Hotărârea nr. 383/2009

Hotărârea nr. 383 din 19.11.2009 – privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice faza S.F. pentru obiectivul de investiţii „Reabilitare si modernizare Insula de Agrement” din municipiul Bacău, şi aprobarea cofinanţării din bugetul local al Municipiului Bacău a cheltuielilor eligibile şi neeligibile aferente proiectului.

■yp

« /t 6///<////</

i.; /                  i

fc 6 tlSl/fu/         /// '""■■ /(u^l€f/iw/fi(

HOTĂRÂRE

privind aprobarea documentației tehnico-economice faza S.F. pentru obiectivul de investiții „Reabilitare si modernizare Insula de Agrement” din municipiul Bacău și aprobarea cofînanțării din bugetul local al Municipiului Bacău a cheltuielilor eligibile și neeligibile aferente proiectului

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU

Având in vedere :

  • •    Prevederile art. 44 (l)din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale,cu modificările si completările ulterioare ;

  • •    Prevederile Legii nr. 18/2009 privind bugetul de stat pe anul 2009;

  • •   HCL 50/2009 prin care a fost aprobat Bugetul de venituri si cheltuieli si Programul de investiții pe anul 2009 ale municipiului Bacau;

  • •    Prevederile Ghidului Solicitantului Programului Operațional Regional 2007 - 2013, Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului - Domeniul major de intervenție 5.2 Crearea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice;

  • •   Prevederile art. 47 si art. 117 lit. „a” din legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicata, ulterior modificata si completata;

  • •   Referatul nr. 12604/18.11.2009 al Direcției Economice;

  • •   Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacau;

In temeiul art. 36(2) lit. „b”, alineatul (4) lit. „d” si art.45 (2) lit. „a” din Legea 215/2001 privind administrația publica locala republicata, ulterior modificata si completata;

HOTĂRĂȘTE

ART.l, - Se aprobă proiectul „Reabilitare și modernizare Insula de Agrement” din municipiul Bacău, precum și depunerea Cererii de finanțare în vederea obținerii finanțării nerambursabile prin Programul Operațional Regional 2007 - 2013 Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenție 5.2 - Crearea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice;

ART.2. - Se aproba documentația tehnico-economică faza Studiu de fezabilitate pentru obiectivul „Reabilitare și modernizare Insula de Agrement” din municipiul Bacău, conform Anexei nr. 1, parte integrantă din prezenta hotărâre;

ART.3. - Se aproba principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului așa cum sunt prevăzuți in Devizul general, Anexa nr 1 la Studiul de Fezabilitate, după cum urmeaza: valoare totala 44.851.410 lei fara TVA, din care C+M 38.576.970 lei fara TVA, conform Anexei nr. 2, parte integranta din prezenta hotarare;

ART,4. - Se aprobă contribuția proprie ce revine din costurile eligibile aferente proiectului „Reabilitare și modernizare Insula de Agrement” în valoare de 20.997.880 RON, reprezentând 50 % din valoarea totală eligibilă a proiectului, prevăzută în Analiza cost beneficiu - Bugetul proiectului - Surse de finanțare.

ART.5. - Se aprobă toate costurile neeligibile ale proiectului „Reabilitare și modernizare Insula de Agrement”, prevăzute în Analiza cost beneficiu - Bugetul proiectului - Surse de finanțare în valoare de 11.278.978,90 RON din care 8.423.328,90 RON TVA si 2.855.650,00 RON valoare neeligibila.

ART.6. - Consiliul Local Bacău se obligă să asigure resursele financiare necesare implementării optime a proiectului in condițiile rambursarii/decontarii ulterioare a cheltuielilor din instrumente structurale.

ART.7. - Hotararea va fi comunicata Direcției Tehnice și Direcției Economice din cadrul Primăriei Municipiului Bacau.


CONTRASEMNEAZĂ,

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU

NICOLAE-OVIDIU POPOVICI




Anexa nr. 2 IaHOTARAREA nr. 383 din 19.11.2009

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții

„Reabilitare si modernizare Insula de Agrement” din municipiul Bacău

Nr. crt

Denumire obiectiv

Valoare totala lei RON (fara TVA)

Valoare C+M lei RON (fara TVA)

1.

„Reabilitare si modernizare Insula de Agrement” din municipiul Bacău

44.851.410

38.576.970


CONTRASEMNEAZĂ,

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU

NICOLAE-OVIDIU POPOVICI



ROMANIA

JUDEȚUL BACAU

CONSILIUL LOCAL BACĂU


ANEXA NR.1

LA HOTĂRÂREA NR. 383 DIN 19.11.2009

STUDIU DE FEZABILITATE

REABILITARE SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT BACAU


CONTRASEMNEAZĂ,

SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE-OVIDIU POPOVICI

VILA H • U S E

STUDIU DE FEZABILITATE

REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT BACAU

1. DATE GENERALE

LI Denumirea obiectivului de investiții:

REABILITARE SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT BACAU

  • 1.2.  Amplasare:

Parc Agrement, strada Ion Luca Caragiale- Insula de Agrement-Municipiul Bacau, județul Bacau.

  • 1.3.  Titularul Investiției:

MUNICIPIULUI BACAU

  • 1.4.   Beneficiar:

MUNICIPIUL BACAU

  • 1.5.   Elaborator:

SC VILA HOUSE SRL BUCUREȘTI

Proiect nr. 234/2009 , faza STUDIU DE FEZABILITATE

2. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situația actuala si informații despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

f ?

De-a lungul Municipiului Bacau întâlnim lacul de acumulare Bacau II - Arie de protecție speciala avifaunistica - sit Natura 2000 si Lacul de Agrement situat in aval de lacul de acumulare Bacau II.

Pe acest lac, regăsim Insula de agrement ce a fost construita prin amenajarea și completarea unor ostroave situate între brațe ale vechiului curs al râului Bistrița. Insula de agrement este mărginită pe partea dreaptă de un dig de beton care o delimitează de spațiul urban al străzilor I.L. Caragiale și Milcov, iar pe partea stângă de canalul de aducțiune al hidrocentralei Bacau.

Insula de agrement este o suprafața relativ orizontala amplasata intr-un cadru natural de excepție, in aproprierea a doua zone:

  • -  Zona rezidențiala ( cartierul de locuințe Bistrita-Lac)

  • -  Zona industriala.

Una din caracteristicile principale ale acestei zone este legătură cu centrul orașului prin intermediul străzii Alexandru cel Bun.

Inca de la darea in folosința ( 1974), pe langa funcția de redresare lacului astfel format i s-a acordat destinația de Lac de Agrement.

Astfel, acum regăsim pe insula o arhitectura specifica anilor 70-80, ce nu mai corespunde din punct de vedere al cerințelor actuale de protecția mediului, de sanatate, de recreere si petrecere a timpului liber, pierzandu-si astfel rolul de catalizator al populației Bacăului in accepțiunea de petrecere a timpului liber.

Lacul de Agrement se afla in administrarea D.A. “Șiret” Bacau , iar Insula de Agrement se afla in domeniul public al Consiliului Local Bacau.

Pina in prezent, Consiliul Local Bacau, prin intermediul direcțiilor Primăriei Bacau, a demonstrat o preocupare continua pentru menținerea atractivitatii Insulei de Agrement, SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector4, BUCURESTLJ40/1971/2001, CUI: R013726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON CONT; R058BREL070001633R011001 ,LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80 www. vila-house. ro                          /

realizând susținut o serie de activitati, alaturi de Centrul Regional de Ecologie Bacau, DA”Siret” Bacau in sensul identificării si eliminării cauzelor poluării apei, menținerea in parametri acceptabili a tuturor bunurilor de pe insula, si impunerea unei conduite sociale tuturor celor ce doresc sa-si petreacă timpul liber pe insula.

Astfel, in ultimii ani regăsim pe insula o serie de manifestări sportive si culturale absolut interesante:

  • -  Clubul Nautic Bacau - isi desfasoara activitatea pe apele Lacului de Agrement;

  • -  Motociclistii - si-au dat întâlnire pe Insula Mica;

  • -  Pensionarii si-au sărbătorit ziua pe Insula de Agrement;

Toate locațiile existente de alimentație publica au fost închiriate pe timpul sezonului estival iar spatiile verzi sunt intretinute de Administrația Insulei.

Totuși atracția insulei scade de la un an la altul deoarece oferta actuala nu mai corespunde cerințelor si exigentelor populației. Fara investiții in infrastructura turistica, insula risca sa moara, sa devină un spațiu inert.

  • 2.1.1. Descrierea funcționala

In prezent insula are funcțiunea de spațiu pentru agrement- petrecere a timpului liber avand structurate cateva zone funcționale. Aceste zone au avut o dezvoltare haotica in timp, in funcție de cererea directa a pieței, astfel au aparut, in centrul insulei, o serie de construcții provizorii, in afara de cele permanente, construcții care toate au ca profil invariabil alimentația publica, dar care funcționează doar la sfârșitul de saptamana si pe timpul verii când este folosit ștrandul, care reprezintă o alta zona funcționala in partea de SV a insulei. In zona de SE a insulei a fost construit un debarcader, folosit in prezent de persoane fizice, proprietari de barei cu motor. In centrul insulei mai exista un restaurant de lux si o discoteca in aer liber. Langa zona de ștrand se mai afla doua terenuri de tenis, aceasta fiind zona sportiva a insulei.

Toate aceste construcții sunt branșate la electricitate si apa la rețelele orășenești. In rest rețea de canalizare sau de alimentare cu gaze naturale nu exista.

2.1.2. Construcții existente si starea lor

nr crt/simb

Destinație

Arie construita

Stare

Tipul proprietarii

1

Plaja cu nisip

6250mp

rea

înscris in CF

2

Terenuri sport

1925mp

buna

înscris in CF

3/c3-c9

Complex magazine

482.41mp

medie

înscris in CF

4/c2

Spațiu comercial

20.12mp

rea

înscris in CF

5

Clădire administrativa

24.75mp

buna

-

6

Restaurant

770mp

f. buna

Proprietate privata

7

Clădire debarcader

170mp

buna

-

8/cl

GS debarcader

17.33mp

rea

înscris in CF

9

Spațiu comercial plaja

12.40mp

rea

10

Spațiu comercial bazin 1

9.20mp

rea

11

Spațiu comercial bazin 2

11.80 mp

rea

12

Spațiu comercial bazin 3

4.50mp

rea

13

Spațiu teren sport

6.60mp

rea

14

Spațiu comercial intrare

9.50mp

rea

-

Constuctiile găsite pe insula cu ocazia releveului efectuat de proiectant sunt următoarele:

Construcțiile care sunt înscrise in CF sunt proprietate a Primăriei municipiului Bacau si sunt închiriate sezonier unor persoane fizice sau juridice. Face excepție clădirea restaurantului Marinarul, clădire care este proprietate particulara in schimb terenul aferent acestei construcții este, ca de altfel întreaga insula, proprietate a Consiliului Local Bacau sub forma de domeniu public.

Restul construcțiilor care nu sunt înscrise in Cartea Funciara sunt construcții provizorii si nu avem date despre ele.

Bilanțul teritorial al situației existente pe insula de agrement Bacau este următorul:

TOTAL suprafața Insula = 85853.93 mp

Din care Insula mica « 5822.71 mp

Alei pietonale - 12407.24 mp

Ac Construcții existente = 519.89 mp (înscrise in CF)

Ac Construcții existente - 1018.75 mp (neinscrise in CF)

Suprafața plaja cu nisip = 6250 mp

Suprafața terenuri sport = 1925 mp Suprafața spatii verzi = 63733.07 mp Suprafața suprafața teren intrare = 3000 mp

VILA H • U S E

  • 2.1.3. Date privind plantațiile si arborii existenti in zona

La elaborarea proiectului se va tine cont de următoarele precizări:

  • -  Este interzisa taierea copacilor, amplasarea obiectivelor proiectate se va face respectând restricțiile menționate anterior impuse de protejarea fondului impadurit si aspectul natural al insulei;

  • -  Obiectivele proiectate vor respecta legislația si normativele in vigoare privind construcțiile in albiile majore ale râurilor;

  • -  Se va tine cont de concluziile studiilor geotehnic si hidrologic, existente;

  • -  Rețelele edilitare aflate pe amplasament se vor reabilita; datorita faptului ca pe insula nu exista rețea de canalizare, se va proiecta o rețea noua;

  • -  Eventualele consolidări perimetrale ale celor 2 insule (daca sunt considerate necesare cf. concluziilor din studiul hidrotehnic ) se vor face cu materiale naturale, respectiv pamant si piatra, intr-o maniera care sa ofere posibilitatea inerbarii zonelor respective, astfel incat acestea sa se poata integra in peisajul existent si sa se creeze in același timp un cadru estetic deosebit.

  • -  Aspectul general al vegetației este unul dezorganizat, cu dezvoltare haotica.

Insula a fost populata in momentul amenajării din anii ‘60-’70 cu un număr mic de specii arboricole si arbustive cu caracter palustru :

  • -  Populus nigra ‘Italica* - Plop negru inalt (in masiv),

  • -  Salbe babylonica - Salcie pletoasa,

  • -  Betula pendula - Mesteacăn,

  • -   dar si altele ca :

  • -  Tilia tomentosa - Tei pufos,

  • -  Quercus robur - Stejar comun,

  • -  Aesculus hipocastanum - Castan porcesc,

  • -  Catalpa bignonioides - Catalpa,

  • -  Acer pseudoplatanus - Paltin,

  • -  Pinus sylvestris - Pin,

  • -  Morus alba - Dud alb,

  • -  Juglans regia - Nuc comun,

  • -  Picea abies - Molid,

  • -  Tamarix pentandra - Cătină roșie.,

  • -  Taxus baccata - Tisa.

  • -  Specii crescute spontan -

  • -  Robinia pseudacacia - Salcam,

  • -  Hypophae spp. - Cătină alba.

Populația vegetala a insulei este una saracacioasa cu un număr restrâns de specii. In acest fel se creeaza priveliști redundante si tipice care nu corespund ideii de zonificare si de inedit a Insulei(numar aproximativ specii arboricole = 20).

SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON

CONT: R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80

www.vila-house.ro


Siluetele arborilor releva o suferința . Varsta lor, conform aspectului ritidomului, depășește 40 de ani, dar inaltimea le este inca mica (senine de întârziere in dezvoltare, nanism). Aceste semne sunt specifice carențelor nutriționale si a umidității freatice excesive.

Ecomonumentul Populus alba se afla in pericol din cauza scorburilor. Nu este exploatat estetic. Protecția sa este insuficienta si nu dispune de o plăcută de semnalizare conforma.

Tufele existente (Philadelphus spp)s\xr& organizate haotic si amplasate irațional. Ele dauneaza estetic, blochează perspective si se afla in evidenta discordanta cu masivele de arbori.

Gardurile vii din Buxus nu delimitează nimic si sunt amplasate necorespunzator. In padurile-parc nu se utilizează gardurile vii; in acest sens, se evita bordarea aleilor, cat si blocarea perspectivei interne asupra profunzimii masivelor.

Arborii sunt varuiti conform unei deprinderi lipsita de motivație, atat estetica, cat si fitosanitara.

  • 2.1.4. Date privind situația actuala a utilităților.

Insula, in concepția inițiala, a fost creata ca un loc de agrement sezonier, estival, avand activitati de deservire a populației modeste, de multe ori la limita legala. Pentru aceasta insula a fost bransata la rețeaua de apa rece si la rețeaua din zona de electricitate.

In prezent este asigurata cantitatea de apa necesara din conducta de pe strada I L Caragiale si strada Milcov.

Referitor la branșamentul actual de energie electrica se menționează următoarele:

- legătură actuala se face la LES lOOkv existenta in apropiere;

  • 2.2. Descrierea investiției

  • a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiții pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării investiției, precum și scenariul ( y                          tehnico-economic selectat;

Nu a fost realizat nici studiu de prefezabilitate si nici nu exista un plan de investiții de lunga durata astfel in acest caz vor fi elaborate scenarii tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiții pot fi atinse.

  • 2.2.1. Tema de Proiectare.

Scenarile tehnico- economice prin care obiectivele proiectului de investiție vor fi realizate pe baza Temei de Proiectare elaborata de beneficiar avand la baza prevederile Caietului de Sarcini elaborat pentru organizarea licitației pentru lucrările de proiectare.

Beneficiarul dorește modernizarea, reabilitarea si reorganizarea zonei de agrement Insula -Bacau, astfel incat sa devină o zona atractiva atat din punct de vedere turistic, cat si din punct de vedere peisager. Va fi o zona agrement - sportiva cu terenuri si activitati definite. Se va crea o noua legătură cu orașul, se va infiinta un memorial al orașului Bacau., se va amenaja un Aquaparc si un Kidland. Pe langa lucrările de infrastructura si de curatare a lacului, sunt vizate activitati pentru petrecerea timpului liber precum si posibilitățile de a organiza serbări cu specific si desigur vor fi amplasate o serie de terase de alimentație publica, unitati care vor mari veniturile municipalității. De altfel chiar si obiectivelor in esența culturale li se vor adauga spatii de vanzare. Printre atracțiile cuprinse in zona de agrement se mai numără zonele de joaca pentru copii, zone de escalada, zonele de picnic si terenuri de sport pentru tenis, handbal, baschet sau volei.

Pentru mărirea accesibilității la zona de agrement a fost amplasata o clădire de parcare supraetajata in zona actualei intrări in parc.

  • 2.2.2. Necesitatea si oportunitatea investiției.

Zona de Agrement Insula-Bacau este la ora actuala o zona verde care poate fi caracterizata ca ‘naturala*, cu lac si pădure. Activitățile din zona sunt neatractive din cauza lipsei acțiunilor de modernizare, de diversificare a ofertei de petrecere a timpului liber precum si marirea duratei de utilizare ale spatiilor oferite.

Conceptul urmărit este crearea unui parc ce oferă o mare diversitate de ambiante, de peisaje, cu oferta deosebita de servicii, toate legate de ideea de NATURA.

VILA H • U S E

Zona de agrement Insula trebuie sa devină un nou reper, un nou model simbol al dinamismului economic, al Naturii, al ofertei de servicii de inalta calitate si modeme; nu numai o zona de agrement dar si o zona culturala, pentru ca peisajul de pe insula trebuie sa fie durabil, economic, social intr-un cadru natural unic, veritabil element de patrimoniu.

Parcul incearca a se integra in istoria artei grădinilor si a peisajului, prin dezvoltarea unor concepții contemporane, participând in același timp la crearea patrimoniului european de mâine.

Necesitatea investiției o constituie nevoia de a asigura condiții, de recreere si de divertisment locuitorilor localității si turiștilor, de a mari si diversifica sfera serviciilor, de a spori veniturile si profitul, de a crea noi locuri de munca pe durata execuției si a exploatării obiectivului.

Interesul urbanistic al autoritatii publice locale este de a recupera, salubriza si a reamenaja zona, astfel incat aceasta sa devină o importante zona de atracție pentru petrecerea timpului liber al cetățenilor din localitate si din împrejurimi. Prezentând o importante deosebita in contextul orașului, fiind una din cele mai importante zone de agrement la nivelul municipiului si județului, obiectivele necesare a fi rezolvate răspund necesității de refacere, reamenajare si punere in valoare a zonei, inclusiv completarea si dotarea ei cu toate instalațiile si obiectivele de prestări servicii necesare unei zone de agrement.

Prin realizarea acestui proiect se Dorește ca Insula de Agrement sa devină un model de educație ecologica a comunității, un spațiu de recreere si destindere pentru toate categoriile de populație.

  • 2.2.3, Date generale ale munipiuhii Bacau.

Municipiul Bacau este cunoscut inca din vechime drept un oraș al drumului de comerț, sprijinit de vaduri, ce a luat flinta intr-un loc central cu largi posibilități de dezvoltare. Dintr-un târg vestit prin bogatia poamelor si produselor sale, (D. Cantemir), Bacaul devine un orășel (Ieromonahul Vasenski), tinutul cel mai frumos si cel mai locuit din toata Moldova (Paul de Alep, 1656), cu poame de tot felul, vrednice a fi servite pe masa oricărui om de seama (Piedro Deodato Baksici, 1641)

Populația stabila a județului Bacau este de 706.623 persoane, ocupând locul 5 după județele: Prahova, Iași, Dolj si Constanta, la fel ca la recensământul din 1992. In ultimii 10 ani (fata de recensământul anterior), populația stabila a județului a scăzut cu 4,19%, ceea ce reprezintă cu 30.889 locuitori mai puțin.

Unul din fenomenele actuale este migratia populației

Daca la creșteri mari relative ale populației in ultimii 10 ani regăsim comune limitrofe municipiului Bacau, explicabil in mare parte prin construirea de noi locuințe si schimbarea reședinței unui segment al populației din municipiu in aceste localitati rurale, situația opusa -de scădere mare - are o alta explicație. Cu scăderile cele mai mari se înregistrează comune care se regăsesc in fruntea clasamentului la plecări in străinătate pe o perioada mai mare de un an, ceea ce a condus la neincluderea acelor persoane in populația stabila.

Astfel, din cele peste 16.600 persoane care la momentul recensământului erau înregistrate in județ, dar plecate in străinătate de peste un an, 46,7% erau din municipiul Bacau, 5,4% din orașul Buhusi, 4,8% din comuna Nicolae Balcescu, 4,7% din comuna Luizi Calugara, 4,4% din municipiul Onești, 3,3% din comuna Traian si 2,7% din comuna Faraoani.

k ) Din cei plecați, 86,4% au avut ca motiv cautarea unui loc de munca, 2,7% la studii, doar 0,2% pentru afaceri si diferența de 10,8% pentru alte motive. In afara de aceste persoane care nu au mai fost incluse in populația stabila a județului, mai exista peste 11.600 persoane (1,6% din total populație stabila) care la momentul recensământului erau plecate in străinătate, dar aveau sub un an de la momentul plecării, 3,3% din acestea proveneau din municipiul Bacau, 5,8% din comuna Cleja, 4,3% din municipiul Onești, 3,8% din orașul Buhusi.

Cele mai masive plecări in străinătate la momentul recensământului se înregistrau in comunele: Cleja (10,1% din totalul populației stabile), Pirgaresti (8,6% din total), Luizi Calugara (6,2% din total), Sanduleni (6,1% din total) si altele. Din aceștia, 70,7% erau barbati, iar 29,3% femei. In privința rangului comunei după efectivul populației, exista unele modificări. Astfel, daca primele 3 locuri la recensământul din 1992 erau ocupate de comunele: Sascut, Dofteana si Nicolae Balcescu, la recensământul din anul 2002 ordinea este următoarea: Dofteana, Nicolae Balcescu si Sascut.

Modificări esențiale au mai înregistrat comunele: Mărgineni, de la rangul 10 trece pe locul 5, Letea Veche de pe locul 41 trece pe locul 32, Hemeiusi de pe locul 61 trece pe locul 51, Corbasca de pe locul 32 trece pe locul 22. Daca in 1992 ultima comuna din punct de vedere al efectivului populației era Izvorul Berheciului (1583 locuitori), urmata de Oncesti (1672 locuitori), in 2002 acestea si-au schimbat locul, cea mai mica comuna fiind Oncesti (1702 locuitori), urmata de Izvorul Berheciului (1722 locuitori).

Tot din punct de vedere demografic municipiul Bacau se caracterizează după cum urmeaza:

total populație- Municipiul Bacău are, potrivit recensământului din 2002, o populație de 175500 locuitori.

Geografic, Bacaul s-a dezvoltat pe malul drept al Bistriței la doar 9,6 km nord de confluenta cu Șiretul.

VILA H • U S E

După anul 1960, cursul mijlociu si inferior al râului Bistrița a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare si a 13 hidrocentrale,

COMENTARII

Din situația prezentata mai sus se pot trage următoarele concluzii:

  • - fenomenul de migrare a populației active spre zonele cu locuri de munca este evident si capata dimensiuni de masa;

  • - nivelul de trai, incontestabil creste deci va creste si nivelul cerințelor celor ce raman in tara;

  • -  prin plecarea părinților la copii se produce un fenomen de alienare, deosebit de dăunător in evoluția ulterioara a copilului;

  • - este necesar sa se pună in loc clipe de bucurie reala care vor umple parțial golul ramas prin plecarea părinților. Astfel apare ca o necesitate stringenta realizarea acestei lucrări si a altor care au aceiași tematica

  • 2.2.4. Amplasamentul obiectivului de investiție interitoriul municipiului Bacau

De-a lungul Municipiului Bacau intalnim lacul de acumulare Bacau II - Arie de protecție speciala avifaunistica - sit Natura 2000 si Lacul de Agrement situat in aval de lacul de acumulare Bacau II.

Pe acest lac, regăsim Insula de agrement ce a fost construita prin amenajarea și completarea unor ostroave situate între brațe ale vechiului curs al râului Bistrița. Insula de agrement este mărginită pe partea dreaptă de un dig de beton care o delimitează de spațiul urban al străzilor

  • I.L. Caragiale și Milcov, iar pe partea stângă de canalul de aducțiune al hidrocentralei Bacau. Insula de agrement este o suprafața relativ orizontala amplasata intr-un cadru natural de excepție, in aproprierea a doua zone:

  • -  Zona rezidențiala ( cartierul de locuințe Bistrita-Lac)

  • -  Zona industriala.

Una din caracteristicile principale ale acestei zone este legătură cu centrul orașului prin intermediul străzii Alexandru cel Bun.

Inca de la darea in folosința ( 1974), pe langa funcția de redresare lacului astfel format i s-a acordat destinația de Lac de Agrement.

Astfel, acum regăsim pe insula o arhitectura specifica anilor 70-80, ce nu mai corespunde din punct de vedere al cerințelor actuale de protecția mediului, de sanatate, de recreere si petrecere a timpului liber, pierzandu-si astfel rolul de catalizator al populației Bacăului in accepțiunea de petrecere a timpului liber.

  • 2.2.5. Prevederi cuprinse in documentațiile de urbanism

Pana in prezent insula de agrement care va fi modernizata in prezentul studiu, nu a fost cuprinsa in nici o documentație de urbanism in afara de PUG. Insula se afla cuprinsa in SP -Zona pentru Spatii Verzi amenajate, Sport, Agrement, Perdele de Protecție. In cadrul acestei zone exista doua subzone distincte: SP - subzona parcuri si amenajari sportive existente; SP.p subzona parcuri, amenajari sportive si perdele de protecție propuse.

Cu ocazia elaborării documentației pentru modernizarea insulei de agrement, primul pas va fi elaborarea unui PUZ care va conferi caracteristicile urbanistice ale zonei.

> Proiectul propus urmărește realizarea următoarelor obiective:

  • > Recuperarea, salubrizarea si reamenajarea zonei, astfel incat sa devină o importante zona de atracție la nivelul municipiului Bacau;

  • > Stabilirea unui mod de organizare coerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si urbanistic a zonei, precizând, de asemenea, categoriile de intervenție necesare concretizării sale;

  • > Configurarea unui cadru spațial- volumetric, ambiental si de imagine corespunzător importantei si rolului sau la nivel municipal;

  • > Protejarea, reabilitarea si valorificarea patrimoniului natural reprezentat de spatiile verzi din zona in conexiune cu ecosistemele din teritoriu;

  • > Distribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor din zona, in concordanta cu funcțiunea urbanistica determinanta, vocația zonei si inserarea sa in contextul spatial-functional al orașului;

  • > Ridicarea nivelului de comportament civic al cetățenilor si a atitudinii urbane responsabile fata de spatiile verzi ale orașului.

b) Scenariile Tehnico- Economice prin care obiectivele proiectului de investiție pot fi atinse.

După cum am menționat nu exista un plan amanuntit de investiție din care sa faca parte si prezentul obiect al studiului de fata. Astfel prezentul amplasament a fost ales urmare a analizei urmatorelor alternative:

- Varianta 0 - nu se investește nimic. In aceasta ipoteza turismul se desfasoara natural, dar datorita configurației actuale atractivitatea turiștilor va ramane la un nivel scăzut si intradevar costul “distracției” va foarte ieftina. Durat de folosire a insulei va fi foarte scurtape desfasurarea unui an calendaristic; va fi utilizat pe perioada estivala si apoi cat timpul este favorabil.gradul de folosire al dotărilor este foarte redus si nu este posibila organizarea unor serbări complexe, reprezentative cu un grad mare de reprezentativitate si care dau posibilitatea creerii unor tradiții semnificative. Lipsa locurilor de parcare constituie SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON CONT: R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021 -323.30-80 www.vila-house.ro                          /?

un alt impediment in calea dezvotarii acestui loc de agrement atat de frumos din punct de vedere natural;

  • -  Varianta maximala este o ipoteza de lucru care incearca sa creeze cele mai mari capacitati ale unor mijloace de agrement. Acesta ipoteza conduce spre ridicarea gradului de atractivitate la maximum. Bineînțeles toate acestea se vor realiza cu un efort investitional mai mare, si desigur cu cheltuieli de întreținere mai mari. Riscul rezolvării in acest fel al problemei este următorul: prin creerea unui Acvaland- sa spunem de dimensiuni foarte mari, la început se creaza un magnetism teribil si cu orice eforturi populația de toate categoriile va frecventa aceasta forma de divertisment apoi încetul cu încetul acest entuziasm scade luând locul problemele de zi cu zi. Si astfel un loc de divertisment supra dimensionat începe sa funcționeze in pierdere. Este valabil pentru orice supra dimensionare a oricărei forme de distracție;

  • -  Varianta medie, varianta echilibrata, varianta care asigura un echilibru optim intre valoarea investita si efectul produs asupra clientilor. In cadrul acestei soluții, ca soluție generala abordata este alegerea unui număr mai mare de mijloace de divertisment, foarte diferite ca natura, care asigura atractivitate diversificata. De asemeni se vor crea condițiile pentru prelungirea duratei de frecventare a acestor mijloace de divertisment. Pentru a micșora costurile de întreținere au fost alese rezolvări minimale, tehnologice, modulare, avand capacitati mici, care in cazul ca se constata unele deficiente in exploatare sa fie mutate ușor pe alte amplasamente. Aceasta avand o diversitate mai mare de funcțiuni a fost stucturata pe zone funcționale, fiecare zona avand caracterul ei propriu.

Proiectantul recomanda Varianta medie

Avantajele soluției recomandate pot fi catalogate din următoarele puncte de vedere:

  • -  din punct de vedere economic: valoarea de investiție este mai redusa decât varianta maximala deoarece au fost evitate construcțiile de dimensiuni mari si au fost alese cele care au dimensiuni la scara umana formate din elemente modulate, ușor sa fie uzinate;

  • -  varianta a fost ușor de stucturat pe categorii de lucrări;

  • -  prin configurarea noilor construcții se va mari timpul de exploatare a investiției;

din punct de vedere tehnic aceste construcții vor fi realizate din materiale ușoare, construite din materiale nepoluante, recirculabile, materiale cu rezistenta sporita;

VILA H • U S E

  • -  Prin alegerea Variantei medii se oferă populației o gama mai larga de posibilități de distracție, acoperind o arie larga de cosumatori structurați pe categorii de vârste, pe categorii de preocupări sau pe categorii de instruire;

  • -  Prin alegerea rezolvării funcționala cu construcții mici exista posibilitatea unei flexibilități sporite, atat prin posibilitatea reamenajarii interioare cat si prin posibilitatea schimbării amplasamentului.

Exista desigur si dezavantaje ale variantei recomandate precum dezvoltarea pavilionara a construcțiilor conduce la costuri mai ridicate la utilitari.

c) descrierea constructiva, funcționala a investiției

In cadrul prezentei documentații, elaboratorul pornește de la analiza situației existente si in funcție de starea fizica, de condițiile si restricțiile impuse, propune reabilitarea, demolarea sau inlocuirea construcțiilor existente pentru ca noul concept sa poata fi realizat in noile condiții urbanistice.

Propunerile de reabilitări, demolări sau inlocuiri vor fi tratate in cadrul zonificarilor funcționale, alaturi de propunerile de realizare a noilor obiective, urmând ca in cadrul Analizei Cost-Beneficiu sa fie tratate in mod distinct si vor fi evidențiate in cadrul Devizului General ca obiecte separate.

Se propune amplasarea a șapte zone funcționale, după cum urmeaza:

ZONA 1 ( OBIECTIVUL A) - Zona de contact cu vecinătățile

Acest Obiectiv A are foarte multe caracteristici conume cu Obiectivul G , si numai pe criterii pur teoretice s-a făcut delimitarea intre cele doua capitole. De asemenea s-a creat aceasta si datorita prevederilor Ordinului 276/2009, artl. subpct b si c..

In zona de contact cu vecinătățile se vor studia:

  • -  Realizarea unei parcari supraetajate ( Obiect 1)

  • -  Realizarea unei fântâni arteziene ( Obiect 2)

Din aceasta zona funcționala mai face parte si terenul din fata intrării pe insula (teren care nu face parte din insula, in suprafața de 3000 mp pe care se va amplasa o parcare supraetajata (OBIECT 1) avand Ac=993 mp

Parcarea va avea o capacitate de 73 locuri de parcare, pe trei nivele, construcția avand o inaltime maxima de 8,6 m.

' n w u □ c                                          Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

In axul intrării se va amplasa o fantana decorativa (OBIECT 2) care mai are si fricțiunea de monument memorial al orașului vechi - Bacau iar in nordul Insulei de Agrement in lac va exista o fantana arteziana tip gheizer cu un jet de apa de cca 25 m inaltime.

Fantana arteziana se va desfasura pe o lungime de 37,5 m, avand o inaltime de 3 m

ZONA II - ZONA DE PRA CTICARE A JOCURILOR SPORTIVE PE PLAJA (OBIECTIVUL B)

  • 1. OBIECT 11 -Terenuri pentru sport pe PLAJA PE NISIP- amplasat in SE insulei Suprafața totala 3979.97 mp. In cadrul acestei suprafețe se gaseste o arie de 1997,10 mp amenajata cu terenurile propriu-zise, o arie de 175.84 mp cu alei pietonale si o zona de 1807,03 mp cu spatii verzi..

  • 2. OBIECT 10- anexa funcționala caracterizata astfel: Sc = 169.20 mp (Sc^ 133.95 +35.25 terasa acces). Acest corp de clădire va cuprinde vestiare, grupuri sanitare, si un ' spațiu pentru inchirieri obiecte specifice..

ZONA II - ZONA DE PROMENADA PE PODINA DIN LEMNfOBIECTIVUL C)

OBIECTIVUL C - PROMENADA PE PODINA DE LEMN- se desfasoara pe laturile de Est si Sud ale Insulei de Agrement, după cum urmeaza:

  • 1, Podina din lemn propriuzisa (OBIECT 12) va avea o suprafața de: 7382,55 mp

Soluția tehnica propusa pentru realizarea acestei podine este utilizarea materialelor naturale, realizandu-se o structura ușoara din lemn de esența tare, tratat corespunzător pentru a spori rezistenta la apa.

2. OBIECT 14 x 6 buc. Locuri de relaxare si odihna, avand fiecare o suprafața contruita de 50.99 mp si o terasa de 13.42 mp. Aceste construcții vor fi amplasate in legătură cu podina de promenada, aceasta devenind chiar terasa de consumație.

Soluția tehnica pentru aceste construcții propune folosirea de materiale reciclabile (lemn, metal) si un sistem constructiv cu o structura ușoara care sa permită demontabilitatea acestora.

ZONĂ III - ZONA DE DISTRACȚII

Se propune crearea unui AQUALAND ( OBIECTIV E) de complexitate medie, avand o suprafața totala amenajata de 4311.45 mp din care suprafața de nisip de 1796.49 mp si suprafața alei circulație pietonaia a suprafața de 791.08 mp - podina din lemn. Acest complex este alcătuit din:

Bazine cu o suprafața de 1207.76 mp, realizate in funcție de varsta si necesitățile utilizatorilor.

Vor fi prevăzute 2 bazine pentru tobogane, 1 bazin cu valuri, 3 bazine pentru copii, 1 bazin „lazy river”

Numărul persoanelor ce pot fi primite de aceste bazine este:

  • - 170 persoane adulte

  • -  60 copii

Amenajarea propriu - zisa a bazinelor si a spatiilor tehnice aferente a fost cuprinsa in OBIECT 18

OBIECT 8 - corp intrare Aqualand cu Ac=267.45 mp, regim de inaltime P+l, h=6,3 m, mai cuprinde si alte facilitați si funcțiuni de completare, cum ar fi: închirierea de echipamente, vestiare, bar etc.

OBIECT 9 - tumul toboganelor ce are o suprafața construita de 85.9 mp si inaltimea 12 m

KIDSLAND ( OBIECTIVUL D) ocupa o suprafața totala amenajata de 1300.39 mp si este costituita din:

spatii verzi avand o suprafața de 286.05 mp si

locul de joaca propriuzis (OBIECT 13), amenajat cu nisip cu o suprafața de 893.06 mp. acest spațiu este dotat după cele mai modeme norme privind siguranța in exploatare si ale jocurilor de copii, avind obiectele de mobilare obișnuite ( leagane balansoare etc), precum si o zona de jocuri educative pentru copii mai mici ce pot fi supravegheati îndeaproape de educatori, astfel a fost prevăzută intr-o clădire amplasata in plan secundar.

- Pentru marirea duratei de utilizare a acestei zone, a fost amplasata o construcție OBIECT 7, avand Ac= 121,28 mp ce include o terasa generoasa de 34.70 mp.

ZONA IV- ZONA SPORTIVA( OBIECTIVUL F)

OBIECT 19 - TEREN DE SPORT - suprafața totala amenajata 2010.10 mp

Pentru a prelungi durata de utilizare a terenurilor de sport a fost gandita o posibilitate de a acoperi terenul cu un element gonflabil. Acesta are , fata de celelalte elemente de acoperire o serie de avantaje cum ar fi:

  • - stratul de aer se constituie intr-un strat de termoizolatie;

  • - ușor de instalat si de strâns

  • - daca se sparge nu rănește clientii.

Terenul de 2010.10 mp este format din terenurile propriuzise avand suprafața de 1363 mp si alei de plimbare in suprafața de 449.45 mp.

Alte funcțiuni ce se regăsesc in cadrul acestei subzone sunt cuprinse in următoarele construcții:

OBIECT 4 - anexa teren sport cu regim de inaltime P+l, avand Ac= 113,91 mp si Ad = 227,82 mp si

OBIECT 5 - zidul de escalada cu o suprafața de 65.88 mp.

OBIECT 20 - TEREN SPORT ROLE BICICLETE, etc- suprafața 800 mp

Acest teren va fi amenajat cu materiale si elemente specifice acestui tip de activitati ( role, biciclete, skateboard).

. In cadrul acestei zone a fost amplasata o construcție funcționala OBIECT 3, ce conține spațiu pentru închirieri - vanzari obiecte sportive si cu grupuri sanitare, si un loc de recreere si relaxare (OBIECT 14).

ZONA V-ZONA DE PRACTICARE A SPORTURILOR NAUTICE ( OBIECTIV H)

Suprafața totala— 2245mp

A fost reorganizata si modernizata pe fostul amplasament din zona de NORD - EST a insulei, avind in vedere ca exista o serie de dotări si construcții specifice, care vor fi recondiționate . Aceasta zona va fi extinsa cu pontoane si pasarele din lemn.

In cadrul a fost analizata situația existenta si tendințele de dezvoltare in viitor după cum urmeaza.

' n w w q t                                          Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

SITUAȚIA EXISTENTA

  • 1.  exista un club sportiv care funcționează in condiții grele;

  • 2. exista un debarcader care cu mici reparații este funcțional bun de exploatat

  • 3. mai exista si un dig de protecție deasemeni funcțional

  • 4. asanumita clădire debarcader este nefunctionala si nu prezintă condiții minime de menținere si reparare

SITUAȚIA ESTIMATA IN VIITOR

  • 1. numărul de barei cu motor apartinand persoanelor particulare va fi in creștere

  • 2. activitatea sportiva va fi in creștere

  • 3. se propun o serie de plimbări de agrement

din analiza acestor elemente rezulta masurile de reorganizare a activitatii nautice după cum urmeaza:

  • -  debarcaderul existent va fi utilizat numai de ambarcațiunile de agrement si sportive

  • -  se va crea un nou debarcader pentru ambarcațiunile cu motor - OBIECT 21

  • -  se va crea o noua construcție - depozit ambarcațiuni, dotat corespunzător cu sine de glisare pentru scoaterea bărcilor din apa - OBIECT 22

Amenajarea cuprinde dotări pentru practicarea sporturilor de performanta

Acesta zona va fi dotata cu cele mai modeme sisteme de parcare a ambarcațiunilor de agrement precum si a celorlalte ambarcațiuni.

Pentru a deservi aceasta zona funcționala a fost amplasata o construcție OBIECT 3, la fel ca in zona SKATEPARK

ZONA VI ZONA CULTURALA ( OBIECTIV G)

Zona culturala este amplasata in zona de vest a insulei si pe insula mica, datorita caracterului mai retras si mai liniștit impus de zona verde.

Funcțiuni propuse: sera - OBIECT 15 Ac= 175.63. aceasta clădire a fost astfel conceputa incat sa fie utilizata ca producătoare de răsaduri pentru amenajarea spatiilor verzi de pe insula si a spatiilor verzi din oraș.

biblioteca si punct de informare turistica - OBIECT 16. Construcție cu funcțiuni multiple precum: spațiu de imprumut cârti, spatii pentru citit cărțile, terase generoase avand suprafața de 209,59 mp

teatru de vara (pe insula mica- 160 locuri) OBIECT 17 avand o suprafața de 149.67 mp

ZONA VII - ZONA DE AGREMENT

Suprafața totala= 207lmp

Pe suprafața de 207lmp se creaza posibilitatea practicării pescuitului in condiții civilizate, precum si prepararea fie a produselor pescuite, fie a altor produse la gratare special amenajate intr-o zona de gratare.

OBIECTIVI - Lucrări noi la rețele de utilitati

In prezent, clădirile existente pe insula un dispun de o rețea de canalizare a apelor uzate si nici de statii de epurare, deversarea acestora realizandu-se direct in lac.

De asemenea, spatiile verzi un sunt întreținute datorita lipsei rețelei de irigare a spatiilor verzi.

Aceste lipsuri duc la efecte nefavorabile asupra mediului, respectiv poluarea apei si aspectul neprietenos al spatiilor verzi.

Pentru corectarea acestor neajunsuri, se propun:

  • -  realizarea unei rețele de canalizare pe insula care sa colecteze apele uzate de la tâate obiectivele de pe insula si bransarea acesteia la rețeaua de canalizare a orașului;

  • -  realizarea unei rețele de irigare a spatiilor verzi, cu alimentare cu apa din lac.

OBIECTIV J - Lucrări de Reabilitare si Refacere si Lucrări comune.

Lucrările de reabilitare, refaceri si reparații sunt lucrări ce se cuprind in DALI dar asa cum am menționat mai sus, lucrarea fiind complexa, ponderea acestui tip de lucrări fiind relativ redura fata de lucrările de construire, aceste lucrări vor fi prezentate separat in cadrul acestui capitol (OBIECTIV I).

Acest capitol cuprinde următoarele lucrări:

  • -  reabilitarea sistemului de alei prin refacerea fundației acolo unde este necesar,

  • -  refacerea stratului de uzura la alei si repararea celorlalte straturi după caz;

  • -  montarea de borduri la alei;

  • -  reamenajarea spatiilor verzi si crearea unui sistem de irigație pentru menținerea in condiții bune a acestui spațiu;

  • -  refacerea mobilierului urban in conformitate cu prevederile proiectului de peisagistica elaborat cu aceasta ocazie precum si implantarea unor noi specii de arbori si arbuști mai spectaculosi ca apariție si culori

  • -  lucraru de reabilitare a podului de la intrarea principala

  • -  refacerea pasarelei de legătură intre cele doua insule

Podul de acces, pasarela pietonala, aleile si spatiile verzi sunt existente pe amplasament, asupra acestora realizandu-se lucrări de intervenții pentru aducerea la starea optima de funcționare.

Pentru stabilirea stadiului de degradare a acestora s-au realizat expertize tehnice. Starea tehnica actuala a construcțiilor existente este:

PODUL DE ACCES



Starea tehnica

Podul de acces la insula de agrement este alcătuit din 3 deschideri, avand schema statica, grinda continua pe 3 deschideri. Taluzul de pe partea dreapta al lacului de agrement este protejat cu pereu de beton in stare buna, iar taluzul de pe partea stanga este protejat cu pereu de beton doar in zona culeei si pe o lungime de cca. 5.00 m in aval de culee.

Infrastructura este alcatuita din 2 culei inecate si 2 pile:

VILA H • U S E

-Fundația culeelor si a pilelor este executata din beton simplu fundat direct;

-Elevația culeelor este de tip cadru alcătuit din 2 stâlpi din beton armat cu inaltimea de

  • 3.50 m cu secțiunea de 60*60 cm si o rigla din beton armat așezata la partea superioara a stâlpilor, cu secțiunea de 50><50 cm.

