Hotărârea nr. 241/2010

Hotararea Consiliului Local Nr. 241 privind aprobarea Master Planului – „Sistem de management integrat al deseurilor in jude tul Bacau” si a Listei de investi tii prioritare pentru sectorul deseuri la nivelul jude tului Bacau.

Download Document PDF

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACĂU

Având în vedere:

• Prevederile art.8 alin, (b) din Memorandumul de finanțare pentru măsura ISPA nr. 2004 RO 16 P PE 007 - „Managementul integrat al deșeurilor în municipiul Bacău și comunele învecinate, județul Bacău, România”, publicat în MO nr. 722 bis;
• Prevederile Ghidului Solicitantului pentru POS Mediu, Axa prioritară 2.1. “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric”, Domeniul major de intervenție 2.1.- “Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor”;
• Prevederile Directivei Consiliului European nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor, transpusă în legislația națională prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor;
• Prevederile Deciziei Consiliului CE 2003/33/EC de stabilire a criteriilor și procedurilor de acceptare a deșeurilor la depozitele de deșeuri, transpusă în legislația națională prin OM nr.95/2005 de stabilire a criteriilor și procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare, precum și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri;
• Prevederile Regulamentului Consiliului CE 1013/2006 privind transferul deșeurilor, transpus în legislația națională prin HG nr.788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 1013/2006 referitor la transferul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;
• Prevederile Legii nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților, cu modificările și completările ulterioare;
• Prevederile OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiara a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta;
• Prevederile Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr.2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 64/2009;
• Prevederile Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 12/2010 privind modificarea si completarea Ordinului nr. 2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 64/2009;
• Prevederile H.G. nr.457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale;
• Prevederile art. 16(3) lit.a și ale art.21(l) din Statutul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău;
• Prevederile art.47 lit. “a” și a art.l 17 lit.“a” din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale republicată si actualizata,
• Referatul nr. 6950/16.07.2010 de la Serviciul Implementare Programe;
• Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău;

în temeiul art. 36(2) lit. „b”, (4) lit. “e” , precum și art. 45 (2) lit.”d” din Legea nr. 215/2001, a administrației publice locale republicată si actualizata

HOTĂRĂȘTE:

Artl - Se aprobă Mașter planul - „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Bacău”, ca strategie de dezvoltare pentru perioada 2009-2038, conform anexei nr. 1, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. - Se aprobă Lista de investitii prioritare pentru sectorul deșeuri la nivelul județului Bacău, în valoare totală de 44.841.291 Euro, conform Anexei nr.2, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.3. - Se împuternicește domnul Xxxxxxx Xxxxxxx Xxxxxxxxx, având calitatea de reprezentant al municipiului Bacău în Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău, să voteze în conformitate cu prevederile art.l și 2 din prezenta hotărâre în Adunarea Generală a Asociației.

Art.4. - Secretarul Municipiului Bacau va comunica prezenta hotarare persoanei nominalizate, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare, Consiliului Județean Bacau, Prefectului Județului Bacau si a aduce la cunoștința publica in condițiile legii.

CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxxx

ROMANIA

JUDEȚUL BACAU

CONSILIUL LOCAL BACAU

ANEXA NR.1 LA H.C.L. NR. DIN 29.07.2010

Asistență Tehnică

pentru managementul și supervizarea contractelor ISPA în domeniul deșeurilor solide în județul Bacău

Măsura ISPA:

2004/RO/16/P/PE/007

Europe Aid /122693/D/SER/RO

MAI 2010

PREȘEDINTE DE

CONTRASEMNEAZĂ,

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACAU Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxxx

CONȚINUT

1. INTRODUCERE

1.1 Cadrul de implementare a proiectului

1.1.1 Prezentare generala a proiectului

1.1.2 Factorii implicati

1.1.3 Instituțiile partener ale proiectului

1.1.4 Scopul proiectului

1.2 Obiectivele Proiectului

1.3 Proiecte in curs de implementare

1.4 Structura Mașter Planului

2. SITUAȚIA EXISTENTA

2.1 REZUMAT

2.2 Aria de implementare a proiectului

2.2.1 Poziția geografica a județului Bacau

2.2.2 Caracteristici naturale

2.2.3 Resurse naturale

2.2.4 Clima

2.2.5 Riscurile naturale

2.2.6 Ariile protejate

2.3 Infrastructura

2.3.1 Infrastructura de transport

2.3.2 Utilitati

2.4 Analiza socio-economica

2.4.1 Profilulsoclo-economic al României................................................................................................... 56

2.4.2 Profilul socio-economic al Județului Bacau......................................................................................... 71

2.5 Evaluarea cadrului instituțional si legislativ

2.5.1 Cadru administrativ general............................................................................................................... 77

2.5.2 Cadru legislativ................................................................................................................................... 78

2.5.3 Analiza instituționala privind gestionarea deșeurilor municipale in județul Bacau

2.6 Surse si fluxuri de deșeuri

2.6.1 Metodologie si ipoteze

2.6.2 Date generale...................................................................................................................................

2.6.3 Generarea deșeurilor municipale.....................................................................................................

2.6.4 Compoziția deșeurilor.......................................................................................................................

2.6.5 Fluxuri speciale de deșeuri................................................................................................................

2.7 Sistemul de gestionare al deșeurilor

2.7.1 Colectarea si transportul deșeurilor municipale...............................................................................

2.7.2 Tratarea sl valorificarea deșeurilor municipale

2.7.3 Depozitarea deșeurilor.....................................................................................................................

2.8 Tarife si costuri privind gestionarea deșeurilor in județul Bacau
- 2.8.1 Cadru legislativ si metodologia utilizata pentru determinarea tarifelor pentru serviciile de salubrizare in Romania.................................................................................................................................. 145
- 2.8.2 Tarifele si operatorii existenti in județul Bacau................................................................................ 151 2.9 Suficienta datelor..................................................................................................................................163

2.10 Concluzii

3. PROIECȚII

3.1 Rezumat

3.2 Metodologii si ipoteze

3.2.1 Metodologii si ipoteze privind creșterea economica in Romanța

3.2.2 Metodologii si ipoteze privind creșterea economica in județul Bacau

3.2.3 Metodologie si ipoteze privind proiecția cantitatii de deșeuri municipale generate........................ 168

3.3 Proiecții socio-economice

3.3.1 Tendințe si proiecții macroeconomice

3.3.2 Proiecții demografice in județul Bacau

3.3.3 Proiecții ale veniturilor..................................................................................................................... 175

3.3.4 Proiecții ale structurii economice

3.4 Proiecția privind generarea de deșeuri municipale

3.4.1 Evoluția populației pe medii

3.4.2 Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare.................................................................. 184

3.4.3 Creșterea indicatorului de generare a deșeurilor municipale........................................................... 185

3.4.4 Proiecția de generare a deșeurilor municipale................................................................................. 185

3.5 Proiecția compoziției deșeurilor menajere

3.6 Proiecția fluxurilor speciale de deșeuri
- 3.6.1 Proiecția privind generarea deșeurilor municipale biodegradabile.................................................. 191
- 3.6.2 Proiecția privind generarea de deșeuri de ambalaje........................................................................ 197
- 3.6.3 Proiecția privid generarea deșeurilor municipale periculoase.......................................................... 203
- 3.6.4 Proiecția privind generarea deșeurilor voluminoase........................................................................ 203
- 3.6.5 Proiecția privind nămolurile rezultate de ia stațiile de epurare orășenești...................................... 204
- 3.6.6 Proiecția privind deseurile din construcții si demolări...................................................................... 205

3.7 Concluzii

4. OBIECTIVE NAȚIONALE SI TINTE JUDEȚENE

4.1 Rezumat

4.2 Obiective naționale privind gestionarea deșeurilor

4,3 Comparația Planului National si Regional de Gestionare a Deșeurilor cu alte strategii relevante

4.4 Obiective si tinte la nivelul județului Bacau

4.5 Concluzii

5. ANALIZA OPȚIUNILOR

5.1 Rezumat

5.2 Opțiuni tehnice de gestionare a deșeurilor municipale si a fluxurilor speciale de deșeuri

5.2.1 Opțiuni tehnice pentru colectarea deșeurilor menajere reziduale................................................... 236

5.2.2 Colectarea deșeurilor asimilabile deșeurilor menajere din comerț, instituții si industrie

5.2.3 Opțiuni tehnice pentru colectarea separata a deșeurilor reciclabile................................................

5.2.4 Opțiuni tehnice pentru colectarea separata a deșeurilor municipale biodegradabile.....................

5.2.5 Opțiuni tehnice pentru colectarea deșeurilor voluminoase..............................................................

5.2.6 Opțiuni tehnice privind colectarea deșeurilor stradale.....................................................................

5.2.7 Opțiuni tehnice privind colectarea deșeurilor menajere periculoase...............................................

5.2.8 Opțiuni tehnice privind gestionarea nămolului provenit de la statlile de epurare...........................

5.2.9 Opțiuni tehnice pentru gestionarea deșeurilor din construcții si demolări
5.2.10 Opțiuni tehnice privind deseurile de echipamente electrice si electronice................................... 269

i 5.2.11 Opțiuni tehnice privind vehiculele scoase din uz..........................................................................

; 5.2.12 Opțiuni tehnice prentru transportul si transferul deșeurilor........................................................

5.2.13 Sortarea deșeurilor reciclabile...................................................................................................... 275

ri 5.2.14 Opțiuni tehnice privind tratarea deșeurilor municipale biodegradabile......................................

| 5.2.15 Opțiuni tehnice privind depozitarea deșeurilor............................................................................

5.3 Alternative tehnice pentru gestionarea deșeurilor

f 5.3.1 Situația existenta a sistemului de gestionare in județul Bacau........................................................ 303

i 5.3.2 Stabilirea alternativelor tehnice

5.4 Evaluarea alternativelor

F 1 5.4.1 Metodologie si ipoteze.................................................................................................................... 343

j 5.4.2 Evaluarea criteriilor economice........................................................................................................ 344

5.4.3 Evaluarea criteriilor tehnice, de mediu si sociale/institutionale/legale ........................................... 349

[ 5.4.4 Clasificarea finala si selecția alternative tehnice.............................................................................. 349

5.4.5 Alternativa propusa, concluzii si recomandare, cerințe privind implementarea.............................. 352

6. STRATEGIA JUDEȚULUI

7. PLAN DE INVESTIȚII PE TERMEN LUNG

7.1 REZUMAT

7.2 Contextul de planificare

7.3 Masuri privind investițiile pe termen lung

7.4 Parametrii principali de proiectare si pre-dimensionare

7.5 Costuri unitare de exploatare, întreținere si costuri administrative

7.5.1 Colectarea si transportul deșeurilor.................................................................................................

7.5.2 Transferul deșeurilor........................................................................................................................

7.5.3 Transportul deșeurilor de la stațiile de transfer ia depozit...............................................................

7.5.4 Reciclarea si valorificarea deșeurilor................................................................................................

7.5.5 Tratarea deșeurilor...........................................................................................................................

7.5.6 Eliminarea deșeurilor

7.5.7 închiderea depozitelor existente......................................................................................................

7.5.8 Centre de colectare prin aport voluntar

7.5.9 Costuri administrative

7.6 Costuri investitionale

7.7 Costuri de operare, întreținere si administrative

7.8 Grafic de implementare si eșalonarea masurilor

7.8.1 Criterii de eșalonare

7.8.2 Grafic de implementare si plan de eșalonare...................................................................................

7.9 Impactul masurilor propuse

7.10 Atingerea țintelor

7.11 Cerințe instituționale

7.11.1 Cerințe instituționale

7.11.2 Asociația de Dezvoltare Intercomunitara de Salubrizare Bacau

7.11.3 Unitatea de Implementare a Proiectului......................................................................................

7.11.4 Măsură ISPA.................................................................................................................................

7.12 Concluzii

8. ANALIZA ECONOMICA SI FINANCIARA.......

8.1 Rezumat

8.1.1 Ipoteze.............................................................................................................................................. 388

8.2 Costuri investitionale

8.3 Costuri de operare si întreținere

8.3.1 Costuri unitare.................................................................................................................................. 395

8.3.2 Venituri obținute din materiale reciclabile....................................................................................... 398

8.3.3 Distante de transport....................................................................................................................... 398

8.3.4 Costuri anuale de operare si întreținere

8.4 Valoarea neta actualizata

8.5 Concluzii

9. ANALIZA SUPORTABILITATII

9.1 Rezumat

9.2 Abordare metodologica

9.3 Ipoteze si date folosite in calcul

9.3.1 Tarife in anul 2009............................................................................................................................ 405

9.4 Determinarea nevoii de finanțare (Deficitul de finanțare)

9.5 Capacitatea de plata a populației in județul Bacau

9.6 Analiza de senzitivitate

9.7 Concluzii

10. PLAN DE INVESTIȚII IN INFRASTRUCTURA PRIORITARA

10.1 Rezumat

10.2 Prioritizarea masurilor

10.2.1 Criterii........................................................................................................................................... 417

10.2.2 Rezultate......................................................................................................................................420

10.3 Indicatori principali de performanta

10.4 Lista masurilor privind investițiile prioritare

11. PLAN DE ACȚIUNE PRIVIND IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

LISTA TABELE

Tabel 2.2-1: Altitudinea medie a principalelor localități din județul Bacău

Tabel 2.2-2: Zone critice din punct de vedere a degradării solurilor, Județul Bacău, 2007

Tabel 2.2-3: Lungimea diferitelor secțiuni ale râurilor si calitatea apelor acestora

Tabel 2.2-4: Principalele cursuri de apa din județul Bacău

Tabel 2.2-5: Debitul mediu si rezervele de apa............................................. ..

Tabel 2.2-6: Calitatea apelor lacurilor din județul Bacău, 2007

Tabel 2.2-7; Sursele de poluare a apelor, județul Bacău

Tabel 2.2-8: Utilizarea terenurilor in regiunea Nord Est si in județul Bacău - 2007

Tabel 2.2-9: Temperaturile minime, maxime și medii

Tabel 2.2-10: Cantitatea de precipitatii înregistrata in județul Bacau

Tabel 2.2-11: Situația ariilor naturale protejate din Județul Bacău

Tabel 2.2-12: Slturi incluse in rețeaua Natura 2000

Tabel 2.3-1: Starea drumurilor publice din județul Bacău, la 31 decembrie 2007

Tabel 2.3-2: Starea cailor ferate aflate in funcțiune, la 31 decembrie 2007

Tabel 2.3-3: Rețeaua de distribuție a apei potabile din județul Bacău - 2007

Tabel 2.3-4: Rețeaua publica de canalizare, 2007

Tabel 2.3-5: Localități alimentate cu energie termica 2007

Tabel 2.3-6; Rețeaua și volumul de gaze naturale distribuite in 2007

Tabel 2.4-1: Numărul de locuitori și densitatea populației in România in perioada 2001-2007

Tabel 2.4-2: Organizarea administrativ teritoriala a României

Tabel 2.4-3: Numărul de gospodarii și numărul de persoane din gospodarii, in România

Tabel 2.4-4: Indicatorii privind migrația interna in România, in perioada 2001-2006

Tabel 2.4-5: Evoluția PIB și a valorii adăugate in sectoarele economice din România

Tabel 2.4-6: Structura valorii adaugate in funcție de sectoarele economice din România %

Tabel 2.4-7: Evoluția populației ocupate, 2000 = 100%

Tabel 2.4-8: Structura populației ocupate din România, pe sectoare economice (- % -)

Tabel 2.4-9: Rata șomajului in România (2000-2006) - %

Tabel 2.4-10: Venit minim (EUR/luna, de la 1 ianuarie)

Tabel 2.4-11: Veniturile medii pe gospodărie, in România, in Lei, pentru perioada 2001-2006

Tabel 2.4-12: Evoluția venitului mediu pe gospodarii, in România......

Tabel 2.4-13: Distribuția venitului pe gospodarii, pe decîle, comparat cu media naționala (%)

Tabel 2.4-14: Cheltuielile totale lunare pe gospodărie, pe componente, in 2006, in Romania

Tabel 2.4-15: Cheltuielile totale ale gospodăriilor, destinate consumului, la nivel regional

Tabel 2.4-16: Comparație cheltuieli in mediul urban si mediul rural

Tabel 2.4-17: Evoluția populației in județul Bacau

Tabel 2.4-18: Migrarea interna determinata de schimbarea domiciliului, pe medii, 2007

Tabel 2.4-19: Organizarea admnistrativa a teritorului județul Bacau

Tabel 2,4-20: CA a unităților locale active din industrie, construcții, comerț si alte servicii

Tabel 2.4-21: Dinamica populației ocupate pe ramuri ale economiei, mii persoane

Tabel 2.4-22: Dinamica numărului mediu de salariați pe ramuri ale economiei, persoane

Tabel 2.4-23: Șomeri înregistrați si rata șomajului

Tabel 2.4-24: Câștigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei naționale

Tabel 2.4-25: Capacitatea si activitatea turistica de cazare, 2007

Tabel 2.4-26: Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, iulie 2007

Tabel 2.5-1: Legislația cadru privind deseurile

Tabel 2.5-2: Legislația privind activitatile de gestionare a deșeurilor

Tabel 2.5-3: Legislația privind fluxurile speciale de deșeuri

Tabel 2.5-4: Acte normative - administrația publica locala

Tabel 2.5-5: Situația contractelor de salubrizare, Județul Bacau, anul 2009

Tabel 2.6-1: Evoluția cantitatilor de deșeuri municipale generate

Tabel 2.6-2: Indicatori de generare a deșeurilor municipale

Tabel 2.6-3: Analiza datelor privind cantitatile de deșeuri menajere generate

Tabel 2.6-4: Deșeuri municipale generated in județul Bacau in 2007, tone

Tabel 2.6-5: Structura deșeurilor menajere, in Regiunea Nord-Est

Tabel 2.6-6: Estimarea ponderii deșeurilor biodegradabile in deseurile municipale

Tabel 2.6-7: Tipuri de deșeuri municipale periculoase

Tabel 2.6-8: Tipuri de deșeuri din construcții si demolări

Tabel 2.6-9: Cantitati de deșeuri din construcții si demolări colectate in județul Bacau

Tabel 2.6-10: Evoluția cantitatii de nămoluri de la stațiile de epurare in județul Bacau

Tabel 2.6-11: Situația stațiilor de epurare orășenești in 2006

Tabel 2.6-12: Situația proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii de canalizare in mediul rural

Tabel 2.6-13: Cantitatea de nămol generat, utilizat/etiminat

Tabel 2.6-14: Puncte de colectare a DEEE

Tabel 2.7-1: Operatori de salubrizare existenti In Județul Bacau, anul 2009

Tabel 2.7-2: Populația deservită pe localitati de diferiti operatori, 2006 - 2007

Tabel 2.7-3: Grad de acoperire cu servicii de salubrizare

Tabel 2.7-4: Echipamente pentru colectarea deșeurilor menajere în amestec, 2007

Tabel 2.7-5: Dotări ale operatorilor de salubritate pentru transportul deșeurilor menajere

Tabel 2.7-6: Cantitatea colectata de deșeuri de ambalaje- 2007 (tone)

Tabel 2.7-7: Situația depozitelor de deșeuri neconforme, anul 2007

Tabel 2.7-8: Evoluția cantitatilor de deșeuri eliminate prin depozite neconforme

Tabel 2.8-1: Nivel tarife si operatori de salubrizare in județul Bacau, 2007

Tabel 2.8-2: Date referitoare la costurile suportate de operatorii publici de salubritate, 2007

Tabel 2.8-3: Modul de constituire al fondului de închidere a depozitelor din județul Bacău - 2007 160

Tabel 3.3-1: Evoluții prognozate ale unor indicatori macroeconomici în România

Tabel 3.3-2: Ritmurile anuale de creștere ale PIB și ale prețurilor de consum in Romania

Tabei 3.3-3: Evoluții prognozate ale unor indicatori macroeconomici în județul Bacău

Tabel 3.3-4: Proiecții ale ritmurilor anuale de creștere ale PIB și ale prețurilor de consum

Tabel 3.3-5: Estimări ale prognozei evoluției populației din județul Bacău, perioada 2007-2025.... 174

Tabel 3.3-6: Ritmul de creștere al venitului mediul pe persoană în perioada 2008-2013

Tabel 3.3-7: Proiecții ale ritmului de evoluție al veniturilor reale pe persoană

Tabel 3.3-8: Estimări ale venitului mediu pe gospodărie, pentru primele două deciie

Tabel 3.3-9: Proiecțiile veniturilor reale, ale ratei de inflație și veniturilor nominale

Tabel 3.3-10: Proiecții ale evoluției numărului mediu de persoane dintr-o gospodărie

Tabel 3.3-11: Estimarea venitului mediu per gospodărie, în termeni nominali (lei)

Tabel 3.3-12: Proiecții ale structurii sectoriale ale economiei naționale(%)

Tabel 3.3-13: Proiecția structurii economice în perioada 2008-2038, în județul Bacău

Tabel 3.4-1: Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

Tabel 3.4-2: Proiecția cantității totale de deșeuri municipale la nivelul județului Bacău

Tabel 3.4-3: Proiecția cantității de deșeuri municipale generată în mediul urban

Tabel 3.4-4: Proiecția cantității de deșeuri municipale generată în mediul rural

Tabel 3.5-1: Proiecția compoziției deșeurilor menajere

Tabel 3.6-1: Ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeurile municipale generate în urban

Tabel 3.6-2: Ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeurile municipale generate în mediul rural 192

Tabel 3.6-3: Proiecția cantității de deșeuri municipale biodegradabile - total pe județ în tone/an... 193

Tabel 3.6-4: Proiecția cantitității de deșeuri municipale biodegradabile generate în mediul urban . 194

Tabel 3.6-5: Proiecția cantitității de deșeuri municipale biodegradabile generate în mediul rural... 195

Tabel 3.6-6: Cuantificarea țintelor pentru deșeurile municipale biodegradabile...............................196

Tabel 3.6-7: Venituri salariale totale în județ și regiune....................................................................197

Tabel 3.6-8: Prognoza de generare a deșeurilor de ambalaje - cantitate totala generată

Tabel 3.6-9: Prognoza de generare a deșeurilor de ambalaje de populație

Tabel 3.6-10: Prognoza deșeurilor de ambalaje generate de industrie, comerț și instituții

Tabel 3.6-11: Ținte de reciclare/valorificare privind deșeurile de ambalaje

Tabel 3.6-12: Cuantificarea țintelor privind deșeurile de ambalaje in județul Bacău

Tabel 3.6-13: Proiecția generării deșeurilor municipale periculoase

Tabel 3.6-14: Proiecția privind deșeurile voluminoase

Tabel 3.6-15: Populația racordată la sistemul de canalizare

Tabel 3.6-16: Cantitatea de nămol de epurare 100% substanță solidă uscată generată (t)

Tabel 3.6-17: Cantitatea de nămol de epurare 35% substanță solidă uscată generată (t)

Tabel 4.4-1: Obiective si tinte privind aspectele instituționale.......

Tabel 4.4-2: Obiective si tinte privind aspectele tehnice

Tabel 4.4-3: Indicatori pentru sistemul de gestionare a deșeurilor

Tabel 5.1-1: Criterii de evaluare

Tabel 5.2-1: Tinte si termene limita pentru colectarea deșeurilor reziduale

Tabel 5.2-2: Evaluarea opțiunilor tehnice privind colectarea deșeurilor reziduale

Tabel 5.2-3: Ținte si termene limita pentru deșeurile de ambalaje

Tabel 5.2-4: Evaluarea opțiunilor tehnice privind colectarea separată a deșeurilor reciclabile

Tabel 5.2-5: Analiza opțiunilor privind colectarea separată a deșeurilor biodegradabile

Tabel 5.2-6: Ținte și termene limită privind deșeurile voluminoase prevăzute de PNGD și PRGD. 253

Tabel 5.2-7: Evaluarea diferitelor opțiuni

Tabel 5.2-8: Ținte și termene limită privind deșeurile periculoase prevăzute de PNGD și PRGD... 257

Tabel 5.2-9: Evaluarea opțiunilor tehnice privind colectarea deșeurilor menajere periculoase

Tabel 5.2-10: Tinte si termene limita pentru deșeurile din construcții si demolări

Tabel 5.2-11: Evaluarea opțiunilor

Tabel 5.2-12: Obiective naționale si regionale privind DEEE

Tabel 5.2-13: Obiective naționale și regionale privind transportul și transferul deșeurilor

Tabel 5.2-14: Comparația celor două tipuri de stații de transfer...

Tabel 5.2-15: Evaluarea opțiunilor tehnice privind sortarea deșeurilor

Tabel 5.2-16: Estimarea cantităților de deșeuri municipale biodegradabile generate

Tabel 5.2-17: Comparația tehnicilor de compostare și fermentare anaerobă

Tabel 5.2-18: Comparația opțiunilor TMB

Tabel 5.2-19: Comparație între opțiunile de tratarea termică

Tabel 5.3-1: Rezumat al celor trei alternative

Tabel 5.3-2: Bacău și localităție înconjurătoare

Tabel 5.3-3: Zona 2 Găiceana

Tabel 5.3-4: Zona 3 Onești și localităție înconjurătoare

Tabel 5.3-5: Zona 4 Comănești

Tabel 5.3-6: Echipamente pentru colectarea și transportul deșeurilor reziduale

Tabel 5.3-7: Colectarea și transportul deșeurilor de ambalaje

Tabel 5.3-8: Colectarea și transportul deșeurilor biodegradabile

Tabel 5.3-9: Cuantificare tinte privind reciclarea/valorificarea deșeurilor de ambalaje

Tabel 5.3-10: Reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare

Tabel 5.3-11: Comune arondate la cele patru stații de transfer, Alternativa 2

Tabel 5.3-12: Echipamente pentru colectarea și transportul deșeurilor reziduale, Alternativa 2....... 328

Tabel 5.3-13: Colectarea și transportul deșeurilor de ambalaje, Alternativa 2

Tabel 5.3-14: Colectarea și transportul deșeurilor biodegradabile, Alternativa 2

Tabel 5.3-15: Ținte privind reciclarea/valorificarea deșeurilor de ambalaje

Tabel 5.3-16: Cantități totale de deșeuri de ambalaje reciclate de la populație și industrie

Tabel 5.3-17: Reucerea cantitatii de deșeuri eliminate prin depozitare

Tabel 5.3-18: Comune arondate la stațiile de transfer, Alternativa 3

Tabel 5.3-19: Echipamente pentru colectarea și transportul deșeurilor reziduale, Alternativa 3

Tabel 5.3-20: Colectarea și transportul deșeurilor de ambalaje, Alternativa 3

Tabel 5.3-21: Reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare

Tabel 5.4-1: Compararea investițiilor pentru cele trei alternative

Tabel 5.4-2: Compararea investițiilor pentru cele trei alternative

Tabel 5.4-3: Compararea costurilor anuale totale pentru cele trei alternative

Tabel 5.4-4: Valorile actualizate totale pentru investiții și O&l pentru alternativele selectate

Tabel 5.4-5: Sistemul de evaluare al alternativelor

Tabel 5.4-6: Clasificarea finală a alternativelor

Tabel 7.5-1: Costuri unitare pentru colectarea și transportul deșeurilor, Sistem 2013

Tabel 7.5-2: Costuri unitare pentru stațiile de transfer deșeuri

Tabel 7.5-3: Costuri unitare de transport al deșeurilor de la stațiile de transfer la depozit

Tabel 7.5-4: Costuri unitare pentru stațiile de sortare

Tabel 7.5-5: Costuri unitare pentru stațiile de compostare

Tabel 7.5-6: Costuri unitare pentru depozitele conforme

Tabel 7.5-7: Costuri unitare pentru închiderea depozitelor municipale neconforme

Tabel 7.5-8: Costuri unitare pentru operarea centrelor de colectare prin aport voluntar

Tabel 7.6-1: Planul de investiții € preturi constante (baza de preț 2009) - ALTERNATIVA 2

Tabel 7.6-2: Planul de investiții (numai noile investiții propuse) în €

Tabel 7.7-1: Costuri administrative pe an

Tabel 7.7-2: Costuri de operare, întreținere și administrare

Tabel 7.7-3: Costuri de operare, întreținere si administrare

Tabel 7.7-4: Costuri de operare, întreținere și administrare

Tabel 7.7-5: Costuri de operare, întreținere și administrare

Tabel 7.7-6: Costuri de operare, întreținere și administrare depozit

Tabel 7.7-7 Sinteza costurilor anuale de operare, întreținere si administrare

Tabel 7.8-1: Planul de investiții al măsurilor propuse în Alternativa 2

Tabel 8.1-1: Estimarea ratei de schimb (RON/EUR)

Tabel 8.1-2: Estimarea dinamicii inflației (rată de creștere anuală în %)

Tabel 8.2-1: Costuri de investiții- valori fără TVA în prețuri constante

Tabel 8.2-2: Costuri de investiții - valori fără TVA în prețuri curente

Tabel 8.2-3: Structura investițiilor inițiale în județul Bacău

Tabel 8.2-4: Durata medie de viata pentru componentele principale de investiții

Tabel 8.4-1: Valorile actualizate totale pentru investiții și O&l pentru alternativele selectate

Tabel 9.3-1: Estimarea evoluției numărului de persoane pe gospodărie în județul Bacău

Tabel 9.3-2: Tarife privind salubrizarea in județul Bacau

Tabel 9.4-1: Estimarea contribuției POS Mediu la finanțarea investițiilor pentru județul Bacău

Tabel 9.4-2: Contribuții

Tabel 9.5-1: Proiecția evoluției veniturilor populație si a capacitatii de plata

Tabel 10.2-1: Prioritizarea investițiilor

Tabel 10.4-1: Total investitii necesare

Tabel 10.4-1: Plan de acțiune privind implementarea proiectului

LISTA FIGURI

Figura 1.3-1: Proiecte de gestionare a deșeurilor existente in județul Bacau

Figura 2.2-1: Regiunea 1 Nord - Est

Figura 2.2-2: Județul Bacău

Figura 2.2-3 : Distribuția populației in Județul Bacău

Figura 2.2-4: Evoluatia temperaturii medii anuale in județul Bacau, 2007 si 2008

Figura 2.3-1 : Infrastructura de drumuri, baza pentru viitorul sistem de gestionare a deșeurilor

Figura 2.4-1 : Evoluția PIB-ului si a salariilor (1998 =100)

Figura 2.4-2 : Câștiguri salariale medii nete in luna septembrie 2009

Figura 2.4-3: Structura si evoluția populației in județul Bacau

Figura 2.5-1: Procedura de reglementare a activitatii din punctul de vedere al protecției mediului

Figura 2.5-2: Instituții competente in domeniul gestionarii deșeurilor................

Figura 2.5-3 : Organizarea serviciului de salubrizare in cadrul unei localitati

Figura 2.6-1 : Sursele datelor si informațiilor privind generarea si gestionarea deșeurilor

Figura 2.6-2: Evoluția cantitatilor de deșeuri (tone/an)

Figura 2.6-3: Variația indicatorului de colectare deșeuri municipale

Figura 2.6-4: Variația indicatorului de colectare deșeuri menajere

Figura 2.6-5: Evoluția cantitatii de nămoluri provenite de la stațiile de epurare orășenești

Figura 2.7-1 : Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

Figura 3.3-1: Evoluția populației județului Bacău

Figura 5.1-1: Evaluarea opțiunilor tehnice privind componentele sistemului

Figura 5.1-2 : Evaluarea alternativelor

Figura 5.2-1 : Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări

Figura 5.2-2: Comparația costurilor între transferul cu si fara compactare

Figura 5.2-3: TMB cu pre-tratare înainte de depozitare

Figura 5.2-4 : TMB cu generar RDF

Figura 5.2-5 : TMB cu fermentare anaerobă..................

Figura 5.2-6 : Secțiune printr-un depozit de deșeuri

Figura 5.2-7 : Construcția unui depozit

Figura 5.3-1: Zonarea pentru Alternativa 1 (prezentată și în anexa 5.3.1)

Figura 5.3-2 : Zonarea pentru Alternativa 2

Figura 5.3-3 : Zonarea pentru Alternativa 3

Figura 5.4-1 : Evaluarea alternativelor

Figura 7.1-1: Total investiții pentru întreaga perioadă de planificare (euro)

Figura 8.2-1: Plan de investiții noi pentru SMID in județul Bacău - valori fără TVA, preturi constante. 390

Figura 8.2-2: Plan de investiții noi pentru SMID in județul Bacău - fără TVA în prețuri curente

Figura 9.5-1: Evoluția capacității de plată, factura pentru noul sistem și pentru cel existent

REZUMAT

SCOPUL MAȘTER PLANULUI

Acest Mașter Plan constituie Faza a II a Proiectului ISPA „ Managementul integrat al deșeurilor in Municipiul Bacau si in zonele învecinate" (Măsură ISPA 2004/RO/16/PE/007). Prima faza a Măsurii ISPA a constat in proiectarea si implementarea unui sistem de management integrat al deșeurilor doar la nivelul Municipiului Bacau si a 22 de comune.

Mașter Planul a fost elaborat pe baza metodologiei pusa la dispoziție de către Ministerul Mediului si Pădurilor si acopera o perioada de planificare de 30 ani (2008 - 2038). Din punct de vedere geografic, Mașter Planul se refera la tot județul Bacau, atat mediul urban, cat si mediul rural.

La elaborarea Mașter Planului s-a tinut seama de toate elementele de planificare din domeniul gestionarii deșeurilor existente in prezent la nivel național, regional si județean De asemenea, s-a tinut seama de prevederile documentelor de planificare existente sau in curs de elaborare in domeniul apei din județ.

Mașter Planul propune strategia județului in domeniul gestionarii deșeurilor, precum si planul de investitii pe termen lung care sa asigure atingerea tuturor țintelor prevăzute in Tratatul de aderare a României la UE si in legislația actuala. Din planul de investitii pe termen lung este selectat programul de investitii prioritar care urmeaza fi finanțat prin POS Mediu.

SITUAȚIA EXISTENTA

Județul Bacău face parte din Regiunea Nord Est si ocupa o poziție central estica in ansamblul național, avand o suprafața de 6.621 km² reprezentând aproximativ 2,8% din întreaga suprafața a țarii și 18% din suprafața Regiunii Nord Est.

Populația Județului Bacau, in anul 2007, era de 719.844 locuitori, din care 356.547 (46%) locuitori in mediul urban si 390.715 (54%)in mediul rural.

Din punct de vedere administrativ, județul Bacău cuprinde 3 municipii (Bacau, Onești si Moinesti), 5 orașe (Comanesti, Darmanesti, Targu Ocna, Buhusi si Slanic Moldova) și 85 de comune.

Un alt aspect important ii reprezintă faptul ca o treime din județ, respectiv partea de vest este caracterizata de un relief muntos, cu altitudini medii și înalte.

Sistemul actual de gestionare a deșeurilor in județul Bacau nu este in totalitate in concordanta cu obiectivele si tintele stabilite prin planurile de gestionare a deșeurilor. Astfel, la nivelul județului sunt in curs de implementare 4 proiecte (3 proiecte Phare CES si o măsură ISPA) care asigura o gestionare corespunzătoare a deșeurilor la nivelul a catorva localitati fara a avea insa o abordare regionala.

Conform estimărilor realizate de consultant, cantitatea totala de deșeuri municipale generate la nivelul județului in anul 2007 a fost de circa 226.000 tone din care aproximativ 165.000 tone deșeuri menajere, 41.000 tone deșeuri asimilabile si 20.000 tone deșeuri din grădini si parcuri, deșeuri din piețe si deșeuri stradale.

La sfârșitul anului 2009, in județul Bacau serviciile de salubrizare erau prestate de 8 operatori de salubrizare, din care 5 licentîati ANRSCUP.

In anul 2007, aproximativ 40% din populația județului Bacău beneficia de servicii de salubrizare din care 82% in mediul urban si 4 % in mediul rural.

La sfârșitul anului 2009, o data cu inchiderea spatiilor de depozitare din mediul rural, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural a crescut insa nu in proporție de 100% asa cum era de așteptat. In urma evaluării adreselor trimise de Consiliul Județean Bacau la începutul anului 2010 către toate autoritatile publice locale din județ, numărul de comune deservite de servicii de salubrizare a crescut de la 16 in anul 2007 la 30 de comune in anul 2009 de unde rezulta faptul ca 55 de comune inca nu au servicii de salubrizare. Astfel gradul de gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in anul 2009 in mediul rural a fost de circa 40% si 90% in mediul urban.

In anul 2010 ca urmare a intrării in funcțiune a proiectelor Phare Ces este de așteptat ca populația deservita cu servicii de salubrizare in mediul rural sa creasca pana la circa 60%.

în prezent, deșeurile municipale sunt colectate în amestec și aproape întreaga cantitate de deșeuri este eliminată prin depozitare.

în mediul urban, colectarea deșeurilor se realizează prin colectarea „din poartă-în-poartă” în cazul zonelor de case și prin puncte de colectare în cazul zonelor de blocuri.

în mediul rural, colectarea deșeurilor se realizează prin colectarea „din poartă-în-poartă".

In prezent, în județul Bacău nu există in operare nici o stație de transfer, sortare sau compostare.

In județ exista 7 depozite neconforme tipul ”b" pentru depozitarea deșeurilor municipale amplasate in localitățile: Onești, Moinesti, Comanesti, Buhusi, Targu Ocna, Darmanesti si Bacau. Conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, aceste depozite au sistat depozitarea in anul 2009, urmând ca intr-o perioada de maxim 2 ani de la sistare sa fie închise.

Depozitul neconform ce deservește Municipiul Bacau urmeaza a fi închis in cadrul Măsurii ISPA.

In mediul rural au fost identificate 195 de spatii de depozitare. La sfârșitul anului 2009 toate aceste spatii au fost închise si reabilitate.

In prezent se afla in derulare in județ 4 proiecte in domeniul gestionarii deșeurilor (3 proiecte finanțate prin PHARE CES si un proiect ISPA). Prin aceste proiecte se vor realiza:

- Prima celula a depozitului conform de deșeuri nepericuloase tip „b" la Bacau

1 statie de transfer la Comanesti

- 3 statii de sortare la Bacau, Comanesti si Moinesti
- 1 statie de compostare la Bacau
- Achiziționarea unui concasor mobil pentru deșeurile din construcții de demolări
- Achiziționarea de echipamente pentru colectarea si transportul deșeurilor inclusiv achiztionarea de unitati de compostare pentru deșeurile biodedegradabile

Amenajarea a doua puncte verzi in Municipiul Bacau pentru colectarea deșeurilor voluminoase, deșeurilor periculoase menajere si a deșeurilor de echipamente electrice si electronice

L! I

[ [|

PROIECȚII

La dimensionarea sistemului de gestionare a deșeurilor s-a avut în vedere scenariul de echilibru elaborat de Comisia Națională de Prognoză. In conformitate cu prognoza de Toamnă 2009 elaborată de Comisia Națională Română de Prognoză, pentru perioada 2009-2014 se preconizează o creștere continuă a PIB cu procente anuale cuprinse între -7.7 % și 5.2 %

Conform estimărilor realizate de Institutul National de Statistica, populația județului Bacau va scadea cu 22,4 de mii de persoane până în anul 2025, din care 12,0 mii în mediul urban și 10,4 mii în mediul rural. La nivelul anului 2036 populația județului Bacău va fi prezenta o scădere în comparație cu 2007 cu numai 8,7 mii de persoane în mediul I urban și 8,5 mii în mediul rural, în creștere începând cu 2025 cu 3,2 mii persoane în mediul urban și 1,9 mii în mediul rural.

în aceste condiții, se poate vorbi despre o stabilizare a numărului de populație pentru județul Bacău, la aproximativ 701 mii persoane la orizontul anului 2036.

$ 700 -g

f 600 -

500 -

400 -

300 -

200 -

100 -

0 -

""—Urban Rural —“ - Total

711 702 696 696 701

388 387 385 380 373 379 381

A---A—....... A............A -A..............-A-.....Ar

330 329 327 322 319 318 320

-----------r----------—1--------------1--------------1--------------1--------------1-----------

2007 2008 2010 2015 2020 2025 2030

Evoluția populației județului Bacău

Conform estimărilor de venituri, valoarea medie a primei decile a venitului pe o gospodărie va spori in județul Bacau de la 634,65 lei în anul 2006 la 7847,9 lei în anul 2038 în varianta optimistă, la 6.605,1 lei în varianta de echilibru și la 5109,9 lei în varianta pesimistă.

Pentru calculul proiecției de de generare a deseurior municipale a fost utilizata Metodologia de elaborare a planurilor regionale si județene de gestionare a deșeurilor, aprobata prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 951/6 iunie 2007.

Cantitatile principalelor categorii de deșeuri care se estimează a se genera in anul 2010, 2020 si la sfârșitul perioadei de planificare 2038 sunt următoarele:

Tipuri de deșeuri	Cantitate (tone/an)
Tipuri de deșeuri	2010	2020	2038
Total deșeuri menajere	167,942	178.746	206.362
Total deșeuri municipale	234,383	251,715	290,586
Total deșeuri municipale biodegradabile	142,550	146,827	170,057
Total deșeuri din ambalaje	80,315	105,711	126,446
Total deșeuri menajere periculoase	1,250	1,364	1,362
Total deșeuri voluminoase	1,238	5,916	5,938
Total nămol (100 % d.m.)	10,838	14,561	14,536

Pe baza proiecției de generare a deșeurilor au fost cuantificate tintele privind deseurile de ambalaje, precum si tintele privind deseurile biodegradabile municipale.

In ceea ce privește deseurile de ambalaje, in anul 2011 trebuie reciclata o cantitate minima de circa 39.000 tone deșeuri de ambalaje (din care cel puțin 18.000 tone deșeuri de hârtie si carton), iar cantitatea totala valorificata trebuie sa fie de minim 45.000 tone. In anul 2013, cantitatea totatala reciclata trebuie sa fie de minim 52.000 tone (din care 20.000 tone deșeuri de hârtie si carton), iar cantitatea total valorificata de minim 56.000 tone.

