HOTĂRÂRE

privind aprobarea documentației tehnico-economice faza SF la obiectivul „Parcare strada Cornișa Bistriței” din municipiul Bacau

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU

Având in vedere :

• -    Prevederile art. 44 (l)din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.cu modificările si completările ulterioare ;

• -    Prevederile Legii nr. 18/2009 privind bugetul de stat pe anul 2009 ;

• -    HCL 50/2009 prin care a fost aprobat Bugetul de venituri si cheltuieli si Programul de investitii pe anul 2009 ale municipiului Bacau;

• -    Referatul nr. 11395/16.10.2009 al Direcției Tehnice;

• -    Prevederile art. 47 si art. 117 lit. „a” din legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicata, ulterior modificata si completata;

Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacau;

In temeiul art. 36(2) lit. „b”, alineatul (4) lit. „d” si art.45 (2) lit. „a” din Legea 215/2001 privind administrația publica locala republicata, ulterior modificata si completata;

HOTĂRĂȘTE:

ART. 1 - Se aproba documentația tehnico-economice faza SF la obiectivul „Parcare strada Comisa Bistriței” din municipiul Bacau, proiect nr. 47/2008, conform Anexei nr. 1, parte integranta din prezenta hotarare;

Beneficiar : Consiliul Local al Municipiului Bacau

ART. 2 - Se aproba principalii indicatori tehnic o-economici ai obiectivului prevăzut la art. 1, după cum urmeaza :

• -    valoare totala 1.636.991,00 lei cu TVA, din care C+M 1.443.153,00 Iei cu TVA conform Anexei nr. 2, parte integranta din prezenta hotarare;

AR f 3^ /Donarea va fi comunicata Direcției Tehnice, Direcției Drumuri Publice si din cadrul Primăriei Municipiului Bacau.

/ * / \

CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU Xxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxxx

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investitii

„Parcare strada Cornișa Bistriței”

Nr. crt	Denumire obiectiv	Valoare totala lei RON (cu TVA)	\ Valoare C+M lei RON ( cu TVA )
1.	Parcare strada Comisa Bistriței	1.636.991,00	1.443.153,00

CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU Xxxxxxx X- Xxxxxx Xxxxxxxx

ROMANIA

JUDEȚUL BACĂU

CONSILIUL LOCAL AL MUN. BACĂU

ANEXA Nr./

LA HOTARAREA NR. 4oO DIN SO.Jj .2009

Adresa : Calea Republicii, nr.199,0ACAU

IBAN : R015BRMA004O004836700000

TREZORERIE : R0O5TREZ0615069XXX003415

SR EN ISO 9001:2001

MEMBRU AL ASOCIAȚIEI ROMANE PENTRU CALITATE A.R.C.

MEMBRU ASOCIAT AL ORGANIZAȚIEI EUROPENE PENTRU CALITATE E.O.Q.

Telefon; 0234/550456

Fax : 0234/550257

Email : xxxxxxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Cod: LS-PO-7.5.

BORDEROU

Pr. Nr.47/2008

Doc Avize

PIESE SCRISE

• 1.    FOAIE DE CAPAT

• 2    BORDEROU

• 3.    LISTA DE SEMNATURI

• 4.    MEMORIU

PIESE DESENA TE

DRUMURI

DO	PLAN DE ÎNCADRARE IN ZONA	SC. 1/5000
Dl	PLAN SITUAȚIE	SC. 1/500
D2	PROFIL TRANSVERSAL TIP	SC. 1/50
C1	PLAN DE SITUAȚIE COORDONATOR REȚELE SITUAȚIE EXISTENTA	SC.	1/500
CT	PLAN DE SITUAȚIE COORDONATOR REȚELE SITUAȚIE EXISTENTA	SC.	1/500
H1	PLAN DE SITUAȚIE REȚELE APA CANAL	SC.	1/500
G1	PLAN DE SITUAȚIE REȚELE GAZE NATURALE	SC.	1/500
RT1	PLAN DE SITUAȚIE REȚELE TERMICE	SC.	1/500
E1	PLAN DE SITUAȚIE ELECTRICE	SC.	1/500

CUPRINS

• A. PIESE SCRISE

• 1.    Date generale:

  • 1.1.    Denumirea obiectivului de investiții;

  • 1.2.    Amplasamentul (județul, localitatea, strada, numărul);

  • 1.3.    Titularul investiției,

  • 1.4.    Beneficiarul investiției;

  • 1.5.    Elaboratorul studiului.

• 2.    Informații generale privind proiectul

  • 2.1.    Situația actuală și informații despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

  • 2.2.    Descrierea investiției:

• a)    concluziile studiului privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării investiției, precum și scenariul tehnico-economic selectat;

• b)    scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiții pot fi atinse

• -    scenarii propuse;

• -    scenariul recomandat de către elaborator;

• -    avantajele scenariului recomandat;

• c)    descrierea constructivă, funcțională și tehnologică, după caz;

• 2.3.    Date tehnice ale investiției:

• a)    zona și amplasamentul;

• b)    statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;

• c)    situația ocupărilor definitive de teren: suprafața totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan;

• d)    studii de teren:

• -    studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor;

• -    studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fișelor complexe cu rezultatele determinărilor de laborator;

• -    studiu hidrologic

• e)    caracteristicile principale ale construcțiilor din cadrul obiectivului de investiții, specifice domeniului de activitate, și variantele constructive de realizare a investiției, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

• f)    situația existentă a utilităților și analiza de consum:

• g)    concluziile evaluării impactului asupra mediului;

• 3.    Costurile estimative ale investiției

  • 3.1.    Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

  • 3.2.    Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției.

• 4.    Analiza cost-beneficiu:

  • 4.1.    Identificarea investiției și definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referință;

  • 4.2.    Analiza opțiunilor;

  • 4.3.    Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu;

  • 4.4.    Analiza economică

  • 4.5.    Analiza de senzitivitate;

  • 4.6.    Analiza de risc.

• 5.    Sursele de finanțare a investiției

• 6.    Estimări privind forța de munca ocupată prin realizarea investiției

  • 6.1.    Număr de locuri de muncă create în faza de execuție;

  • 6.2.    Număr de locuri de muncă create în faza de operare.

• 7.    Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției

Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)

Din care - construcții-montaj (C+M);

Eșalonarea investiției (INV/C+M):

Durata de realizare (luni);

Capacități (în unități fizice și valorice);

• 8.    Avize și acorduri de principiu

Avizul beneficiarului de investiție privind necesitatea și oportunitatea investiției;

Certificatul de urbanism,

Avize de principiu privind asigurarea utilităților (energie termică și electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicații etc );

• 8.4.    Acordul de mediu;

• 8.5.    Alte avize și acorduri de principiu specifice.

• A. PĂRȚILE SCRISE:

• 1.    DATE GENERALE

  • 1.1.    Denumirea investiției: Parcare strada Cornișa Bistriței, Municipiul Bacau, Județul Bacau :

  • 1.2.    Amplasamentul (țara, regiunea, județul, localitatea): Romania, regiunea Nord - Est, județul Bacau, strada Comisa Bistriței.

  • 1.3.    Titularul investiției: Primăria Municipiului Bacau

  • 1.4.    Beneficiarul investiției: Primăria Municipiului Bacau

  • 1.5.    Elaboratorul studiului: S.C. PROIECT MOLDOVA S.A BACAU

• 2.    INFORMAȚII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

  • 2.1.    SITUAȚIA ACTUALA SI INFORMAȚII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Localizarea Bacăului

Geografic, se află la interferența meridianuluide 26° 55’ longitudine estică cu paralela de 46° 35’ latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuși și Săucești, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Xxxxx-Xxxxxxxx, Măgura și Mărgineni. între eceste limite orșul ocupă o suprafață de 4186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181m.

Poziția și cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a așezării de pe Bistrița, încă din Ovul Mediu Bacăul devenind un important nod de intersecție a principalelor artere comerciale din partea central vestică a Moldovei. Drumul Șiretului sau Drumul Moldovenesc, care unea orașele baltice cu zona dunăreano-pontică, se intersecta cu Drumul Păcurii, ce începea la Moinești, cu Drumul Sării, dinspre Târgu Ocna, cu Drumul Brașovului (drumul de jos), cu Drumurile Transilvaniei ce traversau Carpatii Orientali prin păsurile Ghimeș, Bicaz, Tulgheș, și cu drumul plutelor, pe Bistrița. Toate arterele din NV și SV se îndreptau spre bazinele Bârladului și Prutului prin nordul Colinelor Tuto vei.

Ape

Bistrița

Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Șiret și Bistrița, și de afluenții 'I acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare Cleja - pentru Șiret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bâmat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială, practicarea sporturilor nautice.

Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriței, și o îngustare spre sud, „poarta Șiretului”, suprapunându-se contactului dintre Colinele Tuto vei și culmile subcarpatice Xxxxxxxxxx-Xxxxxxx.

Climă și precipitații

' Iama în fața Palatului administrativ se poate nota frigul iernii băcăuane

Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, rezultatul acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban.

Temperatura medie anuală este de 9°C, oscilând între -4°C, în luna ianuarie, și 20,6°C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m²/an, existând diferențe între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile lulie-august.

Flora și fauna

Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. într-o zonă în care pădurile dețineau 70-80% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și pădurile de foioase din jurul orașului folosite în scop recreativ.

Clasificare:

•    faună acvatică, condițonată de biotopurile specifice Bistriței, Șiret ului și apelor stătătoare;

• •    fauna de luncă (animale care își caută hrana în apă sau la marginea apei);

•    fauna de terase și versanți, alcătuită din specii de rozătoare mici, animale și păsări specifice pădurilor de foioase.

Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică; unele animale sunt vânate pentru blană, altele, pentru came.

Condițiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general bnine și brune argiloiluviale, cu un conținut de humus de l-5%o, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviștile și solurie aluviale în diferite stadii de evoluție.

Amplasamentul pe care urmeaza a se construi parcarea se afla la intersecția străzilor Erou Ciprian Pintea si Comisa Bistriței, in spatele blocurilor cu nr 5 de pe strada Erou Ciprian Pintea si cu nr 14 si 18 de pe strada Comisa Bistriței.

• 2.2.    DESCRIEREA INVESTIȚIEI

• a)    Concluziile privind situația actuala, necesitatea si oportunitatea promovării investiției, scenariul tehnico economic selectat.

In prezent amplasamentul pe care se va construi parcarea Comisa Bistriței este liber de orice sarcini si se afla in intravilanul Municipiului Bacau.

Carosabilul amplasamentului este alcătuit din pietriș cu amestec de nisip.

La aceasta data amplasamentul care face obiectul prezentei documentatii, are următoarele caracteristici:

• -    numeroase degradari-gropi,

• -    cedări locale ale platformei,

• -    prezenta unor zone de drum care au cota platformei drumului la nivelul terenului înconjurător.

Il

• b)    Scenariile tehnico economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse

bl)Scenarii propuse

SOLUȚIA 1 Realizarea parcării a vând un sistem rutier rigid ( 30 cm strat de fundație din balast, 2 cm strat filtrant din nisip, 20 cm dala din beton de ciment rutier BcR 4.0) Trotuarele pietonale realizate din dala de beton pe care se așterne un strat de asfalt in grosime de 4.0 cm Ba 16 iar incadrarea sistemului rutier se va face cu borduri prefabricate mari 20 x 25 pe o fundație din beton de ciment C8/10..

SOLUȚIA 2. Realizarea parcării avand sistem rutier alcătuit din pavele autoblocante carosabile in următoarea alcătuire constructiva:

• -    pavele autoblocante carosabile - 8 cm

• -    strat de nisip pilonat - 5 cm

• -    dala de beton - 20 cm C16/20

• -    strat de nisip izolant - 2 cm

• -    strat de fundație din balast - 20 cm

• > Trotuarele pietonale se vor realiza din pavele autoblocante necarosabile iar încadrarea sistemului rutier se va realiza cu borduri prefabricate mari 20x25 așezate pe o fundație din beton de ciment C6/7.5

b2) Scenariul recomandat este realizarea parcării cu un sistem rutier rigid. b3)Avantajele scenariului recomandat

Structura rutiera propusa se realizează intr-un timp mai scurt fata soluția cu desfacerea si refacerea sistemului rutier, costurile pe mp de structura fiind mai mici

• - Ambele structuri au capacitate portanta necesara susținerii traficului prognozat si grosimea suficienta pentru a nu anula efectele distructive ale fenomenului de inghet-gezghet.

In mod evident, performanta structurilor rutiere proiectate este dependenta in mare parte de calitatea execuției si a materialelor utilizate, cele doua cerințe de baza reprezentând cheia ipotezelor făcute pentru estimarea duratei de viata a structurii.

Orice abatere minora poate avea efecte negative majore, motiv pentru care, la . executarea lucrărilor, se vor respecta condițiile tehnice de calitate impuse prin prevederile standardelor si normativelor in vigoare, in măsură in care completează si nu contravin caietelor de sarcini emise de proiectant

Soluția considerata cea mai buna din punct de vedere economic si al acțiunii in timp al factorilor de trafic si de clima si nu in ultimul rând, al costurilor de execuție si întreținere, este SOLUȚIA 1, care pune bazele realizării unei fundatii corespunzătoare si de calitate fara utilizarea unor tehnologii si materiale speciale.

Calitatea lucrărilor va rezista in timp numai pintr-o intervenție permanenta, atat a suprafeței de rulare, cat si a acostamentelor si a alucrarilor adiacente platformei, prin asigurarea scurgerii apelor meteorice către emisari.

c)Descrierea constructiva, funcționala si tehnologica cl) Soluția tehnica

• 1.    DRUMURI

Se vor crea un număr de 58 locuri de parcare avand dimensiunile in plan de 2.50 x 5.0 m.

Sistemul rutier nou ales pentru acces si locurile de parcare va fi de tip rigid cu următoarea alcătuire:

• -    strat de fundație din balast 30 cm

• -    strat filtrant din nisip - 2 cm

• -    dala din beton de ciment rutier BcR 4.0 - 22 cm

Sistemul rutier rigid propus a fost dimensionat conform normativ NP 081/2002 “ Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere rigide”

Soluția adoptata tine cont de sistematizarea verticala si de racordările la curți evitandu-se o decapare sau o umplutura nejustificata din punct de vedere economic.

Din punct de vedere al amenajării in plan, intrarea respective ieșirea din parcare va fi amenajata cu o succesiune de aliniamente racordate cu arce de cerc.

In profil transversal accesul atat din strada Comisa Bistrița cat si din strada Erou Ciprian pintea se va face pintr-o alee avand 6.0 m iar locurile de parcare 5.0 m panta fiind de 2.0 %

Trotuarele pietonale de pe amplasamentul locurilor de parcare vor avea următorul sistem constructiv:

• -    4 cm stat de Ba 16

• -    dala din beton de ciment C12/15, turnata pe loc - 10 cm

• -    strat pilonat de nisip - 2 cm

• -    strat de fundație din balast -10 cm

Pe accesle către pubelele de gunoi de la parterul blocurilor de pe amplasamet se va realize un covor asfaltic de 4 cm grosime realizat din Bal6 după ce in prealabil au fost effectuate reparatii a carosabilului.

Se vor amenaja accese pentru persoanele cu handicap locomotor la intersecția acceselor in parcare cu străzile Erou Ciprian Pintea si Comisa Bistrița.

încadrarea sistemului rutier se va face cu borduri prefabricate 20x25 cm pe fundație din beton de ciment 15x30 cm - C6/7.5.

Pentru o buna desfășurare a circulației se vor prevedea lucrări de semnalizare rutiera la intersecția accesului cu străzile laterale prin instalarea de semne de circulație si executarea de marcaj orizontal.

Colectarea apelor pluviale se va face către guri de scurgere nou proiectate

• 2.    CANALIZARE + APA

• 1.Situația existenta:

In incinta spațiului propus pentru parcare existenta:

o rețea de alimentare cu apa rece, de inalta presiune, din otel, cu diametrul de 0 219 care asigura apa pentru consum curent si pentru incendiu .

• o    rețea de alimentare cu apa rece statia de hidrofor, dejosa presiune, din otel, cu diametrul de Dn 200.

• o    rețea aferenta blocurilor adiacente amplasata la adâncime relativ mica, si care nu se poate proteja in timpul exewcutiei.

Aceste rețele sunt intr-un stadiu inaintat de degradare, avand peste 35 ani de exploatare.

Deținătorul acestor rețele Regia autonoma de gospodărie comunala S. A. (RAGC )- Bacau prin avizul nr. 47/927/23.02.2009 avizeaza amplasarea parcării peste aceste rețele cu condiția înlocuirii conductelor cu risc mare de deteriorare atat in exploatare cat si in timpul lucrărilor de execuție, respectiv rețele de apa rece.

• 2.    Situația propusa:

Se propune:

• a . înlocuirea conductelor de alimentare cu apa existente din otel, cu conducte din polietilena de inalta densitate, PE - HD D din PE80

• b . înlocuirea conductelor si căminelor de canalizare existente din beton cu conducte din poliesteri armati cu fibra de sticla, PAFSIN.

Conductele si racordurile vor fi dimensionate conform:

• -    normativ 19

• -    standard SR 1343-1 / 06

• -    STAS 1478-90

• -    STAS 1846-90

Conductele se vor monta sub cota de inghet, de -0,90 ..-1,10 m. Conductele de canalizare vor avea pantele de 0,008 - 0,009.

Apele pluviale de pe suprafața parcării sunt colectate prin guri de scurgere si canale subterane si cămine de canalizare din PAFSIN

Pentru evitarea pătrunderii in canalizarea existenta de reziduuri de hidrocarburi din parcare si conform avizelor:

• -    Avizul sanitar nr 314 din 09.03.2009

• -    Avizul Agenția de protecția mediului nr. 2114/ACC/10.03.2009/RA/345; sa prevăzut un separator de hidrocarburi pe colectorul de ape pluviale.

Separatorul de hidrocarburi se va monta subteran si se va amplasa in spațiul verde, langa parcare. Din separator apele vor fi deversate in conducta de canalizare existenta pe strada Comisa Bistrița.

• 3.    TERMICE

• 1.    Situația existenta:

In incinta spațiului propus pentru parcare existenta:

Rețele termice secundare, cu agent termic apa calda incalzire centrala, 90/70°C, si agenti termici apa calda consum menajer + recirculatie, ce alimentează blocurile de locuințe din zona din punctul termic PT nr 32.

Rețea termica primara, cu agent termic apa fierbinte, 150/70°C ce alimentează punctul termic nr 32

Rețeaua secundara este veche, peste 35 ani de exploatare, si a fost realizata cu țevi din otel, negre pentru incalzire si zincate pentru apa calda menajera si recirulatie.

Rețeaua primara de termoficare a fost realizata mai recent, de cea 3 ani, din țevi de otel preizolate termic, montate direct in pamant la adancimea de 1,50m

• 1.    Situația propusa:

Rețelele secundare pot fi afectate de lucrările de realizare parcării din acest motiv si deținătorul acestor rețele a solicitat iniocuirea rețelelor secundare pentru protejarea alimentarii cu energie termica blocurilor alimentate in prezent

Se propune:

înlocuirea conductelor din reteua secundara cu țevi in otel negre pentru incalzire si din otel zincate pentru distribuția a.c.m.

Conductele si racordurile vor fi dimensionate conform:

• 3.    normativ NP 029 - 02 Normatv de proiectare si executate a rețelelor termice cu conducte preizolate termic

Conductele preizolate se vor monta direct in pamant pe un pat de nisip.

Descrierea sistemului de conducte

Sistemul de conducte si fîtinguri preizolate termic este realizat dintr-un ansamblu cu adeziune totala intre elementele componente reprezentate prin: conducta de serviciu; termoizolatia din spuma poliuretanica si manta de protecție.