—Elevația pilelor este de tip cadru alcătuit din 2 stâlpi din beton armat cu inaltimea de

  • 3.50 m, cu secțiune tronconica si o rigla din beton armat așezata la partea superioara a stâlpilor, cu secțiunea de 40*40 cm. Pe rigla sunt dispusi 2 cuzineți pentru pozarea suprastructurii.

Suprastructura este alcatuita din doua grinzi din beton armat turnat monolit, cu latimea de 35 cm si inaltimea variabila 2.00-4.00 m, solidarizate cu o dala din beton armat cu grosimea de 15 cm si antretoaze din beton armat cu latimea de 30 cm, dispuse la distanta de 2.50 m interax. Antretoazele din zona pilelor au latimea de 50 cm. Rezemarea tablierului pe infrastructuri se face prin intermediul aparatelor de reazem mobile pe culei si fixe pe pile. Calea este alcatuita astfel:

-Beton de panta, 3-8 cm grosime;

-Hidroizolatie executata din 2 foi de carton bitumat si 3 straturi de bitum;

-Sapa de protecție a hidroizolatiei, 3 cm grosime;

-Asfalt turnat, 3 cm.

Trotuarele sunt alcătuite astfel:

-Placi prefabricate din betonn armat, 6 cm grosime;

-Asfalt turnat, 2 cm;

-Borduri prefabricate 15*30 cm.

Racordarea cu terasamentele se face cu zid de garda si ziduri întoarse, execute din beton armat, independent de culee. Zidurile întoarse au lise de parapet cu latimea de 35 cm, executate la cota superioara a grinzilor suprastructurii din zona culeelor.

Defectele constatate in urma verificării si expertizarii stării tehnice actuale a podului sunt următoarele:

Defecte la infrastructura:

— Beton cu aspect friabil si zone cu beton exfoliat.

  • - Infiltrații si eflorescente.

  • - Lipsa dispozitivelor de protecție antiseismica.

  • - Infiltrații in zona rosturilor de pe culei.

Defecte la suprastructura:

  • - Beton degradat prin carbonatare.

  • - Infiltrații ale apei, datrita degradării hidroizolatiei.

  • - Beton cu aspect friabil si zone cu beton exfoliat.

  • - Defecte de suprafața ale fetei văzute.

Defecte la nivelul caii si trotuarelor:

  • - Calea pe pod este degradata.

  • - Bordurile prezintă degradări.

______- Crăpături si fisuri la imbracamintea asfaltica,______ SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON CONT: R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80 www.vila-house.ro

VILA HtUS E

  • - Denivelări ale caii pe pod.

  • - Dispozitivele de acoperire a rosturilor sunt degradate.

  • - Lipsa lacrimarelor la consolele de trotuar.

Defecte la rampele de acces:

  • - Zidul de garda si zidurile intorse de la rampa dinspe insula, preazinta o tasare de cca 4-5 cm fata de suprastructura podului.

  • - Lisele de parapet prezintă beton degradat.

Defecte la nivelul albiei:

  • - Materiale aluvionare depuse pe talveg.

  • - Lipsa protecției albiei la malul stâng.

“ Pereu de beton degradat in zona celeei mal stâng.

Recomandările Expertizei Tehnice

In urma stabilirii stării tehnice a podului in baza normativului AND 522-2002, podul a rezultat ca se afla intr-o stare tehnica satisfacatoare, avand un indice total de stare tehnica Ist=37 puncte (clasa tehnica III).

încadrarea in clast tehnica III impune efectuarea unor lucrări de Reparații care sa oprească si sa diminueze dezvoltarea degradărilor constatate cu ocazia efectuaarii expertizei tehnice si care sa permită asigurarea circulației pietonale si ale vehiculelor in condiții de siguranța si confort.

Principalele defecte si dejgradari sunt localizate la nivelul pârtii carosatjile si a trotuarelor, la structura de rezistenta a suprastructurii si infrastructurii podului.

Principalele lucrări de reparații la pod constau in:

_ Lucrări de reparații la nivelul caii pe pod

  • > înlocuirea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie prin rosturi realizate cu bitum elastomeric.

  • > Refacerea hidroizolatiei cu soluții tip membrana.

  • > Repararea sistemului rutier pe partea carosabila si realizarea pantelor longitudinale si transversale pentru colectarea si evacuarea apelor.

  • > Completarea parapetului, curățirea de rugina, revopsirea pe zona podului si a zonelor de racordare.

  • > Realizarea semnalizării pe pod si pe rampele de acces.

Lucrări de reparații la nivelul rampelor de acces

  • > Refacerea caii pe rampele de acces.

  • > Montarea parapetului pe rampe.

  • > Refacerea zonelor de racordare ale podului cu malurile.

Lucrări de reparații la nivelul structurii de rezistenta a podului

Lucrări de reparații la nivelul aparatelor de reazem

  • > Ridicarea tablierelor cu prese hidraulice.

  • > Curățirea si repararea aparatelor de reazem metalice (rulouri) si a pendulilor din beton armat

  • > Montarea aparatelor de reazem.

Lucrări de reparații la nivelul suprafețelor inferioare ale grinzilor (intradosul tablierului) si ale antretoazelor:

  • > Curățirea zonelor de beton prin procedee mecanice sau prin sablare;

  • > Curățirea pana la luciu metallic a barelor de metal sau inlocuirea barelor corodate.

  • > Pasivarea armaturii.

  • > Execuția amorsării suprafeței.

  • > Refacerea secțiunii de beton cu mortar (sau beton) după caz.

  • > Curățirea §i tencuirea zonelor grinzilor si ale consolelor trotuarului.

  • > Execuția unui strat de impermeabilizare a intregii suprafețe (intrados suprastructuri) si elevații culei si pile.

__Lucrări de reparații la nivelul albiei

> îndepărtarea materialului aluvionar si refacerea cursului albiei.

In condițiile constatate la data întocmirii (octombrie 2008) nu se considera necesara introducerea restricțiilor de tonaj si de viteza.

Face legătură intre insula mare de agrement si insula mica, situata in partea de sud a insulei mari si are următoarea alcătuire

Infrastructura este alcatuita din doua culei executate astfel:

  • - Fundația: bloc de beton simplu fundat direct;

  • - Elevația: cadru portal alcătuit din 2 stâlpi din beton armat cu inaltimea de 3.50 m si o rigla din beton armat așezata la partea superioara a stâlpilor, la distanta de 0.65 m de copta superioara a acestora. In secțiune transversala, atat stâlpii, cat si rigla au dimensiunile: 57x20 cm.

Cadrul portal este ancorat in blocul de fundație cu doua ancore metalice 030 mm. Acestea sunt ancorate in fundație la distanta de 0.60 m fata de stâlpii portalului. Lumina dintre stâlpii cadrului portal, este de 1,60 m, acesta fiind latimea circulabila a punții pietonale.

Suprastructura pasarelei este alcatuita din doua grinzi metalice cu zăbrele, amplasate in secțiune transversala la distanta B=1.60 m, cu inaltimea H=1.00 m si lungimea de L "26.25 m. Cele doua grinzi cu zăbrele sunt susținute de 7 tiranti metalici 018 mm, fixați de un doua cabluri hobanate cu diametrul 020 mm.

Grinzile cu zăbrele sunt alcătuite din 9 panouri cu următoarele lungimi:

  • - Panoul de capat P1: L=3.88 m;

  • - Panoul curent P2: L=2.52 m;

  • - Panourile curente P3-P8: L=2.64 m;

  • - Panoul de capat P9: L=4.01 m.

Cele doua grinzi cu zăbrele sunt solidarizate transversal la nivelul tălpilor inferioare cu un platelaj format din 8 profile metalice 1180x45*6 mm si 13 profile metalice L40*40x4 mm, solidarizate in lung cu contravantuiri din profile metalice L40*40x4 mm.

Cele doua grinzi cu zăbrele au următoarea alcătuire:

  • - Talpa superioara si talpa inferioara: profile metalice L60x60*6 mm;

  • - Montantii si diagonalele: profile metalice L45*45*5 mm;

  • - Contravantuirile laterale: profile metalice U65x42*5,5 mm.

îmbinarea profilelor metalice componente ale grinzilor metalice si ale structurii metalice plane de la nivelul tălpilor, a fost executata cu gusee din metalice cu grosimea de 5 mm si cordoane de sudura.

Tirantii metalici, de susținere a suprastructurii pasarelei, au fost executați din otel beton cu diametrul 0=18 mm. Fixarea acestora de cablul hobanat se face prin intermediul unor bride metalice executate din platbanda cu grosimea de 6 mm si a unor șuruburi cu Ml4.

La partea inferioara, tirantii metalici sunt fixați in cele 8 profile transversle U80*45x6 mm, cu piulița si contrapiulita Ml4.

Calea este alcatuita din podina de lemn de fag, așezata pe doua rânduri astfel:

  • - Primul rând, dulapi cu grosimea de 50 mm, așezați transversal;

  • - Al doilea rând, scândura cu grosimea de 22 mm, dispusa in lung.

Podina reazema pe tălpile inferioare ale grinzilor, fiind fixata de acestea in părțile laterale cu 2 profile metalice L60*60x6 mm.

Defectele constatate in urma verificării si expertizarii stării tehnice actuale a pasarelei pietonale sunt următoarele:

  • - Podina din lemn este degradata in proporție de 90%.

  • - Profilele metalice de solidarizare a grinzilor cu zăbrele sunt ruginite si corodate in proporție de 50%.

  • - Profilele metalice din alcătuirea grinzilor cu zăbrele sunt parțial corodate.

  • - Vopseaua intregii suprastructuri prezintă exfolieri, fiind parțial degradata si coșcovita.

  • - Profilele metalice ale tălpii superioare sunt deformate in panoul central (P5).

  • - Dispozitivele de fixare a cablurilor de susținere a tablierului metalic sunt ruginite.

  • - Bridele de prindere a tirantilor de cablurile hobanate sunt ruginite si corodate.

  • - Lipsa parapetului pentru siguranța pietonilor, in special a copiilor.

Concluziile Expertizei:

Se recomanda inlocuirea pasarelei;

ALEILE


SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL; 800 RON

CONT: R058BREL0700D1633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80

www.vila-house.ro

b'l


Accesul si circulația pietonala in zona insulei de agrement se face printr-o rețea de alei pietonale, care totalizează o suprafața de cea. 8296 m.

Sistemul rutier al aleilor a fost executat din beton simplu, cat si din mixtura asfaltica. Latimea aleilor este variabila, de la 1.40 m la 6.00 m.

Defectele constatate:

  • - Lipsesc bordurile de incadrare a aleelor;

  • - Beton degradat sau segregat la suprafața pe zone apreciabile;

  • - Tasari vizibile in zona rosturilor de dilatatie sau de turnare;

  • - Crăpături si fisuri, atat in sens transversal, cat si longitidinal;

  • - La aleile executate cu mixtura asfaltica, latimea sistemului rutier este insuficienta.

SPATIILE VERZI


Spatiile verzi ocupa o suprafața de 63.733,07 mp din totalul de 85853.93 mp al intregii suprafețe ale celor doua insule, adica un procent de 74,2%.

Acestea sunt prezente in fiecare din noile zonifîcari funcționale, si in conformitate cu tema de proiectare, se va menține aceeași suprafața.

In prezent spatiile verzi de pe insula releva un aspect de parc, cu copaci de varsta relativ tanara ( 30 - 35 ani) ce au fost plantați odata cu darea in folosința a insulei. Astfel regăsim următoarele specii:

  • - Stejari;fag;artar;

  • - Tei;                                                                       __

  • - Brazi;

  • - Nuci

  • - Pomi fructiferi

Pe sol regăsim iarba iar aleile sunt străjuite parțial de gard viu.

Aspectul îngrijit releva grija autoritarilor pentru menținerea curata a acestor spatii verzi dar întreaga suprafața denota lipsa unei gândiri unitare asupra întregii insule, lipsa arhitectului peisagist reclamând stricta urgenta pentru reamenajarea spatiilor verzi.

Astfel, deși îngrijite, băncile, coșurile de gunoi, cișmelele, stâlpii de iluminat necesita urgenta înlocuire deoarece atat economic cat si fizic, au ieșit din uz.

Pe insula mica se afla un exemplar de Populus alba declarat monument al naturii prin H.C.L. 223/2001. In prezent, acest arbore prezintă următoarele deteriorări:

  • -  Partea bazala a trunchiului arborelui este scorburoasa;

  • -  Coroana are si ramuri uscate care nu pot fi curatate decât cu utilaje specific pentru taierea arborilor inalti, dar accesul acestora in zona nu este posibil datorita lipsei unei cai de acces corespunzătoare;

  • -  Arborele a fost imprejmuit cu un gard de sarma, dar acesta prezintă un grad mare de deteriorare;

  • -  Arborele a fost inscripționat dar legislația menționata pe panou nu se refera la domeniul ariilor natural protejate.

In cadrul proiectului se vor lua masuri:

pentru tratarea scorburilor arborilor,

  • -  se va propune înlocuirea punții de trecere pe insula mica

  • -  se va inlocui gardul de protective din plasa de sarma;

  • -  se va inlocui panoul pentru inscripționarea plopului, mentionandu-se legislația in vigoare.

  • -  Se va asigura regimul special de protecție si conservare conform legislației in vigoare;

înlocuirea si zonificarea meselor de mobilier urban

Mobilierul existent se prezintă ca fiind inadecvat din toate punctele de vedere. Cerințele actuale impun înlocuirea sa cu unul potrivit.

In accepțiunea noastra, vernacularul antropic se refera la reciclarea materialului arhitectural de proasta calitate si degradat estetic. Acesta constituie baza altui obiect, poate cu totul nou ca morfologie, dar care il are la origini pe primul.

> n w u a c                                          Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

In cazul nostru, intreg mobilierul va putea fi refolosit pentru o multitudine de scopuri. Beneficiile acestei reciclări facile sunt, cu totul, incontestabile: economisire de fonduri, economisire si refolosire de material care ar fi fost, altfel, deseu ; inducerea ideii de ecologie, de protecție a mediului prin economie.

CLĂDIRI PROPUSE SPRE DEMOLARE

Pe insula mare de agrement sunt amplasate următoarele construcții: -Corpuri C3-C8;

-Corp bar/terasa;

-Corp toaleta;

-Pod de legătură cu insula mica.

Construcțiile au fost executate la inceputul anilor '80 ai secolului 20.

\ n v w o c                                          Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

Construcția este parter si formează un ansamblu cu funcțiunea de servicii de agrement. Construcția are forma in plan neregulata inscriindu-se intr-un dreptunghi cu laturile de 64 si 20m. Acoperișul este tip terasa bituminoasa. Structura de rezistenta a construcției este pe ziduri portante de cărămidă ceramica intarite cu centuri de beton armat. Planseul de peste parter este de beton armat.

Construcția are fundații de beton armat sub ziduri.

Finisajele sunt cele obișnuite pentru construcțiile de acest tip.

forma in plan dreptunghiulara cu laturile de 3,15 si 5,7lm. Acoperișul este tip terasa bituminoasa. Structura de rezistenta a construcției este pe ziduri portante de cărămidă ceramica intarite cu centuri de beton armat. Planseul de peste parter este de beton armat si se intinde pe o suprafața mai mare decât construcția propriu zisa formând o copertina care acopera zona de terasa. Pentru susținerea copertinei este un stâlp de beton armat.

Construcția are fundații de beton armat sub ziduri si o fundație izolata de beton armat pentru rezemarea stâlpului copertinei.

Finisajele sunt cele obișnuite pentru construcțiile de acest tip.

VILA H • US E


Corpul toaleta

Construcția este parter si are funcțiunea de servicii sanitare. Construcția are forma in plan dreptunghiulara cu laturile de 3,94 si 4,19m. Acoperișul este tip terasa bituminoasa. Structura de rezistenta a construcției este pe ziduri portante de cărămidă ceramica intarite cu centuri de beton armat. Planseul de peste parter este de beton armat.

Construcția are fundații de beton armat sub ziduri.

Finisajele sunt cele obișnuite pentru construcțiile de acest tip.

3. DATE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI

  • 3.1. Zona si amplasamentul

Terenul in suprafața de 80031.22 mp, suprafața pe care se va face amenajarea, este situat in zona de Est a municipiului Bacau, pe o insula in lacul de agrement. Având adresa postai ape strada Ion Luca Caragiale.

Zona de amplasament este la limita estica a orașului, pe soseua ocolitoare a centrului )           orașului.

  • 3.2.  Statutul juridic al terenului care urmeaza a fi ocupat

Insula mare si insula mica si majoritatea construcțiilor aflate pe ele (excepție face doar clădirea restaurantului Marinarul) sunt proprietate a Municipiului Bacau- domeniu public in conformitate cu prevederile Hotararei CONSILILUI LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU nr 111/2007 după cum urmeaza :

  • -  Insula mare - 80031.22 mp - nr cadastral 14127- înscrisa in CF 39450

  • -  Clădiri C1-C9 pe insula mare

  • -  Insula mica - 5822.71 mp - nr cadastral 14128 - inscrisa in CF 39458

  • 3.3.    Situația ocupării definitive de teren, suprafața totala reprezentând terenuri din intravilan/extravilan.

Se propun următoarele construcții cu suprafețele aferente :

Nr crt

Obiect

Clădirea

Arie construita

Arie desfasurata

1

OBIECT 1

Parcare supraetajata

993

2979

2

OBIECT 2

Fantana arteziana

138.26

138.26

3

OBIECT 3

Anexe (imprumuturi/vanzari/GS)

98.76 x 2 buc

98.76 x 2 buc

4

OBIECT 4

Anexa teren sport

113.91

227,82

5

OBIECT 5

Perete escalada

65.88

65.88

7

OBIECT 7

Clădire jocuri educative

121.28

121.28

8

OBIECT 8

Clădire anexa acvapark

267.45

534.90

9

OBIECT 9

Turn topogane acvapark

85.90

257.62

10

OBIECT 10

Anexa

169.20

169.20

11

OBIECT 11

Terenuri sport pe nisip

1997.1

1997.1

12

OBIECT 12

Podina din lemn pt promenada

7382.55

7382.55

13

OBIECT 13

Kidsland

893.06

893.06

14

OBIECT 14

Locuri de recreere si popas

64.41 x 7 buc

64.41 x 7 buc

15

OBIECT 15

Sera

175.63

175.63

16

OBIECT 16

Biblioteca

209.59

209.59

17

OBIECT 17

Teatru in aer liber 160 locuri

149.67

149.67

18

OBIECT 18

Aquapark - piscine

1207,76

1207,76

19

OBIECT 19

Terenuri sport ( patinoar)

1363.0

1363.0

20

OBIECT 20

Skatepark

800.0

800.0

21

OBIECT 21

Ponton barei cu motor

2359.45

2359.45

22

OBIECT 22

Construcție depozit barei

200

200

In afara de aceste lucrări noi, mai exista o serie de lucrări de amenajare, la obiectivele existente si fara de care realizarea investiției nu ar avea finalitate. Aceste lucrări sunt:

  • -  Consolidare si modernizare pod acces principala

  • -  Reabilitare alei pietonale si spatii verzi

Reabilitare pasarela pietonala intre insule.

Bilanțul teritorial al propunerilor din cadrul prezentului Studiu de Fezabilitate este următorul:

TOTAL suprafața Insula = 85853.93 mp

Din care Insula mica = 5822.71 mp

Suprafața intrare-3000 mp

Suprafața amenajata: 96.354,89 din care :

- 84316.29mp pe teren insule,

- 6.679,15 mp+ 2359,45mp extinderi peste apa,

- 3000 mp acces insula mare

Suprafața circulații propuse: 17.619,99 mp

Suprafața alei asfaltate propuse insula: 12.507,20 mp Suprafața alei inierbate propuse insula: 3061,69 mp Suprafața carosabil acces: 2051.06

Suprafața spatii verzi propuse: 61.445,92 mp Construcții propuse : 19.340,08 mp

___construcții insula mare-Hnica : 18.347,08 mp

___construcții acces: 993,00

s n w w o c                                          Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

3.4. Studii de teren

  • 3.4.1. In conformitate cu prevederile ridicării topografice au fost stabilite următoarele poziții ale unor elemente determinante in configurarea proiectului precum :

  • -  Poziția obiectelor de investiție a fost făcută in asa mod incat nu au fost afectați in nici un fel arborii existenti pe insula in conformitate cu amplasarea acestora in ridicarea topografica;

  • -  Terenul insulei esta aproximativ plancu o slaba declivitate din centrul insulei spre extremități. Singura construcție amplasata pe ridicare a terenului pentru a proteja clădirea de eventualele fluctuații pe inaltime ale nivelului apei din lac.

  • -  Lista cu repere in sistem de referința național cuprinde 2091 puncte detaliate, puncte in sistemul național.

  • -  Operațiuni topo - cadastrale efectuate'.

Pentru întocmirea documentației tehnice s-au executat ridicări topografice planimetrice si de nivelment, efectuandu-se o drumuire cu plecare de pe puncte determinate planimetric si nivelitic, puncte aflate in baza de date a OCPI Bacau, ele fiind determinate anterior si folosite la alte lucrări de specialitate din zona.

  • 3.4.2. Raportul geotehnic elaborat pentru acest proiect prezintă situația actuala după cum urmeaza :

In prezent, insula de agrement, compusa din insula mare si insula mica, are aspectul unui parc, avand o suprafața de cca. 8,7 ha, înconjurata de un lac in curs de colmatare si eutrofizare, canalul care o separa de cartierul Milcov, devenind un mic ecosistem de delta, cu vegetație si fauna adecvata.

Amenajările pentru agrement ( debarcader, bazine de inot, terenuri de sport, zone pentru plaja ), precum si facilitățile de acces ( podul peste canal, puntea spre insula mica, aleile asfaltate sau dalate) sunt vechi si in diferite faze de degradare.

Circulația autovehiculelor este interzisa pe insula iar mașinile celor care o vizitează găsesc cu greu loc in parcarea din fata insulei, parcare care deservește si alte obiective.

Prospecțiuni executate:

Deși oarecum cunoscut din lucrările geotehnice executate intr-o faza anterioara in perimetrul insulei de agrement, subteranul celor doua insule a fost investigat in plus prin 4 foraje geotehnice cu adâncimi cuprinse intre - 8,0 si -- 15,0 m CTN, cu locațiile situate in zone solicitate de elaboratorul proiectului.

De asemenea, pe amplasamentul viitoarei parcari etajate, din fata intrării pe insula, au fost executate doua foraje cu adancimea de - 6,0 m CTN.

Cotele absolute la care au fost executate forajele sânt:

  • -  F! - debarcader => 155,90 m

  • -  F2 - bazine inot => 155,90 m

  • -  F3 - amfiteatru insula mica => 156,50 m

  • -  F4 - punte pietonala 156,20 m

  • -  F5 - parcare etajata 158,30 m

- F6 - parcare etajata => 158,40 m

> Perioada de timp in care au fost executate lucrările de teren a fost ultima decada a lunii septembrie 2009, caracterizata prin temperaturi ridicate si prin precipitații reduse cantitativ.

Considerații geomorfologice, geologice, hidrologice si climatice

Insula a reprezentat un sir de ostroave create de râul Bistrița intr-o zona mai larga de despletire, inainte de confluenta cu râul Șiret. In urma cu cca. 45 de ani aceste ostroave au fost completate si inaltate prin adausuri de umpluturi, rezultând cele doua insule care pot fi văzute in prezent, avand o cota medie de 156,70 m, cu cca. 2,2 m mai sus decât nivelul actual al apei din lac.

Terenul pe insula mare este ușor bombat in zona centrala si de vest, unde sânt frecvent cote peste 157,00 m, dar aspectul este plan, cu execeptia amenajărilor specifice : excavatii pentru bazine si zonele cu nisip, rambleu pentru rampa podului de acces si pentru amplasamentul restaurantului Marinarul.

Terenul pe insula mica este relativ plan, situat in jurul cotei de 156,50 m si coboara doar spre limita cu apa, unde cota medie este de 154,50 -e-155,10 m.

Subteranul perimetrului pe care este amenajata insula de agrement face parte din depozitele aluviale de vîrsta cuatemara ( Holocen superior) depuse de nul Bistrița si pe care este așezata o mare parte din orașul Bacau.

Varsta foarte tanara a depozitelor aluviale si mediul de sedimentare varabil au determinat apariția unei vizibile neomogenitati litologice in zona superficiala a pachetului cuaternar, in special in domeniul cuverturii coezive, cu treceri bruște in lateral de la praf argilos la argila, mii sau nisip prafos.

Stratul acvifer freatic este continuu prezent atat in subteranul celor doua insule, cat si in terenul de pe malul drept al lacului de agrement, acolo unde se va construi parcarea etajata.

Adâncimea de apariție a nivelului hidrostatic, pe insule dar si pe malul lacului, este strâns legat de variația nivelului apei in lac. La data executării lucrărilor de prospecțiune pentru prezenta lucrare geotehnica, nivelul hidrostatic varia de la ~ 2,7 m CTN la - 4,8 m CTN.

Din punct de vedere hidrochimic, apa nu prezintă agresivitate fata de betoane dar poate fi slab corosiva fata de metale.

Caracterul climatic al zonei Bacau este temperat continental, cu nuanțe specifice datorate circulației aerului prin culoarul depresionar al Șiretului si influente scandinavo-baltice. Iernile sunt geroase, adancimea maxima de inghet in zona fiind de - 0,9 m CTN ( conform harții de raionare atașata la STAS 6054 - 77 ) iar temperatura medie anuala are valoarea de + 9,2 °C. Media multianuala a lunii ianuarie este de - 4 °C iar a lunii iulie de + 21,2 °C. Numărul mediu al zilelor cu inghet este de 126 zile pe an.

Valoarea medie a precipitațiilor căzute este de cca. 534 mm.

Direcția predominanta a vânturilor este dinspre nord si nord-vest. Viteza vânturilor poate depăși in timpul iernii 70 km/h, dar viteza medie este de 3,5 - 6,0 m/s.

Conform normativului NP 082 - 2004 (Acțiunea vântului), amplasamentul studiat se gaseste in zona cu presiunea de referința qref = 0,5 kPa.

Conform normativului CR 1 - 13 / 2005 ( Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor), amplasamentul se afla in zona avand incarcarea caracteristica la sol So,k = 2,5 kN/m2.

CONCLUZII SI RECOMANDĂRI

In urma executării lucrărilor de prospecțiune, precum si pe baza informațiilor deținute anterior despre perimetrul in care se situează insula de agrement, se considera ca in zona acesteia exista condiții pentru realizarea lucrărilor de reabilitare si modernizare descrise in CAP. 1.

In conformitate cu prevederile normativului NP 074 - 2007, lucrările care se executa se incadreaza in categoria geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat (teren de fundare bun - 2 puncte, apa subterana la adancimea de fundare - 2 puncte, construcție de importanta normala - 3 puncte, fara risc de degradare a construcțiilor invecinate - 1 punct, zona cu accelerația terenului ag = 0,28 g - 2 puncte => punctaj 10 ).

Stabilitatea amplasamentului construcțiilor care se vor executa pe cele doua insule, precum si pe malul drept al lacului de agrement este asigurata, nu exista posibilitatea producerii unor fenomene morfo-dinamice.

In conformitate cu studiul hidrologic executat de A.N. „Apele Romane” - Direcția Apelor Șiret din Bacau, in toate situațiile limita analizate, nivelul apei prognozat ca inundabil depășește cota la care se gaseste apa in prezent: 154,50 -f155,00.

Pentru panta de 0,8 %o, considerata ca semnificativa pentru starea actuala a albiei, insula poate fi inundata pana la cota 156,00 m. Aceasta inseamna ca se vor inunda malurile, dar cea mai mare parte a celor doua insule nu este inundabila.

Din acest motiv se recomanda ca structurile care se construiesc peste suprafața apei sa aiba cote de la 156,20 m in sus, mai sus decât actuala cota a debarcaderului.

Lucrările de prospecțiune executate nu au intalnit accidente subterane, de tipul beciurilor sau hrubelor si nici nu este probabil ca astfel de situații sa fie prezente pe cele doua insule, acestea fiind un relief foarte tanar si inundabil in trecut, deci unde nu s-a construit nimic pana acum cca. 45 de ani.

Prezenta umpluturilor a fost identificata in special pe insula mica, ea fiind clar inaltata cu cca. 3 m fata de relieful ei inițial.

Pe insula mare au fost, local, adaugate umpluturi, probabil cu predominare in jumatatea sudica, unde a fost punctual determinata o grosime de 1,6 m de depozite atropice in forajul F2.

Sistemul de fundare recomandat este diferit pentru diferitele categorii de obiecte si structuri care se propune a fi construite.

Pentru construcțiile parter sau parter cu etaj care se vor amplasa in interiorul insulei mari, sistemul de fundare recomandat este fundarea directa in teren natural, cu fundații continue sub zidărie portanta sau pereți din lemn.

Pentru amfiteatrul in aer liber de pe insula mica, sistemul de fundare recomandat, datorita grosimii mari a depozitelor de umplutura antropica neomogena si a terenurilor slab consolidate aflate imediat sub umplură, este fundarea indirecta cu fundații tip piloti purtători pe vârf.

Fundarea directa in teren natural cu fundații izolate sub stâlpi din beton sau metalici presupune saparea unor excavatii cu adancimea de cca. 4,5 m, executate parțial sub nivelul hidrostatic (NHS = -3,3 m CTN ).

Pentru parcarea etajata de pe malul drept al lacului de agrement, sistemul de fundare recomandat este fundarea directa in teren natural cu fundații izolate sub stâlpi metalici ai grinzi de fundare sub inchideri.

Datorita grosimii mari a depozitelor de umplutura din subteranul amplasamentului parcării, se recomanda executarea unei clădiri cu subsol, cu condiția fundării deasupra nivelului hidrostatic.

Executarea subsolului nu afecteaza stabilitatea taluzului canalului dintre insula ai strada Milcov, deoarece cota de fundare a parcării este cu doar 0,8 m mai sus decât cota talvegul canalului iar distanta dintre clădire si taluz este de cca. 10 m.

Pentru puntea pietonala dintre insula si platforma de parcare de pe malul drept al lacului, sistemul de fundare recomandat este fundarea directa in teren natural cu fundații tip bloc din beton.

Se recomanda executarea acestui obiect intr-o perioada de toamna târzie, pentru a fi afectata cat mai puțin fauna ( rate sălbatice, lisite ) care s-a stabilit in vegetația de balta existenta pe acest amplasament.

Pentru structurile din lemn prin care se va executa o extindere a suprafeței insulei peste suprafața apei din lac, sistemul de fundare recomandat este fundare de adâncime, cu fundații tip piloti purtători pe vârf.

Stratul de fundare recomandat variaza si el de la un tip de construcții la altul si este impus atat de caracteristicile construcțiilor cat si de caracteriticile terenului din subteranul amplasamentelor.

Stratul de fundare recomandat pentru construcțiile parter sau parter cu etaj care se vor amplasa in interiorul insulei mari este stratul de praf nisipos cu pietriș ( conform lucrărilor de prospecțiune executate in studiul geotehnic aferent primei variante de amenajare a insulei de agrement ). Local, pe unele amplasamente, pot aparea depozite de umplutura antropogena care vor fi evitate ca teren de fundare, săpăturile urmând a fi continuate in astfel de cazuri pana la interceptarea unui teren natural.

Stratul de fundare recomandat pentru încastrarea pilotilor purtători pe vârf, pentru amfiteatrul in aer liber, este stratul de pietriș neuniform cu nisip si bolovani.

Stratul de fundare pentru parcarea etajata de pe malul drept al lacului de agrement este stratul de pietriș neuniform cu nisip si bolovani.

Stratul de fundare recomandat pentru fundarea punții pietonale este stratul de pietriș neuniform cu nisip si bolovani.

Stratul de fundare recomandat pentru încastrarea pilotilor purtători pe vârf pentru structurile din lemn prin care se va executa o extindere a suprafeței insulei peste suprafața apei din lac, este stratul de argila mamoasa cenușie, puțin umeda sau uscata, plastic tare.

Adancimea minima de fundare se da pentru construcțiile care se vor funda direct. Pentru construcțiile fundate pe piloti purtători pe vârf, adancimea filei de incastrare se va

VILA H • U S E

calcula. Avandu-se in vedere ca nu este vorba de piloti flotanti, se poate aprecia o lungime de incastrare a fisei de cel puțin 3 m in stratul recomandat.

Adâncimea minima de fundare pentru construcțiile parter sau parter cu etaj care se vor amplasa in interiorul insulei mari este de - 1,0 m CTN, cu excepția situațiilor in care, in săpăturile pentru fundații apar depozite de umplutura, când se va funda pe stratul natural existent sub acestea.

Adâncimea minima de fundare pentru parcarea etajata, adâncime impusa de prezenta depozitelor groase de umplutura si a lentilei de mal, este de - 4,0 m CTN, pentru executarea fundațiilor deasupra nivelului hidrostatic care, in forajul F5, apare odata cu limita superioara a stratului de fundare recomandat.

Adâncimea minima de fundare pentru blocurile de beton ale punții pietonale este de -2,5 m sub talvegul văii, adica la cota absoluta de 150,50 m.

Capacitatea portanta a terenurilor de fundare pentru unele dintre obiecte se calculează pe baza presiunilor convenționale.

Presiunea convenționala admisibila pe stratul de praf nisipos cu elemente de pietriș, pe care se vor funda majoritatea construcțiilor parter sau parter cu etaj care se vor amplasa in interiorul insulei mari, pentru sarcini fundamentale, este Pconv “ 262 kPa, conform Anexa B, Tabelul 17 din STAS 3300/2 - 85, pentru Ip = 11,1 %, Ic = 0,52 si e = 0,74, valori preluate din studiul geotehnic executat pentru varianta anterioar' de amenajare a insulei de agrement.

Aceasta valoare este valabila pentru fundații avand latimea tălpii B = 1,0 m si adancimea de fundare fata de nivelul terenului Df - 2,0 m. Pentru alte valori ale lățimii si adâncimii de fundare, presiunea convenționala se corectează :

Pconv = Pconv + Cb + Cd

unde CB si CD sunt corecțiile de lățime, respectiv de adâncime.

Astfel, corecția de adâncime pentru adancimea minima de fundare Df = 1,0 m < 2,0 m va fi:

CD= PConv (Df-2 )/4 - 262 x( 1,0 - 2,0)/4--66kPa

Corecția dejatime, pentru latimea uzuala a fundațiilor B = 0,6 m, este:

CB = Pconv x Kt x (B - 1 ) = 262 x 0,05 x (0,6- 1,0 ) = - 5 kPa unde valoarea coeficientului de corecție pentru lățime este K] - 0,05.

Valoarea capacitatii portante a terenului de fundare reprezentat de praf nisipos in structura naturala, cu pietriș diseminat, fara proprietăți de tasare suplimentare prin umezire, la adancimea de fundare Df = 1,0 m, este :

pconv = 262 - 66 - 5 = 191 kPa

Presiunea convenționala admisibila pe stratul de pietriș neuniform cu nisip si bolovani, cu elementele constituite predominant din roci sedimentare, pentru obiectul amfiteatrul in aer liber, pentru sarcini fundamentale, este Pconv ~ 350 kPa, conform Anexa B, Tabelul 16 din STAS 3300/2 - 85.

Valoarea capacitatii portante a acestui strat, la adancimea de fundare Df- 4,4 m, este : Pconv = Pconv + Cd = Pconv + &2 x y (Df- 2 ) =

350 + 2,5 x 18,50 kN/m3 ( 4,4 - 2 ) = 350 + 111 = 461 kPa.

VILA H • U S E

Presiunea convenționala admisibila pe stratul de pietriș neuniform cu nisip si bolovani, cu elementele constituite predominant djn roci sedimentare, pentru obiectul parcare etajat», pentru sarcini fundamentale, este Pconv = 350 kPa, conform Anexa B, Tabelul 16 din STAS 3300/2 - 85.

Aceasta valoare este valabila pentru fundații avand latimea tălpii B = 1,0 m si adancimea de fundare fata de nivelul terenului Df - 2,0 m. Pentru alte valori ale lățimii si adâncimii de fundare, presiunea convenționala se corectează :

Pconv “ Pconv + Cb + Cd

unde CB si CD sunt corecțiile de lățime, respectiv de adâncime.

Astfel, corecția de adâncime pentru adancimea minima de fundare Df = 4,0 m > 2,0 m va fi:

ț )                      Cd = K2x y ( Df-2 ) = 2,5 x 18,50kN/m3 (4,0-2 ) = + 93 kPa

unde K2 = 2,5 este valoarea coeficientului corecției pentru adâncime.

Corecția de lățime, pentru latimea probabila a fundațiilor izolate B - 1,5 m, este: CB = Pconv x Kt x ( B - 1 ) = 350x0,10 x( 1,5- 1,0) = + 18 kPa unde valoarea coeficientului de corecție pentru lățime este = 0,10.

Valoarea capacitatii portante a terenului de fundare reprezentat de pietriș neuniform cu nisip si bolovani, cu elementele constituite predominant din roci sedimentare, la adancimea de fundare Df = 4,0 m, este :

Pconv= 350 + 18 + 93 = 461 kPa

4.8.4. Presiunea convenționala admisibila pe stratul de pietriș neuniform cu nisip si bolovani, cu elementele constituite predominant din roci sedimentare, pentru obiectul punte pietonala, pentru sarcini fundamentale, este Pconv — 350 kPa, conform Anexa B, Tabelul 16 din STAS 3300/2 - 85.

Aceasta valoare este valabila pentru fundații avand latimea tălpii B = 1,0 m si adancimea de fundare fata de nivelul terenului Df - 2,0 m. Pentru alte valori ale lățimii si adâncimii de fundare, presiunea convenționala se corectează :

Pconv “ Pconv + Cb + Cd unde CB si Cd sunt corecțiile de lățime, respectiv de adâncime.

Astfel, corecția de adâncime pentru adancimea de fundare Df = 2,5 m > 2,0 m va fi:

CD = K2 X Y (Df- 2 ) = 2,5 X 19,50 kN/m3 ( 2,5 - 2 ) = + 24 kPa unde K2 = 2,5 este valoarea coeficientului corecției pentru ad[ncime.

Corecția de lățime, pentru latimea probabila a blocurilor de fundare B - 2,5 m, este: Cq = Pconv x Kq x ( B - 1 ) = 350 x 0,10 x (2,5- 1,0) = + 53 kPa unde valoarea coeficientului de corecție pentru lățime este Kj = 0,10.

Valoarea capacitatii portante a terenului de fundare reprezentat de pietriș neuniform cu nisip si bolovani, cu elementele constituite predominant din roci sedimentare, la adancimea de fundare Df = 2,5 m, este :

Pconv = 350 + 53 + 24 = 427 kPa

Presiunea convenționala admisibila pe stratul de argila mamoasa cenușie plastic vartoasa, cu lentile decimetrice de nisip fin prafos cenușiu, foarte indesat, pentru structurile din lemn prin care se va executa o extindere a suprafeței insulei peste suprafața apei din Iac, pentru sarcini fundamentale, este Pconv _ 488 kPa, conform Anexa B, Tabelul 17 din STAS 3300/2 - 85.

S-a calculat informativ valoarea capacitatii portante a acestui strat, la adancimea de fundare Df = 6,7 m, care estej

Pconv = Pconv + Cn = Pconv + &2 * Y ( Df-2 )-

488 + 1,5 x 20,00 kN/m3 (6,7 - 2 ) = 488 + 141 - 629 kPa.

Apa subterana este continuu prezenta in subsolul tuturor amplasamentelor pentru obiectele menționate mai sus.

Pentru construcțiile parter sau parter cu etaj care se vor amplasa in interiorul insulei mari, adancimea nivelului hidrostatic se situează la - 2,7 - 2,9 m CTN.

Pentru parcarea etajata de pe malul drept al lacului de agrement, adancimea nivelului hidrostatic este la - 4,0 - 4,8 m CTN ( platforma de beton).

Pentru amfiteatrul in aer liber, adancimea nivelului hidrostatic este situat' la — 3,3 m CTN.

In conformitate cu prevederile normativului C 169 - 88, săpături cu pereți verticali nesprijiniti in terenuri necoezive sau slab coezive se pot executa pana la adâncimi de 0,75 m. Săpăturile mai ad[nci nesprijinite se vor executa cu pereții in taluz, in acest caz recomandandu-se un taluz de 1 : 1,25 pentru ad[ncimi p[n' [n 3 m ]i de 1 : 1,50 pentru ad[ncimi mai mari de 3 m.

In cazul in care nu sunt posibile aceste valori pentru taluz, săpătură se va executa cu pereții sprijiniți.

In conformitate cu prevederile normativului P 100/1 - 2006, zona municipiului Bacau se incadreaza in următoarele caracteristici seismice :

19 accelerația terenului ag = 0,28 g ;

19 perioada de colt Tc ~ 0,7 sec.;

19 grad de intensitate seismica VIII (MSK).

In conformitate cu INDTs / 81, terenul care va fi excavat la saparea fundațiilor se incadreaza in categoria slab coeziv - tare, după cum urmeaza :

H umplutura de moloz cu piatra sparta - slab coeziv - foarte tare ;

19 praf nisipos - slab coeziv - mijlociu;

19 pietriș de rau - slab coeziv - tare.

In conformitate cu prevederile normativului LSHG/1988, rocile care se vor fora pentru realizarea pilotilor se incadreaz' in grupa „semi-tare” si in clasa V - a de tărie.

Concluziile studiului hidrologic

Studiul hidrologic a urmărit stabilirea gradului de inundabilitate a Insulei de Agrement, in condițiile unor debite maxime cu diferite probabilități de depășire.

Deoarece Lacul de Agrement este creat artificial pe cursul inferior al Bistriței, si se afla in aval de Lacul de Acumulare Bacau II, datele hidrologice se vor calcula pentru scurgeri in regim amenajat.

Astfel, in condițiile actuale de amenajare, debitele maxime de deversare din barajul lacului de acumulare Bacau II, sunt:

  • -  La nivelul normal de retentie( NNR): Qmax.evacuat= 1490 mc/s;

  • -  La nivelul maxim de exploatare (NME): Qmaxevacuar 1960 mc/s.

  • -  Debitul maxim de evacuare al barajului deversor din acumularea Bacau II este de 2700 mc/s.

Debitele de la care incepe inundarea insulei sunt:

1100 mc/s, respectiv cota 155,80 m - in nordul insulei;

-   1550 mc/s, respectiv cota 156,30 m - in mijlocul insulei;

900 mc/s, respectiv cota 156,00 m - in sudul insulei.

In regulamentul de exploatare al lacului de agrement, conform calculelor hidraulice ale descărcărilor, debitul maxim care putea fi evacuat, fara inundații in insula era de 1485 mc/s.

In prezent acest debit este de 900 mc/s si este condiționat de capacitatea redusa de tranzit a albiei in sectorul acumulării, din cauza fenomenelor intense de colmatare.

  • 3.5. Caracterîstîcele principale ale construcțiilor din cadrul obiectivului de investiție, specifice domeniului de activitate si variantele constructive de realizare a investiției cu recomandarea variante optime pentru aprobare.

Domeniul de activitate propus a se desfasura pe insula este un program extrem 'de diversificat cuprinzând activitati recreative de la practicarea unor sporturi la escaladarea unor pereți speciali, de la cititul unei cârti in liniștea parcului la aventura unei coborâri pe topoganul tip “pâlnie”. Caracteristicile construcțiilor specifice domeniului de activitate pe care o reprezintă sunt următoarele:

  • 1. referitor la construcția parcării supraetajata rampele de acces au o panta specifica de 12%; pentru marirea stabilitatii clădirii precum si pentru a crea o construcție cat mai economica, inaltimea libera a fiecărui etaj este de 2.3 m.

  • 2. toate construcțiile avand amplasamentul pe insula de agrement vor avea cota o.ooo la cota absoluta 157,00, pentru a fi protejate de o eventuala inundare a insulei.

