HOTĂRÂRE privind aprobarea „Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Bacău

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACĂU

Având în vedere:

• •    H.G. nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere și a polilor de dezvoltare urbană în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională, modificată și completată prin H.G. 1149/2008 prin care municipiul Bacău a fost desemnat Pol de dezvoltare cu o alocare financiară de 22,24 mil.Euro.

• •    Prevederile ghidului solicitantului pentru Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere, Domeniul de intervenție 1.1. - Planuri integrate de dezvoltare urbană. Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană.

• •    OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiara a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta

• •    HG 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale

• •    Prevederile art. 47 lit. “a” și a art. 117 lit. “a” din Legea nr. 215/2001 republicată, ulterior modificata si completata,

• •    Ordinul nr. 2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 64/2009

• •    Ordinul 12/2010 privind modificarea si completarea Ordinului nr. 2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 64/2009

• •    Referatul nr. 4375/03.05.2010 întocmit de Serviciul Implementare Programe;

• •    Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău;

în temeiul art. 36 alin. (2) lit. “b” , alin. (4) lit. “e”, precum și art. 45(2) lit.”e” din Legea nr. 215/2001, a administrației publice locale republicată, ulterior modificata si completata,

HOTĂRĂȘTE:

Art.L Se aprobă și se asumă „Planul integrat de dezvoltare urbană al Municipiului Bacău”, conform anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Beneficiarul se angajează să implementeze „Planul integrat de dezvoltare urbană al Municipiului Bacău” și toate proiectele componente ale acestuia.

Art.3. Beneficiarul se angajează să asigure resursele materiale, umane și financiare pentru implementarea „Planului integrat de dezvoltare urbană al Municipiului Bacău” și a tuturor proiectelor componente.

Art.4. Se împuternicește Primarul municipiului Bacău să semneze Declarația de asumare a „Planului integrat de dezvoltare urbană al Municipiului Bacău”, în calitate de reprezentant legal.

CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxxx

c/utttt/t ^Mat a< *

SRMHfiHM3a^3RHRBMKnHSWHBM9H£^^

ANEXĂ LA H.C.L. NR.139 DIN 06.05.2010

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL MUNICIPIULUI BACĂU

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ ZAIT^Î^^

Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxxx

DEPARTAMENT: DEVELOPMENT PLANN1NG AND DESIGN

PROIECT Nr: CALDJE / MAI 2010

TITLUL PROIECTULUI:

“ELABORAREA PLANULUI INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ

A MUNICIPIULUI BACĂU"

BENEFICIAR: Primăria Municipiului Bacău

PROIECTANT: SC Halcrow Romania SRL

SCVELPLAN DESIGN SRL

DIRECTOR GENERAL. Ing. Xxxx Xxxxxx

SEF DEPARTAMENT:   Arh. Xxxxxxx Xxxxxxx

SEF PROIECT:         Arh. Xxxxxxx Xxxxxxx

COLECTIV DE ELABORARE:

Xxxxxxx Xxxxxxx, expert strategii integrate

Xxxxxxxxxxx Xxxxxxx, expert planificare teritoriala

Xxxxx Xxxxxxxx, expert planificare urbana

Xxxxx Xxxxxx, expert planificare urbana

Xxxxxx Xxxxxx, expert planificare urbana

Xxxxxxxxx Xxxxxxxx, expert dezvoltare strategica

Xxxxx Xxxxx, expert administrație publica

Xxxxxx Xxxxx, expert management finanțe publice locale

Xxxxxx Xxxxxxx, expert finanțe publice locale

Alexandrina Lechkun, design si tehnoredactare

Cu mulțumiri pentru contribuțiile valoroase în cadrul PIDU Bacău:

Echipei din cadrul Primărin municipiului Bacău

• •    Doamnei Xxxxxx Xxxxxxxxx, Viceprimar

• •    Domnului Xxxxxxx Xxxxxxxxx Administrator public

• •    Doamnei Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx, Consilier superior, Serviciul implementare Programe

• •    Doamnei Xxxxxxx Xxxxx, Consilier, Serviciul Implementare Programe

• •    Domnului Xxxxxx Xxxxxxx, Director Drumuri Publice și colectivului

• •    Doamnei Xxxxxxxx Xxxxxxxx, Director Direcția Tehnică Publice și colectivului

• •    Domnului Xxxxxxxx Xxxxxxx, Director Agenția de Dezvoltare Locală Bacău și colectivului

• •    Domnului Xxxxxxxxx Xxxxxxx Arhitectul sef al municipiului si colectivului

• •    Doamnei Xxxxxxx Xxxxx, Director Direcția Servicii Publice

• •    Doamnei Xxxx Xxxxxxxx, Director Serviciul public de asistenta sociala si colectivului

• •    Domnului Xxxxxx Xxxxxx, Sef Serviciu rețele si iluminat public

Reprezentanților din partea instituțiilor focale

• •    Doamnei Xxxxxxx Xxxxx, Director Direcția Județeană de Statistica

• •    Doamnei Xxxxx Xxxxxx, Director Compania de Apa

• •    Reprezentantului CET SA Bacau

• •    Reprezentantului ORC Bacau

• •    Reprezentantului APM Bacau

• •    Reprezentantului EON Gaz

• •    Reprezentantului EON Electrica

• •    Reprezentantului Romtelecom

• •    Reprezentantului CFR, Regionala lași

Cooperare externa ADR Nord Est

• •    Doamnei Xxxxxxxx Xxxxx, Director Programe

Consultantului 1NTERGROUP ENG.

Cuprins

• 1.    Caracterizarea generată a polului de dezvoltare urbană Bacău

  • 1.1.    Caracteristici demografice și sociale ale municipiului Bacău și comparația cu celelalte orașe ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est / țării

  • 1.2.    Caracteristici economice ale municipiului și comparație cu celelalte orașe ale regiunii / țării

  • 1.3.    Dinamica investițiilor în municipiu și comparație cu celelalte orașe ale regiunii / țării

  • 1.4.    Nevoi de dezvoltare identificate în municipiu

  • 1.5.    Potențial de dezvoltare al municipiului

• 2.    Strategia dezvoltării polului de dezvoltare urbană Bacău

  • 2.1.    Viziunea de dezvoltare

  • 2.2.    Obiective de dezvoltare

  • 2.3.    Priorități de dezvoltare

• 3.    Planul de acțiune

  • 3.1,    Lista proiectelor și bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de finanțare, perioada de implementare a proiectelor

Anexa 1 - Lista proiectelor individuale

Anexa 2 - Calendarul depunerii cererilor de finanțare și încadrarea în alocarea financiară onentativă

Anexa 3 - Suiza de finanțare ale proiectelor individuale

Anexa 4 - Proiecte complementare

• 3.2.    Hărțile municipiului, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului

• 3.3.    Managementul implementării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană Bacău

• 4.    Informare și consultare publică în procesul elaborării planului

BIBLIOGRAFIE

• 1.    Caracterizarea generală a polului de dezvoltare urbană Bacău

  • 1.1.    Caracteristici demografice și sociale ale municipiului Bacău și comparația cu celelalte orașe ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est / țării

  • 1.2.    Caracteristici economice ale municipiului și comparație cu celelalte orașe ale regiunii / țării

  • 1.X    Dinamica investițiilor în municipiu și comparație cu celelalte orașe ale regiunii / țării

  • 1.4.    Nevoi de dezvoltare identificate în municipiu

  • 1.5.    Potențial de dezvoltare al municipiului

• 2.    Strategia dezvoltării polului de dezvoltare urbană Bacău

  • 2.1.    Viziunea de dezvoltare

  • 2.2.    Obiective de dezvoltare

  • 2.3.    Priorități de dezvoltare

• 3.    Planul de acțiune

  • 3.1.    Lista proiectelor și bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de finanțare, perioada de implementare a proiectelor

Anexa 1 - Lista proiectelor individuale

Anexa 2 - Calendarul depunerii cererilor de finanțare și încadrarea ih a/ocarea financiară orientativă

Anexa 3 - Sursa de finanțare ale proiectelor individuale

Anexa 4 - Proiecte complementare

• 3.2.    Hărțile municipiului, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului

• 3.3.    Managementul implementării Planului Integrat de Dezvoltare Urbana Bacău

  CAPI. CARACTERIZAREAGENERALĂ A POIIHUt M DEZVOLTARE URBANĂ BACĂU

  
  

  Situația existenta, tendințe, probleme/dtsfuncționalitâți, 1 nevoi privind dezvoltarea, potențialul de dezvoltare

  
  

• 4.    Informare și consultare publică în procesul elaborării planului

BIBLIOGRAFIE

• 1.1    CARACTERISTICI DEMOGRAFICE Șl SOCIALE ALE MUNICIPIULUI Șl COMPARAȚIE CU CELELALTE ORAȘE ALE REGIUNII

  • 1.1.1    Scurt istoric al municipiului Baciu:

Descrierea generală a Polului do Dezvoltare

SCURT ISTORIC AL MUNICIPIULUI BACĂU

Primele urme de locuire în orașul Bacău datează din epoca paleoliticâ, acestora adăugându-li-se cele din epoca mezolitică șt cea neolitică.

Continuitatea locuirii în aceasta zonă este dovedită de urme arheologice, toponimia locurilor, cercetări istorice s.a. se păstrează dovezi ale locuirii dacilor și scițjlor (Tamasidava) și din vremea imperiului roman.

Vestigiile descoperite în localitățile Negri, Secuieni, Filipeni, Filipești, Traian dovedesc existența așezărilor daco-romane în teritoriul învecinat Bacăului. La Sulta (comuna Agăș) se păstrează urmele vechilor aurării dacice, după cum dovedește N. Densușianu în lucrarea sa "Dacia preistorică”.

La Sărata, situată în apropiere de Bacău romanii extrăgeau sare.

Pe teritoriul Bacăului erau situate așezări de pe timpul pelasgilor ca: Letca și Leiteni, cuvinte derivate din lafona și letonă.

Cea mai veche referință istorică cunoscută despre oraș datează din anul 1399, fiind menționat în Documentul lui Xxxx Xxxx, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu și răzeșii satului Brâtila, din ținutul Bacăului.

Menționarea orașului pe un act oficial datează încă din 1399. în arhivele Vaticanului, pe hărțile Evului Mediu precum și în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi - delegată a Institutului de Cultură Italiană, la începutul secolului XX - mărturisește că Bacăul era trecut pe o hartă pictată chiar în Palatul Primăriei Florența, sub numele de Bacovia.

Marele istoric Nicolae lorga, este de părere că denumirea orașului Bacău derivă de la slavul Bâc - Zimbru, bour, taur, ceea ce denotă că pe aceste meleaguri au fost întinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Muzeul “Moldova" din Bacău deține o importantă colecție de documente istorice și vechi manuscrise, precum și un cap de zimbru, un exemplar unic în felul său, găsit lângă Bacău, în satul Solonț.

Denumirea Bâc se întâlnește și în alte ținuturi cum sunt cele din ținutul Vasluiului, ținutul Bîrladului sau din vechea Basarabie. Documente care vorbesc despre etimologia cuvântului Bâc sunt, cele amintite în “Ispisoace și Zapise" de Xx. Xxxxxxxxxx, vol.VI, partea a ll-a, pag.177; documentele moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, voii și II, publicate de M. Costăchescu la Editura Fundațiilor Regale, lași; documentele moldovenești publicate de N. lorga.

In perioada dictaturii Antonesciene, denumirea orașului Bacău fiind considerată de origine maghiară, urma sa fie schimbată în Gura Bistriței, prin ordinul de românizarea nomenclaturii localităților din România.

La sfârșitul secolului al XlV-lea, orașul Bacău era bine închegat ca așezare urbană, una dintre cete mai prospere din întreaga Moldova, având atribuții militare și comerciale foarte importante. Localitatea era cunoscută în relațiile comerciale dintre Moldova, Transilvania și Țara Românească, fiind un important punct de vamă.

Bacăul a fost ocupat o scurtă vreme de oștile maghiare conduse de Matei Corvin în anul 1467.

în secolului al XV-lea la Bacău și-a stabilit reședința domnitorului Alexandrei, fiul lui Ștefan cel Mare, în tipul căruia s-a început, din ordinul său, construirea Curții Domnești și a Bisericii Precista, astăzi monumente istorice de referință.

DA TE GENERALE DESPRE MUNICIPIUL BACĂU

Municipiul Bacău (în maghiară Bâk6, în germană Barchau, în poloneză Bakâw, în ebraică: apxi) este municipiul reședință al județul Bacău, situat în partea central- estică a României, în provincia istorică Modova și Regiunea de dezvoltare Nord-Est.

Este traversat de răul Bistrița, la o distanță de 9 km Nord - Est de confluența a două râuri, Șiretul și Bistrița.

Populația totală a municipiului este de 177087 locuitori (la 1.01.2009), fiind cel mai mare oraș din județ și unul dintre cele mai mari și importante orașe din Moldova.

Suprafața municipiului este de 41kmp.

Tabelul 1: Pozi^onare geografică

Coordonate: 46⁰35^,O’'N 26’55’0^,,E/46.58333, 26.91667

România

Bacau

Municipiu reședință de județ

43,2 km²

165 metri

177.007 locuitori

4.097 loc Am¹ EET (UTC+2)

EEST (UTC+3)

Poziția geografică a municipiului Bacău

Municipiul Bacău este situat ca poziție geografică astfel:

•    în zona de Nord Est a județului Bacău- se învecinează cu comunele Hemeiuși, Săuceștifnord), Letea Veche (est), Luizi-Călugâra, Măgura și Mărgineni (sud)

•    la 302 km distanta față de București, 400 km de portul Constanta, 126 km față de lași, 172 fa£ de Brașov, 341 km față de Cluj-Napoca, 553 față de Timișoara,

•    la distant fațp de principalele țări vecine:

• -    180 km față de Republica Moldova

• -    210 km față de Ucraina

• -    721 km față de Ungaria

• -    650 km față de Bulgaria

• -    705 față de Serbia.

Orașul este străbătut de drumurile europene EB5 și E57, artere de circulație europene și naționale ce fac legătura cu București, cu nordul țării, precum și cu Transilvania.

Drumul european E85 , respectiv DN2 care leagă capitala București de Nordul țării face parte din coridorul Pan European nr. IX, care traversează Europa prin Moldova dinspre Grecia, Bulgaria spre Ucraina și mai departe Rusia.

Drumul național DN 2F leagă municipiul Bacău de municipiul Vaslui spre Est iar spre Vest, municipiul Bacău comunică prin drumul național DN11 (E577) cu municipiul Brașov. Se face legătura, așadar, spre coridoarele de circulație spre Ungaria, Austria, Germania, Italia, Franța, Spania.

Drumul național DN 15 face legătura cu municipiul Piatra Neamț și cu centrele de interes turistic din zonă iar legătura cu orașele Moinești și Comănești se face pe drumul național DN 2G.

Legătura aeriană cu capitala țării și exterior este asigurată de Aeroportul Internațional Bacău, care dispune și de un centru de dirijare a zborurilor internaționale

Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată, cu infrastructură modernă pentru traficul de călători și marfă. Investiție pentru realizarea Eurogării Bacău sunt în derulare.

Bacău se bucură de un important potențial de dezvoltare care are la bază: pozița sa geografică -aproape de granița cu Republica Moldova și Ucraina, coridorul natural al râului Bistrița în mijlocul unei zone cu o bogată tradiție agricolă; un mediu înconjurător de o bună calitate, o comunitate urbană multietnică și multiculturală.

O primă dezvoltare în teritoriu a localității Bacău s-a produs în prima jumătate a secolului al XIX-lea când orașul s-a extins mult spre nord și spre sud-est. Ulterior, datorită construcției caii ferate (1872) și a Podului de Fier, peste Bistrița, tendința de extindere a fost pe directe est-vest.

Orașul cuprindea 12 străzi mari, bine liniate dar nepavate: Calea Bacău-Roman, străzile Precista, Buna Vestire, Busuioc, Județeană a Liceului, Gării, Primăverii, Justiției, Armeneasca, Lecca, Bulevardul Și Calea Bacău - Ocna. Cu excepția zonei centrale, restul așezării avea un puternic aspect rural, cu case din lemn și pământ în unele cartiere, locuite de populare săracă condițiile de viață erau insalubre-sectoarele Palosanu și Lecca.

O altă extindere s-a produs în perioada interbelica, când sunt incluse în intravilan comunele Șerbănești, Gheraiești și Izvoarele de Sus.

începând din anul 1922 se extind cartierele de locuințe prin parcelari, construindu-se cartierul CFR, la vest de aliniamentul caii ferate. în paralel, unele terenuri câștigate prin reforma agrara se amenajează ca spații verzi - Parcul Cancicov.

Datorita creșterii demografice dar și economice, orașul Bacău este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. începând cu anul 1948, municipiul intra intr-o noua perioada de transformări urbanistice.

S-a înregistrat o dezvoltare atât pe orizontala, dar mai ales pe verticala. Se construiesc zonele industriale și în paralel noi zone rezidențiale, așa numitele cartiere dormitor dotate cu mici unități comerciale, sanitare, de învățământ. Prin urmare, suprafața orașului a crescut de 1645 ha -în anul 1975, la 1737 ha - în anul 2000, din care: 859,24 ha - zona de locuit - 49,47%, 535,68 ha - zona industriala -31,01%, 65,54 ha - spatii verzi și de agrement -19,52%. Structura funcționala a orașului este mult mai complexa, ea modificându-se în timp, în concordanța cu cerințele populației și cu exigentele noilor reglementari administrative.

Astfel, în zona centrala, s-a conturat zona administrativa sau centrul civic; aici sunt localizate instituțiile cele mai importante: Primăria, Prefectura, Oficiul Județean de Posta și Telecomunicații, Biblioteca Județeană, Casa de Cultură, zona care se întrepătrunde cu cea rezidențială și comercială. In anii postrevoluționari, zona administrativă s-a extins spre est, spre str. 9 Mai, prin construcția unor unități bancare; acesta este centrul financiar-bancar al municipiului Bacău.

Zona industriala se prezintă sub forma unei centuri în jurul orașului propriu-zis, cu doua nuclee de concentrare, corespunzând platformelor din nord-vest și din sud, și o grupare liniara în lungul Bistriței. Unitățile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente; centrele de producție la periferii, Și centrele de afaceri, în zona administrativa sau în apropierea ei.

Zona transporturilor cuprinde doua areate: unul, în vestul municipiului și altul, în est.în partea de vest se concentrează transporturile feroviare iar în sudul orașului cele aeriene, toate, completându-se reciproc.

Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al orașului, completat fiind de alte grupări amplasate în zonele rezidențiale. Se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pieței Centrale (cel dintâi nucleu comercial al orașului). B-dul Unirii și B-dul Nicolae Bălcescu, vechi zone meșteșugărești, prezintă o zonare funcționala mixte (comercia l-rezidențial a). între zonele mono-fucționale și cele rezidențiale propriu-zise exista zone mixte: comeraal-rezidentiale (clădiri bî-funcționale), rezidenȘal-înva^mânt-sănătate.

Zonele rezidențiale ocupa aproximativ 80% din intravilan. în general se întrepătrund cu cele comerciale. Singurele cartiere rezidențiale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gheraiești, Izvoare, Șerbănești, CFR, Tache, Mioriței, Nord.

în concluzie, în evoluția teritorială a municipiului s-a înregistrat un maxim în secolul al XlX-lea urmat de un relativ dinamism. Aceasta a fost o creștere datorite dezvoltării așezării în lungul axelor de circulație.

în prezent există provocări majore, cum ar fi: o scădere semnificativă a populației și o îmbătrânire a acesteia, însă o creștere a numărului de preșcolari, declin al sectorului industrial, precum și o infrastructură publica si sociala cu nevoi de îmbunătățire Orașul trebuie să soluționeze aspecte legate de calitatea mediului construit și de spațiul urban, precum și aspectele sociale.

1,1.2 Populația polului de dezvo/tone Bacău:

Caracteristici ale populației.

NIVELUL REGIONAL

La 1 ianuarie 1998, populația totala a regiunii Nord-Est era de 3.785.530 locuitori, reprezentând 16,7% din populația totala a tarii, ajungând in 2006 la 3.732.583 locuitori (17,29% din populația tarii). Sub aspectul numărului de locuitori, regiunea ocupa locul întâi pe tara.

Populația regiunii se concentrează in 46 centre urbane, 505 comune si 2.414 sate. Ponderea populației rurale, in 2006, in total populația totala este de 55,2%. In tabelul de mai jos este redata situația comparativa pe regiuni:

Tabelă 2: Situația comparativa pe regiuni intre ponderea populației urbane si rurale-2001 - 2006

	România	NE	SE	s	SV	V	NV	Centru	Bucurafti* Ilfov
2001
Urban(%)	54,6	43,5	56,8	41,6	45,3	62,2	52,6	60,3	88,8
Rual (%)	45,4	56,5	43,2	58,4	54,7	37,8	47,4	39,7	11.2
2002
Urban(%)	53,26	40,77	55,26	40,64	44,72	61,71	51,14	58,85	88,86
Rural (%)	46,74	5923	44,74	59,36	55,28	38,29	48,86	41,15	11,14
2003
Urban(%)	53,37	40,77	55,19	40,71	45,33	61,67	51,17	59,23	88,80
Rural (%)	46,63	5923	44,81	59.29	54,67	38,33	48,83	40,77	11,20
2004
Urban(%)	54,9	43,6	55,5	41,4	47,2	63,7	52,8	60	90,6
Rural (%)	45,1	56.4	44,5	58,6	52,8	36,3	47,2	40	9,4

Tabelul 2-continuare

	România	NE	SE	s	sv	v	NV	Canttu	Bucurețti-Ilfov
2005
Urban(%)	54,9	43,4	55,5	41,7	47,5	63,6	53,1	59,8	90.5
Rural (%)	45,1	56,6	44,5	58,3	52,5	36,4	46,9	40,2	9,5
2006
Urban(%)	55,2	43,6	55,4	41,6	47.6	63,5	53,1	59,8	92,5
Rural (%)	44,8	56,4	44,6	58,4	52,4	36,5	46,9	40,2	...

Sursa: Anuarul Statistic al României 2002, 2003, 2004,2005,2006,2007

Alături de Sud si Sud-Vest, Regiunea Nord-Est deține o populație majoritara concentrata in zona rurala.

La nivel național in perioada 1998-2006 are loc o scădere a populației per total. In cadrul trendului de scădere a populației urbane se constata ca anul 2006 se constituie, alături de anul 2004, o excepție -înregistrându-se o rata pozitiva de creștere a populației, fenomen ce ar putea fi explicat prin declararea a o sene de comune drept orașe. Principalele cauze sunt atât scăderea sporului natural cat si a migrației dinspre mediul urban către cel rural.

La nivel regional are loc în schimb o creștere a populației totale in intervalul 1998-2001, urmata de o variație sinusoidala in intervalul 2002-2006. In ceea ce privește evoluția la nivel urban-rural, daca in perioada 1998-2000 se înregistrează o ușoara scădere a populației urbane in detrimentul celei rurale, iar in 2001 o stagnare, in 2002 are loc o scădere pronunțată a populației urbane cu 8,32%, urmata de o stagnare in 2003, creștere pronunțată in 2004, datorita transformării unor comune in orașe, si o ușoara scădere in 2005, urmata din nou de o creștere a populației in 2006.

Privind evoluțja populației feminine trendul acesteia este in aceeași direcție cu trendul popularei la nivel urban. Populația din mediul urban este mai concentrata in centrele urbane mai dezvoltate. Acest fenomen de mtgrați'e a populației dinspre oraș spre sat a apărut ca o necesitate a unei părți a populației de a-si asigura condiții de subzistenta, in condițiile disponibilizărilor masive din sectorul industrial (situate preponderent in zone urbane), corelat cu aplicarea legii de restituire a terenurilor agricole.

in anul 2006, regiunea are o densitate medie de 101,3 locuitori/kmp, situându-se astfel la un nivel superior mediei pe tara (90,5 locuitori/kmp). Județul cu cea mai mare densitate este lași cu 150,5 locuitori/kmp si cu cea mai mica densitate Suceava cu 82,5 locuitori/kmp.

In anul 2006, sporul natural in regiunea Nord-Est este 0,8 la mia de locuitori, fiind singura regiune din România care încă înregistrează o valoare pozitiva. In schimb, rata mortalității infantile in anul 2006 este, in regiunea noastră, una dintre cele mai ridicate din tara, atingând 15,3 decese (la vârsta sub un an} la 1000 de locuitori, fata de media națională de 13,9. Acest fapt ar putea fi explicat prin nivelul ridicat de sărăcie, mai ales in mediul rural, si insuficienta educație privind sănătatea si condițiile minime de igiena.

Structura pe sexe a populației la nivel global, pe regiune, evidențiază o repartizare echilibrata a populației in regiunea Nord-Est, 49,45% din populata totala a regiunii fiind bărbați, iar 50,55% femei.

Din total, ponderea populației tinere cuprinsa intre 15-34 ani este reprezentativa (31,80%), dar se observa si un procent mai ridicat al popularei îmbătrânite, cu vârsta de 65 ani si peste, 14,77% din total situându-se la acest nivel.

Din punct de vedere etnic, populația regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt de omogenitate. După datele recensământului din 2002 din totalul populației, 97,9% este reprezentat de romani, 0,1% maghiarii, 1,2% romii, 0,2% rusii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii.

Din punct de vedere confesional, marea majoritate a popularei a regiunii este de religie ortodoxa (89,61%), aspect care se afla intr-o strânsă corelație cu structura etnica. Celelalte religii dețjn ponderi mai mici, după cum urmează: romano-catolica 6,44%, penticostala 1,80%, adventista 0,41% si alte religii 0,16%.

Tabelul 3: Indicatori de caracterizare a populației la nivelul anului 2005

INDIC.	REGIUNE	JUDEȚELE____________________						RO
		Bacau	BotManl	la«l	Neamț	Suceava	Vaslui
Populație
1.1 Populație totală (cifre absolute)	3.734.546	723.518	459.900	813.943	570.682	705.752	460.751	21.623.849
Populația urbana (%)	43,4	46,2	4t,8	46,2	38,6	43,3	41,6	54,9
Populația rurala (%)	56,6	53,8	58.2	53,8	61,4	56,7	58,4	45,1
Sold migrator	-4.783	-730	-576	-1.128	-987	-484	-1.328	-7.234

Sursa: site-ui Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului

NIVELUL JUDEȚEAN

La nivel de județ, structura populației pe grupe de vârstă, este caracterizată printr-o bază de pornire foarte mică. Grupele de vârstă 0 - 4 ani și 5 - 9 ani reprezintă cca. 6% din numărul total al locuitorilor. Aceasta înseamnă o rezervă demografică scăzuta pentru următorii 10-20 ani.

Concomitent, grupele de vârsta a lll-a (60 - 64 ani, 65 - 69 ani, 70 - 74 ani, 75 ani și peste) reprezintă în medie cca. 5% din numărul total al locuitorilor. Anomalia este cu atât mai pertinentă cu cât grupa de vârstă 35 - 39 ani are același procent vis - a - vis de numărul total de persoane.

Tabelul 4: Ponderile grupelor de vârstă enunțate mai sus, comparativ, la recensămintele din anii 1992 și 2002

Grupe de vârstă	Recensfenânt 1992	Recensământ 2002
	%	%
0-4 ani	7,9	5,9
5-9 ani	7,8	6,2
35 - 39 ani	7,2	5,5
60 - 64 ani	4,9	5,2
65-69 ani	3,9	5,0
70-74 ani	2,0	4,0
75 ani și peste	3,4	4,3

în concluzie, piramida populației în faza ei actuală semnalizează tendințe accentuate de îmbătrânirea numărului de locuitori, cu efecte semnificative în următorii 10 -15 ani.

în mediul urban, structura populației pe grupe de vârstă oglindește aceleași disfuncțjonalitaț, grupele de vârstă 0 - 4 ani și 5 - 9 ani reprezentând cca. 4,5 - 5% din numărul total de persoane. Din cele 8 unități teritorial - administrative, municipiul Bacău are structura cea mai defavorabilă, grupele de vârstă enunțate având ponderi cuprinse între 4 - 4,6% față de populația totală.

în mediul rural, numărul celor peste 60 ani a crescut, ponderea acestor grupe fiind în medie de cca. 5,6% față de total populație. Procesul de îmbătrânire demografică este prezent în special în sud -estul județului (comunele Glăvanești, Motoșeni, Dealu Morii, Vultureni, Răchitoasa, Stănișești).

Repartiția populației pe sexe prezintă următoarele disfuncționalități:

La nivel de județ, populația feminină este preponderentă, procentul de reprezentativitate fiind de 50,6% față de cel al populației masculine care este de 49,4%.

în mediul urban, de asemenea predomină femeile (51,6%), singura excepție fiind orașul Slănic Moldova (50,7% masculin).

în mediul rural, într-un număr de 28 comune, numărul femeilor este mai mare decât al bărbaților (ex: Faraoani, Agaș, Blăgești, Bogdănești, Coțofănești, Filipeni, Filipești, Letea Veche, Xxxxx Xxxxxxxx, Măgirești, Parava, Podu Turcului), iar în 52 de comune situația este inversă (ex: Colonești, Ghimeș, Zemeș, Vultureni, Valea Seacă, Urechești, Ungureni, Stănișești, Sănduleni, Răcăciuni, Plopana, Pârjol, Parincea, Pâncești, Palanca). Aceste dezechilibre au efecte negative prezente și de perspectivă asupra relațiilor sociale: constituirea familiilor și reproducerea populației.

Se identifică în județ, un număr de 25 localități al căror număr de locuitori este mai mic de 50 persoane sau chiar zero.

Estul județului, incluzând comunele Vultureni, Motoșeni, Glăvănești, Podu Turcului și nordul incluzând comunele Berești - Bistrița și Filipești sunt zone cu potențial demografic foarte scăzut.

Zone cu potențial demografic scăzut se identifica in sud: oraș Tg. Ocna și comune: Tg. Trotuș, Cașin, M. Cașin, Ștefan cel Mare, Căiu$, Coțofănești, Urechești, Sascut, Tătărăști, Huruiești, Dealu Morii, Orbeni, Paravaș est: comunele: Găiceana, Stănișești, Răchitoasa, Oncești, Iz. Berheciului, Plopanaș nord: comunele: Traian, Hemeiuși, Racova, Săucești, Dămieneștiș vest: comuna Brusturoasa si centru: comunele: Helegiu, Faraoani, Strugari, Xxxxx Xxxxxxxx, Măgura.

NIVELUL LOCAL

STRUCTURA POPULAREI

în trecut

Conform recensământului din 1930 populația municipiului Bacău era de 31.138 de locuitori, împărțită în următoarele tipuri de etnii:

•    19.421 Români

•    822 Maghiari

•    406 Germani

•    9.424 Evrei s.a.

în prezent

Municipiul Bacău are la nivelul anului 2008 o populație de 177.007 locuitori, iar potrivit Recensământului din anul 2002 (conform Anuarului statistic al județului Bacău Ediția 2009) structura etnică a acesteia este următoarea:

•    173.041 Români;

•    1.605 Rromi;

•    191 Maghiari;

•    118 Evrei;

•    83 Germani;

•    80 Ceangăi;

•    52 Italieni;

•    9392 Alte etnii

Diagrama 1: Structura populației în Municipiul Bacău (2002)

(Alta etniei ' .Italieni i Ic Evrei j ! [Germani |

, O Ceangăi . | (Maghiari

। Rromi | [Români: J '

DINAMICA POPULAȚIEI în perioada 1990 - 2008 arată că în municipiul Bacău s-a înregistrat o creștere până la nivelul anului 1998, din anul 1999 până în 2008 se înregistrează un declin al populației.

Tendința de descreștere se datorează în principal migrației populației, fiind vorba de un contingent, pentru perioada 1999-2008, de 32.492 persoane în cifre absolute, respectiv 15,52% din populația municipiului.

Alte cauze care au dus la scăderea numărului populației in ultimii 8 ani sunt in principal următoarele:

• -    scăderea natalității în special în perioada 1990 - 2004, care a înregistrat ulterior o ușoara creștere în perioada 2004 - 2008;

• -    declin economic care a determinat cetățenii din municipiul Bacău să caute un loc de muncă în alte localități din Regiunea de Nord - Est sau alte regiuni ale țării și respectiv în țâri din Uniunea Europeana;

- creșterea mortalității în perioada 1990 - 2007.

în ceea ce privește repartiția pe sexe a populației după 1990, se constată dominanta feminină de-a lungul întregii perioade considerate spre analiză, caracteristică similară evoluției la nivel națjonal.

Diagrama numărul 3 prezintă, evidențiata mai jos, prezintă evoluția populației, din punct de vedere al împărțirii pe sexe în perioada 1990-2008.

Diagrama 3: Evoluția demografica 1990 -2008

Sursa’ NSSE2C08

DENSITATEA POPULAȚIEI

Municipiul Bacău are o densitate de 4.127,58 locuitori/kmp, densitatea scăzând față de cea din anii anteriori. Municipiul Bacău avea, la începutul anului 2008, o densitate de 4127,58 locuitori/kmp, care îl situează cu mult peste media județeană și cea națională.

Densitatea, în scădere față de anii anteriori, își continuă tendința ajungând la finalul anului 2008 la 4097 locuitori/km²

în intervalul de analiză 1995-2008, evoluția densității a fost permanent descendentă, fiind corelată în mod evident cu declinul demografic cu care se confruntă municipiul în ultimii ani.

EVOLUȚIA POPULAȚIEI

Populația în cadrul polului de dezvoltare urbană Bacău înregistrează un declin în perioada 1998 -2007. Conform Anuarului statistic ediția 2009 municipiul Bacău avea în anul 1998 o populație de 209.235 locuitori, iar în anul 2008 populația era de 177.007 locuitori, înregistrându-se astfel o scădere a populației cu 32.228 locuitori in decursul a 11 ani, reprezentând 15,4% dn populația anului 1998.

STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ Șl SEXE A POPULAȚIEI

Structura pe grupe de vârstă a populației municipiului Bacău a fost analizată conform datelor de la Recensământul din 2002, precum și cele înregistrate la 1 ianuarie 2008. Această analiză comparativă a relevat tendința de îmbătrânire demografică ce afectează progresiv și acest teritoriu, deși mai lent, raportat la zone mai profund atinse de acest fenomen, cum ar fi Vestul sau Sudul țării.

în intervalul temporal considerat spre analiza, se remarcă o serie de modificări importante în structura pe grupe mari de vârstă a populației municipiului. Astfel, populația cu vârste cuprinse în grupa 0-14 ani a scăzut cu 4 procente ca pondere în totalul demografic, fiind devansată de grupa populației de peste 60 de ani, care a crescut ca pondere cu 1%.

Relația dintre aceste două grupe de vârstă este exprimată sintetic prin indicele de îmbătrânire (raportul dintre populația vârstnică și cea tânără), care a evoluat sensibil în intervalul de 6 ani, depășind în 2008 valoarea unitară ce reprezintă punctul critic de îmbătrânire.

Analizând structura populației pe grupe mari de vârstă, se constată că ponderea populației tinere (sub 14 ani) este la nivelul municipiului (22,00%) și de asemenea populația adultă, aptă de muncă (15-59 ani) este mai numeroasă la nivelul municipiului (73,37% față de 63,00% la nivelul României). în schimb, se observă, că la nivelul populației de peste 60 de ani, valorile de ia nivelul municipiului sunt (13,17% față de 14,00% la nivelul României)).

Tabelul 7: Distribuția populației pe grupe de vârsta România, Bacău (2002, 2008, 2050)

Conform tabelului de mai sus în 2008 pentru grupa 0-14 ani municipiul Bacău este situat cu mult sub media României, în schimb pentru populația între 15 - 59 de ani depășește media pe țară, de asemenea la grupa peste 60 ani se situează sub media pe țara.

Grupa populației adulte, cu vârste cuprinse între 15 și 59 de ani, a crescut de asemenea, atât în cifre absolute, cât și relative, deținând ponderea cea mai mare din total (73%).

Structura populației pe vârste releva în continuare accentuarea procesului de îmbătrânire demografica, manifestat prin scăderea ponderii populației tinere (0-14 ani) în total și prin creșterea în același timp a ponderii populației vârstnice (60 ani și peste). Procesul de îmbătrânire demografica a populației este mai accentuat la nivelul tarii comparativ cu municipiul Bacău.

Diagrama 6: Structura populației pe grupe de vârsta 2008

Sursa: INSSE

Piramida vârstelor, reprezentată pentru cei doi ani, 2002 și 2008, ilustrează la rândul său evoluția fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei, concomitent cu îngroșarea segmentelor de la vârf.

Explicația rezidă atât în scăderea valorilor natalității, cât și în creșterea duratei medii de viață, ceea ce conduce la inversarea raportului între cele două grupe mari de vârstă.

Grupa populației adulte este cea mai numeroasă, în special la nivelul segmentelor 15 - 29 și 45 -54 ani, ceea ce atestă faptul că municipiul deține și un efectiv important de resurse umane tinere.

Diagrama 7: Piramida populației municipiului Bacău (2002)

Masculin                                Feminin raportul de dependență s-a diminuat, modificările survenite în structura demografică antrenează consecințe importante în privința responsabilităților sociale pe care populația activă le are față de cele două categorii.

Diagrama 8: Piramida populației municipiului Bacău (2008)

Masculin                               Feminin

>75 ani

70-74 ani

65-69 ani

60-64 ani

55-59 ani

50-54 ani

45-49 ani

40-44 ani

35-39 ani

30-34 ani

25-39 ani

20-24 ani

15-19 an:

10-14 ani

5-9 ani

10000 6000 0000 4000 2000   0

în ceea ce privește repartiția pe sexe, din piramidele vârstelor se constată superioritatea numerică a populației feminine, cu excepția segmentelor tinere, la nivelul cărora predomină populația de sex masculin.

Diferența cea mai notabilă este la nivelul grupei populației vârstnice, unde superioritatea feminină este explicabilă prin durata medie de viață mai redusă a populației masculine. Indicele de masculinitate calculat la 1 ianuarie 2008 era de 92,02%, exprimând superioritatea numerică a populației feminine.

Un indicator important legat de structura pe grupe de vârstă a populației este raportul de dependență al grupelor de persoane inactive (0-14 ani și peste 60 de ani) la 1000 de persoane active. Pentru municipiul Bacău, valorile acestui indicator calculate pentru recensământul din 2002 și 1 ianuarie 2008 au fost următoarele:

Tabelul 8: Raportul de dependență al persoanelor inactive la 1000 persoane active

An	0-14 ani %0	>60 ani %0	Raport total de dependenta %o
2002	167.62	128.02	295.64
2008	133.83	137.15	270.98

Sursa: INSSE

6S a ni 5 i pes te ^:

60-64 ani

55-S& ani -

50-54 ani

4S-45 ani "

40-44 ani

35-35 ani

30-34 ani

25 25 ani

20-24 ani 1

15 19 ani

1014 ani

5-9 ani • 04 ani

Q 2000 4000 6000 8000 10300 12000

Sursa: INSSE

MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI

Mișcarea naturală a populației reprezintă modificările survenite în numărul și structura populației ca urmare a nașterilor, deceselor. Această componentă a mișcării populației se reflectă și în structura pe vârste și pe sexe a populației, cât și asupra distribuției în teritoriu, având o influență directă asupra caracteristicilor dimensionale ale localităților.

Un indicator al mișcării naturale este sporul (bilanțul) natural al populației, care reprezintă diferența dintre rata natalității și rata mortalității și relevă creșterea sau scăderea numărului de locuitori.

BILANȚUL NATURAL AL POPULAȚIEI

Componenta activă a mișcării naturale a populației, natalitatea, este cuantificată prin rata natalității, care reprezintă numărul de nașteri înregistrate într-un interval de un an raportat la o mie de locuitori.

Evoluția natalității se află mai ales sub influența modernizării comportamentului demografic, fenomen care se manifestă mai pregnant în zonele urbane și ariile adiacente, cum este și cazul orașului Bacău.

Specificul acestui model este dat de reducerea și stabilizarea natalității la un nivel redus, pe fondul scăderii numărului mediu de copii pe familie în paralel cu creșterea vârstei medii a primei nașteri la femei.

Alți factori care acționează asupra natalității și contribuie la adoptarea acestui comportament denatalist sunt cei economici (insecuritatea materială), dar și cei legați de structura pe grupe de vârstă a populației.

Dinamica natalității în perioada 1990-2007, ilustrată prin diagramele de mai jos, relevă declinul survenit la nivelul municipiului Bacău imediat după 1990. Rate natalității s-a situat, în această perioadă, sub media județeană, regională și națională. Excepție fac ultimii ani, începând cu 2004, când se observă o redresare semnificativă, ce propulsează municipiul Bacău peste media națională și cea județeană, ajungând la același nivel cu media Regiunii Nord-Est.

Conform analizei natalității în mediul urban, reprezentată în diagrama de mai jos, municipiul Bacău prezintă o rată ce depășește în ultimii ani toate valorile înregistrate în context supra - teritorial (județean, regional, național).

Urmare a scăderii natalității, structura populației pe grupe de vârstă s-a modificat începând cu 1990 în sensul reducerii populației tinere șl creșterii ponderii populației adulte și vârstnice. Procesul lent, dar continuu de îmbătrânire demografică a avut manifestări comparabile în toate județele regiunii Nord -Est.

Diagrama 10: Dinamica natalității în mediul urban (1990 2007)

Dinamica natalftatii in mediu! urban, 1990-2007

"V" - • ............. ~~

_____________________________,_________________________|      • Rota nauiltptil In

:      municipiul Bacau

”l       Rata natmtatil in mediul

------------urban In jud Bacau

₍—i  f-i—r—r——r—!——r—i—i—i—i——i—i— —•.....MadkJl urban R«glun«o

Msdlut urban Rcxrenia

Sursa: NSSE

în tabelul următor este prezentată evoluția natalității între anii 2002-2007 comparativ între municipiu! Bacău, Județul Bacău, regiunea de Nord-Est a țării și România. Se poate observa o creștere a ratei natalității începând cu anul 2003 pana in anul 2007, creștere care se poate observa atât la nivelul județului și regiunii, cât și la nivel național unde se evidențiază un trend crescător începând cu anul 2002 comparativ cu municipiul Bacău care înregistrează acest trend începând cu anul 2003.

Tabelul 9: Evoluția natalității 2002 - 2007

An	Născuți vii (pers.)	Populație persoane	RATA NATALITĂȚII____________
			Municipiul Bacău	Județul Bacău	Regiunea nord -est urban	România urban
2002	1645	184562	8.91	11	9.3	8.5
2003	1491	183211	8.12	10.9	9.2	8.7
2004	1635	181528	9.02	10.8	10.3	9.4
2005	1931	180318	10.69	10.9	11.0	9.9
2006	2073	179662	11.54	11.2	11.1	10.1
2007	2070	178441	11.61	11.2	10.9	10.0

Sursa: /NSSE

Mortalitatea este cuantificată prin rata mortalității, ce reprezintă numărul de decese înregistrate într-un interval de un an raportat la o mie de locuitori.

Tabelul următor prezintă evoluția ratei mortalității intre anii 2002-2007 în municipiul Bacău în comparație cu Județul Bacău, regiunea de Nord-Est a tarii și media la nivel național. Față de celelalte zone supuse comparației rata mortalității în municipiul Bacău este cea mai scăzuta.

Tabelul 10: Evoluția ratei mortalității 2002-2007

An	Decedati (pers.)	Populație persoane	RATA MORTAL1TATII
			Municipiul Bacău	Județul Bacău	Regiunea nord -est urban	România urban
2002	1499	184562	8.12	11.5	8.4	9.8
2003	1446	183211	7.88	11.8	8.3	9.7
2004	1440	181528	7.94	10.9	8.4	9.6
2005	1458	180318	8.07	11.3	8.5	9.9
2006	1414	179662	7.87	10.9	8.4	9.8
2007	1454	178441	8.15	11.3	8.6	9.7

Sursa: INSSE

Conform diagramei de mai jos, ce prezintă dinamica mortalității în perioada 1990-2007, în municipiul Bacău acest indicator s-a menținut întreaga perioadă la un nivel inferior celui înregistrat la nivel județean, regional sau național. Cu toate acestea, tendința a fost una crescătoare, având cauze corelate cu structura pe vârste a populației, obiceiurile alimentare și stilul de viață, precum și cu calitatea serviciilor sanitare.

Analiza acestui indicator în mediul urban confirmă evoluția municipiului Bacău comparativ cu unitățile administrative de ordin superior.

Un alt indicator important privind starea de sănătate și educație sanitară a populației din teritoriu este mortalitatea infantilă (numărul copiilor născuți morți raportat la 1000 de născuți vii în decursul uni an).

în municipiul Bacău, in perioada 1990 - 1997, se înregistrează o evoluție ușor crescătoare a ratei mortalității, urmata în perioada 1998 - 2002 de o evoluție sinuoasă caracterizată de creșteri și descreșteri, iar începând cu 2004 până în prezent se evidențiază o rară a mortalității relativ constantă.

Mortalitatea infantilă este, de asemenea, un indicator al stării de sănătate a populației, precum și calității serviciilor medicale. Este cuantificată prin numărul deceselor înregistrate în primul an de via$ raportate la 1000 de născuți vii în decursul unui an.

Reprezentarea grafică și tabelară evidențiază o creștere accentuată în perioada 2002 - 2003, urmată de un trend descendent cu valori ridicate in perioada 2003 - 2005 și, ulterior, de o ușoara creștere a acesteia in perioada 2005 - 2007.

Rata mortalității infantile in municipiul Bacău prezintă valori mai scăzute decât cele înregistrate la nivel județean, regional și național, cu excepția anului 2003.

Tabelul 11: Rata mortalității infantile în municipiul Bacău

An	Decedati (pers.)	Populație persoane	RATA MORTALITATII INFANTILE
			Municipiul Bacău	Județul Bacău	Regiunea nord -est urban	România urban
2002	17	184562	10.33	20.4	17.3	14.5
2003	24	183211	16.09	23	15.9	13.7
2004	19	181528	11.62	19.3	15.0	14.0
2005	9	180318	4.66	16.7	13.8	12.4
2006	13	179662	6.27	12.8	11.8	11.2
2007	16	178441	7.72	13.5	11.3	10.2

Sursa: INSSE

Sporii! natural, rezultat din diferența între natalitate și mortalitate, s-a menținut la valori pozitive pe toată durata analizată, cuprinse între 146 si 616 persoane, astfel ca rata sporului natural a înregistrat scădere în anul 2003 iar începând cu 2004 se evidențiază o creștere continuă, ajungând în 2007 la o valoare de 3,46%a

Tabelul 12: Rata sporului natural în municipiul Bacău

An	NăSCUți V!l (Nr. persoane)	Raia natalității în mun. Bacău %o	Decedați [Nr. persoane)	Rda mortalității în mun. Bacău %o	Spor natural (Nr. persoane)	Raia sporului natural %o
2002	1645	8.91	1499	8.12	146	0.79
2003	1491	8.12	1446	7.88	45	0.24
2004	1635	9,02	1440	7.94	195	1.08
2005	1931	10.69	1458	8.07	473	2.62
2006	2073	11.54	1414	7.87	659	3.67
2007	2070	11.61	1454	8.15	616	3.46

Sursa: INSSE

Diagrama 14. Mișcarea naturală a populației 1990 - 2007

Comparativ cu valorile naționale sau cele regionale, reprezentate tabelar și grafic mai jos, sporul natural în municipiul Bacău este vizibil mai ridicat, mai ales în ultimii ani, asigurând un aport demografic substanțial în teritoriu.

Tabelul 13: Sporul natural al municipiului Bacău comparativ cu județul, regiunea, țara

An	Rata sporului natural mun. Bacău %o	Meciul urban jud Bacău %0	Județul Bacău %O	Regiunea Nord - Est meciul urban %o	Regiunea Nord-Est %0	România medul urbanii»	Române %o
2002	0.79	0	-0.5	0.9	05	-1.3	-2.7
2003	0.24	-02	-0.9	0.9	0	-1	-2.5
2004	1.08	0.6	-0.1	1.9	08	-0.2	-1.9
2005	2.62	1.3	-0.4	2.5	0.7	0	-1.9
2006	3.67	2	0,3	2.7	0.8	0.3	-1.8
2007	3.46	1.6	-0.1	2.3	0.6	0.1	-1.7

Sursa' /WSSE

BILANȚUL MIGRA TOR AL POPULAȚIEI

Migrația populației se definește ca fiind acea mișcare în teritoriu prin care se modifică numărul și structura pe vârste și sexe a populației, ca urmare a intrării sau ieșirii din ana administrativă respectivă a unui număr de persoane din/spre alte arii administrativ teritoriale.

Migrația are două componente, emigrația (ieșirile) și imigrația (intrările de populație), a căror intensitate se măsoară cu ajutorul a doi indicatori - rata emigrației, respectiv rata imigrației. Prin compunerea acestora se obține soldul migrator, care este un indicator al atractivității teritoriului respectiv pentru migranți.

După durata pe care se manifestă, migrația poate fi definitivă, temporară și de tip pendulator (navetismul), toate aceste categorii de mobilitate afectând în timp populara municipiului Bacău.

Imigrația a fost analizată în funcție de numărul stabilirilor de domiciliu și de reședință în municipiul Bacău, conform datelor furnizate de INSSE pentru intervalul 2002 - 2007, Anuarul statistic al județului Bacău, ediția 2009.

Sosiți cu domiciliul sunt persoanele care intr-un anumit interval de timp și-au stabilit domiciliul pe un anumit teritoriu. Din punct de vedere statistic se urmăresc numai schimbările de domiciliu dintr-o localitate în alta.

Plecați cu domiciliul - persoanele care intr-un anumit interval de timp și-au schimbat domiciliul din localitate, plecând în alta localitate.

Stabiliri de reședința în localitate - persoane sosite intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 I sau 1 VII aveau înscrisa în actul de identitate și în fisele de evidenta a populației mențiunea de stabilire a reședinței.

Plecări cu reședința din localitate - persoane plecate cu reședința intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 I sau 1 VII aveau înscrisa în actul de identitate și în fisele de evidenta a populației mențiunea de stabilirea a reședinței.

Analiza mișcării mecanice bazate pe stabilirea reședinței, redată sub formă tabelara mai jos, arată că numărul stabilirilor în municipiul Bacău a scăzut după anul 2004, în principal datorită restructurărilor din sectorul economic. Aceeași tendință se manifestă și în cazul plecărilor cu reședința. Soldul migratoriu rezultat are valori negative în întreaga perioadă studiata.

Reprezentativ pentru potențialul de atractivitate al municipiului este mișcarea bazată pe stabilirea domiciliului. Reprezentarea tabelară arată că valorile stabilirilor a crescut până în anul 2004, după care s-a înregistrat o scădere, iar în anul 2007 numărul stabilirilor crește.

Pentru o imagine mai complexă a situației, s-au introdus în analiză și datele privind numărul stabilirilor cu domiciliul în județul Bacău și Regiunea de Nord-Est. De remarcat este faptul că ponderea stabilirilor cu domiciliul în municipiul Bacău raportată la întregul județ a avut un trend descrescător in perioada 2002 - 2007 cu excepția anilor 2003 si 2005. Este atât o manifestare a fenomenului de retur rural, ce a caracterizat perioada de tranziție în România, cât și a celui de periurbanizare, ce a prins contur în ultimii ani, populația preferând să se stabilească în comunele învecinate municipiului, unde găsesc un confort spațial sporit pentru locuire.

Diagrama 10. Evoluția numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 - 2007

I                         -           -

.               Evoluția numărului de stabiliri cu domiciliul,

1990-2007

i Mur Bacau

Jud. Sacau

% Regiunea de Nord-Est

S-a analizat, de asemenea, evoluția numărului de emigranți, după localitatea de plecare, furnizat de INSSE, pentru intervalul temporal 2002 - 2007. Emigranții sunt persoane care intr-un interval de timp au plecat definitiv din România în altă țară (element al mișcării migratorii externe).

Diagrama 17. Evoluția emigrației 1990 - 2007

Tabelul și diagrama de mai sus arată că se înregistrează un trend crescător al numărului de emigranți în perioada 2002 - 2006, trend crescător și la nivel județean și regional, iar la nivel național de asemenea crescător cu excepția anului 2005. în anul 2007 se înregistrează o scădere a numărului de emigranți atât la nivelul municipiului Bacău cât și la nivel județean, regional și național.

Bilanțul rezultat din mișcarea migratorie bazată pe stabilirea cu domiciliul în municipiul Bacău, a coborât la valori negative, din ce în ce mai accentuate în ultimii ani.

Tabelul 16: Rata soldului migrator în municipiul Bacău

An	Rata imitație %o	Rata emigrație	Rata sold migrator %0
2002	9.79	16.34	-6.55
2003	9.95	17.98	-8,03
2004	10.51	21.11	-10.60
2005	9.69	16.82	-7.13
2006	10.05	18.86	-8,81
2007	11.50	21.40	-9.89

Sursa; INSSE

Diagrama 18. Dinamica indicatorilor mișcării migratorii a populației 1990 - 2007

BILANȚUL REAL AL POPULAȚIEI

Bilanțul real al populației unui teritoriu se stabilește prin compunerea celor două componente analizate anterior, respectiv bilanțul natural și cel migrator.

în cazul municipiului Bacău, aportul constant pozitiv ai sporului natural a fost anihilat de valorile negative ale soldului migrator, conducând, la diminuarea efectivului demografic. Aceste sunt reprezentate în tabelul și graficul următoare:

Tabelul 17: Raia bilanțului real

al populației în municipiul Bacău

An	Rata sporului natural	Rata sold migrator	Rata bilanțului real
2002	0.79	-6.55	-5.76
2003	0.24	-8.03	-7.79
2004	1.08	-10.60	-9.52
2005	2.62	-7.13	4.51
2006	3.67	-8.81	-5.14
2007	3.46	-9.89	-6.43

Sursa INSSE

Diagramă 19. indicatorii bilanțului real al populației 1990 - 2007

Indicatorii bilanțului real al populației municipiului Bacau (1990-2007)

STRUCTURA ETNICĂ Șl CONFESIONALĂ

Municipiu) Bacău s-a făcut remarcat de-a lungul timpului printr-o structură etnică variată a populației, datorată în mare parte poziției sale de confluență și potențialului economic derivat de aici.

In timp, datorită factorilor de natură istorică și economico-socială, mozaicul etnic s-a mai simplificat, ajungând la recensământul din 2002 să arate ca în reprezentarea de mai jos:

Așadar, majoritatea o constituie cetățenii de etnie română (97.16%), urmată, ca și pondere, de comunitatea maghiară (1,53%). Celelalte etnii, deși diversificate, dețin fiecare ponderi mai mici de 1%.

în ceea ce privește structura confesională, aceasta cuprinde la rândul său o paleta diversificată de culte.

Cea mai mare pondere este deținută de confesiunea ortodoxă (87,69%), urmată de cea romano-catolică (10,88%). Restul confesiunilor dețin împreună diferența până la 100%, neatingând nici una pragul de 1%.

Diagrama 21: Structura confesionala a populației (2002)

> Structura confesionala a populației

           1/^' Bacau,2002

⁵                        '• Pentftîdshia Arta religie < J ^; .

Cre-stina de n* 0.09%

0.05%                  " .?< nțj/ CrestinadMM

Romano.           ’                       • evanghelie

catolica • --------.• ;;                                            ' 0-25%    

• 10.88% ,

  Ortodoxa

  87.69%

  
  

Pe segmentul evoluției numerice a populației, potențialele riscuri care și-ar putea face simțite efectele ar fi cele legate de creșterea într-un ritm accelerat al populației sau, dimpotrivă, de diminuarea accentuată a numărului de locuitori dintr-un spațiu dat. Cel puțin pe termen mediu, asemenea evoluții ce ar putea genera stări de criză socială sunt puțin probabile, însă pe termen lung nu este exclus ca diminuarea numărului de locuitori, coroborată cu modificarea substanțială a structurii grupelor majore de vârste să se constituie într-o problemă pentru a cărei ecuație ar fi greu de găsit soluții în prezent.

Pentru prevenirea unor potențate riscuri demografice ar fi necesară o strategie politico-socială coerentă la nivel național, capabilă să stopeze nu atât declinul demografic, cât mai ales îmbătrânirea demografică și dezechilibrele profunde ale grupelor majore, dezechilibre nenaturale - în fapt, consecințe ale unor politici demografice neinspirate ale perioadelor precedente.

Riscurile potențiale ale evoluției indicatorilor mișcării naturale și migratorii a populației sunt în bună măsură analoage celor amintite în legătură cu evoluția numerică, cu sublinierea subsidiară că pentru a preveni dezechilibrul dintre grupele majore de vârste, elementul esențial al cărui mod de manifestare ar fi de urmărit ar fi cel al natalității care a ajuns să înregistreze valori destul de reduse pentru asigurarea în viitor a unor structuri demografice armonioase.

Dezechilibre evidente în structura pe grupe de vârsta - procesul de îmbătrânire demografică, adică modificarea structurii populației pe vârste în favoarea celor de vârstă înaintată, ca tendință de lungă durată, în paralel cu scăderea grupei de vârstă tinere, constituie un fenomen cu profunde implicații economice și sociale. Acesta poate determina o presiune puternică asupra populației active care ar duce la creșterea indicelui de dependență, fenomen care poate fi perceput de individ doar într-o formă indirectă - pentru cel inactiv sub forma unei incapacități a societății de a-i asigura un nivel de trai decent,

iar pentru cel activ sub forma stagnării calități vieți. Daca avem în vedere faptul că o populație se consideră tânără, atunci când grupa vârstnicilor nu depășește 7% din populația totală, se află în proces de îmbătrânire, când valorile se încadrează între 7 și 12%, și este deja îmbătrânită, la valori peste această limită, putem concluziona faptul ca, la nivelul Municipiului Bacău, populația a intrat într-un proces de îmbătrânire.

Dezechilibre evidente în structura pe sexe - feminizarea populației, ilustrată de indicele de feminitate, respectiv numărul de femei la 100 de bărbați, constituie un fenomen cu implicații socio-economice profunde în ceea ce privește constituirea familiilor și reproducerea populației și asigurarea forței de munca specifice.

Concluzii:

• 1.    Populația este în continuă scădere în perioada 1998 - 2008; pe termen lung este posibilă diminuarea numărului de locuitori fenomen care, coroborat cu modificarea substanțială a structurii grupelor majore de vârste, să devină o problemă dificil de soluționat în prezent.

• 2.     Densitatea populaței se află în scădere ușoară și continuă în perioada 2001 -2008;

• 3.     Populafa feminină domină în sfructura pe sexe, ceea ce conduce la implicați socio-economice

profunde în ceea ce privește constituirea familiilor și reproducerea populației și asigurarea forței de muncă specifice.

• 4.    Se înregistrează un proces de îmbătrânire demoyafică: ponderea vârstnicilor în totalul populațjeieste de 13,17%, iar în perioada 2002-2008 se înregistrează o scădere a segmentului de populație cu vârsta în intervalul 0-14 ani simultan cu creșterea pcpulațjei peste 60 de ani;;

• 5.    Natalitatea scade accentuat ii perioada 1990—2002, cu implicați puternice ii plan economic în sensul unui deficit de populație ocupate în prezent;

• 6.    Creșterea ratei natalității în perioada 2003 - 2007 are implicații asupra infrastructurii existente deficitare de educafje pentru preșcolari pe de o parte și potențiale influențe pozitive în dezvoltarea municipiului prii creșterea populației tinere, pe de alte parte;

• 7.    Rata mcrtaiitățji este constantă în perioada 2004 - 2007, precedată de o creștere a acesteia intercalata cu scăderi nesemnificative;

• 8.    Prevenirea declinului și îmbătrânirii demografice, a dezechilibrelor grupelor majore necesită o strategie politico-socială coerentă la nivel național, capabilă recupereze consecințele unor politici demografice neinspirate ale perioadelor precedente;

• 9.    în anul 2007 se înregistrează un sold migratoriu cu valori foarte scăzute (mai multe plecări din municipiu decât stabiliri), care produce un deficit în bilanțul real al populației, mult mai mare față de cel înregistrat la nivelul județului Bacău și al Regiunii;

• 10.    Numărul de emigran# înregistrează o creștere în perioada 2002 - 2007 cu excepția anului 2007.

  
  

• 1.1.3 Caracteristici sociale ale polului de dezvoltare Bacău

NIVELUL REGIONAL

Serviciile sociale in regiune sunt afectate puternic de caracteristicile dominante ale perioadei de tranziție prin care trece toata tara si de faptul ca regiunea are cea mai mare populație comparativ cu celelalte regiuni, dar si cel mai redus PIBR/locuitor.

Pe de o parte, cererea pentru aceste servicii a crescut din ce in ce mai mult in ultima perioada datorita disponibilizărilor masive din economie, dar si datorita incapacitatii agentilor economici de a absorbi forța de munca tanara. In plus, cererea mare este determinata si de nivelul general de sărăcie a populației, in special în cazul unor categorii sociale defavorizate cum ar fi: batranii, cei cu afecțiuni cronice sau cu diverse categorii de handicap. O consecința a acestui nivel de sărăcie este creșterea numărului de cazuri in care părinții isi încredințează voluntar copiii centrelor de plasament din regiune. Acești copii, la rândul lor, necesita asistenta sociala complexa si foarte costisitoare.

Pe (te alta parte, oferta de servicii sociale a fost extrem de deficitara la nivelul regiunii, datorita șaradei generale a bugetelor locale, care contribuie de cativa ani la finanțarea unei parii din aceste servicii sociale. Pe langa alocarea unor resurse bugetare pentru finanțarea serviciilor sociale, exista, de asemenea, numeroase organizatii non-guvemamentale implicate in activitati sociale, mai ales in domeniul protecției drepturilor copiilor si bairanifor. In acest sens, exista, totodată, orfelinate si cămine pentru batrani care sunt finanțate de către unitati de cult religios.

Județele cu situația cea mai precara sunt Botoșani si Vaslui, județe care ocupa primele locuri in ceea ce privește rata șomajului si nivelul de sărăcie a populației.

Tabel 18: Cheltuielile cu proiecția sociala a somerSor

in perioada 2001- 2004 (miJei), 2005.2006 (iei)

Județ/ Regiune	Total cheltuieli cu protecția sedate șomerilor (Trilioane W-ROL)				Total cheltuieli cu protecția sociala a somerlor (lef-ROH
	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Ba cat.	305.235	329.943	371.552	408.676	38.013.836	42.519.069
Botoșani	144.216	182.446	194.048	202.975	23.432.505	23.818.245
lași	216.681	255.097	361.461	416.219	43.408.958	46.870.7’10
Neamț	237.893	293221	264.585	329.664	31.794.983	32.074.954
Suceava	195.644	225.153	250.499	296.453	34.597.853	37.661.233
Vaslui	211.875	331.202	369.266	348.297	32.017.982	33.972.629
Nord-Est	1.311.544	1.617.062	1.811.411	2.001.284	203.266.117	216.916.840
Remania	9.404.370	11,344.334	14.690.775	16.579.518	1.535.107.113	1.543.664.626
%	13,90	14,25	12,33	12,07	13,24	14,05

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2002-2007

Privind ponderea cheltuielilor sociale la nivel regional in total național se constata o creștere de Ea 13,90% la nivelul lui 2001 la 14,25% in 2002, explicabil prin faptul ca este cea mai săracă regiune din Romania, după care urmeaza o perioada in care aceasta pondere scade (2003-2004). In perioada 2005-2006 se constata o noua creștere a acestei ponderi, pana la valoarea de 14,05%, deși numărul șomerilor in Regiunea Nord-Est reprezintă 18% din total șomeri la nivel național.

O alta latura a serviciilor sociale o reprezintă cantinele sociale care funcționează in toate județele regiunii. Aici, persoanele sarace si cei care nu au nici un mijloc de existenta, inclusiv cei tara locuința, beneficiază de mese zilnice gratuite.

Astfel, conform Anuarului Statistic al Romania, 2002-2007, in anul 2006 numărul cantinelor de ajutor social este in regiune de 19 de unitati, reprezentând 15,32% din numărul total de unitati existent la nivel național. Capacitatea asigurata de respectivele unitati este de 5.190 locuri, reprezentând 15,98% din capacitatea totala existenta la nivel național de care au beneficiat 3.028 persoane, la nivelul anului 2006.

In mediul urban localitățile cu cele mai mici rate de sărăcie (0,15-0,17) sunt Bacau, lași, Onești, Piatra Neamț, Suceava. In cealalta extrema (rata sărăciei intre 0,35-0,41) sunt localitățile Darabani, Solea si Negrești. In mediul rural arealele cu o rata ridicata a sărăciei (0,57-0,70) sunt:

• •    in cea mai mare parte a județului Botoșani;

• •    in partea de sud si sud-vest a județului lași;

• •    in zonele de confluenta dintre județele Neamt-Bacau, respectiv lasi-Vaslui;

• •    in partea centrala a județului Suceava.

Tabel 19: Rata sărăciei pe regiuni, mediul rural si urban, ___________pe dede de sondaj si de recensamant-2003___________

Regiunea	Rural		Urban
	Sondai	Recensământ	Sonete!	Recensământ
Nord-Est	0,48	0,50	0,18	0,20
Sud-Est	0,45	0,46	0,16	0,23
Sud	0,35	0,37	0,19	0,23
Sud-Vest	0,42	0,44	0,20	0,24
Vest	0,31	0,34	0,10	0,20
Nord-Vest	0,28	0,36	0,08	0,16
Centru	0,29	0,33	0,14	0,17

Grupurile afectate de sărăcie

Sunt cateva dimensiuni care diferențiază riscul de sărăcie:

• -    Poziția socio-profesionala

Nivelul cel mai ridicat de sărăcie il înregistrează lucratorii pe cont propriu si șomerii, din prima categorie detasandu-se agricultorii atet ca risc de sărăcie cat si ca pondere in total sărăci (aproape 1 sărac din 4). Pensionarii nu se plaseaza la un nivel semnificativ de sărăcie, fiind sub media populației. Salariatii, asa cum era de așteptat, prezintă gradul cel mai scăzut de sărăcie.

• -    Educația

Nivelul de educație este cel mai important factor. Absolvirea liceului aproape anuleaza riscul de sărăcie. Fiecare ciclu suplimentar de invatamant absolvit marcheaza un salt semnificativ in reducerea riscului de saracie.

-Distribuția teritoriala

Aproape trei sferturi dintre sărăci se afla in rural, iar riscul sărăciei este mult mai ridicat in cadrul acestui mediu de rezidente.

-Apartenența etnica

O proporție însemnata dintre persoanele apartinand minorității romilor se plaseaza Ea un nivel extreme de ridicat de saracie, aceștia fiind in 2003 de 3 ori mai sarac decât media. Populația de romi a beneficiat, pana in 2001, de politici guvernamentale de sprijin, dar fara a avea ca rezultat o îmbunătățire semnificativa a standardului de viata. Adoptarea in 2001 a strategiei naționale pentru imbunatatirea situației romilor a reprezentat un important pas inainte, dar din pacate nu a fost suficient susținut de resurse care sa permite implementarea efectiva a masurilor prevăzute.

-Alte dimensiuni

Pe grupe de varsta, riscul cel mai ridicat îl prezinte tinerii (31,9% pentru categoria 15-24 de ani) urmati la mica distante de copii (29,9%). Vârstnicii de peste 65 de ani ocupa o poziție intermediara.

Existe o serie de factori care contribuie, de asemenea, la riscul de excluziune sociala: starea precara a sanatatii, dependente de alcool si droguri, pierderea locuinței, ieșirea din instituțiile de ocrotire la împlinirea vârstei de 18 ani, ieșirea cSn închisoare, situațiile de criza determinate de violenta in familie s.a. Persoanele cu handicap tind sa ramana dependente de suportul pasiv, efectul fiind o creștere accelerata a riscului de saracie.

Sistemul educațional

La nivel regional, unitățile de educație, dețin 17.8% din totalul existent la rvvel național, in stransa corelație cu ponderea numărului de elevi-19% - 2004. Conform unui punct tare din analiza SWOT, existe si cel mai mare număr de grupuri școlare si scoli de arte si meserii, ce școlarizează o cincime din populația școlara naționala pe aceasta forma de invatamant. Cea mai mare parte a instituțiilor de invatamant au o situație precara a infrastructurii, necesitând atat lucrări de reabilitare cat si de modernizare. In cazul laboratoarelor de specialitate se impune si dotarea acestora cu echipamentele necesare in vederea atingerii standardelor de pregătire profesionala.

Sistemul de sanatate

Si in acest domeniu, in stransa corelare cu populația totala, regiunea deține cel mai mare număr de unitati sanitare publice: spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC. In domeniul privat, numărul acestora este redus (cu excepția cabinetelor medicale). Situația infrastructurii este precara, existând riscul ca unele dintre spitale sa nu mai primească autorizație de funcționare. Mai mult, echipamentele medicale sunt uzate fizic si moral, periclitând diagnosticarea si tratarea pacientilor.

In acest context, Strategia de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2007-2013 isi propune reducerea decalajului existent fata de regiunile dezvoltate ale României, printr-o serie de directii strategice de dezvoltare. Astfel, in plan social Strategia propune Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educaționale, sociale si de sanatate.

Aceasta măsură presupune imbunatatirea condițiilor de instruire, creșterea gradului de sanatate a populației regiunii si sprijinirea incluziunii sociale a categoriilor marginalizate si excluse social prin reabilitarea si modernizarea infrastructurii aferente acestor servicii.

Acțiunile ce vor sprijini dezvoltarea infrastructurii educaționale vor trebui sa fie complementare cu cele stabilite la prioritatea ce urmărește dezvoltarea resurselor umane. Se impune refacerea infrastructurii educaționale formata din școlile de arta si meserii. De asemenea este necesara sprijinirea dezvoltării de unitati de invatamant private, de profil vocational tehnic, scoli de ucenici, fondate de asociații profesionale, fundatii, agenti economici, autoritati publice, atat la nivel regional cat si zonal, orășenesc si chiar comunal. Aceste unitati de invatamant vor avea ca pricipal scop dezvoltarea atat intensiva cat si extensiva a forței de munca conform unor programe corelate cu necesitățile economiei regionale.

In ceea ce privește infrastructura de sanatate, aceasta trebuie sprijinita prin apariția unor unitati spitalicești private, de dimensiuni mici si medii, ce pot oferi populației, pe baza contractului cu Casele de Asigurări de Sanatate si/sau asigurători privat servicii medicale la costuri si condiții mult mai avantajoase in comparație cu cele deja existente. De asemenea se impune implementarea unui sistem informatic regional, de evidenta a fiselor tuturor pacientilor, atat din sistemul public cat si privat, pentru o mai buna evaluare si dimensionare a actului medical.

In contextul serviciilor sociale, din punct de vedere strategic, se dorește integrarea pe piața muncii a persoanelor marginatizate social si dezavantajate social, astfel vor fi sprijinite activitatile care vor urmări modernizarea si restructurarea spatiilor amenajate ale cantinelor sociale, a centrelor de reabilitare/recuperare a persoanelor cu dizabilitati, precum si dotarea acestora cu echipamente, birotica si elemente IT in vederea transformării lor intr-o rețea de centre in vederea integrării pe piața muncii a grupurilor sociale marginalizate.

Conform Strategiei de Dezvoltare Regionala, aceasta acțiune va fi corelata cu cea prevăzută in prioritatea de dezvoltare a resurselor umane care urmărește „Dezvoltarea de servicii aferente sistemului integrat de pregătire a categoriilor dezavantajate".

Aceasta măsură consta in acțiuni pentru:

• •    reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educaționale;

•    refacerea infrastructurii educaționale a școlilor de meserii si vocational-tehnice;

• •    reabilitarea spatiilor destinate școlilor de meserii si reintegrarea celor care au căpătat alte destinatii;

• *    reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de sanatate (inclusiv implementarea sistemului informatic regional;

• •    dezvoltarea infrastructurii asociate serviciilor sociale (sistem FOYER - centre multifuncționale);

• •    sisteme alternative suport pentru copii si adultii aflati in dificultate;

• •    imbunatatirea condițiilor pentru persoanele aflate in situația de risc, prin modernizarea si reabilitarea centrelor existente;

• •    oferirea de asistenta sociala Ia domiciliu.

O alta măsură ce vine in sprijinirea serviciilor sociale este Infnntarea centrelor de asistenta sociala, măsură ce prevede întărirea infrastructurii de servicii sociale.

Aceasta măsura isi gaseste justificare prin necesitatea disipării serviciilor sociale la nivelul comunității locale prin intermediul parteneriatului intre instituțiile statului si anumite ONG-uri, ce oferă coordonatele mediului asociativ activ din punct de vedere al asistentei sociale.

Necesitățile comunității sunt cei mai bine cunoscute la nivel local, iar mediul asociativ organizat in structuri cu personalitate juridica poate gestiona alaturi de instituții problemele cu caracter social, inclusiv prin apelarea la fondurile proprii sau prin mobilizarea membrilor comunității in rezolvarea acestor probleme de maxim interes local.

• 0    rețea de centre de asistenta, sub coordonarea Direcției de Asistenta Sociala, pot aplica in practica masuri concertate si politici in domeniul asistentei sociale la nivelul comunității.

Condițiile actuale de trai duc la schimbări in scara valorilor sociale si la o plaja larga de situata ajungând pana la dezorientare si eșec individual sau famiial. In prezent sunt foarte multe persoane care nu apeleaza la serviciile sociale din varii motive, menționând inflexibilitatea sau neadecvarea la situatii de fapt.

Centrele vor avea ca grup ținta toate categoriile defavorizate, si in special persoane in vârsta si minori din familii trăind la nivelul subzistentei, oferindu-le activitati menite sa-i integreze mai bine in societate.

Tabel 20: Indicatori de caracterizare - 2005

INDICATORI	REGIUNE	JUDEȚELE						ROMANIA
		Bacau | Botoșani		las! | Neamț		Suceava | Vaslui
Ocupare
Populația activă in total populație (%)	47,9							45,5
Populația ocupară în total populație (%)	33,8	31,1	33,3	36,4	35,2	34,5	31,9	38,8
Populația ocupată pe sectoare economice
Agricultura (%)	42,7	32,6	52,9	34,6	45,1	48,1	51,2	32,0
Industrie {%)	19,4	26,2	15,1	18,8	19,4	16,8	18,7	23,5
Servicii(%)	37,9	412	32,0	46,5	35,4	35,1	30,0	44,5
Șomajul
Rata șomajului la 31 decembrie 2005(%)	6,8	6,3	6,2	7,2	5.6	6,0	10,1	5,9
Rata șomajului feminin la 31 decembrie 2005(%)	5,2	4,9	4,3	5,4	4,6	5,2	7.1	5.2

Ponderea șomerilor neindemnizați în total șomeri înregistrați la 31 decembrie 2005(%)	63,3	55,6	65,3	72,5	62,3	60,7	59,2	58,8
Educație
Număr unități de învățământ *)	1.664	392	271	362	231	240	168	11.865
Sănătate
Număr spitale	66	10	11	20	7	11	7	433**)
Servicii sociale
Numării instituțiilor care furnizează servicii sociale	916	640	75	19	16	14	150	13.747

*) toate unitățile de învățământ preuniversitar grădinițe, școli primare/gimnaziale, licee, școli profesionale, școli posVliceale și universitar, atât publice cât și private.

NIVELUL JUDEȚEAN

In urma Conferinței regionale pentru promovarea incluziunii sociale Bacau, la care au participat reprezentanți ai diferitelor structuri ale administrației publice locale (Directii generale de asistentă socială si protecția copilului, servicii publice de asistenta sociala), Direcțiile de munca si protecției sociala, agențiile județene de ocupare si forța de munca, agențiile județene pentru prestații sociale, Inspectoratele teritoriale de munca, Inspecția sociala regionala, precum si organizatii neguvemamentale din județele Bacău, Botoșani, Vaslui, Neamț, Suceava si lași, s-au punctat priorităților de dezvoltare în acest sector pentru perioada 2010 - 2012.

Principalele concluzii care au reieșit ca urmare a grupurilor de lucru sunt următoarele:

• •    Armonizarea politicilor sociale naționale cu evoluțiile propuse prin noua Agendă socială europeană;

• •    Toate județele se confruntă cu probleme similare privind promovarea și stabilirea măsurilor de incluziune sociala;

• •    Consolidarea capacității de analiză / cercetare si evaluare a impactului în domeniul incluziunii sociale;

• •    Crearea unei Hărți la nivel județean privind cererea si oferta în domeniul serviciilor sociale si prestațiilor sociale, precum si a nevoilor sociale identificate;

• *    Adaptarea formarii profesionale la cerințele pieței muncii și flexibilizarea procesului de formare pentru a da un răspuns rapid nevoilor de pe piața muncii;

• •    Facilitarea accesului la locuire;

• •    necesitatea regândirii Sistemul de sănătate în mod special pentru facilitarea accesului la serviciile de urgentă si la serviciile medicale de bază;

• *    Asigurarea de stagii de practică mult mai ancorate în realitate, pentru asistentii sociali;

• •    Măsuri integrate de incluziune socială pentru evitarea dependentei de sistem;

• •    Implementarea Metodei Deschise de Coordonare, reaEzarea de campanii de educație civica / comunitară în scoli si responsabilizarea socială a cetățenilor;

• •    Educarea jurnaliștilor în domeniul social, astfel încât mesajul pe care îl transmit să fie cel corect, documentat si să asigure credibilitate în rândul opiniei publice.

NIVELUL LOCAL

SAHATATE

SPITALELE

Conform statisticilor realizate la nivelul anului 2007, județul Bacău se plasa pe locul al lll-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, cu 15 de unități. Județul Bacău era depășit de județele lași și Suceava, cu 25, respectiv 16 spitale. Pe ultimele trei poziții se găseau, în ordine, județele Botoșani, Neamț și Vaslui.

Tabel 21: Situația infrastructurii sanitare la nivelul Județelor din regiunea NE (2007)

Nr. crt.	Municipiul	Număr de spitale, dspensare, policlinici	Nirnărde cabinete medcale (sedapubic)	Număr de paturi în spitale	Număr de paturi în spitale/1000 locuitori	Număr medci	Număr de farmacii	Ntmăr de farmacii / 100 de locuitori
1	lași	25	562	6.743	8,25	2.812	183	0,224
2	Bacău	15	480	3,386	4.™	1.003	169	0,239
3	Neamț	11	390	2.690	4,87	688	78	0,141
4	Vaslui	11	310	2.552	5,61	496	93	0,234
5	Botoșani	12	146	2.580	5,70	533	96	0,212
6	Suceava	16	379	3,324	4,83	808	186	0,270

Sursa: Prelucrare datelor /NSSE

Grafic 6: Spitale, dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E

Tabel 22: Situația spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007

Nr. crt.	Municipiul	Număr de spitale	Număr de cabinete medicale (sector public)	Număr de paturi în spitale	Număr de paturi în spitale^ 000 locuitori	Clasament (număr de paturi în spitale/1000 locuitori)
1	Galați	8	148	2.986	9,970	9
2	Brăila	4	155	1.956	8,906	13
3	Oradea	7	34	2.743	13,113	3
4	Bacău	5	127	1.671	9,381	12
5	Pitești	5	121	1.624	9,423	10
6	Arad	3	87	1.589	9,315	11
7	Sibiu	6	97	2.425	15,392	2
8	Târgu Mureș	2	99	2.613	17,553	1
9	Baia Mare	5	199	1.547	10,843	8
10	Satu Mare	2	15	1.325	11,426	7
11	Râmnicu Vâlcea	2	63	1.306	11,500	6
12	Suceava	2	117	1.331	12,264	4
13	Deva	1	25	828	12,025	5

Sursa: Prelucrare datelor INSSE

în cadrul polilor de dezvoltare urbană se observă, din tabelul de mai sus, faptul că municipiul Bacău se află pe ultimele locuri (respectiv locul 12 din cei 13 poli de dezvoltare), ceea ce conduce la concluzia că în cadrul municipiului există un nivel insuficient de dezvoltare al infrastructurii medicale în raport cu nevoile existente în domeniul medical.

în ansamblu, la nivelul anului 2007, în Municipiul Bacău funcționează:

•    3 ambulatorii de specialitate, în cadrul:

•    EUROMEDSRL

•    SPITALULUI DE PEDIATRIE BACĂU

•    SPITALULUI DE PNEUMOFTÎZIOLOGIE BACĂU

•    3 spitale;

• >    86 cabinete medicale, cu diferite specializări;

•    60 farmacii.

CABINETELE MEDICALE

în 2007, în județul Bacău funcționau 480 de cabinete medicale, număr cu care se situa pe locul 2 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, după județul lași unde se înregistrau 562 cabinete.

în cadrul județului Bacău, la nivelul unităților sanitare din sectorul privat, se observa, în perioada 2005-2007, o ușoara scădere a numărului de cabinete medicale de medicina generală, și, în același timp, o creștere a numărului de cabinete medicale de specialitate.

Grafic 8: Evoluția numărului cabinetelor medicale de medicina generala și de specialitate în perioada 2005 - 2007

în prezent, la nivelul Municipiului Bacău funcționează 86 cabinete medicale - cu diferite specializări, conform tabelului de mai jos.

Tabel 23: Situația cabinetelor medicale în municipiul Bacău

Nr. crt.	SPECIALIZAREA - Situația cabinetelor medicale existente	CABINETE
1.	Acupunctura	1
2.	Alergofogie și imunologie clinica	1
3.	Cardiologie	3
4.	Chirurgie generala	3
5.	Chirurgie plastica-estetica-reconstructivă	1
6.	Cosmetologie (DOMENIU NOU)	1
7.	Dermato-venerdogie	5
8.	Endocrinologie	3
9.	Gastroenterologie	2
10.	Hematologie	1
11.	Homeopatie	1
12.	Kinetoterapie (DOMENIU NOU)	1
13.	Laborator de analize	3
14.	Medicina alternativa și naturista	2
15.	Medicina de familie	4
16.	Medicina generala	1
17.	Medicina interna	2
18.	Medicina muncii	3
19.	Neurochirurgie	1
20.	Neurologie	2
21.	Neurologie pediatrica	1
22.	Obstretica-ginecologie	4
23.	Oftalmologie	3
24.	Optica medicala	2
25.	Ortopedie și traumatologie	1
26.	Ortorinolaringologie- ORL	4
27.	Pediatrie	1
28.	Pn etimologie	1
29.	Psihiatrie	1
30.	Psihiatrie pediatrica	1
31.	Psihologie	5
32.	Psihoterapie	4
33.	Radiologie și imagistica medicala	3
34.	Reflexoterapie (DOMENIU NOU)	1
35.	Remodelare corporala (DOMENIU NOU)	2
36.	Reumatologie	1
37.	Stomatologie	5
38.	Tratamente corporale (DOMENIU NOU)	1
39.	Urologie	4
	TOTAL	86

FARMACII

în anul 2007, în județul Bacău își desfășurau activitatea 169 farmacii, județul Bacău situăridu-se, din acest punct de vedere, pe locul al IIl-tea în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est Pe primul loc de afla județul Suceava, cu 186 de farmacii, pe locul al IMea județul lași (183 de farmacii). Județele Botoșani, Vaslui și Neamț, cu 96,93, respectiv 78 de farmacii. Situația farmaciilor la nivel de Regiune de Dezvoltare este prezentată mai jos:

în cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici și farmacii la 1000 de locuitori, conform tabelului de mai jos.

Tabel 24: Medici ți farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbană în anul 2008

Nr. crt.	Municipiul	Nunărde mecfci	Număr de medici/1000 locuitori	Număr de farmacii	Număr de farmacii/1000 locuitori
1	Galați	643	2,15	82	0,274
2	Brăila	434	1,98	65	0,296
3	Oradea	775	3,70	119	0,569
4	Bacău	516	2,90	71	0,399
5	Pitești	582	3,38	81	0,470
6	Arad	61	0,36	75	0,440
7	Sibiu	810	5,14	68	0,432
8	Târgu Mureș	1.378	926	87	0,584
9	Bara Mare	423	2,96	53	0,371
10	Satu Mare	306	2,64	53	0,457
11	Râmnicu Vâlcea	357	3,14	44	0,387
12	Suceava	387	3,57	64	0,590
13	Deva	364	529	30	0,436

Sursa: Prelucrare datelor 'NSSE

Numărul farmaciilor a crescut, de-a lungul perioadei 2005 - 2007 în cadrul sectorului privat, în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o ușoara scădere, după cum se observa din graficul prezentat mai jos. Astfel, la nivelul sectorului privat, s-a ajuns, de ta 127 de unități farmaceutice în 2005, la 156 în 2007 (a se vedea graficul de mai jos). în ceea ce privește farmaciile din sectorul cu proprietate majoritară de stat, acestea se găseau, în 2007, în număr de 10, fata de 11 în 2005.

Sursa: Prelucrare date INSSE

în prezent, la nivel general, în Municipiul Bacău funcționează 60 de farmacii (atât cu proprietate majoritară de stat cât și din sectorul privat).

Serviciul de Ambulanță al municipiului Bacău este o unitate sanitară strategică, cu personalitate juridică, având ca specific lucrul în regim de așteptare 24 de ore din 24,365 de zile pe an.

Serviciul de Ambulanță al Municipiului Bacău asigură asistență medicală de urgență prespitalicească atât la locul solicitării cât și pe durata transportului pacienților (bolnavilor, accidentelor, gravidelor) către spital. Pe lângă aceasta, Serviciul de Ambulanță al Municipiului Bacău asigură atât asistență medicală ambulatorie fa locul solicitării precum și transporturi nemedicalizate. Transportul medicamentelor, produselor biologice (sânge și organe) și al personalului medico-sanitar se face în program continuu, asigurându-se necesarul de asistență medicală de urgență pe întreg teritoriul Municipiului Bacău, iar dacă este cazul și în afara acestuia, 24 de ore din 24. Serviciul de Ambulanță răspunde solicitărilor telefonice venite atât din partea populației cât și a altor unități medicale. Fiind principalul segment al asistentei medicale și transportului pentru urgentele majore în etapa prespital, S.A.M. este implicat și în asistență medicală preventivă a marilor aglomerări umane cum ar fi activitățile sportive, culturale, social politice, greva foamei, asigurând asistent medicală și transportul pentru urgentele individuale, colective și de masă în cazul catastrofelor.

Pe lângă asistența medicală de urgență și asistența medicală de urgență în caz de dezastre, S.A.M. efectuează și alte activități cum ar fi asistență medicală la domiciliu pentru urgențele de gradul 2, eliberarea de certificate constatatoare de deces în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, acordând de asemenea asistență medicală și transportul la spital pentru cazurile sociale, în lipsa unui sistem de asistenti socială.

Serviciul de Ambulanță al Municipiului Bacău funcționează în colaborare cu Pompierii, Politia sau Unități ale MApN pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul Sănătăți și aceștia.

Sistemul sanitar are nevoie de o susținere deplină din partea autorităților. Spitalul Municipal este în plin proces de construcție și amenajare, proces la sfârșitul căruia va oferi condiții conforme tuturor standardelor europene în domeniu, similare unităților sanitare din țările dezvoltate ale Uniunii Europene. Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă și 20 de paturi spitalizare de zi, cu următoarele secții de spitalizare: Secția de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni; Secția de neurologie: 45 de paturi; Secția medicală: 50 de paturi - 15 pentru gastroenterologie și 10 pentru alergologie; Secția de chirurgie generală: 75 de pateri -15 pentru urologie și 10 pentru chirurgie vasculară; Secția de diabet: 35 de paturi; Secța de anestezie și terapie intensivă: 15 pateri; Secția ortopedie: 15 paturi; Secția de hematologie: 15 paturi; Secția ORL: 10 paturi.

Concluzii:

• 1.    Municipiul Bacău se situează pe locul al 12-lea în statisticile referitoare la gradul de acoperire a nevoilor populația în domeniul medical, dintr-un număr total de 12 poli de creștere supuși analizei. La baza acestei situațji dificile stă nivelul insuficient de dezvoltare a infrastructurii medicale, dotarea tehnică insuficientă, uneori uzată moral a spitalelor in cadrul polului de dezvoltare urbană;

• 2.    La nivelul anului 2007, județul Bacău se plasa pe locul at IIl-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, cu 15 de unități. Județul Bacău era depășit de județele lași și Suceava, cu 25, respectiv 16 spitale. Pe ultimele trei poziții se găseau, în ordine, județele Botoșani, Neamț și Vaslui, cu 12 (BT), respectiv 11 spitale (NT și VS);

• 3.    In anul 2007, județul Bacău se situa pe locul al 3-lea în statisticile cu privire la numărul de farmacii ce își desfășurau activitatea pe teritoriul său (169 de farmacii), în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est Pe primul loc de afla județul Suceava, cu 186 de farmacii, pe locul al ll-lea județul lași (183 de farmacii);

• 4.    în cadrul celor 13 poți de creștere, Municipiul Bacău se situează pe tocul 4 ca număr de medici și farmacii la 1000 de locuitori;

• 5.    Internarea și tratarea pacienților în cadrul Spitalului Județean nu se poate desfășura, pentru moment, la întreaga capacitate a instituției;

• 6.    Spitalul Municipal este în plin proces de construcție și amenajare, în vederea creării condițiilor conforme tuturor standardelor europene în domeniu, similare unităților sanitare din țările dezvoltate ale Uniunii Europene;

• 7.    O buna parte din suita de dotări de sanatate necesita reabilitarea si conformarea la standardele de funcționare europene.

ÎNVĂȚĂMÂNT

Sistemul de învățământ acoperă toate nivelele de educație și formare, de la grădinițe până la instituții de învățământ superior. Fiind un oraș cu tradiție în ceea ce privește sistemul educațional. Bacău dispune de o rețea consolidată de instituții educaționale, asigurând deopotrivă actul educațional la toate nivelele pentru elevii și studenții din localitățile județului. Din punct de vedere statistic, există elevi și studenți la toate aceste nivele de studiu și, în mod evident, raportat la numărul total de locuitori din Bacău, un număr însemnat dintre aceștia sunt navetiști.

în Municipiul Bacău exista aproximativ 2500 cade didactice (cu norma întreaga sau normă parțjală).

Cea mai mare pondere în totalul angajator o reprezintă cei ce provin din învățământul liceal, aproximativ 981 angajați iar cea mai mică pondere cei ce provin din învățământul post-liceal, doar 6 angajați.

Tabel 25: Cadre didactice angajate în Municipiul Bacău
Nrvduri de Instruire	Număr persoane
Total	2490
învățământ preșcolar	352
învățământ primar șl gimnazial (induaiv învățământul special)	791
învățământ primar (inclusiv învățământul special)	307
învățământ gimnazial (inclusiv învățământul special)	484
învățământ liceal	981
învățământ profesional șl de ucenici	65
învățământ poetliceal	6
învățământ superior	304
învățământ superior public	262
învățământ superior privat	42

Sursa: INSSE

La finalul anului 2008, Municipiul Bacău dispunea de următoarele componentele ale infrastructurii de învățământ prezentate în Tabelul de mai jos.

Tabe/ 26: Componente ale infrastructurii de învățământ

Componente ale Infrastructurii de învățământ	Număr
Săi de clasa și cabinete școlare	1193
Laboratoare școtare	237
Săi de gimnastica	37
Ateliere școlare	89
Terenuri de sport	42
Nimăr PC-uri	2692

Sursa: INSSE

Sălile de dasă destinate procesului de educație și instruire școlară, sunt utilizate de două serii de elevi, în mod succesiv, în decursul unei zile.

Cabinetele de specialitate sunt dotate cu aparatură și documentație tehnică necesară pentru studii și consultații de specialitate.

Laboratoarele școlare necesită înzestrări cu instalați, aparatură, instrumente, substanțe și materiale didactice pentru efectuarea de experiențe didactice și lucrări practice.

Atelierele școlare sunt înzestrate cu aparatură, instrumente, mașini și utilaje destinate experiențelor și lucrărilor practice în cadrul unei școli.

în tabelul următor este prezentată o evidență a numărului de beneficiari ai nivelelor educaționale: preșcolari, școlari, liceeni, studenți.

Tabel 27: Număr de beneficiari pe nivele de educație

Niveluri de instruire (2008)	Număr persoane
Copii inscrisi în grădinițe	5.346
Elevi inscrisi în învățământul preuniversitar	28.629
Elevi inscrisi în învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special)	12.335
Elevi inscrisi în învățământul primar (inclusiv învățământul special)	5.949
Elevi inscrisi în învățământul gimnazial (inclusiv învățământul special)	6.386
Elevi inscrisi în învățământul liceal	13.205
Elevi inscrisi în învățământul profesional și de ucenici	2.161
Elevi inscrisi în învățământul postliceal	811
Elevi inscrisi în învățământul de maiștri	117
Studenti inscrisi	7.512
Studenți inscrisi - învățământ public	5.212
Studenti inscrisi - învățământ privat	2.300
TOTAL	89.963

Sursa: INSSE

în anul școlar 2009/2010 situația școlarizării din Municipiul Bacău este centralizată în tabelul următor

Tabel 28: Situația școlarizării din Municipiul Bacău în anul 2009/2010

	nr locuri	nr inscrisi	. dferența
preșcolar	4.060	5.333	-1253
scoli l-VIII	11.925	11.925	0
liceal	13.668	12.870	798
profesional	1.473	1.278	195
loial	31.146	31.406	-260

GRĂDINIȚE

în Municipiul Bacău funcționează 29 grădinițe de stat și 2 grădinițe particulare. în anul școlar 2007 - 2006, în municipiu! Bacău, au fost înscriși în grădinițe un număr de 4995 copii, iar în anul școlar 2008-2009 au fost înscriși un număr de aproximativ 4700 copii. în contextul în care noua lege a Educației va fi aprobată, învățământul preșcolar va deveni obligatoriu. Acest lucru ar putea crea în municipiul Bacău probleme în privința locurilor din grădinițe.

