AUDITUL LOCALITĂȚII AXE dezvoltarea economică dezvoltarea socială dezvoltarea locuim regenerarea urbană dezvoltarea serviciilor calitatea mediului

j'.

ANALIZA SWOT PE DOMENII

y

DIAGNOZA PE DOMENII Șl ABORDAREA STRATEGICĂ

MONITORIZARE, EVALUARE

PLANUL DE ACȚIUNE

Populația

• Tradiția familială	• Divorțialitate incipientă	• Potențialul de dezvoltare local	• Scădere demografică
• Populație educată	• Fracturi familiale, lucrul în	și regional	• Condiții economice constrictive
• Natalitatea a fost în creștere în	străinătate	• Conectivitate teritorială la	• Lipsa politicii de susținere a
ultimii ani, rata fiind mai ridicată	• Plecarea tinerilor în alte orașe mari	zonele prospere	creșterii demografice
decât media pe țară	din țară unde g0sesc mai multe	• Moldova - bazin demografic	• Stratificare socială accentuată cu
•    Mortalitatea generală prezintă valori reduse comparativ cu media națională), la fel ca și mortalitatea infantilă •    Spor natural pozitiv și în creștere în ultimii 5 ani (cu 2,67%o), mult peste media pe țară •    Resurse umane suficiente pentru a asigura înlocuirea generațiilor active •    Populație relativ tânără, date in raport cu procesul îmbătrânire	oportunități în dezvoltarea carierei profesionale. •    îmbătrânirea accelerată a populației așa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă și din vârsta medie a populației municipiului Bacău; •    Declin demografic, sub raport numeric •    Sold migratoriu negativ, cu valori foarte scăzute, ce determină și deficit în bilanțul real al populației •    Creșterea numerică a populației inactive •    Manifestarea procesului de degradare a structurii demografice	încă activ	mari decalaje între niveluri. Creșterea decalajelor economico-sociale între municipiu și localitățile adiacente

Diagnostic

Dezvoltarea regională și cadrul natural

Strenghts

Weaknesses

Opportunities

Threats

• •   Amplasare centrală la nivelul •

  * Consolidarea rolului la nivelul • Scăderea numărului de regiunii de nord-est                  locuitori

  • Pol de dezvoltare urbană

  
  

teritoriului național, cu o buna

accesibilitate rutieră (E85, E574, E577) și pe cale ferată

• •   Municipiul Bacău este oraș de

rangul I,  cu un puternic

potențial polarizator, amplasat pe o importantă axă de circulație (Muntenia-Moldova)

• •    Cadru natural favorabil desfășurării activităților economice

• •   Desemnarea municipiului ca

pol de dezvoltare regională

• •   Situarea orașului pe vechiul

„drum al Șiretului" în prezent pe principala artera care străbate zona Moldovei: DN 2 - E 85 suprapus peste Culoarul Șiretului

• •    Municipiul Bacău este situat pe traseul coridorului european feroviar IX, care asigură conexiunea în interiorul Europei, pe relația nord-sud

Diagnoză

• •    Potențial de dezvoltare a rolului regional insuficient utilizat

• •    Pof de dezvoltare {în termenii POR) în estul României, în Moldova

• •    Municipiu de rang l

• •    Dezvoltare metropolitană

• •    Poziția în teritoriu este favorabila exercitării unei influențe mai structurate în teritoriu în sensul mobilizării capitalului teritorial în beneficiul unei dezvoltări durabile a regiunii și localităților din regiune

• •    Situarea orașului pe vechiul „drum ai Șiretului" permite regenerarea rolurilor tradiționale și reinterpretarea acestora în noul context social-economic

• •    Situarea în zona de convergență a unor importante drumuri naționale și europene: DN 2/E 85, DN 15, DN 2F, DN 2G, DN 11/E 574 favorizează accesibilitate rutieră ridicată șl impune exploatarea acesteia prin dezvoltarea unor platforme logistice

Infrastructura de transport și comunicații

• •   Rețea feroviară dezvoltată,

• •   Existența Aeroportului

Internațional Bacău;

• •  Numărul mare de companii

care operează pe Aeroportul Internațional Bacău

• •   Accesibilitate rutieră foarte

bună

• •   Echiparea județului cu rețea de

fibră optică;

• •   Rețeaua municipală de străzi

asigură accesul în toate zonele locuite, industriale si comerciale

• •    Acces direct la magistralele de căi ferate și rutiere;

• •    Prezența pe teritoriu! municipiului Bacău a drumurilor naționale DN 2F, • care face legătura directă între municipiu și orașul Vaslui, DN • 2G, legătură     directă     cu

Moinești și   indirectă   cu

Comănești și Miercurea Ciuc, • DN 15 cu Piatra Neamț și Bicaz Depășirea traficului pe • tronsoane, a capacității portante a drumurilor;

Starea tehnică a căilor ferate - • viteze mici

Nu există suficiente locuri de parcare amenajate, în special în centrul municipiului Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate Inexistenta unor benzi de trafic • dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare;

Lipsa amenajărilor pentru • evacuarea apelor de pe platforma drumurilor

Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate;

Sistemul de transport public din municipiul Bacău este limitat la granițele orașului Trama                 stradala

necorespunzătoare    dezvoltării

Investiții din fonduri europene • Programul Operațional

Regional, POS Transport Posibilitatea ca prin modernizarea și reabilitarea drumurilor (podurilor), • acestea să susțină mediul de afaceri regional și să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale • Realizarea Eurogării Bacau-im portant nod de cale ferata • cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori și • marfa

Posibilitatea ca prin modernizarea și reabilitarea • drumurilor (podurilor), acestea să susțină mediul de afaceri regional și să devină puncte de • plecare pentru itinerarii turistice regionale;

Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, construcție pistă nouă, consolidare pistă

• •    InterCity cu Suceava, iași. Piatra Neamț, Adjud, Ploiești și • București

• •    Pentru transportul in comun s-a implementat proiectul de • management al flotei prin GPRS

• •    Realizarea etapei a 2-a a • proiectului     de tiketing •

electronic,      precum și

achiziționarea de autobuze cu platformă joasă pentru accesul • persoanelor cu handicap

• •    Infrastructura               de

telecomunicații           bine

dezvoltată și cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifra de afaceri realizată în • domeniul poștei și telecomunicațiilor din zonă;

• *    Existența unui sistem de iluminat reabilitat traficului auto, în unele zone;

Prezentarea ambuteiajelor, • lipsa de fluenta a traficului în interval de vârf;

Lipsa amenajărilor pentru • evacuarea apelor de pe platforma drumurilor;

Lipsa centurii ocolitoare; • Transportul în comun este slab dimensionat și nu deservește întreaga populație;

Dezvoltare   neechilibrata a •

alimentarii   cu apa (sub-

dimensionarea rețelei de alimentare pentru populație ș< supradimensionarea rețelei pentru platforma industriala) Procentul drumurilor publice modernizate din municipiu este destul de redus (doar 18% din lungimea totală a drumurilor publice, în anul 2005)

Lipsa unor trasee alternative pentru vehicule cu tracțiune animală, utilaje agricole și de construcție.s

Diagnoză

Necesitatea îmbunătățirii managementului transporturilor Probleme privind managementul circulației și transportului urban Necesitate: clarificarea, consolidarea și dezvoltarea rolurilor ca platformă logistică în cooperare cu dotările similare din lași, Suceava Procesul de asigurare a fluenței traficului întâmpină mari dificultăți, în mare parte cauzate de traficul de tranzit, care, conform estimărilor, reprezintă 60% din traficul la nivel de municipiu.

Peste 100 de străzi necesită includerea într-un program de reparare și modernizare

Pentru o fluidizare a traficului de tranzit prin municipiul Bacău, spre nordul Moldovei este necesară reabilitarea și extinderea la 4 benzi a podului aflat la intrarea în municipiu, care în prezent îngreunează traficului intern și de mărfuri, se remarcă o lipsa de fluenta a traficului în interval de vârf, ambuteiaje, zone greu accesibile

Următoarele pasaje si străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări și modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moinești, Pasaj Letea Calea Moinești, pasaj Trebeș, Calea Mioriței, Strada Milcov și I.L. Caragiale și străzi adiacente. Aceasta modernizare consta în reabilitarea structurii rutiere, crearea de piste bicicleta, semaforizare și dotări aferente lucrărilor de drum.

Suprafața ocupată de parcări este de 85.020,32 m2, asigurând în prezent 3.168 locuri de parcare cu plată aflate în evidența Primăriei. La o populație de 177.007 locuitori, considerând 3 membri/familie, 1 autoturism/4-5 familii, necesarul de locuri de parcare ar fi de circa 11.800 locuri de parcare necesare, exceptând locurile de parcare ale autoturismelor înregistrate la firme, locuri de parcare la instituțiile publice care asigură diverse servicii pentru populație. Se constată necesitatea realizării de parcări cu plată care vor asigura venituri suplimentare la bugetul Primăriei.

• •    Necesitatea realizării unei centuri ocolitoare a municipiului Bacău cu 4 benzi de circulație;

• •    Fluidizarea traficului pe arterele aglomerate, altele decât cele din zona centrală a municipiului;

• *    îmbunătățirea vitezei comerciale medii a transportului public de calatori

• •    Creșterea capacității de transport de persoane a serviciului public de transport în comun

• •    Creșterea eficientei sistemului de semaforizare

• •    Procentul drumurilor publice modernizate din municipiul Bacău reprezintă doar 21% din lungimea totală a drumurilor publice, în anul 2008

• •    Traficul rutier se desfășoară cu dificultate și datorită prezenței, în cadrul

Municipiului, a căii ferate și a zonei feroviare

• •    In special, de-a lungul axei principale de transport pe direcția Nord Sud, respectiv strada 9 Mai, fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie, fie în corespondența intersecțiilor semaforizate, fie în corespondență celor nesemaforizate;

• •    Circulația pietonilor pe multe dintre artere se desfășoară greoi, datorită condiției degradate în care se afla aproximativ 60% din trotuarele ce mărginesc străzile Municipiului

• •    Nu există facilități pentru bicid iști

• •    Starea precară a unor pasaje cum ar fi pasajul Letea trebuie rezolvată

• •    Traficul în zona de centru a Municipiului, în general, dar mai ales la orele de vârf, se desfășoară foarte lent, datorita aglomerărilor frecvente

• •    Transportul în comun este slab dimensionat și nu deservește întreaga populație. O buna parte a Municipiului, fie nu beneficiază deloc de servicii publice de transport al calatorilor, fie beneficiază de servicii insuficiente, care răspund, în măsura redusa, necesităților transportului în comun

Educație si cercetare * *

Strenghts

Weaknesses

Opportunities

Threats

Prezența unui important centru universitar în municipiul Bacău-Universitatea "Vasile Atecsandri¹’ și Bacovia cu aproximativ 8 000 -10.000 studenți

Existența unei infrastructuri de cercetare, dezvoltare și inovare în cadrul

Universităților din Bacău; Prezența Parcului Industrial HIT - Hemeiuș (PHARE 2000) Reabilitarea si modernizarea instituțiilor de învățământ din fonduri comunitare Existența învățământului privat pentru toate nivelurile Bacău-membru în Parteneriatul Județean pentru Incluziune Socială și ocupare Existența tuturor treptelor și formelor educaționale de la cele preșcolare la postuniversitare in municipiul

Sume modeste alocate cercetării - dezvoltării

Capacitate redusă de absorbție-implementare a rezultatelor cercetării și nivel scăzut al inovării în întreprinderi Specializările oferite de sistemul de învățământ nu răspund cerințelor de pe piața muncii Insuficienta colaborare din partea agenților privați Capacitatea redusă de absorbție a forței de munca Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătățirea stării disciplinare din școli; Serviciile destinate studenților sunt scumpe și deseori de slabă calitate.

Diminuarea numărului de unități de învățământ din municipiul Bacău în intervalul 1998-2006 cu 37,7%

Reducerea numărului

Posibilitatea derulării unor programe de dezvoltare a resurselor umane, conform cererii pieței muncii, cu susținere din Fondul Social European

Existența unor fonduri de finanțare a contractelor de cercetare cu sectorul privat (POS CCE)

Participarea la Programele europene de cercetare și la implementarea Spațiului European de Cercetare; Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Operațional Regional Nevoia de specializări noi derivată din restructurarea economică.

Creșterea exigențelor pieței muncii.

Elaborarea unor strategii de dezvoltare educațională Accentuarea migrației în afara țării, având ca efect reducerea populației școlare Deprecierea calitativă a învățământului.

Nesatisfacerea cerințelor pieței muncii.

Lipsa politicilor de încadrare a tinerilor în câmpul de muncă. Lipsa experienței în accesarea fondurilor europene Datorită creșterii natalității și diminuării numărului de grădinițe este posibil ca pe viitor municipiul Bacău să se confrunte cu insuficiența locurilor în grădinițe=> supraaglomerarea grupelor de copii

Reîntoarcerea populației care a emigrat poate determina o creștere a solicitărilor de înscriere în școli => creșterea numărului de elevi / sala de

Bacau.

• •    Rețea diversificată de specializări în instituțiile educaționale.

• •    Creșterea numărului de licee (+5,9%) în intervalul 1998-2006

• •    Creșterea numărului de elevi înscriși în învățământul liceal în intervalul 2000-2006 (5,9%))

• •    Creșterea ușoară a numărului de copii înscriși în grădinițe începând din anul 2003 (+2,09% în anul 2006 față de anul 2003)

• •    Creșterea numărului de studenți înscriși în învățământul universitar atât în sectorul public (+20%) cât și în sectoruf privat (+19,8%) în 2006 comparativ cu anul 2000

• •    Creșterea numărului de săli de clasă și cabinete (+2,71%) în intervalul 2000-2006 grădinițelor (-45,6%), a numărului de școli de arte și meserii (-72,7%) și a numărului de școli postliceale (-75%) în intervalul 1998-2006

Repartiția neuniformă a unităților de învățământ în teritoriu - concentrare în zona centrală, accesibilitate mai redusă în cartierele periferice Scăderea numărului de elevi înscriși în învățământul primar (-32,08%) și gimnazial (-50,5%) în intervalul 2000-2006

Reducerea numărului de cadre didactice din învățământul preuniversitarîn intervalul 2000-2006 cu 17,12%

Exis® o insuficienta armonizare a sistemului educațional post-gimnazial cu cerințele pieței muncii și dezvoltării viitoare a societății

Exist0 un decalaj între pregătirea oferită de școală și cerințele pieței muncii.

Creșterea în ultimii ani a numărului absolvenților de liceu și de facultate a condus la suprasaturarea pieței forței de muncă.

clasă

în unele școli laboratoarele și cabinetele sunt folosite ca săli de cursuri, astfel încât disciplinele care au nevoie de aceste dotări nu le pot folosi în mod optim

instabilitatea legislației din domeniul învățământului

Diagnoză

• •    Necesitatea clarificării profilului academic-cercetare, pe baza explorării oportunităților și tendințelor pieței

• •    Necesitatea consolidării și dezvoltării ca centru academic, de cercetare-dezvoltare-inovare, excelență

• •    Președinția Consorțiului privind dezvoltarea resurselor umane potrivit cererilor pietii - La Bacau, la AJOFM -PRAI

• •    Sistemul de învățământ băcăuan acoperă toate nivelele de educație și formare, de la grădinițe până la Instituții de învățământ superior.

• •    n cadrul învățământului liceal și profesional se remarcă o disponibilitate a locurilor alocate, numărul de înscrieri fiind mai scăzut decât locurile disponibile

• •    în anul școlar 2009 - 2010 cererile pentru locuri în grădinițe au depășit cu 1.253 de solicitanți adică cu 20% locurile disponibile

•    Departamentul de Cercetare, Transfer Tehnologic, Studii Postuniversitare, Formare Continuă și Doctorat din Universitatea Vasile Alecsandri s-a înființat în anul 2008 și asigură promovarea, sprijinirea și dezvoltarea prin intermediul Universității din Bacău a diverselor programe de cercetare, de educație postuniversitară și de doctorat in domeniul energiei inovative, dezvoltării rurale, competitivității

• •    Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universității particulare „George Bacovia" se desfășoară în următoarele domenii: Marketing, Management,

Informatică avansată și Tehnologia informației în Afaceri

• •    Municipiul are nevoie de dezvoltarea, diversificarea serviciilor academice si de cercetare

Mediul de afaceri

• •    Sector comercial bine dezvoltat, performant și adaptabil

• •    Evoluție pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economie

• •    Existența unor agenți economici importanți

• •    Evoluție pozitivă a ponderii sectorului privat 1n economie

• •    Finalizarea proiectului Centru de Afaceri și Expo Bacău

• •    Ponderea ridicată a investițiilor private în totalul investițiilor la nivel de municipiului

• •    Industrie diversificată tipologic la nivelul polului de dezvoltare Bacau

• •    Prezența unor ramuri industriale cu impact pozitiv în lanțul trofic al economiei regionale (industrie chimica, energetica și alimentara).

• •    întreprinderi cu CAF/angajat superioară.

• •    Productivitate economică inferioară mediei pe țară

• *    Lipsa inițiativelor de cooperare public - public și a legislației

• •    Decalaje tehnologice și de competitivitate față de media națională și UE

• •    Export bazat în special pe produse cu valoare adăugată scăzută și medie

• •    Scăderea ponderii industriei în economia locala

• •    Echipamente energofage,

• •    poluante.

• •    Scăderea ponderii industriei cu produse cu plus valoare ridicată

• •    Legislație nestimulativă pentru promotorii investițiilor în industrie.

• •    Lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a industriei zonei.

• •    Lipsa unor furnizori de formare profesională în domeniul ramurilor deficitare.

• •    Potențial de atragere de investiții în zona municipiului Bacău datorat prezenței aeroportului și parcului industrial

• •    Noi surse de investiții, inclustve Fondurile Structurale

• •    Piața internă cu un mare potențial de absorbție

• •    Crearea zonei metropolitane;

• •    Existența unei infrastructuri de producție ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor

• •    Cererea în creștere pentru produse industriale pe piața internă în condițiile destructurării industriei naționale și a dependenței de importuri

• •    Costuri în continuă creștere la materiile prime din import și energie

• •    Recesiunea economica internațională

• •    Migrația unor sectoare industriale către locații cu costuri de forță de muncă reduse;

• •    Creșterea poluării datorată proceselor industriale, în special cele din domeniul energiei

• •    Falimentul Întreprinderilor neracordate cerințelor de eficiență și competitivitate ale UE.

• •    Deprofesionalizarea forței de muncă prin șomaj îndelungat sau reconversii repetate.

  • întreprinderi industriale de importanță națională

  
  

• •    Investițiile sunt scăzute în resursele umane ale IMM-urilor

• •    La nivelul afacerilor mici se simte lipsa unui management calitativ.

• •    Unele IMM-uri asiguri salarii relativ mici în comparație cu costul vieții.