VILA H • U S E

  • 3. zona culturala, in general, este o zona mai liniștita, construcțiile fiind mai rare, distanta intre ele fiind mai mare, astfel atmosfera generala este mai liniștita, mai contemplativa;

  • 4. in zona de practicare a sporturilor au fost alese diverse materiale specifice cum ar fi pardoseala terenurilor de sport sau in alte situații au fost alese forme arhitecturale specifice adaptate la funcțiunea pe care o îndeplinesc- spre exemplu sfera de inponderabilitate care fiind o construcție complt din sticla oferă un spectacol deosebit atat celui care angajat direct in acțiune, cat si spectatorilor dinafara;

  • 5. Aquapark-ul este un exemplu in care, intr-o concepție unitara, au fost alese toate tipurile de piscine, topogane- dimensionate la minimum funcțional posibil; tumul de plecare al topoganlor a fost astfel dimensiomat incat plecările sa se faca la 9m , 6m si 4m, aterizarea fiind făcută in basinr diferite, toate avand adancimea de 1,2m;

  • 6. in bazinele de adulti, conform normativelor specifice, trebuie sa fie schimbata o data la 3-4h la adulti, iar la copii apa se va schimba ceva mai des - la 2h; din aceste motive a fost inventat iar noi l-am aplicat; la marginea fiecărui bazin a fost plasata cate o camera tehnica subterana care cuprinde bazinul de retentie, pompele de recirculare, filtrele de curățire; filtrele se vor dimensiona funcție de viteza de filtrare normata de 40mc/h/mpde material filtrant;

  • 7. referitor la locul de joaca pentru copii - KIDSLAND - principiul de baza care sta la baza proiectării acestui obiectiv este pastrarea integrității corporale a copiilor in timpul jocului; astfel materialele dure sau care au muchii ascuțite au fost mascate cu materiale moi; astfel pardoseala locului de joaca este formata din nisip; toate bordurile sunt inbracate in cauciuc; toate figurinele care sunt elementele principale de joaca vor fi executate din materiale semidure si toate elementele de joaca vor fi montate la distantele de gabarit prescrise de furnizori;

  • 8. toate figurinele care vor mobila locul de joaca pentru copii vor fi insotite de un certificat ISCIR care sa dovedească posibilitatea tehnica de a le utiliza pentru scopul dorit.

Avand in vedere tema proiectului ceruta de beneficiar, rezolvarea tehnologica a fiecărui detaliu trebuie rezolvata folosind materiale ecologice, reciclabile, materiale care se potrivesc cu elementele noturale atat de perfecte, In acest sens se vs utiliza pentru execuția structurilor de rezistenta metalul, iar pentru pereți si acoperiș se folosi in principal lemnul atat sub forma de perete brut cat si pentru finisaje ca lambriuri sau tra foruri.

Prin alegerea soluției arhitecturale s-a optat pentru preponderenta lucrului in fabrica in dauna lucrului in șantier.

□ BIECT1VUL A- Intrare in incinta

  • -  accesul la etaje se face pe doua rampe avand înclinația de 12% amplasate in capetele clădirii

  • -  gabaritele circulației interioare sunt de 6.00m

  • -  se cere ca aceasta clădire sa fie executata din beton aparent

  • -  structural costructia este fundata pe piloti la adancimea de 8m, iar suprastructura din beton armat. Planseele sunt de tip dala groasa; pereții din centrul clădirii sunt diafragme iar la exteriorul clădirii numai stâlpi de dimensiunea de

  • -  din punct de vedere al instalațiilor a fost prevăzută instalația de iluminat general , iar la sanitare scurgerea apelor pluviale de pe terasa clădirii direct in sistemul de canalizare al orașului.

Aria construita: 993,00 mp;

Aria desfasurata: 2979,00 mp;

Regim inaltime: P+2

OBIECT 2 - Fanta na arteziana cu funcțiunea de memorial al distrugerii vechiului oraș.

  • -  aceasta construcție simbolica a fost conceputa ca un perete al plângerii pe care se scurg lacrimile celor care si-au pierdut identitatea pe de o parte cea comuna- culturala prin distrugerea istoriei proprii, si pe de alta parte pierderea identității personale prin pierderea unor valori care in aceasta tara nu au putut fi recuperate

  • -  finisajele sunt cele uzuale pentru acest tip de construcție: piatra naturala cu o entarsie prețioasa metalica;

  • -  structural pereții, stâlpii, cuva de jos se vor executa din beton armat; cu fundații din beton simplu

  • -  se va utiliza apa recirculata dedurizata care va fi pompata pana la inaltimea de 3 m ( inaltimea peretelui) de unde prin cădere libera va spala suprafața pietrei si va fi colectata in cuva de jos.

Arie construita: 138,26 mp

H max= 3 m

OBIECTIVUL S- Terenuri spdrt pe plaja

SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15tseclor 4, BUCURESTI.J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON CONT: R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80

VILA H • U S E

OBIECT 10-Anexa.

Aceasta construcție din punct de vedere al structurii funcționale se prezintă după cum urmeaza:

  • -  spațiu destinat grupurilor sanitare pe sexe formate din 5 cabine la femei si4 cabine la barbati;

  • -  spațiu destinat vestiarelor cu dusuri si

  • -  spatii cu destinatinatie diversa.( inchiriere obiecte sportive si punct de prim ajutor) Din punct de vedere structural clădirea are o structura ușoara din profîle metalice, cu acoperiș din placi de tabla termoizolate.

  • -  Fundațiile vor fi izolate, cu adâncime de 90 cm (adancimea de inghet).

  • -  Cota 0 a clădirii va fi ridicata de la cota pământului pina la cota de 157,00 m, racordurile la instalații fiind protejate cu zidărie.

Pereții din lambriuri sau traforuri din lemn masiv.

  • -  In ceea ce privește finisajele interioare, grupurile sanitare sunt plâcate cu faianța pana la Hp=2,10 m, pardoseli din gresie.

  • -  Aceleași finisaje vor fi folosite si la spatiile destinate vestiarelor si dusurilor.

  • -  In cazul spatiilor cu diverse destinații, se vor folosi zugrăveli simple la pereți si placaje cu gresie la pardoseli. Aceste spatii vor avea tavane suspendate.

  • -   Se vor utiliza instalații conforme destinației spatiilor clădirii.

Aceasta construcție nu va fi utilizata pe timpul iernii.

Arie construita: 169,20 mp

' n w u o c                                            Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

OBIECTIV □- Sporturi pe plaja de nisip.

OBIECT 11- Lucrări de amenajare a terenurilor de sport pe plaja

  • -  se va executa o săpătură la adancimea generala de 30cm, după care se va imbunatati terenul de fundare prin injectare de lapte de ciment; apoi se va umple săpătură cu nisip; cu cat nisipl este mai aproape de suprafața cu atat este mai fin si mai afanat.

  • -  Suprafața terenurilor de sport amenajate: 1997,10 mp

OBIECT 12- Podina din lemn pentru promenada.

Podina este alcatuita din din pardoseala din scândura geluita, fixate intre ele cu nut si feder. Scândura este din lemn de stejar, tratat cu diferite substanțe, si este așezata pe lung in stilul deck..Structural podina se sprijină pe piloti batuti cu soneta, din lemn de stejar tratat corespunzător pentru a rezista in mediu umed.existent.

Din punct de vedere funcțional acest spațiu a fost conceput pe trei nivele, fiecare din ele avand diverse utilizare:

  • -  partea superioara poate constitui o extindere a teraselor comerciale propuse a fi amplasate in zona;

  • -  partea situata la inaltimea mediana va fi preponderent utilizata ca spațiu de promenada;

  • -  partea inferioara pe alocuri poate fi utilizata ca o plaja neorganizata;

Suprafața construita: 7382,55 mp

OBIECT 14 - Loc pentru recreere si popas

Aceasta construcție a fost amplasata in sase exemplare identice de-a lungul promenadei si una in interiorul insulei, in aproprierea Skatepark-ului.

Aceste spatii au fost concepute a funcționa si pe intreg parcursul anului calendaristic. Din punct de vedere funcțional exista doua zone distincte:

  • -  zona de vanzare (inchirire) propriuzisa care are posibilitatea de deschidere totala pe timpul verii prin intermediul unor panouri glisante;

  • -  partea funcționala a clădirii care cuprinde un grup sanitar pentru clienti si personal, un depozit, un vestiar pentru personal si un spațiu tehnic.

Din punct de vedere structural clădirea are o structura ușoara din profite metalice, cu acoperiș din placi de tabla termoizolate,

  • -  Fundațiile vor fi izolate, cu adâncime de 90 cm (adancimea de inghet).

- Cota 0 a clădirii va fi ridicata de la cota pământului , racordurile la instalații fiind protejate cu zidărie.

Pereții din lambriuri sau traforuri din lemn masiv.

  • -  In ceea ce privește finisajele interioare, grupurile sanitare sunt placate cu faianța pana la Hp=2,10 m, pardoseli din gresie.

  • -  In cazul spatiilor cu diverse destinații, se vor folosi zugrăveli simple la pereți si placaje cu gresie la pardoseli. Aceste spatii vor avea tavane suspendate.

  • -  Se vor utiliza instalații conforme destinației spatiilor clădirii.

Arie construita: 50,99 mp+ 13,42mp terasa

□ BIECTIV D - KIDSLAND

r -------------------------------------------------------------

Clădirea este compusa din 3 incaperi destinate adunării si instruirii sub supraveghere a copiilor.

Din aceste 3 incaperi, numai una este permanent închisa, celelalte doua avand posibilitatea de deschidere, devenind astfel clase in aer liber.

In cadrul acestei clădiri mai exista o zona funcționala care cuprinde grupuri sanitare si un depozit de jucării.

Din punct de vedere structural clădirea are o structura ușoara din profile metalice, cu acoperiș din placi de tabla termoizolate.

  • -  Fundațiile vor fi izolate, cu adâncime de 90 cm (adancimea de inghet).

  • -  Cota 0 a clădirii va fi ridicata de la cota pământului , racordurile la instalații fiind protejate cu zidărie.

Pereții din lambriuri sau traforuri din lemn masiv.

  • -  In ceea ce privește finisajele interioare, grupurile sanitare sunt placate cu faianța pana la Hp=2,10 m, pardoseli din gresie.

  • -  In cazul spatiilor cu diverse destinații, se vor folosi zugrăveli simple la pereți si placaje cu gresie la pardoseli. Aceste spatii vor avea tavane suspendate.

  • -  Se vor utiliza instalații conforme destinației spatiilor clădirii.

Clădirea poate funcționa tot timpul anului.

Arie construita: 121,28 mp

OBIECT 13 - K1DSLAND

In principiu, intreaga concepție a locului de joaca proiectat pe insula de agrement se supune regulii păstrării integrității fizice a copiilor. Din aceasta cauza tot ce poate deveni contondent a fost protejat cu elemente noi care in cazul unor accidente sa nu producă leziuni fizice.

Astfel intreaga suprafața a spațiului de joaca este pe suport de nisip, in care sunt implantate obiectele de joaca.

In principiu au fost acoperite toate tipurile de mobilier de joaca pornind de la mobilierul individual cat si cel de grup, scranciobe, balansoare si alte elemente de joaca. Toate aceste produce vor avea agrement ISCIR, privind siguranța in exploatare.

Distantele intre obiectele e joaca vor fi respectate in conformitate cu instrucțiunile producătorilor.

□ BIECTIV E - AQUALAND

OBIECT 8 - CLĂDIRE INTRARE AQUALAND

Aceasta clădire are regim de inaltime P+l, fiind conceputa ca un filtru la intrarea in aqualand.

>         Intrarea se face intr.-un hol de unde se cumpără bilete.

Se intra mai apoi intr.-un filtru cu vestiare, dusuri si grupuri sanitare.

La etaj exista un spatii administrative.

Structura de rezistenta este metalica, stâlpi, grinzi metalice, planseu cu cofraj pierdut iar acoperirea se face cu un element ușor din tabla de alucobond. Scara este de asemeni metalica, cu trepte din tabla perforata si fara contratrepte.

Aceasta clădire este tratata mai deosebit din punct de vedere arhitectural fiind clădirea simbol pentru funcțiunea cea mai reprezentativa de pe insula.

Arie construita: 267,45 mp

Arie desfasurata: 534,90 mp

OBIECT 9 - TURN TOBOGANE

Este construcția de pe care se face lansarea pe toboganele aqualandu-lui. Aceste lansari se fac pe ambele parti ale clădirii, in doua bazine separate. Lansarea in tobogane va fi de la 9 m fata de nivelul apei din piscine. Au fost prevăzute următoarele tipuri de tobogane:

  • -  Black hole cu D= 1400 mm si o lungime de 91,30 m

  • -  Bodyslide 700 x 1000 mm si o lungime de 74,58 m;

  • -  Kamikaze 700 x 1000 mm si o lungime de 32,14 m;

  • -  Multislide 6 x 500 x 870 mm si o lungime de 31,35 m;

Tumul toboganelor este practic un schelet metalic cu trei etaje, acestea fiind accesibile pe o scara in colimason.

Protecția vizitatorilor se realizează cu plase din sarma.

Pardoselile sunt din tabla perforata, iar acoperișul din tabla de alucobond.;

OBIECT 18 - AMENAJARE AQUALAND

Având o suprafața totala amenajata de 4311.45 mp din care suprafața de nisip de 1796.49 mp si suprafața alei circulație pietonala a suprafața de 791.08 mp - podina din lemn.

Acest complex este alcătuit din:

Bazine cu o suprafața de 1207.76 mp, realizate in funcție de varsta si necesitățile utilizatorilor.

Vor fi prevăzute 2 bazine pentru tobogane, 1 bazin cu valuri, 3 bazine pentru copii , 1 bazin „lazy river”

Numărul persoanelor ce pot fi primite simultan de aceste bazine este:

  • - 170 persoane adulte

  • -  60 copii

Bazinele sunt:

  • -  Bazin sosire tobogane cu o adâncime de 1,20 m; s= 386,63 mp; Voi apa= 464 mc; S=175 mp; voi apa = 210 mc

  • -  Bazine pentru copii cu adâncimi intre 40 si 80 cm; 3 bazine S= 133 mp; Voi apa = 76,3 mc

  • -  Bazin cu valuri cu adâncime variabila de la 0 la 2m; S= 112 mp; V - 139 mc;

  • -  Lasy river cu o lățime a bazinului de 2 m si cu adancimea apei de 80 cm; 401,13 mp; voi apa = 320 mc;

Bazinele vor fi construite din beton armat dublu hidroizolate, atat pe interior, cat si pe exterior.

Ca finisaje exterioare se vor folosi plăcute mici din faianța, divers colorate.

Fiecare bazin este prevăzut cu spațiu tehnic care este ingropat si care adăpostește un bazin de retentie cu o inaltime de max l,5m, pompe de recirculare a apei si filtre speciale de nisip, toate necesare pentru filtrarea si purificarea apei din bazine.

Bazinele vor fi prevăzute cu un sistem special de autocuratare;

Piscina trebuie sa răspundă unor norme de execuție, materiale utilizate, de securitate si de tratament al apei. Piscinele nu pot fi executate decât de specialiști in instalații, cunoscători ai normelor europene in vigoare, competenti, profesioniști. Ele trebuie sa corespunda mereu normelor fizice, chimice si bacteriologice. Aspectele absolute indispensabile pentru exploatarea unei piscine sunt recircularea, filtrarea si tratarea chimica a apei) si fiecare bazin va avea un spațiu tehnic unde se vor desfasura aceste activitati.

Norme obligatorii de utilizare a piscinei:

  • •  Umplerea piscinei se face cu apa din rețeaua publica;

  • •  Aport de apa proaspata zilnic, 30 de litri pentru fiecare utilizator al piscine;

  • •  Este interzisa intrarea in piscine a persoanelor cu afecțiuni de orice fel ale pielii;

  • •  Este obligatoriu ca inainte de intrarea in piscina, utilizatorii sa apeleze la normele de igiena corporala: utilizarea toaletei, dus, demachere, clatirea tălpilor de la picioare in bazinele cu dezinfectant, etc;

  • •  Schimbarea apei din piscine cel puțin odata pe an pentru piscinele sezoniere;

  • •  Stabilirea unui plan de intretinere a suprafețelor plajelor si a bazinului de piscina, astfel incat apa de pe plaja sa nu ajunga in piscine;

  • •  Masurarea clorului si a ph-ului zilnic, uneori de 3 ori pe zi;

  • •  Obligativitatea deținerii unui caiet sanitar in care se trec zilnic valorile măsurate ale parametrilor piscine, precum si a intervențiilor de întreținere;

Structura piscinei: beton cu cofrag pierdut

Structura din beton este extrem de solida, durata de viata a unui bazin atingând 100 de ani. Datorita modularitatii crescute, se pot realiza diverse forme de piscine. Totodată, se asigura o termoizolatie interioara si exterioara, ceea ce face ca transferul de căldură cu pamantul sa fie foarte mic.

Finisajul interior: liner armat de 1,5 mm ce se croiește perfect pe forma piscinei.

Finisajul exterior: Bordura pentru piscina este realizata cu margelle, placi de 50 cm x 33 cm cu un profil special ce retine accesul apelor pluviale in interiorul piscinei. Alcătuită din piatra reconstituita, conferă un suport antiderapant si un aspect deosebit

OBIECTIVUL F-ZDNA SPORT

OBIECTUL 3 - ANEXA ÎMPRUMUTURI - E4/VZ4RI - GRUPURI SANITARE

Cuprinde o zona de grupuri sanitare si un spațiu de vanzare sau alte destinații, in funcție de amplasament.

Din punct de vedere structural clădirea are o structura ușoara din profile metalice, cu acoperiș din placi de tabla termoizolate.

  • -  Fundațiile vor fi izolate, cu adâncime de 90 cm (adancimea de inghet).

  • -  Cota 0 a clădirii va fi ridicata de la cota pământului , racordurile la instalații fiind protejate cu zidărie.

Pereții din lambriuri sau traforuri din lemn masiv.

  • -  In ceea ce privește finisajele interioare, grupurile sanitare sunt placate cu faianța pana la Hp-2,10 m, pardoseli din gresie.

  • -  In cazul spatiilor cu diverse destinații, se vor folosi zugrăveli simple la pereți si placaje cu gresie la pardoseli. Aceste spatii vor avea tavane suspendate.

  • -   Se vor utiliza instalații conforme destinației spatiilor clădirii.

Arie construita: 98,76mp;

Arie desfasurata: 98,76 mp

OBIECT 4-ANEXA TEREN SPORT

Regimul de inaltime a acestei clădiri este P+l

La parter este un spațiu de magazin sau închirieri obiecte sportive si un spațiu de vestiare cu grupuri sanitare.

La etaj regăsim cateva încăperi anexa, pentru depozitare.

Scara este metalica cu trepte din tabla perforata si fara contratreapta

Din punct de vedere structural clădirea are o structura ușoara din profile metalice, cu acoperiș din placi de tabla termoizolate.

  • -  Fundațiile vor fi izolate, cu adâncime de 90 cm (adancimea de inghet).

  • -  Cota 0 a clădirii va fi ridicata de la cota pământului , racordurile la instalații fiind protejate cu zidărie.

Pereții din lambriuri sau traforuri din lemn masiv.

  • -  In ceea ce privește finisajele interioare, grupurile sanitare sunt placate cu faianța pana la Hp=2,10 m, pardoseli din gresie.

  • -  In cazul spatiilor cu diverse destinații, se vor folosi zugrăveli simple la pereți si placaje cu gresie la pardoseli. Aceste spatii vor avea tavane suspendate.

  • -  Se vor utiliza instalații conforme destinației spatiilor clădirii.

Arie construita: 113,91 mp

Arie desfasurata: 236,70 mp

OBIECT 5 - PERETE ESCALADA

Acest element este o structura metalica spațiala placata cu elemente speciale pentru escalada. Aceste elemente au prevăzute mici orificii cu ajutorul carora se face escaladarea verticala a suprafeței respective.

Structura spațiala metalica este incastrata intr,-o fundație generala din beton de 0,90 m adâncime.

OBIECT 19 - LUCRĂRI TEREN SPORT

Se va realiza o placa din beton armat cu elemente de ancorare pentru amplasarea unei structuri gonflabile ce va proteja elementele din interior.

Aceasta placa se impregnează cu o substanța speciala care va asigura planeitatea intregii suprafețe. Peste aceasta se va așeza o pardoseala din rășini care va fi stratul de uzura a terenului de sport.

Din punct de vedere al structurii de rezistenta ca fundație se va realiza un strat de lOcm de piatra sparta cilindrata, apoi un strat de nisip compactat si apoi o placa de beton armat cu grosimea de 20 cm

Suprafața terenuri sport: 1363,00 mp

Structura gonflabila are dimensiunile terenului de sport si va fi montata pe perioada de iama, in scopul protejării terenului de sport.

In aceasta perioada, pe teren se va amenaja un patinoar iar structura gonflabila are rol de izolator termic pentru patinoar, fata de temperaturile exterioare.

PATINOARUL

S-a optat pentru realizarea unui patinoar mobil ce poate fi asamblat pe perioada de iama pe suprafața terenurilor de sport, realizandu-se astfel o utilizare permanente pe toata perioada anului.

Avantajul patinoarului mobil este faptul ca acesta poate fi amplasat pe orice tip de suprafața plana, structura acestuia fiind realizata dincadre metalice galvanizate de 2,5 m lungime,ce conțin tuburi prin care trece agentul de răcire.

VILA HI US E

Din aceste tuburi pleaca o tubulatura fina dintr-un cauciuc special, asa numitele "covorașe" de cauciuc, ce au in mod curent 30 metri lungime, covorașe ce se întind pe suprafața pe care urmeaza sa se faca gheata.


Prin montarea modulelor unul după altul si întinderea "covorașelor" de cauciuc direct pe suprafața pe care se face patinoarul se obține suprafața pe care se dorește a se face gheata

Prin intermendiul unor furtune de legătură modulele sunt legate intr-un capat la instalația de răcire a patinoarului.

Prin stropirea cu apa a suprafeței cu "covorașele" de cauciuc întinse si răcite de instalația de răcire se formează stratul de gheata pe care se va patina.


Schema de principiu instalație de răcire

Pentru funcționarea sistemului de răcire este necesara alimentarea cu curent electric trifazic cu o putere de 300- 350 kw

OBIECT 20 - AMENAJARE SKATEPARK

Terenul destinat skateparkului are o suprafața de 800 mp, pe care se va turna o placa din beton armat cu adancimea de 90 cm, ce va avea prevăzute elemente de ancorare pentru prinderea obiectelor necesare skateparkului.

Vor fi realizate următoarele elemente specifice pentru skater:

- Rail b, banana rail, gap box and rail s si b doubl£ wave 60, quarter bank comb 150, start box 200 etc;

Aceasta construcție a fost amplasata in aproprierea terenului de Skatepark .

Din punct de vedere funcțional exista doua zone distincte:

  • -  zona de vanzare ( închiriere) propriuzisa care are posibilitatea de deschidere totala pe timpul verii prin intermediul unor panouri glisante;

  • -  partea funcționala a clădirii care cuprinde un grup sanitar pentru clienti si personal, un depozit, un vestiar pentru personal si un spațiu tehnic.

Din punct de vedere structural clădirea are o structura ușoara din profile metalice, cu acoperiș din placi de tabla termoizolate.

  • -  Fundațiile vor fi izolate, cu adâncime de 90 cm (adancimea de inghet),

  • -  Cota 0 a clădirii va fi ridicata de la cota pământului , racordurile la instalații fiind protejate cu zidărie.

Pereții din lambriuri sau traforuri din lemn masiv.

  • -  In ceea ce privește finisajele interioare, grupurile sanitare sunt placate cu faianța pana la Hp=2,10 m, pardoseli din gresie.

  • -  In cazul spatiilor cu diverse destinații, se vor folosi zugrăveli simple la pereți si placaje cu gresie la pardoseli. Aceste spatii vor avea tavane suspendate.

  • -   Se vor utiliza instalații conforme destinației spatiilor clădirii.

□ BIECTIV G - ZONA CULTURALA

OBIECT 15-SERA

Scopul amplasării acestei clădiri in cadrul parcului Insula de Agrement Bacau este dublu:

- Aceasta sera va produce material dendrologic pentru reimprospatarea spatiilor verzi de pe insula;

SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCURESTI,J40/1971/2001 > CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON CONT: R058BREL070001633RO11001 ,LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021 -323.30.80

  • -  Spațiu de producție - sera propriu zisa cu un volum de sticla care asegura condițiile necesare creșterii plantelor;

  • -  Spațiul de depozitare si livrare a plantelor din serâ.

Acest spațiu de vanzare va fi dotat in conformitate cu normele in vigoare, cu o camera frigorifica.

Suprafața construita: 175,63 mp

Căldură necesara pe timpul iernii, in afara de căldură produsa de serâ, va fi ajutata de apa calda produsa intr.-o clădire vecina cu clădirea serei - biblioteca prezentata la OBIECTUL 16.

OBIECT 16 - BIBLIOTECA CU CEAINĂRIE

Reprezintă un spațiu cu o funcționalitate deosebit de elastica. In cadrul acestui obiectiv poți sa te bucurei de natura înconjurătoare si de peisajul mirific oferit de insula de agrement, citind o carte.

In același timp acest spațiu este folosit ca Punct de Informare Turistica.

Pentru a valorifica cat mai mult mediul natural, au fost concepute terase mult mai mari decât spațiul interior al clădirii.

  • -  Fundațiile vor fi izolate, cu adâncime de 90 cm (adancimea de inghet).

  • -  Cota 0 a clădirii va fi ridicata de la cota pământului , racordurile la instalații fiind protejate cu zidărie.

Pereții din lambriuri sau traforuri din lemn masiv.

Spre deosebire de celelalte clădiri, va predomina suprafața de sticla sau cea treforata, pentru ca lumina naturala sa pătrundă cat mai mult.

- In ceea ce privește finisajele interioare, grupurile sanitare sunt placate cu faianța pana la Hp-2,10 m, pardoseli din gresie.

\ n w w o £                                            Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

  • -  In cazul spatiilor cu diverse destinații, se vor folosi zugrăveli simple la pereți si placaje cu gresie la pardoseli. Aceste spatii vor avea tavane suspendate.

  • -  Se vor utiliza instalații conforme destinației spatiilor clădirii. Arie construita: 209,59 mp

OBIECT 17- TEA TRU IN AER LIBER

Aceasta amenajare (mult spus teatru) este realizata din doua elemente:

  • -  Gradene de 45 cm inaltime , cu adancimea de 1 m, pe care vor fi fixate scaune din plastic. Capacitatea gradenelor va fi de 160 locuri pe scaune.

  • -  In fata acestor gradene se va amenaja o scena ce va oferi ca fundal maretia monumentului naturii “ Populus Alba” existent pe insula mica.

Scena va fî dotata cu conectori pentru alimentare cu curent electric, in scopul realizării unor spectacole sau manifestări de mica amploare.

Structura de rezistenta este metalica, avand ca fundații beton simplu.

OBIECTIV H - SPORTURI NAUTICE

OBIECTUL 3 - ANEXA ÎMPRUMUTURI - VANZARI - GRUP SANITAR

Cuprinde o zona de grupuri sanitare si un spațiu de vanzare sau alte destinații, in funcție de amplasament.

Din punct de vedere structural clădirea are o structura ușoara din profile metalice, cu acoperiș din placi de tabla termoizolate.

  • -  Fundațiile vor fi izolate, cu adâncime de 90 cm (adancimea de inghet).

  • -  Cota 0 a clădirii va fi ridicata de la cota pământului , racordurile la instalații fiind protejate cu zidărie.

Pereții din lambriuri sau traforuri din lemn masiv.

  • -  In ceea ce privește finisajele interioare, grupurile sanitare sunt placate cu faianța pana la Hp-2,10 m, pardoseli din gresie.

  • -  In cazul spatiilor cu diverse destinații, se vor folosi zugrăveli simple la pereți si placaje cu gresie la pardoseli. Aceste spatii vor avea tavane suspendate.

  • -  Se vor utiliza instalații conforme destinației spatiilor clădirii.

OBIECT 21 -PONTON BĂRCI CU MOTOR

Pentru a separa circulația bărcilor cu motor de circulația ambarcațiunilor sportive sau a celor de agrement, se propune extinderea digului de protecție a debarcaderului existent cu un ponton de lemn cu locuri de parcare pentru bărcile cu motor.

Acest debarcader structural, este identic cu podina din lemn pentru promenada.

Este alcătuit din din pardoseala din scândura geluita, fixate intre ele cu nut si feder. Scândura este din lemn de stejar, tratat cu diferite substanțe, si este așezata pe lung in stilul deck..Structural pontonul se sprijină pe piloti batuti cu soneta, din lemn de stejar tratat corespunzător pentru a rezista in mediu umed.existent.

OBIECT 22 - CLĂDIRE DEPOZIT BĂRCI

In situația existente, pe acest amplasament se afla o construcție denumita debarcader care atat din punct de vedere tehnic, cat si funcțional un corespunde cerințelor actuale.

Astfel se propune amplasarea unei construcții noi care sa asigure un minim de funcționalitate acestui tip de clădire.

Astfel, pentru extragerea bărcilor din lac, se va utiliza o șina cu scripeți. înăuntrul acestei construcții se vor prevedea rastele speciale pentru depozitarea bărcilor.

Din punct de vedere al finisajelor, construcția se va realiza la fel ca celelalte construcții de pe insula. Se vor folosi lambriuri si trafouri din lemn masiv.

Din punct de vedere structural se vor folosi profile metalice ușoare pentru stâlpi si grinzi. Planseul se va realiza prin suprabetonarea unei table cutate iar fundațiile vor fi izolate sub stâlpi.

Acoperișul se va realiza din placi metalice termoizolantc.

OBIECTIV l - Lucrări noi la rețele de

UTILITATI

REȚEAUA DE CANALIZARE

In zona studiata, pentru evacuarea apei uzate menajere de la obiectivele studiate se propune înființarea unor stații de pompare a apelor uzate pentru fiecare clădire, cu descărcare în rețeaua de canalizare existenta la limita zonei studiate.

Cantitățile de apa evacuate vor fi stabilite în conformitate cu prevederile SR 1846-1/2006 având în vedere restituțiile folosințelor de apa care au instalații de evacuare a apelor uzate, în rețeaua de canalizare.

Apele meteorice de pe acoperișurile clădirilor sunt colectate cu ajutorul jgheaburilor si evacuate prin intermediul coborârilor verticale pe spațiul verde.

Instalațiile interioare se executa din :

- pentru instalațiile interioare supraterane de canalizare menajeră: tuburi si piese de legătura din polipropilenă, avand dimensiunile 40-1 lOmm ;

Instalațiile exterioare se executa din :

- pentru instalațiile interioare subterane și exterioare de canalizare menajeră: tuburi si piese de legătură din PVC-KG avand dimensiunile 110-125mm.

Adâncimea de pozare a conductelor este variabilă cu condiția respectării adâncimii de inghet 80cm. Conductele de canalizare se va executa din tuburi tip PVC-KG pentru canalizări exterioare, cu îmbinare uscată.

Pentru pozarea conductelor de canalizare în tranșee se va realiza un pat de pozare din nisip cu o grosime de 15 cm, se pozează tubul și se va umple tranșeea conform detaliilor de pozare tub cu pământ sănătos, compactarea facindu - se manual pana la nivelul stratului rutier. Este interzis ca racordurile sa se pozeze pe teren de umplutura. Compactarea umpluturilor se va face manual in straturi de 20 cm grosime.

In lungul conductei, la intersecția tronsoanelor precum si la schimbările de direcție s-au prevăzut cămine de vizitare .

Căminele de vizitare sunt proiectate și se vor executa conform STAS 2448/82. Acestea se vor executa concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, din aval spre amonte.

Lucrările de trasare se vor efectua conform recomandărilor normativului C85-73. Investitorul va materializa reperele de trasare iar antreprenorul va executa trasarea lucrărilor.

La executarea săpăturilor, pământul rezultat se va depozita temporar pe o singură parte a tranșeei, urmând ca acest pământ să fie încărcat in autobasculante și transportat in depozit intermediar, indicat de beneficiar. La executarea săpăturilor se vor avea in vederea prevederilor normativului C 169-88.

După executarea săpăturilor și verificarea pantei longitudinale a șanțului, se executa patul de pozare, din nisip sort 0-3 mm, strat cu grosimea 15 cm. Asamblarea conductei se face la poziție, în șanț, după aprovizionarea întregii tubulaturi. Este absolut necesara verificarea calității îmbinărilor. îmbinarea tuburilor se face utilizând un lubrifiant special, livrat odată cu tuburile.

încercarea hidraulică va fi făcută pe tronsoane de 50 m lungime (între două cămine consecutive ), la secțiune plină. Trebuie menționat că nu se admit probe de presiune pneumatice. Se considera că îmbinările sunt corecte dacă pe parcursul unei ore, nivelul scade cu maximum 1% din valoarea sa inițială.

Umplerea tranșeei se executa în două etape: una după asamblarea conductei și alta după proba de etanșeitate.

Umplerea tranșeei după pozarea conductei se face din nisip sort 0-3 mm, in straturi succesive de 15 cm grosime, compactate cu mai de mană, pe o înălțime de 70% cm din diametrul conductei. Se continuă umplutura și compactarea manuală cu pământ rezultat din săpătura (transportul din depozitul intermediar) pană la înălțimea de 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei. După efectuarea compactărilor manuale, pe tot traseul conductei se pozează grila de semnalizare-avertizare (de culoare maro), cu fir de inox.

REȚEAUA DE IRIGARE A SPATIILOR VERZI

Va fi necesara, in eventualitatea creării unui covor vegetal gazonat, de o instalație de irigație profesionista ce va utiliza apa din lacul de acumulare pe care o va trage printr-un sistem de pompe. Debitul instalației nu va fi mare, ci va satisface doar necesitățile gazonului. Se va folosi udarea prin aspersiune, ce consta in distribuția apei la plante sub forma picaturilor de ploaie.

Avantaje: se poat eaplica pe solurile cu permeabilitate mare dar si argiloase, dar si pe terenuri cu nivelul apei freatice ridicat. Necesita un volum redus de terasamente. Asigura un procent superior de utilizare a suprafeței efectiv irigate. Permite masurarea precisa a cantitatilor de apa. Se poate folosi pentru aplicarea îngrășămintelor, pentru aplicarea bolilor si dăunătorilor. Necesita afanare.

Vom folosi un instalație de aspersiune de tip anfonsabil (părțile componente fixe si subterane. Aspersoarele sunt escamotabile, retragandu-se după folosire.



' n v u o l                                          Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

OBIECTIVUL J - LUCRĂRI DE REABILITARE, REFACERE SI DEMOLARE

PODUL DE ACCES

Propuneri de reabilitare:

Pentru asigurarea unei stări tehnice optime de funcționare a podului de acces la insula de agrement, se prevăd a se executa următoarele lucrări:

La infrastructura sunt necesare următoarele lucrări:

La culei:

  • - Desfacerea sistemului rutier din spatele culeelor, pe o lungime de 5.00 m;

  • - Demolarea zidului de garda existent si a zidurilor intoarse;

  • - Refacerea zidului de garda si a zidurilor întoarse, conectate la cadrul culeelor;

  • - Montarea plăcilor de racordare;

  • - Refacerea sistemului rutier;

  • - Refacerea scărilor laterale;

La pile:

  • - Curatarea suprafeței stâlpilor;

  • - Tencuirea stâlpilor si a riglelor cu mortare speciale;

La suprastructura sunt necesare următoarele lucrări:

  • - Desfacerea sistemului rutier existent;

  • - Dsfacerea bordurilor si a plăcilor din trotuare;

  • - Desfacerea hidroizolatiei existente si a betonului de panta existent;

  • - Execuția unui beton de panta nou;

  • - Execuția unei hidroizolatii noi, din membrana;

  • - Execuția sapei de protecție a hidroizolatiei;

  • - Montarea bordurilor prefabricate si a țevilor din PVC;

  • - Turnarea betonului in trotuare;

  • - Execuția stratului de asfalt turnat de 2 cm grosime;

  • - Curatarea suprafețelor beton degradat la intradosul suprastructurii;

  • - Curatarea de rugina pana la luciu metalic a armaturilor la vedere;

  • - Pasivarea armaturilor la vedere;

  • - Refacerea zonelor cu beton degradat sau lipsa;

  • - Execuția amorsei si a unei tencuieli cu mortar de ciment la intradosul suprastructurii.

Amenajarea albiei se va executa din pereu din dale de beton simplu clasa C20/25, de 20 cm grosime, pe fundație de nisip pilonat de 10 cm grosime. Protecția malurilor se va face pe o lungime de 15 m amonte si aval de pasarela. La baza pereului se va executa o grida de beton

SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCURESTI.J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 600 RON

CONT: R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80

www.vila-house.ro

VILA H • U S E


Proiect nr 234/09 Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

simplu clasa C20/25, cu dimensiunile 0.60x1.00 m. La partea superioara, pereul se va continua pe o lățime de 50 cm.

PASARELĂ PIETONALA

Pentru asigurarea circulației in siguranța a pietonilor intre cele doua insule, se prevade a se executa o pasarela noua, cu următoarele lucrări:

Demolarea pasarelei existente.

Pasarela nou proiectata cu următoarea alcătuire:

Culei: se executa astfel:

  • - Fundata din beton aramat C20/25;

.            - Elevația din beton armat C25/30.

Pilele: se executa din țevi metalice 0300 mm, infipte prin batere, solidarizate la partea superioara cu contravantuiri din profile metalice LI00* 100x 10 mm.

Suprastructura: Tablier metalic nou cu lungimea de 25.60 m si latimea caii de circulație de 2.25 m, asigurând 3 benzi de circulație pietonala. Tablierul va fi alcătuit din 3 grinzi metalic (longrine) din profile 130, solidarizate la partea inferioara cu contravantuiri din profile metalice tip L60*60x6. Pentru montarea podinei, pe longine au fost prevăzute profile metalie tip U16, montate transversal pe acestea, la distanta de 2.10 m interax, si profile tip L80x80x8, montate in lungul pasarelei, la marginile acesteia. Pentru protecția pietonilor, au fost prevazuti parapeti metalici, executați din țeava rectangulara și zăbrele metalice. Podin de rezistenta se va executa dintr-un strat din dulapi de lemn de stejar cu grosimea de 50 mm, montati transversal si un strat din scândura de lemn de stejar de 30 mm grosime, montata in lungul psarelei.

Amenajarea albiei se va executa din pereu din dale de beton simplu clasa C20/25, de 20 cm grosime, pe fundație de nisip pilonat de 10 cm grosime. Protecția malurilor se va face pe o lungime de 10 m amonte si aval de pasarela. La baza pereului se va executa o grida de beton > simplu clasa C20/25, cu dimensiunile 0.60x1.00 m. La partea superioara, pereul se va continua pe o lățime de 50 cm.

ALEILE PIETONALE

In vederea asigurării accesului pietonal la toate obiectele ce se prevăd a se executa, aleele pietonale existente se vor reabilita. Suprafața totala a aleelor reabilitate este de 15.760 mp, iar lungimea totala a bordurilor necesare incadrarii aleelor este de 7.460 m. Pentru reabilitarea acestora sunt necesare următoarele lucrări:

  • - Desfacerea betonului degradat pe cca 25% din suprafața aleelor existente;

  • - Execuția săpăturii pana la cota de fundare pe 25% din suprafața aleelor existente si pe suprafața nou proiectata, de 7.337 mp.

  • - Execuția stratului de nisip de 10 cm grosime;

  • - Execuția stratului de balast stabilizat de 25 cm grosime;

SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON

CONT; R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80

www.vila-house.ro                            ://;

  • - Execuția imbracamintii rutiere din mixtura asfaltica de 4 cm grosime, atat pe suprafața nou proiectata, cat si pe 75% din suprafața aleelor existente.

La execuția aleelor pietonale au fost proiectate 2 tipuri de profile transversale:

  • - Profil transversal tip “ 1”, care se va aplica la aleele cu dala de beton in stare buna si care se vor extinde la latimea proiectata;

  • - Profil transversal tip “2”, care se va aplica la aleele cu dala de beton degradat si la aleele nou proiectate.

Sistemul rutier proiectat va avea următoarea alcătuire:

  • - Strat de forma din nisip - 7 cm grosime;

  • - Strat de fundație din balast stabilizat - 25 cm grosime;

  • - Mixtura asfaltica - 4 cm grosime.

încadrarea aleelor se va face cu borduri prefabricate tip 10x15 cm, montate pe fundație din beton simplu.

SPATIILE VERZI

Spatiile verzi reprezintă o componenta importante si predominanta a Insulei de Agrement, reprezentând, ocupând o suprafața de 55274,52 m2din totalul de 85853,93 m2

Lucrările de reabilitare urmăresc realizarea următoarelor aspecte :

-reorganizarea compoziției vegetale prin plantari si transplantări;

-înlocuirea covorului vegetal existent cu un amestec de gazon pentru zone umbrite ;

-zonificarea vegetala si funcționala a parcului;

-adecvarea stilistica;

-crearea unui centru compozițional si a unor subzone de interes ;

-acoperirea tuturor categoriilor de varsta ;

-decolmatarea canalului si a malurilor;

-inlaturarea arbuștilor si a gardurilor vii prost amplasate;

-înlocuirea si zonificarea pieselor de mobilier urban;

-amenajarea corespunzătoare a zonelor de acces;

-dispunerea echilibrata a funcțiunilor;

-reabilitarea aleilor;

-implementarea laturii educaționale a parcului;

-reorganizarea cadrului construit;

-propunerea unor dotări specifice peisagisticii teritoriale: amfiteatru, pavilion, pergola, largo, obiect de arta plastica ;

- oferirea posibilității de colectare selectiva a deșeurilor;

-reorganizarea iluminatului public si folosirea in acest sens a panourilor voltaice ;

-propunerea unei instalații de irigație ;

' n v u t                                          Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

Compoziția vegetala va trebui imbogatita prin folosirea unor specii ornamentale valoroase. In momentul de fata se constata o sărăcie a formelor, a culorilor, a persistentei de frunziș. In acest scop vor trebui practicate plantari in zonele in care se impun aceastea.

Arborii si arbuștii se impun in peisaj prin talie, habitus si frunziș. Acestora li se adauga efecte decorative suplimentare precum florile, fructele si scoarța.

Talia reprezintă inaltimea plantelor in etapa de deplina dezvoltare. Arborii fiind elementele cele mai inalte, talia lor intervine decisiv in realizarea volumelor plantației, in gradarea si echilibrarea spațiala a compoziției, in asocierea cu elementele de arhitectura.

Habitusul forma pe care o capata un arbore, specifica in anumite limite pentru fiecare specie in parte.

Frunzișul arborilor si arbuștilor adduce peisajului vegetal, in primul rând, culoarea, prezenta in tot cursul anului la sempervirescenti si limitata in sezonul rece la caduce.

Florile reprezintă la unii arbori o caracteristica ornamentala importanta, chiar daca este de scurta durata.

Fructele si conurile reprezintă la unele specii lemnoase o caracteristica ornamentala suplimentara. Abundenta, tipul, epoca de decorație maxima se iau in considerație la stabilirea planurilor de plantare.

Scoarța, la unele specii, contribuie la sporirea valorii ornamentale.

Principii generale de compoziție si organizare

In proiectarea peisagistica se va tine seama de o serie de principii generale de compoziție. Astfel, orice compoziție trebuie sa prezinte o proporție justa a tuturor elementelor fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant. In acest scop, inca de la inceput se va fixa centrul compoziției si se va cauta ca toate celelalte elemente ale compoziției sa i se subordoneze succesiv, in ordinea importantei lor si a apropierii fata de acest centru compozițional. Acesta poate sa fie situat in apropierea centrului geometric al compoziției, la intrare, in prim plan, in fundal sau chiar lateral. In cazul amenajării parcurilor intinse pot exista chiar mai multe elemente dominante si se pot fixa mai multe centre compoziționale.

Principiul funcționalității - Cunoscut si sub denumire de principiul proiectării organice, impune proporționarea funcționala a volumelor, formelor si suprafețelor planului.

Principiul compatibilității - Are la baza concordanta dintre funcțiune si obiect. Acest principiu obliga la integrarea spațiului verde in ambient. Cu toate ca oriunde un spațiu verde este plăcut, nerespectarea acestei regului duce lapierderea caracteristicilor funcționale care stabilizează amenajarea efectiva in timp si spațiu.

Principiul unitarii in diversitate - Impune ordonarea elementelor decorative si spatiile amestecate care se supun unei concepții dominante capabila sa atraga toate părțile componente intr-un intreg, obtinandu-se in cele din urma unitatea in diversitate, adevarata lege de aur ce a dominat arta grădinilor. Toate elementele folosite sunt legate unele de altele, unul singur nefiind suficient, dar fiecare ramane subordonat celulilalt, si toate la un loc unui element central care constituie centrul compozițional.

SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr. 15, sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON

CONT: R058BREL070001633R011001 .LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80

www.vila-house.ro

VILA H • U S E


Proiect nr 234/09 Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

Echilibrul - cere realizarea unei compoziții in care atentia sa fie repartizata egal pe cele doua parti ale axei verticale centrale. Orice tablou, perspectiva, priveliște lipsita de aceasta regula apare neplăcută si dezordonata.

Simetria - Elementele unui plan simetric sunt asemenea fata de un punct central sau de fiecare parte a unei axe. Axa poate fi o linie sau o zona de folosința cum ar putea fi o poteca, o strada sau o perspectiva lina de-a lungul unei fasii deschise unei pajiști, vând de ambele parti lucruri de par a fi egale si așezate echilibrat.

Asimetria - Subtila, reconfortanta, interesanta, intamplatoare dar umana, proiectarea asimetrica nu mai conduce vizitatorul pas cu pas, ci il lașa sa descopere singur ceea ce este frumos, plăcut ori folositor. Asimetria pune omul in legătură directa cu natura, circulația este libera in imaginile de o varietate nenumărata. In proiectul de fata am folosit atat simetria cat si asimetria in trasarea aleilor, in proiectare volumelor si a compoziției in sine.

