Hotărârea nr. 459/2022

cu privire la aprobarea actualizării documentului strategic ” Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030’’

Download Document PDF

ROMÂNIA

JUDEȚUL ARAD MUNICIPIUL ARAD CONSILIUL LOCAL

H O T Ă R Â R E A nr. 459 din 31 august 2022 cu privire la aprobarea actualizării documentului strategic ” Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030’’

Având în vedere inițiativa Primarului Municipiului Arad, exprimată în Referatul de aprobare înregistrat cu nr. 65589/24.08.2022,

Analizând Raportul Direcției Tehnice, Serviciului Investiții, înregistrat cu nr. 65.592/ 24.08.2022,

Analizând avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Arad,

Având în vedere prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 325/2006 Legea serviciului public de alimentare cu energie termică, cu modificările și actualizările ulterioare,

Văzând Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 95/2020 privind aprobarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Arad 2020-2030,

În baza adresei nr. 12.367/16.08.2022 a Agenției pentru Protecția Mediului Arad, înregistrată la Primăria Municipiului Arad cu nr ad.64022818.08.2022,

Luând în considerare adoptarea hotărârii cu 16 voturi pentru 7 abmeri (23 de consilieri prezenți din totalul de 23),

În temeiul prevederilor art. 129 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (4) lit. e), art. 139 alin. (1) și art. 196 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARAD adoptă prezenta H O T Ă R Â R E

Art. 1. Se aprobă documentului strategic ” Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030’’ în formă actualizată, conform Anexei care face parte integranta din prezenta hotărâre.

Art. 2. La data intrării în vigoare a Strategiei de Alimentare cu Energie termică a Municipiului Arad 2020-2030 aprobată conform art. 1 la prezenta hotărâre, se abrogă Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 95/2020 privind aprobarea ”Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Arad 2020-2030”.

Art. 3. Prezenta hotărâre se duce la îndeplinire de către Primarul Municipiului Arad prin aparatul de specialitate al primarului și se comunică celor interesați de către Serviciului Administrație Publică Locală.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ

Xxxx Xxxxxxx-Xxxxxxx

Contrasemnează pentru legalitate

SECRETAR GENERAL Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx

Red./Dact. SML/SML Verif. C.M.

1 ex. Serviciul Investiții

1 ex. Instituția Prefectului-Județul Arad

1 ex. Dosar ședință CLMA 31.08.2022

ROMÂNIA

JUDEȚUL ARAD

MUNICIPIUL ARAD CONSILIUL LOCAL

AVIZAT

SECRETAR GENERAL Xxxxxxxxxx Xxxxxxxx

PROIECT

Nr.445 /25.08.2022

H O T Ă R Â R E A nr._____ din ________________2022

cu privire la aprobarea actualizării documentului strategic

” Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030’’

Având în vedere inițiativa Primarului Municipiului Arad, exprimată în Referatul de aprobare înregistrat cu nr. 65589/24.08.2022,

Analizând Raportul Direcției Tehnice, Serviciului Investiții, înregistrat cu nr. 65.592/ 24.08.2022,

Analizând avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Arad, Având în vedere prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 325/2006 Legea serviciului public de alimentare cu energie termică, cu modificările și actualizările ulterioare,

Văzând Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 95/2020 privind aprobarea Strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Arad 2020-2030,

În baza adresei nr. 12.367/16.08.2022 a Agenției pentru Protecția Mediului Arad, înregistrată la Primăria Municipiului Arad cu nr ad.64022818.08.2022,

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARAD adoptă prezenta

H O T Ă R Â R E

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ

SECRETAR GENERAL

GL/PS

Serviciul Investiții

PRIMARUL MUNICIPIULUI ARAD

Nr. 65589 din 24.08.2022

Primarul Municipiului Arad

În temeiul prevederilor art. 136, alin (1) din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 -privind Codul administrativ îmi exprim inițiativa de promovare a unui proiect de hotărâre cu următorul obiect:

Aprobarea actualizării documentului strategic ”Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030’’, în susținerea căruia formulez următorul,

REFERAT DE APROBARE

Având în vedere funcționarea pe o perioadă îndelungată a SACET Arad, fără intervenții majore asupra rețelelor magistrale și de distribuție sau a surselor de producere energie termică, s-a constatat necesitatea de intervenție pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de termoficare din municipiul Arad.

În cadrul programelor naționale și europene, începând cu perioada de finanțare 20212027, se vor bugeta si proiecte ce vizează sistemele de termoficare, cu condiția demonstrării că proiectul:

- este cuprins într-o strategie de dezvoltare
- este complementar cu alte proiecte propuse, asigură producerea de energie și din surse de energie regenerabilă, asigură reducerea emisiilor de CO2 și alte noxe.

În acest sens, pentru realizarea obiectivelor și îndeplinirea condițiilor de eligibilitate în cazul solicitării de finanțare, a fost necesară actualizarea Strategiei de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030.

Obiectivul principal al strategiei rămâne eficientizarea sistemului SACET Arad, pentru ca populația, instituțiile publice și agenții economici să beneficieze de confort termic adecvat, costuri reduse pentru încălzirea locuințelor și mediu curat, cu cât mai puține noxe.

Având în vedere necesitatea intervențiilor, propun:

Aprobarea actualizării documentului strategic ”Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030’’

PRIMAR,

Xxxxxx Xxxxx

MUNICIPIUL ARAD

DIRECȚIA TEHNICĂ

Serviciul Investiții

Nr. 65592 din 24.08.2022

RAPORT

al serviciului de specialitate

Referitor la: Referatul de aprobare înregistrat cu nr. ___________________ a domnului

Xxxxx Xxxxxx, Primarul Municipiului Arad

Obiect: aprobarea actualizării documentului strategic ”Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030’’

In ceea ce priveste necesitatea si oportunitatea strategiei, obiectivul principal al strategiei este eficientizarea sistemului SACET Arad, pentru ca populația, instituțiile publice și agenții economici să beneficieze de confort termic adecvat, costuri reduse pentru încălzirea locuințelor și mediu curat, cu cât mai puține noxe.

Încă din etapa 1 de dezvoltare a noii surse de producție la CETH Arad prin folosirea optimă a cogenerării de înaltă eficiență de calitate energetică maximă cu gaz natural în combinație cu cogenerare de înaltă eficiență cu combustibil biomasă cu o calitate energetică de ultimă generație se va obține o eficienă energetică mai mare de 50%

Un sistem eficient de termoficare și răcire centralizată înseamnă un sistem de termoficare sau răcire centralizat care utilizează cel puțin 50% energie din surse regenerabile, 50% căldură reziduală, 75% energie termică cogenerată.

Se menționează faptul că în prezent inclusiv la nivel național se pune tot mai pregnant problema energiei, respectiv a producerii acesteia, motiv pentru care ANRE prin Ordinul nr. 146/29.12.2021 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind principiile conținutul și întocmirea strategiei locale pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populației, stabilește liniile directoare de realizare a politicii privind energia, precum și direcțiile de realizare.

Strategia în forma actualizată prezentată cuprinde instrucțiunile și condițiile conform Ordinului nr. 146/2021 al ANRE.

Analiza masurilor propuse:

Conform INSSE, în anul 2018 populația municipiului Arad era de 177.464 locuitori, cu 9,21% mai puțin față de anul 1992.

Numărul de blocuri de locuințe din municipiul Arad este de 1.323 cu un număr total de 44.893 apartamente. De asemenea există un număr de 72 instituții, din care 65 instituții de invățământ, 2 instituții socio-culturale și 5 instituții ale administrației locale.

Sistemul integrat de termoficare prin intermediul căruia se realizează în prezent alimentarea cu energie termică a consumatorilor situați în municipiul Arad este un sistem complex, alcătuit din:

- surse de producere a energiei termice
- rețelele de transport a agentului termic (rețele termice primare)
- rețele de distribuție a agentului termic la consumatori (rețele termice secundare)
- puncte și module termice
- consumatorii de energie termică.

Rolul Consiliului Local constă în necesitatea de a satisface necesarul de energie al locuitorilor orașului dar și a agenților economici consumatori.

În vederea menținerii clienților actuali ai sistemului centralizat și respectiv atragerea de noi clienți sau rebranșarea celor vechi, strategia propusă are în vedere măsuri de stimulare a acestora:

- stabilirea zonelor unitare de încălzire în cadrul municipiului Arad
- stabilirea unei metodologii clare de aplicare pentru debranșări având ca motive altele cele de incapabilitate de plată a clienților
- taxe reduse pentru obținerea autorizațiilor de construcție
- racordarea implicită la sistemul centralizat a imobilelor noi care se construiesc în zona unitară de acțiune a sistemului centralizat

S.C. CET Hidrocarburi S.A. este operatorul serviciului public de furnizare a căldurii și a apei calde în sistemul de termoficare către toți consumatorii conectați la SACET și administrează rețeaua de agent termic primar (58km de traseu de rețea primară). De la Municipalitatea orașului Arad,, S.C. CET Hidrocarburi S.A. are în concesiune 39 de puncte termice și 103,50 km de traseu de rețea de distribuție și 90 de module termice.

Viziunea S.C. CET Hidrocarburi S.A. pentru realizarea obiectivelor strategice prevede:

- optimizarea permanentă a costurilor de producție și de logistică astfel încât atingerea performanțelor dorite și a nivelului serviciilor cerute de consumatori să se realizeze cu costuri minime pentru aceștia
- modernizarea și reabilitarea infrastructurii de termoficare
- asigurarea dezvoltării durabile și creșterea flexibilității organizației
- preocuparea permanentă pentru creșterea gradului de încredere al clienților și pentru asigurarea unei transparețe legate de acțiunile întreprinse
- îmbunătățirea calității vieții populației care beneficiază de serviciile de termoficare oferite de S.C. CET Hidrocarburi S.A
- eliminarea aspectelor cu impcat negativ asupra mediului
- preocuparea continuă pentru protejarea sănătății publice prin modernizarea sistemelor de termoficare și asigurarea confortului termic în condominii.

In ceea ce privesc indicatorii de eficiență energetică, pierderile de energie termica in reteaua de termoficare la nivelul anului 2019 sunt prezentate in graficele alăturate:

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

• Energie termică vândută (MWh) M Energie termică produsă (MWh)

Pentru o comparație mai elocventa a pierderilor de căldura in rețeaua de termoficare sunt mai jos prezentate valorile atât in cantitatea de căldura cat si in % pe o perioada mai lunga de înregistrări:

Pierderi in rețeaua determoficare SACET Arad
An	MWh	%
2019	123989	39,11
2018	134303	38,19
2017	155394	36,75
2016	159083	37,22
2015	140922	34,97
2014	139053	35,88
2013	151264	33,37
2012	161471	33,48
2011	193393	33,53

De aceea prin prezenta strategie au fost analizate mai multe surse energetice care ar putea fi abordate pentru a asigura alternativa de producere a energiei electrice si termice:

Energia solară poate fi valorificată in scop energetic fie sub formă de caldură care poate fi folosită fie pentru prepararea apei calde menajere și încălzirea clădirilor, fie pentru producția de energie electrică în sisteme fotovoltaice.

Principala cauză pentru care potențialul solar nu este valorificat la un grad superior constă în faptul că sistemul energetic național nu poate prelua variațiile mari de injecție de putere generate de sursele fotovoltaice în absența unor sisteme de echilibrare și stocare dimensionate corespunzător. După inchiderea accesului la schema de sprijin a Legii 220 la sfârșitul anului 2016, s-a constatat că nu s-au mai înregistrat investiții noi în astfel de capacități de producție, ca urmare a faptului că tehnologia actuală nu a atins performanțele necesare pentru a fi rentabilă fără schemă de sprijin.

Utilizarea biomasei

Până în anul 2020 au fost elaborate reglementări complete privind utilizarea biomasei pentru producerea de energie electrică astfel încât să se prevină utilizarea nerațională a acestei resurse.

Energie din deșeuri

O altă sursă posibil de abordat pentru producerea de energie este folosirea deșeurilor menajere.

Energie geotermală

Ținând cont de potențialul ridicat al resursei geotermale în arealele în care acesta a fost identificat, până în anul 2030 se va extinde valorificarea mai ridicată în special pentru asigurarea încălzirii, pentru prepararea apei calde menajere și pentru activități recreative și balneare.

În ultimii ani, o bună parte dintre capacitățile de producere în cogenerare ale SACET-urilor au fost retrase din exploatare și chiar dezafectate din cauza imposibilității financiare de realizare a investițiilor de mediu, dar în unele cazuri și datorită neconcordanței constructive a acestor grupuri cu actualele cerințe ale pieței de energie termică.

În Arad, în prezent energia termică se produce în incinta CET prin exploatarea a două cazane CAF care funcționează cu gaz natural. Cazanele sunt în funcțiune din anul 1974 și nu mai corespund din punct de vedere al cerințelor actuale de mediu. Autoritatea de Mediu a avertizat SC CET Hidrocarburi SA cu privire la posibilitatea de funcționare a celor două cazane doar până la limita a 17.500 ore și într-un interval de pâmă la 31 decembrie 2023.

În ceea ce priveste eficientizarea sistemului SACET, consultantul propune optiunile strategiei de asigurare a necesarului de energie termica pentru incălzire, prepararea ACC și răcire din localitate.Scenariul propus cuprinde structurarea investițiilor pe priorități reflectate în tabelul de mai jos:

	Investiția	PIF
1	Unitate de cogenerare de inata eficienta cu gazeificare de Biomasa 1,8 MWe	01.05.23
2	BE 31,2 MWe + Cazane CAF 100 MWt+Acumulator căldura+ Utilități	01.09.23
3	Conducta de legătura la rețea gaz înaltă presiune Transgaz	01.09.23
4	Modernizarea stației de pompare prin utiliarea pompelor de rețea și apă de adaos cu turație variabilă	01.04.23
5	Retehnologizare conducte rețea primara Etapa 1 :50 %	01.09.23
6	Retehnologizare conducte rețea primara Etapa 2 : 50 %	01.09.24
7	Retehnologizare PT-uri ( incl. cu stații fotovoltaice individuale ) si rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri automatizate Etapa 1	01.09.24
8	Retehnologizare PT-uri ( incl. cu stații fotovoltaice individuale ) si rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri automatizate Etapa 2	01.09.25
9	Unitate de producție energie termica folosind apa geotermala si pompe de căldura	01.07.25
10	Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice si producție energie termică cu cazan electric _ Etapa 1	01.07.25
11	Bloc energetic ciclu combinat cu combustibil alternativ Hidrogen	01.09.28
12	Unitate de incinerare cu combustibil solid produs din deseuri	01.07.29

	nepericuloase de tipul RDF sau SRF
13	Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice _ Etapa 2 _ si unitate de acumulare energie electrică	01.07.30

Văzând propunerile strategice, apreciem că implementarea etapizată a investițiilor va conduce la un sistem centralizat de producere a energiei termice modern, ecologic și costuri reduse de producere si vanzare a agentului termic în Arad.

Față de cele de mai sus,

PROPUNEM,

Adoptarea unei hotărâri pentru aprobarea actualizării documentului strategic ”Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030’’

DIRECTOR EXECUTIV, ȘEF SERVICIU,

ÎNTOCMIT, Xxxxxxxx Xxxxx

Ing. Xxxxxxx Xxxxx Ing. Giurgiu Lucia

ȘEF BIROU

Palcul Lucian

VIZAT JURIDIC,

Actualizare - Strategia de Alimentare cu Energie Termică

a Municipiului Arad 2020-2030

Nota: Prezentul document , cu excepția documentelor puse la dispoziție de către beneficiarul proiectului, constituie drept de autor al emitentului si este protejat ca proprietate intelectuala, folosina lui, prin preluarea totala sau panială a informaiilor cuprinse, constituie încălcarea dreptului de autor cu atragerea răspunderii beneficiarului documenta'iei din care face parte prezentul document.

COLECTIVUL DE ELABORARE

Ing. Ec. Xxxxx Xxx Xxxxxxx - expert tehnic termoficare, expert planificare strategica, expert economico - financiar

Ing. Xxxxxx Xxxx - expert tehnic instalatii termice

Ing. Xxxxxx Xxxx - Coordonator de proiect, proiectant instalatii termice

Ing. Xxxxxx Xxxxxxx - inginerie civila

Ec. Ala Baltag - expert economico - financiar

Xxxxxxxx Xxxxxxxxx - Stiinte economice

Cuprins general

COLECTIVUL DE ELABORARE

Cuprins conform proiect ordin ANRE

Cuprins tabele

Cuprins figuri/ desene

1. Documente utilizate în elaborarea studiului

2. Cuvânt înainte

3. Argumente de susținere a propunerilor consultantului pentru SACET Arad

4. Scopul strategiei

5. Competitivitatea și suportabilitatea prețurilor locale ale serviciului

6. Acronimele , definițiile și abrevierile folosite

7. ACRONIME

8. Definiții

Bibliografie

Cuprins conform proiect ordin ANRE

CAPITOL 1. Introducere

1.1 Legislația specifică sectorului energiei termice și protecției mediului: europeană și națională, primară și secundară

1.1.1 Prezentarea localitățî/localităților și a pârtilor interesate/implicate AAPL/ADI, consumatori locali de energie termică, operator/operatori SACET, producători independenți de energie termică locali, dezvoltatori imobiliari

1.1.2 Numărul de locuitori (rezidenți) din localitate
1.1.3 Numărul total de clădiri, respectiv de clădiri de locuințe convenționale din localitate 42

1.2 Descrierea generală a sistemului de alimentare cu energie termica (Prezentarea localității/localităților și a pârtilor interesate/implicate - AAPL/ADI, consumatori locali de energie termică, operator/operatori SACET, producători independenț de energie

termică locali, dezvoltatori imobiliari)

1.3 Atribuțiile și responsabilitățile în domeniul încălzirii/răcirii urbane

1.3.1 CET Hirdorcarburi Arad

1.3.2 CET Arad

1.3.3 DAT și Consiliul Local

1.3.4 Alte date relevante

1.3.5 Funcțiile municipiului Arad în sectorul energetic local

1.3.6 Măsuri politice, administrative și de reglementare specifice pentru susținerea programului strategic propus

CAPITOL 2. Obiectivele strategiei

2.1 Obiectivele și țintele de eficiență energetică (date privind obiectivele și intele de eficiență energetică - randamente de producere, pierderi în rețele, economii de energie primară, reduceri ale emisiilor de GES etc.;)

2.1.1 Randamente de producere.......

2.1.2 Eficien'a realelor de termificare

2.2 Obiectivele de protecție a consumatorilor vulnerabili (informații privind obiectivele de

protecție a consumatorilor vulnerabili;)

CAPITOL 3. Situația actuală a încălzirii/răcirii urbane din municipiul Arad (Situația actuală a încălzirii, preparării acc și răcirii din localitate/localități, cu evidențierea separată a datelor și informațiilor aferente consumatorilor

vulnerabili, precum și a datelor aferente SRE utilizate)

Pag. 4 din 222

3.1 Cantitatea anuală de energie termică furnizată consumatorilor finali racordați la SACET (necesarul local de energie termică pentru încălzire și preparare acc al

populației și modalitățile de asigurare a acestuia;).........................................................................62

3.1.1 Situația alimentarii cu energie termica in SACET Arad ...............................63

3.2 Sursele de energie primară și alte categorii de energie utilizate pentru acoperirea necesarului local de energie termică pentru încălzire și preparare acc al populației; 64
3.3 Situația actuală a instituțiilor publice și operatorilor economici din localitate/localități, din punct de vedere al necesarului de încălzire și acc, precum și alsurselor de energie primară și al altor categorii de energie utilizate pentru acoperireaacestuia 66
3.4 Estimarea necesarului local de încălzire și acc (total)....................................................66
- 3.4.1 Estimarea cererii de energie termică a utilizatorilor finali din localitate pentru încălzire, pentru prepararea apei calde de consum și cererea totală..................................66
- 3.4.2 Estimarea cererii de energie termică a populației din localitate pentru încălzire, pentru prepararea apei calde de consum ți cererea totală; evidenierea ponderii cererii populației din cererea utilizatorilor finali din localitate............................................67
- 3.4.3 Structura consumului de energie termică, în funcție de tipul consumatorilor (rezidențiali, comerciali, industriali, clădiri publice etc.), utilizată pentru încălzire, pentru prepararea apei calde de consum și consumul total.........................................................67

3.5 Necesarul local de răcire pentru asigurarea confortului termic al populatei

3.6 Modalitățile/sursele de acoperire a necesarului local de răcire

3.7 Tehnologii pentru producerea, transportul și distribuția energiei termice
- 3.7.1 Producerea căldurii este un proces care depinde de utilizatorii ei . Se realizează cu surse de produdie individuale ( fiecare gospodărie cu sursa proprie ) sau cu surse pentru mai multi consumatori grupati (condominii, insule de consumatori sau cartiere ). In mediul urban un element important in asigurarea căldurii populației este in general un sistem de alimentare centralizată cu energie termică _ SACET_ cu
  
  următoarele componente principale:
  
  3.8 Situația existentă SACET..............
  
  3.8.1
  
  3.8.2
  
  3.8.3
  
  3.8.4

Prezentarea generală a sistemului

Producerea energiei....................

Sistemul de ratele de termoficare

Tehnologii utilizate pentru transferul de căldură, echipaTriente instalate în punctele termice, starea fizică a acestora, lucrări de modernizare efectuate și

preconizate

3.9 Calculul necesarului de apă caldă de consum

3.9.1 Dimensionarea rezervoarelor

3.9.2 Alegerea parametrilor de funcționare a Punctelor Termice (PT)

3.9.3

Date și informații despre rețeaua de distribuție

3.9.4 Concluzii referitoare la funcționarea SACET. Principalele probleme

identificate

CAPITOL 4. Identificarea problemelor și concluzii referitoare la situația

actuală a alimentării cu energie termică a localității

4.1 Situația alimentării cu energie termică

4.2 Soluții centralizate de alimentare cu energie termică: cazane destinate exclusiv

producerii de energie termică, cogenerare, căldură reziduală, alte tehnologii;

4.3 Oportunitatea modernizării, extinderii SACET

CAPITOL 5. Proiecții anuale pe orizontul strategic de timp privind evoluția

necesarului local de încălzire, acc și răcire;

CAPITOL 6. Utilizarea SRE, a căldurii reziduale și a cogenerării de înaltă

eficiență în sisteme de încălzire și răcire urbana

6.1 Ponderea producției de energie termică obținută din SRE la nivelul SACET; 144

6.2 Opțiuni strategice privind utilizarea SRE precum și de valorificare la nivel local a potențialului de cogenerare de înaltă eficiență
6.3 Tehnologii moderne de înaltă eficiență pentru producerea, transportul, modificarea parametrilor fizici ai agentului termic și distribuția energiei termice și indicatorii de performanță posibil a fi atinși;..............................................................................................146
6.4 Identificarea de instalații care generează căldură sau frig și a potențialului lor de a

furniza servicii de încălzire sau răcire

6.4.1

6.4.2

6.4.3

6.4.4

Capacită} de cogenerare;

instalatii de incinerare a deșeurilor

Pompele de căldură............................

Reducerea pierderilor de căldură din rețelele existente

CAPITOL 7. Etapele și termenele de realizare a unor studii de fezabilitate și a altor lucrări 154

7.1 Studiu de fezabilitate Unitate de cogenerare de inata eficienta cu gazeificare de

Biomasa 1,8 MWe..................................................................................................154

7.2 Studiu de fezabilitate: Bloc energetic BE de 31,2 MWe si 26,7 MWt + Cazane CAF 10MWt+Acumulator căldura 300 MWh+ Utilităi (inclusiv modernizarea statei de pompare prin utiliarea pompelor de rețea și apă de adaos cu turale variabilă) 154
7.3 Studiu de fezabilitate: Conducta de legătura la rețea gaz înaltă presiune Transgaz

155

7.4 Studiu de fezabilitate: Modernizarea statei de pompare prin utiliarea pompelor de

rețea și apă de adaos cu turaie variabilă.............................................................................155

7.5 Studii de fezabilitate: Retehnologizare conducte reea primara...........................155
7.6 Studii de fezabilitate Retehnologizare PT-uri (inel, cu statii fotovoltaice individuale ) si rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri

automatizate

7.7 Studiu de fezabilitate: Unitate de producție energie termica folosind apa geotermala si pompe de căldura

7.8 Studiu de fezabilitate: Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice si producție energie termică cu cazan electric _ Etapa 1

7.9 Studiu de fezabilitate: Bloc energetic ciclu combinat cu combustibil alternativ Hidrogen 157

7.10 Studiu de fezabilitate unitate de incinerare cu combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de tipul RDF sau SRF

7.11 Studiu de fezabilitate : Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice _ Etapa 2 _ si unitate de acumulare energie electrică

CAPITOL 8. Prezentarea opțiunilor strategice de asigurare a necesarului de energie termică pentru încălzire, preparare acc și răcire din localitate/localități, în sistem centralizat și/sau individual;

8.1 Scenariul de referință SR1

8.2 Scenariu comparativ

8.3 Scenariul propus

8.3.1 Prioritatea 1

8.3.2 Prioritatea 2

8.3.3 Prioritatea 3

8.4 Eficienta implementării investițiilor propuse

8.5 Scenariul propus SP

8.5.1 CONCLUZII Șl RECOMANDĂRI

8.6 Etapele de dezvoltare a investiției pentru sursa de producție
- 8.6.1 Etapa 1: 2022-2023
- 8.6.2 Etapa 2: 2024-2026
- 8.6.3 Etapa 3: 2027-2030

8.7 Descriere generala obiectelor de investrie

8.8 Descrierea componentelor........................

8.8.1 Obiectul SP 1: Ucog cu gazeificare biomasa

8.8.2 Obiectul SP 2 : BE cu motoare pe gaz 31,2 MWe si 26,7 MWt.

8.8.3 Obiectul SP 3 : Cazane CAF 100 MW

8.8.4 Obiectul SP 4 : Acumulator căldura
8.8.5 Obiectul SP 5: Conducta de legătura la rețea gaz înaltă presiune

Transgaz

8.8.6 Obiectul SP 6 : Utilităi inclusiv staie electrica adaptata

8.8.7 Diagrama de acoperire a curbei de sarcină

8.8.8 Retehnologizare rețea de termoficare

8.8.9 Obiectul SP 7: Unitate de produdie energie termica folosind apa geotermala si pompe de căldura

8.8.10 Obiectul SP 8 Unitate de produdie energie cu panouri fotovoltaice si

produdie energie termică cu cazan electric

8.8.11 Obiectul SP 9: Bloc energetic ciclu combinat cu combustibil alternativ

Hidrogen180

8.8.12 Obiectul SP 10 : Unitate de incinerare cu combustibil solid produs din deșeuri

nepericuloase de tipul RDF sau SRF

8.8.13 Obiectul SP 11: Unitate de produdie energie cu panouri fotovoltaice _ Etapa

2_ si unitate de acumulare energie electrica

CAPITOL 9. Evaluarea efortului investițional aferent opțiunilor strategice analizate, total și pe fiecare dintre componentele SACET

9.1 Unitate de cogenerare de inata eficienta cu gazeificare de Biomasa 1,8 MWe183

9.2 BE 31,2 MWe + Cazane CAF 100 MWt+Acumulator căldura+ Utilităli

9.3 Conducta de legătura la reea gaz înaltă presiune Transgaz

9.4 Retehnologizare conducte rețea primara

9.5 Retehnologizare PT-uri (inel, cu staii fotovoltaice individuale) si rețea secundara

aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri automatizate

9.6 Unitate de produdie energie termica folosind apa geotermala si pompe de căldura 185

9.7 Unitate de produdie energie cu panouri fotovoltaice si produdie energie termică cu cazan electric Etapa 1

9.8 Bloc energetic ciclu combinat cu combustibil alternativ Hidrogen

9.9 Unitate de incinerare cu combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de tipul

RDF sau SRF

9.10 Unitate de produdie energie cu panouri fotovoltaice si unitate de acumulare

energie electrica Etapa 2

CAPITOL 10. Compararea opțiunilor strategice și alegerea scenariului optim: 186

10.1 Recomandarea scenariului optim, scenariu care să conducă la creșterea

eficienjei energetice și la reducerea emisiilor de"GE&?3....

/ * ' - ' I c

Actualizarea Strategiei de Alimentare nnAAnmn

cu Energie Termică a Municipiului f f p

Arad 2020-2030 CONSULTING

CAPITOL 11. Planul de acțiuni și măsuri specifice pentru implementarea scenariului optim si identificarea surselor de finanțare a proiectelor de investitii propuse 195

11.1 Fonduri promovate de programe naționale

11.2 Programul operațional infrastructura mare - POIM 6.1

11.3 Surse nerambursabile din schema de finanțare EU-ETS

11.4 Fondul Roman pentru Eficienta Energiei - FREE

11.5 Companii de servicii energetice - ESCO

11.6 Finanțare de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

11.7 Finanțare de la Fondul European de Eficientă Energetică

CAPITOL 12. Proceduri de monitorizare si actualizare

12.1 Consultarea publică pe parcursul implementării strategiei

12.2 Programul pe acțiuni prevăzut si termenele prevăzute pentru conformare

documentație la cerințele din Ordinul ANRE 146/29.12.2021

Cuprins tabele

Tabel 1. Legislația internă și europeană în domeniul energetic

Tabel 2. Legislația internă și europeană de mediu

Tabel 3. Densitatea populației la nivelul României, a județului si a Municipiului

Arad

Tabel 4. Consum mediu lunar de energie termică

Tabel 5. Situația alimentarii cu căldura in SACET Arad

Tabel 6. Cantitatea de energie termică livrată - an de referință - 2017

Tabel 7. Cantitatea de energie termică livrată - 2020

Tabel 8. Situația actuala a SACET Arad

Tabel 9. Proiecția anuala pe orizontul strategic de timp privind evoluția necesarului local de încălzire, acc și răcire

Tabel 10. Estimarea cererii la nivelul municipiului Arad

Tabel 11. Cererea de energie la nivelul municipiului Arad

Tabel 12. Tehnologii de răcire

Tabel 13. Situația actuala a SACET Arad

Tabel 14. Situația orelor de funcționare ale unităților de producție

Tabel 15. Situația resurselor umane in ultimii 5 ani

Tabel 16. Centralizator de conducte lungime/diametru

Tabel 17. Caracteristici tehnice ale rețelelor termice primare

Tabel 18. Caracteristici tehnice ale magistralelor de termoficare

Tabel 19. Pierderi de căldură magaistrale 2019

Tabel 20. Apa de adaos pentru sistemul de termoficare

Tabel 21. Pierderi masice în 2019

Tabel 22. Pierderile înregistrate pe fiecare punct termic

Tabel 23. Situația reabilitării modulelor termice

Tabel 24. Situația reabilitării punctelor termice................

103

109

110

113

114

Tabel 25. Clase de performanțe clădiri................................

Tabel 26. Determinarea sarcinii de încălzire a camerei..

Tabel 27. Determinarea sarcinii de încălzire pe imobil ..L^

Tabel 28. Energia termică vândută și produsă...................\

Tabel 29. Pierderile înregistrate în rețeaua de termoficare

Tabel 30. Raport prodcuție conform ANRE.........................................................114

Tabel 31. Date rețea de termoficare

Tabel 32. Pierderi masice de energie în rețele

Tabel 33. Capacități instalate în punctele termice

Tabel 34. Situație consumatori

Tabel 35. Situație consumatori

Tabel 36. Valori statistice de dimensionare

Tabel 37. Apreciere dezvoltare dinamică a SACET Arad

Tabel 38. Necesar de energie

Tabel 39. Operatori SACET - Regiunea Vest

Tabel 40. Activitatea de operare a CETH Arad în ultimii 5 ani

Tabel 41. Date economice SACET Arad

Tabel 42. Situație actuală rețea de termoficare

Tabel 43. Caracteristici SACET. Document de raportare CETH Arad Anexa 1 ordin 11/2021

Tabel 44. ANEXA Nr. 2 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

Tabel 45. ANEXA Nr. 3 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

Tabel 46. ANEXA Nr. 4 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

Tabel 47. ANEXA Nr. 5 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

Tabel 48. ANEXA Nr. 6 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

Tabel 49. ANEXA Nr. 7 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

Tabel 50. ANEXA Nr. 8 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

Tabel 51. Situație pierderilor actuale

Tabel 52. Analiza SWOT Motor cu Combustie vs Turbina cu gaz

Tabel 53. Economiile posibile la implementarea proiectelor

Tabel 54. Economiile posibile la implementarea proiectelor

Tabel 55. Propuneri termene de punere în funcțiune

Tabel 56. Economiile posibile la implementarea proiectelor

Tabel 57. Impactul investițiilor propuse și economii înregistrate după

implementare

Tabel 58. Factori de risc geotehnic

Tabel 59. Parametrii de funcționare Ucog Biomasa......../.*

Tabel 60. Acoperirea necesarului de căldură estimat.....Lîf.

Tabel 61. Termene de realizare etapizată a investițiilor...^

Tabel 62. Efort investitional........................................................................

» ■ -I ——

Tabel 63. Comparație scenarii

Tabel 64. Valori de calcul din punct de vedere al GES și al energiei primare „188

Tabel 65. Prețuri medii zilnice energie electrică

Tabel 66. Comparație scenarii strategie

Tabel 67. Valori de operare rezultate

Tabel 68. Efort financiar eșalonat rețeaua de termoficare

» »

Tabel 69. Efort financiar sursă de producție (etapizare 2022-2026)

Tabel 70. Efort financiar sursă de producție (etapizare 2027-2030)

Tabel 71. Necesar de finanțare

Tabel 72. Tabel evidență PT-uri

Cuprins figuri/ desene

Figura 1. Schema logică de acțiune

Figura 2. Variația populației Municipiului Arad 1992-2018

Figura 3. Harta densității populației din municipiul Arad

Figura 4. Harta populației pe cartiere din municipiul Arad

Figura 5. Numărul de locuințe debranșate de la SACETîn anul 2020

Figura 6. Rata de branșare la SACET a consumatorilor de energie termică % .63

Figura 7. Schema de principiu instalație prin de răcire prin absobție

Figura 8. Schema de principiu instalație prin de răcire prin absobție

Figura 9. Schema de principiu simplificată instalație de climatizare aer-aer.....73

Figura 10.
Figura 11.
Figura 12.
Figura 13.

Schema simplificată CET Ara.................................................................78

Planul de amplasament al CET Hidrocarburi................................79

Schema tehnologică stația de tratare chimică a apei......................83

Schemă tehnologică simplificată stația de tratare chimică a

apei 84

Figura 14.
Figura 15.
Figura 16.
Figura 17.

Schema tehnologică circuit abur..........................................................85

Schema rețeaua primară de termoficare.............................................92

Gradul de reabilitare a magistralelor...............................................95

Model statie de transfer.........................................................................104

Figura 18. Reprezentare schematică a transferului termic de la rețeaua locală

si de la cea districtuală

Figura 19. Stație de transfer pentru termoficare urbana compactă pewo CAD M 105

Figura 20. Schemă mini PT - varianta compactă-mode

Figura 21. Factorul de simultaneitate..................................

Figura 22. Model stație de transfer

Figura 23. Energia termică vândută și produsă...........

Figura 24. Curba clasată Arad - situația actuală.................

Figura 25. Curba clasată Arad - situație reactivare a stație de degazare.... 116

Figura 26. Rata de branșare la SACET

Figura 27. Numărul de locuințe debranșate în anul 2020

Figura 28. Numărul de locuințe rebranșate

Figura 29. Prețul energiei termice

Figura 30. Cererea de energie finală pe sectoare de activitate în 2017 și

2030

Figura 31. Consumul de energie pe m²în clădiri (în 2009, climat normal) -142

Figura 32. Fotografie cazane existent

Figura 33. Plan amplasament

Figura 34. Schema simplificată CET Hidrocarburi - în urma implementării investițiilor

Figura 35. Curba clasata CET Arad pentru 2024

Figura 36. Curba clasata CET Arad pentru 2027

1. Documente utilizate în elaborarea studiului

Documentul de față „Actualizare - Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030" a fost elaborat având în vedere datele de intrare prelucrate și coroborate în conformitate cu :

- Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030, aprobată conform HCLM nr. 95/28.02.2020;
- Studiu de Fezabilitate „Instalare unități de producere combinata de căldură si energie la CET HIDROCARBURI S.A. Arad" Elaborator: S.C. MECATRON S.R.L. proiect: SF-92589-00 REV.O
■ Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad pentru perioada 2014- 2030, aprobată prin HCLM 258/2017;
- Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, actualizată;
- Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, actualizată;
- Ordonanța de Urgență nr. 53/2019 privind aprobarea Programului multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea si extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica a localităților si pentru modificarea si completarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006;
- Ordinul 3194/1084/3734/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind implementarea Programului Termoficare.
- datele furnizate de proprietarul infrastructurii care face obiectul proiectului (Unitatea Administrativ Teritorială Primăria Municipiului Arad), și operatorul infrastructurii (SC CET Arad SA și SC CET Hidrocarburi Arad SA)

Investițiile cuprinse în Planul Național, eligibilitatea investiților cuprinse în Planul National, eligibilitatea investițiilor din Planul National, echilibrul între valoarea de piață a cotelor de emisie cu titlu gratuit și valoarea investițiilor, cote non-transferabile

- “Emissions Gap Report 2018" United Nations Environment Programme November 2018
- Ordinul nr. 3194/1084/3734/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind implementarea Programului Termoficare

De asemenea s-a linut cont in special si de recomandările și instrucțiunile din următoarele documente:

- Manualul CE privind ACB (“Guide to Cost-benefit Analysis of Investment Projects - Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014-2020”);
- Regulamentul (UE) nr. 207/2015;
- Regulamentul (UE) nr. 408/2014;
• Ghidul Solicitantului - Dezvoltarea infrastructurii de termoficare - iunie 2016. REGULAMENT din 20 noiembrie 2019 privind implementarea Programului Termoficare ( MONITORUL OFICIAL nr. 988 din 9 decembrie 2019)

2. Cuvânt înainte

Având în vedere funcționarea pe o perioadă îndelungată a SACET Arad , fără interven ii majore asupra rețelelor magistrale și de distribulie sau a surselor de producere energie termică, s-a constatat necesitatea de intervenție pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de termoficare din municipiul Arad.

Pentru realizarea unei viziuni de dezvoltare, eficientizare și optimizare a sistemului de termoficare, anul trecut a fost aprobată conform HCLM nr. 95/28.02.2020 „Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030".

în cadrul programelor naționale și europene, începând cu perioada de finanțare 2021-2027, se vor bugeta și proiecte ce vizează sistemele de termoficare, cu condria demonstrării că proiectul:

• este cuprins într-o strategie de dezvoltare;
• este complementar cu alte proiecte propuse; asigură producerea de energie și din surse de energie regenerabilă; asigură reducerea emisiilor de CO2 șialte noxe.

în acest sens, pentru realizarea obiectivelor și îndeplinirea condițiilor de eligibilitate în cazul solicitării de finanțare, a fost necesară actualizarea Strategiei de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030.

Obiectivul principal al strategiei rămâne eficientizarea sistemului SACET Arad pentru ca populația, instituliile publice si agen'ii economici sa beneficieze de confort termic adecvat, costuri reduse pentru încălzirea locuințelor si mediu curat, cu cat mai puține noxe.

Având la baza masurilor propuse deja in cadrul strategiei de îmbunâtă’ire a sistemului de termoficare din Municipiul Arad, documentația actualizează in special propunerile de instalare a unor unități de cogenerare noi in incinta CET Hidrocarburi Arad.

Obiectivele urmărite prin instalarea unități de cogenerare pe gaz la SC CET Hidrocarburi SA Arad care sa ajute substan'ial reducerea costurilor pentru încălzirea locuinelor legate la sistemul centralizat de încălzire precum si la protejarea mediului natural și a sănătăiii populaiei . De asemenea propunerile tehnice pentru obiectele din scenariul propus conduc la îndeplinirea cerin'ei de eficienta energetica necesara pentru ob'inerea de cofinanțare deja din etapa 1 de dezvoltare .

Conceptul de dezvoltare durabilă al Strategiei de dezvoltare SACET Arad se concentrează in special pe o serie de aspecte cheie cum sunt: accesul consumatorilor la sursele de energie la prețuri accesibile și stabile, dezvoltarea durabilă a produdiei, transportului și consumului de energie, siguranța în aprovizionarea cu energie, diversificarea surselor de energie locale, folosirea optima a energiei regenerabile si reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Străduința principală a consultantului depusă în elaborarea documentului de actualizare o reprezintă dezvoltarea sistemului centralizat de transport și distribuție a energiei termice în municipiul Arad, în vederea asigurării viabilității acestui sistem pe termen lung și integrarea SAGET Arad în viziunea politicii energetice europene de astăzi. /V X

-----------------(X-H-----------

VX ^? 7

COD DOCUMENT: MA-P1-SACET-S1 2021 R1 X -f, Pag. 16 din 222

| SOproarcor

CONSULTING

Prezentul document își propune de a face o sinteza a situaiei actuale in SACET Arad precum si a impactului economic si de mediu generat de acesta. De asemenea se va referi la legislația in vigoare linând cont de apartenența României de EU.

Autorul face și propuneri concrete tehnice si organizatorice de îmbunătățirea imediata precum si pe termen mediu bazate pe statisticile existente , proiecte recente realizate, respectiv in desfășurate , precum si pe experiența proprie.

în viziunea consultantului obiectivele energetice strategice pentru îmbunătățirea procesului de încălzire a populaiei trebuiesc bazate in principal pe folosirea unei energii cat mai curată din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de sera produsa cu o eficientă energetică maxima. Strategia elaborata tine cont de posibilitățile tehnice cele mai eficiente pentru valorificarea resurselor existente pe plan local de energii regenerabile si folosirea intensiva a cogenerării de înalată eficienta.

Contextul strategie național

Analiza sltu tlel actuale a 510

Evoluția ei rarii de c nergle termita

Reducere emisii poluante ■ - termene conformare Tratat Adere rare

Reducere emisii gaze cu efect de sera

Creșterea calitalii serviciului de alimentare cu energie termica la lanfa suportabile

Necesarul actual de energie termica

Situația componentelor sursa, sistem T&D. instalații consumatori, clădiri

Impactul asupra mediului

Qadni legal, instituțional, operațional

Aspecte financiare relevante: investiții fante subvenții

Economia de energie

Evoluție număr consuma lori

Efectele schimbanlor climatice

Creșterea eficientei energetice

Identificarea problemelor

Concluzii

Creșterea pondeni SRE

Analiza scenariilor da alimentare cu energie termica

Analiza opțiunilor in cadrul scenemtor propuse

- -

Analiza comparativa a opțiunilor in cadrul scenam or anal zate

Analiza financiara

Analiza financiara Analiza economica

Scenanut si opțiunea propusa

Analiza de supjrtabihlate

Pianul de investiții pa termen lun:j

Investita iarcritare

Figura 1.

Schema logică de adiune

Planul de acțiune pentru implementarea iwțwcMui

3. Argumente de susținere a propunerilor consultantului pentru SACET Arad.

Prezenta strategie propune in concordanta cu politica energetică a UE soluii optime necesare în perspectiva orizonturilor de timp 2020-2030 si extins pana in 2050 pentru realizarea următoarelor obiective strategice de bază:

1. Diversificarea bazei de resurse energetice primare;
2. Promovarea utilizării surselor noi și regenerabile de energie;
3. Asigurarea protecției mediului la nivel local și global, în concordanță cu reglementările legale în asigurarea siguranței în alimentarea cu energie electrică a clienților finali;
4. Promovarea producției de energie electrică realizată în sisteme de cogenerare de înaltă eficiență, asociată energiei termice livrate pentru acoperirea unui consum economic justificat.

Pentru condiiiile necesare asigurării siguranței în alimentarea cu energie termica pentru orizonturile de timp 2020-2030 au fost stabilite în funcție de politicile naționale si de intele energetice ale Uniunii Europene referitoare la evoluia dezvoltării producției de energie bazata pe surse regenerabile de energie și scăderea emisiilor de carbon, având ca punct de pornire planurile locale de investiții, precum și planificarea consumului la nivel comunitar, scenariile pentru evoluția consumului de energie utila la nivelul si structura capacităților instalate pentru producerea de energie electrică și termica care includ un scenariu „Best Estimate” (BE) pe termen scurt și mediu (pana in anul 2025) și un scenariu pe termen lung „Global Climate Action”(GCA) -Acțiunea globală în domeniul climei (GCA) _ unde sunt prevăzute investiții care reprezintă un efort pe plan local pentru o decarbonizarea accelerată si folosirea cu precădere a unei tehnici inovatoare in domeniul energetic. Strategia propusa reflectă schimbările necesare în producerea și utilizarea energiei pentru atingerea țintelor de decarbonizare. Până în anul 2030, scenariile sunt construite pe ipoteza

„energii regenerabile si gaz in surse de cogenerare de înalta eficienta " în ordinea de folosință, având în vedere pre urile de producere și necesitatea de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

De asemenea trebuie subliniate in mod special si următoarele

1. Toate propunerile și dezvoltările soluțiilor tehnice tratate de către consultant in documentul de fata „Actualizare - Strategia de Alimentare cu Energie Termicăa Municipiului Arad 2020-2030“ au fost confirmate in totalitate de dezvoltarea de tehnica moderna actuala si sunt suslinute de acțiunile legislative precum si de programele de investiții pe plan european si naional , In detaliu prezentate in Anexa 1: “Argumente de susținere a propunerilor strategiei pentru SACET Arad”.
2. Propunerile și dezvoltările soluțiilor tehnice tratate de către consultant sunt coroborate cu oportunitățile existente si cu necesitățile actuale ale SACET Arad asigurând in mod special:
■ Necesarul de energie termica pentru incălzîreâ populaiei atât in perioada de tranziție de la combustibili convențio'hali la folosirea maxima a energiilor regenerabile I țl j ,1 ț

vy-’O/

COD DOCUMENT: MA P1-SACET-S1-2O21-R1 Pag. 18 din 222

- O eficienta energetica mai mare de 50 % încă din etapa 1 de dezvoltare a noii surse de producție la CETH Arad prin folosirea optima a cogenerării de înaltă eficienta de calitate energetica maxima cu gaz natural in combinalie cu cogenerare de înaltă eficienta cu combustibil biomasa cu o calitate energetica de ultima generale
- Necesarul de energie pentru tratarea apei de adaos in rețeaua de termoficare sub forma de abur la un nivel energetic si de operare de ultima generale

4. Scopul strategiei:

Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, din Municipiul ARAD, trebuie meninut și dezvoltat, întrucât acesta poate asigura energie termică pentru sectorul rezidential/non-rezidenlial în condiții de siguranță, eficientă energetică și performanță economică ridicată, având totodată un impact pozitiv asupra proteciei și conservării mediului ambiant prin controlul strict al emisiilor poluante.

Scopul elaborării strategiei este de a identifica si prioritiza necesitățile investiționale, astfel încât să respecte conformarea cu politicile naționale ș europene în domeniul energiei și mediului, luând în considerare suportabilitatea investiților de către populație și capacitatea locală de implementare a proiectului.

Strategia va reprezenta documentul suport pentru justificarea necesității finanțării investițiilor pentru retehnologizarea/modernizarea/reabilitarea sistemului de alimentare cu energie termică din municipiul Arad, prezentând situalia existentă, proiecțiile privind dezvoltarea viitoare a întregului SACET. Pe baza acestor informatii, strategia va expune op’iunile strategice pentru sistemul de alimentare cu energie termică centralizat și opliunile specifice aferente fiecărei componente a sistemului.

La nivel local, strategia trebuie să conducă la atingerea următoarelor obiective:

a) continuitate, calitate, siguranță și eficiență în alimentarea cu energie termicăa populației;
b) asigurarea resurselor necesare pe termen lung pentru alimentarea cu energie termică a populației;
c) dezvoltarea durabilă a UAT;
d) utilizarea eficientă a resurselor energetice pentru producerea energiei termice, corelată cu eficientizarea consumului, în special la nivel rezidențial;
e) decarbonarea sectorului de încălzire/răcire urbană (reducerea emisiilor de GES)
f) stabilirea datelor, informațiilor și, după caz, a măsurilor/actiunilor/termenelor necesare pentru evaluarea cuprinzătoare a potențialului de cogenerare de înaltă eficiență și de încălzire/răcire eficientă și identificarea op'iunilor strategice de valorificare a acestora în condiții de eficienă economică;
g) asigurarea conformității cu prevederile legislației UE aplicabile, valorificarea experienței Internationale și adoptarea celor mai bune practici în domeniul încălzirii și răcirii urbane.

Pentru viabilitatea SACET datele, informațiile ^'mășUrjle/actiunile prevăzute în strategie trebuie să conducă la:

a) stabilirea oportunității și a criteriilor de delimitare a unor zone unitare de încălzire, conform prevederilor legale; ^A
b) fundamentarea proiectelor de investiții pentru dezvoltarea/ modernizarea/eficientizarea SACET;
c) utilizarea în cadrul SACET a unui mix de tehnologii și surse de energie primară pentru producerea energiei termice (cogenerare, SRE și căldură reziduală din procese tehnologice), care să conducă la încadrarea acestuia în categoria sistemelor eficiente;
d) maximizarea eficienței economice a SACET, prin:

- dimensionarea corespunzătoare, pe orizontul strategic de timp, a capacităilor/instala'iilor de transformare, producere, transport și distribuie a energiei termice;
- valorificarea SRE și a căldurii reziduale din procese tehnologice, identificate ca disponibile la nivel local pe orizontul strategic de timp;
- utilizarea unui mix de tehnologii pentru producerea energiei termice, din categoria celor producătoare de energie electrică (cogenerare), respectiv consumatoare de energie electrică (de exemplu, pompe de căldură), care să permită o programare a producției capacităților din cele două categorii corelată cu nivelul preturilor de pe piața energiei electrice
- dezvoltarea unui sistem mixt de încălzire și răcire urbană, cu posibilitate de stocare a energiei termice, în vederea aplatizării curbei clasate a cererii;

Prin strategie trebuie asigurată implementarea următoarelor principii pentru prestarea serviciului:

a) profesionalism și management performant;
b) atragere a investițiilor private;
c) absorbție de resurse financiare din fonduri comunitare și/sau programe na'ionale de cofinantare;
d) competitivitatea și suportabilitatea prețurilor locale ale serviciului și protejarea consumatorilor vulnerabili;
e) utilizarea unor instalalii și echipamente ale căror performante asigură gradul de siguranță impus de legislația în vigoare pentru infrastructură și pentru sănătatea populației.

De asemenea scenariul propus de dezvoltare a SACET Arad stabilește jaloane de dezvoltare necesare pentru stabilirea unor zone unitare de încălzire, utilizarea în cadrul SACET a unui mix de tehnologii și surse de energie primară pentru producerea energiei termice care să conducă la încadrarea acestuia în categoria sistemelor eficiente.

Soluțiile prevăzute au ca scop dezvoltarea unui SACET Arad viabil și eficient, competitiv în raport cu soluțiile individuale de încălzire și/sau răcire.

Scopul actualizării este de a identifica și prioritiza necesitățile investiționale, astfel încât să respecte - la cel mai mic cost - conformarea cu Directivele EC din sectorul de mediu, luând în considerare suportabilitatea investițiilor de către populație și capacitatea locală de implementare a proiectului.

Beneficiarii investițiilor propuse care vor îmbupit^ substanial serviciul de termoficare sunt: Ar ~ X

- UAT Municipiul Arad - proprietarul infrastructurii. SC CET Arad SA (CET-L) și SC CET Hidrocarburi Arad SA (CET-H) - operatorii infrastructurii.
- Beneficiari direcți sunt: populaia municipiului Arad, 39 de clienii alimentai din rețeaua termică primară, 3.255 consumatori alimentai din reeaua secundară din care 2.539 de asociații de proprietari și persoane fizice și 616 de agenli economici și instituții precum si gospodăriile respectiv organisme publice si private care vor fi conectate in viitor la SACET.
- Beneficiar indirect al proiectelor prevăzute in strategie este întreaga popula'ie din municipiul Arad care va beneficia de efectele energetice și de mediu prin îmbunătățirea confortului si in special de un mediu urban mai sănătos.

La sfârșitul anului 2020 CET-H Arad furniza energie termică la 59,38 % din populaia orașului, la 87,57 % din instituliile publice si la 5,07 % din operatorii economici.

Principii care au stat la baza elaborării documentului Reactualizarea strategiei: Metodologia de elaborare și fundamentare a strategiei care a stat la baza prezentului document cuprinde ansamblul etapelor, tehnicilor, metodelor și modelelor folosite în vederea fundamentării soluiei de dezvoltare a SACET Arad. Pentru elaborarea soluției optime a fost necesară cunoașterea și luarea în considerare a următoarelor elemente esen iale:

- Diferențierea strategiei în funcție de faza de dezvoltare a orașului, adaptarea la cerințele si exigentele mediului precum si diferen ierea necesara între priorită Iile de dezvoltare ale beneficiarului _ Municipiul Arad si ale operatorului CET-L Aradsi CET-H Arad.
- Asigurarea continuității elaborării studiului in concordanta cu strategiile și politicile microeconomice economice existente la nivel local
- Luarea în considerare a aspectelor existente de natură economică, tehnică, managerială, socio-umană, juridică.

Strategia elaborata este abordată flexibil, este susceptibilă la modificările ce intervin în unii parametrii dimensionali și funcționali. Dat fiind faptul că intervalul de timp de la elaborare până la aplicarea efectivă a strategiei este destul de mare, pot apare unele nesincronizări ce reclamă modificarea parțială a con'inutului său. Așadar, se impune elaborarea unei strategii flexibile.

Scenariu favorabil („verde" din punct de vedere al mediului I) propus este caracterizat prin condiții economice și financiare favorabile implementării politicilor energetice promovate la nivelul UE (integrarea surselor regenerabile, creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor de CO2, dezvoltarea soluțiilor de tip Smart Grid și integrarea în rețele a capacităților de stocare a energiei), specific scenariului favorabil de evoluție a consumului.

Pentru îndeplinirea acestor obiective s-a realizat o analiză completă și realistă a situației existente la nivel local, metropolitan, județean, regional, național și global, tinându-se cont de in special de politica energetica si de mediu atât pe plan național cat ia nivelul EU.

Lista de proiecte inclusă în acest document este rezultatul analizei de detaliu pornind de la investriile deja realizate și având în vedere principiile de analiză a oportunităii, suportabilităii financiare si generării de valoafe’^adădgată. Datele, analiza si interpretarea lor, au contribuit la identificarea problemelor existente și a măsurilor ce trebuie adoptate.

Strategia cortine măsurile corespunzătoare pentru a promova și a facilita o utilizare eficientă a energiei precum si o serie de propuneri de promovare a schimbării comportamentale prin:

- stimulente financiare;
- furnizarea de informaii detailate;
- proiecte exemplare;
- activități la locul de muncă;
- căi și mijloace de implicare a consumatorilor si a organizaților de consumatori în realizarea țintelor strategiei;
- schimbările eficiente din punct de vedere energetic și ușor de realizat cu privirela utilizarea energiei;
- informatii cu privire la măsurile de eficient energetică;
- o evaluare cuprinzătoare a poten'ialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficientă și a termoficării și răcirii centralizate eficiente
- informațiile privind mecanismele de eficientă energetică sunt transparente și diseminate pe scară largă și în mod activ tuturor actorilor relevanți de pe piață, cum ar fi consumatorii, constructorii, arhitectii, inginerii, auditorii de mediu și instalatorii de elemente de constructie( vezi Directiva 2010/31/UE ).
- Pentru investițiile propuse conform cerințelor pentru sectorului public s-a tinut seama si de folosirea de contracte-tip precum si de furnizarea de informaii privind cele mai bune practici pentru contractele de performante energetică

Toate aceste considerente aduc un impact substan'ial pentru ob inerea de economii suplimentare în fiecare an al analizei atât pe plan energetic cat si Financial si de mediu

La realizarea documentației se va avea drept fundament analize referitoare la:

- situația actuală a tuturor componentelor sistemelor de alimentare cu energie termică a consumatorilor
- pia'a de energie termică și electrică din municipiul Arad
- situația economică și socială la nivel de regiune, jude| și municipiu
- capabilitatea financiară a populației de a suporta costul energiei termice
- prevederile legislative referitoare la funcționarea echipamentelor energetice ș respectarea restricțiilor de mediu
- prevederile legislative referitoare la creșterea calității și eficienței sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică.

Pentru a facilita folosirea optima a posibilităților de finanțare existente actual in textul strategiei s-a linut cont de necesitățile existente la SACET Arad coroborate cu cerințele obligatorii din documentațiile specifice de finanțare.

Abordarea sistematică a elaborării și a implementării strategiei

- a fost elaborată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităj publice;
- respecta principiile prevăzute la art. 3 din Legbâ serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare, conform politicilor elaborate de Ministerul Energiei;
- urmărește obiectivele prevăzute la art. 4 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare, conform politicilor elaborate de Ministerul Energiei;
- este armonizată corespunzător cu strategia energetică națională, cu strategia națională privind SPAET, cu strategiile privind dezvoltarea socio-economică, urbanismul și amenajarea teritoriului, protecția și conservarea mediului, precumși cu prevederile PNIESC;
- este in concordanta cu strategia generală de dezvoltare a municipiului Arad șicu strategia de valorificare pe plan local a potențialului SRE
- profesionalism și management performant,
- atragere a investițiilor private;
- absorbție de resurse financiare din fonduri comunitare și/sau programe naționale de cofinanțare;
- acoperirea costurilor justificate ale operatorului SACET în condiții de profitabilitate economică;

5. Competitivitatea și suportabilitatea prețurilor locale ale serviciului

utilizarea unor instalați ți echipamente moderne de utim generație ale căror performante asigură gradul de siguranță impus de legislația în vigoare pentru infrastructură și pentru sănătatea populației.

