătate în tabelul 4.

Tabel 4

NR CRT.

DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, CARE SE VERIFICA

FRECVENȚE MINIME LA LOCUL DE PUNERE ÎN OPERĂ

METODE DE VERIFICARE CONFORM

1

încercare Pro dor modificată

STAS 191313

2

Determinai ea umidității dc compactare ți corelația umidității

zilnic, dar cel puțin un lest la fiecare 250 m de bandă de circula] ie

STAS 4606

3

Determinarea grosimii stratului compactai

minim 3 probe la o suprafață dc 2.000 mp dc strat

Verificarea realizării intensității dc compactare QS

zilnic

5

Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăți' vofurnice in stare uscată

zilnic in minim 3 puncte peami suprafețe < 2.000 mp și minim 5 puncte pentiu suprafețe > 2 000 mp despic

STAS 191315 STAS 12288

&

Determinarea capacității portante ta nivelul supeTÎor al stratului dc fundație

în câte două puncte situate in profiluri transversale la distanțe de 10 ra unul de ahul pentru fiecare bandă cu lățime de 1,5 m

Normativ CD31

&G

în ce privește capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide, indicativ CD 31.

  • 11.2. Laboratorul Antreprenorului va ține următoarele evidențe privind calitatea stratului executat:

  • - compoziția granulometrică a balastului utilizat; caracteristicile optime de compactare, obținute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscată);

  • - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).

CAPITOLUL V

CONDIȚII TEHNICE, REGULI ȘI METODE DE VERIFICARE

Art.12, Elemente geometrice

  • 12.1. Grosimea stratului de fundație din balast sau din balast amestec optimal este cea din

proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ± 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 in de strat executat. Grosimea stratului de fundație este media măsurătorilor obținute pe fiecare sector de drum prezentat recepției.                                                                                                    /I

  • 12.2. Lățimea stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal este prevăzută îrr proiect. Abaterile limită la lățime pot fi ± 5 cm. Verificarea lățimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

  • 12.3. Panta transversală a fundației de balast sau balast amestec optimal este cea a îmbrăcăminții sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu ± 0,5 cm diferile de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă și se măsoară la fiecare 25 m distanță..

  • 12.4. Declivitățile în profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limită la cotele fundației din balast, față de cotele din proiect pot fi dc i 10 mm.

Art.13. Condiții de compactare

Straturile de fundație din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13:

  • - pentru drumurile din clasele tehnice I, II și III:

100%, în cel puțin 95% din punctele de măsurare;

98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi șă/în toate punctele de măsurare la drumurile de clasa tehnică II și III;

  • - pentru drumurile din clasele tehnice IV și V:                                              V

98%, în cel puțin 93% din punctele de măsurare;

95%, în toate punctele de măsurare.

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație se consideră realizată dacă valorile deflexiunilor măsurate nu depășesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 5 (conform CD 31).


Tabel 5

Grosimea stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal h (cm)

Valorile deflexiunilor admisibile

Stratul superior al tcrasamentelor alcătuit din:

Strat de formă

Pământuri de tipul (cf. STAS 1243)

Cf. STAS 12253

Nisip prăfos, nisip argilos (P3)

Praf nisipos, praf argilos-nisipos praf argilos (P4)

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă (P5)

10

185

323

371

411

15

163

284

327’

366

20

144

252

290

325

25

129

226

261

292

30

118

206

238

266

35

109

190

219

245

40

101

176

204

227

45

95

165

190

213

50

89

156

179

201

NOTĂ: Balastul din stratul de fundație trebuie să îndeplinească condițiile de admisibilitate din SR 662 și STAS 6400.

Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman efectuate în scopul calității execuției lucrărilor de fundații se va face prin examinarea modului de variație la suprafața stratului de fundație, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) și a valorii coeficientului de variație (Cv)

Uniformitatea execuției este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundație, valoarea coeficientului de variație este sub 35%.

Art.14. Caracteristicile suprafeței stratului de fundație

Verificarea denivelărilor suprafeței fundației se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:

  • - în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulație și nu pot fi mai mari de ± 2,0 cm;

  • - în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect și nu pot fi mai mari de ± 1,0 cm.

In cazul apariției denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafeței fundației.

CAPITOLUL VI

RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Artl5. Recepția pe faza determinantă

Recepția pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții aprobat cu HG 272/94 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentații sunt complet terminate și toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art.5, 11, 12, 13, și 14.

Comisia de recepție examinează lucrările și verifică îndeplinirea condițiilor de execuție și calitative impuse de proiect și caietul de sarcini precum și constatările consemnate pe parcursul execuției de către organele de control. în urma acestei recepții se încheie "Proces verbal" în registrul de lucrări ascunse.

Art.16. Recepția preliminară, la terminarea lucrărilor

Recepția preliminară se face odată cu recepția preliminară a întregii lucrări, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de constucții și instalații aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Art.17. Recepția finală

Recepția finală va avea loc după expirarea perioadei de garanție pentru întreaga lucrare și se va face în condițiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

ANEXĂ


DOCUMENTE DE REFERINȚĂ


I. ACTE NORMATIVE

Ordin comun MT/MI    1

nr.411/1112/2000 publicat în MO 397/24.08.2000

Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.

Legea nr. 319/2006

Legea securității și sănătății în muncă;

H.G. nr. 1051/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni lombare;

H.G. nr. 1048/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

H.G. nr. 1876/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

H.G. nr. 493/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;

H.G. nr. 971/2006

Hotărâre privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

H.G. nr. 1091/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă:

H.G. nr. 1028/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

H.G. nr. 1146/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

H.G. nr, 1218/2006

Hotărâre privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici;

H.G. nr. 1136/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;

H.G. nr. 1092/2006

Hotărâre privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă;

H.G. nr. 1093/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

NSPM nr.79/1998

Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor

Ordin MI nr.775/1998

Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr.l 16/1999

Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de ăntreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor

II. REGLEMENTĂRI TEHNICE

CD 31

Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide.

III. STANDARDE

SR662

Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiții tehnice de calitate

STAS 730

Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate și drumuri. Metode de încercare

STAS 1913/1

Teren de fundare. Determinarea umidității

STAS 1913/5

Teren de fundare. Determinarea granulozității

STAS 1913/13

Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. încercarea Proctor.

STAS 1913/15

Teren de fundare. Determinarea greutății volumice pe teren.

STAS 4606

Agregaate naturale grele pentru mortare și betoane cu lianți minerali. Metode de încercare

STAS 6400

Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții tehnice generale de calitate

STAS 12288

Lucrări de drumuri. Determinarea densității straturilor rutiere cu dispozitivul cu con și nisip




întocmit,

Ing. Ciubotaru Cătălin —...Ț-—.


Verificat,


ia loan

x


CAIET DE SARCINI RECICLAREA LA RECE A STRATURILOR RUTIERE DEGRADATE


CAPITOLUL I GENERALITĂȚI


Art. L Obiect si domeniu de aplicare


  • 1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la lucrările de reabilitare a drumurilor si se refera la condițiile de execuție a straturilor rutiere reciclate la rece, cu adaos de lianți bituminosi si lianți hidraulici cu sau fara adaos de agregate naturale.

  • 1.2. Reciclarea la rece este destinata ranforsarii, întreținerii si consolidării structurilor rutiere cu o stare tehnica necorespunzatoare si se aplica pe drumuri de clasa tehnica II-1V si pe străzi de categorie tehnica II-IV.

Art. 2. Prevederi generale

  • 2.1. Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini.

  • 2.2. Antreprenorul prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat agreat de Inginer va asigura efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor necesare respectării prevederilor prezentului caiet de sarcini si va păstră evidenta zilnica a condițiilor de execuție a straturilor reciclate, a încercărilor efectuate si a rezultatelor obținute.

  • 2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Inginerului verificări suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4.In cazul in care se constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune întreruperea execuției lucrărilor si luarea masurilor care se impun.

  • 2.5.Reciclarea la rece a straturilor rutiere se executa in perioada 15 aprilie - 15 octombrie, cu condiția ca temperatura atmosferica sa fie de minimum 10°C.

2.6.Stratul reciclat la rece se va acoperi cu straturi rutiere bituminoase.

Art. 3. Studii preliminare

  • 3.1. Scopul efectuării determinărilor preliminare este acela de a stabili oportunitatea aplicării tehnologiei de reciclare la rece, de a stabili condițiile de frezare (viteza, adancimea etc).

  • 3.2. Determinările preliminare constau in :

  • a) efectuarea de sondaje ( minimum 2 carote /km de banda de circulație) care vor furniza următoarele date;

  • - dimensiunea maxima a granulei de agregate din straturile rutiere ce urmeaza a se recicla ;

~ grosimea si numărul straturilor rutiere ce urmeaza a se recicla;

  • b) prelevarea de probe prin frezare (min. 3 probe la fiecare 500m de banda de circulație si pe o lungime de aproximativ 2 m, iar cantitatea de material prelevat pentru fiecare proba este de 10-15 kg.) pentru :

- determinarea granulozitatii materialului frezat, pe baza careia se va stabili tipul si cantitatea (in procente) agregatelor naturale si conținutul de liant care trebuie adaugat;

  • 3.3. Stabilirea compoziției amestecului complex de reciclare se va efectua pe baza determinărilor de laborator prevăzute in anexele Normativului AND 532 si constau in:

  • - uscarea materialului frezat in etuva la temperatura de 50-60°C ;

  • - stabilirea vizuala a compoziției materialului frezat (tip agregat, tip bitum, etc);

  • - determinarea granulometriei materialului frezat;

  • - determinarea conținutului de bitum ;

  • - determinarea punctului dc înmuiere a bitumului recuperat;

  • - stabilirea miscibilitatii emulsiei bituminoase cu suspensia de apa ;

  • - stabilirea granulozitatii si a proporției de agregate care trebuie adaugate ;

  • - stabilirea compoziției amestecului de agregat si liant

  • - stabilirea caracteristicilor de compactare,

CAPITOLUL II

MATERIALE UTILIZATE PENTRU RECICLAREA LA

RECE A STRATURILOR RUTIERE DEGRADATE

Art 4. Agregate naturale utilizate

  • 4.1. Agregatele naturale care se utilizează sunt:

  • a) agregate naturale de aport

  • b) agregate naturale rezultate din mixtura asfaltica existenta sau din straturile de beton de ciment; Agregatele naturale de aport sunt de regula:

  • - cribluri sort 4-8, 8-16 ; 16-25, conform SR667 ;

  • - nisip de concasaj, sort 0-4, conform SR 667 ;

  • - agregate naturale , sort 0-4 ; 4-8 ; 8-16 ; 16-25, conform SR 662 ;

  • 4.2. Tipul materialului de aport si dozajele vor fi stabilite in laboaratoare autorizate si agreate de Inginer, după realizarea testelor pe materialul existent frezat.

  • 4.3. Materialul de aport trebuie sa îndeplinească cerințele din standardele in vigoare: SR 662 si SR 667.

Art. 5. Lianți de aport (bitum si ciment)

Varianta /- aport de bitum, ciment, apa

  • 5.1. Bitum (după caz).

Tipul si dozajul de bitum de aport se stabilește in funcție de tipul imbracamintii rutiere existente ce se reciclează

(asfaltica sau din beton de ciment) in urma datelor funizate de laborator. Tipurile de bitum pot fi:

  • - D 60/80; D50/70; D80/100; D70/100 sau Dl00/120, conform SR 754 si Normativ AND- 537;

  • - bitum modificat cu polimeri, pentru lucrările speciale si la solicitarea beneficiarului;

Bitumul va fi utilizat sub forma de spuma (1.5%- 5,5% bitum, recomandabil 3%-5%).

  • 5.2. Ciment

Cimentul utilizat ca suspensie in apa reprezintă 0,5-5% din totalul materialului frezat si a celui de aport, (recomandabil l%-3%) si trebuie sa respecte condițiile prevăzute in SR 197-1.

  • 5.3. Apa

Apa utilizata la reciclarea in situ a straturilor rutiere degradate poate sa provină din rețeaua publica sau alta sursa, cu condiția ca aceasta sa îndeplinească condițiile prevăzute in SR EN 1008.

Indiferent de sursa, se va face verificarea apei de către un laborator de specialitate la inceperea lucrărilor.

Varianta 2 - aport de emulsie biruminoasa

  • 5.4. Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida

Emulsia bituminoasa utilizata la reciclarea sistemelor rutiere este emulsia bituminoasa cationica cu rupere rapida, conform STAS 8877 sau Normativ AND 552.

Condițiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca emulsia bituminoasa sunt prevăzute in tabelul ni. 1

Tabel nr. 1

CARACTERISTICI

Condiții tehnice

Metoda de determinare

Omogenitate (rest pe sita de 0.63mm),%,max

0.5

STAS 8877

Stabilitate la stocare după 7 zile (rest pe sita de 0.63mm), %, max

0.5

STAS 8877

Conținutul de bitum rezidual, %, min

60-65

STAS 8877

Timp de rupere

*)

Adezivitate pe agregat etalon, %,min

90

STAS

10969/3

*) Se va folosi un tip de emulsie bituminoasa, astfel incat ruperea ei sa se producă după terminarea compactării

  • 5.5. Agenti regeneratori

Natura, tipul si cantitatea de agenti regeneratori, care se utilizează după caz pentru imbunatatirea proprietăților fizico-chimice ale bitumui existent in mixtura asfaltica reciclata se stabilesc funcție de compoziția si gradul de imbatranire al bitumului existent, de către un laborator de specialitate autorizat si agreat de Inginer .

Produsul respectiv trebuie sa fie agrementat tehnic in asa fel incat el sa indeplineasca următoarele condiții principale:

-sa fie compatibil cu bitumul;

-sa asigure o legătură fizico-chimica intre polimerul de aport si bitumul existent.

-sa nu afecteze celelalte caracteristici ale acestuia (adezivitate, susceptibilitate la imbatranire,coeziune, stabilitate si susceptibilitate termica).

Art.6. Controlul materialelor înainte de utilizare

  • 6.1. Materialele destinate reciclării la rece a sistemelor rutiere degradate se vor verifica in conformitate cu prescripțiile din standardele in vigoare iar determinările se executa de laboratorul șantierului sau alte laboratoare de specialitate agreate de inginer.

  • 6.2. Materialele propuse de antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare de informare si incercarilor pentru stabilirea dozajului definitiv.

  • 6.3. încercările preliminare de informare sunt executate pe eșantioane de materiale provenind din fiecare sursa aprobata de Inginer. Natura si frecventa incercarilor sunt in funcție de tipul materialului, conform standardelor in vigoare.

  • 6.4. Materialele care nu corespund condițiilor impuse vor fi depozitate in afara șantierului.

CAPITOLUL III CONDIȚII TEHNICE

Art. 7 Elemente geometrice

  • 7.1. Latimea pe care se reciclează va fi conform proiect.

Profilul transversal

7.2.1n aliniament, profilul transversal se executa sub forma de acoperiș, cu doua pante egale de 2.5 %, conform SR 174-2.

7.3.In curbe si in zonele aferente de amenajare, profilul transversal trebuie sa aiba forma si pantele transversale conform STAS 863-1 (proiect).

Profilul longitudinal

  • 7.4.Declivitatile maxime admise pentru profilul longitudinal sunt in funcție de tipul stratului de acoperire conform SR 174-2, sau Normativ AND Ind. 532 (proiect).

Art. 8 Abateri limita la elementele geometrice si denivelări admisibile                     (

  • 8.1. Abaterile limita locale admise fata de grosimea prevăzută in proiect pot fi de maximum +/-10%.

  • 8.2. Abaterile limita locale admise la latimea prevăzută in proiect sunt de +/- 50mm.

  • 8.3. Abaterile limita locale admise la panta profilului transversal pot fi de +/- lOmm/m.

  • 8.4. La cotele profilului longitudinal se admite o abatere locala de +/-20mm fata de prevederile proiectului, cu condiția respectării pasului de proiectare adoptat.

  • 8.5. Denivelarile admisibile in lungul drumului sub dreptarul de 3m sunt de maximum 7 mm.

Art.9. Compoziția si caracteristicile fizico-niecanice ale stratului reciclat

  • 9.1.Dozaj ele materialelor componente se determina prin studii preliminare de laborator, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1, SR 7970 , CD 16 sau 10473-1,2, in funcție de tipul sistemului rutier reciclat si de destinația stratului ce urmeaza a fi executat (strat de fundație, de baza, etc). Confecționarea corpurilor de proba.

9.2.Se vor elabora 3 dozaje pentru confecționarea corpurilor de proba, variind procentul de bitum si ciment.

  • 9.3.Compozitia optima este definita de proporțiile in volum a materialului rezultat din frezarea stratului rutier degradat.

9.4.Studiul compoziției amestecului se va face de către un laborator de specialitate prin efectuarea unor Încercări preliminare, avand ca scop de a determina :

  • - curba de granulozitate a materialului rezultat din frezarea stratului rutier degradat;

  • - dozajele de ciment si bitum;

  • - calitatile de spumare ale bitumului (gradul de spumare si timpul de injumatatire).

  • - conținutul de apa de referința (daca este cazul) ;

  • - densitatea in stare uscata de referința (> 1950kg/mc) si umiditatea optima de compactare.

  • 9.5. Pentru conținutul optim de liant, abatera admisa fata de dozaj este de +/- 0.5% (exemplu: pentru un dozaj de 5.0% liant in mixtura reciclata, conținutul de liant determinat la controlul execuției lucrărilor se poate situa in intervalul: 4.5 - 5.5 % ).

  • 9.6. Caracteristicile fizico-mecanice ale stratului de fundație reciclat la rece se determina pe probe preparate in laborator cu dozaje optime din probe de material recoltate de la astemere sau carote după execuție).

  • 9.7, Curba granulometrica a amestecului de agregate trebuie sa fie corespunzătoare standardelor si normativelor in vigoare aferente destinației straturilor ce urmeaza a fi executate (fundație, baza, etc).

  • 9.8. Pentru rolul de strat de fundație, granulozitatea este indicata in tabelul 2

Tabel 2.

NR.CRT.

ÎNCERCAREA

CONDIȚII TEHNICE PENTRU STRAT DE FUNDAȚIE RECICLAT

1

Compoziție granulometrica, T (%)

31,5

100...100

25

92...97

16

78...9

8

56...72

4

39...53

1

22...32

0.63

16...26

0.20

7...15

0.09

5...9

  • 9.9.Abaterile admisibile ale granulozitatii agregatului natural din mixtura reciclata fata de reteta prescrisa trebuie sa se încadreze in limitele din tabelul nr. 3.

Tabel 3

Fracțiunea , mm

Abateri admise fata de dozaj

16...25

+/-6

8...16

+/-6

4...8

+/-6

0.63....4

4-/-6

0.20...0.63

+/-5

0.1...0.2

+/-4

0...0.1

+/-3

CAPITOLUL IV

EXECUȚIA STRATURILOR RUTIERE RECICLATE LA RECE

Art.10 Lucrări pregătitoare

  • 10.1. Lucrări pregătitoare

înainte de inceperea lucrărilor de reciclare se va proceda la:

  • - aprobarea instituirii restricției de circulație in conformitate cu prevederile normelor in vigoare si a Planului de Trafic Management aprobat de Inginer .

  • - amenajarea si semnalizarea sectorului de lucru conform ,, Normelor metodologice privind condițiile de închidere a circulației si de instituire a restricțiilor de circulație in vederea executării de lucrări in zona drumului public si/sau pentru protejarea diurnului (Ord. MI- MT 1112/411/2000)

  • - curatarea temeinica prin spalare, unde este cazul si/sau prin periere cu perii mecanice a suprafeței stratului ce urmeaza a fi reciclat.

  • 10.2. Executia lucrărilor va fi condusa de un responsabil tehnic atestat care va răspunde de calitatea lucrărilor realizate .

Art.ll Procesul tehnologic de reciclare la rece al straturilor rutiere

  • 11.1.Tehnologi a de reciclare a sistemelor rutiere cuprinde următoarele faze:

  • - curatarea pârtii carosabile cu peria mecanica sau cu jet de aer;

  • - frezarea sistemului rutier ( beton sau asfalt);

  • - adaugarea materialului de aport

  • - malaxarea materialului reciclat impreuna cu liantul ( bitumul spumat si suspensia de ciment in apa pentru varianta 1 de reciclare, sau emulsie bituminoasa pentru varianta 2 de reciclare);

  • - astemerea si precompactarea materialului reciclat;

  • - compactarea finala a stratului reciclat;

  • 11.2. Frezarea se realizează cu ajutorul frezelor mecanice si in funcție de viteza de inaintare a acestora se obține atingerea intervalului granulometric impus.

  • 11.3. Bitumul spumat se obține in interiorul unei camere de expandare in care se injectează bitum fierbinte ( 160-180°C ) si apa rece. Produsul obtinut, impreuna cu suspensia de ciment in apa este pulverizat peste materialul frezat printr-un injector.

  • 11.4. Repartizarea amestecului rezultat din malaxor, se face cu snecul din fata grinzii repartizoare finisoare.

  • 11.5. Astemerea si precompactarea amestecului de material la profilul stabilit se realizează cu grinda repartizoare-fini soare.

ll.â.Operatia de compactare se executa in lungul drumului, de la margine spre ax prin treceri succesive.

Viteza de lucru a compactorului trebuie sa fie constanta de aproximativ 5-8 km/h, fara mișcări bruște. Compactoarele trebuie sa lucreze fara șocuri pentru a se evita valurirea materialului.

Compactarea va fi efectuata cu :

  • - compactor vibrator cu rulouri;

  • - compactor pe pneuri cu sarcina pe roata de minimum 5to.

11.7.Inainte de începerea lucrărilor se efectuează experimentarea punerii in opera a amestecului.

Experimentarea se va face pe un tronson de proba de cel puțin lOOml si pe intreaga lățime a drumului.

  • 11.8. Ea are drept scop de a verifica pe șantier, in condiții de execuție curenta realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactării (grosimea de astemere a amestecului, condițiile de compactare si intensitatea de compactare necesara).

  • 11.9. Tronsonul de proba va face parte din lucrarea propriu-zisa.

Partea din tronsonul executat, considerata ca fiind cea mai bine realizata va servi ca sector de referința pentru restul lucrărilor.

  • 11.10. Antreprenorul va prezenta Inginerului lista utilajelor si a reglajelor necesare de efectuat, acesta verificând inainte de începerea lucrului in special următoarele;

-funcționarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-inchidere);

-uzura paletilor malaxoarelor;

-componenta trenului de utilaje;

-uzura si starea snecurilor si a grinzii finisoare;

-daca se constata defecțiuni la dozatoarele de liant se va sista prepararea amestecului pana la remedierea lor.

CAPITOLUL V

REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CĂLIT ATU

Art.12 Controlul calitatii amestecului preparat

  • 12.1. Controlul calitatii amestecului preparat si a materialelor utilizate la realizarea acestuia se va face conform prezentului caiet de sarcini si a standardelor si normativelor in vigoare.

  • 12.2. Laboratorul executantului va tine următoarele evidente privind calitatea amestecului:

  • - compoziția amestecului;

  • - granulometria materialului frezat;

  • - caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata a materialului frezat trebuie sa fie mai mare sau egala cu 1950 kg/mc.)

-determinările uzuale pe bitum (penetrație, ductilitate, punct de inmuiere) si ciment (finețea de măcinare si timpul de priza).

Arfil3 Caracteristicile stratului gata executat

Verificările care se efectuează la terminarea compactării stratului reciclat sunt menționate in tabelul 4.

Tabel 4

Nr.

crt

încercări efectuate

Condiții tehnice strat de fundație reciclat la rece

1

Conținut de bitum

3.5...5.5

2

Densitate aparenta kg/mc , min

2000

3

Absorbție de apa , (%), max.

15

4

Densitate max. in stare uscata, (g/mc) -incercarea Proctor modificat

1.5...2.5

5

Umiditatea optima de compactare, (%)

5....15

6

Gradul de compactare pe teren, prin metoda inlocuiriide volum, cf. STAS 1913/15, (%)

- min. 100% pentru cel puțin 95% din numărul punctelor de măsurare, clasa tehnica II, III. -min. 98% in cel puțin 95 % din numărul punctelor de măsurare, clasa tehnica IV, V

7

Rezistenta Ia compresiune la 7 si 28 zile, (N/mm2 )

1.2... 1.8/7 zile

1.8. ..2.8/28 zile

8

Rezistenta la inghet - dezgheț (%)

max. 7

9

Dozaj ciment %

1.5...4

10

Rezistenta la intindere prin despicare in stare uscata/saturata, N/mm2

max. 0.5

Art.14 Compactarea stratului rutier reciclat la rece

  • 14.1. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de compactare) se determina prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 si trebuie sa fie corespunzătoare domeniului umed al curbei Proctor.

Art.15 Alte verificări ale stratului rutier reciclat la rece

  • 15.1. La imbracamintea reciclata se vor efectua următoarele verificări:

-Verificarea granulometriei materialului frezat: zilnic;

-Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale stratului reciclat: conform normativ AND 532; -Verificarea pe carate extrase din drum a rezistentelor la compresiune la 7 si 28 de zile;

-Verificarea planeitatii, se efectuează cu dreptarul de 4m lungime sau cu analizatorul de profil in lung (APL).

-Verificarea grosimii imbracamintei reciclate, consta in efectuarea de sondaje (in situ).

Art.16 Semnalizarea rutiera si darea in circulație

lb.LSemnalizarea rutiera trebuie sa furnizeze participantilor la trafic indicații obligatorii necesare (avertizare, dirijare, orientare si informare) pentru a circula corect, sigur si rapid ,

16.2.Semnalizarea șantierului va fi asigurata conform Trafic management aprobat prin semaforizări si/sau piloti de dirijarea circulației si indicatoare de circulație, in mod continuu, atat in timpul lucrului cat si in cazul staționarii sau parcării utilajelor pe partea carosabila, astfel incat, sa se asigure circulația rutiera fluenta pe sectorul de drum in lucru.

  • 16.3. Avand in vedere ca tehnologia de reciclare este un proces mobil, întreg setul de semnalizare rutiera se va muta odata cu mișcarea utilajelor, atunci când lungimea sectorului de drum ce se executa in cadrul unei zile este mai mare de 1,00 km.

  • 16.4. Functie de situațiile particulare ale fiecărui sector de drum, se vor respecta schemele de semnalizare rutiera specifice, conform Instrucțiunilor comune MLPTL / MI/ 2000.

CAPITOLUL VI

RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art. 17 Recepția pe faza a lucrărilor

  • 17.1. Recepția pe faza se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute in documentație sunt complet terminate si toate verificările sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.

  • 17.2. Comisia de recepție examinează lucrările si verifica indeplinirea condițiilor de execuție si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatările consemnate pe parcursul execuției de către organele de control abilitate.

17.3.In urma acestei recepții se incheie „Proces verbal de recepție pe faza” in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de execuție a acestora si recomandări cu privire la modul de tinere sub observație a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art. 18 Recepția preliminară

  • 18.1. Receptia preliminară se face odata cu recepția preliminară a întregii lucrări conform normelor legale in vigoare.

  • 18.2. Comisia de recepție va examina lucrările fata de documentația de control si procesele verbale de recepție pe faze, întocmite in timpul execuției lucrărilor.

Art.19 Recepția finala

  • 19.1.Receptia finala a lucrărilor se face după expirarea perioadei de verificare a comportării in timp a acesteia in conformitate cu prescripțiile legale in vigoare.

ANEXA

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

I. ACTE NORMATIVE



Ordinul MTnr.43/1998

Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes național

Ordinul MT nr.45/1998

Norme tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor

Ordinul MT nr.46/1998

Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

Ordinul MT/MI

nr.411/1112/2000 publicat în MO

Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.

397/24.08.2000

Legea nr. 319/2006

Legea securității și sănătății în muncă;

H.G.nr. 1051/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni lombare;

H.G. nr. 1048/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

H.G. nr. 1876/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

H.G. nr. 493/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;

H.G. nr. 971/2006

Hotărâre privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

H.G.nr. 1091/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă:

H.G.nr. 1028/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

H.G. nr. 1146/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

H.G.nr. 1218/2006

Hotărâre privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici;

H.G.nr. 1136/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;

H.G. nr. 1092/2006

Hotărâre privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă;

H.G. nr. 1093/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

NSPM nr.79/1998

Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor

Ordin MI nr.775/1998

Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND

nr. 116/1999

Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor

II. REGLEMENTĂRI TEHNICE

AND 532

Normativ privind reciclarea la rece a îmbrăcămintei rutiere

III.   STANDARDE

STAS 42

Bitumuri. Determinarea penetrației

STAS 60

Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel și bilă.

SR61

Bitumuri. Determinarea ductilității

STAS 113

Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass

STAS 539

Filer de calcar, filer de cretă și filer de var stins în pulbere.

SR 662

Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiții tehnice de calitate

SR 667

Agregate naturale și piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiții tehnice de calitate.

SR 754

Bitum neparafinos pentru drumuri

STAS 863

Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripții de proiectare.

încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

SR EN 933-2

Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

STAS 6400

Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții tehnice generale de calitate

STAS 8877

Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă pentru lucrările de drumuri

STAS 10969/3

Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativă.

întocmit,

ing. Ciubotarii Cătălin

~r



CAIET DE SARCINI

STRATURI RUTIERE DIN AGREGATE STABILIZATE C


CAPITOLUL I

GENERALITĂȚI


Art.l. Obiect și domeniu de aplicare

LI. Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile tehnice privind execuți fnlor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment și condițiile prevăzute în STAS 10473/1, care trebuie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă și controlul calității materialelor și a straturilor executate.

  • 1.2. Conform tabelului anexă la STAS 6400, straturile rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se folosesc la:

  • - execuția straturilor superioare de fundație la:

  • •  drumurile de clasa tehnică I.. ,V cu îmbrăcăminți bituminoase, care au strat de bază din mixturi asfaltice sau din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat);

  • •  drumurile de clasa tehnică III și IV cu îmbrăcăminți bituminoase, care au strat de bază din piatră spartă împănată cu split biturnat;

  • •  drumurile de clasa tehnică I.. .III cu îmbrăcăminți din pavaje, care au strat de bază din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat);

  • •  drumurile de clasa I.. .III cu îmbrăcăminți din beton de ciment.

  • - execuția straturilor de bază la:

  • •  drumurile de clasa tehnică III.. .V cu îmbrăcăminți bituminoase (fără strat de mixturi asfaltice);

  • •  drumurile de clasa tehnică III și IV cu îmbrăcăminți din pavaj de pavele;

  • •  drumurile de clasa tehnică I...IV cu îmbrăcăminți bituminoase (fără strat de mixturi asfaltice) și de clasă tehnică I...III, cu îmbrăcăminți din pavaje, care au fundațiile alcătuite dintr-un strat inferior de balast și un strat superior din agregate naturale stabilizate.

  • 1.3. Straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se pot folosi și la:

  • - lărgirea fundațiilor rutiere existente;

  • - amenajarea platformelor și a locurilor de parcare;

  • - amenajarea benzilor de staționare și de încadrare;

  • - consolidarea acostamentelor.

Art.2. Prevederi generale

  • 2.1. La executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor respecta prevederile din standardele și normativele specifice în vigoare, în măsura în care acestea completează și nu contravin prezentului caiet de sarcini.

  • 2.3. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice și tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

  • 2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea Inginerului verificări suplimentare față de prevederile prezentului caiet de sarcini.

  • 2.5. în cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor ce se impun.


CAPITOLUL II

NATURA ȘI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Art.3. Cimenturi

  • 3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment, care trebuie să corespundă condițiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective, indicate în tabelul 1:


Tabel 1

Caracteristici fizice

CIMENTUL

Il/A — S 32,5

SR II/A-S 32,5 și H II/A — S 32,5

1 42,5 (P40)

SR 388

CD-40

Priza determinată de pasta de ciment de consistență normală - să nu înceapă mai devreme de:

• să nu se termina mai târziu de:

1 oră

1 oră

1 oră

2 ore

10 ore

Constanta de volum determinată pe;

  • - tune

  • - mărirea de volum la încercarea cu inelul Le Chatelicr

turtele să nu prezinte încovoieri, crăpături (fenomene de umflare) < 10

Rezistența mecanică la compresiune min la:

  • - 2 zile N/mmp

  • - 7 zile N/mmp

-28 zile N/mmp

16

32,5 ... 52.5

16

32.5 ... 52.5

10

42,5 ... 62.6

15

25

40

NOTĂ: Cimenturile la care priza începe mai devreme de 2 ore se vor folosi in mod obligatoriu cu intârzietor de priză.

Cimenturile care vor prezenta rezistențe mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective, vor fi declasate și utilizate numai corespunzător noii clase.

Cimentul care se consideră că s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor.

  • ■  ciment II/A - S 32,5

    conform STAS 1500; conform SR 3011; conform SR 3011; confonn SR 388; conform STAS 10092.


  • ■  ciment SR II/A - S 32,5

  • ■  ciment H II/A - S 32,5

  • ■  ciment 142,5 (P 40)

• ciment CD 40

  • 3.2. Este indicat ca șantierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică de ciment.

  • 3.3. Dacă Antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a obține aprobarea Inginerului în acest scop.

  • 3.4. Condițiile tehnice de recepție, livrare și control a cimenturilor trebuie să corespundă prevederilor standardelor respective.

  • 3.5. în timpul transportului de la fabrică la stația de betoane (sau depozit intermediar), a manipulării sau depozitării, cimentul va fi ferit de umezeală și de impurifîcări cu corpuri străine. ('

  • 3.6. Depozitarea cimentului se va face în celule tip siloz, atât pentru depozitele de rezervă cât și pentru cele de consum, corespunzătoare din punct de vedere al protecției împotriva alterărilor cauzate de fenomene meteorologice. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoașterea și controlul acestuia.

  • 3.7. în cursul execuției, când apare necesară schimbarea sortimentului de ciment depozitat în silozuri, acestea se vor goli complet și se vor curăța, prin instalația pneumatică și se vor marca, corespunzător noului sortiment de ciment ce urmează a se depozita.

  • 3.8. Se interzice folosirea cimentului având temperatura mai mate de +50°C .

  • 3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depăși 45 de zile de la data expedierii de către producător.

  • 3.10. Cimentul rămas în depozit timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuințat decât după verificarea stării de conservare și a rezistențelor mecanice de 2(7) zile.

  • 3.11. Controlul calității cimenturilor pe șantier se face în conformitate cu prevederile tabelului nr.6.

  • 3.12. Laboratorul șantierului va ține evidența calității cimentului, astfel:

  • - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;

  • - într-un registru (registru pentru ciment) rezultatele determinărilor efectuate în laborator.

lol

ArtA, Agregate

  • 4.1. Conform STAS 10473/1, pentru execuția strarurilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizează sorturile de agregate specificate în tabelul 2.

Tabel 2

Domeniu de aplicare

Agregatele folosite

Natura agregatului

Dimensiunea granulelor

I.

Straturi de bază pentru: structuri rutiere ncrigîdc. platforme, locuri de parcare

Agregate de balastieră, conform SR 662

  • - tabel 4, nisip

  • - tabel 8, pietriș

  • - tabel 15, balast

0 4

8-16

0- 16

Agregate concasate, de balastieră, conform S R 662

  • - tabel 8, pietriș concasat

  • - tabel 15, balast concasat

Carieră, conform SR 667, tabelele 3 ți 6,

  • - piatră spartă (split)

  • - savură

8   16

0-16

8  16

0-16

2.

Straturi de fundație pentru: structuri nerigide ți rigide, platforme, locuri de parcare, benzi de staționare, acostamente

Agregate de balastieră, conform SR 662

  • - tabel 4, nisip

  • - tabel 8, pietriș

  • - tabel 15, balast

0- 4

8- 25

0-25

Agregate concasate, de balastiera, conform SR 662

  • - tabel 8, pietriș concasat

  • - tabel 15, balast concasat

Carieră, conform SR667, tabelele 3 și 6,

  • - piatră spartă (split)

  • - savură

8-25

0-25

8- 16 și 16 -25

0-16

  • 4.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile în contact cu acrul, apa sau la îngheț; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau șistoase.

  • 4.3. Agregatele trebuie să fie inerte și să nu conducă la efecte dăunătoare asupra liantului folosit la execuția stratului rutier stabilizat.

  • 4.4. Agregatele naturale folosite la execuția straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie să îndeplinească caracteristicile de calitate indicate în tabelele 3 și 4.

  • 4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea și constanta calității acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la stația de betoane se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare.

  • 4.6. în timpul transportului de la furnizor la stația de betoane și în timpul depozitării, agregatele trebuie ferite de impurificări. La stația de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi și păstrate în condiții care să le ferească de împrășticre, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente.

  • 4.7. Controlul calității agregatelor de către executant se face în conformitate cu prevederile tabelului nr.6.

  • 4.8. Laboratorul executantului va ține evidența calității agregatelor, astfel:

  • - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

  • - într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

Tabel 3

NISIP, pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment, utilizate pentru execuția fundației structurilor rutiere nerigide sau straturilor de bază (conform SR 662, pct. 2.3.2.1.)

Caracteristici de calitate

Condiții de admisibilitate

Clasa tehnică a drumului

I -11 - III

| JV-V

SORT

0-4

GRANULOZITATE

Continuă

COEFICIENT DE NEUNIFORM 1TATE )Un) % min

8

ECHIVALENTUL DENIS1P (EN) min

50

1   30

Tabel 4

AGREGATE de balastieră sau agregate concasate de carieră sau balastieră, pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment

CARACTERISTICI DE CALITATE

Domeniu de utilizare

Straturi de bază pentru sisteme rutiere nerigide pt.clasele tehnice 1 - tu

Straturi de bază pentru sisteme rutiere nerigide pt.clasele tehnice IV - V și pentru platforme de parcare

Straturi de fundație pentru sisteme rutiere nerigide ți rigide, platforme, locuri de parcare, benzi de staționare, consolidare acostamente

Sort agreagte de balastieră / agregate concasate (mm)

0-16

0-16

0-25

Conținut de fracțiuni 0-8 mm

50... 75

50... 80

50... 80

Granulozitatc

CONTINUĂ, conform figurii

Coeficient neuniformitate (Un), nun

8

8

8

Echivalentul de nisip (EN) % min (pe fracțiunea 0-4 mm)

30

30

30

Uzura cu mașina Los Angeles (LA), % max,

35

35

35

NOTA: Pe drumurile cu trafic foarte greu și autostrăzi este indicat ca cel puțin 50% din agregate să fie concasate.

  • 4.9. Granulozitatea, în toate cazurile, trebuie să fie continuă și să se înscrie în limitele arătate în tabelele 4 și 5.

Tabel 5



Zona granulometrică a agregatelor pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment

Art.5. Apă

5*1. Apa utilizată la prepararea amestecului de agregate narurale și ciment poate să provină din rețeaua publică sau altă sursă, dar în acest caz trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în STAS 790. Indiferent de sursă, la începerea lucrărilor, se va face verificarea apei, de către un laborator de specialitate.

  • 5.2. In timpul utilizării pe șantier, se va evita poluarea apei cu detergenți, materii organice, uleiuri, argile, etc.

Art.6. Aditivi

La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea unui întârzietor de priză. Acesta poate fi întârzietorul de priză folosit obișnuit la prepararea betoanelor de ciment.

Art.7. Materiale de protecție

  • •  Emulsie bituminoasă cationică, conform STAS 8877.

  • •  Nisip sort 0-4 mm, conform SR 662.

Art.8. Controlul calității materialelor înainte de prepararea amestecului stabilizat

Materialele destinate preparării straturilor de bază și de fundații din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt supuse la încercări preliminare și la determinări pentru stabilitatea rețetei, a căror natură și frecvență sunt date în tabelul nr.6.

Tabel 6

Materialul

Acțiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile cc sc verifică

Frecvența minimă

Metode de determinare conform

La aprovizionarea materialelor I     înainte de utilizarea

în depozit                      materialului

Ciment

Examinarea datelor înscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garanție

La fiecare lot aprovizionat

-

Constanta de volunVstabilitate

0 determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai puțin de o determinare la 100 to, pe o probă medie

-

SREN 196-3

Timpul de priză

-

Rezistente mecanice ia 2(7) zile

O probă la 100 to sau la fiecare siloz în care s-a depozitat lotul aprovizionat

-

SR EN 196-1

Rezistențe mecanice la 2 8 zile

-

Prelevarea de contra-probe caie se păstrează minim 45 zile (păstrate în cutii metalice sau pungi de polietilenă sigilate)

La fiecare lot aprovizionat probele se iau împreună cu delegatul Inginerului

-

-

Starea de conservare numai dacă s-a depășit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare

O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz în care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o probă medie)

Două determinări pe siloz (sus ți jos)

SREN 196-6

Agregate

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanție

La fiecare lot aprovizionat

-

-

Granulozitatea sorturilor

O probă la fiecare lot aprovizionat și pentru fiecare sursă

--

STAS 730 STAS 4606

Echivalentul de nisip

O probă la fiecare lot aprovizionat și pentru fiecare sursă

-

STAS 730

Coeficient de neuniformitate

O probă la fiecare lot aprovizionat șî pentru fiecare sursă

-

STAS 730

Umiditatea

--

O probă pe schimb și sort și ori de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiții meteo

STAS 4606

Rezistența la uzură cu mașina tip Los Angeles

O probă la fiecare lot aprovizionat și pentru fiecare sort și sursă

--

STAS 730

Aditivi

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

-

--

Apă

Compoziția chimică

-

O probă la începerea lucrării pentru fiecare sursă

STAS 790

Emulsie bituminoasă

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

-

-

CAPITOLUL III

STABILIREA COMPOZIȚIEI AMESTECULUI

DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

A

Art.9. încercări preliminare

Stadiul compoziției amestecului de agregate naturale, ciment și apă se va face de către un laborator de specialitate prin efectuarea unor încercări preliminare, care va determina:

  • - curba granulometrică a agregatelor stabilizate;

  • - dozajele de ciment și aditiv;

  • - conținutul de apă;

  • - densitatea în stare uscată de referință, respectiv caracteristicile de compactare.

De asemenea testul preliminar va determina variațiile admisibile ale compoziției, în vederea adaptării acesteia la condițiile de șantier, păstrând caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea și caracteristicile cerute la punctul 10.2.

Art.10. Compoziția amestecului

  • 10.1. Stabilitatea compoziției amestecului seva face:

  • - la intrarea în funcție a stației de preparare;

  • - la schimbarea tipului de ciment sau agregate;                                        ( *

  • - ori de câte ori se apreciază că este necesară reexaminarea compoziției utilizate.

  • 10.2. Compoziția amestecului de ciment, apă și, agregate naturale se va stabili numai prin încercări de laborator atestat, în funcție de îndeplinirea condițiilor arătate în tabelul 7.

  • 10.3. în tabelul 8 se indică orientativ dozajele de ciment.

  • 10.4. Curba granulometrică a amestecului trebuie să fie situată în limitele arătate în tebelul 5. Curba granulometrică aleasă este cea care conduce la caracteristici fizico-mecanice optime în condițiile compactării standard (încercarea Proctor modificat).

  • 10.5. în ce privește conținutul de apă, acesta trebuie să se situeze la nivelul umidității optime de compactare.

lO.â.Caracteristicile de compactare respectiv densitatea în starea uscată maximă dumax. și umiditatea optimă Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de către un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificată, conform STAS 1913/13.

10.7. O importanță deosebită în cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere în operă. Aceasta este durata în care priza este nulă sau foarte slabă și permite punerea în operă a amestecului și comportarea lui, fără să prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.

Durata de punere în operă care se cere în cazul materialelor granulare stabilizate, variază între > și 6 ore în funcție de condițiile de execuție. Mărirea duratei peste două ore se poate obține prinrutilizarea unui întârzietor de priză.

Cantitatea de întârzietor de priză depinde de temperatura ambiantă și ea va fi stabilită de laborator în cadrul studiilor preliminare, cunoscând ca la 10°C durata de punere în lucru este estimată la dublul celei obținute la 20°C iar aceasta la rândul ei este de două ori mai mare decât cea pentru 40°C.

încercarea se face pentru diferite temperaturi, și se trasează diagrama timp de punere în operă -temperatura.

Tabel 7

Caracteristica

Denumirea stratului și al lucrării

Strat de bază pentru sisteme rutiere nerigide, platforme și locuri de parcare

Strat de fundație pentru sisteme rutiere rigide, nerigide, consolidarea benzilor de staționare, a benzilor de încadrare și a acostamentelor

Rezistența la compresiune N/mmp Rc 7 zile

1,5 ... 2,2

1.2... 1,8

Rc 28 zile

2,2 ... 5,0

1,8...3,0

Stabilitate la apă % max

• scăderea rezistenței la compresiune Rci

20

25

- umflare volumică UI

2

5

- absorbție de apă Ai

5

10

Pierdere de masă % max * saturare - uscare Psu

7

10

- îngheț - dezgheț Pid

7

10

Tabel 8

Denumirea stratului

Agregatul

Dozaj orientativ de ciment, în % din cantitatea de agregate naturale Uscate

Natură

Granulozitate (tnm)

Strat de bază, platforme și locuri de parcare

  • - balast

  • - agregate concasatc

0-16

0-16

3 ... 7

Strat de fundație, consolidarea benzilor de staționare, a benzilor de încadrare și a acostamentelor

- nisip

0-4

6 ... 10

  • - balast

  • - concasate

0-25

0-25

4 ... 6

Dozajul de ciment va fi stabilit prin încercări preliminare astfel încât să se asigure rezistențele (caracteristicile) prevăzute în tabelul 7

CAPITOLUL IV

PREPARAREA AMESTECULUI

DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Art.ll. Stația de preparare

  • 11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment și apă se poate efectua în centrale de tip continuu de dozare și malaxare sau în centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor rutiere.

  • 11.2. Distanța maximă între stația de preparare și punctul de lucru, va corespunde unui timp de transport al amestecului de agreagate naturale, ciment și apă, de maxim 45 minute.