Conform prevederilor legislative cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale depozitate trebuie sa fie redusa substanțial, astfel incat in anul 2016 mai poate fi depozitata doar 35 % din cantitatea generata in anul 1995. Cantitatile de deșeuri biodegradabile municipale care trebuie reduse la depozitare sunt următoarele:

• in anul 2010 - 24.433 tone;
• in anul 2013 - 65.831 tone;
• in anul 2016 - 90.718 tone,

OBIECTIVE SI TINTE

Stabilirea obiectivelor și țintelor pentru județul Bacau, precum si strategia județului în domeniul gestionării deșeurilor se bazează pe situația actuală din județ, dispozițiile legale și prevederile următoarelor documente de planificare:

• Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor;
• Programul Operațional Sectorial pentru Mediu;
• Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor pentru Regiunea 1 NE;
• Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Bacau.

în plus, strategia județului în domeniul gestionării deșeurilor trebuie să ia în considerare strategia tematică europeană privind prevenirea și reciclarea deșeurilor, precum și prevederile noii directive-cadru privind deșeurile.

Obiectivele sunt clasificate in doua categorii: obiective generale si obiective tehnice.

Obiectivele generale se refera la: aspectele instituționale si organizatorice necesare implementării sistemului integrat de gestionare a deșeurilor, finanțarea sistemului de gestionare a deșeurilor, informarea si conștientizarea publicului, precum si imbunatatirea sistemului de colectare, prelucrare si validare a datelor privind gestionarea deșeurilor.

Principalele obiective tehnice sunt:

• prevenirea generării deșeurilor - promovarea compostării individuale in mediul rural; campanii de informare si conștientizare privind metodele de prevenire a generării deșeurilor municipale;
• colectarea si transportul deșeurilor - modernizarea si extinderea sistemelor actuale de colectare si transport astfel incat sa se asigurare unui grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100 % in 2011; realizarea de statii de transfer in perioada 2010-2011;
• colectarea separata - colectarea separata a deșeurilor reciclabile astfel incat sa se asigure atingerea țintelor legislative de reciclare/valorificare prevăzute pentru deseurile de ambalaje in perioada 2009-2013; colectarea separata a DEEE astfel incat sa se asigure atingerea tintei legislative; implementarea de scheme de colectare separata începând cu anul 2009 pentru deseurile biodegradabile municipale, deseurile voluminoase, deseurile periculoase municipale si deseurile din construcții si demolări;
• promovarea valorificării deșeurilor - realizarea de statii de sortare pentru deseurile reciclabile colectate separat si asigurarea reciclării întregii cantitati de deșeuri sortate; realizarea de statii de compostare; promovarea valorificării energetice a deșeurilor care nu pot fi valorificate material;
• tratarea deșeurilor - asigurarea de capacitati de tratare a deșeurilor biodegradabile astfel incat sa se asigure atingerea țintelor de reducere a cantitatii depozitate; tratarea nămolului rezultat de la stațiile de epurare orășenești in vederea valorificării sau eliminării; tratarea deșeurilor periculoase municipale; tratarea deșeurilor din construcții si demolări in vederea valorificării;
• eliminarea deșeurilor - închiderea depozitelor neconforme din mediul urban conform actelor de reglemetare; realizarea celulei 2 a depozitului conform existent la Bacau.

ANALIZA OPȚIUNILOR

In vederea stabilirii alternativei tehnice cea mai fezabila din punct de vedere tehnic si economic, au fost analizate si evaluate mai multe opțiuni tehnice pentru fiecare componenta a sistemului de gestionare a deșeurilor (colectare, transport/ transfer, sortare, tratare, eliminare). Pe baza opțiunilor tehnice au fost stabilite trei alternative privind sistemul de management integrat al deșeurilor, care sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Alternativa 1 - două depozite

Alternativa 2 - un depozit și compostare

Alternativa 3 - un depozit șiTMB

Colectarea deșeurilor menajere

* Extinderea colectării deșeurilor reziduale la nivelul întregului județ

• Extinderea colectării separate a deșeurilor recidabile la nivelul întregului județ
• Implementarea colectării separate a deșeurilor biodegradabile în mediu urban:
• Zonă de case: pubele individuale pentru 80 % din gospodării în Comănești, Moinești, Onești, Slănic, Tărgu Ocna și Dărmănești
• Zonă de blocuri: nu se implementează colectarea separată a deșeurilor biodegradabile

• Extinderea colectării

deșeurilor reziduale la nivelul întregului județ

• Extinderea colectării

separate a deșeurilor recidabile la nivelul întregului județ

• Implementarea colectării separate a deșeurilor biodegradabile în mediu urban:
• Zonă de case: pubele individuale pentru 80 % din gospodării în

Comănești, Moinești, Onești, Slănic, Tărgu Ocna și Dărmănești

• Zonă de blocuri: nu se implementează colectarea separată a deșeurilor

biodegradabile

• Extinderea colectării

deșeurilor reziduale la nivelul întregului județ

• Extinderea colectării

separate a deșeurilor recidabile ia nivelul întregului județ

(nu se implementează colectarea separată a deșeurilor biodegradabile)

Stații de

transfer

Instalații existente:

• Comănești, 37.000 t/an

Instalații existente:

• Comănești, 20.000 t/an

Instalații existente:

• Comănești, 25.000 t/an

Stații necesare:

Găiceana, 5.000 t/an

Stații necesare:

• Berești Tazlău, 17.000 t/an
• Găiceana, 5.000 t/an
• Onești, 35.000 t/an

Stații necesare:

• Berești Tazlău, 20.000 t/an
• Găiceana, 5,000 t/an
• Onești, 27.000 t/an

Stații de

sortare

Stații existente:

Comănești, 12.200 t/an

Moinești, 6.000 t/an

Bacău 39.000 t/an (3 schimburi)

Stații existente:

Comănești, 12.200 t/an

Moinești 6.000 t/an

Bacău 39.000 t/an (3 schimburi)

Stații existente: Comănești, 12.200 t/an Moinești 6.000 t/an Bacău 39.000 t/an (3 schimburi)

Stații necesare:

O stație de sortare la Onești 14.000 t/an

Stații necesare:

O stație de sortare la Onești, 14.000 t/an

Stații necesare:

O stație de sortare la Onești, 14.000 t/an

Tratarea deșeurilor biodegradabile

Stații de compostare existente:

• Bacău, 2.200 t/an

Compostare individuală:

planificată a fi Implementată în Bacău (doar în zonele de case) și în 22 localități din mediul rural

Instalații existente:: la fel ca în cazul Alternativei 1

Instalații existente:

(planificate în cadrul altor proiecte): la fel ca în cazul Alternativei 1

Instalație(i) necesarâ(e):

• Extinderea capacității

stației de compostare din Bacău: de la 2.200 t/an la 5.000 t/an

• Stație de compostare nouă

instalațle(l) necesarățe):

• Extinderea capacității stației de compostare din Bacău: de la 2.200 t/an la 5.000 t/an
• Stație de compostare

Instalațieți) necesarățe):

• Extinderea capacității stației de compostare din Bacău: de la 2.200 t/an la 5.000 t/an
• Realizarea unei instalații

	Alternativa 1 - două depozite	Alternativa 2 -un depozit și compostare	Alternativa 3 - un depozit șlTMB
	la Onești, 8.500 t/an Compostare individuală: • Implementarea compostării individuale pentru 60% din gospodăriile din mediul rural • Implementarea compostării individuale pentru 60% din gospodăriile din Buhuși și Bacău (zonele de case)	nouă la Onești, 8.500 t/an Compostare individuală: • Implementarea compostării individuale pentru 60% din gospodăriile din mediul rural • Implementarea compostării individuale pentru 60% din gospodăriile din Buhuși și Bacău (zonele de case)	TMB cu digestor cu o capacitate de 45.0001 Compostare Individuală: • Implementarea compostării individuale pentru 60% din gospodăriile din mediul rural doar în partea de vest a județului • Implementarea compostării individuale pentru 60% din gospodăriile din Buhuși și Bacău (zonele de case)
Depozit	Existent: depozit conform la Bacău (prima celulă)
	Propunere: • Realizarea celei de-a doua celule a depozitului de la Bacău • Realizarea unui depozit nou la Onești	Propunere: • Realizarea celei de-a doua celule a depozitului de la Bacău	Propunere: • Realizarea celei de-a doua celule a depozitului de la Bacău
închiderea depozitelor neconforme	Existente: 7 depozite neconforme de deșeuri în Bacau, Onești, Moinesti, Comanesti, Buhusi, Tg. Ocna, Darmanesti. Depozitul din Bacău a fost închis în cadrul măsurii ISPA.
	Propuse: închiderea a 6 depozite urbane neconforme Onești, Moinesti, Comanesti, Buhusi, Tg. Ocna și Darmanesti

Analiza alternativelor pe baza criteriilor economice, tehnice si de mediu, au condus la alegerea

Alternavei 2 ca alterativa tehnica ce urmeaza a fi implementata in județul Bacau.

STRATEGIA JUDEȚEANĂ

Ținând seama de alternativa aleasa, precum si obiectivele si tintele propuse a fost realizata strategia județului privind gestionarea deșeurilor. Strategia județului urmărește ierarhia de gestionare a deșeurilor, acordând prioritate masurilor de prevenire a generării deșeurilor prin promovarea compostării individuale in mediul rural, dar si masurilor privind reciclarea si valorificarea deșeurilor prin implementarea colectării separate, a realizării stațiilor de sortare si a unei instalatii de compostare. Pe baza strategiei a fost realizat planul de investitii pe termen lung, care cuprinde masurile care trebuie întreprinse in județ in vederea conformării cu cerințele legislative, si anume:

• Implementarea colectării la nivelul întregului județ - achiziționarea de containere, pubele si mijloace de transport in anul 2011 astfel incat sa se asigure un grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100 % atat in mediul urban, cat si in mediul rural;
• Implementarea colectării separate a deșeurilor recîclabile, atat in mediul urban, cat si in mediul rural prin puncte de colectare (deseurile de sticla si hârtie in mediul urban si toate tipurile de deșeuri recîclabile in mediul rural) sau din poarta in poarta pentru deseurile de metal si plastic in zona urbana - asigurarea de containere, pubele si mijloace de transport necesare in anul 2011;
• Implementarea colectării separate a deșeurilor biodegradabile menajere In orașele Comanesti, Moinesti, Onești, Slanic Moldova, Targu Ocna si Darmanesti la circa 80 % din gospodarii - achiziționarea de containere si mijloace de transport in anul 2012;
• Implementarea compostării individuale pentru 60% din gospodăriile din Buhusi si Bacau (zona caselor) si pentru 60 % din gospodăriile din mediul rural - achiziționarea in anul 2010 a unităților de compostare individuala;
• Realizarea a trei centre de colectare - prin care se vor realiza atat colectarea fluxurilor speciale, cat si colectarea deșeurilor reciclabile;
• Asigurarea recicilarii deșeurilor din construcții si demolări - achiziționarea unei instalatii de reciclare in anul 20102
• Implementarea colectării separate a deșeurilor voluminoase si a deșeurilor periculoase municipale - achiziționarea de mijloace de transport specializate;
• Realizarea unei statii de sortare in anul 2011 in Municipiul Onești cu o capacitate de 14.000 tone/an.
• Realizarea a trei statii de transfer: la Gaiceana (capacitate circa 5.000 tone/an), la Beresti tazalu (capacitate circa 17.000 tone/an) si la Onești (capacitate 35.000 t/an) in anul 2011;
• Realizarea in anul 2011 a unei statii de compostare la Onești cu o capacitate de circa 9.000 tone/an si extinderea statiei de compostare realizata prin proiectul ISPA la Bacau de la 2.200 t/an la 5.000 t/an in anul 2012;
• Realizarea celulei 2 a depozitului conform existent la Bacau (prima celula consruita prin proiectul ISPA) in anul 2013
• închiderea depozitelor neconforme in anul 2012.

ANALIZA ECONOMICA SI FINANCIARA

Planul de investitii are doua faze: prima fază pentru perioada 2009 - 2013 in valoare de 41,619 milioane Euro (preturi constante) si a doua fază în perioada 2014 - 2038 in valoare de 130,365 milioane Euro (preturi constante). Valoarea totala a investițiilor pentru întreaga perioada de planificare este de 171,985 milioane Euro (preturi constante).

Astfel, investiția totala necesara a se aloca pentru perioda 2009-2013 este de 41,619 milioane euro preturi constante din care 40,879 miloane euro investitii propuse pentru finanțare in cadrul POS Mediu.

	Valori in preturi constante	Valori in preturi curente
Investie totala (Euro) pentru perioada 2009-2013, din care	41.619.400	44.841.291
Prin POS Mediu (Euro), anul de baza 2009	34.707.400	37.451.661
\|pinâite surse definantare (Euro)

Pentru tot sistemul de gestiune al deșeurilor din județul Bacau (atunci când va deveni complet operațional) a rezultat o valoare anuală a costurilor de O&l + Capex de 16,813 milioane euro.

TARIFE SI ANALIZA SUPORTABILITATII

Analiza capacitatii de plata a populației a evidențiat următoarele:

• In cazul Alternativei 2, in cazul pragului de 1% din venitul mediu capacitatea de plata a familiilor din județul Bacau este depășită in primii doi ani de implementare a proiectului in perioada 2011-2012, si pana in 2013 in cazul pragului de 1.8% din prima decila. Aceasta se explica prin nivelul foarte redus de venituri ale acestor familii. De aceea, pentru a preveni incapacitatea acestor familii de a plati pentru serviciul de salubrizare, autoritatile administrației publice locale vor trebui sa gandeasca un sistem de subvenții sau de asistenta sociala pentru familiile cele mai sarace (decila 1 de venituri). Trebuie tinut cont si de faptul ca familiile cu venituri reduse produc si mai puține deșeuri si, in contextul trecerii la un sistem de tarifare bazat pe greutatea/volumul deșeurilor generate, si aceste familii vor putea plati noua factura pentru gestionarea deșeurilor.
• Valoarea lunara a facturii pe gospodărie va fi de 5,3 euro (primul an când sistemul devine operațional) cu o creștere de aproximativ 4% in fiecare an, atingând in ultimul an de analiza valoarea de 11,3 euor/familie/luna.

LISTA MASURILOR PRIORITARE

Lista masurilor prioritare, care urmeaza a fi finanțate prin POS Mediu este prezentata mai jos. Aceasta lista, precum si valoarea investițiilor va fi definitivata in cadrul studiului de fezabilitate.

/ Ac' vi;-' j iii; : V A' *W	fe;M-O1 9 Ia £ U¹ ’ H î/jX !P i	111
Colectare si transport deșeuri reziduale	7.349.400	0	2011
Pubele/contalnere	3.207.400	0
Mijloace transport	4.142.000	4.142.000
C&T deșeuri reciclabile	3.610.000	0	2011
Pubele/containere	2.580.000	0
Mijloace transport	1.030.000	1.030.000
C&T deșeuri biodegradabile	₈₃₀.ooo HHB	0	2012
Pubele/containere	330.000	0
Mijloace transport	500.000	500.000
C&T deșeuri voluminoase	250.000	250.000	2011
Colectare si transport deșeuri periculoase	140.000	140.000	2011
Centre de colectare	350.000	350.000	2012
Statii de transfer	2.210.000 KhHMMhK	0	2011
Gaiceana	fîso.ooo MNMMNDR !	0
Onești	⁸⁸⁰⁰⁰⁰	0
Beresti Taziau	650.000	0
Transferul deșeurilor	690.000	0	2011
Statii de sortare	2.280.000	0	2011
Onești (	2.280.000 MB—g	0
Statii de compostare	4.OOO.OOo"^^^^M^H\|	0	2011/2012
Bacau - extindere investiție existenta	830.000 n\|\|\|M	0
Onești	3.17o.oo6~\|^^B^HMHi	0
Unitati compostare individuala	2.₃6o.ooo MHHMHNK	0	2011
Depozit conform Bacau (celula 2)	5.950.000	0	2013
închidere depozite neconforme	4.500.000 \|	0	2012
Onești	1.260.000 MMlM	0
Moinesti	900.000 fflHDjHNHi	0
Comanesti	720.000 MilMM	0
Buhusi	855.000 IIMMIm	0
Darmanesti	360.000	0
Tg. Ocna	405.000 IHMHHBHni	0
Reciclare deșeuri C&D	MERSI	500.000	2012
	' 'A':-. S îV>Y A t J i h'i
Conștientizare publica	700.000 i	0
Asistenta Tehnica	2.900.000 MMMM	0
Cheltuieli diverse sl neprevăzute___	3.000.000 IMIIIIIIiMHIMM	__________0_

Pe baza metodologiei prezentate in capitolul 8 și a datelor cu privire la investițiile în județul Bacău, s-a calculat structura de finanțare ale proiectului in cazul Alternativei 2.

	Total Inv. Cost Alt 2	Mii euro
	Costul total al investiției	41.619,40
	Din care Neeligibile sau din alte surse	6.912,00
EC	Din care costuri eligibile	34.707,40
DEC	Disc Eligible Cost	32.029,95
:oic^;Si		38Î2M5
		Yv'&;yW^
	Mita»

		te»

	*' ' ;v t ;«'^:	hwș?4* .^:r;~	%dlnflrânt	WWbȘtitle

IBw.

Total Investiție

41.619,40 €

1, INTRODUCERE

1.1 Cadrul de implementare a proiectului
- 1.1.1 Prezentare generala a proiectului

Politica privind protecția mediului a devenit una dintre politicile prioritare ale UE, având obiective si ținte bine definite, precum si proceduri legale pentru îndeplinirea acestora. Conform prevederilor tratatului de aderare la Uniunea Europeana, toate statele membre au obligația de a-si armoniza legislația interna cu cea comunitara, avand posibilitatea de a păstră in legislația interna prevederi specifice care sa contribuie la consolidarea politicii de protecție a mediului. Legislația orizontala si sectoriala din acest domeniu cuprinde mai mult de 200 de directive, regulamente si decizii.

Nu doar statele membre ale UE au obligația de a-si armoniza legislația interna cu acgt//s-ul communautaire, ci si statele candidate, prin prevederile specifice ale acordurilor de pre-aderare.

In domeniul protecției mediului, România a început procesul de armonizare inca din perioada de pre-aderare la UE, in momentul de fata avand transpusa in întregime, in legislația interna, normele comunitare in materie.

Odata cu aderarea la UE, România si-a asumat o serie de angajamente in vederea respectării standardelor UE si a aqu/s-ului communautaire. Pentru îndeplinirea acestor obligatii România poate beneficia de Fondurile Structurale si de Coeziune in sensul finanțării investițiilor necesare in domeniul portectiei mediului si pentru respectarea termenelor asumate.

Aceste investitii au fost identificate in momentul elaborării, la nivel național, regional si local, a Planurilor de Gestionare a Deșeurilor.

Unele dintre aceste investitii au fost deja finanțate cu ajutorul fondurilor de pre-aderare. Proiectul ISPA “Managementul integrat al deșeurilor in municipiul Bacău si in zonele învecinate” reprezintă un exemplu in acest sens.

Atribuirea Proiectului ISPA

Acest document este elaborat cu sprijinul asistentei tehnice oferite de consorțiul Fichtner GmbH & Co. KG / Ramboll Denmark A/S / Interdevelopment SRL in cadrul Măsurii ISPA 2004/RO/16/P/PE/007 - Faza a I l-a.

Contractul de asistenta tehnica pentru Măsură ISPA a fost semnat pe 12 Iulie 2007.

1.1.2 Factorii implicati

Autoritatea Contractanta / Beneficiarul - Organismul de Plati si Contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a îndeplinit rolul de Autoritate de Implementare a Programului ISPA in domeniul mediului înconjurător. In urma semnării unui accord de Implementare, OPCP a delegat Beneficiarului activitatile tehnice ale managementului Măsurii ISPA, activitati desfășurate de Unitatea de Implementare a Proiectelor (UIP).

Beneficiarul Final este Consiliul Local Bacău. UIP actioneaza in numele Beneficiarului Final in situatii precum organizarea licitațiilor, contractarea, efectuarea platilor, monitorizarea si raportarea către OPCP.

AM Ex ISPA - Agenția de Monitorizare Ex ISPA (AM Ex ISPA) este un organism al Ministerului Economiei si Finanțelor si îndeplinește rolul de Autoritate de Management. AM Ex ISPA monitorizează implementarea programelor ISPA destinate sectoarelor mediu si transport si gestionează fondurile alocate de la bugetul de stat pentru cofinantarea masurilor.

Ministerul Economiei si Finanțelor - Ministerul este coordonatorul programului ISPA la nivel național. Monitorizează implementarea programului ISPA atat in domeniul mediului înconjurător cat si in domeniul transporturilor.

Ministerul Mediului si Pădurilor- In cooperare cu OPCP, MM are rolul de Autoritate de Implementare a Programului ISPA in domeniul protecției mediului. Are responsabilitatea de a pregăti si revizui Strategia Programului ISPA de susținere a protecției mediului in România.

Autoritatea locala de mediu - Agenția pentru Protecția Mediului Bacău este responsabila pentru starea factorilor de mediu la nivel local si monitorizează toate aspectele de mediu pe parcursul implementării Măsurii ISPA.

Consiliul Județean si Consiliile Locale, conform OG 32/2002, abrogată de Legea 241/2006 si Legea 215/2001 Consiliile Județene si Consiliile Locale au responsabilitatea administrării domeniului public, inclusiv a infrastructurii de management a deșeurilor. Autoritățile publice locale au competente exclusive si sunt responsabile pentru înființarea, organizarea, monitorizarea si controlul funcționării serviciilor publice locale. Autoritățile publice locale sunt beneficiarii acestei componente de Asistentă Tehnică. Toate aceste instituții trebuie să participe la procesul decizional cu privire la investițiile propuse de către Asistenta Tehnică.

Autoritatea Națională de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilităti Publice (A.N.R.S.C.U.P.) are responsabilitatea reglementării serviciilor de salubrizare a localităților. Pe lângă alte responsabilități, această autoritate poate emite autorizatii si poate elabora metodologii si regulamente cadru pentru serviciile de utilitate publică precum si pentru piața acestor servicii, si monitorizează conformitatea cu Legea nr. 51/2006 - legea serviciilor comunitare de utilităti publice, cu completările si modificările ulterioare.

DG Regio controlează conformitatea cu procesul de implementare a prevederilor Memorandumului de Finanțare.

BERD - Banca Europeana pentru Reconstrucție si Dezvoltare

Prin intermediul unui împrumut acordat Consiliului Local Bacău, BERD asigura cofinantarea cheltuielilor eligibile intr-o proporție de maximum 25%.

1.1.3 Instituțiile partener ale proiectului

Ministerul Economiei si Finanțelor (MEF) - Autoritatea pentru Coorodonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) din cadrul MEF „coordonează pregătirea si implementarea cadrului legislativ, instituțional si procedural pentru managementul instrumentelor structurale. De asmenea, ACIS are responsabilitatea planificării, coordonării, monitorizării si evaluării modului de utilizare a asistentei financiare nerambursabile îndeplinind rolul de coordonator național in relația cu UE".

ACIS coordonează:

• asistenta nearmbursabila acordata României de către Uniunea Europeana prin programul ISPA;
• asistenta financiara nerambursabila acordata României, per baze bilaterale, de către statele membre ale Uniunii Europene;
• elaborarea si implementarea Planului National de Dezvoltare, document strategic care fundamentează accesul României la fondurile structurale;
• elaborarea, monitorizarea si evaluarea cadrului național strategic de referința pentru programele operaționale si a documentelor de implementare corespunzătoare;
• dezvoltarea capacitatii administrative, elaborarea si actualizarea procedurilor de lucru a structurilor implicate in gestionarea fondurilor structurale;
• comunicarea in domeniul fondurilor structurale;
• programul de asistenta tehnica JASPERS (Asistenta comuna pentru sprijinirea proiectelor implementate in regiunile europene).

Potrivit OUG nr. 386 / 2007, ACIS este organizata la nivel de direcție generala, in componenta careia funcționează patru directii si un departament:

• Direcția de Analiza și Programare
• Direcția Coordonare de Sistem
• Direcția Monitorizare
• Direcția Asistența Tehnica (îndeplinește și rolul de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Asistența Tehnica)
• Unitatea Centrala de Evaluare.

BERD - Prin intermediul unui împrumut acordat Consiliului Local Bacău, BERD asigura cofinantarea cheltuielilor eligibile intr-o proporție de maximum 25%.

Consiliul Local Bacău (CLB) - este Beneficiarul final al Măsurii ISPA. Consiliul Local Bacău este semnatarul unui acord de împrumut cu BERD pentru co-finantarea cheltuielilor eligibile intr-o proporție de maximum 25%.

Agenția pentru Protecția Mediului Bacău (APM) din cadrul Ministerul Mediului si Pădurilor monitorizează factorii de mediu la nivel local si sprijină Consiliul Local Bacău in îndeplinirea obligatiiilor din Memorandumul de Finanțare.

1.1.4 Scopul proiectului

Ținând cont de situația actuala a sectorului managementul deșeurilor si de prevederile Termenilor de Referința, implementarea cu succes a proiectului Implica realizarea de către proiectul de asistenta a următoarelor obiective:

Ca obiectiv general al proiectului: dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, sustenabil, fezabil și eficace, in conformitate cu prevederile legislative romanești si comunitare, care sa determine dezvoltarea infrastructurii de mediu in vederea protejării, conservării și îmbunătățirii calității mediului in județul Bacău, România.

Ca obiective specifice ale proiectului:

• Asigurarea unui proces transparent de achiziție de lucrări, bunuri, servicii si Asistenta Tehnica pentru contractele de PPP, inclusiv întocmirea planșelor si a documentației de licitație pentru contractul de lucrări si pentru contractul de AT pentru PPP
• Sprijinin acordat Autorității Contractante si Beneficiarului in procesul de atribuire a celor trei

contracte

• Asigurarea unor servicii calitative de supervizare a lucrărilor, a achiziției de bunuri si de servicii de AT pentru contractele de PPP
• Asistenta Beneficiarului Final in îndeplinirea condițiilor impuse de Măsură ISPA (Art. 8 din

MF)

• Consolidarea activitatilor de management desfășurate de Primăria Bacău si de Unitatea de Implementare a Proiectului
• Asigurarea unei selectii eficiente si transparente a echipei de consultanta care va implementa componenta referitoare la contractele de PPP, precum si a furnizorului de echipamente

Acest Mașter Plan constituie Faza II a Măsurii ISPA care se regăsește in cadrul Componentei

4 a obiectivelor specifice care fac referire la asistenta asigurata Beneficiarului Final in ceea ce privește îndeplinirea condițiilor legate de Măsură ISPA.

In conformitate cu prevederile Art. 8 din Memorandumul de Finanțare, consultantul va sprijini beneficiarul final in vederea indeplinirii obligațiilor prevăzute, acest lucru fiind fundamentat in fata Comisiei Europene prin documente justificative corespunzătoare.

Se vor realiza următoarele activitati:

• Elaborarea unui mașter plan, a unui studiu de fezabilitate, o analiza financiara, economica si instituționala, evaluarea impactului asupra mediului pentru investițiile realizate in cadrul Fazei II ce vor acoperi gestionarea deșeurilor solide in județul Bacau;
• Proiectarea si finalizarea unui Sistem de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Bacau.

1.2 Obiectivele Proiectului

Ca toate statele membre, Romania a elaborat un Cadru Strategic National de Referința, consecvent cu Ghidul Strategic al Comunității privind Coeziunea, care da dimensiune strategica Fondurilor in rând cu prioritățile Uniunii. CSNR este documentul ce definste strategia adoptata de Romania pentru a contribui la atingerea acelor priorități si prezintă Programele Operaționale Sectoriale pe care dorește sa le implementeze.

POS Mediu prezintă prioritățile României in domeniul protecției mediului, precum si modul in care va realiza programarea acestora. POS Mediu prezintă obiectivele generale si tintele de atins la nivel sectorial (mediu) si identifica zonele prioritare de intervenție privind mediul (axele prioritare), care, la rândul lor, prezintă obiectivele specifice.

Obiectivele POS Mediu agreate cu Comisia Europeana in 2007 sunt următoarele:

• Axa Prioritara 1 - Imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin furnizarea de servicii de alimentare cu apa si apa uzata in majoritatea zonelor urbane pana in anul 2015 si prin dezvoltarea de structuri regionale eficiente de gestionare a apei potabile si apei uzate;
• Axa Prioritara 2 - Dezvoltarea de sisteme durabile de gestionare a deșeurilor prin imbunatatirea gestionarii deșeurilor si reducerea numărului de situri contaminate istoric In cel puțin 30 de județe pana in anul 2015;
• Axa Prioritara 3 - Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de instalațiile de termoficare in majoritatea localităților poluate pana in anul 2015.
• Axa Prioritara 4 - Protecția si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea gestionarii zonelor protejate, inclusiv implementarea Natura 2000;
• Axa Prioritara 5 - Reducerea frecventei dezastrelor naturale care afecteaza populația prin implementarea masurilor in zonele cele mai expuse pana in anul 2015.

Obiectivele specifice ale Axei Prioritare 2 in cadrul careia trebuie depuse proiectele privind deșeurilor solide sunt următoarele:

• Creșterea gradului de acoperire a populației care beneficiază de colectarea deșeurilor municipale si de serviciile de management de calitate corespunzătoare si la tarife acceptabile;
• Reducerea cantitatii de deșeuri eliminate prin depozitare;
• Creșterea cantitatii de deșeuri reciclate si valorificate;
• înființarea unor structuri eficiente de management al deșeurilor;
• Reducerea numărului de situri contaminate istoric.

Obiectivele acțiunilor propuse in județul Bacau sunt compatibile cu obiectivele generale si Axa Prioritara 2 din cadrul POS.

In acest context, trebuie menționat faptul ca proiectul de gestionare a deșeurilor Bacau are scopul de a atinge anumite standarde minime care sunt necesare pentru conformarea cu Directivele UE si angajamentele asumate de Guvernul României in timpul negocierilor de aderare.

Obiectivul general al proiectului Bacau este de a dezvolta un sistem durabil de gestionare a deșeurilor in județul Bacau In vederea reducerii impactelor asupra mediului in Regiunea Nord-Est a României prin imbunatatirea serviciilor de gestionare a deșeurilor si reducerea numărului de spatii de depozitare in concordanta cu practicile si politicile UE si Axa Prioritara 2 din POS Mediu.

Obiectivele si tintele privind gestionarea deșeurilor pentru județul Bacau au fost stabilite avand in vedere prevederile Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor pentru Regiunea 1 NE si Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor, precum si in baza prevederilor legale naționale si europene si luând in considerare situația actuala la nivelul județului.

Obiectivele sunt impartite in doua categorii: obiective generale si obiective tehnice.

Obiectivele generale fac referire la: aspecte instituționale si organizationale necesare pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor, finanțarea sistemului de gestionare a deșeurilor, informarea si conștientizarea publicului, precum si imbunatatirea sistemului de colectare, prelucrare si validare a datelor.

Principalele obiective tehnice sunt următoarele:

• prevenirea generării deșeurilor - promovarea compostării individuale in mediul rural, campanii de informare si conștientizare privind metodele de prevenire a generării deșeurilor municipale;
• colectarea si transportul deșeurilor - modernizarea si extinderea sistemului existent de colectare si transport in vederea asigurării unui grad de conectare la servicii de salubrizare de 100 % in 2011; construcția de statii de transfer;
• colectarea separata - colectarea separata a deșeurilor reciclabile in vederea asgurarii atingerii țintelor legislative privind reciclarea/valorificarea stabilite pentru deseurile de ambalaje pentru perioada 2009-2013; colectarea separata a DEEE in vederea asigurării atingerii țintelor legislative; implementarea de scheme de colectare separata începând cu 2009 pentru deșeuri municipale, deșeuri voluminoase, deșeuri municipale periculoase si deșeuri din construcții si demolări;
• promovarea valorificării deșeurilor - realizarea de statii de sortare pentru deseurile reciclabile colectate separat si asigurarea reciclării întregii cantitati de deșeuri sortate; realizarea de statii de compostare; promovarea valorificării energetice a deșeurilor care nu pot fi supuse unei valorificări materiale;
• tratarea deșeurilor - asigurarea de capacitati suficiente pentru tratarea deșeurilor biodegradabile astfel incat sa se asigure atingerea țintelor privind reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare; tratarea namorilor de la statll de epurare orășenești in vederea valorificării sau eliminării; tratarea deșeurilor municipale periculoase; tratarea deșeurilor din construcții și demolări in vederea valorificării;
• eliminarea deșeurilor - închiderea depozitelor neconforme in concordanta cu legislația in vigoare; construcția depozitului zonal.

1.3 Proiecte in curs de implementare

In Județul Bacău se afla in stadiu de implementare trei proiecte finanțate de Programul PHARE CES 2004-2005 si măsură ISPA. Acestea au fost luate in considerare in momentul definirii sistemului integrat de gestionare a deșeurilor.

jMasura ISPA2004/RO/16/P/PE/007 „Managementul integrat âl deșeurilor in municipiul Bacau si zonele Învecinate, județul Bacau, Romanla” :

Proiectul acopera municipiul Bacau si 22 de comune: Filipești, Racova, Berești-Bistrița, Gârleni, Hemeiuși, Traian, Mărgineni, Săucești, Măgura, Xxxxx Xxxxxxxx, Buhoci, Letea Veche, Faraoani, Nicolae Bălcescu, Cleja, Răcăciuni, Horgești, Tămași, Prăjești, Gioseni, Sărata, Itești.

Componentele proiectului sunt:

- închiderea depozitului neconfom Bacau si a 55 spatii de depozitare rurale din cele 22 comune - măsură realizata;
- Construcția primei celule a depozitului conform de deșeuri nepericuloase tip “b" Bacau cu o capacitate de 855.000 m³ - măsură in curs de realizate, termen estimativ finalizare mai 2010;
- Construcția unei statii de compostare cu o capacitate de 2.200 tone/an, amplasata in incinta depozitului - măsură in curs de realizare, termen estimative finalizare mai 2010;
- Construcția unei statii de sortare cu o capacitate de 12.000 tone/an (un schimb), amplasata in incinta depozitului - măsură in curs de realizare, termen estimative finalizare mai 2010;

Achiziționarea unui concasor mobil pentru deseurile din construcții si demolări;

- Amenajarea a doua Puncte verzi pentru colectarea deșeurilor voluminoase, deșeurilor periculoase menajere si a deșeurilor de echipamente electrice si electronice;
- Colectarea deșeurilor in municipiul Bacau:

• 2.000 unitati individuale de compostare pentru zona de case;
• Construcția a doua centre de colectare a fluxurilor speciale de deșeuri;
• 1.500 containere 1,1 mc pentru colectarea separata a deșeurilor reciclabile si 13.000 europubele pentru colectarea deșeurilor reziduale;
• 3 mașini pentru maturatul stradal, 2 mașini pentru transportul deșeurilor vezi, 1 mașina pentru colectarea si transportul deșeurilor periculoase
- Colectarea deșeurilor in cele 22 de comune:

• 440 containere de 1 mc pentru colectarea deșeurilor reziduale;
• 276 containere de 1,1 mc pentru colectarea separata a deșeurilor reciclabile;
• 3.000 unitati de compostare individuala;
• 108 platforme pentru colectarea separata a deșeurilor;
• 3 mașini pentru transportul deșeurilor reziduale si 3 mașini pentru transportul deșeurilor recilabile;

I

r i ij

c

B

[

0

Proiect Phare CES 2004 Eco — Valea Muntelui - Colectarea separată a deșeurilor si reciclarea deșeurilor prin statia de transfer de la Comanești

Aria de acoperire a proiectului: Comanesti, Slanic Moldova, Asau, Agas, Dofteana, Brusturoasa, Xxxxxx-Xxxxx, Palanca

Obiectivul general al proiectului: Proiectul propune o soluție integrata pentru o zona bine delimitată - zona de nord vest, cu accent pe construirea stației de transfer Comanești - ca soluție alternativa la rampele ecologice, soluție practicata la nivel european si mondial.

Populația care beneficiază de acest proiect: circa 70.000 locuitori

Obiectivele principale ale proiectului sunt următoarele:

• Construcția și dotarea stației de transfer: clădire administrativa, container, stație de spalare, cantar, hala de sortare, împrejmuire, zona verde, platforma de acces, utilități, cu o capacitate de 15.500 tone/an;
• O statie de sortare manuală cu o capacitate de 12.200 t/an pentru deseurile reciclabile, cu excepția sticlei;
• Achiziționarea de vehicule de colectare și echipamente: 2 autogunoiere de 18m³ , 3 autogunoiere de12 mc, 1 autogunoiera de 4 mc, 3 containere de compactare de 30 m³ si 166 de eurocontainere de 1,1 mc;
• Achiziționarea a 30 de unitati de compostare pentru gospodăriile individuale din localitatea Darmanesti;

ProiectPhareCES 2004 „Sistem de colectare separată, centru de valorificare si optimizarea transportului deseurilor In arealul municipiului Moinestisla comunelorinveclnate”

Aria de acoperire a proiectului: Moinești, Zemes, Magiresti, Poduri, Solont.

Populația care beneficiază de acest proiect: 46.440 locuitori

Obiectivul proiectului: implementarea unui sistem de colectare separată a deșeurilor in municipiul Moinesti si in comunele învecinate, Magiresti, Poduri, Solont si Zemes in vederea valorificării deșeurilor reciclabile si a optimizării transportului deșeurilor menajere la depozitul conform, in vederea îndeplinirii obiectivelor si priorităților din domeniul protecției mediului și a gestionarii eficiente a deșeurilor in localitățile din județul Bacau.

Obiectivele principale ale proiectului sunt:

• colectare separată pe zone de locuințe, la apartamentele de bloc, instituții si societăți -zona A, iar pentru zona de case individuale, instituții si societăți - zona B;
• transportul deșeurilor la centrul de valorificare a deșeurilor reciclabile;
• 90 de puncte de colectare si optimizarea transportului si a valorificării deșeurilor prin: o hala pentru optimizarea transportului deseuirlor municipale, o hala pentru deseurile reciclabile, (zona de depozitare) depozitare, zona de acces, utilitati;
• 417 eurocontainere de 1,1 m³, 6 containere metalice de 5 m³, 1 computer, 1 vehicul de colectare a deșeurilor de 23 m³, 1 vehicul de colectare a deșeurilor de 9 m³, 1 vehicul de colectare a deșeurilor de 6 m³,1 presa de balotat (1 electrocar).

Proiect Phare CES 2004 „Colectarea separată si transportul in zona turistica Târgu Ocna"

Zona de implementare a proiectului: Târgu Ocna, Targu Trotuș și Pârgarești.

Obiectivul proiectului: implementarea unui sistem de colectare separată si ecologizare a actualelor puncte de colectare a deșeurilor, in vederea îndeplinirii obiectivelor si priorităților din domeniul protecției mediului si a gestionarii eficiente a deșeurilor in localitățile menționate din județul Bacau.

Populația care beneficiază de acest proiect: 24.093 locuitori.

Principalele obiective ale proiectului sunt următoarele:

• investitii pentru dezvoltarea colectării separate si a ecologizarii actualelor platforme de colectare a deșeurilor;
• 142 de puncte de colectare distribuite după cum urmeaza: 114 in Târgu Ocna, 11 in Târgu Trotus, 17 in Pârgarești;
• realizarea unui punct de balotare, birouri administrative si spatii pentru personal, platforme de spalare a vehiculelor, împrejmuire, gard verde de protecție, cale de acces, utilităti;
• achiziția de echipamente si mijloace de transport: 400 de containere de 1100 I, 270 europubele de 0.240 m³, 1 container pentru colectarea sticlei de 2000 I, 3 containere din plasa de sarma, 1 echipament de ridicare electric, echipamente PSI, 1 computer;

In harta următoare este reprezentata aria de acoperire a proiectelor Phare CES si a măsurii ISPA

Figura 1.3-1: Proiecte de gestionare a deșeurilor existente in județul Bacau

fl

1.4 Structura Mașter Planului

Structura Mașter Planului corespunde etapelor din procesul de planificare si include următoarele capitole:

Introducere - prezentarea cadrului general al proiectului, a obiectivelor și a modului de abordare;

Analize situației existente - acest capitol cuprinde informatii privind situația socio-economica a județului, sistemul existent de gestionare a deșeurilor in județ, tarife și costuri privind gestionarea deșeurilor, precum și descrierea proiectelor existente in județ privind gestionarea deșeurilor;

Proiecția - va fi prezentata proiecția socio-economica, proiecția privind generarea deșeurilor municipale, a compoziției, precum și proiecția privind generarea principalelor fluxuri de deșeuri pentru întreaga perioada de planificare;

Obiective și tinte naționale, regionale și județene - sunt prezentate principalele obiective și tinte prevăzute de documentele de planificare din sectorul gestionarii deșeurilor existente la nivel național și regional, precum și obiectivele și tintele stabilite pentru județul Bacău;

Analiza opțiunilor - sunt prezentate și analizate principalele tehnici existente pentru colectarea, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor municipale și este stabilita alternativa propusa pentru județ;

Strategia județului-pe baza alternativei propuse și a țintelor care trebuie atinse, se stabilesc masurile, precum și termenele de realizare a acestora;

Planul de investiții pe termen lung - capitolul va prezenta investițiile ce urmeaza a fi implementate, pașii de urmat, parametrii de proiectare, costurile unitare asumate, programul de implementare, atingerea țintelor si cerințele din punct de vedere instituțional;

Analiza economico-financiara - va prezenta in detaliu costurile investitionale, de operare si întreținere, precum si veniturile;

Analiza suportabilitații - va analiza costurile implicate de soluțiile propuse in funcție de puterea populației de a plati pentru servicii si va prezenta si o analiza a riscului;

Programul prioritar de investitii in infrastructura - va prezenta prioritățile stabilite de alternativa selectat precum si indicatorii principali de performanta;

Planul de acțiune pentru implementarea proiectului.

Fiind cel mai important document strategic al județului, in sectorul gestionarii deșeurilor, nivelul de detaliu al Mașter Planului este optimizat și corelat in funcție de acest scop, intr-o maniera clara și simpla.

In anexe sunt prezentate harți, precum și date detaliate atat in ceea ce privește situația existenta, cat și proiecția anuala pentru întreaga perioada de planificare.

2. SITUAȚIA EXISTENTA

2.1 Rezumat

Județul Bacău face parte din Regiunea Nord Est si ocupa o poziție central estica in ansamblul național, avand o suprafața de 6,621 km² reprezentând aproximativ 2,8% din întreaga suprafața a țarii și 18% din suprafața Regiunii Nord Est.