La execuția rețelelor traseul acestora se va corela cu celelalte rețele tehnico-edilitare existente prezentate de ceilalți deținători de rețele subterane.

• 2.1    .Conducta de serviciu

Transportul agentului termic se face cu conducte din otel laminat care sa corespunda condițiilor impuse de SR EN10.216-l:2002; SR EN10.216-2:2002; SR EN10.216-3:2002; DIN 2458-81 sau altor standarde echivalente.

• 2.2. Termoizolatia din spuma poliuretanica rigida

Spuma poliuretanica rigida utilizata ca izolator are calitati deosebite, cu o conductivitate termica de max. 0,027 W/mK, ceea ce reduce la maxim pierderile de căldură pe traseu, contribuind la economii de energie.

Preizolarea tronsoanelor de conducte si a fîtingurilor conduce la realizarea unor mari economii de manopera, operațiunile de șantier reducandu-se la îmbinarea conductelor metalice de serviciu, controlul imbinarii mansoanelor, țevilor- manta si injectarea spumei poliuretanice in spațiul inelar dintre acestea si conducta de serviciu.

• 2,3. Manta de protecție

Pentru conductele suterane mantaua de protecție este realizata din țeava de polietilena de medie sau înalta densitate agrementata in tara.

• 2.4.    Conductori din cupru.

Conductori din cupru înglobați in termoizolatie asigura sesizarea avariilor pe rețele si racorduri.

• 2.5,    Montarea conductelor din ol preizolate

Sistemul de conducte si fitinguri preizolate termic montate subteran in sânt si in canal termic decopertat va respecta următoarele faze tehnologice si anume: execuția săpăturii, pozarea conductelor, lansarea la locul de pozare, ansamblarea conductelor, proba hidraulica, realizarea continuității sistemului preizolat, umplerea cu nisip, pozarea cu banda de marcaj, completarea cu pamant, punerea in funcțiune a rețelelor si racordurilor termice.

• 2.6.    Execuția săpăturii

Latimea si adancimea sântului este in funcție de diametrul exterior al conductelor, astfel incat partea inferioara a acestora sa se afle la minim 100 mm. fata de fundul sântului iar partea superioara la minim 600 mm. fata de suprafața, cu acces pe toata circumferința conductelor pentru utilizarea instalației de mufare locala.

Rețelele si racordurile termice fiind formate din patru conducte, distanta intre mantalele acestora va fi 150 mm.

Distanta dintre peretele exterior al conductelor si peretele sântului de pozare va fi de minim 150 mm.

Se vor respecta cotele si distantele de montaj conf normelor in vigoare.

• 4    GAZE

• 1.    Situația existenta:

Pe spatia! destinat parcării exista o rețea de distribuție gaze naturale presiune redusa, la adancimea de cca. 70 - 80 cm. Lungimea rețelei este de ccal65 m.

Din aceasta conducta sunt alimentate, prin branșamente existente doua blocuri P+10 si a fost alimentata centrala termica Comisa ulterior transformata in punct termic. Imobilele de locuințe urmeaza a fi alimentate in continuare cu gaze naturale

• 2.    Situația propusa:

Proiectul de construire a parcării, consta in realizarea unei fundatii de balast si apoi a straturilor superioare, ceea ce implica desfacerea structurii existente a zonei.

Totodată se realizează si aducerea la cota carosabilului existent la care se racordează.

Astfel ca lucrările de construire a parcării pot afecta rețeaua de gaze naturale si branșamentele existente in zona. In zonele cu risc de deteriorare, se propune reamplasarea conductelor, la adancimea mai mare de 0,9 m, de la cota amenajata a străzii pana la generatoarea superioara a cond. de gaze nat. izolate conform N.T.- P.E.E 2008.

Soluția tehnica finala va fi stabilita de E. ON GAZ ROMANIA. Sucursala Bacau, in funcție de situația reala de realizare a lucrărilor de drumuri si succesiunea operațiilor acestora.

Proiectarea si execuția instalațiilor de gaze naturale afectate prin modernizarea străzii, se va face conform N.T.- P.E.E 2008

Prin prezenta documentație simt propuse lucrările necesare pentru demontarea rețelei existente si branșamentelor si reamplasarii lor si completarea cu rasuflatori in punctele necesare, rasuflatorile fiind introduse in platforma carosabila .

La traversarea de canalizatii subterane, conducta de distribuție gaze naturale presiune redusa si branșamentele de gaze nat. vor fi protejate in tub de protecție din otel. De asemenea sunt necesare tuburi de protecție in zona de apropiere aconductei de gaze existente cu pozițiile căminelor pentru celorlalte canalizatii.

La amplasarea noilor rețele tehnico edilitare necesare si prevăzute in zona,se va tine seama ca acestea sa fie fata de cond. de gaze nat. la distantele normate de :

• 0,6 m fata de cond. de apa ,cabluri en. electrica , telecomunicații;

• 1,0 m fata cond. de canalizare;

1,0 m fata de cămine de canalizare ;

0,5 m fata de stâlpi ;

• 1, 5 m fata de copaci.

• 5    ILUMINAT ORNAMENTAL

Iluminatul ornamental al obiectivului se va compune dintr-o rețea de iluminat realizata din corpuri de iluminat decorative tip City Vision CPS400 ixCDM-ET70W 830 amplasate pe din OL HI=5m.

Aprinderea rețelei de iluminat ornamental se va face odatata cu rețeaua de iluminat stradal, branșamentul realizandu-se conform avizului de racordare ce se va obține ulterior.

Instalația de iluminat cuprinde:

• -    Stâlpi noi din OL cu inaltimea de 5m-liber;

• -    corpuri de iluminat decorative, City Vision CPS400 lxCDM~ET70W 830

• -    LES IkV, ACYAbY 3x25+16mmp.

Stâlpii vor vor fi montati ingropat in fundație turnata. Pe stâlp, la 60 cm. fata de cota terenului se va prevedea o cutie cu siguranțe de 25/6A pentru protecția circuitului de alimentare a corpului de iluminat.

Corpul de iluminat se va fixa in vârful stâlpului.

Inaltimea de fixare a corpului este de maxim 5m. fata de cota terenului pentru stâlpii propuși.

Obligatoriu fiecare stâlp va fi prevăzut cu borna de legare la nul, la care va fi legat conductorul de nul al rețelei.

Racordurile electrice a cutiilor de protecție de pe stâlpi se vor face prin intermediul unei LES IkV, intrare- ieșire (la fiecare stâlp), in cablu ACYAbY 3x25+16mmp montat ingropat in sânt pe pat de nisip.

Conform avizului de amplasament obtinut de la SC E-ON SA in zona parcării exista rețele electrice de joasa si medie tensiune ingropate la adancimea de 0,4m. Pentru realizarea parcării este necesar pozarea acestora la adancimea de minim 0,8m. Soluția de deviere a rețelelor electrice existente se va da de către proprietarul acestora respectiv SC E-ON SA după inceperea lucrărilor, după dezgroparea acestor rețele si localizarea exacta pe teren a acestora.

• -    Criterii pentru alegerea soluției tehnice

Analiza structurii rutiere la solicitările sarcinilor din trafic implica cunoașterea următoarelor date:

• -    tipul structurii rutiere

• -    alcătuirea structurii rutiere

• -    grosimea straturilor rutiere

• -    materiale din alcătuirea straturilor rutiere

• -    tipul climateric al zonei in care este situat drumul

• -    regimul hidrologic al complexului rutier

• -    tipul pământului de fundare

Stabilirea tipului de structura rutiera se incadreaza in strategia de investiție si de intretinere a drumului respectiv, in cadrul rețelei de drumuri. O importanta deosebita in alegerea tipului de structura rutiera, o prezintă materialele de construcție rutiera preponderente in zona si anume:

-agregate naturale de cariera

-agregate naturale de balastiera

c2) Dimensonarea sistemului rutier cuprinde următoarele etapei

BREVIAR DE CALCUL

DIMENSIONARE SISTEM RUTIER RIGID

Conform NP 081/2002

• 1.    Stabilirea capacitatii portante la nivelul patului drumului.

Pamantul de fundare este alcătuit dintr-o praf argilos, ce se incadreaza conform tabelului 4. in tipul P5.

Sectoarele de strada avand terasamentele la nivelul terenului si in debleu sunt caracterizate printr-un regim hidrologic 1.

Tipul climatic pentru localitatea Bacau este I.

Corespunzător tipului climatic I, a regimului hidrologic 2b, valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic a pământului de fundare este 70 Mpa, conform tab. 3, iar valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson este 0,42 conform tab. 5.

• 2.    Stabilirea traficului de calcul.
  
  Nc — 365 x 10 x 10 x 0,50 x 14 = 0.025 m.o.s.

Seismic amplasamentul se inscrie in zona “B” cu ks^? 0,25 si TcM,0, corespunzător gradului VIII seismic conform PI00/92.

• 3.    Stabilirea capacitatii portante a pământului de fundare

Pamantul din patul drumului este un pamant de tip P5, regim hidrologic 2b, tip climateric pentru județul Bacau I, rezulta ca valoarea modulului de deformatie al pământului de fundare k₀ este 46 MN/m\

• 4.    Alcătuirea structurii rutiere rigide.

Structura constructiva a sistemului rutier s-a ales in următoarea alcătuire:

• -    strat de fundație din balast, 30 cm

• -    strat de nisip pilonat 2 cm

• -    dala din beton de ciment BcR 4.0, 20 cm.

• 5.    Stabilirea capacitatii portante la nivelul stratului de fundație.

Grosimea echivalenta a stratului de fundație :

Hech=23.5 cm

Modulul de reacție la suprafața stratului de fundație este:

k = 60 MN/m’

• 6.    Calculul grosimii dalei din beton de ciment

R^k incov "4.0 Mpa = rezistenta caracteristica la încovoiere determinate la 28 de zile pe epruvete prismatice de 150 x 150 x 600.

Caracteristicile încărcării din trafic (o.s. 115 KN):

• -    incarcarea pe rotile duble: 57,5 KN;

• -    presiunea in amprenta: 0,625 Mpa;

• -    coeficientul de impact: 1,2;

• -    presiunea de calcul in amprenta: 0,625 Mpa x 1,2=0,750Mpa;

• -    incarcarea de calcul din trafic este incarcarea pe rotile duble ale osiei standard de 115 Kn sporita cu coeficientul de impact;

• -    incarcarea din variațiile zilnice din temperatura este datorita gradientului zilnic de temperatura constatat, egal cu 0,67 din grosimea dalei;

• -    dala reazema uniform pe stratul de fundație;

• -    deplasările la contactul dintre stratul echivalent straturilor reale subadiacente sunt diferite prin modulul de reacție la suprafața stratului de fundație k.

Dimensionarea structurii rutiere rigide se bazeaza pe criteriul tensiunii de întindere din încovoiere admisibila a betonului de ciment si se exprima prin relația:

O tadm

o tadm R ^k mc x a x (0,70 - y x log N_c) = 3.38 Mpa unde

• -    R ^k incov = rezistenta caracteristica la încovoiere a betonului la 28 zile tabel 6.7 = 4.00

• -    a = coeficientul de creștere a rezistentei betonului in intervalul 28... 90 zile, egal cu 1,10

• -    N_c = traficul de calcul in perioada de perspectiva, determinat la punctul 2

• -    y = coeficient egal cu 0,05

Ot adm ~3.38 MPa

Conform NP 081/2002, anexa 3, ipoteza an III a:

$ ~ o_t adm^ Ot = aixk+ a₂xk²+ a₃xk³+ 34xk⁴ in care: a^ 1.355157 x 10’⁸ a₃= -5.103557 x IO'⁶ a₂-7.148708x 10^ a^-5.075987 x 10’² ao-4.767491 x 10 ⁺⁰°

o_t adm =3.38 MPa

o =3.37 MPa< 3,38 Mpa

VERIFICAREA LA ÎNGHEȚ - DEZGHEȚ

CONFORM STAS 1709/1 - 90, STAS 1709/2 - 90

Grosimea sistemului rutier - Hsr

Hsr = 52 cm

Conform STAS 1709/1 - 90: Zer - Z+AZ

AZ - Hsr - He

in care : Zer - adancimea de inghet in complexul rutier;

Z- adancimea de inghet in pamantul de fundație ;

AZ - spor al adâncimii de inghet;'

He - grosimea echivalenta de calcul la inghet a sistemului rutier.

Tip climateric I

Regim hidrologic 1          => curba nr. 7

Pamant P4

Valoarea indicelui de inghet se determina in funcție de tipul sistemului rutier si de clasa de trafic de dimensionare - valoarea maxima a indicelui de inghet intr - o perioada de 30 ani I³⁰_max , la drumurile cu sisteme rutiere rigide, indiferent de clasa de trafic.

Conform harții de zonare a teritoriului României pentru T _max s-a determinat valoarea: l³⁰_max = 550 °C x zile.

Adancimea de inghet in pamantul de fundație: Z = 86 cm.

He = 20 x 0.45 +30 x 0.80 +2 xl .00 = 35 cm	=> AZ = 17 cm
Hsr = 52 cm

Zer - Z + AZ - 86 + 17- 102 cm K= 0.34

K > K_adnl = 0.30 conform STAS 1709/2 - 90

K=™ = —=0.34

Zer    103

Sistemul rutier adoptat verifica condițiile impuse la inghet - dezgheț conform STAS

1709/1 - 90 si STAS 1709/2 - 90. Sistemul rutier adoptat si verificat este :

• a.    strat de fundație din balast, 30 cm;

• b.    strat pilonat din nisip, 2 cm;

• c.    dala din beton de ciment BcR 4,0, 20 cm.

împărțirea investiției pe obiecte:

Lucrări de drum

01. Infrastructura drum

-terasamente pentru corecția traseului in plan si in profil longitudinal (excavatii, umpluturi)

• - strat de forma din amestec pamant 50% si refuz de ciur 50%

• - strat de fundație din balast de 30 cm grosime,

• -    strat filtrant din nisip la execuția parcării

• -    strat de fundație din balast de 10 la execuția trotuarelor

• -    strat de nisip pilonat 2 cm la execuția trotuarelor

02. Suprastructura drum - covor asfaltic

• - strat de uzura Ba 16 - 4 cm grosime la execuția trotuarelor

• - dala de beton de ciment rutier BcR 4.0

• -    borduri prefabricate

-semnalizări si marcaje

03. Canalizare si alimentare cu apa

• - realizare conducta din PE-HD pentru alimentare cu apa

• -    realizare conducta de canalizare si guri de scurgere

04. Iluminat ornamental parcare

• -    realizare linei electrica subterana de iluminat ornamental.

• -    montare stâlpi metalici pe amplasamentul parcării

)

05. Rețele termice

• -    procurare conducta agent termic 0 200

• -    procurare conducta agent termic 0 100

05. Gaze naturale

• -    iniocuire conducta gaze naturale

• -    refacere branșamente

• 2.3.DATE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI

• a)    Zona și amplasamentul

Amplasamentul pe care urmeaza a se construi parcarea se afla la intersecția ) străzilor Erou Ciprian Pintea si Comisa Bistriței, in spatele blocurilor cu nr 5 de pe strada Erou Ciprian Pintea si cu nr 14 si 18 de pe strada Cornișa Bistriței

• b)    Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat

Terenul pe care se va construi parcarea se afla in intravilanul Municipiului Bacau.

• c)    Situația ocupărilor definitive de teren

Suprafața totala ocupata de lucrare va fi de cca 2400 mp, reprezentând terenuri in intravilan

• d)    Studii de teren

Studiile geotehnice

Studiu topografic

S-au realizat măsurători topografice in teren pentru punerea in evidenta a traseului drumului.

S-a determinat lungimea tronsonului de drum ce va fi modernizat precum si ampriza acestuia. Traseul este precizat in continuare prin tabelul de coordonate locale in care s-a făcut ridicarea topo, precum si prin planșele anexate.

Toate planșele scara 1:500 sunt anexate.

• e)    Caracteristici principale ale construcțiilor, variante constructive, recomandarea variantei optime.

el) Drum

Structura rutiera pe drumul modernizat se va realiza astfel:

• - Strat de forma din amestec 50% pamant si 50 % refuz de ciur

• - Strat defundatie din balast grosime 30 cm

• - Strat filtrant din nisip 2 cm atat la realizare trotuare cat si la realizare sistem rutier

• -    strat de fundație din balast 10 cm la realizare trotuare

• - Strat de uzura din beton asfaltic BA 16, de 4 cm grosime

• -    borduri prefabricate mari 20 x 25 pe o fundație din beton de ciment

C6/7.5

Elementele care caracterizează elementele profilului transversal tip sunt:

• -    latimea pârtii carosabile 6.00

• -    dimensiunile locurilor de parcare 2.50 x 5.00

e2) Dispozitive de scurgere a apelor de suprafața

Pentru scurgerea apelor pluviale se vor realiza guri de scurgere care vor fi amplasate in funcție de amenajarea in lung si transveral al amplasamentului parcării.

e3) Canalizare

Se propune:

• a.    înlocuirea conductelor de alimentare cu apa existente din otel, cu conducte din polietilena de inalta densitate, PE - HD D din PE80

• b.    înlocuirea conductelor si căminelor de canalizare existente din beton cu conducte din poliesteri armati cu fibra de sticla, PAF SIN.

e4) Termice

înlocuirea conductelor din reteua secundara cu țevi in otel negre pentru incalzire si din otel zincate pentru distribuția a.c.m.

Astfel ca lucrările de construire a parcării pot afecta rețeaua de gaze naturale si branșamentele existente in zona. In zonele cu risc de deteriorare, se propune reamplasarea conductelor, la adancimea mai mare de 0,9 m, de la cota amenajata a străzii pana la generatoarea superioara a cond. de gaze nat. izolate conform N.T.- P.E.E 2008.

Soluția tehnica finala va fi stabilita de E, ON GAZ ROMANI A, Sucursala Bacau, in funcție de situația reala de realizare a lucrărilor de drumuri si succesiunea operațiilor acestora.

e6) Iluminat ornamental

Iluminatul ornamental al obiectivului se va compune dintr-o rețea de iluminat realizata din corpuri de iluminat decorative tip City Vision CPS400 JxCDM-ET7OW'83O amplasate pe din OL HE5m.

Aprinderea rețelei de iluminat ornamental se va face odatata cu rețeaua de iluminat stradal, branșamentul realizandu-se conform avizului de racordare ce se va obține ulterior.

Instalația de iluminat cuprinde:

• -    Stâlpi noi din OL cu inaltimea de 5m-liber;

• -    corpuri de iluminat decorative, CityVision CPS400 lxCDM-ET70W830 - LES IkV, ACYAbY 3x25+16mmp.

Stâlpii vor vor fi montati ingropat in fundație turnata. Pe stâlp, la 60 cm. fata de cota terenului se va prevedea o cutie cu siguranțe de 25/6A pentru protecția circuitului de alimentare a corpului de iluminat.

J) Situația existentă a utilităților și analiza acesteia

Investiția in parcare Comisa Bistriței nu necesita racordarea la utilitati (energie, apa, telecomunicații, etc) decât in faza de execuție a lucrărilor pentru organizarea de șantier. Organizarea de șantier cade in sarcina antreprenorului care va executa lucrările. Pentru organizarea de șantier se va realiza proiect si se va solicita autorizație de construire.

• g) Concluziile evaluării impactului asupra mediului

Scopul unei analize a stării mediului și a evaluării impactului asupra stării inițiale a mediului, este acela de a servi la luarea deciziilor.

Prin evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectului pentru investiția “PARCARE CORNIȘA BISTRIȚEI, MUNICIPIUL BACAU” , se oferă posibilitatea de a se lua în considerare aspectele de mediu, înainte de a fi luată decizia finală privind componentele proiectului de construire a drumului.

Pentru a prevedea care va fî impactul trebuie să se cunoască asupra căror factori de mediu se va acționa sau care sunt factorii de mediu care vor fi afectați, atât pe perioada de execuție, cât și pe perioada de funcționare a obiectivului propus a fi realizat.

