Hotărârea nr. 13/2018

privind aprobarea pierderilor induse de prestarea serviciului public de productie, transport, distributie si furnizare a energiei termice pentru populatie în sistem centralizat, înregistrate de operatorul SC CET Hidrocarburi SA Arad, în perioada iulie 2016 - decembrie 2016

Download Document PDF

ROMÂNIA

JUDEȚUL ARAD MUNICIPIUL ARAD CONSILIUL LOCAL

H O T Ă R Â R E A nr. 13 din 9 ianuarie 2018

privind aprobarea pierderilor induse de prestarea serviciului public de produc ție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat, înregistrate de operatorul SC CET Hidrocarburi SA Arad,

în perioada iulie 2016 - decembrie 2016

Având în vedere inițiativa Primarului Municipiului Arad, exprimată prin Expunerea de motive nr. 817/5.01.2018,

Analizând raportul comun al Direcției Economice și Direcției Comunicare, nr. 818/5.01.2018,

În baza prevederilor art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. a), art. 35 lit. c) art. 40, alin. (3) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică, nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare,

În conformitate cu prevederile art. 5^A2, art. 6 lit. d) și art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 36/2006, privind unele măsuri pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 483/2006, cu modificările și completările ulterioare și ale Ordinului nr. 1121/1075/2014 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat în perioada 2014-2019 operatorilor economici care prestează serviciul de interes public economic general de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populație,

Având în vedere adresa SC CET Hidrocarburi SA Arad nr. 3272/29.08.2017, înregistrată la Primăria Municipiului Arad sub nr. 56733/29.08.2017,

Ținând seama de prevederile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 230/2010 pentru aprobarea datelor tehnice legate de cantitatea de energie termic ă livrată populației și costurile aferente acesteia, necesare fundamentării compensării, conform Ordonanței Guvernului nr. 36/2006, cu modificările și completările ulterioare,

În baza Bilanțului energetic pentru sistemul centralizat de producere, transport și distribuție a energiei termice din Municipiul Arad pentru anul 2016, comunicat la Primăria Municipiului Arad cu adresa nr. 56733/29.08.2017,

Având în vedere adoptarea hotărârii cu 16 voturi pentru și 1 consilier nu a participat la vot (17 prezenți din totalul de 23),

În temeiul art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d), alin. 6 lit. a) pct. 14, alin. (9), art. 45 alin. (2) și art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARAD H O T Ă R Ă Ș T E

Art. 1. Se aprobă Bilanțul energetic pentru sistemul centralizat de producere, transport și distribuție a energiei termice din Municipiul Arad, pentru anul 2016, prevăzut în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. Se aprobă pierderile induse de prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat, înregistrate de operatorul SC CET Hidrocarburi SA Arad, în perioada iulie -decembrie 2016, prezentate în Anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Xxxxx Xxxxxx

Contrasemnează pentru legalitate SECRETARUL MUNICIPIULUI ARAD Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx

Red./Dact. SML./SML Verif. CM

1 ex. Direcția Economică

1 ex. Direcția Comunicare

1 ex. Instituția Prefectului-Județul Arad

1 ex. Dosar ședința CLMA 09.01.2018

Cod PMA -S4-02

Anexa nr. 2 a Hotărârii nr. 13/09.01.2017 a Consiliului Local al Municipiului Arad

Pierderi generate de prestarea serviciului public de termoficare în Municipiul Arad în perioada iulie 2016 - decembrie 2016

Pierderile induse de prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică a populației în sistem centralizat, înregistrate în perioada iulie 2016 - decembrie 2016 de operatorul de termoficare SC CET Hidrocarburi SA Arad, au fost generate astfel :

1. neacoperirea pierderilor de energie termică atât pe activitatea de transport cât și pe cea de

distribuție.

ANRSC a avizat prețuri/tarife cu o pierdere de 10,2% pentru activitatea de transport și 8,4% pentru activitatea de distribuție, rezultând o cantitate de energie termică neacoperită prin tarifele practicate astfel:

	Cantitate intrată	Pierderi ET reale	Pierderi ANRSC	Diferența neacoperită real ABRSC	Preț ANRSC	Pierdere nerecuperată reală preț neaprobat -lei-	% populație	Val af pop -lei-
Iul-dec 2016
Transport	165.005	37.744	16.831	20.913	162.97	3.408.271
Distribuție	116.938	27.403	9.822	17.581	209.81	3.688.680
TOTAL						7.096.961	77.79 %	5.520.725,96

Calculul prețurilor medii de producție s-a efectuat conform mediei ponderate, astfel: (Cant ET produsă*preț ANRSC neacc + cant pop ET achiz*preț popET ANRE+ cant ag ET achiz*preț ag ET ANRE)/ (Cant ET produsă+ cant pop ET achiz+ cant ag ET achiz).

2. practicarea unor prețuri de furnizare ET pentru populație sub prețurile avizate de ANRSC prin Aviz 3420451/01.10.2010 astfel:

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Xxxxx Xxxxxx

	Aviz ANRSC	Preț aprobat CLM	Cantitate produsă/livrată	Pierdere neacoperută -lei-	% populație	Val af pop -lei-
Iul-dec 2016
Producție	199.84	158.35	23.982	640.465
Transport	46.84	46.84
Distribuție	88.11	88.11
TOTAL				640.465	77.79 %	498.217,72

Contrasemnează pentru legalitate SECRETARUL MUNICIPIULUI ARAD Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx

ROMÂNIA

Nr.11/5.01.2017

Avizat

S E C R E T A R Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx

JUDEȚUL ARAD

MUNICIPIUL ARAD

CONSILIUL LOCAL

H O T Ă R Â R E A nr.

din 2018

privind aprobarea pierderilor induse de prestarea serviciului public de productie, transport, distributie si furnizare a energiei termice pentru populatie in sistem centralizat, inregistrate de operatorul SC CET Hidrocarburi SA Arad, în perioada iulie 2016 -decembrie 2016

Având în vedere inițiativa Primarului Municipiului Arad, exprimată prin Expunerea de motive nr. 817/5.01.2018,

Analizand raportul comun al Direcției Economice și Directiei Comunicare, nr. 818/5.01.2018,

În baza prevederilor art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. a), art. 35 lit. c) art. 40, alin. (3) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termica, nr. 325/2006 cu modificările si completările ulterioare;

In conformitate cu prevederile art. 5^A2, art. 6 lit. d) si art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 36/2006, privind unele masuri pentru functionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica a populatiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 483/2006, cu modificarile si completarile ulterioare și ale Ordinului 1121/1075/2014 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat in perioada 2014-2019 operatorilor economici care presteaza serviciul de interes public economic general de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice in sistem centralizat catre populatie;

Avand in vedere adresa SC CET Hidrocarburi SA Arad nr.3272/29.08.2017, inregistrata la Primaria Municipiului Arad sub nr. 56733/29.08.2017

Ținand seama de prevederile Hotararii Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 230/2010 pentru aprobarea datelor tehnice legate de cantitatea de energie termica livrata populatiei și costurile aferente acesteia, necesare fundamentarii compensarii conform Ordonantei Guvernului nr. 36/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

In baza Bilantului energetic pentru sistemul centralizat de producere, transport si distributie a energiei termice din Municipiul Arad pentru anul 2016, comunicat la Primăria Municipiului Arad cu adresa nr. 56733/29.08.2017

În temeiul art. 36 alin.(1), alin (2), lit. d), alin.6 lit. a), pct.14, alin. (9), art. 45 alin.

(2) și art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare,

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARAD H O T Ă R Ă S T E

Art. 1. Se aproba Bilanțul energetic pentru sistemul centralizat de producere, transport și distribuție a energiei termice din Municipiul Arad, pentru anul 2016, prevăzut în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. Se aprobă pierderile induse de prestarea serviciului public de productie, transport, distributie si furnizare a energiei termice pentru populatie in sistem centralizat, inregistrate de operatorul SC CET Hidrocarburi SA Arad, in perioada iulie - decembrie 2016, prezentate in Anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotarâre.

PREȘEDINTE DE SEDINTĂ S E C R E T A R

Serviciul Societăți Comerciale, Monitorizarea Serviciilor de Utilități Publice Cod pma -S4-

Anexa nr. 2 la

HCLM nr. / 2017

Pierderi generate de prestarea serviciului public de termoficare in Municipiul Arad in perioada iulie 2016 -decembrie 2016

Pierderile induse de prestarea serviciului public de alimentare cu energie termica a populației in sistem centralizat, inregistrate in perioada iulie 2016 - decembrie 2016 de operatorul de termoficare SC CET

Hidrocarburi SA Arad, au fost generate astfel :

1. neacoperirea pierderilor de energie termica atat pe activitatea de transport cat si pe cea de distributie.

ANRSC a avizat preturi/tarife cu o pierdere de 10,2% pentru activitatea de transport si 8,4% pentru activitatea de distributie, rezultand o cantitate de energie termica neacoperita prin tarifele practicate astfel:

	Cantitate intrata	Pierderi ET reale	Pierderi ANRSC	Diferenta neacoperita real ABRSC	Pret ANRSC	Pierdere nerecuperata reala pret neaprobat -lei-	% populatie	Val af pop -lei-
lul-dec 2016
Transport	165.005	37.744	16.831	20.913	162.97	3.408.271
Distributie	116.938	27.403	9.822	17.581	209.81	3.688.680
TOTAL						7.096.961	77.79 %	5.520.725,96

Calculul preturilor medii de productie s-a efectuat conform mediei ponderate, astfel: (Cant ET produsa*pret ANRSC neacc + cant pop ET achiz*pret popET ANRE+ cant ag ET achiz*pret ag ET ANRE)/ (Cant ET produsa+ cant pop ET achiz+ cant ag ET achiz).

2. practicarea unor preturi de furnizare ET pentru populatie sub preturile avizate de ANRSC prin Aviz 3420451/01.10.2010 astfel:

PRESEDINTE SEDINTA

SECRETAR

	Aviz ANRSC	Pret aprobat CLM	Cantitate produsa/livrata	Pierdere neacoperuta -lei-	% populatie	Val af pop -lei-
lul-dec 2016
Productie	199.84	158.35	23.982	640.465
Transport	46.84	46.84
Distributie	88.11	88.11
TOTAL				640.465	77.79 %	498.217,72

PRIMARUL MUNICIPIULUI ARAD nr. 817/5.01.2018

În temeiul art. 45 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală și Regulamentului de Organizare și Funcționare al Consiliului Local Municipal Arad, propun aprobarea, de către Consiliul Local al Municipiului Arad, a proiectului de hotărâre privind aprobarea pierderilor induse de prestarea serviciului public de productie, transport, distributie si furnizare a energiei termice pentru populatie in sistem centralizat, inregistrate de operatorul SC CET Hidrocarburi SA Arad, in perioada iulie 2016 - decembrie 2016, in sustinerea caruia formulez prezenta

EXPUNERE DE MOTIVE:

Având în vedere cererea SC CET Hidrocarburi SA Arad nr. 3272/29.08.2017, inregistrată la Primaria Municipiului Arad, sub nr. 56733/29.08.2017, referitor la aprobarea pierderilor generate de prestarea serviciului public de termoficare in Municipiul Arad;

In baza prevederilor Bilantului energetic pentru sistemul centralizat de producere, transport și distribuție a energiei termice din Municipiul Arad, pentru anul 2016 inregistrat la Primaria Municipiului Arad sub nr. 56733/29.08.2017

Apreciez ca fiind oportună adoptarea proiectului de hotărâre privind aprobarea pierderilor induse de prestarea serviciului public de productie, transport, distributie si furnizare a energiei termice pentru populatie in sistem centralizat, inregistrate de operatorul SC CET Hidrocarburi SA Arad, in perioada iulie 2016 - decembrie 2016.

P R I M A R Xxxxxxxx Xxxxx

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD

Direcția Comunicare

Nr. 818/5.01.2018

RAPORT DE SPECIALITATE

Considerații Juridice:

- prevederile art. 5^A2, art. 6 si art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 36/2006, privind unele masuri pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica a populației, aprobata cu modificari prin Legea nr. 483/2006, cu modificarile si completarile ulterioare:

ART. 5^K2

(1) Pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităților administrației publice locale, pot fi acoperite din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 58 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, pierderile prevăzute la alin. (1) pot fi acoperite și din excedentul anual al bugetului local înregistrat la încheierea exercițiului bugetar.

ART. 8

Sumele acordate operatorilor economici din subordinea autorităților administrației publice locale care prestează serviciile de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice destinate populației sunt folosite numai pentru compensarea costurilor legate de prestarea acestor servicii și a pierderilor înregistrate conform art. 5^K2. Compensarea nu trebuie să depășească suma necesară acoperirii totale sau parțiale a costurilor înregistrate cu prestarea obligațiilor serviciului de interes economic general, luându-se în considerare veniturile relevante, precum și un profit rezonabil.

- prevederile art. 40, alin. (3) din Legea nr. 325/2006:

ART. 40

(3) Pierderile tehnologice se aprobă de autoritatea administrației publice locale, având în vedere o documentație, elaborată pe baza bilanțului energetic, întocmită de operatorul care are și calitatea de furnizor și avizată de autoritatea competentă.

- prevederile art. 26 din Ordinul nr. 1121/1075/2014 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat in perioada 2012-2019 operatorilor economici care presteaza serviciul de interes economic general de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice in sistem centralizat catre populatie:

ART. 26

(1) Prin ajutorul de stat acordat se vor finanța numai costurile operatorilor economici cauzate de prestarea serviciilor de interes economic general înregistrate în perioada 2014 - 2019.
(2) Măsurile de ajutor de stat constau în:

a) alocarea din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale a unor sume pentru acoperirea integrală a diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețurile locale ale energiei termice facturate populației, conform art. 3 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 36/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 483/2006, cu modificările și completările ulterioare;

b) alocarea de la bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale a unor sume pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat și neacceptate în preț/tarif, conform art. 5^K2 din Ordonanța Guvernului nr. 36/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 483/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Ajutorul de stat prevăzut la alin. (2) lit. a) se acordă tuturor operatorilor economici care furnizează energie termică pentru populație și reprezintă acoperirea valorică a diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației, stabilit de autoritățile de reglementare, și prețurile locale ale energiei termice facturate populației, aprobate prin hotărâre a consiliului local, corelat cu cantitatea de energie termică facturată populației.
(4) Ajutorul de stat prevăzut la alin. 2 lit. b) se acordă numai operatorilor economici din subordinea autorităților administrației publice locale care asigură serviciul de alimentare cu energie termică a populației în sistem centralizat și are în vedere acoperirea tuturor costurilor generate de prestarea serviciului de interes economic general.

Considerații tehnice și generale

La nivelul Municipiului Arad, serviciul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) funcționează în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 59/2008, privind aprobarea înființării serviciului public de alimentare cu energie termică și a Regulamentului de organizare și funcționare a acestuia în municipiul Arad, precum și ale Hotărârii nr. 49/2014 privind aprobarea studiului de oportunitate, a formei de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în Municipiul Arad către SC CET Hidrocarburi SA Arad și a documentației de atribuire.

Prin grija operatorului SC CET Hidrocarburi SA Arad, a fost întocmit Bilantul energetic pentru sistemul centralizat de producere, transport și distribuție a energiei termice din Municipiul Arad, pentru anul 2016

Prin adresa nr. 56733/29.08.2017 a operatorului de termoficare SC CET Hidrocarburi SA Arad, s-a solicitat aprobarea pierderilor generate de prestarea serviciului public pentru perioada iulie 2016 - decembrie 2016

Având în vedere cele de mai sus propunem următoarele:

1. Aprobarea Bilantului energetic pentru sistemul centralizat de producere, transport și distribuție a energiei termice din Municipiul Arad, pentru anul 2016, prezentat în Anexa nr. 1
2. Aprobarea pierderilor induse de prestarea serviciului public de productie, transport, distributie si furnizare a energiei termice pentru populatie in sistem centralizat, inregistrate de operatorul SC CET Hidrocarburi SA Arad, in perioada iulie 2016 -decembrie 2016, prezentate in Anexa nr. 2 la proiectul de hotărâre .

DIRECTOR EXECUTIV, ȘEF SERVICIU,

Xxxxxxx Xxxxx Xxxxxxx Xxxxxxxx

Viza Serviciului juridic, contencios

Numele și prenumele___________________________

Semnătura_______________________________

BILANȚ ENERGETIC PENTRU SISTEMUL CENTRALIZAT DE PRODUCERE, TRANSPORT ȘI DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE A MUNICIPIULUI ARAD - PENTRU ANUL 2016

Faza I Volum I Ediția I Revizia 0

Cod: 01/2016-BEn I/II

Beneficiar lucrare:

S.C. Centrala Electrică de Termoficarc Hidrocarburi S.A. Arad.

Elaborator lucrare:

SC AEDILLIA CONSTRUCT 90 SRL

Auditor Energetic:

Ing. loncla-CIaudia VINTILĂ

g___foliontill tte Reglementare —

ala^udlB VINTILĂ f f

Șprntia nr 305/ariul201l <5 |

R TERMOENERGET1C • Clini ~ —

S-C. AEDILLIA CONSTRUCT 90 S.R.L.

Adresa sediu Bulevardul Ficusului nr -HA corp B cam 117, Sec.1, BUCUREȘTI lei/fax 021/210 60 27, e-mail; xxxxx@xxxxxxxxxxx, http://www.aedillia.ro

CUPRINSUL LUCRĂRII

A. PARTE SCRISĂ

1. DESCRIEREA ȘI SCOPUL PROIECTULUI
- 1.1. Obiective urmărite
- 1.2. Con|inutul lucrării
- 1.3. Prevederi legislative și metodologice în domeniu

1.5. Mărimi, simboluri și unități de măsură

2. DESCRIEREA ȘI ISTORICUL SOCIETĂȚII
- 2.1. Descrierea sumară a societății
3. CONTURUL DE BILANȚ
- 3.1. Descrierea sursei de producere a energici termice
- 3.2. Descrierea rețelei termice primare
- 3.3. Descrierea punctelor termice
- 3.4. Descrierea rețelei termice secundare
- 3.5. Situația contorizării
4. APARATURĂ ȘI FIȘE DE MĂSURĂTORI
- 4.1. Aparatură de măsurare utilizată pentru elaborarea lucrării de bilanț energetic
  - 4.1.1. Termometru ScaiiTemp 440
  - 4.1.2. Debit metru cu ultrasunete
  - 4.1.3. Aparatura de măsurare ale Beneficiarului
5. BILANȚURILE ENERGETICE PE REȚELELE DE

TERMOFICARE

5.1. Principii generale
5.2. Bilanț energetic pentru sursa de producere a energiei termice
5.3. Bilanț energetic pe rețelele termice primare
- 5.3.1. Bilanț energetic real
- 5.3.2. Analiza rezultatelor bilanțului energetic real pentru sistemul de transport și măsurile propuse pentru creșterea eficienței energetice
- 5.3.3. Bilanf energetic optimizat pentru de transport a energiei termice
5.4. Bilanț energetic pe punctele termice
5.5. Bilanț energetic pe rețelele termice secundare
- 5.5.1. Bilanț energetic real pentru sistemul de distribuție
- 5.5.2. Analiza rezultatelor bilanțului energetic real pentru sistemul de distribuție și măsurile propuse pentru creșterea eficienței energetice pentru creșterea eficienței energetice
- 5.5.3. Bilanț energetic optimizat pentru sistemul de distribuție

5.5 3 3 Bilanț energetic optimizat pentru sistemul de distribuție
- 5.6. Proiecte de investiții in vederea creșterii eficientei energetice a

sistemului de termoficarc din Municipiului Arad

5.7. Recomandări suplimentare

B. PARTE DESENATĂ

1. Schema contur de bilanț — rețele termice primare T-fll

t. DESCRIEREA ȘI SCOPUL PROIECTULUI

Introducere

Beneficiarul, SC CET Hidrocarburi SA. a solicitai elaborarea unui Bilanț energetic pentru sistemul centralizat de transport și distribuție energie termică al Municipiului Arad cu scopul identificării modalităților de creștere a eficienței energetice

Beneficiarul a solicitat efectuarea următoarelor bilanțuri energetice:

A Bilanț energetic pe rețele termice primare;

B Bilanț energetic pentru punctele termice;

C Bilanț energetic pentru rețelele termice secundare.

1.1. Obiective urmărite

Principalul obiectiv al lucrării îl reprezintă creșterea eficienței energetice la nivelul companiei prin reducerea pierderilor energetice, după implementarea programului de măsuri și acțiuni stabilit în lucrare.

Pe baza rezultatelor bilanțurilor energetice întocmit, se vor formula propuneri în vederea:

♦ fundamentării măsurilor de economisire a resurselor energetice, de modernizare a instalațiile) și de creștere a eficienței energetice economice;

’ stabilirii cantităților totale și specifice de energie produse, respectiv consumate în sistem;

■ stabilirea pierderilor de energie aferente sistemului, ca loc și valoare;
■ estimarea nivelului tehnic și energetic al procesului examinat.

1.2. Conținutul lucrării

Lucrarea a fost întocmită în conformitate cu respectarea legislației române în vigoare în acest domeniu și anume:

♦ Legea 121 /2014 privind eficiența energetică
♦ Normativul PE 902 / 1995 privind întocmirea și analiza bilanțurilor energetice;
♦ Ghidul de elaborare a auditurilor energetice elaborat de ANRE cuprinzând obligații: recomandări, principii fundamentale și indicații metodologice generale referitoare la întocmirea bilanțurilor energetice la consumatorii de energiei
♦ Legea 325/2006 - Legea serviciului public de alimentare cu energie termică
♦ Regulamentul - Cadru al Serviciului Public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

Lucrarea cuprinde bilanțul energetic pe conturul sursa de producere a energiei termice, bilanțul energetic pe rețelele termice primare, bilanț energetic pe punctele termice și bilanțul energetic pentru rețelele termice secundare.

1.3. Prevederi legislative și metodologice în domeniu

A. Legea 121 / 2014 privind eficiența energetică.

Scopul prezentei legi il constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea si aplicarea politicii naționale in domeniul eficientei energetice in vederea atingerii obiectivului național de creșterea a eficientei energetice.

Masurile de politica in domeniul eficientei energetice se aplica pe întreg lanțul: resurse primare, producere, distribuție, furnizare, transport si consum final.

Pana in anul 2020 se stabilește o tinta naționala indicativa de reducere a consumului de energie cu 19%.

Atribuții si răspunderi Art. 3

(I) In vederea aplicării prevederilor prezentei legi, se înființează in cadrul Autoritarii Naționale de Reglementare in Domeniul Energiei, denumita in continuare ANRE, prin ordin al președintelui ANRE, Departamentul pentru Eficienta Energetica. (2) Organizarea si funcționarea Departamentului pentru Eficienta Energetica se aproba prin ordin al președintelui ANRE. avandu-se in vedere următoarele atribuții si responsabilități principale:

a) elaborarea propunerilor de politici si legislație secundara in domeniul eficientei energetice:
b) monitorizarea stadiului implementării Planului National de Acțiune in Domeniul Eficientei Energetice si a programelor aferente de imbunalatire a eficientei energetice la nivel național, precum si a economiilor de energie rezultate in urma prestării de servicii energetice si a altor masuri de imbunalatire a eficientei energetice;
c) asigurarea supravegherii pieței de echipamente si aparate pentru care exista reglementari specifice priv ind eficienta energetica si proiectarea ecologica;
d) cooperarea cu instituțiile si organismele interne si internaționale in vederea promovării utilizării eficiente a energiei si reducerii impactului negativ asupra mediului;
e) transmiterea către Guvern, in vederea informării Comisiei Europene, pana la dala de 30 aprilie a fiecărui an, incepand cu 2015. a unui raport privind progresul înregistrat in îndeplinirea obiectivelor naționale de eficienta energetica, întocmit in conformitate cu anexa 11, partea I;
f) elaborarea de norme si reglementari tehnice in scopul creșterii eficientei energetice in toate domeniile de activitate;
g) autorizarea auditorilor energetici din industrie si atestarea managerilor energetici;
h) punerea la dispoziția publicului si actualizarea periodica a listei cu furnizorii disponibili de servicii energetice care sunt calificați si sau certificați si a calificărilor si'sau a certificărilor acestora:
i) participarea la evaluarea tehnica, avizarea si monitorizarea proiectelor de investiții in domeniul eficientei energetice, pentru care se cere finanțare de la bugetul de stat si din alte surse interne si externe la dispoziția Guvernului;
j) elaborarea sintezei stadiului implementării programelor de eficienta energetica de către operatorii economici:
k) cooperarea cu instituțiile abilitate la realizarea unor evaluări pe termen scurt, mediu si lung privind evoluția raportului cerere-oferta de energie si a calculului indicatorilor de eficienta energetica la nivel național;
l) promovarea utilizării surselor regenerabile de energie la consumatori, prin acțiuni complementare activ itatii de reglementare;

ni) elaborarea, inclusiv prin cofinantarea de la bugetul de stat sau din surse proptii, a unor studii pentru fundamentarea programelor naționale de eficienta energetica si participarea la proiecte declarate eligibile, in cadrul programelor de eficienta energetica si energii regenerabile, inițiate de organisme internaționale:

n) participarea la fundamentarea țintelor indicative de economisire a energiei si a masurilor de realizare a acestora;

o) monitorizarea acordurilor voluntare inițiale de autoritatile competente,

p) sprijinirea, in colaborare cu Autoritatea Naționala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizițiilor Publice, a autoritatilor administrațiilor publice centrale pentru respectarea obligației de a achiziționa doar produse, servicii si clădiri cu performante înalte de eficienta energetica, in măsură in care aceasta corespunde cerințelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economica, viabilitate sporita, conformitate tehnica, precum si unui nivel suficient de concurenta;

q) sprijinirea autoritatilor competente la elaborarea programelor de imbunatalire a eficientei energetice, programe finanțate din bugetele acestor autorilati.