Diagnoză

• •    Necesitatea clarificării profilului competitiv al municipiului, pe baza oportunităților si tendințelor pieței

• •    Necesitatea explorării potențialului de structurare a unui cluster economic

• •    Necesitatea deschiderii și activării cooperării intersecto riale public-privat-academicîn vederea asigurării condițiilor pentru dezvoltare economică

• •    în urma analizei a domeniilor de activitate din perioada 2004 - 2008, profilul economica! municipiului Bacău este de tip secundar terțiar

• •    Locuitorii municipiului Bacău reprezintă 24.6% din populația județului și concentrează 54% din numărul total al salariați din județ

• •    Infrastructura de afaceri s-a extins prin realizarea Parcului Industrial HIT PARK unde își desfășoară activitatea circa 12 firme

• •    Patrimoniul de construcții industriale precum si infrastructura de alimentare cu apa, canalizare, energie electrica si gaze naturale configurează un potențial substanțial privind regenerarea dezvoltării economice pe structuri competitive

• •    Serviciile academice si de cercetare constituie atu-uri importante in construirea roiului de pol competitiv in regiune prin asigurarea forței de munca înalt calificate, a cercetării aplicate, a inovării,a turismului științific si de conferințe, a rețelelor de elită științifică etc;

• •    Deținând o infrastructura în dezvoltare de dotări și servicii în sprijinul afacerilor, municipiul Bacău poate deveni un centru financiar, bancar și al investițiilor în zona Moldovei

•    Funcțiunile și activitățile legate de afaceri, târguri, prezentări prefigurează și susțin potențialul de dezvoltare a turismului de afaceri, de reuniuni și evenimente

• •    Terțializarea economiei constituie un argument solid pentru creșterea competitivității și flexibilității economiei locale

• •    Resursele consistente de forță de muncă și serviciile de reconversie și pregătire a acestora susțin potențialul de dezvoltare economică a municipiului

• •    Stimularea diversificării economiei și susținerea dezvoltării sectorului terțiar

• •    Susținerea dezvoltării asociațiilor de afaceri și comerciale - asociațiile de afaceri pot aduce beneficii substanțiale dezvoltării mediului de afaceri

• •    Crearea unei infrastructurii de dezvoltare: parcuri științifice și tehnologice precum și rețele de dezvoltare necesare: incubatoare și centre tehnologice, centre de cercetare și inovare; centre de excelență în afaceri

• •    Stimularea și atragerea agenților economici care utilizează tehnologii moderne și nepoluante

• •    Susținerea cercetării și dezvoltării prin intermediul colaborării între mediul de afaceri și instituțiile de învățământ superior

• *    Dezvoltarea pieței de gros, pentru a diminua distanța între resurse și agenții economici

• •    Dezvoltarea sectorului 1MM -urilor prin susținerea creării IMM-urilor și microîntreprinderilor șt dezvoltarea celor existente

Turismul

• •    Potențial turistic diversificat :turism de tranzit, de afaceri, turism urban, Lacul Bacău 2 recreere, monumente istorice Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memorială George Bacovia, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Xxx Xxxxxx", Observatorul astronomic și Parcul Trandafirilor

• •    Cifra de afaceri în domeniul hotelier și al restaurantelor este asigurată de IMM-uri și Microîntreprinderi

• •    în Municipiul Bacău exista 2 teatre mari, 2 complexe muzeale diversificat amenajate, 6 biserici monumente istorice, iar în conformitate cu Lista încadrării monumentelor istorice, municipiul Bacău are 50 de monumente istorice datate intre secolul XV-XX

• •    Cifra de afaceri în domeniul

• •    Dotări și servicii turistice de calitate slabă

• •    Informare și promovare turistică insuficientă

• •    Slaba dezvoltare a produselor turistice complexe

• •    Numeroase monumente istorice în stare avansată de degradare

• •    Accesibilitatea la obiectivele turistice este defectuoasă

• •    Insuficienta ofertă de agrement;

• •    Insuficiența zonelor de agrement și sport

• •    Dezvoltarea spontană, fără strategie coerentă, a turismului zonal.

• •    Promovarea insuficientă a ofertei turistice zonale.

• •    Lipsa unor produse zonale cu marcă turistică atractivă.

• •    Zonele periferice aie orașului sunt neglijate în ceea ce privește amenajarea peisagistică și funcțională a spațiilor verzi

• •    Lipsa investițiilor pentru

• •    Potențialul turistic nefolosit oferă multiple oportunități de dezvoltare pe termen lung. în mod special „piețele de nișă"

• •    Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice

• •    Existența unui patrimoniu cultural - istoric și arheologic bogat.

• •    Investițiile publice ar putea crea deschidere pentru proiecte private

• •    Finanțările nerambursabile pot constitui baza pentru dezvoltarea a numeroase proiecte

• •    Disponibilități materiale și umane pentru afirmarea turismului ca alternativă economică la industria și agricultura aflate în restructurare prelungită.

• •    Conștientizarea rolului turismului în devenirea economică a regiunii.

• •    Reabilitarea obiectivelor turistice ce aparțin patrimoniului cultural

• •    Sit-urile culturale și istorice prost întreținute, lipsa serviciilor și a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural și ecumenic

• •    Competiția cu județele învecinate în atragerea interesului investitorilor și turiștilor

• •    Se construiește fără reglementări care să respecte specificul zonei

• •    Stagnarea sau reducerea numărului de turiști datorită infrastructurii rutiere deficitare

• •    Pierderea atractivității unor obiective antropice prin degradare.

• •    Orientarea cererii turistice spre alte destinații.

• •    Urbanizarea necontrolată poate constitui un proces de compromitere și poluare a potențialului turistic existent

• •    Conștientizarea slabă a importanței turismului pentru economie de către populație hotelier și al restaurantelor este asigurată de IMM-uri și Microîntreprinderi

• •    Existența zonelor verzi amenajate care îmbunătățesc microclimatul (Parcul Cancicov, Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc

• •    Condiții optime pentru turismul de week-end.

• •    Poziție favorabilă pentru turismul de tranzit.

• •    Prezența Insulei de Agrement ca element inedit al cadrului natural local

• •    Prezența pe teritoriul municipiului Bacău a Ariei de Protecție Specială Avifaunistică și inclusă în Rețeaua 2000

• •    Primăria Mun. Bacău posedă 325 ha de teren cu vegetație forestieră pe teritoriul comunelor Tamași și Ungureni

• •    Potențial natural favorabil pentru odihnă și recreere în comunele Blăgești, Horgești, Izvorul Berheciului, Măgura, Prăjești, Tamași, Mărgineni, Gârleni, Hemeiuș

• •    Izvoare cu ape minerale în comuna Sărata valorificarea izvoarelor cu ape minerale din comuna Sărata

• •    Slaba valorificare a patrimoniului natural și cultural datorită lipsei de informare și educare a potențialilor agenți locali, insuficienței/lipsei infrastructurii material - tehnice, de cazare și alimentație publică

• •    Lipsa unor semne de direcționare în cel puțin o limbă de circulație internațională,

• •    Investiții mici realizate în turism.

• •    Lipsa de informare a populației cu privire la creditele pentru investiții în turism de care ar putea beneficia.

- istoric al municipiului Bacău și comunelor din zona metropolitană

• •    Introducerea în circuite turistice a obiectivelor incluse în patrimoniul natural și cultural

• •    Valorificarea izvoarelor cu ape minerale din comuna Sărata

• •    îmbunătățirea ofertei de cazare prin atragerea lanțurilor hoteliere cu standarde ridicate de calitate (4* și 5*)

• •    Dezvoltarea și diversificarea infrastructurii de agrement: modernizarea infrastructurii de pe Insula de Agrement, amenajarea Centrului de Turism și Agrement - Pădurea Tamași

• •    înființarea unor centre de informare turistică în municipiul Bacău și comunele cu concentrare mare de resurse turistice

• •    Incapacitatea de a implica sectorul privat al turismului în sprijinirea unor acțiuni de marketing și promovare comune

Diagnoză

• •    Necesitatea clarificării profilului serviciilor de turism pe care le poate asigura municipiul, pe baza examinării profilului și a potențialului turistic, a oportunităților și tendințelor pieței

• •    Necesitatea explorării integrării în rețelele de turism regionale și naționale

• •    Necesitatea unei politici de marketing turistic

• •    Numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel

• •    al sosirilor, acest lucru se datorează intensificării turismului de business

• •    Municipiul Bacău prezintă un număr redus de unități de cazare

• *    în municipiul Bacău se organizează cu diverse ocazii spectacole și activități recreative pentru locuitori, asigurându-se de-a lungul anului o desfășurare uniformă a manifestărilor culturale.

• •    Manifestările care se adresează copiilor sunt: Festivalul Național de Muzica Ușoara pentru Copii „AȘCHIUȚĂ", Festivalul Internațional de muzica pentru copii „SuperStar Fest", Festivalul Arlekin

• •    Ansamblurile folclorice care participă la diverse spectacole și manifestări organizate în municipiul Bacău: Ansamblul „Busuiocul", Ansamblul folcloric "CA LA NOI", Ansamblul CIOBĂNAȘUL, Ansamblul de dansuri "Liliacul" și Ansamblul "Bobocel de la Bacău",

Protecția mediului *

• •    Potențial Implementarea proiectului ISPA privind managementul integrat al deșeurilor

• •    Existența rețelei de monitorizare a calității aerului

• •    Proiect ISPA alimentare apă stație epurare, canalizare

• •    Existența zonelor verzi amenajate care îmbunătățesc microclimatul (Parcul Cancicov, Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc.)

• •    Tendință pozitivă de scădere a gradului de poluare atmosferică

• *    Reducerea poluării pe unitatea de transport datorită reglementărilor de mediu referitoare la vehicule și combustibili

• •    Absența colectării selective a deșeurilor - se finalizează în 2010

• •    Absența operatorilor economici din domeniul reciclării deșeurilor

• •    Parcul de utilaje și echipamente pentru asigurarea salubrizării depășit tehnologic

• •    mp spațiu verde-locuitor sub media impusă de UE

• •    Existența unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activității industriei chimice, energetice și alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Internațional Bacău

• •    Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere;

• •    Insuficienta educare și informare a populației în domeniul protejării mediului

• •    Tendința cetățenilor de a folosi frecvent autoturismele proprii,

• •    Educare insuficientă a cetățenilor

• •    Folosirea fondurilor europene de coeziunețPOS Mediu)

• •    Programul Național de îmbunătățire a Calității Mediului finanțat de Administrația Fondului pentru Mediu

• •    Existența unor programe cu finanțare europeană orientate spre creșterea eficienNei energetice (POS CCE, Axa prioritară 4 - creșterea eficienței energetice si dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie)

• •    Creșterea interesului autorităților locale în formarea de parteneriateîn protecția mediului

• •    Afectarea sănătății populației datorită poluării apelor subterane

• •    Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică și a zonelor rezidențiale o exercită asupra factorilor de mediu

• •    Exploatarea nerațională a pădurilor

privind folosirea mai des a mijloacelor de transport în comun,

• •    Inexistența pistelor pentru bicicliști, limitează posibilitatea folosirii acestui mijloc de transport nepoluant

• •    Utilizarea intensivă a mijloacelor de transport cu impact negativ asupra mediului.

• •    Pentru cS nu exist0centur@ ocolitoare, deseori

mașini le/utitajele de mare tonaj trec prin centrul orașului.

Diagnoză

• •    Serviciile care asigură calitatea mediului trebuie îmbunătățite și dezvoltate

• •    Educația cetățenilor în domeniul calității mediului urban și a locuirii

• •    Abordarea dezvoltării cu prezervarea calității mediului - centura verde

• •    Municipiul Bacău deține 324,5 km de conducte de apă potabilă și 212,6 km de conducte de canalizare, reprezentând 85% din suprafața municipiului

• •    Sistemul de canalizare are de asemenea probleme cu privire la colectarea și epurarea apelor uzate menajere.

conductele de beton fiind deteriorate în procent de 37,7%, ele fiind mai vechi de 30 de ani

• •    Un procent de 15% din străzi pe care sunt locuințe nu există colectoare de canalizare

• •    în perioada 2000 - 2007, deșeurile menajere de la populație colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%, cantitatea de deșeuri de la agenți economici și instituții s-a dublat

• •    Suprafața spațiilor verzi din Municipiul Bacău este de 152 ha, din care 56 ha sunt reprezentate de cele existente în parcuri, reprezentând circa 35% din suprafața municipiului

• •    Nu există suficiente locuri de joacă amenajate raportat la numărul de locuitori

• •    Se constată o creștere a cantității de deșeuri medicale periculoase în perioada 2004 - 2007, cantitatea menținându-seîn limitele legislative existente.

• •    Cantitatea de nămol rezultată din stația de epurare orășenească față de anii 2004 - 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007. Cantitatea de nămol rezultată în municipiul Bacău în anul 2007 de 702.634 tone/an a fost mai mica fata de cantitățile de nămol

produse în perioada anterioara (2004-2006)

• •    Cantitatea de deșeuri din echipamente electronice și electrice s-a triplat în 2008 față de 2006, situația fiind similară pe plan național, în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice și de calculatoare.

• •    Conform datelor furnizate de Agenția de Protecția Mediului Bacău, la nivelul anului 2009 - luna octombrie se constată eliminarea completă a deșeurilor municipale și spitalicești și valorificarea parțială a deșeurilor tip: PET, PE, Hârtie/carton, acumulatori auto, anvelope uzate, deșeuri lemnoase

• •    Depozitul actual de deșeuri nu este un depozit conform de deșeuri, gradul de umplere a depozitului de deșeuri este de 90%, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere se va rezolva prin realizarea noului depozit de deșeuri, finanțat cu fonduri ISPA

• •    Deșeurile industriale, constituie o sursa majoră de poluare pentru mediu, datorită modului în care sunt gestionate, în prezent nu există un depozit industrial conform

  Servicii publice municipale

  
  
  
  

  • •    Orașul este dotat cu toate tipurile de utilități publice (alimentare cu apă, energie electrică, termică si gaze)

  • •    Există un proiect ISPA privind crearea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor în municipiul Bacău și in 22 de comune învecinate

  • •    Proiect ISPA privind stația de epurare

  
  

  • •    Sistemul de iluminat public este vechi

  • •    Rețea de canalizare colmatată, nefuncțională si subdimensionată

  • •    Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (subdimensionarea rețelei de alimentare pentru populație și supradimensionarea rețelei pentru platforma industrială)

  • •    Exploatarea sub capacități a unor surse subterane, datorită lipsei unei supravegheri organizate și a unor instalații performante de echipare a acestora;

  • •    Degradarea izolațiilor termice și a conductelor magistrale de transport a agentului termic prin montarea acestora în canale termice colmatate și subsoluri inundate, depuneri de piatra datorate apei netratate corespunzător, ceea ce duce la pierderi mari de căldură pe traseele subterane și supraterane;

  • •    Debranșările din ultimii ani duc la dezechilibrarea sistemului de distribuție a agentului termic;

  • •    Punctele termice nu au toate recirculație pe apă caldă, fapt pentru care apa nu ajunge la parametrii necesari la consumatori;

  • •    Scăderea debitului de gaze livrat la consumatori în perioada rece, din cauza scăderii presiunii gazului în conductele magistrale de transport;

  • •    Număr mare de solicitări de debit de gaze față de debitele instalate alocate la nivelul municipiului pentru extinderi ale

  
  

  • Existența fondurilor structurale și de coeziune

  
  

  • •    Instabilitate legislativă și monetară

  • •    Orientarea preferințelor populației spre sistemele descentralizate de încălzire

  
  

sistemelor de distribuție;

• •    Stații de transformare HOkv / 20kv pe teritoriul municipiului Bacău care necesită lucrări de reparații;

• •    Instalații de distribuție HOkv - grad avansat de uzură fizică și tehnică, degradarea suporților și conductorilor și îmbătrânirea izolației;

• •    Posturi de transformare depășite tehnic care nu mai prezintă siguranță în exploatare;

• •    Număr redus de producători de energie electrică

Diagnoză

Servicii municipale de calitate Necesitatea rezolvării problemelor privind canalizarea, colectarea selectivă a deșeurilor

Necesitatea abordării planificării serviciilor publice având în vedere următoarele argumente:

Dezvoltarea turismului urban Structurarea zonei metropolitane Structurarea clusterului economic Planificare sectorială și integrată Alimentarea cu energie termică a municipiului Bacău este asigurată de SC CET SA Bacău prin: centrala de cogenerare, 10 centre termice, 67 puncte termice și rețeaua primară termică ce cuprinde 49,5 km de conductă cu diametre între 65 -1000 mm, conducte ce au fost puse în funcțiune în perioada în perioada 1976 1995

Infrastructura de alimentare cu gaze naturale acoperă 85% din suprafața Municipiului Bacău, măsurând 216.600 m

Distribuția gazului natural pentru uz casnic/cap de locuitor în Municipiu! Bacău este de 219,85mc.

Rețeaua de distribuție a energiei electrice din municipiul Bacău este de asemenea concesionată, concesionarul fiind E-ON Moldova Distribuție S A

• •    Acoperirea cu rețele electrice în municipiului Bacău este în procent de 99%.

• •    Serviciul de iluminat public este asigurat de Primăria Bacău, iarîn procent de peste 90% iluminatul public în municipiu este satisfăcător, dar există probleme în zonele în care s-au extins arealele cu locuințe

Cultură si culte *

• •    Patrimoniu natural și cultural valoros

• •    Existența centrelor culturale, teatre, biserici, monumente istorice

• •    Ofertă culturală diversificată (filarmonică, teatru, teatru de animație, teatru de vară, Liceu de Artă, biblioteci, casă de cultură, ansambluri artistice, muzee, galerii de artă)

• •    Patrimoniu cultural diversificat: lăcașe de cult, case memoriale, vestigii arheologice, monumente arhitectonice

• •    Elemente ale patrimoniului cultural de importanță națională: Curtea Domnească, biserica Precista, Biserica Sf. Nicolae, Casa memorială „G. Bacovia", Casa Memorială „V. Alecsandri", Casa Arh. „G. Sterian"

• •    Manifestări cultural-artistice și muzicale de importanță

• •    Monumentele de interes național și județean aflate în stare avansata de degradare și monumente a căror zona de protecție nu este respectata

• •    Posibilități slabe de valorificare a patrimoniului natural și cultural datorită lipsei de informare și educare a potențialilor agenți locali, accesibilității reduse, lipsei infrastructurii materialo -tehnice, de cazare și alimentație publică;

• •    Lipsa unei strategii pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu (lipsa fonduri, lipsa specialist!)

• •    Există clădiri cărora li s-a ridicat statutul de monument istoric datorită modificărilor care nu au păstrat aspectul și forma inițială Casa Dr Pătrășcanu, casă-fost sediu al Muzeului de Științele Naturii „L Borcea"

• *    Apelarea la fonduri din surse europene pentru protejarea și restaurarea patrimoniului cultural

• •    Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V. Alecsandri", „George Bacovia", „Arh. G. Sterian"

• •    POR cuprinde o axă consacrată regenerării urbane

• •    Introducerea în muzee a tehnicilor inovatoare de prezentare

• •    Atragerea de noi manifestații și evenimente culturale și artistice

• •    Dotarea șt modernizarea bibliotecilor orășenești și școlare: săli de lectură, mobilier, tehnică modernă și înnoirea fondului de carte

• •    îmbunătățirea și modernizarea bazei materiale a instituțiilor culturale

• •    Crearea unei baze de date a

• *    Neîntreținea patrimoniului natural și cultural poate duce la distrugerea valorilor existente

• •    Lipsa unei legislații eficiente care sa sprijine reabilitarea clădirilor de patrimoniu și conservarea tradițiilor și obiceiurilor

• •    Neefectuarea în timp util a lucrărilor de restaurare la monumentele aflate în stadiul de ruină poate agrava stadiul de degradare, făcând imposibilă recuperarea monumentului

• •    Unele monumente aflate în posesie privată pot fi neglijate din punct de vedere al întreținerii / lucrările efectuate se realizează fără a respecta forma / aspectul inițial

• •    Interese imobiliare conduc la nerespectarea zonei de protecție a monumentelor istorice ale orașului

  națională - Festivalul Național „I. Drăgoi", Gala Romanian Top Hits - evenimente anuale

  
  

• •    Degradarea spațiului în care funcționează Galeriile de Artă „Alfa"

• •    Reducerea numărului de biblioteci în intervalul 1998-2006 (-19,5%)

• •    Neimplicarea oamenilor de afaceri în sprijinirea și restaurarea unor vestigii și edificii.

• •    Implicarea în prea mică măsura a tinerilor în viața culturală și artistică.

• •    Numărul mic al manifestărilor culturale cu scop caritabil evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale și auditive, a festivalurilor și a evenimentelor culturale

Diagnoză

• •    Necesitatea regenerării patrimoniului natural și construit

• •    Patrimoniul cultural și natural pot fi regenerate din programele cu finanțare europeană

• *    Necesitatea unul program de marketing urban

• •    Necesitatea mobilizării potențialului cultural în circuitul turistic și economic

• •    Necesitatea implicării mai substanțiale a cultelor în conturarea profilului local

• •    Trebuie realizată o strategie de promovare o clădirilor de patrimoniu și

  o bază de date cu evenimentele culturale din Bacău

  
  

Ocupare, Protecție socială, Sănătate

• •    Existența ONG - urilor cu activitate în domeniul asistenței si protecției sociale

• •    Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât cel al județelor învecinate din Moldova

• •    Față de toate celelalte județe ale Regiunii de dezvoltare NE șl față de media pe țară, forța de muncă ocupată în agricultură este cea mai mică

• •    Colaborarea public - privat (ONG, Biserică) în dezvoltarea de programe sociale

• *    Unități de asistență medicală ce depășesc semnificativ media pe țară.

