Hotărârea nr. 98/2017

privind actualizarea Planului de analiză si acoperire a riscurilor al Municipiului Arad

ROMÂNIA

JUDEȚUL ARAD municIpiul ARAD

CONSILIUL LOCAL

H O T Ă R Â R E A nr. 98 din 28 martie 2017 privind actualizarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului Arad

Având în vedere inițiativa Primarului Municipiului Arad, exprimată în expunerea de motive înregistrată cu nr. 59474 /07.09.2016,

Examinând raportul de specialitate al Biroului Protecție Civilă, Voluntariat pentru Situații de Urgență, înregistrat cu nr. 59476 /07.09.2016,

Analizând rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Arad,

Ținând seama de prevederile art. 4 alin. (3), alin. (4), art. 13 lit. a) și art. 14 lit. a) din Legea nr. 307 /2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare,

Luând în considerare prevederile art. 25 lit. b) din Legea nr. 481 /2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere prevederile art. 6 și art. 7 din anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 132 /2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor,

În baza adresei nr. 17785 /16.03.2016 a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Vasile Goldiș” al Județului Arad, prin care se solicită actualizarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului Arad,

Adoptarea hotărârii în unanimitate de voturi (23 prezenți din totalul de 23),

În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d), alin. (6) lit. a) pct. 8, art. 45 alin. (1) și art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215 /2001, a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARAD

H O T Ă R Ă Ș T E

Art. 1 Se actualizează Planul de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului Arad, conform anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 Prezenta hotărâre se va duce la îndeplinire de către Primarul Municipiului Arad și Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Arad.

Art. 3 Prezenta hotărâre se comunică celor interesați prin grija Serviciului Administrație Publică Locală.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Xxxxx Xxxxxx Contrasemnează

SECRETARUL MUNICIPIULUI ARAD Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx

Red./Dact. I.F./I.F. Verif. C.M.

1 ex. Biroul Protecție Civilă, Voluntariat pentru Situații de Urgență 1 ex. Instituția Prefectului-Județul Arad 1 ex. Dosar ședință CLMA 28.03.2017

Cod PMA -S1-02

ROMÂNIA

AVIZAT

S E C R E T A R Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx

P R O I E C T

Nr. 271/2016 din 20.03.2017

JUDEȚUL ARAD

MUNICIPIUL ARAD

CONSILIUL LOCAL

H O T Ă R Â R E A nr.

din__________________________

privind actualizarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului Arad

Având în vedere inițiativa Primarului Municipiului Arad, exprimată în expunerea de motive înregistrată cu nr. 59474 /07.09.2016,

Examinând raportul de specialitate al Biroului Protecție Civilă, Voluntariat pentru Situații de Urgență, înregistrat cu nr. 59476 /07.09.2016,

Analizând rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Arad,

Luând în considerare prevederile art. 25 lit. b) din Legea nr. 481 /2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARAD

H O T Ă R Ă Ș T E

Art. 1 Se actualizează Planul de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului Arad, conform anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 Prezenta hotărâre se va duce la îndeplinire de către Primarul Municipiului Arad și Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Arad.

Art. 3 Prezenta hotărâre se comunică celor interesați prin grija Serviciului Administrație Publică Locală.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ SECRETAR

Biroul Protecție Civilă, Voluntariat pentru Situații de Urgență F.M.

Cod PMA-S1-01

PRIMARUL MUNICIPIULUI ARAD Nr. 59474 /07.09.2016

EXPUNERE DE MOTIVE

referitor la proiectul pentru actualizarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului Arad

Având în vedere:

Adresa nr. 17785 /16.03.2016 a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Vasile Goldiș” al Județului Arad, prin care se solicită actualizarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului Arad.

Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial.

Scopul Planului de analiză și acoperire a riscurilor este de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență, de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență și de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Astfel,

P R O P U N

aprobarea prin Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Arad a actualizării Planului de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului Arad, conform anexei la proiectul de hotărâre.

PRIMAR, Xxxxxxxx Xxxxx

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD Biroului Protecție Civilă,

Voluntariat pentru Situații de Urgență Nr. 59476 /07.09.2016

RAPORT DE SPECIALITATE

Referitor la: expunerea de motive înregistrată cu nr. 59474 /07.09.2016 a dlui Xxxxxxxx Xxxxx, primarul municipiului Arad;

Obiect: actualizarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului Arad.

Având în vedere:

- prevederile art. 4 alin. (3) și (4), art. 13 lit. a) și art. 14 lit. a) din Legea nr. 307 /2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare;
- prevederile art. 25 lit. b) din Legea nr. 481 /2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- prevederile art. 6 și art. 7 din anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 132 /2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planu lui de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

- adresa nr. 17785 /16.03.2016 a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Vasile Goldiș” al Județului Arad, prin care se solicită actualizarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului Arad.

Față de cele prezentate mai sus,

P R O P U N E M

aprobarea prin Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Arad a actualizării Planului de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului Arad, conform anexei la proiectul de hotărâre.

Șef birou

Xxxx Xxxxx

Întocmit

Xxxxxx Xxxxxx

Anexa la Hotărârea nr. 98/28.03.2017 a Consiliului Local a Municipiului Arad

NESECRET

ROMÂNIA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI

ARAD

PLANUL

DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR AL MUNICIPIULUI ARAD

PREȘEDINTE

URGENȚĂ

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE

PRIMAR

GHEORGHE FALCĂ

Cuprins

Capitolul I - Dispoziții generale.......................................................................pag.

1 Definiție, scop, obiective..............................................................................pag.

1.1 Definiție...............................................................................................pag.

1.2 Scop.....................................................................................................pag.

1.3 Obiective..............................................................................................pag.

1.4 Termeni și expresii folosite în domeniul situațiilor de urgență

conform Legii nr. 481 /2004 privind protecția civilă........................................................pag.

1.5 Termeni și expresii folosite în domeniul situațiilor de urgență conform

Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21 /2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență...............................pag. 2

2 Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor..........................................pag.

2.1 Acte normative de referință.........................................................................pag.

2.2 Structuri organizatorice implicate...................................................................pag.

2.3 Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu.....................pag.

Capitolul II - Caracteristicile unității administrativ-teritoriale.........................................pag.

1 Amplasare geografică și relief........................................................................pag. 5

2 Caracteristici climatice.................................................................................pag. 8

3 Rețea hidrografică.................................................................................................pag. 9

4 Populația................................................................................................pag.

5 Căi de transport.......................................................................................pag.

5.1 Căi de transport rutiere. Rețeaua de drumuri naționale........................................pag.

5.2 Căi de transport feroviare..........................................................................pag.

5.3 Căi de transport aerian.............................................................................pag.

5.3.1 Aeroportul Arad.................................................................................pag.

5.3.2 Centrul de Dirijare a Zborurilor Arad.........................................................pag.

6 Dezvoltare economică...............................................................................pag.

6.1 Considerente generale.............................................................................pag.

6.2 Zona Liberă Arad - Curtici.......................................................................pag.

6.3 Terminalul Cargo de pe Aeroportul Arad Internațional........................................pag.

6.4 Expo Arad International...........................................................................pag.

6.5 Industria.............................................................................................pag.

6.6 Zonele Industriale.................................................................................pag.

6.6.1 Zona Industrială Vest...........................................................................pag.

6.6.2 Zona Industrială Est.............................................................................pag.

6.6.3 Zona Industrială Sud............................................................................pag.

6.6.4 Zona Industrială Nord...........................................................................pag.

6.7 Topul Firmelor......................................................................................pag.

6.8 Agenți Economici.................................................................................pag.

6.9 Servicii Bancare....................................................................................pag.

6.10 Angajați pe sectoare de activitate................................................................pag.

6.11 Turismul...........................................................................................pag.

7 Infrastructuri locale..................................................................................pag.

7.1 Instituții de cultură.................................................................................pag.

7.2 Monumente..........................................................................................pag.

7.3 Edificii religioase...................................................................................pag.

7.4 Instituții de ocrotire a sănătății...................................................................pag.

7.5 Alimentarea cu gaze................................................................................pag.

7.6 Alimentarea cu energie electrică..................................................................pag.

7.7 Alimentarea cu apă potabilă.......................................................................pag.

8 Specific regional......................................................................................pag.

Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență..............................pag. 28

1 Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competență...................................pag. 28
- 1.1 Analiza riscurilor naturale.........................................................................pag. 28
  - 1.1.1 Fenomene meteorologice periculoase.........................................................pag. 28
  - 1.1.2 Inundațiile.........................................................................................pag. 32
    - 1.1.2.1 Riscul de inundații.............................................................................pag. 32
  - 1.1.3 Incendii de pădure................................................................................pag. 32
  - 1.1.4 Cutremure..........................................................................................pag. 33
- 1.2 Analiza riscurilor tehnologice.....................................................................pag. 40
  - 1.2.1 Riscuri industriale................................................................................pag. 40
  - 1.2.2 De transport și depozitare produse periculoase...............................................pag. 40
  - 1.2.3 Transporturi.......................................................................................pag. 41
  - 1.2.4 Riscuri nucleare și urgențe radiologice.......................................................pag. 41
  - 1.2.5 Poluarea apelor...................................................................................pag. 41
  - 1.2.6 Eșecul utilităților publice.......................................................................pag. 42
  - 1.2.7 Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos............................................pag. 43
  - 1.2.8 Asanarea teritoriului de muniție rămasă neexplodată.......................................pag. 43
- 1.3 Analiza riscurilor de incendiu....................................................................pag. 44
- 1.4 Analiza riscurilor sociale.........................................................................pag. 45
  - 1.4.1 Participarea populației la manifestări periodice..............................................pag. 45
- 1.5 Analiza riscurilor biologice.......................................................................pag. 46
2 Clasificarea instituțiilor publice, operatorilor economici din punct

de vedere al protecției civile și în funcție de riscurile specifice.................................pag.

3 Obiective surse de risc..............................................................................pag.

Capitolul IV - Acoperirea riscurilor.................................................................pag. 48

1 Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție......................................pag.

2 Etapele de realizare a acțiunilor.....................................................................pag.

2.1 Modul de acoperire a riscurilor pe tipuri de dezastre..........................................pag. 56

3 Faze de urgență a acțiunilor........................................................................pag.

4 Acțiuni de protecție-intervenție.....................................................................pag.

5 Instruirea...............................................................................................pag.
6 Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare...............................pag. 71
- 6.1 Schema generală a fluxului informațional din Sistemul

Național de Management al Situațiilor de Urgență....................................................pag. 73

Capitolul V - Resurse umane, materiale și financiare.............................................pag. 74

Capitolul VI - Logistica acțiunilor...................................................................pag. 75

Anexa nr. 1 - Rețeaua drumurilor naționale și județene din municipiul Arad..................pag.

Anexa nr. 2 - Harți cu rețeaua de transport rutier din municipiul Arad.................................pag.

Anexa nr. 3 - Zone inundabile din municipiul Arad - Caracteristici.............................pag.

Anexa nr. 4 - Date caracteristice în vederea gestionării efectelor inundațiilor

pe cursul râului Mureș pe teritoriul municipiului Arad................................pag.

Anexa nr. 5 - Instituții publice cu risc de incendiu din municipiul Arad.........................pag.

Anexa nr. 6 - Stații de alimentare cu carburanți în municipiul Arad.....................................pag.

Anexa nr. 7 - Stații de alimentare cu GPL tip Skid în municipiul Arad............................pag.

Anexa nr. 8 - Depozite carburanți în municipiul Arad....................................................pag.

Anexa nr. 9 - Operatorii economici deținători de deșeuri sau substanțe chimice periculoase din municipiul Arad..........................pag. 101

Anexa nr. 10 - Deținătorii de surse radioactive din municipiul Arad..........................pag. 102

Anexa nr. 11 - Zone industriale cu risc ridicat de incendiu din municipiul Arad.............pag. 109

Anexa nr. 12 - Structura principalelor unități turistice din municipiul Arad...................pag.

Anexa nr. 13 - Istoric general al zonei de competență............................................pag.

Anexa nr. 14 - Catalogul municipiului Arad cuprinzând clasificarea instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de risc specifice...........................pag.

Anexa nr. 15 - Măsuri pentru avertizarea-alarmarea populației la primirea avertizărilor hidrologice /meteorologice.....................................pag.

Anexa nr. 16 - Principalele măsuri de protecție și intervenție în funcție de riscul manifestat......................................................pag. 127

Anexa nr. 17 - Stocul minim de materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor...............................................................pag. 133

Anexa nr. 18 - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri.........................................................pag.

Anexa nr. 19 - Protocoale de colaborare cu instituții și operatori economici, în cazul produceri unor situații de urgență după caz în municipiul Arad...................................................................pag.

Anexa nr. 20 - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență............pag.

Anexa nr. 21 - Schema fluxului informațional - decizional pentru situații de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale.......................pag.

Anexa nr. 22 - Obiective Inundabile Râul Mureș (Zona Dig - Mal)............................pag.

Anexa nr. 23 - Hartă administrativă județul Arad...........................................................pag.

Anexa nr. 24 - Zone de risc la alunecări de teren.........................................................pag.

Anexa nr. 25 - Principalele zone afectate de inundații pluviale......................................pag.

Capitolul I - Dispoziții generale

1. Definiție, scop, obiective
- 1.1 Definiție

Planul de analiză și acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul Municipiului Arad, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

1.2 Scop

Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență, de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență și de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

1.3 Obiective

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;
b) amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
c) stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor operative;
d) alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

1.4 Termeni și expresii folosite în domeniul situațiilor de urgență conform Legii nr. 481 /2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare

a) ADĂPOSTIRE - măsură specifică de protecție a populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și de patrimoniu, pe timpul ostilităților militare și al situațiilor de urgență, împotriva efectelor acestora. Adăposturile de protecție civilă sunt spații special amenajate pentru protecție în situații specifice, proiectate, executate, dotate, echipate și autorizate potrivit normelor și instrucțiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul administrației și internelor*);
b) ALARMARE - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populației despre iminența producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;
c) ASANARE - ansamblul de lucrări și operațiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniției neexplodate și dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publică și securitate națională;
d) AVERTIZARE - aducerea la cunoștință populației a informațiilor necesare despre iminența producerii sau producerea unor dezastre;
e) DEZASTRU - evenimentul datorat declanșării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului și care, prin amploare, intensitate și consecințe, atinge ori depășește nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situațiilor de urgență, elaborate și aprobate potrivit legii;
f) ÎNȘTIINȚARE - activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența producerii sau producerea dezastrelor și/sau a conflictelor armate către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii și al realizării măsurilor de protecție;
g) PREALARMARE - transmiterea mesajelor /semnalelor de avertizare către autorități despre probabilitatea producerii unui atac aerian;
h) SITUAȚIE DE PROTECȚIE CIVILĂ - situația generată de iminența producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare și/sau a altor situații neconvenționale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afectează viața, mediul, bunurile și valorile culturale și de patrimoniu.

1.5 Termeni și expresii folosite în domeniul situațiilor de urgență conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21 /2004 privind Sistemul Național de

Management al Situațiilor de Urgență

a) AMPLOAREA SITUAȚIEI DE URGENȚĂ - mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viața persoanelor, funcționarea instituțiilor statului democratic, valorile și interesele comunității;
b) EVACUAREA - măsură de protecție luată în cazul amenințării iminente, stării de alertă ori producerii unei situații de urgență și care constă în scoaterea din zonele afectate sau potențial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituții publice, agenți economici, categorii sau grupuri de populație ori bunuri și dispunerea acestora în zone și localități care asigură condiții de protecție a persoanelor, bunurilor și valorilor, de funcționare a instituțiilor publice și agenților economici;
c) FACTOR DE RISC - fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în același timp și spațiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc;
d) GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ - identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum și a efectelor negative și a impactului produs de evenimentele excepționale respective;
e) IMINENȚA AMENINȚĂRII - parametrii de stare și timp care determină declanșarea inevitabilă a unei situații de urgență;
f) INTENSITATEA SITUAȚIEI DE URGENȚĂ - viteza de evoluție a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate;
g) INTERVENȚIA OPERATIVĂ - acțiunile desfășurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situației de urgență, limitării sau înlăturării, după caz, a consecințelor acesteia;
h) MANAGEMENTUL SITUAȚIEI DE URGENȚĂ - ansamblul activităților desfășurate și procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituțiile și serviciile publice abilitate pentru identificarea și monitorizarea surselor de risc, evaluarea informațiilor și analiza situației, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acțiune și implementarea acestora în scopul restabilirii situației de normalitate;
i) MONITORIZAREA SITUAȚIEI DE URGENȚĂ - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situației create, cunoașterii tipului, amplorii și intensității evenimentului, evoluției și implicațiilor sociale ale acestuia, precum și a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situației de urgență;
j) SITUAȚIA DE URGENȚĂ - evenimente excepționale, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse specializate și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate;
k) STAREA DE ALERTĂ - se declară potrivit prezentei ordonanțe de urgență și se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență;
l) STAREA POTENȚIAL GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ - complex de factori de risc care, prin evoluția lor necontrolată și iminența amenințării, ar putea aduce atingere vieții și sănătății populației, valorilor materiale și culturale importante și factorilor de mediu;
m) TIPURI DE RISC - cazuri de forță majoră determinate de incendii, cutremure, inundații, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbușiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbușiri ale unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte calamități naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de risc în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

2. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor
- 2.1 Acte normative de referință

1. Legea nr. 481 /2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și

completările ulterioare (M. Of. nr. 554 din 22 iulie 2008);

2. Legea nr. 307 /2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și

completările ulterioare (M. Of. nr. 633 din 21 iulie 2006);

3. Legea nr. 446 /2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare (M. Of. nr. 990 din 12 decembrie 2006);
4. Legea nr. 59 /2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase (M. Of. nr. 290 din 18 aprilie 2016);
5. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21 /2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2005, cu modificăriel și completările ulterioare (M. Of. nr. 361 din 26 aprilie 2004);
6. Hotărârea Guvernului României nr. 1491 /2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, cu modificările și completările ulterioare (M. Of. nr. 885 din 28 septembrie 2004);
7. Hotărârea Guvernului României nr.547 /2005 privind aprobarea strategiei naționale de protecție civilă (M. Of. nr. 600 din 12 iulie 2005);
8. Hotărârea Guvernului României nr. 642 /2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice (M. Of. nr. 603 din 13 iulie 2005);
9. Hotărârea Guvernului României nr. 94 /2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului național pentru situații speciale de urgență, cu modificările și completările ulterioare (M. Of. nr. 121 din 18 februarie 2014);
10. Hotărârea Guvernului României nr. 557 /2016 privind managementul tipurilor de risc (M. Of. nr. 615 din 11 august 2016);
11. Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 712 /2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență, cu modificările și completările ulterioare (M. Of. nr. 599 din 12 iulie 2005);
12. Ordinul Ministrului Transportului Construcților și Turismului și Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 1995/1160 /2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau alunecări de teren (M. Of. nr. 207 bis din 7 martie 2006);
13. Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 1259 /2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă (M. Of. nr. 349 din 18 aprilie 2006);
14. Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 132 /2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor (M. Of. nr. 79 din 1 februarie 2007);
15. Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor și Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 1422 /192 /2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră (M. Of. nr. 649 bis din 12 septembrie 2012);
16. Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 96 /2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și a serviciilor private pentru situații de urgență (M. Of. nr. 469 din 23 iunie 2016).

2.2 Structuri organizatorice implicate

- Primăria Municipiului Arad prin Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență;
- Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Vasile Goldiș” al Județului Arad;
- Inspectoratul de Poliție Județean Arad;
- Inspectoratul de Jandarmi Județean Arad;
- Poliția Locală Arad;
- Direcția de Sănătate Publică Arad;
- Direcția Sanitar - Veterinară Arad;
- Crucea Roșie Arad;
- alte instituții stabilite, funcție de riscul respectiv.

2.3 Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu

Planul de analiză și acoperire a riscurilor (PAAR) se întocmește de comitetul local pentru situații de urgență și se aprobă de consiliul local.

Primarul răspunde de asigurarea condițiilor necesare elaborării PAAR.

De asemenea pentru sprijinirea activității de analiză și acoperire a riscurilor, consiliul local poate comanda specialiștilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze și alte materiale de specialitate.

Operatorii economici, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligația de a pune la dispoziție comitetelor pentru situații de urgență toate documentele, datele și informațiile solicitate în vederea întocmirii PAAR.

Inspectoratul județean pentru situații de urgență, prin centrul operațional, asigură pregătirea, organizarea și coordonarea acțiunilor de răspuns, precum și elaborarea procedurilor specifice de intervenție, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situații de urgență.

După elaborare și aprobare, planul se pune la dispoziție secretariatului tehnic permanent al comitetului local pentru situații de urgență, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituții și organisme cu atribuții în prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență, acestea având obligația să cunoască, în părțile care le privesc, conținutul planurilor și să le aplice corespunzător situațiilor de urgență specifice.

Capitolul II - Caracteristicile unității administrativ-teritoriale

1. Amplasare geografică și relief

Municipiul Arad este localizat în extremitatea vestică a țării, la aproximativ 50 km de graniță, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva - Lipova. Coordonatele geografice sunt: 46° 10' 36" N, 21° 18' 4" E.

Municipiul Arad se compune din punct de vedere teritorial din următoarele 18 cartiere: Centru, Micălaca, Șega, Aradul Nou, Poltura, Grădiște, Gai, Bujac, Subcetate, Drăgășani, Alfa, Pârneava, Sânicolaul Mic, Cadaș, Aurel Vlaicu, Confecții, Cartierul Funcționarilor și Mureșel¹.

Din punct de vedere administrativ aceste cartiere sunt administrate de către Primăria Municipiului Arad.

Orașul se află la o altitudine de 109 m și se întinde pe o suprafață de 6,227 ha, teritoriul administrativ (suprafața totală inclusiv extravilan) fiind de 25,285 ha. Este amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul pan-european IV, cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia.

Autostrada A1 este parte a Coridorului IV European de transport, care se întinde de la Dresda /Nurnberg la Istanbul. Traseul autostrăzii românești A1 începe în București trecând prin Pitești, Sibiu, Sebeș, Deva, Lugoj, Timișoara, Arad și asigură ieșirea spre granița cu Ungaria la Nădlac, făcând legătura cu autostrada M43 din Ungaria, spre Seghedin, la finalizare urmând să aibă o lungime de 573 km.

Traseul autostrăzii A11 începe în Arad (A1, centura - DN7) urmând să facă legătura cu Oradea, la finalizare urmând să aibă o lungime de 118 km.

De asemenea, situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 [594 km de București (E) și 275 km de Budapesta (V)], cu E 671 [50 km de Timișoara (S) și 117 km de Oradea (N)], constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană.

Distanțe rutiere de la Arad până la:
în țară	în străinătate
Alba Iulia - 226 km	Amsterdam - 1654 km
Baia Mare - 308 km	Atena - 1291 km
Botoșani - 619 km	Barcelona - 2176 km
Brașov - 417 km	Belgrad - 209 km
Brăila - 689 km	Berlin - 1141 km
București - 594 km	Bratislava - 467 km
Cluj-Napoca - 267 km	Bruxelles - 1619 km
Constanța - 813 km	Budapesta - 275 km
Craiova - 367 km	Copenhaga - 1566 km
Deva - 156 km	Istanbul - 1145 km
Drobeta-Turnu Severin - 258 km	Kiev - 1120 km
Focșani - 598 km	Lisabona - 3332 km
Galați - 791 km	Londra - 1984 km
Iași - 640 km	Madrid - 2785 km
Oradea - 117 km	Monaco - 1500 km
Pitești - 439 km	Moscova - 1983 km
Ploiești - 525 km	Oslo - 2161 km
Reșița - 151 km	Paris - 1751 km
Satu Mare - 254 km	Praga - 797 km
Sibiu - 271 km	Roma - 1486 km
Suceava - 589 km	Sofia - 560 km
Timișoara - 50 km	Stuttgart - 1185 km
Târgu Mureș - 343 km	Zurich - 1250 km
Tulcea - 831 km	Varșovia - 1139 km
Vaslui - 682 km	Viena - 506 km

Municipiul Arad este situat în zonă de câmpie fiind străbătut de o rețea hidrografică formată din râul Mureș și o serie de canale de mai mică importanță. Mureșul Mort își are originea într-un meandru puternic al Mureșului chiar în interiorul orașului Arad la sud de Mureș și la N-E. Apele freatice specifice zonei suferă influența climatului temperat oceanic, manifestat prin alimentarea mai abundentă din timpul iernii. Lunca Mureșului, cuprinsă între Arad și Nădlac, a fost ridicată la rangul de rezervație naturală.

2. Caracteristici climatice

Municipiul Arad beneficiază de o climă temperat-continentală, moderată, în care sunt prezente influențe oceanice.

Temperatura medie multianuală înregistrată la nivelul stației Arad este de 10,4^oC. Luna cea mai caldă este iulie, valorile medii oscilând între 20,1 ^oC și 21,1 ^oC, iar cea mai rece lună este ianuarie cu medii negative sub -1^oC.

Din analiza datelor înregistrate de stațiile meteorologice rezultă că anul 2000 este considerat ca și unul din cei mai calzi ani, iar la polul opus se află anii 1963 și 1985.

Clima temperat-continentală a Municipiului Arad se manifestă printr-o repartiție neuniformă a precipitațiilor pe parcursul anului, cu cantități suficiente de precipitații, care permit menținerea umidității în sol.

Cantitățile medii de precipitații sunt de 572,9 l/m²' Cele mai mici cantități de precipitații s-au înregistrat în anul 2000, care a fost unul dintre cei mai secetoși ani din ultimii 50. Cantitățile maxime de precipitații au fost semnalate în anii 1999 și 2005, când valorile au depășit cu mult mediile multianuale'

Maximul pluviometric anual se produce în luna iunie, determinat de instabilitatea atmosferică accentuată și de activitatea ciclonilor nord-atlantici'

REPARTIȚIA PRECIPITAȚIILOR MEDIDI MULTIANUALE (L/MP) IN

1. Cantitățile extreme de precipitații înregistrate la stația meteorologică Arad:

Stația meteorologică	Cantitatea maximă anuală	Cantitatea minimă anuală
Arad	807,1 l/m² - 1999	254,2 l/m² - 2000

2. Valorile extreme de temperatură înregistrate la stația meteorologică Arad:

Stația meteorologică	Temperatura maximă	Temperatura minimă
Arad	39,1^O - 21.08.2000	-27,2^O - 30.01.1987

Principalele fenomene meteorologice periculoase ce se pot produce în Municipiul Arad sunt:

- variațiile bruște de temperatură;
- înghețurile târzii și timpurii;
- căldurile excesive;
- gerul;
- ploile torențiale;
- seceta;
- grindina;
- vijelia;
- căderile masive de zăpadă;
- viscolul.

Toate aceste fenomene au fost prezente pe teritoriul Municipiului Arad, dar s-au produs cu o frecvență mai redusă. Fenomenele cu cea mai mare frecvență de producere și cu pagube relativ mari sunt:

Fenomenul de vijelie se produce în special în sezonul cald, între lunile aprilie și septembrie.

Un studiu efectuat de autoritățile meteorologice a rezultat că între anii 1985 - 2005, pe teritoriul județului Arad au fost înregistrate fenomene de vijelie astfel:

Stația meteorologică Arad

Stația meteorologică Chișineu-Criș

Stația meteorologică Șiria

Fenomenul de grindină este specific sezonului cald și însoțește fenomenul de ploaie torențială sau vijelie.

În intervalul 1985 - 2005 au fost înregistrate 50 fenomene de grindină la stațiile meteorologice din județul Arad, în special la stațiile din Câmpia de Vest.

Fenomenul de uscăciune și secetă apare în anii secetoși și foarte calzi, dar climatul moderat cu influențe oceanice determină o prezență episodică a acestora în județul nostru. Cei mai secetoși ani au fost: 1983, 1993 și 2000.