(3) Prin ordin al președintelui ANRE, conducerea si coordonarea Departamentului pentru Eficienta Energetica sunt asigurate de către un vicepreședinte al ANRE
(4) In exercitarea atribuțiilor sale, conducătorul Departamentului pentru Eficienta Energetica emite decizii si instrucțiuni, in condițiile legii.
(5) Atribuțiile, sarcinile si responsabilitățile individuale ale personalului din cadrul Departamentului pentru Eficienta Energetica se stabilesc prin fisa postului, intocmita conform legii.
(6) Statul de funcții, structura posturilor pe direcții generale, direcții, servicii si compartimente, precum si încadrarea personalului se aproba prin ordin al președintelui ANRE, la propunerea conducătorului Departamentului pentru Eficienta Energetica. înțelesul unor termeni si expresii

Art. 4. In sensul prezentei legi, termenii sî expresiile de mai jos au următorul înțeles:

1. acțiune individuala - acțiune care duce la îmbunătățiri verificabile si măsurabile sau care pot fi estimate ale eficientei energetice si care este efectuata ca rezultat al unei masuri de politica;
2. administrația publica centrala - departament administrativ de specialitate a cărui competenta acopera întregul teritoriu; in conformitate cu art. 116 din Constituția României, republicata, cuprinde: ministere, alte organe de specialitate organizate in subordinea Guvernului ori a ministerelor si autoritari administrative autonome;
3. agregator - furnizor de servicii care insumeaza pe termen scurt curbe de sarcina ale unor consumatori in vederea participării acestora la piețele centralizate de energie electrica;
4. audit energetic - procedura sistematica al cărei scop este obținerea unor date/informatii corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei operațiuni sau instalații industriale sau comerciale sau al unui serviciu privat sau public, identificarea si cuantificarea oportunităților rentabile de economisire a energiei si raportarea rezultatelor;
5. auditor energetic - persoana fizica sau juridica atestata/autorizata in condițiile legii care are dreptul sa realizeze audit energetic la consumatori; auditorii energetici persoane fizice isi desfasoara activitatea ca persoane fizice autorizate sau angajați ai unor persoane juridice, conform legislației in vigoare;
6. autoritate competenta - autoritate cu atribuții in domeniu conform legislației in vigoare;

7 autoritate publica de punere in aplicare - organism de drept public, responsabil cu realizarea sau monitorizarea impozitarii/taxarii energiei sau a carbonului, a sistemelor si

1?__-

instrumentelor financiare, a stimulentelor fiscale, a standardelor si normelor, a schemelor de etichetare energetica, a forma ii si educației in acest scop;

8 client final/consumalor - persoana fizica sau juridica care utilizează energie pentru propriul consum final:

9. cogenerare de înalta eficienta - cogenerarea care îndeplinește criteriile stabilite prin hotarare a Guvernului:

10 consum de energie primara - consumul intern brut, cu excepția utilizărilor neenergetice,

11. consum final de energic - toata energia furnizata industriei, transporturilor, gospodăriilor, sectoarelor prestatoare de servicii si agriculturii, exclusiv energia destinata sectorului de producere a energiei electrice si termice si acoperirii consumurilor proprii tehnologice din instalațiile si echipamentele aferente sectorului energetic;
12. contract de performanta energetica - acord contractual intre beneficiarul si furnizorul unei masuri de imbunatatire a eficientei energetice, verificata si monitorizata pe toata perioada contractului, prin care cheltuileile cu investițiile referitoare la măsură respectiva sunt plătite proporțional cu un nivel al îmbunătățirii eficientei energetice convenit prin contract sau cu alte criterii convenite privind performanta energetica, cum ar fi economiile financiare;

13 distribuitor de energie - persoana fizica sau juridica, inclusiv un operator de distribuție, responsabila de transportul energiei, in vederea livrării acesteia la consumatorii finali sau la stațiile de distribuție care vând energie consumatorilor finali in condiții de eficienta;

14. energie - toate formele de produse energetice, combustibili, energie termica, energie din surse regenerabile, energie electrica sau orice alta forma de energic, astfel cum sunt definite in art. 2 lit. (d) din Regulamentul (CE) nr. 1099'2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile in domeniul energiei;
15. eficienta energetica - raportul dintre valoarea rezultatului performant obtinut, constând in servicii, bunuri sau energia rezultata sau energia rezultata si valoarea energiei utilizate in acest scop,
16. economie de energie - cantitatea de energie economisită determinata prin masurarea si/sau estimarea consumului înainte si după punerea in aplicare a oricărui tip de masuri, inclusiv a unei masuri de imbunatatire a eficientei energetice, asigurând in același timp normalizarea condițiilor externe care afectcaza consumul de energie:
17. furnizor de energie - persoana fizica si/sau juridica ce desfasoara activitatea de furnizare de energie;
18. furnizor de servicii energetice - persoana fizica sau juridica care furnizează servicii energetice sau alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice in instalația sau la sediul consumatorului final:
19. instrumente financiare pentru economii de energie - orice instrument financiar, precum fonduri, subvenții, reduceri de laxe, împrumuturi, finanțare de către Ierți, contracte de performanta energetica, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare si alte contracte de aceeași natura care sunt disponibile pe piața, de către instituțiile publice sau organismele private pentru a acoperi, parțial sau integral, costul inițial al masurilor de imbunatatiie a eficientei energetice:
20. imbunatatire a eficientei energetice - creșterea eficientei energetice ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale si/sau economice;

21 încălzire si răcire eficienta - opțiune de încălzire si răcire care, comparativ cu un scenariu de baza care reflecta situația normala, reduce măsurabil consumul de energie primara necesar pentru a furniza o unitate de energie livrata, in cadrul unei limite de sistem relevante, intr-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, după cum a fost evaluat in analiza cosluri-beneficii, ținând seama de energia necesara pentru extracție, conversie, transport si distribuție;

22. încălzire si răcire individuala eficienta - opțiune privind furnizarea de incalzire si răcire individuala care, comparativ cu termoficarea si racirea centralizata eficienta, reduce măsurabil consumul de energie primara din surse neregenerabile necesar pentru a furniza o unitate de energie Ih rata in cadr I unei limite de sistem relevante sau necesita același consum de energie primara din surse neregenerabile, dar la un cost inferior, ținând seama de energia necesara pentru extracție, conversie, transport si distribuție,
23. întreprinderi mici si mijlocii, denumite in continuare IMM-uri - întreprinderi in sensul celor definite in titlul 1 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microintreprinderilor si a întreprinderilor mici si mijlocii; categoria microintrcprinderilor si întreprinderilor mici si mijlocii este formata din întreprinderi care au sub 250 de angajați si a căror cifra de afaceri anuala nu depășește 50 milioane EUR si/sau al căror bilanț anual nu depășește 43 milioane EUR;
24. manager energetic - persoana fizica sau juridica prestatoare de servicii energetice atestata în condițiile legii, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea si gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;
25. măsură de politica - instrument de reglementare, financiar, fiscal, voluntar sau de furnizare a informațiilor pentru a crea un cadru favorabil, o cerința sau un stimulent pentru ca actorii de pe piața sa furnizeze si sa achiziționeze servicii energetice si sa întreprindă alte masuri de îmbunătățire a eficientei energetice;
26. operator de distribuție - orice persoana fizica sau juridica ce deține, sub orice titlu, o rețea de distribuție si care răspunde de exploatarea, de întreținerea si, daca este necesar, de dezvoltarea rețelei de distribuție intr-o anumita zona si, după caz, a interconexiunilor acesteia cu alte sisteme, precum si de asigurarea capacilatii pe termen lung a rețelei de a satisface un nivel rezonabil al cererii de distribuție de energie in condiții de eficienta;
27. operator de transport si de sistem - orice persoana juridica ce realizează activitatea de transport si care răspunde de operarea, asigurarea întreținerii si daca este necesar, de dezvoltarea rețelei de transport intr-o anumita zona si, acolo unde este aplicabila, interconectarea acesteia cu alte sisteme, precum si de asigurarea capacitatii pe termen lung a rețelei de transport de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energici;
28. organism public - autoritate contractanta astfel cum este definita in Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri si de servicii;
29. parte mandatata - entitate juridica careia i-au fost delegate competente de către administrația publica sau de un alt organism public pentru a dezvolta, gestiona sau exploata un sistem de finanțare in numele administrației publice sau al altui organism public;
30. pane obligata - distribuitor de energie sau furnizor de energie pentru care sunt obligatorii schemele naționale de obligații in ceea ce privește eficienta energetica;
31. parte participanta - întreprindere sau organism public care s-a angajat sa atinga anumite obiective in cadrul unui acord voluntar sau caruia i se aplica un instrument național de politica de reglementare.
32. raport al suprafețelor - raportul dintre suprafața totala a clădirilor si suprafața terenului intr-un anumit teritoriu;
33. reabilitare substanțiala - reabilitarea ale cărei costuri depasesc 50 % din costurile de investiții pentru o noua unitate comparabila:
34. renovare complexa - lucrări efectuate la anvelopa clădirii si/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depasesc 50% din valoarea de impozitare'inventar a clădirii, după caz, exclusiv valoarea terenului pe care este situata clădirea;
35. serviciu energetic - activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obținui prin utilizarea eficienta a energiei cu o tehnologie si'sau o acțiune eficienta din punct de vedere energetic care poate include activitatile de exploatare, întreținere si control necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe baza contractuala si care, in condiții normale, conduce la o îmbunătățire a eficientei energetice si/sau a economiilor de energie primara verificabila si care poale fi măsurată sau estimata:
36. sistem eficient de termoficare centralizai si de răcire - sistem de termoficare sau răcire care utilizează cel puțin: 50% energie din surse regenerabile, 50% căldură reziduala. 75% energie termica produsa in cogenerare sau 50% dintr-o combinație de tipul celor sus-inentionate;
37. sistem de management al energiei - un set de elemente interconectate sau care intcractioneaza intre ele apartinand unui plan care slabiIesle obiectivul de eficienta energetica si strategia de atingere a acestui obiectiv;

38 sistem de contorizare inteligenta - sistem electronic care poale măsură consumul de energie oferind mai multe informații decal un contor tradițional si care poate transmite si primi date utilizând o anumita forma de comunicații electronice;
39 societate de sen icii energetice de lip ESCO — persoana juridica sau fizica autorizata care presleaza servicii energetice si/sau alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice in cadrul instalației sau incintei consumatorului si care, ca urmare a prestării acestor servicii si/sau masuri, accepta un grad de risc financiar; plata pentru serviciile prestate este bazata, integral sau parțial, pc imbunatatirea eficientei energetice si pe îndeplinirea altor criterii de performanta convenite de parii:

40. standard european - standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnica sau de Institutul European de Standardizare in Telecomunicații si pus la dispoziția publicului.
41. standard internațional - standard adoptat de Organizația Internaționala de Standardizare si pus la dispoziția publicului;
42. suprafața utila totala - suprafața utila a unei clădiri sau a unei parii de clădire unde se utilizează energie pentru a regla climatul interior prin inealzire/racire, a entilare/climatizare, preparare apa calda menajera, iluminare, după caz;

43- unitate de cogenerare - grup de producere care poate funcționa in regim de cogenerare,

44 unitate de cogenerare de mica putere - unitate de cogenerare cu capacitate instalata mai mica de 1 MWe ;
45 unitate de microcogenerare - unitate de cogenerare cu o capacitate electrica instalata mai mica de 50 kWe.

Capitolul IV - Programe de masuri

Masuri de politica energetica

Art. 8(1) In vederea realizării de economii de energie in rândul consumatorilor, in perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 se adopta masuri de politica de eficienta energetica care au ca obiectiv obținerea unor economii, in fiecare an, de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii tuturor distribuitorilor sau tuturor furnizorilor de energie ca volum, calculate ca medie pe perioada de 3 ani imediat anterioara datei de I ianuarie 2013.

(2) Vânzările de energie, ca volum, utilizate in transport, pot fi excluse parțial sau integral din calculul prevăzut la alin. (1)
(3) Masurile de politica energetica se refera, in principal, la:

a) realizare de audituri energetice independente:

Bilanț energetic pentru sistemul centralizat de producere, transport și distribuție a energiei termice a Municipiului Arad - pentru anul 2016 ■ ■-,-1 i ■ rr .™—wn—■.........

b) formare de auditori energetici:
c) formare si educare, inclusiv programe de consiliere a consumatorilor, care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic si care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;
d) standarde si norme care urmăresc imbunatatirea eficientei energetice a produselor si a serviciilor, inclusiv a clădirilor si a vehiculelor:
e) sisteme de etichetare energetica;
f) reglementari sau acorduri voluntare care conduc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic si care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;
g) susținerea dezvoltării societarilor de servicii energetice de tip ESCO;
h) constituirea unui fond specializat pentru investiții in eficienta energetica;
i) sisteme si instrumente de finanțare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic si care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potențiale de finanțare includ masurile de eficienta energetica in clădiri publice, comerciale si rezidențiale, cum ar fi: cogenerarea de inalta eficienta pentru procese de încălzire si pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare a clădirilor pentru eficienta energetica, sisteme informatice de auditare energetica, precum si dezvoltarea de competente in domeniul eficientei energetice.

(4) Masurile prevăzute la alin. (3) se implementează prin programe naționale de eficienta energetica si trebuie sa îndeplinească următoarele criterii:

a) economiile de energie sunt determinate intr-un mod transparent;
b) economiile de energie se exprima in funcție de consumul de energie primara, conform anexei nr. 2.

(5) Cantitatea de economii de energie necesara sau care urmeaza a fi obtinuta prin măsură de politica energetica este exprimata in consuni de energie primara sau finala, utilizând factorii de conversie prevazuti in anexa nr. 2 iar economiile de energie sunt calculate utilizând metodele si principiile cuprinse in anexa nr. 3.
(6) Sub rezerva limitării reducerii economiilor de energie prevăzute la alin. (I) la maximum 25%, tintele economiilor de energie rezultate in urma aplicații masurilor de politica energetica, ca suma a planului național de eficienta energetica, sunt:

a) 1% in 2014 si 2015;
b) 1,25% in 2016 si 2017;
c) 1,5% in 2018. 2019 si 2020; avand ca baza de referința consumul mediu anual de energie primara in cei 3 ani anteriori datei de l ianuarie 2013.

(7) La efectuarea calculului economiilor prevăzute la alin. (6) se are in vedere:

a) excluderea din calcul a unei parti sau a intregii cantitati de energie vanduta si utilizata in activitatile industriale enumerate in anexa I la Directiva 2003'87/CE a Parlamentului European si a Consiliului dtn 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera in cadrul Comuniunii si de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului:
b) scăderea economiilor de energie realizate in sectoarele producerii, transportului si distribuției de energie, incluzând infrastructura de termoficare centralizata si răcire eficienta, ca urmare a punerii in aplicare a cerințelor prevăzute la art. 14 si 15;
c) scăderea economiilor de energie rezultate din acțiunile noi individuale puse in aplicare după 31 decembrie 2008, care continua sa aiba impact in 2020 si care pot fi măsurate si verificate.

(8) Departamentul pentru Eficienta Energetica monitorizează realizarea economiilor de energie si întocmește un raport anual pentru anul anterior pana la 30 aprilie, pe baza rapoartelor primite

de la instituțiile implicate in implementarea prezentei legi pana la 30 martie. Raportul este publicat anual pe site-ul Departamentului pentru Eficienta Energetica

(9) Fondul prevăzut la alin. (3) lit. h) este accesibil furnizorilor de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice, cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici independenți, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuție, societățile de vanzare cu amănuntul a energiei si instalatorii, precum si consumatorilor finali. Acest fond nu este in concurenta cu masurile de îmbunătățire a eficientei energetice finanțate in condiții comerciale.
(10) Modul de organizare si funcționare a fondului prevăzut la alin (3) lit. h) se stabilește, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, prin hotarare a Guvernului.

Obligațiile operatorilor economici Art. 9

(1) Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligația:

a) sa efectueze o data ia 4 ani un audil energetic pe întregul contur de consum energetic; audilul este elaborat de o persoana fizica sau juridica autorizata in condițiile legii si sta la baza stabilirii si aplicării masurilor de îmbunătățire a eficientei energetice;
b) sa întocmească programe de îmbunătățire a eficientei energetice care includ masuri pe termen scurt, mediu si lung:
c) sa numească un manager energetic, atestat de Departamentul pentru Eficienta Energetica, conform legislației in vigoare sau sa încheie un contract de management energetic cu o persoana fizica atestata de Departamentul pentru Eficienta Energetica care are statut de persoana fizica autorizata, sau o persoana juridica prestatoare de servicii energetice agreata in condițiile legii.

(2) In cazul operatorilor economici care dețin subunități consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare) amplasate in mai multe puncte geografice, care nu sunt legale direct prin funcționalitate sau relele energetice, fiecare subunitate situata intr-un punct geografic diferit de al celorlalte subunități este considerata din punctul de vedere al obligațiilor ce ii revin ca unitate independenta. Acestor unitati independente le sunt aplicabile preț ederile alin. (I).
(3) Programele de îmbunătățire a eficientei energetice prevăzute la alin. (1) lit. (b):

a) se elaborează in conformitate cu modelul aprobat dc Departamentul pentru Eficienta Energetica;
b) sc transmit Departamentului pentru Eficienta Energetica pana la 30 septembrie a anului in care au fost elaborate.

(4) Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mare de 1.000 tone echivalent petrol pe an completează si transmit la Departamentul pentru Eficienta Energetica, pana la 30 aprilie a fiecărui an. declarația dc consum total anual de energie si chestionarul de analiza energetica a consumatorului de energie.
(5) Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie sub 1.000 tone echivalent petrol pe an, cu excepția IMM-urîlor, sunt obligați sa întocmească la fiecare 4 ani un audit energetic realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata in condițiile legii si care sta In baza stabilirii si aplicării masurilor de îmbunătățire a eficientei energetice.
(6) Operatorii economici prevazuti la alin. (5) completează si transmit Departamentului pentru Eficienta Energetica, pana la 30 aprilie a fiecărui an. declarația de consum total anual de energie.
(7) Operatorii economici prevazuti la alin (1). (2) si (5) care nu au realizat audituri energetice pana la data intrării in vigoare a prezentei legi sunt obligați sa le realizeze pana la 5 decembrie 2015.
(8) In vederea asigurării calitatii auditurilot energetice, pentru orice client final. Departamentul pentru Eficienta Energetica emite criteriile minime pentru auditurile energetice in baza cerințelor prevăzute in anexa nr. 4. precum si un regulament privind atestarea managerilor si autorizarea auditorilor energetici, cu excepția auditorilor energetici pentru clădiri.
(9) Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru întreprinderi Mici si Mijlocii. Mediul de Afaceri si Turism, dezvolta programe pentru a încuraja IMM-urile sa se supună auditorilor energetice, precum si pentru punerea ulterioara in aplicare a recomandărilor acestor audiluri.
(10) Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru întreprinderi Mici si Mijlocii, Mediu de Afaceri si Turism poate sa instituie scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv in cazul in care au încheiat acorduri voluntare, pentru a acoperi costurile unui audit energetic si ale punerii in aplicare a recomandărilor rentabile formulate in urma auditorilor energetice, in cazul in care masurile propuse sunt puse in aplicare, cu respectarea legislației in domeniul ajutorului de stat.
(11) Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol si care pun in aplicare un sistem de management al energiei sau al mediului, certificat de către un organism independent in conformitate cu standardele europene sau internaționale relevante, sunt exceptați de la elaborarea unui audit energetic odata la 4 ani.
(12) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 5.000 de locuitori au obligația sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe termen de 3-6 ani
(13) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 20.000 de locuitori au obligația:

a) sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe termen de 3-6 ani:
b) sa numească un manager energetic, atestat conform legislației in vigoare sau sa încheie un contract de management energetic cu o persoana fizica atestata in condițiile legii sau cu o persoana juridica prestatoare de servicii energetice agreata in condițiile legii.

(14) Programele de imbunatatire a eficientei energetice prevăzute la alin. (12) si alin. (13) lit. a) se elaborează in conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru Eficienta Energetica si se transmit Departamentului pentru Eficienta Energetica pana la 30 septembrie a anului in care au fost elaborate.

Capitolul V - Contorizare. facturare, costuri de acces

Contorizarea Art. 10

(1) In măsură in care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar si proporțional in raport cu economiile de energie potențiale, consumatorii finali de energie electrica, gaze naturale, incalzire centralizata, răcire centralizata si apa calda menajera sunt dotati cu contoare individuale la preturi competitive, care reflecta exact consumul real de energie al consumatorilor finali si care furnizează informații despre timpul efectiv de utilizare.
(2) Astfel de contoare individuale la preturi competitive se pun totdeauna la dispoziție in cazul in care:

a) se înlocuiește un contor existent, cu excepția situației in care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil in raport cu economiile potențiale estimate pe termen lung;
b) se face o noua conexiune intr-o clădire noua sau atunci când o clădire este supusa unor renovări majore, in conformitate cu dispozițiile Legii nr. 372/2005, republicata.

(3) In măsură in care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar si proporțional in raport cu economiile de energie potențiale se implementează sisteme de contorizare inteligenta si se montează contoare inteligente de gaze naturale si/sau de energie electrica, in conformitate cu Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările si completările ulterioare, in cazul in cure:

a) sistemele de conlorizare inteligenta furnizează consumatorilor finali informații privind perioada de utilizare reala iar obiectivele privind eficienta energetica si beneficiile pentru consumatorii finali sunt luate in considerare pe deplin in momentul stabilirii functionalitatilor minime ale contoarelor si a obligațiilor impuse participantilor la piața;
b) sistemele de conlorizare inteligenta asigura securitatea contoarelor inteligente si comunicarea datelor, precum si dreptul la viata privata al consumatorilor finali, in conformitate cu legislația privind protecția datelor si a vieții private;
c) la cererea consumatorului final, sistemele de conlorizare inteligenta pot măsură energia electrica exportata către rețea de la sediul consumatorului final, d) la cererea consumatorilor finali, dalele Înregistrate de

contoare privind producția sau consumul de energie electrica al acestora sunt puse la dispoziția lor sau a unei parti ierte care aclioneaza in numele consumatorilor finali, intr-un format ușor de înțeles pe care il pol utiliza pentru a compara diferite oferte in condiții identice;

e) operatorii de distribuție au obligația de informare si asistenta corespunzătoare a consumatorilor la momentul instalării acestora, in special cu privire la intregul potențial al contoarelor inteligente in ceea ce privește gestionarea contorizarii si monitorizarea consumului de energie

(4) In cazul in care incalzirea/racirea sau apa calda pentru o clădire sunt furnizate din sistemul de alimentare centralizata cu energie termica, este obligatorie montarea contoarelor de energie termica in punctele de delimitare'separare a instalațiilor din punctul de vedere al proprietății sau al dreptului de administrare.
(5) In imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizata cu energie termica, este obligatorie montarea contoarelor pana la 31 decembrie 2016 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru incalzire/racire si apa calda la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu alta destinație. In cazul in care utilizarea de contoare individuale nu este fezabila din punct de vedere tehnic sau nu este eficienta din punct de vedere al costurilor, este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliara in pane.
(6) In imobilele de tip condominiu racordate la sistemul centralizat sau dotate cu o sursa proprie locala de producere a energiei termice la nivel de scara/bloc. repartizarea consumului de energie termica pentru incalzire/racire si/sau apa calda, se face in baza normelor tehnice elaborate de Autoritatea Naționala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitari Publice. Normele includ modalitati de repartizare a consumului de energie termica aferent:

a) apei calde de consum;
b) incalzirii spatiilor comune;
c) incalzirii apartamentelor si spatiilor cu alta destinație din condominiu.

Informații priv ind facturarea Art. 11

(1) In măsură in care este posibil din punct de vedere tehnic si justificat din punct de vedere economic, atat in ceea ce privește facturarea consumului de energie electrica, cat si facturarea serviciului de distributie/lransport prestat, chiar si in cazul in care clientul final nu dispune de contoare inteligente, datele privind facturarea energiei electrice sunt exacte si au la baza consumul real, in conformitate cu anexa nr. 5, pct. 1.1. In acest scop:

a) intervalul de citire a contoarelor in vederea emiterii facturii pentru consumatorii finali nu poate depăși 6 luni;
b) intervalul de emitere a facturilor este de regula lunar sau convenit prin contract, dar fara a putea depăși 3 luni.

(2) In cazul in care, conform prevederilor contractuale, citirea contoarelor se realizează la intervale mai mari decât intervalul de facturare, cantitatea de energie electrica facturata intre citiri se determina pe baza indexului transmis de către clientul final furnizorului prin autocitire, cu periodicitatea prevăzută in contract. Daca clientul final nu transmite indexul in termenul convenit, cantitatea de energie electrica facturata se stabilește pe baza unui consuni estimat de energie electrica, de preferința stabilit de comun acord intre furnizor si clientul final.
(3) Clientilor finali care dispun de contoare inteligente care permit stocarea si furnizarea de informații exacte privind datele de consum real utilizate la facturare, li se asigura posibilitatea de a verifica corectitudinea facturilor prin accesarea cu ușurința a următoarelor tipuri de informații suplimentare privind consumurile anterioare de energie electrica:

a) date cumulative utilizate la emiterea facturilor pentru cel puțin ultimii 3 ani sau pentru perioada scursa de la începutul contractului de furnizare/transport'distributie sau de la data montării contoarelor inteligente, daca acestea din urma sunt mai mici de 3 ani; si
b) date detaliate in funcție de perioada de utilizare pentru fiecare zi, saptainana, luna si an Aceste date se pun la dispoziția consumatorului final conform prevederilor contractuale prin intermediul internetului sau al interfeței destinate contoarelor, pentru perioada de cel puțin 24 de luni anterioare sau pentru perioada scursa de la începutul contractului de furnizare sau de la data montării contoarelor inteligente, daca acestea din urma sunt mai mici de 24 de luni.

(4) Indiferent daca au sau nu instalate contoare inteligente, clientilor finali li se asigura:

a) informații privind conținutul facturilor de energie electrica, la solicitarea acestora;
b) informații privind consumurile de energie electrica realizate anterior care sa fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de către clientul final, in măsură in care aceste informații sunt disponibile, pe baza si in acord cu solicitarea scrisa primita de la consumatorul final.