Populația Județului Bacau, in anul 2007, era de 719.844 locuitori, din care 356.547 (46%) locuitori in mediul urban si 390.715 (54%)in mediul rural.

Din punct de vedere administrativ, județul Bacău cuprinde 3 municipii (Bacau, Onești si Moinesti), 5 orașe (Comanesti, Darmanesti, Targu Ocna, Buhusi si Slanic Moldova) și 85 de comune.

Un alt aspect important il reprezintă faptul ca o treime din județ, respectiv partea de vest este caracterizata de un relief muntos, cu altitudini medii și înalte.

La sfârșitul anului 2009, in județul Bacau serviciile de salubrizare erau prestate de 8 operatori de salubrizare, din care 5 licentiati ANRSCUP.

In anul 2007, aproximativ 40% din teritoriul județului Bacău beneficia de servicii de salubrizare din care 82% in mediul urban si 4 % in mediul rural.

La sfârșitul anului 2009, o data cu închiderea spatiilor de depozitare din mediul rural, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural a crescut insa nu in proporție de 100% asa cum era de așteptat. Numărul de comune deservite de servicii de salubrizare a crescut de la 16 in anul 2007 la 30 de comune in anul 2009 de unde rezulta faptul ca 55 de comune inca nu au servicii de salubrizare.

în prezent, deșeurile municipale sunt colectate în amestec și aproape întreaga cantitate de deșeuri este eliminată prin depozitare.

în mediul urban, colectarea deșeurilor se realizează prin colectarea „din poartă-în-poartă” în cazul zonelor de case și prin puncte de colectare în cazul zonelor de blocuri.

în mediul rural, colectarea deșeurilor se realizează prin colectarea „din poartă-în-poartă”.

în municipiul Bacău există un proiect pilot pentru colectarea separată a următoarelor fracții de deșeuri: hârtie și carton, sticlă, plastic și restul de deșeuri menajere. La fiecare punct de colectare sunt amplasate 4 containere: unul pentru deșeuri de plastic, unul pentru deșeuri de sticlă, unul pentru deșeuri de hârtie și carton și unul pentru deșeuri reziduale.

In prezent, în județul Bacău nu există in operare nici o stație de transfer, sortare sau compostare.

In județ exista 7 depozite neconforme tipul "b" pentru depozitarea deșeurilor municipale amplasate in localitățile: Onești, Moinesti, Comanesti, Buhusi, Targu Ocna, Darmanesti si Bacau. Conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, aceste depozite au sistat depozitarea in anul 2009, urmând ca intr-o perioada de maxim 2 ani de la sistare sa fie închise.

Depozitul Targu Ocna a sistat depozitarea in anul 2006, prin aplicarea procedurii simplificate prevăzută in Ordinul nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activitatilor de eliminare a deșeurilor.

De asemenea, depozitul neconform ce deservește Municipiul Bacau urmeaza a fi închis in cadrul Măsurii ISPA.

In mediul rural au fost identificate 195 de spatii de depozitare. La sfârșitul anului 2009 toate aceste spatii au fost inchise si reabilitate.

In prezent se afla in derulare in județ 4 proiecte in domeniul gestionarii deșeurilor (3 proiecte finanțate prin PHARE CES si un proiect ISPA). Prin aceste proiecte se vor realiza:

- Prima celula a depozitului conform de deșeuri nepericuloase tip „b” la Bacau

1 statie de transfer la Comanesti

- 3 statii de sortare la Bacau, Comanesti si Moinesti

1 statie de compostare la Bacau

- Achiziționarea unui concasor mobil pentru deseurile din construcții de demolări
- Achiziționarea de echipamente pentru colectarea si transportul deșeurilor inclusiv achiztionarea de unitati de compostare pentru deseurile biodedegradabile
- Amenajarea a doua puncte verzi in Municipiul Bacau pentru colectarea deșeurilor voluminoase, deșeurilor periculoase menajere si a deșeurilor de echipamente electrice si electronice

2.2 Aria de implementare a proiectului
- 2.2.1 Poziția geografica a județului Bacau

Conform legii nr. 315/ 2004 privind dezvoltarea regionala, in România exista opt regiuni de dezvoltare.

Regiunea Nord Est se învecinează la est cu Republica Moldova, la nord cu Ucraina, la nord-vest cu județele Maramureș și Bistrița Nasaud (din Regiunea 6 Nord-Vest), la vest cu județele Mureș, Harghita și Covasna (din Regiunea 7 Centru} și la sud cu județele Galați și Vrancea (din Regiunea 2 Sud Est).

Figura 2.2-1: Regiunea 1 Nord - Est

Regiunea Nord-Est are o suprafața de 36.850 km², care acopera 15,5% din teritoriul țarii și este compusa din următoarele județe: Bacău, Botoșani, lași, Neamț, Suceava și Vaslui. Din punct de vedere al suprafeței și al populației - 3.732.583 in 2006 - Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare din România.

Județul Bacău este situat in partea central estica a României, fiind traversat de paralela 45° latitudine nordica și de meridianul 26° longitudine estica, avand ca vecini:

• La Nord: județul Neamț
• La Est: județul Vaslui
• La Sud: județul Vrancea
• La Vest: județele Covasna și Harghita

Figura 2.2-2: Județul Bacău

Poziția sa geografica favorabila este accentuata și de faptul ca Județul Bacău se afla la intersecția drumurilor europene E 85, E574 și E 577, precum și la distanțe scurte fața de capitala României București (302 km) și de principalul port al țarii, respectiv portul Constanța (400 km).

Județul Bacău ocupa o suprafața de 6.621 km² care reprezintă 2,8% din suprafața totala a României, fapt care II plaseaza pe locul 14 intre județele țarii, și 18% din suprafața Regiunii Nord-Est.

Relieful este format din zone montane de altitudine medie, dealuri și depresiuni subcarpatice.

Conform datelor furnizate de INS, populația județului in anul 2007 era de 719.844 de locuitori, imparțiți in următoarele unități administrativ teritoriale:

3 municipii și 5 orașe cuprinzând 329.129 locuitori, respectiv 46 % din populația județului;

- 85 comune cuprinzând 390.715 locuitori, respectiv 54 % din populația județului.

Densitatea populației este de circa 109 locuitori/km².

Distribuția populației

H Urban

Rural

Figura 2.2-3: Distribuția populației in Județul Bacău

Din punct de vedere al cantității de deșeuri generate, este importanta si componenta turistica a sectorului economic.

Principalele puncte de atracție turistice din județ sunt stațiunile de odihna și tratament precum:

Slanîc Moldova, Poiana Sarata, Tg. Ocna și Poiana Uzului.

2.2.2 Caracteristici naturale

2.2.2.1 Peisagistica si topografie

Județul este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje, resurse naturale ale solului și subsolului și prin zone favorabile așezărilor umane.

Relieful județului Bacău este format din următoarele elemente:

• O zona montana, parte a Carpaților Orientali, in partea de Vest;
• O zona deluroasa subcarpatica ce include depresiunea Tazlau - Cașin;
• O parte a luncii Șiretului și a podișului Bârladului.

Partea de vest a județului Bacău este caracterizata de forme de relief montane. Din punct de vedere al altitudinii aceasta zona se înscrie in categoria munților cu altitudini medii și joase.

In județul Bacău, Carpații sunt grupați in munții Trotușului și munții Berzunți, cu vârfurile:

• Tarcau (Vârful Grindușul - Tarbauș - 1662 m)
• Oituzului
• Goșmanului
• Nemira (Vârful Nemira Mare - 1649 m)

Pe întreg teritoriul județului Bacău, munții prezintă o puternica fragmentare datorita eroziunii și a tectonicii și au următoarele trasaturi:

• Vai largi, bine populate (valea Trotușului, Oituzului și Cașinului)
• Păsuri de trecere către Transilvania (pasul Ghimeș - Făget și pasul Oituz)
• Depresiuni (Agas, Darmanești, Harja).

Subcarpații sunt reprezentați de:

• Zona subcarpatica a Trotușului (Tazlau - Cașin) și
• Un sector al depresiunii Cracau-Bistrita in zona subcarpatica.

Zona subcarpatica a Trotușului este compusa din:

• Depresiune (500-600 metri altitudine);
• Vârful Pietricica Bacăului și piemontul Panceștilor (cu altitudini de 1.165 m - Măgură Cașinului, 957 m - Vârful Războiului și 784 m - dealul Coșna).

In partea de Sud Est, depresiunea Oituz-Cașin este delimitată de masivul Oușoru și Piemontul Zabrauțuiui.

Platoul ocupa partea de Est a județului și este reprezentata de podișul Bârladului, cu doua subunități: Vârful Tutovei in partea de sud și Podișul Centrai Moldovenesc in partea de nord, cu altitudini de 400 și 500 de m.

Coridorul Șiretului, unul dintre cele mai importante coridoare din țara, traversat de râul cu același nume, străbate țara pe o distanța de mai mult de 80 de km de la nord la sud, sub forma unei depresiuni intre Harlești and Siscani.

Altitudinile medii ale principalelor localități din județul Bacău sunt prezentate in următorul tabel:

Tabel 2.2-1: Altitudinea medie a principalelor localități din județul Bacău

Județ	Localitate	Altitudine (m)
Bacău	Bacău	165
	Onești	210
	M oinești	460
	Buhuși	135
	Comanești	400
	Tg. Ocna	270
	SlanicMoldova	500

2.2.2.2 Geologie si soluri

Județul Bacău prezintă o mare diversitate de soluri, ca urmare a varietății reliefului, climei și vegetației.

Unitatea de relief montana este caracterizata prin prezența următoarelor tipuri de soluri:

• Soluri brune - Munții Tarcau și Trotus - Oituz; in zonele colinare din partea de est a Tazlaului Sarat, pe Vârful Berzuntului și in Munții Vrancei;
• Soluri brun gălbui - pe valea Trotușului și pe rama muntoasa ce înconjoară depresiunea Darmaneștî;
• Luivisoluri albe;
• Soluri gri;
• Argile reziduale pe terasele joase.

Unitatea de podiș este caracterizata prin prezența următoarelor tipuri de soluri:

• Soluri slab dezvoltate (rogosoluri cu conținut mic de cernoziom) pe pantele cu procese geomorfologice active;
• Soluri aluviale, hidromorfe și halomorfe, in luncile Șiretului, Bistriței și Trotușului.

Cea mai mare răspândire o au solurile de pădure și cernoziomurile levigate (podișul Moldovei, dealurile Tutovei). Pe suprafețe reduse apar și soluri litomorfe (de exemplu in depresiunea Tazlau) hidromorfe și halomorfe, precum și soluri slab dezvoltate de lunca.

Din punct de vedere geologic, unitatea montana se prezintă ca o arie de puternica scufundare a scoarței, alungită pe direcția nord-sud, umpluta cu sedimente intens cutate de varsta cretacica și paleogena.

Activitățile de producere a energiei electrice și termice, industria extractiva, chimica și alimentara influențează starea și calitatea solurilor, atat prin rezultatul activităților curente precum depozitarea deșeurilor industriale (depozite industriale) cat și prin efectele ulterioare (reziduurile ramase in urma sistării activităților).

Analizele fizico-chimece si bacteriologice ale solului duc la următoarele concluzii:

• Onești: ¹

o soluri slab alcaline, soluri nesalinizate cu conținut foarte scăzut de carbon organic in partea de nord, est, vest, soluri humifere , sluri cu conținut mediu de fosfor total si poluate din punct de vedere bacterilogic;

• Moinești:

o soluri slab alcaline, soluri nesalinizate cu conținut mediu de carbon organic, soluri humifere, soluri cu conținut mediu de nitrogen si soluri cu conținut mare de nitrogen, soluri bogate in fosfor si soluri poluate din punct de vedere bacterilogic;

• Comanești:

o soluri neutre, soluri nesalinizate cu conținut mic de carbon in est si vest si cu conținut mediu de carbon organic in nord si sud, soluri humifere, cu conținut mare de total nitrogen si bogate in fosfor, precum si soluri poluate din punct de vedere bacteriologic;

o Chimcomplex SA Onești -Depozit industrial: soluri slab alcaline, soluri nesalinizate, soluri sarace in carbon organic in nord si sud si cu conținut mic de carbon organic in est si vest, soluri humifere, cu conținut mare si foarte mare de nitrogen, soluri sarace in fosfor in sud si est si cu conținut mediu de fosfor in nord si vest.

Zonele critice din punct de vedere a degradării solurilor, in anul 2007, sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel 2.2-2: Zone critice din punct de vedere a degradării solurilor, Județul Bacău, 2007

Nr.	Localitate	Suprafața (ha)	Aspectul problematic
1	Oniscani Secuieni	650	Exces de umiditate
2	Saucesti	1210	Exces de umiditate
3	Șiret Parava	1800	Eroziune, exces de umiditate
4	Soci	1700	Eroziune, exces de umiditate
5	Tazlau	80	Eroziune, exces de umiditate
6	Trebes	1200	Eroziune, exces de umiditate
7	Valea Chistelniței	40	Eroziune, exces de umiditate
8	Valea Mare Faraoani	400	Eroziune, exces de umiditate
9	Valea Morii	25000	Eroziune, exces de umiditate
10	Zeletin	9300	Eroziune, exces de umiditate
11	Xxxxx Xxxxxxxx	1500	Eroziune, exces de umiditate
12	Apa Neagra	1200	Eroziune, exces de umiditate
13	Sascut	150	Eroziune, exces de umiditate
14	Racova Filipesti	95	Eroziune, exces de umiditate
15	Berheci	16000	Eroziune, exces de umiditate
16	Bijghir	230	Eroziune, exces de umiditate
17	Cleja Faraoani		Eroziune, exces de umiditate
18	Bistrița	650	Eroziune, exces de umiditate
19	Fulgeris	750	Eroziune, exces de umiditate

Nr.	Localitate	Suprafața (ha)	Aspectul problematic
20	Casin	28	Eroziune de suprafața si de andancime
21	Racaciuni	1300	Eroziune, exces de umiditate
22	Damienesti	450	Eroziune
23	Dobrotfor	3500	Eroziune, exces de umiditate
24	Dragova	1300	Eroziune, exces de umiditate
25	Mora	300	Eroziune, exces de umiditate
26	Pereschiv	3600	Eroziune, exces de umiditate
27	Racatau I	2400	Eroziune, exces de umiditate
28	Racatau II	3500	Eroziune, exces de umiditate
29	Polocin	100	Eroziune, exces de umiditate
30	Rogoaza	330	Eroziune, exces de umiditate
31	Iniscani Secuieni	170	Eroziune, exces de umiditate
Total		78.933 Ha

2.2.2.3 Hidrografic

Rețeaua hidrografica a județului Bacău este tributara râului Șiret care străbate județul de la nord la sud si al cărui bazin hidrografic ocupa o suprafața de 6.603 km².

Resursele de apa ale județului Bacău sunt formate din ape de suprafața - râuri interne, lacuri naturale si artificiale - si ape subterane. Analiza acestor resurse scoate la iveala următoarele trasaturi.

Apele de suprafața

Județul Bacău se întinde de-a lungul râului Șiret. Șiretul traversează județul pe direcția nord-sud, are un debit multianual de 70 m³/s la intrarea in tara si de 137 m³/s la ieșire. Afluenții Șiretului, pe teritoriul județului Bacău, sunt râurile Bistrița si Trotus, precum si tributarii acestora pe partea dreapta, in timp ce pe partea stanga Șiretul primește apele râurilor Tutova, Pereschiv, Zeletin, Berheci, Racatau.

Râul Bistrița străbate județul Bacău pe direcția NV-SE si se varsa in Șiret la Sud de Bacău. Are un debit mediu de 66 m³ /s.

Bazinul râului Trotus ocupa o suprafața de 3.960 m² si are un debit de 37 m³ / s la ieșirea de pe teritoriul județului. Principalii sai afluenți sunt: Asau, Ciobanus, Uz, Slanic, Casin, Oituz, Tazlau.

Starea cursurilor de apa este ilustrata in Tabelul de mai jos.

Tabel 2.2-3: Lungimea diferitelor secțiuni ale râurilor si calitatea apelor acestora

Rau	Ari	Lungime (km)	Distribuția lungimilor pe categorii de calitate
			1 " ' ‘		II		III ‘ •		iv		V /
			km	%	km	%	km	%	km	% .	km	%
Șiret	2006	102	-	-	81	79.4	21	20.6	-	-	-	-
Bistrița		48	42	87.5	-	-	-	-	6	12.5	-	-
Trotus		124	69	55.6	55	44.4	-	-	-	-	-	-
Șiret	2007	102	-	-	102	100	-	-	-	-	-	-
Bistrița		48	-	-	3	6.2	43	89.6	-	-	2	4.2
Trotus		124	53	42.7	64	51.6	7	5.7
Tazlau		64	26	40.6	38	59.4	-	-	-	-	-	-

Calitatea acestor râuri este influențată de tratarea apelor uzate descărcate de către operatorii din zona.

In acest context, calitatea apelor Șiretului este influențată de lucrările de pe platforma industriala de la Roman iar calitatea apelor râului Bistrița este influențată de platformele industriale de la Bacău. De fapt, platforma influențează atat calitatea apelor Șiretului cat si ale Bistriței.

Infiltrațiile de la platformele industriale de la Onesti-Borzesti, GPS Moinesti si Comanesti, precum si apele uzate provenite de la stațiile de epurare municipale de la Târgu Ocna si Slanic Moldova afecteaza calitatea apelor râului Trotus - al doilea rau, ca mărime, din județ.

In județul Bacău, calitatea apelor de suprafața si a apelor subterane este controlata si monitorizata de administrata de „Apele Romane - Direcția Apelor Șiret, Bacău". Calitatea apelor subterane este monitorizata de fiecare agent economic in parte, in funcție de tipul de activitate pe care o desfasoara.

Principalele cursuri de apa din județul Bacău sunt: Șiret, Bistrița, Trotuș, Tazlau, Berheci si Zeletin. Lungimea acestor cursuri de apa este prezentata in tabelul de mai jos.

Tabel 2.2-4: Principalele cursuri de apa din județul Bacău

Numele cursului de ^; ' apa .	Lungimea cursului de apa (km)
Numele cursului de ^; ' apa .	Pe teritoriul județului	• Pe teritoriul. României
Șiret	145	596
Bistrița	40	290
Trotus	118	169
Tazlau	59	85
Berheci	70	88
Zeletin	59	75

Principalele debite ale cursurilor de apa, in 2007, sunt ilustrate in tabelul următor:

Tabel 2.2-5: Debitul mediu si rezervele de apa

No.	Rau	Statia hidrometrica	Debitul maxim In anul 2007 (m³/s)	Debitul multi-anual (m³/s)
Râul Șiret
1.	Șiret	Dragesti	581/07.08.07	77,0
2.	Trotus	Vrânceni	768/24.10.07	34,9
3.	Tazlau	Helegiu	148/23.10.07	5,28

Lacuri

Lacurile de pe teritoriul Județului Bacău s-au format ca rezultat al schimbărilor antropogenice ale râurilor Șiret, Uz si Bistrița. Singurul lac natural din județul Bacău este Lacul Balatau situat pe Izvorul Negru - afluent al Uzului.

Principalele lacuri artificiale de pe râul Bistrița sunt: Lacul Girleni - 2,30 km², Bacău (Lilieci) -3,2 km², Bacău II - 3,2 km².

Principalele lacuri de acumulare sunt Lacul Galbeni de 2,30 km², Racaciuni de 3.,20 km² si Beresti de 3,20 km² care s-au format pe Râul Șiret, precum si Lacul Poiana Uzului care a fost construit pe râul Uz.

Pe parcursul anului 2007, Direcția Apelor Șiret Bacău a monitorizat calitatea a doar doua lacuri, respectiv Agrement Bacău si Poiana Uzului. Rezultatele sunt prezentate in tabelul următor.

Tabel 2.2-6: Calitatea apelor lacurilor din județul Bacău, 2007

Lac '< .		Curs de apa	Volum total (mii. cm)	Principala utilizare	Calitatea apei (categorie) .		Sursa de poluare
Nume	Tip	Curs de apa	Volum total (mii. cm)	Principala utilizare	Nutrlentl: Conținutul de azot si fosfor	Biologic	Sursa de poluare
Lac de agrement	Acumulare	Bistrița	2.65	-preluarea debitului de apa descărcata prin barajul deversor UHE Serbanești; -aparare împotriva inundațiilor; -agrement	P- hipertrofie N- hipertrofie
Poiana Uzului	Acumulare	Uz	90.0	-furnizarea de apa potabila locuitorilor de pe ValeaTrotusului si din municipiul Bacău; -electricitate	P- mezotrofic N- eutrophic

Apele subterane

Apele subterane sunt foarte valoroase atat din punct de vedere al calitatii cat si al cantitatii, contribuind in mod decisiv la îndeplinirea nevoilor populației si a ramurilor economice - in special nevoile industriei.

Județul Bacău beneficiază de resurse bogate de apa subterane cu diferite niveluri hidrostatice in funcție de natura substratului petrografic (permeabil, fisurat, impermeabil). Straturi mai puțin bogate si întrerupte se regăsesc in depozitele pliocene carpatice si complexul sarmatian-pliocen din Dealurile Tutovei si Podișul Central Moldovenesc. In prezent, debitul total exploatat este de 2,235 dm³/s , pe 18 bazine.

Resursele de apa, in principal acviferele freatice prezintă un inalt risc de poluare, atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Drept consecința directa exista riscul ca apele acestor râuri sa nu mai poata consituti surse de apa potabila pentru populația din multe parti ale județului, Depoluarea diferitelor surse de apa subterana esteextrem de dificila si, adesea, imposibila.

In județul Bacău panza de apa freatica se afla la o adâncime de aproximativ 6,25 m.

Sursele de apa potabila sunt de tip central, industrial si individual Sursele de apa potabila de tip central din județul Bacău sunt de suprafața si de adâncime.

Poluarea apelor

Calitatea apelor, precum si a celorlalți factori de mediu, este puternic influențată de apele uzate.

Pentru a analiza modificările calitative ale apelor, determinate de contaminarea cu diferite substanțe poluante, este necesara cunoașterea caracteristicilor princiaplelor surse de poluare, respectiv:

- volumul de ape uzate descărcate anual;
- cantitatile de substanțe poluante conținute de apele uzate descărcate in emisari naturali;
- stadiul de operare a principalelor instalatii si statii de tratare.

Principalele surse de poluare din zona județului Bacău sunt prezentate in următorul tabel.

Tabel 2.2-7: Sursele de poluare a apelor, județul Bacău

Operatorul economic	Domeniul de activitate	Emisar	Volumul de ape uzate descărcate (mill. cm)	Substanțe poluante	Gradul de tratare a apelor uzate -%-
U.T. Comanești	Producția de mobilier si alte activitati industriale	Trotus	0,780	CBO₅, CCOCr, H₂S, Amoniu, nitirti, nitrati si fenoli.	90%
Local Council Târgu Ocna	Captarea si tratarea apei in vederea distribuției către populație	Trotus	1,370	CBO₅, CCOCr, H₂S Amoniu, nitirti, nitrati si fenoli.	94%
SC Prest Service S.A. Moinești	Captarea si tratarea apei in vederea distribuției către populație	Tazlau Sarat	1,240	CBO₅, CCOCr, H₂S amoniu, nitirti, nitrati, fenoli, rezidiuri si detergenti	60%
SC Ca rom S.A.Onești	Industria chimica	Trotus	0,62	CBO₅, CCOCr, H₂S amoniu, nitirti, nitrati, fenoli, reziduuri, detergenti, fosfor total	13%
SC Rafo S.A. Onești	Industria chimica	Trotus	2,840	CBO₅, CCOCr, H₂S amoniu, nitirti, nitrati, fenoli, rezidiuri, detergenti, fosfor total, produse petroliere	-
S.C. Chimcomplex S.A. Onești	Industria chimica	Trotus	3,62	CCOCr, H₂S, nitirti, nitrati, fenoli, fosfor total, particule	-
S.C. Apa Canal S.A. Onești	Captarea si tratarea apei in vederea distribuției către populație	Trotus	4,78	CBO₅, CCOCr, H₂S, amoniu, nitirti, nitrati, fenoli, reziduuri, detergenti. substanțe extractibile	-

In județul Bacău, cantitatile de apa uzata sunt descărcate de stafiile de epurare, in localitățile urbane Onești, Târgu Ocna, Slanic Moldova, Buhusi, Moinesti, Comanesti si in zone rurale precum Sascut, Podu Turcului, Caiuti.

2.2.3 Resurse naturale
- 2.2.3.1 Resurse neregenerabile

Resursele naturale ale subsolului din județul Bacău sunt foarte variate datorita structurii geologice complexe. Principalele resurse ale subsolului sunt:

• materialele de construcții:
• argila: Dofteana, Măgură, Xxxxx Xxxxxxxx;
• gresii: Ghimes Făget, est de Slanic Moldova;
• gipsuri: Perchiu Onești
• nisipuri: Comatei, Urechesti Garleni, Orbeni.
• depozite de sare gemă: Moinești, Sarata, Târgu Ocna;
• zăcăminte de potasiu - Arșița, Solont, Stanesti, Garleanu;
• zăcăminte de titei si gaze naturale - in special in zona Tazlau si Oituz, cu exploatări in Zemes, Moinești, Lucacesti, Solont, Stanesti, Darmanești, Dofteana si Casin in Podișul Moldovei;
• zacamite de cărbune brun - Darmanești si Comanești.

2.2.3.2 Resurse regenerabile

Resursele regenerabile din regiune sunt formate din izvoare de apa minerala, păduri, biodiversitate.

In județul Bacău exista :

- ape si bălti - 14.800 ha, reprezentând 2,2% din suprafața județului;
- izvoare cu ape minerale (carbogazoase, slab sulfuroase, clorurale, bicarbonate sodice, calcice) - situate in principal in zona subcarpatica (Moinești, Slanic Moldova, Târgu Ocna, Poiana Sarata);
- păduri si zone cu vegetație de pădure - 281.800 ha reprezentând 42,5% din suprafața județului.

2.2,3.3 Utilizarea terenurilor

Utilizarea terenurilor in județul Bacău si in regiunea Nord Est este prezentata in tabelul de mai jos.

Tabel 2.2-8: Utilizarea terenurilor in regiunea Nord Est si in Județul Bacău - 2007

	Regiunea NE		Județul Bacău
	MII ha	%	MII ha	%
Suprafața totala	3.684	100,00	662	100,00
Suprafața agricola din care: Arabil Pășuni Finețe Vii si pepiniere viticole Livezi si pepiniere pomicole	2.128 1.383 494 199 33 19	57,8	320 186 85 39 7 3	48,3
Păduri si terenuri cu vegetație de pădure	1.231	33,4	282	42,6
Ape si mlaștini	73	2	16	2,4
Alte suprafate de teren	252	6,8	44	6,7

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2008

Conform datelor Anuarului Statistic al României, la sfârșitul anului 2007 suprafața agricola a județului Bacău era de 320.514 ha (din care 317.044 ha proprietate privata) reprezentând 48,3 % din suprafața totala a județului.

Direcția Silvica Bacău administrează o suprafața totala de 282.549 ha din patrimoniul silvic național.

Surafata totala de pădure se împarte in doua grupe: grupa I cu regim special de protecție (37%) si grupa II cu regim de producție si protecție (63%).

Aceasta suprafața este raspandita neuniform pe cele trei mari grupe de relief ale județului: câmpie, dealuri, munți. Conform datelor deținute de Direcția Silvica Bacău, repartizarea geografica pe trepte de relief a pădurilor este de 44% in zona de munte, 43% in zona de deal si 13% in zona de câmpie - lunci. Pădurile ocupa 40,4% din suprafața totala a județului Bacău, situandu-se pe locul 6 la nivel național.

Din punct de vedere structural, rasinoasele si fagul ocupa o pondere semnificativa (74) ih compoziția pădurilor proprietate publica a statului.

2.2.4 Clima

Județul Bacău se incadreaza intr-o unitate climatica de nuanța continentala, cu ierni reci si veri călduroase. Circulația atmosferica predominanta este cea dinspre nord si nord vest, dar nu lipsesc nici cele dintre est si sud est, viteza medie lunara a vânturilor fiind de 4,1 m/s.

Relieful introduce numeroase particularități locale, prin inaltime, fragmentare si expunere. Zona muntoasa a județului Bacău (partea de vest) are o clima moderat continentala cu veri răcoroase și ierni cu zapada. Zona subcarpatica de dealuri și de câmpie (in partea de est a

46 județului Bacau) are o clima continentala cu veri calde și uscate și ierni reci, de cele mai multe ori fara zapada.

Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9,5 *0 in zona joasa și 2-3 *C in regiunea muntoasa.

In județul Bacău exista doua stații meteorologice pentru monitorizarea datelor climatice. Monitorizarea climei la aceste doua stații meteorologice a aratat faptul ca anul 2007 a fost un an cu date climatice normale, respectiv cu temperatura medie de 13,4 ° C (Bacău) și 11,3 °C (Târgu Ocna). Temperatura maxima absoluta a acestui județ a fost de +40,3 °C, înregistrata la Bacău pe data de 24.07.2007, iar cea minima a fost de - 17,3 °C, înregistrata tot la Bacău pe data de 24.02.2007.

Tabel 2.2-9: Temperaturile minime, maxime și medii, înregistrate la cele doua stații meteorologice din județul Bacău - Raport privind starea mediului 2007 si 2008, APM Bacau

JUDEȚUL	Sțațla meteorologica	temperatura medie anuala (0C)	Temperatura maxima absoluta (0C)	Temperatura minima absoluta (0C).....
Bacău 2007	Bacau	13,4	+40,3	-17,3
Bacău 2007	Targu Ocna	11,3	+39,7	-14,3
Bacău 2008	Bacau	11,4	+37,0	-23,2
Bacău 2008	Targu Ocna	10,6	+ 35,1	-21,8

In comparație cu anul 2007, in anul 2008 s-a înregistrat o scădere a temperaturii medii anuale măsurate la cele doua stații meteorologice din județul Bacău. In ceea ce privește regimul precipitațiilor, măsurătorile au aratat faptul ca acestea variaza intre 550 mm in zona de câmpie și 1.100 mm in zonele montane.

Temperatura minima absoluta înregistrata in 2008 la statia metereologica pe data de 5 ianuarie 2008 a fost cu mult mai ridicata comparativ cu temperatura minima absoluta din ultimii 100 de ani, înregistrata in 1954, care a fost de- 32,5 O. De asemenea, temperatura minima absoluta înregistrata la statia meteorologica Targu Ocna a fost cu mult mai ridicata comparativ cu temperatura minima absoluta din ultimii 100, înregistrata in 1985, care a fost de- 26,70.

Figura de mai jos prezintă evoluția temperaturilor medii anuale pentru cele doua statii metereologice din județul Bacau.

Tabel 2.2-10: Cantitatea de precipitatii înregistrata in județul Bacau - Raport privind starea mediului, 2007 si 2008, PAM Bacau

Județul	Statla meteorologica	Cantitatea totala de precipitații (l/m²)
Bacău 2007	Bacau	603,8
Bacău 2007	Targu Ocna	670,0
Bacău 2008	Bacau	600,9
Bacău 2008	Targu Ocna	626,1

In Bacau, in lunile aprilie, iunie, iulie, octombrie si decembrie s-a depășit media multianula de precipitatii cu 20 - 50 l/m², insa in lunile februarie, august, septembrie si noiembrie precipitațiile înregistrate au fost cu 15 - 40 l/m² sub media anuala, anul fiind considerat ca fiind mai ploios decât de obicei.

2.2.5 Riscurile naturale

Seceta are un impact negativ asupra ecosistemelor, determinând atat secarea bălților și a râurilor cu curs temporar, dar și uscarea vegetației.

In lunile iunie - iulie 2007, județul Bacău s-a confruntat cu o seceta severa a pământului, fenomen care a afectat culturile agricole.

Un alt factor perturbator II reprezintă inundațiile care cauzeaza adesea importante pierderi materiale și chiar pierderea de vieți omenești.

Pe data de 5 Septembrie 2007, cantitățile de apa înregistrate in urma ploii torențiale din orașul Podu Turcului au fost de 178,2 I / m². In acel context s-au înregistrat și alte fenomene meteorologice precum grindina și fronturi orajoase, cele din urma caracterizandu-se prin descărcări electrice repetate intre nori sau intre nori și pamant (fulgere) însoțite de tunete.

Județul Bacau a fost grav afectat de inundatii in ultimii 5-10 ani. Gestionarea viiturilor a fost ușurata de faptul ca inundațiile au loc in zone ușor de prevăzut si se pot lua masuri.

Județul Bacau se afla intr-o zona activa din punct de vedere seismic, existând o posibilitate de 90% de producere a unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richtner o data la fiecare 200 de ani.

2.2.6 Ariile protejate

In funcție de caracteristicile solurilor și a formelor de relief, vegetația din județul Bacău are o dispunere pe mai multe trepte.

Treapta pădurilor de conifere ocupa o arie redusa, fiind prezenta in principal in nord vestul județului, pe crestele înalte ale munților. Un factor important il reprezintă prezența speciilor endemice de plante, In special in masivele Nemira și Șandru. De asemenea, specii de pin sunt larg răspândite in zonele cu subsoluri nisipoase.

Următoarea treapta intermediara este caracterizata prin prezența mai multor specii de arbori precum fagul (peste 400 m altitudine) și stejarul (sub 400 m altitudine) întâlnite in zona subcarpatica și pe dealurile Tutovei.

Dealurile subcarpatice ale județului sunt ocupate in proporție de 90% de treapta stejarului și fagului.

Vegetația de stepa (forest steppe) este restrânsă in partea de sud est a dealurilor Tutovei, acolo unde se întrepătrunde cu pădurile de foioase. Datorita activităților antropice, vegetația de stepa a fost înlocuita de culturile agricole și de pajiști.

Vegetația de lunca (intalnita in luncile Șiretului și Bistriței) cuprinde arbori și plante precum salcia, plopul, aninul roșu și trifoiul.

In județul Bacău, flora salbatica cuprinde peste 2000 de specii, unele dintre acestea avand o importanța deosebita, precum:

• Specii euroasiatice: Angelica palustris, Carex elongata, Ligularia sibirica, Ribes nigrum, Spiraea salicifolia, Pedicularis sceptrum-carolinum;
• Specii circumboreale: Carex pauciflora, Stellaria longifolia, Trientalis europaea, Empetrum nigrum, Vaccinium oxycoccus;
• Endemite carpatice: Aconitum moldavicum, Astragalus pseudopurpureus, Campanula carpatica, Silene dubia, Symphytum cordatum;
• Specii Europene: Iris pseudocyperus;
• Specii Central-europene: Pulsatilla nigricans;
• Specii (Sub) Mediteraneene: Calamintha officinalis, Euphorbia falcata, Innula conyza, Orithogalum pyramidale, Valerianella dentata;
• Specii Pontice: Alyssum linifolium, Centaurea adpresa, C. indurata, Hyacynthella leucophaea;
• Specii Mediteraneano-Pontice: Ferulago galbanifera, Iris graminea;
• Specii Continentale: Amygdalus nana, Cerasus fruticosa, Serratula wolffii, sisymbrium strictissimum;
• Specii din zona Balcanilor-Dacian: Potentila tomassiniana;
• Specii cosmopolitane: Isolepsis setacea;
• Specii adventive: Sorghum halepense.

In întreg județul Bacău pot fi întâlnite specii de plante protejate, precum: Centaurea pugioniformis, Hepatica transilvanica, Saxifraga cymbaiaria, Astragalus pseudopurpureus, Trollius europaeus.

Fauna salbatica din județul Bacău se caracterizează prin prezența din ce in ce mai mare a speciilor de rozătoare (șoarecele, popândăul, iepurele) și a speciilor de animale de prada (vulpea, șoimul) precum și prin restrângerea ariilor populate de mistrețul sălbatic.

Speciile de animale sălbatice protejate, întâlnite pe teritoriul județului Bacău

• mamifere: Ursus arctos (ursul), Lynx lynx (rasul), Felix silvestris (pisica salbatica), Caniș lupus (lupul), Lutra lutra (vidra), Lutreola lutreola (nurca) liliacul;
• păsări: Hyrunda sp. (rândunica), Delichon sp. (lăstunul), Merops apiaster (furnicarul), Coracias garrulus , Upupa epops (pupăză), Conturnix conturnix (prepelița), Ciconia ciconia (barza alba), C. nigra (barza neagra), Egretta garzetta (egreta mica), Egretta alba (egreta mare), Phalacrocorax pygmaeus (cormoranul pitic), Haliaetus albicilla (white-taiied), Cygnus cygnus (lebădă), Cygnus olor (lebădă), Platalea leucoroida (caprioara) toați prădătorii de zi și de noapte;
• batracieni: Bufo viridis (broasca verde), Bufo bufo (broasca verde de pădure).

In județul Bacău a fost adoptat regimul ariilor naturale protejate pentru un anumit număr de situri, care au fost clasificate in funcție de categoriile de management corespunzătoare.

Arii naturale protejate de interes național (in conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000 și a OUG nr. 2151/2004) sunt enumerate in tabelul următor:

Tabel 2.2-11: Situația ariilor naturale protejate din Județul Bacău

Nr. crt.	Nume	Suprafața (ha)	Amplasarea (unitatea administrativ teritoriala)
1	Rezervația naturala Nemira	3.491,20	Darmanești, Dofteana, Slanic Moldova
2	Rezervația naturala Magura-Târgu Ocna	89,70	Târgu Ocna
3	Rezervația naturala Lacul Balatau	4,83	Darmanești
4	Rezervația naturala Buciaș	471,00	Manastirea Cașin
5	Rezervația naturala Perchiu	206,47	Onești
6	Rezervația naturala Izvorul Alb	21,00	Darmanești
7	Rezervația naturala Arsura	35,50	Mărgineni
8	Lacul Lilieci	262	Hemeiuși, Berești-Bistrița
9	Lacul Bacău II	202	Bacău
10	Lacul Galbeni	1.132	Letea Veche, Nicolae Balcescu, Tamași

Nr, crt.	Nume	Suprafața (ha)	Amplasarea (unitatea administrativ teritoriala)
11	Lacul Racaciuni	2.004	Racaciuni, Pancești, Horgești, Tamași, Cleja
12	Lacul Berești	1.800	Orbeni, Valea Seaca, Sascut, Corbasca, Tataraști

Situri speciale de protecție avifanunistica (reglementate de OG nr. 2151/2004): Lacul Lilieci (262 ha), Lacul Bacău II (202 ha), Lacul Galbeni (1,132 ha), Lacul Racaciuni (2,004 ha), Lacul Beresti (1,800 ha). Lacul Lilieci și Lacul Bacău II e situează pe cursul inferitor al râului Bistrița, in timp ce Lacul Galbeni, Lacul Racaciuni și Lacul Beresti se situează pe cursul mediu al râului Șiret. Aceste lacuri asigura importante surse de hrana, adapost și odihna pentru păsările migratoare care traversează coridorul est european.

Zonele declarate in anul 2007 ca situri de importanța comunitara (SCI) (prin OM nr. 776/2007) și situri de protecție avifaunistica (SPA) (prin OG nr. 1284/2007) parte a rețelei ecologice europene Natura 2000 in Romania sunt prezentate in tabelul de mai jos. Acestea cuprind și o parte din rezervațiile naturale menționate mai sus. Astfel, Rezervația Naturala Dealul Perchiu si Rezervația Naturala Nemira au fost declarate situri Natura 2000 sub numele de Dealul Perchiu și, respectiv, Creasta Nemirei.

Tabel 2.2-12: Situri incluse in rețeaua Natura 2000

Nr.	Nume	Cod	Suprafața totala (ha)	Suprafața de pe teritoriul Județului Bacău (ha)	Amplasarea .
1	Creasta Nemirei	ROSCI0047	3.550	3.479	Darmanești, Dofteana, Slanic Moldova
2	Dealul Perchiu	ROSCI0059	189	189	Onești
3	Slanic	ROSCI0230	1.392	1.392	Dofteana, Slanic Moldova
4	Lacuri de acumulare Buhuși - Bacău - Berești	ROSPA0063	5.575,5	5.519,7	Bacău, Cleja, Corbasca, Faraoani, Garleni, Gioseni, Hemeiuș, Horgești, Itești, Letea Veche, Nicolae Balcescu, Orbeni, Pancești, Racaciuni, Sascut, Tamași, Tataraști, Valea Seaca
5	Lunca Șiretului Mijlociu	ROSPA0072	10.455,4	1.819,2	Damienești, Filipești, Negri
6	Putna Vrancea	ROSCI 0208	38.190	381	Manastirea Casin
Total				12.398,9

APM Bacău monitorizează îndeaproape starea ariilor naturale din județ prin verificări regulate ale acestora și prin elaborarea de studii privind principalele specii de plante și animale din aceste arii.

In anexa 1.2 este atașata Harta in care sunt reprezentate siturile Natura 2000 in raport cu amplasamentele unde urmeaza sa se realizeze lucrări de închidere depozite neconforme si lucrări de construcții noi (statii de transfer, sortare, compostare si depozit).

2.3 Infrastructura
- 2.3.1 Infrastructura de transport
  - 2.3.1.1 Rețeaua de drumuri

Județul Bacău este traversat de doua coridoare europene de transport, după cum urmeaza:

• Drum internațional E 85, București - Suceava - Șiret (punct de trecere a frontierei)
• Drum internațional E577, Bacău - Brașov - Pitești - (face legătură cu drumul internațional E70 Craiova - Vidin - Scopje).

Județul Bacău are o rețea densa de drumuri, majoritatea modernizate sau in curs de modernizare. Lungimea totala a drumurilor publice este de 2.456 km din care 18,3% drumuri naționale, 81,7 % drumuri județene si comunale. Din municipiul Bacău pornesc cinci drumuri naționale care oferă legaturi cu reședințele de județ ale județelor învecinate.

Doua drumuri naționale se intersectează in Onești, unul dintre ele traversând Valea Trotușului și asigurând legătură cu Transilvania prin pasul Ghimeș - Palanca, iar cel de-al doilea conectând Bacăul de Brașov prin pasul Oituz.