Analiza stării inițiale a mediului și evaluarea impactului asupra mediului se realizează în conformitate cu prevederile Directivei nr .97/11/EEC din 3 martie 1997 ce amendează Directiva nr.85/337/EEC precum și cu prevederile legislației românești.

Pe timpul execuției, impactul asupra componentilor mediului se manifesta prin:

• -    Scoaterea temporara din circuitul economic a unor zone cu terenuri necesare șantierului de construcții, etc;

• -    Circulația intensa a echipamentului de construcții in zonele de lucru pentru transportul materialelor si a prefabricatelor, execuția terasamentelor, turnarea betonului, astemerea asfaltului etc

• -    Funcționarea stațiilor de beton, bazele echipamentului, diferite ateliere de menținere si de reparatii, depozite pentru materiale si combustibili, tabere de șantier, etc;

• -    Exploatarea pământului din gropile de împrumut si a carierelor de agregate;

• -    Suspendarea si devierea temporara a traficului de pe drumul comunal

• -    Creșterea poluării fonice, conținutul de particule in suspensie (praf) si noxe, erodarea si degradarea terenului, in general in zonele unde funcționează șantierele de constuctii;

Impactul lucrărilor de reabilitare pe perioada de execuție depinde in principal de marimea lucrărilor de construcții si de modul in care acestea sunt conduse.

In timpul perioadei de funcționare poluarea mediului datorata circulației pe drum se reduce fata de situația actuala

Trebuie menționat faptul ca, in general, lucrările de modernizări de drumuri schimba favorabil impactul asupra mediului.

Riscul accidentelor si a poluării accidentale se reduce, datorita echipamentelor performante si a sistemelor de protecție si avertizare

In principiu, studiul privind evaluarea impactului asupra mediului trateaza următoarele aspecte:

• -    soluții de integrare cât mai firească în planurile de dezvoltare locale, regionale și naționale, colaborând în acest sens cu Consiliul Județean Bacau, Primăriile locale, Agenția de Dezvoltare Regională, Inspectoratul de Protecția Mediului Bacau și Direcția Apelor Șiret;

• -    propunerea de soluții pentru ca impactul economic și cel social, inclusiv cel asupra stării de sănătate a factorului uman să fie pozitiv;

• -    definirea stării inițiale a mediului prin analize pe teren, prelevări de probe și efectuarea cercetărilor de laborator privind aerul, solul, apa, ecosistemele (flora, fauna), terenurile agricole etc.;

• -    analiza legislației specifice privind declararea monumentelor naturii și siturilor arheologice, identificarea acestora pe teren; propuneri și soluții pentru prezervarea acestor zone;

• -    evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, climei, utilizării agricole a terenurilor, precum și din punct de vedere al inconvenientelor pe perioada construcției, al stresului conducătorilor auto, al încadrării în peisaj;

• -    evaluarea impactelor cauzate de vibrații, zgomote în timpul nopții;

• -    măsuri pentru refacerea și conservarea ecosistemului local, precum și alte măsuri compensatorii;

• -    propuneri și soluții pentru prevenirea eroziunii solului și sedimentării, în scopul eliminării colmatării sistemelor de drenaj și asigurării stabilității solului sub efectul curenților generați de scurgerea apelor de suprafață;

• -    măsuri pentru prevenirea accidentelor care determină poluarea apelor, aerului, solului și subsolului, atât în timpul execuției, cât și exploatării;

• -    adoptarea de soluții pentru ca lucrările să se încadreze armonios în peisaj, reducând la minim sau chiar eliminând impactul vizual negativ, ținând seama de topografia locului, traficul, existența vegetației etc.;

• -    prevederea de soluții pentru evitarea poluării surselor de alimentare cu apă, a sistemelor de drenaj și de canalizare;

• -    stabilirea de măsuri pentru diminuarea poluării aerului pe durata activităților de construcție cât și ulterior, în exploatare, pe grupe de zone ;

• -    prevederea de măsuri în cadrul organizărilor de șantier pentru ca efectele poluante să fie cât mai reduse iar în final, după dezafectare să fie refăcută situația inițială a cadrului natural;

• -    elaborarea de soluții pentru refacerea ecologică a zonelor afectate de deschiderea gropilor de împrumut, precum și a amplasamentului organizării de șantier;

• -    prevederea de puncte sanitare mobile și un sistem de comunicare adecvat prin care să fie asigurată o asistență sanitară eficientă pentru personalul constructorului;

• -    evaluarea riscurilor ecologice ce apar prin amenajările propuse;

• -    identificarea implicării rezidenților locali în realizarea proiectului;

• -    identificarea factorilor de mediu necesar a fi monitorizati privind evoluția calității acestora și elaborarea unui plan de monitoring care să fie pus în aplicare imediat după terminarea execuției lucrărilor.

Evaluarea impactului cuprinde :

• a)    descrierea stării inițiale a mediului

• b)    datele necesare identificării și evaluării efectelor principale probabile ale obiectivului proiectat asupra mediului înconjurător

• c)    descrierea efectelor semnificative probabile, directe și indirecte ale proiectului asupra mediului, atât în faza de execuție și în cea de exploatare a lucrărilor, pentru diferitele variante propuse

• d)    acolo unde sunt identificate efecte adverse semnificative, se vor descrie măsurile luate în considerare pentru evitarea, reducerea sau remedierea acestor efecte, incluzând costurile aferente acestor măsuri

• e)    propunerea variantei optime din punct de vedere al protecției mediului

• f)    planul de monitoring a calității factorilor de mediu posibil a fi afectați

O atenție deosebită va fi acordată stabilirii condițiilor existente de mediu și limitelor zonei de analiză. Pentru evaluarea impactului s-a dentificat starea factorilor de mediu din amplasament și din zona învecinată, înainte de realizarea proiectului pentru a exista termeni de comparație pentru situația care va rezulta în urma realizării proiectului. In acest scop se vor urmări următoarele aspecte ale stării inițiale a mediului:

• 1.    Topografia, geologia și geomorfologia

• 2.    Apele de suprafață și subterane

• 3.    Meteorologia și microclimatul pe anotimpuri

• 4.    Principalele sisteme ecologice

• 5.    Flora și fauna caracteristică terestră și acvatică

• 6.    Speciile amenințate

• 7.    Istoricul evenimentelor ecologice și naturale; de exemplu înflorirea algelor, nori de praf, incendii, furtuni, inundații și secetă, eroziunea solului

• 8.    Utilizarea prezentă și tendințele de utilizare a terenurilor, de exemplu agricultura, horticultura, silvicultura și exploatările forestiere precum și activitățile recreative

• 9.    Particularitățile estetice

• 1 0.Infrastructura, de exemplu comunicațiile și transporturile

• 11 . Obiective industriale, comerciale și rezidențiale

• 12 .Evidența și caracteristicile poluării aerului, apelor, solului și a poluării fonice

• 13 .Caracteristici sociale, arheologice, istorice, culturale și religioase ale zonei

• 14 . Orice caracteristică legată de sănătatea publică în zona afectată

• 15 .Orice pericole sau riscuri asociate cu zona în studiu

• 16 .Orice programe sau instrumente aplicabile de conservare a mediului

Prevederea impactului include analiza cauzelor majore ale modificărilor mediului existent și determinarea efectelor probabile. Principalele etape ale prevederii impactului (pozitiv sau negativ) vor fi următoarele:

• a)    identificarea activităților ce se desfășoară în cadrul realizării proiectului și care pot genera impact

• b)    identificarea resurselor și a receptorilor care pot fi afectați de către aceste impacte

• c)    stabilirea înlănțuirii evenimentelor sau a legăturilor dintre cauză și efect

• d)    prevederea naturii probabile, a extinderii și a dimensiunii oricăror modificări sau efecte care se anticipează

• e)    evaluarea consecințelor oricărui impact identificat

• f)    stabilirea consecințelor potențiale (pozitive sau negative), care pot fi socotite ca semnificative

Procesul de evaluare a impactului asupra mediului implică de obicei luarea în considerare a semnificației unui impact după un număr de criterii cum sunt:

•    extinderea și dimensiunea

•    efectul pe termen scurt sau termen lung

•    reversibilitatea sau ireversibilitatea

•    performanța în raport cu standardele de calitate a mediului

•    sensibilitatea receptorului

•    compatibilitatea cu politicile de mediu

O atenție deosebită va fi acordată evaluării impactelor pentru diferite grupuri ce pot fi afectate, precum copii, oameni la locul de muncă, spitale, pietoni, bicicliști, ca și asupra spațiilor comerciale, zonelor de agrement sau care prezintă interes din punct de vedere turistic, precum și a zonelor care prezintă interes din punct de vedere al conservării biodiversității.

Evaluarea impactului asupra mediului va cuprinde o serie de procedee specifice fiecărei componente menționate anterior și va fi realizată atât pentru faza de execuție cât și pentru cea de exploatare a drumului

-Evaluarea impactului asupra caii talii aerului

Pentru evaluarea calității aerului vor fi luate în considerare informațiile din faza de elaborare a studiului de fezabilitate și de alegere soluției tehnologice. Evaluarea și proiectarea constituie părți ale unui proces iterativ. Pentru evaluarea impactului asupra calității aerului, va fi aplicată următoarea metodologie:

-Se vor identifica pe o hartă la sc. 1:25.000 sau 1:10.000 toate proprietățile unde se presupune o modificare a calității aerului. Se vor lua în considerare numai proprietățile/zonele rezidențiale situate la o distanță de până la 200 m de la traseul respectiv.

Pentru perioada de execuție, se vor calcula emisiile specifice activităților din zona gropilor de împrumut, a organizării de șantier, traficului pe drumurile de acces și se va evalua impactul acestora asupra factorilor de mediu, așezărilor umane, factorului uman. Valorile obținute vor fi comparate cu valorile concentrațiilor maxime admise (CMA) prevăzute de:

• -    Standardul național pentru calitatea aerului (STAS 12574-87)

• -    Standardele de calitatea aerului din UE

• -    Valorile-ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizația Mondială a Sănătății

• -    Valorile-ghid recomandate de Uniunea Internațională a Organizațiilor de Cercetare a Pădurilor (IURFO) pentru protecția vegetației.

-Evaluarea impactului asupra calității apelor

In studiu se analizeaza evacuările de ape uzate produse în urma scurgerilor provenite din:

• -    organizarea de șantier

• -    gropile de împrumut

• -    apele pluviale.

Deși, în general sunt prezenți aceiași poluanți specifici, concentrația înregistrată de aceștia în apele evacuate poate varia între diferitele amplasamente și depinde și de precipitațiile specifice în cadrul fiecărui amplasament, elemente care vor fi prezentate în studiu. Pentru evaluarea gradului de poluare se va ține seama de calitatea apelor din amonte de evacuare, posibilitățile de diluție și viteza de amestec a apelor evacuate cu apele din emisar. De asemenea, vor fi analizate sursele potențiale de contaminare a scurgerilor de pe drum care sunt diverse și pot fi generate de lucrările de construcție, de trafic, de întreținere, de scurgeri accidentale cauzate de accidente de circulație, precum și de depunerile din atmosferă.

Se va avea în vedere faptul că substanțele poluante, considerate a avea cel mai mare impact probabil asupra emisarilor sunt: substanțele solide în suspensie, hidrocarburile, metalele, pesticidele și ierbicidele, agenții utilizați pentru dezghețare, îngrășămintele, substanțele rezultate din deversări accidentale precum și de la alte surse cum ar fi depunerile din atmosferă.

In evaluarea impactului asupra calității apelor se va analiza cu atenție următoarele:

• -    caracteristicile acestor resurse supuse riscului (debit sezonier și anual etc.), regimul precipitațiilor, posibilitățile de stocare etc.;

• -    utilizarea în prezent a resurselor de apă: în scopuri menajere, comerciale, industriale, agricole sau recreative;

• -    existența evacuărilor de apă și a deversărilor, care ar putea fi determinante pentru calitatea apelor, măsuri de remediere deja adoptate sau proiectate;

• -    efecte asupra peștilor, a vieții sălbatice;

• -    efecte posibile ale proiectului asupra debitului apelor, a adâncimii și lățimii albiilor, a eroziunii malurilor, a ratei de sedimentare (în amonte și în aval) și asupra turbulenței;

• -    istoricul poluării sau utilizării necorespunzătoare a resurselor de apă care au afectat sănătatea oamenilor sau au fost vătămătoare pentru animale, viața acvatică, păsări sau pești.

De asemenea se va analiza modul în care organizarea de șantier va influența calitatea apelor din zonă, iar execuția lucrărilor va influența asupra liberei scurgeri a apelor pentru a se evita producerea de inundații în zona de lucru.

La analiza impactului se va ține cont de prevederile NTPA 001/2002 din HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, precum și de Ordinul MAPM nr. 1146/2002 pentru aprobarea j Normativului privind obiectivele de referință pentru clasificarea calității apelor de suprafață.

• -    Evaluarea impactului referitor la condițiile geologice, hidrogeologice, soluri și contaminarea acestora

Impactul asupra solurilor

Orice proiect care implică afectarea substanțială a terenurilor trebuie să includă în etapele sale de planificare un studiu al zonelor destinate dislocării în care să se descrie natura și valoarea lor din punct de vedere al mediului. De la această informație se poate dezvolta, reflectându-se amploarea și tipul anticipat de afectare și degradare, un plan de refacere a terenului după ce s-a extras piatra sau nisipul și pietrișul. Aceasta nu înseamnă că refacerea trebuie să re-creeze mediul original. Este puțin probabil ca acest lucru să fîe posibil. în schimb, planificarea ar trebui să se axeze pe utilizarea topografiei complete și a altor caracteristici ale excavațiilor pentru obținerea celor mai ) bune rezultate. Astfel, refacerea poate implica schimbarea zonei în ceva destul de diferit de starea sa originală dar, totuși, mult îmbunătățit față de aceasta, dacă înainte fusese pur și simplu abandonată. O bună organizare de șantier și ocuparea unor suprafețe cât mai reduse pot contribui de asemenea la protecția solului

O atenție deosebită va fi acordată aspectelor privind eroziunea solului, fenomenelor de alunecare înregistrate în zonă, pentru a se putea propune măsuri adecvate de preîntâmpinare/stopare a acestor fenomene. Este necesar să se realizeze un inventar al tuturor surselor de poluare a solului din zona respectivă.

Pierderea totală și degradarea solurilor agricole are un impact evident, dar acolo unde solul fertil este excavat și depozitat în vederea reutilizării, nivelul daunelor și gradul de deteriorare a calității solurilor va depinde de tipul de echipamente utilizate în procesul de excavare, transport și manipulare, de condițiile meteorologice precum și de modul de depozitare.

Crearea de cariere și gropi de împrumut necesită îndepărtarea pământului vegetal și a altor straturi de suprafață, făcând terenul inaccesibil agriculturii, locuirii, recreerii, pășunatului, etc., și expunând solurile și rocile de sub ele la acțiunea soarelui, climei, vântului, etc.

Planurile de stabilire a surselor de nisip, pietriș sau rocă trebuie, bineînțeles, să se îndrepte spre amplasamentele unde există resursele dorite. Totuși, trebuie avută în vedere valoarea terenurilor marcate pentru a fi distruse, în special atunci când sunt disponibile soluții alternative pentru procurarea materialelor de construcții.

Funcțiunile pierdute ale terenurilor includ utilizarea acestora ca terenuri cultivabile sau de pășunat, pierderea zonelor rezidențiale existente sau potențiale, pierderea cherestelei - dacă este acoperit cu copaci, sau a capacităților de para vânt și pierderea capacităților de prevenire a eroziunii, care duce la o mai mare probabilitate de apariție a surpărilor, a prafului purtat de vânt și a alunecărilor de teren.

-Evaluarea impactului provocat de zgomot

In evaluarea impactului vor fi identificate sursele de zgomot și nivelele anticipate de zgomot exprimate în decibeli. Nivelul de zgomot va fi corelat cu distanța, punând accentul pe nivelul de zgomot înregistrat dincolo de limitele amplasamentului drumului, ținând seama de variația condițiilor meteorologice.

Va fi descris nivelul de zgomot, incidența și caracteristicile sale, particularitățile înregistrate în decursul zilei și a orelor de întuneric. Pentru evaluarea nivelului de zgomot se va utiliza indicele L 10 dB(A), care corespunde la media aritmetică a nivelului de zgomot ce este depășit pentru 10% din timp, pentru o perioadă de timpp dată, de regulă 18 ore. Se va analiza acceptabilitatea zgomotului ținând seama de natura zonei înconjurătoare cum ar fi agricultura, spații libere, spații comerciale, industriale sau rezidențiale.

Pentru stabilirea măsurilor de protecție împotriva zgomotelor și vibrațiilor se au în vedere următoarele aspecte.

• •    Identificarea zonelor sensibile la zgomot și vibrații, cauza sensibilității;

• •    Identificarea principalelor surse de zgomot locale;

• •    Verificarea existenței unor reglementări locale în ceea ce privește nivelul de zgomot și vibrațiile, atât în cursul zilei, cât și în cursul nopții.

La alegerea soluțiilor de protecție împotriva zgomotelor se va ține cont de de factorul de mediu ce trebuie protejat, încadrarea în peisaj a măsurii propuse, efectele obținute.

-Evaluarea impactului social

Impactul social va fi analizat din punct de vedere al consecințelor fizice și psihice produse de eventuale exproprierii, al efectului asupra modificărilor valorii proprietăților învecinate, al potențialelor pierderi de patrimoniu natural cu valoare pentru populație, al efectului surplusului de mașini. Pierderea fiecărui tip de teren poate provoca un impact considerabil asupra mediului. Amploarea și intensitatea acestor impacturi depinde de valoarea unică a fiecărui tip de zonă și de măsura în care alte amplasamente le pot înlocui în mod corespunzător. Mutarea involuntară a populației trebuie văzută ca un impact asupra mediului. Deși se încearcă să se dea o anumită valoare pierderilor avute în utilizarea terenurilor și întreruperilor asociate mutărilor este important să se realizeze că aceasta nu poate avea decât succese minore datorită atașamentului emoțional de aceste terenuri și împrejurimi.

Trebuie să se examineze cu atenție toate nevoile comunității în noul amplasament în care este mutată. Alimentarea cu apă, canalizarea, electricitatea, drumurile, combustibilul, serviciile sociale și școlile sunt exemple tipice pentru cele mai importante necesități ale comunității. Mutarea involuntară trebuie să includă analizarea cu atenție a cererii de locuri de muncă.

De asemenea, se va analiza efectul proiectului în privința creării de noi locuri de muncă, atât în perioada de execuție cât și ulterior în exploatare - întreținere.

-Evaluarea impactului asupra sănătății

Pe baza datelor statistice se va prezenta evoluția demografică a zonei și perspectivele pentru următorii ani. Cunoașterea densității populației totale (loc/km2) permite evaluarea ulterioară a efectelor sociale și economice produse de lucrarea propusă. Este indicat ca structura populației să fie prezentată pe clase de vârstă și sex. De la autoritățile abilitate se vor obține informații privind starea de sănătate a populației, mai ales în ceea ce privește bolile profesionale și cele cauzate de poluare.

Proiectul va fi analizat și prezentat și din punct de vedere al riscurilor ce le prezintă pentru sănătatea comunităților aflate atât în imediata apropiere cât și la distanță de drum, pe timp scurt sau o perioadă mai lungă, fie direct sau indirect. Acest aspect este corelat cu emisiile ce influențează calitatea aerului sau a apei în detrimentul sănătății umane, atât în mod direct cât și indirect, prin lanțul alimentar. De asemenea, se va evalua impactul asupra sănătății din cauza scurgerilor eventualei contaminări a terenurilor, a degajărilor de praf etc., a zgomotelor și vibrațiilor rezultate din circulația vehiculelor.