  • 11.3. Stația de preparare trebuie să dispună de:

  • a. depozite de agregate cu dotări corespunzătoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitații;

  • b. silozuri cu ciment marcate corespunzător, având capacitatea corelată cu capacitatea de producție a stației;

  • c. instalație de preparare, cu rezervoare și dozatoare în bună stare de funcționare;

  • d. buncăre pentru descărcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat;

  • e. laborator amenajat și dotat corespunzător;

  • f. dotări care să asigure spălarea malaxorului, buncărelor și mijloacelor de transport;

  • g. dotări privind protecția muncii și P.S.I.

  • 11.4. Centralele de preparare trebuie să respecte următoarele caracteristici, privind precizia de cântărire și dozare:

  • - agregate           ± 3%

  • - ciment și apă      ± 2%

  • - aditivi              ± 5%

Toleranțele se exprimă în funcție de greutatea fiecărui component și trebuie să facă referire la cantitățile teoretice conform calibrării.

  • 11.5.. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a stației de preparare a amestecului lista reglajelor care trebuie să fie efectuate la instalație pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la art.10, comisia controlând dacă s-au făcut aceste reglări, în special:

  • - etalonarea cântarelor;

  • - verificarea dozatoarelor volumetrice;

  • - funcționarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere - închidere) la introducerea agregatelor, a cimentului și a apei în malaxorul instalației de preparare;

  • - uzura paleților malaxoarelor.

Toate aceste verificări se vor face înainte de prepararea amestecului.

Art.12. Experimentarea preparării amestecului

  • 12.1. înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să facă teste pe stația de preparare a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele șantierului, dacă rețeta amestecului, stabilită în laborator, permite atingerea caracteristici lor cerute prin caietul de sarcini.

Testele trebuie repetate până la obținerea rezultatelor satisfăcătoare privind:

  • - umiditatea;

  • - omogenitatea amestecului;

io£
  • - rezistența la compresiune;

  • - timp optim de punere în operă.

Cu ocazia acestor verificări se va stabili și durata minimă de malaxare care să asigure o bună omogenitate a amestecului preparat.

  • 12.2. Probele pentru verificări se vor recolta din amestecul preparat în timpul testării, în vederea verificării obținerii caracteristici lor cerute, arătate la cap. II, art.10.

Art.13. Prepararea propriu-zisă a amestecului

  • 13.1. Este interzisă prepararea amestecului în instalațiile care nu asigură încadrarea în abaterile prevăzute la pct.l 1.4. sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.

Antreprenorul răspunde permanent de buna funcționare a dispozitivelor de dozare, verificân-du-le ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe săptămână.

  • 13.2. Cantitatea de apă recesară amestecului se va corecta funcție de umiditatea naturală a agregatelor, astfel încât la punerea în operă să fie asigurată umiditatea optimă de compactare stabilită în laborator, ținându-se seama și de pierderile de apă in timpui transportului de la stația de preparare la locul de purere în operă.

  • 13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce în amestec este cea prevăzută în rețeta stabilită pentru fiecare tip de ciment aprovizionat.

  • 13.4. Amestecarea materialelor componente se va face în malaxorul instalației de preparare până la omogenizarea amestecului,

  • 13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment și apă se introduce în buncărul de stocare materialului, din care se descarcă în auto basculantă, astfel încât să se evite segregarea.

Art.14. Controlul calității amestecului preparat

  • 14.1. Controlul calității amestecului preparat precum și confecționarea epruvetelor pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare și rezistența la compresiune) se vor face în conformitate cu tabelul nr.9.

  • 14.2. Laboratorul Antreprenorului va ține următoarele evidențe privind calitatea amestecului: -

  • - compoziția amestecului preparat;

  • - caracteristicile de compactare - Proctor modificat

  • - caracteristici ale amestecului preparat:

  • •  umidități:     - la stația de preparare;

- la locul de punere în operă;

  • •  densitatea stratului compactat;

  • - confecționarea epruvetelor de amestec caracteristici lor fizico-mecanice (rezistențe la densitate), care vor fi înscrise în evidențe.

Tabel 9     (J

Nr. cri.

Acțiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifică

Frcvcnța minimă

Metoda de determinare conform

La stația de betoane

La locul de punere in operă

1.

Examinarea documentului dc transport

la fiecare transport

--

2.

încercarea Proctor modificată

pentiu fiecare rețetă

STAS 1913/13

3.

Temperatura (la temperaturi ale aerului în intervalul 0°C -5“C și > 30°C

la fiecare 2 ore pentru fiecare instalație

la fiecare 2 ore

--

4.

Compoziția granulometrică a amestecului

1 determinare pe schimb, dar cel puțin l determinare la 500 mc

-

STAS 4606

5.

Umiditatea amestecului în vederea stabilirii cantității de apă necesară asigurării umidității optime de compactare - Umiditatea amestecului

cel puțin o dată pe schimb și la schimbări meteo care pot modifica umiditatea

STAS 1913/i

6.

Verificarea caracteristicilor de compactare

  • a. umiditate de compactare

  • b. densitatea stratului, gradul de compactare

  • c. Q/S

două probe la 1500 mp două probe la 1500 mp zilnic

STAS 1913/1

STAS 1913/15

7.

Confecționarea de epruvete pentru determinarea densității ți a rezistențelor la compresiune

la 7 zile

la 28 zile

2 serii a 3 epruvete cilindrice la 1500 mp

-

STAS 10473/2

CAPITOLUL V PUNEREA ÎN OPERĂ A AMESTECULUI

DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Art.15. Transportul amestecului

  • 15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment și apă se transportă la locul de punere în operă cu autobasculante (cu basculare pe spate) care circulă pe fundația de balast.

Pe timp de arșiță și ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se evita modificarea umidității acestuia.

  • 15.2. Durata de transport a amestecului nu va depăși 45 minute.

  • 15.3. Capacitatea de transport trebuie să fie corespunzătoare pentru a asigura funcționarea continuă a instalației de malaxare și a atelierului de punere în operă.

Art.16. Lucrări pregătitoare

înainte de începerea execuției stratului de agregate natura le stabilizate cu ciment se va verifica și recepționa stratul suport, conform caietului de sarcini respectiv.

De asemenea, înainte de aștemere se va proceda la umezirea stratului suport, în special dacă acesta este constituit din materiale drenante (dar orice băltire va fi eliminată).

Art.17. Experimentarea punerii în operă a amestecului

  • 17.1. înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să execute un tronson experimental. Lungimea tronsonului de probă va fi de cel puțin 30 ml și pe întreaga lățime proiectată a drumului. Experimentarea are drept scop de a verifica pe șantier, în condiții de execuție curentă, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus în operă în conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor și dispozitivelor de punere în operă, stabilitatea parametrilor compactării (grosimea de aștemere a amestecului, condițiile de compactare și intensitatea de compactare necesară).

Toate datele vor fi supuse aprobării Beneficiarului.

  • 17.2. Partea din tronsonul executat, considerată ca fiind cea mai bine realizată, va servi ca sector de referință pentru execuția lucrărilor pe întregul drum.

Art.18. Punerea în operă a amestecului

  • 18.1. Aștemere și nivelare

  • 18.1.1. Aștemerea și nivelarea amestecului trebuie să fie executate astfel încât să se realizeze următoarelor obiective:

  • - respectarea toleranțelor de nivelment admise, la fiecare strat în parte;

  • - asigurarea grosimii prevăzută în proiect pentru fiecare strat, în oricare punct al acestuia;

  • - obținerea unei suprafațări corespunzătoare.

  • 18.1.2. Aștemerea și nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare.

Amestecul se descarcă pe drum în cordoane și apoi, cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor mecanice, se repartizează pe jumătate sau pe întreaga cale a lățimii prevăzută în proiect, în funcție de tehnologia de execuție adoptată și de natura lucrărilor (ranforsări sau sisteme rutiere noi).

  • 18.1.3. Aștemerea se face de regulă într-un singur strat.

în cazul fundațiilor, prevăzute cu grosimi mai mari de 22 cm și proiectate a fi realizate din două sau mai multe straturi, aștemerea se va face conform prevederilor proiectului.

Grosimea maximă de aștemere se stabilește de către Antreprenor, pe sectorul experimental, în cadrul testelor de compactare.

  • 18.1.4. O atenție deosebită trebuie acordată la rosturile longitudinale de lucru.

Aștemerea celor două straturi adiacente care se execută în aceeași zi trebuie executate în decurs de două ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de bază sau de fundație.

Margirea stratului așternut antenor trebuie să fie verticală. Tăierea și îndepărtarea marginilor interioare (către axul drumului și/acolo unde trebuie executare straturi adiacente suplimentare) trebuie făcute astfel încât să se asigure o compactare omogenă pe toată lățimea părții carosabile a drumului.

Rosturile longitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilenă sau cu un alt material similar pentru evitarea pătrunderii corpurilor străine în rost.

  • 18.1.5. La execuția rosturilor transversale de lucru, pentru a obține o margine verticală a stratului, materialul excedentar trebuie tăiat și îndepărtat.

  • 18.1.6. Aștemerea și nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, în care scop se va realiza un reperaj în afara suprafeței de lucru, în cazul nivelării cu autogrederul sau se vor pune la cotă longrinele și ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.

18.2. Compactarea

  • 18.2.1. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezența Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord și efectuate de un laborator de specialitate autorizat.

  • - Echipamentul de compactare stabilit în cadrul testelor de probă efectuate, trebuie aprobat de Inginer, înainte de compactare.

  • - Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie să aibă următoarele caracteristici:

  • •  Cilindru Tandem cu roți tamburi metalice, liși vibratori cu o greutate proprie minimă de 10 t pe fiecare tambur;

  • •  Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minimă de 18 t și cu o presiune minimă în pne,1*^

de 5 bari;                                                                             '■*

  • - Ateliere combinate (tambur metalic în față și pneuri în spate), pot fi folosite numai cu aprobarea Inginerului.

  • - Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevăzut în procedura de execuție aprobată de Inginer și aceasta va fi respectată pe toată durata execuției lucrărilor.

  • 18.2.2. în cazul execuției straturilor stabilizate cu ciment în locuri inaccesibile compactoarelor (în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, lărgiri de drumuri, etc.), compactarea se va efectua cu plăci vibratoare.

  • 18.2.3. Calitatea compactării este apreciată prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie să corespundă valorilor arătate la pct.22.1.

  • 18.2.4. In cazurile în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obținut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării și anume:

  • - grosimea de aștemere înainte de compactare astfel ca după compactare să se realizeze grosimea stratului și gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;

  • - condițiile de compactare (verificarea eficacității utilajului propus și a intensității de compactare). ( j)

Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde "Q" este volumul pus în operă într-o anumită unitate de timp (oră, zi, schimb) exprimate în mc și "S" este suprafața cilindrată în intervalul de timp dat, exprimată în mp.

Raportul Q/S este determinat experimental și se va respecta cu strictețe pe tot parcursul execuției, în care scop este indicat ca utilajul de compactare să fie dotat cu un dispozitiv care să înregistreze datele pentru estimarea lui "S".

  • 18.2.5. Obținerea unei densități ridicate, impune ca, compactarea să fie terminată înainte de a începe priza. Această condiție poate să conducă la necesitatea încorporării în amestec a unui întârzietor de priză, în special pe timp călduros. Folosirea unui întârzietor de priză este recomandat pentru a permite execuția corectă a rosturilor longitudinale.

  • 18.2.6. Marginile straturi lor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie să fie bine compactate, odată cu întregul strat din agregate naturale stabilizate.

Compactarea se va face astfe:

  • - compactorul (fără vibrații) va circula inițial cu circa 1/3 din lățimea sa pe acostament și 2/3 pe stratul din agregate naturale stabilizate;

  • - apoi compactorul (tot fără vibrații) va trece numai pe stratul stabilizat în așa fel încât să-1 împingă sub acostament, după care compactarea se continuă normal.

Dacă, compactarea acostamentelor se face înainte de aștcmcrca stratului din agregate naturale stabilizate, se vor lua măsuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe întreaga suprafață a drumului.

  • 18.3, Măsuri pentru condiții meteorologice nefavorabile

  • 18.3.1. Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, în mod excepțional, la temperaturi sub +5°C, dar numai peste 0°C și cu exercitarea unui control permanent și deosebit de exigent din partea Antreprenorului și a Inginerului.

  • 18.3.2. Este interzisă utilizarea agregatelor naturale înghețate.

  • 18.3.3. Este interzisă aștemerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu zăpadă sau cu pojghiță de gheață.

  • 18.3.4. Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, și se vor se evita distanțele mari dc transport și staționările pe traseu.

  • 18.3.5. După execuția stratului din agregate naturale stabilizate, suprafața acestuia se protejează imediat, prin acoperire cu prelată sau cu rogojini, astfel încât să se asigure deasupra stratului turnat un strat dc aer staționar, neventilat, de 3 ... 6 cm grosime, cu o temperatură la suprafață, de minimum +5°C, timp de 7 zile.

  • 18.3.6. La temperaturi mai mari de 35°C, suprafața stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment va fi protejată cu emulsie bituminoasă aplicată în două straturi succesive.

Art.19. Protejarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment

  • 19.1. Pentru evitarea evaporării apei, suprafața stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment, va fi protejată cel puțin șapte zile (timp în care nu se circulă pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5...3 cm grosime menținut în stare umedă sau cu o peliculă de protecție, care poate fi realizată cu:

  • - fluid de protecție P45, STAS 12013;

  • - Polisol, conform reglementărilor tehnice specifice în vigoare;

  • - emulsie bituminoasă cationică STAS 8877.

Pelicule de protecție se vor realiza imediat după terminarea compactării, pe stratul proaspăt și umed.

  • 19.2. Dacă stratul de bază al structurii rutiere urmează să se execute mai târziu, după protejarea stratului de fundație realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru a se asigura o legătură bună cu viitorul strat de bază, se va așterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblură sortul 16-25, urmată de o compactare ușoară cu compactor cu pneuri (care asigura o încastrare a criblurii în stratul de fundație), operațiune care trebuie făcută înainte de începerea prizei.

  • 19.3. Stratul de bază din agregate naturale stabilizate cu ciment, în cazul structurilor rutiere noi prevăzute cu îmbrăcăminți bituminoase și al reabilitărilor de drumuri, se protejează conform prevederilor din tabelul 10.

Tabel 10

Stratul unnătorsau îmbrăcămintea prevăzută

Structura rutieră nouă

Reabilitare drum

Fără ♦)

Tratament superficial dublu

Tratament superficial dublu

Strat bituminos ce se va executa după un interval mic de timp (15 zile)

Tratament de protecție cu emulsie bituminoasă

Tratament de protecție cu emulsie bituminoasă

Strat bituminos ce se va executa după un interval mai mare de timp

Tratament superficial simplu

Tratament superficial simplu sau dublu

*) La drumuri cu trafic ușor și foarte ușor și la reabilitări de drumuri

  • 19.4. Stratul de fundație din agregate naturale stabilizate cu ciment, în cazul structurilor rutiere rigide se va proteja conform prevederilor anterioare, execuția îmbrăcăminții din beton de ciment urmând să fie începută după o durată de minim 7 zile.

  • 19.5. Când stratul de fundație trebuie să suporte un trafic de șantier important, tratamentul de protecție cu emulsie bituminoasă nu este suficient și va trebui sa se aplice un tratament superficial, conform prevederilor din tabelul 10.

  • 19.6. Execuția stratului rutier superior poate fi începută numai după o perioadă de protecție de minim șapte zile de la execuția stratului stabilizat cu ciment, perioadă în care este interzis traficul pe acest strat.

  • 19.7. Stratul din balast stabilizat nu se va lăsa neprotejat pe timp de iarnă. Peste stratul de balast stabilizat se va așterne cel puțin primul strat al îmbrăcăminții structurii rutiere proiectate.


Art.20. Controlul calității amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment, puse în operă

Controlul calității amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse în operă, se va face în conformitate cu prevederile tabelului 11.

Tabel II

Determinarea, metoda de control și/sau caracteristicile ce se verifică

Frecvența minimă

Metoda de determinare confrm

Determinarea rezistenței la compresiune pe probe cilindrice la 7 zile

la 28 zile

3 probe cilindrice la 1500 mp

3 probe cilindrice la 1500 mp

STAS 10473/2

Prelevare de carote pentru determinarea rezistenței la compresiune

1 carotă la 2500 mp de strat

(la cererea comisiei de recepție sau a Beneficiarului)

Normativ V 54

Determinarea grosimii stratului

  • - la fiecare 200 ml, în timpul execuției

  • - pe carote extrase

-

Densitatea știutului rutier, pentru calculul gradului de compactare

minim două puncte la 1500 mp

STAS 10473/2

CAPITOLUL VI

CONDIȚII TEHNICE.                        (

REGULI ȘI METODE DE VERIFICARE                '

Art.21. Elemente geometrice

  • 21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevăzute în proiect. Abaterile limită la grosime sunt: -10 mm; + 20mm.

Verificarea grosimii stratului de fundație se efectuează prin măsurători directe, la marginile benzilor executate, la fiecare 200 m.

Grosimea stratului este media măsurătorilor obținute pe fiecare sector prezentat recepției.

  • 21.2. Lățimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevăzute în proiect.

Abaterile limită la lățime pot fi: ±2 cm.

Verificarea lățimii de execuție se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

  • 21.3. Panta transversală a stratului din material stabilizat este cea a îmbrăcămintei prevăzută în proiect.

Abaterile limită la pantă pot să difere cu ±0,4% față de valoarea pantei indicate în proiect și se măsoară la intervale de 25 m distanță.                                                              ,

  • 21.4. Declivitățile în profil longitudinal sunt conform proiectului.                             C

Abaterile limită față de cotele din proiect pot fi de ± 10 mm.

Art.22. Condiții de compactare

  • 22.1. Gradul de compactare al straturilor de bază și de fundație din agregate naturale stabilizate cu ciment, în funcție de clasa tehnică a drumului, trebuie să fie de:

  • - min.100% în cel puțin 95% din numărul punctelor de măsurare și min.98% în cel mult 5% din punctele măsurate la autostrăzi și/în toate punctele de măsurare pentru drumurile de clasa tehnică II și 111;

  • - min.98% în cel puțin 95% din numărul punctelor de măsurare și de min.95% în toate punctele de măsurare pentru drumurile de clasa tehnică IV, V, platforme, locuri de parcare, consolidări benzi de staționare, benzi de încadrare și acostamente.

  • 22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea în stare uscată maximă și umiditatea optimă de compactare) ale straturilor de bază și de fundație se determină prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 și sunt corespunzătoare domeniului umed al curbei Proctor.

HI

Art.23. Caracteristicile suprafeței stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment

Verificarea denivelărilor suprafeței sc efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:

  • a) In profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulație, toleranța admisă la denivelări fiind de ±10 mm.

  • b) In profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor prezentate în proiect, toleranța admisa la denivelări fiind de ± 9 mm.

CAPITOLUL VII RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.24. Recepția pe faza determinantă

Recepția pe faza determinantă stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții, aprobai cu HG 272/94 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996, arunci când toate lucrările prevăzute în documentație sunt complet terminate și toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile art.8, 14, 20, 21, 22, 23.

Comisia de recepție examinează lucrările și verifică îndeplinirea condițiilor de execuție și calitățile impuse de proiect și de caietul de sarcini, precum și constatările consemnate pe parcursul execuției de către organele de control.

în urma acestei recepții se încheie "Proces verbal de recepție pe fază" în registrul de lucrări ascunse, în care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de execuție a acestora și recomandări cu privire la modul de ținere sub observație a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri față de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art.25. Recepția preliminară, la terminarea lucrărilor

Recepția preliminară a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odată cu recepția preliminară a întregii lucrări de drum, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de recepție va examina lucrările față de prevederile documentației tehnice aprobate, față de documentația de control și procesele verbale de recepție pe faze, întocmit în timpul execuției lucrărilor.

Art.26. Recepția finală

Recepția finală a straturilor de fundație și de bază din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odată cu recepția finală a întregii lucrări de drum, după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia.

Recepția finală se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

ANEXĂ - DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr.43/1998

Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes național

Ordinul MT nr.45/1998

Norme tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor

Ordinul MT nr.46/1998

Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

Ordinul MT/MI nr.4t 1/1112/2000 publicat în MO 397/24.08.2000

Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996

Norme generale de protecția muncii

H.G. nr. 1051/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni lombare;

H.G. nr. 1048/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

H.G. nr. 1876/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

H.G. nr. 493/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;

H.G. nr. 971/2006

Hotărâre privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

H.G. nr. 1091/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă:

H.G. nr. 1028/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

H.G. nr. 1146/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

H.G. nr. 1218/2006

Hotărâre privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în munca pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenți lor chimici;

H.G. nr. 1136/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;

H.G. nr. 1092/2006

Hotărâre privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă;

H.G. nr. 1093/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

NSPM nr.79/1998

Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor

Ordin MI nr.775/I998

Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr.l 16/1999

Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de ântrețmcre, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor

REGLEMENTĂRI TEHNICE

C 54

Instrucțiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul caretelor

STANDARDE

SREN 196-1

Metode de încercări ale cimenturilor.

Partea 1: Determinarea rezistențelor mecanice

SR EN 196-3 +

Metode de încercări ale cimenturilor.

SR EN 196-3/AC

Partea 3: Determinarea timpului de priză și a stabilității

SR EN 196-6

Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineții.

SR662

Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiții tehnice de calitate

SR 667

Agregate naturale și piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiții tehnice de calitate.

STAS 730

Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate și drumuri. Metode de încercare

STAS 1913/1

Teren de fundare. Determinarea umidității

STAS 1913/13

Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. încercarea Proctor

STAS 1913/15

Teren de fundare. Determinarea greutății volumice pe teren

STAS 4606

Agregate naturale grele pentru mortare și betoane cu lianți minerali. Metode de încercare

STAS 10473/1

Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământ stabilizate cu ciment. Condiții tehnice generale de calitate

STAS 10473/2

Lucrări de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pământuri, stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare și încercare.

CAIET DE SARCINI - STRATURI DE B


MIXTURI ASFALTICE CILINDR/

EXECUTATE LA CALD

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI


Art.l. Obiect și domeniu de aplicare                            1

  • 1.1. Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile tehnice privind execuția și recepția straturilor de bază din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate narurale și bitum neparafinos și cuprinde condițiile tehnice de calitate prevăzute în SR 7970, care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă și controlul calității materialelor și al straturilor executate.

  • 1.2. Caietul de sarcini se aplică la construcția, modernizarea și reabilitarea drumurilor publice și a străzilor precum și la construcția drumurilor de exploatare.

  • 1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică straturilor de bază executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice

  • 2.1. Straturile de bază din prezentul caiet de sarcini sunt prevăzute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald în centrale și puse în operă mecanizat.

  • 2.2. Mixturile asfaltice pentru stratul de baza sunt de următoarele tipuri:

  • - tip AB1, cu agregate mijlocii (22% ... 47% granule cu dimensiunea peste 4 mm);

  • - tip AB2, cu agregate mari (37% ... 66% granule cu dimensiunea peste 4 mm).

  • 2.3. Alegerea tipului de mixtură se face de către proiectant.

  • 2.4. Stratul de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplică pe un strat suport care trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de STAS 6400.

CAPITOLUL II

NATURA, CALITATEA ȘI PREPARAREA

MATERIALELOR

Art.3. Agregate

3.1. Pentru stratul de bază din mixturi asfaltice se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate și prelucrate care trebuie să îndeplinească, condițiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor după cum urmează:


  • - nisip natural sort 0-4, conform SR 662;

  • - mărgăritar sort 4-8, conform SR 662;

  • - pietriș sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16,16-25, conform SR 662;

  • - nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667;

  • - savură sort 0-8 conform SR 667;

  • - criblură sort 4-8,8-16 sau 16-25 conform SR 667;

  • - filer de calcar confonn STAS 539.

Toate agregatele folosite în mixturile asfaltice trebuie să fie spălate în totalitate înainte de a fi folosite în amestec.

Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereți despărțitori,, pentru evitarea impurificării lor.

  • 3.2. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale și filer și conținutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 și AB2 sunt conform tabelului 1.

//<

Tabel 1

Nr. crt.

CARACTERISTICI

MIXTURI ASFALTICE TIP

AB1

AB2

1

Granulozitatea agregatelor cuprinse în limitele din:

Fig. 1

Fig. 2

2

Conținut de agregate cu dimensiunea peste 4 mm

% din masă

22 ... 47 (30 ...55)

36 ...66

(50...75)

3

Conținut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste 25 mm (31,5 mm)

% din masă

max. 10

max. 10

4

Conținut în părți fine sub 0,1 mm

% din masă

4 ... 14 (4 ...12)

3 ... 11

(2 ...10)

5

Conținut minim de filer, % din masă

7

4

6

Conținut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului: (cu precizările din tabelul 2)

% din masă

[

Nu se folosește

100 - criblură

H

35 - criblură, 65 pietriș concasat

111

100 - pietriș concasat

IV-V

100 - pietriș sortat

Tabel 2             '

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

AGREGATE NATURALE UTILIZATE

I

(Autostrăzi)

I

  • - Criblură sort 4-8, 8-16, 16-25

  • - Nisip de concasare sort 0-4

  • - Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7) raaport 1:1 cu nisipul de concasare

  • - Filer

11

II

  • - Criblură miri. 36% (recomandabil 16-25 sau 8-16 și 16-25)

  • - Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4

  • - Pietriș sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de râu

  • - Nisip natural sort 0-4

  • - Filer

III

III

  • - Pietriș concasat sort 0-4 sau 8-25

  • - Nisip natural sort 0-4

  • - Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1 1 cu nisipul natural sort 0-4

  • - Filer

IV-V

IV

  • - Pietriș sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 și 8-25

  • - Nisip sort 0-4

  • - Filer

Art.4. Filer                                                                                     /’■

Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie să corespundă prevederilor STAS 539 și sT îndeplinească următoarele condiții:

  • - finețea (conținutul în părți fine 0,1 mm) min. 80%

  • - umiditatea                            max. 2%

Observație: în condiții justificate tehnic și economic se poate înlocui parțial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai împreună cu filerul de calcar; conținutul de filer din var stins poate fi max. 2%.

Filerul se va depozita în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică.

Nu se admise folosirea filerului aglomerat.

Art.5. Lianți

Pentru realizarea îmbrăcăminților asfaltice și straturilor de bază din mixturi asfaltice se folosesc următoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754:

  • - bitum tip D 60/80 pentru zona climatică caldă;

  • - bitum tip D 80/100 pentru zona climatică rece.

Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3.


Condițiile de admisibilitate care trebuie să le îndeplinească bitumul neparafinos sunt cele prevăzute în SR 754 și în Normativul AND 537.

în cazul în care adezivitatea bitumului determinată în cadrul testelor preliminare, în funcție de calitatea bitumului și de natura agregatelor, se situează sub valoarea minimă admisă, se va stabili utilitatea aditivării bitumului.

Bitumul se depozitează în rezervoare metalice, prevăzute cu sistem de încălzire, sistem de înregistrare a temperaturilor (pentru ulei și bitum), gură de aerisire, pompe de reciclare.

Art.6. Controlul calității materialelor înainte de anrobare

Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru stratul de bază se verifică în conformitate cu prescripțiile din standardele respective și condițiile arătate la art.3, 4 și 5 din prezentul caiet de sarcini.

Verificările și determinările se execută de laboratorul de șantier conform SR 7970 pct. 4.1.2. și constau în următoarele:

  • a. Bitum

  • - penetrația la 25°C STAS 42 și SR 754:

  • - punctul de înmuiere prin metoda inel și bilă STAS 60 și SR 754;

  • - ductilitatea la 25°C, SR 61 (la drumuri de clasa tehnică I și II și pentru străzi de categorie tehnică I și II).

  • b. Criblură

  • - natura mineralogică (examinare vizuală), STAS 6200/4;

  • - granulozitatea, STAS 730;

  • - forma granulelor, STAS 730;

  • - determinarea conținutului de părți fine sub 0,1 STAS 730;

  • - conținutul de argilă, SR 667.

  • c. Pietriș

  • - natura mineralogică (examinare vizuală), STAS 4606;

  • - granulozitatea STAS 4606;

  • - forma granulelor STA8 4606, STAS 730;

  • - parte levigabilă STAS 4606;

  • - conținut de fracțiuni sub 0,63 mm, STAS 730.

  • d. Nisip natural

  • - granulozitatea STAS 4606;

  • - conținut de corpuri străine, STAS 4606;

  • - echivalent de nisip STAS 730.

Nisip de concasaj

  • - granulozitatea, STAS 730;

  • - conținut de corpuri străine- STAS 4606;

  • - coeficient dc activitate STAS 730.

  • e. Filer

  • - umiditate STAS 539;

  • - finețea STAS 539,

CAPITOLUL III

MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

Art. 7. Compoziția mixturilor

  • 7.1. Compoziția mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de bază, se stabilește pe ba^J unui studiu preliminar aprofundat ținându-se seama de respectarea condițiilor precizate în prescripțiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul îl face Antreprenorul în cadrul laboratorului său dacă este autorizat sau îl comandă la un alt laborator autorizat.

  • 7.2. Formula de compoziție, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, susținută de studiile și încercările efectuate, împreună cu rezultatele obținute, se supune aprobării Beneficiarului,

Aceste studii comportă cel puțin următoarele încercări:

-încercarea Marshall (stabilitatea la 60°C; indicele de curgere-fluaj la 60°C, densitatea aparentă, absorbția de apă), pentru cinci conținuturi de liant repartizate de o parte și de alta a conținutului de liant prestabilit. La confecționarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de bază numărul de lovituri vor fi de 50 lovituri;

-determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristici lor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22°C și 50°C, reducerea rezistenței la compresiune după 28 de zile de imersiune în apă pentru aceleași conținuturi de liant). După verificarea caracteristicilor obținute pentru compoziția propusă, Beneficiarul, dacă nu are obiecțiuni sau eventuale propuneri de modificare, acceptă formula propusă de Antreprenor.

  • 7.3. Toate dozajele privind agregatele și filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite în funcție de~ greutatea totală a materialului gr anular în stare uscată, inclusiv părțile fine; dozajul de bitum stabilește la masa totală a mixturii.

  • 7.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total și granulozitatea agregatelor naturale, care trebuie să fie asigurate pentru fiecare tip de mixtură asfaltică, sunt date în tabelul 1.

  • 7.5. Conținutul optim de liant se stabilește prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 și 3 și trebuie să se încadreze între limitele arătate în tabelul 4.

Tabel 4

Conținutul de liant

Mixturi asfaltice

TipABl

Tip AB2

- la mixturi cu agregate neconcasate, % din masa mixturii

3,5 ... 5,0

3,3 ...4,8

- la mixturi cu agregate concasate % din masa mixturii

3,6... 5,4

3,4... 5,0

Art.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

  • 8.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă tip Marshall și pe cuburi confecționate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea

compozițiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la așternerea pe parcursul execuției, precum și din straturile îmbrăcăminții gata executate.

  • 8.2. în lipsa unor dispoziții ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico -mecanice ale mixturilor asfaltice (trebuie să îndeplinească în timpul studiului de laborator și în timpul controalelor de fabricație, condițiile arătate în tabelul 5.

Tabel 5

CARACTERISTICI

BITUM TIP

Tipul mixturii asfaltice

TipABl

Tip AB2

Clasa tehnică a categoria teh

drumului și/sau nică a străzii

I, II si III

IVșiV

I, II și III

IV și V

A. CARACTERISTICI DIN ÎNCERCAREA MARSHALL

Stabilitatea la 60°C, kN, min.

D 60/80

5,0

4,5

5,5

5,0

D 80/100

4,5

4,0

5,0

4.5

Indicele de curgere, mm

D 60/80

1,5-4,0

1.5-4,5

1,5-3,5

1,5-4,0

D 80/100

1,5-4,5

1,5-4,5

1,5 -4,0

1,5-4,5

Absorbție de apă, % voi.

--

2.

.8

2 .

. 8

Densitatea aparentă, kg/mc, min.

D 60/80 D 80/100

2200

2200

B. CARACTERISTICI DIN ÎNCERCAREA PE CUBURI

Rezistența la compresiune la 22°C, N/mm2, min

D 60/80 D 80/100

2.5

2,5

Reducerea rezistenței la compresiune la 22°C, după 28 zile de păstrare în apă, % max.

D 60/80 D 80/100

30

30

Absorbție de apă. % voi.

D 60/80

D 80/100

2 ..

. 10

2 ..

. 10

Densitatea aparentă, kg/mc, min.

D 60/80 D 80/100

2150

2150

  • 8.3. Bitumul conținut de mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuției lucrărilor de la malaxor sau de la aștemere trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu max. 9°C mai mare decât bitumul inițial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective.

Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizările dinSR 7970, pct. 2.4.3.2.

Art.9. Instalația de preparare a mixturilor asfaltice

  • 9.1. Mixturile asfaltice se prepară în instalații speciale, de regulă în flux discontinuu, prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare și dozare gravimetrică a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului și filerului precum și de malaxare forțată a componenților.

  • 9.2. în cazul instalațiilor în flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare și cântărire a agregatelor naturale calde dozarea agregatelor naturale se realizează, în acest caz, inițial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extracție cu viteze variabile etalonat sau cu câte un dozator gravimetric pe fiecare bandă de extracție din buncăr și apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscătorului. De asemenea, în cazul instalații lor în flux continuu, corecția de umiditate, respectiv corelarea cantității de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător - malaxor se face automat, pe computer.

  • 9.3. Indiferent de tipul instalației, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare și afișare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale și a mixturii asfaltice și să asigure o precizie a dozării de +3% pentru agregatele naturale și de +2% pentru bitum și fîler. Toleranța admisă la temperatura bitumului este +3°C.

în cazul dozării volumetrice a bitumului se va ține seama de faptul că densitatea acestuia variază cu temperatura, astfel încât la 150°C... 170°C, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09... 1,1)

  • 9.4. Dacă, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalației se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui să le înlocuiască, să efectueze din nou reglajul, după care să supună din nou aprobării Beneficiarului autorizația de punere în exploatare.

  • 9.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea instalației și/sau a personalului care o deservește, în tot timpul cât durează operațiunile pentru obținerea autorizației de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de refuz.

  • 9.6. Instalația de prepararea mixturilor asfaltice trebuie să dispună de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minimă egală cu consumul mediu zilnic și care să dispună, fiecare, de o jojă etalonată în prealabil și de un dispozitiv capabil să încălzească liantul până la temperatura necesară, evitând orice supraîncălzire (cât de mică).

  • 9.7. Instalația de preparare a mixturilor trebuie să fie echipată cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dacă, cuva malaxorului nu este închisă, ea trebuie să fie prevăzută cu o capotă pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie.

Instalația trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului înainte de terminarea duratei de ma lax are.

Durata de malaxare va fi în funcție de tipul de instalației de preparare și tipul de mixturi și se va stabili în cadrul operațiunii de reglare a stației de asfalt, înaintea începerii fabricației.

Art.10. Autorizarea stației de asfalt

înaintea începerii execuției, Antreprenorul trebuie să supună acceptării Beneficiarului lucrării, stația de asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor.

Beneficiarul va verifica atestarea stației de asfalt și va autoriza punerea ei în funcțiune după va constata că debitele fiecărui constituent permit obținerea amestecului prescris, în limitele tolcranțtr lor admise, că dispozitivele de măsurare a temperaturilor sunt etalonate și că malaxorul funcționează corespunzător, fără pierderi de materiale.

O altă condiție pentru autorizarea stației de asfalt o constituie și existența tuturor dotări lor și amenajărilor la stație, a depozitelor la stație și a celor intermediare, a căilor de acces la depozite și la instalația de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existența pereților despărțitori între sorturile de agregate, suprafețe suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii și îndepărtării apelor, etc.).

Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficiențe, acestea se vor completa sau se vor reface înainte de acceptarea Beneficiarului.

Art.ll. Fabricarea mixturilor asfaltice

  • 11.1. Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice constă în următoarele operații:

- reglarea predozatoarelor instalației privind debitele pentru agregate, liant și filer, prin încercări, astfel încât: curba granulo metrică a amestecului de agregate naturale inclusiv fi Ierul, să corespundă celei prescrise, în limitele de toleranță din tabelul 6 și abaterea pentru conținutul de bitum (față de dozajul stabilit prin rețeta aprobată) exprimată în procente de masă să fie 4 +0,3%;

TABEL 6

Nr. crt

Elemente componente ale mixturii

Abateri admise față de dozajul prescris, %

1

Fracțiunile de agregate naturale:

25 ...31,5

+5

16...25

t-5

8 ... 16

+5

4...8 (3,15...8)

+5

1 ...4 (0,63 ...3,15)

+4

0,20... 0,63

+3

0,1 ...0,2 (0,09...0,20)

+2

0 ... 0,1 ( 0 ...0,09) filer și pref.

+ 1,5

2

Conținut de agregate concasate

+10

  • - introducerea agregatelor naturale în uscător (sau uscător-malaxor) unde are loc uscarea și încălzirea acestora; se vor lua măsuri pentru evitarea încălzirii agregatelor la o temperatură care poate să conducă la arderea liantului;

  • - resortarea agregatelor naturale și dozarea gravimetrică pe șarturi (în cazul instalațiilor în flux discontinuu);

  • - introducerea agregatelor naturale calde în malaxor, unde se amestecă cu fi Ierul rece, dozat separat;

  • - încălzirea bitumului, dozarea acestuia și introducerea în malaxor sau în uscător-malaxor;

  • - amestecarea componenților mixturii și evacuarea acesteia în buncărul de stocare; în cazul încărcării acesteia, direct, în mijloacele de transport, la ieșirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate și trebuie luate măsuri în vederea limitării la maximum a segregării mixturii asfaltice.

Durata de malaxare, în funcție de tipul instalației, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete și uniforme a agregatelor naturale și a filerului cu liantul bitumos.

  • 11.2. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, funcție de tipul de bitum, trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 7.

    Tabel 7

    Materiale și faza de execuție

    Temperatura în UC, funcție de tipul bitumului *

    D 60/80

    D 80/100

    - agregate naturale la ieșire din uscător

    170 ... 190

    165 ... 185

    * bitum la intrare în malaxor

    155 ... 165

    150 ... 160

    - mixtură asfaltică

    . la ieșire din malaxor

    165 ... 175

    160 ... 170

    . la aștemere

    min. 155

    min. 150

    . la începutul compactării

    min. 150

    min. 145

    . la sfârșitul compactării

    min. 110

    nun. 105


NOTĂ: * Măsurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13

In cazul utilizării bitumului aditivat, se aplică același regim termic.

Temperaturile situate la partea superioară a intervalelor se aplică în cazul execuției lucrărilor în zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minimă admisă (10°C.,. 15°C).

Temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor trebuie reglată în intervalul prescris, astfel încât, în condițiile concrete de transport (distanța și mijloace de transport) și condiții climatice concrete, să fie asigurate temperaturile de aștemere și compactare, conform tabelului 7,

Se interzice încălzirea agregatelor naturale și a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea liantului în procesul tehnologic.

Trebuie evitată încălzirea prerelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiași cantități de bitum de mai multe ori.

In cazul în care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, se determină penetrația și ductilitatea la 25 °C a acestuia, iar în cazul unor rezultate ne corespunzătoare se renunță la utilizarea bitumului respectiv.

Art.12. Controlul fabricației

  • 12.1. Mixtulile asfaltice produse în instalația de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse încercărilor preliminare de informare și controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare și de punere în operă a mixturilor, a căror frecvență, în cazul lipsei de dispozițiuni ale prevederilor caietului de prescripții speciale, este cea indicată în tabelul 8.


Tabel 8

Nr. cri.

Natura controlului sau a încercării

Categoria controlului*

Verificări conform pct.

Frecvența controlului

A

B

1

Studiul compoziției

X

pentru fiecare tip de produs

2

Controlul reglajului instalației de preparare inclusiv stabilirea duratei de malaxare

X

X

20.2.1

la începutul fiecărei zile de lucru și înaintea începerii fabricației fiecărui tip de produs

3

Controlul regimului termic de preparare a mixturilor asfaltice

X

20.2.2

permanent

4

Verificarea respectării compoziției mixturii asfaltice prestabilită

X

20.2.4

zilnic

5

Verificarea calității mixturii asfaltice

X

20.2.5

unul la fiecare 400 to mixtură, dar cel puțin una pe zi

♦) A - încercări preliminare de informare; B - controlul de calitate în timpul execuției

  • 12,2. Prevederile indicate din tebelul 8 nu exclud obligativitatea dotării instalației de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.

    CAPITOLUL IV EXECUȚIA STRATURILOR DE BAZĂ


Art.13, Punerea în operă

Punerea în operă a mixturilor asfaltice pentru strat de bază se execută numai în anotimpul călduros, în perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10°C, în condițiile unui timp uscat. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie și se reiau numai după uscarea stratului suport.

Art.14. Transportul mixturilor asfaltice

  • 14.1. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, cu benele curățate și uscate, urmărindu-se ca pierderile de temperatură a mixturii asfaltice pe tot timpul transportului, să fie minime. La distanțe de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme răcoroasă (+IO°C.. ,+15°C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorinf^ păcură, etc.) este interzisă.

  • 14.2. Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de funcționare a stației de prepararea mixturii asfaltice și de execuția stratului bituminos, astfel încât să fie eliminate întreruperile procesului de punere în operă.

Art,15, Pregătirea stratului suport

  • 15.1. înainte de aștemerea mixturii asfaltice, se execută toate lucrările dc remediere a stratului suport și/sau reprofilează dacă este cazul, apoi acesta se curăță și se amorsează. în acest scop se procedează în felul următor:

    se verifică cotele stratului suport care trebuie să corespundă proiectului de execuție;


  • - se aduce stratul suport la cotele prevăzute în proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică (dacă profilul transversal este necorespunzător sau dacă denivelările în profil longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare;

  • - se remediază toate defecțiunile existente, conform reglementărilor tehnice în vigoare și se rezolvă problemele privind drenarea apelor;

  • - se curăță temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor și prin^

măturarea mecanică a părții carosabile;                                                         L

  • - se amorsează stratul suport și rosturile de lucru cu emulsie bituminoasă. Amorsarea stratului suport se realizează mecanizat cu autorăspânditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformității și a dozajelor prescrise. în funcție de natura stratului sUport, cantitatea de emulsie răspândită pentru amorsare trebuie să asigure un dozaj de (0,3 ... 0,5) kg bitum rezidual pe metru pătrat, răspândit în film continuu.

  • 15.2. Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de așa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea aștemerii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.

  • 15.3. Suprafața stratului suport pe care se aplică stratul de bază trebuie să fie uscată.

  • 15.4. Amorsarea se face în fața finisorului la o distanță maximală 100 m.

Art.16. Aștemerea

  • 16.1. Aștemerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregătit conform art.15, se efectuează numai mecanizat, cu repartizata are finisoare prevăzute cu palpator și sistem de nivelare automat care să asigure precompactarea mixturii. Numai în cazul lucrărilor executare în spații înguste (de exemplu în zona casetelor) aștemerea mixturii se poate face manual.

  • 16.2. în funcție de grosimea prescrisă și de utilajele folosite, aștemerea mixturii se poate face într-unul sau mai multe straturi, cu următoarele precizări:


  • a) grosimea minimă a fiecărui strat așternut trebuie să fie:

  • - 5,0 cm la mixturi tip AB1

  • - 6,0 cm la mixturi tip AB2

  • b) grosimea maximă a fiecărui strat așternut depinde de modul de punere în operă și nu trebuie să depășească:

  • - 12,0 cm în cazul aștemerii mecanizate;

  • - 6,0 cm în cazul aștemerii manuale.

Grosimea maximă a mixturii, răspândită printr-o singură trecere, este cea indicată în caietul de sarcini speciale sau de Beneficiar, la propunerea Antreprenorului.

Viteza de aștemere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadenței de sosire a mixturilor de la stație și cât se poate de constantă ca să se evite total opririle procesului de punere în operă.

Antreprenorul trebuie să dispună, la locul de punere în operă, de un lucrător calificat, pentru a corija imediat după aștemere și înainte de orice compactare denivelările flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspăt depus, cu grijă, în fața lopeții.

In buncărul utilajului de aștemere trebuie să existe în permanență, suficientă mixtură, pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.

  • 16.3. Mixtura asfaltică trebuie așternută în mod uniform și continuu, pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.

în cazul întreruperilor accidentale și la rosturile de lucru longitudinale și/sau transversale, care separă mixturile asfaltice răspândite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legături continui între suprafețele vechi și cele noi, trebuie să fie executate următoarele operații:

  • - decuparea marginii benzii vechi pe o lățime de cea. 50 cm, pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală;

  • - amorsarea cu emulsie biruminoasă a suprafeței proaspăt creată prin decupare;

  • - la aștemerea mixturii asfaltice pentru banda adiacentă (alăturată) se va depăși rostul cu 5 ... 10 cm de mixtură repartizată; acest surplus de material se împinge apoi, cu o racletă, peste mixtura proaspăt așternută, înainte de compactare.

  • 16.4. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aștemere și compactare, în funcție de tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 7.

Art.17. Compactarea

  • 17.1. Compactarea mixturilor asfaltice se efectuează aplicând tehnologii corespunzătoare care să asigure pentru fiecare strat și tip de mixtură, caracteristicile tehnice și gradul de compactare prevăzute în tabelul 9.

Tabel 9

Nr. Crt.

Caracteristici

Tipul mixturii

AB1

AB2

1

Densitatea aparentă, kg/mc, min.

2150

2150

2

Absorbția de apă, % voi.

2 ... 10

2... 10

3

Grad de compactare, % min.

96

96

  • 17.2. Operațiunea de compactare se realizează cu compactoare cu pneuri și/sau compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare.

  • 17.3. în lipsa unor dispozițiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obținerea gradului de compactare prevăzut (min. 96%), la începerea lucrărilor se determină pe un sector experimental, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcție de performanțele acestora, de tipul mixturii și de grosimea stratului.

Lucrările experimentale se fac înainte de începerea aștemerii stmtului pentru lucrarea respectivă, utilizând mixtura asfaltică preparată în condiții similare cu cele pentru producția curentă.