Nota : La actualizarea documentului au fost preluate toate informațiile actuale utile din textul documentelor „Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030, aprobată conform HCLM nr. 95/28.02.2020" si Studiu de Fezabilitate „Instalare unitâi de producere combinata de căldură si energie la CET HIDROCARBURI S.A. Arad” Elaborator: S C, MECATRON S.R.L. proiect: SF-92589-00 REV.O

6. Acronimele, definițiile și abrevierile folosite

ABREVIERI

ACB ANRE ANRSC

Analiza Cost-Beneficiu

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

BEI CE CL CNP EE ET FNA HG INS MT OUG PLET PT RIRE RRF/C RRF/K RS RP SACET SEN UE VENA VANF/C VANF/K

Banca Europeană de Investiții

Comisia Europeană

Consiliul Local

Comisia Națională de Prognoză

Energie electrică

Energie termică

Flux de numerar actualizat

Hotărârea Guvernului

Institutul National de Statistică

Modul termic

Ordonan’a de Urgență a Guvernului

Preț local energie termică

Punct termic

Rata internă de rentabilitate economică a investiției

Rata internă de rentabilitate financiară a investiției

Rata internă de rentabilitate financiară a capitalului

Rețeaua de distribuție (secundară)

Rețeaua de transport (primară)

Sistem de alimentare centralizată cu energie termică

Sistem energetic nalional

Uniunea Europeană

Valoarea economică netă actualizată investiției

Valoarea financiară netă actualizată a investiției

Valoarea financiară netă actualizată a capitalului

sOproarcor

CONSULTING

7. ACRONIME

BAT - cea mai bună tehnologie disponibilă

BAU - Business ca de obicei

B/C - Raportul beneficiu-cost

BLS - substatii la nivel de construdie - "modulul" din București

ABC - Analiza beneficiu cost

CEO - șef executiv

CHP - energie termică combinată (cogenerare)

CLU LFO - (ulei de combustibil Light)

RDF/SRF - Refuse-derived fuel (combustibil derivat din deșeuri)

DH - încălzire centralizată

DHW - apă caldă menajeră

DSM - măsuri secundare de cerere

BERD - Banca Europeană pentru Reconstrudie și dezvoltare

BEI - Banca Europeană de investiții

EISP - Programul de sprijin pentru infrastructura de mediu

ENPV - Valoarea netă economică actuală

ERR - rata economică de returnare

FNPV (C) - valoarea actualizală netă financiară a investițiilor

FNPV (K) - valoarea actualizată netă financiară a capitalului

FRR (intern) - rata de returnare financiară

FRR (C) - rata financiară de rentabilitate a investirilor

FRR (K) - rata financiară de rentabilitate a capitalului

FS - Raportul privind studiul de fezabilitate

GS Group - Substatia care deservește mai multe clădiri prin rețeaua secundară

GC - Certificate verde

Aragaz cazan numai termic

JASPERS - Asistența comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europeneKPI -

Indicator de performant cheie

LIOP - Programul operațional privind infrastructura extinsă

8. Definitii:

1. „energie" înseamnă toate formele de produse energetice, combustibili, energie termică, energie din surse regenerabile, energie electrică sau orice altă formă de energie, astfel cum sunt definite în articolul 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei (¹);
2. „consum de energie primară” înseamnă consumul intern brut, cu excepia utilizărilor neenergetice;
3. „consumul final de energie" înseamnă toată energia furnizată industriei, transporturilor, gospodăriilor, sectoarelor prestatoare de servicii și agriculturii. Acesta exclude livrările către sectorul de transformare a energiei și către industriile din sectorul energetic;
4. „eficientă energetică” înseamnă raportul dintre rezultatul constând în performant, servicii, bunuri sau energie și energia folosită în acest scop;
5. „economii de energie" înseamnă o cantitate de energie economisită determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a unei măsuri de îmbunătățire a eficientei energetice, asigurând în același timp normalizarea condriilor externe care afectează consumul de energie;
6. „îmbunătățirea eficientei energetice" înseamnă o creștere a eficientei energetice ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale și/sau economice;
7. „serviciu energetic" înseamnă beneficiu fizic, utilitate sau bun obiinut dintr-o combinaie de energie cu o tehnologie sau acțiune eficientă din punct de vedere energetic care poate include activitățile de exploatare, întreținere și control necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe baza unui contract și care, în condrii normale, s-a dovedit că duce la o îmbunătățire a eficientei energetice sau economii de energie primară, în condiții verificabile și măsurabile sau estimabile;
8. „organisme publice" înseamnă „autorități contractante” astfel cum sunt definite în Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizilii publice de lucrări, de bunuri și de servicii (2);
9. „administrație centrală” înseamnă toate departamentele administrative
10. „suprafață totală utilă” înseamnă suprafate unei clădiri sau a unei pâri de clădire unde se utilizează energie pentru a regla climatul interior;
11. ,.sistem de gestionare a energiei" înseamnă un set de elemente legate între ele sau care interactionează între ele aparținând unui plan care stabilește obiectivul de eficientă energetică și strategia de atingere a acestui obiectiv;
12. „standard european” înseamnă un standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de

Institutul European de Standardizare în TelecortțDolbatii, și pus la dispoziia publicului;

' \

13. „standard interna ional" înseamnă un standard adoptat de Organizata Internațională de Standardizare și pus la dispozi^publicului;

SOPROARCOR

14. „parte obligată" înseamnă distribuitorul de energie sau furnizorul de energie pentru care sunt obligatorii schemele naionale de obligării în ceea ce privește eficiente energetică, prevăzute la articolul 7;
15. ,.parte mandatată” înseamnă o entitate juridică căreia i-au fost delegate competente de către administraia publică sau de un alt organism public pentru a dezvolta, gestiona sau exploata un sistem de finanțare în numele administraiei publice sau al altui organism public;
16. „parte participantă" înseamnă o întreprindere sau un organism public care s-a angajat să atingă anumite obiective în cadrul unui acord voluntar sau căruia i se aplică un instrument naional de politică de reglementare;
17. „autoritate publică de punere în aplicare" înseamnă un organism reglementat de dreptul public, responsabil cu realizarea sau monitorizarea impozitării energiei șaua carbonului, a sistemelor și instrumentelor financiare, a stimulentelor fiscale, a standardelor și normelor, a sistemelor de etichetare energetică, a formării și educaiei;
18. „măsură de politică" înseamnă un instrument de reglementare, financiar, fiscal, voluntar sau de furnizare a informațiilor stabilit în mod oficial și pus în aplicare într- un stat membru pentru a crea un cadru favorabil, o cerință sau un stimulent pentru ca actorii de pe pia'ă să furnizeze și să achizi ioneze servicii energetice și să întreprindă alte măsuri de îmbunătățire a eficientei energetice;
19. „acțiune individuală” înseamnă o acțiune care duce la îmbunătățiri verificabile și măsurabile sau care pot fi estimate ale eficientei energetice și care este efectuată ca rezultat al unei măsuri de politică;
20. „distribuitor de energie” înseamnă o persoană fizică sau juridică, inclusiv un operatorde sistem de distribuție, responsabilă de transportul energiei în vederea livrării acesteia la consumatorii finali sau la stațiile de distribuție care vând energie consumatorilor finali;
21. ,.operator de sistem de distribuție” înseamnă „operator de distribuie” astfel cum este definit în Directiva 2009/72/CE și, respectiv, în Directiva 2009/73/CE;
22. „furnizor de energie” înseamnă o persoană fizică sau juridică care vinde energie consumatorilor finali;
23. „consumator final" înseamnă o persoană fizică sau juridică care achiziționează energie pentru propriul său consum final;
24. „furnizor de servicii energetice” înseamnă o persoană fizică sau juridică care furnizează servicii energetice sau alte măsuri de îmbunătățire a eficientei energetice către instalația sau sediul consumatorului final;
25. „audit energetic” înseamnă o procedură sistematică al cărei scop este obținerea unor cunoștințe corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei operaiuni sau instalării indus triale sau comerciale sau al unui serviciu privat sau public, identificarea și cuantificarea oportunităilor rentabile de economisire a energiejsi mpor area rezultatelor;
26. „întreprinderi mici și mijlocii" sau „IMM-uri’¹ îhseamnă întreprinderi în sensul celor definite în titlul I din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai

f CI \ I

i a\ ■ /

COD DOCUMENT: MA-P1-SACET-S1-2021-R1 ^v - 7 Pag. 27 din 222 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (1); categoria microîntreprinderilor și între prinderilor mici și mijlocii este formată din întreprinderi care au sub 250 de angajai și a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 50 milioane EUR și/sau al căror total al bilanului anual nu depășește 43 milioane EUR;

27. ,.contract de performană energetică” înseamnă un acord contractual între beneficiarul și furnizorul unei măsuri de îmbunătățire a eficientei energetice, verificată și monitorizată pe toată perioada contractului, prin care investițiile (activitatea, aprovizionarea sau serviciile) în măsura respectivă sunt plătite proporțional cu un nivel al îmbunătăirii eficientei energetice convenit prin contract sau cu alte criterii convenite privind performante energetică, cum ar fi economiile financiare;
28. „sistem de contorizare inteligentă” înseamnă un sistem electronic care poate măsura consumul de energie oferind mai multe informaii decât un contor tradiional și care poate transmite și primi date utilizând o anumită formă de comunicatii electronice;
29. „operator de sistem de transport” înseamnă „operator de transport și de sistem" astfel cum este definit în Directiva 2009/72/CE și, respectiv, în Directiva 2009/73/CE;
30. „cogenerare" înseamnă producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice sau mecanice;
31. „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care ar putea fi satisfăcută altfel în condițiile pieței, prin alte procese de producere a energiei, în afară de cogenerare;
32. „energie termică utilă" înseamnă energia termică produsă într-un proces de cogenerare, pentru a satisface o cerere de încălzire sau răcire, justificată din punct de vedere economic;
33. „energie electrică produsă prin cogenerare” înseamnă energia electrică produsă într-un proces legat de producerea de energie termică utilă
34. „cogenerare de înaltă eficient” înseamnă cogenerarea care îndeplinește criteriile stabilite în conform legislație ANRE;
35. „eficientă globală” înseamnă suma anuală a producției de energie electrică și mecanică și a producției de energie termică utilă, împărită la cantitatea de combustibil folosită pentru producerea energiei termice într-un proces de cogenerare și în producția brută de energie electrică și mecanică;
36. „raportul dintre energia electrică și energia termică” înseamnă raportul dintre energia electrică produsă prin cogenerare si energia termică utilă la funcționare exclusiv în regim de cogenerare, utilizând datele operaionale ale unei unități specifice;
37. „unitate de cogenerare" înseamnă acea unitate care poate funcționa în regim de cogenerare;
38. „unitate de cogenerare de mică putere" însearrjpă o-unitate de cogenerare cu capacitate instalată mai mică de 1 MWe; ■!

COD DOCUMENT: MA-P1-SACET-S1-2021-R1 I; ^Pa9 ^{28 din 222}

39. „unitate de micro cogenerare" înseamnă o unitate de cogenerare cu o capacitate maximă mai mică de 50 kWe;
40. „raportul suprafețelor” înseamnă raportul dintre suprafața totală a clădirilor si suprafața terenului într-un anumit teri toriu;
41. „sistem eficient de termoficare și răcire centralizată” înseamnă un sistem de termoficare sau răcire centralizat care utilizează cel pu'in 50 % energie din surse regenerabile, 50 % căldură reziduală, 75 % energie termică cogenerată sau 50% dintr-o combinație de energie și căldură de tipul celor sus-menlionate;
42. „încălzire și răcire eficientă" înseamnă o opțiune de încălzire și răcire care, comparativ cu un scenariu de bază care reflectă situata normală, reduce măsurabil consumul de energie primară necesar pentru a furniza o unitate de energie livratăîn cadrul unei limite de sistem relevante într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, după cum a fost evaluat în analiza costuri-beneficii la care se face trimitere în prezenta directivă, ținând seama de energia necesară pentru extracte, conversie, transport și distribuție;
43. „încălzire și răcire individuală eficientă” înseamnă o opiune privind furnizarea de încălzire și răcire individuală care, comparativ cu termoficarea și răcirea centralizată eficientă, reduce măsurabil consumul de energie primară din surse neregenerabile necesar pentru a furniza o unitate de energie livrată în cadrul unei limite de sistem relevante sau necesită același consum de energie primară din surse neregenerabile,dar la un cost inferior, ținând seama de energia necesară pentru extracție, conversie, transport și distribuție;
44. „reabilitare substanțială” înseamnă reabilitarea ale cărei costuri depășesc 50 % din costurile de investiții pentru o nouă unitate comparabilă;
45. „agregator” înseamnă un furnizor de servicii de cerere de energie care combină încărcări multiple de scurtă durată ale consumatorilor pentru a vinde sau a licita pe piețe de energie organizate.

CAPITOL 1.

Introducere

1.1 Legislația specifică sectorului energiei termice și protecției mediului: europeană și națională, primară și secundară

în contextul instituirii ți al funcționării pieței interne și din perspectiva necesității de protecție și de conservare a mediului înconjurător, politica energetică a UE urmărește:

- asigurarea funcționării piețelor de energie în condiții de competitivitate;
- asigurarea siguranței aprovizionării cu energie în Uniune;
- promovarea eficienței energetice și a economiei de energie;
- dezvoltarea surselor regenerabile de energie;
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
- promovarea interconectării rețelelor energetice.
- deschiderea piețelor energiei
- tranzita către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon
- menținerea aprovizionării în condrii de securitate și la cel mai scăzut cost posibil.
- suportabilitatea prețurilor la consumatori
- implementarea de mecanisme pentru suslinerea sustenabilitatea companiilor
- asigurarea pentru operatorii din sectorul energetic a unor principii eseniale cum sunt cele privind predictibilitatea, transparența și stabilitatea legislaiei, în așa fel încât criteriile legate de existența piețelor liberalizate impuse la nivel european să poată fi aplicate constituie și va constitui și în viitorul apropiat principala provocare.

în data de 13 iulie 2021 a fost publicată în M.O nr. 693/2021, Legea nr 196/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică și pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE, în calitate de autoritate de reglementare competentă va elabora reglementările tehnice și comercialeîn domeniul energiei termice, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii, în condrii de eficientă, concurență, transparent și protecție a consumatorilor.

Cadrul legal european care reglementează promovarea și dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență a energiei termice și electrice transpus în legisla ia românească este prezentat în tabelul următor:

a) Legislația internă și europeană în domeniu energetic

Tabel 1 Legislația internă și europeană în domeniul energetic

Legislație internațională

Legislație internă

Directiva 2004/8/CE privind

promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termica utila abrogata prin Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienta energetica

HG 219/2007 (actualizată*) privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă; (actualizată la data de 19 octombrie 2015*)

HG 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020

HG 1215/2009 (actualizată*) privind stabilirea criteriilor si condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înalta eficientă pe baza cererii de energie termica utila

Decizia Comisiei Europene nr74/2007 de stabilire a valorilor de referința armonizate ale eficientei pentru producerea separata de energie electrica si termica abrogata prin Decizia Comisiei Europene

2011/877/UE

Ordin ANRE nr 13/2007 pentru aprobarea Valorilor de referin'ă armonizate aplicabile la nivel național ale eficienei pentru producerea separată de energie electrică respectiv de energie termică și pentru aprobarea factorilorde corecție aplicabili la nivel național abrogat prin Ord 38/2012 abrogat prin Ord 48/2016

Ordin ANRE nr 23/2010 pentru aprobarea Regulamentului de calificare a producției de energie electrica in cogenerare de înaltă eficienta de verificare si monitorizare a consumului de combustibil si a producțiilor de energie electrica si energie termica utila in cogenerare de înaltă eficiență abrogat prin Ord114/2013

Decizia Comisiei Europene

2011/877/UE de stabilire a valorilor de referință armonizate ale eficientei pentru producerea separata de energie electrica si termica abrogata prin Regulamentul delegat (UE) 2015/2/2402

Decizia Comisiei Europene

2008/952/CE de stabilire a orientărilor detaliate pentru implementarea anexei II la Directiva 2004/8/CE

Ord 114/2013 privind aprobarea Regulamentului de calificare a producției de energie electrica in cogenerare de înaltă eficiență de verificare și monitorizare a consumului de combustibil si a produc'iilor de energie electrica si energie termica utila in cogenerare de înaltă eficientă modificat si completat prin Ord49/2016

Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienta energetică

Regulamentul delegat (UE)

2015/2/2402__al Comisiei din 12 octombrie 2015 de revizuire a valorilor de referință armonizate ale randamentului pentru producția separata de energie electrica si termica

Ord 49/2016 privind modificarea si completarea Regulamentului de calificare a producției de energie electrica in cogenerare de înaltă eficiență de verificare si monitorizare a consumului de combustibil si a producțiilor de energie electrica si energie termica utilă in cogenerare de înaltă eficiență aprobat jgrin Ord 114/2013

/ \

/ ^J T ' * X

b) Legislația internă și europeană de mediu

Tabel 2 Legislația internă și europeană de mediu

Denumire Directivă	Denumire Reglementare națională
Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind emisiile industriale	Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale
Directi va2012/18/UE privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substanțe periculoase	Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substanțe periculoase
Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător si un aer mai curat pentru Europa si Directiva 2004/107/CE Parlamentului European si a Consiliului privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător;	Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător actualizata in 2016 prin O.U.G. nr. 68/2016 (M. Of. nr. 823 din 18 octombrie 2016)
Directiva 2004/280/CE si Directiva 93/389/CEE modificata de Directiva 99/296/CE Decizia Parlamentului European si a Consiliului 2004/280/CE privind mecanismul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe teritoriul Comunității si pentru punerea în aplicare a Protocolului de la Kyoto	Legea nr.24/1994 pentru ratificarea Conventiei-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnata la Rio de Janeiro in 1992
Directiva 91/271/CE privind epurarea apelor uzate urbane modificata de Directiva 98/15/CE	HG nr. 352 /2005 pentru modificarea HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condriile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate
Regulamentul 166/2006/CEE privind înființarea Registrului European al Poluanților Emiși și Transferati si modificarea DC91/689/CEE si DC96/61/CE; ’	HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor R166/2006CEE
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1.999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 și ale art. 17 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare,	Hotărârea nr. 539/2016 pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substanțelor periculoase și a Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe pia'ă a preparatelor periculoase;
Directiva 2000/532/CE, amendata de Directiva 2001/119/CE privind lista deșeurilor;	HG nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor

Denumire Directivă	Denumire Reglementare națională
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European șia Consiliului privind deșeurile	ORDONANȚA DE URGENTĂ nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deșeurilor
Directiva75/439/CE, amendata de Directiva 87/101/CE si D91/692/CE privind gestionarea uleiurilor uzate	ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deșeurilor
Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European șia Consiliului privind deșeurile de echipamente electrice si electronice	OUG nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice si electronice
Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea si managementul zgomotului in mediul înconjurător	LEGE nr. 121 din 3 iulie 2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant
Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European șia Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului	OUG nr. 68/2007 (‘actualizată*) cu completărilesi modificările ulterioare, privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului
Directiva 2003/87/CE privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră	HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările si completările ulterioare
Regulamentului (UE) nr. 601/2012 privind monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de sera in conformitate cu Directiva 2003/87/CE	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/2066 AL COMISIEI din 19 decembrie 2018 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 601/2012 al Comisiei

c) Legislația națională primară și secundară

1. Energie termică

• HG 348/1993 privind contorizarea apei și-a energiei termice la populate institu ii publice si ageni economici; /

f q *•- \

___i __________________________

I ® -4—---T- ---- I

• HG 425/1994 privind aprobarea Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei termice;
• Ordonanța de Urgență nr 81/2003 pentru modificarea unor reglementări privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței și asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice și gazelor naturale pentru populalie precum și unele măsuri pentru întărirea disciplinei financiare aprobată completată si modificată prin Legea 525/2003, Ordonanța de urgență nr. 103/2007 și prin Legea nr. 116/2021;
• Legea 51/2006 (**republicată**) actualizată a serviciilor comunitare de utilităti publice;
• Legea 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică;
• Legea 121/2014 (modificată și completată în 17.12,2014, 20.11.2015 si de ORD DE URGENTA 1 06/01/2020) privind eficiena energetică.
• Legea nr. 196/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică și pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în vigoare de la 16 iulie 2021

2. Energie electrică

• Legea 210/2010 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de rețele de transport si de distribuție a energiei electrice promulgată prin Decretul nr. 1090/2010
• HG 135/2011 pentru aprobarea regulilor procedurale privind condițiile și termenii referitori la durata coninutul și limitele de exercitare a drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților private afectate de capacitățile energetice a convenției cadru precum și a regulilor procedurale pentru determinarea cuantumului indemnizaților și a despăgubirilor și a modului de plată a acestora;
• HG 83 /2012 privind adoptarea unor măsuri de siguranță pe piața de energie electrică;
• HG nr. 1028/11.12.2013 privind abrogarea HG 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public;
• HG nr. 934/2014 privind abrogarea HG nr1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice,

3. Gaze naturale

• Legea nr. 290/2020 privind aprobarea OUG nr 106/2020 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum si pentru modificarea unor acte normative Data: 15.12.2020 MO 1239/16.12.2020
• Legea 127/2014 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și a Legii petrolului nr.238/2004;
• Legea 174/2014 privind aprobarea OUG nr.35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012;
• OUG 64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale

(c./____¹ t, _____________________________________________

“ Uf ' ■ T^"T cl '

Actualizarea Strategiei de Alimentare _f A DDH A DPHD

cu Energie Termică a Municipiului W EKUAKLUK Arad 2020-2030 CONSULTING

• Legea 185/2016 privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanță naîională în domeniul gazelor naturale
• Legea 203/2016 pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr.123/2012 MO nr.892/08112016.

4. Cogenerare de înaltă eficiență

• HG 219/2007 (actualizată*) privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă; (actualizată la data de 19 octombrie 2015*)
• HG 1461/2008 aprobarea - Procedurii privind emiterea garanțiilor de origine pentru energia electrică produsa în cogenerare de eficienți înaltă;
• HG 1215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condriilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă cu completările și modificările ulterioare.
• HG 494/2014 pentru modificarea HG 1215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficientă pe baza cererii de energie termică utilă;
• HG 846/2015 pentru modificarea și completarea HG 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă.

5. Surse regenerabile

• Legea 220/2008 (**republicată**) pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea 139/2010 de modificare și completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie
• OG 29/2010 privind modificarea și completarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile;
• OUG nr. 88/2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220 /2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;
• Legea nr. 134/2012 pentru aprobarea OUG nr. 88/2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220 /2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie;
• HG 495/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

1 .1.1 Prezentarea localității/iocaiităților și a părților interesate/implicate - AAPL/ADI, consumatori locali de energie termică, operator/operatori SACET, producători independenți de energie termică locali, dezvoltatori imobiliari

Municipiul Arad, resedinia jude ului Arad, este situat în vestul României, la aproximativ 52 km de grania cu Ungaria, la 46.28° latitudine nordică si 22.23° longitudine estică pe cursul inferior al râului Mureș, la limita regiunilor istorice Crișana și Banat. Suprafața orașului Arad este de 46,18 km2 (4618 ha), din care 39,84 km2 (3984 ha ~ 86%) reprezintă suprafața intravilană.

Proximitatea fa‘ă de frontiera de Vest a țării reprezintă un important punct forte ce sprijină dezvoltarea Municipiului, acesta constituind principala poartă vestică de intrareîn România și totodată cel mai important nod rutier și feroviar din vestul larii. Aradul seeste situat la 17 km de Curtici - cel mai mare punct vamal pe cale ferată din vestuIRomâniei. De asemenea, beneficiază de un acces facil în ceea ce privește punctele de frontieră pe cale rutieră și aeriană. Cele mai apropiate puncte de frontieră pe calerutierâ sunt: localitatea Turnu la o distană de 20,3 km față de Municipiul Arad, orașul Nădiac la o distan‘ă de 54 km și Vărșand, la o distană de 68 km. în ceea ce privește accesul pe cale aeriană, acesta este asigurat de către Aeroportul Intemaional Arad, care asigură transportul pentru călători și mărfuri către destina'ii din iară și din străinătate.

Din punct de vedere al accesibilității. Municipiul Arad este situat la intersecția a două importante drumuri europene: E 671 (drumurile naionale principale DN 69 și DN 79) pe direcția Nord-Sud și E 68 (DN 7 si DN 7E) pe direcția Est-Vest, fiind cel mai important nod rutier din Vestul tării, parte a Coridorului IV de transport paneuropean, care leagă Europa de Vest de Europa de Sud-Est și Centrală. în ceea ce privește încadrarea în rețeaua națională de localități, Municipiul Arad este un oraș de rang II, situat la distante relativ reduse fată de centre urbane precum: Timișoara - polul de creștere al Regiunii Vest, la 48 km, Oradea - 118 km, Deva - 157 km, ceea ce a determinat și influențat, alături de poziția geografică, dezvoltarea sa economică. Mai mult, Municipiul este situat la o distantă de 536 km de București, 209 km de Belgrad, 284 km de Budapesta și 506 km de Viena, beneficiind de o bună accesibilitate și conectivitate la nivel european. Atât poziția geografică, cât și trecutul istoric al zonei au creat o legătură importantă între Arad și localitățile din Europa Centrală, influentându-i cultura, comerțul și specificul economic.

Clima orașului este continental-moderată. cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C. Date geo climatice:

- Zona climatică: ll_t temperatura exterioară de calcul = -150C (conf. SR 1907-1/2014).
- Zona eoliană IV. viteza convențională a vântului (conf. SR 1907-1/2014):
- Durata perioadei de încălzire pentru temperatura exterioară medie zilnică de 120C: 188 zile (conf. SR 4839/2014). Temperatura de 120C este temperatura exterioară medie zilnică care marchează începutul/opririi încălzirii.

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominatei vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). între cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm și un alt minim în septembrie de 36,5 mm. Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advecției aerului umed din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor.de aici și explicata frecventei ridicate a zilelor cu precipitatii de 120.

Valoarea medie anuală a umidității relative este de 76%.

Frecventa medie a circulației maselor de aer este cea sud-esticâ, frecventa maximăfiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%).

Municipiul Arad este unul dintre cele mai prospere și dinamice orașe ale României, înregistrând în anul 2014 cea mai mare creștere economică la nivel naional (aproape dublu comparativ cu economia națională), respectiv 5,4%.

în acest context, nu este surprinzătoare încadrarea sa în categoria celor 13 poli de dezvoltare ai României. Alături de polul de creștere Timișoara, Municipiul Arad formează o aglomerare urbană cu rolul de motor de dezvoltare al întregii Regiuni de Dezvoltare Vest Situat în Câmpia Aradului, Municipiul se întinde pe ambele maluri ale Mureșului, la aproximativ 20 km distantă de la ieșirea acestuia din defileul Radna-Lipova, într-o zonă de contact între relieful de câmpie și cel de deal și munte. Cadrul natural deosebit, cu răul Mureș, bordat de parcuri și spatii verzi, care descrie un 0 perfect în jurul cetății Aradului, în imediata vecinătate a zonei centrale, reprezintă o competentă distinctivă a orașului. Râul a avut un rol important în evoluția istorică si urbanistică a Municipiului Arad. începând din a doua parte a secolului XVIII, factorul antropic a adus modificări importante configurației naturale a râului, acesta având în prezent un parcurs cu meandre de aproximativ 15 km în zona urbană. Terenurile situate de-a lungul Mureșului constituie capitalul major de spațiu verde al orașului, în această categorie distingându-se prin întindere (132 ha) și poziționare zona Cetății Aradului, care prin valoarea sa de patrimoniu impune restricții de construire. Cetatea de tip Vauban reprezintă unul dintre cele mai importante și mai bine conservate monumente istorice existente la momentul actual în zona de vest a tării. Ridicată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, aceasta a fost considerată una dintre cele mai impresionante fortificatii militare ale timpurilor respective.

O altă resursă naturală importantă a Aradului este Parcul Natural „Lunca Mureșului”,cu Pădurea Geala în imediata vecinătate a orașului, oferind oportunități diverse de vizitare și petrecere a timpului liber. Nu în ultimul rând, Municipiul Arad s-a remarcatde-a lungul timpului și printr-un important rol cultural în regiune, găzduind la începutulsecolului al XlX-lea trei institulii singulare în regiune din punct de vedere cultural: Preparandia (prima școală românească de învățători din Transilvania), teatrul lui lacob Hirschl (cel mai vechi edificiu din piatră existent până în zilele noastre) și primul conservator. Astăzi, printre cele mai importante evenimente cultura],,—artistice care se desfășoară în Municipiul Arad pot fi amintite: Festivalul Naiopal de Teatru Clasic, Festivalul de Teatru Liceal Francofon AMIFRAN, Zilele Araâdlui, Festivaliil de Teatru

7 7 7 _

de Cameră, Ziua Europei, Festivalul de Teatru Euromarionete, Primăvara Arădeană, Balul de Cristal; Târgul Meșterilor Populari,

Municipiul Arad se numără printre cei 13 poli de dezvoltare la nivel naiional, iar prin facilitarea conexiunilor acestuia cu teritoriul european se urmărește dezvoltarea economiei locale si coagularea unei zone urbane funcționale care să asigure o ofertă atractivă de locuri de muncă, oportunități legate de educa ie și de servicii.

Totodată, este de menlionat că, alături de Timișoara - polul de creștere al Regiunii Vest, Municipiul Aradul constituie a doua cea mai mare zonă de dezvoltare economică a României, după București. Pentru a sprijini cooperarea și mobilitatea la nivel local este importantă modernizarea infrastructurii de cale ferată si creșterea viteze de deplasare. Dezvoltarea municipiului este orientata spre sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele,

De asemenea, includerea Municipiului Arad în axa de dezvoltare interregională Timișoara - Arad - Oradea - Satu Mare, cât și în Euroregiunea Dunăre - Criș - Mureș - Tisa îi oferă acestuia noi perspective în ceea ce privește dezvoltarea și lărgirea relaiilor dintre comunitățile și autoritățile locale în domeniul economic, educaie, cultură, sănătate, știintă si sport.

în concluzie, influen a Municipiului Arad în teritoriu este una complexă, ce se manifestă pe mai multe niveluri:

• La nivel județean, ca reședină a județului Arad,
• La nivel regional, ca pol de dezvoltare și motor al regiunii, alături de Municipiul Timișoara;
• La nivel naional, ca poartă de intrare în iară dinspre Vest și un important nod rutier si feroviar.

Mai mult, Municipiul Arad se evidențiază prin potențialul cultural, natural și socio -economic, beneficiind de resurse unice de patrimoniu antropic și natural și capital uman pe care le poate valorifica în următorii ani.

Sursa: Strategia de transformare în oraș verde a Municipiului Arad

1.1.2 Numărul de locuitori (rezidenți) din localitate

Scăderea numărului de locuitori din municipiul Arad confirmă trendul descendent manifestat la nivelul întregii țări care se datorește în special:

- Migrației forței de muncă către alte zone din țară si în străinătate
- Restructurarea zonei industriale din municipiu (disponibilizări de personal)
- Migrația unui important segment din populația municipiului Arad (populația aptă de muncă) spre mediul rural.

Numărul de blocuri de locuințe din municipiul Arad este de 1.323 cu un număr total de 44.893 apartamente. De asemenea există un număr de 72 instituții, din care 65 instituții de învățământ, 2 instituții socio-culturale și 5 instituții ale administrației locale.Comparativ cu anii precedenți, respectiv față de recensămintele din 1992 și din 2002, populația Municipiului Arad a înregistrat o scădere constantă. Mai precis, între 1992 și 2011, populația stabilă a municipiului a scăzut cu 16,33%, de la 190.114 la 159.074 de locuitori. Scăderea demografică este un fenomen care se manifestă constant în ultimele decenii în România, populația înregistrând un trend descendent, confirmat de fiecare nou recensământ sau statistică oficială.

în ceea ce privește populația după domiciliu, cu cei 179.045 locuitori înregistrați la 1 ianuarie 2016 de către INS, Municipiul Arad se clasează pe poziția a doua la nivel regional, după Timișoara (peste 300.000 locuitori), aceeași ierarhie fiind consemnată și la Recensământul populației și locuințelor din 2011 (populația stabilă: Arad -159.074 locuitori, raportata la populația totală a județului, de 430.629 locuitori 36,9% ; Timișoara - 319.279). Urmarirea evoluției populației după domiciliu, pe baza de date disponibile recent se constată o scădere de la 183.980 locuitori în anul 1992 la 179.045 în anul 2016, ceea ce reprezintă o scădere de 2,68%.

Orașul Pecica și cele 9 comune limitrofe (Iratoșu, Șofronea, Zimandu Nou, Livada, Vladimirescu, Fântânele, S.agu, Vinga, Zădăreni) din prima coroană înconjurătoare a Municipiului Arad înregistrau la 1 ianuarie 2016 58.306 locuitori, aproape o treime din populația Aradului la aceeași dată.

Sursa: Baza de date TEMPO a Institutului Național de Statistică, tabelul POP107D - POPULAȚIA DUPĂ DOMICILIU pe grupe de vârstă, sexe, județe și localități

Comparativ sunt redate mai jos informatii privind densitatea populației după domiciliu in Municipiul Arad , la nivelul județului si la nivel național:

Tabel 3. Densitatea populației la nivelul României, a județului si a Municipiului Arad

	Suprafață totală (km³)	Populație 2016	Densitate (loc./km³)
România	238391	22.241718	93
Județul Arad	7 754	473 946	61
Municipiul Arad	234	179 045	765

Sursa INS, calcule proptit

Limite

| | Limită administrativ teritorială Limită cartier

Infrastructură de transport — Autostrăzi

----Drumuri și străzi principale

—- Drumuri și străzi secundare

Drumuri și străz de interes local

—— Căi ferate

Densitatea populației oo-5 5’20 20 - 30 30 100

K 100 150

■I 25O-336

Figura 3

Harta densității populației din municipiulArad

____________h/

ecmoARcoR

CONSULTING

1.1.3 Numărul total de clădiri, respectiv de clădiri de locuințe convenționale din localitate

în ceea ce privește performanța energetică a clădirilor, nu se poate evalua vechimea acestora, dar având în vedere faptul că din cele 1323 blocuri s-au reabilitat numai 43, iar din totalul clădirilor publice s-au reabilitat numai 15 se poate concluziona că majoritatea clădirilor necesită reabilitarea termică.

Perioada 1960 - 1990 a fost predominată de construcția clădirilor pe structură de beton armat, cu izolație de vată minerală, iar anul 1990 a fost urmat de o expansiune puternică a utilizării materialelor moderne și a diferitelor tipuri de polistiren sau poliuretan ce generează conductivită^ termice apropiate de cele ale aerului.

în prezent, clădirile cu vechime peste 40 ani, caracterizate de eficiență termică redusă, datorită gradului de uzură dar și a performanțelor termice scăzute ale materialelor utilizate în perioadele respective, au o cotă ce depășește 70%. Pentru aceste clădiri și chiar și pentru cele construite imediat după 1990 datele statistice prezentate în PNAEE

- 2014 indică un consum de energie până la 350-400 kWh/m²an.

Sectorul locuințelor reprezintă un potențial important de reducere a consumului de energie primară.

In graficul de mai jos este redata repartiția si densitatea populației pe cele 14 cartiere : Centru , Aradul Nou ,Gai ,Aurel Vlaicu , Micălaca, Grădiște , Alfa , Bujac .Confedii , Funcționarilor, Pâmeava , Sânnicolau Mic , Colonia si Subcetate:

Figura 4. Harta populației pe cartiere din municipiul Arad

Ținând cont de cei 179.045 locuitori înregistrai la 1 ianuarie 2016 de către INS in Municipiul Arad si de 2,7 persoane in medie pe un de apartament standard se apreciază numărul de locuințe convenionale din localitate la cca. 66313 . Pentru perspectiva de dezvoltare in perioada de analiza ( 2021-2030 ) a prezentei documentatii se apreciază numărul de locuințe convenionale din localitate la cca.

70.000 . Actual au fost efectuate lucrări de reabilitare termică a clădirilor la 43 din cele 1323 blocuri. Din totalul clădirilor publice s-au reabilitat numai 15.

1.2 Descrierea generală a sistemului de alimentare cu energie termica (Prezentarea localității/localităților și a părților interesate/implicate - AAPL/ADI, consumatori locali de energie termică, operator/operatori SACET, producători independenți de energie termică locali, dezvoltatori imobiliari)

Municipiul Arad este unul din orașele în care s-a păstrat în funcțiune sistemul de alimentare căldură și energie termică, chiar dacă în ultimii 10-15 ani a apărut tendința deconectării consumatorilor finali de la sistemul de termoficare. Majoritatea consumatorilor deconectați de la sistemul de termoficare au trecut ca și consumatori la rețeaua de gaze naturale și au montat în apartamente cazane pe gaz, individuale.

Sistemul integrat de termoficare prin intermediul căruia se realizează în prezent alimentarea cu energie termică a consumatorilor situati în municipiul Arad este un sistem complex, alcătuit din:

• surse de producere a energiei termice ;
• rețelele de transport a agentului termic (rețele termice primare);
• rețelele de distribuție a agentului termic la consumatori (rețele termice secundare)
• puncte și module termice;
• consumatorii de energie termică;

Pentru furnizarea agentului termic se utilizează un sistem compus din 4 conducte: conducte de încălzire tur și retur, respectiv conducte pentru furnizarea apei calde menajere și conducte de recirculare a apei calde menajere.

Sistemul de încălzire centralizată din Arad este compus din două surse de producție de energie termică, CET Arad (CET-L) și CET Hidrocarburi (CET-H), care funcționează interconectate prin conducta de furnizare DN 900. Traseul conductei de interconectare trece în principal pe terenuri private, ceea ce crează nemul urniri. Sistemul de transport și distribuție a energiei termice este compus din rețeaua termică de primar sau rețeaua de transport, puncte termice, module termice, rețeaua termică de distribuție pentru apa caldă si încălzire.

Centrala de termoficare CET-L este administrată de Societatea Comercială „Centrala Electrică de Termoficare Arad", o societate pe acțiuni înființată în luna aprilie 2002 sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Arad, care gestionează în concesiune fosta Sucursală a Centralei Electrice Arad de la S.C. Termoelectrica S.A. București, pe baza H.G. 105/2002. Aceasta produce energie electrică și energie termică.

Centrala electrică de termoficare CET Arad localizată în nordul municipiului Arad a fost proiectată să funcționeze pe combustibil solid (cărbune brun, lignit) având ca suport de flacără gazul natural. Din anul 2015 această centrală funcționează doar pe gaz natural. Cu începere din sezonul de încălzire 2018/2019, centrala electrică de termoficare CET a încetat să mai funcționeze trecând printr-un proces de insolventă, dar începând cu luna octombrie 2019 societatea si - a reluat activitatea.

Centrala de termoficare CET Hidrocarburi>\racb(GET - H) este societate pe acțiuni în care acționarul majoritar este Consiliul ocal al A/liînicipiului Arad ș este localizată în municipiul Arad . CET - H fundionează în prezent cu două cazane pe apă fierbinte (116MW fiecare) - unul în fundiune și unul de rezervă.

Până în sezonul de încălzire (2018/2019) SC CET Hidrocarburi producea energie termică doar vara, în timp ce iama prelua energie termică de la SC CET Arad SA și asigura acoperirea încărcării maxime în sezonul de iarnă. Din octombrie 2018 până în decembrie 2019, SC CET Hidrocarburi SA a fost singurul producător de căldură pentru sistemul de termoficare al orașului Arad asigurând furnizarea de căldură și apă caldă populației, instituțiilor bugetare și altor consumatori.

începând cu luna octombrie 2019 a fost încheiat un contract de vânzare -cumpărare a energiei termice produse de agentii economici aflali în competenta de reglementare a AN RE între CET Arad ca producător de energie termică în centrale electrice de cogenerare și CET H ca furnizor de energie termică. în anul 2019 CET Arad a furnizat energie termică către CET -H doar 18 zile.

în același timp, SC CET Hidrocarburi SA este operatorul serviciului public de furnizarea căldurii și a apei calde în sistemul de termoficare către toii consumatorii conectali la SACET și administrează rețeaua de agent termic primar (58 km de traseu de rețea primară). De la Municipalitatea orașului Arad, SC CET Hidrocarburi SA are în concesiune 40 de puncte termice și 103,50 km de traseu de rețea de distribuite și 90 de module termice.

Prin contractul de delegare prin concesiune a serviciului public de alimentare cu energie termica SC CET Hidrocarburi SA Arad gestionează SACET ARAD:

- Sursele de producere a ET
- Relele termice primare de transport (magistrale); Lungime traseu de cca 57,6 km - din care 13,07% reabilitate și în curs de reabilitare ( 4 magistrale si magistrala de interconexiune intre CET Arad si CET Hidrocarburi);
- 41 PT-uri (puncte termice);
- 90 MT-uri (module termice);
- Relele termice secundare; Lungime traseu de cca 92,70 km Reabilitate în proponie de 18,34%

1.3 Atribuțiile și responsabilitățile în domeniul încălzirii/răcirii urbane

Sistemul integrat de termoficare prin intermediul căruia se realizează în prezent alimentarea cu energie termică a consumatorilor situai în municipiul Arad este un sistem complex, alcătuit din:

- surse de producere a energiei termice ;
- rețelele de transport a agentului termic (rețele termice primare);
- rețelele de distribuie a agentului termic la consumatori (re:ele termice secundare) Im
- puncte și module termice;
- consumatorii de energie termică;

Sistemul de încălzire centralizată din Arad este compus din două surse de producie de energie termică, CET Arad (CET-L) si CET Hidrocarburi (CET-H), care fundionează interconectate prin conducta de furnizare DN 900. Traseul conductei de interconectare trece în principal pe terenuri private, ceea ce crează nemulțumiri. Sistemul de transportși distribuie a energiei termice este compus din rețeaua termică de primar sau rețeaua de transport, puncte termice, module termice, rețeaua termică de distribuie pentru apa caldă si încălzire.

1.3.1 CET Hirdorcarburi Arad

Centrala de termoficare CET Hidrocarburi Arad localizată în municipiul Arad funcționează acum cu două cazane pe apă fierbinte - unul în funcțiune și unul de rezervă. Până în sezonul de încălzire (2018/2019) SC CET Hidrocarburi producea energie termică doar vara, în timp ce iarna prelua energie termică de la SC CET Arad SA și asigura acoperirea încărcării maxime în sezonul de iarnă. Din octombrie 2018 până în decembrie 2019, SC CET Hidrocarburi SA a fost singurul producător de căldură pentru sistemul de termoficare al orașului Arad asigurând furnizarea de căldură și apă caldă populației, institu iilor bugetare ș altor consumatori.

începând cu luna octombrie 2019 a fost încheiat un contract de vânzare -cumpărarea energiei termice produse de agenții economici aflati în competența de reglementare a ANRE între CET Arad ca producător de energie termică în central electrice de cogenerare și CET H ca furnizor de energie termică. în anul 2019 CET Arad a furnizat energie termică către CET -H doar 18 zile.

în același timp, SC CET Hidrocarburi SA este operatorul serviciului public de furnizarea căldurii și a apei calde în sistemul de termoficare către toi consumatorii conectați la SACET și administrează rețeaua de agent termic primar (58 km de traseu de rețea primară). De la Municipalitatea orașului Arad, SC CET Hidrocarburi SA are în concesiune 40 de puncte termice și 103,50 km de traseu de rețea de distribuție și 90 de module.

1.3.2 CET Arad

începere din sezonul de încălzire 2018/2019, centrala electrică de termoficare CET a încetat să mai funcționeze trecând printr-un proces de insolvenâ.

1.3.3 UAT si Consiliul Local

1.3.3.1 Consiliul Local

Consiliul Local își desfășoară activitatea conform unui plan de aduni bazat pe rolul UAT in sectorul energetic urban ca si consumator de energie , producător si distribuitorde energie , inițiator de reglementări și proiecte de dezvoltare locală si factor motivator.

1.3.3.2 Consiliul Local - Consumator de energie

Funcția de consumator de energie este tipică pentru Consiliul Local. El trebuie să asigure funcționarea și consumul de energie termică ale clădirilor publice și ale serviciilor publice aflate în administrarea sa.

Consiliul Local trebuie să găsească cele mai bune soluții pentru a răspunde necesitățiide a crește calitatea serviciilor oferite populației, în conformitate cu creșterea standardului de viață, simultan cu creșterea eficienței serviciilor și reducerea costurilor. Instrumentul aflat la îndemâna administrației publice în acest demers este auditul energetic. Astfel, după cunoașterea detaliată a particularităților de consum ale clădirilor publice și ale serviciilor publice, autoritățile locale pot lua decizii de ajustare a cadruluireglementărilor locale și de corecție a strategiilor operatorilor

Conform Directivei UE nr. 27/2012 privind eficiena energetică, începând cu 1 ianuarie 2014, fiecare stat membru trebuie să se asigure ca 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite delinute și ocupate de administra ia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerințele minime în materie de performanța energetică stabilitepe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Practic, de la 1 ianuarie 2014 și până la 31 decembrie 2020, fiecare Iară trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.

Având în vedere obligațiile României privind realizarea unor demersuri clare din perspectiva eficienței energetice a clădirilor, Primăria Municipiului Arad ar trebui să aibă în vedere pe termen mediu și lung crearea premiselor pentru creșterea eficiențeienergetice a clădirilor publice și rezidențiale din municipiu.

Primăria Municipiului Arad a izolat termic începând cu anul 2012 un număr de 43 de blocuri ( un număr de 1543 apartamente ) prin programul nalional, conform Ordonatei de Urgen|ă a Guvernului nr. 18/2009, privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu modificările și completările ulterioare; respectiv POR 2007- 2013 și care reprezintă 1,7% din totalul de blocuri existente în municipiu. în prezent se continuă adiunea de reabilitare a blocurilor de locuit prin POR 2014-2023, fiind depuse spre finanțare un număr de 9 blocuri cu 401 apartamente. Adiunile pentru realizarea lucrărilor de intervenție pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe din Municipiul Arad continuă, fiind aprobată în acest sens de către Consiliul Local schema de finanțare pentru 31 de condominii incluse în Listele aferente programului local multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe

Se recomandă ca anual Primăria Municipiului Arad să reabiliteze termic minim 2% din numărul clădirilor publice și rezidențiale încălzite.

1.3.3.3 Consiliul Local - producător și distribuitor de energie

Rolul Consiliului Local de producător și furnizor de energie constă în necesitatea de a satisface necesarul de energie al locuitorilor orașului dar și a agenilor economici existenji în oraș.

în acest sens, responsabilități e sale se referă la o sferă de activități care cuprinde:

- producerea de energie electrică și termică la un pre* competitiv;
- transportul și distribuția de energie termică până la amplasamentul
- utilizatorului final; /y
- promovarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a f c
- municipiului.
- utilizarea deșeurilor urbane pentru producerea de energie;
- creșterea eficienței energetice a sistemelor de producere, transport și distribuție^ , - energie termică;
- utilizarea surselor regenerabile de energie,

Consiliul Local își manifestă autoritatea prin emiterea de hotărâri locale prin care coordonează activitatea operatorului în prezent, referitor la posibilitatea utilizării surselor regenerabile de energie și a deșeurilor în scopul producerii de energie nu au apărut abordări prioritare.

Astfel, apare ca necesară monitorizarea în continuare și îmbunătățirea continuă a promovării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a municipiului și creșterea eficienței energetice a sistemelor de producere, transport și distribuțe energie termică, care pot conduce la beneficii importante pentru comunitatea locală, atât de ordin financiar cât și din punct de vedere al reducerii impactului asupra mediului. Pentru realizarea acestui deziderat se recomandă cu precădere punerea în aplicarea hotărârilor Consiliului Local al Municipiului Arad privind stabilirea zonelor unitare de încălzire în cadrul municipiului, respectiv interzicerea debranșărilor de la sistemul centralizat în aceste zone, în special după implementarea soluțiilor de eficientizare a sistemului centralizat.

1.3.3.4 Consiliul Local - inițiator de reglementări și proiecte de dezvoltare locală

Deciziile strategice ale Consiliului Local afectează consumul direct de energie al locuitorilor și al agenlilor economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul municipiului.

Principalul rol de reglementator al Consiliului Local se referă la programele de amenajare a teritoriului și dezvoltare a municipiului, cuprinzând analiza, reglementările și regulamentul local pentru teritoriul administrativ al municipiului.

De asemenea, Consiliul Local are responsabilitatea proiectării și implementării politicilor de alimentare cu energie termică a municipiului, a politicii privind promovarea utilizării surselor regenerabile de energie, a politicii privind reabilitarea termică a clădirilor, politici de taxe și impozite locale.

Consiliul Local ar trebui să aibă în vedere crearea premiselor pentru asigurarea unui serviciu de alimentare cu energie termică eficient și durabil având următoarele beneficii directe:

- un serviciu de calitate furnizat clienților la un preț competitiv;
- un serviciu suportabil de către top client inclusiv de către cei defavorizai creând astfel premisele eliminării subvenției și folosirii sumelor aferente de către ConșilțUl Local pentru creșterea competitivității altor sectoare defavorizate; '
- atragerea de noi clienj; /V ;, , ; \"
- reducerea impactului asupra mediului.

1.3.3.5 Consiliul Local - factor motivator VA

- '■>

De asemenea Consiliul Local adionează ca factor motivator intre proprietarii declădiri, apartamente și agenii economici din municipiu pentru găsirea modelului comportamentului din municipiu in Arad. Municipalitatea nu are o cale directă de acțiune și de influență insa incearca prin modalităj indirecte adoptarea unor măsuri care să conducă la creșterea eficienței consumului de energie, cum ar fi: stabilirea tarifelor serviciului public de încălzire însoțit de o politică adecvată de subvenții, prin care anumite categorii de utilizatori pot fi sprijiniți sau motiva? să folosească serviciul public, în detrimentul unor sisteme individuale necompetrionale si cu impact negativ asupra mediului urban

De asemenea Consiliul Local organizează de campanii de conștientizare, de informare si consultare a publicului atunci când se promovează proiecte de investiții adresate sistemului centralizat de încălzire urbană din unele zone din municipiu saudin întreg municipiul . Prin adecvate hotărâri locale investițiile cu beneficii majore pentru cetățenii municipiului pot să fie protejate si sa fie puse in adiunea de combatere a fenomenului de deconectare a consumatorilor din SACET . O metoda eficace in acest sens este desemnarea zonelor în care pe durata de recuperare a investițiilor este permisă exclusiv furnizarea de energie termică pentru încălzire prin intermediul sistemului centralizat.

Consiliul Local a realizat un prim pas pentru protejarea investițiilor privind eficienta energetica prin emiterea Hotărârilor nr. 109/2008 și nr. 445/20.12.2016 privind stabilirea zonelor unitare de încălzire care trebuiesc gestionate corespunzător pentru ca în zonele respective sa nu se mai producă debranșări de la sistemul centralizat cumeste cazul in momentul de fata .

Pe de alta parte Consiliul Local poate iniția si măsuri de stimulare a creșterii numaruluide branșamente precum si a eficienței energetice a SACET Arad.

Importante sunt masurile de conștientizare și informare a cetățenilor privind modalitățile de eficientizare a consumurilor energetice coroborate cu oferirea de facilităj și stimulente pentru investițiile în eficiență energetică . Un rol hotărâtor il are si in reabilitarea termică a clădirilor publice și rezidențiale.

De asemenea, Consiliul Local trebuie să participe la finanțarea proiectelor de eficiență energetică prin identificarea de oportunităi de participare în diverse programe naționale și internaționale

în vederea menținerii clienților actuali ai sistemului centralizat și, respectiv, atragereade noi clienj sau rebranșarea celor vechi, Consiliul Local are in vedere măsuri de stimulare a acestora:

- stabilirea zonelor unitare de încălzire în cadrul municipiului Arad
- stabilirea unei metodologii clare de aplicare pentru debranșările având ca motive altele decât cele de incapabilitate de plată a clienților;
- taxe reduse pentru obținerea autorizațiilor de construcție, inclusiv simplificarea procedurilor pentru obținerea autorizațiilor de construcție pentru clădirile noi care se conectează la sistemul centralizat, in specialpentru cel din zona unitare de încălzire SACET. Foarte eficiente sunt masurile de scutiri de taxe de racordare pentru consumatori noi si asigurarea unor facilități pentru clienți care se rebranșează la sistemul centralizat

- procedurarea fermă cu privire la instalarea de surse individuale la nivel de - racordarea implicită la sistemul centralizat a imobilelor noi care se construiesc în zona unitară de acțiune a sistemului centralizat;

Totodată în vederea atragerii unor servicii de calitate, inclusiv achiziții echipamente pentru implementarea unor investiții care să conducă la eficientizarea consumului de energie sau a investițiilor în producerea de energie din surse regenerabile, Consiliul Local trebuie să acorde o atenție deosebită la calitatea de elaborare a caietelor de sarcini și la criteriile de selectare a furnizorilor pentru obțnerea celui mai bun raport preț - calitate.

In vederea susținerii SACET-ului municipalitatea a elgboraLun plan de aduni pentru implementarea strategiei in perioada 2020-2^3'0^ menite pe de o parte sa îmbunătățească calitatea serviciilor din sistemul centralizat de termoficare si pe de altaparte a stabili responsabilitățile aferente .

Planul Local de acțiuni implementat începând cu anul 2020 , actualizat recent prin documentația de strategie existenta , urmează a fi revizuit in intervale de trei ani pe toata perioada de timp a Strategiei.

1.3.4 Alte date relevante

Municipiul Arad este proprietarul infrastructurii, iar prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 423/2018 se aproba documentaia de atribuire a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, în Municipiul Arad astfel:

Art. 1. Se aprobă atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în Municipiul Arad, către operatorul de termoficare SC CET Hidrocarburi SA Arad.

Art. 2. (1) Se aprobă Contractul de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în Municipiul Arad, în forma prevăzută în anexa la prezenta hotărâre.

Atribuliile și responsabilitățile ce revin administrației publice locale în domeniul alimentării cu energie termică a localităților, sunt reglementate de Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006.

Conform acestui act legislativ, autoritatea administratei publice locale are competență exclusivă, în tot ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor de utilităti publice, precum și în ceea ce privește crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea și exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilităti publice.

în asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică, autoritatea locală are următoarele responsabilități:

- asigurarea continuității și securității serviciului public la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
- elaborarea anuală a programului propriu în domeniul energiei termice, corelat cu programul propriu de eficiență energetică și aprobat prin hotărâre a consiliului local;
- înființarea unui compartiment energetic în cadrul autorității locale;
- aprobarea, în condițiile legii, în termen de maximum 30 de zile, a propunerilor privind nivelul prețului local al energiei termice către utilizatorii de energie termică, înaintate de către operatorii serviciului;
- aprobarea, în condițiile legii, a prețului local pentru populație;
- aprobarea programului de dezvoltare, modernizare și contorizare a sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), care trebuie să cuprindă atât surse de finan'are, cât și termen de finalizare, pe baza datelor furnizate de operatorii serviciului;
- asigurarea condițiilor pentru întocmirea studiilor privind evaluarea potențialului local al resurselor regenerabile de energ

de alimentare cu energie termică, în
- exercitarea controlului serviciului public condiiile legii;
- stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională, aprobate prin hotărâre a consiliului local
- urmărește instituirea de către operatorul serviciului a zonelor de protecție și siguranță a SACET, în condițiile legii;
- urmărește elaborarea și aprobarea programelor de contorizare la nivelul branșamentului termic al utilizatorilor de energie termică racordali la SACET.

în exercitarea competențelor și atribuțiilor ce le revin în sfera serviciilor de utilități publice, autoritatea administrației publice locale adoptă hotărâri în legătură cu:

- elaborarea și aprobarea strategiilor proprii privind dezvoltarea serviciilor, a programelor de reabilitare, extindere și modernizare a sistemelor de utilități publice existente, precum și a programelor de înființare a unor noi sisteme, inclusiv cu consultarea operatorilor;
- coordonarea proiectării și execuliei lucrărilor tehnico-edilitare, în scopul realizării acestora într-o concepție unitară și corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localităților, de amenajare a teritoriului, urbanism și mediu;
- asocierea intercomunitară în vederea înființării, organizării, gestionării și exploatării în interes comun a unor servicii, inclusiv pentru finanțarea și realizarea obiectivelor de investitii specifice sistemelor de utilităti publice;
- delegarea gestiunii serviciilor, precum și darea în administrare sau concesionarea bunurilor proprietate publică și/sau privată a unităilor administrativ-teritoriale, ce constituie infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciilor;
- contractarea sau garantarea împrumuturilor pentru finanțarea programelor de investiții în vederea dezvoltării, reabilitării și modernizării sistemelor existente;
- garantarea, în condițiile legii, a împrumuturilor contractate de operatorii serviciilor de utilităti publice în vederea înființării sau dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;
- elaborarea și aprobarea regulamentelor serviciilor, pe baza regulamentelor-cadru ale serviciilor, elaborate si aprobate de autoritățile de reglementare competente;
- stabilirea, ajustarea, modificarea și aprobarea preturilor, tarifelor și taxelor speciale, cu respectarea normelor metodologice elaborate și aprobate de autoritățile de reglementare competente;
- aprobarea stabilirii, ajustării sau modificării preurilor și tarifelor pentru serviciile de utilități publice;
- restrângerea ariilor în care se manifestă condtiile de monopol;
- protecția și conservarea mediului natural si construit.

în ceea ce privește raporturile juridice dintre autoritatea administrației publice locale și utilizatorii serviciilor de utilități publice, se identifică următoarele obligații ale autorității:

să asigure gestionarea și administrarea serviciilor de utilități publice pe criterii de competitivitate ș eficiență economică și managerială, având ca ^obiectiv atingerea si respectarea indicatorilor de performanlă a serviciului; / '

Za .

- să elaboreze și să aprobe strategii proprii în vederea îmbunătățirii și dezvoltării serviciilor de utilităli publice, utilizând principiul planificării strategice multianuale;
- să promoveze dezvoltarea și/sau reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente sectorului serviciilor de utilităli publice și programe de proteCie a mediului pentru activitățile și serviciile poluante;
- să adopte măsuri în vederea asigurării finanțării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;
- să consulte asocialiile utilizatorilor în vederea stabilirii politicilor și strategiilor locale și a modalilăilor de organizare și funcționare a serviciilor;
- să monitorizeze și să controleze modul de respectare a obligațiilor și responsabilităților asumate de operatori prin contractele de delegare a gestiunii.

1.3.5 Funcțiile municipiului Arad în sectorul energetic local

Primăria Municipiului Arad urmărește respectarea directivelor și legislației europene și naționale privind reducerea consumului de energie și eliminarea risipei de energie, în această perspectivă, municipalitatea exercită următoarele funcții în sectorul energetic local:

- Administrarea patrimoniului construit public

□ Clădiri realizate înainte de anul 1945

Clădiri realizate în perioada 1945-1989

□ Clădiri realizate după 1989

- Administrarea sistemului de alimentare cu energie termică
□ Sursa de energie termică

Rețele termice primare

□ Puncte termice
□ Rețele termice secundare Consumatori finali-clădiri

Administrarea sistemului de iluminat public

Numărul de puncte de iluminat

Rețele electrice de distribuie Puncte de aprindere și distribuie

Nivelul de acoperire stradal și pietonal

Administrarea sistemului de transport urban

□ Mijloacele de transport public Managementul traficului Căi de acces și transport alternative
- Administrarea sistemului de apă și canalizare

Surse de apă potabilă

Rețele de primare

□ Posturi
□ Rețele secundare Consumatori

Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală sunt reprezentate de Consiliul Local, ca autoritate deliberative și de Primar, ca autoritate executivă, acestea venind să rezolve treburile publice în condițiile legii.

Consiliul Local al Municipiului Arad are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepia celor care sunt date prin lege în competenta altor autorități publice, locale sau centrale

Primarul, cei 2 viceprimari, secretarul Municipiului și aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local constituie PRIMĂRIA Municipiului Arad, structură funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local șidispozițiile Primarului, soluionând problemele curente ale colectivității locale.

Atribuțiile și responsabilitățile ce revin administrației publice locale în domeniul alimentării cu energie termică a localităților, sunt reglementate de Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006.

Conform acestui act legislativ, autoritatea administrației publice locale are competență exclusivă, în tot ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor de utilităli publice, precum și în ceea ce privește crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea și exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilităli publice.

în asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică autoritățile administratei publice locale au, în principal, următoarele atribuții:

a) asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
b) elaborarea anuală a programului propriu în domeniul energiei termice, corelat cu programul propriu de eficiență energetică și aprobat prin hotărâre a consiliului local, județean;
c) înfiin'area unui compartiment energetic în cadrul aparatului propriu, în condițiile legii;
d) aprobarea, în condițiile legii, în termen de maximum 30 de zile, a propunerilor privind nivelul prețului local al energiei termice către utilizatorii de energie termică, înaintate de către operatorii serviciului;
e) aprobarea, în condițiile legii, a prețului local pentru populate;
f) aprobarea programului de dezvoltare, modernizare și contorizare a sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), care trebuie să cuprindăatât surse de finanțare, cât și termen de finalizare, pe baza datelor furnizatede operatorii serviciului;
g) asigurarea condițiilor pentru întocmirea studiilor privind evaluarea potențialului local al resurselor regenerabile de energie;
h) exercitarea controlului serviciului public de alimentare cu energie termică, în condițiile legii;
i) stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională, aprobate prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean

Pag. 53 din 222
j) urmărește instituirea de către operatorul serviciului a zonelor de protecție și siguranță a SACET, în condițiile legii;
k) urmărește elaborarea și aprobarea programelor de contorizare la nivelul branșamentului termic al utilizatorilor de energie termică racordati la SACET.

în exercitarea competentelor și atribuțiilor ce le revin în sfera serviciilor de utilităti publice, autoritatea administrației publice locale adoptă hotărâri în legătură cu:

- elaborarea și aprobarea strategiilor proprii privind dezvoltarea serviciilor, a programelor de reabilitare, extindere și modernizare a sistemelor de utilități publice existente, precum și a programelor de înființare a unor noi sisteme, inclusiv cu consultarea operatorilor;
- coordonarea proiectării și execuției lucrărilor tehnico-edilitare, în scopul realizării acestora într-o concepție unitară și corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localităților, de amenajare a teritoriului, urbanism si mediu;
- asocierea intercomunitară în vederea înființării, organizării, gestionării și exploatării în interes comun a unor servicii, inclusiv pentru finanțarea si realizarea obiectivelor de investitii specifice sistemelor de utilităti publice;
- delegarea gestiunii serviciilor, precum și darea în administrare sau concesionarea bunurilor proprietate publică și/sau privată a unităilor administrativ-teritoriale, ce constituie infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciilor;
- contractarea sau garantarea împrumuturilor pentru finanțarea programelor de investiții în vederea dezvoltării, reabilitării și modernizării sistemelor existente;
- garantarea, în condiiile legii, a împrumuturilor contractate de operatorii serviciilor de utilități publice în vederea înființării sau dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;
- elaborarea și aprobarea regulamentelor serviciilor, pe baza regulamentelor-cadru ale serviciilor, elaborate și aprobate de autoritățile de reglementare competente;
- stabilirea, ajustarea, modificarea și aprobarea preurilor, tarifelor și taxelor speciale, cu respectarea normelor metodologice elaborate și aprobate de autoritățile de reglementare competente;
- aprobarea stabilirii, ajustării sau modificării prețurilor și tarifelor pentru serviciile de utilități publice;
- restrângerea ariilor în care se manifestă condițiile de monopol;
- protecția și conservarea mediului natural și construit.

în ceea ce privește raporturile juridice dintre autoritatea administrației publice locale si utilizatorii serviciilor de utilităti publice, se identifică următoarele obligații ale autorității:

- să asigure gestionarea și administrarea serviciilor de utilităti publice pe criterii de competitivitate și eficientă economică și managerială având ca obiectiv atingerea și respectarea indicatorilor de performanță a serviciului;
- să elaboreze și să aprobe strategii ,proprii-în vederea îmbunătățirii și dezvoltării serviciilor de utilităti publice, utilizând principiul planificăr i strategice multianuale;

/ z

l cA

COD DOCUMENT: MA-P1-SACET-S1-2021-R1 Pag. 54 din 222

- să promoveze dezvoltarea și/sau reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente sectorului serviciilor de utilităi publice și programe de protecție a mediului pentru activitățile și serviciile poluante;
- să adopte măsuri în vederea asigurării finanțării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;
- să consulte asociațiile utilizatorilor în vederea stabilirii politicilor și strategiilor locale și a modalităților de organizare și funcționare a serviciilor;
- să monitorizeze și să controleze modul de respectare a obligaiilor și responsabilităților asumate de operatori prin contractele de delegare a gestiunii.

în abordarea perioadei de analiza 2021-2027, se are în vedere identificarea surselor de finanțare nerambursabilă ce vor fi disponibile, la care Municipiul Arad, împreună cu entitățile din subordine sau teni parteneri, pot aplica pentru atragerea de fonduri nerambursabile pentru finanțarea investițiilor strategice și prioritare pentru municipiu în domenii strategice cu precădere in acțiuni protecția mediului și eficientă energetică, cercetare - dezvoltare - inovare, competitivitate economică.

Protecția socială și ajutoarele pentru utilități

Rolul principal în protecția socială a populației revine Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice care asigură asistenta socială prin acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse, în scopul degrevării bugetelor de familie de efortul plătii cheltuielilor crescute, de întreținere a locuinței.

Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie - stabilește criteriile de încadrare a familiilor și persoanelor singure în categoria consumatorilor vulnerabili de energie și reglementează măsurile de protecție socială pentru aceștia în ceea ce privește accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esențale ale gospodăriei, în scopul prevenirii și combaterii sărăciei energetice.

Această lege urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

• asigurarea accesibilități energiei din punctul de vedere al prețului pentru toț cetățenii;
• asigurarea disponibilități fizice neîntrerupte a resurselor energetice pentru toți consumatorii vulnerabili;
• promovarea accesului la măsurile de creștere a performanței energetice a clădirilor cu destinație de locuințe;
• prevenirea și combaterea sărăciei energetice și excluziunii sociale.

Prevederile acestei legi se aplică activității de distribuție și furnizare a energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale și combustibililor solizi și/sau petrolieri către consumatorii vulnerabili de energie.

Ajutorul pentru încălzire se acordă pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere privind componența familiei, veniturile acesteia și sistemul de încălzire utilizat. Dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuiriei se acordă pe baza formularului „Formularul de cerere și declarație pe propria răspunde.[e” se completează potrivit modelului stabilit în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor fel

COD DOCUMENT MA-P1-SACET SI 2021 R1 \ Pag 55 din 222

Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Dreptul la ajutorul pentru încălzirea locunlei se stabilește prin dispozție a primarului.

Consum mediu zona rece

Tip locuință/consum lunar Gcal	Ianuarie	Februarie	Martie	Noiembrie	Decembrie
1 cameră	1,01	0,84	0,74	0,82	0,91
2 camere	1,49	1,30	1,16	1,31	1,49
3 camere	1,94	1,70	1.52	1,70	1,94
> 4 camere	2,70	2,27	2,11	2,37	2,70 —

Consum mediu zona temperată
Tip locuință/consum lunar Gcal	Ianuarie	Februarie	Martie	Noiembrie	Decembrie
1 cameră	0,91	0,76	0,67	0,75	0,82
2 camere	1,36	1,18	1,06	1,19	1,36
3 camere	1,76	1,55	1,38	1,55	1,76
> 4 camere	2,45	2,07	1,92	2,15	2,45

Consum mediu zona caldă
Tip locuință/consum lunar Gcal	Ianuarie	Februarie	Martie	Noiembrie	Decembrie
1 cameră	0,82	0,68	0,61 ... ’	0,67	0,74
2 camere	1,22	1,06	0,95	1,07	1,22
3 camere	1,59	1,39	1,24	1,39	1,58
11 4 camere	2,21	1,86	1,73	1,94	2,21

Tabel 4 Consum mediu lunar de energie termică

Ajutorul se acordă în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat, după cum urmează:

• în proporție de 100% din valoarea de referință, dar nu mai mult decât consumul facturat. în situația în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 200 lei;
• în proporție de 90%, în situația în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 200,1 lei și 320 lei;
• în proporție de 80%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 320,1 lei și 440 lei;

• în proporție de 70%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 440.1 lei și 560 lei;

• în proporție de 60%. în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 560,1 lei și 680 lei;

• în proporție de 50%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprînsTntre 680,1 lei și 920 lei;

• în proporție de 40%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 920,1 lei și 1.040 lei;
• în proporție de 30%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1 040,1 lei și 1.160 lei;
• în proporție de 20%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1.160,1 lei și 1.280 lei;
• în proporție de 10%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1.280,1 lei și 1.386 lei;
• în propoiție de 10%, în situata în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1.280,1 lei și 2.053 lei.

Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1.386 lei/persoană, în cazul familiei, și de 2.053 lei, în cazul persoanei singure.

Valoarea de referință, în funcție de sistemul de încălzire utilizat, se actualizează prin hotărâre a Guvernului și nu poate fi mai mică de:

a) 250 lei/lună, pentru gaze naturale;
b) 500 lei/lună, pentru energie electrică;
c) 320 lei/lună, pentru combustibili solizi și/sau petrolieri.

Ajutoarele sunt acordate în perioada sezonului rece, care este reprezentată anual de perioada calendaristică 1 noiembrie-31 martie.

Conform Legii 226/2021: sezon rece = perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent și data de 31 martie a anului următor. Perioada sezonului rece poate fi prelungită/redusă într-unul sau mai multe județe la solicitarea consiliilor județene, cu avizul Administrației Naționale de Meteorologie. Perioada de prelungire/reducere a sezonului rece, precum și procedura de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinței în această perioadă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale;

1.3.6 Măsuri politice, administrative și de reglementare specifice pentru susținerea programului strategic propus

Alimentarea cu energie termică a consumatorilor urbani în condi:ii de eficient tehnico-economică ridicată și cu respectarea strictă a tuturor restricțiilor de mediu impuse de legislaia internă și internaională în vigoare reprezintă una din cele mai importante probleme cu care se confruntă autoritâile locale din România

Asigurarea confortului termic în locuințele cetălenilor prin furnizarea energiei termice de calitate corespunzătoare si la presuri competitive având în vedere evoluția pieței de energie constituie obiective de bază în activitatea autorilăilor locale.

Realizarea unui climat social corespunzător implică de asemenea o atenlie deosebită din partea autontă ilor locale care vor trebui sâ-și crească preocuparea pentru:

-> Realizarea la nivelul administra iei locale a unei evidențe clare în ceea ce privește piaa de energie cu axarea în principal pe următoarele aspecte:
r Structurarea consumatorilor de energie temnicer funaie de tipul acestora astfel: - consumatori casnici (apartamente, case vile);

- consumatori industriali;
- instituții financiare (banei);
- instituții socioculturale (scoli grădinițe spitale cinematografe etc.).

> Structurarea pieței de energie termică în funcție de modul de alimentare a consumatorilor respectiv:
- prin intermediul sistemului de termoficare centralizat;
- din surse individuale.
> Structurarea surselor/consumatorilor de energie termică funcție de tipul de combustibil folosit pentru producerea energiei:

- păcură;
- gaze naturale;
- motorină;
- combustibil lichid ușor; VA
- biomasă.

> Păstrarea strictă a evidenței referitoare la necesarul de energie termică al consumatorilor
> Păstrarea strictă a evidenței debranșărilor de la sistemul centralizat de termoficare
> Realizarea unei evidențe clare privind consumul local de energie electrică pe diferitele tipuri de consumatori respectiv:

- companii industriale și socio - culturale:
- consumatori casnici;
- transport local (tramvaie troleibuze);
- iluminat public etc.
> îmbunătălirea managementului cheltuielilor de operare la nivelul sistemului de alimentare cu căldură în vederea optimizării acestora și reducerii prețului la consumatorul final
> îmbunătălirea sistemului de colectare / încasare a contravalorii serviciilor oferite clienlilor
■ > Asigurarea de consultană tuturor celor interesai în vederea accesării tuturor informațiilor disponibile și a fondurilor financiare acordate pentru implementarea măsurilor de creștere a eficienței energetice pe întregul sistem centralizat de alimentare cu energie termică (producători transportatori distribuitori consumatori). Această măsură alături de implementarea la nivel local a unor mecanisme de protecție socială și reconversie profesională pentru persoanele defavorizate poate conduce la stoparea fenomenului de debranșare a consumatorilor de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică înfierea unor aCiuni de popularizare a avantajelor aduse de alimentarea centralizată cu căldură în vederea extinderii portofoliului de clieni.

Realizarea unei strategii locale referitoare la dezvoltarea din punct de vedere economic și social a zonei respective:

- apariia unor companii industriale noi;
- construirea de locuințe proprietate particulară (case vile apartamente);
- construirea de locuințe sociale pentru persoane cu venituri modeste;
- construirea de scoli, spitale etc.

■ > Definirea unui set concret de măsuri care să conducă la atragerea capitalului privat pentru finanarea investițiilor menite să contribuie la creșterea eficientei energetice globale a sistemelor de termoficare.

O aten ie deosebită trebuie acordată de asemenea tuturor intențiilor investiționale ale celor interesai în dezvoltarea la nivel local a unor companii economice care să contribuie la creșterea numărului persoanelor angajate și respectiv reducerea nivelului șomajului. Urmarea evidentă a acestor tendin.e o reprezintă creșterea gradului de suportabilitate al cetățenilor și implicit ridicarea nivelului de încasare a facturilor pentruserviciile oferite în special pentru energia termică furnizată de companiile specializate aflate în subordinea administra iilor locale.

Ca principale măsuri care pot fi avute în vedere se menționează:

• scutirea de taxe și impozite și acordarea altor facilități fiscale pe perioade determinate.
• vânzarea cu pre'uri preferenliale a unor terenuri care fac parte din domeniul public pentru realizarea noilor investiii propuse

CAPITOL 2.

Obiectivele strategiei

2 .1 Obiectivele și țintele de eficiență energetică (date privind obiectivele și țintele de eficiență energetică - randamente de producere, pierderi în rețele, economii de energie primară, reduceri ale emisiilor de GES etc.;)

Comisia Europeană a propus in noiembrie 2021 mai multe modificări la directiva privind eficienta energetică cu scopul unei creșteri a eficientei energetice cu 9% până în anul 2030.

Directiva privind eficiența energetică se adresează in special sectorului public :

- obligație anuală de renovare de 3% pentru toate clădirile publice.
- 49% cota de energie regenerabilă în clădiri până în 2030

2.1.1 Randamente de producere

In conformitate cu BAT pentru fiecare din obiectele scenariilor propuse :

- Cogenerare biomasa : >= 82 %
- Cogenerare combustibili convenționali: >= 87 %
- Cazane apa fierbinte : >= 94 %
- COP pompe căldură : >= 4,2

2.1.2 Eficienta rețelelor de termificare » »

- Pierderi în rețele : <= 12 %

2.2 Obiectivele de protecție a consumatorilor vulnerabili (informații privind obiectivele de protecție a consumatorilor vulnerabili;)

Consumator vulnerabil de energie este o persoana singură sau familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare fală de sursele de energie, necesită măsuri de protedie socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale. Pentru protedia consumatorilor vulnerabili un obiectiv principal il constituie asigurarea accesibilității energiei din punctul de vedere al prețului precum si asigurarea disponibilităii fizice neîntrerupte a resurselor energetice pentru toii consumatorii vulnerabili. După natura lor, măsurile de protedie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie pot fi financiare și non financiare.

Măsurile de protedie socială financiare constau în acordarea de ajutoare destinate asigurării nevoilor energetice minimale și sunt:

a) ajutor pentru încălzirea locuinței;
b) ajutor pentru consumul de energie destinat acoperirii unei părti din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului;
c) ajutor pentru achiziționarea, în cadrul unei locuințe, de echipamente eficiente din punct de vedere energetic, necesare pentru iluminarea, răcirea, încălzirea și asigurarea apei calde de consum, pentru înlocuirea aparatelor de uz casnic depășite din punct de vedere tehnic și moral cu aparate de uz casnic eficiente din punct de vedere energetic, precum și pentru utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun consum de energie;
d) ajutor pentru achiziționarea de produse și servicii în vederea creșterii performantei energetice a clădirilor ori pentru conectarea la sursele de energie

Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă pentru un singur sistem utilizat pentru încălzirea locuinței, pe perioada sezonului rece. în funcție de sistemul de încălzire utilizat în locuință, categoriile de ajutoare pentru încălzire sunt:

a) ajutor pentru încălzirea locuinței cu energie termică în sistem centralizat, denumit în continuare ajutor pentru energie termică;
b) ajutor pentru gaze naturale;
c) ajutor pentru energie electrică;
d) ajutor pentru combustibili solizi și/sau petrolieri.

In conformitate cu LEGEA nr. 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea măsurilor de protedie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie ajutorul se acordă în funde de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat Autoritățile administrației publice locale pot acorda din bugetele proprii ajutor pentru încălzire familiilor și persoanelor singure. Scenariul de dezvoltare viitoare a SACET Arad trebuie sa prevadă soluții care sa asigure pentru o reducere la maximum a cotei proprii de acoperire a ajutorului de către DAT pentru consumatorii vulnerabili de energie in vederea de respectare a măsurile de protedie socială pentru aceștia în ceea ce privește accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esențiale ale gospodăriei, în scopul prevenirii și combaterii sărăciei energetice . Pentru a satisface pe cat se poate de bine aceasta cerința scenariul de dezvoltare propus asigura in conformitate cu oportunitățile actuale o eficienta optima atât energetica cat si financiară in vederea reducerii la un minim a bugetului UAT de finanțare a activității SACET Arad.

3.1 Cantitatea anuală de energie termică furnizată consumatorilor finali racordați la SACET (necesarul local de energie termică pentru încălzire și preparare acc al populației și modalitățile de asigurare a acestuia;)

In SACET Arad energia termica este „oferita" clienlilor săi (consumatorii casnici ș non-casnici sub formă de apă fierbinte pentru încălzire și sub formă de apă caldă de consum.

Ținând seama de complexitatea sistemului de termoficare operatorul SC CET Hidrocarburi SA Arad oferă întreaga gamă de servicii pe care le implică alimentareacu căldură a consumatorilor, respectiv;

- producerea apei fierbinți în echipamentele instalate în cadrul surselor de energie pe care le are în exploatare
- transportul agentului termic primar de la sursa de energie la punctele termice
- distribuția agentului termic secundar de la punctele termice (unde are loc transferul căldurii de la agentul termic primar la agentul termic secundar prin intermediul echipamentelor instalate) la consumatori
- distribuția agentului termic de la centralele termice la consumatori
- furnizarea căldurii
- oferă servicii de montare contoare
- oferă asociaiilor de proprietari posibilitatea de a-și face abonamente pentru întreținerea și repararea instalațiilor interioare comune de apă rece, apă caldă și încălzire din blocurile de locuințe.

Din punct de vedere al consumatorilor, operatorul de termoficare are 39 de clien'î alimentati din rețeaua termică primară și 3.255 consumatori alimentai din rețeaua secundară, din care 2.539 de asociații de proprietari și persoane fizice și 616 de agenți economici și instituții. CET-H Arad furnizează în prezent energie termică la 30.564de apartamente din totalul de 44.893 de apartamente din oraș ceea ce reprezintă 68,08%. în anul 2020, în 14 din cele 51 de localilăi au avut loc debranșări semnificative ale locuințelor de la SACET. Cea mai mare rată a debransărilor s-a înregistrat în Buzău (48%), urmat de lași (10%), Arad (8%) și Constanța (5%).

Număr de locuințe debranșate in anul 2020

Figura 5. Numărul de locuințe debranșate de la SACET în anul 2020

alimentarii cu căldura in SACET Arad este redata sintetic in tabelul de mai jos:

Dan urnirea operatorului economic

Numlr faran|amente termice de >pi HetbiMe (din rețeaua de transport}

NumJr brnaiamMte termice da îndldre

Numlr branșamente urmke de apl taldi de consum

Numlr branșamente termice de abur

Gradul de contoriurc ■ branșamentelor lefmke (*)

Rata de branșate la SACET* con turnat orilor de wierjit termici din localitate (%J

Cm Hanțe

In funcțiune

Existenta

In funcțiune

[xltMnte

h funcțiune

tiuit rntr

în funcțiune

Cp! fierbinți

Incltdre

cald* de Consum

Populație

tnnRuțll publice

Operatori economici

SC CET HIDROCARBURI SA

2631

2520

2347

2236

100

99,94

100

59,38

87,57

S,07

Tabel 5. Situația alimentarii cu căldura in SACET Arad

3.1.1 Situația alimentarii cu energie termica in SACET Arad

Situația alimentarii cu energie termica (luând în calcul anul 2017 ca și an de referința!) este următoarea:

3.1.1.1 Cantitatea anuală de energie termică furnizată populației : 188.361 Gcal
3.1.1.2 Cantitatea anuală de energie termică furnizată operatorilor

economici si instituțiilor publice: 57.611 Gcal

3.1.1.3

Cantitatea anuală de energie termică furnizată total:

Anul de referință 2017: »

Denumirea operatorului economic	Energie termică produsă și/sau cumpărată (MWh)			Energie termică vândută 'a consumatori (MWh)
	TOTAL	din producție proprie	cumpărată	TOTAL	populație	instituții publice	operatori economici
SC CET HIDROCARBURI xx	xxxxxx	87724	335162	267493	188361	34699	22912

Tabel 6. Cantitatea de energie termică livrată - an de referință - 2017

Comparativ cantitățile de energie termica la nivelul anului 2020 sunt redate mai jos :

Denumirea operatorului economic	Energie termică produsă și/sau cumpărată (MWh)			Energie termică vândută ta consumatori (MWh)
	TOTAL	din producție	cumpărată	TOTAL	populație	instituții publice	operatori economici
SC CET HIDROCARBURI xx	xxxxxx,91	69497	265523,91	194865,72	149225	27489,67	18151,43

Tabel 7. Cantitatea de energie termică livrată - 2020

Sursa : CETH, ANRE, consultant

3.2 Sursele de energie primară și alte categorii de energie utilizate pentru acoperirea necesarului local de energie termică pentru încălzire și preparare acc al populației;

In municipiul Arad exista două surse de producție de energie termică, CET Arad (CET-L) și CET Hidrocarburi (CET-H).

CET Hidrocarburi (CET-H) este sursa principala de producție in SACET Arad. CET Arad (CET-L) este interconectata in SACET printr-o conducta de legătura de DN 900 care trece în principal pe terenuri private, ceea ce crează nemulțumiri.

Sistemul de transport și distribuție a energiei termice este compus din rețeaua termică de primar sau rețeaua de transport, puncte termice, module termice, rețeaua termică de distribuție pentru apa caldă și încălzire.

Centrala electrică de termoficare CET Arad localizată în nordul municipiului Arad a fost proiectată să funcționeze pe combustibil solid (cărbune brun, lignit) având ca suport de flacără gazul natural. Din anul 2015 această centrală funcționează doar pe gaz natural. Cu începere din sezonul de încălzire 2018/2019, centrala electrică de termoficare CET Arad a încetat să mai funcționeze trecând printr-un proces de insolvență, dar începând cu luna octombrie 2019 societatea și-a reluat activitatea cu funcționare sporadica dictata de problemele acute cauzate de starea tehnica si de cele privind insolventa.

Până în sezonul de încălzire (2018/2019) SC CET Hidrocarburi producea energie termică doar vara, în timp ce iarna prelua ene.rgidTermică de la SC CET Arad SA și asigura acoperirea încărcării maxime în sezonul cie iarnă. Din octombrie 2018 până în decembrie 2019, SC CET Hidrocarburi SA /fSst singurul producător de căldură pentru sistemul de termoficare al orașului Arad asigurând furnizare^ de căldură și apă caldă

Actualizarea Strategiei de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030

PROARCOR

CONSULTING

populației, instituțiilor bugetare și altor consumatori. Actual SC CET Hidrocarburi SA furnizează complet căldură necesara populației in SACET Arad.

începând cu luna octombrie 2019 a fost încheiat un contract de vânzare -cumpărare a energiei termice produse de agentii economici aflati în competenta de reglementare a ANRE între CET Arad ca producător de energie termică în centrale electrice de cogenerare și CET H ca furnizor de energie termică. în anul 2019 CET Arad a furnizat energie termică către CET -H doar 18 zile.

In același timp, SC CET Hidrocarburi SA este operatorul serviciului public de furnizarea căldurii și a apei calde în sistemul de termoficare către toi consumatorii conectati la SACET și administrează rețeaua de agent termic primar (58 km de traseu de rețea primară). De la Municipalitatea orașului Arad, SC CET Hidrocarburi SA are în concesiune 39 de puncte termice și 103,50 km de traseu de rețea de distribuie și 90 de module termice.

Situația actuala a SACET Arad este prezentata sintetic mai jos :

Componenta SACET Descriere (elemente principale)

CET Arad

• 1 cazan cu abur cu funcționare pe gaze naturale (putere termici unitari este de 4

x 11600 kW și 8 x 22270 kW)

• 1 turbină cu abur cu funcționare în condensare și cu o putere instalati electrici de

50 MW și putere termică instalată de 211 MW

• 2 schimbătoare de căldură de baza tip orizontal de 60 Gcal/h/buc (putere termică instalată de 70MW), alimentate cu abur din priza de termoficare urbană a turbinei cu abur.
• 3 schimbătoare de căldură de vârf tip vertical, de câte 40 Gcal/h fiecare respectivcu o putere termică instalată de 46,5 MW, alimentate cu abur din bara colectoarede 13 -16 bar din cadru! centralei, în care intră abur din priza industrială a turbinei cu abur sau din cazanele de abur.
• Capacitățile energetice ale CET Arad au o puterea electrică instalată de 50 MW și putere termică instalată (debit caloric ) de 280 MW.

CET Hidrocarburi

• două cazane de apă fierbrnte(CAF4 si CAF5) 116MW/buc, în operarea începând cu

Sursa de producere a ET:

1977 și 1980 Cazanele, CAF nr 4 ți CAF nr.5, cu fundonare inifalâ pe gaz și păcură.

• o turbină de aburi, APT - 12MW. Parametrii aburului la intrare 35bar, temperatura 445¹2 Anul punerii în funcfune 1964 Turbina este tip cu condensate, cu douâ prize reglabile una de 10 bar și una de 1,2 bar și se află în conservare cu perspectiva iminentă de casare
• un cazan pe aburi C6 - 57 MW BKZ-75t/h, 34bar, 440°C care utilizează drept combustibil gazele naturale. Anul punerii în funcfune este 1964.
• un cazan pe aburi C7- 73MW TKTl-90t/h, 34bar, 450°C, care utilizează drept combustibil gazele naturale. Anul punerii în funcfune este 1966.
• Staie chimică de tratare a apei
• Gospodăria de păcură
• Nod de formare a magistralelor de termoficare primare șt pompe de termoficare
• 5 pompe de distribuie utilizate în re|taua de transport tip URSS TIP A12-52 cu

debit de 1250 m3/h și presiune de 12,5 bar

• Pentru apa de adaos există 4 pompe de alimentare CR 80A-Uz V Roaită. debit 45 m3/h șl presiune 2 bar Pompele de la cazan nu potJL^fitrolate în funde de debitul necesar.

39 PT și 90 MT:

Puncte termice • PT Aradu Nou a fost transformat in centrală termică dotată cu 3 gazane pe gaz

cu o putere de 900 kW fiecare și un cazan pe biomasă de 150 kw

Rețele termice * Lungime traseu de cca 92,70 km

secundare (de • Reabilitate in proporție de 18,34%

distribuție)

• 39 de clieni alimenta) din rețeaua termică primată si
• 2330 consumatori alimentai din rețeaua secundară, din care 2 281 de asociaii Consumatori finali ^de fizice ți 644 de agen) economici ți instltufi.
• 26657 de apartamente din totalul de 44.893 de apartamente din oraș ceea ce reprezintă 59.38%.

Tabel 8. Situația actuala a SACET Arad

Pierderile din sistemul de transport și de distribuie sunt ridicate. Sistemul de distribu ie a fost pus în funcțiune treptat, din anul 1961 până în anul 1994, cu exceplia rețelei de distribuite a PT Ursului în anul 2001. Sistemul este 40% suprateran și 60% subteran, iar rețeaua termică primară are o lungime de 58 km, din care 9,8 km (17%) au fost reabilitati, iar 48 km au rămas de reabilitat. Luând în considerare acestea, cele mai noi rețele au o vechime de 15 ani și reprezintă mai puțin de 1% din total.

3.3 Situația actuală a instituțiilor publice și operatorilor economici din localitate/localități, din punct de vedere al necesarului de încălzire și acc, precum și al surselor de energie primară și al altor categorii de energie utilizate pentru acoperirea acestuia

Actual in Municipiul Arad 87,57 % din instituțiile publice si (din păcate numai!) 5,07 % din operatorii economici folosesc serviciile de livrare a energiei termice din SACET. In privința instituțiile publice se așteaptă ca pe termen scurt si mediu ( pana in 2027 ) sa se ajungă la procent de branșare de cel puin 95 % ( excepie fac obiectele aflate in zona fără posibilitate de folosirea eficienta a termoficării).

3.4 Estimarea necesarului local de încălzire și acc (total)
- 3.4.1 Estimarea cererii de energie termică a utilizatorilor finali din localitate pentru încălzire, pentru prepararea apei calde de consum și cererea totală

Proiecția anuala pe orizontul strategic de timp privind evoluia necesarului local de încălzire, acc și răcire este redata mai jos:

Consum mediu anual	UM	2019	2020	2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030
încălzire	kWlvm’	170	no	170	166	161	157	152	146	143	139	134	130
acc	kWh/m“	415	42.5	42.5	42.5	42.5	42.5	42.5	42,5	42,5	42,5	42,S	42,5
Total	kWIVnr	212.1	212 5	213	208	204	199	195	190	1B6	181	177	172₍5

Tabel 9. Proiecția anuala pe orizontul strateg încălzire, acc și răcire

Sursa: calcule consultant

Estimarea cererii la nivelul municipiului Arad bazata pe datelor actuale este prezentata

sintetic in tabelul de mai jos mai:

	U.M	Energie termică vândută la consumatori (MWh)
Cererea de energie termica		TOTAL	populație	instituții publice	operatori economici
actual	MWh/an	267493	188361	34699	22912
	%		68,08	87,57	5,07
Proiecție Municipiu	MWh/an	768214	276677	39625	451912
	%		100	100	100

Tabel 10. Estimarea cererii la nivelul municipiului Arad

Sursa : CETH; calcule consultant

3.4.2 Estimarea cererii de energie termică a populației din localitate pentru încălzire, pentru prepararea apei calde de consum și cererea totală; evidențierea ponderii cererii populației din cererea utilizatorilor finali din localitate

Din datele de calcul privind proiecția bazata pe datele actuale existente si experiența consultantului prezentate mai sus, cererea de energie termică in SACET pentru încălzire si pentru prepararea apei calde de consum și cererea totală este următoarea :

- încălzire : 221341 MWh
- apa calda de consum : 55335 MWh
- Total : 276677 MWh

3.4.3 Structura consumului de energie termică, în funcție de tipul consumatorilor (rezidențiali, comerciali, industriali, clădiri publice etc.), utilizată pentru încălzire, pentru prepararea apei calde de consum și consumul total.

Din datele de calcul privind proiecția bazata pe datele actuale existente si experiența consultantului prezentate mai sus, cererea de energie termică a populației la nivelul municipiului Arad pentru încălzire, pentru prepararea apei calde de consum și

cererea totală este următoarea:

	U.M	Energie termică vândută la consumatori (MWh)
Cererea de energie termica		TOTAL	populație	instituții publice	operatori economici
Proiecție Municipiu total	MWh/an	768214	276677	39625	451912
incalzire	MWh/an	614571	221341	31700	361530
acc	MWh/an	153642,7	55335	7925	90382

Tabel 11. Cererea de energie la nivelul municipiului Arad

3.5 Necesarul local de răcire pentru asigurarea confortului termic al populației

Estimarea necesarului de energie primară și de energie electrică pentru asigurarea confortului termic în perioada verii (necesar de răcire)

Necesarul de răcire se estimează, luând în considerare tipul și destinația de utilizare a incintei. Pentru o apreciere in faza de elaborare a document iilor ante SF si proiect tehnic se pot folosi următoarele valori

30 wați per metru cub pentru încăperi standard ideale cu termoizolație la nivel decasă pasivă, cu suprafa^ normală a ferestrelor și utilizate de persoane puține
10 wați suplimentari per metru cub în cazul unui grad scăzut de termoizolație
10 wați suplimentari per metru cub la mai mult de 3 persoane în încăpere
10 wați suplimentari per metru cub 1a o suprafaă a ferestrelor peste medie
10 wați suplimentari per metru cub în cazul unei orientări spre sud a ferestrelor/pereților exterior
50 wați per metru cub pentru încăperile locuințelor de la mansardă. în special în cazul locuințelor de la mansardă din clădirile vechi, determinarea capacității de răcire necesare este dificil de realizat din cauza lipsei datelor detaliate privind termoizolația acoperișului. Pentru siguranță, calculele trebuie realizate aici cu 60 wați per metru cub chiar mai mult, în cazul unor acoperișuri slab izolate și al unuinumăr mare de ferestre de mansardă.

Un calcul rapid a necesarului de răcire pentru spații de locuit și birouri se determină rapid și simplu după o regulă empirică, exemplificată în continuare pentru o încăperecu o suprafață de bază de 35 m² și o înălțime de 2,5 m:

• 35 m² x 2,5 m înălțime = 87,5 m³ volum x 30 wați = 2.625 wați

Sursa: Trotec SA

3 .6 Modalitățile/sursele de acoperire a necesarului local de răcire

Pentru acoperirea necesarului de răcire sunt utilizate două tehnologii pentru acoperirea necesarului de răcire (vezi tabelul de mai jos ), care pot fi difereniate în funde de tipul de energie de antrenare: pe de o parte, tehnologia clasică a mașinii frigorifice prin compresie (KKM), care este acționată nfecanic cu energie electrică și pe de altă parte, tehnologia de răcire cu absorbie, care utilizează căldura pentru a conduce procesul de răcire.

Proces	Tip propulsie	Proces tehnologic
absorbție	termic	absorbție
		adsorbție
Compresie	electric	Abur electric de compresie rece
		Aer rece sau gaz

Tabel 12. Tehnologii de răcire

Tehnologia de răcire cu absorbție

Prin utilizarea căldurii reziduale, sistemele de refrigerare cu absorbie, spre deosebire de mașinile frigorifice cu compresie, pot cauza emisii de CO2 cu până la 30% mai mici și necesită puină energie electrică.

Răcitorul de lichid cu absorbție (AKM) este implementarea tehnică a răcirii acționate termic. Spre deosebire de compresia mecanică în KKM, compresia este implementată prin compresie termică în absorbant și impulsor.

Absorbia se referă la absorbia sau dizolvarea gazelor sau vaporilor de către lichide. Absorbia sau dizolvarea are loc în diferite condrii de presiune și temperatură. în tehnologia de refrigerare cu absorbie, diferite perechi de materiale de lucru sunt folosite pentru a genera frig. O pereche de substane de lucru constă dintr-un agent frigorific și un solvent. Următoarele sisteme de refrigerare cu absorbie sunt disponibile pe piață:

• Sisteme frigorifice cu absorbie cu cuplul de lucru H2O (apa) si LiBr (bromura de litiu) si
• Sisteme frigorifice cu absorbie cu perechea de lucru NH3 (amoniac) si H2O (apă) [ASU95].

în tehnologia de refrigerare cu absorbie, trebuie făcută o distincte între două circuite: pe de o parte, circuitul agentului frigorific dintre expulsor, condensator și evaporator (vezi in Figura de mai jos circuitul 1 la 4), și pe de altă parte cel al solventului. între absorbor și expulsor (vezi in Figura de mai jos circuitul de la A la F).

în ciclul predomină concentralii diferite de soluție. Acestea sunt denumite - soluție „săracă" cu concentrația ța sau ca o

- soluție „bogată" cu concentrația țr

Solu ie slabă înseamnă că soluția are un conținut scăzut de agent frigorific (de exemplu, apă), în timp ce o soluție bogată are un conținut ridicat de agent frigorific. Compresia termică are loc în ciclul solvenilor printr-un proces exotermic

Tehnologia de răcire prin compresie componente principale:

• Vedichter - Compresor
• Verdampfer - Evaporator
• Kondensator - condensator
• Drossel - ventil de reglaj (laminare)

Principiul de funcționare

Componentele men'ionate în acest capitol sunt conectate între ele într-un ciclu.

Compresorul asigură că agentul frigorific circulă în sistem.

Compresor: Compresorul este utilizat în mașina de refrigerare prin compresie

După comprimare de către un motor electric, agentul frigorific are cea mai mare temperatură TO a procesului și presiunea p1.

Condensator; Aici agentul frigorific supraîncălzit este răcit din nou și lichefiat. Căldura degajată în procesul țC trebuie disipată. Presiunea este apoi redusă prin următoarea supapă de accelerație. Este generat abur umed cu nivelul de presiune pO și curge în evaporator.

Evaporator: agentul frigorific este evaporat în evaporator în timp ce absoarbe căldura țO. în timpul acestui proces, este furnizată puterea de răcire a mașinii frigorifice .

„în trecut, agentii frigorifici precum R 12 și R 22 au acoperit cea mai mare parte a necesarului de agent frigorific" . „Ordonanța de interzicere a CFC-Halon” și alte ordonanțe care le-au urmat, au restrâns totuși sever disponibilitatea agentului frigorific pentru utilizarea în mașinile frigorifice prin compresie. Această interdicție se aplică și agenlilor frigorifici R 12 și R 22.

R 22 în special este încă utilizat în multe sisteme vechi și este, de asemenea, interzis pentru reparații din 2015. Astăzi, în principal hidrocarburile fluorurate (HFC/HFC) sunt utilizate în noile sisteme. Dar și acestea au fost atacate din cauza efectului lor dăunător asupra climei. Uniunea Europeană (UE-15) se angajează să reducă gazele cu efect de seră pe baza Protocolului de la Kyoto, inclusiv agenii frigorifici HFC și HFC [Umw11]. Amoniacul nu poate fi folosit fără restricții din cauza reglementării de prevenire a accidentelor VBG 20, dar este folosit din ce în ce mai frecvent din cauza problemei cu agentul frigorific, în special la mașinile frigorifice cu absorbție .

Comparativ rezulta o diferență deloc nesemnificativă între metode care constă în cerințele lor de spațiu. Spațiul necesar răcitorilor cu absorbție depinde de capacitatea de răcire necesară și, de asemenea, de temperatura disponibilă a agentului de încălzire. Necesarul de spațiu al unui sistem de refrigerare prin compresie este mult mai mic. Geometriile unei mașini frigorifice cu compresie și absorbție în funcție de capacitatea de refrigerare pot fi găsite în reglementarea VDI 3803

Tehnologia de refrigerare prin compresie are o dinamică mai bună: Cu alte cuvinte, poate reacționa rapid la o capacitate de răcire necesară dar în domeniul de sarcină parțială oferă cifre de performanță considerabil mai slabe. Tehnologia de refrigerare cu absorbție prezintă un comportament de funcționare lent, dar are un comportament foarte bun la sarcină parțială cu cifre de performanță aproape constante.

In spatiile urbane fără termoficare sursele de acoperirea necesarului local de încălzire sunt aparate de aer condfonat sau răcitoare de aer . Cu o diferența de 10 până la 18 °C între aerul de Ia intrarea și ieșirea din aparat, aparatele de aer condiționat generează diferențe de temperatură mult mai mari decât răcitoarele de aer, care de regulă ating doar o diferență între 1 ș. 3 °C Toate aparatele de aer condiționat răcesc aerul încăperii folosind o instalație frigorigenă cu compresorde unde agentul frigorific este dirijat spre două schimbătoare de căldură - condensatorul și vaporizatorul. Prin intermediul compresorului și al ventilului de expansiune, agentul frigorific este expusîn acest circuit închis unor presiuni alternante, astfel că gazul se încălzește la compresiune și se răcește la detensionare. Căldura este dirijată în exterior la condensator și aerul rece este suflat

Sursa: Trotec SA

Deoarece aerul se răcește în vaporizator până sub punctul de rouă, condensează totodată și umiditatea din aer, ceea ce influenează în general pozitiv confortul și generează un climat plăcut în încăpere, deoarece aerul umed sufocant este resimt mai degrabă neplăcut de apăsător.

Pentru utilizarea economică a căldurii din SACET împreună cu sistemul frigorific cu absorbție este însă de mare important prețul pentru energia termică utilizată precum si temperatura de tur care trebuie sa fie destul de ridicată (80-90 °C).

Actual există soluții inteligente care optimizează eficiența energetică și sunt sofisticate din punct de vedere arhitectural - pentru clădiri de birouri, case unifamiliale și multifamiliale, complexe rezidențiale sau clădiri comerciale. Un exemplu elocvent il prezintă complementarea energiei geotermale cu ventilata clădirii.

O îmbunătățire a eficientei energetice se obține prin procesul de trigenerare prin care pe lângă căldură și electricitate produse in cogenerare se produce și agent de răcire.Răcirea centralizată cu tri-generare necesită răcitoare cu absorbie care folosesc căldura ca sursă de energie pentru a produce apă rece.

In zonele unitare de termoficare prin utilizarea pe timpul verii, căldura produsă prin cogenerare este disponibilă si pentru răcirea clădirilor prin intermediul răcitoarelor cu absorbie, un răcitor care utilizează căldura în locul electricității. Astfel, integrarea termoficării cu răcirea centralizată și cogenerarea duce la tri-generare prin care încălzirea, răcirea și electricitatea sunt produse cu eficiență generală înaltă cu minim de emisii de GES.

Un exemplu elocvent in aceasta diredie si de urmat in documentalia de fata este ansamblu de termoficare și răcire centralizată și cogenerare din capitala Finlandei.

Rețeaua de termoficare in lungime de 1230 km deservește 93% din totalul necesității de căldură în Helsinki (peste 10000 de imobile) cu peste 90% energie produsă prin cogenerare, restul provenind de la pompe de căldură individuale, încălzire electrică.

Eficiența energetică anuală de cogenerare depășește 90% care este una dintre cele mai ridicate din lume. Sistemul de răcire centraliza se extinde rapid deși orașul are o climă rece II! UE a clasat sistemul de termoficare și răcire centralizată și de cogenerare din Helsinki ca fiind una din cele mai bune tehnologii disponibile.

3.7 Tehnologii pentru producerea, transportul și distribuția energiei termice

3.7.1 Producerea căldurii este un proces care depinde de utilizatorii ei . Se realizează cu surse de producție individuale ( fiecare gospodărie cu sursa proprie ) sau cu surse pentru mai multi consumatori grupati ( condominii , insule de consumatori sau cartiere ) . In mediul urban un element important in asigurarea căldurii populației este in general unsistem de alimentare centralizată cu energie termică _ SACET_ cu următoarele componente principale:

• sursa de producere a energiei termice
• rețele termice primare - asigură transportul energiei termice
• punctele termice - asigură transferul energiei termice între agentul primar și agentul secundar
• rețele termice secundare - asigură distribuția energiei termice către consumatorul final
• consumatorul final.

In sistemele de alimentare centralizată cu energie termică moderne de ultima generație pentru producerea căldurii in regim de acoperirea curbei de sarcina de baza si mediu se folosește cogenerarea de înaltă eficienta in așa numite Unităli de cogenerare Ucog sau Blocuri energetice BE . Pentru producerea căldurii in regim deacoperirea curbei de sarcina la vârf se folosesc unități de producere directa a căldurii , de obicei cazane cu apa fierbinte numite CAF. Ansamblul sursei cu Ucog si CAF formează o centrala termoenergetica . Cogenerare este o soluie de încălzire potrivită pentru epoca în care trăim. Indiferent dacă ne referim la reședințele private sau la hoteluri, spitale, cămine sau alte clădiri, există o nevoie uriașă de energie. Pe tot teritoriul Uniunii Europene se desfășoară programe care au ca scop promovarea unui consum responsabil de energie, însă nu doar economisirea, ci și eficien'a trebuie luată în considerare atunci când se adoptă niște decizii investiționale. Pe de altă parte, conservarea energiei este un proces care ar trebui să înceapă cât mai devreme, înainte să afecteze ecobalanîa sau situaia veniturilor posesorilor de sisteme de încălzire. Grupul de cogenerare presupune combinarea producției de energie termică și electrică si este fara îndoiala cea mai bună soluție pentru producerea de energie din punct de vedere economic intr-un SACET deoarece o centrală de cogenerare utilizează căldura reziduală eliminată în momentul producerii energiei electrice pentru încălzirea populației. Astfel, folosind energia primară într-un mod mai eficient, principiul cogenerări crește eficienta energetică, ajutând astfel la economisirea unui volum de până la 50% de energie primară. Cu alte cuvinte, modul de funcționare al cogenerării presupune utilizarea energiei primare în două feluri: mai întâi se folosește energia primară pentru acionarea^unui generator prin adiunea unui motor s apoi căldura se folosește sub formă de energie termică. —

3.7.1.1 Sursa de producție cu combustibili convenționali

Descriere detailata : A se vedea Anexa Surse de producție energie utila

Sursele de energie convenționale sunt resursele naturale de energie care sunt utilizate în mod regulat de mulii ani și sunt acceptate ca combustibil pentru a produce căldură, lumină, alimente și electricitate. Sursele de energie includ lemn de foc, combustibili fosili, combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de tipul RDF sau SRF. Dintre aceste surse, combustibilul fosil este cea mai mare sursă convențională, în care fosila implică rămășițele de plante și animale, care au fost îngropate sub pământ și transformate în roci de-a lungul anilor. Acești combustibili fosili sunt cărbune, petrol(petrol) și gaze naturale. Sursele de energie convenionale sunt, în general, surse de energie neregenerabile, deoarece acumularea sau crearea de surse convenționale de energie durează ani, după ce sunt exploatate sau consumate. Deoarece aceste surse sunt utilizate pe scară largă, rezervele au fost epuizate, iar alternativa lor este greu de găsit.

3.7.1.2 Sursa de producție cu combustibili regenerabili

In conformitate cu cerințele din Directiva (Ue) 2018/2001 A Parlamentului European Și A Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile „energie din surse regenerabile" sau „energie regenerabilă" înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (solară termică și solară fotovoltaică) și geotermală, energie ambientală, energia mareelor, a valurilor și alte tipuri de energie a oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz .

Actual la nivel EU se acordă prioritate celor mai bune tehnologii disponibile , cerința de care consultantul a tinut cont in documentul de strategie actualizat.

3.7.1.3 Tehnologii pentru transportul și distribuția energiei termice

Descriere detailata : Anexa 4 : Sisteme de termoficare de Generația 4. 4GDH

3.8 Situația existentă SACET

3.8.1 Prezentarea generală a sistemului

Din punct de vedere fundional, alimentarea centralizată cu energie termică a consumatorilor din municipiului Arad se face prin intermediul unui sistem clasic de SACET alcătuit din:

- surse pentru producerea energiei termice
- rețele de transport al agentului termic (ratele termice primare)
- puncte termice PT-uri (incluzând instalabile care asigură transferul căldurii de la agentul termic primar la cel secundar)
- rețele de distribuție a agentului termic (reele termice secundare)
- consumatori (branșați direct in rețeaua primara si branșai in re'eaua secundara)

Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat este asigurat în municipiul Arad, de către S.C. CET Hidrocarburi S.A. Arad, operator de servicii de utililăi publice aflat în subordinea consiliului local al unităîii administrativ-teritoriale menionate mai sus.

Prin contractul de delegare prin concesiune a serviciului public de alimentare cu energie termică S.C. CET Hidrocarburi S.A. Arad gestionează reteaua termică, astfel:

- Rețea termică primară - 57,6 km;
- Rețea termică secundară - 92,7 km.
- PT-uri: 40 PT în exploatarea SC CET Hidrocarburi SA Arad si 90 MTțmodule termice) prin care se asigură transferul căldurii de la agentul termic primar la agentul termic secundar pentru alimentarea consumatorilor din localitate.
- Punctul termic din cartierul Aradul Nou, situat la o distanță de 3 km de centrală, a fost transformat în centrală termică dotată cu 3 cazane pe gaz cu o putere de 900 kW fiecare și un cazan pe biomasă de 150 kW.

Toate activitățile privind serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat (S.A.C.E.T.) sunt în responsabilitatea autorităților administrației publice locale. Serviciul se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare aparinând domeniului public, constând din echipamente, instalatii, dotări specifice, care produc apă caldă de consum și pentru încălzire. Sistemul pentru încălzire cuprinde: centrale termice, centrale electrice de termoficare, rețele de branșamente, rețele de transport, puncte termice, sisteme de măsura și control. Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) alimentează cu energie termică peste 68 % din gospodăriile municipiului Arad.

Sistemul de termoficare cuprinde 5 magistrale. Reteaua de primara are o lungime de 57,6 km.

Situația actuala este prezentata sintetic mai jos :

Componenta SACET	Descriere (elemente principale)
Sursa de producere a ET:	CET Arad • 1 cazan cu abur cu fundonare pe gaze naturale (putere termică unitari este de 4 x 11600 kW și 8 x 22270 kW) • 1 turbină cu abur cu funcționare în condensate ți cu o putere instalată electrică de 50 MW și putere termică instalată de 211MW • 2 schimbătoare de căldură de baza tip onzontal de 60 Gcal/h/buc (putere termică instalată de 70MW), alimentate cu abur din priza de termoficare urbană a turbinei cu abur • 3 schimbătoare de căldură de vârf tip vertical, de câte 40 Gcal/h fiecare respectiv cu □ putere termică instalată de 46,5 MW, alimentate cu aburdin bara colectoare de 13 -16 bar din cadrul centralei, în care intră aburdin priza industrială a turbinei cu abur sau din cazanele de abur. • Capacitățile energetice ale CET Arad au o puterea electrică instalată de 50 MW și putere termică instalată (debit caloric ) de 280 MW. CET Hidrocarburi • două cazane de apă fierbinte(CAF4 si CAF5) 116MW/buc, în operarea începând cu 1977 jiJLggO Cazanele, CAF nr. 4 și CAF nr5, cu funcionare iniialâ pebaz'i pictori. • o turbină de abbri, APT - 12MW Parametrii aburului la intrare 35bar, temperatura 445°C Anul punerii în flinclune 1964. Turbina este tip cu
‘ -L.-.- W ----------
U\ \\ y COD DOCUMENT: MA-P1-SACET-51-2021-R1 Pag. 76 din 222

	condensate, cu două prize reglabile una de 10 bar ți una de 1,2 bar ți se află in conservare cu perspectiva iminentă de casare. • un cazan pe aburi C6 - 57 MW BKZ-75t/h, 34bar, 440°C care utilizează drept combustibil gazele naturale Anul punerii in fundune este 1964. • un cazan pe aburi C7- 73M W TKTI-90Mi, 34bar, 450’0, care utilizează drept combustibil gazele naturale. Anul punerii în fundune este 1966. • Sta\|e chimică de tratare a apei • Gospodăria de păcură • Nod de formare a magistralelor de termoficare primare și pompe de termoficare. • 5 pompe de distribufe utilizate în rețeaua de transport tip URSS TI P A12-52 cu debit de 1250 m3/h și presiune de 12,5 bar • Pentru apa de adaos există 4 pompe de alimentare CR 80A-Uz.V. Roaită, debit 45 m3/h șl presiune 2 bar. Pompele de la cazan nu pot fi controlate în funcfe de debitul necesar
Rețele termice primare (de transport)	• Lungime traseu de cca 57,60 km; • 4 magistrale și magistrala de interconexiune; • Reabilitate în proporție de 11,12%
Puncte termice	40 PT și 90 MT: • PT Aradu Nou a fost transformat in centrală termică dotată cu 3 gazanepe gaz cu o putere de 900 kW flecare și un cazan pe biomasă de 150 kw.
Rețele termice secundare (de distribuție)	• Lungime traseu de cca 92,70 km • Reabilitate în proporție de 18,34%
Consumatori finali	• 39 de clieni alimenta) din rețeaua termică primară ți • 2330 consumatori alimenta) din rețeaua secundari, din care 2.281 de asociair de proprietari, persoane fizice ți 644 de agen) economici și instituli. • 26657 de apartamente din totalul de 44.893 de apartamente din oraș ceea ce reprezintă 59.38%.

Tabel 13. Situaia actuala a SACEȚ Arad

3.8.2 Producerea energiei

Schema termomecanică simplificată în care să poată fi identificate elementele componentele sursei actuale CETH este redata mai jos:

COD DOCUMENT: MA-P1-SACET-S1-2021-R1

Pag. 78 din 222

Planul de amplasament al CET Hidrocarburi este redat mai jos :

Figura 11. Planul de amplasament al CET Hidrocarburi

Componentele principale ale sursei de căldură ale CET Hidrocarburi Arad sunt:

• două cazane de apă fierbinte (CAF4 si CAF5) 116 MW/buc, în operarea începând cu 1977 și 1980. Cazanele, CAF nr. 4 ș CAF nr.5, cu funcționare inițială pe gaz și păcură.
• o turbină de aburi, APT - 12MW. Parametrii aburului la intrare 35bar, temperatura 445“C. Anul punerii în funcțiune 1964. Turbina este tip cu condensalie, cu două prize reglabile una de 10 bar și una de 1,2 bar și se află în conservare cu perspectiva iminentă de casare.
• un cazan pe aburi C6 - 57 MW BKZ-75 t/h, 34bar, 440°C care utilizează drept combustibil gazele naturale. Anul punerii în funcțiune este 1964.
• un cazan pe aburi C7- 73MW TKTI-90 t/h, 34bar, 450°C, care utilizează drept combustibil gazele naturale. Anul punerii în funcțiune este 1966.
* Staiie chimică de tratare a apei

xjJ • ^Gospodăria de păcură

^: • Nod de formare a magistralelor de termoficare primare și pompe de termoficare.

• 5 pompe de distribuie utilizate în rețeaua de transport tip URSS TIP A12-52

cu debit de 1250 m³/h și presiune de 12,5 bar

• Pentru apa de adaos există 4 pompe de alimentare CR 80A-Uz.V. Roaită, debit 45 m³/h și presiune 2 bar. Pompele de la cazan nu pot fi controlate în funcție de debitul necesar.

Din anul 2018 în cadrul centralei sunt în operare doar CAF-urile. Combustibilul utilizat este exclusiv gazul natural.

în perioada mai 2018 decembrie 2019 producția de energie termică la CET-H a fostde 441.495 MWh, folosind 49,23 milioane m³de gaze naturale și consumând 16.325MWh de energie electrică, din care 10.790 MWh în centrală și 5.535 în punctele șimodulele termice-electrice. Consumul real de energie termică pentru anul 2019 a fostde 193.136 MWh.

în conformitate cu articolul 33 din legea 278/2013 privind emisiile industriale, S.C. CET Hidrocarburi S.A a fost notificată pentru a funcționa până la cel târziu 31 decembrie 2023 sau un număr de 17.500 de ore de funcționare pentru fiecare unitate de producție în parte. Situația orele de funcționare înregistrată, pentru fiecare unitate de producție în parte, până la data de 29.01.2020 este prezentată în tabelul de mai jos:

Instalația	2016	2017	2018	2019	2020 (01-28.01)	Total la 29.01.2020	Ore de funcțio nare rămase
IMA 3 {CAE BKZ)	38	39	0	0		77	17423
IMA 4 (CAE TKTI)	0	0	0	0	18	18	17482
IMA 8 ( CAF 4)	2928	874	2159	4969	22	10952	6548
IMA 9 (CAF 5)	56	2330	3371	4103	672	10532	6968
Total anual IMA8 +IMA 9	2984	3204	5530	9072	694	-	-

Tabet 14 Situate orelor de func'ionare ale unicilor de producte

Numărul orelor de funcționare rămase pentru cele două unități de producție utilizate este:

6.548 de ore pentru CAF nr. 4;

6.968 de ore pentru CAF nr. 5.

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale prevede la art. 33 că: între 1 ianuarie 2016 și 31 decembrie 2023, centralele de generare sunt scutite de respectarea valorilor limită de emisie prevăzute la art. 30 alin. (3), dacă sunt îndeplinite urmâtoarelecondiiii: a) operatorul instalației se angajează, printr-o declaralie scrisă trimisă până la 1 ianuarie 2014 autorită'ii competente pentru protecția mediului, cu responsabilități în eliberarea autorizației integrate de mediu și cu notificarea autorității publice centrale în domeniul economiei și / sau instalații ale autorității publice pentru administrația publică, că instalația nu funcționează mai mult de 17 500 de ore în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2023; Strategia energetică a României 2019-2030 specifică în capitolul VI.3.29 că România are o capacitate netă instalată pe gaz natural de aproximativ 3.650 MW, din care 1.750 cu cogenerare de energie termică și electrică, 450 MW se află în rezervă, iar alti 1.150 MW se apropie de sfârșitul duratei normate de viață, urmând a fi retrași din uz până în anul 2023. O capacitate nouă de 400 MW este în construcție. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice informează în cea de-a șasea comunicare națională a României privind schimbările climatice și primul raport bienal din decembrie 2013 că principalele măsuri de economisire a energiei electrice și pentru încălzire sunt:

• retragerea din uz a unităilor de producerea căror durată de viață a fost depășită și înlocuirea acestora cu unități moderne cu eficiente sporită;
• promovarea cogenerarii cu eficiență ridicată;
• continuarea lucrărilor de modernizare a sistemelor de alimentare cu energie termică, respectiv a unităților de producție;
■ continuarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor rezden'iale.

3.8.2.1 STATIA DE TRATARE CHIMICĂ A APEI

Stalia de tratare chimică a apei este subordonată din punct de vedere operativ centralei și are ca scop furnizarea unei ape de adaos în rețeaua de termoficare, decea mai bună calitate, în scopul funcționării centralei fără avarii sau deranjamente, impuse de un regim chimic necorespunzător.

Pentru prepararea aburului energetic-industrial și pentru prepararea de apă fierbinte, este folosită apă tehnologică brută după tratarea chimică adecvată în Sta'ia de tratare (demineralizare și dedurizare cu schimbători de ioni).

Stalia de Tratare Chimică a apei, concepută de ISPE București, a intrat în funcțiune în anul 1966 și are următoarele capacități de tratare a apelor tehnologice:

• 90 m³/h pentru apa demineralizată, necesară la generatoarele de abur BKZ si

TKTJ

• 100 m3/h pentru apa dedurizată, folosită pentru alimentarea cazanelor de apă

fierbinte CAF 4,5, și pentru completarea pierderilor din circuitul de termoficare.

Apa brută necesară în vederea tratării este asigurată din 4 puțuri de adâncime, (forajele F1, F2, F3, F4) situate pe amplasamentul centralei, care funcționează cuplate, două câte două, având un debit cumulat de 100 m³/h.

Cele patru puțuri ale centralei sunt deservite de pompe de adâncime cu motor în imersiune pentru aspirate și refulare, Alimentarea staiei se face printr-o conductă magistrală care are legătură cu toate puțurile, în subteran. Apa brută de la puțuri este lipsită de suspensii ceea ce exclude procesul de coagulare prealabilă. După o preîncălzire, această apă se utilizează direct în procesul tehnologic de tratare. Apa de la puțuri este sursa principală de alimentare a statei de tratare.

Atunci când apa de adâncime nu este suficientă, alimentarea statei de tratare se poate face și cu apă potabilă prelevată din rețeaua Companiei de Apă Arad.