Repetarea si ritmul reprezintă alternarea regulata la intervale determinate a acelorași elemente. Ritmul se poate exprima in modul de amplasare a speciilor, a grupurilor, a băncilor, cat si periodicitatea acestora. El usureaza perceperea unei compoziții, deoarece tot ce altemeza regulat, repetandu-se, devine obișnuit si deci ușor accesibil înțelegerii. Când la vederea unui plan, se distinge un ritm al obiectivelor si intervalelor, ochiul anticipează următorul obiect sau interval si este șocat daca ceva lipsește.

Principiul armoniei - Include relația desfasurata a tuturor elementelor dintr-un intreg. Frumosul se realizează prin aceea ca un intreg este guvernat de legile armoniei prin relațiile dintre părțile sale si nu printr-o singura parte considerata prin ea insasi. O.Simonds, observa ca: „Ordinea este intr-adevar cea mai mare si cea mai generala dintre legile estetice”. După el, armonia arhitecturala este dominata de 2 legi: a identității si a asemanarii. Atat identitățile cat si asemănările le-am folosit si la elementele antropice si la cele naturale pentru o încadrare cat mai buna in compoziție.

Principiul proportionalitatii - Proporția exprima relația dintre mărimile unor elemente si actioneaza, intotdeauna, direct asupra privitorului. In realizarea spatiilor verzi, in acest proiect obiectele au fost proportionate la o scare individuala ( alei, banei).

Perspectiva - este o priveliște limitata, de obicei îndreptată către un element sau o trăsătură dominanta sau terminala. Perspectiva poate fi naturala sau poate fi construita ca o perspectiva maiestuoasa.

Punctul terminus - terminus este elementul terminal asupra caruia se orientează perspectiva si se formează tema care trebuie dezvoltata.

încadrarea - o perspectiva are trei planuri de încadrare care sunt de obicei cel mai bine valorificate ca forma, textura si culoare. Planurile verticale pot fi naturale sau artificiale, libere sau severe. Planurile terestre pot fi plane, înclinate sau terasate cu materiale de îmbrăcăminte. Manevrarea de deasupra capului (cerul sau frunzișul copacilor ) in punctul de observație sau in alta parte, poate executa un control important asupra calitatii scării perspectivei. Un element terminus in bazinul cu apa, trebuie sa reflecte din punctele de observație o unitate vizuala a elementului terminal.

Perceperea progresiva - O perspectiva poate fi pusa in valoare satisfăcător intr-o varietate infinita de moduri. Este necesar doar, ca din toate punctele de observație ori caile

SC VILA HOUSE SRL                "

Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON CONT: R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80 www.vila-house.ro                         //

VILA Ht US E


Proiect nr 234/09 Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

de acces perspectiva sa fie conceputa ca o entitate vizuala plăcută. Perspectiva poate sugera mișcare sau repaus. Toate perspectivele din amenajare supun privitorul unei linii obligatorii de observație, il atrage cu lucrătură bogata a elementului, iar la apropiere dezvăluie formele si culorile, decoratiunile, permițând contemplarea detaliilor.

Unul din dezideratele peisagisticii modeme consta in acoperirea intr-o funcțiunea a necesităților tuturor categoriilor de varsta.

Pentru varsta a IlI-a a fost gandita in partea de NV a insulei mari o zona pentru luat masa in aer liber, cat si pentru pregătirea grătarelor. In aceasta zona se poate practica in condiții civilizate si pescuitul.

Pentru adulti zonele culturala, promenada, restaurant si plaja au fost gândite sa acopere o gama larga de activitati specifice vârstei.

Pentru tineret si nu numai au fost create zonele distracții, sportiva,plaja, skatepark, aqualand.

Pentru copii zona KidsLand este de fapt un loc de joaca cu multiple atracții.

Aceasta zonificare nu trebuie inteleasa ca o segregare intre grupele de varsta pentru ca oricare din acestea pot folosi si celelalte zone.

Mobilierul propus si wnificaU Obiecte de arta :

Banca din țevi metalice refolosite - In urma reabilitării parapetului de siguranța din zona pontoanelor va rezulta o mare cantitate de “deșeuri” metalice (țevi). Acestea vor fi refolosite pentru crearea unei noi banei care va purta amprenta reciclării. Țevile vor fi galvanizate. Piciorele acestei banei vor fi constituite din stâlpii de beton care vor rezulta din aceeași reabilitare. Ei vor fi refinisati, suprafatati. In prezent, stâlpii din beton armat poarta un strat de var ; acesta va putea fi indepartat prin polizare, obtinandu-se astfel si suprafatarea. Ei vor fi dispusi in final orizontal. Aceasta banca va fi folosita pe teritoriul zonei centrale a parcului si a zonei de distracții.

Pergole metalice din material vernacular reciclat - gardurile care in prezent nu isi găsesc rolul vor putea acum sa fie folosite in creearea unor pergole interesante si inedite care vor constitui suport pentru plante agatatoare. Aceaste pergole vor fi folosite pe teritoriul zonei centrale a parcului.

Banca traditionalizanta - interpretare minimalista, obiect inspirat din arhitectura tradiționala, mai prâcis din traforajul ușilor de la beciurile culelor/conacelor romanesti.Blatul sau este din lemn ce formează o rețea rectangulara traforata. Picioarele sunt din beton armat, finisaj - beton aparent. Va fi amplasata in zonele culturale.

Foisoare tradiționale - necesitatea unui astfel de obiect este lipsita de indoieli (arhitectura de inspirație tradiționala). Acesta poate constitui un adapost împotriva condițiilor nefavorabile si poate găzdui diverse activitati distractive: concert de fanfara, jocuri statice, odihna, lectura. Invelitoarea acoperișului foișorului, cat si troițele, se vor trata SC VILA HOUSE SRL                ~

Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON CONT: R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80 www.vila-house.ro

in fiecare primavara cu păcură (dohot), iar restul lemnului se va lacui cu un lac incolor de protecție. Vor fi amplasate in zona culturala si in cea de agrement.

Banei lemn - abordare minimalista, lemn. Creeaza un ritm interesant pe pontonul de promenada, intr-un ax compozițional paralel cu apa.

Mese cu scaune - folosite in zona de agrement, acestea vor constitui locul in care va putea fi luata masa in aer liber. Abordarea este purista: blatula va fi fabricat din lemn, iar piciorele din beton armat finisate in beton aparent. Același tip de scaun va putea fi folosit si in alveolele create pentru locurile de pescuit.

Coșuri de gunoi - acestea se vor adecva stilistic si vor cuprinde trei compartimente pentru colectarea selectiva a deșeurilor.

In puncte prestabilite se vor așeza fantini stradale, cișmele, care vor satisface necesitatea de apa potabila a vizitatorilor. Aceste avor fi amplasate pe un gratar metalic prin care se vor scurge apele reziduale.

VILA H • U S E


Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE

_______REABILITAREA Si MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT- MUN. BACAU


L UCRARI DE DEMOLARE

Pe insula mare de agrement sunt amplasate următoarele construcții:

-Corpuri C3-C8;

-Corp bar/terasa;

-Corp toaleta;

-Pod de legătură cu insula mica.

Construcțiile au fost executate la inceputul anilor '80 ai secolului 20.

Dezafectarea construcțiilor descrise la se va face îngrijit, prin dezasamblarea elementelor, pe porțiuni mici de maxim 25kg greutate fiecare, luându-se masuri pentru asigurarea stabilitatii pereților pe parcursul demolării. Dezafectarea se va efectua de sus in jos, incepand cu acoperișul. Se interzice cu desavarsire prăbușirea pereților in vederea demolării. Pentru demolarea planseului de acoperiș se vor executa eșafodaje (la parter) de susținere a acestora care sa asigure stabilitatea construcției pe parcursul demolării.

La executarea lucrărilor de demolare se vor respecta următoarele instrucțiuni:

-Se dezafectează termo si hidroizolatia terasei.

-Se dezafectează tamplariile de închidere si compartimentare;

-Se dezafectează elementele de închidere; Se va asigura permanent stabilitatea peretelui pe parcursul dezafectării;

-Se dezafectează chesoanele de acoperiș pe rând asigurandu-le in macara;

-Se dezafectează grinzile de acoperiș, pe rând asigurandu-le in macara;

-Se dezafectează stâlpii prin spargere la baza (sau taiere in cazul stâlpilor metalici) si asigurare in macara;

-Se sparg fundațiile de beton armat;

Spargerile se vor executa cu pikamerul pneumatic.

Se interzice cu desavarsire prăbușirea construcției.

  • 4.Dezafectarea podului pietonal se va face in următoarea ordine:

-Se asigura stabilitatea podului prin amplasarea de pontoane ancorate de mal pe care se va rezema podul;

-Se dezafectează podul in porțiuni mici de maxim 40kg; Cablele de susținere se vor demonta după demontarea podului propriu zis;

-Se dezafectează cadrele de beton armat in porțiuni mici de maxim 40kg cu pikamerul. Cadrelor li se va asigura stabilitatea pe parcursul demolării cu eșafodaj din bile de lemn.

S.Se vor lua masuri pentru recuperarea materialelor din construcție astfel: -Otelul beton si otelul se va trimite la topitorie pentru reutilizare;

-Betonul si mortarul se va concasa si se va utiliza pentru executarea umpluturilor si a terasamentelor pentru alei, platforme, trotuare;

-Cărămizile se vor curata si se vor reutiliza;

-Sticla ferestrelor se va recupera si se va trimite la topit.

Soluția constructiva detaliata in proiect va asigura condițiile de rezistenta, stabilitate si deformatie in conformitate cu normativele in vigoare.

Demolarea construcțiilor nu va influenta negativ rezistenta si stabilitatea imobilelor din vecinătate, conform ordinului MTCT nr. 758/23.04,2004.

  • 3.6. SITUAȚIA EXISTENTA A UTILITĂȚILOR SI ANALIZA DE CONSUM

3.6.1. In prezent construcțiile de pe insula sunt branșate la reteua oraseneasca de electricitate si apa menajera.

Alimentarea cu curent electric este realizata din postul de transformare PT131, cu un cablu de joasa tensiune de 0,4 Kv

Consumurile de apa sunt numai pe perioada de vara si se ridica la cantitatea de 300 mc/luna.

Din analiza acestor date se poate observa cu mare ușurința ca aceste consumuri sunt subdimensionate. De asemeni lipsa canalizării constituie una din cele mai mari probleme. Deversarea in apele lacului creaza o problema mare de mediu.

3.6.2. calculul necesarului de utilitari pentru varianta propusa promovării

Instalatei sanitare:

1. DETERMINAREA DEBITELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

1.1 DETERMINAREA DEBITELOR DE ALIMENTARE CU APA

Conform STAS 1478-90 și STAS 1343/1-2006:

Debitul de apă potabilă aferent consumului menajer se va asigura de la conducta de branșament,

Necesarul de apă, calculat conform STAS 1478 - 90 este calculat conform algoritmului următor :

- debit mediu zilnic, notat QM ; acesta reprezintă media volumelor de apa utilizate zilnic in decursul unui an, in m3/zi:

îimed


1 " —y lOOOfcf

[ tn/zi]


- debit maxim zilnic, notat 2l/max ; acesta reprezintă volumul de apa utilizat in ziuacu consum maxim in decursul unui an, in m3/zi:


- debit orar maxim, notat S»™-™ ; acesta reprezintă valuarea maxima a consumului orar din ziua (zilele) de consum maxim, in m3/h :


in care:

7V(0 - este necesarul de utilizatori;

q (i) - este debit specific: cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator, in litri/consumator si zi;

(/)- este coeficient de variație zilnica; se exprima sub forma abaterii valorilor consumului fata de medie, adimensional:

Kil (0 7 Qm tt)

K„a fii)- este coeficient de variație orara; se exprima sub forma abaterii valorilor maxime orare ale consumului fata de media in zilele de consum maxim, adimensional.


orar






orarmed






Indicii de sume au semnificația:

k - se refera la categoria de necesar de apa (nevoi gospodărești, publice);

i - se refera la tipul de consumatori si debit specific pe tip de consumator;

Coeficienți de variație zilnica si orara ai necesarului de apa

Coeficient de variație zilnica (Kzi) - se stabilește pentru fiecare tip de consum, conform tabelului de mai jos :

Nr. zonei

Zone sau localitati diferențiate in funcție de gradul de dotare cu instalații de apa rece, calda si menajere

qs(D l/om,zi

1

Zone in care apa se distribuie prin cișmele amplasate pe străzi fara canalizare

50

1.50/2.00

2

Zone in care apa se distribuie prin cișmele amplasate in curți fara canalizare

50.. 60

1.40/1.80

3

zone cu gospodarii avand instalații interioare de apa rece, calda si canalizare, cu preparare individuala a apei calde

100..120

1.30/1.40

4

zone cu apartamente in blocuri cu instalații interioare de apa rece, calda si canalizare, cu preparare individuala a apei calde

150.. 180^

1.20/1.35

Coeficient de variație orara (Kfi - se stabilește pentru fiecare tip de necesar de apa, conform tabelului de mai jos :_________________________________________________

Numărul total de locuitori ai Ko

VILA Ht US E

localitatiii/zonei de presiune considerate

<10.000

2,00...3,00

15.000

1.30...2.00

25.000

1,30. ..1,50

50.000

1.25...1.40

100.000

1,20... 1,30

>200.000

1,15... 1,25

1.2 DETERMINAREA DEBITELOR DE CANALIZARE

Debitul de calcul pentru conductele de canalizare a apei uzate menajere

Debitul de calcul pentru conductele de legătură ale obiectelor sanitare sau punctelor de consum este egal cu debitul specific ;

Pentru celelalte conducte de canalizare a apelor uzate menajere, debitul de calcul, Q , se calculează cu relația generala:

Qc = a + W

in care:

Q - debitul, corespunzător valorii sumei echivalenților, , ai obiectelor sanitare si ai punctelor de consum, ce se scurge in rețeaua de canalizare considerata, in litri pe secunda;

- debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge in rețeaua de canalizare considerata, in litri pe secunda;

Astfel:

Debitul zilnic mediu




]m3/zi]


Debitul zilnic maxim 1(5    ):

zZmax '

[m3/zi]


Q =Q

-/max


Debitul orar maxim [O ):

[m3/zi]


Q

w orar max


orar max


Apele uzate menajere îndeplinesc condițiile impuse de Normativ NTPA002,

www. vi la-h o use. ro

' n w u o c                                          Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

Valorile consumurilor de apa precum si a evacurilor de ape uzate sunt calculate si consemnate in tabelul următor in fuctie de destinația clădirii si a numărului de persoane aferente:

ALIMENTARE CU APA

Nr. Crt.

Tip clădire

Debit caracteristic

Consum mediu zilnic

Consum maxim zilnic

Consum maxim orar

Qzi MED

Q21MAX

Qorarmax

l/OMZI

MC/ZI

MC/ZI

MC/H

1

Cafenele/Barurlf persoane]

150

50

7.5

9.00

1.05

2

Cișmele publicefbuc]

20

500

10

12.00

1.40

TOTAL

17.50

21.00

2.45

CANALIZARE MENAJERA

Nr. Crt.

Tip clădire

Debit caracteristic

Debit mediu zilnic

Debit maxim zilnic

Debit maxim orar

Quzzi MED

Q UZ ZI MAX

0 UZ ORAR MAX

L/OMZI

MC/ZI

MC/ZI

MC/H

1

Cafenele/Barurifpersoane]

150

50

7.50

9.00

1.05

TOTAL

7.50

9.00

1.05

Alimentarea cu apa a clădirilor din zona studiata se va realiza prin intermediul unui branșament Dn 65 din rețeaua publica de alimentare cu apa aflata in apropierea amplasamentului.

Parametrii de debit și presiune se vor asigura direct de la rețeaua de apa existenta in zona.

Pentru determinarea consumului de apă propriu pe branșamentul de apă la rețeaua exterioară, urmează a se monta un contor pentru apa rece, prevăzut în căminul de apometru pentru fiecare obiectiv ce necesita alimentare cu apa potabila.

Apa caldă menajeră este preparată individual pentru viecare clădire cu ajutorul unor boilere electrice cu acumulare.

Instalația interioara de alimentare cu apă rece și caldă de consum, se va executa din țevi din polipropilenă Pn 6 bari.

Branșarea obiectivelor propuse se va realiza din rețelele de distribuție stradale propuse, branșamentele vor fi realizate din conducte dePEHD 25mm-50mm.

Pentru irigarea spatiilor verzi se propune un sistem cu aspersoare. Apa necesara irigațiilor va fi apa din lac.

Distribuția apei la obiectivele propuse în zona studiata se va realiza prin rețele de

SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr, 15,sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON

CONT: R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80

distribuție stradale din conducte de polietilenă de înalta densitate cu diametre de 25 mm-75 mm.

Conducta din polietilena, sa va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la adâncimea de 1.0 m, fiind mai mare decât adâncimea de îngheț specifica zonei. Umplerea tranșeei după pozarea conductei se face din nisip sort 0-3 mm, in straturi succesive de 15 cm grosime, compactate cu mai de mană, pe o înălțime de 70% cm din diametrul conductei. Se continuă umplutura și compactarea manuală cu pământ rezultat din săpătura pană la înălțimea de 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei. După efectuarea compactărilor manuale, pe tot traseul conductei se pozează grila de semnalizare-avertizare. Se definitivează umplerea tranșeei, rezervându-se spațiu pentru refacerea drumului

Instalații electrice:

Alimentarea cu energie electrica a zonei studiate se va realiza de la rețeaua electrica subterana de medie tensiune (20KV) și prin intermediul a doua posturi de transformare de 20/0,4KV, în anvelopa de beton propus.

In zona studiata se propune realizarea de rețele de distribuție de joasa tensiune 0,4KV ingropai cu alimentare din postul de transformare propus în zona studiata.

Alimentarea cu energie electrica a clădirilor propuse se va realiza prin branșamen subterane trifazate prevăzute cu Blocuri de Măsură si Protecție Trifazate (BMPT) pentru fieca obiectiv, în baza unui aviz emis de S.C. „ELECTRICA” S.A.

La nivelul postului de transformare, puterea maxima simultan absorbita va fi:

P           _ xț „ x P kW, unde

max sim. abs. IN g

Ng- numărul preconizat de apartamente propuse. P - necesarul energetic kW

Puterea aparenta la nivelul postului de transformare va fi :

S u 1,1 x P max sim, abSi / cos (p kVA, unde .

cos <p - factor de putere ;

1,1 - coeficient ce tine seama de scăderile de tensiune pe linie.

Viitorii consumatori de energie electrica se împart în următoarele categorii:

P j - iluminat public, statii pompare ape uzate, fântâni arteziene ;

P 2 - iluminat și utilităti pentru fiecare obiectiv;

Pentru iluminatul public se vor considera încărcări uniform distribuite; valorile nivelelor i iluminare E med ~ 10-20 lx. sunt în funcție de categoria cailor de circulație (drumuri, alei);

Valoarea necesarului de putere la nivelul postului de transformare se calculea: astfel:

SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector4, BUCURESTI.J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON

CONT: R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tei/Fax:021-323.30,80 v;

VILA H e U S E

Pentru consumatori din zona studiata se estimează următoarele puteri instalate:

  • •  Locuri de repaus si relaxare

Puterea electrica instalata estimativa:

Pi = 10 KW

Puterea electrica de calcul:

Pc = 0,8xl0 = 8KW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn = 1,1 x 8 / 0,9 = 9,7 KVA

Puterea electrica instalata estimativa pentru 7 clădiri:

Pi = 10 x 7 = 70 kW

Puterea electrica de calcul:

Pc = 0,7 x 8 x lO = 56 kW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn = 1,1 x 56/ 0,9 = 68,4 KVA

  • •  Clădiri anexa teren Skate

Puterea electrica instalata estimativa:

Pi = 5 KW

Puterea electrica de calcul:

Pc =0,8x5 = 3,5 KW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn = 1,1 x 3,5/0,9 = 43 KVA

Puterea electrica instalata estimativa pentru 2cladiri anexa (Obiect 3):

Pi = 5 x 2 = 10 kW

Puterea electrica de calcul:

Pc =0,9x3,5x2 = 63 kW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn =1,1x63/0,9 = 7,7 KVA

  • •  Anexa teren sport

Puterea electrica instalata estimativa:

Pi = 10 KW

Puterea electrica de calcul:

Pc = 0,7xl0 = 7kW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn =1,1 x 7/0,9 = 8,5 KVA

  • •  Parcaj suprateran

Puterea electrica instalata estimativa:

Pi = 11,7 KW

Puterea electrica de calcul:

Pc = 0,6 x 11,7 = 7 KW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn = 1,1 x 7 / 0,9 = 8,5 KVA

  • •  Anexa plaja

Puterea electrica instalata estimativa:

P, =29 KW

Puterea electrica de calcul:

Pc =0,6x29 =17,4 KW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn = 1,1 x 17,4 / 0,9 = 21,2 KVA

  • •  Clădire acces Aqua Park Puterea electrica instalata estimativa: Pi = 39 KW

Puterea electrica de calcul:

Pc = 0,7x39 = 27,3 KW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn = 1,1 x 27,3 / 0,9 = 33,3 KVA

  • •  Centru educativ Kidsland Puterea electrica instalata estimativa: Pi =8 KW

Puterea electrica de calcul:

Pc = 0,5x8 = 4KW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn = 1,1 x 4/0,9=4,8 KVA

• Sera

SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON

CONT: R058BREL070001633R011001 .LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80

VILA H e U S E

Puterea electrica instalata estimativa:

Pi = 8 KW

Puterea electrica de calcul:

Pț = 0,8x8 = 6,4 KW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn = 1,1 x 6,4 / 0,9 =7,8 KVA

• Biblioteca

Puterea electrica instalata estimativa:

Pf = 12 KW

Puterea electrica de calcul:

Pc = 0,7 x 12 = 8,4 KW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn = 1,1 x 8,4 / 0,9 =10,2 KVA

  • •  Iluminat alei

Puterea electrica instalata estimativa:

Pi = 20 KW

Puterea electrica de calcul:

Pc = lx20 = 20KW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn = 1,1 x 2416 / 0,9 =24,4 KVA

  • •  Statii pompare ape uzate

Puterea electrica instalata estimativa:

Pi = 7 KW

Puterea electrica de calcul:

Pc = 0,8x7 = 5,6KW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn = 1,1 x 5,6/0,9 =6,8 KVA

Puterea electrica instalata estimativa pentru 12 statii de pompare:

Pi = 12 x 7 = 84 kW

Puterea electrica de calcul:

Pc = 0,7x5,6 x 12 = 47kW

Puterea electrica aparenta de calcul:

SC VILA HOUSE SRL                "

Str. Panselelor nr. 15,sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON

CONT: R058BREL070001633R011001 .LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80 J 7

www.vila-house.ro

Sn = 1,1 x 47/ 0,9 = 57,4 KVA

• Fântâni arteziene

Puterea electrica instalata estimativa:

Pi - 9,5 KW

Puterea electrica de calcul:

Pc = lx9,5 = 9,5KW

Puterea electrica aparenta de calcul:

Sn = 1,1 x 9,5 / 0,9 =11,6 KVA

Total putere instalata:

Pi = 3331,2 kW

Total putere consumata:

Pi = 26323 kW

Total putere aparenta de calcul:

Sn = 3216,6 kW

Pentru a se asigura necesarul de putere se va avea în vedere, amplasarea a doua posturi transformare echipate cu un transformator 20kV/0.4kV cu capacitatea de 400 kVA.

Soluția finala se va determina pe baza unui studiu de soluție realizat de către Electrica S.A. cererea beneficiarului.

Receptoarele de energie electrica constau din : iluminat artificial, aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe și ventilatoare, instalații frigorifice;

Receptorii electrici din instalația electrica a consumatorului nu produc influențe negative perturbatoare asupra instalațiilor furnizorului.

Schema de distribuție este in schema TNS pana la tablourile electrice.

De la tablourile generale, tot in distribuție TNS, se alimentează individual restul consumatorilor in schema radiala.

Factorul de putere al consumatorului este de 0,93 datorita utilizării echipamentelor cu factor de putere imbunatatit ( compensare locala ). Se vor achiziționa doar aparate cu factor de putere imbunatatit si compensat.

Contorizarea energiei electrice se propune sa se realizeze pe medie tensiune in cadrul postulrilor de transformare, soluție ce va fi definitivata in baza studiului de soluție realizat de către Electrica S.A. la cererea beneficiarului.

SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: R013726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON

CONT: R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30-80 Q

  • 2. DISTRIBUȚIA ENERGIEI ELECTRICE

De la postul de transformare se va alimenta in sistem TNS tablourile cu cablu armat din cupru tip CYAbY cu manta din PVC si tensiunea nominala de minim lkV. Cablul de alimentare va fi montat ingropat in pamant la adancimea de -0.8m fata de cota terenului amenajat (CTA) . La toate subtraversarile aleilor si platformelor betonate, cablurile se vor monta in tuburi de protecție.

Tablourile electrice montate la interior sunt din material plastic, cu grad de protecție IP 31/40, avand o rezerva de spațiu de minim 15% pentru montarea posibililor viitori receptori electrici. Tablourile electrice montate la exterior vor fi in construcție metalica, cu usa cu yala, IP54.

  • 3. INSTALAȚII ELECTRICE INTERIOARE

Iluminatul interior

Instalația de iluminat interior din cadul obiectivelor este realizata cu corpuri de iluminat tip downlight cu surse compact fluorescente si cu halogenuri metalice dar si cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi liniar florescente de TL-D 2x36W / 1x36W. Nivelul de iluminat in toate incaperile este in conformitate cu prevederile normativului NP061/1.

Comanda iluminatului se realizează local prin intrerupatoare montate aparent la inaltimea de 1.5 m fata de cota pardoselii finite la usiile de acces in incaperi .

Circuitele pentru iluminat sunt realizate cu cabluri cu intraziere la propagarea focului tip CYYF, cu manta din PVC si tensiunea nominala minima de 1 kV montate in tuburi de protecție flexibile tip Monoflex îngropate in tencuiala.

Prize si racorduri electrice

Toate prizele sunt prevăzute cu contact de protecție si sunt pozate in funcție de destinația încăperii unde se găsesc pe pereți in montaj ingropat sau aparent.

Inaltimea de montaj este in general de 0.3 m fata de pardoseala finita sau la cotele indicate.

Prizele si racordurile electrice sunt dispuse pe circuite diferite in funcție de gradul de importanta.

Prizele din zonele periculoase din punct de vedere electric sunt protejate cu intrerupatoare automate cu protecție diferențiala de 30 mA .

Distribuția circuitelor de prize se realizează cu cablu cu conductoare din cupru cu manta din PVC cu întârzierea propagării focului tip CYYF si tensiunea nominala de minim lkV, pozat in tub de protecție flexibile tip Monoflex incropate in tencuiala . Proiectul de instalații electrice realizează doar alimentarea cu energie electrica a consumatorilor de forța prin cabluri individuale. Fiecare consumator de forța va fi

SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON y

CONT: R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80 .J z prevăzut cu tablou propriu de automatizare care este responsabilitatea furnizorului de echipamente.

Pentru obținerea condițiilor de confort termic in obiectivele funcționale si in timpul anotimpului rece se vor prevede radiatoare electrice.

Iluminatul exterior

Iluminatul exterior se va realiza cu corpuri de iluminat stradale decorative echipate cu surse economice 75W montate pe stâlpi metalici de susținere de 3 m . Aceștia vor fi dispusi astfel incat sa se realizeze un nivel mediu de 20 lx pe caile de acces dar si in jurul obiectivelor. Aprinderea acestora se realizează automat printr-o fotocelula dublata de comanda manuala . Iluminatul exterior va fi alimentat din cadrul cutiilor de distribuție pentru iluminat.

  • 4. INSTALAȚIA DE PROTECȚIE SI IMPAMANTARE

Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protecție pana la tablourile electrice.

Nulul de protecție se va realiza din conductor de cupru izolat cu secțiunea minima de 2.5 mmp când distribuția se realizează in conductoare montate in tuburi de protecție sau de 1.5 când nulul de protecție face parte dintr-un cablu de alimentare . Sectiuna conductorului de protecție se corelează cu secțiunea conductoarelor active conform prevederilor STAS 12.604/4,5 si nu se va intrerupe.

Pentru protecția impotriva electrocutărilor prin atingere indirecta in prezentul proiect s-a prevăzut:

-legarea la conductorul de protecție ca mijloc principal de protecție ;

-legarea la priza de pamant ca mijloc suplimentar de protecție ;

Se vor realiza prize de pamant artificiale pentru fiecare obiectiv in parte. Aceste prize de pamant se realizează prin dispunera in fundații a unor platbande din OL-Zn 40x4 mm, sudate de armaturi respectând cerințele impuse de către normativul 120/02 . Rezistenta de dispersie a prizelor de pamant trebuie sa fie sub valoarea de 4 Ohm, fiind prize numai pentru instalația electrica de protecție importiva atingerilor accidentale. In cazul in care prizele de pamant nu satisfac condiția de <4 Ohm se vor lega la ele electrozi verticali suplimentari OLZn d=2 14", 1=3 m pana la obtinera valorii impuse.

SC VILA HOUSE SRL

Str. Panselelor nr.15,sector 4, BUCUREȘTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON

CONT: R058BREL070001633R011001.LIBRA BANK - SUC .ȘTEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80   > ,

Prevederi P.S.l.

Fiecare construcție propusa reprezintă un compartiment de incendiu.

Categoria de importanta pentru toate construcțiile nou propuse: D - importanta redusa

Gradul de rezistenta la foc: II

CATEGORIE PERICOL DE INCENDIU "E"

CLASA DE PERICULOZITATE P.l. - RISC MIC DE INCENDIU

Amplasarea construcțiilor se va face la o distanță de peste 20 metri față de clădirile ( ) învecinate.

Clădirea prezintă riscuri de incendiu diferențiate pe spații, după cum urmează (conf. PI 18/1999):

  • ■ Risc mic de incendiu pentru majoritatea spațiilor (birouri, spații publice comune) Categoria de pericol de incendiu este de asemenea diferențiată pe tipuri de spații:

  • ■ Categoria E pentru majoritatea spațiilor;

  • ■ Categoria B pentru parcaje.

Instalații de semnalizare a incendiului

Toate spațiile publice (toalete publice, vestiare, cabinet medical, etc) vor fi prevăzute cu senzori de fum și instalații automate pentru declanșarea sprinklerelor și drencerelor.

Instalații de stingere a incendiului

\ /

Complexul va fi dotat cu o stație de pompe pentru stingerea incendiilor, dotata și cu un grup electrogen.

Ansamblul este dotat cu o rețea de hidranți de incintă, pe tot perimetrul amenajării.

Spațiile publice (holuri, vestiare, cabinet medicale, etc) sunt prevăzute cu sprinklere.

Alte instalații și conformări constructive specifice pentru prevenirea și stingerea incendiilor

Instalații pentru iluminat de siguranță - alimentate de un grup electrogen.

PERSOANE CU DIZABILITATI

Se vor respecta prevederile Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

VILA Ht USE


Proiect nr 234/09 Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

Se vor respecta indicațiile din Normativul pentru Adaptarea Clădirilor Civile si Spațiului Urban Aferent la Exigentele Persoanelor cu Handicap - Indicativ: NP 051/2001 elaborat de IPCT SA si aprobat de Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului si Locuinței (Ordinul 645/25.04.2001) - secțiunea 2.1.

  • □    Spațiu urban - alunecare; stratul de uzura va fi astfel rezolvat incat sa impidice caderea prin alunecare, chiar si pe vreme ploioasa (coeficient de frecare COF = min. 0,40). Panta trotuarului va fi de: max. 2% in sens transversal si max. 5% in sens longitudinal.

  • □    Spațiu urban - împiedicare: diferența de nivel admisa: max. 2,5 cm. Rosturile din pavaj sau orificiile de la grătarele pentru ape pluviale trebuie sa fie de max. 1,5 cm.

  • □    Siguranța cu privire la rampe si trepte exterioare - oboseala excesiva: lungimea rampei pana la zona de odihna va fi de max. 10,00 m pentru rampe fara trepte (plan înclinat < 5%; max. 6,00 m pentru rampe fara trepte (plan inclinat cu panta 5+8%); max. 3,00 m pentru rampe de scara (cca. 10 trepte). Panta rampei (plan inclinat) va fi: max. 8% pentru denivelări > 20 cm si max. 15% pentru denivelări < 20 cm.

  • □    Parcare: la 50 de locuri de parcare normale se va prevedea un loc de parcare pentru persoane cu handicap, dar minim 2 locuri de parcare marcate corespunzător.

Locuri de parcare paralele cu trotuarul: 3,00 m x 5,00 m - din care 1,20 m pentru zona de transfer (spațiu de manevra). Locuri de parcare inclinate: la 30° - minim 3,50 m x 5,00 m si la 60° - minim 3,00 x 5,00 m. Panta rampei de racord cu trotuarul va fi de max. 15%.

  • □     Banei si scaune: inaltimea șezutului va fi la: h = min. 0,48+0,53 m, iar inclinarea spătarului va fi de 105°.

  • □    Grupuri sanitare publice: la un grup sanitar cel puțin o cabina va fi adaptata la necesitățile persoanelor in scaun rulant. Dimensiunile minime ale cabinei, in funcție de utilizare, vor fi: 0,90 x 1,80 - acces frontal; 0,90 x 2,30 m - acces dorsal; 1,50 x

  • 1,50 m - acces lateral.

Usa se va deschide spre exterior si va avea latimea libera de: 1 = min. 0,80 m. Se va asigura un spațiu liber in fata cabinei de: 1 = 1,50 m.

  • □    Panouri indicatoare: partea inferioara a panourilor va fi poziționată la: h = min. 2,10 m sau h = max. 0,30 m.

  • □    Vestiare (de pe terenuri sportive, piscine, etc.): vestiarele vor avea minim o cabina adaptata la necesitățile persoanelor blocate in scaun rulant. Dimensiunea cabinei de vastiar va fi de: min. 1,20 x 1,30 m (usa deschisa spre exterior). Spațiu din fata cabinei de vestiar va fi de min. 1,20 m (optim 1,50 m). Se vor asigura bare de sprijin la h = 0,90 m.

  • □    Dusuri (de pe terenuri sportive, piscine, etc.): dusurile vor avea minim o incapere de dus adaptata la necesitățile persoanelor blocate in scaun rulant. Dimensiunea

cabinei va fi de: min. 0,90 x 1,05 m. Spațiu de manevra in fata cabinei va fi de 1,20 x

  • 1,50 m.

Dimensiuni si inaltimi montaj pentru obiectele sanitare: cuva dus (0,80 m x 0,80 m), dusul (h = max. 1,40 m), robinet dus (h ~ max. 1,10 m), scaun mobil/bancheta (h = 0,48-^0,53 m) si bara orizontala sprijin (h = 0,90 m). Cabinele vor fi echipate cu instalații de uscare rapida.

□ Piscine: Cel puțin un bazin trebuie sa fie accesibil persoanelor vârstnice si cu handicap. Bazinul va avea adancimea adaptata la necesitățile persoanelor cu handicap. Rebordul bazinului va avea muchiile rotunjite. Accesul in bazin se va face prin intermediul unor rampe (gratare) amovibile, racordate la rebordul bazinului (panta 5%). Accesul in bazin se va face cu ajutorul unui scaun mobil autonom, montaj pe cric ' )            electric sau/si prin intermediul unei rampe (panta 5%) prevăzute cu mana curenta si

racordata la nivelul scaunului rulant. Bazinul va fi prevăzut perimetral cu o bara de susținere (o4-5 cm). Rigola din jurul bazinului va fi acoperita cu un gratar avand ochiurile de max. 1,5 cm.

SOLUȚII TEHNICE SI MASURI ADOPTATE PENTRU CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE

□  SOL UTII TEHNICE DE CARE S-A TINVT CONȚIN PROIECTARE

□   Instalații de încălzire

  • •   zonarea instalațiilor de încălzire (ramuri separate de distribuție, reglaje locale, autonome) în funcție de gradul și perioada de ocupare a spațiilor, simultaneitatea de funcționare, regimul termic al încăperilor;

  • -  reducerea alimentării cu căldură în perioadele de neocupare a clădirii;

  • ■   soluții integrate de funcționare a instalațiilor de încălzire și de vcntilare-climatizare;

  • ■  monitorizarea consumurilor energetice.

□   Instalații sanitare

Măsurile de creștere a eficienței energetice a instalațiilor sanitare vizează 4 obiective:

  • -  reducerea consumului de energie electrică datorat pompelor și sistemelor de ridicare a presiunii apei;

  • ■  reducerea pierderilor de apă rece și implicit a consumului de energie de pompare aferent;

  • •  idem, pentru apa caldă menajeră;

  • -  reducerea pierderilor de căldură la prepararea, distribuția și consumul apei calde menajere.

VILA HtUSE


Proiect nr 234/09 Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

Menționăm următoarele măsuri pentru creșterea eficienței energetice a instalațiilor sanitare:

  • •  folosirea pompelor cu turație variabilă (continuu sau în trepte) pentru asigurarea debitelor în perioadele cu consum redus; automatizarea regimului de funcționare al pompelor;

  • ■  înlocuirea armăturilor sanitare neetanșe sau defecte și introducerea unor armături sanitare cu consum redus de apă (baterii amestecătoare prevăzute cu dispersoare, robinete “cu perlator”);

  • •  izolarea termică a conductelor de apă caldă menajeră, a boilerelor și rezervoarelor de apă caldă;

  • •  automatizarea funcționării instalației de preparare a apei calde menajere; controlul temperaturii apei calde;

  • -  folosirea sistemelor de recirculare a apei calde menajere între sursă și consumator (până la baza coloanelor de apă caldă);

□ Instalații electrice

Măsuri de eficiență energetică la clădiri publice:

  • -  stabilirea corectă a numărului de corpuri de iluminat în funcție de destinația încăperii și nivelul de iluminare necesar în funcție de specificul activității ce se desfășoară în acestea;

  • -  utilizarea cu precădere a corpurilor de iluminat cu lămpi fluorescente (dotate cu condensatoare pentru îmbunătățirea factorului de putere și balasturi electronice) întrucât acestea au o eficacitate luminoasă ridicată (flux luminos raportat la puterea electrică);

  • ■  utilizarea iluminatului local pentru zonele de interes și limitarea în acest fel a iluminatului general;

  • •  utilizarea corpurilor de iluminat cu randament ridicat (fluxul luminos al corpului de iluminat raportat la fluxul luminos al lămpilor aferente);

  • ■  evitarea utilizării de corpuri de iluminat cu lămpi cu incandescență și înlocuirea acestora în situația în care specificul activității desfășurate într-o încăpere cere o bună redare a culorilor, cu lămpi fluorescente cu adaosuri de halogenuri metalice, având coeficient de redare a culorilor ridicat;

  • •  prevederea de întrerupătoare cu senzori de prezență (mișcare) în încăperile cu grad redus de ocupare cât și pe casa scărilor fără lumină naturală;

  • ■  prevederea unui număr suficient de comutatoare și întrerupătoare pentru secționarea iluminatului artificial și utilizarea efecientă a aportului de iluminat natural din timpul zilei;

  • -  utilizarea de senzori de lumină pentru acționarea iluminatului exterior;

    VILA H • U S E


Proiect nr 234/09 Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

  • ■  dimensionrea corectă a secțiunii conductoarelor și cablurilor pentru încadrarea pierderilor de tensiune în limitele admise;

  • -  asigurarea curățirii periodice a corpurilor de iluminat și a lămpilor cât și a suprafețelor reflectante (pereți, tavan, pardoseli, mobilier);

  • •  utilizare mobilierului și a zugrăvelilor în culori deschise care asigură o bună reflexie a luminii;

  • •  utilizarea de echipamente consumatoare de energie electrică (aparatură de birou și electrocasnică) moderne, cu randamente ridicate;

  • •  automatizarea instalațiilor de încălzire, ventilație, sanitare etc. pentru evitarea consumurilor inutile de energie electrică;

a MASURI CE TREBUIE LUA TE IN PERIOADA DE OPERARE A INVESTIȚIEI

Aceste măsuri revin în sarcina proprietarului și sunt analizate din punct de vedere al influenței asupra consumului de căldură cât și din punct de vedere al economiei de energie:

  • □   Măsuri generale și de organizare

  • ■  Informarea utilizatorilor despre economisirea energiei;

  • -  Stabilirea unei politici clare de administrare în paralel cu o politică de economisire a energiei în exploatare;

  • •  înregistrarea regulată a consumului de energie;

  • ■  Analiza facturilor de energie și a contractelor de furnizare a energiei și modificarea lor, dacă este cazul;

)          ■ Instruirea personalului administrativ.

  • □   Măsuri asupra clădirii

  • ■   îmbunătățirea etanșării la uși și ferestre;

  • ■  Etanșarea gurilor de acces la instalația sanitară.

  • □   Măsuri asupra instalațiilor de încălzire

  • ■  îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de căldură a radiatoarelor către încăpere (perdele, mobile);

  • -  Introducerea între perete și radiator a unei suprafețe reflectante care să reflecteze căldura radiantă către cameră;

  • -  Verificarea existenței circulației de agent termic prin radiator;

  • •  Verificarea dacă robinetele cu dublu reglaj sunt deschise;

  • •  Reducerea temperaturilor din încăperile nelocuite.

□ Măsuri asupra instalațiilor de preparare apă caldă de consum

  • ■  Economisirea apei calde (utilizarea de dispersoare de duș economice, etc.);

  • ■  înlocuirea garniturilor la robineți și repararea armăturilor defecte.

Soluțiile tehnice avute in vedere pentru creșterea eficientei energetice au tinut cont de ÎNDRUMARUL de EFICIENTA ENERGETICA pentru CLĂDIRI - II - elaborat de IP CONSULT GRUP, Braila 2003.

  • 3.7. CONCLUZIILE STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Introducerea lucrării Reabilitare si modernizare Insula de Agrement în lista obiectivelor de investiții a Primăriei Municipiului Bacau , reprezintă unul din eforturile administrației publice locale orientate spre creșterea calității vieții cetățenilor, ce vizează reabilitarea și valorificarea spațiilor plantate publice în concordanță cu principiile dezvoltării durabile. Prin realizarea acestui proiect se dorește ca Insula de Agrement să devină un model de educație ecologică a comunității, un spațiu de recreere și destindere pentru cetățenii municipiului.

Implementarea programului a impus realizarea unui Plan Urbanistic Zonal care are ca scop definirea unui mod coerent de organizare urbanistică și peisagistică a Insulei de Agrement Bacau , precum și a unui set de categorii de intervenții destinate creării unui cadru spațial- volumetric, ambiental și de imagine corespunzător importanței valorilor sale de patrimoniu natural, vocației zonei și importanței sale în ansamblul orașului.

Astfel, in conformitate cu Directiva SEA (respectiv HG 1076/2004) s-a procedat la întocmirea RAPORTULUI DE MEDIU in procesul de consultare cu publicul si cu autoritatile cu responsabilități in domeniul protecției mediului.

Pe amplasamentul pentru care a fost întocmit PUZ va fi implementat proiectul “REABILITARE ȘI MODERNIZARE INSULA DE AGREMENT”, amplasament situat în municipiul Bacău. Insula de Agrement Bacău este înconjurată de apele Lacului de Acumulare Bacău și este situată în aval de Lacul Bacău II și în amonte de Lacul Galbeni.

Prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, au fost declarate 5 arii de protecție specială avifaunistică: Lacul Lilieci și Bacău II (pe râul Bistrița), Lacul Galbeni, Lacul Răcăciuni și Lacul Berești (pe râul Șiret).

Cele 5 lacuri au fost declarate arii de protecție specială avifaunistică datorită necesității protecției și conservării celor peste 160 specii de păsări care au fost identificate pe lacuri și în zonele limitrofe acestora, precum și necesitatea protecției și conservării habitatelor acestor specii de păsări.

Prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, a fost instituit regimul special de protecție și conservare pentru cele 5 lacuri și zonele limitrofe acestora, prin declararea sitului Natura 2000 - “LACURILE DE ACUMULARE BUHUȘI - BACĂU - BEREȘTI”, SPA de interes comunitar.

Acest sit este constituit din lacurile: Lilieci, Bacău II, Galbeni, Răcăciuni și Berești și include luciul de apă al lacurilor menționate și zonele limitrofe acestora, zone de interes pentru sapeciile de păsări existente în zonă și pentru speciile care în migrație folosesc coridorul est - european și care poposesc sezonier în aceste zone. Aria de Protecție Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuși - Bacău - Berești” are suprafața de 5575,50 ha, și a fost declarată ca urmare a identificării a peste 160 specii de păsări, dintre care, 11 specii sunt de interes european, menționate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.