încercările de etalonare a atelierului de compactare și de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului, Beneficiarul putând cere intervenția unui laborator agreat care să efectueze în acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, încercările de compactare pe care le va considera necesare.

Urmare acestor încercări, Antreprenorul propune Beneficiarului aprobarea pentru:

- sarcina fiecărui utilaj;

  • - planul de mers al fiecărui utilaj, pentru a asigura un număr de treceri pe cât posibil constant, în fiecare punct al stratului;

  • - viteza de mers a fiecărui utilaj;

  • - presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putând fi între 3 și 9 bari;

  • - temperatura de aștemere, fără ca aceasta să fie inferioară celei prevăzute în tabelul 7.

  • 17.4. Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut, se considera că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat în tabelul 10.

Tabel 10

Specificații

Atelier de compactare compus din:

2 utilaje de compactare

Un utilaj de compactare

Compactor cu pneuri, de lâOkN

Compactor cu roiuri netede de 120 kN

Compactor cu roluri netede de 120 kN

Nr. de treceri, niin.

12

4

14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu șorțuri de protecție.

Numărul atelierelor de compactare se va stabili în funcție de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, în tandem, etc.) și de numărul punctelor de aștemere concomitentă, câte un atelier pentru fiecare punct de aștemere-compactare.

  • 17.5. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată.                                    '+1

Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.

Compactoarele trebuie să lucreze fără șocuri și cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului.

  • 17.6. Locurile inaccesibile compactoarelor, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor dc scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

  • 17.7. Suprafața stratului se controlează în permanență, micile denivelări care apar corectându-se pe toată lățimea, după prima trecere a compactorului.

  • 17.8. La execuția lucrărilor în mai multe straturi succesive, aștemerea și compactarea se efectuează separat pentru fiecare strat în parte. în acest caz rosturile de lucru transversale și longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmărește asigurarea unei acroșări perfecte între straturi, stratul superior aplicându-se la cel mult 24 h de la data execuției primului strat, a cărui suprafață trebuie să fie uscată și curată. In cazul în care cel dc-al doilea strat nu poate fi așternut în termen de 24 h, aderența se asigură printr-o curățire temeinică a primului strat și amorsare, conform 15.1.

Art.18. Suprafațarea stratului de bază

  • 18.1. Uniformitatea suprafeței stratului de bază se va verifica, în profil longitudinal (în axul drumului sau în axul fiecărei benzi când aștemerea se face pe benzi separate) și în profil transversal (în dreptul fiecărei secțiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m și pană sau cu alte dispozitive adecvate omologate.

Verificarea va fi efectuată și în oricare alte locuri indicate de Inginer.

  • 18.2. Denivelările admisibile în profil longitudinal măsurate cu dreptarul de 3m sunt de maximum 10 mm.

  • 18.3. Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri și de +2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

Art.19. Protejarea stratului de bază

Se recomandă ca îmbrăcămintea bnuminoasă să se aplice imediat după execuția stratului de bază, în același sezon de lucru. în cazul în care această condiție nu poate fi îndeplinită și stratul de bază este dat în circulație înainte de execuția îmbrăcăminții bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament biruminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subțiri la rece cu emulsie bituminoasă, conform procedeelor reglementate tehnic.

io

Alegerea soluției de protejare se face de către proiectant la întocmirea proiectului de execuție, de comun acord cu Beneficiarul și Antreprenorul lucrării.

Art.20. Controlul punerii în operă

Controlul calității lucrărilor de execuție a stratului de bază din mixturi asfaltice se efectuează pe faze.

  • 20.1. Controlul calității materialelor - se face conform art.6.

  • 20.2. Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operații:

  • 20.2.1. Controlul reglajului instalației de preparare a mixturii asfaltice:

  • - funcționarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru;

  • - funcționarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic,

  • 20.2.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:

  • - temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;

  • - temperatura agregatelor naturale uscate și încălzite la ieșirea din uscător: permanent;

  • - temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor: permanent.

  • 20.2.3. Controlul procesului tehnologic de execuție a stratului bituminos:

  • - pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;

  • - temperatura mixturii asfaltice la așternere și compactare: cel puțin de două ori pe zi;

  • - modul de execuție a rosturilor: zilnic

  • - tehnologia de compactare (atelier de compactare număr de treceri): zilnic și constă în:

  • a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrării, care trebuie să vegheze în permanență la:

  • •  cadența execuției să fie cea reținută la încercări;

  • •  utilajele prescrise pentru atelierul de compactare să fie efectiv pe șantier și în funcțiune continuă și regulată;

  • •  elementele definite practic în timpul încercărilor (sarcina fiecărui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea în pneuri, distanța maximă de depărtare între finisor și primul compactor cu pneuri) să fie respectate cu strictețe.

în cazul unui autocontrol insuficient, Beneficiarul lucrării va putea opri lucrările pe șantier până când Antreprenorul va lua măsurile necesare de remediere.

  • b. controlul ocazional al Beneficiarului, care va putea să solicite încercări pentru a se asigura că nu există abateri semnificative a rezultatelor obținute, fie inopinat, fie ca urmare a constatărilor făcute în cadrul verificărilor de autocontrol.

în cazul când un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densității de referință prescrisă, obținută în timpul experimentării, Beneficiarul va putea, impune noi încercări de compactare, anulând modalitățile de compactare aprobate inițial.

Dacă aceste încercări noi nu permit atingerea densității de referință prescrisă, Beneficiarul va dispune alte măsuri.

  • 20.2.4. Verificarea respectării compoziției mixturii asfaltice prestabilită, prin analize de laborator efectuate de laboratorul de șantier al Antreprenorului:

  • - granulozitatea amestecului de agregate naturale și filer la ieșirea din malaxor, înainte de adăugarea Hatului (aceasta trebuie să se încadreze în limitele de toleranță admise, indicate în tabelul 6, față de rețeta prescrisă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;

  • - conținutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 și 2: la începutul fiecărei zile de lucru;

  • - compoziția mixturii asfaltice (compoziția granulometrică și conținutul de bitum) prin extracții, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor și așternere: zilnic,

I&6
  • 20.2.5. Verificarea calității mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtură asfaltică:

1 probă/400 tone mixtură fabricată, dar cel puțin una pe zi, care va determina:

  • - compoziția mixturii asfaltice, care trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 1, 2 și 4 și să corespundă dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate în tabelul 6;

  • - punctul de înmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltică; conform prevederilor de la punctul 8.3;

  • - caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall și epruvete cubice, care trebuie să corespundă cu cele indicate în tabelul 5.

  • 20.2.6. Frecvența controalelor

în lipsa unor dispoziții ale caietului de sarcini speciale, frecvența controalelor de execuție vor fi cele indicate în tabelul 11.

Tabel 11

Faza de execuție

Natura controlului sau a încercării

Categoria de control

Frecvența controlului

A

B

c

în timpul execuției

Temperatura de aștemere

X

permanent

Etalonarea atelierului de compactare

X

la începutul execuției lucrărilor când la un control ocazional se constată o compactare neconformă

Controlul ocazional de compactare prin carote

X

X

o carotâ la fiecare 250 ml de bandă

La straturile executate

Reglajul de suprafață: controlul cantității medii așternute

X

X

zilnic și la sfârșitul lucrărilor de șantier

Reglarea nivelmentului

X

în fiecare punct indicat de Inginer

Controlul denivelărilor

X

în fiecare punct indicat de Inginer



CAPITOLUL V

CONDIȚII TEHNICE DE CALITATE

ALE STRATULUI EXECUTAT

Art.21. Controlul calității stratului bituminos

  • 21.1. Verificarea calității mixturilor asfaltice și a gradului de compactare, se efectuează prin metode nedistructive (determinarea densității aparente a stratului după compactare cu gama densimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placă de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 mp de suprafață executată).

Carotele se prelevează în prezența delegatului Antreprenorului și al Beneficiarului, aproximativ 1 m de la marginea stratului, încheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele să reprezinte cât mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate și izolate, cu defecțiuni vizibile stabilite de Inginer sau de comisia de recepție se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mențiune specială.

  • 21.2. Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare și prin încercări de laborator pe carotele prelevate conform 21.1.

Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii compactate din strat și densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall preparate în laborator din mixtura respectivă.

încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densității aparente și a absorbției de apă, pe plăcuțe (100 x 100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obținute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 9,

  • 21.3. încercările se efectuează conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de către laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat și constau în:

  • - măsurarea grosimii stratului:

  • - determinarea densității aparente, a absorbției de apă și a gradului de compactare;

IQ4
  • - determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compoziție, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras).

Art.22. Elemente geometrice și abateri limită

  • 22.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului și a uniformității suprafeței, se face conform STAS 6400 și SR 174-2 (pCI. 3.4.) și constă în:

  • - verificarea îndeplinirii condițiilor de calitate pentru stratul suport și fundație, conform prevederilor STAS 6400;

  • - verificarea grosimii stratului de bază, în funcție de datele înscrise în buletinele de analiză întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepție, prin maximum două sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea stratului de bază;

  • - verificarea profilului transversal: se face cu echipamente adecvate, omologate;

  • - verificarea cotelor profilului longitudinal; se face în axă pentru drumuri și în axă și la rigole pentru străzi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime.

  • 22.2. Abateri limită la elementele geometrice

  • 22.2.1. Abaterile limită locale admise în minus față de grosimea prevăzută în profilului transversal tip al proiectului pentru fiecare strat în parte, pot fi de max. 10%. Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiția respectării prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafeței și gradul de compactare.

  • 22.2.2. Abaterile limită locale admise la lățimea stratului față de cea prevăzută în proiect pot fi cuprinse în intervalul +50 mm pentru lățimea căii de rulare și de +25 mm pentru lățimea benzii de staționare la autostrăzi.

  • 22.2.3. Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri și de +2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

  • 22.2.4. Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu condiția respectării pasului de proiectare adoptat.

  • 22.2.5. Denivelările admisibile în profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m.

  • 22.3. Atunci când caietul de prescripții speciale prevede o reglare a nivelmentului în raport cu repere independente de calea rutieră, verificarea cotelor este făcută în contradictoriu, pe suprafețe corespunzătoare a fiecărei zi de lucru, în ax și la margine (între 0,2 și 0,3 m de la marginea stratului) ca și în fiecare dintre profilcle transversale ale proiectului și eventual în toate celelalte puncte fixate de Inginer.

Toleranța pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise este de +2.5%.

Daca toleranțele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerată convenabilă.

CAPITOLUL VI RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.23. Recepția pe faze determinante

Recepția pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de bază, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calității in construcții aprobat cu HG 272/94 și conform Procedurii privind controlul stratului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor, volumul 4 din 1996.

Art.24. Recepția preliminară (la terminarea lucrărilor)

Recepția preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de recepție examinează lucrările executate față de documentația tehnică aprobată și de documentația dc control întocmită în timpul execuției.

Verificarea uniformității suprafeței de rulare se face conform art.18.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa dmmului pe minimum 10% din lungimea traseului.

La străzi cota în axă se verifică în proporție de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toată lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivităților.

Verificarea grosimii se face ca la art.20 și pe probe ce se iau pentru verificarea calității îmbrăcăminții.

Evidența tuturor verificărilor în timpul execuției lucrărilor face parte din documentația de control a recepției preliminare.

Art.25. Recepția finală

Recepția finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, după expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.

ANEXĂ - DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr.43/1998

Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes național

Ordinul MTnr.45/1998

Norme tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor

Ordinul MTnr.46/1998

Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

Ordinul MT/MI nr.411/1112/2000 publicat în MO

Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.

397/24.08.2000

Legea nr. 319/2006

Legea securității și sănătății în muncă;

H.G. nr. 1051/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni lombare;

H.G. nr. 1048/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

H.G. nr. 1876/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

H.G. nr. 493/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;

H.G. nr. 971/2006

Hotărâre privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

H.G. nr. 1091/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă:

H.G. nr. 1028/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

H.G. nr. 1146/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

H.G. nr. 1218/2006

Hotărâre privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici;

H.G.nr. 1 136/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;

H.G. nr. 1092/2006

Hotărâre privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă;

H.G. nr. 1093/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

NSPM nr.79/1998

Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor

Ordin MI nr.775/1998

Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr. 116/1999

Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor

REGLEMENTĂRI TEHNICE

AND 537

Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului ncparafinos pentru drumuri

STANDARDE

STAS 42

Bitumui. Determinarea penetrației

STAS 60

Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel și bilă.

SR61

Bitumuri. Determinarea ductilității

SR 174-2 +

SR 174-2/C1

Lucrări de drumuri. îmbrăcăminți bituminoase cilindrate executate la cald. Condiții tehnice pentru prepararea și punerea în operă a mixturilor asfaltice și recepția îmbrăcăminților executate

STAS 539

Filer de calcar, filer de cretă și filer de var stins în pulbere.

SR662

Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiții tehnice de calitate

SR 667

Agregate naturale și piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiții tehnice de calitate.

STAS 730

Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate și drumuri. Metode de încercare

SR754

Bitum neparafinos pentru drumuri

STAS 1338/1

Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice și îmbrăcăminți bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor și confecționarea epruvetelor

STAS 1338/2

Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice și îmbrăcăminți bituminoase executate la cald. Metode de determinare și încercare

STAS 1338/3

Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice și îmbrăcăminți bituminoase executate la cald. Tipare și accesorii metalice pentru confecționarea și decofrarea epruvetelor

STAS 4606

Agregate naturale grele pentru mortare și betoane cu lianți minerali. Metode de încercare

STAS 6200/4

Piatră naturală pentru construcții. Prescripții pentru determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice și a compoziției chimice.

STAS 6400

Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții tehnice generale de calitate

STAS 7970

Lucrări de drumuri. Straturi de bază și fundație. Condiții tehnice generale de calitate

STAS 10969/3

Lucrări de drumuri. Adezivîtatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativă.

SREN 12697 13 +

SREN 12697-13/AC

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pcntri mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii

SREN 12697-27

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentri mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prevalarea probelor


CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE E

CAPITOLUL I

GENERALITĂȚI


Art. 1. Obiect și domeniu de aplicare

  • 1.1. Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile tehnice privind îmbrăcămințile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer și bitum neparafinos, bitum modificat cu polimeri, bitum aditivat și cuprinde condițiile tehnice de calitate prevăzute în SR 174-1 și SR 174-2, care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă și controlul calității materialelor și straturilor executate.

  • 1.2. Caietul de sarcini se aplică la construcția, modernizarea și reabilitarea drumurilor publice și a străzilor, precum și la construcția drumurilor de exploatare.

  • 1.3. Tipul de îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată la cald se stabilește în proiect de către proiectant pe baza performantelor necesare.

  • 1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică îmbrăcăminților executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice

  • 2.1. îmbrăcămințile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alcătuite, în general, din două straturi și anume:

  • - stratul superior, de uzură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:

  • •  MASF8, MASF12.5 și MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;

  • •  BA8, BAI2.5, BAI 6 și BA25, betoane asfaltice bogate în criblură,

  • •  BAR 16, beton asfaltic rugos;

  • •  BAPC16, beton asfaltic cu pietriș concasat.

  • - stratul inferior, de legătură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:

  • •  BAD20 si BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblură;

  • •  BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietriș concasat;

  • •  BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietriș sortat.

  • 2.2. în cazurile în care îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într-un singur strat, acesta trebuie să îndeplinească toate condițiile cerute pentru stratul de uzură.

  • 2.3. îmbrăcămințile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.

îmbrăcămințile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform următoarelor normative:

AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloză;

AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;

AND 553 - realizate cu bitum aditivat.

/'il

CAPITOLUL II

NATURA, CALITATEA ȘI PREPARAREA MATERIALELOR

Art.3. Agregate

  • 3.1. Pentru îmbrăcăminți bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate și prelucrate care trebuie să îndeplinească, condițiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor după cum urmează:

  • - cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;

  • - nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;

  • - nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;

  • - pietriș și pietriș concasat, sorturi 4-8, 8-16 și 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10.

Clasa minimă a rocii din care se obțin agregatele naturale de carieră, în funcție de clasa tehnică a drumului sau categoria străzii, trebuie să fie conform SR 667, tabelul 3.

Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii dc proveniență a agregatelor naturale de carieră trebuie să fie conform SR 667, tabelul 2.

Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie spălate în totalitate, înainte de a fi introduse în instalația de preparare. Fiecare tip și sort de agregate trebuie depozitat separat în padocuri, prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei și pereți despărțitori, pentru evitarea amestecării și impurificării agregatelor.

  • 3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale sc va face după verificarea cerii ficat elor de conformitate care atestă calitatea acestora.

  • 3.3. Fiecare tip si sort dc agregat trebuie depozitat in padocuri separate, avand pereți despărțitori si platforma betonata, prevăzută cu pante de scurgere a apelor pluviale, astfel incat sa nu existe posibilitatea amestecării sau a impurificării sorturilor.

  • 3.4. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor au ochiuri patrate, conform SR EN 933-2.

Art.4. Fiter

  • 4.1. Filerul care se utilizează la îmbrăcăminți rutiere bituminoase este de calcar sau de cretă, conform STAS 539, care trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:

  • - finețea (conținutul în părți fine 0,1 mm) min, 80%;

  • - umiditatea                              max. 2%;

  • - coeficientul de hidrofilie                  max. 1 %.

  • 4.2. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al fîlerului sau a fracțiuni fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt decât in cazul in care conținutul de argila determinat prin metoda valori de albastru, conform SR EN 933/9, este maxim 2%.

  • 4.3. în cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie să corespundă prevederilor STAS 539 și condiției suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm să fie de frj 20%.

  • 4.4. Filerul se depozitează în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea fîlerului aglomerat.

Art.5. Lianți

»

  • 5.1. Lianții care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini sunt:

  • - bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 și tip D 80/100;

  • - bitum neparafinos pentru drumuri tip 35/50, 50/70, si 70/100 conform SR EN 12591

  • - bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari, conform SR EN 14023 clasele 3,4, si 5;

  • - bitum aditivat.

Aceștia se aplică în conformitate cu indicațiile din tabelul 1.

Tabel 1.

Tipul imbrăcăminfii bituminoase îmbrăcăminte bituminoasă din mixtură asfaltică stabilizată cu fibre:

- strat de uzura (cu adaos dc fibre)

Tipul liantului

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80, 50/70

sau

Bitum modificat cu polimeri

- strat de legătură (farâ fibre)

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: Tip D 60/80, 35/50

îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum cu polimeri: - strat de uzură

Bitum modificat cu polimeri

- strat de legătura:

Bitum modificat cu polimeri sau

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80, 50/70, 35/50.

îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum aditivat:

- strat de uzură și strat dc legătură

Bitum aditivat:

- tip D 60/80, 50/701 - zona climaterică, caldă - lip D 80/100, 70/100a - zona climaterică, rece

îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum neparafinos pentru drumuri: - strat de uzură și strat de legătură

Bitum neparafinos pentru dmmuri, confonn SR 754:

- tip D 60/80,50/70,35/50 - zona climaterică, caldă - tip D 80/100, 70/100 - zona climaterică, rece

Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

  • 5.2. Fata de cerințele SR EN 12591, bitumul trebuie sa îndeplinească următoarele condiții suplimentare:

  • - ductilitatea la 25°C conform SR 61

  • - mai mare de 100 cm pentru bitum neimbatranit D60/80, 50/70, 70/100 si D80/100

  • - mai mare de 50 cm pentru bitum neimbatranit 35/50

  • - mai mare de 50 cm pentru bitum 50/70 sau D68/80 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT

  • - mai mare de 75 cm pentru bitum 70/100 sau D80/100 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT

  • - mai mare de 25 cm pentru bitum 35/50 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT

  • - punctul de rupere Fraass

  • - maxim -8°C pentru bitumul 35/50, 50/70 sau D60/80

  • - maxim -10°C pentru bitumul 70/100 sau D80/100.

Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul modificat trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de SR 754, SREN 14023 si SREN 12591 și o adezivitate de minimum 80% față de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. In caz contrar se utilizează bitum aditivat.

  • 5.3. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2. și 1.1.3, în scopul creșterii rezistenței la deformații permanente la temperaturi ridicate și a rezistenței la fisurare la temperaturi scăzute, îmbrăcămințile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnică I...III și pe străzi de categorie tehnică I și II, cu trafic greu și foarte greu și la alte lucrări speciale (locuri de parcare, zone cu accelerări și decelerări frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. în cazul utilizării bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 și cele din Anexa nr. 1 la prezentul caiet de sarcini.



  • 5.3. în funcție de calitatea bitumului și natura agregatelor, în cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivării bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, în cazul în care adezivitatea bitumului pur față de agregate naturale este mai mică de 80%, indiferent de clasa tehnică a drumului sau de categoria tehnică a străzii, la care se folosește.

  • 5.4, Bitumul modificat cu polimeri și bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, astfel:

  • - bitumul se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de înregistrare a temperaturilor (pentru ulei și bitum), gură de aerisire, pompe de recirculare;

  • - bitumul modificat cu polimeri se depozitează în recipicnți metalici verticali, prevăzuți cu sistem de

încălzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanentă, pentru evitarea separării componentelor și sistem de înregistrare a temperaturii. Se recomandă ca perioada de stocare să nu depășească maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie să fie de minimum 140°C;                                                                  ț

  • - bitumul aditivat se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de înregistrare a temperaturii (pentru ulei și bitum), gură de aerisire.

Se recomandă ca perioada de stocare să nu depășească 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare să fie de (120 ... 140)°C.

  • 5.5. Pentru amorsări și badijonări se va folosi emulsie bituminoasă cu rupere rapidă sau bitum tăiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.

Emulsia bituminoasă cationică se va depozita în rezervoare metalice verticale, curățate în prealabil, prevăzute cu pompe de recirculare și eventual cu sistem de încălzire.

Art.6. Polimeri

Polimeri utilizați pentru prepararea bitumului modificat sunt de tipul elastomerilor termoplastici sau plastomerilor si trebuie sa fie agrementați tehnic conform reglementarilor in vigoare.

Art.7. Aditivi

Aditivii utilizați pentru prepararea bitumului aditivat folosit la execuția îmbrăcăminților bituminoase sunt produse tensioactive, cu compoziție și structură specifică polar-ap o Iară, conform celor prevăzute în declarația de conformitate a calității emisă de producător.

Aditivii trebuie să fie agrementați tehnic conform reglementarilor în vigoare.

Aditivii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de bază:

  • - să fie compatibili cu bitumul;

  • - să fie stabili termic până la minimum 200°C;

  • - să amelioreze adezivitatea bitumului față de agregatele naturale, Iară a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;

  • - să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Tipul de aditiv și dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, ținându-se seama de respectarea condițiilor tehnice impuse.

Aditivii care se intenționează a se utiliza, vor fi supuși aprobării Beneficiarului.

Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic și certificatul de conformitate a calității.

Art.7. Fibre

Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru execuția îmbrăcăminților bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloză, bitumate sau nebitumate, trebuie să fie agrementate tehnic conform reglementărilor în vigoare.

Tipul și dozajul de fibre în mixtura asfaltică se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea următoarelor condiții tehnice:

epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confecționa, în funcție de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5°C, conform reglementărilor în vigoare, iar încercările pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.

Art.8. Controlul calității materialelor înainte de anrobare

Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcămințile bituminoase, se verifică în conformitate cu prescripțiile din standardele în vigoare ale materialelor respective și SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea condițiilor arătate la art. 3, 4, 5 și 6 din prezentul caiet de sarcini.

CAPITOLUL III

MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR

Art.9. Compoziția mixturilor

  • 9.1. Mixturile asfaltice atât pentru stratul de uzură cât și pentru stratul de legătură, pot fi realizate integral din agregate naturale de carieră sau din amestec de agregate naturale de carieră și de balastieră, funcție de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.

Compoziția mixturii asfaltice se stabilește pe baza unui studiu preliminar aprofundat, ținându-se seama de respectarea condițiilor tehnice precizate în prescripțiile tehnice impuse de caietul de sarcini.

Studiul îl face Antreprenorul în cadrul laboratorului său autorizat, sau îl comandă la un laborator autorizat.

  • 9.2. Formula de compoziție, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, susținută de studiile și încercările efectuate împreună cu rezultatele obținute se supune aprobării Beneficiarului. Aceste studii comportă cel puțin încercarea Marshall (stabilitatea la 60°C; indicele de curgere-fluaj

  • - la 60°C, densitatea aparentă, absorbția de apă), pentru cinci conținuturi de liant repartizate de o parte și de alta a conținutului de liant prestabilit. La confecționarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numărul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de îmbrăcăminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III (respectiv străzi de categoria I, II, III) și 50 lovituri pentru straturile de îmbrăcăminte pentru celelalte clase și categorii. După verificarea caracteristicilor obținute pentru compoziția propusă, Beneficiarul, dacă nu are obiecțiuni sau eventuale, propuneri de modificare, acceptă formula propusă de Antreprenor.

Tabelul 2

Tipul mixturii asfalticc

Agregate naturale utilizate

Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre

cribluri sort 4 - 8 și 8 - 16

nisip de concasare sort 04

- filer

Beton asfaltic rugos

cribluri sort 4 - 8 și 8 - 16

- nisip de concasare sort 0 • 4 •filer

Betoane asfaltice bogate cu criblura

  • - cribluri sort 4 - 8.8 -16 și 16-25

  • - nisip de concasare sort 0 ■ 4

  • - nisip natural sort 0 - 4*) •filer

Beton astaltic cu pietriș concasat

• pietriș concasat sort 4 - 8, 8 - 16, 16 - 25

  • ■ nisip natural sort 0 - 4

  • ■ filer

Beton asfaltic deschis cu criblură

  • • criblură sort 4 - 8.8 -16 și 16 - 25

  • - nisip de concasare sort 0 - 4

  • • nisip natural sort 0 -4

  • - filer

Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat

  • • pietrișconcasatsort4 - 8, 8 - 16 și 16-25

  • - nisip de concasare sort 0 - 4

  • - nisip natural sort 0-4*)

  • • filer

Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat

  • - pietriș sort 4 - 8, 8 - 16 și 16-25

  • • nisip deconcasare sort 0-4

  • - nisip natural sort 0 - 4*)

  • • filer

*) Conform notei de la tabelul 4



Tabel 3


Fracțiuni de

Strat de uzură

Strat de legătură

agregate

Tipul mixturii asfaltice

naturale din amestecul total

BA 8

BA 12.5

BA12.5m

BA 16 BA I6m

BA 25

BAR 16

BAR

16m

MASF

8

MASF

12.5

MASF

16

BAPC

16

BAD20

BAD

25

BAD

25m

BADPC

25

BADPS

25

Filer și fracțiuni din nisipuri sub 0,1 mm, %

8... 14

7...14

8... 13

6... 13

8...

11

11 ...

14

8...13

10 ...

14

8...13

4...9

3...8

3.. .8

3...8

Filer și nisip fracțiunea (0,1...4) mm, %

Diferență până la 100%

Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, %

22...44

34...48

34,..58

39...60

47

61

45 ...

60

60

...73

63 ...

75

--

55...72

55...72

-

-

Pietriș concasat cu dimensiunea peste 8 mm, %

-

-

-

-

-

-

--

15 ...

34

-

-

39    ...

58

--

Pietriș sortat Cu dimensiunea peste 8 mm, %

-

--

-

-

-

-

-

-

-

••

39   ...

58

Mărimea ochiului sitei conform SR EN 933-2

Tipuri de mixturi asfaltice

BA 8

BA 12,5

BA12,5m

BA 16

BA 16m

BA 25

BAR 16

BAR

16m

MASF 8

2

MASF

16

BAPC

16

BAD20

BAD 25,

BAD 25m,

BADPC 25,

BADPS 25

Treceri prin sile cu ochiuri pătrate - SR EN 933-2

31,5 mm

-

-

-

100

-

--

-

100

100

25 mm

-

-

100

90... 100

100

-

100

-

-

90... 100

20 mm

-

-

-

-

-

..

90.. 100

-

16 mm

100

100

90.,.100

72...90

90...100

100

100

90...100

95...100

73...90

73...90

12,5 mm

--

90... 100

-

-

90...100

-

-

-

8 mm

90.. 100

70...85

66..,85

54...80

61...74

90...100

50...70

44... 59

66.. 85

40...60

42...61

4 mm

56.-78

52... 66

42...66

40...61

39...53

40...55

27...40

25...37

42...66

28...45

28...45

2 mm

30. .55

35,,,50

30...50

30...50

27...40

20...30

20...28

17...25

30...50

20...35

20...35

1 mm

22. .42

24...38

22...42

20...40

21..31

15,,. 22

16... 22

16. .22

22...42

14...30

14...32

0,63 mm

18,35

-

18...35

15...35

18...25

13,..20

13,..20

18...35

-

10...30

0,20 mm

1 1..25

-

11...25

8...25

11,,.15

12..,16

-

11...15

11...25

-

5...20

0.l25mm

-

8...16

-

-

9...14

-

5,..10

-

0,10 mm

8,.14

-

9...13

6..,13

9.,.11

11..14

-

10...14

9,..13

-

3...8

0,083 mm

7...11

5...10

7...10

5...10

7...9

10...12

8...12

9,.,12

7..,10

3...7

2...5

NOTĂ: La betoanelc asfaltice bogate în criblură destinate stratului de uzură și la betoanele asfălticc deschise pentru stratul de legătură se folosește nisip de concasaj sau amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este în proporție de maximum: 25% pentru BAS; BA 12,5; BA16 și BAl6m, 30%pentru BA25, 50% pentru BAD20; BAD25; BADPC 25; BADPS 25 SI BAD 25m.

  • 9.3. Toate dozajele privind agregatele și fi Ierul, sau unele adaosuri, sunt ștab iii le în funcție de greutatea totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părțile fine; dozajul, de bitum se stabilește la masa totală a mixturii.

  • 9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date în tabelul 3.

  • 9.5. Conținutul optim de liant se stabilește prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 și trebuie să se încadreze între limitele recomandate în tabelul 5.

Tabel 5

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Conținutul de liant din masa mixturii asfaltice %

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

Strat de uzură

MASF 8

MASF 12.5 MASF 16

7,0

1... V

1 ... IV

6,5

I ...V

I ... IV

6.2

I ...V

I ... IV

BAR 16m, BAR 16

5,7 ... 6,2

I... III

1 ... III

BA 12,5m

BA 16m

6,0 ... 7.0

I ... III

1 ... III

BA12.5 BA16

6,0... 7,5

H ... 111

11

BA 8, BA16

6,5... 7,5

IV ... V

IV

BA25

5,5...7,0

IV ... V

IV

BADPC 16

6,0... 7,5

IV ... V

IV

Strat de legătura

BAD20

Minim 4.5

I....1V

I....1V

BAD25m

4,0... 5,0

I... III

I... III

BAD 25

4,0... 5,0

1 ...V

I... IV

BADPC 25

4.0 ... 5,0

111 ... V

111... IV

BADPS 25

4,0... 5,0

IV ... V

IV

9.7, Raportul filer-liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6.

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Raport filer : liant (recomandat)

Strat de uzură

Betoane asfaltice rugoase

1,6... 1.8

Betoane asfaltice bogate în criblură:

  • - cu dimensiunea maximă a granulei de 16 mm

  • - cu dimensiunea maximă a granulei de 25 mm

  • 1.3.. . 1,8

  • 1.1.. . 1,8

Beton asfaltic cu pietriș concasat

1,6... 18

Strat de legătură

Betoane asfaltice deschise

0,5 ... 1,4

9.8. Conținutul de fibre active în mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 și MASF 16 va fi în limitele (0,3 ... 1,0)% din masa mixturii asfaltice, în funcție de tipul fibrei utilizate.

Conținutul optim de fibre se stabilește prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de specialitate autorizat, ținându-se seama de respectarea condițiilor tehnice prevăzute.

Art.10. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

  • 10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă confecționate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime și din probe prelevate de la malaxor sau de la aștemerea pe parcursul execuției, precum și din straturile îmbrăcăminții gata executate.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuției lucrărilor, precum și din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.

  • 10.2.  în lipsa unor dispoziții contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, 11 ■ caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri și cu bitum aditivat, trebuie să îndeplinească, în timpul studiului de laborator și în timpul controalelor de fabricație, condițiile arătate în tabelele 7 și 8.

Tabel 7

Tipul mixturii asfaltice

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitatea (S) la 60°C, kN, min

Indicele de curgere (i) mm

Raport

S/l kN, mm

Densitatea aparentă kg/mc, min

Absorbția de apă % voi

BAS BA 25

IV.,.V

IV

6.0

1,5...4,5

1,3 ... 4,0

2 300

1,5 ... 5

IV...V

IV

6,0

1.5 ... 4,5

1,2 ... 3,6

BA12.5, BA16

II...III

II...III

8,0

1,5.....4,0

2,0.....5.3

2 300

1,5....5

BA 16 BAPC16

IV...V

IV

6,5

1,5 ... 4,5

1.4 ...4,3

2 300

1,5 ... 5

BAR 16

I...H

I. .11

8.5

1.5 ... 4,0

2,1 ... 5,6

2 300

2 ... 6

III

III

8,0

1,5 ... 4,0

2,0... 5,3

BAD 20 BAD25

I... V

I ... IV

5,0

1,5 ... 4,5

1,1 ...3,3

2 250

1,5 ... 6

BADPC 25

in... v

111 ... IV

4,5

1,5 ...4,5

1,0 ... 3.0

2 250

1,5 ... 6

BADPS 25

IV... V

IV

4,5

1,5 ...4,5

1,0... 3,0

2 250

1,5 ...6

Caracteristica

Tipul mixturii asfaltice

Strat uzura

Strat legătura

Caracteristici pe cilindri confecționați la presa de compactare giratoric:

  • - volum de goluri la 80 de girații, %, max.

  • - volum de goluri la 120 de girații, %, max.

5,0

9,5

Rezistența Ia defonnațiî permanente: (fluaj)

Defonnatii la 5OnC, 300Kpa si 1800 impulsuri, gtn/m, maxim

Viteza de deformatîc la 50°C, 300KPa si si 1800 impulsuri, gînrin/ciclu,maxim

Fluaj dinamic la 40°C,200Kpa ți 1800 impulsuri, pm/m, maxim

Viteza de deformare la , 200Kpa și 1800 impulsuri, pnVtn/ciclu, maxim

30 000

3

20 000

2

Modulul de elasticitate la 15nC, Mpa, min.

4 500

4 000

Rezistența la oboseală:

Numărul de cicluri până la fisurare la 15°C, min.

-

400 000

Caracteristici pe placi sau pe carete

Rezistenta la deformării permanente, 60°C (omieraj)

- viteza de defonnatie la omieraj, mtnriOOO cicluri, maxim Număr mediu de vehicule

>6000

-adancimea făgașului, ptr. Grosimea probei de 50 mm, maxim Număr mediu de vehicule

>6000

1

9

  • 10.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 9.

Tabel 9

Caracteristica

Tipul mixturii asfaltice

BA 12.5, BA I6m

BAR I6m

BAD 25m

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshali;

  • - stabilitate (S) la 60°C, kN, min

  • - indice de curgere (I) la 60°C, mm

  • - densitate aparentă, kg/mc, inin

  • - absorbție de apă, % voi

10.0

2.0... 5,0

2 300

2 ...5

10,0

2,0 ... 5,0

2 300

2 ...5

8,0

2,0 ... 4,5

2 300

2 ...5

Caracteristici pe cilindri confecționați cu presa de compactare giratoric:

  • - volum dc goluri la 80 de girații, %, max.

  • - volum de goluri la 120 de girații, %, max.

5,0

5,0

9,5

Rezistența la deformați i permanente

Fluaj dinamic la 50°C, 300KPa și 1800 pulsuri, pm/m, max.

Viteza de defonnatie la 50°C, 300KPa și 1800 pulsuri, pm/m/ciclu, max. Deformatia la 40t1C, 200KPa și 1800 pulsuri, pm/m, max.

Viteza de defonnatie la 40°C, 200KPa și 1800 pulsuri, pnVm/ciclu, max.

25 000

2,5

25 000

2,0

20 000

2

Modulul dc elasticitate la 15nC, MPa, min

4’500’

4 500

4 000

Rezistență la oboseaală:

Numărul de cicluri până la fisurare la 15ftC, min.

:

-

400 000

Caracteristici pe placi sau pe carote

Rezistenta Ia deformați i permanente, 60°C (omieraj)

- viteza de deformatîc la omieraj, mm/1000 cicluri, maxim Număr mediu de vehicule

  • 1500.. .3000, maxim

3000, ..6000, maxim

>6000, maxim

-ad anei mea făgașului, ptr. Grosimea probei de 50 mm, maxim Număr mediu de vehicule

  • 1500., .3000, maxim

  • 3000.. .6000, maxim >6000

1

0,9

0,7

9

8

7

0,9

0,7

• 0,5

9

8

7

-

  • 10.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie să se încadreze în limitele din tebelul 10.

Caracteristica

Tipul mixturii asfaltice

MASF 8

MASF 12.5, MASF 16

Test Schellenberg, %, max

0,2

0,2

Caracteristici pe epruvete cilindrice lip Marshall:

  • - stabilitate (S) la 60°C, kN, min

  • - indice decurgere (I) la 60ftC, mm

  • - densitate aparentă, kg/mc, min

  • - volum de goluri, %

7,0

  • 1.5 ... 3,5

2 350

  • 2.5 ... 3,5

7,0

1,5 ... 3,5

  • 2 350

  • 3 ...4

Rezistența la defonnații permanenteffluaj dinamic)

Fluaj dinamic la 50°C, 300KPa și 1800 impulsuri, jrm/m, max.

Viteza de deformalie la îO^C, 300KPa și 1800 impulsuri, jtm/m/ciclu, max.

30 000

3

30 000

3

Modul de rigiditate la 15"C, Mpa minim

4 000

4 500

Viteza de deforwație la 60l'C omieraj (VDOP), mm/h Numărul mediu de vehicule ” mm/1000 cicluri

< 1500, max

1500 ... 3000, max

3000 ... 6000, max >6000

1

0,9

0,8

0,9

0,7

0,6

Adâncimea făgașului %,pentru grosimea probei de 50 mm: Numărul mediu de vehicule ”

< 1500. max

1500 ... 3000, max

3000 ...6000, max

>6000

9

9

8

9

8

7

Deformația permanantă la oboseală (3600 impulsuri) la 15°C, mm, max

1.2

1.0

1 - vehicule de transport mărfii și autobuze, în 24 h, calculat pentru traficul de perspectivă


NOTA:


f >

  • 10.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat și bitum aditivat se face conform SREN 12697-6 și SREN 12697-34.

  • 10.6. Caracteristicile prevăzute în tabelele 8, 9 și 10 se determină conform metodologiilor prevăzute de reglementările tehnice în vigoare.

Testul Schellenberg se efectuează conform SREN 12697-18.

  • 10.7. Bitumul conținut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuției lucrărilor, de la malaxor sau de la aștemere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maximum 9°C mai mare decât bitumul inițial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se exceptează verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.

Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform STAS 60.

Prelevarea mixturii asfaltice se face confonn SR EN 12697-27, iar pregătirea probelor de mixtură asfaltică în vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltică se face conform SR EN 12697-28.

Extragerea și recuperarea bitumului din mixtură, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 și SR EN 12697-4. în cazul în care nu se dispune de aparatura prevăzută de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.

Art.ll. Stația de asfalt

Stația de asfalt va trebui să fie dotată și să prezinte caracteristici tehnice care să permită obținerea performanțelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevăzute de Caietul de sarcini.

  • 11,1. Instalația de preparare a mixturilor asfaltice

  • 11.1.1. Centralele de preparare trebuie să fie automatizate și dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare și dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului și filerului, precum și dispozitiv de malaxare forțată a agregatelor cu liantul bituminos.

Resortarea este obligatorie pentru instalațiile în flux discontinuu. în cazul instalațiilor în flux continuu, coreția de umiditate, respectiv corelarea cantității de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător-malaxor se face automat, pe computer.

  • 11.1.2. Indiferent de tipul instalației, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare și afișare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale și a mixturii asfaltice și să asigure o precizie a dozării de +3% pentru agregatele naturale și de +2% pentru bitum și filer.

In cazul dozării volumetrice a bitumului se va ține seama de faptul că densitatea acestuia, variază cu temperatura astfel încât la 15O°C...18O°C, 1 kg de bitum rutier are un volum de (l,09...1,11)

  • 11.1.3. Instalația de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să aibă capacitatea de fabricație de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.

  • 11.2. Stocarea, încălzirea și dozarea bitumului

  • 11.2.1. Stația de asfalt trebuie să aibă rezervoare pentru depozitarea unei cantități de bitum mai mare sau cel puțin egală cu media zilnică de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie să aibă un indicator de nivel gradat și un dispozitiv de încălzire a liantului până la temperatura necesară, evitându-se supraîncălzirea acestuia.

Se interzice încălzirea agregatelor naturale și a bitumului peste I90°C, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.

  • 11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum și echipamentul de uscare trebuie să fie dotate cu termometre, a căror funcționare trebuie verificată frecvent. Datele privind verificările trebuie trecute într-un registru specific.

  • 11.2.3. Instalația de preparare a bitumurilor asfaltice trebuie să fie dotată cu un sistem automat de alimentare și dozare a bitumului. Abaterea pentru conținutul de bitum față de dozajul stabilit prin rețeta aprobată de Inginer privind compoziția mixturii asfaltice este de +0,3%.

  • 11.3. Stocarea și dozarea filerului

La stația de asfalt, filerul trebuie să fie depozitat în silozuri prevăzute cu dispozitive de alimentare și extragere corespunzătoare (pneumatică), care să permită dozarea filemlui, cu toleranța (pe volum) dc + 1 ,5% față de dozajul din rețeta aprobată de Inginer.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

  • 11.4. Stocarea, dozarea, uscarea și încălzirea agregatelor

  • 11.4.1. Antreprenorul va trebui să asigure stocarea a cel puțin o treime din agregatele necesare lucrării pentru 1 an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereți despărțitori pentru evitarea contaminării sorturilor. Zona în care sunt depozitate agregatele trebuie să fie ușor accesibilă și cu scurgerea apelor asigurată. Platformele trebuie să fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, și suficient de late, astfel încât să permită depozitarea volumului de agregate necesar lucrărilor, având în vedere că depozitele nu trebuie să fie mai înalte de 6 m și cu un raport de lungime/lățime de 3.

  • 11.4.2. Instalația de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniformă a agregatelor astfel încât să se mențină o producție constantă. Agregatele trebuie să fie dozate gravimetric iar instalația de dozare trebuie să permită alimentarea agregatelor conform rețetei aprobată de Inginer privind compoziția mixturii asfaltice, cu abaterile admise față de granulozitatea prescrisă din tabelul 11 (conform SR 174 2, tabel 4).

Tabel 11

Fracțiunea, min

Abateri admise față dc dozaj, %

25 ... 31.5

± 5

16 ... 25

±5

8 ... 16

±5

4 ...8

±5

1 ...4

±4

0,20... 0,63

0,1 ...0,2

±2

0 ...0.1

± 1,5

  • 11.4.3. Instalația de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotată și cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea și încălzirea agregatelor.

11.5. Malaxarea

Instalația de preparare a mixturilor trebuie să fie echipată cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dacă, cuva malaxorului nu este închisă, ea trebuie să fie prevăzută cu o capotă pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalația trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului înainte de terminarea duratei de malaxare.

11

Durata de malaxarc va fi funcție de tipul de instalații de preparare și tipul de mixturi și se va stabili în cadrul operațiunii de reglare a stației de asfalt înaintea începerii fabricației.

11.6. Stocarea și încărcarea mixturilor

La ieșirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive și luate măsuri speciale pentru evitarea segregării mixturii asfaltice în timpul stocării și/sau la încărcarea în mijloacele de transport.

Dacă se folosește buncăr de stocare, acesta va trebui să fie încălzit.

Art.12. Autorizarea stației de asfalt

înaintea începerii execuției, Antreprenorul trebuie să supună acceptării Beneficiarului lucrării, stația de asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor.

Beneficiarul va verifica atestarea stație de asfalt și va autoriza punerea ei în funcțiune după ce va constata că debitele fiecărui constituent permit amestecul prescris, în limitele toleranțelor admise, că dispozitivele de măsurare a temperaturilor sunt etalonate și că malaxorul funcționează corespunzător, fără pierderi de materiale.

Condiția pentru autorizare o constituie și existența tuturor dotărilor și amenajărilor la stație, a depozitelor la stație și a celor intermediare, a căilor de acces la depozite și la instalația de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existența pereților despărțitori între sorturile de agregate, suprafețe suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii și îndepărtării apelor, etc.).

Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficiențe, acestea se vor completa sau se vor reface înainte de autorizarea stației de asfalt de către Inginer.

Art.13. Fabricarea mixturilor asfaltice

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru îmbrăcămințile rutiere bituminoase va trebui realizată numai în stații automate de asfalt.

  • 13.1. O atenție deosebită se va da în special respectării prevederilor privind conținutul de liant și se va urmări prin, observații vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule să fie asigurată într-un mod corespunzător.

  • 13.2. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. și tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie să fie cuprinse între următoarele valori:

  • - 165°C la 175°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;

  • - 160°C la 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuția îmbrăcăminților rutiere bituminoase în zone climatice reci (vezi figura 9).

Toleranta admisă a temperaturii bitumului este de +3 C.

Trebuie evitată încălzirea prelungită a bilumului sau reîncălzirea aceluiași bitum de mai multe ori.

Daca totuși din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci ( este necesară determinarea penetrației acestuia. Dacă penetrația bitumului nu este corespunzătoare se renunță la utilizarea lui.

  • 13.3. încălzirea agregatelor naturale se va face în uscătorul instalației de preparare a mixturilor asfaltice. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. și tabel 1, temperatura agregatelor naturale în uscător trebuie să fie între următoarele valori:

  • - 170°C ... 190°C pentru mixturi cu bitum D 60180:

  • - 165°C ...180°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuția îmbrăcăminților rutiere bituminoase în zone climatice reci (vezi figura 9). Se interzice încălzirea agregatelor peste 190°C, pentru a evita arderea liantului.