Alimentarea cu apă din re'eaua orașului se face printr-o conductă magistrală pozată subteran, care înconjoară clădirea centralei. Admisia apei în conducta principală seface de la vana aflată în căminul nr. 1 de la Poarta principală. în fața sălii de mașiniveche, printr-o ramificate cu Dn 125 mm, apa este dirijată spre staia de tratare. Se utilizează ca sursă suplimentară doar pentru situaliile în care debitul apei de adâncime nu este suficient.

A treia sursă de alimentare cu apă tehnologică o reprezintă apa de suprafață din Canalul Mureșel - Râul Mureș, prin Stația Pompare Mureșel Arad. Această sursă nueste utilizată în prezent.

Circuitele de alimentare de la cele trei surse sunt separate.

Datorită faptului că S.C. C.E.T. Hidrocarburi utilizează procese de tratare a apei tehnologice cu schimbători de ioni, nu produce emisii de ape uzate cu impact major asupra emisarului - Canalul Mureșel, această tehnologie fiind considerată prietenoasăcu mediul.

Avantajele proceselor schimbătoare de ioni sunt costurile scăzute de operare și fiabilitatea deosebită. Este suficientă o cantitate mică de energie, produsele chimicede regenerare sunt ieftine și straturile de rășină pot fi păstrate mulți ani fără să necesite înlocuire. Rășinile schimbătoare de ioni utilizate în Sta;a de Tratare Chimică a centralei sunt în uz tehnologic de 40 de ani, fiind necesare doar completări, foarte rar, la câliva ani, când este cazul. Pentru prezervarea capacității de producte a statei de tratare a apei este necesară înlocuirea treptată a shimbătorilor de ioni din filtre într-un ritm de aproximativ 8 m³ rășini puternic acide / an în următorii 4 ani.

Stafia de tratare chimică dispune de 4 linii de filtre ionice pentru producte de apă demineralizală și de 3 linii de filtre ionice pentru producte de apă dedurizală, în stare bună de fundionare, cu uzură tehnică aferentă unei perioade de funcționare de 55 de ani, data punerii în fucțiune a acesteia fiind anul 1966.

Apa brută tehnologică din captare subterană este tratată în Stația de Tratare Chimică, fiind trecută prin instalația de dedurizare a apei, cu masa schimbătoare de ioni de sodiu (cationică), pentru a se obține o apă dedurizată, lipsită de duritate.

De asemenea, pentru obținerea unei ape total lipsite de săruri, apa prelevată este trecută prin instalația de demineralizare a apei compusă din:

• filtre cu masă schimbătoare de ioni H- cationică, în două trepte (slab acidă și puternic acidă), pentru reținerea cationilor din apă;
• filtre cu masă schimbătoare de ioni OH- anionică, în două trepte (slab bazică și puternic bazică), pentru reținerea anionilor din apă;
• degazoare de dioxid de carbon pentru eliminarea ionului bicarbonat, rezultând o apă decarbonatată. ,

După epuizarea capacității de înlocuire a masei fbnîce se procedează la regenerareamasei schimbătoare de ioni. Regenerarea masei H-caflonice se realizează cu soluție de NaCI (saramură), de concentraie 10 - 12%, în cazul dedurizării, și cu soluție H2SO4 concentraie 2 - 4%, în cazul demineralizârii. Efluențti rezulta^ se colectează în rezervoarele de neutralizare.

Regenerarea maselor OH-anionice se execută cu soluție de NaOH concentraie 4%, iar efluenlii rezultai se colectează în rezervoarele de neutralizare. Apele tehnologice uzate rezultate din procesele de regenerare a filtrelor de tratare a apei sunt deversateîn Canalul Mureșel (Gura de evacuare EV2), însă doar după condiționare (neutralizare). întrucât balanța chimică a acestor ape uzate nu este neutră chimic, dar și pentru a preveni orice scăpări accidentale de substanțe chimice folosite la tratarea apei, deversarea nu se face direct în Canalul Muresel.

Toate apele tehnologice uzate cât și apele colectate în punctele joase sunt colectate în rezervoarele de neutralizare nr. 1 și 2 (în prezent doar rezervorul nr. 2 este utilizat, rezervorul nr. 1 fiind spart), după care sunt condiționate pentru respectarea limitelor admise la deversare.

Apele tehnologice uzate prezintă acidități respectiv alcalinităj ridicate care le fac improprii pentru deversare. Eliminarea acestora se realizează atât prin neutralizarea lor reciprocă cât și prin tratarea lor cu leșie de sodă caustică. Apele din rezervoarele de neutralizare se aduc la un pH cu valori între 6,5 - 8,5 urmând a fi deversate în emisar, canalul Mureșel.

Sarea este stocată pe rampă betonată și acoperită, care prezintă o capacitate de stocare de aproximativ 30 tone, de unde este transportată cu buldoexcavatorul în depozitul de sare (betonat și acoperit), aflat în zona Staiei de Tratare Chimică, în fundie de necesar.

S. C CE.T IIIDROCARH1 Rl S. A. ARAD

SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ STAȚIA DE TRATARE CHIMICĂ A APEI

IRAT\kt\ UH<1 M TI IM RĂI OKI 1)1 MIM

APĂ BRUTĂ

BAZIN Nr I APĂ limpezită

DECAR BUNI ZA TOR Nr.t

DTCAR BONIZA TOR

Schema tehnologică stația de tratare chimică a apei

SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ - STAȚIA DE TRATARE CHIMICĂ A APEI

TRATAREA APEI CU SCHIMBĂTORI DE IONI

INSTALAȚIA DE PREPARARE SARAMURĂ

APĂ BRUTĂ

DEPOZIT SARE BULGĂRI

SARE BULGĂRI

BAZIN BAZIN BAZIN

SARAMURĂ SARAMURĂ SARAMURĂ

Nr. 1 Nr. 2 Nr. 3

Spre

FILTRE

RECIRCULARE TRANSVA/ARE - SARAMURĂ

Figura 13. Schemă tehnologică simplificată stația de tratare chimică a apei

Schema tehnologica a instalației de abur (actual in conservare):

Schema electrica a CETH Arad :

■s

:is ‘t:

Ș®

SCHEMA NORMALA DE FUNCȚIONARE

C'*: £ s

e<3

-E

-I

•E

■E B

-E-

fi’

2«

tȘB

iSâ i

SC CET HIDROCARBURI SA

	CET H	ruNcw	NUJMM	SEMNAWLWA
talcofiwl		SBF PEC	«ns.Bodwlau Mwcea
Avizat		INGINER SEF	mg.Samdtu Fioewi	l
		■«MtCVOIt GCNMUWt	wig C«t«8eMi Victor
Aț<a* a t	SEF	3.E.Z. TIMIȘOARA
j AprțAat	sev a .«.a. «imisoara		j < ¹

Sursă CET Hidrocarburi

3.8.2.2 Stație pompare urbană în CET Hidrocarburi sunt utilizate în rețeaua de transport cinci pompe de distribuie URSS TIP A12-52 cu debit de 1250 m³/h și presiune de 12,5 bar iar pentru apa de adaos sunt instalate patru pompe de alimentare CR 80A-Uz.V. Roaită, debit 45 m³/hș presiune 2 bar. Toate pompele funcționează pe 0,4kV. Pompele existente la cazan nu sunt echipate cu variator de turalie și nu pot fi controlate în funcție de debitul necesar.

Centrala pe hidrocarburi este racordată la rețeaua de medie presiune gaze naturale,prin intermediu unei stații de reglare -măsurare (SRM 3) cu o capacitate maximă de 30.000 mc/h.

Gospodăria de păcură are o capacitate de stocare de circa 9.000 tone de păcură, în 2 rezervoare supraterane și în 3 rezervoare subterane. Staia de tratare chimică a apei produce apa dedurizată necesară în circuitul de termoficare primar și secundar precumși apă demineralizată pentru alimentarea cazanelor de abur.

Din anul 2018 în cadrul centralei sunt în operare doar CAF-urile. Combustibilul utilizat este exclusiv gazul natural.

în 2010 CET Hidrocarburi a modernizat cazanele de apă fierbinte (116MW fiecare) cu arzătoare cu NO_X redus, proces de automatizare bazat pe calculator și monitorizare continuă a emisiilor în gazele de ardere, produse de compania Italiană Riello. Au fost instalate 32 de arzătoare.

CET-H a lansat o licitație pentru arzătoare cu cerința ca durata de funcționare a arzătoarelor să nu fie mai mică de 20 de ani sau 120 000 de ore de funcționare, nivelul de emisie nu trebuie să depășească 250mg / m³ (NO_X), SO₂ - 35mg / Nm³ pentru cazanele cu gaz de capacitate 116MW. Aceste cerințe sunt în conformitate cu cele mai recente directive ale UE. Pentru evidența emisiilor în gazele arse CET-H are instalai senzori. Nivelul de emisiilor înregistrate în 2018 a fost de N0_x - 85,84mg / Nm³ iar în 2019 NO, -95,12mg / Nm³. Arzătoarele mai au o durată de funcționare de 9 ani, având în vedere că aceasta centrala a servit ca centrală de rezervă în sistemul deîncalzire al orașului Arad. De exemplu, din 2008 arzătoarele au fost în funcțiune timp de aproximativ 11.000 de ore. în plus, în 2018-2019, aceste două cazane nu au necesitat niciun cost de repara'ie. Deși au funcționat mai mult de 30 de ani cazanele nu par a fi uzate din punct de vedere tehnic. Eficienta cazanelor (încărcare 50%) este de 82%. Eficiența medie înregistrată în perioada 2018-2019 a fost de 81,49%.

în perioada mai 2018-decembrie 2019 producția de energie termică la CET-H a fostde 441.495 MWh, folosind 49,23 milioane m³ de gaze naturale și consumând 16.325MWh de energie electrică, din care 10.790 MWh în centrală și 5.535 în punctele șimodulele termice. Consumul real de energie termică pentru anul 2019 a fost de 193.136MWh.

3.8.2.3 Aspecte de mediu

Aer

Monitorizarea emisiilor se face continuu în conformitate cu prevederile SR EN-15259/2008 - Calitatea aerului, măsurarea emisiilor surselor fixe, cerințe referitoare la secțiuni și amplasamente de măsurare. /

Datele de monitorizare continue se transmit către autoritatea de mediu zilnic pentru ziua anterioară, cu respectarea formatului Excel stabilit de autoritatea de mediu. Lunarse transmite un raport cu datele de monitorizare la APM Arad. Pentru emisiileatmosferice de poluanti se calculează luna cantitățile emise ș se întocmește Declarata privind obligațiile la Fondul pentru mediu.

Sol-Deseuri

Deșeurile rezultate din activitatea prestată pot genera poluarea solului. Prin managementul de mediu și aplicarea reglementărilor legale specifice, gestiunea deșeurilor implementată de SC CET Hidrocarburi SA Arad limitează impactul asupra solului.

Deșeurile generate sunt gestionate astfel:

- deșeurile eliminate prin depozitare definitivă la groapa ecologică a orașului;
- deșeurile valorificate prin operatori autorizai;
- deșeuri colectate selectiv în spatii amenajate în vederea predării lor către operatori autorizai.

Zgomot

Monitorizarea nivelului de zgomot s-a realizat pentru centrală conform autorizaiei integrate de mediu cu frecventă anuală la limita incintei spre zonele de locui. Analizele au fost executate cu un laborator acreditat conform RENAR în conformitate cu SR ENISO 17025:2005.

VIZIUNEA, DECLARAȚIA DE MISIUNE Șl OBIECTIVELE STRATEGICE ale CETH Arad

Viziunea

Suntem unicul operator de termoficare al Municipiului Arad, conform HCLM 414/2009 și avem ca obiectiv ob inerea performantelor operaionale și financiare care să ne recomande ca o companie competitiva pe piața serviciilor de termoficare din România.

Declarația de misiune

Dorim să furnizăm servicii de termoficare de bună calitate, la prețuri accesibile care să anticipeze nevoile și așteptările clienilor din zona noastră de acoperire;

Ne angajăm să promovăm respectul și transparenta prin tratamentul egal al tuturor clientilor noștri și prin menținerea unei comunicări eficace cu toti factorii interesati;

Țintim un nivel ridicat de profesionalism prin continua instruire a angajatilor noștri pe care îi tratam cu respect și fără discriminare;

Construim viitorul companiei noastre având drept scop prosperitatea, continuitatea, stabilitatea și dezvoltarea durabilă a acesteia printr-o administrare competitivă;

Vom promova responsabilitatea instituțională, protecția și conservarea mediului

înconjurător.

Obiective strategice

Planul de acțiune privind energia durabilă în municipiul Arad stabilește obiectivele strategice consfințite prin HCLM Arad nr. 170/2012 și anume:

Asigurarea continuă și de calitate înaltă a serviciului public de furnizare de energie termică în sistem centralizat pentru un număr cât mai mare de consumatori din municipiul Arad.

Asigurarea condițiilor pentru siguranța în funcționare.

Asigurarea creșterii eficienței energetice alături de reducerea cheltuielilor de exploatare astfel încât să rezulte un tarif accesibil al energiei termice pentru popula'ie. Promovarea serviciilor centralei în vederea creșterii pieței de desfacere pentru serviciul de termoficare centralizată.

Promovarea unor studii pentru accesarea de fonduri nerambursabile în vederea modernizării sistemului de transport a energiei termice (primară și secundară), precum și a modernizării punctelor și modulelor termice.

Eliminarea dependenței de combustibili fosili utilizati în producerea agentului termic la CET. Utilizarea unei energie locale produsă din surse regenerabile. Instalaii noi de producere agent termic fără utilizarea combustibilului fosil; pregătirea pentru anul 2025 de introducere a unei instalalie pe biomasă.

Modernizarea sistemelor de producție și distribuție a agentului termic. Scăderea pierderilor pe rețea (Pierderi pe rețea; % 2014 37,91 % 2025 < 20%).

Directii de acțiune

Pentru realizarea obiectivelor, Consiliul de administrație S.C. CET HIDROCARBURI S.A. Arad își propune următoarele obiective strategice, având în vedere principalele direcții de acțiune:

Eficienta economică

Optimizarea permanentă a costurilor de producție și de logistică astfel încât atingerea performanțelor dorite și a nivelului serviciilor cerute de consumatori sa se realizeze cu costuri minime pentru aceștia;

Promovarea unei metodologii de stabilire a tarifelor, astfel încât să se asigure autofinanțarea costurilor de exploatare, modernizare și dezvoltare, conform principiului eficientei costului și a calității maxime în funcționare, luând în considerare șu-gradul de suportabilitate al populației;

Modernizarea și îmbunătățirea serviciilor

Modernizarea si reabilitarea infrastructurii de termoficare, Asigurarea dezvoltării durabile și creșterea flexibilității organizației;

Extinderea ariei de operare si diversificarea ofertei de servicii către client? îmbunălăiirea serviciului din punct de vedere al calității prin dezvoltarea și

introducerea de tehnologii noi; Orientarea către client

Preocuparea permanentă pentru creșterea gradului de încredere al clientilor si pentru asigurarea unei transparente legate de acțiunile întreprinse;

îmbunătățirea calităii vieții populației care beneficiază de serviciile de termoficare oferite de noi;

Informarea eficientă și educarea utilizatorilor în ceea ce privește consumul rațional;

Competenta profesională

Actualizarea Strategiei de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030

30 PR0ARC0R

CONSULTING

Creșterea eficientei generale a companiei, prin corecta dimensionare, informare si

motivare a personalului societății;

Instruirea permanentă a personalului, pentru creșterea gradului de profesionalism;

Crearea unui mediu favorabil perfecționării în companie si sprijinirea angajalilor în a-și dezvolta capacitatea de a folosi tehnici si proceduri moderne prin oferirea de oportunități materiale si de training.

Grija pentru mediu

Gestionarea rațională a resurselor naturale;

Eliminarea aspectelor cu impact negativ asupra mediului;

Implementarea eficienta a tehnologiilor de producție, transport, distribuie conform legislației in vigoare.

Grija pentru sănătatea populației

Preocuparea continuă pentru protejarea sănătății publice prin modernizarea sistemelor de termoficare și asigurarea confortului termic în condominii.

Utilizarea eficientă a energiei

Anual SC CET Hidrocarburi SA Arad întocmește și transmite către APM Arad un Raport anual de mediu pentru anul anterior care cuprinde și analiza impactului activității asupra mediului: poluarea aerului, apei, nivelul zgomotului prin prezentarea rezultatelor monitorizărilor efectuate, respectiv evidenta gestiunii deșeurilor.

Obiective de activitate

Politica SC. CET HIDROCARBURI S.A. este de a furniza servicii de calitate, pentru satisfacerea necesităților clientilor, în condițiile respectării cerințelor legale și a altor cerințe, inclusiv a celor referitoare la mediul înconjurător și siguran'ă în muncă.

Pentru a pune în practică această politică, conducerea S.C. CET HIDROCARBURI S.A. a hotărât implementarea, men'inerea și îmbunatăirea sistemului integrat de management, în conformitate cu standardele SR EN ISO 9001:2015, SR EN ISO 9001:2008, SR EN 14001:2015, SR EN ISO 14001:2005 și ISO 45001.

Domeniul de aplicare al sistemului integrat de management calitate-mediu-sănătate și securitate în muncă include toate activitățile și procesele din organizate, respectă „Producere, transport și distribuie termică”. f

Obiectivele principale ale organizatei sunt următoarele:

- Creșterea cifrei de afaceri prin câștigarea de noi clienli;
- Furnizarea unor servicii de calitate superioară, la termenele stabilite, în condiții de ^:lucru performante, care conduc la reducerea poluării mediului;
- Prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale ca urmare a activităților desfășurate;
- Instruirea, conștientizarea și perfecționarea personalului în domeniul de muncă;
- Respectarea legislației romane și internaionale la care România este parte, referitoare la protedia mediului și la sănătatea și securitatea în muncă;
- îmbunătățirea sistemului integrat de management calitate-mediu-sănătate și securitate în muncă.

Implementarea prezentei politici și urmărirea progreselor înregistrate în raport cu obiectivele stabilite se realizează periodic prin audit intern.

Din punct de vedere al reglementărilor în materie de mediu, în baza legii 278/2013 privind emisiile industriale, SC CET Hidrocarburi SA Arad deține autorizație de mediu conform site-ului propriu:

Autorizație Integrată de Mediu pentru activitătiile de producție de energie electrică (CAEN 3511), transportul energiei electrice (CAEN 3512) și furnizarea de abur și aer condiționat (CAEN 3530) la punctul de lucru din Arad, B-dul luliu Maniu, nr. 65-71, jud. Arad.

Aspecte sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită.

în cadrul societății CET Hidrocarburi SA Arad, sănătatea și securitatea în muncă reprezintă o obligație a conducerii pentru asigurarea unor condiții de muncă care să permită menținerea integrității fizice și a sănătății angajatilor, prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale.

Instruirea personalului privind SSM este diferențiată pe locurile de muncă în funcție de specificul acestora. în funcție de condițiile specifice ale locurilor de muncă societatea asigură salariatilor echipament de protecție, precum și materiale igienico-sanitare și alimentație de protecție gratuite conform legislației / normativelor în vigoare.

în cadrul societății se asigură egalitate de gen, nu se fac discriminări pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situalie sau responsabilitate familiala, apartenență ori activitate sindicală. Se respectă drepturile lucrătorilor de a fi informați și consultai

Prevederile Contractului Colectiv de Muncă, a regulamentului Intern și a Codului de Etică Profesională sunt aduse la cunoștință salariatilor. Toate aceste reglementări interne in cont de aspecte sociale și respectă drepturile omului.

Managementul societății a aderat la Strategia Națională Anticorupție prin semnarea Declaratei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele, și mecanismul de monitorizare ale Strategiei Naționale Anticoruptie 2016 -2020, aceasta putând fi consultată pe site-ul societății.

Resurse Umane

Numărul de salariati în 2020 a fost de 268.

Tabel 15 Situația resurselor umane in ultimii 5 ani

Angajati	număr mediu
2016	310
2017	289
2018	271
2019	279
2020	268
Venit mediu	lei/an
2016	2978
—2017	3205

Actualizarea Strategiei de Alimentare _nn . _{n rA n}

cu Energie Termică a Municipiului rKUAKCUK

Arad 2020-2030 CONSULTING

2018	4676
2019	4838
2020	4745

Investiții noi ale societăți SC CET Hidrocarburi SA Arad

In perioada 2016-2021 nu au fost realizate investiții noi prin programe de cofinantare.

3.8.3 Sistemul de rețele de termoficare

Rețele primare - sistemul de transport

Rețelele termice primare asigură transportul apei fierbinți de la CET la punctele termice. Rețeaua termică de transport a sistemului centralizat de alimentare cu căldură a municipiului Arad este de tip arborescent, în sistem bitubular închis.

Traseul rețelelor de termoficare primare în lungime totală de 57,6 km se împarte în traseul celor patru relele magistrale, magistrala de interconexiune, bretele, racorduri la puncte termice și agenții economici alimentati din re'eaua de primar. Din totalul de 57,6 km de traseu 23,2 km este suprateran și 34,4 km este subteran.

Structura sistemului este în principiu radială dar există porțiuni de rețea, numite bretele, care pot interconecta câte 2 magistrale. în schemă normală de funcționare aceste bretele sunt închise dar în situalii de consum scăzut, repara'ii sau avarii pot prelua o parte din sarcină. Excepție face magistrala 4 care nu are nici o bretea de legătură cu alte magistrale.

Modelul hidraulic al sistemului de transport primar este redat mai jos :

Figura 15. Schema rețeaua primară de termoficare

Magistralele principale sunt:

• Magistrala I compusă din doua conducte din otel, plecare 2xDn 500 cu o lungime totală a conductelor de 15,50 km;
• Magistrala II compusă din două conducte din otel, plecare 2 x Dn 700 cu o lungime totală a conductelor de 43,50 km;
• Magistrala III compusă din două conducte din oțel, plecare 2 x Dn 500 cu o lungime totală a conductelor de 25,70 km;
• Magistrala IV compusă din trei conducte din oțel plecare tur 1 x Dn 600și retur 2xDn 400 cu o lungime totală a conductelor de 20,60 km;

Centralizatorul de conducte lungime/diametru magistrale agent primar CET H este redat mai jos:

NR.CRÎ.	MAGISTRALA	DIAMETRU CONDUCTA (mm)
		DN900\|DN 700		DN &00\|DN S00\|ON400\|DN 3<M\|DN2SO\|DN 20D]DN 150\|DN 125 \|0N 100\|DNU										DN6S\| DNSO\|ON«\|ON32\|DN2S
		LUNGIM E CONDUCTA (T*R) (ml)
1	MAGISTRALA 1 RACORDURI M l				17S0	3273	6080	390		256		428
1	MAGISTRALA 1 RACORDURI M l						44	420	3580	380	312	790	898	82	130	20		184
2	MAGISTRALA II RACORDURIM.il		2340		1760	1684	2500	376		334	164		40	298
2	MAGISTRALA II RACORDURIM.il								2434	940	54	788	506	762	154	60	60
3	MAGISTRALA III RACORDURI M.lll			3710	1620	2650	4172	1544	300	sa
3	MAGISTRALA III RACORDURI M.lll								3320	2006		152	460	500	910
4	MAGISTRALA IV RACORDURI M.IV			1000	0	5482	2132
4	MAGISTRALA IV RACORDURI M.IV							500	3072	430			0	90
5	MAGISTRALA FALEZA SUD RACORDURI			682	2446	1624	1180	2610	2960
5	MAGISTRALA FALEZA SUD RACORDURI							1188	304	844	378		300	100	318	54	44
6	AG15TRALA INTERCONEXIUNE RACORDURI	12200
6	AG15TRALA INTERCONEXIUNE RACORDURI												10
	TOTAL LUNGIMI CONDUCTE:	0	2140	S392	12109,8	14192	L597«	8534,8	22987	7087,4	1460,29	3769,9	3680.3	2986,2	iwu	214,34	164,17	368,2
	Volum apa mc:15430	7757,37	MO.Dfll	1523,78	1486.79	1636.4	1138	344.81	501,45	92,6928	11,1372	16,94	11,123	6.0761	2 9673	0.1683	AC8M	e.o*

Tabel 16. Centralizator de conducte lungime/diametru

Magistrala de interconexiune între CET Arad și CET-H este compusă din două conducte din oțel 2xDn900 cu o lungime totală a conductelor de 12,21 Km.

Distribuția rețelelor magistrale în municipiul Arad este redată în Anexa 1-Harta rețelelor de termoficare-Magistrale. Pe această hartă este menționată și magistrala industrii sau sere, dar care în prezent nu mai este utilizată.

Rețelele de transport sunt reprezentate de un sistem de conducte de tip arborescent, bitubular închis, cu conducte tur-retur pentru apa fierbinte. Lungimea traseului rețelelor termice primare este de cca. 57,6 km cu o lungime totală de conducte de aproximativ 118 km și cu diametre nominale cuprinse între Dn 40 și Dn 900. Conductele sunt amplasate atât suprateran (40%) cât și subteran (60%).

Tabelul de mai jos prezintă principalele caracteristici tehnice ale rețelelor termice primare din punctul de vedere al diametrului nominal și modului de amplasare.

DN	Lungimea totală a traseului [m]	Suprateran [m]	Subteran [m]
DN	Lungimea totală a traseului [m]	Suprateran [m]	nevizitabi I	vizitabil
40	72	0	72	0
50	318	0	318	0
65	528	0	528	0
80	289	0	289	0
100	1.620	0	1.620	0
125	1.052	0	1.052	0
150	2.936	883	2.053	0
200	8.387	916	7.344	97 4'
250	5.826	1.808	4.004	14	f*/
300	7.696	2.360	5.336	0
350	445	0	445	0
400	13.990	10.306	3492	192 \
500	4.723	1.770	2910	43

600	1.996	630	1317	49
700	1.610	85	1.525	0
800	0	0	0	0
900	6.105	4.400	0	1.705
1000	0	0	0	0
Total (m)	57.563	23.158	32.305	2.100

Tabel 17. Caracteristici tehnice ale rețelelor termice primare

Modernizările sistemului de primar au constat în principal în înlocuirea sistemului clasic de conducte, izolate cu vata minerală și carton asfaltat, montate în canal termic, cu conducte preizolate montate direct în pământ, în pat de nisip. De-a lungul timpului au fost modernizați aproximativ 6,46 Km din rețeaua primară, ceea ce reprezintă 5,5% din totalul rețelei primare și sunt în curs de reabilitare prin Proiectul Termoficare în Arad Reabilitarea rețelei de transport și distribuție a energiei termice și transformarea punctului termic din cartierul Aradul Nou, 8,89 km reprezentând 7,57%.

Magistrala	Lungimea traseului de rețea primară (K m)	Lungime traseului de rețea primară reabilitată ( Km)	Procent de traseu reabilitat (%)	Lungime de traseu de reabilitat (Km)	Procent de traseu de reabilitat (%)
Magistrala I	7,600	1,000	13,16	6,600	86,842
Magistrala II	21,750	1,760	8,09	19,990	91,908
Magistrala III	12,850	3,640	28,33	9,210	71,673
Magistrala IV	9,258	^h 0,000	^ho,oo	9,258	100,000
Magistrala VI '	6,105	0,000	0,00	6,105	100,000
TOTAL	57,563	6,400	11,12	51,163	88,88

Tabel 18. Caracteristici tehnice ale magistralelor de termoficare

GRADUL DE REABILITARE A MAGISTRALELOR

Figura 16 Gradul de reabilitare a magistralelor

Luând în considerare cele prezentate anterior cele mai noi reele au o vechime de 18 ani însă marea majoritate a rețelelor au o vechime de peste 50 de ani, durata de via'ăa acestora fiind depășită. Dimensiunile conductelor din sistem sunt, de asemenea, supradimensionate, ceea ce reduce eficiența sistemului și conduce la un consum ridicat de energie primară. Ceea ce a fost observat, de asemenea, este lipsa automatizării si eficienta scăzută a termoficării. I I

în aceste condiții pe rețelele de termoficare primare- magistrale, în anul 2019, se înregistrează un nivel ridicat de pierderi de căldură, cele mai mici pierderi sunt de 10,10%, iar cele mai mari sunt de 47,5%, pe baza datelor furnizate de operator.

NOTA: Cuantificarea si comparația pierderilor de căldura exclusiv prin analizarea de la an la an in procente este nesemnificativa, deoarece pierderile de căldura prin conducție sunt influențate exclusiv de geometria rețelei (lungime, diametru), de starea izolației si de temperatura de operare tur/retur. Pierderile masice sunt direct proporționale numai de starea fizica a conductelor si de modul de operare a rețelei in perioada de golire /umplere. De aceea este nevoie si de o analiza a datelor existențe de pierderi exprimate in mc sau MWh. Concret: Cu cat temperatura mediului exterior creste , descrește cererea de căldura , iar pierderile care sunt aproape neschimbate influențează procentajul de pierderi semnificativ, mărindu-l nejustificat, rezultat care conduce implicit ,de cele mai multe ori, la acțiuni de combaterea efectului nu a cauzei!

Pierderile totale de căldură datorate scurgerilor sunt foarte mari . Locala exactă a scurgerilor este necunoscută; prin urmare, distribuia pierderilor de căldură prin scurgere se presupune a fi o fundie a volumului conductei pentru fiecare dintre conductele magistrale (Ml, M2, M3, M4, M6). Pierderea de cădură utilizată pentru calibrarea anuală a pierderilor reprezintă o diferență între „pierderile totale de căldură" și „pierderile de căldură prin scurgeri”

Datele privind pierderile de căldură înregistrate în perioada ianuarie- decembrie de

2019 sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Luna	Pierderi	M1	M2	M3	M4	M6
Ianuarie	%	12,8	19,5	13,1	25,5	0
Februarie	%	10,1	14,2	15,3	21,8	0
Martie	%	11,8	10,5	14,5	18,9	0
Aprilie	%	16,8	10,2	20,7	22,3	0
Mai		38,6	29,6	37,1	41,2	o /;y :
Iunie	%	36,2	35,8	35,1	42,6	0 H
Iulie	%	23,8	37,8	43,7	45,2	0 \ &
August	%	46,3	24,2	40,6	44,4	0
Septembr ie	%	47,5	18,0	38,9	45,3	0
Octombri e	%	35,6	>T9	21,3	30	"o
Noiembri e	r%	13,8	^9	10,7	^18,5	6,4
Decembri e	%	15,2	12,7	20,6	22,1	20

Tabel 19. Pierderi de căldură magaistrale 2019

Cantitatea de apă de adaos pompată de CET-H în sistemul de încălzire în Arad și implicit nivelul pierderilor este redată în tabelul de mai jos.

Nr. crt.	Perioada	TOTAL pierderi (mc)	Rețeaua de transport(mc )	Rețeaua de distribuție ( mc)
1.	Mai 2018	12362	12362	0
2.	Iunie 2018	18293	18293	0
3.	Iulie 2018	27256	27256	0
4.	August 2018	20471	20471	0
5.	Septembrie 2018	17923	17541	382
6.	Octombrie 2018	34280	21079	13201
7.	Noiembrie 2018	20892	19377	12075
8.	Decembrie 2018	39821	28808	11013
9.	Ianuarie 2019	40963	29361	11602
10.	Februarie 2019	33241	22748	10493
11.	Martie 2019	36712	25561	11151
12.	Aprilie 2019	35576	27276	8300
13.	Mai 2019	27512	27512	0
14.	iunie 2019	23360	23360	0
15.	Iulie 2019	20049	20049	0
16.	August 2019	20442	20442	0
17	Septembrie 2019	11586	11586	0

18.	Octombrie 2019	24485	14215	10270
19.	Noiembrie 2019	35616	6103	rTl849
20.	Decembrie 2019	30521	17168	11145
TOTAL		531.361	430.440	111.481

Tabel 20 Apa de adaos pentru sistemul de termoficare

Pierderea masică de agent termic, media anuală orară, în condiții normale de funcționare trebuie să fie conform cu REGULAMENT-CADRU din 20 martie 2007 al serviciului public de alimentare cu energie termica ( cu actualizările in vigoare ) de maxim 0,2% din volumul instalației în funcțiune, iar pierderile maxime de căldură prin transfer termic pentru rețelele de transport și distribuție ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică nu trebuie să depășească 0,5 K/Km iar randamentulizolației termice trebuie să fie mai mare decât 80%.

Pierderile masice in rețeaua de transport cu un volum total de 15430 mc la nivelul anului 2019 sunt redate sintetic in tabelul de mai jos :

Pierderi matks 2019														2019
Luna	l	l	3	4	5	6	7	A	9	IO	II	12	2019	mc/ora
mc	36722	29811	32998	32631	25I4S	21300	18008	IHI7S	10204	22224	17721	25481	290420	33.15

Tabel 21 Pierderi masice în 2019

Pierderile masice in rețeaua de termoficare în perioada mai 2018-decembrie 2019, au fost de 694.000 mc respectiv 47,4 mc/ora , astfel se poate spune că pierderile de apăde adaos în rețelele sistemului de producere și distribuie agent termic înregistrate nu se încadrează în limita maximă impusă conform cu REGULAMENT-CADRU din 20 martie 2007 al serviciului public de alimentare cu energie termica .

Date și informații despre punctele/stațiile termice:

în municipiul Arad operatorul de termoficare operează un număr de 39 de puncte termice (PT) și 90 de module termice (MT) prin care se asigură transferul căldurii dela agentul termic primar la agentul termic secundar pentru alimentarea consumatorilordin localitate, astfel:

Punctele Termice (PT) sunt substaii care distribuie agent termic pentru mai multe clădiri prin relele de distribuie.

Punctele termice sunt clădiri individuale în care se află stafii de încălzire mai mari de 3 MW. Structura punctelor termice este ușor diferită de cea a modulelor termice. Termoficarea din municipiul Arad are 40 de puncte termice. Numai unul dintre aceste 40 de puncte termice are structura unui modul termic (Astoria). Clădirile sunt alimentate cu căldură direct de aceste puncte termice.

Temperatura din sistemul secundar este stabilită pe previziuni în următoarele 3-7 zile.

Modulele termice (MT) sunt substaii care servesc una sau mai multe clădiri fiind montate în nemijlocita apropiere a clădirilor. Sarcina nominala este pana la 3 MW. Modulele termice sunt amplasate pe domeniul public într-o cabană termopan si sunt livrate de diferite firme deși au aceaș. funcționalitate si aceiași structura.

Modulele termice au două schimbătoare de căldură în paralel pentru încălzire și două schimbătoare de căldură în paralel pentru apă cladă. Regulatoarele de presiune diferenială sunt montate pe partea primară, înainte de bifucrcarea conductei spre schimbătorul de căldură și schimbătorul de apă caldă. Fiecare modul dispune de conducte pentru recircularea apei calde. înainte de pătrunderea conductelor într-o clădire, există un cămin cu debitmetre cu sonde de temperatură pentru încălzire și pentru apă caldă.

în cadrul PT schema tehnologică adoptată prevede racordarea directă a instalațiilor de încălzire și racordarea paralel pentru instalațiile de preparare a apei calde menajere. Pentru realizarea transferului de căldură de la agentul termic primar la cel secundar în PT și MT sunt instalate schimbătoare de căldura (apa/apa ). Principalele echipamente - schimbătoarele de căldură - sunt de tip cu plăci și garnituri, fiind montate în cadrul proiectelor de reabilitare. în prezent, acestea au durate de funcționare cuprinse între 9 și 18 ani în funcție de anul reabilitării.

PT-urile și MT-urile sunt prevăzute cu aparate de măsură și control ( contoare de energie termică și debitmetre ) atât pe circuitul primar cât si pe circuitul secundar, fiind complet contorizate. Punctul termic PT 10 Astoria a fost modernizat în totalitate, deoarece a fost necesară schimbarea amplasamentului.

Din punctul de vedere al automatizării, toate punctele termice sunt automatizate.

Cele 90 de module termice amplasate la nivel de imobil sau grup de imobile, realizate în perioada 2005-2018, sunt complet automatizate, ele înlocuint 5 puncte termice (1V, 2V, 2, 21 si

32) . Modulele termice prezintă o stare tehnică bună aceaste fiind puse în fundiune în perioada 2005-2018.

Pentru a examina situaia actuală a pierderilor de căldură și apă pentru rețelele de distribufie și punctele termice, se recomandă tabelul de mai jos, care arată procentul pierderilor luna ianuarie 2019. Există 25 PT cu pierderi de căldură totală mai mici de 20% din căldură totală furnizată, 7 PT cu pierderi totale de căldură până la 30% si 8PT cu pierderi de la 30% la 69%.

Pierderile cumulate pe cele 8 PT, cu cea mai mare pondere a pierderilor, reprezintă 8,15% pierderi de energie termică și 0,29% pierderi de apă din totalul pierderilor înregistrate în punctele termice prezentate în tabelul 10.

Nr. crt.	I.D.-PT	Punct Termic	E.T vândută (Gcal)	E.T intrată în PT (Gcal)	Pierderi de E.T (Gcal)	Pierd. (%)	Apă rece pentru ACM (m3)	ACM vândută (m3)	Pierd. ACM (m3)	Pierd. ACM (%)
1	46	22 Ursului	177	180	-3	1.67	627	612	-15	2.39
^h2	24	2/I	977	983	-6	061	2111	2113	2
3	39	1Zona V	1706	1720	-14	0.81	3735	3441	-294	7.87
4	201	Aradu Nou	337	354	-17	48	0	0	0
5	4	4Macul Roșu	487	525	-38	7.24	802	889	87
^6	19	6	482	521	-39	7.49	803	785	-18	2.24
7	35	6 Vânători	419	^r460	-41	8.91	1136	1167	^h31
^h8	5	7	321	369	-48	13.01	468	613	145
9	20	8	300	358	-58	16.20	326	192	-134	41.1
10	26	8V	1422	1485	-63	4.24	3556	3917	361
11	43	1A Micalaca	309	373	^H-64	17.16	717	1195	478
12	34	U.T.A	769	o36	-67	8.01	1775	1759	-16	0.90
13	1	1Gară	770	837	-67	^8.00	996	^H944	-52	5.22
14	12	23 Patriei	777	F 869	-92	10.59	2434	2353	-81	3.33
15	42	5Zona 3	794	890	-96	10.79	2052	1830	-222	10 82
16	3	2prim Lacului	1245	1365	-120	8.79	2672	2002	-670	25.07
17	25	2/II	'991	^1119	-128	11 44	2397	2381	-16	0.67
18	40	2Zona V	946	j079	-133	12.33	2333	2145	-188	8.06
19	22	Pasaj	708	^841	-133	15.81	^565	2194	^629
20	36	1 Micalaca	869	1002	-133	13.27	1820	1230	-590	32.42
21	9	10 Astoria	867	1038	-171	16.47	530	1537	1007
22	17	3 Udrea	1107	1278	-171	13.38	1509	2085	576
23	6	9Matern	608	737	-129	17.50	554	1103	549
24	7	14 Dermato	909	1076	-167	15.52	1719	2300	581
25	38	3Micalaca	1179	1423	-244	17.15	2746	3503	757
26	21	Maiakovski	559	726		23.00	1165	1138	-27	2.32
27	41	4 Zona 2	769	⁹⁹² z	-223	^F 22.48 \	1700	2572	872

VA v

28	18	5 Grădiște	539	683	-144	21.08	1139	1503	364
29	37	2Micalaca	865	1100	-235	21.36	2133	2274	141
30	27	O.Terezia	837	1089	-252	23.14	1828	2152	324
31	31	3V	776	1043	-267	25.60	1718	2094	376
32	33	6V	775	1045	-270	25.84	2043	2567	524
33	15	Paroseni	402	593	-191	32.21	403	973	570
34	13	Xxxxxx Xxxxxx	405	643	-238	37.01	451	286	-165	36.59
35	10	19	262	507	-245	48.32	369	590	221
36	14	Teatru	563	829	-266	32.09	417	929	512
37	32	4C	454	785	-331	42.17	1137	1658	521
38	8	Liceul industrial	402	760	-358	47.11	485	778	293
39	23	15	195	631	-436	69.10	533	696	163
40	28	18	1129	1922	-793	41.26	2415	2790	375
Total			28408	35066	-6658	772.96	57319	65290	-2488
Procentul pierderilor (%)					18.99					4.34
Pierderi pentru 8 PT cu cele mai rele rezultate					2858				165
Ponderea din total (%)					8.15				0.29

Tabel 22. Pierderile înregistrate pe fiecare punct termic

Punctul termic din cartierul Aradul Nou, situat la o distantă de 3 km de centrală, a fost transformat în centrală termică dotată cu 3 gazane pe gaz cu o putere de 900 kW fiecare și un cazan pe biomasă de 150 kw.

Capacitățile totale instalate în punctele termice sunt 100 Gcal/h (116 MW) pentru apa caldă de consum și 228 Gcal/h (265 MW) pentru încălzire.

Situația cu datele tehnice si cea a reabilitărilor este redata sintetic mai jos :

SITUAȚIA REABILITĂRII Modulelor

NR. CRT.	DENUMIREA MODUL TERMIC	Sarcina nomln ala inc.	Sarcina nominal a act	Sarcina nomina la totala	AUTO MATIZ AT	REABIL ITAT
	DENUMIREA MODUL TERMIC	MW	MW	MW	DA	DA (PIF)	ANUL	VALOARE INVEST
1V
1	12A	0,12	0,07	0,19	DA	2007	2023	Conf. SF
2	13	0,12	0,07	0,19	DA	2007	2023	Cont. SF
3	14	0,12	0,07	0,19	DA	2007	2023	Conf. SF
4	X11	0,18	0,11	0,28	DA	2007	2023	Conf. SF
5	8A.9A.10A	0,27	0,16	0,43	DA	2007	2023	Conf. SF
6	X7, X8	0,27	0,16	0,43	DA	2007	2023	Conf. SF
7	18, 19, 20	0,30	0,18	0,48	DA	2007	2023	Conf. SF
8	X9, X10	0,30	0,18	0,48	DA	2007	2023	Conf. SF
9	GRĂDINIȚĂ NR 16	0,38	0,23	0,60	DA	2007	2023	Conf. SF
10	11+12	0,41	0,25	0,66	DA	2007	2023	Conf. SF
11	16	0,41	0,25	0,66	DA	2007	2023	Conf. SF
12	17	0,41	0,25	0,66	DA	2007	2023	Conf. SF
13	2CSC B+C	0,41	0,25	0,66	DA	2007	2023	Conf. SF
14	5/III SC A+B	0,41	0,25	0,66	DA	2007	2023	Conf. SF
15	7+7A	0,47	0,28	0,75	DA	2007	2023	Conf.SF
16	10	0,47	0,28	0,75	DA	2007	2023	Conf. SF
17	1B1 SC. A+1A	0,47	0,28	0,75	DA	2007	2023	Conf. SF
18	1B2+1B1sc.B	0,47	0,28	0,75	DA	2007	2023	Conf. SF
19	2CSCA+21	0,59	0,35	0,94	DA	2007	2023	Conf. SF
20	G1+G2+G3	0,59	0,35	0,94	DA	2007	2023	Conf. SF
21	X6	0,59	0,35	0,94	DA	2007	2023	Conf. SF
22	N	0,74	0,43	1,17	DA	2007	2023	Conf. SF
23	2 8 sc. A.B.C	0,74	0,43	1,17	DA	2007	2023	Conf. SF
24	2 A sc. A,B,C	0,74	0,43	1,17	DA	2007	2023	Conf. SF
25	8+9	0,79	0,48	1,26	DA	2007	2023	Conf. SF
26	5/I + 5/11	0,79	0,48	1,26	DA	2007	2023	Conf. SF
27	SC. GEN.6	0,41		0,41	DA	2007	2023	Conf. SF
2V								Conf. SF
28	A5	0,07	0,04	0,11	DA	2006	2022	Conf. SF
29	A 24	0,07	0,04	0,11	DA	2006	2022	Conf. SF
30	A 25	0,07	0,04	0,11	DA	2006	2022	Conf. SF
31	A2	0,17	0,10	0,27	DA	2006	2022	Conf. SF
32	A8	0,17	0,10	0,27	DA	2006	2022	Conf. SF
33	A 10-1A	0,17	0,10	0,27	DA	2006	2022	Conf. SF
34	A 11 E+F	0,17	0,10	0,27	DA	2006	2022	Conf. SF
35	A 11 G+H	0,17	0,10	0,27	DA	2006	2022	Conf. SF
36	A12a	0,17	0,10	0,27	DA	2006	2022	Conf. SF
37	A12 E+F	0,17	0,10	0,27	DA	2006	2022	Conf. SF
38	A 12 G+H	0,17	0,10	0,27	DA	2006	2022	Conf. SF
39	A 16	0,17	0,10	0,27	DA	2006	2022	Conf. SF
40	A18	0,17	0,10	0,27	DA	2006	2022	Conf. SF
41	A 19 A+B	0,17	0,10	0,27	DA	2006	2022	Conf. SF
42	A 21	0,17	0,10	0,27	DA	2006	2022	Conf. SF

43	A3	0,26	0,14	0,40	DA	2006	2022	Cont. SF
44	A6	0,26	0,14	0,40	DA	2006	2022	Conf. SF
45	A 15	0,26	0,14	0,40	DA	2006	2022	Conf. SF

46	A 17	0,26	0,14	0,40	DA	2006	2022	Cant. SF
47	A 20	0,26	0,14	0,40	DA	2006	2022	Conf- SF
48	A1 -4	0,26	0,14	0,40	DA	2006	2022	Conf. SF
49	A9C	0,26	0,14	0,40	DA	2006	2022	Conf. SF
50	GRĂDINIȚĂ	0,35	0,18	0,53	DA	2006	2022	Conf. SF
51	SC GEN 11	0,35	0,18	0,53	DA	2006	2022	Conf. 5F
52	A4	0,35	0,18	0,53	DA	2006	2022	Conf. SF
53	A 10- 2+A 10-1E	0,35	0,18	0,53	DA	2006	2022	Conf. SF
54	A11 A+B+C+D	0,35	0,18	0,53	DA	2006	2022	Conf. SF
55	A 12A+ B+C+D	0,35	0,18	0,53	DA	2006	2022	Conf. SF
56	M3A+B+C+D+E	0,35	0,18	0,53	DA	2006	2022	Conf. SF
57	A 14	0,35	0,18	0,53	DA	2006	2022	Conf. SF
58	A 22	0,35	0,18	0,53	DA	2006	2022	Conf. SF
59	A 23	0,35	0,18	0,53	DA	2006	2022	Conf. SF
60	A 7 A+B	0,44	0,24	0,68	DA	2006	2022	Conf. SF
61	A7C+D	0,44	0,24	0,68	DA	2006	2022	Conf. SF
62	A 9 A+B	0,44	0,24	0,68	DA	2006	2022	Conf. SF
63	1-1+A 1-2 +A 1-	0,44	0,24	0,68	DA	2006	2022	Conf.SF
LI		9,33	5,00	14,33
64	LIM1	0,35	0,11	0,46	DA	2013
65	LIM2	0,30	0,3	0,6	DA	2013
66	LIM3	0,30	0,3	0,6	DA	2013
67	LIM4	0,46	0,38	0,84	DA	2013
21M
68	21M1	0,05	0,14	0,19	DA	2013
69	21M2	0,56	0,35	0,91	DA	2013
70	21M3	0,36	0,37	0,73	DA	2013
71	21M4	0,75	0,4	1,15	DA	2013
72	21M5	0,35	0,26	0,61	DA	2013
73	21M6	0,90	0,63	1,53	DA	2013
74	21M7	0,50	0.3	0,8	DA	2013
75	21M8	0,13	0,11	0,24	DA	2013
32M
76	32M1	1.30	1,28	2,58	DA	2017
77	32M2	0,95	0,83	1,78	DA	2017
78	32M3	1,30	1,28	2,58	DA	2017
79	32M4	0,02	0,03	0,05	DA	2017
2MC
80	2MCM1	0,95	0,75	1.7	DA	2017
81	2MCM2	1,50	1	3	DA	2017
82	2MCM3	1,40	1	3	DA	2017
83	2MCM4	0,12	0	0	DA	2017
64	2MCM5	1,40	1,1	2,5	DA	2017
85	2MCM6	0,60	0,6	1.2	DA	2017
86	2MCM7	0,40	0,25	0,65	DA	2017
87	2MCM8	0,03			DA	2017
88	5GM1	0,27	0,29	0,56	DA	2013
89	8PM1	0,48	0,46	0,94	DA	2013
90	UTAM1	0,70	0,91	1,61	DA	2013
	TOTAL	47,02	30,78	77,76

Tabel 23. Situaia reabilitării modulelor termice

SITUAȚIA REABILITĂRII PUNCTELOR TERMICE
NR.CRT.	DENUMIREA PUNCTULUI TERMIC	CAPACITATE A INSTALATA PENTRU ÎNCĂLZIRE	CAPACITATE A INSTALATA PENTRU Încălzire	CAPACITATE A INSTALATA PENTRU APĂ CALDĂ	CAPACITATE A INSTALATA PENTRU APĂ CALDĂ	AUTOMATtZ AT	REARILTAT	PROPUS SPRE REABILITARE
NR.CRT.	DENUMIREA PUNCTULUI TERMIC	Gcal/h	MW	Gcal/h	MW	OA/NU	UA{ înlocuire	ANUL	VALOARE INVESTIȚIE
1	6V	4,80	5.57	2.20	2.55	DA	2003	2021
2	SGradlste	4,60	5,34	1.20	1.39	DA	2003	2021	•-
3	Ursului	0.66	0.77	0.90	1.04	DA	2000
4	iGara	6,01	6.97	1,60	1,86	DA	2006
5	3	7,20	8,35	2.00	2.32	DA	2003
6	6	4,41	5,12	0,66	0.77	DA	2001
7	Maiakovski	4.41	5.12	1.00	1.16	DA	2001
8	la Micalaca	3.40	3,94	1.10	1.28	DA	2001
9	1 Ml ca Iaca	7,03	816	4,62	5.36	DA	2006
10	2 Mica Iaca	4,80	5,57	1.20	1.39	DA	2003		-
11	1 zona V Micalaca	7,20	8,35	2,60	3.02	DA	1999
12	7	2,61	3,03	4,01	4,65	DA	2003		•
13	Si mi or Ballnt	4.01	4,65	1.00	1,16	DA	2001
14	23	5,01	5.81	2,00	2,32	DA	2006
15	2/1	7,03	8.15	3.21	3,72	DA	2006
16	15	2,21	2.56	0.80	0,93	DA	2001
17	Liceul Industrial	4,40	5.10	1,20	1.39	DA	2004
18	UTA	7,03	8.15	3.61	4,19	DA	2006
19	6 Vanatori	2,61	3,03	0,80	0.93	DA	2001
20	18	12,00	13,92	8,00	9,28	DA	2012
21	2/11	8.00	9.28	5,00	5,80	DA	2011
22	5 zona lll	5,00	5.80	3.00	3,48	DA	2011
23	O.TerezIa	7.04	8,17	4,00	4,64	DA	2009	2021
24	2'lac	9,02	10,46	5,01	5,81	DA	2009	2021
25	14	8,00	9,28	3,00	3.48	DA	2009
26	2 zona V Micalaca	8,00	9.28	4,00	4,64	DA	2008
27	Pasaj	7,03	8.15	3.61	4,19	DA	2007	2021
28	19	4,40	5,10	1,20	1,39	DA	2004
29	Paroseni	6,61	7,67	1,00	1,16	DA	2001
30	8	7,00	8,12	4,80	5,57	DA	1999
31	3 Micalaca	7,00	8,12	2,60	3,02	DA	2005
32	4 zona II	8,80	10,21	2,60	3,02	DA	2003
33	9	4,00	4,64	1,60	1,86	DA	2005
34	10	5,50	6,38	1.50	1,74	DA	2009
35	Teatru	7,04	8,17	3,36	3,90	0A	1998
36	8V	8,00	9,28	3,20	3,71	DA	2005
37	3V	6,00	6,96	2,00	2,32	DA	2005
38	4C	4,00	4,64	1,20	1,39	DA	2004
39	4	4,00	4,64	1,00	1,16	DA	1994	2021
TOTAL		12547	7SZ.01	97.»	11147

Tabel 24. Situate reabilitării punctelor termice

3.8.4 Tehnologii utilizate pentru transferul de căldură, echipamente instalate în punctele termice, starea fizică a acestora, lucrări de modernizare efectuate și preconizate

Stația de transfer a căldurii de la sistemul de termoficare la sistemul local de incălzire al consumatorilor este o unitate statică care este alcătuită din mai multe componente care îi asigură funcționarea. In SACET Arad stația de transfer este o componenta a mini punctelor termice, așa zise „module”

Funcția stației de transfer este clară: trebuie să transfere căldura. Acest proces este supus mai multor cerințe tehnice care pot fi deservite prin diverse modele ale stafiilor de transfer.

Adrional, există factori specifici, cum ar fi tipul de conectare a sistemului de termoficare, care influențează alegerea tipului sta iei de transfer. De asemenea numărul circuitelor de încălzire, tipul lor și felul în care apa caldă menajeră este încălzită, influențează alegerea variantei constructive optime din punct de vedere tehnic.

Următoarele funcții sunt efectuate de stalia de transfer.

• furnizează apă caldă circuitului de încălzire al consumatorilor,
• măsoară, mai ales pe circuitul agentului primar, prin intermediul contorului de energie termică, cantitatea de energie termică utilizată;
• reglează diferența de presiune a agentului primar;
• limitează debitul apei calde furnizate la debitul contractual, separă hidraulic sistemul de încălzire de cel al apei calde menajere cu ajutorul schimbătorului de căldură;

limitează temperatura apei pe retur cu ajutorul senzorilor de temperatură monta i pe acest circuit. Astfel temperatura apei distribuite este reglată automat în fundie de temperatura exterioară;

limitează temperatura debitului de apă caldă din rețea, cu ajutorul unui controler de siguranță a temperaturii;

(sursă grafic energie~experten.org)

Legenda: Termoficare/statie transfer/instalatia consumatorului

Pentru detalii a se vedea anexa “Tehnologii utilizate pentru transferul de căldură, echipamente instalate în punctele"

Componentele tehnice ale unei stații de transfer termic

O staie de transfer este piesa de legătură dintre două sisteme de încălzire: sistemul de termoficare și cel al consumatorului. O stalie de transfer tipică constă din mai multe componente individuale.

(sursă foto: PEWO Energietechnik GmbH)

Tipuri de sisteme ale stațiilor de transfer

în sistemele de termoficare, apa lichidă sau vaporii de apă(din ce în ce mai rar) este folosită cel mai des ca și agent de transport deoarece are o capacitate mare de stocarea energiei termice.

Prin conductele izolate ale sistemului de termoficare, apa caldă este transportată sub presiune consumatorilor. Căldura este transferată instalației de apă caldă a consumatorului prin intermediul stafiei de transfer(indirect). Consumatorii mari pot fi legați direct la sistemul de termoficare primar fără nicio altă intervenție.

Agentul termic(apa caldă) poate fi furnizată în trei moduri, în fundie de necesitățile consumatorului - toate cele trei moduri au nevoie de o dimensionare corectă a staiei de transfer:

Sistem cu debit

Așa numitul sistem cu debit este potrivit consumatorilor cu o cerință constantă a agentului termic. Apa caldă este încălzită direct în statia de transfer, asemenea unui cazan.

Sistem cu stocare

Consumatorii casnici, a caselor unifamiliale, cu o cerință variabilă a necesarului de energie termică, fac fată mai bine cu sistemul cu stocare: aici, staia de transfer poate fi dimensionată mai mică deoarece apa este încălzită într-un rezervor(boiler) și utilizatăla nevoie. Sistem cu debit și stocare

Acest sistem cu debit și stocare combină tehnologiile sistemelor menționate mai sus. Acesta este proiectat la un consum mediu al energiei termice care permite și dimensionarea unei stalii de transfer.

Mini punct termic/ Modul

în sistemul de termoficare este uzual ca uni consumatori bine determinati să fie alimentați cu energie termică prin intermediul unui punct termic. Conexiunea poate fi făcută direct sau indirect.

Mini punctul termic constă din stația de transfer și centrala termică a imobilului si este de obicei conceput pentru racord direct sau indirect (Tipul conexiunii este impus de operatorul sistemului de termoficare). Stația de transfer și centrala termica de imobil pot fi structural separate sau aranjate într-o singură unitate _ MODUL_ ca stație compactă.

Stațiile de transfer

Staiiile de transfer reprezintă legătura dintre branșamentul imobilului la sistemul de termoficare și centrala termică proprie. Acestea transfera căldura necesara linând cont de presiune, temperatură și debit centralei termice de imobil.

Centrala termică

Centrala termică de imobil este legătura între staia de transfer și sistemul termic interior al clădirii.

Sistemul termic de imobil

Sistemul termic de imobilul constă din sistemul de distribuție al agentului termic de încălzire si a apei calde de consum de la centrala termică inclusiv toate armăturile de protedie și control aferente.

In cazul unei conexiuni directe, componentele sistemului trebuie să corespundă condiiilor de presiune și temperatură din mini punctul termic aferent.

în cazul conexiunilor indirecte, toate părțile componente ale sistemului sunt in concordanta cu condriilor de exploatare proprii clădirii.

Criterii influențează selecția unei variante constructive corecte a modulului _ Mini PT

- Fiecare clădire are cerința sa specifică de căldură,
- fiecare companie de termoficare (SACET) are niște specificații tehnice specifice în legătură cu racordarea și
- fiecare consumator are obiceiuri specifice de încălzire.

Capacitatea statei de transfer se alege în fundie de cerința de căldură specifică al clădirii ce urmează a beneficia de sistemul de termoficare. Temperatura și presiunea din rețeaua de termoficare determină dacă stația de transfer va fi directă sau indirectă. Specificațiile tehnice ale companiei de termoficare și tipul rețelei determină tipul constructiv al echipamentului și a sistemului de control și siguranță a statiei de transfer. în încheiere, se mai ia în considerare și numărul de circuite prin care se va distribui agentul termic, respectiv pentru încălzire(de exemplu: radiatoare și încălzireîn pardoseală) și/sau pentru apă caldă menajeră în fundie de cerința locuitorilor deserviți. Actual PT-urile mici, directe și indirecte, sunt de obicei prefabricate, necesitând doar montajul, PT-urile cu o capacitate medie și mare sunt modulare sau proiectate, construite și livrate individual pe șantiere, fiind specifice fiecărei aplicații în parte.

Funcționarea unei statii de transfer

Statia de transfer ( PT-ul sau MiniPT-ul _ Modul)) face conexiunea între două circuite:

• rețeaua de termoficare
• sistemul de încălzire al consumatorului.

în SACET cele două circuite sunt separate din punct de vedere hidraulic.

PT-urile preiau și anumite fundii de a controla debitul ș temperatura pe conducta de retur.