Malurile lacurilor și zonele inundabile sunt preferate de speciile de mal, iar lacurile sunt folosite de păsările de pasaj, pentru iemare.

Fiind amplasată între lacurile Bacău II și Galbeni (componente ale sitului Natura 2000 “Lacurile de Acumulare Buhuși - Bacău - Berești”), Insula de Agrement Bacău este situată pe coridorul de migrație est - european al păsărilor de interes național și comunitar.

Pe insula mică este un exemplar din specia Populus alba, exemplar care a fost declarat monument al naturii prin HCJ Bacău, nr. 18/15.12.1995, instituindu-i-se astfel, un regim special de protecție și conservare.

Pentru asigurarea protecției și conservării biodiversității, habitatelor naturale și seminaturale și a ariilor naturale protejate, de pe Insula de Agrement Bacău și din vecinătatea acesteia, este obligatorie respectarea prevederilor legale naționale și comunitare din domeniile menționate

Concluziile Raportului de Mediu:

Impactul investiției asupra mediului se împarte in :

  • •  Impact ce are loc in timpul amenajării parcului

  • •  Impact ce are loc in timpul exploatării acestuia.

Prima faza este limitata si va produce o categorie de impact precum: praf, zgomot si vibrații. Aceste efecte sunt temporare. In timpul exploatării, factori ca zgomotul si emisia de agenți poluanți, deși reduși trebuie estimați si incadrati conform normativelor in vigoare.

Poluarea aerului

  • •  Faza de construcție a clădirilor si a aleilor insulei de agrement Calitatea aerului

va fi foarte puțin afectata de funcționarea mașinilor si utilajelor care sunt utilizate in construcții. Pe parcursul execuției diverselor construcții și amenajări se pot propaga in aer praf, pulberi de ciment, posibil mirosuri neplăcute etc.

  • •  Faza de exploatare insulei de agrement Efectul produs de autovehicolele ce asigura transportul mărfii pentru terase in cadrul parcului este redus, accesul fiind restricționat, aprovizionarea obiectivelor de interes din cadrul parcului efectându-se ocazional, cu restricții orare și de zi.

> n w u o c                                          Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

Poluarea sonora

Sursele de poluare sonora la viitorul parc pot proveni din: transport rutier , prin zgomotul produs de utilizatorii diferitor spații de distracție- agrement propuse, acestea având un nivel redus.

  • • Faza de construcție a clădirilor si amenajărilor aferente insulei de agrement Sursele de poluare pot proveni de la activitățile de construcții (dezafectare, demolare, desfacere a clădirilor; demontare și desfacere a utilajelor, instalațiilor, echipamentelor; efectuarea săpăturii mecanizate pentru execuția lucrărilor ; turnarea betoanelor pentru; execuția umpluturilor de argilă și pământ;; montajul tuturor rețelelor și echipamentelor tehnologice ce deservesc zona montajul părților metalice; colectarea, depozitarea temporară și transportul deșeurilor rezultate);

• Faza de exploatare insulei de agrement

Surse de poluare fonica pot proveni de la zgomotul produs de utilizatorii diferitor spații de distracție- agrement propuse care au program limitat

Poluarea apei de suprafața si a pânzei freatice

Lucrările din proiect nu afectează calitatea fizica, radiologica a apei de suprafața si a pânzei freatice.

• Faza de construcție a clădirilor si amenajărilor aferente insulei de agrement

  • •  Se vor lua masuri pentru evitarea poluării cu produs petrolier sau alte substanțe impurificatoare rezultate din activitatea cu mijloace auto ;

  • •  pentru lucrările ce se executa, depozitarea materialelor de construcții se va face in spatii clar delimitate, fara a se recurge la distrugerea solului;

  • •  amenajarea cailor de circulație pentru mijloacele de transport in vederea limitării tasarii si distrugerii solului;

  • •  Evacuări necontrolate de ape menajere pe perioada organizării de șantier

• Faza de exploatare a insulei de agrement

VILA HtUSE

  • •  poluarea cu ape uzate menajere - pentru evitarea deversării acestora direct pe sol, sunt prevăzute rețele de canalizare;

  • •  poluarea biologica : se poate datora, in cazul de fata gunoaielor menajere (care se tratează separat) si a grupurilor sanitare (in acest caz folosindu-se rețele de canalizare).

Deseurile

•     Faza de construcție a cladirilior si amenajărilor aferente insulei de agrement

In timpul acestei faze o mare cantitate de deșeuri va rezulta din construcția șantierului, din șantierele provizorii de montaj, precum si din materialele de construcții ramase.

Deseurile se vor evacua prin grija constructorului in baza contractelor semnate cu firme abilitate

•     Faza de exploatare a a insulei de agrement

Deseurile rezultate in timpul exploatării, după o prealabila sortare, trebuie evacuate in baza unui contract de salubrizare cu o societate autorizata, pe teritoriul insulei de agremnet fiind prevăzute pubele de mici dimensiuni destinate colectării selective a deșeurilor

Afectarea biodiversitatii

• Faza de construcție a clădirilor si amenajărilor aferente insulei de agrement Activitățile desfășurate pentru amenajarea insulei de agrement nu constituie o sursa de poluare, lucrările ce se executa sunt de durata medie.

Amenajarea insulei de agrement este realizata prin conservarea plantației existente, făcut tinandu-se seama de necesitățile biologice ale plantelor propuse.

Impactul economic si social

VILA HtUS E

Nu vor fi produse efecte negative de genul: deplasărilor de populație, pierderii unui fond de locuințe, perturbării alimentarii cu apa din rețeaua locala/urbana sau din sursa individuala, litigiilor cu caracter comunitar datorate dezafectării unor obiective de interes public

Durata de realizare si etapele principale. Graficul de execuție al investiției

Durata totala a realizării programului „ Reabilitare si Modernizare Insula de Agrement” este estimata la 30 luni, din care, pentru realizarea proiectării si a obținerii Autorizației de construire sunt necesare 6 luni.

Durata estimata a execuției construcției este de 24 de luni.

Etapele principale ale realizării investiției sunt:

  • •     eliberare amplasament;

  • ■       trasare lucrări;

  • -      săpătură generală;

  • -      radier general;

  • -      infrastructura: beton armat, hidroizolatii;

  • ■      suprastructura: confecții metalice

  • •      închideri exterioare: zidării, lucrări termoizolatie, tâmplărie exterioară;

  • -      compartimentări interioare, tâmplarii interioare;

  • ■      instalații interioare: electrice, curenti slabi, sanitare, stingere incendii;

  • •      montare utilaje;

  • ■      finisaje interioare: pardoseli, tencuieli umede, tencuieli uscate, placari, tavane suspendate;

  • •      finisaje exterioare: placari pereți;

  • ■      lucrări termo-hidroizolatii terase circulabile si necirculabile;

« rețele exterioare: alimentare cu apa, canalizare menajera si pluviala, gaze, energie electrica, iluminat exterior;

  • -      platforme carosabile si pietonale

sistematizare verticala: refacerea solului vegetal, plantații, înierbare, împrejmuiri

Graficul de execuție este anexat prezentului Studiu de Fezabilitate si expliciteaza pe timpi si valori lucrările de construcție ce urmeaza a fi executate.

VILA H ♦ U S E


PROIECT 234/09 REABILITARE SI MODERNIZARE INSULA DE AGREMENT BACAU" FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

GRAFIC DE REALIZARE A INVESTIȚIEI


ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

1

i2

3

4

5

6

7

8

9

10

ii

12

13

14

ÎS

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

1

Proiectare

2

Cheltuieli pentru avize, acorduri

13.1

3

Asistenta tehnica

_

4

Organizare de șantier

1026(

426.275

426.27S

5

Pregătire teren

6

Săpături

;? *•

7

Turnat beton fundații

8

Suprastructura

9

Instalații interioare

14<

recrea

10

Lucrări de Construcții - Finisaje

11

Rețele insula

£±2

12

Sistematizare verticala

■1

Ah

13

Lucrări amenajare peisagistica

: :?.S4*3 • .

14

Racorduri rețele orășenești

3153.5

15

Probe tehnologice

MBBP

16

Cbeftuieii diverse si neprevăzute

1709.399 . ■

1709399

17

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

TOTAL/AN




TOTAL INVESTIȚIE


44.SS1.41


1.39


43.99


54.62


c .MocmcTRATF PENTRU FIECARE LUCRARE SUNT EXPRIMATE IN MII LEI SI MU CONȚIN TVA


/-

!


IV. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI

Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

Nr. Crt.

Denumirea obiectelor

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TV A)

LEI

EURO

LEI

LEI

EURO

1

2

3

4

5

6

7

1

OBIECTIV A - ZONA DE INTRARE IN COMPLEX

3.410,47

811,128

647,989

4.058,459

965,243

4.1

Lucrări de construcții

3.410,47

811,128

647,989

4.058,459

965,243

4.2

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

-

-

4.3

Procurare utilaje, echipamente tehnologice si funcționale cu montaj

-

-

4.4

Procurare utilaje fara montaj si echipamente de transport

-

-

-

-

-

4.5

Dotări

-

-

-

-

-

4.6

Active necorporale

-

-

2

OBIECT IV B - TERENURI SPORT PE PLAJA DE NISIP

711,63

169,250

135,210

846,840

201,408

4.1

Lucrări de construcții

711,63

169,250

135,210

846,840

201,408

4.2

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

-

-

4.3

Procurare utilaje, echipamente tehnologice si funcționale cu montaj

4.4

Procurare utilaje fara montaj si echipamente de transport

4.5

Dotări

4.6

Active necorporale

-

-

3

OBIECT IV C - PROMENADA PE PODINADE LEMN

5.932,84

1.411,036

1.127,240

7.060,080

1.679,132

4.1

Lucrări de construcții

5.932,84

1.411,036

1.127,240

7.060,080

1.679,132

4.2

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

-

-

43

Procurare utilaje, echipamente tehnologice si funcționale cu montaj

-

-

4.4

Procurare utilaje fara montaj si echipamente de transport

-

-

4.5

Dotări

4.6

Active necorporale

-

-

4

OBIECTIV D - - K1DSLAND

930,28

221,253

176,753

1.107,034

263,291

4.1

Lucrări de construcții

930,28

221,253

176,753

1.107,034

263,291

4,2

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

-

-

4.3

Procurare utilaje, echipamente tehnologice si funcționale cu montaj

-

-

-

-

VILA H e U S E

Nr. Cri.

Denumirea obiectelor

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

LEI

EURO

LEI

LEI

EURO

1

2

3

4

5

6

7

4.4

Procurare utilaje fara montaj si echipamente de transport

-

-

4.5

Dotări

-

-

4.6

Active necorporale

-

-

5

OBIECT IV E - AQUAPARK

7.855,82

1.868,387

1.492,606

9.384,426

2.223,381

4.1

Lucrări de construcții

7.855,82

1.868,387

1.492,606

9.384,426

2.223,381

4.2

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

-

-

4.3

Procurare utilaje, echipamente tehnologice si funcționale cu montaj

-

-

4.4

Procurare utilaje fara montaj si echipamente de transport

-

-

4.5

Dotări

-

-

4.6

Active necorporale

-

-

6

OBIECT IV F - ZONA SPORTURI

5.292,69

1.258,786

1.005,611

6.298,301

1.497,955

4.1

Lucrări de construcții

5.292,69

1.258,786

1.005,611

6.298,301

1.497,955

4.2

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

-

-

4.3

Procurare utilaje, echipamente tehnologice si funcționale cu montaj

w

-

-

4.4

Procurare utilaje fara montaj si echipamente de transport

-

-

4.5

Dotări

-

4.6

Active necorporale

-

-

7

OBIECT IV G - ZONA CULTURALA

3.243,49

771,415

616,263

3.859,753

917,983

4.1

Lucrări de construcții

3.243,49

771,415

616,263

3.859,753

917,983

4.2

Montaj utilaje sl echipamente tehnologice

-

-

4.3

Procurare utilaje, echipamente tehnologice $1 funcționale cu montaj

-

-

4.4

Procurare utilaje fara montaj si echipamente de transport

-

-

4.5

Dotări

-

8

OBIECT IV H - ZONA SPORTURI NAUTICE

1.284,54

305,508

244,063

3.859,753

917,983

4.1

Lucrări de construcții

1.284,54

305,508

244,063

3.859,753

917,983

4.2

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

-

-

4.3

Procurare utilaje, echipamente tehnologice si funcționale cu montaj

*

-

-

4.4

Procurare utilaje fara montaj si echipamente de transport

-

-

-

-

-

VILA HtUSE

Nr. Cri.

Denumirea obiectelor

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

LEI

EURO

LEI

LEI

EURO

1

2

3

4

5

6

7

4.5

Dotări

-

-

4.6

Active necorporale

-

-

9

OBIECT IV I - REȚELE DE INCINTA NOI

1.717,61

408,507

326,346

2.043,956

486,124

4.1

Lucrări de construcții

1.7)7,61

408,507

326,346

2.043,956

486,124

4.2

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

-

-

4.3

Procurare utilaje, echipamente tehnologice si funcționale cu montaj

-

-

4.4

Procurare utilaje fara montaj si echipamente de transport

-

-

4.5

Dotări

-

-

4.6

Active necorporale

-

-

4.6

Active necorporale

-

-

9

OBIECT IV J - LUCRĂRI DE REABILITARE SI REFACERE

3.808,46

905,784

723,607

4,532,067

1.077,883

4.1

Lucrări de construcții

3.808,46

905,784

723,607

4,532,067

1.077,883

4.2

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

-

-

4.3

Procurare utilaje, echipamente tehnologice st funcționale cu montaj

-

-

4.4

Procurare utilaje fara montaj si echipamente de transport

-

-

4.5

Dotări

-

-

4.6

Active necorporale

-

-

4.6

Active necorporale

-

-

TOTAL CAPITOLUL 4

34.187,83

8.131,054

6.495,688

40.683,519

9,675,955

Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției

■      ~1    ' a,”v T- ''-î'

Valoare anuală a investiției (lei)

623,10

19.731,57

24.496,80

Pondere

1,39%

43,99%

54,62%

Valorile nu cuprind TVA

Graficul de eșalonare lucrări, fizic si valoric, va fi prezentat de către constructor in oferta sa. Graficul de eșalonare a lucrărilor se va realiza in funcție de specificul tehnologiei fiecărui constructor.

\ n w w o c                                          Proiect nr 234/09

Faza STUDIU DE FEZABILITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSULEI DE AGREMENT - MUN. BACAU

AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

  • -  Certificat de Urbanism nr. 1135/20.11.2008

  • -  Aviz RAGC Bacau - 10875/09.10.2008

  • - Aviz HIDROELECTRICA SA - nr.373/16.12.2008

  • -  Aviz E-ON Moldova SA - nr. 2253/22.12.2008

  • -  Aviz Sanitar nr. - 1508/19.10.2009

  • - Aviz ROMTELECOM - nr. 4257/19.10.2009

  • -  Aviz E-ONGAZ -4815/29.10.2009

  • -  Aviz Apele Romane - BACAU - nr. 327/29.10.2009

  • -  Aviz Salubritate nr. 8177/09.10.2009

  • -  Aviz Natura 2000

  • - Aviz Mediu

    I.


    Analiza cost - beneficiu


A. Identificarea investiției și definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referință


5.2- Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice Regiunea de Dezvoltarea Regională - Nord Est

Județul - Bacau

Localitatea - Bacau____________________________________.

Accelerarea creșterii economice a Regiunii de Dezvoltare Nord Est prin creșterea atractivității infrastructurii de turism și investirea intr-un domeniu cu valoare adăugată mare - infrastructura de agrement turistic_______________________________

Diversificarea turismului în municipiului Bacau prin reabilitare si modernizare Insula de Agrement

2. Ipoteze de bază

  • □ Ghiduri, documente și surse de informații

  • □ Analiza financiară a proiectului a fost elaborată conform indicațiilor și principiilor din:

  • •  Guîdance on the methodology for carrying out Cost-Benefit Analysis, elaborat de Comisia Europeană pentru perioada de programare 2007 - 2013, coroborate cu indicațiile din Guîde to cost-benefit analysis of investment projects, elaborat de Evaluation Unit DG Regional Policy;

  • •  Analiza Cost-Beneficiu Concepte și practică, A.E Boardman, (Editura ARC);

  • •  Anexa 2 la Cererea de finanțare - Recomandări privind Analiza Cost Beneficiu.

  • □ Orizontul de timp

Orizontul de timp ales pentru realizarea analizei financiare și economice este de 10 ani conform recomandărilor prezentate în Guidance on the methodology for carrying out Cost-Benefit Analysis, elaborat de Comisia Europeană pentru perioada de programare 2007 - 2013, precum și în indicațiile privind elaborarea analizei cost-beneficiu din Anexa 2 la Cererea de finanțare.

Perioada de analiză este compusă din perioada investițională (2 ani) și perioada operațională ( 8 ani). Durata economică de viață a proiectului reprezintă perioada pentru care proiectul produce efecte și este considerată a fi de 40 de ani.

□ Rata de actualizare

Nivelul ratei de actualizare, așa cum practica proiectelor de finanțare europeană a impus-o, prezintă o perspectivă din punct de vedere al comunității vizate de proiect asupra modului în care beneficiile viitoare sunt apreciate în raport cu cele prezentate.

Astfel, este important de reținut, că utilizarea acestei rate în contextul politicii de dezvoltare a Comisiei Europene trebuie să asigure comparabilitatea datelor pentru țări similare și având în vedere experiența țărilor mai puțin dezvoltate, Comisia Europeană sugerează legarea nivelului ratei de ritmul așteptat de creștere al PIB-ului.

Pentru proiectul Reabilitare si modernizare Insula de Agrement, rata standard de actualizare luată în calcul în analiza financiară este de r -9 %, (conform recomandărilor din Anexa 2 la Cererea de finanțare).

  • □ Cursul de schimb

Cursul de schimb utilizat pentru conversia Euro/Ron este cursul din data de 25 Septembrie 2009, de 1 Euro= 4,2046 Lei. Analiza cost beneficiu se realizează în lei.

  • □ Valori nominale versus valori reale

în practică se pot utiliza atât valori nominale cât și valori reale (prețuri constante) pentru exprimarea beneficiilor și costurilor. Regula care trebuie urmărită: „Dacă beneficiile și costurile sunt exprimate în valori nominale, analistul va trebui să utilizeze o rată de actualizare nominală, iar dacă beneficiile și costurile sunt măsurate în valori reale, va utiliza o rată reală de actualizare. Ambele metode vor conduce la același rezultat1?’

Pentru a transforma beneficiile și costurile viitoare din valori nominale în valori reale, se va utiliza formula de calcul a valorii actuale, iar valorile obținute vor fi actualizate la o rată m - unde m este rata așteptată a inflației pentru durata de viață a întregului proiect.

i-m

r - -

1 + m

unde,                                                                                                    '

  • -   r = rată reală;

  • -  i = rată nominală a dobânzii;

  • -   m = rată așteptată a inflației.

în analiza proiectelor se poate prefera folosirea prețurilor constante, care sunt acele prețuri ajustate ținând cont de inflație și fixate Ia un an de bază. în cazul de față, previziunea veniturilor și a cheltuielilor s-a realizat în prețuri constante.

  • □ Investiția de capital

Investiția de capital este formată din totalitatea costurilor de construcții, proiectare, avize, achiziție de teren, valoare reziduală, costuri de întreținere. Aceste valori sunt repartizate pe întreaga durată de viață a proiectului.

Este recomandată o abordare globală a costurilor implicate in dezvoltarea proiectului pe întreaga durată de previziune. Viziunea asupra proiectului trebuie să țină seama și de costurile operaționale implicate in dezvoltarea proiectului. Decizia de investiție se bazează pe evaluarea unor alternative diferite:

  • •  O strategie de investiții cu costuri mai mari în perioada investițională și costuri mai mici pe perioada operațională (Investiție mare - costuri operaționale mici);

  • •  O strategie de investiții care prevede investiții mai mici la început și un efort financiar mai ridicat în perioada operațională. (Investiție mică - costuri operaționale mari).

în cazul proiectului de față este preferată prima variantă care presupune realizarea unei investiții mai mari la început, cu efect asupra scăderii costurilor de inentenanță pe perioada operațională.

Investiția de capital cuprinde următoarele categorii de costuri:

Tabel 1. Costurile de construcție

Cheltuielile de construcție vor apărea numai în primele 30 luni, corespunzătoare perioadei investiționale

1

Obiectivul A - Zona de Intrare in Complex

3.410.470,00

811.128,00

2

Obiectivul B - Zona de Jocuri pe Plaja pe Nisip

711,630,00

169.250,00

3

Obiectivul C - Zona de Promenada pe Podina din Lemn

5.932.840,00

1.411.036,00

4

Obiectivul D. * Zona de Distracții pentru Copii "Kidsland11

930.280,00

221.253,00

5

Obiectivul E. - Aquapark

7.855.820,00

1.868.387,00

6

Obiectivul F - Zona Sporturi

5.292.690,00

1.258.786,00

7

Obiectiv G-Zona Culturala

3.243.490,00

771.415,00

8

Obiectivul H - Zona Sporturi Acvatice Obiectivul H - Zona Culturala

1.284.540,00

305.508,00

9

Obiectiv I-Retele de Incinta Noi

1.717.670,00

408.522,00

10

Obiectivul J-Lucrari de reabilitare si refacere (DAL)

3.808.460,00

905.784,00

11

Organizare de șantier

1.878.190,00

446.700,00

12

Cheltuieli diverse si neprevăzute 10%

3.418.790,00

813.107,00

Tabel 2, Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

Tabel 3. Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului


1

Alimentare cu apa

1.500.000,00

356.752,00

2

Rețele electrice exterioare

1.000.000,00

237.835,00

3

Racord telefonic

500.000,00

118.917,00

4

Taxe utilitari

3.500,00

832,00

5

Drumuri si platforme

150.000,00

35.675,00


Tabel 4. Cheltuieli de proiectare si asistentă tehnică, comisioane, taxe legale

1

Studii de teren

40.000,00

9.513,00

2

Taxe pentru avize, acorduri si autori

13.100

3.116.00

3

Proiectare si inginerie

570.000

135.566,00

4

Consultanta Tehnica

90.000,00

21.405.00

5

Asistenta Tehnica

730.000

173.619,00

Tabel 5. Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste de predare la beneficiar


//


Tabel 6. Bugetul proiectului

SSW®WK®taW51Bte8

âSțfȘ:M "5?' v

1

CAPITOL 1

Cheltuieli pentru obținerea ți amenajarea terenului

l.)

Obținerea terenului

1.2

Amenajarea terenului

210.000.00

210.000,00

39 900,00

JJ

Amenajarea pentru protecția mediului

TOTAL CAPITOL 1

210,000.09

210,000.00

39,900.00

2

CAPITOL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

3.I53S00.00

3453.500.00

598.500,00

TOTAL CAPITOL 2

3,153500.00

3,153,500.00

598,500.00

3

CAPITOLUL 3

Cheltuiala neelegibila

Cheltuieli pentru proiectare ți asistență tehnică

3.1

Studii de teren (geotehnice. geologice, hidrologice, foiograntmetricc. topografice și do stabilitate a terenului)

40,000.00

40.000.00

7.600.00

3.2

Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizații de construcție

13.100.00

13.100.00

3.3

Proiectare ți inginerie

570,000.00

570,000.00

108,300.00

3,4

Cheltuieli privind organizarea activiștilor

3.5

Consultanta

90,000.00

90,000.00

17,100.00

3,6

Asistență Tehnică

730,000.00

730,000.00

138,700.00

TOTAL CAPITOL 3

1,443,100.00

1,443,100.00

271,700.00

4

CAPI ȚOLUL 4

Cheltuieli pentru investiții

4.1

Construcții ți instalații

34.187,830.00

34,187.830.00

6,495,687.70

4.2

Utilaje ți echipamente specifice ți funcționale

4.3

Dotări de specialitate

4.4

Utilaje fără montaj ți echipamente de transport

4,5

Dotări

TOTAL CAPITOL 4

5

CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

837,050.00

1.025.640,00

1.862.690,00

353.911,10

5.1.1

5.1.1. Lucrări de construcții ți instalații aferente organizării de șantier 3%

1,025,640.00

1,025,640.00

194,871.60

5,1.2

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de șantier

837.050.00

837.050.00

159,039.50

5,2

Comisioane, taxe ți cote legale.

501,500.00

501.500.00

5,3

Cheltuieli diverse ți neprevăzute 10%

3,418.790.00

3,418,790.00

649,570.10

TOTAL CAPITOL 5

MMi

CAPITOLUL 6

Cheltuiala neelcgibila

6

Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste de predare )a beneficiar

6,1

Pregătire personal de exploatare

6.2

Probe tehnologice ți teste

6.3

Chrltuili de publicitate si informare

30,500.00

30,500.00

5,795.00

6.4

Cheltuieli de audii

43,500.00

43,500.00

8,265.00

TOTAL CAPITOL 6

l

TOTAL cheltuieli

2,855,650.00

41,905,2(0.00

44,851,410,00

8,423428.90

11

Alte cheltuieli netligîbile

111

TOTAL GENERAL (H-I1)

Costurile diverse și neprevăzute au fost considerate cheltuieli eligibile, întrucât pentru proiectul de față s-a considerat că analiza de risc este completă și fundamentată.

Costurile neeligibile vor fi suportate de aplicant, Primăria Municipiului Bacau.

Împărțirea pe ani a investiției este redată în tabelul următor:

Tabel 7, împărțirea pe luni a investiției

Luni

1-6

6-18

18-30

Valoare anuală a investiției (RON)

741.489,00

23.480.568,30

29.151.120,60

Pondere %

1,39

43,99

54,62

□ Valoarea reziduală

în literatura de specialitate se găsesc mai multe metode de estimare a „valorii finale”;

  • •  Calculul valorilor finale prin extrapolare simplă;

  • •  Caicului valorilor finale pe baza valorii reziduale sau de lichidare;

  • •  Estimarea valorii finale pe baza valorii amortizate;

  • •  Estimarea valorii finale pornind de la costul inițial de implementare;

  • •  Stabilirea valorii finale ca fiind zero.

Ținând cont de specificul investiției, valoarea reziduală pentru acest modul poate fi estimată ca fiind suma beneficiilor de natură financiară aduse de proiect după perioada operațională luată în calcul în analiză, în acest caz, durata pentru care se vor estima beneficiile nete ulterioare este egală cu diferența între durata economică a proiectului și orizontul de timp. Durata economică a proiectului se definește ca fiind perioada pentru care activele proiectului îndeplinesc cerințele tehnice pentru care au fost create.

Pentru valoarea reziduală, practica recomandă o abordare pragmatică:

« Determinarea unei durate de viață a infrastructurii;

  • •  Determinarea profilului de depreciere (o abordare simplistă este cea a deprecierii liniare).

  • •  Pentru estimarea valorii reziduale s-au luat în considerare următoarele date:

  • •  Durata de viață a proiectului: 40 de ani;

  • •  Perioada de previziune operațională; 8 ani;

  • •  Deprecierea liniară a capitalului;

  • •  Valoarea reziduală s-a calculat numai pentru C+M;

  • •  Se presupune că nu se vor efectua intervenții majore asupra infrastructurii în perioada operațională de natură să influențeze valoarea.


unde,

  • •  VR = valoare reziduală;

  • •  DTr = durata de timp rămasă;

  • •  DTt = durata de viață totală;

  • •  I = valoarea investiției (doar C+M).

în condițiile prezentate mai sus valoarea reziduală va fi luată în considerare în anul 10 al perioadei de analiză la valoarea de 30 861 576,00 tei

  • □ Costurile de întreținere, operare și administrare

Costurile de întreținere sunt costuri care apar în perioada operațională a proiectului și sunt destinate menținerii proiectului la un nivel de calitate care să permită atingerea indicatorilor de eficiență ai proiectului.

O descriere mai amănunțită a acestor costuri și a modului de formare se regăsește la evoluția prezumată a costurilor de operare.

Factorii care influențează această categorie de costuri sunt:

  • •   Standardul de calitate al infrastructurii;

  • •  Condițiile de climă;

  • •  Politica de întreținere a infrastructurii.

  • □ Costurile de capital

Se vor cuprinde in această categorie acele costuri cu înlocuirea echipamentelor / bunurilor care au o durată normală de funcționare mai mică de 8 ani (orizontul de operare al proiectului). Aceste costuri sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 8. Costurile de înlocuire

Echipament siguranța escalada (scripeți, corzi, etc.)

7.281,53


Patine


18.823,78

B. Analiza opțiunilor și a fezabilității

Analiza financiară are rolul de a furniza informații cu privire la fluxurile de intrări și ieșiri, structura veniturilor și cheltuielilor necesare implementării proiectului dar și de-a lungul perioadei previzionate, în vederea determinării durabilității financiare.

Modelul teoretic utilizat este modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Fiow Actualizat) care cuantifică diferența dintre veniturile și cheltuielile generate de proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un factor de actualizare, operațiune necesară pentru a „aduce” o valoare viitoare în prezent. în această metodă, fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea și provizioanele, nu sunt luate în considerare.

Analiza financiară își propune să surprindă impactul global al proiectului prin estimarea reducerilor înregistrate la nivelul diferitelor capitole de costuri și a plusului de venituri. în cadrul analizei se va utiliza metoda incrementală.

Pentru aceasta, se vor lua în calcul trei scenarii de evoluție:

  • 1.     Varianta zero- nu se investește nimic.

Acest scenariu presupune că proiectul nu se implementează. Este echivalent scenariului fără proiect. Analiza financiară ar trebui construită pe baza costurilor actuale de operare, în concordanță cu situația reală a obiectivului de investiții. în prezent, Primăria Municipiului Bacau înregistrează costuri și venituri pentru obiectivul de investiții vizat. In aceasta ipoteza turismul se desfasoara natural, dar datorita configurației actuale atractivitatea turiștilor va ramane la un nivel scăzut si intradevar costul “distracției” va fi foarte ieftin. Durata de folosire a insulei, pe perioada unui an calendaristic va fi foarte scurta; Aceasta va fi utilizata pe perioada estivala si apoi cat timpul este favorabil. Gradul de folosire al dotărilor este foarte redus si nu este posibila organizarea unor serbări complexe, cu un grad mare de reprezentativitate si care sa dea posibilitatea creerii unor tradiții semnificative. Lipsa locurilor de parcare constituie un alt impediment in calea dezvotarii acestui loc de agrement atat de frumos din punct de vedere natural.

  • 2.    Varianta maximala

Este o ipoteza de lucru care incearca sa creeze cele mai mari capacitati ale unor mijloace de agrement. Acesta ipoteza conduce spre ridicarea gradului de atractivitate la maximum. Bineînțeles, toate acestea se vor realiza cu un efort investitional mai mare, si desigur cu cheltuieli de întreținere mai mari. Riscul este următorul: un loc de divertisment supra dimensionat poate sa inceapa sa funcționeze in pierdere foarte rapid. Este valabil pentru orice supra dimensionare a oricărei forme de distracție;

  • 3.    Varianta medie, varianta echilibrata

Varianta care asigura un echilibru optim intre valoarea investita si efectul produs asupra clientilor. In cadrul acestei soluții, ca soluție generala abordata este alegerea unui număr mai mare de mijloace de divertisment, foarte diferite ca natura, care asigura atractivitate diversificata. Deasemenea se vor crea condițiile pentru prelungirea duratei de frecventare a acestor mijloace de divertisment. Pentru a micșora costurile de întreținere au fost alese rezolvări minimale, tehnologice, modulare, avand capacitati mici, iar in cazul in care se constata unele deficiente in exploatare sa poata fi mutate ușor pe alte amplasamente.

Avantajele soluției recomandate pot fi catalogate din următoarele puncte de vedere:

  • •  din punct de vedere economic: valoarea de investiție este mai redusa decât varianta maximala deoarece au fost evitate construcțiile de dimensiuni mari si au fost alese cele care au dimensiuni la scara umana formate din elemente modulate, ușor sa fie uzinate;

  • •  varianta a fost ușor de stucturat pe categorii de lucrări;

  • •  prin configurarea noilor construcții se va mari timpul de exploatare a investiției;

  • •   din punct de vedere tehnic aceste construcții vor fi realizate din materiale ușoare, construite din materiale nepoluante, recirculabile, materiale cu rezistenta sporita;

  • •  Prin alegerea Variantei medii se oferă populației o gama mai larga de posibilități de distracție, acoperind o arie larga de cosumatori structurați pe categorii de vârste, pe categorii de preocupări sau pe categorii de instruire;

  • •  Alegerea soluției cu construcții mici permite o flexibilitate sporita, atat prin posibilitatea reamenajarii interioare cat si prin posibilitatea schimbării amplasamentului.

Atât veniturile cât și cheltuielile vor fi ajustate după metoda incrementală, care se bazează pe comparația dintre scenariile “fără proiect” și “cu proiect”. Această diferență dintre cele două fluxuri de numerar se actualizează anual și este comparată cu valoarea prezentă a investiției, pentru a stabili dacă valoarea actualizată netă (NPV) a proiectului este pozitivă sau negativă,

C. Analiza financiară

1. Costuri operaționale

Costurile operaționale identificate sunt structurate astfel:

  • □ Costuri cu personalul;

  • □ Costuri de întreținere și reparații curente;

  • □ Costuri cu utilitățile;

  • •  Cheltuieli cu energia electrică;

  • •  Cheltuieli cu apă potabilă, menajeră și pluvială (meteorică);

  • □ Costuri cu asigurarea clădirii;

  • □ Costuri cu serviciile prestate de terți;

  • □ Costuri de marketing și publicitate.

  • □ Costuri administrative;

Costuri cu personalul____________________________________________________________________________

Prin implementarea proiectului se vor crea oportunități pentru crearea a 12 locuri de muncă permanente si 31 locuri de munca sezoniere.

Tabel 9. Structura personalului si salariile medii brute practicate

Personal întreținere/ supraveghere

Ponton si depozit barei

2

8

1.700

27.200,00

Patinoar

3

4

1.700

20.400,00

Teren de sport

2

7

1.700

23.800,00

Terenuri de sport pe nisip

I

5

1.700

8.500,00

Kidsland

5

8

1.700

68.000,00

Sera

2

12

1.700

40.800,00

Biblioteca

2

12

1.700

40.800,00

Zid escalada

2

5

2.000

20.000,00

Toalete publice

2

8

1.200

19.200,00

Aquapark

10

5

1.700

85.000,00

Personal specializat

Salvamar

2

5

2.000

20.000,00

Asistenta medicala

2

12

2.000

48.000,00

Personal tehnic

Electrician

1

12

2.200

26.400,00

Instalator

1

12

2.200

26.400,00

Mecanic

1

12

2.200

26.400,00

Personal administrativ

Administrator complex

1

12

3.200

38.400,00

Asistent manager

1

12

2.500

30.000,00

Economist contabil

1

12

2.700

32.400,00

Personal informare

2

8

2.000

32.000,00

TOTAL

43

633.700,00

[1] Salariul mediu brut cuprinde salariul bruf al salariatului conform contractului de muncă și contribuțiile angajatorului la bugetul de stat

Costuri de întreținere și reparații curente___________________________________________________________

Costurile de întreținere și reparații au fost defalcate după următoarea structură:

  • □ Costuri întreținere clădiri și corpuri anexe;

  • □ Costuri întreținere accese pietonale și auto;

Q Costuri întreținere mobilier urban;

  • □ Costuri Întreținere terenuri sport

Costuri de întreținere și reparații la clădiri______________________________________________________________

Durata de serviciu estimată este evaluată conform GE 032/97 „Normativ privind executarea lucrărilor de întreținere și reparații la clădiri și construcții speciale ” punctul II. Lucrările de reparații ce se execută la clădiri și construcții speciale pentru atingerea duratei de serviciu estimată sau creșterea duratei de serviciu estimată sunt:

  • •  Lucrări de întreținere (l)

  • •  Reparații curente (RC)

  • •  Reparații capitale (RK)

Pentru atingerea și creșterea duratei de serviciu estimată se vor respecta cu strictețe prevederile privind toate lucrările prevăzute la punctele a.b.c, Se va respecta GE032/97 - „Normativ privind executarea lucrărilor de întreținere și reparații la clădiri și construcții speciale" - Anexa nr. 1 privind durata de existență (notă) a clădirilor și construcțiilor speciale cu condiții de mediu normale. Lucrările de întreținere - cuprind refacerea

periodică a unor elemente de suprafață cu durata scurtă de existență (finisaje, protecții superficiale, straturi de uzură) și înlocuirea unor piese cu uzură rapidă din instalații și echipamente (conform GE032/97 punctul 1.2.16).

Aceste lucrări sunt de mică amploare și se execută periodic la clădiri și construcții speciale în scopul prevenirii unor deteriorări premature și menținerii diferitelor elemente componente în stare de funcționare.

Tabel 10. Clădirile și corpurile anexe la care se vor efectua lucrări de reparații și întreținere

Anexa împrumuturi Vanzari GS

583.390,00

Anexa Terenuri Sport

1.180.840,00

Clădire jocuri educative

448.020,00

Clădire Acces Aquapark

722.340,00

Anexa Plaja

592.480,00

Biblioteca cu ceainărie

1.139.440,00

Astfel, pentru perioada operațională, planul de mentenanță constă în lucrări de întreținere și reparații efectuate de firme de specialitate. Fundamentat pe baza normativelor în vigoare, se estimează următoarele procente ale lucrărilor de întreținere și reparații aplicate asupra valorilor de inventar prevăzute în devizul general:

Tabel 11. Costuri de întreținere si reparații la clădiri

0,50%

0,50%

0,70%

0,80%

1,00%

1,00%

23.332,55

23.332,55

32.665,57

37.332,08

46.665,10

46.665,10

Conform normativelor tehnice, nivelul acestor costuri s-a stabilizat la 1% din anul 5 de funcționare din valoarea de inventar a construcțiilor.

Aceste procente vor fi aplicate Ia valoarea de inventar a construcțiilor, în stabilirea acestor procente s-a luat în calcul normativele tehnice (conform cărora în primii 6 ani de funcționare pentru o clădire cheltuielile cu întreținerea și reparațiile au valori mai scăzute) care au fost ajustate cu previziuni privind evoluția gradului de uzură.Lucrările de reparații - cuprind refacerea sau înlocuirea de elemente, detalii sau părți de construcții și instalații ieșite din uz, ca urmare a exploatării normale sau acțiunii agenților de mediu (conform GE032/97 punctul 1.2.17).

Lucrările de întreținere a clădirilor și construcțiilor speciale se execută periodic sau după necesitate în scopul creării posibilității de exploatare continuă a fondului fix respectiv. Ele constau în special din remedieri de defecțiuni, înlocuiri parțiale de elemente de construcții uzate, refaceri de lucrări de protecție, etc. Executarea la timp și la un nivel calitativ superior a lucrărilor de reparații curente și de întreținere, preîntâmpină degradarea construcțiilor, reduce volumul de reparații capitale și ca atare reprezintă o obligație a deținătorilor de clădiri și construcții speciale.

Datorita perioadei scurte de viata a proiectului se apreciaza ca nu vor fi necesare lucrări de reparații capitale.

Costuri de întreținere și reparații pentru diverse echipamente_______________________________________

în stabilirea'acestor sume fixe s-a luat în calcul normativele'tehnice care au fost ajustate cu previziuni privind evoluția gradului de uzură și menținere a echipamentelor într-o stare optimă.

Tabel 12. Costuri de întreținere / echipamente


2

2

  • 4

  • 5

2

2

8


Perete escalada__________

Terenuri de sport/patinoar

Teren Skatepark________

Jocuri exterioare_________

Aquapark

Sera____________________

Teatru in aer liber


7.818,00

23. 648,00

11.200,50

19. 823,00 296. 286,50

5.880,00

8.880,50


Costuri de întreținere și reparații la căile carosabile și pietonaie

Prin proiect se vor realiza căi carosabile și pietonaie necesare accesului facil al vizitatorilor la facilitățile stațiunii și pentru petrecerea timpului liber

Tabel 13. Costurile reparațiilor curente (anuale)



Reparații curente (anuale) Reparații curente (anuale) întreținere periodica (5 ani)

Reparații curente (anuale)


225.126.00


Colmatare fisuri si crăpături - 30% din suprafața


Costuri cu utilitățile

Cheltuielile cu utilitățile cuprind:

  • •  cheltuielile cu apă potabilă, canalizarea și apa pluvială;

  • •  cheltuielile cu energia electrică.

□ Cheltuielile cu apă potabilă, canalizarea și apa meteorică

Necesarul de apă potabilă cuprinde total sau parțial următoarele categorii de apă:

  • •  apă pentru nevoi publice;

  • •  apă potabilă pentru alte folosințe care nu pot fi asigurate de sisteme independente. în această categorie intră stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor, stropitul spațiilor verzi, spălarea/desfundarea rețelei de canalizare);

  • •  necesar de apă pentru acoperirea pierderilor inevitabile în sistemul de distribuție datorate avariilor și imperfecțiunilor de execuție;

  • •  necesar de apă pentru combaterea incendiului în situațiile în care rețeaua de distribuție a apei potabile asigură și cantitățile de apă pentru combaterea incendiului.

Calculul cerinței de apa potabilă pentru nevoi gospodărești și pentru stropit spații verzi a fost stabilit pe baza STAS 1478-90 și STAS 1343/1-95.

Valorile luate în calcul au ținut cont de:

  • •  zona de amplasare;

  • •  statutul zonei;

  • •  categoria de servicii asigurate din punct de vedere calitativ;

  • •  obiceiuri de consum apă.

□ Consumul mediu anual de apă potabilă, defalcat pe consumatori, este redat în tabelul următor:

Tabel 14. Consumul mediu anual de apă potabilă

Teren tenis câmp

274,00

6

1,5 mc/zi

Fantana

10

2mc/zi

605,00

Dusuri

12

0,1 mc/zi/persoana

2.863,50

Patinoar

4

25 mc/zi

3.000,00

Sera

12

1 mc/zi

365,00

Toalete publice

12

0,05 mc/zi/persoana

17.750,00

împrospătare piscine

5

10 mc/zi

1.550,00

Schimbare apei piscine

5

745,3 mc/ 3 ori pe sezon

2.235,00

Cișmele publice

9

10 mc/zi

2.750,00

Cafenele/ Baruri

10

7,5 mc/zi

2.055,00

Irigații spatii verzi

5

0,002 mc/mp/zi

18.802,00

TOTAL

52.250

Consumul mediu anual de apă potabilă este de 52.250 mc/an.

Apele uzate menajere provenite de la obiectele sanitare din cadrul complexului de agrement vor fi deversate în rețeaua de canalizare a muncipiului Bacau

Determinarea debitelor de calcul a apelor uzate menajere s-a făcut cu respectarea prescripțiilor STAS 1795/87.

Consumul mediu de apă epurată este corespunzător a 80% din consumul de apă potabilă, deci 41.800 mc/an.

în estimarea tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare - epurare ape uzate s-au utilizat valorile practicate în prezent de 2,21 lei/rnc pentru apa potabilă și 0,84 lei/mc pentru canalizare-epurare.

Rezultă un cost anual cu serviciile de furnizare a apei potabile de 115.472,5 lei

Rezultă un cost anual cu serviciile de canalizare - epurare ape uzate de 35.112 lei.

Consumul de apă pluvială este reglementat de Institutul Hidrologic Național. Astfel, consumul de apă pluvială se calculează după următoarea formulă:

Ap = 0,3 lei/mc/mp/an

Suprafața la care face referire formula reprezintă suprafața canalizată (suprafața construita). Considerând că suprafața deservită de canalizare este de 63 611.94 mp, rezultă un cost anual de apă pluvială de 19 083.5 lei.

□ Cheltuielile cu energia electrică

Necesarul de putere s-a estimat ca produs între aria utilă și puterea specifică pe metru! pătrat și prin însumarea puterii nominale a receptoarelor de forță aferente asigurării cu utilități.