Tabel 2.3-1: Starea drumurilor publice din județul Bacău, la 31 decembrie 2007

	Total drumuri	Drumuri naționale			Drumuri Județene șl comunale
	Total drumuri	Total	Reabilitate	îmbrăcăminte asfaltlca ușoara	Total	Reabilitate	îmbrăcăminte asfaltlca ușoara
România	80.893	16.118	14.666	1.159	64.775	7.376	20.238
Reg. NE	13.524	2.674	2.428	205	10.850	1.099	2.640
Bacău	2.456	451	430	20	2005	220	502

Sursa: Anuarul statistic al României - 2008, Direcția Județeană de Statistica Bacău

2.3.1.2 Rețeaua de cai ferate

Transportul pe calea ferata se desfășoară pe următoarele trei sectoare care traversează județul de-a lungul principalelor râuri:

• Linia principala de cale ferata Suceava - București, traversează județul de la nord la sud pe partea dreapta a râului Șiret;
• Linia de cale ferata Adjud - Ciceu, cu ramura Comanești - Moinești, construita de-a lungul văii Trotușului;
• Linia de cale ferata Bacău - Piatra Neamț, de-a lungul râului Bistrița.

Lungimea totala a rețelei de cale ferata din județul Bacău este de 221 km, din care 189 km (85,5%) sunt electrificați.

Distribuția geografica a liniilor de cale ferata asigura o buna conexiune a municipiilor/orașelor cu centrele industriale ale județului Bacău, precum și cu județele învecinate, oferind o capacitate mare de transport.

Starea cailor ferate aflate in funcțiune este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel 2.3-2: Starea cailor ferate aflate in funcțiune, la 31 decembrie 2007

An 2005	Total		Ecartament normal			Cu ecartament larg	Densitatea liniilor de cale ferata la 1000 km² suprafața
An 2005		Electrificate	Total	Un sens	Doua sensuri	Cu ecartament larg	Densitatea liniilor de cale ferata la 1000 km² suprafața
România	10.777	3.974	10.639	7.730	2.909	134	45.9
Reg. NE	1.619	663	1.589	1.049	540	30	43,9
Bacău	221	189	221	109	112	-	33,4

Sursa: Anuarul statistic al României - 2008, Direcția Județeană de Statistica Bacău

2.3.1.3 Transportul aerian

Aeroportul Bacău, situat la 6,5 km distanța la sud de municipiul Bacău, oferă condiții bune de transport de persoane și bunuri, atat la nivel intern cat și la nivel internațional.

2.3.2 Utilitati

Alimentare cu apa

Conform datelor deținute de Direcția Județeană de statistica Bacău, la sfârșitul anului 2007, 67 de localități din județul Bacău (din care 8 municipii și orașe) aveau un sistem centralizat de distribuție a apei potabile.

Rețeaua de distribuție a apei potabile din județul Bacău are o lungime de 1100 km. Volumul total de apa potabila distribuita in 2007 era de 32.755 m³, din care 17,550 m³ au fost destinați uzului casnic.

Tabel 2.3-3: Rețeaua de distribuție a apei potabile din județul Bacău - 2007

Județ	Lungimea totala a rețelei de distribuție ă apel potabile (km)	Volumul total de apa potabila distribuit către consumatori (mii den?)		Numărul de localități care dispun de instalații de distribuție a apei potabile
Județ		Total	Uz casnic	Total	Municipii șl orașe
Bacău	1.100	32.755	17.550	67	8

Sursa: Mașter Plan-ul pentru Apa si Apa Uzata pentru Județul Bacau

Zonele rurale se confrunta cu o dotare slaba cu echipamente și instalații de distribuție a apei potabile, mai puțin de 28% din locuitorii acestor zone avand acces la rețelele de apa și canalizare.

Rețea canalizare

In anul 2007, rețeaua de canalizare a județului Bacău avea o lungime de 525 km deservind 51 de localități (inclusiv 8 municipii și orașe).

Tabel 2.3-4: Rețeaua publica de canalizare, 2007

Județ .	Lungimea totala a rețelei de canalizare (km)	Numărul de localități
		Total	Municipii și orașe
Bacău	525	51	8

Sursa: Mașter Plan-ul pentru Apa si Apa Uzata pentru Județul Bacau

Așa cum se poate observa din datele prezentate in tabelele de mai sus, lungimea rețelei de canalizare este de doar 47,7% din lungimea rețelei de distribuție a apei potabile, deservind cu mult mai puține localități in comparație cu rețeaua de distribuție a apei potabile.

De asemenea, trebuie subliniat faptul ca nu toate localitățile conectate la o reța de canalizare beneficiza și de serviciile unei stații de epurare a apelor uzate.

Sistemele de termoficare

In județul Bacău, numărul localităților prevăzute cu sistem centralizat de încălzire și distribuție a gazului natural este foarte scăzut.

Tabel 2.3-5: Localități alimentate cu energie termica 2007

	Localltati in care se distribuie energie termica
	Total	Din care municipii sl orașe
Romania	131	116
Regiunea 1 NE	18	17
Județ Bacau	2	2

Sursa: Direcția Județeană de Statistica Bacău

Tabel 2.3-6: Rețeaua și volumul de gaze naturale distribuite in 2007

Regiunea județul	Localitățile alimentate cu gaze naturale		Lungimea totala a rețelei de alimentare cu gaze naturale (km)	Volumul de gaze naturale distribuite (mii de m³)
Regiunea județul	Total	Munlclpiiși orașe ,		Total	Pentru uz casnic
România	807	228	30.738	11.901.698	2.535.130
Reg. N-E	85	30	2.690	1.115.175	286.156
Bacău	26	8	740	400.324	73.787

Sursa: Anuarul statistic al României, Direcția Județeană de Statistica Bacău

2.4 Analiza socio-economica
- 2.4.1 Profilul socîo-economic al României
  - 2.4.1.1 Evoluția numărului de locuitori, densitatea populației si gradul de urbanizare

In ceea ce privește numărul de locuitori, România se situează pe locul șapte in Europa. In anul 2000, România avea 22.435.205 locuitori (Tabelul 2.5-1). Scăderea numărului populației s-a manifestat in perioada 2001-2005, pe fondul implementării mecanismelor de piața concurențiale. Din punct de vedere demografic, schimbările de natura economica au determinat un declin al ratei natalității și o intensificare a migrației externe, susținuta in principal de motive de natura economica.

Tabel 2.4-1: Numărul de locuitori și densitatea populației in România in perioada 2001-2007

An	Locuitori	Densitatea (locuitorî/Km²)	Ponderea populației urbane (%)
2000	22.435.205	94,1	54.8
2001	22.408.393	94,0	54.6
2002	21.794.793	91,4	53.3
2003	21.733.556	91,2	53.4
2004	21.673.328	90,9	54.9
2005	21.623.849	90,7	54.9
2006	21.584.365	90,5	55.2
2007	21.537.563	90,3	55.1
Modificarea mediei anuale	-170.168	-0,72	0,08

Sursa: Statistica anuala a României, INS, 2008

In acest context, densitatea populației a prezentat o tendința descrescătoare, de la 94,1 loc./ km² in 2000 la 90,3 loc. /km² in 2007.

In aceeași perioada, ponderea populației urbane a fost cuprinsa intre 53,3% și 55,1%. Datele înregistrate ilustrează o descreștere a ponderii populației urbane in perioada 2002-2003, când este atinsa cea mai scăzută pondere (53,3%) urmata de o creștere continua a valorii acestui indicator.

România este compusa din 42 de județe, insa la jumatatea anilor 90, au fost unite mai multe județe pentru a forma zone de dezvoltare regional, astfel, pe langa cele 42 județe, in prezent, Romania este împărțită si in 8 regiuni de dezvoltare.

In conformitate cu INSS din 2008, la 11ulie 2007, unitățile administrativ teritoriale din România prezentau următoarea structura: 103 municipii, 217 orașe, 2.855 comune și 12.591 sate.

Tabel 2.4-2: Organizarea administrativ teritoriala a României

Anii	Suprafața totala (km²)	Numărul de rnuniclpfișl orașe	Din care municipii	Comune	Sate
ROMÂNIA	238.391
1990		260	56	2.688	13.099
1995		262	80	2.687	13.097
2000		265	93	2.686	13.092
2001		265	96	2.686	13.092
2002		268	97	2.698	13.089
2003		276	103	2.727	13.042
2004		314	103	2.827	12.957
2005		319	103	2.851	12.946
2006		320	103	2.854	12.951
2007		320	103	2.855	12.951

Sursa: Statistica anuala a României, INSS, 2007

La recensământul populației din 2002, in România au fost înregistrate 7,9 milioane de gospodarii, cu un număr mediu de 2,918 persoane pe gospodărie. Acest indicator variaza in funcție de zona de rezidența, avand pentru mediul urban o valoare de 2,889 pers./gospodarie, iar pentru mediul rural 3,048 pers./gospodarie.

Pe parcursul anilor urmatori, numărul mediu de persoane s-a modificat intr-o anumita măsură. Așadar, conform studiului elaborat de INS asupra veniturilor și consumului populației, indicatorul privind densitatea populației avea valoarea de of 2,929 pers./gospodarie in mediul urban și 3,034 in mediul rural.

Tabel 2.4-3: Numărul de gospodarii și numărul de persoane din gospodarii, in România

România / Anii	Număr gospodarii			Numărul mediu de persoane pe gospodarii
România / Anii	Total	Urban	Rural	Total	Urban	Rural
1992	8.107.114	4.076.335	3.582.668	3,07	3,03	3,12
2002	7.659.003	4.259.574	3.847.540	2,92	2,82	3,03

Sursa: Recensământul privind numărul populației și al gospodăriilor in perioada 1992 - 2002

2.4.1.2 Tendințe ale migratiei interne

In perioada 2001-2005 s-a înregistrat o mobilitate semnificativa a populației, valurile migratorii interne atingând in anul 2001 nivelul de 12,7/ 1000 locuitori. In perioada 2002-2004, nivelul migratiei interne a avut o tendința de intensificare, pentru ca in 2005 sa atinga nivelul din 2001.

Tabel 2.4-4: Indicatorii privind migrația Interna in România, in perioada 2001-2006

%o (promila)

An	2001	2002	2003	2004	2005	2006
TOTAL	12,7	14,7	15,3	17,1	12,6	15,5
Dinspre rural spre urban	3,1	3,3	3,5	3,6	2,8	3,5
Dinspre urban spre urban	3,5	3,8	4,2	4,5	3,5	4,7
Dinspre rural spre rural	2,5	3,2	2,9	3,6	2,5	3,0
Dinspre urban spre rural	3,5	4,4	4,6	5,4	3,7	4,4
Intrări in mediul urban	6,6	7,1	7,7	8,0	6,3	8,2
Plecări din mediul urban	7,0	8,2	8,8	9,9	7,3	9,1
Balanța migrației in mediul urban	-0,4	-1,1	-1,1	-1,8	-0,9	-0,9
Ponderea mediului urban in total intrări (%)	52,1	48,3	50,5	47,2	50,2	58,7
Ponderea mediului urban in total plecări (%)	55,4	55,9	57,5	57,9	57,7	52,3

Calculate in conformitate cu Statistica Anuala a României, INS 2007

Pentru perioada analizata, se poate observa faptul ca in mediul urban rata plecărilor a fost mai mare decât cea a intrărilor, balanța anuala a migratiei pentru mediul urban variind intre 0,4% și 1,8%. Aceasta tendința a influențat procesul de urbanizare a populației. Pe de alta parte, se poate observa o rata mare a migratiei interurbane care reprezintă 55% din totalul de plecări.

2.4.1.3 Structura economica

In prima parte a anului 2000, in România, produsul intern brut a înregistrat o creștere susținuta. Pana in anul 2006, nivelul acestui indicator a crescut cu 42,5% fața de anul 2000, când valoarea sa era de 48,2%.

Tabel 2.4-5: Evoluția PIB și a valorii adăugate in sectoarele economice din România

2000 = 100%

An/ Ramura economica	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Agricultura, vanatoare șl silvicultura	128,0	119,5	125,8	149,2	123,2	127,4
Pescuit șl piscicultura	104,8	100,6	113,7	101,9	105,9	107,2
Industrie	104,4	109,7	114,5	122,1	124,9	133,7
Construcții	111,1	119,5	127,9	139,7	153,3	191,4
Comerț	101,6	105,4	121,6	139,0	161,8	189,8
Hoteluri și restaurante	101,0	108,6	110,8	117,8	127,8	144,8
Transport, depozitare și comunicatii	103,7	109,0	118,2	131,3	142,1	152,5
Tranzacții financiare	132,0	142,2	132,8	172,0	182,9	177,3
Tranzacții imobiliare și servicii destinate firmelor	110,7	120,3	123,0	132,9	141,6	158,0
Administrație publica și a para re	90,8	98,6	104,4	88,5	100,9	81,4
Educație	97,3	101,4	102,4	107,2	108,5	114,4
Sanatate și asistența sociala	84,2	105,0	99,9	102,6	102,9	111,7
Valoarea adaugata	106,7	112,1	117,7	127,7	132,3	142,7
Impozite pe produs	100,6	106,5	114,1	122,5	132,8	139,8
Taxele vamale	87,3	88,4	105,1	118,2	129,0	153,7
Subvenții pe produs	115,2	123,8	153,2	150,4	146,6	106,6
Produsul intern brut (GDP)	105,7	111,1	116,9	126,8	132,1	142,5
Produsul intern brut / locuitor	105,8	114,4	120,7	131,3	137,0	148,2

Calculate in conformitate cu Statistica Anuala a României, INS 2000-2007

Datele din tabel ilustrează faptul ca valoarea adaugata bruta a avut o tendința crescătoare la fel ca cea a produsului intern brut.

De asemenea, valoarea adaugata bruta a avut o dinamica mai intensa in comparație cu media la nivel național, in sectoarele construcții si comerț, transport-comunicații, tranzacții financiare, tranzacții imobiliare și servicii destinate firmelor.

Prin urmare, valoarea adaugata bruta in fiecare sector a înregistrat schimbări importante. De exemplu, contribuția agriculturii și silviculturii la valoarea adaugata bruta a avut o evoluție sinuasa, reflectând, indirect, impactul condițiilor climatice asupra activităților din acest sector.

Tabel 2.4-6: Structura valorii adaugate in funcție de sectoarele economice din România %

An/Sector economic	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Agricultura, vanatoare și silvicultura	12,4	14,7	13,0	13,9	9,6	8,8
Industrie	30,4	30,4	28,2	27,6	27,3	27,5
Construcții	5,4	5,8	6,5	6,7	7,2	8,4
Comerț	11,5	10,1	9,6	10,1	11,4	12,0
Hoteluri șl restaurante	2,6	2,3	2,1	2,1	2,4	2,4
Transport, depozitare și comunicare	11,2	11,0	11,0	11,0	11,6	11,0
Tranzacții financiare	1,8	2,2	2.1	2,5	2,5	2,1
Tranzacții imobiliare și servicii destinate firmelor	14,4	14,7	14,0	13,9	14,2	15,5
Administrație publica și apa rare	4,9	4,0	7,3	5,8	7,0	5,4
Educație	3,2	3,0	3,4	3,6	3,9	3,9
Sanatate și asistența sociala	2,2	1,7	2,6	2,7	3,0	3,0

Calculate in conformitate cu Statistica Anuala a României, INS 2007

Contribuția sectorul industrial la valoarea adaugata bruta a înregistrat o descreștere, in timp ce contribuția sectorului construcții a avut o creștere continua. Datorita acestor condiții, pana in anul 2006 s-a putut observa o tendința crescătoare a capacității sectorului terțiar de generare a valorii adaugate. In acest sens, sectorul primar a contribuit cu 8,8%, cel secundar cu 35,9% șl sectorul terțiar cu 5,3%.

La nivel de județ, PIB-ul este disponibil numai in preturi curente. In anul 2006, aceasta valoare a fost de 6,85 milioane RON sau 2,8 % din PIB.

La Institutul National de Statistica nu sunt disponibile date mai recente sau detaliate (distribuția pe ramuri economice) pentru județul Bacau.

2.4.1.4 Evoluția forței de munca

Dezvoltarea economica susținuta din ultimii ani a avut consecințe importante asupra volumului și structurii produsului intern și a componentelor acestuia pe de o parte, dar și asupra cererii de forța de munca, pe de alta parte. In comparație cu anul 2000, in anul 2006 numărul de angajați a scăzut cu 2,8%. Pentru perioada 2000-2004, populația ocupata a scăzut continuu, pentru ca in 2005, ca rezultat al masurilor de relaxare fiscala sa se înregistreze o creștere a numărului de persoane ocupate.

Tabel 2.4-7: Evoluția populației ocupate, 2000 = 100%

An / Sector economic	2001	2002	2003	²⁰⁰⁴	2005	2006
Total	99,2	96,5	96,3	95,5	97,2	98,1
Agricultura, vanatoare și silvicultura	98,0	84,3	80,8	73,8	74,9	70,4
Pescuit și piscicultura	80,0	80,0	80,0	80,0	80,0	80,0
Industrie, din care:	100,6	105,9	102,7	102,4	98,5	98,3
Industria extractiva	100,0	95,0	89,3	83,6	75,7	64,3
Industria manufacturiera	101,2	108,5	106,3	106,4	102,4	103,4
Electricitate și termoficare, alimentarea cu apa si furnizarea de gaz	96,0	89,0	79,2	78,0	78,0	75,1
Construcții	96,3	103,7	112,2	118,7	131,2	145,4
Comerț	103,6	110,2	116,8	120,9	133,8	144,1
Hoteluri și restaurante	84,9	102,2	112,9	143,0	143,0	144,1
Transport, depozitare și comunicare	95,7	95,7	95,9	96,4	99,8	108,2
T ranzacții financiare	91,9	93,2	97,3	110,8	121,6	128,4
Tranzacții imobiliare și servicii destinate firmelor	104,1	116,6	131,0	141,3	142,4	162,3
Administrație publica și aparare	97,3	100,7	105,4	108,2	117,7	124,5
Educație	100,2	98,6	99,8	102,1	102,1	101,2
Sanatate și asistența sociala	101,8	105,0	105,3	107,6	108,5	114,1
Alte activități economice	101,9	109,0	121,9	150,3	153,5	149,0

Calculate in conformitate cu Statistica Anuala a României, INS 2000-2007

In ceea ce privește cererea de forța de munca, cea mai importanta scădere a fost înregistrata in sectorul primar, in industria extractiva și in sectorul utilităților publice (energie, gaze, apa), in timp ce, cel mal mare număr de cereri de forța de munca a fost înregistrat in industria manufacturiera și sectorul terțiar.

Evoluția diferita a cererii de forța de munca a avut consecințe importante asupra structurii populației ocupate. De exemplu, ponderea populației ocupate in agricultura a scăzut semnificativ, de la 41,7% in 2000, la 29,7% in 2006 (Tabelul 2.4.7). In perioada 2000 - 2004 s-a putut observa o tendința crescătoare a ponderii sectorului industrial in ocuparea forței de munca, datorita cererii crescânde de forța de munca din industria manufacturiera. Cu toate acestea, in 2005, scăderea numărului de persoane ocupate in acest sub-sector, a determinat o descreștere semnificativa a ponderii industriei in ocuparea forței de munca.

Tabel 2.4-8: Structura populației ocupate din România, pe sectoare economice (- % -)

Sector economic	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Pescuit și piscicultura	41,7	40,5	34,9	34,7	32,0	31,9	29,7
Industrie, respectiv:	0,1	0,0	0,0	0,0	0,0	0,0	0,0
Industria extractiva	23,2	23,4	24,6	24,8	24,9	23,5	23,2
Industria manufacturiera	1,6	1,6	1,5	1,5	1,4	1.3	1,1
Electricitate și termoficare, furnizarea gazelor și a apei	19,6	19,8	21,3	21,6	21,8	20,6	20,7
Construcții	2,0	1,9	1,8	1,6	1,6	1.6	1,5
Comerț	4,1	3,9	4,2	4,8	5,1	5,5	6,1
Hoteluri și restaurante	9,0	9,3	9,9	10,9	11,4	12,4	13,2
Transport, depozitare și comunicare	1,1	0,9	1,1	1,3	1,6	1,6	1,6
Tranzacții financiare	4,9	4,6	4,6	4,8	4,9	5,0	5,3
Tranzacții imobiliare și servicii destinate firmelor	0,9	0,8	0,8	0,9	1,0	1,1	1,1
Administrație publica și a pa rare	3,1	3,3	3.7	4,3	4,6	4,6	5,2
Educație	1,7	1,7	1,7	1,9	1,9	2,1	2,2
Sanatate și asistența sociala	4,9	4,9	4,8	5,1	5,2	5,1	5,0
Alte activități economice	4,0	4,0	4,1	4,3	4,5	4,4	4,6
Agricultura, vanatoare și silvicultura	1.8	1,8	2,0	2,3	2,8	2,8	2,7

Sursa: Date ale /WS, pentru anul 2007

Scăderea numărului de persoane ocupate nu a determinat creșterea șomajului. Dimpotrivă, in contextul unui nou și important val de migratie externa, rata șomajului a scăzut de la 10,5%, in 2000, la 5,2% In 2005.

Tabel 2.4-9: Rata șomajului in România (2000-2006) - %

An	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Rata șomajului - total	10,5	8,8	8,4	7,4	6,3	5,9	5,2
Rata șomajului - femei	10,1	8,4	7,8	6,8	5,6	5,2	4,6

Calculate in conformitate cu Statistica Anuala a României, INS 2000-2007

In consecința, se poate observa faptul ca rata șomajului la femei, pe parcursul acestor ani, a fost mai mica decât rata totala a șomajului, de unde rezulta faptul ca in contextul mai amplu al reorganizării sectorului industrial și al dezvoltării sectorului terțiar, posibilitățile de angajare pentru femei au crescut considerabil.

Rata șomajului înregistrata la nivel național in septembrie 2009 a fost de 6,9 % din totalul de populație civila activa (3,9 % in septembrie 2008),

Rata șomajului la femei a fost cu 0,7 % mai mica decât rata șomajului la barbati (6,5 % in comparație cu 7,2 %).

2.4.1.5 Evoluția veniturilor si cheltuielilor populației

Pentru perioada 1998 - 2008 s-a înregistrat o creștere a venitului minim, precum si a venitului mediu pe gospodărie, după cum este prezentat in tabelul de mai jos.

Tabel 2.4-10: Venit minim (EUR/luna, de la 1 ianuarie)

	1998	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008
Romania		28	25	44	62	73	69	72	90	114	141

Sursa: EUROSTAT (tps00155)

Tabel 2.4-11: Veniturile medii pe gospodărie, in România, in Lei, pentru perioada 2001-2006

An	Media veniturilor	Urban	Rural
2001	521,79	565,95	466,63
2002	658,51	722,03	578,11
2003	795,09	863,88	711,99
2004	1.085,79	1.155,02	998,56
2005	1.212,18	1.347,74	1.036,47
2006	1.386,32	1.575,39	1.139,87

Sursa: INS - analiza bugetelor de familie, 2006

Datele prezentate in tabelul de mai sus ilustrează o diferența semnificativa intre gospodăriile din mediul urban si cele din mediul rural, in ceea ce preveste venitul mediu. In anul 2006, indicatorul privind venitul mediu in zonele urbane a fost cu 8% mai mare decât media naționala si cu 41% mai mare decât indicatorul privind venitul mediu in mediul rural.

Tabel 2.4-12: Evoluția venitului mediu pe gospodarii, in România

An	Raport Urban	Raport urban/rural	Raport rural
2001	108,5	121,3	89,4
2002	109,6	124,9	87,8
2003	108,7	121,3	89,5
2004	106,4	115,7	92,0
2005	111,2	130,0	85,5
2006	113,6	138,2	82,2

Calculate in conformitate cu Statistica Anuala a României, INS 2007

Analiza evoluției veniturilor in perioada 2001-2006 demonstrează faptul ca revigorarea PIB a determinat o disparitate crescânda intre venitul mediu al gospodăriilor din mediul urban si cel al gospodăriilor din mediul rural.

Pe de alta parte, studiul distribuției venitului pe decili arăta ca in anul 2001, venitul pe ultima decila a fost de 217,8% si cel al primei decile de 55,8%.

Tabel 2.4-13: Distribuția venitului pe gospodarii, pe decile, comparat cu media naționala, in România (%)

An	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Decila 1	55,8	50,7	54,3	51,9	48,4	45,8
Decila 2	64,5	63,4	64,3	60,5	58,2	55,2
Decila 3	69,6	70,2	69,6	68,7	64,4	61,9
Decila 4	74,9	75,3	77,6	77,7	72,9	72,1
Decila 5	82,3	85,3	83,1	82,4	82,2	79,0
Decila 6	86,9	86,6	85,5	86,0	87,1	86,1
Decila 7	96,9	98,9	96,2	95,8	97,4	101,0
Decila 8	115,5	114,8	112,9	111,1	116,2	118,4
Decila 9	135,9	138,1	139,8	141,4	144,5	144,7
Decila 10	217,8	216,6	216,8	224,5	228,7	235,6

Sursa: Date furnizate de Institutul National de Statistica (/NS), 2007

O diferența importanta intre venituri poate fi remarcata in perioada 2001-2006, reflectata de marirea raportului dintre venitul ultimei decile si media la nivel național, cu o valoare de 235,6% in anul 2005 si restrângerea raportului dintre venitul primei decile si media naționala, cu o valoare de 45,8%.

Salariile in Romania cresc in termeni nominali similar indicatorului de descreștere al PIB, excepție facand anii 2005 si 2006. Evoluția salariilor in comparație cu PIB-ul este prezentata In graficul de mai jos.

Câștigurile salariate medii nete in luna septembrie 2009 sunt prezentate in graficul de mai jos.

Nu sunt disponibile date la nivelul județului la Institutul National de Statistica.

Cheltuieli ale populației

In 2006, valoarea totala a cheltuielilor pe gospodărie a fost de 445,42 lei/luna/persoana (Tabelul 2.4.12). Din aceasta, 83% reprezintă cheltuieli bănești, in timp ce, restul reprezintă consum propriu. Veniturile si cheltuielile unei familii medii din România, la nivelul anului 2007, sunt prezentate in Anexa 2.4.2a.

Tabel 2.4-14: Cheltuielile totale lunare pe gospodărie, pe componente, in 2006, in Romania

	Total gospodarii	Gospodarii cu un număr de locuitori de:
	Total gospodarii	1 ' pers.	2 pers.	3 pers.	4 pers.	5 pers.	6 pers, sau mal mult de 6 pers.
	Lunar per persoanallei
Total cheltuieli	445,42	560,92	546,59	515.49	423,81	329,92	274,73
	procente
Cheltuieli bănești, din care	83,0	80,8	81,6	87,7	84,6	78,5	73,3
Compararea de alimente si băuturi	22,2	25,2	22,1	22,1	21,3	22,4	23,0
Cumpărarea de mărfuri nealimentare	21,9	19,3	21,9	22,5	21,6	22,9	22,0
Plata serviciilor	18,4	22,1	19,0	19,5	17,8	16,1	13,6
Cheltuieli destinate investiților	2,4	1.0	1,7	2,1	4,9	1,0	1.0
Cheltuieli de producție	1,3	1.5	1,7	0,8	1.0	1,6	2.4
Impozite, contribuții, cotizații, taxe	13,5	7,7	11,3	17,5	15,0	11,6	8,7
Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii	17,0	19,2	18,4	12,3	15,4	21,5	26,7

Sursa: Date furnizate de Institutul National de Statistica (INS) - 2007

Din analiza cheltuielilor populației, efectuate in anul 2006, pe decile (Anexa 2.4.2b) se poate observa o variație semnificativa a structurii cheltuielilor. Gospodăriile din prima decila au inregistrat cheltuieli bănești de 52,9% si cheltuieli din resurse proprii de 47,1%, in timp de gospodăriile din decila 10 au inregistrat cheltuieli bănești de 95% si doar 5% cheltuieli din resurse proprii. Aceasta situație se reflecta in structura cheltuielilor bănești.

De asemenea, cheltuielile pentru servicii au inregistrat modificări, inclusiv cheltuielile pentru serviciile de salubrizare. Aceste cheltuieli cresc de la 9,2% pentru prima decila la 20,1% pentru decila 10. Din tabelul următor, reiese faptul ca in mediul urban, populația plătește de 10 ori mai mult pentru serviciile de alimentare cu apa, canalizare, salubrizare si servicii comunale decât in mediul rural. Multe dintre zonele rurale nu au acces la utilitățile publice, iar in aceste condiții populația din mediul rural înregistrează cheltuieli minime In ceea ce privește eliminarea deșeurilor.

La nivel de regiune, cheltuielile populației au crescut cu ~2,3 fata de perioada 2000 - 2005. Ponderea cheltuielilor din gospodarii pentru serviciile de alimentare cu apa, electricitate, gaz si pentru combustibili inregistand o valoare de 11,3% in anul 2000 si 14,2 % in anul 2005.

Poate fi observata o creștere a cheltuielilor pentru serviciile destinate gospodăriilor si pentru serviciile de gestionare a deșeurilor.

Tabel 2.4-15: Cheltuielile totale ale gospodăriilor, destinate consumului, la nivel regional

Regunea 1 Nord-Est ......	2001	2002	2003 :	2004	2005	2006
	lei (RON), lunari gospodărie
Cheltuieli totale destinate consumului	336,25	434,46	527,63	722,05	826,41	1.149,57
	procente
Alimente si băuturi	55,0	51,4	50,7	47,5	45,8	45,8
Alcool, tutun	5,7	5,8	6,3	5,4	5,4	5,9
îmbrăcăminte si încălțăminte	6,9	7,0	6,6	7,2	7,4	7,4
Utilitati precum apa, electricitate, gaz si alti combustibili	11,3	12,7	13,0	13,5	14,2	16,3
Mobilare locuința, achiziții si întreținere	3,5	3,5	4,0	4,3	3,9	2,0
Sanatate	2,8	3,2	3,3	3,9	4,2	4,0
Transport	4,0	4.9	4,3	5,5	5,5	5,5
Comunicatii	3,2	3,3	3,2	3,8	4,1	4,2
Timp liber, cultura	3,3	3.4	3,8	3,8	4,2	3,2
Educație	0,6	1.0	0,9	0,8	0,9	1
Hoteluri, cafenele si restaurante	1,2	1.2	1,2	1,3	1,3	1,5
Diferite produse si servicii	2,5	2.6	2,7	3,0	3,1	3,2

Sursa: Institutul National de Statistica, Aspecte sociale si economice regionale: Statistica teritoriala, 2007, Revista romana de statistica 3/2008

Tabel 2.4-16: Comparație cheltuieli in mediul urban si mediul rural

	Total gospodarii	Mediul
	Total gospodarii	Urban	Rural
Cheltuieli totale din care:	261,04	349,27	149,79
Electricitate	47,95	53,82	40,55
Energie termica	1,54	2,75
Gaze naturale	12,75	19,91	3,72
Apa, canalizare, salubrizare si alte servicii	29,66	49,43	4,73
Servicii pentru întreținerea gospodăriei	12,32	9,31	16,12
Servicii de sanatate	8,19	11,27	4,30
Servicii de transport	19,35	21,72	16,37
Servicii de telefonie	55,72	76,93	28,98
Abonamente Radio - TV	19,01	23,88	12,86
Educație	6,44	9,67	2,37
Servicii turistice	24,64	39,01	6,51

Sursa: Venitul si cheltuielile populației in al treilea semestru al anului 2007 - INS 2008

**) nu exista date

Pentru perioada 2008 - 2009 au fost disponibile date doar privind evoluția indicilor privind preturile de consum si privind câștigurile salariale medii nete, după cum se vede din cele prezentate in graficul de mai jos. Se poate observa ca in ultimul an indicii privind prețul de consum au înregistrat o descreștere fluenta si mica in comparație cu câștigurile salariale medii nete care au înregistrat fluctuatii mari la nivel național.

IMttSeMKUȚlorOț, «mm Cârmim* ptfa mi**

Institutul National de Statistica nu calculează si nu furnizează date privind venitul mediu pe gospodărie si cheltuielile medii pe gospodărie atat la nivel de județ, cat si pe medii. Astfel, in vederea determinării pragului de suportabilitate la nivel de județ, Consultantul a estimat venitul mediu pe gospodărie In județul Bacau pornind de la venitul mediu pe gospodărie la nivel național si utilizând un factor de corecție. Factorul de corecție a fost calculat ca raportul dintre venitul mediu la nivel național si venitul mediu la nivelul județului Bacau. Aceasta este o abordare simpla insa in totalitate acceptabila pentru determinarea capacitatii de plata si a pragului de suportabilitate, in special in mediul urban.

Venit mediu pentru luna septembrie 2009
Câștig salarial mediu la nivel național (RON/luna)	1.359
Câștig salarial mediu la nivel de județ (RON/luna)	1,214
Factor de corecție	89,33%

Factorul de corecție aplicat in vederea determinării veniturilor pe gospodărie la nivel de județ este de 89,33% din cel la nivel național.

In județul Bacau exista nivele diferite de venituri pe gospodărie atat in mediul urban cat si in mediul rural, insa in capitolele următoare este utilizat venitul mediu.

2.4.2 Profilul socio-economîc al Județului Bacau
- 2.4.2.1 Populația

La data de 1 Iulie 2007, județul Bacau avea o populație de 719.844 locuitori, reprezentând 3,3% din populația totala a tarii. In perioada 1990 - 2007, evoluția populației in județul Bacau a înregistrat un mic declin in comparație cu evoluția populației la nivel național.

Tabel 2.4*17: Evoluția populației in județul Bacau

Județul Bacau	Total	Urban		Rural		Locuitori/km²
Județul Bacau	Total	număr	% ^:	număr	%	Locuitori/km²
2003	725.005	339.377	46,8	385.628	53,2	109,5
2004	722.961	335.586	46,4	387.375	53,6	109,2
2005	723.518	334.080	46,1	389.438	53,9	109,3
2006	721.411	331.666	45,9	389.745	54,1	109,0
2007	719.844	329.129	45,7	390.715	54,3	108,7

Sursa: Anuarul Statistic a! județului Bacău-ediția 2008

Distribuția populației pe medii in perioada 1990 - 2007 este prezentata in figura de mai jos. Se poate observa ca in anul 2007, in județ s-a înregistrat o populație de 54,3 % in mediul rural, însemnând 390.715 locuitori iar in mediul urban 329.129 locuitori reprezentând 45,7 % din populația județului.

In tabelul următor sunt rezentate date privind migrarea interna determinata de schimbarea domiciulul, pe medii, in anul 2007. Se poate observa ca In mediul urban plecările au fost mai mari decât sosirile, soldul migratoriu fiind negativ. O asemenea tendința a avut ca efect o scădere a gradului de urbanizare a populației.

Tabel 2.4*18: Migrarea interna determinata de schimbarea domiciliului, pe medii, 2007

Județ Bacau	Plecati	Sositi	Sold
Total	12.611	11.845	-766
Urban	6.702	4.014	-2.688
Rural	5.909	7.831	1.922

Sursa: Anuarul Statistic al Județului Bacău-ediția 2008

2A.2.2 Distribuția așezărilor umane

In anul 2007, județul Bacau a fost impartit in 93 de unltati territorial-administrative din care 3 municipii - Bacau cu 179.442 locuitori, Moinesti cu 23.944 locuitori si Onești cu 51.407 locuitori - si 5 orașe - Buhusi (20.014 locuitori), Comanesti (24.198 locuitori), Darmanesti (14.370 locuitori), Slanic Moldova (5.085 locuitori) and Targu Ocna (13.071 locuitori) si 85 de comune.

Tabel 2.4-19: Organizarea admnistratlva a teritorului județul Bacau

Județ	Suprafața totală (km²)	Nr. municipii	Nr. orașe	Nr. comune	Nr. sate
Bacău	6621	3	5	85	491

Sursa: Anuarul Statistic al Județului Bacău-ediția 2008

In anul 2007, numărul mediu de persoane pe gospodărie in Județul Bacau era de 2,9.

2.4.2.3 Structura economiei locale

Pentru definirea structurii economiei județului Bacau s-a luat in considerare repartizarea pe ramuri de activitate a cifrei de afaceri a unităților locale active din industrie, comerț si alte servicii, pe activitati ale economiei naționale, in anul 2007.

Tabel 2.4-20: CA a unităților locale active din industrie, construcții, comerț si alte servicii

Județul Bacau Activitati (secțiuni CAEN, Rev1)	Cifra de afaceri (%)
TOTAL	100,0
Industrie extractiva	2,53
Industrie prelucrătoare	26,44
Energie electrica si termica, gaze si apa	4,94
Construcții	11,43

Județul Bacau Activitati (secțiuni CAEN,Rev1)	Cifra de afaceri (%)
Comerț cu ridicata si cu amănuntul, repararea si întreținerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice	44,97
Hoteluri si restaurante	0,98
Transport, depozitare si comunicatii	5,07
Tranzacții imobiliare, închirieri si activitati de servicii prestate in principal întreprinderilor	2,48
Invatamant	0,12
Sanatate si asistenta sociala	0,42
Alte activitati de servicii colective, sociale si personale	0,61

Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău-ediția 2008

Se observa ca in anul 2007 industria prefucrartoare si comerțul generau circa 70% din totalul cifrei de afaceri. De asemenea, este de menționat faptul ca in termeni nominali intre 2001 si 2006 produsul intern al județului a sporit de circa 2,54 lei de la 3.347 milioane lei in 2001 la 8.506 milioane lei in anul 2006.

2.4.2.4 Utilizarea forței de munca

între anii 2003 și 2007 populația ocupată a județului Bacau a avut o tendință de reducere, de 234,3 mii persoane la 225,3 mii persoane, ceea ce reprezintă o diminuare de 3,8%.

Tabel 2.4-21: Dinamica populației ocupate pe ramuri ale economiei, mii persoane

Județul Bacau	2003	2004	2005	2006	2007
Total economie	234,3	225,3	224,8	224,2	225,3
Agricultură, vânătoare și silvicultură	78,5	71,2	73,1	68,6	67,3
Industrie	66,8	62	58,9	55,5	51,7
Construcții	15,2	14,7	13,6	16,5	18,9
Comerț	25,5	25,5	26,7	28,5	29,5
Hoteluri și restaurante	2,7	1,9	1,8	1.9	2,2
Transport, depozitare și comunicații	7,9	8,7	8,0	9,0	9,6
intermedieri financiare	1.4	1,7	1,8	1.8	2,1
Tranzacții imobiliare și alte servicii	6,2	7,6	6,6	7,8	8,5
Administrație publică și apărare	3,2	3,4	3,9	3,9	4.7
hvățământ	13,7	13,8	14,3	13,8	13,1
Sănătate și asistență socială	8,5	8,6	9,8	11	11,2
Celelalte activități ale economiei	4,7	6,2	6,2	5.8	6,4

Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău-ediția 2008

Reducerea populației ocupate a avut loc pe fondul unei mai accentuate diminuări a numărului de salariați. Astfel, în anul 2007 numărul de salariați era cu 7,6% mai mic decât cel înregistrat în anul 2003.

Tabel 2.4-22: Dinamica numărului mediu de salariați pe ramuri ale economiei, persoane

Județul Bacau ;	2003	2004	2005	2006	2007
Total economie	131.813	122.358	120.118	121.338	121.838
Agricultură, vânătoare și silvicultură	3.334	2.788	3.548	3.169	3.297
Pescuit si piscicultura	7	24	48	44	36
Industrie	60.987	54.728	52.062	47.985	44.870
Construcții	12,002	9,630	8,174	9,086	9,816
Comerț	17,318	17,522	17,643	20,017	19,495
Hoteluri șt restaurante	2,306	1,352	1.290	1.395	1.685
Transport, depozitare și comunicații	6.762	6.862	6.051	6.237	6.575
Intermedieri financiare	1.352	1.363	1.651	1.687	1.861
Tranzacții imobiliare și alte servicii	2.424	3.397	2.481	3.832	4.326
Administrație publică și apărare	3.253	3.226	3.704	3.728	4.410
învățământ	12.108	11.831	11.684	12.149	12.117
Sănătate și asistență socială	7.235	6.776	8.279	8.670	9.639
Celelalte activități ale economiei	2.725	2.859	3.503	3.339	3.711

Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău-ediția 2008

în raport cu dinamica populației ocupate, numărul salariaților s-a diminuat mai rapid în industrie. Creșteri ale numărului salariaților au fost consemnate în comerț, hoteluri și restaurante, administrație publică, sanatate si asistenta sociala, celelalte ramuri ale economiei. Modificarea numărului de salariați a fost însoțită de re-dimensionarea raporturilor dintre câștigurile salariale medii la nivel de ramură.

Reducerea numărului de salariati nu a avut ca effect o creștere a ratei șomajului. Dimpotrivă, in contextual unei migratii externe tot mai importante, rata șomajului s-a redus de la 7,1 in anul 2003 la 4,4 in anul 2007.

Insa, in contextul crizei economice din anul 2008 este de așteptat ca rata șomajului in județul Bacau sa aiba din nou un curs ascendent.

Tabel 2.4-23: Șomeri înregistrat! si rata șomajului

Județul Bacau	Șomerii înregistrați la Agențiile pentru ocupareafortei de munca (nr. Persoane)	Rata șomajului
2003	17.974	7,1
2004	17.064	7.0
2005	15.071	6.3
2006	13.759	5,8
2007	10.355	4,4

Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău-ediția 2008

2.4.2.5 Venitul mediu

In perioada 2003-2007 câștigul salarial nominal mediu net lunar a cunoscut o continua creștere asa cvum rezulta din tabelul de mai jos. In anul 2007 structrile economiei cu cele mai mari câștiguri, peste media la nivel de județ, sunt: intermedierile financiare, administrația publica, invatamantul, posta si telecomunicații si transport depozitare.