• •    Municipiul Bacău este principalul centru medical al județului Bacău, unitățile spitalicești deservind întreaga populație a județului

• •    Numărul unităților ce desfășoară activități în domeniul serviciilor

• •    Rata șomajului este în creștere

• •    Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate

• •    Migrarea forței de muncă în străinătate sau în alte localități

• •    îmbătrânirea populației și creșterea cererii de servicii sociale;

• •    Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente, discontinue și puțin diversificate

• •    infrastructura de sănătate din sistemul public este învechită în raport cu standardele actuale.

• •    Valori ridicate ale mortalității infantile.

• •    Dotare tehnică insuficientă, uneori uzată moral în domeniul sănătății

• •    Eficiență scăzută a asistenței primare.

• •    întreținere curentă nesatisfăcătoare a unităților

• •    Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Operațional Regional, Axa Prioritară 3

• •    Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

• •    Avansarea reformelor din domeniul sanitar,

• •    Asigurarea unui buget mai consistent sănătății.

• •    Privatizarea unor dotări și activități medicale.

• •    Accentul pus de forurile europene pe îmbunătățirea stării de sănătate a populației.

• •    Descentralizarea și acordarea unei autonomii reale autorităților cu competențe în sănătate și asistență medicală

• •    Condițiile economice și creșterea masei de protejați și asistati social

• •    Lipsa co-finanțării pentru diferite proiecte sociale finanțate prin Fonduri ale Uniunii Europene;

• •    Dificultăți în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale șt de alta natura;

• •    Lipsa angajamentului principalilor factori interesați din municipiu, de implicare activă în Parteneriateie Strategice cu Primăria Bacău.

• •    Deprecierea în continuare a stării de sănătate a populației.

• •    Migrarea forței de muncă specializată în alte țări.

• •    Creșterea costurilor asistenței medicale poate conduce la creșterea decalajului în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate

• •    Perspectiva creșterii ponderii populației vârstnice înseamnă o

private de sănătate cunoaște o creștere continuă în intervalul 2000-2007

• •    «Număr de medici / 1000 locuitori pentru sectorul public de sănătate din municipiul Bacău este de 2,35 medici/1000 loc., mai mare față de media pe județ, media urbană

medicale de stat

• •    Subdezvoltarea serviciilor de ambulatoriu în sistemul public de sănătate

• •    Salariile mici din sistemul sanitar face ca foarte mu Iți medici cu experiența, farmaciști și asistente să migreze în străinătate pentru locuri de muncă mai bine plătite presiune mai mare pe serviciile medicale și sociale

Diagnoză

• •    Infrastructura sociala este încă modestă atat cantitativ cât și calitativ din cauza fondurilor insuficiente pentru acoperirea nevoilor din domeniul social, iar serviciile sociale pe care le asigura nu se situează inca la standarde europene

• •    Calitatea si diversitatea serviciilor sociale nu acopera nevoile tuturor categoriilor sociale din Municipiul Bacău

• •    Personalul existent in centrele sociale este insuficient, sub standardele minime obligatorii

• •    Lipsa fondurilor necesare participării la cursuri de perfecționare a specialiștilor din cadrul centrelor sociale se răsfrânge asupra calității serviciilor prestate de aceștia

• •    Este necesară îmbunătățirea infrastructurii sociale și înființarea de noi centre sociale care să conducă la o creștere a calității vieții în cadrul polului de dezvoltare urbană Bacău, prin oferirea unor servicii sociale de calitate persoanelor aflate în dificultate

• •    Este necesară creșterea calității serviciilor sociale oferite persoanelor vârstnice, prin reabilitarea și dotarea centrelor sociale cu echipamentele necesare

• •    Important este și faptul că asigurarea unui volum ridicat de servicii sociale reflectă multitudinea problemelor comunității în general și conduce la o grevare în consecință asupra bugetului iocal. Cea mai mare parte o reprezintă populația ocupată, cu o pondere de 87,16% din totalul activ. Restul, până la 100%, este constituit din șomeri

• •    in 2002, ponderea majoritară a populației ocupate o deținea sectorul terțiar, cu 52,75%, sectorul secundar deținea 45,2%, iar cel primar doar 2.05% din totalul populației ocupate

• •    Structura pe sexe a numărului de șomeri este in general echilibrata cu variatii care se situează in limite echilibrate, neputându-se vorbi de o tendință anume

• •    Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Bacău organizează cursuri de formare profesională pentru ocupațiile pentru care există cerere pe piața forței de munca, majoritatea sunt pentru sectorul secundar, domeniile construcții și industrie prelucrătoare.

• •    După nivelul de instruire, în perioada 2002 - 2005, șomerii cu nivel scăzut de educație au avut o pondere mai mare în totalul numărului de șomeri

• •    La nivelul anului 2007, județul Bacău se plasa pe locul al lii-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, cu 15 de unități

• •    în anul 2007, județul Bacău se situa pe locul al 3-lea în statisticile cu privire la numărul de farmacii ce își desfășurau activitatea pe

• •    teritoriul său (169 de farmacii), în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Pe primul loc de afla județul Suceava, cu 186 de farmacii, pe locul al ll-lea județul lași (183 de farmacii)

• •    Internarea și tratarea pacienților în cadrul Spitalului Județean nu se poate desfășura, pentru moment, la întreaga capacitate a instituției

• •    Spitalul Municipal este în plin proces de construcție și amenajare, în vederea creării condițiilor conforme tuturor standardelor europene în domeniu, similare unităților sanitare din țările dezvoltate ale Uniunii Europene

Dezvoltare periurbană

• •    Lipsa de cooperare între unitățile • Asocierea municipiului Bacău cu administrativ teritoriale             comunele limitrofe va accentua

atragerea populației și concentrarea investițiilor

• •    Ridicarea calității vieții prin impunerea unor standarde minime pentru serviciile publice din fiecare localitate a zonei

• •    Utilizarea în parteneriat a fondurilor europene

• •    Dezvoltarea echilibrată urban-rural

  • •    Speculațiile imobiliare care determină scumpirea terenurilor

  • •    Degradarea mediului, prin aglomerarea de locuințe și creșterea poluării

  • •    Diminuarea suprafețelor de spații verzi nepoluate în detrimentul industrializării

  
  

Diagnoză

• •    Potențial de cooperare urban-rura neexploatat

• •    Nu există Planul de Amenjarea al Teritoriului Periurban, strategie si politici/ programe/ proiecte pe domeniile de interes comun la nivel periurban

• •    Necesitatea abordării dezvoltării metropolitane în vederea activării potențialului regional al municipiului

  AUDITUL LOCALITĂȚII - AXE - dezvoltarea economică dezvoltarea socială - dezvoltarea locuirii - regenerarea urbană - dezvoltarea serviciilor - calitatea mediului

  
  
  
  

  DIAGNOZA PE DOMENII Șt i _h ABORDAREA STRATEGICĂ

  
  
  
  
  
  
  
  

Viziunea strategica privind dezvoltarea durabilă a Municipiului flăcău se coordonează și este în armonie cu abordările strategice privind dezvoltarea la nivel regional și județean.

Viziunea Strategică

privind Dezvoltarea Regiunii de Nord-Est

Reducerea decalajului existent față de regiunile dezvoltate ale României prin creșterea gradului de competitivitate și atractivitate regională. (Strategia de Dezvoltare a Regiunii NE 2007 2013)

Viziunea Strategică

privind Dezvoltarea Județului Bacău

Economia județului Bacău va fi una dezvoltată, echilibrată din punct de vedere sectorial și teritorial, bazată pe valorificarea superioară a resurselor locale și pe respectarea mediului înconjurător (Strategia de Dezvoltare Economică Durabilă a Județului Bacău Orizont 2010-2030, GEA).

Viziunea de dezvoltare teritorială a județului Bacău trebuie să găsească răspuns la problemele majore in vederea asigurării creșterii economice a județului pe termen mediu și lung, combaterii dezechilibrelor sociale și teritoriale și conformării progresive cu standardele de mediu pe care România va trebui sâ le atingă în totalitate în 2017. (adaptat din Strategia PATJ Bacău, 2010, IHS România).

Viziunea Strategică

privind Dezvoltarea Durabilă

a Municipiului Bacău

Bacăul, zonă metropolitană competitivă și inovativă, cu o comunitate tânără, dinamică și deschisă care construiește un viitor durabil pe fundamentul tradițiilor sale valoroase.

Misiunea

Municipiul Bacău va cataliza partenerîatul intersectorial și teritorial pentru consolidarea avantajelor care îi susțin poziția regională și națională de pol metropolitan tânăr și dinamic, mizând pe dezvoltarea comerțului, industriei prelucrătoare, cercetării, serviciilor, culturii, sportului, pe valorificarea tradiției și cadrului natural, dezvoltarea comunității și facilitarea diversității economice competitive și inovative.

Obiectivele Strategice de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bacău

• 1.    Dezvoltarea și consolidarea roiului Bacăului de nod logistic intermodal de importanță regională și națională

• 2.    Regenerarea, dezvoltarea și consolidarea economiei Municipiului Bacău, ca pol regional și competitiv

• 3.    Regenerarea, dezvoltarea și promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale și a atașamentului comunității locale față de acestea

• 4.    Alinierea standardelor privind mediul și calitatea vieții urbane, la exigențele Uniunii Europene

• 5.    Dezvoltarea roiului regional și național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ și sustenabil

  AUDITUL LOCALITĂȚII - AXE dezvoltarea economică - dezvoltarea socială - dezvoltarea locuirii - regenerarea urbană - dezvoltarea serviciilor -calitatea mediului

  
  

ANALIZA SWOT PE DOMENII j — ________o_______

' DIAGNOZA PE DOMENII Șl

ABORDAREA STRATEGICĂ < îl

VIZIUNEA STRATEGICĂ Șl    1

_%        MISIUNEA

fi’

Obiectivul Strategic 1

Dezvoltarea și consolidarea roiului Bacăului de nod logistic intermodal de importanță regională și națională
Politici                  Programe                                      Proiecte

Programul 1.1. Planificarea structurii de Transport intermodal în corelare cu strategia și studiul privind capacitatea competitivă a Zonei Metropolitane Bacău (în corelare cu Obiectivul Strategic 5) Pplitica 1 Operaționalizarea sistemului de transport intermodal și servicii aferente Programul 1 2. Pregătirea și managementul implementării pachetului de proiecte prioritare

1.11    Elaborarea Mașter Planului de Transport Intermodal și a studiilor de fundamentare aferente 1.1.2.    Elaborarea strategiei specifice și a planului de implementare pentru Sistemul Intermodal de Transport Bacău 1.1.3.    Elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal al Sistemului Intermodal de Transport Bacău, pe baza informațiilor din PUG Bacău 1.1.4.    Reactualizarea Planurilor Urbanistice Generale și Zonale aferent localităților la nivelul Zonei Metropolitane Bacău, în corelare cu elaborarea Mașter Planului privind Sistemul Intermodal de Transport Bacău 1.2.1.    Elaborarea și implementarea Programului de Marketing pentru zonele de dezvoltare și dotările la nivelul Sistemului Intermodal de Transport Bacău 1.2.2.    Continuarea procesului de modernizare și dezvoltare a infrastructurii Aeroportului Internațional Bacău și a zonei aferente 1.2.3.    Elaborarea planurilor de detaliu privind dezvoltarea zonelor din jurul aeroportului și redezvoltarea altor zone Importante și lansarea propunerilor relevante pentru investitori 12.4. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii și dotărilor legate de serviciile de transport feroviar și a zonelor importante (redezvoltarea zonei gării, a dotărilor necesare transportului de călători și de mărfuri, a zonelor tehnologice și de depozitare feroviare și de mărfuri etc) 1.2.5. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii și dotărilor legate de serviciile de transport rutier și a zonelor importante (redezvoltarea zonei autogării, a zonelor tehnologice și de depozitare etc)

Obiectivul Strategic 2

Regenerarea, dezvoltarea și consolidarea economiei Municipiului Bacău, ca pol regional șl competitiv

Politici	Programe	Proiecte
Politica 1 Planificarea dezvoltării economice competitive pe baza parteneriatului intersectorial (în coordonare cu Obiectivul Strategic 5)	Programul 1.1. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Economică a Municipiului Bacău Programul 1.2 Dezvoltarea dotărilor și serviciilor în sprijinul afacerilor Programul 1.3 Operaționalizarea parteneriatului Privat-Academic-Cercetare-Pubiic pentru Competitivitate Economică	1.1.1.    Definirea și asumarea profilului competitiv al municipiului, echilibrat între tradiție și dinamica pieței 1.1.2.    Identificarea șt calibrarea structurii economice a municipiului, industrie, servicii, comerț, turism, agricultură mică 1.1.3.    identificarea și calibrarea direcțiilor și domeniilor strategice pentru dezvoltarea iMM-urilor 1.1.4.    Identificarea domeniilor strategice privind serviciile în sprijinul afacerilor 1.1.5.    Integrarea structurilor de dezvoltare economică existentă: Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău, precum și a unui viitor Parc Științific și Tehnologic 11 6. Elaborarea și implementarea unui Program de Marketing 1.1.7. Examinarea potențialului de inițiere și structurare a unui cluster economic 1 2.1. Realizarea unul viitor Parc Științific și Tehnologic 1.3.1. Configurarea parteneriatului Privat-Academic-Cercetare-Publicpentru Competitivitate Economică

• 2,1.1.    Identificarea întreprinderilor existente ta nivelul municipiului care doresc $â se extindă sau să-și schimbe amplasamentul și asigurarea informațiilor relevante privind opțiunile de amplasare, proceduri, programe de asistență financiară

• 2,1.2.    Identificarea întreprinderilor care doresc sâ devină competitive prin adoptarea unei tehnologii avansate și asigurarea informațiilor relevante privind sursele de know-how tehnologic

• 2.1.3    Diseminarea informațiilor referitoare la normele privind condițiile de producere, comercializare, standardele de calitate practicate în UE

• 2.1.4.    Sprijinirea organizării de programe de formare/reciclare profesională pentru forța de muncă, în ideea creșterii productivității, sau abordării de segmente noi de producție

• 2.1.5.    Implicarea CCIA și asociațiilor patronale în decizia privind dezvoltarea municipiului în activitățile Parteneriatului Intersectorial

Politica 3

Programul 3.1. Organizarea și susținerea birourilor de consultanță pentru start în afaceri.

Obiectivului Strategic 5)

• 3.1.1.    Facilitarea accesului IMM la programe de finanțare prin asigurarea de consultanță și informații privind piețele specifice de desfacere

• 3.1.2.    Elaborarea și implementarea unui program de marketing privind IMM-urile

• 3.1.3.    Susținerea organizațiilor IMM privind cooperarea cu marii investitori

1            Politici	Programe	Proiecte
Politica 4 Susținerea dezvoltării activităților de comerț și servicii	Programul 4,1, Creșterea calității serviciilor și a comerțului cu amâ-nuntul	4.1.1. Sprijinirea organizării de programe de formare continuă pentru forța de muncă ocupată în servicii și comerț 4 1.2. Diversificarea serviciilor de comerț 4.1.3. Diseminarea informațiilor cu privire la standardele de calitate practicate în Uniunea Europeană
	Programul 5.1. Operaționalizarea Programului pentru turism urban sustenabil	5.1.1.    Configurarea Grupului de Acțiune pentru turism urban sustenabil 5.1.2.    Elaborarea Planului de acțiune pentru turism urban sustenabil
Politica 5 Dezvoltarea turismului în contextul protejării patrimoniului natural și construit (în corelare cu Obiectivul Strategic 5)	Programul 5.2. Elaborarea și implementarea programului de diversificare a turismului local (parte a programului mai larg, metropolitan, județean, interjudețeană	5.2.1.    Planul pentru turism cultural 5.2.2. Planul pentru turism istoric 5.2.3.    Planul pentru turism științific și academic 5.2.4.    Planul pentru turism ecumenic 5.2.5.    Planul pentru turism sportiv și de agrement 5.2.6.    Realizarea și implementarea coordonată unui calendar anual de evenimente culturale/științifice/ religioase/ sportive/comerciale la nivel local/metropoiitan

5.2.7. Promovarea ofertei turistice formulate pe categorii de grupuri țintă, prin intermediul operatorilor din turism

• 5.2.8.    înființarea unui centru de informare turistica și marketing urban

  Politici	Programe	Proiecte
  Politica 6 Dezvoltarea cooperării cu	Programul 6.1, Dezvoltarea cooperării sectorului privat cu universitățile (ăn	6.1.1. înființarea întreprinderilor de tip spin-off pe lângă universități pe baza contractelor cu agenții privați

  sectorul academic $1 de CDI (în corelare cu Politica 1, Obiectiv Strategic 2)

  
  

  corelare cu Programul 1.3.)

  
  

  Programul 6 2, Dezvoltarea cooperării sectorului privat cu sectorul cercetare-dezvolta re-inova re

  
  

  Politica 7

  Politica privind dezvoltarea capitalului uman

  
  

  Programul 7.1, Dezvoltarea cooperării și acțiunii integrate a instituțiilor implicate în managementul și adecvarea capitalului uman la dinamica pieței

  Programul 7.2. Dezvoltarea structurii de învățământ profesional și tehnic în concordanță cu dinamica societății bazate pe cunoaștere și tendințele dezvoltării socio-economice

  
  

• 6    1.2. Plan anual de întâlniri de lucru la nivel privat-academic-organizații științifice studențești pentru identificarea finanțărilor relevante privind domeniile asumate de competitivitate

• 6.1.3.    Implicarea în rețelele naționale și internaționale relevante

• 6.2.1.    Inițierea departamentelor de cercetare aplicată în domeniile de competitivitate asumate

• 6.2.2.    Plan anual de întâlniri de lucru la nivel privat-academic-organizații științifice studențești pentru identificarea finanțărilor relevante privind domeniile asumate de competitivitate

• 6.2.3.    Inițierea și dezvoltarea colaborărilor naționale și internaționale în activitățile de CDf, în domeniile de competitivitate ale Bacăului

• 7.1.1.    Configurarea Grupului pentru capital uman sustenabil

• 7.1.2.    Elaborarea și implementarea Planului pentru atragerea, formarea, dezvoltarea și reținerea forței de muncă înalt calificate

• 7.1.3.    Elaborarea și implementarea Planului pentru asigurarea dinamizării, mobilității și flexibilității capitalului uman

• 7.1.4    Elaborarea și implementarea Planului pentru atragerea tinerilor din mediul rural în învățământul mediu, tehnic și academic

• 7,2.1.    Adaptarea ofertei de programe IPT la dinamica cererii pieței de muncă

• 7.2.2.    Modernizarea infrastructurii de dotări și servicii IPT potrivit nevoilor locale (metropolitane, regionale)

  Politici

  Programe

  Proiecte

  
  

  Politica 8

  Politica de atragere a investițiilor străine de capital și îmbunătățirea accesului la piețelor pentru export (în coordonare cu aspectele similare la nivelul Obiectivului Strategic 5)

  
  

  Programul 8.1. Marketingul municipiului Bacău, promovarea oportunităților de investiții

  
  

  Programul 8.2. Stimularea exportului

  
  

  • 8.1.1.    Elaborarea strategiei de promovare a imaginii municipiului (brandul municipiului, al zonei metropolitane)

  • 8.1.2.    Elaborarea și publicarea în parteneriat cu Camera de Comerț și Oficiul Registrului Comerțului Județul Bacău a Ghidului Investitorilor pentru municipiul Bacău (zona metropolitană)

  • 8.1.3.    Dedicarea unei secțiuni pe pagina de web promovării potențialului și oportunităților, a serviciilor și structurilor pentru afaceri, inclusiv inventarierea terenurilor cu potențial de dezvoltare

  • 8.2.1.    Consolidarea colaborării între entitățile asociative și administrative ale sectorului privat (CCIA Bacău, ORC județulBacău, Patronate, Asociația IMM-urilor, Producători etc) în jurul programului de marketing și stimulare a exportului

  • 8.2.2.    Diseminarea informațiilor privind piețele externe, bunele practici și standarde de calitate practicate în vederea acceptării produselor pe aceste piețe.