In figura de mai jos este prezentat schematic un Mini PT in varianta compacta (statia de transfer, centrala termica si sistemul termic de imobil):

Pernwărmelibergabestatian

HattunnpvmM

(Ț) Tomparaturregter

Figura 20. Schemă mini PT - varianta compactă-model

Legendă :

1. Senzor de siguranță a temperaturii
2. Controler de temperatură
3 Senzor de monitorizare a temperaturii pe tur
4. Senzor de monitorizare a temperaturii pe retur
5. Senzor de monitorizare a temperaturii exterioare
6. Senzor de temperatură a contorului de energie termică
7. Pompa de încărcare a rezervorului

La dimensionarea standard se tine cont de clasa de performanta in fundie de sarcina nominala maxima necesara pentru consumatorul final ( Clasa 1 : 0-50 kW ; Clasa 2 : 50 kW-100 kW ; Clasa 3 : 100-1000 kW; Clasa 4 : 1000-20.000 kW) după cum este

prezentat sintetic in tabelul de mai joșj

Clasa de performanță

Case unifamiliale

Case tip Duplex Complexe rezidenliale / Blocuri

Clasa de performanță	- 1	2	3	4
Clădiri de birouri/ Magazine
Clădiri administrative / industriale
Ferme
Spitale
Sisteme de termoficare
OkW	50 kW	100 kW	1000 kW	20.000 kW

Tabel 25. Clase de performan'e clădiri

Dimensionarea PT-urilor. Caz general

Calculul necesarului de energie termică pentru încălzire

Pentru dimensionarea necesarului de încălzire au fost folosite în paralel două metode:

a. Pe baza suprafe:elor spatiilor de încălzit (suprafețe individuale și suprafețe comune, puse la dispoziție în mare parte de către beneficiar) la dimensionarea necesarului de încălzire s-a ținut seama de următoarele date de calcul:

- Temperatura exterioară: -15°C
- Consum mediu pe apartament: 100 W/m²

b. Pe baza suprafeței echivalente de încălzire SET (calculată de consultant) s-a tinut seama de:

- SET: 453 W/m²

Pentru a satisface cât mai bine cerința de căldură a consumatorilor comparativ a fost aleasă valoarea cea mai mare, valoare care a fost comparată punctual, pentru un obiect reprezentativ, clădire cu înălțimea de 10 m, cu date din experiența consultantului bazate pe standardele europene DIN EN 12831 si DIN 4701.

Analiza pe camere

Rezumatul calculelor comparative și determinarea sarcinii de încălzire a camerei pentru o clădire de până la 10 m înălime arată o creștere de 18% în SR EN 12831 comparativ cu DIN 4701 în care coeficientul de proiectare x = 1,15 (= + 15%) nu mai este folosit.

Pierderea _		DIN 4701	DIN EN 12831	Diferența
		AP = 28/C	AP = 30K	A
		W	W	%
Transmisie	îi $i	440	548	+25
Aerisire		248	265	+7
Sumă	În / $hl	688	813	+18

Tabel 26. Determinarea sarcinii de încălzire a camerei

Analiza pe imobil

Ca și în DIN 4701, in SR EN 12831 pierderea de căldură din transmisie pentru clădireeste calculată din suma camerelor individuale. Acest lucru are ca rezultat o pierdere de căldură prin transmisia clădirii, care este cu aproximativ 25% mai mare, S-a arătat că pierderea de căldură prin ventilație în cameră în clădirile „normale” de până la 10 m

= 4 etaje și într-o locaiie moderată, precum și etanșeitatea normală se calculează din schimbul minim de aer și astfel - deși pierderea de căldură prin ventilalie este calculată complet diferit - este la fel.

O diferență semnificativă este totuși faptul că SR EN 12831 nu mai înmulește suma pierderii minime de căldură de ventilalie cu cota de căldură de ventilalie efectivă z simultan. Presupunând că pierderea de căldură din ventilalie este calculată din valoarea minimă pentru fiecare cameră pierderea de căldură din ventilaia clădirii se dublează în majoritatea cazurilor (cu o cotă de căldură de ventilalie z de 0,5).

Atunci când se compară sarcina de încălzire a clădirii, omiterea cotei de ventilate efectivă simultană z (presupusă aici cu 0,5) are ca rezultat o creștere de aproximativ 45%. Cu toate acestea, acest lucru afectează doar proiectarea sursei de căldură !

Acțiune		DIN 4701		DIN EN 12831	Diferența
		Q	(J		A
	W	-	w	w	%
Transmisie 60%	6000		6000	7500	+25
Aerisire 40%	4000	0.5	2000	4000	+100
Sumă			8000	11500	+44

Tabel 27 Determinarea sarcinii de încălzire pe imobil

Ținând cont de situația imobilelor conectate în SACET, s-au luat în considerare valorile statistice din SR EN 12831, în care datele de bază la calculul pierderilor prin transmisie și ventilație sunt mai apropiate de cele existente la beneficiar. în urma analizei nu a fost necesară corectarea datelor de calcul cu valoareamaximă

pentru varianta de calcul pe baza valorilor SET,

3.9 Calculul necesarului de apă caldă de consum

Calculul pentru fiecare consummator individual a fost efectuat conform: Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor sanitare aferente clădirilor. (Revizuire și comasare normativele 19-1994 și 19/1-1996) -indicativ 19-2015*) capitolul 9. Emitent: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației publice. Publicat în monitorul oficial nr. 830 din 6 noiembrie 2015

Dimensionarea are la bază debitul de calcul pentru conductele de distribuție a apei precum și gradul de simultaneitate la nivelul PT-urilor.

3.9.1 Dimensionarea rezervoarelor

Pentru determinarea volumului recipientelor hidropneumatice (Mini PT-uri) fără membrană, V(h), se utilizează în faza de proiect tehnic STAS 1478. în vederea reducerii la minim a volumului recipientelor se recomandă utilizarea de pompe cu un număr mare de porniri-opriri pe oră, o diferența de presiune între presiunea de pornire și de oprire mai mică de 0,5 bar și o diferență de presiune dintre presiunea de pornire și presiunea inițială mai mică de 0,05 bar.

Aplicarea coeficientului de simultaneitate pentru apa calda menajera

La dimensionare s-a linut cont de necesarul însumat pentru încălzire (inclusiv spatii commune) și apă caldă de consum pentru fiecare imobil corectat cu coeficientul de simultaneitate aferent pentru apă caldă de consum:

Figura 21.

3.9,2 Alegerea parametrilor de funcționare a Punctelor Termice (PT)

Pentru dimensionare se line cont de necesarul însumat pentru încălzire (inclusiv spaii comune) și apă caldă de consum pentru toate imobilele racordate la rețeaua de termoficare aferentă fiecărui PT, la care trebuie adăugate pierderile din rețeaua de termoficare calculate in faza Studiul de feazabilitate .

Pentru stațiile termice ( module ) care vor fi retehnologizate in SACET Arad se vor folosi stații de transfer termic compacte complet automatizate . Un model este redat mai jos:

□

Sisteme de măsurare, monitorizare și control al parametrilor de funcționare;

Stațiile termice (module) care vor fi retehnologizate in SACET Arad sunt complet automatizate si sunt prevăzute cu sisteme de măsurare, monitorizare și control al parametrilor de funcționare

Indicatori de eficiență energetică

Pierderi de energie termică in rețeaua de termoficare rezulta din datele prezentate in tabelul de mai jos si din graficul aferent:

	En.v	anduta	En.proc	usa
AN	Gcal	MWh	Gcal	MWh
2019	166067	193007	272750	316996
2018	187063	217409	302620	351712
2017	230156	267493	363860	422886
2016	230845	268293	367723	427376
2015	225509	262092	346761	403014
2014	213791	248473	333435	387526
2013	259877	302035	390028	453300
2012	276073	320858	415006	482330
2011	329827	383333	496226	576725

Tabel 28. Energia termică vândută și produsă

Energia termica SACET Arad (MWh)

600000

500000

400000

300000

200000

100000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2016 2019 2020

Energie termică vândută (MWh) ■ Energie termică produsă (MWh)

Figura 23. Energia termică vândută și produsă

Pierderi in rețeaua determoficare SACET Arad
An	MWh	%
2019	123989	39,11
2018	134303	38,19
2017	155394	36,75
2016	159083	37,22

2015	140922	34,97
2014	139053	35,88
2013	151264	33,37
2012	161471	33,48
2011	193393	33,53

Tabel 29. Pierderile înregistrate in rețeaua de termoficare

Tendința arătata este păstrată in continuare. Conform datelor din evidenta ANRE pentru anul 2020 situația se prezintă in felul următor:

2020

Denumirea operatorului economic

Energie term ci producă;./seu cirmpjrew (MWh)

țnerpo teinuc 1 uiridUS a con amator. (MWh)

1-----------

; furnir de iuțeați, I* teșitul prrioidelde raportare

Chelt.ueUde dervdtare/mo derenizare SACET

SC CET HIDROCARBURI SA

TOTAL

335020.91

din producfle proprie 69497

cumpărată

265523,91

TOTAL

194865,72

, , InstituiI) operatori

populație ' publice economici 149224,62 27489,67 18151,43

(mii lei)

189.21

Tabel 30. Raport prodeuție conform ANRE

La o energie totala de 335020,91 MWh si la energia vânduta consumatorilor de 194865,72 MWh se observa o creștere in proporție de 7% la căldura pierduta comparativ cu anul precedent.

3.9.3 Date și informații despre rețeaua de distribuție:

Sistemul rețelelor de distribuție (rețele termice secundare ) a agentului termic de la Punctele termice sau Modulele Termice la consumatori este alcătuit din patru sau șase conducte cu o lungime de 92,70 km, așa cum se prezintă în tabelul 9, din care: -doua conducte ( tur - retur ) pentru agentul termic pentru încălzire, conducta pentru alimentare cu apă caldă menajeră și conducta pentru recirculare.

Rețeaua secundară pornește din fiecare punct termic și are structură radiată. Există câteva puncte termice ale căror rețele pot fi interconectate. Ca regim de proprietate, rețeaua de distribuție aparține în totalitate domeniului public al municipiului Arad.

Rețelele de distribuție ( secundare) au diametrele cuprinse între 50 si 400 mm, pentru conductele de încălzire și respectiv între 25 și 150 mm, pentru cele de apă caldă menajeră. Starea fizică actuală a rețelelor de distribuție conduce la pierderi de căldura prin izolație de circa 18-20%. Până în prezent s-au reabilitat 17 Km traseu de rețele secundare ceea ce reprezintă 18,34 % .Modernizările au constat în înlocuirea conductelor clasice cu conducte preizolate. De la caz la caz pentru apa caldă de consum s-au utilizat atât conducte preizolate de oțel, zincate, cât și din polietilenă, pentru conducta de alimentare și pentru conducta de recirculare. Sistemul de distribuție a fost pus în funcțiune treptat, din anul 1961 până în anul 1994, cu excepția rețelei de distribuție a PT Ursului care a fost pus în funcțiune în anul 2001.

Având în vedere durata mare de viață și starea tehnică actuală, majoritatea conductelor de distribuție nereabilitate necesîfa înlocuirea totală

¹ / / 1 1 Ji, i

Lucrări de modernizare nu au fost efectuate în ultimii 5 ani

3.9.4 Concluzii referitoare la funcționarea SACET. Principalele probleme identificate

3.9.4.1 Sursele pentru producția de energie;

a. Ponderea energiei termice produse în cogenerare

In situația de funcționare actuala energia termica este produsa in intregime de către CETH Arad cu cazanele CAF cu funcționare cu gaz natural in proporție de 99,7 % si cu biomasa in proporție de 0,25 % :

a. Ponderea energiei termice produse în cogenerare = 0 %
b. Ponderea energiei termice produse din SRE este < 0,3 %
c. încadrarea SACET în categoria sistemelor eficiente : datorita lipsei cogenerarii

si a folosirii corespunzătoare a SRE actual nu este îndeplinită condiția pentru eficienta (>50 % cogenerare + SRE )

d. Curba clasată a cererii de energie termică

140,00

120,00

100,00

80,00

60,00

40,00

20,00

0,00

1

Curba clasata Arad situația actuala [MW]

2 3 4 5 6 7 8 9 io 11 12

Figura 24. Curba clasată Arad - situaia actuală

Pentru situația de reactivare a statiei de degazare termica la funcționarea cazanului de abur curba de sarcina pe componente este redata mai jos :

Curba clasata Arad - situația actuala (MW]

WC.oq

I20.W tw.oo wx

W.4» *0 DO

CAFurl existente (4,S| si Catan d« abur

CA 7St/h pentru det*:»re il termofrcare (21 MW)

1Î54S476SWSII1

Figura 25. Curba clasată Arad - situa'ie reactivare a stație de degazare

3.9.4.2 Rețeaua de termoficare

Vechimea echipamentelor, lipsa posibilității de a adapta producția de energie termică la consumul solicitat, imposibilitatea producerii de energie electrică, vechimea mare a rețelelor de transport și distribuție conduc la pierderi însemnate în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică.

în consecință, sunt necesare investiții urgente în sistem, investiții care să conducă la scăderea pierderilor, optimizarea activității, creșterea atractivităii sistemului centralizat de termoficare și asigurarea unui serviciu public de calitate pentru cetățeni.

Sistemul rețelelor de distribuie (rețele termice secundare ) a agentului termic de la Punctele termice sau Modulele Termice la consumatori este alcătuit din patru sau șase conducte cu o lungime de 92,70 km din care:

- doua conducte (tur - retur) pentru agentul termic pentru încălzire,
- conducta pentru alimentare cu apă caldă de consum acc și
- conducta pentru recirculare .

Rețeaua secundară pornește din fiecare punct termic ș are structură radiată. Există câteva puncte termice ale căror rețele pot fi interconectate. Ca regim de proprietate,rețeaua de distribuie aparține în totalitate domeniului public al municipiului Arad.

Rețelele de distribuție ( secundare) au diametrele cuprinse între 50 si 400 mm, pentru conductele de încălzire și respectiv între 25 și 150 mm, pentru cele de apă caldă de consum acc. Starea fizică actuală a rețelelor de distribuție conduce la pierderi de căldura prin izolație de circa 18,20 %. Până în prezent s-au reabilitat 17 Km traseu de rețele secundare ceea ce reprezintă 18,34 % . Modernizările au constat în înlocuirea conductelor clasice cu conducte preizolate. De la caz la caz pentru apa caldă de consum s-au utilizat atât conducte preizolate de oțel, zincate, cât și din polietilenă,pentru conducta de alimentare și pentru conducta de recirculare.

Datele actuale ale situației rețelei de termoficatre sunt redate sintetic in tabelul de mai jos:

Pierderile masice in rețeaua de termoficare SACET Arad sunt redate sintetic mai os:

Pierderi totale de energic termică în rețele, din care:	(MWh)	140.155,19
- în rețelele de transport	(MWh)	70.514,33
- în rețelele de distribuție	(MWh)	69.640,86

Tabel 32. Pierderi masice de energie în rețele

	UM	Rețea primara	Rețea secundara
Lungime	km	57,6	92,7
Reabilitata	%	11,12	18,34
Nereabilitata	km	51,19488	75,68

Tabel 31. Date rețea de termoficare

în SACET Arad operatorul de termoficare operează un număr de 39 de puncte termice (PT) și 90 de module termice (MT) prin care se asigură transferul căldurii de la agentul termic primar la agentul termic secundar pentru alimentarea consumatorilor din localitate, astfel:

Punctele Termice (PT) sunt substații care distribuie agent termic pentru maui multe clădiri prin rețele de distribuție.

Modulele termice (MT) sunt substații care servesc una sau mai multe clădiri fiind montate în nemijlocita apropiere a clădirilor.

în cadrul PT schema tehnologică adoptată prevede racordarea directă a instalațiilor de încălzire și racordarea paralel pentru instalațiile de preparare a apei calde menajere. Pentru realizarea transferului de căldură de la agentul termic primar la cel secundar în PT și MT sunt instalate schimbătoare de căldura (apa/apa). Principalele echipamente - schimbătoarele de căldură - sunt de tip cu plăci și garnituri, fiind montate în cadrul proiectelor de reabilitare. în prezent, acestea au durate de funcționare cuprinse între 9 și 18 ani în funcție de anul reabilitării.

PT-urile și MT-urile sunt prevăzute cu aparate de măsură și control ( contoare de energie termică și debitmetre) atât pe circuitul primar cât si pe circuitul secundar, fiind complet contorizate. Punctul termic PT 10 Astoria a fost modernizat în totalitate, deoarece a fost necesară schimbarea amplasamentului.

Din punctul de vedere al automatizării, toate punctele termice sunt automatizate.

Cele 90 de module termice amplasate la nivel de imobil sau grup de imobile, realizate în perioada 2005-2018, sunt complet automatizate, ele au înlocuit 5 puncte termice (1V, 2V, 2,21 și 32). Modulele termice prezintă o stare tehnică bună (puse în funcțiune în perioada 2005-2018).

Există 25 PT cu pierderi de căldură totală < 20% din căldură totală furnizată, 7 PT cu pierderi totale de căldură intre 20 % si 30% și 8 PT cu pierderi de la 30% la 69%.

Punctul termic din cartierul Aradul Nou, situat la o distanță de 3 km de centrală, a fost transformat în centrală termică dotată cu 3 cazane pe gaz cu o putere de 900 kW fiecare și un cazan pe biomasă de 150 kw.

Capacitățile totale instalate în punctele termice sunt 100 Gcal/h (116 MW) pentru apa caldă de consum și 228 Gcal/h (265 MW) pentru încălzire. ___________

Nr. crt.		Perioada	TOTAL pierderi (mc)	Rețeaua de transport(mc)	Rețeaua de distribuție (mc)	I 4 U ' ' W_____<
1.	2018	Mai	12362	12362	0
2.		Iunie	18293	18293	0
3.		Iulie	27256	27256	0
4.		August	20471	20471	0
5.		Septembrie	17923	17541	382
6.		Octombrie	34280	21079	13201
7.		Noiembrie	20892	19377	12075
8.		Decembrie	39821	28808	11013
9.	2019	Ianuarie	40963	29361	11602
10.		Februarie	33241	22748	10493
11.		Martie	36712	25561	11151
12.		Aprilie	35576	27276	8300
13.		Mai	27512	27512	0
14.		Iunie	23360	23360	0
15.		Iulie	20049	20049	0
16.		August	20442	20442	0
17.		Septembrie	11586	11586	0
18.		Octombrie	24485	14215	10270
19.		Noiembrie	35616	6103	11849
20.		Decembrie	30521	17168	11145
TOTAL			531.361	430.440	111.481

-- - I

Tabel 33. Capacități instalate în punctele termice

Consumatorii de energie termică (Clienții) alimentați din SACET

Din punct de vedere al consumatorilor, operatorul de termoficare. CETH Arad furniza la mijlocul anului 2020 energie termica pe lângă cei 39 de clienti alimentai din rețeaua termică primară și la 28815 locuirie și 664 de ageni economici și instituții. La finele anului 2020 CETH Arad furniza energie termica la 26657 locuințe si la 644 de ageni economici și instituții . Datorita celor 2492 locuințe debranșate in cursul anului 2020 energie termică era furnizata la finele anului 2020 la numai 26657 ( la nivelul anului 2018 : 30.564 de apartamente ; 68,08% !!!) din totalul de 44.893 de apartamente din oraș , ceea ce reprezintă 59,38 %.

Situația actuala ( anul 2020 ) a consumatorilor de energie este prezentata sintetic in tabelele de mai jos :

Xr.crt.	Denumirea parametrului	ILM. -	Valoarea
Xr.crt.	Denumirea parametrului	ILM. -	Semestrul I	Semestrul 11	An
0	1	2	3	4	5
1.1	- populație	*	2.357	2.330	^r 2.330
1.1.1.	- individuale;	-	49	49	49
1.1.2.	- asociații, din care:	-	2.308	2.281	2.281
1.1.2.1	- cu convenții indixiduale	•	0	0	0
1.2	- instituții publice		141	141	141
1.3	- operatori economici	-	523	503	503

Tabel 34 Situație consumatori

Perioada -	\umftr operatei ri cciinomid aliment Cu i i d in S \ ( F 1 la sfârșitul perioadei de raportare	Număr instituții publice alimentate din SACt 1. la sfârșitul perioadei de raportare	\umir de locuințe iapartament* st-sau case) aliment Ut din S f 1. Li sfârșitul perioadei de raportare	Număr de locuințe debransate	Număr de locuinfc rebransatr
	*		-		*
0	3	4	5	6	7
Semestrul I	523	141	28815	334	0
Semestru] II	503	141	26657	2158	0
An	503	141	26657	2492	0

Tabel 35. Situație consumatori

Date privind cererea de energie termică a consumatorilor racordați la SACET Nota : Pentru o dimensionare corecta a sarcinii nominale de energie termica pentru sursa noua de producție consultantul a luat in considerare pe lângă situația statica reprezentata de producțiile si vânzările pentru fiecare an si o situație dinamica privind posibilitățile de rebranșare , de dezvoltările imobiliare in zona unitara de încălzire SACET , de branșarea de consumatori noi inclusiv pentru partea de răcire prin absorbție , precum si de pierderile de căldura datorate stării sistemului de termoficare rețele atât actual cat si ce rezultat ca urmare a retehnologizării elementelor de sistem .

Pentru o evaluare cat mai corecta a ^aldrilor de dimensionare au fost luate in considerare valorile istorice disponibil^începând cu anul 2011 prezentate in tabelul de

mai jos (valorile statistice pentru anul 2020 , cel mai călduros an din ultimii 30 ani (!) au fost prezentate mai sus :

INDICATOR	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	ZOI 8	2019	Comparație 1019 vi 2011
		MWh	MWh	MWh	MWh	MWh	MWh	MWh	MWh	MWh	%
Energia termici produ»}	577111	482652	453*03	387785	403283	427662	423169	351947	317108	159903	-45,04
Energie termici vindud	313519	221*73	302237	24MJ9	2622*7	261473	267671	217554	193136	-190452	49 65
Energic temucâ pierdut!	iw»	161579	1^1344	139146	141 xx	xxxxxx	155499	134393	124072	-69450	-3\89
Procem pierderi	33	33.48	33,37	35.88	34 97	37 22	36.75	38.19	39 II		5.58

Tabel36. Valori statisticededimensionare

După cum se poate observa din de mai sus producția de căldură a scăzut în anul 2019 față de 2011 cu 45,04 % în timp ce consumul a înregistrat o scădere de49,65 % iar nivelul pierderilor o creștere cu 5,58%.

Având la baza datele luate in considerare ( rebranșări , dezvoltări imobiliare , racorduri noi scăderea pierderilor de căldură , grade zile ) cererea maximă de energie termică în SACET Arad a fost prevăzută pentru toata perioada de analiza la 160 MW, iar energia termica anuala la 430.000 MWh.

Cererea medie, la nivel anual, de energie termică pentru prepararea apei calde de consum în perioada de vară , inclusiv a cererii viitoare de răcire pentru instituliile publice si pentru aburul necesar degazării apei de adaos inclusiv pierderile din reea este de 18,5-20 MW.

Aprecierea dezvoltării dinamice a SACET Arad plecând de la situația concreta la finele anului 2020 este redata sintetic in tabelele de mai jos ;

Nr irt. ;	c arotiri		UM.	Valuurc
0	1		2	3
1.	Număr ventrale de rogencmre proprii (( t I)		-	0
Zi	Număr centrale termice proprii (< 1);		-	2
1 1 “I¹ 1	- de zonă			1
1 1 “I¹ 1	de aitid		*	।
2 3	de bluc/scară		-	0
3.	Capncitalr termic A instalată In centrale proprii		(MW)	234.85
’ ¹ .	- de copcncrdrc		(MW)	0.00
3 2	- termice		(MW)	23-1.85
4.	< ombilstibili/rcsurse primare utilizuți/utiliznte în centralele proprii (de exemplu: gaze nntiiralc, pilcuri!, huilă, lignit, energie solnrA. apă gcntermalA. rumeguș, ...) procente din total	- de n'j’epcrare	(%)	-
4.		termice	(%)	99,94% gaze naturale ; 0,06% biomnsă
5.	1 tingime trnșcc/eircuite din reiule:		(km)	252.37
	■ ubteianș		(km)	228.20
5.2	- supndenuie		(km)	24.17
6	X olumul total al rețelelor		(m^J)	25.941,00
6.1	- de transport		(m’)	18.345.00
6-	- de distribuție		(m’)	7 596.00
7.	I tp izolație rețele (de exemplu. clasic, preizolat. cochilie, ...) procente din total raportate la lungimea conductelor	- transpari	(%)	clasic“94% , preiz.-5%, filnl izolație " 1 %
7.		- distribuție	(%)	clasic”75% , prciz.^_24%, filnl izulațic ” 1%
S.	Stare izolație relele procente din totul		-	-
8 1	- transport	(■ian. bană	(%)	15.00
X ?		bună	(%)	69.00
8 3 8 J		deteriorată	(%)	15.00
8 3 8 J		litră	(%)	1.00
X 5		ro i Al.	(%)	100,00
8 6	- distribuție	taatiu bun..	(%)	17,00
8 7		bun:3	(%)	64.00
X 8		deteriorai 5	(%)	18.00
8.9		tără	(%)	1,00
X 10		ro i ai .	(%)	100,00
9.	NumAr de module termice		-	90
10	Nuni Ar ele puncte/stHții termice		-	39
11	l ip schimbătoare de căldură (de exemplu: cu plăci din inox, cu plăci din titan. tabulare. brazalc,....) procente din total	din puncte stații ¹ .‘rmice	(%)	100% cu placi din inox
11		din module terni 1 ce	(%)	100% cu placi din inox
12.	ProilucAton independenți de In care se cumpArA energie termică (denumire producător}		-	S.C. CET ARID S.A.
13.	Număr branșamente termice de apă fierbinte (din rețeaua de transport)	■ xisivntc	-	52
13.		- in tunepune	-	50
14.	Număr branșamente termite de încălzire	- exiști [itc	-	2.631
14.	Număr branșamente termite de încălzire	ir. funcțiune	-	2.520
15.	Număr branșamente termice de apă caldă de consum	- existente	-	2.347
15.	Număr branșamente termice de apă caldă de consum	■ in t'imcpuni:	-	2.236
16.	NumAr branșamente termice de abur	- existente	-	0
16.	NumAr branșamente termice de abur	- ii. funcțiune	-	o 1
17,	Crruidiil de contorizare n branșamentelor termice	- apă fierbinte	(%)	100
		in, M ire	<%)	99,94
		- apă caldă tic consum	(%)	100,00
18.	Hota de branșare In S XC L T a consumatorilor de energie termicii din localitate --------------------------------------------------------------- ---- ^: -----------------.____.----------------	- populație	CM	59,38
		- instituții publice	CM	87,57
		- operatori economici!	CM	5,07

Tabel 37. Apreciere dezvoltare dinamică a SACET Arad

Pentru dimensionarea necesarului de energie sub forma de abur si implicit pentru dimensionarea Ucog prevăzută cu combustibil biomasa s-a tinut cont de următoarele date:

- Debitul maxim de apa admis prin degazor: 100 m3/h
- Volum de apa de adaos in termoficare (2019): 360000 m3/an
- Debitul mediu anual de apa de adaos pentru degazare (2019): 41 m3/h
- Volum maxim de apa de adaos in termoficare ( nov 2019): 57000 m3/luna
- Debitul mediu maxim de apa de adaos pentru degazare ( nov 2019): 77 m3/h
- Volum minim de apa de adaos in termoficare ( sept 2019): 10400 m3/luna
- Debitul mediu minim de apa de adaos pentru degazare (sept 2019): 14,5 m3/h
- Temperatura de degazare a apei :103 - 105°C
- Temperatura de livrare a apei din statia de tratare : 14 - 15°C

NOTA : Pentru optimizarea necesarului de energie pentru degazare este prevăzută o preincalzire a apei la intrarea in degazor cu instalarie de recuperarea caiduri din gaze arse de la BE cu motoare .

Necesarul de energie este redat in tabelul de mai jos :

Calcul necesar abur degazare

Debit apa adaos,m3/h
	mediu	maxim	minim
	41	77	14,5
Necesar orar de abur pt. degazare, MWh
	mediu	maxim	minim
actual	4,29	8,05	1,52
propus	2,14	4,03	0,76

Tabel 38. Necesar de energie

CAPITOL 4. Identificarea problemelor și concluzii referitoare la

situația actuală a alimentării cu energie termică a localității

4.1 Situația alimentării cu energie termică

Viziunea Strategiei Energetice a României este de creștere a sectorului energeticîn condrii de sustenabilitate. Dezvoltarea sectorului energetic trebuie privită ca parte a procesului de dezvoltare a României.

Prin aderarea României la Uniunea Europeană, conceptul independenti energetice a fost completat și, treptat, înlocuit cu cel al securității energetice. întreg sectorul energetic românesc a fost pus în fața tranziției de la dezideratul independenței energetice, la condițiile piețelor de schimb liber.

Pietele internaționale de energie se află într-o schimbare dinamică și complexă pe mai multe dimensiuni: tehnologică, climatică, geopolitică și economică. România trebuie să anticipeze și să se poziționeze faă de tendinele de pe piețele internaționale, precum și față de reașezările geopolitice care influențează parteneriatele strategice. Astfel, principala provocare pentru sectorul energetic constă în reconfigurarea activităților pentru a putea face față competiției de piaă.

Creștere înseamnă: construirea de noi capacită i de producție bazate pe tehnologii de vârf nepoluante; retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție existente și încadrarea lor în normele de mediu, transport și distribuie de energie; încurajarea creșterii consumului intern în condrii de eficiență energetică; export. Sistemul energetic național va fi astfel mai sigur și mai stabil.

România are resursele necesare creșterii sistemului energetic, iar acesta trebuie săfie pregătit să susțină dezvoltarea industriei și a agriculturii, a economiei în ansamblul său, precum și îmbunătățirea calității vie'ii atât în mediul urban, cât și în mediul rural. în evoluia sectorului energetic, România va urma cele mai bune practici de protecție a mediului, cu respectarea țintelor naționale asumate ca stat membru UE.

Unul din obiectivele principale este asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toii consumatorii.

Obiectivul

urmărește continuarea programului de electrificare, precum și dezvoltarea și rentabilizarea sistemelor de asigurare a încălzirii.

stabilește ca prioritate finalizarea electrificării României și a menținerii sistemelor de distribuție a energiei electrice în strânsă corelație cu dezvoltarea socio-economică.

privește necesitatea stabilirii principiilor care vor sta la baza modului în care se va asigura încălzirea în mediul urban, dar și implementarea unor politici care să stabilească alternative pentru mediul rural.

De asemenea accesibilitatea prețului este una dintre principalele provocări ale sistemului energetic și este o responsabilitate strategică. Politicile de dezvoltare și adaptarea corectă a nivelului asistenței sociale în domeniul energiei, mai ales în zonele sărace, vor asigura o protedie reală a consumatorilor vulnerabili.

<_r. L ‘ 7 * / . . /

Obiectivul principal al strategiei exprimă

I Qf / .

I CL --l

viziunea de dezvoltare a României în contextul regional și european și dorința de a fi un actor principal al UE în acest domeniu.

România participă la un amplu proces de integrare a piețelor de energie la nivelul UE, având ca efect concurența tot mai deschisă pe piețele energetice. România are resursele energetice primare necesare, acestea trebuie valorificatecoerent, în condiiiide rentabilitate, concomitent cu creșterea gradului de interconectivitate.

România dispune de resurse bogate și variate de energie regenerabilă: biomasă, hidroenergie, potențial geotermal, respectiv pentru energie eoliană și fotovoltaică Acestea sunt distribuite pe întreg teritoriul țării și vor putea fi exploatate pe scară mai largă pe măsură ce raportul performantă-pret al tehnologiilor se va îmbunătăți, prin maturizarea noilor generalii de echipamente și instalații aferente.

Energia solară

Poate fi valorificată în scop energetic fie sub formă de căldură, care poate fi folosită pentru prepararea apei calde menajere și încălzirea clădirilor, fie pentru producția de energie electrică în sisteme fotovoltaice. Repartiția energiei solare pe teritoriul națonal este relativ uniformă cu valori cuprinse între 1.100 și 1.450 kWh/mp/an. Valorile minime se înregistrează în zonele depresionare, iar valorile maxime în Dobrogea, estul Bărăganului și sudul Olteniei.

Valorificarea potențialului solar în scopul producerii de energie electrică prin utilizarea panourilor fotovoltaice permiteinstalarea unei capacități totale de 4.000 MWp și producerea unei energii anuale de 4,8 TWh. La sfârșitul anului 2016, erau instalate în România parcuri solare cu puterea totală de 1.360 MW care, conform energiilor de proiect, produc 1,91 TWh/an. în anul 2016, parcurile fotovoltaice din România au produs 1,67 TWh. Construirea de parcuri fotovoltaice a beneficiat în perioada 2009-2016 de schemă de sprijin, conform Legii 220/2008. Instituirea arealelor protejate Natura 2000, precum și restricționarea dezvoltării parcurilor fotovoltaice pe suprafețede teren agricole, limitează opțiunile privind instalarea unor noi parcuri fotovoltaice de mare dimensiune doar pe terenurile degradate sau neproductive.

Capacitățile fotovoltaice urmează a fi dezvoltate atât sub forma unor parcuri solare de capacitate medie, realizate pe terenuri degradate sau slab productive, cât și sub forma unor capacitaț mici dispersate realizate de către consumatorii de energie care pot să facă tranziția către prosumator. Până în anul 2030, sistemele fotovoltaice vor atinge oputere totală instalată de cca. 3 100 MWp (o producție de cca. 5 TWh/an). Schemele de susiinere vor fi orientate doar către capacitățile dezvoltate de prosumatori.

Principala cauză pentru care potențialul solar nu este valorificat la un grad superior constă în faptul că sistemul energetic național nu poate prelua variațiile mari de injecție de putere generate de sursele fotovoltaice în absența unor sisteme de echilibrare șistocare dimensionate corespunzător. Pe de altă parte, după închiderea accesului laschema de sprijin a Legii 220 la sfârșitul anului 2016, s-a constatat că nu s-au mai înregistrat investiții noi în astfel de capacităț de producție, ca urmare a faptului că tehnologia actuală nu a atins performanțele necesare pentru a fi rentabilă fără schemă de sprijin.

Biomasă, deșeuri

Potențialul energetic al biomasei este evaluat la un total de 318.000 TJ/an, având un echivalent de 7,6 milioane tep. Datele cu privire la | roducia de biomasă solidă prezintă un grad mare de incertitudine (circa 20%), estimarea centrală fiind de 42 TWh în 2015.

Principala formă a biomasei cu destinate energetică produsă în România este lemnul de foc, ars în sobe cu eficient redusă. Consumul de lemn de foc utilizat în gospodării este estimat la 36 TWh/an.

Până în anul 2030, consumului de lemn de foc va înregistra o reducere cu circa 20% față de nivelul anului 2018. Cum lemnul de foc are cea mai ridicată pondere în cadrul biomasei scădere, urmare a reducerii consumului de lemn de foc, la orizontul anului 2030 consumul total de resurse energetice provenind din biomasă va scădea la până la valoarea de 39 TWh.

Până în anul 2030 vor fi dezvoltate mici centrale electrice alimentate exclusiv cu biomasă. Cazanele unora dintre centrale termoelectrice actuale vor fi adaptate pentrua permite arderea unui adaos de biomasă. în total în anul 2030, prin arderea biomaseise va asigura o producție de energie electrică de 0,9 TWh. Până în anul 2020 vor fi elaborate reglementări complete privind utilizarea biomasei pentru producerea de energie electrică astfel încât să se prevină utilizarea nerațională a acestei resurse.

Deșeuri cu destinație energetică

România produce peste 8,0 milioane tone de deșeuri municipale anual, din care continuă să depoziteze peste 90%. Conform normelor Europene în vigoare, rezultatedin Directiva 2008/98/EC, și a principiului de economie circulară, 55% din aceste deșeuri, adică fradia reciclabilâ (25%) și fracte umed-organică (30%), trebuie sa fie recuperate material (nu incinerate).

Din fracția umed-organică se poate obține:

o gaz - care poate fi injectat în rețeaua de gaze naturale existentă;

o GNC (Gaz Natural Comprimat), folosit pentru vehiculele care funcționează pe acest tip de combustibil.

Restul de 45%, adică fracția uscată (20%) și fracția uscat-organică (25%), este un deșeu care, procesat corespunzător, devine un combustibil alternativ care poate atinge valori ale puterii calorifice de până la de 2 ori valoarea puterii calorifice a lignitului. Fracția uscată și fracția uscat-organică se combină în vederea obținerii unui combustibil solid alternativ (CSS - Combustibil Solid Secundar). Conform acelorași norme Europene, deșeurile cu valoare energetică trebuie să îndeplinească anumite norme de calitate pentru a putea fi considerat combustibil alternativ nepoluant. Combustibilul solid secundar (CSS) este definit ca o alternativa viabila privind

„înlocuirea combustibililor convenționali pentru atingerea obiectivelor de mediu si economice cu scopul de a contribui la reducerea emisiilor poluante, inclusiv emisiile de gaze care afectează clima, la creșterea utilizării surselor energetice regenerabile printr-o utilizare durabilă în scopuri energetice". Directiva Europeană 2008/98/EC acceptă folosirea CSS ca și combustibil în următoarele situații:

- termocentrale cu funcționare pe cărbune cu grupuri cu puteri unitare mai mari de 50 MW;
- fabrici de ciment cu capacități de producție mai mari de 500 t/zi clincher.
- Uniunea Europeană consideră ca „neutre" emisiile provenite de la termocentralele care folosesc CSS drept combustibil adăugat în locul celor fosili, reducând în acest fel emisiile de CO2. Folosirea CSS va avea și beneficii economice imediate, reducând factura plătită de agentii economici pentru Certificatele de CO2.

Energia geotermală

Pag 125 din 222

Pe teritoriul României au fost identificate mai multe areale în care potențialul geotermal se estimează că ar permite aplicații economice, pe o zonă extinsă în vestul Transilvaniei și pe suprafețe mai restrânse în nordul Bucureștiului, la nord de Rm. Vâlcea și în jurul localității Țăndărei. Cercetările anterioare anului 1990, au relevatfaptul câ potentul resurselor geotermale cunoscute din România însumează aproximativ 7 PJ/an (cca. 1,67 milioane Gcal/an). Evidențele din perioada 2014-2016, consemnează că din tot acest potențial sunt valorificate anual sub forma de agenttermic sau apă calda între 155 mii și 200 mii GcaL Mare parte dintre pu|urile prin care se realizează valorificare energiei geotermale au fost execute înainte de 1990, fiind finanțate cu fonduri de la bugetul de stat, pentru cercetare geologică. Costurile actuale pentru săparea unei sonde de apă geotermală care sunt similare cu costurile pentrusăparea unei sonde de hidrocarburi. Jinând cont de potenjalul ridicat al resursei geotermale în arealele în care acesta a fost identificat, până în anul 2030 se va extinde valorificarea mai ridicată în special pentru asigurarea încălzirii, pentru prepararea apei calde menajere și pentru activități recreative sau balneare. Doar o mică parte din forajele realizate anterior anului 1990 pentru cercetare geologică în care s-a identificat resursa geotermală sunt utilizate pentru valorificarea acestei resurse.

Eficiență energetică, energie termică și cogenerarea.

Eficiență energetică

Eficienta energetică este o cale dintre cele mai pulin costisitoare de reducere a emisiilor de GES, de diminuare a sărăciei energetice ș de creștere a securității energetice.

Eficienta energetică în România s-a îmbunătățit continuu în ultimii ani. între 1990 și2013, România a înregistrat cea mai mare rată medie de descreștere a intensității energetice din UE, de 7,4%, pe fondul restructurării activității industriale (ANRE 2016a).

Creșterea eficienței energetice prin investiții în tehnologie este esențială pentru întreprinderile cu intensitate energetică ridicată, pentru a putea face fată concurenței interna ionale. Creșterea rapidă în continuare a eficienței energetice în industrie este mai dificilă, potenlial ridicat regâsindu-se în prezent în special în creșterea eficienței energetice a clădirilor (rezidențiale, birouri și spaii comerciale).

încălzirea eficientă a imobilelor

Segmentul clădirilor și al serviciilor reprezintă 40% din consumul total de energie din UE și respectiv circa 45% în România - în special încălzire ș mult mai puțin răcire. La nivelul UE, încălzirea rezidenială reprezintă 78% din consumul de energie, în vreme ce răcirea reprezintă doar circa 1%.

Cererea de^ energie termică este concentrată în sectoarele industrial, rezidenial și al serviciilor. în sectorul rezidenial, principalii factori sunt temperatura atmosferică și nivelul de confort termic al locuințelor - care, la rândul său, depinde de puterea de cumpărare a populației, dar și de factori culturali. Un alt factor este dat de standardele de termoizolare a clădirilor.

Ca urmare a restructurării dramatice a industriei românești din perioada 1992 - 2005, cererea de energie termică în industrie s-a redus foarte mult.

România are în prezent un total de circa 8,5 mii locuințe, din care sunt locuite aproximativ 7,5 milioane. Dintre acestea, cca. 4,2 milioane sunt locuințe individuale, iar cca. 2,7 milioane de locuințe sunt apartamente amplasate în blocuri de locuit (condominiu).

Din totalul locuințelor, numai cca. 1,2 milioane sunt racordate la SACET-uri (cca. 600.00 de apartamente doar în București). O treime din locuințele României (aproape2,5 mii) se încălzesc direct cu gaz natural, folosind centrale de apartament, dar și sobe cu randamente extrem de scăzute (cel pulin 250.000 de locuințe). Aproximativ 3,5 mii. locuințe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid - majoritatea lemne, dar și cărbune - arse în sobe cu randament foarte scăzut. Restul locuințelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică. Peste jumătate dintre locuințele din România sunt încălzite parial în timpul iernii.

Energie termică și cogenerare

înainte de 1989, soluia de alimentare centralizată cu energie termică (SACET-uri) a țocalitălilor urbane a fost practic generalizată în România.

în ultimii ani, o bună parte dintre capacitățile de producere în cogenerare ale SACET-urilor au fost retrase din exploatare și chiar dezafectate din cauza imposibilității financiare de realizare a investriilor de mediu, dar în unele cazuri și datorită neconcordantei constructive a acestor grupuri (concepute în special pentru cogenerare industrială) cu actualele cerințe ale pieței de energie termică.

Din aceste motive, sistemele municipale de încălzire (SACET) s-au confruntat în ultimii 20 de ani cu debranșări masive ale consumatorilor, aceștia alegând soluii individuale de încălzire.

Strategia UE pentru încălzire și Răcire (IR) promovează realizarea de unități de cogenerare și trigenerare (energie electrică, încălzire și răcire). Din acest motiv este încurajată producerea distribuită, în limitele în care aceasta se dovedește fezabilă economic.

4.2 Soluții centralizate de alimentare cu energie termică: cazane destinate exclusiv producerii de energie termică, cogenerare, căldură reziduală, alte tehnologii;

A se vedea anexa : „Soluții centralizate de alimentare cu energie termică"

4.3 Oportunitatea modernizării, extinderii SACET

In 1989 toate marile orașe românești aveau un Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET). Aceste SACET-uri au devenit nefuncționale și multe administraliile locale au renunat la ele. Cauzele principale :

- o lipsă de viziune și un management prost ce a dus la disfundionalitâi
- lipsa de reparații capitale și investiții,
- o legislație care a dezavantajat consumatorul
- și un marketing agresiv al distribuitorilor de gaze și a vânzătorilor de centrale de apartament.

Doar câteva orașe din România încă mai dețin un astfel de sistem (inclusiv Arad) ,din care două ies în evidență: Bucureștiul care deine al doilea mare sistem din lume (după Moscova) dar care poate sucomba oricând și Oradea care are cel mai performant SACET din Iară.

I ^? \

Autoritățile și specialiștii sunt de acord: H

- centralele de apartament sunt mult mai poluant ( a se vedea Acad. Prof. univ. dr. DhC Xxxxxxxx Xxxxx - impactul negativ asupra vieții și sănătă'ii umane al centralelor termice individuale alimentate cu gaze naturale instalate în blocurile de locuințe)
- și mai puțin economice ( a se vedea Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice - Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul București) decât un sistem integrat de încălzire centrală și de distribuție a apei calde.

Doar aceste doua argumente asigura demonstrarea necesității de funcționare a SACET-urilor in mediu urban

Termoficarea din România produce pierderi,

- datorate incompețentei managementului și nu a unei concepții funcționale greșite, incompetență acoperită de subvenții.
- randamentul centralelor care produc căldură este de circa 50-75%, fată de 80-90% standardul occidental,
- și pierderile la consumator din cauza proastei izolări a apartamentelor, a ineficientei contorizârii si a imposibilității de a regla temperatura, sunt de circa 40%. (5)’

Exemplele de buna practica cum sunt SACET-ul orădean care prin TERMOFICARE Oradea SA (6) - Companie a Primăriei orădene, integrează producerea energiei termice (o termocentrală veche dar modernizată, similară celor de la ELCEN), transportul și distribuția energiei termice modernizate total prin accesarea de fonduri europene precum si cele din Europa de Vest (exemple concludente sunt termoficările din Munchen si de asemenea din Augsburg ) dovedesc ca un management modern conduce la crearea unui SACET eficient la care se racordează TOȚI dezvoltatorii imobiliari, absolut de bună voie, din considerente de eficiență economică bazată pe soluții moderne cu servicii la înalt nivel tehnic și la costuri accesibile.

Aceste argumente ne fac să înțelegem de ce din ce în ce mai multe orașe occidentaleîși construiesc și își modernizează SACET-urile existente. Avantajele :

- Primul este cel al randamentelor și a costurilor: este mai ieftin să produci pentru cât mai muki clieni decât pentru unu!.
- Poluarea centralelor individuale adunată e mult mai mare decât poluarea unui CET, care mai produce și energie electrică.
- Noile tehnologii pot transforma căldură în frig (trigenerare), ceea ce face ca vara în loc de căldura să avem răcoare.

Atât EU cat și statul român alocă sume importante pentru dezvoltarea sistemelor deproducere și alimentare cu agent termic, existând importante programe în derulare.

Probleme și concluzii referitoare la situația actuală a alimentării cu energie termică a municipiului Arad .

Pentru corelarea datelor existente la nivelul anului 2020 cu cele care urmează a fi monitorizate datele de mai jos sunt colectate din raportul AN RE si includ date comparative din regiunea Vest a României.

Conform raportului ANRE 2020 situația SACET Arad este redata mai jos

1. Operatorii SACET și producătorii independenți de energie termică aferenți

Regiunea

—

Județul

Localitatea

Operatori SACET

Producători independenți de energie termică

Regiunea Vest	Hunedoara	Brad	Termica Brad SA
	Hunedoara	Deva	Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA - Sucursala Electrocentrale Deva
	Arad	Arad	CET Hidrocarburi SA	S.C. CET ARAD SA
	Arad	Nădlac	Apoterm Nădlac SA
	Timiș	Timișoara	Compania Locală de Termoficare Colterm SA

Tabel 39. Operatori SACET - Regiunea Vest

Numărul de locuințe debranșate, respectiv rebranșate

în anul 2020 au avut in diverse localități debranșări semnificative ale locuințelor de la SACET. Cea mai mare rată a debranșărilor s-a înregistrat în Buzău (48%), urmat de lași (10%), Arad (8%) și Constanța (5%).

Figura 27. Numărul de locuințe debranșate în anul 2020

în același timp, în 27 din cele 51 de localități alimentate din SACET s-au înregistrat rebranșări ale locuințelor la sistemul centralizat, în general de valori mici, cele mai semnificative fiind prezentate în graficul următor. Cu toate acestea, o creștere semnificativă s-a înregistrat în Oradea, zona păstrând tendinla ascendentă din anul precedent.

Număr de locuințe rchranșatc

2000

1800

1600

1400

1200

1000

800

600

400

200 0

Sursa: date colectate de la operatorii SACET monitorizați conform Metodologiei

Figura 28. Numărul de locuințe rebranșate

Datorita sistemului labil de operare al SACET Arad rata debranșărilor este foarte îngrijorătoare , lucru dovedit si prin lipsa aproape totala a rebranșărilor. O alta explicație plauzibila ar putea fi prețul energie termice comparativ cu celelalte SACET- uri din regiunea Vest după cum se vede in graficul de mai jos :

Regiunea Vest

Figura 29,

Prețul energiei termice

Evoluția preului local pentru populație în perioada 2019-2020 Regiunea Vest (lei/MWh)

Sursa : Conform raportului ANRE 2020

Datele istorice privind activitatea de operare a CETH Arad pe ultimii 5 ani inclusiv prognoza pentru 2021 sunt redate sintetic in tabelul de mai jos:

DATE ECONOMICE privind CETH Arad

nr cri	Mărimea			U M	Anul					Pritgnoza
					2016	2017	2318	2019	2020	2021
					Prețurile ți cheltuielile vor fi fără TVA
1	Consum de combustibil	lichd	putere calorifici nferioara i^1fe‘'^su	kcal/kg
				kj/kg
			Pre- mediu anual	leiH
			canlilate	tone/ an
		gazos	putere calonfică inferioara (PCn fi superioară (PCS)ⁿ	P'l kWWhm’	9.604	9.544	9797	9.735	9 706
			putere calonfică inferioara (PCn fi superioară (PCS)ⁿ	PCS kWWSm’	10 747	10759	10,888	10.820	10.766
			Pre mediu anual	leu'MWh peniru PCS	105 20	113,48	160 92	181,03	122 46
			cantitate	MWh/ an la PCS	52 280 74	49 791 11	171 233.55	367292.1	84319.71 .
				MWh/ an ia PCI	52 082 92	44 171.69	154 10511	330470.4	76013.59
2	Cheltuieli anuale totale cu combustibilul			mi lei/an	6131.164	5649.511	27455,415	59144 075	10325.372	8800
3	Cheltuia। anuale cu CO2 - . î-mm n im 2			mi lei/an					1621	2661
3 1	numărul de certificate CO2 cumpărate \|1 certificut!»! tona CO2\|			buc					7413	6900
3 2	■ praul marini al unui certificat de CO2			EUR/buc sau EUR/t				l	44.08	59 86
4	Cheltuieli anuale cu aersonalui			m i lai/an	2.873	2.855	2 951	342’	3277	3500
5	Amortizări Re para ii			mo lei/an	1 195	î 153	820	38	14	14
6	capitale Re a răii			mu tei'an	0	0	0	0	0	0
1 7	curante			mu lei/an	19	28	18	10	4	4
0	Materiale coniumabile			mu lei/an	76	124	132	184	446	500
9	Apa industrială			mu lei/an	7	25	20	22	91	100
10	Cheltuieli cu energie electrica cumpărată din SEN pentru servita proprii Inclusiv pomoare			mii lei/an	794	661	1.492	7842.24	1118.701	1500
to 1	-canlilalea de energie electrică comparata din 5£n pentru servicii proprii inclusiv pompare			MWh/an	2 167 848	1 976 318	3 851,088	7189 512	2379 792	2380
10?	- prețul mediu al anemiei electnce cumpărate			i»LrMWh	366 319	334.31	387 33	395.33	470 08	630 25
11	Diverse			mii lei/an	246	106	176	182	105	200
12	TOTAL CHELTUIELI ANUALE			mu lei/an	11 341	10 601	33.172	65 843	17 002	17.279
13	Cantitatea anuală de energie termică - sub formă de apă hBit-r.-.® - ivrală In RTF la naid			Gcal/an	367 723	363 860	302.620	272750	286 428	310.000
14	Cantitatea de energie termică vânduta consumatori casnici			Gcal/an	178.620	176087	142.394	126855 Ă	127277.2	150561.6
15	Cantitatea de enerva termică vânduta consumatori noncasnici			Gcal/an	52 224	54 066	44.669	3921071	39226.31	46064.38
16	Pierderi eneiiie termica			Gcal/an	136878	133 706	115.557	106684	119.923	113 354
17	P munte de vânzare aprobate pentru energia termică conform deciziilor AN RE		consumatori casnici din RTP	fel/MWh	185.87	188 03	184,71	202,87	202,57	202 87
			Consumatori casnici din RTS		241 43	261 79	260.47	350,66	351 09	351.89
			nsumatori noncasnici din RTP		211 49	186 03	184.71	' 225.61	22984	229,84
			Consumatori noncasnici din RTS		287 25	261 79	260.47	350.66	351 89	351 89

M«niluni

1) - Valoarea mede anuali, sta birt* ca medie ponderali pe nlru tran|Bte de consum cu pulenle calorifice ras pe dive
2) - (Certificalele achiznonate in conextuHn căra certificatele alocata cu titlu gratuit nu acoperi necesarul.