ȘCOLI GENERALE Șl SPECIALE

La nivelul municipiului Bacău exista 24 școli generale și 2 școli de arte și meserii.

ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

în Municipiul Bacău funcționează un număr de 8 colegii, 7 licee.

învățământul preuniversitar este asigurat prin colegii de tradiție acoperind diverse specializări astfel:

•    Colegiul Economic Ion Ghica

•    Colegiul Național Gh. Vrânceanu

•    Colegiul Național Ferdinand I

•    Colegiul Național Pedagogic Ștefan cei Mare

•    Colegiul Național V. Alecsandri

•    Colegiul Tehnic Anghel Saligny

• *    Colegiul Tehnic Dumitru Mageron

•    Colegiul Tehnic Henri Coanda

în cadrul acțiunilor extrașcolare în cadrul municipiului se desfășoară următoarele activități:

Proiectul 'Adept - Eco - Un nou început" lansat în 2007 de către Clubul de Ecologie și Turism "Veniți cu Noi" din Bacău, cuprinde 4 acțiuni locale: "Bacăul Orașul Eco - Parc European", "Harta Verde a municipiului Bacău", "24-30 aprilie 2006 Săptămâna Verde a Orașului" și "Campania Adept - Eco", participă Grupul Școlar "Mihai Eminescu"* cu 512 elevi, Colegiul Tehnic "Dumitru Mangeron” cu 1093 elevi, Școala de Arte și Meserii 'Dimitrie Leonida’ cu 472 elevi, Școala "Alecu Russo" cu 419 elevi, Colegiul Național Pedagogic “Ștefan cel Mare" cu 1500 elevi, Școala de Arte și Meserii cu 605 elevi și Școala "Alexandru loan Cuza" cu 1332 elevi, Școala "Mihail Sadoveanu”* 536 elevi Școala nr. 10 cu 729 elevi.

"Dreptul la un mediu curat, de la principii și norme la efecte depline în societate" - campanie finanțata din fonduri PHARE derulata de Centrul Regional de Ecologie Bacău, în colaborare cu Garda Naționala de Mediu Bacău și Gruparea Mobila de Jandarmi. Unul din proiecte: "Garda de Mediu a Copiilor - dreptul nostru la viitor" urmărește conștientizarea tinerilor, fata de problemele de mediu.

Bursele pentru elevi din anul școlar 2007-2008, finanțate de la bugetul de stat, respectiv, de la MEdCT prin inspectoratul școlar, au fost repartizate după cum urmează:

• -140 burse pentru elevi din Republica Moldova;

• - circa 5272 burse „bani de liceu", (180 lei/luna conform legislației în vigoare)

în anul școlar 2009 - 2010, pentru perioada septembrie - decembrie 2009, s-au acordat 22 Granturi (burse de studii externe, stagii de pregătire) pentru cadre didactice din școli, Licee și colegii, din Fonduri SOCRATES și F.S.E. în Cipru, Franța, Spania, Grecia, Cehia, Malta, Portugalia, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda și Italia

De asemenea pentru perioada ianuarie - aprilie 2010, s-au acordat 14 Granturi (burse de studii externe, stagii de pregătire) pentru cadre didactice din școli, licee și grădinițe, din Fonduri SOCRATES și F.S.E în Portugalia, Franța, Olanda, Marea Britanie și Italia.

Proiecte derulate în învățământul profesional și tehnic, în județul Bacău:

•    Colegiul Tehnic “N.V. Karpen’ Bacău a derulat în perioada 2005 - 2008 proiectul "CONSTRUIRE SON PARCOURS D*ORIENTATION" la care au participat "Lycee provincial d'enseignement technique” Hainaut, Belgia; Lycee Professionnel «Turgot» -Montmorency, Franța; AEVA, Aveiro, Portugalia The Național Trade and Banking High School, Sofia, Bulgaria. Proiectul vizează compararea sistemelor de învățământ, găsirea mijloacelor și instrumentelor utile în orientarea și inserția profesionala a elevilor. în perioada 2004-2005 în cadrul aceluiași colegiu s-a derulat proiectul "FORMARE PROFESIONALA ÎN ELECTRONICA Șl TELECOMUNICAȚII" având ca partener Colegiul Avantages - Portsmouth, Marea Britanie. Proiectul a constat intr-un plasament a unui număr de 10 elevi, la agenți economici din Marea Britanie pentru efectuarea unui stagiu de practica pe tematica prezentata m propunerea de proiect. Elevii selectați au fost de la clasele a XI. Obiectivele plasamentului au fost: achiziția în plan profesional și personal a unei culturi tehnice și generale care sa faciliteze integrarea pe piața europeana a muncii; dezvoltarea abilităților profesionale și a competentelor lingvistice pentru o buna adaptare la dinamica din domeniul electronicii și comunicațiilor; dezvoltarea capacităților de integrare și autoevaluare.

•    PROIECT PHARE 2003/005-551.01.02 "Acces la educațje pentru grupurile dezavantajate" - programul a fost desfășurat în 11 unități de învățământ

• •    PROIECTE Șl PROGRAME AVIZATE DE MEdCT:

Strategia Națjonală de Acțjune Comunitară (activități de voluntariat)

•    Fiecare copii în școală (parteneriat Ovidiu Rom și ISJ Bacău) Eco - Școala (14 unitățj școlare)

•    Tradiții pascale germane (parteneriat ISJ Bacău și Fundația Leonhardt)

•    Peste 120 de PROIECTE, PROGRAME și PARTENERIATE (locale, județene, internaționale) AVIZATE DE ISJ BACĂU

  Tabel 29: Programul de Granturi pentru Educare Lista proiectelor finanțate de M.Ed.C.T
  Titlu Proiect	Unitatea școlara	suma (ROM)
  Organizația Care Învață	Colegiul Național Pedagogic “Ștefan Cel Mare-Bacău	46.807,00
  Azi Elev - Mâine Tehnician Profesionist	Grup Școlar De Ecologie Și Protecția Mediului "Grlgore Antipa" Bacău	24.100,00
  Creativitate In Electromecanica Grup	Școlar industrial "Letea" Bacău	34.020,00
  Școala Ecologica - Școala Europeana	Școala Cls. 1-8 “Alexandru loan Cuza"	33.420,00
  Strategii Educaționale De Diminuare A Manifestărilor De Violenta In Instituțiile De învățământ	Școala Cu Cls. 1-8 "Xxx Xxxx" Bacău	32.150,00

Conform Legii nr. 69/2000 Legea educației fizice și sportului cu modificări și completări ulterioare s-a lansat Programului național «Sportul pentru toți» și s-a constituit Comitetul activităților fizice sportive pentru sănătate, educație și recreare, organism consultativ în cadrul Agenției Naționale pentru Sport.

Finanțarea programului național «Sportul pentru toți» se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat și din fonduri de la bugetele locale. Mijloacele financiare necesare pentru susținerea subprogramelor derulate de Federația Sportivă Națonală «Sportul pentru toți» se asigura din fonduri de la bugetul de stat, alte subprograme sunt finanțate de la bugetele beate, din fonduri primite de la organismele internaționale, din sponsorizări, donații, precum și din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevăzute cu destinația pentru activitatea sportivă și de tineret.

Baza materiala sportiva cuprinde totalitatea terenurilor și spațiilor, precum și amenajările, instalațiile și construcțiile care sunt destinate organizării și desfășurării activități de educație fizică și sport, care aparțin, după caz, proprietăți publice sau private.

Conform art. 81 din Lege Art. 81 Autoritățile administrației publice locale au obligația să includă în planurile de urbanism și amenajare rurala suprafețe de teren pentru construirea de baze sportive destinate educației fizice și sportului comunitar. Autoritățile administrației publice locale pot contribui la întreținerea, modernizarea și dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă, în condițiile legii.

Concluzii:

• 1.    Sistemul de învățământ băcăuan acoperă toate nivelele de educație și formare, de la grădinițe până la instituții de învățământ superior. Structura unităților de învățământ din municipiul Bacău: este alcătuita din 31 de grădinițe (de stat și particulare), 24 de scoli generale, 17 licee, colegii și scoli de arte și meserii și 2 universități;

• 2.    în cadrul învățământului liceal și profesional se remarcă o disponibilitate a locurilor alocate, numărul de înscrieri fiind mai scăzut decât locurile disponibile;

• 3.    în Municipiul Bacău exista aproximativ 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma parțiala) la o populație preșcolara și școlara de 89.963 persoane;

• 4.    în anul școlar 2009 - 2010 cererile pentru locuri în grădinițe au depășit cu 1.253 de solicitanți adică cu 20% locurile disponibile;

• 5.    în anul 2008, infrastructura educaționala dispunea de 1193 de Săli de clasa și cabinete școlare, 237 laboratoare școlare, 37 Săli de gimnastica, 89 ateliere școlare, 42 terenuri de sport și 2692 de PC-uri;

• 6.    Sistemul de învățământ băcăuan asigură existența unei forțe de muncă relativ bine educată/instruită;

• 7.    în Municipiul Bacău există o rețea diversificată de specializări în instituțiile educaționale;

• 8.    învățământul băcăuan satisface standardele de bază existente în Uniunea Europeană la nivelul serviciilor.

• 9.    Procesele de degradare fizica si morala pe care le traversează o buna parte a dolarilor de invatamant fee necesară reabilitarea infrastructurii de unitati de invatamant.

SERVICIILE DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ - SERVICII DE PROTECȚIE SPECIALA DE TIP FAMILIAL - ASISTENȚĂ MATERNALA, PLASAMENT FAMILIAL, TUTELA

Serviciile sociale ale municipiului sunt furnizate de sectorul public prin intermediul Serviciului Public de Asistent Socială care funcționează în subordine Consiliului Local al municipiului Bacău și a Direcției Generale de Asistenta Sociala si Protecția Copilului aflate in subordine Consiliului Județean Bacău dar și de sectorul privat prin mai multe asociații și fundații neguvemamentele, furnizând servicii acreditate pentru mai multe categorii de vârstă, în raza teritorială a județului Bacău.

în cadrul Serviciului Public de Asistență Socială din subordinea Consiliului Local Bacău funcționează următoarele structuri:

Centrul pentru servicii de tip familial, aflat în structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău, asigura servicii de protecție specială unui număr de 1.185 de beneficiari raportați în 2008 și este împărți în două componente după cum urmează:

•    Componenta Asistenți Maternali Profesioniști

•    Componenta Plasamente de Tip Familial, Tutela și Evaluare a Copilului care a săvârșit o fapta penala și nu răspunde penal

• A.    Copii aflaț în plasament la AMP

Numărul de copii la începutul anului (01.01.2008) -591 copii, din care:

•    565 - copii cu măsura de plasament la AMP;

•    36 - copii cu măsura de plasament în regim de urgenta

Numărul de copii la data de 31.12.2008-612 copii, din care:

•    576 - copii cu măsura de plasament la AMP;

•    36 - copii cu măsura de plasament în regim de urgenta.

• B.    Copii aflaț în evidența biroului plasamente de tip familial, tutela, și evaluare a copilului care a săvârșit o faptă penală

Numărul de copii la începutul anului (01.01.2008) -564 copii, din care:

•    419 - copii plasați la rude de gradul IV;

• •    57 - copii aflaț în plasament la familii/persoane,

• •    67 - copii cu tutela;

•    21 - copii cu supraveghere specializata;

Numărul de copii la data de 31.12.2008 -573 copii, din care:

•    425 - copii plasați la rude de gradul IV;

•    60 - copii aflaț în plasament la femilii/pereoane;

•    64 - copii cu tutela;

•    24 - copii cu supraveghere specializata;

La data de 01.01.2008 în cadrul centrului figurau un număr de 495 AMP, care aveau copii în plasament.

în prezent, Centrul pentru Servicii de Tip Familial își desfășoară activitatea cu personalul de specialitate existent astfel:

• "    Componenta asistenț maternali profesioniști: 7 asistenți sociali, 4 psihologi

•    Componenta plasamente familial: 3 asistenți sociali, 2 psihologi

Astfel, un asistent social al copilului are în medie 90 de cazuri active, iar un asistent social al asistentului maternal profesionist este responsabil în medie pentru 80 asistenț maternali profesioniști.

Conform standardelor minime obligatorii arfi nevoie de: 60 asistenț sociali, 5 psihologi.

Dificultăți:

•    Lipsa fondurilor necesare participării la cursuri de perfecționare a specialiștilor din cadrul centrului;

•    Nerespectarea tuturor standardelor minime obligatorii din cauza personalului insuficient și a bugetului alocat centrului;

•    Lipsa instrumentelor de Evaluare Psihologica;

în statul de funcții al Centrului pentru Servicii privind Adopția sunt prevăzute 7 posturi, iar pentru desfășurarea activității conform standardelor minime obligatorii și a managementului de caz ar trebui prevăzute un număr de 21 posturi

în cadrul Centrului pentru Servicii privind Adopția s-a derulat în perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2008 Programul național „Coordonarea și monitorizarea activității în domeniul adopției la nivel național", implementat de Societatea Civilă Profesionala de Asistență Sociala Lavric și Porumb în urma încheierii unui contract de prestări servicii de asistență sociala cu Oficiul Roman pentru Adopți.

Tabel 30: Situația copiilor allați in centrele de plasament din Bacău

Tip centru de plasament	Decembrie 2004	Decembrie 2005	Decembrie 2006	Decembrie 2007	Decembrie 2008
Centre de tip clasic pentru copii în dificultate	361	287	255	207	170
Centre de tip clasic pentru copii cu dizabilitati	243	250	244	248	186
Centreiedetip familial aentru copii în dificultate	142	137	143	134	135
Centre de tip familial pentru copii cu dizabilitati	19	20	18	20	16
Total copii îhCR	765	694	660	609	*507

Servicii asigurate:

• 1.    Servicii Sociale Primare De Tip Preventiv

• 2.    Servicii De Consiliere Și Sprijin Pentru Părinț Și Copii

• 3.    Servicii Destinate Mamei Și Copilului

• 4.    Prevenirea abuzului și a neglijării de orice fel precum și a fenomenelor care determina intrarea copilului în dificultate

• 5.    Servicii De Primire Și Protecțje în Regim De Urgenta

• 6.    Servicii Pentru Copii Care Săvârșesc Fapte Penale Și Nu Răspund Penal

• 7.    Serviciului De Evaluare Complexa A Copilului

• 8.    Asistență Sociala a Persoanelor Adulte aflate în Dificultate

• 9.    Asistență sociala a victimelor violentei domestice

Tabel 31: Situata statistică pe problematică „copiii străzii'’ și copii exploatați prin munca

"CORII STRĂZII’
CATEGORII DE “CORI Al STRĂZI" Cazuri instrumentate 2308				Ccpî care au părăsi strada, prin:						TOTAL
				Irtegareîh familie		Plasament îh CPRU		Servicii dtemative
Ccpî care trăiesc în stradă cu fanife			1	0		0		1		1
Copii care trăiesc în strada fără familie			24	4		0		20		24
Ccpî care muncesc în strada și se reîntorc seara în faTife			11	9		1		1		11
CORI EXPLOATAT! PRIN MUNCA
Total ccpî	Problematica				Medii daprcvenierte
	Exploata© prin munca	Cerșetorie			Municipiul Bacău		Urban		Rral		Alte județe
91	28	63			50		4		29		8

S.P.A.S. Bacău - Serviciul public de asistență socială din subordinea CL Bacău prin compartimentele de specialitate asigura următoarele servicii:

Compartiment Consultanță Psihologică:

• -    servicii de specialitate: consiliere, terapie, testare psihologică a persoanelor asistate de Serviciul Public de Asistență Socială Bacău;

• -    efectuarea de anchete psihologice și cooperarea cu inspectorii instituției în vederea rezolvării problemelor de natură psiho-socială;

• -    evaluarea relațjei dintre părinți și copil, asistați^ai Serviciul Public de Asistență Socială Bacău, înțelegerea părinților în ceea ce privește nevoile emojjonale ale copiilor și capacitatea de a veni în întâmpinarea acestor nevoi;

• -    consilierea familii lor de asistenți matemali profesioniști ce au în plasament copii abuzați cu tulburări de comportament sau cu deficiență mintală.

Birou Protecția Copilului:

• -    prevenirea și reducerea abandonului copiilor de către propriii părinți, prin sprijinirea familiilor aflate in situații dificile;

• -    participarea activă la continuarea procesului de descentralizare a sistemului de protecție a copilului prin diversificarea serviciilor de prevenire a abandonului copiilor și protecție a acestora prin responsabiizarea comunității cu privire la problemele propriilor copii;

• -    oferirea de servicii alternative instituționalizării;

• -    dezvoltarea și profesionalizarea resurselor umane care intervin in sistemul de protecție a copilului prin asigurarea formării permanente a personalului din sistem.

• -    asigurarea consilierii și informării familiilor cu copii in întreținere asupra drepturilor și obligatilor acestora, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local;

• -    vizitarea periodică la domiciliu a familiilor și copiilor care beneficiază de servicii și prestații și evaluarea din punct de vedere social, psihologic, medical și legal a situatei acestora, pe baza unui formular de anchetă socială;

• -    întocmirea planurilor de servicii atât pentru copiii aflațj in dificultate in vederea prevenirii abandonului sau a instituirii unei măsuri de protecție cat și pentru familiile copiilor care sunt reintegrați in familie, conform O.U.G. nr. 286/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind întocmirea planului de servicii și a normelor metodologice privind întocmirea planului individualizat de proiecte;

• -    urmărirea evoluției dezvoltării copilului (monitorizare postreintegrare) și a modului in care părinții acestuia își exercită drepturile și își îndeplinesc obligațiile cu privire la copilul care a beneficiat de o măsură de protecțje specială și a fost reintegat in familia sa;

• -    intervenția pentru clarificarea situației juridice a copilului, inclusiv pentru înregistrarea tardivă a nașterii acesteia, conform Legii nr. 272/2004;

• -    promovarea protecției copilului prin alternative de tip familial (plasament la familia extinsă sau la familia substitut), precum și prin noile tipuri de servicii complementare care intervin in sprijinul copilului și al familiei sale, conform Legii nr. 272/2004;

• -    prevenirea abandonului copilului, a abuzului și a neglijării sub orice formă, precum și a tuturor fenomenelor care determină intrarea copilului in cSficultate;

• -    eliberarea dovezilor pentru părintele/părințji care pleacă la muncă in străinătate (in baza unui contract de muncă) și ai căror copii rămân in grija altor persoane, conform Ordinului nr. 219/2006 privind activitățile de identificare, intervenție și monitorizare a copiilor care sunt lipsiți de îngrijirea părinților pe perioada in care aceștia se află la muncă in străinătate;

• -    întocmirea de anchete sociale in vederea acordării alocatei zilnice de hrană pentru copiii infecta^ cu HIV/SIDA, conform Legii nr. 10/2003.

Biroul Prevenire și Combatere a Sărăciei

• -    asigură consilierea cetățenilor cu privire la acordarea de masă la cantină;

• -    efectuează in teren anchetele sociale in vederea stabilirii acestor drepturi;

• -    întocmește dosare in vederea acordării de masă la cantină, in funcție de venituri;

• *    întocmește listele cu persoanele care beneficiază gratuit sau care plătesc 30% din veniturile reaizate;

• -    trimite situația cu beneficiarii către Centrul de îngrijire și Asistență Bacău;

• -    încetează (fosare pentru cazurile prevăzute de lege;

• -    colaborează cu alte instituții in vederea asigurării unei documentații riguroase necesare stabilirii dreptului de masă la cantină.

• -    asigura îndeplinirea procedurilor de înhumare ale unor cadavre neidentificate, respectiv persoane decedate fără susținători legali, proceduri ce presupun: colaborarea cu instituțiile abilitate -Inspectoratul Județean de Polițe, Serviciul de Medicină Legală Bacău, Morga Spitalului Județean, Starea Civiă Bacău, Direcția Spații Verzi Salubrizare, Administrația Cimitirelor (SC LUVIS SRL) - personalului din cadrul Biroului Prevenire și Combatere a Sărăciei revenindu*i sarcinile de a ridica adeverințele de înhumare și actele constatatoare ale decesului, deplasarea la Morgă pentru ridicarea cadavrelor, deplasarea la Cimitir in vederea definitivării acțiuni de înhumare.

• -    efectuează in teren de anchete sociale pentru diferitele motive ale solicitanților cum ar fi:

• -    acordare locuințe sociale; acordarea de reduceri/scutiri taxe și impozite locale;

• -    anchete sociale ca urmare a înscrierii in audiență a cetățenilor la Primarul Municipiului Bacău; anchete sociale ca urmare a înscrierii in audiență a cetățenilor la Directorul S.P.A.S;

• -    evaluarea persoanelor (gospodăriilor) in caz de calamitate,

• -    alte situati (sprijin financiar pentru diverse trebuințe, loc de munca, loc de veci, autorizații de construcție, lemne, materiale de construcție, despăgubiri bănești pentru anumite situați, sesizări și reclamați! etc.)

• -    asigura întocmirea și tehnoredactarea anchetelor sociale conform celor constatate in teren; întocmirea răspunsurilor pentru petențj, conform legislației in vigoare, in termen legal; sesizarea in scris, respectiv redirecționarea petițiilor in conformitate cu prevederile legale, către instituțiile de competență, acolo unde este cazul;

• -    asigura eliberarea de abonamente pentru transportul public pentru persoanele beneficiare ale Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat și ale Legii nr.208/1997 privind cantinele de ajutor social, dar și alte categorii de persoane;

• -    asigura distribuirea la domiciliu de pachete cu alimente casnice pentru populația afectată in caz de calamitate;

Biroul Persoane Vârstnice și Persoane cu Handicap, asigură:

• -    crearea, mențjnerea și dezvoltarea serviciilor sociale cu caracter primar, in funcție de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de susținere a funcționalității sociale a persoanei in mediul propriu de viata, familial, și comunitar.

• -    respectarea convențiilor de parteneriat încheiate cu alți furnizori de servicii sociale și contractelor de acordare a serviciilor sociale.

• -    determinarea implicării familiei persoanelor vârstnice și persoanelor cu handicap in procesul de furnizare a serviciilor sociale.

• -    sensibilizarea și informarea cu privire Ea serviciile sociale.

• -    identificarea persoanelor și familiilor aflate in dificultate precum și a cauzelor care au generat vulnerabilitate și nevoie sociala.

• -    consilierea, orientarea și ajutorul pentru realizarea demersurilor necesare obținerii drepturilor sociale.

• -    elaborarea planului de intervenție, participarea la elaborarea planului individualizat de asistenta și îngrijire.

• -    participarea la monitorizarea, evaluarea și controlul serviciilor sociale.

• -    sprijină persoanele din Municipiul Bacău prin efectuarea de anchete sociale necesare in vederea:

• -    expertizării medicale și reexpertizarii medicale de către Comisia de Expertiza Medicala Adulț din cadrul Directei Generale de Asistenta Sociala și Protecția Copilului Bacău;

• -    exprimării acordului pentru opțiunea de indemnizație cuvenita persoanei cu handicap grav sau reprezentantului sau legal;

• -    plățji indemnizației persoanei cu handicap grav sau reprezentantului sau legal;

• -    acordării de ajutoare materiale și prelungiri plății indemnizației;

• -    încarnării ca asistent personal pentru persoana cu handicap grav și prelungirii contractelor de munca ale acestora;

• -    internării in centre de îngrijire și asistenta și centrele de recuperare și reabilitare din județul Bacău;

• -    internării in Căminul pentru Persoane Vârstnice Bacău;

• -    includerii in programele de îngrijire la domiciliu desfășurate in parteneriate cu ONG-uri;

• -    orientarea persoanelor vârstnice in centrele de zi.

• -    acordarea de abonamente pentru transportul public urban.

Compartiment Consiliere Servicii Sociale

• -    acorda consiliere si rezolva probleme de natura psio-socială si economica a categoriilor populațjonale defavorizate din municipiul Bacău;

• -    asigura accesul neîngrădit al populației la informațiile privind drepturile acesteia la protecție si asistenta sociala precum si la formalitățile si documentația care sunt necesare pentru opunerea acestor drepturi, in condițiile impuse de legislația in vigoare;

• -    permite cunoașterea de către persoanele interesate a rețelei de servicii sociale comunitare create, dezvoltate si diversificate in baza Legii nr. 705/2001- privind Sistemul Națjonal de Asistenta Sociala si a celorlalte legi speciale care acționează in domeniul protecției/asistentei sociale;

• -    facilitează accesul categoriilor populațjonale supuse riscului marginalizării sociale la prestațiile si serviciile oferite de Serviciul Public de Asistență Socială al Municipiului Bacău direct sau pe baza de parteneriat cu ONG-uri prestatoare de servicii sociale;

• -    asigura cunoașterea rețelei de instituții de asistenta sociala sau instituții de protecție speciala care asigura servicii socio-medicale de tip rezidențial, aflate in coordonarea Ministerului Muncii si Solidarității Sociale sau după caz, a Autorității Naționale pentru Persoane cu Handicap de către toți cei interesați;

• -    asigura transparenta activității Serviciului Public de Asistenta Sociala al Municipiului Bacău prin oferirea tuturor informațiilor solicitate de către cetățeni, te conformitate cu Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public;

• -    realizează pliante publicitare in scopul promovării serviciilor sociale ale Serviciului Public de Asistenta Sociala al Municipiului Bacău, in colaborare cu alte compartimente, servicii sau birouri ale Serviciului Public de Asistenta Sociala al Municipiului Bacău;

• -    organizează voluntariatul;

• -    verifica baza de documentare juridica si legislativa, asigura respectarea si aplicarea corecta a legilor in domeniul de activitate al Serviciului Public de Asistenta Sociala al Municipiului Bacău;

• -    participa la un schimb permanent de date cu celelalte compartimente ale Serviciului Public de Asistenta Sociala al Municipiului Bacău;

• -    colaborează cu organizațiile neguvemamentale si cu reprezentanți ai societății civile in vederea dezvoltării si promovării prestațiilor si serviciilor sociale comunitare;

• -    asigura relaționarea cu diverse servicii specializate;

• -    sprijină accesul in instituțiile de asistenta sociala si evaluează modul in care sunt respectate drepturile persoanelor;

Personalul activ al S.P.A.S. este reprezentat de: circa 93 salariați din aparatul propriu, 21 asistenți matern aii, 470 asistenți personali (la nivelul anului 2007), în funcție de necesități și/sau solicitări numărul de angajați variază. La data de 31 decembrie 2008 erau încadrați 487 asistenți personali și 18 asistenți matemali profesioniști.

Asistența Socială în municipiul Bacău este asigurată prin intermediul următoarelor 6 centre:

• 1.    Centrul de Consiliere și Informare- situat pe str. Ștefan cel Mare, nr. 17A, care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială; consiliere psihologică; consiliere juridică; informare în domeniu; sprijin de urgență în vederea reducerii efectelor de criză.

• 2.    Centrul de îngrijire de tip familial (asistenți maternali) - situat pe str. Ștefan cel Mare, nr. 17A, care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială; găzduire pe perioadă determinată; servicii de asigurare a hranei și suplimentelor nutritive; consiliere psihologică; reintegrare familială; educație socială.

• 3.    Centrul de zi pentru persoanele cu dizabilități psihice Centrul de zi Armonia - situat pe str. Livezilor nr. 4A, care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială; promovare relații sociale (socializare); servicii de recuperare și reabilitare; consiliere psihologică; servicii de îngrijire social-medicale; psihoterapie; consiliere juridică.

Beneficiarii direcți ai centrului sunt persoane adulte, femei și bărbați, cu afecțiuni neuropsihice (schizofrenii, întârzieri mentale și epilepsii), existente în evidența instituțiilor de profil și aflate în grija familiilor sau pregătite pentru reintegrare socio-familială. Beneficiarii indirecți ai centrului au fost: familiile clienților centrului, instituțiile de profil, comunitatea. Numărul zilnic de beneficiari care participă la activitățile centrului a fost de aproximativ 16 -17 de persoane, iar lunar de 27 - 28 de persoane. în anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 4 beneficiari noi, numărul acestora fiind de 30 în luna ianuarie 2008, scăzând până la 24 în luna decembrie 2008, dintre care 6 persoane cu întârziere mentală (2 temei, 4 bărbați), 15 persoane cu schizofrenie (9 temei, 6 bărbațj), 2 persoane cu epilepsie (un bărbat și o femeie) și o persoană cu handicap somatic (femeie).

• 4,    Centrul de zi pentru copilul cu handicap „Ghiocelul" - situat pe str. Aleea Ghioceilor, nr. 4 care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: Numărul copiilor cu handicap care au beneficiat de protecție în cadrul Centrului de zi pentru copilul cu handicap « Ghiocelul »Bacău, în anul 2008:30 copii, 2 copii au fost integrați în învățământ de masa, și 4 copii în învățământ special. Activități de recuperare kinetoterapeutică, logopedică, psihopedagogică și consiliere realizate în ambulatoriu, pentru copiii din comunitate și neintegrați în Centrul de zi pentru 17 copii cu handicap. în anul 2008, din totalul de 11 de copii beneficiari ai serviciilor centrului un număr de 2 copii au fost integrați în învățământ de special.

• 5.    Centrul de zi Clubul Pensionarilor oferă un complex de servicii sociale comunitare pentru adulți, având calitatea de pensionar, care au domiciliul legal sau sunt rezidente pe raza Municipiului Bacău, indiferent de sex, naționalitate, religie, prioritate având persoanele vârstnice izolate din punct de vedere social, în scopul incluziunii sociale; Serviciile și activitățile Centrului de zi Clubul Pensionarilor sunt consiliere socială, psihologică și juridică. Ergoterapie (terapie ocupație na la), ludoterapie (terapie prin joc), meloterapie (terapie prin muzica), activități de socializare, activități cui tura l-artistice, activități recreative (vizionare programe TV, jocuri în grup, excursii); Kinetoterapie profilactică și de recuperare, în conformitate cu recomandarea medicului, și în funcție de planul individualizat de intervenție, în care se va urmări progresul asistatului și atingerea unor serii de obiective stabilite în urma evaluării. Numărul zilnic de beneficiari care au participat la activitățile centrului a fost de 52 -100 persoane, iar lunar de 427 -1077 de persoane. în anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 700 beneficiari noi, numărul acestora fiind de 427 în luna iulie la deschiderea centrului, crescând până la 1002 beneficiari în luna decembrie 2008.

• 6.    Centrul de zi “O școala pentru toți" se adresează unei comunități alcătuite cu preponderență din rromi care au un nivel scăzut de trai, educație și igienă și o rată ridicată a infracționalității. Persoanele vizate din cadrul acestei comunități sunt adulții nealfabetizați și copii cu vârsta cuprinsa intre 3 și 14 ani, ce au ca trăsătură comuna faptul ca se afla în situație de risc In anul 2008 centrul de zi “O Școala Pentru Toți" a funcționat la capacitate maxima având ca beneficiari un număr de 60 de copii din care 25 sunt preșcolari și 35 sunt elevi în clasele l-IV. La nivelul centrului s-au făcut solicitări pentru mărirea capacității atât din partea copiilor și a părinților cat și din partea scolii “Xxxxxxxx Xxxxx". Un grup de educare și pregătire cu regim de grădinița pentru 10 copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani și cu regim de grupa pregătitoare, pentru 20 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani, care s-au înscris în clasa I (an școlar 2007-2008), consiliere în privința efectuării lecțiilor pentru 44 de copii cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani, elevi ai școlii primare sau în pericol de abandon școlar; dub pentru întregul grup ținta al acestui proiect; consiliere socială, juridică și psihologică pentru oricare din persoanele din grupul ținta.

Tabe/ 32: Cantine de ajutor social, în anul 2007

Nr. cri.	Județ	Cantine		Beneficiari (persoane)	Locuri la cantine sociale/nimărul medu zilnic de beneficiari
		Număr	Capacitate (locuri)
1	lași	1	300	228	1,32
2	Bacău	2	300	200	1,50
3	Neamț	3	560	374	1,50
4	Vaslui	4	1.370	557	2,46
5	Botoșani	2	350	271	1,29
6	Suceava	7	2.425	1.328	1,83

Sursa: Prelucrare datelor iNSSE

în cadrul Regiunii Nord Est în anul 2007 județul Bacău se află pe ultimul loc, în cele două cantine sociale are cele mai puține persoane care beneficiază de servicii sociale.

Concluzii:

• 1.    Infrastructura sociala este încă modestă atat cantitativ cât și calitativ din cauza fondurilor insuficiente pentru acoperirea nevoilor din domeniul social, iar serviciile sociale pe care le asigura nu se situează inca la standarde europene;

• 2.    Calitatea si diversitatea serviciilor sociale nu acopera nevoile tuturor categoriilor sociale din Municipiul Bacău;

• 3.    Personalul existent in centrele sociale este insuficient, sub standardele minime obligatorii;

• 4.    Lipsa fondurilor necesare participării la cursuri de perfecționare a specialiștilor din cadrul centrelor sociale se răsfrânge asupra calhatii serviciilor prestate de aceștia;

• 5.    Este necesara imbunatatirea infrastructurii sociale si înființarea de noi centre sociale care sa conducă la o creștere a calitatii vieții in cadrul polului de dezvoltare urbana Bacau, prin oferirea unor servicii sociale de calitate persoanelor aflate in dificultate;

• 6.    Este necesara creșterea calitatii serviciilor sociale oferite persoanelor vârstnice, prin reabilitarea si dotarea centrelor sociale cu echipamentele necesare;

• 7.    Important este si faptul ca asigurarea unui volum ridicat de servicii sociale reflecta multitudinea problemelor comunității in general si conduce la o grevare in consecința asupra bugetului local. In acest sens, se impune formularea unei strategii de dezvolatre economica pentru a asigura o funcționare echilibrata a comunității.

FONDUL DE LOCUINJE ȘI DINAMICA ACESTUIA

în Municipiul Bacău există aproximativ 58.524 apartamente de locuit, în 1281 blocuri și vile construite în perioada 1925 - 2007, cu o suprafață construită totală de 249.293 mp. în ultimii ani, regimul de construire al apartamentelor este de peste 20 de ori mai mic, comparativ cu cel din perioada 1975-1985 când s-au înregistrat cele mai multe construcții.

Conform Inventarului Primăriei numărul de apartamente construite și date în folosința începând din 1925 până în prezent este detaliat în continuare:

Tabel 33: Numărul apartamentelor din Municipiul Bacău

Anul construirii	Nr. Apartamente	Anul construrit	Nr. Apartamente	Anul construirii	Nr. Apartamente
1925	8	1969	1479	1987	OQv
1947	52	1970	1064	1988	2119
1950	4	1971	1189	1989	873
1954	325	1972	1535	1990	245
1955	188	1973	1931	1991	174
1956	8	1974	2182	1992	140
1957	18	1975	2725	1993	106
1958	185	1976	2311	1994	172
1959	227	1977	3541	1996	151
1960	785	1978	3490	1997	36
1961	618	1979	3873	2000	69
1962	462	1980	3738	2001	34

1963	754	1961	3772	2002	25
1964	826	1982	3694	2003	164
1965	675	1983	2785	2004	175
1966	929	1984	2717	2006	175
1967	834	1985	2777	2007	12
1968	773	1986	959
TOTAL					58.524

Se constată că în perioada 1975 - 1985 realizarea apartamente în blocuri a cunoscut o mare înflorire, acea perioadă coincide cu perioada de dezvoltare a zonelor industriale.

Municipiul Bacău este delimitat la est de râul Bistrița, cu cele doua lacuri de acumulare și la vest de o zonă deluroasă, s-a dezvoltat în principal de-a lungul axei nord-sud, constituit de străzile Republicii, Mărășești, Bălcescu/9 Mai și Ștefan cel Mare.

Zonele rezidențiale cele mai dens populate sunt concentrate de-a lungul acestor axe și sunt în majoritate cuprinse între linia ferată 1a vest și bazinele de acumulare la est; în zonele mai periferice există cartiere cu case mai mici ca dimensiuni și spații verzi între case: cartierul Șerbănești peste râul Bistrița la est, cartierul Gherâiești la nord, cartierul Izvoare la sud și o zonă rezidențială, închisă între zone industriale, la vest de stația feroviară.

Numărul de apartamente în fiecare bloc este diferit în funcție de confort, ele fiind între 10-20 apartamente/scară de bloc. Situația infrastructurii de locuit se prezintă astfel:

Tabel 34: Situația apartamentelor in funcție de regimul de înălțime

LOCUINȚE COLECTIVE	Anul construirii	Regim de înălțime Subsd+Parter+Nr de etaje	Nr. apartamente	Aria construita-m2	Aria construita desfasurata-m2	Aria utila -m2
1281	1925- 2007	P+2, S+P+1, S+P+2, D+P+3 S-T-M S+P+6, S^+7, S+P-9, S+P+10, vile	58524	249293,0	1474841,4	3220836,3

în perioada 2004-2007, la Primăria Bacău au fost depuse 1823 cereri și dosare pentru obținerea de apartamente în blocurile AN L, rezultând o rata de rezolvare a dosarelor de aproximativ 50%.

Tabel 35: Situația locuin		telorANL si sociale din municipiul Bacău pusă la dispoziție de	autoritățile locale:
	Nr. Localizare	Nr.            Tipul Nr. Localizare           Nr,	Tipul
	Cri	Apartamente locuințelor Crt                     Apartamente	locuințelor
	1 Orizontului 34A	40       Blocuri ANL 1 Mioriței 88A             72	Blocuri Sociale
	2 Bucegi136A	45       Blocuri ANL 2 Bucegi 138,            45	Blocuri Sociale
	3 Bucegi 138A	45       Blocuri ANL 3 Teiului SA              17	Blocuri Sociale
	4 Bucegi 14QA,	45       Blocuri ANL 4 Teiului 96              17	Blocuri Sociale
	5 Narciselor 14 A	29       Blocuri ANL 5 Teiulii 9C              18	Blocuri Sociale
	6 Letea 46A	40       Blocuri ANL 6 Tipograf for 16          26	Blocuri Sociale
	7 Făgăraș 4	45       Blocuri ANL 7 Tipografilor 18          26	Blocuri Sociale
	8 Făgăraș 6,	45       Blocuri ANL
	9 Făgăraș 8,	45       Blocuri ANL
	10 Letea 50 Bis	40      Blocuri ML
	11 Depoului 80	40       Blocuri ANL
	12 Depoului 82	40      Blocuri ANL
	13 Depoului 84	40       Blocuri ANL

în ultimii 5 ani în Bacău au fost date spre construire 950 de locuințe de tip ANL și sociale, dintre care 836 au fost date în folosință, din care 615 de locuințe de tip ANL și aproximativ 221 de locuințe sociale in condițiile in care cererea pentru aceste tipuri de locuințe este mult mai mare decât oferta.

în Municipiul Bacău există în prezent blocuri aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice construite în vederea închirierii sau vânzării. Apartamentele din construcțiile private sunt:

Tabel 36: Apartamentele din construcțiile private

Nr. Crt	Proprietar	Apartamente	NL Crt	Proprietar	Apartamente
1	SC Gepex	70	7	SC Londbridge	84
2	SC Agroindustriala	40	8	SC Topaz Development	600
3	SC Șerbet	100	9	SC Negobac î nvest	15
4	Ficâu Gabriela	30	10	Xxxxxxx Xxxxxxx	18
5	Xxxxx Xxxxxxxxx	32	11	SC Crina Imobiliare	40
6	Arrtohe Mihai	60	12	Bolovan Jrinel	32
	TOTAL				1121

Din punct de vedere tehnic, infrastructura de locuit existentă în Municipiul Bacău necesita îmbunătății. în anul 2006 au fost auditate energetic 63 blocuri în vederea realizării lucrărilor de reabilitare termica. Dintre aceste blocuri, în anul 2007, 31 au fost incluse în următoarea etapa a programului de reabilitare, anume studiu de fezabilitate și proiect tehnic.

Concluzii:

• 1.    Raportat la populația Municipiului Bacău, numărul de apartamente existente în municipiu pare insuficient. Este neecsara o cercetare mai detaliata a acestui aspect avand in vedere evoluția populației si dinamica nevoilor comunității; vor trebui luate in considerare aspecte cum sunt concentrarea apartamentelor raportate la numărul de proprietari, dinamica aspirațiilor si nevoilor privind locuirea etc..

• 2.    Din punct de vedere tehnic, în procent de 65% din blocurilor existente în Municipiul Bacău necesită reabilitări termice și modernizări.

• 3.    în perioada 2004-2009 au fost realizate 615 apartamente ANL, 221 apartamente sociale, 1221 apartamente realizate de persoane fizice sau juridice, numărul acestora fiind insuficient raportat la populația si nevoile Municipiului Bacău;

• 4.    Este necesară îmbunătățirea infrastructurii sociale oferita tinerilor, prin construcția de locuințe sociale, astfel încât tinerii cu vârsta peste 18 ani care provin din centrele de plasament și care nu mai pot fi integrați în familiile din care provin, să nu ajungă în situația de a se confrunta cu fenomenul de marginalizare socială.

• 5.    Este necesara configurarea unei politici de locuire la nivel local in vederea echilibrării cererii si ofertei astfel incat sa răspundă unei plaje cat mai largi a categoriilor de venituri si nevoi.

• 6.    Un aspect important il reprezintă dezvoltările imobiliare necontrolate care au impact multiplicat asupra gradului de incarnare si uzura al infrastructurii de transport si utilitari, distorsiuni in trafic, nivelul poluării urbane etc

• 1.    Este necesare asigurarea serviciilor aferente funcțiunii de locuire, in sprijinul creșterii calitatii vieții urbane si a atractivitatii municipiului.

• 1.2 CARACTERISTICI ECONOMICE ALE POLULUI DE DEZVOLTARE BACĂU

• 1.2.1    Profilul economic al Polului de Dezvoltare Bacău

CONTEXT ECONOMIC NAȚIONAL

Potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică (INS), în 2008, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în regiunea Nord-Est a avut valoarea de aproximativ 4.000 euro/locuitor.

Rata șomajului (5,3%), a înregistrat discrepanțe între județe, astfel: nivelul maxim a fost atins în județul Vaslui (10,2%) și cel minim în județul Botoșani (3,5%), ecartul fiind de 6,7%.

De asemenea, regiunea Nord-Est va înregistra în anul 2009 cea mai pronunțată scădere economică, de -5,1% - Vaslui (-7.4%), Botoșani (-6,6%), Neamț (-4,9%), lași (4,7%), Suceava (4,6%) și Bacău (4,5%). Aceasta va fi urmată de Regiunea Sud (4,9%) și Regiunea Vest (4,3%). Cele mai puțin afectate vor fi Regiunile Niord-Vest (-3,7%) și București-llfov (-3,1%).

Regiunea de Nord-Est are prognoze optimiste pentru următorii ani din punctul de vedere al diferiților analiști, pe care cred că o vor salva turismul și agricultura. Din punctul acestora de vedere, Moldova ar trebui să fie tot mai atractivă pentru investitori, datorită costurilor mici pentru localizarea unei afaceri în zonă.

De remarcat că de trei-patru ani regiunea de nord-est a țârii are ritmuri de creștere peste alte regiuni din România și din Uniunea Europeană. Adâncirea decalajului s-a stopat, nu mai este discrepanța internă între regiunea nord-est și alte regiuni, urmând ca în etapa următoare să așteptăm o îmbunătățiră și mai semnificativă a situației. Deja, după diferite estimări, se pare că regiunea de nord-est nu mai este cea mai săracă regiune a Uniunii Europene, așa cum era în anul 2005, potrivit statisticii Eurostat. Este posibil să fi depășit regiuni din Bulgaria. Pentru perioada următoare se estimează ca regiunea de nord-est și județele cu potențial, vor avea ritmuri de creștere superioare mediei naționale, de aproape 7 la sută, ceea ce va duce la îmbunătățirea indicelui de disparitate. Evident că reducerea decalajului este cel mai greu de obținut, dar pe termen lung se poate atinge acest scop. Este posibil ca la orizontul anului 2020 să nu se mai discute de aceste discrepanțe între regiunea de nord-est și alte regiuni și să se realizeze o apropiere semnificativă între ele.

O contribuție importantă la reducerea acestor cfiscrepanțe o vor avea fondurile destinate dezvoltării regionale, prin Planul Operațional Regional. In al doilea rând, etapa următoare este cea a valorificării avantajelor regiunii de către investitorii străini. Din acest moment, se așteaptă ca investițiile străine sa treacă Carpații, din zona de vest către cea de est, mai ales că acum se simt tot mai mult avantajele legate de costurile investițiilor: terenuri mai ieftine, forța de muncă calificată, lucruri care vor face ca o afacere să fie mult mai ieftin de localizat în această regiune, fața de vest, unde costurile cu angajați sau cu infrastructura sunt din ce în ce mai ridicate.

Din mai multe analize, care au vizat prognoze privind potențialul de dezvoltare a anumitor sectoare, există un potențial cultural și turistic foarte ridicat în zonă. Sunt județe, precum lași. Neamț și Suceava, cu un potențial turistic foarte mare, care poate fi mai bine valorificat de către mediul de afaceri. Agricultura rămâne o piesă de bază, iar zona ar putea fi una care să ne ajute la nivel național să trecem de la deficit pe produse agricole, la excedent, la un export mult mai mare. Nu trebuie uitat că restructurarea ar putea să fie accelerată și, în acest fel, să fie revigorată industria prelucrătoare, industria de construcții de mașini. Există o experiență importantă în zonă, în lași și în Bacău, și atunci aici se beneficiază de un mare potențial uman, personal de specialitate care ar trebui valorificat foarte bine de investitorii în domeniul industriei prelucrătoare.

Nivelul PIB-ului nu se calculează la nivelul municipiilor, ci dor la nivel județean astfel că, nu se poate evidenția care este exact contribuția municipiului Bacău la realizarea PIB-ului județean sau regional și nici valoarea PIB-ului/ cap de locuitor la nivel de municipiu.

Tabel 37: Evoluția PIB/locuitor în regiunea NE &î perioada 2003-2006 (lei)

Nr. crt.	Județ	2003	2004	2005	2006	2003/2006 (%)	Clasament județe NE după PIB 2006
1	Bacău	7.848,22	9.874,67	10.379,84	11.790,78	66,56%	1
2	Neamț	10.000,00	7.407,55	8.669,17	10.257,10	97,49%	3
3	Vaskji	5.054,00	5.756,71	6.031,89	7.477,35	67,59%	5
4	Botoșani	5.101,50	5.754,64	6.761,90	7.796,79	65,43%	4
5	Suceava	6.491,28	7.756,64	8.848,29	9.996,03	64,94%	2
6	Regunea Nord Est	6.575,98	7.884,31	9.114,20	10.295,79	63,87%

Sursa: Prelucrare datelor INSSE

Județul Bacău se clasează pe locul 1 în cadrul Regiunii Nord Est, aflându-se peste media regională în fiecare an din 2003 până în 2006,

Tabel 38: Evoluția principalilor indicatori economicosociali fa regiunea NORD - EST
	2008	Total regiune	Bacău	Botoșani	lași	Neamț	Suceava	Vaslui
	Creșterea reală a PIB	6,7	7,6	5,5	6,9	7,0	6,4	5,5
	PIB / Locuitor - euro	4119	5030	3112	4772	3994	4010	2813
	Numărul medu de salarlăți	1.0	1,4	0,8	1.0	1,0	0,4	1,1
	Rata șomajului - %	5,0	4,3	3,9	5,6	3.6	3,7	9,2
	Câștigul salarial medu net lunar-lei/salariat	1030	1094	992	1075	960	997	970

Sursa: Comisia Națională de Prognoză

Tabel 39: Creșterea produsului intern brut (%) în regiunea NORD - EST
	Unitatea teritorială	2006	2007	2008
	Regiunea Nord - Est	5.8	4.6	6.7
	Bacău	5.2	4.2	7.6
	Botoșani	5.0	4.9	5.5
	lași	5.8	5.0	6.9
	Neamț	6.6	3.6	7.0
	Suceava	6.3	5.2	6.4
	Vaslui	5.8	4.9	5.5

Sursa: Comisia Națională de Prognoză

Tabel 40: Câștigul salariat mediu net (lei lunar/salariat) în regiunea NORD - EST

Unitatea teritorială	2006	2007	2008
Regiunea Nord - Est	765	903	1030
Bacău	845	962	1094
Botoșani	715	844	992
lași	792	945	1075
Neamț	710	808	960
Suceava	726	864	997
Vâslii	717	796	970

Sursa: Comisia Nap'onaiă de Prognoză

Din analiza datelor prezentate mai sus, se observă:

• >    în anul 2008, Regiunea de Nord-Est a avut cea mai mare creștere a produsului intern brut, cu 45,65 % mai mult decât în anul 2007 și cu 15,52 % mai mult față de anul 2006;

• >    în cadrul regiunii, județul Bacău a avut cea mai mare creștere a produsului intern brut (7,6 %), la polul opus situându-se județele Vaslui și Botoșani (5,5 %);

• >    cel mai mare produs intern brut / locuitor l-a avut județul Bacău (5.030 euro), iar cel mai mic județul Vaslui cu 2.813 euro, reprezentând 55,92 % față de județul Bacău și 68,29 % fașă de media obținută pe regiune;

• >    județul Bacău se află peste media numărului de salariați ai regiunii, cu 1,4, cel mai mic procent aparținându-i județului Suceava, de 0,4;

• >    cea mai mare rata a șomajului în regiune este înregistrată în județul lași, de 5,6 %, cea mai mică fiind în județul Neamț, de 3,6 %;

• >    câștigul salariat mediu net lunar a cunoscut o creștere în Regiunea de Nord-Est, în anul 2008 fiind de 1.030 lei/salariat cu 14,06 % fața de anul 2007, respectiv 34,64 % mai mult fața de 2006;

• >    cel mai mare câștig salarial mediu / salariat se află în județul Bacău (1.094 lei), iar cel mai mic în județul Neamț (960 lei);

• >    cu toate că județul Neamț are cea mai mică rată a șomajului, au și cel mai mic câștig salarial mediu net/salariat

CONTEXT ECONOMIC JUDEȚEAN

Criza economică s-a accentuat în ultimele luni ale anului 2008 în județul Bacău - conform datelor date publicității de Direcția Județeană de Statistică. Exportul, importul, construcțiile și locurile de muncă, o parte din zootehnie și din producția animalieră au suportat scăderi, comparativ cu lunile anterioare. Totuși, șomajul, inflația, salariile și pensiile, o alta parte din zootehnie, sporul natural al populației și o parte a producției animaliere au înregistrat creșteri. Statistica județeană nu mai oferă, însă, din acest an, date despre producțja industrială, raportată numai la nivel național.

Volumul exportului bacăuan a fost, în anul 2008, de aproape 20 de milioane de euro (FOB), cu 25,1% mai mic decât în aceeași lună a anului precedent. Județul exportă, cel mai mult, textile (aproape 30%), produse din lemn (13,7%) și mașini (15,6%). Comparativ, în ianuarie 2009, volumul importului a ajuns la peste 21 de milioane de euro (CIF), cu aproape 30% mai mic decât în ianuarie 2008. Soldul balanței de comerț exterior (FOB/FOB) a fost pozitiv, de 286 de milioane de euro (FOB), iar gradul de acoperire cu exporturi (FOB/FOB) a fost, în primul trimestru, de 109%. Bacăul a importat, cel mai mult, textile, mașini și echipamente, metale și mijloace de transport. Județul ocupă locul al doilea, după volumul exportului, în Regiunea Nord-Est, după județul Neamț, și a realizat 20,1 % din volumul total al regiunii. La import, însă, Te revine locul al doilea, după lași, cu 21,3%.

în 2008, câștigul salarial mediu brut, în județul Bacău, a fost de 1.769 de lei, mai mic cu 86 de lei decât nivelul din economia națională. Câștigul mediu net a ajuns la 1.303 lei, cu 53 de lei mai mic față de nivelul național. în aprilie, câștigul mediu net a scăzut cu 2,4%, iar în mai 2008 a crescut cu 3,8%. In regiune, cel mai bun salariu mediu net a fost în lași (1.315 lei), apoi în Bacău. Pe ultimul loc, județul Neamț, s-a înregistrat cu 1.021 de lei. Salariul mediu net din agricultură a fost cel mai bun în județul Bacău (1.065 de lei), apoi în Suceava (1.057 de lei), fa^ de Botoșani cu 783 de lei. însă, în industrie și construcții Bacăul e de departe fruntea, cu 1.208 tei, față de lași cu 1.099 și Vaslui, cu 828 de lei. Dar, în servicii, primul e lașiul, cu 1.436 de lei, față de Bacău cu 1.384 și Neamț cu 1.103 lei.

La sfârșitul anului, efectivul de salariați din județ a ajuns la 121.930 de persoane, cu 837 mai puține fața de luna februarie a aceluiași an. Bacăul are 20,6% din salariații regiunii, al doilea după lași. Bacăul este al 15-lea oraș din țară, după acest efectiv. Față de acesta, numanil șomerilor înregistrați la sfârșitul lui martie era de 19.137 de persoane, cu 587 mai multe decât în martie. Numai jumătate dintre ei sunt, însă, indemnizați. Indemnizația medie lunară a unui șomer a fost de 486,18 lei. Cei mai mulți șomeri erau, evident, în Bacău (3.493), 1.779 în Onești, dar rata șomajului cea mai ridicată, la sfârșitul anului, era în Lipova (33,5%), Roșiori (28,8%), Secuieni (27,6%) și Cotonești (25,9%).

PRODUSUL INTERN BRUT

Grafic 11: Produsul Intern Brut - Județul Bacău (2001-2006)

Surea: Ministerul Finanțelor Publice

în graficul de mai sus se poate observa evoluția Produsului Intern Brut în intervalul de timp 2001-2006 în Județul Bacău, evidențiindu-seo dublare a valorii acestuia în intervalul analizat, lucru deosebit de benefic.

Grafic 12: Execuția bugetelor locale în Județul Bacău (2002 - 2007)

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

în Graficul nr. 7 se poate observa execuția bugetelor locale aferente județului Bacău, pe ani. Se poate observa că în fiecare an s-a înregistrat un excedent, veniturile acoperind cheltuielile alocate.

CIFRA OE AFACERI

în ceea ce privește distribuția cifrei de afaceri pe activități ale economiei naționale în cadrul județului Bacău, aceasta se prezintă astfel:

Tabel 41: Distribuția cifrei de de afaceri pe activități ale economiei naționale în cadrul județului Bacău

Cifra de afaceri în anul 2007- Județul Bacău	Cifra de afaceri
Activități (secțiuni CAEN, Rev. 1)	(milioane lei RON)
Total	13.190
Industrie extractivă	334
Industrie prelucrătoare	3.488
Energie electrică și termică, gaze și apă	652
Construcții	1.507
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea autovehiculelor și motocicletelor și a bunurilor personale și casnice	5.902
Hoteluri și restaurante	129

Transport, depozitare și comunicații	669
Tranzacții înnobilare, închirieri și activități de servicii prestate în principal întreprinderilor	327
învățământ	16
Sănătate și asistență socială	56
Alte activități de servicii colective, sociale și personale	80

Sursa: institutul Național de Statistica

Grafic 13: Distribuția cifra da afaceri pe tipuri de activități în Județul Bacău în anul 2007

Tabel 42: Evoluția cifrei de afaceri pe activități ale economiei naționale în cadrul județului Bacău

Cifra d» afaceri (mii. Euro)	2004	2005	2006	2007	2008
Total	1467,04	1373,62	1982,04	2151,55	2998,93
Agricultură	42,82	11,83	12,47	18,76	25,07
Industria alimentară	51,37	134,32	148,46	174,57	171,24
Industria extractivă și prelucrătoare	145,90	127,59	172,16	248,40	252,35
Industria lemnului	35,58	38,88	41,59	39,83	27,19
Industria ușoară	70,34	57,43	62,90	64,58	63,87
Construcții	116,43	200,34	248,32	295,79	407,43
Transporturi	48,19	70,95	100,53	132,12	161,29
Turism	10,57	17,39	20,32	27,02	31,03
Servicii	371,86	115,94	463,39	142,88	763,29
Ccmerț	571,98	598,95	711,90	1007,60	1096,12

Sursa: Camera de Comerț și Industrie Bacău

Grafic 14: Structura cifrai de afaceri pe activități ale economiei naționale (2007)

Sursa: Institutul Național de Statistica

Graficul de mat sus prezintă structura Cifrei de afaceri a unităților locale active din industrie, construcții, comerț cât și din alte servicii, în anul 2007 în județul Bacău, situațiile statistice prezentate se referă la estimări pe plan județean furnizate de Institutul de statistică și de Camera de Comerț și Industrie Bacău. Se poate observa că ponderea cea mai ridicată este prezentă în cadrul unităților de "Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea autovehiculelor și motocicletelor și a bunurilor personale și casnice".

SnUATtA AGENȚILOR ECONOMICI

Societățile comerciale care își desfășoară activitatea în județul Bacău activează în următoarele domenii macro-economice, cifra de afaceri realizată fiind prezentată comparativ pentru perioada 2004 -2008.

Tabel 43: Distribuția societăților comerciale pe secțiuni CAEN
	Societăți comerciale	2004	2005	2006	2007	2006
	Total	4782	5217	5538	5795	6102
	Agricultură	52	61	69	69	68
	Industria alimentară	97	94	100	95	96
	Industria extractivă si prelxrâoare	161	169	172	189	208
	Industria lemnului	88	87	108	109	100
	Industria ușoară	187	146	183	146	132
	Construcții	507	557	670	742	843
	Transporturi	276	326	356	375	386
	Turism	160	194	220	238	256
	Servicii	940	1029	1193	1334’	1459
	Ccmert	2314	2554	2467	2498	2554
Sursa: Camera de Comerț și Industrie Bacău

Astfel, cel mai mare număr de societăți comerciale sunt înregistrate in sfera serviciilor și comerțului.

Tabel 44: Distribuia societăților comerciale cu profil industrial pe domenii de activitate
Societăți comerciale cu profil Indurtrtal		2004		2005		2006		2007		2008
Total		533		496		563		539		536
Industria alimentară		97		94		100		95		96
Industria extractivă și prelucrătoare		161		169		172		189		208
Industria lemnului		88		87		108		109		100
Industria ușoară		187		146		183		146		132
Sursa: Camera de Comerț și Industrie Bacău La nivel județean ponderea societăților comerciale cu profil industn Tabel 45: Distribuția cifrei de afaceri fr funcție de mărimea societă\							al este de 12%. ților
Cifra de «faceri (mii. euro)	2004		3005		2006		zwr		2008
Total	1467,04		1373,62		1982,04		2151,55		299893
Microihtreprinderi	302,18		309,06		316,31		393,01		435,26
întreprinderi mid	226,92		280,47		348,50		410,43		450,12
întreprinderi mijlocii	309,40		400,91		535,26		552,01		617,18
întreprinderi mari	255,10		240,62		334,09		467,52		960,20
întreprinderi foarte mari	373,44		142,56		447,88		328,58		536,17
Surse; Camera de Comerț și Industrie Bacău

Principalii indicatori economici ai societăților comerciale

La sfârșitul anului 2008, situația agenților economici băcăuani, care au desfășurat activitate (CA >0), prin prisma rezultatelor economico-financiare înregistrate, se prezintă astfel:

Tabel 46: Principali! indicatori economici ai societăților comerciale din județul Bacău

Indicatori economlco-flnanclari	2008
Număr societăți comerciale cu activitate	11.523
Cifra de afaceri (mii. Euro)	4.490,30
Profitul brut (mii. Euro)	340,62
Rata profitului (%)	7,59
Pierderi (mii. Euro)	100,03
Număr salariati	87.471
Productivitatea (mii Euro /salariat)	51,33

Situația comparativă a principalilor indicatori în anii 2007 și 2008, este prezentată în tabelul următor:

Tabel 41: Evoluția principalilor indicatori economici ai societăților comerciale din județul Bacău

Indicatori econonrtco-financlari	Anul de referință		Evokrția Indicatorilor în 2008 față de 2007 (+/-%)
	2007	2008
Număr societăți comerciale cu activitate	10.880	11.523	5,91
Cifra de afaceri (mit Euro)	3.383,86	4.490,30	3258
Profitul brut (mii. Eno)	217,27	340,62	56.77
Rata profitului (%)	6,42	7,59	18,16
Pierderi (mii, Euro)	142,82	100,03	-29,96
Nunăr salariati	88.714	87.471	-1,40
Productivitatea (mii Euro/salarial)	38,14	51,33	34,46

Din analiza indicatorilor de mai sus se constata următoarele:

• >    numărul societăților comerciale cu activitate a crescut în anul 2008 față de anul 2007 cu 5,91%, de la 10,880 în anul 2007, la 11.523 în anul 2008;

• >    cifra de afaceri a crescut în anul 2008 cu 32,58% față de anul 2007, de la 3.386,86 mii. Euro în 2007, la 4.490,30 mii. Euro în 2008;

• >    profitul brut a crescut în anul 2008 cu 56,77% față de anul 2007, de la 217,27 mii. Euro în anul 2007 la 340,62 mii. Euro în 2008;

>rata profitului a crescut cu 18,16%, de la 6,42% în anul 2007 la 7,59% în anul 2008;

• >    pierderile înregistrate în anul 2008 sunt cu 29,96% mai mici decât în anul 2007;

• >    numărul de salariați a scăzut în 2008 față de 2007 cu 1,40%, de la 88.714 salariați în 2007 la 87.471 în anul 2008;

• >    productivitatea a crescut cu 34,46% în anul 2008 față de anul 2007, de la 38,14 mii Euro/salariat la 51,33 mii Euro/salariat.

Constatările privind evoluția principalilor indicatori ai economiei județului Bacău, în anul 2008, conduc la următoarele concluzii :

• >    creșterea numărului de societăți cu activitate este un aspect pozitiv, demonstrând o dezvoltare a spiritului întreprinzător, necesar dezvoltării economico-socială a județului;

• >    această creștere a numărului de societăți cu activitate de 5,91% a fost însoțită și de o creștere a cifrei de afaceri cu 32,58%;

• > pe ansamblu, economia județului la nivelul anului 2008, a înregistrat o creștere fața de anul

2007, evidențiată de altfel prin valorile indicatorilor analizați.

Distribuția domeniilor de activitate și contribuia acestor la realizarea indicatorilor economico-sociali în anul 2008 se prezintă după cum urmează:

fabe/ 48: Distribuția si ponderea domeniilor de activitate din județul Bacău

‘--^Jndlcator Domeniul de activitate		Număr soc.com. cu activitate	Cifra da afaceri (mii. Euro)	Profitul brut (mi. Euro)	Rata profit (%)	Pierderi (mii. Euro)	Număr salari ap	Productivitatea (mll euro/salariat)
Agriculturii	2006	208	48,67	2.15	4.42	0,98	1.106	44,01
	Pondere(%)	1,81	1,08	0,63	-	0,98	1,26	-
Industrii alimentai	2008	225	250,75	4,09	1,63	7,93	6.645	37,74
	Pond«r«(%)	1,95	5,58	1,20	-	7,93	7,60	-
Industria extractivă ți prelucrătoare	2008	355	567,96	36,96	6,51	28,40	11,776	48,23
	Pondsre(%)	308	12,65	10,85	-	28,39	13,46	-
Industrial lemnului	2008	422	132,53	5,25	3,96	5,26	5.403	24,53
	Pondsrs(%)	3; 66	2,95	1,54	-	5,26	6,18	-
Industria ușoară	2006	215	83,72	4,47	5,34	2.09	7.925	10,56
	Pondere(%)	1,87	1,86	1,51	-	2,09	9,06	-
Construcții	2008	1.576	788,74	139,90	17,74	6,90	15.191	51,92
	Pondsre(%)	13,68	17,57	41,07	-	6,90	17,37	-
Sericii	2008	2.197	830,75	69,50	8,36	26,95	12.002	69,22
	Pondere(%)	19,07	18,50	20,40	-	26,94	13,72	-
Transporturi	2008	878	224,46	8,96	3,99	4,42	5.010	44,80

	Pondere(%)	7,62	5,00	2,63	-	4,42	5 73
Turism	2008	496	47,71	3,47	7,27	3,06	2.464	19,36
	Pondere(%)	4,30	1,06	1,02	-	3,06	2,82	-
Comerț	2008	4.951	1.515,01	65,68	4,35	14,04	19.949	75,94
	Pondere(%)	42,97	33,74	19,34	-	14,04	22,81	-
TOTAL	2008	11.523	4490,30	340,62	7,59	100,03	87.471	51,33

Din analiza indicatorilor prezentați, se constată următoarele:

• >    numărul cel mai mare de societăți comerciale activează în domeniul comerț, respectiv 4.951 societăți, reprezentând 42,97% din totalul numărului de societăți cu cifră de afaceri, urmat de sectorul servicii cu 2.197 societăți și o pondere de 19,07%, construcții cu 1.576 societăți ce dețin o pondere de 13,68%, cele mai puține societăți comerciale activând în domeniile agricultură, 208 societăți cu o pondere de 1,81% și industrie alimentară, 225 cu o pondere de 1,95%;

• >    cifra de afaceri totală este realizată într-o pondere de 33,74% de societățile din comerț (o valoare de 1.515,01 mii, Euro), 18,50% de societățile din servicii (830,75 mii. Euro), 17,57% de societățile din construcții (788,74 mii. Euro), de societățile din industria extractivă și prelucrătoare (567,96 mii. Euro) și într-o proporție mai mică de către societățile dn industria ușoară (1,86%), agricultură (1,08%) și turism (1,06%);

• > cea mai mare parte a profitului brut a fost înregistrat în construcții, 139,90 mii. Euro, (reprezentând 41,07% din totalul profitului brut), urmat de servicii - 69,50 mii. Euro (reprezentând 20,40% din total) și comerț - 65,88 mii. Euro (reprezentând 19,34% din total), iar cele mai mici ponderi ale profitului au fost realizate de sectoarele turism cu 3,47 mii. Euro (reprezentând 1,02% din total) șt agricultură cu 2,15 mii. Euro (reprezentând 0,63% din total);

• >    valori mari ale ratei profitului sunt înregistrate de sectoarele: construcții (o rată a profitului de 17,74%), servicii (o rată a profitului de 8,36%) și turism (o rată a profitului de 7,27%), iar valori foarte mici sunt înregistrate în industria alimentară (o rată a profitului de 1,63%);

• >    pierderi majore s-au înregistrat în anul 2008 în sectoarele: industria extractivă și prelucrătoare - 28,40 mii. Euro (reprezentând 28,39% (fin total), servicii - 26,95 mii. Euro (reprezentând 26,94%din total) și în comerț-14,04 mii, Euro (reprezentând 14,04% din total);

• > cei mai mulți salariat sunt angajați '^n; comerț - 19.949 salariațj (reprezentând 22,81% din total), construcții - 15.191 salariați (reprezentând 17,37% din total), servicii - 12.002 salariați (reprezentând 13,72% din total), industria extractivă și prelucrătoare - 11.776 salariați (reprezentând 13,46% din total), industria ușoară - 7.925 salariațj (reprezentând 10,56% din total) iar cei mai puțini în turism - 2.464 salariați (reprezentând 2,82% din total) și în agricultură -1.106 salariați (reprezentând doar 1,26%).

Contribuția domeniilor de activitate ia realizarea indicatorilor economiei județului Bacău în anul 2008, structurate după secțiunile Camerei de Comerț și Industrie Bacău, este următoarea:

Tabel 49: Evoluția domeniilor de activitate din județe Bacău

Indicator Domeniul de activitate		Număr soc. corn, cu activitate	Cifra de afaceri (mii. Euro)	Profitul brut (miL Euro)	Rata profit (%)	Pierderi (mii. Euro)	Numir salarlațl	Productivitatea (mii euro / salariat)
Agricultură	2007	206	35,50	3,20	9,01	1,08	993	35,75
	2006	206	48,67	2,15	4,42	0,98	1.106	44,01
	evoluție (%)	1,46	37,10	-32,81	-50,99	-9,26	11,38	23,09
Industria alimenta ii	2007	224	250,73	6,06	2,42	1,74	7.204	34,80
	2008	225	250,75	4,09	1,63	7,93	6.645	37,74
	evoluție (%)	0,45	0,01	-32,51	-32,51	355,75	-7,76	8,42
Industria extractivi țl prelucrătoar e	2007	339	547,59	18,51	3,38	66,26	12655	43,27
	2008	355	567,96	36,96	6,51	28,40	11.776	48,23
	evoluție (%)	4,72	3,72	99,68	92,51	-57,14	-6,95	11,46
Industria lemnului	2007	426	160,96	6,82	4,24	30,58	7.243	22,22
	2008	422	132,53	5,25	3,96	5,26	5.403	24,53
	evoluție (%J	-0,94	-17,66	-23,02	-6,51	-82,80	-25,40	10,38
Industria uțoară	2007	241	88,61	5,14	5,80	4,16	10.513	8,43
	2008	215	83,72	4,47	5,34	2,09	7.925	10,56
	evoluție (%)	-10,79	-5,52	-13,04	-7,96	-49,76	-24,62	25,34
Construcții	2007	1.333	495,96	62,63	12,63	6,82	14.111	35,15
	2008	1.576	788,74	139,90	17,74	6,90	15.191	51,92
	evoluție (*)	18,23	59,03	123,38	40,46	1,17	7,65	47,73
Servicii	2007	1.962	167,01	23,04	13,79	11,79	9.448	17,68
	2008	2.197	830,75	69,50	8,36	26,95	12.002	69,22
	Evoluție (%)	11,98	397,43	201,65	-39,38	128,58	27,03	291,52
Transportor 1	2007	832	183,19	10,92	5,96	3,07	4.794	38,21
	2008	878	224,46	8,95	3,99	4,42	5.010	44,80
	evoluție (%)	5,53	22,53	-18,04	-33,11	43,97	4,51	17,25
Turism	2007	459	41,52	4,74	11,42	2,37	2394	17,34
	2008	496	47,71	3,47	7,27	3,06	2.464	19,36
	evoluție (%)	8,06	14,91	-26,79	-36.29	29,11	2,92	11,64
Comerț	2007	4.859	1.380,74	68,83	4,99	14,22	19.359	71,32
	2008	4.951	1515,01	65,88	4,35	14,04	19.949	75,94
	evoluție (%)	1,85	8,86	-4,47	-12,82	-1,28	2,95	6,08
TOTAL	2007	10.880	3.383,86	217,27	6,42	142,82	88.714	38,14
	2008	11.523	4.490,30	340,62	7,59	100,03	87.471	51,33
	evoluție (%)	5,91	32,58	56,77	18,16	-29,96	-1,40	34.46

Pe baza informațiilor din tabelul prezentat anterior, se pot face următoarele constatări:

în ceea ce privește numărul societăților cu activitate:

• >    numărul societăților a crescut în anul 2008 în aproape toate domeniile, excepție făcând industria ușoară, unde numărul societăților comerciale cu cifră de afaceri în 2008 a scăzut cu 10,79% față de 2007 și industria lemnului, unde numărul societăților comerciale a scăzut cu 0,94% față de 2007;

• > creșterea cea mai mare a numărului societăților comerciale s-a înregistrat în anul 2008 în construcții, o creștere de 18,23% față de anul 2007;

• >    creșteri semnificative a numărului de societăți în 2008 față de 2007 s-au înregistrat și în sectorul servicii (11,98%), în turism (8,06%), în transporturi (5,53%) și în industria extractiva și prelucrătoare (4,72%);

• > cea mai mică creștere înregistrată a fost în industria alimentară, de 0,45%.

•    în ceea ce privește cifra de afaceri:

• >    per total, cifra de afaceri a crescut în anul 2008 cu 32,58% față de anul 2007;

• > o creștere semnificativă a cifrei de afaceri a fost înregistrată în sectorul servicii, unde în anul 2007 s-a înregistrat o cifra de afaceri de 167,01 mii. Euro, iar în 2008 aceasta a ajuns la 830,75 mii. Euro (397,43%);

• > creșteri ale cifrei de afaceri în anul 2008 s-au mai înregistrat în domeniile: construcții (59,03%), agricultură (37,10%), transporturi ( 22,53%), turism (14,91%), comerț (8,86%), industria extractivă și prelucrătoare (3,72%);

• > cele mai mari scăderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în domeniile: industria lemnului (-17,66%) și industria ușoară (- 5,52%).

J în ceea ce privește profitul brut:

• >    per ansamblu, valoarea profitului brut a înregistrat în anul 2008 o creștere cu 56,77% față de profitul înregistrat în anul 2007, de la 217,27 mii. Euro în anul 2007, la 340,62 mii. Euro în anul 2008;

• >    creșteri ale profitului s-au înregistrat în anul 2008, comparativ cu 2007, în domeniile: servicii (201,65%), construcții (123,38%) și industria extractivă și prelucrătoare (99,68%);

• >    scăderi ale profitului brut s-au înregistrat în domeniile: agricultură (-32,81%), industria alimentară (-32,51%), turism (-26,79%), industria lemnului (-23,02%), transporturi (-18,04%) și industria ușoară (-13,04%).

J în ceea ce privește rata profitului:

• > per total, rata profitului a înregistrat o evoluție ascendenta în 2008 față de 2007, de la 6,42% la 7,59%în 2008, deci o creștere cu 18,16% față de 2007;

• > se observă creșteri ale ratei profitului, comparativ cu 2007, numai în domeniile: industria extractivă și prelucrătoare (92,51%) și construcții (40,46%);

• >    scăderi ale ratei profitului în 2008, comparativ cu 2007, s-au înregistrat în domeniile: agricultură (-50,99%), servicii (-39,38%), turism (-36,29%), fransporturi (-33,11%), industria alimentară (-32,51%), și comerț (-12,82%).

J în ceea ce privește pierderile înregistrate:

• > per total, pierderile înregistrate în 2008 sunt mai mici cu 29,96% față de pierderile înregistrate în 2007, de ia 142,82 mii. Euroîn 2007 la 100,03 mii. Euro în 2008;

• > scăderi ale volumului pierderilor s-au înregistrat în domeniile: industria lemnului (-82,80%), industria extractivă și prelucrătoare (-57,141%), industria ușoară (-49,76%), agricultură (-9,26%), și comerț (-1,28%).

în ceea ce privește numărul de salariați:

• > per ansamblu, numărul salariaților din anul 2008 a scăzut de 2007 cu 1,40%, de la 88.714 în 2007 la 87.471 în 2008;

• >    creșteri ale numărului de salariați s-au înregistrat în domeniile: servicii (27,03%), agricultura (11,38%), construcții (7,65%), transporturi (4,51%), comerț (2,95%) și turism (2,92%);

• > scăderi importante ale numărului de salariați s-au înregistrat în industrie: industria lemnului (-25,40%), industria ușoară (-24,62%), industria alimentara (-7,76%) și industria extractivă și prelucrătoare (-6,95%).

J în ceea ce privește productivitatea muncii:

• >    per total, productivitatea muncii a crescut în anul 2008 cu 34,36% față de 2007, de la 38,14 mii euro/salariat în 2007 la 51,33 mu euro/salariat în 2008;

• >    creșteri ale productivității muncii s-au înregistrat în toate domeniile de activitate, înregistrându-se procente mai mari în: servicii (291,52%), construcții (47,73%), industria ușoară (25,34%), agricultură (23,09%), transporturi (17,25%) și turism (11,64%).

Domeniul SERVICII in context județean

Situația generală a indicatorilor economico financiari

Aportul agențibr economici din domeniul serviciilor la dezvoltarea economiei județului Bacău, în 2008 este prezentat în tabelul următor:

Tabel 50: Principalii indicatori economici ai societăților comerciale din domeniul serviciilor - județul Bacau

Indicatori Economico - financiari	S.C. cu cifrt da afaceri te 2008		Pondere sector de activitate W
	Total	Sector servicii
Număr societăți comerciale cu activitate	11.523	2.197	19,07
Cifra de afaceri (mi. euro)	4.490,30	830,75	18,50
Profit brut (mii. euro)	340,62	69,50	20,40
Rata profitului (%)	7,59	8,36	-
Pierderi (mii. euro)	100,03	26,95	26,94
Număr salariati	87.471	12.002	13,72
Productivitatea (mii eurc/sal)	51,33	69,22	-

în urma analizei indicatorilor din tabelul de mai sus, se pot observa următoarele:

>cete 2.197 societăți comerciale care activează în domeniul serviciilor reprezintă 19,07% din totalul societăților comerciale cu activitate din județ;

• > cifra de afaceri înregistrată de sectorul servicii al economiei băcăuane reprezintă o pondere de 18,50% din totalul cifrei de afaceri de 4.490,30 mii. euro înregistrată la nivelul tuturor sectoarelor de activitate băcăuane;

• >    profitul brut înregistrat de prestatorii de servicii reprezintă 20,40% din profitul înregistrat de toți agenții economici din județul Bacău;

• > rata profitului din domeniul serviciilor a fost în anul 2008 cu cca 10% mai mare decât rata profitului înregistrată la nivelul întregii economii băcăuane fapt ce reliefează că în domeniul serviciilor se poate obține profit în condițiile unor costuri relativ mici;

• >    pierderile în domeniul serviciilor, înregistrate în anul 2008, au fost de 26,95 mii. euro, ceea ce reprezintă un procent de 26,94% din totalul de 100,03 mii. euro;

• >    numărul salariațjlor ce activează în domeniul serviciilor reprezintă 13,72% din totalul forțpi de muncă angajate în toate societățile băcăuane;

• >    productivitatea în domeniul serviciilor este de 69,22 mii euro/salariat, cu 17,89 mii eurafealariat mai mare decât productivitatea medie a economiei județului care este de 51,33 mii euro I salariat.

Concluzii:

• 1.    Sectorul servicii reprezintă o componenta importantă în cadrul economiei județului, deținând 19,07% din numărul de firme în activitate și 13,72% din numărul de salariați;

• 2.    Firmele din domeniu! serviciilor realizează 18,50% din cifra de afaceri și 20,40% din profilul brut obținut ia nivelul județului, rata medie a profitului în sectorul servicii, fiind cu aproximativ un procent peste rata medie a profitului realizat la nivel de județ cu toate acestea, media cifrei de afaceri pe o firmă, obținută în sectorul servicii este de 378 mii euro/firmă, cu doar 2,96% mai mică decât pe total județ

• 3.    Pierderile înregistrate în domeniul serviciilor sunt mici comparativ cu cele la nivel de județ ele reprezentând circa 26,94%;

• 4.    Numărul merfiu de salariați/firmă în domeniul serviciilor este de aproximativ 5 angajați/ firmă, mai mic decât cel la nivel de județ unde este de aproximativ 7 angajațj/ftrmă.

Evoluțja sectorului serviciilor în județului Bacău, în perioada 2007-2008, este analizată în funcție de dinamica principalilor indicatori economici, evidențiati în tabelul de mai jos:

Tabel 51: Evoluția principalilor indicatori economici ai societăților comerciale din domeniul serviciilor -județul Bacau

Indicatori economico - financiari	Anul de referință		Evoluția indicatorilor în anul 2008 ^1-’,%}
	2007	2008
Număr societăți comerciale cu activitate	1962	2.197	+11,98
Cifra de afaceri (mii. euro)	167,01	830,75	+397,43
Profit brut (mili euro)	23,04	69,50	+201,65
Pierderi (mii. euro)	13,79	8,36	-39,38
Rata profitului (%)	11,79	26,95	+128,58
Număr salariati	9.448	12.002	+27,03
Productivitatea (mii eura/sal)	17,68	69,22	+291,52

Analizând aceste date se pot constata următoarele aspecte importante legate de domeniul serviciilor la nivel județean:

> numărul societăților comerciale din domeniul serviciilor a înregistrat în anul 2008 față de anul 2007 o creștere de 11,98%, de la 1.962 în 2007 la 2.197 în 2008;

> cifra de afaceri a crescut cu 397,43% în această perioadă, de la 167,01 mii. euro în 2007 la 830,75 mii. euro în 2008;

> crește profitul brut de la 23,04 mii. euro în 2007 la 69,50 mii. euro în 2008, respectiv cu 201,65%;

• >    crește rata profitului cu 2,29%, de la 9,50% în 2006 la 11,79% în 2007;

• >    cresc pierderile înregistrate cu 128,58%, de la 11,79 mii. euro în 2007 la 26,95 mii. euro în 2008;

• >    numărul salariaților ocupați în domeniul serviciilor a crescut cu 27,03% în perioada analizată de la 9.448 salariați în 2007 la 12.002 salariați în 2008;

• >    productivitatea muncii la nivelul prestatorilor de servicii a înregistrat modificări majore în perioada analizată, fiind de 69,22 mii euro/salariat în 2008, creșterea fiind de 291,52%, față de 2007.

Concluzii:

• 1.    In domeniul serviciilor a crescut cu 235 numărul de societăți comerciale;

• 2.    Rentabilitatea prestatorilor de servicii dm județul Bacău cunoaște o tendința ascendenta, profitul mediu înregistrat în 2008 a fost de 31,63 mii euro/soc. comparativ cu 11,74 mii euro/soc. înregistrată în 2007;

• 3.    Cifra de afaceri medie înregistrată de prestatorii de servicii din județul Bacău a crescut în anul 2008 cu 344,70%, de la 85 mii euro/soc. în 2007 la 378 mii euro/soc. în 2008;

• 4.    Numărul mediu de salariați înregistrat de prestatorii de servicii a rămas constant, respectiv de cca 5 sal. /soc.;

• 5.    Toți indicatorii economici analizați înregistrează o tendința pozitiva, excepție făcând pierderile care înregistrează o scădere cu 39,38%;

• 6.    Cifrele atestă pe ansamblu că în sectorul serviciilor rezultatele financiare ale anului 2008 înregistrează o creștere față de anul 2007.

Domeniul TURISM Șl ALIMENTAȚIE PUBLICĂ in context județean

Situația principalilor indicatori economici în anul 2008 pentru firmele din domeniul turism și alimentație publică este, comparativ cu totalul societăților comerciale cu cifră de afaceri, este:

Tabe/ 52: Principala indicatori economici ai societarilor comerciale din domeniul turismului si alimentației

INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI	S.C. CU CIFRA DE AFACERI IN 2008		PONDERE SECTOR DE ACTIVITATE (%)
	Total	Turism și alimentație publică
Număr societăți comerciale	11.523	496	4,30
Cifra de afaceri (mii. euro)	4.490,30	47,71	1,06
Profit brut (mii. euro)	340,62	3,47	1,02
Rata profitului (%)	7,59	7,27	-
Pierderi (mii. euro)	100,03	3,06	3,06
Număr salariati	87.471	2464	2,81
Productivitatea (mii eura/sal)	51,33	19,36	-

Analiza indicatorilor prezentați evidențiază următoarele:

• >    numărul societăților comerciale cu activitate din domeniul turismului și alimentației publice este de 496 și are o pondere de 4,30% din totalul societăților comerciale care au înregistrat cifră de afaceri în anul 2008;

• >    din totalul cifrei de afaceri de 4.490,30 mii. euro, domeniul turismului și alimentației publice a realizat 47,71 mii. euro, ceea ce reprezintă o pondere de 1,06%;

• >    profitul brut realizat de firmele băcăuane a fost în anul 2008 de 340,62 mii. euro, iar cel realizat de firmele din domeniul turismului de 3,47 mii. euro, ceea ce reprezintă o pondere de 1,02%;

• >    rata profitului la firmele din domeniu este de 7,27% fața de cea realizată la nivel de județ, care este de 7,59%;

• >    pierderile înregistrate la nivelul firmelor din județul Bacău au fost de 100,03 mii. euro, iar la cele din domeniul turismului de 3,06 mii. euro;

• >    numărul de salariați înregistrat de firmele din domeniul turismului și alimentației publice în anul 2008 a fost de 2.464, reprezentând o pondere de 2,81 % din totalul salariaților înregistrați în cadrul firmelor din județ;

• >    productivitatea muncii în anul 2008,a fost de 19,36 mii euro/salariat, față de media pe județ, care a fost de 51,33 mii euro/salariat.

Situația comparativă 2007-2008 a indicatorilor economico-financiari:

Tabel 53: Evoluția principalilor indicatori economici ai sodetatilorcomerciale

din domeniul turismului si alimentației - judetui Bacau
INDICATORI ECONOMICO-FWANCIARI	ANUL DE REFERINȚA		EVOLUȚIA INDICATORILOR fa ANUL 2008 (*!-;%)
	2007	2008
Număr societăți comerciale	459	496	8,06
Cifra de afaceri (mii. euro)	41,52	47,71	14,91
Profit brut (mii. euro)	4,74	3.47	-26,79
Rata profitului (%)	11,42	7,27	-36,29
Pierderi (mi. euro)	2,37	3,06	29,11
Număr salariati	2.394	2464	2;92
Productivitatea (mii euro/sal)	17,34	19,36	11,64

Conform celor menționate în tabelul de mai sus, se pot concluziona următoarele:

• > numărul societăților comerciale din domeniul turismului și alimentației publice a înregistrat o creștere cu 8,06% de la 459 de societăți în 2007 la 496 în 2008;

>creșterea cifrei de afaceri cu 14,91 % de la 41,52 mii. euro în 2007 la 47,71 mii. euro în 2008;

>scăderea profitului brut cu 26,79% de la 4,74 mii. euro în 2007 la 3,47 mii. euro în 2008;

>fața de aiul 2007 când s-au înregistrat pierderi de 2,37 mii. euro, în anul 2008 acestea au crescut cu 29,11%ajungând la 3,06 mii. euro;

>a crescut numărul de salariați cu 2,92%,de la 2.394 în 2007 la 2.464 în 2008;

> productivitatea a înregistrat o creștere cu 11,64% de la 17,34 mii euro/salariat în 2007 la 19,36 mii euro/salariat în 2008.

Situația indicatorilor economico-financiari după registrele operatorilor din turism și alimentație publică

Tabel 54: Situația indicatorilor economico financiari după registrele operatorilor din turism și alimentație publică - județul Bacău

^^^^JNDICATORI REGISTRE ECONOMICO-FINANCIARI		AGENȚII DE TURISM	UNITĂȚI DE CAZARE	UNITĂȚI DE ALIMENTAȚIE PUBLICA	AGROTURISM	TOTAL
Număr societăți comerciale cu activitate	2007	47	25	362	25	459
	2008	56	25	386	29	496
	evoluție W	19,15	0	6,63	16,00	8,06
	pondere (%)	11,29%	5,04%	77,82%	5,85%	100%
Cifra de afaceri (mll. euro)	2007	3,44	9.90	24,93	3,25	41,52
	2008	5,64	9,48	29,58	3,01	47,71
	evoluție (%)	63,86	-4,25	18,65	-7,36	14,90
	pondere (%)	11,82%	19,87%	62,00%	6,31%	100%
Profit brut (mll. euro)	2007	0,46	1,88	2,24	0,16	4,74
	2008	0,42	1,05	1,95	0,05	3,47
	evoluție (%)	-9,09	-44,06	-13,02	-68,94	-26,82
	pondere (%)	12,10%	30,26%	56,20%	1,44%	100%
Rata profitului M	2007	13,42	18,96	8,99	4,96	11,42
	2008	7,45	11,08	6.59	1,66	727
Pierderi (mii. euro)	2007	0,23	0,3	1,12	0,09	2,37
	2008	0,21	0,85	1,90	0,10	3,06
	evoluție (%)	-9,48	-8,99	69,64	16,28	29,01
	pondere (%)	6,86%	27,78%	62,09%	3,27%	100%
Număr salariați	2007	151	528	1.577	138	2.394
	2008	183	512	1.629	140	2.464
	evoluție W	21,19	-3,03	3,30	1,45	2,92
	pondere (%)	7,43%	20,78%	66,11%	5,68%	100%
Productivitate (mll euro/sal)	2007	22,79	18,75	15,81	23,54	17,34
	2008	30,82	18,52	18,16	21,60	19,36

Notă:

• 1.    Incficatorul "Evoluție” este calculat ca raport procentual (W-) al datelor din 2007 față de cele din 2008.

• 2.    Incficatorul ‘'Pondere" este calculat ca raport procentual al datelor privind indicatorul analizat, în comparație cu valoarea acestuia pe total domeniu “turism și alimentație publică", în 2008.

Analizând indicatorii din 2007, comparativ cu anul 2008, pe fiecare din registrele operatorilor din turism și alimentație publică, se constată următoarele aspecte importante:

>în cadrul unităților de alimentație publică activează cale mai multe firme din domeniul turism și alimentație pubfică (366 firme în 2008, comparativ cu 362 firme în 2007), urmate de agențiile de turism (56 firme în 2008, comparativ cu 47 firme în 2007), agroturism (29 firme în 2008, comparativ cu 25 firme în 2007) și unitățile de cazare unde s-a constatat o stagnare (25 firme);

• > cea mai mare cifră de afaceri a fost înregistrată în anul 2008 de unitățile de alimentație publică, în valoare de 29,58 mii Euro, ceea ce a reprezentat o evoluție pozitivă de 18,65% față de anul 2007, când s-a înregistrat o valoare de 24,93 mii Euro. Unitățile de alimentație publică au fost urmate de către unitățile de cazare (cu o cifra de afaceri de 9,48 mii. euro), de agențiile de turism (cu 5,64 mii. euro) și la final de către firmele din agroturism (3.01 mii. euro);

>cea mai mare pondere a profitului de 56,20% a fost înregistrată în anul 2008 tot la unitățile de alimentație publica, urmată de unitățile de cazare cu 30,26%, agențiile de turism cu 12,10% și de agroturism cu 1,44%;

• >    unitățile de cazare dețin locul I, înregistrând cea mai mare rată a profitului de 11,08, fața de 18.96 în anul 2007, urmate de agențiile de turism cu 7,45%față de 13,42% în 2007;

• >    pierderile cele mai mari în 2008 au fost realizate de către unitățile de alimentație publică cu 1,90 mii. euro față de 2007, când au realizat pierderi de 1,12 mii. euro;

• > în unitățile de alimentare publică întâlnim cel mai mare număr de salariat? din domeniul turismului și alimentației publice cu 1.629 de salariat reprezentând o pondere de 66,11% din totalul firmelor din turism, urmate de unitățile de cazare cu 512 de salariați, agențiile de turism cu 183 salariat și agroturismul cu 140 de salariați;

• >    productivitatea cea mai mare în anul 2008 s-a înregistrat în sectorul agențiilor de turism cu 30,82 mii eurc/salanat, urmată apoi de sectorul agroturism cu 21,50 mii euro/salariat, unitățile de cazare cu 18,52 mii euro/salariat și de unitățile de alimentație publică cu 18,16 mii euro/salariat

Concluzii:

• 1 . în pofida crizei economice, județul Bacău a înregistrat o evoluție bună, atât în ceea ce privește reprezentativitatea firmelor din turism și alimentație publică, cât și a randamentului acestora în cadrul economiei băcăuane.

Domeniul COMERțin context județean

Situația generală a indicatorilor economico financiari

La nivelul anului 2008, situația principalilor indicatori ai sectorului comerț se prezintă astfel:

Tabel 55: Principalii indicatori economici ai societăților comerciale din domeniul comerțului -județul

Bacau ___________________

Indicatori economlco-finanderi	S.C. cu cifră de afaceri în 2008		Pondere sector de activitate M
	Total	Sectorul comerț
Număr societăți comerciale	11.523	4.951	42,97%
Cifra de afaceri (mii, euro)	4.490,30	1.515,01	33,74%
Profit brut (mi. euro)	340,62	65,88	19,34%
Rata profitulu (%)	7,59	4,35	-
Pierderi (mii. euro]	100,03	14,04	14,10%
Număr salariați	87.471	19.949	22,80%
Productivitatea (mii eurc/sal)	51,33	75,94	-

Analizând contribuția sectorului comerț, la dezvoltarea economică a județului se constată:

• >    din numărul total de 11.523 societăți comerciale aflate în activitate în 2008,4.951 activează în domeniul comerțului, sectorul comerț fiind foarte bine reprezentat, din punct de vedere al numărului de agenți economici, 42,97%;

• >    cifra de afaceri realizată în sectorul comerț în valoare de 1.515,01 mii euro reprezintă 33,74% din cifra de afaceri obținută la nivelul întregului județ de 4.490,30 mii. euro;

• >    profitul brut obținut în sectorul comerț, reprezintă 19,34 % din profitul brut realizat de firmele băcăuane;

• > rata profitului obținută de firmele din comerț de 4,35% este mai mică decât rata profitului obținută de firme băcăuane care este de 7,59%;

^pierderile înregistrate de societățile comerciale din sectorul comerț reprezintă 14,10% din totalul pierderilor înregistrate de firmele băcăuane;

• >    numărul de salariați din sectorul comerț este de 19.949 și reprezintă 22,80% din totalul salariațjlor înregistrați la nivelul județului;

• >    productivitatea muncii în sectorul comerț este de 75,94 mii euro/salariat, comparativ cu cea obținută la nivel de județ de 51,33 mii euro/salariat.