Tabel 2.4-24: Câștigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei naționale lei (RON)lsalariat

Județul Bacau	2003	2004	2005	2006	2007
Total economie	480	587	718	845	1.018
Agricultură, vânătoare și silvicultură	339	470	585	608	752
Silvicultura si exploatarea forestiera	535	636	647	689	838
Pescuit si piscicultura	214	379	440	459	527
Industrie	525	622	752	850	992
Construcții	411	507	586	720	862
Comerț	315	440	489	560	739
Hoteluri și restaurante	261	360	448	465	694
Transport, depozitare	549	663	785	911	1.083
Posta si telecomunicații	920	1.066	1.492	1.127	1.243
Intermedieri financiare	1.158	1.457	1.869	1.845	2.252
Tranzacții imobiliare și alte servicii	411	487	520	590	682
Administrație publică și apărare	701	899	1.106	1.470	1.814
învățământ	458	546	797	1.300	1.588
Sănătate și asistență socială	419	518	663	783	891
Celelalte activități ale economiei	330	419	439	536	645

Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău-ediția 2008

2.4.2.6 Turism

Turismul in județul Bacau dispune de importante resurse ce constau in peisaje naturale, monumente Istorice , muzee , case memoriale , localitati pitorești si renumite stațiuni balneare si climaterice.

Dintre obiectivele turistice din județul Bacau amintim:

- Lacuri: Balatau, Poiana Uzului, Belci.
- Rezervatii naturale: Parcul Dendrologic Haghiac, Padurea Slanic Moldova, Poiana Sarariei, Padurea Runc, Padurea Arsura, Rezervația de arini Dofteana, Stejarul din Borzesti.
- Stațiuni: Slanic Moldova , Tg. Ocna
- Monumente istorice: ruinele Curții Domnești (Bacau), urme de asezari dacice (Horgest), vestigii romane (la Tg.Ocna).
- Biserici: Biserica din Borzesti, Manastirea Raducanu

In perioada 2003-2007 capacitatea turistica a înregistrat o scădere cu circa 15% din punct de vedere al numărului locurilor de cazare (de la 3.333 locuri in anul 2003 la 2.858 locuri in anul 2007) si cu circa 19% din punct de vedere al înnoptărilor ( nr de înnoptări scazand de la 411 in anul 2003 la 311 in anul 2007), asa cum reiese din tabelul următor.

Tabel 2.4-25: Capacitatea si activitatea turistica de cazare, 2007

Județ Bacau	Capacitate de cazare		Sosiri (mii)	înnoptări (mii)	Indiciile utilizare netă a capacității în funcțiune (%)
Județ Bacau	Existentă (locuri)	în funcțiune (mii locuri-zile)	Sosiri (mii)	înnoptări (mii)	Indiciile utilizare netă a capacității în funcțiune (%)
2003	3.333	933	109	411	44,1
2004	3.318	941	113	368	39,2
2005	3.401	976	121	351	36,0
2006	3.188	941	118	366	38,9
2007	2.858	933	112	331	35.5

Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău-ediția 2008

Infrastructura de turism din județul Bacau este reprezentată de 35 capacități turistice, din care 37% hoteluri si moteluri. Se constată lipsa hanurilor, pensiunilor rurale si a hotelurilor pentru tineret și numărul mic al campingurilor, hostelurilor si popasurilor turistice.

Tabel 2.4-26: Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, iulie 2007

	Regiunea 1 NE	Județul Bacau
Total	459	35
Hoteluri și moteluri	86	13
Hanuri turistice	-	-
Cabane turistic	11	-
Campinguri și unități tip căsuță	11	1
Vile turistice și bungalouri	36	4
Tabere de elevi și preșcolari	14	3
Pensiuni turistice urbane	83	12
Sate de vacanta	-	-
Pensiuni turistice rurale	196	-
Hoteluri pentru tineret	6	-
Hosteluri	8	1
Popasuri turistice	7	1
Spatii de cazare pe nave	1	-

Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău-ediția 2008

2.5 Evaluarea cadrului instituțional si legislativ
- 2.5.1 Cadru administrativ general

Pe data de 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene.

Conform clasificării Nomenclatorului Unităților Teritoriale Statistice¹ (NUTS) in România exista următoarele unitati teritoriale:

nivelul NUTS I - macro-regiuni, neutilizat in prezent;
nivelul NUTS II - 8 regiuni de dezvoltare, fiecare cu o populație medie de of 2,7 milioane de locuitori;
nivelul NUTS III - 41 județe si municipiul București (aceasta fiind structura administrativ-teritoriala a României);
nivelul NUTS V - 265 municipii si orașe, 2.666 comune, 13.092 sate (de asemenea, reprezentând structura administrati v-teritoriala a României).

Structura administrativa naționala este reprezentata de Guvernul României.

Instrumentele de reglementare sunt: Legile, Hotărârile de Guvern (HG) si Ordinele de Ministru (OM). Hotărârile de Guvern reglementează modul de implementare a legilor. Legile sunt adoptate de Parlament. Hotărârile de Guvern sunt semnate de Primul Ministru si contrasemnate de miniștrii de linie.

Cele 8 regiuni de dezvoltare au fost create prin asocierea voluntara a județelor care le compun. Acestea nu au personalitate juridica si nu au o structura de coordonare. Agențiile de Dezvoltare Regionala (singurele structuri la nivel de regiune) sunt asociatii non-profit.

La nivel județean, guvernul este reprezentat de structuri locale respectiv autorități deconcentrate. Activitatea autorităților deconcentrate este coordonata de Biroul Prefectului.

Autoritatea de reglementare la nivelul județului și la nivel local este reprezentata de Consiliile Județene, Consiliile Locale și Consiliile Comunale (autorități deliberative). Membrii consiliului sunt aleși o data la patru ani. Documentele de reglementare la nivel județean și local sunt Hotărârile de Consiliu.

Brațul executiva! autorităților județene și locale este reprezentat de primarii.

Consiliul Județean este autoritatea administrației publice locale care coordonează activitatea consiliilor locale in vederea implementării serviciilor publice de interes județean.

2.5.2 Cadru legislativ
- 2.5.2.1 Politica europeana in domeniul gestionarii deșeurilor

Politica Uniunii Europene in domeniul gestionarii deșeurilor se fundamentează pe trei principii:

• Prevenirea generării deșeurilor - un factor cheie pentru orice strategie de management. Daca poate fi redusa cantitatea de deșeuri generata si efectele sale daunatoare, atunci valorificarea si eliminarea deșeurilor devin simple operațiuni.
• Valorificarea deșeurilor (reciclarea, reutilizarea) - Daca nu poate fi redusa cantitatea de deșeuri generata, atunci trebuiesc valorificate cat mai multe materiale posibile, de preferat prin acțiuni de reciclare. Fluxurile de deșeuri care necesita o atentie speciala, conform Comisiei Europene, sunt: deseurile din ambalaje, vehiculele scoase din uz, bateriile uzate si deseurile din echipamente electrice si electronice.
• Imbunatatirea tehnicilor de eliminare a deșeurilor si a tehnicilor de monitorizare - Daca nu este posibila reciclarea deșeurilor generate, atunci este necesara incinerarea acestora, întrucât depozitarea deșeurilor reprezintă soluția finala. Atât in cazul incinerării cat si in cazul depozitarii deșeurilor este nevoie de o monitorizare stricta, datorita impactului semnificativ asupra mediului, pe care il pot avea aceste doua tipuri de activitati.

Al Vl-lea program de acțiune pentru mediu a introdus conceptul de strategii tematice, documente elaborate de Comisia Europeana. Strategia tematica repezinta un instrument modern al politicii de mediu care oferă o abordare integrata a aspectelor analizate (evaluând efectele si consecințele deciziilor politice asupra mai multor sectoare).

Pana in prezent, au fost elaborate Strategii tematice pentru următoarele sectoare: aer, prevenirea generării si reciclarea deșeurilor, mediul marin, solul, utilizarea pesticidelor, resursele naturale si mediul urban.

„Strategia tematica privind prevenirea generării si reciclarea deșeurilor" are la baza următoarele:

Politica de gestionare a deșeurilor trebuie sa aiba ca principal obiectiv reducerea impactului negativ al utilizării resurselor naturale. Potrivit strategiei tematice privind utilizarea resurselor, problema principala nu o constituie lipsa resurselor, ci impactul asupra mediului pe care utilizarea acestora il generează.

In definirea politicilor de gestionare a deșeurilor se recomanda utilizarea analizei ciclului de viata (life cycle analysis). Acest instrument ia in considerare impactul pe care il are un produs/serviciu de-a lungul întregului ciclu de viata, începând cu extracția resurselor si pana in momentul in care respectivul produs/serviciu devine deseu.

Acțiunile recomandate pentru aplicarea acestei strategii sunt:

- simplificarea legislației existente in domeniul gestionarii deșeurilor;
utilizarea analizei ciclului de viata in definirea politicilor de mediu;
îmbogățirea cunoștințelor in domeniu (know-howy,
• prevenirea generării deșeurilor;

«il

lărgirea sferei de reciclare a deșeurilor generate.

Doua dintre instrumentele romanești care contribuie la consolidarea politicii europene de mediu sunt Strategia si Planul National de Gestionare a Deșeurilor (vezi Capitolul 4).

2.5.2.2 Armonizarea legislației naționale cu legislația europeana

In timpul negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeana, au fost elaborate cinci planuri de implementare a problematicilor privind gestionarea deșeurilor, după cum urmeaza:

Planul de Implementare al Regulamentului (CEE) 259/93 privind monitorizarea si controlul transportului de deșeuri in, dinspre si spre Comunitatea Europeana;
Planul de Implementare al Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, modificat de Directiva 204/12/CE;
Planul de Implementare al Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor;
Planul de Implementare al Directivei 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice;
Planul de Implementare al Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor.

Planurile de implementare au fost finalizate in perioada iunie - octombrie 2004 si prezintă modul in care Remania se va conforma cu acquis~u\ comunitar si de asemenea fundamentează solicitările de perioade de tranziție menționate in continuare.

Planul de Implementare al Regulamentului (CEE) 259/93 (înlocuit de Regulamentul 1013/2008) privind monitorizarea si controlul transportului deșeurilor conține pe langa prezentarea regulamentului si a situației existente in ceea ce privește acest sector in Romania (cadrul legislativ si instituțional) acțiunile de pregătire a etapei de implementare a prevederilor regulamentului, precum si perioadele de tranziție solicitate, după cum urmeaza:

Romania isl reconsidera punctul de vedere exprimat in Documentul de Poziție CONF-RO 37/01 si solicita o perioada de tranziție pana la 31 Decembrie 2015, in vederea notificării autorităților competente cu privire la toate transporturile de deșeuri către Romania destinate valorificării, prezentate in Anexa II a Regulamentului (CEE) 259/93, in conformitate cu Articolele 6,7 si 8 ale Regulamentului.

Prin derogare de la Art.7 (4) al Regulamentului (CEE) 259/93, Romania solicita posibilitatea sa obiecteze prin autoritățile competente, la transporturile către Romania, pentru valorificare, a deșeurilor prevăzute in Anexa I, III si IV precum si la transporturile către Romania, pentru valorificare, a deșeurilor neprevăzute in aceste anexe, destinate unor instalatii care beneficiază de o derogare temporara de la prevederile Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat la poluării (IPPC), a Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluati proveniti de la instalațiile mari de Incinerare, precum si a Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor, pentru perioada de valabilitate â derogării acordate instalației in cauza.

Prin derogare de la Art.7 (4) al Regulamentului (CEE) 259/93, pana la 31 Decembrie 2011, Romania solicita posibilitatea de a ridica obiecții, prin autoritățile competente, la transporturile către Remania , pentru valorificare a următoarelor tipuri de deșeuri, in conformitate cu Art.4 (3) al Regulamentului.

Planul de Implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, modificata prin Directiva 204/12/CE cuprinde: descrierea situației actuale, proiecția privind gestionarea deșeurilor din ambalaje, perioadele de tranziție solicitate, strategia de îndeplinire a obiectivelor, acțiunile si costurile de implementare, precum si sursele de finanțare.

Strategia de îndeplinire a obiectivelor vizeaza, in principal, implementarea colectării separate a deșeurilor, după cum urmeaza:

• Este preconizat ca sistemul de colectare separata sa fie adaptat diferitor zone si sa cuprinda:

1. colectarea specializata a deșeurilor de ambalaje, in principal prin livrarea voluntara a ambalajelor din gospodarii si prin separarea deșeurilor de sticla (din rațiuni tehnice, sticla va fi colectata exclusiv prin aport voluntar);
2. colectarea specializata a deșeurilor biodegradabile, cu excepția celor din zonele rurale;
3. colectarea deșeurilor menajere.

- Metodele de aplicare a colectării separate a deșeurilor din ambalaje sunt:
colectarea deșeurilor “din usa in usa" - pubele sau saci menajeri;
colectarea deșeurilor prin aport voluntar - puncte de colectare.

4. Deseurile din ambalaje colectate separat vor fi tratate in stațiile de sortare.

Implementarea sistemului de colectare separată se va desfasura după cum urmeaza:

• zone urbane dense - in 2008 coeficientul de creștere al colectării separate va fi de circa 7%, urmat de o creștere cu 7% pe an pana in 2011, 9% pe an pentru perioada 2012-2017 si 2% pe an pentru perioada 2017 - 2022, când se preconizează ca va fi atins un coeficient de colectare separată de 90%;
• zone urbane - in 2008 coeficientul de creștere al colectării separate va fi de 8%, urmat de 8% pe an pana in 2011 si de 10% pe an pentru perioada 2012 - 2017 când se preconizează un coeficient de colectare separată de 90% care va ramane constant pana in anul 2022;
• zone rurale - in 2008 coeficientul de creștere a cantitatii de deșeuri colectate separat va fi de 6%, urmat de o creștere de 6% pe an pana in 2011 si de 12% pe an pentru perioada 2012 - 2017 când se preconizează ca va fi atins un coeficient de colectare separată de 90% care va ramane constant pana in anul 2022;

5. Implementarea metodei de colectare separată se va realiza in trei etape:

- 2004 - 2006: perioada de testare (proiecte pilot), conștientizare publica;
- 2007 - 2017: dezvoltarea sistemului de colectare separată la nivel național;
- 2017 - 2022: implementarea colectării separate in cele mai dificile zone (locuințe colective, mediu rural dispersat, zone montane).

Pentru îndeplinirea țintelor privind reciclarea/valorificarea, Romania a solicitat următoarele perioade de tranziție:

• atingerea obiectivelor de reciclare a 15% din cantîtatile de deșeuri lemnoase pana la data de 15 decembrie 2011 (perioada de tranziție de 3 ani);
• atingerea obiectivului global de reciclare de 55%, a obiectivului global de valorificare de 60%, de reciclare de 22,5% din greutate pentru deseurile de plastic (considerind doar plasticul ca material reciclat) si obiectivele de reciclare a sticlei de 60% din greutate, pana la data de 31 Decembrie 2013 (perioada de tranziție de 5 ani);
• Romania nu a solicitat perioada de tranziție pentru atingerea țintelor de reciclare pentru deseurile de hârtie si ambalaje (60%) si de metale (50%). Conform prevederilor directivei, aceste tlnte trebuie atinse pana la 31 Decembrie 2008.

Planul de Implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor cuprinde: descrierea situației existente (inclusiv inventarul depozitelor de deșeuri), planul de acțiune, perioadele de tranziție si evaluarea costurilor.

• Planul de implementare face referire atat la depozitele de deșeuri municipale cat si depozitele de deșeuri industriale.
• Planul de implementare prezintă un număr de 265 de depozite de deșeuri clasa „b” din mediul urban, dintre care:
11 depozite de deșeuri se vor conforma pana la data de 31.12.2006;
3 depozite de deșeuri conforme cu cerințele Directivei 1999/31/CE, construite in 2003;
251 depozite neconforme cu cerințele Directivei 1999/31/CE, care au sistat sau vor sista etapizat activitatea de depozitare, din care 150 depozite au sistat sau vor sista activitatea pana la data de 16 iulie 2009, iar 101 depozite (cca. 301 ha) vor sista activitatea intre 16 iulie 2009 si 16 iulie 2017.

După aderare, depozitele care sistează activitatea vor fi închise in conformitate cu cerințele Directivei 1999/31/CE, in maximum 2 ani de zile de la încetarea activitatilor de depozitare.

Pe baza calendarului prezentat mai sus, Romania a solicitat o perioada de tranziție de 8 ani pentru închiderea a 101 depozite neconforme de deșeuri clasa „b" din mediul urban, care vor fi închise, etapizat, in perioada 16 iulie 2009 - 16 iulie 2017.

• Romania nu a solicitat perioada de tranziție, după data de 16 iulie 2009 pentru închiderea si salubrizarea depozitelor neconforme din mediul rural.
• De asemenea, Romania nu a solicitat perioade de tranziție pentru îndeplinirea țintelor privind reducerea cantitatîl de deșeuri biodegradabile la depozitare. In vederea îndeplinirii țintelor prevăzute de art. 5(2) litera a) si b) din Directiva, Romania va aplica prevederile paragrafului 3, art. 5(2) referitoare la posibilitatea amanarii termenului de îndeplinire a acestor tinte, prin stabilirea unei perioade de gratie de 4 ani, respectiv de la data de 16 iulie 2010 si pana la data de 16 iulie 2013.

In vederea atingerii țintelor de reducere a cantitatii de deșeuri biodegradabile, Romania va utiliza următoarele tehnici:

• compostare (fermentare aeroba);
• fermentare anaerobâ;
• tratarea mecano-biologica/fermentare anaeroba cu generare si captare de biogaz.

Planul de implementare menționează faptul ca tintele referitoare la reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile la depozitare nu pot fi atinse in toate regiunile prin compostarea materiei biodegradabile. In zonele urbane dense aceste obiective nu pot fi obținute decât prin incinerarea deșeurilor menajere. De asemenea, in locul incinerării este recomandata tratarea mecano-biologica pentru toate regiunile in care nu se accepta compostarea sau in care deseurile conțin un procent însemnat de materie biodegradabila.

In ceea ce privește depozitele conforme, s-a stabilit ca in Romania sunt necesare:

• 50 depozite pentru deșeuri nepericuloase (clasa "b") cu o capacitate medie de 100.000 t/an (suprafața medie de 10 ha) - din care 14 depozite au fost deja construite;
• 15 depozite pentru deșeuri nepericuloase (clasa "b”) cu o capacitate medie de 50.000 t/an (suprafața medie de 5 ha) pentru așezările izolate si cu dificultăți de transport care vor asigura si capacitatea necesara de depozitare pentru deseurile de producție nepericuloase.

Planul de implementare al Directivei 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice cuprinde: prezentarea obiectivelor directivei si a principalelor cerințe, descrierea situației existente, perioadele de tranziție solicitate, implementarea cerințelor directivei, identificarea problemelor si evaluarea costurilor.

• o perioada de tranziție de 2 ani, pana la 31.12.2008 pentru aplicarea paragrafului 5 al articolului 5 privind obiectivul de colectare de minimum 4 kg de deșeuri de echipamente electrice si electronice/locuitor/an;
• o perioada de tranziție de 2 ani, pana la 31.12.2008, pentru aplicarea paragrafului 2 ai articolului 7 privind obiectivele de reciclare/valorificare.

Planul de Implementare al Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor cuprinde patru capitole din care cele mai importante sunt: Situația existenta, Planul de implementare si Costurile.

Romania a solicitat o perioada de tranziție pana la 31.12.2008, pentru închiderea etapizata a 110 instalatii de ardere a deșeurilor periculoase rezultate din activitatile medicale, care se vor închide după 31.12.2006 după cum urmeaza:

• 1 an, pana la 31.12.2007, pentru închiderea a 52 de instalatii existente de incinerare a deșeurilor periculoase rezultate din activitatile medicale;
• 2 ani, pana la 31.12.2008, pentru închiderea a 58 de instalatii existente de incinerare a deșeurilor periculoase rezultate din activitatile medicale.

Romania nu solicita perioade de tranziție pentru instalațiile existente de incinerare a deșeurilor industriale periculoase, pentru incinerarea deșeurilor municipale si pentru instalațiile de co-incinerare existente.

In ceea ce privește incinerarea deșeurilor municipale, planul de implementare prevede următoarele etape:

• planificarea unei instalatii de incinerare in București, cu o capacitate mai mare de 150.000 tone/an;
• planificarea unor instalații! de incinerare in alte trei mai orașe din tara cu o populație mai mare de 300.000 de locuitori incluzând zonele învecinate acestora.

Tratatul de aderare al României si Bulgariei la Uniunea Europeana a fost semnat la Luxembourg, pe 25 aprilie 2005. Articolul 1 (3) al Tratatului de Aderare stipulează faptul ca toate condițiile si aranjamentele referitoare la aderare sunt stabilite in protocolul anexat la tratat. Dispozițiile acestui protocol fac parte integranta din acest tratat.

Anexa VII a protocolului, referitoare la condițiile si aranjamentele privind aderarea României si Bulgariei la Uniunea Europeana, cuprinde masuri tranzitorii pentru România. Punctul 10 B din anexa prezintă masurile tranzitorii destinate României pentru sectorul de gestionare al deșeurilor, respectiv pentru următoarele domenii: transportul deșeurilor, deseurile de ambalaje, depozitare, deseurile de echipamente electrice si electronice si incinerarea deșeurilor.

România a ratificat tratatul de aderare la Uniunea Europeana prin Legea nr. 157/24.04.2005.

2.5.2.3 Legislația relevanta privind protecția mediului

Aceasta secțiune prezintă legislația de mediu relevanta pentru planificarea si implementarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor, cu excepția actelor normative referitoare la gestionarea deșeurilor prezentate in următorul subcapitol.

Legea nr. 265/2006 de aprobare a OUG nr. 195/2005 declara domeniul protecției mediului subiect de interes public iar rezultatul poate fi atins doar prin aplicarea conceptului si principiilor de dezvoltare durabila. Conform prevederilor Legii 265/2006 deseul este orice substanța sau obiect pe care deținătorul il arunca, intenționează sa il arunce sau este obligat sa il arunce.

Mai jos sunt prezentate principalele prevederi din legislația de mediu, care reglementează sectorul gestionarii deșeurilor (Capitolul IV al actului legislativ).

• Gestionarea deșeurilor trebuie sa se desfasoare in condiții de deplina siguranța pentru sanatatea populației si a mediului înconjurător.
• Este interzisa pătrunderea pe teritoriul României a încărcăturilor cu deșeuri destinate depozitarii. Este permisa pătrunderea pe teritoriul României a încărcăturilor cu deșeuri destinate valorificării, numai in condițiile aprobării acestei acțiuni printr-un act guvernamental.
• Valorificarea deșeurilor se desfasoara numai in instalatii si prin procese sau activitati autorizate de către autoritatile publice competente.

Transportul (intern si internațional) si tranzitarea deșeurilor se desfasoara in conformitate cu prevederile acordurilor si convențiilor la care România este parte, precum si cu legislația naționala de referința.

Procedura de reglementare a activitatilor cu impact asupra mediului este gestionata de autoritatile competente din domeniul protecției mediului (agențiile pentru protecția mediului si autoritatea centrala)².

Acordul de mediu este obligatoriu atat pentru documentele de programare (planurile naționale, regionale si județene de gestionare a deșeurilor) cat si pentru planurile de urbanism (PUZ, PUD).

Legislația naționala nu permite desfasurarea simultana a procedurilor de emitere a acordurilor si autorizațiilor. Pentru activitatlle care necesita autorizație de mediu, procesul de autorizare nu poate începe pana la finanlizarea lucrărilor de construcție si verificarea de catre autoritatile de mediu competente a conformării acestora cu prevederile acordului de mediu. Acest aspect trebuie luat in considerare in momentul elaborării studiilor de fezabilitate si in momentul stabilirii datei de dare in folosința a obiectivului.

2.5.2.4 Legislația privind gestionarea deșeurilor

Legislația europeana in domeniul gestionarii este prezentata mai jos - legislația cadru si legislația care reglementează gestionarea fluxurilor speciale de deșeuri care fac obiectul procesului de programare. Sunt prezentate doar actele legislative principale, atat in ceea ce privește legislația europeana, cat si cea romaneasca - aceasta transpunând legislația europeana.

Pe langa legislația amintita mai exista o serie de decizii (ale Uniunii Europene) si. acte normative la nivel național care reglemeneaza acest sector, precum:

• sistemul de identificare si marcare a ambalajelor;
• consituirea si funcționarea structurilor de evaluare si autorizare a operatorilor economici care preiau responsabilitatea gestionarii diferitelor fluxuri de deșeuri (deșeuri din ambalaje, deșeuri de echipamente electrice si electronice);
• încurajarea reciclării diferitor tipuri de deșeuri colectate separat;
• norme metodologice de aplicare a unor acte legislative;
• stabilirea unor modele de raportare a datelor privind gestionarea fluxurilor specifice de deșeuri.

Tabel 2.5-1: Legislația cadru privind deseurile

Legislația cadru

Directiva nr. 2006/12/EC privind deseurile

Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase

OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobata prin Legea nr. 426/2001, cu modificările ulterioare

HG nr. 1470/2004 pentru aprobarea Strategiei si Planului National de Gestionare a Deșeurilor, cu modificările ulterioare

OM nr. 1364/1499/2006 pentru aprobarea planurilor regionale de gestionare a deșeurilor

Decizia CE 2000/532/EC (cu modificările ulterioare) privind stabilirea listei deșeurilor

HG nr. 856/2002 privind înregistrările de date legate de gestionarea deșeurilor si aprobarea listei deșeurilor, inclusiv a deseurior periculoase.

In ceea ce privește legislația cadru, Directiva privind deseurile si Directiva privind deseurile periculoase au fost transpuse in legislația romaneasca printr-un singur act legislativ care reglementează si gestionarea deșeurilor periculoase. Prin acest act se setabileste ca responsabilitatea gestionarii deșeurilor municipale, inclusiv a deșeurilor periculoase revine autoritatilor publice locale.

Documentele de programare la nivel național si regional sunt aprobate prin hotarari de guvern si ordine de ministeru. Revizuirea acestora are loc ori de cate ori este necesar, perioada dintre doua revizuiri fiind de maximum 5 ani.

Tabel 2.5-2: Legislația privind activitatile de gestionare a deșeurilor

Legislația privind activitatile de gestionare a deșeurilor
Depozitarea deșeurilor
Directiva CE nr. 99/31/CE privind depozitarea deșeurilor	HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor
Decizia Consiliului CE 2003/33/EC de stabilire a criteriilor si procedurilor de acceptare a deșeurilor la depozitele de deșeuri. Completează Art. 16 si Anexa II a Directivei 1999/31/EC	OM nr. 95/2005 de stabilire a criteriilor si procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare, precum si lista naționala de deșeuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deșeuri
Incinerarea deșeurilor
Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deșeurilor	HG nr. 128/ 2002 privind incinerarea deșeurilor
Transportul deșeurilor
Regulamentul Consiliului CE 1013/2006 privind transferul deșeurilor (aplicabila începând cu data de 11 iulie 2007)	HG nr. 1061/2008 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 1013/2006 referitor la transferul deșeurilor, cu modificările ulterioare

Prevederile directivele CE privind depozitarea deșeurilor si incinerarea deșeurilor au fost transpuse in totalitate in legislația naționala. Romania nu a solicitat perioade de tranziție nici pentru închiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din mediul rural, nici pentru atingerea țintelor de reducere a cantitatii de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare.

Legislația romaneasca privind depozitarea deșeurilor (Annexa la HG nr. 349/2005) stabilește pentru județul Bacau data de 16 iulie 2009 ca termen limita pentru închiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din mediul rural.

bit

In ceea ce privește deseurile biodegradabile, Romania trebuie sa îndeplinească următoarele tinte:

• 2010 - reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totala (exprimata gravimetric) generata in anul 1995;
• 2013 - reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totala (exprimata gravimetric) generata in anul 1995;
• 2016 - reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala (exprimata gravimetric) generata in anul 1995.

Romania nu a solicitat perioade de tranziție pentru incinerarea deșeurilor municipale periculoase si a deșeurilor industriale periculoase.

Pe langa legislația naționala care transpune directivele europene in materie, pentru operațiunile de depozitare si incinerare a deșeurilor au mai fost elaborate si norme tehnice, aprobate prin ordin de ministru. Transportul deșeurilor este reglementat tot printr-un ordin de ministru.

Tabel 2.5'3: Legislația privind fluxurile speciale de deșeuri

Legislația privind luxuri speciale de deșeuri
Ambalaje si deșeuri de ambalaje
Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje (cu modificările ulterioare)	HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deșeurilor din ambalaje (cu modificările ulterioare)
Decizia nr. 97/129/CE privind sistemul de identificare si marcare a materialelor de ambalaje
Deșeuri de echipamente electrice si electronice
Directiva nr. 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice (cu modificările ulterioare)	HG nr. 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice
Directiva nr. 2002/95/CE privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase in echipamentele electrice si electronice (cu modificările ulterioare)	HG nr. 992/2005 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase in echipamentele electrice si electronice (cu modificările ulterioare)
Utilizarea in agricultura a nămolurilor de ia stațiile de epurare
Directiva nr. 86/278/EEC privind protecția mediului, in principal a solului, in situațiile utilizării nămolurilor in agricultura.	OM nr. 344/708/ 2004 pentru aprobarea normelor tehnice de protecție a mediului, in principal a solului, in situațiile utilizării nămolurilor in agricultura.
Baterii si acumulatori uzati
Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care conțin anumite substanțe periculoase	HG 1132 din data de 18.09.2008
Directiva nr. 2006/66/CE privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si acumulatori uzati (cu modificările ulterioare)	HG 1132 din data de 18.09.2008

Cu toate ca in ceea ce privește deseurile de baterii si acumulatori uzati, legislația CE nu a fost inca transpusa in legislația naționala (exista o hotarare de guvenr in faza de proiect), in ceea ce privește legislația referitoare la deseurile de ambalaje si deseurile de echipamente electrice si electronice aceasta a fost traspusa in totalitate.

Termenele limita de îndeplinire a obiectivelor privind valorificarea si reciclarea deșeurilor de ambalaje sunt următoarele:

• 31 Decembrie 2008 - îndeplinirea țintelor de reciclare privind deseurile de ambalajele din hartie/carton si metal;
• 31 Decembrie 2011 - îndeplinirea țintelor de reciclare privind deseurile de ambalaje din lemn;
• 31 Decembrie 2013 - îndeplinirea obiectivului global de reciclare, a obiectivului global de valorificare si a obiectivelor de reciclare a deșeurilor de ambalaje din plastic si sticla.

Pentru deseurile din echipamente electrice si electronice termenul limita este 31 Decembrie 2008, atat pentru îndeplinirea obiectivelor de colectare de minimum 4kg DEEE/loc/an, cat si pentru atingerea țintelor de reciclare/valorificare a acestui tip de deșeuri.

In ceea ce privește fluxurile speciale de deșeuri, gestionarea deșeurilor din construcții si demolări nu este reglementata printr-un document separat. In acest sens, OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, cu modificările si completările ulterioare, stipulează faptul ca responsabilitatea aparține generatorului acestui tip de deșeuri. Autoritatea publica locala are insa obligația de a indica amplasamentele pentru eliminarea respectivului deseu.

Un document legislativ foarte important prin efectele pe care le produce, este OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile. Anexa 1 stabilește grupele de deșeuri industriale reciclabile:

• deșeuri feroase;
• deșeuri neferoase;
• deșeuri de hartie/carton;
• deserui de sticla (sticla sparta);
• deșeuri de mase plastice;
• deșeuri de cauciuc (anvelope uzate, camere de aer si articole fabricate din cauciuc uzat);
• deșeuri textile.

Acest act legislativ permite operatorilor economici care realizează operațiuni de colectare sa colecteze deseurile industriale reciclabile direct de la persoane fizice. Posibilitatea livrării deșeurilor reciclable direct de către persoanele fizice, in schimbul unei plati, la centrele de colectare (de tipul centrelor REMAT) a dus la probleme serioase legate de implementarea sistemului de colectare separată.

In realitate, cantitati importante de deșeuri reciclabile colectate separat ajung sa nu fie colectate de operatorii de salubrizare, fiind preluate, direct din containere, de persoane fizice si vândute la centrele de colectare.

Existenta acestui canal dublu de colectare - pe de o parte autoritaile publice locale care implementează programe de colectare separată a deșeurilor reciclabile (care reprezintă o sursa de venit pentru sistem) si pe de alta parte existenta sistemului de reglementare care permite persoanelor fizice castigarea unui venit suplimentar prin predarea acestor deșeuri a descurajat practic aplicarea sistemelor de colectare separată a deșeurilor.

2.S.2.5 Regulamente privind funcționarea administrației publice locale

Responsabilitatea implementării si operării sistemului integrat de gestionare a deșeurilor revine autorităților publice locale. Aceast subcapitol trateaza legislația privind funcționarea administrației publice locale si a serviciilor de utilitate publica.

Tabelul de mai jos prezintă principalele documente legislative care reglementează aceste domenii.

Tabel 2.5-4: Acte normative - administrația publica locala

Legea nr. 215/23.04.2001 privind administratiea publica locala, republicata

Legea nr. 213/17.11.1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare

Legea nr. 51/08.03.2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, modificata de OUG nr. 13/2008

Legea nr. 273/29.06.2006 privind finanțele publice locale modificata de OUG nr. 46/23.05.2007 si OUG nr. 64/27.06.2007

HG nr. 745/11.07.2007 pentru aprobarea Regulamentelor de emitere a licențelor in sectorul serviciilor comunitare de utilități publice

Ordonanța nr. 71/29.08.2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, aprobata cu modificări de Legea nr. 3/09.01.2003 si modificata Legea nr. 101/25.04.2006

HG nr. 955/15.06.2004 pentru aprobarea reglementarilor cadru de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea si funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local

Legea nr. 101/25.04.2006 privind serviciul de salubrizare a localităților, modificata și completata prin OUG 92/26.09.2007

Ordinul nr. 109/09.07.2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților

Ordinul nr. 112/09.07.2007 privind aprobarea Contractului - cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localităților

HG 855/2008 pentru aprobarea formatului cadrul al actului constitutiv si statutului Asociației de Dezvoltare Intercomunitara pentru servicii de utilitate publica

Alte acte normative care produc efecte in sectorul de planificare a gestionarii deșeurilor

OUG nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii aprobata cu modificări prin Legea nr. 337/17.07.2006 și modificata de Legea nr. 128/05.05.2007 si de OUG 13/2009

Ordinul ministrului sanatatii nr. 536 din data de 23 iunie 1997 pentru aprobarea normelor de ingiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populației, modificat si completat prin Ordinul nr. 1028/2004

In continuare este prezentat un rezumat al celor mai importante prevederi ale actelor legislative prezentate mai sus datorita efectelor produse in domeniul planificării gestionarii deșeurilor.

Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina și patrimoniu propriu.

In relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și intre consiliul local și primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Administrația publica in unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează in temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale (doar administrativa și financiara), deconcentrarii serviciilor publice, eligibilității autoritatilor administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor in soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

In cadrul politicii economice naționale, comunele, orașele, municipiile și județele au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritatile administrației publice locale le stabilesc, le administrează și le utilizează pentru îndeplinirea competentelor și atribuțiilor ce le revin, in condițiile legii.

Doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitele competentelor autoritatilor lor deliberative și executive, sa coopereze și sa se asocieze, in condițiile legii, formând asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate juridica, de drept privat și de utilitate publica, avand ca obiect furnizarea/prestarea in comun a serviciilor comunitare de utilitati publice și înființarea, modernizarea si/sau dezvoltarea, după caz, a sistemelor de utilitati publice aferente.

Asociațiile de dezvoltare intercomunitara se finanteaza prin contribuții din bugetele locale ale unitarilor administrativ-teritoriale membre, precum și din alte surse, in condițiile legii.

Asociațiile de dezvoltare intercomunitara pot decide desemnarea unui administrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.

Sistemele de utilitati publice (sau parti ale acestora) realizate in comun prin programe de învestirii implementate in cadrul asociației de dezvoltare intercomunitara aparțin proprietarii publice a unitarilor administrativ teritoriale membre și se înregistrează in patrimoniul acestora, pe baza următoarelor criterii:

• bunurile situate pe raza unei singure unitati administrativ-teritoriale, pe care o și deservesc, vor aparține domeniului public al acesteia;
• bunurile situate pe raza mai multor unitati administrativ-teritoriale si/sau care deservesc mai multe unitati administrativ-teritoriale vor aparține domeniului public al județului, daca toate unitățile administrativ-teritoriale implicate sunt situate in același județ și județul este membru al asociației;
• bunurile situate pe raza mai multor unitati administrativ-teritoriale si/sau care deservesc mai multe unitari administrativ-teritoriale vor aparține domeniului public al unitatii administrativ-teritoriale stabilite prin contractul de delegare a gestiunii, daca aceste unitati administrativ-teritoriale sunt situate in județe diferite sau daca județul nu este membru.

Salubrizarea localităților este un serviciu comunitar de utilitati publice. înființarea și gestionarea serviciilor de utilitati publice este exclusiv responsabilitatea administrației autoritatilor publice locale, acestea fiind gestionate prin intermediul unor operatori.

Gestionarea serviciilor de utilitati publice se realizează in condițiile legislative actuale, in doua moduri:

• gestiune directa - prin hotarare de dare in administrare si aici facem referire la managementul direct dat in administrarea unui departament de specialitate din cadrul structurilor municipalităților;
• gestiune delegata - prin hotarari și contracte de delegare.

Modul de realizare se Stabilește prin hotarare a administrației autoritatilor publice in cazul primului tip de gestiune menționat, respectiv a asociațiilor de dezvoltare comunitara, pentru al doilea, in conformitate cu prevederile HG 855/2008 - servicii delegate. Durata contractului de delegare nu poate fi mai mare de 49 ani. Prelungirea acestuia se poate realiza in cazul in care operatorul a făcut investitii foarte mari, care necesita o perioada mai lunga de amortizare.

Este important de precizat ca in cazul gestiunii delegate următoarele categorii de bunuri sunt/devin publice:

• bunurile realizate de operatori in conformitate cu programele de investiții impuse prin contractul de delegare a gestiunii;
• bunurile realizate de operatori finanțate din bani publici.

Serviciul public de salubrizare a localităților, se organizează pentru satisfacerea nevoilor populației, ale instituțiilor publice și ale agentilor economici de pe teritoriul respectivelor unitati administrativ-teritoriale.

Serviciul de salubrizare cuprinde activitatile de precolectare, colectar.e sortare, transport, valorificare și eliminare a tuturor categoriilor de deșeuri municipale (cu excepția nămolurilor ce provin de la stațiile de epurare municipale, a căror gestionare este responsabilitatea administratorului statie de epurare respective).

Operatorii serviciilor de salubrizare trebuie sa fie licentiati de către ANRSC iar finanțarea serviciilor se face prin plata de tarife și taxe de catre populația deservita si/sau instituțiile deservite, tarifele și taxele fiind aprobate de catre consiliile locale, aceste sume devenind modalitati prin care se finanteaza in continuare serviciul.

Tarifele prestate pentru serviciul de salubrizare sunt fundamentate de catre operatorii economici ai serviciului și aprobate de autoritatile administrației publice locale. Modificarea tarifelor se face pe baza unul memoriu tehnico-economic prin care se justifica oportunitatea modificării acestora.

La stabilirea tarifelor se iau in calcul doar anumite tipuri de cheltuieli prevăzute de actul normativ și se trece și o cota de profit.

Ca parte din contractele de gestionare a utilităților publice, se menționează faptul ca unităților administrative-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi (sau sa garanteze orice fel de împrumut) daca totalul datoriilor anuale (rate scadente, dobânzi și comisioane aferente) depășește limita de 30% din totalul veniturilor bugetare locale, in cazul in care este nevoie de co-finantarea activitatilor menționate anterior. (La calculul datoriilor anuale totale nu se iau in considerare împrumuturile contractate si/sau garantate pentru asigurarea finanțării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile (fonduri de pre- și postaderare)).

2.5.2.6 Convenții, tratate si acorduri internaționale

începând cu anul 1990, Romania a semnat o serie de convenții, tratate și acorduri internaționale privind protecția mediului, ratificate prin legi, devenind obligatorie aplicarea prevederilor acestora.

In continuare sunt prezentate doar acele convenții din domeniul protecției mediului a căror prevederi au efect asupra implementării și operării sistemelor de gestionare a deșeurilor.

• Convenția de la Basel din 22 martie 1989 privind controlul transportului peste tfrontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, la care România a aderat prin Legea 6/1991:

o a fost adoptata in vederea controlului transportului transfrontalier al deșeurilor periculoase și, in special, pentru prevenirea transferului deșeurilor din tari dezvoltate in tari mai puțin dezvoltate. Astfel, sunt interzise transportul si eliminarea deșeurilor periculoase de către operatori economici neautorizati si fara respectarea procedurii de notificare. De asemenea, transporturile de deșeuri periculoase trebuie ambalate si etichetate in conformitate cu regulile Internationale in materie si trebuie însoțite de un document de transport care conține cateva informații minime obligatorii. Convenția stabilește, de asemenea, categoriile de deșeuri periculoase care sunt supuse controlului la transportul transfrontalier și listează caracteristicile periculoase ale acestora.

• Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție pe probleme de mediu, Aarhus, 1998 - Ratificata prin Legea 86/2000.
• Legea protecției mediului (nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005) definește principii, precum accesul la Informațiile de mediu, participarea publicului la procesul de luare a deciziei de mediu și accesul la justiție in scopul prevenirii sau remedierii unui prejudiciu. Aceeași lege prevede obligativitatea autorităților locale și centrale de a asigura informarea și participarea publicului la procesul de luare a deciziei, in conformitate cu Convenția Aarhus. Fiecare autoritate publica locala și centrala are obligația înființării unui compartiment specializat pentru furnizarea și diseminarea informatilor de mediu.

o Autoritățile competente de mediu facilitează participarea publicului in procesul de luare a decizilor in timpul procedurii EIA și SEA, prin diseminarea de informatii privind locul de desfășurare a dezbaterilor publice, prin furnizarea de documentatii și informatii generale privind procedura și subiectele dezbaterilor publice.

• Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, Rio de Janeiro, 1992 -Ratificata prin Legea 24/1994, care are ca obiectiv principal stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un nivel care sa împiedice perturbarea antropica semnificativa a sistemului climatic. In cadrul Protocolului de la Kyoto (1997) au fost stabilite masuri, tlnte și perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Dintre parti, Romania a fost prima tara care a ratificat protocolul, obligandu-se astfel la o reducere de 8% a gazelor cu efect de sera in perioada 2008 - 2012, fata de anul de referința (1989).