Conținutul de apă al agregatelor după uscare, trebuie să nu depășească 0,5% și trebuie verificat cel puțin odată pe zi.

  • 13.4. După încălzirea agregatelor naturale în uscător, acestea se resortează pe ciururile instalației apoi se cântăresc, conform dozajelor stabilite și se introduc în malaxor unde se amestecă, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul încălzit, dozat în prealabil și se continuă amestecarea.

Durata de amestecare este în funcție de tipul instalației și trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete și uniforme a agregatelor naturale și a filerului cu liantul bituminos.

  • 13.5. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. și tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor trebuie să fie între următoarele valori:

  • - 160°C ... 180°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;

  • - 155°C ... 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuția îmbrăcăminților rutiere bituminoase în zone climatice reci (vezi figura 9).

Toleranța admisă a temperaturii mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor este de +5%.

Temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor va fi stabilită astfel ca, ținând seama de răcirea care are loc în timpul transportului și a așteptărilor în condițiile climatice concrete, să se asigure temperatura cerută la aștemerea și compactarea mixturii.

Art.14. Reglarea instalației de preparare a mixturilor asfaltice

  • 14.1. înainte de autorizarea stației de asfalt, predozatoarele instalației de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin încercări, astfel încât curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obținută, să corespundă celei calculate în laborator, în limitele de toleranță din tabelul 11.

  • 14.2. După autorizarea stației de asfalt de către Beneficiarul lucrării, Antreprenorul trece la operațiuni de reglare și etalonare:

  • - calibrarea dozatoarelor calde și reci pentru agregate;

  • - calibrarea dozatorului pentru liant;

  • - calibrarea dozatorului pentru filer;

  • - a dispozitivelor de măsurare a temperaturilor;

  • - verificarea ecranului dozatorului;

  • - verificarea funcționării malaxorului.

  • 14.3. Autorizația de punere în exploatare va fi dată de Inginer după ce va constata că debitele fiecărui constituent permit să se obțină amestecul prescris în limitele toleranțe lor admise.

  • 14.4. Dacă, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalației se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui să le înlocuiască, să efectueze din nou reglajul, după care să supună din nou aprobării Beneficiarului autorizația de punere în exploatare.

  • 14.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea utilajului și/sau a personalului care-1 deservește, în tot timpul cât durează operațiunile pentru obținerea autorizației de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de anulare a autorizației.

Art.15. Controlul fabricației

Controlul calității mixturilor asfaltice trebuie făcut prin verificări preliminare, verificări de rutină în timpul execuției și verificări în cadrul recepției la terminarea lucrărilor, cu frecvența menționată în tebelul 12.

Tabel 12

Faza

Natura controlului sau verificării

Categoria * controlului

Frecvența controlului sau a verificării

A

B

c

Studiu

Studiul compoziției mixturii

X

pentru fiecare lip de produs

Execuție

Controlul reglajului instalației de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxate

X

X

înaintea începerii fabricației fiecărui tip de mixtură

încadrarea agregatelor în zona de granulozitate indicată în caietul de sarcini pentni tipul de mixtură asfaltică proiectat, inclusiv starea de curățenie (conținutul de impurități) a agregatelor

X

la începutul campaniei de lucru sau ori de câte ori se utilizează alte agregate

Temperatura liantului la introducerea în malaxor

X

permanent

Temperatura agregatelor naturale uscate și încălzite la ieșirea din toba de uscare

X

permanent

Funcționarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare

X

la începutul fiecărei zile de iucru

Granulozitatea amestecului de agregate naturale la ieșirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (aceasta trebuie corelată cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtură, inclusiv abaterile admisibile la conținutul de liant)

X

zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice

Temperatura mixturilor asfaltice la preparare

X

în fiecare oră a programului de lucru

încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit în laborator

X

zilnic, prin extracții

Verificarea compoziției mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor și dozajul de bitum, care trebuie să corespundă dozajelor stabilite de laborator, cu toleranțele admise în tabelul 11 și la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini

X

zilnic

Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60flC Indicele de curgere, Fluaj Densitatea aparentă Marshall Absorbția de apă Marshall

X

câte o probă de 20 kg la fiecare 200 -

400 tone de mixtură, în funcție de productivitatea stației

CAPITOLUL IV

MODUL DE PUNERE ÎN OPERĂ

Art.16. Transportul mixturilor asfaltice

  • 16.1. Transportul pe șantier a mixturii asfaltice preparate, se efectuează cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatură care trebuie să fie curățate de orice corp străin și uscate înainte de încărcare. La distanțe de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum și pe vreme rece (+10°C...+15°C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorină, păcură, etc.) este interzisă.

  • 16.2, Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalației de preparare a mixturii asfaltice și de punerea în operă, astfel încât să fie evitate întreruperile procesului de execuție a îmbrăcăminții.

Art.17. Lucrări pregătitoare

  • 17.1. Pregătirea stratului suport

  • 17.1.1. înainte de aștemerea mixturii, stratul suport trebuie bine curățat. Materialele neaderente, praful și orice poate afecta legătura între stratul suport și îmbrăcămintea bituminoasă trebuie îndepărtat. în cazul stratului suport din macadam, acesta se curăță și se mătură, urmărin-du-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.


  • 17.1.2. După curățare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform proiectului de execuție. în cazul în care stratul suport este constituit din îmbrăcăminți existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuție se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execuție.

  • 17.1.3. Compactarea și umiditatea trebuie să fie uniformă pe toată suprafața stratului suport.

  • 17.1.4. Suprafața stratului suport trebuie să fie uscată.

  • 17.2. Amorsarea

  • 17.2.1. La executarea îmbrăcăminților bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru și stratul suport cu o emulsie de bitum cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în funcție de natura stratului suport.

14

  • 17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in următoarele cazuri:

  • - pentru strat de legătură pe stratul de bază din mixtură asfaltică sau pe stratul suport din îmbrăcăminți asfaltice existente;

  • - pentru strat de uzură pe strat de legătură când stratul de uzură se execută la interval mai mare de trei zile de la execuția stratului de legătură.

După amorsare se așteaptă timpul necesar pentru ruperea și uscarea emulsiei bituminoase.

  • 17.2.3. în funcție de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea amorsajului, trebuie să fie de (0,3 ... 0,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de așa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea aștern erii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.

  • 17.2.4. Amorsarea se va face în fața finisorului la o distanță maximă de 100 m.

  • 17.2.5. La îmbrăcămințile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15 cm, rosturile se acoperă pe o lățime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. în cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături se recomandă acoperirea totală a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.

Materialele geosintetice se aplică pe un strat nou de mixtură asfaltică în grosime de minimum 2 cm. Punerea în lucru a geogrilelor și/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din Anexa nr.4 și Anexa nr.5.

Art.18. Așternerea

  • 18.1. Așternerea mixturilor asfaltice se face în perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10°C, în condițiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 așternerea se face până la 15 septembrie.

  • 18.2. Așternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnică I, II și III și care asigură o precompactare. In cazul lucrărilor executate în spații înguste (zona casetelor) așternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltică trebuie așternută continuu pe fiecare strat și pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.

  • 18.3. în cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului, până la 120°C, se procedează la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat suprafața nivelată și se îndepărtează resturile de mixturi, rămase în capătul benzii. Concomitent se efectuează și curățirea buncărului și grinzii vibratoare a repartizatorului.

Această operație se face în afara zonelor pe care există sau urmează a se așterne mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de lapct. 18.10.

  • 18.4. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aștemere și compactare, în funcție de tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 13.

    Tabel 13

    Tipul liantului

    Temperatura mixturii asfaltice la aștemere °C, min.

    Temperatura mixturii asfaltice la compactare "C, mm.

    început

    sfârșit

    D 60/80

    145

    140

    110

    D 80/100

    140

    135

    100


Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii, în buncărul finisorului.

Mixturile asfaltice a căror temperatură este sub cea prevăzută în tabelul 13 vor fi refuzate și evacuate urgent din șantier.

în același fel se va proceda și cu mixturile asfaltice care se răcesc în buncărul finisorului, ca urmare a unei întreruperi accidentale.

  • 18.5. Mixtura asfaltică trebuie așternută continuu, în mod unifonn, atât din punct de vedere al grosimii cât și cel al afanării. Așternerea se va face pe întreaga lățime a căii de rulare.

Atunci când acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobării Beneficiarului, lățimea benzilor de aștemere și poziția rosturilor longitudinale ce urmează să fie executate.

  • 18.6. Grosimea maximală a mixturii răspândite printr-o singură trecere este cea fixata de caietul de prescripții speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, după realizarea unui sector experimentai.

  • 18.7. Viteza de aștemere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadenței de sosire a mixturilor de la stație și cât se poate de constantă ca să se evite total întreruperile,

  • 18.8. Antreprenorul trebuie să dispună de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelări, imediat după aștemere, cu ajutorul unui aport de material proaspăt depus înainte de compactare.

  • 18.9. în buncărul utilajului de aștemere, trebuie să existe în permanență, suficientă mixtură necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului,

  • 18.10. La executarea îmbrăcăminților bituminoase o atenție deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale și transversale, care trebuie să fie foarte regulate și etanșe.

La reluarea lucrului pe aceeași bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal și/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală. în cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeași zi, tăierea nu mai este necesară.

Suprafața nou creată prin tăiere va fi amorsată, iar mixtura pentru banda adiacentă se așterne, depășind rostul cu 5... 10 cm, acest surplus de mixtură repartizată, împingându-se înapoi cu o racletă, astfel încât să apară rostul, operație după care se efectuează compactarea pe noua bandă.

Rosturile de lucru longitudinale și transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm față de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor. Atunci când există și strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor ■ & executa întrețesut.

  • 18.11. Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou și un strat de asfalt existent al drumului se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcție de grosimea noului strat, astfel încât să se obțină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%. în plan liniile de decapare, se recomandă să fie în formă de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafeței, urmată de aștemerea și compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior ai ambelor straturi (nou și existent).

Art.19. Compactarea

  • 19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice și gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică și fiecare strat în parte. Operația de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri și compactare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obțină un grad de compactare conform tabelului 15.

  • 19.2. Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector

experimental, numărul optim de treceri ale compacta ar elor ce trebuie utilizate, în funcție de performanțele acestora, de tipul și grosimea stratului de îmbrăcăminte.                               (

Această experimentare se face înainte de începerea aștemerii stratului în lucrarea respectivă, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiții similare cu cele stabilite pentru producția curentă.

încercările de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.

Beneficiarul poate cere intervenția unui laborator autorizat, care să efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.

Urmare acestor încercări, Antreprenorul propune Beneficiarului:

  • - sarcina și alte specificații tehnice ale fiecărui utilaj;

  • - planul de lucru al fiecărui utilaj, pentru a asigura un număr de treceri pe cât posibil constant, în fiecare punct al stratului;

  • - viteza de mers a fiecărui utilaj;

  • - presiunea de umflare a pneurilor și încărcătura compactorului;

  • - temperatura de aștemere, fără ca aceasta să fie inferioară celei minime fixată în articolul precedent.

  • 19.3. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obține pe sectorul experimental gradul de compactare minim menționat la pct. 18.1.

  • 19.4. Conform pot. 2.4.4. din SR 174-2, pentru obținerea gradului de compactare prevăzut se consideră că numărul minim de treceri ale compactaarelor uzuale este ccl menționat în tabelul 14.

Compactarea se execută pentru fiecare strat în parte.

Tabel 14

Tipul stratului

Ateliere de compactare

A

B

Compactor cu Pneuri, de 160 kN

Compactor cu roluri netede, de 120 kN

Compactor cu roluri netede, de !20kN

Număr de treceri minime

Strat de uzură

10

4

12

Strat de legătura

12

4

14


Compactoarcle cu pneuri vor trebui echipate cu șorțuri de protecție.

Numărul atelierelor de compactare se va stabili în funcție de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, în tandem, etc.) și de numărul punctelor de aștemere-compactare.

  • 19.4. Operația de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată astfel încât să se obțină valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate și suprafațare.

  • 19.5. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.

Compactoarele trebuie să lucreze fără șocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea îmbrăcăminții și nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului.

Locurile inaccesibile compactarului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

  • 19.6. Suprafața stratului se controlează în permanență, iar micile denivelări care apar pe suprafața îmbrăcăminții vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lățimea benzii.

  • 19.7. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu șorțuri de protecție.

Art.20. Tratarea suprafeței îmbrăcămintei

Pentru sectoarele ce se execută după 1 octombrie sau executate înainte de această dată în zone umbrite și cu umiditate excesivă sau cu trafic redus, suprafața îmbrăcămintei va fi protejată, aceasta realizându-se numai cu aprobarea Beneficiarului, pe baza constatărilor pe teren.

Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationică, cu rupere rapidă cu 60% bitum diluat cu apă (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apă curată nealcalină) și răspândire de nisip 0...4 mm cu un conținut cât mai redus de praf sub 0,1 mm, în următoarele cantități:

  • a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp;

  • - răspândire de nisip (de preferință de concasaj) 3 ... 5 kg/mp;

  • b. - stropire cu emulsie cationică cu 60% bitum diluat cu apă (0,8-1) kg/mp;

  • - răspândire nisip 3...5 kg/mp.

Art.21. Controlul punerii în operă

  • 21.1. în cursul execuției îmbrăcăminților rutiere bituminoase, trebuie să se verifice cu frecvența menționată mai jos următoarele:

  • - pregătirea stmtului suport: zilnic la începerea lucrări lor pe sectorul respectiv;

  • - temperaturile mixturilor asfaltice la aștemere și compactare: cel puțin de două ori pe zi;

  • - modul de compactare: zilnic;

  • - modul de execuție a rosturilor: zilnic.

  • 21.2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la aștemere, înainte de compactare: câte o probă de 20 kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtură asfaltică, indiferent de tipul mixturii, în funcție de productivitatea instalației.

  • 21.3. Verificarea calității stratului bituminos executat se va face pe o placă de minimum (40 x 40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafață executată (conform SR 174-2:1997/0:1998) pe care se vor determina următoarele caracteristici:

- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzură și stratul de legătură:

• densitatea aparentă

17

  • •  absorbția de apă

  • •  gradul de compactare

aceste caracteristici trebuie să fie conforme cu cele din tabelul 15.

Tabe

15

Tipul mixturii

Densitatea aparentă, kg/mc, min

Absorb(ia de apă, % voi

Grad de compactare.

%. min

Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre: MASF 8, MASF 16

2300

2 ...6

97

Beton asfalt ic rugos - BAR 16m, BAR 16

2300

4 ... 7

96

Beton asfaltic bogat in criblură - BA 16m, BA12,5m, BA 8, BĂ 12.5, BA 16, BA 25, BAPC 16

2300

2 ... 6

96

Beton asfaltic deschis - BAD 25m

BAD 20, BAD 25. BADPC 25, BADPS 25

2250

3 ... 8

96

Rezistența la deformații permanente se măsoară prin determinarea vitezei de deformație la omieraj și/sau adâncimea făgașului, la temperatura de 60°C conform metodologiei stabilite de reglementările tehnice în vigoare.

  • 21.4. Controlul compactării

  • 21.4.1. în cursul execuției compactării, Antreprenorul trebuie să vegheze în permanență la:

  • - etapele execuției să fie cele stabilite la încercări;

  • - utilajele prescrise atelierului de compactare să fie efectiv pe șantier și în funcțiune continuă și regulată;

  • - elementele definite practic în timpul încercărilor (sarcina fiecărui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea în pneuri, distanța maximă de depărtare între finisor și primul compactor cu pneuri) să fie respectate cu strictețe.

Beneficiarul lucrării își rezervă dreptul ca, în cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, să oprească lucrările pe șantier până când Antreprenorul va lua măsurile necesare de remediere.

  • 21.4.2. Calitatea compactării straturi lor îmbrăcăminților bituminoase, se va determina de către Antreprenor, pe tot parcursul execuției, prin analize de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare în laborator se efectuează pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din îmbrăcăminte (pe fiecare strat în parte), prin determinarea densității aparente pe plăcuțe sau carote și raportarea acesteia la densitatea aparentă a aceluiași tip de mixtură asfaltică prelevată de la malaxor sau aștemere (înainte de compactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat și densitatea aparentă determinată pe cilindrii Marshall pregătiți în laborator, din aceeași mixtură asfaltică.

în cazul analizelor de laborator se determină densitatea aparentă, absorbția de apă și gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate îmbrăcămințile. Determinările se vor (J face conform STAS 1338/1 și STAS 1338/2.

Probele intacte, se iau în prezența delegatului Antreprenorului și Beneficiarului, la aproximativ 1 m de la marginea îmbrăcaminții, încheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele să prezinte cât mai corect aspectul calitativ al îmbrăcaminții executate. Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate și izolate cu defecțiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de recepție se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mențiune specială.

Condițiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate în tabelul 15.

  • 21.5. Reglarea nivelmentului

Atunci când caietul de prescripții speciale prevede o reglare a nivelmentului în raport cu repere independente șoselei, verificarea cotelor este făcută în contradictoriu, pe suprafețe corespunzătoare a fiecărei zi de lucru, în ax și la margine (între 0,2 și 0,3 m de la marginea stratului) ca și în fiecare dintre pro filele transversale ale proiectului și eventual în toate celelalte puncte fixate de Inginer.

18

Toleranța pentru ccarturile constatate în raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legătură și/sau de uzură) este ± 1,5 cm.

Dacă toleranțele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerată convenabilă,

CAPITOLUL V

CONDIȚII TEHNICE DE CALITATE ALE ÎMBRĂCĂMINTEI EXECUTATE

Art.22. Caracteristicile suprafeței îmbrăcămintei

îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată la cald trebuie să îndeplinească condițiile din tabelul 17.

Tabe

17

Caracteristica

Condiții de admisibilitate

Metoda de încercare

Plancîtatea în profil longitudinal 0

Reglementări tehnice în vigoare privind măsurarea indicelui de planeitate

Indicele de planeitate, 1RI, m/km:

-drumuri de clasă tehnică I... II

<2,5

-drumuri de clasă tehnică HI

<X5

-drumuri de clasă tehnică IV

<4.5

-drumuri de clasă tehnică V

<5.5

Uniformitatea în profil longitudinal11

SREN 13036-7

Dcvinelări admisibile măsurate sub dreptarulde 3m, nun

- drumuri de clasă tehnică 1 ți străzi de categ. tehn. I.. .111

IA

O

- drumuri de clasă tehnică 1 ți străzi de categ. IV in alte zone decât cele din zona rigolelor

<4,0

- drumuri de clasă tehnică HI. ..V

<5.0

Rugozitatea

SREN 13036-4

SREN 13036-1

Rugozitatea cu pendulul SRT, unități SRT:

- drumuri de clasa tehnică 1...11

> 80

- drumuri de clasa tehnică III

> 70

- drumuri de clasa tehnică IV... V

> 60

Rugozitatea geometrică, HS, mm:

- drumuri de clasa tehnică 1...1I

> 0,7

- drumuri de clasa tehnică III

> 0,6

- drumuri de clasa tehnică fV...V

> 0,55

Coeficient de frecare (mGT):

Reglementări tehnice în vigoare cu aparatul de măsură

Gip Tester

- dramuri de clasa tehnică 1... II

> 0.95

- dramuri de clasa tehnică III... V

> 0.7

Omogenitate. Aspectul suprafeței

Aspect fără degradări sub formă dc exces de bitum, fisuri, tone poroase, deschise, șlefuite

Vizual

NOTE:

  • 1 - Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate JRJ, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m. uniformitatea suprafeței de nilare în profil longitudinal sc verifică în axă la drumuri Ji în axă ți la rigole la străzi.

  • 2 - Rugozitatea se determină fie prin măsurări cu pendulul SRT, fie prin măsurarea rugozității geometrice HS. în caz de litigiu se determină rugozitatea cu pendulul SRT. Determinarea caracteristicilor suprafeței îmbrăcămintei se efectuează în termen de o lună de la executarea acestora, înainte de data recepției la terminarea lucrărilor.

Art.23. Elemente geometrice și abateri limită

Verificarea elementelor geometrice include și îndeplinirea condițiilor de calitate pentru stratul suport și fundație, înainte de aștemerea mixturilor asfaltice, în conformitate cu prevederile STAS 6400.

  • 23.1. Grosimea straturilor trebuie să fie cea prevăzută în profilul transversal tip din proiect.

Verificarea grosimii îmbracăminții se face în funcție de datele înscrise în buletinele de analiză întocmite pe baza încercării probelor din îmbrăcămintea gata executată, iar la aprecierea comisiei de recepție prin maximum două sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea îmbracăminții.

Abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucrării, pe când abaterile in minus nu se admit.

  • 23.2. Lățimile pârtii carosabile vor fi cele prevăzute în proiect. Eventualele abateri limită locale admise pot fi de maximum ±50 mm.


  • 23.3. Pantele profilului transversal și ale celui longitudinal sunt indicate în proiect.

Abaterile limita admise la pante le profîlelor transversale pot fi cuprinse în intervalul ±5 mm/m fata de cotele profilului adopatat, atât pentru stratul de legătură cât și pentru stratul de uzură la drumuri și în intervalul ± 2,5 mm/m pentru străzi,

  • 23.4. Abaterile limită locale la cote le profilului longitudinal sunt de ±5 mm, față de cotele profilului proiectat și cu condiția respectării pasului de proiectare prevăzut.

CAPITOLUL VI

RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.24. Recepția pe faze determinante

Recepția pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de legătură și de uzură, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții aprobat cu HG 272/94 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată in Buletinul Construcțiilor volumul 4 din 1996.

Art.25. Recepția preliminară (la terminarea lucrărilor)

Recepția preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de recepție a lucrărilor în construcții și instalații aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de recepție examinează lucrările executate față de documentația tehnică aprobată și de documentația de control întocmită în timpul execuției.

Verificarea uniformității suprafeței de rulare se face conform pct. 20.5.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului.

La străzi cota în axă se verifică în proporție de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toată lungimea traseului în punctele de schimbare ale decli vi taților.

Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1. și pe probe ce se iau pentru verificarea calității îmbrăcăminții.

Evidența tuturor verificărilor în timpul execuției lucrărilor face parte din documentația de control a recepției preliminare,

în perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care este de un an de la data recepției preliminare a îmbrăcăminții, toate eventualele defecțiuni ce vor apare se vor remedia de către Antreprenor.

Art.26. Recepția finală

Recepția finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 după expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.

ANEXA


DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

L ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr.43/1998

Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes național

Ordinul MT nr.45/1998

Norme tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor

Ordinul MT nr.46/1998

Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

Ordinul MT/MI

nr.411/1112/2000 publicat în MO

Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.

397/24.08.2000

Legea nr, 319/2006

Legea securității și sănătății în muncă;

H.G. nr. 1051/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate pentru manipularea manuală a

maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni lombare;

H.G. nr. 1048/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

H.G. nr. 1876/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

H.G. nr. 493/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;

H.G. nr. 971/2006

Hotărâre privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

H.G.nr. 1091/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă:

H.G. nr. 1028/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

H.G. nr. 1146/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

H.G. nr. 1218/2006

Hotărâre privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici;

H.G. nr. 1136/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;

H.G. nr. 1092/2006

Hotărâre privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă;

H.G. nr. 1093/2006

Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

NSPM nr.79/1998

Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor

Ordin MI nr.775/1998

Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr. 116/1999

Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor

II. REGLEMENTĂRI TEHNICE

AND 539

Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloză, destinate executării îmbrăcăminților bituminoase rutiere

AND 549

Normativ privind îmbrăcămințile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri

AND 553

Normativ privind execuția îmbrăcăminților bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtură asfaltică, cu bitum adîtivat

AND 559

Normativ privind execuția îmbrăcăminților bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum adîtivat

III. STANDARDE

STAS 42

Bitumuri. Determinarea penetrației

STAS 60

Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel și bilă.

161

STAS 113

SR 174-1

SR 174-2 +

SR 174-2/C1

STAS 539

SR662

SR667

SR754

STAS 863

SR EN 933-2

STAS 1338/1

STAS 1338/2

STAS 1338/3

STAS 6400

STAS 8849

STAS 8877

STAS 10969/3

SREN 12697-1 +

SREN 12697-1/AC

SREN 12697-3 +

SREN 12697-3/AC

SREN 12697-4 +

SR EN 12697-4/AC

SREN 12697-27

SR EN 1267-28


Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass

Lucrări de drumuri. îmbrăcăminți bituminoase cilindrate executate la cald. Condiții tehnice de calitate

Lucrări de drumuri. îmbrăcăminți bituminoase cilindrate executate la cald. Condiții tehnice pentru prepararea și punerea în operă a mixturilor asfaltice și recepția îmbrăcăminților executate

Filer de calcar, filer de cretă și filer de var stins în pulbere.

Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiții tehnice de calitate

Agregate naturale și piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiții tehnice de calitate.

Bitum neparafinos pentru drumuri

Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripții de proiectare.

încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice și îmbrăcăminți bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor și confecționarea epruvetelor

Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice și îmbrăcăminți bituminoase executate la cald. Metode de determinare și încercare

Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice și îmbrăcăminți bituminoase executate la cald. Tipare și accesorii metalice pentru confecționarea și decofrarea epruvetelor

Lucrări de drumuri, Straturi de bază și de fundație. Condiții tehnice generale de calitate

Lucrări de drumuri. Rugozitatea suprafețelor de rulare. Metode de măsurare.

Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă pentru lucrările de drumuri

Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativă.

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate ia cald. Partea 1: Conținutul de bitum solubil

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului; Evaporator rotativ

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fracționare

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prevalarea probelor

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 28: pregătirea probelor pentru determinarea conținutului de bitum, a conținutului de apă și a compoziției granulometrice.

întocmit,

ing. Ciubotaru Cătălin

A


22


Verificat, ing. Ereipia Ioan



169J

CAIET DE SARCINI

încadrarea trotuarelor cu borduri prefabricate și execuția de trgtuajțcsialei din pavele de beton            'o C


1. OBIECT ȘI DOMENIU DE APLI


1.1. Prezentul Caiet de Sarcini se aplică la realizarea montate pe pat de nisip și încadrarea acestora cu borduri prefî fundație din beton simplu.


2. MATERIALE






  • 2.1. Borduri

Bordurile de beton se folosesc pentru încadrarea îmbrăcătninților, trotuarelor si aleilor.

Bordurile prefabricate din beton se aprovizionează însoțite de certificat de conformitate emis de producător.

Acestea au formele și dimensiunile prezentate în tabelul următor conform STAS 1139-87:

Tabelul nr. 1

TIP

Marimea

Latimea b±2

înălțime

h±2

Lungime

Panta n±2

c±2

(inalt.prag)

d±2 (lățime prag)

A

Al

200

250

100

330

4

A3

240

250

5

B

Bl

100

150

750;500;

1000

B2

100

150

B4

150

150

1

I

300

300

600

100

60

P

P

600

300

400

100

60

Caracteristicile fizice se adoptă în conformitate cu cele prevăzute în STAS 1139-87 și sunt prezentate în tabelul nr. 2 :

Tabelul nr. 2

Caracteristica

Condiții de admisibilitate

Rezistența la încovoiere (N/mm2) (valori minime)

5,0

Clasa betonului

C 30/37

Rezistența la îngheț-dezgheț

După încercare să nu apară fisuri sau știrbituri la nici o bordură de probă

Uzura cu nisip normal monogranular, mm, maxim

13

Condițiile de aspect ce trebuie îndeplinite sunt prezentate în tabelul nr. 3 :

Tabelul nr. 3

Condiția de aspect

Condiții de admisibilitate

Culoarea

Uniformă pe aceeași bordură și cu mici diferențe de nuanță între bordurile din același lot

Abatere de la planeitate (săgeată maximă) a fețelor văzute, mm/m, maxim

3

Deformări la fețele văzute mai mari de

2 mm

Nu se admit

Abatere de la unghiul de 90°, mm/m (grade) maxim

3(0°10t)

Știrbituri, milimetri, maxim :

- lungime adâncime

3

2

La 25% din lot. La muchiile rotunjite nu se admit știrbituri.

Verificarea calității se face pe loturi de 1.000 bucăți, de aceeași dimensiune, format, variantă și finisare prin :

verificări de lot, care constau din verificarea formei, a dimensiunilor și a aspectului;

- verificări periodice, care se fac trimestrial pe unul din loturile supuse verificărilor de lot și constau din :

  • •  verificarea rezistenței la încovoiere pe minim 3 bucăți bordură ;

  • •  verificarea clasei de beton pe minim 3 epruvete la fiecare 50 mc beton cu aceeași compoziție;

  • •  verificarea rezistenței la îngheț-dezgheț pe minim 3 bucăți bordură;

  • •  verificarea uzurii pe minim 3 epruvete.

Volumul lotului și al eșantionului, precum și modul de acceptare sau respingere al lotului sunt conform STAS 3160/2-84. Lotul respins poate fi prezentat la o nouă verificare numai după o sortare bucată cu bucată.

Verificările periodice (cu excepția clasei betonului) se efectuează pe probe alese aleatoriu, din eșantion sau din lot și care corespund verificării dimensionale și de aspect.         (

Metodele de verificare cuprind modul de realizare a verificării formei și dimensiunilor, a aspectului, determinarea rezistenței la încovoiere, verificarea clasei de beton și determinarea uzurii conform STAS 1139-87.

De asemeni bordurile utilizate vor trebui sa indeplineasaca caracteristicile fizice si mecanice din SR EN 1340 :2004 : Absortia de apa pentru clasa B, Rezistenta la inghet dezgheț cu săruri de dezghețare pentru clasa D, rezistenta la incovoiere pentru clasa 2, rezistenta la uzura pentru clasa 3, rezistenta la alunecare/ derapare,

  • 2.2. Ciment

Caracteristici

Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu :SR EN 197-1/2002, SR EN 196-1 /95-SR EN 196-4/95, SR 227/2-94, SR 227/5-94, NE 012-2007.

Controlul calitatii

-la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate /garanție emis de producător sau de baza de livrare;

-înainte de utilizare, de către un laborator autorizat.

2

Livrarea

In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi insotita de o declarație de conformitate, in care se va menționa: -tipul de ciment si fabrica producătoare;

-data sosirii in depozit;

-nr. certificatului de calitate eliberat de producător;

-nr. buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat

Depozitarea

Depozitarea cimentului se poate face:

  • - in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fost depozitate alte materiale;

  • - ambalat in saci, in incaperi inchise, așezați in stive pe scânduri dispuse cu interspatii pentru a asigura circulația aerului.

Cimentul trebuie folosit Înainte de termenul de expirare.

  • 2.3. Agregate

Se vor utiliza agregate din roci dure conform SR 667-2001 si SR EN 12620. Controlul calitatii agregatelor

In cazul procurării ca atare a agregatelor, acestea vor fi achiziționate de la statii de producere autorizate.

Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform din NE 012/2007, iar metodele de verificare vor tine cont de STAS 4606/1980.

Laboratorul șantierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: -intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor; -intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinărilor efectuate in laborator.

Transportul agregatelor

Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. Fiecare transport va fi insolit de foaia de expediție in care se vor arata: numărul si data eliberării foii, marca de fabrica (balastiera), destinatarul, felul si sortul agregatelor, cantitatea livrata, numărul certificatului de calitate.

Depozitarea agregatelor

Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu inaltimea corespunzătoare in vederea evitării amestecării sorturilor.

Nu se admite depozitarea directa pe pamant sau pe platformele balastate.

  • 2.4. Betonul

Cerințele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform “Cod de Practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat” Indicativ NE 012-2007. După modul de expunere al construcțiilor prevăzute in documentație in funcție de condițiile de mediu, se stabilește claselor de expunere XF4 si XM2.

Betonul proaspăt

Compoziția betoanelor

Compoziția betoanelor este definita de proporția in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de către Antreprenor.

Determinările caracteristicilor fizice ale betonului proaspăt precum si limitele admisibile ale valorilor acestora vor respecta tabelul 4.

Tabel nr. 4

Caracteristici

Conform STAS

Valoarea admisibila

încercarea la tasare

SREN 12350-2

Conform cu NE 012/1999

încercarea Vebe

SR EN 12350-3

Determinarea gradului de compactare

SR EN 12350-4

încercarea cu masa raspandita

SREN 12350-5

Prepararea si transportul betonului

Pepararea betonului se va face respectându-se rețetele elaborate de un laborator autorizat în conformitate cu NE 012/2007.

Betonul întărit

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristica fck cil (f ck cub), care este rezistenta la compresiune in N/mm2 determinata pe cilindri de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150mm) la varsta de 28 zile, sub ale cărei valori se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

Determinările caracteristicilor fizice ale betonului întărit precum si limitele admisibile ale valorilor acestora vor respecta tabelul 5.

Tabel nr. 5

Caracteristici

Conform STAS

Valoarea admisibila

Rezistenta la compresiune

SREN 12390-3

Conform cu NE 012/1999

Rezistenta la tracțiune prin despicare

SR EN 12390-6

Masa volumica

SR EN 12390-7

Rezistenta la uzura

Definirea clasei are in vedere pastrarea epruvetelor conform STAS 1275/88.

Controlul calitatii lucrărilor de betoane turnate pe șantier, se va realiza conform STAS 1275-88, STAS 1759-88, STAS 2320-88, STAS 2414/91.

Transportul betonului sc va face cu auto agitatoare. La descărcare se vor lua măsuri pentru evitarea segregării betonului.

  • 2.5. Apa                                                                 < J

Poate sa provină din rețeaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca condițiile din SR EN 1008/2003. In cazul in care apa provine din alta sursa, verificarea se va face de către un laborator de specialitate in conformitate cu precizările din repectivul standard.

In timpul utilizării pe șantier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile etc.

  • 2.6. Pavele din beton

Avantajele folosirii pavajelor:

-aspect estetic deosebit;

-rezistenta la uzura foarte buna datorita materialului dens, omogen, obtinut prin vibrare;

-refacerea rapida a suprafețelor pavate după investirii la rețelele subterane;

-recuperarea integrala la desființarea pavajului.

Informații utile

Inițial se vor face următoarele verificări: dacă pavajul este perfect drept, declarațiile de conformitate garantand clasa C25/30, garanție confirmata de încercările de laborator.


Pavajele din beton se fabrica intr-o gama larga de grosimi, modele si culori, alegerea facandu-se de autoritatea contractanta. Grosimea pavajului se alege funcție de destinația acestuia, astfel:

Greutati admise pentru circulație pe pavajele autoblocante așezate:

Pe un pat de nisip;

-3,5 tone pentru pavajele cu o grosime de 3,5-4,5cm.

-7 tone pentru pavajele cu o grosie intre 4,8-5,5cm

-20 tone pentru pavajele cu o grosime intre7-8 cm

Pe sapa de beton:

-pavaje pietonale, cu o grosime intre 2,2-2,8cm

-10 tone pentru pavajele cu o grosime intre 3,5 cm

-40 tone pentru pavajele cu o grosime intre 7-8 cm -pavajele cu grosimi mai mici de 3,5 cm sunt numai pentru trafic pietonal si se pun numai pe un pat format din sapa de beton

Principalele caracteristici ale pavelelor din beton sunt următoarele:

Caracteristici

Standardul după care se face incercarea

Valori ce trebuie îndeplinite

Rezistenta la intindere prin despicare

SREN 1338/2004

Min. 3,6 N/mmȚ

Absortia de apa

SR EN 1338/2004

Maxim 6%

Masa pierduta după incercarea la inghet dezgheț

SREN 1338/2004

Max lkg/mp

Rezistenta la abraziune

SREN 1338/2004

Min. 18000mm2

Z5000 mm2

3. EXECUȚIA LUCRĂRILOR

  • 3.1. Lucrări pregătitoare

înainte de inceperea lucrărilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrările pregătitoare:

  • - semnalizarea zonei de lucru;

  • - verificarea existentei si poziției eventualelor utiliti in ampriza sau în vecinătatea acesteia; se vor lua toate masurile pentru executatrea lucrărilor in siguranța;

  • - trasarea lucrărilor;

  • - asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.

  • 3.2. Săpătură

La executarea săpăturilor se vor respecta prevederile corespunzătoare din Caietul de Sarcini pentru Terasamente.

Când execuția săpăturilor implica dezvelirea unor rețele subterane existente (apa, gaze, electrice etc) ce raman in funcțiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorării. Daca aceste rețele nu se cunosc si apar pe parcursul executării săpăturii, se vor opri lucrările si se va anunța Consultantul pentru a lua masurile necesare.

  • 3.3. Montare borduri

Bordurile de beton se aseaza pe o fundație pozata la cota necesara, din beton de ciment C 8/10. Dimensiunile fundației sunt:

-20x10 cm pentru borduri cu lățime de 10 cm

-30x15 cm pentru borduri cu lățime de 20 cm

Abaterile admisibile de la montaj sunt de max.3mm/m de la planeitate.

  • 3.4. Turnarea si proiecția betonului

Turnarea betonului si tratarea ulterioara a acestuia se va face respectând prevederile din NE 012/2007 “normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vârste diferite si a conectorilor pentru lucrări de camasueli si suprabetonari.

Turnarea betonului trebuie realizata după :

-terminarea săpăturilor;

-recepția cotei si naturii terenului de fundare;

In baza verificării condițiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucrări ascunse si/sau de faze determinate se va aproba inceperea betonarii. Betonul trebuie sa fie răspândit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea dimensiunii fundației pentru borduri.

  • 3.5. Montare pavele

Lucrările inițiale constau în decopertarea terenul vegetal: se ajunge la nivelul dorit prin decopertare de 30 -40 cm, după care se întinde un strat de piatra sparta sau balast corespunzător ca si granulomctrie, grosimea acestui strat va fi:

  • - 20 - 30 cm pentru zone carosabile (parcari mijloace grele de transport)

  • - 10 - 20 cm pentru zone necarosabile (parcari autovehicule ușoare);

După astemerea materialelor de umplutura, acestea vor fi compactate corespunzător pe straturi pana la atingerea gradului de compactare necesar.

Aștemem apoi stratul de poză din nisip afanat 3 - 5 cm pe care se vor poza pavelele, ( acesta trebuie sa fie format din nisip de rau sau de concasaj provenit din materiale aluvionare sau din materiale de cariera de mare rezistenta mecanica. Din punct de vedere granulometric, materialul trebuie sa fie constituit din elemente cu diametrul de pana la 8 mm si care sa nu treaca prin ciurul de 4 mm mai puțin de 70% in greutate.

Nu trebuie sa conțină mal, argila sau resturi de concasare mai mult de 3% in greutate.

Stratul de poza trebuie sa aiba o grosime cuprinsa intre 6-10 cm, inainte de punerea in opera a pavelelor. Grosimea este funcție de doua variabile: Grosimea de 10 cm va fi, in orice caz, adaptata la suprafețe de infrastructura deosebit de rigide (de exemplu pe amestecuri cimentate sau betonate), in timp ce grosimi mai mici vor putea fi adaptate la suprafețe finite realizate din agregate mixte granulare.

In prezenta unor infrastructuri sau placi impermeabile este obligatoriu sa se prevada posibilitatea de drenare a stratului de poza fara a interveni modificări ale caracteristicilor gr anulo metrice ale nisipului. In acest scop pot fi utilizate agregate cu caracteristici ridicate de duritate, sau amestecuri uscate obținute prin adaugarea de parti fine sau lianți in proporție de cel mult 5% din greutatea agregatelor.

Punerea in opera a primelor pavele necesita o grija deosebita, fapt ce se va răsfrânge ( asupra întregii aranjari a elementelor succesive.

Fiecare pavela trebuie sa fie pozata cu atentie, pentru a nu deranja pavela adiacenta si pana ce nu s-au pozat trei sau patru rânduri nu se poate trece la lucrul intr-un ritm normal, planeitatea lor se asigura prin baterea cu un ciocan de cauciuc.

Ordinea de pozare trebuie sa garanteze ca pavelele sa poata fi pozate ușor si in asa fel incat sa nu trebuiască niciodată sa se forțeze o pavela intre cele deja pozate.

Pana ce pavajul nu a fost compactat cu ajutorul vibratoarelor, nu trebuie sa fie supus la alte incarcari in afara de trecerea pavatorului si a utlilajelor sale.

Pentru nici un motiv, pe timpul operației de pozare, pavajul nu trebuie sa fie deranjat sau modificat stratul de poza, șantierul va fi, deci, in asa fel organizat incat atat pavatorii cat si aprovizionarea sa nu treaca peste pavajul deja pozat.

Supunerea la sarcini de exploatare a pavajelor inainte de compactare si de colmatarea completa a rosturilor, poate cauza reacții intre pavele, avand drept consecința ciobirea muchiilor.

Colmatarea rosturilor

Umplerea rosturilor dintre pavele se realizează in general cu un nisip diferit de cel utilizat pentru stratul de poza, nisip ce trebuie compactat corespunzător pentru a garanta efectul autoblocant intre pavele. Nisipul trebuie sa fie uscat, de origine aluvionala sau, daca acesta este de concasaj, sa fie alcătuit din elemente de piatra sanatoasa si rezistenta, cu granulometrie de 0,8 - 2,0 mm. lipsite de impurități sau parti foarte fine si/sau maloase.

Compactarea

Prin compactare se intelege acțiunea de tasare a pavelelor pe patul de poza. înainte de a efectua compactarea trebuie sa ne asiguram ca suprafața pavajului si placa vibratorului sunt bine curatate si uscate. Aceasta operație se va efectua, după terminarea pozării pavelelor, prin utilizarea vibratoarelor cu placa sau a rulourilor compresoare mecanice, statice sau dinamice.

Intensitatea forței de vibrare si greutatea rulourilor compresoare mecanice trebuie sa fie proporționale cu grosimea si cu forma pavelelor, cu caracteristicile stratului de poza precum si cu cele ale infrastructurii.

La compactarea suprafețelor înclinate se recomanda ca aceasta sa fie făcută perpendicular pe panta si începând de jos in sus.

Colmatarea rosturilor la terminarea executării pavajului

Odata compactat pavajul, peste stratul de pavele se intinde inca o data un strat subțire de nisip. Aceasta operație este menita sa garanteze o perfecta închidere a rosturilor, permițând pavajului o mai buna funcționare mecanica. Colmatarea completa a rosturilor este in toate cazurile obligatorie si consta in imprastierea atenta a nisipului, care trebuie sa fie curat si perfect uscat intrucat colmatarea rosturilor este graduala si necesita faze succesive de imprastiere a nisipului.

Distribuirea presiunilor care se produc datorita încărcărilor din trafic si preluarea eforturilor verticale in asa fel incat sa fie suportate de terenul natural tara cedări semnificative sau cedări împreuna cu pavajul.

Nota:

  • - definitivarea stratului de poza nu este permis sa se faca la temperaturi de sub 10° C.

  • - stratul de nisip va fi așternut fara nici un fel de compactare.

  • - in cazul pavajelor dintr-o singura culoare este necesar ca pavatorii sa se servească simultan cu pavele din cel puțin TREI PACHETE DIFERITE pentru a obține o cat mai mare uniformitate cromatica.

  • - taierea pavelelor pentru realizarea unor dimensiuni mai mici se va face cu o mașina corespunzătoare de taiat (un fel de ghilotina), recomandam a se efectua aceasta operație la finalizarea lucrării.

  • - se recomanda folosirea plăcilor vibratoare si rulourilor compresoare acoperite cu CAUCIUC DE PROTECȚIE pentru a garanta o uniformitate mai mare si a evita producerea degradării pavelelor.

  • - se recomanda sa nu se efectueze imediat curățirea finala.

  • - pavajul se va proteja de substanțe chimice (clor acizi, sare), nu se vor folosi unelte si utilaje cu lame etalice pentru dezapezire, se va respecta gabaritul recomandat de către producător.

    ÎNTOCMIT,

    VERIFICAT,

    ing. Cătălin Ciubotarii

    ing. Ioan Eremia

    • l.....

    7^-         - /           1

    '{ \ -.1 r

/sg

CAIET DE SARCINI

Rezistentă

Cuprins :

Cap.A - Lucrări de terasamente

Cap.B - Lucrări de fundații

Cap.C- Lucrări de betoane


Cap.D- Lucrări de intervenție asupra structurilor existente

Cap. E- Lucrări de hidroizolatii

Cap. F - Recepția structurii de rezistență


IGO


CAP. A. LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Se va executa conform Normativului privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor de construcții civile și industriale - indicativ C169 - 88 , care constau în :

  • a) lucrări pregătitoare - constau în dezafectarea amplasamentului de clădiri vechi , precum și amenajarea terenului și a platformei de lucru ;

  • b) evacuarea stratului vegetal, pământul rezultat fiind depozitat în afara perimetrului construit;

  • c) trasarea pe teren a construcției, conform proiectului, după ce în prealabil a fost curățat și nivelat.

La executarea săpăturilor pentru fundații trebuie să se aibă în vedere următoarele :

  • a) menținerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundație, astfel încât să nu se perturbe echilibrul hidrologic din zonă ;

  • b) dacă executarea lucrărilor de săpătură, terasamente se va efectua pe timp friguros , se va respecta " Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții " indicativ C16/1984.

  • c) recepționarea lucrărilor de terasamente - conform prevederilor "Instrucțiunilor pentru

verificarea calității și recepția lucrărilor ascunse la construcții și instalații " și a Normativului C 56/1985.                   ’                                                                    ,1

  • d) săpătura se va executa în taluz vertical pana la adancimea maxima de -1,50m .      'J

  • e) măsuri de tehnica securității muncii, la lucrările de săpătură .

CAP.B. LUCRĂRI DE FUNDAȚII

Se vor executa conform " Normativului privind proiectarea și executarea structurilor de fundații directe " NP112/2004.

Fundațiile vor fi izolate, tip bloc de beton simplu si cuzinet din beton armat si continue, tip bloc din beton simplu si elevație din beton armat.

Măsurile de tehnica securității în procesul de execuție a lucrărilor de fundații , trebuie să respecte prevederile în vigoare :

  • - Legea 319/2006 - Legea securității si sanatatii in munca

  • - HG.1425/2006 - privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor „Legii securității si sanatatii in munca nr.319/2006",

  • - HG 1048/2006- privind cerințele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de

către lucratori a El P la locul de munca                                                          .