Înzăpezirile și căderile masive de zăpadă se înregistrează pe teritoriul județului Arad, dar nu cu aceeași intensitate ca în nordul și estul țării, în care se înregistrează precipitații sub formă de ninsoare datorate fronturilor nordice și siberiene.

În ultimii 20 de ani au fost înregistrate precipitații masive sub formă de ninsoare în anii: ianuarie - februarie 1985 în Municipiul Arad și pe tot teritoriul județului și în ianuarie 2003 în Municipiul Arad și în zona de vest a județului.

3. Rețea hidrografică

Râul Mureș constituie principalul curs de apă care traversează Municipiul Arad.

În limitele județului Arad, Mureșul primește afluenții mici din Munții Zarandului și din Dealurile Lipovei. La sud de Mureș, din Câmpia Vingăi se strâng o serie de pâraie mici (Slatina, Apa Mare, Ardelenilor etc.), toți fiind afluenții ai râului Bega.

Cumpăna de ape este apropiată de Mureș ceea ce explică și bazinele hidrografice mici: Troaș (71 km²), Bârzava, Conop, Șoimoș, Cladova, ș.a., toate acestea cu o suprafață a bazinului hidrografic sub 50 km².

Masele de aer umede iarna și primăvara generează în aceste zone o scurgere mai ridicată: de exemplu la Arad s-a înregistrat iarna 20,0%, primăvara 44,4%, vara 25,1%, iar toamna 10,5%. Scurgerea și debitele maxime sunt caracteristice vara, ca urmare a ploilor torențiale, sau primăvara atunci când topirea zăpezii se suprapune ploilor.

Alte cursuri de apă de mai mică importanță, care fac parte din rețeaua hidrografică a Municipiului Arad și care pot crea probleme sunt următoarele canale:

- Canalul Mureșel;
- Canalul Morilor;
- Canalul Țiganca;
- Canalul Foișor.

4. Populația

Orice studiu demografic sistematic începe cu determinarea efectivului, numărului sau mărimii populației totale care urmează a fi investigate. Evoluția populației orașului Arad, înregistrată la recensăminte, oferă o imagine fluctuantă, având la bază atât evenimente istorice, cât și intervalele mari de timp la care au fost înregistrate datele. Din punct de vedere metodologic, pentru această analiză s-a avut în vedere recensămintele organizate în anii 1912, 1930, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 și 2011², iar pentru analiza fenomenelor demografice recente (2009 - 2013) s-au avut în vedere Anuarele Statistice și fișa localității de la Direcția Județeană de Statistică - Arad.

Conform recensământului din anul 1930 populația Aradului era de 77.181 locuitori. Dintre aceștia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi și croați, 1,4% slovaci ș.a. Ca limbă maternă domina maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmați de ortodocși (33,8%), mozaici (10,1%), reformați (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%).

Municipiul Arad a prezentat o creștere a populației până în anul 1992, când a atins cifra de 190.114 locuitori. După acest moment, se confruntă cu un proces de scădere, fenomen general întâlnit în România.

Conform datelor finale ale Direcției Județene de Statistică - Arad, populația orașului la Recensământul Populației și al Locuințelor din 20-31 octombrie 2011, este de 159.074 locuitori, cu aproape 14.000 (7,95%) mai puțin față de recensământul din anul 2002 când erau înregistrați 172.827 de locuitori. Densitatea este de 3.203,16 locuitori/km²

Populația majoritară este de naționalitate română, cu un procent de 78,8%, în timp ce maghiarii reprezintă 9,7%, romii 1,58%, restul fiind de alte naționalități, precum germani, ucraineni, sârbi, bulgari sau slovaci.

Necunoscuta {8.38%)

Alta religie {3L11%)

5. Căi de transport

Aradul este cel mai important nod al rețelelor rutiere și feroviare de transport, naționale și transeuropene din vestul României. Este inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de țările Europei de Sud - Est și Asiei Centrale.

La 4 km depărtare de centrul orașului este situat Aeroportul Internațional Arad, acesta având o pistă de 2.000 m care permite un transport sigur pentru călători și mărfuri.

5.1 Căi de transport rutiere. Rețeaua de drumuri naționale

Anul 2011 a fost semnificativ pentru Arad, deoarece pentru prima oară în istoria lui a fost conectat direct la autostradă. Autostrada Arad - Timișoara face parte din Autostrada A1 care va conecta Nădlacul de București și este parte a Coridorului IV European.

Totodată s-a finalizat o primă porțiunea din viitoarea autostradă A11 ce va lega Aradul de Oradea.

Rețeaua are orientare Vest - Est și Nord - Sud și prin forma sa descrie cel mai bine direcțiile principale pe care se desfășoară traficul auto și principalele activități comerciale.

Rețeaua drumurilor naționale și județene din Municipiul Arad sunt prezentate în Anexa nr. 1.

Drumul	Tip	Reabilitat	Relația
A1	E	Da	Arad - Timișoara
A11	E	Da	Arad - Oradea
DN 7	E	Da	Nădlac - Deva
DN 69	E	Da	Arad - Timișoara
DN 79	E	Da	Arad - Oradea

5.2 Căi de transport feroviare

Municipiul Arad dispune de o rețea de cale ferată caracterizată prin:

• 2 noduri de cale ferată (Arad, Aradul - Nou)
• 2 stații de cale ferată;
• linii electrificate:

- duble: Arad - Utviniș
- simple: Arad - Sânandrei

• linii neelectrificate:

- Aradul Nou - Periam
- Arad - Nădlac

• linie dublă neelectrificată: Arad - Sântana
• stații centralizate: Arad - Sânandrei
• o magistrală cu linie simplă Timișoara - Oradea
• o direcție secundară Arad - Brad
• rampe de încărcare /descărcare

5.3 Căi de transport aerian
- 5.3.1 Aeroportul Arad

- este situat la 4 km Vest față de centrul orașului Arad;
- poziția sa geografică raportată la centrul pistei este 21°15'14" Est, 43°10'35'' Nord, la 106 metri deasupra nivelului mării;
- suprafață totală de 157 ha;
- activitatea aeroportului se desfășoară potrivit prevederilor Codului Aerian Român, acordurilor și convențiilor autorităților aviatice internaționale la care România a aderat.

Caracteristici principale

• Aeroport de categoria „C”; permite aterizarea și decolarea avioanelor de tip Airbus;
• Zona de responsabilitate: circular în jurul aeroportului cu o rază de 20 Km;
• Lungimea pistei: 2.000 m;
• Lățimea pistei: 45 m (60 m cu balizaj);
• Grosimea pistei: 1 m;
• Direcția de orientare a pistei: 27^o - 09^o;
• Sistem de balizare: IDMAN cu 5 trepte de intensitate;
• Aparatură de dirijare: ILS de pantă, ILS de direcție, stație meteo semiautomată ROMAVOS;
• Altitudinea de tranziție a aeronavelor de la CDZ Arad: 900 m;
• Capacitate deservire pasageri: 50 pasageri /oră;
• Terminal CARGO cu:

- Platforma aeronave ce permite staționarea concomitentă a doua aeronave, de cod "C" și una de cod "D";
- Platforma operare auto asigura 32 locuri pentru autoturisme și 5 locuri de așteptare pentru vehicule de transport marfa;
- 13 porți acces pentru platforma auto;
- Suprafața de depozitare: 3.700 mp;
- Capacitate de depozitare: sosire - 300 t/zi, plecare - 300 t/zi;
- Capacitate de trafic: 50 t.

5.3.2 Centrul de Dirijare a Zborurilor Arad

Este un centru regional coordonator, asigură dirijarea, controlul și informarea despre traficul aerian pe rută și în apropierea finală pentru aeroporturile Arad, Timișoara, Caransebeș și Oradea.

Are zonă de responsabilitate în zona delimitată între Oradea - Deva - Târgu Jiu -Orșova.

Asigură dirijarea aeronavelor pe două zone de înălțime UPER pentru aeronavele aflate în survol pe curse internaționale și LOWER pentru aeronave aflate în survol în trafic intern; limita de separație între zone este la nivelul de 24.000 ft..

Organizează și asigură serviciul de alarmare în vederea căutării și salvării aeronavelor aflate în dificultate.

Are legături directe de serviciu cu centrele de dirijare a zborurilor din Budapesta, Belgrad și București.

Schimbă imagini RADAR cu centrele de dirijare a zborurilor din București și Budapesta.

6. Dezvoltare economică
- 6.1 Considerente generale

Așezarea sa geografică la intersecția drumurilor comerciale și apropierea de graniță, a favorizat dezvoltarea economică a orașului. Aradul este un centru industrial și comercial cu o bogată tradiție. Breslele apărute în secolele XVII - XVIII vor constitui baza de dezvoltare a industriei arădene. Prin renumele produselor sale Aradul va fi considerat unul dintre cele mai importante centre manufacturiere ale imperiului habsburgic.

În ultima parte a secolului XIX pe lângă mica industrie își face apariția și marea industrie. Amintim aici moara cu aburi, fabrica de spirt și drojdie și fabrica textilă a fraților Neuman, fabrica de mașini Hendel, fabrica de mobilă Lengyel care prin calitatea produselor sale va ajunge renumită în Europa, fabrica de vagoane condusă de Xxxxxx Xxxxxxx. La începutul secolului XX orașul Arad putea fi considerat printre cele mai dezvoltate orașe din Transilvania.

În perioada interbelică marea industrie continuă să fie reprezentată de uzinele Astra, constituite în 1920, unde se vor construi vagoane de cale ferată și de tramvai, automotoare, camioane și chiar avioane, de fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, de moara Neuman, de fabrica de mobilă "Lengyel". Apar noi activități industriale, cum ar fi Fabrica de zahăr (1926), "Polyrom" (lacuri și vopsele 1930), Uzina Tehnică Arad (becuri electrice 1935), "Iron" (aparate radio și electrotehnice). În 1937 existau 110 unități industriale în comparație cu 59 câte existau în 1919. Activitatea economică s-a amplificat, plasând Aradul cu cele 4.001 de companii pe a patra poziție din țară.

După război dezvoltarea Aradului a fost puternic frânată, poziția din perioada interbelică nemaifiind niciodată atinsă. Au apărut noi activități industriale, unele unice în România, cum ar fi Arădeanca (producătoare de păpuși 1959) și Victoria (producătoare de ceasuri 1962).

În 1989 regimul comunist a lăsat în urmă un sistem super centralizat, lipsa inițiativei private, productivitate redusă, tehnologii învechite, energofage și poluante, o infrastructură distrusă, o forță de muncă supradimensionată și cu mentalitate de tip "dictatura proletariatului".

Punctul de plecare în rezolvarea acestor probleme l-a constituit dezvoltarea economiei de piață. Un rol important în acest proces a fost restructurarea industrială, privatizarea societăților cu capital de stat și atragerea investițiilor străine. Acest proces a fost dureros și de lungă durată. Printre "victimele" tranziției la economia de piață din Arad s-au numărat și întreprinderi cu o bogată tradiție (UTA - textile, ARIS - mașini unelte). Deși privatizate, vechile unități din industria alimentară arădeană se află într-un puternic declin (prelucrarea cărnii și a laptelui, producerea zahărului).

În ciuda acestor eșecuri, datorită deschiderii și implicării active a administrației publice locale și a Camerei de Comerț în politica de dezvoltare economică locală și a orientării acesteia spre atragerea investițiilor străine, municipiul Arad cunoaște după 1989 o dezvoltare susținută, mult peste cea națională.

Au contribuit la acest succes, pe lângă o serie de privatizări reușite (de exemplu Astra Vagoane, achiziționată de Trinity Industries Inc. SUA, Arbema achiziționată de Brau Union AG, Austria) investițiile în noi unități industriale realizate prin atragerea investitorilor străini și români. O explicație pentru atractivitatea Aradului o constituie poziția sa geografică strategică, orașul fiind principala poartă de intrare în România dinspre Uniunea Europeană și cel mai important nod al rețelelor de transport rutiere și feroviare transeuropene din vestul României, inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de țările Europei de Sud - Est și Asiei Centrale.

Un alt element de atractivitate l-a constituit infrastructura extinsă, forța de muncă calificată și bogata tradiție industrială. Nu în ultimul rând trebuie menționată implementarea cu succes a proiectului Zonei de Dezvoltare Economice Arad promovat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad în parteneriat cu administrația publică locală. Aceasta a presupus realizarea Zonei Industriale Arad și a Centrului Logistic, a Terminalului Cargo de pe Aeroportul Internațional Arad, a Târgului Internațional Arad și a Zonei Libere Arad - Curtici.

6.2 Zona Liberă Arad - Curtici

Zona Liberă Arad - Curtici este un teritoriu dedicat, în care investitorii beneficiază de facilități fiscale și vamale în desfășurarea activității.

Zona Liberă Arad - Curtici a fost înființată în baza H.G. nr. 449 /1999 privind înființarea Zonei Libere Curtici - Arad și a Regiei Autonome "Administrația Zonei Libere Curtici - Arad" și are două platforme:

- locația Curtici, aflată în vecinătatea frontierei maghiare pe calea ferată;
- locația din partea de vest a Aradului, adiacentă pistei Aeroportului Internațional Arad.

Comparativ cu celelalte zone libere din România, Zona Liberă Arad - Curtici este singura zona liberă situată pe traseul unui coridor Pan-european de transport, Coridorul 4, în vecinătatea a patru puncte de frontieră. Ea poate fi accesată pe trei din cele patru mijloace existente de transport: șosea, cale ferată și aeriană. De asemenea, Zona Liberă Arad - Curtici este singura zona liberă situată în partea de vest a României, celelalte fiind localizate în partea sudică și cea estică a țării, lângă porturile de la Dunăre și Marea Neagră.

6.3 Terminalul Cargo de pe Aeroportul Arad Internațional

Infrastructura a fost realizată grație unui proiect PHARE CBC, prin care Consiliul Județean Arad a obținut fonduri de 2 milioane €, având o contribuție proprie de 700.000 €.

Terminalul este primul după cel din București, care a fost proiectat și construit specializat pentru a îndeplini funcția de terminal cargo cu scopul de a-și realiza misiunea de transport aerian al mărfurilor. Terminalul cargo a fost dat în funcțiune în iunie 2004.

6.4 Expo Arad International

Această deosebit de importantă realizare a municipiului și județului Arad este prima capacitate expozițională specializată construită în România în ultimii cincizeci de ani.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Arad are o experiență de 14 ani în domeniul organizării târgurilor și expozițiilor, deținând în momentul actual un spațiu dedicat, dotat la standarde europene.

Cu cele 12 târguri anuale pe care le organizează, dintre care 10 târguri specializate și două de bunuri de larg consum, Camera de Comerț, Industrie și Agricultura a Județului Arad oferă atât firmelor autohtone cât și celor străine, oportunitatea de a-și studia concurența, de a cerceta și a-și lărgi piața proprie, precum și de a-și promova produsele.

Primul pavilion al Complexului Arad Expo International a fost dat în funcțiune în iunie 2002, cu ocazia Târgului Transport - Arad 2002, când suprafața de 1.500 mp s-a dovedit a fi deja insuficientă pentru a satisface cererea firmelor.

6.5 Industria

Principalele ramuri industriale și cele mai reprezentative firme din Arad sunt:

- vagoane de marfă: Astra Vagoane Mărfuri, Astra Vagoane Călători.
- mobilă și accesorii pentru mobilă: MGA, Cotta Internațional, Maxtile, Ditre International, Feroneria.
- confecții și textile: Jolidon, Moda, Manitoba, Rosko Textil.
- industrie alimentară: Lazar & Shone, Hibax, Prodalim, CAI - Curtici, Helvetica Pecica, Apemin Lipova, Ropini, Marbeto, Lacto Food, Darimex International, Agrirom, Astral Impex.
- componente pentru industria auto: Leoni Wiring Systems, Xxxxxx-Xxxxx Romania, Yazaki Component Technology, Coficab Eastern Europe, Bos Automotive Products Romania.
- componente electronice: Eastern Technology.
- contoare: Contor Zenner, Victoria.
- încălțăminte: West Shoes Industry.

Principalele produse de export constau în vagoane de marfă și material rulant, confecții și textile, mobilier și accesorii, componente pentru industria auto și încălțăminte.

Poziție geografică - situarea în extremitatea vestică a țării, nod de importanță națională și europeană în rețeaua de drumuri rutiere și feroviare.

Forța de muncă calificată.

Tradiție industrială: în special în domeniul industriei constructoare de mașini, industriei ușoare (alimentară, textile, încălțăminte) și ramurile de prelucrare (a metalelor, a lemnului, a materialelor de construcții).

Diversificarea domeniilor de activitate a firmelor.

Pondere importantă a IMM-urilor în ocuparea forței de muncă.

Existența unei infrastructuri de susținere a activității economice: Zona Liberă Curtici -Arad, Zone Industriale, Camera de Comerț Industrie și Agricultură. Incubator de Afaceri, firme de consultanță, Agenției de dezvoltare și promovare economică a județului Arad și a Biroului Phare CBC Ro/Hu la Arad.

Dezvoltarea unor ramuri noi, cu grad ridicat de prelucrare.

6.6 Zonele Industriale
- 6.6.1 Zona Industrială Vest

Înființată în 1998, cu o suprafață de 150 hectare, este localizată în nord-vestul orașului, intravilan, cu acces direct la DN 7 /E68 Viena - Budapesta - Arad - Deva - București, și la șoseaua de centură a municipiului. Destinația zonei este industrie, depozitări, servicii, având ca utilități: drum colector, drumuri interioare (cuvertură asfaltică modernă) - 3,1 km; rețea de gaz -joasă presiune (2.200 Nmc/h) - 3,8 km; rețea de canalizare pluvială gravitațională - 5,2 km; rețea de canalizare menajeră sub presiune - 4,7 km; rețea de furnizare a apei potabile - 4,6 km; rețea electrică (20 KV, 8 MW putere instalată) - 14,3 km; rezervor de apă pentru stingerea incendiilor¹.

Firmele și instituțiile localizate în zonă sunt²:

1. Expo Arad International
2. Leoni WiringSystems SRL
3. Systronics SRL

4a.Euro Imobiliare SRL

4b. AUTOGRUPM SRL

5. Sysmec SRL
6. Silmet Technology SRL
7. Silmet Romania SRL
8. GDS Romania SRL
9. NDB Logistica SRL
10. Direcția Vamala Arad
11. Express Interfracht Romania SRL
12. Rowo SRL

13. Satcom Plus SRL
14. International Alexander SRL
15. Transexim’96 SRL
16. Buffa Romania SRL
17. Delfingen Ro Transilvania SRL
18. HUF Romania SRL
19. M.I.C. Romania SRL
20. VDLRotechSRL
21. SafilarSA
22. Panduit SRL
23. GefcoSRL
24. Voest Alpine Automotive SRL
25. Ditre International SRL
26. V.D.S. BalcanTrade SRL

27. Laguna Light Industries SRL
28. East EuropeTecnowind SRL
29. JRL Edita SRL
30. Perplastic Compounding SRL
31. Hella Romania SRL

32 .Textile Medicale SRL

33. Aries Textile SRL
34. Xxxxxx Xxxxx Romania SRL
35. Porta KMI Romania SRL
36. Lagermax Autotransport SRL
37. Technopainting & MVM CO. SRL
38. SZ Masini-Unelte SRL
39. Advantage Hema Innovation Technologies SRL
40. Gica Import-Export SRL
41. JUMO Romania SRL
42. Yazaki Component Technology SRL

43. Coficab Eastem Europe SRL
44. Woodcote SRL
45. Nuova Neon Bassano Romania SRL
46. Xxxxxx Xxxxxxxxx Armaturen SRL
47. Group Crisan SRL
48. DASRESRL
49. PLNoris SRL
50. ARMONIA
51. Cooper SRL

52a.GDS Romania SRL 52b.Feroneria SA

53. Gusta SRL
54. Siad Romania SRL

Harta actualizată

34	35			56	str. nr. II	57	P7	45				str. nr. IV	47

		P	51	³⁹
				³⁸		40“	53	⁴²	P2	⁴³	44
				37“
				PT		41


	str. nr. III str. nr. III												■

	33		P 5	5 2 a / 5 2 b	‘	29		28		s t r . n r . I I b i s				31
								26, 27			2 3 2 2	30
												24 24
2		4 c	4 a	4 d		55							P 4		2 1
						P6
							1 1 a	1 1 b	1 7 1 8
				4 b		1 0	1 1 d	1 1 c
str. nr. I						str. nr. I
Zona Verde
Centura Aradului

58
NADLAC E68	<5___] E 68	ARAD !--
59

Legendă

1. Gospodăria de Zonă
2. Leoni Wiring Systems Srl
3. Cicor
4. Euro Imobiliare Srl: (4a - Sysmec Srl; 4b - PM Autogrupm Srl; 4c - Agroplastica Srl; 4d - GDS Romania Srl)

8. GDS Romania Srl
9. NDB Logistica Srl
10. Direcția Vamală Arad
11. Expres Interfracht Romania Srl (11a - Rowo Srl; 11b - Modentreding Srl; 11c -Satcom Plus Srl; 11d - Mavros Srl)

17. Delfingenn Ro. Transilvania Srl
18. Delfingenn Ro. Transilvania Srl
19. Textile Medicale Construcție
20. VDL Rotech Srl
21. Safilar SA

23/22. Voest Alpine Automotive Srl

24a. Imotrust Srl

24. Imotrust Srl
25. Ditre internațional Srl
26. Laguna Srl
27. Laguna Srl
28. Easat Europe Srl
29. JRL Edition Srl
30. Perplastic Compouding Srl
31. HUF Romania Srl
32. Textile Medicale Thuasne Srl
33. Aries Textile Srl
34. Takata Srl
35. Porta KMI Romania Srl
36. Lagermax Autotransport Srl
37. Tehnopaiting & MVM CO Srl
38. SZ Mașini - Unelte Srl
39. Advantage Hema Innovation Technologies Srl
40. Gica Import - Export Srl
41. Jumo Romania Srl
42. Yazaki Component Technology Srl
43. Coficab Eastem Europe Srl
44. ABI Automoton Srl
45. BOA Romania Srl
46. Xxxxxx Xxxxxxxxx Armaturen Srl
47. Crișan Group Srl
48. Dasre Srl

51. Eaton Srl

52a /52b. Depozit Leoni

53. Gusta Srl
54. International Alexander Srl
55. Depozit Leoni Srl
56. Remat Invest Srl
57. Peco Smart Disel
58. Expo International
59. Armonia

6.6.2 Zona Industrială Est

Înființată în 2002, cu o suprafață de 20 hectare, este localizată în estul orașului, intravilan, cu acces direct la DN 7 /E68 Viena - Budapesta - Arad - Deva - București. Destinația zonei este industrie, depozitări, servicii, având ca utilități: drumuri interioare (cuvertură asfaltică modernă)

- 0,3 km, rețea de gaz - joasă presiune (2.500 Nmc/h), rețea de canalizare pluvială gravitațională
- 0,4 km, rețea de canalizare menajeră gravitațională - 0,7 km, rețea de furnizare a apei potabile
- 0,4 km, rețea electrica (0,4 KV, 630 KVA putere instalată) - 0,4 km⁵.
- 22. AUTO SCHUNN SRL
- 23. AUTO ANCONA SRL
- 24. AUTO SCHROT SRL
- 25. SARA MOTORS SRL
- 26. KRONESRL
- 27. FLIEGLSRL
- 28. KOGELSRL
- 29. UNITEXSRL
- 30. PANORAMC GYM SRL
31.IVECOSRL

1. ADRIAN COMPACT SRL _{18 QUARK M0T0RS SRL}
2. RAMPLAST SRL 19.SELIN’SSRL
3. CHEMICALS DISTRIBUTION SRL ₂0 AUTO SML SRL
4. SELGROS CASH&CARRY ROMANIA SRL ₂₁ ’ MANOLO SRL
5. OBI ROMANIA SRL
6. REAL ROMANIA SRL
7. MOEBEL PLAZA SRL
8. ESCORIALSRL
9. SH0WR00M SELIN’S

10 DIEGO ROMANIA SRL

11. ARTEXSCM
12. ROCOSRL
13. FLEISCHMANNSRL
14. MODELLEISENBAHNSRL
15. NICOTYRESSRL
16. OVERTYRE SRL

16a. NAVALEST SRL,CASA VIITORULUI SRL.IMC ROINVESTSRL

MTR SERVICE SRL.

6.6.3 Zona Industrială Sud

Înființată în 2004, cu o suprafață de 150 hectare, este localizată în sudul orașului (pe drumul către Zădăreni), cu acces direct la 1,2 km de la șoseaua națională DN 69 /E671 Timișoara - Arad - Oradea. Destinația zonei este industrie, depozitări și servicii. La capitolul infrastructură amintim: rețea de electricitate 110 kV, bazin colector, studii fezabilitate capacitate utilități (alimentare apă, gaz natural, canalizare, electricitate).

6.6.4 Zona Industrială Nord

Înființată în 2004, cu o suprafață de 110 hectare, este localizată în nordul orașului, cu acces din centura municipiului la șoseaua națională DN 7 /E68 București - Deva - Arad -Budapesta - Viena și DN 69 /E671 Timișoara - Arad - Oradea. Destinația zonei este industrie, depozitări și servicii. La capitolul infrastructură amintim: rețea de gaz, rețea de apă, rețea de electricitate, drum colector.

6.7 Topul Firmelor⁶

Top 10 firme după cifra de afaceri în municipiul Arad:

Nr. crt.	Firma	Domeniu	CA mil. Euro
1	Takata România Srl	Industrie	338,2935
2	Coficab Eastern Europe Srl	Cercetare, dezvoltare	251,9271
3	Leoni Wiring Systems Arad Srl	Industrie	113,5288
4	Yazaky Component Technology Srl	Industrie	102,1627
5	Remat M.G. SA	Servicii	87,8634
6	Bos Automotive Products România SCS	Industrie	67,6633
7	Cotta Internațional Srl	Industrie	43,4913
8	Tehnodomus SA	Construcții	39,0109
9	Transcondor SA	Servicii	36,3780

⁶ Sursa de date: Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad.

10	Agrirom Srl	Comerț, turism		35,7699
Top 10 firme după profit în municipiul Arad:
Nr. crt.	Firma	Domeniu		Profit mil. Euro
1	Coficab Eastern Europe Srl	Cercetare, dezvoltare		17,7649
2	Takata România Srl	Industrie		11,5373
3	Petrosantander România Srl	Industrie		4,2794
4	Leoni Wiring Systems Arad Srl	Industrie		3,9908
5	Bos Automotive Products România SCS	Industrie		3,8721
6	P.A.B. România Srl	Construcții		3,0277
7	Aries Textile Srl	Industrie		2,9447
8	Tehnodomus SA	Construcții		2,8641
9	Cotta Internațional Srl	Industrie		2,1737
10	Astra Vagoane Călători SA	Industrie		2,0702
Top 10 firme după numărul de angajați în municipiul A			rad:
Nr. crt.	Firma		Domeniu	Nr. salariați
1	Takata România Srl		Industrie	4.230
2	Leoni Wiring Systems Arad Srl		Industrie	2.999
3	Astra Vagoane Călători SA		Industrie	876
4	Bos Automotive Products România SCS		Industrie	855
5	Compania de Apă Arad		Industrie	779
6	Compania de Transport Public SA		Servicii	777
7	Yazaky Component Technology Srl		Industrie	763
8	Cotta Internațional Srl		Industrie	667
9	Petrosantander România Srl		Industrie	493
10	I.T.S. Production Srl		Industrie	475

6.8 Agenți Economici

Din datele furnizate de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad, rezultă că situația statistică a agenților economici din Municipiul Arad este următoarea:

Numărul agenților economici înregistrați la începutul anului:

- Societăți cu răspundere limitată - 12.132
- Societăți pe acțiuni - 231
- Persoane fizice autorizate - 3.092
- Întreprinderi familiale - 343
- Întreprinderi individuale - 756
- Regii autonome - 9
- Alte - 29

Total - 16.592

Numărul agenților economici înregistrați la finele anului:

- Societăți cu răspundere limitată - 12.085
- Societăți pe acțiuni - 197
- Persoane fizice autorizate - 3.019
- Întreprinderi familiale - 363
- Întreprinderi individuale - 1.049
- Regii autonome - 7
- Alte - 281

Total - 17.001

Număr înmatriculări pe parcursul anului:

- Societăți cu răspundere limitată - 837
- Societăți pe acțiuni - 11
- Persoane fizice autorizate - 313
- Întreprinderi familiale - 6
- Întreprinderi individuale - 217
- Alte - 8

Total - 1.392

Numărul de firme aflate în întrerupere temporară de activitate: 3.051.