Trebuie menționat ca una din activitatile antropice din care rezulta gaze cu efect de sera este reprezentata de depozitarea deșeurilor.

• Convenția privind Poluantii Organici Persistenti (POPs), Stockholm, 2001 - Ratificata prin Legea 261/2004, care are ca obiectiv principal protecția mediului și a sanatatii populației prin minimizarea efectelor poluantilor organici persistenti (care au capacitatea de a se acumula de-a lungul lanțului trofic). La data semnării convenției existau 12 substanțe chimice aflate in evaluare, a căror utilizare a fost restricționată. Părțile la convenție au convenit asupra unei proceduri prin care compușii toxici persistenti pot fi reevaluati și adaugati la convenție, criteriile fiind pericolul cauzat, caracterul persistent și impactul transfrontalier.

2.5.2.7 Instituții competente in sectorul gestionarii deșeurilor

In figura de mai jos sunt prezentate instituțiile care au competente in domeniul protecției mediului și implicit a gestionarii deșeurilor, la nivel național, regional și local.

• Ministerul Mediul! si Pădurilor

o Elaborează cadrul legislativ privind protecția mediului;
o Definește politicile de mediu, inclusiv politicile de gestionare a deșeurilor;
Planul National de Acțiune pentru Mediu;
Strategia si Planul National de Gestionare a Deșeurilor;

o Reprezintă Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Mediu.

Figura 2.5-2: Instituții competente in domeniul gestionarii deșeurilor

Agenția Naționala pentru Protecția Mediului

• Implementează politicile naționale de mediu elaborate de către Minister;
• Identifica și selectează proiectele prioritare in domeniul protecției mediului la nivel național;
• Coordonează activitatea laboratoarelor naționale de referința pentru aer, deșeuri, zgomot si radioactivitate;
• Monitorizează si implementează legislația de mediu, precum si costurilor anuale privind protecția mediului;
• Gestionează sistemul național de gestionare a datelor de mediu;
• Coordonează realizarea planurilor de acțiune sectoriale si planul de acțiune național privind protecția mediului;
• Consiliază Ministerul Mediului - asigura sprijinul tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor și politicilor sectoriale de mediu.

Garda Naționala de Mediu

• Controlează activitatile cu impact asupra mediului si aplica sancțiunile contravenționale prevăzute de legislația in domeniul protecției mediului;
• Controlează conformarea cu procedurile legale in emiterea actelor de reglementare;
• Exercita control asupra activitatilor care prezintă pericole de accidente majore si/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, in vederea prevenirii și limitării riscurilor de poluare;
• Controlează investițiile in domeniul mediului in toate fazele de execuție și are acces la întreaga documentație;
• Controlează realizarea exportului și tranzitului de deșeuri periculoase in conformitate cu prevederile convențiilor Internationale la care Romania este parte, precum și importul unor categorii de deșeuri permise la import conform legii;
• Verifica la obiectivele controlate stadiul achitării obligațiilor financiare la Administrația Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu;
• Pune la dispoziția publicului date privind starea mediului in conformitate cu legislația privind accesul publicului la informația de mediu.

Administrația Fondului pentru Mediu

• Răspunde pentru gestionarea Fondului de Mediu;
• Colectează taxa de mediu și finanteaza proiecte care au ca obiectiv protecția mediului.

Ministerul Internelor și Reformei Administrative

• Monitorizează operatorii de servicii de utilitate publica și dezvolta strategii și politici pentru imbunatatirea calitatii acestor servicii.

IO®

Ministerul Economiei si Finanțelor Publice

• Gestionează finanțele publice la nivel național;
• Monitorizează implementarea proiectelor finanțate prin fondurile de pre-aderare și post-aderare pentru sectorul de mediu.

Ministerul Sanatatll

• Elaborează programe privind sanatatea publica naționala;
• Monitorizează impactul activîtatilor de gestionare a deșeurilor asupra sanatatii populației;
• Gestionează datele privind generarea și gestionarea deșeurilor „medicale" (prin intermediul Institutului de Sanatate Publica);
• Elaborează acte normative ce reglementează impactul gestionarii deșeurilor asupra sanatatii populației.

Autoritatea Naționala de Reglementare a Serviciilor de Utilitati Publice

• Monitorizează delegarea operării serviciilor de gestionare a deșeurilor;
• Eiibereaza și anuleaza licențe pentru operatorii de salubrizare;
• Elaborează metodologii și regulamente cadru pentru domeniul serviciilor de utilitati publice din sfera sa de reglementare;
• Monitorizează modul de respectare și implementare a legislației aplicabile acestor servicii;
• Autorizează indicatorii de performanta pentru aceste servicii;
• Aproba tarifele și modificarea tarifelor pentru servicii de salubrizare.

Agenția Regionala pentru Protecția Mediului

• Autorizează activitatile cu impact asupra mediului, in conformitate cu competentele stabilite de legislația in vigoare și coordonează acest proces la nivel regional și local;
• Monitorizează stadiul îndeplinirii angajamentelor in domeniul protecției mediului, asumate prin planurile de implementare negociate cu Comisia Europeana, la nivel regional;
• Elaborează rapoarte de sinteza privind starea mediului la nivel regional și monitorizează procesul de conformare a operatorilor economici cu cerințele legislației de mediu;
• Colaborează cu agențiile județene pentru protecția mediului din cadrul regiunii de dezvoltare pentru elaborarea rapoartelor de sinteza și constituirea bazelor de date de mediu la nivel regional;
• Gestionează și diseminează, in limita prevederilor legale, informația de mediu la nivel regional;
• Verifica Planurile Județene de Gestionare a deșeurilor in vederea respectării principiilor, obiectivelor și priorităților stabilite prin Strategia și Planul National de Gestionare a Deșeurilor;
• Participa și furnizează date pentru elaborarea și revizuirea Planurilor Regionale și Județene de Gestionare a Deșeurilor;
• Monitorizează Implementarea Planurilor Regionale și Județene de Gestionare a Deșeurilor.

Organisme Intermediare POS Mediu

• Identifica prioritățile regionale care trebuie integrate în POS Mediu pe baza strategiilor regionale;
• Realizează o prima evaluare și selecție a proiectelor, evaluarea finala urmând a se realiza la nivelul Ministerului Mediului;
• Colectează datele necesare pentru monitorizarea și evaluarea implementării proiectelor;
• Consiliază beneficiarii in pregătirea aplicațiilor și proiectelor ce vor fi finanțate din fonduri structurale și fonduri de coeziune;
• Monitorizează implementarea proiectelor.
• Acționează ca interfața intre Autoritatea de Management (MM) și beneficiarii proiectelor, jucând rolul principal in implementarea POS Mediu la nivelul fiecărei regiuni.

Agențiile teritoriale ale ANRSC

• Fara personalitate juridica. Regulamentul de organizare și funcționare al ANRSC nu specifica atribuții pentru cele 8 agentii teritoriale.

Biroul Prefectului

• Aproba documentele pregătite de autoritatile deliberative.

Consiliul Județean

• Coordonează activitatea consiliilor locale;
• Constituie, in structura proprie, Unitatea de Implementare a Proiectului;
• Elaborează, revizuiește si participa la monitorizarea Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor;
• Participa, alaturi de celelalte consilii județene din regiune, la elaborarea și revizuirea Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor;
• Coordonează activitatea consiliilor locale, in vederea realizării serviciilor publice de interes județean privind gestionarea deșeurilor;
• Acorda consiliilor locale sprijin și asistenta tehnica in implementarea planurilor județene și regionale de gestionare a deșeurilor;
• Hotărăște asocierea cu alte autoritati ale administrației publice județene pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestionarea deșeurilor.

Consiliul Local

• Este responsabil cu salubrizarea unităților administrativ-teritoriale;
• Asigura implementarea la nivel local a obligațiilor privind gestionarea deșeurilor asumate de Romania prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana;
• Monitorizează și asigura îndeplinirea prevederilor din planurile regionale și județene de gestionare a deșeurilor;
• Hotărăște asocierea cu alte autoritati ale administrației publice locale pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestionarea deșeurilor, in condițiile prevăzute de lege;
• Asigura spatiile necesare pentru colectarea separata a deșeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deseu, precum și funcționalitatea acestora;
• Asigura, prin mijloace adecvate, informarea publicului cu privire la sistemul de gestionare a deșeurilor din cadrul localităților;
• Sprijină Consiliul Județean in procesul de planificare in domeniul gestionarii deșeurilor.

Departamentul Local de Sanatate Publica

• Elaborează programe legate de sanatatea publica;
• Supervizează șl monitorizează impactul activitatilor de gestionare a deșeurilor asupra sanatatli populației.

Agenția pentru Protecția Mediului

• Participa la elaborarea Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor și a Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor;
• Monitorizează implementarea Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor;
• Eliberează autorizatii pentru utilizarea nămolului in agricultura.

Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu

• Are responsabilități in ceea ce privește controlul si aplicarea cerințelor legale de mediu la nivel local;
• Aplica penalitati operatorilor locali pentru nerespectarea legislației in domeniul protecției mediului.

2.5.3 Analiza instituționala privind gestionarea deșeurilor municipale in județul Bacau

In cazul fiecărei localitati deservite de servicii de salubrizare, exista un regulament de salubrizare a respectivei structuri teritorial-administrative aprobat prin Hotarare de Consiliu Local.

In general, regulamentul de salubrizare are un conținut standard, putând exista unele clauze speciale de la o localitate la alta. Astfel, acesta cuprinde:

• dispoziții generale (includ și definirea termenilor utilizati);
• principii și condiții de funcționare a serviciilor de salubrizare;
• organizarea și funcționarea serviciilor de salubrizare (gestiunea acestora, operatorii și utilizatorii, condiții de funcționare);
• gestionarea deșeurilor solide (amplasarea și modul de utilizare a recipientilor de pre-colectare, frecventa colectării etc.);
• înființarea și administrarea depozitelor conforme de deșeuri si a stațiilor de compostare;
• curatatul cailor publice (modul de gestionare a deșeurilor stradale);
• colectarea deșeurilor reciclabile și organizarea reciclării acestora;
• activitati speciale de salubrizare (ex. gestionarea deșeurilor din construcții si demolări, a deșeurilor voluminoase si a deșeurilor rezultate din creșterea animalelor);
• accesul la servicii de salubrizare;
• drepturile și obligațiile operatorilor și utilizatorilor;
• indicatori de performanta și de evaluare a calitatii serviciilor;
• dispoziții finale.

In județul Bacau, salubrizarea localităților se realizează in modul următor:

• de către un operator economic privat - pe baza unui contract de prestări servicii încheiat intre operator și Primărie;
• de către o structura (direcție, serviciu etc.) din cadrul Primăriei - pe baza unei hotarari de Consiliu Local de atribuire in gestiune directa.

Din datele furnizate de către autoritatile publice locale din județul Bacau la sfârșitul anului 2009, se poate observa ca acestea beneficiază de servicii de salubrizare astfel:

• 30 de localitati beneficiază de servicii de salubrizare prestate de operatori privati;
• 4 localitati beneficiază de servicii de salubrizare prestate de operatori publici;
• in 4 localitati serviciul de salubrizare este realizat de serviciul public de salubrizare din cadrul primăriilor;
• 55 de localitati din județul Bacau nu au încheiate contracte cu operatori pentru serviciul de salubrizare.

Organizarea serviciului de salubrizare a unei localitati este prezentata schematic in figura de mai jos.

Consultantul a revizuit contractele primite pentru elaborarea prezentului document si a analizat, cu precădere, condițiile rezilierii acestor contracte.

Contractele încheiate cu operatorii privati sunt, in fapt, contracte de concesiune, iar principalele clauze referitoare la rezilierea acestora se refera la:

• situatii impuse de interesul național sau local, prin reziliere unilaterala, inițiata de către Concedent, in condițiile unei plati compensatorii corecte acordate concesionarului;
• cazuri de forța majora când obiectul concesiunii nu mai exista sau când concesionarul nu poate utiliza obiectul concesiunii in conformitate cu condițiile contractuale atrage după sine declararea contractului ca fiind nul si nici un fel de plata compensatorie nu este acordata niciuneia dintre parti;
• rascumpararea concesiunii, in situatii impuse de interesul național sau local, contractul putând fi declarat nul doar printr-un act administrativ emis la cererea organismului care a aprobat concesiunea, pe baza justificărilor economice si tehnice care determina prețul răscumpărării fara despăgubire.

Recomandările Consultantului cu privire la încetarea contractului sunt:

• încetarea cu acordul ambelor parti;
• denunțarea unilaterala a contractului de către concedent - prin rascumpararea concesionarii. In acest caz, rascumpararea concesionarii poate fi realizata numai de către Consiliul Local pe baza documentației tehnice si economice de fundamentare care fixeaza prețul răscumpărării. In aceasta situație nu se depun plângeri. Dezavantajul acestei a doua opțiuni este faptul ca operatorul o poate contesta.

Daca Consiliul Local nu dorește încetarea contractului, datorita riscului implicat de aceasta acțiune, localitatea respectiva va fi incorporata in sistemul integrat de gestionare a deșeurilor numai cu acele activitati de gestionare a deșeurilor care nu fac parte din contract si care nu sunt legate de colectarea si transportul deșeurilor; acestea din urma urmând a fi derulate in continuare pana la încetarea contractului. Localitatea respectiva va fi inclusa in activitatile noului operator, selectat prin licitație pentru întreaga zona, dar va fi deservita efectiv de noul operator doar după inchierea contractului existent.

O analiză mai detaliată a acestor aspecte va fi prezentată în cadrul Studiului de Fezabilitate.

Următorul tabel prezintă contractele de salubrizare încheiate pana in prezent cu operatorii de salubrizare.

Tabel 2.5*5: SKuatla contractelor de salubrizare, Județul Bacau, anul 2009


CONTRACTE ÎNCHEIATE CU OPERATORI DE SALUBRIZARE PRIVATI
1	Bacau	S.C. SOMAS.R.L.	începând cu 01.08.2005 pana in 01.08.2025	Colectarea, transportul si depozitarea deșeurilor solide, cu excepția deșeurilor periculoase cu regim special; Pre-selectarea si organizarea reciclării deșeurilor; Furnizarea de euro-pubele si euro-containere In conformitate cu necesitățile prevăzute in caietul de sarcini
2	Birsanesti	S.C. NVM RENT&TRANS S.R.L.	Contracte individuale încheiate de operator direct cu cetatenil In vederea colectării deșeurilor solide
3	Buciumi	S.C. NVM RENT&TRANS S.R.L.	Contracte individuale încheiate de operator direct cu cetățenii in vederea colectării deșeurilor solide
4	Xxxxxx	X.X. Xxxx S.R.L.	începând cu 05.06,2008 pe o perioada de 5 ani, cu posibilitate de prelungire	Colectarea si transportul deșeurilor menajere si a deșeurilor reciclablle (exclusiv deseurile din ambalaje hartie-carton, PET-uri, sticla, D.E.E.E.)
5	Buhusi	S.C. GYNDANY IMPEX S.R.L.	începând cu 23.04.2008 pe o perioada de 20 de ani, cu posibilitate de prelungire	Pre-colectarea, colectarea, transportul si depozitarea deșeurilor solide, cu excepția deșeurilor toxice, periculoase si a celor cu regim special; Pre-selectarea si organizarea reciclării deșeurilor;
6	Casln	S.C. NVM RENT&TRANS S.R.L.	Contracte individuale încheiate de operator direct cu cetatenil in vederea colectării deșeurilor solide
7	Xxxxx	X.X. Xxxx S.R.L.	începând cu 03.03.2008 pe o perioada de 8 ani, cu posibilitate de prelungire	Colectarea sl transportul deșeurilor menajere si a deșeurilor reciclablle (exclusiv deseurile din ambalaje hartie-carton, PET-uri, sticla, D.E.E.E.)
8	Cotofanesti	S.C. NVM RENT&TRANS S.R.L.	Contracte individuale încheiate de operator direct cu cetatenil in vederea colectării deșeurilor solide
9	Faraoani	S.C. SOMA S.R.L.	începând cu 24.06.2009 pe o perioada de 12 ani	Precolectarea, colectarea si transportul deseurilpr menajere, inclusiv deseurile toxice periculoase din deseurile menajere, cu excepția celor cu regim special; Sortarea deșeurilor menajere comunale; Colectarea, transportul, depozitarea si valorificarea deșeurilor voluminoase; Colectarea, transportul si depozitarea

Faza El - Mașter Plan județul Bacău

			saMSHBswwc wiMiM
				deșeurilor rezultate din activitati de construcții si demolări
10	Filipesti	S.C. SOMA S.R.L.	începând cu 11.08.2009 pe o perioada de 5 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea si transportul deșeurilor, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deseurile menajere cu excepția celor cu regim special, precum si activitatea de sortare a deșeurilor.
11	Giosenl	S.C. SOMA S.R.L.	începând cu 20.07.2009 pe o perioada de 8 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea sl transportul deșeurilor, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deseurile menajere cu excepția celor cu regim special, precum sl activitatea de sortare a deșeurilor.
12	Hemeius	S.C. SOMA S.R.L.	începând cu 04.01.2006 pe o perioada de 8 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea, transportul si depozitarea deșeurilor solide cu excepția deșeurilor toxice, periculoase si a celor cu regim special;
13	itesti	S.C. SOMA S.R.L.	Începând cu 20.10.2009 pe o perioada de 5 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea si transportul deșeurilor, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deseurile menajere cu excepția celor cu regim special, precum si activitatea de sortare a deșeurilor.
14	Letea Veche	S.C. SOMA S.R.L.	începând cu 27.10.2008 pe o perioada de 5 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea si transportul deșeurilor, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deseurile menajere cu excepția celor cu regim special, precum si activitatea de sortare a deșeurilor.
15	Livezi	S.C. NVM RENT&TRANS S.R.L.	Contracte Individuale încheiate de operator direct cu cetățenii in vederea colectării deșeurilor solide
16	Xxxxxx	X.X. Xxxx S.R.L.	începând cu 21.12.2005 pe o perioada de 5 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea, transportul si depozitarea deșeurilor solide cu excepția deșeurilor toxice, periculoase si a celor cu regim special.
17	Mărgineni	S.C. SOMA S.R.L.	începând cu 06.09.2009 pe o perioada de 8 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea si transportul deșeurilor, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deseurile menajere cu excepția celor cu regim special, precum si activitatea de sortare a deșeurilor.
18	Moinesti	S.C. SALUBRIS PRIM S.R.L.	Începând cu 17.09.2008 pe perioada nedeterminata	Pre-colectarea, colectarea, transportul si depozitarea rezidurilor solide, cu excepția deșeurilor toxice, periculoase sl a celor cu regim specîal;Preselectarea sl organizarea reciclării deșeurilor
19	Xxxxxxx Xxxxxxxx	X.X. Xxxx S.R.L.	Contractul nu a fost inca pus la dispoziția consultantului
20	Odobesti	S.C. GYNDANY IMPEX	începând cu 12.07.2008 pe o	Pre-colectarea, colectarea si transportul deșeurilor solide, cu

Faza II - Mașter Plan județul Bacău

Sa
		S.R.L.	perioada de 5 ani cu posibilitate de prelungire	excepția deșeurilor toxice, periculoase si a celor cu regim special.
21	Orbeni	S.C. SOMA S.R.L.	începând cu 22.09.2009 pe o perioada de 10 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea si transportul deșeurilor, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deseurile menajere cu excepția celor cu regim special, precum si activitatea de sortare a deșeurilor.
22	Pîrjol	S.C. MELY - KAR - PREST -SERV S.R.L.	începând cu 05.06.2009 pe o perioada de 4 ani	Colectarea deșeurilor menajere
23	Prăjești	S.C. SOMA S.R.L.	începând cu 14.07.2009 pe o perioada de 10 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea si transportul deșeurilor, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deseurile menajere cu excepția celor cu regim special, precum sl activitatea de sortare a deșeurilor.
24	Racaciuni	S.C. SOMA S.R.L.	începând cu 12.11.2008 pe o perioada de 10 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea si transportul deșeurilor, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deseurile menajere cu excepția celor cu regim special, precum si activitatea de sortare a deșeurilor.
25	Sarata	S.C. SOMA S.R.L.	începând cu 17.06.2008 pe o perioada de 8 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea sl transportul deșeurilor menajere si a deșeurilor reclclablle (exclusiv deseurile In ambalaje hartle-carton. PET, sticla, D.E.E.E.)
26	Saucesti	S.C. SOMA S.R.L.	începând cu 28.04.2009 pe o perioada de 8 ani cu posibilitate de prelungire	Pre-colectarea, colectarea, transportul sl depozitarea deșeurilor solide.
27	Secuieni	S.C. SOMA S.R.L.	începând cu 28.05.2009 pe o perioada de 5 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea si transportul deșeurilor, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deseurile menajere cu excepția celor cu regim special, precum si activitatea de sortare a deșeurilor.
28	Ștefan cel Mare	S.C. NVM RENT&TRANS S.R.L.	Contracte Individuale încheiate de operator direct cu cetățenii In vederea colectării deșeurilor solide
29	Xxxxxx	X.X. Xxxx S.R.L.	începând cu 06.09.2009 pe o perioada de 3 ani cu posibilitate de prelungire	Colectarea si transportul deșeurilor, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deseurile menajere cu excepția celor cu regim special, precum sl activitatea de sortare a deșeurilor.
30	Xxxxxx	X.X. Xxxx S.R.L.	începând cu 11.02.2008 pe o perioada de 5 ani cu posibilitate de prelungire	Pre-colectarea, colectarea, transportul si depozitarea rezidurilor solide, cu excepția deșeurilor toxice, periculoase si a celor cu regim special.

g	»»
CONTRACTE ÎNCHEIATE CU OPERATORI DE SALUBRIZARE PUBLICI
1	Agas	S.C. Comunal Service S.A, Comanesti	începând cu 26.01.2009 pe Colectarea si transportul deșeurilor menajere perioada nedeterminata
2	Asau	S.C. Comunal Service S.A. Comanesti	începând cu 12.08.2009 pe Pre-colectarea, colectarea, transportul si depozitarea deșeurilor perioada nedeterminata solide, cu excepția deșeurilor periculoase cu regim specia!
3	Onești	S.C. SERVAL S.A. Onești	Contracte individuale încheiate de operator direct cu cetățenii in vederea colectării deșeurilor solide
4	Zemes	S.C. PREST SERV S.A. Moinesti	începând cu 12.12.2006 pe Colectarea, transportul si depozitarea deșeurilor solide, cu perioada nedeterminata excepția deșeurilor toxice, periculoase sl a celor cu regim special.

2.6 Surse sî fluxuri de deșeuri

2.6.1 Metodologie si ipoteze

Fluxurile de deșeuri care fac obiectul Mașter Planului sunt următoarele

• deșeuri municipale (deșeuri menajere si asimilabile din comerț, industrie, instituții) inclusiv fracțiile colectate separat - cod 20;
• deșeuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat) - cod 15 01;
• deșeuri din construcții si demolări - cod 17;
• nămoluri de la statii de epurare - cod 19 08 05;
• deșeuri de echipamente electrice si electronice - coduri: 20 01 21*; 20 01 23*; 20 01 35*; 20 01 36.

Date privind generarea si gestionarea deșeurilor municipale sunt disponibile, la toate nivelele, in ancheta statistica anuala realizează la nivel național de către Agenția Naționala pentru Protecția Mediului in colaborare cu Institutul Național de Statistica. Ancheta statistica se realizează exhaustiv pe baza a trei chestionare:

• AS-GD-MUN „Ancheta statistica pentru primarii sau unitati specializate in servicii de salubrizare”;
• AS-GD-TRAT „Ancheta statistica privind tratarea deșeurilor";
• AS-GD-PRODDES „Ancheta statistica privind gestionarea deșeurilor, pentru generatorii de deșeuri”;

Primele doua chestionare (AS-GD-TRAT si AS-GD-MUN) se refera la generarea si managementul deșeurilor municipale, iar cel de-al treilea (AS-GD-PRODDES) se refera la generarea si managementul deșeurilor care rezulta din activitatile de producție. Ancheta statistica privind deseurile municipale se realizează exhaustiv, in timp ce ancheta privind deseurile industriale se realizează pe baza de eșantioane, datele fiind procesate ulterior din punct de vedere statistic.

Calitatea datelor privind generarea si gestionarea deșeurilor este influențată in mare măsură de condițiile existente la nivelul unităților raportoare, si anume:

• disponibilitatea condițiilor tehnice pentru inregistarea cantitatilor de deșeuri, in principal lipsa cântarelor la depozitele de deseuri;
• organizarea gestionarii deșeurilor;
• înregistrarea companiilor in Registrul Statistic al operatorilor economici;
• competenta si angajamentul responsabililor cu completarea chestionarelor.

La aspectele legate de lipsa cântarelor pe depozite si lipsa analizelor la nivel local/judetean, se adauga faptul ca in prezent nu exista o procedura unitara la nivel local privind modul de colectare, analiza si validare a datelor. Astfel, calitatea datelor existente in raportările statistice poate sa prezinte un grad de încredere scăzut.

In ceea ce privește generarea deșeurilor municipale, chestionarele statistice ar trebui completate de operatorii de salubrizare si de municipalități, daca acestea din urma au propriul serviciu de colectare, valorificare sau depozitare. In prezent, daca municipalitatea a delegat aceste servicii unui operator, atunci responsabilitatea completării chestionarelor aparține operatorului de salubrizare. Exista insa si cazuri in care municipalitatea a delegat doar serviciul de colectare a deșeurilor menajere si asimilabile, gestionarea celelorlalte categorii de deșeuri (deșeuri stradale, deșeuri din parcuri, piețe si grădini) fiind, in continuare, responsabilitatea municipalităților. In acest caz, este posibila absenta unor date importante din baza de date privind fluxurile speciale de deșeuri.

Pana in prezent, chestionarele statistice distribuite in județul Bacau au fost completate de 10 operatori de salubrizare si servicii municipale de salubrizare, dintr-un număr total de 17 astfel de prestatori de servicii existenti in județul Bacau.

Pe langa baza de date generala privind deseurile, Agenția Naționala pentru Protecția Mediului, gestionează si baze de date privind fluxurile speciale de deșeuri (ambalaje si deșeuri de ambalaje, deșeuri de echipamente electrice si electronice, nămoluri rezultate de la stațiile de epurare orășenești etc.). Datele sunt colectate de către autoritatile locale pentru protecția mediului și sunt transmise anual către ANPM.

Pentru a putea avea o imagine a cantitatilor de deșeuri generate in perioada 2001-2007 și a modului de gestionare a acestora, au fost utilizate datele (datele statistice, datele si informațiile existente in documentele de planificare), precum si datele si informațiile furnizate de APM Bacau. De asemenea, in perioda iulie - august 2008 consultatul a colectat date atat de la localitățile urbane, cat si de la toti operatorii de salubrizare din Bacau. In figura de mai jos sunt prezentate sursele datelor referitoare la cantitatile de deșeuri generate in județul Bacau.

TIPUL DE DATE/INFORMAȚII SURSA

Date privind generarea deșeurilor in 2003

ARPM Regiunea Nord-Est 2007

Date privind generarea deșeurilor in perioada 2001 -2005

Date privind generarea deșeurilor in 2006

Date privind generarea deșeurilor in 2007

PJGD Bacău 2008

APM Bacău chestionare statistice ANPM- ancheta statistica

Colectarea de către consultant a datelor privind cantitățile generate și sistemul actual de gestionare a deșeurilor s-a realizat astfel:

• transmiterea de chestionare tuturor operatorilor de salubrizare din județul Bacau;
• transmiterea de chestionare tuturor primăriilor din județul Bacau;
• studii de teren;
• întâlniri cu reprezentanti ai primăriilor si ai operatorilor de salubrizare.

2.6.1.1 Chestionare transmise operatorilor de salubrizare

Chestionarele trimise în iunie 2008 tuturor operatorilor de salubrizare din județ cuprind următoarele informatii:

• numărul de locuitori deserviti in fiecare localitate, in perioada 2006-2007, in conformitate cu contractele încheiate intre operatori si gospodarii/asociatiile de proprietari;
• cantitatile de deșeuri colectate, valorificate si depozitate in anul 2007, pe localitati si tipuri de deșeuri (deșeuri menajere si asimilabile colectate in amestec si colectate separat de la populație si de la agentii economici din industrie si comerț) deșeuri rezultate in urma prestării de servicii municipale, fluxuri speciale de deșeuri;
• date privind colectarea separata a deșeurilor recilclabile (numărul de locuitori deserviti si tipul de deșeuri colectate separat in fiecare localitate);
• tipurile de servicii prestate (colectarea deșeurilor menajere, stradale, din parcuri si grădini, periculoase, voluminoase, din construcții si demolări);
• dotarea cu containere de colectare in amestec a deșeurilor menajere (tipul si numărul);
• dotarea cu containere pentru colectarea separată a deșeurilor (tipul si numărul);
• dotarea cu mijloace de transport (tip, număr si anul de fabricație);
• numele depozitului la care sunt transportate deseurile;
• tipul serviciului de salubrizare prestat (serviciu furnizat direct de o structura a municipalității sau delegat unui operator);
• tarifele/taxele aplicate populației si agentilor economici, precum si colectarea acestora;
• mijloace de finanțare si suma alocata închiderii depozitelor neconforme de deșeuri.

Din nefericire, nu toti operatorii de salubritate au răspuns la întrebările din chestionare. In anumite cazuri, datele furnizate nu acopera fiecare localitate deservita si fiecare tip de deseu, in consecința, datele sunt de o calitate slaba.

2.6.1.2 Chestionare transmise primăriilor

Datorita faptului ca nici Agenția pentru Protecția Mediului Bacau si nici Consiliul Județean Bacau nu dețin date complete privind gestionarea deșeurilor in mediul rural, chestionarele au fost transmise si primăriilor din mediul rural la mijlocul lunii iunie.

Informațiile solicitate prin intermediul chestionarelor transmise, se refera la:

• existenta de spatii de depozitare in fiecare comuna (numărul si suprafața acestora);
• existenta serviciilor de salubrizare la nivelul comunelor -autorizate sau nu de către ANRSC;
• starea drumurilor si a podurilor din județ;
• numărul si numele satelor apartinatoare fiecărei comune, numărul total de goospodarii si de persoane din gospodarii, numărul de case, blocuri si apartamente.

Chiar daca raportul APM Bacau privind starea mediului in județul Bacau pentru anul 2007, prezintă in capitolul 8 doar cantitatile generate in anul 2005 iar datele obținute din chestionarele completate de operatorii de salubrizare au fost de o calitate relativ slaba, Consultantul a utilizat toate aceste informatii pentru determinarea cantitatilor generate in anul 2007.

Pe parcursul întregii perioade de elaborare a Mașter Planului, au fost organizate întâlniri cu reprezentantii municipalităților, in special in mediu rural, precum si cu operatorii economici din județ implicati in gestionarea deșeurilor, in vederea colectării de date referitoare la generarea si gestionarea deșeurilor.

Toate datele colectate de Consultant cu privire la generarea deșeurilor in anul 2007 au fost analizate pe baza indicatorilor naționali si europeni de generare.

In ceea ce privește generarea de deșeuri menajere au fost utilizati indicatorii stabiliti in Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea Nord Est, in Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor precum și in Metodolgia pentru elaborarea planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor, respectiv:

• 0,9 kg/locuitor x zi in mediul urban;
• 0,4 kg/locuitor și zi in mediul rural.

Pentru transformarea volumelor de deșeuri din raportările operatorilor economici in cantitati au fost utilizate următoarele densități prezentate in chestionarul statistic AS-GD-MUN:

• pentru deșeuri menajere in pubele, containere - 0,15 t/m³;
• pentru deșeuri menajere in autogunoiere - 0,4 t/m³;
• pentru deșeuri menajere pe depozit - 0,7 t/m³;
• pentru deșeuri din servicii - 0,3 t/m³;
• pentru deșeuri din construcții - 2 t/m³.

2.6.2 Date generale

In capitolul 2.7 sunt prezentate date si informatii privind cantitatile generate de deșeuri municipale in județul Bacau. In capitolul 2.8 este prezentat modul actual de gestionare a deșeurilor municipale, iar in capitolul 2.9 cantitatile gestionate si modul de gestionare a fluxurilor speciale de deșeuri (deșeuri periculoase municipale, deseurile de echipamente electrice si electronice, nămolurile rezultate de la statlile de epurare orășenești si deseurile din construcții si demolări).

Conform datelor furnizate de către APM Bacau si a datelor prezentate in PRGD Regiunea 1 in perioada 2001 - 2006 cantitatea estimata de deșeuri municipale generate a variat intre 208.000 si 249.000 tone.

In ceea ce privește cantitatea estimata de deșeuri municipale generate in anul 2007, conform estimărilor realizate de consultant aceasta a fost de circa 226.000 tone.

In județul Bacau, toate cele 8 localitati urbane, precum si o parte din localitățile rurale sunt deservite de servicii de salubrizare. Din totalul de 8 operatori de salubrizare care desfasoara activitati specifice, pana in prezent, doar 5 sunt autorizati de ANRSC.

• 5 operatori de salubrizare sunt companii cu capital integral privat (SC Soma SRL Bacau, SC Gyndany Impex SRL Buhusi, Mely-Kar-Prest-Serv SRL Mărgineni, SC NVM Rent-Trans SRL Onești, SC Salubris Prim SRL);
• 3 operatori de salubrizare cu capital de stat (SC Prest Serv SA Moinesti, SC Comunal Service SA Comanesti, SC Serval SA Onești).

Pe langa acești operatori de salubrizare, exista localitati care au înființat in cadrul primăriilor departamente/directii/servicii de salubrizare.

Datele arata o dinamica a ratei de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul urban, începând cu 84% in 2002 si pana la 81% in 2007. In ceea ce privește mediul rural, serviciile de salubrizare au început sa funcționeze din 2003, insa rata de acoperire la nivelul județului este inca extrem de scăzută, respectiv 4% in 2007. Harta localităților din mediul rural deservite de servicii de salubrizare este prezentata in Anexa 2.6.1.

La sfârșitul anului 2009, o data cu închiderea spatiilor de depozitare din mediul rural, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare In mediul rural a crescut insa nu in proporție de 100% asa cum era de așteptat. Numărul de comune deservite de servicii de salubrizare a crescut de la 16 in anul 2007 la 30 de comune in anul 2009 de unde rezulta faptul ca 55 de comune inca nu au servicii de salubrizare.

In județul Bacau, in prezent nu este exins sistemul de colectare separata a deșeurilor menajere, în municipiul Bacău există un proiect pilot pentru colectarea separată a următoarelor fracții de deșeuri: hârtie și carton, sticlă, plastic și restul de deșeuri menajere. La fiecare punct de colectare sunt amplasate 4 containere: unul pentru deșeuri de plastic, unul pentru deșeuri de sticlă, unul pentru deșeuri de hârtie și carton și unul pentru deșeuri reziduale.

In prezent, in județul Bacau nu exista in operare statii de transfer, sortare sau compostare.

In județul Bacau, exista 7 depozite neconforme de deșeuri de clasa „b" ce au sistat depozitarea in anul 2009 (cu excepția depozitului Targu Ocna care a sistat depozitarea in anul 2006). Amplasarea acestora este prezentata in Anexa 2.6.3.

In mediul rural au fost identificate un număr de 195 de spatii de depozitare ce au fost închise si reabilitate la sfârșitul anului 2009.

2.6.3 Generarea deșeurilor municipale

Cantitățile de deșeuri municipale generate în județul Bacau în perioada 2001-2006 au fost furnizate de AMP Neamț și sunt prezentate în tabelul următor. Aceleași date se regăsesc si in PJGD Bacau.

Tabel 2.6-1: Evoluția cantitatilor de deșeuri municipale generate

		Cantitate (tone/an)
		Cod : deseu	2001	2002	2003	2004	2005	2006
1	Total deșeuri municipale generate, din care	20 15.01	207.806	199.098	190.928	199.416	199.578	249.001
1.1	Deșeuri menajere colectate in amestec de la populație	20.03.01	129.801	93.286	89.363	90.678	110.599	83.837
1.2	Deșeuri asimilabile (comerț, industrie, instituții) colectate in amestec	20.03.01	32.783	65.389	31.829	33.946	27.370	51.852
1.3	Deșeuri municipale si deșeuri asimilabile colectate separat	20.01 15.01	12.770	24.112	966	854	2.018	973
	-hârtie si carton	20.01.01 15.01.01	nd	nd	905	nd	nd	86
	-sticla	20.01.02 15.01.07	nd	nd	0	nd	nd	5
	-plastic	20.01.39 15.01.02	nd	nd	61	nd	nd	94
	-metale	20.01.40 15.01.04	nd	nd	0	nd	nd	0,00
	-lemn	20.01.38 15.01.03	nd	nd	0	nd	nd	5
	-biodegradabile	20.01.08	nd	nd	0	nd	nd	783,00
	-altele
1.4	Deșeuri voluminoase	20.03.07	0	0	3.091	6.903	0	0,00
1.5	Deșeuri din parcuri si grădini (inclusiv din cimitire)	20.02	0	0	6.131	3.224	5.105	7.001
1.6	Deșeuri din piețe	20.03.02	0	0	7.699	7.555	3.429	11.567
1.7	Deșeuri stradale	20.03.03	0	0	11.954	9.689	5.640	11.677
1.8	Deșeuri municipale generate si necolectate	20.01 15.01	45.222	40.423	39.895	46.566	45.418	82.093

Sursa: APM Bacau

Graficul prezintă evoluția cantitatilor de deșeuri in perioada analizata.

300000

ru M

r-’t

——Total deșeuri municipale & asimilabile

—w—Deșeuri menade colectat? amestec de la populație

arnester

—*—Deșeuri municipale & aamaaniie.

cui a etala uElewUv

—*—Deșeuri din parcuri si grădini

Deseori din piețe

— - Deșeuri generale și necoiectare

Figura 2.6*2: Evoluția cantitatilor de deșeuri (tone/an)

Din analiza datelor prezentate in tabelul anterior pot fi trase următoarele concluzii:

• cantitatile de deșeuri colectate variaza, in mod semnificativ, de la an la an;
• datele privind cantitatile de deșeuri menajere colectate de la populație, variaza intre 89.000 t/an si 130.000 t/an;

i • cantitatile de deșeuri asimilabile din industrie, comerț si instituții, variaza de la 27.000 la

L* 65.000 t/an;

) • datele privind cantitatile de deșeuri municipale si deșeuri asimilabile colectate separat, sunt

Li disponibile doar pana in 2005 - 2007.

Pentru datele raportate, cantitatea de deșeuri generata si necolectata a fost calculata pe baza populației nedeservite de servicii de salubrizare si utilizând un indicator de generare de 0,9 kg / zi / locuitor in mediul urban si 0,4 kg / zi pe locuitor in mediul rural pentru anul de referința 2003 caruia i s-a aplicat o creștere anuala de 0,8%.

Datele din tabel nu permit identificarea unor tendințe privind cantitatile de deșeuri municipale generate anual. Nu exista o corelare intre cantitatile de deșeuri municipale pe de o parte si evoluția si rata de conectare a populației la servicii de salubrizare pe de alta parte. Acest lucru se justifica prin lipsa de consistenta a datelor înregistrate si raportate de operatorii de salubrizare si, de asemenea, de lipsa unor studii privind stadiul actual al generării deșeurilor, a compoziției acestora, a gradului de colectare, reutilizare si reciclare a deșeurilor etc.

Tabel 2.6-2: Indicatori de generare a deșeurilor municipale

Indicatori	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Total populație județ	754.788	727.230	725.005	722.961	723.518	721.411
Total populație deservita	303.548	288.919	302.573	301.645	307.329	272.595
Total populație nedeservita	451.240	438.311	422.432	421.316	416.189	448.816
Cantitatea totala de deșeuri municipale generate	207.806	199.098	190.928	199.416	199.578	249.001
Cantitatea totala de deșeuri menajere colectate	129.801	93.286	89.363	90.678	110.599	83.837
Indicator generare deșeuri municipale (kg/an*loc.)	273,8	273,3	262,3	274,7	275,1	343,8
Indicator colectare deșeuri menajere (kg/loc.*zi)	1,17	0,88	0,81	0,82	0,99	0,84

Sindic stor generare deșeuri municipale «'kg/an'loc.}

Figura 2.6-3: Variația indicatorului de colectare deșeuri municipale

in dicator colectare deseui i menajere (kg/ioc.'a)

Conform datelor deținute de Agenția Europeana de Mediu, indicii de generare a deșeurilor municipale pentru anul 2005, sunt următorii:

• Romania - 383 kg/loc./an;
• Noile state membre (NMS12) - 334 kg/loc./an;
• EU 27 - 520 kg/loc/an.

Prin comparație, din tabelul de mai sus se poate observa faptul ca valorile indicatorilor de generare a deșeurilor municipale la nivelul județului, pentru întreaga perioda sunt mai mici decât indicatorul la nivel național. Acest lucru se explica in principal prin faptul ca aproximativ 50% din populația județului locuiește in mediul rural unde indicatorul de generare este mult mai scăzut decât in mediul urban.

Analizând si restul datelor din tabel, se poate observa ca întreaga cantitate de deșeuri muncipale colectate este cu mult mai mare decât indicatorul de generare pe zi care este in medie de 0,8 kg/zi*loc (ca medie ponderata intre indicatorul de generare din mediul urban respectiv 0,9 kg/loc*zi si cel dinmediul rural 0,4 kg/loc*zi).

Astfel se evidențiază din nou faptul ca, in general, cantitatile de deșeuri municipale colectate sunt supraestimate. Acest fapt se datoreaza lipsei unor sisteme de cântărire pe toate depozitele existente si utilizării de diferite densități pentru transformarea cantitatilor exprimate in volum (mc) in masa.

Cantitati de deșeuri municipale generate in anul 2007

Asa cum se menționa mai sus, Consultantul a trimis chestionare la toți operatorii de salubrizare și la primarii in vederea colectării datelor privind generarea deșeurilor municipale in 2007, pentru a avea cat mai multe date posibil la momentul elaborării Mașter Planului.

Trebuie menționat ca agentii de salubrizare nu au furnizat date pentru deseurile menajere colectate, defalcate pe mediul urban și rural, acestea fiind raportate pe total zona deservita de depozit. Astfel acestea au fost estimate de consultant pe baza indicatorilor de generare pentru mediul urban și rural.