(5) Indiferent daca au fost instalate sau nu contoare inteligente, furnizorii de energie au obligația:

a) in baza acordului scris al clientului final, sa pună la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de către clientul final, informații privind consumurile anterioare facturate, in măsură in care aceste informații sunt disponibile;
b) sa pună la dispoziția clientului final mai multe opțiuni privind modul de transmitere a facturilor si a informațiilor privind facturarea, printre care si transmiterea pe cale electronica; de asemenea, la cererea clientilor finali, acestora li se asigura o explicație clara si ușor de înțeles a modului de stabilire a sumelor de plata cuprinse in factura, in special in cazul in care facturile nu sunt bazate pe consumul real determinat prin citirea contorului: in factura emisa clientului final se va specifica modul de determinare a consumului facturat prin citire periodica contor, autocitire sau estimare consum;
c) sa pună la dispoziție datele privind consumul dc energie electrica si preturile aferente perioadei de consum la care se refera datele incluse in facturi, in conformitate cu anexa nr 5;
d) sa pună la dispoziție, cel puțin o data pe an, intr-o factura sau intr-o anexa a acesteia a următoarelor date:

(i) comparații intre consumul actual de energie al consumatorului final si consumul din anul anterior, preferabil sub forma grafica;
(ii) datele de contact (adresele de site-uri de internet) ale unor instituții cu atribuții in domeniul energiei, de unde consumatorii pot obține informații privind masurile disponibile de imbunalatire a eficientei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali si specificații tehnice obiective privind echipamentele energetice;
(iii) adresa de site in care se găsesc, intr-o forma clara si ușor de înțeles, consumurile de energie electrica ale clientilor finali etalon, pc categorii de consum, in cazul in care astfel dc site-uri exista.

e) sa nu perceapă plăti suplimentare pentru informațiile solicitate de clientii finali legate de tacturile de energie;
f) sa transmită, la cererea clientilor finali, informațiile privind costul actual si cel estimat al energiei electrice, in timp util si intr-un format ușor de înțeles, care sa le permită acestora sa compare diferite oferte pentru condiții identice/sim ilare.

Costurile de acces la informațiile privind conlorizarea si facturarea Art. 12

(1) Clientii finali primesc in mod gratuit toate facturile si toate informațiile privind facturarea consumului de energie, precum si datele privind propriul consum.
(2) Prin excepție de la alin. (I), repartizarea costurilor in vederea stabilirii obligațiilor de plata ce revin clientilor finali pentru consumul individual de energie pentro incalzire si răcire se face de către administratorii imobilelor de tip condominiu fara a genera profit. In cazul in care aceste servicii sunt atribuite unei terte persoane, precum un prestator de servicii sau furnizorul de energie termica, costurile aferente citirii, exploatării si repartizării consumurilor sunt suportate de către clientii finali.

Programul de informare si de conștientizare a clientilor finali Art. 13

(1) Departamentul pentru Eficienta Energetica coordonează elaborarea programelor de informare si de motivare a consumatorilor mici de energie, inclusiv casnici, pentru a utiliza eficient energia.
(2) Programele prevăzute la alin. (1) cuprind, in principal, următoarele masuri:

a) o serie de instrumente si politici de promovare a schimbării comportamentale, care pol include

(i) stimulente financiare:
(ii) acces la finanțare, imprumuturi nerambursabile sau subvenții;
(iii) furnizarea de informații;
(iv) proiecte exemplare;

(V) activitati la locul de munca;

b) cai si mijloace de implicare a consumatorilor si a organizațiilor de consumatori in timpul posibilei instalări a contoarelor inteligente prin comunicarea următoarelor elemente:

(i) schimbările eficiente din punct de vedere energetic si ușor de realizat cu privire la utilizarea energiei;
(ii) informații cu privire la masurile de eficienta energetica.

Capitolul VI - Eficienta in alimentare cu energie

Promovarea eficientei energetice in ceea ce privește serviciile de incalzire si răcire

An. 14

(1) Pana la 31 decembrie 2015, autoritatea administrației publice centrale, pe baza evaluărilor întocmite la nivel local de autoritatile administrației publice locale, intocmeste si transmite Comisiei Europene o evaluare cuprinzătoare a potențialului de punere in aplicare a cogenerarii de inalla eficienta si a termoficarii si răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul național, care sa conțină informațiile prevăzute in anexa nr. 6.
(2) Autoritatile administrației publice locale si centrale adopta politici care promovează, la nivel local si regional, dezvoltarea si utilizarea integrata a sistemelor eficiente de incalzire si răcire, in special a celor care folosesc cogenerarea de înalta eficienta, atat pentru procese de incalzire, cat si pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, avand in vedere potențialul de dezvoltare al unor piele locale si regionale ale energiei termice.
(3) Pentru realizarea evaluării prevăzute la alin. (1). autoritatile administrației publice locale efectuează, sub coordonarea auloritalii administrației publice centrale, o analiza costuri-bcncficii la nivelul întregului teritoriu național, pe baza condițiilor climatice, a fezabilității economice si a nivelului de dotare tehnica, in conformitate cu anexa nr. 7. Analiza costuri-beneficii trebuie sa faciliteze identificarea soluțiilor cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor si al resurselor, in vederea satisfacerii cerințelor de încălzire si răcire si poate face parte dintr-o evaluare de mediu, in conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe, cu modificările ulterioare
(4) In cazul in care evaluarea prevăzută la alin (I) si analiza prevăzută la alin. (3) identifica un potențial pentru aplicarea cogenerarii de inalta eficienta atat pentru procese de încălzire, cat si pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, ale cărui beneficii depasesc costurile, autoritatile competente iau masurile adecvate in vederea dezvoltării unei infrastructuri de termoficare si răcire centralizata eficienta si/sau in vederea favorizării dezvoltării cogenerarii de inalta eficienta pentru procese de incalzire si pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali si surse regenerabile de energie, in conformitate cu alin. (I), (6) si (10).
(5) In cazul in care evaluarea prevăzută la alin. (1) si analiza prevăzută la alin. (3) nu identifica un potențial ale cărui beneficii sa depaseasca costurile, inclusiv costurile administrative de realizare a analizei costuri-beneficii menționate la alin. (6), se scutesc instalațiile de la aplicarea cerințelor prev azute la alin. (6)
(6) Operatorii economici realizează o analiza costuri-beneficii in conformitate cu anexa nr. 7 partea a 2-a atunci când

a) se planifica o noua instalație termoelectrica cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt, in vederea evaluării costurilor si beneficiilor legate de exploatarea instalației ca instalație de cogenerare de inalta eficienta;
b) se reabilitează substanțial o instalație termoelectrica existenta cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt, in vederea evaluării costurilor si beneficiilor conversiei acesteia intr-o instalație de cogenerare de inalta eficienta:
c) se planifica sau se reabilitează substanțial o instalație industriala cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt care produce căldură reziduala ia un nivel de temperatura utila, in vederea evaluării costului si beneficiilor de utilizare a căldurii reziduale pentru a acoperi o cerere justificata din punct de vedere economic, inclusiv prin cogenerare, si de conectare a respectivei instalații la o rețea de termoficare si răcire centralizata;
d) se planifica fie o noua rețea de termoficare si răcire centralizata, fie o noua instalație de producere a energiei cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt in cadrul unei relele existente de termoficare sau răcire centralizata, fie reabilitarea substanțiala a unei astfel de instalații existente, in vederea evaluării costurilor si beneficiilor utilizării căldurii reziduale din instalațiile industriale din apropiere.

(7) Montarea echipamentelor de captare a dioxidului de carbon produs de o instalație de ardere in vederea stocării sale geologice, astfel cum este prevăzut in Directiva 2009/31/CE. nu este considerata reabilitare in sensul alin, (6) lit. (b)-(d).
(8) Autoritatile competente pot solicita efectuarea analizei costuri-beneficii menționate la alin.

(6) lit. (c) si (d) in colaborare cu societățile responsabile de operarea rețelelor de termoficare si răcire centralizata.

(9) Prevederile alin. (6) nu se aplica in cazul:

a) centralelor nucleare;
b) instalațiilor care trebuie amplasate in apropierea unui sit de stocare geologica autorizat in temeiul Directivei 2009/3 l/CE.

(10) ANRE adopta criterii de autorizare, conform prevederilor art 8 din Legea nr. 123/2012, cu modificările si completările ulterioare, sau criterii echivalente pentru acordarea autorizației, după 31 decembrie 2015, pentru:

a) a lua in considerare rezultatele evaluării cuprinzătoare prexazute la alin. (I);
b) a asigura îndeplinirea condițiilor prexazute la alin (6), (7) si (9);
c) a lua in considerare rezultatele analizei costui i-beneficii prevăzute la alin. (6).

(II) Pot 11 scutite anumite instalații individuale, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (10), de la aplicarea cerinței de implementare a opțiunilor ale căror beneficii depusese costurile, daca exista motive imperative juridice, de proprietate sau financiare pentru acest lucru In aceste situații, se inainteaza Comisiei Europene o notificare motivata a deciziei sale, in termen de 3 luni de la data luării respectivei decizii.

Producerea, transportul si distribuția energiei Ari 15

(1) ANRE elaborează reglementari prin care operatorii de tiansport si de sistem si operatorii de distribuție de energie electrica si gaze naturale sunt obligați sa pună Ia dispoziția utilizatorilor de rețea servicii de sistem, pe măsură dezvoltării rețelelor inteligente, care sa le permită acestora creșterea eficientei energetice, in funcție de costurile si beneficiile acestora.
(2) Serviciile de sistem prevăzute la alin (I) sunt furnizate de operatorii de transport si de sistem si operatorii de distribuție de energie electrica si gaze naturale astfel incat sa nu aiba un impact negatix asupra siguranței sistemului.
(3) Reglementările privind rețelele electrice de transport si distribuție a energiei electrice, precum si metodologiile de stabilire a tarifelor de rețea aprobate de ANRE îndeplinesc criteriile din anexa nr 8, luandu-se in considerare orientările si codurile de rețea elaborate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 iulie 2009 prixind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrica si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228'2003.
(4) Operatorii de transport si de sistem si operatorii de distribuție de energie electrica si gaze naturale transmit la ANRE. pana la 30 iunie 2015:

a) un raport de evaluare a potențialului de creștere a eficientei energetice a rețelelor de energie electrica si gaze naturale, in ceea ce privește transportul, distribuția, gestiunea sarcinii si intcroperabilitatea, precum si racordarea capacitatilor de producere, inclusiv a microgeneratoarelor;
b) un program de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice a rețelelor, pe o perioada de cel puțin 5 ani. corelat cu programele de investiții anuale, care sa fie eficiente din punct de vedere al costurilor, precum si calendarul de implementare a acestora

(5) ANRE poate stabili sisteme si structuri tarifare cu scop social pentru transportul si distribuția energiei electrice si a gazelor naturale furnizate in rețea, astfel incat orice efecte perturbatoare pentru sistemul de transport si distribuție sa fie minime si proporționale in raport cu obiectivul social.
(6) ANRE analizeaza metodologiile de stabilire a tarifelor de transport si distribuție si, daca este cazul, ia masuri de eliminare a acelor prevederi stimulative care ar putea împiedica imbunatatirea eficientei globale, inclusiv a eficientei energetice la nivelul producerii, transportului, distribuției si furnizării de energie electrica si gaze naturale sau a acelor stimulente care ar putea împiedica participarea clientilor finali, direct sau prin agregatori. la piața de echilibrare sau la piața serviciilor de sistem.
(7) ANRE include in metodologiile de stabilire a tarifelor de transport si distribuție reguli prin care operatorii de transport si de sistem si operatorii de distribuție de energie electrica si gaze naturale sunt stimulați sa imbunatateasca eficienta energetica a rețelelor, atat din punct de vedere al planificării dezvoltării acestora, cat si ca operare si ca tarifele permit furnizorilor de energie electrica si gaze naturale sa imbunatateasca participarea clientilor finali la eficienta sistemului, inclusix prin răspunsul la cerere, conform Legii nr. 123 '2012, cu modificările si completările ulterioare.
(8) Fara a aduce atingere art. 16 alin (2) din Directiva 2009 28/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare si ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77'CE si 2003/30/CE si ținând seama de art. 15 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața interna a energiei electrice si de abrogare a Directivei 2003/54 CE si de necesitatea de a asigura continuitatea furnizării de energie termica, operatorul de transport si de sistem si operatorii de distribuție, atunci când asigura dispecerizarca producătorilor de energie electrica din rețeaua proprie, au următoarele obligații, sub rezerva cerințelor stabilite de ANRE referitoare la menținerea fiabilității si siguranței rețelei:

a) garanteaza transportul si distribuția energiei electrice produse in cogenerare de inalta eficienta.
b) asigura acces prioritar sau garantat energiei electrice produse in cogenerare de inalta eficienta, conform reglementarilor in vigoare;
c) dispecerizeaza cu prioritate energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta, in condiții de siguranța in funcționare a sistemului eleclroenergelic național.

(9) ANRE aproba prin ordin reguli privind stabilirea ordinii de merit a producătorilor de energie electrica care beneficiază de acces prioritar. La acordarea accesului prioritar pentru energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta sau la dispecerizarea acesteia. ANRE poate stabili ierarhii intre diferitele tehnologii de producere a energiei electrice din surse regnerabilc si cogenerare de inalta eficienta, precum si intre producătorii care utilizează aceeași tehnologie din aceste surse, fara a fi împiedicat accesul prioritar al energiei produse din diferite surse regenerabile.
(10) Operatorul de transport si de sistem si operatorii de distribuție respecta cerințele prevăzute in anexa nr, 9

(I l) Producătorii care dețin unitati de cogenerare de inalta eficienta de mica putere sau unitati de microcogenerare au dreptul la aplicarea unor proceduri simplificate de racordare la rețeaua de energie electrica.

(12) Operatorul de transport si de sistem si operatorii de distribuție sunt obligați sa elaboreze si sa aplice proceduri simplificate in conformitate cu reglementările ANRE de tip „insialcaza si informează" prin care sa faciliteze racordarea la rețea de unitati de microcogenerare, conform legislației in vigoare.
(13) In cazul in care este fezabil din punct de vedere tehnic si economic pentru unitățile de cogenerare de inalta eficienta si sub rezerva asigurării fiabilității si siguranței rețelei. ANRE stabilește reguli care sa permită producătorilor de energie electrica in cogenerare de inalta eficienta sa ofere servicii de echilibrare si alte servicii operaționale operatorului de transport si de sistem si operatorilor de distribuite. Operatorul de transport si de sistem si operatorii de distribuție achiziționează aceste servicii in regim concurential, transparent, nediscriminatoriu si ușor de verificat.
(14) Lucrările de racordare la rețea a unităților de producere in cogenerare de inalta eficienta se realizează de executanti selectați de deținătorii acestora, conform legislației in vigoare
(15) ANRE aproba reguli dc participare a clientilor finali la piața angro si cu amănuntul de energie electrica, similare cu cele aferente furnizorilor de energie electrica.
(16) ANRE stabilește, in reglementările tehnice si comerciale, reguli prin care operatorul de transport si de sistem si operatorii de distribuție achiziționează in mod nediscriminatoriu servicii de sistem si servicii de echilibrare de la clientii finali, inclusiv prin agregatorii energetici, in funcție de capacitatea tehnica a clientilor respectivi, cu menținerea siguranței in funcționare a rețelelor electrice.
(17) Pentru a promova participarea clientilor finali la piețele de servicii de sistem, operatorul de transport si de sistem si operatorii de distribuție au obligația de a stabili modalitățile tehnice privind participarea acestora la respectivele piețe, pe baza capacilatilor de răspuns la cerere, pe care le supun avizării ANRE. La elaborarea regulilor tehnice menționate, operatorul de transport si de sistem si operatorii de distribuție colaborează cu clienlii finali si cu agregatorii energetici

B. Ghidul de elaborare a auditurilor energetice elaborat de ANRE cuprinzând obligații; recomandări, principii fundamentale și indicații metodologice generale referitoare la întocmirea bilanțurilor energetice la consumatorii de energiei.

Prezentul ghid cuprinde obligații, recomandări, principii fundamentale șt indicații metodologice generale referitoare la elaborarea auditurilor energetice incluzând întocmirea bilanțurilor energetice la consumatorii de energie (combustibil, energie termică și energie electrică), modul de apreciere a eficienței energetice, evaluarea eficienței economice și a impactului asupra mediului.

Observație:

Normativul PE 902 86 (reeditat in anul 1995) privind întocmirea și analiza bilanțurilor

energetice este în vigoare in conformitate cu Catalogul reglementărilor și prescripțiilor tehnice valabile în sectorul energetic in anul 2002 recomandat de ANRE

Prevederile prezentului ghid se referă atât la echipamentele, respectiv la instalațiile existente, cât și la cele aflate în fază de proiectate, de omologare sau de recepție.

Rezultatele bilanțurilor energetice vor fi utilizate pentru:

a) fundamentarea măsurilor de economisire a resurselor energetice, de modernizare a instalațiilor și de creștere a eficienței economice;
b) stabilirea cantităților absolute și specifice de energie consumate în, respectiv, rezultate din procesul tehnologic analizat;
c) stabilirea cantităților de masă și de energie care părăsesc procesul examinat la un nivel energetic suficient pentru a fi reutilizate;
d) stabilirea pierderilor de energie aferente procesului, ca loc și valoare;
e) estimarea nivelului tehnic și energetic al procesului examinat.

Auditul energetic include bilanț energetic pe un anumit contur de cuprindere, propuneri plivind măsuri de eficiență energetică ce se impun ca urmare a analizelor efectuate, evaluarea eficienței economice a investițiilor necesare pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică precum și evaluarea impactului asupra mediului a emisiilor de poluanți.

C REGULAMENT-CADRU al serviciului public de alimentare cu energie termică

CAPITOLUL 1 (extras)

Dispoziții generale

SECȚIUNEA l

Domeniul de aplicare

Art 1. (1) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, denumit în continuare serviciu de alimentare cu energie termică, din localitățile în care există sau urmează a se înființa sisteme publice de alimentate cu energie termică produsă centralizat, indiferent de mărimea acestora.

(2) Prezentul regulament-cadru stabilește cadrul juridic unitar privind desfășurarea serviciului de alimentare cu energie termică, nivelurile de calitate, indicatorii de performanță. condițiile tehnice, raporturile dintre operator și utilizator și facturarea serviciilor efectuate.

(4) Operatorii serviciului de alimentare cu energie termică, indiferent de forma de proprietate, organizare și de modul în care este organizată gestiunea serviciului în cadrul unităților administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor prezentului regulament-cadru.
(5) Condițiile tehnice și indicatorii de performanță prevâzuți în acest regulament-cadru au caracter minimal. Consiliile locale, consiliile județene, asociațiile de dezvoltare comunitară și Consiliul General al Municipiului București, după caz. pot aproba și alți indicatori de performanță sau condiții tehnice pentru serviciul de alimentare cu energie termică, pe baza unor studii de specialitate.

Art. 120. (I) Pierderea masică de agent termic, medie anuală orară, în condiții normale de funcționare nu trebuie să fie mai mare de 0.2% din volumul instalației în funcțiune. în limitele acestei norme, anual, transportatorul distribuitorul va stabili norma sezonieră de pierderi pentru fiecare rețea pe baza măsurătorilor efectuate, a bilanțurilor și a datelor statistice înregistrate anterior, transmițând această normă sezonieră autorității publice locale,

(2) Dacă pierderea masică de agent termic depășește norma stabilită la alineatul (I). transportatorul/distribuitond va lua măsuri pentru depistarea cauzelor și înlăturarea neetanșeităților
(3) Pierderea de apă datorată purjării rețelei, cea necesară pentru spălarea unei conducte sau pentru umplerea instalațiilor utilizatorilor, după reparațiile programate, se stabilește pe baza debitului de apă de adaos consumată și nu este cuprinsă în pierderea masică admisibilă stabilită la alineatul (1)
(4) Cantitatea de apă de adaos consumată pentru reumplerea rețelelor și a instalațiilor utilizatorilor. în timpul exploatării, datorită golirii lor, indiferent de cauză, se consideră cuprinsă în pierderea masică admisibilă stabilită la alineatul (I)
(5) Pierderile efective, medii orare de agent termic, pentru o anumită perioadă se determină prin împărțirea cantității totale de apă de adaos, provenită din toate sursele, în perioada respectivă la numărul de ore de funcționare a rețelei în perioada luată în calcul.

Art. 123.In timpul funcționării rețelelor de transport/distribuție se va verifica periodic exactitatea și integritatea aparatelor de măsură, realizându-se în acest sens toate lucrările de întreținere și revizie stabilite în instrucțiunile/procedurilc tehnice interne

Ari. 125.(1) In timpul exploatării se va verifica periodic starea izolațiilor termice astfel încât aceasta să-și păstreze proprietățile mecanice și termice inițiale și să se ia măsuri operative pentru repararea porțiunilor deteriorate.

(2) Cu ocazia reparațiilor la conductele rețelei se va reface izolația termică in zona afectată de reparație fiind interzisă utilizarea vechii izolații.
(3) La înlocuirea izolației deteriorate, izolarea conductelor noi și a armăturilor se vor respecta următoarele grosimi minime ale stratului izolam, funcție de diametrul nominal sau cel exterior, dacă nu este definit diametrul nominal (DN), raportată la un coeficient de conductibililate a izolației de 0,035 Wm-1K-I:

■ DN<20 20 mm
■ 20<DN<35 30 mm

• 40 <DN< 100 =DN

■ DN> 100 100 mm

(4) In cazul în care se utilizează materiale izolante cu alt coeficient de conductibilitate decât cel indicat la alineatul (3) grosimea izolației se recalculează corespunzător.
(5) Anual se va face verificarea pierderilor masicc de agent termic și a celor prin transfer

de căldură pe bază de bilanț.

(6) Reducerea temperaturii ca urmare a pierderilor de căldură prin transfer termic nu trebuie să fie mai mare de 0,5 K/km, iar randamentul izolației termice trebuie să fie mai mare de 80%.
(7) în cazul în care pierderea de căldură pe tronsonul respectiv este mai mare decât cea din proiect, scăderea de temperatură este mai mare de 0,5 K/km, sau randamentul izolației este mai mic de 80%, se trece la verificarea stării izolației pe acel tronson.
(8) Verificarea stării izolației se face periodic la intervale de doi ani pentru cele montate în canale nevizitabile, la un an pentru cele utilizate la transportul apei fierbinți și semestrial pentru cele care sunt folosite ia transportul aburului. Fac excepție conductele preizolate la care verificarea stării izolației se face cu ajutorul firelor de control, conform specificațiilor fabricantului.
(9) La verificarea izolației se urmărește.

a) aderența sau încovoierea izolației față de suprafața aplicată;
b) temperatura la suprafața izolației și a conductei;
c) dacă caracteristicile materialului termoizolant corespund celor din fișa tehnică,

(10) Rezultatele controlului se înscriu în fișa tehnică a tronsonului controlat, iar locurile controlate se notează pe schema tronsonului de rețea.

1.5. Mărimi, simboluri și unități de măsură

Simbolurile și unitățile de măsură ale principalilor termeni utilizați in lucrare sunt prezentați în tabelul l.l.

Tabelul 1,1. Mărimi, simboluri și uni lăți de măsură

Simbol	Mărime	Unitate de măsură
a.c.c.	apă caldă de consum	-
ad	apă de adaos	-
ai	apă de încălzire	-
c	căldură specifică masică	J/kg K
d	diametru	m
D	debit masic	kg/h
ET	energie termică	MWh
Q	cantitatea de căldură	J
q	Densitate de flux termic (flux termic unitar)	W/m-
i	lungime	m
R	rezistență termică	m- K/W
v	volum	m^J
t	temperatura, în grade Celsius	°C
T	temperatura absolută termodinamică	K
AT	diferența de temperatura	K
î.	conductivitatea termică	W/(mK)
a	Coeficient de schimb de căldură	W/m^J °C

Se folosește Sistemul International de unități de măsură (SI) în care

I kJ = 0,278 IO'³ kWh = 0,239 kcal = 2,388 10" t.e.p.

1 kWh = 3,6 4 O³ kJ = 860 kcal * 8.6-10 ‘ t.e.p.

1 kcal = 4.187 kJ = 1,163-IO*³ kWh = 10"¹ t.e.p,

I t.e.p. = 4,187-IO⁷ kJ = IJ6310^J kWh = 10" kcal

2. DESCRIEREA Șl ISTORICUL SOCIETĂȚII

2.1. Descrierea sumară a societății

Societatea Comerciala "Centrala Electrica de Termoficare Hidrocarburi" SA este o societate pe acțiuni înființata în anul 2009 aflata sub autoritatea Consiliului Municipal Arad

S.C'CET HIDROCARBURI" SA este operatorul serviciului public de alimentare cu energie termica a municipiului Arad si administrează patrimoniul Centralei Electrice de Termoficare Hidrocarburi, rețelele de termoficare primata (65.5 km rețea de transport). 43 de puncte tei mice, iar în concesiune de la Primăria Arad are 94,4 km rețea de distribuție si 63 module termice

3. CONTURUL DE BILANȚ

Conturul de bilanț îl reprezintă sistemul centralizat de transport și distribuție a energiei termice din Municipiul /\rad, mai exact rețelele termice primare și rețelele termice secundare ale sistemului de termoficare.

D. Bilanț energetic pentru sursa de producere a energiei termice.
E. Bilanț energetic pe rețele termice primare;
F. Bilanț energetic pentru punctele termice,
G. Bilanț energetic pentru rețelele termice secundare

In figura 3.1. este prezentată diagrama de fluxuri a CET Hidrocarburi, iar în figura 3.2. este prezentată schema termomecanică a CET Hidrocarburi

3.1. Descrierea sursei de producere a energici termice

CET HIDROCARBURI

Centrala electrică de lermoficare CET Hidrocarburi Arad este situată în centrul municipiului Arad și a fost proiectată să funcționeze pe hidrocarburi - păcură și gaze naturale. Are în componență următoarele capacități energetice:

Grupul energetic în cogenerare de I2MW cuprinde:

> un cazan de abur energetic de BKZ 70i/h (C6) - cu funcționare pe gaz

x un cazan de abur energetic de TKTI 90t/h (C7) - cu funcționare pe gaz

r turbina de abur cu prize de tennoficare APT12

r un generator electric 12 MW, 6,3 kV. 50 I Iz

r 3 boilere pentru tennoficare de câte 17Gcal.1i fiecare.