  • - HG 1146/2006 - privinde cerințele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea iU munca de către lucratori a echipamentelor electrice.

  • - HG 971/2006 - privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă

  • - HG 300/02.03.2006 privind cerințele minime de securitate si sanatate pentru șantierele temporare sau mobile

Cap. C-LUCRĂRI DE BETON SI BETON ARMAT

Extras din NORMATIV PENTRU PRODUCEREA BETONULUI SI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT. PARTEA a 2-a: EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN BETON- indicativ NE 012-2010.

TRASAREA DE DETALIU PENTRU COFRAJE SI TRASAREA PENTRU MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE

  • 6.1 Prevederi comune

  • 6.1.1 Lucrările din beton, beton armat si beton precomprimat sunt implicate în domeniul general al construcțiilor, astfel:

  • a) în ansamblul lor, în cazurile în care betonul este materialul din care se realizează structura construcțiilor;

  • b) în parte, în cazul general în care betonul este materialul din care se realizează fundațiile sau infrastructura construcțiilor, indiferent de materialul din care este alcătuită structura acestora (metal, lemn, zidărie etc.). în cazul b) trasarea de detaliu pentru cofrajele pentru fundații si infrastructuri este deosebit de importantă pentru toate categoriile si tipurile de construcții, fiecare având condiții proprii specifice materialelor din care este alcătuită structura acestora.

  • 6.1.2 Trasarea de detaliu se realizează pe baza proiectelor, în raport cu punctele si reperele de nivel, materializate pe teren odată cu trasarea pentru amplasarea construcțiilor, pentru determinarea conturului si/sau axelor principale ale acestora. Materializarea acestor repere, pianimetrice si altimetrice, trebuie să fie astfel realizată încât să constituie puncte de referință pe întreaga durată a executării construcției respective, servind la transmiterea cotelor în plan si pe verticală la toate nivelurile acesteia.

  • 6.1.3 înainte de a începe efectuarea trasării de detaliu trebuie să se verifice, pe baza documentelor de recepție a trasării pentru amplasare, a proceselor verbale de predare-primire si direct la fata locului, reperele care fixează conturul si/sau axele principale ale construcției (linii de referință), precum si reperele de nivel.

Verificarea se referă, de asemenea, la corespondenta dintre cotele din teren (în plan si de nivel) si cele din proiect.

  • 6.1.4 Trasarea de detaliu pentru cofraje si trasarea pentru montarea elementelor prefabricate se referă, în principal la următoarele categorii de activități:

  • a) trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundații realizate fără cofraj;

  • b) trasarea poziției cofrajelor pentru fundații continue sau izolate;

  • c) trasarea poziției cofrajelor sau elementelor prefabricate în plan orizontal siverificarea poziției pe înălțime a acestora;

  • d) trasarea cotelor de nivel pentru cofraje sau elemente prefabricate.

Trasarea pentru elemente având forme si poziții deosebite (cu forme curbe în plan si/sau pe verticală, scări etc.) se realizează conform pct. 6.1.4 (b) - (d), considerând o serie de puncte si linii intermediare, stabilite prin proiect, care trebuie să asigure conformitatea formei si poziției acestor elemente cu prevederile din proiect.

  • 6.1.5 Pentru fiecare categorie de trasare, se vor prevedea în proiect clasele de tolerantă, care trebuie să fie respectate (a se vedea anexa C).

Tolerantele la trasare trebuie să fie cu o clasă mai reduse decât cele prevăzute pentru elementele respective după executare sau montare.

  • 6.1.6 Trasarea pentru elemente care se repetă, pe verticală (spre exemplu, la etajele succesive ale unei clădiri), sau pe orizontală (spre exemplu, șiruri de stâlpi) se va efectua, pentru fiecare în parte, după reperele de bază si nu fată de elementul precedent.

în cazurile în care se constată abateri între elemente succesive (cel existent si cel pentru care se efectuează trasarea) mai mari decât cele admisibile, se va înștiința proiectantul pentru a stabili modul de tratare a neconformîtătii.

  • 6.1.7 Pentru trasare se va utiliza aparatură corespunzătoare ca domeniu de utilizare si precizie. Precizia aparaturii utilizate la trasare va fi cu o clasă mai mare decât cea prevăzută pentru tolerantele la trasare.

  • 6.2 Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundații realizate fără cofraj

  • 6.2.1 Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundații realizate fără cofraj, de regulă în săpătură, se realizează fată de axele fundațiilor respective, care trebuie să fie precizate în proiect si materializate pe teren.

  • 6.2.2 Trasarea se referă la stabilirea conturului săpăturii si materializarea acestuia cu repere, astfel ca:

  • a) reperele să fie amplasate în afara zonei afectate de lucrări, în funcție si de modul de efectuare a săpăturii (manual sau mecanizat), pentru a se menține pe durata acestor lucrări;

  • b) conturul să poată fi reconstituit oricând, până la punerea în operă a betonului din fundație;

  • c) pornind de la forma conturului, să se poată determina forma pe verticală a pereților săpăturii.

6.2.3. în cazurile în care fundația are suprafețe înclinate, se va trasa si materializa si conturul de la partea inferioară, în proiect fiind prevăzute cotele pentru acest contur, precum si unghiurile de înclinare ale suprafețelor respective.

6.2.4 în cazurile în care în fundație se înglobează armături sau alte piese (șuruburi, plăci cu praznuri etc.), trasarea si materializarea poziției acestora, conform prevederilor din proiect, se efectuează odată cu trasarea conturului fundației, având în vedere următoarele:

  • a) armăturile sau șuruburile se asamblează sub formă de carcase rigide, pentru a menține distantele si pozițiile relative dintre ele; trasarea se face pentru axele carcaselor;

  • b) în cazul unor elemente singulare (fie bare de armătură sau șuruburi, fie plăci sau alte piese), trasarea se face pentru fiecare poziție a acestora;

  • c) materializarea trasării trebuie, astfel, realizată încât'să se poată poziționa elementele respective prin măsurări ușor de efectuat, spre exemplu prin linii secundare fată de care se măsoară distante până la fata barelor sau până la marginea plăcilor;

  • d) cota de nivel prevăzută în proiect pentru elementele respective se măsoară fată de puncte sau suprafețe ale acestor elemente si nu fată de suprafața betonului care se toarnă, dacă acest mod de măsurare nu este indicat, în mod explicit, în proiect;

  • e) în situația în care se cere o precizie ridicată (spre exemplu, pentru șuruburi în care se vor monta piese metalice), poziția acestora va fi asigurată cu șabloane, trasarea se face, în acest caz, pentru poziția șabloanelor.

  • 6.3 Trasarea pentru montarea cofrajelor

  • 6.3.1 Trasarea pentru montarea cofrajelor se referă la următoarele:

  • a) trasarea formei în plan a volumului cofrat;

  • b) trasarea formei pe înălțime a volumului cofrat;

  • c) trasarea cotelor, de la partea de jos, dacă este cazul, precum si de la partea de sus, până la care se toarnă betonul în volumul cofrat.

  • 6.3.2 Trasarea formei în plan a volumului cofrat se efectuează fată de axele elementelor care se toarnă în cofraj si se materializează prin repere sau linii fată de care să se poată stabili, prin măsurări simple, poziția cofrajului respectiv, spre exemplu:

  • a) pentru cofraje care se confecționează la fata locului, prin trasarea poziției fetei interioare a cofrajului;

  • b) pentru cofraje refolosibile, de inventar, si prin trasarea unor repere sau linii secundare fată de care să se poată așeza elementele de cofraj prin măsurări relative la fata exterioară a acestora.

  • 6.3.3 Trasarea formei pe înălțime a volumului cofrat, în cazurile în care aceasta nu este verticală, se efectuează pe baza datelor din proiect, care trebuie să cuprindă:

  • a) suprafețele de referință fată de care se efectuează trasarea;

  • b) cotele, fată de aceste suprafețe de referință, pentru puncte sau linii intermediare semnificative pentru montarea cofrajelor în poziția corespunzătoare, conform pct. 6,3.2, (a) sau (b).

  • 6.3.4 Trasarea cotelor de la partea de jos a fundului cofrajelor se efectuează, după caz, astfel:

  • a) pentru suprafețe plane, orizontale sau înclinate, prin trasarea liniilor pe fetele laterale, de contur, precum si a cotelor unor puncte/iinii intermediare ale suprafeței care se cofrează, fată de o suprafață de referința conform, după caz, pct.6.3.2 (a) sau (b);

  • b) pentru suprafețe curbe sau de altă formă, prin trasarea cotelor, fată de o suprafață de referință, pe fetele laterale, precum si pentru linii intermediare semnificative, de asemenea conform pct. 6.3.2 (a) sau (b).

  • 6.3.5 Trasarea cotelor pentru partea de sus, până la care se toarnă betonul, se efectuează prin marcarea pe fetele laterale ale cofrajului, într-un mod care să permită identificarea acestei marcări în condițiile de turnare a betonului (identificare directă sau prin măsurare fată de repere situate desupra limitei de turnare respective), precum si, în cazul unor suprafețe de întindere mare, prin stabilirea unor modalități de măsurare punctuală a cotei respective, la distante convenabil alese.

  • 6.5 Condiții prealabile si condiții necesare în timpul efectuării trasării

  • 6.5.1 Pentru efectuarea trasării de detaliu pentru montarea cofrajelor si/sau a elementelor prefabricate, est nescesară asigurarea condițiilor prealabile, precum si a celor necesare în timpul efectuării trasării.

  • 6.5.2 Condițiile prealabile sunt, în principal, următorele:

  • a) existenta, pe șantier, a proiectului, care trebuie să cuprindă toate datele necesare trasării de detaliu (linii de referință, cote în plan fată de acestea, cu clase de tolerantă, cote de nivel, cu clase de tolerantă, aite detalii necesare);

  • b) existenta documentelor de recepție a trasării construcției si a elementelor de materializare pe teren a acestei trasări;

  • c) specificarea aparaturii care se utilizează, în conformitate cu pct. 6.1.7;

  • d) specificarea si executarea sau procurarea, după caz, a unor mijloace necesare pentru efectuarea trasării (schele/platforme, materiale auxiliare etc,),

  • 6.5.3 Condițiile care trebuie asigurate în timpul efectuării trasării sunt, în principal următoarele:

  • a) existenta aparaturii si a personalului de specialitate, pe perioadele necesare, pe baza coordonării cu desfășurarea lucrărilor de executare a construcției;

  • b) asigurarea câmpului liber necesar pentru aparatura utilizată, precum si a mijloacelor necesare (pct.6.5.2.d), după caz.

COFRAJE SI SUSȚINERI

  • 7.1 Prevederi generale

  • 7.1.1 Tipurile de cofraje utilizate în mod curent sunt:

  • a) în funcție de situația cofrajului, începând din momentul turnării betonului si până la decofrare:

  • - cofraje fixe;

  • - cofraje mobile (de exemplu: cofraje glisante, găsitoare),

  • b) din punct de vedere al utilizării componentelor:

  • - cofraje de inventar, la care componentele se folosesc de mai multe ori;

  • - cofraje unicat, la care componentele se utilizează o singură dată. De regulă, acestea sunt realizate din materiale lemnoase (de exemplu: cofraje din scânduri pentru monolitizarea pe reazem a unei grinzi prefabricate);

  • - cofraje pierdute, la care componentele intră în alcătuirea elementelor din beton care se toarnă în șantier (de exemplu predale din beton armat);

  • - spatii realizate anterior în terasamente (gropi de fundație etc.).

  • c) în funcție de calitatea suprafeței de beton obținută după decofrare:

  • - cofraje pentru beton aparent;

  • - cofraje pentru beton brut, suprafețele obținute fiind acoperite ulterior cu tencuială, placaje etc.

  • 7.1.1.1 Principalele elemente componente ale cofrajului sunt:

  • a) cofrajul propriu zis, care alcătuiește închiderea volumului în care se toarnă betonul;

  • b) susținerea cofrajului (scheletul de susținere), care îi asigură poziția si stabilitatea formei, fiind amplasată la exteriorul acestuia;

  • c) elemente de legătură, amplasate în interiorul cofrajului, necesare, de asemenea, pentru a-i asigura poziția si stabilitatea, dintre care unele rămân înglobate în beton.

  • 7.1.1.2 Prezentul normativ conține prevederi privind cofrajele fixe pentru beton brut (în terasamente, pentru fundații, unicate sau de inventar). în această categorie intră si cofrajele care, demontate si montate succesiv pentru un același element de construcție (spre exemplu, o pilă de pod) nu intră, propriu zis, în categoria cofrajelor păsitoare.

Cofrajele mobile, cofrajele pierdute si cofrajele pentru beton aparent fac obiectul unor



reglementări tehnice si/sau caiete de sarcini specifice pentru lucrări la care se utilizează aceste

tipuri de cofraje.

  • 7.1.2 Asigurarea conformității cu proiectul în ceea ce privește poziția, forma si dimensiunile volumului cofrat, rezistenta, stabilitatea si indeformabilitatea, precum si integritatea secțiunii din beton, se realizează prin:

  • a) utilizarea materialelor adecvate pentru cofraj;

  • b) realizarea corespunzătoare a susținerilor si legăturilor;

  • c) realizarea etanșeității;

  • d) aplicarea agentilor de decofrare corespunzători;

  • e) stabilirea si aplicarea corespunzătoare a modalităților si a etapelor de decofrare.

  • 7.1.3 Materialele pentru confecționarea cofrajelor sunt, de regulă, lemn (cherestea), produse pe bază de lemn, metal sau produse pe bază de materiale sintetice.

Adecvarea materialelor pentru confecționarea cofrajelor se referă la:

  • a) rigiditatea proprie, care determină alcătuirea scheletului de susținerea suprafeței cofrajului;

  • b) lipsa găurilor, fisurilor, pentru asigurarea etanșeității;

  • c) limitarea absorbției de apă, dacă este cazul;

  • d) posibilitatea de îmbinare, pentru asigurarea etanșeității suprafatei cofrajului;

  • e) limitarea rugozității sau neregularitătii suprafeței cofrajului, pentru asigurarea desprinderii fără degradarea suprafeței betonului, la decofrare;

  • f) compatibilitatea cu betonul în cazul materialelor sintetice (absenta degajării de ioni de clor sau producerea unor reacții chimice).

  • 7.1.4 Realizarea susținerilor si legăturilor cofrajelor se referă la:

  • a) eșafodajele pe care sunt așezate cofrajele, dacă este cazul;

  • b) scheletul de susținere si legăturile care asigură forma si stabilitatea cofrajelor în sine.

  • 7.1.4.1 Eșafodajele pot fi:

  • a) elemente simple (de tip pop) sau structuri spațiale, produse în acest scop, caz în care se vor lua în considerare condițiile de montare si capacitățile de rezistentă si stabilitate prevăzute de producătorii acestora;

  • b) elemente confecționate si montate pe șantier, caz în care alcătuirea si calculul acestora se vor efectua în cadrul proiectului tehnologic privind cofrajele.

  • 7.1.4.2 O atentie deosebită trebuie acordată modului de rezemare a eșafodajelor, sub

următoarele aspecte:

  • a) luarea în considerare a capacității de rezistentă si de deformare a terenului, rezemarea făcându-se pe tălpi cu suprafață corespunzătoare;

  • b) interzicerea utilizării ca talpă de rezemare a materialelor fragile (cărămidă, beton poros autoclavizat, beton celular etc.);

  • c) luarea în considerare a evoluției temperaturilor în cazul în care rezemarea trebuie efectuată pe teren înghețat, pentru a se evita tasările în cazul dezghețării terenului;

  • d) utilizarea unor sisteme de reglare pe înălțime care să asigure atât capacitatea de reglare necesară, cât si stabilitatea si indeformabilitatea pe durata utilizării eșafodajelor respective.

  • 7.1.4.3 Cofrajele de inventar sunt alcătuite, de regulă, astfel încât să conțină scheletul de susținere si sunt prevăzute cu sisteme de îmbinare si legături care asigură forma si stabilitatea,

necesitând, eventual, sprijiniri sau rezemări intermediare.

Pentru această categorie de cofraje se vor lua în considerare domeniile de utilizare, condițiile si prevederile privind montarea, stabilite de producătorii acestora.

  • 7.1.4.4 Cofrajele unicat, care se confecționează si se montează la fata locului, trebuie să fie realizate pe baza proiectului tehnologic, care prevede alcătuirea acestora (materialele pentru cofrajul propriu-zis, scheletul de susținere si, dacă este cazul, legăturile) pe baza calculului si a caracteristicilor materialelor utilizate.

  • 7.1.5 Calculul cofrajelor si al susținerilor acestora (eșafodajelor) are ca obiect:

  • a) stabilirea condițiilor pentru utilizarea cofrajelor si eșafodajelor de inventar;

  • b) proiectarea cofrajelor si eșafodajelor confecționate si montate pe șantier (unicate).

  • 7.1.5.1 Calculul cofrajelor si eșafodajelor are în vedere următoarele categorii de acțiuni:

  • a) încărcări verticale produse de:

  • (i) greutatea proprie;

  • (ii) greutatea betonului proaspăt, turnat în cofraj;

  • (iii) încărcările determinate de executarea lucrărilor (personalul care pune în operă betonul, echipamentele si mijloacele pentru punerea în operă a betonului etc.);

  • (iv) încărcările determinate de turnarea (căderea) si vibrarea betonului;

  • b) încărcări orizontale produse de:

  • (i) presiunea laterală a betonului proaspăt (acționează din interiorul cofrajului);

  • (ii) șocurile produse la descărcarea (căderea) betonului;

  • (iii) acțiunea vântului;

  • (iv) acțiunea seismică;

  • (v) împingerea pământului si/sau presiunea apei, dacă este cazul

(acționează din exteriorul cofrajului).

  • 7.1.5.2 încărcările se iau cu valorile prevăzute în tabelul 10.

  • 7.1.5.3 încărcarea orizontală, tip f (tabelul 10), determinată de presiunea laterală a betonului

proaspăt (turnat si apoi compactat prin vibrare), se consideră aplicată static pe pereții cofrajului cu distribuțiile din fig. 1, prezentate în funcție de viteza de betonare.

  • 7.1.5.4 încărcarea orizontală, tip g (tabelul 10), provenită din șocurile care se produc la descărcarea betonului din mijloace de transport, se determină după cum urmează:

  • a) din unităTi discrete de transport (bene etc.), având capacitatea:

  • (i) sub 0,2 m3.......................2,00 kN/m2

  • (ii) 0,2...0,7 m3.....................4,00 kN/m2

  • (iii) peste 0,7 m3....................6,00 kN/m2

  • b) la turnare prin jgheaburi sau pâlnii.... 2,00 kN/m2

  • c) la turnarea cu pompa..........................6,00 kN/m2

  • 7.1.5.5 încărcarea orizontală dată de acțiunea vântului se determină în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice aplicabile.

  • 7.1.5.6 încărcarea orizontală dată de acțiunea seismică se determină în conformitate cu prevederile standardului SR EN 1991-1-6, inclusiv anexa națională, privind acțiunile pe durata executării lucrărilor,

  • 7.1.5.7 încărcarea orizontală dată de împingerea pământului si/sau presiunea apei se ia în considerare, dacă este cazul, pe baza situației avute în vedere pentru cofrajul respectiv.

  • 7.1.5.8 Tipurile de încărcări luate în considerare pentru calculul de rezistentă si pentru calculul deformatiilor sunt prevăzute în tabelul 12 (notațiile conform tabelului 10).

  • 7.1.5.9 Calculul cofrajelor si eșafodajelor se efectuează, de regulă, în ceea ce privește rezistenta acestora; în cazurile în care este prevăzut în proiect, calculul se efectuează si în ceea ce privește deformatiile acestora.

Pentru calculul privind deformatiile cofrajelor si/sau ale ansamblului cofraj-eșafodaj, în proiect trebuie să fie precizate valorile maxime ale deformatiilor admisibile.

  • 7.1.5.10 Pentru eșafodajele care se montează pe elemente din beton realizate anterior, se va acorda o atentie deosebită:

  • a) solicitărilor locale si transmiterii acestora în zonele de fixare, în special când se utilizează elemente de prindere care sunt solicitate la forfecare si produc eforturi locale de strivire în beton;

  • b) atingerii maturității betonului, respectiv rezistentelor acestuia, la montarea si la utilizarea cofrajelor.             1 .F

  • 7.1.5.11 Calculul privind cofrajele si eșafodajele se materializează, în proiectul tehnologic, prin:

  • a) stabilirea condițiilor pentru utilizarea elementelor de cofraj si de eșafodaj de inventar, respectiv pentru procurarea acestora;

  • b) alcătuirea cofrajelor si eșafodajelor în cazurile în care acestea se confecționează ca unicate, la fata locului, având în vedere preluarea solicitărilor locale în zonele de fixare, astfel încât să nu se producă deformarea locală a cofrajelor peste limitele admisibile.

  • 7.1.6 Agenții de decofrare sunt produse aplicate pe suprafața cofrajelor, care vin în contact cu betonul, pentru a reduce aderenta între betonul întărit si cofraje, astfel ca la decofrare să nu se

deterioreze suprafața betonului.

  • 7.1.6.1 Agenții de decofrare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • a) să nu păteze betonul si să nu împiedice aderenta ulterioară a materialelor aplicate pe suprafața respectivă a betonului (tencuieli, adezivi pentru placaje etc.);

  • b) să nu afecteze negativ betonul, armătura si materialul din care este alcătuit cofrajul, dar nici mediul înconjurător;

  • c) să-si păstreze neschimbate proprietățile funcționale în condițiile climatice de executare a lucrărilor;

  • d) să se aplice ușor si să se poată verifica aplicarea lor corectă.

  • 7.1.6.2 Utilizarea agentilor de decofrare se face pe baza documentelor tehnice legale, elaborate pe baza specificațiilor de produs ale producătorilor, care trebuie să conțină, după caz, prevederi privind domeniul de utilizare, precum si condiții si metode de aplicare.

  • 7.1.6.3 Agenții de decofrare se aplică după ce cofrajele au fost curățate în prealabil. Aplicarea se efectuează-^ ținând seama de perioada programată pentru turnarea betonului si de perioada si/sau condițiile în care agenții decofrare sunt eficace.

  • 7.1.7 Asigurarea curățării cofrajelor (a spațiului interior în care se toarnă betonul), este fundamentală pentru respectarea cerinței esențiale privind rezistenta mecanică si stabilitatea elementelor/structurii din beton, beton armat si beton precomprimat.

Pentru asigurarea curățării cofrajelor sunt de luat în considerare două situații:

  • a) situația în care spațiul cofrat este accesibil direct până la fundul cofrajului, caz în care verificarea si curățarea imediat înaintea turnării betonului se poate efectua cu ușurință;

  • b) situația în care spațiul cofrat nu este accesibil direct până la fundul cofrajului (spre exemplu, stâlpi, pereți etc.), caz în care, pentru verificare si curățare imediat înaintea turnării betonului trebuie prevăzute, la partea de jos a cofrajului, dar si în alte zone, dacă este cazul, ferestre de curățare, astfel:

  • (i) dimensiunile să permită accesul pentru curățare;

  • (ii) distanta dintre acestea să fie astfel încât să poată fi realizat accesul pe întreg volumul cofrat;

  • (iii) să permită desfacerea si, mai ales, fixarea la loc si etansarea corespunzătoare.

  • 7.1.8 Etanșeitatea cofrajelor este, de asemenea, o condiție esențială pentru asigurarea calității betonului, în special în ceea ce privește rezistentele acestuia.

  • 7.1.8.1 La cofrajele de inventar, etanșeitatea trebuie să fie asigurată prin respectarea prevederilor specificate de producătorii acestora (mod de îmbinare, eventuale alte condiții). Pentru a menține condițiile necesare unei îmbinări corespunzătoare, cofrajele de inventar trebuie să fie manipulate si depozitate astfel încât să nu se deterioreze (deformatii generale sau locale, îndoiri, stirbituri etc.) si, de asemenea, să fie curățate după fiecare decofrare, având grijă să nu se producă deteriorarea acestora în cadrul operațiunii de curățare.

O atentie deosebită trebuie acordată zonelor în care, dacă este cazul, se realizează completări ale cofrajului de inventar cu porțiuni confectonate unicat, pe șantier.

7.1.8.2 Cofrajele unicat, confecționate si montate pe șantier, vor fi astfel executate încât să se asigure etanșeitatea, prin croirea si decuparea corespunzătoare a materialelor.


în cazul utilizării cherestelei, se va avea în vedere posibilitatea efectuării remedierilor pentru situația în care, pe perioada de la confecționarea cofrajului si până la turnarea betonului, se deschid interspatii datorită uscării cherestelei.

  • 7.2 Montarea cofrajelor

  • 7.2.1 Montarea cofrajelor cuprinde următoarele:

  • a) executarea eșafodajelor, dacă este cazul;

  • b) așezarea cofrajelor la poziție, conform trasării de detaliu;

  • c) definitivarea poziției în plan si pe verticală, îmbinarea între panouri, dacă este cazul, si fixarea cofrajelor;

  • d) verificarea si recepția cofrajelor.

  • 7.2.2 Eșafodajele se execută, de regulă, pe baza proiectului tehnologic. în proiectul lucrării trebuie să fie precizat dacă pentru eșafodaje, ia lucrarea respectivă, este necesar proiect tehnologic, având în vedere următoarele:

  • a) la lucrările la care eșafodajele necesare nu pun probleme deosebite privind, în special, rezistenta mecanică si stabilitatea acestora, precum si în ceea ce privește deformatiile admisibile, acestea pot fi realizate de executantul lucrărilor fără a avea la bază un proiect tehnologic (spre exemplu, eșafodaje cu înălțime de până ia 6,0 m, care suportă cofraje pentru elemente relativ ușoare - grinzi sau plăci plane);

  • b) la lucrările la care eșafodajele necesare pun probleme deosebite, se precizează prin proiect necesitatea proiectului tehnologic, urmând ca, în cazurile în care pentru aceste eșafodaje sunt anumite condiții speciale (privind, spre exemplu, susținerea unor cofraje cu forme deosebite în plan si/sau pe înălțime, necesitatea prevederii unor reglaje etc.), proiectantul să elaboreze si caiet de sarcini pentru întocmirea proiectului tehnologic respectiv.

  • 7.2.3 La executarea eșafodajelor trebuie respectate prevederile aplicabile din prezentul normativ, precum si cele din proiectul tehnologic, după caz, lucrările fiind realizate de personal calificat pentru materialele si modul de alcătuire si montare a eșafodajelor respective.

  • 7.2.4 Așezarea cofrajelor la poziție se realizează:

  • a) în plan, fată de reperele marcate la trasarea de detaliu;

  • b) pe înălțime, prin:

  • (i) respectarea cotelor, fată de reperele de cotă marcate la trasarea de detaliu;

  • (ii) reglarea în poziția verticală sau înclinată, după caz.

La așezarea cofajelor la poziție se va da o atentie deosebită:

  • - zonelor de schimbare a poziției suprafețelor cofrate (spre exemplu, la colturi intrânde sau iesinde pe suprafețele verticale, sau la îmbinarea dintre inima grinzilor si placă), pentru a nu avea diminuări sau îngrosări ale secțiunilor din beton;

  • - amplasării cofrajelor pentru golurile lăsate în beton.

  • 7.2.5 Definitivarea poziției în plan si pe verticală se realizează odată cu fixarea cofrajelor, prin:

  • a) fixarea pe înălțimea reglată a popilor de susținere în cazul cofrajelor pentru plăci, astfel încât să nu permită deplasări relative ale panourilor/zonelor încărcate (cu beton proaspăt sau din activitățile de punere în operă a betonului), fată de cele neîncărcate;

  • b) fixarea la poziție a elementelor de susținere sau sprijinire a cofrajelor verticale sau înclinate de înălțime mare (pentru stâlpi, pereți etc.);

  • c) fixarea elementelor exterioare de susținere (caloti, nervuri etc.) ale cofrajelor de dimensiuni mai reduse în secțiunea transversală (grinzi, stâlpi etc.);

  • d) fixarea elementelor interioare de legătură, de regulă distantieri, pentru menținerea distantei între fetele cofrate.

  • 7.2.6 Montarea cofrajelor, în relație cu montarea armăturilor, poate fi:

  • a) completă, înainte de montarea armăturii, spre exemplu, în cazul plăcilor, sau în cazul în care armătura, sub formă de carcasă, poate fi introdusă si poziționată, inclusiv prin montarea distantierilor, fără a deranja cofrajul;

  • b) parțială, înainte de montarea armăturii, spre exemplu, o fată a unui perete, urmând ca, după montarea armăturii, să fie realizată închiderea completă a cofrajului;

  • c) montare a cofrajului după montarea armăturii.

  • 7.2.7 La montarea cofrajelor trebuie avute în vedere si următoarele:

  • a) efectuarea pregătirii si recepției suprafețelor de beton care se află în volumul cofrat (proces verbal de recepție calitativă pe faze - pentru lucrări care devin ascunse); pregătirea se efectuază fie pentru ca betonul turnat să adere la betonul existent fie, dacă este cazul, să nu adere la acesta;

  • b) menținerea curățeniei în spațiul cofrat, precum si a armăturilor, dacă acestea sunt montate anterior (spre exemplu, nu se va tăia lemn pentru a nu rămâne rumeguș în cofraj; nu se vor aplica produse pentru decofrare care să cadă pe beton sau pe armătură).

7.5 Spatii de turnare realizate în teren

  • 7.5.1 Prevederi generale

  • 7.5.1.1 Spatiile de turnare realizate în teren (cazul gropilor pentru turnarea fundațiilor sau al turnării pe suprafețe orizontale sau înclinate sunt, în general, constituite în urma lucrărilor de terasamente.

  • 7.5.1.2 Principalele condiții privind realizarea spațiului de turnare în aceste cazuri, se referă la următoarele:

  • a) starea terenului/terasamentului;

  • b) axe, dimensiuni si cote de nivel;

  • c) forma suprafețelor.

  • 7.5.1.3 Condițiile privind starea terenului sau terasamentului se referă la:

  • a) starea terenului pentru turnarea direct în săpătură:

  • (i) coeziunea suficientă pentru a nu fi antrenat pământul în beton, la punerea în operă a betonului;

  • (ii) în cazurile în care, între realizarea săpăturii si turnarea betonului trece o perioadă mai lungă, se va prevedea ca ultimul strat, de 5-10 cm grosime, mai ales la fundul săpăturii, să fie săpat cu puțin timp (cca. 1...2 zile) înainte de turnarea betonului;

  • (iii) în cazurile în care, terenul din săpătură permite scurgerea laptelui de ciment, se va căptuși săpătura cu folie din material sintetic sau hârtie rezistentă produsă pentru asemenea utilizări; b) starea terasamentului: pe lângă cele de mai înainte, trebuie îndeplinite, verificate si

recepționate, prin proces verbal de recepție calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), condițiile prevăzute în proiect sau caiet de sarcini, privind caracteristicile de rezistentă si deformabiiitate ale terasamentului respectiv.

  • 7.5.1.4 Condițiile privind axele, dimensiunile si cotele de nivel se referă la:

  • a) axe si dimensiuni în plan si pe înălțime: se vor încadra în abaterile admisibile prevăzute în proiect, sau conform prevederilor specifice arătate în continuare;

  • b) cazuri în care, datorită naturii terenului sau altor condiții, la executarea săpăturii au rezultat, în unele zone, dimensiuni mai mari, care au drept consecință consumuri suplimentare de beton: se vor prevedea, după caz, cofraje pe zonele respective;

  • c) cote de nivel: se vor încadra, de asemenea, în abaterile admisibile prevăzute în proiect, cu mențiunea că, pentru terasamente, aceste cote sunt cele rezultate după recepția terasamentului, conform pct. 7.5.1.3.b.

  • 7.5.1.5 Condițiile privind forma suprafețelor se referă la:

  • a) planitatea sau, după caz, forma curbă a săpăturii, care trebuie să se încadreze în abaterile admisibile prevăzute;

  • b) denivelările locale, care trebuie, de asemenea, să nu afecteze dimensiunile sau cotele de nivel (a se vedea pct.

7.5.1.4.b).

  • 7.5.2 Abateri admisibile pentru spatii de turnare realizate în teren

  • 7.5.2.1 Abaterile admisibile privind poziția axelor, în plan si pe înălțime, sunt cele prevăzute pentru elementeM respective.

  • 7.5.2.2 Abaterile admisibile privind dimensiunile sunt, după cum urmează:

  • a) în cazurile în care elementele care se toarnă sunt armate si grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii este luată în considerare:

-0 mm ... + 50 mm,

  • b) în celelalte cazuri:

- 24 mm...+ 50 mm.

Dimensiunea este măsurată fată de denivelarea cea mai iesindă din suprafața săpăturii

  • 7.5.2.3

Abaterile admisibile privind forma suprafețelor sunt:

  • a) pentru fundul săpăturii, abaterea de la planitate: ±24 mm;

  • b) pentru pereTii laterali ai săpăturii: ±24 mm, dar a se vedea si pct. 7.5.1.4.b;

  • c) pentru suprafaTa terasamentelor, după recepTia acestora, conform prevederilor din proiect sau caiet de sarcini.

  • 7.5.3 Verificarea si recepția spatiilor de turnare realizate în teren

  • 7.5.3.1 Verificarea spatiilor de turnare realizate în teren constă în:

  • a) verificarea axelor si a încadrării în tolerante, în plan, si pe înălțime, dacă este cazul: cu aparatură adecvată;

  • b) verificarea dimensiunilor si a poziției relative a acestora fată de axe si a verificării încadrării în tolerante: prin măsurare directă în cel puțin două secțiuni pentru fiecare element;

  • c) verificarea aspectului suprafețelor si, dacă este cazul, a planitătii: prin măsurare directă;                         .

  • d) stabilirea, dacă este cazul, a necesității amplasării foliei de etansare fată de scurgerea laptelui de ciment ÎW teren;

  • e) verificarea stării de curățenie a spațiului: prin observare vizuală.

  • 7.5.3.2 Verificarea spatiilor de turnare realizate în teren se efectuează la terminarea lucrărilor de săpătură sau de terasamente precum si înainte de montarea armăturii, dacă este cazul, precum si înainte de începerea punerii în operă a betonului, în ceea ce privește pct. 7.5.3.1,

(c), (d) si (e).

  • 7.5.3.3 Recepția spatiilor de turnare realizate în teren se efectuează pe baza:

  • a) verificării conform pct 7.5.3.1;

  • b) verificării documentelor de recepție a terasamentelor dacă este cazul (a se vedea pct.

7.5.1.3.b);

  • c) verificarea cofrajelor de completare, dacă este cazul (a se vedea pct, 7.5.1,4.b);

  • d) rezolvarea eventualelor neconformităti constatate la verificările efectuate.

Recepția constă în consemnarea conformității lucrărilor într-un proces verbal pentru recepția calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), care trebuie să conțină, dacă este cazul, referiri la executarea unor lucrări imediat înainte de punerea în operă a betonului (spre exemplu, săparea unui ultim strat de pământ - a se vedea pct. 7.5.1.3.a)ii-sau amplasarea foliei de etansare).

7.6 Condiții prealabile si condiții necesare în timpul executării lucrărilor de cofraje sisustinerilor acestora.

  • 7.6.1 Pentru executarea lucrărilor de cofraje si susținerile acestora, este necesară asigurarea condițiilor prealabile, precum si a celor necesare în timpul executării lucrărilor.

  • 7.6.2 Condițiile prealabile se referă, în principal, la următoarele:

  • a) existenta, pe șantier, a proiectului, care trebuie să cuprindă toate datele necesare pentru executarea cofrajelor (axe, dimensiuni, cote de nivel, cu clase de tolerantă, alte detalii necesare);

  • b) existenta, pe șantier, a proiectului tehnologic privind cofrajele si susținerile acestora, dacă este cazul;

  • c) existenta, dacă este cazul, a recepției lucrărilor de terasamente, când acestea sunt implicate (de natura cofrajelor pierdute);

  • d) aprovizionarea si receptionarea cofrajelor si/sau eșafodajelor de inventar, complete, precum si a documentației tehnice privind utilizarea acestora sau, după caz, a tuturor materialelor necesare executării, ca unicat, pe șantier.

  • 7.6.3 Condițiile care trebuie asigurate în timpul executării lucrărilor se referă, în principal, la următoarele:

  • a) dotări tehnice specifice necesare pentru montarea sau, dacă este cazul, executarea si montarea cofrajelor si eșafodajelor pentru susținerea acestora (scule, dispozitive, etc.);

  • b) facilități necesare, după caz, pentru montarea sau executarea si montarea cofrajelor si eșafodajelor (energie electrică, utilaje pentru ridicare si manipulare cu precizia necesară etc.);

  • c) personal calificat pentru montarea sau executarea si montarea cofrajelor si eșafodajelor.

8. ARMĂTURA NEPRETENSIONATĂ

  • 8.1 Produse pentru armătura nepretensionată

  • 8.1.1 Produsele pentru armătura nepretensionată, care fac obiectul prezentului normativ, sunt produsele din otel, neted, profilat sau amprentat, livrate ca atare sau sub formă de plase sau carcase sudate, uzinate.

  • 8.1.2 Produsele pentru armătura nepretensionată realizate din alte materiale (spre exemplu, bare compozite din fibre liate cu rășini sintetice), armătura dispersă si armătura rigidă, pot fi utilizate pe baza unor reglementări tehnice specifice.

  • 8.1.3 Produsele din otel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie în conformitate cu prevederile specificației tehnice ST 009, iar utilizarea lor trebuie să se conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN 1998, împreună cu anexele naționale ale acestora, celor din ST 009 si celor din prezentul normativ.

  • 8.1.4 Produsele din otel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie identificabile în ceea ce privește tipul si clasa produsului, asigurându-se trasabilitatea lor începând de la producător si până la punerea în operă. Pentru aceasta:

  • a) fiecare colac, fiecare legătură de bare sau plase sudate, fiecare carcasă sudată,

trebuie să poarte o etichetă durabilă, bine atașată, care să conțină:

  • - denumirea producătorului;

  • - tipul si clasa produsului;

  • - numărul lotului si al colacului/legăturii;

  • - marcajul de conformitate;

  • - stampila controlului de calitate.

  • b) documentele care însoțesc livrarea produselor trebuie să conțină cel puțin următoarele informații cuprinse în declarația de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie după acest document:

  • - numele si adresa producătorului;

  • - numărul certificatului de conformitate, atașat;

  • - referințe la caracteristicile produsului:

  • ■ numărul standardului de produs;

  • • tipul si clasa produsului;

  • • dimensiunea;

  • • limita de curgere;

  • ■ rezistenta la rupere;

  • ■ alungirea la forța maximă si la rupere;

  • ■ conținutul de carbon echivalent pe otel lichid;

  • - date de identificare a sarjei/lotului/colacului sau legăturii.

Prin tipul produsului se înțelege forma suprafeței:

  • - neted;

  • - cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil.

Prin clasa produsului se înțelege încadrarea în categoriile în ceea ce privește limita de curgere, raportul între rezistenta la rupere si limita de curgere, alungirea (la forța maximă si la rupere) si sudabilitatea, conform specificației tehnice ST 009.

  • 8.1.5 Marcarea, livrarea, transportul, manipularea si depozitarea produselor pentru armături trebuie să se facă astfel, încât să nu modifice caracteristicile acestora. Produsele pentru armături trebuie depozitate separat pe tipuri, clase si diametre, în spatii amenajate si dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:

  • - evitarea condițiilor care favorizează corodarea armăturii, inclusiv prin ventilarea spatiilor;

  • - evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte substanțe;

  • - accesul si identificarea ușoară a fiecărui sortiment.

Suprafața produselor pentru armături nu trebuie să fie acoperită cu rugină neaderentă si nici cu substanțe care pot afecta negativ otelul, betonul sau aderenta între ele.

  • 8.1.6 Proiectantul va preciza în proiect, tipul si clasa produselor care trebuie să fie utilizate, precum si diametrul si forma armăturilor, notate distinct si unitar în tot cuprinsul proiectului.

în cazurile în care executantul nu poate aproviziona produsele conforme cu prevederile din proiect, modificările privind tipul si clasa produselor se pot face numai cu acordul scris al proiectantului (dispoziție de șantier, care face parte din proiect si intră în cartea tehnică a construcției).

Trasabilitatea se referă la produsele utilizate efectiv în lucrare, precizându-se elementele si pozițiile acestora în cazul care s-au utilizat alte produse decât cele prevăzute inițial în proiect, conform dispoziției de șantier.

  • 8.1.7 Produsele pentru armături, prevăzute la pct.8.1.1, pot fi utilizate în următoarele condiții:

  • a) corespund prevederilor din proiect în ceea ce privește tipul si clasa produsului (pct.8.1.4);

  • b) au atestată conformitatea conform prevederilor legale;

  • c) executantul efectuează încercările pe produsele din otel achiziționate conform prevederilor din ST 009 si, în cazurile în care rezultatele nu sunt corepunzătoare, ia măsurile necesare pentru aprovizionarea cu produse corespunzătoare.

  • 8.2 Fasonarea armăturii

  • 8.2.1 înainte de a trece la fasonarea armăturii executantul trebuie să analizeze posibilitatea de

a realiza armarea conform prevederilor din proiect (privind, în special, montarea si fixarea barelor, înnădirile barelor, dar si turnarea si compactarea betonului) si să solicite, dacă este necesară, reexaminarea, împreună cu proiectantul, a prevederilor din proiect.

  • 8.2.2 Fasonarea armăturii se poate efectua de către executant (în ateliere proprii si/sau la fata

locului, pe șantier) sau prin comandarea acesteia, de către executant, la un prelucrător specializat în fasonarea armăturii.

Fasonarea armăturii se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare în ceea ce privește echipamentul tehnologic utilizat si personalul care execută această activitate.

In cazul fasonării armăturii prin comandă la un prelucrător, se aplică următoarele condiții:

  • a) executantul, care emite comanda, trebuie să transmită prelucrătorului toate datele din proiect privind armătura;

  • b) încercările produselor pentru armături, conform pct. 8.1.8.C, vor fi efectuate de cel care aprovizionează produsele si rapoartele de încercare cu rezultatele obținute vor face parte din documentele care însoțesc armătura fasonată;

  • c) prelucrătorul va însoți armătura fasonată de declarația de conformitate care trebuie să se refere la:

  • (i) certificatele de conformitate ale produselor utilizate, anexate în copie;

  • (ii) declaraTia că au fost respectate toate prevederile proiectului în ceea ce privește: produsele utilizate, forma si dimensiunile armăturilor, precum si condițiile de fasonare;

  • d) armătura fasonată va fi recepționată de executant, pe baza prevederilor din proiect, recepție care are în vedere si existenta documentelor si marcajelor privind trasabilitatea pentru produsele utilizate (a se vedea si subcap. 8.5).

  • 8.2.3 Armătura fasonată în atelier (la executant sau prelucrător) poate fi livrată, pentru montare, fie sub formă de elemente separate, fie asamblată în carcase.

în primul caz, elementele de același tip vor fi depozitate în pachete separate, etichetate, astfel încât să se evite confundarea lor si să se asigure păstrarea formei si curățeniei lor până la montarea acestora.

în al doilea caz, depozitarea si manipularea vor trebui să asigure indeformabilitatea, precum si starea de curățenie. Asamblarea în carcase va fi realizată în următoarele condiții:

  • a) nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elementelor între ele;

  • b) fixarea elementelor între ele se face prin legarea cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea sârmei galvanizate care, prin atingerea cu armătura, poate forma pilă electrică cu pericolul de coroziune care decurge din aceasta.

  • 8.2.4 Fasonarea armăturii trebuie efectuată cu respectarea următoarelor condiții:

  • a) fasonarea nu se execută la temperaturi sub - 10°C;

  • b) fasonarea cu mașina a barelor cu profil periodic, la mașini cu două viteze, se va face numai cu viteza mică;

  • c) îndoirea barelor se execută cu mișcare lentă, cu viteză uniformă, fără șocuri;

  • d) diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea barelor trebuie să fie:                                               / ■

  • (i) pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel puțin patru ori diametrul barei;

  • (ii) pentru bare cu diametrul nominal mal mare de 16 mm, de cel puțin șapte ori diametrul barei;

  • e) forma si dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile si se vor preciza în proiect;

  • f) razele de îndoire pentru barele înclinate si pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea, cele prevăzute în reglementările tehnice aplicabile, ele trebuind să fie precizate în proiect.

  • 8.2.5 în cazul elementelor structurale, este interzisă utilizarea metodei de a fasona si monta barele de armătură în așteptare, prin îndoirea acestora si montarea în cofraj, urmând ca după decofrare acestea să fie dezvelite, prin spargerea betonului în jurul lor, si să fie îndreptate.

în cazul în care executantul vrea să aplice această metodă la armarea elementelor nestructurale, va trebui să obțină în prealabil acordul proiectantului care, prin dispoziția de șantier, va preciza condițiile pentru aplicarea acestei metode.

  • 8.2.6 Bare sau piese în așteptare sunt bare de armătură sau piese speciale (spre exemplu, tipuri de conectori), care ies din betonul unui element turnat (prefabricat sau in situ) în vederea înglobării în betonul care se va turna adiacent suprafeței respective (la rosturile de lucru sau la îmbinări prin monolitizare, spre exemplu), si care constituie armătură de continuitate.

  • 8.2.7 Clasele de tolerante la fasonarea armăturii sunt următoarele (a se vedea anexa C):

  • a) la dimensiuni (lungime de tăiere, dimensiuni totale si parțiale):

  • (i) domeniul până la 1,0 m: Td.vii

  • (ii) domeniul peste 1,0 m: Td,ix

  • b) la rectilinitate: Tr.iv

  • c) la unghiuri: Tu,n.

  • 8.3 Montarea armaturii

  • 8.3.1 Montarea armăturii se efectuează în următoarele condiții:

  • a) receptionarea si verificarea cofrajelor în care se montează armătura imediat înaintea începerii montării armăturii (pct.7.4.1.5 si 7.5.3.2);

  • b) asigurarea conformității cu prevederile din proiect;

  • c) asigurarea bunei desfășurări a punerii în operă a betonului;

  • d) asigurarea poziției relative între bare si fată de cofraj.