Numărul de firme intrate în suspendare activitate: 379.

6.9 Servicii Bancare

Următoarele bănci aveau deschise sucursale și/sau agenții în municipiul Arad:

Nr. crt.	Denumire	Nr. crt.	Denumire
1	Alpha Bank România SA	16	Emporiki Bank-România SA
2	Ate Bank România SA	17	GarantiBank Internațional NV
3	Banc Post SA	18	ING Bank N.V Amsterdam
4	Banca C.R. Firenze România SA	19	Mkb Romexterra Bank
5	Banca C. Carpatica SA	20	OTP Bank România SA
6	Banca Comercială Română SA	21	Piraeus Bank România
7	Banca Sanpaolo Imi Bank România SA	22	ProCredit Bank
8	Banca Millenium SA	23	Raiffeisen Bank SA
9	Banca Românească SA (parte a grupului Național Bank of Greece)	24	RBS România
10	Banca Transilvania	25	UniCredit Țiriac Bank SA
11	Bank Leumi România SA	26	Volksbank România SA
12	BRD - Groupe Societe Generale	27	Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop
13	CEC Bank	28	Mureșul Cooperativa de credit Arad

14	Credit Europe Bank România SA	29	Marfin Bank România SA
15	Banca ItaloRomena - Gruppo Veneto	30	Banca Comercială Feroviară

Volumul tranzacțiilor financiare a crescut semnificativ în ultimii ani în Arad, ceea ce denotă o creștere a încrederii populației în sistemul bancar și de asigurări, dar și o creștere a nivelului de pregătire profesională a salariaților și o mai mare deschidere către nevoile clienților, adaptată la cerințele actuale ale pieței financiare. Cu toate acestea, ponderea activităților financiare pentru anul 2013 în totalul afacerilor derulate în municipiul Arad a fost destul de scăzută. Se constată, de asemenea, o scădere a numărului persoanelor fizice care solicită credite. În majoritatea băncilor au fost introduse noi instrumente de plată și servicii, pe lângă cele deja existente - sistemul de debitare directă a conturilor, sistemul de plăți prin cărți de credit, sistemul de plăți on-line, cecuri la purtător, conturi curente personale, fapt ce duce la sporirea accesibilității clienților la serviciile bancare.

6.10 Angajați pe sectoare de activitate

- Industrie - 41,5%
- Transport și telecomunicații - 12,27%
- Comerț - 10,75%
- Construcții - 7,92%
- Învățământ - 5,99%
- Sănătate și asistență socială - 5,14%
- Utilități - 3,16%
- Administrație publică - 2,28%
- Bănci și asigurări - 1,97%
- Agricultură - 1,73%

Numărul mediu al salariaților, pe activități ale economiei naționale⁷:

Activitatea	2008	2009	2010	2011	2012
Total economie	124.410	110.826	106.975	111.434	113.712

Agricultură, silvicultură și pescuit	3.592	3.400	3.295	3.221	3.477
Industrie - Total	53.786	44.050	43.821	49.740	50.405
din care:
Industrie extractivă	1.293	914	307	726	792
Industrie prelucrătoare	48.773	39.574	39.877	44.960	45.827
Energie electrică și termică, gaze, apă	1.465	1.403	1.367	1.415	1.317
Distribuția apei, salubritate, deșeuri	2.255	2.159	2.270	2.639	2.469
Construcții	7.642	6.003	5.177	5.473	6.157
Comerț, reparații auto-moto	19.406	17.452	16.678	16.170	16.139
Transport și depozitare	8.050	7.335	6.826	6.480	6.769
Hoteluri și restaurante	2.767	2.548	2.166	2.470	2.510
Informații și comunicații	1.124	1.116	1.175	1.155	1.040
Intermedieri financiare și asigurări	1.956	2.069	1.922	1.752	1.843
Tranzacții imobiliare	927	733	1.094	808	863
Activități profesionale, științifice și tehnice	2.099	1.611	1.792	1.726	2.249
Activități de servicii administrative și suport	2.511	2.796	2.481	3.341	3.479
Admin. publică și apărare; asig. soc. publice	4.356	4.710	4.457	4.100	4.044
Învățământ	8.253	8.177	7.886	7.472	7.061
Sănătate și asistență socială	6.604	6.852	6.647	6.042	5.897
Activități de spectacole, culturale și recreat.	558	1.196	990	914	1.165
Alte activități de servicii	779	778	568	570	614

6.11 Turismul

Fiind poarta principală a României pentru călătorii din vestul Europei, peisajele pitorești ale zonei deluroase și montane din văile Mureșului și Crișului Alb îndeamnă turiștii români și străini să viziteze numeroasele zone turistice Moneasa, Lipova, Podgoria Arad, Ținutul Hălmagiu, Valea Cladova, Săvârșin, Valea Mare - Căprioara.

Zonele de atracție ale municipiului Arad sunt: Ștrandul Neptun, al doilea ștrand ca mărime de pe o apă curgătoare din Europa; Faleza Mureșului care cuprinde Parcul Copiilor, Parcul Eminescu, Parcul Europa, sau Pădurea Ceala cu Lacul Măltăreț și Insula Mureș (Trei Insule), Parcul Pădurice.

⁷ Direcția Județeană de Statistică - Arad - Cercetarea statistică privind costul forței de muncă

Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului promovează o serie de activități turistice cu un caracter ecologic: excursii pe Mureș cu ambarcațiuni ușoare de tip caiac-canoe, plimbări cu bicicleta pe traseul Ceala, traseul Arad - Pecica prin pădure și traseul Arad - Pecica -Sâmpetru German - Cenad, urmărirea mamiferelor mari în libertate, vizite ghidate pe teritoriul întregului parc, pe trasee tematice.

Spațiile de cazare de pe teritoriul municipiului Arad care pot fi folosite în cazul unor situații de urgență sunt prezentate în Anexa nr. 12.

7. Infrastructuri locale
- 7.1 Instituții de cultură

Municipiul Arad dispune de o rețea de instituții de cultură cu vechi tradiții, unele fiind construite în secolul al XIX-lea și prin care au trecut o seamă de personalități ai culturii românești și mondiale:

- 4 teatre și instituții muzicale: Teatrul de Stat „loan Slavici” Arad, Teatrul Vechi, Filarmonica de Stat Arad, Palatul Cultural;
- biblioteci, dintre care cea mai reprezentativă prin bogăția lucrărilor este Biblioteca Județeană ,,A.D. Xenopol” Arad, unități cinematografice, muzee.

7.2 Monumente:

- Statuia Sfântului loan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil baroc.
- Monumentul Sfânta Treime - ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea ciumei care a bântuit orașul.
- Aleea personalităților arădene.
- Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluției de la 1848-1849.
- Statuia Libertății, operă a sculptorului Xxxxxx Xxxx, ridicată în anul 1890.
- Arcul de Triumf, realizat în anul 2004 de către sculptorul Xxxx Xxxxxxxx.
- Crucea Martirilor, ridicată în anul 1936, închinată preoților martiri din perioada noiembrie 1918 - primăvara 1919.

7.3 Edificii religioase

- Biserica sârbească „Sf. Petru și Pavel", edificată între anii 1698-1702 în stil baroc timpuriu.
- Mănăstirea „Sf. Simion Stâlpnicul", construită în anul 1762 în stil baroc.
- Catedrala ortodoxă română "Nașterea Sf. loan Botezătorul", realizată între anii 1862 -1865 după planurile arhitectului Xxxxx Xxxxxxx, în stil neobaroc. Pe fațada vestică sunt plasate două turnuri cu clopotniță de un aspect maiestuos cu secțiune pătrată. Fiecare latură a acestora cuprinde câte un orologiu. Învelitoarea turnurilor, bogat ornamentată, a fost supraînălțată în anul 1905. Pictura murală îi aparține lui Xxxxxxxx Xxxxxx, execuția lucrării desfășurându-se între 1957-1958.
- Catedrala romano-catolică ”Sf Anton de Padova”, ordinul călugărilor minoriți, a fost edificată în anul 1904 în stilul renascentist.
- Biserica Roșie (evanghelic-luterană), construită în anul 1906 în stil neogotic.
- Sinagoga neologă, construită în anul 1834 în stil grec, toscan.
- Catedrala episcopală ortodoxă „Sfânta Treime” realizată între anii 1992 - 2008.

7.4 Instituții de ocrotire a sănătății

Municipiul Arad beneficiază de o rețea de spitale și instituții sanitare, atât subordonate ministerului de resort, cât și aflate în sectorul privat:

- Spitalul Clinic Județean Arad, cu secțiile aflate pe teritoriul municipiului Arad: psihiatrie, boli infecțioase, dermatologie, etc..
- Spitalul de Obstretică Ginecologie „Salvator Vuia”.
- Spitalul MedLife Genesys.
- Spitalul CFR.
- Centru de Diagnosticare Imagistică „Euromedic”.
- Centru Medical Laser System.
- Centrul de Dializă Avitum Bayern.
- Serviciul de Ambulanță Județean Arad.

7.5 Alimentarea cu gaze

Alimentarea cu gaz a localităților și operatorilor economici din municipiu Arad este realizată prin intermediul unui transportator și a doi distribuitori astfel:

Transportator: SNTGN „Transgaz” SA Mediaș - Regionala Arad prin două magistrale de înaltă presiune (40 atm.). Limita de avarie pe magistrale este de 2 - 9 atm., în funcție de materialul de construcție al conductelor.

Distribuitori: Sc E.ON Gaz Distribuție SA - asigură alimentarea Municipiului Arad iar Sc Amarad SA - asigură alimentarea Sc CET SA Arad în cele două locații. Anual, Sc E.ON Gaz Distribuție SA, furnizează celor aproximativ 32.000 consumatori casnici, 38.265.000 m³ gaze naturale, iar celor aproximativ 2.800 consumatori persoane juridice, 29.616.000 m³ gaze naturale.

În cazul producerii unor situații de urgență în rețeaua Sc E.ON Gaz Distribuție SA, privind riscul de distribuție a gazelor naturale, sau alte tipuri de risc ce pot afecta această operațiune, la consumatori (incendii, explozii, etc.), intervenția la astfel de evenimente este asigurată prin echipaje specializate ale SC E.ON Gaz Distribuția SA și SC E.ON Servicii Tehnice SRL (intervenții rapide, detectare, localizare scurgeri de gaze, remediere defecțiuni sau avarii tehnice).

7.6 Alimentarea cu energie electrică

Energia electrică este un produs industrial și în același timp o materie primă esențială în susținerea proceselor tehnologice sau asigurarea condițiilor de viață pentru populație.

Furnizarea energiei electrice în Municipiul Arad este asigurată prin operatori economici specializați în transportul și distribuția acesteia.

Transportul energiei electrice este asigurată de către SC Transelectrica SA pe rețele electrice de înaltă tensiune de 220, 400 sau 750 kV.

Distribuția acesteia este asigurată de către Sc Enel Regiunea Banat SA - Zona Arad (97 %) și alți 3 operatori de pe piața de energie (3%), prin rețele de înaltă tensiune de 110 kV, medie tensiune 20 și 6 kV și rețele de joasă tensiune de 0,4 KV. Anual, Sc Enel Regiunea Banat SA -Zona Arad, asigură cu energie electrică aproximativ 80.500 consumatori persoane fizice și aproximativ 5.300 operatori economici. În municipiul Arad, anual, se consumă aproximativ 107.600 MW de către consumatorii persoane fizice și aproximativ 267.500 MW de către consumatorii persoane juridice.

7.7 Alimentarea cu apă potabilă

Sc Compania de Apă Arad SA, singurul operator economic specializat din județ, înregistrează anual în municipiul Arad, un număr de aproximativ 19.500 de abonați persoane fizice (asociații de proprietari) cu un consum total anual de aproximativ 4.915.000 m³ apă, și aproximativ 4.700 de abonați persoane juridice cu un consum total anual de aproximativ 3.465.000 m³.

8. Specific regional

Luând în considerare așezarea municipiului Arad, în apropierea frontierei de vest a României, o caracteristică regională ce trebuie luată în considerare este riscul transfrontalier la producerea unor dezastre precum:

- inundațiile pe râul Mureș;
- poluările accidentale pe cursurile de apă ce traversează municipiul Arad;
- accidentele pe căi de comunicații unde sunt implicate substanțe periculoase care pot avea efecte pentru localitățile limitrofe.

Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență

1. Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competență
- 1.1 Analiza riscurilor naturale
  - 1.1.1 Fenomene meteorologice periculoase

Specificul climatic al județului Arad. Comparativ cu alte regiuni în care predomină relieful de câmpie, teritoriul județului Arad are un climat cu nuanțe mai moderate. Astfel, comparând Câmpia Aradului cu partea centrală a Câmpiei Române, observăm că deși temperaturile medii anuale sunt apropiate (în jur de 10^o), în Câmpia Aradului vara este mai puțin călduroasă (21^o față de 23^o), iarna mai puțin friguroasă (-1^o față de -4^o) și precipitațiile mai bogate (600 mm față de 400 mm).

Regimul temperaturii aerului înregistrează valori medii anuale cuprinse între 10,8^o C (la câmpie) și 6^o C (pe cele mai mari înălțimi) cu abateri maxime de circa 2^o (în plus sau minus) de la un an la altul. Valoarea temperaturii medii anuale în câmpie este de peste 10^o C, în dealurile piemontane este de 9^o C, iar în regiunile munților mijlocii între 8^o-6^o C. Temperatura maximă absolută a fost de 41,5^o C (19.08.1946 la Miniș), iar cea minimă absolută de -30^o C (05.02.1954 la Arad).

La nivelul Municipiului Arad situația temperaturilor se prezintă conform tabelelor de mai jos:

Temperatura aerului - maxima absolută anuală

Stația de observație	1901-1990	1992	1994	1996	1998	2000	2002	2004	2005
Arad	40,4	34,6	37,5	37,4	37,5	33,5	34,6	33,3	34,8

Temperatura aerului - minima absolută anuală

Stația de observație	1901-1990	1992	1994	1996	1998	2000	2002	2004	2005
Arad	-30,1	-16,7	-14,3	-16,0	-11,0	-17,8	-21,3	-10,5	-11,2

Temperatura aerului - media anuală

Stația de observație	1901-1990	1992	1994	1996	1998	2000	2002	2004	2005
Arad	10,7	9,7	11,0	10,5	11,9	10,5	9,66	9,82	10,33

Regimul precipitațiilor, indică valori medii anuale de 577 mm la stația Arad. În zona Municipiului Arad media multianuală a precipitațiilor este de 600 mm datorită influenței maselor de aer oceanic.

Precipitații atmosferice - cantități anuale (mm/m²)

Stația de observație	1901 - 1990	1992	1994	1996	1998	2000	2002	2004	2005
Arad	573	703,9	446,1	479,0	490,8	900	661,2	588,8	683,3

Precipitațiile nu sunt uniform repartizate în timp, situația acestora este prezentată în tabelul cu precipitații abundente căzute în timp scurt, parte din acestea producând și inundații.

Postul pluvio.	Bazinul hidrografic	Precipitații maxime(l/m²)	Data înregistrării
Arad	Mureș	63,2	15.081991
Arad	Mureș	64,0	29.06.1999

Direcția predominantă a vântului pentru perioada 1992-1997: SE cu o frecvență de 15,6% din totalul zilelor unui an (urmează apoi direcția N cu 12,1% și S cu 10,5%) în zilele de calm cu 32,8%.

Direcția predominantă a vântului pentru anul 1998 - 2005: N - 15,5%; NE - 5,5%; E -4,8%; SE - 19,7%; S - 4,8%; SV - 1,6%; V - 0,8%; NV - 7,3%; calm - 44,1%.

Viteze medii anuale

Anul	1992	1994	1996	1998	2000	2002	2004
Viteza medie anuală (m/s)	1,9	1,93	2,06	2,22	2,11	2,30	2,19

⁸ http://www.meteoromania.ro - Administratia Nationala de Meteorologie - Stația meteorologică Arad

A. Vijeliile, furtunile și ploile torențiale

Se produc în Municipiul Arad în special în sezonul cald, între lunile aprilie și octombrie. Acestea constituie unul din fenomenele meteorologice care încep să se manifeste din ce în ce mai des pe raza municipiului din cauza schimbărilor climaterice din ultimii 20 de ani. Dintr-un studiu efectuat de autoritățile meteorologice a rezultat că între anii 1985 - 2005, pe raza Municipiului Arad au fost înregistrat fenomenul de vijelie conform Stației meteorologice Arad, în 4 cazuri.

Principalele efecte ale acestui fenomen pot fi:

- întreruperea alimentării cu energie electrică a localității;
- avarierea locuințelor, gospodăriilor și obiectivelor economico-sociale;
- distrugerea culturilor agricole;
- întreruperea alimentării cu energie electrică poate să ducă și la întreruperea alimentării cu apă;
- întreruperea rețelei de telefonie fixă;
- producerea de inundații.

Codul CR-1-1-4/2012 prevede zonarea teritoriului României în termeni de valori de referință ale presiunii dinamice a vântului. Colegii de la Centrul de Cercetare pentru Evaluarea Riscului Seismic din Universitatea Tehnică de Construcții București au venit în sprijinul inginerilor proiectanți prin realizarea unei hărți interactive în aplicația Google Maps. Prin utilizarea online a acestei hărți se pot extrage cu ușurință valorile de referință ale presiunii dinamice a vântului, qb, pentru proiectare, pentru orice localitate din România cu altitudinea A<1000m.

Aceasta hartă are caracter informativ și este o reproducere a hărții de zonare din codul CR-1-1-4/2012³.

B. Fenomenul de grindină este și el prezent pe raza municipiului, acesta fiind specific sezonului cald și însoțește fenomenul de ploaie torențială sau vijelie.

Principalele efecte ale acestui fenomen pot fi:

- distrugerea culturilor agricole;
- avarieri la locuințe, gospodării și obiective economico-sociale.

C. Fenomenul de secetă și uscăciune apare doar în anii secetoși și foarte calzi, dar climatul moderat cu influențe oceanice determină o prezență episodică a acestora în județul nostru. Cei mai secetoși ani au fost: 1983, 1993 și 2000. Frecvența și intensitatea fenomenului de secetă este mult mai redusă decât în regiunile de câmpie din sudul și sud-estul țării. Ca efect principal acest fenomen poate să ducă la o lipsă de apă, mai ales pentru agricultură.
D. Înzăpezirile și căderile masive de zăpadă se înregistrează pe raza municipiului Arad, dar nu cu aceiași intensitate ca în nordul și estul țării.

Efecte:

- întreruperea circulației pe drumurile publice;
- întreruperea alimentării cu energie electrică;
- avarierii la locuințe, gospodării și obiectivelor economico-sociale;
- izolarea localităților.

Codul CR-1-1-3/2012 prevede zonarea teritoriului României în termeni de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol, sk, pentru altitudini A<1000m. Colegii de la Centrul de Cercetare pentru Evaluarea Riscului Seismic din Universitatea Tehnică de Construcții București au venit în sprijinul inginerilor proiectanți prin realizarea unei hărți interactive în aplicația Google Maps. Prin utilizarea online a acestei hărți se pot extrage cu ușurință valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol, sk, pentru proiectare, pentru orice localitate din România cu altitudinea A<1000m.

¹⁰ http://www.encipedia.org/articole/proiectare/resurse-utile/harti-de-zonare/harta-de-zonare-a-incarcarii-din-zapada-pe-sol-conform-cr-1-1-3-2012.html

1.1.2 Inundațiile

Scurt istoric al inundațiilor în bazinul Mureșului:

- în perioada 1738 - 1741 revărsările au avut loc anual;
- între 1738 - 1850 s-au produs 32 de inundații (în medie 2,6 inundații pe an);
- cele mai frecvente inundații s-au produs în lunile: februarie, martie, aprilie, iunie și decembrie.

Inundațiile au corespuns ploilor de primăvară, topirii bruște a zăpezilor și barajelor create iarna de zăpoare.

Analizele efectuate au confirmat creșterea cotei nivelului maxim anual. Explicarea acestui fenomen este pusă atât pe seama fluctuației elementelor meteorologice, cât și pe cea a modificărilor de ordin antropic survenite în bazinul superior și mijlociu al Mureșului și afluenților săi.

Zonele inundabile din municipiul Arad și caracteristicile sunt redate în Anexa nr. 3.

Cote istorice înregistrate la viiturile produse pe râul Mureș

Stația Hidro	Cota Atenție	Cota Inundație	1970			1975
Stația Hidro	H Cm	H cm	H cm	Q mc/s	Data	H cm	Q mc/s	Data
Arad	425	500	689	2321	18.05	662	2320	08.07
Arad	425	500	533	1560	18.03	612	1533	26.06

1.1.2.1 Riscul de inundații

Râul Mureș constituie principalul curs de apă care traversează Municipiul Arad.

Alte cursuri de apă de mai mică importanță, care fac parte din rețeaua hidrografică a Municipiului Arad și care pot crea probleme sunt următoarele canale:

- Canalul Mureșel;
- Canalul Morilor;
- Canalul Țiganca;
- Canalul Foișor.

În Anexa nr. 4 sunt redate efectele imediate pe care le pot produce inundațiile pe Mureș.

Zonele și punctele critice care pot provoca blocaje de ghețuri și care este necesar să fie supravegheate permanent.

Nr. crt.	Cursul de apă	Zona sau punctul critic
1	Mureș	Arad -Evacuare pluvial Alfa
2		Arad - Pod CFR-Balastieră
3		Arad - Micălaca, Pod Decebal
4		Arad - Pod Traian și Insula Mureș
5		Stația de epurare a municipiului Arad
6		Stația de epurare a platformei industriale de N-V

1.1.3 Incendii de pădure

În apropierea municipiului se află pădurea Ceala, loc de recreere și evadare în sânul naturii pentru locuitorii Aradului. Focul deschis, neatenția sau uneori nepăsarea pot duce la incendii. Vegetația uscată, în perioadele de vară cu temperaturi ridicate și în condiții de secetă prelungită, trăsnetele sau neglijența cetățenilor pot constituii „ingredientele necesare” declanșării unor evenimente nedorite. Combustibilul principal este format din masa de arbori indiferent dacă sunt verzi sau uscați.

Cauze:

1. Fenomene naturale:

- descărcările electrice;
- perioadele prelungite de secetă.

Incendierea pădurilor este favorizată de secetă, vânt (cu efect de tiraj și propagarea focului). Cauza incendierii pădurilor se datorează foarte rar naturii. Fulgerul, deși este un factor ideal de declanșare a incendiului, fiind în majoritatea cazurilor urmat de o ploaie torențială, focul aprins de fulger este cel mai adesea stins de ploaie. În marea majoritate a cazurilor însă, aportul termic inițial la incendierea pădurilor se datorează mai mult sau mai puțin omului.

2. Accidentale:

- imprudența (utilizarea focului deschis, efectuarea unor lucrări periculoase în apropierea pădurilor);
- acțiuni diversioniste.

Aprinderea pădurilor are loc în două procese succesive:

- ridicarea temperaturii lemnului verde între 250o - 400o. Această căldură inițială permite începerea distilării lemnului care emite astfel, gaze foarte combustibile, tip metan;
- autocombustia lemnului începe cu punctul termic de distilare a lemnului și se produce autoaprinderea lui.

1.1.4 Cutremure

Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarța terestră, datorită mișcării plăcilor tectonice, care generează o mișcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane și distrugeri.

Cutremurele se pot produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Efectele sale pot fi considerabil diminuate, atât din punct de vedere material, cât și al stresului, printr-o pregătire adecvată a populației. O bună pregătire practică și teoretică în acest domeniu are ca efect imediat reducerea daunelor materiale și a pierderilor de vieți omenești.

Cauzele cutremurelor:

- mișcări tectonice - 70%;
- erupții vulcanice - 23 %;
- scufundarea falezelor sub acțiunea apelor;
- alunecări și prăbușiri de teren;
- căderea unor obiecte cosmice;
- explozii nucleare.

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică, iar energia pe care o eliberează se extinde pe zone întinse.

Șocul seismic se produce ca urmare a unor fracturi ale scoarței care vin în contact într-un plan mai slab în care s-au acumulat în decursul timpului deformații elastice extrem de mari. Eliberarea bruscă a energiei de deformație, generează unde elastice care se propagă radial în toate direcțiile, ajungând în final la suprafața pământului.

Declanșate brusc, practic fără semne care să permită prevederea acestor fenomene, cutremurele reprezintă factorul de risc cel mai greu de urmărit și de prevenit.

Majoritatea seismelor sunt de natură tectonică, datorându-se modificărilor geologice de adâncime în structura geo-morfologică a pământului. Ele se produc atunci când suma energiei pe care o acumulează progresiv forțele interne care acționează asupra plăcilor tectonice atinge într-un anume punct limita critică a rezistenței rocilor. Acestea cedează brusc și ruptura internă, aflată la diverse adâncimi (începând cu câțiva km până la peste 100 km), declanșează unde elastice care provoacă vibrații ale scoarței pământului.

Energia eliberată brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propagă în toate direcțiile sub forma unor unde elastice, denumite seismice.

Cutremurele de pământ sunt caracterizate prin:

- durată;
- frecvența de producere;
- intensitate;
- efectele pe care le produc.

Durata cutremurelor este, în general, mică (de la câteva fracțiuni de secundă la câteva secunde), însă vibrațiile respective se pot repeta, la intervale de timp mai scurte sau mai lungi.

Intensitatea. După intensitatea lor, cutremurele de pământ pot fi:

- microseisme - înregistrate doar de aparatura specială de detectare a mișcărilor scoarței terestre;
- macroseisme - sesizate și de oameni, fenomene ce au urmări mai mult sau mai puțin importante, în funcție de pagubele materiale provocate.

Intensitatea cutremurelor variază de la o regiune la alta, iar în limitele teritoriale ale unei regiuni, intensitatea cutremurelor se manifestă diferit, în funcție de natura petrografică a straturilor superioare ale pământului, nivelul apelor subterane din regiunea respectivă și calitatea construcțiilor. Astfel în rocile compacte, tari și nealterate, influența cutremurelor se simte mai slab decât în rocile alterate, moi sau mobile. De asemenea, prezența stratului freatic, fac ca intensitatea cutremurului să crească.

Zona Vrancea este principala sursă seismică din țară, dar pe teritoriul României se manifestă mai multe categorii de cutremure:

- superficiale, cu adâncimea de focar sub 5 km;
- crustale (denumite normale), cu adâncimea de focar între 5 si 30 km;
- intermediare, cu adâncimea de focar între 70 si 170 km.

Cele mai puternice și care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura munților Carpați, în zona Vrancea., în care se consideră că este prezent un proces de subducție, cu fracturi ale plăcilor tectonice în contact la diferite adâncimi.

Cutremurele intermediare produse la această adâncime, cu magnitudini M de peste 7 (pe așa-numita «scara Richter») pot să conducă la intensități seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul țării, fiind un factor major de risc.

Există și alte surse locale sau externe teritoriului romanesc (de ex. focarele din sudul Dobrogei) care pot produce intensități de VII-VIII grade MSK. Pe o hartă de zonare seismică se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectată de cutremurele de Vrancea este cea mai întinsă, iar cele afectate de cutremurele superficiale sunt dispuse în Banat, Crișana, Maramureș, Făgăraș, Târnave.