Grupul a fost pus în funcție în anul 1964 si are DSN depășită.

Cazane de apa fierbinte:

• CAF I - lOOGcal/h - cu funcționare pe gaz, an PIF I964, DSN expirat în I992
• CAF 2 - lOOGcal/h - cu funcționare pe gaz. an PIF 1963,DSN expirat în 199I
• CAF 3 - lOOGcal/h - cu funcționare mixtă (gaz/păcură), an PIF I97I. DSN expirat în 2003
• CAF 4 - lOOGcaldi - cu funcționare mixtă (gnz păcură), an PIF I977, DSN expirat în 2005
• CAF 5 - I OOGcaFh - cu funcționare pe păcură, an PIF 1977, DSN expirat în 2005

Descrierea echipamentele din CET Hidrocarburi

Cazane energetice (CAE)

Tabelul 3.2. Date privind cazonele energetice

Indicativ (conform schemei termice)	U.M.	C6	C7
Nr. fabricație (conform plăcii de timbru)
Tip		BKZ	TKTI
Fabricant		URSS Barnaul	URSS Barnaul
Anul PIF		1964	1966
Schema dc legături		bară comună	bară comună
Debitul nominal de abur viu	(ke/s]	20,83	25
Debitul nominal de abur viu	ft/h]	75	90
Presiunea nominală abur viu	[MPa]	4	4
Presiunea nominală abur viu	{bar]	40	40
t emperatura nominală abur viu	[K]	723.15	723.15
t emperatura nominală abur viu	[°C]	450	450
Temperatura nominală apă alimentare	[K]	427.15	427,15
Temperatura nominală apă alimentare	[ⁿC]	154	154
Combustibili ) de proiect - putere calorifică inferioară: gaze naturale	[kJ/Nn?]	33649	33649
	[kcal/Nm³]	8050	8050
Randament garantat de constructor, la sarcina nominală	[%]	90	90
Arzătoare: număr, tip putere termică unitară	nr.	6	5
Arzătoare: număr, tip putere termică unitară	fk\V]	9280	9280
Ventilatoare de aer: număr putere motor antrenare	nr.	1	1
Ventilatoare de aer: număr putere motor antrenare	fkW]	200	200
Ventilatoare de gaze: număr putere motor antrenare	nr.	1	1
Ventilatoare de gaze: număr putere motor antrenare	fk\V]	250	250
Electrofiltre: număr grad de reținere putere absorbită	nr.		-
	[%1	-	-
	\|kW]	-	-
Coșuri de fum: individual'comun înălțime		comun
Coșuri de fum: individual'comun înălțime	Im]	28

Sisteme turbogeneratoare

• Tiu bine cu abur (TA)

Tabelul 3.3. Date privind turbinele cu abur

Identificare	U.M.	TAI
Tip		APT xx
Fabricant		URSS-Kaluga
Anul PIF		1964
Debitul nominal de abur admisie CIP	\|kg/s]	30,55
Debitul nominal de abur admisie CIP	ft/h]	110
Presiunea nominală abur admisie CIP	[MPa]	3,8
Presiunea nominală abur admisie CIP	(bar]	38
Temperatura nominală abur admisie CIP	(K]	718,15
Temperatura nominală abur admisie CIP	f°c]	445
Presiunea nominală abur admisie CMP	(MPa]	1,2
Presiunea nominală abur admisie CMP	(bar]	12
Temperatura nominală abur admisie CMP	[K]	523,15
Temperatura nominală abur admisie CMP	l°C\|	250
Presiunea nominală la ieșirea din priza reglabilă	(MPa]	1,3/2.5
Presiunea nominală la ieșirea din priza reglabilă	[bar]	13/2.5
Presiune nominală la condensator	[MPa]	0.01
Presiune nominală la condensator	(bar]	0.1
Putere electrică instalată	[MW]	12
Putere termică instalată"’	[MW]	67,3

Putere electrică instalată = putere electrică maxim posibil a fi produsă la funcționarea după graficul electric

Putere termică instalată = putere termică maxim postbii a fi extrasă la prize și /sau de la evacuare în contrapresiune la funcționarea după graficul termic

■ Generatoare electrice

Tabelul 3.4. Date privind generatoarele electrice

Identificare	U.M.	G1
Tip		T2-12-2
Fabricant, an PIF		URSS-Kaluga, 1964
Puterea instalată	[MVA]	15
Tensiunea la borne	(kV\|	6
Factor de putere nominal(cos <p)	-	0,8
Modul de răcire al generatorului	-	cu aer
Frecvența	[Hz]	50

Sistem de termqftcare

• Schimbăloat e de căldura utilizate pentru încălzirea apei de tertnoficare

Tabelul 3.5. Date privind schimbătoarele de căldură

Identificare	U.M.	Bl	B2	B3
Tip		vertical
Fabricant		VULCAN BUCUREȘTI
Puterea termică instalată	[Gcal/h]	17	17	17
Puterea termică instalată	[MW]	19.7	19,7	19.7

■ Cazane de apă fierbinte (CAT)

Tabelul 3.6. Date privind cazanele de apă fierbinte

Indicativ (conform schemei termice)	U.M.	CAF 1	CAF2	CAF3	CAF4	CAF5
Tip		1 OOGcal/h	1 OOGcal/h	1 OOGcal/h	1 OOGcal/h	lOOGcaVh
Fabricant			Vulcan -		București
.InulPIF		1964	1963	1971	1977	1977
Putere termică nominală	[MW]	116
Putere termică nominală	[Gcal/h]	100
Temperatura apă regim nominal intrare	[K]	318,15
Temperatura apă regim nominal intrare	[’C]	45
Temperatura apă regim nominal ieșire	IK1	393,15
Temperatura apă regim nominal ieșire	[°C]	120
Combustibili) de proiect - putere calorifică inferioară: păcura gaze naturale	[kJ/kg]	-	-	39290	39290	39290
	[kcal.kg]	-	-	9400	9400	9400
	[kJ/Nn?]	33020	33020	33020	33020	-
	[kcal/Nm³]	7900	7900	7900	7900	-
Randament garantat de constructor, la sarcina nominală	[%]	90
Arzătoare: număr, tip putere termică unitară	nr.	16 AG 800	16 AG 800	16 AGP 820'740	16 AGP 820740	16 AP xxx
Arzătoare: număr, tip putere termică unitară	[kw]	7420	7420	7420/8620	7420/8620	8620
Ventilatoare de aer: număr putere motor antrenare	nr.	16	16	16	16	16
Ventilatoare de aer: număr putere motor antrenare	[kW]	6	6	6	6	6
Ventilatoare de gaze: număr putere motor	nr.	-	-	-	-	-
Ventilatoare de gaze: număr putere motor	[kW]	-	-	-	-	-

Indicativ (conform schemei termice)	U.M.	CAF1	CAF2	CAF3	CAF4	CAF5
antrenare
Electro filtre: număr grad de reținere putere absorbită	nr.	-	-	-	-	-
	Î%1	-	-		-	**■
	[k\V]	-		**■	-	-
Coșuri de fum:individual/comun înălțime		indiv.	indiv.	indiv.	indiv.	indiv.
Coșuri de fum:individual/comun înălțime	[m]	56	56	56	56	56

Sistem de pompare

Tabelul 3.7. Date privind sistemul de pompare

identificare	U.M.	EPC 1,23,4	EPC5	EPC6	EPC7	EPC8	EPC 10,11	EPC 1,2 v
lip. Fabricant		Aversa	Aversa	Aversa	Aversa	Aversa	Aversa	Aversa
Debil nominal	ni’/s	347*10⁴	317* IO’³	117*IO⁴	306*10¹	347*I0⁴	347*10³	139*10’
înălțime de pompare nominală	MPa	1250000	l000000	1250000	1000000	l000000	1250000	750000
Puterea motor	k\V	630	630	850	630	630	630	200

J Instalații anexe ale centralei

■ Gospodăria de combustibil

în Centrala Electrică de Tcrmoficare Arad cu funcționare pe hidrocarburi se folosește atât combustibil gazos. cât și combustibil lichid (păcură). în special la cazanele de apă fierbinte.

Gospodăria de combustibil lichid

capacitatea stației de descărcare; 24 vagoane, 1200 t

capacitate de stocare: 5 rezervoare, din care : - 1 subteran 750 mc;

- 2 subteran 750 inc;
- 3 subteran 2000 mc;
- 4 suprateran 3000 mc;
- 6 suprateran 5000 mc.

capacitatea totală de depozitare este de 13500 mc, respectiv 11200 t capacitate totală, din care capacitate utilă 10520 t

capacitatea stației de preîncălzire și pompare combustibil lichid:

- 8 preîncălzitoare de păcură de câte 1 OOmc/h fiecare, la 40 bari;
- 4 pompe tip TT 100 1 40 x 4 - pentru circulație;
- 4 pompe tip DL 8 - pentru transvazare:
- 2 pompe tip DL 12 - pentru transe azare.

■ Circuitul hidrotehnic

Circuitul hidrotehnic al centralei este alcătuit dintr-un turn de răcire și dintr-o stație de pompare.

Turnul de răcire este cu tiraj natural. în curent transversal, are 40 m înălțime și o capacitate de 800 mc/h.

Stația de pompe de circulație este amplasată exterior, lângă turnul de răcire, fiind echipată cu 4 eleclropoinpe verticale tip MV 602 cu un debit nominal de 1080 mc/h fiecare,

• instalații electrice

Schema electrică de funcționare cuprinde 10 secții având tensiunea electrică de funcționare 6 kV (tensiunea la bornele generatoarelor) care ia rândul lor alimentează secțiile pe 380 V, spre exemplificare a se vedea figura 3.3, Generatoarele, pe perioada de funcționare, debitează energia electrică produsă pe secția BA. Legăturile electrice între centrală și exterior se fac prin două linii electrice prin cablu (LEC - CET 1 având ca punct de plecare stația BA și LEC - CET 2 având ca punct de plecare stația BB). Punctul final al acestor două linii îl constituie SRA Anvelope unde se află amplasate cele două transformatoare 6/110 kV (în proprietatea SC, U,E, Zalău S.A. dar amplasate pe teritoriul S.C. Silvania S.A).

■ Automatizare

Conducerea operativă a instalațiilor termomecanice aferente cazanelor 1 și 2, grupurilor 1 și 2. boilerelor 1 și 2, instalațiilor termomecanice anexe (instalații de alimentare, degazare. SRR și termoficare) se face din camera de comandă etapa 1. comună cu camera de comandă electrică, iar pentru cazanelc 3 și 4 din camera de comandă etapa II.

Instalațiile de comandă și automatizare aferente CAI 105 t/b sunt amplasate într-o altă cameră de comandă situată în apropierea CAI.

Toate instalațiile de măsură a mărimilor neelectrice și reglaj funcționează în semnal unificat 4-20 niA. Regulatoarele sunt cu ieșire continuă, iar elementele de execuție sunt acționate electric.

Comenzile se fac la distanță și sunt concentrate în panourile pupitru din camerele de comandă și sunt aferente motoarelor de 6 kV și 0,4 kV, acționărilor vanelor de închidere și reglare, clapetelor.

Comenzile automate sunt de tip AUR și reglare automată.

Comenzile automate sunt cu interblocare. care fac imposibilă transmiterea unei comenzi dacă nu sunt îndeplinite condiții de structură a schemei de funcționare sau o anumită secvență de pornire.

Aparatele de măsură montate în instalațiile de termoficare sunt:

pentru apă fierbinte - se măsoară debilele de apă și se contorizează, de asemenea se conlorizează temperaturile și presiunile.

pentru abur - se măsoară debitele de abur cu diafragmele și se contorizează, de asemenea se contorizează temperaturile și presiunile pe plecările din centrală și la consumatori în punctele termice sunt montate contoare de energie termică cu turbină, produse de firma Zenner.

• Organizarea obiectelor și amenajări în planul general a! centralei

Clădirile și alte construcții din cadrul CENTRALEI ELECTRICE DE TERMOFICARE ARAD cu funcționare pe hidrocarburi ocupă o suprafață de 3,62 ha. cele mai importante fiind următoarele:

clădirea administrativă

* sala cazane energetice și sala turbine

' săli cazane apa fierbinte

clădire secția chimică

- platforme betonate pentru rezervoare apă și reactiv i

* gospodărie de reactivi

bazin evacuare ape tehnologice

bazine de apă

turn de răcire

gospodăria de păcură

gospodăria de ulei

* clădire secția electrică

posturi de transformare exterioare

clădire poartă

clădire P.S.l.

* clădire magazii și depozit de materiale în aer liber

■ Căi de acces

CET Hidrocarburi Arad este amplasat in orașul Arad pe Calea luliu Maniu ( E 68 sau DN 7) cu acces direct la sosea.

In incinta centralei exista doua rampe de descărcare a păcurii, limita proprietății CFLJ a CET Hidrocarburi este acul de racord al liniei CFU la linia de deservire a CFR.

■ Relele tehnologice

Rețelele tehnologice: apă, canalizare, termoficare incintă, ape pluviale, canale cabluri, păcura, gaz metan, aer instrumental, hidrogen.

■ împrejmuiri

Toate obiectivele mai sus menționate se alia in interiorul incintei CET Hidrocarburi Arad, incinta fiind imprejmuita cu gard. Aceasta împrejmuire include si zonele de de proiecție si siguranța.

■ Suprafața de teren ocupată

Suprafața de teren ocupată în incinta centralei este de 3.62 hectare

Din punct de vedere al producerii energiei termice necesare consumatorilor din municipiul Arad, cele două centrale (CET Lignit si CET Hidrocarburi) funcționează interconectat rezultând o creștere a siguranței și continuității alimentării cu energic termică a consumatorilor.

3.2. Descrierea rețelei termice primare

Rețelele termice de transport agent termic primar în municipiul Arad sunt constituite din rețete magistrale de apă fierbinte inclusiv racordurile la punctele termice si rețeaua de abur industrial și sunt actualmente în gestiunea S.C. CET Arad S.A. Agentul termic primar este produs de cele două centrale (CET Lignit si CET Hidrocarburi) care funcționează interconectat (CET Lignit - centrala de bază și CET Hidrocarburi - centrala de vârf).

Pierderile de căldură prin izolație la actuala rețea - aproximativ 17 %, cu diferențe între cele două perioade de funcționare, vara de livrare doar a apei calde, când debitul este cei mai mic și perioada de furnizare a energiei termice pentru a încălzire și apă caldă ( în perioadele de vârf de iarnă, chiar dacă temperaturile exterioare sunt mult mai scăzute, la debite mari procentajul pierderilor se înjumătățește).

Pierderile prin scăpări, aproximativ 1 % (foarte mici la un debit de cca. 5000 - 6000 mc/h apa fierbinte)

Energia termica sub forma de apă fierbinte se distribuie prin 100 puncte termice, din care:

42 puncte termice și 2 module termice compacte, pentru populație,

53 puncte termice ale consumatorilor:

Punctele termice pentru consumul industrial sunt în proprietatea, exploatarea și întreținerea agenților economici beneficiari ai energiei termice.

Rețelele de lermoficare primara (65.5 km rețea de transport), 43 de puncte termice, iar în concesiune de la Primăria Arad are 94,4 km rețea de distribuție si 63 module termice

în continuare în tabelul 3 8 este prezentată rețeaua termică primară cu caracteristicile tehnice.

Tabelul 3.8. Prezentarea rețelei termice primare cu caracteristicile tehnice

Nr. crt.	Denumire tronson	Tip tronson	Dn \|nim\|	Ân PIF	An ultim RK	Tip agent termic	Lungime \|m\|	Modul de amplasare
1	700 (CET L)-600 (CETII) Interconexiune	Magistrala	900	1993		Apa fierbinte	5300	Subtcran+aerian
2	700-701(PT CET L)	Racord	200	1993	1999	A.tb.	10	Aerian
3	600 - 602(Fm3)	Magistrala	2x500; 1x700	1993	1999	A.lb.	52	Aerian
4	602-351 (Im3)	Magistrala	2x500; 1x700	1993	1999	A.lb.	130	Aerian
5	35 l(Fm3> - 352 (fmlO)	Magistrala	2x500; 1x600	1969	2003	A.lb.	731	Subteran+aerian
41	352 (FmlO) - 353 ll'ntll)	Magistrala	2x400; 1x600	1969	2003	A.lb.	119	Aerian
7	353 (1 ml I)- 359 (1-mlS)	Magistrala	400	1984	2001	A.lb.	850	Aerian

Nr. cri.	Denumire tronson	Tip tronson	Dn \|mm]	An PIF	An ultim RK	T'P agent termic	Lungime [m\|	Modul de amplasare
8	359(Fml8(-360(Fm23’)	Magistrala	400	1984	2001	A (b	542	Aerian
9	360(Fm23)- 361 (Fs3)	Magistrala	400	1984	2001	A (b	519	Aerian
io	361 (Fs 10)- 362 (Fs8)	Magistrala	400	1984	2001	Vlb.	1840	Aerian
11	362 (Fs8)- 363 (Fa 14)	Magistrala	400	1981	2001	A.tb.	595	Aerian
12	353 (Fmll)- 354 (Fml2)	Magistrata	400	1981	2001	Alb.	166	Subteran
13	354 (Fml2)- 355 (Fml3)	Magistrala	400	1984	2001	Alb.	134	Aerian
14	355 (Fm 13) - 356 (Fm 15)	Magistrala	400	1984	2001	A.tb	237	Aerian
15	356 (Fm 15) - 357 (Fin 16)	Magistrala	400	1984	2001	A.tb	160	Aerian
16	602 -601 (PT FRE)	Racord	50	1962	1985	A.tb.	229	Subteran+aerian
17	352 (FmlO)- 303 (PT4 M)	Racord	200	1984	2001	Alb	133	Subteran
IN	359 (Fml8)-3O9(PT5M)	Racord	200	1984	2001	Alb.	253	Subteran
19	352 ((Fm 10)-302(PT In)	Racord	150	1979	1997	Alb	160	Subteran+aerian
20	354 (Fm12)- 304 (PT IM)	Racord	200	1979	1997	A Ib.	247	Subteran Prciz
21	355 (Fm 13)-305IPT2M)	Racord	200	1979	1997	A tb.	583	Subteran
22	356 (Fml5)-306(PT3M)	Racord	200	1979	1997	A tb.	175	Subteran
23	357 (Fml6)- 358 (Fm 16a)	Racord	300	1979	1997	A tb.	271	Subteran
21	358(Fml6a)-308 (PT 14 M)	Racord	200	1979	1997	Alb.	105	Subteran
25	358 (Fml6a)~ 307 (PT 12 M)	Racord	200	1979	1997	A.tb.	502	Subteran Prciz^clasic
26	363(Fal4)-310 (PT Aradul Nou)	Racord	200	1979	1997	A.tb	177	Subteran
27	363 (Tal4)- 18 (Fal6)	Magistrala	250	1979	1997	A.tb	130	Subteran
28	18 (Fal6)-408 (Fa 18)	Magistrala	250	1979	1997	A.tb	200	Subteran
29	408 (Fal8) — 416 (PT PROFETEC SUPERPLAST)	Magistrala	80	1979	1997	A.tb	100	Subteran+aerian
30	408(Fal8) - 407 (PT Max Stile)	Magistrala	125	1979	1997	A Ib	126	Subteran
31	351 (Fm3)-4I2	Magistrala	300	1979	1997	A.tb	70	Aerian
32	412-413	Magistrala	100	1979	1997	A.tb.	133	Aerian
JJ	413-414 (PT	Racord	100	1979	1997	A fb	23	Aerian

crt.	Denumire tronson	Tip tronson	Dti \|niin\|	An PIF	An ultim RK	Tip agent termic	Lungime \|m\|	Modul de amplasare
	Apomclre RACA)
31	4)3-301 (PT R AI A-RECONS)	Racord	100	1979	1997	A Ib	120	Aerian
.35	412-456	Magistrala	300	1979	1997	Alb,	200	Aerian
36	456-451	Magistrala	300	1979	1997	\ Ib.	50	Aerian
37	451 -409 (PT Comp, Transp Micalaca)	Racord	100	1979	1997	Alb.	140	Aerian
38	451 -403	Magistrala	300	1979	1997	A.tb.	670	Aerian
39	403-401 (PT Drumuri Nailonului	Racord	50	1979	1997	A Ib	400	Aerian
40	403 452	Magistrala	300	1979	1997	A.1b.	200	Aerian
•II	452-402 (PT Spălătorie Depou CFR)	Racord	150	1979	1997	Alb.	200	Aerian
-12	452-453 (PR 3)	Magistrala	300	1979	1997	A.tb.	400	Aerian
43	453 (PR31-45-I (PR4)	Magistrala	300	1979	1997	Alb.	270	Aerian
41	454 (PR4)-404 (PT Drumuri Minicipalc)	Racord	80	1979	1997	Alb.	25	Aerian
45	454 (PR 4)- 459	Magistrala	300	1979	1997	A.tb. A.fb.	160	Aerian
•16	459-4IO(PT RAC A Uzina (I)	Racord	100	1979	1997	A.lb.	370	Aerian
•17	600- 123	Magistrala	700	1972	1997	A.tb.	200	Aerian
•18	123-151	Magistrala	700	1972	1997	A.lb.	59	Aerian
•19	151 - 152 (CR 1)	Magistrala	700	1969	2003	A.tb.	319	Subteran-Hieriun
50	152 (CR 1)- 153 (E‘2)	Magistrala	700	1969	2003	A.fb.	162	Subteran+aerian
51	153 (E*>- 154 (CI 2)	Magistrala	700	1969	2003	A.tb.	172	Aerian
52	154 (CI 2)-155 (CR II)	Magistrala	2x500:1x700	1969	2003	A.tb.	231	Subteran
53	155 (CR II)-121	Magistrala	2x5OO;lx7OO	1969	2003	A.lb.	421	Subteran
54	121 - I56(C! ni	Magistrala	700	1969	2003	A.tb.	281	Subteran
55	156 (CI II)- 150	Magistrala	400	1969	2003	A ib.	190	Subteran
56	150- 157(1-2 11)	Magistrala	400	1969	2003	A.fb.	10	Subteran
57	157(1-211)-I58IC2II)	Magistrala	400	1969	2003	A.tb.	180	Subteran
58	I58(C2II)- 162 (CR 1)	Magistrala	400	1969	2003	A.lb.	357	Subteran
59	158 (C2 111-159(1’5 II)	Magistrala	300	1969	2003	A Ib.	158	Subteran

Nn crL	Denumire tronson	Tip tronson	Dn \|mm\|	An PIF	An ultim RK	Tip agent termic	Lungime \|m\|	Modul de amplasare
60	159 (1- 5 11)- 160 iC5 II)	Magistrala	300	1969	2003	Alb.	610	Subteran
61	162 (CR 1)- 163	Magistrala	350	1969	2003	Alb	440	Subteran
62	123- 122 (PT FRE)	Racord	50	1969	2003	A.tb.	230	Subieran+aerian
63	153(1-* 2)--145	Racord	200	1969	2003	A.lb	251	Subtcran-aerian
64	145- iur (pr Pasaj)	Racord	200	1969	2003	Alb	l	Subtcran-raerian
65	154 (CI 2)-102 (Maiakoxski)	Racord	150	1969	2003	\ Ib.	111	Aerian
66	121 120(PT Tribunal)	Racord	80	1969	2003	A Ib.	40	Subteran
67	150- 149 (PT ARTERM)	Racord	80	1969	2003	Alb.	60	Subteran
68	157(1-2 11)-103 (PT 10 Hotei Parc)	Racord	125	1969	2003	A.lb.	129	Subteran
69	159 106 (PT 19 Liceul Industrial)	Racord	200	1969	2003	A.lb.	54	Subteran
70	160 (C5 in-107(PT 21)	Racord	200	1969	2003	Alb	84	Subteran
71	160 tC5 II)- 108 (PT 23)	Racord	250	1969	2003	A.lb.	270	Subteran
72	163- 105(1’1 Ccmct — Paroseni)	Racord	200	1969	2003	A.lb.	90	Subteran
73	162 (CR 1)-104(PT 11 Teatru)	Racord	200	1969	2003	A.lb.	105	Subteran
74	156-164	Magistrala	600	1969	2003	A.lb.	63	Subteran
75	164-97	Racord	150	1969	2003	A.lb.	113	Subteran
76	97- 109 (PT 10 Astoria)	Magistrala	150	1969	2003	A.lb.	56	Subteran
77	164-165 (Ca 7)	Magistrala	600	1969	2003	A.lb.	70	Subteran
78	165 (Ca7)- 166 (Ca6)	Magistrala	600	1969	2003	A.fb.	162	Subteran
79	166 (Ca6)- 168 (Ca5)	Magistrala	500	1969	2003	A.lb.	100	Subteran
80	168 (Ca5)- 183 (Fs3)	Magistrala	500	1969	2003	A.lb.	254	Subteran
81	183 (Fs 3)- 181 (Fs 8)	Magistrala	500	1969	2003	A.tb.	652	Subteran
82	181 (Fs8)-262 (Fs9)	Magistrala	500	1969	2003	A.lb.	126	Subteran
83	262 (Fs 9)- 178 (CF s 11 / 2)	Magistrala	500	1969	2003	A.lb.	160	Subteran
81	178 (CF s 11 i 2)- 179 (Fs 19)	Magistrala	400	1969	2003	A.lb.	796	Subteran
85	179 (Fs 19) - 180 (Fs 24)	Magistrala	300	1969	2003	A tb.	559	Subteran

crL	Denumire tronson	Tip tronson	Dn \|mm\|	An PIF	An ultim RK	Tip agent termic	Lungime \|m\|	Modul de amplasare
86	)83(Fs3)-3 (PT Leagan)	Racord	80	1969	2003	A.lb.	300	Subteran
87	181(Fs8)- 182 (PT ALA)	Racord	50	1969	2003	A.lb.	67	Subteran
88	262 (Fs •))- 188 (PT Pompieri)	Racord	50	1969	2003	A.lb.	136	Subteran
89	179(Fsl9) -176 (PI Biserica Baptista)	Racord	50	1969	2003	A.lb.	150	Subteran
90	180 (Fs 24) -186 (PT 32 -Faleza Sud)	Racord	200	1988	2005	A.lb.	135	Subteran
91	155 (CR [[)- 174 (F 3 b)	Magistrala	300	1969	2003	A.lb.	94	Subteran
92	174 (F 3 b)- 173 (CP 2)	Magistrala	300	1969	2003	,\ tb.	217	Subteran
93	173 (CP 2)- 172 (CP 1)	Magistrala	300	1969	2003	A.lb.	103	Subteran
91	172 (CP 1) - 171 (Ca4)	Magistrala	400	1969	2003	A.lb.	140	Subteran
95	7-l70(CR)	Magistrala	300	1969	2003	A.lb.	390	Subteran
96	170 (CR)— 171 (Ca 4)	Magistrala	400	1969	2003	A.tb.	250	Subteran
97	171 (Ca4)-52 (Ca 3)	Magistrala	200	1969	2003	A.lb	250	Subteran
98	52 (Ca 3)-54 (C4)	Magistrala	250	1969	2003	A.tb.	474	Subteran (P)-aerian
99	174 (F 3 b)- 175 (Cb 1)	Magistrala	200	1969	2003	A.lb.	257	Subteran
too	175 (Cbl) — 117 (PT6)	Racord	150	1969	2003	A.lb.	68	Subteran
101	173 (CP 2)- 116 (PT 8)	Racord	200	1969	2003	A.lb.	222	Subteran
102	172 (CP 1)- 115 (PT4)	Racord	125	1969	2003	A.lb.	10	Subteran
103	168 (Ca5)-7	Magistrala	300	1969	2003	A.lb.	30	Subteran
104	7-169	Magistrala	200	1969	2003	A.lb.	55	Subteran
105	169-111 (PT Cosbuc)	Racord	200	1969	2003	A.lb.	200	Subteran
106	169- 112 (PT Victoria Ceasuri)	Racord	125	1969	2003	A (b.	400	Subteran
107	170-114 (PT 7)	Racord	150	1969	2003	A.lb.	170	Subterani P)+aerian
108	170- 125	Magistrala	150	1969	2003	A.lb.	57	Subteran
109	125- 113 (PT 14)	Racord	150	1969	2003	A.lb.	1	Subteran
110	52 (Ca3)- 118 (PT 2’)	Racord	200	1969	2003	A.lb.	210	Subteran
III	600 (CETII)- 51 (F 15)	Magistrala	500	1962	1985	A.tb.	414	Aerian
112	51 (F 15)- 1 (PT3)	Magistrala	250	1962	1985	A.tb.	189	Aerian