Din (tetele prezentate și prin prisma activității depuse în anul 2008, se poate concluziona:

• >    comerțul reprezintă activitatea de bază a județului Bacău, deținând 42,97% din numărul total de firme în activitate în județ și 22,80% din totalul numărului de salariați;

• >    firmele din domeniul comerțului, realizează 33,74% din cifra de afaceri și 19,34% din profitul brut obțjnut la nivelul județului;

• >    pierderile înregistrate în sectorul comerț sunt de 14,10%;

• >    numărul mediu de salariați/firmă în comerț este de aproximativ 4 angajați/firmă, față de 8 angajați/firmă cât înregistrează la nivel de județ firmele care sunt în activitate.

Din cele prezentate se poate concluziona că, sectorul comercianților reprezintă unul din cele mai importante segmente ale economiei județului, fiind sectorul care a oferit încredere întreprinzătorilor, care deținând un capital inițial minim pot dezvolta o afacere din care să obțină un profit și respectiv să-și plaseze afacerea pe nivele competitive.

Situația principalilor indicatori pentru anul 2008, comparativ cu cei realizați în 2007, de sectorul comerț din județul Bacău, se prezintă astfel:

Tabel 56: Evoluția principalilor indicatori economici ai societăților comerciale din domeniii comerțului -județul Bacau__________________________________________________________________

Indicatori economico* financiari	Anul de referință		Evoluția indicatorilor în anul 2008
	2007	2008
Număr societăți comerciale	4.859	4.951	+1,89
Cifra de afaceri (mii. euro)	1.380,74	1.515,01	+9,73
Profit brut (mii. euro)	68,83	65,88	-4,29
Rata profitului (%)	4,99	4,35	-12,80
Pierderi (mii. euro)	14,22	14,04	-1,26
Număr salanati	19.359	19.949	+3,05
Productivitatea (mii euro/sai)	71,32	75,94	+6,39

Din analiza principalilor indicatori prezentați în tabelul de mai sus se poate constata:

• >    creșterea numărului de societăți comerciale aflate în activitate de la 4.859 în 2007 la 4.951 în 2008;

• >    cifra de afaceri crește cu 9,73% față de anul 2007;

• >    la indicatorul profit brut se observă o scădere cu 4,29% față de anul 2007;

• > de asemenea o scădere se observă și rata profitului a scăzut cu 12,80 % față de valorile înregistrate în anul 2007;

• > se constată o scădere a pierderilor înregistrate de comerciant cu 1,26 % față de anul fiscal anterior;

• >    numărul de angajați crește cu 3,05 % fa^ de anul 2007;

• >    productivitatea muncii a înregistrat o creștere de 6,39 % față de anul 2007 situându-se la un nivel de 75,94 mii euru/salariat

Concluzii:

• 1.    In domeniul comerțului se manifesta o cresere a numărului de firme;

• 2.    Deși numărul mediu de saiariați/frrmă se menține constant, respectiv 4 angajați/firmă, productivitate înregistrează o creștere semnificativă, de 6,39%, ca urmare a creșterii cifrei de afaceri;

• 3.    Creșterile înregistrate la principalii indicatori economico-financiari, respectiv cifră de afaceri, număr de salariați, conduc la concluzia ca activitatea firmelor din domeniul comerțului este eficientă, având o contribuție importantă în economia județului.

INVESTIȚIILE STRĂINE DE CAPITAL la nivel județean

Cercetare statistică privind investițiile străine directe (ISD) în România în anul 2008

> Fluxul de ISD în anul 2008

în anul 2008, fluxul de investiții străine directe atrase de România a înregistrat valoarea de 9024 milioane Euro, în creștere cu 24,4% comparativ cu anul 2007(7250 milioane Euro). Considerând perioada 1990-2008, fluxul de investiri străine directe atrase de România în ultimul an este foarte apropiat de maximul atins în anul 2006 (9060 milioane Euro), ceea ce ne îndreptățește să considerăm anul 2008 ca fiind unul de excepție în atragerea ISD în economia României.

Structura ISD atrase în anul 2008 a fost următoarea:

• •    2767 miL EUR participați! la capital (30,7%);

• •    1756 mii. EUR profit reinvestit (19,4%);

• •    4501 mii. EUR credit primit de la investitorii străini (49,9%).

în anul 2008, participațiile la capital și profitul reinvestit au reprezentat 50,1%, iar creditele intra-grup 49,9% în perioada analizată, ISD au finanțat în proporție de 53,5% deficitul contului curent, comparativ cu 43,5% în anul precedent.

• >    Repartizarea ISD pe țări de origine

Repartizarea a fost realizată în funcție de țara deținătorului nemijlocit a cel puțin 10% din capitalu I social al întreprinderilor investiție străină directă rezidente.

în ce privește clasificarea pe țări de rezidență a investitorilor în societăți după participarea străină la capitalul social, având ca perioadă de referință 1991-2008, pe primele locuri se situează investitorii din Olanda cu 4015 milioane Euro capital subscris, Austria cu 2650 milioane Euro capital subscris, Germania cu 2278 milioane Euro, Franța cu 1776 milioane Euro și Cipru cu 1099 milioane Euro. Clasamentul investitorilor pe țări de rezidență a capitalului social subscris de societăți comerciale cu participare străină ilustrează pe de o parte integrarea economica a României în Uniunea Europeană, iar pe de altă parte interdependența dintre exporturi și capitalul străin direct atras de țara noastră

Banca Națională a României și Institutul Național de Statistică realizează o cercetare statistica anuală în vederea determinării fluxului investițional real în economie. Cercetarea statistică care oferă datele necesare pentru determinarea valorii reale a ISD și analiza acestora pe domenii de activitate și regiune de dezvoltare este în curs de elaborare.

Tabel 57: Numărul societăților comerciale cu participare străină la capital și capitalul social subscris, sold existent la 31 decembrie 2008 - județul Bacău ________________________________________

Indicator	Anul de referință		Evoluția în 2008 față de 2007/%
	2007	2006
Număr înmatriculări de societăți comerciale cu participare străină la capital	147.663	159.927	+ 8,30
Valoarea capitalului social subscris în valută (mll Euro)	17.739200,0	21.731.476,5	+22,46

Se constată o creștere a numărului de înmatriculări de societăți comerciale cu participare străină la capital în 2008 cu 12264 față de 2007, iar valoarea capitalului social subscris în valută a crescut cu 22,46%.

Fade/ 58: Numărul societăților comerciale cu participare străină la capital și valoarea capitalului social subscris, sold existent la sfârșitul fiecărei luni din anul 2008, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2007 - județul Bacău____________________________________________________________________________

Sold la sfârșitul perioadei	Număr societăți comerciale	Valoarea capitalului social subscris
		Total exprimat în monedă națională	Total exprimat în echivalent valută	Total exprimat ih echivalent valută
	nr.	mBRON	mit USD	mii EURO
Ianuarie 2007	133.052	41.289.277,1	20.101.306,7	15.537.170,7
Ianuarie 2008	148.619	50.226.768,2	23.927.552,4	18.246.853,4
Evoluție (%)	+11,69%	+21,65%	+19,03%	+ 17,44%
Februarie 2007	134.332	41.747.621,8	20.175.357,1	15.593.313,0
Februarie 2008	149.899	51.325.799,5	24.278.093,5	18.477.255,4
Evoluție	+11,59%	+22,94%	+20,34%	+18,49%
Martie 2007	135.884	42.572.231,5	20.567.349.4	15.887.657,8
Martie 2008	151.064	51.734.286,9	24.465.064,2	18.595.296,0
Evoluție (%}	+ 11,17%	+21,52%	+ 18,04%	+17,04%
Aprilie 2007	137.081	43.120.044,4	20.921.539,4	16.147.956,3
Aprilie 2008	152.170	53.353.480,2	25.135211,7	19.026,169,1
Evoluție (%)	+11,52%	+22,20%	+22,15%	+22,44%
Mal 2007	138.529	43.246.969,4	20.966.857,0	16.181.673,1
Mal 2008	153.251	55 496.853,6	26.210.540,1	19.720.278,9
Evoluție (%)	+10,63%	+28,33%	+25,01%	+21,87%
Iunie 2007	139.987	43.982.491,4	21.294.754,1	16.424.886,1
Iunie 2008	154.336	56.457.881,2	26.577.843,7	19.952.553,8
Evoluție 1%)	+10,29%	+28,36%	+24,81%	+21,48%
Iulie 2007	141.300	44.621.977,1	21.646.978,0	16.681,877,3
Iulie 2006	155.513	58.051.837,6	27.282.185,0	20.403.526,6
Evoluție (%}	+ 10,06%	+30,10%	+26,03%	+22,30%
August 2007	142.570	45.108.405,1	21.831211,0	16.016.644,1
August 2008	156.330	58.602.692,5	27.456.195,7	20.521.495,6

Evoluție {%)	+9,65%	+29,92%	+25,77%	+22,03%
Septembrie 2007	143.759	45.875.000.5	22.158.075,9	17.047.180,3
Septembrie 2008	157.385	59.590.592.4	27.862874,8	20.804.229,9
Evoluție {%)	+9.47%	+29.89%	+25.74%	+22.04%
Octombrie 2007	145.166	46.446.723.5	22.388.921,0	17.206.986,5
Octombrie 2008	158.362	60.589.992,0	28.190.137,8	21.061.302,6
Evoluție (%)	+9.09%	+30.45%	+25.91%	+22.40%
Noiembrie 2007	146.517	47.095.397,4	22.659.976,6	17.389.780,2
Noiembrie 2008	159.179	61.866.874,7	28.614.835,3	21.391.529,2
Evoluție (%)	+8.64%	+31.37%	+26.27%	+23.01%
Decembrie 2007	147.663	48.392.059,2	23.173.116,8	17.739.208,0
Decembrie 2008	159.927	63.426.984,9	29.097.969,6	21.723.640,8
Evoluție 1%)	+8.30%	+31.07%	+25.57%	+22.46%

Tabel 59: Societăți comerciale noi cu participare străină la capsai și capitalul social subscris în perioada Ianuarie - Decembrie 2007 și 2008 ~ județul Bacău_________

Luna	2007				2008
	Societăți comerciale noi		Capitalul «odăi subscris		Societăți comerciale noi		Evoluția față de anul 2007	Capitalul social subscris		Evoluția față de anul 2007
	nr.	%	mii USD	%	nr.	%	%	mii USD	%	%
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
Ianuarie	1111	7,00	18.776,6	4,0	956	7,8	86,0	20.942,3	12,2	111,5
Februarie	1282	8,10	80.235,5	17,0	1280	10,4	99,8	9.937,5	5t0	12,4
Martie	1555	9,90	49.684,5	10,5	1165	9,5	74,9	20.369,1	11,9	41,0
Aprilie	1199	7,60	8.687,5	1,8	1106	9,0	92,2	14.503,3	8,5	166,9
Mai	1454	9,20	21.793,6	4,6	1081	8,8	74,3	12.714,5	7,4	58,3
Iunie	1413	9,00	71.386,5	15,1	1085	8,6	76.8	11.082,2	6.5	15,5
Iulie	1368	8,70	114.563,0	24,2	1177	9,6	86,0	13.229,0	7,7	11,5
August	1272	8,10	20.404,9	4,3	825	6,7	64,9	30.700,5	17,9	150,5
Septembrie	1205	7,60	25.499,1	5,4	1047	8,5	86,9	12.577,0	7,3	49,3
Octombrie	1411	8,90	7.634,5	1,6	977	8,0	69,2	5.702,1	3,3	74,7
Noiembrie	1357	8,60	36287,8	7.7	817	6,7	60,2	3.691,9	2,2	10,2
Decembrie	1155	7,32	17.786,4	3,8	748	6,1	64,8	16.047,0	9,4	90,2
TOTAL	15.782	100,0	472.739,8	100,0	12264	100,0	77,7	171.496,4	100,0	36,3

Notă:

1. Col.1 și 5 reprezintă numărul de înmatriculări din perioada respectivă. Datele privind capitalul social subscris cuprind subscrierile de capital la înmatricularea de societăți comerciale din perioada de referință. Col. 2,4,6,9 reprezintă ponderea fiecărei luni în total perioadă de referința.

Numărul de societăți comerciale cu participare străină la capital nou înre^strate în anul 2008 reprezintă 77,7% comparativ cu perioada similară a anului precedent Totodată, capitalul social subscris de societățile comerciale noi cu participare străină în anul 2008 a înregistrat o pondere de doar 36,3% comparativ cu perioada similară a anului 2007.

Tabe/ 60; Numărul înmatriculărilor de societăți comerciale cu participare străină la capital, în județele regiunii de NE în perioada 2007- 2008

Regiunea NE	înmatriculirl de societăți cu participare străină la capital
	2007	2008	Evoluția în 2006 față de 2007 %
Bacău	42	85	+102,38%
Botoșani	43	45	+4,65%
lași	243	220	-9,47%
Neamț	133	117	-12,03%
Suceava	109	106	-2,76%
Vaslui	23	22	4,35%
TOTAL	593	CAR 393	+0,34%

în perioada analizată se constată o creștere a numărului înmatriculărilor de societăți comerciale cu participare străină la capital lață de anii 2007 doar cu 2 societăți pe regiune.

Județul Bacău se afla pe primul loc în Regiunea Nord-Est, în perioada analizată s-a dublat numărul societăților comerciale cu participare străină la capital înmatriculate.

Tabel 61: Valoarea capitalului subscris de firmele cu participare străină ia capital, în județele regiunii de NE în perioada 2007- 2008______________________________________________________

Regiunea NE	Valoarea capitalului social subscris mii Euro
	2007	2008	Evoluția în 2008 tați de 2007 %
Bacău	118.150,4	527.061,7	+ 346,09%
Botoșani	52.688,9	2.545,7	-95,17%
lași	1.894.381,7	52.529	-97,23%
Neamț	560.476,3	33.143,6	-94,09%
Suceava	30.979,6	111.500,3	+259,91%
Vaslui	10.984,7	3.239,8	-70,51%
TOTAL	1667.061,6	730.020,10	-72,M%

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului

Valoarea capitalului social subscris în județul Bacău în anul 2008 a crescut cu 346,09 % față de valoarea înregistrată în anul 2007. în anul 2008, Bacăul se situează pe primul loc în regiunea de Nord-Est în ceea ce privește valoarea capitalului social subscris, față de anul 2007 când se situa pe locul 3.

ÎNTREPRINDERI Mia Șl MIJLOCII-IMM la nivel județean

Obiectul prezentei analize îl reprezintă IMM-urile clasificate conform Legii nr. 81/2008, astfel:

• >    până la 9 angajați:               microîntreprinderi,

• >    între 10 și 49 angajați:            întreprinderi mici,

• >    între 50 și 249 an gajați:           în trep rin deri mijloci i

și care au o cifră de afaceri anuală de până la 8 milioane EURO sau active totale în valoare de 7 milioane EURO.

1. Prezentarea generală a sectorului IMM-uri din județul Bacău:

Tabel 62: Principalii indicatori economici ai IMM-urilor din județul Bacau

Indicatori economico - financiari	Firme cu CA		Pondere sector MM %
	Total	IMM
Număr firme	11.523	11.488	99,7
Cifra de afaceri (mii. euro)	4490,30	2.720,88	60,6
Profit brut (mii. euro)	340,62	210,71	61.9
Rata profitului (%)	7,59	7,8	-
Nunăr salanați	87.471	64.239	73,5
Productivitate (mii euro/sal)	51,33	42,35	*

Conform datelor prezentate în tabelul anterior se poate observa reprezentativitatea clară a sectorului IMM în numărul de firme cu cifră de afaceri din județul Bacău, dar și contribuția majoră pe care o au acestea în economia județului, în condițiile în care:

• -    IMM-urile reprezintă 99,7% din firmele care au raportat activitate în anul 2008;

• -    IMM-urile sunt cele care au obținut 61,9% din profitul înregistrat de firmele din județ;

• -    IMM-urile sunt cele care asigură aproximativ 3 pătrimi - 73,5% - din locurile de muncă din județ;

• -    IMM-urile au înregistrat o rată medie a profitului superioară de 7,8% celei medii înregistrate la nivelul sectorului economic activ din județul Bacău de 7,59%.

Pentru a analiza principalii indicatori economici înregistrați de sectorul IMM-urilor din județul Bacău în anul 2008 avem următoarele date:

Tabel 63: Evoluția principalilor indicatori economici ai IMM-uriiordin județul Bacau

Indicatori economico - financiari	Firme cu CA		Evoluția indicatorilor în anul 2008 W-)%
	2007	2008
Număr IMM-uri	10.840	11.488	5,98
Cifra de afaceri (mii. euro)	2.244,75	2.720,88	21,21
Profit brut (mii. euro)	163,67	210,71	28,90
Rata profitului (%)	7,29	7,8	7
Număr salariați	62.081	64.239	3,5
Productivitate (mii eurofcal)	36,16	42,35	17,11

Se observă că sectorul IMM-urilor a înregistrat în anul 2008 următoarele evoluai:

• -    numărul de IMM-uri cu activitate a crescut cu 5,96%, ajungând la 11.488 Urme;

• -    cifra de afaceri înregistrata a crescut cu 21,21%;

• -    productivitatea medie înregistrată pentru fiecare salariat a înregistrat o creștere de 17,11% ajungând la suma de 42,35 mii euro, în condițiile în care numărul de salariați a crescut cu 3,5;

• -    profitul și totodată rata profitului au crescut în anul 2008 cu 28,90%, respectiv 7% față de anul 2007.

Prezentarea sectorului IMM-urilor, pe grupe de mărime:

Conform mărim» firmei, sectorul IMM-urilor băcăuane este format din:

Microîntreprinderi (1*9 salariați)

Tabel 64: Evoluția principalilor indicatori economici ai Microintreprindenlordin județul Bacau

Indcatori economico - financiari	Firme cu CA		Evoluția indicatorilor în anul 2008 (W*)%
	2007	2008
Număr IMM-uri	9.633	10.260	6,5
Cifra de afaceri (mii. euro)	709,45	768,55	8,33
Profit brut (mii. euro)	67,57	55,42	-17,9
Raia profitului (%)	9,52	7,21	-24,2
Număr salariati	18.308	19.554	6,8
Productivitate (mii euro/sal)	38,75	39,30	1,43

în ceea ce privește sectorul microîntreprinderilor din județul Bacău, anul 2008 a fost un an benefic dezvoltării de noi microîntreprinderi, în condițnle în care:

• -    numărul de firme cu unul până la nouă salariați a crescut cu 6,5%;

• -    cifra de afaceri a crescut cu 6,33%;

• -    numărul total de persoane angajate pe parcursul anuhji în microîntreprinderi, în comparație cu anul anterior a crescut cu 6,8%;

• -    rata medie a profitului a scăzut cu 24,2% fața de cea înregistrată la nivelul anului 2007, iar productivitatea aferentă fiecărui angajat pentru anul 2008 a crescut cu 1,43%.

  întreprinderi mici (10-49 Tabel 65: Evoluția princi	salariați) palilor indicatori economici ai întreprinderilor mici din județul Bacau
  Indicatori economico - financiari	Firme cu CA		Evoluția indicatorilor în anul 2006 W-)%
  	2007	2006
  Număr IMM-uri	968	993	2,58
  Cifra de afaceri (mii. euro)	737,46	972,84	31,9
  Profit brut (mii. euro)	51,58	76,65	48,6
  Rata profitului (%)	6,99	7,9	13,1
  Număr salariati	19.413	20232	4,3
  Productivitate (mii eurofeal)	37,99	48,06	26,57

Conform datelor prezentate, putem concluziona următoarele evoluții pentru sectorul întreprinderilor mici:

• -    numărul de firme din acest sector a crescut cu 2,58%;

• -    profitul brut înregistrat de întreprinderile mici, aferent anului 2008, a înregistrat o creștere cu 48,6%;

• -    rata profitului a înregistrat o evoluție pozitivă în comparație cu anul precedent, cu 13,1 %;

• -    numărul de salariați a înregistrat o creștere față de anul precedent, de la 19.413 persoane la 20.232 persoane, reprezentând o creștere de 4,3%;

• -    productivitatea muncii a înregistrat o creștere de 26,57% de la 37,99 mii eura/sal în anul 2007 ta 48,08 mii eurc/sal în anul 2008.

întreprinderi mijlocii (50-249 salariaț)

Tabel 66: Evoluția principalilor indicatori economici ai întreprinderilor mijlocii din județul Bacau

Indcatori economico-financiari	Firme cu CA		Evoluția indicatorilor în anul 2008 H-) %
	2007	2008
Număr IMM-uri	239	235	- 1,67
Cifra de afaceri (mii. euro)	797,85	979,49	22,8
Profit brut (mii. euro)	44,42	78,64	77,03
Rata profitului (%)	5,57	8,1	45,4
Număr salariați	24.363	24.453	0,4
Productivitate (mii eurofeal)	32; 75	40,06	22,3

La sectorul întreprinderilor mijlocii se observă că:

• -    numărul de firme din acest sector a scăzut cu 1,67% de la 239 firme în anul 2007 la 235 firme în and 2008;

• -    cifra de afaceri a înregistrat o valoare cu 22,8% mai mare decât cea înregistrata în anul anterior;

• -    numărul de salariat și productivitatea medie pe fiecare salariat au înregistrat evoluții pozitive de 0,4%, respectiv 22,3%;

• -    profitul brut a înregistrat o creștere de 77,03%, iar rata profitului de 45,4%;

In ceea ce privește evoluța sectorului IMM-urilor, din punct de vedere al ordinului de mărime se pot evidenția următoarele aspecte:

• ~    la nivelul județului Bacău numărul de microîntreprinderi și întreprinderi mici a cunoscut o evoluție pozitivă: microîntreprinderile au înregistrat o creștere cu 6,5% iar întreprinderile mici cu 2,58%;

• -    numărul de întreprinderi mijlocii a scăzut la nivelul anului 2008 față de anul 2007 cu 1,67%

• -    în ceea ce privește cifra de afaceri cea mai semnificativă evoluție pozitivă a înregistrat-o sectorul întreprinderilor mici cu 31,9%, urmat fmd de întreprinderile mijlocii - 22,8% și de microîntreprinderi cu 8,33%;

• -    în cazul profitului, evoluții pozitive au înregistrat întreprinderile mici (cu 48,6%) și întreporinderile mijlocii (cu 77,03%, microîntreprinderile înregistrând o scădere a profitului cu 17,9% față de anul 2007;

• -    numărul de salariați încadrați în microîntreprinderile din județul Bacău a crescut față de anul precedent cu 6,83% în cadrul întreprinderilor mici a crescut cu 4,3%, iar în cadrul întreprinderilor mijlocii a crescut cu 0,4%;

• -    per ansamblu, rata profitului înregistrată de IMM-uri în anul 2008 are o evoluție pozitivă, cea mai mare creștere fiind înregistrată de întreprinderile mijlocii - 45,4%, fiind urmată de întreprinderile mici cu 13,01%, microîntreprinderile având o rata a profitului în scădere în anul 2008 față de 2007 cu 24,2%;

• -    productivitatea muncii a cunoscut o evoluție pozitivă pe ansamblu înregistrând o creștere de 1,43% în cadrul microîntreprin eterilor, o creștere cu 26,57% în cadrul întreprinderilor mici și o creștere cu 22,3% în cadrul întreprinderilor mijlocii.

Concluzii:

• 1.    Sectorul microîntreprinderilor a avut în anul 2008, in general o evoluție pozitivă, astfel ca numărul de firme, cifra de afaceri, numărul de salariați și productivitatea/salariat au înregistrat diferențe pozitive în comparație cu anul anterior, excepția fiind constituită de profit și rata profitului;

• 2.    Sectorul întreprinderilor mici a înregistrat un nivel o creștere la nivelul anului 2008, pentru toți indicatorii! supuși analizei, astfel numărul de firme, cifra de afaceri, profit, rata profitului, numărul de salariați și productivitatea pe salariat au crescut față de valorile înregistrate în anul precedent;

• 3.    Sectorul întreprinderilor mijlocii a înregistrat în anul 2008 evoluai pozitive ate indicatorilor analizați, dar și evoluții negative. Astfel, deși a scăzut numărul de firme cu activitate (cu 1,67%), cifra de afaceri, profitul și rata profitului au avut creșteri spectaculoase față de anul 2007 (profitul a crescut cu 77,03% față de anul 2007).

INFRASTRUCTURA DE AFACERI la nivel județean

Pentru dezvoltarea și dinamizarea mediului de afaceri băcăuan și regional s-a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri și servicii prin aprobarea realizării a 2 importante obiective industriale, de afaceri și expoziționate cu toate dotările necesare:

• 1.    Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău (CAE)

• 2.    Parcul Industrial HIT PARK

• 1.    Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău (CAE) care își propune dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri complexe și modeme cu funcțiuni multiple.

Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău (CAE) va include:

Incubator de afaceri - Ad= 2756 m² Sp+P+4E care include: 24 de module pentru întreprinzători, centrul de asistență pentru întreprinzători care cuprinde: secretariat; camere de consiliere; camere de întâlnire/ședințe; centru documentar; zona de relații cu publicul.

Centrul de afaceri și marketing - Ad= 3437 m²: Sp-*P+1E asigură: birouri de lucru pentru activitățile angajaților permanenți; birouri de consultanță pentru IMM-uri; sală de conferințe și seminalii temafice cu aranjamente multiple - max 700 locuri: tip amfiteatru (sală și prezidiu); tip mese rotunde; sală de ședința/întâlniri multimedia; săli de întâlniri cu clfenții; birou relații internaționale, zona pentru conducere și secretariat; zona de relații cu publicul;

Pavilioane pentru expoziții-două module (M1, M2)-Ad = 6076m²: P+1E

Suprafața de expoziție necesara este organizată în două module (care pot funcționa independent sau împreuna în funcție de solicitări: suprafața utilă pentru expoziții - parțial pe doua etaje; modularizate pentru această suprafața care să permită și desfășurarea unor evenimente mai mici simultan; grupuri sanitare corelate cu suprafața; zona utilităților

Amplasamentul Centrul ui de afaceri și expoziții este situat în partea de Vest a municipiului Bacău, la limita Comunei Măgura, pe partea de S-V a DN 11, care leagă municipiul Bacău de Onești. Terenul pe care este amplasat Centrului de afaceri și expoziții este la intersecția DN 11 cu străzile Arcadie Septilici și Gen. Xxxxxx Xxxx.

Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execuție și amenajare spații.

• 2.    Parcul Industrial HIT PARK (Hemeius Information Technology) este un proiect promovat de către Consiliul Județean Bacău în Parteneriat cu Consiliul Local Hemeius, în cadrul programului PHARE 2000.

HIT PARK este primul parc industrial din România dedicat în exclusivitate industriei IT&C. Parcul este amplasat pe un teren de 10.85 ha, proprietate a Consiliului Local Hemeius, la o distanță de aproximativ 12 km de municipiul Bacău, dotat cu toate utilitățile: energie, gaze, acces rapid la Internet, telefonie. Pe acest teren sunt construite spații de depozitare, o zonă comercială, un centru de servicii financiare, de contabilitate, notariat și poștă.

Parcul dispune de: conexiune Internet, utilități speciale solicitate de activitățile în domeniului IT&C, canale de transmisii date de mare viteză (fibrâ optică și radio), climatizare pentru toate obiectivele din parc, curent electric stabil, etc.

Firmele care își desfășoară activitatea în Parcul Industrial HIT:

• -    SC TECNOSTAMP TRIULZIEAST EUROPE SRL

• >    SC XL WORLD ROMAN IA SRL

• -    SC TEXER SERVICE COMPANY SRL

•    SC IT&C MEDIA SRL

• •    SC MICROSISTEM CONECT SRL

•    SC VIMERCATI EAST EUROPE SRL

•    SC STANDARD ENGINEERING SRL

• -    SC BIOTAWIND POWER SRL

• •    SCSOFTESCUSRL

• -    SC COMPLEX IT SOLUTIONS SRL

• -    SC RAFIT SOLUTIONS SRL

• -    PREST PERFORM SERVICE.

Firmele italiene: Tecnostamp Triulitzi East Europe, Prest Perform Service, Vimercati East Europe sunt producători de componente auto de plastic, conectori, transmitatori.

NIVELUL LOCAL

OCUPAREA FORJEI DE MUNCA

Resursele de muncă disponibile ale popularei cuprind persoanele cu vârsta între 15-59 ani, atât în cadrul populației feminine, cât și al celei masculine.

La recensământul din 2002 populația activă a municipiu lui Bacău era constituită dintr-un efectiv de 81731 persoane, ce reprezintă 46,57% din populația stabilă în teritoriu. Cea mai mare parte o reprezintă populația ocupată, cu o pondere de 87,16% din totalul activ. Restul, până la 100%, este constituit din șomeri, dintre care cea mai mare parte sunt în căutarea unui alt bc de muncă. Tabelul și graficul urmata prezintă structura ocupării forțai de munca în municipiul Bacău.

Populația inactivă totaliza, la ultimul recensământ, 93.769 persoane, respectiv 53,42% din populația stabilă a municipiului Bacău.

Tabe/uf 68: Populara inactivă la nivelul munidpi^ij Bacău

Populeze	RPL2C02
	• număr persoane*
Ptpulația inactivă, total, dn cae:	93769
Bevifetudenți	36738
Pensionari	32947
Casnice	7926
îrtreținde ds alte persoane	12051
întreținute de sta sau de alte agarizali private	620
Cu altă situație economică	3687

Sursa: INSSE

Ponderea elevilor și a studenților este încă majoritară la nivelul municipiului, cu circa 4% mai mane decât cea a pensionarilor. Dintre celelalte categorii de persoane inactive, o pondere semnificativă sunt întreținute de alte persoane (12,85%) sau sunt casnice (8,45%).

Diagrama 23: Structura populației inactive a municipiului Bacău (2002)

Structu-a populației inactive a municipiului

Bacau,2002

întreținute ce <;>t sa j de alte organizații trr.'iite 0.56%

Analiza populației ocupate pe activități ale economiei naționale arată că la nivelul anului 2002 activitatea cu cea mai mare pondere a populației ocupate în municipiului Bacău era industria prelucrătoare (33,40%), în regresie comparativ cu anii trecuți, în care antrena majoritatea covârșitoare a populației. în total, sectorul secundar, ce include și activitățile de construcții, energie electrică, termică, gaze și apă, concentrează 45,2% din populația ocupată a municipiului Bacău. Comparativ cu recensământul anterior, din 1992, când populația ocupată în sectorul secundar reprezenta 63,6% din total, se remarcă o scădere sensibilă, sesizabilă în special în domeniul industrial, care a fost masiv restructurat în ultimii ani.

în 2002, ponderea majoritară a populației ocupate o deținea sectorul terțiar, cu 52,75%, în creștere comparativ cu recensământul anterior, când se înregistra o pondere de 34,8%. în cadrul acestuia, pe primul loc se situează domeniul comerțului și întreținerii autovehiculelor și bunurilor casnice, care concentrează 15,43% din populația municipiului. Se remarcă procentajul important al populației angajate în activități de transport și comunicații, precum și în administrația publică.

Sectorul cu ponderea cea mai mică în ocuparea populației active la nivelul municipiului Bacău este cel primar₁ ce totalizează doar 2.05% din total. Comparativ cu recensământul anterior, se remarcă o creștere cu 0,45%, sesizabilă în domeniul agricol.

Diagrama 24: Populația ocupata pa activități ala econ. naționale a mun. Bacău (2002)

Piața muncii este definită de cele două componente: oferta de forță de munca, reprezentată de populația aptă de muncă, respectiv cererea de forță de muncă, sau unitățile economice angajatoare.

Tabelul 69: Evoluția nunărulLe de salanati ăi unitele economice active din municipiui Bacău:

	2000 2001   2002    2003    2004    2005    2006    2007
runâr de salariati (nr. pers.)	33071 36888 37625 37566 41382 42901    44062 52050

Sursa: prelucrarea dalelor furnizate de wwiistafirme.rc

Diagrama 25: Evoluția nr. desabriațj din unitățile economiceaedvem mun. Bacău2000-2007

Numărul de salariat în unitățile economice active din municipiul Bacău a cunoscut o creștere lentă în intervalul 2000 - 2007, în anul 2007 valoarea acestui indicator fiind cu 29,2% mai mare fața de valoarea înregistrată în anul 2000.

Diagramă 26: Structura salariilor pe demonii de activitate în anul 2007 in mun. Bacău

Structura salariatilor pe domenii de activitate în anul 2007

indust-ia

u-joa-a 0 54*%.

md ustrla 'cranului, ce.ulozți și h.-irtie,, s .IViCUltllM si orpio.it.ire i or? st ier

5 57’/.

Cei mai mulți salariați sunt angajați în industria extractivă și prelucrătoare - 13822 salariați (reprezentând 28,7% din total), pe locul secund situându-se comerțul cu 10842 salariați, adică 22,5% din total, construcții: 7025 salariați (reprezentând 14,63 din total), servicii: 5855 salariați (reprezentând 12,19% din total), iar cei mai puțini în hoteluri și restaurante: 1157 salariați (reprezentând 2,4% din total) industria ușoară și agricultură.

Conform A.J.O.F.M., sectoarele de activitate care au fost afectate de disponibilizări în ultima perioadă (ultimele luni ale anului 2008 - primele luni ate anului 2009) și care se estimează că vor fi afectate și pe viitor sunt: fabricarea substanțelor și a produselor chtotice, extracțja petrolului brut și a gazelor naturale, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn, cu excepta mobilei, fabricarea articolelor din paie și alte materiale vegetale împletite, fabricarea de mobilă, construcții de clădiri (disponibilizări pentru timp nefavorabil de lucru).

Tabelul 70: Numărul mediu de salarii în județele din regiunea NE și Distribuția acestora pe macro-sectoare economice, în anul 2007

Nr. cri	Județ	Număr mediu de salariați din care:	în agricultura (%)	în Industrie (%)	în Construcții (%)	în servicii și social ciitural, sănăt^e(%)
1	Bacău	121.838	27,06%	36,83%	8,06%	28,05%
2	Botoșani	153.500	48,86%	15;44%	3,78%	31,92%
3	lași	297.600	31,85%	17,44%	7,76%	42,94%
4	Neamț	196.400	42,72%	18,28%	4,58%	34,42%
5	Suceava	243.600	44,33%	16,13%	4,60%	34,93%
6	Vaslui	145.900	47,64%	18,03%	3,43%	30,91%
6	Regiunea NE	1.262.300	39,45%	18,13%	5,78%	36,64%

Sursa: Prelucrare datelor WSSE

ȘOMAJUL

Disponibilul de forță de muncă este calculat de către A.J.O.F.M. ca fiind populara cu vârsta cuprinsă între 18-62 de ani care participă la activități productive retribuite, conform legislației în vigoare.

Pentru municipiul Bacău s^au analizat datele furnizate de către A.J.O.F.M. pentru intervalul 2002-2008 la nivel de lună.

Analiza tabelară și grafică ilustrează tendința descrescătoare a numărului de șomeri în decursul acestui interval, diferența fiind de 3300 persoane (20,8%) până la 1 august 2008. Evduțja anuală a fost sensibil diferențiată pe parcursul acestui interval, alternând creșterile cu scăderile bruște. Astfel, diferența cea mai mare s-a înregistrat în anul 2003, când numărul șomerilor a crescut cu 20808 persoane (131,53%) fața de anul anterior. Timp de 2 ani numărul a fost în scădere, cu circa 51%, respectiv 18.994 persoane, după care a crescut din nou, cu 4.943 persoane (28%) în anul următor. In anul 2007 s-a înregistrat o scăderea numărului de șomeri, acesta crescând din nou în anul 2008.

în ceea ce privește structura pe sexe a numărului de șomeri, se poate observa că ponderea alternează, neputându-se vorbi de o tendință stabilă în acest sens. Totuși, se remarcă un trend net descendent în evoluția numărului de femei aflate în șomaj, în timp ce evoluția numărului șomerilor de sex masculin este marcată de oscilați mai pregnante.

Tabelul 72: Evoluția numărului șomerilor la nivelul municipiului Bacău

	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008
ianuarie	1079	3638	3666	231	2603	183	1873
februarie	115	3713	3343	215	2663	1627	1747
martie	654	3691	2673	1874	2382	1483	1634
aprilie	081	3196	2015	1556	195	1375	1388
mai	966	3063	1852	1406	1685	1402	1385
iulie	1123	3077	1729	1673	1633	1115	1391
iulie	1349	2882	1776	1868	1678	1145	1465
august	1713	3006	1875	2033	1873	128	1636
septembrie	2376	3269	202	2	2037	1206	1701
octombrie	2225	3377	2192	2021	2227	1304	1666
noiembrie	2343	3473	2113	2358	1906	1194	1686
decembrie	2614	344	2225	2391	1704	1178	1751
	15819	36627		17833	22576	13339	19321
feminin	8290	17020	12S35	10266	11146	8901	10405
masculin	7529	19607	13124	7367	11430	4438	8916

Sursa AJOFM Bacău,

Evoluțja lunară atestă că în general numărul șomerilor este mai mare în lunile friguroase și tinde să scadă semnificativ în cele călduroase.

Din datele furnizate de A.J.O.F.M. Bacău privind nivelul de instruire al șomerilor înregistrați la finele anului în intervalul 2002-2008 (luna august) reiese că cea mai mare parte au nivel de instruire primar, gimnazial și profesional și cea mai mică pondere o au persoanele cu nivel de instruire universitar.

Tabelul nr. 73: Nivelul de instruirea! șomerilor la nivelul municipiului Bacău

Municipiul Bacău	2002	2003	2004	2005	2008	2007	200Bluna august
Total șomeri, din care:	2814	144	2225	2225	1.704	1.178	1436
nM de Instruire prtnsr, ghmadal și proftetonal	2248	2717	1.669	1.780	1.346	942	1292
nlvei de Instruire Bceel șl postlceal		586	423	366	29C	188	278
nivel de instruire universitar	78	138	133	89	68	48	66

Sursa AJOFM Bacău

Structura șomerilor înregistrați la finele anilor 2002-2007 și august 2008, la nivelul municipiului Bacău, pe sexe și grupe de vârstă relevă superioritatea numerică a eșantionului populației de peste 25 de ani comparativ cu cel al tinerilor sub 25 de ani.

Se remarcă, de asemenea, că numărul persoanelor de sex feminin din grupa de vârstă sub 25 de ani este în scădere constantă, pe finalul intervalului inversându-se raportul cu populara masculină, ce devine superioară numeric. Lucrurile se petrec în sens opus la categoria adulți peste 25 de ani, unde, deși numărul total este în scădere, populația feminină tinde să devină majoritară în ultimii 3 ani ai intervalului, ceea ce denota dificultăți de reconversie și reinserție profesională.

Tabelul 74: Nunărui șomerilor pe grupe de vârstă și sexe
Mrmldptul Bacău	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008 luna august
Total șomeri, din care:	2614	3440	2225	2225	1.704	1.178	1.636
tineri <25 ani	628	791	668	534	391	259	278
băltii	273	378	279	264	238	121	147
femei	365	413	389	270	153	138	131
add|i>25ani	1.966	2649	1.557	1,691	1.312	919	1.358
bărbii	1.109	1.376	880	888	603	360	588
femei	877	1273	677	803	709	569	770

Sursa AJOFM Bacău

Diagrama 29: Structura stocurilor da șomeri pe sexe și grupe de vârsta (2002-2008)

Tabel 75: Șomajul înregistrat în județele din regiunea NE și în România (2007)

Nr. cri.	Județ	Număr șomeri	Indemnizați (mii lei)	Rata șomajului înregistrat (%)	Clasament ca număr șomeri
1	Bacău	10.355	40.100,5	4,40%	3
2	Botoșani	6.391	17.380,1	4,00%	6
3	lași	17.695	40.852,0	5,70%	1
4	Neamț	7.800	29.861,0	3,80%	5
5	Suceava	9.457	37.495,7	3,70%	4
6	Vaslui	15.619	33.378,5	9,60%	2
7	Regiunea NE	67.317	-	5,10%
8	România	496.581	37,77	4,25%

Sursa: Prelucrare datelor INSSE

în cadrul județelor din Regiune Nord Est, județul Bacău se situează pe locul 3 ca număr de șomeri înregistrați, după lași și Vaslui, iar pe locul 4 în ceea ce privește rata șomajului de 4,4% Județul Bacău are o rată a șomajului apropiată media pe țară.

în ceea ce privește beneficiarii serviciilor gratuite de formare profesională, aceștia pot fi atât șomeri, cât și persoane ce se încadrează în anumite prevederi legale. La nivelul municipiului Bacău, în ultimii 4 ani, au beneficiat de aceste cursuri, în afara șomerilor, persoane aflate în detenție, persoane care au reluat activitate ca urmare a încetării concediului pentru creșterea copilului, angajate și cuprinse la cursuri în scopul prevenirii șomajului. Majoritatea persoanelor ce au urmat aceste cursuri au fost șomeri.

______________________Tabel 76: Beneficiarii serviciilor greiuite de formare profesională __________

Categorie cursanți	2004	2005	2008	2007	2005 (31.08)
total șcmeri	1.167	1.227	1.154	1.103	808
absolvenți care beneficiază de prev. art.84 cin Legea nr. 762002	0	0	0	0	0
persoane aflate în detenție	11	0	71	127	26
persoane care au reluat activitate ca urmare a încetării concediului pentru creșterea copilului	2	1	1	2	0
persoane care au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar	0	0	0	0	0
persoane care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacității	0	0	0	0	0

de munca după pensionarea pentru invalidtate
persoane angajate și cuprinse la cursuri în scopU prevenirii șomajului	0	13	65	17	0
alte persoane din mediul rural	0	0	0	0	0
Total cursant	1.180	1.241	1291	1.249	834

Sursa’ AJOFM Bacău

Agențja Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Bacău organizează cursuri de formare profesională pentru ocupațiile pentru care există cerere pe piața forței de muncă. După cum reiese din tabelul de mai jos, furnizat de A.J.O.F.M., majoritatea sunt pentru sectorul secundar, domeniile construcții și industrie prelucrătoare. De asemenea, există locuri și în domeniul serviciilor, în special în comerț și unități de alimentație publică.

Tabel 77: Tipuri cursuri de formare profesională

Nr. crt	Denumire ocupație	Cod COR/
1.	Bucătar	5122.2.1
2.	Contabil	343302
3.	Dulgher - tâmplar - parctietar	7124.21
4.	Electrician în instalații energetice	7245.27
5.	Fierar beton ist montator prefabricate	7123.2.1
6.	Frizer-coafbr-manichiurist-pedchiurist	5141.21
7.	Inspecta resurse umane	342304
8.	Instalata instalații tehnico-sanitare și de gaze	7136.21
9.	Lăcătuș construcții metalice și utilaj tehnologic	7214.21
10.	Lucrăta în comerț	5220.1.1
11.	Mozaicar - faranțar	7132,24
12	Operator confecționa industrial	8263.1.1
13.	Operator introducere, validare și prelucrare date	4113.21
14.	Ospătari chelner) vânzător în unități de alimentație	5123.21
15.	Preparata produse din lapte	7413.21
16.	Sudor	7212.21
17.	Tâmplar universal	7422.21
18.	Zidar, pietrar, tencuita	7122.21
19.	Zugrav, ipsosar, tapetar, vopsita	7141.21

Sursa' AJOFM Bacău

Grafic 4: Analiza a șomajului în regiune comparativ cu situația în Municipiul Bacău, pe sexe (2004-2008)

Analiza comparativa a •volutiai *omajului in raglun* comparativ cu situația In Municipiul Bac au

în cadrul Graficului nr. 4 se poate observa o valoare mai mică a șomajului în cadrul populației din Municipiul Bacău comparative cu situația pe regiune, șomajul înregistrează valori mai mici în rândul populației feminine comparative cu cea masculine.

Grafic 5: Evoluția ratai șomajului pa luni, în cadrul Municipiului Bacău

Sursa: Institutul Național de Statistica

în Graficul nr. 5 este prezentată evoluția ratei șomajului lunar în perioada 2008 - 2009. Se poate observa o creștere a șomajului începând cu 2009, creștere datorata crizei economice.

Rata medie a șomajului la nivelul municipiului Bacău a înregistrat permanent valori mai scăzute fata de media pe județ în perioada 2002- 2005. Trendul acesteia a fost unul descendent, scăzând de la 7,21% în anul 2002 la 2,67% în anul 2005.

După sexe, în perioada 2002 - 2005, bărbații au o pondere mai mare în numărul total al șomerilor, 58-63% la nivel de județ și 51456% la nivelul municipiului Bacău. în funcție de vârsta, distribuția șomerilor înregistrați, cu domiciliul în municipiul Bacău, nu a prezentat modificări importante în perioada 2002-2005:

•    14 -16% - șomeri cu vârste până în 25 de ani;

•    09 -10% - șomeri cu vârste între 25 - 29 de ani;

•    26 - 28% - șomerii cu vârste între 30 - 39 de ani;

•    26 - 29% - șomeri cu vârste între 40- 49 de ani;

•    12 -15% - șomeri cu vârste între 50 - 55 de ani;

•    04 - 06% - șomeri cu vârste peste 55 de ani.

După nivelul de instruire, în perioada 2002 - 2005, șomerii cu nivel scăzut de educație au avut o pondere mai mare în totalul numărului de șomeri:

•    75 - 86% - nivel scăzut (învățământ primar, gimnazial și profesional);

•    12 -18% - nivel mediu (învățământ liceal și postliceal);

•    02 - 07% - nivel superior (învâ^mânt universitar).

La nivelul municipiului Bacău, ponderea cea mai mare a șomerilor înregistrați, în ultima perioada, în evidentele Agențjei Județene pentru Ocuparea Forței de Munca Bacău provin din domeniul de prelucrărilor mecanice,, transport și reparați auto, comerț prelucrare lemn construcții, întreținere și reparații. Ponderea muncitorilor necalificați în totalul șomerilor înregistrați variază între 10 și 15%

în domeniul formarii profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca, la nivelul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Munca Bacău funcționează un Centru de Formare Profesionala care califica/ recalifica/ perfecționează, în principal șomeri.

Pe lângă acest centru, mai exista la nivelul județului un număr de 26 furnizori autorizați pentru formarea profesionala a adulților care sunt autorizați în 42 de specialități. în perioada 2002-2005, numărul persoanelor cuprinse la cursuri de formare profesionala organizate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Munca Bacău a fost în permanenta creștere:

•    410-în anul 2002;

•    504 - în anul 2003;

•    1167-în anul 2004;

• •    1241-în anul 2005.

Concluzii:

• 1.    La recensământul din 2002 populația activă a municipiului Bacău era constituită dintr-un efectiv de 81731 persoane, ce reprezintă 46,57% din populația stabilă în teritoriu. Cea mai mare parte o reprezintă populația ocupată, cu o pondere de 87,16% din totalul activ. Restul, până la 100%, este constituit din șomeri.

• 2.    în 2002, ponderea majoritară a populației ocupate o deținea sectorul terțjar, cu 52,75%, sectorul secundar deținea 45,2%, iar cel primar doar 2.05% din totalul populației ocupate.

• 3.    La nivelu municipiului se înregistrează o creștere a numărului de salariați din 2005 până în 2007, aceasta fiind și tendința la nivel județean.

• 4.    Rata medie a șomajului la nivelul municipiului Bacău a înregistrat permanent valori mai scăzute fata de media pe județ în perioada 2002- 2005. Tendința acesteia a fost una descendenta, scăzând de la 7,21 % în anul 2002 la 2,67% în anul 2005.

• 5.    Structura pe sexe a numărului de șomeri este in general echilibrata cu variatii care se situează in limite echilibrate, neputându-se vorbi de o tendin^ anume.

• 6.    Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Bacău organizează cursuri de formare profesională pentru ocupațiile pentru care există cerere pe piața forței de munca; majoritatea sunt pentru sectorul secundar, domeniile construcții și industrie prelucrătoare.

• 7.    După nivelul de instruire, în perioada 2002 - 2005, șomerii cu nivel scăzut de educație au avut o pondere mai mare în totalul numărului de șomeri

• 8.    Imigrația produce efecte ascunse asupra nivelului șomajului prin neinregistrarea persoanelor tara loc de munca.

SECTOARE ECONOMICE

Structura activităților definește profilul funcțional al fiecărui oraș, precum si locul sau în ierarhia complexității teritoriale. Astfel, conform Atlasului României, 2006, din punct de vedere ai specializării funcționale, municipiul Bacau se încadrează în tipul 4, specializarea funcționala fiind reprezentata de activitati diversificate, tara specializare evidenta, acoperind astfel cel mai bine noțiunea de oraș în sensul sau cel mai banal, acela de localitate cu funcții multiple.

în prezent, din punct de vedere al potențialului de atractie al orașelor, conform Atlasului României 2006, municipiul Bacau exercita o polarizare de tip regional - puternica polarizare unidirecționala, unitățile teritorial - administrative înconjurătoare fiind direct polarizate de municipiul Bacau, ca spațiu urban cu servicii de nivel superior (universități, medicina specializata) si cu funcții administrative, industriale si comerciale complexe.

Municipiul Bacau s-a conturat inițial ca centru comercial si vamal - oraș al drumului de comerț, sprijinit de vaduri - ce a luat ființa intr-un loc central (poziție de contact) cu largi posibilități de dezvoltare, „târg vestit prin bogatia poamelor si produselor sale” (D.Cantemir). Treptat, orașul se orientează către activitățile productive, astfel încât, în secolul al XlX-lea în Bacau funcționau deja fabrici de hârtie, de cherestea, tabacarii si manufacturi de prelucrare a pieilor, fabrici de spirt, fabrici de cărămizi, țigle si olane.

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI Al AGENȚILOR ECONOMICI DIN MUNICIPIUL BACĂU

Numărul de societăți comerciale, numărul de salariati, cifra de afaceri

La sfârșitul anului 2007 situația agenților economici din municipiul Bacău care au desfășurat activitate (CA>0), prin prisma rezultatelor economico-financiareînregistrate se prezenta astfel:

Tabel 78: Situaba agentilor economici in anul 2007
Indicatori economico financiari	2007
Nimăr societăți comerciale cu activitate	3981
Cifra de afaceri (lei RON preturi curente)	66127582010
Nimăr salariati	48021

Situațja comparativă a principalilor indicatori în intervalul 2000 - 2007, este prezentată în tabelul următor:

Tabel 79: Evoluția numărului de societăți în intervalul 2000 - 2007

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr de societăți	1615	1799	2026	2338	2717	3145	3462	3981
Evoluția fată de anul anterior (%)		+11,4	+12,5	+15,3	+16,2	+15,7	+10	+14,4

Tabel 80: Evoluția cifrei de afaceri în intervalul 2000 - 2007

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
cifra de afaceri (mii lei RON preturi curente)	9831.782	15.893.756	22338.330	31.575.017	40.351.355	44.496.312	53.537.184	66.127.592

Grafic 16: Evoluția cifrei de afaceri a unităților economice din municipiul Bacău

Evoluția cifrei totala de afaceri a unităților economice oare funcționează în municipiul Bacău

70000000000 60000000000 50000000000 40000000000 30000000000 20000000000 10000000000 o

Se constată ponderea ridicată a sectorului terțiar, care deține 76% din numărul total de unități economice active in anul 2007 în municipiul Bacău. Aceasta dovedește dezvoltarea activităților din

categoria serviciilor. Sectorul secundar, ce reunește activitățile din industrie și construcții reprezintă 22% din numărul total de unități economice active în municipiul Bacău. Sectorul primar are cea mai redusă pondere (2%).

Pe subdomenii de activitate situația se prezintă astfel:

Diagrama 31: Structura activităților economice după numărul unităților economica active din municipiu! Bacău în anul 2007

Structura activităților economice după numărul unităților economice active din municipiul Bacău

Diagrama 32: Structura salariaților pe domenii de activitate în anul 2007

Diagrama 33: Structura sectoarelor de activitate la cifra totală da afaceri a municipiului Bacău în anul 2007

Ponderea sectoarelor de activitate la cifra totală de

afaceri a mun. Bacău in anul 2007

3.59

Din analiza indicatorilor prezentați, se constată următoarele:

• >    numărul cel mai mare de societăți activează în domeniul comerțului, respectiv 1605 de societăți reprezentând 40,3% din totalul numărului de societăți cu cifră de afaceri, urmat de sectorul servicii cu 1097 societăți și o pondere de 27,6%, construcții cu 407 societăți ce dețin o pondere de 10,2%, cele mai puține societăți comerciale activând în domeniile industrie alimentară, 53, cu o pondere de 1,79% și agricultură, 25 societăți cu o pondere de 1,34%;

• >    cifra de afaceri totală este realizată într-o pondere de 44,5% de societățile din comerț, 18% de societățile din industria extractivă și prelucrătoare, 15% de societățile din construcții, 8% de societățile din industria alimentară, 6% din servicii și într-o proporție mai mică de către societățile din industria lemnului (4%), transporturi (3%), agricultură (aproximativ 1%), turism (aproximativ 1%);

>cei mai mulți salariați sunt angajați în industria extractivă și prelucrătoare - 13822 salariați (reprezentând 28,7% din total), pe locul secund situându-se comerțul cu 10842 salariați, adică 22,5% din total, construcții: 7025 salariați (reprezentând 14,63 din total), servicii: 5855 salariați (reprezentând 12,19% din total), iar cei mai puțini în hoteluri și restaurante: 1157 salariați (reprezentând 2,4% din total) industria ușoară și agricultură.

ANAUZA SECTOARELOR DE ACTIVITATE ALE ECONOMIEI NAȚIONALE

2 1. SECTORUL PRIMAR (agricultura, piscicultura, silvicultura, industria extractivă)

în cadrul sectorului primar al economiei sunt incluse activitățile din agricultură, piscicultura, silvicultură și industria extractivă.

în municipiul Bacău, din totalul de 3981 de firme active înregistrate la nivelul anului 2007, doar 67 fac parte din sectorul primar, ceea ce reprezintă o pondere de 1,68% din numărul total de unități economice. Structura sectorului primar al economiei municipiului Bacău este următoarea:

Tabel 84: Structura sectorului primar al economiei municipiului Bacău

structura sectorului primar	nr. societăți
agricultură	42
piscicultura	11
silvicultură	11
industria extractivă	3
Total firme sector primar____________	67

Observăm că 64% din societățile încadrate în sectorul primar desfășoară activități în agricultură, silvicultura și piscicultura dețin ponderi egale, de 16% fiecare, în timp ce industria extractivă este cel mai slab reprezentată, deținând doar 4% din sectorul primar.

în anul 2007, cifra de afacen a societăților din sectorul primar al economiei municipiului Bacău a avut o contribuție de doar 1,19% la cifra totală de afaceri. în intervalul 2000 - 2007, evoluția cifrei de afacen a sectorului primar se prezintă astfel:

Tabel 85: Evoluția cifrei de afaceri - secta' primar
	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
cifra de afaceri a sectorului primar -lei RON prețuri curente	71.895.83Î	135.872.426	357.253.612	465.297.351	523.627.402	541.374.400	608.744.620	789.830.110

Diagrama anterioară relevă faptul că în intervalul 2000 - 2007, cifra de afaceri din sectorul prima^- a înregistrat o evoluție continuu ascendentă, în 2007 înregistrându-se o creștere de 90,9% față de valoarea cifrei de afaceri din anul 2000. Creșteri semnificative se înregistrează în anul 2002 față de 2001 (+62%) și în anul 2007 fața de anul 2006 (+23%).

La nivelul anului 2007, structura cifrei de afaceri a sectorului primar a economiei municipiului Bacău era următoarea:

Diagrama 35: Structura cifrei de afaceri a sectorului primar în municipiu! Bacău în anul 2007

în anul 2007, cea mai mare contribuție la cifra de afaceri a sectorului primar o are agricultura -73%. La o diferend destul de mare se situează silvicultura, care contribuie cu 20% la cifra totală de afaceri a sectorului primar. Ponderile pisciculturii și industriei extractive la cifra de afaceri totală a sectorului primar sunt reduse și apropiate ca valoare, 3% și respectiv 4%.

în total, sectorul primar are o pondere de doar 1,19% în ceea ce privește contribuția la realizarea cifrei totale de afaceri a municipiului Bacău.

Agricultura

în municipiul Bacău, desfășoară activități specifice agriculturii un număr de 42 de agenți economici, din care:

• -    15 agenți economici desfășoară activități descrise cu codul CAEN 0111: Cultivarea cerealelor, porumbului și a altor plante n.c.a.;

• -    1 agent economic se ocupă de cultivarea legumelor cod CAEN 0112: cultivarea legumelor, a specialităților horticole și a produselor de seră;

• -    6 agenți economici au ca obiect de activitate cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru băuturi și mirodenii - cod CAEN 0113;

• -    10 societăți se ocupă cu activități de creștere a animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări);

• -    4 agenți economici desfășoară activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor) - cod CAEN 0130;

• -    6 agenți economici prestează servicii pentru agricultură - cod CAEN 0141;

Structura agenților economici pe subactivități agricole este prezentată în diagrama următoare:

Diagrama 36: Structura agenților economici din agricultură la nivelul municipiului Bacău în anul 2007

Structura agenților onantki din            in anul 2007

După numărul de angajați, situația societăților active în agricultură este următoarea:

Tabel 86: Situația societăților active în agricultură după numărul de angajați
	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
total	42	42	42	42	42	42	42	41
0-9 salariati	36	34	34	32	32	32	32	30
10-49 salariați	5	5	5	7	8	7	6	8
50-249 salariați	1	3	3	2	2	3	3	4
250 salariați și peste				1

După cum rezultă din diagrama anterioară, în intervalul 2000 - 2007, în structura unităților economice ce desfășoară activități în agricultură, domină microîntreprinderile (0-9 salariați), urmate de întreprinderile mici (10 - 49 salariați) și, în final, întreprinderile mijlocii (50 - 249 salariați). Ca evoluție, se remarcă o scădere a numărului microîntreprinderilor (-16.6% în 2007 față de anul 2000), creșterea ușoară a numărului întreprinderilor mici (+16,6% în 2007 comparativ cu anul 2000) și mijlocii (+€6,6% în 2007 comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2000).

Din numărul total de salariați (52050 persoane salariate) înregistrați la unitățile economice active din municipiul Bacău, ponderea salariatilor din agricultură, în anul 2007 era de 1,04%.

La nivelul anului 2007, din numărul total de unități active în municipiul Bacău (3981), unitățile economice cu activități agricole aveau o pondere de 1,02%.

Diagrama 37: Structura agenților economici din agricultură după numărul de salariați la nivelul municipiului Bacău în anul 2007

Din cifra totală de afaceri realizată de către societățile economice active din municipiul Bacău, cifra de afaceri din agricultură are o pondere de 0,86%. Evoluția cifrei de afaceri a societăților din municipiul Bacău care desfășoară activități în domeniul agriculturii este prezentată în tabelul următor:

Tabel 87: Evoluția cifrei de afaceri a agentilor economici ce desfășoară activități în agricultură

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
cifra de afaceri - lei RON prețuri curente	60.163.693	99.459.145	287.687.776	337.359.269	363.342.211	411.503.740	432.765.960	573.976.660

Este evident faptul că cifra de afaceri a societăților care desfășoară activități în domeniul agriculturii este continuu ascendentă, în anul 2007 înregistrându-se o creștere a cifrei de afaceri de +89,5% față de cifra de afaceri înregistrată în anul 2000.

Pe sub-domenii de activități agricole, evoluția cifrei de afaceri este următoarea:

Tabel 88: Evoluția cifrei de afaceri pe sub-domenii de activități agricole

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
cifra de afaceri a unităților care se ccupă cu cultivarea plantelor	7026589	8334859	21064435	28535898	25274936	26681350	47137550	45763870
cifra de afaceri a unităților care se ocupă de pomicultură	5204188 i	4554071	28917170	22320081	19049512	90747300	10447226 0	99008480
cifra de afaceri a unităților de creștere a animalelor	32600670	43057350	38911805	59913758	71057740	06098929	90032980	26985711 0
cifra de afaceri a unităților ce desfășoară activități mixte	2197113	25992078	15318961 0	159697821	18167254 5	17414486 0	12891801	10694071 0
cifra de afaceri a unităților ce prestează servicii în agricultură	13135133	17520787	45604756	66991711	66287478	62244140	62205160	54440940

• 5.    în intervalul 2000 - 2007, cifra de afaceri a societăților agricole din municipiul Bacău a crescut cu 89,5%, evoluția fiind continuu ascendentă;

• 6.    Analiză pe domenii de activitate relevă creșterea cifrei de afaceri a societăților agricole în domeniul cultivării plantelor, pomiculturii, creșterii de animale și păsări în intervalul 2000 - 2007;

• 7.    Scade cifra de afaceri a societăților agricole din domeniul prestării serviciilor serviciilor pentru agricultură precum și a societăților care desfășoară activități mixte (cultura plantelor și creșterea animalelor).

Piscicultura

în municipiul Bacău, în anul 2007, un număr de 11 agenți economici desfășurau activități de piscicultura și pescuit.

Se remarcă faptul că cifra de afaceri a unităților care se ocupă cu cultivarea plantelor, pomicultură Și creșterea animalelor este continuu ascendentă în intervalul 2000 - 2007. Astfel, cifra de afaceri a unităților care se ocupă cu cultivarea plantelor a crescut cu 84,6% în intervalul 2000 - 2007, cifra de afaceri a unităților care se ocupă cu pomicultura a crescut cu 94,7% în intervalul 2000 - 2007, cifra de afaceri a unităților care se ocupă cu creșterea animalelor a înregistrat o creștere de 87,9%. Cea mai importantă creștere este cea din intervalul 2006 - 2007, când cifra de afaceri a unităților de creștere a animalelor a crescut cu 66,6%.

Pe de altă parte, evoluția cifrei de afaceri a unităților care desfășoară activități în ferme mixte se caracterizează printr-o evoluție crescătoare în intervalul 2000-2004, cu o creștere semnificativă, și în același timp bruscă între 2001-2002 (‘83%), creșterea în intervalul 2000 - 2004 fiind de -*98,8%. Următorul interval, 2005 - 2007 se caracterizează printr-o evoluție descendentă, în 2007 scăderea fiind de 41,1% față de valoarea înregistrată în anul 2004.

Același tip de evoluție caracterizează și evoluția cifrei de afaceri a unităților care asigură servicii în agricultură. Astfel, în intervalul 2000 - 2003 cifra de afaceri a acestor unități a crescut cu 80,4%, în timp ce în intervalul 2004 - 2007 tendința este de diminuare a cifrei de afaceri a acestor unități, în 2007 valoarea acestor indicator fiind mai mică cu 18,7% fa^ de valoarea maximă înregistrată în anul 2003.

Concluzii:

• 1.    Structura de organizare a producției agricole a municipiului Bacău combină exploatațiile agricole individuale, fără persoanalitate juridică, orientate către auto-consum, cu exploatațiile agricole mari și foarte mari, de tip comercial;

• 2.    Societățile comerciale cu activitate agricolă reprezintă, în anul 2007,1,05% din totalul firmelor active la nivel de municipiu;

• 3.    Cifra de afaceri a societăților comerciale cu activitate agricolă reprezintă, în anul 2007, 0,86% din cifra de afaceri totală a municipiului Bacău;

• 4.    în structura societăților agricole după numărul de angajați domină micro-întreprinderile (71%), urmate, la mare distanța, de întreprinderile mici (19%) și întreprinderile mijlocii (10%);

  Tabel 89: Lista agențiior economici ce desfășoară activități de piscicultură și pescuit
  NR. CRT.	DENUMIREA SOCIETĂȚII	CAEN	FORMA JURIDICĂ	DOMENIU DE ACTIVITATE
  1.	GECOROM SRL	0501	SRL	Pescuitul
  2.	ICON ART SRL	0501	SRL	Pescuitul
  3.	Dl ANDRA SERV SRL	0501	SRL	Pescuitul
  4.	PROTECT CONSULTING SRL	0501	SRL	Pescuitul
  5.	BONION PREST SRL	0501	SRL	Pescuitul
  6.	ELEDA CONSULTING SRL	0501	SRL	Pescuitul
  7.	PESCARASRL	0502	SRL	Piscicultura
  8.	ESOXSRL	0502	SRL	Piscicultura
  9.	GAN FISH SRL	0502	SRL	Piscicultura
  10.	EURO ACVA SRL	0502	SRL	Piscicultura
  11.	CIP & DOR SRL	0502	SRL	Piscicultura

La nivelul anului 2007, din numărul total de unități active în municipiul Bacău (3981), unitățile economice cu activități de pescuit și piscicultura aveau o pondere de 0,27%.

Din punct de vedere al numărului de salariați, la nivelul anului 2007,10 din cele 11 societăți cu activități în domeniul pescuitului și pisciculturii sunt microîntreprinderi, și doar o singură societate se încadrează în categoria întreprinderi mici (26 de angajați).

Tabel 90: Lista agenților economici ce desfășoare activități de piscicuttură și pescuit după număr de

salariati

NR. CRT.	DENUMIREA SOCIETĂȚII	număr de salariați 2007	categoria
1.	GECOROM SRL	1	Microîntreprindere
2.	ICON ART SRL	1	Microîntreprindere
3.	Dl ANDRA SERV SRL	1	Microîntreprindere
4.	PROTECT CONSULTING SRL	9	Microîntreprindere
5.	BONION PREST SRL	1	Microîntreprindere
6.	ELEDA CONSULTING SRL	1	Microîntreprindere
7.	PESCARASRL	3	Microîntreprindere
8.	ESOXSRL	26	întreprindere mică
9.	GAN FISH SRL	4	Microîntreprindere
10.	EURO ACVA SRL	4	Microîntreprindere
11.	CIP&DORSRL	3	Microîntreprindere

în intervalul 2000 - 2007 evoluția numărului de salariați din sectorul piscicol se prezintă astfel:

Pe intervalul 2000 - 2002 tendința este de creștere a numărului de salariați (+42,8%), în timp ce intervalul 2003 - 2005 se caracterizează printr-o evoluție descrescătoare (-28,5% comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2002). în anii 2006 și 2007 tendința este de creștere a numărului de salariați, în anul 2007 înregistrându-se un plus de 44,4%față de numărul de salariați din anul 2003.

Din numărul total de salariați (48021 persoane salariate) înregistrați la unitățile economice active din municipiul Bacău, ponderea salariatilor din unitățile economice cu activitate în piscicultura, în anul 2007 era de 0,11%.

Din cifra totală de afaceri realizată de către societățile economice active din municipiul Bacău, cifra de afaceri din piscicultura are o pondere de 0,038%. Evoluția cifrei de afaceri a unităților economice ce desfășoară activități de pescuit și piscicultura este prezentată în tabelul și diagrama următoare:

Tabel 91: Evoluția cifrei de afaceri a agenților economici ce desfășoară activități de pescuit si piscicultura

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
cifra de afaceri -lei RON preturi curente	2.219.663	2.964.293	6.135.660	11.582.738	5.053.605	9.252.630	16.305.320	25.756.530

Grafic 24: Evolup'a cifrei de afaceri în sectorul pisciculturii în intervalul 2000-2007 la nivelul

municipiului Bacău

Pe ansamblu, evoluția cifrei de afaceri a unităților economice care desfășoară activități de pescuit și piscicultura este ascendentă, cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2007. Comparativ cu anul 2000, cifra de afaceri înregistrată în anul 2007 este mai mare cu 91,3%.

Concluzii:

• 1.    Societățile comerciale cu activități în piscicultura reprezintă, în anul 2007,16,41% din firmele active în sectorul primar din municipiul Bacău și doar 0,27% din totalul firmelor active la nivel de municipiu;

• 2.    Cifra de afaceri a societăților ce desfășoară activități de pescuit și piscicultura a contribuit, în anul 2007, cu numai 0,03% la cifra de afaceri totală a firmelor active din municipiului Bacău;

• 3.    10 din cele 11 societăți cu activități în domeniul pescuitului și pisciculturii sunt microîntreprinderi, și doar o singură societate se încadrează în categoria întreprinderi mici (26 de angajați);

• 4.    în intervalul 2000 - 2007 cifra de afaceri a agenților economici din piscicultură a crescut cu 91,3%.

Silvicultura

La nivelul anului 2007, din numărul total de unități active în municipiul Bacău (3981), unitățile economice cu activități în silvicultură și exploatare forestieră aveau o pondere de 0,27%.

Din punct de vedere al mărimii, în anul 2007, din cei 11 agenți economici din silvicultură, 7 sunt microîntreprinderi, 3 sunt întreprinderi mici și doar unul singur este întreprindere mijlocie.

în intervalul 2000 - 2007 evoluția numărului de salariați din sectorul silviculturii se prezintă astfel.

După cum reiese din diagrama anterioară, numărul de salariați din silvicultură este destul de oscilatoriu cu creșteri și descreșteri succesive și chiar de mare amploare. Creșterea efectivă a numărului de salariați în anul 2007 față de numărul de salariați din anul 2000 este de 66,1%.

Din numărul total de salariați (48021 persoane salariate) înregistrați la unitățile economice active din municipiul Bacău, ponderea salariaților din silvicultură, în anul 2007 era de 0,41%.

Din cifra totală de afaceri realizată de către societățile economice active din municipiul Bacău, cifra de afaceri din silvicultură are o pondere de 0,23%.

Evoluția cifrei de afaceri a unităților economice ce desfășoară activități de silvicultură este prezentată în tabelul și diagrama următoare:

Tabel 93: Evoluția cifrei de afaceri a unităților economice ce desfășoară activități de silvicultură

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
cifra de afaceri -lei RON prețuri curente	7.892.596	28.699.032	58.734.868	112.720.707	146.786.112	111.647.830	143.756.210	156.317.600

Grafic 26: Evoluția cifrei de afaceri în domeniul silviculturii la nivelul municipiului Bacău Evoluția cifrei de afaceri în domeniul silviculturii

160000000 c 140000000 2 3  120000000

£ 100000000 a 80000000

§   60000000

3   40000000

20000000

0

Pe ansamblu, în intervalul 2000 - 2007 cifra de afaceri a agenților economici care desfășoară activități în domeniul silviculturii a cunoscut o creștere considerabilă, de +94,9%. Creșterea cifrei de afaceri este continuă în intervalul 2000 - 2004, cifra de afaceri înregistrată la nivelul anului 2000 reprezentând doar 5,37% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul anului 2004. în anul 2005 are loc o diminuare a cifrei de afaceri de -24% față de valoarea înregistrată în anul 2004.

Următorii ani, 2006 și 2007, se remarcă prin tendința de creștere a cifrei de afaceri față de valoarea înregistrată în anul 2005, astfel că, în anul 2007, valoarea cifrei de afaceri din silvicultură era mai mare cu 28,5% fa£ de valoarea înregistrată în anul 2005.

Concluzii:

• 1.    Municipiul Bacău nu dispune de resurse forestiere importante (doar 57 ha pădure adică 1,3% din suprafața teritoriului administrativ al municipiului Bacău);

• 2.    Punctele de lucru ale societăților din silvicultură înregistrate în municipiul Bacău se află în comunele din județ, care dispun de resurse forestiere pentru exploatare;

• 3.    Societățile comerciale cu activități în silvicultură reprezintă, în anul 2007,16,41% din firmele active în sectorul primar din municipiul Bacău și doar 0,27% din totalul firmelor active la nivel de municipiu;

• 4.    Cifra de afaceri a societăților ce desfășoară activități de silvicultură a contribuit, în anul 2007, cu doar 0,23% la cifra de afaceri totală a firmelor active din municipiul Bacău;

• 5.    Domină microîntreprinderile (7), urmate de întreprinderi mici (3) și doar o unitate se încadrează în categoria „întreprinderi mijlocii";

• 6.    în intervalul 2000 - 2007 cifra de afaceri a agenților economici din silvicultură a crescut cu 94,9%.

Industria extractivă

Ultimul domeniu de activitate analizat în cadrul sectorului primar al economiei este industria extractivă. La nivelul anului 2007, din numărul total de unități active în municipiul Bacău (3981), unitățile economice cu activități în industria extractivă aveau o pondere de 0,07%.

în municipiul Bacău sunt înregistrați 3 agenți economici care desfășoară activități specifice industriei extractive. Activitățile propriu-zise de exploatare (punctele de lucru) se desfășoară în comunele din apropierea municipiului Bacău, unde există resurse care fee posibilă exploatarea.

Tabel 94: Lista agenților economici care desfășoară activități specifice industriei extractive
NR. CRT.	DENUMIREA SOCIETĂȚII	CAEN	FORMA JURIDICĂ	DOMENIU DE ACTIVITATE
1.	ROMVIL SRL	1421	SRL	Extracția pietrișului si nisipului
2.	SIVALI SRL	1421	SRL	Extracția pietrișului si nisipului
3.	BEST ROCK SRL	1421	SRL	Extracția pietrișului si nisipului

Astfel, societățile ROMVIL SRL și SIVALI SRL au puncte de lucru în comuna Nicolae Bălcescu -balastiera Galbeni, pe malul stâng al râului Șiret în timp ce societatea BEST ROCK SRL are punctul de lucru situat în comuna Negri, tot pe malul râului Șiret.

Din punct de vedere al mărimii după numărul de salariat, în anul 2007 2 dintre societăți sunt microîntreprinderi, și una este întreprindere mică (22 de salariați) - ROMVIL SRL. Din numărul total de salariați (48021 persoane salariate) înregistrați la unitățile economice active din municipiul Bacău, ponderea salariaților din industria extractivă, în anul 2007 era de 0,058%.

Din cifra totală de afaceri realizată de către societățile economice active din municipiul Bacău, cifra de afaceri din industria extractivă are o pondere de 0,051 %.

Cifra de afaceri a celor 3 societăți înregistrate în municipiul Bacău în industria extractivă este prezentată în tabelul și diagrama următoare:

Tabel 95: Evoluția cifrei de afaceri a unităților economice ce desfășoară activităl							i în industria extractivă
	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
cifra de afaceri -lei RON prețuri curente	1.619.886	4.749.956	4.695.308	3.634.637	8.445.474	8.970.200	15.917.130	33.779.320

Grafic 28: Evoluția cifrei de afaceri în industria extractivă în intervalul 2000-2007, la nivelul municipiului Bacău

Ewluția dfrel da rfacari în Mustite extractivi în intervaU

2000-2007

Așa cum rezultă din diagrama anterioară, cifra de afeceri a celor 3 unități din muncipiul Bacău care desfășoară activități specifice industriei extractive a crescut continuu în intervalul 2000 - 2007, creșterea fiind semnificativă: * 95,2% în anul 2007 față de valoarea înregistrată în anul 2000. Cea mai mare creștere a cifrei de afeceri se înregistrează în intervalul 2006 - 2007, când se produce o mărire de 52,8%.

Această evoluțje pozitivă care caracterizează industria extractivă se datorează dezvoltării și dinamicii deosebite din ultimii ani înregistrată în sectorul construcțiilor, care este principalul utilizator de roci utile (pietriș, nisip).

Concluzii:

• 1.    Municipiul Bacău nu dispune de resurse exploatabile prin industria extractivă;

• 2.    Punctele de lucru ale societăților din industria extractivă înregistrate în municipiul Bacău se află în comunele N. Bălcescu și Negri care dispun de resurse de nisip și pietriș din albia Șiretului;

• 3.    Societățile comerciale cu activității în silvicultură reprezintă, în anul 2007,4,47% din firmele active în sectorul primar din municipiul Bacău și doar 0,07% din totalul firmelor active la nivel de municipiu;

• 4.    Cifra de afaceri a societăților ce desfășoară activități în industria extractivă a contribuit, în anul 2007, cu doar 0,05% la cifra de afaceri totală a firmelor active din municipiul Bacău;

• 5. 2 dintre societăți sunt microîntreprinderi, și una este întreprindere mică (22 de salariați);

• 6. în intervalul 2000 - 2007 cifra de afaceri a agenților economici din industria extractivă a crescut cu

95,2%.

• 2.2.    SECTORUL SECUNDAR

în sectorul secundar al economiei naționale sunt incluse activitățile din industrie, producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei precum și activitățile din construcții. în municipiul Bacău, structura sectorului secundar în funcție de numărul de unități active la nivelul anului 2007, este următoarea:

Tabel 96: Număr de unitati active in sectorul secundar

sectoare de activitate	număr de unități
industrie	477
construcții	406
producerea și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă	8
TOTAL	891

Diagrama 38: Structura sectorului secundar al economiei municipiului Bacău în anul 2007

Structura sectorului secundar al economiei municipiului Bacău in anul 2007

producerea yi turniz.irea de energie electric.', și terni ten, gute

în sectorul secundar al economiei municipiului Bacău, 53% din unitățile active la nivelul anului 2007 desfășoară activități în domeniul industrial, în timp ce 46% dintre unitățjle economice desfășoară activități în domeniul construcțiilor. Doar 1% din unitățile din sectorul secundar de activitate sunt profilate pe producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă.

Contribuția fiecărui domeniu la cifra de afaceri a sectorului secundar este prezentată în tabelul și diagrama următoare:

Tabel 97: Contribuția fiecărui domeniu ia cifra de afaceri a sectorului secundar

sectoare de activitate	cifra de afaceri (lei ron prețuri curente)
industrie	18.444.020.330
construcții	9.731.015.056
energie electrica si termică, gaze și apă	1.428.729.860

Diagrama 39: Structura cifrai de afaceri a sectorului secundar în anul 2007 la nivelul municipiului Bacău

Structura cJrei de afaceri a sectorului secundanți anul 2007

Așa cum era de așteptat, cea mai mare pondere în realizarea cifrei de afaceri a sectorului secundar revine industriei care contribuie cu 62%. Construcțiile au o pondere de 33% din cifra de afaceri a sectorului secundar, sectorul energetic având cea mai redusă pondere (5%).

Structura numărului de salanați din sectorul secundar de activitate din municipiul Bacău este prezentat în cele ce urmează:

7abef 98: Structura numărului de salariați din sectorul secundar

sectoare de activitate	nr. salariați
industrie	19501
construcții	7025
energie electrica si termică, gaze și apă	1246

Diagrama 40: Structura sectorului secundar pe domenii de activitate în funcție de numărul de salariați în anul 2007

Structura sectorului secundar pe domenii de activitate in funcție de numărul de salariați - 2007

Industria

Sectorul industrial poate fi privit ca un catalizator al dezvoltării urbane, mijloc de creștere a frecvenței fluxurilor cotidiene și implicit a nivelului de trai; industria a fost și încă mai este, în mare măsură, elementul de segregare a așezărilor umane.

în anul 2007, unitățile sectorului industrial în municipiul Bacău reprezintă 12,3% din numărul total de unități economice ale municipiului Bacău. Industria contribuie cu aproximativ 30% la cifra de faceri totală a societăților din municipiul Bacău, iar numărul de salariați din industrie reprezintă 43% din numărul total de salariați din unitățile economice ale municipiului.

Pentru producerea hârtiei în anul 1881 s-a înființat Societatea „Letea", care a început construcția fabricii în vara anului 1882, iar la 21 mai 1885 a intrat complet în funcțiune Fabrica de hârtie „Letea", una din întreprinderile băcăuane care au jucat un rol important în viața economică atât a municipiului cât și a județului, și chiar Ia nivel național. în 1895 s-au pus bazele Fabricii despirt Mărgineni. în 1919 se deschide Topitoria de Fontă. La începutul secolului XX, mai precis în 1935, în orașul Bacău existau 40 de unitațj industriale active.

începând cu anii 1950, municipiul intră înfr-o nouă perioadă de transformări urbanistice și economice. Intervalul 1950 - 1980 reprezintă perioada de industrializare masivă a municipiului, în cei 30 de ani construindu-se marile platforme industriale ale orașului (platforma Mărgineni, platforma chimică) precum și marile unități ale industriei băcăuane.

Astfel, în intervalul 1952 - 1956 se dau în funcțiune întreprinderea de Confecții Bacău (ulterior „Confecția" Bacău devenită Asco Bacău), și Fabrica de juruburi (actuala Subex). în 1553 se dă în exploatare Aerostar Bacău. în 1958 începe să funcționeze întreprinderea Avicolă Bacău și întreprinderea de industrializare a cărnii Bacău. în 1962 se pune în funcțiune Antrepozitul Frigorific. în 1964 se deschide întreprinderea pentru Industrializarea Laptelui. în anii 60’ se construiește platforma industrială Mărgineniși se dă în folosință Fabrica de Vane. în 1968 se deschide întreprinderea de Morârit și Panificație Bacău. In 1970 se deschide întreprinderea de valorificare a fructelor și legumelor Bacău, în 1971 se dezvoltă Fabrica de Armături Industriale de Fontă Bacău, în 1972 a fost pusă în funcțiune întreprinderea de Nutrețuri Concentrate. în 1973 se dă în funcțiune întreprinderea de Mașini - Unelte Bacău. în 1974 Fabrica Letea își mărește capacitatea de producție.

în 1979 a fost dată în exploatare întreprinderea de Panouri Electropneumatice și se construiește Combinatul de îngrășăminte Chimice, pe o suprafață de 78ha.

în 1985 se dezvoltă capacitatea de producție la întreprinderea de Avioane, la Fabrica de Celuloză și Hârtie Letea, la întreprinderea Avicola, se modernizează procesele tehnologice la Fabrica de Șuruburi, întreprinderea de Nutrețuri Concentrate și întreprinderea de Industrializare a Cărnii.

După 1989, o dată cu trecerea la economia de piață, are loc un amplu proces de restructurare în toate sectoarele vieții economice. Pivotul acestui complex proces de tranziție îl constituie privatizarea și restructurarea întreprinderilor industriale, a băncilor, stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, a sferei serviciilor. In vederea impulsionării creșterii economice, o atenție deosebită este acordată atragerii investițiilor străine pentru a suplini insuficiența capitalului autohton.

Trecerea de la o economie centralizată la una care să funcționeze după regulile economiei de piața, a fost bruscă, fără o pregătire prealabilă. Prăbușirea comunismului în 1989 a determinat în perioada următoare, scăderea dramatica a producției industriale, cu peste 50%, scădere determinată de:

• -    capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile piețelor de desfacere interne și externe;

• -    calitatea slabă a managementului;

• -    decapitalizarea intensă datorată creșterii inflației, devalorizării accentuate a monedei naționale, volumului redus al investițiilor, etc.;

• -    ritmul lent al privatizării și restructurării;

• -    cadrul legislativ instabil și incoerent, care nu a stimulat investițiile străine și autohtone de capital.

întreprinderile-etalon ale economiei centralizate au avut destine diferite. Domeniul de activitate, piețele deținute, pierderea partenerilor externi, necunoașterea tendințelor din piață, tehnologia învechită, reformele prea lente și privatizările greșite, priceperea managerilor, reprezintă factori care au concurat la eșecul sau succesul unităților industriale ale orașului.

încercându-se menținerea activității întreprinderilor, unele dintre acestea au funcționat vreme îndelungată în pierdere, sau menținându-se la limita supraviețuirii. Producția a stagnat, întreprinderile au început să acumuleze datorii din ce în ce mai mari la bugetul de stat și la furnizori, muncitorii au fost trimiși în lungi perioade de șomaj tehnic și apoi disponibilizați în mare parte.

Astfel de cazuri sunt numeroase în industria municipiului Bacău. De exemplu, fabrica de pielărie și încălțăminte „Partizanul", după ce a trecut prin privatizări eșuate, a fost desființată, terenul fiind utilizat pentru construirea actualului complex comercial „Arena Mall". întreprinderea „Proletarul", producătoare de stofe și postav a fost privatizată, în prezent numindu-se Pobac, este de asemenea în situație de închidere.

întreprinderile din industria băuturilor, Bere Alcool Mărgineni și Vinalcool, după o privatizare eșuată au intrat în faza de conservare a instalațiilor.

Combinatul Industrial Chimic, devenit după 1989 „Sofert și ulterior „Amurco", este de asemenea în situația de a fi închis, în decembrie 2008 fiind inițiate procedurile de disponibilizarea a peste 600 de salariați.

Fosta „Confecția Bacău", actuala S.C. Asco și-a redus activitatea și numărul de salariați iar în urma achiziționării pachetului majoritar de acțiuni de către un trust imobiliar, își va muta activitatea de producție într-un spațiu aparținând firmei Mirai, în vecinătatea fostei Mașini Unelte. Actualul sediu al unități va fi destinat unui proiect imobiliar (complex comercial sau ansamblu rezidențial).

Combinatul de Prelucrare a Lemnului - după privatizare a fost divizat în 4 subunități, în prezent nici una nemaifiind funcțională.

întreprinderea de Panouri Electropneumatice (IPEP) Bacău a fost privatizată sub denumirea de PEROM. Perom a început să decadă la începutul anilor 2000 ca urmare a aplicării sistemului compensațiilor. O mare parte din datorii au apărut și ca urmare a politicii monetare a statului din acea vreme, evoluția monedelor euro și dolar având un efect catastrofal pentru majoritatea agenților economici. Din acest motiv, administrația Perom a fost nevoită să renunțe la toate contractele cu partenerii externi având totuși numeroase comenzi pe plan intern. Intenția Finanțelor de a recupera datoriile a dus însă la pierderea clădirii în prezent PEROM având foarte puține active rămase. Societatea care a achiziționat clădirea a amenajat un depozit zonal și nu desfășoară activități de producție.

Există însă și excepții: întreprinderi care au rezistat perioadei de tranziție și care au investit în utilaje performante, care s-au reorientat către produse noi, în conformitate cu cerințele pieței. Acestea și-au diversificat producția, oferind produse competitive și de bună calitate.

Industria alimentară a municipiului a fost una din ramurile care s-a dezvoltat intens în perioada post-decembristă. Astfel, întreprinderea de Morărit și Panificație Bacău a fost privatizată în 1995 prin metoda MEBO, devenind PAMBAC SA, cel mai important agent economic din industria produselor de morărit al municipiului și chiar din regiunea de Nord - Est.

S.C. AGRICOLA INTERNATIONAL SA BACAll, cea mai importantă unitate din industria alimentară și chiar din industria municipiului Bacău, s-a format prin preluarea în locație de gestiune a unităților Avicola Bacău și Carbac Bacău, inițial, ulterior fiind integrate unitățile AICBAC, COMMBAC, SUINPROD și deschise noi fabrici: Europrod, specializată în producția de semipreparate, Salbac Dry Salami SA, specializată în producția salamurilor crud-uscate și Conagra, producător de came și preparate din carne.

întreprinderea de Mașini - Unelte a fost privatizată și preluată de firma americană World Machinery Company, în prezent întreprinderea numindu-se World Machinery Works S.A. Fabrica de Șuruburi a fost privatizată devenind în prezent S.C. SUBEX SA

Cu o istorie care începe în 1881, Letea SA este în prezent producătorul principal de hârtie de ziar la nivel național și singurul producător de hârtie de ziar și hârtie igienică ecologică, obținută din valorificarea deșeurilor de hârtie.

Un alt reper în industria municipiului Bacău este SA Aerostar SA. Unitatea a fost transformată în societate pe acțiuni după 1990, fiind în prezent una din unitățile cele mai importante ale industriei aeronautice românești.

Alte unități mari de industrie au fost înființate imediat după 1990, așa cum este cazul unității Diana Forest, specializată în activitatea de prelucrare a materialului lemnos și producția de mobilă. în 1998, acțiunile acestei societăți au fost preluate de compania Eurogalia, filială a grupului spaniol Empresarial Fadesa. în prezent, societatea Diana Forest a fost preluată ce compania poloneză Barlinek, specializată în producția de parchet.

Pe lângă unitațle industriale de tradiție au apărut numeroase întreprinderi noi, de dimensiuni reduse, în special microîntreprinderi și întreprinderi mici, adaptate cerințelor noi ale pieței.

Sintetic, evoluția valorii producției industriale a municipiului Bacău în intervalul 2001 - 2005, este prezentată în tabelul și diagrama următoare:

Tabel 99: Evolu	ta valorii producției industriale a municipiului Bacău
	2001 față de 2000	2002 față de 2001	2003 față de 2002	2004 față de 2003	2005 față de 2004
valoarea producției industriale din mun. Bacău (%)	94.6	90.2	100.1	91.6	92.1
valoarea producției industriale din județul Bacău(%)	112.7	122.8	89.8	102.3	67.5

Așa cum reiese din diagrama anterioară, pe ansamblu, în intervalul 2001 - 2005 valoarea producției industriale s-a redus.

Evoluția numărului de agenți economici în industrie în intervalul 2000 - 2007 este prezentată în diagrama următoare:

Tabel 100: Evoluția numărului de agenți economici în industrie

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
numărul de agenți economici din sectorul industrial	179	192	204	273	337	368	417	477

Pentru intervalul 2000 - 2007 se constată că numărul de agenți economici care funcționează în industrie a crescut continuu, în anul 2007 numărul de unități industriale fiind cu 62,47% mai mare față de anul 2000.

Pe ramuri industriale, structura numărului de agenți economici este următoarea:

Tabel 101: Structura numărului de ageriți economici din industrie pe ramuri industriale

nr. crt.	ramuri industriale	numărul de salarîați	ponderea numărului de salariati (%)
1.	industria alimentară	71	14.9
2.	fabricarea produselor textile	54	11.3
3.	Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea si vopsirea blănurilor	53	11.1
4.	Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie	18	3.8
5.	Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta	40	8.4
6.	Fabricarea celulozei, hârtiei si a produselor din hârtie	10	2.1
7.	Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporți a înregistrărilor	36	7.5
8.	Industria de prelucrare a țițeiului, cocsificarea cărbunelui	1	0.2
9.	industria chimica	5	1
10.	industria maselor plastice si cauciucului	10	2.1
11.	Fabricarea altor produse din minerale nemetalice	25	5.2
12.	Industria metalurgica	6	1.3
13.	Industria construcțiilor metalice si a produselor din metal	55	11.5
14.	Industria de mașini si echipamente	17	3.6
15.	Industria de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou	5	1
16.	Industria de mașini si aparate electrice	8	1.7
17.	Industria de echipamente pentru radio, TV, comunicatii	1	0.2
18.	Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice	13	2.7
19.	Industria mijloacelor de transport rutier	1	0.2
20.	Industria altor mijloace de transport	2	0.4
21.	Producția de mobilier si alte activitati industriale	42	8.8
22.	Recuperarea deșeurilor	4	0.9

Diagrama 41: Numărul de agenți economici din industrie pe ramuri industriale

r r r	1 H J        71 s:l 1 t ? r	’roCuclM de mob'ller si ilte ict।v4ati .ndust riale 8.S":.	indust-ia aline mea 14 9‘-
ti' ‘u:; r i It-	j                           ? i' ' T ? J!		labrtf.rea produsele rc x trie
i' .	ml ;* pr j ;              c ..	.;> ,          l-             i ip' e	!1.3t
HnjST.ț? r i <.	Ț)		Firbnc nea articcIei’Cr de in brac a minte:

bte nurilor

11 î^

]ndi.stn^i c?rsîru;ti;\:r mcnlz-îs

p redus-? Io din met a

11 5'-

Din analiza diagramei anterioare rezulta că, din punct de vedere al numărului de agenți economici, cea mai bine reprezentată ramură industrială este industria alimentară care deține 14,9% din numărul total de agenți economici industriali. Pe locul II se situează industria construcțiilor metalice Și a produselor din metal, cu 11,5% din totalul unităților industriale. Procente aproximativ egale dețin industria produselor textile și industria articolelor de îmbrăcăminte, cu 11,3% și respectiv 11,1% din totalul unităților industriale. în total, cele 4 ramuri industriale menționate anterior totalizează 48,8% din totalul agenților economici din industrie.

Ponderi importante din numărul total de agenți economici din industie dețin și ramurile următoare: industria lemnului, cu 8,4%, edituri, poligrafie și reproducerea pe suporți a înregistrărilor, cu 7,5%, fabricarea altor produse din minerale nemetalice - 5,2%.

Tabel 102: Evoluția cifrei de afaceri din industrie în intervalul 2000 - 2007

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
cifra de afaceri (lei RON prețuri curente)	4360144650	6838230626	8284377183	10828097500	12864054758	13536553190	15597178180	18444020330

Grafic 31: Evoluția cifrei da afaceri a unităților din industrie din municipiul Bacău

Evoluția cifrei de afaceri a unităților din industrie din municipiul Bacău

20000000000 18000000000 16000000000 14000000000 12000000000 10000000000 8000000000 6000000000 4000000000 2000000000 o

Așa cum se observă în graficul anterior, cifra de afaceri a unităților din sectorul industrial din municipiul Bacău a înregistrat o evoluție continuu ascendentă în intervalul 2000-2007, astfel încât, în anul 2007, cifra de afaceri totală a unităților din industrie din municipiul Bacău era mai mare cu 76,3% comparativ cu valoarea cifrei de afaceri totală din anul 2000.

Tabel 103: Ponderea ramurilor industriale în cifra de afaceri totală a industriei

nr. crt	ramuri industriale	ponderea ramurilor industriale în cifra de afaceri totală a industriei (%)
1.	industria alimentară	27.3
2.	fabricarea produselor textile	3.2
3.	Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea și vopsirea blănurilor	4.7
4.	Tabacirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinarie	3.4
5.	Fabricarea lemnului și a produselor din lemn și plută	9.8
6.	Fabricarea celulozei, hârtiei si a produselor din hârtie	6.5
7.	Edituri, poligrafie și reproducerea pe suporți a înregistrărilor	1.6
8.	Industria de prelucrare a țițeiului, cocsificarea cărbunelui	0.3
9.	industria chimica	15.5
10.	industria maselor plastice și cauciucului	0.8
11.	Fabricarea altor produse din minerale nemetalice	1.1
12.	Industria metalurgică	1.8
13.	Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal	6
14.	Industria de mașini și echipamente	4.1
15.	Industria de mijloace ale tehnicii de calcul și de birou	0.7
16.	Industria de mașini și aparate electrice	1.1
17.	Industria de echipamente pentru radio, TV, comunicații	0.1
18.	Industria de aparatura și instrumente medicale, de precizie, optice și fotografice	0.8
19.	Industria mijloacelor de transport rutier	0.1
20.	Industria altor mijloace de transport	7.3
21.	Productja de mobilier și alte activități mdustnale	1.2
22.	Recuperarea deșeurilor și a altor deșeuri reciclabile	2.6

în municipiul Bacău sunt reprezentate 22 de ramuri industriale. Din cele 22 de ramuri industriale care funcționează în municipiul Bacău, cea mai importantă, care are și cea mai mare contribuție la cifra totată de afaceri a agenților economici din industrie este industria alimentară, care are o pondere de 27,3% din cifra de afaceri din industrie.