Sursa CETH Arad , consultant

Tabel 40. Activitatea de operare a CETH Arad în ultimii 5 ani

DATE ECONOMICE privind ■lilamul da Iran» port fi dlitfibuțle A Căldurii din SACET Ar*d(RTP+PT*RTS>

nr cn	Mărme*			U M			Prognoza
nr cn	Mărme*			U M	Anul 2016	Anul 2017	Anul 2016	Anul 2019	Anul 2020	Anul 2021
	>			]
1	Cheiuajii cu entfQH terme* mirata in RTP			m« leUan	57 973.4/	47 973.48	5» «34 1T	34 «BJ,	54 357.92
	CHELTUIELI ET ACHIZIȚIONAI A			me leWăn	51 742.OT	55 2 78.00	30 525.00	2 038,00	42 395.00	54 400 66
	• CvtUîat** nui* 0* energie larme* rrtrjt* in RTP • prvul eneig«i larme* ivmr» med* «nuaU)			GCaUan	367 723.03	383 88^36	302620^9	272 74449	286 42S.3T	no 0W.00
				leUGcai	157.66	131.65	167 98	201 01	18S78	247.2/
2	Cheltuieli cu penarului			mu lei/an	11 637.ÎK)	11 654.00	13 136.00	12/77,00	11 9moo	12 000,00
3	Amgmrtn			me iw*n	803.00	190.00	206	205	216	216
4	Reparai captate			me leuan
$	Ch«itu*li cu energia de pompare In RTS		conium «neta* e*c&câ	MWn/an	4 235.15	4 146.25	3 800.73	3639GO	3 415.45	3 415Q0
			pre	iMhWi	0.490740704	0.485543309	0.477535329	0 49840Q373	0.575425275
			total	mefa/an	2 076.36	1 931.19	1 814.98	1 813.6B	1965 34	2751
B	Reparai curenta			m»fa*n	947 00	1 163 00	1420	1343	1354	1500
T	Contum materiale			mu fain	1 067.00	1 120 00	1536	2589	1419	1500
0	Ap*	edaca MCundu încălzire	cantitate	mc/ an	■■ bbyw.uo	61 629 00		TdSW	Ub^uu	HU28U
			pier	l«i/ mc	2.92	3.05	357	3.5?	3 83
			cheltuieli apa *da»	ttiii lei/*n	166 25	187 97	247.29	266.85	291 42	■
		cheltuieli totale cu apa		mu faan	6 226.00	5 968 00	5771	5623	5142	6000
9	D>vene (incluw cnenutli cu penairtxii. provnioa-e. Aurari)			ma fain	13 831.00	1301.00	3963	4705	3514	2500
16	Tâ 1 AL cWELT Uit ii AhuALE i ....11			mii latfăn	8B.33U8	HAB.n	U.aJI.si	31.091.88	• JWî.34	80.887,00
1 T	CAIdUta vândută din RTP, letal din care:			GcaV »n	55 58	2576751	20 0§6.86	17441 22	18 178.58
IM	C«idu>* vinduu dn RTP I* peputaie			Gcalr an	uu	17,"49	“34.69	3118	32.50
113	Prvul ciBun pminj popul» (lat* Tvai - valoare aprobata			Iezeai	19267	21031	214 82	235.94	235.94	235.94
113	Cicluri vănduU dn RIP la agent econormei			Gcai/ an	2251024	iJha.oa	20061.97	17464.06	16146.06
	Preut ciUuri pentru agenii «canonea 11ar* TVA] - valoare			imrGcat	2a5M	il6.35	il462	M.tl	267.3	2S7J
12	Căldura vândută din RTS. total			GC*V an	208 320,40	206 367 02	166 966 27	146 525 29	149 375.77
	din car»;
ti 1	Cantitatea letală vinduti per,nu lnc*ze«			Gcav an	170 822.35	171 950.16	137118.9489	122574.86?	126178.3034
13 3	Cantitate* letali vânduta pentru ■ C C			Gcil/ an	37 496.06	34 416 1»	29847.32473	26050.4	23197.47092
13	Onltalt* total de adun vlnauti om RTS t* popul**, total			Gc*u an	178 606.39	176 069.29	142 359.39	126 82253	128 277,57
	am «are
	Canuate* de a Mu d vinduti dm RTS U popul** pentru încălzea			GcaV an	143 454.88	144 107 67	113962.4053	101902.6382	106074.9484
u:	Cniiat«dedUud vAndutldm RTS ta popula* pentru icc			GcaVan	35 151.51	31 961 42	28396.98906	24839,99475	22202 62595
UI	Prvul cUdun pentru poputaie (tara TVA) - vmt» aprobata			i evitai	280.78	304.46	302.93	<67,82	409.25	4Q9.25
14	CanUMea tnill de căldura vândută dn RTs ia agenti			Gcai/an	29 714.01	SOMA 73	24 606.88	21 802.65	21 096,20
	dn car»
	CanttalM de Că Mură vândută d<n RTS l* ajenli eccnonvțipentru încălzite			GcaU an	27 36T.47	27 842.29	23 156.54	20 592.25	20 103.36
1<	Cent4Mea de căldură vândută din RTS la aganu economici pentru acc			Gcal/ an	2 346.54	2 455.44	1 450.34	1 210.41	994.64
14	Prvul citi un pentru «genți eoonorma par» TVA) • valoare			WGțai	334.07	304.46	302.93	4Q7.82	409 25	409.25

Tabel 41. Date economice SACET Arad

Sursa CETH

Situaia actuala a rețelei de termoficare _ principala /transport si secundara /distribuie _ este redata sintetic in tabelul de mai jos :

Nr.crt.		Rețea	Starea actuala	Valori
			Starea actuala	%		ml Traseu
	1		foarte bună	15,00		8,64
F	2		bună	69,00		39,744
F	3	Transport	deteriorată	15,00		8,64
F	4		fără	1,00		F 0,58
F	5		TOTAL		100,00	57,60
F	6		foarte bună		18,34	^r 17,00
F	7		bună	62,66		58,09
F	8	Distribuție	deteriorată	18,00		1 16,69
F	9		fără	1,00		0,93
F	10		TOTALĂ		100,00	92,70

Tabel 42 Situa'ie actuală rețea de termofican

Mai jos sunt prezentate in detaliu la nivelul anului 2020 datele specifice SPAET si SACET conform Ordin ANRE nr. 11/2021 :

ANEXA Nr. 1 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

CARACTERISTICI SACET

Raportor (denumire operator economic)	S.C. CENTRALA ELECTRICA DE TERMOFICARE HIDROCARBURI S.A.
Licență SACET (număr, dată emitere, dată expirare)	SACET / număr: 2109, data emitere: 21.11.2018, data expirare: 22.10.2023
Localitate	ARAD
■Județ	ARAD
Anul pentru care se face raportarea	2020

Tabel 43, Caracteristici SACET. Document de raportare CETH Arad Anexa 1 ordin 11/2021

X r. cri	Carac (eristic i			V aloart*
ii				J '
i :	XumAr centrale de engenerare proprii (Ci 1 )		-	0
i.	Xumăr centrale termice proprii \|( 1):			T”
11	—			1
			*	i
' -1				0
5	_ ( MjiAfinate Ur mici inHuhln în centrale proprii		(MW)	23-4,85
1	■ tk Cufcș.etunn r:		(MW)	0.00
ț 2	■ fcrmru		(MW)	iJ4.â5
X i	t ombuslibiU¹ resurse primare utilizati-utitkâtc în centralele proprii (de exemplu: taie naturale, păcură. Inuiia, [ignit energie suluri, apă gcolcrmalâ, rumeguș .) procente din total ।	r du cuswntie	(%)	-
X i		- simriMW	(’A)	99,9-4% gaze naturale ; 0,06% biomasă
	Lungime IraNcc/drcuite din rețele:		(Iun)	252,37
5 1	utoicram,-		(km)	228,20
5 ¹¹	supi j (crane		(km>	24.17
6	Ș olumul ta4Âl ni retdefor \| (n?)			25.941,00
6 L	d transport		(m"i	18.345,00
1 fi- J	di di ar Iw		(m¹)	7.596,00
7,	l ip i/ul«tie rețete (de exemplu: clasic, prciznUt, cochilie, . 1 procente din total rapiirtnte la lungimea cunduetelor	* iruHjșpon	(%)	clasîc=94%, preiz.=5%, Iară
7,			(%)	prciz.=24%, fSră izolație = 1%
R	> tare laistape rețele procente din t- Hal		-	-
* i	■ Ifaiupain		(••)	15.00
& 1		hunul	(••)	69.00
		iSrtUlOtJfi	Co	15.00
X -8			(%)	1,00
5 5		roi u	(%)	100,00
h 6	dtiumbulht	foarte Bună	(".)	17,00
H 7		buni	(’•)	64,00
M M		dci i-nora tJ	("’)	18.00
ii 9*		O:	(••)	1,00
R 1		roi u	(%)	100,00
9.	Număr de module termice		-	90
¹⁽¹	Număr de puncte-‘■tații termice		i	39
11	Tip schimbai nare de cildură (de exemplu cu plAci din i»ox, cu plăci din titnw, tubulare, hrazate. ) procente din total	- dta PUIUMC hUțld k-nmce	(*)	100% cu placi din inox
11		dminodnlc icnrnci;		100% cu placi din inox
1*.	i'n-duc itori independenti de la cur ce cum pi ru energ-.e termică denumire producător)		*	S.C. CET ARAD S.A.
13.	Număr branșamente termice dcapă fierbinte (din rețeaua de transpăru	- fxi tente	-	52
13.		-infucu iu ol	-	50
14.	NuniJr branșamente termice de încălzire	- XJ.ICtll	-	JLdjI
14.	NuniJr branșamente termice de încălzire	■ in Inncnmc	-	2.520
1*	Numii hniitțn mente termice de apă caldă df consum	'■ ext i-'iri	-	2,347
1*	Numii hniitțn mente termice de apă caldă df consum	• in 1 incTume	-	2.236
16.	Număr branșamente termice de abur	vmteme	-	0
16.	Număr branșamente termice de abur	- in fajK iHiiiE	-	0
r	(.radul de cotilorturc ■ branșamentelor termice	- tpj Ikrbitue	(%)	100
		r SlHilme	(%)	99,94
		r Ipa cMnia qe i- ii -.im	(%)	100,00
1K	Raia de hranrarc la 5 tFET a consun» ut urilor lle energie termicii >dfo localitate	\|- popidapc	(%)
		L i usi itjiir publice*	("/.)	87,57
		^tiperahMi¹	1%)	5.07

Actualizarea Strategiei de Alimentare . ARP/ n

cu Energie Termică a Municipiului J ( | KUA KvUK

Arad 2020-2030 CONSULTING

ANEXA Nr. 2 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

ANEXA Nr. 3 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

ANEXA Nr. 4 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

Nr. crt.	Denumirea parametrului	U.M.	V MarEr
Nr. crt.	Denumirea parametrului	U.M.	Semestrul 1	Semestrul 11	An
0	1	2	3	4	5
1.	Energic termică produsă ți au cumpărată	(MWh)	200.299,81	134.721,10	335.020,91
1 1	din producție pn puc	(MWh)	49.907.70	19.589.30	69.497.00
1.2	- cumpărau	(MWh)	150.392,11	115.131,80	265.523,91
2.	Energic termică vândută la consumatori	(MWh)	121,411,98	73.453,74	194.865,72
5.1	- p tpuLțk	(MWh)	93.004.21	56.220,41	149.224.62
-? h	in ttUilii puhiic.-	(MWh)	16 833,53	10.656,14	27.489.67
	- operatori economici	(MWh)	11.574,24	6.577,19	18.151,43
3.	Număr de angajați, la sfârșitul perioadei de		274	259	259
4.	Cheltuieli pentru prestarea serviciului	(mii Iei)	47.786,25	33.719,49	81.505,74
5.	Cheltuieli de dezvoltare/modernizare SACET	(mii lei)	71,61	117,60	189,21
6.	Venituri din prestarea serviciului	(mii lei)	48.482,27	28.232,69	76.714,96
7.	Grad de încasare, la sfârșitul perioadei de raporta	W	75,63	40,13	72,58
8.	Valoare active (Sold la sfârșitul perioadei de raportare Sold la începutul perioadei de raportare, +/-), din care:	(mii lei)	-14.899,43	10.632,78	-4.266,65
8.1	icthefixe	(mu lei)	-39,09	8,20	-30.89
8.2	- asini, circul inie	(mu leii	-14.860,34	10.624,58	-4.235.76
9.	Datorii (Sold la sfârșitul perioadei de raportare Sold la începutul perioadei de raportare, i-/ ), din care:	(mii (ei)	-13.910,02	16.083,51	2.173,49
9 1	- fum . ori dc combu uhd	(mii lei)	-10.222.86	-1.328.93	-11.551.79
9.2	- furnizori dc energie termic i	(mii lei)	3.253,03	5.512,25	8.765.28
9 ■	- furnizori de energic electrică	(mn lei)	225,11	1.234,57	1.459,68
9.4	- furnizori de apă	(mii lei)	350,44	928,57	1.279,01
9/	- bugetul de st it	(mu lei)	490,29	1 801,13	2.291,42
9 6	- bugetul local	(mii lei)	-0,61	-0,04	-0,65
' 'T.7	- alic datorii	(mii lei)	-005.42	73)35,96	-69,46
10.	Creanțe (Sold la sfârșitul perioadei de raportare Sold la începutul perioadei de raportare, +/-), din care:	(mii lei)	-15.833,60	11.783,15	-4.050,45
10 1	-Tiu.'.tuf iă st it	(mii lei)			-3.9RO6
10.2	■ hucctul oca!	(mu leu	652.88	3.750,93	4.403,81
li; ;	- p/puldlic	(mu tei)	-5.504.86	6.322,48	^- 817.62
10 4	in lituții । ibli .	(mu tei)	-1.104.10	1.111,32	7.22
rn >	orer ¹ ri on mri	(mu iei)	7J76.15	458,38	82.23
IU. 6	- alic ere ințe	(mu lei)	-3.313.3/	140,04	-5.373.33
11.	Număr total de contracte de furnizare a energiei termice în derulare, la sfârșitul perioadei de raportare	•	3.021	2.974	2.974
II 1	■ populație	•	2.357	2.330	2.330
1IT1	mdiviihi	r -	49	49	49
11 1.2	-asociMii din care	-	2.308	2.281	2.281
II l._	cu conven u individuale	- .	0	0	0
112	ut ti u ti pub। cc	-	141	141	141
11 ’	■ opera ori economici	-	523	503	503
12.	Număr total de convenții india iduale. v ala bile ia sfârșitul perioadei de raportare	*	0	0	0
I 1	fu; 4 rej .imtoarc dc costuri	-	0	0	0
	urcparlil' ire de costuri	• .	u	0	0
1 3	,u onton ; ip riainem (di ribu . pe		0	0	0
13.	Număr avarii, din care:		40	59	99
11 r	-inc ninlclz tcimtc uncie ■ c t -rn	-	6	0	0
\|! 2	- in fete.. ic .lensporî	-	' 23	20	43
13.1	-inrc(elcl dc distribuite		17	39	56
14.	Număr total de zile de întrerupere a furnizării agentului termic datorită avariilor		9,04	13,91	22,95

/*/ ' \

ANEXA Nr. 6 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

Nr. crt.	Tehnologia utilizată de unitățile care livrează „frig" în rețele	Capacitate de răcire netă a unităților) care livrează „frig" în rețele*)	Energie termică extrasă din rețele"*) ți facturată la consumatori
-	-	(MW)	(MWh)
0	1	2	3
1	Unități de absorbție pentru răcire utilizând energie non-regenerabilâ	0,00	0,00
2	l 'nități de absorbție pentru răcire utilizând energic regenerabilă	0,00	0,00
3.	Unități de răcire cu compresie de vapori (răcitoare electrice sau pe gaz)	0,00	0,00
4.	Răcire liberă {lacuri, râuti. depozitare sezonieră la adâncime ele.)	0,00	0,00
5.	Alte tehnologii	0,00	0,00
6.	TOTAL	0,00	0,00

ANEXA Nr. 7 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

		C'.H “7—	Art'k f« a- kw- «i'hmii j. iș .a44ur' r atomii 1 IU -■ U.n 11^ aiKi 11 'btk • aMma Hi *^r“ .			i'HT ■ iun
		C'.H “7—	M* tanHHtr .pa			■p • fktMmr aph , akJa	■1^	TUTii.	r—J---î---		l«l*8
		J r-, tMWht	---3 — 194.865,72	---J, 0.00	,----1314---- 194,865.72	t________ 0,00	------²----”1 0,110	0.00	— r»M__ 194365,72	0.00	---Itfell--- 194365.72
		\|MWh\|	7.858,69	0.00	7.858^9	0.00	0,00	0.00	7.858.69	0.00	7.85839
		iMWh)	187007.03	0,00	uMarju	0.00	0,00	0.00	137.007,03	0,00	187.007.03
	1- *• —Ml IUWU	iM'M .	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0.00	0,00	0,00
			7	n	T	A	0	IL	5	a
			1	0	1	n	fi	ÎL	¹
			1	0	1	fi	H	p	1	a	1
	IULfW.. Mrfe CHWHi ■ ini™ J B -	xx	xxxxx	0.00	21137	0.00	0.00	0,00	25137	0.00	25237
I	- -	Vi'	SMÎ	0.00		OM	O.W	0,M	54J?		563?
		Îmi	98,00	0,00		0.00	ono	0,00	98.no	0J»	98₄D0
		Aw	98,00	0,00	98,00	0,00	0,110	0,00	98,00	0,00	93.00
1		fWb.	140455-19	0,00	140 45549	0,00	0.00	0,00	140 155,19	0,00	-----_------1 140455.19
		iMWM	to.SQJ		■»‘iw .	d_ldo	0.00	. _ 0.99			'tiuit
	i	MUfa	h9,M0 86		69.640.86	0.M	0.00	0.00	69.610.86	0.00	69.640.86
	Vani» A J» r*ri		27301	•	27301	0	0	0	27301	0	27301
	IM Iii . -______		26.657		26.657	0	0	0	26.657	0	26.657
			HI		J1L .. .	0	0	" 0	. UI J	0	Ut
			W		MU	0	0	•	___Si. .	0	MU

Tabel 49. ANEXA Nr. 7 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

ANEXA Nr. 8 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

• \r,	1 uailr BF\|rw4r T^ iwsiiMnuNqiM	1M.	RLrm UrtanA fficwHti" 1 fa rttrtf t rm Iu\|f ™ a r\|kM.rf 2 «hCrrtlMll (41J dur UtiTT^Wâ SOIÎ-i¹ 1 E “ .Aiiîttnr de urhinl rare \|ii4mi.ll «i î-0". C7arr-\|»ed:n i«t Uc l^ț-rr,tTUbibr cildufil H-TiditlU. rt rtțBtTnnreiH:* pfoilui-ltn cQEHNrreM WbdiBiM» cvM^inafae de de rwcrgti"	Rli irr urbawâ liffirtew li) fa runlnrmii J^r cu Hriicohil 2 ohfleiiul Bîwr\|.c> JM î.lT't'E ■ Jitseefnț fie rir»n uitași rarr inik?twj nu puim dr RȚ - । DCfanifrubfin, <0.. rjMuinli n-rduiliL ■’^lțT* e»erf.< înmid pi 1 fa rnțtflerii^ MM «, di^lr-ai m bii afin dț aj-tfel ir ■rnt.	TOTAt rrlrfair.iHti 1 cnuiMȚnr !nr. 1
0	1	2	3	4	5-3+4
1.	Energie termică extrasă din re\|ele m facturată la consumatori" ), din care:	(MWh)	o.oa	0,00	0,00
11	■ :n sectorul industriei	(MWh)	0,00	0.00	0,00
12	- in sceunibrezidimțial ți de servicii	(MWh)	0,00	0,00	0.00
1.3	• in alte ..vioare (transport, agricol. ; .7. ol ....... dlLc)	(MWh)	0.00	0,00	0,00
2,	Număr de rețele termice	-	0	0	0
3	Lungime rețele termice (conducte)	(km)	0.00	0.00	0,00
4.	Pierderi totale în rețele	(MWh)	0,00	0,00	0,00
5.	Număr de consumatori, din care:	-	0	0	0
5.1	- populație (apartameme ți sau case)	•	0	0	0
5.2	- instituții p..bhci (branșamente)	•	0	0	0
5.3	- operaun ev .mămici (branșamente)	-	0	0	“ 1

Tabel 50. ANEXA Nr. 8 la metodologie conform Ordin ANRE nr. 11/2021

Pag. 139 din 222

Concluzii

Din analiza datelor reiese necesitatea urgenta a retehnologizării SACET-ului atât in sectorul de producție cat si in cel al rețelei de termoficare . Deficiente majore sunt in special privind cogenerarea ( actual 0 % ), in privința nefunctionarii degazarii pentru apa de adaos precum si in privința pierderilor in rețeaua de termoficare.

Situația pierderilor actuale este redata in tabelul de mai jos :

Pierderi totale de energie termică în rețele, din care:	(MWh)	140.155,19
- în rețelele de transport	(MWh)	70.514,33
- în rețelele de distribuție	(MWh)	69.640,86

Tabel 51. Situație pierderilor actuale

In propunerea consultantului din capitolele 8, 9 si 10 se regăsesc scenariile pe termen scurt pentru perioada anilor 2022-2025 precum si pe termen mediu si lung pentru perioada anilor 2026-2030. Analiza scenariilor este relevanta numai pentru sursa de producție investiții Etapa 1 si a fost dezvoltata corespunzător in cap. 10.

Detalii se regăsesc si in documentul de anexe atașat documentației de strategie .

CAPITOL 5. Proiecții anuale pe orizontul strategic de timp privind

evoluția necesarului local de încălzire, acc și răcire;

La nivel nivel național consumul brut de energie al României a scăzut semnificativ după 1990, ajungând în 2015 la 377 TWh (1 TWh = 0,086 mii tep), echivalentul a circa 19 MWh per capita, iar consumul final de energie a fost 254 TWh.

Prognoza evoluției cererii de energie pe sectoare de activitate este redata mai jos:

Figura 30. Cererea de energie finală pe sectoare de activitate în 2017 și 2030.

(Sursa: Primes)

In conformitate cu ghidul AN RE pentru întocmirea „Programului de îmbunătățire a eficienței energetice aferent localităților cu o populație mai mare de 5000 locuitori conf. art.9(12) din legea nr 121/2014“ indicatorii pentru sectorul rezidențial în țările UE sunt următorii:

- consumul anual pe m² pentru clădiri este cca 220 kWh/m² ( există o mare diferență între consumul rezidențial de 200 kWh/m² și cel nerezidential al clădirilor de 295 kWh/m² ).
- Consumul mediu de electricitate pe m² în țările UE este de circa 70 kWh/m², majoritatea tarilor situându-se în domeniul 40-80 kWh/m². Consumul este mai mare în țările nordice din cauza folosirii energiei electrice pentru încălzit (fiind de 130 kWh/m² în Suedia și Finlanda și ajungând la aprox. 170 kWh/m² în Norvegia).

I \ \ ^c'

XS- -'f'* '

Consumul de energie pe m² în clădiri este redat in graficul de mai jos:

O reducerea a consumului de energie termica datorata în principal prevederilor tot mai stricte ale standardelor pentru construcția de noi apartamente, dar și a implementării programelor nalionale de reabilitare termică a clădirilor poate fi apreciata cu cca 15 % pana in anul 2030 deși consumul de energie a crescut cu mai mult de 2% anual în jumătate dintre țările UE. Orizontul de consum al consumului pentru încălzire pentru anul 2030 la nivelul EU este de 130 MWh/ m², indicator folositin documentație si pentru Municipiul Arad .

Pornind de la consumul mediu total actual de energie de 220 kWh/m² si luând un consum aferent de energie electrica de 50 kWh/m² consumul pentru încălzire este de 170 kWh/m² iar consumul pentru acc aferent este apreciat la 42,5 kWh/m² se poate determina prognoza in timp a consumurilor specifice si pe baza lor putem aprecia la nivelul localității si al SACET -ului necesarul de energie pentru perioada de analiza . Obiectivul actual este atingerea unui consum de energie de 130 kWh/mp an.

Proiecția anuala pe orizontul strategic de timp privind evoluția necesarului local de încălzire, acc și răcire este redata in tabelul de mai jos

CAPITOL 6. Utilizarea SRE, a căldurii reziduale și a cogenerării de înaltă eficiență în sisteme de încălzire și răcire urbana

Prin folosirea SRE și de căldură reziduală din procese tehnologice disponibile la nivellocal pentru producerea de energie termică se obțin beneficii importante pentru societate pe plan național si local prin realizarea unei economii de energie primară folosind mai putini combustibili fosili. Emisiile de poluanli în atmosferă sunt reduse, iar dezvoltarea regională este favorizata prin promovarea creării de locuri de muncă.

Criteriul de baza care la producerea de energie este eficiența energetică maxima pentru oportunitățile existente . Un sistem de înaltă eficiență utilizat astăzi pentru generarea de energie este Cogenerarea , un proces de producere a energiei simultan: energie electrică și energie termică .

Avantajul cogenerării, în afară de cel de eficiența energetică ridicată, este că atât căldura generată, cât și energia electrică sunt disponibile în locuri apropiate de punctulde consum. Pentru energie electrica produsa local prin cogenerare a se evită modificarea tensiunii electrice, transportul pe distanțe lungi și iar utilizarea energieieste mult mai eficientă. în re‘elele electrice convenționale, se estimează că se pot pierde între ele 25 și 30% din electricitate generate în timpul transportului. Pe plan național pierderea este estimata la cca. 10 % ( valoare folosita si la calculul economii de GES !). O alta posibilitate de creștere a eficientei energetice este folosirea căldurii reziduale din gazele pentru răcire cu sisteme de absorb'ie (Trigenerare).

în producția de electricitate convenională utilizarea energiei chimice a combustibilului este doar 25% până la 40 . Sistemul de cogenerare asigura ridicarea procentului de utilizare a energie primare pana la 95 % din energie prin producerea de energie termica .

Beneficiile pentru producătorul de energia în cogenerare sunt printre altele :

- Eficientă și fiabilitate mai mari a producției de energie.
- Reducerea costurilor de producție.
- Calitate superioară a procesului energetic și, prin urmare, competitivitatea este

crescută.

De asemenea si distribuitorul de nergie electrica profita datorita unor costuri de transport și distribuție evitate (deoarece sunt consumate aproape de locul de producere) precum si de o marjă ridicata de planificare a necesarului de energie electrice.

SRE și căldură reziduală din procese tehnologice disponibile la nivel local pentru producerea de energie termică;

Potențialul resurselor regenerabile în județul Arad

în judeul Arad au fost identificate resurse regenerabile geotermale și biomasă precum si o intensitate a favorabila a radiaiei solare .

Resursele geotermale

Resursele geotermale exploatate deja se găsesc în județul Arad având o temperatura medie de pana la 92 °C. Pentru programul de dezvoltare a folosirii resurselor de energii regenerabile este prevăzută in actuala strategie implementarea unei unitati de

producție prin folosirea energiei geotermale in combinație cu pompe de căldură . Pentru detalii sa se vedea documentul cu anexe .

Biomasa

în ceea ce privește biomasa, fondul forestier în judelui Arad ocupă o suprafață de -- ha, gradul de împădurire al județului fiind de aprox 13%. Pentru detalii sa se vedea documentul cu anexe

Specificația combustibilului din biomasa:

Se va utiliza biomasa lemnoasă din lemn de pădure și plantaie conform cerințelor normelor în vigoare specificate mai jos, respectând totodată cerințele producătorului de centrală de biomasa, respectiv tehnologia de ardere în condiții optime a producătorului pentru a se încadra în rezultatele optime necesare.

Pentru a fi conform tehnologiei de combustie se va asigura biomasa cu umiditatea relativa cuprinsă între 30-50%.

Cipuri de biomasa lemnoasă cu dimensiuni de până la G100 folosind cel mai recent tocător mobil de biomasă, respectând reglementările tehnice de mai jos:

Standarde europene în vigoare, de referință:

SREN 15234-1:2011

Biocombustibili solizi. Asigurarea calității combustibililor. Partea 1: Cerințe generale

SR EN ISO 17225-9:2021

Biocombustibili solizi. Specificații si clase de combustibili Partea 9: Clase de lemn zdrobit și așchii de lemn pentru uz industrial

• SR EN ISO 18134-2:2017

Biocombustibili solizi. Determinarea coninutului de umiditate. Metoda prin uscare în etuvă. Partea 2: Umiditate totală. Metodă simplificată

Deșeurile municipale pot constitui o sursă însemnată de biomasă al cărui potențial energetic ar putea fi valorificat în instalații de ardere în vederea obținerii energiei termice.

In documentul de strategie consultantul a găsit opțiuni strategice privind utilizarea SRE și a căldurii reziduale din procese tehnologice, precum și valorificarea potențialului de cogenerare de înaltă eficiență și de încălzire/răcire eficientă prin dezvoltarea scenariului tehnic al noii surse de producție energie utila la CETHArad si pentru modernizarea/ eficientizarea SACET -ului existent

6.1 Ponderea producției de energie termică obținută din SRE la nivelul SACET;

Estimarea potențialului SRE identificate

'< -

COD DOCUMENT: MA-P1-SACET-S1-2O21-R1 Pag 144 din 222

La nivelul municipiului inclusiv zona metropolitana au fost apreciate următoarele surse de SRE valorificabile în condiții de eficiență tehnico-economică. disponibile pentru producerea de energie termică si electrica :

- Energie geotermala de cca. 5 MW
- Energie solara pentru PV de cca. 17 MW
- Biomasa lemnoasa de cca. 8 MW pentru producerea in cogenerare
- Combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de tipul RDF sau SRF ( cantitatea nedeterminata)

6.2 Opțiuni strategice privind utilizarea SRE precum și de valorificare la nivel local a potențialului de cogenerare de înaltă eficiență

Evaluarea potențialului de cogenerare

La nivelul necesarului de energie termică luat in considerare pentru perioada de analiza de 430.000 MWh scenariul de dezvoltare propus tine cont de toate posibilitățile de folosirea optima a cogenerării prin implementarea unui bloc energetic cu o eficienta electrica maxim posibila . Eficienta electrica este indicatorul de calitate al cogenerării, indicator care determina de la faza de idee de proiect pana la operarea sursei de producție calitatea transformării chimice a combustibilului in energie utila.

In plus pentru Ucog cu biomasa s-a ales soluția de ultima generație a cogenerării biomasei lemnoase prin gazeificare , tehnica cu cea mai mare cifra de curent (raport intre EE si ET in procesul de cogenerare) accesibilă actual .

De asemenea prin folosirea energie solare la producția de EE in PV si transformarea ei in energie termica cu cazan electric ridica gradul de folosința a cogenerării suplimentar.

6.3 Tehnologii moderne de înaltă eficiență pentru producerea, transportul, modificarea parametrilor fizici ai agentului termic și distribuția energiei termice și indicatorii de performanță posibil a fi atinși;

Identificarea măsurilor de eficientizare a serviciului

In procesul de eficientizarea SACET-ului un rol important îl are folosirea la un nivel cat mai ridicat a potențialului de producere energie utila prin cogenerare de înalta eficienta. Actual SACET-urile moderne se bazeaza pe folosirea in scenariile de cogenerare a turbinelor cu gaze TG sau a motoarelor MG pe gaz natural. Actual atat TG cat si MG sunt disponibile si intr-o varianta de viitor H2-Ready. In analiza de mai jos sunt prezentate comparativ punctele tari si slabe ale ambelor tehnologii:

Analiza SWOT TG.Motoare

In analiza realizata s-au comparat posibilitățile de dezvoltare a Ucog cu turbine cu gaze si motoare cu combustie. Rezultatele analizei sunt redate in Analiza SWOT de mai jos:

Analiza SWOT Motor cu Combustie vs Turbina cu gaz

Motor cu combustie

Turbină cu gaz

Puncte tari

• Motoarele cu combustie pot arde o varietate de combustibili, inclusiv gaze naturale, combustibil lichid ușor, inel. Biodiesel; răspund cu ușurință la

schimbările de disponibilitate a

combustibilului

• Flexibilitatea combustibilului asigură economii in ceea ce privește costurile
• Trecerea instantanee de la gaz la combustibil lichid ușor t
• Nu estenevoie de întreținere crescută atunci când funcționează pe combustibil lichid ușor r
• Unele motoare au posibilitatea de a funcționa CONCOMITENT cu 2 combustibili (împărtirea

combustibilului)

• Consumă aproape 50% mai putină apă decât o centrală electrică cu turbina pe gaz de dimensiuni similare
• Schimbarea sarcinii de la 10% la 100% (sau în jos) în doar 42 de secunde.
• Schimbarea sarcinii nu afectează

• Combustibil gaze naturale, păcură si combustibili sintetici
• Eficienta ridicata la cicluri de funcționare de peste 8 ore la încărcarea de baza la sarcina completă
• Ucog cu turbină cu gaz necesită mai puține sisteme auxiliare, precum și mai puține (sau niciunul) dispozitive suplimentare de evacuare a gazelor

/x/tZ- -i \

p ' M

programul de întreținere/ mentenanțâ

• Timp de pornire rapid
• Se pot opri într-un minut
• Motoarele cu combustie sunt mai puțin sensibile la temperatură și umiditate, pâstrându-și eficiența și putereanomînală într-o gamă mai largă deconditii de mediu
• Motoarele sunt si in regim de funcționare intermitenta
• Pornirea rapidă a motorului reduce in regim de funcționare intermitenta consumul total de combustibil
• Condițiile de pornire la cald pot fi menținute pentru asigurarea unui start rapid
• Ucog. cu motoare pot ajunge la sarcina nominala în celmult două (2) minute în condiții de „pornire la cald” in care apa de răcire este preîncălzită și menținută la peste 70 ⁰
• Gazele de eșapament provenite de la motorul cu ardere internă cu piston sunt în jur de 360 ’ C, o temperatură mult maiscăzută decât temperatura de evacuare la turbinele cu gaz
• Motoarele cu combustie au o eficiență mai mare a ciclului simplu (eficienta electrica bruta -fara cogenerare), în mediea proximativ 50 la sută.
• Costurile de întreținere a motorului pe gaz se dovedesc adesea mai mici decât cele pentru turbine (fazele de mentenanta A, B si C pot fi făcute de către personalul specializat al beneficiarului)
• Motoarele oferă o putere de încărcare completă la orice altitudine de până la

1 .000 de metri deasupra nivelului mării

• Cerințele scăzute de presiune de admisie a gazelor pentru motoare (6

Actualizarea Strategiei de Alimentare /rt nnnunmn

cu Energie Termică a Municipiului Sw KCUK

Arad 2020-2030 CONSULTING

bari comparativ cu aproximativ 21-40 bar pentru turbine) reduc costurile și riscurile infrastructurii și permit plasarea acestorgeneratoare în apropierea consumatorilor

• Sistemele avansate de recuperare a căldurii din gazele de ardere asigura o eficienta globala a unitatii de cogenerare care poate ajunge la peste 90%

Puncte slabe

• Sarcina nominala a motorului scade la temperaturi ridicate ale mediului ambiant(cu 1,1% la 40° C in comparație cu condițiile ISO)
• Ucog cu motoare necesita sisteme auxiliare precum și dispozitive suplimentare de evacuare a gazelor arse

" *

/•*/ V \

• Trecerea de pe CLU pe gaz se poateface in> 10min
• Turbinele cu gaz își reduc disponibilitatea și

produdia atunci când fundioneazâ pe CLU

• Sensibile la metalele si sărurile din CLU (deoarece pot conține săruri solubile în apă, concentrații mari de metale grele și alte impurități)
• Imposibilitatea fundionarii concomitenta cu 2 tipuri de combustibili
• Consum de apa: 790 1/ MWh fata de 400 l/MWh consumati de Ucog cu motor cu combustie
• Posibilitatea de creștere a încărcării este mai lenta, fiind limitată pentru a preveni stresul termic din componentele instalației
• Cele mair apide modele de turbină cu gaz produc 30% sarcină livrata după7minute și durează aproape 30 de minute pentru a atinge puterea completă în condiții de pornire la cald

• Eficiena ciclului simplă a unei turbine cu gaz este de aproximativ 35% la 40 ° C temperatura mediului ambiant (scade cu 3,5%)
• Producția CCGT scade cu 15 până la 18% la 40 ⁰ C în comparație cu condițiile de referind ISO
• Eficiena Ucog cu turbină cu gaz se degradează la încărcare parțială
• Ucog nu este profitabilă la funcționarea cu pulsuri de scurtă durată
• Timpul de pornire șisarcina minimă de exploatare cresc timpul total în care funcționează Ucog - și astfel creste consumul total de energie (combustibil) și cheltuielile de exploatare
• Pentru a permite o rampare rapidă a turbinei de gaz trebuie menlinute condițiile de pornire la cald si anume temperatura și presiunea în poriunea de aburi a ciclului combinat
• Turbinele cu gaz scad la o eficiență mai mică de 30% la încărcarea la jumătate de sarcină

• Sarcina minimă de mediu pentru majoritatea turbinelor cu gaz este de aproximativ 50 la sută din producția completă, deoarece operarea la sarcini mai mici poate duce la reducerea temperaturii

V -

de ardere, la o conversie mai mică de CO în C02 sila depășirile potențiale ale emisiilor

• Condițiile de pornire la cald pentru Ucog. variază oarecum în funcție de producător, menținerea sistemelor electrice

energizate, creditul de purjare și controlul temperaturii aburului

permit timpii de pornire pentru Ucog deaproximativ 30 până la 35 de minute de la inițierea secvenței de pornire

* Instalațiile cu turbină cu gaz simplă au in medie o eficiență mai mică cu 30% la gazul natural și în jur de 25 la sută la păcură. Centralele electrice cu ciclu combinat pot obține eficiente electrice până la 60%.

• Producția turbinei cu gaz industrial scade cu 10% de la 0 m altitudine cat sunt condițiile ISO si pana la 1000 m altitudine.

Oportunități

• Asigura o sursă de alimentare sigurăpe măsură ce furnizorii de combustibil se schimbă în timp
• Producerea de energie solară și eoliană se poate schimba în câteva minute, operatorii de rețele electrice se bazează pe centrale electrice care pot furniza o sarcină suplimentară (sau reducerea sarcinii) pe aceeași perioadăde timp ca variațiile produciei regenerabile

• Turbinele cu gaz sunt una dintre tehnologiile de generare a energiei electrice cele mai utilizate pe scară largă

• In producta de energie se pune accent pe centralele electrice convenționale extrem de eficiente, flexibile si mai curate.
• 0 cerință comună a sistemelor energetice actuale este reprezentatade scenariile de încărcare intermediarăsi de vârf, cu nevoia de echipamente rapide la frecvente, pentru perioade de funcționare limitate de câteva ore

Amenințări >

• Lipsa de combustibil, întreruperile de aprovizionare și constrângerile de preț - chiar și doar temporare - prezintă riscuri considerabile de fiabilitate economică și electrică

• Preturile ridicate ale

gazelor naturale din

Europa au afectat

viabilitatea economică a

turbinelor cu gaze

• Variațiile mari ale producției de energie

regenerabila impun

centralelor cu turbine cu gaz sa funcționeze la sarcini paitale si cu cicluri de creștere si reducere a încărcării multiple. Acestfapt va conduce la scăderea eficientei acestora si imposibilitatea acoperii costurilor de producție.

Tabel 52. Analiza SWOT Motor cu Combustie vs Turbina cu gaz

Datorita avantajelor prezentate mai sus si datorita faptului ca operatorul are experiența de operare cu motoare s-aalespentru Ucog propuse soluția cu motoare. De asemenea s-a tinut cont la dimensionarea acestora de folosința cu precădere a aceluiași tip de motor.

Datorita eficientei electrice mai ridicate ( motoarele pe gaz de ultima generație : 51 % !!) consultantul a ales pentru dezvoltarea scenariilor de analiza soluția de cogenerare cu motoare.

La nivelul rețelei de termoficare pentru ridicarea eficientei sistemului este necesara renunțarea la sistemul de conducte cu patru fire si folosirea consecventa a soluiei de rețea de generaia patru+ cu doua fire si folosirea de staii de transfer căldură ( mini PT-uri module) la fiecare branșament

6.4 Identificarea de instalații care generează căldură sau frig și a potențialului lor de a furniza servicii de încălzire sau răcire:

6.4.1 Capacități de cogenerare;

In documentul de fata consultantul a apreciat in funcție de oportunitățile actuale ca soluție optima folosirea unui scenariu de cogenerare cu un impact exergetic optim folosind experiența tehnologiei moderne de astazi bazata si pe studii de analiza exergetica. Analiza exergetică este singura metodă prin care se poate realizaevaluarea corecta a posibilităților optime de folosirea cogenerarii , deoarece conceptul exergetic ține cont atât de cantitatea cât și de calitatea formelor de energie implicate, asigurând relaționarea la parametrii mediului ambiant. Prin analiza de eficiența a producerii de energie utila a energiei electrice ți termice în se pot evalua performanțele sistemului combinat producător-consumator. Pornind de la caculul exergiei chimice a combustibilului consultantul a pus în evidență importanța cogenerării si a identificat procesele unde apar distrugeri, fapt insesizabil in bilanțul energetic. Exergia chimică a combustibililor reprezintă lucrul maxim care se poate obține prin oxidarea combustibilului cu oxigenul luat din mediul ambiant. Cogenerarea aduce o creștere importantă a randamentului exergetic al sursei, fapt datorat cu precădere producerii de energie electrică, un produs nobil din punctul de vedere al convertibilității în alte forme de energie. Randamentul exergetic al motoarelor ce funcționează în regim de cogenerare este de aproape trei ori mai mare decât al boilerului care sistemului clasic cazan/turbina , deși energetic performanțele celor două echipamente sunt similare. Studiul exergetic al sistemelor de cogenerare este important și din punct de vedere economic, deoarece o analiză exergo-economică poate stabili corect costul de producție aferent fiecărui produs, indicând totodată rentabilitatea sistemului . Odată stabilit costul de producție se poate rezolva una din principalele probleme ale sistemelor de cogenerare și distribuție a energiei termice ți anume estimarea cât mai corectă a prețului de vânzare al celor două utilități: energia electrică și termică

Actual calitatea unui proces de cogenerare trebuie evaluata cu un indicator care cuantifica eficienta electrica , metoda folosita de consultant in propunerea de dezvoltare a investiției la CETH Arad cu blocul de energetic de cogenerare BE. Eficienta electrica trebuie neapărat folosita ca un indicator principal in procesul de evaluare a diferitelor scenarii de dezvoltare încă din faza de SF.

6.4.2 instalatii de incinerare a deșeurilor

■ O posibilitate de dezvoltare pe termen mediu sau lung este arderea cu combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de tipul RDF sau SRF si folosirea energiei rezultate pentru un proces de cogenerare dezvoltat in funcție de oportunitățile de mediu , de colectarea deșeurilor si de politica de finanțare pe plan național.

6.4.3 Pompele de căldură

Folosirea pompelor de căldură , care sunt consumatoare de energie electrica , este prevăzută pentru perioada de analiza din strategie pentru Ugeo de 5,0 MW , instalație care este propusa sa fie dezvoltata in incinta CETH unde exista si sursa de produdie energie electrica .

6.4.4 Reducerea pierderilor de căldură din rețelele existente

Prin masurile de retehnologizare propuse la sfârșitul etapei II de dezvoltare a proiectelor se preconizează o reducere a pierderilor sub 12 % . Un element important pentru obiinerea reducerilor avute in vedere este pe de o partea redimensionarea rețelei in ansamblul ei si folosirea consecventa a produselor de țevi preizolate cu cele mai mici pierderi de căldură . De asemenea folosirea unei temperaturi reduse de tur (70°C) coroborata cu branșarea de consumatori noi care produc frigul prin căldură din rețeaua de termoficare asigura o pierdere termica minima in re'ea . In perioada de execuie a retehnologizării rețelelor trebuie intensificata prezenta pe șantier a unor persoane de control competente.

CAPITOL 7. Etapele și termenele de realizare a unor studii de fezabilitate și a altor lucrări

Documentațiile de licitație necesare pentru implementarea proiectelor propuse vor fie elaborate numai după aprobarea Strategiei actualizate in consiliul local si vor respecta HG 907 cu detaliile obligatorii selectate mai jos :

- Analiza cost*beneficiu a opțiunilor strategice de asigurare, în sistem centralizat și/sau individual, a necesarului de energie termică pentru încălzire, acc și răcire din localitate/localităț și recomandarea soluției optime prin compararea valorilor indicatorilor specifici (de exemplu, valoarea netă actualizată, rata internă de rentabilitate, durata de recuperare a investiției);
- analiza de suportabilitate (preț energie termică și subvenții acordate consumatorilor vulnerabili);
- analiza de sensibilitate/risc;
- planul de acțiuni și măsuri specifice pentru implementarea soluției optime;

Ordinea de elaborare a documentațiilor si termenele prevăzute :

7.1 Studiu de fezabilitate Unitate de cogenerare de inata eficienta cu gazeificare de Biomasa 1,8 MWe

Motivare: Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea aburului necesar degazarii apei de adaos in rețeaua de termoficare si pentru a asigura condiția de eficienta energetica _ cogenerare+energie regenerabila > 50% _ necesara pentru obinerea cofinanlării

- Tema de proiectare , CS : 15.01 2022
- Anun! de inten'ie 20.01.2022
- Demarare procedura de licitație : 01.02.2022
- PIF investiție: 01.05.2023 >

7.2 Studiu de fezabilitate: Bloc energetic BE de 31,2 MWe si 26,7 MWt + Cazane CAF 10MWt+Acumulator căldura 300 MWh+ Utilităti (inclusiv modernizarea stației de pompare prin utiliarea pompelor de rețea și apă de adaos cu turație variabilă )

Motivare : Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea funcționarii sistemului de termoficare după sistarea avizului de funcționare a cazanelor CAF 4 si 5 la sfârșitul anului 2023 si pentru a asigura condria de eficienta energetica _ cogenerare+energie regenerabila > 50% _ necesara pentru obinerea cofinanțării

- Tema de proiectare , CS : 20.01 2022
- An u n! de intenție 25.01,2022
- Demarare procedura de licita ie : 10.02.2022
- PIFinvestiție: 01.09.2023 1

7.3 Studiu de fezabilitate: Conducta de legătura la rețea gaz înaltă presiune Transgaz

Motivare : Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea producției de energie utilala CETH cu combustibilul gaz natural la un prel optim

- Tema de proiectare , CS : 20.01 2022
- Anuni de inteniie 25.01.2022
- Demarare procedura de licitație : 10.02.2022
- PIF investiție: 01.09.2023

7.4 Studiu de fezabilitate: Modernizarea stației de pompare prin utiliarea pompelor de rețea și apă de adaos cu turație variabilă

Motivare : Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea producției de energie utilala CETH cu combustibilul gaz natural la un prel optim

- Tema de proiectare , CS : 20.02 2022
- Anuni de inteniie 25.02.2022
- Demarare procedura de licitație : 10.03.2022
- PIFinvestiție: 01.04.2023

7.5 Studii de fezabilitate: Retehnologizare conducte rețea primara

Motivare: Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea reducerii substaniale pierderilor de căldura in rețeaua de termoficare ( primar +secundar) _ actual pana la 41 % II! _ si atingerea unui nivel acceptabil de pierdere sub 12 % . Prin retehnologizarea prevăzută comparativ cu scenariul de referința ( 430.000 MWh si pierdere de cca. 37 % ) la nivelul anului 2026 pierderile totale de căldură se reduc efectiv cu mai mult de 100 000 MWh .

O privire de ansamblu asupra economiilor posibile este redata sintetic in tabelul de mai jos:

producție la gard	MWh	430.000
pierderi actual	%	37
En. Vanduta	MWh	270900
pierderi actual	MWh	159100
Pierderi 2026	%	12
En. Produsa 2026	MWh	303408
Economii	MWh	126.592
En.primara	tep	11961
Emisii CO2	t/an	25572
Tabel 53 Economiile posibile	a implementarea proiectelor

- Tema de proiectare, CS : 01.03 2022
- Anuni de intenție 15.03.2022

- Demarare procedura de licitate: 01.07.2022
- PIF investiție : 50 % 01.09.2023 ; 50 % 01.09.2024

7.6 Studii de fezabilitate Retehnologizare PT-uri ( inel, cu stații fotovoltaice individuale ) si rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri automatizate

Motivare : Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea reducerii substanțiale pierderilor de căldura in rețeaua de termoficare ( primar ^secundar ) _ actual pana la 41 % II! _ si atingerea unui nivel acceptabil de pierdere sub 12 % . Prin retehnologizarea prevăzută comparativ cu scenariul de referința ( 430.000 MWh si pierdere de cca. 37 % ) la nivelul anului 2026 pierderile totale de căldură se reduc efectiv cu mai mult de 100.000 MWh. O privire de ansamblu asupra economiilor posibile este redata sintetic in tabelul de mai jos :

producție la gard	MWh	430.000
pierderi actual	%	37
En. Vanduta	MWh	270900
pierderi actual	MWh	159100
Pierderi 2026	%	12
En. Produsa 2026	MWh	303408
Economii	MWh	126.592
En.primara	tep	11961
Emisii CO2	t/an	25572
Tabel 54. Economiile posibile	a implementarea proiectelor

- Tema de proiectare , CS : 01.04 2022
- Anunț de intenie : 15.04.2022
- Demarare procedura de licitate : 01.07.2022
- PIF investiție : 50 % _01.09.2024 ; 50 % _01.09.2025

7.7 Studiu de fezabilitate: Unitate de producție energie termica folosind apa geotermala si pompe de căldura

Motivare : Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea reducerii substanțiale a consumului de energie convențională necesara pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare pe plan EU si natenal.

- Tema de proiectare , CS : 01,04 2023

- Anunț de intenție ; 15.04.2023

- Demarare procedura de licitație : 01.09.2023

- PIFinvestiție: 01.07.2025

7.8 Studiu de fezabilitate: Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice si producție energie termică cu cazan electric _ Etapa 1

Motivare : Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea reducerii substaniale a consumului de energie conveniona'ă necesara pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare pe plan EU si național

- Tema de proiectare , CS : 01.01 2023
- Anunț de intenție : 15.01.2023
- Demarare procedura de licitate : 01.07.2023
- PIF investiție: 01.07.2025

7.9 Studiu de fezabilitate: Bloc energetic ciclu combinat cu combustibil alternativ Hidrogen

Motivare : Investiția este cu prioritatea 2 pentru asigurarea reducerii substaniale a consumului de energie convențională necesara pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare pe plan EU si național

- Tema de proiectare , CS : 01.04 2026
- Anunț de intenție : 15.06.2026
- Demarare procedura de licita ie : 01.01.2027
- PIF investiție: 01.09 .2028

7.10 Studiu de fezabilitate unitate de incinerare cu combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de tipul RDF sau SRF

Motivare : Investiția este cu prioritatea 3 pentru asigurarea reducerii substanțiale a consumului de energie convențională necesara pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare pe plan EU si naional

- Tema de proiectare , CS : 01.04 2022
- Anunț de intenție : 15.06.2027
- Demarare procedura de licitate : 01.08.2023
- PIFinvestiție: 01.07 .2025

7.11 Studiu de fezabilitate: Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice _ Etapa 2 _ si unitate de acumulare energie electrică

Motivare : Investiția este cu prioritatea 3 pentru asigurarea reducerii substaniale a consumului de energie convențională necesara pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare pe plan EU si național

- Tema de proiectare , CS : 01.04 2027
- Anun' de intenție : 15.06.2027
- Demarare procedura de licitație : 01.01.2028
- PIF investiție: 01.07.2030

Propunerile de investitii cu termenele de punee in funcție sunt redate in tabelul de mai jos:

Nr. crt	Investiția	PIF
1	Unitate de cogenerare de inata eficienta cu gazeificare de Biomasa 1,8 MWe	01.05.23
2	BE 31,2 MWe + Cazane CAF 100 MWt+Acumulator căldura* Utilități	01.09.23
3	Conducta de legătura la rețea gaz înaltă presiune Transgaz	01.09.23
4	Modernizarea stației de pompare prin utiiiarea pompelor de rețea și apă de adaos cu turale variabilă	01.04.23
5	Retehnologizare conducte retea primara Etapa 1 :50 %	01.09.23
r	Retehnologizare conducte rețea primara Etapa 2 : 50 %	01.09.24
7	Retehnologizare PT-uri (inel, cu stații fotovoltaice individuale ) si rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri automatizate Etapa 1	01.09.24
8	Retehnologizare PT-uri (inel, cu stații fotovoltaice individuale ) si rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri automatizate Etapa 2	01.09.25
9	Unitate de producție energie termica folosind apa geotermala si pompe de căldura	01.07.25
10	Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice si producție energie termică cu cazan electric _ Etapa 1	01.07.25
11	Bloc energetic ciclu combinat cu combustibil alternativ Hidrogen	01.09.28
12	Unitate de incinerare cu combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de tipul RDF sau SRF	01.07.25
13	Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice _ Etapa 2 _ si unitate de acumulare energie electrică	01.07.30

Tabel 55. Propuneri termene de punere în funcțiune

CAPITOL 8. Prezentarea opțiunilor strategice de asigurare a

necesarului de energie termică pentru încălzire, preparare acc și
răcire din localitate/localități, în sistem centralizat și/sau individual;

Scenariile analizate

8.1 Scenariul de referință SR1

Scenariul de referință presupune funaionarea in continuare a CETH Arad cu instalaiile actuale pentru perioada de analiza pana in anul 2030 cu următoarele condiii:

• Repunerea in funcție a cazanelor de abur si a turbinei existente pentru funcționare in cogenerare
• Recalcularea orelor de funcționare pentru cazanele CAF 4 si 5
• înlocuirea unui CAF de 100 Gcal cu punere in funcție PIF : 31.12.2023
• Investițiile in rețea , stalii de transfer si PT-uri conform Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030, aprobată conform HCLM nr. 95/28.02.2020;

8.2 Scenariu comparativ

Scenariul ales in analiza presupune realizarea investițiilor propuse in Strategia de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030, aprobată conform HCLM nr. 95/28.02.2020; precum si cele propuse in Studiu de Fezabilitate „Instalare unități de producere combinata de căldură si energie la CET HIDROCARBURI S.A. Arad” Elaborator: S.C. MECATRON S.R.L. proiect: SF-92589-00 REV.O

Descriere scenariu

1. Investiții în capacitățile de producție

a. Instalare unitati de producere combinata de căldură si energie Instalarea unei unitâi de cogenerare energie termică și electrică cu patru motoare de 3,3 MWe / 3,1 MWth, cu funcționare pe gaze naturale. Unitatea de cogenerare va fi integrata in schema generala de funcționare a CET H pe partea de termoficare. In CET Hidrocarburi exista echipamente specifice de pompare, adaos, tratare chimica a apei, acumulare si expansiune.

Energia electrica produsa de grupurile de cogenerare va fi preluata in statia electrica existenta in incinta CET H.

Amplasarea unităților de cogenerare se va face pe amplasamentul fostei hale a cazanului de producere apa fierbinte, demolata parțial. Cele patru unitati de cogenerare vor fi amplasata intr-o construcție noua tip hala.

Vor fi realizate racorduri la utilitățile existente in CET Hidrocarburi:

- racord la rețeaua de gaze naturale din incinta
- racord la instalațiile de termoficare existente in sala pompe termoficare din vecinătate racord la rețeaua de apa si canalizare din incinta
- racord electric din statia electrica a CET H

b. Instalarea cazanului pe bază de biomasă cu capacitatea de 10 MW
c. înlocuirea cazanelor de apă fierbinte pe gaz existente cu 2-3 cazane pentru asigurarea unei capacități totale de 105-116 MW
d. Modernizarea stației de pompare prin utiliarea pompelor de rețea și apă de adaos cu turație variabilă

2. Investiții în rețelele de transport agent termic (primare)
3. Reabilitare și modernizarea punctelor termice și a rețelelor termice de distribuție a agentului termic secundar pentru încălzire și apă caldă menajeră

8.3 Scenariul propus
- 8.3.1 Prioritatea 1
  
  Unitate de cogenerare de inata eficienta cu gazeificare de Biomasa 1,8 MWe

Motivare : Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea aburului necesar degazarii apei de adaos in rețeaua de termoficare si pentru a asigura condiia de eficienta energetica _ cogenerare+energie regenerabila > 50% _ necesara pentru oblinerea cofinan'ării

- Tema de proiectare , CS : 15.01 2022
- Anunl de intenție 20.01.2022
- Demarare procedura de licitație : 01.02.2022
- PIFinvestiție; 01.05.2023

BE 31,2 MWe + Cazane CAF 100 MWt+Acumulator căldura+ Utilități

Motivare : Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea funcționarii sistemului de termoficare după sistarea avizului de funcționare a cazanelor CAF 4 si 5 la sfârșitul anului 2023 si pentru a asigura condiiia de eficienta energetica _ cogenerare+energie regenerabila > 50% _ necesara pentru obținerea cofmanțârii

- Tema de proiectare , CS : 20.01 2022
- Anunț de intenție 25.01.2022
- Demarare procedura de licitate : 10 02.2022
- PIF investiție: 01.09.2023

Conducta de legătura la rețea gaz înaltă presiune Transgaz

Motivare : Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea producției de energie utilala CETH cu combustibilul gaz natural la un preț optim

- Tema de proiectare , CS ; 20.01 2022
- Anunl de intente 25.01.2022
- Demarare procedura de licitate : 10.02.2022
- PIFinvestiție: 01.09.2023

Modernizarea stației de pompare prin utiliarea pompelor de rețea și apă de adaos cu turatie variabilă

Motivare : Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea producției de energie utilala

CETH cu combustibilul gaz natural la un pre' optim

- Tema de proiectare , CS : 20.02 2022

- Anunl de inten’ie 25.02.2022

- Demarare procedura de licitație : 10.03.2022

- PIF investiție: 01.04.2023

Retehnologizare conducte rețea primara Etapa 1

Motivare: Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea reducerii substanțiale pierderilor de căldura in rețeaua de termoficare ( primar +secundar ) _ actual pana la 41 % !!! _ si atingerea unui nivel acceptabil de pierdere sub 12 % . Prin retehnologizarea prevăzută comparativ cu scenariul de referința ( 430.000 MWh si pierdere de cca. 37 % ) la nivelul anului 2026 pierderile totale de căldură se reduc efectiv cu mai mult de 100.000 MWh .

O privire de ansamblu asupra economiilor posibile este redata sintetic in tabelul de mai os:

producție la gard	MWh	430.000
pierderi actual	%	37
En. Vanduta	MWh	270900
pierderi actual	MWh	159100
Pierderi 2026	%	12
En. Produsa 2026	MWh	303408
Economii	MWh	126.592
En.primara	tep	11961	■
Emisii CO2	t/an	25572
Tabel 56. Economiile posibile	a implementarea proiectelor
- Tema de proiectare, CS : 01.03 2022
- Anun de intenție 15.03.2022

- Demarare procedura de licitație: 01.07.2022 - PIF investiție : 50 % 2023 ; 50 % 2024

Retehnologizare PT-uri ( inel, cu stații fotovoltaice individuale ) si rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri automatizate Etapa 1

Motivare: Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea reducerii substaniale pierderilor de căldura in reeaua de termoficare ( primar +secundar) _ actual pana la 41 % !!! _ si atingerea unui nivel acceptabil de pierdere sub 12 % . Prin retehnologizarea prevăzută comparativ cu scenariul de referința ( 430.000 MWh si pierdere de cca. 37 % ) la nivelul anului 2026 pierderile totale de căldură se reduc efectiv cu mai mult de 100.000 MWh . O privire de ansamblu asupra economiilor posibile este redata sintetic in tabelul de mai sus .

- Tema de proiectare , CS : 01.04 2022
- Anun de intenție : 15.04.2022

Demarare procedura de licitalie : 01.07.2022 PIF investiție : 50 % _2024 ; 50 % _2025

Unitate de producție energie termica folosind apa geotermala si pompe de căldura

Motivare : Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea reducerii substanțiale a consumului de energie convenlională necesara pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare pe plan EU si național.

- Tema de proiectare , CS : 01.04 2023
- Anunț de intenție : 15.04.2023
- Demarare procedura de licitație : 01.09.2023
- PIF investiție : 01.07.2025

Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice si producție energie termică cu cazan electric _ Etapa 1

- Tema de proiectare , CS : 01.01 2023
- Anunț de intenție : 15.01.2023
- Demarare procedura de licitație : 01.07.2023
- PIF investiție: 01.07.2025

8.3.2 Prioritatea 2

Bloc energetic ciclu combinat cu combustibil alternativ Hidrogen

Motivare : Investiția este cu prioritatea 2 pentru asigurarea reducerii substanțiale a consumului de energie convențională necesara pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare pe plan EU si naional

- Tema de proiectare , CS : 01.04.2026
- Anun* de intenție : 15.06.2026
- Demarare procedura de licitate : 01.01.2027
- PIF investiție : 01.09.2028

Unitate de incinerare cu combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de tipul RDF sau SRF

Motivare : Investiția este cu prioritatea 3 pentru asigurarea reducerii substanțiale a consumului de energie convențional necesara pentru atingerea obiectivelor de

decarbonizare pe plan EU si național

- Tema de proiectare , CS : 01.07 2022
- Anunț de intenție : -
- Demarare procedura de licitate : 01.08.2023
- PIF investiție: 01.07.2025

8.3.3 Prioritatea 3

Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice _ Etapa 2 _ si unitate de acumulare energie electrică

Motivare : Investiția este cu prioritatea 3 pentru asigurarea reducerii substanțiale a consumului de energie convenională necesara pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare pe plan EU si naional

- Tema de proiectare , CS : 01.04 2027
- Anunl de intenlie : 15 06.2027
- Demarare procedura de licitate : 01.01.2028
- PIF investiție : 01.07.2030

8.4 Eficiența implementării investițiilor propuse

La dezvoltarea propunerilor de investiții din prezentul document de strategie actualizat consultantul a tinut cont de oportunitățile existente si in special de direcțiile de dezvoltare a sectorului energetic atat pe plan național cat si european . Mai jos este redat un segment de reglementari si cerințe care au stat direct la baza documentului de fata.

a.Protocolul de la Kyoto a fost adoptat în 1997 și a intrat în vigoare în 2005. El stabilea, pentru 37 de țări plus Uniunea Europeană, obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 5 % în perioada 2008-2012 fală de nivelurile din 1990. în temeiul Protocolului de la Kyoto, astfel cum a fost modificat la Doha în 2012, UE și statele sale membre s-au angajat să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu20% până în 2020, comparativ cu nivelurile din 1990. Ulterior, în anul 2015 a fost semnat de către 195 de state Acordul de la Paris care reprezintă reprezintă un angajament la nivel mondial privind atenuarea schimbărilor climatice. Gazele cu efectde seră reprezintă acele gaze care adionează ca o pătură în atmosfera Pământului, blocând căldura și încălzind astfel suprafața planetei; acest fenomen este cunoscut sub numele de efect de seră.

b.Gazele cu efect de seră pot fi divizate în două grupe:

1. cu efect direct: dioxid de carbon CO2, metan CH4, protoxid de azot N2O, hidrofluorocarburi HFC, perfluorocarburi PFC-uri, hexaflorură de sulf SF6 și trifluorura de azot NF3;
2. cu efect indirect: oxid de carbon CO, oxizi de azot NOx, Compuși Organici Volatile Non-Metan NMVOC și dioxidul de sulf SO2.

Protocolul de la Kyoto a stabilit doar șase gaze cu efect direct de seră, a căror emiterear trebui să fie redusă: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot(N2 O), hidrofluorocarburile HFC, hexaflorură de sulf SF6 . Mai tîrziu, la lista de gazecu efect de seră, după intrarea în vigoare a amendamentului de la Doha, s-a adăugat și trifluorura de azot NF3.

Conform Protocolului de la Kyoto, dioxidul de carbon (CO2) este principalul GES, Adesea este exprimat doar prin carbonul conținut: 1 tonă carbon pur corespunde cu 3,67 tone CO2.

Sursele antropogene principale a bioxidului de carbon CO2 includ:

• procesele de ardere a combustibililor fosili, biomasei și a deșeurilor;
• producerea cimentului;
• silvicultura;
• activitățile agricole

c. Pentru a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul Protocolului de la Kyoto și al Acordului de la Paris, UE și-a stabilit diferite ținte în legătură cu atenuarea schimbărilor climatice. Acestea presupun reduceri directe și cuantificate ale emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și 'inte specifice în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile și creșterea eficienței energetice

Țintele și obiectivele UE în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, energie din surse regenerabile și eficienți energetică

Până în 2030:- reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (în comparație cu nivelurile din 1990);

-creșterea la cel pu‘in 27 % a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final de energie {țintă obligatorie la nivelul UE);
-o lintă orientativă de îmbunătățire a eficienței energetice cu cel puin 27% în raport cu previziunile privind consumul de energie în viitor; această cotă urmează să fie revizuită în 2020, avându-se în vedere o intă de 30 % la nivelul UE

Până în 2050: UE intenționează să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8095 % fată de nivelurile din 1990.

d. Opțiunile pentru reducerea emisiilor cu efecte de seră in SACET Arad

Cea mai eficientă opțiune de reducere drastică a emisiilor de CO2 în spațiul urban din Arad este folosirea optima a potențialului cogenerării precum si a folosirii energiilor regenerabile existente pe plan local, criterii de baza luate in calcul la designul scenariilor de dezvoltare SACET Arad propuse in documentul de fata .