Nr. crt.	Denumire tronson	Tip tronson	Dn [mm\|	An PIF	An ultim RK	Tip agent termic	Lungime \|mj	Modul de amplasare
113	51 (F I5J-53 (C31	Magistrala	500	1962	1985	A fb	255	Subteran
114	53 (C 31-54 (C 4)	Magistrala	400	1962	1985	A Ib.	153	Subteran
115	54(C4)-5O(C 5)	Magistrala	400	1962	1985	A.tb	122	Subteran
116	50(C5)-55(C 6)	Magistrala	400	1962	1985	A fb	76	Subteran
117	55 (C6) — 250 (Fc7)	Magistrala	400	1962	1985	A Ib	115	Subteran-aerian
118	250 (Fc 7)-56 (F4)	Magistrala	400	1962	1985	A.tb	321	Aerian
119	56 (F 4) -40	Magistrala	400	1962	1985	A fb,	281	Aerian
120	40 - 89 (F 7»	Magistrala	2x300; 1x400	1962	1985	A fb	290	Aerian
121	89 (F 7J-57 (F 19)	Magistrala	2x300.1x400	1962	1985	A fb.	25	Aerian
122	57 (F 191-72 (Cv 1)	Magistrala	400	1962	1985	A Ib,	80	SubteranTaeriaii
123	72 (Cv l)-59	Magistrala	400	1962	1985	A.fb.	90	Subteran-raerian
124	59-60(CIU)	Magistrala	400	1962	1985	A.fb.	170	Aerian
125	60 (CR 11-73 (CR2)	Magistrala	400	1962	1985	A.fb.	50	Aerian
126	73 (CR 21-61 (CR2)	Magistrala	400	1962	1985	\ ib	88	Aerian
127	180 (Fs 24)- 184 (Fs 29)	Magistrala	250	1969	2003	Alb,	378	Subteran
128	184 (Fs 24) -475	Magistrala	200	1969	2003	A.fb	1748	Subteran-" aerian
129	475 - 80	Magistrala	200	1969	2003	Alb.	20	Aerian
130	80 - 77 (CF 29)	Magistrala	200	1969	2003	A.lb.	600	Subteran-aerian
131	77 (CF 291-71 (Cra3)	Magistrala	200	1969	2003	A.tb.	20	Subteran
132	184 (Fs 29) - 185 (PT 18)	Racord	250	1969	2003	A fb	233	Subteran
133	475-91 (PT Cămin spital)	Racord	50	1969	2003	A.lb.	20	Aerian
134	80-81 (PT Contor Zenner)	Racord	200	1969	2003	A.fb.	125	Subtcran+aerian
135	77 (CF 29J-78	Magistrala	150	1969	2003	A.fb.	170	Subteran+acrian
136	78 -17 (PT Transtar)	Racord	80	1969	2003	A fb	540	Aerian
137	78 - 79 ((PT Constar IACM ȘUTI	Racord	150	1969	2003	A.tb.	70	Aerian
138	71 (CR a 3)- 16 (PT Aradeanca)	Racord	150	1969	2003	A.lb	14	Subteran
139	178-(CFs II f 2)-71 (Cra3)	Magistrala	300	1969	2003	A Ib.	615	Subteran Prciz,
140	71 (CRa3)-7O (CR a 2)	Magistrala	200	1969	2003	A.tb	374	Subteran
III	70 (CR a 2)-69 (CR a 1)	Magistrala	300	1969	2003	A.lb.	20	Subteran

crt.	Denumire tronson	Tip tronson	Dn \|rnin\|	An PIF	An ultim RK	Tip agent termic	Lungime [m\|	Modul de amplasare
1-12	69(CR a l)-82 (FII)	Magistrala	300	1969	2003	A.fb.	970	Subteran
1-13	82 (Fiii-67 (CR)	Magistrala	300	1969	2003	A.tb.	130	Subteran
III	67 (CRI-66	Magistrala	300	1969	2003	A.fb.	210	Subteran - aerian
U5	66 - 65 (Cv 2)	Magistrala	300	1969	2003	A.tb.	105	Subteran
116	65 (Cv 2)-72 (Cv n	Magistrala	300	1969	2003	A.lb.	200	Subteran
147	69 (Cra 1)- 15 (PT Moda Confecții)	Racord	125	1969	2003	A.fb.	110	Subteran
148	82 (Fll)-83 (PT ROMATSA)	Racord	125	1969	2003	A.lb.	54	Aerian
1 19	66-22	Magistrala	150	1969	2003	A.tb.	15	Subtcran+aerian
150	22-5IPT 25)	Racord	150	1969	2003	A.lb.	1	Subteranaerian
151	61 -74 (FI)	Magistrala	250	1962	1985	A.lb.	70	Aerian
152	74 (F l)-75(F 2)	Magistrala	250	1962	1985	A.tb.	70	Aerian
153	75(1'2) -76	Magistrala	250	1962	1985	A.fb.	75	Aerian
15-1	76-87(PTIStT SIMTEX)	Racord	80	1962	1985	A (b	250	Aerian
155	76-8(PT OROLOGERIE)	Racord	80	1962	1985	A.lb.	250	Subteran+acrian
156	75(1'21-86	Magistrala	80	1962	1985	A.lb.	200	Subteran+aerian
157	86-90(PT AN’COR CON'FEX)	Racord	200	1962	1985	A.lb.	100	Subteran-Kierian
158	60(CR l)-6 (PT 15 ICOA)	Racord	50	1962	1985	A.tb.	236	Aerian
159	73 (CR2)- 84 ((PT Comp. Transp. Victoria)	Racord	150	1962	1985	A.tb.	145	Aerian
160	61 (CR2J-62 (CR 3)	Magistrala	80	1962	1985	A.lb.	589	Subleran(P)+acrian
161	62 (CR3)-63 (CR4)	Magistrala	300	1962	1985	A.fb.	202	Subteran
162	63 (CR4)-64 (Fv 20)	Magistrala	250	1962	1985	A.fb.	203	Subteran
163	62 {CR3)-9 (PT 6 V Diiiamo 2/11)	Racord	200	1962	1985	A.lb.	271	Subteran Preiz.
164	63 (CR4)- 10 (PT 8 V)	Racord	200	1962	1985	A.lb	160	Subteran
165	64(Fv20)- 11 (PT 7 V2/I)	Racord	200	1962	1985	A.lb.	38	Subteran Preiz.
166	53(C3) —300	Magistrala	200	1962	1985	A.lb.	50	Subteran
167	300-251 (Cb 1)	Magistrala	300	1972	1997	A.lb.	173	Subteran
168	300-405 (CF 4)	Magistrala	200	1972	1997	A.lb.	290	Subteran
169	405 (CF 4)-	Magistrala	200	1972	1997	A.tb.	30	Subteran Preiz..

Nr. crt.	Denumire tronson	Tip tronson	Dn \|mm\|	An P1F	An ultim RK	Tip agent termic	Lungime \|mj	Modul de amplasare
	222 (F’111 8)
170	405-2 (PT 1 Gara)	Racord	200	1972	1997	A.tb	50	Subteran
171	55 — (C 6)-20 (CR B)	Magistrala	150	1962	1985	A.lb.	74	Subteran
172	20(CRB)-2! (PT BCR)	Racord	50	1962	1985	A.tb.	75	Subteran
173	20(CRB)- 119 (PT2)	Racord	150	1962	1985	A.tb.	1	Subteran
174	56-255 (C 1)	Magistrala	350	1962	1985	A.tb	397	Aerian
175	254 (FUI 4)- 276	Magistrala	250	1972	1997	A.tb	220	Aerian
176	255 (C l)-2O4 (PTASTRA 1 Turnatorie CT)	Racord	250	1962	1985	A.tb	15	Aerian
177	276-275 (PT Astra Administrații)	Rncord	125	1962	1985	A.tb	60	Aerian
178	89 (F 7)- 88 (PT Oxigen)	Racord	100	1962	1985	A.lb.	51	Subteran+aerian
179	57 (F 19)-58 (F4)	Magistrala	300	1962	1985	A Ib	100	Aerian
ISO	58 (F 4)- 207	Magistrala	300	1962	1985	A.fb.	70	Aerian
181	207-259 (F-5)	Magistrala	300	1972	1997	A.lb.	184	Subteran-!-aerian
182	58(F4)-272) (PT Astra Hui)	Racord	150	1962	1985	A.lb.	30	Aerian
183	259 (F' 5)- 19 (PT Piața UTA)	Racord	200	1972	1997	A.lb.	688	Subtcran-t-aerian
184	151-251 (CG 1)	Magistrala	600	1972	1997	A.lb	590	Subteran-!-aerian
185	251 (CG 1) -222 <F’ 11! 8)	Magistrala	600	1972	1997	A.tb.	250	Subteran
186	222 (F‘ HI 8) — 268	Magistrala	600	1972	1997	A.lb.	450	Subteran
187	268-269	Magistrala	600	1972	1997	A.lb.	150	Subteran
188	269-295	Magistrala	600	1972	1997	A.lb.	50	Subteran
189	295-221 (F II’ 1)	Magistrala	600	1972	1997	A.lb	100	Subteran
190	22! (F II’ D- 254 (FIII 4)	Magistrala	600	1972	1997	A.lb.	278	Aerian
191	254 (FIII 4}- 256 (F 5 a)	Magistrala	500	1972	1997	A.tb.	40	Aerian
192	256 (F 5 a)- 257 (F 6 a)	Magistrala	500	1972	1997	A.lb.	45	Aerian
193	257(F6a)~ 258 (F 7 ti)	Magistrala	500	1972	1997	A.lb.	62	Aerian
194	258 (F7a)~ 259<F’ 5)	Magistrala	500	1972	1997	A.lb.	500	Aerian
195	259 (F^- 5)-260 (F’ 6)	Magistrala	2x300; 2x400	1972	1997	A.tb.	100	Aerian
196	260 (F^- 6)-290 (F’ 13)	Magistrala	2x300; 2x400	1972	1997	A.tb.	462	Aerian
197	290(1-' 13)-	Magistrala \|	2x300;	1972	1997	A.tb.	200	Subteran-!-aerian

Nr* cit.	Denumire tronson	Tip tronson	Dn \|inm\|	Ân PIF	An ultim Rl<	Tip agent termic	Lungime \|m]	Modul de amplasare
	261 (F 14)		2x400
198	261 (F’ 14)- 263 (F 16)	Magistrala	2x300; 2x400	1972	1997	A.lb	200	Aerian
199	263 (F 16)— 264 (F 19)	Magistrala	2x300; 2x400	1972	1997	A Ib.	240	zXcriun
200	264 (F 19)-701	Magistrala	2x300; 1x400	1972	1997	A.lb.	48	Aerian
201	701- 200 (F 12)	Magistrala	2x300; 1x400	1972	1997	A fb.	205	Aerian
202	200 (F 12)- 265 (CR 1)	Magistrala	2.x3OO; 1x400	1972	1997	A.lb.	85	Subteran+aerian
203	265 (CR 1)- 266	Magistrala	250	1972	1997	A ib.	193	Subteran
204	265 (CR 1) - 267 (CR 2)	Magistrala	2x250; 1x300	1972	1997	A.lb.	730	Subteran
205	261 (F 14)- 277	Magistrala	150	1972	1997	Alb.	75	Aerian
206	277 - 292	Magistrala	150	1972	1997	A.lb.	175	Aerian
207	292 - 294	Magistrala	150	1972	1997	A.lb.	317	Aerian
208	251 (Cgl)- 291 (Cg2)	Magistrala	300	1972	1997	A ib.	259	Aerian
209	291 (Cg2)- 252 (Cg3>	Magistrala	300	1972	1997	A.lb.	54	Subteran
210	252 (Ca 3) - 253 (Cg 4)	Magistrala	125	1972	1997	A.lb.	100	Subteran
211	291 (Cg2)- 201 (PT Astm 2)	Racord	200	1972	1997	A.lb.	120	Subteran
212	253 (Cg4)- 202 (PT 5)	Racord	125	1972	1997	A.lb.	250	Subteran+aerian
213	253 (Cg4)~ 203 (PT Tutunul)	Racord	125	1972	1997	A.lb.	250	Subterun+ucrian
214	295 - 296 (PT Aprumat Birouri)	Racord	50	1972	1997	A.lb.	100	Aerian
215	221 (Fii" ()-205(PT SPIACT)	Racord	100	1972	1997	A.fb.	70	Aerian
216	257 (F6a)- 208 (PT 6 Vinatori)	Racord	150	1972	1997	A.lb.	450	Aerian
217	258 (F7a)-30	Magistrala	200	1972	1997	A.lb.	558	Aerian
218	30-209(PT Feroneria)	Racord	200	1972	1997	A.lb.	50	Aerian
219	30-4 (PT Binalia)	Racord	50	1972	1997	A.lb.	50	Aerian
220	260(F 6J-210 (PT 1CPVA)	Racord	80	1972	1997	A.fb.	100	Aerian
221	277- 12 (PT Astra Depozit piese)	Racord	50	1972	1997	A fb.	15	Aerian
222	292 - 293 (PT Resapare)	Racord	65	1972	1997	A.lb.	35	Subteran? aerian

Nr. crt.	Denumire tronson	Tip tronson	Dn [tnni\|	Au PIF	An ultim RK	Tip agent termic	Lungime \|m\|	Modul de amplasare
223	294-223 ((PT Artcxin)	Racord	50	1972	1997	A.lb.	50	Subteran+acrian
221	294 -213 (PT Comat)	Racord	150	1972	1997	A.ib.	158	Aerian
225	263 (F^- 16)- 214 (PT Ro mania Combi)	Racord	100	1972	1997	A.fb.	30	Aerian
226	264 (F‘ 19)- 215 (PT 9 V 140)	Racord	200	1972	1997	A.lb.	393	Subteran⁴-aerian
227	264 (F 19)-216(PT22)	Racord	125	1972	1997	A.ib.	40	Subteran
228	266-2l7(PT4 v ((6 v))	Racord	200	1972	1997	A.lb.	154	Subteran Preiz.
229	265 (CR 1) -218(PT 3v)	Racord	200	1972	1997	A.lb.	285	Subteran
230	267 (CR2)- 220 (PT 1 v)	Racord	300	1972	1997	A.ib.	344	SubteranPreiz,-clasic
231	267(CR 2) - 219 (PT2v)	Racord	250	1972	1997	A.lb.	52	Subteran
232	200 (F’ 12)-206 (PT Unic. Aurel Maieu Cămine)	Racord	80	1972	1997	A.lb.	61	Aerian

3.3. Descrierea punctelor termice

■ Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor clin Municipiul Arad, se realizează prin intermediul rețelelor de termoficare primara (65.5 km rețea de transport), 43 de puncte termice, iar în concesiune de la Primăria Arad are 94.4 km rețea de distribuție si 63 module termice

Punctele termice pentru consumul industrial sunt în proprietatea, exploatarea și întreținerea agenților economici beneficiari ai energiei termice

în continuare în figura 3.4 este prezentat planul de amplasare a punctelor l modulelor termice în Municipiul Arad

Figura 3.4. Planul de amplasare a punctelor / modulelor termice in Municipiul Arad

3.4. Descrierea rețelei termice secundare

Sistemul de rețele secundare de agent termic din municipiul Arad este construit după principiul - 4 conducte - (tur - retur încălzire . alimentare - recirculare apa caldă de consum) Rețelele secundare de agent termic (încălzire, apa caldă) Tac legătura între punctele termice și c branșamente de scară.

Starea tehnică actuală a acestor rețele, conduce la pierderi mai mari decât în rețeaua primară, fapt pentru care sunt necesare, oportune si justificate investiții în modernizarea reabilitarea acestor rețele secundare. în acest sens a fost demarată reabilitarea rețelelor secundare de lermoficare. prin transformarea punctelor termice în noduri , trecerea de la 4 la 2 conducte și montarea de module la nivel de bloc sau scară de bloc

în continuare în tabelul 3 17. este prezentată rețeaua termică secundară cu caracteristicile tehnice pentru punctele termice, iar în tabelul 3 18 este prezentată rețeaua termică secundară cu caracteristicile tehnice pentru modulele termice.

Tabelul 3.9 Date sistem de termoficare secundar, caracteristicile tehnice pentru punctele termice

Nr. crt.	Punct termic	An PIF	Putere termica instalata			Putere termica instalata	Lungime totala rețea termica aferenta	Diametre conducte
			încălzire	a.c.c.	total	Putere termica instalata	Lungime totala rețea termica aferenta	Diametre conducte
				Gcal\|		[MW]	\|m]	[mm]
1	1 Gara	1961	11,52	4,80	16.32	18,98	1585	Dn2l9-Dn57
2	3	1968	10,56	7,20	17,76	20,65	2350	Dn219-Dn38
J	5	1968	10,16	4,24	14.40	16,75	3165	Dn219 -Dn57
4	6	1970	7,04	4,80	11,84	13,77	1515	Dnl59-Dn57
5	8	1969	7,00	3,48	10,48	12,19	1470	Dn273 -Dn57
6	Maiakovski	1980	7,04	5,44	12.48	14,51	2000	Dn219-Dn38
7	Pasaj	1973	12,40	9,20	21.60	25,12	1520	Dn295 - Dn57
8	1 a M	1983	7,04	7,20	(4.24	16,56	1500	Dn295 - Dn57
9	IM	1981	16,00	10,48	26.48	30,80	1563	Dn273 - Dn57
10	2M	1980	8,00	4,08	12,08	14,05	1255	Dn273 - Dn57
11	3M	1982	8,00	9,92	17.92	20,84	2000	Dn245 - Dn57
12	4M (4 zona II)	1983	11,44	9.92	21,36	24,84	1825	Dn2l9-Dn57
13	5M (5 zona 11)	1986	10,56	9.60	20,16	23,45	1519	Dn245 - Dn57
14	I2M (l vona V)	1980	17,60	9,60	27.20	31,63	2000	Dn273-Dn57
15	14 (2 zona V)	1983	10,56	4,80	15,36	17,86	1663	Dn273 - Dn57
16	2 M Costin	1990	10,56	8,16	18,72	21,77	1300	Dn325-Dn57
17	2' Lac	1985	17,60	12,00	29.60	34,42	3100	Dn325 - Dn38
18	4	1966	7.52	1,00	8.52	9,91	1175	Dn245-Dn57
19	7	1966	11,44	7,20	18,64	21,68	1650	Dn219-Dn57
20	14 +Spitaiul Municipal	1980	12.32	4.80	17.12	19.9)	3150	Dn273 -Dn57
20	14 +Spitaiul Municipal	1980	2,24	1,68	3,92	4,56	0	-
21	9 ”Spitalul matern	1978	7,02	4.88	11.90	13,84	2200	Dn325 -Dn57
21	9 ”Spitalul matern	1978	2,64	0,42	3,06	3,56	0	-
22	S. Balinl	1982	11,80	4,08	15,88	18,47	2700	Dn245 - Dn57
23	10	1965	13,50	6,00	19.50	22,68	1908	Dn325 - Dn57
24	19	1966	9,82	4,08	13,90	16,17	3160	Dn325 - Dn57
25	21	1970	10,56	7,24	17,80	20,70	2355	Dn245-Dn57
26	23	1978	7,04	4.54	11.58	13,47	2665	Dn2l9-Dn57
27	Teatru	1985	14,08	3,36	17,44	20,28	3450	Dn325 - Dn38
28	Paroseni	1978	10,56	4.90	15.46	17,98	1820	Dn325 - Dn38
29	Aradul Nou	1973	10,56	4,46	15.02	17,47	1625	Dn2t9-Dn38
30	6V (2/1)	1970	10,34	9,34	19,68	22,89	2110	Dn2l9-Dn57
31	7V (2/11)	1973	8,40	11,28	19.68	22,89	3250	Dn219- Dn57
32	8V	1975	11,92	8,88	20.80	24.19	2946	Dn325 - Dn57
33	15	1963	3,52	4,80	8.32	9,68	1842	Dn2l9-Dn38
34	Lic Ind	1968	12,00	4,85	16,85	19,60	3546	Dn325-Dn38
35	0. Terezia	1975	7,04	6,48	13.52	15,72	2523	Dn273 - Dn57
36	18	1988	17,60	9,60	27,20	31,63	6417	Dn325-Dn57

37	32	1994	7,04	4,80	11,84	13,77	3204	Dn325-Dn57
38	IV	1975	14.08	9,60	23.68	27.54	3068	Dn245 - Dn57
39	2V	1965	16,32	7,20	23.52	27,35	1665	Dn273-Dn57
40	3V	1970	9.86	8.64	18.50	21,52	1450	Dn219- Dn57
41	5V(4C)	1978	11,30	4.80	16.10	18.72	2227	Dn325 - Dn57
42	4V (6V)	1980	13,20	9.56	22,76	26,47	1727	Dn273 - Dn57
43	UTA	1978	12,24	10,40	22,64	26,33	2791	Dn325 - Dn57
44	6 Vinalori	1978	7,04	4.80	1 1.84	13,77	948	Dn2l9- Dn57
45	Ursului	2001	0,65	0.80	1,45	1,69	150	Dnl33-Dn57
	TOTAL		476,73	299,39	776.12	902,63	99052

Tabelul 3.10 Dale sistem de termofîcare secundar, caracteristicile tehnice pentru modulele termice

Nr crt	Denumire stație termică	Adresă stafie termică	An PIF	Puterea termică instalată \|MW\|		Energie termică anuală livrată \|GJ\|	Energie termică de vârflivrată [GJ]	Energie electrică anuală de pompare [k\Vh\|
Nr crt	Denumire stație termică	Adresă stafie termică	An PIF	încălzire) n.c.c		încnlzirel a.c.c	încălzire) a.c.c	încălzirc\| n.c.c
PUNCTUL TERMIC 1V- C-lca Aurel Vlaicu
1	Ml	X10+XI1	2007	0.270	0.155
2	M2	X8+X9	2007	0.300	0.175
l_	M3	5/1+5/11	2007	0.785	0.475
4	M5	X7	2007	0.175	0.105
5	M6	5/1 li	2007	0.410	0 250
6	M7	6	2007	0.590	0.350
7	M8	Se. Gen. 6	2007	0.410	-
8	M9	16	2007	0.410	0.250
9	MIO	17	2007	0.410	0 250
10	MII	18+19+20	2007	0.300	0.175
11	M12	2CscA+21	2007	0 590	0.350
12	MI3	14	2007	0.120	0.070
13	MI4	2CscB	2007	0.410	0250
14	MI5	13	2007	0.120	0.070
15	MI6	2B	2007	0.740	0.430
16	MI7	2A-bcnzina	2007	0.740	0.430
17	MI8	1BIB+IB2	2007	0.465	0.280
18	MI9	IBIA+IA	2007	0.465	0.280
19	M20	GI+G2+G3	2007	0.590	0.350
20	M23	7+7A	2007	0.465	0.280
21	M24	12A	2007	0.120	0.070
22	M25	8+9	2007	0.785	0.475
23	M27	Grad PP16	2007	0.375	0.225
24	M28	11 + 12	2007	0.410	0.250
25	M30	I0+10B	2007	0.465	0.280
26	M3I	8A+9A+10A	2007	0.270	0.155

Nr cri	Denumire stație termică	Adresă stație termică	An P1F	Puterea termică insta lată (MW\|		Energie termică anuala livrată [GJ]		Energie termică de vârf livrată \|GJ]		Energie electrică anuală de pompare IkWhl
Nr cri	Denumire stație termică	Adresă stație termică	An P1F	încălzire	a.c.c	încălzire	acc	încălzire	a.c.c	încălzire	n.c.c
27	M33	N	2007	0.740	0430
28	M34	Case S.Bocu	2007	0.175	0.105
TOTAL deraiem kW				12.105	6.965
TOTAL cumulat kW				19.070
PUNCTUL TERMIC 2V-			C-lea Aurel Vlaicu
1	Ml	A9 Se. A+B	2006	0.440	0240
2	M2	A9 Sc.C	2006	0.260	0.140
3	M3	AI0-2+AI0-IB	2006	0.350	0.180
4	M4	A10-1A	2006	0.170	0.095
5	M5	AH Sc.G+îi	2006	0.170	0.095
6	M6	AII Sc.E+F	2006	0.170	0.095
7	M7	AIISc.A.B.C.D	2006	0.350	0.180
8	M8	A12Sc.G+H	2006	0.170	0.095
9	M9	AI2Sc.E+F	2006	0.170	0.095
10	MIO	Grădinița nr.7	2006	0.350	0.180
II	MII	Șc. Gen. Nr. 11	2006	0.350	0.180
12	M12	Al 8ScA+B	2006	0.170	0.095
13	MI3	A23 Sc.A+B+C	2006	0.350	0.180
bl	MII	A24	2006	0.070	0.040
15	MI5	ASSc.A.B.Com.	2006	0.170	0 095
16	MI6	A7 Sc.C+D	2006	0.440	0.240
17	M17	A7 Sc.A+B	2006	0.440	0.240
18	Ml 8	AI6 Sc.z\+B	2006	0.170	0.095
19	MI9	Al5 Sc.A+B+C	2006	0.260	0.140
20	M20	A14Sc.A.B,C.D	2006	0.350	0.080
21	M2I	AI2A	2006	0.170	0.095
22	M22	AI2Sc.A.B,C.D	2006	0.350	0.080
23	M23	Al3 A.B.C.D.E	2006	0.350	0.080
24	M24	AI7Sc.A.B,C,D	2006	0.260	0.140
25	M25	AI9Sc. A-B	2006	0.170	0.095
26	M26	A20 Sc. A+B+C	2006	0.260	0.140
27	M27	A2I Sc. A+B	2006	0.170	0.095
28	M28	A22 Sc.A+B+C	2006	0.350	0.080
29	M29	A 25	2006	0.070	0.040
30	M30	A1-4	2006	0.260	0.140
31	M3I	A2.Sc.A-B	2006	0.170	0.095
32	M32	AI-I.A1-2.A1-3	2006	0.625	0.350
33	M33	A4Sc.A,B.C,D	2006	0.350	0.180
34	M34	A3 Sc.A+B+C	2006	0.260	0.140

Nr crt	Denumire static termică	Adresă stafie termică	An PIF	Puterea termică instalată \|M\V\|		Energie termică anuală livrată \|GJ\|		Energie termică de vârf livrată \|GJ\|		Energie electrică anuală de pompare [kWliț
Nr crt	Denumire static termică	Adresă stafie termică	An PIF	încălzire	a.cc	încălzire	a.c.c	încălzire	a.c.c	încălzire	a.c.c
35	M35	A5	2006	0.070	0.040
36	M36	A6 Sc.A+B+C	2006	0.260	0.140
TOTAL defalcat 1AV				9.515	4.710			—
TOTAL cumulat k\V				14220				-

3.5. Situația contorizării

Contorizarea Ia consumatori și agenții economici alimentați din rețeaua primară se face cu aparatură performantă de contorizare si decontare, atât pentru apa fierbinte cât și pentru abur și este realizată în totalitate (conlorizat 100 %).