Pe locul II ca pondere din cifra totală de afaceri a sectorului industrial se situează industria chimică, cu 15,5% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Industria lemnului și a produselor din lemn este a treia ca importanță din punct de vedere al contribuției la cifra de afaceri totală a industriei -9,8%.

în total, primele 3 ramuri industriale dețin 52,6% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial, restul celor 19 ramuri industriale rămase totalizând împreună restul de 47,4% din cifra de afaceri totală a industriei din municipiul Bacău.

Ponderi importante din cifra totală de afaceri a industriei dețin și următoarele ramuri industriale: industria altor mijloace de transport - 7,3%, industria celulozei, hârtiei și a produselor din hârtie - 6,5%, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal - 6%, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea și vopsirea blănurilor - 4,7%, industria de mașini și echipamente -4,1%.

Analizând comparativ ierarhia ramurilor industriale după numărul de agenți economici și ierarhia ramurilor industriale după cifra de afaceri rezultă că nu există o corespondență între numărul de unități economice și ponderea în cifra de afaceri. Astfel, cu excepția industriei alimentare, care este ramura industrială principală, atât din punct de vedere al numărului de agenți economici cât și din punct de vedere al contribuției la cifra de afaceri, nu toate ramurile care sunt bine reprezentate din punct de vedere numeric au și o contribuție majoră la cifra de afaceri totală, sau, dimpotrivă, ramuri industriale slab reprezentate numeric, au o pondere importantă în cifra de afaceri totală a industriei municipiului.

Astfel, deși din punct de vedere al numărului de unități economice, industria textilă, industria de îmbrăcăminte, edituri și poligrafie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, dețin cele mai mari ponderi din numărul total de unități economice industriale, aceastea au contribuții reduse la cifra de afaceri a sectorului industrial. în același mod, ramuri industriale ca industria chimică, industria altor mijloace de transport, industria celulozei și hârtiei, industria de mașini și echipamente au ponderi ridicate în cifra de afaceri totală a industriei, însă sunt foarte slab reprezentate din punct de vedere al numărului de unități economice.

Ramuri industriale care sunt bine reprezentate din punct de vedere al numărului de unități și au și o contribuție importantă la cifra de afaceri a sectorului industrial sunt: industria articolelor de îmbrăcăminte, industria lemnului, industria construcțiilor metalice.

Evoluția numărului de salariat din industrie în intervalul 2000 - 2007 este prezentată în tabelul următor:

Din graficul anterior rezultă că evoluția numărului de salariați din industrie a înregistrat o evoluție oscilatorie, înregistrându-se anumite etape specifice de evoluție. Astfel, în intervalul 2000 - 2003 se înregistrează o evoluție descendentă, scăderea numărului de salariați din industrie fiind de 13,22% în 2003 față de anul 2000. Pe parcursul intervalului 2004 - 2006 se remarcă faptei că numărul de salariați din industrie a crescut continuu, în 2006 fiind cu 6,82% mai mare față de valoarea înregistrată în anul 2003. în 2007 numărul de salariați din industrie se reduce față de anul anterior cu 2,88%.

Tabel 104: Evoluția numărului de salariați din industrie

	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
numărul de salariați	21562	20292	18710	19737	20032	20081	19501

Pe ramuri industriale, structura numărului de salariațj din industrie este următoarea: Tabel 105: Structura numărului total de salariul pe ramuri industriale

Nr. crt	ramuri industriale	numărul de salariat!	ponderea din numărul total de salariați din industrie (%)
1.	industria alimentară	4222	20.1
2.	fabricarea produselor textile	1715	8.2
3.	Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea si vopsirea blănurilor	3421	163
4.	Tabaci rea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie	1247	5.9
5.	Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta	3033	14.4
6.	Fabricarea celulozei, hârtiei si a produselor din hârtie	957	4.6
7.	Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporți a înregistrărilor	345	1.6
8.	Industria de prelucrare a țițeiului, cocsificarea cărbunelui	31	0.1
9.	industria chimica	795	3.8
10.	industria maselor plastice si cauciucului	141	0.7
11.	Fabricarea altor produse din minerale nemetalice	147	0.7
12.	Industria metalurgica	339	1.6
13.	Industria construcțiilor metalice si a produselor din metal	1112	5.3
14.	Industria de mașini si echipamente	712	3.4
15.	Industria de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou	51	0.2
16.	Industria de mașini si aparate electrice	215	1
17.	Industria de echipamente pentru radio, TV, comunicatii	3	0
18.	Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice	199	0.9
19.	Industria mijloacelor de transport rutier	16	0.1
20.	Industria altor mijloace de transport	1763	8.4
21.	Producția de mobilier si alte activitati industriale	238	1.1

Nr. crt	ramuri industriale	numărul de salariați	ponderea din numărul total de salariați din industrie (%)
22.	Recuperarea deșeurilor	315	1.5

Se observă că, și în ceea ce privește numărul de salariați, Industria alimentară de^ne ponderea majoritară de 20,1% din numărul total de salariați angajați în industrie. Pe locul II ca număr de salariați se situează industria articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea si vopsirea blănurilor, cu o pondere de 16,3%, urmată de industria lemnului și a produselor din lemn și pluta, cu o pondere de 14,4% din numărul total de salariați din industrie. Primele 3 ramuri industriale dețin în total 50,8% din numărul total de salariați din sectorul industrial.

Ponderi semnificative ale numărului de salariați dețin și industria altor mijloace de transport, cu 8,4%, industria produselor textile, cu 8,2%, tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, cu 5,9%, industria constructor metalice și a produselor din metal, cu 5,3% din totalul salariaților din industrie.

Comparând ierarhia în ceea ce privește cifra de afaceri cu ierarhia ramurilor industriale în funcție de numărul de salariați, rezultă că firmele care contribuie cu cele mai mari poderi la cifra de afaceri totală din industrie nu sunt întotdeauna aceleași cu cele care au și cel mai mare număr de salariați. Unica ramură industrială care face excepție este industria alimentară, care este lidera în clasamente, indiferent de indicatorul economic analizat.

Astfel, din punct de vedere al cifrei de afaceri, principalele ramuri industriale sunt (în ordine descrescătoare): industria chimică, industria lemnului, industria altor mijloace de transport, industria celulozei și hârtiei, industria construcțiilor metalice, industria articolelor de îmbrăcăminte, industria de mașini și echipamente. Din punct de vedere al ponderii numărului de salariați, cele mai importante ramuri industriale sunt: industria articolelor de îmbrăcăminte, industria lemnului, industria altor mijloace de transport, industria produselor textile, tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal. Astfel, ramuri care au o pondere mare atât a cifrei de afaceri cât și a numărului de salariați din total, sunt: industria lemnului, industria altor mijloace de transport, industria construcțiilor metalice, industria articolelor de îmbrăcăminte.

Ramuri cu o pondere mare a cifrei de afaceri în total dar cu un număr relativ redus de salariați sunt: industria chimică, industria celulozei și hârtiei, industria de mașini și echipamente. Ramuri industriale cu un număr mare de salariați dar cu o pondere mai redusă în ceea ce privește cifra de afaceri sunt industria produselor textile, industria pielăriei și încălțămintei.

Producția și furnizarea energiei electrice și termice, apei și gazului

Acest domeniu reprezintă, din punct de vedere al numărului de agenți economici aproximativ 1% din totalul unităților economice din sectorul secundar. Ca pondere la cifra de afaceri totală a sectorului secundar, producția si furnizarea de energie electrica, termică, a gazului și a apei reprezintă 5%, în timp ce numărul de salariați care lucrează în acest domeniu are o pondere de 4% din numărul total de salariați care lucrează în sectorul secundar.

Indicatorii economico - financiari analizați vor fi numărul de agenți economici, cifra de afaceri și numărul de salariați.

Tabel 106: Evoluția numărului de agenți economici

Nr. agenți economici	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Producția si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa	0	0	1	1	1	2	2	3
Captarea, tratarea si distribuția apei	1	1	1	2	2	3	4	5

Grafic 33: Evoluția numărului de agenți economici în intervalul 2000-2007, la nivelul municipiului Bacău

Agenți economici din domeniul captării, tratării și distribuție apei:

APA SERV SA,

CEREXIM COM INTERNATIONAL SRL,

PREM CONSTRUCT SRL,

REGIA AUTONOMA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ RA, DELIANDRASRL.

Agenți economici din domeniul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze și apă:

GAZBAC SA,

ESCO ENERGY SRL,

C.E.T. SA.

Tabel 107: Evoluția numărului de salariați:

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul salariatilor	595	608	1004	993	992	1115	713	1246

Grafic 34: Evoluția numărului de salariați în domeniul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze și apa

în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze și apă numărul salariaților a înregistrat o evoluție oscilatorie, ascendentă în intervalul 2000 - 2002 (+ 40,7%), scade în intervalul 2003 - 2004 cu 1,1 %, crește cu 11,03% față de anul 2004, scade cu 36,05% în 2006 față de 2005 și crește semnificativ în 2007 cu 42,77% față de anul 2006.

Tabel 108: Evoluția cifrei de afaceri in

iei și furnizării de

ie electrică

i termică

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Producția si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa	o	o	186158233	701075695	766574165	858727920	16401090	911382670
Captarea, tratarea si distribuția apei	118037715	145732521	154653832	150514895	169740968	272612780	410230840	517347190

Pe domenii de activitate, cifra de afaceri din sectorul producției și furnizării de energie electrica și termica, gaze și apă este mai mare decât cifra de afaceri a sectorului de captare, tratare și distribuție a apei. în ambele domenii însă cifrele de afaceri au o evoluție în general ascendentă în intervalul 2000 -2007. astfel, în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze și apă, cifra de afaceri a crescut cu 79,57%, în timp ce sectorul captării, tratării și distribuției apei cifra de afaceri a crescut cu 77,18%.

Construcțiile

Construcțiile reprezintă 46% din totalul unităților economice din sectorul secundar de activitate. Contribuția agenților economici din construcții la cifra de afaceri totală a sectorului secundar este de 33%, iar în ceea ce privește numărul de salariați, ponderea celor care lucrează în unitățile economice din construcții reprezintă 25% din numărul total de salariat din sectorul secundar.

Tabel 109: Evoluția numărului de agenți economici în intervalul 2000 - 2007

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
numărul de agenți economici	123	150	169	208	242	272	313	407

Grafic 36: Evoluția numărului de agenți economici din sectorul construcțiilor în intervalul 2000-2007

în intervalul 2000 - 2007, numărul unităților economice care desfășoară activități în sectorul construcțiilor a crescut continuu, în anul 2007 fiind cu 69,77% mai mare decât numărul unităților economice active în anul 2000.

Tabel 110: Evoluția numărului de salariați

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariați în sectorul construcțiilor	4412	4717	5349	6538	6509	5533	5667	7025

Grafic 37: Evoluția numărului de salariați în domeniul construcțiilor

Pe ansamblu, în intervalul 2000 - 2007 numărul de salariați din sectorul construcțiilor a crescut. Se remarcă anumite etape: în intervalul 2000 - 2003 numărul salariaților a crescut cu 32,51%. Acest interval este urmat de o perioadă de reducere a numărului de salariați, în anul 2005 fiind cu 15,37% mai mic decât în anul 2003. Pe parcursul anilor 2006 și 2007 se înregistrează o tendință de creștere, în anul 2007 numărul de salariați fiind cu 21,23% mai mare decât în anul 2005.

Evoluția cifrei de afaceri a unităților din domeniul construcțiilor este prezentată în cele ce urmează: Tabel 111: Evoluția cifrei de afaceri a unităților din domeniul construcțiilor

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
cifra de afaceri (lei RON prețuri curente)	981135491	2015511355	3579813826	6853807167	9025606122	8287879380	10213682430	9730995060

Grafic 38: Evoluția cifrei de afaceri a unităților din domeniul construcțiilor

Evoluția cifrei de afaceri a unităților din domeniul construcțiilor 12000000000 J 10000000000 î 8000000000 o g 6000000000 5      4000000000-

2000000000-o-

în sectorul construcțiilor valoarea ciferi de afaceri a cunoscut o evoluție general ascendentă, față de anul 2000, în anul 2007 s-a înregistrat o valoare a cifrei de afaceri mai mare cu 89,91%. Singurul an în care s-a înregistrat o evoluție negativă a cifrei de afaceri din sectorul construcțiilor este anul 2005, în care cifra de afaceri s-a redus față de anul anterior cu 8,17%.

în sectorul construcțiilor valoarea ciferi de afaceri a cunoscut o evoluție general ascendentă, față de anul 2000, în anul 2007 s-a înregistrat o valoare a cifrei de afaceri mai mare cu 89,91%. Singurul an în care s-a înregistrat o evoluție negativă a cifrei de afaceri din sectorul construcțiilor este anul 2005, în care cifra de afaceri s-a redus față de anul anterior cu 8,17%.

Așa cum demonstrează evoluția numărului de unități economice din sectorul construcțiilor, precum și evoluția cifrei de afaceri a agenților economici din domeniul construcțiilor, după anul 2000, piața construcțiilor în municipiul Bacău a înregistrat o evoluție ascendentă, chiar explozivă. Această afirmare este susținută și de concluziile care rezultă în urma analizei comparative a planșei de Zonificarea teritoriului a P.U.G. Bacău din anul 2000 și a actualei planșe de cadastru la nivelul anului 2008. Cele mai importante investiții în domeniul construcțiilor sunt reprezentate de ansamblurile rezidențiale și centrele comerciale și de servicii, reprezentate de marile hypermarketuri și supermarketuri localizate în municipiu precum și de importanta zonă comercială și de servicii care s-a dezvoltat în sudul municipiului, la ieșirea pe DN 2, către comuna Nicolae Bălcescu.

Analiza actualelor Planuri Urbanistice Zonale aprobate în municipiul reflectă aceeași tendință de dezvoltare a investițiilor în construcții de ansambluri rezidențiale (cartiere rezidențiale) și centre comerciale și de servicii. Acestora li se adaugă investițiile în infrastructura locală.

Cea mai mare creștere din ultimii doi ani a înregistrat segmentul spațiilor comerciale. Pentru o perioadă destul de îndelungată, singurul centru comercial din orașul Bacău a fost Luceafărul Shopping Center. La sfârșitul anului 2007, s-a deschis un centru comercial de tip mall - Arena City Mall - cel mai mare proiect de mall din regiunea Moldovei în acel moment. Apoi, această piață a continuat să se dezvolte, iar in 2008 un alt centru comercial de tip mall a avut inaugurarea, Promenada Mall, centru ce face parte din complexul REAL.

în ultima perioadă, tot mai multe firme sînt interesate să investească în construirea de cartiere rezidențiale în municipiul Bacău. Acest tip de investiții imobiliare sunt concentrate în special în partea de nord a municipiului Bacău, în cartierul Gherăiești. Astfel de investiții sunt „Complexul Ștefan cel Mare", realizat de sociatatea ADAMA, viitorul cartier rezidențial construit pe terenul Asociației Române a Apei (ARA). Pe o parte a terenului pe care era situată fosta fabrică „Partizanul” se va realiza de asemenea un centru rezidențial, investiție a grupului spaniol Fadesa. Un alt complex rezidențial se prefigurează în partea de vest a cartierului CFR și la sud de cartierul Vasile Roaită.

în același timp se preconizează dezvoltarea unor alte imobile rezidențiale la limita teritorială a municipiului Bacău, în spatele hypermarketului S el gros.

în zona centrală a municipiului Bacău, conform PUZ, urmează să fie construit complexul comercial și de servicii Central Piaza Bacău.

La intrarea în oraș dinspre comuna Sărata, în sud-vestul Bacăului, va fi construit Centrul Expozițional și de Afaceri Bacău. De asemenea, în oraș urmează să fie construită o nouă baza sportivă, în zona CFR.

Ca element de infrastructură, cea mai importantă lucrare este șoseaua de centură a municipiului Bacău, ce se va construi pe o distanță de circa 30 kilometri. Dezvoltarea acestei construcții va aduce beneficii, pe de o parte, orașului, prin preluarea traficului greu din interior și, pe de alta parte, comunelor care vor fi traversate de viitoarea șosea, prin dezvoltarea infrastructurii în jurul noii artere de circulație.

Dinamica deosebită a sectorului construcțiilor este demonstrată și de evoluția numărului de locuințe existente în municipiul Bacău.

Tabel 112: Evolu		ia numărului de locuințe în municipiul Bacău
	1997	1996	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2006	2006	2007
Locuințe existente -total - număr	64066	64150	64265	64365	65934	66090	66336	66333	66599	66739	66936
Locuințe in proprietate publica -mrnăr	4777	4406	4052	3885	1150	1126	1224	1264	1549	1562	1528
Locuințe din fondurile private- număr	59150	59605	60213	60480	64784	64964	65112	65069	65050	65177	65408

Sursa: Institutul Național de Statistică

Grafic 39: Evoluția numărului de locuințe în municipiul Bacău

Din graficul anterior se constată creșterea continuă a numărului de locuințe existente în municipiul Bacău în intervalul 1997 - 2007. Astfel, în anul 2007, numărul de locuințe existente în municipiu era cu 4,28% mai mare (cu 2870 de locuințe mai mult) decât în anul 1997. Observăm de asemenea ca dominante sun locuințele din fonduri private, cele realizate din fonduri publice având o pondere foarte mică din total (2,28% în 2007). In plus, numărul locuințelor realizate din fonduri publice este în scădere în intervalul 1997 - 2002 și crește ușor în intervalul 2003 - 2007, în timp ce numărul locuințelor realizate din fonduri private înregistează o tendință general ascendentă.

în ceea ce privește numărul de autorizații de construire eliberate în municipiul Bacău, evoluția acestui indicator este prezentată în diagrama următoare:

Tabel 113: Evoluția numărul de autorizații de construire eliberate în municipiul Bacău
		2002	2003	2004	2005	2006	2007
	Autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) nr.	86	136	127	175	272	207
	Autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale pentru colectivități - nr.		4	1	1
	Autorizatii de construire eliberate pentru clădiri administrative - nr.	21	3	8	14	13	16
	Autorizati! de construire eliberate pentru alte clădiri - nr.	107	150	90	70	96	85

Sursa: Institutul Național de Statistică

Grafic 40: Evoluția numărul de autorizații de construire eliberate în municipiul Bacău

•    Autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități nr.

n Autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențele pentru colectivități - nr.

•    Autorizatii de construire eliberate pentru clădiri administrative - nr,

O Autorizații de construire eliberate pentru alte clădiri - nr.

Observăm că, cel mai mare număr de autorizații de construire s-a acordat pentru clădirile rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități). Numărul acestora este în scădere însă în 2007 față de 2006 cu 23,9%. Pe locul II ca număr de autorizații se situează cele pentru alte clădiri (comerciale, birouri, etc.). Si numărul acestora este în scădere în 2007 față de 2006 cu 11,45%.

Din punct de vedere al suprafeței construite utile, situata este următoarea:

Tabel 114: Evoluția numărul de autorizati de construire eliberate în municipiul Bacău dpdv al suprafeței construite utile____________       _________ _________ ______

	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) mp	19691	44984	28555	46144	141109	76641
Autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale pentru colectivități - mp supr. utilă		2610	190	169
Autorizații de construire eliberate pentru clădiri administrative - mp supr. utilă	13501	15517	1932	7494	8688	11851
Autorizatii de construire eliberate pentru alte clădiri - mp supr. utilă	44762’	60942	32035	37631	71048	101697

Grafic 41: Evoluția numărul da autorizații de construire în mp

^^^Evoluția numărului de autorizații de construcție în mp

Autorizații de construire eliberate pentru alte dadiri-mp supr. utlld

Daca din punct de vedere al numărului de autorizații de construire domină autorizațiile pentru clădirile rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități), din punct de vedere al suprafeței utile domină clădirile cu altă folosința decât cele rezidențiale și administrative, adică clădirile pentru activități comerciale, de servicii, birouri. Suprafața construită, atât în cazul clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități), cât și a celor administrative și cu altă destinație este în creștere în anii 2006 și 2007.

Pe sectorul rezidențial din Bacău, în primul semestru al anului 2008 cererea a crescut cu până la 10% față de anul 2007, cerere care a determinat creșterea prețurilor locuințelor cu până la 15% față de 2007. Insă, ca urmare a crizei economice, în ultimele șase luni ale anulu 2008, trendul s-a inversat, atât în ceea ce privește cererea, cât și prețurile de tranzacționare. înăsprirea condicilor de finanțare, creșterea dobânzilor, criza financiara de la nivel mondial, care a afectat și segmentul imobiliar din țara noastră au fost cei mai importanți factori care au condus la scăderea cererii.

La sfârșitul anului 2008, piața rezidențială băcăuană s-a caracterizat printr-o scădere accentuata a cererii de proprietăți rezidențiale (de până la 50%), în special în ultima parte a anului.

Un domeniu al construcțiilor care este încă slab dezvoltat în municipiul Bacău și pentru care se prevede dezvoltarea pe viitor este cel referitor la spațiile pentru birouri. In ceea ce privește oferta de birouri, aceasta este încă redusă în Bacău, fiind reprezentată aproape în exclusivitate de spații vechi. Cererea manifestată pe această piață este mare, fapt ilustrat și de rata de ocupare - aproximativ 90%. Un aspect negativ este și faptul că în municipiul Bacău majoritatea spațiilor de birouri sunt de clasă B, cele de clasă A fiind foarte puține.

Zona centrală (străzile Nicolae Bălcescu, Mărășești, Mihai Viteazu, 9 Mai și Theodor Aman) concentrează majoritatea spațiilor de birouri din Bacău. Cea mai modernă clădire de birouri se află pe strada Theodor Aman, fiind o clădire cu 11 nivele plus parter, 10.000 mp suprafață totala și care este ocupată de instituții financiar-bancare.

De altfel, cea mai dinamică componentă a cererii de spații de birouri din Bacău este reprezentată de companiile financiar-bancare, ce solicită suprafețe reduse (100-150 mp), în clădiri de birouri situate în zona ultracentrală.

Un studiu realizat de compania de evaluare Darian, relevă că, datorită ofertei reduse de spații comerciale și de birouri, în anul 2008 prețurile au înregistrat o ten din ță ascendentă. Studiul avertizează ca, pe piața spațiilor de birouri, cu toate că există puține proiecte de birouri finalizate sau în stadiu de proiect, prețul chiriilor ar putea intra în viitor pe un trend ușor descrescător.

Piața terenurilor a cunoscut cea mai puternică dinamică, iar cea mai mare cerere din ultimii doi ani (2007 și 2008) s-a înregistrat pentru proiectele rezidențiale. {Sursa: studiul Darian).

în concluzie, evoluția spectaculoasă a pieței imobiliare din ultimii 3 ani a cunoscut un vârf la începutul anului 2008. Din acel moment, după o stagnare de câteva luni, toate segmentele pieței imobiliarelor au cunoscut scăderi. Astfel, în municipiul Bacău, volumul lucrărilor de construcții, în luna ianuarie 2009, comparativ cu luna decembrie 2008 a înregistrat o scădere cu 6,4%. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la toate componentele astfel: lucrările de întreținere și reparati curente (-27,1%), lucrările de reparații capitale (-4,7%) și lucrările de construcții noi (-2,2%). Pe tipuri de construcții, volumul lucrărilor de construcții a scăzut astfel: construcții inginerești (-16,0%), clădiri nerezidențiale (-4,4%) și clădiri rezidențiale (-2,3%).

Volumul lucrărilor de construcții, în luna ianuarie 2009, comparativ cu luna ianuarie 2008 a crescut cu 8,8%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creșteri la următoarele componente: lucrările de construcții noi (+12,9%), lucrările de întreținere și reparații curente (+0,7%). Lucrările de reparații capitale au scăzut cu 3,6%. Pe tipuri de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la toate componentele astfel: clădiri rezidențiale (+28,1%), clădiri nerezidențiale (+-8,2%) și construcții inginerești (+2,2%).

• 2.3.    SECTORUL TERȚIAR

După numărul unităților economice care desfășoară activități specifice sectorului serviciilor, sectorul terțiar reprezintă, la nivelul anului 2007, 76% din totalul activităților desfășurate în municipiul Bacău (3021 de unități economice).

Din totalul de 3021 unități economice ale sectorului terțiar, 1604 de firme desfășoară activități în domeniul comerțului, ceea ce reprezintă o pondere de 53,09%, restul de 46,91% revenind diverselor servicii desfășurate în municipiu (transporturi, hoteluri și restaurante, sănătate, învățământ, consultanță, tranzacții imobiliare, etc.).

Dezvoltarea sectorului terțiar în municipiul Bacău este demonstrată de evoluția continuu ascendentă a cifrei de afaceri în intervalul 2000 - 2007, prezentată în tabelul și diagrama următoare: Tabel 115: Evoluția cifrei de afaceri in sectorul tertiar în intervalul 2000 - 2007

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri (lei RON prețuri curente)	4300568519	6758409058	9776072892	12576224586	17001751122	20999164670	26690946590	35731588770

Grafic 42: Evoluția cifrai da afaceri in sectorul tertiarîn intervalul 2000 - 2007

Comparativ cu cifra de afaceri înregistrată în anul 2000 în sectorul serviciilor, în anul 2007, valoarea cifrei de afaceri din sectorul serviciilor a crescut cu 87,97%.

Ca număr de salariați angajați în sectorul terțiar, situațja este următoarea:

Tabel 116: Evoluția numărului de scanați angajați în sectorul terțiar

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariafi	8689	8448	10365	10406	13410	15496	16815	19464

Grafic 43: Evoluția numărului de salariați angajați în sectorul terțiar în intervalul 2000-2007

Evoluția numărului de salariați în sectorul terțiar în intervalul 2000-2007

20000-18000 16000-14000-

|   12000-

“* 10000-

=    8000-

6000-4000-2000-

0-

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Și în cazul numărului de salariați din unitățile care desfășoară activități în sectorul terțiar se remarcă aceeași evduțje ascendentă, crescătoare, în anul 2007 numărul de salariați fiind mai mare cu 55,36 față de numărul de salariați din anul 2000.

Structura sectorului terțiar după numărul de unități economice active în anul 2007.

Tabel 117: Structura sectorului terțiar după numărul de unități economice active în anul 2007

Subdomenii de activitate ale sectorului terțiar	Număr de societăți economice active
servicii întreținere auto	61
comerț	1604
servicii reparații articole personale și gospodărești	27
hoteluri și restaurante	141
transporturi terestre și activități anexe transporturilor	190
servicii agenții de turism	28
postă și telecomunicații	21
intermedieri financiare și activități anexe acestora	60
tranzacții imobiliare	133
închirieri mașini și echipamente	14
informatică și activități conexe	74
cercetare-dezvoltare	2
servicii prestate întreprinderilor	444
alte forme de învățământ	24
sănătate și activități veterinare	109
eliminarea deșeurilor și apelor uzate	5
activități recreative, culturale și sportive	32
servicii personale	55
organisme și organizații extrateritoriale	1

Diagrama 44: Structura sectorului terțiar după numărul de unități economice active în anul 2007

sănătate si acfvrtătr veterinare

Tabel 118: Structura sectorului terțiar după numărul de salariati în anul 2007

Subdomenii de activitate	numărul de salariați
hoteluri și restaurante	1170
servicii întreținere auto	714
comerțul	10842
transporturi terestre și activități anexe transporturilor	1662
poșta și telecomunicații	143
intermedieri financiare, asigurări și activități auxiliare intermedierilor financiare	182
tranzacții imobiliare	333
servicii de închiriere a mașinilor, echipamentelor și bunurilor gospodărești	65
informatică și activități conexe	251
cercetare-dezvoltare	4
servicii prestate întreprinderilor	2600
alte forme de învățământ	159
serviciile de sănătate	485
servicii personale	598
servicii recreative, culturale și sportive	65
servicii de eliminare a apelor uzate și deșeurilor	11
activitatea agențiilor de turism	80
servicii de reparații a bunurilor personale și gospodărești	62
organisme și organizații extrateritoriale	1

Tabel 119: Structura sectorului terțiar după cifra de afaceri în anul 2007

Subdomenii de activitate	Cifra de afaceri
hoteluri și restaurante	632740700
servicii întreținere auto	992230570
comerțul	29445793340
transporturi terestre și activități anexe transporturilor	1858997280
poștă și telecomunicații	38410080
intermedieri financiare, asigurări și activități auxiliare intermedierilor financiare	169229310
tranzacții imobiliare	264729760
servicii de închiriere a mașinilor, echipamentelor	38846780
informatică și activități conexe	208765830
cercetare-dezvoltare	1028990
servicii prestate întreprinderilor	1259535460
alte forme de învățământ	68655840
serviciile de sănătate	323923680
servicii personale	99630270
servicii recreative, culturale și sportive	140388730
servicii de eliminare a apelor uzate și deșeurilor	9580130
activitatea agențiilor de turism	68096140
servicii de reparati a bunurilor personale și gospodărești	59635210
organisme și organizații extrateritoriale	393430

Servicii de vânzare cu ridicata și amănuntul (comerțul)

Așa cum reiese din diagramele anterioare, comerțul are o pondere majoritară tn cadrul sectorului terțiar din punct de vedere al numărului de societăți active, numărului de salariați și cifrei de afaceri.

Tabel 120: Evolu	ia numărului de societăți active în domeniul comerțului
	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr societăți active	816	874	958	1054	1183	1349	1450	1604

Grafic 44: Evoluția numărului de societăți active în domeniul comerțului în intevaiul 2000-2007

Evoluția numărului de societăți active în domeniul comerțului în intervalul 2000 2007

1800-1-1600— 1400— t 1200— k

5 1000-* 800 -

c 600 —

400 — 200-

qV

Numărul de societăți economice active în domeniul comerțului în municipiul Bacău a crescut în anul 2007 cu 49,13% comparativ cu numărul de societăți economice active înregistrat în anul 2000.

Tabel 121: Evoluția numărului de societăți economice active fa domeniul comerțului

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri (lei RON preturi curente)	(50387575	>39870704	392015521		1	o 1	734613240	445793340

Grafic 45: Evoluția cifrei de afaceri în comerț

Evoluția cifrei de afaceri in comerț

Aceeași evoluție pozitivă caracterizează cifra de afaceri din domeniul comerțului, care este mai mare cu 88,29% în 2007 comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2000.

Tabel 122: Evoluția numărului de salariați din sectorului comerțului:

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariați din comerț (nr. pers.)	4713	4601	6523	6071	7800	8784	9403	10842

Grafic 46: Evoluția numărului da saiariați din sectorului comerțului

Creșterea n umărului de saiariați în domeniul comerțului este de 56,54% în anul 2007 comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2000.

Creșterea numărului de societăți active în domeniul comerțului, creșterea cifrei de afaceri a societăților care desfășoară activități în sectorul comercial, precum și creșterea numărului de saiariați cu peste 50% în intervalul 2000 - 2007, toate acestea indică o orientare clară a activităților economice către comerț.

Perioada de tranziție a determinat schimbări în structura comerțului interior, în sensul creșterii treptate a ponderii comerțului cu ridicata și a reducerii celei ocupate de comerțul cu amănuntul.

Creșterea ponderii comerțului cu ridicata evidențiază amplificarea activității centrelor comerciale de dimensiuni mari (supermarket, hypermarket), localizate mai ales în zona centrală și periferică a municipiului Bacău.

Evoluția comerțului din ultimii ani este ilustratoare în acest sens, în orașul Bacău având loc o explozie a numărului de supermarketuri alimentare dar și de hypermaketuri universale. Deși numărul unităților comerciale este deja foarte mare, dezvoltarea comerțului va continua și în anii următori, lucru dovedit și de viitoarele investiți ce se vor derula pe raza orașului Bacău, proiecte anunțate de diverse grupuri de investitori.

Principalele puncte de interes comercial din oraș sunt următoarele:

Arena City Center - este primul mall construit în Bacău, apropierea zonei centrale, pe artera Ștefan cel Mare.

Promenada Mall - cel de-al doilea mall din Bacău. Este situat in European Retail Park Bacău, complex comercial localizat în sudul municipiului Bacău și inaugurat în octombrie 2008.

Billa România, divizie a grupului german de retail Rewe, dețjne în Bacău 2 magazine, unul în vecinătatea Arena Mall și unul pe strada Mioriței.

în apropierea zonei centrale a orașului se află și supermarketul Kaufland, deschis la Bacău în anul 2008.

Magazinele Plus Discount din Bacău au o dispunere mai largă, orientate relativ către cartierele mai periferice. în municipiul Bacău există 3 magazine Plus Discount: pe strada Mioriței, cartierul Miorița, pe strada Narciselor, cartierul Aviatorilor și strada I. L. Caragiale, cartierul Bistrița Lac.

în zona de sud a orașului Bacău se află complexul comercial European Retail Park, primul parc de retail din oraș care are o suprafață închiriabilă de aproximativ 42.600 mp și o galerie comercială de circa 10.000 mp. Acest complex comercial deschis în toamna anului 2008 include hypermarketul Real, cu o suprafață totală închiriată de 10.000 mp, operatorul de bricolaj BauMax cu 13.000 mp închinați, Media Galaxy, cu 3.680 mp și un magazin de mobilă Staer, cu o suprafață de 5.500 mp închinați. Centrul beneficiază de 1.250 de locuri de parcare. Galeria comercială de peste 10.000 de mp va avea aproximativ 80 de magazine din cele mai diverse domenii, precum: telefonie mobilă, încălțăminte, îmbrăcăminte, presă, bijuterii, optică medicală, pet shop, restaurante și cafenele. Complexul a fost localizat astfel încât să fie accesibil atât locuitorilor din orașul Bacău cât și celor din celor din orașele apropiate, atât din județ cât și din afara județului: Comănești, Moinești, Onești, Vaslui, Adjud.

Selgros Cash and Carry Bacău - este unul din din cei mai importanți actori de pe piața de retail. Magazinul din Bacău este ridicat într-o zonă a cărei destinație inițială era în sectorul agro - zootehnic. Selgros Bacău are o suprafață de peste 10.000 de mp și oferă un sortiment de peste 37.000 de produse.

în urma analizei Planurilor de Urbanism Zonale, în municipiul Bacău, în vecinătatea Stadionului urmează să fie construit Central Plazza Bacău, un complex comercial pentru shopping și diverse servicii.

în zona de sud a orașului Bacău se află complexele comerciale S.C. BIALEX și S.C. Romalion (fostul complex comercial Bistrița).

Categoriile de bunuri comercializate în municipiul Bacău sunt extrem de diversificate, de la alimente (magazine proprii de comercializare a produselor Pambac, Agricola Internațional, Kosarom, etc), obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, materiale de construcții, produse de uz casnic, comerț cu autovehicule, comerț cu piese și accesorii pentru autovehicule, comerț cu carburanți pentru autovehicule (Petrom, Lukoill, OMV) comerț cu materii prime agricole, comerț cu mobilă (Mobexpert, Staer, Procasa Mobili, Racoli Mobilă Cristiane Mob S.R.L., etc.), articole de menaj și fierărie, comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, comerț cu ridicata a băuturilor, comerț cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor și grăsimilor comestibile, comerț cu ridicata al mașinilor și echipamentelor de birou, comerț cu produse farmaceutice, produse cosmetice și de parlumerie, etc.

Pe lângă supermarketuri și hypennarketuri, în municipiul Bacău sunt localizate reprezentanțe ale mărci auto: Toyota, Suzuki, Skoda, Gold&Platin (Opel). O altă categorie de unități comerciale sunt cele care se ocupă cu comercializarea materialelor de construcții și finisaje, din care se remarcă: S.C. Vas ion, rețea de magazine și depozite de materiale de construcții care. în municipiul Bacău se află depozitul central precum și 7 magazine în diferite zone ale orașului. Un alt agent important din această categorie este Dedeman, în municipiul Bacău fiind localizat: Dedeman - Depozit logistic, Dedeman -Materiale de construcții, Dedeman Automobile. Rețeauna de magazine cu materiale de construcții și finisaje Arabesque este de asemenea reprezentată în municipiul Bacău.

Grafic 49: Evoluția numărului do salariați din domeniul hoteluri și restaurante

Evoluția numărului de salariați din sectorul hoteluri și restaurante

Servicii de transport activități anexe transporturilor

Tabel 126: Evoluția numărului de unități economice active în domeniul transporturilor și activităților anexe transporturilor__________________________________________________________________________________________

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr de unități economice active în domeniul transporturi	61	73	83	107	121	150	163	190

Grafic 50: Evoluția numărului de unități economice active în domeniul transporturilor și activităților auxiliare transporturilor

Evoluția numărului de unități economice active în domeniu serviciilor de transport și activităților auxiliare transporturilor

Tabel 127: Evoluția numărului de salariati din domeniul transporturilor și activităților anexe transporturilor__________________________________________________________________________________________

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariați din transporturi și activități anexe transporturilor (nr. pers.)	692	614	608	768	876	948	1085	1170

Tabel 128: Evoluția cifrei de afaceri din domeniul transporturilor și activităților anexe transporturilor_________________________________________________________________________________

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri din sectorul transporturilor și activităților anexe transporturilor (lei RON prețuri curente)	198291010	306281544	440683249	689478783	1006546823	1526536050	1931432280	1858997280

Grafic 52; Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de transportuir terestre și activități anexe transporturilor

Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de transporturi terestre și activități anexe transporturilor

Activitatea agențiilor de turism

Tabel 129: Evoluția numărului de agenții de turism

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr de agenții de turism	14	13	14	17	21	24	25	28

Tabel 130: Evoluția numărului de salariați din agențiile de turism:

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariat din agențiile de turism (nr. pers.)	38	31	43	41	53	72	82	80

Grafic 54: Evoluția numărului de salariați din agențiile de turism

Evoluția numărului de salariațiîn agențiile de turism

Serviciile de poștă și telecomunicații

Tabel 132: Evoluția numărului de unități economice active în serviciile de poștă și telecomunicații

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr de unități economice active în serviciile de poștă și telecomunicații	4	5	6	12	14	16	21	21

Grafic 56: Evoluția numărului de unități economice active în serviciile de poștă și telecomunicații

Tabel 133: Evoluția numărului de salariati din serviciile de poștă și telecomunicații

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariați din serviciile de poștă și telecomunicații (nr. pers.)	10	2	16	18	82	82	78	143

Grafic 57: Evoluția numărului de salariați din serviciile de poșta și telecomunicații

Tabel 134: Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de poștă și telecomunicații

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri în serviciile de poștă și telecomunicații (lei RON prețuri curente)	4964668	6262655	11679840	19434617	33694227	37265190	32902330	38410080

Grafic 58: Evoluția cifrai de afaceri în serviciile de poșta și telecomunicații Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de poștă și telecomunicații

_w 40000000

= 35000000

= 30000000

25000000

20000000

g 15000000

* 1X00000

-  5000000

o......

2000 2001 2X2 2003 2004 2005 2X6 2007

Serviciile financiare și de asigurări

Tabel 135: Evoluția numărului de unități economice active în serviciile de intermedieri financiare, asigurări și activități anexe intermedierilor financiare

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr de unități economice active	13	15	21	30	36	42	52	60

Grafic 59: Evoluția numărului de unități economice active în serviciile de intermedieri financiare, asigurări și activități auxiliare intermedierilor financiare

Evoluția numărului de unități economice active în serviciile de intermedieri financiare, asigurări și activități auxiliare acestora

Tabel 136: Evoluția numărului de salariați din serviciile de intermedieri financiare, asigurări și activități anexe intermedierilor financiare__________

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariați serviciile de intermedieri financiare și asigurări	46	61	62	79	130	143	166	182

Grafic 60: Evoluția numărului de salariați din serviciile de intermedieri financiare, asigurări și activități anexe intermedierilor financiare

Tabel 137: Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de intermedieri financiare, asigurări și activități anexe intermedierilor financiare

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri în serviciile intermedierilor financiare și asigurărilor (lei RON prețuri curente)	4993702	8643107	16306414	24329105	28982545	44739860	96243190	169229310

Grafic 61: Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de intermedieri financiare, asigurări și activități auxiliare intermedierilor financiare

Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de intermedieri financiare, asigurări și activități auxiliare intermedierilor financiare

180000000

£ 160000000

§ 140000000

£ 120000000

k 100000000 £

Q. 80000000

S 60000000

*   40000000

-   20000000

o.......

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Servicii de tranzacții imobiliare

Tabel 138: Evoluția numărului de unități economice active în domeniul tranzacțiilor imobiliare

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr de unităț economice active în domeniul tranzacțiilor imobiliare	46	52	59	68	84	95	106	133

Tabel 139: Evoluția numărului de salariat din societățile cu activitate în domeniul tranzacțiilor imobiliare

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariați din domeniul         tranzacțiilor imobiliare (nr. pers.)	340	308	287	350	355	313	289	333

Grafic 63: Evoluția numărului de salariați din societățile cu activitate în domeniul tranzacțiilor imobiliare

Evoluția numărului de salariați în serviciile de tranzacții Imobiliare

Tabel 140: Evoluția cifrei de afaceri în tranzacțiile imobiliare

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri în tranzacțiile imobiliare (lei RON prețuri curente)	88722530	100713674	281179121	239362940	196356030	187399640	198037770	264729760

Grafic 64: Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de tranzacțiile imobiliare

Servicii prestate în special întreprinderilor

Tabel 141: Evoluția numărului de unități economice active în domeniul serviciilor pentru întreprinderi (în special)____________________________________________________________________

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr de unități economice active în domeniul serviciilor pentru întreprinderi	101	129	161	207	269	338	374	444

Grafic 65: Evoluția numărului de unități economice active in domeniul serviciilor pentru întreprinderi

Tabel 142: Evoluția numărului de salariati în serviciile pentru întreprinderi

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariat din serviciile pentru întreprinderi (nr. pers.)	1041	979	1005	949	1418	1689	2036	2600

Tabel 143: Evoluția cifrei de afaceri în serviciile pentru întreprinderi

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri în serviciile pentru întreprinderi (lei RON prețuri curente)	252180685	337832452	415480986	582558466	676741035	604342640	857624770	1259535460

Serviciile de închirieri de mașini și echipamente (fără operator)

Tabel 144: Evoluția numărului de unități economice active în domeniul serviciilor de închirieri de mașini și echipamente______________________________________________________________________

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr de unități economice active în domeniul serviciilor de închirieri de mașini și echipamente	0	4	4	4	4	6	8	14

Grafic 68: Evoluția numărului de unități economice active în domeniul serviciilor de închirieri

de mașini și echipamente

Tabel 145: Evoluția numărului de salariati în serviciile de închirieri mașini și echipamente

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariați din serviciile de închirieri mașini și echipamente (nr pers.)	0	4	10	38	46	42	54	65

Grafic 69: Evoluția numărului de salariat în serviciile de închirieri mașini și echipamente

Evoluția numărului de salariați în serviciile de închiriere a mașinilor și echipamentelor

Tabel 146: Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de închirieri de mașini și echipamente

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri în serviciile de închirieri de mașini șt echipamente (lei RON preturi curente)	o	143210	851920	i	11215180	21463880	12028520	s I

Grafic 70: Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de închirieri de mașini și echipamente Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de închirieri mașini și echipamente

Servicii informaționale și activități conexe

Tabel 147: Evoluția numărului de unități economice active în domeniul informaticii și activităților conexe _____ _____ ______ _____ _____ _____

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr de unități economice active     în      domeniul informaticii și activităților conexe	22	25	27	34	46	57	63	74

Tabel 148: Evoluția numărului de salariați în informatică și activități conexe

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariati din informatică și activități conexe (nr. pers.)	58	55	85	99	127	165	191	251

Grafic 72: Evoluția numărului de salariațiîn informatică și activități conexe

Evoluția numărului de salariați în informatică și activități conexe

Tabel 149: Evoluția cifrei de afaceri în informatică și activități conexe

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri în informatică și activități conexe (lei RON prețuri curente)	cn		CN IO i	§ i		131417580	I	208765830

Grafic 73: Evoluția cifrei de afaceri în informatica și activități conexe Evoluția cifrei de afaceri în informatică și activități conexe

Servicii personale

Tabel 150: Evoluția numărului de unități economice active în activitățile de servicii personaje

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr de unități economice active în activitățile de servicii personale	13	18	22	31	37	38	47	55

Grafic 74: Evoluția numărului de unități economice active în activitățile de servicii personale

Evoluția numărului de unități economice active în activitățile de servicii personale

Tabel 151: Evoluția numărului de salariati în activitățile de servicii personale

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariați din activitățile de servicii personale (nr. pers.)	331	311	293	351	453	508	565	598

Grafic 75: Evoluția numărului de salariat în activitățile de servicii personale

Evoluția numărului de salariațl din sectorul serviciilor personale

Tabel 152: Evoluția cifrei de afaceri în activitățile de servicii personale

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri activitățile de servicii personale (lei RON prețuri curente)	17007585	35134006	50516207	66203889	67684025	81099980	83459520	99630270

Grafic 76: Evoluția cifrei de afaceri în activitățile de servicii personale

Evoluția cifrei de afaceri din serviciile personale

100000000 90000000 80000000 70000000 60000000 50000000 40000000 30000000 20000000 10000000 o

Servicii de întreținere și reparații a autovehiculelor

Tabel 153: Evoluția numărului de unități economice active în serviciile de întreținere și reparații a autovehiculelor                         ____

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr de unități economice active în serviciile de întreținere și reparații a autovehiculelor	30	32	34	39	42	45	57	61

Grafic 77: Evoluția numărului de unități economice active în serviciile de întreținere și reparații a autovehiculelor

Tabel 154: Evoluția numărului de salariati în serviciile de întreținere și reparații a autovehiculelor

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariat din serviciile de întreținere și reparații a autovehiculelor (nr. pers.)	362	367	333	387	472	528	580	714

Grafic 78: Evoluția numărului de salariați în serviciile de întreținere și reparații a autovehiculelor

Evoluția numărului de salariați din serviciile de înterținere și reparații a autovehiculelor

Tabel 155: Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de întreținere și reparații a autovehiculelor

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri în serviciile de întreținere și reparați a autovehiculelor (lei RON prețuri curente)	58496144	94225329	125150262	144575201	228410053	382705830	594344060	992230570

Grafic 79: Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de întreținere și reparații a autovehiculelor

Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de întreținere șl reparații a autovehiculelor

Servicii de reparații a articolelor personale și gospodărești

Ta&e/156: Evoluția numărului de unități economice active în serviciile de reparați a articolelor personale și gospodărești

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Număr de unități economice active în serviciile de reparații a articolelor personale și gospodărești	10	10	14	18	19	23	25	27

Grafic 80: Evoluția numărului de unități economice active în serviciile de reparați a articolelor personale și gospodărești

i

Tabel 157: Evoluția numărului de salariați în serviciile de serviciile de reparații a articolelor personale și gospodărești

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Numărul de salariați din serviciile de serviciile de reparații a articolelor personale și gospodărești (nr. pers.)	21	17	20	30	39	49	56	62

Grafic 81: Evoluția numărului de salariați în serviciile de serviciile de reparații a articolelor personale și gospodărești

Evoluția numărului de salariați din serviciile de reparații a bunurilor personale și gospodărești

Tabel 158: Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de reparatii a articolelor personale și gospodărești

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri în serviciile de reparații a articolelor personale și gospodărești (lei RON preturi curente)	1	3793194	8235964	19401438	21546996	32819160	43482150	59635210

Grafic 82: Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de reparații a articolelor personale și gospodărești

Evoluția cifrei de afaceri în serviciile de reparații a articolelor personale și gospodărești

Concluzii:

• 1.    Conform analizei comparative a domeniilor de activitate din perioada 2000 - 2008, profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar-terțiar.

• 2.    Municipiului Bacău are o contribuție decisivă în asigurarea nivelului PIB-ului județean, dacă avem în vedere următoarele: 45.4% din populația județului Bacău trăiește în mediul urban, iar 54.2% din populația urbană este reprezentată de locuitorii municipiului Bacău; locuitorii municipiului Bacău reprezintă 24,6% din populația județului și concentrează 54% din numărul total al salariați din județ; municipiul Bacău concentrează circa 41% din întreprinderile active în sectoarele industriei, construcțiilor și serviciilor înregistrate la nivelul județului.

• 3.    Profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar-terțar; în domeniile servicii și comerț cifra de afaceri s-a dublat, aceste două domenii deținând cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din județ. Numărul de firme care își desfășoară activitatea în aceste domenii reprezintă 50% din numărul total al societăților comerciale înregistrate.

DISFUNCȚIONALITĂȚI LA NIVELUL PROFILULUI ECONOMIC AL POLULUI DE DEZVOLTARE BACĂU

Analiza stadiului actual de dezvoltare al activităților economice evidențiază o suita de probleme și disfuncționalități în dezvoltarea economică a municipiului Bacău:

• •    există zone industriale/părți din platforme industriale dezafectate, nefuncționale și intens poluate (de ex. zona industrială sud-Sofert și CET, o parte a platformei industriale Letea, etc.);

• •    infrastructura de sprijin pentru dezvoltarea activităților de tip industrial este insuficient dezvoltată;

• •    dezvoltare destul de redusa a parteneriatelor industriale de tip joint-venture pentru companiile sale mari;

• •    în cazul anumitor ramuri industriale, nu există o corelație între numărul de societăți active și contribuia la cifra de afaceri. Astfel, ramuri bine reprezentate d.p.d.v. numeric, au o contribuție redusă la cifra de faceri totală a industriei. Ex.: ind. produselor textile-11,2% pondere ca număr de unități și doar 3% contribuție la cifra de afaceri, ind. chimica-doar 1,05% pondere ca număr de unități și 16% contribuție la cifra de afaceri, etc.

• •    numărul de salariat din industrie înregistrează o tendință de diminuare în intervalul 2000-2007 (aprox. cu 2%);

• •    lipsa unor centre mari de afaceri;

•    insuficiența terenurilor pentru construirea de noi unități economice mari;

• •    producția industrială totală la nivel de județ înregistrează o scădere cu 25,1 % (in luna martie 2008 față de luna martie 2007);

• •    insuficienta promovare a produselor locale pe plan național și internațional;

• •    investiți scăzute în resursele umane ale IMM-urilor;

• •    volumul lucrărilor de construcții înregistrează o scădere;

• •    lipsa spațiilor de birouri de clasa A;

« partenenatele public - privat sunt insuficient dezvoltate;

• •    spațiul expozițjonal existent nu acoperă cererea pieței;

• •    potențial turistic insuficient valorificat;

• •    capacitatea infrastructurii de reuniuni, conferințe, congrese, a mun. Bacău este redusă; Absența unor companii hoteliere mari, recunoscute pe plan internațional (Hilton, Maryot, Ramada, etc.);

• •    dotările pentru agrement sunt reduse și necesită îmbunătățiri;

• •    numărul de societăți care funcționează în sectorul cercetare - dezvoltare este foarte mic;

• •    nivelul relativ scăzut al investițiilor

• •    puterea micilor întreprinzători este redusă

• •    constrângeri ale extinderii (intravilanul a atins aproape limitele administrative ale unității administrativ -teritoriale)

în urma analizei efectuate, se evidențiază principalele nevoi privind creșterea și dezvoltarea economica a municipiului Bacău:

• •    Stimularea diversificării economiei și susținerea dezvoltării sectorului terțiar;

• •    Susținerea dezvoltării asociațiilor de afaceri și comerciale - asociațiile de afaceri pot aduce beneficii substanțiale dezvoltării mediului de afaceri;

• •    Crearea unei infrastructurii de dezvoltare: parcuri științifice și tehnologice precum și rețele de dezvoltare necesare: incubatoare și centre tehnologice, centre de cercetare și inovare; centre de excelență în afaceri;

• •    Stimularea și atragerea agenților economici care utilizează tehnologii moderne și nepoluante.

• •    Susținerea cercetării și dezvoltării prin intermediul colaborării între mediul de afaceri și instituțiile de învățământ superior;

• •    Dezvoltarea pieței de gros, pentru a diminua distanța între resurse și agenții economici;

• •    Modernizarea și reabilitarea infrastructurii educaționale și sanitare;

• •    Extinderea, modernizarea și reabilitarea dotărilor pentru cultură și activități sportive;

• •    Investiții în turism, având ca obiectiv reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii turistice și valorificarea și conservarea patrimoniului natural și cultural, în vederea creșterii atractivității turistice a municipiului și zonei înconjurătoare;

• •    Dezvoltarea tehnologiilor informaționale și a rețelelor de telecomunicații modeme (telefonie fixă și internet);

• •    Dezvoltarea infrastructurii: construirea șoselei de centură, fluidizarea traficului, reabilitarea și asfaltarea străzilor mai ales în cartierele periferice ale municipiului: Izvoare, Gherăiești, extremitatea sudică a municipiului, etc., reabilitarea rețelelor uzate de apă și gaz;

• •    Sprijinirea dezvoltării și diversificării activitătflor aeroportului Bacău prin extinderea și modernizarea acestuia (mai ales pentru transporturile comerciale - cargo);

• •    Atragerea noilor investitori prin asigurarea amplasamentelor și utilităților;

• •    Dezvoltarea sectorului IMM —urilor prin susținerea creării IMM-urilor și microîntreprinderilor și dezvoltarea celor existente;

• •    Dezvoltarea sectorului ITC;

• •    Creșterea gradului de sustenabilitate a instituțiilor culturale;

•    Punerea accentului pe dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mediul de afaceri, mediul academic și administrata publică locală;

• •    Susținerea sportului de performanță;

• •    Dezvoltarea bazei materiale / de agrement- sportive.

• 1.2.2 Accesibilitatea; Infrastructura de transport

Infrastructurile teritoriale - ansamblul sistemelor și rețelelor tehnice, precum și a instalațiilor aferente acestora, dezvoltate la suprafața solului, apelor sau în subteran, cu rol de asigurare a accesului, transportului și comunicației dintre diferite puncte ale unui teritoriu, care intervin în derularea activităților social-economice - constituie osatura dezvoltării teritoriale. Având în vedere forma actuală de organizare economică a spațiului și faptul că sistemele socio-umane au un caracter deschis, infrastructurile teritoriale reprezintă componenta geospațjală care asigură și susțin existența acestor geosisteme. în consecință, de gradul de dezvoltare și complexitatea infrastructurilor teritoriale depinde și gradul de dezvoltare a celorlalte componente antropice ale spațiului (așezări, forma de valorificare economică a resurselor și teritoriului, sistemele economice etc.). Implementarea în teritoriu a unor noi obiective economice, dezvoltarea accelerată a unor așezări urbane, reclamă dezvoltarea în paralel și a unor infrastructuri teritoriale specifice, care au menirea de a susține această dezvoltare. Infrastructurile teritoriale mai au menirea de a introduce în circuitul economic a unor noi teritorii, prin conectarea lor la ansamblurile economice și sistemele de așezări deja existente, respectiv de a corecte deficiențele și a spori valoarea economică a acestora.

Configurația spațială, tipologia și densitatea infrastructurilor teritoriale constituie suportul și orientează modul de valorificare economică a unui teritoriu. Pe de altă parte, valențele naturale și antropice ale unui spațiu geografic (configurația reliefului, rețeaua hidrografică, pozițja resurselor solului și subsolului, a rezervațiilor și ariilor protejate, așezările etc.) determină configurata spațială a infrastructurilor teritoriale și rangul acestora. Rangul infrastructurilor teritoriale și gradul de modernizare a acestora constituie un factor de orientare, stimulare sau inhibare a dezvoltării spațiale.

Gradul de dezvoltare a transporturilor ilustrează sugestiv nivelul de viață materială al unei regiuni. Deplasarea în spațiu a persoanelor și a bunurilor constituie o realitate perceptibilă de la sine. Fenomenul are loc uneori cu o frecvență cotidiană, decurgând din cerințele de ordin social și economic.

Pe plan economic, transportul se analizează ca o teză inseparabilă a producției și desfacerii de mărfuri sau servicii. Aprovizionarea cu utilaje, materii prime și materiale a diverșilor agenti economici, cât și distribuirea ulterioară până la nivelul consumatorilor este asigurată prin mijlocirea transporturilor. Cu o importanță vitală pe plan economic - și vizând în mod direct prezentul studiu - se remarcă transportul unui alt element strategic în procesul de producție și anume forța de muncă.

Rolul rețelei căilor de transport și comunicație în dezvoltarea economică și socială a teritoriului este determinant, în prezent o infrastructură de transport funcțională reprezintă un factor de avantaj major în competiția regională, națională și internațională. Un alt aspect specific al acestui tip de infrastructuri este că afectează nu numai comunitatea locală ci și pe cei aflați în tranzit, aceste reprezentând într-un fel „carte de vizită" a teritoriului respectiv.

Tabel 159: Indicatori de caracterizare a regiunii din punct de vedere a infrastructurii de transport- 2005

INDICATORI	REGIUNE	JUDEȚELE						ROMAN IA
		Bacau | Botoșani		lași	Neamț | Suceava		Vaslui
Transport
Densitatea drumurilor publice (km/IOOkmp)	36,3	37,1	42,5	43,0	30,6	29,0	40,8	33,5
Drumuri publice modernizate în totalul drumurilor publice (%)	25,1	25,6	16,4	17,6	25,3	37,0	26,8	26,5

Sursa: site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului

Municipiul Bacău este o importantă localitate de legătură între centrul țării și nordul Moldovei. Principalele căi de comunicații ale municipiului Bacău sunt:

•    Drumurile DN 15, DN 2F, DN2 și E85, care fac legătura cu nordul țării;

•    Fir I și II linie electrificată de cale ferată și 1 linie neelectrificată și una de marfă;

•    Aeroportul Bacău pentru transport intern și internațional

Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est șî România

"nian

HcneiLA

Llizî Caluqaia

Ur.qurcni

Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România

Din punctul de vedere al căilor de comunicație, Municipiul Bacău dispune de o infrastructură de transport complexă.

Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în Județul Bacău

Județul Bacău

Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată, cu infrastructura modernă pentru traficul de călători și marfă. Investițiile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare.

Aeroportul Bacău asigură legăturile aeriene interne și internaționale pentru județele din jur.

Traseele pe care se desfășoară traficul rutier între sudul și nordul țării trec, de asemenea, prin municipiul Bacău.

TRANSPORTUL FEROVIAR

Municipiul Bacău este punctul de intersecție între:

•    magistrala: București - Ploiești - Buzău - Râmnicu Sărat - Focșani - Adjud - Bacău -Roman - Pașcani - Suceava - Vadu Șiretului

" linia secundară: Bacău - Buhuși - Piatra Neamț- Bicaz

Prin municipiul Bacău trec trenurile internaționale:

•    BULGARIA EXPRES: Xxxxx X- Xxxx - Giurgiu - București - Ploiești - Buzău - Focșani -Bacău - Pașcani - Suceava - Domești - Vicșani - Vadu Sinetului - Moscova

•    PRIETENIA: București - Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Roman - lași - Nicotină -Cristești Jijia - Ungheni - Chișinău

Gara Bacău, situată pe magistrala 500, este una din cele mai aglomerate din țară. La Bacău se intersectează magistralele Bacău - Bicaz și Suceava - București.

Există conexiuni feroviare tip InterCity cu Suceava, Botoșani, lași, Adjud, Ploiești și București, administrate de Compania Națională de Transport Feroviar de Călători, CFR.

Transportul feroviar se desfășoară pe trei sectoare de linii care străbat teritoriul județului, însoțind cursul principalelor râuri: linia magistrală Suceava - București, care străbate județul pe direcția Nord-Sud, pe malul drept al râului Șiret; linia Adjud - Ciceu, cu prelungirea Comănești-Mornești, construită de-a lungul Văii Trotușului și linia Bacău - Piatra-Neamț, care urmează cursul râului Bistrița. Repartizarea geografică a căilor ferate asigură o bună legătura între orașele și centrele industriale ale județului, cât și cu județele învecinate cu volum mare de transport.

Tabel 160: Infrastructura feroviară existentă

Tipuri de instalații	Lungime (km)	Clădiri	Dotări
Linie curenta electrificata M 500 fir I +fir II	13,723	Stafia CF Bacău	Club CF Bacău
Linie racord neelectrificată Bacău - Bicaz	1,2	District 3 Bacău	Cantina veche Bacău
Linie directa I și II electrificata stafia Bacău	5,326	Regulator de circulație	Tunel pietonal
Linii primire - expediere 64 linii	22,65	Secția CT 2 Bacău	Cișmea peron principal
Linii garaj 20 linii	7,55	Secția L4 Bacău	Peron acoperit liniile 1, II, III
Total linii CF electrificate (km)	20,249	Școala Personalului L4 Bacău	Chei încărcare -descărcare
Total linii CF primire -expediere șl garaj (km)	30,2	District Exploatare Utilaje Bacău
Sursa CFR SA Regională lași		District Poduri Bacău
		Sediu Poet politie Bacău
		Clădre locuințe stația Bacău

TRANSPORTUL AERIAN

Traficul aerian de pasageri este asigurat, în prezent, de Aeroportul Bacău, care dispune de o aerogara cu organizarea fluxului de călători pentru trafic intern și o pista de decolare-aterizare pentru avioane de scurt curierat.

Aeroportul Bacău deservește transportul internațional de marfă și transportul de călători pentru județele învecinate: Vrancea, Neamț Vaslui, Botoșani, Suceava. Situarea județului Bacău în centrul Moldovei explica numărul mare al pasagerilor pe rute internaționale.

Aeroportul se află la 10 km față de centrul orașului Bacău, în partea sudică a acestuia. De aici se efectuează zboruri directe interne spre București, Timișoara și internaționale spre aeroporturi din Italia și Germania.

Aeroportul Internațional George Enescu din Bacău asigură curse directe cu următoarele destinații și prin intermediul următoarelor companii:

•    București-Tarom

• •    Timișoara - Carpateir

•    Roma, Milano, Torino, Bologna, Londra, Valencia - Blue Air

iar cu tranzit la București sau Timișoara se poate călători la:

•    Ancona, Bari, Bergamo, Bologna, Florența, Roma, Torino, Veneția, Verona, Diissetdof,

Frankfurt, Munchen, Stuttgart, Atena, Salonic - Carpatair

•    Alep, Amann, Atena, Barcelona, Beirut, Bologna, Bruxelles, Budapesta, Cairo, Damasc, Frankfurt, Geneva, Istanbul, Lamaca, Londra, Madrid, Milano, Moscova, Munchen, Roma, Sofia, Salonic, Tel Aviv, Torino, Viena, Zurich - Tarom

Aeroportul din Bacău a fost deschis traficului aerian public de calatori și marfa la data de 1 Aprilie 1946. Caracteristicile funcționale ale aeroportului sunt suprafață totală de peste 200 ha, o pista de 2.500 m lungime și 80 m lățime. Este cel mai mare aeroport din zona nord estică a României.

Aeroportul Bacău procesa, în trecut, anual, un număr de peste 55.000 de pasageri. Ritmul de creștere de la un an la altul este alert. Numărul operatorilor aerieni de pe aeroportul Bacău a crescut de la unul singur în 2002 (Carpatair) la trei în 2004 (Carpatair, Clubair, Tarom).

Aeroportul băcăuan se afla în proprietatea Consiliului Județean. Neavând resurse pentru asigurarea dotărilor la nivelul standardelor internaționale în domeniu, Consiliul Județean a concesionat, companiei aeriene romanești Blue Air, aeroportul. Contractul de concesiune s-a semnat la data de 19 ianuarie 2009.

Concesionarul (pe o perioada de 34 de ani), va realiza lucrări de modernizare, evaluate la peste 45 de milioane de euro. Lucrările prevăzute în proiectul de investire sunt programate a fi finalizate în 30 de luni.

Proiectul mai presupune și consolidarea rețelei de drumuri interne în suprafața de 204.000 mp a aeroportului, precum și realizarea unei parcări de 6.500 mp în zona publica. Realizarea unui spațiu hotelier destinat cazării pasagerilor aflați în tranzit este, de asemenea, prevăzuta în contractul de concesiune.

Conform estimărilor Blue Air, traficul se va ridica la 700.000 - 800.000 de pasageri pentru orizontul 2013-2015. Atingerea acestei cote va asigura recuperarea investiției.

Companiile aeriene low-cost, (printre care și Blue Air) efectuează zboruri de pe aeroportul Bacău către următoarele Aeroporturi din Europa:

•    Bologna (Italy): BLQ

•    Catania (Italy): CTA

•    Cuneo (Italy): CUF

•    Milano (Italy): BGY

•    Roma (Italy): FCO

• >    Torino (Italy): CUF

• •    Londra (United Kingdom): LTN

Aeroportul din Bacău nu va fi doar un aeroport de transport pasageri și mărfuri. Aviația militară operează, de asemenea, aeroportul, fără obligați financiare.

TRANSPORTUL RUTIER EXTERN

Municipiul Bacău este un important nod rutier. Coridoarele de transport rutier ce traversează municipiul Bacău sunt:

• -    Categoria A: E 85 (DN 2) - drum european care traversează Europa de la nord la sud, legând Marea Baltică de Marea Egee. Principalele localități străbătute sunt:

Lituania: Klaipeda, Kaunas, Vilnius, âalcininkai;

Belarus: Lida, Slonim, Kobrin;

Ucraina: Dubno, Temopil, Cernăuți;

România: Șiret, Suceava, Fălticeni, Roman, Bacău , Adjud, Focșani, Râmnicu

Sărat, Buzău, Urziceni, București, Giurgiu;

Bulgaria: Ruse, Veliko Tâmovo, Xxxxx Xxxxxx, Haskovo, Svilengrad;

Grecia: Ormenio, Kastanies, Didymoteicho, Alexa nroupolis;

• -    Categoria B: E 574 (DN 11): Bacău, Onești, Târgu Secuiesc, Brașov, Pitești, Craiova;

  
  

DN 15: Bacău, Piatra Neamț, Bicaz, Poiana Largului, Toplița, Reghin, Târgu Mureș, Luduș, Câmpia Turzii, Turda;

DN 2F: Bacău, Vaslui și Bârlad;

DN 2G: Bacău, Moinești, Comănești și Miercurea Ciuc

Drumul național DN 2F leagă Municipiul Bacău de municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul comunică, prin drumul național DN11 (E577) cu municipiul Brașov, DN21 E85, DN 2F DN 2G, DN 15. Se face legătura, așadar, spre coridoarele de circulație către Ungaria, Austria, Germania, Italia, Franța, Spania. Pe lângă acestea teritoriul vizat este străbătut în partea de Sud de DJ 207 G (str. Chimiei).

Există legături cu toate orașele importante ce înconjoară Municipiul și județul Bacău (șt nu numai) și anume: Adjud, București, Brașov, Bârlac, Botoșani, Constanța, Galațj, lași, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Vaslui, Xxxxx Xxxx ei, Suceava.

în viitor, prin Bacău va trece și o autostradă care face parte din Coridorul IX Paneuropean

Tabel 161: Distanța între Bacău și celelalte reședințe de județ din Regiunea NE, punctele de granița, capitala României și capitala Moldovei

Localitate	Distanta (km)	Timp de deplasare
Botoșani	148 km	2 hr 54 min
lași	123 km	2 hr 31 min
Neamț	59 km	1 hr 16 min
Suceava	144 km	2 hr 34 min
Vaslui	77 km	1 hr 38 min
Punctele de graniță
Republica Moldova	390.086 km	7 hr 50 min
Ucraina	1888.56 km	39 hr 3 min
Capitala României și capitala Republica Moldova
București	281 km	5 hr 10 min
Chișinău	226.72 km	3 hr 37 min
Kiev	690.651 km	12 hr 2 min

Sursa: Anual statistic

Harta 6: Harta drumurilor județene Bacău

Județul Bacău dispune de o densă rețea de drumuri în mare parte modernizate sau în curs de modernizare. Lungimea totală a drumurilor publice este de 2301 km, din care 19.3% drumuri naționale, 34.7% drumuri județene și 46% drumuri comunale. Esențial este faptul că între toate orașele județului există cel puțin o legătură prin drumuri modernizate. Din municipiul Bacău pornesc, ca un evantai, un număr de 5 drumuri naționale, asigurând legătura în toate direcțiile cu principalele centre din județele învecinate.

Harta 7: Poziționarea Municipiului Bacău față de axele principale de transport PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL SECȚIUNEA I - REȚELE DE TRANSPORT

A. DIRECTII DE DEZVOLTARE A REȚELEI DE CA1 RUTIERE

TRANSPORTUL RUTIER INTERN

Municipiul Bacău deține o rețea de străzi de tip radial-concentric, evidențiându-se trei inele de străzi.

Astfel, primul inel de străzi (inelul zonei centrale) este constituit din străzile 9 Mai (categoria a ll-a), B-dul Unirii (categoria a ll-a), str. Oituz (porțiunea dintre Bd. Unirii și str. Războieni, categoria a lll-a) și str. Războieni (categoria a ll-a între str. Oituz și Stuiza și categoria a lll-a între str. Sturza și Parcului).

Cel de-al doilea inel pe care se desfășoară la ora actuală traficul de tranzit în partea de sud-est, nord și nord-vest, este format din străzile Milcov (categoria a ll-a), 11. Caragiale (categoria a ll-a), Vadu Bistriței (categoria a ll-a), str. Gării (categoria a ll-a până în str. M.Eminescu și categoria a lll-a până la intersecția cu str. Oituz), str. Constantin Ene (categoria a lll-a) și str. Garofița (categoria a lll-a).

Al treilea inel, în prezent neînchis, reprezintă varianta șoselei de centură a municipiului și este alcătuită din străzile A. Șeptilici (categoria a lll-a), str. Narciselor (categoria a lll-a) și str. Tecuciului - DC 87 (categoria a lll-a). Inelul traversează râul Bistrița prin partea de sud a orașului și continuă pe str. Chimiei (categoria a lll-a până la pasajul peste calea ferată, apoi este de categoria a ll-a până în str. Republicii).

Celelalte străzi din trama majoră fac în cea mai mare parte legătura între inelul 1 și 2, majoritatea fiind de categoria a lll-a. Excepția este reprezentată de str. Alexandru cel Bun (categoria a ll-a cu zona verde mediană) care leagă zona centrală de zona de agrement de pe insula Bistriței.

Municipiul Bacău are o rețea stradală dezvoltată, care conține un număr de 322 de artere, cu o lungime totala de 200,196 km, în procent de 85% asfaltate și iluminate corespunzător. în proporție de 80%, străzile băcăuane au acces la apă și canalizare ceea ce creează premise excelente pentru dezvoltarea infrastructurii.

Tabel 162: Starea sistemului rutier

Starea Sistemului rutier	Lungime		Bucăți
Stare Deteriorată	24.432	m	59 străzi
Stare Bună	115.826	m	164 străzi
Stare Satisfăcătoare	12.716	m	12 străzi
Reabilitate	47.221	m	87 străzi
Lungime totală străzi =200,196 km	200.196	m	322 străzi

Tabel 163: Situația podurilor, pasajelor și parcărilor din Municipiul Bacău

	TOTAL		stare buna	deteriorate	asfalt	beton	pavaj
PODURI	5	buc	4	1	4	1
PASAJE	4	buc	4	0	4
PODEȚE	4	buc	4	0		4
PARCĂRI	90	buc	90	0	65	18	6
					1	buc parcare asfalt+beton

Sursa Direcția drumuri publice - Primăria Municipiului Bacău

Parcările cu plată sunt amenajate în zona centrului municipiului, există în prezent 18 parcări cu plata și automate de parcare. Parcările cu plată sunt în număr de 15 buc., iar 3 zone sunt amenajate cu automate de parcare.

Intersecțiile semaforizate care asigură în prezent desfășurarea traficului este următoarea:

Tabel 164: Intersecții semaforizate

Intersecții semaforizate
1. Calea Republicii - Rampa ecologica	15. Str. Alexandru cel Bun - str. 9 Mai
2. Calea Republicii - Unitatea de aviație	16. Str. Alexandru cel Bun - str. Milcov
3. Calea Republicii - str. Chimiei	17. Str. I. L. Caragiale - bl. Unirii
4. Calea Republicii - str. Aviatori	18. Str. Ana Ipatescu - str. 9 Mai
5. Calea Republicii - str. Narciselor	19. Str. Dumbravei - str. 9 Mai
6. Calea Marasesti - Orizont	20. Bl. Unirii - str. 9 Mai
7. Calea Marasesti - str. Castanilor	21. Bl. Unirii-str. Nicu Enea
8. Calea Marasesti - str. Frasinului	22. Str. Mioriței - str. Ștefan cel Mare
9. Calea Marasesti - Piața Sud	23. Str. Mioriței - str. Banca Naționala
10. Calea Marasesti - Spiru Haret	24. Str. Mioriței - str. Prelungirea. Bradului
11. Calea Marasesti - 9 Mai	25. Str. Mioriței - str. Ion Luca
12.1. S. Sturdza - str. Războieni	26. Str. Mioriței - str. Energiei
13. Policlinica veche - str. 9 Mai	27. Cal. Romanului - str. Tecuciului
14. Str. George Apostu - str. 9 Mai	28. Cal. Romanului - calea Bârladului
	29. Str. Ștefan cel Mare - MALL

Dintre acestea, 59 străzi au fost complet neglijate, 12 sunt în stare satisfăcătoare, 87 au fost complet reabilitate, 164 sunt în stare bună de funcționare. în ultimii ani nu au fost făcute intervenții asupra trotuarelor ele fiind degradate în proporție de 60%.

Pentru îmbunătățirea infrastructurii, se prevede înlocuirea conductelor de alimentare cu apă și branșamente la un număr de 20 de străzi și circa 100 de străzi sunt vizate pentru a fi reparate și modernizate.

în ceea ce privește situația podurilor, pasajelor și parcărilor din Municipiul Bacău, aceasta este următoarea:

Suprafața ocupată de parcări este de 85.020,32 m², asigurând în prezent 3.168 locuri de parcare cu plată aflate în evidența Primăriei.

TRANSPORT PUBLIC LOCAL

Transportului public local de călători pe raza municipiului Bacău este realizat de TRANSPORT PUBLIC S.A. BACAU, care își distribuie serviciile în baza unui Contract de concesiune.

Din 1990 s-a asistat la o creștere semnificativă a gradului de motorizare: numărul total al vehiculelor care pot circula s-a dublat, frecând de la circa 1,9 milioane la circa 4 milioane în 2004. Creșterea cea mai importantă o reprezintă cea a automobilelor (de la 1,3 la 3,2 milioane), și Ministerul se așteaptă la o creștere continuă pentru următorii ani.

Volumul de trafic are trend ascendent șî s-a trecut de la circa 3200 (AADT) în 1990 la 4500 în 2005, în timp ce se pentru anii 2010 și 2015 se așteaptă o creștere a volumului de trafic echivalent cu 6000 și respectiv 7000.

Transportul public interurban a suferit în schimb o scădere: în 1990 se transporta un număr de 780 milioane de călători/an față de o ofertă de 24.000 milioane de km. în 2004 aceste valori au scăzut la 216 milioane de călători/an (-72%) și respectiv 9.348 milioane de km (-61%).

în prezent transportul public constituie doar 13% din totalul tipurilor de transportă și transportul de mărfuri a crescut semnificativ în ultimii ani, mai ales în termeni de t*km (+160%), cu o creștere consistentă ale distanțelor parcurse de la 54 la 126 km. Actual 69% din mărfuri sunt transportate pe anvelope și în acest sector se prevăd creșteri importante, numărul de mijloace grele pe locuitor fiind de circa o treime față de cel din Comunitatea Europeană

Transportul de persoane în municipiul Bacău este structurat pe 10 trasee , care fac legătura între cartiere și zona centrala, precum și legătura între zona sud și zona de nord a orașului.

Traseele sunt deservite de autobuze și microbuze. Viteza comercială - medie, cca. 15 km/oră

Traseele existente pe raza municipiului Bacău, capetele acestora și frecventa autobuzelor pe aceste trasee este prezentată în continuare:

•    Traseul 1 FNC - Pța Centrala - Energiei - Elbac - Retur 40 -70 min

•    Traseul 3 FNC - Pța Centrala - Mioriței - Elbac - Retur 40 min

• •    Traseul 3B FNC - Pța Centrala - Mioriței - Gara - Retur 40 min

•    Traseul 4 Pta Centrala - Popas Gheraiesti - Parc Gheraiesti (ANL) - Retur 40 min

•    Traseul 5 Pobac - CI. Romanului (Fructex SA) - AS. Pomicola - Retur 30 min

•    Traseul 6 Pobac - CI. Birladului - Pod Șiret - CI. Birladuluî - Autogara - Insula

•    Agrement - Pța Centrala - Pobac 30 - 60 min

•    Traseul 14 Gara - Xxxxxxx X- Xxxxxx - FNC-retur 35 min

•    Traseul 17 CCB - CI. Republicii - Marasesti - Pta Centrala - Oituz - M. Eminescu -

• -    Gara - Mioriței - Autogara - Unirii - Pta Centrala - CCB 10-23-43 min

•    Traseul 18 FNC - Pța Centrala - Energiei - Gara - Retur 7 - 8 - 23 min

•    Traseul 22 FNC - Pța Centrala - St. cel Mare - Xxxxxx Xxxxxx - Retur 7 - 8 -10 - 23 min

La stabilirea graficelor de circulație s-a ținut cont de nevoile agenților economici în privința preluării fluxului de călători la intrarea și ieșirea din schimb, a salariatilor din zonele de nord, vest și sud ale orașului. Intervalul de succedare este variabil funcție de intervalele orare: 4.30-8.30, 8.30-13.00, 13.00-17.00, 17.00-20.00, 20.00-23.00. în zilele de sărbătoare fie sunt active numai anumite trasee, fie intervalele de succedare se schimbă.

Acoperirea geografică a traseelor de transport public este prezentată în harta de mai jos.

Tariful pentru o călătorie cu autobuzul este de 1,7 lei.

Veniturile în anul 2007 -15.285.527 lei și în anul 2008 au fost de 17.244.645 lei

Semafoarele sunt cu ciclu fix și nu au prevăzute funcții de prioritizare a transportului public.

Traseele sunt deservite de 97 autobuze/microbuze după cum urmează:

Tabel 165: Tipuri autobuze/microbuze

Transport Public SA administrează 55 AUTOBUZE Șl 32 MICROBUZE

Nr. ort.	Tip autobuz	buc	Locuri/buc	Uzura medie (%)
1.	MERCEDES CONECTO	26	32L+74P	< 6ani
2.	KAROSA	9	32L+68P	< 6ani
3.	MERCEDES N 405	20	33L+55P	< 6ani
4.	VOLKSWAGEN (microbuze)	13	17+1	<6ani
5.	Microbuze	19	17+1	< 6ani

Autobuze - Microbuze - transport

TOTAL                                     97 transport local periurban (spre Letea

Veche)

Managementul parcului auto al societății locale de transport public este asigurat de un sistem de monitorizare a vehiculelor, cu poziționare GPS. Acesta transmite, în timp real, poziția fiecărui mijloc de transport aflat în trafic și poate asigura managementul eficient al vehiculelor în cazul incidentelor de trafic: blocaje, defecțiuni ale mijlocului de transport, etc.

Informarea călătorilor se realizează după cum urmează:

•    în vehicul prin panou care cuprinde harta traseelor, intervalele de succedare, tariful și extras din regulamentul transportului public

•    în stații prin panou indicator de stație cu numărul traseelor.

•    în unele stații, dotate cu refugii acoperite (gară, piață) este afișata harta traseelor.

Pentru o comparație a capacității de asigurare a serviciilor în domeniul transportului public la nivel regional și național prezentăm tabelul de mai jos:

Tabel 166: Transport urban de pasageri în anul 2007
	Nr. cit	Zona	Număr de vehicule în inventar	Pasageri transportați
	1	România	5 947	1.136.441
	2	Regiune Nord-Est	441	113.023
	3	Bacău	114	33.392
Sursa: Prelucrare datelor INSSE

Transportul public periurban care este asigurat între municipiul Bacău și majoritatea localităților din județul Bacău de 29 de operatori de transport cu plecare din Autogara Bacău. Transportul de călători este realizat pe 37 trasee cu microbuze și pe 39 trasee cu autobuze.

Tabel 167: Operatori transport periurban ____________________________________________

Nr. cit	Operator transport cu plecare din Autogara Bacău	Dotări transport A-M	Nr. crt.	Operator transport cu plecare din Autogara Bacău	Dotări transport A-M
1	Alexandropol Impex SRL	M	16	Kam Srl	M
2	SC Alexdomat SRL	A	17	Land Trans Srl,	M
3	Alitrans Srl	Mși A	18	Lortrans Srl	A
4	Culiardo Srl	M	19	Massaro Trans Srl	M
5	Danger Corn Srl	M	20	Norman Impex SRL	M
6	Denismar Trans Srl	M	21	President Srl,	M
7	Dragoliv Service Srl	Mși A	22	Remidis Srl	M
8	Ecoplante Srl	A	23	Sog Trans SRL,	M
9	Eledia Srl	M	24	Solo Impex Srl	M
10	Eliscomex,Srl	M	25	Sprinter Corn Srl	M
11	Euro-Acva SRL	A/M	26	Stegaiu Srl	M/A
12	Gap Trust Srl	A	27	Steptrans Srl	M
13	Grup Atyc Srl	Ași M	28	Teletrans Srl	M
14	Holias SRL	M	29	Transport Bistrița SA	A
15	Impex Puiu Srl	M

Puncte critice evidențiate în cadrul Studiului de circulație efectuat de Primăria Bacău:

Din punct de vedere al spațiului și timpului sistemului de transport public urban, se pot identifica mai mult zone ale orașului cu 3 nivele de serviciu diferite: serviciu corespunzător, serviciu insuficient și lipsa serviciului de transport.

Zona centrală a orașului, precum și zona periferică de sud, au un nivel de serviciu suficient, datorat atât prezenței liniilor cele mai frecvente din sistem, cât și suprapunerii mai multor linii, dar toate celelalte cartiere periferice (Gherăiești, Șerbănești și Pod Șiret) sunt deservite cu linii mult mai puțin frecvente, de ordinul 30 - 40 minute.

Exista un al doilea grup de cartiere periferice care sunt în prezent deservite de transportul public în măsură redusă (de ordinul 30-40 minute) și/sau doar în anumite ore ale zilei, (carterele Gherăiești și Șerbănești). De asemenea, axa rutieră Xxxxxx X- Xxxxxxxxx de-a lungul căreia există locuințe rezidențiale dens populate și câteva zone industriale și comerciale, este deservită doar de linia 14, cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute), și nedeservit în celelalte ore ale zilei.

Există de asemenea zone ale municipiului complet lipsite de serviciul de transport public, așa cum reiese din harta anexată mai sus: cartierul Izvoare și aeroportul la sud; toată zona situată la vest de calea ferată, caracterizată de așezări rezidențiale și productive, și în care este localizat cimitirul principal al orașului, zona de vest str. Ștefan cel Mare (Prelungirea Bradului), caracterizată de așezări rezidențiale de dimensiuni importante; jumătatea de sud a centrului orașului (str. Gării, B-dul Sandu Sturdza, str. Constantin Ene).

Intersecțiile semaforizate: 27 de instalații de semaforizare, produse de „Katel Group”:

• -    21 instalații de semaforizare pentru vehicule;

• -    6 instalații de semaforizare pentru pietoni.

Instalațiile pentru traversare pietonală a străzilor se localizează în principal de-a lungul directoarei cu un flux de vehicule superior cu scopul de a permite o siguranță mai mare în circulația pietonilor. Astfel există următoarele zone special semaforizate:

• -    4 instalați de semaforizare pentru pietoni sunt situate de-a lungul străzii Calea Mărășești la Nord de linia feroviară;

• - 1 instalație de semaforizare pentru pietoni este situat în apropiere de Policlinica Veche;

• - 1 instalație de semaforizare pentru pietoni se află de-a lungul străzii Mioriței.

Toate aceste instalații prevăd prezența fazei pentru traversarea pietonilor în cadrul fiecărui ciclu, nefiind de tipul „la cererea pietonului". în cadrul acestor cicluri, faza de roșu pentru vehicule are, de asemenea, scopul de a reglementa și modera viteza de deplasare de-a lungul axelor unde sunt localizate acestea.

Instalațiile de semaforizare pentru vehicule sunt, în schimb, localizate în mod difuz de-a lungul întregii rețele rutiere, mai ales în corespondență cu intersecțiile dintre directoarele principale ale oraDuîui. Instalațiile de semaforizare, toate cu ciclu fix, sunt prevăzute cu timer pentru numărarea timpului de schimbare cu indicarea timpului rămas înainte ca semaforul să își schimbe culoarea (de la verde la roșu și invers).

în special, mai ales de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud, fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie fie în corespondența intersecțiilor semaforizate fie în corespondență celor nesemaforizate. Punctele de congestie importante identificate de către Administrația Locală sunt în număr de 24, dintre care 10 se afla în corespondență cu intersecțiile semaforizate.

Mai jos sunt enumerate cele 10 intersecții semaforizate congestionate:

• 1.    Calea Mărășești - Str. Narciselor;

• 2.    Calea Mărășești - Str. Spiru Haret- Str. Erou Ciprian Pintea;

• 3.    Calea Mărășești - Str. 9 Mai;

• 4.    Str. 9 Mai - B-dul Alexandru cel Bun;

• 5.    B-dul Alexandru cel Bun - Str. Milcov - Str. loan Luca Caragiale;

• 6.    B-dul Unirii - Str. Vadul Bistriței - Str. Ion Luca Caragiale;

• 7.    B-dul Unirii - Str. 9 Mai;

• 8.    Str. 9 Mai - Str. Mioriței - Str. Vadul Bistriței;

• 9.    Str. Mioriței - Str. Energiei;

• 10.    B-dul lonita Sandu Sturdza - Calea Marasesti - Str. Nicolae Balcescu.

Cele 14 intersecții congestionate nesemaforizate sunt următoarele:

• 11.    Str. Narciselor - Str, Bucegi;

• 12.    Str. Constantei - Str. Alexei Tolstoi - Str. Bicaz;

• 13.    Str. Constantin Ene - Str. Spiru Haret - Str. Garofiței;

• 14.    Str. Alexei Tolstoi - Str. Carp ați;

• 15.    Str. Stadionului - Str. Alecu Russo;

• 16.    Str. Milcov - Str. Stadionului;

• 17.    Str. Milcov - Str, Izvoare;

• 18.    Str. Ana Ipatescu - Str. Pieții;

• 19.    Str. Pieții-Str. Dumbravei;

• 20.    Str. Nicolae Balcescu - Str. Mihai Viteazu;

• 21.    Str. Oituz - Kogălniceanu - Str. Nicolae Balcescu - B-dul Unirii;

• 22.    Str. George Bacovia - Str. Banca Națională (semaforizare prevăzută în cadrul intervențiilor de modificare a viabilității);

• 23.    Str. Oituz - Str. Gării (semaforizare prevăzuta în cadrul intervențiilor de modificare a viabilității);

• 24.    B-dul Unirii - Str. Tecuciului 75

Concluzii:

• 1.    Municipiul Bacău se situează pe locul al 7-lea în statisticile privind lungimea totala a arterelor ce compun rețeaua stradala municipala, dintr-un număr total de 13 poli de creștere analizați la nivel național.

• 2.    Deși ocupă doar o poziție de mijloc intr-u număr total de 13 poli de creștere supuși analizei, în ceea ce privește lungimea totală a străzilor din cadrul său, Municipiul Bacău are o rețea stradala bine dezvoltată, reprezentata printr-un număr de 322 de artere, cu o lungime totală de 200,196 km.

• 3.    Deși, în mare parte, condiția străzilor ce alcătuiesc rețeaua stradala a Municipiului Bacău este buna, acestea fiind asfaltate și iluminate corespunzător, (87 dintre străzi au fost complet reabilitate iar 164 sunt în stare buna de funcționare), există și străzi pe care circulația se desfășoară în condiții greoaie (un număr total de 71 de străzi, din care 59 au fost complet neglijate, iar 12 se prezintă în condiții satisfăcătoare);

• 4.    Procentul drumurilor publice modernizate din municipiul Bacău reprezintă doar 21% din lungimea totală a drumurilor publice, în anul 2008.

• 5.    Traficul rutier se desfășoară cu dificultate și datorită prezenței, în cadrul Municipiului, a căii ferate și a zonei feroviare;

• 6.    în special, de-a lungul axei principale de transport pe direcția Nord-Sud, respectiv strada 9 Mai, fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie, fie în corespondența intersecțiilor semaforizate, fie în corespondență celor nesemaforizate;

• 7.    Circulația pietonilor pe multe dintre artere se desfășoară greoi, datorită condiției degradate în care se afla aproximativ 60% din trotuarele ce mărginesc străzile Municipiului.

• 8.    Nu există facilități pentru bicicliști.

• 9.    Starea precara a unor pasaje cum ar fi de exemplu, pasajul Letea

• 10. Traficul în zona de centru a Municipiului, în general, dar mai ales la orele de vârf, se desfășoară foarte lent, datorita aglomerărilor frecvente;

• 11.    Prin comparație cu alți poli urbani de creștere la nivel național, gradul de acoperire cu străzi a teritoriului extravilan este scăzut - Municipiul Bacău se afla pe poziția a 9-a din 13 poli de creștere ce au fost analizați (Galați, Brăila, Oradea, Bacău, Pitești, Arad, Sibiu, Târgu Mureș, Baia Mare, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Deva);

• 12.    Traficul de tranzit scade foarte mult viteza traficului în cadrul Municipiului, datorita aglomerărilor frecvente pe care le cauzează. Conform estimărilor, 60% din traficul la nivel de municipiu este unul de tranzit;

• 13.    Semaforizarea (deși are un important rol în menținerea ordinii în circulație) nu mai reușește sa asigure cele mai bune condiții de trafic. Semafoarele sunt cu ciclu fix și nu au prevăzute funcții de prioritizare a transportului public;

• 14.    Transportul în comun se desfășoară foarte lent, viteza comerciala medie fiind de 15 km/h.

• 15.    Transportul în comun este slab dimensionat și nu deservește întreaga populație. O buna parte a Municipiului, fie nu beneficiază deloc de servicii publice de transport al calatorilor, fie beneficiază de servicii insuficiente, care răspund, în măsura redusa, necesităților transportului în comun.

• 16.    Astfel, exista un grup de cartiere periferice deservite, în prezent, de transportul public în măsură redusă (cartierele Gherăiești și Șerbănești). Axa rutieră Xxxxxx X- Xxxxxxxxx, de-a lungul căreia există locuințe rezidențiale, dens populate și câteva zone industriale și comerciale este deservită doar de linia 14, cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute).

• 17.    în zone precum Cartierul Izvoare și Aeroportul la sud; toată zona situată la vest de calea ferată (caracterizată de așezări rezidențiale și productive), în care este localizat cimitirul principal al orașului, zona de vest str. Ștefan cel Mare (Prelungirea Bradului - caracterizată de așezări rezidențiale de dimensiuni importante), jumătatea de sud a centrului orașului (str. Gării, B-dul Sandu Sturdza, str. Constantin Ene), transportul public de calatori este inexistent.

• 18.60% din traficul din municipiul Bacău este unul de tranzit.

DISFUNCȚIONAUTÂ ȚI ALE INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT DIN MUNICIPIUL BACĂU

Disfuncționalitățile depistate în cadrul rețelei de drumuri publice derivă din mai mulți factori și se prezintă astfel:

• •    lipsa unor trasee de drumuri publice echipate la standarde europene care să faciliteze legătura rutiera a municipiului Bacau cu orașele importante din apropierea sa (ex. Str. 9 Mai care reprezintă un segment de drum din E 85, constituindu-se în cea mai importantă arteră rutieră pe relația Nord - Sud, Calea Moinești care face legătură municipiului Bacău cu Miercurea Ciuc prin Moinești)

• •    viteza de circulare redusă pe cea mai mare parte a străzilor din municipiul Bacău datorită lățimii mici a platformei drumului dat fiind frontul îngust al limitei de proprietate;

• •    lipsa unei variante viabile de ocolire a Municipiului Bacău pe latura de nord - est; străzile Mioriței și 9 Mai se constituie la momentul actual într-o rocadă interioară a municipiului ce permite ocolirea municipiului pe latura de nord - est;

• •    o mare parte a străzilor nu asigură o suprafață de rulare corespunzătoare pentru desfășurarea unui trafic de călători și de marfă în condiții de siguranță și confort cât mai optime;

• •    întreținere necorespunzătoare a infrastructurilor aferente drumurilor (rigole de scurgere a apei pluviale, ziduri de susținere, subdimensionarea și colmatarea multor podețe, marcaj necorespunzator al drumurilor etc.);

• •    rețeaua locală cu tronsoane nemodernizate;

• •    tronsoane de drum național cu infrastructura de transport care nu corespunde unui trafic în condiții cât mai optime;

• •    tronsoane de drum național ce traversează municipiul Bacău, cu infrastructura de transport care nu corespunde unui trafic în condiții cât mai optime;

• •    lipsa de coerență a sistemului stradal de categoria l-a și a ll-a ceea ce nu permite organizarea judicioasă a circulației. Acest aspect se evidențiază mai ales în partea centrală a municipiului, unde traversarea acestuia pe direcția nord-sud se realizează cu dificultate.