Putem constata că aproape tot teritoriul țării este puternic seismic, zonele seismice includ peste 60 % din populație, prin urmare este foarte important să ne protejam locuința și familia în cazurile de incidență a unor astfel de fenomene naturale.

Județul Arad se află în zona D și Ea cutremurelor bănățene de tip intraplacă, cu epicentrul în zona Banloc, Județul Timiș.

Cutremure de pământ, localizate în zona Banat, e considerată a doua ca importanță după cea vrânceană, datorită faliilor existente în interiorul plăcilor tectonice. Zona are o activitate seismică continuă de intensitate medie, cu perioade de revenire mari dar neconstante, producându-se cutremure de tip intraplacă. Seismele sunt de suprafață, cu adâncimi ale surselor de 5-20 km., afectând puternic zone restrânse în jurul epicentrului de cca. 5-10 km.

Datele istorice privind seismele bănățene, încep la sfârșitul secolului XVIII. Pentru municipiul Arad sunt menționate 11 cutremure cu intensitate mai mare de 4 grade și 9 cu magnitudini mai mari decât 4,1 (tabelul 1). Se observă că cele mai mari seisme de magnitudine maximă 4,7 (intensitate VII) s-au produs în secolele trecute. Trebuie menționat că zona Banat este caracterizată de mutarea zonelor active. Dacă în perioadele anterioare, zonele active au fost cele din sud (Moldova Nouă) și nord (Arad, Sânicolau Mare), în secolul nostru au fost mai active zonele centrale (Banloc, Parța).

Catalogul cutremurelor din Banat (M > 4,					) în perioac	a 1794 - 1993
Nr. crt.	Date	Timp propag. (GMT) h m s	Lat N⁰	Long E⁰	H (km)	Intensitatea la epicentru	Magnitudine a pe scara Richter
0	1	2	3	4	5	6	7
1	1794 oct. 19	09	46,2	21,3	10	VII	4,7
2	1847 oct. 15	06:15	46,2	21,3	10	VII	4,7
3	1859 oct. 17	09:30	46,1	20,9	10	VII	4,7
4	1879 oct. 10	15:45	44,7	21,7	7	VIII	5,3
5	1879 oct. 11	02:45	44,7	21,7	10	VII	4,7
6	1879 oct. 17	02:53	44,7	21,7	10	VI	4,1
7	1879 oct. 20	10:45	44,7	21,7	10	VI	4,1
8	1879 oct. 31	18:30	46,1	20,7	10	VII	4,7
9	1879 nov. 1	06:30	46,1	20,7	10	VI-VII	4,5
10	1879 nov. 19	23:10	45,7	21,2	10	VI	4,1
11	1879 dec. 22	04:03	44,7	21,7	10	VI	4,1
12	1880 apr. 13	11:20	44,7	21,7	10	VI	4,1
13	1887 iul. 10	02:56	46,0	21,2	10	VI	4,1
14	1894 dec. 19	21:30	45,0	21,7	8	VII	4,7
15	1900 ian. 29	01:15	46,0	21,2	8	VII	4,7
16	1901 apr. 2	16:55	45,5	20,75	18	VII	5,0
17	1902 ian. 21	12:46	45,8	21,5	5	VI	4,1
18	1903 iul. 20	10:40	45,5	21,1	6	VI	4,1
19	1909 aug. 31	21:21:29	45,1	21,9	20	VI	4,4
20	1910 oct. 11	11:52:09	44,9	22,4	7	VI	4,3
21	1912 apr. 16	04:30	45,2	21,9	10	VI	4,1
22	1915 oct. 9	21:30	45,4	21,1	4	VI-VII	4,4
23	1915 oct. 19	08:30	45,4	21,1	5	VII	4,8
24	1915 oct. 27	-	45,4	21,1	(5)	VI	4,1
25	1927 mai 31	22:58:15	44,9	21,7	10	VI	4,4
26	1936 sept. 6	04:49:02	45,7	21,1	10	VII	4,8
27	1938 iul. 8	06:32:49	46,0	20,7	6	VI-VII	4,3
28	1941 aug. 30	04:41:44	45,7	20,85	7	VII	4,8

29	1956 oct. 1	23:23	45,4	21,1	4	VI	4,1
30	1957 sept. 22	14:44	45,6	21,1	4	VI	4,1
31	1959 mai 29	20:38:28	45,65	21,2	5	VII-VIII	5,0
32	1960 oct. 22	19:17:48	45,6	21,1	12	VI	4,1
33	1973 aug. 23	14:52:43	45,71	21,15	25	VI	4,2
34	1974 apr. 17	01:31:34	46,0	21,1	20	VI	4,1
35	1978 ian. 17	02:29:33	45,77	21,06	15	VI	4,0
36	1991 iul. 12	10:42:21	45,38	21,05	11	VIII	5,7
37	1991 iul. 18	11:56:31	44,9	22,35	12	VIII	5,6
38	1991 iul. 19	01:27:32	45,31	21,05	10	VII	4,8
39	1991 aug. 12	04:59:39	45,47	21,15	14	VI	4,2
40	1991 aug. 14	23:36:03	45,32	21,22	10	VII	4,6
41	1991 dec. 2	08:49:41	45,45	21,12	9	VIII	5,6
42	1991 dec. 19	03:12:22	45,91	21,57	10	VI	4,1
43	1992 dec. 19	09:34:06	45,64	20,94	16	VII	4,1

Municipiul Arad este amplasat în partea de nord a zonei seismogene Banat, o falie trecând chiar prin apropierea lui.

Pe baza studiilor efectuate pentru zona seismogenă Banat, magnitudinile și perioadele de revenire a seismelor în zona Arad sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Magnitudine M	Perioada de revenire varianta 1 varianta 2
4	8	16
4,5	20	40
5	50	100
5,5	125	250
5,75	220	440
6	560	1120
6,25	6600	13200

Sunt date două variante, una optimistă cu perioade de revenire mai mari și una pesimistă cu perioade de revenire mai mici. Considerând varianta optimistă, rezultă următoarele valori, ținând seama de literatura de specialitate:

Starea limită	Magnitudine	Intensitate
o de serviciu (perioada de revenire 8-10 ani)	4	VI
o de avariere (perioadă de revenire 50 ani)	5	VII-VIII
o ultimă (perioadă de revenire de peste 450 ani)	6	IX

Seismele de suprafață au și componente verticale mari și sunt caracterizate de perioade foarte scurte 0,2-0,4 sec. amplificând foarte mult accelerațiile structurilor rigide, cum sunt zidăriile.

Ca urmare a evaluării riscurilor identificate și inventariate, în cadrul județului Arad există zone de risc la cutremur pe teritoriul municipiului Arad.

De asemenea se apreciază că efectele cele mai puternice pot fi pe direcția Vinga -Arad -Curtici.

În cazul județului Arad, un cutremur de magnitudinea și intensitatea precizată poate provoca efecte deosebite în localitățile urbane Arad, Nădlac, Curtici și Lipova.

Zonele de risc seismic, conform prevederilor din Normativul P.100-92, se caracterizează prin:

zona D: Arad, Nădlac Ks = 1,0 și Tc = 0,16

ZONAREA SEISMICA A TERITORIULUI ROMÂNIEI

Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR = 100 ani. Codul de proiectare P100-1/2006

Codul P100-1/2013 prevede zonarea seismică a teritoriului României în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare, ag, cu interval mediu de recurență de 225 ani adică 20% probabilitate de depășire în 50 de ani.

Colegii de la Centrul de Cercetare pentru Evaluarea Riscului Seismic din Universitatea Tehnică de Construcții București au venit în sprijinul inginerilor proiectanți prin realizarea unei hărți interactive în aplicația Google Maps. Prin utilizarea online a acestei hărți se pot extrage cu ușurință valorile accelerației terenului pentru proiectare pentru orice localitate din România.

Aceasta hartă are caracter informativ și este o reproducere a hărții de zonare din codul P100-1/2013⁴.

1.2 Analiza riscurilor tehnologice
- 1.2.1 Riscuri industriale

Dezvoltarea economică în continuă desfășurare, a dus la apariția pe teritoriul municipiului a operatorilor economici care utilizează în procesul producției substanțe periculoase, existând riscul producerii de accidente în care sunt implicate substanțe periculoase, care pot afecta pe lângă angajații societății și populația dispusă în zonele de acțiune ale substanței.

La nivelul Municipiului Arad există un operator economic care prezintă pericolul de accident minor în care sunt implicate substanțe periculoase, în conformitate cu Legea nr. 59/2016, după cum urmează:

Nr. crt.

Denumire operator economic

Locația

Denumire substanță

Tipul riscului

Sc Lukoil România Srl

Arad, str. Pădurii, nr.

2-4

Carburanți

minor

1.2.2 De transport și depozitare produse periculoase

Pe teritoriul municipiului, în activitatea economică există riscul producerii incendiilor sau exploziilor la:

- depozite carburanți, conform Anexei nr. 8.
- stații de distribuție carburanți, conform Anexei nr. 6.
- accidente chimice în care pot fi implicate substanțe periculoase la operatori economici abilitați de a efectua transporturi periculoase, în conformitate cu ADR.

O probabilitate mărită de producere a accidentelor pe timpul transportului substanțelor periculoase există pe următoarele trasee:

- pe căile ferate: Arad - Brad;
- pe căile rutiere: Autostrada A1 (Nădlac - Arad - Timișoara), Autostrada A11 (Arad -Ordea), DN 69 Arad - Timișoara; DN 79 Arad - Oradea; sau în cazul tranzitării municipiului spre /dinspre punctele de trecere a frontierei.

1.2.3 Transporturi

Analizând căile de comunicație cu cel mai mare tranzit ale județului și evenimentele petrecute în ultimii ani, rutele următoare sunt cele mai probabile pentru producerea unor accidente deosebit de grave:

căi rutiere:

- Nădlac - Arad - Lipova - Petriș - Deva (DN 7);
- Timișoara - Vinga - Arad - Zerind - Oradea (DN 69 și DN79);
- Nădlac - Arad - Timișoara (Autostrada A1);
- Arad - Oradea (Autostrada A11).

căi ferate:

- magistrala 200 Curtici - Arad - Petriș;
- magistrala 310 Timișoara - Vinga - Sîntana - Oradea;
- magistrala Arad - Sîntana - Ineu - Brad.

căi aeriene:

- pe Aeroportul Internațional Arad;
- pe căile aeriene din sfera de competență a Centrului de Dirijare a Zborurilor Arad.

1.2.4 Riscuri nucleare și urgențe radiologice

Dispunerea județului Arad la 574 km de Centrala atomo-electrică de la Cernavodă, la 329 km de Centrala atomo-electrică de la Kozlodui, Bulgaria și la 196 km de centrala atomo-electrică de la Paks, Ungaria, arată că teritoriul Municipiului Arad nu poate fi afectat de către un accident nuclear produs la aceste centrale, ci doar de efectele ulterioare ale accidentului, respectiv de contaminarea radioactivă produsă în urma accidentului.

Căderi de obiecte cosmice, cu încărcătură nucleară, se pot produce pe întreg teritoriul municipiului.

Toți utilizatorii de surse radioactive din municipiu au autorizațiile necesare eliberate de către CNCAN și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legale, iar l a nivelul județului există un „Plan de urgență radiologică”, care se va pune în aplicare în cazul producerii unei urgențe în care sunt implicate substanțe radioactive.

Situația nominală și dispunerea operatorilor economici care utilizează în procesul de producție, medical sau cercetare, surse radioactive pe teritoriul municipiului Arad sunt prezentate în Anexa nr. 10.

1.2.5 Poluarea apelor

Poluarea apelor în municipiul Arad, ca și sursă de risc, trebuie analizată în funcție de bazinul hidrografic al Mureșului. În bazinul hidrografic Mureș, pe teritoriul municipiului Arad, s-au produs poluarea cu păcură pe canalul Mureșel - poluator CET Arad - secția Hidrocarburi, 24 noiembrie 2005, datorată avariei la vana rezervorului de 1000 tone.

Poluări cu substanțe de altă natură nu au existat, nu s-au produs distrugeri de vegetație sau mortalitate piscicolă.

În zonă nu există industrie care să fie potențial poluatoare, cu substanțe toxice ce pot acționa ireversibil, în cazul unor poluări accidentale sau ca urmare a unei poluări cronice.

Există mai multe unități aflate în programul de monitorizare a S.G.A. Arad care au emisii de substanțe organice peste limitele admise sau dețin în depozite substanțe poluante care în caz de accidente ar produce catastrofe ecologice. Toate aceste unități monitorizate au întocmite „Planuri de prevenire a poluărilor accidentale”.

Denumire	Sursa /Curs de apă ce poate fi afectat	Indicatori de poluare
CET Hidrocarburi	Canal Mureșel	Extract
Stații Petrom	Orice curs de apa	Extracție, Petroliere

1.2.6 Eșecul utilităților publice

A. Alimentarea cu gaze

Eșecul alimentării cu gaze reprezintă imposibilitatea asigurării în rețelele de distribuție a unei presiuni minime de 0,4 atmosfere la nivelul terminal al rețelei (consumator), presiune sub care colapsează orice sistem de ardere a gazului.

Cauzele producerii acestui eșec pot fi:

- consumuri supradimensionate în timpul scăderii drastice a temperaturilor exterioare în condițiile imposibilității pompării unor cantități suplimentare în magistrale (minim 3 atm.);
- accidente pe magistralele de transport pe rețelele de înaltă presiune sau la stațiile de comprimare /decomprimare datorită producerii unor dezastre sau a unor accidente antropice.

Consecințele unui astfel de eșec, în condițiile unor temperaturi exterioare foarte scăzute, sunt multidimensionale, ele manifestându-se cu preponderență în 3 planuri:

- disconfort termic ridicat prin nefuncționarea mijloacelor de încălzit (centrale termice, sobe, plite, etc.);
- reducerea capacității de preparare a hranei calde în gospodării sau operatori economici;
- scoaterea din funcțiune a sistemelor de termoficare care funcționează pe gaz, păcură, cărbune.

Populația urbană, în special cea care locuiește în blocuri cu apartamente, este puternic afectată în condițiile unui astfel de eșec. Imposibilitatea folosirii unor surse alternative, termoficarea centralizată și tipologia construcției pot pune în pericol grav viața oamenilor.

În condițiile unui astfel de eșec, Municipiul Arad este grav afectat. Gradul ridicat de urbanizare, amplitudinea rețelei de termoficare centralizată, capacitatea redusă de folosire a surselor alternative de încălzire transformă eșecul alimentării cu gaze într-o situație de urgență majoră, într-un dezastru. În Arad sunt 24.679 de abonați (asociații de proprietari sau persoane fizice) și 1.828 de operatori economici dependenți de alimentarea cu gaze. În condițiile scăderii presiunii pe rețelele de distribuție cei mai afectați sunt cetățenii de pe str. Trenului (Grădiște), alimentați dintr-o rețea terminală, subdimensionată.

Transportatorul și distribuitorii fac eforturi permanente de reducere a surselor de risc prin asigurarea alimentărilor în buclă (2-3 surse), înlocuirea conductelor vechi, securizarea rețelelor și a stațiilor, mentenanță calificată, etc.

B. Alimentarea cu energie electrică

Eșecul alimentării cu energie electrică reprezintă imposibilitatea asigurării la nivelul consumatorului a tensiunii și frecvenței contractate (380 V sau 220 V și respectiv 50 Hz).

Cauzele care pot genera un astfel de eșec pot fi:

- afectarea gravă a instalațiilor și sistemelor de producere sau transport al energiei electrice ca urmare a producerii unor dezastre naturale de origine geologică, solară, fenomene meteorologice extreme sau accidente antropice;
- colapsul sistemului de transport ca urmare a supraîncărcării rețelelor;
- deficiențe majore în funcționarea componentelor sistemului energetic (stații de transformare, linii electrice, etc.);
- mentenanță deficitară (vegetație în linie, componente cu durată de normare depășită).

Efectele produse de un astfel de eșec, în condițiile unuia de lungă durată (peste 48 de ore), se manifestă cu putere în toate domeniile economic, social, sănătate publică, siguranță etc.

Cele mai importante efecte sunt:

- oprirea sau limitarea fluxurilor tehnologice;
- suspendarea sau limitarea transporturilor publice, feroviare, aeriene;
- paralizarea sistemului de comunicații și securitate a vieții;
- limitarea rezervelor de hrană și apă;
- eșecul celorlalte utilități publice;
- scăderea drastică a confortului casnic.

Și în acest caz, populația din municipiul Arad este afectată de un astfel de eșec. Densitatea populației, limitele resurselor alternative, dependența de un sistem centralizat de aprovizionare și distribuție, de funcționarea serviciilor face ca un astfel de eșec să aibă consecințe grave, în special pe o durată îndelungată.

C. Alimentarea cu apă potabilă

Eșecul alimentării cu apă potabilă a populației, pentru o perioadă mai mare de 24 de ore, se manifestă cu o forță deosebită în zonele urbane cu o mare densitate a populației. Efectele unui astfel de eșec se amplifică în condiții de temperaturi extreme.

Amplitudinea efectelor manifestate de eșec sunt direct proporționale cu durata eșecului (lipsa apei potabile) și invers proporționale cu existența surselor alternative.

Efecte produse:

- limitarea fluxurilor tehnologice;
- disconfort casnic care se amplifică prin imposibilitatea utilizării instalațiilor sanitare;
- creșterea gradului de risc privind îmbolnăvirea populației datorită posibilităților izbucnirii unor epidemii.

Cauzele care pot genera un astfel de eșec:

- producerea unor dezastre naturale;
- accidente tehnologice;
- contaminarea gravă a surselor de apă;
- secetă extremă;
- acțiuni teroriste.

Operatorii economici specializați în transportul și distribuirea apei potabile promovează o politică de reducere a riscului prin:

- asigurarea unor rezerve tampon;
- diversificarea surselor de captare;
- creșterea performanței tehnologice privind calitatea apei;
- extinderea rețelelor de apă potabilă.

1.2.7 Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Pe teritoriul Municipiului Arad se pot produce căderi de obiecte cosmice (meteoriți, sateliți sau elemente ale acestora, cu/ fără încărcătură nucleară), aparate de zbor atmosferice sau stratosferice.

Datorită evoluției aleatoare a factorilor de mediu și a gradelor și tipurilor extrem de diversificate ale avariilor care se pot produce, nu se poate face o clasificare și nu pot fi încadrate pe tipuri și zone probabile de producere.

1.2.8 Asanarea teritoriului de muniție rămasă neexplodată

În timpul celui de-al doilea război mondial, mai ales după 23 August 1944, județul Arad a fost teatru de operațiuni militare. Și înainte de această dată unele obiective, în cele special din Municipiul Arad, au fost supuse bombardamentului anglo-american.

Cele mai puternice lupte s-au dat după 23 August 1944, acestea începând cu ofensiva trupelor germano-maghiare de pe Valea Mureșului, oprită de trupele române la Păuliș, și ulterior ofensiva de eliberare dusă de trupele române și sovietice pe culoarul Mureșului și al Crișului Alb până peste granița maghiară.

Nu trebuie să uităm și bombardamentele puternice la care a fost supus Aradul, după 23 August 1944 de către aviația germană.

Practic, de peste 60 de ani, oriunde pe teritoriul municipiului se găsesc elemente de muniție, relicve a războaielor mondiale. Harta ce urmează prezintă o statistică a localităților în care misiunile de asanare au fost mai preponderente.

1.3 Analiza riscurilor de incendiu

Statisticile referitoare la incendiile produse în municipiul Arad în ultimii ani.

2006

2007

2008

Nr.

incendii

143

146

138

Numărul de incendii pe ani și luni:

An	ian	feb	mar	apr	mai	iun	iul	aug	sep	oct	nov	dec	Total
2009	12	6	10	8	14	16	16	11	16	9	3	7	128
2010	10	5	4	3	7	4	5	11	11	7	10	8	85
2011	14	3	11	12	21	16	18	9	16	3	1	2	126
2012	9	10	27	15	8	7	15	13	21	8	3	6	142
2013	3	8	6	4	7	6	12	40	8	2	8	15	119
2014	9	9	13	5	5	25	6	5	4	7	18	12	118
2015	25	28	17	24	9	14	25	8	9	6	15	10	190
2016	11	7	14	12	9	5	15	13	13	10	11	9	129
2017	5												5
Total	98	76	102	83	80	93	112	110	98	52	69	69	1042

Cele mai multe incendii au fost generate de:

- focul deschis fără respectarea normelor (32% din totalul incendiilor);
- fumat în locuri cu pericol de incendiu (30% din totalul incendiilor), mai ales la gospodăriile cetățenești;
- instalații electrice defecte (21% din totalul incendiilor), la gospodării cetățenești, industrie și mijloace de transport;
- alte cauze (17%).

Zonele cu cel mai ridicat risc la incendiu din municipiul Arad se află în parcurile industriale și platformele agenților economici, prezentați în Anexa nr. 11.

1.4 Analiza riscurilor sociale
- 1.4.1 Participarea populației la manifestări periodice

Manifestările tradiționale periodice sunt cele desfășurate cu ocazia strânsului recoltelor, sărbători religioase, praznice, sărbători câmpenești, târguri de animale sau ale meșterilor populari, precum și pe timpul festivalurilor, concertelor în aer liber, cea mai importantă s-a înregistrat la Zilele Aradului (39.000 persoane). În funcție de participare prezentăm calendarul anual al activităților cultural-sportive majore din municipiul Arad.

Perioada	Activitatea socială	Loc de desfășurare	Nr. participanți
martie octombrie	Manifestări organizate de UDMR	Parcul Reconcilierii	500
aprilie	Procesiune religioasă Învierea Domnului organizată de Parohia romano-catolică	Catedrala Romano-Catolică	3.200
aprilie -mai	Manifestări religioase cu ocazia Sărbătorilor de Paști	Catedrala Ortodoxă	19.000
mai	Cupa Aradului la ciclism	bld. Revoluției	3.100
mai	Supermaratonul „Granițe deschise”	Bekescsaba-Arad-Bekescsaba	4.300
iunie	Concerte în aer liber	Ștrandul Neptun	10.000
iunie	Crosul și Semimaratonul Aradului	bld. Revoluției	5.000
august	Zilele Aradului	bld. Revoluției Ștrandul Neptun	39.000
octombrie	Festivalul Vinului	Parcul Mihai Eminescu	7.000

Piețe agro-industriale din municipiul Arad:

- Piața Catedralei - zilnic
- Piața Mihai Viteazul - zilnic
- Piața Aurel Vlaicu - zilnic
- Piața Fortuna - zilnic
- Piața Miorița - zilnic
- Piața Alfa - zilnic
- Piața Grădiște - zilnic
- Piața Solară - zilnic
- Piața Obor - zilnic

Târguri de cereale:

- Sânicolaul Mic - marți

Târguri de animale de companie:

- Piața Mihai Viteazul - duminică
- Turnul de apă - duminică

Târguri de mașini auto:

- Piața Hipodrom - sâmbătă și duminică

Mișcări sociale posibile

Evenimentele social economice sunt reprezentate de manifestări promoționale comerciale, desfășurate pe tot parcursul anului, fără ritmicitate, cu excepția târgurilor tradiționale ce se organizează la date sau zile fixe

Manifestările politice sunt ocazionate de vizite oficiale ale demnitarilor străini și români pe teritoriul municipiului, intensificate în anii electorali.

Manifestările sportive ocazionate de meciurile echipei de fotbal FCM UTA pe stadionul UTA, Șega, Motorul și alte competiții sportive.

Principalele ramuri industriale și cele mai reprezentative firme din Arad, care ar putea duce la posibile mișcări sociale sunt:

- Sindicatul Astra Vagoane Arad (aproximativ 1.850 persoane);
- Societățile comerciale: de mobilă și accesorii pentru mobilă M.G.A., Cotta Internațional, Feroneria; componente pentru industria auto: Leoni Wiring, Takata Romania, Bos Automotive Products Romania, Yazaki Component Technology.

1.5 Analiza riscurilor biologice

Caracteristicile principale ale municipiului sunt determinate de dispunerea sa în partea de vest a țării, fiind străbătut de căi rutiere și ferate utilizate de turiști străini sau transporturi de mărfuri care tranzitează municipiul Arad care pot fi purtători de germeni patogeni.

Riscurile biologice care pot avea loc pe raza municipiului Arad sunt epidemiile și epizootiile.

Cele mai probabile locuri de izbucnire a epidemiilor sunt:

- zonele inundabile din ape interne de pe raza municipiului Arad: Bujac, Gai, Grădiște, ^Șeg^a;
- unitățile spitalicești;
- unitățile de învățământ.

Degradarea condițiilor de igienă și salubritate în zonele afectate de inundații dezvoltă un număr mare de vectori purtători.

Există canale deschise pentru colectarea apei pluviale care necesită igienizare și decolmatare, putând constitui focare de infecție: canalul Țiganca (cartier Aradul Nou), canalul Mureșel (zona Șega), canalul Morilor (cartier Aradul Nou), canalul Crișul (cartier Gai).

Pe raza municipiului Arad ca urmare a inundațiilor din ape interne produse de precipitații abundente, iau naștere acumulări temporare de apă în zonele joase din următoarelor cartiere: Aradul-Nou, Xxxxx-Xxxx, Poltura-Gai, Grădiște, Sânicolaul-Mic.

Epizootiile pot să apară cel mai probabil la colectivitățile mari de animale (în anii 2005 -2007 întâlnim cazuri de pestă porcină în municipiul Arad).

2. Clasificarea instituțiilor publice, operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile și în funcție de riscurile specifice

Catalogul privind clasificarea instituțiilor publice, operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile și în funcție de riscurile specifice este prezentat în Anexa nr. 14.

3. Obiective surse de risc

În conformitate cu bazele de date, analizele și studiile existente la această dată la toate instituțiile și autoritățile publice locale cu responsabilități în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, pe teritoriul municipiului Arad sunt următoarele obiective surse de risc:

La explozii și incendii:

- instituții publice, conform Anexei nr. 5;
- stații de alimentare cu carburanți, conform Anexei nr. 6;
- stații de alimentare cu GPL tip SKID, conform Anexei nr. 7;
- depozite carburanți, conform Anexei nr. 8;
- zone industriale cu risc ridicat de incendiu, conform Anexei nr. 11;
- unități turistice, conform Anexei nr. 12.

La urgență radiologică:

- utilizatori de surse radioactive, conform Anexei nr. 10.

La accidente chimice:

❖ la operatori economici din care:

- 1 obiective risc minor: Sc CET SA - lignit;
- 5 obiective risc minor: Sc OMV Petrom SA - Sucursala Arad;
- operatori economici deținători de deșeuri sau substanțe chimice periculoase, conform Anexei nr. 9.

❖ pe timpul transportului substanțelor periculoase pe raza municipiului Arad.

Epidemii și epizootii: pe teritoriul administrativ al municipiului Arad.

Capitolul IV - Acoperirea riscurilor

1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Monitorizarea, evidența, gestionarea și evaluarea riscurilor, organizarea și desfășurarea intervenției la producerea unor tipuri de risc pe teritoriul municipiului Arad:

- revine conform legislației Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean prin Centrul Operațional;
- Comitetului Județean pentru Situații de Urgență prin Secretariatul Tehnic Permanent care funcționează pe lângă Centrul Operațional din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență și prin grupurile de suport tehnic pe tipuri de risc care funcționează pe lângă Comitetul Județean pentru Situații de Urgență;
- la nivel local revine Comitetului Local pentru Situații de Urgență, centrului operativ cu activitate temporară și specialiștilor din cadrul comisiilor locale și consultanților tehnici.

La agenții economici, instituții publice și societăți comerciale acoperirea riscurilor privind monitorizarea, evaluarea, evidența intră în competența conducătorilor acestora ajutați de către specialiști și inspectori de specialitate pe linia situațiilor de urgență.