La estimarea cantitatii generate s-au considerat următoarele:

• indicatorul de generare in mediul urban 0,9 kg/locuitor x zi;
• indicatorul de generare in mediul rural 0,4 kg/locuitor x zi;

Cantitatea de deșeuri asimilabile generata in mediul rural reprezintă circa 10 % din cantitatea de deșeuri menajere.

Tabel 2.6-3: Analiza datelor privind cantitatile de deșeuri menajere

generate, colectate si

necolectate, in perioada 2002-2006

					ras
Total populație din care:	727.230	725.005	722,961	723.518	721,411
Populația din mediul urban (număr locuitori)	341.858	339.377	335.586	334.080	331.666
Populația din mediul rural (număr locuitori)	385,372	385.628	387,375	389.438	389.745
Total populație nedeservita de servicii de salubrizare:	438.311	422.432	421.316	416.189	451.644
Populație nedeservita din mediul urban (număr locuitori)	52.954	63.124	53.056	57.128	70.181
Populația nedeservita din mediul rural (număr locuitori)	385.372	359.328	368.239	359.062	379.612
Total populație deservita de servicii de salubrizare:	288.904	302.553	301.666	307.328	271.619
Populație deservita In mediul urban (număr locuitori)	288.904	276.253	282.530	276.952	261.485
Populație deservita in mediul rural (număr locuitori)	0	26.300	19.136	30.376	10.133
Grad de acoperire cu servicii de salubrizare - total	39,73	41,73	41,72	42,48	37,64
Mediu urban %	84,51	81,40	84,19	82,90	78,84
Mediu rural %	0,00	6,82	4,94	7,80	2,60

Estimarea cantitatilor totale de deșeuri municipale generate in 2007, care reprezintă puncul de pornire in calculul proiecțiilor, a fost realizata pe baza informațiilor furnizate de AMP Bacau si datele statistice de la ANPM, precum si pe baza raportărilor operatorilor de salubrizare pentru anul 2007, rezultatele fiind prezentate in tabelul de mai jos. Tabelul prezintă estimările atat pentru cantitatile de deșeuri colectate cat si pentru cantitatile de deșeuri generate dar necolectate, pentru întregul județ si pe medii de locuința. Cantitatea totala estimata pentru deseurile municipale generate in anul 2007 este de aproximativ 226.140 tone.

Se poate constata o diferența de circa 20.000 tone intre cantitatea totala generata in perioada 2001-2006 conform raportării statistice și cantitatea estimata pentru anul 2007. Aceasta diferența se explica prin faptul ca, asa cum a fost menționat anterior, cantitatile de deșeuri menajere au fost calculate folosind indicele de generare de 0,9 kg/loc/zi pentru mediul urban și 0,4 kg/loc/zi pentru mediul rural.

Pentru anul 2007, indicatorul de generare deșeurilor municipale este de 314, 7 kg/loc/an.

Măsura ISPA 2OQ4/Ro/16/P/PE/007 Faza II - Mașter Plan județul Bacău

Revizia 7-Mai2010

Tabel 2.6*4: Deșeuri municipale generated In județul Bacau In 2007, tone

			32.332								1.137	670	Urban	TOTAL Rural HHBk
Total deșeuri munlcpale colectata		67.088	32.332	15.030	5.660	7.832	8.690	4.120	8.325	708	1.137	670	149.077	2.513
Dea eu ti colectate in amestec de la populație	20 03 01	33.786	22.362	8.300	2.240	3.544	7.722	2.734	8.693	596	1.020	647	87.380	2.263
Deșeuri asimilabile colectate In amestec (comerț, Industrie, Institutlt, etc.)	20 03 01	19.716	4.976	5.982	3.128	4.111	833	490	763	110	116	0	40.000	226
Deșeuri municipale (menajere si asimilabile) colectate separat, din care:	20 01 15 01	71	487	1	110	13	11	11	646	0	0	0	1.350	° H^
-hârtie si carton	20 01 01 1501 01	35	9	0	100	6	8	5	462	0	0	0	625
-sticla	20 01 02 15 01 07	0	0	0	0	0	1	0	132	0	0	0	132	o MW»
-plastic	20 01 39 15 01 02	36	0	1	10	7	3	6	25	0	0	0	0	⁰ HBeI
-metale	20 01 40 15 01 04	0	0	0	0	0	0	0	6	0		0	0	° Hm
-lemn	20 01 38 15 01 03	0	0	0	0	0	0	0	2	0	0	0	0	°
-blodegradablie	20 01 08	0	478	0	0	0	0	0	19	0	0	0	0	° SBHI
Deșeuri voluminoase	20 03 07	127	89	12	29	10	3	1	0	0	0	0	271	⁰ HK
Deșeuri din grădini si parcuri	20 02	2.055	1.524	52	16	23	17	584	29	0	0	0	4,300	0

Măsura ISPA 2004/Ro/16/P/PE/007 Faza II - Mașter Plan județul Bacău

Revizia 7 - Mai 2010

Deșeuri din plete	20 03 02	1.360	1.445	77	37	25	69	24	63	0	0	0	3.100	0
Deșeuri stradale	20 03 03	9.546	1.254	586	85	97	30	272	128	0	0	0	12.000	0	EggOggjj
Deșeuri periculoase		425	195	20	15	10	6	4	3	0	0	23	677	23
Deșeuri menajere generate ai necolecteta		015	6.832	2.283	6.625	1.167	826	80	2.957	2,727	1.224	60.914	19.685	64.865	74.650
vjggl SgJ		'«',003'		w	M						pi

2.6.4 Compoziția deșeurilor

In momentul elaborării Mașter Planului pentru județul Bacau, nu existau măsurători referitoare la compoziția deșeurilor menajere din cauza faptului ca nu au fost făcute pana la aceea data astfel de măsurători.

Pianul Județean de Gestionare a Deșeurilor prezintă o compoziție medie a deșeurilor municipale la nivel județean, pentru anul 2005. Aceste date au fost cuprinse in baza de date GD-MUN pentru 2005 si in Raportul privind starea mediului pentru 2005.

Informații privind compoziția deșeurilor menajere si asimilabile sunt furnizate si de Publicația statistica privind generarea si gestionarea deșeurilor pentru anul 2007. Aceste date sunt de asemenea prezentate doar la nivel regional fara a fi defalcate pe medii iar analiza datelor prezentate au scos in evidenta faptul ca acestea nu pot fi preluate.

Structura deșeurilor	INS-2007	PJGD-2005
	TOȚAL Regiunea 1	TOTAL JUDEȚ (sursa de date GD-MUN)	TOTAL JUDEȚ (sursa date Raport privind starea mediului)
	%	^; %	%
Hârtie	10,7	8,8	8,3
Sticla	8,8	12,4	6,1
Plastic	2,1	3,1	9,6
Metale	3.7	3,4	4,0
Textile	3,6	3,4	3,5
Bio	49,1	55,4	52,5
Altele	16,6	8,7	16,0
Inerte	5,4	4,8	0
Total	100	100	100

Analizând datele prezentate in tabelul de mai sus se observa o diferența considerabila pentru ponderea deșeurilor de plastic in deseurile menajere, procentul variind de la 2,1 in cazul datelor furnizate de Institutul National de statistica la 9,6 conform datelor prezentatein Raportul privind starea mediului.

Datorita faptului ca aceste date nu sunt defalcate pe medii de locuința, compoziția deșeurilor menajere poate fi estimata doar pe baza datelor raportate in chestionarele statistice de operatorii de salubrizare, asa cum este prezentat in tabelul de mai jos pentru anul 2007.

	SC Gyndâny	SC Serval SRL	SC Prest Sen/ SRL	Primărie	Primărie	Primărie	Cooperativa Oituz
	Buhusi	Onești	Moinesti	Darmanesti	Sascut	Slanic Moldova si 2 localitati rural	5 localitati rurale
Hârtie	11	11	4	4,6	18	. 30	3
Sticla	5	5	2,3		3		1
Plastic	10	10	45		7	40	10
Metale	5	5	0	;0,8	5		0
Textile	4	5	0	²	7		3
Bio	51	51	45	83,3	51	8	60
Altele	14	13	3,7	2,1	9	7	23
Inerte
Total	100	100	100	100	100	100	100

Sursa: chestionare statistice GD-MUN furnizate de operatorii de salubrizare

Dat fiind faptul ca o mare parte a mediului rural nu este deservita de servicii de salubrizare, iar datele obținute din mediul rural deservit de servicii de salubrizare nu sunt precise, nu se pot defini proiecții realiste pentru zonele respective. Deasemenea in cazul datelor furnizate de Primăriile Sascut si Darmanesti precum si de operatorul Sc Prest Serv Moinesti se poate observa o diferența fara mare a structurii deșeurilor menajere fata de media la nivel regional si național (in special pentru plastic) ceea ce duce la concluzia ca nivelul lor de precizie este foarte redus.

Singurele date oficiale disponibile in ceea ce privește structura deșeurilor menajere, pe mediu urban si rural sunt prezentate in Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor.

Tabel 2.6-5: Structura deșeurilor menajere, In Regiunea Nord-Est

Structura deșeurilor	Pondere (%)
Structura deșeurilor	Mediu urban (%)	Mediu rural (%)
Hârtie si carton	11	9
Sticla	5	4
Plastic	10	6,5
Metal	5	4
Textile	4	3
Deșeuri biodegradabile	51	62
Altele	14	11,5
TOTAL	100	100

Sursa: PRGD Regiunea Nord-Est, anul 2006

Ponderea deșeurilor biodeqradabile in deseurile municipale

Conform Raportului Agenției Europene pentru Protecția Mediului "Gestionarea deșeurilor municipale biodegradable, 2002", fracția de deșeuri biodegradabile din deseurile municipale este reprezentata de: resturi alimentare si deșeuri de gradina, hârtie si carton, textile, lemn, precum si alte deșeuri biodegradabile.

Este foarte importanta cunoașterea ponderii deșeurilor biodegradabile in deseurile municipale pentru ca in faza de planificare se determina capacitatile instalațiilor de tratare a deșeurilor biodegradabile necesare pentru reducerea cantltatii de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare.

Pana in prezent, pentru județul Bacau nu au fost efectuate calcule privind ponderea de deșeuri biodegradabile din deseurile municipale.

Tabelul de mai jos prezintă o estimare a ponderii de deșeuri biodegradabile in deseurile municipale pe baza structurii deșeurilor menajere in mediul urban si rural estimate la nivel județean, precum si pe baza estimărilor utilizate in elaborarea planurilor regionale de gestionare a deșeurilor.

Tabel 2.6-6: Estimarea ponderii deșeurilor biodegradabile in deseurile municipale

	Tipuri de deșeuri	Ponderea deșeurilor biodegradabile W
1.	Deșeuri municipale (deșeuri municipale si deșeuri asimilabile din comerț, industrie, instituții) din care:
1.1	Deșeuri menajere
	• Mediu urban	62
	o Resturi alimentare si deșeuri din grădini	51
	oHartie si carton, lemn, textile	11
	• Mediu rural	71
	o Resturi alimentare si deșeuri din grădini	62
	oHartie si carton, lemn, textile	9
1.2 + 1.3	Deșeuri asimilabile din comerț, industrie, instituții (colectate in amestec sau separat)	60
1.5	Deșeuri din parcuri si grădini	90
1.6	Deșeuri din piețe	80
1.7	Deșeuri stradale	20

Sursa: PRGD Regiunea Nord-Est

2.6.5 Fluxuri speciale de deșeuri
- 2.6.5.1 Deșeuri municipale periculoase

Conform Listei Europene a Deșeurilor si HG 856/202 privind evidenta gestiunii deșeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase, 14 din cele 40 tipuri de deșeuri sunt incadrate ca deșeuri periculoase. Tabelul de mai jos prezintă tipurile de deșeuri municipale periculoase.

Tabel 2.6-7: Tipuri de deșeuri municipale periculoase

Cod deseu	Tip deseu
20 01 13*	Solventi
20 01 14*	Acizi
20 01 15*	Alea li
20 01 17*	Fotochimice
20 01 19*	Pesticide
20 01 21*	Tuburi fluorescente și alte deșeuri care conțin mercur
20 01 23*	Echipamente scoase din funcțiune, care conțin clorofluorcarburi
20 01 26*	Uleiuri și grăsimi, altele decât cele menționate in 20 01 25
20 01 27*	Vopseluri, cerneluri, adezivi, și rășini care conțin substanțe periculoase
20 01 29*	Detergenți care conțin substanțe periculoase
20 01 31*	Medicamente citotoxice și citostatice
20 01 33*	Baterii și acumulatori incluși la 16 06 01,16 06 02 sau 16 06 03
20 01 35*	Echipamente electrice și electronice scoase din funcțiune, altele decât cele menționate la 20 01 21 și 20 01 23 conținând componente periculoase
20 01 37*	Lemn conținând substanțe periculoase

In acest capitol nu vor fi tratate decât deseurile marcate cu in tabelul de mai sus. Celelalte 3 tipuri de deșeuri ( 20 01 21*, 20 01 23* și 20 01 35*) reprezintă deșeuri de echipamente electrice și electronice, care vor fi tratate intr-un capitol separat.

Cantități generate

Deși legislația in vigoare prevede obligativitatea colectării separate a deșeurilor municipale periculoase, in prezent, acestea nu sunt colectate separat. Prin urmare, nu se cunoaște cantitatea anuala generata de deșeuri periculoase municipale.

Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si județene de gestionare a deșeurilor, aprobata prin Ordinul ministrului Mediului si Dezvoltării Durabile nr. 951/6 iunie 2007, cantitatea generata de deșeuri municipale poate fi estimata pe baza indicatorilor statistici de generare utilizati pentru celelalte state europene:

• 2,5 kg/persoana pe an in mediul urban;
• 1,5 kg/ persoana pe an in mediul rural.

Pe baza acestor indicatori, cantitatea bruta estimata de deșeuri municipale periculoase din județul Bacau este:

• 832 tone in mediul urban;
• 587 tone in mediul rural.

Gestionarea deșeurilor municipale pericuioase

Conform prevederilor articolului 49 A (e) din OUG 78/2000 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, autoritatile administrației publice locale la nivel de comune, orașe și municipii au obligația sa asigure colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea finala a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

In prezent, la nivelul Județului Bacău nu se realizează colectarea separata a deșeurilor periculoase din deseurile menajere.

Tratarea si eliminarea deșeurilor municipale periculoase se va efectua numai in instalatii special autorizate in acest scop.

In județul Bacău nu exista instalatii de incinerare a deșeurilor periculoase. In Regiunea Nord Est exista insa doua incineratoare pentru deșeuri periculoase, amplasate in județul Suceava (SC Mondeco SRL Suceava si SC Super Star Corn SRL Radauti), SC AVAND SRL in lași, precum si o instalație de co-incinerare in Județul Neamț (Fabrica de ciment CARPATCEMENT HOLDING SA - Bicaz Branch).

2.6.5.2 Deșeuri din construcții si demolări

Tipurile de deșeuri din construcții si demolări analizate in cadrul acestui Mașter Plan pentru Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor in Județul Bacau sunt prezentate in tabelul următor.

Tabel 2.6-8: Tipuri de deșeuri din construcții si demolări

Cod deseu (conform HG nr. 856/2002)	Tip deseu
17 01 01	Beton
17 01 02	Cărămizi
17 01 03	Țigle și materiale ceramice
17 01 06*	Amestecuri sau fracții separate de beton, cărămizi, țigle sau materiale ceramice cu conținut de substanțe periculoase

Cod deseu (conform HG nr. 856/2002)	Tip deseu
17 01 07	Amestecuri sau fracții separate de beton, cărămizi, țigle, sau materiale ceramice altele decât cele specificate la 17 01 07
17 02 01	Lemn
17 02 02	Sticla
17 02 03	Materiale plastice
17 03 04*	Sticla, materiale plastice sau lemn cu conținut de/sau contaminate cu substanțe periculoase
17 04 01	Cupru, bronz, alama
17 04 02	Aluminiu
17 04 03	Plumb
17 04 04	Zinc
17 04 05	Fier și otel
17 04 06	Staniu
17 04 07	Amestecuri metalice
17 04 09*	Deșeuri metalice contaminate cu substanțe periculoase
17 04 10*	Cabluri cu conținut de ulei, gudron sau alte substanțe periculoase
17 04 11	Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10

In prezent, la nivelul județului Bacau, nu exista instalatii pentru sortarea, tratarea, reciclarea si depozitarea deșeurilor din construcții si demolări.

Datele deținute de autoritati cu privire la deseurile din construcții si demolări, se refera doar la cantitatea totala colectata, acestea provenind din raportările statistice ale operatorilor de salubrizare.

Tabel 2.6-9: Cantitati de deșeuri din construcții si demolări colectate in județul Bacau

Cantitati colectate de deșeuri din construcții ăl demolări (tone)
2001	2002	2003	2004	2005	2006
2.160	3.195	4.713	7.047	4.280	3.320

Sursa: APM Bacau

Datele statistice europene arata faptul ca indicatorii de generare a deșeurilor din construcții si demolări sunt de ordinul sutelor de kg pe cap de locuitor, pe an. Conform datelor prezentate mai sus, înregistrate in statistica anuala a datelor raportate de operatorii de salubrizare, cantitatile de deșeuri din construcții si demolări sunt mult subestimate si, in consecința, nu pot fi considerate relevante pentru calculul cantitatii de deșeuri din construcții si demolări generate.

Prin urmare, estimările privind cantitatile de deșeuri din construcții si demolări se bazeaza pe indicatorii de generare din celelalte state membre ale UE.

Conform Studiului Comisiei Europene „Practici de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări și impactul lor economic" realizat in anul 1999, indicele mediu pentru EU-15 era de 481 kg/locuitor x an. Astfel, indicatorul de generare pentru județul Bacau de 134,92 kg/locuitor/an poate fi considerat unul realist. Media este o medie ponderata datorita faptului ca populația din mediul urban generează o cantitate mai mare de deșeuri.

Utilizând indicatorul mediu, cantitatea medie estimata de deșeuri din construcții si demolări in mediul urban din Bacau, in 2007, este de 97.000 de tone, cu tendința de creștere datorata ritmului de dezvoltare a județului, creșterea standardelor de viata si schimbarea profilului activitatilor economice din activitati industriale in servicii.

Din punct de vedere al protecției mediului, deseurile din construcții si demolări reprezintă o problema care isi asteapta inca rezolvarea, asa cum se poate lesne observa din cantitatile mari de deșeuri din construcții si demolări depozitate illegal de-a lungul râurilor si a drumurilor. Tratarea si reciclarea acestei resurse nu va duce doar la dispariția spatiilor de depozitare a deșeurilor din construcții si demolări, dar va reduce, considerabil, cantitatea de agregate din construcții si va duce la scăderea gradului de poluare a râurilor.

In consecința este importanta introducerea acestui tip de deseu in proiecțiile privind deseurile, in sensul fie a planificării de depozite de deșeuri inerte si/sau a unor instalatii de procesare -concasoare - pentru deseurile din construcții si demolări.

In acest sens, fiecare consiliu local trebuie sa gestioneze si sa controleze acest flux de deșeuri, sa identifice cantitatile de deșeuri generate, depozitate sau reutilizate. Serviciile specializate din cadrul municipalităților trebuie sa stipuleze in instrucțiunile destinate obținerii autorizațiilor de constructie/demolare /restructurare, locurile in care se depozitează aceste tipuri de deșeuri.

2.6.5.3 Nămol rezultat de la stafiile de epurare orășenești

Conform datelor din anul 2006 furnizate de APM Bacau, in judeui Bacau exista 7 statii de epurare in mediul urban si 5 statii de epurare in mediul rural. In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele caracterstici ale acestora, cantitatile de nămoluri produse in anul 2006, precum si evoluția cantitatilor totale de nămoluri provenite de la stațiile de epurare in perioada 2002 - 2006.

Tabel 2.6-10: Evoluția cantitatii de nămoluri de la stațiile de epurare in județul Bacau

Cantitatea de nămoluri provenite de la stafiile de epurare orășenești
An	2002	2003	2004	2005	2006
Cantitate (tone)	7.891	5.635	6.976	8.981,25	21.654,92

Diferența evidenta dintre cantitatile înregistrate in aceasta perioada se explica, potrivit Raportului APM Bacau privind starea mediului pe anul 2006, de către RAGC Bacau (Regia Autonoma de Gospodărire Comunala) prin lipsa inregistarii datelor statistice privind cantitatea de nămoluri.

26.000 -

Figura 2.6-5: Evoluția cantitatii de nămoluri provenite de ta stațiile de epurare orășenești

Tabel 2.6-11: Situația stafiilor de epurare orășenești in 2006

Stafie de epurare	Număr de locuitori deserviti	Tip statlel de epurare ;	Capacitate (m³/h)	Cantitate de nămoluri rezultate (t/an)
Stafie de epurare	Număr de locuitori deserviti	Tip statlel de epurare ;	Capacitate (m³/h)	Substanța umeda	Substanța uscata
SC Apa Canal SA Onești	43.000	Tratare mecano -biologica	215	76.156	3.067
Consiliul local Tg. Ocna	4.667	Tratare mecano -biologica	108	nd	20
Regia Autonoma de Gospodărire Comunala (RAGC) Bacău	175.000	Tratare mecano -biologica	3.349	879.592,6	17.299,72
Consiliul local Slanic Moldova	894	Tratare mecano -biologica	110	4,8	3,2
Consiliul Local Buhusi	10.500	Tratare mecano -biologica	35	3.916	392
SC Prest Serv SA Moinesti	18.220	Combinat (Tratare mecano - biologica si	217	3.096	783

Statie de epurare	Număr de locuitori deserviti	Tip ștatieî de epurare	Capacitate , (m³/h)	Cantitate de nămoluri rezultate (t/an)
Statie de epurare	Număr de locuitori deserviti	Tip ștatieî de epurare	Capacitate , (m³/h)	Substanța umeda	Substanța uscata
		chimica)
SC Uzina Termica SA Comanesti	8.200	Combinat (Tratare mecano - biologica si chimica)	200	1.125	90
Total urban: 7	260.481	-	4.234	-	21.654,92
Consiliul Local Sascut	nd	nd	nd	nd	nd
Consiliul Local Podu Turcului (finanțat prin SAPARD)	nd	nd	8,75	nd	nd
Consiliul Local Caiuti (finanțat prin SAPARD)	nd	nd	8,75	nd	nd
Consiliul local Faraoani (finanțat prin SAPARD)	nd	nd	11,25	nd	nd
Consiliul Local Racaciuni	nd	nd	nd	nd	nd

Sursa: APM Bacau

Statii de epurare - Planificare

Odata cu transpunerea Directivei 91/271/EEC privind tratarea apelor uzate municipale in legislația naționala prin adoptarea HG 352/2005, au fost amendate HG 188/2002 si o serie de alte acte normative referitoare la calitatea apelor uzate care pot fi descărcate in emisari. Directiva prevede obligațiile Statelor Membre de a asigura statii de epurare pentru fiecare aglomerare mai mare de 2000 de echivalent locuitor. Aceste prevederi si aplicarea lor vor determina o creștere a cantitatilor de nămoluri generate.

Articolul 14 al Directivei 91/271/EEC se refera, de asemenea, la gestionarea nămolurilor de la stațiile de epurare si prevede reutilizarea acestor nămoluri atunci când acest lucru se dovedește a fi necesar.

Proiecte privind infrastructura de alimentare cu apa si canalizare, aflate in curs de derulare in județul Bacau:

• Imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa, de colectare si epurare a apelor uzate in municipiul Bacau - beneficiar RAGC Bacau (Măsură ISPA nr. 2002/RO/16/P/PE/ 018). In cadrul proiectului se va realiza reabilitarea statiei de epurare a municipiului Bacau.
• Lucrările de reabilitare includ statie de pompare, reabilitarea decantoarelor primare, reabilitarea decantoarelor secundare pentru stocarea apei pluviale, reabilitarea bazinelor de aerare, lucrări pentru echilibrare hidraulica la intrare, statii intermediare de pompare, modificarea si finalizarea etapei biologice, transformator si echipament electric, reabilitatea ingrosatoarelor de nămol si a fermentatoarelor de nămol, unitate de deshidratare a nămolului, statie termala, laborator si lucrări pentru monitorizare, automatizare si comanda (sistem SCADA).
• Reabilitarea rețelei de alimentare cu apa in stațiunea turistica Tg. Ocna (Programul Phare CES 2005 - Schema de investitii pentru sprijinirea investițiilor din domeniul public, in sectoarele prioritare de mediu).
• Canalizare - Consiliul Local Faraoani (Programul Phare CES 2005 - Schema de investitii pentru sprijinirea investițiilor din domeniul public, in sectoarele prioritare de mediu).
• Studiul de fezabilitate, evaluarea impactului, analiza cost-beneficiu pentru reabilitarea rețelei de distribuție a apei potabile - Consiliul Local Moinesti (Programul Phare CES 2005 - Schema de investitii pentru sprijinirea investițiilor din domeniul public, In sectoarele prioritare de mediu).

In județul Bacau mai exista o serie de proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de canalizare in mediul rural, implementate pe baza OUG nr. 7 / 2006, proiecte ce sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel 2.6-12: Situația proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii de canalizare in mediul rural

Localitate	Proiect	Stadiul Implementării proiectului	Investiție
Comanesti	Construcția sistemului de canalizare in cartierul Vermesti	In execuție	3.945,966
Beresti-Bistrita	Sistem de canalizare si statie de epurare Beresti Bistrița	In execuție	3.980.000
Filipesti	Sistem de canalizare si statie de epurare in Filipești	Recepție la terminarea lucrailor	3.980.000
Garleni	Sistem de canalizare si statie de epurare in Garlenii de Sus si Lespezi - comuna Garleni	In execuție	3.930.000-
Letea Veche	Sistem de canalizare si statie de epurare in Letea Veche si Hoit - comuna Letea Veche	Proiect tehnic	3.999.200
Xxxxx Xxxxxxxx	Sistem de canalizare si statie de epurare in Xxxxx Xxxxxxxx	Proiect tehnic	3.424.793
Magiresti	Sistem de canalizare si statie de epurare in Valea Arinilor -Prăjești si Margiresti, Stanesti si Sesuri, Comuna Margiresti	In execuție	3.980.000
Măgură	Sistem de canalizare si statie de pompare in Măgură, comuna Măgură	In execuție	3.977.580
Mărgineni	Sistem de canalizare si statie de pompare in Mărgineni si Barati, comuna Mărgineni	Recepție la terminarea lucrărilor	3.980.000
Parava	Sistem de canalizare in Parava si Dragusani - comuna Parava	Proiect tehnic	3.972.943
Racaciuni	Extindere rețea de canalizare si statie de epurare in Racaciuni, comuna Racaciuni	Proiect tehnic	4.560.373
Sarata	Sistem de canalizare si statie de pompare in comuna Sarata	In execuție	3.959.275
Sascut	Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare si statie de epurare In Sascut si Schineni, comuna Sascut	In execuție	3.939.539
Tamasi	Sistem de canalizare in comuna Tamasi	In execuție	3.997.571
Tg. Trotus	Sistem de canalizare si statie de epurare in Târgu Trotus	In execuție	4.696.290

Sursa: APM Bacau

Gestionarea nămolului rezultat de la stațiile de epurare orășenești

Conform datelor obținute in urma distribuirii chestionarelor naționale privind cantitatile de nămoluri de la stafiile de epurare, in tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de nămoluri produse si utilizate/eliminate in județul Bacau.

Tabel 2.6*13: Cantitatea de nămol generat, utilizat/eliminat

Statia de epurare	Nămol generat	Nămol de la decoantoarele primare (t/an)	Nămol de la decantoarele secundare (t/an)	Nămol rezultat in urma proceselor chimice (t/an)	Nămol mixt (neseparat) (t/an)
Statia de epurare	Nămol generat	Utilizare/Ellminare
Statia de epurare Racaciuni	cantitate de nămol umed/an	0,84	0.1		0,94
Statia de epurare Racaciuni	cantitate de nămol umed/an	Depozitare (in stoc)
Statia de epurare Târgu Ocna	cantitate de materie uscata/an				20
Statia de epurare Târgu Ocna	cantitate de materie uscata/an	Nămolul nu este nici tratat, nici utilizat in agricultura
Statia de epurare Buhusi	cantitate de nămol umed/an				3916
	cantitate de materie uscata/an				783
		Depozitare (in stoc) pat de uscare
Statia de epurare Sascut-Targ	cantitate de nămol umed/an	10.265
Statia de epurare Sascut-Targ	cantitate de nămol umed/an	nu se menționează
Statia de epurare Faraoanl	cantitate de nămol umed/an	2	0,5		2,5
	cantitate de materie uscata/an	1,6	0,3		1,9
	nu se menționează
Statia de epurare Slanic Moldova	cantitate de nămol umed/an	24			24
	cantitate de materie uscata/an	17			17
	pat de uscare Depozitare (in stoc)
RAGC Bacău Statia de epurare	cantitate de nămol umed/an	113.936,9	765.655,7		879.592,6
	cantitate de materie uscata/an	6.733,67	105.66,05		17.299,72
	pat de uscare Depozitare (in stoc)
SC Apa Canal SA Onești -Statia de epurare	cantitate de nămol umed/an	76.156	26.084		102.240
	cantitate de materie uscata/an	3.067			3.067
	nu se menționează
SC Prest Serv SA Statia de epurare Moinesti	cantitate de nămol umed/an				3.096
	cantitate de materie uscata/an				783
					Depozitare
SC Uzina Termica Comanesti SA -Statia cu sistem biologic de epurare	cantitate de nămol umed/an	500	625		1.125
	cantitate de materie uscata/an	40	50		90
		Depozitare (in stoc) pat de uscare

In județul Bacău nu exista instalatii de tratare sau valorificare (compostare, fermentare anaeroba, coincinerare) a nămolurilor provenite de la stațiile de epurare orășenești.

Principalele opțiuni pentru valorificarea nămolurilor provenite de la stafiile de epurare orășenești, sunt:

• Utilizarea in agricultura;
• Imbunatatirea solurilor degradate, precum soluri saraturate sau argiloase si pentru ameliorarea solurilor;
• Utilizarea in procesul de compostare;
• Fermentarea anaeroba;
• Utilizarea in silvicultura, pentru ameliorarea solurilor;
• Drept combustibil in procesul de co-incinerare;
• Drept combustibil in procesul de incinerare, cu valorificare energetica.

Nămolurile pot fi utilizate in agricultura, ca nutrient sau ca material de ameliorare a solurilor, numai atunci când sunt îndeplinite cerințele Ordinului nr. 344/2004 al MMDD si al Ministerului Agriculturii de aprobare a normelor tehnice privind protecția mediului, in principal protecția solurilor, atunci când nămolurile de la stafiile de epurare sunt utilizate in agricultura.

Conform prevederilor acestui Ordin, atunci când se utilizează nămoluri in agricultura, următoarele valori trebie sa fie mai mici decât valoarea maxima admisa:

• Concentrația de metale grele din soluri;
• Concentrația de metale grele din nămoluri si
• Cantitatile maxime de metale grele care ajung in solurile agricole pe care se imprasitie aceste nămoluri.

Compostarea este un proces de descompunere aerobică, bacterială prin care se stabilizează deșeurile de natură organică și are ca rezultat producerea de humus (compost). Acesta conține nutrienți și carbon organic care sunt amelioratori de foarte bună calitate pentru soluri. Compostarea se petrece în mod natural în păduri, unde materialele organice (frunze căzute, gunoi de la animale) sunt transformate într-un material organic mai stabil (humus) și nutrienții sunt eliberați și disponibilizați pentru ca plantele să-i folosească. în pădure, pe pământ, procesul este încet, dar, în condiții optime, acesta poate fi accelerat.

• Condițiile optime pentru compostare sunt: un conținut de cca 50 % umiditate, un raport carbon/azot de cca 25 la 30, și o temperatură de 55° C. Datorită faptului că nămolul de epurare este bogat în nutrienți, și are un conținut mare de umiditate, dar raportul carbon azot este mic (5 la 10), prin adăugarea de rumeguș uscat, cu un raport carbon/azot foarte mare (500) se pot ajusta atât umiditatea cât și raportul carbon/azot. în același scop se pot folosi și alte deșeuri cum ar fi: deșeurile din paie și frunze uscate din grădină, deșeuri din păduri și hârtia de ziar tocată.
• Compostarea poate avea loc în instalații special construite, cum ar fi un cilindru rotativ înclinat, alimentat la un capăt cu materie primă, și, la celălalt capăt colectându-se produsul aerat. Cum materialele sunt rotite încet, pe durata unei săptămâni, ele se amestecă și se aerisesc. Datorită faptului că descompunerea bacterială este exotermă, temperaturile în compostoarele izolate pot atinge cu ușurință 55°C. Brazdele de compost crud sunt apoi întoarse din timp în timp, pe o perioadă de cel puțin 12 săptămâni pentru a permite procesului de compostare să se finalizeze.
• Compostarea se poate produce mult mai simplu în brazde. întoarcerea cu regularitate a brazdelor, ajută la amestecarea materialelor și mai important alimentează bacteriile cu oxigen. Temperaturile pot atinge 55°C, deoarece compostul are proprietăți bune de izolare temică. întoarcerea brazdelor de compost asigură, de asemenea, atingerea aceleași temperaturi în toată masa brazdei, în vederea distrugerii germenilor patogeni. întoarcerea brazdelor se face la fiecare două, trei zile în primele două săptămâni când temperatura se ridică ia 55°C sau mai mare. După această perioadă nu mai este necesară întoarcerea frecventă a brazdelor de compost, datorită faptului că se generează din ce în ce mai puțină căldură și este nevoie, prin urmare, de mai puțin oxigen în perioada de maturare a compostului.

Daca nămolurile conțin substanțe organice si/sau anorganice, toxice, care nu se pretează la utilizarea in agricultura, opțiunea imediata recomandata o reprezintă valorificarea acestora cu valorificare energetica.

Toate tipurile de valorificare energetica, cum ar fi co-incinerarea in cuptoarele fabricilor de ciment sau incinerarea cu valorificare energetica presupun o valoare calorifica suficienta.

In consecința, daca incinererea este aleasa ca alternativa, se recomanda ca umiditatea nămolurilor brute sa fie redusa, evitând insa procesele de stabilizare aeroba sau fermentarea anaeroba, întrucât acestea diminuează valoarea calorifica a materialului de incinerat. întrucât, in județul Bacau, nu exista nici o fabrica de ciment, aceasta opțiune nu este fezabila.

2.6.5.4 Deșeuri de echipamente electrice si electronice

Tipuri de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) care fac obiectul Mașter Planului sunt:

20 01 21* - tuburi fluorescente și alte deșeuri cu conținut de mercur;
20 01 23* - echipamente abandonate cu conținut de CFC;
20 01 35* - echipamente electrice și electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21 și 20 01 23 cu conținut de component! periculoși;
20 01 36 - echipamente electrice și electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21,20 01 23 și 20 01 35.

Toate aceste tipuri de deșeuri provin din gospodarii si din industrie, comerț si instituții. Prin natura lor si prin cantitatea generata acest tip de deseu este asemanator cu deseurile menajere, fiind denumite, astfel, deșeuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) din gospodarii.

Managementul deșeurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE)

HG 448/2005 privind DEEE stabilește obligațiile privind colectarea separată a DEEE din gospodarii:

• autoritățile administrației publice locale au obligația de a colecta separat DEEE de la gospodarii - art. 5 (1);
• pentru spatiile necesare puse la dispoziție de autoritatile administrației publice, producătorii vor trebui sa asigure cel puțin - art. 5 (1) si (3):

o un punct de colectare in fiecare județ;

o un punct de colectare in fiecare oras/municipiu cu peste 100.000 locuitori;

o un punct de colectare in fiecare oraș cu peste 20.000 de locuitori.

• distribuitorii care introduc pe piața noi produse sunt obligați sa asigure condiții pentru preluarea DEEE 1). gratuit sau contra unei compensații care ține seama de valoarea componentelor reutilizabile din componența acestora și 2). in sistem unu la unu, daca echipamentul predat este de tip echivalent și a îndeplinit aceleași funcții ca echipamentul achiziționat - art. 5 (6);
• fara a prejudicia aplicarea prevederilor menționate mai sus, producătorii pot organiza și exploata sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la gospodăriile particulare - art. 5 (7);
• potrivit art. (5), (3) si (12), producătorii sunt obligați sa urmareasca ca toate DEEE colectate sa fie transportate la instalațiile de tratare autorizate. Ei sunt de asmenea responsabili pentru îndeplinirea țintelor privind colectarea si tratarea/reciclarea.

Conform datelor furnizate de APM Bacau, in județ exista 6 puncte de colectare a deșeurilor de echipamente electrice si electronice administrate de autoritatile publice locale, direct sau prin operatorii de salubrizare, după cum urmeaza:

• 1 punct de colectare a DEEE in județ, administrat de SC SOMA SRL Bacau;
• 1 punct de colectare a DEEE in orasele/municipiile cu mai mult de 100.000 locuitori, administrat de primăria Bacau;
• 4 puncte de colectare a DEEE in patru orase/municipii cu mai mult de 20.000 locuitori, administrate de SC Comunal Service SA Comanesti, primăria Buhusi, SC Prest Serv SA Moinesti si SC Servsal SA Onești.

Tabel 2,6-14: Puncte de colectare a DEEE

NR.	Puncte de colectare pentru orase/municlpil cu mal mult de 100.000 locuitori	Puncte de colectare pentru orase/munlcipli cu mal mult de 20.000 locuitori	Puncte de colectare
1.	Nicolae Balcescu, la depozitul municipal de deșeuri	Comanesti, la depozitul municipal de deșeuri	Bacău, Str. Alexei Tolstoi 6
2.		Buhusi, Str. M. Viteazu
3.		Moinesti, la sediul SC Prest Serv SA
4.		Onești, G.Bacovia Str., la sediul SC Servsal SA

Sursa: APM Bacau

HG nr. 448/2005 mai specifica faptul ca pana la 31 decembrie 2008 trebuie sa se atinga o rata anuala de colectare separată a deșeurilor de DEEE din gospodarii de 4 kg pe locuitori. Ținte intermediare:

a) cel puțin 2 kg/locuitor pana la 31 decembrie 2006;
b) cel puțin 3 kg/ locuitor pana la 31 decembrie 2007.

In 2006, cantitatea de DEEE colectata in județul Bacau a fost de 12,3 tone (conform înregistrărilor din baza de date constituita conform Ordinului nr. 1223/2005, Anexa 5). Din aceste date se poate observa cu ușurința faptul ca gradul de colectare a fost cu mult sub tintele fixate. De asemenea, nu se menționează cantitatile pe categorii de DEEE.

Rata de colectare a DEEE este de asemenea o componenta importanta a sistemului de gestionare a deșeurilor, iar tintele fixate pentru viitor vor trebui atinse. Dat fiind faptul ca rata de colectare a DEEE este in creștere, trebuie adoptate masuri pentru anul 2008 pentru ca toti operatorii de salubrizare din tara sa inceapa colectarea separată a DEEE din gospodarii. Fixarea unui calendar anual pentru colectarea DEEE si diseminară acestuia in rândul populației, precum si publicarea datelor destinate colectării acestor deșeuri pot contribui la creșterea gradului de colectare a DEEE.

In prezent, in județul Bacau, SC STENA DTM SRL pre-trateaza deseurile colectate in vederea creșterii gradului de reciclare.

La nivel județean doar patru organisme preiau responsabilitatea colectării si reciclării de la producătorii de echipamente electrice si electronice.

1. RoREC Romanla va gestiona produsele din categoria 1, 2, 3,4, 5a, 6, 7, 8, 9, 10, autorizata;
2. ECOTIC va gestiona produsele gri (IT&C), din categoria 3, 4, 7, 9, autorizata;
3. RECOLAMP va gestiona echipamentele de iluminat, din categoria 5b, c, e, f, autorizata;
4. ENVIRON va gestiona echipamentele din categoria 1-10, cu excepția 5b, c, d, autorizata;

2.7 Sistemul de gestionare al deșeurilor

2.7.1 Colectarea si transportul deșeurilor municipale
- 2.7.1.1 Date privind operatorii de salubrizare

După cum s-a mai menționat anterior este un fapt binecunoscut că aria deservită de serviciile de salubrizare acoperă, în mod obișnuit, doar,zonele metropolitane’, orașele și câteva comune din zona rurală. Aceste servicii au fost realizate nu numai de către operatori specializați ci și de către departamente cu sarcini specifice din cadrul structurilor administrațiilor publice locale. Parte dintre aceste departamente de salubrizare sunt încă active la nivelul unor municipalități, în orașe sau comune din județ, realizând prestarea de servicii de salubrizare. Acest fapt se reflectă în informațiile colectate, fie prin intermediul Agenției pentru Protecția Mediul Bacau, fie din cele oferite de operatorii de salubrizare sau de primării.

La sfârșitul anului 2009, in județul Bacau serviciile de salubrizare erau prestate de 8 operatori de salubrizare, din care 5 licentiati ANRSCUP, astfel:

5 operatori sunt companii locale cu capital privat:

- S.C. SOMA S.R.L.
- S.C. NVM RENT&TRANS S.R.L
- S.C. GYNDANY IMPEX SRL
- S.C. SALUBRIS PRIM S.R.L
- S.C. MELY - KAR - PREST - SERV S.R.L.
3 operatori sunt companii locale cu capital de stat:

- S.C. SERVAL S.A. Onești
- S.C, Comunal Service S.A. Comanesti
- S.C. PREST SERV S.A. Moinesti

Pe langa acești operatori de salubrizare, exista localitati care au infiintat in cadrul primăriilor departamente/directii/servicii de salubrizare astfel:

- Departamentul administrative din cadrul primăriei Tg. Ocna
- Direcția de salubrizare si departamentul de gestionare a deșeurilor din cadrul primăria Slanic Moldova
- Serviciul de gospodărire comunala din cadrul Primăriei Darmanesti
- Societatea Cooperativa de consum Oituz

Detaliile privind contractele incheite cu operatorii de salubrizate sunt prezentate in capitolul 2.6,3, tabelul 2.6-5 Situația contractelor de salubrizare in Județul Bacau, anul 2009.