Anexa plaja

  • •  Consum energie electrica preparare apa calda menajera:

2 boilere x 9 kw/ora x 6 ore/zi x 180 zile = 19.440 kw ora/an

  • •  Consum equipamente

  • 17,4 kW/ora x 8 ore/zi x 240 zile = 33.408 kw ora/an

Anexa GS

  • •  Consum energie electrica preparare apa calda menajera:

1 boiler x 9 kw/ora x 6 ore/zi x 180 zile = 9.720 kw ora/an

  • •  Consum equipamente

27,3 kW x 12 ore/zi x 150 zile = 49.140 kw ora/an

Anexa Teren de sport/ Patinoar

  • •  Consum energie electrica preparare apa calda menajera:

1 boiler x 9 kw/ora x 6 ore/zi x 180 zile = 9.720 kw ora/an

  • •  Consum equipamente:

7 kW/ora x 10 ore/zi x 365 zile = 25.550 kw ora/an

  • •  Consum patinoar:

350 kW x 24ore/zi x 120 zile 1.008.000 kw ora/an

Sera

  • •  Consum energie electrica preparare apa calda menajera:

1 boiler x 9 kw/ora x 6 ore/zi x 365 zile - 19.710 kw ora/an

  • •  Consum equipamente

  • 6,4 kW/ora x 12 ore/zi x 365 zile = 28.032 kw ora/an

Cafenea

  • •  Consum energie electrica preparare apa calda menajera:

7 boiler x 9 kw/ora x 12 ore/zi x 245 zile = 185.220 kw ora/an

  • •  Consum equipamente

56kW/ora x 12ore/zi x 245 zile =164,640 kw ora/an

Kids Land

  • •  Consum energie electrica preparare apa calda menajera:

1 boiler x 9 kw/ora x 12 ore/zi x 365 zile = 39.420 kw ora/an

  • •  Consum equipamente

4 kW/ora x 8 ore/zi x 300 zile - 9,600 kw ora/an

Chioșc

  • •  Consum equipamente

  • 6.3 kw/ora x 10 ore/zi x 245 zile = 15.435 kw ora/an

Biblioteca

  • •  Consum equipamente

  • 8.4 kw/ora x 8 ore/zi x 300 zile = 20,160 kw ora/an

Fântâni

  • •  Consum equipamente

  • 9.5 kw/ora x 6 ore/zi x 365 zile = 20.805 kw ora/an

Statii pompare ape uzate

  • •  Consum equipamente

47 kw/ora x 10 ore/zi x 365 zile = 171.550 kw ora/an

Tabel 15. Costuri cu energia electrică pentru iluminatul exterior si interior

f ’ fi ■ 1' K -1/ • » t ■

Iluminatul exterior

227

100

12

365

99426,00

Aquapark

Iluminat exterior

17

250

8

152

5168,00

Skatepark

Iluminat exterior

8

250

8

365

5840,00

Teren sport

Iluminat exterior

8

250

8

365

5840,00

Parcare

Iluninat Interior

81

36

24

365

25544,16

24

8

24

365

1681,92

30

8

24

365

2102,40

Anexa sport

Iluninat Interior

54

26

8

365

4099,68

4

26

8

365

303,68

2

36

8

365

210,24

5

8

8

365

116,80

Cafenea

Iluninat Interior

1

26

12

365

113,88

12

70

12

365

3679,20

3

36

12

365

473,04

2

8

12

365

70,08

Chioșc

Iluninat Interior

12

26

8

152

379,39

7

26

8

152

221,31

3

8

8

152

29,18

Biblioteca

Iluninat Interior

4

26

4

305

126,88

30

70

4

305

2562,00

1

36

4

305

43,92

4

8

4

305

39,04

Sera

Iluninat Interior

2

26

8

365

151,84

13

70

8

365

2657,20

11

36

8

365

1156,32

2

8

8

365

46,72

Centru educativ

Iluninat Interior

4

26

6

305

190,32

5

26

6

305

237,90

9

70

6

305

1152,90

1

36

6

305

65,88

2

8

6

305

29,28

Aquapark

Iluninat Interior

71

26

8

152

2244,74

22

26

8

152

695,55

2

36

8

152

87,55

9

8

8

152

87,55

Anexa plaja

Iluninat Interior

22

26

6

152

521,66

10

26

6

152

237,12

3

36

6

152

98,50

2

8

6

152

14,59

  • •  Puterea electrică maxim absorbită (Pc) este de 1.997.296,43 kWh/an.

  • •  Tariful la energia electrică este de 0,29 tei/kWh fără TVA.

Rezultă un cost anual cu consumul de energie electrică de 579.215,96 lei.

Costuri cu asigurarea clădirii____________________________________________________ _______

Riscurile acoperite prin asigurare sunt:

  • •  incendiu;

  • •   trăsnet;

  • •  explozie;

  • •  cutremur de pământ;

  • •  inundații și aluviuni provenind din revărsarea apelor de suprafață, precum și din precipitații atmosferice temporare, inclusiv din topirea zăpezii ori gheții;

  • •  furtună, uragan, vijelie, tornade;

  • •  efecte directe ale ploii torențiale, inclusiv cele cauzate de pătrunderea apei prin spărturile și rupturile provocate acoperișului, pereților, ușilor și ferestrelor, prin manifestarea violentă a fenomenelor atmosferice enumerate la punctul anterior manifestate concomitent cu ploaia torențială:

  • •  grindină - efectele directe;

  • •  furtul prin efracție și/ sau acte de tâlhărie;

  • •  vandalism;

  • •  prăbușire și/sau alunecare de teren;

  • •  greutatea zăpezii și/ sau gheții

  • •  izbirea din exterior de către autovehicule, altele decât cele aparținând asiguratului, a clădirii asigurate sau care adăpostește bunurile asigurate sau direct a bunurilor asigurate aflate sub cerul liber;

  • •  avalanșe de zăpadă;

  • •  cădere accidentală de corpuri (stânci, copaci, stâlpi, etc.);

  • •  riscuri politice (greve și tulburări civile).

Analizând condițiile de asigurare ale societăților de asigurări, costurile anuale de acest tip se estimează la 0,2% din valoarea de inventar a clădirii.

Costuri cu serviciile prestate de terți (servicii de pază, curățenie etc.)____________________________________

Această categorie de costuri cuprinde costurile aferente serviciilor extemalizate terților (protecția și paza obiectivelor turistice, salubritate, curățarea aleilor interioare și a parcării etc.) necesare asigurării unor servicii turistice calitative.

Tabel 16. Costuri cu serviciile prestate de terți

Paza și protecție

3 pers x 12 ore/zi x 2 lei/ora x 365 zile

26.280

Costuri de informare, de publicitate si de audit

Tabel 17. Costuri de informare si publicitate si de audit

1

Informare si publicitate

30.500,00

2

Audit

43.500,00

Costuri de marketing și publicitate________________________________________________________________

Având în vedere că promovarea Insulei de Agrement Bacau va fi o activitate continuă și constantă pe tot parcursul anului, se va opta pentru o combinație de instrumente ondine și off-line, din rațiunea de costuri.

Se va pune un accent crescut pe crearea unei imagini foarte bune în mediul on-line, ținând cont de faptul că intemetul este principala sursă de informare în ceea ce privește consumul de servicii turistice.

Astfel, în primii doi ani, activitatea de promovare va fi realizată pe baza unui buget care va cuprinde sistematizat fiecare acțiune întreprinsă în vederea obiectivelor propuse.

Tabel 18. Cheltuielile de promovare pentru primii doi ani operaționali



Asistență de specialitate Agenție de publicitate_______

Produse publicitare___________

Broșuri________________

Pliante_________________________

Panouri_____________________

Bannere___________________

Hărți__________________________

Internet_________________

Crearea websitului___________

Reclamă pe internet - bannere pe alte site-uri de turism


3.000

3.000



6.000

6.000

13.300

3.000

1.500

3.000

1.800

4.000

6,000

4.000


Pentru atingerea obiectivelor propuse prin activitatea de promovare s-a estimat alocarea unui buget de promovare pentru serviciile de promovare și marketing în valoare de 25.300 lei/an pentru primii doi ani si un buget de 12.500 lei/an pentru anii următori.

Costuri administrative__________________________________________________________________________

Aceste costuri cuprind cheltuielile privind deservirea și gestiunea Insulei de Agrement Bacau

Suma medie estimată pentru costurile administrative se estimează la 1% din cifra de afaceri anuală a stațiunii.

2. Venituri operaționale

Cererea pentru turism de așrement

în condițiile creșterii fenomenului turistic pe plan mondial, orașele devin tot mai atractive iar preocupările ce vizează dezvoltarea infrastructurii specifice, a serviciilor, conservarea centrelor istorice se situează tot mai mult în atenția municipalităților ceea ce contribuie pe de o parte, la afirmarea orașelor ca destinații de călătorie dar și la conturarea necesității de asigurare a unui echilibru intre aceste preocupări și nevoile interne de realizare a unui mediu de viata corespunzător.

O forma a turismului urban este reprezentata de turismul de agrement definit prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unitati, stațiuni sau zone turistice, capabile sa asigure individului sau unei grupări sociale o stare de buna dispoziție, de plăcere, sa dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, sa lase o impresie și o amintire favorabila.

Turismul de agrement deține, de asemenea, o pondere importantă în deplasările către spațiile urbane, un loc aparte in categoria mijloacelor de agrement, deosebit de apreciat in rândul turiștilor, fiind ocupat de parcurile de distracție.

Potrivit unui studiu realizat de IAAPA (Asociația Internaționala a Parcurilor de Distracție și Atracții), europenii preferă să-și petreacă din ce în ce mai mult din timpul liber în complexele de agrement, parcurile de distracții, carnavalurile, manifestările tradiționale, sărbătorile religioase constituind tot atatea modalități de petrecere a timpului liber în spațiul urban.

Cunoașterea particularităților cererii pentru turismul urban reprezintă un demers extrem de dificil datorita sistemelor statistice naționale de inregistrare a numărului de vizitatori in spațiul urban precum și a motivațiilor acestora de călătorie, sisteme deosebit de eterogene și care evidențiază îndeosebi sejururile de peste 4 zile in detrimentul sejururilor de scurta durata și a vizitelor ocazionale.

Mult timp, fluxurile urbane au fost neglijate, neexistand nici in momentul de fata statistici care sa permită o analiza comparativa a acestora.

Toate aceste neajunsuri pot fi insa corectate prin adoptarea unui sistem omogen și unitar de inregistrare și observare a fenomenului urban, permițând astfel identificarea mai riguroasa a segmentelor de consumatori, a motivațiilor de călătorie, a cheltuielilor efectuate in spațiul urban.

Având in vedere aceste particularitati, acțiunile întreprinse la nivelul organismelor publice locale vor trebui concentrate in direcția dezvoltării unei oferte turistice globale și coerente, prelungirii duratei sejurului, diversificării serviciilor turistice, turismul urban reprezentând un element potențial major al dezvoltării economiei locale și, pe aceasta baza, o modalitate de creștere a nivelului de trai și a durabilității spațiului urban.

Potrivit opiniei specialiștilor, turismul urban se desfășoară in localitati cu cel puțin 20000 de locuitori, avand drept caracteristica principala sejururile de scurta durata, prin acestea intelegandu-se, potrivit definiției OMT, deplasările de 1-3 innoptari in afara reședinței. Așadar, singurul criteriu de delimitare fata de celelalte forme de turism ramane cel demografic, deși, in unele tari (de exemplu, Franța), statistica oficiala indica limita de 2000 de locuitori pentru definirea unei aglomerații urbane.

O alta abordare se refera și la respectarea condițiilor privind durata și motivul călătoriei, in sfera turismului urban fiind acceptate și deplasările de o zi, avand in vedere distanta de deplasare care, potrivit opiniei unor autori, ar trebui sa fie de cel puțin 100 km.

Treptat, evoluția turismului urban a fost influențată de o serie de factori economici, sociali, demografici, juridici și tehnologici.

Estimarea numărului de vizitatori potențiali pentru serviciile existente și a celor rezultate în urma implementării proiectului s-a efectuat pornind de la următoarele ipoteze de lucru:

  • •  Numărul de vizitatori ai ștrandului „Tineretului” din Piatra Neamț: 40.000 de adulți și 25.000 de copii în 3 luni de funcționare;2

  • •  Județul Bacau prezintă un potențial ridicat pentru practicarea unor multiple forme de turism urban: turism balnear, turism de afaceri, turism pentru cumpăraturi, turism de agrement;

  • •  Investiția planificată prin proiect se adresează deopotrivă locuitorilor municipiului Bacau cât și turiștilor venițt aici în alte scopuri, posibilitățile multiple de agrement reprezentând un motiv în plus pentru prelungirea duratei de ședere;

  • •  Calendarul evenimentelor culturale desfășurate în municipiul Bacau reprezintă o motivație în plus pentru includerea centrului de agrement în programul de agrement al potențialilor turiști;

  • •  Insula de Agrement va fi funcțională în medie 6 luni pe an;

Vizitatorii Insulei de Agrement provin din trei surse:

  • •  Locuitorii municipiului Bacau care își petrec sfârșitul de săptămână în Insula de Agrement;

  • •  Turiști care se înscriu în circuite turistice regionale organizate în Regiunea Nord-Est și care fac escală la Bacau;

  • •  Turiști de week-end care vin din celelalte orașe ale Moldovei special pentru Insula de Agrement.

Previziuni de frecventare_________________________________________________________________________

Parcul Insula de agrement din Bacau poate primi mai multe tipuri de clientelă:

  • •  Familii rezidente compuse din diferite segmentări posibile (sociologice și comportamentale): familii tradiționale, copii și bunici etc.

  • •  Grupuri școlare pe diferite nivele de vârstă, fie în cadrul unor programe pedagogice, fie în cadrul unei excursii de sfârșit de an școlar

  • •  Alte grupuri cu diferite scopuri (asociații, companii, team building-uri)

  • •  Turiști individuali români

Influența zonală a parcurilor de distracție

Tip de echipament

Investiție medie

Zonal £50km

Zona 2 50-lOOkm

Zona 3 100-200 km

Zona 4 >200km

Parcuri de distracție și tematice naționale

>40/50 M€

Poșibil

Posibil

Posibil

Posibil

Parcuri de distracție și tematice regionale

Intre 15 și 50

M€

Posibil

Posibil

Posibil

Parcuri de distracție și tematice locale

Intre 5 și 15

M€

Posibil

Posibil

Cele doua zone de atracție determinate în funcție de accesibilitate (distanța și timpul de transport cu mașina) sunt următoarele:

  • •  Zona 1: Locuitori din Județul Bacau

  • •  Zona 2 : Locuitori din centrele urbane situate la mai puțin de 100 km

    Populație Zona I

    Populație Zona II

    718.125

    178.656

Tipologia clientelei

i. Clientela individuală de proximitate

  • □ Mod de frecventare:

  • •  în familie: părinți/copii (și cu prieteni ai copiilor) și bunici /nepoți.

  • •  Grupuri de prieteni.

  • □ Perioada de frecventare:

în generai în week-end, pe tot parcursul anului dar în special pe timpul verii, în timpul vacanțelor școlare.

  • □ Mod de transport:

  • •  Mașina personală: este mijlocul de transport cel mai preferat pentru petrecerea timpului liber în familie (intimitate, atmosfera de sărbătoare asociată cu călătoria).

  • •  Mai rar cu trenul și mijloace de transport în comun.

  • □ Așteptările clientelei:

  • •  Distracție: Plimbare pentru părinți, recreere pentru copii

  • •  Pedagogic: Părinții caută activități care prezintă un interes pedagogic pentru copii

  • •  Confort: servicii adaptate (catering pentru copii, toalete adaptate, explicații simple, securitate)

  • •  Organizarea de evenimente, animații importante pentru a atrage aceasta clientelă și a o face să revină.

  • •  Comunicarea verbală/campania este vectorul de comunicare eficient pentru a atinge aceasta populație.

ii. Clientela turistică

  • □ Durata vizitei: Jumătate de zi.

  • □ Consumuri anexe: Relativ importante, mai ales în domeniul alimentației: în timpul vizitei se servește masa de prânz, se cumpără suveniruri și obiecte diverse.

Nota: în afara gradului de proximitate, frecventarea parcului de către acesta clientela va depinde și de facilitatea accesului (programul de lucru).

  • □ Originea clientelei turistice : Turiști naționali

  • □ Mod de frecventare : Cupluri sau grupuri de prieteni

  • □ Clientela familială este deseori cazată la rude și prieteni.

  • □ Perioada de frecventare: Mai ales în timpul vacantelor școlare, între mai și octombrie și în week-enduri, în restul anului.

  • □ Mod de transport: Mașina personală, Transport în comun

  • □ Așteptările clientelei: O ofertă a activităților de divertisment originală și dedicata copiilor, pentru turiștii care vizitează regiunea în familie.

  • □ Recreere: se poate considera ca o vizita specifică «copii»,

  • □ Servicii: magazine, restaurante si o primire călduroasă și informații cu privire la activitățile de divertisment

Parcul Insula de agrement Bacau: o zona de agrement local cu o puterea de atracție regional_______

Pentru a evalua frecventarea Insulei de Agrement Bacau și a determina primul cont de exploatare previzională, este esențială determinarea razei de atragere a zonei de agrement. Prin raza de atragere înțelegem capacitatea sa de a atrage clientela mai mult sau mai puțin îndepărtată, de a avea o notorietate, o imagine la nivel regional sau doar local.

Parcul Insula de agrement Bacau va fî primul parc de distracții din regiunea Nord Est care va avea un aquapark. Acest lucru poate contribuie la crearea unui statut al parcului drept un parc cu o rază de atragere regională. Mai sunt și alte elemente care justifică această ipoteză, precum:

  • □ Efectul de a oferi ceva nou, zona de agrement va avea echipamente noi, aproape inexistente pe piața românească și care prezintă o temă corespunzătoare așteptărilor în materie de distracție ale românilor.

  • □ Absența concurenților direcți, cu excepția ștrandurilor sau bazelor de agrement. Prin specificul propus, obiectivul îșl păstrează identitatea și unicitatea.

  • □ Localizare: Situat în municipiul Bacau cu o populație de 176.743locuitori la            1 ianuarie

2009, parcul este de asemenea situat Ia o distanță de mai puțin de 100 km de orașele importante și anume : Vaslui sau Piatra Neamț.

Mai mit Ițifactori influențează creșterea frecventării previzionale:

  • □ Absența in regiune a concurenței

  • □ Efectul de noutate

  • □ Tendința de creștere a frecventării turistice în timpul weekendului in România

(1) Studiu analogic

Pentru evaluarea frecventării previzionale a parcului de agrement Bacau, abordarea noastră se va sprijini pe:

  • a.  Un studiu analogic: o analiză a frecventării principalelor parcuri de distracție din România, și o comparație cu parcurile de agrement europene.

  • b.  Un studiu bazat pe rata de penetrare a clientelei țintă: utilizarea ratei de penetrare pe populația localizată din apropierea parcului și dintr-un perimetru de până ia 100 km,

Rata de penetrare este raportul între numărul de persoane care au cumpărat cel puțin o dată un produs (o marcă), și numărul total de consumatori potențiali. Este în medie de 20 - 40% pentru persoanele rezidente la mai puțin de 50 Km. Ea scade la 10 sau 15% pentru populația situată între 50 și 100 km

Acest studiu urmărește să se sprijine pe rezultatele structurilor de agrement existente în Romania, în scopul de a poziționa și a determina mai bine frecventarea Insulei de agrement Bacau.

Cu toate acestea, datele sunt insuficiente și structurile analizate nu pot fi cu adevărat utilizate pentru determinarea frecventării previzionale a parcului de distracții. Iată principalele date culese:

(a)   AquaMa gic Mamaia

  • □ Generalități

  • •  Proiectul Aqua Magic a fost inițiat de Primăria Municipiului Constanța și Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului și a constat în proiectarea, executarea și exploatarea unui parc de distracții acvatic.

  • •  Realizat în premieră în România, se adresează tuturor categoriilor de vârsta

  • •  Situat la intrarea în stațiunea Mamaia în dreptul zonei de acces spre Teatrul de Vara, delimitat de hotelurile Aurora și Dunărea

  • •  Suprafața totală: 27 200 mp

  • •  Parcări; 10000 mp

  • •  Luciu de apa: 4000 mp

  • •  Volum de apă circulat: 3000 mc

  • •  Teren plajă: 6000 mp

  • •  Spații de alimentație publică: 2 200 mp (restaurante, baruri, cofetarii, fast-food-uri)

  • •  Magazine: 200 mp (suveniruri, presa, ilustrate)

  • •  Capacitate: 2 500 persoane/zi

  • □ Tarife:

  • •  36 ron/zi/persoană adultă;

  • •  18 ron/zi pentru minorii sub 1,5 m;

  • •  gratuit pentru copii sub 3 ani

  • □ Descrierea serviciilor

  • •  Aqua Magic cuprinde un număr de 11 puncte de agrement din care 2 sunt exclusiv destinate copiilor,

  • □ Zona copii:

  • •  Waterplayground - format din piscine cu tobogane multiple pe o suprafața de 1400 mp și adâncime de 40 cm.

  • •  Baby pool - 2 piscine de copii unite, cu 4 ciupercuțe-dus, pe o suprafață de 800 mp și adâncime maximă de 20 cm.

  • □ Zona Aduiți - « Turn 1»

  • •  River ride - 2 tuburi jgheab de culori diferite, cu diametrul 1700 mm, înălțime de plecare la 5 m, lungime de 50 m fiecare si piscine de aterizare; se folosesc colace.

  • •  Multislide - 4 jgheaburi paralele în culori diferite care pleacă de la o înălțime de 8 m, având o lungime de 41 m cu piscine de aterizare.

  • •  Space bowl - tub închis cu plecare de la o înălțime de 11 m și sosire într-un sistem tip pâlnie (de culoare albastru transparent) și piscina de aterizare.

  • □ Zona Aduiți - « Turn 2 »

  • •  Mega pipe - un tub închis cu diametrul de 800 mm, roșu transparent, cu o înălțime de plecare la 11,4 m, lungime de rulare de 45 m și piscina de aterizare.

  • •  Twister - 2 tuburi împletite cu diametrul de 800 mm de culori diferite (roșu și albastru), care pleacă de la o înălțime de 11,4 m, o lungime de rulare de 47 m și piscina de aterizare.

  • •  Kamikaze - tub deschis albastru mat cu o lățime de 700 mm, care coboară brusc de la o înălțime de 11,4 m și rulează în continuare până la 50 m lungime.

  • •  Turbo slide - tub închis roșu transparent cu diametrul de 800 mm care pleacă de la o înălțime de 10 m, face 2 bucle cu cădere în piscine de aterizare după ce se parcurg 74 m de alunecare.

  • •  Black hole - tub de culoare neagră care pleacă de la o înălțime de 10 m, în care ai voie să aluneci numai cu colac; are diametrul de 1400 mm, este complet închis, având o lungime de rulare de 87 m, cu 2 bucle si piscina de aterizare.

  • •  Lazy river - râu curgător lat de 3,5 m, adâncime de 1,2 m și lungime de 360 m care are comunicare cu toate piscinele de aterizare, inclusiv cu piscina de aduiți.

Se pot organiza spectacole, petreceri nocturne și alte evenimente similare. în premieră a fost construit un ring de dans în aer liber, cu sonorizare, lumini și jocuri de apă care țâșnesc în funcție de ritmul și intensitatea muzicii.

(b) Aqua Park Brașov

  • □ Generalități

  • •  Complexul, amplasat în cartierul brașovean Noua este dezvoltat de CES Construct din Constanța, în parteneriat cu Primăria Brașov

  • •  Proiectul este dezvoltat pe o suprafață de circa 6,5 ha,

  • •  Investiție inițială 6 milioane de euro

  • •  Capacitatea este de 5000 locuri, din care 2500 dotate cu șezlonguri

  • •  Tarife: 35-40 Ron adulți; 20-25 Ron copii

  • □ Complexul include:

  • •  Bar central

  • •  Restaurant

  • •  Bar-foișor

  • •  Ștranduri - piscine

  • •  Terenuri sport

  • •  Parcări și vestiare

  • •  Spații dalate - plajă

  • •  7 tobogane

(c) Water Park Otopeni

□ Generalități

  • •  Water Park Otopeni este cel mai mare parc acvatic din România. Situat la 6 Km de Bucuj Rin Hotel și Confort Hotel, Water Park Otopeni este singurul loc de distracții de acest fi Capitalei. Water Park Otopeni a fost deschis în 2004 printr-o investiție de 40 milioane de eu prezent investiția totală ajungând la 43 milioane de euro.

  • •  Suprafața - 4 ha.


a - 3.500 persoi


Investiție de 1 euro, sumă


îndreptat către unui nou tobog de 86 si a u jocuri,2009 -afaceri așteptai circa 500 - 6 euro /sezon est


200,000 persoai


se estimează

150.000    -


persoane/sezon estival,

  • •  Numărul de angajați - 80 persoane

  • •  Capacitatea de 4000 persoane.

  • •  Tarife: luni-vineri 09:00-17:00 adulți - 30 Ron, copii (3-16 ani)- 15 Ron; luni-vineri 1 adulti-15 Ron, copii (3-16 ani)- 9 Ron; sâmbătă • duminică adulți - 40 Ron, copii (3-16 ani)-

  • •  Program de lucru: 09:00 - 20:00

  • •  Parcul dispune de o parcare de 2500 locuri.

  • •  Turiștii beneficiază nelimitat și gratuit de șezlonguri, umbrele și toate celelalte mijloace de d

□ Dotări:

  • •  4000 șezlonguri;

  • •  9 piscine;

  • •  95 tobogane;

  • •  terase;

  • •  baruri;

  • •  fast food;


(d) Concluzii:


  • □ Structurile existente sunt de talie mijlocie

  • □ Un grad ridicat de frecventare a celor existente (oferta existentă este relativ suprasolicitat:

  • □ Parcurile de agrement trebuie să combine atracțiile pentru tineri cu cele pentru adulți

  • □ Structurile și parcurile de distracție care oferă senzații tari răspund în general cerințelo agrement

  • □ Grilă tarifară trebuie adaptată clientelei (tarif adulți/copii)

  • □ Un preț mediu de intrare de 9,5 euro (prețul mediu ai aquaparcurilor din România)

  • □ Numeroase activități conexe



Evaluarea frecventării previzionale în funcție de rata de penetrarea a publicului țintă

□ Zona 1

Este zona în cadrul căreia rata de penetrare va fi cea mai crescută, datorită proximității

Putem considera, ținând cont de rata de penetrare observată la structurile echivalente, că rata de penetrare va fi cuprinsă între 15 si 25% din populație. în același timp, va trebui realizată o distincție clară între populația urbană si cea rurală. Nivelurile de penetrare sunt mult mai mici la populația rurală din cauza veniturilor mai mici. De asemenea, venitul mediu pentru un locuitor al județului Bacau nu permite luarea în calcul a unor rate ridicate de penetrare. De aceea, în locul ratei cuprinse între 35 - 40%, care este rata obișnuită în Europa de Vest, se va alege o rată între 15 - 25%.

Astfel:

Tabel 19, Previziune medie


Rata de penetrare

20,00%

7,50%

Număr

326.073

392.052

718.125

Numărul de reveniri

1

1

Total

130.429

58.808

189.237


Tabel 20. Previziune maximă


10,00%

Rata de penetrare

25,00%

Număr

326.073

392.052

718.125

Număr de reveniri

1

1

Total

163.037

78.410

241.447


Tabel 21. Previziune minimă


3,50%

Rata de penetrare

15,00%

Număr

326.073

392.052

718.125

Număr de reveniri

1

1

Total

97.822

27.446

125.266


Parcul va primi între 125.266 si 241.447 vizitatori pe an proveniți din Județul Bacau.

□ Zona 2

Aici vom ține cont de zonele urbane cu densitate mare a populației unde se va menține o rată de penetrare mai semnificativăși unde mijloacele de promovare vor fi mai eficiente decât în zonele rurale.

Distanța dintre parcul de distracții și locul de rezidență permite totuși formarea unor clieitți fideli în primă fază. Rata de revenire intr-un an va fi deci limitată. Prin urmare vom lua în calcul doar o revenire pe an.

Principalele ipoteze i

□ Principalele orașe situate la o distanță de 50 si 100 km de Bacau:

  • •  Vaslui: 70.571 locuitori;

  • •  Piatra Neamț: 108.085 locuitori;

Tabel 22. Previziune medie


Număr

178.656

Număr de reveniri

1

Total

30.372

Tabel 24. Previziune minimă

Număr

178.656

Număr de reveniri

1

Total

25.012

Rezultate frecventare previzională________________________________

Astfel, putem elabora trei tipuri de scenarii: optimist, moderat si pesimist.

Zona 1

241.447

189.237

125.266

Zona 2

35.731

30.372

25.012

Total

277.178

219.609

150.278

Astfel, frecventarea previzionala variază de ia 150.278 vizitatori pe an la un maxim de 277.178 vizitatori pe an.

□ Segmentarea clasică a parcului de agrement:

  • •  80% turiști individuali (55% familii)--65% adulți / 35% copii

  • •  10% grupuri organizate

  • •  10% elevi

    Repartiția frecventării în

    %

    80%

    20%

    MW

    65% l   35%

    50%

    50%

□ Repartiția frecventării în cifre: scenariu pesimist.

Repartiția |              120.222

frecventării în

cifre      |     78.145     ]"   4Z077

30.056

11028|^^8^

□ Repartiția frecventării în cifre; scenariu moderat.


Tabel 23. Previziune maximă


Rata de penetrare

10%

Număr

178.656

Număr de reveniri

1

Total

35.731


□ Repartiția frecventării în cifre: scenariu optimist.



Pentru determinarea numărului de potențiali vizitatori va trebui luat în considerare ciclul de viață al produsului:

• Efectul noutății ofertei din primii trei ani permit previzionarea unui număr de vizitatori superior estimărilor.

  • •  După care, frecventarea va scade încet înainte de a se stabiliza în jurul frecventării evaluate inițial.

□ Tarife

In ceea ce privește strategia de preț, se va ține cont de faptul că:

  • •  Prețul este numai unul dintre mijloacele prin care se poate influența cererea și, ca atare, volumul vânzărilor din turism;

  • •  Flexibilitatea în fixarea prețurilor este, de regulă, foarte importantă.

  • •  Politica de preț care se va adopta va fi o combinație între politica orientată spre costuri și cea orientată spre piață.

  • •  în cadrul politicii orientate spre costuri, formarea prețului se realizează pe baza următoarelor elemente:

  • •  Cost total + profit;

  • •  Cost marginal;

  • •  Profit maxim.

Tabel 25. Tarife

Teren de sport multifuncțional

60

MS

60 minute

Luni-Vineri

80

60 minute

Week-end

Aquapark

20

o zi

Copii

40

o zi

Adultii

Kids Land

20

’/z zi

Luni-Vineri

30

V2 zi

Week-end

Perete escalada

20

60 minute

Luni-Vineri

30

60 minute

Week-end

Patinoar

8

2 ore

Copii

10

2 ore

Adultii

închiriere patine

6

2 ore

Copii

8

2 ore

Adultii

Structura veniturilor

□ Veniturile operaționale identificate pe orizontul de timp al proiectului sunt structurate astfel:

  • •  Venituri din tarifarea accesului la Aquaparc

  • •  Venituri din tarifarea accesului la terenurile de sport;

  • •  Venituri din tarifarea accesului la patinoar

  • •  Venituri din închiriere de patine de gheata

  • •  Venituri din tarifarea accesului la Kidsland

  • •  Venituri din tarifarea accesului la perete escalada

  • •  Venituri din parcare.

Venituri din tarifarea accesului la Aquapark_____________________________________________________

Estimările vor fi diferențiate in funcție de zilele saptamanii (cursul saptamanii - de luni pana joi si week-end - de vineri pana duminica);

Capacitate maxima aqua

m

rare (turiști zile) - week-end

230 turisti/6 ore x 12 zile week-end/luna x 5 luni sezon

Capacitate maxima aquaparc (turiști zile) - cursul saptamanii

230 turisti/6 ore x 18 zile /luna x 5 luni sezon

Grad de ocupare (%) cursul saptamanii

75%

75%

70%

70%

65%

65%

65%

65%

Grad de ocupare (%) week-end

95%

95%

95%

90%

90%

90%

85%

85%

Număr vizitatori

42.953

42.953

41.400

40.365

38.813

38.813

37.778

37.778

din care

Adult)

27.919

27.919

26.910

26.237

25.228

25.228

24.555

24.555

Copi

15.033

15.033

14.490

14.128

13.584

13.584

13.222

13.222

Adulti

558.383

558.383

538.200

524.745

504.563

504.563

491.108

491.108

Copii

601.335

601.335

579.600

565.110

543.375

543.375

528.885

528.885

MM

SfiHSlkfe

Venituri din tarifarea accesului Ia terenurile de sport_________________________________________________

Prin implementarea proiectului se vor realiza:

  • •  Teren multifuncțional - cu o capacitate maxima de 14 persoane/ ora

□ Prognoza număr turiști terenuri sport

Ipotezele primare in fundamentarea numărului de turiști la terenurile de sport ale complexului sunt:

  • •  Specialiștii din domeniu susțin că potențialul de dezvoltare al construcțiilor de terenuri destinate sportului este foarte ridicat, în condițiile în care pe piața românească există o discrepanță evidentă între oferta de servicii sportive și de agrement și cererea de astfel de servicii din partea populației,.

  • •  Estimările vor fi diferențiate in funcție de zilele saptamanii (cursul saptamanii - de luni pana joi si week-end - ■ de vineri pana duminica);



    Grad de ocupare (%) cursul saptamanii

    30%

    30%

    30%

    30%

    30%

    30%

    30%

    30%

    Număr de vizitatori/ saplamana

    1.680

    1.680

    1.680

    1.680

    1.680

    1.680

    1.680

    1.680

    Grad de ocupare (%) week-end

    60%

    60%

    60%

    60%

    60%

    60%

    60%

    60%

    Număr de vizitatori/ weekend

    1.344

    1.344

    1.344

    1.344

    1.344

    1.344

    1.344

    1.344

    Vizitatori teren multifuncțional

    3.024

    3.024

    3.024

    3.024

    3.024

    3.024

    3.024

    3.024

    Week end

    107.520

    107.520

    107.520

    107.520

    107.520

    107.520

    107.520

    107.520

    Saptamana

    100.800

    100,800

    100.800

    100.800

    100.800

    100,800

    100.800

    100.800

    Total

    208.320

    208.320

    208.320

    208.320

    208,320

    208.320

    208.320

    208.320

Venituri din tarifarea accesului la Kidsland si zidul de escalada

Implementarea proiectului va asigura:

  • •  Amenajarea de locuri de joaca pentru copii;

  • •  Amenajarea de un zid de escalada .

  • □ Veniturile estimate din tarifarea accesului Ia aceste activitati de agrement sunt:

  • •  Venituri din tarifarea accesului la zidul de escalada;

  • •  Venituri din tarifarea accesului la Kidsland

  • □ Prognoza număr turiști activitati de agrement

Ipotezele primare in fundamentarea numărului de turiști la activitatile de agrement ale complexului sunt:

  • •  Gradul de ocupare va inregistra un trend ascendent fiind corelat cu obiectivele strategiei de marketing si prin comparație cu alte locații similare.

  • •  Estimările vor fi diferențiate in funcție de zilele saptamanii (cursul saptamanii - de luni pana joi si week-end - de vineri pana duminica);

Tabel 29. Capacitatea maxima kidsiand/ zidul de escalada:

Tabel 30. Venituri din tarifarea accesului la Kidsiand si zidul de escalada

Grad de ocupare (%) cursul saptamanii

35%

35%

35%

35%

35%

35%

35%

35%

Grad de ocupare (%) week-cnd

70%

70%

70%

70%

70%

70%

70%

70%

Escaladare ziduri

(saptamanii)

3.920

3.920

3.920

3.920

3.920

3.920

3.920

3.920

Escaladare ziduri (week end)

3.136

3.136

3.136

3.136

3.136

3.136

3.136

3.136

Total Escaladare Ziduri

7.056

7.056

7.056

7.056

7.056

7.056

7.056

7.056

Kidsiand (saptamanii)

8.960

8.960

8.960

8.960

8,960

8.960

8.960

8.960

Kidsiand (week end)

7.168

7.168

7.168

7.168

7.168

7.168

7.168

7.168

Total Kidsiand

16.128

16.128

16.128

16.128

16.128

16.128

16.128

16.128

Escaladare ziduri (saptamanii)

78.400

78.400

78.400

78.400

78.400

78.400

78.400

78.400

Escaladare ziduri (week end)

94.080

94.080

94.080

94.080

94.080

94.080

94.080

94.080

Total Escaladare Ziduri

172.480

172.480

172.480

172.480

172.480

172.480

172.480

172.480

Kidsiand

(saptamanii)

179.200

179.200

179.200

179.200

179.200

179.200

179.200

179.200

Kidsiand (week end)

215.040

215.040

215.040

215.040

215.040

215.040

215.040

215.040

Total Kidsiand

394.240

394.240

394.240

394.240 îSțareREWT?

394.240

394.240

394.240

394.240

Estimările vor fi diferențiate in funcție de zilele saptamanii (cursul saptamanii - de luni pana joi si week-end - de vineri pana duminica);

W'v

F. JJ vl i.ț.v;;

W: ‘-;

IU

Mi

Capacitate maxima patinoar (turiști zile) - week-end

2 800 turisti/zi x 12 zile week-end/luna x 4 luni sezon

Capacitate maxima patinoar(turiști zile)

- cursul saptamanii

2 800 turisti/zi x 18 zile /luna x 4 luni sezon

Grad de ocupare (%) cursul saptamanii

35%

35%

30%

30%

30%

30%

30%

30%

Grad de ocupare (%) week-end

55%

55%

50%

50%

50%

50%

50%

50%

Nombre de visiteurs semaines

70.560

70.560

60.480

60.480

60.480

60.480

60.480

60.480

Nombre de visiteurs week end

73.920

73.920

67.200

67.200

67.200

67.200

67.200

67.200

Număr vizitatori

144.480

144.480

127.680

127.680

127.680

127.680

127.680

127.680

Intrare Copii

404.544

404.544

357.504

357.504

357.504

357.504

357.504

357,504

Intrare Adulti

939.120

939.120

829.920

829.920

829.920

829.920

829,920

829.920

Inchirie patine Copii

216.720

216.720

191.520

191.520

191.520

191.520

191.520

191.520

închiriere patine Adulti

635.712

635.712

561.792

561.792

561.792

561.792

561.792

561.792

Total

2.196.096

2.196.096

1.940.736

1.940.736

1.940.736

1.940.736

1.940.736

1.940.736

Venituri din parcare__________________________________________________________________________

Prin implementarea proiectului se va amenaja o parcare pentru autoturisme pentru care se va percepe taxe, în urma analizării tarifelor practicate în obiectivele turistice similare, taxa practicată de parcare s-a estimat, astfel:

• pentru autoturisme - 4 lei/zi;

Veniturile din parcare în ipoteza tarifarii parcării pe o perioada de 8 luni pe an sunt prezentate în tabelul următor:

Veniturile Insula de agrement Bacau

Tabel 33. Venituri globale

Aquapark

1.159.718

1.159.718

«sil»

1.117.800

1.089.855

1.047.938

1.047.938

1.019.993

1.019.993

Teren mullifonciional

208.320

208.320

208.320

208.320

208.320

208.320

208.320

208.320

Zid de escalad/ Kidsland

566.720

566.720

566.720

566.720

566.720

566.720

566.720

566.720

Parcare

79.935

79.935

79.935

79.935

79.935

79.935

79.935

79.935

Patinoar

2.196.096

2.196.096

1.940,736

1.940.736

1.940.736

1.940.736

1.940.736

1.940.736

Total Venituri

4.210.789

4.210.789

3.913.511

3.885.566

3.843.649

3.843.649

3.815.704

3.815.704

Plan financiar de sustenabiihale pe perioada operațională

Sustenabilitatea proiectului a fost analizată pentru „scenariul cu proiect” pentru perioada de analiză, luând în calcul următoarele elemente:

  • •  valoarea investiției;

  • •  sursele de finanțare;

  • •  cheltuielile de operare;

  • •  cheltuielile de întreținere capitală.

Fluxul de numerar (cash-flow) trebuie să demonstreze sustenabilitatea financiară, care constă în aceea că proiectul nu este supus riscului de a rămâne fără disponibilități de numerar.

Solvabilitatea și viabilitatea sunt asigurate dacă rezultatul cumulat al fluxului net de numerar este pozitiv pe perioada întregului orizont de timp. în cazul în care condiția de sustenabilitate financiară nu este îndeplinită (rezultatul cumulat al fluxului net de numerar este negativ), se procedează la revizuirea planului financiar ținând cont de nivelul de suportabilitate și disponibilitate al grupului țintă vizat de proiect.

Conform OG 29/2007 cu modificări, plata TVA aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și execuției de lucrări, finanțate, integral sau parțial, din contribuția financiară a Uniunii Europene și/sau din co-finanțarea aferentă, ai căror beneficiari sunt autorități ale administrației publice centrale și locale, unități subordonate, în coordonarea acestora, organisme neguvemamentale, nonprofit, de utilitate publică cu personalitate juridică care funcționează în domeniul dezvoltării regionale, va fi suportată de la bugetul de stat. în acest sens, în tabelul de durabilitate financiara, se va prevedea separat un rând la fluxul de intrări reprezentând restituirea TVA-ului aferent cheltuielilor eligibile ale proiectului, în valoare de 8.695.022,10 lei.

Surse de finanțare

Determinarea grantului din partea UE pentru proiectele generatoare de venit este reglementată de art. 55 din Regulamentul 1083/2006. în acest articol este detaliată metoda funding gap, metodă conform căreia cheltuielile eligibile nu pot depăși, sub nici o formă, valoarea actualizată a costurilor de investiție din care se scade venitul net actualizat al activității curente pentru orizontul de analiză corespunzător investiției.

Raționamentul acestei metode constă în faptul că, identificarea cheltuielilor eligibile, conform articolului 55, asigură că proiectul are resurse financiare suficiente pentru implementarea proiectului și că evită acordarea beneficiarului grantului a unor avantaje nemeritate prin suprafinanțarea proiectului.

Metoda funding gap urmărește etapele următoare:

□ Determinarea ratei necesarului de finanțat (R);

DIC

EE = DIC - DNR

unde,

  • -  EE = costuri eligibile calculate conform articolului 55,2;

  • -   DIC ~ costul actualizat al investiției;

  • -  DNR = veniturile nete actualizate.

  • □ Determinarea valorii maxime a cheltuielilor eligibile considerate (DCE);

DCE = EC x R

unde,

  • -   EC - costul eligibil al investiției;

  • -  R = rata necesarului de finanțat.

  • □ Determinarea grantului UE;

EU^ -DCExCR,.

unde,

  • -  DA = suma la care se aplică ratele de cofinanțare;

  • -  CRpa = ratele de cofinanțare.

Metoda funding gap nu se aplică următoarelor tipuri de proiecte:

  • •  Proiecte care nu generează venituri (de exemplu proiectele de drumuri fără taxă);

  • •  Proiecte ale căror venituri nu acoperă în întregime costurile operaționale;

  • •  Proiecte supuse ajutorului de stat (conform art. 55(6)).

Proiectul de față se încadrează în categoria proiectelor care intră sub incidența unei scheme de ajutor de stat regional, în consecință nu se aplică metoda funding gap.

Tabel 34. Sursele de finanțare ale proiectului


c.


TVA


8.423.328,90


II

a.

în

IV


Contribuția proprie în proiect, din care:

23.853.530,00

20.997.880,00

" 2?855.650,00

8423328,90

20.997.880,00


Contribuția solicitantului Ia cheltuieli eligibile Contribuția solicitantului la cheltuieli neeligibile TVA2 3

ASISTENȚA FINANCIARĂ NERAMBLJRSABILĂ SOLICITATĂ

Calculul indicatorilor de performanță financiară

  • •  Profitabilitatea financiară a investiției (se demonstrează că proiectul necesită intervenție financiară din partea FEDR);

  • •  Durabilitatea financiară a proiectului în condițiile intervenției financiare din partea FEDR (se arată că fluxul net de numerar cumulat este pozitiv pe întreg orizontul de analiză - 8 ani).

Analiza cost beneficiu financiară a fost realizată pe rezultatele incrementale ale proiectului (scenariul cu proiect -scenariul fără proiect). Principalii indicatori financiari de performanță ai proiectului sunt redați în tabelul următor:

Tabel 35. Performanta financiară a proiectului

Indicator    | Valoare |                          Concluzie

INVESTIȚIE

Rata internă de Rentabilitate (FRR/C)

-10,28%

< 9% (rata de actualizare) proiectul nu este rentabil financiar (necesită intervenție financiară din partea FEDR)

Valoarea Actualizată netă (FNPV/C)

-9.385.787

< 0 (valoare negativă) veniturile nete nu au capacitatea de a acoperi costurile de investiții (proiectul necesită intervenție financiară din partea FEDR)

Raportul beneficiu/cost (Kb/cC)

0.57

< 1 (valoare subunttară) -> veniturile nete nu au capacitatea de a acoperi costurile de investiții (proiectul necesită intervenție financiară din partea FEDR)

CAPITAL

Rata internă de rentabilitate (FRR/K)

-1,80%

Proiectul nu este profitabil din punctul de vedere al capitalului propriu/naționai investit, fără a fi luată în calcul contribuția FEDR

Valoarea actualizată netă (FNPV/K)

-6.406.190

Raportul beneficiu/cost (Rb/c_K)

0,54

SVSTENABILITATE FINANCIARA

Flux total de numerar cumulat

Pozitiv

Proiectul este autosustenabil financiar



Analiza economică

Metodologie

Analiza socio-economică a fost realizată în conformitate cu indicațiile din Ghidul pentru Analiză Cost-Beneficiu a Proiectelor de Investiții, ediția 2002 și Guidance on the methodology for carrying out cost-benefit analysis, the new programming period 2007-2013.