• •    existența unor elemente geometrice ale străzii dimensionate necorespunzător, care reduc viteza de rulare a autovehiculelor între două secțiuni;

•    prezența unor intersecții neamenajate și nesemaforizate care astfel îngreunează desfășurarea traficului;

• •    lipsa unui inel rutier central la nivelul municipiului cu rol de preluare a traficului extern și distribuție eficientă ia nivelul zonei centrale;

• •    o altă problemă este reprezentată de vechimea considerabilă a rețelei de apă potabilă și de distribuție a gazelor, care determină dese intervenții în carosabil. Problemele sunt remediate cu greu iar traficul rutier suferă de pe urma perturbărilor și a degradării carosabilului;

• •    una dintre cele mai importante disfuncționalităȘ privitoare la traficul public local se referă la organizarea rețelei traseelor. Acestea se caracterizează printr-o concentrare mare în centru, determinată în cea mai mare parte de lipsa unor artere corespunzătoare de circulație, pe care să se poată efectua legături între punctele marginale de afluență

• •    lipsa unui sistem de management pentru transportul public și îmbunătățirea transportului intermodal;

• •    nivelul ridicat de uzură fizică și morală a parcului de autobuze acestea ducând la creșterea gradului de poluare cu noxe și fonică a traseelor aflate în exploatare;

• •    inexistenta unor trasee de transport in cartiere mărginașe ale municipiului Bacau; de exemplu: cartierul Izvoare și aeroportul la sud; toată zona situată la vest de calea ferată, caracterizată de așezări rezidențiale și productive, și în care este localizat cimitirul principal al orașului, zona de vest str. Ștefan cel Mare (Prelungirea Bradului), caracterizată de așezări rezidențiale de dimensiuni importante; jumătatea de sud a centrului orașului (str. Gării, B-dul Sandu Sturdza, str. Constantin Ene);

• •    stații de autobuz neamenajate în conformitate cu normele legale și standardele impuse.

Plecând de la problemele ăi disfuncționalitățile descrise mai sus, se evidențiază următoarele nevoi în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii rutiere în cadrul polului de dezvoltare Bacău:

• •    reabilitarea de străzi cu grad mare de uzura care asigura legătura polului cu principalele artere rutiere naționale și europene;

• •    fluidizarea traficului în zona centrală a orașului;

• •    fluidizarea traficului între platformele industriale ale polului de dezvoltare și zonele rezidențiale, prin reabilitarea arterelor de important strategică pe axele Nord - Sud si Est - Vest;

• •    modernizarea infrastructurii rutiere și de transport public ca mijloace ale dezvoltării economice a polului de creștere;

• •    înnoirea parcului de autobuze și dotarea acestuia cu autobuze ecologice;

• •    dezvoltarea serviciului de transport în comun în toate cartierele municipiului Bacău.

• 1.2.3 Infrastructura de utilități - servicii publice

SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APA $/ CANALIZARE

La nivel de regiune, situația serviciului de alimentare cu apa si canalizare in anul 2005 se prezenta astfel:

Tabel 168: Indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare și potențialului economic
INDICATORI	REGIUNE	JUDEȚELE						ROMANIA
		Bacau | Botoșani		lasilNeamt		Suceava I Vaslui
Utilități publice
Localități cu rețea de apă potabilă în total localități (%)	54,8 12,3	72,0 13,4	64,1 14,8	48,9 11,3	54,2 12,9	38,9 11,1	55,8 10,6	61,0
Localități cu rețea de canalizare în total localități (%)	24,3 5,4	54,8 10,2	19,2 4,5	13,3 3,1	16,9 4,0	26,5 8,4	12,8 2,4	21,8

Sursa: site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului

în anul 2007, județul Bacău se situa pe locul 3 din cele 6 județe din Regiunea Nord-Est privind lungimea totală de conducte de canalizare, pe primul loc privind lungimea totală de conducte de alimentare cu apă și pe locul 2 în ceea ce privește situația apei potabile distribuite pentru uz casnic.

Municipiul Bacău deține 324,5 km de conducte de apă potabilă din cei 1.335,1 km din întreg județul Bacău și 212,6 km de conducte de canalizare din cei 552,0 km existent la nivel de județ

Tabel 169: Situație comparativa Canalizare publică și alimentare cu apă potabilă din regiunea N-E în 2007

Nr. crt.	Județul	Lungime totala conducte canalizare publica (km)	Lungime totala conducte alimentare cu apa (km)	Volum de apa potabila distribuita uz casnic (mii mc)
1	lași	562,1	1.244,3	24.016,0
2	Bacău	552,0	1.335,1	15.769,0
3	Neamț	319,9	390,0	9.338,0
4	Vaslui	482,9	1.116,4	6.632,0
5	Botoșani	228,0	796,0	5.251,0
6	Suceava	686,9	907,2	9.290,0

Sursa: Prelucrare datelor INSSE

Rețeaua de alimentare cu apă

Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor se desfășoară printr-un sistem inelar cu lungimea totală de 262,5 kilometri, rețeaua fiind din conducte de fontă, oțel, beton armat sau azbociment.

Pentru transportul apei potabile lungimea conductelor este de 102,2 km, având diametrul între 600 mm si 800 mm, pentru distribuție este de 114,8 km, având diametrul situat intre 100 mm si 400 mm, iar pentru branșamente este de 38,2 km, cu diametrul cuprins între 26 mm si 52 mm.

Tabel 170: Situația privind lungimea în km a rețelelor de apă potabilă și a materialelor din care sunt executate:

Materialul conductelor	Lungimea conductelor (km)				%din lungimea totala a conductelor	Starea conductelor %
	Total (km)	Din care executate în perioada:
		Până în 1960	1960-1980	După 1980		bună	deteriorată
Fonte	141,9	31,5	25,4	85,0	43,7	59	41
Otel	108,1	14,5	66,6	27,0	33,3	30	70
Beton armat	45	-	10,0	35,0	13,9	50	50
Azbociment	29,5	-	29,5	-	9,1	-	100
TOTAL	324,5	46,0	131,5	147,0	100	42	58

Tabel 171: Lungimea și diametrele conductelor de alimentare cu apă potabile:

Diametrul în secțiune (mm)	Destinația conductelor	Lungimea conductelor	% din lungimea totala a conductelor	Starea conductelor %
				bună	deteriorată
600-800	Transport	114,2	50,6	57—	43
150-400	Distribuție	172,1	37,6	33	67
23-52	Branșamente	38,2	11,8	50	50

Sursa: S.C. COMPANIA APA S.A. Bacău.

Tabel 172: Rețea de distribuie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007)

Nr. cit	Municipiul	Lungime simplă a rețelei de apă potabilă (km)	Lungime simplă a rețelei de apă potabilă /1000 locuitori (km/loc)	Cantitate apă potabilă distribuită consumatorilor uz casnic (mii mc)	Cantitate apă potabilă distribuită consumatorilor uz casnic / cap de locuitor (mc/iocuitor/zi)	Clasament
1	Galați	530,0	1,77	14.409	0,132	2
2	Brăila	470,2	2,14	7.350	0,092	12
3	Oradea	564,0	2,70	5.952	0,078	13
4	Bacău	262,5	1,47	6.684	0,103	10
5	Pitești	494,1	2,87	7.512	0,119	4
6	Arad	539,4	3,16	7.325	0,118	5
7	Sibiu	328,9	2,09	17.793	0,309	1
8	Târgu Mureș	291,0	1,95	5.793	0,107	8
9	Baia Mare	293,0	2,05	5.912	0,114	7
10	Satu Mare	185,0	1,60	4.124	0,097	11
11	Râmnicu Vâlcea	215,7	1,90	4.804	0,116	6
12	Suceava	193,0	1,78	4.099	0,103	9
13	Deva	78,3	1,14	3.311	0,132	3

Sursa: Prelucrare datelor INSSE

Conform tabelului de mai sus municipiul Bacău se află pe locul 10 în clasamentul polilor de dezvoltare urbană, estimarea facându-se în funcție de cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor, cantitatea estimată fiind de 103 l/locuitor și zi.

Norma de calcul la alimentare cu apă este în mod obișnuit de 100 - 150 l/om/zi ca un necesar ce acoperă consumul gospodăresc (mult deasupra limitei minime, după OMS 40 l/om/zi). Este relativ greu de ales o valoare pentru consumul specific de apă. Se poate aprecia că funcție de zona și resursa de apă, o valoare de 80 - 150 l/om/zi este rațională, cu un consum de 103 l/om/zi municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare.

Tabel 173: Cantități de apă potabilă distribuită consumatorilor

Cantități de apă potabilă distribuită consumatorilor	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Total mii mc, din care:	27610	25967	21435	16930	14183	12296	11747	11496
Distribuită consumatorilor uz casnic	20310	18497	13980	10332	8548	7587	6907	6684
Distribuită consumatorilor privați și alții	7300	7470	7455	6598	5635	4709	4840	4812

Sursa: Insttutui Național de Statistică,

Diagrama 46: Cantități de apă potabilă distribuită în intervalul 2000-2007

Sursa: PUG Bacău

Conductele de apă aflate în stare de deteriorare avansată sunt propuse pentru a fi înlocuite în anul 2010, în funcție de fondurile publice disponibile.

Alimentarea cu apă potabilă a populației și industriilor din municipiul Bacău este administrată de S.C. COMPANIA APA S.A. Bacău.

Municipiul Bacău este alimentat cu apă din următoarele surse subterane și de suprafață aflate în exploatare:

• a.    Surse subterane

Alimentarea cu apă din sursă subterană este asigurată de 6 fronturi de captare:

• 1.    Frontul de captare Gherăiești I - cartier Gherăiești Bacău, realizat între anii 1966-1982;

Acest front de captare este compus din 44 de puțuri forate la mică adâncime 12-13m. Debitul maxim de 195 l/s furnizat de acest front este transportat la rezervoarele 2 x 5.000 mc și 2 x 10.000 mc de la stația de pompare Gherăiești printr-o conductă colectoare telescopică cu Dn = 300 * 600 mm în lungime de 3,2 km și o conductă de transport Dn = 600 mm în lungime de 150m.

• 2.    Frontul de captare Gherăiești II Lunca - Parc Gherăiești, realizat în anul 1978 și extins în anul 1985;

Acest front este compus din 35 de puțuri forate de mică adâncime 12-14m. Debitul de 140 t/s poate fi transportat la stația de pompare Gherăiești printr-o conductă colectoare telescopică Dn 150-180 mm în lungime de 1,3 km și o conductă de transport Dn 800mm în lungime de 2,4 km.

Actualmente acest front de captare este în conservare.

• 3.    Frontul de captare Mărgineni 1 Zona Aviasan Bacău, realizat in anul 1958.

Acest front de captare este format din 28 de puțuri de mică adâncime 12-13 m. Debitul de 80 l/s ajunge în rezervorul de 10.000 mc de la stația de pompare Mărgineni prin intermediul conductei colectoare Dn = 150-500 mm în lungime de 2,3 km.

• 4.    Frontul de captare Mărgineni 2-NV Bacău de-a lungul CF Bacău-Roman, realizat în anul 1986.

Acest front de captare este format din 16 puțuri forate 16-18 m. Debitul de 80 l/s este transportat la stația de pompare Gherăiești prin intermediul conductei colectoare Dn = 200-350 mm în lungime de 1,34 km și o conductă de transport DN 500 mm în lungime de 3,8km,

• 5.    Frontul de captare Hemeiuș I - localitatea Hemeiuș în vecinătatea municipiului Bacău,

Acest front de captare este format din 13 puțuri. Debitul de 70-80 l/s este transportat în rezervorul de 10.000mc Mărgineni prin intermediul conductei colectoare telescopice Dn = 200-400 mm în lungime de 800 m și o conductă de transport DN 600 mm în lungime de 3,7 km.

• 6.    Frontul de captare Hemeiuș II - localitatea Hemeiuș - realizat în anul 1986.

Acest front de captare este compus din 5 puțuri săpate tip cheson. Debitul de 70-80 l/s ajunge în rezervorul de 10.000 mc Mărgineni prin intermediul conductei colectoare telescopice Dn = 150-500 mm în lungime de 2,3 km.

Cele 6 fronturi de captare a apei subterane sunt dotate cu electropompe și automatizate cu echipamente prin investirile realizate in perioada anilor 1999-2002 cu ajutorul B.E.R.D., care au condus la îmbunătățirea modului de exploatare.

La fronturile de captare Gheraiesti HI, Hemeiusi HI si Mărgineni HI, se constată doar o scădere ușoară a nivelurilor freatice care nu influențează însă asigurarea resurselor de apă.

• b.    Surse de suprafață

Captare de suprafață Poiana Uzului, amplasată în zona orașului Dărmănești, cu stație de tratare a apei Caraboaia, aflată în gestiunea societății S.C. Apa Serv S.A., societate aflată în subordinea Consiliului Județean Bacău. Aducțiunea de apă de la stația de tratare Caraboaia are un debit proiectat de 500 l/sec. Din această sursă se poate preleva 150-370 l/s, funcție de electropompele montate și de solicitările de consum ale utilizatorilor. Stația de tratare este amplasată la 62 km N-V de municipiul Bacău.

în acumularea Poiana Uzului, care asigură alimentarea cu apa a localităților de pe Valea Trotusului (Darmanesti, Comanesti, Moinesti, Târgu Ocna, Onești) și parțial a municipiului Bacău, precum și a altor localități de pe traseele conductelor de aducțiune este stocat un volum de 58,09 milioane mc, gradul de umplere fiind de 64 %.

Producția medie zilnică este de 72.000 mc/zi din sursele subterane și de 28.000 mc/zi din apa de suprafața, in total aproximativ 100.000 mc/zi, iar debitele sunt de cca. 990 - 1000 L/s pentru puțuri si cca. 360-480 L/s pentru aducțiune.

Diagrama 47: Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile în intervalul 2000-2007

Apa colectată din sursele enumerate mai sus, este tratată la Stația de tratare Caraboaia (Darmanesti), amplasată la 62 km N-V de municipiul Bacău. După tratare, aceasta este transportată către municipiul Bacău printr-o conductă de aducțiune Dn 800 mm, formată din tuburi de beton precomprimat (35 km) și tuburi de oțel (27 km).

Descărcarea rezervoarelor către rețelele de distribuție a municipiului Bacău este asigurată prin:

•    conducta DN 600 mm din fonta cenușie care face legătura dintre rezervoarele 2 x 5000 m³ și rețelele de distribuție din zona de N-V a orașului.

•    conducta DN 800 mm din tuburi PREMO care face legătura dintre rezervorul de 10 000 m³ și rețelele de distribuție din zona centrala și de sud ale orașului.

Stația de pompare Mărgineni înmagazinează apa captată din fronturile Hemeiusi I, Hemeiusi II și Mărgineni intr-un rezervor de 10000 mc, respectiv 200 mc; clorinarea apei, analiza calitatii apei și pomparea apei potabile în rezervoarele de înmagazinare se face prin 2 conducte F 600 mm.

Stația de pompare Gheraiesti înmagazinează apa captată din fronturile Gheraiesti I (în prezent, are 44 de puțuri din care doar 18 puțuri sunt funcționale); Gheraiesti II Lunca (în prezent, are 35 de puțuri care sunt în conservare) și Mărgineni II (în prezent, are 16 puțuri din care 13 puțuri sunt funcționale) în 4 rezervoare (2 x 10000 mc și 2 x 5000 mc). Clorinarea apei, analiza calității apei și pomparea apei potabile în rețeaua de distribuție a municipiului Bacău se face prin 3 conducte (2x 600 mm și 1 x 800 mm).

Rețeaua de canalizare a municipiului Bacău

Rețeaua de canalizare este realizată în sistem unitar, cu pante care asigură viteza minimă de autocurățire, și este compusă din: colectoare principale, colectoare secundare, racorduri și stații de pompare.

Aceasta este amplasată subteran, pe rețeaua stradală a municipiului Bacău, având o lungime de cca. 212,6 km și adâncimi cuprinse între 1 m (capetele de rânduri si de colectoare stradale) și 7m (colectoarele stradale din zona Cornișa).

în funcție de diametre, rețeaua de canalizare din municipiul Bacău are următoarele lungimi:

• -    L= 102 km, D= 200-500 mm

• -    L= 77 km, D= 500-1000 mm

• -    L= 33,44km, D>1000mm

în prezent, aproximativ 80 km din totalul de 212,6 km din rețeaua de canalizare a municipiului Bacău are o vechime de peste 30 de ani și necesită supraveghere atentă. Alte defecte majore identificate sunt sub-dimensionarea diametrelor conductelor rețelei și spărturile la îmbinările acestora, care conduc la frecvente blocaje și creșterea debitelor de infiltrație și exfiltrație.

Sursa: Institutul Național de Statistică (PUG Bacău)

Tabel 174: Situația privind lungimea în km a conductelor de canalizare și diametrul lor
	Diam. conductelor (mm)	Lungimea conductelor (Km)
		Total (Km)	Din care executate în perioada:
			Până în 1960	1960-1980	După 1980
	200 - 500	102,2	19,4	24,5	58,3
	500-1000	77,0	5,4	10,7	60,9
	Peste 1000	33,4	2,0	8,1	23,3
	TOTAL	212,6	26,8	43,3	142,5

Sursa: S C. COMPANIA APA S.A. Bacău.

Materiale din care sunt realizate conductele:

• 1.    BETON-79%,

• 2.    PAFSIN -11 %,

• 3.    PVC-10%

Pe rețeaua de canalizare sunt prevăzute 7 stații de pompare.

Există 3 deversoare pentru evacuarea direct la emisar a debitului de ape pluviale ca urmare a precipitațiilor abundente: str. Milcov intersecție cu str. Izvoare, str. Lascar Bogdan - cartier Șerbănești, Str. Letea - în incinta ștrandului Letea.

Probleme ale rețelei de canalizare:

•    Lipsa capacității de preluare a apelor pluviale a colectoarelor: Intersecția străzilor Miorița, Ștefan cel Mare, 9 Mai, Vadul Bistriței, Str. Prelungirea Bradului, str. Vrancei, str. Abatorului, Str. Gh. Donici - parțial, str. Constanței - parțial;

• *    Pantă necorespunzătoare la rețele de canalizare (în principal racorduri de canalizare cu Dn 200 - 400 mm la blocuri) din ansambluri de locuințe din zonele joase: ans. de locuințe Milcov cuprins între străzile Stadionului, A. Russo, Milcov, str. Violetelor, str. Lalelelor -parțial, str Viorelelor - parțial, Al. Ghioceilor - parțial, str. Dig. Barnat, str. Pr. Bradului.

•    Colmatarea parțială a colectoarelor și racordurilor: str. Constantei - parțial; str. Narciselor; str. Lalelelor; Al. Ghioceilor; Al Parcului; str. Castanilor; str. Panselelor;

•    Calitatea slabă a conductelor de beton și lipsă etanșeității la colectoarele secundare și racorduri pentru dimensiuni cuprinse între 200 și 500 mm: str. Milcov, str. A. Russo, str. Viorelelor, Al. Ghioceilor, str. Stadionului, str. Lalelelor, str. Castanilor, str. Violetelor, str. Panselelor, str. Pr. Bradului.

•    Lipsa colectoarelor de canalizare pe aprox. 15% din străzi (incluse în MAȘTER PLAN);

•    Capacitatea scăzută a stației de epurare (900 l/s), care în prezent se află în curs de modernizare și retehnologizare în cadrul unui proiect ISPA. Termenul de punere în funcțiune a investiției este luna decembrie 2010 pentru o capacitate de 1600 l/s, în prezent este finalizată treapta de epurare mecanică.

Concluzii:

• 1)    La nivelul Regiunii Nord Est, județul Bacău se afla pe locul 3 privind lungimea totală de conducte de canalizare, pe locul 1 în ceea ce privește lungimea totală de conducte de alimentare cu apă și pe locul 2 în ceea ce privește situația apei potabile distribuite pentru uz casnic.

• 2)    în cadrul polilor de dezvoltare urbană Municipiul Bacău se situează pe locul 10 în ceea ce privește rețeaua de distribuție a apei potabile.

• 3)    Cu un consum de 103 l/om/zi municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare între 100 -150 l/om/zi.

• 4)    Municipiul Bacău deține 324,5 km de conducte de apă potabilă și 212,6 km de conducte de canalizare, deservind circa 85 - 90% din totalul locuitorilor municipiului Bacău.

• 5)    Conductele de alimentare cu apă din azbociment și oțel sunt deteriorate în procent de 70% - 80%.

• 7)    Sistemul de canalizare are de asemenea probleme cu privire la colectarea și epurarea apelor uzate menajere, conductele de beton fiind deteriorate în procent de 37,7%, ele fiind mai vechi de 30 de ani.

• 8)    Pe aproximativ 15% din străzi cu spații pentru locuit nu există colectoare de canalizare.

SERVICIUL DE FURNIZARE ENERGIE TERMICĂ AL MUNICIPIULUI BACĂU

Sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă și căldură a Municipiului Bacău se compune din:

•    o sursă de producere centralizată a căldurii, reprezentată de centrala de co-generare amplasată pe str. Chimiei nr. 6, aflată în administrarea S.C. SACET S.A. Bacău;

•    o sursă de producere centralizată a căldurii, reprezentată de un CAF 100 Gcal/h amplasat pe strada Letea nr. 28, aflată în administrarea SC CET SA Bacău;

•    10 surse de producere descentralizată, sub formă a 10 centrale termice pentru ansambluri de clădiri (CT), amplasate pe străzile indicate în tabelul de mai jos aflate în administrarea SC CET SA Bacău;

Tabel 175: Subsistemul compus din 10 CT cu rețelele termice secundare aferente fiecărei CT

Nr. cit	Denumirea CT	Putere termica instalata (MWt)	Adresa	An PIF	Lungime canal termic (m)
1	CT2 Miorița	5.81	str. 22 Decembrie 3	1975	5.566
2	CT3 Miorița	11.63	str. losif Cocea 16	1975	7.180
3	CT3/2 Marasesti	6.98	str. Marasesti nr.9	1961	1.888
4	CT3/5          Dr. Aroneanu	5.81	str. M. Viteazu nr.12	1963	1.593
5	CT4/6 9 Mai	5.81	str. 9 Mai nr.36	1963	2.096
6	CT Bistrița	1.40	str. Luminii nr.3 bis	2002	659
7	CTGrup Școlar	10.47	str. Vasile Alecsandri nr. 18	1973	2.066
8	CTParc 1	5.81	str. Aleea Parcului nr.6	1960	2.476
9	CT Prefectura	4.65	str. Marasesti nr.2	1960	1.697
10	CT Primărie	0.70	str. Marasesti nr. 6	1964	124

Sursa: S.C. CET S.A. BACAU

•    o rețea termică primară ce asigură transportul căldurii sub formă de apă fierbinte de la sursa centralizată SC CET SA Bacău;

•    67 puncte termice (PT), ce asigură alimentarea cu căldură pentru încălzire și apă caldă de consum pentru consumatorii aferenți, cu puterea termică instalată totală de 309,67 MWt. Din cele 67 de puncte termice, un număr de 57 se află în administrarea SC CET SA Bacău SA iar 10 puncte termice, cu puterea termică instalată totală de 93,97 MWt, ce deservesc numai agenți comerciali, se afla în administrarea acestora din urma.

Sistemul de rețele termice primare, care asigură transportul agentului temirc de la SC CET SA Bacău la diverse puncte termice este un sistem bitubular închis, cu conducte tur-retur de același diametru nominal (DN). Conductele sunt amplasate subteran și aerian. Situația rețelei termice primare, privind diametrul fiecărui tronson, lungimea sa și modul de amplasare este prezentată în detaliu în tabelul de mai jos:

Serviciul de ridicare a presiunii apei potabile pentru consumatorii din blocurile de locuințe cu regim de înălțime de peste P+4 se realizează prin intermediul a 29 de stații de hidrofor, toate fiind modernizate în vederea reducerii consumului de combustibil.

Ca urmare a economiei de energie electrică realizată de noile stații de hidrofor rezultă o economie de combustibil, așa cum este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 176: Rețele termice primare

Nr. crt	- .. Dn conducta	Tipul de izolație	Lungimea traseu (NI)				AnulPIF
			Totala	După modul de amp		asare
				Exterioara	Canale nevizitabile	Canale vizitabile
1	Dn 65-Dn 1000 mm	clasica	47.941	-	200	-	1976-1995
		preizolată	1.600	-	-	-
Total			49541	21468	20124	7949	-

Sursa: S.C. CETS.A.BACAU

Tabel ITT: Economia de combustibil

	Energie electrică NlWh/an	Tone combustibil convențional	Tone echivalent petrol
Consum hidrofoare existente	5.756	1.423	948
Consum hidrofoare noi	2.038	505	335
Economie de energie electrica /combustibil	3.718	918	613

întreaga rețea primară este de tip arborescent (radial), în circuit închis, dar din cauza pierderilor mari de agent termic, în realitate, rețeaua se comportă ca una semideschisă.

Rețeaua Termică Primară are o lungime totală de cca. 99 km de conductă, ceea ce înseamnă aprox. 49,5 km de traseu. Aceste conducte au fost puse în funcțiune în perioada 1976 - 1995. Diametrele nominale ale rețelei sunt identice pentru tur și retur, având valori cuprinse între 65 și 1000 mm. Rețeaua primară de transport cu diametre cuprinse între 65-360 mm este 100% amplasată subteran (cu excepția conductelor de Dn 200 mm care sunt amplasate și suprateran), iar celelalte tipodimensiuni sunt amplasate atât subteran cât și aerian. Din totalul rețelei primare, 21,5 km de traseu sunt amplasați aerian ceea ce reprezintă cca. 43,33%; 20,2 km sunt amplasați subteran, în canale nevizitabile, reprezentând cca. 40,62%; iar 7,9 km sunt amplasați subteran, în canale vizitabile, adică aprox. 16,05%.

Rețeaua termică primară este amplasată pe un teren a cărui denivelare maximă atinge cca. 13 m (cota minimă de 155 m la PT 14 și cota maxima de 168 m la PT21).

Distribuția energiei termice se realizează prin cele 67 de puncte termice ce asigură alimentarea cu agent termic pentru încălzire și apă caldă de consum pentru consumatorii aferenți.

Rețeaua secundară se compune din:

• • rețeaua secundară de încălzire are o lungime totală de circa 117 km de traseu

• rețeaua de apă caldă de consum are o lungime totală de 110 km de traseu

Amplasarea rețelei secundare este atât de tip suprateran cât și subteran, în canale termice comune pentru conductele de încălzire (tur/retur) și pentru cele de apă caldă de consum (tur/recirculare) nevizitabile (în mai multe situații, prin canalele termice nevizitabile, trec conducte de apă potabilă, conducte de gaze, precum și rețelele de canalizare).

Ca urmare a debranșării consumatorilor de la sistemul centralizat de încălzire, există numeroase trasee de conducte blindate.

Concluzii:

• 1.    Alimentarea cu energie termică a municipiul Bacău, apă caldă și căldură, este asigurată de SC CET SA Bacău prin: 1 centrală de co-generare, 10 centre termice, 67 puncte termice și rețeaua primară termică ce cuprinde 99 km de conductă cu diametre între 65 - 1000 mm, conducte ce au fost puse în funcțiune în perioada în perioada 1976 - 1995, și care acoperă în procent de 87% din beneficiarii existenți în municipiul Bacău.

• 2.    Există pierderi mari de agent termic în rețeaua termică primară datorate gradului ridicat de uzură al conductelor, rețeaua comportându-se ca o rețea semideschisă.

• 3.    Există numeroase trasee de conducte blindate, ca urmare a debranșării consumatorilor (15-20 % din străzi).

• 4.    Nu există zone în care conductele să fie subdimensionate.

• 5.    Modernizarea celor 29 stații de hidrofoare a condus la o economie de combustibil de 64,6%.

SERVICIUL DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

în Municipiul Bacău, rețeaua de gaze naturale este concesionată către S.C. E-ON Gaz S.A. care asigură exploatarea rețelei, reabilitarea și întreținerea tuturor instalațiilor existente, până la nivelul consumatorului final.

Tabe! 178: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007

Nr. crt	Municipiul	Gaze distribuite total uz casnic (mii mc)	Gaze distribuite total uz casnic/ cap de locuitor (mc/loc)	Clasament
1	Galați	30.386	103,52	12
2	Brăila	37.436	173,86	8
3	Oradea	2.749	13,40	13
4	Bacău	39.178	219,85	6
5	Pitești	22.848	135,22	11
6	Arad	33.523	200,45	7
7	Sibiu	68.348	442,50	1
8	Târgu Mureș	40.224	275,61	4
9	Baia Mare	51.201	366,06	3
10	Satu Mare	44.113	388,01	2
11	Râmnicu Vâlcea	17.321	155,56	9
12	Suceava	15.502	145,69	10
13	Deva	17.674	261,80	5
Media		32.346	221,66

Sursa: Prelucrare datelor INSSE

în comparație cu ceilalți 12 poli de dezvoltare urbană, Bacău se clasează pe locul 6 în ceea ce privește volumul de gaz distribuit pentru uz casnic pe cap de locuitor.

Lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor naturale din Municipiul Bacău este de 216.600 m (2007), reprezentând un grad de acoperire de 85% raportat la suprafața municipiului, cu un volum de gaze naturale distribuite anual de 129.925.000 m³, din care pentru uz casnic 39.178.000 m³.

Alimentarea cu gaze naturale se face din cele două stații de predare existente:

• -    SRM predare I Mărgineni;

• -    SRM predare IISOFERAT.

Repartiția gazelor în oraș se face din distribuitorul stației amplasat în incinta S.C. PAMBAC. Conductele de repartiție alimentează cele 40 stații de reglare - măsură din municipiu. Din stațiile de reglare pleacă conductele de distribuție presiune redusă spre consumatori.

Diagrama 48: Distribuția gazelor naturale în intervalul 2000-2007

Situația acoperirii cu conducte și instalații de furnizare a gazelor naturale este de 85% din municipiul Bacău.

Tabel 179: Rețeaua și volumul gazelor naturale distribuite la nivelul Județului Bacău

Județul Bacău	Localități 1) în care se distribuie gaze naturale (număr) - la sfârșitul anului -		Lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor naturale (km) - la sfârșitul anului-	Volumul gazelor naturale distribuite (mii m3)
Anii	Total	din care: municipii și orașe		Total	din care: pentru uz casnic
2002	22	8	662,9	310.403	132.635
2003	25	8	681,0	494.052	222.471
2004	23	8	710,0	408.612	76.222
2005	24	8	743,0	409.313	78.715
2006	25	8	722,4	534.441	77.011
2007	26	8	739,7	400.324	73.787

1) Municipii, orașe, comune

Sursa: Prelucrare datelor INSSE

Tabel 180: Situația conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007

Nr. crt.	Județul	Lungime totala conducte gaze naturale (km)	Volum de gaze naturale consumate uz casnic (mii mc)
1	lași	750,9	75.474,0
2	Bacău	739,7	73.787,0
3	Neamț	371,8	48.331,0
4	Vaslui	237,1	32.790,0
5	Botoșani	206,4	25.492,0
6	Suceava	415,9	32.765,0

Sursa: Prelucrare datelor INSSE

Conform tabelului de mai sus județul Bacău se situează pe locul 2 cu privire la lungimea conductelor de gaze naturale și pe locul 2 la situația consumului de gaze naturale folosit pentru uz casnic din cele 6 județe din Regiunea Nord Est.

Concluzii:

• 1.    Municipiul Bacău se clasează pe locul 6 la distribuția gazului natural pentru uz casnic/cap de locuitor în clasamentul polilor de dezvoltare urbana, cu un consum de 219,85 mc/locuitor/an.

• 2.    Județul Bacău se clasează pe locul 2 în regiunea Nord-Est, din punct de vedere al lungimii conductelor de distribuție, după Județul lași.

• 3.    Infrastructura de alimentare cu gaze naturale acoperă 85% din suprafața Municipiului Bacău, măsurând 216.600 m.

Tabel 181: Situația plătitorilor de taxă pentru serviciul public de radio și televiziune în perioada 2001 -

2007                                         __

Județul Bacău	Plătitori de taxă pentru serviciul public de radio (număr)	Plătitori de taxa pentru serviciul public de televiziune (număr)
2001	206.502	75.290
2002	70.440	76.418
2003	234.372	130.748
2004	182.079	194.903
2005	177.035	186.836
2006	165.014	177.983
2007	160.380	174.987

Sursa: Societatea Română de Televiziune și Consiliul Naționala! Audiovizualului

în continuare este prezentată o situație a activităților de telefonie:

SERVICII DE TELECOMUNICAȚII, TELEFONIE, INTERNET, CABLU, TELEVIZIUNE

în municipiul Bacău, serviciile de telecomunicații sunt diversificate și sunt oferite de mai mulți furnizori.

Rețe/e/e de internet sunt asigurate de următorii operatori prin rețele de mai multe tipuri: wireless, cablu, fibră optică.

1)UPC	- rețea de fibră optică combinată cu cablu - wireless numai pentru abonați
2)    RDS&RCS 3)    AIR BITES 4)    EUROWEB	-    rețea de fibră optică combinate cu cablu -    rețea de fibră optică combinate cu cablu -    rețea de fibră optică -    wireless
5) ROMTELECOM	- rețea de fibră optică combinată cu cablu - wireless
6)    ORANGE 7)    VODAFONE	- wireless - fibră optică - wireless

Alți furnizori de servicii de internet sunt: ASYnet, City NET, Fx Net Airbites, MihuNET, Ovemet.

în municipiul Bacău serviciul de televiziune este asigurat de mai mulți operatori: Royal Cablu IV (televiziune digitală prin satelit), UPC-ASTRAL, RDS, UPC (televiziune prin cablu) precum și de furnizori zonali de semnal TV: Deyvid Tv, Digi TV, Focus Sat.

în următorul tabel este prezentat numărul de plătitori de taxă pentru serviciul public de radio și televiziune în perioada 2001 - 2007 din care se observă o scădere accentuată a numărului plătitorilor de taxă pentru serviciul public de radio și o dublare a numărului plătitorilor de taxă pentru serviciul public de televiziune în 2007 comparativ cu 2001.

Tabel 182: Activitățile de telefonie în anii 2000, 2001, 2002, 2003, 2004 în județul Bacău

Jud. Bacău	Abonamente telefonice (număr)	Convorbiri telefonice (rețeaua fixă a Romtelecom SA) (mii minute)
Anii		Interurbane manuale	Automate (mii impulsuri)	Internaționale manuale	Internaționale automate
2000	126.469	187	512.686	44	2.305
2001	132.443	67	621.568	20	2.979
2002	136.664	441	469.054	85	3.780
2003	137.149	317	383.416	104	4.201
2004	135.565	97	290.464	94	4.884

Sursa INSSE

Concluzii:

• 1)    în municipiul Bacău, serviciile de telecomunicații sunt asigurate în procent de 90% de Romtelecom.

• 2)    Serviciul de telefonie are acoperire de 95% în cazul rețelelor fixe și de 99% în cazul rețelelor de telefonie mobilă.

• 3)    Semnalul de televiziune se transmite prin rețea aeriană, cablu TV, în proporție de 85 - 90% din municipiul Bacău.

SERVICII DE FURNIZARE ENERGIE ELECTRICA Șl ILUMINAT PUBLIC

Municipiul Bacău este atât un producător cât și un consumator important de energie electrică. Pentru producerea energiei electrice, capacitățile existente acoperă necesarul de consum actual.

Din punct de vedere energetic, Bacăul are tradiții de 100 ani, încă din 1902 când s-a instalat iluminatul public în Bacau utilizând energia produsa de doua grupuri cu abur de 500 CP fiecare. Având în vedere sursele importante energetice de care dispune zona (cărbune, petrol, gaze, hidro), în perioada în care a urmat a luat amploare dezvoltarea unităților de producere a energiei electrice în zona Bacau, Onești, Comanesti, culminând în 1976 cu punerea în funcție a stafiei Gutinas de 400/220/110 kV, Bacaul devenind unul din principalele noduri energetice ale României si cel mai important al Moldovei.

Principalii consumatori de energie electrica sunt: industria, iluminatul public si populația, dar în continuare industria deține încă o pondere ridicata în totalul de consum energetic, dar se poate remarca si o creștere a consumului de energie electrica de către populație.

în Municipiul Bacău, rețeaua de energie electrică este concesionată către S.C. E-ON Moldova Distribuție S.A. care asigură exploatarea rețelei, reabilitarea și întreținerea tuturor instalațiilor existente.

Acoperirea cu rețele electrice este de 99%.

Starea de uzură a instalațiilor este între 40 - 60%.

în perioada 2006 - 2009 concesionarul a reabilitat 33,4 km din linia electrică subterană de medie tensiune.

Tabel 183: Situația instalațiilor electrice în municipiul Bacău
Tipul instalației	Starea instalației (%) (st. de uzură)	Capacități		Faza de lucru	Lucrări reabilitare
		Lungi mi (km)	Tensiu ni		anul	lungime (km)
Linie electrică aeriană medie tensiune	60%	28,84	6/10/20 kV
Linie electrica aeriana joasa tensiune	65%	114,50	0,4 kV
Linie electrica aeriana joasa tensiune, iluminat public	40%	51,65	0,4 kV
Linie electrica subterana medie tensiune	50%	310,30	6/10/20 kV	execuți e	2006 2009	33,40
Linie electrica subterana joasă tensiune	60%	325,30	0,4 kV
Linie electrica subterana joasa tensiune, iluminat public	60%	138,89	0,4 kV
Posturi de transformare	411	buc.
Stații electrice: Bălcescu, Letea, Mărgineni, Bacovia, Gheraiesti, Partizani, Milcov
Sursa E.ON Moldova Distribuție

SA

Primăria Bacău are în administrare serviciul de iluminat public.

Iluminatul public are 3 tipuri de rețele: combinată, aeriană și îngropată.

în municipiul Bacău exista 33 de străzi pe care lipsesc stâlpii de iluminat public:

Tabel 184: Situația străzilor fără iluminat public la nivelul municipiului Bacău__________

1	ALEEA MOLDOVIȚEI	lipsa stâlpi	18	GRIGORETĂBĂCARU	lipsa stâlpi
2	CALEA DR.ALEXANDRU SAFRAN	lipsa stâlpi	19	LIBERTĂȚII	lipsa stâlpi
3	BARAJULUI	lipsa stâlpi	20	LOCOTENENT Xxxxxx Xxxxxxxxx	lipsa stâlpi
4	CANTONULUI	lipsa stâlpi	21	MACILOR	lipsa stâlpi
5	Xxxxx Xxxxxxx	lipsa stâlpi	22	MAREȘAL ALEXANDRU AVERESCU	lipsa stâlpi
6	Xxxxxxxxxx Xxxxx	lipsa stâlpi	23	OGORULUI	lipsa stâlpi
7	Xxxxxxx Xxxxxx Xxxxxxxx	lipsa stâlpi	24	ORIZONTULUI	lipsa stâlpi
8	Xxxxxxx Xxxxxx Xxxxxx	lipsa stâlpi	25	PETUNIILOR	lipsa stâlpi
9	CIREȘOAIA	lipsa stâlpi	26	POLIGONULUI	lipsa stâlpi
10	CRĂIȚELOR	lipsa stâlpi	27	RODNEI	lipsa stâlpi
11	Xxxxxxxxxx Xxxxxx	lipsa stâlpi	28	SALCÂMILOR	lipsa stâlpi
12	Xxxxxxxx Xxxx	lipsa stâlpi	29	Xxxxxx Xxxxxxx	lipsa stâlpi
13	Xxxxxxxx Xxxxxxx	lipsa stâlpi	30	TIMPULUI	lipsa stâlpi
14	Xxxxxxxx Xxxxx	lipsa stâlpi	31	TURBINEI	lipsa stâlpi
15	Xxxxxxxx Xxxxxxxxx	lipsa stâlpi	32	Xxxxxx Xxxxxx	lipsa stâlpi
16	GENERAL DR.Xxxxxxxx Xxxxx	lipsa stâlpi	33	ZORELELOR	lipsa stâlpi
17	GENERAL EREMIA GRIGORESCU	lipsa stâlpi

De asemenea, sunt străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public: str. Nufărului, str. I.L Caragiale, str. 22 Decembrie, str. Milcov, str. Cornișa Bistriței, str. Banca Naționala, Calea Moinești, Calea Moldovei.

Iluminatul public necesită reabilitare pe străzile: Calea Marasesti, str. Nicolae Bâlcescu, str. 9 Mai, str. Vadu Bistriței, str. I.L. Caragiale, str. Tolstoi.

La Primăria Bacău există solicitări de montare a stâlpilor pentru străzile: str. Costache Radu, str. Orizontului, str. C-tin Platon, str. Ciresoaia, str. Gheorghe Negel, str. Vasile Merica.

Deșeurile reciclabile colectate separat sunt preluate de SC SOMA SRL prin intermediul recipientelor pentru precolectare selectivă amplasate în cartierele municipiului Bacău. Aceste recipiente deservesc populația, agenții economici din zonă, instituțiile și piețele.

Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în următoarele zone:

Concluzii:

• 1.    Rețeaua de distribuție a energiei electrice din municipiul Bacău este de asemenea concesionată, concesionarul fiind E-ON Moldova Distribuție S.A.

• 2.    Acoperirea cu rețele electrice în municipiului Bacău este în procent de 99%.

• 3.    Serviciul de iluminat public este asigurat de Primăria Bacău, iar în procent de peste 90% iluminatul public în municipiu este satisfăcător, dar există probleme în zonele în care s-au extins arealele cu locuințe. Conform datelor aflate în evidența Primăriei Bacău există 33 de străzi care nu beneficiază de iluminat public, 8 străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public, în timp ce pe 6 străzi sistemul de iluminat public trebuie reabilitat.

SERVICIUL DE MANAGEMENT AL DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL BACĂU

Tabel 185: Amplasarea recipientelor pentru precolectare selectivă

ZONA	Hârtie/Carton	PET	Hârtie/Carton 24 m3
ZONA 1 - Cartier Republicii	2	12	0
ZONA II - Cartier Tache	0	0	0
ZONA III - Cartier Tache	0	3	0
ZONA IV - Cartier Cornișa	2	31	1
ZONA V - Cartier Bistrița Lac	2	20	0
ZONA VI - Cartier Bistrița Lac	2	27	4
ZONA VII - Cartier Centru	3	25	0
ZONA VIII- Cartier Mioriței	0	15	1
TOTAL	11	133	6

în municipiul Bacău gestionarea deșeurile municipale este realizată de 3 operatori: SC SOMA SRL Bacău, ECO-ROM Ambalaje și Direcția Servicii Publice din cadrul Primăriei Bacău.

Direcția Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru jumătate din municipiu (cu utilaje închiriate), măturatul manual și coșurile stradale.

Colectarea deșeurilor menajere și asimilate celor menajere de la locuințe individuale și blocuri, agenți economici și instituții publice este realizată de S.C. SOMA S.R.L. Bacău care asigură, prin contract de concesiune colectarea și transportul deșeurilor menajere în municipiul Bacău.

Pentru transportul deșeurilor menajere S.C. SOMA S.R.L. Bacău folosește următoarele utilaje:

•    autogunoiera AGR 12-4 buc.

•    autogunoiera Mercedes -1 buc

•    autogunoiera -1 buc

•    autogunoiera IVECO150 E18K- 4 buc.

•    autogunoiera IVECO EURO CARGO- 2 buc

•    autogunoiera IVECO EURO - 2 buc.

• •    autogunoiera IVECO -10 buc. buc

•    autogunoiera IVECO 23 MC.B 70 GHB-1 buc.

•    autogunoiera IVECO 23 B 77 TXA -1 buc.

•    autogunoiera IVECO 23 B 77 TWW-1 buc.

• -    IVECO trakker 260 T45 -1 buc

• *    IVECO trakker -1 buc.

•    autogunoiera IVECO TI SN 23 -1 buc.

•    autogunoiera IVECO DAILY 65C15 -1 buc.

•    autocompactoare MAN - 2 buc.

Conform centralizării anuale în perioada 2000 - 2007, deșeurile menajere de la populație colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%, cantitatea de deșeuri de la agenți economici și instituții s-a dublat, iar în anul 2007 cantitatea de deșeuri din materiale de construcții și demolări a cunoscut o creștere masivă (400%), ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construcții, modernizări, reabilitări de către persoane fizice, juridice și instituții.

în următorul tabel sunt prezentate cantitățile de deșeuri colectate de municipiul Bacău în perioada 2000-2007.

Tabel 186: Cantități de deșeuri colectate în municipiul Bacău (2000 - 2007)

Tip deșeu colectat în municipiul Bacău	Anul 2000	Anul 2001	Anul 2002	Anul 2003	Anul 2004	Anul 2005	Anul 2006	Anul 2007
	Cantități colectate (tone)
Deșeuri menajere de la populație (în amestec)	42546	45500	27964	49825	61490	29674,74	39072,42	24675
Deșeuri menajere de la unități economice, comerciale, birouri, instituții, unități sanitare	14900	13194	26824	13485	15282	21143,17	26048,28	29716
Deșeuri din materiale de construcții și deșeuri de la demolări	9975	125	500	1120	3200	240	190	40112
Deșeuri din servicii municipale	-	-	-	18398	15800	15512,2	15323,72	12800
Compoziția mede pentru deșeuri menajere, total dn care:	100%	100%	100%	100%	100%	100%	100%	100%
1. hârtie/carton	10%	10%	10%	18%	0,2%	10%	10%	1%
2.sticiă	0,2%	0,2%	2%	3%	3%	2%	2%	0,5%
3. metal	0,1%	0,1%	1%	4%	2%	2,5%	-	0,5%
4. plastic	5%	5%	3%	6%	1%	10%	10%	2%
5. textile	10%	10%	10%	11%	8%	3%	3%	0,5%
6,biodegradabile (vegetale și animale)	56%	56%	68%	25%	30,8%	63,5%	66,5%	93%
7. inerte	18,7%	18,7%	6%	16%	15%	3%	3%	2,5%
Saltele	-	-	-	17%	40%	6%	5,5%	-

Sursa Agenția de Protecția Mediului Bacău

Diagrama 49: Cantități de deșeuri colectate în perioada 2003-2007

Sursa: Institutul Național de Statistică (PUG Bacău)

Cantități de deșeuri medicale periculoase generate în municipiul Bacău

Tabel 187: Cantități de deșeuri mediale periculoase generate în municipiul Bacău
	Nr. ctt	DEȘEURI MEDICALE PERICULOASE (tone)	ANUL
	1	55,20	2004
	2	62,53	2005
	3	70,00	2006
	4	67,25	2007
Sursa Agenția de Protecția Mediului Bacău

în ceea ce privește deșeurile medicale periculoase generate în municipiul Bacău, conform tabelului de mai sus se constată o creștere a cantității de deșeuri medicale periculoase, cantitatea menținându-se în limitele legislative existente.

Tabel 188: Situația cantităților de nămoluri generate în stațiile de epurare a apelor uzate

orășenești și industriale din municipiul Bacău:
	Nr. crt.	NĂMOLURI GENERATE DE LA STAT1A DE EPURARE ORASENEASCA (tone/an)	NĂMOLURI GENERATE DE LA STATII DE EPURARE INDUSTRIALE (tone/an)	ANUL
	1	234000	5252	2004
	2	216000	4227	2005
	3	879592	7936	2006
	4	702634	7079	2007

Sursa Agenția de Protecția Mediului Bacău

Cantitatea de nămoluri din stația de epurare orășenească față de anii 2004 - 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007, stația de epurare având doar treaptă mecanică. Pentru o populație la nivelul anului 2007 de 178.441 locuitori, cantitatea de apă uzată a fost de 758.041 tone/an conform normativelor și standardelor cu privire la canalizarea apelor uzate menajere și pluviale. Cantitatea de nămol rezultată în municipiul Bacău conform tabelului de mai sus, respectiv de 702.634 tone/an a fost mai mica față de cantitățile de nămol produse în anul 2006.

Tabel 189: Cantități de deșeuri din echipamente electrice și electronice (DEEE) colectate în municipiul Bacău:

Cantitate DEEE colectata în 2006 (tone)	Cantitate DEEE colectata în 2007 (tone)	Cantitate DEEE colectata până la 30.09.2008 (tone)
11,821	23,475	30,260

Sursa Agenția de Protecția Mediului Bacău

Cantitatea de deșeuri din echipamente electronice și electrice s-a triplat în 2008 față de 2006, situația fiind similară pe plan național, în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice și de calculatoare.

Tabel 190: Situația echipamentelor cu conținut de PCB, fa nivelul municipiului Bacău

Nr. condensatori cu conținut de PCB scoși din uz	Nr. condensatori cu conținut de PCB aflați în funcțiune
370	1169

Sursa Agenția de Protecția Mediului Bacău

La nivelul anului 2008 în municipiul Bacău existau 16 agenți economici care dețineau condensatori cu conținut de PCB scoși din uz și 8 agenți economici ce dețineau condensatori cu conținut de PCB aflați în funcțiune.

Tabel 191: Situația vehiculelor scoase din uz (VSU) colectateVtratate, la nivelul municipiului Bacău
	An	Nr. VSU colectate	Nr. VSU tratate
	2003	351	351
	2004	276	276
	2005	630	625*
	2006	386	97
	2007	307	596

Sursa Agenția de Protecția Mediului Bacău

Tabel 192: Operatori economici autorizați pentru coiectare/tratare VSU

Municipiul Bacău	Numărul operatorilor economici autorizați pentru colectare/ tratare VSU
	Operatori economici	Puncte de lucru
Bacău
Colectare/ Tratare	SC REMAT SA BACĂU	Bacău, str. Izvoare nr.107
	SC SOMA SRL	Bacău, str. Alexei Tolstoi nr.6
	SC HIDROCONSTRUCTIA SA	Bacău, str. Izvoare nr.1 bis
Colectare	SC REMAT SA IAȘI	Bacău, str. Aeroportului nr. 1 A

Sursa Agenția de Protecția Mediului Bacău

SC Remat SA lași - punct de lucru Bacău este autorizat numai pentru colectare VSU, tratarea acestora realizându-se în punctul de lucru lași.

în municipiul Bacău există 4 Agenți economici care tratează și reciclează deșeurile de diverse categorii: PET, deșeuri de hârtie, carton și materiale plastice (PE), deșeuri petroliere, uleiuri uzate și Șlamuri din rezervoare.

Tabel 193: Situația agenților economici care tratează și reciclează deșeuri
Nr. ort.	Agentul economic	Punct de lucru	Deșeuri valorificate
1	S.C. ANDISIMO SRL	Bacău, str. Vadu Bistriței nr. 46-48, Calea Republicii nr. 188, str. C. Mușat, nr.3	Deșeuri PET
2	S.C. LETEA SA	Bacău, str. Letea nr, 17	Deșeuri de hârtie, carton și materiale plastice (PE)
3	S.C.TISECO SRL	Bacău, str. Chimiei nr. 1	Deșeuri petroliere
4	S.C. QUARTEK GRUP SRL	Bacău, str. Chimiei nr. 6	Uleiuri uzate și șlamuri din rezervoare

Sursa Agenția de Protecția Mediului Bacău

Procentul populației deservite a scăzut din 2001 până în 2007, populația de asemenea fiind în declin numeric.

Tabel 194: Populația beneficiară de servicii de colectare a deșeurilor

Anul	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Populația urbana	206.765	184.562	183.211	181.528	180.318	179.662	178.441
Populație urbana deservita %	88,54	85,40	84,19	82,90	82,62	82,37	82,11

La nivelul anului 2009, luna octombrie, situația deșeurilor colectate a fost următoarea:

Tabel 195: Situația deșeurilor colectate la nivelul lunii octombrie 2009

Situația deșeurilor colectate - Octombrie 2009
Denumire material	Cantitate (tone)			Stoc (tone)	Stoc anterior
	colectată	valorificată	eliminata
1. Deșeuri municipale	11228		11228
2. Sticlă	0	0		0	0
3. PET	90.08	93.04		47.98	50.94
4. PE	21.51	19.07		12.39	9.95
5. Hârtie/carton	669.69	671.398		95.519	97.227
6. Uleiuri uzate	0.86	0.86		16.83	16.83
7.PCB/PCT»       1	0		0	32600.6	32600.6
8. Acumulatori auto	35.047	43.28		53.68	61.9138
9. Anvelope uzate	63.128	60.03		152.555	149.457
10. Deșeuri lemnoase, din care:	5541.12	5848.77		5201.24	5508.89
11. Rumeguș	1385	1462	0		1377.225
12. Deșeuri spitalicești	16.23		16.23

Sursa Agenția de Protecția Mediului Bacău

Conform situației de mai sus se constată eliminarea completă a deșeurilor municipale și spitalicești, și valorificarea parțială a deșeurilor tip: PET, PE, Hârtie/carton, acumulatori auto, anvelope uzate, deșeuri lemnoase în 2009.

Depozitul actual de deșeuri nu este un depozit conform de deșeuri, nevand nici dotări de tipul stafie de sortare.

Depozitul de deșeuri al municipiu! Bacău

Gradul de umplere a depozitului de deșeuri este de 90%, acesta având o suprafață de 8,9 ha.

Deșeurile industriale, constituie o sursa majoră de poluare pentru mediu, datorită modului în care sunt gestionate, în prezent nu există un depozit industrial conform.

• 6.    în perioada 2000 - 2007, deșeurile menajere de la populație colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%, cantitatea de deșeuri de la agenți economici și instituții s-a dublat, iar în anul 2007 cantitatea de deșeuri din materiale de construcții și demolări a cunoscut o creștere masivă (400%), ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construcții, modernizări, reabilitări de către persoane fizice, juridice și instituții.

• 7.    Se constată o creștere a cantității de deșeuri medicale periculoase în perioada 2004 - 2007, cantitatea menținându-se în limitele legislative existente.

• 8.    Cantitatea de nămol rezultată din stația de epurare orășenească față de anii 2004 - 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007, stația de epurare având doar treaptă mecanică. Cantitatea de nămol rezultată în municipiul Bacău în anul 2007 de 702.634 tone/an a fost mai mica fata de cantitățile de nămol produse în perioada anterioara (2004-2006).

• 9.    Cantitatea de deșeuri din echipamente electronice și electrice s-a triplat în 2008 față de 2006, situația fiind similara pe plan național, în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice și de calculatoare.

• 10.    Conform datelor furnizate de Agenția de Protecția Mediului Bacău, la nivelul anului 2009 - luna octombrie se constată eliminarea completă a deșeurilor municipale și spitalicești și valorificarea parțială a deșeurilor tip: PET, PE, Hârtie/carton, acumulatori auto, anvelope uzate, deșeuri lemnoase.

• 11.    Depozitul actual de deșeuri nu este un depozit conform de deșeuri, gradul de umplere a depozitului de deșeuri este de 90%, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere se va rezolva prin realizarea noului depozit de deșeuri, finanțat cu fonduri ISPA.

• 12.    Deșeurile industriale, constituie o sursa majoră de poluare pentru mediu, datorită modului în care sunt gestionate, în prezent nu există un depozit industrial conform.

  Concluzii:

  • 1.    SC SOMA SRL Bacău colectează deșeurilor menajere și asimilate celor menajere precum și deșeurile stradale din maturatul mecanic pentru 50% din suprafața municipiului pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău.

  • 2.    SC SOMA SRL colectează deșeurile reciclabile colectate prin recipientele de colectare selectivă pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău.

  • 3    Directa Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de maturatul mecanic pentru cealaltă jumătate din municipiu (pentru care nu există contract cu SC SOMA SRL), maturatul manual și coșurile stradale.

  • 4.    în municipiul Bacău există de asemenea 4 Agenți economici care tratează și reciclează deșeurile de diverse categorii: S.C. ANDISIMO SRL valorifică deșeuri PET, S.C. LETEA SA. valorifică Deșeuri de hârtie, carton și materiale plastice (PE), S.C. TISECO SRL valorifică Deșeuri petroliere, S.C. QUARTEK GRUP SRL valorifică Uleiuri uzate și șlamuri din rezervoare.

  • 5.    Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în 6 din cele 11 cartiere, asigurând peste 50% din necesarul dotărilor pentru colectare selectivă.

  
  

INFRASTRUCTURA DE DOTĂRI SI SERVICII DE AGREMENT, PARCURI, LOCURI DE JOACA

într-un clasament al spațiilor verzi pe cap de locuitor la nivelul polilor de dezvoltare urbană Municipiul Bacău se afla pe locul 11 din 13, depășind doar Municipiile Baia-Mare și Arad.

Pentru activitățile de agrement și sport Primăria, prin serviciile pe care le are în subordine, asigură întreținerea în bune condiții a următoarelor spații de petrecere a timpului liber:

Piațeta Casei de Cultură din Bacău care se află în fața Palatului Municipal, în prezent Prefectura și Consiliul Județean. De-a lungul anilor a găzduit numeroase evenimente importante ale municipiului Bacău și a beneficiat de numeroase modificări arhitecturale și structurale.

Parcul Trandafirilor este amplasat în centrul orașului, a fost modernizat în 2007 prin schimbarea lampadarelor a stâlpilor de iluminat, prin înlocuirea pavelelor de pe alei si reabilitarea foișorului și fântânii arteziene.

Parcul Cancicov a fost amenajat în urma Decretului Regal din            și reprezintă una din cele

mai importante zone verzi din centrul             . Parcul s-a numit inițial Parcul Carol, a fost restrâns ca

suprafață și redenumit Parcul Libertății și mai apoi Parcul Cancicov, în urma donării terenului de către familia Cancicov.

Parcul dendrologic Hemeiuș situat la nord de municipiul Bacău cu o suprafața de 47,5 ha, adăpostește peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

Insula de agrement este o insulă artificială, creată în mijlocul unui lac format de râul Bistrița, amenajată pentru agrement, cu locuri de plajă, permițând și practicarea sporturilor în aer liber, inclusiv plimbări cu barca.

Spațiile verzi din Municipiul Bacău exceptând cele dintre blocuri au o suprafața de aproximativ 566.451 mp (56.6 ha).

Din totalul de 30 de grădinițe existente în Municipiul Bacău în anul 2008, doar 15 asigură spatii de joacă cu suprafețe între 200 și 550 mp. în ultimii 10 ani, au fost amenajate 22 de locuri de joacă, în spațiile dintre blocuri, un număr mic având în vedere ca în Municipiul Bacău există 11 cartiere. Cartierele mari au între 30 - 58 de străzi, iar cele mici între 10 - 25 de străzi, ceea ce arată o distribuție redusă a parcurilor pentru copii. Suprafața alocată acestor locuri de joacă este între 300 - 8.650 m².

Suprafața amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44.311,81 m², cele mai mari parcuri cu locuri dejoacă pentru copii fiind amplasate pe Str. Republicii 76 (8.626 m²), Aleea Ghioceilor 18A ( 8.648,77 m²), Str. Aprodu Purice (6.901 m^z) și Insula de Agrement (2086,04 m²).

Infrastructura sportivă din municipiul Bacău:

Principalele amenajări pentru desfășurarea activităților sportive din municipiul Bacău sunt:

•    Bazinul acoperit de înot

•    Sala Sporturilor

•    Sala de atletism

•    Stadionul Municipal, cu nocturnă

•    Insula de Agrement cu bază sportivă constând în:

•    Terenuri de Sport

•    Terenuri pentru volei pe plajă

• /    Bază de sporturi nautice

Baza sportivă de tenis se află în aria sălii de atletism și a Stadionului Municipal.

Stadionul Municipal are suprafața de 31.068,39 m², capacitatea de 19.000 locuri și a fost pus în funcțiune în anul 1956.

Stadionul municipal Bacău dispune de canalizare, apă curentă, încălzire cu centrală proprie, rețea telefonică, alimentare cu energie electrică.

Concluzii:

• 1.    Comparativ cu polii de dezvoltare ai României, municipiul Bacău se afla pe locul 11 din cei 13 în clasamentul după suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor.

• 2.    Nu exista suficiente locuri de joacă amenajate raportat la numărul de locuitori, suprafața amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44.311,81 m², ceea ce înseamnă 0,834 mp/copil. Locurile de joacă nu sunt distribuite uniform în toate cartierele.

• 3.    Suprafața spațiilor verzi din Municipiul Bacău este de 152 ha, din care 56 ha sunt reprezentate de cele existente în parcuri, reprezentând circa 35% din suprafața municipiului. Suprafața spatiilor verzi pe cap de locuitor la nivelul municipiului Bacău este de 8.53 mp (2008).

• 4.    Din totalul de 30 de grădinițe existente (2008) doar 15 au amenajate spații de joacă, 50% din grădinițe nu au locuri de joacă în aer liber amenajate pentru copii.

SECTORUL ACADEMIC

în Municipiul Bacău există 2 universități acreditate, Universitatea de Stat Bacău (din octombrie 2009 denumită "Vasile Alecsandrr) și Universitatea particulară „George Bacovia¹'.

în cadrul Universității „George Bacovia" toate locurile disponibile necesită plata unei taxe, iar studenții care se înscriu la Universitatea de Stat au posibilitatea de a intra pe locuri subvenționate integral. Mai exact, la Facultatea de Litere sunt disponibile 90 de locuri fără taxă, la Facultatea de Inginerie - 310, la Facultatea de Științe - 65, la Facultatea de Științe Economice - 36, iar la cea de Sport - 45. Restul de 1.560 de locuri oferite de Universitatea de Stat sunt destinate studenților care sunt dispuși să plătească taxa.

Aceste universități oferă o larga paletă de cursuri și specializări în diferite domenii: tehnic, economic, administrație publică, juridic, medicină etc.

Tabel 198: Lista Universităților din Bacău

Denumirea unității	Nr. studenți
Universitatea din Bacău	7.000
Universitatea George Bacovia	2.567
Total	9.567

Universitățile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialități:

Universitatea George Bacovia Bacău dispune de:

•    3 Facultăți: Facultatea de Economia Afacerilor, Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune, Facultatea de Management

•    3 Departamente: Departamentul de Relații Internaționale, Departamentul de formare, informare și perfecționare în domeniul Informaticii Economice, DPPD - Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

•    5 Centre: Centrul LCCI - Centru Autorizat de pregătire și examinare London Chamber of Commerce and Industry în domeniul Business English, Centrul ECDL (European Computer Driving Licence), Centrul de cercetare științifică, Centrul virtual de informare și formare continua în gestiunea afacerilor, Centrul regional de consultanță, informare și formare a managerilor și marketerilor

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău dispune de:

• •    5 Facultăți: Facultatea de Științe, Facultatea de Inginerie, Facultatea de Științe Economice, Facultatea de Litere, Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului și Sănătății

•    5 Departamente: Departamentul de Consiliere Profesională, Departamentul de Cercetare, Transfer Tehnologic, Studii Postuniversitare, Formare Continuă și Doctorat (DCTTSPFCD), Departamentul de Relații Internaționale, Departamentul de Management al Calității, învățământ la Distanță și învățământ Frecvența Redusă

în perioada: octombrie - decembrie 2008 s-a desfășurat o ancheta psihosocială privind gradul de inserție pe piața muncii al absolvenților Universității din Bacău (toate facultățile), promoția 2006, la după doi ani de la absolvire. Eșantionul de lucru a fost alcătuit din 895 respondenți (Facultatea de Inginerie -308 absolvenți, Facultatea de Litere - 112 absolvenți, Facultatea de Științe - 71 absolvenți, Facultatea

de Științe Economice -180 absolvenți, Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului și Sănătății - 224 absolvenți).

Rezultatele anchetei au evidențiat următoarele aspecte:

• 1.    în prezent, lucrează 98,88% (885 absolvenți) din totalul respondenților cuprinși în eșantionul de lucru, în timp ce 1,12% (10 absolvent nu lucrează;

• 2.    Din totalul celor care lucrează (885 absolvenți), 86,33% (764 absolvenți) își desfășoară activitatea în domeniul specializării absolvite, iar 13,67% (121 absolvenți) lucrează în alt domeniu.

SECTORUL CERCETARE

Departamentul de Cercetare, Transfer Tehnologic, Studii Postuniversitare, Formare Continuă și Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înființat în anul 2008 și asigură promovarea, sprijinirea și dezvoltarea prin intermediul Universității din Bacău a diverselor programe de cercetare, de educație postuniversitară și de doctorat.

Se urmărește dezvoltarea și promovarea unor colective de cercetare puternice, care să desfășoare activități de cercetare competitive (institute, centre, colective, laboratoare), integrarea colectivelor de cercetare ale universități în consorți! naționale și internaționale de cercetare, susținerea bazei materiale a cercetării, creșterea numărului și a calității programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru susținerea activități de cercetare.

Universitatea din Bacău, în prezent „Vasile Alecsandri" este partener în proiectul NetWork of Small RURal communities for ENERgetic-neutrality acronim RURENER, finanțat prin programul Inteligent Energy Europe, parte a „Competitiveness and Innovation Framework Programe". Proiectul se derulează în perioada 2008 - 2011 și are 12 parteneri din Franța, Germania, Grecia, Italia, România, Spania, Marea Britanic și Ungaria.

Departamentul de Cercetare din cadrul Universității George Bacovia urmărește soluționarea unor probleme teoretice și aplicative concretizate în studii, tratate, articole, publicate în edituri de prestigiu, precum și realizarea unor granturi.

Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării științifice individuale și colective ale cadrelor didactice, acestea participă la conferințe, simpozioane și sesiuni științifice organizate de Universitatea "George Bacovia", SPACE (Ghent, Belgia), Internațional Socîety for Intercommunicating of new Ideas (Boston, USA), Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău, Universitatea "Al. I. Cuza" lași, Academia de Studii Economice București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, Universitatea "Danubius” din Galați etc.

Rezultatele cercetării sunt valorificate prin activități de consultanță oferite unor agenți economici, cât și prin contracte de cercetare încheiate în vederea rezolvării unor probleme de interes economic.

Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universității se desfășoară în laboratoarele din instituție în următoarele domenii: Marketing, Management, Informatică avansată și Tehnologia Informației în Afaceri.

Universitatea a beneficiat în cadrul programului POSDRU, în parteneriat cu Universitatea Nord Baia Mare și Universitatea Constantin Brâncoveanu Pitești - centrul de studii Brăila pentru creșterea relevanței învățământului superior în Asistența socială, cerințele pieței muncii în domeniul serviciilor sociale.

Universitatea acordă certificate în baza unui program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator recunoscute la nivel internațional.

Concluzii

• 1.    în Municipiul Bacău există 2 universități acreditate, Universitatea de Stat Bacău (din octombrie 2009 denumită "Vasile Alecsandri") in care studiază 7.000 de studenti și Universitatea particulară „George Bacovia“ care adăpostește un număr de 2.567 studenti.

• 2.    Aceste universități oferă o larga paletă de cursuri și specializări în diferite domenii: tehnic, economic, administrație publică, juridic, medicină etc.

• 3.    Viata comunității locale este mai dinamica si mai bogata, mediul urban mai atragator pentru afaceri avand in vedere mediul universitar si inteligenta tanara.

• 4.    Departamentul de Cercetare, Transfer Tehnologic, Studii Postuniversitare, Formare Continuă și Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înființat în anul 2008 și asigură promovarea, sprijinirea și dezvoltarea prin intermediul Universității din Bacău a diverselor programe de cercetare, de educație postuniversitară și de doctorat in domeniul energiei inovative, dezvoltării rurale, competitivității.

• 5.    Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universității particulare „George Bacovia" se desfășoară în următoarele domenii: Marketing, Management, Informatică avansată și Tehnologia Informației în Afaceri.

• 6.    Municipiul are nevoie de dezvoltarea, diversificarea serviciilor academice si de cercetare in vederea afirmării ca pol competitiv si de excelenta in regiune.

PATRIMONIUL CULTURAL Șl NATURAL

Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt:

• Casa memorială George Bacovia - datează din ultimul deceniu al secolului XIX și a adăpostește obiecte de uz personal, piese de mobilier ce au aparținut poetului, manuscrise originale, documente și piese de patrimoniu. Aceasta a fost deschisă publicului în anul 1971;

• • Complexul Muzeal de Științele Naturii „Xxx Xxxxxx”;

•    Observatorul astronomic Xxxxxx Xxxxxxx - a luat ființă la 30 noiembrie 1976, la sediul muzeului (fosta casă a lui Xxxxxx Xxxxxxxxxxx, astăzi dispărută);

•    Statuia lui Ștefan cel Mare;

•    Casa de Cultură Vasile Alecsandri - construită pe locul unde în urma cu 30 ani s-a născut marele poet Vasile Alecsandri, ea se situează în Bacău la KmO.

•    Parcul Trandafirilor

Teatre

•    Teatrul Bacovia - înființat in 1848, prima reprezentație teatrală având loc la 20 ianuarie în interpretarea unui grup de tineri băcăuani.

•    Teatrul de vară - amplasat în Parcul Cancicov, reabilitarea acestuia a costat peste 5 milioane de euro, si beneficiază acum de o sală cu peste 1.600 locuri.Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii și închisă iarna, astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului.

Muzee și biserici

•    Complexul Muzeal de Științele Naturii "Xxx Xxxxxx"

•    Complexul Muzeal "Xxxxxx Xxxxxxxxx"

•    Catedrala ortodoxa „înălțarea Domnului”

•    Ansamblu Curtea Domnească și Biserica „Precista" - unde a locuit Xxxxxxxxx-Xxxx, fiul și co-regentul lui Ștefan cel Mare. Biserica „Precista", a fost sfințită la 1 ianuarie 1491, fiind tipică pentru seria ctitoriilor domnești din acel veac. Biserica a fost renovată de către Xxxxxx Xxxx în 1641, fiind apoi închinată ctitoriei sale, Sfinții Trei Ierarhi, de la lași

•    Sinagoga ‘Templul Grânarilor"

•    Biserica Sfântul llie (ortodoxă de stil vechi)

•    Biserica Sfântul loan

•    Biserica ortodoxă „Sfinți împărați”

Alte clădiri, monumente, obiective culturale:

•    Casa de Cultură Vasile Alecsandri

•    Ateneul Mihail Jora (Filarmonica)

•    Casa memorială Xxxx Xxxx

•    Casa memorială George Bacovia

• •    Casa Xxxxxx Xxxxxxxx

•    Casa Vestali

•    Casa Inginer Anania

•    Casa General Cantili

•    Casa Arh. Xxxxxx Xxxxxxx

• •    Colegiul național „Ferdinand I”

• -    Colegiul național „Ștefan cel Mare”

•    Grădinița Florița

•    Bustul lui Vasile Alecsandri

•    Bustul maiorului Xxxxxxxxxx Xxx

•    Statuia lui Ștefan cel Mare

" Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Xxxxxxxxxx Xxxxxxxx (1938-1995), e amplasată în centrul orașului, lângă Biblioteca Județeană "Costache Sturdza". Statui ale unor personalități celebre ale României se află în Parcul Cancicov.

•    Observatorul astronomic "Xxxxxx Xxxxxxx”

•    Muzeul de științe ale naturii „Vivariul Bacău"

•    Colegiul Național „Vasile Alecsandri”

•    Fosta Primărie și biblioteca județeană

•    Hotelul Central

•    Casa Dr. Marcovici, azi Cercul Militar

Tabel 199: Lista monumentelor istorice din municipiul Bacău

Nr. crt.	Cod LMI2004	Denumire	Adresă	Datare
1	BC-l-s-A-00699	Ansamblul bisericii "St. Nicolae” din Bacău	Bd. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Nicolae”
2	BC-l-m-A-00699.01	Fundații	Bd. Unirii 2-4 ia N de actuala catedrală "Sf. Nicolae"	sec. XV-XVI Epoca medievală
3	BC-l-m-A-00699.02	Cimitir	Bd. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Nicolae”	sec. XV-XVI Epoca medievală
4	BC-ll-a-A-00757	Ansamblu! Curții Domnești din Bacău	Str. 9 Mai 48	sec. XV-XVI
5	BC-il-m-A-00757.01	Biserica "Precista", "Adormirea Maicii Domnului"	Str. 9 Mai 48	sec. XV-XVI
6	BC-ll-m-A-00757.02	Ruine curte domnească	Str. 9 Mai 48	sec. XV-XVI
7	BC-ll-m-A-00757.03	Ruine turn	Str. 9 Mai 48	sec. XV-XVI
8	BC-ll-m-B-20181	Casă	Str. Alecsandri Vasile 1	cca. 1900
9	BC-ll-m-B-00758	Casa Xxxxxx Xxxxxxxx, azi sediu P.N.L.	Str. Alecsandri Vasile 3	înc sec. XX
10	BC-li-m-B-00759	Grădiniță	Str. Alecsandri Vasile 6	1921
11	BC-ll-m-B-00760	Casa Dr. Pătrășcanu	Str. Alecsandri Vasile 7	1932-1936
12	BC-ll-m-B-00761	Casa Vestali	Str Alecsandri Vasile 8	1914
13	BC-ll-m-B-00762	Colegiul Național "Vasile Alecsandri”	Str. Alecsandri Vasile 37	1925-1934
14	BC-ll-m-A-00763	Casa Vasile Alecsandri	Str. Apostu George 3	sf. sec. XVIII
15	BC-ll-m-B-00764	Colegiul Național "Ferdinand I"-Liceul "George Bacovia"	Str. Bacovia George	45 1891
16	BC-ll-m-B-00765	Casa Ing. Anania	Str. Bacovia George 49	1910
17	BC-ll-m-B-00766	Casa General Cantili, azi Centrofarm	Str. Bacovia George 52	1850
18	BC-I l-m-B-00767	Casa Arh. L. Vuicănescu	Str. Cuza Vodă 1	1935
19	BC-ll-m-B-00768	Casa Poltzer, azi sediul DJPCCPCN	Str. Cuza Vodă 6	1927
20	BC-ll-m-B-00769	Casa Rafailă	Str. Cuza Vodă 14bis	1820
21	BC-ll-m-A-00770	Casa Arh. Xxxxxx Xxxxxxx	Str. Eminescu Mihai 10	1921
22	BC-ll-m-B-00771	Școala Normală de fete "Ștefan cel Mare"	Str. Haret Spiru 6	1890

23	BC-ll-m-B-00772	Hotel "Athenee Palace" și Teatrul Mărăști, azi Teatrul Bacovia și Hotel Central	Str. Iernii 7 60C050	1927-1929
24	BC-ll-m-B-00781	Biblioteca Județeană, fostă primărie	Bd. loniță Sandu Sturza 1	1770
25	BC-ll-m-B-00782	Casă, azi sediul T.M.U.C.B.	Bd. loniță Sandu Sturza 39	1930
26	BC-ll-m-B-00783	Casă	Bd. loniță Sandu Sturza 96	1920
27	BC-H-m-^00773	Palat Administrativ	Str. Mărășești 2	1891
28	BC-ll-m-B-00774	Fostele Birouri ale Comerțului și Clădirea Poștei, azi Oficiul poștal nr. 1	Str. Mărășești 8	1920
29	BC-ll-m-B-00775	Școala "Alexandru loan Cuza"	Str. Oituz 14	1859
30	BC-ll-m-B-00776	Casa Armatei, azi Casa Dr. Marcovici	Str. Oituz 16	1927
31	BC-IFm-B-00777	Arhivele Statului	Str Oituz 29	înc. sec. XX
32	BC-ll-m-B-00778	Biserica "Sf. împărați”	Str. Oituz 40	1842-1845
33	BC-ll-m-B-00780	Fosta moară "Calmanovici și fii"	Str. Scheia 14	1904
34	BC-ll-m-B-00779	Muzeul de Științe ale Naturii, “Vivariu"	Str. Popa Șapcă 3	1870
35	BC-il-m-B-00784	Sinagogă	Str. Ștefan cel Mare 35	1906
36	BC-ll-a-B-00785	Ansamblul Centrului Județean de Cultură	Str. Trotuș 6Ar6B	1912
37	BC-ll-m-B-00785.01	Centrul Județean de Cultură	Str. Trotuș 6A-6B	1912
38	BC-ll-m-B-00785.02	Grădiniță	Str. Trotuș 6Ar6B	sec. XX
39	BC-ll-m-B-00785.03	Sala de sport	Str. Trotuș 6A-6B	sec. XX
40	BC-ll-m-B-00786	Observator Astronomic-Muzeul de Științele Naturii	Str. Trotuș 8	1910-1911
41	BC'll-m-B-00787	Casă	Str. Vrânceanu Gheorghe 44	1930
42	BC-lll-m-B-00922	Bustul lui Xxxxxx Xxxxxxxxx Str. Alecsandri Vasile 371897
43	BC-lll-m-B-00923	Bustul maiorului Xxxxxxxxxx Xxx	Str. Bălcescu Nicolae în parcul T randafirilor	1977
44	BC-lll-m-B-00924	Bustul căpitanului Xxxxxxx Xxxxxx Xxxxxxxxxxx	Str Gușe Ștefan, general locotenent 2	1981
45	BC-lll-m-A-00925	Statuia poetului George Bacovia	Str. Mărășești în parcul Bibliotecii județene	1971
46	BC-lll-m-B-20182	Casa scriitorului D. D. Pătrășcanu	Str. Păcii 9	1850
47	BC-IV-m-A-00930	Casa memorială iGeorge Bacovia"	Str. Bacovia George 13 sf. sec. XIX
48	BC-iV-m-B-00931	Casa pictorului Xxxx Xxxx	Str. Enea Nicu 31	sf. sec. XIX
49	BC-IV-m-B-00932	Casa dramaturgului Xxx Xxxx	Str. Luca I.L. 2	1920
50	BC-IV-m-B-00933	Monumentul în memoria victimelor fascismului 1939-1944	Str. Tolstoi I. Alexei în cimitirul izraelit nou	1959

Sursa: Ministerul Culturii și Cultelor - Institutul Național al Monumentelor Istorice

Tabel 200 Obiectivele de patrimoniu din municipiu! Bacău

Nr. cri.	Denumire	Adresa	Planuri de dezvoltare	Activități desfășurate	Starea Obiectivului	Anul P.l.F.
1	Clădre         Teatrul Municipal „Bacovia,,	Str. lânii nr. 7		Activități cultura artistice	în stare bună	1929 țrecondțion ată2008)
2	Clădre Teatrul de Vara „Mihai Eminescu,,	Aleea Parcului Bacău	în renovare	Activități cultura artistice		1977
3	Clădire Colegiul Național „V Alecsandi,,	Str. V Alecsancii nr.37		Activități            de nvățământ	Bună	1925-1934
4	Clădre        Colegiul Național „Ferdinandl,,	Str G. Bacc«anr45		Activități            de hvățământ	Bună	1891
5	Școala .Alexanctu Xxxx Xxxx„	Str. Oituz nr. 14		Activități            de hvățământ	Bună	1892
6	Casa „Rafală,,	Str. Cuza-Voda nr 14bis		Tasă naționalizată -hchiriată	în stare de degradare a/ansată	182C

Cele mai importante Evenimente și manifestări ale orașului Bacău sunt:

Festivalul "Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în perioada 2-4 octombrie. în anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a orașului Bacău.

Pe lângă alte manifestări tradiționale care includ concerte, evenimente culturale și activități sportive, municipalitatea organizează târguri de meșteri populari la care participă meșteri din toate zonele Moldovei.

Dintre manifestările culturale desfășurate în cadrul "Zilelor Bacăului” amintim:

•    Simpozionul Național de lstorie"Vasile Pârvan"

* Expoziții de pictură în aer liber

•    Seara minorităților

•    Concurs Ex Libris

•    Spectacole folclorice susținute de artiști locali

Alte manifestări organizate de către Administrația Publică Locală:

•    Festivalul Revederii cu ocazia reîntoarcerii acasă, în concediu, a băcăuanilor plecați la munca în străinătate. Manifestarea urmărește să întărească legăturile dintre Bacău și Torino, orașul italian unde lucrează peste 20.000 de băcăuani și aproximativ 100.000 de cetățeni din județul Bacău, (expoziții culinare, specifice orașelor Bacău și Torino, concursuri sportive, la care participă echipele celor două orașe, concursuri de miss, concerte cu formații romanești și italiene, spectacole folclorice);

•    Ingenious Drama Festival - Teatrul Municipal Bacovia - Festivalul de Teatru în Limba Engleză pentru Tineret INGENIOUS DRAMA FESTIVAL (ID Fest) se desfășoară pe scena Teatrului Bacovia din Bacău. Piesele prezentate în limba engleză sunt originale și tratează problemele adolescenților. Festivalul își propune să acorde șansa tinerilor din țara noastră de a-și dezvolta personalitatea artistică și creatoare, de a-și pune în valoare talentul și de a depăși barierele culturale;

•    Festivalul Național de Muzică Ușoară Pentru Copii "AȘCHIUȚĂ";

•    Festivalul Serbările Timișoreană - se desfășoară anual în luna august;

• •    Festivalul de dans contemporan din Bacău, organizat de Centrul de Cultură “George Apostu”, în colaborare cu Centrul de Creație coregrafică 'Trois C-L” din Luxemburg și Centrul Național al Dansului din București;

•    Festivalul Internațional de muzică pentru copii „SuperStar Fesf care se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 -15 ani. întreaga manifestare este structurată pe doua secțiuni, interpretare și grupuri mici;

•    Festivalul George Bacovia;

•    Festivalul Arlekin;

•    Simpozioane științifice;

•    Concerte simfonice;

•    Lansări de carte;

• •    Expoziții;

•    Sărbătoarea pensionarilor.

Ansamblul „Busuiocul” - este unul dintre cele mai vechi și reputate ansambluri folclorice din România, datorită calităților interpretative deosebite, originalității și bogăției repertoriului. înființat în 1973, Ansamblul deține un record impresionant, fiind laureat al unor competiții naționale și internaționale: Santerm (Portugalia), Hayange, Rennes și Dijon (Franța), Chemitz (Germania), Schoten (Belgia), Gonzia (Italia). Turneele au inclus și Danemarca, Suedia, Norvegia și Grecia. Ponderea repertoriului ansamblului băcăuan este deținută de dansuri, cântece și elemente tradiționale moldovenești, zonă în care folclorul tradițional și-a păstrat intactă vigoarea și autenticitatea.

Alte ansambluri folclorice care participă la diverse spectacole organizate în municipiul Bacău: Ansamblul folcloric "CA LA NOI" din Bacău, specializat în vechi dansuri călușărești din ținutul Bacăului, descoperire etnografică a maestrului Xxxxxx Xxxxx, Ansamblul CIOBĂNAȘUL condus de profesor Xxxxxx Xxxxxxxx, Ansamblul de dansuri "Liliacul" și Ansamblul "Bobocel de la Bacău"

Concluzii:

• 1.    Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memorială George Bacovia, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Xxx Xxxxxx", Observatorul astronomic și Parcul Trandafirilor.

• 2.    în Municipiul Bacău exista 2 teatre mari, 2 complexe muzeale diversificat amenajate, 6 biserici monumente istorice, iar în conformitate cu Lista încadrării monumentelor istorice, municipiul Bacău are 50 de monumente istorice datate intre secolul XV -XX.

• 3.    în municipiul Bacău se organizează cu diverse ocazii spectacole și activități recreative pentru locuitori, asigurându-se de-a lungul anului o desfășurare uniformă a manifestărilor culturale.

• 4.    Manifestările care se adresează copiilor sunt: Festivalul Național de Muzica Ușoara pentru Copii .^ȘCHIUȚĂ", Festivalul Internațional de muzica pentru copii „SuperStar Fesf, Festivalul Arlekin.

• 5.    Ansamblurile folclorice care participă la diverse spectacole și manifestări organizate în municipiul Bacău: Ansamblul „Busuiocul", Ansamblul folcloric "CA LA NOI", Ansamblul CIOBĂNAȘUL, Ansamblul de dansuri "Liliacul" și Ansamblul "Bobocel de la Bacău".

ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR/NAȚIONAUJUDEȚEAN Șl MONUMENTE ALE NATURII DIN MUNICIPIUL BACĂU

Starea de conservare a Ariilor Naturale Protejate din municipiul Bacău este favorabilă.

Specii de faună protejate care se găsesc în zona Lacului Bacău II, lac care are statut de Arie de Protecție Specială Avifaunistică - de interes național și componentă a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buh uși - Bacău - Berești” - de interes comunitar:

Tabel 201: Situația anilor protejate din municipiul Bacău

Nr. crt	Denumire	Suprafață (ha)	Amplasament	Statut legal
				De interes comunitar H.G. 1284/2007	De interes național (H.G. 2151/2004)	De interes județean (H.C.J. Bacău 18/1995)
1	Aria de Protecție Specială Avifaunistică Lacul Bacău II	202,00		:ace parte din situl Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Juhuși- Baca u-Berești”	H.G. 2151/ 2004
2	Parcul Cancicov	27,10	-			H.C.J Bacău 18/1995
3	Parcul Trandafirilor	0.53				HC.J. Bacău 18/1995
4	Insula de Agrement	11,00				H.C.J. Bacău 18/1995
5	Ginkgo     biloba (monument     al naturii - MN)		Parcul Trandafirilor din municip. Bacău	-		HC.J. Bacău 18/1995
6	Populus alba - MN	-	Insula de Agrement Bacău	-		H.C.J. Bacău 18/1995
7	Quercus robur - MN	-	Curtea Colegiului Ferdinand      din municip. Bacău		-	H.C.J Bacău 18/1995
8	Salcia lui Bacovia -MN	-	Parcul Trandafirilor din municip Bacău	-		HC.J. Bacău 18/1995
9	Magnolia        lui Bacovia - MN		Spațiul verde dintre Biblioteca Municipală Bacău și str Marasesti		-	H.C.J Bacău 18/1995

Sursa Agenția de Protecția Mediului Bacău

LACUL "BACĂU II" - în suprafață de 196 ha este amenajat pe râul Bistrița.

Lacul Bacău II este inclus în aria de protecție specială Avifaunistică “Lacul Bacău II’ și în Situl NATURA 2000 “Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești".

Amenajări speciale: deservește hidrocentrala Bacău II

Administrator: SC HIDROELECTRICA SA, Sucursala Neamț. Str. Lt. Drăghicescu, nr.13, Piatra Neamț, jud. Neamț.

LACUL "AGREMENT” - în suprafață de 29 ha este amenajat la confluența râului Bistrița cu râul Bârnat. Are atât scop de atenuare a viiturilor, cât și de agrement.

Amenajări speciale: Pe lac există o insulă de agrement în suprafață de 11,85 ha, cu următoarele amenajări: spații verzi-parc, zonă de plajă, terenuri de sport, debarcader.

Administrator: Serviciul de Gospodărire a Apelor Bacău Str. Cuza Vodă, nr. 1, Bacău jud. Bacău.

ARIA DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ “LACUL BACĂU” - în suprafață de 202 ha, a fost desemnat arie de protecție specială avifaunistică - APSA - prin H.G. nr.2151 din 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, și inclus în Rețeaua Ecologică Europeană NATURA 2000 prin H.G. nr.1284 din 2007.

Custode: Centrul Regional de Ecologie Bacău Str. Vasile Alecsandri, nr.39, Bacău

Aici au fost identificate concentrări de specii amenințate la nivelul Uniunii Europene, precum lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), aglomerări de specii migratoare, exemple fiind rața sunătoare (Bucephala clangula) sau ferăstrașul mare (Mergus merganser), aglomerări mari de păsări acvatice și populații importante din specii amenințate cu dispariția, cum ar fi chira de baltă (Stema hirundo) sau eretele de stuf (Circus aeruginosus).

în zonele amenajate ca arii naturale de protecție avifaunistică, sunt monitorizate activitățile păsărilor sălbatice în tranzit, astfel între 142-190 perechi de păsări cuibăresc, între 220 - 300 de păsări iernează și între1690 - 2770 de păsări doar tranzitează zona.

Tabel 202: Speciile de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE:

Cod	Specie	Cuibărit	Iernat	Pasaj
A022	Ixobrychus minutus	50-70 p.
A081	Circus aeruginosus	7-10p.
A038	Cygnus cygnus		220-300 i.
A193	Sterna hirundo	80 -100 p.
A166	Tringa glareola			1000-1500 i.
A307	Sylvia nisoria	5 -10 p.
A140	Piuvialis apricaria			200-300 i.
A177	Larus minutus			150-250 i.
A196	Chlidonias hybridus			300-600 i.
A197	Chlidonias niger			30 - 80 i.
A127	Grus grus			10-401.

Concluzii:

• 1.    Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă, cu excepția exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău a cărui trunchi prezintă o scorbura foarte mare.

• 2.    Specii de fauna protejate se găsesc în zona Lacului Bacău II -196 ha, lac care are statut de Arie de Protecție Specială Avifaunistică - de interes național și componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuși - Bacău - Berești” - de interes comunitar și Aria de protecție specială avifaunistică „Lacul Bacău” - 202 ha.

INFRASTRUCTURA PUBLICĂ PE CARTIERE DE LOCUIT

Bacău se bucură de un important potențial de dezvoltare care are la bază: poziția sa geografică - aproape de granița cu Republica Moldova și Ucraina, coridorul natural al râului Bistrița în mijlocul unei zone cu o bogată tradiție agricolă; un mediu înconjurător de o bună calitate, o comunitate urbană multietnică, multiculturală.

în prima jumătate a secolului al XlX-lea orașul s-a extins mult spre nord și spre sud-est. Ulterior, datorita construcției caii ferate (1872) și a Podului de Fier, peste Bistrița, tendința de extindere a fost pe direcție est-vest. Erau 12 străzi mari, bine liniate dar nepavate: Calea Bacau-Roman, străzile Precista, Buna Vestire, Busuioc, Județeană a Liceului, Gării, Primăverii, Justiției, Armeneasca, Lecca, Bulevardul și Calea Bacău - Ocna. Cu excepția zonei centrale, restul așezării avea un puternic aspect rural, cu case din lemn și pământ. în sectoarele Palosanu și Lecca datorita condițiilor naturale erau cartiere insalubre, locuite de muncitori și tarani. în perioada interbelica, sunt incluse în intravilan comunele Serbanesti, Gheraiesti și Izvoarele de Sus.

începând din anul 1922 se extind cartierele de locuințe prin parcelari, construindu-se cartierul CFR, la vest de aliniamentul caii ferate. în paralel, unele terenuri câștigate prin reforma agrara se amenajează ca spații verzi - Parcul Cancicov. Datorita creșterii demografice dar și economice, orașul Bacău este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. începând cu anul 1948, municipiul intra intr-o noua perioada de transformări urbanistice.

S-a înregistrat o dezvoltare atât pe orizontala, dar mai ales pe verticala. Se construiesc zonele industriale și în paralel noi zone rezidențiale, așa numitele cartiere dormitor dotate cu mici unitati comerciale, sanitare, de învățământ. Prin urmare, suprafața orașului a crescut de 1645 ha -în anul 1975, la 1737 ha - în anul 2000, din care: 859, 24 ha - zona de locuit - 49,47%, 535, 68 ha - zona industriala -31, 01%, 65, 54 ha - spatii verzi și de agrement -19, 52%. Structura funcționala a orașului este mult mai complexa, ea modificându-se în timp, în concordanță cu cerințele populației și cu exigentele noilor reglementari administrative.

Astfel, în zona centrala, s-a conturat zona administrativa sau centrul civic; aici sunt localizate instituțiile cele mai importante: Primăria, Prefectura, Oficiul Județean de Posta și Telecomunicații, Biblioteca Județeană, Casa de Cultură, zona care se întrepătrunde cu cea rezidențială și comercială. în anii post-revoluționari, zona administrativă s-a extins spre est, spre str. 9 Mai, prin construcția unor unități bancare; acesta este centrul financiar-bancar al municipiului Bacău.

Zona industriala se prezintă sub forma unei centuri în jurul orașului propriu-zis, cu doua nuclee de concentrare, corespunzând platformelor din nord-vest și din sud, și o grupare liniara în lungul Bistriței. Unitățile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente; centrele de producție la periferii, și centrele de afaceri, în zona administrativa sau în apropierea ei. Zona transporturilor cuprinde doua areale: unul, în vestul municipiului și altul, în est.

în partea de vest se concentrează transporturile feroviare iar în sudul orașului cele aeriene, toate, completându-se reciproc. Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al orașului, completat fiind de alte grupări amplasate în zonele rezidențiale. Se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pieței Centrale (cel dintâi nucleu comercial al orașului). B-dul Unirii și B-dul Nicolae Bălcescu, vechi zone meșteșugărești, prezintă o zonare funcționala mixta (comercial-rezidențiala). între zonele mono-fuctionale și cele rezidențiale propriu-zise exista zone mixte.comercial-rezidentiale (clădiri bi-functionale), rezidențial-învățământ-sanatate.

Zonele rezidențiale ocupa aproximativ 80% din intravilan. în general se întrepătrund cu cele comerciale. Singurele cartiere rezidențiale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gheraiesti, Izvoare, Setbanesti, CFR, Tache, Mioriței, Nord. In concluzie, în evoluția teritoriala a municipiului s-a înregistrat un maxim în secolul al XlX-lea urmat de un relativ dinamism. Aceasta a fost o creștere datorita dezvoltării așezării în lungul axelor de circulație.

în prezent există provocări majore, cum ar fi: o scădere semnificativă a populației și o îmbătrânire a acesteia, însă o creștere a numărului de preșcolari, declin al sectorului industrial, precum și o infrastructură educațională cu nevoi de îmbunătățire. Orașul trebuie să soluționeze aspecte legate de calitatea mediului construit și de spațiul urban, precum și aspectele sociale.