  
  

  Obiectivul Strategic 3

  Regenerarea, dezvoltarea și promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale și a atașamentului comunității locale față de acestea

  
  

  Politici	Programe	Proiecte
  	Programul 1.1. Reînvâțarea Bacăului	1.1. 1. Plan de excursii-eveniment la nivelul municipiului cu seminarizare pentru toate ciclurile de învățământ 11.2.    Regenerare urbană prin pachete de intervenții/ proiecte voluntare
  Politica 1 Regenerarea identității locale băcăoane	Programul 1.2. Cultură locală șl regională	1.2 1. Plan ore de dirigenție desfășurate în dotările specifice și întâlniri cu personalități localg/regionale 12.2. Organizarea de concursuri privind istoria și cultura locala și regională 1,2.3. înființarea Grupului Informai pentru Regenerarea culturală a Bacăului prin cooperarea între instituțiile de profil și abilitate în domeniu 1.2.4 Organizarea periodică a unui curs de management cultural și regenerare a identității locale pentru entitățile, specialiștii și voluntarii din domeniu
  Politica 2 implicarea comunității locale în valorificarea și promovarea patrimoniului cultural	Programul 2.1. Susținerea structurilor asociative ale comunității locale	2 1.1, Implicarea/ susținerea asociațiilor culturale, științifice, religioase în generarea și implementarea de proiecte specifice 2 1.2. Implicarea asociațiilor de locatari în proiecte de voluntariat privind îmbunătățirea aspectului și funcționalității la nivelul zonelor de locuire 2.1.3. Organizarea de schimburi de experiență cu entități similare din alte regiuni și alte țări

Politici                      Programe                                   Proiecte

Politica 3                                                                      3.1.1. implicarea/ susținerea asociațiilor,verzi' în generarea șl

Regenerarea naturii urbane Programul 3.1. Susținerea structurilor implementarea de proiecte specifice

a Bacăului

asociative ale comunității locale            3 1.2. Implicarea asociațiilor de locatari în proiecte de voluntariat privind îmbunătățirea aspectului și funcționalității spațiilor verzi la

nivelul zonelor de locuire

3.1.3. Implicarea unităților școlare, facultăților, entităților private în adoptarea unor spații verzi, piețe etc și îngrijirea voluntară a acestora 3 1.4. Organizarea de schimburi de experiență cu entități similare din alte regiuni și alte țări

Obiectivul Strategic 4

Alinierea standardelor privind mediul și calitatea vieții urbane, la exigențele Uniunii Europene

Politici	Programe	Proiecte
Politica 1	Programul 1.1, Regenerarea fondului existent de locuințe Programul 1-2. Asigurarea condițiilor sustenabile pentru dezvoltarea de noi zone imobiliare	1.1 .1. Reabilitarea fondului de locuințe cu valoare istorică 11.2    Reabilitarea termică a fondului de locuințe existent 1.1    3 Reabilitarea generală a zonelor de locuit și asigurarea acestora cu dotări, accesibilitate, servicii, calitatea locuirii în circumstanțele specifice zonelor respective 1.1.4.    Stimularea și încurajarea inițiativelor asociațiilor de proprietari și chiriași, precum și a voluntariatelorîn întreținerea și regenerarea zonelor de locuire 1.2    1. Asigurarea Planurilor Urbanistice Zonale corect întocmite din punctul de vedere al densităților și asigurării accesibilității, serviciilor și dotărilor necesare unei locuiri de calitate 1.2.2. Asigurarea soluțiilor eficiente și eficace din punct de vedere al raportului cost-beneficii privind serviciile, utilitățile și infrastructura 1.2.3,    Asigurarea transparenței planurilor privind noile dezvoltări imobiliare și consultarea
Asigurarea locuirii urbane diversificate și de calitate	Programul 1.3. Accesul la servicii și dotări a zonelor de locuit Programul 1,4. Reabilitare spațiilor publice	comunității locale 1.3.1.    Accesibilitatea locuințelor la infrastructura și serviciile de transport, potrivit normelor în vigoare 1.3.2.    Accesibilitatea locuințelor la infrastructura și serviciile de alimentare cu apă și canalizare, alimentare cu energie electrică, încălzirea locuințelor, telecomunicații 1.3    3 Accesibilitatea locuințelor la infrastructura și serviciile de educație, sănătate, cultură, culte, sport, agrement, siguranță publică, management al deșeurilor 1.4.1.    Îmbunătățirea spațiilor pietonale, a mobilierului urban, a iluminatului public 1.4.2.    Refacerea și extinderea spațiilor verzi, parcurilor, grădinilor din cartiere 1.4.3.    Amenajarea piețelor, scuarurilor din zonele de locuit

Politici

Programe

Proiecte

	Programul 2.1. Asigurarea municipiului cu serviciile de apă-canalizare potrivit
Politica 2 Asigurarea comunității locale cu utilitățile și serviciile necesare unei vieți urbane de calitate	funcțiunilor urbane și planurilor de .                                         2.1.1. Asigurarea planurilor de dezvoltare armonizate la nivel de Plan dezvoltare _                 ...                      . Urbanistic General cu celelalte servicii și utilități Programul 2.2. Alimentarea cu energie . „ „ „                             2.1.2. Asigurarea calității serviciilor și infrastructurii de utilități potrivit Programul 2.3. Alimentarea cu gaze         .....A cadrului legal in vigoare naturale ,                                 2.1.3. Asigurarea extinderilor pe baza dezvoltărilor sustenabile urbane Programul 2.4. Asigurarea sistemului de , A      .                      1A , 2.1.4. Asigurarea transparenței in decizii comunicații Programul 2.5. Asigurarea accesului la informație ICT 3.1.1.    Proiectele de refacere, îmbunătățire și întreținere a rețelei de străzi urbane 3.1.2.    Elaborarea Planului de Transport și Trafic Programul 3.1. Asigurarea infrastructurii 313           de s°'^ adecvate Privind Parcarea la nive'ul municipiului .            । x.-i . » -.                   3.1.4. Pietonizarea temporara sau permanentă a zonelor pretabile de acces, soluțiilor de trafic și dotărilor ,                                                  3.1.5. Realizarea relațiilor necesare efîcientizării traficulu
Politica 3 Politica privind transportul urban durabil	r j j ț 3.1.6.    Coordonarea planurilor de intervenție la rețeaua de străzi în coordonare cu alte utilități 3.1.7.    Amenajarea adecvată a zonelor urbane relevante pentru transferul călătoriior 3.2,1. Dezvoltarea de soluții economic viabile pentru încurajarea utilizării transportului public în defavoarea celui cu autoturismele personale Programul 3.2. Calitatea transportului 3,2.2, Creșterea atractivității și diversității transportului ecologic 3.3.3. Proiecte de comunicare, educare și implicare a cetățenilor în practicarea de

soluții ecoiogtce și nepoluante de transport

Politici                  Programe

Proiecte

Politica 4

Programul 4.1. Acces la educație

4,1.1, Bacăul -orașul care învață, proiect de activare a tuturor categoriilor de elevi

diversificată șl potrivit nevoilor și aspirațiilor	spre școală și educație 4.1.2.    Proiecte diversificate de educație vocațională 4.1.3.    Proiecte de educație continuă 4 14 Proiect de inventariere continuă a nevoilor de educare și adecvare a resurselor disponibile de forță de muncă
Programul 4.2. Calitatea dotărilor și serviciilor	4.2.1. Proiecte de modernizare continuă a metodelor de predare 4.2.1. Schimburi de experiență privind metode de predare inovative 4.2.3. Proiecte de modernizare a dotărilor din rețeaua de educație 4 3 1. Proiect de nstruire despre viață, cu părinți, personalități, mijloace de comunicare în masă
_        ....          Programul 4.3. Atragerea tineretului și Politica privind educația reținerea acestuia în municipiu	4.3.2.    Asigurarea unui pachet de locuințe pentru a fi închiriate pe 3-5 am tinerilor pe care municipalitatea dorește să îi rețină 4.3.3.    Asigurarea, în cooperare cu instituțiile abilitate cu managementul capitalului uman, în identificarea locurilor de muncă adecvate pentru șefii de promoție pe care municipalitatea dorește să îi rețină în Bacău 4.4.1.    Lărgirea și diversificarea cooperării cu universități din țară și străinătate în vederea creșterii prestigiului și atractivității pentru studenții din urbe și din regiune 4.4.2.    Diversificarea schimburilor de profesori și studenți cu universități de reputație
Programul 4.4. Dezvoltarea sectorului academic	4.4.3. Afilierea la universități, rețele, programe de cercetare, publicații cu recunoaștere internațională 4 4.4. Configurarea și implementarea unui program de marketing academic 4 4.5. Consolidarea relațiilor cu sectorul privat, structurile de dezvoltare economică și de cercetare relevante pentru promovarea de spin-offs

• 5 1.2. Proiecte privind crearea bazelor de date la nivel municipal privind aspecte cum sunt criteriile privind obținerea locuințelor sociale

• 5.2.3.Proiecte de educare potrivit nivelelor de educație, domeniilor etc privind sănătatea publică

• 5.2.1. Proiecte de diversificare a acțiunilor de voluntariat în domeniul sănătății publice

• 5.2.2 Diversificarea grupurilor de sprijin

• 5.2-3. Susținerea asociațiilor specializate

• 5.3.1.    Proiecte educaționale

• 5.3.2. Proiecte pilot educative

• 5.3.3.    Schimburi de experiență în rețeaua URBACT II de orașe sănătoase

• 5.4.1. Utilizarea setului de indicatori "HIA” elaborat de GSL și ICCV, pentru evaluarea calității vieții băcăuanilor pe viitor și actualizarea măsurilor strategice de dezvoltare.

• 5.4.2.    Introducerea conceptului Cradle to Cradle în politicile publice și economice locale.

• 5.4.3.    îmbunătățirea, prin extindere și modernizare a infrastructurii rutiere

• 5.4.4.    Un mediu mai sănătos

• 5.4.5.    Reducerea riscului reprezentat de câinii fără stăpân.

• 5.4.6.    Creșterea accesului ia servicii de sănătate mai calitative.

• 5.4.7.    Creșterea numărului de programe de informare asupra unui stil de viață sănătos.

• 5    4.8 Oferirea unor noi oportunități de petrecere a timpului liber și de agrement.

• 5,4.9.    Limitarea expunerii tinerilor la riscul consumului de droguri și etnobotanice.

• 5.4.10.    îmbunătățirea situației copiilor lăsați în urmă de părinți emigranți.

Obiectiv 9: extinderea serviciilor sociale pentru vârstnicii care au rămas singuri.

• 5.4.11.    Creșterea stocului de locuințe la standarde UE.

• 5.4.12.    Alinierea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bacău la cadrul Europa 2020.

• 6.1.1.    Transparentizarea costurilor către comunitate

• 6.1.2,    Scăderea costurilor serviciilor sociale prin articularea grupurilor de beneficiari, acolo unde este posibil șl eficient

• 6.2.1.    Articularea ariilor de acțiune a serviciilor sociale la nivelul municipiului cu cele aflate în coordonarea județului, acolo unde este posibil și eficient

  este cazul) „          „ - , „ ,            7 11. Eficientizarea serviciilor culturale din punct de vedere comercial Programul 7.1. îmbunătățirea 7.1.2 implicarea adecvată a lăcașelor de cult în programe culturale, turistice, educaționale, de servicii managementului cultural de sănătate și sociale

  Politica 7 Politica privind cultura și cultele

  7.2.1 Promovarea prin evenimente și instrumente diversificate a dotărilor și serviciilor culturale Programul 7.2- Diversificarea 7.2.2. încurajarea inițiativelor voluntare și informate de promovare a culturii (concerte de marketingului cultural           pian, piese cu amatori, evenimente cu grupuri defavorizate etc) 7,2.3-Promovarea adecvată a lăcașelor de cult în programe culturale, turistice, educaționale, de servicii de sănătate și sociale

  Politici	Programe	Proiecte
  Politica 8	Programul 8 1 îmbunătățirea	8 1.1 Dezvoltarea activităților sportive cu atragerea de industrii și servicii conexe în domeniu
  Politica privind sportul și	managementului domeniului	8 1.2, Program de marketing urban pe baza sporturilor
  agrementul	sportiv	8 13. Implicarea sportului ca un atu suplimentar pentru turismul urban și metropolitan

  Programul 8.2. îmbu nătățirea managementului dotărilor de agrement

  Programul 9.1. Managementul deșeurilor urbane

  Politica 9

  Politica privind calitatea Programul 9,2. Scăderea mediului urban              poluării urbane din trafic

  Programul 9.3 Scăderea poluării industriale

  
  

  Politica 10

  Politica privind managementul dezvoltării sustenabile urbane

  
  

  Programul 10.1. Administrație performantă

  
  

  Programul 10-2 Parteneriat intersectorial pentru dezvoltarea sustenabilă a Municipiului Bacău

  
  

• 8.2.1.    Implicarea programelor specializate și evenimentelor în zonele cu dotări de agrement în pachetele de turism urban/ metropolitan

• 9.1.1. Continuarea programului de colectarea selectivă a deșeurilor

• 9 1.2. Proiecte inovative pentru un oraș curat și verde, cu diverse categorii de grupuri (vârste, categorii profesionale, implicarea personalităților etc)

• 9.2.1 . Proiect de scădere a nivelului poluării din trafic în zone pilot

• 9.2.2    Proiecte de intervenție în trafic în anumite zile și ore., combinate cu evenimente pentru comunitate

• 9.3.1.    Proiectul porți deschise aerului curat organizat cu întreprinderile aflate în programe de conformare de mediu

• 10.1.1.    Actualizarea Planului Urbanistic General și controlul dezvoltării

• 10.1.2.    Configurarea bazei de date urbane reactualizabite în vederea fundamentării tehnice a deciziilor de dezvoltare

• 101.3.    Cooperarea între direcțiile relevante în cadrul Parteneriatuiui intersectorial pentru Dezvoltarea Durabilă a Municipiului

• 10.1.4    Asigurarea transparenței deciziilor și documentelor de planificare

• 10.1.5.    Asigurarea implicării comunității în planificarea dezvoltării

• 11.1.1.    Stabilirea Parteneriatuiui Intersectorial pentru Dezvoltarea Durabilă a Municipiului

Obiectivul Strategic 5

Dezvoltarea rolului regional și național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovatîv și sustenabil (Municipiul Bacău - factor catalizator în cadrul procesului)

ț            Politici	Programe	Proiecte
	Programul 1.1. Elaborarea	1.1.1.    Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Bacău 1.1.2.    Realizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Periurban/ Metropolitan Bacău 1.1.3.    Planificarea serviciilor, a utilităților, a transportului, managementul deșeurilor,
Politica 1	documentelor necesare fundamentării și operaționalizârii funcționării Zonei Metropolitane Bacău	managementul resurselor privind rezolvarea problemelor comune și atingerea obiectivelor comune 1.1.4.    Examinarea potențialului și deschiderii privind guvernarea pe mai multe nivele 1.1.5.    Realizarea planurilor de zonare fiscală aferente Planului de Amenajare a Teritoriului Periurban/Metropolitan Bacău 1.2.1. Revizuirea și agrearea modalității de conducere a Zonei Metropolitane Bacău,
Operaționalizarea Zonei Metropolitane Bacău	Programul 1.2. Operaționalizarea	la nivel de factori de decizie și privitor la aspectele tehnice 1.2.2.    Constituirea Agenției de Dezvoltare a Zonei Metropolitane cu serviciile necesare funcționării sistemului Zonei Metropolitane 1.2.3.    Dezvoltarea capacității instituționale și profesionale 1.2.4.    Elaborarea și aprobarea Strategiei 2020 a Agenției
	structurii instituționale a Zonei Metropolitane Bacău	1.2.5.    Elaborarea și aprobarea Planului de Acțiune al Agenției 1.2.6.    Configurarea bazei de date reactualizabile în sprijinul fundamentării deciziilor

1.2.7. Structurarea Comitetelor Consultative Cetățenești la nivelul partenerilor metropolitani

1.2.8. Realizarea, publicarea și ținerea la zi a unui site privind ZMB și unui ghid de investiții cu precizarea ofertei de terenuri, a planurilor de dezvoltare, condiții de regulament urban, preț și condiții de avizare/aprobare a investițiilor private

• 2.2.1 . identificarea și asumarea potențialului local raportat la profilul competitiv al Zonei Metropolitane

• 2.2.2    Asumarea rolurilor complementare și a parteneriatelor aferente între grupuri de localități pentru dezvoltarea și competitivitatea Zonei Metropolitane

• 2.2    3 Elaborarea planurilor de acțiune specifice fiecărei entități potrivit rolurilor asumate în dezvoltarea și competitivitatea Zonei Metropolitane Bacău

• 2.2    4. Elaborarea și prioritizarea pachetului de proiecte pe domenii și roluri asumate

  Politici	Programe	Proiecte
  Politica 3 Configurarea clusterului economic regional Bacău	Programul 3.1. Pregătirea condițiilor pentru configurarea clusterului economic Bacău Programul 3.2. Operaționalizarea clusterului economic Bacău	3.1.1.    Elaborarea studiilor și planurilor de fundamentare (profil competitive, resurse, parteneri, piețe, structuri de cooperare) 3.1.2.    Estimarea disponibilului de date actualizabile în vederea fundamentării deciziilor de dezvoltare 3.1.3.    Program de instruire și de elaborare a Planului de implementare 3.1.4.    Constituirea Parteneriatului pentru Competitivitate Privat-Academic-Cercetare-Inovare-Public și înființarea Agenției de Cluster Bacău 3.2.1.    Revizuirea și agrearea modalității de conducere a Cluster-ului Bacău, la nivel de factori de decizie și privitor la aspectele tehnice 3.2.2.    Constituirea Agenției de Cluster cu serviciile necesare 3.2.3.    Dezvoltarea capacității instituționale și profesionale 3.2.4.    Elaborarea și aprobarea Strategiei de competitivitate 2020 a Agenției 3.2.5.    Elaborarea și aprobarea Planului de Acțiune al Agenției 3.2.6.    Configurarea bazei de date reactualizabileîn sprijinul fundamentării deciziilor

  Politici

  
  

  Programe

  
  

  Proiecte

  
  

  Politica 5

  
  

  Programul 5.1. Asigurarea

  
  

  5.1.1. Proiecte în domeniu! medicinii preventive

  
  

Politici                    Programe                                   Proiecte

Programul 4.1. Planificarea turismului metropolitan în relație cu cel urban și traseele județene și regionale

Programul 4 2 Dezvoltarea turismului balnear șl turismului de sejur, pentru odihnă și recreere

Programul 4.3. Dezvoltarea turismului „                              montan, favorabil practicării drumețiilor,

Politica 4

_ _                  ,               sporturilor de iarnă, turismului fa sfârșit

Configurarea partenenatelor

...... ₄       .        ^de săptămână

teritoriale și mtersectonale

pentru dezvoltarea turismului

metropolitan și regional

Programul 4.4. Dezvoltarea turismului rural

Programul 4.5. Dezvoltarea turismul ecumenic și a turismului cultural- istoric

• 4 11 Elaborarea Planului de Turism Metropolitan

• 4.1 .2. Crearea Grupului Informai pentru Turism Metropolitan

• 4.1    3 Elaborarea pachetelor de oferte și promovarea acestora

• 4.2.1    Reabilitarea infrastructurii turistice existente și conectarea traseelor locale/ metropolitane la cele județene și regionale

• 4.2.2.    implementarea pachetelor de turism

• 4.2.3.    îmbunătățirea standardelor de calitate a serviciilor de turism și alimentație publică

• 4.2.4.    Diversificarea serviciilor de turism- cazare, agreement, aventură, evenimente, sport, bucătărie, alimentație publică

• 4.2.5.    Cursuri anuale de instruire și perfecționare

• 4.3.1.    Promovarea de itinerarii turistice în zona montană și nemontană

• 4.3.2.    Realizarea infrastructurii și dotărilor pentru turism de rulotă/ picnic în zona montană și nemontană

• 4.4.1.    Identificarea satelor cu potențial de dezvoltare a turismului rural și promovarea oportunităților de investiții

• 4.4.2.    Stimularea demarării pensiunilor agroturistice prin asigurarea asistenței tehnice privind certificarea, accesarea finanțării, aderarea la ANTREC, ANAR și/sauîn alte rețele relevante în domeniul turismului