Orizontul de timp luat în considerare în estimarea cheltuielilor și a veniturilor financiare ale proiectului se află în strânsă interdependentă cu durata de viața economică a acestuia. Astfel, în stabilirea orizontului de timp s-a plecat de la ideea că previziunile care se referă la tendința viitoare a proiectului ar trebui formulate pe o perioadă adecvată vieții sale economice utile și suficient de lungă pentru a lua în considerare impactul sau pe termen lung.

Orizontul de timp ales pentru realizarea analizei financiare și economice este de 20 ani conform recomandărilor prezentate în Guidance on the methodology for carrying out Cost -Benefit Analysis, elaborat de Comisia Europeană pentru perioada de programare 2007 -2013, precum și în indicațiile privind elaborarea analizei cost*beneficiu din Anexa 2 la Cererea de finanțare.

Perioada de analiză este compusă din perioada investițională (2 ani) și perioada operațională (8 ani). Durata economică de viață a proiectului reprezintă perioada pentru care proiectul produce efecte și este considerată a fi de 40 de ani.

□ Metoda incrementală

Impactul economic al proiectelor de infrastructură finanțate cu fonduri ale Uniunii Europene se poate evidenția prin analiza efectelor incrementale produse de implementarea investiției. In acest sens, calcularea indicatorilor economici și financiari de performanță este necesar să fie efectuată pe baza diferențelor dintre alternativele posibile: Varianta fără proiect vs. Varianta cu proiect.Aceasta abordare are și rolul de a asigura comparabilitatea opțiunilor alternative, în vederea verificării fezabilității financiare și economice a soluției propuse prin Studiul de Fezabilitate.

Trebuie menționat că în cazul proiectelor de infrastructură turistică, evidențierea efectelor incrementale sunt deja luate în calcul prin coeficientul de adiționalitate. Acest coeficient presupune efectuarea calculului indicatorilor de performanță doar pentru fluxul adițional de turiști provenit din implementarea investiției.

Etapele analizei socio-economice




Din analiza economică trebuie excluse taxele indirecte {de exemplu TVA), obligațiile angajatorului în ceea ce privește salariile sau orice subvenții. Din punctul de vedere al societății aceste elemente constituie transferuri și nu fluxuri de numerar.

|             Cuantificarea șl monetarizarea |

Pasul 2. Corecții pentru externalități j-»-—» externalitatilor proiectului (beneficii și | _____________________________________ I                    costuri economice).             | I .                 --

Pasul 3. Corecții pentru transformarea prețurilor de piață în prețuri contabile (prețuri umbră)

«...... ....................... ... ... .......

Utilizarea preturilor umbră pentru calculul costului de oportunitate al input-urilor și output-urilor.

i r

Pasul 4. Calculul indicatorilor de

performanță (ERR și ENPV)

VViih' Iwiiiw ■■■■                  ............. ... i^.

t

Calculul indicatorilor de performanță   1

utilizând rata de discount socială.     >

Corecții fiscale_______________________________________________________________________________________________

Fluxurile de input-uri și output-uri din analiza financiară sunt grevate de taxe și impozite indirecte (de exemplu TVA-ul), contribuțiile angajatorului la bugetul de stat în ceea ce privește salariile și alte subvenții, în cazul de față, se impun următoarele modificări:

  • •  Costul investiției este afectat de TVA și alte taxe specifice lucrărilor de construcție (de exemplu taxa la Casa Constructorilor și taxe la Inspectoratul de Stat în Construcții);

  • •  Costurile cu salariile vor fi degrevate de taxele și impozitele ce trebuie plătite la bugetul de stat. Cuantumul acestor taxe reprezintă aproximativ 30% (obligațiile angajatorului).

Corecții pentru externalttăți__

Extemalitățile sunt beneficii și costuri socio-economice care se manifesta dincolo de „domeniul” proiectului și influențează bunăstarea comunității fără compensații monetare.

Extemalitățile pot fi privite din punct de vedere economic, social sau impact asupra mediului și pot fi diferențiate în funcție de ciclul de viață al proiectului (lansare sau perioada investițională și creștere și maturitate sau perioada operațională).

  • □ Perioada investițională

Astfel, în perioada investițională trebuie luate în calcul eventuale pierderi pe care stakeholderii proiectului le pot înregistra ca urmare a scăderii fluxului de turiști datorită lucrărilor de investiție. întrucât, în prezent, pentru obiectivul de investiție sunt înregistrate venituri foarte reduse cat cheltuieli, se apreciază ca nu se vor înregistra costuri sau beneficii economice.

Un impact pozitiv ce este înregistrat în perioada de implementare a investiției sunt locurile de munca temporare (sezoniere) create de antreprenor. Conform estimărilor, se apreciază ca pe durata construcției vor fi create 150 noi locuri de munca,

  • □ Perioada operațională

Cele mai relevante beneficii generate de implementarea investiției în perioada operațională sunt beneficiile din turism, respectiv beneficiile provenite din creșterea fluxului de turiști în zona ca urmare a creării unor noi oportunități de vizitare, a apariției unui nou produs turistic.

Turismul comporta o serie de efecte asupra dezvoltării economice, încasările din turism contribuie la vânzări, profituri, locuri de munca, impozite pe venit și profit în regiunea în care sunt făcute. Efectele directe apar în sectoarele primare ale turismului - unități de cazare, restaurante, servicii de transport, comerț cu amănuntul, în ceea ce privește efectele secundare, turismul afectează pozitiv cele mai multe sectoare ale economiei. Un impact al turismului asupra economiei se concentrează în principal asupra efectelor pozitive produse asupra vânzărilor, veniturilor salariate și creării de locuri de munca în regiunea țintă.

Diferitele niveluri ale impactului creat de schimbările produse în cheltuielile turiștilor pot fi împărțite în trei categorii5:

  • •  efecte directe - cuantumul profitului creat în sector ca rezultat direct al schimbării produse în cheltuielile angajate de turiști (de exp. salarii, profiturile unităților de primire turistică, unități de alimentație publică și agențiile de turism);

  • •  efecte indirecte - cuantumul profitului creat de creșterea cheltuielilor pentru bunurile și serviciile furnizorilor locali (care pot sau nu să fie din sectorul de turism). Efectele indirecte includ de asemenea efectul creșterii cererii creat de furnizorii din sectorul de turism asupra furnizorilor proprii;

  • •  efecte induse - cuantumul profitului rezultat din cheltuielile menajelor provenite din veniturile obținute direct sau indirect ca rezultat al cheltuielile turistice.

  • •  în teorie se pot folosi o serie de metode standardizate de evaluare a beneficiilor din turism:

  • •  Metoda preferințelor exprimate - hedonic method - are la baza evaluarea surplusului de consum al turistului amator de sejururi în stațiuni montane. Aceasta metoda se bazează pe evaluarea WTP (consumer’s willingness to pay) ce pornește de la o cercetare primara asupra necesităților turiștilor din zona țintă;

  • •  Metoda venitului net - are în vedere cuantificarea monetara a impactului proiectului la nivelul economiei locale, privit prin prisma valorii adăugate și locurilor de munca nou create la nivelul localității ca urmare a derulării proiectului. Se bazează pe calcularea creșterii venitului local pornind de la injecția suplimentara de cheltuieli turistice având la baza multiplicatorul keynesian;

  • •  Metoda cheltuielilor de călătorie - travel cost method - are la baza cuantificarea beneficiilor rezultate anual de fluxul net suplimentar de turiști generat de implementarea proiectului, respectiv creșterea încasării medii pe turist pentru cei existenți deja și a duratei de ședere a acestora comparativ cu situația fără proiect.

Figura 3 - Efectele beneficiilor din turism

Pentru proiectul de față s-a folosit metoda venitului net. Cuantificarea impactului produs de variațiile din turism asupra economiei se bazează pe următoarea formula:

iți

Multiplicatorii sunt indici care reflecta efectele secundare ale activității turistice asupra economiei regionale. Ei reprezintă interdependentele existente între diferite sectoare ale unei economii regionale particulare. Aceasta particularitate se traduce prin faptul ca multiplicatorii variază de la o regiune la alta, de la o perioada la alta.


Multiplicatorii sunt estimați cu ajutorul unui model input-output care se bazează pe o „recircularc" a cheltuielilor turistice în cadrul unei regiuni, în practica, valoarea multiplicatorilor este „împrumutată” și ajustată la particularitățile zonei.4

Un aspect important al metodologiei de aplicare a multiplicatorilor este estimarea unei rate de captura. Logica aplicării acestei rate de captura constă în deducerea prețurilor de producție din valoarea importurilor de bunuri pe care turiștii le cumpără. în timp ce serviciile turistice cumpărate rămân la nivelul economiei locale ca „cerere finală”, pentru bunurile cumpărate de turiști trebuie luate în calcul doar valoarea lor marginala (adaosul). în practica, în jur de 60% - 70% din cheltuielile turistice sunt considerate „cerere finală”în concluzie, multiplicatorul de cheltuiala efectiva este:

Multiplicator cheltuiala directă = rata de captură x multiplicator de vânzări

întrucât în literatura română de specialitate și informații statistice oficiale nu există referințe la acești multiplicatori, în analiza socio-economică se va lua în caicul doar rata de captură.

__Impact economic al turismului * Număr turiști x Cheltuiala medie/turist x 70% ____ ___ ______

Ca produs turistic, municipiul Bacau prezintă toate cele patru caracteristici care determină atractivitatea unei destinații turistice:

  • •  Punctele de atracție de la destinație - Municipiul Bacau are o gama variată de resurse turistice, existând potențial de practicare a mai multor forme de turism;

  • •  Accesibilitatea destinației - se poate ajunge atât cu mașina, cu trenul cât și cu avionul;

  • •  Facilitățile și serviciile existente 1a destinație - în ceea ce privește infrastructura de cazare, orașul este bine reprezentat, existând facilități de cazare complet renovate menite să satisfacă toate exigențele. Un sector deficitar este acela al agrementului, turiștii neavând alternative variate de petrecere a timpului liber;

  • •  Imaginea și percepția destinației - Bacau este o poarta de intrare in Moldova și are un patrimoniu cultural-istoric bogat.

Investițiile care s-au făcut în capacitățile de cazare nu sunt suficiente pentru a genera un flux crescut de turiști; acestea trebuie corelate cu investiții în infrastructură și în spații de agrement, urmate de investiții într-o promovare eficientă a orașului,

Metodologie și ipoteze de lucru în estimarea indicatorilor turistici___________________________________

Metodologia pentru analiza și determinarea ofertei și a cererii potențiale pentru serviciile oferite de stațiunea montană, după implementarea proiectului, a avut la bază următoarele:

  • •  Analiza grupurilor țintă vizate de serviciile care urmează să fie dezvoltate și tendințele de consum ale acestora;

  • •  Analiza informațiilor statistice privind fluxurile de turiști din municipiul Bacau în ultimii ani;

  • •  Evoluția activității turistice la nivelul României

  • •  Sejurul mediu înregistrat în municipiul Bacau și tipurile de turism practicate;

  • •  Activitățile generate prin implementarea proiectului;

  • •  Previziunile la nivel național pentru fluxurile de turiști din marile orașe.

□ Ipotezele de lucru:

  • •  implementarea proiectului va avea atât un impact economic direct ca urmare a activităților generatoare de profit, cât și unul indirect asupra celorlalți furnizori de servicii turistice;

1 Sursa: Economic Impacts of Tourism - Daniel J. Stynes

1 Sursa: Economic Impacts of'I ourism Daniel J. Stynes

  • •  activitățile cu impact direct economic sunt: Aquaparc, Kîdsland, terenuri de sport si patinoar

  • •  activitățile de interes general care susțin dezvoltarea Insulei de Agrement Bacau și implicit a activităților economice sunt următoarele: amenajările exterioare: mobilier urban, circulații carosabile și pietonale, rețele de canalizare, iluminat exterior.

  • •  varietatea elementelor de agrement reduce dependența de condițiile naturale și elimină sezonalitatea, făcând posibilă practicarea turismului pe tot parcursul anului și prelungirea sejurului turiștilor care practică turismul urban sub diversele sale forme;

  • •  indicatorul care a stat la baza calculelor și a determinărilor din analiza financiară și socio-economică a proiectului propus îl reprezintă numărul de turiști/clienți.

Situația curentă

Tabel 36. Capacitatea si activitatea de cazare turistică din județul Bacau

Anii;

Capacitate de cazare

Sosiri (mii)

înnoptări (mti)

Indicii de utilizare netă a capacității înfuncțiune (%)

Existentă (loturi)

Înfuncțiune (miilocurl-zile)

2004

3318*

941.0

113,8

368,6

39,2

2005

3401*

976,5

121,4

351,5

36,0

2006

3188*

941,3

118,2

366,3

38,9

2007

2858*

933,7

112,3

331,9

35,5

2008

2783

894,7

104,7

310,0   1

34,7

Capacitatea de cazare existentă, la 31 Iulie,

Sursa: Direcția Județeană de Statistica Bacaitst INS

Tabel 37. Evoluția capacitatii de cazare turistica in funcțiune, a sosirilor si înnoptărilor in Județul Bacau in anul 2008 fata de anul 2007

Județul Bacau

Capacitatea in funcțiune %

Sosiri

înnoptări

Total%

Romani%

Straini%

Total%

Romanî%

Străinii

95.8

93.2

93.3

92.9

93.4

94

87.1

Tabel 38. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune, pe tipuri de structuri de primire turistică pe județul Bacău, in perioada 2002-2007



1.018.633

933,006

940.959

976.484

941.284

933.654

654.848

632.26

644.788

686.528

637.744

643.418

27.127

25.915

41.004

40.456

40.88

67.416

47.924

42.506

44.652

41.142

37.942

33.184

168.657

139.758

104.278

117,672

124.82

113.192

|    62.932

16.492

13.206

-

11.408

-

48.741

66.585

80.939

75.474

72,43

60.384

8.404

9.49

12.092

15.212

16.06

16.06

Sursa: Direcția Județeană de statistica Bacatt.farmularele Infostat uri2/2004-20U7


Tabel 39. Capacitatea și activitatea de cazare turistică din Municipiul Bacau



Tabel 40, Capacitate de cazare turistică pe tipuri de structuri turistice la nivelul Municipiului Bacau, in perioada 2004-2008

Municipiul Bacau______

Total

2004

2005*

653

2006

654

2007

2008

632

674

682

Hoteluri

580

593

594

622

622

Moteluri

38

38

38

38

38

Vile turistice

14

22

22

14

22

Sursa: Direcția Județeană de Statistica Bacau, Formularele infostal tir 12/2004-2007

*In unul 2004 in totaljudeț ait fost induse si pensiunile agroturistice in număr de 74/județ, iar începând cu anul 2005 acestea att fost induse in pensiuni urbane sau rurale. In 2008 campingurile atat din judelui Bacau cat si din oraș au fost indtîse pe tot parcursul anului.

Tabel 41. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare pe tipuri de structuri turistice in Județul Bacau, in perioada 2004-2008

2004

2005

2006

2007

2008

Total

39,2%,

36,0%,

38,9%,

35,5%,

34,7

Hoteluri

47,0%

42,8%,

48,6%,

42,3%

38,9

Hosteluri

27,6%,

22,6%,

13,8%

20,0%,

20,9

Moteluri

20,5%,

21,8%,

21,0%,

14,9%

18,0

Cabane turistice

-

-

-

Campinguri

9,5%.

-X

4,6%.

X

Vile turistice

42,1%,

33,1%,

37,8%,

56,5%,

59,5

Tabere de elevi și preșcolari

23,2%,

19,7%,

14,6%,

16,0%,

20,1

Pensiuni urbane

18,1%,

31,7%,

24,7%,

45,4%

29,3

Pensiuni rurale*

18,2%,

14,1%

17,5%,

18,9%,

15,7

Popasuri turistice

12,5%

11,8%.

30,1%,

7,5%.

5,8

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Bacau

Tabel 42. Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in Municipiul Bacau in perioada 2004-2007:

Mun.Bacau

Indice de util, neta

2004

32,0%

2005

30.50%

2006

31.90%

2007

33.80%

Tabel 43. Numărul de turiști (romani si străini) cazați in județul Bacau pe structuri de cazare turistica, in perioada 2004-2007.

Stucturi de cazare

2005

2006

2007

. nr

%

rir

%

nr

%

nr

%

Hoteluri

88.903

78.2

96.573

79.5

92.214

78

85.607

76.2

Moteluri

5.969

5.2

7.092

5.8

7.457

6.4

8.924

7.9

Cabane turistice

0

0

0

0

0

0

0

0

Vile turistice

5.417

4.8

4.5

3.7

4.708

4

4.841

4.3

Pensiuni urbane 9      519

0.5

999

0.8

0

0

1.826

1.6

Pensiuni rurale |     5.068

4.5

*6.392

5.3

7.799

6.6

6.929

6.2

Hosteluri     |      1.766

1.6

1.391

1.2

861

0.7

1.062

0.9

Campinguri

0

0

0

0

529

0.4

0

0

1 Tabere de elevi și

|     preșcolari

3.364

3

3.334

2.7

2.834

2.4

2.42

2.2

| Popasuri turistice

0

0

1.168

1

524

0.4

719

0.6

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Bacau

Tabel 44. Numărul de turiști cazați in Municipiul Bacau in perioada 2004-2007

Sosiri

înnoptări

mii

%

mii

%

43.5

38.2

71.3

19.4

41.3

34.1

69

19.6

43.8

37.1

75.5

19.8

45.7

40.8

77.94

23.5

Sursa: Direcția județeană de statistica Bacau infestat nr J2/2004-2607

Pe localitati, numărul cel mai mare de turiști s-a înregistrat in municipiul Bacau (43.507 turiști reprezentând 38,2% din totalul turiștilor prezenti in județ), urmat de Slanic Moldova (33.097 turiști, reprezentând 29,1% din total) si la mare distanta s-a situat municipiul Onești 13.286 turiști, reprezentând 11,7% din total). Din categoria celorlalte localitati menționam ca a fost cazat un număr mare de turiști in: Tg.Ocna(6.929 turiști), Oituz(4.124 turiști), Hemeiusi (3.150 turiști) si Comanesti (2.595 turiști)

Analiza evoluției numărului de turiști prin comparație pe ani;

□ 2004/2003:

  • •  O creștere a numărului turiștilor care au vizitat județul Bacau cu 4.921 persoane (+4,5%), determinata de creșterea numărului de turiști romani (+5.890 persoane)

  • •  O scădere a numarulului turiștilor străini cu 969 persoane.

Creșterea numărului de turiști care au vizitat in anul 2004 județul Bacau a fost determinata in principal de creșteri semnificative a numărului de turiști romani ce au vizitat Slanic Moldova (+7.021persoane) si Onești (+2.101 persoane),in celelalte orașe inregistrandu-se, in general, scăderi respectiv la Bacau (-447 turiști romani).

□ 2005/2004

  • •  O creștere a numărului turiștilor care au vizitat județul Bacau cu 7.691 persoane (+6,8%), determinata de creșterea numărului de turiști romani(+9.471 persoane),

  • •  O scădere a numarulului turiștilor străini cu 1.780 persoane.

Creșterea numărului de turiști care au vizita tin anul 2005 județul Bacau a fost determinata in principal de creșteri semnificative a numărului de turiști ce au vizitat Slanic Moldova (+13.086 persoane), in celelalte orașe inregistrandu-se, in general, scăderi respectiv la Bacau (-2.133 turiști romani).

□ 2006/2005

  • •  O scădere a numărului turiștilor care au vizitat județul Bacau cu 3.275 persoane (-2,7%), determinata de scăderea numărului de turiști romani(-2.512 persoane),

  • *  O scădere a numarulului turiștilor străini a scăzut cu 763 persoane.

Scăderea numărului de turiști care au vizitat in anul 2006 județul Bacau a fost determinata in principal de scăderi semnificative a numărului de turiști ce au vizitat Slanic Moldova (-7.394 persoane), in celelalte orașe inregistrandu-se, in general, creșteri respectiv la Bacau (+2.520 turiști romani).

□ 2007-2006

  • •  O scădere a numărului turiștilor care au vizitat județul Bacau cu 5.846 persoane (-4,9%), determinata de scăderea numărului de turiști romani (-6.343 persoane, respectiv -5,9%)

  • •  O creștere a numarulului turiștilor străini cu 497 persoane (+4,3%).

Scăderea numărului de turiști care au vizitat in anul 2007 județul Bacau a fost determinata in principal de scăderi semnificative a numărului de turiști ce au vizitat Slanic Moldova (-8.717 persoane) si municipiul Onești (-125 turiști), in celelalte orașe inregistrandu-se, in general, creșteri respectiv in municipiul Bacau (+1,889 turiști romani).

Tabel 45. înnoptări ale turiștilor romani si străini in județul Bacau in perioada 2004-2008 :

  • □ 2003-2004: numărul de înnoptări a înregistrat o scădere cu 42.573 înnoptări (-10,4%),

  • □ 2004-2005 : numărul de înnoptări a înregistrat o scădere cu 17.068 înnoptări (-4,6%).

  • □ 2005-2006 : numărul de înnoptări a înregistrat o creștere cu 14.776 înnoptări (+4,2%).

  • □ 2006-2007 : numărul de înnoptări a înregistrat o scădere cu 34.436 înnoptări (-9,4%).

    Tabel


    la nivelul i

    Durata medie de '.. ședere

    2004

    2005

    2006

    2007

    TOTAL

    7,6

    7,0

    6,91

    M

    1         Hoteluri

    3,36

    3

    3,31

    3,13

    Moteluri

    j 1,41

    1,24

    1,14

    1,13

    Cabane turistice

    -

    i

    -

    Vile turistice

    3,47

    3.03

    3,05

    3,87

    Pensiuni urbane

    1,79

    2.32

    1,81

    2,07

    Pensiuni rurale

    . V4 .

    1-5

    1,44*

    1,42

    Hosteluri

    [    1,55

    1.6 . .

    1,58

    1,82

    Campinguri

    i 2,34

    1

    -

    Tabere de elevi și preșcolari

    7,20

    6.96

    6,41

    7.47

    Popasuri turistice

    1,57

    1.54

    9.21

    1.69

    Media

    3,24

    !     3.1

    2.89

    1    2,95

    Sursa: Direcția județeană de statistica Bacau, formularele Infestat nr 12/2004-2007


Tabel 47. Evoluția sejurului mediu/persoana in Municipiul Bacau in perioada 2003-2007

. W. ■

nr innopt/pers

3.78

;W'-

3.24

2.89

O

3.1

2007

2.95


Sursa: Direcția județeană de statistica Bacau; Formularele Infestat nr 12/2004-200


□ Sezonul turistic

Unul dintre avantajele primordiale ale turismului urban este acela al sezonului turistic permanent, derivat din localizarea într-o zonă cu climă temperată și din varietatea resurselor naturale și antropice care favorizează practicarea mai multor tipuri de turism.

Tabel 48. Sosiri ale rezldentilor in structurile de primire turistica cu funcțiuni de cazare turistica din Județul Bacau, in anul 2008/luni

județ

total /mtt

Uh

feb.

martie

aprilie

mai

2008

93.5

4.5

5.6

6.2

7.8


luate

iulie

august

sept.

oct

noiemb

dec

7.8

10.1

114

9.9

9.6

8.2

5.9


Sursa: INS


Tabel 49. înnoptări ale rezidenților in structuri de primire turistica cu funcțiuni de cazare

turistica din Județul Bacau, in anul 2008/pe luni


județ

total /mll

Iau

feb.

martie

apr.

mai

iunie

iulie

august sept

oct

nov

dec

2008

284.3

10.5

11.4

14.6

17.6

22

22,7

34.2

38.8 1 33.2

29.4

29.1

20.4


Sursa: /NS

□ Cererea turistică a rezidenților din Romania în anul 2008

Numărul rezidenților români care au efectuat călătorii turistice în țară și străinătate a crescut în anul 2008 cu 6,1% față de anul 2007. în aceeași perioadă, numărul de călătorii efectuate de rezidenți a crescut cu 4,3% față de anul 2007. Călătoriile pentru vacanțe au înregistrat valoarea maximă în luna august, atât pentru destinațiile interne cât și pentru cele externe. Ca și în anii anteriori, turiștii români preferă călătoriile de scurtă durată, mai puțin de 4 zile.

Tabel 50. Structura călătoriilor


durată (%

înnoptări

Anul 2007

Anul 2008

1-3

45,1

46,7

4-7

35,5

36,8

8-14

14,5

12,2

15-28

3,5

2,8

peste 29

1,5

1,5



Sursa: Direcția Națională de Statistică

Situație previzionată_________________________________________________________________________________

în teorie, schimbările produse în fluxul de turiști dintr-o anumită zonă, ca urmare a realizării unei investiții, sunt determinate printr-o cercetare primară de piață. în urma acestei cercetări, se identifică cererea efectivă pentru un anumit produs turistic îmbunătățit ca urmare a realizării unei investiții.

Daca nu exista studii de cercetare primară a pieței, fluxul net (adițional) de turiști poate fi estimat și pe baza judecăților de valoare a experților sau așa numitei metode „engineering approach”6.

Rațiunile care stau la baza creșterii atractivității orașelor ca puncte de destinație turistică pot fi sintetizate sub forma a trei mari tendințe:

  • •  dezvoltarea spectaculoasă a activităților de loisir/agrement și a deplasărilor de tip sejur de scurtă durată. Reducerea timpului de lucru și creșterea timpului liber din timpul săptîmânii au fost determinante în evoluția și structura concediilor practicate. Creșterea vârstei medii de pensionare, prelungirea speranței medii de viață au condus la creșterea numărului de concedii practicate de către populația între 50 și 75 de ani. De asemenea odată cu accesul sporit al menajelor la autoturisme și reducerea costurilor cu transportul aerian s-a creat stimulul pentru deplasări mai frecvente (mai scurte și mai dese) și la distanțe mai mari,

  • •  a doua tendință este reprezentată de creșterea intersului indivizilor în ceea ce privește resursele culturale și patrimoniale (manifestate în general sub forma creșterii numărului de vizite a obiectivelor de genul expozițiilor și a muzeelor)

  • •  a treia tendință se înscrie în procesul de reabilitare urbană pentru care autoritățile publice au depus eforturi continue pentru creșterea atractivității turistice.

Printre cele mai des întâlnite tipologii de practici și consum ale turiștilor urbani, conform experienței occidentale se pot enumera:

  • •  practicarea turismului cultural, care se situează printre principalele activități ale turiștilor urbani și a excurșioniștilor (40% din totalul practicilor turistice). Cartierele istorice, viața culturală, ambianța și atmosfera citadine sunt elemente principale în generarea acestui tip de turism;

  • •  Activitățile festive, cum ar fi de exemplu cumpărăturile (15%), gastronomia (12%), festivalurile și manifestațiile (6%) reprezintă un al doilea grup de atracții Ia nivelul unei urbe;

  • •  Concomitent practicile turismului tehnic și industrial câștigă în prezent din ce în ce mai mult teren, acestea șituându-se la granița dintre motivațiile culturale și profesionale;

  • •  Practicile non-consum - care nu sunt însoțite de actul propriu-zis de consum înțeles ca vânzare cumpărare (11%) constituite în general de promenadele urbane fără o destinație precisă;

  • •  Activitățile profesionale (10%) cum ar fi congresele, colocviile și seminariile care atrag consum turistic în oraș (restaurante de calitate, animație originală, atracții intelectuale etc.).

Estimarea numărului de turiști/clienți potențiali pentru serviciile existente si a celor rezultate în urma implementării proiectului s-a efectuat pornind de la următoarele ipoteze de lucru:

  • •  capacitatea de cazare existentă la 31,12.2008: 682 locuri;

  • •  Indicele de utilizare netă a capacității în funcțiune înregistrat în 2008 de 33.80 %, iar gradul mediu de ocupare pe ultimii 4 ani de 32.05 %;

  • •  proiectul care urmează să fie implementat se adresează deopotrivă turiștilor sosiți pentru sejur și celor sosiți în week-end, precum și locuitorilor orașului;

  • •  reabilitarea Insulei de Agrement Bacau va avea ca efect direct și imediat prelungirea sejurului turiștilor aflați în Municipiul Bacau aspect ce va duce implicit la creșterea sezonului turistic pentru toate formele de turism.

  • •  creșterea duratei medii de ședere în municipiul Bacau de la un sejur mediu de 2.95 zile/turist;

  • •  stabilizarea activităților generate de proiect se va face după primii 5 ani de funcționare;

  • •  exploatarea avantajelor oferite de turismul urban prin eliminarea sezonalitățîi și extinderea pieței turismului urban prin promovarea susținută a valorilor și potențialului turistic al municipiului Bacau;

  • •  pentru primii patru ani de exploatare, valorile indicatorului au fost ajustate diferit, în funcție de gradul de maturizare al activităților generate de proiectul propus.

  • •  Insula de Agrement se află în orașului Bacau fapt ce permite accesul direct al populaței din întregul oraș dar și din împrejmuiri.

  • •  Insula de Agrement Bacau trebuie sa devină un nou reper, un nou model simbol de dinamism economic, șt de Natura, de servicii de calitate și de viitor: nu numai o zona de agrement dar și o zona CULTURALĂ, pentru ca peisajul trebuie sa fie durabil, economic, social intr-un cadru natural unic, veritabil element de patrimoniu.

Factorii de succes ai activităților economice care urmează a se desfășura în stațiune după implementarea proiectului sunt:

  • •  în urma studiilor de specialitate, cercetătorii au evidențiat rolul terapeutic al agrementului în combaterea stressului, considerat principala cauză de îmbolnăviri în secolul XXI;

  • •  crearea unui spațiu de agrement care poate constitui prin șine o atracție în plus pentru a petrece un sejur în municipiul Bacau și poate duce la prelungirea sezonului turistic pe tot timpul anului;

  • •  unicitatea ofertei centrului de agrement în Regiunea Nord-Est;

  • •  diversitatea formelor de turism și a serviciilor oferite, atractive pentru un segment variat de turiști;

  • •  calitatea serviciilor care urmează a fi oferite va fi la nivelul altor centre de agrement de renume din țară, precum și a celor din străinătate (rezultatele ce urmează a fi obținute în urma implementării proiectului au ca obiectiv specific creșterea calității întregii activități turistice din municipiul Bacau).

Modul de calcul al indicatorului Impact economic al turismului este următorul:

| Impact economic ai turismului - nr, de sosiri x cheltuielile medii zilnice pe turist și pe tip de cheltuială x 70%

Cheltuiala medie pe turist________________________________________________________________________

Conform studiilor de specialitate, creșterea cheltuielilor vizitatorilor într-o zona va fi urmarea investițiilor într-o gamă mai largă de structuri de cazare de calitate, atracții turistice, distracții, activități de petrecere a timpului liber și restaurante, care vor oferi vizitatorilor mai multe variante și oportunități pentru a cheltui.

Tabel 51. Cheltuieli pentru vacante interne (2008)


Sursa: Direcția Națională de Statistică


1-3 înnoptări

950.735

4-7 înnoptări

1.705.674

8-14 înnoptări

786.737

15-28 înnoptări

87.597

>29 înnoptări

31.065


Tabel 52. Defalcarea tipurilor de cheltuieli turistice (2008)

Total din total:

5.029.517

cazare

963.539

transport

1.052.311

restaurant, bar, cafenea, cofetărie și similare

882.771

cumpărături

alimente, băuturi, tutun ( din comerțul cu amănuntul) îmbrăcăminte, încălțăminte

cadouri, suveniruri, artizanat, decorațiuni

1.786.074

872.788

366.461

546.825

  • 7 în mii lei prețuri curente

  • 8 în mii lei prețuri curente

activități recreative, culturale și sportive

186.457

îngrijiri medicale și cheltuieli pentru sănătate

56.771

servici de cosmetică și alte servicii de înfrumusețare

23.116

alte cheltuieli

78.478

Sursa: Direcția Națională de Statistică

Defalcarea


de cheltuieli turistice în anul 2008

Total din total:

100

cazare

19,2

transport

20,9

restaurant, bar, cafenea, cofetărie și similare

17,6

cumpărături

35,5

alimente, băuturi, tutun (din comerțul cu amănuntul)

17,4

îmbrăcăminte, încălțăminte

7,i

cadouri, suveniruri, artizanat, decorațiuni

10,9

activități recreative, culturale și sportive

3,7

îngrijiri medicale și cheltuieli pentru sănătate

1,1

servici de cosmetică și alte servicii de înfrumusețare

0,5

alte cheltuieli

1,6


Sursa: Direcția Națională de Statistică Așadar, putem estima că cheltuiala medie zilnică pentru un turist de scurt sejur, de 1-3 înnoptări, este 191 lei. Municipiul Bacau, fiind o zona de ședere, a fost luat în cont cheltuielile nr. 1,3,4,5,8 din tabelul de mai sus.

Cheltuiala medie zilnică a unui turist în ședere în Municipiul Bacau este estimată la 148 lei. Obținem astfel un impact economic mediu pe turist = 103.6 lei.

Conform ipotezelor și a modului de calcul prezentat, evoluția indicatorului număr turiști/clienți și a cheltuielilor lor atât cu implementarea proiectului cât și Iară acesta sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Tabel 53.


An 1

(6 luni)

20.895

103,6

2.164.690,92

An 2

43.310

108,78

4.711.283,56

An 3

44.889

114,22

5.127.244,42

An 4

46.529

119,93

5.580.198,98

An 5

48.231

125,93

6.073.704,64

An 6

49.997

132,22

6.610.629,78

An 7

51.831

138,83

7.195.642,20

An 8

53.735

145,78

7.833.429,99


proiect)


Sursa: Estimările consultantului


Tabel 54. Estimarea


a

An 1

(6 luni)

60.111

103,6

6.227.520,32

An 2

122.627

108,78

13.339.386,82

An 3

125.079

114,219

14.286.421,14

An 4

127.581

119,92995

15.300.758,96

An 5

130.133

125,9264475

16.387.161,21

An 6

132.735

132,2227699

17.550.615,81

An 7

135.390

138,8339084

18.796.667,32

An 8

138.098

145,7756038

20.131.261,02


proiect)


Sursa: Estimările consultantului


Tabel 55. Diferențe între varianta fără proiect și varianta cu proiect


An 1

( 6 luni)

39.217

4.062.829,40

An 2

79.317

8.628.103,26

An 3

80.190

9.159.176,72

An 4

81.052

9.720.559,98

An 5

81.902

10.313.456,56

An 6

82.738

10.939.986,02

An 7

83.559

11.601.025,13

An 8

84.363

12.297.831,04


Sursa: Estimările consultantului


Costuri operaționale______________

□ Costul de oportunitate al terenului

Costul de oportunitate poate fi definit ca fiind valoarea celei mai bune dintre șansele sacrificate, la care se renunță atunci când se face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el măsoară cea mai mare pierdere dintre variantele sacrificate, considerându-se că alegerea făcută constituie „câștigul”. In cazul proiectului de față nu sunt șansele sacrificate.

Beneficii non-monetare...........................................................

Pe lângă extemaiitățile monetare care pot lua forma unor fluxuri de input sau output în tabelele de caicul a indicatorilor proiectului, se mai pot identifica și beneficii non-monetare. Acestea pot fi:

• Beneficii non-monetare cuantificabile;

• Beneficii non-cuantificabile.

Beneficii economice cuantificabile

  • a) creșterea semnificativa a numărului de turiști din municipiului Bacau ca urmare a dezvoltării Insulei de Agrement Bacau.;

  • b) creșterea duratei medi de ședere (sejurul turistic) în municipiul Bacau de ia 2.23 zile la 2.67 zile, respectiv cu 20%;

  • c) creșterea numărului de înnoptări în cadrul structurilor de primire turistică la nivelul județului ca urmare a implementării proiectului. Având la bază modificarea comportamentului de consum turistic se estimează o creștere a numărului de înnoptări cu 7% în primul an operațional;

  • d) creșterea cheltuielilor turiștilor cu 80% în primul an operațional

  • e) vor fi create 150 de locuri de muncă directe temporare pe perioada construcției;

  • f)  vor fi create, în perioada operațională 12 locuri de muncă directe permanente și 31 de locuri de muncă sezoniere ca urmare a operării investiției:

  • g) va avea loc o creștere semnificativa cu aproximativ 293 a locurilor de munca în turism și sectorul conex Ia nivelul județului Bacau în 8 ani pe perioada operațională a proiectului;

  • h) va avea loc o creștere semnificativa cu aproximativ 53 a numărului de noi afaceri la nivelul județului Bacau pe perioada operațională a proiectului

('uadtitîcarca tnimurului de afaceri nou create

Are în vedere valoarea medie a cifrei de afaceri pe firmă activă din domeniul Hoteluri și restaurante. Conform Direcției Județene de Statistica Bacau, cifra de afaceri a firmelor active la nivelul județului Bacau pe anul 2007 a fost de 129 milioane lei Ia un număr de 433 de astfel de firme prezente la nivel județean, respectiv o medie de 297 921 lei/flrmă. Această cifră va fi ajustată cu indicele de productivitate regională de 0,72, rezultând astfel o cifră finală de 214 503 lei/firmă. Luând în calcul gradul de mortalitate9 al firmelor la nivCI național de 7% calculat ca medie pe intervalul 2000-2003, rezultă că, pornind de Ia injecția medie anuală suplimentară de venituri la nivel local (datorată efectului de multiplicator al cheltuielilor turistice) la care se adaugă cheltuielile turistice la nivel local, până la sfârșitul proiectului vor fi create Sta sectorul turistic și conex ca urmare a implementării proiectului un număr de 53 firme. (12.297.831/214.503 x 93% = 53 firme).                 _____.                   - . -____________ ____________ .    ■ ..

( tiaiilitiearva numărului (le noi locuri de muncă indirecte

Conform statisticilor Direcției Județene de Statistica Bacau, numărul mediu de salariați pentru un IMM din domeniul Hoteluri și restaurante este de 5.51 salariați/firmă. în concluzie, numărul de noi locuri de muncă în sectorul turistic $1 conex create la nivelul județul Bacau ca urmare a implementării proiectului va fi de 53 noi firme x 5.51 salariați/firmă =* 293 de noi locuri de muncă în sectorul turistic și conex ca urmare a implementării proiectului.

Beneficii economice non-cnantificabile________________________________________________________________

  • a) atragerea de venituri suplimentare la nivel local prin efectul de multiplicare a cheltuielilor turistice colaborată cu crearea semnificativa de locuri de munca directe și indirecte va avea ca rezultat direct creșterea gradului de competitivitate locală.

  • b) prin dezvoltarea sectorului turistic la nivel local, proiectul va contribui la reducerea șomajului local, va crea o cerere de angajați calificați din sectorul turistic și va contribui indirect la creșterea calității resurselor umane din turism;

  • c) creșterea valorii imobilelor și a terenurilor din zona după implementarea proiectului ca urmare a creșterii atractivității turistice a zonei.

Analiza beneficiu/cost (rata economică a rentabilității)________________________________________________

Evaluarea globală a costurilor și beneficiilor socio-economice pe orizontul de timp previzionat de 10 de ani este prezentată în tabelul de mai jos,

în concluzie, pornind de la rezultatele generate de inputurîle monetare în fișa de calcul tabelar au reieșit următoarele niveluri pentru indicatorii de bază sintetici ai analizei socio-economice:

Tabel 56. Indicatorii de bază sintetici pentru analiza socio-economică



Rata internă de rentabilitate economică (ERR)

Valoarea actualizată netă economică (ENPV)


18.93%


23.644.441


> 5,5% (rata de actualizare socială) -> proiectul este oportun din punct de vedere economico-social (aduce beneficii economico-sociale)

> 0 (valoare pozitivă) societatea are nevoie de proiect prin beneficiile aduse în economie (proiectul MERITĂ intervenție financiară din partea FEDR)


Raportul beneficiu/ cost economic(Rb/c_E)


> 1 (valoare supraunitară) -> beneficiile totale depășesc costurile proiectului (proiectul MERITĂ intervenție financiară din partea FEDR)

Analiza de senzitivitate______________________________________________________________________________

Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor variabile de intrare asupra rentabilității proiectului investițional.

Instabilitatea mediului economic caracteristic României presupune existența unei palete variate de factori de risc care mai mult sau mat puțin probabil pot influența performanța previzionată a proiectului. Acești factori de risc se pot încadra în doua categorii:

  • •  categorie care poate influența costurile de investiție;

  • •  categorie care poate influența elementele cash-flow-ului previzionat.

  • □ Metodologia abordată se bazează pe:

  • •  analiza senzitivității, respectiv identificarea variabilelor critice ale parametrilor proiectului;

  • •  calcularea valorii așteptate a indicatorilor de performanta ai proiectului.

  • □ Scopul analizei de senzitivitate este:

  • •  identificarea variabilelor critice ale proiectului, adică acelor variabile care au cel mai mare impact asupra rentabilității sale. Variabilele critice sunt considerate acei parametri pentru care o variație de 1% provoacă creșterea cu 1% a ratei interne de rentabilitate sau cu 5% a valorii actuale nete;

  • •  evaluarea generala a robusteții și eficienței proiectului;

  • •  aprecierea gradului de risc: cu cât numărul de variabile critice este mai mare, cu atât proiectul este mai riscant;

  • •  sugerează măsurile care ar trebui luate în vederea reducerii riscurilor proiectului.

□ Indicatorii luați în calcul pentru analiza senzitivității sunt

  • •  rata internă de rentabilitate (1RR);

  • •  valoarea netă actualizată (NPV).

în principiu, analiza constă în calcularea, pentru fiecare variabilă a următorilor indicatori:

A-Po

n

Indicele de senzitivitate (ÎS), după formula:

unde,

P = parametrul studiat (NPV sau IRR);

V - variabilă;

  • -  Indicele l = valori modificate;

  • -   Indicele 0 = valori inițiale.

Indicele de senzitivitate este de fapt un coeficient de elasticitate care ne arată cu câte procente se modifică parametrul studiat în cazul modificării cu un procent a variabilei. Dacă acest indice este mai mare decât 1, respectiva variabilă este purtătoare de risc.

  • □ Indicele critic (switching value) - SV. Acest indice ne arată cu cât ar trebui să se modifice o variabilă pentru ca NPV-ul sa ia valoarea 0 (altfel spus pentru ca proiectul să devină neviabil).

NPV o

sr=APEo^PE-xl00

Po-Ki

Ko

O valoare mică a SV pentru o variabilă dată ne indica un risc legat de acea variabilă: o abatere mică de la valoarea medie pune în pericol rentabilitatea investiției. Cu cât indicele critic este mai mare cu atât riscurile sunt mai reduse.

  • □ Etapele analizei de senzitivitate sunt:

  • 1.  Identificarea variabilelor de intrare susceptibile a avea o influența importanta asupra rentabilității proiectului

  • □ Pentru analiza de față s-au luat în considerare următoarele variabile:

  • •  Costul investiției;

  • •  Numărul de vizitatori

  • 2.  Formularea ipotezelor privind abaterile variabilelor de intrare de la valorile probabile

Pentru flecare din aceste variabile a fost considerata ipoteza unei abateri rezonabile de la valoarea medie stabilita în secțiunile anterioare (analiza financiara), abateri exprimate procentual. Aceste abateri sunt privite dlntr-o perspectiva pesimista,:

  • •  pentru costul investiției s-a estimat o creștere cu 20% fata de nivelul estimat;

  • •  pentru numărul de sosiri s-a estimat o scădere cu 20% fata de nivelul estimat.

  • 3, Recalcularea valorilor indicatorilor de performanta în ipoteza realizării abaterilor prognozate

    Tabel 57. Analiza de scnzitivitate


    Valori inițiale ale parametrilor

    18.93%

    Costul investiției

    +20%

    13.35%

    Numărul de sosiri

    -20%

    10.34 %


Din analiza influentei separate asupra indicatorilor cheie de performanță se deduc următoarele:

  • •  proiectul prezintă o sensibilitate nesemnificativă Ia creșterea costului investiției cu 20% .

  • •  proiectul prezintă o sensibilitate nesemnificativă ia scăderea numărului de sosiri cu 20%.

Graficele de influenta individuala - grafice de tip PLOT - a variabilelor cheie asupra indicatorului de performanta ERR sunt prezentate în cele ce urmează:

Tabel 58. Influenta costurilor investitionale

0

44.571.470

18,93%

1%

45.017.185

18,61%

2%

45462899,4

18,29%

3%

45.908.614

17,89%

4%

46.354.329

17,68%

5%

46.800.044

17,38%

6%

47.245.758

17,08%

7%

47.691.473

16,79%

8%

48.137.188

16,50%

9%

48.582.902

16,22%

10%

49.028.617

15,94%

11%

49.474.332

15,67%

12%

49.920.046’

15,39%

13%

50.365.761

15,13%

14%

50.811.476

14,86%

15%

51.257.191

14,60%

16%

51.702.905

14,35%

17%

52.148.620

14,09%

18%

52.594.335

13,84%

19%

53.040.049

13,60%

20%

53.485.764

13,35%

Dacă variabila cost investiție oscilează pe intervalul 44.571.470 lei - 53.485.764 lei, rata rentabilitate economica a investiției se încadrează în valorile optime astfel încât creșterea costului cu valori cuprinse în intervalul prognozatnu afectează autosustenabilitatea proiectului.