  • 8.3.2 Verificarea cofrajelor imediat înainte de montarea armăturii trebuie să asigure faptul că acestea si-au menținut conformitatea, constatată la recepție, mai ales în ceea ce privește:

  • a) stabilitatea si punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi, contravântuiri, legături interioare etc.).

  • b) forma si dimensiunile;

  • c) etanșeitatea;

  • d) starea de curățenie.

  • 8.3.3 Asigurarea conformității cu proiectul se referă la tipurile si clasele produselor utilizate, poziția relativă a acestora, între ele si fată de cofraj, precum si la poziția si tipul înnădirilor, cu încadrarea în tolerantele admisibile, care trebuie să fie precizate în proiect.

  • 8.3.4 Asigurarea bunei desfășurări a punerii în operă a betonului se referă la:

  • a) crearea posibilității de circulație a personalului implicat, în cazul în care armătura este montată pe suprafețele orizontale/înclinate mari;

  • b) crearea, în cazul armăturilor dese la partea de sus a elementelor, la intervale de maximum 3,0 m, a unor spatii libere pentru pătrunderea betonului sau a furtunelor prin care se descarcă acesta;

  • c) crearea spatiilor necesare pătrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum 2,5 ori diametrul acestuia, la intervale de maximum 5 ori înălțimea elementului.

Crearea spatiilor libere se efectuează fie prin amplasarea armăturii în acord cu proiectantul (pct.8.2.1), fie prin montarea unor bare în ultima etapă de turnare a betonului.

  • 8.3.5 Asigurarea poziției relative între bare si fată de cofraj are în vedere:

  • a) legarea armăturii la încrucișări;

  • b) montarea de distantieri între rândurile de armături si fată de cofraj.

  • 8.3.6 Legarea armăturii la încrucișări se realizează numai cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea sârmei zincate, precum si fixarea cu sudură. Se utilizează două fire de sârmă de 1,0...1,5 mm diametru.

Legarea armăturii la încrucișări se va realiza astfel:

  • a) la rețele de armături din plăci si pereți:

  • (i) fiecare încrucișare, pe două rânduri de încrucișări marginale, pe întregul contur;

  • (ii) restul încrucișărilor, în câmp, se vor lega în sah, din două în două;

  • b) la rețelele de armături din plăci curbe subțiri, se vor lega toate încrucișările;

  • c) la grinzi si stâlpi:

  • (i) toate încrucișările cu colturile etrierilor si cu ciocurile agrafelor;

  • (ii) încrucișările cu porțiunile drepte ale etrierilor vor fi legate în sah, din două în două;

  • (iii) barele înclinate se vor lega, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucișează;

  • (iv) etrierii si agrafele montate înclinat, precum si fretele, se vor lega la toate încrucișările cu barele longitudinale.

  • 8.3.7 Distantierii între rândurile de armătură se vor monta în următoarele condiții:

  • a) la rețele de armături din plăci si pereți:

  • (i) distantierii vor fi sub formă de capre (la plăci si pereți) sau agrafe (la pereți) confecționate din bare din otel si legate de barele din cele două rețele între care se montează, astfel încât să fie rezistente si stabile la solicitările care apar la punerea în operă a betonului;

  • (ii) dispunerea distantierilor va fi de cel puțin 1 buc/m2 în câmpul rețelelor la plăci si pereți, si de cel puțin 4 buc/m2 la rețelele plăcilor în consolă;

  • b) la armătura dispusă pe două sau mai multe rânduri (de regulă, în grinzi) distantierii pot fi cupoane de bare din otel, cu diametrul corepunzător, montati la cel mult 2,0 m între ei si legați de barele între care sunt amplasați.

  • 8.3.8 Distantierii fată de cofraj asigură grosimea acoperirii cu beton a armăturii si, prin aceasta, au un rol esențial în ceea ce privește durabilitatea elementelor din beton armat.

Montarea distantierilor fată de cofraj se efectuează în următoarele condiții:

  • a) se interzice utilizarea ca distantieri fată de cofraj a cupoanelor din bare din otel;

  • b) se pot utiliza următoarele tipuri de distantieri:

  • (i) prisme din mortar de ciment, de dimensiuni corespunzătoare, prevăzute cu

mustăti din sârmă neagră pentru legarea pe barele de armătură;

  • (ii) confecționați special, din material plastic;

  • c) amplasarea distantierilor fată de cofraj se va face astfel:

  • (i) cel puțin 2 buc/m2 de placă sau perete;

  • (ii) cel puțin 1 buc/m, în două părți ale aceleiași laturi, pe fiecare latură, la grinzi si stâlpi.

Valoarea nominală a acoperirii cu beton (cnom) trebuie prevăzută explicit în proiect, pentru fiecare categorie de elemente în parte (fundații, grinzi, stâlpi, plăci, pereți etc.).

  • 8.3.9 Clasele de tolerantă la montarea armăturii sunt următoarele (a se vedea anexele C si D):

a) la distantele dintre barele de armătură:

  • (i) la fundații: Tdjx, dar nu mai mult de n10 mm;

  • (ii) la plăci si pereți: Td.viii, dar nu mai mult de C5 mm;

55

  • (iii) la stâlpi si grinzi: Td.viii, dar nu mai mult de L3 mm;

(te

  • (iv) pentru etrieri, agrafe si frete: Td.ix, dar nu mai mult de L10 mm;

  • b) la acoperirea cu beton a armăturii, fată de dimensiunea nominală (crom, tabelul D.4,

nr.crt.2), în funcție de înălțimea elementului (h>, abaterile admise sunt:

  • (i) h LL150 mm: ±10 mm;

  • (ii) h = 400 mm: -10 mm ... +15 mm;

  • (iii) h LL’2500 mm: -10 mmm ... +20 mm

cu următoarele mențiuni:

  • - pentru valori intermediare ale înălțimii se va interpola liniar;

  • - la fundații si elemente din beton în fundații acoperirea poate fi sporită cu 15 mm.

  • 8.4 înnădi re a barelor de armătură

  • 8.4.1 înnădirea barelor de armătură se poate realiza în următoarele moduri:

  • a) prin petrecere;

  • b) prin sudare;

  • c) prin alte metode (cu manșon si filet, specifice barelor cu profil periodic etc.).

Modul de înnădire a barelor trebuie să fie prevăzut în proiect, împreună cu condițiile specifice, dacă este cazul, precum si cu abaterile admisibile.

  • 8.4.2 înnădirea barelor de armătură prin petrecere se face conform prevederilor proiectului în

ceea ce privește:

  • a) modul de realizare: cu spațiu între bare sau prin juxtapunere si legare;

  • b) poziția înnădirilor în elemente;

  • c) lungimea de petrecere (Ipa), fată de care trebuie prevăzută abaterea admisibilă negativă, dar nu mai mult de -0,06 Ipa.

  • 8.4.3 înnădirea barelor de armătură prin sudură poate fi realizată, de regulă, prin sudare electrică, în mediu normat-^

sau de bioxid de carbon, în următoarele moduri:                                                                d

  • a) prin suprapunere;

  • b) cu eclise;

  • c) cap la cap cu topire intermediară;

  • d) cap la cap, în cochilie;

  • e) cap la cap, în semimanson de cupru.

Modul de înnădire a barelor prin sudură va fi precizat în proiect, împreună cu eventualele condiții specifice, precum si cu abaterile admisibile,

  • 8.4.4 Executarea înnădirilor prin sudură, inclusiv privind calificarea sudorilor, precum si verificarea calității înnădirilor (abateri admisibile, defecte admisibile etc.) se vor face conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.

  • 8.4.5 La realizarea înnădirilor prin sudură se vor avea în vedere si următoarele:

  • a) nu trebuie să se efectueze suduri pe zonele îndoite ale barelor, iar în apropierea ăcestora se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice aplicabile;

  • b) nu se permite utilizarea sudurii la armături din oteluri îmbunătățite pe cale mecanică (spre exemplu, prin tragerea la rece), excepție făcând sudurile prin puncte la plase sudate executate industrial;

  • c) se va cere avizul proiectantului pentru condițiile de sudare a înnădirilor de continuitate între două bare colineare, ancorate de o parte si de alta a unui gol în beton, situate la distantă relativ mică una de alta.

  • 8.4.6 înnădirea barelor de armătură se poate realiza si prin alte metode, numai cu avizul proiectantului, care va

prevedea si condiții specifice, după caz.                                                                               •<

Alte metode de înnădire sunt, de exemplu:                                                                  i

  • - înnădirea cu filet, normal sau conic;

  • - înnădirea cu manșon presat radial:

  • - înnădirea cu manșon si compoziție turnată la interior (otel topit sau alte materiale);

  • - înnădirea cap la cap, cu manșon de poziționare (pentru armături comprimate).

Utilizarea acestor metode de înnădire se va face pe baza prevederilor reglementărilor tehnice specifice sau a documentelor tehnice legale, care trebuie să cuprindă domeniile de utilizare, toate condițiile de realizare, caracteristicile obținute si modurile de verificare a calității înnădirilor realizate.

  • 8.5 Verificarea si recepția armăturii montate

  • 8.5.1 Verificarea si recepția armăturii montate se efectuează:

  • a) la terminarea lucrărilor de montare, pentru o etapă de lucru, când se face si recepția lucrărilor;

  • b) imediat înainte de punerea în operă a betonului, când se efectuează o nouă verificare.

  • 8.5.2 Verificarea armăturii montate se efectuează prin examinare directă si măsurări simple, care se referă la următoarele:

  • a) tipul, clasa si trasabilitatea produselor: prin observare vizuală si confruntare cu documentele privind produsele respective;

  • b) diametrele si încadrarea în tolerante privind dimensiunile si pozițiile: prin măsurare directă, în cel puțin două secțiuni, în fiecare zonă în care armarea diferă, o atentie deosebită fiind acordată distantei fată de cofraj (acoperirea cu beton);

  • c) poziția si aspectul înnădirilor: prin observare vizuală si măsurare directă, cu următoarele precizări:

(i) pentru îmbinări sudate sau realizate prin alte metode, executate în atelier (de către executant sau prelucrător), se vor lua în considerare documentele de recepție care trebuie să fie întocmite la atelier;

(ii) pentru îmbinări executate la fata locului, se vor lua în considerare documentele de recepTie întocmite de executant, după realizarea înnădirilor respective;

  • d) legarea armăturii la încrucișări si existenta distantierilor, prin observare vizuală si apreciere, inclusiv prin solicitare manuală, a stabilității carcasei de armătură si a fixării distantierilor;

  • e) starea armăturii, prin observare vizuală si măsurare, după caz, privind:

  • (i) curățenia: suprafața armăturii nu trebuie să fie acoperită de materii care împiedică aderenta (pământ, substanțe grase etc.);

  • (ii) starea de corodare, pentru care se aplică următoarele condiții:

  • - se acceptă starea existentă în cazurile în care armătura prezintă rugină superficială neaderentă (brun-roscată), care se curăță ușor prin ștergere, sau rugină superficială aderentă (brun-roscată sau neagră), cu aspect mat, rugos;

  • - se măsoară adâncimea zonelor cu coroziune localizată (puncte, pete) sau cu rugină în straturi care se desprind prin lovire, după curățarea ruginii, urmând ca:

  • — în cazul în care reducerea secțiunii este mai mică decât cea corespunzătoare abaterilor limită admisibile negative pentru diametrul armăturii, să se poată accepta starea existentă, cu

avizul proiectantului;

  • — în cazul în care reducerea secțiunii este mai mare, să se refuze recepția armăturii.

Evaluarea stării armăturii în cazurile în care aceasta prezintă coroziune localizată sau în straturi, prin măsurarea reducerii secțiunii, trebuie efectuată în zonele în care coroziunea este vizibil avansată, în cel puțin trei secțiuni ale fiecărei bare de armătură,

în cazuri de dubii privind verificarea armăturii montate conform celor arătate mai înainte, se vor prevedea măsuri pentru a se clarifica situația, iar pentru neconformităti se va dispune remedierea lor.

Pentru a evita apariția neconformitătilor este recomandată verificarea armăturilor la fasonarea acestora, înainte de montare.

  • 8.5.3 O atentie deosebită va fi acordată verificării armăturii din zonele de ancorare a armăturilor pretensionate (alcătuire, poziție, fixare).

  • 8.5.4 Recepția armăturii montate reprezintă confirmarea conformității acesteia cu proiectul si prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, pe baza verificării efectuate, prin încheierea procesului verbal de recepție calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrării; în cazul recepției armăturii elementelor structurale, si cu participarea proiectantului,

  • 8.5.5 Verificarea armăturii se face din nou, în intervalul de 24 de ore înainte de punerea în operă a betonului, conform pct. 8.5.2 (d) si (e).

  • 8.5.6 în cazurile în care executantul lucrărilor de construcții aplică un sistem de management al calității (a se vedea tabelul 20, I, nr.crt.2), la baza procesului verbal de recepție calitativă pe faze a lucrărilor de confecționare si montare a armăturii nepretensionate vor sta documentele aplicabile ale acestui sistem, la care se va face trimitere (proceduri, instrucțiuni si înregistrări privind: aprovizionarea, recepția, manipularea, depozitarea si trasabilitatea materialelor; executarea si verificarea lucrărilor; echipamentele de măsurare; calificarea personalului; tratarea neconformitătilor etc.).

în celelalte cazuri, prin procesul verbal de recepție calitativă pe faze se vor consemna toate datele precizate la pct. 8.5.2.

  • 8.6 Condiții prealabile si condiții necesare pentru fasonarea si montarea armăturii

  • 8.6.1 Condițiile prealabile, precum si cele necesare pentru fasonarea si montarea armăturii sunt, în principal, următoarele:

  • (a) existenta pe șantier, a proiectului, cu toate datele necesare, menționate în prezentul capitol;

  • (b) asigurarea condițiilor pentru realizarea fasonării armăturii prin comandă la prelucrător, dacă este cazul;

  • (c) existenta datelor si condițiilor pentru executarea înnădirilor cu alte procedee decât prin petrecere, dacă este cazul;

  • (d) existenta documentelor de recepție a lucrărilor de cofraje si sprijiniri;

  • (e) asigurarea condițiilor specifice executării lucrărilor.

  • 8.6.2 Asigurarea condițiilor pentru realizarea fasonării armăturii prin comandă la prelucrător se referă la:

  • a) întocmirea corepunzătoare a comenzii, prin precizarea condițiilor de fasonare si recepție si însoțirea acesteia de toate datele necesare prevăzute în proiectul lucrării;

  • b) verificarea condițiilor la producător, în special în ceea ce privește manipularea si depozitarea produselor implicate, utilajele folosite, precum si executarea înnădirilor prin sudură sau alte procedee;

  • c) recepția armăturii fasonate si existenta documentelor care să ateste calitatea produselor utilizate si să asigure trasabilitatea.

  • 8.6.3 Datele si condițiile pentru executarea înnădirilor cu alte procedee decât prin petrecere se referă la:

  • a) existenta documentației tehnice legale privind procedeele respective;

  • b) aprovizionarea materialelor corespunzătoare necesare;

  • c) existenta echipamentelor si/sau dispozitivelor necesare, în stare bună de funcționare;

  • d) calificarea personalului conform prevederilor din documentația tehnică.

  • 8.6.4 înainte de montarea armăturii trebuie verificată existenTa documentelor de recepție a lucrărilor de cofraje si sprijiniri si să fie efectuată verificarea imediat înaintea montării armăturii.

  • 8.6.5 Condițiile specifice executării lucrărilor se referă, în principal, la următoarele:

  • a) dotările tehnice pentru fasonarea si montarea armăturii, care trebuie să corespundă condițiilor prevăzute pentru: (i) îndreptat si debitat;

  • (ii) fasonat;

  • (iii) efectuarea înnădirilor, atât în atelier, cât si pe șantier;

  • (iv) manipulare si transport, mai ales pentru carcase, atât în atelier, cât si pe șantier;

  • (v) montare;

  • b) facilități, de regulă energie electrică;

  • c) personal calificat pentru fasonare, montare si, după caz, executare de înnădirt;

  • d) materiale corepunzătoare pentru efectuarea legăturilor la încrucișări, pentru distantieri, precum si, după caz, pentru executarea înnădirilor.

11. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI

  • 11.1 Prevederi generale

  • 11.1.1 Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de lucru, care are următoarele obligații:

  • a) să aprobe începerea turnării betonului pe baza verificării directe a următoarelor:

  • (i) starea cofrajelor si/sau a gropilor sau terasamentelor în care se toarnă betonul: verificare efectuată conform subcap. 7.4 si 7.5.3;

  • (ii) starea armăturii: verificare efectuată conform subcap. 8.5;

  • (iii) starea tecilor/tevilor montate pentru realizarea canalelor pentru armătura pretensionată, dacă este cazul: verificare efectuată conform pct. 9.6.13;

  • (iv) starea pieselor înglobate în beton: verificare efectuată conform pct. 10.4.

  • (v) starea rosturilor de turnare, dacă este cazul;

  • b) să verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la statia proprie de preparare) având în vedere:

  • (i) prevederile de la pct. 11.1.3;

  • (ii) planificarea livrărilor;                                                                                                       * P

  • (iii) eventuale alte condiții.

  • c) să verifice faptul că sunt asigurate condițiile corepunzătoare pentru transportul betonului la locul de punere în operă, precum si mijloacele, facilitățile si personalul pentru punerea în operă a betonului, inclusiv cele necesare în caz de situații neprevăzute;

  • d) să cunoască si să supravegheze modul de turnare si compactare a betonului (cu respectarea prevederilor privind rosturile de turnare), precum si prelevarea de probe pentru încercările pe beton proaspăt si beton întărit, cu întocmirea unei proceduri de punere în operă, dacă este cazul.

Aprobarea începerii turnării betonului trebuie să fie reconfirmată pe baza unor noi verificări, în cazul în care au trecut 7 zile fără a începe turnarea sau au intervenit evenimente de natură să modifice situația constatată la data aprobării.

  • 11.1.2 Sunt necesare măsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul turnării si întăririi betonului, astfel:

  • a) în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fia cuprinsă între 5°C si 3O°C;

  • b) în condițiile în care temperatura mediului în momentul turnării sau în timpul perioadei de întărire scade sub 5°C, se aplică prevederile de la art.5.2.8. din NE 012-1. Pământul, piatra, susținerile sau elementele structurale în contact cu betonul ce urmează a fi turnat trebuie să aibă o temperatură care să nu provoace înghețarea betonului înainte ca acesta să atingă rezistenta necesară pentru a rezista la efectele înghelului;

  • c) în cazul în care temperatura mediului depășește 30°C în momentul turnării sau în timpul perioadei de întărirprțK este necesară utilizarea unor aditivi întârzietori de priză eficienți si luarea de măsuri suplimentare (de exemplul stabilirea de către un laborator autorizat sau acreditat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă si tratare a betonului).

  • 11.1.3 Specificarea privind betonul, prevăzută în proiect, pentru comanda la furnizori sau pentru preparare în statii proprii, se face în conformitate cu prevederile NE 012-1, având în vedere si eventuale alte condiții precizate în proiect.

In funcție de de tipul de utilizare a betonului, permeabilitatea la apă se determină prin:

  • - adâncimea maximă de pătrundere a apei, conform SR EN 12390-8;

  • - gradele de impermeabilitate, conform Anexei X a prezentei reglementări.

NOTĂ - Până la intrarea în vigoare a unor standarde/reglementări noi pentru condițiile privind permeabilitatea la apă (clase tehnice, metode de încercare etc.) si revizuirea în consecință a celor existente, care prevăd asemenea condiții, gradele de impermeabilitate la apă pentru betoane se determină conform prevederilor din anexa X.

  • 11.1.4 Comanda pentru beton trebuie să fie conformă cu prevederile aplicabile din NE 012-1.

  • 11.1.5 Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe, conform prevederilor din anexa H Epruvetefe confecționate vor fi păstrate astfel:

  • a) epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus în operă se păstrează în condițiile prevăzute în SR EN 12390-2;

  • b) epruvetele de control pentru verificarea rezistentelor la compresiune la termene intermediare se păstrează în condiții similare betonului pus în operă;

  • c) epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, dacă este cazul, se păstrează în condițiile prevăzute în standardele de încercare aplicabile.

  • 11.1.6 Pentru betoanele puse în operă, pentru fiecare construcție, trebuie tinută, la zi, condica e betoane, care trebuie să cuprindă cel putn următoarele:

  • a) datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente în cazul producerii etonului de către executant;

  • b) locul unde a fost pus betonul în operâ în lucrare;

  • c) ora începerii si terminării turnării betonului;

  • d) temperatura betonului proaspăt;

  • e) probele de beton prelevate si epruvetele turnate, modul de identificare a acestora si ezultatele obtnute la încercarea lor;

  • f) măsurile adoptate pentru protecta betonului proaspăt turnat;

  • g) eventualele evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc.);

  • h) temperatura mediului ambiant;

  • i) personalul care a supravegheat turnarea si compactarea betonului.

Datele din condica de betoane trebuie să asigure trasabilitatea betonului, de la prepararea acestuia si până la punerea lui în operă.

  • 11.2 Livrarea, transportul la șantier si recepția betonului proaspăt

  • 11.2.1 Livrarea betonului proaspăt se va face conform prevederilor aplicabile din NE 012-1. în plus, producătorul de beton trebuie să menționeze pe bonui de livrare durata maximă de transport pentru care nu se modifică performantele si caracteristicile betonului comandat.

  • 11.2.2 Transportul betonului proaspăt va fi efectuat cu luarea măsurilor necesare pentru menținerea caracteristicilor acestuia în stare proaspătă, precum si pentru prevenirea segregării, pierderii componentilor sau contaminării betonului. Mijloacele de transport trebuie să fie etanșe, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

  • 11.2.3 a) Recepția betonului proaspăt livrat pe șantier se efectuează pe baza bonului (documentului) de livrare, a examinării vizuale a stării betonului proaspăt si a verificărilor caracteristicilor acestuia prin încercări, conform prevederilor din anexa H.

  • b) în cazul betonului preparat lângă locul de punere în operă, examinarea vizuală si verificarea caracteristicilor se efectuează ca pentru betonul proaspăt livrat pe șantier.

Datele privind livrarea betonului proaspăt, inclusiv cel preparat în statii proprii sau pe șantier, vor fi înregistrate în condica de betoane.

  • 11.3 Turnarea si compactarea betonului

  • 11.3.1 Executarea lucrărilor de betonare nu poate să înceapă dacă nu este verificată îndeplinirea, în detaliu, a următoarelor condiții prealabile:

  • a) întocmirea procedurii pentru punerea în operă a betonului (planul de turnare) pentru obiectul în cauză si acceptarea acesteia de către investitor;

  • b) asigurarea livrării sau prepararea betonului în mod corespunzător;

  • c) stabilirea si instruirea formațiilor de lucru în ceea ce privește tehnologia de punere în opera si măsurile privind igiena, protecția muncii si PSI;

  • d) receptionarea calitativă a lucrărilor de săpături, cofraje si armături (după caz).

  • 11.3.2 Betonul trebuie turnat si compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură si piesele înglobate sunt acoperite în mod adecvat, în intervalul tolerantelor acoperirii cu beton compactat si că betonul va atinge rezistenta si durabilitatea prevăzute.

  • 11.3.3 Trebuie realizată o compactare adecvată în zonele de variație a secțiunii transversale, în secțiunile înguste, în nise, în secțiunile cu aglomerare de armătură si la nodurile dintre elementele structurilor.

  • 11.3.4 Viteza de turnare si compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare si suficient de redusă pentru a evita tasările sau supraîncărcarea cofrajelor si susținerilor acestora.

Rostul de turnare se poate forma în timpul turnării dacă betonul din stratul anterior se întărește înainte de turnarea si compactarea următorului strat de beton.

  • 11.3.5 Pot fi stabilite condiTii suplimentare de executare a lucrărilor cu privire la metoda si viteza de turnare, în cazul în care există prevederi suplimentare pentru finisarea suprafeței.

  • 11.3.6 Trebuie evitată segregarea în timpul turnării si compactării betonului.

  • 11.3.7 Pe durata turnării si compactării, betonul trebuie să fie protejat împotriva radiației solare nefavorabile, vânturilor puternice, înghețului, apei, ploii si zăpezii. în anexa G sunt cuprinse prevederi privind punerea în operă a betonului: cu agregate ușoare, autocompactant, ciclopian, aplicat prin torcretare, turnat în cofraje glisante sau turnat sub apă.

  • 11.3.8 Betonul trebuie să fie pus în lucrare imediat după aducerea lui la locul de turnare, fără

a-i afecta caracteristicile.

  • 11.3.9 La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

  • a) cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidăriile - care sunt în contact cu betonul proaspăt - trebuie să fie udate cu apă atât cu 2.. .3 ore înainte cât si imediat înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări trebuie să fie înlăturată;

  • b) descărcarea betonului din mijlocul de transport, se face în bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct în cofraj;

  • c) refuzarea betonului adus la locul de turnare si interzicerea punerii lui în operă, în condițiile în care nu se încadrează în limitele de consistentă prevăzute sau prezintă segregări; se admite îmbunătățirea consistentei numai prin utilizarea unui aditiv superplastifiant cu respectarea prevederilor aplicabile din NE 012-1;

  • d) înălțimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,0 m în cazul elementelor cu lățime de maximum 1,0 m si 1,5 m în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafață (plăci, fundații etc.);

  • e) turnarea betonului în elemente cofrate pe înălțimi mai mari de 3,0 m se face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betonează;

  • f) răspândirea uniformă a betonului în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălțime si turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior (a se vedea si pot. 11.3.10.f);

  • g) corectarea poziției armăturilor în timpul turnării, în condițiile în care se produce deformarea sau deplasarea acestora fată de poziția prevăzută în proiect (îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă);

  • h) urmărirea atentă a înglobării complete în beton a armăturii, cu respectarea grosimii acoperirii, în conformitate cu prevederile proiectului si ale reglementărilor tehnice în vigoare;

  • i) nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării si nici așezarea pe armături a vibratorului;

  • j) urmărirea atentă a umplerii complete a secțiunii în zonele cu armături dese, prin îndesarea laterală a betonului cu ajutorul unor sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, trebuie create posibilități de acces lateral, prin spatii care să permită pătrunderea vibratorului în beton;

  • k) luarea de măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări ale poziției inițiale a cofrajelor si susținerilor acestora;

  • l) asigurarea desfășurării circulației lucrătorilor si mijloacelor de transport în timpul turnării pe podine astfel rezemate, încât să nu modifice poziția armăturii; este interzisă circulația directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt;

  • m) turnarea se face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau în procedura de executare;

  • n) durata maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la

reluarea turnării, nu trebuie să depășească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se consideră de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri si 1,5 oră îo^ cazul cimenturilor fără adaosuri;                                                                              U

  • o) reluarea turnării, în cazul când s-a produs o întrerupere de turnare de durată mai mare, numai după pregătirea suprafețelor rosturilor, conform subcap. 11.5;

  • p) permiterea instalării podinilor pentru circulația lucrătorilor si mijloacelor de transport local al betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe acestea a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după 24 ... 48 ore, în funcție de temperatura mediului si de tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore, dacă temperatura este de peste 20°C si se folosește ciment de tip I, având clasa mai mare de 32,5),

  • 11.3.10 Compactarea betonului trebuie realizată după cum urmează:

  • a) betonul trebuie astfel compactat încât să conTină o cantitate minimă de aer oclus;

  • b) compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, în funcție de consistenta betonului, tipul elementului etc.;

  • c) în afara cazului în care se stabilește o altă metodă, compactarea se efectuează cu vibrator de interior. Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau sipci, în paralel, după caz, cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:

  • - introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secțiunii sau desimii armăturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externă;

  • - întreruperea funcționării vibratorului din diferite motive, caz în care punerea în operă trebuie să continue până la poziția corespunzătoare unui rost;

  • - este prevăzută prin reglementări speciale (beton fluid, beton monogranular, beton autocompactant);

  • d) vibrarea se utilizează ca metodă de compactare si nu ca metodă de deplasare a betonului pe distante lungi, sas*i

de prelungire a duratei de așteptare pe șantier înainte de turnare;                                                v-

  • e) vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafaTă se aplică sistematic după turnare până la eliminarea aerului oclus. Se evită vibrațiile excesive care pot conduce la slăbirea rezistentei suprafeței sau la apariția segregării;

  • f) în mod normal, se recomandă ca grosimea stratului de beton turnat să fie mai mică decât înălțimea tijei vibratoare, asigurându-se sistematic vibrarea si revibrarea suprafeței stratului anterior;

  • g) în cazul în care structura conține cofraje pierdute, trebuie luată în considerare absorbția de energie a acestora, la selectarea metodei de compactare si la stabilirea consistentei betonului;

  • h) în secțiuni cu grosimi mari, reluarea compactării stratului de suprafață este recomandată pentru compensarea tasării plastice a betonului situat sub primul rând de armături orizontale;

  • i) când se utilizează numai vibratoare de suprafață, stratul de beton după compactare nu trebuie, în mod normal, să depășească 100 mm, în afara cazului în care se demonstrează prin turnări de probă că sunt acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obține o compactare corespunzătoare, poate fi uneori necesară o vibrare suplimentară la margini;

  • j) în timpul compactării betonului proaspăt, trebuie evitată deplasarea armăturilor si/sau a cofrajelor;

  • k) betonul se compactează numai atât timp cât este lucrabil.

  • 11.3.11 Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi, diafragme, pereți) se face respectându-se următoarele prevederi suplimentare:

  • a) în cazul elementelor cu înălțimea de maximum 3,0 m, dacă vibrarea betonului nu este stânjenită de grosimea redusă a elementului sau de desimea armăturilor, se admite cofrarea tuturor fetelor pe întreaga înălțime si turnarea pe la partea superioară a elementului;

  • b) în cazul în care se întrevăd dificultăți la compactarea betonului precum si în cazul elementelor cu înălțime mai mare de 3,0 m, se adoptă una din soluțiile:

(i) cofrarea unei fete pe maximum 1,0 m înălTime si completarea cofrajului pe măsura turnării;

(ii) turnarea si compactarea prin ferestrele laterale (a se vedea pct, 11.3.9.e);

  • c) în cazul pereților de recipienti, cofrajul se montează pe una din fete pe întreaga înălTime, iar pe cealaltă fată, pe înălțime de maximum 1,0 m, completându-se pe măsura turnării;

  • d) primul strat de beton trebuie să aibă o consistenTă la limita maximă admisă prin procedura de executare a lucrărilor si trebuie să nu depășească grosimea de 30 cm;

  • e) nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului.

  • 11.3.12 Turnarea betonului în grinzi si plăci se face cu respectarea următoarelor prevederi suplimentare:

  • a) turnarea grinzilor si a plăcilor începe după 1... 2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau pereților pe care reazemă, dacă procedura de executare a lucrărilor nu conține alte precizări;

  • b) grinzile si plăcile care sunt în legătură se toarnă, de regulă, în același timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 ... 1/3 din deschiderea plăcii si turnarea ulterioară a acesteia;

  • c) la turnarea plăcii se folosesc repere dispuse la distante de maximum 2,0 m, pentru a asigura respectarea grosimii plăcilor prevăzute în proiect

  • 11.3.13 Turnarea betonului în structuri în cadre se face acordând o deosebită atentie zonelor de la noduri, pentru a asigura umplerea completă a acestora.

  • 11.3.14 Turnarea betonului în elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mică dimensiune este cel puțin egală cu 1,5 m, se face având în vedere aspectele particulare prezentate în continuare:

  • a) adoptarea de măsuri speciale la stabilirea compoziției betonului si a tehnologiei de tunare, în vederea asigurării calității lucrării. în scopul reducerii eforturilor din temperatură si contracție, la stabilirea compoziției si preparării betonului se urmărește:

  • - adoptarea unui tip de ciment cu căldură de hidratare redusă (corelat cu clasa betonului) si a unui dozaj cât mai scăzut, utilizând în acest scop un aditiv reducător de apă si agregate cu dimensiuni cât mai mari;

  • - asigurarea unei temperaturi cât mai scăzute pentru betonul proaspăt, reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificială, utilizarea de apă rece, fulgi de gheată , etc;

  • b) turnarea betonului în elemente masive se face fie în strat continuu, fie în trepte, conform detaliilor din fig. 2. Aceste prevederi se aplică si în cazul elementelor cu grosimea de 0,8 ... 1,5 m, dacă volumul acestora depășește 100 mc;

  • c) detalierea tehnologiei de tunare a betonului se face în mod obligatoriu, prin caiete de sarcini sau proceduri de executare a lucrărilor, Ținând seama de:

  • - capacitatea de turnare a betonului Cb exprimată în m3/h, respectiv cea mai mică dintre valorile capacității de preparare si a capacității de transport de la statie sau de la locul preparare la cel de punere în operă;

  • - durata de timp Ta maximă admisă pentru turnarea unui nou strat sau treaptă de beton;

  • - grosimea stratului sau treptei, care nu poate depăși 50 cm;

  • - numărul necesar de trepte suprapuse.

Durata de timp, Ta, se stabilește cu ajutorul relației:

Ta = T-Tt-Ts,

în care:

T - durata de timp până la începerea prizei betonului;

Tt - durata de transport, între terminarea încărcării mijlocului de transport al betonului la statia de preparare si terminarea descărcării la locul de turnare;

Ts - durata de staționare si de transport local, până la tunarea betonului.

Durata de timp T, până la începerea prizei betonului se determină de un laborator de specialitate autorizat.

în lipsa unor asemenea determinări se pot avea în vedere valorile orientative prezentate în tabelul 13.

  • 11.3.15 Finisarea suprafeței prin netezire cu rigla sau mistria se efectuează la intervale si într-o manieră care să permită obținerea finisării specificate.

La finisarea suprafeței nu trebuie să rămână lapte de ciment.

în timpul finisării nu se adaugă apă, ciment, agenti de întărire a suprafeței sau alte materiale, decât în cazul în care se specifică altfel.

11.4Tratarea si protecția betonului după turnare

  • 11.4.1  Tratarea si protecția betonului, în perioada de după turnare, au scopul de a asigura atingerea caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv, în funcție de domeniul de utilizare si de condițiile de mediu din această perioadă.

Caracteristicile avute în vedere sunt:

  • a) rezistentele si deformatiile betonului;

  • b) evitarea efectului contracției betonului, a producerii fisurilor si, după caz, impermeabilitatea;

  • c) durabilitatea, în funcție de clasele de expunere.

Aceste caracteristici sunt determinate, din punctul de vedere al tratării si protecției betonului, de:

  • (i) împiedicarea evaporării apei din beton;

  • (ii) evitarea, după caz, a acțiunilor mecanice dăunătoare (vibrații, impact etc.), a

înghețului sau a contaminării cu substanțe dăunătoare (uleiuri, agenti agresivi etc.).

  • 11.4.2 Prevederile privind tratarea si protecția betonului nu se referă la:

  • a) tratarea termică accelerată prin încălzire internă sau externă care, dacă este cazul, trebuie să facă obiectul unor prevederi speciale;

  • b) aplicarea unor produse care se înglobează în stratul de suprafață al betonului pentru a-i conferi proprietăți speciale (de exemplu, sclivisire):

  • c) tratarea suprafeței văzute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exemplu, agregate monogranulare aparente).

Tratarea suprafeței betonului, conform punctelor (b) si (c), dacă este cazul, trebuie să facă obiectul caietelor de sarcini întocmite de proiectant, pe baza cerințelor beneficiarului lucrării.

  • 11.4.3 Principalele date necesare pentru aplicarea metodelor de tratare si protecție a betonului sunt:

  • a) stabilirea, pe baza cunoașterii domeniului de utilizare, a condițiilor specifice privind unele caracteristici ale betonului si, după caz, a suprafeței acestuia (lipsa fisurilor, duritate, porozitate, impermeabilitate etc.);

  • b) cunoașterea comportării betonului utilizat, în ceea ce privește evoluția rezistentei în timp, în funcție de tipurile de ciment, agregate si aditivi, precum si caracteristici ale betonului proaspăt (raport A/C, temperatură etc.), în perioada de întărire si cea după întărire;

  • c) cunoașterea influentei condițiilor de mediu (temperatură, umiditate, viteza curentilor de aer în contact cu betonul etc.) asupra comportării betonului respectiv în perioada de întărire si cea după întărire;

  • d) cunoașterea mijloacelor si produselor care se pot utiliza, pentru tratarea si protecția betonului, în funcție de tipul betonului si de condițiile de mediu preconizate.

  • 11.4.4 Prevederile specifice privind protecția si tratarea betonului trebuie să fie cuprinse în proiect, în funcție de următoarele situații:

  • a) necesitatea unor măsuri deosebite, situație în care aceste măsuri trebuie stabilite pe baza unor determinări, printr-un laborator de specialitate;

  • b) aplicarea unor măsuri generale, comune, conform prevederilor de la pct.11.4.5... 11.4.9.

  • 11.4.5 Pentru protecția betonului se utilizează, de regulă, următoarele metode, separat sau combinat:

  • - păstrarea cofrajului în poziție;

  • - acoperirea suprafeței betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini si la îmbinări pentru a preveni uscarea;

  • - amplasarea de învelitori umede pe suprafață si protejarea acestora împotriva uscării;

  • - menținerea unei suprafețe umede de beton, prin udare cu apă;

  • - aplicarea unui produs de tratare corespunzător.                                                               &

Utilizarea produselor de tratare pentru protecție la îmbinările constructive, pe suprafețele ce urmează a fi tratate sau pe suprafețele pe care este necesară aderarea altui material, este permisă numai dacă acestea sunt îndepărtate complet înainte de următoarea operație, sau dacă se dovedește că nu au nici un efect negativ asupra operațiilor ulterioare.

  • 11.4.6 La stabilirea duratei de tratare si de protecție a betonului trebuie să fie avuti în vedere următorii parametri:

  • a) condițiile de mediu din perioada de exploatare a construcției exprimate prin clasele de expunere stabilite în NE 012-1, în acest sens, se deosebesc două situații:

  • (i) construcții aflate în clasele de expunere XO sau XC1;

  • (ii) construcții aflate în alte clase de expunere.

  • b) sensibilitatea betonului la tratare, în funcție de compoziție. Cele mai importante caracteristici ale compoziției betonului, care influențează durata tratării betonului, sunt: raportul apă/ciment (A/C), tipul si clasa cimentului, tipul si proporția aditivilor.

Betonul cu un conținut redus de apă (raport A/C mic) si care are în compoziție cimenturi cu rezistentă inițială mare (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid decât betonul preparat cu un raport A/C ridicat si cu cimenturi cu rezistentă inițială uzuală (N), rezultând durate ale tratării diferite.

De asemenea, având în vedere că, în funcție de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip II - V compozite sunt mai sensibile la carbonatare decât betoanele preparate cu cimenturi Portland de tip I, în cazul utilizării aceluiași raport A/C, se recomandă prelungirea duratei de tratare pentru primul caz.

  • c) procentul din valoarea caracteristică a rezistentei la compresiune la 28 zile, la care trebuie să ajungă rezistent?^ betonului în perioada de tratare. Pentru acest procent sunt stabilite trei clase: 35%, 50% si 70%. în cazurile în car&ă^ procentul necesar este mai mare de 70%, se vor prevedea măsuri speciale în proiect sau în caietul de sarcini.

  • d) viteza de dezvoltare a rezistentei betonului, care poate fi stabilită în funcție de:

  • - raportul (r) dintre valoarea medie a rezistentei la compresiune după 2 zile (fcm2) si valoarea medie a rezistentei la compresiune după 28 zile (fcm2a), determinate prin încercări inițiale sau bazate pe performantele cunoscute ale unui beton cu compoziție similară (a se vedea NE 012-1).

  • e) condițiile de mediu în timpul tratării: temperatura si expunerea directă la soare, umiditatea, viteza vântului sau curentilor de aer, după caz.

NOTĂ: Durata tratării betonului funcție de tipul de ciment utilizat la prepararea acestuia este specificată în reglementări specifice de execuție, precum prezentul normativ. Duratele minime prezentate în anexa N a normativului NE 012-1 (tabelul N.1) sunt prezentate cu titlu informativ.

  • 11.4.7 Durata de tratare a betonului stabilită în funcție de parametrii prezentați la 11.4.6, se determină după cum urmează, pentru:

  • a) elemente nestructurale, pentru care nu se pun condiții privind tratarea; perioada minimă de tratare trebuie să fie de 12 ore, cu condiția ca priza să nu dureze mai mult de 5 ore si temperatura la suprafața betonului să nu fie sub 5°C;

  • b) elemente structurale din construcții ce urmează a fi supuse doar condițiilor din clasele de expunere X0 sau XC1, dacă prin proiect nu se prevede altfel: conform condițiilor pentru atingerea a 35% din valoarea caracteristică a rezistentei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 14;

  • c) elemente structurale din construcții ce urmează a fi expuse unor condiții corespunzătoare altor clase de expunere decât XO sau XC1, astfel:

(i) dacă acestea nu sunt supuse altor condiții prevăzute în proiect; conform condițiilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristică a rezistentei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 15;

(ii) dacă acestea sunt supuse unor condiții prevăzute în proiect (de exemplu rezervoarele pentru lichide): conform condițiilor pentru atingerea a 70% din valoarea caracteristică a rezistentei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 16, având în vedere si precizările de la pct, 11.4.6 c).

  • 11.4.8 în cazul în care parametrii care determină durata tratării nu pot fi cunoscuti în detaliu, se recomandă aplicarea indicațiilor din fig. 3.

  • 11.4.9 Temperatura suprafeței betonului nu trebuie să scadă sub 0°C înainte ca suprafața betonului să atingă o rezistentă care poate suporta înghețul fără efecte negative (de regulă, în cazul în care rezistenta atinsă de beton, fc, este mai mare de 5 N/mm2).

  • 11.5 Rosturi de lucru la turnarea betonului

  • 11.5.1 Rosturile de lucru sunt suprafețele pe care se întrerupe turnarea betonului în elementele în care, la proiectare, secțiunea din beton este considerată continuă. Aceasta face ca stabilirea

poziției acestora, precum si tratarea corespunzătoare a zonei, pentru continuarea turnării betonului, să fie deosebit de importante.

  • 11.5.2 Pentru construcții cu caracter special, elemente de mare deschidere, construcții masive, rezervoare, silozuri, cuve, radiere etc. poziția rosturilor de lucru trebuie indicată în proiect precizându-se si modul de tratare (benzi de etansare, prelucrare etc.).

  • 11.5.3 Rosturile de lucru vor fi realizate ținând seama de următoarele:

  • a) suprafața rosturilor de lucru la stâlpi si grinzi va fi, de regulă, perpendiculară pe axa acestora, iar la plăci si pereți perpendiculară pe suprafața lor;

  • b) tratarea rosturilor de lucru:

  • - spălare cu jet de apă si aer sub presiune după sfârșitul prizei betonului (cca. 5 ore de la betonare sau în funcție de rezultatele încercărilor de laborator, pentru cazuri conform pct. 11.5.2);

  • - înainte de betonare suprafața rostului de lucru va fi bine curățată îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghița de lapte de ciment si oricare alte impurități, după care se va uda;

  • - înaintea betonării, suprafața betonului existent trebuie udată si lăsată să absoarbă apa, după regula: betonul trebuie să fie saturat dar suprafața zvântată.

  • 11.5.4 La structurile din beton impermeabile, rosturile trebuie, de asemenea, realizate impermeabile.

  • 11.5.5 Cerințele enunțate la pct.11.5.3... 11.5.4 trebuie să fie îndeplinite si în cazul rosturilor accidentale ce au apărut ca urmare a condițiilor climaterice, din cauza unor defecțiuni, a nelivrării la timp a betonului etc. ( a se vedea pct. 11.1.1.C)

  • 11.5.6 Recomandări privind stabilirea poziției rosturilor de lucru sunt date în anexa F.

  • 11.6 Condiții prealabile si condiții necesare la punerea în operă a betonului

  • 11.6.1  Condițiile prealabile, precum si cele necesare la punerea în operă a betonului sunt, în principal, următoarele:

  • a) existenta, pe șantier, a proiectului, cu toate datele necesare, menționate în acest capitol;

  • b) îndeplinirea condițiilor prealabile privind aprobarea începerii turnării betonului prevăzute la pct. 11.1.1, precum si a celor de la pct.11.3.1;

  • c) asigurarea condițiilor specifice punerii în operă a betonului.

  • 11.6.2 Condițiile specifice punerii în operă a betonului sunt, în principal, următoarele:

  • a) dotări tehnice pentru transportul si turnarea betonului, pentru compactarea betonului si, după caz, pentru tratarea si protecția betonului;

  • b) facilități necesare: energie electrică, apă, aer comprimat etc.;

  • c) personal calificat pentru activitățile respective;

  • d) materiale corespunzătoare (spre exemplu, produse de tratare pentru protecția betonului).

Pentru a evita întreruperi ale turnării betonului în afara rosturilor de lucru prevăzute, din cauza nefunctionării mijloacelor de compactare prin vibrare, sau a altor întreruperi accidentale, se vor lua măsuri de a exista alternative în asigurarea dotărilor tehnice, a facilităților respective, precum si a personalului calificat.

  • 11.7 Decofrarea

  • 11.7.1 La decofrare trebuie să se respecte următoarele prevederi:

  • a) elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o rezistentă suficientă pentru a putea prelua, integral sau parțial, după caz, solicitările pentru care acestea au fost proiectate.

Trebuie acordată o atentie deosebită elementelor de construcție care, după decofrare, suportă aproape întreaga solicitare prevăzută prin calcul.

  • b) se recomandă următoarele valori ale rezistentei la compresiune la care se poate decofra:

  • - părțile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistentă la compresiune de minimum 2,5 N/mm2, astfel încât să nu fie deteriorate fetele si muchiile elementelor;

  • - cofrajele fetelor inferioare la plăci si grinzi se pot îndepărta, menținând sau remontând popi de siguranță, numai în condițiile în care rezistenta la compresiune a betonului a atins, fată de clasă, următoarele procente:

  • - 70 % pentru elemente cu deschidere de maximum 6,0 m;

  • - 85 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,0 m;

  • c) îndepărtarea popilor de siguranță se face la termenele stabilite în proiect.

Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranță ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofrează sau la care se toarnă betonul.

#8
  • 11.7.2 Stabilirea rezistentelor la care au ajuns părțile de constructe, în vederea decofrării, se face prin încercarea epruvetelor de control, confecționate în acest scop si păstrate în condiții similare elementelor în cauză (a se vedea anexa H, tabelul H1). La aprecierea rezultatelor obținute pe epruvetele de control trebuie să se tină seama de faptul că poate exista o diferență

între aceste rezultate si rezistenta reală a betonului din element (evoluția diferită a căldurii în beton în cele două situații, tratarea betonului etc.), precum si fată de rezistenta determinată prin încercări conform SR EN 206-1 si SR EN 12390-3.

în cazurile în care există dubii în legătură cu aceste rezultate, se recomandă încercări nedistructive. în tabelele 17, 18 si 19 se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare si îndepărtare a popilor de siguranță, precumt betonului, în funcție de temperatura mediului si de viteza de dezvoltare a rezistentei betonului.

  • 11.7.3 Recomandări cu privire la termenele minime de decofrare a fetelor laterale, în funcție de temperatura mediului si de viteza de dezvoltare a rezistentei betonului, sunt date după cum urmează:

  • a) pentru feTtele laterale, în tabelul 17;

  • b) pentru fetele inferioare ale cofrajelor, cu menținerea popilor de siguranță, în tabelul 18;

  • c) pentru îndepărtarea popilor de siguranță, în tabelul 19;

NOTA - Duratele prezentate în tabele sunt orientative, decofrarea urmând a se face pe baza procedurilor de executare (în funcție de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior) în momentul în care elementele au atins rezistentele minime indicate în funcție de tipul de element si dimensiunile deschiderilor;

- Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub + 5° C, atunci durata minimă de decofrare se prelungește cu durata respectivă.

  • 11.7.4 In cursul operației de decofrare trebuie respectate următoarele reguli:

  • a) desfășurarea operației trebuie supravegheată direct de către conducătorul punctului de lucru; în cazul în care se

constată defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea construcției decofrate, se sistează demontarea elementelor de susținere până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare;                  a

  • b) susținerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementelor si continuând simetric cătAJ reazeme;

  • c) slăbirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se face treptat, fără șocuri;

  • d) decofrarea se face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elementele care se decofrează, precum si ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului si susținerilor acestuia.

  • 11.7.5 Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12,0 m, precum si pentru descintrarea eșafodajelor care susțin cintrele bolților, arcelor, plăcilor subțiri etc., proiectul trebuie să conțină precizări în legătură cu executarea acestor operații: numărul de reprize de

descintrare, înălțimile de coborîre etc.

  • 11.7.6 în termen de 24 de ore de la decofrarea oricărei părți de construcție se face o examinare amănunțită a tuturor elementelor de rezistentă ale structurii, de către conducătorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului si de către proiectant (dacă acesta a solicitat să fie convocat), încheindu-se un proces-verbal în care se vor consemna calitatea lucrărilor, precum si eventuale defecte constatate. Este interzisă efectuarea de remedieri înainte de efectuarea acestei examinări.

  • 11.8 Recepția lucrărilor de punere în operă a betonului

  • 11.8.1 Recepția lucrărilor de punere în operă a betonului se efectuează, pentru elemente sau părți de construcție, dacă este prevăzută în proiect sau stabilită de beneficiar, după decofrarea

elementelor sau părților de construcție respective.

  • 11.8.2 Această recepție are la bază:                                                                             ,

  • a) proiectul lucrării;                                                                                                                    ■

  • b) documentele privind calitatea betonului proaspăt livrat si condica de betoane;

  • c) verificarea existentei corpurilor de probă, conform anexei H, tabelul H1, si a trasabilitătii acestora;

  • d) evaluarea stării betonului, prin sondaj, prin examinare vizuală directă, mai ales în zonele deosebite (înguste si înalte, în apropierea intersecțiilor de suprafate orientate diferit etc.);

  • e) măsurarea dimensiunilor (ale secțiunilor, ale golurilor etc.) si a distantelor (poziția relativă a elementelor, a pieselor înglobate, a golurilor etc.), prin sondaj.

La această recepție participă reprezentantul investitorului si este invitat proiectantul, în urma verificărilor încheindu-se un proces verbal de recepție calitativă.

  • 11.8.3 în cazurile în care se constată neconformităti (la dimensiuni, poziții, armături aparente etc.), defecte (segregări, rosturi vizibile etc.) sau degradări (fisuri, porțiuni dislocate etc.), se procedează la îndesirea verificărilor prin sondaj, până la verificarea întregii suprafețe vizibile, consemnând în procesul verbal toate constatările făcute. Remedierea neconformitătilor, defectelor si/sau degradărilor nu se va efectua decât pe baza acordului proiectantului, care trebuie să stabilească soluții pentru fiecare categorie dintre acestea.

14 TOLERANTE GEOMETRICE

  • 14.1 Tolerantele pentru mărimile geometrice pentru construcții (lungimi, înclinări, rectilinitate, planitate, denivelări relative) sunt prezentate în anexa C.

  • 15.2 Clase de verificare

  • 15.2.1 Controlul calității lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat este în responsabilitatea directă a constructorului acestor lucrări, dar, pe lângă acesta, sunt implicați toti factorii participant!, în functe de natura activității lor si de fazele de realizare a lucrărilor.

NOTĂ - Prin constructor se înțeleg toate entitățile care participă la executarea lucrărilor.

Responsabilitatea revine, pentru întreaga lucrare si pentru categorii/părti de lucrări, acelor entităti care încheie contracte cu beneficiarul, pentru lucrările respective.

  • 15.3 Verificarea elementelor de intrare în procesul de realizare a lucrărilor

  • 15.3.1 Verificarea completitudinii proiectului are la bază următoarele principii:

  • a) nu se poate realiza o construcție corespunzătoare dacă aceasta nu are la bază un proiect corespunzător;

  • b) nu se pot pune în evidentă responsabilitățile privind proiectul în condițiile în care contractul de proiectare, încheiat între beneficiarul lucrării (proprietar/investitor) si proiectant nu este întocmit în mod corespunzător.

Proiectantul este implicat în verificarea calității lucrărilor care se execută conform proiectelor sale, indiferent de clasa de verificare, cel puțin în următoarele etape:

  • (i) lucrările pentru care este specificată legal participarea sa;

  • (ii) la recepția de la terminarea lucrărilor si la recepția finală.

Proiectul, care stă la baza executării lucrărilor, trebuie să fie verificat tehnic, conform prevederilor legale, înainte de a fi predat constructorului.

Constructorul trebuie să analizeze proiectul primit, sub aspectul fezabilității, si să facă obiectiuni, dacă este cazul, mai ales în ceea ce privește:

  • - lipsuri si/sau neconcordante în detaliile din proiect si/sau în datele tehnice necesare;

  • - posibilitatea de a aproviziona materialele/produsele prevăzute;

  • - capacitatea de a utiliza tehnologiile prevăzute.

ObiecKliunile trebuie să fie rezolvate cu proiectantul, după caz, prin menținerea prevederilor din proiect, cu completări, sau prin modificări ale proiectului, având în vedere propunerile constructorului.

  • 15.3.2 Conformitatea produselor/materialelor care intră în lucrare trebuie să fie asigurată prin parcurgerea următoarelor etape:

  • a) verificarea faptului că în proiect sunt prevăzute toate datele (tipo-dimensiuni, caracteristici tehnice, alte condirii, după caz) necesare pentru identificarea si întocmirea comenzilor pentru procurarea produselor/materialelor;

  • b) cunoașterea caracteristicilor produselor/materialelor prevăzute în proiect si precizarea clară a acestora în comenzile date către furnizori;

  • c) analizarea contractelor cu furnizorii pentru a asigura aprovizionarea cu produse/materiale corespunzătoare, însoțite, după caz, de documente care conțin prevederile producătorilor privind manipularea, transportul, depozitarea si punerea în operă a produselor/materialelor respective;

  • d) recepția produselor/materialelor sub aspect calitativ, la procurarea acestora, atât pe baza declarațiilor de conformitate, cât si prin verificări vizuale si, după caz, măsurări sau încercări/determinări;

  • e) verificarea produselor/materialelor sub aspect calitativ, imediat înaintea de punerea lor în operă si respingerea celor necorespunzătoare, urmând fie a fi înlocuite, fie a fi stabilitei cu proiectantul soluții alternative;

  • f) punerea în operă a produselor/materialelor corespunzătoare, în conformitate cu prevederile proiectului, ale producătorilor, ale prezentului normativ, precum si ale altor reglementări tehnice aplicabile, dacă este cazul.

Pentru produsele care nu sunt specificate în proiect (spre exemplu: produse pentru cofraje, produse pentru ungerea cofrajelor în vederea decofrării, sârmă pentru legarea armăturilor, distantieri pentru asigurarea poziției armăturii), constructorului îi revine obligația de a asigura îndeplinirea cerintelor/conditiilor privind realizarea de lucrări calitate, prin utilizarea acestor produse.

  • 15.3.3 Pentru serviciile furnizate (spre exemplu: lucrări de cofraje, confecționare armături, precomprimare), responsabilitatea asigurării calității acestora revine executantului, care trebuie să fie în măsură să tină sub control realizarea activităților respective, prin:

  • a) cunoașterea activităților respective si a implicațiilor acestora în realizarea lucrărilor conform proiectului;

  • b) cunoașterea capabilitătii furnizorului, atât din declarații proprii, cât si din surse independente de acesta;

  • c) prevederea clauzelor corespunzătoare, detaliate, în contracte, privind condițiile impuse pentru asigurarea calității serviciilor respective, inclusiv, dacă este cazul, aplicarea managementului calității de către furnizor;

  • d) supravegherea desfășurării activităților respective, prin verificări pe parcursul desfășurării lor;

  • e) recepția, dacă este cazul, a serviciilor furnizate.

Laboratoarele la care se efectuează încercări si/sau determinări trebuie să aibă competente autorizate/acreditate, pentru domeniul respectiv, conform prevederilor legale.

  • 15.3.4 în vederea asigurării calității lucrărilor de construcții, executantul trebuie să facă dovada, în special în ceea ce privește:

  • a) funcționarea conform documentelor legale;

  • b) aplicarea unui sistem de management al calității;

  • c) capacitatea tehnică, sub aspectul dotărilor cerute de tehnologiile prevăzute, confirmată si prin documente privind realizarea unor lucrări similare;

  • c) existenta personalului autorizat sau atestat, după caz, pentru executarea lucrărilor pentru care este cerută autorizarea, respectiv atestarea.

  • 15.3.5 Asigurarea calității lucrărilor trebuie să fie urmărită si de investitor, prin:

  • a) analizarea contractelor cu proiectantul si cu executantul, în special în ceea ce privește partea de obligații si de responsabilități;

  • b) asigurarea asistentei tehnice a proiectantului la desfășurarea lucrărilor, în special la analizarea situațiilor în care se produc neconformităti, dacă este cazul, prin clauze în contractul încheiat cu acesta;

  • c) supravegherea desfășurării activităților de realizare a lucrărilor, prin activitatea permanentă a dirigintelui de șantier.

  • 15.4 Verificarea proceselor de executare a lucrărilor

ik>

  • 15.4.1 Prevederi generale

  • 15.4.1.1 Tinerea sub control a proceselor de executare a lucrărilor, în scopul verificării conformității acestora cu cerințele specificate în proiect si în reglementările tehnice aplicabile, cuprinde următoarele forme:

  • a) control intern, efectuat de fiecare entitate care efectuează lucrări, în scopul verificării calității acestora, care, la rândul său, cuprinde:

  • (i) control interior, desfășurat de-a lungul tuturor stadiilor proceselor, după reguli prestabilite, alcătuit din:

  • - autocontrol efectuat de personalul constructor asupra propriilor operații, cu corectarea imediată, de către acesta, a erorilor comise;

  • - control Ierarhic, efectuat de șefii ierarhici, asupra lucrărilor personalului din subordine;

  • (ii) control exterior, efectuat prin sondaj, asupra lucrărilor efectuate, în toate stadiile lor, de către personal independent al compartimentului de verificare a calității al executantului, mandatat direct de conducerea acestuia, si validarea operațiilor de control interior;

  • b) control extern, efectuat de investitor sau de un organism independent acționând în numele acestuia, sau al autorității de reglementare, cu misiunea de:

  • - a preveni riscul greșelilor în managementul calității;

  • - a asista pe investitor sau a reprezenta interesul autorității de reglementare în obținerea calității;

  • - a valida controlul intern al executantului.

în cazul nivelului IL1 de verificare, se aplică numai controlul interior (pct. (a.i) de mai înainte).

în cazul nivelului IL3 de verificare, se aplică si controlul extern efectuat de o tortă parte.

  • 15.4.1.2 Verificarea conformității, în domeniul construcțiilor, pentru betoanele utilizate si pentru construcții în

ansamblu, este diferită de cea a produselor, în general, datorită faptului că acestea (betonul si construcția) sunt unicate, proiectate anume pentru construcția respectivă. Această verificare se realizează prin recepție, activitate prin care se confirmă, pe baza documentelor tehnice si contractuale, după caz, că sunt îndeplinite cerințele specificate.                                                                                                                .■»

  • 15.4.1.3 Principalele cerințe si criterii de performantă pentru activitățile de control intern sunt                      < J

prezentate în tabelul 21.

Pentru controlul extern, care se efectuează, de regulă, de organisme autorizate sau acreditate, cerințele si criteriile de performantă sunt luate în considerare si validate la autorizarea sau acreditarea organismelor respective.

  • 15.4.1.4 Verificările lucrărilor efectuate sunt prezentate în normativ, în capitolele respective, după cum urmează:

  • - cofraje: subcap. 7.4;

  • - spatii de turnare realizate în teren: subcap. 7.5.3;

  • - armătura nepretensionată montată: subcap. 8.5;

  • - armătura pretensionată montată: subcap. 9.9;

  • - piese înglobate montate: pct. 10.2 si 10.4;

  • - betonul si punerea în operă a acestuia: anexa H,

  • - precomprimare: subcap. 12.4;

  • - montare elemente prefabricate: subcap. 13.4.

15.4.2 Acțiuni în cazul unor neconformităti

în cazul în care verificările identifică neconformităti, trebuie întreprinse acțiuni adecvate pentru a se asigura că acestea sunt îndepărtate si situația nu se va repeta. Dacă sunt neconformităti fată de condițiile din proiect sau din reglementările tehnice aplicabile, se analizează situația împreună cu proiectantul, pentru stabilirea măsurilor care se impun a fi luate.

  • 15.5 Recepția lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprlmat

  • 15.5.1 Recepția lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat se efectuează pentru întreaga construcție si pe părți din construcție (fundație, tronson etc.). Această recepție are la bază examinarea directă, efectuată pe parcursul executării lucrărilor, precum si:

  • a) declarațiile de conformitate prevăzute de reglementările în vigoare pentru materialele utilizate;

  • b) existenta si conținutul proceselor verbale de recepție calitativă privind cofrajele, armarea, aspectul elementelor după decofrare, calitatea betonului pus în lucrare, precum si existenNa si conținutul proceselor verbale pentru fazele determinante si pentru lucrările care devin ascunse;

  • c) existenta si conținutul documentelor privind betonul livrat;

  • d) consemnările din condica de betoane;

  • e) constatările consemnate în cursul executării lucrărilor în cadrul controlului interior si/sau exterior;

  • f) confirmarea, prin procese verbale, a executării corecte a măsurilor de remediere prevăzute în diferitele documente examinate;

  • g) rapoartele privind calitatea betoanelor întărite;

  • h) încadrarea în abaterile admisibile, pentru:

  • - dimensiuni de ansamblu si cote de nivel;

  • - dimensiuni ale elementelor în raport cu prevederile proiectului;

  • - poziția golurilor prevăzute în proiect;

  • - poziția relativă pe întreaga înălțime a construcției, a elementelor verticale (stâlpi, pereți structurali) consemnându-se eventuale dezaxări;

  • i) comportarea la proba de umplere cu apă, în cazul recipientilor;

  • j) respectarea condițiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compoziția betonului, impermeabilitatea, gelivitatea etc.;

  • k) orice altă verificare care se consideră necesară.

  • 15.5.2 în vederea recepției structurii unei construcții, în cazurile în care se solicită de către proiectant, constructorul trebuie să prezinte beneficiarului rapoarte de încercări prin metode nedistructive pe beton întărit. Alegerea elementelor si numărului necesar de încercări se face de către proiectant. încercările prin metode nedistructive se efectuează în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice aplicabile.

  • 15.5.3 Calitatea betonului se determină conform următoarelor criterii:

  • a) pentru betoane supuse unui control de certificare a producției, conform tabelului 22;

  • b) pentru betoane nesupuse unui control de certificare a producției, conform tabelului 23.

  • 15.5.4 Verificarea calității betonului pus în operă se face pe părți de obiect, pe baza încercării epruvetelor prelevate la punerea în operă a betonului, precum si a examinării directe si măsurării. Prin părți de obiect se înțeleg:

  • - părțile de construcție delimitate de rosturile de lucru sau, în cazul elementelor separate cu volum mic (spre exemplu, fundații izolate), conform A.5.a din tabelul H1;

  • - părțile de construcție precizate prin proiect sau proceduri speciale, dacă acestea sunt diferite de cele delimitate de rosturile de lucru (spre exemplu, în cazul turnării continue).

Verificarea calității betonului pus în operă se referă la:

  • a) rezistenta la compresiune, la 28 de zile (clasa de rezistentă);

  • b) alte caracteristici, conform prevederilor din proiect (a se vedea tabelul H1, A.5.c; E.3; E.4; F.3).

  • 15.5.5 Pentru verificarea calității betonului trebuie să se ia în considerare următoarele:

  • a) Privind clasa de rezistentă la compresiune:

(I) rezultatele încercărilor pe cilindri/cuburi, realizate din probe prelevate la locul de punere în operă, trebuie să corespundă prevederilor din tabelul H1, G.1;

(ii) dacă nu s-au efectuat încercări obligatorii pe cilindri/cuburi prelevate la locul de punere în operă, la frecventele stabilite, sau dacă rezultatele se situează sub clasa prevăzută în proiect, trebuie să se efectueze încercări nedistructive in-situ /extrageri de carote care să confirme calitatea lucrărilor executate.

în cazul (i) rezultatele se analizează pe baza criteriilor de conformitate, înscriindu-se:

  • - rezultatele măsurărilor;

  • - valorile determinate si criteriul de conformitate utilizat;

  • - conformitatea rezultatelor;

  • - clasa de rezistentă efectiv realizată.

în cazul (ii) se analizează:

  • - rezultatele încercărilor pe corpurile de probă, corelându-se cu rezultatele aferente zonei încercate nedistructiv;

  • - rezultatele obținute pentru încercări nedistructive/extrageri de carote/încercări in-situ.

  • b) Privind alte caracteristici ale betonului, criteriile de conformitate se stabilesc prin proiect, iar rezultatele obținute trebuie să corespundă prevederilor din tabelul H1, E.3; E.4; F.3 si G.2.

Concluziile rezultate pe baza aplicării criteriilor de conformitate, pentru fiecare parte de obiect, pot fi: beton corespunzător sau beton necorespunzător. Neconformitătile privind calitatea betoanelor se rezolvă conform prevederilor din tabelul H1, pentru fiecare caz de neconformitate constatat.

Rezultatele verificării se înscriu în raportul privind calitatea betoanelor

  • 15.5.6 Verificările efectuate si constatările rezultate la recepția structurii de rezistentă se consemnează într-un proces verbal încheiat între investitor, proiectant si constructor, precizându-se, în concluzie, dacă structura în cauză se recepționează sau se respinge.

în cazurile în care se constată deficiente în executarea structurii, trebuie stabilite măsuri de remediere, iar după realizarea acestora trebuie să se efectueze o nouă recepție.

  • 15.5.7 Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrări (zidărie, tencuieli, placaje, protecții, alte finisaje) este admisă numai pe baza dispoziției date de proiectant.

Această dispoziție se poate da după încheierea recepției structurii de rezistentă sau, încazuri justificate, după încheierea recepției parțiale a structurii de rezistentă.

Recepția parțială constă în efectuarea tuturor verificărilor arătate la pct.15.5.1, cu excepția verificării rezistentei betonului întărit, la 28 de zile, care se face la recepția definitivă a structurii de rezistentă.

în asemenea situații, proiectantul trebuie să precizeze unele părți din elemente asupra cărora să se poată efectua determinări ulterioare si care nu se pot acoperi decât după încheierea recepției definitive a structurii.

  • 15.5.8 Recepția construcțiilor din beton, beton armat si beton precomprimat se face în conformitate cu prevederile legii.

CAP, D ■ LUCRĂRI DE INTERVENȚIE ASUPRA STRUCTURILOR EXISTENTE

Tratarea fisurilor

Intervenția asupra degradărilor structurii existente a zidului de sprijin se va face conform C-149-87-"Instrucțiuni tehnice privind procedeele de remedie a defectelor pentru elementele de beton si beton armat”

Astfel după stabilirea tipului de defect, a dimensiunilor acestuia (lățime, adâncime, lungime) se va realiza o fisa tehnologica prin care se va stabili soluția de intervenție pentru fiecare caz in parte ținând cont de : materialele procurabile sau ofertate (in sensul prezentului act normativ) si personalul instruit pentru realizarea acestei categorii de lucrări. Lucrările de tratare a defectelor elementelor structurale, se execută numai cu echipe specializate și instruite în acest scop, sub îndrumarea și supravegherea permanentă a unor persoane competente și cu experiență la asemenea lucrări. Nu este permis a se executa asemenea lucrări cu echipe improvizate

In cazul de fata este necesara injectarea cu pasta de ciment a fisurilor elevației. Aceasta presupune desfasurarea următoarelor operațiuni:

  • - îndepărtarea tencuielii si curatarea mecanica cu peria de sarma, spitul si jet de aer comprimata pârtilor fisurate, prafului, resturilor,

  • - se dau găuri cu 013mm/5Ocm, pe adancimea de 40mm si se introduc stuturi de 70mm (poziționarea găurilor se face conform aliniat următor);

  • - se vor monta stuturi pe ambele fete ale elementului daca este necesar (fisura este pe toata latimea elevației), la distanta de 50cm, decalat pe o parte fata de cealalta;

  • - se va închide fisura in lung la exterior cu chit epoxidic sau similar (lasand puncte de control de 3mm);

  • - se verifica comunicarea intre stuturi utilizând jet de aer comprimat, ținând cate 2 deschise (prin unul introducem aer comprimat prin celalalt iese aerul comprimat);

  • - se executa tencuiala (minim 2cm grosime) in zona de montare stut;

  • - se poate trece la injectarea pastei de ciment sau similar la minim 5 zile de la terminarea lucrărilor pregătitoare.

După curatarea tuturor fisurilor va fi solicitata prezenta proiectantului si prezentata starea, acestora. Se va elabora apoi tipul de fisa tehnologica pentru intervenția asupra fiecărui defect.

Torcretarea camasuielii proiectate

Aplicarea betonului și mortarului cu ajutorul aerului comprimat are la bază următorul principiu : un amestec uscat de ciment și nisip sau adaos de pietriș foarte mărunt este adus cu ajutorul aerului comprimat la injector, unde i se adaugă apa necesară procesului de priză. Amestecul umed este apoi proiectat pe suprafaja care se torcretează.

Avantaje :

  • -  calitatea betonului torcretat este mult superioară betonului obișnuit;

  • -  datorită forței de proiectare și cantității de apă strict necesară, priza amestecului este mai rapidă;

  • -  la compresiune rezistența betonului torcretat crește cu 25-30%;

  • -   betonul torcretat aderă foarte bine pe toate materialele : beton, zidărie, metal;

  • -  betonul torcretat este mai dens decât cel obișnuit, realizând în foarte bune condiții tencuieli impermeabile;

  • -   datorită densității sale, betonul torcretat rezistă mai bine ca orice alt mortar la acțiunea de

infiltrare a apelor, vaporilor.                                                                     ('

Tehnica executării torcretării

Lucrările de torcretare a elementelor ce urmează a fi consolidate, se execută numai cu echipe specializate și instruite în acest scop, sub îndrumarea și supravegherea permanentă a unor persoane competente și cu experiență la asemenea lucrări. Nu este permis a se executa asemenea lucrări cu echipe improvizate.

Calitatea lucrărilor de consolidare executate prin torcretare, depinde în mare măsură de îndemânarea, priceperea și conștiinciozitatea echipei de lucru, ce execută aceste lucrări.

Compoziția mortarelor și betoanelor ce urmează a fi aplicate prin torcretare la consolidarea diferitelor elemente structurale, se stabilește ținând seama de următoarele :

  • -  marca mortarului, clasa betonului prescrisă prin proiect M50;

  • -  rezistența la 28 zile la compresiune, prevăzute în proiect;

  • -   condițiile specifice lucrării;

  • -   condițiile climatice în timpul execuției lucrărilor;

  • -  natura și marca cimentului;

  • -  natura și granulozitatea agregatelor.

Determinarea compoziției mortarelor și a betoanelor constă în stabilirea granulozității agregatului și stabilirea dozajului de ciment, cantitatea de apă se adaugă la ieșirea amestecului uscat din duză, așa fel încât să rezulte un amestec omogen, aderent și stabil pe suprafețele ce urmează a fi consolidate.

Verificarea experimentală a compoziției stabilite se face prin încercări preliminare, pe o suprafață suport apropiată.

înainte de a se aplica cămășuiala respectivă prin torcretare, trebuie să se verifice :

  • -  starea suprafeței suport

corespondența armăturilor sau a armăturilor suplimentare cu proiectul;

  • -  existența agrafelor sau a sudurilor de legătură.

Suprafața suport de beton sau beton armat, suprafața de zidărie, trebuie curățită de praf, murdărie, impurități și trebuie să prezinte în cazul betonului o suprafață rugoasă iar în cazul zidăriei se va curați de tencuiala veche cu șpaclul și peria de sârmă și se vor curăți rosturile de mortar pe o adâncime de minim 2 cm pe toată suprafața, se curăță suprafața cu un jet de aer comprimat după care se spală cu apă, suprafața trebuie să rămână umezită nu udă (fără apă în exces). La elementele degradate, aplicarea cămășuielii se face numai după îndepărtarea prin cioplire a tuturor părților alterate sau în exces, până se ajunge la suprafața rezistentă. Dacă există armături dezvelite și corodate se curăță bine cu peria de sârmă.

Pentru realizarea unei bune legături între betonul vechi și betonul nou sau între zidăria de cărămidă veche și mortar, se recomandă aplicarea mai întâi a unui strat amorsă din mortar de ciment (nisip 0 - 1mm și ciment în părți egale ).

Dacă nu se aplică acest amorsaj, este necesar ca primul strat de beton sau mortar aplicat prin torcretare să fie de consistență fluidă.

Aplicarea straturilor de torcret se face de la distanțe cuprinse între 1.00 și 1.50 m, prin mișcări circulare ale duzei, în jurul unui ax perpendicular pe suprafața suport. în cursul operației de torcretare, muncitorul de la duză trebuie să aibă grijă ca materialul să fie omogen și împroșcat uniform. în cazul cămășuielilor armate, armăturile nu trebuie să împiedice pătrunderea torcretului sub ele.

Durata de timp maximă de la aplicarea unui strat până la aplicarea următorului strat nu trebuie să depășească sfârșitul timpului de priză al cimentului utilizat.

Toate lucrările de consolidare cu ajutorul torcretului se fac numai pe bază de proiect, care trebuie să cuprindă : releveul exact al elementelor degradate, detaliile de pregătire a suprafețelor suport, armătura sau armătura suplimentară, modul de prindere a armăturii (modul și lungimile de ancorare), grosimea finală a stratului de torcret.

CAP. E LUCRĂRI DE HIDROIZOLAȚII

Lucrările de hidroizolație la obiectivele propuse se execută conform "Normativului pentru proiectarea și executarea hidroizolațiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcție " indicativ C.112/1986.

Hidroizolații impotriva apelor fara presiune

La elevațiile se va realiza un strat de hidroizolație contra umidității terenului și a apelor fără presiune, din 1p+1c+3b sau Tefond-hidroizolatie sau similar.

Verificarea calității lucrărilor de hidroizolații și întreținerea hidroizolațiilor (măsuri de întreținere a hidroizolațiilor) se vor efectua conform "Normativului pentru proiectarea și executarea hidroizolațiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcții"-indicativ .C112 -86.

CAP. F - RECEPȚIA STRUCTURII DE REZISTENTĂ

—...... ■■■         i 11                                        1

Se va efectua pe întreaga construcție sau pe părți de construcție, în funcție de prevederile programului privind controlul de calitate pe șantier, stabilit de proiectant împreună cu beneficiarul și constructorul.

Suplimentar se vor verifica :

  • - certificatele de garanție pentru calitatea materialelor livrate;

  • - existența și conținutul proceselor verbale de recepție calitativă privind cofrajele , armarea , aspectul elementelor după decofrare , aprecierea calității betonului pus în operă , precum și existența proceselor verbale pentru fazele determinante.

/2>$

Verificările efectuate și constatările rezultate la recepția structurii de rezistență se consemnează printr-un proces verbal încheiat între beneficiar , proiectant , constructor , precizând u-se în concluzie dacă structura în cauză se acceptă sau se respinge.

în cazul în care se constată deficiențe în executarea structurii, se vor stabili măsurile de remediere , iar după executarea acestora se va proceda la o nouă recepție.

CAIETE DE SARCINI APA -



• •,te,?tp^fOe


PROPRIETĂȚILE FIZICE, CHIMICE, DE ASPECT?'JE CAlnATE./TOliRANȚE, PROBE, TESTE Șl ALTELE ASEMENEA, PENTRU MATERIALELE COMPQNENWĂLE LUCRĂRII, CU INDICAREA STANDARDELOR

Materiile prime utilizate sunt selecționate cu rigurozitate de la cei mai buni furnizori europeni. Aceste produse, rezultate din polimerizarea etilenei, sunt rezultatul unor studii îndelungate si amanuntite, efectuate in laboratoarele de cercetare a produselor de polimeri din Europa. Rezultatele obținute pana in prezent confirma valabilitatea folosirii polimerilor in domeniul tubulaturilor sub presiune.

Polimerul folosit pentru tubulatura are o structura moleculara care garanteaza pastrarea caracteristicilor mecanice pentru cel puțin 400.000 - 500.000 ore de funcționare, la presiunea de lucru si la o temperatura a fluidului de 20°C. Sub aspectul tehnico-economic, durata medie de viata a unei instalații a fost fixata la 50 ani, depășirea acestei perioade mărind învechirea rețelei cu consecința imediata a înlocuirii acesteia. Cercetări recente demonstrează mai aproape de adevar perioada de lucru de 20 - 30 de ani, dat fiind marea viteza de modificare a mediului definit ca un intreg de elemente: urbane, sociale, economice, etc.

Metoda de a verifica valabilitatea unor polimeri pentru țevi consta, in principal, din prelevarea mostrelor de tub produs in instalații industriale si supunerea lor la teste de presiune. Conform procedurilor ISO, sunt stabilite solicitarea de perete si temperatura de proba T, obtinandu-se durata unei serii de probe.

Totalitatea rezultatelor de durata sunt date pe graficul bilogaritmic (solicitarea 0, timpul t pentru diverse temperaturi T), si prin intermediul elaborării ISO, se obțin grafice <p = f(timp) la diferite temperaturi, numite

"Curbe de regresie”. In baza acestor curbe, caracteristice pentru fiecare material, funcție de solicitarea 0,se poate determina durata de viata a produsului. Funcție de marimea solicitării 0, se calculează grosimea pereților. In continuare, va prezentam formulele pentru determinarea grosimii (1) si a solicitării specifice (2):

PNxD

S =..............

20 + PN

PN(D-S)

0 =--------------

2S

PN = presiunea nominala a tubului [MPa]

D = diametrul exterior al tubului [mm] s = grosimea tubului [mm] 0 = tensiunea tangențiala la perete [MPa]

O caracteristica a acestor curbe este un "vârf’ ce desparte doua faze ale comportamentului vâscos, care determina tipul de ruptura. Deasupra "vârfului" avem comportament ductil cu mare deformare înainte de rupere; in regiunea situata sub "vârf” avem o microfisura, nu o deformare. Actuala tendința este de a produce polimeri cu curbe de regresiune de joasa înclinare pentru a obține prestații mai bune pe termen lung. Aceasta evoluție este vizibila in curbele de regresiune tipice ale unui polimer tradițional si ale unui polimer la prestații înalte.


CARACTERISTICILE GENERALE ALE CONDUCTELOR DIN PE

Folosirea materiilor prime de înalta calitate, alături de utilizarea liniilor de extrudare de mare productivitate (moderne si specifice pentru aceste materiale), permite producerea constanta a tubulaturilor cu calitati tehnologice deosebite, cu următoarele rezultate: -rezistenta optima la stress-cracking cu fiabilitate mare in timp a conductelor sub presiune; -excelenta rezistenta chimica;

-protecție ridicata la raze UV, garantata de folosirea materiilor prime aditivate la origine cu negru de fum;

  • - siguranța totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate naționale si internaționale; -insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica;

-rezistenta buna la temperaturi mai scăzute de -40°C;

-mare flexibilitate;

-caracteristici hidraulice optime care se mențin constante in timp;

-rugozitate foarte scăzută, ceea ce face ca aceste tuburi sa intre in categoria tuburilor netede;

-rezistenta excepționala la abraziune le fac ideale pt. transportul de maluri si lichide 6^ abrazive;

-masa scăzută;

  • - siguranța si simplitatea sistemelor de îmbinare;

  • - înalta productivitate la montare.

DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAT!

PN = presiunea interna maxima admisibila (bar) pentru lucru continuu la 21°C

S = serie după ISO E4065

SDR = Standard Dimension Ratio - raport intre diametrul extern nominal (E) si grosimea nominala (s)

NORMATIVE

La nivel internațional, normativele sectorului (tuburi si racorduri) au ca referința normele ISO(lnternational Organization for Standardization); aceste normative au fost adoptate ca atare de către tarile producătoare si respecta elementele fundamentale: -criterii dimensionale                                                                            ,

-criterii calitative                                                                                             “

-criterii de proba

La aceasta organizație, născută in 1947 (90 de tari membre), s-a alaturat, in 1961, Comitetul European de Normare (CEN), din care fac parte peste 18 tari care aparțin C.E.E. si E.F.T.A., pentru a armoniza normele pe scara europeana. Prin intermediul Comitetelor Tehnice sunt redate proiectele de norma (prEN) care, odata aprobate de CEN, devin norme europene, si sunt adoptate de fiecare stat in parte ca Norme Naționale. Tubulatura din PE este in conformitate cu normativele UNI si cu principalele normative naționale europene, avand prestații si caracteristici adecvate in funcție de ceea ce este indicat, in prezent, in proiectele de norma CEN publicate.

Principalele norme UNI, referitoare la tubulatura din PE, sunt indicate mai jos:

  • - UNI 7611+FA 1 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri,

dimensiuni, accesorii).

  • - UNI 7612 (racorduri din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,

accesorii).

  • - UNI 7613 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere: tipuri, dimensiuni, accesorii).

  • - UNI ISO 4437 (tuburi din PE pentru conducte impamantate pentru distribuirea de gaz combustibil: seria

metrica-specifica).

  • - UNI 7615 (tuburi din PE de înalta densitate pt. conducte de presiune si metode de proba).

  • - UNI 7990 (tuburi din PE de joasa densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,

accesorii).

  • - UNI 7991 (tuburi din PE de joasa densitate: metode de proba).

  • - UNI 8451 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere de la interiorul construcțiilor: tipuri,

dimensiuni, accesorii).

In cele ce urmeaza, indicam normativele ISO:

  • - ISO 161 - Tuburi din materiale termoplastice pentru distribuirea lichidelor: diametre nominale exterioare

si presiuni nominale.

-ISO 1167 - Tuburi din plastic pentru distribuirea lichidelor: determinarea rezistentei la presiunea interna

-ISO/TR 7474 - Tuburi din PEHD si fitinguri: rezistenta chimica raportata la lichidele transportate.

CONTROLUL CALITATII

Existenta laboratorului de probe si testări asigura verificarea procesului de producție si garanteaza calitatea tubulaturii.

Controalele sunt efectuate in timpul fiecărei etape de producție a tubului, de la materia prima la parametrii de producție, de la controlul dimensional al produsului ia determinarea caracteristicilor sale.

Prin aceste faze, printr-un control atent si teste de laborator, rezulta un sistem de producție cu un control al calitatii bine definit.

Calitatea produsului final este rezultanta cunoașterii si stăpânirii tehnicilor si problematicilor de producție.

DIMENSIUNI SI TOLERANTE UNI 7611-7613

Diametru extern SDR 41 SDR 33 SDR 26 SDR 17,6 SDR 11 SDR 7,4

Presiunea nominala PN - bar

Controalele sunt efectuate in timpul fiecărei etape de producție a tubului, de la materia prima la parametrii de producție, de la controlul dimensional al produsului la determinarea caracteristicilor sale.

Prin aceste faze, printr-un control atent si teste de laborator, rezulta un sistem de producție cu un control al calitatii bine definit.

SISTEMUL DE CALITATE

Fabricația conductelor de PE se realizează pe instalații de extrudare complet automatizate, iar controlul este realizat zilnic in laboratoarele proprii in conformitate cu norma de control ISO 9004. De asemenea, se efectuează un control periodic din partea unor institute naționale autorizate.

ATOXICITATE

Una dintre caracteristicile fundamentale ale conductelor din PE este respectarea in totalitate a normativelor sanitare naționale si internaționale referitoare la transportul de apa potabila si lichide alimentare.

Aceasta compatibilitate este obținuta atat prin folosirea polimerilor netoxici, cat si printr-o eficienta tehnologie de stocare si transport.

REZISTENTA LA PRODUSE CHIMICE

Tubulaturile din PE prezintă o excelenta rezistenta la agenții chimici in general, atat organici cat si anorganici.

PEHD poate fi atacat relativ ușor doar de hidrocarburi alifatice si aromatice cu derivații lor halogenati la temperaturi mai mari de 90°C.

Oxidantii cu concentrație ridicata ataca PEHD in mod mai mult sau mai puțin evident, de aceea, in anumita cazuri, nu este recomandabila folosirea tuburilor PEHD.

Pentru a permite o corecta folosire a PEHD la transportul de lichide industriale a fost elaborate norma ISO TR 7474; aceasta norma indica comportamentul tubulaturilor din PE de inalta densitate in prezenta produselor chimice specifice in stare lichida si gazoasa.

Este deci posibila verificarea compatibilității conductelor DIN PE la transportul produselor chimice;inainte de a transporta lichide speciale, este recomandata verificarea corectitudinii folosirii si la departamentul tehnic al producătorului.

COMPORTAMENTUL LA FOC

Polietilena este un produs combustibil care, pus in contact cu flacara, arde lent, cu flacara puțin luminoasa de culoare gălbuie. Produsul incendiat tinde sa faca sa picure material topit.

In timpul arderii de degaja CO, CO2, H2O, precum si obișnuitele produse de ardere ale hidrocarburilor; nu se degaja gaze corozive.

După normativele DIN IEC 707/VDE 0304 T.3. si UL 94, comportamentul la foc este clasificat după cum urmeaza:

BH 3 -15 mm/min ; FH 3 -15 mm/min ; UL 94 HB

Temperatura de autoaprindere după ASTM D1929 este de 350°C.

Indicele Limita de Oxigen (ILO) a PE de inalta densitate este de 17,4%, iar căldură de ardere are valoarea de 46.500 KJ/Kg.

Opacitatea fumului este scăzută, ASTM D2843 indicând o valoare de 15.

Toxicitatea fumului este de asemenea redusa.

COMPORTAMENTUL LA RADIAȚII

Tubulaturile din PE de inalta densitate nu prezintă contraindicași pentru conductele de apa cu emisie de raze beta sau gama; un exemplu il constituie conductele defluente de la instalațiile nucleare.

Iradierea PE de inalta densitate cu raze y> raze X si flux de electroni, generează fenomene de reticulare care, in absenta oxigenului, imbunatatesc rezistenta polimerului, modificandu-i numai valorile de alungire la tracțiune.

ELECTRICITATE STATICA

Tubulaturile din PE de inalta densitate sunt supuse la fenomene electrostatice datorita valorii ridicate a rezistivitatii materialului (>1018 Q cm.). In cazul conductelor pentru produse gazoase, prin prezenta in flux a particulelor solide sau a micropicaturilor, se pot crea acumulări de electricitate statica in mod special pe componentele metalice ale conductei (flanse, vane, etc).Tubulaturile impamantate sunt supuse la acumulări de sarcini, data fiind umiditatea mediului si amplul contact tubulatura - teren.

Exista situații particulare ambientale si de instalație (ex: tub de gaz, suspendat in mediu uscat,ventilat si in prezenta unor produse ușor inflamabile) in care trebuie evaluata importanta fenomenului.

Trebuie luat in considerare faptul ca o mare umiditate ambientala reduce in mod drastic posibilitatea de acumulare de sarcini electrostatice.

INTERACȚIUNEA CU MEDIUL

Inerția termica ridicata a conductelor din PE , datorata tipului specific de polimer folosit, nu produce nici o interacțiune cu mediul înconjurător, si aceasta inca din faza de fabricare.

Tubulaturile nu sunt supuse la acțiuni biochimice de către microorganisme, fiind fabricate din materiale care nu pot oferi suport nutritiv.

Pozarea conductelor din PE de înalta densitate in sisteme cu puternica agresivitate microbiologica, in prezenta animalelor rozătoare sau a insectelor, nu generează probleme particulare, confirmând si in acest caz valabilitatea produsului.

RECUPERAREA SI REFOLOSIREA POLIETILENEI FOLOSITE DIN PE

Polietilena este un material termoplastic, prin urmare, deseurile rezultate din procesul de producție se pretează a fi prelucrate in instalații de reciclare. Căldură de ardere ridicata si calitatea produselor sale de combustie fac din polietilena un material interesant pentru arderea in instalații de incinerare.

TRANSPORT SI DEPOZITARE

Transportul corect al tubulaturilor DIN PE necesita un plan de prindere neted, lipsit de asperitati.

Sarcina trebuie sa fie fixata cu fasii si benzi in colivii nemetalice. In punctele de lucru de legare, in cazul tuburilor de grosime mica, se recomanda folosirea suportilor de distribuție a solicitărilor de legare.

Descărcarea si eventualele mutări pe șantier trebuie sa fie efectuate cu ajutorul motostivuitoarelor,macaralelor sau excavatoarelor dotate cu balanța .

Este indicata depozitarea tuburilor in stive, pe o fundație plana, lipsita de asperitati; colacii pot fi depozitați in poziție inclinata si sprijiniți de un perete vertical, plan; pentru tipurile cu grosime mica (tip PN4/6), este indicata stivuirea pe orizontala, pentru a fi mai bine protejate de eventualele deformatii.

Barele trebuie sa fie depozitate pe teren curat, in stive (nu mai înalte de 1,50 m in cazul tuburilor tip PN 2,5; 3,2; 4). Va amintim ca o depozitare corecta usureaza in mod sensibil viitoarele operații de manipulare a tubulaturilor.

POZAREA

După executarea excavatiilor in conformitate cu indicațiile proiectului, se recomanda nivelarea fundului sântului cu un strat de nisip. După pozarea conductei, spatiile libere ramase intre tub si peretele sântului vor fi umplute cu pamant selecționat.

In locurile in care exista cele mai bune condiții de prestații tub/economicitate, se recomanda pastrarea unei lărgimi a fundului gropii egala cu diametrul tubului la care se adauga 40 cm; de asemenea se va păstră o zona alaturata de protecție avand cel puțin 15 cm de nisip deasupra si sub conducta.

Deasupra stratului superior de nisip se accepta material fin provenit din săpătură, in straturi tasate de circa 30 cm grosime.

Pentru o umplere ulterioara a sântului se poate folosi materialul de recuperare; acesta trebuie sa fie bine bătătorit, excluzandu-se astfel materialele îmbibate cu apa, turba, mal, etc.

Umplerea trebuie efectuata intr-o singura direcție si pe cat posibil in timpul orelor dimineții.Este indicat sa lasati libere extremitățile tubului pentru a putea executa cu ușurința operațiile ulterioare de montare.

In condiții speciale, operația de pozare poate fi in mod sensibil imbunatatita utilizând materiale geotextile in scopul stabilizării fundului gropii, pereților, protecției tubului;metoda este utila si pentru a ancora conducta (împiedica plutirea conductei pe panza freatica).

LOVITURA DE BERBEC

Un fenomen care apare in rețelele hidraulice sub presiune este lovitura de berbec: ridicarea presiunii care se datoreaza variațiilor vitezei lichidului transportat; aceasta variație a vitezei apare in urma manevrării rapide a vanelor si a robinetilorcu sertar. In cazul in care nu este riguros controlat, acest fenomen poate duce la serioase disturbari si defecțiuni.

!9o

Folosirea tubulaturilor din PE de înalta densitate reduce in mod evident acest impediment; in speța, modulul de elasticitate scăzut al tubului taie in mod drastic punctele de presiune protejând intreaga instalație.

Situația in care avem suprapresiune maxima apare când timpul de închidere t al robinetului este mai mic sau egal cu timpul de propagare al perturbatiei pe parcursul robinet - rezervor - robinet (2L).

REZISTENTA LA PROPAGAREA FISURII

Propagarea fisurii este un fenomen care,data fiind apariția sa in structurile metalice (tuburi si placi), s-a dorit examinat si in sectorul conductelor din material plastic.

Studiul clasic este realizat cu ajutorul testului Robertson care consta in crearea in mod controlat a unei spargeri in peretele unei conducte presurizate cu gaz si masurarea lungimii propagării.