La nivelul Comitetului județean pentru situații de urgență, a Insp ectoratului pentru Situații de Urgență județean și a Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență s-a stabilit un flux informațional decizional pentru informare și raportare a situațiilor de risc produse pe teritoriul de competență în conformitate cu fluxul stabilit la nivelul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Concepția de desfășurare a acțiunilor de protecție-intervenție constă în stabilirea etapelor și fazelor de intervenție în funcție de evoluția probabilă a situațiilor de urgență definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acțiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condițiile viitoare (complectarea alternativelor față de obiectivele urmărite indentificarea și alegerea alternativei de acțiune optime și care recomandă planul de acțiune ce urmează a fi aplicat), selectarea cursului optim de acțiune și stabilirea dispozitivului de intervenție, luarea deciziei și precizarea /transmiterea acesteia la structurile proprii și celor de cooperare.

Acțiunile de protecție și intervenție pentru limitarea și înlăturarea efectelor tipurilor de riscuri produse pe raza municipiului Arad se vor desfășura într-o concepție unitară, cu respectarea principiului suficienței forțelor și mijloacelor.

Cursul acțiunilor va fi stabilit funcție de tipul de risc produs, intensitatea și amploarea acestuia.

Nivelurile de acțiune sunt următoarele:

- nivelul local: acționează forțe și mijloace din subordinea Comitetului Local pentru Situații de Urgență Arad;
- nivelul zonal: acționează forțe și mijloace ale mai multor comitete locale pentru situații de urgență dispuse în aceasta zonă (bazin hidrografic);
- nivelul județean: acționează forțe și mijloace din subordinea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență;
- nivelul inteijudețean: acționează forțe și mijloace de intervenție ale județului Arad și ale județelor vecine.

La toate nivelurile de acțiune pot fi angrenate forțe și mijloace ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Arad și ale serviciilor publice deconcentrate și organizațiilor nonguvernamentale care asigură funcții de sprijin.

Teritoriul municipiului Arad se afla în raionul de intervenție a Detașamentului Arad conform graficului:

Formațiunile de urgență, reanimare și descarcerare acționează pe teritoriul municipiului Arad atât cele aparținând I.S.U.J. Arad cât și cele ale altor servicii voluntare pentru situații de urgență.

Raioanele de intervenție S.M.U.R.D. pentru zona de competență sunt cele prezentate grafic mai jos:

La producerea tipurilor de riscuri se va acționa astfel:

- salvarea vieții persoanelor aflate în zona de acțiune a riscului este prioritară. Salvarea persoanelor trebuie să fie urmată în cel mai scurt timp de asigurarea condițiilor de cazare, hrănire și acordare a asistenței medicale pentru sinistrați;
- ulterior salvării persoanelor se va acționa pentru salvarea animalelor, bunurilor materiale, valorilor culturale aflate în zona de acțiune a riscului.
- concentrarea efortului prin alocarea forțelor și mijloacelor la dispoziție se face pentru salvarea persoanelor, în zonele cele mai afectate de tipul de risc produs.
- constituirea rezervelor de intervenție este obligatorie. De regulă, funcție de situația produsă, rezervele de forțe și mijloace vor fi dispuse cât mai aproape de zonele în care se intervine, folosindu-se spațiile de dispunere a tehnicii, de hrănire și cazare a personalului existente pe raza unităților administrativ - teritoriale;
- manevra de forțe și mijloace constituie principala modalitate de adaptare a dispozitivului de intervenție la evoluția riscului produs. Manevra stă la baza concentrării efortului.

Pregătirea forțelor și mijloacelor, dotarea cu materiale și mijloace, supravegherea punctelor critice, identificarea clădirilor care prezintă risc, etc..

Se stabilesc 4 etape de pregătire a forțelor și mijloacelor destinate intervenției în situații de urgență:

- gradul I: informarea factorilor de conducere despre evoluția potențial periculoasă a tipurilor de risc;
- gradul II: verificarea forțelor și mijloacelor avute la dispoziție de către comitetul local pentru situații de urgență și de către serviciile de urgență; actualizarea bazelor de date;
- gradul III: activarea centrului operativ cu activitate nepermanentă care să asigure serviciul de permanență la sediul primăriei și desfășurarea ședințelor extraordinare ale comitetului local pentru analiza situației create și stabilirea măsurilor ce vor fi luate pentru limitarea și înlăturarea efectelor situațiilor de urgență;
- gradul IV: alertarea forțelor și mijloacelor, aducerea acestora în stare completă de operativitate și desfășurarea acțiunilor de intervenție.

Dotarea cu mijloace și materiale de intervenție se realizează în două direcții principale:

- dotarea cu tehnică și materiale de intervenție a serviciilor voluntare pentru situații de urgență;
- dotarea cu materiale și tehnică de intervenție pentru constituirea rezervei operative a comitetului local pentru situații de urgență.

Informarea populației asupra modului de comportare la producerea riscurilor și pregătirea pentru punerea în aplicare a măsurilor de autoprotecție, respectiv autoevacuare:

- informarea populației asupra modului în care să acționeze în cazul producerii diferitelor tipuri de riscuri este o îndatorire principală, permanentă, a tuturor structurilor care au atribuții în domeniul situațiilor de urgență.

Căile de informare a populației sunt următoarele:

- informarea elevilor, în cadrul programelor instituite de către Inspectoratul Școlar Județean Arad;
- concursurile de protecție civilă și prietenii pompierilor;
- difuzarea materialelor informative de genul broșurilor și pliantelor, în rândul populației, cu ocazia diferitelor manifestări;
- utilizarea mijloacelor mass-media.

Scopul ultim al activității de informare a populației este dezvoltarea unei culturi a situațiilor de urgență în rândul populației municipiului Arad.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor acestora se realizează prin următoarele acțiuni:

- monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici și transmiterea datelor la autoritățile competente;
- monitorizarea tipurilor de riscuri pe teritoriul județului Arad are loc prin eforturile conjugate ale dispeceratelor serviciilor de urgență profesioniste precum și ale Inspecției de Stat în Construcții, S.G. Ape Mureș Arad, S.H.I. Crișul Alb, Secției Drumurilor Naționale Arad, Administrației Drumurilor Județene Arad și centrelor operative cu activitate nepermanentă care după activare asigură permanența la primăriile localităților, respectiv activitatea de secretariat a

C.L.S.U.;

- datele și informațiile despre tipurile de riscuri se vor concentra la Centrul Operativ al C.L.S.U. Arad care întocmește rapoarte informative către Primăria Municipiului Arad, Prefectura Județului Arad și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
- datele și informațiile de interes general vor fi transmise prin grija dispeceratului I.S.U.J. Arad „Vasile Goldiș” tuturor instituțiilor implicate;
- activități preventive ale autorităților, pe domenii de competență;
- informarea populației asupra pericolelor specifice unității administrativ-teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;
- prin purtătorul de cuvânt al primăriei municipiului se fac comunicate în presa locală privind măsurile ce trebuie luate în cazul iminenței producerii unui potențial risc;
- exerciții și aplicații.

Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

- controale și inspecții de prevenire la incendiu și protecție civilă;
- asistență tehnică de specialitate;
- informarea preventivă prin distribuirea de pliante, concursurile pe teme de protecție civilă ,,Cu viața mea apăr viața” în școli și licee;
- pregătirea populației;
- constatarea și sancționarea încălcărilor prevederilor legale.

Planurile de intervenție vor cuprinde informații referitoare la:

- categoriile de servicii de salvare /intervenție în caz de urgență și amplasarea unităților operative;
- încadrarea și mijloacele de intervenție și protecție a personalului/populației pentru fiecare tip de risc, pe categorii de forțe și mijloace;
- zona de acoperire a riscurilor;
- timpii de răspuns;
- activitatea operațională.

2. Etapele de realizare a acțiunilor

Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale:

- informarea personalului de conducere asupra situației create - primarul în calitate de președinte al C.L.S.U.;
- organizarea serviciului de permanență la punctul de conducere (sediul primăriei);
- alertarea și/sau alarmarea formațiunilor de intervenție ale S.V.S.U., și deplasarea la locul intervenției;
- recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenției;
- intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de intervenție;
- transmiterea dispozițiilor preliminare;
- alarmarea populației și salariaților despre pericol;
- informarea oportună a populației și salariaților asupra modului de comportare și a urmărilor ce pot fi produse;
- evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor;
- asigurarea asistenței materiale de specialitate și introducerea măsurilor de profilaxie necesare în zona afectată;
- introducerea restricțiilor de circulație și de consum a apei, alimentelor și furajelor în zonele afectate;
- asigurarea cazării sinistraților, hrănirii și asistenței medicale a acestora;
- asigurarea pazei și ordinii în zonele afectate;
- informarea oportună și periodică a populației și salariaților despre modul de evoluție a evenimentelor, a distrugerilor produse și a măsurilor luate de organele locale în vederea protecției populației, limitării și înlăturării urmărilor produse în vederea combaterii panicii;
- limitarea și înlăturarea situațiilor de urgență se execută de către serviciul propriu pentru situații de urgență, salariați și populație în cooperare cu poliția și alte formațiuni primite în sprijin (echipaje Crucea Roșie, serviciile profesioniste de urgență civilă, unități militare M.A.I.);
- realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă;
- manevra de forțe;
- localizarea și limitarea efectelor evenimentului /dezastrului;
- înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului /dezastrului;
- regruparea forțelor și mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
- stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia;
- întocmirea procesului-verbal de intervenție și a raportului de intervenție;
- retragerea forțelor și mijloacelor de la locul acțiunii în locul de dislocare permanentă;
- restabilirea capacității de intervenție;
- evaluarea și informarea eșaloanelor superioare (I.S.U.J. Arad, Prefectură);
- analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

A. PRE-DEZASTRU
B. ÎN TIMPUL PRODUCERII DEZASTRULUI
C. POST DEZASTRU
D. ACȚIUNI PE TERMEN LUNG

A. PRE-DEZASTRU

Activitățile din această fază se desfășoară cu scopul de a asigura: realizarea și aplicarea măsurilor /acțiunilor de previziunea (prognoză) și prevenirea urmărilor dezastrelor; protecția oamenilor, animalelor, resurselor, bunurilor și valorilor materiale și culturale; concepția și condițiile de realizare a intervenției; acțiunile pe termen lung.

Activități

- identificarea, localizarea și inventarierea surselor de risc pe baza: studiului zonei; caracteristicile cursurilor de apă și construcțiilor hidrotehnice; condițiilor geologice și hidrologice; amplasarea obiectivelor de risc (nuclear, chimic, etc.);
- urmărirea evitării efectelor distructive prin: analiza amplasamentelor și a condițiilor existente; restricții asupra activităților în zonele de risc; interdicții pentru noi amplasamente; urmărirea respectării cadrului legal de proiectare, execuție, comportare și exploatare; urmărirea existenței, completării și adoptării sistemelor de notificare -informare, supraveghere și control;
- evaluarea riscului urmării (amplorii) dezastrelor având în vedere: frecvența și caracteristicile dezastrelor posibile /probabile; stabilirea /determinarea vulnerabilității în toate domeniile: oameni, animale, resurse, bunuri și valori materiale, mediul înconjurător, implicații sociale și morale; costuri implicate; stabilirea măsurilor pentru prognozarea /previziunea dezastrelor și mai ales a urmărilor acestora prin analiza condițiilor geografice, meteorologice (de vreme), structură economică, urbanism, structură demografică, resurse (necesare și posibilități);
- urmărirea realizării unor măsuri și acțiuni de corecție a caracteristicilor și condițiilor de funcționare/exploatare în vederea diminuării și eliminării vulnerabilității prin: consolidare și refacere; reutilizare și retehnologizare; investiții noi în locul celor vulnerabile, care nu se mai pot corecta; refaceri; amenajări ale unor condiții de mediu;
- realizarea, completarea și adoptarea structurilor organizatorice (șefi, inspectori, comisii, formații, etc.) la toate nivelurile care să asigure planificarea, conducerea și coordonarea activităților în situații de urgență: stabilirea structurilor organizatorice; încadrarea cu personal corespunzător;
- elaborarea concepției de realizare a acțiunilor de protecție-intervenție prin: identificarea acțiunilor de protecție - intervenție pe tipuri de risc; elaborarea concepției de desfășurare a acțiunilor de intervenție, a celorlalte documente de conducere; elaborarea măsurilor de asigurare logistică a acțiunilor de intervenție; stabilirea responsabilităților și a măsurilor pentru întreaga structură organizatorică; stabilirea măsurilor și acțiunilor de protecție a oamenilor, animalelor, resurselor, bunurilor și valorilor materiale;
- asigurarea resurselor materiale și financiare necesare funcționării sistemului de protecție-intervenție: stabilirea necesarului de resurse materiale și financiare, stabilirea căilor și modalităților de asigurare a resurselor; planificarea acestora;
- asigurarea instruirii /pregătirii /antrenării organismelor /organelor de conducere și execuție destinate intervenției în situații de urgență și a populației: stabilirea categoriilor de organisme și personal care trebuie instruite și pregătite; elaborarea planurilor de pregătire; stabilirea formelor de instruire / pregătire; asigurarea resurselor materiale și financiare necesare; desfășurarea instruirii /pregătirii/ antrenării organelor de conducere și de execuție precum și a populației;
- stabilirea regulilor de comportare pentru realizarea acțiunilor de protecție intervenție, pe etape: stabilirea domeniului și scopului acestor reguli; elaborarea regulilor de comportare; stabilirea unor limite și valori de referință pentru risc și vulnerabilitate.

Prevenirea

În scopul reducerii gravității consecințelor evenimentului precum și pentru a elimina sau diminua pericolul unei eventuale situații de urgență se vor realiza următoarele acțiuni de prevenire:

- evitarea - prin respectarea criteriilor privind amplasarea și construirea în zona de risc, respectarea normativelor de proiectare, execuție și exploatare;
- minimizarea - prin realizarea unor construcții, consolidări, amenajări, dotări suplimentare destinate să reducă riscul;
- corectarea - prin realizarea unor amenajări, consolidări, completarea condițiilor de mediu care să diminueze efectele;
- realizarea structurilor organizatorice necesare desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție;
- asigurarea resurselor umane, materiale și financiare;
- întocmirea planului de protecție și intervenție pe tipuri de risc;
- instruirea și educarea formațiunilor care vor desfășura acțiuni de protecție intervenție și modul de comportare a populației.

Protecția

Pentru a asigura protecția, în etapa pre-dezastru se vor realiza următoarele măsuri și acțiuni:

- informarea;
- înștiințarea;
- alarmarea;
- protecția individuală și familială;
- protecția colectivă;
- profilaxia - pentru prevenirea îmbolnăvirilor și declanșarea unor epidemii și epizootii;
- organizarea și planificarea asistenței medicale;
- supraveghere și control;
- protecția bunurilor, valorilor materiale și a animalelor;
- respectarea regulilor de comportare privind protecția individuală și colectivă.

B. ÎN TIMPUL PRODUCERII DEZASTRULUI

Activitățile pe timpul producerii dezastrului se desfășoară cu scopul de a asigura avertizarea despre producerea evenimentului în vederea minimizării și realizării protecției.

Activității

- asigurarea înștiințării, informării și alarmării prin: completarea și pregătirea mijloacelor de înștiințare, informare și alarmare; menținerea în stare de operativitate a sistemului se înștiințare, informare și alarmare; culegerea/primirea datelor și informațiilor despre situația de urgență; alarmarea, constituirea și informarea membrilor Comitetului Local pentru Situații de Urgență, precum și a personalului S.V.S.U. în vederea convocării lor, raportarea datelor preliminare Centrului Operațional al I.S.U.J. Arad.
- analiza situației în urma producerii unei situații de urgență prin: primirea /centralizarea datelor și informațiilor despre situația produsă; supravegherea și controlul surselor de risc; informarea membrilor Comitetului Local pentru Situații de Urgență în legătură cu situația creată; evaluarea pierderilor /distrugerilor provocate de dezastru; stabilirea celor mai urgente măsuri de limitare a pierderilor /pagubelor, cercetarea și căutarea supraviețuitorilor stabilirea necesarului de forțe și mijloace pentru lichidarea urmărilor dezastrului.
- luarea hotărârii pentru intervenție prin: aprobarea rapoartelor de documentare a membrilor Comitetului pentru Situații de Urgență; stabilirea măsurilor precise, cu termene și responsabilități precise; măsuri pentru funcționarea oportună a fluxului informațional; redactarea dispoziției pentru trecerea la aplicarea măsurilor de protecție și intervenție stabilite și transmiterea acesteia la subunitățile de intervenție și operatori economici.
- asigurarea protecției individuale și familiale: urmărirea realizării măsurilor și acțiunilor de pregătire a locuinței /gospodăriei; aplicarea măsurilor și acțiunilor de protecție individuală și familială.
- urmărirea asigurării măsurilor de protecție colectivă (de grup): stabilirea măsurilor și acțiunilor de protecție colectivă (de grup), urmărirea asigurării materiale a acestora și aplicarea corectă a acestora; aplicarea restricțiilor de acces, circulație și consum.
- urmărirea asigurării acțiunilor de protecție a oamenilor, animalelor, bunurilor și valorilor materiale prin: evacuare-relocare, asigurarea condițiilor și resurselor necesare evacuării și relocării, conform prevederilor planurilor de evacuare; desfășurarea acțiunilor de evacuare și relocare.
- limitarea împiedicării extinderii precum și înlăturarea urmărilor situației de urgență: se vor realiza măsuri, acțiuni și protecție individuală, de grup, precum și pentru protecția bunurilor materiale. Pe timpul producerii dezastrelor, în funcție de situație și de gradul de urgență se pot executa următoarele acțiuni de:

Protecție

- protecția individuală;
- protecția familială;
- protecția colectivă;
- supraveghere, control;
- alarmare (în cazul surprinderii la inundații și accidente chimice);
- evacuare;
- restricții;
- pază, ordine, îndrumarea circulației;
- asigurarea deplasării transporturilor în zonele afectate.

C. POST-DEZASTRU

Activitățile din această perioadă urmăresc asigurarea măsurilor de protecție și a acțiunilor pentru localizarea și înlăturarea dezastrului cu scopul de salvare a oamenilor și diminuare a pierderilor.

Activități

- desfășurarea activităților specifice de conducere pe care le desfășoară Comitetul local pentru Situații de Urgență: culegerea de date, analiză, elaborarea deciziilor și transmiterea dispozițiilor pentru intervenția forțelor destinate pentru intervenție; înștiințarea comitetelor, formațiilor și operatorilor economici implicați; coordonarea și asigurarea cooperării între forțele de intervenție; notificarea dezastrului; informarea permanentă a populației prin folosirea mass-media.
- cercetarea - căutarea cu ajutorul elementelor de cercetare ale protecției civile și subunităților specializate pentru: depistarea supraviețuitorilor și victimelor (avarii la rețelele de utilități; distrugeri la clădiri; căilor de acces blocate); prevenirea altor pericole complementare.
- supravegherea și controlul zonelor afectate pentru: stabilirea priorităților, organizarea cooperării între forțele participante.
- asistență medicală și psihologică prin: acordarea primului ajutor, a ajutorului medical de urgență pentru oameni și animale; transportul răniților și spitalizarea acestora; asigurarea măsurilor de profilaxie în vederea împiedicării și declanșării unor epidemii și/sau epizootii.
- asigurarea asistenței sinistraților prin: organizarea evacuării, transportului, cazării și hrănirii la locurile de relocare, organizarea transportului și distribuției apei potabile, alimentelor și articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte.
- realizarea măsurilor de pază și ordine prin: restricții ale circulației în zonele afectate; asigurarea pazei obiectivelor importante; îndrumarea circulației.

D. ACȚIUNI PE TERMEN LUNG

În scopul înlăturării efectelor inundațiilor sau furtunilor se stabilesc și se planifică pe urgențe, în funcție de nevoile social-economice și de siguranță a populației, acțiuni pe termen lung, astfel:

1. Relocare

Prin această acțiune se vor asigura condițiile de locuit și activitate a persoanelor sinistrate a căror locuință a fost distrusă sau este de nelocuit.

2. Refacere - reconstrucție

Acțiunea de refacere - reconstrucție cuprinde următoarele:

- expertizarea;
- planificarea și executarea demolării construcțiilor distruse și a celor avariate care nu mai asigură siguranță pentru folosire;
- curățirea zonelor blocate de dărâmături;
- înlăturarea avariilor la căile de comunicație rutieră, feroviare, rețeaua gospodăriei comunală;
- consolidarea unor locuințe și a altor categorii de construcții pentru a asigura utilizarea în condiții de siguranță;
- refacerea unor construcții de interes public și privat, clădiri administrative, cultural-sociale, spitale, școli, etc.
- construirea unor locuințe și edificii de interes administrativ și social-cultural, în locul celor demolate.

3. Reabilitare. Restabilire.

Acțiunea se desfășoară pe întreg teritoriul municipiului în scopul de a readuce în stare de funcționare normală activitățile publice, sociale, economice, prin:

- reactivarea instituțiilor administrației publice, spitalelor, școlilor și celorlalte instituții și unități afectate;
- reluarea activităților de producție;
- restabilirea capacității de acțiune a sistemului de protecție - intervenție.

4. Menținerea condițiilor de siguranță

În scopul de a menține condițiile de siguranță pentru eventualele efecte târzii ale inundațiilor, furtunilor, înzăpezirilor, accidentelor de toate felurile, se va continua desfășurarea următoarelor activități:

- controlul și supravegherea situației hidrometeorologice;
- controlul factorilor de mediu;
- restricții de consum a apei, alimentelor;
- restricții de circulație.

Măsuri pentru avertizarea-alarmarea populației la primirea avertizărilor hidrologice /meteorologice în Anexa nr. 15.

2.1 Modul de acoperire a riscurilor pe tipuri de dezastre

Inundații și furtuni

Dintre măsurile de reducere a riscului înaintea inundației se disting două abordări:

- dezvoltând planuri urbanistice pentru a descuraja construirea în zone inundabile;
- capacitatea de a asigura o reacție eficientă la impactul produs de catastrofe, incluzând problematica alarmării efective din timp și evacuarea la nevoie.

a) În faza pre-dezastru

- informarea președintelui Comitetul Local pentru Situații de Urgență despre avertizarea meteorologică sau pericolul iminent;
- asigurarea serviciului permanent la sediul primăriei pe durata fenomenului și la sediul agenților economici care dețin surse de risc;
- convocarea de urgență a membrilor comitetului local pentru situații de urgenta pentru îndeplinirea unor măsuri urgente;
- verificarea schemei organizării înștiințării și alarmării populației din municipiu, transmiterea avertizării la principalele instituții și agenți economici;
- prevenirea populației și agenților economici prin înștiințare- alarmare;
- protecția surselor de risc secundar;
- pregătirea echipelor specializate, echipelor de intervenție ale regiilor și societăților din subordinea consiliului local, a populației și salariaților privind modul de comportare și acțiune.

b) Pe timpul dezastrului

- se trece la punerea în practică a Planului de acțiune în situații de urgență generate de inundații produse ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase;
- organizarea observării fenomenului și culegerea de informații despre pagubele și avariile produse;
- organizarea măsurilor de salvare a oamenilor;
- asigurarea asistenței medicale și de evitare a apariției unei epidemii;
- asigurarea condițiilor necesare pentru sinistrați cu privire la apă, hrană, transport;
- măsuri de intervenție pentru lichidarea pagubelor produse;
- măsuri de pază, ordine, îndrumare a circulației, asigurarea traseelor de intervenție limitarea accesului în zonele afectate sau posibil a fi afectate;
- asigurarea logistică a acțiunilor de intervenție;
- conducerea acțiunilor de intervenție;
- urmărirea evoluției meteorologice;
- de recunoaștere, supraveghere.

c) Post dezastru

- evacuarea apelor din subsolul locuințelor;
- măsuri de reabilitare a clădirilor afectate de furtuni puternice și inundații;
- evaluarea pagubelor și transmiterea situației acestora către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Instituția Prefectului și I.S.U.J. Arad.

Secetă

Măsurile care se iau în cazul manifestării unor astfel de fenomene sunt:

a) În faza pre-dezastru

- informarea populației despre tipul de dezastru și regulile ce trebuiesc respectate;
- de recunoaștere, supraveghere;
- avertizarea populației din zona de competență, asupra eventualității producerii unor incendii, a apariției unor fenomene meteorologice periculoase, în baza datelor și informațiilor cuprinse în prognozele și avertizările meteorologice transmise de instituțiile specializate.

b) Pe timpul dezastrului

- interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată;
- amenajarea unor benzi de siguranță în aproprierea căilor de transport (rutier și feroviar), a pădurilor prin curățirea periodică de gunoaie și vegetație uscată;
- restricționarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiții favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanțe volatile sau supraîncălziri;
- asigurarea funcționării continue a sistemului centralizat de distribuție a apei și asigurarea necesarului de apă;
- menținerea în funcțiune a instalațiilor de alimentare cu apă (hidranți, rampe), verificarea stocurilor necesare intervenției;
- aplicarea măsurilor de prevenire a riscurilor la persoanele vulnerabile, cu asigurarea nevoilor zilnice privind tratamentul, îngrijirea, alimentația de bază. Desfășurarea pregătirilor pentru organizarea preluării acestora de către entități care asigură îngrijiri la domiciliu.

c) Post dezastru

- evaluarea pagubelor și transmiterea situației acestora către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Instituția Prefectului și I.S.U.J. Arad.

Înzăpeziri și îngheț

Măsuri care se iau în cazul manifestării unor astfel de fenomene sunt:

a) În faza pre-dezastru

- de recunoaștere, supraveghere a fenomenului meteorologic;

identificarea zonelor ce sunt predispuse a fi blocate în cazul ninsorilor abundente, căderi de arbori;

- asigurarea protejării contra înghețului a rețelelor stradale de alimentare cu apă, respectiv a hindranților de incendiu din localități;
- luarea din timp a măsurilor privind accesul mijloacelor de intervenție;
- menținerea liberă a căilor de acces la sursele de apă sau la dispozitivele de punere în funcțiune a instalațiilor de stingere.

b) Pe timpul dezastrului

- se trece la punerea în practică a Programului de măsuri pentru desfășurarea acțiunilor de prevenirea și combaterea urmărilor fenomenelor meteorologice periculoase în perioada de iarnă, aprobat de conducerea primăriei;
- asigurarea mijloacelor, uneltelor și necesarului de materiale pentru deszăpezirea drumurilor, a căilor de acces, evacuare și intervenție respectiv identificarea din timp a persoanelor fizice /juridice care pot pune la dispoziția autorităților publice mijloace de intervenție atunci când situația o impune;
- măsuri sanitare pentru cazurile de hipotermie (în caz de îngheț), degeraturi.

c) Post dezastru

- urmărirea evoluției fenomenului, luarea măsurilor ce se impun la nevoie;
- lichidarea urmărilor fenomenului, transportarea zăpezii la locurile stabilite;
- evaluarea pagubelor și transmiterea situației acestora către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Instituția Prefectului și I.S.U.J. Arad.

Incendii de pădure

Măsurile care se iau în asemenea situații sunt următoarele:

a) În faza pre-dezastru

- informarea populației privind focul deschis în zonele din apropierea pădurii;
- respectarea actelor normative privind arderea vegetației uscate și a miriștilor din apropierea lizierelor pădurii;
- controale împreună cu specialiști de la ocolul silvic privind măsurile de prevenire a incendiilor în zona pădurilor.

b) Pe timpul dezastrului

- alarmarea formațiunilor de pompieri la 112;
- observarea și cercetarea zonelor incendiate și pe direcțiile de propagare a frontului incendiului;
- intervenția pentru izolarea incendiilor și limitarea propagării (cu formațiuni ale serviciului de pompieri profesioniști, a serviciului voluntar, cetățenii, formațiuni de sprijin);
- înștiințarea și alarmarea populației și salariaților unităților dispuse pe direcția de propagare a incendiului;
- defrișarea unor părți de pădure pentru crearea zonei de izolare și protecție pe direcția de înaintare a incendiilor;
- evacuarea unor bunuri materiale de valoare și a altor materiale inflamabile sau explosive din clădirile, depozitele, atelierele, amenințate;
- întreruperea alimentării cu gaze, energie electrică a zonelor periclitate;
- salvarea oamenilor și animalelor vătămate de efectele incendiului, trierea și acordarea primului ajutor sanitar (veterinar), transportul cu targa sau cu alte mijloace de transport și continuarea tratamentului medical (veterinar) la unitățile specializate;
- asigurarea medicală a forțelor de intervenție, de transport, de hrănire, de cazare sinistrați de spitalizare temporară;
- organizarea pazei și ordinii pe perimetrul zonelor afectate.

c) Post dezastru

- urmărirea evoluției dezastrului până la lichidarea lui;
- evaluarea pagubelor și transmiterea situației acestora către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Instituția Prefectului și I.S.U.J. Arad.