4. APARATURĂ ȘI FIȘE DE MĂSURĂTORI

4.1. Aparatură de măsurare utilizată pentru elaborarea lucrării de bilan] energetic

Pentru realizarea bilanțulurilor energetice au fost utilizate aparate de măsurare existente, dar și aparate de măsurare ale SC AEDILLIA CONSTRUCT 90 SRL:

4.1.1. Termometru Scau Temp 440

Caracteristicile lermometrului sunt prezentate în tabelul 4.1

Tabelul 4.1. Date tehnice termometru SeanTemp 440

Parametru	Valori
Domeniu în infraroșu	-33-+500 ^UC
Domeniu termoculpă	-64-+ 1400 °C
Rezoluție în infraroșu	0,5 ^UC
Eroare	=2% sau ±2 °C
Eroare termoculpă	±l%sau±l °C
Emisivitate	0,1-1 (reglabilă)
Timp de răspuns	1 sec
Ghidare	Rază laser
Temperatuă de operare	0 - +50 °C

4.1.2. Debit metru cu uit răsun ele

Dcbitmelrul ultrasonic Panametrics PT 868 folosește două traductoare, notați A și B. care funcționează fiecare ca emițătoare și receptoare ullrasonice. Cele două traductoare se montează în exteriorul conductei la o distanță specifică unul de celălalt (distanța se determină funcție de diametrul și materialul conductei, grosimea conductei, temperatura apei, ele), conform schemei prezentate în figura 4.2

Montarea traductoarelor pe conductă poate fi realizată în configurație "V”, “\V" sau ’‘Z", in funcție de caracteristicile lichidului și ale conductei conform schemei prezentate în figura 4.3.

W-Mount

V-Mount

Z-Mount

Figura 4.3. Scheme de montaj a traductoarelor

Principiul de funcționare constă în utilizarea unui sistem integrat de măsură care pe baza unor măsurători simultane de viteză să integreze direct valoarea debitului. Debitmetrul funcționează transmițând și recepționând alternativ "trenuri” de unde ultrasonice. Acestea sunt transmise mai întâi în direcția de curgere a fluidului și apoi in direcție inversă. Cum v iteza sunetului este mai mare în situația în care se propagă în direcția de curgere a fluidului și mai mică în situația în care se propaga în sens invers curgerii fluidului, între timpul de parcurgere pe cele două direcții apare o diferență At.

Pe baza acestei diferențe At poate fi estimată viteza lichidului pe baza relației de calcul

I' = K ■ D- &i unde:

K o constantă funcție de condițiile de măsură.

D este distanța dintre traductoare

Alte caracteristici ale debitmetrului uitrasonic și avantajele care derivă din acestea sunt

♦ Compensarea automată a numărului Reynolds asigură măsurarea cu precizie pentru regimuri laminare, de tranziție și turbulente;
♦ Intervalul de măsură al debitmetrului Panametrics include debitul nul. De fapt valorile minime și maxime care pot fi măsurate se află într-un interval de 4000:1, ceea ce permite folosirea debitmetrului atât pentru valori de debit normale , cât și pentru valori prox enind din pierderi din conducte sau neînchideri de vane:
♦ Conductele pentru care poate fi utilizat debitmetrul pot avea diametrul cuprins în intervalul 25 mm -r 2540 mm:
♦ Vitezele pe care le poate măsura debitmetrul sunt cuprinse în intervalul -1,2 mfc -r- 12 m/s.
♦ Este prevăzut cu data-logger inclus pentru stocarea datelor înregistrate
♦ Dispune de interfață optică pentru conectare la PC însoțită de software specializat ce asigură controlul total al configurării, calibrării, afișării rezultatelor și diagnosticării debitmetrului.

4.1.3. Aparatura de măsurare ale Beneficiarului

Carcateristicile aparatelor de măsurare ale beneficiarului sunt prezentate în tabelele 4 2. -

4.4.

Tabelul 4.2. Lista de aparate de măsură și control din CETLignit

Nr crt	Mărimi măsurate	UM	Caract. tehnice		Observații
Nr crt	Mărimi măsurate	UM	Tip aparat furnizor	Clasă precizie	Observații
1	Debit apă intrare în centrală (apa bruta de adincime - RAAC)	in3 h	Xxxxxxx Xxxxxx Dnl50	2
O	Debit apa intrare centrala (apa bruta de suprafața Mureș -RAAC)	m’h	Xxxxxxx Xxxxxx Dnl50	2
3	Debit apă evacuată din centrală (RAAC)	m’.li	Xxxxxxx Xxxxxx Dn80	2
4	Instalație de cântărire din mers a vagoanelor (ICMV)	t	ICMV - 01 mod 3 Limita maxima repriza - 50l	Cls.pr vagon= 1 Cls tren - 0.2

Nr cri	Mărimi măsurate	UM	Caract. tehnice		Observafii
Nr cri	Mărimi măsurate	UM	Tip aparat furnizor	Clasă precizie	Observafii
			Limta maxima vagon" 100 t 1RMEX București
6	Cărbune - cântar bandă	t	ICCCB Qinax = l200tli ICMET Craiova	2.5	un singur bloc energetic
9	Gaz - diagramă Foxboro	N m’			Rezerva pentru cazul defectării măsurii electronice
10	Gaz —comori electronici	Nm’	FR02 Farming Traductoare Endress Hauser Calculator RofarOI	1.3
11	Debit apă adaos dedurizatâ	m’.'h	Diafragma Bucla electronica FEA Traductoare FEPA Barlad	1
12	Debit abur industrial livrat	l h	Diafragma Traductoare Endress Hauser Calculator DXF 315	0.5
13	Energie termică livrată - tur	Gcal	Debit metru ultrasonic Danfoss Sono 3000 Traductoare Danfoss Sono 3200 Termorczistenta PT 500 Calculator de debit Superca! 437-Sontex	1
14	Energie termică livrată - retur	Gcal	Debitmelru ultrasonic Danfoss Sono 3000 Traductoare Danfoss Sono 3200 lermorczistcnta PT 500 Calculator dc debit Supercal 437 -Sonlex	1
¹⁵	Energie electrică - comori la tontele generatoarelor	KWh	ABB-AIR-L	0.5	un singur generator
16	Energie electrică - comori generator energie livrată în sistem	KWh	ZMU202C ^atidis-Gyr	0.2	un singur generator

Nr crt	Mărimi măsurate	UM	Caract (clinice		Observații
Nr crt	Mărimi măsurate	UM	Tip aparat furnizor	Clasâ precizie	Observații
17	Energie electrică - comori derivație servicii interne - comune	KWh	ZMU202C Landis+Gyr	0.2	un singur generator
18	Energie electrică - comori trafo servicii generale (pe ÎT)	KWh	ZMU202C Landis^Gyr	0.2	2 trafo identice
19	Consumatori de EE alimentați din barele de 6kV ale centralei	KWh	Schiuniberger Gf 13	1.5

Tabelul 4.3. Lista de aparate de măsură și control din CET Hidrocarburi

Nr crt	Mărimi măsurate	UM	Caract tehnice		Observații
Nr crt	Mărimi măsurate	UM	Tip aparat furnizor	Clasă precizie	Observații
1.	Debit apă intrare în centrală (apa bruta de adincime RAAC)	m³ h	Vohman Zenner Dnl50	2
7	Debit apa intrare în centrala ( apa bruta de suprafața Xxxxxxx Xxxxx)	nf h	Xxxxxxx Xxxxxx Dnl50	2	2 buc
3.	Debit apa intrare in centrala ( apa bruta de adincime din puțuri)	m^J h	Xxxxxxx Xxxxxx DnlOO	2	4 puțuri identice
4.	Gaz - diagramă Foxboro	N m³			Exista ca rezerva in situația defectării măsurii electronice
5.	Gaz-comori electronici	Nm’	FR02 Fanning Traductoare Endress 1 iauser Calculator Rofar 01	13
6	Debit apă adaos dedurizată	m³/\|i	Xxxxxxx Xxxxxx Dnl50	2	Doua trasee identice
7	Debit abur industrial livrat	t.-Ti	Debitmetru Vortex Dn250 Traductoare Endress Hauser Calculator DXF 351	1.5
8.	Energie termica livrată - tur	Gcal	Debitmetru ultrasonic Danfoss Sono 3000 Traductoare Danfoss Sono 3200 Termorezistenta PT 500 Calculator de debit Supercal 437 -Sontex	1
9	Energie termică livrată - retur	Gcal	Debitmetru ultrasonic Danfoss Sono 3000	1

Nr crt	Mărimi măsurate	UM	Carnet, tehnice		Observații
Nr crt	Mărimi măsurate	UM	Tip aparat furnizor	Clasă precizie	Observații
			Traduc toare Danfoss Sono 3200 Termorezi stema PT500 Calculator de debil Supercal 437 -Sontex
10	Energie electrică - contori ia bornele generatoarelor	KWh	ABB-AIR-L	0.5	un singur generator
11.	Energie electrică - comori derivație servicii interne	KWh	ABB-AIR-L	0.5	4 trafo identice

Tabelul 4.4. Caracteristici ale aparaturii de măsurare utilizată de beneficiar _______________Ia punctele .■ modulele termice și la consumatori

Nr. crt.	Denumire	Producător	Tip/familie mdm	Caracteristici	Nr.AM
1	Contoare de apă	ZENNER WASSER-ZAHLER	Model ETHI	Dn32 -40	RO
		GmbH-Germ.		Tipl;2clsB-H	120/94
2	Contoare de apă caldă		Model MTW:MTW-ST/	Dnl5-40	RO
			MTW1	Cls B-H	072/97
3	Contoare de energie termică		Tip Supercal 430; Multidata S1	Dn50-250	RO
			Model WPH-I	Cls B-H	120.93
4	Contoare de energie termică		Tip Supercal 430; Multidata SI ETHI;MTHl;WSI;WPHI	Dn 15-250	RO
				Cls B-H	241 96
5	Contoare de energie termică	H.Meinecke	Supercal 43l;437	Dn50-300	RO
		A.G.-Germania		Cls B-H	252'95
6	Contoare de apă caldă	Schlumberger Ind.	MTWH;MTH	Dn 15-40	RO
		ALMESS GmbH		Cls B-H	256 94
7	Contoare de energie termică		CF50cls5;PC 121 de lucra;WST;WST-P	Dn40-100	RO
				Cls B-H	132/94;
					364 95;
					258'94
8	Contoare de energie termică	Danfoss *	SONOCAL seria 3000	Dn50-400	RO
			SONOCAL seria 2000	Dn25-80	005 01
				Cls4OIML	004 01
9	Contoare de energie termică	Schlumberger Ind.	(Jllrasonic CF Eclto	Dn 15-50	RO
		ALMESS GmbH		Cls 4OIML	013 02
10	Contoare de energie termică	AEM Timișoara	Luxterm	Dn 40-100	RO
			Ultraflow-Kamslrup	Cls4OIML	100 01
			PT500
11	Debitmetu cu ultrasunete	ACTARIS INTERNATIONAL SAS Franța	US Echo	D1125-50	RO
					049 02

* - Aparate folosite la intrare in PT

BILANȚURILE ENERGETICE PE REȚELELE DE TERMOFICARE

5.1. Principii generale

r- Bilanțul energetic este forma practică de exprimare a principiului conservării energiei și pune în ev idență egalitatea între energiile intrate și cele ieșite din conturul analizat pentru o anumită perioadă de timp (oră. zi. an).

r- Energiile ieșite din conturul bilanțului se compun din energiile sub orice forma folosite în mod util și pierderile de energie.

> Bilanțul energetic se elaborează operând cu cantități de energie măsurate, completate cu valori calculate analitic. Este permisă substituirea unei valori de debit sau energie termică măsurate printr-una calculată, dacă aceasta se poale obține dintr-un bilanț de masă sau energie pe conturul considerat

r Bilanțul energetic optimizat se elaborează luând în considerare efectul implementării măsurilor de creștere a eficienței identificate prin analiza bilanțului real.

Bilanț energetic pentru sursa de producere a energici termice

Bilanțul energetic pe contur la nivelul sistem centralizat de alimentare cu energie termică din Municipiul Arad.

Alimentarea cu energie termică se realizează din două centrale; CET pe hidrocarburi și CET pe lignit (a se vedea figura 5.1 )

Ecuațiile de bilanț energetic pe comunii de cuprindere ale CET Arad sunt.

■ pentru CET Hidrocarburi: O _n + O'_SI + Q'_r^hr,
■ pentru CET Lignit: O_£'._n , = O^. + O^l_hl 4 +O'_; 4 O'™,

Diagrama privind cantitatea de energie termică produsă lunar în perioada ianuarie 2016 -decembrie 2016 este prezentată în figura 5.2 la gardul centralei.

Figura 5.2. Producția de energie termică la gardul centralei in anul 2016, în Gcal

Pentru realizarea bilanțului energetic, a fost realizată diagrama de comparație între cantitatea de energie termică produsă și cantitatea de energie livrată, dar și cantitatea de energie facturată, prezentată în figura 5.3.. Din această diagramă se pot deduce pierderile de energie în rețeaua de transport.

□ Energic lerinica produsa □ Energie termica liv ruta S Energic termica facturata

80.000,00

70.000,00

60.000,00

50.000,00

40.000,00

30.000,00

20.000,00

10.000,00

0,00

Figura 5.3. Bilanț la nivelul anului 2016. in Gcal

în continuare am iacul o analiză comparativă a producției de energie in 2016 (a se vedea graficul din figura 5.4.).

Figura 5.4. Situalia comparativă la nivelul CEI Hidrocarburi Arad în 2016 în Gcal

Dacă facem bilanțul energetic pe comunii de bilanț al CET Hidrocarburi Arad, alunei avem următoarea ecuație de bilanț energetic:

Q{_lT = O[_I: + Q‘_IȚ +Q'-, + 0{_t + O^,n , în care termenii au următoarele semnificații:

1. O₍'_f7 - cantitatea totală de energie intrată in CET Hidrocarburi Arad, unde:

QcF.l Qulrhiuir ’ Qpu.ura + Qpi; QihImi

■ - cantitatea de lignit
■ - cantitatea de păcură
■ - cantitatea de gaz natural
■ QLjo.» ~ cantitatea de apă de adaos

2. -kk - cantitatea de energie electrică ieșită din CET Hidrocarburi Arad
3. - cantitatea de energie termică livrată din CET Hidrocarburi Arad
4. ~^sl - cantitatea de energie electrică consumată de serviciile proprii

5. —^w- cantitatea de energie termică consumată de serviciile proprii

O’^

6. *•'’ - cantitatea de căldură pierdută în CET Hidrocarburi Arad

dirccți

CIT Hidrocarburi ” ACt

► ► * ^A,r »

* * PT

i Ah ACCi (.«miniaturi

ACCrcc

rrr Lignit

Figura 5.5. Diagrama de fluxuri aferentă CET Hidrocarburi Arad

5.3. Bilanț energetic pe rețelele termice primare

Rețelele termice de transport agent termic primar în municipiu) Arad sunt constituite din rețele magistrale de apă fierbinte inclusiv racordurile ta punctele termice si rețeaua de abur industrial. Agentul termic primar este produs de cele două centrale (CET Lignit si CET Hidrocarburi) care funcționează interconectat Rețeaua termică primară are o lungime totală de

65.5 km

5.3.1. Bilanț energetic real

Ecuațiile de bilanț energetic pe conturul de cuprindere al rețelelor termice primare, sunt:

~ ETrr ⁺ b ⁺Qpir-

în care termenii au următoarele semnificații

I ~ cantitatea de energie termică livrată către rețeaua termică primară

2. fr/.p = cantitatea de energie livrată consumatorilor alimentați direct din rețeaua de transport
3. ET,'.. - cantitatea de energie intrată în PT
4. Q_r „ ~ cantitatea de căldură pierdută în sistemul de transport a energiei termice (rețelele termice primare).

Perioada pentru care s-a realizat bilanțul este de un an calendaristic, mai exact perioada ianuarie 2016 — decembrie 2016.

în continuare în tabelele 5.7. + 5.8. sunt prezentate valorile mărimilor prezentate în ecuația de bilanț energetic pe conturul de cuprindere ai rețelelor termice primare aferente Municipiului Arad,

în continuare în tabelele 5.1. + 5.3. sunt prezentate valorile mărimilor prezentate în diagrama de fluxuri aferentă CET Hidorcarburi /Vad

Tabelul 5.1. Bilanț la nivelul surselor din cadrul CET Hidrocarburi

Luna	Produs CET Hidrocarburi	Consuni intern CETII	Produs CET Lignit	Produs gard CET	ET CD
2016 ianuarie	0.00	0,00	69.582.52	0,00	4.976.44
2016 februarie	0.00	0.00	51.870.15	0.00	3.126.89
2016 martie	0.00	0.00	48.6Il.21	0.00	3.035.46
2016 aprilie	702,70	2.41	15.577.78	700.29	662.12
2016 mai	8.802.00	12,60	r 0.00	8.789.39	259.92
2016 iunie	7.591.86	5.10	0.00	7.586,76	119.38
2016 iulie	6.27-1.03	4.60	0.00	6.269,43	85.39
2016 auitust	6.390,73	4.37	0.00	6.386.36	50.60
2016 septembrie	6.984.77	4.88	0,00	6.979,89	I56.13
2016 octombrie	4.504.00	248.00	25.872.71	4.256.00	I.714.15
2016 noiembrie	0,00	0.00	47.474.I3	0.00	3.580.39
2016 decembrie	0.00	0.00	67.766,41	0.00	4.743.36
Total 2016	41.250,08	281,96	326.754,91	40.968,12	22.510,24

Tabelul 5.2. Bilanț Ia nivelul rețelei de transport

Luna	Produs gard CET	ET CD	ET livrat RP (intrat in PT	Pierderi RP
	Gcal	Gca)	Gcal	Gcal	%
2016 ianuarie	0.00	4 977.27	50.758,31	13.846.94	19,90
2016 februarie	0.00	3.130.86	38.447,33	10.291.97	19,84
2016 martie	0.00	3.039,54	36.878,07	8.693.60	17,88
2016 aprilie	700.29	663.26	10.895,60	4.719.21	28.99
2016 mai	8.789.39	26I.02	5,407,02	3.121.35	35,51
2016 iunie	7.586.76	II 9.68	4.669.15	2.797.93	36,88
2016 iulie	6.269.43	85.69	3.943.18	2.240.55	35.74
2016 august	6.386.36	50.86	4.088,14	2.247.36	35.19
2016 septembrie	6.979.89	156.39	4.236.64	2.586.86	37.06
2016 octombrie	4.256.00	1.714.75	22.082,23	6.331.73	21.02
2016 noiembrie	0.00	3.580.99	34.229.63	9.663.51	2036
2016 decembrie	0.00	4.7-13.97	48.348.65	14.673.79	21,65
Total 2016	40.968,12	22.524,28	263,983,95	81.214,81	22,09

Tabelul 5.3. Energie termica livrata la consumatorii directi defalcata pe lipul consumatorilor

Luna	ET CD	Agenli economici	Populație
	Gcal	Gcal	Gcal
2016 ianuarie	4.977.27	4.976.4-1	0.83
2016 februarie	3.130.86	3.126,89	3.98
2016 martie	3.039.54	r 3.035,46	4.08
2016 aprilie	663.26	662.12	1.I4
2016 mai	261.02	259.92	I.09
2016 iunie	119.68	119.38	0.30
2016 iulie	85.69	85.39	0.30
2016 august	50.86	50.60	0.26
2016 septembrie	156.39	156.13	0.26
2016 octombrie	1,714.75	1.714.15	0.60
2016 noiembrie	3.580.99	3.580.39	0.60
2016 decembrie	4.743.97	4.743.36	0.60
An 2016	22.524,28	22.510,24	14,04

Din analiza tabelelor de mai sus se poale observa că randamentul serviciului de transport in 2016 este:

Oⁿ

-100 = 77.91 %

O^ET,

prxfJut

în continuare în tabelul 5.4. sunt centralizate datele aferente bilanțului pe rețeaua de transport aferenta CET Hidrocarburi Arad.

Tabelul 5.4. Tabelul de bilanț anual a bilanțului pe rețeaua de transport aferenta CET Hidrocarburi Arad

\|\| Intrări			Ieșiri \|\|
	Gcal	%	1	Gcal	% \|
\| Produs CET Hidrocarburi	40.968.12	11.14	ET livrata către PT	263 983,95	71.79
Produs CET Lignit	326.754.91	88.86	ETCD	22.524,28	6.13
			Pierderi RP	81.214.81	22.09
Total	367.723,03	100	Total	367.723,03	100

Randamentul convențional de transformare energetică pentru rețeaua de transport aferenta CET Hidrocarburi Arad este:

ET^vt + ET^x'¹'

_—-----!e™.. Iqq = 79,91 %

Cu ajutorul datelor din tabelul de mai sus s-a trasat diagrama Sankey din figura 5.6 pentru rețeaua de transport aferenta CET Hidrocarburi Arad.

Ijirijij trrmirJ livrat 4 la țjJrul centralei "î 1 Ga., ■* i|

Encrjie terni Ir* livrata Cil

22 524,23 Gc*l (b 13 %>

Pierd rti trie* termica primata 31 214.11 Gcal (22.09 *H

l'n<rț.id ierni ici tnirafi In PT

2nJ (kal |H “n ^ii

Figura 5.6. Diagrama Sankey a bilanțuluipentru rețeaua de transport aferenta CET Hidrocarburi Arad

Referitor la energia termică putem spune următoarele

■ 22-524,28 Gcal din energia termică produsă este livrată către consumatorii direcți

racordați la rețeaua de transport;

* 263 983,95 Gcal sunt livrați din rețeaua de transport către rețeaua de distribuție.

In conformitate cu regulamentul cadru al ANRSC se prevede că pierderea masică de agent termic, medie anuală orară. în condiții normale de funcționare sa nu fie mai mare de 0.2% din volumul instalației în funcțiune. Dacă pierderea masică de agent termic depășește norma stabilită, transportatorul distribuitorul va lua măsuri pentru depistarea cauzelor și înlăturarea neetanșeilăților.

De asemenea se prevede că pierderile de căldură prin transfer termic nu trebuie să fie mai mare de 0,5 K/km, iar randamentul izolației termice trebuie să fie mai mare de 80%. în cazul în care pierderea de căldură pe tronsonul respectiv este mai mare decât cea din proiect, scăderea de temperatură este mai mare de 0,5 K/km. sau randamentul izolației este mai mic de 80%, se trece la verificarea stării izolației pe acel tronson

La înlocuirea izolației deteriorate, izolarea conductelor noi și a armăturilor se vor respecta următoarele grosimi minime ale stratului izolam, funcție de diametrul nominal sau cel exterior, dacă nu este definit diametrul nominal (DN). raportată la un coeficient de conductibilitate a izolației de 0.035 Wm K¹.