Așadar, această analiză urmărește să identifice zona cea mai potrivită pentru o intervenție integrată și eficientă care poate contribui la dezvoltarea socială și economică generală a orașului; de asemenea aceasta joacă un rol important în atingerea obiectivelor stabilite în Strategia Orașului prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Bacău.

Se prevede ca municipiul Bacău să devină un pol regional de atracție economică cu o bună calitate a vieții și a spațiului urban unde populația să se bucure de relații privilegiate cu natura.

Impozitele fiecărui cartier depind de valoarea de piață a terenului și reprezintă un indicator clar al nivelului de bunăstare a populației care trăiește în cartier.

Dezvoltarea care se concentrează pe utilizare mixtă, de preferat în apropiere de zona de tranzit, este privită ca un instrument cheie de "creștere inteligentă” în vederea reducerii auto-dependentei, conservării resurselor naturale și spațiului verde, promovării revitalizării, dezvoltării economice, și creșterea valorii zonei rezidențiale. Aceasta oferă rezidenților nu doar un simt al comunității, ci și oportunități pentru a socializa cu vecinii lor în comparație cu stilul de viată suburban izolat care este predominant la momentul actual. Utilizarea mixtă, totuși, are loc mai bine atunci când este rezultatul unui plan atent care pune accent pe conexiunile și legăturile dintre utilizări.

Așadar, ar trebui să fie prioritizate zonele cu pondere mai scăzută a utilizării comerciale și a serviciilor, a instituțiilor publice (metri pătrați).

Strategia de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere vizează trei componente:

• • satisfacerea deplină a utilizatorului;

interconectarea și interoperabilitatea rețelei de drumuri din România cu rețeaua de drumuri din UE;

« corelarea dezvoltării rețelei de drumuri publice cu prioritățile dezvoltării economice a României; dezvoltarea rețelei de drumuri publice din România și îmbunătățirea indicilor calitativi (densitate, lungime, îmbrăcăminți moderne), se va face în condiții de siguranță și confort, asigurându-se protecția mediului.

Obiectivul strategiei de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere îl reprezintă îmbunătățirea accesibilității regiunilor și mobilității populației, bunurilor și serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile.

Investițiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populației și a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri și calatori, îmbunătățirea accesului pe piețele regionale, creșterea eficientei activităților economice, economisirea de energie și timp, creând condiții pentru extinderea schimburilor comerciale și implicit a investițiilor productive. Dezvoltarea rețelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea interregionala și va contribui semnificativ la creșterea competitivități întreprinderilor/firmelor și a mobilității forței de munca, și, prin urmare, la o dezvoltare mai rapida a României pe ansamblu, dar și a fiecărei regiuni în parte.

Municipiul Bacău are in componenta sa 11 cartiere, respectiv:

• 1.    Centru

• 2.    Gherăiești

• 3.    Mioriței

• 4.    Șerbănești

• 5.    Bistrița Lac

• 6.    George Bacovia

• 7.    CFR

• 8.    Cornișa

• 9.    Izvoare

• 10.    Republicii

• 11.    Tache

Tabel 203: Situația infrastructurii urbane din cele 11 cartiere ________________________________

Nr. crt.	Cartier	Lungime străzi (m)	Nr străzi (buc)	Suprafață trotuar (mp)	Lungime străzi modernizate (m)	Conducte apa înlocuite/extinse (m)	Conducte canalizare înlocuite/extinse (m)
1	CARTIER BISTRIȚA LAC	12.266	25	32.230	1.065	3.176
2	CARTIER CENTRU	27.506	57	91.440	5.540	2.630
3	CARTIER CFR	19.352	40	37.678	7.241	2.650	1510
4	CARTIER CORNIȘA	6.386	8	8.099	564	860
5	CARTIER GEORGE BACOVIA	8400	20	18.362	2.115	120
6	CARTIER GHERAIESTI	16.158	28	19.595	1099	8.140	5.800
7	CARTIER IZVOARE	16.668	19	27.633	7 556	0	3.345
8	CARTIER MIORIȚEI	21.502	34	58.822	3.479	3.440
9	CARTIER REPUBLICII	15.216	15	32.885	200	9170	3.750
10	CARTIER SERBANEST!	36.531	58	31.805	8.469	15.430	14150
11	CARTIER TACHE	17.050	18	21.712	8.353	4.585
	TOTAL	197.036	322	380.260	45.681	50.201	_________28.555

Harta 12: Harta cartierului Centru

Cartierul Centru include Piața Revoluției, Primăria Municipiului Bacău, Consiliul Județean, Bănci și alte instituții administrative de importanță locală și județeană, fiind localizate în acest ax principal. Perimetrul acestei zone include majoritatea clădirilor reprezentative (Primărie, Prefectura, Procuratura, Politie Administrația Finanțelor Publice, Camera de comerț, Direcția Telecomunicații), biserici de toate religiile (biserica romana catolica, biserica ortodoxa, biserica catolica ), Casa de cultura V. Alecsandri, Teatrul George Bacovia, Teatrul de Vara, Filarmonica "Mihail Jora", Muzeul "Xxxxxx Xxxxxxxxx". clădiri care aparțin unor întreprinzători, bănci precum și numeroase magazine, zone de distracții, restaurante, cafenele etc.

Străzile care aparțin acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare, de asemenea situația iluminatului public și a conductelor de apă și canalizare reabilitate și/sau extinse.

Tabel 204: Situația străzilor din municipiul Bacău - Cartier Centru

SfTUATIA STRĂZILOR DIN MUNICIPIUL BACAU CARTIER CENTRU

3 3	S1W*	DMERSU		Ml	h	d	i * ș	1 â i	LucrrtrliMDBaia		Observați	Tip (MM
		1	I	I î					An*	im»			LsemiCM apa |»xihid«r« U r*abilr1ai*|		Aa hilecttk*	Conducte caetl
													Lunțime (mi)	Diametru conducta $		Lungime	Diametru conduci*
0		2		3	5	a	7	8	9	19
	ALEEA ARMOME	130	3,5		am	bona						combinata
2	ALEA AtfMEULU	150	0.5		SetaR	buna						aubtarena
3	ALEEA UUAN ANTONESCU	230	7	i.Lî	bataet	artateatoaft		115				aubtersna
	ALSA PARCULUI	QOD	9		am	buna						auttarana
S	BULEVARDUL JOMȚA Xxxxx Xxxxxx	1100	0	1.5	beton	buna		330				cumbtnet*
8	BULEVARDUL UNIRE	1900	14		arian	buna		7220				combinau	600	400	Xim	200
	C*LU MĂHtțEfTI	21OD	14	0.7	asfalt	buna		21000				aubtarana
9	FUMUTURATROTUȘ	70	8,0.4		am	buna			2DQ5	70	EjmajC Mooemtoare drum	aeriana
9	PIAȚA GĂRI	IOD	10	2	asfalt	buna		400				aitotarana
1Q	PIAȚA fi£va.lfT£i	741	9	1|5	a«M*	bunt		423				auManns
11	PIAȚA TRICOLORULUI				asfalt	buna			2008		Amanetare plata	subterana
12	lAPVSUUi	3«D			baton	eaimatoato						aeriana
13	AWUtMlANCU	291	7	1,5	beton	buna		073				Mmm
14	BANATULUI	441	7	1.5	bato»' am	buna		1323				anina
15	Xxxxxx Xxxxxx	310			a «raft	buna		930				Mnana
1t	CAISEJM	140			am	buna		44?				Mnana
17	CAfVAȚl	eoo			beton	buna		2400				subteran*
T	tUtJUlUk	iii	4	1	Mm	buna		iii				ubttnm
tl	C0MTANTNM	1112	7J.5	1,5	HM	buna		1BM	2000	1112	gXUăilt camtoare, alstom ruber n»	wlan.
20	CUUVOM	550	T	1.4	wfM	buna		<«0
11	WUU*WM4U	1 tB	0	1.6	baton			i!.				eubtmi
ii	MUNWă	1 ii		i	beton	buna		hi				eubtma
23	MDB	HO	14	’iU	asfalt	tuna						aeriana	545		a,6
24	6R0UCQ9TH. Minut HAMN	410	0	1.6	«m	buna		1230				aeriene
25	FVW	251	0	L*	am	bun*		1408				«uMirin
21	HCU «CORONE HGCHTJk	152	1	1	aerat	buna		304				ariana
2?	NUUMULUt	153	7	1,8	baton	buna		460				aubfarana	TCTl	1W	?oin
21	OAWWTB	134B	7	1,5	batofr am	buna		4036	7004	1340	E»<vM<no, «M.IK	UHama	330	150	2310
21	oâra	1340	Li *	1.5.2	w* beton	buna		40»				nriana	350	600	2010
30	QGQRQEAPQETV	20?	45	1,4	•m	buna		621				eiAtanns
11	m	100	f		beton	buna						auWarana
32	KCOHSA» D&TELHCA	306	0	1.5J	aitolr beton	buna		460				aeriana
ai	KM^Mjxnn6	140	y	,,S 3	aatelt	buna		490				combinata
34	LBjftrffi	f1l	0		aetiK	Duna						lipea etalpl
30	LUMM	151	3,5	T|4 2	hitan	buna		529,5				cubt trena
30	MKMWUțM	iar	0	1	aefnK	buna		314				Mriini
37	IWMISWCSCU	902	EJ	1	beton-•r*s	buna		1394	1B09	002	Eauiif: reparam	nana
30	MHAI «TțRZU	494	14	3	Beton	buna		29M				Mnan*	19C	10)	2010
W	MHAIL KOGÂLMCEANU	130	12	1.5	am	buna		3B0				eeriina
40	MOTROPOLTF V«MMW COST ACM	124	4	t,2	asfalt	buna		297,0				subterana
41	MCOUIEH/LCKCT	430	16	Li 2	am	buna		4680				subterana
42	MCOLAEmiMfteU	460	7	1,5-2	m	bunt		1576	2000	400	EaaruM Blatorn ruttor	Mriani
43	onuz	1400	Li *	1J	aaîaft-beton	buna		4215				•arieni
	>A«SELH.0R	323	4	1 1.5	aatolt	buna		807.5				su bl arena
	PASAJUL REVOLUTE	129	7	1.5_2	•m	buna		437.5				subterana
«s	PACT	239	8	1 1.5	avfalt	buna		907.5				aerian»
*T	PETRU RAREț	291	0.4	1 1,5	beton	deteriorata		313,75				•ublerana
40	PICTOR TMODOft AMAN	1327	7	1_î	am	buna		3910				subterana
	PttȚS	240			beton	buna		720				subterana
50	POPA $APCA	290	7 10	1 2	beton	buna		435				subterane
51	PROGRESULUI	520	3.5		ama	Dune						combinata
52	wUbob»	1071	7j4	1.5-2.	beton-«m	buna		4204	2001	70Q	Executat sistam puber	combinata
53	SPMUHARET	41 r	B 10		serat	nuna		1251				subterana
54	'(OMULUI	415	0	1.5	aerat	Duna		1245				aenana
55	nuMMtfnuoR	290	1 7	1J	baian	buna		MW	2003	200	Executat sistem rutier	eubtarana
55	VÂSLE ALfCSAMNC	070	7	1,5_2	beton	buna	agata proiect panîru tranaon intra nr.l>23	3305	2001’ 2002	070	Ewuiit atmri rubar
J7	VM3LETB.OR	200	4	1	am	buna		400				subterana	55C	153	2010
57	STRĂZI	27.500 in						91448 mp		5540 miasma*

Harta 13: Harta cartierului Gheraiesti

Cartierul Gheraiesti ocupă zona de nord-vest, inclusiv cartierele Lunca și Cartier Ștefan cel Mare, precum și zona prin care se face legătura cu zona Canalul de fuga UHE Bacău și cu strada Speranței.

în cartierul Gheraiesti din Bacău, lângă Petrom, se va construi un mare cartier de blocuri de 10 etaje. De acolo se vede Bistrița, Șiretul, tot orașul Bacău și împrejurimile. Locul pe care se dorește a fi construit cartierul este situat lângă canalul de fuga, lângă râul Bistrița mai exact lângă Lacul de Acumulare.

Străzile care aparțin acestei cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare, de asemenea situația iluminatului public și a conductelor de apă și canalizare reabilitate și/sau extinse.

Tabel 206: Situația străzilor din municipiul Bacău - Cartier Mioriței

f Cartierul S*rbatiarti

Cartierul de locuințe Miorița, este situat în zona de nord-vest a orașului Bacău.

Străzile care aparțin acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare, de asemenea situația iluminatului public și a conductelor de apă și canalizare reabilitate și/sau extinse.

Tabel 208: Situația străzilor din municipiul Bacău - Cartier Bistrița Lac

Cartierul Bistrița Lac este o zonă cu utilizare mixtă care cuprinde clădiri de locuit, precum și instituții publice: Centru de cultura și arta G Apostu, Centru de Pregătire de Protecție Civila, Centru de îngrijire și Asistență Sociala, Corpul gardienilor publici, Serviciu de ambulanta județean, Biserica Ortodoxă "Precista" , Colegiul Economic "Ion Ghica", Colegiul Tehnic "Anghel Saligny".

Cartierul Bistrița Lac este delimitat în partea de nord de B-dul Unirii, la sud de strada Erou Ciprian Pintea, la est de Lacul de acumulare UHE Bacău, la vest de strada 9 Mai.

In această zonă se afla o „insulă de agrement" cu teren de joacă și plajă amenajată.

Străzile care aparțin acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare, de asemenea situația iluminatului public și a conductelor de apă și canalizare reabilitate și/sau extinse.

SmJABA STRĂZILOR DIN MMiOPIUL BACAU . CARTIER BISTRIȚA LAC

ș

SIMM

DMBmUM

ii r

S

1 5

i

UKfMlraaMtoari

OMarvort

IkMMtiMG

I

i i

Ama

Caivthicla ap« laFrindM* al aohUltaiaj

An intactii*

Contud» cn**|

Lunglma (mp

Diamalru conduci» $ (mm)

Lurtflima* (ml)

Diamami con duda (mm)

0

2

5

7

9

1»

1

Lai DM0CEI.0R

830

T

1 1.0

baton

bun*

1575

lubtarana

ALâAIAfMULUI

9IT

3,4

1

«T»il baton

buna

077

aubtorana

3

BuLFVMDUL Ak£XMnUCEL8UN

570

13

Won

w»

1905

AfiT

?oo

?C1O

FU®* TURA ISTADMXJLW

BD

4

baton. hW

buna

•utoanna

j

236

3,4

»tfan

bijns

«ntrik

o

1MA1

3W

7

tV

trfait-baton

buna

W3Î.5

ubtlrth*

7

amu

1S2S

13

Mibll

bun*

7M0

lubiawt

B

MAIRATESCU

W0

T

LV

baton

Duna

1261

ctxnbmata

15C

ion

X1O

9

AURB. VUUCU

5*

3.5

«tari orala

Fraputa pantru moaamtiara

aanan*

10

BANUIIÂRACME

495

4.5_6

1

asfalt

buna

495

3009

491

Ejtacijtat aiimamaracu apa, canateara. aiatam luttor nou

11

CEZANBCCLUC

230

4

0,0

«atoli

bu»

.1.

2006

230

giteutaf nimanttra cu Ml, canakart, liitam mur nou

connbinatB

13

CRÂNGULUI

10D

7

1

«tifl

buna

100

3005

1B0

Pnciifar aamantoracu apa, canalii*™, uitam rutfarflou

ii

364

U

1

baton

buna

388

tubftrana

WCWCI

7

1,5

arau

oaliafitataii’B

109

15

ÎL OM OR

K9

7

Z

baton

buna

patronaonul cupnntmtfa nr,32-3B t*a nobomtpTri

1398

proputa pantni itlitina lucruri

cambintu

1B

sLCMMUU

972

a 11

1 5

MfM

buna

3919

auuann»

iJ

jSXHM

altoit

OUA*

ist

tufei «rana

4

Ham

1.4

Baton

Curfil

iiAi

auhtarana

ttt

l&J

ana

li

Mik Altei

iii

3 A

j

baton

buna

848

ouwarana

30

WOHCMTH

000

1

aarai

buna

1930

combinai*

'TM6

220+160

SHG

îl

Uf

/

i i

Mfn

buna

i!ii 1

aarian*

hu*4mlm

w

7

1.8-2

asfalt baton

buna

1003,5

combinata

WiTMW® WJNIHW

170

11

1

MiW

buna

310

2004

170

iH&jlHÎ canRUara, antoni fuliarnou

«ariana

iii

T-1

bU

baton

buna

1104,8

hMsih»

«KWULW

Bit

15

aRM

buna

1371

combinata

W 9TMZI

11W  111

1,0» iu [**9H*4

Harta 17: Harta cartierului George Bacovia

Cartierul George Bacovia este localizat între strada Mioriței, la sud strada 9 Mai, la est strada Oituz, la vest strada Energiei.

Cartierul George Bacovia este o zonă care cuprinde clădiri, precum și instituții publice: Tribunalul județean, Inspectoratul Școlar Județean, Cercul Militar, Dispensar medical.

Vizavi de strada Tipografilor, este strada Emil Racovita, care duce spre gara și care se intersectează, cu strada Energiei, de asemenea una dintre cele mai importante străzi ale municipiului. în acest cartier strada George Bacovia, în sensul invers de mers, care duce spre podul de la Mărgineni, se poate ieși! din oraș spre Onești.

Străzile care aparțin acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare, de asemenea situația iluminatului public și a conductelor de apă și canalizare reabilitate și/sau extinse.

Tabel 209: Situația străzilor din municipiul Bacău - Cartier George Bacovia

STTUATIA STRĂZILOR OIK KURaPtUL 9ACAU - CARTIER GEORGE BACOVIA

3 *

rnw»

Ml

h

î « 5

1 i J

U»uirKb*ti«

QbMMM

«umAMțiMc

1

!

»

IM

CwAicr* n ț*xilnd*>« d i*4bllhar«l

An Mwllf

Comitet* unnl

Lungan* w

Diamtinj conducla 0 (mnTl

Urnglma (mp

Di*jn*liu COTWhJCta

4

3

3

6

«

T

»

1*

1

DEC BAL.

MO

7

1.4

bttan

bum

1770

combinata

3

QKMEMC&jU

1W5

r

A4W1-Baton

bvM

3067.90

zonă-noi

1046

tatiw Hfxrt ruMr mu

Hrl<n)

1

ANUALULUI

Hi

7

baton

l»3

fuh«<vi

MHCtIMTBMU

B30

T

IM

Rrtlt

Mm

3ÎM

W)b-200

B3D

Rapinti eapuan

witnt

«

PUCOVtB

«30

3,6

amtt

bunt

1660

luNarani

t

KJnMMViltU

nr

V

'V

atM

buna

MM

aamna

MLRACOWft

'4

baton

bum

ire“

•ubtaram

12U.

JM

«

»»WCA

430

r

1

baton

buna

•ea

2001

BatimUlium rudar nou

mmna

WnWcw

300

H

î

Mm

bum

600

lUtMM*

10

IMMNUraț

ZM

0

toatorr

bun*

040

2000

fniidț noirMi evita la

Mriam

11

kUMiUTWA

iii

r

1

baton

Mna

m-i

aiAtorana

13

wmicwfM

300

1-î

Mfllt

bum

400

3000

170

Cncibi£ mlrmn*a tu Kt, «mituri, Datam rutwmu

combinata

MNtTVtHQMA

400

?

baton

buna

1*72

luMmni

14

0»

r

W

c*tan

buna

MIHWnm

16

huIUJJi

1SD-1

5

1 1i®

baton

bun*

i«r,o

10

nMnkta

W

1

aaftn

num

adl

rotam

17

1WUWWI

341

3 4

i

aarait

bum

111

auftaram

10

eUMCVU)

U0

3.6

i

aafait

bum

320

*4 ii an*

nPQGRMXMt

470

triton

bun»

Mtmrana

30

TMUM

3M

B

1 15

•«rut

Mtna

ÎM

a*mm

20 snua

ATM tn

U-M2 n»

14)70 nt4«aMM«*

Harta 18: Harta cartierului CFR

Cartierul CFR este localizat între strada Brândușei, la sud strada Gării, la est se învecinează cu Oinesti, la vest strada Alexei Tolstoi.

Străzile care aparțin acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare, de asemenea situația iluminatului public și a conductelor de apă și canalizare reabilitate și/sau extinse.

Harta 19: Harta cartierului Cornișa

Tabel 210: Situația străzilor din municipiul Bacău - Cartier CFR

SITUAȚIA STRĂZILOR DIN MUMlOPtUL BACAV . CARTIER CFR

*

«TRAPA

M09IUM

I ?

1 i

i 1

i l

LUCiarliaMMata

OHafSM

BuMulțMaik

!

i i

Ana

Cwidect* apa 4«xffh4*r« tf rtAbtin.wal

Aii InUciih»

Conducta «Mial

Lunijim» (ml)

Dbunatru contfacu 9 (ram)

Luftfinia (ml)

Diamatiu conducta (mm)

0

I

2

3

3

A

7

a

4

10

BUUEVAHXJl VASU PJUtVAN

9

1.5

«am

MtB florin

emu prin

2395

£tt£UU       Ral»* pa, Canaltzara mwi^ara mcuiaa juie • BHlaniul rudar

3

cjuAAMoefțn

MM

9.42

1.S

«wt

Kl LUf» M tmlae&ra tronaon »* 30H

7710

MlteMaPOR

convin ii*

270

600

a ia

700

3

RNMTUIUOMPA# PEDKaCOIUftfU

46

4

BrtMt

dafanxit»

i

ABATOnLU

700

7

1.5

mrt

tnlftl

1050

2404

700

&vcutatc0w itanc

5

HIBA LUA

407

7

2

irtfl

buni

1714

2009

M7

Emilia ! dlrMRwa cu «pa, e«nalt2a'*b Hii»m rudar nou

&

AlEXAMIRU <JOLWOI

70

4

i’i ,3

«BTlIt

Mtl*

15*

2K4

70

&ag,w ajjman&a cu ««.cmatean, «irtam iitiafn«i

?

ALBUWOftJ \mnvtA

8

1

nan

buni

1*1,9

2009

70,9

S E 11 Ih

e

JtRCADLȘ&TIXl

2810

7

1,5

OM

7K»

Mnina

ISOP

tHODaOlSO

3O0

»

IMMiWNWU1 mww

UC

U

beteli

MUnorM

Fnmu Ptnru mottnUtn

Mrimv

WUCMF

«1

7

MiOft MMM

MtliOrM

udata Mme o»Moi#etr» panțu panta MJapM

1909

Promit pentru imcfamlMFa

3CC

1»

CAMRUN

11

»

1

MW

Bunt

131

1009

44

rananiar* cu apa, emaiiiart. uannn rudar nou

aadaw

19

CEMJUA.UI

ita

4

1

a unu

10»

191

imnw «iimantara cu ML caneUM, ilfMm M4H1M

MflMI

DMTMCUfTWM

IH

T.S

1.1,5

Miori

buna

1014

HM

IM

IboCU admanwttu OM, dMlMl rudar nOU

oorlpna

1*

NUtOMTMnU WTMTI

344

7

1.1 ,5

Balon

buna

919,6

3009

914

g/UiOi «bmontor* eu n» Biatam nfliorwi»

«001*14

ii

OMMivOOA

!H

9MM

Mtanorui

aartR»

ie

«Macoțiuc

70

bil**t

MlMorata

«Mana

1D0

17

OWrtlMM

SCO

MMI

daRMctu

M0M8

18

OM0R0CPOMCI

tM

?-•

1.4

4 MM

CUrt*

3510

2004

180

a«n*M

ia

UCOMUELAUR

140,1

<4

W

44W

buna

324,7

JM

MU

gmiUt aHmiritM tu apa. eerfiumn, Htatn Mlar nou

MAMB

10

GH6QROHE (MCM

331

MlMI

datanorm

MHkU

31

133

ii

Mlait

MMXorata

alopu

99

GENERAL țTB AN WC

1QD0

7

MMI

buna

Mnon«

23

IAȘLCR

CW

4

1

MW

1370

2QD7

490

fo^tcaf aeniancafa cu apa, ilatamnjv*<aou

MrlMfl

94

MKMNDeqtl

HO

6

1_M

MM

buna

eu

2005

?*

juruit «Hmcntorv <e «M. alatam rudir nou

an«M

ÎS

QNCltfMMA

140

1,4

lălăit

dfMtwrwn

jiritria

25

JUACULlN

2D0

r

Mlaat

M*iwata

Mruna

1?

bBJTARI

7

1.U

nmt

Buni

1460

2004

754

«JlHlMUf* tu «pa, «Mim rudar mu

Him

20

MTROPOUT AMMi ȘMUKA

«.5

6

0,75

»Mn

buna

47,74

2004

50.5

fineutat aHmOntar* cu apa. canMB»rakatriairi MJflar nou

19

«ORA

110

7

balBH

data narați

•ariana

30

02AMI

700

t

1.5

a «ton

b^ta

JfM

7W

7D0

RmiiW: alMnintira cu apa. alatam Mărim

Mnatit

31

Imctcrmcoue âfVOONEMV

142

MW

dvivrtoraia

•ariana

M

MET VA tU CAALOVA

300

10

Mirt

«•adorata

Pnnnt srOtnPni

piopupa ptniiu «chiuit lucrau

nnjfij

100

33

STRAT

«0

7

UJ, fl

Mton

buna

TMD

2000

400

FWtrar Hmartaracu «pa, Han/n rudar ndu

ari mu

MVMUUJI

IW

4 0

9MM

daUrtama

«•dani

36

TMWA

474

7

»|H

lipăi «lalpi

34

TMRETUUI

$40

1t

WL

dau floral*

••Hann

sr

ușa

100

7

bU»l

mim trata

iMiana

30

TUDOR kLADMREtCU

850

g

1,5-1

buni

2075

2 MU

950

Emutat kHmantlf* eu apa, «l«t«rri nrtatwu

HH1U

30

AR OR

ÎM

*

Mi Ml

dati nona

Mriina

40

JO40P01

24D

5

Ml«M

danrtonta

Mdam

10

4Q STRĂZI

ti

57^74 wp

7^*1 rnrHMdt

Cartierul Cornișa este localizat între strada Stadionului, la sud strada Milcov, la est strada Milcov, la vest Calea Mărășești.

în acest cartier funcționează o Stație Salvare a municipiului Bacău fiind o unitate sanitara strategica cu personalitate juridica, având ca specific lucrul în regim de așteptare 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura asistență medicala de urgenta prespitaliceasca atât la locul solicitării cat și pe durata transportului pacientilor (bolnavilor, accidentalilor, gravidelor) către spital. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asistența medicală ambulatorie la locul solicitării precum și transporturi nemedicalizate.

Străzile care aparțin acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare, de asemenea situația iluminatului public și a conductelor de apă și canalizare reabilitate și/sau extinse.

Tabel 211: Situația străzilor din municipiul Bacău - Cartier Cornișa

SmiaTIA STRĂZILOR OIH MUNICIPIUL «ACAU . CARTIER CORNIȘA

«TRAPA

DWDttLM

i î « 2

1 î

i 3

1 î f

U*anriT4JMtar*

OtoaarvMb

rbr*4*a MHkwNptMe

1

1 J

Arad

U«c9n*

Condusa ap* (*rtln*hr*>i l•.1hlltlJ•l

Inhcwha

Canduet* cah4

tunpima (ml)

Diimottu conducta d>

Oiamatru conducta (mm]

o

1

1

3

3

5

4

7

«

«

14

SWCFWW PMTtA

544

7-9

1.5

**M

buna

1M2

2003

56*

Eld£Ut#P*lB taro«abii*,*ubraiarQin

•ubtiran

5C0

TOI

701C1

2

MLCOV

2305

1*

1J ,s

baton

hi Mi

4913,5

ar ihtarana

3

PICTOR ANMEESCU

370

5

nan

buna

999

C«n&matP

STJUXMRILIB

430

7

1

•«TMt

buna

«O

a, ^tirana

11C

iai

/111C

TOAine

*43

3,5 5

1

aafiit

tuni

074

eiMfnH»

6

AUE*ETHWT*T1

394

4

aaiin

bm*

luUmifli

ALECUWSVO

1379

?

IIW

buna

*137

u*Mari na

>30

im

Tom

g

COf9*8ABlSTWB

*30

g

l.s

•IW

buna

12W

«ubt«r«na

B STRĂZI

>457

In

4490

ne

0 tnriNMFMa

Tabel 212: Situația străzilor din municipiul Bacău - Cartier Izvoare

Cartierul Izvoare este localizat între strada Scânteii, strada Cireșoaia la sud, iar la vest Calea Republici.

Zona are puține obiective economice, concentrate în jurul străzii principale spre centrul orașului: spațiu de închiriat pentru societățile comerciale.

Infrastructura urbană este alcătuită din drumuri de calitate slabă, iluminat public slab și doar câteva spatii verzi în fata caselor.

Străzile care aparțin acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare, de asemenea situația iluminatului public și a conductelor de apă și canalizare reabilitate și/sau extinse.

ȘHUATU STRA2M.OR O* MNlCIPfUL «ACM CAATtfft OVOUH

3 £

«TMDA

(wwu

L i1

t a

1 « 5

l î t

4Kial iMMtAK

Obwniatll

WprUM^

_______

1

$

1 i

Ana

r

An Wbtuha

CtMMhtcr* cârmi

Lungim» M

Diimatru conducta <t> (nun)

Lungimi (tnQ

Diamuru conduct»

0

i

î

3

3

$

।

7

0

0

10

1

: scutul

140

3

bMkU

® e &

LuC>ara ccnractita, nu a mcawtancuba

100

2

cm®

7

1.3

«Uit

11553

1»» 7003

rnnda aupiitnmM, wcrwi conamtiMWur

eartomaca

1 110

3

C1PMM POMNMSCU

ie»

î.e

1

*VAH

luna

1MB

iese

1000

ggmitK AUnantar» Cu apa, CinaHtm, «ratam rudar ow

Mnana

4

ClfțțOAM

1302

s

MUft

munci rata

•tfMIla

t oor

5

—«XTK1

1137

r

1J.4

acttfl

(H/M

zatr.s

mo

1127

UlnwtUn cu ito, (MitEaie. aJatamryoarnou

AMMia

ISO

B

tzvouc

IB10

1

tj,5

Baton

Buna

w

iaS0

Ettfltt îNmantuacv K*, t anMtem. alatam nrtUr nOu

aariam

tKutc&aj

no

4

B*I«K

datator» ta

lipia atiipi

9

MUțCATOQA

sec

0

mint

datatorul

amitproiact fWtlpacmj

Lucru» eurUKiata. ruj * încăpu am tute

0

Q0mM.UI

236

3,1

0,70

rw

buni

'75,10

3QOO

235

Exiuts MMumara cu aca, CtMbkn. miani rudar ncci

lipaa «tălpi

10

C«ZC*M.LJl

w

7

1.1.3

acwt

buna

Ftouctara nr.3t57 al M-75

1902.5

2001

795

ExacuW alațam nuu

11

PICTOR țT» AN LVCMMi

a

tebat

datatorUl

banana

200

13

200

o

1

amu

buia

an

3007

200

BtlClAf aUnwMara cu apa, c mim r». unarn njtiar nou

Uniri*

13

MCMC

300

4

Miau

mu tonta

Hoaa «tălpi

14

nw

1

Hfllt

buna

sud

NOt

1»D

atirtoiitM tu aw, lanafara, alattmtuwc nou

aitona

d

ULeUMLJH

iW

x

Mlaat

oratorati

»< «MW

ii

rama

1»

MU|I

datanorau

Mdana

ite

1T

TQPORAțl

îtS.U

3-1

MIHt

mnrionrta

Fraiact •F.DLPTh

propuM     achsWa iixtarl

»to<ia

600

ie

310

S

Mlaai

m aocacufla

Hh IUI

Lotwa contractata, nu a ineooiA mcuid

«rl>n>

10

VBKMCAMKU

1036

1-1

1

lan

w»

in cura da xilV «fncn ins» nr.vtflai Ciraaula >1-20

2000

JOBI

«30

caarimr aiimaroirt cu io«, «inanara, a) wm rvmrn«u

wrt»w

inua

1UMJ4 m

>7433 nv

MM.......

Harta 21: Harta cartierului Republicii

Străzile care aparțin acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare, d^A asemenea situația iluminatului public și a conductelor de apă și canalizare reabilitate și/sau extinse.

i            Tabel 213: Situația străzilor din municipiul Bacău - Cartier Republicii

SITUAȚIA STRĂZILOR DIN IfllNIOPNt. BACAU. CARTIER REPUBLICII

* f

STRADA

MEMMM

I « >

J

î • î

I î J

CRmmvM

litnM

1

1

1 !

Aiul

An

C«nducW c«i*J

Lungunt {bl)

Cwnatm conduci» *

Lungea (ml)

Onmatru conducta fm/T)

0

5

3

3

4

7

4

4

IO

1

ALEEA ccnktmjctomjlu

734

3.1

1

••foit

buna

$4»

•btoaruM

WP

ir»

2

ALHA B.KT»C1EM.0fl

3.3

1

fim

KS

auMarwia

3

ALEEA WTKAftWI

eoe

3.5

atras

Duna

934

•ubîirana

385

3,5

1

mit

buna

tra

«Lihtar re

ALEEA RKMCTANTULUI

«T

3.5

1

bvu

U»

ucHarw»

6

CALfARmUCl

3700

14

1

•aton

bun»

7400

BMEUflt Canari

•nana

920

250*-(«25D+©l0n)

2.MQ

7

A9OPOftTUUI

Wî

?

l.S_2

baton

bun*

t902

Mbtaruu

300

e

ROUDULU

«79

4

biJ»H

datonwata

c om

«0

9

JMATCM.OR

i <

arta

W3S

tubitftnt

un

C0HD0M.OR

029

>

1 1

»f>n

huna

1U?

CDmbrWa

OR. MOTOR BABE*

MW

u

1

IrtiB

buni

1130

MCA 2008

300

»llnwTt>n cu •4A canicara, uctatn HAI »rmnj

MWii

U

WMCOMnl

717

7

t,6

baton

buna

1070,9

aiMn«

LET1A

17M

U

1.3

baton

combinata

u

i4

1 a

arta

bUH«

iW

«nana

iii

mc

fa

11

N9TUN

IM

3,9

1

IM1

•«•fKitoar»

1332

combinata

1$

STMZJ

1M1I

m

3LM3

IW M

Harta 22: Harta cartierului Tache

Cartierul Tache este localizat între strada Alexei Tolstoi la nord, strada Narciselor la sud, strada Bicaz la est și strada Onești în partea de vest.

Cartierul Tache este unul din zonele care se confrunta cu cele mai mari probleme sociale din municipiul Bacău.

Populația din acest cartier este multietnică și echilibrată cu un amestec de familii tinere și vârstnice, începând din 2009 în cartierul băcăuan Tache a fost deschis un nou centru de zi Centrul “Mozaic" unde copiii din cartier pot lua parte la diverse activități educative și recreative. La acestea se adăuga o serie impresionanta de campanii de promovare și sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile copiilor și problemele cu care aceștia se confrunta în ziua de azi.

Străzile care aparțin acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare, de asemenea situația iluminatului public și a conductelor de apă și canalizare reabilitate și/sau extinse.

Tabel 214: Situația străzilor din municipiul Bacău - Cartier Tache

«TVATIA STRAZM.OR om MbtHCFIUL »ACAU .CMTWR TACHE

OtoBtniM

UKiwUi II mila

aifucA

I

L r

1

î E

I

lan*M

CtHwnMI

taMtodal» !

CefwfaK<

*

1

i

4 3

5

i

(ml)

Hi _0 "

Lungim*

ffh

t

2

3

3

3

o

7

a

«a

1

CALEA DfUtLEKAWIttl Mfmh

Wî

7_1S

.«

buna

Up*l

13ttPTEIM84

air.ll

buni

HO»

7JZ

t»Riw «nfnHTtofacu wi.țMiHm, *i»wn

ALEtUMCMI UPLfpCAMt

rrn

v»

1.5

IMtt

buna

731D

nvninUrtcu •pa, twiHOlrv, attun

*

ALE&T0LSK»

te»

T_»

t,5

MM

buni

MOD

6

ua»

ira>

7

1.5

baton

biXia

27»

2000-»D1

EUCIgtf nnantiwr •IbotuM

a ari au

S

COWTAMrwUfpT

BOC

J

i

IMtt. tMtMl

Oriamrita

Dan

40P

150

T

«atfTMCTV

TQTO

7

1

•KM

bum

1»7Q

1970

EnruM'CRiVBitelac r rKKirr rbbiar

MflM»

1

CMMU

ÎW

«

U

am

buna

4tD

«Oi

330

ijAUltor bimantoratu •pa, ttMMta, bttm njHrnou

leHana

>

ucu

14»

3,0J

1,5

awH

in mmiAb

upirMrilin

1947

9 OH

e»

Ettttt* Biriint»»cu ipi, ouianan.tiMni njwrwu

5M

7

bMon

buna

t*"bin»t«

11

OMRONBHMCU

<21

e

TT

HW

bwn

1W

20»

4?'.

(mite awniHtiMtu im, EananUN.iinani rubirw

a»n»ni

12

MOMWaoo

IM

e

1,2

«nit

bwi»

1090

« 01

ISO

£01019 iHnwMbto ou apa, laralBan, vatani Mtrm

a»4a#a

1]

uAwlțn

041

j

i_i,a

mM

buna

H5

900»

94»

CauaC a*nint»r«eu pa, oaravin, mtam Mărim

MfWU

14

racomecriwc

JM

e

1

aatok

buna

1109

HDI

eeo

iBUMt uimvnim ou ața, laHUtara, vatm rubarnw

l***i«

IA

iW

!

MM

buna

Mi n«l

7*3

MKM

MH'aMMra

44»

HMM

1T

ttUJUA

M»

e

1.1

••M

bun»

90»

9001

|H

Ajmtat allmantoratu ML tanalH*ra,

ia

UCAZ

MW

7

1.5

MAI»

buna

eoeo

2DQ4

1400

Idit Eînnttm. bMEbti ivSimnu

ia

STMZ1

N

«.712

a_

•.J53

rr

DISFUNCȚIONALITĂȚI ALE INFRASTRUCTURI! DE UTILITĂȚI - SERVICII PUBLICE DIN MUNICIPIUL BACĂU

• •    Exploatarea sub capacități a unor surse subterane, datorită lipsei unei supravegheri organizate și a unor instalații performante de echipare a acestora;

• •    Degradarea surselor de alimentare cu apă, îndeosebi cele de suprafață;

• •    Exploatarea sub parametri proiectați a unor stații de tratare, cu urmări defavorabile asupra calității apei;

• •    Stații de pompare echipate cu utilaje cu randament scăzut și durată de funcționare depășită;

• •    Exploatarea peste durata normată a conductelor de aducțiune și distribuție, ceea ce conduce la avarii repetate cu pierderi însemnate de apă;

• •    Costuri ridicate de întreținere atât a rețelei de aducțiune cât și a celei de distribuție;

• •    Zone cu rețele de apă supradimensionate;

• •    Existența marilor generatori de pierderi de apă (platforma industrială);

• •    întreruperi frecvente în furnizarea apei;

• •    Consum ridicat de energie electrică;

• •    Dese intervenții in carosabil datoritatii avariilor care apar la rețelele de utilitati publice cu impact negativ asupra traficului rutier;

• •    Degradarea izolațiilor termice și a conductelor magistrale de transport a agentului termic prin montarea acestora în canale termice colmatate și subsoluri inundate, depuneri de piatra datorate apei netratate corespunzător, ceea ce duce la pierderi mari de căldură pe traseele subterane și supraterane;

• •    Debranșările din ultimii ani duc la dezechilibrarea sistemului de distribuție a agentului termic;

• •    Punctele termice nu au toate recirculație pe apă caldă, fapt pentru care apa nu ajunge la parametrii necesari la consumatori;

• •    Scăderea debitului de gaze livrat la consumatori în perioada rece, din cauza scăderii presiunii gazului în conductele magistrale de transport;

• •    Număr mare de solicitări de debit de gaze față de debitele instalate alocate la nivelul municipiului pentru extinderi ale sistemelor de distribuție;

• •    Depășirea duratei de exploatare pentru conductele de oțel montate subteran în diferite zone ale orașului;

• •    Stații de transformare 1 Wkv / 20kv pe teritoriul municipiului Bacău care necesită lucrări de reparații;

• •    Instalații de distribuție 110kv - grad avansat de uzură fizică și tehnică, degradarea suporțiior și conductorilor și îmbătrânirea izolației;

• •    Instalații de distribuție ce funcționează la 6kv, în municipiul Bacău, cu grad avansat de uzură și pierderi mari;

• •    Posturi de transformare depășite tehnic care nu mai prezintă siguranță în exploatare;

• •    Număr redus de producători de energie electrică;

• •    Gradul de umplere a depozitului de deșeuri este de 90%;

• •    Deșeurile de ambalaje rezultate din consumul populației nu sunt colectate separat la sursa, cu excepta anumitor recipienti de sticla retumabiti;

• •    Deșeurile de ambalaje rezultate din comerț sunt în mare parte colectate separat (pe tipuri de materiale) si predate agenților colectori de materiale reciclabile;

• •    Deșeurile de ambalaje rezultate din domeniul productiv sunt, în general, colectate separat si vândute fie direct societăților care le pot recicla, fie colectorilor de materiale reciclabile;

• •    Spațiile verzi în care sunt situate Bazinul Olimpic de înot, Sala de Atletism, Sala Sporturilor și Complexul Sportiv Municipal nu sunt amenajate;

• •    Zona destinatăeste insuficientă și necesită îmbunătățirea dotărilor și serviciilor din facilitățile deja existente;

• •    Nerespectarea zonelor de protecție în cazul a numeroase obiective - monument, de importanță națională și județeană; fundațiile bisericii medivale, Casa Memorială “G. Bacovia”, Observatorul

Astromonic, Sinagoga, Oficiul Poștal Nr. 1, Hotel Atenee Palace și Teatrul Mărăști, Arhivele Statului, etc;

•    Obiective - monument de importanță națională și județeană se află în stare medie / proastă de conservare: Casa Memorială „V. Alecsandri", Casa „Arh. G. Sterian", Casa „Rafailă”, etc.

• •    Legislația privind conservarea clădirilor și păstrarea caracteristicilor arhitecturale nu se aplică -există imobile cărora li s-a ridicat statutul de monument istoric datorită faptului că modificările realizate asupra acestor imobile nu au mai păstrat aspectul și forma inițială: Casa Dr. Pătrășcanu, Casa de pe strada Gh. Vrânceanu nr. 44;

Pornind de la analiza problemelor aferente acestui domeniu se evidențiază următoarele nevoi în acest domeniu:

• •    reabilitarea rețelelor de utilități publice cu grad ridicat de uzură;

• •    extinderea rețelelor de utilitati publice in zonele cu potențial de dezvoltare ale polului de dezvoltare

• •    finalizarea noului depozit pentru deșeuri, finanțat din fonduri ISPA

• •    extinderea și redimensionarea rețelelor de alimentare cu gaze

• •    reabilitarea tuturor arterelor carosabile cu grad mare de degradare precum și a pasajelor existente

• •    extinderea rețelei de străzi în extravilan

• •    fluidizarea traficului prin realizarea unui sistem eficient de management de trafic

ANAUZA SWOT PE DOMENII

Puncte tari	Puncte slabe	Oportunități	Amenințări
DEMOGRAFIE
•    Gruparea strânsă a zonelor funcționale urbane. •    Existența unui fond funciar de calitate mediu-superioară in suburban si periurban. • Zona industrială bine conturată, grupată spațial. •    Existența unor terenuri agricole cu pretabilități de valorificare pentru producția de bunuri reclamate de piața urbană (legume, fructe, lapte, carne).	•    Localizarea zonei industriale deficitară •    Zona (precum șl întreg județul) nu beneficiază de promovare regională, națională și internațională, neexistând preocupări în această direcție. •    Nu este soluționată corespunzător colaborarea interteritorială pentru infrastructurile tehnice.	•Creșterea prețurilor terenurilor ca suportai unei mai bune gestiuni a acestora.	•    Reducerea suprafeței terenurilor productive prin expansiunea haotică a intravilanului (ce utilizează tocmai terenurile cu declivitate și fragmentare reduse, aflate în clase superioare de bonitare). •    Creșterea presiunii antropice asupra spațiilor verzi existente și degradarea acestora din urmă.
POPULAȚIA
•Densitate medie a populației (în raport cu alte zone urbane) ce conduce la o presiune antropică moderată. • Structură etnică relativ omogenă generatoare de armonie habitatuală. • Natalitatea a fost în creștere în ultimii ani, rata fiind mai ridicată decât media pe țară (în 2007, rata era de 11,61%o, față de IOT», cât era valoarea mediei naționale) • Mortalitatea generală prezintă valori reduse comparativ cu media națională (în 2007 era de 8,15%°, comparativ cu 11,7%o, rata medie	•    îmbătrânirea accelerată a populației așa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă și din vârsta medie a populației municipiului Bacău, •    Declin demografic, sub raport numeric; •    Sold migratoriu negativ, cu valori foarte scăzute, ce determină și deficit în bilanțul real al populației; •    Creșterea numerică a populației inactive •    Populație în scădere (14,90% în intervalul 1998-2008, și-16,67% la recensământul din 2002, comparativ cu cel anterior, din 1992) •    Manifestarea procesului de degradare a structurii demografice prin creșterea ponderii populației vârstnice (1%), concomitent cu scăderea	•    Pol de dezvoltare urbana •    Fortificarea demografică prin politici de echipare și dotare. - Preocuparea autorităților statale de susținere a creșterii demografice.	•    Stratificare socială accentuată cu mari decalaje între niveluri. •    Creșterea decalajelor econom ico-sociale între municipiu și localitățile adiacente.

Puncte tari în România), la fel ca și mortinataiitatea (Q.48%0, comparativ cu 4,7%o) și mortalitatea infantilă (7,72%o, comparativ cu 12%o) • Spor natural pozitiv și în creștere în ultimii 5 ani (cu 2,67%o), mult peste media pe țară (la nivelul anului 2007, rata locală era de 3,46%o, comparativ cu -1,7%o, valoarea înregistrată a ratei naționale) •Resurse umane suficiente pentru a asigura înlocuirea generațiilor active	Puncte slabe celei tinere (-4%), la 1 ianuarie 2008, comparativ cu RPL 2002	Oportunități	Amenințări
RESURSELE UMANE
•    Evoluția ascendentă a indicelui dezvoltăm umane. •    Existența în polul de dezvoltare Bacau a unor instituții pentru calificarea polivalentă a forței de muncă. •Atașament mental ridicat față de spațiul originar al populației locale.	•    Reducerea cantitativă a forței de muncă prin creșterea numerică a populației inactive, sporul natural redus și creșterea celui migratori u •    Disponibilizarea unui segment important al forței de muncă calificată în urma restructurării industriei •    Starea de insecuritate socială indusă forței de muncă de ezitările restructurării economiei. •    Lipsa sau insuficienta adăposturilor de zi și de noapte pentru oamenii străzii, persoanele vârstnice, tinerii proveniti din centrele de plasament. •    încălcarea codului muncii în ce privește orele de	•    Apariția de noi profesii și locuri de muncă în municipiul Bacau. •    Atragerea de fonduri structurale pentru dezvoltarea resurselor umane și serviciilor sociale	•    Trend insuficient de creștere cantitativă și calitativă a resursei umane. •    Migrarea elitelor și a forței de muncă înalt calificată în alte regiuni sau țari. •    Posibila neadaptare a populației la cerințele UE. •    Folosirea incorectă a fondurilor destinate dezvoltării resurselor umane Și serviciilor sociale

Puncte tari	Puncte slabe muncă și munca la negru.	Oportunități	Amenințări
INDUSTRIA
•    Industrie diversificată tipologic la nivelul polului de dezvoltare Bacau. *    Prezenta unor ramuri industriale cu impact pozitiv în lanțul trofic ai economiei regionale (industrie chimica, energetica și alimentara). •    întreprinderi cu CAF/angajat superioară. •    întreprinderi industriale de importantă națională. •    Infuzie în creștere de capital străin. •    Existenta ofertei bancare stimulative.	•    Capacitate inovativă sub posibilitățile resurselor umane implicate. •    Echipamente energofage, poluante. •    Scăderea ponderii industriei cu produse cu plus valoare ridicată •    Legislație nestimulativă pentru promotorii investițiilor în industrie. •    Lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a industriei zonei. •    Lipsa unor furnizori de formare profesională în domeniul ramurilor deficitare.	•    Posibilitatea accesării de fonduri comunitare structurale pentru retehnologizare și reconversie. •    Cererea în creștere pentru produse industriale pe piața internă în condițiile destructurării industriei naționale și a dependenței de importuri.	•    Creșterea ponderii produselor necompetitive pe piețele europene. •    Falimentul întreprinderilor neracordate cerințelor de eficiență și competitivitate ale UE. •Deprofesionalizarea forței de muncă prin șomaj îndelungat sau reconversii repetate. •    Migrarea forței de muncă calificate.
PROFILUL ECONOMIC
•    Existența unor centre de formare private, care furnizează cursuri de formare în profesie, pentru care agenția locală de ocupare nu este autorizată. •    Ponderea ridicată a investițiilor private în totalul investițiilor la nivel de municipiu, • Impunere de standarde superioare odată cu integrarea în UE	•    Rata ridicată a șomajului în rândul populației de sex feminin; •    Scăderea ponderii industriei în economia locala; •    Nivelul scăzut al investiților în sectorul productiv;	*    Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construcției parcurilor industriale, existenta parcului industrial HIT PARK; •    Diminuarea șomajului în rândul populației calificate; •    Constituirea de parteneriate public-privat; • Interesul în creștere al investitorilor privați, pentru dezvoltarea infrastructurii; •    Existența unei infrastructuri de producție ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor;	•    Creșterea în continuare a gradului de sărăcie a populației din zonă; • Creșterea șomajului în rândul absolvenților de nivel mediu; • Migrarea forței de muncă în străinătate sau în alte localități;

Puncte tari	Puncte slabe	Oportunități • Construirea Centrului expozițional și de Afaceri din Bacău; Stimularea înființării de IMM-uri cu activități industriale diverse, • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori și marfa;	Amenințări
AGRICULTURA
•    Terenuri agricole variate tipologic reflectate pozitiv în diversificarea formelor de folosință •    Terenuri cultivate extinse cu productivitate superioară. •    Pretabihtăți numeroase de dezvoltare a culturii cerealelor, legumiculturii, viticulturii, pomicultuni Și creșterea animalelor. •    Forță de muncă încă numeroasa	»Fărmițarea excesivă a proprietăților. • Dotare tehnică insuficientă, învechită. •    Persistența unor practici tradiționale de exploatarea pământului. •    Slaba dezvoltare a producției-marfă •    Deficiențe în preluarea, comercializarea sau prelucrarea industrială a produselor agricole. •    Lipsa asigurării producției agricole în cazul calamităților •    Lipsa capitalului pentru mecanizarea, chimizarea și biotehnologizarea agriculturii. •    Lipsa irigațiilor în intervalele climatice critice (august septembrie).	•    Cererea în creștere pentru produse ecologice • Prețul accesibil al pământului facilitează apariția proprietăților mijlocii și mari •Nevoia de produse cu marca zonei (DOC). •    Posibilitatea înființării unor IMM-un pentru prelucrarea produselor agricole pe plan local în industria alimentară și ușoară	•    Menținerea, parțial, în sistemul agriculturii tradiționale de slabă productivitate, destinată subzistenței. •    Racordarea întârziată și dificilă la standardele impuse de UE producătorilor agricoli. •    Deprofesionalizarea producătorilor agricoli. •    înmulțirea fenomenelor conjucturale în agricultură.
INFRASTRUCTURA TEHNICA SI DE TRANSPORTURI
•    Acces direct la magistralele de căi ferate și rutiere; •    Existența drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău; •    Prezența pe teritoriul municipiului Bacău a drumurilor naționale	•    Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate; •    Sistemul de transport public din municipiul Bacău este limitat la granițele orașului •    Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto, în	•    Posibilitatea ca prin modernizarea și reabilitarea drumurilor (podurilor), acestea să susțină mediul de afaceri regional și să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale; •    Dezvoltarea	•    Creșterea explozivă a numărului de autovehicule •    Creșterea costurilor directe și indirecte ale transportului; •    Reducerea intensității tranzitului interregional și a beneficiilor atrase de acesta, •    Creșterea decalajelor între municipiu și localitățile componente;

Puncte tari | DN 2F, care face legătura directă între municipiu și orașul Vaslui, DN 2G,legătură directă cu Moinești și indirectă cu Comănești și Miercurea Ciuc, DN 15 cu Piatra Neamț și Bicaz •    InterCity cu Suceava, lași, Piatra Neamț, Adjud, Ploiești și București •    Aeroportul internațional Bacău care asigură curse aeriene către Germania, Italia, Austria; • Pentru transportul in comun s-a implementat proiectul de management al flotei prin GPRS • Realizarea etapei a 2-a a proiectului de tiketing electronic, precum și achiziționarea de autobuze cu platformă joasă pentru accesul persoanelor cu handicap •    Infrastructura de telecomunicații bine dezvoltată și cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de afaceri realizată în domeniul poștei și telecomunicațiilor din zonă; •    Existența unui sistem de iluminat reabilitat;	Puncte slabe unele zone; •    Lipsa locurilor de parcare, în special în centrul municipiului, îngreunează traficul în zonă; •    Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare; •    Prezentarea ambuteiajelor, lipsa de fluenta a traficului în interval de vârf; •    Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor; •    Lipsa centurii ocolitoare; •    Transportul în comun este slab dimensionat și nu deservește întreaga populație; •    Dezvoltare neechilibrata a alimentarii cu apa (sub-dimensionarea rețelei de alimentare pentru populație și supradimensionarea rețelei pentru platforma industriala) •    Procentul drumurilor publice modernizate din municipiu este destul de redus (doar 18% din lungimea totală a drumurilor publice, în anul 2005)	Oportunități infrastructurii aeroportuare, construcție pistă nouă, consolidare pistă existentă) •    Autostradă nouă care va face parte din coridorul IX paneuropean • îmbunătățirea sistemului de semnalizare rutieră la standarde europene •    Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai puțin poluant; •    Posibilitatea apelării la fonduri europene pentru proiecte întreprinse în cooperare;    Accesul, prin programe, la fonduri extraregionale, prevăzute de strategiile de dezvoltare naționale și internaționale ale infrastructurilor	|       Amenințări • Procentul mic al investițiilor autohtone sau străine
INVATAMANT
• Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea	• Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătățirea stării disciplinare din școli;	• Nevoia de specializări noi derivată din restructurarea	•    Deprecierea calitativă a învățământului. •    Nesatisfacerea cerințelor pieței muncii.

Puncte tari intervalul 2000-2006 • în învățământul preuniversitar se înregistrează o medie de aprox. 15 elevi/cadru didactic	Puncte slabe	Oportunități	Amenințări
SANATATE
•    Asigurare cu personal specializat. •    Unități de asistență medicală ce depășesc semnificativ media pe țară. •    Municipiul Bacău este principalul centru medical al județului Bacău, unitățile spitalicești deservind întreaga populație a județului •    Numărul unităților ce desfășoară activități în domeniul serviciilor private de sănătate cunoaște o creștere continuă în intervalul 2000 - 2007 •    Număr de medici/ 1000 locuitori pentru sectorul public de sănătate dinmun. Bacău este de 2,35 medici/1000 loc., mai mare față de media pe județ, media urbană	•    Infrastructura de sănătate din sistemul public este învechită în raport cu standardele actuale. •    Valori ridicate ale mortalității infantile. •    Dotare tehnică insuficientă, uneori uzată moral. *    Eficiență scăzută a asistenței primare. * întreținere curentă nesatisfacătoare a unităților medicale de stat • Reducerea numărului medicilor din sectorul public cu 6,4% în 2006 față de valoarea înregistrată în anul 2000 • Subdezvoltarea serviciilor de ambulatoriu în sistemul public de sănătate	•    Avansarea reformelor din domeniul sanitar. •Asigurarea unui buget mai consistent sănătății. •    Privatizarea unor dotări și activități medicale. •    Accentul pus de forurile europene pe îmbunătățirea stării de sănătate a populației. •    Descentralizarea și acordarea unei autonomii reale autorităților cu competențe în sănătate și asistență medicală •    Creșterea competenței și calității actului medical ca urmare a aplicării legislației specifică membrilor UE •    Construirea unui nou spital județean / reabilitarea și modernizarea celui existent	•    Deprecierea în continuare a stării de sănătatea populației. •    Migrarea forței de muncă specializată în alte țări. •    Creșterea costurilor asistenței medicale poate conduce la creșterea decalajului în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate •    Perspectiva creșterii ponderii populației vârstnice înseamnă o presiune mai mare pe serviciile medicale și sociale
PATRIMONIU CULTURAL
•    Existența centrelor culturale, teatre, biserici, monumente istorice •    Existenta multor clădiri de patrimoniu care dau un specific local •    Existenta unor bogate tradiții locale/regionale •    Ofertă culturală diversificată (filarmonică, teatru, teatru de animație,	•    Monumentele de interes național și județean aflate în stare avansata de degradare și monumente a căror zona de protecție nu este respectata •    Lipsa unei strategii pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu (lipsa fonduri, lipsa specialiști) •    Lipsa unei promovări adecvate •    Slaba implicare a instituțiilor	•    Reabilitarea monumentelor.' Casele Memoriale „V. Alecsandrl", „George Bacovia”, „Arh. G. Sterian" • POR cuprinde o axa consacrata regenerării urbane Introducerea în muzee a tehnicilor inovatoare de prezentare •    Atragerea de noi manifestații și evenimente culturale și	•    Lipsa unei legislații eficiente care sa sprijine reabilitarea clădirilor de patrimoniu si conservarea tradițiilor si obiceiurilor •    Neefectuarea în timp util a lucrărilor de restaurare la monumentele aflate în stadiul de ruină poate agrava stadiul de degradare, făcând imposibilă recuperarea monumentului •    Unele monumente aflate în posesie privată pot fi

Puncte tari teatru de vară, Liceu de Artă, biblioteci, casă de cultură, ansambluri artistice, muzee, galerii de artă) * Patrimoniu cultural diversificat: lăcașe de cult, case memoriale, vestigii arheologice, monumente arhitectonice • Elemente ale patrimoniului cultural de importanță națională: Curtea Domnească, biserica Precista, Biserica Sf. Nicolae, Case memorială „G. Bacovia", Casa Memorială „V. Alecsandri", Casa Arh. „G. Sterian" • Manifestări cultural-artistice și muzicale de importanță națională -Festivalul Național „1. Drăgoi", Gala Romanian Top Hits -evenimente anuale • Organizarea la Bacău a Galei Star One Man Show -festival internațional de teatru, eveniment anual • Muzee și colecții diversificate: istorie, științele naturii, artă și etnografie, observator astronomic, artă contemporană • Pentru următoarele monumente istorice se execută lucrări de reabilitare' Casa Rafailă, Biblioteca Județeană	Puncte slabe non-formale mai ales in promovarea tradițiilor si obiceiurilor iocale/regionale • Există clădiri cărora li s-a ridicat statutul de monument istoric datorită modificărilor care nu au păstrat aspectul și forma inițială: Casa Dr. Pătrășcanu, casă-fost sediu al Muzeului de Științele Naturii „1. Borcea" •    Degradarea spațiului în care funcționează Galeriile de Artă „Alfa" •    Unele monumente istorice au fost desființate prin demolare: Casa scriitorului D. D Pătrășcanu, Casa dramaturgului Xxx Xxxx, fosta moară „Calmanovici și fiii’ •    Lipsa/insuficiența măsurilor de susținere a tinerilor creatori - ateliere și spații de creație și repetiție, spații de difuzare/expunere, etc. •    Reducerea numărului de biblioteci în intervalul 1998-2006 (-19.5%)	Oportunități artistice * Dotarea și modernizarea bibliotecilor orășenești și școlare: săli de lectură, mobilier, tehnică modernă și înnoirea fondului de carte • îmbunătățirea și modernizarea bazei materiale a instituțiilor culturale •    Crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale și auditive, a festivalurilor și a evenimentelor culturale • Creșterea capacității manageriale a instituțiilor culturale-identificarea de noi surse de venituri; •    îmbunătățirea calității actului de cultură și diversificarea repertoriului	Amenințări neglijate din punct de vedere al întreținerii / lucrările efectuate se realizează fără a respecta forma / aspectul inițial •    Poluarea aerului, ploile acide și trepidațiile cauzate de trafic reprezintă factori de risc pentru monumentele istorice •    Numeroși locuitori ai orașului nu sunt conștienți de valoarea unora dintre principalele monumente istorice si de arhitectură din oraș •    Interese imobiliare conduc la nerespectarea zonei de orotecție a monumentelor istorice ale orașului •    Presiunea globalizăni și extinderii tehnicilor de informare și comunicare poate conduce la erodarea valorilor culturale locale și naționale
TURISM

Puncte tari •    Cifra de afaceri în domeniul hotelier și al restaurantelor este asigurată de IMM-uri și Microîntreprinderi • Existența zonelor verzi amenajate care îmbunătățesc microclimatul (Parcul Cancicov, Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc. •    Resurse turistice variate, cu preponderența celor antropice (biserici, monumente, etnografie). •Condiții optime pentru turismul de week-end. •    Poziție favorabilă pentru turismul de tranzit. •Numărîn creștere al agențiilor turistice. •    Mun. Bacău beneficiază de prezența lacurilor de acumulare Bacău 1 și Bacău 11 care favorizează dezvoltarea turismului de agrement acvatic • Prezența Insulei de Agrement ca element inedit al cadrului natural local •    Prezența pe teritoriul municipiului Bacău a Ariei de Protecție Specială Avifaunistică și inclusă în Rețeaua 2000 •    Lacul Bacău II -favorizează dezvoltarea activităților specifice turismului ecologic •    Primăria Mun. Bacău posedă 325 ha de

Puncte slabe •    Insuficienta zonelor de agrement și sport •    Dezvoltarea spontană, fără o strategie coerentă, a turismului zonal. •    Promovarea insuficientă a ofertei turistice zonale. •    Lipsa unor produse zonale cu marcă turistică atractivă. •    Gradul de acoperire cu vegetație naturală în municipiul Bacău este redus •    Suprafața acoperită de pădure este foarte mică -57ha (1,3%) •    Zonele periferice ale orașului sunt neglijate în ceea ce privește amenajarea peisagistică și funcțională a spațiilor verzi •    Exploatarea necorespunzătoare a ariilor naturale (păduri, pajiști, malul apelor, lacurilor) datorită absenței amenajărilor specifice (debarcadere, spații decampare, vetre pentru aprinderea focurilor, coșuri pentru colectarea deșeurilor, etc.) •Lipsa investițiilor pentru valorificarea izvoarelor cu ape minerale din comuna Sărata •Slaba valorificarea patrimoniului natural și cultural datorită lipsei de informare și educare a potențialilor agenți locali, insuficienței/lipsei infrastructurii material — tehnice, de cazare și alimentație publică

Oportunități •    Disponibilități materiale Și umane pentru afirmarea turismului ca alternativă economică la industria și agricultura aflate în restructurare prelungită •    Conștientizarea rolului turismului în devenirea economică a regiunii. •    Reabilitarea obiectivelor turistice ce aparțin patrimoniului cultural - istoric al municipiului Bacău și comunelor din zona metropolitană •    Introducerea în circuite turistice a obiectivelor incluse în patrimoniul natural și cultural •Valorificarea izvoarelor cu ape minerale din comuna Sărata •    îmbunătățirea ofertei de cazare prin atragerea lanțurilor hoteliere cu standarde ridicate de calitate (4* Și 5*) •    Dezvoltarea și diversificarea infrastructurii de agrement: modernizarea infrastructurii de pe Insula de Agrement, amenajarea Centrului de Turism și Agrement - Pădurea Tamași • înființarea unor centre de informare turistică în municipiul Bacău și comunele cu concentrare mare de resurse turistice

Amenințări •    Pierderea atractivității unor obiective antropice prin degradare. •    Orientarea cererii turistice spre alte destinații. •    Urbanizarea necontrolată poate constitui un proces de compromitere și poluare a potențialului turistic existent •    Atragerea turiștilor către județele învecinate, mai bine promovate turistic (Vrancea și Neamț) • Migrata forței de muncă din industria hotelieră și a serviciilor turistice adiacente • Conștientizarea slabă a importanței turismului pentru economie de către populație • Incapacitatea de a implica sectorul privat al turismului în sprijinirea unor acțiuni de marketing și promovare comune • Evitarea orașului de către turiști datorită traficului aglomerat

[ Puncte tari teren cu vegetație forestieră pe teritoriul comunelor Tamași și Ungureni •    Potențial natural favorabil pentru odihnă și recreereîn comunele Blăgești, Horgești, Izvorul Berheciului, Măgura, Prăjești, Tamași, Mărgineni, Gârleni, Hemeiuș •    Izvoare cu ape minerale în comuna Sărata	Puncte slabe	Oportunități	Amenințări
MEDIUL SI FONDUL DE LOCUINȚE
•    Creșterea numărului de construcții din municipiu •    Tendință pozitivă de scădere a gradului de poluare atmosferică. •    Reducerea poluării pe unitatea de transport datorită reglementărilor de mediu referitoare la vehicule și combustibili •    Dotarea cu echipamente noi și performante pentru monitorizarea calității aerului în municipiul Bacău	•    Calitatea necorespunzătoare a unor construcții cu structuri deteriorate și statutul incert în privința asigurării stabilității și siguranței în exploatare; •    Orașul s-a extins doar pe direcția nord-sud; •    Urbanizarea necontrolata - factor de compromitere și deteriorare a patrimoniului cultural -istoric •    Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere, •    Existența unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activității industriei chimice, energetice și alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Internațional Bacău, •    Număr mic de operatori care dețin sisteme de monitorizare și control pentru emisiile poluant; •    Insuficienta educare și	•    Posibilități de accesare a fondurilor structurale UE destinate protecției mediului. *    Cadru legislativ complet în domeniul protecției mediului. •    Parteneriate între autoritățile locale, agenții economici Și ONG-uri. •    Imaginea favorabilă de oraș fără „poluare istorică” •    Reabilitarea spațiilor verzi	•    Deprecierea condițiilor de habitat în contextul menținerii industriei poluante. •    Zonă industrială cu potențial ridicat de poluare accidentaă (Întreprinderi chimice). •Creșterea presiunii antropice asupra zonelor protejate • Creșterea numărului de agenți economici care desfășoară activități cu impact negativ asupra mediului. •    Diminuarea în continuare a spațiilor verzi în favoarea amplasării de obiective economice sau edilitare.

Puncte tari	Puncte slabe	Oportunități	Amenințări
	informare a populației în domeniul protejării mediului; •    Caftaie slaba a Lacului de Agremert; •    Prezența surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA, RAGC Bacău, SC Amurco SRL, care au ca emisar râul Bistrița; •    Lipsa comunicării inter-sectoriale și a coordonării pentru managementul resurselor naturale și ale mediului; •    Lpsaunii depozit industrial conform

Analiza SWOT la nivelului municipiului Bacău se prezintă astfel:

• -    Municipiul Bacău - localitate urbană de rangul I, în cadrul regiunii Moldova, cu un puternic potențial polarizator, amplasat pe o importantă axă de circulație (Muntenia-Moldova)

• -    Nod feroviar important, național și internațional (spre Ucraina și Bulgaria)

• -    S-au făcut investiții importante în infrastructura de transport rutier și feroviar

• -    Existența aeroportului internațional

• -    Prin programul MUDPII s-a realizat înlocuirea cu conducte din fonta cu grafit nodular a 35 km de rețea de distribuție a apei potabile

• -    Rețea alimentare gaze dezvoltată

• -    Rețea de termoficare dezvoltată

• -    Rețea de alimentare cu energie electrică dezvoltată, cu acoperire de 100% pe teritoriul municipiului

• -    Cablare fibră optică în tot municipiul (comunicații, telefonie)

• -    Telefonie mobilă ce asigură o acoperire de 100% pe teritoriul municipiului

• -    Serviciul de Salubrizare care deservește un număr de peste 170.000 locuitori

• -    Colectarea selectivă în diferite locații în containere pentru hârtie, PET, sticlă

• -    Scădere semnificativă a emisiilor de SO2, NOx, COV, pulberi sedimentabile, metale grele, gaze cu efect de seră comparativ cu anii precedenți;

• -    Măsuri întreprinse de operatorii economici pe

• -    Lipsa investițiilor in sectorul transporturilor devine tdt mai mult o barieră pentru dezvoltarea economică a municipiului

• -    Parcări insuficiente, străzi și căi ferate nemodernizate îh proporție mare

• -    Poluarea ridicată datorită traficului rutier aglomerat în oraș

• -    Poziția aeroportului în teritoriu creează disfuncționalități datorită amplasamentului acestuia în zona de locuit a municipiului Bacău

• -    Transport internodal deficitar (conexiuni insuficiente între diferitele modalități de transport: aerian, feroviar, rutier)

• -    Rețea alimentare apă învechită, în stare de uzură avansată

• -    Instalația existentă nu asigură gradul de epurare necesar pentru încadrarea parametrilor apei uzate în parametrii impuși de legislația în vigoare

• -    Număr mare de solicitări de instalare în locuințe individuale, blocuri și centrale termice, față de debitele alocate

• -    Pozarea aeriană a conductelor de distribuție duce la degradarea imaginii urbane a localității

• -    Centrale termice ce nu au fost încă modernizate, sunt echipate cu utilaje învechite care funcționează la randamente reduse, cu consum mare de energie - Debranșările din ultimii ani duc la dezechilibrarea sistemului de distribuție a agentului termic parcursul anului 2007 în scopul prevenirii, ameliorării și reducerii poluării industriale;

• -    Dotarea cu tehnică performantă de monitorizare a calității mediului;

• -    Existența zonelor verzi amenajate și a pădurii, care ameliorează calitatea mediului;

• -    Prezența ariilor naturale protejate de interes național (situri NATURA 2000), județean și a monumentelor ale naturii;

• -    Existența unor proiecte în infrastructura de mediu ce se vor derula cu finanțare externă;

• -    Asistența tehnică disponibilă pentru pregătirea unui portofoliu consistent de proiecte pentru protecția mediului în vederea finanțării prin POS (cu

suport PHARE, iSPA și bugetul de stat);

• -    Implicarea ONG - urilor de mediu în Programele de Acțiune pentru Protecția Mediului;

• -    Consumul scăzut de input-uri chimice în agricultură, benefic pentru calitatea medului;

• -    Creșterea cantității totale de deșeuri generate, comparativ cu anii precedenți;

• -    Programarea pentru închidere a depozitului de deșeuri menajere și a depozitelor de deșeuri industriale;

• -    Demararea lucrărilor pentru depozitul ecologic de deșeuri (lucrările se vor finaliza în anul 2010); Inițiative ale operatorilor economici pentru reducerea impactului deșeurilor asupra mediului prin depunerea de proiecte la Administrația Fondului de Mediu;

• -    Existența lucrărilor hidotehnice complexe pentru protecția impotriva inundațiilor;

• -    Natalitatea a fost în creștere în ultimii ani, rata fiind mai ridicată decât media pe țară (în 2007, rata era de 11,6l%o, față de 10%p, cât era valoarea mediei naționale)

• -    Mortalitatea generală prezintă valori reduse comparativ cu media națională (în 2007 era de 8,15%o, comparativ cu 11,7%o, rata mede în România), la fel ca și mortinatalitatea (O,48%o, comparativ cu 4,7%o) și mortalitatea infantilă (7,72%o, comparativ cu 12%o)

• -    Rata a nupțialității a fost în creștere îh ultimii 5 ani (cu 2,21%o), valoarea sa fiind peste media națională (9,42%o, față de 8,8%o, la nivelul anului 2007) - Spor natural pozitiv și în creștere în ultimii 5 ani (cu 2,67%o), mult peste media pe țară (la nivelul anului 2007, rata locală era de 3,46%o, comparativ cu -1,7%>, valoarea înregistrată a ratei naționale)

• -    Creșterea ponderii populației feminine din grupa de fertilitate maximă (cu 2,32% în 2008, comparativ cu 2002), ce denotă un potențialul fertil bun, pe termen scurt și mediu

• -    Punctele termice nu au toate recirculație pe apă calcă, fapt pentru care apă nu ajunge la parametrii necesari la consumatori

• - Instalații de dstribuție 110kv - grad avansat de uzură fizică și tehnică, degradarea suporților și conductorilor și îmbătrânirea izolației

• -    Posturi de transformare depășite tehnic care nu mai prezintă siguranță în exploatare

• -    Număr redus de producători de energie electrică

• -    Deprecierea în timp a rețelelor și echipamentelor de telefonie care necesită înlocuire și modernizare

• -    Creșterea cantității emisiilor de N H3 față de anii precedenți;

• -    Existența zonelor în care este prezentă poluarea aerului cu amoniac (se depășește limita CMA);

• -    Prezența surselor de poluare din industria chimică, energetică și alimentară;

• -    Nivel de poluare fonică ridicat;

• -    Calitate proastă a apelor de suprafață și de adâncime;

• -    Lipsa resurselor suficiente de apă potabilă;

• -    Poluarea punctuală a solului datorită activității industriale și gestionării deșeurilor;

• -    Infrastructura de mediu este slab dezvoltată;

• -    Indice scăzut de zonă verde/locuitor;

• -    Suprafețe de vegetație forestieră defrișate în favoarea extinderii suprafețelor construite;

• -    Proasta gestionare a deșeurilor industriale și menajere: colectare neseleclivă, gradul redus de revalorificare și/sau tratare a deșeurilor, depozitare inadecvată sub aspectul amplasării și amenajării;

• -    Existența cursurilor de apă neamenajate și a zonelor cu risc de inundabilitate;

• -    Insuficienta educare și informare a populației în domeniul protejării mediului;

• -    Populație în scădere (14,90% în intervalul 1998-2008, și -16,67% la recensământul din 2002, comparativ cu cel anterior, din 1992)

• -    Densitate generală mare (4098,55 locuitori/kmp) la 1 ianuarie 2008

• -    Manifestarea procesului de degradare a structurii demografice prin creșterea ponderii populației vârstnice (1%), concomitent cu scăderea celei tinere (-4%), la 1 ianuarie 2008, comparativ cu RPL 2002

• -    Rata divorțialității a fost în creștere în perioada post-comunistă, depășind media națională (la nivelul anului 2007, valoarea era de 2,49%o, respectiv 1,69%o media pe țară)

• -    Rata emigrației persoanelor provenind din municipiul Bacău este peste media națională (1,1C%c, comparativ cu O,4O%o, media națională, în anul 2007)

• -    Bilanț migratoriu negativ (-1764 persoane, adică 9,89%o)

• -    Dificultăți de (re)inserție pe piața forței de muncă a

• -    Ponderea bună a populației ocupate în totalul populației active (87,16%)

• -    Resurse umane suficiente pentru a asigura înlocuirea generațiilor active

• -    Forță de muncă cu pregătire corespunzătoare atât pentru sectorul secundar, cât și pentru terțiar - Numărul de șomeri în scădere cu 20,8% în intervalul 2002-august 2008

• -    Structura economică diversificată

-Terenuri agricole cu grad ridicat de pretabilitate și soluri de calitate superioară (clasele I și II - 50%) - Centru industrial de importanță regională și națională

• -    Dezvoltarea industriei alimentare, a industriei articolelor de îmbrăcăminte, industria mijloacelor de transport, industria prelucrării lemnului, industria chimică, industria celulozei și hârtiei - Dezvoltarea sectorului construcțiilor

• -    Dezvoltarea sectorului terțiar, în care domină comerțul, transporturile, serviciile pentru întreprinderi - Dezvoltarea serviciilor private de sănătate - Prezența instituțiilor de învățământ universitar - Ofertă culturală diversificată

• -    Dotări sportive omologate olimpic (Bazinul Olimpic de înot, Sala de Atletism)

• -    Funcționarea parcului tehnologic Hemeiuș - campus IT&C

• -    Dezvoltarea serviciilor financiar-bancare

• - Prezența lacurilor de acumulare Bacău și Bacău II și a Insulei de Agrement ca elemente atractive ale cadrului natural

-Situarea în imediata apropiere a orașului a unor zone împădurite în comunele Hemeiuși, Măgura, Mărgineni - Prezența monumentelor de interes național în mun. Bacău și comunele Hemeiuș, Mărgineni, Filipești - Plasarea pe coridoare majore de transport: chimul european E 85, coridorul feroviar european IX.

• -    Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, construcție pistă nouă, consolidare pistă existentă)

• -    Autostradă nouă care va face parte din coridorul IX paneuropean

• -    Realizarea șoselei de centură a municipiului Bacău (aflată în stare de proiect)

• -    Creșterea suportului financiar acordat de uniunea europeană prin fonduri structurale pentru finanțarea proiectelor de infrastructură

• -    Execuția prin fonduri ISPA a unei conducte noi de alimentare cu apă de la Poiana Uzului

• -    Construire Stația nouă de tratare a apei brute

• - Strategia de alimentare cu energie termică a persoanelor cu nivel de instruire primar, gimnazial și profesional, precum și a populației feminine dn grupa adultă (peste 25 de ani)

• -    Lipsa unor centre mari de afaceri

• -    Insuficiența terenurilor pentru construirea de noi

unități economice mari

• -    Există zone industriala'părți din platforme industriale dezafectate, nefuncționale și intens poluate

• -    Insuficiența spațiilor pentru construcții

• -    Insuficienta promovare a produselor și serviciilor locale pe plan național și internațional

• -    Utilizarea pe o scară relativ mică a tehnologiilor avansate

• -    Spațiul expozițional existent nu accperă cererea pieței

• -    Insuficienta dezvoltare a serviciilor pentru populație

• -    Existența unui singur parc tehnologic

• -    infrastructura de sănătate din sistemul public este învechită îh raport cu standardele actuale

• -    Monumente de interes național și județean aflate în stare avansată de degradare si monumente a căror zonă de protecție nu este respectată

• -    Degradarea dotărilor sportive

• -    Peisajul natural al municipiului este puternic antropizai

• -    Potențial turistic insuficient valorificat

• -    Absența unor companii hoteliere mari, recunoscute pe plan internațional (Hilton, Maryot, Ramada, 6tc.)

• -    Capacitatea infrastructurii de reuniuni, conferințe, congrese, a mun. Bacău este redusă

• -    Dotările pentru agrement sunt reduse și necesită îmbunătățiri

• -    Numărul de societăți care funcționează în sectorul cercetare - dezvoltare este foarte mic

• -    Nevoia crescâncă de mijloace de transport va cauza tot mai multe blocaje în traficul auto

• -    Cunoștințe insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din Fondurile Structurale pentru proiecte de infrastructură

• -    Neimplementarea adecvată a strategiei de dezvoltare a infrastructurii

• -    Lipsa unor tehnologii performante de reciclare a deșeurilor de producție, precum si lipsa unor tehnici de colectare selectiva, conduc la un management defectuos privind reciclarea acestor categorii de deșeuri

• -    Neglijarea cheltuielilor de protecție a mediului, din

Municipiului Bacău, completată și revizuită prin HCL 320/2006

• -    Mașter planul programului de eficientizare a sistemului de alimentare cu energie termică din municipiul Bacău

Planul Național de Gestionare al Deșeurilor aprobă realizarea a doua depozite conforme noi în județul Bacău ce vor deservi întreaga populație a județului, amplasate în municipiul Bacău si zona Onești - Proiect ISPA aflat în derulare: Managementul integrat al deșeurilor în municipiul Bacău și în zonele învecinate

• -    Stimularea colectării selective a deșeurilor de la populație și agenti economici printr-un parteneriat încheiat între primărie, S.C. SOMA SRL și SC ECO ROM AMBALAJE SRL

• -    Mediul și deșeurile - campanie de promovare a informațiilor și educare a comunității locale privind protecția mediului, prin gestionarea și colectarea selectivă a deșeurilor în municipiul Bacău - AFM București

• -    Adoptarea acquis- ului comunitar UE în domeniul protecției mediului;

• -    Modernizarea și retehnologizarea industriei și a economiei - oportunitate pentru implementarea tehnologiilor "curate";

• -    Acces sporit la programele de finanțare a protecției mediului prin intermediu! fondurilor structurale de coeziune;

• -    Posibilitatea aplicării la Fondul de Mediu.

• -    Programe cu finanțare europeana de formare și reconversie profesională, precum și de sprijinire a (re)inserării pe piața forței de muncă

• -    Organizarea de cursuri gratuite de formare profesională de către AJOFM pe domeniile în care există cerere pe piața locurilor de muncă

• -    Dezvoltarea de parteneriate între instituțiile academice și mediul de afaceri în vederea satisfacerii cerințelor pieței

• -    Stimularea creării și implementării mecanismelor parteneriale public-privat

• -    Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investiții străine: parcuri tehnologice, centre de afaceri, centre de excelență, incubatoare de afaceri

• -    Creșterea interesului național și internațional pentru produsele de marcă din Bacău

• -    înființarea unui Centru incubator pentru industria alimentară - centru logistic alimentar

• -    Dezvoltarea sectorului 1MM

• -    Existența proiectelor imobiliare de anvergură, aflate în curs de execuție sau în fază de planificare aparținând unor dezvoltatori imobiliari internaționali cauza pierderii competitivității - fapt ce poate conduce la creșterea poluării o dată cu creșterea economică;

• -    Supraexploatarea diversității biologice și a resurselor naturale;

• -    ^suficiența fondurilor destinate protecției mediului.

• -    îmbătrânirea populației, ce va afecta ponderea și vitalitatea forței de muncă

• -    Insuficiența locurilor de muncă pe piața locală

• -    Menținerea unui sold migrator negativ datorat atât migrației pentru muncă, cât și stabilirilor cu domiciliul în comunele învecinate (periurbanizare)

• -    Reducerea suprafeței terenului agricol prin utilizarea pentru construcții (schimbarea destinației terenurilor) - Migrația unor sectoare/ unități industriale către locații externe cu costuri mai reduse

• -    Invadarea pieței cu produse din import - risc concurențial sporit odată cu integrarea României în UE - Diminuarea activităților productive concomitent cu creșterea în volum absolut și ca pondere a activităților comerciale, creează dependență economică și accentuează sărăcia

• -    Aglomerarea și supraînălțarea clădirilor îh special în zona centrală a orașului

• -    Insuficiența terenurilor pentru construcții determină amplasarea unor construcții pentru locuințe în vecinătatea zonelor industriale poluate

• -    Emigrarea medicilor și a cadrelor sanitare medii

• -    Creșterea numărului de îmbolnăviri datorate degradării factorilor de mediu (agravarea stăni de sănătate a populației, în special la copii și vârstnici) - Poluarea aerului, ploile acide și trepidațiile cauzate de trafic reprezintă factori de risc pentru monumentele istorice

• -    Atragerea turiștilor către județele învecinate, mai bine promovate turistic (Vrancea și Neamț)

• -    Urbanizarea neconsolată poate constitui un proces de compromitere și poluare a potențialului turistic existent. - Migrația forței de muncă calificate

  -    Construirea Centrului Expcațional și de Afaceri Bacău -    îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii de sănătate din sectorul public -    Construirea unei noi baze sportive cu stadion (avizat de FIFA-UEFA), sală de sport, sală de atletism, bază de antrenament -    Investita în turism: amenajarea zonelor cu potențial natural, restaurarea patrimoniului istoric -    îmbunătățirea ofertei de cazare prin atragerea lanțurilor hoteliere cu standarde ridicate de calitate (4* Și 5*) -    Dezvoltarea și diversificarea infrastructurii de agrement -    Dezvoltarea Zonei Metropolitane Bacău

139

• 1.3 DINAMICA INVESTIȚIILOR ÎN MUNICIPIUL BACĂU

• 1.3.11nvestiții realizate si în curs de derulare

Investițiile în curs de derulare din fonduri proprii ale municipiului Bacău sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 236: Investiții in curs de derulare

Nr. crt	Proiect	Faza/Durata de implementare	Valoare	Finanțatori
Infrastructura sanitara
1	Spitalul municipal	Faza de execuție, realizat 60% perioada estimata 2009 - 2011	47.000.000 euro	Primăria Bacău
Infrastructura educaționala
2	Reabilitarea, consolidarea, modernizarea și dotarea instituțiilor de învățământ	Faza de execuție realizat 50%, început 2007 durează 60 luni	45.000.000 euro	Primăria Bacău
Circulația rutiera șf aeriana
3	Dezvoltare infrastructura drumuri în Municipiul Bacău (inclusiv apa și canalizare, sensuri giratorii, parcări)	Faza de execuție, realizat 70%, început 2007	30.000.000 euro	Primăria Bacău
4	Extindere și modernizare aeroport internațional	2007 - Faza de proiectare Execuție estimata 24 luni	50.000.000 euro	Primăria Bacău
Infrastructura de Locuit
5	Reabilitare termică a blocurilor în municipiul Bacău 1000 blocuri	Faza de proiectare, la 37 blocuri executate fațade, început 2008 execuția durează 120 luni	170.000.000 euro	Primăria Bacău
6	Construcții de locuințe	2007 faza proiectare 72 LUNI	40.000.000 euro	Primăria Bacău
Agrement
7	Construire Baza Sportiva (stadion 20.000 locuri, sala polivalenta 7.000 locuri, centru servicii turistice 100 locuri)	Faza de proiectare, început 2009 execuția durează 36 luni	60.000.000 euro	Primăria Bacău

Deșeuri
a	Construirea unui incinerator de deșeuri periculoase	Faza de proiectare, Execuția durează 12 iuni	10.000.000 euro	Primăria Bacău

Tabel 237: Investiții finalizate din fonduri proprii ale municipiului Bacău
Nr. cri.	Proiect	Faza/Durata de implementare	Valoare	Finanțatori
1	Modernizare Bazin de înot	Realizat 100%	5.000.000 euro	Primăria Bacău
2	Amenajarea a 31 terenuri de sport	Realizat 100%	1.250.000 euro	Primăria Bacău
	Reabilitare obiectiv cultural 'Teatru de Vara'	Realizat 100%	3.000,000 euro	Primăria Bacău
3	Amenajare Piața de Gros	Realizat 100%	600.000 euro	Primăria Bacău
4	Modernizare Piața Centrala	Realizat 100%	500.000 euro	Primăria Bacău
5	Extindere, modernizare și parcare imobil Str. H.Coanda nr. 2	Realizat 100%	400.000 euro	Primăria Bacău,
6	Implementarea și certificarea unui Sistem de Management al Calității în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001.2001	Realizat 100%	100.000 euro	Primăria Bacău
7	Studiu privind eficientizarea organizării resurselor umane	Realizat 100%	435.000 euro	Primăria Bacău

Primăria gestionează 27 de proiecte cu finanțare europeană și cofinanțare națională:

Tabel 238: Proiecte cu finanțare externa gestionate de către Primăria Municipiulta Bacău

Nr. crt.	Proiect	Linia de finanțare	Valoare	Finanțatori	Beneficiar
REȚELE Șl DOTĂRI EDILITARE
1	'Construcția și reabilitarea aducțiunii principale care face legătura între Bacău și sursa de apa de suprafața lacul Poiana Uzului' construcția unei noi statii de tratare a apei potabile 'Reabilitarea rețelei de canalizare' Execuția lucrării a început în luna septembrie 2005 și va fi finalizata în luna noiembrie 2010	ISPA 2OO2/R0/16/PÎPE/O18	52.006.000 euro, Contrfouție ISPA 39.004.500 euro	Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor și	S C COMPANIA DE APA BACAU SA.
			Co-finanțare BEI 13.001.500 euro	S.C. COMPANIA DEAPABACAU SA.
			Data finalizare 31.12.2009
2	Reabilitare sisteme de alimentare cu apa potabila și canalizare	Aplicație POS mediu -FC	35.000,000 euro, faza proiectare, început 2006 durează 72 luni	Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor și Primăria Bacău,	Primăria Bacău

Nr. crt.	Proiect	Linia de finanțare	Valoare	Finanțatori	Beneficiar
3	Managementul integrat al deșeurilor in municipiul Bacau si comunele învecinate, județul Bacau, Romania	ISPA 2004 RO 16 P PE 007	20.000.000 EURO, 15.000.000 EURO finanțare nerambursabila și 5.000.000 EURO contrbuția beneficiarului final, Primăria Bacău, împrumut BERD	Uniunea europeană p in Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor și Primăria Bacău, prin împrumut BERD	Primăria Bacău
4	Grup de cogenerare	Buget local al municpiului Bacău + Fonduri nerambursabile	11.000.000 euro, faza de execuție, perioada estimata 2009 -2011	Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor și Primăria Bacău,	Primăria Bacău
5	Instalații mari de ardere și sisteme de termoficare în municipiul Bacău, Creșterea capacitatii de producere a energiei termice și electrice; Reducerea pierderilor de energie termica;	Aplicație axa prioritara 3-POS Mediu	100.000.000 euro, faza de proiectare, începui 2008 durează 72 luni	Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Pudice și Locuințelor și Primăria Bacău,	Primăria Bacău
INFRASTRUCTURA PENTRU AFACERI
6	Centru expozițional și de afaceri	Program PHARE 2006; Phare 2000 - CES	15.770.000 euro, execuție 70%, început 2008 durează 24 luni 4.597.095 euro (63,15%) - UE. 1.532.365 euro (21,05%) Guvernul României prin Fondul Național 1.150.000 euro (15,8%) Consiliul Județean Bacău	Uniunea europeană prin Ministerul Dez/oltării Lucrărilor Publice și Locuințelor și Primăria Bacău, Uniunea Europeană, Guvernul României și Consiliul Județean Bacău	Primăria Bacău
INFRASTRUCTURA RUTIERA Șl FEROVIARA
7	Construrea pasaj rutier subteran intre str. Oituz și Str. Ștefan Guse	Bugel local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile	7.800 000 euro Faza de execuție, perioada estimata 2009 -2011	Uniunea europeană prin Ministerul Dez/ottării Lucrărilor Pudice și Locuințelor și Primăria Bacău,	Primăria Bacău
8	Eurogara Bacău	Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile	6.000.000 euro, faza de execuție, perioada 2009 - 2011	Uniunea europeană p in Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Puolice	Primăria Bacău

Mr, cri.	Prorei	Linia de finanțare	Valoare	Finanțator	Beneficie r
				și Locuințelor ;i Primăria Bacă j,
AGREMENT
11
12	Construire centru de agrement și turism pădurea Tamas	Aplicație axa 5.2 -POR	10.000.000 euro, aza proiectare, nceput 2008 durează 36 luni	Uniunea europeană pri i Ministerul Dezvoltării Lucră ibr Pubice și Locuințelor si Primăria Bacăj,	Primări; Bacău
13	Insula de Agrement	POR	5.000.000 euro, aza de xoiectare, jerbada astimata 2008 -2009	Uniunea europeană pri i Ministerul Dezvoltării Lucră ibr Pubice și Locuințelor si Primăria Bacăj,	Primări; Bacău
ASISTENTĂ SOCIALĂ
14	.Adăpost de zi și de noaste pentru copiii străzii- Morccveata		456.925,54 Euro din care 250.000 Euro inanțare neramburabila	Uniunea europeană pri i Ministerul Dezvoltării Lucră ilor Pub ice și Locuințebr ni Primăria Bacăj,	Primări; Bacău
15	'Unitatea mobila de intervenție la domiciliului’		75.000 Euro și 11.280 Euro Consiliu) Județean Bacău	Uniunea europeană pri i Ministerul Dezvoltării Lucră ibr Pub ice și Locuințebr ni Primă na Bacăj,	Primări; Bacău
16	‘Centru) da Informare, Consiliere și Sprijin ?entru familiile copiilor cu autism'		54.760 Euro de a Comisia Europeana și 7495 Euro de la Asociație Creștina de Caritate Misiune ?i Ajutor Betania	Uniunea europeană prii Ministerul Dezvoltării Lucră ibr Pub ice și Locuințelor ni Primă da Bacăj,	Primări; Bacău
17	Centrul ce cazare temporara a persoanelor fara adăpost din municipiul Bacău	Aplicație axa 3.2 -POR;	400.000 euro, aza de proiectare, nceput 2’008 durează 24 luni	Uniunea europeană prii Ministerul Dezvoltării Lucră ibr Pub ice și Locuințelor ;i Primă la Bacăj,	Primări; Bacău

Nr. crt.	Proi jet                     Linis de finar țâre	Va oare	finanțate 1	Benefic ar
DEZ\ OLTAR • URBA Șl U BUNĂT MIRE < ERV1C11 PUBU( E
18	Proiectil'Rețeaja Urbs Health . . .    . . , pâlnia»»»» L Comur ități Săn itoase' -BHC    ^nR.( ,T.. ;Buildin£ Health^ Commiiities).	650.0OH euro, faza proiectare, început 2008 dureaz; 130 luni	Min sterul Dez oltării Lucrărilor Pu ;lice și Lc suințeloi și Prim aria Bac iu	Primăr a Bacăi
19	Proie ^ul ‘întreprinzătc 1 în Regiunaa Nod Est, afareriîn Eurcpa’.deruspeAtA          -   .. . PRIORITARĂ 3,Crești rea adaptabilității ucrăfaribrși       Resu'geiorUriane întreprinderilor DOMENIUL MAJOR DE INT ERVEN]IE 3.1            R S .Pomovama culturi          Mun =*piul Bs cău. iintreprer oriale’.	390.00H euro, faza de proiect; re, început 2010 dureaz; 124 luni	Uniunea eurc neană p in Mini Ierul Dez’ oltării Lucrărilor Pu>lice și Lc cuințelci și Primăria Bac iu,	Primăr a Bacăi
20	Proier tul 'Sisti.'m de S| rijin Integ at pentr i Planific are      Proiect jI se der ulează Urban; i Durabil ă'-1 nteg ated    prin        Pro gramul Support System orSustrinable URBACTIL Urban Planniig (ISSLP).	360.00*i euro, faza pn nectare, început 2009 dureaz; 124 luni	Unii nea eurc neană p in Mini terul Dez’ oltării Lucr irilor Pu >lice și Lcouințeloi și Prim aria Bac iu,	Primăr a Bacăi
21	"urnizar ia serviciilor pub ce On line prir intermediul siste mului Aplicat e POS < CE infam atic	350.0011 euro, faza pn nectare, început 2009 dureaz;; 12 luni	Unii nea eureneanăp in Ministerul Dez- oltării Lucr ăr Hor Pu tlice și Locuințelor și Primăria Bac iu,	Primăr a Bacăi
22	Sistem informatic integrat pentru . gestione rea actn itatii la f pitalul                    9 09 de Pnisumoftiz cbgie B icău	300,00*i euro, faza pn nectare, început 2009 dureaz: 124 luni	Uninea eureneanăp in Ministerul Dez’ oltării Lucr irilor Pu >lice și Lc cuințeloi și Primăria Bac iu,	Primăr a Bacăi
23	Aplicațe Programul Impl imentarn Sistem de      C^erajonal manage nent inf< mafie i i itegrat Dezvol arsa în Primăria Mun cipiului I îacău Capaci ații Admini jtrative	300.00d euro, faza proiectare, început 2008 dureaz; 12 luni	Uniunea eurc )eană p in Ministerul Dez' oltării Lucr irilor Pu >Xxxx Xx Lc cuințelo și Primăria Bac iu,	Primăr a Bacă;
24	Aplbaț s Pro gramul Politici publice ie dezvc Itare Operaț onal locală - planificarea stra egică Dezvol area pe farmen mfaiu și ling      Capaci ații Admini jtrative	250.0OH euro, faza pri ilectare, început 2009 dureaz 124 luni	Unii nea eurc jeană p in Mini terul Dez' oltării Lucr irilor Pu >lice și Lc cuințeloi și Prim aria Bac iu,	FYimăr a Bacă:
25	Mectu^aEuropianăa |n(      |v c ^MtM**»** ^,1 ^„^pas 7             in»»™?®, Certury MaketTowis	200.00*'euro, faza proiectare, început 2009/2'10 dureaz;! 36 luni	Unii nea eurc neană p in Mini ferul Dez’ oltării Lucr irilor Pu ;lice	Primăr a Bacă;

Mr. xt.	Proie- t	Linia: e fînarrț ire	Vale are	Fi lanțator	seneficii •
				și Loc Jințelor i Primă ia Bacă ,
26	F roiectul Plan de Manage nent p ;ntru siti 1 Natura 2000: la surite c; acumL are Buh jși - Ba ău -Bere ti și can panie d conștie itizare a publicul k. Proiec ul se de ‘ulează n partei eriat: Al M Bacă j ;solicitai t), ADL Jacău, (RE Bacău s । Scut V ide Bac iu.	^OS Mi diu, Ax; 4 -^rotecțk Naturii.	30.000 ;uro, aza proi setare, iceput 1309 lurează !4 luni	Unim ea europ iană pri Minist :r ul Dezvr tării Lucră lor Pub ce și Loc lințelor i Primă ia Bacă i,	Mimării Bacău
27	F roiectul Local D îvelopm snt -A ăons în ;he area of agric iltural Yoducts and Tra îitional 1 ood (LOC-F 3OO)’ - Dezvolt ire Locală Acțiuni î i domer ul Prod cției Ag icole și. Alhne ițelor Tr idițional । Prograr । ul de fir anțare e =te d act de 1 Comisi i Europr ană -A'ograrr ne Eurc peAid: h on-State Actors < nd Loca Authori1 es în Dr velopmt nt. loordin; tion,coc îeration and networt ing activ ties am< ng îuropea । organr ations îi the arse of deve apment	Jniunea europei na	90.000 iuro, '009/20 1	Prim; Xxx Xxxx j,	ADL t inefida: ă e proiec

Cele mai in portar te lucr iri real zate ch către Prime ia Bat ău în t ursul; nului: 009 si nt

•  înce jerea ucrâril >r de c onstru* ;ție la I ’asaju subte an Oit iz - G meral jtefan Gușe,

•    înlocuirea igțelekrsecu idare ; ferenh a doi ă Puncte Tei mice,

•  redarea Teatrului de Vaiă circiitului ș patrinoniulu cultural baci uan,

•  cont nuare i unor proiec e imp< rtante precut i reab litarea termic a a bk surilor sau d; irea în

folot ința a jnor b ocuri (e locu ițe tip ANL ș social 3

•    moc smizai ea Ba: in de not

•    ame lajare î a 31 erenu i de sf ort

•    ame najare Piața । le Gro j și mc demiz ire Pie £ Cer raia

•    extir dere, noden izare: i parc; ire imc bil Str. H. Co tnda n •. 2

•    lucri ri de c onstru ;ție la; îpitalu munk ipal

Pent-u fluitizarei traficului ectrem de acloment din municpiu e te inwrtană finaizarea Pasa ului st bterar Oituz - Gen arai Ș afan C ușe. C biectix de m ixima itilitate public a, Pas ajul sl bteran Oituz - Ș tef m Guș a va rc zolva n part; probi jma fit idizări treflei lui ruti ar bac; uan ș va asi jura le gătura rutier 3 dins; re Onești cu centru orașu ui pe străzile Oituz Xxxxxx Xxxxx Xxxxxx și Va; ile Alessandn.