Cutremure de pământ

Măsurile care se iau în astfel de situații sunt următoarele:

a) În faza pre-dezastru

- protecția și pregătirea antiseismică individuală și de grup a populației prin educare, informare și antrenare periodică pentru o reacție rațională în caz de cutremur;
- proiectarea antiseismică a structurilor de construcții;
- verificarea structurilor de construcții la ansamblurilor construite.

c) Post dezastru

- întreruperea alimentării cu apă, gaze, energie electrică;
- asigurarea pazei și ordinii în zona calamitată, combaterea panicii.

Evaluarea pierderilor și distrugerilor:

- numărul morților și răniților;
- populația și salariații blocați sub dărâmături;
- avariile la rețelele electrice, gaze, apă, telefoane;
- incendii, explozii, contaminări sau alte pericole;
- clădirile care amenință cu prăbușirea.

Pregătirea și ducerea acțiunilor de intervenție pentru:

- cercetarea și căutarea victimelor sub dărâmături;
- salvarea răniților, acordarea primului ajutor medical și transportul acestora la spital;
- deblocarea căilor de acces;
- dărâmarea clădirilor care amenință cu prăbușirea;
- consolidarea clădirilor avariate;
- alte măsuri impuse de situația creată;
- scoaterea și înhumarea morților;
- introducerea măsurilor de profilaxie și igienă sau a carantinei (la nevoie);
- informarea C.J.S.U. asupra măsurilor luate și evoluției fenomenului (raport operativ).

Alunecări de teren

Măsurile care se iau în astfel de situații sunt următoarele:

a) În faza pre-dezastru

- avertizarea populației care locuiește în aproprierea zonelor respective;
- evacuarea populației posibil afectate și a bunurilor materiale în situația în care pericolul este iminent;
- investigații din timp necesare stabilirii condițiilor de apariție a lor;
- se pot preîntâmpina dacă se aplică procedee adecvate de ținere sub control.

b) Pe timpul dezastrului

- cercetarea locului unde s-a produs alunecări, prin echipele specializate din cadrul

S.V.S.U. în vederea identificării și a salvării eventualelor victime umane sau animale;

- în zonele afectate de alunecări de teren care amenință distrugerea de locuințe, anexe, alte obiective sau instalații, măsuri de pază de către poliție;
- mobilizare a formațiunilor voluntare din cadrul S.V.S.U. și a populației apte de muncă, în vederea executării unor operațiuni de consolidare a clădirilor sau a terenurilor afectate, înlăturarea unor părți din construcții sau instalații care amenință cu prăbușirea, etc.

c) Post dezastru

- măsuri de evaluare a pagubelor și înaintare a situației centralizatoare către Centrul Operativ din cadrul I.S.U.J. Arad, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Prefectura.

Riscuri industriale

Măsurile care se iau în această situație sunt:

a) În faza pre-dezastru

- pregătirea populației despre accidentele chimice ce pot apărea în vederea realizării măsurilor de protecție;
- verificarea schemei de înștiințare și alarmare a populației din municipiu;
- asigurarea de mijloace simple de protecție individuală.

b) Pe timpul dezastrului

- înștiințarea populației asupra pericolului de contaminare, reguli de comportare, modul de realizare a măsurilor de protecție, durata de acțiune a norului toxic;
- evacuarea temporară a populației populație (numai la ordin);
- acordarea primului ajutor, transportul și spitalizarea victimelor;
- decontaminarea populației, animalelor și terenului;
- solicitarea de sprijin instituțiilor și organismelor cu atribuții în astfel de situații;
- introducerea restricțiilor de consum a apei, produselor agroalimentare și furajelor.

c) Post dezastru

- colectarea , transportul și depozitarea materialelor contaminate;
- supravegherea zonelor afectate;
- evaluarea pagubelor și transmiterea situației acestora către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Instituția Prefectului și I.S.U.J. Arad.

Riscuri de transport și depozitare substanțe periculoase

Măsurile pe care autoritățile locale le iau în această situație sunt:

a) În faza pre-dezastru

- pregătirea populației despre accidentele chimice ce pot apărea în vederea realizării măsurilor de protecție;
- verificarea schemei de înștiințare și alarmare a populației din municipiu.

b) Pe timpul dezastrului

- înștiințarea populației asupra pericolului de contaminare, reguli de comportare, modul de realizare a măsurilor de protecție, durata de acțiune a norului toxic;
- înștiințarea autorităților care asigură funcțiile de sprijin în astfel de situații;
- interzicerea accesului și izolarea zonei;
- salvarea victimelor și acordarea primului ajutor;
- intervenția pentru limitarea și lichidarea efectelor accidentului.

c) Post dezastru

- colectarea, transportul și depozitarea materialelor contaminate;
- supravegherea zonelor afectate;
- evaluarea pagubelor și transmiterea situației acestora către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Instituția Prefectului și I.S.U.J. Arad.

Riscuri nucleare

Măsurile pe care autoritățile locale le iau în această situație sunt:

a) În faza pre-dezastru

- pregătirea populației despre accidentele nucleare ce pot apărea în vederea realizării măsurilor de protecție.

b) Pe timpul dezastrului

- înștiințarea populației asupra pericolului de iradiere;
- măsuri de protecție și de autoprotecție;
- solicitarea de sprijin instituțiilor și organismelor cu atribuții în astfel de situații;
- interzicerea accesului și izolarea zonei;
- supravegherea zonelor afectate;
- introducerea restricțiilor de consum a apei, alimentelor și furajelor;
- aplicarea măsurilor antiepidemice și de profilaxie medicală;
- introducerea măsurilor de pază și ordine și de combatere a panicii.

c) Post dezastru

- colectarea , transportul și depozitarea materialelor contaminate;
- supravegherea zonelor afectate;
- evaluarea pagubelor și transmiterea situației acestora către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Instituția Prefectului și I.S.U.J. Arad.

Eșecul utilităților publice

Pentru prevenirea unor asemenea tipuri de risc este necesară luarea unor măsuri:

- cunoașterea tuturor rețelelor de utilități publice la nivel local;
- existența unor planuri cu traseul acestor rețele pentru a fi puse la dispoziția forțelor de intervenție;
- cunoașterea punctelor sau locurilor de unde se poate întrerupe /opri, furnizarea, sau transportul;
- anunțarea formațiunilor specializate în cazul producerii unor avarii la aceste utilități.

Căderi de obiecte din atmosferă sau cosmos

În situația producerii unor astfel de fenomene se vor lua următoarele măsuri:

a) În faza pre-dezastru

- informarea populației despre posibilitatea producerii acestor evenimente.

b) Pe timpul dezastrului

- anunțarea autorităților județene cu atribuții în astfel de situații;
- căutarea și salvarea eventualelor victime;
- limitarea și lichidarea eventualelor incendii;
- cercetarea locului unde s-a produs evenimentul.

c) Post dezastru

- măsuri de evaluare a pagubelor dacă este cazul și înaintare a situației centralizatoare către Centrul Operativ din cadrul I.S.U.J. Arad

Muniție neexplodată

La descoperirea oricărui tip de muniție trebuie să se respecte următoarele reguli:

- să nu fie atinse, lovite sau mișcate;
- să nu se încerce să se demonteze focoasele sau alte elemente componente;
- să nu fie ridicate, transportate și depozitate în locuințe sau la fierul vechi;
- să se anunțe imediat organele de poliție, care la rândul lor anunță organele protecției civile și care intervin pentru ridicarea muniției respective la tel. 112;
- neutralizarea și distrugerea muniției se execută de către subunitățile pirotehnice care au pregătirea și dotarea cu aparatură specială pentru aceste misiuni periculoase.

Epidemiile

Pentru prevenirea unor asemenea fenomene este necesară luarea următoarelor măsuri;

a) În faza pre-dezastru

- informarea populației despre posibilitatea producerii acestor evenimente;
- masuri igenico sanitare epidemice.

b) Pe timpul dezastrului

- intensificarea măsurilor sanitare epidemice;
- controlul surselor de apă potabilă, al depozitării, preparării și distribuirii alimentelor;
- distrugerea vectorilor de boli transmisibile;
- controlul îndepărtării rezidurilor lichide și solide;
- controlul stării igienice și al asigurării medicale în tabere de sinistrați;
- urmărirea evoluției afecțiunilor la victimele dezastrului și sprijinirea recuperărilor cât mai grabnice.

c) Post dezastru

- măsuri de evaluare a pagubelor dacă este cazul și înaintare a situației centralizatoare către Centrul Operativ din cadrul I.S.U.J. Arad.

Epizootii

Pentru prevenirea unor asemenea fenomene este necesară luarea următoarelor măsuri:

a) În faza pre-dezastru

- informarea populației despre posibilitatea producerii acestor evenimente;
- masuri igenico sanitare epidemice.

b) Pe timpul dezastrului

- anunțarea autorităților care asigură funcțiile de sprijin (DSP, CJSU, DSV, etc);
- aplicarea măsurilor de izolare a animalelor suspecte și bolnave;
- introducerea carantinei și izolarea epizootică;
- introducerea măsurilor de circulație a animalelor, oamenilor, produselor de origine animală și furajelor;
- sprijinirea activității pentru identificarea agenților patogeni de către organele de specialitate;
- sprijinirea recoltării probelor de laborator (de aer, apă, sol, furaje) de pe suprafețe;
- organizarea asistenței sanitar - veterinare împreună cu D.S.V. a județului Arad;
- înlăturarea cadavrelor și animalelor care nu sunt corespunzătoare sacrificării, pentru a putea fi predate societății de ecarisaj;
- dezinfecția, dezinsecția și deratizarea;
- măsurile de monitorizare a gradului de contaminare a produselor vegetale și animale.

c) Post dezastru

- măsuri de evaluare a pagubelor dacă este cazul și înaintare a situației centralizatoare către Centrul Operativ din cadrul I.S.U. Arad.

3. Faze de urgență a acțiunilor

În funcție de locul, natura, amploarea și de evoluția evenimentului, intervențiile serviciilor profesioniste pentru situații de urgență sunt organizate astfel:

a) urgența I - asigurată de echipele specializate și echipele de intervenție ale regiilor și societăților din subordinea consiliului local;
b) urgența a II-a - asigurată de subunitățile inspectoratului județean pentru situații de urgență;
c) urgența a III-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe;
d) urgența a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în cazul unor intervenții de amploare și de lungă durată.

4. Acțiuni de protecție-intervenție

Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru:

a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice și a operatorilor economici afectați;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea și siguranța publică pe timpul producerii situației de urgență specifice;
d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile;
e) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția populației: stațiile de pompieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri pentru învățământ;
f) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

A. Informarea

Informarea președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență despre iminenta apariție /producere a unei situații de urgență.

Informarea se realizează de către șeful Centrului Operativ și/sau operatorii economici conform funcțiilor de sprijin repartizate cu responsabilități de monitorizare a pericolelor și riscurilor specifice.

Informarea populației despre pericolul unor atacuri și despre urmările acestora, precum și despre măsurile și regulile de comportare, se va realiza și prin posturile de radio -televiziune locale și mass-media.

B. Înștiințarea

Înștiințarea reprezintă activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența producerii sau producerea dezastrelor și/sau a conflictelor armate către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz și cuprinde:

- înștiințarea despre iminența producerii sau producerea unor dezastre;
- înștiințarea despre pericolul atacului din aer;
- înștiințarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenționale și neconvenționale;

Înștiințarea se realizează de Inspectoratul General Pentru Situații de Urgență sau de Serviciile de Urgență profesioniste (Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Arad), după caz, pe baza informațiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populație, inclusiv prin Sistemul național unic pentru apeluri de urgență.

Mesajele de înștiințare despre pericolul atacurilor din aer vizează introducerea situațiilor de alarmă aeriană și încetarea alarmei și se introduce pe baza informațiilor primate de la Statul Major al Forțelor Aeriene, conform protocoalelor încheiate în acest sens.

Mesajele de înștiințare despre iminența producerii sau producerea unor dezastre vizează iminența declanșării sau declanșarea unor tipuri de risc.

Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenționale și neconvenționale vizează pericolul contaminării, direcția de deplasare a norului toxic și se transmit pe baza datelor și informațiilor primite de la Statul Major General și structurile specializate din cadrul categoriilor de forțe armate, pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislației în vigoare.

Înștiințarea se realizează cu scopul de a activa:

- Centrul Operativ cu activitate temporară;
- Comitetul Local pentru Situații de Urgență;
- Organismele, operatorii economici și regiile implicați în acțiune;
- Echipele specializate și echipele de intervenție, destinate să intervină.

C. Avertizarea populației

Avertizarea constă în aducerea la cunoștiința populației a informațiilor despre iminența producerii sau producerea unor dezastre și se realizează de către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, prin mijloace de avertizare specifice, pe baza înștiințării de la structurile abilitate.

PRE-ALARMAREA - reprezintă activitatea de transmitere către autoritățile publice centrale și locale a mesajelor /semnalelor /informațiilor despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a atacurilor din aer.

Pre-alarmarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și de Serviciile de urgență profesioniste (Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Arad) după caz, pe baza informațiilor primite de la Statul Major al Forțelor Aeriene, și de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forțe armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens, precum și de la structurile care monitorizează sursele de risc.

ALARMAREA - populației reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminența producerii unor dezastre sau a unui atac aerian și se realizează de către autoritățile administrației publice centrale ori locale, după caz, prin mijloace de alarmare specifice, pe baza înștiințării de la structurile abilitate.

Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă și să asigure în bune condiții prevenirea populației:

- oportună - dacă asigură prevenirea populației în timp scurt și se realizează prin mijloace și sisteme de alarmare care să poată fi acționate imediat la apariția pericolului atacurilor din aer sau producerii unor dezastre;
- autentică - transmiterea semnalelor destinate prevenirii populației se realizează prin mijloace specifice de către personalul stabilit prin decizii ale președinților comitetelor pentru situații de urgență;
- stabilă - prevenirea populației și operatorilor economici se realizează în orice situație creată și se obține prin:
- menținerea mijloacelor de alarmare în permanentă stare de funcționare;
- folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare care să se bazeze pe surse energetice diferite de funcționare: rețea industrială, grupuri electrogene, acumulatoare, aer comprimat, abur, carburanți, etc.
- verificarea periodică a dispozitivelor de acționare a mijloacelor de alarmare afectate în urma dezastrelor;
- intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puțin 6 - 10 dB mai mare decât zgomotul de fond.

Mesajele de avertizare și alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit prin toate sistemele de telecomunicații, posturile și rețelele de radio și de televiziune, inclusiv prin satelit și cablu, care operează pe teritoriul țării, la solicitarea președinților comitetelor pentru situații de urgență.

În cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea primarului municipiului ori a conducătorului instituției publice sau operatorului economic implicat, după caz sau a împuterniciților acestora.

Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă.

Sistemul de înștiințare, avertizare și alarmare la localități, instituții publice și operatori economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente și exerciții.

Realizarea înștiințării, avertizării și alarmării în diferite situații de protecție civilă:

- PREALARMĂ AERIANĂ - reprezintă situația în care se iau măsuri pentru prevenirea organelor autorităților administrației locale, a garnizoanei militare, instituțiilor publice, operatorilor economici despre posibilitatea atacurilor din aer potrivit schemei cu organizarea și asigurarea înștiințării.
- ALARMĂ AERIANĂ - reprezintă situația de protecție civilă la care se încetează activitatea publică, angajații și ceilalți cetățeni se adăpostesc, se opresc activitățile de producție cu excepția unor unități de transport feroviar, de telecomunicații, secțiilor de producție, instalațiilor și agregatelor a căror funcționare nu poate fi întreruptă. Pe timp de noapte se aplică regimul de camuflare a luminilor.
- ÎNCETAREA ALARMEI AERIENE - se reiau activitățile publice și de producție, în funcție de evoluția situației aeriene și de stadiul acțiunilor de limitare și înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului.
- ALARMĂ LA DEZASTRE - reprezintă situația de protecție civilă ce se introduc în cazul iminenței sau producerii unor dezastre pentru limitarea urmărilor acestora și punerea în aplicare a planurilor special întocmite în acest scop (pentru situațiile de inundații, alunecări de teren, incendii de mari proporții).

Alarmarea cetățenilor și salariaților, operatorilor economici și instituțiile municipiului se execută prin folosirea sistemului de alarmare compus din:

- 38 sirene electrice acționate centralizat;
- 2 sirene electrice descentralizate;
- 10 sirene electronice centralizate;
- 1 centrală de alarmare cu 40 de linii.

Pentru alarmarea populației sunt stabilite următoarele semnale de alarmă:

1. PREALARMĂ AERIANA - 3 sunete a 32 secunde fiecare cu pauză de 12 secunde între ele;
2. ALARMĂ AERIANĂ - 15 sunete a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele;
3. ÎNCETAREA ALARMEI - 1 sunet continuu cu durata de 2 minute;
4. ALARMĂ LA DEZASTRE - 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele.

După introducerea semnalelor de alarmă, Comitetul Local pentru Situații de Urgență va transmite comunicări cu măsurile urgente ce trebuie aplicate de către populație, prin portavoce, prin posturile locale de radio și televiziune inclusiv prin mass-media.

D. Căutarea, cercetarea și evaluarea efectelor negative

Acțiunea se execută în zona afectată în scopul de a stabili amploarea dezastrului și urmările acestuia. Se execută de către formațiunile specializate, poliție, unitățile militare și operatorii economici. Datele obținute sunt centralizate la Centrul operativ cu activitate temporară care informează Comitetul Local pentru Situații de Urgență și raportează Centrului Operațional Județean din structura Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

E. Notificarea

Activitatea de notificare se desfășoară în scopul de a informa eșalonul superior despre producerea și urmările dezastrului.

Activitatea se realizează de către Centrul operativ cu activitate temporară al comitetului, transmițându-se date despre dezastru și eventual, solicitându-se sprijin material, financiar sau de altă natură.

F. Deblocarea, descarcerarea și salvarea persoanelor

Acțiunea se desfășoară în zona afectată în scopul:

- salvării victimelor de sub dărâmături sau din locurile în care au rămas blocate;
- deblocarea căilor de acces pentru intervenție și evacuare;
- asigurarea condițiilor de supraviețuire (apă, aer, hrană, prim-ajutor);
- limitarea avariilor;
- salvarea bunurilor materiale și animalelor.

La acțiune participă S.V.S.U. și formații ale instituțiilor prevăzute să intervină la fiecare funcție de sprijin conform prevederilor legale, dimensionate în funcție de amploarea dezastrului.

G. Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate

Acțiunea de evacuare se execută din zonele afectate în localitățile stabilite. Pe timpul acestei activități se va urmări cu precădere:

- asigurarea protecției persoanelor cu funcții de conducere în locurile în care acestea vor fi evacuate și a pazei noilor sedii de lucru, precum și a reședințelor puse la dispoziție;
- asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare;
- evidența populației evacuate;
- asigurarea primirii și cazării persoanelor evacuate;
- instalarea taberelor de sinistrați;
- recepția și depozitarea bunurilor evacuate (fiecare unitate pentru bunurile proprii);
- evacuarea animalelor;
- evacuarea valorilor culturale importante și a bunurilor de patrimoniu;
- evacuarea valorilor de tezaur;
- securitatea și paza zonelor evacuate și a taberelor de sinistrați;
- controlul și dirijarea circulației;
- evacuarea fondului arhivistic.

Evacuarea se referă la persoanele rănite sau valide surprinse în zona afectată, la persoanele ale căror locuințe au fost avariate și nu mai pot fi locuite până la refacere.

Cazarea sinistraților se asigură în cămine culturale, școli sau alte spații în care se pot asigura condiții de cazare, hrănire, asistență medicală și socială.

Conducerea acțiunilor de evacuare se face de către membrii Centrului de conducere și coordonare a evacuării. Acțiunile de adunare și îmbarcare se realizează de membrii celor 2 puncte prevăzute a se constitui, de asemenea debarcarea, primirea și repartiția sinistraților se face de membrii celor 2 puncte constituite în acest scop, situația lor fiind detailată în cadrul planului de evacuare în situații de urgență.

Acțiunile în teren se desfășoară de către personalul Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență și formațiunile specializate ale instituților prevăzute să intervină conform funcțiilor de sprijin.

H. Acordarea asistenței medicale de urgență

Prim-ajutor medical

Acțiunea se desfășoară în zona afectată în urma situației de urgență pentru salvarea victimelor și transportul răniților. Participă formațiuni ale S.V.S.U. și formațiuni specializate conform repatiției funcțiilor de sprijin. Acestea amenajează puncte de adunare răniți.

Pe timpul acestei activități se va urmări cu precădere:

- suplimentarea capacității de spitalizare - fiecare unitate spitalicească va urmări să externeze pacienții care pot continua tratamentul acasă;
- asigurarea asistenței medicale pentru structurile de intervenție operativă;
- acorderea asistenței medicale de urgență;
- acordarea primului ajutor premedical (echipajele de prim ajutor de pe unitățile de descarcerare ale subunităților de pompieri, echipele S.V.S.U. și Crucea Roșie);
- asigurarea de medicamente și instrumentar medical.

Acțiunea se desfășoară în afara zonei de distrugeri cu scopul de a asigura recuperarea (însănătoșirea) victimelor, prin:

- primirea și trierea răniților aduși de formațiunile specializate care au acordat ajutorul premedical;
- completarea ajutorului medical al răniților sosiți de la punctele de adunare a răniților;
- tratament medico-chirurgical de urgență în focar;
- spitalizarea.

I. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă

Se desfășoară în zona afectată cât și în afara acesteia în scopul de a asigura prevenirea apariției unor epidemii sau epizootii, ca urmare a prezenței cadavrelor, reziduurilor menajere și altor factori de pericol, și constă în:

- dezinfecție, dezinsecție și deratizare;
- vaccinări și administrarea unor antidoturi;
- controlul și supravegherea calității surselor de apă;
- de alimentare și a factorilor de mediu;
- interdicții sau restricții de consum;
- declararea stării de carantină.

Acțiunea se desfășoară de către formații de specialitate ale Autorității de Sănătate Publică a Județului Arad, Protecția Mediului, Direcția Sanitar Veterinară Arad.

J. Prevenirea și stingerea incendiilor

Acțiune se desfășoară în zona afectată în scopul de a asigura:

- prevenirea apariției unor incendii, ca urmare a avarierii /distrugerii /suprasolicitării instalațiilor electrice sau de gaze, sau a unor ambalaje cu materiale combustibile;
- localizarea și stingerea incendiilor apărute.

Acțiunea este organizată și condusă de către personalul profesionist al I.S.U.J. Arad.

K. Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor resurse

Acțiunea se desfășoară în zona afectată și în afara ei, astfel:

- asigurarea transportului necesar pentru realizarea evacuării;
- stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaților din zonele afectate, în termen de 2 ore de la declararea stării de urgență;
- realizarea graficului de transport și asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgență;
- asigurarea transportului pentru persoanele și bunurile evacuate;
- supravegherea, fluidizarea și controlul circulației auto;
- controlul și evidența auto-evacuării;
- transportul forțelor și mijloacelor pentru intervenție operativă și asigurarea logisticii acestora.

Acțiunile se desfășoară de către operatorii economici de profil și regiile autonome subordonate consiliului local.

L. Paza, ordinea, îndrumarea circulației, restricții de circulație

Acțiunea se desfășoară în zonele afectate și în afara acestora, în locurile de adunare și cazare ale sinistraților pe itinerariile de deplasare a forțelor de intervenție, în zona de carantină, în scopul de a asigura:

- participarea cu forțe și tehnica din dotare la acțiunile specifice de protecție-intervenție, la nivelul municipiului;
- participarea din primele momente la acțiunile de salvare și evacuare a persoanelor și valorilor deosebite aflate în pericol;
- inițierea măsurilor ce se impun pe linia organizării circulației autovehiculelor stabilind itinerare de bază și de rezervă pentru unitățile care îndeplinesc misiuni speciale în zonele afectate cât și rute ocolitoare pentru ceilalți participanți la traficul rutier;
- în timp operativ a informațiilor necesare organismelor de decizie și forțelor de intervenție despre situația din zonele cu distrugeri, în vederea creșterii eficienței combaterii efectelor distructive;
- priorităților de deplasare pentru mijloacele de intervenție specifice (pompieri, protecție civilă, autosanitare, specialiști, etc);
- conlucrarea permanentă cu organele de administrare a drumurilor pentru delimitarea, semnalizarea și degajarea căilor de comunicații afectate, în ordinea importanței;
- desfășurarea eficientă a acțiunilor de transport și evacuare a răniților și sinistraților;
- interzicerea accesului în zona de restricție a persoanelor și mijloacelor neautorizate sau neimplicate în acțiuni de intervenție;
- evitarea pericolelor de accidente de circulație;
- înlăturarea pericolului de înstrăinare a unor bunuri sau valori materiale publice sau particulare;
- evitarea desfășurării unor acțiuni necontrolate care ar putea spori gradul de pericol.

Acțiunile se desfășoară prin dispoziția președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență și sunt organizate și conduse de către Poliția municipiului, Poliția Locală, Inspectoratul de Jandarmi.

Numărul de persoane necesare desfășurării acestor activități se stabilește în funcție de amploarea fenomenelor periculoase.

M. Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate Acțiunea se desfășoară în zona afectată și în afara ei, astfel:

- asigurarea apei și hranei pentru persoane;
- asigurarea apei și hranei pentru animale;
- verificarea și asigurarea apei potabile, prepararea și distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate.

Acțiunile se desfășoară de către formațiunile specializate ale instituțiilor prevăzute să intervină conform funcțiilor de sprijin și formațiuni ale S.V.S.U..

N. Asigurarea energiei pentru iluminat

Acțiunea se desfășoară în zona afectată și în afara ei, astfel:

- asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgență, pentru minimum 72 ore;
- asigurarea energiei electrice;
- refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice;
- refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a gazelor naturale.

Acțiunile se desfășoară de către formațiuni specializate de la SC Electrica Sa filiala Arad.

O. Efectuarea depoluării și decontaminării

Acțiunea se desfășoară în zona afectată și în afara ei, astfel:

- supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenție;
- aplicarea măsurilor de limitare a împrăștierii substanțelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecției populației surprinse în perimetrul raioanelor de intervenție;
- efectuarea depoluării și decontaminării;
- stabilirea pentru monitorizarea gradului de contaminare și centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului;
- stabilirea priorităților pentru efectuarea decontaminării și depoluării;
- asigurarea operativă a forțelor și mijloacelor de sprijin precum și a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării și depoluării populației, căilor rutiere și clădirilor;
- supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătății și monitorizarea stării de sănătate a populației;
- realizarea decontaminării animalelor și produselor vegetale și animale;
- supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului și depoluarea cursurilor de apă.

Acțiunile se desfășoară de către formațiunile specializate ale instituțiilor prevăzute să intervină conform funcțiilor de sprijin, formațiuni ale I.S.U.J. Arad, SC Compania de Apă Arad.