• DN<20 20 mm
• 20<DN<35 30 mm
• 40<DN<l00~DN

■ DN> 100 100 mm

în cazul în care se utilizează materiale izolante cu alt coeficient de conductibilitate decât cel indicat mai sus, grosimea izolației se recalculează corespunzător

Pierderile efectixe, medii orare de agent termic, pentru o anumită perioadă se determină prin împărțirea cantității totale de apă de adaos, provenită din toate sursele, în perioada respectivă la numărul de ore de funcționare a rețelei în perioada luată în calcul.

Calculul pierderile de căldură din rețeaua de transport u energici termice (rețelele termice primare)

Pierderi tehnologice prin pierderea masivii de agent termic

Dale re [ea de transport:

- Lungimea rețelei de transport (tur — retur) =130 976 ml
- Volumul rețelei de transport * 18 346 mc

Diametrele rețelei termice primare din Municipiul Arad au xalori cuprinse între:

Dn - 50 - 900 mm

Calculul pierderii anuale normate'

Norma medie anuala orara pentru pierderile masice de agent termic, in condiții normale de funcționare = 0.2 % din volumul instalației in funcțiune.

Potrivit acestei norme, debitul mediu anual pentru pierderi masice este:

D_med = 0,002*V = 0,002* 18346 = 36.692 niVh

Timpul anual de funcționare al rețelei termice de transport:

Tfu = 8600 ore

Cantitatea anuala a pierderilor masice:

D_an = D_111Cd _aj* Tfc_t = 36,692 * 8600 = 315551 m Van

Hihmf energetic pentru sistemul centralizat de producere, transport și distribup'e a energiei termice a Municipiului Arad - pentru anul 2016

.... -----L ....... . ........I 1.1 II I I =

În continuare în tabelul 5.6. sunt centralizate valorile pierderilor masice pentru rețeaua termică primară

Tabelul 5.5. Centralizator de calcul pentru pierderile masice din rejeaua termică primară

Indicator	U.M.	Valoare
Lungime rețea tur primar	ml	66177
Lungime rețea retur primar	ml	64799
TOTAL lungime rețea	ml	130976
Volum rețea termica	m^J	18346
Norma de pierdere masică - medie orara anuală	% din volum	0,20%
Pierdere masică - medie orara anuala	m7h	36.692
Timp de funcționare rețea/an	h/an	8600
Pierdere masică anuala	rnVan	315551
Norma adaos vara	m^j/h	17.8
Pierdere masică vara	m	76540
Norma adaos iarna	m7h	51,4
Pierdere masică iarna	m^J	239011
Temperatura medie vara	^qC	61,5
Pierdere energie normată din masicc vara	Gcal	4707
Pierdere energie normată din masicc vara	MWh	5474
Temperatura medie iarna	°C	75
Pierdere energie normată din masice iarna	Gcal	17926
Pierdere energie normată din masice iarna	MWh	20848
Pierderi anuale normale de căldură prin pierderi masice	Gcal	22633
Pierderi anuale normale de căldură prin pierderi masice	MWh	26322

Calculul pierderilor tehnologice prin transfer termic

Pierderile de căldură prin transfer tennic din sistemele de transport și distribuție, depind de temperatura medie a apei din conductele de tur, respectiv de retur, de temperatura mediului ambiant și de caracteristicile izolației termice a conductelor.

Calculul teoretic al pierderilor de căldură prin izolafia termică

S-au determinat pierderile teoretice de energie termica prin transfer tennic de temperatura, pentru fiecare tronson de rețea, după cum este prezentat în continuare (a se vedea figura 5.7.):

Figura 5.7.

Pierderea liniara de energie termică este:

qi = At / Rj = (tr-1₀) / (R|, + R|_P + R|,z + R|_ip + R|_C) -

= (t| - t₀)/[ 1/ ad|tt,+( 1 /2jrXp)ln(dc/di)+( I /2jrÂ_lî)ln(d_1I/d_ț) + (1 /2JtZ₅p)ln(d_(Z/d_c)+l ad_ea_c] unde:

At = tf—tu diferența dintre temperatură fluidului si temperatura mediului ambiant

Ri - rezistenta termica totală

d,~ diametrul interior al conductei

d_s - diametrul exterior al conductei neizolate termic

d_l7 - diametrul exterior al conductei cu izolație termică

d_c - diametrul exterior al conductei cu izolație termică si statul exterior protector

S-a considerat:

Rh - 0;

Rip — 0:

Risp — 0

Transferul de căldură prin peretele conductei izolate termic are loc prin conducție termică, succesiv prin peretele metalic al conductei, prin stratul de izolație termică ți prin stratul proiector exterior, între temperatura peretelui interior al conductei și temperatura suprafeței exterioare stratului protector.

Relația de calcul pentru determinarea transferului de căldură prin conducție este:

t]i ~ (lp ~ tc)/(Rip Riu Risp) [W/m] unde

t_e - temperatura suprafeței exterioare stratului protector

t_p( - temperatura peretelui interior al conductei

Rtp - Rezistenta termică la transferarea căldurii prin conducție prin peretele metalic al conductei. Reprezintă mai puțin de 1 % din rezistenta termică totală si de regulă se neglijează in calcule.

Ri_p = (I /2jtX_p)/ln(d_e / d,) - 0

Ri_1Z - Rezistenta termică la transferarea căldurii prin conducție prin izolația termică a conductei

R_llz = (l/27tÂ_lz)/ln(d_u/d_c)

Unde:

î.j_z - conductivitatea termică a materialului stratului izolam al conductei ce depinde de natura materialului [W/m °C]

d_e- diametrul exterior al conductei [m]

d,₇ — diametrul exterior al stratului izolam termic al conductei [m]

Ri_sp - Rezistenta termică la transferul căldurii prin conducție prin stratul protector exterior al conductei

R|_Sp = (l/2jtX_sp)/ln(d,_z/d_L)-0

Transferul de căldură între suprafața exterioară a izolației termice și mediul ambiant are loc prin convecție și radiație termică, fluxul termic liniar calculându-se cu relația:

C|l = (le - lo)/Rte = JldcMte “ <o) [W/m]

unde:

Ri- - Rezistenta termică la schimbul de căldură cu mediul ambiant,

Ri_c= l/îtdeOclm °C/W]

t_e- temperatura suprafeței exterioare a izolației termice [°C]

U - temperatura mediului ambiant f’Cj

d_L-diametru exterior a! conductei izolate [m]

cq - coeficientul de schimb de căldură între suprafața exterioara a izolației termice și mediul ambiant [W/m' ^UC],

Pentru calculul pierderilor s-au considerat următoarele date:

Conducte cu izolație din vata minerala X_iZ = 0,06 W/m°C, unde X;_z este conductivitatea termică a materialului stratului izolam al conductei

Conducte preizolate: Xj_z = 0,03 W/m °C

Lungimea rețelei, diametrele, grosimea izolației - conform valorilor din proiect Temperatura medie exterioara iarna - conform STAS - pentru Arad = 2.4 °C Temperatura din canale termice in perioada de iarna = 5 ” C cts - coeficientul de schimb de căldură intre suprafața exterioara a izolației termice si mediul ambiant [W/nr °C]:

Conducte in canale nevizitabile. pentru Dn < 2000 mm = 8 W/nr ^DC

Conducte amplasate in aer liber, la o viteza a vântului < de 5 m/s. pentru Dn < 2000 mm u. = 21 W/nr °C

in continuare s-au analizat pierderile de energie termică din rețeaua de transport.

In continuare este prezentat calculul privind încadrarea pierderilor pe rețelele de transport în pierderile normate anul 2016, conform Regulamentului serviciului public de alimentare cu energie termică a municipiului Arad, an. 119 și 124

Tabelul 5.6. încadrarea pierderilor pe rețelele de transport in pierderile normate anul 2016

Luna	ADAOS FACTURAT deCET LIGNIT	Adaos pompat de CET II	ADAOS FACTURAT de (COMPANIA DE APA ARAD)	Apa rece facturata In consumatori	CANAL facturat la consumatori	intrat in PT apa	intrat in PT canal
	mc	mc	mc	mc	mc	mc	inc
2016 ianuarie	0.00	317,00	8.000.00	96.346.64	96,346.64	104.496.00	98.496.00
2016 februarie	0.00	0.00	8.000.00	85.329.71	85.329,71	91.912.00	85.912.00
2016 martie	0,00	13.00	8.000.00	92.273.21	92.273.21	99.094.00	93.094.00
2016 aprilie	0.00	1.165.00	6.500.00	83.959.10	83.959.10	93.728,00	88.853.00
2016 mai	0.00	12.842.00	0.00	95.525,75	95.525.75	100,476.00	100.476.00
2016 iunie	0.00	14.716.00	0.00	78.221.00	78.221,00	87.062.00	87.062.00
2016 iulie	0,00	13.634,00	0.00	68.402.86	68.402.86	75.170.00	75.170.00
2016 august	0.00	10.711.00	0.00	73.712.16	73.712.16	79.015.00	79.045.00
2016 septembrie	0.00	14.822.00	0.00	74.860.06	74.860.06	83.352.00	83.352.00
2016 octombrie	0.00	6.892.00	18.000.00	81.951.76	81.951.76	98.449.00	84.949.00
2016 noiembrie	0,00	139,00	8.500.00	83.067.14	83.067.14	89.502.00	83.127.00
2016 decembrie	0,00	472.00	8.000.00	83.687.92	83.687.92	92.570.00	86.570.00
An 2016	0,00	75.723,00	65.000,00	997.337,29	997.337,29	1.094.856,00	1.046.106,00

Tabelul 5.7. Pierderi de energie termică din rețeaua de transport

Luna		Nr. zile	Livrat în transport	PT+CP	Cons. Prim	Primar
						Masive (adaos)			Radiație
						Normat	Realizat		Realizat	Normat	Realizat
			Gcal	Gcal	Gcal	mc	mc	Gcal	Gcal	%	%
2016	ianuarie	31	69583	55736	4977	30000	22065	1324	12523	18.00	18,00
2016	februarie	28	51870	41578	3131	25000	19491	1169	9123	18,00	17.59
2016	manie	31	48611	39918	3040	25000	14468	868	7826	18.00	16.10
20I6	aprilie	30	16278	11559	663	25000	17040	1022	3697	23.00	22.71
20I6	mai	3!	8789	5668	261	25000	12842	771	2351	27.00	26.75
2016	iunie	30	7587	4789	120	20000	14704	882	1916	27.00	25.25
20I6	iulie	31	6269	4029	86	20000	13634	818	1423	27,00	22.69
2016	august	31	6386	4139	51	20000	10711	643	1605	27.00	25.13
2016	septembrie	30	6980	4393	156	25000	14822	889	1698	27.00	24.32
2016	octombrie	31	30129	23797	1715	25000	13745	825	5507	23.00	18.28
2016	noiembrie	30	47474	37811	3581	30000	17549	1053	8611	19.00	18.14
2016	decembrie	31	67766	53093	4744	31000	30732	2612	12062	18.00	17.80
An 2016		365	367723	286508	22524	301000	201802	12876	68338	20	18.58

în continuare în tabelul 5.8. sunt centralizate \alorile pentru rețeaua termică primară calculate după normativul ANRSC.

Tabelul 5.8. Centralizator calcul pierderi pe rețea na de transport energie termica an 2016

		2016
volum instalație	mc	18346
medic orara maxima admisibila ” 0.2% din volum instalație	rnc/h	36.692
Valoare masiva an echivalent	Gcal	67616
Realizat	mc/h	18,4]
	%	0.10

. $ j Analiza rezultatelor bilanțului energetic real pentru sistemul de transport și miîsurile propuse pentru creșterea eficienței energetice

Din tabelul 5 5 pentru bilanțul real prezentat în lucrare pentru rețeaua de transport a Municipiului Arad rezultă următoarele aspecte:

■ Valoarea pierderilor masice de energie termică se încadrează în norma prevăzută în regulamentul ANRSC. Se recomandă totuși luarea următoarelor măsuri:

asigurarea condițiilor de alimentare cu apă a consumatorilor astfel încât să se evite sustragerea apei din sistem;

realizarea pe tot sistemul de transport a energiei termice a sistemului de detectare a prevederilor prin neetanșeitâți și înlăturarea imediată a acestora

■ Valoarea pierderilor de energie termică prin transfer termic rezultată din calcule este destul de mare de 75.155 MWh și aceasta trebuie diminuată prin luarea unor măsuri, care, în acest caz. se referă la executarea unor lucrări de reabilitări și modernizări în sistemul de transport a energiei termice, care necesită investiții.
■ Soluțiile, respectiv măsurile de reabilitare sau/și modernizare trebuie să fie fundamentate prin studii de fezabilitate, care va stabili și efectele reducerii consumului de energie termică existent.
■ Lucrările recomandate în vederea reducerii pierderilor de energie termică în sistemul de transport sunt următoarele;

redimensionarea conductelor de transport în corelare cu consumurile existente de energie termică;

înlocuirea conductelor vechi cu conducte moderne preizolate;

alimentarea sectorizată a consumatorilor de energie termică prin asigurarea corectei echilibrări hidraulice a rețelelor de transport.

5.3.5. Bilanț energetic optimizat pentru de transport a energiei termice

Bilanțul energetic optimizat a fost întocmii pe baza bilanțului energetic real realizat pentru rețele termice de transport luând în considerare următoarele aspecte;

■ s-au stabilit indicatorii de eficiență energetică reali;
■ s-au localizat pierderile de energie și s-au precizat cauzele acestora;
■ s-au estimat măsurile aplicabile pentru optimizarea indicatorilor tehnico - economici.

Bilanțul energetic optimizat s-a întocmit luând in considerare efectul implementării măsurilor de creștere a eficienței energetice menționate la analiza bilanțului real, respectiv de înlocuire a conductelor clasice de termoficare cu conducte preizolale

Bilanțul energetic optimizat constituie baza luării deciziei companiei de implementare a măsurii propuse.

Bilanțul energetic optimizat s-a calculat după modelul bilanțului real și cuprinde valorile diminuate ale energiei intrate, respectiv ieșite din conturul de bilanț, corespunzător măsurii propuse, spre exemplificare a se vedea tabelul 5.9. astfel în figura 5.8. este prezentată diagrama Sankey a bilanțului optimizat pentru rețeaua de transport a Municipiului Arad.

Tabelul 5.9. Tabelul de hilanl anual a bikiniului pe rețeaua de transport aferenta CET Hidrocarburi Arad

Intrări			Ieșiri
	Gcal	%		Gcal	%
^Produs CET Hidrocarburi + CET Lignit	362.037,99	100	ET livrata către PT	263.983,95	72,92
			ETCD	22.524,28	6.22
			Pierderi RP	75.529,77	20.86
^Total -	362.037,99	100	Total	362.037,99	100

Randamentul convențional de transformare energetică pentru rețeaua de transport aferenta CET Hidrocarburi Arad este: cțI'! 4.

_--------ta . ] QQ ₌ 79 j _{4 %}

FT ’*■' * prtnfui

Cu ajutorul datelor din tabelul de mai sus s-a trasat diagrama Sankey din figura 5,8 pentru rețeaua de transport aferenta CET Hidrocarburi Arad.

Figura 5.8. Diagrama Sankey a bilanfuliti optimizat pentru refeaua de transport aferenta CET Hidrocarburi Arad

5,4. Bilanț energetic pe punctele termice

Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul Arad, se realizează prin intermediul a 43 de puncte termice, iar în concesiune de la Primăria Arad se află 63 module termice

Punctele termice pentru consumul industrial sunt în proprietatea, exploatarea și întreținerea agenților economici beneficiari ai energici termice.

In figura 5.9. este prezentată schema de principiu simplificată - a unui punct termic, luată ca bază pentru întocmirea bilanțului energetic

Punct Termic

Figura 5.9. Schema de principiu - simplificată a unui punct termic

In continuare în figura 5 10 este prezentat planul de amplasare a punctelor modulelor termice în Municipiul Arad.

Figura 5.10. Planul de amplasare a punctelor / modulelor termice în Municipiul Arad

Punctele termice din municipiul Arad au fost realizate inițial conform schemei de racordare indirectă a instalațiilor de încălzire și două trepte serie pentru prepararea apei calde menajere. Ulterior, datorită dificultăților întâmpinate în alimentarea cu apă caldă, au fost făcute modificări în schema de racordare. în prezent schimbătoarele pentru prepararea apei calde menajere funcționând în paralel cu schimbătoarele pentru încălzire Se menționează faptul că și în punctele termice în care s-au montat schimbătoare cu plăci a fost menținută aceeași schemă de racordare, respectiv paralel pentru prepararea apei calde menajere. în aceste condiții, bilanțul energetic al punctelor termice se va întocmii ținând seama de modul în care acestea au funcționat în cursul anului 2007.

Ecuația de bilanț energetic pentru punctele termice este următoarea:

ETj._T = ET),_t + Q_t, _t,_r, unde:

- ETÎ.j- = cantitatea de energie intrată în Punctul Termic;
- ET‘._t = cantitatea de energie livrată din Punctele Termice
- Q_P rr ⁼ cantitatea de căldură pierdută în Punctele Termice

Perioada pentru care s-a realizat bilanțul este nivelul anului 2016.

Tabelul 5.10. Bilanțul ia nivelul punctului termic

Luna	ET livrat RP (intrat in PT)	ET livrat din PT	Pierderi PT
Luna	Gcal	Gcal	Gcal	%
2016 ianuarie	50.758,31	49.489.35	1.268,96	2,50
2016 februarie	38.447,33	37.486,14	961,18	2,50
2016 martie	36.878,07	35.956.12	921,95	2,50
2016 aprilie	10.895,60	10.623,21	272,39	2,50
2016 mai	5.407,02	5,217,78	189,25	3,50
2016 iunie	4.669,15	4.505.73	163,42	3,50
2016 iulie	3.943,18	3.805.17	138,01	3,50
2016 august	4.088,14	3.945.05	143,08	3,50
20 i 6 septembrie	4.236,64	4.088.36	148,28	3,50
2016 octombrie	22.082,23	21.530,17	552,06	2,50
2016 noiembrie	34,229,63	33.373,89	855,74	2,50
2016 decembrie	48.348,65	47.139.93	1.208,72	2,50
Total 2016	263.983,95	257,160,91	6.823,04	2,58

Datele de bază folosite la întocmirea bilanțului energetic pe punctele termice au fost înregistrările lunare pe puncte termice puse la dispoziție de CET Arad. Din prelucrarea acestor date au rezultat următoarele:

■ cantitatea de energie termică intrată în punctele termice a fost de 263.983.95 Gcal;
■ cantitatea de energie termică livrată din punctele termice a fost de 257.160,91 Gcal;

• valoarea pierderilor de căldură pentru punctele termice analizate în anul 2016, a fost de 6823,04 Gcal

■ pierderea medie anuală pe totalul punctelor termice aparținând sistemului de distribuție a fost de circa 2,58 %,

în tabelul 511. sunt centralizate datele aferente bilanțului pe punctele termice.

Tabelul 5.11. Tabelul de bilanț anual a bilanțul pentru punctele termice

Intrări			Ieșiri
	Gcal	%		Gcal	%
cn,	263 983.95	100	ET,;_ț	257.160,91	97,42
cn,	263 983.95	100	Q,.	6.823,04	2,58
Total	263.983,95	100	Total	263.983,95	100

Randamentul convențional de transformare energetică este:

ETii_T 453558 ,

n = —. J 00 =--100 = 97,42 %

ET‘, 464930

Cu ajutorul datelor din tabelul 5.11. s-a trasat diagrama Sankey din figura 5.11. pentru punctele termice

Energii¹ intrare l’T

263 983.95Gcal

(100%)

Pierderi l’T

6 823 04 Gcal (2.58 %)

Livrat din PI

257 160 91 Gen) (97,42

Figura 5.11. Diagrama Sankey a bilanțului pentru punctele termice

5.5. Bilanț energetic pe rețelele termice secundare

Rețelele termice de distribuție (rețelele termice secundare) au o lungime de aproximativ 94.4 km (conducte de încălzire și apă caldă de consum, cu diametre cuprinse între 20 și 80 mm, pentru conductele de apă caldă menajeră și pentru recirculare și cu diametre cuprinse între 100 și 200 mm. pentru conductele de încălzire. Suprafața totală a conductelor din circuitul secundar de termoficare este de 188644 m², din care 131526 pentru încălzire și 57118 pentru apă caldă de consum

Volumul rețelei de distribuție = 4906 mc. din care.

- Volum rețele de apă caldă de consum = 452 m^J

Volum rețele încălzire - 4454 m^J

în tabelul 5.12. sunt prezentate lungimea și volumul conductei pentru rețele termice secundare defalcată pe încălzire și apă caldă de consum

Tabelul 5.12. Lungimea și volumul conductei pentru rețele termice secundare

Mărimea	U.M.	Apă caldă de consum		încălzire
Mărimea	U.M.	acc	recirculare	tur	retur
Lungime	m	89092	89092	89092	89092
Volum	m^J	324	128	2227	7~>77

Sistemul de rețele secundare de agent termic din municipiul Arad este construit după principiul - 4 conducte - (tur - retur încălzire . alimentare - recirculare apa caldă de consum). Rețelele secundare de agent termic (încălzire, apa caldă) fac legătura între punctele termice și branșamentele de scară,

Ecuațiile de bilanț energetic pe conturul de cuprindere al rețelelor termice secundare sunt:

• pentru încălzire: £T;_rtiU( = £7, + + Q“^c_u,
• pentru apă caldă de consum: ET^^ _t = ET‘_fni +

Ecuația de bilanț energetic pe conturul de cuprindere al rețelei termice secundare pentru încălzire este: ET‘,_r.....= ET , ₍.„₍ + ET"^C +Q™,

unde: ET,'.^ - energia termică la ieșirea din punctul termic pentru încălzire

ET^ i t,»_t " cantitatea de energie livrată consumatorilor pentru încălzire

ET™ - cantitatea de energie livrată cu apa de adaos

(2*“, - cantitatea de căldură pierdută în sistemul de distribuție a energiei termice

(rețelele termice secundare) pentiu încălzire.

o™ = , + o'"

— p ti i sE p ir temu sEfint

unde: Q™_{ri rMI:} - cantitatea de căldură pierdută pierdută prin transfer termic în sistemul de distribuție a energiei termice (rețelele termice secundare) pentru încălzire

- cantitatea de căldură masică pierdută în sistemul de distribuție a

energiei termice (rețelele termice secundare) pentru încălzire

Ecuația de bilanț energetic pe conturul de cuprindere al rețelei termice secundare pentru încălzire este: ET'_riMV) = ET'_t +O“._t

unde: E7/_r),_Ktl-energia termică la ieșirea din punctul termic pentru apă caldă de consum ET/, _dtt - cantitatea de energie livrată consumatorilor pentru apâ caldă de consum -cantitatea de căldură pierdută prin transfer termic in sistemul de distribuție a energici termice (rețelele termice secundare) pentru apă caldă de consum.

în continuare sunt prezentate date privind rețelelor termice secundare

Tabelul 5.13. Bilanț energetic pe rețeaua secundară, in Gcal

Luna	ET livrata din PT	ET facturata consumatori	E.T. FACTURATA LA POPULAT! E-din rețeaua de DISTRIBUȚIE	E.T. FACTURATA AG. EC.- din rețeaua de DISTRIBUȚIE	Pierderi pc distribuție
	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal	%
2016 ianuarie	49.489,35	41.749.59	35.760.78	5.988.81	7.739,76	15,64
2016 februarie	37.486.14	31.970,23	27.087,02	4.883,21	5.515.91	14,71
2016 martie	35.956,12	30.384.00	25.860,06	4.523,93	5.572.12	(5,50
2016 aprilie	10.623,21	8.171.55	7.045,77	1.125,78	2.451,65	23,08
2016 mai	5.217,78	3.595.57	3.388.34	207.23	1.622,21	31,09
2016 iunie	4.505,73	2.923.65	2.741.03	182.62	1.582.08	35,11
2016 iulie	3.805,17	2.545,75	2.388,65	157,09	1.259.42	33,10
2016 august	3.945,05	2.762,70	2.581,93	180,77	1.182,35	29,97
2016 septembrie	4.088.36	2.799,41	2.616,95	182,46	1.288,95	31,53
2016 octombrie	21.530.17	15 825,86	13.589.33	2.236.54	5.704,31	26,49
2016 noiembrie	33.373.89	27,626,16	23.429.98	4,196.18	5.747,73	17,22
2016 decembrie	47.139.93	37 965,92	32.116.54	5.849.38	9,174.01	19,46
An 2016	257.160,91	208.320,40	178.606,39	29.714,01	48.840,50	18,99

5 5 1 Bilanț energetic real pentru sistemul de distribuție

Pe baza datelor de mai sus s-au calculate pierderile in rețeaua de distribuție.

Tabelul 5.14. Cantitatea de energie termică pierdută in rețeau de distribuție, în Gcal

Luna	ET livrata din PT	ET facturata consumatori	Pierderi pe distribuție
	Gcal	Gcal	Gcal	%
2016 ianuarie	49.489,35	41.749,59	7.739,76	15,64
2016 februarie	37.486,14	31.970,23	5.515,91	14,71
2016 martie	35.956.12	30.384.00	5.572,12	15,50
2016 aprilie	10.623,21	8.171,55	2.451,65	23,08
2016 mai	5.2(7,78	3.595,57	1.622,21	31,09
2016 iunie	4.505.73	2.923.65	1.582,08	35,11
2016 iulie	3.805,17	2.545,75	1.259,42	33,10
2016 august	3.945,05	2.762,70	1.182,35	29,97
2016 septembrie	4.088,36	2.799,41	1.288,95	31,53
2016 octombrie	21.530,17	15.825.86	5.704,31	26,49
2016 noiembrie	33.373,89	27.626,16	5.747,73	17,22
2016 decembrie	47.139,93	37.965,92	9.174,01	19,46
An 2016	257.160,91	208.320,40	48.840,50	18,99

Cu ajutorul datelor prezentate în tabele de mai sus s-a trasat tabelul dc bilanț real pentru sistemul de distribuție.