-Evaluarea economică a măsurilor de protecție a mediului

Cu toate că este greu să cuantifici valoarea unui “mediu sănătos”, creșterea interesului oamenilor în legătură cu impactul asupra mediului și potențiala creștere a riscurilor asupra sănătății umane, calității hranei a dus la creșterea controlului asupra mediului. Odată cu creșterea cererii publice pentru elaborarea de regulamente în vederea reducerii impactului asupra mediului și riscurilor asupra sănătății, este indicată găsirea de metode competitive din punct de vedere a costurilor, dar îndeplinind toate cerințele referitoare la protecția mediului

ANALIZA COST BENEFICIU

PARCARE STRADA CORNIȘA BISTRIȚEI MUNICIPIUL BACAU

August 2009

ANALIZA COST BENEFICIU

PARCARE STRADA CORNIȘA BISTRIȚEI MUNICIPIUL BACAU, JUDEȚUL BACAU

• 4.1.    Identificarea investiției si definirea obiectivelor inclusiv specific area perioadei de referința

Mărturiile arheologice ale Bacăului, situat pe cursul mijlociu al râului Șiret, dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile strânse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanești (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul județului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc.

Mult mai numeroase simt așezările care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au găsit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In ca te va asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizației romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacăului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnești a Moldovei. Un prim asemenea document dateaza din 12 Martie 1399.

Astăzi, județul Bacau, situat la intersecția unor importante mijloace de comunicație, ocupa o suprafața de 662.052 hectare, reprezentând 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km depărtare de București, pe drumul european E85, are granița cu județele Covasna si Harghita la vest, cu județul Vaslui la est, județul Neamț la nord si județul Vrancea la sud. județul este acoperit in proporție de 48,5% de teren arabil si 39,8% de păduri ) (fag, stejar, pin, molid, brad). Variația reliefului arata distribuția egala a munților, dealurilor, platourilor si câmpiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Munții tarcaului) la 100 m in est (Valea Șiretului). Rețeaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Șiretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale râurilor Bistrița, Tazlau, Uz si Șiret.

Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oraș manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XlX-lea s-au pus bazele exploatării si prelucrării petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hârtie, textile si incaltaminte. Din punct de vedere al organizării teritorial -administrative, județul Bacau este alcătuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onești), sase orașe (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, reședința județului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oraș din Romania din punct de vedere al numărului de locuitori. Populația de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza județul Bacau pe locul sase după Municipiul București, județele Prahova, Iași, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populației in județul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuiește mai mult de 50,54 % din populația județului.

Populația stabila a județului Bacau este de 706.623 persoane, ocupând locul 5 după județele: Prahova, Iași, Dolj si Constanta, la fel ca la recensământul din 1992. In ultimii 10 ani (fata de recensământul anterior), populația stabila a județului a scăzut cu 4,19%, ceea ce reprezintă cu 30.889 locuitori mai puțin.

Privind in timp evoluția populației județului Bacau se constanta ca in perioada 1977- 1992 s-a înregistrat o creștere cu aproape 70 mii persoane, iar in perioada 1992 - 2002 aceasta s-a diminuat cu aproape 31 mii persoane. Daca in perioada 1977-1992 populația județului a crescut intr-un ritm mediu anual de 0,7% (+4,6 mii persoane/ an), in perioada 1992-2000 aceasta s-a diminuat intr-un ritm mediu anual de -0,43% (-3,1 mii persoane/an), ce-i drept un ritm negativ cu puțin mai mic decât la nivelul tarii (-0,5%). Toate acestea s-au produs in ambele cazuri in special ca urmare a scăderii accentuate a natali tatii din ultimii 10 ani, corelat cu soldul negativ al migratiei externe.

Dinamica pe medii este diferita, localitățile urbane înregistrând o scădere a populației cu 12,12% (-44.988 persoane), in timp ce localitățile rurale înregistrează o creștere a populației cu 4,13% (+15.125 persoane). Cea mai mare scădere relativa in cadrul localităților urbane a fost constatata la orașul Tg. Ocna (-15,52%, respectiv -29.529 persoane), urmata de municipiul Bacau (-14,4%, respectiv -29.529 persoane), orașul Buhusi (-13,3%, respectiv -2.875 persoane) si municipiul Onești (-12,57%, respectiv -7.394 persoane). Singura localitate urbana care înregistrează o creștere relativa a populației stabile in ultimii 10 ani este orașul Darmanesti (+2,24%, respectiv +311 persoane).

SITUAT1Ă EXISTENTA

In prezent amplasamentul pe care se va construi parcarea Cornișa Bistriței este liber de orice sarcini si se afla in intravilanul Municipiului Bacau.

Carosabilul amplasamentului este alcătuit din pietriș cu amestec de nisip.

La aceasta data amplasamentul care face obiectul prezentei documentatii, are următoarele caracteristici: numeroase degradări-gropi, cedări locale ale platformei, prezenta unor zone de drum care au cota platformei drumului la nivelul terenului înconjurător.

SCENARII PROPUSE

• A.    Realizarea parcării avand un sistem rutier rigid ( 30 cm strat de fundație din balast, 2 cm strat filtrant din nisip, 20 cm dala din beton de ciment rutier BcR 4.0) Trotuarele pietonale realizate din dala de beton pe care se așterne un strat de asfalt in grosime de 4.0 cm Ba 16 iar încadrarea sistemului rutier se va face cu borduri prefabricate mari 20 x 25 pe o fundație din beton de ciment C8/10..

• B.    Realizarea parcării avand sistem rutier alcătuit din pavele autoblocante carosabile in următoarea alcătuire constructiva;

pavele autoblocante carosabile — 8 cm

strat de nisip pilonat — 5 cm

dala de beton — 20 cm CI6/20

S strat de nisip izolant — 2 cm

strat de fundație din balast — 20 cm

Trotuarele pietonale se vor realiza din pai ele autoblocante necarosabile iar încadrarea sistemului rutier se va realiza cu borduri prefabricate mari 20x25 așezate pe o fundație din beton de ciment C6/7.5

Scenariul recomandat este realizarea parcării cu un sistem rutier rigid .

SUPRAFAȚA SI REGIMUL JURIDIC AL TERENULUI

La amplasarea obiectivului de investiție s-au respectat următoarele elemente:

• 4-    Terenul pe care se va construi parcarea se afla in intravilanul Municipiului Bacau.

• 4-    Suprafața totala ocupata de lucrare va li de cca 2400 mp, reprezentând terenuri in intravilan

Tipul de investitii este modernizarea infrastructurii existente iar caracteristicile funcționale ale investiției constau in creșterea capacitatii de parcare prin amenajarea parcării.

In conformitate cu devizul general al proiectului costul total al investiției se ridica la 6.999.595,00 RON, inclușii TVA.

Analiști coct beneficiu respecta prevederile HG numărul 2A' din 2B0S \i s-a informii in baza armatoarelor documente :

•    Decis General aferent SI întocmit de S.C. PROIECT MOLDOVA S.A. BĂGAU

•    .Memoriu de prezentare aferent SE inloimit de S.C. PROIECT MOLDOVA S.A. BAC AU

•    Datefurnizate de către PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACAU

Prin realizarea investiției PARCARE STRADA CORNIȘA BISTRIȚEI, MUNICIPIUL BACAU, JUDEȚULBACAU se vor asigura cai de acces si locuri de parcare.

Perioada de referința

Orizontul de analiza este de 20 ani , recomandat in Ghidul de Analiza cost beneficiu a Proiectelor de investiții.

Strategia de contractare a serviciilor de proiectare si a lucrărilor de execuție

Strategia de contractare a serviciilor de proiectare este parte integranta a etapei de implementare a proiectului si aceasta va avea la baza respectarea următorilor factori:

• a.    Respectarea devizului general ;

• b.    Aplicarea procedurilor de achiziție publica pentru servicii si lucrări , in conformitate cu Ordonanța de urgenta nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii aprobata prin Legea nr. 337/2006, modificata si completata prin Legea nr. 128/2007 si OUG 94-/2007 .

• c.    Monitorizarea riguroasa a modului de derulare a achizițiilor publice .

d.Totodata strategia de contractare va fi corelata cu planificarea financiara impusa de contractul de finanțare nerambursabila (primirea transelor de finanțare) si perioadele de asigurare a resurselor financiare proprii , astfel incat sa se asigure o derulare optima a procedurilor de achiziție publica dar si a execuției contractelor ce urmeaza a fi incheiate . Pe parcursul intregului proces de achiziție publica , la adoptarea oricărei decizii , se vor avea in vedere următoarele principii : Nediscriminarea , asigurând condițiile de manifestare a concurentei reale pentru orice agent economic , indifferent de naționalitate : sa poata participa la procedura de atribuire ; sa aiba sansa de a deveni contractant.

• e.    Tratamentul egal , stabilind si aplicând, oricând pe parcursul procedurii de atribuire : reguli cerințe criterii identice pentru toti agentii economici, astfel incat aceștia sa beneficieze de sanse egale de a deveni contractanti.

• f.    Recunoașterea reciproca , prin aceasta intelegand acceptarea : produselor , serviciilor , lucrărilor oferite in mod licit pe piața uniunii Europene diplomelor , certificatelor , a altor documente, emise de autoritatile componente din alte state ; specificațiilor tehnice , echivalente cu cele solicitate la nivel internațional

• g.    Transparenta prin aducere la cunoștința publicului a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire .

• h.    Proportionalitate , asigurând corelație dintre :

• •    necesitatea autoritatii contractante

• •    obiectul contractului

• •    cerințele solicitate a fi indeplinite

• •    eficienta utilizării fondurilor publice , intelegand prin aceasta aplicarea procedurilor de atribuire competitionale si utilizarea de criterii care sa reflecte avantajele de natura economica ale ofertelor in vederea obținerii raportului optim intre calitate si preț.

• i.    Asumarea răspunderii prin determinarea clara a sarcinilor si responsabilităților persoanelor implicate in procesul de achiziție publica , urmarindu-se asigurarea :

•    Profesionalismului ;

•    Impartialitatii ;

•    Independentei deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.

Indicatori calitativi

Indicatori aferenti structurii de transport reabilitate:

traficul de marfa pe drumurile locale a crescut cu minim 10° o

traficul de pasageri a crescut cu minim 10° o (Surse pentru masurarea indicatorului: Studiu de trafic/Recesamant trafic)

Indicatori de mediu preconizati:

• 4- suprafața afectata din zonele verzi — redusa

nivel redus al emisiilor de echivalent CO2 in atmosfera

• 4- nivel redus al emisiilor de noxe, particule line;

Indicatorii calitativi pot fi asimilati următoarelor variabile:

creșterea economica durabila de către implementarea proiectului;

• 4 beneficiile exogene aparute ca urmare a îmbunătățirii condițiilor sociale in zona de influenta a proiectului.

Beneficii socio-economice așteptate:

In timp ce reducerea costurilor de operare a vehiculelor pot fi evaluate din punct de vedere monetar, beneficiile externe nu pot fi estimate cu acuratețe in valori monetare, aceste beneficii simt următoarele:

• 4 Reducerea nivelului de zgomot; acest efect este dificil de estimat, deși se poate presupune in mod rezonabil ca zgomotul cauzat de autovehiculele ce folosesc un drum reabilitat se va situa sub nivelul zgomotului generat de traficul care se produce pe un drum aflat intr-o stare proasta,

• *4 Scăderea nivelului de poluare a aerului: literatura de specialitate atesta faptul ca emisiile de compuși organici volatili, monoxid de carbon si oxizi de azot scad pe măsură ce viteza de deplasare a autovehiculelor creste in timp ce oxizii de sulf ramau Ia același nivel. Deoarece reabilitarea drumurilor analizate permite marirea vitezei de deplasare a autovehiculelor se poate presupune in mode rezonabil ca proiectul va avea un impact poziții' in ceea ce privește reducerea poluării aerului;

• 4 Schimbări climatice: estimarea impactului proiectului asupra schimbărilor climatice ar avea mai degraba un caracter speculativ, decât realist, deși un lucru este cert: reducerea consumului de combustibil contribuie la reducerea emisiilor de CO2 echivalent, in timp ce lucrările de construcții si cele de intretinere vor genera emisii suplimentare de CO2 echivalent. Deoarece este dificil de estimat in ce măsură primul efect il compensează sau nu pe cel de al doilea, vom presupune ca diferența este neglijabila. Cu toate acestea evidentele empirice ce au avut drept scop examinarea relației dintre volumul comerțului, deschiderea spre comerț si creșterea economica in regiunile cu o infrastructura moderna indica un efect pozitiv al primelor doua cauze asupra creșterii economice.

SOLUȚIA TEHNICA-STRUCTURA SISTEMULUI RUTIER

• a.    DRUMURI

Se vor crea un număr de 58 locuri de parcare avand dimensiunile in plan de 2.50 x 5.0 m.

Sistemul rutier nou ales pentru acces si locurile de parcare va fi de tip rigid cu următoarea alcătuire:

O strat de fundație din balast 10 cm

O strat filtrant din nisip ~ 2 cm

O dala din beton de ciment rutier BcR +.0 — 22 cm

Sistemul rutier rigid propus a fost dimensionat conform normativ NP 081/2002 * Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere rigide"

Soluția adoptata tine cont de sistematizarea verticala si de racordările la curți evitandu se o decupare sau o umplutura nejustificata din punct de vedere economic.

Din punct de vedere al amenajării in plan, intrarea respective ieșirea din parcare va fi amenajata cu o succesiune de aliniamente racordate cu arce de cerc.

In profil transversal accesul atat din strada Comisa Bistrița tat si din strada Erou Ciprian pintea se va face pintr-o alee avand 6.0 m iar locurile de parcare 5.0 m panta fiind de 2.0 ⁰o

Trotuarele pietonale de pe amplasamentul locurilor de parcare vor avea următorul sistem construcții':

• 4 cm stat de Ba 16

dala din beton de ciment C12/1 5, turnata pe loc — 10 cm

strat pilonat de nisip — 2 cm

strat de fundație din balast—10 cm

Pe accesle către pubelele de gunoi de la parterul blocurilor de pe amplasamet se va realize un covor asfaltic de 4 cm grosime realizat din Ba 16 după ce in prealabil au fost effectuate reparatii a carosabilului.

Se vor amenaja accese pentru persoanele cu handicap locomotor la intersecția acceselor in parcare cu străzile Erou Ciprian Pintea si Cornișa Bistrița.

încadrarea sistemului rutier se va face cu borduri prefabricate 20x25 cm pe fundație din beton de ciment 1 5x50 cm — C6/7.5.

Pentru o buna desfășurare a circulației se vor prevedea lucrări de semnalizare rutiera la intersecția accesului cu străzile laterale prin instalarea de semne de circulație si executarea de marcaj orizontal.

Colectarea apelor pluviale se va face către guri de scurgere nou proiectate

• b.    CANALIZARE + APA

• 1.Situația existenta:

In incinta spațiului propus pentru parcare existenta:

O o rețea de alimentare cu apa rece, de înalta presiune, din otel, cu diametrul de 0 219 care asigura apa pentru consum curent si pentru incendiu .

O o rețea de alimentare cu apa rece statia de hidrofor, de josa presiune, din otel, cu diametrul de Dn 200.

O o rețea aferenta blocurilor adiacente amplasata la adâncime relativ mica, si care nu se poate proteja in timpul exewcutiei.

• Aceste rețele sunt intr-un stadiu înaintat de degradare, avand peste 35 ani de exploatare.

Deținătorul acestor rețele Regia autonoma de gospodărie comunala S.A. (RAGC )- Bacau prin avizul nr. 47/927/23.02.2009 avizeaza amplasarea parcării peste aceste rețele cu condiția înlocuirii conductelor cu risc mare de deteriorare atat in exploatare cat si in timpul lucrărilor de execuție, respectiv rețele de apa rece.

• 2.    Situația propusa:

Se propune:

• a.    înlocuirea conductelor de alimentare cu apa existente din otel, cu conducte din polietilena de inalta densitate, PE — HD D din PE80

• b.    înlocuirea conductelor si căminelor de canalizare existente din beton cu conducte din poliesteri armati cu fibra de sticla, PAFSIN.

Separatorul de hidrocarburi se va monta subteran si se va amplasa in spațiul verde, langa parcare. Din separator apele vor fi deversate in conducta de canalizare existenta pe strada Comisa Bistrița.

• c.    TERMICE

• 1.    Situația existenta:

In incinta spațiului propus pentru parcare existenta:

o Rețele termice secundare, cu agent termic apa calda incalzire centrala, 90/70°C, si agenti termici apa calda consum menajer + recirculatie, ce alimentează blocurile de locuințe din zona din punctul termic PT nr 32.

o Rețea termica primara, cu agent termic apa fierbinte, 150/70°C ce alimentează punctul termic nr 32

Rețeaua secundara este veche, peste 35 ani de exploatare, si a fost realizata cu țevi din otel, negre pentru încălzire si zincate pentru apa calda menajera si recirulatie.

Rețeaua primara de termoficare a fost realizata mai recent, de cea 3 ani, din țevi de otel preizolate termic, montate direct in pamant la adancimea de 1,50m

• 2.    Situația propusa:

Rețelele secundare pot fi afectate de lucrările de realizare parcării din acest motiv si deținătorul acestor rețele a solicitat inlocuirea rețelelor secundare pentru protejarea alimentarii cu energie termica blocurilor alimentate in prezent

Se propune:

înlocuirea conductelor din reteua secundara cu țevi in otel negre pentru incalzire si din otel zincate pentru distribuția a.c.m.

Conductele preizolate se vor monta direct in pamant pe un pat de nisip.

Descrierea sistemului de conducte

Sistemul de conducte si fitinguri preizolate termic este realizat dintr-un ansamblu cu adeziune totala intre elementele componente reprezentate prin: conducta de serviciu; termoizolatia din spuma poliuretanica si manta de protecție.

La execuția rețelelor traseul acestora se va corela cu celelalte rețele tehnico-edilitare existente prezentate de ceilalți deținători de rețele subterane.

• 2.1    .Conducta de serviciu

Transportul agentului termic se face cu conducte din otel laminat care sa corespunda condițiilor impuse de SR EN10.216-1:2002; SR EN10.216-2:2002; SR EN1O.216-3:2OO2; DIN 2458-81 sau altor standarde echivalente.

• 2.2. Termoizolatia din spuma poliuretanica rigida

Spuma poliuretanica rigida utilizata ca izolator are calitati deosebite, cu o conductivitate termica de max. 0,027 W/mK, ceea ce reduce la maxim pierderile de căldură pe traseu, contribuind la economii de energie.

Preizolarea tronsoanelor de conducte si a fitingurilor conduce la realizarea unor mari economii de manopera, operațiunile de șantier reducandu-se la îmbinarea conductelor metalice de serviciu, controlul îmbinării mansoanelor, țevilor- manta si injectarea spumei poliuretanice in spațiul inelar dintre acestea si conducta de serviciu.

• 2.3    .Manta de protecție

Pentru conductele suterane mantaua de protecție este realizata din țeava de polietilena de medie sau înalta densitate agrementata in tara.

• 2.4.    Conductori din cupru.

Conductori din cupru înglobați in termoizolatie asigura sesizarea avariilor pe rețele si racorduri.

• 2.5.    Montarea conductelor din ol preizolate

Sistemul de conducte si fitinguri preizolate termic montate subteran in sânt si in canal termic decopertat va respecta următoarele faze tehnologice si anume: execuția săpăturii, pozarea conductelor, lansarea la locul de pozare, ansamblarea conductelor, proba hidraulica, realizarea continuității sistemului preizolat, umplerea cu nisip, pozarea cu banda de marcaj, completarea cu pamant, punerea in funcțiune a rețelelor si racordurilor termice.