• 4.4.3.    Organizarea de programe de formare/recidare profesională pentru personalul angrenat în turism rural

• 4.4.4.    Integrarea ofertei metropolitane în circuitul agroturismului județean/regicnal/național

• 4.5.1.    Promovarea circuitului bisericilor și mănăstirilor declarate monumente istorice și de arhitectură de importanță memonală, locală, națională

• 4.5.2.    Promovarea circuitului de muzee, case memoriale, conace și curți domnești

• 4.5.3.    Realizarea unui plan de management pentru monumentele, ansamblurile și siturile protejate, incluzând măsurile de reabilitare și protejare a acestora

  Politica 5

  Agricultură Periubană/

  Metropolitană

  
  

  Programul Ș.l. Planificarea dezvoltării agriculturii periurbane

  
  

  Programul 5.1. Implementarea Planului pentru agricultură penurbană

  
  

  • 4.5.4.    Asigurarea cursurilor de management cultural și în turism necesare persoanelor implicate

  • 5.1.1.    Stabilirea Grupului Informai pentru Agricultură Periurbană

  • 5.1.2.    Evaluarea potențialului agricol periurban

  • 5 1.3. Elaborarea strategiei și planului de acțiune pentru agricultură periurbană și agrearea acestora de entitățile implicate

  • 5.2 1 Elaborarea șl promovarea proiectelor și accesarea fondurilor

  • 5.2.2.    Implementarea Pianului pe domenii și sectoare

  
  

  dervcMlarea sotola dezvoltarea locuirii regenerarea trfbana dezvoltarea serviri,lor - calitatea mediului

  
  

  ANALIZA SWOT PE DOMENII

  
  

DIAGNOZA PE DOMENII Șl ABORDAREA STRATEGICĂ

PARTENERIATUl

INTERSECTORIAl

MONITORIZARE, EVALUARE i

PLANUL DE ACȚIUNE

Definitii si

f r

Politicile publice sunt rezultatul unei intervenții guvernamentale și există multiple definiții pentru acestea prezentate mai jos:

Definiția 1

Sistemul politicilor publice reprezintă ansamblul instrumentelor, procedurilor și arhitecturii instituționale, dezvoltat în scopul de a îmbunătăți în ansamblu calitatea și eficiența procesului de luare a deciziei. (Strategia elaborată în cadrul Proiectului PHARE Twinning RO2003/IB/OT/ 10, 2003/005-551.03.03 „Consolidarea capacității instituționale a Guvernului României de gestionare a politicilor publice și a procesului decizional")

Definiția 2

Procesul prin care instituțiile guvernamentale își transpun viziunea politică în programe și acțiuni cu scopul de a produce schimbări în lumea reală (Professional policymaking for the 21st century: a report by the Strategic Policy Making Team - Cabinet Office UK, September 1999)

Definiția 3

O politică publică este o rețea de decizii legate între ele privind alegerea obiectivelor, a mijloacelor și a resurselor alocate pentru atingerea lor în situații specifice. (Miroiu, A, Introducere in analiza politicilor publice, Ed. Paideia, București, 2001, p.9)

Politica publică nu trebuie confundată cu politica

Politica este un set de reguli și proceduri folosite pentru a asigura reprezentarea legală și armonizarea intereselor, utilizând mecanismele democratice

Politica Publică este un set de reguli și proceduri de la nivelul executiv al administrației publice, prin care se asigură realizarea scopurilor și priorităților convenite la nivel politic

Sistemul politicilor publice reprezintă ansamblul instrumentelor, procedurilor și arhitecturii instituționale, dezvoltat în scopul de a îmbunătăți în ansamblu calitatea și eficiența procesului de luare a deciziei. Pentru atingerea acestui scop, pe lângă o bună colaborare între nivelul politic și cel executiv al administrației precum și între administrația publică și societatea civilă, este necesară dezvoltarea cunoștințelor și aptitudinilor tuturor actorilor cheie angrenați în procesul politicilor publice.

Instrumentele politicilor publice se constituie dintr-o gamă variată de metodologii de planificare și previzionare, proceduri sistematizate de luare a deciziilor, luând în considerare diferitele nivele și scopuri ale problemelor, analizarea problemelor, dezvoltarea de variante de soluționare, evaluarea efectelor posibile datorate soluțiilor alternative, alegerea resurselor , planificarea implementării, monitorizare și evaluare.

Procesul politicilor publice este împărțit în două niveluri de planificare: sectorial/intersectorial și instituțional.

Abordarea instituțională a planificării politicilor publice este axată pe managementul și coordonarea problemelor la nivel instituțional, folosind ca instrumente, planificarea resurselor financiare, umane, și administrative și dezvoltarea de modele instituționale eficiente.

Acest aspect de planificare a politicilor publice este acoperit de procesul planificării strategice, concept preluat în administrația publică din domeniul afacerilor.

Un sistem dezvoltat și eficient de politici publice trebuie să înglobeze ambele abordări și să dezvolte instrumentele necesare pentru fiecare dintre ele. Complexitatea reformei menite să îmbunătățească sistemul politicilor publice provine din necesitatea de a asigura coordonarea tuturor sistemelor instituționale, bugetare și decizionale ale Guvernului.

Politica publică este caracterizată de următoarele aspecte:

Scopurile și obiectivele se bazează pe norme și valori definite;

• *    Precizează cadrul general de acțiune pentru implementare;

Conține un set de măsuri concrete;

• •    Cuprinde decizii cu privire la resursele necesare alocate;

• •    Cel mai adesea implică mai multe categorii de actori.

Din perspective modelelor administrative, se individualizează două categorii mari de abordare a politicilor publice

• •    Perspectiva legalistă, orientată pe acțiunea instituțiilor și crearea cadrului legal riguros (Franța. Belgia, Spania, Italia);

• •    Perspectiva orientată spre rezultate, întâlnită în special în căzui statelor cu o tradiție administrativă de tip anglosaxon (Marea Britanie, Statele Unite, Noua Zeelandă).

  
  

în practica abordării procesului/ ciclului politicilor publice sunt recunoscute următoarele categorii de modele:

• •    Modelul pluralist

• •    Modelul elitist

• •    Modelul rațional

• •    Modelul incremental

• •    Modelul teoriei jocurilor

• •    Modelul teoriei opțiunii publice

• •    Modelul teoriei sistemelor.

Ciclul politicilor publice

Capacitatea de a face politici publice poate aparține, mai multor categorii de actori din sfera publică sau privată care trebuie să dezvolte o serie de aptitudini specifice.

Există numeroase abordări în ceea ce privește procesul de desfășurare a politicii publice, comunitatea științifică de specialitate acceptă în unanimitate modelul ciclului politicii publice, care cuprinde următoarele etape:

• l .Stabilirea agendei {formularea problemei) 2 Definirea variantelor de soluționare 3. Alegerea variantei potrivite

• 4    Implementarea variantei (a politicii publice)

• 5    Monitorizarea

• 6 . Evaluarea

• 1.    Stabilirea agendei (identificarea și definirea problemei)

Problema care conduce la politica publică este o condiție sau o situație care generează nevoi ori insatisfacții, pentru a căror rezolvare este necesară intervenția guvernamentală. Nu toate problemele necesită soluționări prin măsuri de politici publice: în acest sens, procesul de stabilire a agendei este unul selectiv, în cadrul căruia actorii instituționali relevanți cooperează pentru a aduce problemele în atenția guvernanților.

Astfel, există mai multe feluri de agende:

• •    Agenda publică, însumând problemele percepute de membrii unei comunități; Agenda instituțională, care cuprinde problemele pe care factorii decizionali își propun să le rezolve într-un anumit interval de timp;

Agenda mijloacelor de comunicare în masă, care acționează ca un facilitator între agenda publică și cea instituțională, însă uneori poate avansa propriile priorități;

Cele 3 agende nu coincid întotdeauna pentru că actorii percep în mod diferit problemele, din cauza poziției în care se situează în raport cu problemele semnalate. De regulă problemele devin subiecte de politici publice în măsura în care întrunesc cumulative următoarele categorii de condiții:

• *    Sunt suficient de semnificative ca dimensiune a impactului;

Au intensitate;

• •    Au durabilitate în timp;

Este crucială definirea corectă a problemei și identificarea cauzelor acesteia, deoarece tot parcursul ulterior al procesului politicii publice depinde invariabil de acest moment. în procesul de definire a problemei este necesară consultarea cu actorii relevanți și analiza datelor pe baza cărora se configurează problema.

• 2.    Formularea variantelor și alegerea soluției preferate

Formularea variantelor trebuie să țină cont de câteva condiții minime:

• •    Să explice clar modul în care va rezolva problema ce reclamă o politică publică;

• •    Să estimeze necesarul de resurse {financiare, umane, timp);

• •    Să estimeze impactul așteptat asupra grupulut-țintă

Pentru rezolvarea unei probleme se propun mai multe variante de soluționare pentru care se utilizează metode cantitative și calitative în vederea comparării acestora și fundamentării actului de decizie.

Metodele calitative se utilizează pentru compararea soluțiilor privind probleme focalizate, cu o arie clară și restrânsă, când datele cantitative disponibile, iar deschiderea spre soluționare a instituțiilor relevante este mare.

Metodele cantitative sunt folosite în cazurile în care problema are un impact extins, datele sunt disponibile, iar gradul de deschidere al instituțiilor implicate este redus.

Dintre metodele cantitative, analiza muli-criterlală este utilizată pentru obținerea consensului la nivel strategic asupra opțiunilor preferate pentru soluționarea unei probleme.

• 3.    Implementarea politicii publice

Acordul factorilor decizionali privind varianta optimă de soluționare a problemei este supus procedurilor de informare în mediile relevante în vederea asigurării legitimității soluției.

în multe cazuri această etapă presupune pentru factorul/factorii de decizie, acumularea de noi resurse, adaptări/ modificări ale structurilor organizaționale existente etc.

Vor fi de asemenea selectate instrumentele cu ajutorul cărora politica publică este pusă în aplicare (de natură legislativă, instituțională etc.), precum și agenția de implementare (Guvernul, alte autorități publice, organizații din mediul privat etc.).

Implementarea politicii publice se bazează pe elaborarea și adoptarea unui plan de acțiuni prin care varianta propusă ca soluție la problema de politică publica este pusă în aplicare, ceea ce presupune calendarul activităților, responsabilitățile, resursele, rezultatele așteptate și sistemul de indicatori pentru măsurarea implementării.

• 4.    Monitorizarea și evaluarea politicii publice

Monitorizarea și evaluarea sunt activități ce se derulează simultan cu implementarea politicii publice, măsoară eficiența și eficacitatea politicii publice și vizează mijloacele folosite în procesul de implementare și rezultatele obținute.

Monitorizarea privește

• •    Modificările instituționale survenite în urma implementării politicii;

• •    Modificări ale situației grupurilor țintă vizate;

Situația costurilor implementării potrivit calendarului planificat;

•    Respectarea termenelor și a conținutului activităților prevăzute în planul de acțiune;

• •    întârzierile/dificultățile întâmpinate în realizarea activităților și cauzele acestora;

Evaluarea evidențiază

Măsura în care rezultatele implementării corespund cu cele stabilite inițial;

• •    Raportul dintre costuri și rezultate; Respectarea termenelor și conținutului activităților;

• •    Impactul asupra grupurilor țintă;

Politicile publice în România

Termenul de "politică publică" a început să fie utilizat în România, în studiile de specialitate și în limbajul current, la sfârșitul anilor *90. Fiind preluat în limba română prin traducerea termenului „policyH din limba engleză, acesta produce deseori la confuzii din cauza asocierii cu Influențele doctrinare ale partidelor.

în România politicile publice sunt instrumente de organizare/ structurare strategică a actelor normative ale căror principal inițiator este Guvernul României.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2006 se prevede obligativitatea prezentării acestora sub forma unor propuneri de politică publică, conform Hotărârii Guvernului nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central. Potrivit prevederilor acestui act normativ ministerele își fundamentează orice propunere cu informații relevante care trebuie să reflecte: analiza situației de fapt, a variantelor potențiale de îmbunătățire a situației cu evaluarea costurilor fiecăreia dintre opțiuni, justificarea opțiunii preferate, descrierea activităților privind implementarea, elaborarea unor instrumente de monitorizare și evaluare a gradului în care viitoarea politică publică își va atinge obiectivele.

Cadrul legislativ referitor la procesul de formulare a politicilor publice, inclusiv procedurile de tehnica legislativă pentru proiectele si actele normative și consultările legislative, este alcătuit din

următoarele pachete de legi și hotărâri ale guvernului:

Legi

• •    Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare;

• •    Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată;

• •    Legea nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată;

• •    Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare;

• •    Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea     Camerei     Deputaților

nr.8/1994 pentru      aprobarea

Regulamentului Camerei Deputați or, republicată, cu modificările ulterioare;

• •    Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;

• *    Legea nr,S2/2003 privind transparența decizională în administrația publică;

• •    Legea nr.109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, cu modificările și completări ulterioare.

Hotărâri ale Guvernului

• •    Hotărârea Guvernului nr.50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, republicată;

• •    Hotărârea Guvernului nr.775/2005 pentru   aprobarea   Regulamentului

privind   procedurile   de elaborare,

monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central;

• • Hotărârea   Guvernului   nr.750/2005

privind      constituirea      consiliilor

interministeriale permanente.

• •  Hotărârea   Guvernului   nr.314/2001

privind înființarea, organizarea și funcționarea comisiilor consultative de dialog social în cadrul unor ministere și al prefecturilor, cu modificările și completările ulterioare;

• •    Hotărârea Guvernului nr 1623/2003 privind înființarea Consiliul Superior pentru Reforma Administrației Publice, Coordonarea Politicilor Publice și Ajustare Structurală;

• •    Hotărârea Guvernului nr.117/2005 privind constituirea Comitetului Interministerial pentru coordonarea reformei procesului politicilor publice;

• •    Hotărârea Guvernului nr. 1361/2006 privind conținutul instrumentului de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului

Hotărârea Guvernului nr. 775/2005 urmărește o mai bună reglementare a următoarelor aspecte;

• *    Activitățile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice în cadrul ministerelor și a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale care inițiază proiecte de acte normative;

• •    Cadrul coerent și unitar de elaborare a politicilor publice care să se regăsească la nivelul fiecărui minister și organ de specialitate al administrației centrale;

• *    Fundamentarea tehnică adecvată a actelor normative, în scopul evitării contestărilor ulterioare și a situațiilor în care actele normative sunt dificil sau imposibil de aplicat;

• *    Stabilirea unor instrumente care să contribuie la creșterea capacității de coordonare de la nivelul Guvernului, în ceea ce privește procedurile  de

elaborare a politicilor publice de către ministere  și celelalte organe  de

specialitate ale administrației centrale; Stabilirea unor formulare unice care să fie completate la nivelul tuturor ministerelor în care să fie prezentate etapele și rezultatele activităților de cercetare care fundamentează un anumit proiect de act normativ;

• •    Crearea la nivelul ministerelor a unor organisme speciale de politici publice care să coordoneze activitățile premergătoare elaborării proiectelor de acte normative și care să funcționeze în

colaborare  cu departamentele  de

specialitate de la nivelul Guvernului.

• •    Hotărârea   de   Guvern 775   din

29.07.2005 definește termenii și cadrul conceptual privind elaborarea politicilor publice:

• *    Problema care generează politica publică este o situație socială, economică sau ecologică care necesită intervenția administrației publice centrale de specialitate, în măsură să identifice și să asigure cadrul juridic necesar implementării unei anumite soluții;

• *    Politicile publice constau în totalitatea activităților desfășurate de administrația publică centrală de specialitate în scopul soluționării problemelor de politici publice identificate. O anumită soluție poate fi implementată prin intermediul unuia sau mai multor acte normative;

• •    Procesul politicilor publice constă în totalitatea etapelor a căror parcurgere conduce la implementarea unei anumite soluții destinate rezolvării unei probleme cu caracter public;

• •    Variantele de politici publice sunt soluțiile tehnice care rezolvă o anumită problemă de politică publică;

• •    Identificarea variantelor reprezintă o etapă în procesul politicilor publice, care constă în generarea unor posibilități tehnice de soluționare pentru o anumită problemă de politici publice, de către colectivele speciale, cu consultarea societății civile. Variantele de politici publice nu reprezintă acte normative;

• •    Propunerea de politici publice este un document care conține informații despre variantele de politici publice identificate, precum și fundamentarea atât a acestora, cât și a celei care este recomandată să fie adoptată spre implementare. Documentul conține, de asemenea, o prezentare a planului de acțiune preconizat pentru implementarea acelei variante de politică publică care este aleasă spre implementare;

• •    Varianta aleasă spre a fi implementată este acea variantă dintre cele prezentate în propunerea de politici publice care obține acordul conducerii ministerului inițiator în vederea implementării ei;

Implementarea variantei de politici publice constituie o etapă a procesului politicilor publice care constă în totalitatea activităților prin care o variantă de politici publice este pusă în aplicare, prin adoptarea unuia sau mai multor acte normative, respectiv aplicarea unui plan de acțiune corespunzător;

• •    Monitorizarea constituie o etapă a procesului politicilor publice care cuprinde culegerea de informații cu privire la modalitatea în care au fost obținute rezultatele implementării unei anumite politici publice;

• •    Activitatea de evaluare utilizează informațiile prezentate în etapa de monitorizare și are ca scop formularea unor concluzii finale cu privire la rezultatele politicii publice implementate;

• •    Metodologia de monitorizare și evaluare constă într-o serie de instrumente și metode a căror aplicare furnizează date cu privire la modul în care o anumită politică publică a fost implementată.

  Prin Hotărârea Guvernului nr.1361/2006 privind conținutul instrumentului de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului sunt propuse:

  
  

• •    Un set de instrumente utile privind modul de derulare  a procesului

decizional care are   ca finalitate

adoptarea unei propuneri de politică publică, inclusiv procesul legislativ de la nivelul Parlamentului;

• •    0 suită de modele pentru inițierea unei propuneri legislative incluzând procesul de consultare a tuturor actorilor interesați.