Valorile de referință pentru calculul emisiilor de gaze cu efect de sera luate in considerare :

Electricitate:

- 1 MWh mix la nivel național (România) = 306 kg CO2

Energie termica :

- 1 MWh = 3.600 MJ din gaz metan = 0,202 tone CO2

- 1 MWh = 3.600 MJ din biomasa lemnoasa = 0,0 tone CO2

Prin propunerile de investiții propuse din documentul de fata de actualizarea strategiei economiile cuantificate a fi realizate in etapele de dezvoltare pe timp scurt si mediu ( 2022-2027 ) sunt prezentate în tabelele de mai jos

- Sursa de producție
- în re'elele de agent termic primar și secundar

Investiție	Impactul investițiilor in rețeaua de termoficare
	Gaze naturale	Energic electrica	Apa	Emisii evitate de GES prin Reducere consum gaze naturale	Emisii evitate de GES prin Reducere consum energic electrica	Emisii cvitutcdc GES TOTAL
	DM	IM	HM	HM	IM	IM
	MWh.'an	MWh.'an	mii mc/an	tone CO2/an	tone CO2an	tone CO2'an
Modernizarea punctelor și modulelor termice	32 621	1 300	28	4.569	393,9	4.963
Rețele termice primare	25 646	1 820	140	5.180	551,46	5732
Refele termice secundare	40 277	1425	39	8.136	431,775	8568
Tolol	88.543	4.545	209	17.886	1377	19263

Tabel 57. Impactul investițiilor propuse șl economii înregistrate după implementare

Economii înregistrate după implementarea investițiilor propuse la ni

NOTA : Pentru scenariile propuse in documentul de strategie actualizata consultantul a făcut o prezentare sintetica in cap. 10 pentru scenariul propus de dezvoltarea sursei pe termen scurt _ 2022-2023 _ unde sunt prezentate valorile reducerilor de GES.

8.5 Scenariul propus SP

a) Amplasamentul

Amplasamentul se afla in localitatea Arad , str. luliu Maniu , nr. 65-71 , jud. Arad , pe terenul aflat in proprietatea beneficiarului .identificat prin CF 307712 , nr cad/topo 683, 584 Arad.

Limita sudica a terenului este mărginită de proprietate privata aflata in proprietatea SC CET

HIDROCARBURI SA, limita estica este mărginită de proprietăți privata aflate in proprietatea Electrica SA si DISTRIGAZ NORD SA ARAD, la limita nordica este linia CF, iar la cea vestica este mărginită de proprietăți private si linia de CF.

O privire de ansamblu asupra cazanelor existente actual este redata mai jos :

: 9$ PR0ARC0R

rnkici ii -nur:

b) Clima și fenomenele naturale specifice zonei.

Clima orașului este continental-moderată, vara înregistrându-se o temperatură mediede 21 °C și iarna o temperatură medie de -1°C.

Alte date geoclimatice standard pentru municipiul Arad:

Zona climatică: II, temperatura exterioară de calcul = -150 C (conf. SR 1907-1/2014)

Zona eoliană: IV, viteza convențională a vântului (conf. SR 1907-1/2014)

Durata perioadei de încălzire pentru temperatura exterioară medie zilnică de 12 grC: 188 zile (conf. SR 4839/2014). Temperatura de 120 C este temperatura exterioară medie zilnică care marchează începutul/opririi încălzirii. Altitudinea: 117 m (conf. SR 4839/2014).

c) Geologia, seismicitatea.

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul cercetat se gaseste intr-o zona de câmpie joasa de tip aluviala de subsidenta recenta, formata in perioada cuaternara din depozite fluvio-lacustre (argile, nisipuri, pietri uri), avand suprafața relativ plana, cu altitudini cuprinse 80 m „. 90 m.

Amplasamentul nu este afectat de fenomene fizico-mecanice care sa-i pericliteze stabilitatea prin fenomene de alunecare.

Din punct de vedere geologic zona aparține Bazinului Panonic, coloana litologica a acestui areal cuprinzând un etaj inferior afectat tectonic si o cuvertura posttectonica. Depozitele cuaternare cele care constituie terenurile de fundare, sunt reprezentate in general prin trei tipuri genetice de formațiuni:

• Aluvionare - aluviuni vechi si noi ale râurilor carestrabat regiunea si intra in constituția teraselor si luncilor acestora;
* Gravitaționale - reprezentate prin alunecări de teren si deluvii de panta, ce se dezvolta in zona de „rama” a depresiunii.

Cu geneza mixta (eoliana, deluvial-proluviala) - reprezentate prin argile cu concretiuni feromanganoase si depozite de piemont.

Panza de apa freatica

Din punct de vedere al gospodăririi apelor se menționează ca realizarea investiției de fata nu influențează regimul apelor subterane sau de suprafața.

Gradul de intensitate seismică

în conformitate cu Codul P100-1/2013, perioada de col Tc = 0,7s. Factorul de amplificare dinamică maximă a accelerației orizontale a terenului de către structură 00

= 2,5. Spectrul normalizat de răspuns elastic Se(T) = ag 0(T) se consideră pt. Zona Banat (fig. 3.4 din codul menționat) iar accelerația orizontală a terenului pt. proiectareag = 0,20g.

Adâncimea de îngheț

Adâncimea de inghet in zona cercetata este de 60 cm ... 70 cm, conform STAS 6054-77.

Caracteristicile fizico-mecanice ale terenului

Traseul conductelor de alimentare cu energie termica este amplasat in zone stabile, neafectate de alunecări de teren.

Din punct de vedere al rezistentei la sapare, (Indicator de norma de Deviz TS/1981) pământurile se pot incadrea astfel:

Săpătură manuala - teren categoria ușor, mijlociu;

Sapatura mecanica - teren gategoria II,

Stratificatiile solului in amplasament este format din nisip argilos gălbui, plastic vârtos, nisip prafos gălbui, cu intercala ii roșiatice, cu indesare mediu, nisip mijlociu si mare cu pietriș, îndesat.

Studiu geotehnic

Studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fișelor complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare și consolidări:

Pentru noua investilie se va utiliza studiul geotehnic efectuat pe amplasament. Acest studiu prezintă date relevante asupra stratificatei solului si a condiiilor de fundare.

Factorii de care depinde riscul geotehnic, exprimat prin categoria geotehnică, sunt menționa} mai jos și adapta} obiectivului în studiu, rezultând un punctaj conform abelului de mai jos , astfel:_________________________________________________________

FACTOR		PUNCTAJ
Condiții teren	Teren mediu	3
Apă subterană	Fără epuismente	1
Clasificare construcție	Normală	3
Vecinătăț	Fără riscuri	1
Seismicitate	ag = 0,20 g	2
Risc geotehnic		10

Tabel 58. Factori de risc geotehnic

Conform normativului NP074/2014, pentru un total de 10 puncte riscul geotehnic este moderat, adica categoria geotehnică 2.

Categoria geotehnică 2, include tipuri uzuale de încercări asupra terenului și lucrări șifundații fără riscuri anormale sau condiții de teren și de solicitare neobișnuite.

Categoria geotehnică 2 obligă la obținerea de date cantitative și calcule geotehnice, dar cu folosirea încercărilor de rutină pentru laborator și de teren, pentru proiectareași execuția construcției.

8.5.1 CONCLUZII Șl RECOMANDĂRI

Pe baza elementelor prezentate în studiul geotehnic se pot sintetiza următoarele concluzii și recomandări.

- Stabilitatea terenului este asigurată iar lucrările de prospectare geotehnică au scos în evidență o omogenitate relativ bună în ceea ce privește stratificația terenului de pe amplasament.
- La suprafața terenului până la adâncimea de 1,60 m este un strat de umplutură heterogenă, necompactală, cu resturi de materiale de construdii.
- De la adâncimea de 1,60 m este un strat de pământ coeziv, cafeniu, plastic consistent spre vârtos și cu compresibilitate mare, neepuizat până la -8,00 m.
- Apa subterană, la data efectuării forajului 18.02.2020, a fost interceptată la adâncimea de -6,20 m, fiind cu caracter ușor ascensional. Se apreciază că nivelul maxim poate ajunge până la cota de -3,50 m față de cota terenului natural. Din buletinul de analiză chimică pe sol nr. 14.496 /2020 rezultă faptulcă solul nu prezintă agresivitate chimică față de betoane
- Pentru construcțiile ce urmează să se execute, se recomandă fundarea directăla adâncimea minimă Dfmin = 2,00 m față de nivelul terenului natural, adâncime ce urmează să fie definitivată de proiectant conf. Normativ NP 112 - 2013. Deoarece grosimea stratului de umplutură este variabilă în limitele amplasamentului, nu este exclus ca la deschiderea săpăturii să se modifice cota finală de fundare.
- Față de cele mențonate la punctul anterior stratul de teren de la nivelul tălpii fundației este un strat de argilă, cafenie, plastic consistentă spre vărtoasă, (interceptată până la adâncimea de 8,00 m.
- în faza de predimensionare a noilor fundații, drept capacitate portantă a terenului se va admite pconv stabilit în funcție de presiunea convențională de bază pconv ( pt. B

= 1,00 m și Df = 2,00 m) corectată pentru lățimea și adâncimea de fundare corespunzătoare fundației dimensionate și pentru gruparea de încărcări, conf.STAS 3300/2-85.

Pentru stratul menționat la punctul 5.6 care poate veni în contact cu talpa fundației, în funcție de adâncimea de fundare adoptată, presiunea convențională de bază : pconv = 230 kPa

în conformitate cu STAS 3300/2-85, pentru construcții obișnuite, nesensibile la tasări diferențiate și terenuri bune de fundare, se pot folosi presiunile convenționale și în faza de dimensionare a fundațiilor, situație în care se încadrează și cazul analizat.

- La proiectarea infrastructurii se va ține seama de prescripțiile ‘Normativului pentru proiectarea structurilor de fundare directă’ indicativ NP 112 - 2013.
- Clasele de expunere pentru betoanele din infrastructură:

La stabilirea clasei minime de beton și a tipului de ciment folosit pentru betoanele infrastructurii, se va line seama si de clasa de expunere în raport cu nivelul și agresivitatea apei subterane, conform SR EN 206-1 și Codului CP 012/1:2007 și anume:

- Clasa de expunere XC2 (umed, rareori uscat), pentru fundațiile situate sub nivelul de îngheț, la care corespunde o clasă de rezistentă a betonului C16/20, cu dozaj minim de ciment 260Kg/m3., conform Tabelului F1.1 din codul de practica CP 012/1/2007 intitulat “Cod de practică pentru producerea betonului".
- Combinația de clasa de expunere XC4+XF1, pentru elementele exterioare expuse la îngheț și în contact cu apa de ploaie (fundatii deasupra nivelului de îngheț), la care corespunde o clasă de rezistentă a betonului C25/30, cu un dozaj minim de ciment 300Kg/m3., conform Tabelului F1.1 din codul de practica CP 012/1/2007 intitulat “Cod de practică pentru producerea betonului”.
- Se recomandă executarea unei centuri suplimentare la talpa fundației pentru o mai bună rigidizare a construcției.
- Din punct de vedere al rezistenței la săpare terenurile interceptate se încadrează la terenuri mijlocii.
- Lucrările de terasamente, inclusiv cele aferente (săpături, sprijiniri, umpluturi etc.) se vor executa cu respectarea înțocrrfai a tuturor normativelor în vigoare cu privire la aceste lucrări (C 169-83, Ts inclusiv normele de protecția muncii,etc. ) prevederi de care trebuie să se țină seama la toate lucrările de construcții până la cota ± 0,00 m a construcției.

- După realizarea săpăturilor pentru fundații, constructorul împreună cu beneficiarului vor solicita prezența proiectantului de rezistență și a geotehnicianului pentru aprecierea calității terenului de fundare identificat punctual, geotehnicianul urmând să analizeze și să completeze (prin investigații de penetrare sau alte încercări specifice) elementele necesare executării fundațiilor proiectate.

Alte studii de specialitate necesare, după caz: Nu e cazul.

Regimul juridic

Destinația terenului aferent CF 307712, nr cad/topo 683,684 Arad aflat in proprietatea

S.C. CET HIDROCARBURI S.A. ARAD este de zona industriala si pentru servicii.

Bilanțul teritorial - suprafața totală, suprafața construită (clădiri, accese), suprafață spații verzi, număr de locuri de parcare (dacă este cazul).: Suprafața totala = 9218

8.6 Etapele de dezvoltare a investiției pentru sursa de producție
- 8.6.1 Etapa 1: 2022-2023

Sursa de producție SP :

Obiectul SP 1 : Ucog de înaltă eficienta cu gazeificare biomasa si motor termic

Obiectul SP 2 : Bloc energetic BE de cogenerare de înaltă eficienta cu motoare termice pe gaz natural

Obiectul SP 3 : Cazane CAF

Obiectul SP 4 : Acumulator căldura

Obiectul SP 5: Conducta de legătura la rețea gaz înaltă presiune Transgaz

Obiectul SP 6 : Utilităti

Rețea de termoficare cu PT-uri si Module

Obiectul RT1 - Retehnologizare conducte rețea primara RT1

Obiectul RD1 - Retehnologizare rețea secundara aferenta de joasa temperatura

cu doua fire si mini PT-uri automatizate RD 1

8.6.2 Etapa 2: 2024-2026

Sursa de producție:

Obiectul SP 7 : Unitate de producție energie termica folosind apa geotermala si pompe de căldura inclusiv utilități

Obiectul SP8 : Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice Etapa 1 si producție energie termică cu cazan electric inclusiv utilități

Rețea de termoficare cu PT-uri si Module

Obiectul RT2 - Retehnologizare conducte rețea primara RT1

Obiectul RD2 - Retehnologizare rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri automatizate RD 1

8.6.3 Etapa 3: 2027-2030

Sursa de producție :

Obiectul SP 9 : Bloc energetic ciclu combinat cu combustibil alternativ Hidrogen

Obiectul SP 10: Unitate de incinerare cu combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de tipul RDF sau SRF

Obiectul SP 11: Unitate de producție fotovoltaica Etapa 2 cu instalație de

„Stocarea energiei electrice”

8.7 Descriere generala obiectelor de investiție .

Amplasament

Unitățile componente ale noii surse de producție de cogenerare de înaltă eficienta de ultima generație propus la SC CET Hidrocarburi SA Arad se vor amplasa pe locala fostei hale a cazanului de producere apa fierbinte CAF nr.6, demolata parțial si dezafectate intr-o etapa anterioara. Bilanțul teritorial in urma acestei investiții nu va fi schimbat. Suprafața totala afectata de noua investiție este de cca. 1000 mp . Ca amplasare, CET H este localizat in zona de centru pe B-dul luliu Maniu la nr. 6571 si de aici se distribuie agentul termic spre punctele termice. în prezent energia termică se produce în incinta CET prin exploatarea a două cazane care fundionează cu combustibili gazoși ( gaz natural), furnizați de către E-on. Amplasamentul CET Hidrocarburi se compune din mai multe parcele, dar terenul care reprezintă amplasamentul prezentului proiect este în CF nr. 307712 Arad si are o suprafață de 15291 mp.

Locul propus pentru amplasarea noilor unitâi de cogenerare este pe locala fostei hale a cazanului de producere apa fierbinte CAF nr.6, demolata parțial si dezafectate într- o etapa anterioara. Pe acest amplasament a existat o hala cu structura de beton armat demolata parțial .

Cazanele existente CAF 4 si 5 sunt in funcțiune din anul 1974 si sunt meninute in stare de fundîonare, pentru a putea furniza agentul termic pentru un număr de aproximativ 31.000 apartamente si 720 agenh economici si institui! publice.

Accesul in amplasament se face din B-dul luliu Maniu sau din strada Neculce. Zona de intervenlie dispune de utilităti tehnico - edilitare, care sunt in incinta CET H. Având în vedere fundionarea continuă a cazanelor existente care, pe parcursul unui an potfi oprite doar în perioada de „remont", precum și vechimea considerabilă pentru acest tip de utilaje tehnologice este necesara înlocuirea lor cu echipamente noi, performante. Echipamentele existente nu mai corespund din punct de vedere al condiiiilor de mediu. Autoritatea de Mediu a avertizat SC CET Hidrocarburi SA cu privire la posibilitatea de fundîonare a celor două cazane existente doar până la limita a 17.500 ore și până cel târziu la 31 decembrie 2023 (perioada reducându-se pentruo fundîonare continuă).

Pentru a evita oprirea forțată a fundionarii celor două cazane existente de 116MW/cazan, se propune instalarea de grupuri in cogenerare si cazane de apa fierbinte noi care vor corespunde din punctul de vedere al condriiîor de mediu.

Nota: Pentru asigurarea fundionarii cazanelor CAF pana la punerea in funcie a investiției propuse CETH a depus un memoriu la APM Arad pentru recalcularea orelor de fundionare .

Caracteristici

Importanta obiectivului conform prevederilor P100/92 este II (Construdii de importantă deosebita).

Categoria construdiilor conform H.G. 261/94 este “B” ( Construdii de importantă deosebita).

8.8 Descrierea componentelor
- 8.8.1 Obiectul SP 1: Ucog cu gazeificare biomasa

Este o unitate de cogenerare de inelată eficiența _ „Ucog." _ cu eficienta energetica maxima pentru combustibil biomasa ( cifra specifica de curent electric CSC=0,4 ) bazata pe un procedeu de gazeificare de ultima generaiie ( Tehnologia cu emisii de noxe reduse ) în contra curent .

în configurația standard Ucog. este structurata in doua componente după cumurmează

a. "Combi Fire System" _ Sistemul combinat de ardere_ cu

- sistem de condensare a gazelor de ardere
- Carburator,
- camera de combustie,
- cazan de incalzire,
- Eco,
- sistem de evacuare,
- distribuitor de incalzire

b. "Combi Power System Sistemul combinat de putere _

- cu condiționarea gazului,
• arderea uleiului de piroliză,
- sistemul de evaporare a condensului
- și motorul cu gaz

Gazeificarea biomasei este procesul de transformare în gaze combustibile (monoxid de carbon și hidrogen) prin intermediul procesului de descompunere termică a materialelor organice într-o atmosferă săracă în oxigen, pentru a împiedica arderea completă. Tehnologia moderna de gazeificarea biomasei se bazează pe doua variante: Sistem în echicurent și Sistem în contracurent având carburator cu pat fix. Contracurent / curentul ascendent: combustibilul este canalizat în (de sus în jos), vizavi de aer(de jos în sus).Avantajele sistemului de gazeificare în contracurent față de gazeificatoarelor în echicurent:

- randament ridicat de gazeificare de temperaturile scăzute de ieșire a gazului de piroliză

cominut scăzut de particule în gazele de piroliză iar combustibilul este perfect folosit fără a avea fracțiune ramasa neutilizata în cenușăCerințe reduse pentru lumpiness (dimensiunea particulelor) și reprocesarea combustibilului

- procesul tehnologic foarte stabil si are o disponibilitate ridicată prin folosința de biomasa de diversitate ridicata (tocatura , rumeguș) și umiditate pana la 50 %
- procesul de piroliză a biomasei se desfășoară la o presiune sub cea atmosferica . Astfel sigurarta de operare este ridicată
- temperatura gazelor la ieșirea din ciclon este de cca. 70^DC , lucru care reduce dimensiunile configurației și implicit și costurile de investiție prin lipsa schimbătorului de căldura necesar la folosirea gazului în motorul cu gaz

Gazele de eșapament ale grupului electrogen vor fi arse împreună cu uleiul de piroliză depus din răcirea gazului si filtrul din camera de ardere. Astfel, este posibilă eficiența

Miței

Actualizarea Strategiei de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030

tCPROARCOR

CONSULTING

electrică totală de până la 30%, iar eficiența totală a combustibilului până la 99%.

Avantajele suplimentare sunt:

• Consum propriu electric scăzut (aproximativ jumătate din instalațiile ORC comparabile)
• Tehnologie cu emisii reduse

Specificația combustibilului

Se va utiliza biomasă lemnoasă din lemn de pădure și plantație conform cerințelor normelor în vigoare specificate mai jos, respectând totodată cerințele producătorului de centrală de biomasă, respectiv tehnologia de ardere în condrii optime a producătorului pentru a se încadra în rezultatele optime necesare.

Pentru a fi conform tehnologiei de combustie se va asigura biomasa cu umiditatea relativa cuprinsă între 30-50%.

Cipuri de biomasa lemnoasă cu dimensiuni de până la G100 folosind cel mai recent tocător mobil de biomasă, respectând reglementările tehnice de mai jos:

Standarde europene în vigoare, de referință:

• SREN 15234-1:2011

Biocombustibili solizi. Asigurarea calității combustibililor. Partea 1: Cerințe generale

SR EN ISO 17225-9:2021

Biocombustibili solizi. Specificații și clase de combustibili. Partea 9: Clase de lemn zdrobit și așchii de lemn pentru uz industrial

SREN ISO 18134-2:2017

Biocombustibili solizi. Determinarea coninutului de umiditate. Metoda prin uscare în etuvă. Partea 2: Umiditate totală. Metodă simplificată

Ucog constă în esență dintr-un :

- cogenerator cu gazificator
- un grup electrogen cu motor pe gaz cu aprindere prin scânteie cu capacitate mare, special adaptat pentru utilizarea gazului „slab" (cu conținut redus de CH4) siGenerator sincron fără perii, autoreglabil, cu răcire internă și design cu 2 rulmenți. Generatorul reacționează foarte repede la schimbările bruște de sarcină și asigură în orice moment o performantă stabilă si suficientă cu uzură minimă si eficientă maximă. Tensiune nominală: 400V

Frecvență: 50Hz Viteza: 1500 min-1

Valorile de funcționare sunt redate sintetic in tabelul de mai jos :

Actualizarea Strategiei de Alimentare । \ * n n

cu Energie Termică a Municipiului

Arad 2020-2030 CONSULTING

Nr.crt	Date tehnice	UM	Valoarea
1	Putere electrica mominala	kW	1970
2	Capacitate nominala unit. Gazeificare	MW	2x4.5
3	Căldură combustibil	kW	6982
4	Cantitate biomasa	Sm’/h	10
5	Energie termica cazan recuperator	kW	1752
6	Energie termica recuperata din racirea motorului	kW	993
7	Energie termica recuperata din racirea gazelor arse la cos	kW	1100
8	Opțiune: Condensare gaze arse	kW	1332
9	Capacitatea termica nominala temperatura ridicata	kW	2744
10	Capacitate termica nominala totala cu condensatie	kW	5177
11	Capacitate termica nominala totala fara condensatie	kW	3844
12	Eficienta electrica	%	28,22
13	Cifra specifica de curent	-	0,5125
14	Randament global cu condensatie	%	102,4
15	Randament global fara condensatie	%	83,3
16	Emisii de praf	mg/nm³	<5
17	Toate valorile maxime actuale de emisii sunt respectate		DA
18	Nu este nevoie de filtru !		DA
19	Reglaj de srcina rapid		DA
20	Calitatea biomasei nepretențioasa		DA
21	Foarte putina cenușa		DA
22	grad ridicat de folosința in SACET-uri		DA
23	Energie termica cogenerare	kW	5177

Tabel 59. Parametrii de funcționare Ucog Biomasa

8.8.2 Obiectul SP 2 : BE cu motoare pe gaz 31,2 MWe si 26,7 MWt

Se vor instala trei motoare identice cu eficiența maxima

Descriere detailata a se vedea „Anexa SP 2_Nlotoare” in faza de SF

8.8.3 Obiectul SP 3: Cazane CAF 100 MW

Se vor instala patru cazane identice cu 25 MW fiecare

Descriere detailata : a se vedea „Anexa SP 3_Cazane CAF” in faza de SF

8.8.4 Obiectul SP 4 : Acumulator căldura

Se va instala un acumulator de căldură dimensionat pentru capacitate de stocare de 300 MWh

Descriere detailata : a se vedea „Anexa SP 4_ Acumulator căldura” in faza de SF

8.8.5 Obiectul SP 5: Conducta de legătura la rețea gaz înaltă presiune Transgaz

Descriere detailata : a se vedea „Anexa SP 5_ Gaz înaltă presiune Transgaz” in faza de SF

8.8.6 Obiectul SP 6 : Utilități inclusiv stație electrica adaptata

Descriere detailata : a se vedea „Anexa SP 6_Utilitati etapa 1” in faza de SF

8.8.7 Diagrama de acoperire a curbei de sarcină

Având in vedere ca pana in prezent necesarul de energie termica a fost produs atat in CET Arad pe lignit cat si in CET H, analiza comparativa va fi realizata intre capacitatile existente in CET H si capacitățile propuse spre instalare.

Cazanele existente, cazane de apa fierbinte in CET H produc agent termic pentru termoficare cu randament de 85% conform datelor furnizate de operatorul sistemului de termoficare. Cazanele noi de 25 MWt au un randament de 95 %.

Din analiza echipamentelor de producere combinata a energiei electrice si termice cu motoare termice, randamentele pe cele doua componente energetice sunt:

• randament electric 49,50%
• randament termic 42,36% ( inclusiv opliuni pentru recuperare suplimentara a căldurii din gazele de ardere _ preîncălzirea apei de adaos înainte de degazare )

Prin instalarea unității de cogenerare funcționând pe gaze naturale, randamentul global estimat este de 91,86%

Pentru blocul energetic de cogenerare ce va asigura producerea a 26,7 MW energie termica, produdia orara de energie electrica va fi de 31,2 MW .

Putere calorifica gaze naturale Qg= 9646 W/ Nmc

Randament cazane existente la funcționarea cu gaze naturale 85%

Randament grup cogenerare nou la funcționarea cu gaze naturale 91,86%

Consumul de gaze naturale pentru producerea energiei electrice va fi calculat pentru aceeași cantitate de energie electrica preluata din reea si produsa cu grupul de cogenerare

- cu preluarea energiei electrice din SEN

Curbele de sarcina clasate pentru etapa 1 ( 2024) si etapa 2 ( 2027 ) sunt redate mai jos :

Figura 36 Curba clasata CET Arad pentru 2027

Acoperirea necesarului de căldura estimat de 430 000 MWh la nivelul anului 2027 (sarcina zilnica medie de iarna de 130 MW iar cea medie de vara de cca. 20 MW ) reiese conform curbei de sarcina din prezentarea sintetica a disponibilității unităților de producte energie termica din tabelul de mai jos:

			Existent						Propus termen scurt 2022-2023						Propus termen mediu			Propus termen lung
An	CETH CAI 6 GN rezervă după 2023	CETH CAI 7 GN cons ervar e după 2023	CETH CAF 4 GN	CETH CAF 5 GN	CETH Aradul Nou, CT Cazan blomasă	CETH Aradu I Nou, CT Cazan GN	CB Ucog.bi o Gazeif. + Cazan + Motor biomas ă	MT Ucog Motor 1GN*	MT Ucog Motor 2GN*	MT Ucog Motor 3GN*	CA Ufcog Cazan 1 (CAF6) GN*	CA Ufcog Cazan 2 (CAF7) GN*	CA Ufcog Cazan 3 (CAF8) GN* iTCPr *	CA Ufcog Cazan 4 (CAF9) GN* k C j l /	PTG Apă geo-termală	PV1+C E EE+ET verde Etapa 1	WtE RDF/S RF	CCGT Hidrogen verde	PV2 EE verde Etapa 2
PIF	1966	1964	1977	1980	2021	2021	01.05.2 3	01.09. 23	01.09. 23	01.09.2 3	01.09.2 3	01.09.2 3	01.09.2 3	01.09.2 3	01.07.2 5	01.07. 25	31/12 /25	01.09.28	01.07.30
UM	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW	MW
Sarci nă nomi nală	57	73	116.3	116.3	0.15	2.7	5.5	8.9	8.9	8.9	25	25	25	25	5	8	10	20	8
2021	57	73	116.3	116.3	0.15	2.7	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
2022	57	73	116.3	116.3	0.15	2.7	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
2023	57	73	116.3	116.3	0.15	2.7	5.5	8 9	8.9	89	25	25	25	25	X	X	X	X	X
2024	57	X	X	X	0 15	2.7	5.5	8.9	8.9	8.9	25	25	25	25	X	X	X	X	X
2025	57	X	X	X	0.15	2.7	5.5	89	8.9	8.9	25	25	25	25	5	8	X	X	X
2026	57	X	X	X	0.15	2.7	5.5	8.9	8.9	8.9	25	25	25	25	5	8	10	X	X
2027	57	X	X	X	0.15	2.7	5.5	8.9	8.9	8.9	25	25	25	25	5	8	10	X	X
2028	57	X	X	X	0.15	2.7	5.5	8.9	8.9	8.9	25	25	25	25	5	8	10	18	X
2029	57	57	X	X	0.15	2.7	5.5	8.9	8.9	8.9	25	25	25	25	5	8	10	18	X
2030	57	57	X	X	0.15	2.7	5.5	8.9	8.9	8.9	25	25	25	25	5	8	10	18	8

COD DOCUMENT; MA-P1-SACET-S1-2021-R1

Pag. 179 din 222

NOTA : In cazul in care necesarul la vârf de iarna pe termen scurt depășește 130 MWt( posibil pana la 160 MWt ) pentru acoperirea deficitului de sarcina ( instalat : 2024 135,05 MW ; 2027 : 148,05 MW ) se vor folosi posibilitățile oferite de acumularea preventivă de căldura in rețeaua de termoficare si rezervele de energie termica existente in unitatea de stocare căldura de 300 MWt.

Scenariile alternative la scenariul de referință țin seama de obiectivele privind eficiența energetică și energia din SRE.

Scenariile care nu sunt fezabile din motive tehnice, financiare sau de reglementare națională pot fi excluse într-o etapă timpurie a analizei cost-beneficiu în cazul în care acest lucru este justificat pe baza unor considerente temeinic documentate.

în cadrul scenariilor analizate, evaluarea și procesul decizional trebuie să ia în considerare economiile de energie/costuri generate de flexibilitatea sporită a aprovizionării cu energie și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor de energie electrică, inclusiv costurile evitate și economiile realizate prin reducerea investiției în infrastructură;

8.8.8 Retehnologizare rețea de termoficare

Prin retehnologizarea rețelei de termoficare in Etapa 1 si 2 se va reduce volumul conductelor in rețeaua primara (transport) cu cca. 16 % datorita unei redimensionari in concordanta cu necesarul de distribuție al căldurii, iar in rețeaua secundara ( distribuție ) prin trecerea la rețeaua cu doua fire se preconizează o reducere cu cca. 14 % , reduceri ce vor conduce la micșorarea pierderilor si la atingerea obiectivului de pierderi de căldură totale sub 12 %.

Rețea primară

Etapa 1: Retehnologizare conducte rețea primara pe o lungime de 19,87 km Etapa 2: Retehnologizare conducte rețea primara pe o lungime de 19,21 km

Rețea de distribuție » »

Etapa 1: Retehnologizare rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri automatizate pe o lungime de 19,178 km

Etapa 2: Retehnologizare rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire pe o lungime de 29,04 km.

8.8.9 Obiectul SP 7: Unitate de producție energie termica folosind apa geotermala si pompe de căldura

Amplasament: Incinta CETH Arad

8.8.10 Obiectul SP 8 Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice si producție energie termică cu cazan electric

Amplasament: zona metropolitana Arad

8.8.11 Obiectul SP 9: Bloc energetic ciclu combinat cu combustibil alternativ Hidrogen

Pentru diversificarea combustibilului si folosirea celor mai bune posibilități de asigurarea energiei primare este prevăzut instalarea unei turbine cu gaz de tip aeroderivat si integrarea ei intr-un ciclu combinat prin folosirea echipamentelor disponibile la CETH Arad prin Repowering (Tehnică care face posibilă îmbunătățirea performanței instalațiilor de abur existente prin instalarea unei unităti de turbină cu gaz prin reutilizarea unei păiți a utilajelor deja în funcțiune . Refolosirea cazanului implică utilizarea gazelor de eșapament ale turbinei cu gaz _cu un coninut de oxigen de aproximativ 15%_ca combustibil în arzătoarele sistemului de abur pentru a înlocui aerul primarnecesar arderii . Contribuția de entalpie a gazelor de eșapament este ridicată, reducând astfel debitul de combustibil necesar. Creștere puterii este de pana 30-40% ). TG cu sarcina electrica propusa de 18 MWe va putea funcționa în trei moduri diferite de operare, aproape la „apăsarea unui buton”. Primul mod de funcționare, „Numai gaz natural", este funcționarea convențională numai cu gaz natural. Al doilea mod de funcționare „Blend Gas” reprezintă funcționarea în amestec cu gaze, prin care pot fi setate diferite amestecuri de gaze de la 1% la 99% hidrogen. Al treilea mod de funcționare „Numai H2Gas” reprezintă funcționarea inovatoare cu hidrogen pur.

In fundie de disponibilitatea combustibilului este posibila o redimensionare in concordanta de folosirea optima a instalațiilor de cogenerare existente actual in stare de conservare .

Dimensionarea propusa:

- sarcina nominala electrica cca. >= 25 MWe .
- sarcina nominala termica intre 20 si 40 MWt ( in fundie de oportunitățile existente)

8.8.12 Obiectul SP 10 : Unitate de incinerare cu combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de tipul RDF sau SRF

Pentru folosirea eficienta a combutibilului solid produs din deșeuri nepericuloase uscate este propusa instalarea unui cazan pentru incinerare RDF tip :12 t/h; 40 bar; 340/135 °C . Cazanul va fi integrat corespunzător in schema tehnologica dezvoltata prin implementarea proiectelor prevăzute in actualul document in configurația noua a CETH Arad.

Combustibil primar - RDF

- Cantitate de combustibil 18000-22000 t/an
- Volumul caloric 13 MJ/kg
- Volumul caloric - interval 9,5-15 MJ/kg

Inclusiv :Element Unitate Condensare completă

Temperatura aburului (*) °C 340

Presiunea aburului (*) Bar(a) 40

Debit de abur t/h 9,1 - 11,5

Temp. gaze arse eco evacuare °C 180 - 220

Temperatura apei de alimentare cazan °C 135

Parametrii cazanului

Presiune abur bar 40

Temperatura aburului °C 340

Bar de presiune FW 40

FW Temperatura °C 135

Căldura combustibil MW: 9,93

8.8 .13 Obiectul SP 11: Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice _ Etapa 2_ si unitate de acumulare energie electrica

Termenele de realizare etapizata a investițiilor propuse sunt redate sintetic in tabelul de mai jos:

Nr. crt	Investiția	PIF
1	Unitate de cogenerare de inata eficienta cu gazeificare de Biomasa 1,8 MWe	01.05.23
2	BE 31,2 MWe + Cazane CAF 100 MWt+Acumulator căldura* Utilități	01.09.23
3	Conducta de legătura la rețea gaz înaltă presiune Transgaz	01.09.23
4	Modernizarea stației de pompare prin utiliarea pompelor de rețea și apă de adaos cu turale variabilă	01.04.23
5	Retehnologizare conducte re'ea primara Etapa 1 :50 %	01.09.23
6	Retehnologizare conducte rețea primara Etapa 2 : 50 %	01.09.24
7	Retehnologizare PT-uri (inel, cu stații fotovoltaice individuale ) si rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri automatizate Etapa 1	01.09.24
8	Retehnologizare PT-uri (inel, cu stații fotovoltaice individuale ) si rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri automatizate Etapa 2	01.09.25
9	Unitate de producție energie termica folosind apa geotermala si pompe de căldura	01.07.25
10	Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice si producție energie termică cu cazan electric _ Etapa 1	01.07.25
11	Bloc energetic ciclu combinat cu combustibil alternativ Hidrogen	01.09.28
12	Unitate de incinerare cu combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de tipul RDF sau SRF	01.07.25
13	Unitate de producie energie cu panouri fotovoltaice _ Etapa 2 _ si unitate de acumulare energie electrică	01.07.30

Tabel 61. Termene de realizare etapizată a investiiilor

CAPITOL 9.

Evaluarea efortului investițional aferent opțiunilor

strategice analizate, total și pe fiecare dintre componentele SACET

Nota: Costurile investițiilor sunt orientative si urmează a fi stabilite detailat in faza de SF respectiv PT

9.1 Unitate de cogenerare de inalta eficienta cu gazeificare deBiomasa 1,8 MWe

Motivare: Investiția este cu prioritatea 1 pentru asigurarea aburului necesar degazării apei de adaos in rețeaua de termoficare si pentru a asigura condiția de eficienta energetica _ cogenerare+energie regenerabila > 50% _ necesara pentru obținerea cofinan-ării

Amplasament: Incinta CETH Arad

9.2 BE 31,2 MWe + Cazane CAF 100 MWt+Acumulator căldura+ Utilităti

Amplasament: Incinta CETH Arad

Efortul investițional aferent opțiunilor strategice obiectelor SP1 si SP2 sunt redate in tabelul de mai jos :

Nr. crt.	Scenariu	Obiecte
		BE motoare 31,2 MWe	Cazane CAF	Biomasa	Acumulator căldură
		mii RON fara TVA	mii RON fara TVA	mii RON fara TVA	mii RON fara TVA
Opțiune 3	Sil. Ucogm	143.130,2	37.125,0	34.650,0	7.425,0

Tabel 62. Efort investițional

9.3 Conducta de legătura la rețea gaz înaltă presiune Transgaz

Amplasament: CETH Arad-retea Transgaz

Costul estimat: 11.493,90 mii RON (fara TVA)

9.4 Retehnologizare conducte rețea primara

Amplasament: Incinta SACET Arad

Pe partea de reele sunt de asemenea avute în vedere viabilizarea unor trasee magistrale care se vor moderniza sau nu mai își găsesc locul în contextul actual de cerere de energie termică ori în proiectul privind transportul energiei termice către consumatori. Sunt avute in vedere magistralele M1, M2 și M3 cu tronsoane pariale care vor permite casarea unei lungimi de cca 19,36 km de țeava cu diamentre cuprinse între 200 mm și 700 mm.

Pe baza unui studiu existent la CETH s-a considerat ca cele mai ineficiente magistrale din punct de vedere al pierderilor de căldura sunt M2 si M4 care urmează sa fie retehnologizate in anul 2023 iar pentru restul de rețea este propus PIF in 2024. La retehnologizare se va face o redimensionare a conductelor printr-un calcul cu soft specializat de rețea cu următoarele cerințe minime :

- Viteza de curgere intre 2-4 m/s in funde de diametrul nominal al tronsonului de magistrala
- Toate conductele supraterane rămân pe traseul actual fiind înlocuite cu conducte preizolate
- Pe traseul subteran este propusa soluția supraterana in funcție de oportunitățile existente.

Etapa 1 de Retehnologizare re'ea primară se va desfășura pe o lungime de 19,87 km iar costurile esitmative de realizare a investiției se ridică la 103.141,87 mii RON + TVA

Etapa 2 de Retehnologizare rețea primară se va desfășura pe o lungime de 9,21 kmiar costurile esitmative de realizare a investitei se ridică la 50.225,61 mii RON + TVA

9.5 Retehnologizare PT-urî (inel, cu stații fotovoltaice individuale) si rețea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire si mini PT-uri automatizate

Amplasament: Incinta SACET Arad

Modernizarea echipamentelor, schimbătoarelor etc. și a rețelelor de distribuie agent termic ( secundar) pentru încălzire și apă caldă menajeră aferente a 22 Puncte termice.

Costurile estimative de modernizare se ridica la valoarea de aproximativ 99.539,79 mii RON + TVA

Etapa 1 de Retehnologizare a PT-urilor constă în:

- Reconstrucția punctelor termice și a posturilor de transformare aferente
- Instalare unitate de monitorizare și control
- Instalarea instrumentelor de optimizare a cererii de cladură
- Algoritm de calcul și curbe pentru gestionarea operării

Etapa 1 de Retehnologizare re:ea secundară aferentă de joasă temperatură cu douăfire se va desfășura pe o lungime de 19,178 km

Etapa 2 : Retehnologizare reea secundara aferenta de joasa temperatura cu doua fire pe o lungime de 29,04 km

Costurile estimate : 158.278,83mii RON + TVA

V -

9.6 Unitate de producție energie termica folosind apa geotermală si pompe de căldura

Amplasament: Incinta CETH Arad

Costurile estimate : 16.595 mii RON + TVA

9.7 Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice si

producție energie termică cu cazan electric Etapa 1

Amplasament: zona metropolitana Arad

Costurile estimate : 61.875,00 mii RON + TVA

9.8 Bloc energetic ciclu combinat cu combustibil alternativ Hidrogen

Amplasament: Incinta CETH Arad

Costurile estimate : 96.525,00 mii RON + TVA

9.9 Unitate de incinerare cu combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de tipul RDF sau SRF

Amplasament: CETH Arad

Costurile estimate : 36.382,50 mii RON + TVA

9.10 Unitate de producție energie cu panouri fotovoltaice si unitate de acumulare energie electrica Etapa 2

Amplasament: zona metropolitana Arad

Costurile estimate : 65.587,50 mii RON + TVA

CAPITOL 10. Compararea opțiunilor strategice și alegerea scenariului optim:

10.1 Recomandarea scenariului optim, scenariu care să conducă la creșterea eficienței energetice și la reducerea emisiilor de GES;

NOTA : Analiza scenariilor se refera la investițiile din prioritatea 1 de dezvoltare a SACET . Prioritățile 2 si 3 au fost considerate similare din punct de vedere al investițiilor necesare pentru toate scenariile analizate si nu influențează rezultatul analizei decât cantitativ si nu calitativ .

Pentru selectarea scenariului optim fezabil metodele de comparație s-au bazat pe trei criterii de evaluare

a. calculul condiție de sistem eficient din punct de vedere energetic,
b. a reducerilor de GES si energie primara c. calculul de eficienta economica

a. Rezultatul comparației intre scenariile din analiza si scenariul de referința este redat sintetic in tabelul de mai jos :

nr crt	Denumirea	U M	Valoarea pentru	Valoarea pentru	Valoarea pentru	_________ ______________________________________________________________ X? ^J > -.Im'- x
nr crt	Denumirea	U M	SLUcoglgl ,SF	Scrrderinla CETII	Sil - l'cogtțl
7	2	3	4	5	5
1	Sarcina termica medie anuala	MW	130	130	130
2	Ucog BE cu gaz natural	ore/an	8050	0	7985
3	Puterea electrică produsă	MW	13,2	0	31.2
4	Energia electrică produsă	MWh/an	106260	0	249132
5	Consum servicii proprii	MW	0 72	0 92	0 85
6	Consum servicii proprii	MWh/an	5796	7820	6787,25
7	Energia electrică livrată	MWh/an	100464	-7820	242344.75
8	Energia termica produsa	MW	12 4	O	26 7
9	Energia termica la gard cogenerare	MWh/an	99820	O	213199 5
10	Necesar en.termica SACET	MW	130	130	130
11	Blomasa cogenerare	ore/an	0	0	8760
12	Puterea electncâ	MW	0	0	1.8
13	Energia electrică produsă	MWh/an	d	0	15768
14	Sarcina termica	MW	10	0	5,5
15	Energia termica la gard	MWh/an	0	0	4S18G
16	Biomasa (ara cogenerare	ore/an	4400	0	0
17	Energia termica la gard tara cogenerare	MW	10	0	0
18	Energia termica la gard tara cogenerare	MWh/an	44000	0	0
19	Necesar energic termica la gard	MW	130	130	130
20	Necesar energie termica la gard	MWh/an	430.000	430.000	430.000
21	Cazane CAF
22	Energia termică produsa	MWh/an	286 180	430000	168.621
23	Energia termică produsa	%	66 55	100 00	39.21
24	Energia termică produsa total	MWh/an	430000.00	430000 00	430000,00
25	Energia electrica produsa total	MWh/an	106260 00	0,00	264900.00
26	Consumul anual total de combustibil	MWh/an	583818	505882	715290
27	CRITERIILE DE ÎNALTA EFICIENȚA COG	ENERARE
28	Randamentul termic al instalatei de cogenerare	%	40,62	0	38 50
29	Randamentul electric al instalatei de cogenerare	%	47,5	0	49.50
3031	Cifra specifica de curent / eficienta electrica		1,169	0,000	1,286
32	Randamentul global al instalatei de cogenerare	%	88,5	0	88,9
33	Randament CAF	%	95	85	95
34	Randamentul de referină de producerea separată a energiei electrice, conf Regulamentului delegat al CE nr 2402/2015, condiții ISO	%	53	53	53
35	Randamentul de referind de producerea separată a energiei termice, conf Regulamentului delegat al CE nr 2402/2015. condiții ISO	%	87	87	87
36	Consum combustibil producere separata	MWh/an	694743	494253	994064
37	Economia de energie primari (PES) faa de producerea separată, conf Regulamentului delegat al CE nr 2402/2015	MWh/an	110925	-11629	278774,218
38	Economia de energie primari (PES) lai de producerea separată, conf Regulamentului delegat al CE nr 2402/2015	%	19	-2,30	38,97
39	Coeficient eficienta energetica	%	33,45	0,00	60,79
40	EMISII POLUANTE, conf. legii 278/2013	UM	Valoarea pentru	Valoarea pentru	Valoarea pentru
40	Denumirea	UM	51 _r Ucoglgl	Si. UcQElgZ	Sil. Ucogm
41	Denumirea	3	4	5	6
42	2	-
43	Valori limita ale emisiilor (VLE) conf. leg	Nmc/kg	50	50	75
44	- NOx	Nmc/kg	Nu e cazul	57,57	Nu e cazul
45	- NOx corectat cu randamentul (daca este >35%)	Nmc/kg	100	100	100
46	-NOx	mg/Nmc	< 95	51,34	<75
47	CO	mg/Nmc	< 100	111,25	< 100

Tabel 63 Comparație scenarii

Din datele de calcul rezulta ca scenariu optim soluția de dezvoltare Sil . Ucogtg2 propusa in actualul document deoarece :

• Eficienta sistemului este de 60,79 % comparativ cu 33,45 % din scenariul

SI.Ucogtg2 .SF strategia inițială

- Economia de energie primara este de 38,97 % comparativ cu 19 % din scenariul SLUcogtg2 .SF _strategia inițială
- Nivelul de folosire al cogenerarii este de 2,14 ori mai mare comparativ cu scenariul SI.Ucogtg2 .SF _strategia inițială

b. Din punct de vedere al GES si energiei primare valorile de calcul sunt prezentate mai jos:

Denumire	UM	Scenariu de referința SR	Scenariul propus Sil . Ucogtg2	Impact*/-	Observatii
ET la gard	MWh	430000	430000	0	EE la gard pentru SR este egala cu cea produsa separat fara cogenerare
EE la gard	MWh	264900	264900	0
Consum energie primara	MWh	1005694	775540	230154
	tep	86474	66684	19790
Emisii CO2	t/an	203150	127452	75698

Tabel 64. Valori de calcul din punct de vedere al GES și al energiei primare

Economiilor de GES si energie primara in scenariul propus in comparație cu scenariul de referință sunt:

Reduceri CO2 : 75.698 t/an la care trebuie adăugată economia rezultata din folosirea energiei electrice local (fără pierderi de transport de 10 % ) de 50325 t/an .

Impactul total pozitiv este de 126.023 tone emisii de CO2 pe an .

Reduceri anuale de energie primara : 19.790 tep

c. La calculul punctual s-au folosit toate elementele de baza cu prețul de piața la data de 06.12.2021

Nivelul actual al energiei electrice la nivel EU este redat mai jos :

Preturi medii PZU (energie electrica)

ANRE 06.12.2021	€/MWh	€/MWh	€/MWh
Tara	Valoare	Luna curenta	Anul curent
Austria	243.37	236.55	96.49
Belgia	208.53	219.27	93.64
Bulgaria	232.62	214.84	100.78
Elveția	265.52	268.68	102.87
Republica Ceha	228.89	206.68	91.20
Germania	216.19	181.65	87.30
Spania	211.81	205.50	102.29
Franța	258.65	263.06	97.29
Grecia	217.26	225.12	107.86
Croația	243.37	234.48	104.69
Ungaria	237.49	230.11	104.25
Italia	252.60	259.20	114.05
Olanda	183.01	200.51	92.71
Polonia	233.08	169.83	80.33
Portugalia	211.81	205.85	102.37
Romania	232 92 ⁰⁰⁷¹	220.13	102.86
Serbia	234.82	220.00	104.27
Slovenia	243.37	236.53	105.04
Slovacia	229.31	210.88	93.22

Tabel 65. Prețuri medii zilnice energie electrică

Comparația scenariului propus in documentul de reactualizare a strategiei din punct de vedere al rezultatelor economice comparativ cu soluția de dezvoltare a sursei in strategia neactualizata 2020 respectiv SF-ul aferent si scenariul propus din punct de vedere al rezultatelor economice se regăsește mai jos .

Criteriile de comparate luate in considerare :

• scenariile se deosebesc esențial numai in privința soluiilor alese pentru Ucog cu gaz natural ( dimensiune si număr motoare , dimensiune si număr cazane )si a soluției pentru sursa cu biomasa ( dimensionare , cu sau fără cogenerare )
• In scenariul SF lipsește sursa pentru aburul necesar degazării
• Utilitățile necesare sunt similare pentru ambele scenarii

NOTA : Datorita fluctuației actuale extreme a preturilor in domeniul energetic comparația este făcută punctual pentru nivelul de date din 06.12.2021 iar rezultatul analizei este valabil ca rezultat de eficienta pentru toata perioada de analiza.

: SGPROARCOR

CONSULTING ......... H />


Comparație scenarii strategie
Producție energie
Necesar energie termica la gard	MWh/an	430.000
Termica
Ucog

Motoare
SI.Ucogtg2 .SF	MW	12,4
	MWh/an	99820
Sil Ucogtg2 .Propus	MW	26,7
	MWh/an	213199 5
Biomasa
SLUcogtg2 .SF	MW	10
	MWh/an	44000
Sil. Ucogtg2 Propus	MW	5,5
	MWh/an	48180
Ufcog CAF
SI.Ucogtg2 .SF	MW	107,6
	MWh/an	286.180
Sil. Ucogtg2 .Propus	MW	97,8
	MWh/an	168.621
Electrica
Ucog motoare
SI.Ucogtg2 .SF	MW	13,2
	MWh/an	106.260
Sil. Ucogtg2 Propus	MW	31,2
	MWh/an	249.132
Ucog biomasa
SI.Ucogtg2 .SF	MW	0
	MWh/an	0
Sil. Ucogtg2 .Propus	MW	1.8
	MWh/an	63948
Energia produsa total
Termica
SI.Ucogtg2.SF	MWh/an	430.000
Sil. Ucogtg2 Propus	MWh/an	430.000

Electrica
SI.Ucogtg2 SF	MWh/an	106.260
Sil. Ucogtg2 .Propus	MWh/an	313.080
consum Combustibil
gaz natural
SI.Ucogtg2 .SF	MWh/an	533818
Sil. Ucogtg2 .Propus	MWh/an	651342
Biomasa
SI.Ucogtg2 .SF	MWh/an	50000
Sil. Ucogtg2 .Propus	MWh/an	72668
Preturi
Prețul actual al curentului electric	€/MWh	156,9
Prețul actual al gazului natural	€/MWh	73,7
Preț Biomasa	€/MWh	44,9
Prețul reglement al energiei termice la gardul sursei	€/MWh	61,52
Bonus de cogenerare	€/MWh	84,43
Preț certificate C02	€/MWh	79,85
Bonus de cogenerare	€/MWh	84,43
Cheltuieli
Combustibil
Gaz metan
SI.Ucogtg2 SF	€/an	39342414
Sil. Ucogtg2 Propus	€/an	48003903,65
Biomasa
SI.Ucogtg2 .SF	€/an	2245000
Sil Ucogtg2 Propus	€/an	3262801
Certificate
SI.Ucogtg2 SF	€/an	107831
Sil Ucogtg2 Propus	€/an	131571
Total cheltuieli
SI.Ucogtg2 .SF	€/an	41695246
Sil Ucogtg2 Propus	€/an	51398276
Venituri
Energie trmica
SLUcogtg2 SF	€/an	26452383,84
Sil. Ucogtg2 Propus	€/an	26452383,84
Energie electrica
SI.Ucogtg2 .SF A	\ €/an	16672194

Sil. Ucogtg2 Propus	€/an	49122252
Bonus
SLUcogtg2 ,SF	€/an	8971778,667
Sil. Ucogtg2 .Propus	€/an	26434071,76
SI.Ucogtg2 .SF
Cheltuieli total	€/an	41695246
Venituri Total	€/an	52096357
Profit	€/an	10401111
Sil. Ucogtg2 .Propus
Cheltuieli total	€/an	51398276
Venituri Total	€/an	102008707,6
Profit	€/an	50610431
Diferența propus/SF	€/an	40209321
Diferența propus/SF	%	486,6

Tabel 66. Comparație scenarii strategie

Valorile de operare rezultate pentru sursa noua dezvoltata in etapa 1 si 2 sunt redate sintetic in tabelul de mai jos :

! sOproarcor

CONSULTING

Nr. crt	Denumirea	UM	Valoarea pentru Etapa 2	Valoarea pentru Etapa 1
Nr. crt	Denumirea	UM	Sil. l'cogtgl	Sil. Ucojtgl
I	2	J	4	5
f	Sarcina termica medie anuala	MW	130	130 ■ ■'
2	Ucog BE cu gaz natural	ore/an	6486.7	7985
3 .		MW	31 2	31.2
4	Energia electrică produsă	MWh/an	202384	249132
5	Consum servicii proprii	MW	0.85	0.85
6	' it 1 \ Consum servicii proprii	MWh/an	5514	6787
7	Energia electrică livrată	MWh/an	196870	242345
0	Energia termica produsa	MW	26.7	26.7
9	Energia termica la gard cogenerare	MWh/an	173194	213199 5
10	Nocăsar en.termica SACET	MW	130	130
11	Blomasa cogenerare	ore/an	8760	8760
12	SarCInainOrîiiriăJa electrică	MW	1.8	1,8
13		MWh/an	16768	15768
14	Sarcina termica	MW	5.8	5,5
15	Energia termica la gard	tWan	48180
16	Blomasa fara cogenerare	ore/an	0	0
17	Energia termica fara cogenerare	MW	0	0
18	Energia termica fara cogenerare	MWh/an	0	0
18a	Geotermle	ore/an	8760	0
18a	Sarcina termica	MW	3,5
18a	Energia termica	MWh/an	30660	0
18b	PV cu caian electric	ore/an	8760	0
18b	Sarcina termica	MW	8	0
18b	Energia termica	MWh/an	70080	0
19	Necesar energie termica la gard	MW	130	130
20	Necesar energie termica la gard	MWh/an	430.000	430.000
21	Cazane CAF
22	Energia termică produsa	MWh/an	107.886	168.621
23	Energia termică produsa	%	25.09	39,21
24	Energia termică produsa total	MWh/an	430000,00	430000.00
25	Energia electrica produsa total	MWh/an	218152,00	264900.00
26	Consumul total de combustibil convențional	MWh/an	5403S7	715290
27	CRITERIILE DE ÎNALTĂ EFICIENȚĂ COGENERARE
28	Randamentul termic al instalatei de cogenerare	%	38,50	38.50
29 '	Randamentul electric al instalatei de cogenerare	%	49.50	49,50
30	Cifra specifica de curent / eficienta electrica		1,286	1,286
31	Randamentul global a! instalatei de cogenerare	%	88,9	88,9
32	Randament CAF	%	95	95
33	Randament de referiri producerea separati energiei electrice CE nr 2402/2015. condiții ISO	%	53	53
34	Randament de referiri de producerea separati a energiei termice CE nr. 2402/2015. condiții ISO	%	87	87
35	Consum combustibil producere separata	MWh/an	905860	994064
36	Economia de energie primari fai de producerea separati, conf Regulamentului CE nr. 2402/2015	MWh/an	365503	278774
37a	Economia de energie primari fai de producerea separati conf Regulamentului CE nr. 2402/2015	tep	31428	23970
38 39	Economia de energie primari fai de producerea separați conf. Regulamentului CE nr. 2402/2015	%	67,64	38,97
38 39	_; Coeficient eficienta energetica	%	74,91	60,79
40	I Economii emisii GES total din care .	ICO2'an	388501	318814
40a	Emisii evitate la producția de căldură	ICO2/an	185870	76938
40b	Emisii evitate din producerea energiei electrice	ICO2 /an	184210	219888
___40c	I_________________Emisii evitate din producerea energiei electrice loca	IC 02/an	18421	21989

Tabel 67. Valori de operare rezultate

i t©PR0ARC0R

CONSULTING

Conform datelor de analiza de mai sus datele de mai sus se evideniiază următorul impact pozitiv al investițiilor prevăzute in scenariul recomandat pentru dezvoltarea sursei de producte un SACET Arad după cum urmează :

Etapa 1 ( PIF 2023 ):

- Reducerea emisiilor de CO2 : 388501 tCo2/an
- Economii de energie primara : 365503 MWh respectiv 31428 tep
- Eficienta energetica SACET : 60,79 % ( > 50 % )

Etapa 2 ( PIF 2026 ):

- Reducerea emisiilor de CO2 : 318814 tCo2/an
- Economii de energie primara : 278774 MWh respectiv 23970 tep
- Eficienta energetica SACET : 60,79 % ( > 50 % )

CAPITOL 11. implementarea

Actualizarea Strategiei de Alimentare A cu Energie Termică a Municipiului । | ।

Arad 2020-2030 CONSULTING

Planul de acțiuni și măsuri specifice pentru scenariului optim si identificarea surselor de

finanțare a proiectelor de investitii propuse

Planul de acțiune pentru implementarea proiectului cuprinde toate aspectele referitoare la pregătirea aplicației și implementarea proiectului.

Planul de acțiune este elaborat ținând seama de cerințele legale, administrative, instituționale și de mediu conform legislației UE și națonale.

De asemenea, Planul de acțiune este astfel elaborat încât să fie respectate termenele de conformare pe parte de mediu.

în Planul de acțiune sunt prevăzute activitățile necesare, perioada de derulare, termenele de finalizare și entitățile responsabile si cuprinde concret:

- Elaborarea studiilor de fezabilitate conform cap. 7
- Derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului
- Derularea procedurii de obținerea avizului de eficienta energetica de la ANRE
- Derularea procedurilor de achiziție pentru proiectele propuse

In privința posibilităilor de finanțare pe lângă capital propriu si capital privat sunt actual posibilități de cofinantare unele concrete si altele in decurs de pregătire . In funcție de maturitatea programelor pentru finanarea proiectelor propuse este necesara o analiza corespunzătoare la data elaborării studiilor de fezabilitate aferente. In documentul de fata consultantul a făcut o evaluare a posibilităților de finanțare probabila pentru etapa 1 de investitii _ sursa si rețea inclusiv PT-uri si module prin Programul de termoficare cu o cofinanțare de 85 % . Orientativ la eșalonarea cheltuielilor si pentru etapa 2 si 3s-a prevăzut preventiv de asemenea o cofinan’are cu 85 % , posibilitate care in funcție de reglementările in vigoare la data de promovarea investițiilor poate fi chiar îmbunătățită ( eventual pana la 98 % sau chiar 100 %).