• 2.6.    Execuția săpăturii

Latimea si adancimea sântului este in funcție de diametrul exterior al conductelor, astfel încât partea inferioara a acestora sa se afle la minim 100 mm. fata de fundul sântului iar partea superioara la minim 600 mm. fata de suprafața, cu acces pe toata circumferința conductelor pentru utilizarea instalației de mufare locala.

Rețelele si racordurile termice fiind formate din patru conducte, distanta intre mantalele acestora va fi 150 mm.

Distanta dintre peretele exterior al conductelor si peretele sântului de pozare va fi de minim 150 mm.

Se vor respecta cotele si distantele de montaj conf normelor in vigoare.

• d.    GAZE

• 1.    Situația existenta:

Pe spațial destinat parcării exista o rețea de distribuție gaze na tiu ale presiune redusa, la adancimea de cca. 70 — 80 cm. Lungimea rețelei este de cca 165 m.

Din aceasta conducta sunt alimentate, prin branșamente existente doua blocuri P+10 si a fost alimentata centrala termica Cornișa ulterior transformata in punct termic. Imobilele de loalinte urmeaza a fi alimentate in continuare cu gaze naturale

• 2.    Situația propusa:

Proiectul de construire a parcării, consta in realizarea unei fundații de balast si apoi a straturilor superioare, ceea ce implica desfacerea structurii existente a zonei.

Totodată se realizează si aducerea la cota carosabilului existent la care se racordează.

Astfel ca lucrările de construire a parcării pot afecta rețeaua de gaze naturale si branșamentele existente in zona. In zonele cu risc de deteriorare, se propune reamplasarea conductelor, la adancimea mai mare de 0,9 m, de la cota amenajata a străzii pana la generatoarea superioara a cond. de gaze nat. izolate conform N.T.- P.E.E 2008.

La traversarea de canalizatii subterane, conducta de distribuție gaze naturale presiune redusa si branșamentele de gaze nat. vor fi protejate in tub de protecție din otel. De asemenea sunt necesare tuburi de protecție in zona de apropiere aconductei de gaze existente cu pozițiile căminelor pentru celorlalte canalizatii.

• e.    ILUMINAT ORNAMENTAL

Iluminatul ornamental al obiectivului se va compune dintr-o rețea de iluminat realizata din corpuri de iluminat decorative tip City Vision CPS400 lxCDM-ET70W/830 amplasate pe din OL Hl—Sm.

Aprinderea rețelei de iluminat ornamental se va face oda ta ta cu rețeaua de iluminat stradal, branșamentul realizandu-se conform avizului de racordare ce se va obține ulterior.

Instalația de iluminat cuprinde:

Stâlpi noi din OL cu inaltimea de ^mliber;

corpuri de iluminat decorative, City Vision CPS400 lxCDM-ET70W/830

• - LES IkV, ACYAbY 3x25+16mmp.

Stâlpii vor vor fi montati ingropat in fundație turnata. Pe stâlp, la 60 cm. fata de cota terenului se va prevedea o cutie cu siguranțe de 25/6A pentru protecția circuitului de alimentare a corpului de iluminat.

Corpul de iluminat se va fixa in vârful stâlpului.

Inaltimea de fixare a corpului este de maxim 5m. fata de cota terenului pentru stâlpii propuși.

Obligatoriu fiecare stâlp va fi prevăzut cu borna de legare la nul, la care va fi legat conductorul de nul al rețelei.

Racordurile electrice a cutiilor de protecție de pe stâlpi se vor face prin intermediul unei LES 1 kV, intrare- ieșire (la fiecare stâlp), in cablu ACYAbY ^x25+ 16mmp montat îngropat in sânt pe pat de nisip.

• 4.2. Analiza opțiunilor

.Analiza financiara a fost efectuata din ptmetul de vedere al proprietarului investiției pentru o perioada de operare de 20 ani (mai mica decât durata de viata prevăzută pentru astfel de investitii de infrastructura rutiera).

Analiza opțiunilor si a fezabilității proiectului a tinut cont de 2 scenarii (a nu face nimic sau a face ceva), iar inainte de calculul acestor scenarii au fost clarificate următoarele:

zona de influenta a proiectului, aspect importnat pentru a identifica cererea fara priect, preann si impactul infrastructurii reabilitate asupra ariei de acoperire a investiției.

Analize de posibilități de parcare concurente, noi investitii care sunt așteptate pe durata de operare a investiției.

Evoluția prezumata a costurilor de operare

Costuri de operare si întreținere

După darea in exploatare a investiției se vor efectua o serie de lucrări pentru întreținerea investiției Și menținerea ei intr-o stare normală de exploatare, controla ndu-se starea sa de funcționalitate sub efectul traficului. Se vor executa lucrări de întreținere curentă în tot cursul anului Și mai ales în timpul anotimpurilor cu precipitații.

Pentru lucrările de întreținere mai complexe cum ar fi reparații ale părții carosabile, tratamente bituminoase, plombări eu mixtură asfaltică, aceste lucrări vor fi realizate de către firme specializate.

Pentru supravegherea Și întreținerea lucrărilor executate nu sunt necesare locuri de munca nou create. Monitorizarea defectelor si degradărilor aparute in timp nu necesita locuri de munca nou create.

Structura costurilor de intretinere, operare si reparatii, in varianta fara proiect, este după cum urmeaza:

J Cheltuieli de intretinere                       30%

din care:

• •    Cheltuieli cu manopera                   80%

• •    Cheltuieli cu transporturile si utilajele      20%

Cheltuieli cu reparațiile                        60%

din care:

Cheltuieli cu manopera                  30%

• •   Cheltuieli materiale                       40%

• •   Cheltuieli cu transporturile si utilajele      30%

Cheltuieli de operare                           10%o

din care:

• •   Cheltuieli cu manopera                   60%

• •   Cheltuieli materiale                        30%

• •   Cheltuieli cu transporturile si utilajele       10%

Structura costurilor de intretinere, operare si reparatii, in varianta cu proiect, este după cum urmeaza:

V" Cheltuieli de intretinere                         40%>

din care:

• •    Cheltuieli cu manopera                   80%

• •    Cheltuieli cu transporturile si utilajele      20%

Cheltuieli cu reparațiile                        20%

din care:

• •   Cheltuieli cu manopera                   30%

• •   Cheltuieli materiale                       40%

• •   Cheltuieli cu transporturile si utilajele       30%

Cheltuieli de operare                         40%

din care:

• •   Cheltuieli cu manopera                   60%

• •   Cheltuieli materiale                       30%

• •   Cheltuieli cu transporturile si utilajele       10%

Vom determina, intr-un tabel, costurile de intretinere pe întreaga durata de viata a proiectului. Toate aceste estimări le vom face in ipoteza in care proiectul nu ar exista.

Aceleași calcule le vom face luând in considerare situația după implementarea proiectului. Pentru fiecare element vom face diferența intre situația fara proiect si situația cu proiect

Proiecția costurilor, in varianta cu proiect si fara proiect, pe perioada de viata a proiectului sunt prezentate in anexele 1.1 — 1.3.

Evoluția prezumata a veniturilor

Proiecția veniturilor, in varianta cu proiect si fara proiect, pe perioada de viata a proiectului sunt prezentate in anexele 1,+ — 1.6.

Proiectul nu prevede taxe sau tarife pentru utilizarea infrastructurii care va fi amenajata.

• 4.3,    Analiza financiara

înainte de a efectua analiza financiara, trebuie mai întâi sa prezentam fundamentarea acestei analize, ținând cont de următoarele elemente;

modelul financiar: aceasta informație este necesara pentru a înțelege modul de formare a veniturilor si cheltuielilor, precum si detaliilor tehnice ale analizei financiare;

proiecțiile financiare: proiecții ce prezintă costurile investitionale si operaționale aferente proiectului

'A- sustenabilitatea proiectului: ce indica perfomantele financiare ale proiectului (VNA — valoarea net actualizata, RIR ~ rata interna a rentabilității, C/B — raportul cost/beneficii)

Modelul financiar

Scopul analizei financiare este acela de a identifica si cuantifica cheltuielile necesare pentru implementarea rit proiectului, dar si a cheltuielilor si veniturilor generatede proiectin faza operaționala. Modelul teoretic aplicat este modelul Cash Flow Actualizat care cuantifica diferența dintre veniturile si cheltuielile genetare de proiect pe durata sa de fiictionare, ajustând aceasta diferența oi un factor de actualizare, operațiune necesara pentru a aduce o valoare viitoare in prezent la un numitor comun.

Pentru determinarea fezabilității financiare a proiectului vor putea fi urmăriți următorii indicatori de performanta:

Valoarea actuala neta (VNA) - este valoarea obtinuta prin actualizarea fluxurilor de numerar cu o rata de actualizare, lin indicator VNA poziții' indica faptul ca veniturile viitoare vor excede cheltuielile, toate aceste diferente anuale aduse in prezent — cu ajutorul ratei de actualizare — si însumate reprezentând exact valoarea pe care o furnizează indicatorul;

Rata interna de rentabilitate este acea valoare a ratei de actualizare pentru care valoarea actuala neta este egala cu zero. Altfel spus, aceasta rata interna de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica indicând faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielie. Cu toate acestea valoarea RIR negativa poate fi acceptata pentru anumite tipuri de proiecte in cadr ul programelor de finanțare — datorita faptului ca acest tip de investitii reprezintă o necesitate stringenta, fara a avea insa capacitatea de a genera venituri: drumuri, statii de epurare, rețele de canalizare, rețele de alimentare cu apa ;

X Raportul cost/beneficii (C/B) — este un raport complementar al VNA, comparând valoarea actuala a beneficiilor viitoare, inclusiv valoarea investiției. Acesta trebuie sa fie mai mic decât 1.

Analiza financiara a fost efectuata din punctul de vedere al proprietarului investiției, ordonatorul principal, Primăria municipiului Bacau.

Pentru ca analiza cost-beneficiu sa fie relevanta pentru capacitatea proiectului de a fi autosustenabil, aceasta analiza va fi făcută in variantele cu si fara proiect.

Vor trebui estimate evoluția costurilor si veniturilor legate de infrastructura respectiva, pentru durata de viata economia a proiectului, in varianta in care proiectul nu s-ar implementa. Se vor face aceleași calcule pentru situația implementării proiectului.

Acest flux de venituri nete este actualizat cu rata de actualizare de 8%.

Proiecțiile financiare

Acest subcapitol vizeaza principalele cheltuieli implicate in implementarea proiectului propus: costurile de investiție si costurile de operare si întreținere. Costurile investitionale au fost estimate pe baza soluției tehnice alocat devizului general al investiției.

Costurile de operare sunt costuri adiționale generate de utilizarea investiției după terminarea construcției proiectului.

Din tabelele prezentate anterior se va determina valoarea neta actualizata, aceasta pentru fiecare scenariu. VNA nu este pozitiv pentru ca un drum fara taxa nu poate avea VNA financiar pozitiv, deoarece el nu generează venituri, deci fluxul de venituri nete este negativ.

Vom determina rata interna de rentabilitate si o vom compara cu valoarea de 8%, utilizata pentru actualizare. Un proiect care nu poate obține pentru RIR o valoare mai mare decât aceasta nu se poate spune ca are rezultate pozitive ale analizei financiare si ca e autosustenabil. Pentru cele mai multe proiecte publice de investitii in infrastructura, analiza cost-beneficiu financiara nu are rezultate pozitive, in cazul nostru un drum pentru care nu se percepe taxa, deci nu are venituri, nu poate avea rezultate pozitive .

In continuare determinam fluxul de numerar net al proiectului de investitii valoarea actuala neta (VNA) si rata interna a rentabilității (RIR).

Obținerea valorii actuale nete este prezentata in anexa 1.7.

- mii lei -

Explicatii	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Anul 6	Anul 7	Anul 8	Anul 9	Anul 10
Flux de numerar net	-7977	32	32	80	32	32	32	80	32	32
Flux de numerar, actualizat Valoarea actuala neta economica a proiectului RIR	-7977	29	27	64	23     22 -6999.66 -16.13%		20	47	17	16

Anul 11	Anul	Anul 13	Anul	Anul 15	Anul 16	Anul	Anul 18	Anul	Anul
	12		14			17		19	20
32	80	32	32	32	80	32	32	32	80
15	34	13	12	11	25	9	9	8	19

-6999.66

-16.13%

Ca urmare a realizării analizei financiare se observa ca atat VNA cat si RIR se situează mult sub pragul de rentabilitate de 8%.

Acest lucru arata ca atat rentabilitatea financiara a investiției, cat si cea a capitalului investit este negativa. Analiza financiara demonstrează necesitatea acordării grantului care sa susțină obținerea unui cash-flow pozitiv al proiectului si implicit indicatori de rentabilitate pozitivi.

Având in vedere fiptul ca fluxul veniturilor nete este negativ, toti acești indicatori financiari au valori negative se impune o analiza din punctul de vedere al beneficiilor socio — economice.

• 1.3.    Analiza de senzitiv itate

Unul din parametrii critici care trebuie avuti in vedere se refera la primul risc respectiv cel legat de selecția furnizorilor de lucrări.

O atentie deosebita trebuie acodata acestui parametru „cheie” mai ales datorita faptului ca este un risc de ordin tehnic.

Neidcntificarea celor mai buni furnizori de lucrări care sa execute lucrarea, cu respectarea calitatii proiectate in timpul si la costurile stabilite poate genera costuri suplimentare, modificând astfel rentabilitatea proiectului.

In tabelul următor prezentam calculele efectuate pentru determinarea variației ratei interne de rentabilitate si a valorii actuale nete a proiectului in condițiile creșterii costului investiției cu doua procente.

Creșterea cu 2 procente a valorii investiției ar determina diminuarea valorii actuale nete (VAN) ceea ce reprezintă o scădere cu 0.91%. De asemenea majorarea valorii investiției cu 2% are ca efect o reducere a ratei interne a rentabilității economice (RIR) de la -18.51% la - 18.613%, astfel indicatorii fiind negativi proiectul necesita intervenție financiara nerambursabila.

In concluzie, proiectul nu este sensibil la variația costului investiției.

Un alt indicator care ar trebui luat in considerare la analiza senzitivitatii proiectului este calitatea execuției care poate genera costuri mult mai mari de intretinere daca nu sunt respectate standardele.

In cele ce urmeaza vom prezenta calculul rentabilității economice a proiectului si a valorii acutalizate nete in condițiile in care investiția nu ar fi executate la parametrii de calitate ceruti.

Din tabel se remarca reducerea VAN si a ratei de rentabilitate economica la - 22.496 %. Reducerea este importanta, prin urmare proiectul este sensibil la acest factor de risc, achiziționarea utilajului fiind necesare si oportuna.

In concluzie, neexecutarea la parametrii de calitate ceruti generează costuri de intretinere suplimentare pe perioada de viata a proiectului de investitii, de asemenea se înregistrează o creștere a costurilor utilizatorilor sectorul ui de drum reabilitat, diminuând beneficiile prognozate.

Așadar senzitivitatea proiectului este legata de execuția lucrării astfel incat sa se încadreze in toti parametrii triughiulari: CALITATE, TIMP, COSTURI.

• 4.5.    Analiza de risc

Proiectul este adaptat normelor tehnologice si masurilor recomandate de Uniunea Europeana si legislația naționala. In vederea prevenirii riscurilor s-au efectuat o serie de studii geologice, geofizice, fidrologice, hidrogeologice, studii referitoare la clima zonala, adancimea de inghet si seismologice.

De asemenea, au fost analizate si estimate riscurile de natura financiara, de administrare si management generate de proiect. Se considera ca acestea sunt reduse ca pondere. Beneficiarul si viitorul proprietar al parcării analizate, Primăria municipiului Bacau , prezintă o capacitate de management si de implementare a proiectului corespunzătoare cu cerințele prevăzute.

Din punct de vedere al realizării efective a investiției de reabilitare, reprezentantul proiectantului va fi pe șantier de cate ori este necesare modificarea soluției prevăzute inițial in documentația tehnica a lucrării pentru a se verifica necesitatea modificării solicitate si adaptarea la condițiile de amplasament a lucrărilor noi de executat.

Inspecția de Construcții este instituția de Control din fiecare județ care are dreptul si obligația de a verifica stadiul de execuție al lucrărilor si modul in care se respecta condițiile de calitate a acestora.

Constructorul are obligația de a numi pentru fiecare lucrare un specialist, responsabil tehnic cu execuția lucrărilor-autorizat, care va avea sarcina sa asigure condițiile necesare ca fiecare etapa de execuție sa se faca cu respectarea condițiilor de calitate a lucrărilor dar si respectarea graficului de execuție al lucrărilor contractate implicit cu respectarea termenelor de execuție.

Au fost identificate următoarele riscuri pe parcursul derulării proiectului si desfășurării activitatii asupra utilizării parcării. Totodată a fost cuantificata probabilitatea de producere a acestora si impactul pe care il pot produce.

I Riscuri de ordin tehnic <
Neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrări care sa execute lucrarea, cu respectarea calitatii proiectate in timpul si la costurile stabilite.		6	18
Soluțiile tehnice proiectate sa nu fie adecvate cerințelor unei astfel de lucrări	2	5	10
Apariția unor evenimente meteorologice si seismice care sa depaseasca soluțiile tehnice proiectate	1	*>	5
II Riscuri de ordin financiar
Sistarea sau Întreruperea finanțării proiectului	.2	6	12
Depășirea costurilor alocate (iclusiv ca urinare a creșterii preturilor la materiale si manopera)	2	4	8
III Riscuri de ordin instituțional
Schimbarea administratorului parcării	1	7	7
IV Riscuri de ordin legal
Schimbări ale cadrului legislativ in O domeniu	2	5	10

Masuri de administrare a riscurilor

Fata de ierarhia stabilita a riscurilor care au fost identificate, se va adopta următoarea strategie de management al riscului:

I. Riscul privind „neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrări care sa execute lucrarea, cu respectarea calitatii proiectate in timpul si la costurile stabilite” — risc major influențat de impactul major asupra proiectului pe care il poate produce acesta precum si de probabilitatea destul de ridicata de a se produce.

Strategii de management al riscului ce pot fi adoptate:

• i.    Acceptarea (asumarea) riscului — probabilitatea de producere a acestuia este acceptata iar impactul este cunoscut de către ordonator;

• 2.    Reducerea riscului — Încheierea de contracte ferme cu furnizorii de lucrări; organizarea de proceduri de selecție care sa permită schimbarea constructorului.

Pentru celelalte riscuri se va adopta strategia de asumare a riscului. Aceasta in principal datorita probabilității destul de reduse de a se produce.