Tabel 59. Influența numărului de sosiri

Evoluție număr de sosiri

ERR

0

18,93%

-1%

18,52%

-2%

18,12%

-3%

17,71%

-4%

17,30%

-5%

16,89%

-6%

16,47%

-7%

16,05%

-8%

15,63%

-9%

15,21%

-10%

14,78%

-11%

14,35%

-12%

13,92%

-13%

13,48%

-14%

13,05%

-15%

12,60%

-16%

12,16%

-17%

11,71%

-18%

11,25%

-19%

10,80%

-20%

10,34%


Dacă numărul de sosire oscilează pe intervalul 1% - 20%, rata internă de rentabilitate economică a se încadrează în valorile optime astfel încât scăderea numărului de vizitatori ai complexului cu valo în intervalul prognozat nu afectează autosustenabilitatea proiectului

Tabel 60. Influenta simultana a variabilelor

0,00%

18,93%

23,644.441

-1,00%

1,00%

18,21%

22.465.362

-2,00%

2,00%

17,49%

21.286.284

-3,00%

3,00%

16,79%

20.107.206

-4,00%

4,00%

16,09%

18.928.128

-5,00%

5,00%

15,39%

17.749.050

-6,00%

6,00%

14,70%

16.569.971

-7,00%

7,00%

14,02%

15.390.893

-8,00%

8,00%

13,34%

14.211.815

-9,00%

9,00%

12,67%    1

13.032.737

-10,00%

10,00%

12,01%

11.853.658

-11,00%

11,00%

11,34%

10.674.580

-12,00%

12,00%

10,68%

9.495.502

-13,00%

13,00%

10,03%

8.316.424

-14,00%

14,00%

9,38%

7.137.345

-15,00%

15,00%

8,73%

5.958.267

-16,00%

16,00%

8,08%

4.779.189

-17,00%

17,00%

7,44%

3.600.111

-18,00%

18,00%

6,80%

2.421.032

-19,00%

19,00%

6,71%

1.241.954

-20,00%

20,00%

5,53%

62.876

□ Concluzii:

  • •  Pentru fiecare variabilă s-au estimat valorile de maxim și de minim;

  • •  Din influenta separată a variabilelor rezultă că proiectul nu are o variabilă critică a cărei influență separată ar putea modifica rentabilitatea;

  • •  Proiectul rezista unei evoluții simultane a costului de construcție si a scăderii frecventării. Intr-o ipoteza mai puțin optimista ( -20% la număr de vizitatori si + 20% la costurile de investiție), ERR socio-economica este de de 5,53%. Este deci superioara unei rate de actualizare de 5,50%.

  • •  In același timp, VAN economic ramane pozitiv , ceea ce confirma interesul de a investi in acest proiect.

în concluzie, se apreciază că proiectul propus spre finanțare prezintă o stabilitate ridicată din punctul de vedere al rentabilității economice, dat fiind că analiza de senzitivitate nu a identificat variabile critice.

Analiza de risc_______________________________________________________________________________________

Procesul de management a riscului comporta șase etape principale:

  • 1. Conceperea unui plan de management a riscurilor;

  • 2.  Identificarea riscurilor;

  • 3.  Analiza calitativa a riscurilor;

  • 4.  Analiza cantitativa a riscurilor;

  • 5.  Elaborarea unui plan de răspuns la riscuri;

  • 6.  Monitorizarea riscurilor cunoscute și cercetarea posibilității de apariție a unor noi riscuri.

Conceperea unui plan de management a riscurilor_____________________________________________

Conform ultimelor concepte în domeniu, riscul este considerat un eveniment incert care poate avea un impact negativ sau pozitiv asupra obiectivelor proiectului.

Riscul este caracterizat de următoarele caracteristici:

  • □ Probabilitate de apariție;

  • □ Impactul produs (consecința apariției riscului):

  • •  Impact negativ;

  • •  Impact pozitiv.

  • □ Moment de apariție, frecventa și iminenta de apariție.

Elementele esențiale avute în vedere în elaborarea unui plan de management al riscurilor sunt:

  • •  Dezvoltarea unui plan de management realizat împreună cu persoanele interesate de proiect (stakeholder) sau care ar putea fi afectate de implementarea investiției;

  • •  Dezvoltarea unor elemente de cost al riscului;

  • •  Categorii de risc, nivele și probabilități, impacturi estimate (avantajul acestei investigații reprezintă folosirea modelelor de bună practică dezvoltate în domeniu).

Identificarea riscurilor______________________________________________________________________________

Principalele metode de identificare a riscurilor sunt:

  • •  Brainstorming;

  • •  Tehnică Delphi;

  • •  Interviu;

  • •  Identificarea cauzelor sursa;

• Analiza SWOT,

Riscurile proiectului au fost identificate folosind analiza cauzelor, sursa (raute cause identification). Astfel pornind de la o matrice cadru logica care reprezintă oglinda proiectului au fost identificate potențialele riscuri ale proiectului pe diferite nivele:


Posibile neconcordante între strategiilor locale și cele ; naționale de dezvoltare a turismului;

Mediu legislativ incert datorita dorinței de | t armonizare a legislației românești la cea Europeană. j

--------------------------------------------—... -


...............

Impact redus al strategiei de marketing în râftdiir.' grupului țintă;

Nivel calitativ necorespunzător al serviciilor oferite . de operatorii în turism;

iZjnteres din partea investitorilor pentru zona


Condiții meteorologice nefavorabile pentru lucrărilor de construcții;

Nerespectarea termenelor de plată conft calendarului prevăzut;

Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul de timp aprobat șl în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări, întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de .fyrnlzare servicii, bunuri sau lucrări;

es șcăzut pentru locurile de muncă create prin


Pre-condiția necesară înainte de începerea proiectului este obținerea finanțării. Aceasta presupune:

  • •  obținerea aprobării Studiului de Fezabilitate de către Solicitant și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor;

  • •  semnarea contractului de finanțare între Autoritatea de Management și Solicitant.

în cazul în care contractul de finanțare nu va fi semnat din diverse motive, proiectul nu poate fi implementat. Solicitantul va lua masurile necesare pentru a îndeplini toate cerințele în faza de contractare.

Având în vedere anvergura proiectului de investiții, susținerea financiara din partea Uniunii Europene este imperativ necesara, deoarece finanțarea din surse proprii ar face imposibila realizarea obiectivelor propuse.

□ Nivelul 3

Riscurile care pot sa apăra la implementarea activităților planificate sunt:

  • •  Condiții meteorologice nefavorabile pentru realizarea lucrărilor de construcții;

  • •  Nerespectarea termenelor de plata conform calendarului prevăzut;

  • •  Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul de timp aprobat și în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări.

  • •  întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări;

Riscul de întârziere a lucrărilor de construcție ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile este un risc comun tuturor proiectelor de investiție. Schimbările climatice din ultimii ani a condus la o dificultate a constructorilor în aprecierea unui grafic de lucru realist.

Sistemul birocratic prezent și caracterul schimbător al legislației privind achizițiile publice au determinat, în practica, grave decalaje între momentul planificat al plății și cel al plății efective. Având în vedere, ca noile proceduri de plăți prevăd sistemul de decontare, se apreciază ca potențiale deviații de la calendarul de plăți poate afecta grav solvabilitatea beneficiarului.

Practica implementării proiectelor de investiții în infrastructura cu finanțare europeana a demonstrat ca motivul principal al întârzierii recepției lucrărilor de investiție se datorează unei proaste corelații între condițiile financiare și de timp stipulate în documentele de licitație și posibilitățile reale ale antreprenorilor.

Riscul de nerespectare a graficului de organizare a procedurilor de achiziții poate apare ca urmare a influentei unor factori externi care sa producă decalaje fata de termenele stabilite inițial. Aceste condiții externe, necontrolabile prin proiect, pot fi determinate, de exemplu, de lipsa de interes a furnizorilor specializați pentru tipul de acțiuni ce vor fi licitate, refuzul acestora de a accepta condițiile financiare impuse de procedurile de licitație sau neconformitatea ofertelor depuse, aspecte care pot conduce Ia reluarea unor licitații și depășirea perioadei de contractare estimate.

  • □ Nivelul 2

Atingerea obiectivelor specifice ale proiectului poate fi afectata de următoarele riscuri:

  • •  Impact redus al strategiei de marketing în rândul grupului țintă;

  • •  Nivel calitativ necorespunzător al serviciilor oferite de operatorii în turism;

  • •  Dezinteres din partea investitorilor pentru zona turistică.

Pentru ca investiția sa atingă indicatorii economico-financiari ai proiectului se va implementa un plan de marketing, al cărui obiectiv va fi promovarea în rândul grupului țintă a noului produs turistic. De îndeplinirea acestui obiectiv depinde într-o mare măsura calitatea și coerenta planului de marketing.

Un risc important pentru îndeplinirea indicatorilor legați de dezvoltarea turistică a regiunii este reprezentat de un interes scăzut al investitorilor în zona țintă. O atractivitate scăzuta a zonei din punct de vedere al investițiilor poate atrage după sine chiar scăderea fluxului de turiști ca urmare a faptului ca așteptările lor nu sunt îndeplinite.

Un alt risc luat în considerare este reprezentat de nivelul calitativ necorespunzător al serviciilor de turism din zona. Acest aspect poate fi generat de posibile dificultăți în asigurarea resurselor necesare operării investiției, de posibile probleme instituționale între parteneri, de personalul insuficient, de un dezinteres vis a vis de pregătirea profesionala a personalului etc.

  • □ Nivelul 1

Riscurile abordate la acest nivel sunt:

  • •  Posibile neconcordante între strategiilor locale și cele naționale de dezvoltare a turismului;

  • •  Mediu legislativ incert datorită dorinței de armonizare a legislației romanești la cea europeana.

Posibile neconcordante între politicile locale și cele regionale în domeniul turismului, reprezintă un risc ce poate periclita atingerea obiectivului general. în acest sens va trebui sa existe o comunicare eficienta și permanenta între partenerii locali și factorii de decizie de la nivel central.

Din practica proiectelor finanțate de Uniunea Europeana s-a observat ca modificările legislative dese și bruște pot afecta negativ succesul proiectelor. Astfel, schimbările legislative legate de plata TVA-ului, de impunerea unor standarde drastice pe piața serviciilor de turism, eliminarea subvențiilor și a altor facilități fiscale pentru întreprinzătorii mici, pot conduce la neatingerea indicatorilor de performanta ai proiectelor


Legenda:



■>


■>


Precauție la astfel de riscuri


Se imoune un olan de acțiune


Această etapă este utilă în determinarea priorităților în alocarea resurselor pentru controlul și finanțarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de măsurare a importantei riscurilor precum și aplicarea lor pentru riscurile identificate.

Pentru aceasta etapă, esențială este matricea de evaluare a riscurilor, în funcție de probabilitatea de apariție și impactul produs. In acest caz, poziționarea riscurilor în diagrama riscurilor este subiectiva și se bazează doar pe expertiza echipei de proiect.

Elaborarea unui plan de răspuns la riscuri_________________________________________________________

Tehnici de control a riscului recunoscute în literatura de specialitate se împart în următoarele categorii:

  • •  Evitarea riscului - implica schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina apariția riscului;

  • •  Transferul riscului - împărțirea impactului negativ al riscului cu o terță parte (contracte de asigurare, garanții);

  • •  Reducerea riscului - tehnici care reduc probabilitatea și/sau impactul negativ al riscului;

  • •  Planuri de contingență - planuri de rezervă care vor fi puse în aplicare în momentul apariției riscului.

Planul de răspuns la riscuri se face pentru acele riscuri clasate în căsuțele colorate în roșu și albastru

Tabel 61. Tabelul 1 - Matricea de management a riscurilor

1

Condiții meteorologice nefavorabile pentru realizarea lucrărilor de construcții

Reducerea riscului

în vederea reducerii impactului asupra implementării cu succes a investiției, se recomanda o planificare riguroasa a activităților proiectului și luarea în calcul a unor marje de timp.

3

Impact redus al strategiei de marketing în rândul grupului țintă

Evitarea riscului

Pentru prevenirea apariției acestui risc se va recurge la conceperea și implementarea unei strategii de marketing realiste. De asemenea, se vor stabili măsuri coerente de stimulare a interesului grupului țintă.

4

Nivel calitativ necorespunzător al serviciilor oferite de operatorii în turism

Evitarea riscului

Acest risc poate fi evitat printr-o cooperare între operatorii turistici din zonă și autoritățile locale. Astfel, autoritățile locale pot concepe strategii de dezvoltare a turismului din zonă, strategii susținute de inițiative private de operatorii turistici (de exp, aplicarea pe programele de dezvoltare a turismului în cadrul Fondurilor Structurale).

5

întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare servicii, bunuri sau lucrări

Evitarea riscului

Președintele Unității de Implementare a Proiectului (UIP) va avea ca responsabilitate monitorizarea și controlul riscurilor, astfel încât activitățile din cadrul proiectului să fie adaptate imediat ce intervin schimbări în circumstanțe sau se produce un risc. Pentru a evita întârzierile în organizarea procedurilor de achiziții, graficul de realizare a acestora va fi atent monitorizat, vor fi identificați din timp posibilii furnizori și se va încerca o comunicare cât mai transparentă cu aceștia.

6

Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul de timp aprobat și în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări

Evitarea riscului

Reducerea

Pentru ca acest risc să poată fi prevenit este necesar ca din etapă de elaborare a documentației de finanțare graficul Gantt al proiectului și bugetul estimat de costuri să fie elaborate realist și pe baza unor input-uri certe. în acest sens, introducerea rezervelor financiare și de timp este o măsură

Si

riscului

preventiva.

în condițiile în care prevenirea acestui risc nu constituie o măsură oportună și realistă, în contractul încheiat cu constructorul trebuie stipulate clauze de penalitate și denunțare unilaterală.

7

Dezinteres din partea investitorilor pentru zona turistică

Reducerea riscului

Pentru a diminua probabilitatea de apariție a acestui risc, este necesară elaborarea unei strategii locale de dezvoltare care să cuprindă măsuri corelate pentru inițiativele de investiție manifestate. Astfel, pentru acești investitori trebuie prevăzute o serie de facilitați și scutiri de taxe și impozite.

Tabel 62. Sursele de finanțare ale investiției

I

Valoarea totală a proiectului, din care:

53.274.738,90

a.

Valoarea neeligibilă a proiectului

2.855.650,00

b.

Valoarea eligibilă a proiectului

41.995,760,00

c.

TVA

8.423.328,90

11

Contribuția proprie în proiect, din care:

23.853.530,00

a.

Contribuția solicitantului la cheltuieli eligibile

20.997.880,00

b.

Contribuția solicitantului la cheltuieli neeligibile

2.855.650,00

III

TVA*

8.423.328,90

IV

ASISTENȚĂ FINANCIARA NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ

20.997.880,00

Estimări privind forța de muncă ocupată________________________________________________________

  • □ Număr de locuri de muncă create în faza de execuție

  • •  Numărul de locuri de muncă create pe perioada de execuție în medie este de 150 persoane.

  • •  Principiul egalității de șanse va fi respectat și în cazul implementării contractelor de lucrări care va fi încheiat în vederea realizării obiectivelor proiectului propus spre finanțare - prin specificațiile tehnice care vor fi întocmite.

  • □ Număr de locuri de muncă create în faza de operare

Numărul de locuri de munca create în faza de operare este de 43.

  • •  12 locuri de muncă permanente;

  • •  31 locuri de munca sezoniere.

Se va asigura egalitatea de șanse și de tratament între angajați, femei și bărbați, în cadrul relațiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziții pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criterii de

sex, apartenență la grupuri minoritare, rasă, religie, dezabilități etc., funcționare și în regulamentul intern.

regulamentul de organizare și


DEVIZ GENERAL

Privind cheltuielile necesare realizării Reabilitării si Modernizării

INSULEI DE AGREMENT BACAU - JUD. BACAU

in mii lei/EURO la cursul lel/EURO (1 Euro=4,2Q46) din data de ,„25 SEPT 2009,,,„,

Nr. Cri.

Denumirea capitolelor sl subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3,00

4

5

6

7

CAPITOLUL 1

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

a) cumpărarea terenului

b) plata concesiuni (aferente) pe durata realizării lucrări

c) exproprieri

d)despăgubiri

e) schimbarea regimului juridic al terenului

f) scoaterea temporala sau definitiva din circuitul agricol

g) alte cheltuieli de aceias natura

1.2

Amenajarea terenului

210,00

49,945

39,900

249,900

59,435

a) demolări, demontări, dezafectări, defrișări

150,00

35,675

28,500

178,500

42.454

b) evacuări materiale rezultate din demolări

50,00

11.892

9,500

59,500

14,151

c) drenaje

d) evuismente

o) devieri ratele cursuri de apa

f) sistematizări pe verticala

10,00

2,378

1,900

11,900

2,830

1.3

Amenajări pentru protecția mediului si aducerea Ila starea inițiala

a) cheltuieli protecția mediului

b) reintroducerea in circuitul agricol

TOTAL CAPITOL 1

210,00

49,95

39,90

249,90

59,43

CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

2,1

Rețele apa

1.500,00

356,752

285,000

1.785,000

424,535

2,2

Tunete canale

2,3

Rețele gaze

2.4

Racord telefonic

500,00

118,917

95,000

595,000

141,512

2,5

Rețele termoficare

2.6

Rețele electrice exterioare

1.000,00

237,835

190,000

1.190,000

283,023

2,7

Rețele canalizare

2.8

Cai ferate industriale

2,9

Taxe utilitati

3,50

0,832

3,500

0,832

2,1

Drumuri si platforme

150,00

35,675

28,500

178,500

42,454

TOTAL CAPITOL 2

3.153,50

750,01

598,50

3.752,00

892,36

CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare sl asistenta tehnica

3,1

Studii de teren : GEO, TOPO, HIDRO

40,00

9,513

7,600

47,600

11.321

3,2

Taxe pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

13,10

3,116

13,100

3,116

3.2,1. Certificat de Urbanism

3.2.2. Autorizație de Construire

3.2.3. Aviz si Acord pentru racordare si branșa re la rețele

0,10

0,024

0,100

0,024

3.2.4. Certificat de nomenclatura Strada si adresa

3.2.5. înregistrare teren in cartea funciara

VILA H • U S E

3.2.6. Acord mediu

8.00

1,903

8,000

1,903

3.2.7.Aviz PSI

5,00

1,189

5,000

1,189

3.2.8. Alte avize si acorduri Preaviz in acte si normative

3,3

Proiectare si Inginerie

670,00

135,566

108,300

678,300

161,323

3.3.1. Cheltuieli de proiectare

490,00

116,539

93.100

583,100

138,681

3.3.1.1, Studiu de prefezabilitate

3.3.1.2. Studiu fezabilitate

170,00

40,432

32,300

202,300

48,114

3.3.1.3. Proiect tehnic si de execuție

280,00

66,594

53,200

333,200

79,247

3.3.1.4. Verificare proiecte 10%

20,00

4,757

3.800

23,800

5,660

3.3.1.5. Plata elaborata certificat de performanta energetic

10,00

2.378

1,900

11,900

2,830

3.3.1.6. Elaborarea documentației de avize

10.00

2.378

1,900

11,900

2,830

3.3.1.7.Studii / expertize de amplasament

3.3.2. Expertiza tehnica

80,00

19.027

15.200

95,200

22,642

3.3.3. Auditul energetic

3,4

Cheltuieli privind organizare actlvitatilor

3.4.1. Elaborarea si prezentarea ofertei

3.4.2. Caiet cu onorariu : transport, cazare si diurna pentru membrii comisiei de evaluare

3,5

Consultanta

90,00

21,405

17,100

107,100

25,472

3.5.1. Consultanta pentru management de proiect

75,00

17,838

14,250

89,250

21,227

3.5.2. Consultanta pentru achiziții publice

15,00

3,568

2,850

17.350

4.245

3,6

Asistenta tehnica

730,00

173,619

138,700

868,700

206,607

3.6.1. din partea Proiectantului

250,00

59.459

47,500

297,500

70,756

3.6.2. Supravegherea execuției 2%

480,00

114.161

91,200

571,200

135,851

TOTAL CAPITOL 3

1.443,10

343,22

271,70

1.714,80

407,839

CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investiția de baza

4,1

Construcții si instalații

Obiectivul A - Zona de Intrare in Complex

3.410,47

811,128

647,989

4.058,459

965,243

Obiectivul B • Terenuri sport pe Plaja pe Nisip

711,63

169,250

135.210

846,840

201,408

Obiectivul C - Promenada pe Podina din Lemn

5.932,84

1.411,036

1.127,240

7.060,080

1.679,132

Obiectivul D - Zona de Distracții pentru Copii "Kidsland"

930,28

221,253

176.753

1.107.034

263.291

Obiectivul E - Aquapark

7.855,82

1.668,387

1.492,606

9.348,426

2.223,381

Obiectivul F - Zona Sporturi

5.292,69

1.258,786

1.005,611

6.298,301

1.497,955

Obiectivul H - Zona Sporturi Nautice

1.284,54

305,508

244,063

1.528,603

363.555

Obiectivul G - Zona Culturala

3.243,49

771,415

616,263

3.859,753

917.983

Obiectiv I - Rețele de Incinta Noi

1.717,61

408,507

326,346

2.043,956

486,124

Obiectivul J - Lucrări de Reabilitare si Refacere (DAU)

3.808,46

905,784

723,607

4.532,067

1.077,883

TOTAL 4.1

34.187,83

8.131,054

6.495,688

40,683,519

9.675,955

4.2

Montaj utilaj tehnologice

Total 4.2

4,3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale cu montaj

Total 4.3

4,4

Utilaje fara montaj si echipamente de transport

Total 4.4

4,5

Dotări

Total 4.5

4.6

Active necorporale

Total 4.6

TOTAL CAPITOL 4

34.187,83

8.131,064

6.495,688

40.683,519

9.675,955

CAPITOLUL 5 cheltuieli

Alte

5,1

Organizare de șantier

1,862,69

443,01

353,91

2.216,60

527,185

5.1.1. Lucrări aferente organizării de șantier 3%

1.025,64

243,933

194,872

1.220,512

290,280

VILA H • U $ [

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de șantier

837,05

199,080

159,040

996,090

236,905

5,2

Comisioane, cote, taxe, costuri creditului

501,50

119,27

-

501,50

119,274

5.2.1. Comisioane, taxe, cote

a) Comisionul băncii finanțatoare

b) Taxe ISCC0.7%

270,04

64.225

270,039

64,225

c)Taxa ISCC 0.1%

38,58

9,175

38,577

9,175

d) Casa consumatorilor 0.5%

192,88

45,875

192,885

45,875

f) Prime de asigurare

5.2.2. Costul creditului

5,3

Cheltuieli diverse si neprevăzute 10%

3,418,79

813,107

649,570

4.068,360

967,597

TOTAL CAPITOL 5

5,782,98

1.375,39

1.003,48

6.786,46

1.614,056

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste sl predare la beneficiar

6,1

Pregătirea personalului de exploatare

6,2

Probe tehnologice si teste

6,3

Cheltuieli de publicitate si informare

30,50

7,254

5,795

36,295

8,632

6,4

Cheltuieli de audit

43,50

10,346

8,265

51,765

12,312

TOTAL CAPITOL 6

74,00

17,60

14,06

88,06

20,94

TOTAL GENERAL

44.851,41

10.667,22

8.423,33

53.274,74

12.670,58

Din care C+M

38.576,97

9.374,02

7.488,00

46.902,02

11.154,93

SEF PROIECT:

Arh, Bogdan Herovanu

ANEXA

VILA H • U S E

REABILITARE SI MODERNIZARE INSULA AGREMENT - BACAU

DEVIZUL OBIECTIVULUI A, Zona de Intrare In Complex

in mll Ici/EURO la cursul lel/EURO (1 Euro=4,2046)in data 4625,09,2009,

Nr. Crt.

Denumire

Valoare fara TVA

TVA

Valoare cu TVA

Mii (el

Mii euro

Mii lei

MII euro

1

2

3

4.0

1 - LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII

1

Arhltectura-OBIECT 1-Parcare Supraetajata

355.37

84.519

67.520

422.890

100.578

3

Rezistenta-OBIECT 1-Parcare Supraetajata

2,564.18

609.851

487.194

3,051.374

725.723

5

Instalații EledriceOBI-Parcare Supraetajata

51.36

12.215

9.758

61.118

14.536

6

Instalații SanltareOB 1-Parcare Supraetajata

6.81

1.620

1.294

8.104

1.927

2

Arhitectura-OBIECT 2-Fantana Arteziana

225.78

53,698

42.898

268.678

63.901

4

Rezistenta-OBIECT 2-Fantana Arteziana

199.66

47.486

37.935

237.595

56.508

8

Instalații Sanitare OB 2 - Fanlana Monument

7.310

1.739

1.389

8.699

2.069

-

-

-

-

J

5

r*

TOVAlI          ......

3,410.47

811.128

647.989

4,058.459

965.243

II - MONTAJ

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

TO TAL li

III - PROCURARE

Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotări - mobilier

Dotări - PSI

. . - ȚQȚJ| j(|

TOTAL ( TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III)

3,410.470

811.128

647.989

4,058.459

965.243

SEF PROIECT : Arh. Bogdan Herovanu

REABILITARE SI MODERNIZARE INSULA AGREMENT ■ BACAU

DEVIZUL OBIECTIVULUI B, Terenuri Sport pe Plaja pe nisip

in mii lel/EURO la cursul lei/

EURO (1 Euro=4,2046)in data de25,09,2009,

Nr. Crt.

Denumire

Valoare fara TVA

TVA

Valoare cu TVA

Mii lei

MII euro

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5”

6

7

I - LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII

1

Arhitectura-OBIECT 10-Anexa

318.62

75.779

60.538

379.158

90.177

?■

-^ezistenta-OBIECT 10-Anexa

256.39

60.978

48.714

305.104

72.564

b

instalații Electrice-OBIECT 10-Anexa

16.35

3.889

3.107

19.457

4.627

7

Instalații Sanltare-OBIECT 10-Anexa

18.48

4.395

3.511

21.991

5.230

2

Arhltectura-Terenuri pe Nisip-OBIECT 11

50.36

11.977

9.568

59.928

14.253

4

Rezistenta-Terenuri pe Nisip-OBIECT 11

51.43

12.232

9.772

61.202

14.556

6

8

9

10

11

12

YoTaL I

711.63

169.250

135.210

846.840

201.408

II - MONTAJ

Jontaj utilaje si echipamente tehnologice

Totalii

III-PROCURARE

Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotări - mobilier

Dotări - PSI

”          TdTAL lh

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III)

711.630

169.250

135.210

846,840

201.408

REABILITARE SI MODERNIZARE INSULA AGREMENT - BACAU

DEVIZUL OBIECTIVULUI C., Promenada pe Podina din Lemn

in mii lei/EURO la cursul le

/EURO (1 Euro=4,2046)ln dai

a de25,09,2009,

Ir. rt.

Denumire

Valoare fara TVA

TVA

Valoare cu TVA

Mii lei

MII euro

MII lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

1 - LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII

1

Arhitectura-OBIECT 14-Loc relaxare x 7buc

230,45 X 7

383.663

306.166

1,917.566

456.064

2

Rezistenta-OBIECT 14-Loc relaxare x 7buc

276,23 X 7

459.880

367.386

1,978,786

470.624

3

Instalații Electrice-OBIECT 14-Loc relaxarex7buc

12,05 x 7

20.061

16.027

100.377

23.873

4

Instalații Sanitare-OBIECT 14-Loc relaxarex7buc

5.06 x 7

8-424

6.730

42.150

10.025

5

Arhitectura-Promenada pe Lemn-OBIECT 12

626.65

149.039

119.064

745.714

177.357

6

Rezlstenta-Promenada pe Lemn-OBIECT 12

1,639.66

389.968

311.535

1,951.195

464.062

toTali

5,932.84

1,411.036

1,126.907

6,735.787

1,602.004

II - MONTAJ

V ^taj utilaje si echipamente tehnologice

V /            TOTÂLlI

III - PROCURARE

Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotări - mobilier

Dotări - PSI

” TOTAL III’ "         ■ “

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II * TOTAL III)

5,932.840

1,411.036

1,126.907

6,735.787

1,602.004

REABILITARE SI MODERNIZARE INSULA AGREMENT - BACAU

DEVIZUL OBIECTIVULUI D, Lucrări la Kldsland

in mii lei/EURO la cursul le

/EURO (1 Euro=4,2046)in data de25,09,2009,

Nr. Crt.

Denumire

Valoare fara TVA

TVA

Valoare cu TVA

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

1 - LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII

1

Arhitectura-OBIECT 7-Cladire Jocuri Educative

294.02

69.927

55.863

349.878

83.213

2

Rezistenta-OBIECT 7-Cladire Jocuri Educative

144.62

34.396

27.478

172.098

40.931

3

Instalații Electrice-OB 7-Cladire Jocuri Educative

11.25

2.675

2.137

13.383

3.183

4

Instalații Sanitare-OB 7-Cladire Jocuri Educative

7.85

1.867

1.492

9.342

2.222

5

Arhitectura-OBIECT 13-AmenaJare Loc Joaca

338.39

80.481

64.294

402.684

95.772

6

Rezistenta-OBIECT 13-Amenajare Loc Joaca

134.16

31.908

25.490

159.650

37.970

. Ț0^AL|

930.28

221,253

176.753

1,107.034

263.291

II-MONTAJ

' ’pntaj utilaje si echipamente tehnologice

'                 TOTAL II

III - PROCURARE

Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotări - mobilier

Dotări - PSI

totAL iii

TOTAL ( TOTAL 1 + TOTAL 11 + TOTAL III)

930.281

221.253

176.753

1,107.034

263.291

VILA H • U S E

REABILITARE SI MODERNIZARE INSULA AGREMENT - BACAU

DEVIZUL OBIECTIVULUI E, Lucrări la Aquapark

in mii lei/EURO la cursul le

l/EURO (1 Euro=4,2046)in data de25,09,2009,

Nr. 3rt.

Denumire

Valoare fara TVA

TVA

Valoare cu TVA

Mii lei

MII euro

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I - LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII

1

Artiitectura-OBIECT 8-Cîadire Acces Aquapark

193.45

46.008

36.755

230.200

54.749

2

Rezistenta-OBIECT 8-Cladire Acces Aquapark

467.77

111.252

88.876

556.646

132.390

£ Jbtalaill Electrice-OB 8-cCladire Acces

41.32

9.827

7.851

49.171

11.695

4

Instalații Sanitare-OB 8-Cladire Acces

21.86

5.199

4.153

26.013

6.187

5

Artiitectura-OBIECT 9-Tum Topogane Aquapark

1,591.69

378.559

302.421

1,894.111

450.485

6

Rezistenta-OBIECT 9-Tum Topogane

220.80

52.514

41.952

262.752

62.492

7

Artiitectura-OBIECT 18-Aquapark

3,189.00

758.455

605.910

3,794.910

902.561

8

Rezistenta-OBIECT 18-Aquapark

1,671.55

397.553

317.595

1,989.145

473.088

9

Instalații Electrice-OBIECT 18-Aquapark

52.11

12.394

9.901

62.011

14.748

10

Instalații Sanitare-OBIECT 18-Aquapark

406.27

96.625

77.191

483.461

114.984

toTalt  ———

7,855.82

1,868.386

1,492.605

9,348.420

2,223.379

li - MONTAJ

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

TOTAL II                 I

( /                                       III - PROCURARE

Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotări - mobilier

Dotări - PSI

TOfÂLIII           ~

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL Iii)

7,855.815

1,868.386

1,492.605

9,348.420

2,223.379

REABILITARE SI MODERNIZARE INSULA AGREMENT - BACAU

DEVIZUL OBIECTIVULUI F, Zona Sport

in mii lei/EURO la cursul iel/EURO (1 Euro=4,2046)in data de25.09.2009,

Nr. Crt.

Denumire

Valoare fara TVA

TVA

Valoare cu TVA

MII lei

Mii euro

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4.00

5.00

6.00

7.00

..                           1 - LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII

1

Arhitectura-OBIECT 4-Anexa Terenuri Sport

658.26

156.56

125.07

783.33

186.30

2

Rezistenta-OBIECT 4-Anexa Terenuri Sport

510.45

121.40

96.99

607.44

144.47

3

Instalații Electrice-OB 4-Anexa Terenuri Sport

23.67

5.63

4.50

28.17

6.70

4

Instalații Sanitare-OB 4-Anexa Terenuri Sport

12.13

2.88

2.30

14.43

3.43

5

Arhitectura-OBIECT 5-Perete Escalada

424.93

101.06

80.74

505.67

120.27

6

Rezistenta-OBIECT 5-Perete Escalada

22.29

5.30

4.24

26.53

6.31

7

Arhitectura-OBIECT 19-Lucrari Terenuri Sport

1,132.41

269.33

215.16

1,347.57

320.50

8

Rezistenta-OBIECT 19-Lucrari Terenuri Sport

392.28

93.30

74.53

466.81

111.02

9

Instalații Electrice-OBIECT 19-Lucrari Terenuri S

22.91

5.45

4.35

27.26

6.48

10

Arhitectura-OBIECT 20-Amenajare Skatepark

1,741.66

414.23

330.92

2,072.58

492.93

11

Rezistenta-OBIECT 20-Amenajare Skatepark

320.32

76.18

60.86

381.18

90.66

12

Instalații Electrice-OBIECT 20-Amenajare Skatep

31.38

7.46

5.96

37.34

8.88

TOTALI ”

5,292.69

1,258.79

1,005.61

6,298.30

1,497.95

II - MONTAJ

/ \

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

"          " TOTAL II

III - PROCURARE

Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotări - mobilier

Dotări - PSI

TOtaL Iii

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III)

5,292.69

1,258.79

1,005.61

6,298.30

1,497.95

VILA H • U S E

REABILITARE SI MODERNIZARE INSULA AGREMENT - BACĂU

DEVIZUL OBIECTIVULUI G, Lucrări Ia Zona Culturala

in mii lel/EURO la cursul lei/EURO (1 Euro=4,2046)ln data de25,09,2009,

Nr. Crt.

Denumire

Valoare tara TVA

TVA

Valoare cu TVA

MII lei

Mii euro

Mii lei

MII euro

1

2

3

4

5

6

7

I - LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII

1

Arhitectura-OBIECT 15-Sera

306.92

72.897

58.315

365.238

86.866

2

Rezistenta-OBIECT 15-Sera

220.37

52.412

41.870

262.240

62.370

3

Instalații Electrice-OBIECT 15

13.76

3.273

2.614

16.374

3.894

4

Instalații Sanitare-OBIECT 15

6.76

1.608

1.284

8.044

1.913

5

Arhitectura-OBIECT 16-Biblioteca

275.58

65.543

52.360

327.940

77.996

6

Rezistenta-OBIECT 16-Biblioteca

840.46

199.891

159.687

1,000.147

237.870

7

Instalații Electrice-OBIECT 16

19.40

4,614

3.686

23.086

5.491

8

Instalații Sanitare-OBIECT 16

6.05

1.439

1.150

7.200

1.712

9

Arhitectura-OBIECT 17-Teatru in Aer Liber

76.01

18.078

14.442

90.452

21.513

10

Rezistenla-OBIECT 17-Teatru in Aer Liber

262.40

62.408

49.856

312.256

74.265

11

Arhitectura-OB3-Anexa împrumuturi Vanzari GS

211.572x2

100.638

80.397

503.541

119.760

12

Rezistenta-OB3-Anexa împrumuturi Vanzari GS

373.884 x 2

177.845

142.076

889.844

211.636

13

Instalații Electrice-OBIECT 3

8.53x2

4.057

3.241

20,301

4.828

14

Instalații Sanitare-OBIECT 3

13.9x2

6.612

5.282

33.082

7.868

TOTALI

3,243.49

771.413

616.262

3,859.747

917.982

II - MONTAJ

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

totaL ii

III - PROCURARE

Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotări - mobilier

Dotări - PSI

totaL im

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III)

3,243.49

771.413

616,262

3,859.747

917.982

REABILITARE SI MODERNIZARE INSULA AGREMENT - BACAU

DEVIZUL OBIECTIVULUI H, Zona Sporturi Nautice

in mii lei/EURO la cursul lei/EURO (1 Euro=4,2046)in d

ata de25,09,2009,

Nr. Crt.

Denumire

Valoare fara TVA

TVA

Valoare cu TVA

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I - LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAT»

1

Arhitectura-OBIECT 21-Ponton Barei cu Motor

195.63

46.528

37.170

232.800

55.368

2

Rezistenta-OBIECT 21-Ponton Barei cu Motor

581.65

136.337

110,514

692.164

164.621

3

Arhitectura-OBIECT 22-Depozit Barei

273.90

65.143

52.041

325.941

77.520

4

Rezistenta-OBIECT 22-Depozit Barei

233.36

55.501

44.338

277.698

66.046

-

-

-

-

TOTaLI

1,284.54

305.508

244.063

1,528.603

363.555

II - MONTAJ

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

Total ii

III-PROCURARE

Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotări - mobilier

Dotări - PSI

totAl iii

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III)

1,284.540

305.508

244.063

1,528.603

363.555

SEF PROIECT: Arh. Bogdan Herovanu

VILA H • U S E

REABILITARE SI MODERNIZARE INSULA AGREMENT - BACAU

DEVIZUL OBIECTIVULUI 1. Lucrări la Rețele Noi

in mii lel/EURO la cursul lei/EURO (1 Euro=4,2046)in data de25,09,2009,

Nr. Crt.

Denumire

Valoare fara TVA

TVA

Valoare cu TVA

Mii lei

MII euro

MII tel

Mii tel

MII euro

1

2

3

4

5

6

7

1 - LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII

1

Rețea Canalizare pe intreaga insula

926.90

220.45

176.11

1,103.01

262.33

2

Rețea Irigații spatii verzi

780.90

185.73

148.37

929.27

221.01

3

Rețea alimentare gheizer

9.81

2.33

1.86

11.67

2.776

totaLi

1,717.61

408.507

326.346

2,043.956

486.124

II - MONTAJ

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

Tdf aL II

III - PROCURARE

Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotări - mobilier

Dotări - PSI

TbTALIII

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

1,717.610

408.507

326.346

2,043.956

486.124

VJIA H • U S E

REABILITARE SI MODERNIZARE INSULA AGREMENT - BACAU

DEVIZUL OBIECTIVULUI J. Lucrări de Reabilitare sl Refacere (DALI)

in mii lei/EURO la cursul lei/EURO (1 Euro=4,2046)in data de25,09,2009,

Nr. Crt

Denumire

Valoare fara TVA

TVA

Valoare cu TVA

Mii lei

Mii euro

MII lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I - LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII Sl INSTALAȚII

Arhitectura-Alei, Spatii verzi, Mob. Urban,

544.30

129.453

103.417

647.717

154.050

Rezistenta-Alei, Spatii verzi, Mob. Urban.

1,579.520

375.665

300.109

1,879.629

447.041

3

Instalații Electrice-Alei, Spatii verzi, Mob. Urban.

675.26

160.600

128,299

803.556

191.114

4

Instalații Sanitare-Alei, Spatii verzi, mob urb

502.00

119.393

95.380

597.380

142.078

5

Arhitectura-Reabilitare Pod Intrare principala

13.47

3.204

2.559

16.029

3.812

6

Rezlstenta-Reabilitare Pod Intrare principala

238.920

56.823

45.395

284.315

67.620

7

Arhitectura Reconstruire Pasarela

11.31

2.690

2.149

13.459

3.201

8

Rezistenta-Reconstrulre Pasarela

243.69

57.957

46.300

289.985

68.969

"           "tOTĂli

3,808.46

905.785

723.608

4,532.070

1,077.884

II - MONTAJ

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

tOtâl ii

III - PROCURARE

Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotări - mobilier

Dotări - PSI

YotAl iii

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

3,808.462

905.785

723.608

4,532.070

1,077.884


;r

;Ă W-

7^:

VAV , .rAV?' xljSb . .\jC' '

; 7

i ■ <■»

! ■Wwii

1       V £

! W p^aHK

itaK<

v<

__;

.''■r''Srț^

r

'. •■'



(TjOtfetf ©ctted ® obiect obiect $ obiect £iotfect £ obiect i® obiect ij) cbtect (îjoWect C cdecî ©obfcct

!?■ obiect obiect ©otiect © «fect g.ofcfeci ©ofctec* g, obiect


parcââ'E supraetajată

FAHTAHA ARTE3ANA

AMFYF WPRUMUTURIVANZARMSS

Ml EXE TEREN SPORI

PERETE ESCALADA

MOSLAND CLĂDIRE JOCURI EDUCAȚIONALE aquarark.cladre ACCES

AQUAPÂraCTURM TOBOGANE



5

  • 7

  • 8

  • 9

  • 10 ANEXE SPORT PE NlSF’

  • 11 TERENURI DE SPORT PE WS|P

  • 12 POTO-PODUVÂ Efrl LEMN PTROJACN WA

  • 13 KKJS LAN D_LOC JOACA CCPM

  • 14 LOC DE POPAS SIRECREERE

  • 15 SERA

1$ BBUOTEGA

  • 17 TEATRU M AER LIBER

  • 18 AQUAPAW

  • 19 TEREN SPORT ACOPERIRE GONFLABRA

  • 20 SKATEPARK

îl PONTON BĂRCI CU MOTOR

7? CONSTRUCȚIE DEPOZIT BĂRCI__


PROPlKRl


SiTTMTE EX1STCHT4


1 2 I COTLSV-JCd

L7 ’ ’" I     Si ffetfar™ K/ptas

sbl -d firf'.me

■■■ -Wii e^xSere Jjtti


torta artenafarl


liL?






1

Sursa: Analiza cost-beneficiu - concepte și practică Anthony E. Boardman, David H. Grcenberg, Aidan R. Vining, David L. Weimer, Editura ARC, Ediția a II-a

2

Principalul scop al analizei financiare este calculul indicatorilor de performanță ai proiectului (rata internă de rentabilitate a investiției și a capitalului, valoarea actualizată netă și raportul benefîciu/cost), prin utilizarea prognozelor fluxului de numerar.

Analiza financiară este dezvoltată din perspectiva proprietarului infrastructurii prevăzute prin proiect și se prezintă, în final, într-un tabel care sintetizează fluxul de numerar:

  • •  Un tabel demonstrează rentabilitatea investiției (FRR/C) (capacitatea veniturilor nete operaționale de a susține costurile investiției), fără a lua în considerare modul lor de finanțare;

  • •  Celălalt calculează rentabilitatea capitalului (FRR/K), care înregistrează, ca ieșiri, pe lângă costurile operaționale, costurile cu dobânzile, și contribuția proprie (în momentul când aceasta este efectiv plătită), contribuția națională, împrumuturile financiare (înregistrate la momentul când au Ioc rambursările), iar, ca intrări, veniturile operaționale ale proiectului. Nu se va include în acest tabel ajutorul public nerambursabil

3

Ipoteze de lucru______

□ Estimări financiare

Cursul de schimb este considerat o variabilă de lucru deoarece majoritatea proiectelor sunt evaluate atât în moneda tarii unde se realizează acestea cât și într-o monedă de referință, în speță euro sau dolar. Pentru a avea o imagine corectă a rezultatelor financiare ale proiectului pentru orizontul de timp luat în calcul trebuie să se ia în considerare și raportul de schimb între moneda autohtonă și moneda de referință.

Această variabilă este importantă mai ales în cazul unor proiecte internaționale, pentru care costurile de investiție și de operare se exprimă în mai multe valute.

Cursul de schimb utilizat pentru conversia Euro/Ron este cursul cursul din data de 25 Septembrie 2009, de 1 Euro= 4,2046 Lei

  • □ Rata inflației

în analiza proiectelor se poate prefera folosirea prețurilor constante, care sunt acele prețuri ajustate ținând cont de inflație și fixate la un an de bază. în cazul de față, previziunea veniturilor și cheltuielilor s-a făcut în prețuri constante.

  • □ Rata socială de discount

Nivelul ratei de actualizare, așa cum practica proiectelor de finanțare europeană a impus-o, prezintă o perspectivă din punct de vedere al comunității vizate de proiect asupra modului în care beneficiile viitoare sunt apreciate în raport cu cele prezente.

Astfel, este important de reținut că utilizarea acestei rate în contextul politicii de dezvoltare a Comisiei Europene trebuie să asigure comparabilitatea datelor pentru țări similare și având în vedere că experiența țărilor mai puțin dezvoltate (cum ar fi România), Comisia Europeană sugerează legarea nivelului ratei de ritmul așteptat de creștere al PIB-uIui, recomandând un nivel standard pentru aceste țări de 5,5%.

  • □ Orizontul temporal

Figura 2 - Etapele analizei socio-economice