înlocuirea r ațelelc• secuidare aferen e a 2 puncte ternii«, a î isemnat denarares unui aroiecl ampl j de reabilitate a sis .emulii de al menta e cu e iergie termic j din n unicip u, proi ?ct car a bene ficiază deo înan^e de circa 75 de mi ioane ieeur).

Teatrul de vara a fost redat circuitului cultural și, implicit, patrimoniului cultural băcăuan, după ce ani la rând nu a fost decât o ruina. Reabilitarea Teatrului de vara a constat intr-o reconstrucție în proporție de 92% a fostului edificiu, construit în 1960, rezultatul fiind un ansamblu unicat în tara.

în ultimii 5 ani în Bacău au fost date în folosință 836 de locuințe, din care 615 de apartamente de tip ANL și aproximativ 221 de locuințe sociale, beneficiari fiind familii de tineri sau familii cu probleme sociale din Bacău care au depus dosar la Primărie solicitând locuință.

Lucrările la Spitalul Municipal au ajuns la etajul x, penultimul etaj.

Primăria a promovat un proiect de Politici Publice de Dezvoltare Locală, finanțat din fonduri europene nerambursabile în procent de 90%, în cadrul căruia populația va putea transmite sugestii și posibilități de rezolvare a problemelor municipiului, a priorităților de investiții din cadrul următoarelor domenii: administrație publică, transport, utilități, învățământ, mediul, dezvoltare economică.

în municipiul Bacău sunt în derulare 27 de investiții cu finanțare externă și cofinanțare națională în diverse stadii de derulare, proiecte de infrastructură drumuri și poduri, apa, canalizare, termoficare, deșeuri, eurogară, parcuri, centru de afaceri, centre sociale, protecție situri naturale, sisteme informatice, specializări.

Infrastructura de transport

în vederea facilitării traficului, Primăria a demarat lucrări pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere astfel:

• -    Zonele unde se lucrează sunt prioritare pentru fluidizarea traficului rutier. De exemplu, strada Chimiei preia mare parte din traficul rutier greu, fiind o stradă de tranzit spre variantele ocolitoare Letea Veche și Izvoare - înfrățirii.

• -    Au fost realizate reparații pe podul Mărgineni, podul Narcisa și strada Chimiei de către Primăria Municipiului Bacău, prin Directa de Servicii Publice, care a efectuat lucrări de întreținere cu mixtura stocabilă a carosabilului.

• -    Podul de la Șerbanești este o investiție finanțată de local la Bugetul local al municipiului Bacău și din Fonduri europene nerambursabile, de asemenea în derulare.

Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată, cu infrastructură modernă pentru traficul de călători și marfă. Investițiile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare din fonduri europene, în prezent fiind în derulare faza de proiectare și avizare.

în viitor va fi necesară construirea unei căi de acces suplimentare spre cartierul CFR, în afară de calea ferată de la poliție (care necesita reparații) și intrarea de la podul de la Mărgineni, care a fost acoperită prin implementarea proiectului de construcției a Pasajului rutier subteran str. Oituz - Str. General Ștefan Gușe.

Valoarea totală a proiectului Pasajul rutier subteran str. Oituz - Str. General Ștefan Gușe este de aproximativ 8 milioane de euro, acesta are o lungime de 261,57 m și este format din: pasajul rutier subteran propriu-zis de 86,70 m (pe sub cele 14 linii de cale ferată), două rampe de acces spre pasajul subteran propriu-zis: rampa Xxxxxx Xxxx de 107.07 m lungime și Rampa Oituz de aprox. 67,80 m lungime. Pentru asigurarea continuității rutiere sunt prevăzute pasaje superioare amplasate peste cele două rampe de acces în pasaj, spre str. Ștefan Gușe în lungime de 14 m, și spre str. lonita Sandu Sturza și respectiv str. Oituz în lungime de 20 m. Siguranța circulației va fi asigurata prin camere video, sisteme electronice luminoase, senzori de umiditate și temperatura, senzori de fum, bariere de limitare pentru limitarea sau închiderea circulației (pentru cazurile excepționale de accidente grave). Pentru acest proiect, considerat prioritate numărul 1 la nivelul Agenției Nord-Est, s-au solicitat 30,7 milioane de lei, din care 24,5 milioane sunt nerambursabili. Termenul de realizare a lucrărilor este de 28 de luni. în curând, va avea loc licitația pentru selectarea constructorului.

Pasajul subteran va genera în timp o dezvoltare a municipiului Bacău pe axa Est-Vest, unde se afla centrul de afaceri și viitorul spital județean se va dezvolta după deschiderea pasajului.

Alimentare cu apă și canalizare

Investițiile în derulare din cadrul S.C. COMPANIA DE APA BACAU SA. se referă la:

• 1)    Investiții finanțate de Uniunea Europeana (prin programul ISPA):

•    construcția unei noi stații de tratare a apei potabile;

•    reabilitarea rețelei de canalizare;

•    construcția și reabilitarea aducțiunii principale care face legătura între Bacău și sursa de apa de suprafața - lacul Poiana Uzului.

• 2)    Investiți finanțate din credite BERD:

• reabilitarea Stației de Epurare a apelor uzate Bacău.

• 3)    Investiții finanțate din sursele proprii:

•    lucrări auxiliare pentru rețelele de apa și de canalizare (branșamente și racorduri, cămine vane, cămine apometru, cămine canalizare) - proiectare + execuție;

•    expertizare rezervor nr. 4 de 10 000 mc din stația de pompare Gheraiesti;

• •    îmbunătățirea factorului de putere la Frontul de captare Hemeiuș l-HI - proiectare + execuție;

• 4)    Investii finanțate din bugetul Consiliului Local Bacău:

•    supratraversare parau Trebeș cu conducta de apa potabila Dn = 150 mm și conducta de apa uzata Dn - 400 mm;

• “    supratraversare parau Negel cu conducta de apa potabila Dn = 600 mm și conducta de apa uzata Dn = WOmm;

•    conducta de legătura Dn = 600 mm între plecare II Gheraiesti și plecare II Mărgineni pentru transportul apei potabile din Stația de pompare Gheraiesti la rezervoarele Barați;

•    înlocuire conducta apa potabila Ol Dn 250mm, str. Miron Costin de la intersecția cu str. Pictor Aman până la intersecția cu str. Stadionului;

•    împrejmuire paturi de uscare a nămolului de la Stația de epurare a apelor uzate a municipiului Bacău;

•    înlocuire conducta de refulare Dn 500 mm Stația de Pompare ape uzate Serbanesti;

•    conducta de legătura Dn 700 mm între conducta Dn 700 mm str. Ștefan cel Mare și conducta Dn 800 mm str. Digul Barnat;

•    înlocuire conducta de apa Dn 600 mm Calea Moinești subtraversare linii ferate Fabrica de Bere și curte Vinalcool;

•    înlocuire conducta de apa Dn 400 mm b-ul Unirii de la pod Bistrița până la Calea Bârladului;

•    înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str. Gării între str. Avram lancu și str. Mihai Eminescu;

•    înlocuire conducta de apa Dn 125 mm Calea Moldovei de la str. Frunzei la restaurant Popas;

• •    înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str. Frunzei din Stația de Pompare Gheraiesti până la Calea Moldovei cu conducta Dn 700 mm.

Prin investiția finanțată în cadrul Măsurii ISPA 2002/RO/16/P/PE/018, "Construcția și reabilitarea aducțiunii principale care face legătura între Bacău și sursa de apa de suprafața lacul Poiana Uzului", se urmărește ca municipiul Bacău sa beneficieze de apa potabila de o foarte buna calitate.

O alta investiție finanțată din fonduri ISPA, prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018, constă în "Construcția unei noi stații de tratare a apei potabile".

"Reabilitarea rețelei de canalizare" este o investiție finan^tă din fonduri ISPA prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018, componenta C, prin care se urmărește înlocuirea a 7,3 km de conducta de diametrul 400 mm, 3,5 km. de conducta de diametrul 500 mm și 0,6 km de conducta cu diametrul de 600 mm, în total fiind înlocuita 11,4 km de rețea de canalizare. Se mai urmărește înlocuirea colectorului principal cu diametrul de 1800 mm și cu lungimea de aproximativ 0,1 km. Execuța lucrării a început în luna septembrie 2005 și va fi finalizata în luna noiembrie 2010.

Fondurile primite începând cu anul 1997 de către S.C. COMPANIA DE APA BACAU S.A. prin programul MUDP II în valoare de 3.950.000 euro au finanțat proiecte ce au vizat reabilitarea stațiilor de pompare, a surselor existente pentru alimentarea cu apa, rețeaua de distribuție a apei potabile și a laboratoarelor din cadrul secțiilor captare-distribuție și canalizare-epurare.

Astfel, prin programul MUDP II, Stația de pompare Mărgineni a fost modernizata în anul 1998 cu electropompe de producție Anglia, iar la Stația de pompare Gheraiesti, între anii 1998-2001, s-au înlocuit electropompele existente. în anii 1999-2002 puțurile din fronturile de captare au fost modernizate. La rețeaua de distribuție a apei potabile au fost înlocuite 35 km de conducte cu altele din fonta ductila, montarea a 21 de traductori de presiune și a 21 de dispozitive de afișare locala și, în anii 1999-2001, a fost realizata contorizarea consumatorilor cu contori de debit.

în vederea îmbunătățirii sistemelor de alimentare cu apă, colectare și tratare a apelor uzate în municipiul Bacău au fost prevăzute în bugetul pentru anul 2010 următoarele investiții:

Tabel 239: Investiții prevăzute pe anul 2010 in domeniul alimentarii cu apa si canalizare

Denumire obiectiv de investiții	Lungime conducte apa și canalizare	Termen PIF
Total conducte apa și canalizare	15.336 m	Tr. IV. 2010

Tabel 240: Reabilitare rețele distribuție apa cuprinse în programul MAȘTER PLAN

Zona	Lungimea conductei propusa prin în reabilitare	Număr gospodarii/ populație ce va beneficia de reabilitare
Total Zona Nord	1.965 ml	73 case
Total Zona Centru	12.350 ml	53 blocuri	490 case	2 agenți economici
Total Zona Sud	10.055 ml	40 blocuri	310 case	11 agenți economici
Total general	24.370 ml	93 blocuri	873 case	13 agenți economici

Tabel 241: Extindere rețele distribuție apa cuprinse în programul MAȘTER PLAN

TOTAL	Lungimea propusa pentru extindere	Număr gospodarii/ populația care va beneficia de extindere reabilitare
Extindere conducte Apa și canal	10.830 ml	12blocuri j317case 110agențieconomici

Tabel 242: Situația cu străzile propuse pentru extinderea rețelei de canalizare în 2010

Zona	Lungimea (m)	Starea	Observatii
Centru	14.650	nemodemizata	menajera & pluviala
Nord	4.600	nemodernizata	menajera & pluviala
Sud	9.195	nemodemizata	menajera & pluviala
Total general	28.445

Termoficare

SC SACET SA Bacău are în derulare următoarele investiții:

• 1.    Reabilitarea rețelelor termice primare - faza PT și execuție lucrări

• 2.    Dezvoltarea pieței de energie termică - Racordarea la SACET a instituțiilor publice (28 +11 obiective) - Faza SF

• 3.    Reabilitarea rețelelor termice secundare, lotul 2, renunțarea la punctele termice nr. 25 și 28 și alimentarea consumatorilor prin intermediul unor puncte termice modulare complet automatizate și contorizate, situate la nivel de grupuri de blocuri/clădiri instituții, racordate la rețeaua termică primară. Faza - achiziția publică de servicii de proiectare

• 4.    Dezvoltarea pieței de energie termică - Racordarea la SACET a instituțiilor publice (28 +11 obiective) - Faza SF

Reabilitarea rețelelor termice secundare

• -    reducerea pierderilor de transport a energiei termice și atingerea unui randament global de transport și distribuție de 85%

• -    economia totala de energie preconizata prin implementarea proiectului, exprimata în unități fizice, convenționale și financiare este calculata prin însumarea economiilor anuale și durata a 30 ani și este prezentata astfel:

  Economia totala de energie, Etot
  Unitati fizice		Unitati financiare
  mwh	tep	lei
  1.311749	112.790,11	217717.578

Reabilitarea termica a blocurilor, a instalațiilor interioare de utilități publice în Mun. Bacău - îmbunătățirea sistemului de alimentare cu căldura până la nivel de consumator - eficienta energetica prognozată: 541 tep/an

Tabel 243: Investiții prevăzute pe anul 2010 in domeniul termoficării_________

Nr. Crt.	Denumirea consumatorilor	Lucrări prepuse a li realizate în perioada 2010-2013
1	Centru cfe îngrijire și asistență sociala	* racordarea dn rețelele termice de dstribuție aferenta PT2 "buclele de contonzare și echilibrare sunt amplasate la sibsdul ciad ni
2	Gradnita nr.33	"racordarea dn rețelele termice de dstribuție aferenta PT40 "se utilizează nisa efe contonzare
3	Asociația de sprijin a copiilor cu handcap neurcmotoriu, Centru „Daniel”	"racordarea dn rețelele termice de dstribuție aferenta PT 27
	Fundația de sprijin comunitar, centru de zi pentru vârstnci „Dr.Stefen Cicbanu”	"se utilizează doua nișe de ccntcrizare pentru fiecare instituție în parte
4	Serviciul Județean de Medcra Legala	"racordarea dn rețelele termice de dstribuție aferenta PT 12

		"se utilizează nisa cfe cortorizare
5	Bloc garsoniere str. Condorilor nr.2	"racordarea dn rețelele termice de dstribuție aferenta PT 25 "se Utilizează nisa de cantonare
6	Loteria Naționala- Sucursala județeană Bacău	"racordarea dn rețelele termice de dstribuție aferenta PT 41 "se utilizează nisa cfe ccntonzare
7	GradnitaJJzuca”	"racordarea dn rețelele termice de dstribuție aferenta PT 96 "se utilizează nisa de contorizare
8	GradnitaNr.40	"racordarea dn rețetele termice de dstribuție aferenta PT 96 "se utilizează nisa de contorizare
9	Direcția Regionala Vanala - Biroul Vamal de control și vămuire la interior	"racordarea dn rețetele termice de dstribuție aferenta PT 95 "se utilizează nisa de contorizare
10	Bloc ANL Narciselor nr. 14 sc. A	'racordarea dn rețetele termice de dstribuție aferenta PT 31, cu următoarea observație:" pentru a putea racorda acest ctrectiv la rețeaua je dstribuție de la PT31 trebuiesc modlicate următoarele Dn-uri, drtre jfmătoarete noduri cfe la proiectul de la PT31:1)84-86 trece de la 2XDn8O21/2 711/4" la 2xDn1006 71 W 2) 86- nodul ccmun bl. 12 cu d 14 trece cfe te 2xDn6521/2 71 1/4" la2xDn8OB"/11/2";
11	Bloc ANL Narciselor rr.4 sc.A	"racordarea dn rețetele termice cfe dstribuție aferenta PT31 "contorizerea se realizează la sifcsol
12	Sala de Sport Școala Generala nr. 18 “Spiru Haret"	'racordarea dn rețetele termice de dstribuție aferenta Centralei termice Grup Școlar" "contorizarea se realizează în interiorul centratei termice de la Sala de Sport

Iluminatul public

în conformitate cu situația primită de la Serviciul Rețele și Iluminat public din cadrul Primăriei Bacău, a fost inițiată o lucrare de amenajare pentru Fundătura nr. 30A-30H din Calea Moinești, aflata la Faza SF, 350 m rețea de iluminat, în valoare de 54.400 lei fără TVA.

Managementul deșeurilor

Pentru asigurarea conformității cu cerințele europene s-a impus realizarea unor depozite ecologice care să nu mai permită infiltrații în pânza freatică. Prin Măsura ISPA 2004 RO 16 P PE 007 având ca data de finalizare 31 decembrie 2010, s-a inițiat realizarea unui nou depozit de deșeuri și închiderea celui existent. Valoarea proiectului este de 20.000.000 EURO.

Proiectul își propune următoarele obiective:

închiderea depozitului existent - “Depozitul de deșeuri neconform care este amplasat în zona de Sud-Est a Municipiului Bacău la periferia orașului, în vecinătatea Drumului Național DN 85 București -Bacău - Suceava. Depozitul de deșeuri existent se afla în patrimoniul Primăriei Bacău fiind activ de peste 35 de ani. Suprafața actualului depozit de deșeuri este de aprox 15 ha. Fiind un depozit necontrolat, ajungând și la un grad de ocupare de peste 80%, se impun urgent lucrări de închidere și ecologizare a zonei.

Construcția noului depozit - realizarea unui nou depozit ecologic la standarde europene pe o suprafața de 32 ha alocate de Primăria Municipiului Bacău, care adoptă o soluție tehnica constructivă modernă (sistem de management al gazului, sistem de captare și tratarea levigatului, stație de sortare, stație de compost, echipament operațional). Depozitul este împărțit în patru subcelule, din care prima subcelulă va fi construita în faza inițiala pe o suprafața de 5 ha.

Colectarea deșeurilor în municipiul Bacău - schema de colectare actuală va fi extinsă prin adăugarea a 500 grupuri a câte 3 containere de 1,1 m³ de culori diferite, destinate colectării hârtiei, sticlei și plasticului, precum și alte facilitați pentru asigurarea unui management de calitate în ceea ce privește colectarea și transportul deșeurilor.

Asistență socială

în cadrul programului de finanțare Phare 2006 Coeziune economică și Socială - Dezvoltarea Serviciilor Sociale au fost elaborate și depuse în vederea evaluării mai multe proiecte pentru accesare fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii sociale.

Proiectul “Unitatea mobila de intervenție la domiciliului" a fost aprobat prin H.C.J. 120/22.09.2008 cu un buget de 75.000 Euro de la Comisia Europeana și 11.280 Euro contribuția Consiliului Județean Bacău. Un alt proiect - "Centrul de Informare, Consiliere și Sprijin pentru familiile copiilor cu autism" a fost aprobat prin HCJ 121/22.09.2008, cu un buget de 54.760 Euro de la Comisia Europeana și 7495 Euro de la Asociația Creștina de Caritate Misiune și Ajutor Betania.

în cadrul Programului „Inițiativa pentru copiii străzii” în colaborare cu Centrul pentru servicii de intervenție în regim de urgenta a fost elaborat un Subproiect - „Adăpost de zi și de noapte pentru copiii străzii - Morcoveata”.

în cadru! Programelor de Interes Naț’onal lansate de ANPDC (PIN2/2008; PIN3/2008; PIN4/2008) au fost elaborate 3 proiecte după cum urmează:

•    „Servicii specializate pentru copilul delincvent: Centrul rezidențial pentru orientarea, supravegherea și reinsertia sociala a copilului delincvent; Centrul de zi pentru orientarea, supravegherea și reinsertia sociala a copilului delincvent'.

•    "Program de perfecționare a profesioniștilor din sistemul de protecție a copilului"

•    „Dezvoltarea rețelei de servicii sociale comunitare pentru copil și familie"

A fost finalizată implementarea proiectului -“Informare și sensibilizare în problematica HIV / SIDA" cu finanțare de la Guvernul Republicii Irlanda (Departamentul Development Cooperation Ireland)

In anul 2008, s-a finalizat proiectul „Clubul Pensionarilor", cu finanțare integrală de la bugetul Consiliului Local Bacău, unde persoanele vârstnice din municipiu își vor putea petrece timpul liber.

Având în vedere oportunitatea finanțării nerambursabile prin Programul Operațional Regional, Axa Prioritară 3 - îmbunătățirea infrastructurii sociale, Domeniul de intervenție 3.2 -Reabilitarea/modernizarea /dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale, se vor finaliza două propuneri de proiecte ce vor putea fi finanțate în proporție de maxim 98% din cheltuielile eligibile, Consiliul Local Bacău urmând să contribuie cu diferența de 2%, la următoarele obiective:

„Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău" - din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154.

„Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc instituțiile de protecție a copilului și consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9.

Participarea activă la activitățile Grupului de Sprijin Local pentru realizarea Planului de Acțiune Local și implementarea proiectului "Rețeaua Urbs Health pentru “Construirea de Comunități Sănătoase" ("Building Healthy Communities" - Urbs Health network for "Building Healthy Communities")” din cadrul Programului de Cooperare Europeană Teritorială - URBACT II, administrat de către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional “URBACT 11“ cu sediul în Franța.

în ceea ce privește copii cu părinți plecați la muncă în străinătate se urmărește prin susținerea unei colaborări cu Inspectoratul Școlar Bacău, prin Centrul județean de asistență psiho-pedagogică identificarea unei soluții în vederea depistării cazurilor de copii/elevi râmași singuri acasă și în special a acelor cazuri cu risc social.

Proiecte propuse în perioada 2009 - 2010:

•    Reparații și întreținerea clădirilor, canalizării, grupurilor sanitare și lucrări de contorizarea apei la căsuțele sociale din str. Izvoare nr. 111;

•    Achiziții privind proiectarea și lucrările de modernizare/reabilitare Casa Pistruiatul;

•    Racordare apă caldă Centrul “Armonia" din Strada Livezilor 1A și 4B;

•    Lucrări canalizare "O școală pentru toți”.

•    înființarea „Clubul Pensionarilor II" într-o Centrală Termică din strada Șoimului.

• •    „Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violenței domestice și asistență pentru agresori”.

Infrastructura de învățământ

în vederea desfășurării în bune condiții a activităților școlare Primăria a demarat lucrări de reabilitare și modernizare la mai multe unități de învățământ, în perioada 2004 - 2008:

Tabel 244: Investiții finalizate în domeniul infrastructurii de educație în perioada 2004 - 2008

Tabel 245: investiții finalizate în domeniul infrastructurii de educare în perioada 2006 - 2008

Nr. crt	Denumire lucrare	Unitati de invatamant
		Colegii/licee/ grupuri școlare	Scolii 1 - VIII	Grădinițe	Creșe
Anul 2006
1.	înlocuire tâmplărie	7 u.i	5 u.i	1 u.i	-
2.	Reparatii fațade	6 u.i	2 u.i	-
3.	Reparații instalații încălzire	3 u.i	-	3 u.i
4.	Reparații instalații electrice	-	2 u.i	2 u.i
5.	Alte lucrări de reparații (înlocuire parchet, igienizări, gresie, faianță și revizie instalații sanitare)	9 u.i	5 u.i	8 u.i	1 U.I
Anul 2007
1.	Lucrări la instalațiile electrice, termice sanitare, tâmplărie, acoperișurile, grupurile sanitare și fațadele unităților de invatamant	14 u.i	23 u.i	27 u.i	4 u.i
2.	Demolare și realizare obiective noi	2 u.i		4 u.i
3.	Campus nou - profil informatică
4.	Săli de sport	4 u.i	1 u.i
Anul 2008
1.	Teren de sport	12 u.i	18 u.i
2.	Locuri de joacă                        _______			15 u.i
TOTAL 2006 - 2008 -179 unitati de Invatamant		58 u.i	56 u.i	60 u.i	5 u.i

Nr. crt	Denumire lucrare realizată în perioada 2004-2005	Unitati de invatamant
		Colegii/ licee/	Scolii 1 - VIU	Grădinițe	Creșe
1.	Modernizări grupuri sanitare	8 u.i	4 u.i	7 u.i	1 u.i
2.	Reparatii parchet, lambriu și tâmplărie săli clasa	4 u.i	3 u.i	2 u.i	1 u.i
3.	Reparatii instalatii electrice interioare	-	2 u.i	1 u.i	-
4.	Reparații instalații încălzire interioare	2 u.i	1 u.i	-	-
5.	Reparatii acoperiș	-	1 u.i	3 u.i	-
6.	Modernizare săli sport	3 u.i	2 u.i	-	-
7.	înlocuire tâmplărie ferestre lemn cu ferestre PVC cu geam termopan	2 u.i	2 u.i	-
8.	Reparații fațade	2 u.i	2 u.i	-
9.	în vederea creșterii confortului termic al clădirilor unităților școlare, s-a inițiat un program de reabilitare termica, schimbarea tâmplărie lemn cu tâmplărie PVC cu geam termopan și montare termosistem pe fațade	1 u.i	1 u.i	-	-
TOTAL 2004 - 2005 - 55 unitati de invatamant		22 u.i	18 u.i	13 u.i	2 u.i

în perioada 2004 - 2005 un număr de 55 de unități de învățământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare și modernizare.

în perioada 2006 - 2008 un număr de 179 de unități de învățământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare și modernizare.

Pentru desfășurarea în bune condiții a activităților școlare recreative și asigurarea unei dezvoltări armonioase a elevilor, Primăria a alocat fonduri pentru reabilitarea și modernizarea, extindere a terenurilor de sport la 34 de școli, licee și colegii, în conformitate cu legislația în vigoare.

Tabel 246: Terenuri de sport amenajate la școli și licee în perioada 2004 - 2008:

Modernizare și / sau extindere suprafețe aferent activităților sportive la 34 Scoli, Licee, Colegii, Grupuri școlare,	Suprafața sintetica	Lungime gard h=4m	Panouri baschet	Porți handbal /minifotbal
TOTAL	19197,65 m2	3284 m	104 buc.	68 buc.

Amenajare piețe

Lucrările de reabilitare propuse pentru perioada 2010 - 2012, au fost estimate pentru cele 5 piețe aflate în administrarea Primăriei astfel:

• a)    PIAȚA CENTRALĂ, lucrările propuse includ:

• -    închiderea Pieții pe întreg perimetru, scopul acestei investiții fiind crearea de condiții favorabile comercializării produselor agricole și pe perioada de iarnă;

• -    efectuarea de lucrări de reparații capitale paviment și la acoperișul platoului din zona producători;

• -    lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli și birouri.

• b)    PIAȚA SUD lucrările constau în:

• -    închiderea Pieții pe întreg perimetru, scopul acestei investiții fiind crearea de condiții favorabile comercializării produselor agricole și pe perioada de iarnă;

• -    construirea unei hale de comercializarea a produselor lactate, întrucât cea existentă nu asigură condiții normale de comercializare a produselor.

• -    efectuarea de lucrări de reparații capitale la acoperișul platoului;

• -    lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli.

• c)    BAZARUL MILCOV - se propune reparație capitala WC.

• d)    PIAȚA DE GROS urmează să fie mutat în acest perimetru și Bazarul Milcov. De asemenea va fi realizat un restaurant cu autoservire, un fest-food, câteva spații de cazare pentru producătorii agricoli din zone mai îndepărtate, o micropia^ de cartier și spații de parcare și va fi betonata o suprafața de 20000 mp.

• e)    TÂRGUL AUTO Șl OBORUL ȘERBĂNEȘTI - se va amenaja pe teritoriul comunei Letea Veche.

Concluzii:

• 1.    Investițiile realizate în Municipiul Bacău înregistrează în ultimii ani tendințe ascendente în următoarele sectoare de activitate: transport, alimentare cu apă și canalizare, reabilitare termică a locuințelor, educație, sănătate, sport, managementul deșeurilor, asistență socială, termoficare etc.;

• 2.    Primăria gestionează 27 de proiecte cu finanțare europeană și cofinanțare națională, proiecte de infrastructura drumuri, apa, canalizare, termoficare și 9 proiecte din fonduri proprii, 7 lucrări de intervenții și specializare personal fiind finalizate;

• 3.    Programele de investiții publice dau semnale atât în domeniul dezvoltării sociale cât și cel al dezvoltării economice la nivelul municipiului.

o Pe de o parte, comunitatea beneficiază de servicii diverse privind diversele categorii ale populației: copii, tineri, adulți, pensionari, populația activă, categoriile defavorizate etc.,...

o Pe de altă parte investițiile în infrastructura de transport și utilități contribuie la o mai buna accesibilitate a zonelor de producție, servicii și comerț, iar dezvoltarea și diversificarea serviciilor fac mediul local atrăgător pentru forța de muncă înalt calificată, turiști și investitori.

o Nu în ultimul rând, serviciile culturale, sectorul academic contribuie la conturarea unui profil elitist al municipiului.

• 4.    Prin implementarea proiectelor sociale vor fi create cca. 140 locuri de munca și 8 noi servicii sociale specializate și primare (de exp: primele locuințe protejate pentru persoane cu dizabilități; primele echipe mobile; primul adăpost de zi și de noapte pentru copii străzii, etc.).

147

• 1.4    NEVOI DE DEZVOL TARE IDENTIFICATE ÎN MUNICIPIU

în urma analizei situației existente și a investițiilor în derulare susținute de către Administrația Locală din fonduri proprii și fonduri europene nerambursabile se remarcă 2 domenii în care investițiile sunt prioritare: Infrastructura rutieră și Asistența socială.

Luând în considerare problemele de accesibilitate care derivă din localizarea geografică și dotarea infrastructurală a municipiului, proiectele de transport rutier au o relevanță deosebită. Așadar, realizarea proiectelor de infrastructură de transport reprezintă un element critic pentru dezvoltarea orașului și integrarea acestuia în sistemele teritoriale și economice ale regiunii Nord Est, ale României și ale UE, ceea ce face ca proiectele de investiții în infrastructura rutieră să fie de importanța prioritară.

Necesitățile identificate sunt prezentate în continuare:

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ

•    Traseele pe care se desfășoară traficul rutier între sudul și nordul țării trec pe artere principale din municipiul Bacău de asemenea, aglomerând traficul la orele de vârf. Pentru o fluidizare a traficului de tranzit prin municipiul Bacău, spre nordul Moldovei este necesară reabilitarea și extinderea la 4 benzi a podului aflat la intrarea în municipiu, care în prezent îngreunează traficului intern și de mărfuri, se remarcă o lipsa de fluenta a traficului în interval de vârf, ambuteiaje, zone greu accesibile

•    Următoarele pasaje si străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări și modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moinești, Pasaj Letea Calea Moinești, pasaj Trebeș, Calea Mioriței, Strada Milcov și I.L. Caragiale și străzi adiacente. Aceasta modernizare consta în reabilitarea structurii rutiere, crearea de piste bicicleta, semaforizare și dotări aferente lucrărilor de drum.

• •    Suprafața ocupată de parcări este de 85.020,32 m², asigurând în prezent 3.168 locuri de parcare cu plată aflate în evidența Primăriei. La o populație de 177.007 locuitori, considerând 3 membri/familie, 1 autoturism/4-5 familii, necesarul de locuri de parcare ar fi de circa 11.800 locuri de parcare necesare, exceptând locurile de parcare ale autoturismelor înregistrate la firme, locuri de parcare la instituțiile publice care asigură diverse servicii pentru populație. Se constată necesitatea realizării de parcări cu plată care vor asigura venituri suplimentare la bugetul Primăriei.

•    Necesitatea realizării unei centuri ocolitoare a municipiului Bacău cu 4 benzi de circulație;

•    Realizarea de reparații pe aproximativ 100 de străzi ce fac parte din rețeaua stradala a municipiului.

•    Implementarea unor acțiuni pentru decongestionarea traficului din zona de centru a municipiului;

•    Fluidizarea traficului pe arterele aglomerate, altele decât cele don zona centrala a municipiului;

•    îmbunătățirea vitezei comerciale medii a transportului public de calatori;

•    Creșterea capacității de transport de persoane a serviciului public de transport în comun;

•    Creșterea eficientei sistemului de semaforizare;

• ”    Fluidizarea traficului de tranzit prin municipiul Bacău, spre nordul Moldovei.

ASISTENȚĂ SOCIALĂ

•    Necesitatea realizării unor lucrări de reabilitare a centrelor sociale existente, respectiv de extindere a acestora;

•    Creșterea calității serviciilor de asistență sociala cu caracter primar sau specializat oferite populației Municipiului;

•    Diversificarea serviciilor de asistență sociala oferite persoanelor aflate în diferite tipuri și grade de dificultate din Municipiul Bacău;

•    înființarea de adăposturi temporare pentru persoanele victime ale violenței domestice și asistență pentru agresori.

•    creșterea calitatii serviciilor sociale oferite perosanelor vârstnice, prin reabilitarea si dotarea centrelor sociale cu echipamentele necesare;

•    Este necesara imbunatatirea infrastructurii sociale si înființarea de noi centre sociale care sa conducă la o creștere a calitatii vieții in cadrul polului de dezvoltare urbana Bacau, prin oferirea unor servicii sociale de calitate persoanelor aflate in dificultate.

•    Reabilitarea unittailor medicale si a spitalelor din municipiul Bacau;

ECHIPAREA EDILITARĂ

•    Modernizarea sistemului de alimentare cu apa;

•    Modernizarea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate;

• •    îmbunătățirea stării colectoarelor și racordurilor de pe: Str. Constantei - parțial, str. Narciselor, str. Lalelelor, Al. Ghioceilor, Al. Parcului, Str. Castanilor, Str. Panselelor.

•    Modernizarea sistemului de alimentare cu energie termică a municipiului Bacău, apă caldă și căldură.

• •    Extinderea infrastructurii de alimentare cu gaze naturale în Municipiul Bacău.

•    Dezvoltarea rețelei de iluminat public

Gestionarea deșeurilor în conformitate cu normele europene și naționale

Necesitatea colectării selective a deșeurilor din municipiul Bacău;

îmbunătățirea calității factorilor de mediu prin reducerea poluării;

Acoperirea numărului de cereri pentru locuri în grădinițe.

Creșterea gradului de acoperire cu servicii medicale a necesităților populației;

Dezvoltarea sectorului serviciilor de intervenție de urgență,

Construirea de locuințe sociale

Este necesara o creștere a raportului suprafață amenajata pentru locuri de joaca / număr copii în Municipiul Bacău la aproximativ Imp/copil.

149

• 1.5    POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI

Municipiul Bacau este reședința județului Bacau, fiind localizat în partea central - nord - estica a județului Bacau, într-o zona dezechilibrata din punct de vedere al densității localităților urbane. Este un municipiu de rangul I (176743 locuitori la 1 iulie 2008), de importanta interjudețeană, regionala si naționala, zona sa de polarizare depășind granițele județului Bacau, pe o raza de aproximativ 60 km.

La nivel județean, capacitatea de polarizare a municipiului Bacau urmeaza a fi valorificata prin înființarea si mai ales crearea funcțiilor si a relațiilor specifice funcționarii unei zone metropolitane: Zona Metropolitana Bacau, în care sunt incluse următoarele comune: Hemeius, Mărgineni, Măgură, Luizi -Caiugara, Sarata, Nicolae Balcescu, Faraoani, Gioseni, Tamasi, Letea Veche, Buhoci, Traian, Secuieni, Odobesti, Izvorul Berheciului, Prăjești, Saucesti, Itesti, Beresti - Bistrița, Filipesti, Gârleni, Blagesti. De altfel, dezvoltarea orașului din ultimul deceniu a determinat apariția unor „tentacule” către comunele Hemeius, Letea Veche, Măgură, Mărgineni.

Din punct de vedere fizico - geografic, municipiul Bacau este situat în unitatea de relief numita Podișul Piemontan, subunitatea Culoarului Fluvial Siret-Bistrita, în zona larga de confluenta a râurilor Șiret si Bistrița, la altitudinea de 165m. Orașul se dominat, dinspre vest, de culmea Pietricica, fiind situat în zona de contact între unitatea subcarpatica si Podișul Bârladului - Colinele Tutovei.

Orașul Bacau beneficiază de un cadru geomorfologic extrem de favorabil. în ansamblu, intravilanul municipiului Bacau se afla pe terasele plane sau ușor înclinate, cu expoziție estica si sud-estica, cu taluzurile stabilizate, având un drenaj bun si o pânza freatica bogata. Astfel, municipiul Bacau este definit, în general, de un relief plan, caracterizat de energie si fragmentare scăzută si o panta redusa. Așezarea fizico - geografica se reflecta în gradul ridicat de accesibilitate care caracterizează municipiul Bacau. Apărut inițial ca târg pe vechiul drum al Șiretului, municipiul Bacau este amplasat în prezent pe principala axa de circulație care străbate regiunea Moldovei: drumul european/national DN 2 - E 85 care asigura legătură între București si nordul tarii, până la granița cu Ucraina.

Din punct de vedere al accesibilității feroviare, municipiul Bacau este străbătut de magistrala 500 București - Ploiești - Buzău - Râmnicu Sarat - Focșani - Adjud - Bacau - Roman - Pașcani - Suceava - Vicsani, principala artera feroviara din vestul Moldovei. Mai mult, municipiul Bacau este situat pe traseul coridorului european feroviar IX, care asigura conexiunea în interiorul Europei, pe relația nord -sud, pornind de la Marea Baltica (Lituania) si Golful Finic Skt Petersburg, în direcția Moscova - Kiev -Chisinau - Romania - Xxxx X- Xxxxx Xxxxxx - Svilengrad - Alexandropol. Pe teritoriul României, componenta feroviara urmeaza traseul Ungheni - lași - Pașcani - Bacau - Adjud - Marasesti - Buzău -Ploiești - București - Giurgiu/Ruse. în prezent, din punct de vedere al potențialului de atracție al orașelor, conform Atlasului României 2006, municipiul Bacau exercita o polarizare de tip regional - puternica polarizare unidirecționala, unitățile teritorial - administrative înconjurătoare fiind direct polarizate de municipiul Bacau, ca spațiu urban cu servicii de nivel superior (universități, medicina specializata) si cu funcții administrative, industriale si comerciale complexe.

Conform HG nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor de creștere si a polilor de dezvoltare urbana, municipiului Bacau i se atribuie rolul de pol regional de dezvoltare urbana la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord - Est, sprijinit în dezvoltare prin realizarea de investitii din axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere" a Programului Operațional Regional 2007 - 2013.

POTENȚIALUL NATURAL, ECONOMIC, UMAN

Potențialul natural

Potențialul natural este rezultatul interacțiunii următoarelor componente: structura geologica, relieful, clima, hidrografia, flora si fauna, solurile. Potențialul natural sta la baza dezvoltării unei comunități umane în timp si spațiu si influențează direct potențialul economic si uman.

Condițiile geografice (litografia, structura tectonica, neotectonica, seismicitatea, resursele solului) au o influenta specifica, în principal indirecta, mai greu de sesizat la prima vedere, dar care afecteaza dezvoltarea si repartiția comunităților umane. Din punct de vedere geologic, teritoriul orașului Bacau se suprapune asa-numitei unitati structurale a Depresiunii (Platformei) Bârladului, despre care se presupune ar fi alcatuita din formațiuni cristalofiliene si magmatite. Acest fundamentul este acoperit integral de o stiva de depozite sedimentare, din care, aici afloreaza aproape exclusiv depozitele sarmatianului. în zona Culoarului Fluvial Șiret - Bistrița, unde este situat Bacaul, respectiv spre contactul cu Carpatii si Subcarpatii, sarmatianul apare într-un facies litoral, fluvio-deltaic, reprezentat prin pietrișuri si nisipuri. Cele mai noi formațiuni sedimentare din Platforma Bârladului aparțin ciclului adenian superior-romanian (nisipuri, argile) si cuaternarului (siltite, pietrișuri), acestea din urma fiind caracteristice unor terase ce însoțesc arterele hidrografice ce strabat aceasta platforma, cum e si cazul teraselor pe care este situat orașul Bacaul. Referitor la unitatea de relief, teritoriul municipiului Bacau este situat în Culoarul fluvial Siret-Bistrita. Plasamentul orașului Bacau în respectivul culoar fluvial, pe vastul con de dejecție creat la confluenta râurilor Șiret si Bistrița se constituie într-un cadru geomorfologic extrem de favorabil. Microrelieful vetrei orașului este, de altfel, rezultatul activitatii celor doua râuri si a regimurilor lor hidrologice. în zona de confluenta astfel creata, ce are o lățime de 15 - 17 km pe direcția vest-est, s-a format un relief specific, etajat, cu terase bine dezvoltate spre vest si un abrupt spre Colinele Tutovei, afectat de alunecări de teren active. în ansamblu, intravilanul municipiului Bacau se afla pe terasele plane sau ușor înclinate, cu expoziție estica si sud-estica, cu taluzurile stabilizate, având un drenaj bun si o pânza freatica bogata. Astfel, municipiul Bacau este definit, în general, de un relief plan, caracterizat de energie si fragmentare scăzută si o panta redusa, foarte favorabil dezvoltării unei localitati.

în ceea ce privește clima, municipiul Bacau se încadrează în sectorul de provincie climatica temperat-continental cu influente de ariditate, topo-climat de terase si lunca. Forma depresionara si larga deschidere a zonei de confluenta atât spre relieful înalt montan cât si spre câmpie si podiș au contribuit la crearea unui microclimat. Barajul Carpatilor Orientali modifica ușor circulația generala a atmosferei, iama determina invazia maselor de aer rece, iar vara a maselor de aer cald si uscat. Orografia zonei de confluenta amplifica circulația atmosferei la nivelurile inferioare, accentuând gradul de conțin entalism al rnonoclimatului Bacăului. Din punct de vedere termic, climatul municipiului Bacau este caracterizat prin

ierni reci, veri cu temperaturi medii de 20°C si primăveri a căror medie este mai mica decât media anotimpului de toamna. Frecvente sunt inversiunile termice pe terasele inferioare ale celor doua râuri, temperatura fiind iarna cu 3-4°C mai coborâta decât pe terasele înalte si pe versanti. Un factor natural specific municipiului Bacau, determinat inversiunile termice si de evaporatia de pe lacurile de acumulare este frecventa mare a ceturilor provocate - numărul mare al zilelor cu ceata care cauzeaza grave probleme de circulație, atât rutiera cât si aeriana. în interiorul orașului nebulozitatea creste deoarece ceata se amesteca cu impuritățile din transporturi sau din activitatile industriale.

Rețeaua hidrografica a municipiului Bacau este reprezentata de cele doua râuri, Șiret

si Bistrița, si de o serie de mici afluenți ai acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare, Cleja - pentru Șiret, respectiv Trebesul cu afluenții sai Bârnat si Negel - pentru Bistrița. Râul Bistrița a fost amenajat în întregime în perioada 1958 - 1966, în zona orașului creându-se lacurile Serbanesti, 202,4 ha, adâncime 3,3 metri, cu un volum total de 6 mii. mc, dat în funcțiune în anul 1966 si lacul de compensare 50,4 ha, 5,25 metri adâncime cu Insula de Agrement (11,85 ha). Amenajări au fost efectuate si pe afluenții Bistriței, a căror cursuri au fost regularizate (Bârnat, Negel, 13 kilometri lungime, Trebes 22 kilometri, Limpedea 16 kilometri).

în ceea ce privește apele subterane, albiilor majore si teraselor râurilor Șiret si Bistrița

le sunt specifice strate acvifere freatice bogate. Acestea sunt alimentate, în cazul albiilor majore, în mare parte de însusi râul generator, datorita permeabilității mari a pietrișurilor si nisipurilor din patul albiei. Viteza apreciabila apreciabila de curgere a apei în aceste strate acvifere de albie majora asigura niște debite captabile importante, evaluate la 15 l/s/100m la

Bistrița si 6 - 10 l/s/100m la Șiret (după Al. Ungureanu, 1993). Pânzele freatice si rețeaua hidrografica drenata de râurile Bistrița si Șiret se constituie, în mari resurse de apa. Rezervele cele mai însemnate se afla în complexul aluvionar de lunca, precum si la baza teraselor. Hidrografia bogata reprezintă un atu din punct de vedere al multiplelor posibilități de valorificare a rețelei hidrografice însă exercita si anumite restricții în ceea ce privește expunerea la riscul de inundatii a anumitor zone din oraș. Astfel, s-au produs inundatii pe pârâul Xxxxxx X- Xxxxxx, în zona podului Mărgineni, precum si la nord de cartierul Ștefan cel mare, către confluenta pârâului cu canalul hidroenergetic. De asemenea, s-au produs inundatii pe pârâul Negel, în zona cartierului CFR.

Solurile reprezintă un element important al potențialului natural, care are influenta directa asupra potențialului economic. Astfel, teritoriul municipiului Bacau se suprapune luncii

Bistriței, careia îi sunt specifice soluri aluviale si protosolurile aluviale. Pe terase apar cernoziomuri cambice si argiloiluviale. Astfel, din punct de vedere al favorabilitatii pentru agricultura prezintă importanta cernoziomurile, care ocupa o suprafața de 583 ha, faeziomurile, extinse pe 11 ha, aluviosolurile, care ocupa o suprafața de 604 ha, foarte favorabile pentru legumicultura. Toate aceste categorii de soluri se caracterizează printr-o fertilitate ridicata, reprezentând domeniul terenurilor agricole.

în concluzie, condițiile naturale determina ca teritoriul municipiului Bacau sa fie unul favorabil locuirii si dezvoltării urbane, cu influente asupra potențialului economic si uman.

Potențialul economic

Potențialul economic al unei localitati deriva în primul rând din favorabilitatea condițiilor naturale pentru desfășurarea anumitor activitati economice. Astfel, relieful, hidrografia, vegetația, solurile, au impact direct în dezvoltarea economica a localităților. în al doilea rând,un alt element decisiv pentru dezvoltarea economica este poziția si accesibilitatea în teritoriu. în al treilea rând, potențialul economic si capacitatea de atracție a unei localitati este determinata si de gradul de dezvoltare al infrastructurii si echipării edilitare. în cazul municipiului Bacau, potențialul economic este determinat de:

• •    relieful plan, caracterizat de energie si fragmentare scăzută si o panta redusa, caracteristici geomorfologice deosebit de favorabile dezvoltării localității;

• •    rețeaua hidrografica bogata, cu multiple utilizări: producerea de energie electrica, sursa de apa pentru diverse activitati economice, sursa de apa pentru irigatii, moderator climatic, posibilități de valorificare în turismul de agrement si turismul sportiv;

• •    vegetația naturala cu rol major în crearea unui peisaj atractiv al municipiului din punct de vedere turistic, precum si a unui microclimat plăcut; pe teritoriul municipiului Bacau exista 57 ha acoperite de formațiuni forestiere, carora li se adauga vegetația de mlaștina din zona de nord a lacului Serbanesti, habitat pentru numeroase specii avifaunistice. Lacul a fost declarat arie protejata Natura 2000 si Arie Speciala de protecție Avifaunistica - potențial de dezvoltare a turismului ecologic;

• •    solurile fertile: cernoziomuri, faeziomuri, cu fertilitate ridicata. Din punct de vedere al pretabilitatii, terenurile agricole din municipiul Bacau se încadrează în clasa I de pretabilitate, adica terenuri fara limitări în cazul utilizării ca arabil. Solurile fertile precum si existenta apei pentru irigatii reprezintă elemente importante ale potențialului economic pe baza carora este posibila dezvoltarea agriculturii;

• •    poziția în teritoriu: municipiul Bacau are o poziție centrala, de contact, între zona subcarpatica si Podișul Moldovei, mai precis între Subcarpatii Moldovei si Podișul Bârladului - Colinele Tutovei; aceasta poziție este favorabila exercitării unei influente mai structurate in teritoriu in sensul mobilizării capitalului teritorial in beneficiul unei dezvoltări durabile a regiunii si localităților din regiune;

• •    situarea orașului pe vechiul „drum al Șiretului”, în prezent pe principala artera care străbate zona Moldovei: DN 2 - E 85 suprapus peste Culoarul Șiretului; aceasta poziție permite regenerarea rolurilor tradiționale si reinterpretarea acestora in noul context social-economic;

• •    situarea in zon de convergenta a importante drumuri naționale si europene: DN 2/E 85, DN 15, DN 2F, DN 2G, DN 11/E 574 favorizează accesibilitate rutiera ridicate;

• •    municipiul Bacau este străbătut de magistrala feroviara 500 București - Bacau - Suceava -Vicsani, principala artera feroviara din vestul Moldovei;

• •    municipiul Bacau este situat pe traseul coridorului european feroviar IX, care asigura conexiunea în interiorul Europei, pe relația nord -sud,

• •    poziția centrala a orașului a determinat amplasarea la Bacau a unui aeroport internațional;

• •    potențialul intemnodal, taditiile economice și tendințele prezente de dezvoltare, situarea avantajoasa in rețeaua regionala si naționala de localitati, fac din municipiu un canditat real la dezvoltare metropolitana, la afirmarea ca pol competitiv si de excelenta la nivel regional si național;

• •    patrimoniul de construcții industriale precum si infrastructura de alimentare cu apa, canalizare, energie electrica si gaze naturale configurează un potențial substanțial privind regenerarea dezvoltării economice pe structuri competitive;

• •    serviciile academice si de cercetare constituie atu-uri importante in construirea rolului de pol competitiv in regiune prin asigurarea tortei de munca inalt calificate, a cercetării aplicate, a inovării,a turismului științific si de conferințe, a rețelelor de elita științifica etc;

• •    deținând o infrastructura in dezvoltare de dotări si servicii in sprijinul afacerilor, municipiul Bacau poate deveni un centru financiar, bancar si al investițiilor în zona Moldovei;

•    funcțiunile si activitatile legate de afaceri, târguri, prezentări prefigurează si susțin potențialul de dezvoltare a turismului de afaceri, de reuniuni si evenimente;

• •    tertializarea economiei constituie un argument solid pentru creșterea competitivității si flexibilității economiei locale;

• •    resursele consistente de forța de munca si serviciile de reconversie si pregătire a acestora susțin potențialul de dezvoltare economica a municipiului;

• •    viata si tradiția culturala si infrastructura de dotări care o susține, personalitățile marcante ale culturii romanești care s-au ridicat din Bacau constituie tot atatea argumente care susțin potențialul de dezvoltare a turismului cultural;

• •    nu in ultimul rând infrastructura sportiva atestata olimpic - Bazinul de înot, Sala Olimpica de Atletism - constituie o obligație de a dezvolta economia locala pe baza sportului, precum si a turismului de evenimente sportive.

Potențialul uman

La 1 iulie 2007 municipiul Bacau avea o populație de 178203 locuitori, dintre care 92776 (52,06%) femei. La 1 iulie 2008, acesta scăzuse până la 176. 743 locuitori, populația feminina reprezentând 52,19% din total, adica 92235 persoane, în cifre absolute.

în ceea ce privește resursele de forța de munca, ele reprezintă segmentul cel mai numeros al populației municipiului, respectiv 128.286 persoane din totalul de 176.743 locuitori stabili ai Bacăului.

Sporul natural, rezultat din diferența între natalitate si mortalitate, s-a menținut la valori pozitive pe toata durata analizata, cuprinse între 0,24 si 8,65%o. Tendința este una descrescătoare, specifica tranziției demografice, cauza fiind atât scăderea natalitatiî, dar mai ales creșterea mortalitatii. în ultimii ani însă remarcam o redresare a valorilor, datorate stabilizării natalitatiî la cote mai ridicate. Bilanțul rezultat din mișcarea migratorie bazata pe stabilirea cu domiciliul în municipiul Bacau, a coborât la valori negative, din ce în ce mai accentuate în ultimii ani. Bilanțul real al populației unui teritoriu se stabilește prin compunerea celor doua componente analizate anterior, respectiv bilanțul natural si cel migrator.

în cazul municipiului Bacau, aportul constant pozitiv al sporului natural a fost anihilat de valorile negative ale soldului migrator, conducând, începând cu 1999, la diminuarea efectivului demografic.

La recensământul din 2002 populația activa a municipiului Bacau era constituita dintr - un efectiv de 81731 persoane, ce reprezintă 46,57% din populația stabila în teritoriu. Cea mai mare parte o reprezintă populația ocupata, cu o pondere de 87,16% din totalul activ. Restul, până la 100%, este constituit din șomeri, dintre care cea mai mare parte sunt în cautarea unui alt loc de munca.

152

• 2.1.    VIZIUNEA DE DEZVOLTARE

Profilul strategic al municipiului Bacău identificat în capitolul de audit urban pune în evidență următoarele caracteristici strategice ale municipiului Bacău:

• •    Diversitatea sectoarelor economice conferă dinamism si flexibilitate mediului economic al municipiului Bacău făcând posibilă astfel adaptarea economiei locale la tendințele actuale regionale și globale. în esență, este o economie bazată pe servicii care susțin rolul de pol economic regional al municipiului Bacău, precum și un important și diversificat sector industrial, în care se remarcă în prim plan industria alimentară, industria hârtiei, industria construcțiilor metalice, industria altor mijloace de transport (aeronautica). Se remarca dezvoltarea comerțului, a transporturilor, a serviciilor pentru întreprinderi, a construcțiilor, a serviciilor private de sănătate. Municipiul Bacău este un important nod de transport rutier, feroviar si aerian, beneficiind astfel de accesibilitate ridicată. Si în acest domeniu sunt necesare investiții, în primul rând pentru decongestionarea traficului în interiorul orașului. Există perspective privind dezvoltarea unui nod de comunicații complex.

• •    Municipiul Bacău este centru universitar și își dezvoltă activități de cercetare și inovare, configurând un potențial nou pol academic și de excelență în Moldova. Prezenta instituțiilor de învățământ superior reprezintă un avantaj crucial în susținerea competitivității, stimularea serviciilor conexe si, în același timp, asigurând municipiul și regiunea cu .producția’ de resurse de forță de muncă bine instruită. Sunt necesare însă masuri pentru asigurarea de locuri de munca în vederea menținerii tinerilor absolvenți si reducerii emigrației „materiei cenușii".

• •    Bacăul este un centru financiar, bancar si al investițiilor în zona Moldovei, adăpostind un număr de 25 de sucursale ale băncilor centrale, numeroase filiale, agenții bancare si cooperative de credit. Alături de sectorul bancar se regăsesc societăți de investiții financiare cum este SIF Moldova. Peisajul financiar-bancar este completat de societățile de asigurare-reasigurare si sucursalele a numeroase societăți de asigurări din România.

• •    Prezenta unor importante unități industriale de importanta națională si internațională: Agricola Internațional, Letea S.A., S.C. Pambac, S.C. Aerostar, S.C. World Machinery Works, S.C. Barlinek, etc.

• •    Bacăul este un oraș în dezvoltare. Analizele realizate au scos în evidenta faptul ca exista numeroase domenii în care municipiul Bacău are o serie de avantaje competitive în domenii precum învățământul, construcțiile, transportul si comunicațiile, comerțul, industria, administrația publica. în intervalul 2000 - 2007 numărul de agenți economici înființați a crescut continuu, solicitând încadrarea de personal nou.

• •    Terțiarizarea economiei locale este un alt argument pentru ceea ce înseamnă creșterea competitivității si flexibilității economiei locale, ponderea populației ocupate în servicii fiind de 40,5% în anul 2007. Sunt bine dezvoltate serviciile de transport de mărfuri si persoane, aerian, rutier si feroviar, comerțul, serviciile private de sănătate, serviciile hoteliere. Municipiul Bacău deține un avantaj în ceea ce privește dezvoltarea serviciilor (un "oraș de servicii").

• •    Prin poziția pe care o ocupă în teritoriu și în cadrul rețelei de localități și de transport, în virtutea tradiției de ,vad comercial’, precum și pe baza dotării intermodale, municipiul deține un potențial substanțial de a deveni platformă logistică de servicii de transport intermodal pentru regiune;

• •    Turismul face parte din aceasta ecuație integrând componentele de acaferi, culturala, universitara și de sport;

• •    în ultimii 2 ani s-a remarcat în special o creștere a tranzacțiilor cu terenuri, ca urmare a cererii tot mai mari de a construi clădiri pentru comerț si servicii si ansambluri rezidențiale. O data cu dezvoltarea orașului, tot mai multe firme din alte zone ale tarii sau din afara tarii sunt interesate de investiții în construcții;

• •    Afirmarea rolurilor în teritoriu ca pol metropolitan, pol de competitivitate și cluster economic de servicii se bazeaza pe categoriile de potențial descrise mai sus si reprezintă integrarea acestora si concretizarea intr-un nivel nou de dezvoltare.

în sinteza, putem considera ca analiza profilului strategic la nivelul caracteristicilor pozitive evidențiază atuuri importante ale municipiului Bacău.

Viziunea și obiectivele strategice. Viziunea dezvoltării reprezintă forma împărtășită a identității și a valorilor comune, care să ofere comunității un sens al dezvoltării pe baza căruia să poată fi formulate obiective strategice de dezvoltare. Acest deziderat reprezintă un concept strategic de dezvoltare, ce cuprinde aspecte spațiale și ne-spațiale, calitative și cantitative ale dezvoltării.

Formularea viziunii de dezvoltare este rezultatul unui proces participativ, care implică factorii de decizie, oamenii de afaceri, populația, pentru stabilirea unui consens în ceea ce privește viitorul comunității respective. Fiind un proces participativ, metoda de lucru cuprinde chestionare și/sau interviuri, cu formularea unor întrebări legate de valorile și viitorul comunității, dar și organizare de mese rotunde/ateliere de lucru, pentru diverse grupuri de populație.

Scopul viziunii de dezvoltare a municipiului Bacău este acela de a agrega obiectivele socio-economice formulate la nivel regional cu schimbările care au loc în structura spațială, economica si sociala a teritoriului urban.

Dezvoltarea viitoare a orașului este legata de dezvoltarea județului Bacău, de importanta regionala a municipiului, poziția geografica strategica a municipiului Bacău, care este la intersecția unor importante cai rutiere, feroviare si aeriene, de dezvoltarea zonei agricole în care se afla localizat, de relația cu coridorul de transport rutier reprezentat de culoarul Șiretului - E 85 / DN 2 E București - Suceava - Șiret precum si cu coridorul paneuropean feroviar IX si cu influenta economica pe care o generează aceste axe de transport.

în cadrul proiectului de elaborare a Strategiei de Dezvoltare a Muncicipiului Bacău, finanțat de Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, Axa prioritară 1, „îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice", Domeniul 1.1, „îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ’, s-a constituit Parteneriatul Intersectorial pentru Dezvoltarea Strategică a Municipiului Bacău ca organism cu caracter obștesc, constituit în Municipiul Bacău, care asigura cooperarea orizontală și coordonarea demersurilor sectoriale potrivit unei strategii comune de dezvoltare a municipiului, cu implicarea și repsonsabilizarea tuturor actorilor relevanți: societatea civilă, mediul de afaceri. Procesul este coordonat și facilitat de administrația publică locală, potrivit responsabilităților ce îi revin prin lege.

Principalele activități ale Parteneriatului Intersectorial vor include:

• a.    Asigurarea informării și participării active a actorilor locali în procesul de elaborare, implementare și monitorizare a strategiei și politiclor de dezvoltare a municipiului Bacău

• •    Coorodnarea sistemului de informare a cetățenilor

• •    încurajarea participării active a principalilor actori în dezvoltarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiei și politicilor publice, a rezultatelor și impactului acestora

• •    Utilizarea platformei informatice în vederea stimulării participării actorilor locali la elaborarea strategiei și politicilor de dezvoltare locală

• b.    Asigurarea circulației datelor actualizate în vederea fundamentării corecte a strategiei și politicilor de dezvoltare a municipiului

• •    Asigurarea datelor necesare actualizate

• •    Asigurarea unui sistem de actualizare și de circulație a datelor necesare

• •    Asigurarea funcționării platformei informatice pentru actualizarea strategiei

• c.    Coordonarea procesului de elaborare/ actualizare, implementare și monitorizare a implementării strategiei și politicilor de dezvoltare a Municipiului Bacău

• •    Asigurarea participării entităților instituționale implicate la nivel de decizie, în cadrul Parteneriatului Intersectorial

• •    Asigurarea participării entităților instituționale implicate la nivel de execuție, în cadrul Parteneriatului Intersectorial

• •    Organizarea procesului de luare a deciziei privind implementarea strategiei și politicilor pe baze tehnice, transparente, utilzând instrumente agreate in comun

• •    Coordonarea orizontală la nivelul instituțiilor implicate a implementării deciziilor strategice luate în cadrul Parteneriatului Intersectorial

• •    Monitorizarea implementării strategiei și politicilor de dezvoltare și evaluarea impactului acestora

• •    Sistemul de raportare către comunitatea locală

• •    Actualizarea strategiei de dezvoltare locală

• d.    Promovarea strategiei și a politicilor de dezvoltare a Municipiului Bacău

• *    La nivelul societății civile și a actorilor instituționali locali în vederea consolidării și eficientizării cooperării pentru dezvoltare locală, pentru regenerarea mândriei locale;

• •    La nivelele regional și național, în vederea dezvoltării poziției și rolului în teritoriu, atât în beneficiul prosperității locale cât și pentru consolidarea economiei regionale și naționale;

• •    Promovarea în cercurile politice, economice și sociale a necesității și avantajelor participării în procesul de elaborare și implementare a politicilor publice și strategiei;

•    Promovarea obiectivelor, programelor și proiectelor-cheie către finanțatori.

Parteneriatul Intersectorial pentru Dezvoltarea Strategică a Municipiului Bacău are în exclusivitate un rol consultativ pentru Primăria Municipiului Bacău.

Parteneriatul Intersectorial pentru Dezvoltarea Strategică a Municipiului Bacău se formează în vederea asigurării unui sistem integrat și transparent de decizie privind planurile de dezvoltare a Municipiului Bacău și implementarea acestora. Structura acestui sistem este figurată în schema de mai jos:

Structura Parteneriatului intersectorial

SECRETARIAT DIRECȚIA DE STRATEGII A P.M.B.

în această formulă partenerială a fost inițiat procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a municipiului care va fi finalizat până la finele lunii noiembrie 2010.

Potrivit concluziilor auditului și consultării a fost formulată

Viziunea strategică de dezvoltare:

Municipiul Bacău - centru regional de interes economic și strategic în zona Moldovei, centru al inovației și oportunităților, destinație turistica atractivă, un oraș cu o comunitate dinamică din punct de vedere economic, social și cultural, un mediu de viață atractiv pentru locuitorii săi.

Misiunea:

Bacăul va activa și construi parteneriatui intersectorial și teritorial pentru consolidarea atu-urilor prin care iși consolidează poziția regională și națională de pol metropolitan tânăr și dinamic, mizând pe dezvoltarea comerțului, industriei prelucrătoare, cercetării, serviciilor, sportului, pe valorificarea tradiției, dezvoltarea comunității și susținerea unui mix economic competitiv și inovativ.

• 2.2.    OBIECTIVELE STRATEGICE DE DEZVOLTARE

Definirea obiectivelor strategice de dezvoltare se realizează ca urmare a întocmirii analizei SWOT prezentata in Capitolul 1 al documentului de față. în formularea obiectivelor strategice s-a plecat de la identificarea problemelor.

Problemele majore identificate la nivelul municipiului sunt:

• 1.    Deficiențe la nivelul infrastructurii de transport și managementului traficului

• 2.    Deficiențe privind nivelul și calitatea asigurării infrastructurii de utilitati publice

• 3.    Declinul dezvoltării economice

• 4.    Declinul identității culturale prin degradarea patrimoniului construit valoros

• 5.    Vulnerabilitatea mediului și a calității vieții urbane la presiunile multiple in dezvoltare

• 6.    Lipsa afirmării rolului regional

Cărora le corespund șase obiective strategice de dezvoltare ale polului urban de dezvoltare:

• 1.    Dezvoltarea și consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanță regională și națională

• 2.    Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic și pol de dezvoltare regional a Bacăului

• 3.    Regenerarea, dezvoltarea și consolidarea economiei băcăuane, ca pol regional și competitiv

• 4.    Regenerarea, dezvoltarea și promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale și a atașamentului comunității locale față de acestea

• 5.    Alinierea standardelor privind mediul și calitatea vieții urbane, la exigentele UE

• 6.    Dezvoltarea rolului regional și național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ și sustenabil

OBIECTIVUL 1,

Dezvoltarea și consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanța regională și națională

Programă de dezvoltare a infrastructurii de transport urban

Priorități

Nr. Cri	Denumire proiect	Soliei tant	Obiectiv și activități propuse	Perioada de implementare		Buget proiect
				Anul înce perii	Anul finali zării	Valoare neram bursabilă solicitată	Contrbuție proprie costuri eligibile	Costuri neeligi bile	Total
1	2	3	4	5	6	r	8	9	fO
1	Modernizare Calea Moinești	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relaționarea cu obiectivele PIDU Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Lărgirea pasajului suprateran la 4 benzi de circulație; Realizarea pistelor pentru bicicliști ( câte una pentru fiecare sens de circulație); Asigurarea iluminatului pe pasajul Mărgineni, Reabilitarea trotuarelor, Iluminat public cu statut ornamental specific mediului urban, Reabilitarea structurii de rezistenta a podului peste pârâul Trebes (21 ml), Realizarea unei intersecții a cărei geometrie sa includă insule de dirijare a traficului.	2010	2012	28757209	586881	6802511	36.146.601
3	Reabilitare infrastructura urbana zona I.Xxxxxxxxxx-Xxxxxx-intersectie cu str.Letea	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relaționarea cu obiectivele PIDU Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea fi modernizarea spațiilor publice urbane: reabilitarea sistemului rutier al străzilor, reabilitare/creare trotuare și alei laterale pe o lungime de aprox. 150m, modernizare iluminat public, reabilitare/creare locuri de parcare.	2010	2012	18958100	386900	3675550	23.020.550
4	Reabilitare infrastructură urbană zona Mioritei-9 Mai-Vantului-Vadu! Bistriței	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: reabilitarea sistemului rutier al străzilor, reabilitare/creare trotuare și alei laterale pe o lungime de aprox. 200m, modernizare iluminat public, reabilitare/creare focuri de parcare,realizare sens giratoriu.			13534780	276220	2624090	16.435.090
5	Reabilitare Pasaj Letea	Mun Bacău	Obiectivul general ai proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU; Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea șl modernizarea spațiilor publice urbane: suprastructură la nivel inferior și superior, reparații ale aparatelor de reazem, reparații la infrastrucură rutier, creare pasarelă pitonală.			17636080	359920	3419240	21.415.240
8	Reparație capitală str. Prelungirea Bradului	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban Activități: Crearea ț modernizarea spațiilor publice urbane: Realizarea reparației capitale a străzii	2011	2015				3.552.000

9	Reparație capitală, str. Bradului	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvolarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Realizarea reparației capitale a străzi	2011	2015				2.250.000
10	Construire intersecție denivelata zona Vadul Bistriței - I.L.Caragiale	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unei intersecții denivelate.	2011	2015				30.000.000
11	Construire pasaj suprateran zona Mieriei - Energiei	Mun Bacău	Obiectivul generai al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unui pasaj suprateran.	2011	2015				35.000.000
12	Construire pasaj pietonal subteran zona Energiei -Mioriței	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unui pasaj pietonal subteran.	2011	2015				15.000.000
13	Construire pasaj pietonal subteran zona Banca Naționala - Mioriței - Bucium	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contrbuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construrea unui pasaj pietonal subteran.	2011	2015				15.000.000
14	Construire pasaj pietonal subteran zona Ștefan Cel Mare - Mioriței - 9 Mai - V. Bistriței	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construrea unui pasaj pietonal subteran.	2011	2015				15.000.000
15	Construire pasaj pietonal subteran zona 9 Mai -b-dul Unii	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unui pasaj pietonal subteran.	2011	2015				15.000.000
16	Parcare subterana zona 9 Mat nr.78	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construrea unei parcări sitterane.	2011	2015				25.000.000

17	Parcare supraterană str. Republicii nr.78	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relațlonarea cu obiectivele PfDU Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unei parcări supraterane.	2011	2015				18.000.000
18	Reabilitare si supralărgire str. Chrniei	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Reabilitare și lărgire stradă.	2011	2015				15.000.000
19	Pasarela pretonala AN.L. str.Letea	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană și creșterea siguranței cetățenilor. Reiaționarea cu obiectivele PIDU: Contrbuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea; Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unei pasarele pietonale.	2011	2015				8.000.000
20	Construire calea Moinesti nr.30A-30H	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intemnodat de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unei străzi1	2010	2011				2.837.475

Proiecte complementare

Nr. Crt	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3	4	5	6	7
A Proiecte de investiții în reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale Analizate sau In curs de realizare
2	Construire str. I I. de la Brad	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2004	662.274	Buget local
3	Reparație capitală str. Cuza Vodă	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2004	687.334	Buget local
4	Construire str. Vrancei	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2005	668.612	Buget local
5	Construire str. Primăverii	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2005	607.752	Buget local
6	Construire str. Vulturului	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2005	235.196	Buget local
7	Construire str. Andrei Muresan	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2005	151.138	Buget local
12	Construire str. Fagului	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si poi de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea baticului urban și de tranzit în zona de acțiune	2007	204.355	Buget local

’ Deși poarta aceiași denumire, este de liapt o strada adiacenta Căii Mdnești de la poziția 1

13	Construire str.Lunei	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectuld: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2007	223.939	Buget local
14	Construre str. Traian Vuia	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2007	222.276	Buget local
15	Reabilitare str. Izvoare - înfrățirii	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2008	4.240.846	Buget local
18	Construire slr. Martir Crisan	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pd de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2009	391.804	Buget local
19	Construire str. Martir Crisan	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2009	192.787	Buget local
20	Construre str. Cezar Boliac	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2009	416.107	Buget local
21	Construire str.Banu Mărăcine	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2009	1.000.553	Buget local
B. Alte	proiecte de investiții (sau programe complexe) realizate sau în curs de finalizare în cursul anului 2010, cu impact major asupra zonei de acțiune urbană
12	Consolidare - reabilitare pod rutier peste râul Bistrița		Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: îmbunătățirea accesibilității municipiului Bacău, creșterea mobilității și fluidizării traficului	2006 - 2008	10.000.000 eurc	Buget local
C. Alte proiecte de investiții (sau programe complexe) in continuare sau/și propuse să fie realizate în perioada următoare, cu impact major în zona de acțiune urbană
13	Dezvoltare infrastructura drumuri in Municipiul Bacau	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic : Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea infrastructurii de drumuri (inclusiv apa si canalizare, sensuri giratorii, parcări, reabilitare iluminat public)	2006-2012	25.000.000 lei	Buget local
14	Străzi propuse pentru construire sau modernizare în perioada 2011-2013(53 de străzi)	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Extindere sau înlocuire rețele de alimentare cu apă și canalizare, amenajare trotuare și carosabil și reabilitare iluminat public.	2011 -2014	20.000.000 lei	Buget local
15	Pasaj rutier subteran Str.Oituz - Str. Ștefan Guse	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fuidizarea traficului rutier intre zona centrala si cartierul CER	2009 - 2011	6.200.000 euro	Buget local

OBIECTIVUL 2

Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic și pol de dezvoltare regional a Bacăului

Program privind dezvoltarea rețelelor de utilitati publice

Priorități

Nr. Crt	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3	4	5	6	7
A. Proiecte de investitii în reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale Analizate sau In curs de realizare
1	îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apa potabila -colectare si tratare a apelor uzate in Mun Bacău	Mun Bacău (prin SC Compania de apă Bacău SA)	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: Protejarea medului și sănătății umane. Extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, colectare si tratare a apelor uzate	2010	52.006.000 euro	Buget beai și ISPA 2002
8	Complex de investiții multianuale pentru reabilitarea și modernizarea capacităților de producție și transport a agentului termic in perioada 2002 - 2009	Mun Bacău și CET Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: Protejarea medului și sănătății umane.	2002 - 2009	164.188.458 lei	Buget local, surse proprii CET si subvenții de la bugetul de stat
10	Complex de investiții multianuale pentru reabilitarea, extinderea și înlocuirea rețelelor de apă și canalizare în Bacău, reaiizateîn perioada 2004 -2009	Mun Bacău (prin SC Compania de apă Bacău SA)	Obiectiv strategic Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: Protejarea medului și sănătății umane.	2004-2009	30.650.263 euro și 4301.882 lei	Buget local și ISPA
C. Alte proiecte de investiții (sau programe complexe) in continuare sau/și propuse să fle realizate în perioada următoare, cu impact major în zona de acțiune urbană
1	Complex de investiții multianuale pentru reabilitarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare și construirea treptei terțiare SE Bacău	Mun Bacău (prin SC Compania de apă Bacău SA	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: Protejarea medului și sănătății umane	2010-2015	25.423.000 euro	Buget local si POS Mediu
3	Instalații mari de ardere si sisteme de termoficare in municipiul Bacau	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: Creșterea capacitatii de producere a energiei termice si electrice,Reducerea pierderilor de energie termica	2008 - 2014	64.200.000 euro	Buget toca), POS CCE
8	Reabilitare sisteme de alimentare cu apa potabila si canalizare	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Protejarea medului și sănătății umane	2006-2012	35.000.000 lei	Buget local, POS Mediu
9	Dezvoltarea pielii de energie tărmica - racordarea la SA CET a instituțiilor publice si a imobilelor cu destinație de locuințe	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: menținerea pieței de energie	2009- 1012	5.800.000 euro	Buget local, POS Mediu
18	Retehnologizarea sistemului de termoficare din mun. Bacău in vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante in aer si pentru creșterea eficientei in alimentarea cu căldura urbana	Mun Bacău	Obiectiv strategic : Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: Conformarea lanormele de emisie a instalațiilor mari de ardere din mun. Bacau	2010-2013	66.590.000 lei	Buget local POS CCE

OBIECTIVUL 3

Regenerarea, dezvoltarea și consolidarea economiei băcăuane, ca pol regional și competitiv

Programul de asigurare a serviciilor pentru afaceri

Nr. Cri	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3	4	5	6	7
B. Alte proiecte de investitii (sau programe complexe) realizate sau In curo de finalizare în cursul anului 2010, cu impact major asupra zonei de acțiune urbană
6	Centrul expozițional si de afaceri Bacău	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Regenerarea, dezvoltarea si consolidarea economiei bacauane, ca pol regional si competitiv Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri și stimularea mediului antreprenorial în regiunea NE	2010	13,866,962 euro	Buget local si PHARE CES 2004-2006

OBIECTIVUL 4

Regenerarea, dezvoltarea și promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale și a atașamentului comunității locale față de acestea

Nr. Cri	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3	4	5	6	7
A. Proiecte de investitii în reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale finalizate sau in cure de realizare
1	Reparație capitală str. Banca Naționala	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului.                              Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2004	519.788	Buget local
16	Modernizare obiectiv cultural ‘Teatrul de Vara’	Mun Bacău	Obiectiv strategic : Regenerarea, dezvoltarea si promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale si a atașamentului comunității locale teta de acestea. Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea mecflulte cultural bacauan	2008 - 2010	4.000.000 lei	Buget local
17	Complex cultural ,Sf. Nicolae' - matrice spirituală a Bacăului.	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Regenerarea, dezvoltarea si promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale si a atașamentului comunității locale teta de acestea. Obiectivul general al proiectului: punerea în valoare a patrimoniului cultural si religios	2010-2012	250.000 euro	Buget local

OBIECTIVUL 5

Alinierea standardelor privind mediu! și calitatea vieții urbane, la exigentele UE

Programul privind dezvoltarea serviciilor sociale

Priorități

Nr. Crt	Denumire proiect	Solid tant	Obiectiv și activități propuse	Perioada de implementare		Buget proiect
				Anul înce perii	Anul finali zării	Valoare neram bursabilă solicitată	Contribuție proprie costuri eligibile	Costuri neeligi bile	Total
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
2	Reabilitarea si dotarea cu echpamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: asigurarea de servicii sociale adecvate pentru persoanele vârstnice, menite sa sprijine normalizarea si creșterea calității vieții acestora Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane la exigentele UE Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii sociale Activități: Reabilitarea/modemizarea clădirilor destinate serviciilor sociale și dotarea acestora cu echipamente specifice: reparații capitale și reabilitare energetică la căminul pentru îngrijire persoane vârstnice și ia cantină; dotarea cu echipamente specifice	2010	2012	3499200	71420	709910	4.280,530
6	Reabilitare si modernizare imobil locuințe sociale str. Henri Coanda 9	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: îmbunătățirea condițiilor de viață ale unor categorii defavorizate de cetățeni. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii sociale Activități: Reabilitarea și modernizarea unui rnobil pentru asigurarea unor locuințe sociale de calitate			4345907	88692	842574	5.277.173
27	Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violenței domestice	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului îmbunătățirea condițiilor de viață ale unor categorii defavorizate de cetățeni. Relaționarea cu obiectivele ADU: Corrtrbuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii sodaie. Activități: Reabilitarea/modemizarea clădirilor destinate serviciilor și dotarea acestora cu echipamente specifice: Reabilitarea unui adăpost temporar pentru persoanele victime ale violenței, localizat în str. Bradului.	2013	2015				480.000

Proiecte complementare

Nr. Crt	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizării/punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3	4	5	6	7
A Proiecte de investiții în reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale finalizate sau in curs de realizare
10	Realizarea centrului de zi ,0 școală pentru toți*	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea de servicii socio-educaționale pentru copii și adulții din Mun Bacău	2005	118.000	Buget local și FRDS
11	Realizarea centrului de zi .Armonia* pentru persoanele cu disabilități psihice	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Obiectivul general al proiectului: oferirea unui complex de servicii de asistență socială și psihologică, persoanelor adulte cu disabilități psihice aflate în grija familiilor, marginalizate social, dezavantajate profesional și aflate în imposibilitatea de a-și asigura un minimum de existență	2005	712.600	Buget local și Programul PHARE 2001 - Coeziune Economică și Socială
17	Realizarea centrului de zi .Clubul Pensionarilor’	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: oferirea unui alternative plăcute și sănătoase la petrecerea timpului liber, consiliere socială, kinetoterapie profilactică și de recuperare, ergoterapie, ludoterapie, meloteraple, realizarea de activități de socializare	2008	476.035	Buget local
22	Realizarea centrului de zi pentru copilul cu nevoi speciale	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: oferirea serviciilor de recuperare (kinetoterapie, psihologie, logopede), în vederea creșterii calității vieții copilului cu handicap, oferă activități de socializare, recreative și educaționale în vederea îmbunătățirii potențialului copilului, în scopul integrării- reintegrării în societate a copilului cu handicap	2009	384.198	Buget beai

23	Real zarea csntrului de zi penti u copilu aflat in difici Itate	Hun Bacău	Obiectiv strat iglc: Alii ilerea st. indardel x privim l mediul si calitat sa vieții। irbane, 1 i exigen ele UE Obiectivul general al irolectu ul: oferii ea unei alternați1 e pentn preveni ea separării cop lului deamilia s și abar donului iducațioial prin servicii gr;turte per tru copii preșcol: ri și școarr provt niți din familii caie nu dismn de candrii sccio-matt riale suf ciente	2009	10.110	B iget loc; 1
26	Real zarea „Centrulu de caza'e tempe rară a persoanelor fără adăpost din Hun Baciiu”	Hun Bacău	Obiectiv strat iglc: Alinierea st indardebr privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigen ele UE Oblecivul general al | irolectu ul: să a-igure persoaneler adulte ară adăxist, cais au domiciliul lejal sau; unt rezk ente pe "aza municaiului Bccău, un sachet htegraldi servicii sociale ;arecup ind: ad? cost pe impui nepții, cină, conditi decente de igieră persoi ală și conciliere în vederea reintegr irii socia e	2011	1.318.567	B iget loc; 1
B. /Ute proie cte de investiții (sau prog ama complexe) ealizate sau în curs deinallzari în cursjI anului 2010, ci impact major asupra z< nei de acțiune uibană
9	Construire locuințe scciale str. 1 aiului si Tipograf lor		Obiectiv strat iglczAlirierea stindardelor privinc mediul ;i calitate a vieții urbane, 1; exigent sie UE Obiectivul general al irolectu ui: Prctsjarea crtegoriilcr sociale defavorzate	2304- 20’9	3 700.00C euro	Buget lt cal tran; feruri de la bi get de s at

Programul privinc¹ siguranța ex oloatăi ii spap for pui tlice

Priorități

O	Denumire proiect	Soliei t; nt	Obiectiv și ictrvități xopuse	Perioe da de irr clement ire		Bug :t proiec
				Anul îr ce peri	Anul fin; li zării	Valoare nsram bursablă solicite ă	îontrbu ie propr s costuri eligibile	Co ituri nee igi bile	Tota
	2	3	4	5	6	7	î	9	10
21	Realizarea luminatului public la incintele de blocuri din lona urbană Mieriei - 9 Mai-Vâi itului - Vadul Bksrrței	(Iun Bac iu	(biectivil genen1 al proiectului: Creșterea calităt locuirii n zona neacțiuns urban;. Felaționirea cu (biectivi le PIDU Contrib sie la ati igerea c biectivul ji strateț ic: Alinii rea stardardeloi p'ivind mediul si calitatea Veți urbane, la e) igentele UE. C perațiunea: Re ibiHtaret infrastr durii ur, /ane și î nbunătă irea ser idilor ui bane, in iusiv tra ^sportul oubiic uban. fi cth/ftăți Dezvo/ area șik au modt mizarei infrastri durii uti făp/orp /blice ur /ane : R lalizare; ilumina ului p jblic in lona inci ițelor bk curilor d a locuit.	2311	2315				6:1.200
23	Realizarea iluminatului put 'fie la incintele de blocuri din :ona urbană ILCaragiak -Milcor-inte rsecția c u strada Let sa	11un Baciu	C biectivi 1 genen 1 al proi actului: Creștere a calităț: locuirii n zona < e acțiur s urban;. F elațlon; rea cu < biectivt le PIDU Contrib sie la ati igerea c biectivul ii strateț ic: Alinii rea star dardelor p ivind mediul si c ilitatea \ reții urbe ne, ia exigentele UE. C perațiunea; Re ibiiitarei infrastr. 'durii ur. /ane și î nbunătă irea ser 'idilor ui bane, in /Iusiv tra reportul oubiic uban. fi ctivitățl Dezvot area și/s au modt rnizarer infrastri durii uti taților p /biice ur /ane’. Re alizarea iluminat ilui p jblic iniona inci ițelor blc curilor d s locuit.	2311	2315				& 1.200
23	Realizarea iluminatului public pe Calea Moi. iești (poziția 20)	Hun Bacnu	0 biectivi 1 genen 1 al proi actului: Creștere a calităț i locuirii n zona < e acțiur e urban; urbană F elarțior>« rea cu < biectivt le PIDU Contrib jie la ati igerea c biectivul ji strateț ic: Alinii rea star dardelor p ivind mediul si c ilitatea i ieții urbe ne, la e> igentele UE. C perațiunea: Re ibiStaret intrase 'durii ur /ane și î nbunătă irea ser 'idilor ui bane, in /iusiv te reportul oubiic wban. .J idivftăț: Dezvo. tarea și/ ;au mod /mizare-i infrastr durii ut lităților publice u bane: R salizare; ilumina ului p jblic în :ona Căi Moineșr i (poziția 20).	2311	2315				1.0« 0.500
21	Realizarea iluminatului put 'lic în inc inta Paiajulut Mărgineni din zora Căii Moinești	11un Baciu	C biectivil genenil al pro setului: Creștere a calităț locuirii n zona de acțiur s urban;. F elațlon; rea cu c Hecthfl le PIDU Contrib jie la ati igerea c biectivul Ji stratețilc: Alinii rea star dardelor p ivind mrdiul si c ilitatea i ieții urb; ne, la e> igentele UE. C perațiunea: Re ibiHtaret infrastr. durii ur /ane și î nbunătă irea ser idilor ui bane, in iusiv tra osportui oubiic liban. i icttvftăț: Dezvo tarea șU iau mod xnizarei infrastr jeturii ut lităților publice uibane: E tindere; ilumina ului p jblic în i icinta P; sajului Mărginen.	2311	2315				1. 9.500

25

Realizarea iluminatului public în incinta Căminului pentru persoane vârstnice

Mun Bacău

Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune urbană. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: ReabiStarea infrastructurii urbane șf îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Dezvoltarea șUsau modernizarea infrastructurii utilităților publice urbane: Realizarea iluminatului public în incinta căminului pentru persoane vârstnice.