PARCARE STRADA CORNIȘA BISTRIȚEI, MUNICIPIUL BACAU, JUDEȚUL BACAU

ANALIZA FINANCIARA

ANEXA 1.1 - Proiecția costurilor In varianta tara proiect

DENUMIRE INDICATOR	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Anul 6	Anul 7	Anul 8	Anul 9	Anul 10	Anul 11	Anul 12	Anul 13	Anul 14	Anul 15	Anul 16	Anul 17	Anul 18	Anul 19	Anul 20
CHELTUIELI ÎNTREȚINERE	12420	.   ....... 1<0»	16,0»		15,0»	16,000 .	16.000		16.000	16,000	16.000	26,600	18.0»	16.000			16.000	15.0»	16,0»	f 26.600
Cheltuieli manopera	...... 10,038	......       12,000	g.o»	9,000 '	12,000 .	9,000	9,000	20.400	9.0»	9,000	«o»'	9;»0	' 9.000	12,000	'12.«X>'.	ww	12.000	12,000 :	,:.izoro	: 20,4»
Cheltuieli transport si utilaje	2.484	3.000	3,000	5.10O	3.000	3.000	2.000		3.000	3,000	.. 3,000	.L.W00	3.000	3.000	3.0»	5.100 ,:	3,0»	3,0»	3,000	; 5,100
CHELTUIELI REPARAT»	'A ? ‘tii/fâ:	; i&oeo	Wx*		33,000	30,006	wmo		50,000	36,006	36,660		30,006	36,0»	80,000		38,000	30,0»	M0M	;'Mo»
Cheltuieli manopera	> 7.452	9.000	9,000	: 15.300	9.000	9,000	9,000	, 15.300	9,000	9,000	9,000	15.3»	9,000	; 9.000	9,000	16300	9,000	9,0»	9,0»	15.3»
Cheltuieli materiale	9,936	12.000	12.000	20.400	12,000	12,000	12,000	20,400	12,000	: i2,ooo	12,000	20400	' 120»	12,000	12,000		12.000	1 12,000	12,0»	20,4»
Cheltuieli transport si utila le	7,452	9.000	9.0»	15.300	9,000	9,000	9000	' 15,300 .	9.000	9.000	. 3.600	6.120	3,600	3.600	. 3.6»	6.120 :	3,6»	3,8»	3.6»	6,120
CHELTUIELI OPERARE	4,140	. 6JXW	6,000	>606	8,000	6,000	5,000	8,8»	5,000	5,000	5,000	«600	5,000	8,0»	5,0»	<600	6,0»	5,0»	8,0»	8,5»
Cheltuieli manopera	2,484	3,000	3,000	5,100	3,000	3,000	3,000	5,100	3,000	3,000	3,000	5.100	3,000	3,000	3.000	5,1»	3,0»	3,0»	3,000	5,1»
Cheltuieli materiale	1,242	1,500	1,500	2,550	1,500	1,500	1,500	2,550	1,500	1,500	. 1.500	2,550	1,500	1,5»	1,5»	2,550	1,5»	1,5»	1,500	2,550
Cheltuieli transport si utilaje TOTAL CHELTUIELI	0,414	________________0,500	0,500	0.850	0.500	0,500	0,500	0^60	0,500	0,500		0^850	0,500	0.5»	0,500	nUss	0.5»	0,5»	0,5» 60,000	0,850

ANALIZA FINANCIARA

ANEXA 1.2 - Proiecția costurilor In varianta cu proiect

DENUMIRE INDICATOR

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Anul 10

Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

Anul 15

Anul 16

Anul 17

Anul 18

Anul 19

Anul 20

CHELTUIELI ÎNTREȚINERE

0,0»

0,0»

izo»

20,4»

12,0»

12,0»

12,000

20 A»

12,0»

12,0»

. 12.000

20.4»

12,0»

12,0»

12.000

20300

12,000

12,0»

12,0»

20,4»

Cheltuieli manopera

0,0»

0,0»

9.6»

16.320

9.6»

9.6»

9,6»

16,320

9,6»

9,6»

9,6»

16,320

9,6»

9.6»

9.6»

16,320

9,6»

9,6»

9,6»

16,320

Cheltuieli transportai utilaje

0,0»

0,0»

2,400

4.0»

2,4»

2,4»

2,4»

4,080

2,4»

2,400

2,4»

4,080

2,4»

2,4»

2,4»

4,080

2,4»

2.4»

2.4»

4,080

CHELTUIELI REPARAȚII

0.0»

0,0»

8,0»

10,2»

8,0»

8,0»

6,0»

10.2»

6,0»

8,0»

8,000

10,2»

6,0»

8,0»

8,0»

10,2»

8,0»

8.0»

8,0»

10,2»

Cheltuieli manopera

0,0»

0,0»

1.8»

3,060

1,800

1,8»

1,8»

3,060

1.8»

1,8»

1,8»

3,060

1,8»

1,8»

1.8»

3,0»

1,8»

1,8»

1,8»

3,060

Cheltuieli materiale

0,0»

0.0»

2,4»

4,080

2,4»

2,4»

2,4»

4,080

2,4»

2,4»

2,4»

4,080

2,4»

2,4»

2.4»

4,080

2.4»

2,4»

2.4»

4,080

Cheltuieli transportai utilaje

0.0»

0,0»

1,8»

3,0»

1,8»

1,8»

1,8»

3.060

1.8»

1,8»

1.8»

3,0»

1,800

1.8»

1.8»

3,060

1.8»

1,8»

1,8»

3,0»

CHELTUIELI OPERARE

0.0»

0,0»

12,0»

20,4»

12,0»

12,0»

12,000

20300

12,0»

12,000

12,0»

20,4»

12,0»

12,0»

12,000

203»

12, MO

12.0»

12,0»

20.4»

Cheltuieli manopera

0.0»

0,0»

7,2»

12,240

7;2»

7,2»

7,2»

12,240

7,2»

7,200

7,2»

12,240

7,200

7.2»

7.2»

12,240

7,2»

72»

7,2»

12,240

Cheltuieli materiale

0,0»

0,0»

3,6»

6,120

3,6»

3,6»

3,6»

6,120

3,6»

3,6»

3,6»

6,120

3,6»

3,8»

3,6»

6,120

3,8»

3,6»

3,6»

6,120

Cheltuieli transport ai utilaje

0,0»

0,0»

1,2»

2,040

1,2»

1,2»

1,2»

2,040

1,2»

1,2»

1,2»

2,040

1,2»

1,2»

1,2»

2,040

1,2»

12»

1.2»

2,040

COSTURB-E INVESTIȚIEI

0,0»

TOTAL CHELTUIELI

0.0»

30,0»

51,0»

30.0»

30.0»

30,»0

51,K0

30,0»

30,000

30,0»

51,0»

30,0»

30,0»

30,0»

81,0»

30,»0

30,0»

30.0»

51,0»

ANALIZA FINANCIARA

ANEXA 1.3 - Contribuția proiectului

DENUMIRE INDICA TOR	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Anul 6	Anul 7	Anul 8	Anul 9	Anul 10	Anul 11	Anul 12	Anul 13	Anut 14	Anul 15	Anul 16	Anui 17	Anul 18	Anul 19	Anul 20
CHELTUIELI ÎNTREȚINERE	lliîiSSaf		3,000	. -4.100	-3,000	-3.000	. 4.000	-6,100	-3,000	-3,000	- -3,000	4,100	-3,000	O.000	-3,000	4,100	-3,000	.4,000	-3,000	-6,100
Cheltuieli manopera			0,600	7,320	-2,400	0,000	0,800	4,080	0,600	0.600	-2,400	7,320	o,s»	-2,400	-2,400	^fi8O	-2.400	-2,400	-2,400	-4,080
Cheltuieli transport si utHale	-2,484	... -3.000	-0,600 .	. -1,020		-0.600		1,020	-o.eoo	-0.600	-0«»	, -1,020	.,•0,800.	0.800	.\-wfibo.	.. f»A ::	;.-P;600	-0.600	-0.80Q	-1,020
CHELTUIELI REPARAȚII	«HSS		HH																,c
Cheltuieli manopera			•7.206.		-7200	-7200	-7-200		-7.200	ROtiȘ	-7,200		-7200	-7200	-7200	-12240	-7200		..i-tîibb	-12.240
Cheltuieli materiale			-9.600			:: ileob!	- mister		-8.600	i^&eocr	iii;/J •;/ •,*; -9,000	-18,320 ,	-9.600		|--8,600:	Glisai;-			-9.6Q0	: -16,320
Cheltuieli transport si uttta|e		R:RRRi:^:^>O	-7,200		-7200	-7,200	-7,200	Rr&Mfh	-7,200	-7.200	-1,800	-3,060	: -1,800	-1,800	-1,800	. -3,060	-1^00	-1,800	-1,800	-3,060
CHELTUIELI OPERARE	: -4.140	-4.000	7;600	-H8W	tooo	7,000	7,000	11, MO	7,000	rjooo	7,000.	11,800	7,000	7,000	. 7,000	. itMO	7,000	7,000	7,000	11,300
Cheltuieli manopera	-2,484	-3,000	4,200	7,W	4,200	4,200	4,200	7,140	4200	4200	4,200	7,140	. 4,200'	4,200	4,200	7,140	4,200	4200	4,200	7,140
Cheltuieli materiale	. . -1,242.	-1.50C	2,100	. 3,570	2,100	2,100.	2,100	3,570	2,100.	. 2,100	2,100	3,570 .	2,100.	: 2,100	2,100	3,570	. 2,100	2,100	2.100	3,570
Cheltuieli transportai utilaje	: : :      -6,414	-0,500	0.700	1,190	0,700	0,700	. 0,700	1,190	0,700	0,700	0,700	1,190	0,700	0,700	0,700	1,190	0,700	0,700	0,700	1,190
COSTURILE INVESTIȚIEI TOTAL CHELTUIELI					$6,000	-ioOoi)	-20,666		-20,000	-20,600	-20.660		-20,000	-20.000	£iySbo;		-20,666	-20,000	-20,000	3i.dod

DENUMIRE INDICATOR Anul 1

Venituri directe

Venituri indirecte

total venituri

DENUMIRE INDICATOR

Anul 1

| Anul 2

| A™! 3 | Anul 4

Anul S

| Anul 6 | Anul 7

Anul 8

Anul 9 | Anul 10 |

Anul 11

| Anul 12

[ Anul 13

| Anul 14

| Anul ÎS

| Anul 16

| Anul 17

Anul 18

I Asul 19 । Anul 20

Venituri directe

irL!         iL-jt Uw

Aj 4^        ja"T^sX,.;ii>li

: alilife

x:H /

MWiiwiiiLiia

iiliaiibiiîMUÎi

Venituri indirecte

TOTAL VENITURI

kHtl

i^JuiâbiLMUU siidiuiLdiiteLilil

: falriltl?li«aslărMe.itBl

.Oii

fw^îWi”T 1    0'

WU.I7A HX.WT! MM

ANEXA '.7 ! )LT1 KMiNA’M 'N 7

DENUMIRE INDICATOR

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul S

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Anul 10

Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

AnullS

Anul 16

Anul 17

Anul 18

Anul 19

Anul 20

CREȘTEREA VENITURILOR PRIN REALIZAREA PROIECTULUI

O S

Aw

w W?

®ss

mi jgjlgffi

rJ&Ultk «

MS

gggB

WiW

iii ax&uîM

w»

sw

H Su&Zjg

fit *

®.'-ite#»

BENEFICII DIN REDUCEREA CHELTUIELILOR CU REPARAȚIILE

SEglgSl

t riS< S^Jt-

I®

«E

aS®

fi® M

li HM

iii

»sS 14            Iff

M8im BSBw

Os MW; ww<

; Se:.'?: ?' w<v •• M*(»

BENEFICII DIN REDUCEREA CHELTUIELILOR DE ÎNTREȚINERE

SiS

iii

M

11 4k;;.'f!/*»kn'îW' L^L îf/, •.

llSb

Of

|E®J

|||M

sH

MW fe’WIW

is®s

WM te.

A^.'i    ;           '"?" :"; . ^fi. fi:1' :'. '            > :. :^ J-is^boJ

BENEFICII DIN REDUCEREA CHELTUIELILOR DE OPERARE

^lîragaSto

SBB®

pil Hf? L'j liâ-jîftfiWt

s

Sjgy

te

a|K|j8^

IM 1MS

WB

"fe/. C:";-- ^i;90b

TOTAL BENEFICII DIN REDUCEREA COSTURILOR

iii!

site W ^2O0v^

WsfffiSwfl:

SW®5i¥ b|Bb

IM

lls

"20,060

:#kc'; 34,000

COSTURILE INVESTIȚIEI FLUX DE NUMERAR NET COEFICIENTUL DE ACTUALIZARE PENTRU O RATA DE ACTUALIZARE DE 8% FLUX DE NUMERAR ACTUALIZAT

tiOR iJrjji'r '5'~ .Ui *S_- •jjctf.'fir

iifci Ei

SîiaUK iiS

î k jîinjti M|fc it* tX fw m

1 fcer •; ;^c; ,• > * <MCâi LÎtiM&w & Băi 1 Bai

ÎK»UrJ>MJr£f SS ®wM Ea

ago

-^tOWc

4gQ ai»

T idu w Hi

n

9 w ^rfcfBFW'

awffi

H Iplill gg H

S M M

HH m KM

te .C, Si?" ^|>î4

:a?c. : " 7M32 7388

denumire indicator

And 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 3

And 6

Anul 7

And 8

Anul 9

And 10

Anul ] l

Anul 12

And 13

Anul 1+

Anul 15

Anal 16

And 17

And 18

Anal 19

Aim! 20

CHELTUIELI ÎNTREȚINERE

: w»o

13/00

IMN

iM»o

fw ;

: :: ts/oo

23/00

. tw

j; iSjOOO i

tJ/no

. J ' 2M»

13/00 ;

15/00 :

15/00

21300

15/00

15/00

15/00

25.500

Clmfaiiell manopera CWtnteb triMport ii utilaje

1»

IH8SB5I *•          h- k

s

83

sq

ME3eS

1KSȘI

20, +00

CHELTUIELI REPARAȚII

:          : 24/40 i:

30/00 ;

30/00

: 51/00

..... 30/00

30/00 :

30/00

31/00

:.;: 30/00

......30/00 ’;

:: 30/00

i: M/OO

i: 3<M»O

30/00

30/00

i St /OO :

50/00

: 30/00

50/00

51/00

ChdtdeM manopera

IHBM

15,300

l#RÎ

15,300

i 15300

SWs

WHHSrCTT slW

: 15,300

ww

iliw

l$,300

Cbeftatdi mrtertde

; 20,400 :

20,400

:YYl2/0tH!

20,400

7S',îî;k£oi(iKi:

ÎG.Wff

p' ’ Ș “: nifr iitaM| 'i:

20.400

Chdtflfell truiport ti științe

&,'                       isi

1 Î'-J - r'*

CHELTUIELI OPERARE

r.1; 7^:- -am*

.-. r.-

Cheltuieli manopera

FV W

Chcteddl materiile

Chdtdell trântori ai utilaje

TOTAL CHELTUIELI

OPERARE ÎNTREȚINERE SI

REPARAȚII

41/00

30/00

SDfO»

os/m

50/00

30/00 ;

«MX»

85/00

50/00

50,000

50/100

85/00

30/00

50/00

50/00

85/00

50/00

30/00

30/00

85/00

COSTURI DE EXPLOATARE

'< 1WM50

uhash

mai

. -WU

4JW352

A.StH,lJ7

4591,100

40tz?t3

5,04^,011

5.UO,3»i

5.273,799

PALCURil TOtPULITI

' i 23*4500i

.'iiiYwMiiiitii

23SLXZ7

2443,011

: zsn&i

i ZJB&tO :

zsszz#

Z5W,«1

Hoțim

; iza&ta:

imztu

zai.’us

2WZ7W

2.7WIM7

zirr^ir

: i<2MM

t*54157

EXTERNALHATl

722X19

72f,»tS

: •; 7T7.IWi:

,: 752,041i:

247,094

: W»

:: ?lțSi*;

7P0UW

:»42W

UAOU

00353

tUMt

.i:/473ST

isț«»

TOTAL COSTURI EXTERNE

i

..'fjoMw:

< '^Ir!V' !','-4:

«W»»

JWMW®

CHELTUIELI TOTALE

6JW4/00

7/24/02

7.167362

*2«3W

7/54/65

X6M/42

7,821/77

. •' 7.943321 îi

«402,266

0321/tJ

*857^72

: 8.997/49

DENUMIRE INDICATOR

And 1

| And 2

| Anul 3

Anol +

Anul 5

And 6

Anul 7

Anul 8

Aud 9

AnultO

And 11

And 12

And 11

Anul 14

Anul 15

And 16

And 17

And 1$

Anul 19

Anal 20

CHELTUIELI ÎNTREȚINERE

H : : 12/00

20/00

12/00

12/00

12/00

20/00

12/00

12/00

12/00

20400

12/00

12,000

12/00

20400

12/00

12/00

12/00

20/00

Oichuieli manopera

Mmy/TH

: t«;320

9,400

9,«00

/.<-^S/O(L:

14,320

:: sta» ;

;   9,<00

:      9,«00

' <: 16320 :

i..: 9,«00

5»,eoo

MW .

. . 16J20;

J; 9,400

' ^600

9.400

16.3»

Cheltuieli tnnapert d <rtilt|e

im;7' .

CHELTUIELI REPARAȚII

18/D0

W2&

: W300

ii 10/00

ii 10,200 i

1(^200

Cbdtdell manopera

CbeltdefL nateride

ȚftlT r>'-l       ețțp

-,*jș l'-.-, J^ApțTȚț

l..-•     ..

Chehnieb tnnțnrt d ntUa|e

J t£ raz A'j «r.^>6<L

-y,: y'^'i'’.'^

ujd '••’wA^1-

^^^uLLbAJoinM^E

CHELTUIELI OPERARE

^n 12,000

20300

124*160

12/00

12/00

20300

12/00

12/00

12/00

20400

12/00

12,000

: 12/00;

20/00

12/00

12/00

12/00

20/00

ChdtnleU manopera

12,240 :

;;• 12,240 .

f..; 7>

7,200-.'

12,240;:

4- 7300

iXiW;

.-.y^TtUn---

12,240

uv^Lâfld'-f'

••>. 7,a»..

.7,200

12,240

Chcfandi mdrride

, ' '     ’ V

• •' ' t ?, '   st./?’

'• 'W; y.\ ' ’^-v

.^Y-': '• •"•

' — jx ji?

V*,W;

inaMEEșs*'' < ':;>•

j «,K0

Chdtuteli trauport d uflljjt

TOTAL CHELTUIELI OPERARE ÎNTREȚINERE SI REPARAȚII

st#»

SM»Q

30,000

. «#» -:

31#»

xww

30#»

30#»

ajan

30,000

:: 30#» ,

, «#»

31#»

30#B

30#»

30#»

51#»

COSTURI DE EXPLOATARE

Mniis

3.261^.3

uhhu

WMCB

3M0.910

3^72,90

X74MM

3.827,324

3^T7,7«::

^«reta»:i

' *236313 :

4^19.039

430X42O

VALOAREA TIMPULUI

L90AK»

toXw»

l.HTJtt

lom; 20

zonziii

2.64S.S99

L«n#«s

2.0X1,136

zmpii

2.119,699

2I5RW

LiWM

ziuaii

ZH6.H4

lains

ZUM»

ZHL326

EXTERNALTTATI

«0,290

/ 43J3«

446.711

40.09

455,700

460.2S1

:   464.M»

/ 469.369

. tm#»

4H.946

: 4X3,735

’ 4S»,m :

493^51

4MJH

L 5(8377

. . s^

. ::: 513,495

TOTAL COSTURI EXTERNE

iote

•AW+J

n"W>? ;<.-. •• .v^-ț

W«^4S':

W^W;!! <«Mo2S'

’ T.tO^SM '

COSTURILE INVESTIȚIEI

CHELTUIELI TOTALE

?iW4s.

«.HM$4

w ^JE’v !JI'J 6J1K,74S

' t.3#<Mf

' ^#1^69

l«t,24t

DENUMIRE INDICATOR

Aatd 1

Anul 2

Anul 3

Ani +

Adu] 5

Anul 6

Anal 7

Anul $

Anal 9

Anul 10

Asul 11

Aud 12

Anal 1J

Anal 14

Ani 15

Anal 16

Asd 17

Anul 19

Anul 19

And 20

CHELTUIELI ÎNTREȚINERE

-12^29

-15#»

-3#»

-s,»oo

-3#»

-3#»

-3#»

-5,100

-3#»

>M»o

-3#»

; -3,100

-3#»

-3#»

:   -3#»

-s,too

^SvOOO

-SflOO

-3^000

-5,100

Cheltuieli manopera

:./ -10,036

-17,000

0,600

:.7,5!0

: -2.400

0.600

0.600

:    A,000

0.600

0,600

:<<:-2,40O:

7.320

0.600

-Î.400

:: -2.400

, A.ooo

k -2,400

: -2.400

-2,400

-4,080

CEehnleh tranaport ai utliaje

4.4W

-3,000 :

:::: .0,600

-1,080

-0,600.