In tabelul de mai jos este prezentat sintetic efortul financiar pentru proiectele actuale si in desfășurate eșalonat pe ani de dezvoltare :

Actualizarea Strategiei de Alimentare AnnAAnfAD

cu Energie Termică a Municipiului rKOAKvUK

Arad 2020-2030 CONSULTING

Rețeaua de termoficare inclusiv Pt-uri si module:

Efort investitional	Lungime rețea [km]	mit lei tara TVA	mii lei cu TVA	mii lei cu TVA /km	mii lei cu TVA
Proiecte actuale					2022		2023		2024		2025
Proiecte actuale					Cofinatare	Capital propriu	Cofinatare	Capital propriu	Cofinatare	Capital propnu	Cofinatare	Capital propriu
Rețeaua principala de transport
Magistrala I: Rețea str Pădurii Dn 200	0.7	3.156,30	3.756,00	5.365.71	1.596,30	281.70	1 596.30	281.70
Magistrala IT Rețea Faleza str A.D.Xxxxxxx- X-Xxx Revoluției-str.Horea. DN 500	0,25	1 724,37	2052.00	8.208,00	872,10	153,90	1.596,30	281,70
Bretea de legătură Magistrala 1 cu Magistrala 2 str.Ghe.Popa de Teius -str. Vladimirescu DN 400; DN 300	1.02	5 294.12	6.300 00	6.176 47	2.677,50	472,50	1.596,30	281,70
Magistrala II: Rețea str.N.Balcescu-P-ta Avram lancu-str.Cozia DN 400	0.88	4.648,74	5.532,00	6 322,29	2.351,10	414,90	1.596,30	281,70		. ■ «
Bretea de legătură Magistrala 1 cu Magistrala 2 1 str I C Bratianu -str. A.Muresanu DN300	0.2	934,26	1.111,76	5.558,82	472,50	83,38	1.596,30	281,70
Total proiecte actuale	3,045	15.757,79	18.751,76	0,00	7.969,50	1.406,38	7.981,50	1.408,50
Ramas de reabilitat	48,15								\	z ’• •-
Propuneri strategie reactualizata										-
Retehnologizare conducte rețea primara Etapa 1	19 872	103.141,87	122 .738 82	6.176,47	41.731,20	7.364,33	62 596,80	11.046,49
Retehnologizare conducte rețea primara Etapa 2	9,216	50.225.61	59.768.47	6.485,29			12.700,80	2.241,32	17.781,12	3.137,84	20.321,28	3.586,11
Rețea secundara, PT-uri si module individuale
Proiecte actuale					2022		2023		2024		2025
Modernizarea Punctelor temiice și a Modulelor sia rețelei secundare _ dislributie_ pentru 22 PT-uri Etapa 1	19,18	99.539,79	118.452,35	6.176,47	25 171.13	4.441.96	35.239 58	6.218,75	40.273 80	7 107,14	0,00	0,00
Propuneri strategie reactualizata	0	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0 00	0.00
Retehnologizare rețea secundara Etapa 2	29,04	158.278,83	188.351,81	6.485,29	0,00	0,00	40.024,76	7.063,19	56.034,66	9 888,47	64.039 62	11.301,11
Total proiecte rețea		426.943,89	508.063,23

Tabel68. Efort financiar eșalonat rețeaua de termoficare

Notă: Proiectele de reabilitare ratele de termoficare pe perioada de analiză 2022-2030 trebuie finalizate până în anul 2025.

Eșalonare investiții Strategia Arad

Sursa producție CETH Arad

mdlUcu TVA

mii lai CU TVA

2022

2023

2024

W2>

IBM

2027

2028

2029

2030

Cofinalare

propriu

Colinalare

Cofinaiare

C«4ai -

CatinaLare

Cred» il^tJ

Cobnatare

Coflnetare

CssMni

Cofinalare

Cofinatnre

cr:ț™

milet cu TVA

miw cu TVA

milei cu TVA

melci cu TVA

milei eu TVA

mu tei eu TVA

milet cu TVA

milei cu TVA

milei eu TVA

matei cu TVA

mei» cu TVA

milei cu TVA

milet cu TVA

mo lei cu TVA

milei cu TVA

matei cu TVA

Proiecta actuale

Modernizare malalatri de pompare lermobcare primar a cu convertîroara de frecventa

453 7B

MD DO

459®

•1»

tt®

000

a®

0®

a®

0®

a®

0®

o®

a®

0®

a®

Modernizare parc contoare

04 71

«5 BB

15 12

0®

a®

D®

a®

o®

a®

0®

0.®

a®

ooo

a®

Propuneți ■treiere reacțuaUMa

1 1 Unitate da coganerara da inata eficienta cu gazai fiure de Blomasa 1 B MWe

34.650 00

41.233 50

10,514 54

1.B55 51

24.533.93

4 329 52

¹ 0®

a»

a®

ooo

0®

a®

oro

a®

0®

1.2 BE 31,2 MWe ♦ Cazane CAF 100 MW1 ♦Acumulator Cildura+ Ultli®i

1B 7.680 24

223.339 49

56,051.57

10,060 28

132.BB6 99

23.450 65

a®

0®

0.00

0®

a®

14 Conducta de legătura la rețea gaz btalU presiune Tranagaz

11,403 00

13.677 74

3.487 B2

615 50

8 136 20

1436 16

0®

a®

oro

a®

0®

a®

0®

14 Unitate da producție «nargk termica fotosind apa geotermaia si pompe da căldura

16.5»®

7491»

0®

0.00

3 367 17

5W44

5.875 05

1036 77

7.553 63

1333®

0.00

0®

0.®

0®

a®

0®

o®

0®

1.5 Unitate de producția energie cu panouri 1 olovotlaica el producție energie termici cu Cazan eledric Etapa 1

61 fl/EDO

73.M1 2$

0D0

12.517 31

2.206.94

21,905 30

3,865 64

28.163 95

4,970.11

□ ®

0®

0.00

a®

a oo

a®

1 B Bloc energetic el du combinat cu combustibil alternativ HkJjugan

06,825 00

114' »4 75

a®

D®

48.817 52

0,614 86

48,817 52

8.614 86

0.00

a®

17 Unitele de incinerare cu combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase de lipul RDF aauSRF

36 3»? 50

41295 17

o.oo

0®

7360 18

1.298 86

12.680 31

2^73®

16.560 40

2,922 42

0®

a®

oro

a®

o®

0®

a®

1.8 Unitate de producția energie cu panouri fotovoitaica Etapa 2_ ei unitate de acumulare energie electrica

65 567 50

7B049 13

000

0®

C.00

0®

C. 00

a®

0®

o®

a®

Q®

13.268 35

2.34147

23,219 61

4,097 58

29,853.79

5,268 33

Total____ “]

511,327.63

S0B.479 M

Necesarul de finanțare pentru perioada de analiza este redat in tabe			ul de mai jos
Denumire	Coflnatare	Capital propriu	Total investiții
Denumire	mii lei cu TVA	mii lei cu TVA	mii lei cu TVA
Rețea termoficare cu PT și Module	431.851,62	76.211,60	508.063,23
Surse de producte	517.207,90	91.271,98	608.479,88

Tabel 71. Necesar de finanare

Programe de finanțare actuale cu cerințele specifice :

11.1 Fonduri promovate de programe naționale

Programul Termoficare aprobat prin Ordonarta de Urgent nr.53/2019 și care se implementează în perioada 2019 -2027.

Beneficiarii programului sunt autorităȘIe administrației publice locale care dețin în proprietate sisteme de termoficare sau pârii ale acestora.

Prin Programul Termoficare se pot realiza lucrări pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, fiind finanțate obiectivele/proiectele de investiții în: unităi de producție a agentului termic, rețele de transport a agentului termic primar- apă fierbinte; punctede termoficare sau module termice la nivel de imobil și rețele de distribuție a apei calde și a agentului termic de încălzire.

Cheltuielile eligibile ale proiectelor depuse în cadrul Programului Termoficare sunt cofinantate în cuantum de maximum 85% din fonduri naționale și, restul de minimum 15% asigurându-se din fonduri proprii ale unităților administrativ-teritoriale beneficiare. Conform acestui program, proiectele depuse spre finanțare trebuie să îndeplinească cel puțin unul din următoarele obiective: x reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ș i economie de energie;

x reducerea costurilor cu energia termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum pentru toii consumatorii racorda i la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, prin creșterea eficienței acestor sisteme și îmbunătăirea calități serviciului;

x reducerea în spațiul urban locuibil atât a emisiilor poluante generate de utilizarea surselor individuale de energie termică, cât și a poluării globale prin diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera;
x obținerea unor randamente energetice anuale ale unităilor de producție a agentului termic de cel pu in 70-80%;
x reducerea pierderilor tehnologice anuale ale unităților de producție a agentului termic primar și în rețelele de distribuție;
x valorificarea pe plan local a potențialului de resurse regenerabile pentru acoperirea cererii de energie termică pentru populație și înlocuirea sau reducerea combustibililor scumpi ori deficitari;

Potrivit Programului Național de Reformă 2021, pentru continuarea modernizării și înfiinirii de sisteme de alimentare centralizată cu energie termică, prin OUG nr.53/2019 a fost aprobat Programul Termoficare, program ce se implementează în perioada 2019-2027 și căruia i-au fost alocai 400 mii. lei de la Fondul pentru mediu, pentru toată perioada de implementare. Suplimentar, pentru anul 2020, conform

prevederilor Legii bugetului de stat nr. 15/2021 sunt aprobate credite de angajament în valoare de 170 mii. lei și credite de plată în valoare de 40 mii. lei. Acest program multianual vizează, în principal, asigurarea continuării lucrărilor de modernizare a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, pe următoarele componente funcționale: unitatea (unităfle) de producție agent termic; rețeaua de transport agent termic primar (apă fierbinte); staliile termice sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se justifică economic; rețeaua de distribulie a apei calde și a agentului termic de încălzire. De asemenea, se va finanța și înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localitățlor. Beneficiarii programului sunt unitățile administrativ-teritoriale (UAT).

Totodată, prin HG nr. 1034/2020 a fost aprobată Strategia națională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezideniale și nerezidenliale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienti energetică și decarbonat până în 2050. Strategia națională de renovare pe termen lung vizează îmbunătăirea performanței energetice a clădirilor din diferite sectoare, prin reducerea consumului de energie, a emisiilor de carbon și extinderea utilizării surselor regenerabile de energie la clădiri, îmbunătăirea calități vieții pentru toți utilizatorii prin îmbunătăirea confortului termic, a condițiilor de igienă, a siguranței și calități aerului, acestea fiind în acord cu principiile stabilite prin strategia UE Renovation Wave.

în cadrul Planului National Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC), înlocuirea capacitățlor existente de producere a energiei electrice și termice va avea ca efect și reducerea consumurilor proprii tehnologice, în special prin investițiile pentru modernizarea și dezvoltarea unităților de producere în cogenerare de înaltă eficienți (inclusiv pe gaz metan).

Eficientizarea capacitățlor de producție existente și dezvoltarea de noi capacităț în regim de cogenerare de înaltă eficiență reprezintă o prioritate la nivelul marilor aglomerări urbane, precum si pentru celelalte comunităț locale din România.

Cogenerarea de înaltă eficiență reprezintă un mod de producere de energie electrică și termică ce permite reducerea emisiilor poluante. Un alt potențial avantaj al producției în regim de cogenerare este faptul că presupune un necesar de combustibil mai scăzut în comparație cu alte tehnologii, ceea ce poate avea un efect pozitiv asupra reducerii dependenței de importuri.

în acest scop, autoritățle din România au în vedere construirea, pânâ în anul 2030, de noi centrale electrice cu ciclu combinat cu turbine cu gaze (CCGT), cu o capacitate de 1.600 MWe, precum și construirea de centrale în regim de cogenerare de înaltă eficiență cu o capacitate de 1.302 MWe / 1.214 MWt. Unităfle de cogenerare vor contribui la securitatea aprovizionării cu energie, în special la nivel local, diminuând riscul întreruperilor de aprovizionare cu energie electrică și căldură.

înlocuirea capacitățlor existente de produdie a energiei electrice din surse conveniionale cu cele cu emisii reduse de carbon va avea ca efect și promovarea în continuare a resurselor regenerabile în producerea energiei electrice (de exemplu resursă eoliană sau solară), inclusiv pentru încălzire în sistemele de termoficare de tip SACET, prin tranzitul energiei prin SEN și utilizarea cu pompe de căldură la nivel de surse, folosind și mecanismele de piață a energiei electrice.

Programul națonal multianual privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, conform Ordonanței de urgent a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performan'ei energetice a blocurilor de locuințee, cu modificările și completările ulterioare.

11.2 Programul operațional infrastructura mare - POIM 6.1

Oficial, s-a anuniat prelungirea termenului de depunere a proiectelor pe apelul POIM 6.1. Pe această axă pot fi depuse proiecte pentru surse de biomasă durabile și sustenabile din punct de vedere al costurilor de achizlie.

11.3 Surse nerambursabile din schema de finanțare EU-ETS

Există posibilitatea și oportunitatea de accesare a unei finanțări nerambursabile prin Schema de sprijin pentru reducerea de emisii de gaze cu efect de seră, prin apelul 10c/10d, conform Directivelor CE de “clean energy package" și mai ales, Directivei 410, conform cărora Municipiul Arad este eligibil pe mecanismele 10c/10d. In acest scop, ulterior Strategiei este necesara realizarea unui Studiu de fezabilitate.

11.4 Fondul Roman pentru Eficienta Energiei - FREE

Fondul Român pentru Eficiența Energiei este un organism de interes public, cu personalitate juridică, independent și autonom financiar. Obiectul principal de activitate constă în finanțarea proiectelor de investiții (prin acordarea de împrumuturi în condiții comerciale competitive și avantajoase), pentru creșterea utilizării eficiente a energiei. Pentru finanțarea proiectelor de eficienj energetică sunt folosite criterii transparente de evaluare și selecție (publicate la https://free.org.ro) și proceduri operaționale conform standardelor internaționale. Clienții Fondului Român pentru Eficiența Energiei sunt autoritățile contractante, autorități și instituții publice de interes local sau național și operatori privați, care solicită finanțare pentru proiecte de investiții în domeniul eficienței energetice. La nivelul instituțiilor publice din cadrul municipalităților, un loc aparte este ocupat de sectorul serviciilor publice de gospodărire comunală: alimentare centralizată cu energie termică, iluminat public, alimentare cu apă potabilă, transport local etc.

împrumutul solicitat se situează până la 1 milion dolari SUA (excepțional 2 milioane dolari SUA) iar contractarea acestuia se face în dolari SUA, cu mențiunea că transferurile/rambursările se fac în lei la cursul BNR din ziua operațiunii; rata anuală a dobânzii (% p.a.) reprezintă suma dintre LIBOR3M și marjă. Un minim 20% din finanțare trebuie să fie acoperită de beneficiar (surse proprii sau atrase).

Până în prezent, Fondul Român pentru Eficiența Energiei a încheiat 43 contracte de finanțare cu 40 de clienți în valoare totală de aprox. 27 milioane dolari SUA.

11.5 Companii de servicii energetice - ESCO

O companie ESCO oferă soluții integrate având drept scop reducerea cheltuielilor cu energia și care este remunerată în funcție de performant soluțiilor implementate.

Firmele ESCO oferă clienților următoarelor elemente inovatoare:

garantarea performanțelor proiectului

- garantarea economiilor de energie;
- implementarea proiectului cu respectarea bugetului anual de operare al beneficiarului;
- modalități flexibile de finanțare prin finanțarea totală sau parțială a investiției;
- încheierea cu autoritatea locală a unui Contract de performant energetică (CPE) pe

o perioadă lungă de timp (uzual, 8-10 ani).

Firmele ESCO se diferențiază de firmele convenționale de consultanți energetică prin asigurarea soluțiilor integrate și legătura dintre remunerare și performanțe.

Garantarea economiilor se face prin contractul încheiat între ESCO și client. Un contract cu performanțe garantate poate fi definit ca și un contract prin care firma ESCO oferă servicii complete sau parțiale care conduc la realizarea de economii de energie în cadrul unei clădiri sau a unei companii, cu garanția că economiile rezultate din proiect vor fi suficiente pentru rambursarea tuturor cheltuielilor de implementare ale programului într-o anumită perioadă de timp.

Este extrem de important de subliniat faptul că acest contract nu este numai o simplă garanție a funcționării corecte a echipamentului, ci că firma ESCO garantează că măsurile de eficiență energetică recomandate și implementate vor reduce cheltuielile energetice până la un anumit nivel.

Nivelul economiilor garantate de ESCO este mai mare decât costurile de finanțare ale proiectului și cheltuielile ESCO. Așadar, clientul este asigurat că, din momentul implementării proiectului, costurile totale cu energia vor scădea și el va putea beneficiade o parte din aceste economii.

11.6 Finanțare de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

In 2016, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (“BERD") a lansat un nou program numit Orașe Verzi care constă din împrumuturi către guverne, municipalităf, companii municipale și private care prestează servicii publice. Obiectivul major al acestui program este să servească drept catalizator al întregului sector vizând în special provocărilor de mediu la nivel de oraș Acest scop major se intenționează să fie atins prin pregătirea și implementarea ulterioară a Planului de Acțiuni Orașe Verzi. Metologia Planului de Acțiuni Orașe Verzi a fost elaborată de BERD, împreună cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Consiliul Internațional pentru Ințiative Locale de Mediu (ICLEI).

11.7 Finanțare de la Fondul European de Eficiență Energetică

Comisia Europena, Banca Europeană de Investiții și alte două bănci au lansat un nou instrument de finanțare a proiectelor "verzi" și anume Fondul European pentru Eficienți Energetic (EEEF). Scopul acestui instrument este de a oferi finanțare pentru proiectele de energie regenerabila din Uniunea Europeana, dar si pentru proiectele publice de eficiență energetică viabile din punct de vedere comercial.

COD DOCUMENT: MA-P1-SACETS1 2021 R1

Pag. 201 din 222

Acest fond va sprijini statele membre în încercarea lor de a-și atinge, până în 2020, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% și de creștere a utilizării energiei regenerabile cu 20%.

Potențialii beneficiari sunt autorilăȘIe publice la nivel local și regional, precum și societăți publice sau private, care acționează în numele acestor autorităi publice, precum companiile de servicii energetice, companiile regionale de producere combinata a energiei electrice și termice sau furnizori de transport public.

CAPITOL 12.

Proceduri de monitorizare si actualizare.

12.1 Consultarea publică pe parcursul implementării strategiei

- Mecanismele de comunicare trebuie sa asigura faptul că părțile interesate pot să se exprime cu privire la activităile curente și planificate si să prezinte progresul privind implementarea proiectelor din Strategie Mecanisme de consultare publică:
- Stabilirea unui forum cu caracter regulat pentru consultare, formulare de politici și feedback cu privire la probleme practice și obstacole în calea procesiului de modernizarea a SACET Arad.
- Organizarea de consultări cu caracter regulat sub formă de conferințe anuale cu principalele pârii interesate privind progresul implementării strategiei și discuții referitoare la acțiunile corective și îmbunătățiri propuse pentru implementarea strategiei, care ar putea reprezenta un instrument de orientare pentru măsuri corective.
- Comunicarea consolidată cu publicul pentru a explica de ce este eficiența energetică importantă, cu exemplificarea beneficiilor sociale și economice
- Diseminarea rezultatelor și a impactului pozitiv pentru a sprijini finanțarea și implementarea continuă a SACET și pentru a asigura angajamentul politic continuu atât pe plan local cat si național.

ActivităȘIe principale:

- Acliuni de informare la nivel local prin TV, radio, internet și social media
- campanii de educare pentru a informa utilizatorii cu privire la utilizarea eficientă a energiei
- campanii de informare pentru utilizatorii de clădiri de birouri neracordai la SACET
- informații despre programele de renovare și disponibilitatea opțiunilor de finanțare, costurile măsurilor implementate, beneficiile efective obținute, soluții climatice privind aerul din spatiile interioare și utilizarea surselor de energie regenerabile.

X II.2 Sondaje periodice si activități de monitorizare

Sondajele periodice pot urmări nivelul de satisfacție, beneficiile, preocupările șialte feedback-uri pentru a îmbunălăț programele viitoare . Propunerile de masuri redate mai jos pot fi in folosul unei îmbunătăi ri posibile a activităilor de eficientizare necesare pentru dezvoltarea optima a proiectelor prevăzute in strategia actuala precum si pentru cererea unei baze de date aferenta actualizărilor viitoare a acesteia.

- UAP Arad trebuie sa folosească in viitor modelul de colectare și raportare a datelor pus la dispoziție autoritatea de reglementare a energiei, ANRE. si sa actualizeze Planul de adune pentru energie al municipiului pentru a obline fonduri UE.
- UAP ar trebui sa aibă capacitatea capacitatea de a prelucra și raporta datele obiinte din informaliile de la contoarele de energie și din facturi.
- Pregătirea datelor trebuie organizata corespunzător din punct de vedere al timpului pregătire pentru a asigura cadrelor de specialitate sa prelucreze documentația cat se poate de exactă pentru a oferi cele mai potrivite concluzii și soluții.
- Aplicarea criteriilor de atribuire a contractelor de achiziții publice în fundie de complexitatea și specificul contractului nu sunt destul de clare . DAT Arad ar trebui sa renunțe pe cat se poate la criteriul "prețul cel mai scăzut". Utilizarea altor criterii de atribuire presupune identificarea unor factori de evaluare relevanti pentru natura contractului de achiziție publică, respectiv evaluarea propunerilor conform factorilor identificati de personal calificat în materie de achiziii publice
- Din cauza lipsei de date, există riscul ca strategia de dezvoltare a SACET să ajungă să fie doar o listă de opțiuni. Pentru a găsi o modelare mai aproape de realitate baza de date pe care se bazează strategia ar trebui să includă si informatii privind locuințele individuale.
- Pentru monitorizarea proiectelor din Strategia de dezvoltare SACET Arad UAT ar trebui să sa stabilească responsabilitate în materie de implementare prin constituirea unui Comitet de Implementare.
- Strategia aprobata prin HCL trebuie să fie pusă în aplicare și proiectele propuse sa fie implementate. Pentru o dezvoltare eficienta a proiectelor de implementat HCL ar trebui să sublinieze rolul instituțiilor, măsurile, termenele-limită, competentele autoritățlor publice locale.
- Pentru ca scenariile din strategie sa fie puse în aplicare corect și în mod sistematic este nevoie de colectarea datelor specifice necesare. Pentru SACET baza de date ar trebui realizată în GIS pentru a arăta nivelul de implementare realizat.
- Principalele două cauze ale calități reduse a lucrărilor in sistemul de termoficare sunt nerespectarea legislației în domeniu de către companiile de construcții și calitatea redusă a materialelor/echipamentelor pe care acestea le folosesc. Capacitatea instituională limitată împiedică asumarea responsabilități procesului de verificare și de elaborarea de indicatori. Calitatea lucrărilor ar putea fi crescută prin introducerea unor verificări secundare din partea unor specialiști din domeniu.
- Calitatea propunerilor și evaluărilor proiectelor din energie finanțate din fonduri publice (și UE) este foarte scăzută. Calitatea muncii este, de asemenea, slabă, cu întârzieri în implementare și cu materiale de calitate scăzută. Calitatea lucrărilor este mai bună pentru intervențiile de EE finanțate prin împrumuturi comerciale, deoarece băncile angajează expeți independenți pentru a evalua proiectul și lucrările.
- Lipsa unei expertize tehnice din partea UAT-urilor conduce la utilizarea exclusivă/excesivă a criteriului de atribuire "prețul cel mai scăzut" în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări/proiectare și execuție, fapt ce poate conduce la o calitate îndoielnică a lucrărilor executate/serviciilor prestate.
- De cele mi multe ori companiile de servicii energetice sunt descurajate să se implice în lucrările unde achiziția se bazeaza pe prețul cel mai mic , ducând la imposibilitatea obținerii de profit.
- Renovarea clădirilor rezideniale are legătură cu termoficarea. Valorile medii ale consumului de energie raportate nu sunt corecte deoarece multe apartamente nu sunt încălzite în mod adecvat,sau nu au înlocuit termoficarea cu alte sursede încălzire. Deoarece UE promovează eficienta energetica în sistemul de termoficare ar trebui intensificate acțiunile de reconectarea condominiilor la rețeaua centralizată de termoficare

- Baza de date privind consumul energetic elaborată de OER trebuie folosita pentru a îmbunătăți consumul energetic. Obiectivul actual este atingerea unui consum de energie de 130 kWh/mp an.
- Trebuie înlăturate problemele legate de procedura de achiziții publice care duc la reticente în organizarea de licitatii datorita de teama de urmărire penală
- în contextul de aplicare a strategiei, ar fi important să se includă și să se H seama de toate practicile cele mai bune existente la nivelul unor municipalități atat din Romania cat si din EU
- Datele privind consumul de energie trebuie verificate de două ori. S-ar putea adăuga alte date, cum ar fi date de la furnizorii de energie electrică, mai multe informații despre datele privind consumurile energetice ale clădirilor de la furnizorii de electricitate și gaz
- Reabilitatea SACET pe termen lung ar trebui să fie mai strâns legat de planificarea urbană. UAT Arad trebuie să se lină cont de intervențiile aplicate în etape.
- Dezvoltarea proiectelor din strategie trebuie să permită, pe lângă soluțiile clasice si intervenții care să ducă la creșterea calități prin soluții alternative și inovatoare. Prelungirea duratei de viață a componentelor SACET trebuie dublatăprin măsuri care să genereze calitate făcând utilizarea lor atractivă și funcțională.
- Prin promovarea de exemplele de bune practici existente, analizate din perspectiva suportabilităȘi și sustenabilităii se pot genera modele de optimizare pentru autorităile locale UAT si operatorul SACET .
- In analiza Finanțării trebuie să se includă și să se monetizeze și toate beneficii potențiale inclusiv cele legate de sănătate si de sărăcia energetică . Soluțiile din documentațiile de implementare a proiectelor prevăzute in strategia de dezvoltare SACER Arad trebuie să fie proiectate în moduri flexibile pentru a asigura maximizarea soluionării potențialelor perturbări tehnologice iar la aprecierea impactul financiar să se includă costurile totale de exploatare și întreținere.
- Bazele de date ale documenta'iilor ar trebui stocate și partajate într-o manieră sigură și fiabilă.
- Consultarea care implică organele de decizie la nivelul UAT si al operatorului SACET ar putea sprijini creșterea gradului de conștientizare cu privire la strategie și crește probabilitatea implementării acesteia cu succes.
- Este necesar un inventar al fondului de consumatori si crearea unei baza de date centralizată care sa stea la
- baza scenariilor de reactualizarea strategiei si a proiectelor tehnice aferente.
- Scenariile propuse adecvate necesita după implementarea lor o monitorizare corespunzătoare și vor trebui readaptate în timp, dacă ritmul de implementarenu este satisfăcător. Planurile de adiune necesare noi trebuie să fie detaliate pentru a se asigura o implementare adecvată Jar indicatorii trebuie să fie realiștiși practici.

Recomandări pentru creșterea eficientei SACET

- Realizarea unei baze de date pentru toate componentele de sistem si folosirea exemplelor de buna practica atât in operare cat si in faza de dezvoltarea proiectelor .

Exemplu practic:

a. Evidenta PT-urilor

l ^ci VA

SACET Arad

PT.—

STAREA TEHNICA A PUNCTULUI TERMIC.PT-~-

A. Date tehnice generale

Nr. crt.	Caracteristica	U.M.	Valoare	Observatii
1	Tip punct termic	-		Agent termic-apa fierbinte
2	Necesar de căldură pentru pentru incalzire	Gcal/h
2	Necesar de căldură pentru pentru incalzire	MW
3	Necesar de căldură pentru preparare apa calda	Gcal/h
3	Necesar de căldură pentru preparare apa calda	MW

B. Date tehnice privind schimbătoarele de căldură pentru incalzire.

Nr. crt.	Caracteristica		U.M.	Valoare		Observatii Parametri de calcul
Nr. crt.	Caracteristica		U.M.	De proiect	Reala	Observatii Parametri de calcul
1	Tip schimbător căldură Fabricant		-			PIF-
2	Număr schimbătoare		buc.
3	Capacitate termica		MW
4	Suprafața totala de schimb de caldura		m²
5	Temperaturi maxime agent primar	intrare	’C
5	Temperaturi maxime agent primar	ieșire	°C
6	Temperaturi maxime agent secundar	intrare	•c
6	Temperaturi maxime agent secundar	ieșire	^ac

Tabel 72. Tabel evidență PT-uri

12.2 Programul pe acțiuni prevăzut si termenele prevăzute pentru conformare documentație la cerințele din Ordinul ANRE 146/29.12.2021

Documentaia de fata a fost elaborată conform contractului de prestări servicii nr. 57016/22.07.2021 având ca obiect „Actualizarea Strategiei de Alimentare cu Energie Termică a Municipiului Arad 2020-2030" ( aprobată prin HCL nr. 95 din 28 februarie 2020). Deși consultantul Proarcor a dezvoltat structura documentației actuale după cerințele si conținutul cadru din Ordinul ANRE aflat in dezbatere publica in luna octombrie 2021 cerințele corespund datelor actuale existente. Anumite cerințe de conținut ale strategiei conform Ordinul ANRE146/ 2021 (publicat in data de 29.12.2021) urmează sa fie completate corespunzător in cursul anului 2022 după dezvoltarea unei baze de date la nivelul municipiului Arad. Astfel documentul nou de Strategie elaborat până la sfârșitul trimestrului 3 din anul 2022, elaborat in conformitate cu Ordinul ANRE 146/2021, va conține toate informațiile lipsa din documentul actual de strategie actualizată.

Programul pe acțiuni necesare si termenele prevăzute pentru asigurarea elaborării documentului conform Ordinului ANRE146/ 2021 sunt redate sintetic mai jos .

Program de acțiuni:

1. Elaborare CS pentru completarea bazei de date si stabilirea unității respons: pentru colectarea datelor: 01.02.2022
2. Elaborare CS pentru documentul de strategie conform conținutului cadru din ordinul ANRE 146/2021 : 01.04.2022
3. Demararea procedurii de achizrie pentru elaborarea strategiei conform ordinului ANRE 146/2021 : 01.05.2022

Termenele pe categorii specifice de acțiunii si date sunt redate sintetic in tabelul de mai jos :

Necesar Documente.Conform Ordin ANRE 146/2021	Termen dezvoltare /baza date	Unitatea care are Responsabilitare
c) regulile de întocmire a strategiilor locale pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populației.	01.04.22	UAT
d) să fie armonizată cu strategia energetică națională, cu strategia națională privind SPAET, cu strategiile privind dezvoltarea socio-economică, urbanismul și amenajarea teritoriului, protecția și conservarea mediului, precum și cu prevederile PNIESC;	01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
e) să fie corelată cu strategia generală de dezvoltare a localității/localităților respective și cu strategia de valorificare pe plan local a potențialului SRE.	01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
d) utilizarea eficientă a resurselor energetice pentru producerea energiei termice, corelată cu eficientizarea consumului, în special la nivel rezidențial;	01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
e) decarbonarea sectorului de încălzire/răcire urbană (reducerea emisiilor de GES);	01 04.22	UAT/Consultant / in document nou

i PR0ARC0R mucni Tiwr:

f) reducerea emisiilor de poluanți, aliii decât GES, și îm bunălățirea calității mediului (apă, aer, sol);	01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
g) stabilirea datelor, informațiilor și, după caz, a măsurilor/acțiunilor/termenelor necesare pentru evaluarea disponibilităților locale în ceea ce privește SRE și/sau căldura reziduală din procese tehnologice și identificarea opțiunilor strategice de maximizare a gradului de utilizare a acestora pentru producerea energiei termice în sistem centralizat;	01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
h) stabilirea datelor, informațiilor și, după caz, a măsurilor/acțiunilor/termenelor necesare pentru evaluarea cuprinzătoare a potențialului de cogenerare de înaltă eficiență și de încălzire/răcire eficientă și identificarea opțiunilor strategice de valorificare a acestora în condiții de eficiență economică;	01.04.22	Consultant /UAT
i) stabilirea necesitățVoportunităfi de înființare a serviciului și a unui SACET nou sau, după caz, de dezvoltare/modernizare/eficientizare a unui SACET existent, pe baza unei analize cost-beneficiu care compară cel puțin trei opțiuni strategice de asigurare a necesarului de energie termică pentru încălzire, acc și răcire din localitate/localită\|i, în sistem centralizat și/sau individual, care conduc la creșterea eficienti energetice și reducerea emisiilor de GES;	01.04.22	Consultant /UAT
j) satisfacerea cerințelor de interes public ale colectivităților locale, inclusiv eliminarea riscurilor de intoxicare, asfixiere, incendii, explozii, precum și a riscurilor privind sănătatea populației;	01 04.22	Consultant / in document nou
k) asigurarea accesibilității energiei termice pentru populație;	01.04.22	Consultant / in document nou
Rezultate așteptate datele, informațiile și măsurile/acțiunile prevăzute în strategie trebuie să conducă la:
a) stabilirea oportunității și a criteriilor de delimitare, după caz, a unor zone unitare de încălzire, conform prevederilor legale;	01.07.22	Consultant / in document nou
necesarul local de energie termică pentru încălzire și preparare acc al populației și modalitățile de asigurare a acestuia; . j'	01.04.22	Consultant /UAT

sursele de energie primară și alte categorii de energie utilizate pentru acoperirea necesarului local de energie termică pentru încălzire și preparare acc al populației;	01.04.22	Consultant /UAT
estimarea necesarului local de încălzire și acc (total);	01.04.22	Consultant /DAT
necesarul local de răcire pentru asigurarea confortului termic al populației,	01.04.22	Consultant / in document nou
modalitățile/sursele de acoperire a necesarului local de răcire pentru asigurarea confortului termic al populației;	01.04.22	Consultant / in document nou
estimarea necesarului local de răcire (total);	01.04.22	Consultant / in document nou
curba clasată a cererii, aferentă necesarului local de încălzire, acc și răcire;	01.04.22	Consultant / in document nou
amplasamente pe hartă - zone de case/blocuri, zone cu consumatori vulnerabili, producători independenți de energie termică, instituții publice, operatori economici generatori de căldură reziduală din procesele tehnologice proprii, operatori economici mari consumatori de energie termică etc.;	01.04.22	Consultant / in document nou
SRE și căldură reziduală din procese tehnologice disponibile la nivel local pentru producerea de energie termică;	01.04.22	Consultant / in document nou
Plan de acțiuni, măsuri administrative și etape de implementare a strategiei în vederea asigurăriinecesarului local de încălzire, acc și răcire;	01.04.22	Consultant /UAT
Analiza cost-beneficiu a opțiunilor strategice de asigurare, în sistem centralizat și/sau individual, a necesarului de energie termică pentru încălzire, acc și răcire din localitate/localități și recomandarea soluției optime prin compararea valorilor indicatorilor specifici (de exemplu, valoarea netă actualizată, rata internă de rentabilitate, durata de recuperare a investiției);	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
analiza de suportabilitate (preț energie termică șisubven;ii acordate consumatorilor vulnerabili);	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou

/ V' /

■i

analiza de sensibilitate/risc;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
planul de acțiuni și măsuri specifice pentruimplementarea soluției optime	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
Strategia trebuie să cuprindă datele și informațiile relevante actualizate, precum și, după caz, măsurile/acțlunile și termenele necesare pentru identificarea și compararea opțiunilor strategice de asigurare, în sistem centralizat și/sau individual, a necesarului de energie termică pentru încălzire/răcire din localitate/localitâți, care conduc la creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de GES, în vederea alegerii soluției optime.	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
Orizontul strategic de timp va fi de minimum 10 ani, cu o periodicitate a actualizării strategiei de 6 ani.	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
Toate datele, informațiile și opțiunile strategice trebuie să fie fundamentate și prezentate într-un mod sintetic, organizat. Toate opțiunile strategice prezentate trebuie să urmărească îndeplinirea cerinelor prevăzute de prezentele instrucțiuni.	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
Dispoziții finale și tranzitorii
în vederea evaluării situaiei existente și a identificării soluției optime pentru alimentarea cu energie termică a populației, fiecare AAPL/ADI își elaborează sau actualizează strategia proprie conform prezentelor instrucțiuni și realizează studiile de fezabilitate necesare promovării proiectelor de investiții prevăzute în strategie	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
La elaborarea strategiei se vor avea în vedere studii de caz și analize recente privind factorii de succes, politicile și bunele practici care au condus la dezvoltarea unor sisteme de încălzire și răcire urbană eficiente în unele state membre UE.	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou

Dacă la prima elaborare sau actualizare a unei strategii conform prezentelor instrucțiuni nu sunt disponibile sau nu pot fi estimate toate datele și informațiile necesare pentru evaluarea opțiunilor strategice de asigurare, în sistem centralizat și/sau individual, a necesarului de energie termică pentru încălzire, acc și răcire din localitate/localități, se va preciza acest lucru în strategie, cu prezentarea acțiunilor / studiilor ce urmează a fi realizate de către AAPL/ADI și a termenelor limită asumate în vederea completării datelor și informațiilor care lipsesc.

Necesar Date.Ordin ANRE 146/2021	Termene
Informații generale
b) numărul de locuitori (rezidenți) din localitate;	01.04.22	UAT
c) numărul total de clădiri, respectiv de clădiri de locuințe convenționale din localitate;	01.04.22	UAT
d) suprafața camerelor, suprafața camerelor de locuit, suprafața camerelor utilizate numai în scopuri profesionale/comerciale;	01.04.22	UAT
e) date privind clădirile din localitate:	01.04.22	UAT
- materiale de construcții utilizate;	01.04.22	UAT
- materiale utilizate pentru izolarea termică a clădirilor;	01.04.22	UAT
- eficiența energetică a clădirilor;	01.04.22	UAT
- lucrări de reabilitare termică a clădirilor, realizate și/sau planificate.	01.04.22	UAT
f) inventarul clădirilor aparținând instituțiilor publice din localitate;	01.04.22	UAT
g) inventarul operatorilor economici din localitate (comerciali, de prestări servicii, industriali), care utilizează energie termică sub formă de abur și/sau apă fierbinte;	01.04.22	UAT
h) inventarul operatorilor economici care utilizează energie termică în procesele tehnologice specifice și care pot genera căldură reziduală valorificabilă energetic;	01.04.22	UAT
i) descrierea generală a sistemului de alimentare cu resurse energetice la nivelul localității (biomasă, cărbune, combustibil lichid, combustibil gazos): aprovizionare, depozitare, distribuție către populație;	01 04.22	UAT

j) managementul deșeurilor rezultate din arderea combustibililor pentru asigurarea energiei termice la nivelul localității (surse, colectare, transport, tratare, depozitare pe termen scurt, depozitare pe termen lung);	01.04.22	UAT
k) si tu aia factorilor de mediu (concentrațiile poluărilor rezultați din ardererea combustibililor fosili: dioxidul de carbon, particule în suspensie, monoxid de carbon, dioxid de sulf) în perioada de vară și în sezonul rece, depășiri ale concentrațiilor maxime admisibile;	01.04.22	UAT
I) nivelul anual al emisiilor de GES la nivelul localității.	01.04.22	UAT

Consumul de energie primară pentru producerea energiei termice, necesare încălzirii și preparării apei calde de consum
a) surse de energie primară utilizate local pentru acoperirea cererii de energie termică;	01.04.22	UAT
b) consumurile anuale de energie primară și/sau energie electrică ale surselor individuale de producere a energiei termice, utilizate de consumatorii din sectorul rezidențial care nu sunt racordați la SACET;	01.04.22	UAT
c) estimarea consumurilor anuale de energie primară și/sau energie electrică în alte sectoare de activitate:	01.04.22
i. sectorul serviciilor;	01.04.22	UAT
ii. sectorul industrial;	01.04.22	UAT
iii. clădiri publice;	01.04.22	UAT
e) consumurile anuale de energie primară și/sau energie electrică pentru producerea energiei termice necesare satisfacerii cererii utilizatorilor finali din localitate;	01.04.22	UAT
f) consumurile anuale de energie primară și/sau energie electrică pentru producerea energiei termice necesare satisfacerii cererii utilizatorilor finali racordați la SACET și a consumatorilor din sectorul rezidențial care nu sunt racordați la SACET;	01.04.22	Consultant /UAT
g) consumurile de energie primară de la lit. b) - f) vor fi defalcate pe tip de purtător de energie: gaze naturale, GPL, combustibil lichid ușor, motorină, biomasă lemnoasă, cărbune, energie geotermală, energie solară,căldură rezidu al ă etc.; Viâ&z	01 04.22	Consultant /UAT

h) tehnologii utilizate pentru producerea energiei termice la nivelul localității: cazane destinate exclusiv producerii de energie termică, echipamente pentru producerea în cogenerare a energiei termice și a energiei electrice, pompe de căldură etc.;	01.04.22	Consultant /UAT
i) consumul anual de energie termică al consumatorilor finali din sectorul rezidențial care nu sunt racorda;! la SACET;	01.04.22	UAT
j) consumurile anuale de energie termică ale consumatorilor din alte sectoare de activitate, care nu sunt racordaji la SACET:	01.04.22	UAT
i. sectorul serviciilor;	01.04.22	UAT
ii. sectorul industrial;	01.04.22	UAT
iii. clădiri publice;	01.04.22	UAT
I) estimarea cererii de energie termică a utilizatorilor finali din localitate pentru încălzire, pentru prepararea apei calde de consum și cererea totală;	01.04.22	UAT
m) estimarea cererii de energie termică a populaîei din localitate pentru încălzire, pentru prepararea apei calde de consum și cererea totală; evidențierea ponderii cererii populației din cererea utilizatorilor finali din localitate;	01.04.22	UAT
n) structura consumului de energie termică, în funcțiede tipul consumatorilor (rezidențiali, comerciali, industriali, clădiri publice etc.), utilizată pentru încălzire,pentru prepararea apei calde de consum și consumul total.	01.04.22	UAT
Estimarea necesarului de energie primară și de energie electrică pentru asigurarea confortului termic în perioada verii (necesar de răcire)
a) surse de energie utilizate local pentru acoperirea cererii de răcire;	01.04.22	UAT
b) cantitățile anuale de energie primară și/sau energie electrică utilizate de populație în instalații individuale pentru răcire;	01.04.22	UAT
c) cantitățile anuale de energie primară și de energie electrică utilizate pentru răcirea în sistem centralizat în sectorul rezidențial, dacă este cazul;	01.04.22	UAT ^z f / Pi
d) pentru identificarea soluției optime de asigurare a necesarului de răcire, sunt utile și următoarele estimări:	01.04.22	v >

i. consumurile anuale de energie primară și de energie electrică pentru răcirea spațiilor de lucru din clădirile publice care nu sunt racordate la sistemul centralizat al localității;	01.04.22	UAT
ii. consumurile anuale de energie primară și de energie electrică pentru răcirea spațiilor de lucru ale operatorilor economici din localitate;	01.04.22	UAT

Situația actuală a SACET
date generale privind SACET
numărul total de consumatori de energie termică din localitate	01.04.22	UAT
situația instalării sistemelor de repartizare a costurilor cu energia termică în condominii	01.04.22	UAT/Consultant / in document nou

Situația alimentării cu energie termică a localității
estimarea consumului actual de energie termică pentru încălzire/acc si răcire,	01.04.22	UAT/. consultant
pe tip de tehnologie	01.04.22	UAT/. consultant
pe sectoare de activitate	01.04.22	UAT/. consultant
din surse fosile	01.04.22	UAT/. consultant
obinută din SRE	01.04.22	UAT/. consultant
soluții individuale utilizate în sectorul rezidențial	01.04.22
cazane destinate exclusiv producerii de energie termică	01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
cogenerare, <	01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
pompe de căldură \ A VA.	01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
alte tehnologii	01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
soluții individuale utilizate în alte sectoare decât cel rezidențial	01.04.22	UAT/Consultant / in document nou

cazane destinate exclusiv producerii de energie termică		01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
cogenerare,		01.04.22	UAT/Consultant/ in document nou
pompe de căldură		01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
alte tehnologii		01.04.22	UAT/Consultant / in document nou

Evaluarea potențialului de utilizare a SRE pentru producerea de energie termică
a) estimarea producției anuale de energie termică pentru încălzire, apă caldă de consum și răcire obținută din SRE în situația actuală:		01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
i. instalații individuale din gospodării: cazane care utilizează SRE, panouri solare, instalații geotermale, pompe de căldură, alte tehnologii;		01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
ii. instalații individuale exploatate în alte locuri decât în gospodării: cazane care utilizează SRE, panouri solare, instalații geotermale, pompe de căldură, alte tehnologii;		01.04.22	UAT/Consultant / in document nou
c) inventarierea SRE din localitate și din zona adiacentă, precum și a tehnologiilor utilizate pentru producerea energiei termice;		01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
d) estimarea potențialului SRE identificate;		01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
e) precizarea SRE valorificabile, în condiții de eficienți tehnico-economică;		01.07.22	UAT/Consultant/ in document nou
f) prezentarea unei hărți cu localizarea SRE;		01.07 22	UAT/Consultant / in document nou
g) estimarea cantităților lunare de energie termică carepot fi obținute prin valorificarea SRE.		01.07.22	UAT/Consultant / in document nou

Evaluarea potențialului de cogenerare
	/ I £' C ¹

a) în diferite scenarii, realizarea de prognoze privind cererea de încălzire/acc și răcire pentru a obține o perspectivă pentru următorii 30 de ani, luând în considerare anumite previziuni pentru următorii 10 ani, modificarea cererii specifice clădirilor și diferitelor sectoare industriale, precum și impactul politicilor și strategiilor legate de gestionarea cererii, cum ar fi strategiile pe termen lung de renovare a clădirilor;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
b) în diferite scenarii,	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
t. estimarea necesarului de energie termică pentru încălzire și preparare acc la nivelul consumatorilor finali;	01.07.22	UAT/Consultant / tn document nou
ii. estimarea necesarului de răcire pentru asigurarea confortului termic în clădirile din localitate;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
iii. trasarea curbei clasate a cererii de energie termică la consumatorii finali;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
iv. trasarea curbei clasate a necesarului de răcire la consumatorii finali;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
v. trasarea curbei clasate a producției de energie termică, necesară pentru satisfacerea cererii de încălzire, acc și răcire a consumatorilor finali, cu estimarea cantității de energie termică posibil a fi produsă prin valorificarea SRE;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
c) estimarea cantității de energie termică posibil a fi produsă în cogenerare din combustibili fosili, în condiții de eficiență economică, ulterior valorificării potențialului de producere (în cogenerare și separată) a energiei termice din SRE.	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou

iv. instalații industriale, care pot furniza căldură reziduală;	01.07.22	UAT/Consultant/ in document nou
c) analiza potențialului economic al diferitelor tehnologii pentru încălzire/acc și răcire și identificarea unor scenarii alternative pentru tehnologii mai eficiente, bazate pe SRE de încălzire/acc și răcire, făcându-se distincție între energia obținută din surse fosile și energia obținută din SRE, dacă este cazul. Trebuie avute în vedere următoarele:	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou

i. căldura și frigul rezidual industrial;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
ii. incinerarea deșeurilor;	01.07.22	UAT/Consultant/ in document nou
v. pompele de căldură;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
d) cantitatea de energie electrică posibil a fi generată anual de fiecare dintre tehnologiile analizate, ținând cont de eventualele limitări din cadrul sistemului.	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou

Analiza potențialului economic
a) analiza cost-beneficiu include o analiză economică care ia în considerare factorii socio-economici și de mediu, precum și o analiză financiară efectuată pentru a evalua proiectele din punctul de vedere al investitorilor, similară celei prezentate în anexa IX partea 1 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului. Atât analizele economice, cât și cele financiare trebuie să utilizeze valoarea netă actualizată (VNA) drept principal criteriu de evaluare;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
b) analiza cost-beneficiu trebuie să faciliteze identificarea soluțiilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor și resurselor, în vederea satisfacerii cerințelor de încălzire/acc și răcire. Această analiză poate face parte dintr-o evaluare de mediu în conformitate cu Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
i. potertialul economic al tehnologiilor examinate, utilizând VNA drept principal criteriu de evaluare;	01 07.22	UAT/Consultant / in document nou
iv impactul asupra ponderii energiei din SRE în mixul energetic național /ȚȚ' * A	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou

r. CA tA

Scenariile care nu sunt fezabile din motive tehnice, financiare sau de reglementare naională pot fi excluse într-o etapă timpurie a analizei cost-beneficiu în cazul în care acest lucru este justificat pe baza unor considerente temeinic documentate.	01 07.22	UAT/Consultant / in document nou
vi. costurile de exploatare, variabile și fixe;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
vii. costurile cu energia;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
viii. costurile în ceea ce privește protecția mediului, sănătatea și sigurarta, după caz;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
ix. costurile în ceea ce privește piața forțeide muncă, securitatea energetică și competitivitatea, după caz;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
f) trebuie luate în considerare toate scenariile relevante în raport cu scenariul de referință, inclusiv rolul încălzirii și răcirii individuale eficiente. Analiza cost-beneficiu poate viza un proiect sau un grup de proiecte pentru o evaluare locală sau regională mai largă, în scopul stabilirii soluției de încălzire sau răcire celei mai benefice și eficiente din punct de vedere al costurilor în raport cu scenariul de referință;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou /// ■:
g) analizele cost-beneficiu iau în considerare toate resursele de aprovizionare centralizate sau descentralizate relevante, disponibile în cadrul sistemului și al limitei geografice, inclusiv tehnologiile avute în vedere, precum și tendințele cererii de încălzire/acc și răcire;	01.07.22	u. Xa'?- UAT/Consultant / in document nou
h) printre ipotezele de calcul trebuie să se regăsească rata de actualizare, prognoza privind evoluția prețurilor energiei (inclusiv măsuri de compensare a unei creșteri abuzive a acestor prețuri) etc.;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
i) analiza de sensibilitate are rolul de a evalua impactul asupra opțiunii strategice al unor factori variabili precum prețurile la energie, nivelurile cererii, rata de actualizare, cursul de schimb etc.;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
j) pentru fiecare dintre scenariile analizate, trebuie realizată o analiză de suportabilitate a prețului energiei termice de către populație.	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou

e) accesul nediscriminatoriu al producătorilor și consumatorilor la SACET;	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou
f) eficientizarea soluțiilor individuale de încălzire/acc și răcire, dacă alimentarea prin SACET nu este fezabilă tehnic sau rentabilă economic.	01.07.22	UAT/Consultant / in document nou

Bibliografie

Surse documentare folosite la dezvoltarea documentului:

• Plan de Amenajare a Teritoriului Județean Arad - Actualizare, forma finală -decembrie 2009;
• Mașter Plan privind alimentarea cu apă si evacuarea apelor uzate în judelui Arad, Aprilie 2008;
• Strategia de Dezvoltare a Județului Arad, 2005;
• Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Ungaria 2007 - 2013;
• Strategia Energetică a Județului Arad pentru perioada 2010 - 2020;
• Plan de Amenajare a Teritoriului Județean Arad - Studiu istoric, revizuit -2009;
• Raport de mediu - Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Arad - Mai 2009;
• Hăriile strategice de zgomot ale Municipiului Arad;
• Planul Urbanistic General al Municipiului Arad și Studiile de fundamentare aferente acestuia;
• Raportul Primarului privind starea economică, socială și de mediu a Municipiului Arad, pe anul 2015;
• Studiu de fundamentare privind delegarea gestiunii serviciului comunitar de utilitate publică pentru administrarea, întreținerea și exploatarea zonelor de parcare cu plată din Municipiul Arad, a parcărilor de reședină și a activități de ridicare a vehiculelor;
• Raport privind starea factorilor de mediu 2014 în judeul Arad;
• Candidatura Municipiului Arad la titlul de capitală europeană culturală 2021;
• Arad - Maparea resurselor culturale, Decembrie 2013;
• Bugetul General al Municipiului Arad pe anul 2015 si estimări pentru anii 2016 -2018;
• Catalogul Organizațiilor Neguvemamentale din Arad, 2014;
• Strategia de transformare în oraș verde a Municipiului Arad;
• Strategia de dezvoltare a Municipiului Arad 2007 - 2013 / 2014 - 2020;
• Strategia Culturală a Municipiului Arad 2009 - 2013;
• Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad;
• Planul Local de Adiune pentru Mediu, Județul Arad, 2009;
• Planul anual de adiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a serviciilor sociale a județului Arad 2014 - 2020;
• Plan Integrat de Revitalizare a Zonei Protejate din Municipiul Arad, 2012;
• Ministerul Economiei, Cornerului și Mediului de Afaceri, Direcția Politici Industriale, „Politica industrială bazată pe clustere inovative / poli de competitivitate și oportunităi de colaborare în relele de tip cluster”;
• Raport privind Starea Economică, Socială si de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2014;
• Raport de activitate pentru anul 2014 privind activitatea societăților comerciale aflate sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Arad;
• Raport Strategic si Planul de Adiune privind Energia Durabilă în Municipiul Arad 2012-2020;
• Strategia de Dezvoltare Spaială aferente Planului Urbanistic General al Municipiului Arad, 2015;
• Strategia pentru Dezvoltarea Regională a Regiunii Vest 2014 - 2020;
• Strategia de Dezvoltare a Serviciilor Sociale a Jude'ului Arad 2014 - 2020;
• Reamenajarea și regularizarea râului Mureș între km 10 + 100 și km 33 - 280, Studiu de prefezabilitate;
• Studiu de potențial privind dezvoltarea axei Timișoara - Arad, centrii de polarizare ai dezvoltării în Regiunea Vest, 2013;
• Xxxxx Xxxxxx și Xxxxx Xxxxx Xxxxx, „Marginalizarea socio-teritorială a comunitățlor de romi din România", 2014;
• Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR);
• Planul de Amenajare al Teritoriului National;
• Strategia Nalională pentru dezvoltare durabilă 2013-2020-2030, aprobată de Guvernul României (prin Decizia nr. 1460 din 12 noiembrie 2008);
• Banca Mondială, Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România;
• Mașter Planul General de Transport al României, emis de Guvernul României și Ministerul Transporturilor în iulie 2015;
• Programul Interreg România - Ungaria 2014 - 2020, adoptat de către Comisia Europeană în decembrie 2015;
• Planul de dezvoltare a sănătăți la nivelul Municipiului Arad aprobat de către Consiliul Local al Municipiului Arad.
• Strategia Integrata de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad perioada 2014 -2030”,

Lungime traseu de cca 57,60 km; /

Rețele termice primare • 4 magistrale și magistrala de interconexiune;

(de transport) • Reabilitate în proporție de 11,12% V'*

Hotărârea nr. 459/2022

Actualizare - Strategia de Alimentare cu Energie Termicăa Municipiului Arad 2020-2030

Cuprins general

Cuprins conform proiect ordin ANRE

Cuprins tabele

Cuprins figuri/ desene

1. Documente utilizate în elaborarea studiului

2. Cuvânt înainte

| SOproarcor

3. Argumente de susținere a propunerilor consultantului pentru SACET Arad.

vy-’O/

4. Scopul strategiei:

5. Competitivitatea și suportabilitatea prețurilor locale ale serviciului

6. Acronimele, definițiile și abrevierile folosite

sOproarcor

7. ACRONIME

8. Definitii:

' \

SOPROARCOR

CAPITOL 1.

Introducere

1.1 Legislația specifică sectorului energiei termice și protecției mediului: europeană și națională, primară și secundară

a) Legislația internă și europeană în domeniu energetic

1. Energie termică

2. Energie electrică

3. Gaze naturale

4. Cogenerare de înaltă eficiență

5. Surse regenerabile

1.1.2 Numărul de locuitori (rezidenți) din localitate

ecmoARcoR

1.1.3 Numărul total de clădiri, respectiv de clădiri de locuințe convenționale din localitate

1.3 Atribuțiile și responsabilitățile în domeniul încălzirii/răcirii urbane

1.3.1 CET Hirdorcarburi Arad

1.3.3 UAT si Consiliul Local1.3.3.1 Consiliul Local

1.3.3.2 Consiliul Local - Consumator de energie

1.3.3.3 Consiliul Local - producător și distribuitor de energie

1.3.3.4 Consiliul Local - inițiator de reglementări și proiecte de dezvoltare locală

1.3.3.5 Consiliul Local - factor motivator VA

1.3.4 Alte date relevante

1.3.5 Funcțiile municipiului Arad în sectorul energetic local

- Administrarea sistemului de alimentare cu energie termică

Administrarea sistemului de iluminat public

Administrarea sistemului de transport urban

- Administrarea sistemului de apă și canalizare

1.3.6 Măsuri politice, administrative și de reglementare specifice pentru susținerea programului strategic propus

Cantitatea anuală de energie termică furnizată total:

3.2 Sursele de energie primară și alte categorii de energie utilizate pentru acoperirea necesarului local de energie termică pentru încălzire și preparare acc al populației;

3.5 Necesarul local de răcire pentru asigurarea confortului termic al populației

Estimarea necesarului de energie primară și de energie electrică pentru asigurarea confortului termic în perioada verii (necesar de răcire)

3 .6 Modalitățile/sursele de acoperire a necesarului local de răcire

Tehnologia de răcire cu absorbție

Tehnologia de răcire prin compresie componente principale:

Principiul de funcționare

3.7 Tehnologii pentru producerea, transportul și distribuția energiei termice

3.7.1.1 Sursa de producție cu combustibili convenționaliDescriere detailata : A se vedea Anexa Surse de producție energie utila

3.7.1.2 Sursa de producție cu combustibili regenerabili

3.8 Situația existentă SACET

3.8.1 Prezentarea generală a sistemului

Componentele principale ale sursei de căldură ale CET Hidrocarburi Arad sunt:

3.8.2.1 STATIA DE TRATARE CHIMICĂ A APEI

SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ - STAȚIA DE TRATARE CHIMICĂ A APEITRATAREA APEI CU SCHIMBĂTORI DE IONI

Schema electrica a CETH Arad :

3.8.2.3 Aspecte de mediuAer

Sol-Deseuri

Zgomot

VIZIUNEA, DECLARAȚIA DE MISIUNE Șl OBIECTIVELE STRATEGICE ale CETH Arad

Viziunea

Declarația de misiune

Obiective strategice

Investiții noi ale societăți SC CET Hidrocarburi SA Arad

3.8.3 Sistemul de rețele de termoficareRețele primare - sistemul de transport

GRADUL DE REABILITARE A MAGISTRALELOR

Date și informații despre punctele/stațiile termice:

VA v

Componentele tehnice ale unei stații de transfer termic

Mini punct termic/ Modul

Funcționarea unei statii de transfer

Dimensionarea PT-urilor. Caz generalCalculul necesarului de energie termică pentru încălzire

Analiza pe camere

Analiza pe imobil

Actualizare - Strategia de Alimentare cu Energie Termică

a Municipiului Arad 2020-2030

1.3.3 UAT si Consiliul Local

1.3.3.1 Consiliul Local

3.7.1.1 Sursa de producție cu combustibili convenționali

Descriere detailata : A se vedea Anexa Surse de producție energie utila

SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ - STAȚIA DE TRATARE CHIMICĂ A APEI

TRATAREA APEI CU SCHIMBĂTORI DE IONI

3.8.2.3 Aspecte de mediu

Aer

3.8.3 Sistemul de rețele de termoficare

Rețele primare - sistemul de transport

Dimensionarea PT-urilor. Caz general

Calculul necesarului de energie termică pentru încălzire

CAPITOL 4. Identificarea problemelor și concluzii referitoare la

situația actuală a alimentării cu energie termică a localității

Eficiență energetică, energie termică și cogenerarea.

Eficiență energetică

CAPITOL 5. Proiecții anuale pe orizontul strategic de timp privind

evoluția necesarului local de încălzire, acc și răcire;

I \ \ ^c'

CAPITOL 8. Prezentarea opțiunilor strategice de asigurare a

necesarului de energie termică pentru încălzire, preparare acc și
răcire din localitate/localități, în sistem centralizat și/sau individual;

Descriere scenariu

1. Investiții în capacitățile de producție

8.3.1 Prioritatea 1

Unitate de cogenerare de inata eficienta cu gazeificare de Biomasa 1,8 MWe

8.3.2 Prioritatea 2

Bloc energetic ciclu combinat cu combustibil alternativ Hidrogen