  Domeniul politicii publice;^^

  
  

  • 1.    Politici publice privind bugetul și finanțele

  • 2.    Politici publice industriale

  
  

  • 3.    Politici publice

  privind serviciile

  • 4     Politici publice în

  domeniul afacerilor

  
  

Descrierea detaliată a domeniului de politici publice

•    Politici publice de dezvoltare în domeniul finanțelor, bugetului, serviciilor în domeniul monetar, serviciilor financiare (servicii bancare și de asigurări) și al finanțelor publice;

• *    Politici publice de dezvoltare în domeniul veniturilor statului, taxelor vamale, impozitării și administrației impozitelor;

• •    Politici publice industriale și de re-insdustrializare, politici publice de dezvoltare în domeniu inovației și producției;

Politici publice privind industria energetică și utilizarea durabilă a resurselor de energie, Industria minieră și industria petrolului/gaze naturale

• •    Politici publice privind construcțiile și locuințele

• •    Comerț și servicii sociale

•    Politici publice pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, politici publice privind promovarea asistenței uniforme pentru activități comerciale de dezvoltare, politici publice privind concurența și îmbunătățirea calității

  5.	Politici publice privind	•	Politici publice de dezvoltare a transporturilor;
  	transporturile și comunicațiile	•	Politici publice de dezvoltare a sectorului comunicațiilor
  6.	Politici publice privind resursele naturale, producția	•	Politici publice privind producția agricolă; politici publice privind dezvoltarea durabilă în domeniul gestionării pădurilor, al gestionării pescăriilor și al refacerii resurselor de pești; agricolă și prelucrarea Politici publice privind utilizarea terenurilor
  7	Politici publice regionale	• *	Politici publice regionale; Politici publice privind planificarea spațiului;
  		•	Politici publice de dezvoltare rurală
  8	Politici publice privind mediul	•	Politici publice privind protecția mediului, protecț.a naturii și dezvoltarea durabilă
  		•	Politici publice privind limba folosită în stat;
  	Politici publice în		Politici publice privind alegerile și integrarea în societate;
  9.	domeniul	•	Mass-media;
  	societății civile ți	•	Politici publice privind organizațiile neguvernamentale șt
  	democrației	•	tineretul; Religie
  	Politici publice	•	Politici publice pentru dezvoltarea administrației publice democratice
  10.	privind administrația publică		Politici publice pentru dezvoltarea guvernelor locale;
  		•	Politici publice privind tehnologia informației și comunicațiile (e-policy)
  11.	Politici publice privind cultura		Politici publice pentru protecția drepturilor de autor și a monumentelor culturale;
  		•	Politici publice pentru dezvoltarea arhivelor, arhitecturii, artei folclorice, teatrului, muzicii, muzeelor, bibliotecilor, artelor

  Politici publice în		vizuale, industriei cărților, literaturii și cinematografiei; Politici publice pentru dezvoltarea educației generale, a școlilor
  2 domeniul		profesionale, a muncii și sistemuiui de studii universitare,
  educației și științelor Poiitici publice în domeniul turismului,	*	Politici publice de dezvoltare în domeniul educației universitare și al științei Dezvoltarea turismului, a sportului, a activităților de relaxare
  13.               . . . sportului și
  activităților de relaxare	•	Politici publice de promovare a angajării forței de muncă și de reducere a șomajului;
  	*	Politici publice privind asigurările sociale (inclusiv sistemul de
  Politici publice		pensii), contribuțiile sociale la stat, serviciile sociale și asistența
  sociale și		socială;
  14. privind angajarea		Politici publice privind condiții de muncă sigure și un mediu de
  forței de		lucru sigur care să nu dăuneze sănătății;
  muncă	•	Politici publice de dezvoltare a asistenței acordate copiilor și familiei;
  	*	Politici publice privind reducerea excluderii sociale;
  	•	Politici publice privind egalitatea între sexe
  Politici publice în	•	Politici publice privind sănătatea societății și asistența medicală,
  domeniul 15		sănătatea mediului, siguranța din punct de vedere
  asistenței		epidemiologie;
  medicale	*	Politici publice de dezvoltare în domeniul farmaceutic
  Poiitici publice în	•	Politici publice privind relațiile internaționale în vederea
  16 domeniul		integrării României în Uniunea Europeană;
  afacerilor externe	•	Politici publice privind folosirea resurselor financiare din străinătate și a informațiilor externe
  17 Poiitici publice privind	•	Politici publice privind granițele de securitate națională pe

  apărarea națională

  
  

  Politici publice

  18 privind justiția

  
  

  Politici publice

  19. privind

  afacerile interne

  
  

  termen lung și participarea la NATO;

  • •    Politici publice privind dezvoltarea forțelor armatei naționale Politici publice privind dezvoltarea bazei normative și a legislației;

  Politici publice privind justiția și sistemul pedepselor;

  Politici publice de prevenire a corupției;

  Politici publice privind protecția drepturilor de proprietate și dezvoltarea proprietății

  • •    Politici publice privind combaterea infracționalității, ordinea publică și asigurarea protecției;

  • •    Politici publice privind protecția drepturilor private și a intereselor legale;

  Politici publice privind asigurarea protecției granițelor statului, protecția împotriva incendiilor, intervențiile în caz de incendii și protecția civilă;

  Politici publice privind registrul de evidență a populației, documentația și migrația

  
  

Bibliografie

•    Strategia elaborată în cadrul Proiectului PHARE Twinning RO2003/IB/OT/10, 2003/005-551.03.03 „Consolidarea capacității instituționale a Guvernului României de gestionare a politicilor publice și a procesului decizional"

•    Cursul Pilot de Politici Publice, în cadrul Programului „întărirea capacității Institutului Național pentru Administrație și a Centrelor Regionale pentru dezvoltarea unul corp de funcționari publici profesioniștii), proiect finanțat din fonduri europene

Institutul pentru Politici Publice, București, Metode și tehnici de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice, Ghid practic destinat consilierilor/experților din cabinetele parlamentare, Iunie 2009, ISBN 978-973-0-06896-2

Hotărârea de Guvern nr. 775 din 29.07.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central

• •    h otărârea de Guvern. nr. 1361 di n 2006 privind conținutul instrumentului de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului

Politicile publice existente

• 1.    Politici publice privind mediul

Politici ale Uniunii Europene în domeniul protecției mediului

Baza legală a politicii de mediu a UE este constituită de articolele 174 - 176 ale Tratatului CE, la care se adaugă articolele 6 și 95. Articolul 174 este cel care trasează obiectivele politicii de mediu și conține scopul acesteia - asigurarea unui înalt nivel de protecție a mediului ținând cont de diversitatea situațiilor existente în diferite regiunii ale Uniunii. în completarea acestuia, Articolul 175 identifică procedurile legislative corespunzătoare atingerii acestui scop și stabilește modul de luare a deciziilor în domeniul politicii de mediu, iar Articolul 176 permite statelor memebre adoptarea unor standarde mai stricte. Articolul 95 vine în completarea acestuia și are în vedere armonizarea legislației privitoare la sănătate, protecția mediului și protecția consumatorului în Statele Membre, iar o clauză de derogare permite acestora să adauge prevederi legislative naționale în scopul unei mai bune protejări a mediului.

Funcționând într-o altă direcție, Articolul 6 promovează dezvoltarea durabilă ca politică transversală a Uniunii Europene și subliniază astfel nevoia de a integra cerințele de protecție a mediului în definirea și implementarea politicilor europene sectoriale. Acestora li se adaugă peste 200 de directive, regulamentele și deciziile adoptate, care constituie legislația orizontală și legislația sectorială în domeniul protecției mediului.

i a Municipiului Bacău IVIRE GENERALĂ

Legislație - Transpunerea directivelor europene în legislația naționala

Actul normativ românesc care

Directiva/Actul normativ românesc                                      _ asigura

Transpunerea/lmp lementarea

: <__________________________________„

Directiva 2006/12/CE privind deșeurile (abrogă Directiva 75/442/CEE), modificată de Directivele 2008/98/CE și 2009/31/CE (se abrogă de la 12.12.2010) - transpusă total

OUG nr.78/2000 (MO nr 283/22.06.2000) privind regimul deșeurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001 (MO nr.

411/25.07.2001)

Legea nr 101/2006 (MO nr. 393/08.05.2006) serviciile de salubrizare a localităților, care modifica OUG nr. 78/2000 (MO nr.

283/22.06 2000) privind regimul deșeurilor

OUG nr.61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006) aprobat prin Legea nr.27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) pentru modificarea și

completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deșeurilor

HG nr.268/2005 (MO nr. 332/28.04 2005) pentru modificarea si completarea HG nr.128/2002 (MO nr. 160/06.03.2002)

privind incinerarea deșeurilor

HG nr.856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând

deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.

HG nr.210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul

comunitar in domeniul protecției mediului

HG nr.445/2009 (MO nr. 481/13.07.2009) privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului

OUG 152/2005 (MO nr. 1078/30.11.2005) privind prevenirea si controlul integrat al poluării aprobata si modificată de Legea

84/2006 (MO nr. 327/11.04.2006)

Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor-transpusă total

HG nr.128/2002 (MO nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea deșeurilor

HG nr.268/2005 (MO nr. 332/28.04.2005) pentru modificarea si completarea HG nr.128/2002 (MO nr. 160/06.03.2002)

privind incinerarea deșeurilor

OUG nr.78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deșeurilor aprobat prin Legea nr.426/2001 (MO nr.

411/25.07.2001)

Legea nr.27/2007 (MO nr. 38/18 01 2007) privind aprobarea OUG nr.61/2006 (MO nr. 790/19 09.2006.) pentru modificarea Și completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22 06.2000) privind regimul deșeurilor

Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri, amendată de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 - transpusă total

HG nr.349/2005 (MO nr. 394/10 05 2005) privind depozitarea deșeurilor

HG nr.445/2009 (MO nr. 481/13.07.2009) privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului

Legea nr.51/2006 (MO nr. 254/21.03.2003) serviciilor comunitare de utilități publice

Directiva 91/689/CEE privind deșeurile periculoase, amendată de Directiva 94/31/CE și de Regulamentul (CE) nr. 166/2006 - transpusă total

OUG nr.78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deșeurilor aprobat prin Legea nr.426/2001 (MO nr.

411/25.07.2001)

Legea nr.27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr.61/2006 (MO nr.790/19.09.2006.) pentru modificarea și

completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deșeurilor

HG nr.856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând

deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase

Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE - transpusă parțial

HG nr.856/2008 (MO nr. 624/ 27.08.2008) privind gestionarea deșeurilor din Industriile extractive

Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, amendată de Directivele 2004/12/CE, 2005/20/CE și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 - transpusă total

HG nr.621/2005 (MO nr. 639/20.07.2005) privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, modificat si completat

de HG nr.1872/2006 (MO nr. 15/10.01.2007)

OUG nr.78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deșeurilor aprobat prin Legea nr.426/2001 (MO nr.

411/25.07.2001)

Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei, modificată de Directivele 2008/32/CE, 2008/105/CE și 2009/31/CE și de Decizia 2455/2OO1/CE- transpusă total

OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis-ul

comunitar în domeniul protecției mediului, adoptată prin Legea nr. 161/2007 (MO nr. 395/12.06.2007)

Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996)                                                                             T

Legea nr, 310/2004 (MO nr. 584/30.06.2004) pentru modificarea Legii Apelor nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10 1996)                   T

Legea nr. 112/2006 (MO nr. 413/12.05.2006) pentru modificarea și completarea Legii Apelor nr. 107/1996                             T

OUG nr. 3/2010 (MO nr. 114/19.02.2010) pentru modificarea și completarea Legii Apelor nr. 107/1996                                T

Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale, modificată de Directiva 98/15/EC și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 - transpusă total

HG nr. 352/2005 (MO nr. 398/11.05.2005) pentru modificarea HG nr. 188/2002 (MO nr 187/20 03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate

Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996)                                                                             T

Legea nr. 310/2004 (MO nr. 584/30.06.2004) pentru modificarea Legii Apelor nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996)                   T

OM nr. 344/2004 (MO nr. 959/19.10.2004) pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură

HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19 03 2007} pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-u!

comunitar în domeniul protecției mediului

legislație cadru în domeniul protecției mediului

• •    OUG nr. 195/2005 (MO nr. 1196/30.12.2005) privind protecția mediului, modificată și completată de OUG nr. 114/2007 (MO nr. 713/22.10.2007) și OUG nr. 164/2008 (MO nr. 808/03.12.2008), aprobată și modificată de Legea nr. 265/2006 (MO nr. 586/06.07.2006)

• •    HG nr. 1635/2009 (MO nr. 22/12.01.2010) privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Pădurilor

  Directiva/Actul normativ românesc

  
  

Actul normativ românesc care asigură Transpunerea/lm plementarea (T/l)

Directiva 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, modificată de Directivele 97/11/CE și 2003/35/CE - transpusă total

HG nr. 445/2009 (MO nr. 481/13.07.2009) privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului           T

OM nr. 860/2002 (MO nr. 52/30.01.2003} pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de

emitere a acordului de mediu, modificat si completat prin OM nr. 210/2004 (MO nr. 309/07.04.2004) și OM nr. 1037/2005             I

(MOnr. 985/07.11.2005}

OM nr. 863/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurit-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

OM nr. 864/2002 (MO nr. 397/09.06.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontiera si de participare a publicului ia luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera

Legea nr. 22/2001 (MO nr. 105/01 03 2001) pentru ratificarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo, la 25 februarie 1991

Directiva 2003/35/CE de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe privind mediul și de modificare a Directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE ale Consiliului în ceea ce privește participarea publicului și accesul la justiție - transpusă total

HG nr. 564/2006 (MO nr. 406/10 05.2006) privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul

HG nr. 445/2009 (MO nr. 481/13.07.2009) privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului           T

Lege nr. 84/2006 (MO nr. 327/11.04.2006) pentru aprobarea OUG nr. 152/2005 (MO nr. 1078/30.11.2005 ) privind prevenirea și controlul integrat al poluării

Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului - transpusă total

HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe

Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informația de mediu si de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului -transpusă total

HG nr. 878/2005 (MO nr.760/22.08.2005) privind accesul publicului la informația privind mediul                                       T

Legea nr. 86/2000 (MO nr. 224/22.05.2000) pentru ratificarea Convenției din 25 06 1998 privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justiție in probleme de mediu (Convenția Aarhus semnata la 25 06.1998)

Dlrectiva/Actul normativ românesc

Directiva 2OO4/35/CE privind răspunderea față de mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și remedierea prejudiciului adus mediului, amendată de Directivele 2006/21/CE și 2009/31/CE -transpusă total

OUG nr. 68/2007 (MO nr. 446/29.06 2007) privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului

Lege nr. 19/2008 (MO nr. 170/5.03.2008) pentru aprobarea OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului

OUG 15/2009 (MO nr. 149/10.03.2009) pentru modificarea și completarea OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului

Lege nr. 308/2009 (MO nr. 680/9.10.2009) privind aprobarea OUG nr. 15/2009 pentru modificarea și completarea OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului

Directiva 91/692/CEE pentru standardizarea și raționalizare a rapoartelor privind aplicarea anumitor directive referitoare la mediu, amendată de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 - transpusă total

UG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02,03.2007) pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protecției mediului

HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protecției mediului

OM nr. 27/2007 (MO nr. 194/21.03.2007) pentru modificarea si completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu

Alte acte normative care au transpus Directive sectoriale

instituții implicate în elaborarea și implementarea politicilor de mediu

Instituția

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile

• ₂    Agenția Națională pentru Protecția

Mediului

• 3.    Administrația Fondului pentru Mediu

.     Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale

r     Regia Națională a Pădurilor-

^x   ROMSILVA

• 6.    Administratori rezervații naturale

• 7.    Administrația Fondului pentru Mediu

o    Administrația Națională „Apele

Române"

• 9.    Municipiul Bacău

• 10.   Consiliul Județean Bacău

• 11.   Prefectura Bacău

• 12.   institutul de Sanatate Publică

• _n   ONG-uri în domeniul protecției

mediului

Politicile in domeniul mediului la nivel local trebuie sa se încadreze in politicile naționale, respectiv in legislația adoptata pentru armonizarea cu directivele europene

Finanțarea politicilor de mediu se realizează, în special, din :

• *    Programul Operațional Sectorial de Mediu cu cele 6 axe prioritare;

• a.    AXA PRIORITARĂ 1 - Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată,

• b.    AXA PRIORITARĂ 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric,

• c.    AXA PRIORITARĂ 3 - Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai poluate,

AXA PRIORITARĂ 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii,

• d.    AXA PRIORITARĂ 5- Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc,

• e.    AXA PRIORITARĂ 6- Asistență Tehnică

* LIFE+, noul instrument financiar pentru mediu, a intrat în vigoare o dată cu publicarea Regulamentului LIFE+ nr. 614/23 mai 2007 în Jurnalul Oficial L149 din 9 iunie 2007.

• •    Fondul Global de Mediu (The Global Environment Facility - GEF) este un organism internațional menit să asigure protecția mediului la nivel global. Misiunea sa, modul de coordonare a activităților, precum și modalitățile de gestionare a acestuia au fost adoptate/create conform deciziilor Summit-ului Pământului de la Rio de Janeiro din 1992

• •    Programele Phare si ISPA Bugetul de stat

• •    Fondul de Mediu gestionat de Administrația Fondului de Mediu

• *    Bugete locale

• *    Alte surse

  
  

GLOBAL ENVIRONMENT FACILITY

Proiecte locale in domeniul protecției mediului

			Anul
Nr. Crt	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3	4	5	6	7

A. Proiecte de investiții în reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale finalizate sau in curs de realizare

	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind                                       Buget
2      Amenajare Parc B-dul Unirii, nr. 3	Municipiul mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE           ____ .     ___ local și Bacău       Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității                                   Fondul de locuirii în zona de acțiune                                                              Mediu

B. Alte proiecte de investiții (sau programe complexe) realizate sau în curs de finalizare în cursul anului 2010, cu impact major asupra zonei de acțiune urbană

	Contorizare energie	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE.	Buget local
3	termica a unităților școlare din mun. Bacau Managementul integrat al       .... .      .. . ..                 Municipiul deșeurilor in Mun Bacau si „ „ i i- -x x              Bacau comunele limitrofe	Obiectivul general al proiectului: Optimizarea consumurilor de energie termica, montarea de contoare de energie termica la 28 unitati de invatamant Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea unui	, ™           transferuri 130 000euro . , de la buget de stat Buget 20.000 000 local si euro ISPA
4		sistem integrat eficient și rentabil de management al 2010 deșeurilor, care să asigure protecția mediului în zona acoperită de măsură și care să îndeplinească cerințele legislației naționale în domeniul

managementului deșeurilor și cerințele Regulamentelor și Directivelor comunitare.

C. Alte proiecte de investiții (sau programe complexe) in continuare sau/și propuse să fie realizate în perioada următoare, cu impact major în zona de acțiune urbană

			Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind		Buget
	Rpahilitarpa fprmira a		mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE		local,
5	ncouiiiioivo ICI 1     a blocurilor in municipiul Bacau	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Creșterea           2OQ8 2Qlg confortului termic si reducerea pierderilor de	170.000 000 euro	subvenții, asociații
			căldura (reabilitarea termică a cca. 1000 blocuri de		de
			locuințe		proprietari
6	Construirea unui incinerator de deșeuri periculoase	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic:Alinierea standardelor privind mediul $1 calitatea vieții urbane, la exigentele UE.      2013 Obiectivul general al proiectului rreducerea poluării	10 000 000 euro	Buget local si POS Mediu

Proiecte complementare

Nr. Crt	Denumire proiect	Solicitant		Obiectiv	Anul finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2                 3			4	5	6	7

A. Proiecte de investiții în reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale finalizate sau in curs de realizare

Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la

• 1    Amenajare Parc B-dul _MunBacâu exigențele UE                                 2008             1.716.223

Unim, nr. 3                                Obiectivul general al proiectului:                                                 Fondul de Mediu

Creșterea calității locuirii în zona de

acțiune

Ptim.îiia î<unicipiutiti Bacaii

• 2. Politici publice în domeniul social

Politici publice ale Uniunii Europene în domeniul social

Politica socială a UE este formată dintr-un set de politici complementare, ce s-au dezvoltat și multiplicat pe parcursul timpului și care acționează în acele sectoare de activitate ce afectează sau generează gradul de bunăstare individuală și socială.

Politica socială a comunității europene a debutat odată cu tratatul de constituire a acesteia, în 1957. Astfel, Tratatul de la Roma pune bazele politicii sociale prin articolele sale referitoare la libera circulație a muncitorilor și la libertatea de stabilire a acestora, în contextul creării pieței comune. Tot prin acest tratat a fost prevăzută și crearea Fondul Social European, instrumentul de finanțare a politicii sociale și cel mai vechi dintre fondurile structurale.

Anul 2000 constituie un moment major în evoluția politicii sociale prin elaborarea

Strategiei de la Lisabona (Lisbon Strategy), prin care este stabilit obiectivul pe zece ani al Uniunii Europene, reprezentat de transformarea economiei comunitare în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaștere.

Tot în acest an a fost adoptată și Agenda Politicii Sociale, ce preia acele obiective specifice și elemente ale strategiei ce țin de politica socială și le convertește într-un program de acțiune pe 5 ani, care constituie cadrul politicii sociale actuale.

în 2003 a avut loc evaluarea intermediară a Agendei Sociale, ce are ca rezultat ajustarea priorităților Agendei în funcție de progresul înregistrat până în acest moment și de schimbările politice, economice și sociale întregistrate la nivel comunitar.