0,600

0.400

-1,020

-0,600

: -0.600

A«00

: -1,020

-0,600

-0,600

:: -0,600

-1.020

-0,600

-0,600

•0,600

-1,020

CHELTUIELI REPARAȚII

-H»W

-30#»

-24#»

-40#»

-24#»

-24#»

-24#»

: -W#»

. -24#»

/ -24#»

-24#»

H -403®

-24#»

-24#»

-24#»

-40,900

-24#»

-24#»

-24#»

-40,800

OidtflkH muopcn

-7,452

-9,CX»

: -7,200:

-111240

-7#»

-7,200

7,200

-12,240

•7,200 :

>: -7,100

-7,200

• 12,240

-7^00

-7,200

-7,200

-12,240

-7,200

-7,200

-7,200

•12,340

CbeftvkB rrntterhJe

^,936

; -12,000

-9,600

-161320

-9#0

•91600

: : -9,600 :

-16,320

•9,600

.: -9.600

-9,600

; -16,320

-9,600

-9,600

-9r600

-16,320

-9,600

-9,600

-9,500

-I6.Î20

ChEhBkh tnuport ri utilaje

: -7,452 :

•>,000

-7,200

-12,240

-7,200

-?t200

-7,200

-12,240

-7,200

-7,200

-1,900

-3fOtfO

-1,800

-1,800

-1,800

-3,060

-îfS00

-1,800

-1,800

-5,060

CHELTUIELI OPERARE

-4,140

-5#»

7#ML

11#»

7,000

7#»

7#»

11,900

7#»

7#»

7#»

«1.900

7#»

7#»

7#»

11#»

7#»

7#»

7#»

11,900

ChetaiteK muopert

..-2,464

-3,000

4,200

7,140

4,200

4,200

A,200

7,140

4,206

4,200

4,200

.    7,140

4,200:

4,200

4^200

7,140

4,200

4^200

4,200

7tW

Cheltuidi rrnîert>je

-1,24!

. -i.soo

2,tOO

3(570

2,100

2,100

2,100

. 3,570

2,100

' 2,100

2,100

3,570

2,100

2,100

2,100

3,570

2,100

2,100

2,100

3,570

Cheltuieli Irauțiort >1 utilaje

-0,414

-0,500

0,700

1,190

0,700

0,700

0,700

t,t90

0,700

0,700

0,700

1,190

0,700

0,700

0,700

t, 190

0,700

o,™

0,700

1,190

TOTAL CHELTUIELI OPERARE ÎNTREȚINERE SI reparatii

: -4M»

-30#»

:: -20#»:

-34#»

: t«#O

-20#»

? -20#»

, -34#K

:. -20#®

-20*000

-34#»

„“»#»:

,.-W#»

, -20#»

-34#»

-20#»

: -20#»

-20#»

-34#»

COSTURI DE EXPLOATARE

0#W

MM

MMI

VALOAREA TIMPULUI

0#»

-477,228 .

-481^7

-••-«Mii'-

-' Z-496#>1^

' .--S0C384

C :4«3b6..''

-521334

: -S323»

i -30,127

- -348,39»

-963,180

-3NL831

EXTERNALTTATI

o#»

j.<£9UMi£<

>2^h^4.j'

2^-313#*.

-342^30

TOTAL COSTURI EXTERNE

ojxn

COSTURILE INVESTIȚIEI

CHELTUIELI TOTALE

ANA I4 ZA ECO N () M1C A

ANEXA 2.4 - Proiet tw. veniturilor in i arîanfo font j>ro.U‘< t

DENUMIRE INDICATOR	Amil 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul $	Anul 6	Anul 7	Anul 8	Arad?	Anul 10	Anul 11	Anul 12	Anul 13	Anul 14	Anul ÎS	Anul 16	Anul 17	Anul 18	Anul Î9	A
Venituri directe	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
Venituri indirecte
TOTAL VENITURI	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0

ANALIZA. ECONOMICA

> N; \.\ 2.5 ~ Proiev tfo veuiutriJor in varianta cu pr<t

ANALIZA ECONOMICA

ANEXA 2.b - Contribuția proscv hthn

DENUMIRE INDICATOR

Antd 1

| Atml 2

| Anul 3   | Anul 4

| Anul 5

| Anul 6

| Anul 7

| Anul 8

| Anul 9

j Anul 10

{ Anul 11

| Anul 12

| Amil 13

| Anul 1+

| Anul ÎS

| Anul 16

| Anul 17

| Anul 18

Anul 19

A

Venituri directe

m -H Ju»} 1 m.jUl .1 h G. te te IjHd

Urina'Iții imtei

1

ii

ii; U C.

.Li'i c"i,’b'l

MW

!8S

Venituri indirecte TOTAL VENITURI

njțkâiiiiil

IM

IM

IM

IM kiifciihaâiObi!

ti

ANALIZA ECONOMICA

ANEXA 2.7 - DETERMINARE VNA

DENUMIRE 7XWC1TD»

And 1

^2

a—

And 5

£

And 7

And»

Awl9

Anul 10

M t1

And 12

AnJtJ

Aad 14

A-m

AiU 1*

Arfcd T7

And 10

Anul 14

And 20

OtEmilEAVENTnnULOR HUN realizarea PROIECTULUI

. ;

. .. .. : .*>» :

: :: M»

: o^oo

., : 0,0H :

**

.     0000.'

.' O,«M:

BENEHO1 DIN REDUCEREA CHELTUIELILOR CU REPARAȚIILE

24,040

30,090

24JW

«,wo

îmoo ;

24000

: 24.0W

40000

54.0W

24t0M :

24.0W

40000

34.000

24000

34006

• *000 '

340OO

2+000

24,090

40,000

HENEHCD DIN REDUCEREA CHELTUIELILOR DE întreținere

.   .12,400

is.oto

<000

< 5.1M

J,wd

LMO

<w

<100

J.0O0

:   3rM0<

1.000

5.1»:

<M0

1.0W

20»

s.ioo

jjw

J.OtW

1,000

SJ»

BENERCO DIN REDUCEREA C HELTUIEULOR DE OPERARE

..... ::

J(W

-7.M6

-11000

. ^(W;

-7,«0:

: -7,0»

-11,900

-7,000

-7000

7tWf

; -7000

-7,060

7,000

-11006

: -7000

-7000

-7,000

-11000

TOTAL BENEFICII DIN REDUCEREA COSTURILOR

+1.400

/. «,0»

.. >M .

M^MO:

•. •; 2Mtt.'

< 20,0» .

-< w.

::

< :: 20000 .

. 2M0T.

,

. MB»

20000

M.000

A0OO

20000

20,000

M.000

BENERCTI CIN REDUCEREA COCTURî DE EXPLOATAU

UN

.Wdi:-:

> BUJM

tit.iH

? «B^B

/mzjHb .

?> -Hțiii<

::L«Mi>2 :

tJALOM

1644740

1.075J5S

PAEO4JUE4 TIMPULUI

' :Mw

•MIT

:: Mim::

: B7.T» i

Ml,IZ*

«MO

mM*

54S.W

no.m

REDUCEREA EXTERNAUT-ITUD*

o,«h

ii i; \ i:

:

MO,?»!

::: i«0OO :

:: SIMM;:

51*, IU

sn,in

::: :

::: i»,»n:

:: s*2^z*2:

:: »«.*<»

Mțno

total beneficii exhwe

'/iiîiijwi"

LtK.W»

/.tiiiiiiBȚ-

' l.xt.tzt :

!.»««•

::. ijta.zii.:

irh,«»

imiți '

t.mm

imw

COSTURILE INVESTIȚIEI

_

H !.«*.»« :

LKIJW

i.JMjr»

:

yiMÎtâtt'':

. 1071066

iat&t*

COEFICIENTUL DE ACTUALIZARE PWTRU O RATA DE ACTUALIZARE DE 14%

•**

•W

. i&t

W3S

0,407

9jOl

! .

•/»

00»

0.440

: 003

0,462

6,361

•342

6, MS

JE UT DE NUMEMB ACT VALIZA T

.......— 100M66

63270»

t.wi.m

.-itațiit::

T0Tl,Wl

:' 071042

"MW?

' : 4M£tl :

743,441

711,Ml

6430OS

ANALIZA ECONOMICA

ANEXA 2.7 - DETERMINARE VNA

DENUMIRE INDICATOR	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Anul 6	Anul 7	Anul 8	Anul 9	Anul 10	Anul 11	Anul 12	Anul 13	Anul 14	Anul 15	Anul 16	-Anul 17	Anul 18	Anul 19	Anul 20
CREȘTEREA VENITURILOR PRIN REALI ZAREA PROIECTULUI		0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	A000	0,000	0,000	Q,0W	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
BENEFICA DIN REDUCEREA CHELTUIELILOR CU REPARAȚIILE	24,840	30,000	24,000	40,800 <	24,000	24,000	24,000	40,800	24,000 ;	24,000	24,000	40,800	; 24,000	24,000	24,000	40300	24,000;	24.000	24,000	40,800
BENEFICII DIN REDUCEREA CHELTUIELILOR DE întreținere	12,420	15,000	3,000	5,100	3,000	3,000	: 3,000	5,100	3,000	3;ooo	3,000	5,100	/ 3,000	3,000	3,000	5,100	3,000	< 3,000	3,000	5,100
BENEFICII DIN REDUCEREA CHELTUIELILOR DE OPERARE	' 4,140	5,000	; -7,000	-11,900	-7,000	-7,000	-7,000	711,900	-7,000	-7,000	-7,000	; -11,900	< -7,000 ;	-7,000	-7,000	511300	-7,000	-7,000	-7,000	-11,900
TOTAL BENEFICII DIN reducerea COSTURILOR	41,400	50,000	20,000	34,000	20,000	20,000	2o,ogo :	34,000	20,000	20,000	20,000	34,000	20,000	20,000	20,000	34,000	20,000	20,000	; 20,000	34,000
COSTURILE INVESTIȚIEI		0,000
FLUX DE NUMERAR NET	-3.791,439	«MW	20,000:	345000	20,000	20,000	20,000	34,000	20,000	20,000	20,000	34,000	20,000	20,000	20,009	34,000	20,000	20,000	20,WO	34,000
COEFICIENTUL DE ACTUALIZARE PENTRU O RATA DE ACTUALIZARE DE 8%	1,000	0,926	0,857	0,794	: 0,735	0,481	0,630	0,583	0,540	0,500	i 0,443	0,429	0,397	0,368	0,340	0,315	0392	0,270	0,250	0,232
FLUX DE NUMERAR ACTUALIZAT	-3.791,439	46,300	17,140	' *14' Anz1	14,700	IM»	12,600	19,822	10,800	10,000	%26O	: 14,586		' 7,360	6,800	10,710	3,840	5,400	5,000	. : 7^88

ANALIZA ECONOMICA

ANEXA 2.7 - DETERMINARE VNA

mii iei

DENUMIRE INDICATOR

Anul 1

Anul 2

Amil 3

Aniât

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 3

Anul 9

Anul 10

Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 1+

Anul 15

Anul 16

Anul 17

Anul 13

Anul 19

Anul 20

CREȘTEREA

< J 4 l 1 1 M . -2 ’ ' 4

!: m ih.;

VENITURILOR PRIN

-i:; k: ; r; 1: r

;q 1:2:; K'

REALIZAREA

:: 1:                      :

:: ir'.' “" ' : ' ?r 1

PROIECTULUI

^iiik-^Ki^

•:i;W

.• Wl:’

•ii w

::îi:n «i»îli il

<m»o:

"••wrâ.

:::: : W>\

s;r i'Kfly&iii?

K:i:MM:.

(MX»

<M»0

BENEFICII DIN

REDUCEREA

- !LJ.j                      .,1-

CHELTUIELILOR CU

1 ?!it 12:1 7:? r

k:k.!;/;kk

ut:

12'; K;:::

ii

•;:":;

REPARAȚIILE

iiiiiMÎW

jiwiw.

iiiiiiim;

i.i iiiiȔwii

ihlWiîQ:!

;.i:-W3«ii

i--ii;w»»2

iiiliîwi^i

i;.iiii*M<>oii

idiiii»,»»:.

'iiiiiM^wi:

iiiiiiiMoii;

iiiii;^*»

^«0

BENEFICII DIN

ii

REDUCEREA

: ; . 4 2 : 2 : ; : : : : J

CHELTUIELILOR DE

ÎNTREȚINERE

iî^iioiwP

C Kci-di»::

.ili'iiiWl

c.iiJW"

:i"i>â6

”1,060

BENEFICII DIN

: i-..!?!?,??;;? i! 1 :-ir- :?:ii

REDUCEREA

zii

.iii??'

tÎH;::;;. i;.::.

CHELTUIELILOR DE

K ; r: 7: 1 !.i 1 î;2

. , J ,-tj m 4 m 1 | i L

:;: j ;*:: .12;: K

r rKî; •**< i;.

1?

ii^'iiiiiiiivi

l ::::::: i; r:;K

: 7 r::.

OPERARE

iii

iiiii^wi;

^iiîwr

iiiii^WC

:: :.i?Ti;șw;i

iiiii^K»:;

:Ki^ioi»n

iiii --7om ;

iiiiii^w;.

iiiiiiiiw;

^KȚÎÎȚ^oFi

i<:;:17(W:

: .T1,900

TOTAL BENEFICII DIN

REDUCEREA

::;i j:;;:                        :J

COSTURILOR

iiiijiM»:

i.iii$MȚ

:i7:^2W;i

<TSWW

^«0

M»

, :. %»®:

iiiiiiwwii

^iiiliifPur

tîiMO

COSTURILE INVESTIȚIEI

FLUX DE NUMERAR NET

-3.791,0

iiWi ;isM»

iiiiiWii

iSfe&i

i'

:ii:.ii«iwii

iî ii iii ai» ii

i:ji':M»i.i

ii'iiiwMii

iiiiiii^awii

i^iiiswwi'

iiiiiiikiwi'

:;2:

i;:1r=«»»;;

i;i;iiiiMw.:

ii'ii^RiM:

: ixw#

COEFICIENTUL DE

» 1 Ar**1, .F,1,,., J,

j;

• iii;

'iii;;-::?-

; m : 1 . î ; ‘ r ;

ACTUALIZARE PENTRU

LI1 2 LL! 112 i 4 . ir J 1 X! ’: 1; 1

:        ir: i-.?

: N ' K; m

O RATA DE

. :.,2                         1; ;;; ”         :

1J1 li?'/!        - * 22* ’ J» 1' i

:212

•         * ! J !.

।: : 1;;:;:} ?:: : 1

' -j. 1 >,•• •

......;:.: :

ACTUALIZARE DE 8%

iii iiiiiiiiîiiiij^

iiiiii^Bri

iiiiiis»ii’

^îiiiSwii

iKiî^iiii

iTiTÎÎTS^ăttTi

iiii:

iiiiiiii&»il

i,;iiiiiiiijwii

:i <M«L

:i :i iii^Mii

^iîTȚ^go

z \ ^331

FLUX DE NUMERAR

? i?

ACTUALIZAT

.' Î,7M

A*»

A2M>

«,Î1O

.' MM

4ita7

^23^:'

23OO

3,6»

SOCIETATEA COMERCIALA "PROIECT MOLDOVA “S.A. BACAU

DEVIZ GENERAL Privind cheltuielile necesare realizării:

PARCARE STRADA CORNIȘA BISTRIȚEI MUNICIPIUL BACAU (varianta 1)

In mii lei / mii euro la cursul BNR de 4.1928 lei /euro din data de 04.06.2009

Nr. Ctr.	Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoare (fara TVA)		TVA	Valoare (inclusiv TVA)
		Mii lei	Mii Euro	Mii lei	Mii lei	Mii Euro
1.	2.	3.	4.	5.	6.
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obținerea si amena			area terenului
1.1	Obținerea terenului
1.2.	Amenajarea terenului
1.3	Amenajări pentru protecția mediului si aducerea la starea inițiala
TOTAL CAPITOL 1
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1	Studii teren	0,360	0,086	0,068	0,428	0,102
-geo		0,360	0,086	0,068	0,428	0,102
- topo
* hidro
3.2	Taxe pentru obținerea de avize , acorduri si autorizatii	0,500	0,119	0	0,500	0,119
3.3	Proiectare si inginerie	33,732	8,045	6,409	40,141	9,574
CU + doc avize		3,744	0,893	0,711	4,455	1,062
Studiu feabilitate		2,814	0,671	0,535	3,349	0,799
PthCSDE		18,760	4,474	3,564	22,324	5,324
PAC		1,876	0,447	0,356	2,232	0,532
Documentație de licitație		0,938	0,225	0,178	1,116	0,266
Verificare atestata (obligația beneficiarului)		5,600	1,335	1,064	6,664	1,589
3.4	Organizarea procedurilor de achiziție publica	7,000	1,669	1,330	8,330	1,987
3.5.	Consultanta
3.6	Asistenta tehnica	6,000	1,431	1,140	7,140	1,703
3.6.1	Urmărire execuție inspector șantier 6lunix 1.000,0 lei/luna	6,000	1,431	1,140	7,140	1,703
TOTAL CAPITOL 3		47,592	11,351	8,947	56,539	13,485

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de baza
4.1	Construcții si instalatii		1.171,723	190,605	222,627	1,394,350		226,820
	OB1 Lucrări de drumuri		408,138	97,343	77,546	485,684		115,837
	OB 2 Alimentare cu apa		70,940	16,920	13,479	84,419		20,134
	OB 3 Canalizare		95,800	22,849	18,202	114,002		27,190
	OB 4 Rețea termica		402,350	95,962	76,447	478,797		114,195
	OB 5 Rețea gaze naturale		35,995	8,585	6,839	42,834		10,217
	OB 6 Rețele electrice iluminat ornamental		158,500	37,802	30,115	188,615		44,985
4.2	Montajul utilajelor tehnologice
4.3	Utilaje.echipamente tehnologice si funcționale cu montaj		39,203	9,350	7,448	46,652		11,126
	OB 3 Canalizare		39,203	9,350	7,448	46,652		11,126
4.4.	Utilaje fara montaj si echipamente de transport
4.5.	Dotări
4.6.	Active necorporale
TOTAL CAPITOL 4			1.210,926	288,811	230,076	1.441,002		343,685
CAPITOLUL 5 Alte cheltuitei'!
5.1	Organizare de șantier	3,5%	41,010	9,781	7,792	48,802		11,640
	5.1.1 .Lucrări de construcții
	5.1.2.Cheltuieli conexe organizării șantierului
5.2.	Comisioane,cote legale, taxe, costul creditului
	5.2.1 .Comisioane, cote, taxe legale
	-Taxa I.S.C.		9,702	2,314	0	9,702		2,314
	*cf.lege 10/95	0,7%	8,489	2,025	0	8,489		2,025
	*cf.lege 453/2001	0,1%	1.213	0,289	0	1.213		0,289
	-Comision B.Finant.	0,4%
	-Casa Sociala a Constr,	0,5%	6,064	1,446	0	6,064		1,446
	-Taxa timbru arhitect	0,.5%o
	5.2.2.Costul creditului
5.3.	Cheltuieli diverse si neprevăzute	5%	62,926	15,008	11,956	74,882		17,860
TOTAL CAPITOL 5			119,702	28,549	19,748	139,450		33,259
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar
6.1	Pregătirea personalului de exploatare
6.2	Probe tehnologice si teste
TOTAL CAPITOL 6
TOTAL GENERAL			1.378,220	328,711	258,7/1	1.636,991	390,429
Din care: C+M			1.212,733	289,242	230,419	1.443,153v	/ 344,198

UNITATEA DE PROIECTARE DIRECTOR GENERAL Ing.Xxxxxx Xxxxxxx

DEVIZE

Dev. Xxxxxxxx Xxxxxxx

DEVIZUL OBIECTULUI nr 1 LUCRĂRI DE DRUMURI

(varianta 1 )