P. Comunicarea cu Mass Media în situații de urgență

1. Comunicarea în situații de urgență

- situațiile de urgență generează: panică, anexietate socială, context pentru zvonuri și speculații;
- soluții din perspectiva comunicării: mesaj veridic, sincer, exact;
- scopul comunicării în cazul managementului situațiilor de urgență: adaptarea strategiilor de comunicare la orizontul de panică socială generat de evenimente
- adaptarea mesajului, precizia și informarea corectă pentru a genera o atitudine favorabilă care să sprijine intervenția autorităților.

2. Principiile comunicării în situații de urgență

- transmiterea oportună către public și jurnaliști a informațiilor necesare realizării unui management al consecințelor;
- oferirea de răspunsuri complete întrebărilor puse de jurnaliști sau de alte categorii de public pe măsură ce informațiile transmise pot fi verificate;
- principiul O SINGURĂ VOCE - asigurarea unității de mesaj la toate nivelele implicate în managementul situațiilor de urgență.

3. Obiective de comunicare

- difuzarea mesajelor de apel la calm și de control al situației în cadrul unei strategii de îngrădire și diminuare a panicii;
- difuzarea instrucțiunilor deja existente, corespunzătoare tipului de situație de urgență, către fiecare categorie de public țintă;
- informarea corectă și în timp real asupra datelor cunoscute ale situației de urgență, consecințele și măsurile luate;
- realizarea comunicării și informării interne în cadrul echipei de management al urgenței și în interiorul echipelor coordonate de aceasta.

4. Categorii de public țintă

- victimile și rudele acestora;
- cetățeni din zona afectată de situația de urgență;
- cetățeni din zonele potențiale de risc;
- autoritățile implicate în gestionarea situației de urgență;
- categoriile speciale de public țintă: operatorii economici, organizații umanitare, organizații internaționale, ONG-uri etc;
- membrii structurilor de gestionare a urgenței și membrii echipelor de intervenție ale autorităților locale, precum și familiile acestora.

5. Zvonurile și comunicarea în situații de urgență

Cea mai bună metodă de a combate zvonurile constă în a satisface nevoia naturală a oamenilor de informație promptă și corectă.

6. Mesajul

- conceptul strategic al mesajului într-o situație de urgență: SITUAȚIA ESTE SUB CONTROL - acest mesaj este urmat de prezentarea măsurilor luate;
- conceptele cheie pe care se construiesc mesajele trebuie să fie de tipul: control, grijă, intervenție rapidă, eficiență, cooperare, într-ajutorare, reciprocitate, ajutor.

Lipsa de comunicare cu mass media poate crea impresia că nu controlezi situația.

7. Tehnici de comunicare folosite

- organizarea a două conferințe de presă într-un interval de 3-10 ore de la producerea situației de urgență;
- briefing-uri ori de câte ori este necesar;
- difuzarea de mape de presă;
- facilitarea obținerii de declarații și interviuri de la persoanele de interes pentru jurnaliști;
- facilitarea obținerii unor documente de interes public în scopul documentării jurnaliștilor;
- însoțirea jurnaliștilor în câmpul de operațiuni, pentru activitatea de documentare.

8. Managementul comunicării în situații de urgență

- numirea și pregătirea echipei de gestionare a comunicării, stabilirea politicii de comunicare și a mesajelor de bază;
- informarea categoriilor de public - cheie: populația afectată, mass media, reprezentanți ai puterii centrale și locale, politicieni, etc;
- anticiparea și rezolvarea nevoilor jurnaliștilor;
- pregătirea canalelor prin care populația poate cere informații sau exprima opinii: linii telefonice gratuite, forum de discuții pe internet, întâlniri publice;
- asigurarea transparenței pe timpul gestionării situației de urgență;
- gestionarea percepției care reflectă competența, adevărul și transparența;
- corectarea imediată a relatărilor neadevărate din presa care denaturează situația reală;
- realizarea comunicării interne cu personalul instituțiilor implicate în gestionarea situației de urgență înaintea efectuării declarațiilor publice;
- păstrarea contactului cu familiile victimelor;
- comunicarea, imediat ce pot fi confirmate, a tuturor știrilor bune sau reale, către toate canalele de comunicare în masă în același timp;
- combaterea zvonurilor printr-o informare oportună, corectă și completă;
- prevenirea și combaterea manipulării informaționale.

Principalele măsuri de protecție și intervenție în funcție de riscul manifestat la nivelul municipiului Arad sunt cuprinse în Anexa nr. 16.

5. Instruirea

Instruirea în domeniul situațiilor de urgență este componentă a pregătirii profesionale și are ca scop însușirea cunoștiințelor, formarea și perfecționarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii și reducerii efectelor negative ale situațiilor de urgență sau ale dezastrelor în zona de competență.

Prefecții, primarii și conducerile operatorilor economici și instituțiilor publice au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație a modalităților de acțiune conform planurilor aprobate de analiză și acoperire a riscurilor.

Pregătirea forțelor profesioniste de intervenție în domeniul situațiilor de urgență se realizează pe baza Ordinului emis de Instituția Prefectului, a unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență și aprobat de Comitetul Județene pentru Situații de Urgență și a Dispoziției Primarului privind pregătirea pe niveluri de competență, structuri funcționale și pe categorii de personal, fiind structurată astfel:

1. Pregătirea personalului de conducere din cadrul primăriei, care are atribuții în managementul situațiilor de urgență se realizează prin:

- cursuri organizate în cadrul Centrului zonal de pregătire de protecție civilă Cluj-Napoca, o dată la 2-4 ani;
- un instructaj anual cu durata de 4 ore, organizat de I.S.U.J. Arad.

2. Pregătirea membrilor Comitetului Local pentru Situații de Urgență se realizează prin:

- cursuri organizate în cadrul Centrului Zonal de pregătire de protecție civilă Cluj Napoca, în baza planificării I.S.U.J. Arad;
- un instructaj de pregătire semestrial cu durata de 2-3 ore.

3. Șeful Centrului operativ cu activitate temporară /inspectorul de protecție civilă se instruiește prin:

- participarea la un curs de pregătire cu scoatere din producție o dată la 2-4 ani;
- convocare de pregătire anual cu durata de 6 ore;
- un instructaj de pregătire anual 4 ore;
- un instructaj de pregătire trimestrial 2-3 ore;
- studiu individual.

4. Personalul centrului operativ cu activitate temporară se pregătesc prin:

- antrenament de specialitate anual 2-4 ore.

5. Cadru Tehnic cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor /Șeful S.V.S.U., participă la:

- convocări de pregătire trimestrială cu durata de 6 ore;
- un instructaj de pregătire, semestrial timp de 2-4 ore.

6. Personalul S.V.S.U. participă lunar la:

- o ședință teoretic aplicativă;
- o ședință practic-demonstrativă cu durata de 2-3 ore.

7. Populația se instruiește prin participarea la exercițiile de alarmare publică, aplicațiile și exercițiile de specialitate, prin intermediul mass-media și prin acțiunile derulate de organizațiile neguvernamentale, potrivit specificului acestora.
8. Instruirea preșcolarilor și a elevilor se desfășoară prin parcurgerea temelor de specialitate și prin activități extrașcolare, privind modul de protecție și acțiune în situații de urgență.

6. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situații de urgență ierarhic superioare asupra locului producerii unei situații de urgență specifică, evoluției acesteia, efectelor negative produse, precum și asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative.

Primarul, conducerea Comitetului Local pentru Situații de Urgență, precum și conducerile operatorilor economici și instituțiilor amplasate în zone de risc au obligația să asigure preluarea de la stațiile centrale și locale a datelor și avertizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție.

Realizarea legăturilor și circulația informațiilor între structurile participante la gestionarea situațiilor de urgență, se face conform „Schemei fluxului informațional - decizional" Anexa nr. 21.

6.1 Schema generală a fluxului informațional din Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență

Prim Ministru

Organismele Internaționale de Profil

_____________I_____________

Ministrul Internelor și Reformei Administrative

Comitetul Național pentru Situații de Urgență

I______

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

Centrul Operațional Național

j Miniștrii sau Conducătorii

J Autorităților Administrației

■ Publice Centrale (Prevăzute în

I Anexa Nr. 2 din O.U.G. Nr.

• 21/2004)

;■*- Comitetele Ministeriale pentru

| Situații de Urgență

: A_____

Prefectul Municipiului București

| Comitetul Municipiului București

' pentru Situații de Urgență

Centrele Operative

Inspectoratul pentru Situații de Urgență al municipiului București

Centrul Operațional

i ă

Prefectul Județului

' Comitete Județene pentru Situații

: *' de Urgență

i 4

■

i ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

I Primarul

u Comitetul Local

pentru Situații de Urgență

A I------

Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență

Centrul Operațional

Centrul Operativ

Celulă de Urgență

LEGENDĂ:

Structuri cu activitate temporară

Structuri cu activitate permanentă

Celule de urgență, care conlucrează cu structurile Sistemului Național.

.........................*■ Coordonare

----------► Propuneri privind gestionarea și managementul situațiilor de urgență;

-------> Informare asupra activității desfășurate;

-------> Informare privind stările potențial generatoare de stări de urgență.

Capitolul V - Resurse umane, materiale și financiare

Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin Planul de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de urgență, elaborat de Comitetul Local pentru Situații de Urgență.

Consiliul Local prevede anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor din municipiul Arad.

Prin Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Arad și Dispoziție a Primarului, ambele privind bugetul, la capitolul 61.02. Ordine Publică și Siguranță Națională (protecție civilă nonmilitară), anual se alocă o sumă importantă de bani.

Suma e alocată pentru dotarea și întreținerea adăposturilor special construite la nivelul municipiului, contracte de servicii pentru sistemele de alarmare.

În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și condițiile de producere /manifestare, de amploarea și efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forțe și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor, astfel:

a) inspecții de prevenire;
b) servicii profesioniste /voluntare /private pentru situații de urgență;
c) formațiuni de asistență medicală de urgență și descarcerare;
d) formațiuni de protecție civilă: echipe de căutare-salvare, NBC și pirotehnice;
e) alte formațiuni de salvare: Crucea Roșie, Salvamont, scafandri profesioniști, echipe de radioamatori;
f) grupe de sprijin.

Pe lângă tipurile de forțe precizate mai sus, mai pot acționa, după caz, în condițiile legii: unitățile poliției, jandarmeriei și poliției de frontieră, structurile poliției locale, unitatea specială de aviație a Ministerului Administrației și Internelor, unitățile specializate /detașamente din cadrul Ministerului Apărării, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății Publice, organizațiile neguvernamentale specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitară veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și al societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiunile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și cuprinși în organizații neguvernamentale cu activități specifice.

Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, al formațiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență, care acționează conform sarcinilor stabilite pentru formațiunile de protecție civilă organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.

Capitolul VI - Logistica acțiunilor

Logistica acțiunilor de intervenție cuprinde măsurile și activitățile organizate, planificate și desfășurate în scopul aprovizionării la timp și fără întrerupere cu resursele materiale necesare îndeplinirii misiunilor, menținerii în permanență a stării de sănătate a personalului operativ, a stării de funcționare a tehnicii de intervenție, de comunicații și informatice.

Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență se stabilește prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de autoritățile, instituțiile publice, societatea civilă și operatorii economici cu atribuții în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri.

Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a situației de urgență specifice se asigură de autoritățile, instituțiile și operatorii economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare.

La organizarea logisticii trebuie să se țină seama de:

- organizarea și înzestrarea unității și subunităților din subordine;
- normele de consum;
- nivelul stocurilor de materiale;
- situația sanitară și epidemiologică a efectivelor;
- gradul de solicitare a personalului pentru îndeplinirea misiunilor;
- caracteristicile zonei de competență și ale raioanelor de intervenție;
- caracteristicile terenului, condițiile de timp, anotimp și meteorologice;
- gradul de asigurare cu materiale și aparatură;
- existența, starea și dispunerea surselor de aprovizionare și a posibilităților de reparații;
- sursele de aprovizionare.

Cantitățile de materiale necesare pentru desfășurarea acțiunilor de intervenție se stabilesc după normele de consum existente, după valorile rezultate din calculul forțelor și mijloacelor și în funcție de natura obiectivului și a misiunilor, precum și de volumul de materiale consumate, fără a depăși cuantumul ordonat de eșalonul superior.

Punctele de asigurare tehnico-materială și de acordare a primului ajutor medical se dispun în apropierea locului intervenției, în afara zonelor de pericol, conform deciziei comandantului intervenției.

După caz, resursele pentru logistica acțiunilor de intervenție pot fi solicitate cu respectarea prevederilor legale, autorităților administrațiilor publice locale sau agenților economici.

Executarea măsurilor pentru logistica acțiunilor de intervenție vizează:

- asigurarea aprovizionării, conservării și distribuirii hranei, antidotului, echipamentului de protecție a altor materiale;
- asigurarea menținerii în stare de funcționare și exploatare a mijloacelor în cadrul punctelor de asistență tehnică și realizarea rezervelor de carburanți și substanțe de intervenție;
- asigurarea legăturilor cu personalul de la locul intervenției, cu forțele cu care se cooperează, cu dispeceratele subunităților, grupurilor și inspectoratelor, cu autoritățile locale și eșalonul superior;
- asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare și farmaceutice, pentru păstrarea sănătății personalului, prevenirii apariției îmbolnăvirilor și acordarea ajutorului medical de urgență.

Exploatarea și menținerea în permanentă stare de funcționare a tehnicii de intervenție se asigură prin executarea la timp a întreținerilor și folosirea corectă a acestora, în funcție de destinație, caracteristici, performanțe și misiunea primită.

Pe timpul acțiunilor de intervenție, întreținerea tehnicii de intervenție se execută conform normelor în vigoare, în volum complet sau parțial, pentru restabilirea sau menținerea stării de operativitate, iar reparațiile în raport cu numărul subansamblurilor, sistemelor și mecanismelor defecte și timpul necesar pentru repunerea în stare de funcționare.

Pentru acordarea la timp a asistenței medicale pe timpul intervenției se organizează punctul medical.

Ajutorul medical de urgență se acordă pe timpul intervențiilor de către personalul unităților sanitare din zona de competență sau raionul de intervenție, chemat în sprijin la locul acțiunii.

Asigurarea financiară cuprinde totalitatea activităților desfășurate în unitate și subunitate, în conformitate cu dispozițiile legale și ordinele comandantului, în vederea realizării în bune condiții a indicatorilor aprobați prin bugetul de venituri și cheltuieli și respectarea disciplinei de plan, contractuale și financiare.

Asigurarea logistică a acțiunilor de protecție și intervenție:

Responsabilitatea asigurării fondurilor financiare pentru pregătirea și desfășurarea acțiunilor de intervenție inclusiv pentru asigurarea asistenței medicale persoanelor care au avut de suferit și pentru asigurarea condițiilor de trai sinistraților revine Consiliului Local Arad.

Planul de asigurare cu resurse financiare, materiale și umane pentru situații de urgență se întocmește anual la nivelul Consiliului Local imediat după aprobarea bugetului anual. Asigurarea materială, a acțiunilor de înlăturare a urmărilor dezastrelor se realizează prin grija primăriei, Consiliului Local, agenților economici și prin cereri către agenții economici, elaborate din timp, de către Oficiul de Mobilizare a Economiei și Pregătirea Teritoriului pentru Apărare.

Principalele materiale de intervenție, decontaminatori, carburanți-lubrifianți, medicamente și sânge se asigură astfel:

- carburanți, lubrifianți de la depozitul Sc Lukoil România Srl;
- Spitalul Județean Arad;
- sânge de la Centrul Județean de Hematologie Arad;
- materiale de construcții de la operatorii economici de profil de pe raza municipiului.

Asigurarea medicală a populației afectate precum și a personalului formațiilor participante la acțiunile de intervenție se realizează la Spitalul Județean Arad.

Stocul de materiale, scule, dispozitive, utilaje și mijloace de transport pentru apărare împotriva inundațiilor este cuprins în Anexa nr. 17.

Anexa nr. 1

Rețeaua drumurilor naționale și județene din municipiul Arad

Nr. crt.	Tipul drumului	Total (km)	Localitățile de tranzit
1.	A1	62 km	Nădlac, Arad, Jud. Timiș;
2.	A11	3 km	Arad (A1, centură - DN7), Oradea;
3.	E671	83 km	Jud. Bihor, Zerind, Chișineu Criș, Nădab, Șimand, Andrei Șaguna, Zimandu Nou, Zimandcuz, Arad, Șagu, Vinga;
4.	DN 7 (E68)	155 km	Nădlac, Pecica, Arad, Vladimirescu, Mândruloc, Cicir, Sâmbăteni, Păuliș, Barațca, Radna, Șoimoș, Odvoș, Conop, Bârzava, Monoroștia, Căpruța, Bătuța, Nicolae Bălcescu, Vărădia de Mureș, Hălăliș, Săvârșin, Cuiaș, Ilteu, Jud. Hunedoara;
5.	DN 7B	10 km	Arad (DN7, Cearda) - Turnu (vamă Ungaria);
6.	DN 7E	7 km	Arad (calea Radnei - calea Iuliu Maniu - calea Aurel Vlaicu);
7.	DN 69	26 km	Arad, Șagu, Vinga;
8.	DN 79	57 km	Arad, Livada, Zimandcuz, Zimandu Nou, Andrei Șaguna, Șimand, Nădab, Chișineu Criș, Zerind, Jud. Bihor;
9.	DJ 682	121 km	Jud. Timiș, Satu Mare, Secusigiu, Munar, Sînpetru German, Felnac, Călugăreni, Bodrogu Nou, Zădăreni, Arad, Fîntînele, Frumușeni, Aluniș, Zăbrani, Neudorf, Lipova, Ususău, Dorgos, Zăbalț, Bata, Țela, Bacău de Mijloc, Ostrov, Virișmort, Birchiș, Jud. Timiș;
10.	DJ 682F	8 km	Arad (DN 7 km 551+800), Arad (calea Bodrogului);
11.	DJ 709	80 km	Arad, Horia, Șiria, Galșa, Mâsca, Pâncota, Seleuș, Șicula, Gurba, Cermei, Avram Iancu, Șomoșcheș, Berechiu, Jud. Bihor;
12.	DJ 709B	55 km	Arad, Șofronea, Curtici, Macea, Sînmartin, Socodor, Șiclău, Grăniceri (vamă Ungaria);
13.	DJ 709C	15 km	Arad, Variașu Mic (vamă Ungaria);

Anexa nr. 2

Anexa nr. 3

Zone inundabile din municipiul Arad - Caracteristici

Nr. crt.	Curs de apă	Denumire obiective din zona inundabilă	Cauzele inundării	Mijloacele de comunicare la care se pot transmite avertizări și informații	Amplasa ment stație hidrometri ce locale	Mărimi de apărare locale CA,CI,CP Faze de apărare la diguri Faze de apărare la ghețuri	Amplasa ment stație hidrometri ce sau postului pluvio avertizoar e	Mărimi de apărare avertizoar e CA, CI, CP Faze de apărare la diguri Praguri critice la precipitați i	Timp de propaga re a undei de viitură sau timp de concentr are a precipita țiilor periculo ase de la postul pluvio la obiectiv e	Lucrări hidrotehnice de apărare existente pe fiecare curs de apă	Probabilități de inundare P% Normata Reală
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11
		Puncte critice la digul râului Mureș
1	Râul Mureș zona neapărată dig-mal	1. SP Mureș mort -SNIF Arad 2. SP + Stăvilar “A” -SNIF Arad 3. SP Mureșel - SNIF Arad 4. SP Sânleani - SNIF Arad 5. Stăvilar Canton Ceala 2 - SGA Arad 6. Stăvilar Canal Țiganca SGA km 0+020	- revărsare râul Mureș - blocaje cu material lemnos sau ghețuri - revărsare râul Mureș - blocaje cu material lemnos sau ghețuri	0257/287.542 0257/281.915 0257/280.812 0257/280.542	Stație hidro locală 1+750 km dig mal stâng, aval Podul Traian	CAL=425 CIL=500 CPL=600 Faza I = 600 cm Faza II = 714 cm Faza III = 828 cm Faza I ghețuri = 425 cm Faza II ghețuri = 500	Stație hidro avertizoar e Săvârșin	CAZ=275 CIZ=350 CPZ=525	38 h	Dig râu Mureș mal stâng 0+000 km - 9+930 km = 9,9 km lungime, 4m lățime coronament și 3,5m înălțime - deținător lucrare SGA - 1979-1980 - puncte critice: 1. Stăvilar închidere Dn 1000 mm, canal Țiganca /km 0+020/ SGA Arad 2. Stăvilar închidere Dn 1000 mm, canal Țiganca /km 0+033/ SGA Arad 3. Subtraversare conductă evacuare ape menajere /0+350 km/ Comp. de	Normată 1% Reală 0,1 %

7. Stăvilar Canal Țiganca SGA km 0+033

Faza III ghețuri = 600 cm

apă Arad - SP 1

4. Conductă beton Dn 1000mm cu stăvilar închidere /1+960 km/ Comp. de apă Arad -pod Traian
5. Subtraversare Dn 1000mm cu clapet/3+843 km/UM 01249 - aval pod Decebal
6. Treceri pietonale:

- 0+850 km, breșă 1m
- 1+090 km, breșă 1m
- 1+400 km, breșă 4m
- 2+900 km, breșă 4m
- 3+330 km, breșă 4m

Dig râu Mureș mal drept -9+200 km - 28+800 km = 19,6 km, lățime coronament 4m, înălțime medie 2,5m

- deținător lucrare SGA
- 1979-1980
- puncte critice:

1. Subtraversare D 1000

cu vană SP Mureș mort/ 9+700 km/ SN IF Arad

2. Stăvilar cu obloane și șandori Cela II (st. C) Cn. Mureș mort /km 12+320 /SGA Arad
3. Subtraversare 2x D500 cu stăvilar pt. evacuare ape pluviale Aeroport Arad /15+273 km /Aeroportul Arad
4. Subtraversare Stație de epurare /17+250 km /Comp. de apă Arad
5. Subtraversare D 1200 evacuare ape pluviale Alfa /18+280 km /Comp. de apă Arad

6. Subtraversare D 800 cu clapet /20+320 km/F-ca de Zahăr Arad /tel 349414 fax 289075
7. Subtraversare D 800 cu clapet /20+970 km /Comp. de apă Arad
8. Subtraversare canal termic Perla /Restaurant Perla
9. Stăvilar “A” canal Mureșel /24+550 km/ SN IF Arad
10. Subtraversare cu stăvilar evacuare ape pluviale SP 5 Micălaca /25+101 km/ Comp. de apă Arad
11. Subtraversare cu vană SP Sânleani/ 27+600 km /SN IF Arad
12. Subtraversare dig /30+550 km
13. Treceri pietonale în dig

- 19+840 km, breșă comp.
- 22+570 km, breșă 1,5m
- 22+670km, breșă 3m
- 22+840km, breșă 3m
- 23+000km, breșă 3m
- 23+120km, breșă 3m
- 23+260km, breșă 4m
- 23+500km, breșă 4m
- 23+650km, breșă 4m
- 23+780km, breșă 4m
- 24+000km, breșă 4m
- 24+150km, breșă 4m
- 24+350km, breșă 4m
- 24+480km, breșă 4m
- 24+530km, breșă 3m

Dig compartimentare Aradul Nou - 0+000 km -2+100 km = 2,1 km, lățime

Obiective situate în zona inundabilă mal drept

1. Sc Metalimpex Srl
2. Sc Perla Mureș Gio Grande Xxxx Xxxxxx Srl
3. Sc Perla Belvedere Srl
4. AS Voința
5. Ocolul Silvic Xxxxx Xxxxxxxx
6. Club Helas UTA Arad
7. Baza Constructorul -Universitatea „Vasile Goldiș” Arad
8. Ștrand Neptun
9. Balastiera Micălaca

- RADM Arad

10. Club Sportiv Școlar Gloria Arad
11. Insula Mureș -Asociația de

- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș

tel/fax 0257/277.202

tel/fax

0257/228.827

0744.280.777

0257/279.100

0740.873.301

0257/281.768

0257/250.558

0257/281.354

0723.524.205

tel/fax

0257/254.108

0257/281.157

0257/216.897

tel/fax

0257/251.059

0722.457.084

271397

coronament 4m, înălțime medie 1,5 m

- SGA Arad
- 1975

proprietari insulari

12. Sc Cabana Lac Srl
13. Sc Cabana Lir Srl

14. Pensiunea Mc Don

15. Pensiunea „Zori de zi” Srl

Puncte Critice care provoacă baraje de ghețuri

1. Pod CFR - SNCFR Secția L 8
2. Pod rutier Xxxxxx X-Xxxx Arad

3. Pod rutier Xxxxxxx X-Xxxx Arad

4. Pod rutier Micălaca -RADM Arad

5. Poduri pontoane Ștrand Neptun

6. Pod pontoane Insula Mureș - Asociația de proprietari insulari - Insula Mureș
7. Stația de epurare

- revărsare râul Mureș - revărsare râul Mureș	0257/275.894 0744.703.732
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș	0744.669.401
- blocaje plutitori, ghețuri	0257/253.970
- blocaje plutitori, ghețuri	0257/259.588 0257/276.780 0257/270.760
- blocaje plutitori, ghețuri	0257/259.588 0257/276.780 0257/270.760
- blocaje plutitori, ghețuri - revărsare râul Mureș	0257/259.588 0257/276.780 0257/270.760
- blocaje plutitori, ghețuri - revărsare râul Mureș	0257/281.157
- blocaje plutitori, ghețuri - revărsare râul Mureș	0257/271.397 0722.457.084
- revărsare râul	0257/281.373

Puncte critice care pot provoca blocaje de ghețuri

1. Pod CFR Micălaca /SNCFR SECȚIA L 8
2. Pod rutier Micălaca /RADM
3. Balastiera Micălaca /RADM
4. Pod rutier Decebal /RADM
5. Pod rutier Traian /RADM
6. Poduri pontoane Ștrand Neptun /Sc Gospodărirea Comunală SA
7. Poduri pontoane Insula Mureș /Asociație Insulari

Bodrogului - Comp. de apă Arad

8. Stație evacuare ape pluviale Alfa -Comp. de apă Arad
9. Conductă evacuare beton cu stăvilar, Aradul Nou, Pod Traian - Comp. de apă Arad
10. SP 5 - Comp. de apă Arad
11. SP 1 - Comp. de apă Arad

Zonă mal stâng Mureș

1. Baza Sportivă -CET Arad
2. D.J.S.- adm. Sc Grin Place Srl - Baza Sportivă Tenis de Câmp
3. CJA - adm. Sabina &Co - Baza Sportivă
4. Sc Blue Arctic Srl -Baza Sportivă Blue Artic
5. Sc Veritas Dim Srl
6. Xxxxxxx Xxxxxx - str. Exterior nr. 23
7. Xxxxxxxx Xxxxxx - str. Exterior nr. 19

Mureș

- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș
- revărsare râul Mureș

0257/281.373

0257/270.843

0257/270.853

0257/280.373

0257/211.183

0257/250.013

0741.103.485

0257/216.951

		Zona Port Artur 1. Sc NIC Arad Srl, centru dresare câini - Xxxxxxxxx Xxxxxx 2. Asociația independentă de protecția mediului și a naturii - Xxxx Xxxxx -str. Gladiolelor nr. 29 3. Asociația nautică independentă - Xxx Xxxxx-vicepreședinte, str. Gladiolelor nr. 29 4. Sc Dadia Srl, (Port Artur) - Xxx Xxxxx, patron, str. Gladiolelor nr. 29 5. str. Gladiolelor nr. 57 Xxxxxxx Xxxxx	- revărsare râul Mureș - mal stâng	0722.455.284 0722.562.018 0722.562.018 0744.317.831
2	Canal Țiganca	Revărsare ape canal	Măsuri până la ieșirea din starea de apărare: - executare de diguri iepurești de pământ și sa - epuismente cu pompe - evacuare bunuri materiale - pompări din canal Țiganca peste dig
3	Canalul Morilor	Revărsare ape canal	Măsuri până la ieșirea din starea de apărare: - evacuare bunuri materiale - evacuare ape prin pompare - dirijarea apelor prin executarea unor rigole c
4	Zone inundabile din ape interne din precipitații	Precipitații peste capacitatea de transport a rețelei de canalizare ape pluviale	Măsuri până la ieșirea din starea de apărare: - dirijarea apelor pluviale prin rigole suplimen - efectuarea de pompări - evacuarea de bunuri materiale și oameni - vidanjării ape din gospodării
5	municipiul Arad	Eșecul utilităților publice	Măsuri stabilite și aprobate de CLSU, funcție de


ci de pământ pe maluri
e scurgere
tare de scurgere
situația de urgență

Anexa nr. 4

Date caracteristice în vederea gestionării efectelor inundațiilor pe cursul râului Mureș pe teritoriul municipiului Arad