2010

2010

75.800

Proiecte complementare

Nr. Crt	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3	4	5	6	7
A. Proiecte de investitii în reabilitarea infrastructurii urbane si îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale finalizate sau in curs de realizare_________________________________________
8	Realizarea iluminatului public la incintele de blocuri din zona urbană Mioriței - 9 Mai - Vântului-Vadul Bistriței	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune	2005	182.000	Buget local
9	Realizarea iluminatului public la incintele de blocuri din zona urbană 1. L. Xxxxxxxxx X-Xxxxxx - intersecție cu str. Letea	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivii general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune	2005	127.500	Buget local
24	Realizarea iluminatului public în zona urbană Mioriței - 9 Mai - Vântului - Vadul Bistriței	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune	2010	322.100	Buget local

Programă privind rețeaua de spații publice verzi

Priorități

Nr. Crt	Denumire proiect	Soliei tant	Obiectiv și activități propuse	Perioada de implementare		Buget proiect
				Anul înce perii	Anul finali zării	Vabare neram bursabilă solicitată	Contribuție proprie costuri eligibile	Costuri neeligi bile	Total
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
7	Creare și modernizare spatii verzi în Mun Bacău	Mun Bacău	Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusv transportul public urban, spațiilor verzi (grădini publice, parcuri, mobilier urban} * Activități:: .Crearea /modernizarea spațiilor verzi (grădini publice, parcuri, mobilier urban)' : crearea a cca. 19.000 mp spații verzi și modernizarea a cca. 40.000 mp spații verzi din zona de acțiune urbană.			4510000	92041	874388	5.476.429
26	Amenajare aliniament spațiu verde cu pistă de biciclete și role	Mun Bacău	Obiectivul general a1 proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune urbană. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii utilităților publice urbane, crearea /modernizarea spațiilor verzi: Amenajare aliniament spațiu verde cu pistă de biciclete și role pe direcția N-S - malul drept al râului Bistrița (str. Vântului - Vadu Bistriței -1. L. Caragiale - Pod Milcov - Pasaj Letea).	2010	2015				4.000.000

Proiecte complementare

Nr. Cri	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizări/punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3	4	5	6	7
A. Proiecte de investitii în reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale finalizate sau in curs de realizare
16	Amenajare Parc B-dul Unirii, nr. 3	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune	2008	1.716,228	Buget beai și Fondul de Mediu

Program privind dotările de educare, sport/ agrement și de sanatate

Nr. Crt	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3	4	5	6	7
A. Proiecte de investitii în reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale finalizate sau in curs de realizare
10	Realizarea centrului de zi ,0 școală pentru toți'	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea de servicii sodo-educaționale pentru copii și adulții din Mun Bacău	2005	118.000	Buget local și FRDS
16	Amenajare Parc B-dul Unirii, nr. 3	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune	2008	1.716.228	Buget tocai și Fondul de Mediu
25	Amenajare peisagistică și zonă de agrement Complex Olimpic Bacău	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune	2010	2837.000	Buget local și Fondul de Mediu
B. Alte proiecte de investiții (sau programe complexe) realizate sau în cure de finalizare în cursul anului 2010, cu impact major asupra zonei de acțiune urbană
1	Amenajarea terenuri de sport		Obiectiv strategic Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Obiectivul general al proiectului: Relansarea sportului in 32 unitati de invatamant	2008	1.200.000 euro	Buget local
2	Amenajare spatii de joaca pentru copii		Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului Amenajare de spatii moderne de joaca la 15 grădinițe si in 7 zone de utilitate publica	2008	500.000 lei	Buget local
4	Contorizare energie termica a unităților școlare din mun. Bacau		Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Obiectivul general al proiectului: Optimizarea consumurilor de energie termica, montarea de contoare de energie tărmica la 28 unitati de invatamant	2009	130.000 euro	Buget loca! transferuri de la buget de stat
11	Modernizare Bazin de înot		Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca poi metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: Modernizarea si reabilitarea infrastructurii in vederea asigurării condițiilor de organizare a competițiilor Internationale	2005 - 2008	5.000.000 euro	Buget local
C. Alte proiecte de investiții (sau programe complexe) in continuare sau/și propuse să fie realizate în perioada următoare, cu impact major în zona de acțiune urbană
4	Construire Baza Sportiva (complex de sanatate si cazare, sala polivalenta 7.000 locuri, centru servicii turistice 100 locuri, parcari, drumuri de acces, amenajari spatii verzi)	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: Sprijinirea dezvoltării sportului de performanță si a creșterii calitati locuirii	2010-2013	30.000.000 euro	Buget local, transferuri buget de stat
5	Reabilitarea, consolidarea, modernizarea si dotarea instituțiilor de invatamant	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Creșterea confortului termic si modernizarea infrastructurii instituțiilor de invatamant	2007 - 2011	45.000.000 euro	Buget local,
6	Construire Spital Municipal	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Asigurarea de servicii medicale la standarde europene	2007-2011	45.000.000 euro	Buget local,

7	Modernizare Spital de Pneumoftiziologie Bacau	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Asigurarea de servicii medicale la standarde europene	2010-2012	3.000.000 euro	Buget local,
10	Construire centru de agrement si turism padurea Tamas	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: dezvoltarea infrastructurii turistice	2010-2013	10,000.000 euro	Buget local si PORA.5.2.
12	Reabilitare si modernizare insula de agrement	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: dezvoltarea infrastructurii turistice	2008 - 2012	7.000.000 lei	Buget local si PORA5.2

Program privind calitatea mediului

Nr. Cri	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3	4	5	6	7
A Proiecte de investitii în reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale finalizate sau in curs de realizare
16	Amenajare Parc B-dul Unirii, nr. 3	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune	2008	1.716.228	Buget local și Fondul de Mediu
B. Alte proiecte de investitii (sau programe complexe) realizate sau în curs de finalizare în cursul anului 2010, cu impact major asupra zonei de acțiune urbană
4	Contorizare energie tărmica a unităților școlare din mun. Bacau		Oblectfv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, ta exigentele UE. Obiectivul general al proiectului: Optimizarea consumurilor de energie termica, montarea de contoare de energie termica la 28 unitati de invatamant	2009	130.000 euro	Buget local transferuri de la buget de stat
5	Managementul integrat al deșeurilor in Mun Bacău si comunele limitrofe	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea unui sistem integrat eficient și rentabil de management al deșeurilor, care să asigure protecția mediului în zona acoperită de măsură și care să îndeplinească cerințele legislației naționale în domeniul managementului deșeurilor și cerințele Regulamentelor și Directivelor comunitare.	2010	20.000.000 euro	Buget local si ISPA
C. Alte proiecte de investiții (sau programe complexe) in continuare sau/și propuse să fie realizate 1n perioada următoare, cu impact major în zona de acțiune urbană
2	Reabilitarea termica a blocurilor in municipiul Bacau	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proeictulul: Creșterea confortului termic si reducerea pierderilor de căldura (reabilitarea termică a cca. 1000 blocuri de locuințe	2008-2018	170.000.000 euro	Buget beai, subvenții, asociații de proprietari
11	Construirea unui incinerator de deșeuri periculoase	Mun Bacău	Obiectiv strategic:AJinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Obiectivul general al proiectului reducerea poluării	2013	10.000.000 euro	Buget local si POS Mediu

OBIECTIVUL 6

Dezvoltarea rolului regional și național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ și sustenabil

Nr. Cri	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3	4	5	6	7
B. Alte proiecte de investitii (sau programe complexe) realizate sau în curs de finalizare în cursul anului 2010, cu rnpact major asupra zonei de acțiune urbană
3	Modernizare Pista Centrala		Obiectiv strategic : Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea infrastructurii si modernizare spatii comerciale	2008	500.000 lei	Buget local
11	Modernizare Bazin de înot		Obiectiv strate^c: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: Modernizarea si reabilitarea infrastructurii in vederea asigurării condițiilor de organizare a competițiilor Internationale	2005-2008	5.000.000 euro	Buget local
13	Amenajare Piața de Gross		Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: Asigurarea condițiilor de depozitare si distribuție a legumelor si fructelor	2006-2008	600.000 lei	Buget local
C, Alte proiecte de investitii (sau programe complexe) in continuare sau/și propuse să fie realizate în perioada următoare, cu impact major în zona de acțiune urbană
4	Construire Baza Sportiva (complex de sanatate si cazare, sala polivalenta 7.000 locuri, centru servicii turistice 100 locuri, parcari, drumuri de acces, amenajari spatii verzi)	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: Sprijinirea dezvoltării sportului de performanță si a creșterii calitati locuirii	2010 - 2013	30.000.000 euro	Buget local, transferuri bugel de stat
10	Construire centru de agrement si turism padurea Tamas	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectilul: dezvoltarea infrastructurii turistice	2010 - 2013	10.000.000 euro	Buget local si PORA.5.2.
12	Reabilitare si modernizare insula de agrement	Mun Bacău	Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: dezvoltarea infrastructurii turistice	2008-2012	7.000.000 lei	Buget local si PORA.5.2

• 3.1.    USTA PROIECTELOR Șl BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT, PE SURSE DE FINANȚARE

Prezentul capitol al planului integrat cuprinde:

• •    Proiectele prin care se implementează Planul integrat, prezentate in Anexa 1 - Lista proiectelor individuale,

• •    Calendarul cu datele la care se vor depune cererile de finanțare pentru proiectele individuale, componente ale Planului integrat, pentru care depunerea se face la o dată ulterioară și încadrarea în alocarea financiară orientativă - Anexa 2,

• •    Sursele de finanțare ale proiectelor prin care se implementează Planul integrat - Anexa 3,

• •    Schemele teritoriale și urbane care prezintă importanța municipiului Bacău ca pol de dezvoltare urbană în rețeaua de localități, precum și localizarea la nivelul municipiului Bacău a proiectelor individuale prin care se implementează Planul integrat,

• •    Managementul implementării Planului integrat

în completare, pentru a proba coerența și consecvența intervențiilor Consiliului local Bacău în regenerarea arealului urban, prezentăm în Anexa 4 - Proiecte complementare, o serie de proiecte de investiții specifice POR Axa 1, implementate deja, sau în curs de implementare, cât și alte tipuri de proiecte de investiții adiacente zonei de acțiune (implementate, în derulare și de perspectivă), generatoare ale unui important efect sinergie asupra creșterii calități vieții și creării de noi locuri de muncă.

Referitor la proiectele prin care se implementează Planul integrat și pentru care se vor elabora și înainta cereri de finanțare, ulterior depunerii Planului integrat, facem următoarele precizări:

• -    documentația tehnico economică a acestor proiecte de investiții este în curs de realizare,

• -    în lipsa unor devize generale definitive, am solicitat elaboratorilor documentației tehnico-econornice o estimare cât mai exactă a cheltuielilor totale, eligibile și neeligibile ale fiecărui proiect,

• -    în baza estimărilor elaboratorilor am determinat bugetul fiecărui proiect, valoarea nerambursabilă solicitată și contribuția proprie la finanțarea costurilor eligibile,

• -    ulterior finalizării documentațiilor tehnico-economice, în condițiile existenței unor devize generale definitive, elaborate conform prevederilor HGR 28/2008, vor fi întocmite și depuse cererile de finanțare, conform graficului anexat,

în aceste condiții, în cererile de finanțare pot apare unele abateri față de valorile cuprinse in coloanele 7,8,9 și 10 ale Listei proiectelor individuale, anexă la Planul integrat

Anexa 1 - Lista proiectelor individuale

- lei -

Nr. Crt	Denumire proiect	Soliei tant	Obiectiv și activități propuse	Perioada de implementare		Buget proiect
				Anulînce perii	Anul finali zării	Valoare neram bursabilă solicitată	Contribuție proprie costuri eligibile	Costuri neeiigi bile	Total
1	2	3	4	5	6	7	a	9	10
1	Modernizare Calea Moinești	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea șf modernizarea spațiilor publice urbane: Lărgirea pasajului suprateran la 4 benzi de circulație; Realizarea pistelor pentru bicicliști (câte una pentru fiecare sens de circulație); Asigurarea iluminatului pe pasajul Mărgineni, Reabilitarea trotuarelor, Iluminat piblic cu statut ornamental specific mediului urban, Reabilitarea structurii de rezistenta a podului peste pârâul Trebes (21 ml), Realizarea unei intersecții a cărei geometrie sa includă insule de dirijare a traficului.	2010	2012	28757209	586881	6802511	36.146.601
2	Reabilitarea si dotarea cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: asigurarea de servicii sociale adecvate pentru persoanele vârstnice, menite sa sprijine normalizarea si creșterea calității vieții acestora Relațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane la exigentele UE Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii sodaie Activități; Reabilitarea/modemizarea clădirilor destinate serviciilor sociale și dotarea acestora cu echipamente specifice: reparații capitale și reabilitare energetică la căminul pentru îngrijire persoane vârstnice și la cantină; dotarea cu echipamente specifice	2010	2012	3499200	71420	709910	4.280.530
3	Reabilitare infrastructura urbana zona I.L.Xxxxxxxxx-Xxxxxx-intersectie cu str.Letea	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională, Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: reabilitarea sistemului rutier al străzilor, reabilitare/creare trotuare și alei laterale pe o lungime de aprox. 150m, modernizare iluminat public, reabilitare/creare locuri de parcare.	2010	2012	18958100	386900	3675550	23.020.550
4	Reabilitare infrastructură urbană zona Mioritei-9 Mai-Vântului-Vadul Bistriței	Municipiul Bacău	Obiectivul generala! proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: reabilitarea sistemului rutier al străzilor, reabilitare/creare trotuare și alei laterale pe o lungime de aprox. 200m, modernizare iluminat public, reabilitare/creare locuri de parcare .realizare sens giratoriu.			13534780	276220	2624090	16.435.090

5	Reabilitare Pasaj Lelea	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDll: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activitâți: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: suprastructură la nivel inferior și superior, reparații ale aparatelor de reazem, reparații la infrastrucură rutier, creare pasarelă pitonală.			17636080	359920	3419240	21.415.240
6	Reabilitare si modernizare imobil str. Henri Coanda 9	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: îmbunătățirea condițiilor de viață ale unor categorii defavorizate de cetățeni. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii sociale Activități: Reabilitarea și modernizarea unui imobil pentru asigurarea unor locuințe sociale de calitate			4345907	88692	842574	5.277.173
7	Creare și modernizare spatii verzi în municipiul Bacău	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități:: „Crearea/modernizarea spațiilor verzi (grădini publice, parcuri, mobilier urban)": crearea a cca. 19.000 mp spații verzi și modernizarea a cca. 40.000 mp spații verzi din zona de acțiune urbană.			4510000	92041	874388	5.476.429
8	Reparație capitală str.Prelungirea Bradului	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructuri urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Realizarea reparației capitale a străzii	2011	2015				3.552.000
9	Reparație capitală, str. Bradului	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea servicii la urbane, inclusiv transportul public urban Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Realizarea reparației capitale a străzii	2011	2015				2.250.000
10	Construire intersecție denivelata zona Vadul Bistriței - I.L.Caragiale	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit îh zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: ReabiStarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unei intersecții denivelate.	2011	2015				30.000.000

11	Construire pasaj suprateran zona Mioriței - Energiei	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului; Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane. Construirea unui pasaj suprateran.	2011	2015				35.000.000
12	Construire pasaj pietonal subteran zona Energiei - Mioriței	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unui pasaj pietonal subteran.	2011	2015				15.000.000
13	Construire pasaj pietonaJ sibteran zona Banca Naționala -Mioriței - Bucium	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unui pasaj pietonal subteran.	2011	2015				15.000.000
14	Construire pasaj pietonal subteran zona Ștefan Cel Mare-Mioritei - 9 Mai - V. Bistriței	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban Activități: Oearea §r modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unui pasaj pietonal subteran.	2011	2015				15.000.000
15	Construire pasaj pietonal subteran zona 9 Mai - b-dul Unirii	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit îh zona de acțiune urbană, creșterea siguranței cetățenilor. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unui pasaj pietonal subteran.	2011	2015				15.000.000
16	Parcare subterana zona 9 Mai nr.78	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Relaționarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unei parcări subterane.	2011	2015				25.000.000

17	Parcare supraterană str.Republicii nr.78	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Reiațlonarea cu obiectivele PIDU; Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unei parcări supraterane.	2911	2015				18.O00.0OC
18	Reabilitare si supraiărgire str. Chimiei	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit îh zona de acțiune urbană. Reiațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Reabilitare și lărgire stradă.	2011	2015				15.O00.00C
19	Pasarela pietonala A.N.L. str.Letea	Municpiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană și creșterea siguranței cetățeni lor. Reiațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea; Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unei pasarele pietonale.	2011	2015				8.000.00C
20	Construire calea Moinesti nr.30A-30H	Munidpiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune urbană. Reiațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Dezvoltarea si consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanta regionala si națională. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban Activități: Crearea și modernizarea spațiilor publice urbane: Construirea unei străzi1	2910	2011				2.837.476
21	Realizarea iluminatului public la incintele de blocuri din zona urioană Mioriței - 9 Mai -Vântului-Vadul Bistriței	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune urbană. Reiațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la stingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii utilităților publice urbane: Realizarea iluminatului public in zona incintelor blocurilor de locuit.	2911	2015				531.20C
22	Realizarea iluminatului public la incintele de blocuri cin zona iffbană IL Caragiale -Milcw - intersecția cu strada Lelea	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune urbană. Reiațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind medul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii utilită^lor publice urbane: Realizarea iluminatului public in zona incintelor blocurilor de locuit.	2911	2015				531.20C

23	Realizarea iluminatului public pe Calea Moinești (poziția 20)	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune urbană urbană. Reiațlonarea cu obiectivele PIDU Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. .Activități: Dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii utilităților publice urbane: Realizarea iluminatului public în zona Căii Moinești (poziția 20).	2011	2015				1.060.500
24	Realizarea iluminatului public în incinta Pasajului Mărgineni din zona Căii Moinești	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune urbană. Reiațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul pubSc urban. Activități: Dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii utilităților publice urbane: Extinderea iluminatului pLfolicîn incinta Pasajului Mărgineni.	2011	2015				189.500
25	Realizarea iluminatului public în incinta Căminului pentru persoane vârstnice	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune urbană. Reiațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban. Activități: Dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii utilităților publice urbane: Realizarea iluminatului public în incinta căminului pentru persoane vârstnice.	2010	2010				75.800
26	Amenajare aliniament spațiu verde cu pistă de biciclete și role	Munidpiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune urbană. Reiațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul pubic urban. Activități: Dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii utilităților publice urbane, crearea /modernizarea spațiilor verzi: Amenajare aliniament spațiu verde cu pistă de biciclete și role pe direcția N-S - malul drept al râului Bistrița (str. Vântului - Vadu Bistrițe -1. L. Caragiale - Pod Milcov - Pasaj Letea).	2010	2015				4.000.000
27	Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violentei domestice	Municipiul Bacău	Obiectivul general al proiectului: îmbunătățirea condițiilor de viată ale unor categorii defavorizate de cetățeni. Reiațlonarea cu obiectivele PIDU: Contribuie la atingerea obiectivului strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Operațiunea: Reabilitarea infrastructurii sociale. Activități: Reabiiitarea/modernizarea clădirilor destinate serviciilor și dotarea acestora cu echipamente specifice: Reabilitarea unui adăpost temporar pentru persoanele victime ale violentei, localizat în str. Bradului.	2013	2015				480.000
TOTAL						91.241.276	1.862.074	18.948.263	318.759.287

Anexa 2. Calendarul depunerii cererilor de finanțare și încadrarea in alocarea financiară orientativă

Nr. Crf	Denumire proiect	Contribuție nerambursabilă (euro)	Contribuție nerambursabilă (lei)	Depunere Cerere finanțare
1	2	3	4	5
1	Modernizare Calea Moinești	7.013.953	28.757.209	odată cu PI DU
2	Reabilitarea si dotarea cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice	853.463	3.499.200	odată cu PIDU
3	Reabilitare infrastructura urbana zona I.L.CaragialeWilcov-intersectie cu str.Letea	4.623.927	18.958.100	aug.2010
4	Reabilitare infrastructura urbana zona Mioritei-9 Mai-Vantului-Vadul Bistriței	3.301.166	13.534.780	aug. 2010
5	Reabilitare Pasaj Letea	4.301.483	17.636.080	sept. 2010
6	Reabilitare si modernizare imobil, locuințe sociale, sir. Henri Coanda 9	1.059.977	4.345.907	oct. 2010
7	Creare și modernizare spatii verzi in mun. Bacău	1.100.000	4.510.000	nov. 2010
TOTAL		22.253.970	91.241276

1 Euro = 4,1 lei

	Denumire proiect	Sursa de finanțare
1	2	3
1	Modernizare Calea Moinesti	Buget local& PORA.1, D.l.1.1.
2	Reabilitarea si dotarea cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice	Buget locală PORA.1, D.l.1.1.
3	Reabilitare infrastructura urbana zona I. L.Xxxxxxxxx-Xxxxxx-i ntersectie cu str.Letea	Buget local ă POR A. 1, D.1.1.1.
4	Reabilitare infrastructura urbana zona Mioritei-9 Mai-Vantului-Vadul Bistriței	Buget local ă PORA.1, D.l.1.1.
5	Reabilitare Pasaj Letea	Buget locală PORA.1, D.l.1.1.
6	Reabilitare si modernizare imobil, locuințe sociale, str. Henri Coanda 9	Buget local ă POR A1, D.l.1.1.
7	Creare/modernizare spatii verzi in mun. Bacău	Buget locală PORA.1, D.l.1.1.
8	Reparație capitală str. Prelungirea Bradului	Buget local
9	Reparație capitală, str. Bradului	Buget local
10	Construire intersecție denivelata zona Vadul Bistriței - I.LCaragiale	Buget local
11	Construire pasaj suprateran zona Mioriței - Energiei	Buget local
12	Construire pasaj pietonal subteran zona Energiei - Mioriței	Buget local
13	Construire pasaj pietonal subteran zona Banca Naționala - Mioriței - Bucium	Buget local
14	Construire pasaj pietonal subteran zona Ștefan Cel Mare * Mioriței - 9 Mai - V. Bistriței	Buget local
15	Construire pasaj pietonal subteran zona 9 Mai - b-dul Unirii	Buget local
16	Parcare subterana zona 9 Mai nr.78	Buget local
17	Parcare suprateran str.Republicii nr.78	Buget local
18	Reabilitare si supralargire str. Chimiei	Buget local
19	Pasarela pietonala A.N.L. str.Letea	Buget local
20	Construire calea Moinesti nr.30A-30H	Buget local
21	Realizarea iluminatului public la incintele de blocuri din zona urbană Mioriței -9 Mai - Vântului - Vadul bistriței	Buget local
22	Realizarea iluminatului public la incintele de blocuri din zona urbană IL Xxxxxxxxx X- Xxxxxx - intersecția cu strada Letea	Buget local
23	Realizarea iluminatului public pe Calea Moinești (poziția 20)	Buget local
24	Realizarea iluminatului public în incinta Pasajului Mărgineni din zona Căii Moinești	Buget local
25	Extinderea iluminatului public în incinta Căminului pentru persoane vârstnice	Buget local
26	Amenajare aliniament spațiu verde cu pistă de biciclete și role	Buget local
27	Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violenței domestice	Buget local ă POR A.3. Dl 3.2.

Anexa 4 - Proiecte complementare

Nr. Crt	Denumire proiect	Solicitant	Obiectiv	Anul finalizării /punerii în funcțiune	Costurile totale	Sursa de finanțare
1	2	3	4	5	6	7
A. Proiecte de investiții în reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale finalizate sau in curs de realizare
1	Reparație capitală str. Banca Naționala	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2004	519.788	Buget local
2	Construire str. I.l. de la Brad	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2004	662.274	Buget local
3	Reparație capitală str, Cuza Vodă	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului; Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2004	687.334	Buget local
4	Construire str. Vrancei	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2005	668.612	Buget local
5	Construire str. Primăverii	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2005	607.752	Buget local
6	Construire str. Vulturului	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban șl de tranzit în zona de acțiune	2005	235.196	Buget local
7	Construire str. Andrei Muresan	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2005	151.138	Buget local
8	Realizarea iluminatului public la incintele de blocuri din zona urbană Mioriței - 9 Mai-Vântului-Vadul Bistriței	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune	2005	182.000	Buget local
9	Realizarea iluminatului public la incintele de blocuri din zona urbană I.L.Xxxxxxxxx X- Xxxxxx -intersecție cu str. Letea	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune	2005	127.500	Buget local
10	Realizarea centrului de zi „0 școală pentru toți”	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea de servicii socio-educaționale pentru copii și adulții din municipiul Bacău	2005	118.000	Buget local și FRDS

11	Realizarea centrului de zi „Armonia” pentru persoanele cu disabilitâți psihice	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Obiectivul general al proiectului: oferirea unui complex de servicii de asistență socială și psihologică, persoanelor adulte cu disabilitâți psihice aflate în grija familiilor, marginalizate social, dezavantajate profesional și aflate în imposibilitatea de a-și asigura un minimum de existență	2005	712.600	Buget local și Programul PHARE 2001 - Coeziune Economică și Socială
12	Construire str. Fagului	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2007	204.355	Buget local
13	Construire str.Lunei	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2007	223.939	Buget local
14	Construire str. T raian Vuia	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2007	222.276	Buget local
15	Reabilitare str. Izvoare -înfrățirii	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2008	4.240.846	Buget local
16	Amenajare Parc B-cfel Unirii, nr. 3	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune	2008	1.716.228	Buget local și Fondul de Mediu
17	Realizarea centrului de zi „Clubul Pensionarilor	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: oferirea unui alternative plăcute și sănătoase la petrecerea timpului liber, consiliere socială, kinetoterapie profilactică și de recuperare, ergoterapie, ludoterapie, meloterapie, realizarea de activități de socializare	2008	476.035	Buget local
18	Construire str. Martir Crisan	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2009	391.804	Buget local
19	Construire str. Martir Crisan	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2009	192.787	Buget local
20	Construire str.Cezar Boliac	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2009	416.107	Buget local
21	Construire str.Banu Mărăcine	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fluidizarea traficului urban și de tranzit în zona de acțiune	2009	1.000.553	Buget local

22	Realizarea centrului de zi pentru copilul cu nevoi speciale	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: oferirea serviciilor de recuperare (kinetoterapie, psihologie, logopedie), în vederea creșterii calității vieții copilului cu handicap, oferă activități de socializare, recreative și educaționale în vederea îmbunătățirii potențialului copilului, în scopul integrării-reintegrării în societate a copilului cu handicap	2009	384.198	Buget local
23	Realizarea centrului de zi pentru copilul aflat in dificultate	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: oferirea unei alternative pentru prevenirea separării copilului de familia sa și abandonului educațional prin servicii gratuite pentru copii preșcolari și școlari proveniți dn familii care nu dspun de condiții socio-materiale suficiente	2009	40.110	Buget local
24	Realizarea iluminatului public în zona urbană Mioriței - 9 Mai - Vântului - Vadul Bistriței	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune	2010	322.100	Buget local
25	Amenajare peisagistică și zonă de agrement Complex Olimpic Bacău	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Creșterea calității locuirii în zona de acțiune	2010	2.837.000	Buget local și Fondul de Mediu
26	Realizarea „Centrului de cazare temporară a persoanelor fără adăpost din municipiul Bacău”	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: să asigure persoanelor adulte fără adăpost, care au domiciliul legal sau sunt rezidente pe raza municipiului Bacău, un pachet integral de servicii sociale care cuprind: acăpost pe timpul nopții, cină, condiții decente de igienă personală și consiliere în vederea reintegrării sociale	2011	1.338.567	Buget local
			TOTAL		18.679.099
B. Alte proiecte de investitii (sau programe complexe) realizate sau în curs de Analizare în cursul anului 2010, cu impact maior asupra zonei de acțiune urbană_______________________________________________________________________________
1	Amenajarea terenuri de sport		Obiectiv strategic .Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Obiectivul general al proiectului: Relansarea sportului in 32 unitati de invatamant	2008	1.200.000 euro	Buget local
2	Amenajare spatii de joaca pentru copii		Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului Amenajare de spatii moderne de joaca la 15 grădinițe si in 7 zone de utilitate publica	2008	500.000 lei	Buget local
3	Modernizare Piața Centrala		Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea infrastructurii si modernizare spatii comerciale	2008	500.000 lei	Buget local

4	Contorizare energie termica a unităților școlare din mun. Bacau		Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Obiectivul general al proiectului: Optimizarea consumurilor de energie termica, montarea de contoare de energie târmica la 28 unitati de invatamant	2009	130.000 euro	Buget local transferuri de la buget de stat
5	Managementul integrat al deșeurilor in municipiul Bacău si comunele limitrofe	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea unui sistem integrat eficient și rentabil de management al deșeurilor, care să asigure protecța mediului în zona acoperită de măsură și care să îndeplinească cerințele legislației naționale în domeniul managementului deșeurilor și cerințele Regulamentelor și Directivelor comunitare.	2010	20.000.000 euro	Buget local si ISPA
6	Centrul expozițional si de afaceri Bacău	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic; Regenerarea, dezvoltarea si consolidarea economiei bacauane, ca pol regional si competitiv Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri și stimularea mediului antreprenorial în regiunea NE	2010	13.866.962 euro	Buget local si PHARE CES 2004-2006
7	îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apa potabila -colectare si tratare a apelor uzate in municipiul Bacău	Municipiul Bacău (prin SC Compania de apă Bacău SA)	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: Protejarea medului și sănătății umane. Extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, colectare si tratare a apefor uzate	2010	52.006,000 euro	Buget local și ISPA 2002
8	Complex de investiții multianuale pentru reabilitarea și modernizarea capacităților de producție și transport a agentului termic in perioada 2002 - 2009	Municipiul Bacău și CET Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: Protejarea medului și sănătății umane.	2002 - 2009	164.188.458 lei	Buget local, surse proprii CET si subvenții de la bugetul de stat
9	Construire locuințe sociale str. Teiului si Tipografilor		Obiectiv strategic:Alinierea standardelor privind medul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Protejarea categoriilor sociale defavorizate	2004-2009	3.700.000 euro	Buget local transferuri de la buget de stat
10	Complex de investiții multianuale pentru reabilitarea, extinderea și înlocuirea rețelelor de apă și canalizare în Bacău, realizate în perioada 2004 -2009	Municipiul Bacău (prin SC Compania de apă Bacău SA)	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: Protejarea medului și sănătății umane.	2004-2009	30.660.263 euro și 4301.882 lei	Buget local și ISPA
11	Modernizare Bazn de înot		Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: Modernizarea si reabilitarea infrastructurii in vederea asigurării condițiilor de organizare a competițiilor internaționale	2005 - 2008	5.000.000 euro	Buget local
12	Consolidare - reabilitare pod rutier peste râul Bistrița		Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: îmbunătățirea accesibilității municipiului Bacău, creșterea mobilității și fluidizării traficului	2006 - 2008	10.000.000 euro	Buget local

13	Amenajare Piața de Gross		Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: Asigurarea condițiilor de depozitare si distribuție a legumelor si fructelor	2006-2006	600.000 lei		Buget local
C. Alte proiecte de investitii (sau programe complexe) in continuare sau/și propuse să fie realizate în perioada următoare, cu impact major în zona de acțiune urbană
1	Complex de investiții multianuale pentru redoilitarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare și construirea treptei terțiare SE Bacău	Municipiul Bacău (prin SC Compania de apă Bacău SA	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități pufai ice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: Protejarea medului și sănătății umane	2010-2015	25.423.000 euro	Buget local si POS Mediu
2	Reabilitarea termica a blocurilor in municipiul Bacau	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al procletului: Creșterea confortului termic si reducerea pierderilor de căldura (reabilitarea termică a cca. 1000 blocuri de locuințe	2008 - 2018	170.000.000 euro	Buget local, subvenții, asociații de proprietari
3	Instalații mari de ardere si sisteme de termoficare in municipiul Bacau	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilități publice potrivit calității de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: Creșterea capacitatii de producere a energiei termice si electrice;Reducerea pierderilor de energie termica	2008 - 2014	64.200.000 euro	Buget local, POS CCE
4	Construire Baza Sportiva (complex de sanatate si cazare, sala polivalenta 7.000 locuri, centru servicii turistice 100 locuri, parcari, drumuri de acces, amenajari spatii verzi)	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: Sprijinirea dezvoltării sportului de performanță si a creșterii calitati locuirii	2010 - 2013	30.000.000 euro	Buget local, transferuri buget de stat
5	Reabilitarea, consolidarea, modernizarea si dotarea instituțiilor de invatamant	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind meciul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul generai al proiectului: Creșterea confortului termic si modernizarea infrastructurii instituțiilor de invatamant	2007 - 2011	45.000.000 euro	Buget local,
6	Construire Spital Municipal	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului: Asigurarea de servicii medicale la standarde europene	2007 - 2011	45.000.000 euro	Buget local,
7	Modernizare Spital de Pneumoftiziologie Bacau	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Alinierea standardelor privind mediul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE Obiectivul general al proiectului. Asigurarea de servicii medicale la standarde europene	2010 - 2012	3.000.000 euro	Buget local,
8	Reabilitare sisteme de alimentare cu apa potabila si canalizare	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitati! de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Protejarea medului și sănătății umane	2006 - 2012	35.000.000 lei	Buget local, POS Medu

9	Dezvoltarea pietii de energie termica -racordarea la SA CET a instituțiilor publice si a imobilelor cu destinație de locuințe	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitari publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: menținerea pieței de energie	2009-1012	5.800.000 euro	Buget local, POS Mediu
10	Construire centru de agrement si turism padurea Tamas	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: dezvoltarea infrastructurii turistice	2010 - 2013	10.000.000 euro	Buget local si POR A.5.2.
11	Construirea unui incinerator de deșeuri periculoase	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic:Alinierea standardelor privind medul si calitatea vieții urbane, la exigentele UE. Obiectivul general al proiectului reducerea poluării	2013	10.000.000 euro	Buget local si POS Mediu
12	Reabilitare si modernizare insula de agrement	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Dezvoltarea rolului regional si național al Bacăului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil Obiectivul general al proiectului: dezvoltarea infrastructurii turistice	2008 - 2012	7.000.000 lei	Buget local si POR A.5.2
13	Dezvoltare infrastructura drumuri in Municipiul Bacau	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de ut ilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea infrastructurii de drumuri (inclusiv apa si canalizare, sensuri giratorii, parcari, reabilitare iluminat public)	2006-2012	25.000.000 lei	Buget local
14	Străzi propuse pentru construire sau modernizare în perioada 2011-2013 (53 de străzi)	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Extindere sau înlocuire rețele de alimentare cu apă și canalizare, amenajare trotuare și carosabil și reabilitare iluminat public.	2011 -2014	20.000.000 lei	Buget local
15	Pasaj rutier subteran Str.Oituz - Str. Ștefan Guse	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului. Obiectivul general al proiectului: Fuidizarea traficului rutier intre zona centrala si cartierul CFR	2009 - 2011	6.200.000 euro	Buget local
16	Modernizare obiectiv cultural “Teatrul de Vara”	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Regenerarea, dezvoltarea si promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale si a atașamentului comunității locale fata de acestea. Obiectivul general al proiectului: Dezvoltarea mediului cultural bacauan	2008 - 2010	4.000.000 lei	Buget local
17	Complex cultural „Sf. Nicolae" - matrice spirituală a Bacăului.	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Regenerarea, dezvoltarea si promovarea valorilor culturale pentru creșterea mândriei locale si a atașamentului comunității locale fata de acestea. Obiectivul general al proiectului: punerea în valoare a patrimoniului cultural si religios	2010 - 2012	250.000 euro	Buget local
18	Retehnologizarea sistemului de termoficare din mun. Bacău in vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante in aer si pentru creșterea eficientei in alimentarea cu căldura urbana	Municipiul Bacău	Obiectiv strategic: Asigurarea infrastructurii de rețele de utilitati publice potrivit calitatii de nod logistic si pol de dezvoltare regional a Bacăului Obiectivul general al proiectului: Conformarea lanormele de emisie a instalațiilor mari de ardere din mun. Bacau	2010 - 2013	66.590.000 lei	Buget local POS CCE

• 3.2.    HARTA MUNICIPIULUI, CU LOCALIZAREA PROIECTELOR INDIVIDUALE COMPONENTE ALE PLANULUI

Afirmarea municipiului Bacău ca pol urban de dezvoltare se bazează atât pe valorificarea potențialului și pe rezolvarea problemelor la nivel intern, cât și pe conștientizarea oportunităților și pericolelor la nivel teritorial.

Proiectele individuale propuse spre finanțare din POR, axa 1, poli de dezvoltare urbană, fee parte dintr-un scenariu mai larg privind dezvoltarea integrată, atât la nivelul municipiului cât și în profil teritorial de anvergură.

Cartogramele cuprinse în acest capitol urmăresc evidențierea acestor aspecte și a modului în care proiectele selectate și înaintate ca propunere spre finanțare contribuie la scenariul dezvoltării integrate, durabile a municipiului, atât pentru îmbunătățirea calității vieții, pentru dezvoltare locală, cât și pentru consolidarea rolurilor și afirmarea municipiului prin contribuții semnificative în dezvoltarea regională, națională.

• 3.2.1.    încadrarea municipiului Bacău în teritoriul național (Planșa nr 1)

Municipiul Bacău este capitala unuia din cele șase județe ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, regiune care se distinge prin:

o potențialul semnificativ de dezvoltare exprimat în resurse materiale, un bazin demografic încă activ, la nivel națonal, infrastructuri de transport de bună calitate;

o necesitatea de a-și afirma și consolida poziția de pol urban de dezvoltare în zona de centru-sud a regiunii.

• 3.2.2.    încadrarea municipiului Bacău în rețeaua de localități (Planșa nr 2)

Poziția favorabilă în cadrul rețelei de localități avantajează municipiul Bacău atât la nivelul reiatilor cu rețeaua de localități din regiune cât și în relație cu zonele cu potențial turistic. în cadrul rețelei regionale de localități urbane, Bacăul deține un potențial ridicat de nod logistic și de pol de echilibru la nivelul Moldovei, în raport cu municipiul lași.

în același timp, municipiul Bacău trebuie să facă eforturi integrate pentru

• o    rezolvarea problemelor interne și o mai bună funcționare urbană;

• o    implicarea în consolidarea .armăturii' teritoriale de localități urbane prin afirmarea rolului la nivel regional și național;

o mobilizarea mai activă a capitalului teritorial valoros la nivel local și regional, sub formă de servicii, produse, condiții îmbunătățite de viață pentru comunitățile locale, parteneriate urban-rural pentru dezvoltare sustenabilă.

• 3.2.3.    încadrarea municipiului Bacău în rețeaua de transport (Planșa nr 3)

Municipiul beneficiază de o bună accesibilitate fizică. Problemele mari apar la nivelul local și periurban/ metropolitan, unde este necesară rezolvarea accesibilității/ mobilității interne, precum și a conexiunilor între nivelul urban și cel teritorial.

Potențialul de configurare a unei platforme/ nod logistic intermodal face parte din perspectivele pe care municipiul ar trebui să le ia în considerare, deoarece o asemenea structură ar contribui simultan la:

o asigurarea unui nod intermodal necesar în teritoriu;

o sprijinirea funcționării municipiului ca viitoare structură metropolitană;

o asigurarea unei funcțiuni majore pentru viitorul cluster economic și pentru sprijinirea competitivității zonei în general.

• 3.2.4.    Zonificarea teritoriului municipiului Bacău (Planșa nr 4)

Dezvoltarea urbană integrată ia în considerare funcționarea sistemică a municipiului, atât la nivel de zone funcționale cît și ca ansamblu, atât din perspectiva mediului intern cât și din cea a conexiunilor și influențelor care provin din contextul teritorial (mediul), economic, social.

în acest sens. Planșa nr 4 pune în evidență următoarele zone funcționale majore și angrenaje ale funcționării municipiului:

• o    .inima' urbei - zona centrului istoric;

• o    structurile majore de habitat - zonele în care locuiește comunitatea locală, cartierele municipiului;

• o    structurile majore de producție și servicii - zonele industriale;

• o    axele și structurile majore de transport rutier, feroviar și aerian;

• o    elemente structurante de mediu - zona lacurilor.

• 3.2.5.    Infrastructura de rețele urbane al municipiului Bacău - probleme și nevoi (Planșa nr 5)

Infrastructura rețelelor urbane de accesibilitate fizică și utilități este crucială pentru dezvoltarea integrată, sustenabilă; în acest domeniu au fost identificate o suită de probleme și nevoi la nivelul municipiului:

o Căi rutiere depășite fizic și funcțional, ce necesită lucrări de reabilitare și modernizare pentru o bună, confortabilă și rapidă accesibilitate în interiorul orașului;

o Circulații ce asigură buna funcționare și continuitatea sistemului rutier al orașului ce necesita monitorizare. Proiectele ce vizeaza lucrări de reabilitare și modernizare a unor artere de circulație trebuie corelate și integrate în strategia generală a sistemului rutier al orașului. Este necesar ca o serie de alte artere ale municipiului să poată prelua și să distribuie traficul urban, astfel încât sistemul de transport al orașului să fie viabil, ierarhizat și, mai ales, eficient;

o Intersecții/noduri rutiere ce generează blocaje și întârzieri ale traficului urban. Acestea sunt nodurile rutiere majore ale orașului care sunt depășite de afluența traficul urban și care produc întârzieri și blocaje la orele de vârf. Sunt necesare studii și proiecte tehnice de specialitate (pasaje rutiere, semaforizări, restricționări, etc) realiste, potrivit condițiilor și potențialului specific, la scara întregului sistem rutier al orașului pentru o mai bună fluidizare și o accesibilitate sporită a traficului urban.

o Traversări pietonale dificile. Zone dificile din punct de vedere al circulației pietonale se întâlnesc în zonele traversate de principalele linii de forța rutiere ale orașului. Traversările pietonale supraterane la nivel cu arterele principale și în intersecțiile importante ale orașului produc un discomfort atât pietonilor (prin durata de timp însemnată ce se pierde la traversare) cât și autovehiculelor (prin opriri succesive și blocaje de trafic). Rezultatul constă în scăderea accesibilității fizice reale și distorsiuni în funcționarea generală a sistemului orașului. Sunt necesare studii de specialitate la nivelul sistemului orașului și la nivelul zonelor problematice specifice: pasaje subterane pietonale, pasarele supraterane, etc.;

o Rețele edilitare cu vechime ce necesită înlocuire. Datorita creșterii continue a numărului de utilizatori urbani rețelele edilitare, vechi și subdimensionate, din anumite zone ale orașului necesită in locuire, modernizări, extinderi, la nivelui cererii actuale a zonei/ cartierului/ municipiului;

o Subdimensionări tehnice majore ale rețelei edilitare. In zonele nodale ate rețelelor edilitare este necesară înlocuirea anumitor sisteme tehnice pentru o corelare integrată la nivelul sistemului general edilitar al orașului;

o Iluminat public deficitar. Pentru creșterea siguranței vieții urbane, a locuitorilor si al vizitatorilor municipiului Bacău, este necesar ca zonele neiluminate să beneficieze in cel mai scurt timp de proiecte care să amelioreze acest neajuns, intr-un sistem corelat ăi integrat la nivelul întregului oraș;

o Imobile degradate ce necesită reabilitare și iluminat public. Patrimoniul construit urban, în special cel din categoria patrimoniului istoric, este marcat de un proces de degradare fizică și morală care scoate clădiri valoroase din circuitul urban și uneori, din păcate, din memoria comunității. Imobilele degradate fizic și moral care mai pot fi reabilitate și redate orașului, comunității, trebuie cuprinse într-un program de reabilitare și modernizare, iar amplasamentele -prin intervenții de amenajari peisagistice, mobilier urban, iluminat nocturn, etc - să devină zone de atracție urbană pentru comunitate, vizitatori, turiști, parte a imaginii orașului, a istoriei și prestigiului acestuia.

Este evidențiată zona urbană de concentrare a problemelor menționate mai sus.

• 3.2.6.    Proiectele individuale propuse spre finanțare prin PIDU, din POR, axai, poli de dezvoltare urbană (Planșa nr 6)

în contextul urban și teritorial descris anterior, sunt evidențiate la nivelul municipiului Bacău, în zona de concentrare a problemelor și nevoilor, o suită de șapte proiecte propuse spre finanțare din POR, axa 1, poli de dezvoltare urbană, după cum urmează:

o Modernizare Calea Moinești;

o Reabilitarea si dotarea cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice;

o Reabilitare infrastructura urbană zona I.L.Xxxxxxxxx-Xxxxxx-intersectie cu str.Letea;

o Reabilitare infrastructura urbană zona Mioritei-9 Mai-Vantuiui-Vadul Bistriței;

o Reabilitare Pasaj Letea;

o Reabilitare si modernizare imobil, locuințe sociale, str. Henri Coanda nr 9;

o Creare și modernizare spatii verzi in mun. Bacău.

• 3,2.7.    Proiectele individuale propuse spre finanțare prin PIDU, (Planșa nr 7)

Aceste șapte proiecte sunt parte a unui sistem integrat mai larg de proiecte cu profil eligibil în raport cu POR, axa 1, poli de dezvoltare urbană.

Proiectele respective sunt evidențiate in Planșa nr 7 și oferă o imagine de ansamblu a interesului municipalității în susținerea aspectelor privind creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă în orașe, prin reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum și prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor și a antreprenoriatului.

• 3.2.8.    Alte proiecte de investiții majore cu impact asupra zonei urbane localizate prin PIDU și propuse ca subiect de intervenție prin proiectele individuale către POR, axa 1 (Planșa nr 8)

Planurile strategice de dezvoltare a municipiului Bacău au însă o mai largă cuprindere și un grad mai ridicat de integrare, extinzând ariile de interes pentru regenerarea urbană, dezvoltarea economică, creșterea calității vieții, dezvoltarea accesibilității fizice, a infrastructurii de utilități și servicii, protejarea cadrului natural urban, aspecte sociale, consolidarea rolurilor teritoriale etc..

Complexitatea acestor abordări este ilustrată în Planșa nr. 8.

s yrs^ c i    

R[»™™ haMKnMMtnMmratoMnitariWBMORiKW*)»^^

PROIECUINDMDIIALE DE INVESTIȚII MAJORE             SC. 1 / 20.000

BB^WOlIIilW^^

inranksKiaRtaw^BEMHHtStin^iâaEOMhs^teKsnsnH^hKaSamRM^nMMMMMM

Z[Jun DE CONDFNT RfiHE LA NIUEI Dl MIJNKJPlIjEUl BACAU n PBUIECniUiî IHDIUIBIJME UE INVESTI ni MAirjBE

|n|iq<i|3|unH |*          »JW|oaz»q ap ței&»»u| inund

jmtsniM v imuwiusNH lamiwm is unui - own - kmm    ।

3maNnnMmii3flVM;nftiniiiiKawB<iiinwmiMiB)ffu.iu3iiau © mm rnitMaiitHi vninuu n imum sumam umHmnmiiaN^        ©

mmi iiMioamMtnw m imniwnuHMimnimusKfflUNuiramsumHMKusts © wmainivins uimii lumuiSHvnmMM'maujuu © isumwuMgiinoi$edvnwMimiiiro © nvmnsvnniiniHtiioiii © sstHSiivflumnntiRV © iua3HUM«3Wf aiuwsznnnfiinf ©

„mn»iMini.inai»3MmtniimiNnMK © imiHEininamnM © utimigtfiaiwsmiiinîNniiMitinuimn © iSBBiiniuw-iuM'usifraiiasuuflinmH © tmuniiBîminîiuiriaBiOîOMinmsfflniiHW^ © uiusti im urau nunii im wuittmi hhiiimw © nHnuwunisnnu num nsiinifs unmm k muxn wiuusms ©

MHC»ia3nvniino9M«iis Q । insHiiEisiiNMiizuiaiuna 0 i iBnmwaisvuniMMina munwiMstumsit Muiwm O MnuvBBUuisHniiuwnmKuiumiiviumn O iratnomiJtiwnM'BBniusiBvziKraiM Q I lUtSIMNIUWSlWUKIIIH O wuuN4s*m]immi«3 G javiutiiHînniu&țisniiiwMFmiuiinsiH Q

00002 /1- 0$           EW? - £002 VOMIIM OUlNid ILU1SUNI30 U03I01H

• 3.3.    MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ BACĂU

  • 3.3.1    Denumirea structurii și poziția acesteia în cadrul organigramei Primăriei

Primăria Bacău cuprinde, conform structurii din Organigrama Primăriei municipiului Bacău, un număr de 10 direcții, compuse din serviciile și birourile de specialitate aferente acestora și anume;

•    Direcția Juridică Administrație Locală

• "    Direcția Publica de Evidență a Persoanelor

•    Direcția Administrația Piețelor

•    Direcția Patrimoniu

•    Direcția Drumuri Publice

•    Direcția Economică

•    Direcția Servicii Publice

•    Direcția Tehnica

•    Direcția Impozite și Taxe Locale

•    Arhitectul Șef al municipiului

precum și dintr-un număr de alte departamente sau instituții publice de interes local, subordonate

Consiliului Local:

• "    Agenda de Dezvoltare Locală Bacău

•    Poliția Primăriei Municipiului Bacău

•    Serviciul Voluntariat pentru Situații de Urgență

•    Serviciul Public de Asistență Socială

•    Căminul pentru persoane vârstnice

• “    Teatrul Municipal Bacovia

  
  

Planificarea integrată a dezvoltării urbane se bazează pe o abordare integrată în următoarele privințe:

• •    a demersurilor de planificare și implementare privind:

o dezvoltarea strategică a municipiului (strategia generală, strategii și politici sectoriale etc.); o dezvoltarea spațială (PUG și RLU) a acestuia;

o etapizarea investițiilor publice aferente etapelor de implementare a strategiei și potrivit amplasamentelor stabilite prin Planul Urbanistic General (acolo unde proiectele au o dimensiune spațială);

o implicarea actorilor publici, privati și a comunității în ansamblul său în aceste demersuri.

• •    a domeniilor relevante pentru dezvoltarea urbană sustenabilă a municipiului: cadru construit, locuire, diverse funcțiuni urbane, infrastructură și transport urban, rețele de utilități și servicii publice, dezvoltare economică, aspecte sociale, creșterea calității mediului și vieții urbane, patrimoniu construit și natural, dezvoltarea comunității, consolidarea rolului municipiului la nivel regional etc..

In relație cu Programul Operațional Regional 2007*2013, Axa prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere. Domeniul major de intervenție 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Bacău, ia în considerare (potrivit Cap. 3 Planul de Acțiune) următoarele:

• *    Respectarea obiectivului domeniului major de intervenție: creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă în orașe, prin reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum și prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor și a antreprenoriatului;

• •    Promovarea spre finanțare a proiectelor individuale potrivit categoriilor specifice de operațiuni și activități prevăzute de programul operațional:

o reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban: infrastructura publică urbană, transport și mobilitatea populației, patrimoniu cultural mondial (UNESCO), național și local, din mediul urban

o dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri;

o reabilitarea infrastructurii sociale.

• •    Promovarea spre finanțare a șapte proiecte individuale din Anexa 1 (din cele douăzecișișapte de proiecte cuprinse în Anexa nr 1) și pentru care se detaliază calendarul depunerilor în Anexa 2;

• •    Evidențierea proiectelor complementare, potrivit Anexei nr 4, proiecte care demonstrează granul ridicat de integrare în abordarea dezvoltării urbane sustenabile:

o Proiecte realizate și/sau în curs de realizare privind reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și reabilitarea infrastructurii sociale;

o Proiecte de investiții (sau programe complexe) realizate sau în curs de finalizare în cursul anului 2010, cu impact major asupra zonei de acțiune urbană;

o Proiecte de investiții (sau programe complexe) in continuare sau/și propuse să fie realizate în perioada următoare, cu impact major în zona de acțiune urbană;

Managementul implementării PIDU va funcționa pe baza sistemului compus din următoarele structuri:

• a.    Comitetul de Coordonare a Implementării PIDU (CCI-PIDU);

• b.    Unitatea de Management a PIDU (UM-PIDU);

• c.    Unitățile de Implementare aferente Proiectelor PIDU (UIP-PIDU) - pentru fiecare proiect individual

Fiecare din aceste structuri este în proces de a fi constituită prin dispoziție de primar, cu precizarea membrilor componenți.

• a.    Comitetul de Coordonare a Implementării PIDU (CCI-PIDU) este în curs de constituire și va fi compus din cei doi viceprimari sub coordonarea Primarului municipiului Bacau, având rolul de monitorizare și control general al implementării PIDU.

Responsabilitățile CCC-PIDU

CCI-PIDU are în responsabilitate următoarele aspecte:

• >    Coordonarea procesului general privind implementarea PIDU;

•    Propunerea pașilor necesari urgentării implementării PIDU, oricând va fi cazul;

•    Analiza propunerilor de amendare a contractelor de finanțare;

•    Asigurarea conformității cu prevederile legale;

• ”    Coordonarea proiectelor individuale din cadrul PIDU cu alte proiecte de investiții publice aflate în implementare;

• •    Monitorizarea, evaluarea, actualizarea și controlul procesului de implementare a PIDU.

CCI-PIDU se va întruni lunar pentru a analizarea progresului și a strategiei de ansamblu pentru realizarea PIDU, potrivit celor cinci aspecte principale menționate mai sus, aspecte care îi stau în responsabilitate.

Fundamentarea tehnică aferent procesului decizional aflat în responsabilitatea CCI-PIDU, o asigură Unitatea de Management a PIDU.

Tot Unitatea de Management a PIDU asigură funcția secretarială a sistemului de management a PIDU.

• b.    Unitatea de Management a PIDU (UM-PIDU)

UM PIDU constă dintr-o echipă alcătuită din 6 membri cu responsabilități de coordonare a diverselor aspecte ai implementării PIDU, condusă de Coordonatorul UM PIDU:

• •    Coordonator tehnic,

• •    Coordonator dezvoltare spațială,

• •    Coordonator dezvoltare strategică,

• •    Coordonator financiar,

• •    Coordonator achiziții,

• •    Coordonator relații publice (asigură și secretariatul UM PIDU).

UM PIDU are o structură matriceală, formată din personal cu expertiză si experiență relevante, din compartimentele specializate ale Primăriei municipiului Bacău, pentru fiecare din aspectele relevante pentru administrarea PIDU:

• •    Asigurarea coordonării orizontale intersectorîale și interdepartamentale;

• •    Asigurarea capacității tehnice privind managementul proiectelor cu finațare europeană;

• •    Dezvoltarea strategică a municipiului;

• •    Dezvoltarea spațială a municipiului;

• •    Planul multianual de investiții;

• •    Procesul de achiziții publice;

• •    Asigurarea finanțării;

• •    Asigurarea informării și consultării publice;

• •    Asigurarea monitorizării și evaluării impactului și progreselor în implementare.

UM PIDU va colabora îndeaproape cu cele 7 Unitati de Implementare ale proiectelor individuale (UIP-P1DU), fiecare compusă în medie din 6 experti (numărul experților putând diferi în funcție de complexitatea proiectului) cu responsabilități specifice în implementarea acestora.

Schema Sistemului de Management a PIDU

Pentru implementarea PIDU, UM-PIDU înființată în cadrul Serviciului Implementare Programe, va colabora cu toate Direcțiile, Birourile și Serviciile Primăriei, cu Serviciile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului care au legătură cu proiectele care vor fi implemetate în cadrul PIDU, precum și cu entitățile care vor beneficia direct de proiectele individuale.

Compartimentele de specialitate relevante în cadrul Primăriei care vor colabora cu UM PIDU in implementarea Planului Integrat de Dezvoltare urbană sunt:

•    Direcția Tehnica, Serviciul Tehnic Investiții;

•    Arhitectul Șef al municipiului;

• "    Agenția de Dezvoltare Locală;

•    Serviciul Achiziții Publice;

•    Direcția Economica;

•    Direcția Drumuri Publice;

•    Serviciul Public de Asistență Socială;

•    Căminul de persoane vârstnice;

•    Unitatea Municipală pentru Monitorizare;

•    Biroul Autorizații în Construcții;

•    Serviciul Cabinet primar, respectiv Purtătorul de cuvânt al Primăriei;

•    Direcția Juridică și Administrație Locală.

Responsabilitățile UM PIDU

UM-PIDU va gestiona o serie de procese, rezumate în tabelul de mai jos. Astfel prin coordonarea și realizarea analizelor interne riguroase și sistematice se vor evita disfuncții de natură să întârzie implementarea P!DU și respectiv a proiectelor individuale, sau de a efectua cheltuieli neeligibile.

Proces	Activități specifice	Rezultate
1. Relațtonare directă cu Ol-ADR Nord Est Și AM POR	-    Interfață cu Ol - ADR Nord Est și AMPOR. -    Prezentarea din timp a problemelor cu care se confrunta proiectele și Încercarea de soluțonare coerentă a acestora împreuna cu ADR Nord Est și AMPOR.	-    Procese verbale de participare la întâlniri -    Liste cu recomandări realizate de către ADR Nord Est/AMPOR -    Asigurarea consultanței și îndrumării specifice necesare.
2. Corelarea aspectelor privind dezvoltarea strategică, dezvoltarea spațială urbană și etapizarea Implementării dezvoltării pe baza programului de învestifii	-    Corelarea continuă a PIDU cu evoluția programelor care deriva din Strategia de dezvoltare a municipiului; -    Corelarea continuă a PIDU cu evoluțiile implementării și detalierii PUG; -    Asigurarea corelării PIDU cu evoluțiile programului de investiții a municipiului;	-    Sinergia și maximizarea impactului proiectelor prin integrarea planificării; -    Pregătirea amplasamentelor; Sinergia și maximizarea impactului proiectelor prin integrarea programării implementării;
3.Coordonare și control intern	-    Stabilirea și îmbunătățirea în mod constant a sistemelor și instrumentelor pentru gestionarea PIDU (proceduri, sistemul informativ, intranet)    Asigurarea funcței de secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare PIDU. -    Planificarea temporală și financiară. -    Monitorizarea implementării proiectelor individuale, în vederea asigurării atingerii indicatorilor propuși prin PIDU	-    Raportări diverse -    Procese verbale ale întâlnirilor CM PIDU -    Rapoarte de analiza a indicatorilor de atins și asupra modului de atingere a indicatorilor propuși -    Propuneri de controlare/eliminare a riscurilor ce pot sa apară în raport cu realizarea optima a indicatorilor propuși în PIDU,

4,Coordonarea activităților de natură tehnică	-    Planificarea lucrărilor în vederea coordonării diferitelor proiecte din cadrul PIDU, precum și a acestora cu cele aflate în derulare la nivelul Municipiului -    Analiza modului de derulare a activităților din cadrul proiectelor individuale împreună cu UIP -urile fiecărui proiect individual	- Planificări - Planuri de acțiune
5.Coordonarea activităților de natură financiară	-    Analiza pe baza situațiilor, rapoarte financiare aferente rapoartelor de progres furnizate de UlP-uri, a modului de derulare a activităților financiare, pentru fiecare proiect individual în parte -    Monitorizarea financiară a proiectelor în cursul implementării în vederea eficlentizării cheltuielilor pentru asigurarea absorbției fondurilor alocate	Rapoarte de analiză
6. Asigurarea sistemului de monitorizare, evaluare ți control al progreselor șl Impactului Implementării	-    Configurarea sistemului de monitorizare, evaluare și control pe baza sistemului de indicatori prevăzut de Ghidul POR, axa 1, poli de dezvoltare urbană -    Monitorizarea progresului PIDU -    Evaluarea impactului implementării pe etape a PIDU -    Controlul	- Rapoarte tehnice către CC1-PIDU - Elemente de fundamentare destinate campaniilor de informare și consultare publică • Măsuri de corectare, actualizare, urgentare, integrare etc a procesului/ proiectelor/ activităților specifice
7,Realizarea publicității	- Organizarea tuturor evenimentelor pentru realizarea publicității PIDU - Elaborarea materialelor de prezentare a PIDU, în conformitate cu Manualul de Identitate vizuală	Conferința de presa, mape de prezentare, anunțuri în presa locala. Iste de prezent la conferi nțste de presă
8. Activități legate de auditul proiectelor	-    Analiza rapoartelor de audit -    Decizii referitoare la modul de rezolvare a elementelor critice 1 aspectelor legative semnalate.	- Măsuri corective și monitorizarea acestora Comentarii asupra rapoartelor de audit.

In ceea ce privește atribuțiile și rolul fiecărui membru din echipa de proiect, precum și poziția lor în cadrul structurilor relevante din cadrul Primăriei municipiului Bacău, aceste sunt prezentate sintetic în tabelul următor:

Componență	Atribuții	Compartiment/poziție
1. Coordonator UM-PIDLt	-    Coordonarea implementării P1DU verificând calitatea și conformitatea procesului de implementare Coordonarea Relației cu ADR Nord Est, AM POR și comunitatea locala. -    Reprezentarea Beneficiarului în cadrul vizitelor pe teren ale instituțiilor finanțatoare. -    Coordonarea elaborării procedurilor interne (dacă vor fi necesare altele decât cele deja existente la nivelul Primăriei) și a pistelor de audit. -    Coordonarea elaborării strategiei de gestionare a riscurilor. -    Coordonarea monitorizării în implementarea proiectelor individuale. -    Coordonarea Secretariatului Tehnic a C M -PIDU. -    Planificarea și coordonarea ședințelor cu compartimentele de specialitate și alte departamente implicate în implementarea PIDU. -    Asigurarea ca PIDU va atinge obiectivele preconizate. -    Monitorizarea atingerii obiectivelor legate de egalitatea de sanse și acces nediscriminator la beneficiile produse de PIDU. -    Avizează documentația de atribuire înainte de lansarea sa în SEAP.	Administratorul public

2. Coordonator Tehnic	-    Asigurarea asistenței pentru Coordonator UM PIDU pentru aspectele tehnice -    Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a interfeței cu omologii din UIP pentru proiectele individuale, cu alte departamente relevante din Primărie, -    Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/acțiunite /activitățile derulate. -    Monitorizarea și evaluarea periodica a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale și elaborarea rapoartelor aferente analizelor de progres pentru acestea, colaborând în acest sens cu omologii din UIP -pentru proiectele individuale -    Monitorizarea încadrării în calendarul stabilit pentru proiectele din cadrul PIDU	Consilier în cadrai Serviciului Implementare Programe cu expertiză relevantă în implementarea proiectelor cu finanțare europeană și adecvată poznei pe care fiecare persoana o va ocupa in UM PIDU
3. Coordonator Dezvoltare Strategică	-    Asigurarea integrării orizontale și verticale a PIDU cu obiectivele, politicile, programele și proiectele prevăzute în Strategia de Dezvoltare a Municipiului - Monitorizarea progreselor implementării PUG în corelare cu PIDU - Asigurarea elementelor de fundamentare specifice în sprijinul proceselor decizionale ale CCI PIDU -    Asigurarea informației și rapoartelor necesare în sprijinul procesului de informare și consultare publică	Directorul Agenției de Dezvoltare Locală
4. Coordonator Dezvoltare Spațială	-    Asigurarea integrării orizontale și verticale a PIDU cu prevederile și procesul de implementare a PUG -    Monitorizarea progreselor Strategiei în corelare cu PIDU -    Asigurarea elementelor de fundamentare specifice în sprijinul proceselor decizionale ale CCI PIDU -    Asigurarea informației și rapoartelor necesare în sprijinul procesului de informare și consultare publică	Arhitectul Șef al municipiului
5. Coordonator financiar	-    Elaborarea pianului financiar pentru implementarea PIDU -    Monitorizarea implementării PIDU din punct de vedere financiar, în vederea încadrării în buget, colaborând în acest sens cu omologii din UIP -pentru proiectele individuale -    Elaborarea rapoartelor de implementare - parte financiară	Consilier în cadrul Serviciului Implementare Programe cu expertiză relevantă în implementarea proiectelor cu finanțare europeană și adecvată poziției pe care fiecare persoana o va ocupa in UM PIDU
6. Coordonator achiziții	-    Coordonarea achizițiilor cu particularizare pe tipul de procedura de achizițe publica ce trebuie aplicata conform legislației în vigoare în funcție de sumele din liniile bugetului. -    Coordonarea pregătirii documentațiilor de atribuire și a procesului de evaluare, colaborând în acest sens cu omologii din UIP - pentru proiectele individuale -    Monitorizarea și verificarea derulării tuturor achizițiilor din Planul integrat.	Sef Serviciu achiziții
7. Coordonator relații publice (asigură șl secretariatul UM PIDU)	-    Asigurarea comunicării interne eficace în cadrul UM PIDU și a acesteia cu UlP-uriie proiectele individuale. -    Asigurarea bunei desfășurări a activităților de secretariat al UM PIDU -    Asigurarea relației cu media și managementul transparenței decizionale, colaborând în acest sens cu omologii din UIP - pentru proiectele individuale și cu Purtătorul de cuvânt al Primăriei. -    Elaborarea materialelor de promovare PIDU, conform Manualuluui de Identitate Vizuala -    Organizarea conferințelor de presă pentru promovare PIDU	Consilier în cadrul Serviciului Implementare Programe cu expertiză relevantă în implementarea proiectelor cu finanțare europeană și adecvată poziției pe care fiecare persoana o va ocupa in UM PIDU

• d . Unitățile de Implementare aferente Proiectelor PIDU (UIP-PIDU)

Unitățile de Implementare aferente Proiectelor PIDU sunt entități care administrează implementarea fiecărui proiect PIDU în parte.

Prin intermendiul Comitetului de Monitorizare a PIDU, precum și prin activitățile periodice de raportare, monitorizare, evaluare și control, UIP-PIDU asigură integrarea impactului proiectelor respective potrivit Planului de Acțiune.

Funcționarea UIP se bazează pe o echipă alcătuită din:

• «    Managerul de proiect;

• •    Responsabil cu relațiile publice și secretariatul;

• •    Responsabilul tehnic;

• •    Responsabilul financiar;

• •    Responsabilul cu achizițiile publice;

• •    Responsabilul juridic.

Alocarea resurselor umane în vederea implementării proiectelor individuale din cadrul PIDU

• •    este stabilită prin decizia primarului pentru proiectele .Modernizare Calea Moinești' și .Reabilitarea și dotarea cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice’;

• •    este în proces de nominalizare pentru restul de cinci proiecte individuale potrivit tabelului de mai jos:

  £	Denumire	Manager proiect	Resp. relații publice șl secretariat	Resp. tehnic	Resp. financiar	Resp. achiziții	Resp. juridic
  1.	Modernizare Calea Moinești	lnsp.de specialitate -SIP	Consilier SIP	Consilier SIP Cons-Serv Drumuri si i Poduri	Consilier SIP	Cons. Serv achiz publice	Cons juridic Serv. Corp control
  2.	Reabilitarea și dotarea cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice	Director Centrul pentr îngrijire peroane, vârstnice	Consilier ]n cadrul ADL	Consilier SIP Cons-Serv Drumuri si i Poduri	Economiste entrul pentr îngrijire peroane, vârstnice	Cons. Serv achiz publice
  3.	Reabilitare infrastructură urbană zona Mioriței • 9 Mai-Vântului - Vadul Bistriței	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare
  4.	Reabilitare infrastructura urbana I.L. Xxxxxxxxx X- Xxxxxx-Intersecție cu str. Letea	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare
  S.	Reabilitare Pasaj Letea	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare
  6.	Reabilitare și modernizare locuințe sociale, imobil str. Henri Coandă 9	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare
  7.	Creare și modernizare spatii venei în municipiului Bacău	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare	în proces de nominalizare

Responsabilitățile UIP-PIDU

Categoriile principale de responsabilități pe care UIP-PIDU trebuie să le acopere sunt:

• •    Managementul și coordonarea implementării proiectului;

• •    Asigurarea coordonării tehnice;

• •    Asigurarea activităților privind finanțarea;

• •    Asigurarea activității de achiziții publice necesare proiectului;

• •    Asigurarea activităților de moniorizare, evaluare și control privind implemetarea și a raportărilor aferente;

• •    Asigurarea legalității activităților și documentelor;

• •    Asigurarea informării și consultării publice și a secretariatului.

• 3.3.2.    Cooperare orizontală și verticală în implementarea PIDU

• a.    Responsabilitățile pentru proiectele individuale PIDU încredințate direcțiilor/serviciilor / birourilor/ personalului din cadrul Primăriei Bacău sunt descrise în tabelul următor:

  Direcția Economică-Serviciul Implementare Programe Direcția juridica si administrație locala	Manager Public	Coordonator UM-PIDU
  	Proiect 1	Manager de proiect Responsabil tehnic Secretariat si relații publice Responsabil financiar Responsabil juridic
  	Proiect 3	Manager de proiect Responsabil tehnic Secretariat si reiatii publice Responsabil financiar Responsabil juridic
  	Proiect 4	Manager de proiect Responsabil tehnic Secretariat si reiatii publice Responsabil financiar Responsabil juridic
  	Proiect 5	Manager de proiect Responsabil tehnic Secretariat si reiatii publice Responsabil financiar Responsabil juridic
  	Proiect 6	Manager de proiect Responsabil tehnic Secretariat si reiatii publice Responsabil financiar Responsabil juridic
  	Proiect 7	Manager de proiect Responsabil tehnic Secretariat si reiatii publice Responsabil financiar Responsabil juridic

  Direcția drumuri publice - Serviciul drumuri si poduri	Proiect 1,3,4,5	Asistent tehnic proiect 1 Asistent tehnic proiect 3 Asistent tehnic proiect 4 Asistent tehnic proiect 5
  Direcția Tehnica- Serviciul achiziții publice	Proiect 1,2,3,4,5,6,7	Expert Achiziții
  ADL	Proiect 2	Secretar proiect
  Căminul de persoane vârstnice	Proiect 2	Manager de proiect Responsabil financiar
  Serviciul Public de Asistență Socială	Proiect 6	Secretar proiect
  Direcția Servicii Publice Serviciul Spații Verzi	Proiect 7	Asistent de proiect

UM-PIDU va conlucra cu Ol - ADR Nord Est și AM POR precum și cu toate Autorizațiile cu competența privind implementarea fondurilor europene {Autoritatea de Certificare și Plata, Autoritatea Naționala de Audit, DLAF, Comisia Europeana).

• b.    Relațiile intra-instituționale ale UM - PIDU sunt prezentate mai jos:

  Activitatea	UM-PDU	Uniflțâede Implementare Proiecte-pentru proiectele individuale	Direcția Tehnică, Direc|ta Economică, Direcția Juridică și Administrație Locală, Serviciul Achiziții Publice, Audit Intern, Serviciul Cabinet primar- Purtător de cuvânt al Primăriei	Directii instituții publice specifice: Direcția Drumuri Direcția Servicii Publice Serviciul Public de Asistență Socială Agenția de Dezvolare Locală Căminul de persoane vârstnice
  Monitorizarea actelor normative relevante si diseminarea lor	X
  Baborarra țiaduafzaraa praceduilor, interne, unda este căzii fiapietefcrdaaudt	X		X
  EHwiarea pianului financiar pentru tinplamenbrea PDU	X		X
  Elaborarea strategiei de management al rfecttllor	X	X	X	X
  Negocierea acordului de finanțare cu AMPOR si a eventualelor acte adiționale	X
  Negocierea cu AMPOR a contractelor pentru proiectate Individuale	X	X	X	X
  Contactarea JucrMcr, a sarvlclior- asistența tehnici IpdrUdtaWconsultartVaudlt sau a achtdțiooiri de echipamente	Avizează documentația de atrttoire înainte de lansarea sa inSEAP. Avizează pte#e pertu contractele de lucrări, servicii saufijrrizare	Pregătesc catetele de sarcini, crterie de calificare și selecție ți de atribuire. Gestionează clarificările. Evaluează ofertele primite. Gestionează contactele semnate cu prestatorii pentru lucrări șl servili.	Pregătesc ți demarează proceduriedeatriuro. Pregătesc contractai cu ofertantul declarat câștigător sincronizând graficul de plăți pentiu contractele inrtiriduale ai pland financiar al PDU. Efectuează plăție către prestatori	Spqin în pregătea caietelor de sarcini, secțiiiea tehnică, acolo unde este cazul
  Elaborarea cereri de prefinenjere	—	Elaborează cerarite de prefrențare. TransmCe cererile de prefinanțai® către ADR NE	Sprijin cu informa# specifice	Sprijin oi informați specifice

  Baborarea cererilor de rambresare	—	Colectează rrformațSe necesare pentru cererfie deramburaare. Elaborează cerarite de rambursare. Transmite cerede de rambusare către ADR NE	Asigurarea conformității contabieacheltuiefilcr.	—
  Elaborarea rapoartelortehnice și financiare	Detectează informație necesare pertu rapoartele tehnico-finandare. Elaborează rapoartele tehnice și financiare privind imptemeo tarea PDU (de transmis către AMPOR),	Elaborează rapoartele prMnd implementarea proiectelor ixtividuale.	Sprijin cu informa# specifice	Spijin cu informa# specifice
  DesSftraraa ședințelor săptămânale	Planifică șl coordonează șediițele cu UIP pentru proiectele IndMduale și ale departamente (daca este cazul).	Participă te portițele săptămânale.	Partidpă la țedrțele săptămânale, (te invitata UMPIDU).	Participă la șecfotete săptămânale, (la invitata UMPIDU).
  Asigurarea funcției de Secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare.	Pregătește șl transmite documentele pentru informarea CM PDU Organizează șectițete Comietutoi și furnizează asistență la desfesuarea for. Pregătește minutele Irilâlrwfor și, ulterior, le ptiifcă în ritranst	Furnizează rformațil țtaau prezintă stadkl de imptemertareai proiectelor rdvidUale.	Serviciul Cabinet primar-Purtător de cuvânt al Primăriei asigură secretariat	—
  Asigurarea comunicării cu ADR Nord Ettfi AMPOR	Menține relațiile cu ADR Nod Est ți AM POT	—	—	—
  Asigurarea comunicării cu comunitatea tocate	Pterifică acțlurite de nformarelcomunicare pentru comunitate locală.	Dezvoltă și implementează acțiunile de rtxmare pentru comutitetea locală. Pregătește materialele de comunicare.	Serviciul Cabinet primar-Purtător de cuvânt al Primăriei asigură comunicarea cu comuniatee locală	—
  Asigurarea relației cu media fi managementul transparentei decizionale	Planifică acțiunie pentru asigurarea transparenței decizionale.	Eteterează comuncate de presafncte informative privind stadii de implementare al PIDU.	Serviciul Cabinet primar- Purtător de cuvântai Primăriei asigura relația cu media ți management transparerțel decizionale	--—*
  Realizarea ți menținerea bazei tnfbrmatfonale a PIDU	Identificare documentelor ți nfofmsțîor relevante.	Culegerea documentelor ți infarnațifcr relevante prectm ți totodată publicarea acestora pe Intranet	Sprijină cu informa# specfce	Sprijină cu informa# specifice
  Monitorizarea fi evaluarea periodică a progreselor atinse In implementarea proiectelor Indtviduate	Monitorizează țl evaluează respectarea calendarului de lucru preconizat pentru fiecare proiect intfividuai. MonitoiEează încadrarea și menținerea proiectelor în condițiile de efigibitale a susai de finanțare.	Furnizează datate necesare pentru monitorizarea ți evatoarca progreselor In imptementarea proiectelor (de ex. privind aspectele tehnice).	Sprijină cu informe# specifice	Sfrijhă ai informa# specifice
  Verificarea calitativă a procesukiPtDU	Monitorizează respectarea procedurtor de Implementare,	Furnizează date necesare pentru monitorizarea aspectelor procedurale.	Funizează date necesare pertu monitorizarea aspectelor procedurale.	Sprijină cu infoima# specifice
  Sprjpn pentru activități de audă Intern fi extern	Colectarea inforrra#lor necesare pentru acMăfite de audit intern și extern.	Furnizează formați pentru aurit Intern ți extern.	Sprțjlnă cu Informa# specifice	Spr#nă cu informa# specifice

• 3.3.3.    Monitorizarea implementării PIDU

Monitorizarea implementării PIDU se va realiza respectându-se următoarele etape principale:

• •    Analiza și gestionarea riscurilor aferente perioadei de implementare a PIDU;

• •    Realizarea de piste de audit coerente si corecte care, prin punerea în aplicare, vor duce la atingerea obiectivelor propuse de PIDU în mod optim,

• •    întâlniri săptămânale cu UIP pentru proiectele individuale pentru analiza progresului, în vederea încadrării în calendar și buget și pentru analiza problemelor apărute;

• •    întâlniri de analiză lunare și raportări ale UM-PiDU în cadrul CCI PIDU,

• •    întâlniri de analiză lunare în cadrul CCI PIDU, pe baza rapoartelor de monitorizare ale UM-PIDU.

Activitatea de monitorizare va avea la baza următoarele documente:

• •    Rapoartele lunare de monitorizare;

• •    Planurile de acțiune și graficele Gantt ai activitățile specifice propuse în cadrul Proiectelor Individuale;

• •    Bugetele proiectelor individuale;

• •    Rapoarte de audit;

• •    Lista indicatorilor de atins prin PIDU.

Indicatorii PIDU Bacău

Evaluarea PIDPC se va face în conformitate cu condițiile contractului de finanțare și cu indicatorii _; de performanță specificați în Ghidul Solicitantului, pentru fiecare tip de proiect.

Indicatorii de monitorizare care vor fi utilizați în procesul de monitorizare a progresului implementării PIDU la nivelul proiectelor individuale, precum și al gredului de integrare, se bazează pe setul orientativ ^; indicat în Ghid:

• •    Crearea, dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii urbane

o Străzi, trotoare modernizate, reabilitate (mp)

o Pasaje modernizate, reabilitate (mp)

o Scuaruri, spații verzi rehabilitate, modernizate (mp)

• •    îmbunătățirea infrastructurii serviciilor sociale

o Centre sociale reabilitate I modernizate I extinse I echipate (mp)

Persoane care beneficiază de serviciile sociale oferite de centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (număr), pe categorii de populație: copii, vârstnici, bărbați, femei, persoane de etnie romă, alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati, persoane foste dependente de droguri, etc);

o Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate, pe grupe de vârstă (număr): 0-18 ani, 19-60 ani, peste 60 ani;

o Persoane din categorii defavorizate (persoane de etnie romă, persoane cu dizabilitati, persoane foste dependente de droguri, etc), beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate - (re)integrate pe piața muncii (nr)

• •    Crearea de locuri de muncă

o Locuri de muncă nou create (nr)

o Locuri de muncă nou create - femei (nr)

o Locuri de muncă nou create - bărbați (nr)

Mediul de control

UM-PIDU funcționează pe baza fișelor de post pentru fiecare membru al UM. Resursele interne dețin un nivel de educație și experiența relevantă corespunzătoare.

Respectând Regulamentul CE 1828/2006 art, 15 și 1083/2006 art. 60(f), activitatea de monitorizare a PIDU, respectiv a proiectelor individuale, se va realiza pe baza unor Rapoarte de audit cu rol în supravegherea continua a modului de realizare a activităților.

Performanța / managementul riscului

UM-PIDU acționează pe baza obiectivelor clar stabilite la nivel atât individual cât și de echipa, în cadrul sistemului de planificare prezentate în pistele de audit. Performanțele sunt monitorizate prin ședințe regulate, raportări și planuri de remediere în cazul devierilor față de planurile aprobate.

Riscurile sunt analizate sistematic și fiecare proiect este clasificat după grad de risc scăzut, mediu respectiv ridicat. Gradul de risc este stabilit având în vedere următoarele criterii: întârzierile față de cronograma aprobata prin contractul de finanțare; apariția cheltuielilor care nu pot fi acoperite din POR și impactul financiar al acestora.

Informarea și comunicarea

Informarea și comunicarea vor fi gestionate într-un mod sistematic, prin:

Comunicarea internă

Comunicarea internă va avea loc prin:

• •    Ședințele bilunare coordonate de către UM-PIDU, la care vor participa în mod obligatoriu reprezentanții UIP pentru proiectele individuale, precum și alte persoane desemnate pentru implementare PIDU din cadrul Primăriei municipiului Bacău.

• •    Ședințele Comitetului de Monitorizare care vor avea periodicitate lunara.

Comunicarea externă

Comunicarea externa va fi adresata atât comunității locale cât și către ADR Nord Est și AMPOR și/sau alte autorități relevante.

Pentru comunicarea externă către comunitatea locală , UM-PIDU va colabora cu UIP proiectelor individuale pentru proiectele individuale cât și cu Purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Bacău.

Comunicarea cu Ol - ADR Nord Est și AM POR va fi realizata de către Coordonatorul UM-PIDU.

Toate materialele de comunicare externa realizate vor fi publicate după caz în situl web al Primăriei, în cadrul secțiunii dedicate PIDU.

Control/Audit

UM-PIDU va dezvolta proceduri interne pentru toate procesele care încă nu sunt procedurale în cadrul Primăriei. Procedurile sus menționate vor cuprinde baza legala, activitățile și responsabilitățile aferente, documentele de procesat (atât intrări cât și ieșiri), modelele relevante de utilizat, listele de verificare, metodele de arhivare și localizare a arhivelor.

Strategia de implementare PIDU prevede evaluarea formală a frecvenței (cel puțin lunar) a stadiului proiectelor atât fizic cât și financiar; evaluarea va fi prezentată de către UM-PIDU în cadrul ședințelorCCI-PIDU.

Resursele financiare care asigura funcționarea UM-PIDU

UM-PIDU este încadrată în organigrama Primăriei municipiului Bacău și este alcătuită din funcționari publici/contractuali; Primăria municipiului Bacău asigură toate resursele necesare funcționării sale.

• 3.3.4.    Strategia abordării integrate

Municipiul Bacău va utiliza PIDU în vederea asumării unei abordări locale a dezvoltării integrate urbane. Această abordare implică un proces complex de integrare a demersurilor de planificare și implementare a..

• o    La nivelul documentelor care fundamentează: dezvoltarea strategică, dezvoltarea spațială și programul de investiții publice aferente;

• o    La nivelul domeniilor/sectoarelor care conduc la dezvoltare urbană: accesibilitatea fizică, deservirea cu utilități și servicii, locuirea, dezvoltarea economică, regenerarea urbană, calitatea mediuiui și vieții urbane etc.;

• o    La nivelul entităților instituționale care cooperează în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării urbane;

• o    La nivelul sectoarelor implicate în dezvoltarea urbană: sectorul public, sectorul privat și comunitatea;

• o    Din perspectiva necesității asigurării colaborării pe verticală și orizontală;

• o    Din perspectiva dezvoltării interne simultan cu dezvoltarea rolului regional.

Impactul PIDU va fi evaluat în ceea ce privește eficacitatea sa de a adresa problemele municipiului și de a dezvolta structuri pentru angajarea comunității locale în procesele de dezvoltare.

Pentru asigurarea impactului durabil al PIDU, abordarea integrată va fi consolidată printr-un proces de consultare continuă cu comunitatea locală asupra priorităților viitoare, precum și cu beneficiarii proiectelor, implicați în evaluarea succesului proiectelor. Managementul abordării integrate a implementării PIDU Bacău este construit pe trei perioade distincte:

• a.    Pe durata PIDU

PIDU Bacău va conlucra cu oricare alte proiecte de investiții publice și private în zonă. De asemenea, PIDU va articula prevederile Strategiei de dezvoltare locală, ale PUG și RLU, precum și ale programului multianual de investiții publice.

• b.    La finalizarea programului (2013-2015)

Consiliul Municipal se va asigura că proiectele vor fi implementate potrivit pianului de acțiune privind implementarea PIDU; totodată vor fi asigurate fondurile de susținere necesare noilor activități economice comunitare, noilor proiecte generate de impactul PIDU și de continuarea, acolo unde este cazul, a acestuia, prin reactualizare.

Trebuie de asemenea pregătita reactualizarea documentelor privind dezvoltarea municipiului: strategia generală, strategiile sectoriale, PUG și RLU, programul multianual de investiții etc..

PIDU se adresează regenerării urbane, dezvoltării și antreprenoriatului comunității și actorilor urbani; este de așteptat ca o nouă tranșă de proiecte să se prefigureze, să consolideze și să continue prezentul demers integrat.

• c.    După finalizarea programului (2013-2015)

PIDU are ca scop creșterea sustenabifității economice și sociale a municipiului Bacău, sprijinind realizarea unui mediu urban favorabil pentru dezvoltarea vieții comunitare și economice.

Direct și indirect, proiectele individuale vor sprijini - atât prin ele însele cât și prin interacțiunea integrată cu alte proiecte - dezvoltarea urbană, calitatea vieții urbane, atractivitatea pentru întreprinzători și stimularea acestora de a profita de noile oportunități ale pieței din zonă și de alte programe de finanțare.

Procesul de consultare dezvoltat în timpul implementării PIDU va capabiliza instituțiile, întreprizătorii, ONG-urile, comunitatea în ansamblul său, în procesul de înțelegere și asumare a rolurilor specifice în procesul de dezvoltare integrată și regenerare urbană, cu impact în deschiderea de a lucra în parte neriate și de a îmbunătăți viața economica și socială în municipiu.

Pregătirea actualizării documentelor de planificare și a listei de proiecte trebuie să rezulte în documente reactualizate și integrate pentru următoarea perioadă, în vederea dezvoltării și consolidării câștigurilor obținute în regenerarea urbană prin implementarea PIDU.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Bacău

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bacau trebuie sa reflecte abordarea integrata a problemelor comunităților din cadrul municipiului, probleme structurate în următoarele categorii: economice, sociale si de mediu. In consecința, in elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bacau a fost necesara consultarea tuturor factorilor responsabili la nivel municipal, pentru a asigura transparenta actului de elaborare a acestui document programatic si pentru a transpune in proiecte sustenabile si reale, direcțiile de dezvoltare ale municipiului tinand-se in aceasi măsură cont si de nevoile si problemele cetățenilor.

Experiența europeana a planurilor urbane integrate este una relevanta, o componenta importanta in drumul spre succes fiind consultarea activa a actorilor implicati. Informarea cetățenilor a constituit de asemenea o etapa extrem de importanta in realizarea si transparenta elaborării Planului Integrat, campania de informare avand la baza postarea informațiilor referitoare atat la Programul Operațional Regional-Axa 1 cat si cele legate de stadiul elaborării PIDU pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Bacau.

Consultarea a fost importanta atat in etapa de formulare a principalelor probleme, nevoi, potențial și oportunități de la nivelul municipiului cat si in etapa de identificare a principalelor proiecte care sa fie incluse in Planul Integrat si in prioritizarea lor.

Astfel, consultarea locuitorilor si reprezentantilor asociațiilor legal constituite a permis, pe langa creșterea transparentei in procesul de luare a deciziilor, acumularea de informatii utile privind formularea viziunii, sugestii pentru soluționarea problemelor, potențialele beneficii si costuri sau riscuri pe care le implica implementarea planului integrat.

In acest context, Primăria Municipiului Bacau a propus locuitorilor si asociațiilor legal constituite din municipiul Bacau, spre studiu si analiza, proiectul de hotarare privind aprobarea „Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bacau", Proiectul a putut fi consultat la sediul Primăriei, unde a fost afișat prin Procesul verbal de afișare nr. 2790/3 din 16.03.2010,

De asemenea, persoanele interesate sa studieze proiectul, au avut posibilitatea de a accesa site-ul primăriei, respectiv ,i            , secțiunea Legea nr. 52/2003 sau secțiunea Proiecte

europene si a transmite in scris, in termen de 10 zile de la afișarea documentului, propuneri, sugestii sau opinii pe adresa de e-mail..... . .... .... .. ;...... ....... .

O alta metoda de informare a publicului s-a realizat prin intermediul mass-media, respectiv Ziarul de Bacau din 17 martie 2010, secția publicitate, unde se regăsește publicat Proiectul de Hotarare privind aprobarea „Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bacau", Expunerea motivelor privind aprobarea acestuia dar si Raportul compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate ai Primarului la proiectul de hotarare respectiv.

In data de 26.02.2010, Primăria Municipiului Bacau publica in „Ziarul de Bacau” anunțul privind elaborarea si consultarea la sediul primăriei a primei versiuni a PIDU si declanșarea etapei de încadrare pentru obținerea avizului de mediu, anunț ce a fost afișat pentru informare si in cadrul sediului Primăriei Municipiului Bacau.

Același anunț apare republicat in presa in data de 01.03.2010.

In data de 26.03.2010, Agenția Regionala pentru Protecția Mediului Bacau, anunța prin intermediul aceluiași ziar local, ca in urma analizei Planului Integrat de Dezvoltare Urbana a municipiului Bacau si a consultării membrilor Comitetului special întrunit in data de 19.03.2010, aceasta decide ca PIDU poate sa fie adoptat fana aviz de mediu, intrucat nu necesitat evaluare de mediu.

Planul de informare a publicului în procesul elaborării planului integrat

Activitatea	Calendar	Rezultate
Afișarea anunțului privind elaborarea primei versiuni a PIDU și declanșarea etapei de încadrare pentru obținerea avizului de mediu in cadru! sediului Primăriei Municipiului Bacau	25 Februarie 2010	Cetățenii și instituțiile la nivel municipal sunt informate despre intențiile și structura planului integrat de dezvoltare urbană a municipiului
Publicarea anunțului privind elaborarea primei versiuni a PIDU în ziarul local Ziarul de Bacau și declanșarea etapei de încadrare pentru obținerea avizului de mediu	26 Februarie 2010	Cetățenii și instituțiile la nivel municipal sunt informate despre intențiile și structura planului integrat de dezvoltare urbană a municipiului
Republicarea anunțului privind elaborarea primei versiuni a PIDU în ziarul local Ziarul de Bacau și declanșarea etapei de încadrare pentru obținerea avizului de mediu	01 Martie 2010	Cetățenii și instituțiile la nivel municipal sunt informate despre intențiile și structura planului integrat de dezvoltare urbană a municipiului
Postarea pe pagina de web a primăriei municipiului Bacau a versiunii PIDU, a proiectului de hotarare privind aprobarea sa si a adresei de e-mail unde persoanele interesate pot transmite in scris sugestii, comentarii si opinii.	16 Martie 2010	Cetățenii și instituțiile la nivel municipal sunt informate despre intențiile și structura planului integrat de dezvoltare urbană a municipiului si pot transmite comentarii asupra PIDU.
Publicarea in ziarul local a Proiectului de Hotarare privind aprobarea .Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Baca", Expunerea motivelor privind aprobarea acestuia dar si Raportul compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului la proiectul de hotarare respectiv	17 Martie 2010	Cetățenii și instituțiile ia nivel municipal sunt informate despre intențiile și structura planului integrat de dezvoltare urbană a municipiului
Anunț privind decizia ARPM Bacau asupra etapei de încadrare a PIDU	26 Martie 2010	ARPM a eliberat Decizia nr. 1650/29.04.2010 privind adoptarea PIDU fara aviz de mediu

Pentru culegerea de informații și date în vederea formulării viziunii, sugestii pentru soluționarea problemelor, potențiale beneficii si costuri sau riscuri pe care le implica implementarea planului integrat a fost necesara formarea unei suite de focus-grupuri care sa cuprindă reprezentanti ai instituțiilor si organizațiilor de la nivelul municipiului, structurate pe cinci domenii, după cum urmeaza:

• •    Social/ Sanatate

• •    Economic

• •    Educație-Cultură

• •    Mediu

• •    Infrastructură Urbana

La întâlnirile focus-gru purilor au participat numeroase instituții, companii, organizatii, astfel:

Social/ Sanatate (18 reprezentanti) - reunit în 12 aprilie 2010

• 1.    Viceprimarul municipiului

• 2.    Serviciul Implementare Programe

• 3.    Poliția Primăriei

• 4.    Compartiment Protecție Civilă

• 5.    SPAS Bacau

• 6.    Asociația Bethania

• 7.    FCS

• 8.    AJOFM Bacau

• 9.    DGASPC Bacau

• 10.    ISJ Bacau

• 11.    FBDSC Xxxx Xxxxxxxxxxx

• 12. APCHN Centrul Daniel

• 13.    ADR Nord Est

• 14.    DSVSA Bacau

• 15.    Intergroup Eng.

Economic (13 reprezentanti) - reunit în 13 aprilie 2010

• 1.    Viceprimarul municipiului

• 2.    Serviciul Implementare Programe

• 3.    Director Economic

• 4.    SC PAMBAC SA

• 5.    ORC Bacau

• 6.    SCAerostarSA

• 7.    CCIA Bacau

• 8.    SC Parc Industrial SRL

• 9.    ADR Nord Est

• 10.    BCR SA

• 11.    Intergroup Eng.

Educație-Cultură (13 reprezentanti) - reunit în 13 aprilie 2010

• 1,    Viceprimarul municipiului

• 2.    Serviciul Implementare Programe

• 3.    Direcția Patrimoniu

• 4.    ADR Nord Est

• 5.    Universitatea ‘G Bacovia’

• 6.    Complexul Muzeal ‘Xxxxxx Xxxxxxxxx’

• 7.    DJ Cultura

• 8.    Direcția Patrimoniu

• 9.    Universitatea ‘Vasile Alecsandri’

• 10.    Intergroup Eng.

• 11.    Inspectoratul Școlar

• 12.    Cineclub Bacau

Mediu (12 reprezentant;) - reunit în 14 aprilie 2010

• 1.    Serviciul Implementare Programe

• 2.    Biroul de Protecția Mediului, Poliția Primăriei

• 3.    Centrul Regioal de Ecologie

• 4.    Clubul de turism Veniti cu noi’

• 5,    ARPM

• 6.    APM Bacau

• 7.    Grupul Bacaul Verde

• 8.    Asociația Iubiți Natura

• 9.    Sistemul de Gospodărire a Apelor

• 10.    ADR Nord Est

H.lntergroup Eng.

Infrastructură Urbană (15 reprezentanti) - reunit în 14 aprilie 2010

• 1.    Serviciul Implementare Programe

• 2.    Secție Parc Auto si Siguranța Circulației, DDP

• 3.    Serviciul Tehnic Investiții

• 4.    Șef Serviciu Rețele, DDP

• 5.    S.PA.F.L.I.A.P (Asociatii de locatari și fond locativ), Direcția Patrimoniu

• 6.    Direcția Drumuri și Poduri, (DDP)

• 7.    ADL Bacau

• 8.    Direcția Servicii Publice

• 9.    EON Gaz

• 10.    EON Moldova Distribuție

• 11.    SC CET SA

• 12.    SC CAB SA Bacau

• 13.    ADR Nord Est

Tot in primavara anului 2010 au avut loc o suita de consultări cu privire la elaborarea Planului Urbanistic General, organizate de Arhitectul Sef al municipiului Bacau. Rezultatele procesului de consultare au fost incluse în documentația de fața.

începând cu anul 2009, in cadrul proiectului de elaborare a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Bacău, finanțat de Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, Axa prioritară 1, „îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice", Domeniul 1.1, „îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ", s-a constituit Parteneriatul Intersectorial pentru Dezvoltarea Strategică a Municipiului Bacău ca organism cu caracter obștesc, care asigura cooperarea orizontală și coordonarea demersurilor sectoriale in vederea elaborării unei strategii comune de dezvoltare a municipiului Bacau, cu implicarea și repsonsabilizarea tuturor actorilor relevanți: societatea civilă, mediul de afaceri.

A fost generat un instrument special pentru asigurarea transparentei procesului de elaborare si implementare a strategiei, pe baza utilzarii unei platforme informatice integrate in sistemul parteneriatului.

SECRETARIAT

DIRECȚIA DE STRATEGII A P.M.S.

Domeniile principale pentru care s-au constituit sub-grupe de lucru sunt:

• •    Serviciile sociale

• •    Mediul

• •    Dezvoltarea regionala si protejarea cadrului natural

• •    Consolidarea cooperării si dezvoltării periurbane

• •    Dezvoltatrea comunității locale

• •    Infrastructura de transport si comunicatii

• •    Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice municipale

• •    Educație si cercetare

• •    Ocuparea si protecția sociala

• •    Susținerea dezvoltării mediului de afaceri

• •    Turismul urban si metropolitan

• •    Managementul terenurilor si locuirea

• •    Cultura si cultele

• •    Regenerarea prestigiului local

BIBLIOGRAFIE:

• 1,    Planul Național de Dezvoltare 2007-2013

• 2.    Cadrul Național Strategic de Referință 2007 - 2013

• 3.    Programul Operațional Regional

• 4.    Programul Operațional Sectorial Mediu

• 5.    Programul Operațional Sectorial Transport

• 6.    Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

• 7.    Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative

• 8.    Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

• 9.    Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est

• 10.    Strategia de Dezvoltare Economico- Socială a Județului Bacău

• 11,    Strategia de Dezvoltare Durabilă Bacău 2007-2013

• 12.    Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bacău (în elaborare)

• 13.    Planul de Amenajarea Teritoriului Național

• 14.    Planul de Amenajare Teritorială a Județului Bacău

• 15.    Planul Urbanistic General al municipiului Bacău

• 16.    Breviar Statistic, Județul Bacău

• 17.    Raportul ‘Starea economiei 2008’, al CCIA Bacău

• 18.    Cartea albă a IMM-urilor din Regiunea Nord Est (ediții 2006, 2007,2008)

• 19.    Alte surse de informare:

• •    instituțiile deconcentrate ale ministerelor la nivelul Județului Bacău

• •    alte instituții din Municipiul Bacău

• •    Internet:

202

¹

Deși poarta aceiași denumire, este de fapt o stradă adiacentă Căii Moineștl de Ia poziția 1