Politica de Coeziune in sprijinul creșterii locurilor de munca 2007- 2013

Orientările Strategice de Coeziune 2007 -2013 - Creștere economică și locuri de muncă

• •    Creșterea atractivității Statelor Membre, a regiunilor și a orașelor prin îmbunătățirea accesibilității, asigurând un nivel de adecvat pentru oferta de servicii și de o calitate corespunzătoare, asigurând în același timp protecția mediului

• •    încurajarea inovării, antreprenoriatului și extinderea economiei cunoașterii

• •    Crearea mai multor de locuri de muncă îmbunătățind           adaptabilitatea

lucrătorilor și a întreprinderilor și creșterea investițiilor în capitalul uman

Comunicarea Comisiei „Dezvoltare Urbană Durabilă în UE - Un cadru de acțiune" definește patru obiective interdependente:

• •    Prosperitate și ocupare mai mare în zonele urbane prin întărirea rolului orașelor ca poli de creștere;

• •    Sprijinirea integrării sociale, a nediscriminării și a regenerării zonelor urbane;

Protecția și îmbunătățirea mediului urban ca factor de creștere a calității vieții, protecția sănătății, și conservarea ecosistemelor locale si globale (inclusiv a sistemelor de transport urban durabil, energie regenerabilă și gestionare rațională a energiei);

• *    Contribuții la sisteme sigure de gestionare locală si urbană;

Planul de Acțiune: Agenda Europeană pentru Antreprenoriat, COM(2004) 70 final (11.02.2004) prevede; necesitatea introducerii educației antreprenoriale la toate nivelele educaționale, ca o abordare transversală sau ca o problematică specifică.

Linia directoare 17: Implementarea de politici în domeniul ocupării în vederea ocupării depline a forței de muncă, îmbunătățirea calității și productivității muncii și întărirea coeziunii teritoriale și sociale.

Liniile directoare 18-20: Atragerea și reținerea în ocupare a unui număr mai mare de persoane, creșterea ofertei de forță de muncă și modernizarea sistemelor de protecție socială.

Liniile directoare 21-22: îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor și întreprinderilor

în România, politica socială este o politică concertată, coordonată de către Ministerul Muncii Familiei si Protecției Social.

Domeniile de activitate ale politicii sociale naționale sunt:

• A.    Piața forței de muncă (inclusiv șomajul) și politicile salariate

• B.    Pensiile și alte drepturi de asigurări sociale;

• C.    Asistența socială și politicile familiale;

• D.    Relațiile de muncă, securitatea și sănătatea în muncă.

  
  

Lista actelor normative relevante pentru domeniul incluziune și asistență socială

• A.    Legea-cadru a sistemului național de asistență socială:

• 1.    Legea nr.47/2006 privind sistemul național de asistență socială;

• 2.    Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2006 privind Inspecția Socială;

• 3.    Legea nr 40/2007 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, destinat finanțării Proiectului privind incluziunea socială, semnat la București la 4 iulie 2006.

• B.    Servicii sociale:

• 1.    Ordonanța Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare;

• 2.    Hotărârea Guvernului nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituțiilor de asistență socială și a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a instituțiilor de asistență socială, precum și a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței

Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare;

• 3.    Legea nr. 34 din 20 ianuarie 1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități

de asistență socială;

• 4.    Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr .246/2005;

• 5.    Hotărârea Guvernului nr.197/2006 privind aprobarea programelor de interes național în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu handicap, precum și în domeniul asistenței sociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost și persoanelor victime ale violenței în familie și a finanțării acestor programe.

Prestații de asistență socială

• a)    Alocația de stat pentru copii:

Legea nr.61/1993, republicată, privind alocația de stat pentru copii, cu modificările și completările ulterioare;

• b)    Indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul lunar:

• 1.    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări prin Legea nr.7/2007, cu modificările și completările ulterioare;

• 2.    Ordonanța Guvernului nr.1/2006 pentru reglementarea unor măsuri financiar fiscale în domeniul asigurărilor sociale;

• c)    Alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.105/2003 privind acordarea alocației familiale complementare și a alocației de susținere pentru familia monoparentală, aprobată cu modificări prin Legea nr.41/2OO4;

• d)    Alocația lunară de plasament:

• 1.    Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;

• 2.    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate.

• e)    Ajutoare financiare, tratamente medicale în străinătate, finanțări cheltuieli instituții de asistență socială:

1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/1999 privind înființarea și utilizarea Fondului național de solidaritate modificată și completată prin Legea nr.366/2001, cu modificările ulterioare.

• f)    Trusoul pentru nou-născuți:

• 1.    Legea nr.482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuți;

• 2.    Ordonanța Guvernului nr.32007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale.

• g)    Sprijinul financiar la constituirea familiei:

Legea nr.396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei;

• h)    Ajutorul pentru încălzirea locuinței: Ordonanța de urgență a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice, aprobată prin Legea nr.245/2003, cu modificările și completările ulterioare;

• i)    Ajutoarele bănești pentru achiziționarea centralelor termice și a arzătoarelor automatizate:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91 din 14 iulie 2005 privind instituirea Programului de acordare a unor ajutoare bănești populației cu venituri reduse care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței, în vederea creșterii eficienței consumului, siguranței și calității vieții, aprobată cu modificări prin Legea nr. 291/2005, cu modificările și completările ulterioare;

• j)    Indemnizații lunare de hrană pentru adulți și copii infectați HlV/bolnavi SIDA: Legea nr.584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA;

• k)    Ajutorul rambursabil pentru refugiați: Legea nr.122/2006 privind azilul în România;

• I)    Venitul minim garantat, alocația pentru copiii nou-născuți și ajutoare de urgență: Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, modificată și completată prin Legea nr.115/2006;

• m)    Prevenirea și combaterea marginalizării sociale:

Legea nr.116/2002 privind prevenirea și combaterii marginalizării sociale;

• n)    Drepturi ale persoanelor cu handicap:

Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare;

Persoane vârstnice:

Legea nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, modificată și completată prin Legea nr.281/2006;

Combaterea fenomenului violenței în familie

Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, cu modificările și completările ulterioare;

Egalitate de șanse între femei și bărbați

• 1.    Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.150 din 1 martie 2007;

• 2.    Hotărârea de Guvern nr.484 privind aprobarea Statutului Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 29 mai 2007;

• 3.    Hotărârea de Guvern nr.1.054/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a comisiilor județene și a municipiului București în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.850 din 20 septembrie 2005;

• 4.    Ordinul președintelui ANE5 nr.40 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei naționale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați (CONES), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.970 din 1 noiembrie 2005;

Protecția drepturilor copilului

• 1.    Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;

• 2.    Lege nr. 326/ 2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști, cu modificările ulterioare.

• 3.    Hotărârea de Guvern nr. 1437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a Comisiei pentru Protecția Copilului.

• 4.    Lege nr. 294/2006 privind ratificarea Acordului dintre România și Spania privind cooperarea în domeniul protecției minorilor neînsoțiți în Spania, repatrierea lor și lupta împotriva exploatării minorilor, semnat la Madrid la 15 decembrie 2005.

• 5.    Hotărârea de Guvern nr.166/2005 privind aprobarea Programelor de interes național în domeniul protecției drepturilor copilului;

• 6.    Hotărârea de Guvern nr.532/2006 privind aprobarea Programelor de interes național în domeniul protecției drepturilor copilului și a Metodologiei de alocare a fondurilor și criteriile de identificare și de aplicare a proiectelor specifice din cadrul programelor de interes național;

• 7.    Hotărârea de Guvern nr. 289/2007 privind aprobarea Programelor de interes național în domeniul protecției drepturilor copilului.

în vederea elaborării politicilor sociale la nivel guvernamental există o legislație specifica privind politicile publice, respectiv

* Hotărârea Nr. 1226 din 10 octombrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării (actualizată ta 19 februarie 2008)

* HG nr. 1807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central

• •    HG nr.1361/2006 privind conținutul instrumentului de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului

• •    HG nr.870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale

• •    HG nr.775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central (actualizată la 1 februarie 2008)

Instituții implicate în elaborarea șl implementarea politicilor sociale

INSTITUȚIA

Ministerul Muncii, Familiei si Protecției Sociale

• ₂   Agenția     Națională/Judeteana

pentru Ocuparea forței de Muncă

• ₃   Autoritatea   Națională pentru

Protecția Copilului și Adopție

Casa Națională/Județeană de

• 4    Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale

• ₅    Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap

• 6 . Inspecția Muncii

• ₇   Agenția Nationala/Judeteana

pentru Prestatii Sociale

• ₈   Direcția de Munca si Protecție

Sociala Bacau

• 9 . Municipiul Bacau

• ₁₀    Consiliul Județean Bacau - Direcția Generală de Asistență Socială

• ii . Prefectura Bacău

• 12 . ONG-uri in domeniul social

U Casa Județeană de Pensii

Casa de Asigurări de Sănătate Bacău

Finanțarea politicilor sociale se realizează prin

•    Programul Operațional Regional

• •    Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POSDRU

• •    Bugetul de stat

• •    Bugetul asigurărilor sociale de stat

• * Bugetele locale

• • Alte surse

La nivel local implementarea politicilor sociale se realizează pin intermediul SPAS - Serviciului Public de Asistenta Sociala Bacau aflat in subordinea Consiliului Local Bacau.

Proiecte la nivel local in domeniul social Priorități

Nr. Crt	fi®# Denumire proiect	Soliei tant	L              . " • <* ' ‘                      ; '’Y-’ ' ’ •       •-                       \ -                            ‘ • ' -*             ' --S-1 ’        ' '• X                ‘                                               '	' ... .                                                                                            1 Perioada de implementare		Buget proiect
			Obiectiv și activități propuse		Valoare neram bursabilă solicitată	Contribuție proprie costuri eligibile	Costuri neelîgi bile i	Total

1	2	3	4	5	6	7	8	9
			Obiectivul general al proiectului: asigurarea de servicii sociale adecvate pentru persoanele
	Reabilitarea si		vârstnice, menite sa sprijine normalizarea si
	dotarea cu		creșterea calității vieții acestora
1	echipamente a Centrului social	Municipiul Bacău	Activități: Reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate serviciilor sociale și dotarea acestora cu	2010-2012	3499.200	71420	709.910	4280.530
	pentru îngrijire		echipamente specifice: reparații capitale și
	persoane vârstnice		reabilitare energetică la căminul pentru îngrijire persoane vârstnice și la cantină; dotarea cu echipamente specifice Obiectivul general al proiectului îmbunătățirea condițiilor de viață ale unor categorii defavorizate
	Adăpost temporar		de cetățeni.
2	pentru persoanele victime ale	Municipiul Bacău	Activități: Reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate serviciilor și dotarea acestora cu	2013-2015				480.000
	violenței domestice		echipamente specifice: Reabilitarea unui adăpost

temporar pentru persoanele victime ale violenței, localizat în str. Bradului.

Proiecte finalizate sau in curs de realizare

Nr.	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3			6	7
| Proiecte de investiții în domeniul infrastructurii sociale finalizate sau in curs de realizare
			Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, ia
1	Realizarea centrului de zi	Municipiul	exigentele UE	2005	118 000	Buget local și
	„0 școală pentru toți"	Bacău	Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea de servicii socio-educaționale pentru copii și adulții din Mun Bacău Obiectiv strategic Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la			FRDS
	Realizarea centrului de zi		exigentele UE. Obiectivul general al proiectului: oferirea			Buget local și Programul
2	„Armonia" pentru persoanele cu disabilități psihice	Municipiul Bacău	unui complex de servicii de asistență socială și psihologică, persoanelor adulte cu disabilități psihice aflate în grija familiilor, marginalizate social, dezavantajate profesional și aflate în imposibilitatea de a-și asigura un minimum de existență Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si ca itatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului oferirea	2005	712.600	PHARE 2001 -Coeziune Economică și Socială
3	Realizarea centrului de zi „Clubul Pensionarilor"	Municipiul Bacău	unui alternative plăcute și sănătoase la petrecerea timpului liber, consiliere socială, kinetoterap«e profilactică și de recuperare, ergoterapie, ludoterapie, meloterapie, realizarea de activități de socializare	2008	476.035	Buget local

• 3.Politici publice în

transporturi

Politici europene in domeniul transportului

Principiile fundamentale ale Politicii Comune de Transport (PCT) au fost stabilite in 1957 prin Tratatul de la Roma, de înființare a Comunității Economice Europene (CEE). PCT este guvernată de Capitolul IV (articolele 74-78) al Tratatului.

Tratatul definește fondul politicii comune de transport:

• •    Reguli comune aplicabile transportului internațional in Statele Membre;

•    Condiții pentru autorizarea transportatorilor nonrezidenți să opereze servicii de transport pe teritoriul unui Stat Membru;

• *    Măsuri pentru îmbunătățirea siguranțe in transport;

• •    Limitarea aplicării in totalitate a Capitolului la transportul feroviar, rutier și fluvial;

• •    Consiliul poate decide, prin majoritate de voturi, dacă trebuie stabilite

reglementări pentru transportul maritim și aerian

In septembrie 2001, Comisia Europeană a adoptat o nouă Cartă Albă privind Politica Comunitară de Transport. Documentul a propus măsuri pentru revizuirea politicii de transport astfel incat să devină mai durabilă și să evite pierderile economice enorme cauzate de ambuteiaje, poluare și accidente.

In octombrie 2004 a fost adoptată „O constituție pentru Europa". Secțiunea 7 a acesteia stabilește că, după consultarea cu Comitetul Economic și Social, Consiliul va reglementa: regulile comune aplicabile transportului internațional către și de pe teritoriul unui Stat Membru sau traversând teritoriul unuia sau mai multor State Membre; condițiile in care transportatori non-rezidenți pot opera servicii de transport pe teritoriul unui Stat Membru; măsuri de creștere a siguranței transporturilor; și alte prevederi considerate adecvate.

Reglementările acestui Capitol se aplică transportului feroviar, rutier și fluvial.

Obiectivul generai al politicii europene de transport este stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economică pe de o parte și cerințele de calitate și siguranță ale societății pe de cealaltă parte, pentru a dezvolta un sistem de transport modern, durabil pentru 2010. Comisia Europeană a propus circa 60 de măsuri pentru dezvoltarea unui sistem de transport capabil să modifice ponderea modurilor de transport, să revitalizeze transportul feroviar, să promoveze transportul maritim și fluvial și să controleze creșterea transportului aerian.

în ceea ce privește transportul urban Uniunea Europeană pregătește definirea și implementarea unei strategii care să promoveze mobilitatea durabilă in mediul urban, care ar include o serie de acțiuni precum:

Promovarea unei cote mai mari de piață a vehiculelor cu consum redus și a noilor tehnologii de propulsie pentru a reduce emisiile;

• •    Promovarea utilizării transportului in comun și nonmotorizat in combinație cu scheme de management al mobilității;

• •    Scheme de management al cererii, precum controlul parcărilor și restricții ale accesului;

• •    Sisteme informative pentru un management mat bun al traficului și îmbunătățirea fluxului de transport;

• •    Sisteme integrate de transport inter-modal de pasageri și bunuri, precum logistică municipală și terminale îmbunătățite;

• *    Regimuri de taxare echitabile și eficiente;

• •    Sprijinirea integrării modului de planificare a utilizării terenului și planifi cării transportului urban pentru a minimiza nevoia de călătorii și a facilita creșterea folosirii transportului in comun;

•    Promovarea modurilor eficiente de transport public pentru persoane cu mobilitate redusă;

Sprijinirea și promovarea utilizării bicicletei.

Politici naționale

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este responsabil de stabilirea strategiei și politicii generale de transport, definirea necesităților în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, relațiile cu organizații internaționale și organizarea funcționării sistemului de transport prin licențierea operatorilor și stabilirea regulilor și reglementărilor pentru sectorul transport.

Politica in domeniul infrastructurii rutiere de interes național urmărește punerea la dispoziția utilizatorilor a unei rețele de drumuri publice care să satisfacă cerințele acestora cu privire la siguranța circulației și a gradului de confort, prin încurajarea și implementarea principiilor economiei de piață pentru executarea lucrărilor și prestarea serviciilor necesare realizării scopului prioritar.

Administratorul drumului public este obligat sa asigure protecția si conservarea mediului.

Pentru aceasta, planificarea lucrărilor pentru drumuri noi sau modernizări va urmări asigurarea reducerii impactului negativ asupra mediului, impunandu-se:

• •    Aplicarea acquis-ului comunitar de mediu;

• *    Realizarea unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru orice proiect nou de infrastructura rutiera (atat național cat si local), studiu ce se va face in etapa de proiectare la faza elaborării studiului de fezabilitate;

• •    Stabilirea de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Administrației si Internelor si Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a unui set de Indicatori de Performanta pentru sectorul drumuri si a costurilor necesare atingerii acestor indicatori de performanta.

Obiectivele specifice au in vedere reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru îmbunătățirea confortului călătorilor, creșterea siguranței acestora și a efi cientizării transportului de marfă in vederea alinierii sistemului național de transport la sistemul european.

Legislație specifică

• •    Decizia Consiliului 1692/96/CE din 23 iulie 1996 cu privire la Liniile Directoare Comunitare pentru dezvoltarea Rețelei Trans-Europene de Transport.

• •    Reglementarea Consiliului (CEE) nr. 881/92 din 26 martie 1992 privind accesul la piață in transportul rutier de mărfuri in cadrul Comunității, către sau dinspre teritoriul unui Stat Membru sau tranzitarea teritoriului unuia sau a mai multor State Membre.

• •    Directiva Consiliului 91/440/CEE din 29 iulie 1991 privind dezvoltarea rețelei de căi ferate a Comunității Europene.

Directiva Consiliului 95/19/CE din 19 iunie 1995 privind alocarea capacității de infrastructură feroviară și instituirea de taxe pentru infrastructură.

• •    Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1356/96 din 8 iulie 1996 privind normele comune aplicabile transportului de mărfuri sau călători pe caile navigabile interioare intre Statele Membre in vederea stabilirii libertății de a presta aceste servicii de transport

Directiva Consiliului 92/1O6/CEE din 7 decembrie 1992 privind stabilirea unor norme comune pentru anumite tipuri de transport de marfă combinat intre Statele Membre.

• •    Directiva Consiliului 96/53/CE din 25 iulie 1996 care stabilește dimensiunile maxime admise in traficul național și internațional și greutatea maximă admisă în traficul internațional pentru anumite vehicule care circulă in cadrul Comunității.

Directiva Comisiei 96/87/CE (OJ L 335 din 24.12.1996) de adaptare la progresul tehnic a Directivei Consiliului 96/49/CE privind armonizarea legislației Statelor Membre referitoare la transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată.

• •    Directiva 2001/14/EC a Parlamentului European și a Consiliului privind alocarea capacității de infrastructură feroviară și stabilirea taxelor pentru utilizarea infrastructurii feroviare și certificarea siguranței.

  
  

Directiva Consiliului 94/55/CE privind armonizarea legislației Statelor Membre referitoare la transportul rutier al mărfurilor periculoase,

• •    Reglementarea Consiliului (CEE) nr. 2408/92 din 23 iulie 1992 privind accesul transportatorilor aerieni comunitari la rutele aeriene intra-com unitare

• •    Directiva Consiliului 93/75/CEE din 13 septembrie 1993 privind cerințele minime pentru navele care părăsesc sau se indreaptă către porturi din Comunitate și care transportă mărfuri periculoase sau poluante

Legislație națională

• • Lege 264/2001 - pentru modificarea si completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea si utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

* Lege 350/2001 - privind amenajarea teritoriului si urbanismul.

* Lege 351/2001 - privind aprobarea Panului de amenajare a teritoriului național

* Lege 277/2007 - privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene

• •    Lege 265/2008 privind auditul de siguranță rutieră

OUG nr. 109/2005 privind transporturile rutiere

•    LEGE nr. 49 din 8 martie 2006pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Finanțarea politicilor de transport

Principalele surse de finanțare a politicilor de transport sunt:

• •    Programul Operațional Sectorial  de

Transport   - POS Transport,   cu

următoarele axe prioritare:

• a.    AXA PRIORITARA 1 - Modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TE N-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil și integrării acestuia cu rețelele de transport ale UE,

• b.    AXA PRIORITARĂ 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem național de transport durabil,

• c.    AXA PRIORITARĂ 3 - Modernizarea sectorului de transportul în scopul creșterii protecției mediului și a sănătății publice și siguranței pasagerilor,

• d.    AXA PRIORITARĂ 4 - Asistenta Tehnica pentru POS-T

Politici locale

Politicile locale în domeniul transportului privesc în general reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea traficului urban și a serviciilor publice în domeniul transportului public.