Nr. Ctr.	Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoarea Fara TVA		TVA	Valoare (inclusiv TVA)
		Mii lei	Mii Euro	Mii Iei	Mii lei	Mii Euro
LLUCRARI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
1	Sistem rutier( cu beton ) S -2.020.0 mp cf evaluare nr 1	282,800	67,449	53,732	336,532	80,264
2	Trotuare pietonale S= 120,0 mp cf evaluare nr I	9,600	2,290	1,824	11,424	2,725
3	Covor asfaltîc S~247,0 mp cf evaluare nr 1	19,760	4,713	3,754	23,514	5,608
4	Reparatii sistem rutier S=27.0 cf evaluare nr 1	1,080	0,258	0,205	1,285	0,307
5	Reprofîlaj sistem rutier mc=5,0 cf evaluare nr 1	4,200	1,002	0,798	4,998	1,192
6	Borduri prefabricate noi L‘-530,0 cf evaluare nr 1	36,040	8,596	6,848	42,888	10,229
7	Desfacere sistem rutier mp=500 cf evaluare nr 1	17,500	4,174	3,325	20,825	4,967
8	Spațiu verde mp=80 cf evaluare nr 1	2,800	0,668	0,532	3,332	0,795
9	Terasamente cf evaluare nr 1	31,440	7,498	5,974	37,414	8,923
10	Semnalizare rutiera cf evaluare nr 1	2,918	0,696	0,554	3,472	0,828
TOTAL I		408,138	97,343	77,546	485,684	115,837
II.MONTAJ
____________l
VTOTAL II
III PROCURARE
1.	Utilaje
	Dotări
TOTAL III
TOTAL(TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)		408,138	97,343	77,546	485,684	115,837

DEVIZUL OBIECTULUI nr 2 ALIMENTARE CU APA

In mii lei / mii euro , la cursul BNR 1 E= 4.1928 din data de:04.06.2009

Nr. Ctr.	Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoarea Fara TVA		TVA	Valoare (inclusiv TVA)
		Mii lei	Mii Euro	Mii lei	Mii lei	Mii Euro
LLUCRARI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
1	Dezafectare conducta din fonta D^IOO ml=40;cf evaluare nr 2	0,720	0,172	1,137	0,857	0,204
2	Dezafectare conducta OL Drr219 ml=200, cf evaluare nr 2	7,200	1,717	1368	8,568	2,044
	Procurare conducta PE HD De 125 ml=45, cf evaluare nr 2	-1,350	0,322	0,257	1,607	0,383
4	Procurare conducta PE HD De=200 ml = 200 , cf evaluare nr 2	17,000	4,055	3,230	20,230	4,825
5	Pocurare piese legătură PE HD De=200	5,505	1,313	1,046	6,551	1,562
6	Lucrări de construcții - terasamente ml=245 , cf evaluare nr 2	33,075	7,888	6,284	39,359	9,387
7	Cămin apometru inc piesa suport capac si rama buc=l cf evaluare nr 2	6,090	1,452	1,157	7,247	1,728
TOTAL I		70,940	16,920	13,479	84,419	20,134
ILMONTAJ
, TOTAL II
> III PROCURARE
1.	Utilaje
	Dotări
TOTAL III
TOTAL(TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III )		70,940	16,920	13,479	84,419	20,134 1

DEVIZUL OBIECTULUI nr3 CANALIZARE

In mii lei / mii euro , Ia cursul BNR 1E=4.1928 din data de:04.06.2009

Nr. Ctr.	Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoarea Fara TVA		TVA	Valoare (inclusiv TVA)
		Mii lei	Mii Euro	Mii lei	Mii lei	Mii Euro
LLUCRARI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
1	Dezafectare conducta Dn=300 ml=70;cf evaluare nr 3	5,040	1,200	0,960	6,000	1,430
2	Dezafectare conducta Dn=219, ml=40 cf evaluare nr 3	1,440	0,340	0,270	1,710	0,410
3	Procurare conducta PVCSN8MDn300 mf-70, cf evaluare nr 3	4,900	1,170	0,930	5,830	1,390
4	Procurare conducta PVC SN 8M Dn200 ml = 315 , cf evaluare nr 3	9,450	2,250	1,800	11,250	2,680
- 5	Procurare conducta PVC SN 8M Dnl60 ml = 10 , cf evaluare nr 3	0,200	0,050	0,040	0,240	0,060
6	Lucrări de construcții - terasamente ml=250, cf evaluare nr 3	43,750	10,440	8,310	52,060	12,420
7	Cămin beton armat inel capac si rama buc 7 cf evaluare nr 3	28,700	6,840	5,450	34,150	8,140
8	Guri scurgere Buc=8 cf evaluare nr 3	2,320	0,553	0,441	2,761	0,658
TOTAL I		95,800	22,849	18,202	114,002	27,190
II.MONTAJ
TOTAL II
III PROCURARE
1.	Utilaje
	Separator hidrocarburi	39,203	9,350	7,448	46,652	11,126
)	Dotări
TOTAL III		39,203	9,350	7,448	46,652	11,126
TOTAL(TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)		135,003	32,199	25,650	160,634	38,317 |

DEVIZUL OBIECTULUI nr 4 REȚEA TERMICA

In mii lei / mii euro , la cursul BNR 1E=4.1928 din data de:04.06.2009

Nr. Ctr.	Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoarea Fara TVA		TVA	Valoare ( inclusiv TVA)
		Mii lei	Mii Euro	Mii lei	Mii lei	Mii Euro
I.LUCRARI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
1	Procurare conducta agent termic primar Dn 200( incalzire tur -retur) m 1=290 cf evaluare nr 4	147,900	35,280	28,100	176,000	41,980
2	Procurare conducta agent termic primar Dn 100 a.c.m. recirculatie ml=275 cf evaluare nr 4	74,250	17,708	14,108	88,357	21,073
3	Procurare conducta agent termic primar Dn 50 a.c.m. recirculatie m 1=275 cf evaluare nr 4	44,000	10,494	8,360	52,360	12,488
3	Terasamente aferente pozării conductelor MI=420 cf evaluare nr 4	130,200	31,053	24,738	154,938	36,953
4	Repararea căminelor de racord de termoficare si aducerea la cota buc=5 cf evaluare nr 4	6,000	1,431	1,140	7,140	1,703
TOTAL I		402,350	95,962	76,447	478,797	114,195
, II.MONTAJ
’ 1
TOTAL II
III PROCURARE
1.	Utilaje
	Dotări
TOTAL III
TOTAL(TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)		402,350	95,962 |      76,447 |		478,797	114,195

DEVIZUL OBIECTULUI nr 5 REȚEA GAZE NATURALE

_________.              In mii lei / mii euro , la cursul BNR 1 E= 4.1928 din data de:04.06.2009
Nr. Ctr.	Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoarea Fara TVA		TVA	Valoare (inclusiv TVA)
		Mii lei	Mii Euro	Mii lei	Mii lei	Mii Euro
I.LUCRARI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
1	Lucrări de înlocuire conducta gaze naturale cf evaluare nr 5	7,200	1,717	1,368	8,568	2,044
2	Refacere branșament cf evaluare nr 5	13,410	3,198	2,548	15,958	3,806
L 3 -	Piese de legătură cf evaluare nr 5	5,760	1,374	1,094	6,854	1,635
% 4	înlocuire capace ml=5 cf evaluare nr 5	9,625	2,296	1,829	11,454	2,732
TOTAL I		35,995	8,585	6,839	42,834	10,217
II.MONTAJ
1
TOTAL II
III PROCURARE
1.	Utilaje
	Dotări
TOTAL III
t ȚOTAL(TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)		35,995	8,585	6,839	42,834	10,217

DEVIZUL OBIECTULUI nr 6

REȚELE ELECTRICE SI ILUMINAT ORNAMENTAL

In mii lei / mii euro , la cursul BNR 1 E= 4.1928 din data de:04.06.2009
Nr. Ctr.	Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoarea Fara TVA		TVA	Valoare ( inclusiv TVA)
		Mii lei	Mii Euro	Mii lei	Mii lei	Mii Euro
[.LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
1	Deviere rețele electrice LES IkV km=0.35 cf evaluare nr 6	66,500	15,860	12,635	79,135	18,874
2	Deviere rețele electrice LES 6kV mp=0.15 cf evaluare nr 6	42,000	10,017	7,980	49,980	11,920
? 3	Rețea iluminat ornamental parcare Km=0.20 cf evaluare nr 6	50,000	11,925	9,500	59,500	14,190
TOTAL I		158,500	37,802	30,115	188,615	44,985
II.MONTAJ
TOTAL II
III PROCURARE
1.	Utilaje            '
	Dotări
JFOTAL III
TOTAL(TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III )		158,500	37,802 |	30,115	188,615	44,985

SOCIETATEA COMERCIALA "PROIECT MOLDOVA " SA.

BAC AU

EVALUARE Nr.1. Lucrări do drumuri

• 1.    Sistem rutier rigid (inclusiv drumurile laterale): prețul cuprinde (procurarea transportul si astemerea betonului, procurarea transportul si astemerea balastului)

S = 2.020,00 mp

2.020 mp x 140 LEI/mp = 282.800,00 LEI

• 2.    Trotuare pietonale noi : prețul cuprinde ( procurarea transportul si astemerea straturilor ce alcătuiesc constructiv trotuarul respectiv, balast, beton C8/10, Ba 16, curatare amorsare a stratului suport)

S = 120,0 mp

• 120,    0 mp x 80 LEI/mp = 9.600,00 LEI

• 3.    Covor asfaltic. ( procurarea transportul si astemerea straturilor de asfalt , Ba 16, curatare amorsare a stratului suport)

S = 247 mp

247,0 mp x 80,0 lei = 19.760,00 LEI .

• 4.    Reparatii sistem rutier (prețul cuprinde aducerea secțiunii gropii la forme geometrice, curățire si amorsarea gropii, plombare gropi cu mixturi asfaltice, procurarea, transportul mixturilor asfaltice).

• 27,    0 mp x 40 LEI/mp = 1.080,00 LEI .

• 5.    Reprofila) sistem rutier - (prețul cuprinde aducerea drumului la cota transversala astemerea si transportul asfaltului).

5,0 mc x 840 LEI/mc = 4.200,00 LEI .

• 6.    Borduri prefabricate noi 20 x 25 cm : prețul cuprinde (procurarea transportul, manipularea si montarea bordurilor, procurea si astemerea balastului de sub fundația bordurii)

L = 530,00 ml

530,00 ml x 68,00 LEI/ml = 36.040,00 LEI .

• 7.    Desfacere sistem rutier + trotuar (prețul cuprinde desfacerea sistemului in ca rea re a si transportul aacestuia).

500 mp x 35 LEI/mp = 17.500,00 LEI

• 8.    Spațiu verde (prețul cuprinde scarificarea, insamantarea si udarea spațiului verede).

80 mp x 35 LEI/mp = 2.800,00 LEI

• 9.    Terasamente prețul cuprinde - (umpluturi mecanizate si manuale pentru realizare profil drum, săpături mecanizate si manuale pentru corectare profil transversal drum, săpături mecanizate si transport pamant din depozit pentru realizare umpluturi, compactarea si udarea umpluturilor, , astemerea si compactarea manuala a pământului, udarea umpluturilor, finisare).

Sistem rutier: 2.200 mp x 0,50 mc/ mp x 30,0 LEI/mc = 30.300,00 LEI Trotuare + Spațiu verde:

190,0 mp x 0,20 mc/mp x 30,0 LEI/mc =1.140,0 LEI Total = 31.440,00 LEI

• 10. Semnalizare rutiera - prețul cuprinde (procurare, transport montare semne de circulație, procurare materiale pentru efectuare marcaj longitudinal)

• Indicatoare rutiere: 6 bucx 300LEI/buc = 1.800 LEI

• 2 buc. “Stop”

• 2 buc “ Denumire strada “

• 2 buc “ Treceri de pietoni”

• Marcaj longitudinal: (110 ml x 0.12 x0.30 + 2 treceri pietoni x 4 x 0,50 x 6) x 40 LEI

_ /mp = 1.118,40,0 LEI                ..        .

Total =2.918,40 LEI

Valoare de investiție = 408.138,40 LEI

VERIFICAT, ing. Mircea Qpjocaru

EVALUARE CANALIZARE

Indici de preț nivel ianuari 2008 conform lucrări similare

A)    Procurare colectoare

• 1)    Procurare țeava KG-PVC D, 300 x 1M

70 ml x 70.00 RON/ml =    4,900.00 RON

• 2)    Procurare țeava KG-PVC D. 200 x IM

315 ml x     30.00 RON/ml =    9,450.00 RON

• 3)    Procurare țeava KG-PVC D. 160 x 1M 10 ml x     20.00 RON/ml =      200.00 RON

Total 1+2 +3=   14,550.00 RON

• 4)    Dezafectare conducta din OL 0 300, 70 ml x   72.00   RON/ml =    5,040.00 RON

• 5)    Dezafectare conducta din OL 0219,

40 ml x   36.00   RON/ml =    1,440.00 RON -

Total 4+5=    6,480.00 RON

Total A=   21,030.00 RON

• B)    Lucrări de construcții, terasamente

• 1)    Terasamente aferente pozării colectoarelor de canalizare (include săpătură, sprijiniri, umplutura, compactare, procurare, transport si astemere pat de nisip, montare tuburi, transport pamant excedentar, etc.) H £ 2,0 m

250 ml x 175.00 RON/ml =   43,750.00 RON

• 2)    Cămine din beton armat 1,0 x 1,0 x 1,5 m + capac si rama

7 buc x 4,100.00 RON/buc =   28,700.00 RON

• 3)    Guri scurgere

8 buc x 290.00 RON/ml =    2,320.00 RON

Total B =   74,770.00 RON

Total canalizare =    95,800.00 RON

Verificat                                     întocmit

ing. CristinaMindru                       sing. loan Gatetescu

Parcare str. CORNIȘA BISTRIȚEI Municipiul Bacau

LISTA DE UTILAJE SEPARATOR HIDROCARBURI

Nr.	Denumire utilaje	U.M.	Valoare	(euro)
crt		buc	bucata	totala
1	Separator de hidrocarburi 5 mg/l cu decantor de nămol si by-pass	1	8500	8500
	Total fara TVA			8500
	Transport 10 %			850
	Total general fara TVA			9350

Verificat

EVALUARE REȚEA TERMICA

Indici de preț nivel ianuari 2008 conform lucrări similare

• A) Procurare si montare conducte agent termic secundar preizolate pentru montajul direct in pamant, inclusiv, armaturi fitinguri preizolate (teuri, coturi, capete, etc)

• 1)    Procurare conducta agent termic primar, Dn200 încălzire tur + retur

290 ml x 510,00 RON/ml =       147.900,00 RON

• 1)    Procurare conducta agent termic primar, Dn100 incalzire + acm +recirculatie

275 ml x    270,00 RON/ml  =        74.250,00 RON

• 2)    Procurare conducta agent termic primar, Dn50; incalzire + a.c.m.+ recirculatie

275 ml x    160,00 RON/ml  =        44.000,00 RON

Total A =      266.150,00 RON

• B)    Lucrări de construcții, terasamente

• 1)    Terasamente aferente pozării conductelor de agent termic primar (include săpătură, sprijiniri, umplutura, compactare, procurare, transport si astemere pat de nisip, montare tuburi, transport pamant excedentar, etc.) H < 2,0 m

420 ml x 180,00 RON/ml =        75.600,00 RON

• 2)    Terasamente aferente pozării conductelor de agent termic primar (include săpătură, sprijiniri, umplutura, compactare, procurare, transport si astemere pat de nisip, montare tuburi, transport pamant excedentar, etc.) H < 2,0 m

420 ml  x    130,00 RON/ml  =        54.600,00 RON

• 3)    Repararea căminelor de racord de termoficare si aducerea la cota

5 buc x   1200,00 RON/buc =        6.000,00 RON

Total B =       136.200,00 RON

Total A + B =      402.350,00 RON

Verificat

ing. Cristina/Mindru

EVALUARE REȚEA DE GAZE NATURALE /V/ T

• A)    Lucrări de instalatii

• 1)    înlocuire conducta gaze naturale

120 ml x   60.00    RON/ml  =   7,200.00 RON

• 2)    Refacere branșamente

45 ml x   298.00   RON/ml  =   13,410.00 RON

Total A 20,610.00 RON

• B)    Lucrări de construcții, terasamente

• 1)    Pișe de legătură din PE-HD, De 50 - 32 mm, se apreciază la 20% din valoarea conductei (reducții, capăt flanșă, teuri, ramificații, etc)

0.4 x 20610.00 RON = ' 5,760.00 RON

• 2)    înlocuire capace

5 bC x 1925.00 RON/buc =   9,625.00 RON

Total B = 15,385.00 RON

Total A+B =  35,995.00 RON

Verificat

ing. Xxxxxxxx Xxxxxx                 sing. Xxxx Xxxxxxxxx

EVALUARE NR. 6

• 1    Deviere rețele electrice LES IkV

0,35 km x 190.000,00 ron/Km =

• 2    Deviere rețele electrice LES 6kV

0,15 mp    x   280.000,00 ron/Km   =

• 3    Rețea Iluminat Ornamental Parcare

0,20 Km    x   250.000,00 ron/mp   =

PROFIL TRANSVERSAL TIP

5.00 - parcare autoturisme 5.00 x 2.50 m		P.c./2=3,00			P.c./2=3.00		5.00 - parcare autoturisme 5.00 x 2.50 m
2.00X	CTN-		2.00%	CTN’ _	wtbfent	_______2.00X	2.00X <1	2.00X

bordura 20 x 25 STAS 1139

4 cm 9a 16+ 10 cm dala do beton CI 2/15_

2 cm strat pilonat do nisip +____________

10 cm strat de fumdatle din balast

rV- "' '

VERIFICATORI EXPERT REVIZIE	NUME	SEMNĂTURĂ	CERINȚA	REFERAT / EXPERTIZA NR./DATA
ÂÂÂ                 BACAU ROMANIA AM   S.C. PROIECT MOLDOVA S.A. Adma      : Cttoa         r*dJ90h RACAU ।                    IBAN      : RO15BRMA0040COWMW0COO J                    TREZORERIE : M05TREZ0M30eS»«00S41S SR EN ISO 9001:2001				Beneficiar CONSILIUL LOCAL BACAU	Proiect r 47/200ț
SPECIFICAȚIE	NUME	SEflNATURA	SCARA: 1150	Titlu proiect: PARCARE str. CORNIȘA BISTRIȚEI, MUNICIPIUL BACAU	Faia PTh+CS +DE
SEF PROIECT	Ing. Xxxxxx Xxxxxxxx
PROIECTAT	Ing. Xxxxxx Xxxxxx
VERIFICAT	Ing. Xxxxxx Xxxxxxxx	V—U x [Jx * * -	pOATA: 2008	Titlu planșa: PROFIL TRANSVERSAL TIP	Planșa D2
DfR. TEHNIC	Ing. COJOCARU M.
DIR. GENERAL	Ing. COROCEAC.	......1!\
ti \

LEGENDA

Conducta apa, existenta

Rețea publica de canalizare, existenta

Conducta apa, propusa spre înlocuire pe zona parcării

Rețea publica de canalizare, propusa spre înlocuire pe zona parcării

Rețea de canalizare pluviala, propusa

Guri de scurgere, propuse

Cămine de vizitare, existente

Cămine de vizitare, propuse

Cămine apometru, existente

Separator de hidrocarburi, propus

BACAU ROMANIA

S.C. PROIECT MOLDOVA S.A.

: Calea RepuMcR, nrJL99, BACAU . RO15BRMA00400O4836700O00

TREZORERIE : R005TREZO615069XXXO03415