Tabelul 5.15. Tabelul de bilanț anual a bilanțul real pentru sistemul de distribuție

Intrări			Ieșiri
	MWh	%		MWh	%
E7-_rj.	257.160,91	100	ET	xxx.320.40	81,01
E7-_rj.	257.160,91	100	Pierderi distribuție	48.840.50	18,99
Total	257.160,91	100	Total	257.160.91	100

Randamentul convențional de transformare energetică este:

P*r» mcafeinf , r^,rr arc

n — ** ^J **¹ iwmimatuțtț _ | qq ‘8101 '

o;.r

Cu ajutorul datelor din tabelul 5 13 s-a trasat diagrama Sankey din figura 5.12. pentru bilanțul real al sistemul de distribuție a energiei termice din Municipiului Arad.

Energie tvmici Ihr.Ua din PT

257.160.91 Gcal (100“<^

Pierderi distribuție

48.810.50 Gal (18. Wa

Facturat la consumatori

208320.40 GjiI (81.01 %)

Figura 5.12. Diagrama Sankey a bilanțului real pentru rețeaua de distribuție aferenta CET Hidrocarburi Arad

Pierderi tehnologice prin transfer termic pentru sistemul de distribuție

în continuare s-au analizai pierderile de energie termicii din rețeaua de distribuție a Municipiului Arad, astfel în tabelul următor sunt prezentate privind încadrarea pierderilor pe rețelele de distribuție în pierderile normate în anul 2016, conform Regulamentului serviciului public de alimentare cu energie termică a municipiului Arad, art. 119 și 124.

Tabelul 5.16. Pierderi de energie termică din rețeaua ele transport

Luna		Nr. zile	Intrare PT	Facturat	Zile citire contor	Cantitate regularizată	Secundar
							Masice (adaos)			Radiație
							Normat	Realizat		Realizat	Normat	Realizat
			Gcal	Gcal			mc	mc	Gcal	Gcal	%	%
2016	ianuarie	31	50758	41750	31	359	18000	10738	591	8059	16	15,88
2016	februarie	28	38447	31970	29	-	16000	7760	388	6089	16	15.84
2016	manie	31	36878	30384	31	-	15000	7752	310	6184	18	16,77
2016	aprilie	30	10896	8172	30	*■	12500	6216	249	2475	23	22,72
2016	mai	31	5407	3596	32	-112	0	0	0	1924	36	35,58
2016	iunie	30	4669	2924	29	101	0	0	0	1645	36	35,22
2016	iulie	31	3943	2546	31	-	0	0	0	1397	36	35,44
2016	august	31	4088	2763	32	-86	0	0	0	1412	36	34,53
2016	septembrie	30	4237	2799	28	200	5000	4550	182	1055	26	24.91
2016	octombrie	31	22082	15826	31	-	18000	11205	560	5696	24	25,80
2016	noiembrie	30	34230	27626	32	-1.727	16000	14592	803	7528	22	21,99
2016	decembrie	31	48349	37966	30	1 266	15000	7938	437	8681	17	17,95
An 2016		365	263984	208320	366	0	115500	70751	3519	52145	20	19,75

în continuare în tabelul 5.17. sunt centralizate valorile pentru rețeaua termică secundara calculate după normativul ANRSC

Tabelul 5.17. Centralizator calcul pierderi pe re{eaua de distribuție energie termica an 2016

		2016
volum instalație	mc	6513
medie orara maxima	mc/h	13,026
Valoare masica an echivalent	Gcal	66201
Realizat	mc/h	13,011
	%	0,20

In continuare sunt prezentate pierderile de energie defalcate pe magistrale

Tabelul 5.18.a. Pierderi de energie defalcate pe magistrale pentru anul 2016

Pierderi	Ianuarie	Februarie	Martie	Aprilie	Mal	Iunie
	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal
Plecări Ml	13729	10314	9603	2912	1545	1291
Plecări M2	23504	18139	17350	5985	3071	2735
Plecări M3	13841	10063	9497	2911	1950	1680
Plecări M4	15211	11691	10996	3577	2230	1966
Plecări M5	0	0	0	0	0	0
Total plecări	66284	50206	47446	15384	8796	7672
Sosire M6	65653	49658	48054	14492	1	33
Cumpărare de la CETL	69583	51870	48611	15578	0	0
Producție CETH	0	0	0	700	8789	7587
Cumpărare + producție	69583	51870	48611	16278	8789	7587

Consum PT M1	9890	7507	7116	1946	1077	899

Pierderi	Ianuarie	Februarie	Martie	Aprilie	Mai	Iunie
	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal
Consum PT M2	17607	13364	12856	4113	1736	1522
Consum PT M3	11275	8456	8176	2270	1153	992
Consum PT M4	11986	9121	8730	2565	1441	1256
Total consum PT	50758	38447	36878	10896	5407	4669

Consumatori primar M1	2320	1296	1173	160	70	16
Consumatori primar M2	1708	1190	1203	417	162	83
Consumatori primar M3	366	236	220	23	15	10
Consumatori primar M4	577	405	440	63	14	11
Consumatori primar M5	0	0	0	0	0	0
Total consumatori primar	4971	3126	3036	663	261	120

Pierderi M1	1518	1511	1314	805	399	377
Pierderi M2	4190	3585	3290	1454	1172	1130
Pierderi M3	2200	1371	1102	617	781	677
Pierderi M4	2647	2165	1826	948	776	699
Pierderi M5	0	0	0	0	0	0
Pierderi M900	3298	1665	1165	193	0	0
Total pierderi magistrale	13853	10297	8697	4719	3128	2798
	%	%	%	%	%	%
Pierderi M1	11,06	14,65	13,68	27,66	25,79	29,21
Pierderi M2	17,82	19,77	18,96	24,30	38,17	41,32
Pierderi M3	15,89	13,63	11,60	21,21	40,08	40,33
Pierderi M4	17,40	18,52	16,60	26,51	34,79	35,54
Pierderi M5	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
Pierderi M900	4,74	3,21	2,40	1,24	0,00	0,00
	19,91	19,85	17,89	28,99	35,59	36,88
Pierderi cf. raport prod.	19,90	19,84	17,88	28,99	35,51	36,88

Tabelul 5.18. b. Pierderi ele energie defalcate pe magistrale pentru anul 2016

Pierderi	Iulie	August	Septembrie	Octombrie	Noiembrie	Decembrie
	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal
Plecări M1	1371	1328	1372	5936	10140	14099
Plecări M2	2094	2230	2430	10503	16124	23151
Plecari M3	1380	1427	1521	5943	8824	12165
Plecari M4	1776	1934	1881	6980	10598	14765
Plecari M5	0	0	0	0	0	0
Total plecări	6621	6919	7204	29362	45687	64180
Sosire M6	1	0	12	24667	45145	64746
Cumpărare de la CETL	0	0	0	25873	47474	67766
Producție CETH	6269	6386	6980	4256	0	0
Cumpărare + producție	6269	6386	6980	30129	47474	67766

Consum PT M1	830	850	882	4800	7320	10287
Consum PT M2	1232	1343	1411	7485	11845	16696

Pierderi	Iulie	August	Septembrie	Octombrie	Noiembrie	Decembrie
	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal	Gcal
Consum PT M3	780	774	788	4401	6798	9808
Consum PT M4	1100	1121	1156	5396	8267	11558
Total consum PT	3943	4080	4237	22082	34230	48349

Consumatori primar M1	8	12	30	477	1567	2303
Consumatori primar M2	65	27	106	884	1285	1570
Consumatori primar M3	6	6	6	79	267	375
Consumatori primar M4	7	6	14	275	457	488
Consumatori primar M5	0	0	0	0	0	0
Total consumatori primar	86	51	156	1715	3576	4736

Pierderi M1	533	466	460	659	1252	1509
Pierderi M2	796	860	913	2134	2995	4885
Pierderi M3	594	646	727	1462	1760	1983
Pierderi M4	669	808	712	1309	1874	2719
Pierderi M5	0	0	0	0	0	0
Pierderi M900	0	0	0	1205	1788	3586
Total pierderi magistrale	2241	2247	2587	6332	9669	14682
	%	%	%	%	%	%
Pierderi M1	38,86	35,07	33,49	11,11	12,35	10,70
Pierderi M2	38,03	38,56	37,58	20,32	18,58	21,10
Pierderi M3	43,01	45,31	47,78	24,61	19,95	16,30
Pierderi M4	37,68	41,76	37,84	18,75	17,68	18,41
Pierderi M5	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00	0,00
Pierderi M900	0,00	0,00	0,00	4,66	3,77	5,29
	35,74	35,19	37,06	21,02	20,37	21,67
Pierderi ci. raport prod.	35,74	35,19	37,06	21.02	20,36	21,65

. . j Analiza rezultatelor bilanțului energetic real pentru sistemul de distribuție și măsurile propuse pentru creșterea eficientei energetice

Din tabelul 5.17. pentru bilanțul real prezentat in lucrare pentru rețeaua de distribuție a Municipiului Arad rezultă următoarele aspecte:

r Pierderea anuală totală de energie termică are o valoare de 48.840,50 Gcal reprezentând 18,99 % din energia termică livrată de Punctele Termice.

> Pierderea anuală totală de energie termică din sistemul de distribuție este constituită din pierderi prin transfer termic și pierderi masice.

r Soluțiile, respectiv măsurile de reabilitare / modernizare preconizate în vederea reducerii pirderilot de energie termică în sistemul de distribuție sunt similare cu cele prevăzute pentru sistemul de transport a energiei termice.

5.5 3 Bilanț energetic optimizat pentru sistemul de distribuite

Pe baza bilanțului energetic real, realizat pentru sistemul de distribuție au rezultat următoarele aspecte:

■ s-au stabilit indicatorii de eficiență energetică reali;
■ s-au localizai pierderile de energic și s-au precizat cauzele acestora;
■ s-au estimat măsurile aplicabile pentru optimizarea indicatorilor tehnico-economici

în tabelul 5.19. sunt prezentate datele centralizate a bilanțul real pentru sistemul de distribuție.

Tabelul 5.19. Tabelul de bilan[ anticii a bilaniul optimizat pentru sistemul de distribuție

Intrări			Ieșiri
	MWh	%		MWh	%
£7-_r,	254.230,48	100	ET	xxx.320.40	81,94
£7-_r,	254.230,48	100	Pierderi distribuție	45.910,07	18,06
Total	254.230,48	100	Total	254.300,48	100

Randamentul convențional de transformare energetică este:

E'T' tju,-jJgriv E1T ^{a c}* ț. __ *~* * ¹ țtmtumjtf/rt , | qq _ g |

Q'rr

Cu ajutorul datelor din tabelul 5.19. s-a trasat diagrama Sankey din figura 5.13. pentru bilanțul real al sistemul de distribuție a energiei termice din Municipiului Arad.

Energic termica livrata din f’T

?54 23ti.4RGc;il|im_b)

Pierderi distribuita 45 910,07 GcalllS.06%}

Facturat la tunsa maiori 208 320,40 Gcal (81,94%)

Figura 5.13. Diagrama Sankey a bilanțului optimizai pentru rețeaua de distribuție aferenta CET Hidrocarburi Arad

_ Proiecte de investiții in vederea creșterii eficientei energetice a sistemului de tennoficarc din Municipiului Arad

5.6.1. Modernizări rețele termice aferente punctului termic 32 A !fa

Investiție în derulare de către Primăria Municipiului Arad Valoarea aprobată in studiul de fe:abilitute4.487.853 lei

Necesitatea lucrării a fost justificată prin probabilitatea destul de ridicată de a nu mai putea alimenta cu energie termică consumatorii din următoarele blocuri ale cartierului Alfa: 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 91, adică aproximativ 500 de apartamente. Rețeaua de agent termic secundar este într-o stare avansată de uzură pe o porțiune de circa 200 m, situați pe proprietățile private de pe strada Pionierilor nr 34, 36. 38 si str. Clujului nr. 187, 189. Racordul primar al punctului termic trece de asemenea pe o proprietate privată în curs de amenajare. Intervențiile în această zonă sunt practic imposibile atât datorită refuzului proprietarilor de a asigura accesul cât și datorită faptului că nu mai exista posibilitatea accesului pentru utilaje. Deoarece traseul rețelei secundare este chiar la ieșirea din punctul termic 32, orice avarie pe această rețea sau pe racordul primar ar necesita oprirea punctului termic și va avea ca efect oprirea alimentării cu energie termică a consumatorilor în această zonă rețeaua secundară are dimensiunea 2 x D250/Dnl5(PDnl25 iar racordul primar 2xDn200, izolație clasica de vată minerală învelită în carton asfaltat, amplasată subteran în canal termic. Conductele au stat mult timp în apă datorită problemelor cu canalizarea din zonă și sunt într-o stare avansată de uzură atât din punct de vedere al izolației cât și din punct de vedere al conductelor propriu-zise. Astfel, pe lângă riscul de a nu mai putea alimenta consumatorii, există atât pierderi masice cât si pierderi prin radiație semnificative.

Soluția propusă este de a se amplasa 3 module termice compacte. în 3 centre de greutate ale consumului, racordate direct în magistrala de agent termic primar din zonă, și care vor alimenta consumatorii punctului termic 32 Alfa

Avantajele soluției propuse sunt următoarele:

• consumatorii dispun de un modul termic, amplasat in apropierea centrului de greutate al consumului, ceea ce duce la trasee minime de conducte agent termic secundar și echilibrări ale rețelelor prin configurație;
• diametrele conductelor de distribuție agent termic secundar sunt mai mici, ceea ce ușurează execuția, în zona existând si alte utilitățite
• energia de pompare agent secundar este mai redusa datorita traseelor scurte;

După realizarea modernizării, punctul termic va putea fi dezafectat iar clădirea va putea fi utilizată de Municipiul Arad în alte scopuri de interes public.

La data întocmirii bilanțului inx estiția este în derulare.

5.6.2. Modernizări refele termice aferente punctului termic 2 Miron Costin

Investipe în derulare de către Primăria Municipiului Arad

Valoarea aprobată în studiul de fezabihtate6.8-l2.33-l lei

în prezent ansamblul de clădiri cuprins între străzile Miron Costin, piața Gării, B-dul Revoluției. Avrig. Azuga și Xxxx Xxxxxxxx Xxxxxxxx, dispune de un punct termic de zona - PT 2 MIRON COSTIN. Acesta este amplasat într-o poziție bună din punct de vedere hidraulic pentru majoritatea consumatorilor din zonă.dar defavorabilă din punct de vedere hidraulic, fata de consumatorii de pe b-dul Revoluției - Stația de transformatoare a Companiei de Transport Public, Liceul de Arta Sabin Drăgoi si blocul de locuințe nr.12-18, fapt care produce disfuncționalitâți în alimentarea acestora cu energie termica.

De la acest punct termic sunt alimentate cu energie termica pentru încălzire blocurile:

B-dul Revoluției, cu numerele 2,4,6,8,10 si 12-18

- Miron Costin, cu numerele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,11,13,15,B

Azuga. cu numerele C,D,E,F

Avrig. cu numerele 2,4,6,13,15,21,23,C I ,C2

Xxxx Xxxxxxxx Xxxxxxxx. cu numerele 2,4.6,8.14

piața Gării, cu numerele A,B 1

stația de transformatoare a Companiei de Transport Public - b-dul Revoluției

Liceul de Arta Sabin Drăgoi - b-dul Revoluției

Grădinița PP. 15-Avrig

In prezent rețelele de agent termic secundar care deservesc zona sunt compuse din 4 conducte; încălzire tur - retur, apa calda menajera și recirculare apa calda menajera, izolate termic cu \ata minerala, protecție din carton bitumat si amplasate in canale termice din beton, acoperite cu capace carosabile din beton. Vechimea acestor rețele este de cca.25 - 30 ani, ele fiind depășite atât fizic cat si moral, generând disfuncționalități in funcționare si pierderi nejustificale de căldura pe traseu De asemenea, datorita vechimii conductelor, se produc avarii frectente, S-a mai observat si inexistența sau dimensionarea necorespunzătoare a conductelor de recirculare apa calda de consum, fapt care duce si el ta pierderi de căldura pe traseu si disconfort sesizat la nivel de consumator.

Soluția propusă este de a se amplasa 5 module termice compacte, în 5 centre de greutate ale consumului și 2 module termice compacte individuale, racordate direct în magistrala de agent termic primar din zonă, care vor alimenta consumatorii punctului termic 2 Miron Costin.

Avantajele soluției propuse sunt următoarele:

• consumatorii dispun de un modul termic, amplasat in apropierea centrului de greutate ai consumului, ceea ce duce la trasee minime dc conducte agent termic secundar și echilibrări ale rețelelor prin configurație;
• diametrele conductelor de distribuție agent termic secundar sunt mai mici, ceea ce ușurează execuția, în zona existând si alte utilități.e
• energia de pompare agent secundar este mai redusa datorita traseelor scurte;
• consumatorii individuali : Liceul de Arta Sabin Drâgoi și Grădinița PP15, cu alt specific dc consum decât locuințele, vor dispune de câte un modul termic individual, ceea ce. prin sistemele de automatizare programabile, duce la opliinizarea/reducerea consumului.

La dala întocmirii bilanțului investiția este în derulare.

- ₆ j Reabilitarea rețelei de distribuție fi transport a energiei termice (termojîcare) în municipiul Arad si transformarea punctului termic din cartierul Aradul Nou.

Investiție in derulare de către Primăria Municipiului Arad in cadrul Programului de Cooperare Elvețiano Român

Valoarea aprobată in studiul de fe:abilitaie32.490 035 lei

Transformarea punctului termic Aradul nou în centrală termică

Avantaje:

Pierderile de căldură de pe conductele de transport care alimentează în prezent PT Aradul Nou se reduc la 0%;

Dispar cheltuielile cu repararea și înlocuirea conductelor de transport aferente tronsoanelor care alimentează în prezent PT Aradul Nou:

Scade consumul de combustibil, respectiv scad cheltuielile cu combustibilul pentru aceeași cantitate de căldură livrată consumatorilor.

Combustibil

Gaze + Btomasă (peleți de lemn)

Avantaje:

Prețul pcleților este mai mic decât prețul gazului natural raportat la MWh de combustibil, astfel, mixtul gaze naturale + biomasă este mai avantajos ca preț față de prețul gazelor naturale;

Biomasa emite mult mai puține gaze cu efect de seră față de gazele naturale, astfel, prin folosirea mixtului gaze naturale + btomasă se obține o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră față de situația în care s-ar folosi doar gaze naturale

Bilanț energetic pentru sistemul centralizat de producere, transport și distribuție a energiei termice a Municipiului Arad - pentru anul 2016

I " ¹ ■"« " I ——. |, , I ... | 1^—|| ■■■ ,1 ■—r

Rețeaua de distribuție Aradul Nou

Rețeaua de distribuție se reabilitează integral.

Se propune structura cu 4 conducte, respectiv 2 conducte pentru încălzire (tur si retur) + 2 conducte pentru acc (alimentare si recirculare).

Avantaje:

Structura cu 4 conducte are o investiție mai mică comparativ cu structura cu 2 conducte + Module termice

Pierderile de căldură se reduc de la 19.5% la circa 9%;

Scade consumul de combustibil, respectiv scad cheltuielile cu combustibilul pentru aceeași cantitate de căldură livrată consumatorilor.

Scad cheltuielile de reparații.

Rețea de transport-înlocuirc tronsoane

Avantaje:

Se reduc pierderile din rețeaua de transport 20.73% la circa 18.03%;

Extinde durata de v iață a rețelei de termoficare;

Scad cheltuielile de reparații;

Scade consumul de combustibil, respectiv scad cheltuielile cu combustibilul la CET pentru aceeași cantitate de căldură livrată în punctele termice.

5.7. Recomandări suplimentare

■ Se recomandă reabilitarea termică a locuințelor. Pornind de la zona climatică în care se află municipiul Arad și consumul ridicat de energie termică în blocurile de locuințe, autoritățile administrației locale au dat importanța cuvenită acțiunii de reabilitare termică a blocurilor
■ Verificarea funcționării cazonelor, arzătoarelor, pompelor la parametrii prevăzuți în legislația în vigoare;
■ Reducerea poluării mediului ambiant la parametrii admisibili (emisie de poluanți în atmosferă);
■ finalizarea contorizării consumatorilor la niv el de imobil;
■ Răspândirea repartitoarelor de costuri
■ Monitorizare stricta a analizei gazelor de ardere si diminuarea excesului de aer in funcționarea cazanelor energetice, avand ca rezultat creșterea randamentului termic.
■ Incarcarea in mod corespunzător a prizei de termoficare cu scopul realizării unui indice de termoficare cat mai ridicat in procesul de producere a energiei termice

• Urmărirea respectării programului de revizii si reparații pentru asigurarea continuității funcționarii pentru ev itarea avariilor, respectiv pentru ev itarea funcționarii pe surse de vârf

Anexa nr. 2 la

HCLM nr. / 2017

Pierderi generate de prestarea serviciului public de termoficare in Municipiul Arad in perioada iulie 2016 - decembrie 2016

Pierderile induse de prestarea serviciului public de alimentare cu energie termica a populației in sistem centralizat, Înregistrate in perioada iulie 2016 - decembrie 2016 de operatorul de termoficare SC CET Hidrocarburi SA Arad, au fost generate astfel:

1. neacoperirea pierderilor de energie termica atat pe activitatea de transport cat si pe cea de distribuție.

ANRSC a avizat preturi 'tarife cu o pierdere de 10,2% pentru activitatea de transport si 8,4% pentru activitatea de distribuție, rezultând o cantitate de energie termica neacoperita prin tarifele practicate astfel:

	Cantitate intrata	Pierderi ET reale	Pierderi ANRSC	Diferența neacoperita real ABRSC	Preț ANRSC	Pierdere nerecuperata reala preț neaprobat -lei-	% populație	Val af pop -lei-
lul-dec 2016
Transport	165.005	37.744	16.831	20.913	162.97	3.408.271
Distribuție	116.938	27.403	9.822	17.581	209.81	3.688.680
TOTAL						7.096.961	77.79 %	5.520.725,96

Calculul preturilor medii de producție s-a efectuat conform mediei ponderate, astfel: (Cant ET produsa*pret ANRSC neacc + cant pop ET achiz*pret popET ANRE+ cant ag ET achiz*pret ag ET ANRE)/ (Cant ET produsa+ cant pop ET achiz+ cant ag ET achiz).

2. practicarea unor preturi de furnizare ET pentru populație sub preturile avizate de ANRSC prin Aviz 3420451/01.10.2010 astfel:

	Aviz ANRSC	Preț aprobat CLM	Cantitate produs a/livrata	Pierdere neacoperuta -lei-	% populație	Val af pop -lei-
lul-dec 2016
Producție	199.84	158.35	23.982	640.465
Transport	46.84	46.84
Distribuție	88.11	88.11
TOTAL				640.465	77.79 %	498.217,72

PREȘEDINTE ȘEDINȚA

SECRETAR

Hotărârea nr. 13/2018

ROMÂNIA

Pierderi generate de prestarea serviciului public de termoficare în Municipiul Arad în perioada iulie 2016 - decembrie 2016

1. neacoperirea pierderilor de energie termică atât pe activitatea de transport cât și pe cea de

distribuție.

2. practicarea unor prețuri de furnizare ET pentru populație sub prețurile avizate de ANRSC prin Aviz 3420451/01.10.2010 astfel:

Pierderi generate de prestarea serviciului public de termoficare in Municipiul Arad in perioada iulie 2016 -decembrie 2016

1. neacoperirea pierderilor de energie termica atat pe activitatea de transport cat si pe cea de distributie.

PRIMARUL MUNICIPIULUI ARAD nr. 817/5.01.2018

EXPUNERE DE MOTIVE:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD

RAPORT DE SPECIALITATE

Considerații Juridice:

Considerații tehnice și generale

CUPRINSUL LUCRĂRII

A. PARTE SCRISĂ

1. DESCRIEREA ȘI SCOPUL PROIECTULUI

2. DESCRIEREA ȘI ISTORICUL SOCIETĂȚII

3. CONTURUL DE BILANȚ

4. APARATURĂ ȘI FIȘE DE MĂSURĂTORI

5. BILANȚURILE ENERGETICE PE REȚELELE DE

TERMOFICARE

B. PARTE DESENATĂ

t. DESCRIEREA ȘI SCOPUL PROIECTULUI

Introducere

1.1. Obiective urmărite

1.2. Conținutul lucrării

1.3. Prevederi legislative și metodologice în domeniu

A. Legea 121 / 2014 privind eficiența energetică.

C REGULAMENT-CADRU al serviciului public de alimentare cu energie termică

CAPITOLUL 1 (extras)

1.5. Mărimi, simboluri și unități de măsură

2. DESCRIEREA Șl ISTORICUL SOCIETĂȚII

2.1. Descrierea sumară a societății

3. CONTURUL DE BILANȚ

3.1. Descrierea sursei de producere a energici termice

Descrierea echipamentele din CET Hidrocarburi

3.2. Descrierea rețelei termice primare

3.3. Descrierea punctelor termice

3.4. Descrierea rețelei termice secundare

3.5. Situația contorizării

4. APARATURĂ ȘI FIȘE DE MĂSURĂTORI

4.1. Aparatură de măsurare utilizată pentru elaborarea lucrării de bilan] energetic

BILANȚURILE ENERGETICE PE REȚELELE DE TERMOFICARE

5.1.

Principii generale

Bilanț energetic pentru sursa de producere a energici termice

5.3. Bilanț energetic pe rețelele termice primare

Calculul pierderile de căldură din rețeaua de transport u energici termice (rețelele termice primare)

5,4. Bilanț energetic pe punctele termice

Punct Termic

5.5. Bilanț energetic pe rețelele termice secundare

o™ = , + o'"

_ Proiecte de investiții in vederea creșterii eficientei energetice a sistemului de tennoficarc din Municipiului Arad

Transformarea punctului termic Aradul nou în centrală termică

Combustibil

Rețeaua de distribuție Aradul Nou

Rețea de transport-înlocuirc tronsoane

5.7. Recomandări suplimentare

Pierderi generate de prestarea serviciului public de termoficare in Municipiul Arad in perioada iulie 2016 - decembrie 2016

1. neacoperirea pierderilor de energie termica atat pe activitatea de transport cat si pe cea de distribuție.