Programul Operațional Regional -Axa prioritară 1 pentru drumuri de interes local, străzi, Axa prioritară 2 pentru drumuri județene PROGRAMUL "MARCO POLO" PROGRAMUL TEN - T

• •    PROGRAMUL DE CONSTRUCȚIE AUTOSTRĂZI

• •    Buget de stat

• *    Bugete locale

• •    împrumuturi externe

  Proiecte in domeniul infrastructurii de transport

  
  

  Nr. Crt	i            - Denumire proiect	Soliei tant	' 27v - '\,:7.:’t > • •             -" V                                                                      1                                       J ’ ;		Buget proiect
  			Obiectiv și activități propuse	Perioada de implementare	Valoare neram bursabilă solicitată	Contrib uție proprie costuri eligibil e	Costuri neeligi bile i	Total

  6          7       8         9

  
  

  1	2	3	4	5
  			Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Activități: Lărgirea pasajului suprateran la 4 benzi de circulație; Realizarea pistelor pentru
  	Modernizare	Mim	bicicliști ( câte una pentru fiecare sens de
  1	Calea	IVIUF 1 Bacău	circulație); Asigurarea iluminatului pe pasajul	2010-2012
  	Moinești		Mărgineni, Reabilitarea trotuarelor, Iluminat public cu statut ornamental specific mediului urban, Reabilitarea structurii de rezistenta a podului peste pârâul Trebes (21 ml), Realizarea unei intersecții a cărei geometrie sa includă insule de dirijare a traficului.
  	Reabilitare		Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea
  3	infrastructura urbana zona I.L.Xxxxxxxxx-Xxxxxx-intersecție cu str.Letea	Mun Bacău	traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Activități: reabilitarea sistemului rutier al străzilor, reabilitare/creare trotuare și alei laterale pe o lungime de aprox 150m, modernizare iluminat public, reabilitare/creare locuri de parcare.	2010-2012

  
  

  28.757.209	586.88	6.802.51	36.146.60
  	1	1	1
  18958.100	386.90	3.675.55	23 020.55
  	0	0	0

  
  

  Priita:!,i ,''ț>nk idolul BxaU

  
  

  300

  
  

  	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea
  Reabilitare infrastructură urbană zona 4 Mioritei-9	traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană n    Activități: Crearea și modernizarea spațiilor _ ,     publice urbane: reabilitarea sistemului rutier al
  Mai-Vantului- Vadui Bistriței 5 Reabilitare Pasaj Letea Reparație g capitală	străzilor, reabilitare/creare trotuare și alei laterale pe o lungime de aprox, 200m, modernizare iluminat public, reabilitare/creare locuri de parcare,realizare sens giratoriu. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Mun Activități: Crearea și modernizarea spațiilor Bacău publice urbane: suprastructură la nivel inferior și superior, reparații ale aparatelor de reazem, reparații la infrastrucură rutier, creare pasarelă pitonala. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune Mun urbană.                                          2011
  str. Prelungirea	Bacău Activități: Crearea și modernizarea spațiilor        2015
  Bradului Reparație 9 capitală, str.	publice urbane: Realizarea reparației capitale a străzii Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea ..       traficului urban și de tranzit în zona de acțiune Mun                                                2011 _ , Activități: Crearea și modernizarea spațiilor Bacau                                                   2015 publice urbane Realizarea reparației capitale a străzii
  Bradului

  
  

  13.534.780

  
  

  17.636.080

  
  

  276.22 2.624.09 16.435.09

  
  

  359.92 3.419 24

  0        0

  
  

  21,415.24

  0

  
  

  3.552.000

  
  

  2.250 000

  
  

  	Construire		Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea
  	intersecție		traficului urban și de tranzit în zona de acțiune
  10	denivelata	Mun	urbană, creșterea siguranței cetățenilor.	2011	30.000.00
  A V	zona Vadul	Bacău	Activități: Crearea și modernizarea spațiilor	2015	0
  	Bistriței -		publice urbane: Construirea unei intersecții
  	I.L.Caragiale		denivelate.
  	Construire		Obiectivul general al proiectului; Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune
  11	pasaj suprateran zona Mioriței -Energiei	Mun Bacău	urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unui pasaj suprateran. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2011 2015	35.000 000
  	Construire pasaj pietonal subteran zona Energiei -Mioriței
  12		Mun Bacău	urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unui pasaj pietonal subteran.	2011-2015	15 000 000
  	Construire pasaj pietonal subteran zona	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune
  13	Banca Naționala - Mioriței - Bucium		urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unui pasaj pietonal subteran	2011-2015	15.000.000
  	Construire pasaj pietonal subteran zona		Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune
  14	Ștefan Cel Mâre -	Mun Bacău	urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor	2011-2015	15,000.000
  	Mioriței - 9		publice urbane: Construirea unui pasaj pietonal
  	Mai V.		subteran.

  	Bistriței
  	Construire		Obiectivul general al proiectului Fluidizarea
  15	pasaj pietonai subteran zona 9 Mai - b-dul Unirii	Mun Bacău	traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unui pasaj pietona! subteran. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea	2011-2015	15 000 000
  	Parcare		traficului urban și de tranzit în zona de acțiune
  16	subterana zona 9 Mai	Mun Bacău	urbană. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor	2011-2015	25.000.000
  	nr.78		publice urbane: Construirea unei parcări subterane. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea
  	Parcare		traficului urban și de tranzit în zona de acțiune
  17	supraterană str.Republicii	Mun Bacău	urbană. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor	2011-2015	18.000 000
  	nr.78		publice urbane: Construirea unei parcări supraterane. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea
  	Reabilitare si	Mun Bacău	traficului urban și de tranzit în zona de acțiune
  18	supralărgire		urbană.	2011-2015	15.000 000
  	str, Chimiei		Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Reabilitare și lărgire stradă. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea
  	Pasarela		traficului urban și de tranzit în zona de acțiune
  19	pietonala A.N.L	Mun Bacău	urbană și creșterea siguranței cetățenilor. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor	2011-2015	8.000.000
  	str.Letea		publice urbane. Construirea unei pasarele pietonale.
  20	Construire calea Moinesti	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului. Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2011-2015	2 837.475

  nr.30A-30H

  urbană. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unei străzi

Proiecte complementare

Nr. Crt	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
3	2	3	______£_________	5	____6	7

A. Proiecte de investiții în reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale finalizate sau in curs de realizare

			Obiectiv strategic; Asigurarea infrastructurii de
	Con^truirp Qtr 1 1 dp la		rețele de utilități publice potrivit calității de nod
2	wiijh un c jli * i«i. mc io Brad Reparație capitală str. Cuza Vodă	Mun Bacău	logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod	2004	662.274	Buget local
3		Mun Bacău	logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod	2004	687.334	Buget local
4	Construire str, Vrancei	Mun Bacău	logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de	2005	668.612	Buget local
	Cnnîtruîrp str		rețele de utilități publice potrivit calității de nod
5	mvi oui mii c oui . Primăverii	Mun Bacău	logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului, Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune Obiectiv strategic; Asigurarea infrastructurii de	2005	607.752	Buget local
6	Construire str. Vulturului	Mun Bacău	rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului.	2005	235.196	Buget local

Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea

traficului urban și de tranzit în zona de acțiune

B. Alte proiecte de investiții (sau programe complexe) realizate sau în curs de finalizare în cursul anului 2010, cu impact major asupra zonei de acțiune

urbană	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de
Consolidare -12 reabilitare pod rutier peste râul Bistrița	rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului                           „ „„„___ _.. .. .         , .     . ® . . A .              2006 2008      10 000.000 euro Buget local Obiectivul generai al proiectului: îmbunătățirea accesibilității municipiului Bacău, creșterea mobilității și fluidizării traficului

C Alte proiecte de investiții (sau programe complexe) in continuare sau/și propuse să fie realizate în perioada următoare, cu impact major în zona de acțiune urbană

Obiectiv strategic : Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului.

Obiectivul general al proiectului: DEZVOLTAREA infrastructurii de drumuri (inclusiv apa si canalizare, sensuri giratorii, parcari, reabilitare iluminat public)

Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului.

Obiectivul general al proiectului: Extindere sau înlocuire rețele de alimentare cu apa și canalizare, amenajare trotuare și carosabil și reabilitare iluminat public.

Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului.

Obiectivul general al proiectului: Fuidizarea traficului rutier intre zona centrala si cartierul CFR

2006 -2012	25.000 000 lei	Buget local
2011 - 2014	20.000 000 lei	Buget local
2009 - 2011	6.200 000 euro	Buget local

• 4.    Politici publice privind locuirea

  
  

• 1.    Preocupări în domeniu* locuirii la nivel european

în principal datorită naturii lor duale -ocupându-se de echitate socială și simultan de dezvoltare economică - politicile de locuire sunt subiect de cercetare și la nivel suprastatal, literatura de specialitate anticipând abordarea politică a acestui subiect în Uniunea Europeană (Kleinman 2002}.

Este foarte puțin probabil să se dezvolte un stat al bunăstării la nivel european, iar politicile sociale vor rămâne, conform principiului subsidiarității, de competența nivelului național sau local, însă aspecte „periferice" ale agendei sociale vor fi preluate de Uniunea Europeană. Aici sunt incluse și elemente care țin de locuire, care se află la intersecția dintre politicile economice și cele sociale.

Carta Uniunii Europene a Drepturilor Fundamentale menționează, în articolul 34, dreptul la asistență privind locuirea pentru asigurarea unui adăpost decent pentru persoanele care nu posedă suficiente resurse, în concordanță cu legile europene și naționale.

Cu toate acestea, în majoritatea țărilor europene responsabile pentru asigurarea accesului la locuințe sociale sunt administrațiile locale, recurgându-se însă la furnizori diferiți: municipalitățile (în Suedia și Marea Britanie), organizații sociale cu statut special (în Olanda, Marea Britanie, Franța) sau investitori privați (Germania). în ajutorul acestora vine în general sprijinul financiar al statului, exprimat în diverse forme: reduceri de impozite, subvenții pentru operarea locuințelor sociale,

• 2.    Direcții în elaborarea politicilor de locuire

Fiecare țară sau fiecare oraș are propriile motive specifice pentru a recurge la formularea și implementarea unei politici de locuire, dar, dincolo de acestea, există o serie de argumente general valabile pentru implicarea administrației - locale sau centrale-în sectorul locuirii.

în primul rând este vorba despre importanța majoră pe care o are accesul la o locuință satisfăcătoare pentru fiecare individ, siguranța adăpostului fiind una dintre nevoile de bază ale ființei umane și unul dintre drepturile sale fundamentale, condiționând în bună măsură performanța sa în societate.

Un argument cu aceeași greutate este dat de legătura între situația sectorului locuirii și dezvoltarea economică generală a comunității. în raportul UNECE 1993, „consumul" de locuințe este considerat a fi mult mai favorabil unei societăți decât consumul multor alte produse.

Experiența tuturor țărilor industrializate arată că accesul corespunzător la locuințe pentru întreaga populație nu poate fi atins fără intervenția administrației publice pe piața de locuințe - ca reglementator, sau un jucător cu statut special pe piață - și, mai ales, fără a dezvolta și implementa o serie de elemente de politică publică în sectorul locuirii.

Satisfacerea cererii de locuințe la un nivel adecvat din punct de vedere calitativ are efecte economice și sociale benefice asupra societății în ansamblu, ducând nu numai la evitarea locuirii în condiții sanitare inacceptabile, ci având ca rezultat promovarea integrării sociale și a educării indivizilor în spiritul valorilor culturii respective.

• 3.    Ce elemente atinge o politică de locuire

în Europa Centrală și de Est, odată cu schimbările politice dramatice survenite în ultimii 20 de ani, politicile de locuire au trebuit reconsiderate complet, pe baza unor principii noi.

Pentru a sprijini acest proces, Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite a elaborat un ghid (UNECE 1993) care concentrează experiența existentă la momentul 1993 în domeniul politicilor de locuire, reținând cu precădere aspectele relevante pentru țările din centrul și estul Europei. Acest document va fi utilizat în continuare ca structură suport a prezentării elementelor politicii de locuire.

Există o serie de aspecte care influențează situația locuirii într-o țară, regiune sau localitate, aspecte față de care, prin instituirea unei politici de locuire, se exprimă o poziție. Acestea vor fi detaliate în continuare și se referă la furnizarea de locuințe, la statutul chiriașilor, sprijinul pentru grupurile dezavantajate și existența unei piețe de locuințe.

Unul dintre cele mai importante aspecte este furnizarea locuințelor (construirea unora noi sau valorificarea celor existente) și modul în care sectorul public și cel privat se completează în asigurarea acestui serviciu. Producerea de locuințe include activitățile de planificare urbană realizate de municipalitate (coordonarea la nivelul orașului, în planurile de dezvoltare urbană, a noilor zone de locuit cu infrastructura necesară, cu locurile de muncă), realizarea montajului financiar și asigurarea echilibrului între oferirea de subvenții și menținerea unor costuri scăzute pentru teren și construcție, construirea propriu zisă, alocarea locuințelor (prin intermediul pieței sau în cadrul unei scheme a municipalității).

La finalul lanțului furnizării de locuințe se află administrarea efectivă a acestora, nivel foarte important atât pentru păstrarea valorii locuințelor și a investițiilor, precum și pentru atingerea obiectivelor care țin de protecția socială.

Administrarea fondului locativ se face pe trei niveluri: din punct de vedere fizic (întreținere, reparații), financiar (stabilirea nivelului chiriei, administrarea ipotecilor} și juridic (contractele de închiriere, vânzare -cumpărare, avizele de evacuare etc.).

Două aspecte importante în domeniul locuirii, care condiționează succesul unei politici sunt protecția chiriașilor și sprijinul persoanelor dezavantajate. Aceste grupuri sunt protejate prin legi speciale și ambele sunt ținta unei largi varietăți de măsuri ale politicii de locuire.

Segmentul locuințelor sociale este direcțional spre asigurarea accesului la o locuință decentă pentru membrii comunității care nu își pot permite prețurile pieței libere.

0 parte din obiectivele politicii de locuire sunt atinse prin intermediul acțiunii directe a administrației publice, dar altele au nevoie de existența unei piețe funcționale de locuințe.

Dacă administrația trebuie, de multe ori, să intervină direct în cazurile dificile din punct de vedere social, pentru cea mai mare parte a populației soluția este pe piața de locuințe. Funcționarea acesteia depinde de o serie de factori, iar evoluția unora dintre aceștia poate fi influențată și de administrația publică.

Acești factori, conform ghidului UNECE (1993), sunt:

• •    Reglementarea dreptului de proprietate asupra terenurilor și clădirilor și a tranzacțiilor, care să permită schimburile eficiente de terenuri și locuințe;

• •    Piață financiară/de capital în care există încredere între investitor și consumator; bază contractuală pentru reiațitle dintre diferite părți;

• •    O industrie de construcții viabilă;

• •    O ofertă corespunzătoare de materiale de construcție și unelte;

• •    O distribuție adecvată a informației privind toate aspectele sectorului locuirii;

• •    Norme care controlează starea fizică a clădirilor și condițiile sanitare și de siguranță;

Suficiente terenuri pe piață care să ofere acces la terenuri ieftine pentru locuințe;

• •    (uneori) Implicarea chiriașilor.

• 4. implementarea politicii de locuire

Mai ales pentru țările aflate într-o perioadă de schimbări economice rapide este esențială clarificarea țelurilor politicii de locuire. Deciziile importante, cu efecte pe termen lung, nu trebuie luate fără a face o serie de alegeri necesare: țelurile comunității sunt legate de mărirea fondului de locuințe sau de creșterea calității; se ia în calcul schimbarea masivă a tipului de proprietate asupra locuințelor sau nu; se urmărește diferențierea locuințelor existente sau introducerea unor mecanisme de redistribuire a bunăstării.

De compoziția particulară a tuturor acestor elemente într-o politică de locuire depinde alegerea manierei de implementare. în continuare vor fi menționate aspectele cele mai importante legate de promovarea producerii de noi locuințe, de finanțarea locuirii, de alocarea locuințelor, de statutul chiriașilor, de administrarea fondului locativ și de monitorizarea și evaluarea politicilor de locuire.

Prima categorie de instrumente se referă la promovarea producerii de noi locuințe, mai exact la inițiativa pentru a dezvolta fondul locativ prin noi construcții sau renovarea / revitalizarea unor locuințe vechi. Pentru o politică care se concentrează pe promovarea producerii de locuințe sunt esențiale răspunsurile la următoarele chestiuni: cine decide ce se va construi, unde și când.

Instrumentele de planificare urbană se află în general în mâna administrației publice, dar acestea se pot baza într-o oarecare măsură pe inițiativele existente ale investitorilor privați. în funcție de asamblarea intereselor publice și private în fiecare situație particulară, următoarele aspecte pot interveni în mod diferit și se pot afla în responsabilitatea unuia sau altuia dintre parteneri:

• •    Evaluarea situației existente și anticiparea tendințelor privind nevoile și cererea de locui nțeș

• •    Planificarea     utilizării     terenurilor,

viabilizarea     terenurilor urbane,

asigurarea infrastructuriiș

Calificarea companiilor de construcții, structura proprietății și costul terenului, formele de proprietate asupra locuințelor.

Finanțarea locuirii necesită recurgerea la un alt set de instrumente, care țin în principal de împrumuturi, subvenții și impozite. în general prin combinarea celor trei tipuri de instrumente, se urmăresc trei obiective: asigurarea accesibilității din punct de vedere financiar la o locuință decentă, contribuirea la crearea unui fond locativ de standard cel puțin decent și, în unele situații, reducerea diferențelor dintre cheltuielile familiilor pentru locuire datorate condiției locuințelor (în clădiri istorice etc.).

O componentă centrală a oricărei politici publice de locuire este alocarea locuințelor sociale, aici întâlnindu-se cel mai evident nevoia de eficiență economică cu acordarea fină a instrumentelor de protecție socială. Rolul autorităților publice este, în acest context, acela de a compensa lipsurile pieței, introducând mecanisme de alocare bazate pe nevoie, considerând în general un reper acceptabil al raportului dintre cheltuielile pentru locuire și venitul pe familie. Instrumentele principale pe care autoritățile publice le utilizează în acest scop sunt de ordin financiar:

• •    îmbunătățirea sistemelor de creditare pentru a putea programa mai eficace cheltuielile de capital (promovarea construcțiilor de locuințe);

forme de suport bazate pe nevoie (de exemplu ajutorul pentru locuire) acordate în funcție de situația fiecărei familii (asistarea familiilor nevoiașe)

Legislație specifică

• •    Legea locuinței    nr 114/1996,

republicată, cu    modificările si

completările ulterioare

• •    Normele metodologice de aplicare a Legii nr 114/1996. aprobate prin HG nr 1275/2000 cu modoficâriie si completările ulenoare, modificate prin HG nr, 1097 / 2008

• •    Ordinul nr 1032/ din 16.02 2010 pentru aprobarea    Programului    național

multianual privind      creșterea

performantei energetice la blocurile de locuințe, cu finanțare in anul 2010

• •    Ordinul nr.1045/ din 09.12.2009 pentru modificarea, completarea si înlocuirea Anexei la Ordinul ministrului dezvoltării regionale si locuinței nr.362/2009 pentru aprobarea Programului național multianual privind creșterea performantei energetice la blocurile de locumte, cu finanțare in anul 2009

Ordinul nr 995/ din 27 11.2009 pentru modificarea, completarea si înlocuirea Anexei la Ordinul ministru ui dezvoltării regionale si locuinței nr.362/2009 pentru aprobarea Programului național multianual privind creșterea performantei energetice la blocurile de locuințe, cu finanțare in anul 2009

• •    Ordinul nr.772/ din 25.09.2009 pentru modificarea, completarea si înlocuirea Anexei la Ordinul ministrului dezvoltării regionale si locuinței nr.362/2009 pentru aprobarea Programului național multianual privind creșterea performantei energetice la blocurile de locuințe, cu finanțare in anul 2009

• •    Ordinul nr.653 din 21.08.2009 pentru modificarea, completarea si inlocuirea Anexei la Ordinul ministrului dezvoltării regionale si locuinței nr. 362/2009 pentru aprobarea Programului național multianual privind creșterea performantei energetice la blocurile de locuințe, cu finanțare in anul 2009

• •    Ordinul nr.362 din 27.05.2009 pentru aprobarea    Programului național

multianual privind      creșterea performantei energetice la blocurile de locuințe, cu finanțare in anul 2009 ORDONANȚA DE URGENTA Nr 18 din 4 martie 2009 privind creșterea performantei energetice a blocurilor de locuințe