In tabelul 2.8.1 sunt prezentați acești operatori de salubrizare, indicând localitățile pe care le deservesc și prezentând informațiile disponibile referitoare la data eliberării și durata licențelor în baza cărora realizează aceste servicii, (www.anrsc.ro - Licențe valabile în Ianuarie 2010)

Măsura ISPA 20O4/RO/16/P/PE/007

Faza II - Mașter Plan județul Bacău

Tabel 2.7-1: Operatori de salubrizare existenti in Județul Bacau, anul 2009

Nr	Nume	Localități deservite			Tip de proprietate	ANRSCUP nr. Hcență/clasa/valabllltate
		URBAN		RURAL
1	S.C. Soma S.R.L. Bacău	Municipiul Bacău,		Buhoci, Cleja, Hemeiuș, Măgura, Sărata, Mărgineni, Fiilpesti, Traian, Faraoanl, Giosenl, 1 Iești, Letea Veche, Orbe ni, Tamas, Prăjești, Racadunl, Saucesti, Seculeni, Xxxxxxx Xxxxxxxx	Capital privat	0625/ Clasa 1/30.07.2014
2	S.C. Serveai S.A. Onești	Municipiul Onești			Capital de stat	295/C1.3/09.2009
3	S.C. Gyndany Impex S.R.L. Buhuși	Orașul Buhuși		Odobesti	Capital privat	0169/CI.3/10.04.2013
4	S.C. Comunal Service S.A. Comăneșli	Orașul Comănești		Asau, Agas	Capital de stat	0464 / cl. 3/02.04.2010
5	S.C. N.V.M. Rent-Trans S.R.L. Onești			Buciumi, Casin, Căluți, Cotofenesti, Ma naști rea Casln, Ștefan cei Mare	Capital privat	Nu are licența
6	SC Saiubris Prim SRL	Moinesti		a—	Capital privat	Clasa 3/03.2012
7	SC PREST SERV S.A. Moinesti		5	Zemes	Capital de stat
6	SC Mely Kar Prest Serv SRL			Pârjol	Capital privat	Nu are licența
9	Departamentul Administrativ din cadrul primăriei	Oraș Tărgu Ocna		' *... v -7 / . •	Departament In cadrul primăriei	Nu are licența
10	Direcția de Salubrizare șl departamentul de gestionare a deșeurilor din cadrul primăriei	Oraș Slănic Moldova		’ •, ' ’ , •/* ’ 7 , '7	Departament in cadrul primăriei	Nu are licența
11	Serviciul de gospodărire comunala din cadrul primăriei	Darmanesti		44 - ' i'x: ^:ț." li'r": r. ,	Departament in cadrul primăriei	Nu are licența
12	Societatea cooperativa de consum Oituz			Oituz	Departament in cadrul primăriei	Nu are licența

Sursa; APM Bacău, răspunsurile operatorilor ta chestionarele transmise de Consultant, wabsite ANRSCUP

în mod obișnuit operatorii de salubrizare activând în orașele mari și in municipii, dar și aceia care au încheiate cu autoritățile locale contracte de salubrizare a localităților, colectează deșeurile și ie transportă la depozitele neconforme de deșeuri existente în ariile lor de activitate. în mod obișnuit, serviciile de salubrizare realizate de către departamentele/structurile din cadrul APL nu sunt obiect de contract între departamente și APL respective, ci se realizează un management direct statuat printr-o “Decizie de dare în gestiune” emisă de către Autoritate Publică Locală. Serviciile realizate în mod direct de către aceste departamente se referă, în principal, la curățenia stradală, întreținerea parcurilor și spațiilor verzi, colectarea și transportul la depozitele municipale/orășenești a deșeurilor astfel rezultate.

Consecință a celor amintite mai sus, în cele ce urmează se va face referire doar la serviciile de salubrizare care au ca obiect de activitate colectarea și transportul deșeurilor menajere municipale, prin intermediul operatorilor aflați sub contract cu APL, și care au răspuns chestionarelor ce au fost transmise în vederea colectării datelor.

Consultantul a prezentat într-un capitol anterior câteva dintre cele mai importante probleme cuprinse în contractele încheiate între Consiliile Locale și operatorii privati.

2.7.1.2 Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare este factorul indicator al procentului de populație care are acces la acest tip de servicii, în raport cu totalul populației din județ.

După cum se poate observa din tabelul următor nu toți locuitorii unei localități au acces la serviciile de salubrizare. Din acest motiv, chiar dacă toate cele 3 municipii și 5 orașe sunt deservite de operatori de salubrizare, procentul de acoperire cu servicii de salubrizare pentru mediul urban nu este de 100% (în conformitate cu datele furnizate pentru anul 2007).

Nu sunt creșteri semnificative, referitoare la procentul de acoperire cu servicii de salubrizare, între datele furnizate pentru anii 2006 și 2007 pentru mediul urban, dar în ultimii ani gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a crescut datorită termenului de închidere a depozitelor până pe data de 16 iulie 2009.

In tabelul următor este prezentata populația deservita de servicii de salubrizare in perioada 2006-2007.

Măsura ISPA 2004/Ro/16/P/PE/007 Faza II - Mașter Plan județul Bacău

Revizia 7- Mai 2010

Tabel 2.7-2: Populația deservită pe locaiitati de diferiti operatori, 2006 - 2007

Operator	Localitate	Populație tn 2006	Populație în 2007	Populație deservită 2006		Populație deservită 2007		2006 Procent acoperire pe localitate %	2007 Procent acoperire pe localitate %
Operator	Localitate	Populație tn 2006	Populație în 2007	Urban		Urban		2006 Procent acoperire pe localitate %	2007 Procent acoperire pe localitate %
SC Soma SRL Bacău	Bacău	179.662	178.261	175.000		176.440		97,41%	98,98%
	Hem e Iu s	4.252	4.219					70,56%	75,78%
	Măgură	4.422	4.388					47,69%	71,79%
SC Serveai SA Onești	Onești	52.043	51.637	34.377		35.300		66,05%	68,36%
SC Gyndany Impex SRL Buh uși	Buhuși	20.041	19.885	10.106		10.519		50,43%	52,90%
SC Prest Serv SA Molnești	Moineștl	24.312	24.122	10.535		10.671		43.33%	44,24%
S.C. Comunal Service S A	Comanesti	24.195	24.006	10.982		13.718		45,39%	57,14%
Departamentul Administrativ din cadru, primăriei	Tg. Ocna	13.110	13.008	7.335		7.463		55,95%	57,37%
Serviciul de gospodărire comunala din cadrul primăriei	Stanic Moldova	5.096	5.056	3.550		3.630		69,66%	98,33%
Serviciu! de gospodărire comunala din cadrul primăriei	Darmanesti	14.390	14.278	10.520		11.472		73,11%	88,13%
Cooperativa de consum Oituz	Oituz	10.226	10.146					9,78%	11,40%
TOTAL		9.661	9.586					37,64%	39,67%
Populație urban 2006/2007		332.649	330.273	262.405		269.413	AC* *
Populație rural 2006/2007		391.390	388.342		•10.190		J5.657'."'
Procent acoperire				78,84		81.57
urban/rvral				78,84		81.57

Sursă: APM Bacau

După cum se poate observa cu ușurință din figura de mai sus, creșterea procentului de acoperire cu servicii de salubritate se realizează pe fondul unei descreșteri a numărului de locuitori existenți sau deserviți.

Tabel 2.7-3: Grad de acoperire cu servicii de salubrizare

	Grad de acoperire cu servicii de salubrizare (%)
	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Total	39,73	41,73	41,72	42,48	37,64	39,67
Mediul I urban	84,51	81,40	84,19	82,90	78,84	81,57
Mediul I rural	0,00	6,82	4,94	7,80	2,60	4,03

Total

Urban

Rural

Figura 2.7-1: Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

Datele indică dinamica gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în mediul urban de la 84% în 2002 la 82% în 2007.

Datorită faptului că, în mediul rural, acest gen de servicii au fost introduse doar cu începere din 2003, există, încă, la nivelul județului, un nivel foarte scăzut al gradului de acoperire cu servicii de salubrizare (circa 4%), doar 16 comune din cele 85 din județ sunt deservite de operatori de salubrizare.

După cum se poate observa din figura de mai sus, de la an la an există variații ale gradului de acoperire, atât pentru mediul rural cât și pentru cel urban. Unul dintre motivele apariției acestor variații este factorul de migrație, menționat anterior, și, ca urmare faptul că datele statistice referitoare la cele două medii sunt mai mari decât numărul real de locuitori din mediul respectiv. Pe parcursul perioadei analizate au apărut modificări în relația operator-populație deservită, modificări referitoare la numărul de contracte încheiate, taxe și condiții contractuale, precum și o schimbare a statutului operatorului de salubritate pentru conformarea la noua legislație.

La sfârșitul anului 2009, o data cu închiderea spatiilor de depozitare din mediul rural, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural a crescut insa nu in proporție de 100% asa cum era de așteptat. In urma evaluării adreselor trimise de Consiliul Județean Bacau la începutul anului 2010 către toate autoritatile publice locale din județ, numărul de comune deservite de servicii de salubrizare a crescut de la 16 in anul 2007 la 30 de comune in anul 2009 de unde rezulta faptul ca 55 de comune inca nu au servicii de salubrizare. Astfel gradul de gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in anul 2009 in mediul rural a fost de circa 40% si 90% in mediul urban.

In anul 2010 ca urmare a intrării in funcțiune a proiectelor Phare CES si ISPA este de așteptat ca populația deservita cu servicii de salubrizare in mediul rural sa creasca pana la circa 60%.

In ceea ce privește numărul de locuitori deserviți și plata efectivă a taxelor este variabilă de la o localitate la alta, ca de exemplu pentru municipiul Bacău, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare este de 98,98% și rata de achitare a taxelor pentru aceste servicii este de asemenea de 98,98%. Există, cu toate acestea, localități, cum este Slănic Moldova unde numărul plătitorilor de servicii de salubritate este de circa 75% din totalul populației deservite din oraș.

2.7.1.3 Utilajele si echipamentele aflate in dotarea operatorilor de salubrizare

In tabelele de mai jos sunt prezentate informațiile referitoare la dotările operatorilor de salubritate utilizate atât pentru colectarea cât și pentru transportul deșeurilor menajere.

Tabel 2.7-4: Echipamente pentru colectarea deșeurilor menajere în amestec, 2007

	Tipuri de recipienți
Operator de salubritate	Pubela 0.12 m3	Pubela 0.24 m3	Eurocontăiner 1.1 m3	Container 4 m3
SC Soma SRL Bacău	5.660	208	1.812	90
SC Servsal SA Onești	200	128	300
SC Gyndany Impex SRL Buhuși	2.094	90	230	22
SC Salubris Prim SRL Moinești				130
SC Comuna! Service SA Comănești				87
Ptrimăria Târgu Ocna	270		447	67
Primăria Slănic Moldova		63		26
Primăria Dărmănești	500		19	40
Serviciul primăriei comunei Sascut	160
Număr total number de recipienți	8.884	489	2.808	462

	Tipuri de reciplențl
Operator de salubritate	Pubela 0.12 m3	Pubela 0.24 m3	Eurocontalner 1.1 m3	Container 4 m3
Capacitate totală m3 per categorie	1066,08	117,36	3088,8	1848

Sursă: APM Bacău și răspunsuri date de operatori la chestionarele transmise de Consultant

Tabel 2.7-5: Dotări ale operatorilor de salubritate pentru transportul deșeurilor menajere

Operator	Mijloc de transport
	Țipe	Număr	Capacitate
	Țipe	Număr	W)
SC Soma SRL Bacău	Gunoieră autocompactoare	7	23
	Gunoieră autocompactoare	12	18
	Transcontainer	2	30
	Autogunoieră	7	8
	Autogunoieră	2	12
SC Servsal SA Onești	Gunoieră autocompactoare	4	12
	Gunoieră autocompactoare	2	7
	Tractor cu trailer	1	4
SC Gyndany Impex SRL Buhuși	Gunoieră autocompactoare	3	24
SC Salubris Prim SRL Moinești	Transcontainer	4	4
	Tractor cu trailer	1	5
	Autogunoieră	1	7
SC Comunal Service SA Comănești	Transcontainer Deșeuri	3	4
Primăria Târgu Ocna	Gunoieră autocompactoare	1	24
Primăria Târgu Ocna	Tractor cu trailer	1	4
Primăria Slănic Moldova	Transcontainer	1	4
Primăria Dărmănești	Transcontainer	1	4
	Tractor cu trailer	1	4
	Autogunoieră	1	4
Primăria comunei Sascut	Tractor cu trailer	1	7
Oituz Cooperativa de Consum	Gunoieră autocompactoare	1	7
Oituz Cooperativa de Consum	Tractor cu trailer	1	7

Sursă: APM Bacău și răspunsuri date de operatori la chestionarele transmise de Consultant

Până acum nu a fost implementat la scară largă, în județ, sistemul de colectarea separată, deși există în 7 dintre localitățile mari, proiecte pilot de implementare a colectării separate a deșeurilor menajere și a deșeurilor asimilabile deșeurilor menajere, respectiv Bacău, Onești, Comănești, Slănic Moldova, Dărmănești, Moineștl și Târgu Ocna.

2.7.1.4 Date privind stafiile de transfer

în prezent, nu există în județul Bacău stații de transfer, dar un municipiu a aplicat pentru si a primit fonduri printr-un proiect PHARE CES, acesta ajutand la dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor prin realizarea stafiei de transfer de la Comănești.

2.7.2 Tratarea si valorificarea deșeurilor municipale
- 2.7.2.1 Sortare si reciclare

Nici stații de sortare nu există în prezent în județul Bacău. Proiectele PHARE CES menționate anterior includ și construcția unor stații de sortare, una în orașul Comănești, cu o capacitate de 12.200t/an și alta în municipiul Moinești cu o capacitate de 6.000 tone pe an. Pentru Târgu Ocna s-au prevăzut doar construirea unor spații de stocare a deșeurilor colectate separat, precum si o instalație de balotare.

Proiectul ISPA din Bacău "Sistem integrat de gesionare a deșeurilor în municipiul Bacău si comunele învecinate" include construcția unei statii de sortare, cu o capacitate de 12.000t/an, în incinta noului depozit conform de deșeuri.

2.7.2.2 Valorificarea deșeurilor municipale

Am mai menționat și în capitolul anterior faptul că la nivelul județului Bacău nu s-a implementat pe scară largă colectarea de la populație, nici a deșeurilor din materiale reciclabile și nici a fracțiunilor biodegradable.

Cea mai mare cantitate de deșeuri valoriifcată la nivelul județului provine de la genții economici (industrie și comerț). Deșeurile valorificate din deșeurilor menajere provine în principal din colectarea informată (în mod special PET și hârtie și carton).

Tot în legătură cu colectarea separată a deșeurilor s-au pomenit și proiectele pilot de implementare a acestui tip de colectare în municipiile Bacău, Onești, Moinești, orașele Comănești, Slănic Moldova, Dărmănești, și Târgu Ocna. Localitățile menționate sunt deservite de operatorii SC Soma SRL, SC Servsal SA și primăria Onești, SC Comunal Service SA, consiliul local Slănic Moldova, primăria Dărmănești, SC Preș Serv Moinești si respectiv primăria Târgu Ocna.

Fracțiunile colectate separat sunt: deșeurile de hârtie și carton, deșeurile de plastic (PET, PP, PS), deșeuri de sticlă și deșeuri și metal.

Tabel 2.7-6: Cantitatea colectata de deșeuri de ambalaje-2007 (tone)

Județ	Localitate	Nr. de locuitori deserviți	Cantitatea colectată de deșeuri din ambalaje
Județ	Localitate	Nr. de locuitori deserviți	Hârtie / carton	Plastic	Sticlă	Metal	Bio
BACAU	Bacău	175.440	407,6	75,22	162
	Onești	33.610	35	36
	Comănești	6.618	0,33	0,5
	Slănic Moldova	4.809	7,8	2,9	0,63
	Dărmănești	11.724	5,5	6,9		0,2
	Moinești	17.065	8,63				478,5
	Târgu Ocna	9.402	470	140

Sursă: APM Bacău și răspunsurile date de operatori ia chestionarele transmise de Consultant

In Anexa 2.7.2 prezintă lista precum si link-ul la pagina de internet a APM care conține o versiune actualizata a listei de agenti economici din județ care achiziționează deșeurile reciclabile fie de la persoanele fizice sau juridice, le tratează în vederea reciclării și, după o procesare preliminară (sortare, dezmembrare, tocare, presare, balotare) le trimit la instalațiile de valorificare.

2.7.2.3 Capacitati de reciclare

In județul Bacău se găsesc următoarele companii private care valorifică deșeuri reciclabile:

• SC Letea SA, Bacău - cu echipament pentru fragmentare, albire și decolorarea a deșeurilor din hârtie de ziar, cu o capacitate de 70000 t/an; tocător de plastic și echipament de granulare, cu o capacitate 30 t/an;
• SC Andisimo SRL, Bacău - plastic (PET): spălare, tocare, capacitate 750 kg/h;
• SC Ecosort Reciclare SRL, comuna Nicolae Bălcescu, comuna Mărgineni- concasor pentru sfărâmarea deșeurilor din construcții și demolări, capacitate 140 t/zi

2.7.2.4 Compostarea deșeurilor biodegradabile

în județul Bacău nu există nici stații de compostare, dar proiectul derulat în cadrul Măsurii ISPA Bacău “Managementul integrated al deșeurilor în municipiul Bacău și zonele înconjurătoare” prevede realizarea în cadrul componentei de execuție de lucrări al noului depozit ecologic din Bacău a unei stații de compost plant. Capacitatea statiei de compostare este de 2.200 t/an.

2.7.3 Depozitarea deșeurilor

In prezent, la nivelul Județului Bacau exista 1 depozit conform de deșeuri nepericuloase tip „b” (operațional începând cu luna mai a anului 2010) si 7 depozite neconforme tip „b” amplasate in localitățile Onești,Moinesti, Comanesti, Buhusi, Targu Ocna, Darmanesti si Nicolae Balcescu.

In mediul rural au fost identificate un număr de 195 spatii de depozitare ce au fost închise si reabilitate la sfârșitul anului 2009.

In anexa 2.6.3 a acestui document este atașata harta in care sunt poziționate depozitele neconforme si conforme existente in Județul Bacau.

Depozite conforme

Depozitul conform Bacau s-a realizat cu finanțare prin intermediul Măsurii ISPA 2004 RO 16 P PE 007 „Managementul integrat al deșeurilor in Municipiul Bacau si zonele învecinate, Județul Bacau, Romania". Data estimativa de începere a operării depozitului este mai 2010.

Depozitul a fost realizat in conformitate cu prevederile legislației in vigoare privind depozitarea deșeurilor, fiind prevăzut cu sistem de impermeabilizare, sistem de colectare si tratare a levigatului, sistem de colecatre si tratare a biogazului.

Depozitul ocupa o suprafața de 25,3 ha si este alcătuit din 4 celule.

- Prima celula ocupa o suprafața utila de 5,17 ha si are o capaciate de 855.000 m³
- A doua celula ocupa o suprafața utila de 8,0 ha si are o capaciate de 1.756.000 m³
- A treia celula ocupa o suprafața utila de 6,15 ha si are o capaciate de 1.287.000 m³
- A patra celula ocupa o suprafața utila de 2,25 ha si are o capaciate de 225.000 m³

Depozitul urmeaza sa deservească întreg județul Bacau.

Depozite neconforme

In județul Bacau exista 7 depozite neconforme tipul ”b” pentru depozitarea deșeurilor municipale amplasate in localitățile: Onești, Moinesti, Comanesti, Buhusi, Targu Ocna, Darmanesti si Bacau. Conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, aceste depozite au sistat depozitarea in anul 2009, urmând ca intr-o perioada de maxim 2 ani de la sistare sa fie închise.

Depozitul neconform ce deservește Municipiul Bacau urmeaza a fi închis in cadrul Măsurii ISPA.

Nici unul dintre cele 7 depozite existente în județul Bacău, nu se conformează standardelor cerute pentru eliminarea deșeurilor. Aceste depozite nu sunt echipate cu sisteme de cântărire a cantitatilor de deșeuri ce intra in depozit, aceste cantitati fiind estimate in funcție de volumul mijloacelor de transport si utilizând o densitate specifica ce veriaza de la un operator la altul. De aceea gradul de acuratețe a datelor raportate prezintă un grad scăzut de precizie.

în tabelul următor sunt prezentate date generale privind depozitele neconforme.

Tabel 2.7-7: Situația depozitelor de deșeuri neconforme, anul 2007

Denumire depozlt/localita te '	An înființare	An sistare activitat e -	Suprafața (ha)	Capacitate proiectata (mc)	Capacitate disponibila	Nr. autorizație de închidere / autorizație de \ mediul
N. Bălcescu / Bacău	1975	2009	13	250.000	n.d	370/15.12.2006
Filipești / Onești	1961	2009	2,8	174.000	n.d	872/04.10.2004
Moinești	1976	2009	2	150.000	n.d	372/18.12.2006
Comănești	1975	2009	5,6	400.000	60.000	39/29.01.2007
Buhuși	1974	2009	1,9	120.000	20.000	Nu are
Târgu Ocna	1978	2009	1,5	250.000	n.d	-
Dărmănești	2000	2009	0,6	15.000	5.400	40/29.01.2007

Sursa: APM Bacau

In tabelul următor este prezentata evoluția cantatilor de deșeuri depozitate, atat deșeuri municipale cat si deșeuri din construcții si demolări si deșeuri industriale nepericuloase.

Tabel 2.7-8: Evoluția cantîtatilor de deșeuri eliminate prin depozite neconforme

Depozit / localitate	Cantitate d(			jpozitată (t/an)
Depozit / localitate	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Nicolae Bălcescu / Bacău	88.970	118.020	102.675	108.078	80.639	63.135
Filipești / Onești	48.773	20.773	19.245	36.840	35.465	37.797
Moinești	11.207	7.029	17.210	17.021	17.086	15.131
Comănești	7.300	7.500	7.500	7.767	14.798	6.550
Buhuși	13.579	6.923	7.783	7.600	7.550	7.962
Târgu Ocna	12.180	12.834	6.970	8.480	6.366	n.d
Dărmănești	2.405	2.877	2.871	2.400	3595	12.887
Total	184.414	175.956	164.254	188.186	165.499	143.462

Sursa: APM Bacau, operatori depozite

Spatii de depozjtare din mediul rural

Inventarierea realizată la sfârșitului anului 2009 de către Agenția de Protecția Mediului Bacau/Garda de Mediu a condus la identificarea unui număr de 195 de spatii de depozitare din mediul rural. La sfârșitul anului 2009, toate aceste spatii de depozitare au fost închise si reabilitate.

2.8 Tarife si costuri privind gestionarea deșeurilor in județul Bacau

Acest capitol este menit să ofere Informații referitoare atât la situația structurii tarifelor plătite de populație până în prezent cât și situația costurilor înregistrate de către operatorii de salubritate din județul Bacău.

Două aspecte importante trebuie menționate cu precădere. în primul rând faptul că tarifele pentru serviciile de salubritate sunt determinate la nivelul întregului județ, în conformitate cu metodologia generală întrocmită de ANRSC.

în al doilea rând, faptul că nu există, în acest moment, subsidii pentru operatorii de salubritate nici de la bugetul de stat și, cu atât mai mult, de la bugetele locale sau județene. în conformitate cu legislația, sistemele de gestionare a deșeurilor sunt finanțate numai din tarifele plătite de către contribuabili. în acest sens, pot fi considerate subsidii fondurile necesare închiderii depozitelor nonconfome care sunt plătite de Consiliile locale și care sunt provenite din alte surse decât cele colectate prin tarifele și taxele de salubritate.

A mai fost menționată anterior și realitatea neplății în totalitate a taxelor de salubritate de către populație, indiferent de numărul de contracte de deservire înregistrat de operatorul de salubritate. Cum, în general, operatorul are contract cu Authoritatea Locală, diferențele dintre sumele de colectat și sumele achitate sunt încă, suportate din bugetul Autorității Publice.

2.8.1 Cadru legislativ si metodologia utilizata pentru determinarea tarifelor pentru serviciile de salubrizare în Romania
- 2,8.1.1 Cadru legislativ

Legislația care reglementează methodologia pentru calculul tarifelor pentru serviciile de salubritate:

• Legea nr. 51/2006 a serviciilor de gospodărie comunală;
• Legea nr. 101/2006 a serviciilor de salubrizare a localităților;
• Ordin al președintelui ANRSC nr. 109/2007 de aprobare a Normelor Metodologice pentru determinarea, ajustarea sau modificarea tarifelor pentru activitățile specifice de salubrizare a localităților;
• HG³ nr. 246/2006 din 16/02/2006 de aprobare a Strategiei Naționale de accelerare a dezvoltării serviciilor de utilitate publică comunitară;
• Legea 101/2006 prezintă lista serviciilor ce se includ în categoria serviciilor de salubrizare, acestea fiind:

o Pre-colectarea, colectarea și transportul deșeurilor municipale, inclusiv a deșeurilor menajere nepriculoase, cu excepția deșeurilor cu regim special;

o Sortarea deșeurilor municipale;

o Organizarea pregătirii, neutralizării șl a recuperării de materiale și energie din deșeuri;

o Eliminarea deșeurilor municipale în depozite conforme;

o Construirea și operarea depozitelor conforme pentru deșeuri;

o Măturarea, spălarea, curățirea și întreținerea drumurilor publice;

o Curățirea și transportul zăpezii de pe drumurile publice și menținerea acestora în stare de operare în timp de polei sau îngheț;

o Colectarea cadavrelor de animale din zonele publice și transportul acestora la unitățile de neutralizare;

o Colectarea, transportul, eliminarea și valorificarea deșeurilor voluminoase ne-asimîlabile deșeurilor menajere, colectate de la populație, instituții publice și agenți economici (mobilier, deșeuri electrice și electronice, etc.);

o Colectarea, transportul și neutralizarea deșeurilor animaliere din gospodării;

o Colectarea, transportul și eliminarea deșeurilor din construcții și demolări;

o Dezinfecția și serviciile sanitare de control.

Legea prevede că, în cazul în care operator realizează mai multe tipuri de activități sau servicii să se conducă înregistrarea distinctă a fiecăreia dintre activități/ serviciu, respectiv conducerea de activități de contabilitate separate pentru fiecare tip de activitate, serviciu și localitate deservită.

Planul de Management (Mașter Plan) include numai activitățile a la e și i la k.

Articolul 25 din Legea 101/ 2006 a serviciilor de salubritate, prevede: „Finanțarea cheltuielilor de funcționare, reabilitare și dezvoltare a serviciului de salubrizare și a cheltuielilor de investiții pentru realizarea infrastructurii aferente acestuia se face cu respectarea legislației în vigoare privind finanțele publice locale, în ceea ce privește Inițierea, fundamentarea, promovarea și aprobarea Investițiilor publice, a principiilor prevăzute la art. 43 alin. (2) din Legea nr. 5112006, precum și a următoarelor principii:

• recuperarea integrală prin tarife, taxe speciale sau subvenții de la bugetul local a costurilor de operare și a investițiilor pentru înființarea, reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de salubrizare;
• menținerea echilibrului contractual.’

2.8.1.2 Calculul sumelor datorate

Sumele datorate sunt determinate în conformitate cu legislația în vigoare. Pentru serviciile prestate de către operator, consumatorii vor achita echivalentul acestuia pentru salubrizare, sumă datorată numită:

• tarif - dacă serviciile sunt prestate pentru consumatori individuali, în baza unui contract de prestare de servicii de salubritate;
• taxă - dacă aceste servicii sunt prestate pentru întreaga comunitate locală;
• taxă specială - dacă serviciile sunt prestate pentru consumatori individuali fără vre-un contract.

^l l Legea prevede ca valoarea și regimul tarifelor șl taxelor speciale sâ fie determinate, adjustate sau modificate de autoritățile administrației publice locale în conformitate cu prevederile legale.

j Structura si nivelul tarifelor și taxelor speciale se vor determina astfel încât:

• să acopere costurile reale pentru realizarea serviciilor de salubritate;

| • sa acopere cel puțin costurile de investiție plus costurile de întreținere și operare curente

necesare în realizarea serviciilor de salubritate;

p • să încurajeze investiția de capital;

• să realizeze și să asigure autonomia financiară a operatorului.

j j Sumele astfel calculate trebuie să asigure atât viabilitate economică a operatorilor care prestează Lj servicii de salubrizare, cât și protecția intereselor consumatorilor.

q Sumele calculate pentru prestarea acestor servicii vor fi aprobate de autoritățile administrației

; q publice locale (primărie, consiliu local) în conformitate cu prevederile și criteriile normelor

metodologice.

La calcularea sumelor implicate de prestarea serviciilor de salubritate, trebuie avute în vedere ^L următoarele:

I* costurile de producție, operare, întreținere și reparații, amortizarea activelor corporale și necorporale, cheltuielile implicate de mijloacele de protejare a mediul lui, de măsurile de protecția sănătății și securitatea muncii, costurile rezultate din procesul de delegare a j managementului serviciilor de salubritate, precum și orice alte cheltuieli financiare necesare

desfășurării acestor activități. Sumele astfel calculate vor include, de asemenea, un procent ce va fi folosit pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului de utilități publice, precum și un h procent reprezentând profitul operatorului.

Procentul ce se va folosi folosit pentru dezvoltare trebuie aprobat de administrația locală și se va calcula pe baza unor studii tehnice și economice care să demonstreze oportunitatea, valoarea și J perioada de amortizare a investițiilor, precum și creșterea calității serviciilor prestate pentru

-- _v salubrizare. Sumele care vor forma aceast procent pentru dezvoltare se vor colecta într-un cont

L, ‘ separat, și fondul astfel rezultat se va folosi numai pentru dezvoltatrea infrastructurii publice și

numai după autorizarea expresă de către autoritățile publice respective a cheltuielilor respective.

* Operatorii depozitelor au, de asemenea obligația, la calcularea taxelor pentru serviciile ce le

L prestează, să creeze un fond care să fie ulterior folosit la închiderea și post monitorizarea după

închiderea depozitului respectiv.

E] Operatorii de servicii de salubritate pot folosi două modalități de încasare a sumelor ce le sunt datorate:

o • pentru populație: tarif pe persoană și lună; supusă aprobării (și cu TVA inclus);

• pentru companii: tarif pe kg și lună.

q Cum activitățile legate de deșeuri diferă considerabil de la un anotimp la altul, valoarea taxei va fi

LI calculată pentru întreg anul. Evaluarea activității se va baza pe elementele de cost.

în conformitate cu reglementările ANRSC, se va folosi următoarea formulă:

V = C(t) + p,

unde:

V - valoarea activității pentru perioada respectivă;

C(t) - total cheltuieli;

p - profit.

Sumele calculate pentru o anumită activitate din structura serviciilor de salubritate vor fi determinate de către operatori avându-se în vedere numai cheltuielile care sunt specifice activității respective. După cum am menționat anterior, operatorul care realizează mai multe tipuri de activități și servicii va trebui să conducă contabilități separate pentru fiecare activitate sau serviciu și pentru fiecare localitate deservită.

Cheltuielile pe care le incumbă fiecare activitate se bazează pe consumuri: consumul de combustibil, lubrificanți, materii prime și materiale, utilități, î.e. energie electrică, apă și/sau gaz în scopuri tehnologice, toate calculate la prețul real al momentului, precum șl cheltuielile cu forța de muncă și alte cheltuieli necesar de făcut în prestarea activității respective.

Pentru determinarea sumelor datorate pentru prestarea serviciilor de gestionare a deșeurilor, trebuie avute în vedere o serie de tipuri de cheltuieli (a se vedea Anexa 2.8.1).

Dacă operatorul realizează și alte activități, procentul de cheltuieli indirecte și procentul de cheltuieli genetale de întreprindere se vor impărți în conformitate cu ponderea respectivei cheltuieli din totalul cheltuielilor. Pentru aceste cheltuieli particulare, trebuie menționată și cheia de distribuție pentru fiecare dintre activități.

Cheltuielile pentru reparații care depășesc 10% din costul materialelor vor trebui justificate printr-un raport tehnic.

Cheltuielile cu forța de muncă vor fi de asemenea justificate pe baza unui raport conținând nivelurile de trarif propuse, vor include toate cheltuielile necesare a fi făcute în legătură cu personalul, salariile directe și indirecte, prime, bonus-uri, etc., pentru fiecare categorie de personal în conformitate cu o organigramă aprobată anterior.

Tarifele pentru serviciile de salubrizare se determina pe baza formulei:

unde:

T - tarif;

V - valoarea estimată a veniturilor anuale din activitatea prestată;

Q - cantitatea totală planificată (în unități de măsură specifice) pentru anul pentru care se face propunerea financiară

Veniturile se determină pe baza consumurilor standardizate calculate pentru prestarea serviciilor în condiții de lucru normale. Dacă aceste servicii sunt executate în condiții speciale, ca de exemplu servicii de colectare și transport pe drumuri foarte abrupte, pe străzi înguste, pe străzi unde sunt parcate mașini, va exista o creștere a consumurilor normate care vor rezulta într-o creștere a costurilor de operare.

Taxele pentru prestarea serviciilor de salubritate pot fi adjustate pe baza unor cereri în acest sens depuse de către operat ori, cerea de ajustare și cuantumul ajustărilor se vor supune spre aprobare autorităților administrației publice locale. Cererile se vor justifica pe baza evoluției parametrilor de ajustare pentru care se vor depune și documentațiile suport, pentru fiecare articol de cheltuieli în parte.

Taxele pentru prestarea serviciilor de salubritate pot fi modificate în următoarele circumstanțe:

• schimbări majore ale costurilor, determinate de punerea în funcțiune de noi e echipamente necesare pentru îmbunătățirea calității serviciilor publice de salubritate, și numai după darea în funcțiune a echipamentelor;
• în cazurile conducând la o modificare structurală a costurilor sau cantităților, sau în cazuș schimbării condițiilor în care se prestează activitatea, rezultând într-o modificare a costurilor cu mai mult de 5%, pentru 3 luni consecutive;
• la schimbarea de legislație, rezultând într-o creștere a cheltuielilor legate de măsurile de protecția mediul lui, a sănătății populației și a securității muncii.

2.8.1.3 Procent de dezvoltare

Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 198/2005 cu modificările si completările ulterioare prevede includerea în calculul tarifelor/taxelor a unui procent necesar pentru fondul de dezvoltare. Nivelul specific al acestui fond trebuie aprobat de autoritățile administrației publice locale pe baza unor studii tehnico-economice care să indice oportunitatea, valoarea și timpul de amortizare al investițiilor, precum și a creșterii calității serviciilor de salubritate. Sumele astfel colectate se vor păstra într-un cont separat, rezultând fondul de dezvoltare, care se va folosi numai pentru dezvoltarea infrastructurii publice și numai după o autorizare prealabilă a acestor cheltuieli de către autoritățile administrației publice locale.

2.8.1.4 închiderea depozitelor

Legea prevede, de asemenea, ca operatorii depozitelor de deșeuri să includă în calculul sumelor reprezentând contravaloare serviciilor prestate, să creeze un fond care se va folosi la închiderea și monitorizarea post-închidere a depozitelor care își încetează activitatea.

HG⁴ nr. 349 din 21/04/2005 referitoare la eliminarea deșeurilor, stipulează că operatorul care înaintează o cerere pentru eliberarea autorizației de mediul pentru operarea unui depozit de deșeuri trebuie să prezinte, înainte de a începe operațiunile efective de eliminare, dovada existenței unei garanții financiare, în conformitate cu legislația în vigoare, către să asigure îndeplinirea obligațiunilor stipulate în autorizația de mediul și referitoare la securitatea și siguranța depozitului teu privire la protecția mediul lui și a sănătății populației. Această garanție va fi menținută pe toată durata de operare a depozitului, pe perioada închiderii și a monitorizării post-

închidere.

în consecință, operatorul depozitului trebuie să constituie un fond pentru viitoarea închidere și post-monitorizare post închidere a depozitului. Fondul va și purta acest nume Fond pentru închidere și post-monitorizarea depozitului.

Fondul se va colecta într-un cont purtător de dobândă deschis la o bancă comercială, cu excepția cazului în care operatorul depozitului este o instituție publică caz în care contul de colectare se va deschide la trezoreria în raza de competență a căreia se găsește sediul operatorului. Dobânda obținută se va folosi ca sursă suplimentară de finanțare pentru fond.

Fondul se va constitui în limita valorii stabilite prin proiectul de închidere și de monitorizarea post-închidere a depozituluil, și se realizează prin contribuții anuale după cum urmează:

• prin cuantumul respectiv din tariful colectat de operator pentru activitățile de eliminare, începând cu prima zi de punere în funcțiune a depozitului respectiv, acolo unde eliminarea se realizează pentru terțe părți;
• prin cuantumul anual din valoarea stabilită prin proiectul depozitului, acolo unde operatorii realizează eliminarea propriilor deșeuri.

Cuantumurile din sumele colectate pentru activitățile de eliminare prin care se contribuie la fond se vor stabili inițial prin proiect și vor fi recalculate cel puțin la fiecare 3 ani, astfel încât să se asigure valoarea sumei constituite în conformitate cu metodologia descrisă mai sus.

Fond va fi alimentat trimestrial, după colectarea contravalorii activităților prestate pentru eliminare în trimestrul respectiv, și anual se va conduce un control al finanțării fondului cu valorile prezumate pentru toate activitățile desfășurate la depozit.

Cheltuielile din acest fond se vor face în baza unor situații pentru lucrările executate, întocmite la terminarea lucrărilor respective, la închiderea depozitului sau a unei părți din depozit. Operatorul va folosi sumele prezumate constituite în acest scop, întocmind aceste situații justificative de execuție a lucrărilor.

Fondul nu va fi avut în vedere în cazul lichidării judiciare, pentru plata unor eventuale datorii înregistrate de operator, și va fi folosit numai în scopul pentru care a fost constituit.

Finanțarea și cheltuielile referitoare la aceste operațiuni de alimentare a fondului și pentru fond se vor afla sub controlul autorităților competente din cadrul administrațiilor financiare locale în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Autoritățile administrației publice locale vor asigura transparența informațiilor referitoare la cheltuielile și implicațiile pe care leincumbă eliminarea deșeurilor și construcția depozitului ecologic.

Nomenclatura des Unitâs Territoriales â des fins Statistiques NUTS

In conformitate cu Art. 8

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 295 din 03/04/2006

⁴

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 394 of 10/05/2005, intrând în vigoare la: 09/06/2005

149

Hotărârea nr. 241/2010

CONȚINUT

LISTA TABELE

LISTA FIGURI

REZUMAT

1, INTRODUCERE

1.1 Cadrul de implementare a proiectului

1.1.1 Prezentare generala a proiectului

1.1.2 Factorii implicati

1.1.3 Instituțiile partener ale proiectului

1.1.4 Scopul proiectului

1.2 Obiectivele Proiectului

1.3 Proiecte in curs de implementare

1.4 Structura Mașter Planului

2. SITUAȚIA EXISTENTA

2.1 Rezumat

2.2 Aria de implementare a proiectului

2.2.1 Poziția geografica a județului Bacau

2.2.2 Caracteristici naturale

2.2.3 Resurse naturale

2.2.4 Clima

2.2.5 Riscurile naturale

2.2.6 Ariile protejate

2.3 Infrastructura

2.3.1 Infrastructura de transport

2.3.2 Utilitati

2.4 Analiza socio-economica

2.4.1 Profilul socîo-economic al României

2.4.2 Profilul socio-economîc al Județului Bacau

2.4.2.1 Populația

2A.2.2 Distribuția așezărilor umane

2.4.2.3 Structura economiei locale

2.4.2.4 Utilizarea forței de munca

2.4.2.5 Venitul mediu

2.4.2.6 Turism

2.5 Evaluarea cadrului instituțional si legislativ

2.5.1 Cadru administrativ general

2.5.2 Cadru legislativ

2.5.2.1 Politica europeana in domeniul gestionarii deșeurilor

2.5.2.2 Armonizarea legislației naționale cu legislația europeana

2.5.2.3 Legislația relevanta privind protecția mediului

2.S.2.5 Regulamente privind funcționarea administrației publice locale

2.5.2.6 Convenții, tratate si acorduri internaționale

Agenția Naționala pentru Protecția Mediului

Garda Naționala de Mediu

Ministerul Economiei si Finanțelor Publice

Ministerul Sanatatll

Biroul Prefectului

Consiliul Județean

Consiliul Local

Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu

2.5.3 Analiza instituționala privind gestionarea deșeurilor municipale in județul Bacau

2.6 Surse sî fluxuri de deșeuri

2.6.1 Metodologie si ipoteze

TIPUL DE DATE/INFORMAȚII SURSA

2.6.1.1 Chestionare transmise operatorilor de salubrizare

2.6.1.2 Chestionare transmise primăriilor

2.6.2 Date generale

2.6.3 Generarea deșeurilor municipale

Cantitati de deșeuri municipale generate in anul 2007

2.6.4 Compoziția deșeurilor

Ponderea deșeurilor biodeqradabile in deseurile municipale

2.6.5 Fluxuri speciale de deșeuri

2.6.5.1 Deșeuri municipale periculoase

2.6.5.2 Deșeuri din construcții si demolări

2.6.5.3 Nămol rezultat de la stafiile de epurare orășenești

2.6.5.4 Deșeuri de echipamente electrice si electronice

Managementul deșeurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE)

2.7 Sistemul de gestionare al deșeurilor

2.7.1 Colectarea si transportul deșeurilor municipale

2.7.1.1 Date privind operatorii de salubrizare

2.7.1.2 Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

2.7.1.3 Utilajele si echipamentele aflate in dotarea operatorilor de salubrizare

2.7.1.4 Date privind stafiile de transfer

2.7.2 Tratarea si valorificarea deșeurilor municipale

2.7.2.1 Sortare si reciclare

2.7.2.2 Valorificarea deșeurilor municipale

2.7.3 Depozitarea deșeurilor

2.8 Tarife si costuri privind gestionarea deșeurilor in județul Bacau

2.8.1 Cadru legislativ si metodologia utilizata pentru determinarea tarifelor pentru serviciile de salubrizare în Romania