Una dintre problemele esențiale ale acestui test este dificultatea de formare a spargerii: se supune o extremitate a tubului de proba, (oportun profilata si crestată) la o lovitura de energie calibrata.Deoarece incepe ruperea, punctul de instalare trebuie răcit la circa -110°C cu azot lichid.

Testul se considera trecut daca lungimea spărturii este mai mica sau egala cu 5,5 diametrul tubului.                                                                        (^

TUBULATURI IN ZONE SEISMICE

Tubulaturile din PE se pretează foarte bine la folosirea in zonele seismice datorita caracteristicilor mecanice speciale ale PE de înalta densitate care prezintă un răspuns optim la solicitările aparute intr-un eveniment seismic.

In afara menținerii continuității rețelei, supusa cu ușurința la desprindere in cazul îmbinărilor mufate, exista si tendința de a reduce sensibil inevitabilele lovituri de berbec care iau naștere in conducte.

Teste efectuate pe modele in mod special “monitorizate'1 au confirmat aceste prestații la evenimente seismice de ordinul a 7° grade pe scara RICHTER si IX grade pe scara MERCALLI, situații in care se produc grave leziuni la tubulaturile impamantate.

REZISTENTA LA ABRAZIUNE

Tubulaturile din PE de înalta densitate probează si in cazul transportării lichidelor care conțin particule abrazive excepționalele calitati ale acestui polimer.

Modulul de elasticitate scăzut, tenacitatea, rugozitatea scăzută, hidrofobicitatea, . coeficientul scăzut de frecare, înalta inerție chimica, permit un transport excelent si cu o^ mare eficienta tehnica si economica a lichidelor si malurilor abrazive. Testele accelerate, efectuate in condiții extreme, au demonstrat ca durata de viata a tubulaturilor din PE de înalta densitate este mai mare de 4 pana la 10/15 ori in comparație cu tubulaturile din otel si materiale din beton.

In acest mod,proiectarea si gestionarea sistemelor de transport ale lichidelor abrazive devine posibila, exploatând la maximum greutatea redusa, flexibilitatea si rezistenta la coroziune a conductelor din PE .

Capacitatea ridicata de prelucrare a acestui material permite, odata identificate punctele critice ale unei instalații, construirea de piese speciale cu forma optima pentru a reduce uzura si a facilita inlocuirea.

Masa redusa, autocuratirea si absenta rugozităților prezentate de aceste conducte simplifica considerabil eventualele operații de întreținere cu economii notabile in domeniul tehnic si in timp.

DILATAREA TERMICA

O caracteristica a materialelor plastice, implicit si a PE de înalta densitate, este valoarearidicata a coeficientului de dilatare lineara ((t) in comparație cu cea a materialelor tradiționale folosite in producerea tuburilor (de la 15 la 20 de ori mai mare decât (t metale).

w

Pentru tubulaturi neimpamantate expuse la mari variații termice se impune examinarea fenomenului de dilatare termica.

Dimensiunea, forma, aspectul și descrierea execuției lucrării

La comanda beneficiarului, s-a întocmit documentația de fata ce are drept scop imbunatatirea condițiilor igienico-sanitare in conformitate cu normativele aflate in vigoare.

In acest sens soluțiile tehnice adoptate pentru realizarea lucrărilor au avut in vedere utilizarea de materiale agrementate in conformitate cu H.G. nr. 766/1997 si a Legii nr. 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru realizarea lucrărilor.

Situația existentă a rețelelor hidroedilitare

Strada Ștefan cel Mare se desfășoară intre strada Mioriței și Podul cu Lanțuri si are următoarele rețele hidroedilitare:

Alimentare cu apa:

Pe strada Ștefan cel Mare exista două conducte de apă: o conductă de OL cp 200 mm și una din OL cp 250 mm cu traseul de-a lungul intregii străzi, una pe partea dreapta a străzii iar cealaltă pe partea stanga, cu sensul spre Podul cu lanțuri cu un grad ridicat de uzura si o conducta de apa de transport Fgn cp 700 mm in mijlocul străzii Ștefan cel Mare aflata intro stare de exploatare buna.

Pe trotuarul din fata blocurilor 6 si 8 este in funcțiune conducta OL cp 200 si branșamentele acestor blocuri si aceasta conducta prezintă un grad foarte avansat de uzura.

Pe trotuarul din fata blocurilor 30,32 si 38 este in funcțiune conducta OL cp 200 si branșamentele acestor blocuri si aceasta conducta prezintă un grad foarte avansat de uzura.

Din conducta de alimentare cu apa OL cp 250 mm sunt traversări ale străzii Ștefan cel Mare conducte de legătură intre rețelele de apa care alimentează blocurile cu sot si cele fara sot.

Rețele de canalizare:

Rețeaua de canalizare pe strada Ștefan cel Mare este in sistem unitar. Cantitatea de precipitații este colectata cu ajutorul gurilor de scurgere cu sifon si depozit si sunt racordate la rețeaua de canalizare existenta.

Situația proiectată a rețelelor hidroedilitare

Alimentare cu apa:

Față de situația prezentată mai sus se impune ca la amplasarea rețelelor hidroedilitare de apă noi, să se țină seama de lățimea străzii, precum și de existența altor rețele subterane , in special a rețelei de gaze naturale existentă. Ca urmare se prevăd următoarele:

- Conducta de apă din PE 100 SDR 11 Dn 250 mm PN16 se amplasează pe partea carosabilului unde exista conducta existenta de OL cp 250 mm in lungime de 1278 ml cu cămine de vane carosabile la intersecții de străzi in număr de 17, hidranti de incendiu exteriori Dn 100 in număr de 14.

- Conducta de apă din PE 100 SDR 11 Dn 225 mm PN16 se amplasează pe partea carosabilului unde exista conducta existenta de OL cp 200 mm in lungime de 1273 ml cu cămine de vane carosabile la intersecții de străzi in număr de 20, hidranti de incendiu exteriori Dn 100 in număr de 14.

Având in vedere ca pe trotuarul din fata blocurilor 30,32 si 38 branșamentele acestor blocuri prezintă un grad foarte avansat de uzura s-a realizat o conducta din PE 100 SDR 11 Dn 90 mm PN16 in lungime de 190 ml intre căminele CVnpr 29 - CVnpr 34. Pe aceasta conducta se vor realiza cămine apometru pentru fiecare scara de bloc in număr de 11 bucăți conform detaliu anexat la prezenta documentație.

Având in vedere ca pe trotuarul din fata blocurilor 6 si 8 branșamentele acestor blocuri prezintă un grad foarte avansat de uzura s-a realizat o conducta din PE 100 SDR 11 Dn 90 mm PN16 in lungime de 140 ml intre căminele CVnpr 20 - CVnpr 21. Pe aceasta conducta se vor realiza cămine apometru pentru fiecare scara de bloc in număr de 8 bucăți conform detaliu anexat la prezenta documentație.

Se vor dezafecta toate subtraversarile existente intre conducta de apa existenta OL cp 250 mm si OL cp 200 mm pe toata lungimea străzii Ștefan cel Mare in număr de 7.

Alimentarea cu apă constă din înlocuirea rețelei de apă cu conducta noua cu diametru corespunzătoar și materiale adecvate terenului

Conducta de apă PE 100 SDR 11 Dn 250 mm PN16 cat si PE 100 SDR 11 Dn 250 mm PN16 se pozează intr-un șanț la 2,0 m adâncime.

Conductele de apa proiectate se vor poziționa in spațiu verde cat mai aproape de carosabil.

Se vor desființa traversările existente conform planurilor de situație astfel încât se va realize doua conducte de distribuție de o parte si de alta a străzii Ștefan cel Mare in care se vor racorda toti consumatorii.

Rețea de canalizare:

Ca soluție de rezolvare a canalizării pe strada in discuție s-au propus următoarele:    (')

-realizarea in parcarea mărginită de SC Reno Imperial Oii SA a unui sistem de colectare ape pluviale printr-un colector de canalizare P.V.C.-KG cp 250 mm, in lungime de 58 m, montare de guri de scurgere cu sifon si depozit si capac carosabil in număr de 8 bucăți, cămine de vizitare carosabile conform STAS la schimbările de direcție in număr de 4 bucăți. Racordarea ior se va realiza prin intermediul conductelor din PVC-KGO200 mm in lungime de 56 ml.

-dezafectarea gurilor de scurgere existente pe strada Ștefan cel Mare in număr de 20 bucăți si montarea gurilor de scurgere cu sifon si depozit in număr de 40 bucăți.Racordarea lor se va realiza prin intermediul conductelor din PVC-KG <D200 mm in lungime de 480 ml.Se va realiza pe colectorul de canalizare existent pe strada Ștefan cel Mare un număr de 14 cămine de canalizare carosabile conform STAS.

Ordinea de execuție, probe, teste, verificări ale lucrării

1.Ordinea de execuție

1.1 .Recunoașterea terenului                                                          ,

Execuția acestor lucrări se realizează prin pozarea conductelor sub adancimea de inghet, h= 1,0 m.

Prima operațiune inainte de începerea lucrărilor o constituie recunoașterea terenului. Aceasta operațiune da posibilitatea executantului sa stabilească condițiile de execuție, implicit de organizare a punctului de lucru, sa poata sa-si pregătească forța de munca prin formațiile de lucru, investitirea cu scule, dispozitive si utilaje, aprovizionarea cu materiale, stabilirea fluxului de lucru.

  • 1,2.Trasarea pe teren

Trasarea pe teren a conductelor si a accesoriilor reprezintă faza determinanta si se va face de către executant in prezenta proiectantului si a dirigintelui de șantier incheindu-se proces verbal de predare-primire a amplasamentului.

Trasarea propriu-zisa se va face prin materializarea pe teren prin tarusi (buloane) amplasați pe axul conductei in punctele caracteristice:

  • a) la plecare, la cotiri in plan si profil in vârfurile de unghi ale acestora;

  • b) la tangentele de intrare si ieșire din curbe

  • c) in axa căminelor;

  • d) in punctele caracteristice ale lucrărilor;

  • e) in punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conducta;

  • f) in punctele cu masive de proba;

  • g) in punctele de refacere a branșamentelor;

  • h) in punctele de intersecție cu alte conducte sau rețele (telefonice, gaze, electrice etc.)

  • i) la sosire - punctul terminus de interconectare, legătură.

Fiecare dintre tarusiî de ax va avea doi martori amplasați perpendicular pe axa traseului ia o distanta care sa-i asigure împotriva degradării in timpul executării lucrărilor de desfacere a sistemului rutier, săpături, depozitarea pământului si a materialelor, circulația pe marginea șanțurilor.

Pe porțiuni din 50 in 50 m pe aliniament se planteaza tarusi pe axa traseului.

Pentru determinarea adâncimii săpăturii se utilizează rigle si cruci de vizoare. Cotele ririglelor de vizoare se stabilesc fata de tarusii reper de nivelment plantați.

Pe teren la executarea studiilor topografice in dreptul fiecărei rigle fiind transmisa cota de nivelment de la sol pe un tarus.

Respectarea intocmai a cotelor de pozare si a pantei conductei prevăzute in proiect, reprezintă o regula importanta pentru a nu se crea intre căminele de golire si de aerisire puncte inalte sau joase intermediare, elemente care provoacă pungi de aer, diminuând debitul conductei sau golirea incompleta in caz de avarii.

  • 1.3. Asigurarea cu forța de muncă materiale, scule, dispozitive

Asigurarea cu forța de muncă calificată, materiale, scule, dispozitive face parte integrantă din operațiunile de organizare premergătoare executării lucrărilor.

Organizarea executării lucrărilor are la bază stabilirea componentei formației de lucrători în sensul utilizării celor cu calificare superioară la operațiunile cu un grad ridicat de complexitate avansat și a celor cu calificare medie și inferioară la operațiunile ce nu cer îndemânare și cunoștințe speciale.

Pentru ca formația de să-și poată desfășura activitatea în condiții care să permită realizări cât mai ritmice și cât mai bune, este necesar să se asigure din timp front de lucru, în raport cu numărul de muncitori, asigurarea materialelor, sculelor, dispozitivelor, utilajelor.

în ceea ce privește asigurarea cu materialele necesare, trebuie să-și ia măsuri ca aprovizionarea să se facă în timp, funcție de ritmul de execuție realizându-se și un adăpost pe postul de lucru, iar materialele aprovizionate să corespundă calitativ prescripțiilor din proiect.

Se interzice utilizarea indiferent din ce motive a altor materiale, fără avizul proiectantului și însușirea șefului de proiect.

Sculele și dispozitivele, inclusiv utilajele necesare diferitelor operațiuni de a fi în bună stare de funcționare pentru a nu se crea strangulări sau întreruperi ale activității.

Aprovizionarea locului de muncă cu materialele și semifabricatele sau prefabricatele necesare, se va face la începutul sarcinii de lucru în așa fel încât, în cazul unor lucrări cu volum mare să nu se creeze o aglomerare la locul de muncă, ținându-se seama de posibilitățile de manipulare a materialelor și sosirea judicioasă a spațiului de lucru.

Materialele, sculele și dispozitivele trebuie așezate în imediata apropiere a muncitorului, la nivelul mâinilor lui, iar materialele și piesele mici se vor păstra în lădițe sau cutii.

  • 1.4. Executarea terasamentelor

  • 1.4.1.Te renul natural

Terenul natural reprezintă suprafața terenului la situația dinaintea de a începe operațiile de săpătura a pământului, dar după curățirea generală a lucrului.

Conform STAS 6056/84 adancimea limita la inghet este de 1,0- 1,1 rn de la C.T.N.

Geomorfologic, amplasamentul este dispus la nivelul terasei inferioare joase a văii Bistrița, unitate în care reprezentative din punct de vedere geologic sunt depunerile sedimentare grosiere de natură aluvionară pietrișuri cu bolovăniș și nisip - interceptabile la adâncimi reduse raportate la C.T.N. rareori depășind - 2,00 C.T.N.

Cantitatea medie anuala de precipitații este de cca 800 mm, cu maxime in lunile mai—iulie si minime in februarie-martie. Repartiția în timp a precipitațiilor este neuniforma , ducând la apariția deficitului de apa si a secetei in lunile de toamna.

înainte de a începe execuția săpăturilor se va încheia un proces verbal de predare/primire amplasament împreună cu șeful de proiect, precum și cu reprezentanți ai tuturor instituțiilor care dețin instalații subterane de apă, canalizare, gaze, cable electrice, telefonice, etc.

Contractorul este responsabil pentru exactitatea localizării instalațiilor subterane și va lua toate măsurile pentru a nu le deteriora în timpul execuției, în caz de necesitate se vor lua măsuri de protecție/susținere a acestora pe toată durata execuției.

în cazul unor stricăciuni ale instalațiilor subterane existente, contractorul va anunța urgent proprietarul acelei instalații și va lua măsuri de reparare promptă, contractorul suportând toate costurile aferente reparării acestora.

Dacă se întâlnește o instalație sau orice alt obstacol în lungul traseului conductei proiectate, contractorul va informa imediat șeful de proiect indicându-i tipul obstacolului, dimensiuni, adâncimi, acesta va preciza în timp util măsurile care urmează a fi luate,

  • 1.4.1.1. Executarea săpăturilor

Săpăturile pentru pozarea conductelor se vor executa:

  • a. manual

  • 1.  - fără sprijiniri

  • 2.  - cu sprijiniri

  • b. mecanizat

  • c. semimecanizat

1.4.1.1.1.Săpături manuale fără sprijiniri

Datorită pozării conductelor pe străzile sau arterele de circulației mai mult sau mai puțin supuse traficului, implicit, datorită, numărului mare de conducte subterane existente (conducte apă, gaze, termice, cable electrice, telecomunicații, canalizare sau canale termîficare) o parte a traseelor impun execuția manuală a săpăturilor.

Săpăturile manuale se execută cu taluz vertical, cu sprijiniri si obligatoriu cu respectarea normelor de protecția muncii. Săpăturile manuale se execută obligatoriu când în sol sunt pozate și alte conducte, cable, canale, etc. în acțiune, execuția mecanizată putând duce la provocarea de avarii sau accidente de muncă, pe lângă pagubele directe (distrugerea instalațiilor respective) apărând și întreruperi ale serviciului respectiv (electricitate, telefon, gaze, etc.).

Săparea și îndepărtarea pământului se va face în straturi de 15 - 20 cm.

Pământul provenit din săpătura trebuie așezat la o distanță de cel puțin 1,0m față de marginea pereților săpăturii. Dispunerea materialelor sau a depozitelor de materiale nu se vor așeza față de marginea de sus a peretelui gropii sau a tranșeii la mai puțin de 0,75 m.

1.4.1.1.2.Săpăturile mecanizate

Săpătura mecanizată a terenului se poate realiza funcție de destinația lucrării cu excavatorul, buldozerul, screper sau greder.

în lucrările de alimentare cu apa, utilajul folosit va fi excavatorul.

Săpăturile mecanizate vor fi utilizate în cadrul actualului proiect, în zonele de pe tranșeele unde rețeaua este pozată singular (nu mai există și alte conducte) de unde până la alte conducte există suficientă distanță, astfel încât utilizarea acestei tehnologii să nu afecteze gospodăria subterană existentă.

La executarea mecanizată a lucrărilor de săpătură cu pereți verticali, aceștia se vor consolida cu panouri dinainte confecționate, care se vor conduce pe măsura avansării lucrărilor.

în timpul lucrului este interzisă circulația sau staționarea lucrătorilor în locul de acțiune a utilajului. Distanța minimă între cea mai proeminentă parte a mecanismelor și marginea săpăturii trebuie să fie de cel puțin 1,5 m. funcție de cota terenului.

La descărcarea pământului excedentar direct în autovehicule, conducerea cupei dinspre partea dinapoi a autovehicolului către partea din față, ducându-se deasupra platformei de încărcare, la mijloc.

Se va coborî apoi cupa atât cât permite descărcarea.

Se interzice trecerea cupei pe deasupra cabinei autovehicolului, descărcarea de la înălțime și staționarea pe autovehicol în momentul descărcării.

1.4.1.1.3.Săpăturile semimecanizate

Săpăturile semimecanizate se utilizează pe traseele unde sunt cunoscute cotele și adâncimile conductelor sau cablelor.

După îndepărtare desfacerea sistemului rutier se poate trece la săpăturile mecanizate ale tranșeii sau gropii până la 15 - 20 cm deasupra conductelor sau cablurilor existente.

în continuare până la cota din proiect săpătura se va realiza manual cu săpătura sprijiniri respectându-se specificațiile.

  • 1.4.1.1.4. Lățimea săpăturilor

Lățimea săpăturilor va fi cea minimă necesară în opinia managerului de proiect pentru realizarea lucrărilor.

Săpătura șanțurilor pentru conducte va fi întotdeauna limitată la dimensiunile aprobate în scris de către Managerul de proiect cu excepția aprobărilor scrise ale Managerului de Proiect, lucrul la fiecare tronson aprobat și terminat definitiv în conformitate cu cerințele Managerului de proiect înaintea începerii unui nou tronson.

  • 1.4.1.1.5. Siguranța săpăturilor și a construcțiilor

Contractorul va prevedea toate sprijinirile și susținerile necesare pentru saturarea stabilității șanțurilor, a drumurilor, construcțiilor adiacente, a conductelor sau cablelor intersectate la săpătură.

  • 1.4.2. Umpluturi și compactări manuale

  • 1.4.2.1. Umpluturi de pământ

După montare, proba ia presiune, spălarea și dezinfectarea conductelor va trece la realizarea umpluturilor.

Materialul de umplutură plasat lângă conducte sau construcții va fi lipsit de bolovani, fragmente de rocă cu dimensiunea mai mare de 50 mm. Restul de umplutură se va realiza cu material selectat din excavații cu mărimea de până la 5 cm.

După obținerea aprobării șefului de proiect, se poate trece la realizarea umpluturilor ce se vor face pe părți din lucrare.

Nu se va trece la realizarea umpluturilor fără aprobarea șefului de proiect.

  • 1.4.2.2. Compactarea umpluturilor

Contractantul va executa umplutura în straturi de 15 - 30 cm și le va compacta manual cu maiul de mână după ce a fost udat - până se obține gradul de compactare specificat. Dacă nu a fost specificat altfel, cerințele de compactare standard vor fi de 95 % din densitatea maximă a materialului uscat, în conformitate cu STAS 1913/13-83.

Sprijinirile, acolo unde săpătura s-a făcut cu sprijiniri, se vor scoate de jos în sus pe măsura astupării acestora cu pământ sub supravegherea maistrului.

Numărul de dulapi care se îndepărtează simultan pe verticală va fi de cel puțin trei în terenuri coezive, iar pe terenuri necoezive câte unul.

în timpul îndepărtării dulapilor trebuie montate șpraițuri provizorii la sprijinirile orizontale și cadre de lemn la cele verticale.

  • 1.4.2.3. Depozitarea materialului excedentar

Contractorul va transporta și depozita tot materialul excavat care nu mai este

igc necesar pentru realizarea umpluturilor (pamantul excedentar).

Amplasamentele propuse de contractor pentru transportarea și depozitarea materialelor excavate fie temporar, fie definitiv, vor trebui aprobate de șeful de proiect. Nici un material care ar putea fi reutilizat în lucrări nu va fi excavat de pe șantier fără aprobarea șefului de proiect.

  • 1.5. Montarea tuburilor

  • 1.5.1. Lansarea și asamblarea sau etanșarea tuburilor

Cea mai mare parte din elementele constructive ale rețelei de distribuție sunt piese prefabricate , astfel încât în fapt construcția rețelelor constă în montajul acestor tuburi, armături, piese de legătură și execuția construcțiilor accesorii.

  • 1.5.2. Montarea tuburilor din polietilenă

  • -  verificarea materialelor din punct de vedere calitativ

  • -  formarea tronsoanelor reduse de 40-60ml pe malul șanțului și după o probă preliminară și se lansează în șanț cu ajutorul frânghiilor , chingilor, trepiedelor, capre, macarale (în funcție de diametrul conductelor)

  • -  asamblarea tronsoanelor și efectuarea probei generale de rezistență.

Tuburile din PE 100 se livrează în role de 100 sau 50m, bare de 6-12m de la diametrele peste 110mm,

Asamblările pot fi: îmbinări nedemontabile sau îmbinări demontabile.

  • 1.5.2.1. îmbinări nedemontabile

îmbinări nedemontabile se executa prin :

  • •  termofuziune

  • •  electrofuziune

Executantul trebuie să aibă în dotare dispozitivele și aparatele speciale necesare montării tuburilor din PE 80 si PE 100.

  • •  Principiul sudurii prin termofuziune

Se folosește pentru asamblarea tuburilor și a racordurilor pieselor speciale de PE cu grosimi similare și indici de fluiditate compatibili între ei (între 0,3 și 1,3/10min.)

Tehnica sudurii constă încălzirea suprafețelor de asamblare până la temperatura de topire, prin intermediul unui element încălzitor disc sau oglindă.

După înlăturarea elementului încălzitor extremitățile plastifiate se pun în contact și se mențin sub presiune pe durata ciclului de răcire fără aport suplimentar de material. , îmbinarea este omogenă datorită fuziuniimaterialului între cele două suprafețe de contact. Pentru realizarea acestui tip de sudură se folosește un aparat special mai sus menționat.

Echipamentul este alcătuit din pompă hidraulică sau pneumatică, paleta'încălzită termoreglată, scula pentru tăierea tubului și curta rea sa, generator electric, solvent degresat și căi de rulare pentru țeava.

Pentru realizarea în bune condiții a unei îmbinări sunt necesare următoarele operații:

  • -  să se pregătească corect suprafețele (să fie plane și paralele)

  • -  temperaturile realizate pe suprafața de contact să fie menținute în limita de diferențe de maxim 10°C.

  • -  realizarea cap la cap cu termoelement se face numai cu aparate specializate care permit controlul temperaturii și valorii presiunii aplicate.

  • -  Temperatura de sudură să fie de «200° - 220°C

Fazele tehnologice ale procedeului de sudare cap la cap sunt:

  • -  apropierea elementului încălzitor

  • -   preîncălzirea

  • -  îndepărtarea elementului încălzitor

  • -  apropierea capetelor țevii și realizarea presiunii de sudare

  • -  sudarea

  • -   răcirea

Sudarea se realizează după un grafic care depinde de caracteristicile geometrice ale materialului și este precizat de furnizor.

Principiul sudării prin electrofuziune

Racordurile electrosudabile sunt accesorii fabricate în general prin injecție.

Accesoriile sunt echipate cu un fir conductor electric ( rezistență integrată) în vecinătatea suprafeței care după asamblare se găsește în contact cu tubul sau racordul.

Bornele situate în exteriorul zonei de sudură permit racordarea acestei rezistențe la o sursă de energie.

Bornele se pun sub tensiune numai dup ce piesele de racord au fost răzuite , curățate, poziționate corespunzător. Disiparea energiei prin efectul Joule provoacă fuziunea celor două piese asamblate.

Amestecarea intimă între ele { materialul tubului și materialul racordului) asigură o etanșeitateperfectă între tub și racord.

Gama de accesorii folosite : teuri, teuri reduse, reducții, coturî, capete flanșe, fianșe libere, racorduri tip F1 de compresiune pentru PN6 și PN10.

Electrofuziunea este o tehnică simplă ce necesită utilizare de materiale specifice.

Utilajul este compus:

  • •  Răzuitor

  • •  Poziționator

  • •  Tăietor

  • •  Rotunjitor

  • •  Aparat de sudură

Răzuitorul permite suprimarea stratului de oxid existent pe suprafața pieselor ce se supun asamblării.

Răzuirea se face pe toată suprafața asigurându-se o profunzime a răzuirii de 0,15 mm.

Tăietorul trebuie să asigure tăierea perpendiculară a țevii pe axă fără să strivească tubul.

Rotunjitorul permite rotunjirea țevii atunci când aceasta prezintă ovalitate.

Poziționatorul permite poziționarea tipurilor de racorduri alinierea tuburilor și pieselor. Aparatul de sudură este livrat cu un generator capabil să furnizeze energia necesară. Sudura poate fi efectuată în următoarele moduri,

  • •  Prin reglaj manual al parametrilor (tensiune, timp, corecția temperaturii),

  • •  Prin folosirea unui cod de bară conținând informațiile necesare de realizare a sudurii

  • •  Cu autoreglare ( tensiunea este aplicată la bornele racordului și sudura se oprește automat)

Există aparate de sudură universale care permit sudarea racoedurilor de mai multe tipuri.

Generatorul trebuie ales pentru a scoate puterea cerută (3Kw/min).

înainte de a se proceda la poziționarea racordurilor ce se sudează, suprafețele de sudură se curăță cu un tifon îmbibatîn solvent degresantf tricloretan).

La realizarea sudurii racordurilor pe frig, ploaie, pentru protejare este necesar un coride protecție.

Procedeul de punere în lucrare

Joncțiunea a 2 tuburi prin electrofuziune poate fi efectuată pe marginea șanțului sau în tranșee.Se taie țeava la lungimea dorită pe ax. Se folosește tăietorul ( nu se recomandă folosirea unui cuțit).Nu se debavurează marginea interioară a extremităților țevii.Se șanfrenează ușor marginea interioară a extremităților țevii sau racordurilor.Se elimină toate așchiile de la taiere.Se curăță suprafețele de sudură cu tifon îmbibatîn solvent.

Racorduri cu strângere mecanică.

Pentru aceste racorduri montajul se realizează după cum urmează:

  • •  Se taie țevile perpendicular pe axa lor

  • •  Se debavurează tăieturile

  • •  Se șanfrenează ușor extremitățile

  • •  Se curăță cu solvent

  • •  Se realizaează îmbinările.

  • 1.5.2.2. îmbinări demontabile de tip hibrid

îmbinările de tip hibrid se realizează cu ajutorul unui adaptor pentru flanșă, realizat din polietilenă sudat pe țeava e prevăzut cu o flanșă liberă, metalică sau din polietilenă cu inserție metalică.

Montarea îmbinărilor cu flanșe

îmbinarea cu flanșe permite o montare și o demontare ușoară în linie,

Este important ca:

  • -  să se respecte ordinea și cuplul de stingere a butoanelor

  • -  să nu se tracteze tuburile în momentul stringerii buloanelor

Pentru realizarea îmbinării sunt necesare următoarele operații:

  • -  curățirea și alinierea flanșelor

  • -  poziționarea și introducerea șuruburilor

  • -  centrați garnitura între proeminențele celor două flanșe

  • -  stingerea buloanelor - se va realiza treptat în cruce astfel ca presiunea

pe garnitura de etanșare să se realizeze uniform pe întreaga suprafață.            (.^

  • -  stingera buloanelor este destinată doar pentru a asigura compresia îmbinării și nu are ca obiect exercitarea de forță de tracțiune asupra elementelor conductelor.

  • 1.5.2.3. îmbinările de tip mecanic

Realizează simultan fixarea pe tub prin intermediul unor coliere de prindere cu dinți antidesfacere și respectiv etanșarea îmbinării, prin comprimarea garniturii elastice.

Aceste tipuri de îmbinări sunt utilizate până la diametrul de 100mm în special pentru branșamente.

  • 1.5.2.4. îmbinare cu prize cu colier pentru branșare

Pentru realizarea branșamentelor pe conducte din mase plastice se utilizează prize speciale cu colier în diferite variante constructive cu racordul reticuiar lateral,

Colierul este din semișei strânse pe conductă prin șuruburi,

Poziționarea colierelor de branșament în planurile de situație este aproximativă, în funcție de condițiile din teren poziția lor poate culisa într-o parte sa alta.

  • 1.5.2.5. Executarea construcțiilor anexe

Nu este cazul.

  • 1.6. Spălarea și dezinfectarea conductelor

Conductele , armăturile și accesoriile trebuiesc temeinic spălate de murdăriile rămase din timpul lucrului, pregătind dezinfectarea lor.

în această operație, conductele pot fi împărțite pe sectoare, conductele se spală cu apă curată, operația continuându-se până când apa iese limpede.

Conductele care transportă apa potabilă se dezinfectează cu apă conținând 20-30 mg/l clor timp de 24 ore după care conducta se spală din nou cu apă curată. Dezinfectarea rețelei este o operație obligatorie, înainte de darea în folosință a acesteia.

Rețeaua se dezinfectează prin introducerea soluției printr-un hidrant sau ștuț de golire prin injectarea lăsând curgerea liberă prin alți hidranți sau robineți de golire pe porțiunea de rețea supusă dezinfectării.

După dezinfectare conducta se va spăla cu apă curată, urmată de analizele chimice bactriologice înainte de darea în exploatare.

  • 1.6. Probe,teste si verificări ale lucrării

Probarea instalațiilor executate cu țevi și fitinguri din PE se efectuează conform

69 standardelor și reglementărilor tehnice specifice în vigoare (STAS 4163/3, STAS 6819, Normatv C56,19 etc.).

Lucrările de alimentare cu apă și canalizare se vor supune următoarelor verificări și încercări:

  • •  Verificarea actelor și poziționarea conductei în șanț;

  • •  Verificarea executării îmbinărilor;

  • •  Verificarea modului de execuție a umpluturilor a căminelor.

  • 1.6.1. înaintea punerii în operă

înainte de punerea în operă se fac verificări ale documentelor de însoțire a materialelor, se face verificarea marcaje,or de pe materiale și se face verificarea vizuală a stării materialelor să nu aibă deteriorări provocate la transport.

  • 1.6.2. După punerea în operă

Proba conductelor se face înainte de darea în funcțiune a instalațiilor și poate :

  • •  Probă de tronsoane a conductelor ( proba preliminară)

  • •  Probă de ansamblu a conductelor ( proba finală)

Se vor supune la probă numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele condiții:

  • •  au montate toate armăturile

  • •  s-a realizat o acoperire parțială a conductei, lăsându-se îmbinările libere

  • •  s-a făcut o spălare a conductelor în vederea curtării prealabile.

Probarea conductelor se va efectua la presiunea hidraulică prevăzută în proiect la circa 2 ore după realizarea ultimei suduri.

înainte de efectuarea probei se va verifica:

  • -  concordanța lucrărilor executate cu proiectul

  • -   caracteristicile armăturilor, robineți, hidranți, goliri, aerisiri

  • -   poziția hidranților

  • -  poziția căminelor echiparea acestora și calitatea execuției

  • -   calitatea sudurilor și îmbinărilor.

Umplerea tronsonului cu apă se face prin punctul cel mai de jos al acestuia după ce în prealabil s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte și care se vor închide treptat numai după ce prin robinetele respective se evacueză apă fără aer.

Proba de presiune se începe după 15 minute din momentul în care în conductă s-a atins presiunea de probă.

Nu se admit probe de aer.

Realizarea probei de presiune , pentru a da rezultate corecte trbuie efectuate cu respectarea următoarelor condiții:

  • a) la probele cu apă trebuie să se asigure evacuarea completă a aerului din conductă, odată cu apa, avacuarea aerului făcându-se prin ștuțuri cu robinet, amplasate la partea superioară a capetelor de probă, la capătul amonte al tronsonului care se încearcă;

  • b) în timpul probelor să se urmărească cu rigurozitate variațiile de temperatură ale conductei - fiind admise variații de 2 - 3°C.

  • c) lungimea tronsoanelor de probă va fi egală cu lungimea tronsoanelor pe străzi proba făcându-se fără montarea branșamentelor ele fiind supuse la probă doar la proba finală.

  • -  Conducta este umplută progresiv cu apă, de preferință pornind de la punctele joase.

  • -  Proba de apă

  • -  Presiunea de regim Pr ( exploatare) > 6 atm (60mC.A.)

  • -  Proba de încercare pentru etanșeitate Pi = 1,5 Pr și min.lOatm.

  • -  Timp de probă Tp = 1h

  • -  Scăderea de presiune admisă 0,1 Pi

  • -  Pierderi de apă admise - l/hmp - să nu apară pierderide apă vizibile

- Condiții speciale de probă presiuni de încercare peste 5 atm. se vor ridica treptat cu cca2 atm - 1/4h.

La rețelele de canalizare proba de etanșeitate se efectuează între două cămine consecutive, înainte de execuția umpluturilor după ce betonul , chitul sau mortarul puse în operă au ajunsla rezistența proiectată. Umplerea cu apă a canalului se face de la capătul aval, aerul evacuându-se pe la capătul amonte timp de 24 ore .

Presiunea de probă 5mCA, iar timpul minim este de minim 15’. în timpul probei se va completa mereu apa pierdută măsurându-se cantitățile adăugate.

  • 1.6.3. Probe la faza determinantă

După efectuare probelor pe tronsoane se efectuează proba de presiune pe ansamblu a rețelei la presiunea de funcționare cu branșamentele montate și cu robinetele închise.

Se verifică dacă debitul transportat este de cel puțin 95% din cel prevăzut în proiect.

Standardele, normativele și alte prescripții, care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecții, execuție, montaj, probe, teste, verificări STAS 6819-82 STAS 4163-88 STAS 6002-88 STAS 9342-82 STAS 1481-82 STAS 2448-82 STAS 6701-82 STAS 2308-80 STAS 8591/1-75 săpături. STAS 9824/5-85 STAS 6054-77 STAS 9312-87 STAS 40412-71 STAS 6898-/1/2-77 STAS 8805-90 STAS 8011. .15/84 STAS 10617/2 SRISO STAS 6675-76 STAS 7872-73 I9-94 I22-99 a rețelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localităților.

Alimentări cu apă aducțiune.

Alimentări cu apă. Rețele exterioare de distribuție.

Cămine pentru branșament de apă.

Cămine pentru alimentarea directă a pompelor mobile.

Canalizări - Rețele exterioare

Canalizări - Cămine de vizitare.

Canalizări - Guri de scurgere cu sifon și depozit.

Capac cu ramă din fontă.

Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane executate în


Trasarea pe teren a rețelelor de conducte, cable.

Adâncimi de îngheț.

Subtraversări de căi ferate și drumuri de conducte.

Țeava construcții fără sudură.

Țeavă din oțel pentru conducte sudată elicoidal.

Fitinguri pentru sudare din oțel.

Flanșa din oțel forjat sau laminat.

Țevi din polietilena de înalta densitate.Dimensiuni.


Țevi din polietilena. Tolerante la diametrul exterior si la grosimea peretelui Țevi din policlorură de vinii neplastificată.

Fitinguri din policlorură de vinii.

Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor sanitare.

Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducțiune si


GP - 043        Ghid privind proiectarea, execuția si exploatarea sistemelor de alimentare

cu apa si canalizare utilizând conducte din P.V.C., polietilena si polipropilena.

C 16 - 84           Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și

a instalațiilor aferente.

C 56 - 06           Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și

instalații aferente.

P 118               Normativ de proiectare și execuție a construcțiilor privind protecția la

acțiunea focului.

Norme departamentale de prevenirea și stingerea a incendiilor.

Legea nr.10 / 95 Legea calitatii in construcții.

UNI 7611+FA 1 Tuburi din PE de înalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri,dimensiuni, accesorii.

UNI 7612 Racorduri din PE de înalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,accesorii.


UNI 7613 Tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere: tipuri, dimensiuni, accesorii.

UNI ISO 4437 Tuburi din PE pentru conducte impamantate pentru distribuirea de gaz combustibil: seria metrica-specifica.

UNI 7615 Tuburi din PE de inalta densitate pt. conducte de presiune si metode de proba. UNI 7990 Tuburi din PE de joasa densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,accesorii.

UNI 7991 (tuburi din PE de joasa densitate: metode de proba).

UNI 8451 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere de la interiorul construcțiilor: tipuri,dimensiuni, accesorii).

In cele ce urmeaza, indicam normativele ISO:

ISO 161 - Tuburi din materiale termoplastice pentru distribuirea lichidelor: diametre nominale exterioare si presiuni nominale.

ISO 1167 - Tuburi din plastic pentru distribuirea lichidelor: determinarea rezistentei la presiunea interna

ISO/TR 7474 - Tuburi din PEHD si fitinguri: rezistenta chimica raportata la lichidele transportate.

Antreprenorul lucrărilor va nominaliza un coordonator în materie de securitatea si sănătate care are obligația de a organiza și desfășură activitatea de securitate și sănătate în conformitate cu:

  • •  Legea nr. 319/2006 - Legea securității și sănătății în muncă;

  • •  H.G. nr. 1051/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni lombare;

  • •  H.G. nr. 1048/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

  • •  H.G. nr. 1876/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

  • •  H.G. nr. 493/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;

  • •  H.G. nr. 971/2006 - Hotărâre privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

  • •  H.G. nr. 1091/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă:

  • •  H.G. nr. 1028/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

  • •  H.G. nr. 1146/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

  • •  H.G. nr. 1218/2006 - Hotărâre privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici;

  • •  H.G. nr. 1136/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;

  • •  H.G. nr. 1092/2006 - Hotărâre privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă;

  • •  H.G. nr. 1093/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

Condițiile de recepție, măsurători, aspect, culori, toleranțe și altele asemenea. Condițiile de recepție si măsurători

După efectuare probelor pe tronsoane se efectuează proba de presiune pe ansamblu a rețelei la presiunea de funcționare cu branșamentele montate și cu robinetele închise.

Se verifică dacă debitul transportat este de cel puțin 95% din cel prevăzut în proiect.

Stabilirea exactă a cantităților de lucrări executate se va efectua prin măsurători precise, reale, înscrise în caietele de măsurători ale șantierului insusite atat de constructor cat si beneficiar pe baza de semnătură.

  • •  Conductele se măsoară la metru;

  • •  Piesele de legătură se măsoară la bucată;

  • •  Probele de presiune se măsoară la metru inclusiv pisele de legătură și armăturilor.

Aspect si culori

Folosirea materiilor prime de înalta calitate, alaturi de utilizarea liniilor de extrudare de mare productivitate (moderne si specifice pentru aceste materiale), permite producerea constanta a tubulaturilor cu calitati tehnologice deosebite, cu următoarele rezultate:           (3

  • - rezistenta optima la stress-cracking cu fiabilitate mare in timp a conductelor subpresiune;

  • - excelenta rezistenta chimica;

-protecție ridicata la raze UV, garantata de folosirea materiilor prime aditivate la origine cu negru de fum;

-siguranța totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate naționale si internaționale;

  • - insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica;

  • - rezistenta buna la temperaturi mai scăzute de -40°C;

-mare flexibilitate;

  • - caracteristici hidraulice optime care se mențin constante in timp;

  • - rugozitate foarte scăzută, ceea ce face ca aceste tuburi sa intre in categoria tuburilor netede;

  • - rezistenta excepționala la abraziune le fac ideale pt. transportul de maluri si lichide abrazive;

-masa scăzută;

-siguranța si simplitatea sistemelor de imbinare;

  • - înalta productivitate la montare.                                                               f \

Calitatea materiei prime si a tehnologiei de producție impun elemente de baza pentru acest domeniu de utilizare. Tubulaturile de apa sunt identificate de marcarea după UNI 4437 de culoare albastra si pot fi produse cu o serie de benzi coextrudate (nu pot fi sterse), de asemenea albastra;astfel se identifica, in orice circumstanța, conducta pentru transportul de apa.

Tolerante si alte asemenea

Nu se admit pierderi la îmbinările între tronsoane.

Pierderile de apă maxim admise la probele de etanșeitate la canalele circulare și ovoide sunt conform STAS 3051/68.

La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele cu oglinzi și pantele prin nivelment. Se admit toleranțe la pante abateri limită ± 10% față de panta proiectată.

La cote - abateri limită de ± 5cm față de cotele proiectate fără a se depăși toleranța admisă pentru pantă.

Nu se admit fisuri vizibile cu ochiul liber.

Antreprenorul lucrărilor va nominaliza un coordonator în materie de securitatea si sănătate care are obligația de a organiza și desfășură activitatea de securitate și sănătate în conformitate cu:

Legea nr. 319/2006 - Legea securității și sănătății în muncă;

H.G. nr. 1051/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni lombare;

H.G. nr. 1048/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

H.G. nr. 1876/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

H.G. nr. 493/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;

H.G. nr. 971/2006 - Hotărâre privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

H.G. nr. 1091/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă:

H.G. nr. 1028/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

H.G. nr, 1146/2006 - Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

Standardele, normativele și alte prescripții, care trebuie respectate la materiale, execuție, montaj, probe, teste, verificări

Alimentări cu apă aducțiune.

Alimentări cu apă. Rețele exterioare de distribuție.

Cămine pentru branșament de apă.

Cămine pentru alimentarea directă a pompelor mobile.

Canalizări - Rețele exterioare

Canalizări - Cămine de vizitare.

Canalizări - Guri de scurgere cu sifon și depozit. Capac cu ramă din fontă.

Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane executate în


utilaje, confecții,

STAS 6819-82

STAS 4163-88

STAS 6002-88

STAS 9342-82

STAS 1481-82

STAS 2448-82

STAS 6701-82

STAS 2308-80

STAS 8591/1-75

săpături.

Trasarea pe teren a rețelelor de conducte, cable.

Adâncimi de îngheț.

Subtraversări de căi ferate și drumuri de conducte.

Țeavă construcții fără sudură.

Țeavă din oțel pentru conducte sudată elicoidal.

Fitinguri pentru sudare din oțel.

Flanșa din oțel forjat sau laminat.


STAS 9824/5-85

STAS 6054-77

STAS 9312-87

STAS 40412-71

STAS 6898-/1/2-77

STAS 8805-90

STAS 8011..15/84

STAS 10617/2

Țevi din polietilena de înalta densitate.Dimensiuni.

Țevi din polietilena. Tolerante la diametrul exterior si la grosimea peretelui Țevi din policlorură de vinii neplastificată.

Fitinguri din policlorură de vinii.

Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor sanitare.

Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a


SR ISO

STAS 6675-76

STAS 7872-73

I9-94

I22-99

rețelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localităților.

GP - 043        Ghid privind proiectarea, execuția si exploatarea sistemelor de alimentare

cu apa si canalizare utilizând conducte din P.V.C., polietilena si polipropilena.

C 16 - 84          Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și

a instalațiilor aferente.

C 56 - 06        Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și

instalații aferente

P 118 Normativ de proiectare și execuție a construcțiilor privind protecția la acțiunea focului.

Norme departamentale de prevenirea și stingerea a incendiilor.

Legea nr.10 / 95 Legea calitatii in construcții.

. Standarde și norme europene

EN 805 1992

- Sisteme și componente pentru conducte de transport a apei în afara clădirilor.

ISO 2531 ISO/TR 7474

  • - Tuburi și racorduri din fontă ductilă.

  • - Țevi și accesorii din polietilenă de înaltă densitate. Rezistența chimică față de lichidele care urmează a fi transportate.

DIN 8075 ISO 8179

ISO 12162

DIN 16869/1

DIN 16869/2

-Țevi PEID: cerințe generale de calitate; teste.

  • - Tuburi din fontă ductilă, izolație exterioară cu zinc.

  • - Sisteme de clasificare.

  • - Țevi din poliester armat cu fibră de sticlă. Dimensiuni.

  • - Țevi din poliester armat cu fibră de sticlă. Condiții generale de calitate și verificare.

DIN 19565/1

- Țevi și fitinguri din rășină poliesterică armată cu fibră de sticlă.

Lista normelor, normativelor si Stasurilor nu este limitativa.

întocmit, Ing. Popa Vlad






^^\°?

*Q

4w


XgȚS^y   S.C. "INTERPROIECT" S.R.L.

MRMpwynmiiii lavi^n ulv>m

\ V^Br/ /    BaMfldar: MUNICIPIUL BA CAV

Proiectat

Infl. Cătălin Qubotaru

Desenat

Ing. Marieta Cradun

' J

Sef Proiect

Irtg. Im Erwria

:. r


565550



T= 14.21m B= 0.20m Lc= 28.41m


STEREO-7Q nta artimetric MAREA NEAGRA



S,C. "INTERPROIECT" S.R.L.

HOlMOiav HfA.                   '


rt MUNICIPIUL BACAU


159.73


565650



565550


proiectat


Desenat


Sef Proiect


Ing. loan Eremia



A4;B2;D | Referat

cod F03-7.S

REABILITARE INFRASTRUCTURA URBANA, STRADA ȘTEFAN CEL MARE, MUNICIPIUL BACAU

FAZA: P.TH.

*n iRl W MO i <MCV

tBMW* -M» M