Nr. crt.	Localitatea	Cursurile de apă de pe raza localității	Amplasament stație hidro	Mărimi locale de apărare			Mărimi de apărare avertizoare			Timp propagare (ore)	Obiective aflate în zona de risc la inundații
				CA	CI	CP	Mărimi de apărare avertizoare
				CA	CI	CP	CA	CI	CP
				F I	F II	F III	F I	F II	F III
							Praguri critice
							la precipi		tații
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11
1.	Balastieră Micălaca	Mureș IV-1	Micălaca	25	75	150	325	400	475	40	Utilaje
2.	S.P. Mureșel	Mureș IV-1	Arad	325	375	425	275	320	365	42
3.	Arad dig mal dr.	Mureș IV-1	Arad	525	625	675	435	485	515	42	Pădurea Ceala 500 Ha, Insulă
3.	Arad dig mal dr.	Mureș IV-1	Arad	325	425	575	275	365	465	44	Pădurea Ceala 500 Ha, Insulă
4.	Incinta Arad mal dr.	Mureș IV-1	Arad	700	100 0	100 0	485	725	725	42
4.	Incinta Arad mal dr.	Mureș IV-1	Arad	700	100 0	100 0	485	725	725	46
5.	Aeroport	Mureș IV-1	Canton Ceala I	350	550	550	500	700	700	44	Pista, Clădiri
6.	Arad dig mal stg.	Mureș IV-1	Sânicolaul Mic	175	200	400	420	435	550	40	Pășune 90 Ha, Ștrand
		Mureș IV-1	Sânicolaul Mic	175	200	400	420	435	550	40	Club, Sportive
		Mureș IV-1	Sânicolaul Mic	175	200	400	420	435	550	40	S.P. RAAC

Anexa nr. 5

Instituții publice cu risc de incendiu

din municipiul Arad

Nr. crt.	Denumirea instituției	Adresa
1.	Consiliul Județean Arad	Arad, str. Corneliu Coposu, nr. 22 tel: 0357/731.100, fax: 0357/731.280
2.	Prefectura Județului Arad	Arad, bld. Revoluției, nr. 75
3.	Tribunalul Județean Arad și Judecătoria Arad	Arad, str. Vasile Milea, nr. 2-4
4.	Parchetul de pe lângă Tribunalul Județean Arad și parchetele de pe lângă judecătorii	Arad, str. Nicolae Grigorescu, nr. 8-10
5.	Penitenciarul de maximă siguranță Arad	Penitenciarul nou calea 6 Vânători FN tel: 0257/ 212.661, fax: 0257/280.584 Penitenciarul vechi, str. Eftimie Murgu nr. 5-7 tel: 0257/ 216.518, 0257/216.519
6.	Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național	Arad, bld. Gheorghe Lazar nr. 21 tel: 0257/280.982, fax: 0257/280.982
7.	Teatrul de Stat Arad	Arad, bld. Revoluției, nr. 103
8.	Teatrul de Marionete Arad	Arad, str. Episcopiei nr. 15
9.	Muzeul Județean Arad - sediu și secția Istorie	Arad, str. George Enescu nr. 1
10.	Muzeul Județean Arad - secția de artă	Arad, str. Gheorghe Popa, nr. 2-4
11.	Biblioteca Județeană Arad	Arad, str. Gheorghe Popa, nr. 2-4
12.	Biblioteca Județeană Arad - Filiala Aradul Nou	Arad, calea Timișorii, nr. 51
13.	Biblioteca Județeană Arad - Filiala Aurel Vlaicu	Arad, calea Aurel Vlaicu, Bl. Z17
14.	Biblioteca Județeană Arad - Filiala Gai	Arad, str. Faurilor, nr. 94
15.	Biblioteca Județeană Arad - Filiala Sânicolaul Mic	Arad, str. Steagului, nr. 27
16.	Biblioteca Județeană Arad - Filiala Micălaca	Arad, p-ța Soarelui, Bl. 246 B
17.	Casa de Cultură a Sindicatelor Arad	Arad, str. Corneliu Coposu, nr. 8
18.	Direcția Județeană de Sport Arad: Sediu, Sala Polivalentă și bazin de înot acoperit	Arad, str. Lucian Blaga nr. 20 tel/fax: 0257/280.939 Sala sporturilor “Victoria” - 0257/228.281 Bazin de înot „Delfinul” - 0257/228.283
19.	Direcția de Sănătate Publică a județului Arad	Arad, p-ța Spitalului, nr. 2-4
20.	Spitalul Județean Arad	calea Victoriei, nr. 1-3 p-ța Mihai Viteazul nr. 7-8
21.	Spitalul Clinic Obstetrică Ginecologie „Dr. Salvator Vuia” Arad	Arad, str. Episcopiei, nr. 5
22.	Serviciul Județean de Ambulanță - stația de salvare Arad	Arad, str. Oituz, nr. 1-3
23.	Direcția generală pentru protecția drepturilor copilului (C.J. Arad)	Arad, str. 1 Decembrie 1918, nr. 10-12
24.	Complex de servicii sociale și Centru maternal	Arad, str. Vicențiu Babeș, nr. 11-13
25.	Centrul de tineret și Centrul de îngrijire de zi	Arad, str. Iustin Marșieu, nr. 22 A
26.	Centrul de plasament nr. 3 și Centrul de îngrijire de zi și recuperare pentru copii cu nevoi speciale	Arad, str. Tudor Vladimirescu nr. 29

27.	Centrul de plasament nr. 4 și Centrul școlar	Arad, str. Ghica Vodă nr. 4-10
28.	Centru de primire minori și adăpost de zi și noapte pentru copii străzii	Arad, str. Udrea nr. 4-6
29.	Școala specială	Arad, str. Cpt. Ignat nr. 10
30.	Centrul de îngrijire de zi "Baba Novac"	Arad, str. Baba Novac nr. 15/d
31.	Centrul de îngrijire de zi "Oituz"	Arad, str. Oituz nr. 131/A
32.	Centrul de îngrijire "Poiana"	Arad, str. Poienii nr. 5
33.	Centrul de tip familial pentru copii cu handicap sever	Arad, str. Diogene, FN
34.	Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă Arad - Suc. Arad	Arad, str. Călugăreni, nr. 1A
35.	Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad	Arad, str. Episcopiei, nr. 11-13
36.	Inspectoratul de Stat în Construcții Arad	Arad, str. Dr. Ioan Suciu, nr. 7 bis
37.	Inspectoratul pentru Protecția Mediului Arad	Arad, bld. Dragalina, nr. 16
38.	Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Arad	Arad, calea Bodrogului, nr. 22
39.	Centrul Județean de Metrologie	Arad, str. Emanoil Gojdu, nr. 6-8 tel./fax: 0257/281.780
40.	Filarmonica de Stat Arad	Arad, str. George Enescu, nr. 1 (incintă Palat Cultural)
41.	Direcția Regionala Vamală Arad	Arad, str. Frații Neumann
42.	- sediu central	Arad, str. Frații Neuman, nr. 10
43.	- Birou Vamal Aeroport Arad	În incinta Cargo Arad
44.	- punct lucru Zona libera aeroport Arad	Aeroport Arad zona liberă
45.	- Birou Vamal Arad	Arad, str. Câmpul Liniștii
46.	- Birou Vamal Arad - Colete	Arad, Micălaca
47.	Administrația Taberelor Școlare	Arad, bld. Revoluției, nr. 69
48.	Universitatea „Aurel Vlaicu" Arad - Rectorat	Arad, bld. Revoluției, nr. 81
49.	Facultatea Inginerie	Arad, calea Aurel Vlaicu, nr. 43
50.	Facultatea de Științe Economice	Arad, bld. Revoluției, nr. 77
51.	Facultatea de Teologie	Arad, str. Academia Teologică, nr. 9-11
52.	Cămin studențesc	Arad, str. Ursului, nr. 3-5
53.	Cantină	Arad, str. Ursului, nr. 3-5
54.	Facultatea Ingineria Mediului, Turism și Ind. Alim	Arad, str. Elena Drăgoi, nr. 2 (Micălaca)
55.	Biblioteca	Arad, p-ța Avram Iancu nr. 7
56.	Facultatea Textile	Arad, str. Labirint nr. 6
57.	Universitatea „Vasile Goldiș" Arad - Rectorat	Arad, bld. Revoluției nr. 78

58.	Facultatea de Drept, Pavilion Administrativ	Arad, bld. Revoluției nr. 94-96
59.	Facultatea de Științe Umanist-Creștine	Arad, str. Unirii nr. 3
60.	Facultatea de Educație Fizică și Sport	Arad, str. Praporgescu nr. 1-3
61.	Facultatea de Științe Politice	Arad, str. Praporgescu nr. 1-3
62.	Facultatea de Medicină Generală	Arad, str. Feleacului nr. 1
63.	Facultatea de Stomatologie	Arad, str. Feleacului nr. 1
64.	Facultatea de Biologie	Arad, str. Liviu Rebreanu nr. 91- 93
65.	Facultatea de Informatică, Biblioteca Centrală Universitară, Centrul de Calcul, Colecția de Artă	Arad, bld. Revoluției, nr. 95-97
66.	Facultatea de Marketing, Management și Informatică	Arad, str. Victoriei nr. 33-35
67.	Cămin Studențesc	Arad, str. Cocorilor nr. 57
68.	Colegiul Pedagogic	Arad, bld. Gen. Dragalina nr. 5-7
69.	Liceul Particular Universitar	Arad, str. Feleacului nr. 1
70.	Biblioteca și Muzeul Vasile Goldiș	Arad, str. Vasile Goldiș nr. 6
71.	Fundația Universitară	Arad, bld. Revoluției nr. 75
72.	Policlinica stomatologică Vlaicu	Arad, str. Călărașilor nr. 16
73.	Inspectoratul Județean Școlar Arad	Arad, str. Mucius Scaevola nr. 9
74.	Direcția Județeană al Arhivelor Statului Arad	Arad, str. Ceaikovski, nr. 2-6
75.	Direcția Generală pentru Agricultură și Alimentație Arad	Arad, str. Cloșca, nr. 4-6
76.	Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Arad	Arad, str. Unirii nr. 19
77.	Direcția Județeană pentru Statistică Arad	Arad, str. Cloșca nr. 5
78.	Oficiul pentru Protecția Consumatorului Arad	Arad, str. Andrei Șaguna, nr. 84
79.	Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlul Financiar de Stat	Arad, bld. Revoluției, nr. 79
80.	Administrația Finanțelor Publice Arad	Arad, bld. Revoluției, nr. 77
81.	Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică Arad	Arad, bld. Revoluției, nr. 77
82.	Camera de Comerț Industrie și Agricultură Arad	Arad, str. Cloșca, nr. 5
83.	Administrația Zonelor Libere Arad- Curtici	Arad, bld. Revoluției, nr. 81
84.	Garda Financiară Arad	Arad, bld. Revoluției, nr. 79
85.	Curtea de Conturi Arad	Arad, bld. Gen. Dragalina, nr. 10
86.	Episcopia Aradului	Arad, str. Episcopiei, nr. 60-62
87.	Catedrala Ortodoxă Arad	Arad, str. Caius Iacob, nr. 1
88.	Mănăstirea Gai Arad	Arad, str. Dunării nr. 170

89.	Biserici ortodoxe în municipiul Arad	Arad
90.	Catedrala Ordinului Minoriților Arad	Arad, bld. Revoluției, nr. 96A
91.	Biserica Evanghelică Luterană Arad	Arad, bld. Revoluției, nr. 61
92.	Biserici reformate Arad	Arad, str. Mihai Eminescu nr. 33
93.	Biserica Baptistă Maranata Arad	Arad, bld. Nicolae Titulescu, nr. 1
94.	Biserica Baptistă Speranța Arad	Arad, str. Iustin Marșieu, nr. 18
95.	Agenția Națională pentru Persoane cu Handicap	Arad, p-ța Plevnei, nr. 1
96.	Centrul de îngrijire și asistenta Arad	Arad, str. Bodrogului, nr. 2
97.	Direcția de Dezvoltare și Asistență Comunitară Arad	Arad, str. Renașterii, nr. 1
98.	Centrul de zi pentru copii	Arad, calea Timișorii nr. 108
99.	Centrul de zi pentru vârstnici	Arad, calea Timișorii nr. 39
100.	Centrul de vârstnici	Arad, str. Grigore Alexandrescu nr. 2
101.	Centrul de vârstnici	Arad, str. Cpt. Ignat nr. 38
102.	Centrul de vârstnici	Arad, str. Liviu Rebreanu nr. 91
103.	Centrul de vârstnici	Arad, calea Aurel Vlaicu nr. 227
104.	Centrul de vârstnici	Arad, str. Crinului nr. 16
105.	Cantina municipală	Arad, bld. Revoluției nr. 93
106.	Casa Izvor - Centru rezidențial pt. copii	Arad, str. Independenței nr. 5
107.	Căminul social	Arad, Faleza Sud, Bl. 61, sc. B
108.	Adăpostul de noapte	Arad, bld. Decebal nr. 38
109.	Centrul de achiziții și donații - magazie	Arad, str. Andrei Mureșanu nr. 11
110.	Centrul social pt. rromi Casa „Felice"	Arad, str. Cuza Vodă nr. 1
111.	Centru pt. pers. cu dizabilități - atelier pt. pers. cu handicap	Arad, calea Radnei nr. 250
112.	Serviciul prestații sociale - birouri	Arad, Palatul Cenad
113.	Depozite	Arad, str. Gen. Dragalina nr. 16 și str. Mucius Scaevola (incinta Recons)
114.	Creșele 1, 8, 10, 14, 16, 19	Arad, str. Izei nr. 1; str. Frunzei nr. 2; calea Aurel Vlaicu FN; str. Patria nr. 3-5; str. Predeal nr. 3; str. Griviței nr. 17
115.	Centrul de îngrijire și asistență (azil bătrâni)	Arad, calea Bodrogului nr. 2

Anexa nr. 6

Stații de alimentare cu carburanți în municipiul Arad

Nr. crt.	Denumirea	Adresa
1.	Sc OMV Petrom SA - Petrom Stația Arad 1	Arad p-ța Caius Iacob, nr. 1 tel: 0372 Z484.092, fax: 021 /2647629
2.	Sc OMV Petrom SA - Petrom Stația Arad 3	Arad calea Iuliu Maniu, nr. 286 tel: 0372 Z161.965, fax: 021 /2647598
3.	Sc OMV Petrom SA - Petrom Stația Arad 5	Arad p-ța. Carpați, nr. 1 tel: 0372 Z428.433, fax: 021 Z2647657
4.	Sc OMV Petrom SA - Petrom Stația Arad 9	Arad str. Mușețel, nr. 43A-45A tel: 0372 Z483.888, fax: 021 Z2647785
5.	Sc OMV Petrom SA - Petrom Stația Arad 19	Arad DN 7 km 6 tel: 0372 Z428.479, fax: 021 Z2647692
6.	Sc OMV Petrom SA - Petrom Stația Arad	Arad DN 7 km 7 tel: 0372 Z483.905, fax: 021 Z2647795
7.	Sc OMV Petrom SA - Petrom Stația Arad	Arad Sos. Câmpurilor, nr. 2A tel: 0372 Z868.277, fax: 021 Z2647430
8.	Sc NIS Petrol Srl - Gazprom Arad 1	Arad calea Radnei, nr. 116 tel: 0372.269.603
9.	Sc NIS Petrol Srl - Gazprom Arad 2	Arad DN 69, km 46+100 tel: 0755.153.833
10.	Sc NIS Petrol Srl - Gazprom Arad 3	Arad calea Aurel Vlaicu nr. 207 tel: 0372.269.610
11.	Sc NIS Petrol Srl - Gazprom Arad 4	Arad intersecție DN 7 cu DN 79, dreapta tel: 0372.269.617
12.	Sc Lukoil România Srl - Stația Arad 2	Arad str. Ștefan Tenețchi nr. 55 tel: 0759.040.729
13.	Sc Lukoil România Srl - Stația Arad 3	Arad str. Nicolae Titulescu FN tel: 0759.040.730
14.	Sc Lukoil România Srl - Stația Arad 4	Arad str. Cetății nr. 12 tel: 0759.040.731
15.	Sc Lukoil România Srl - Stația Arad 5	Arad calea Zimandului nr. 24 tel: 0759.040.732
16.	Sc Lukoil România Srl - Stația Arad 6	Arad str. Timișorii nr. 124-126 tel: 0759.040.733
17.	Sc Lukoil România Srl - Stația Arad 7	Arad str. Timișorii nr. 141-143 tel: 0759.040.934
18.	Sc OMV Petrom Marketing Srl - Stația Arad 1	Arad str. Banu Mărăcine FN tel: 0372 Z056.115, fax: 021 Z2647892
19.	Sc OMV Petrom Marketing Srl - Stația Arad 2	Arad calea Timișorii, nr. 176A tel: 0372 Z855.671, fax: 021 Z2647628
20.	Sc OMV Petrom Marketing Srl - Stația Arad 10	Arad calea Zimandului nr. 45 tel: 0372 Z866.263, fax: 021 Z2647371
21.	Sc OMV Petrom Marketing Srl - Stația Arad 4	Arad calea Aurel Vlaicu nr. 267 tel: 0372 Z483.884, fax: 021 Z2647783
22.	Sc Rompetrol Downstream Srl - Stația Arad 1	Arad str. Cetății nr. 13 tel: 0744.773.564
23.	Sc Rompetrol Downstream Srl - Stația Arad 2	Arad p-ța Eroilor nr. 8 tel: 0372 Z784.881
24.	Sc Rompetrol Downstream Srl - Stația Arad 3	Arad calea Radnei nr. 190-192 tel: 0732.011.148
25.	Sc Prestige Srl (Partener Rompetrol)	Arad str. Zimbrului nr. 101B telZfax: 0257 Z289.414, 0722.344.817

26.	Sc MOL Romania Srl - Stația Arad 1	Arad calea Iuliu Maniu nr. 56-62 tel: 0257 Z216.509, fax: 0257 Z216.510
27.	Sc MOL Romania Srl - Stația Arad 2	Arad calea Zimandului, nr. 3 tel/fax: 0257 /276.143
28.	Sc MOL Romania Srl - Stația Arad 3	Arad calea Aurel Vlaicu nr. 244-246 tel: 0257 Z206.099, fax: 0257 Z275.875
29.	Sc MOL Romania Srl - Stația Arad 4	Arad calea Radnei nr. 294 tel/fax: 0257 Z220.073
30.	SC Socar Petroleum SA	Arad intersecție DN 7 cu DN 79, stânga tel: 0257 Z708.666, 0747.322.948
31.	Sc AD 94 Group Srl - EurOil	Arad str. Fabius nr. 4 0723.507.242
32.	Sc AD 94 Group Srl - EurOil	Arad str. Andrei Șaguna nr. 19-21 tel: 0257 Z256.617
33.	Sc Aral M.T.B. Srl - Stația Arad 1	Arad str. Andrei Șaguna nr. 99-101 tel: 0357 Z440.964, fax: 0357 Z440963
34.	Sc Aral M.T.B. Srl - Stația Arad 2	Arad str. Dorobanți nr. 83A tel: 0748.890.863 ’
35.	SC Drakar Noir Distribution Srl - Lucky	Arad str. Tribunul Corches inters. cu str. Mesterul Manole tel: 0722.267.499, fax: 0257 Z214.002
36.	Sc Aratim Consulting Srl	Arad calea Iuliu Maniu FN telZfax: 0257 Z212.588

Anexa nr. 7

Stații de alimentare cu GPL tip Skid în municipiul Arad

Nr. crt.	Denumire	Amplasament	Observații
1.	Sc Crimbo Gas 2000 Srl	Arad, calea 6 Vânători FN tel: 0771.712.951	GPL Skid
2.	Sc Crimbo Gas 2000 Srl	Arad, str. Voinicilor FN tel: 0771.712.953	GPL Skid
3.	Sc Crimbo Gas 2000 Srl	Arad, str. Nicolae Titulescu FN tel: 0771.712.955	GPL Skid
4.	Sc Crimbo Gas 2000 Srl	Arad, str. Lenau FN tel: 0771.712.954	GPL Skid
5.	Sc Lukoil România Srl - Stația Arad 3	Arad, bld. Nicolae Titulescu FN tel: 0759.040.730	GPL Skid
6.	Sc Lukoil România Srl - Stația Arad 4	Arad, str. Cetății nr. 12 tel: 0759.040.731	GPL Skid
7.	Sc Lukoil România Srl - Stația Arad 5	Arad, calea Zimandului nr. 24 tel: 0759.040.732	GPL Skid
8.	Sc Baby Blue Gass Srl (Partener Rompetrol)	Arad, str. Bumbacului FN tel: 0744.273.649	GPL Skid
9.	Sc Baby Blue Gass Srl (Partener Rompetrol)	Arad, calea Timișorii nr. 173 tel: 0744.273.649	GPL Skid
10.	Sc Aratim Consulting Srl	Arad, calea Iuliu Maniu FN tel/fax: 0257 /212.588	GPL Skid
11.	Sc AD 94 Group Srl - EurOil	Arad str. Andrei Șaguna nr. 19-21 tel: 0257 /256.617	GPL Skid
12.	Sc Verbiță Srl	Arad, calea Aurel Vlaicu nr. 282/1 tel: 0726.222.708, 0257 /227.056 int. 19	GPL Skid
13.	Sc Carmina Com Srl	Arad str. Stânjenel nr. 51 tel: 0754.293.792, 0744.612.760	GPL Skid

Anexa nr. 8

Depozite carburanți în municipiul Arad

Nr.

crt.

Denumirea

Adresa

Sc Lukoil România Srl - Depozit

Arad, str. Pădurii nr. 2-4 tel/fax: 0257 /256.224

Anexa nr. 9

Operatorii economici deținători de substanțe sau deșeuri periculoase

din municipiul Arad

Nr. crt.	Denumire agent economic	Date de identificare agent economic	Date de identificare agent economic	Profilul de activitate	Denumire deșeuri periculoase
Nr. crt.	Denumire agent economic	Sediu	Locul de depozitare	Profilul de activitate	Denumire deșeuri periculoase
1.	Sc Feroneria Prod SA	Arad, calea 6 Vânători, nr. 51-53, tel: 0257/250.225, fax: 0257/257.127	Arad, calea 6 Vânători, nr. 51-53	producția și comercializarea articolelor de feronerie pentru mobilă și binale	nămol galvanic
2.	Sc Astra Vagoane Calatori SA	Arad, str. P. Rareș, nr. 3, tel: 0257/233.651, fax: 0257/270.185	Arad, str. P. Rareș, nr. 4	material rulant	nămol galvanic
3.	Compania de Apa Arad	Uzina de Apa 2 și Stația de Epurare	Uzina de Apa 2 și Stația de Epurare		uleiuri hidraulice cu conținut de PCB
4.	Sc UTA SA	Arad, str. Poetului, nr. 1/C	Arad, str. Poetului, nr. 1/C	închirieri	uleiuri hidraulice cu conținut de PCB
5.	Sc Amarad SA	Arad, calea A. Vlaicu, nr. 151	Arad, calea A. Vlaicu, nr. 151	confecții metalice	uleiuri hidraulice cu conținut de PCB
6.	Sc Filip Impex Srl	Arad, str. Poetului, nr. 97-103	Arad, str. Poetului, nr. 97-103	carmangerie	uleiuri hidraulice cu conținut de PCB
7.	Sc Frigorifer SA	Arad, calea 6 Vânători nr. 55	Arad, calea 6 Vânători nr. 55		uleiuri hidraulice cu conținut de PCB
8.	Sc Petra Prod SA	Arad, str. Meșterul Manole nr. 16	Arad, str. Meșterul Manole nr. 16	abator de pui	uleiuri hidraulice cu conținut de PCB
9.	Sc Nuova Ario Srl	Arad, str. Cocorilor nr. 24A	Arad, str. Cocorilor nr. 24A	mecanică fină	uleiuri hidraulice cu conținut de PCB
10.	Sc Gefo Exim Srl	Arad, str. Steagului nr. 1	Arad, str. Steagului nr. 1	turnătorie neferoase	uleiuri hidraulice cu conținut de PCB
11.	Sc Azoma SA Arad	Arad, str. Steagului nr. 1	Arad, str. Steagului nr. 1	închirieri	uleiuri hidraulice cu conținut de PCB
12.	Sc General Com Invest	Arad, str. Steagului nr. 1	Arad, str. Steagului nr. 1	îngrășăminte	uleiuri hidraulice cu conținut de PCB

Anexa nr. 10

Deținătorii de surse radioactive din municipiul Arad

Nr. crt.	Denumirea unității deținătoare, adresa, număr telefon	Tipul instalației/sursei închise amplasament		Responsabil cu radioprotecția			Personal intervenție	Seria/an fabricație		Obs.
Nr. crt.	Denumirea unității deținătoare, adresa, număr telefon	Tipul instalației/sursei închise amplasament		Nume	Telefon	e-mail	Personal intervenție	Seria/an fabricație		Obs.
Instituții medicale
1.	Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, 310031, Arad, calea Victoriei, nr. 1, tel. 0357/407.200	Combigraph Quadro	Ambulator pediatrie	Xxxxxx Xxxxxx	0740.306 .762	maricadamian@yah oo.com	Xxxxxx Xxxxxx	66212	2003
		Axiom Iconos MD	Clinica Pediatrie	Xxxxxx Xxxxxx	0740.306 .762	maricadamian@yah oo.com	Xxxxxxx Xxxxxxxx	15003	2007
		Sireskop CX III	Clinica Radiologie	Xxxxx Xxxxx	0724.087 .708		Vălgăneanț Draghița Cuvinean Xxxxxxx Xxxxxx Xxxxxx Parșcuța Xxxxxx Xxxxxx Xxxxxx Xxxxxx Xxxxxxxx Xxxxxx Xxxxx Xxxxx Maghiar Xxxxxxx Xxxxx Xxxx Xxxxxxx Xxxxxx Xxxxxxx Xxxxxxxxx Xxxxxxx Xxxxx Xxxxxx	04705-01066	1998
		ddR Multi System						0012020L	2000
		Multix Compact K						1195	2002
		ddR Chest System						S400311	2001
		Senograph DMR+						347999 BU 5	2001
		MRS Philips						97-428	1997
		Tele Diagnost						42094	2001
		CT SeleCT/xx						xxxxxx	2000
		Polymobil Plus	ATI					10465	2001
		Nanodor 2						1053/02008	1976
		Nanodor 2						1033/02387	1976
		Jolly 15R	UPU					6599	2007

		Siremobil Compact	Chirurgie Ortopedică
2.		Mercury 332	Clinica Radiologie	Xxxxxx Xxxx
		Multix Compact K
		Multix Compact K
		Nanodor 2	Chirurgie	Xxxxx Xxxxxx
		ElectrOdelca Temoo 04	Dispensar TBC, calea Victoriei nr. 39-41, tel. 0257/228.885	Lung Camelia
		Eltex 400	Dispensar TBC, calea Victoriei nr. 39-41, tel. 0257/228.885	Lung Camelia
		CHAOUL-ITM	Rx Terapie, str. Șt. Augustin Doinaș, nr. 17, 0744.631.756	Xxxxxxx Xxxx
		THX 250
		TUR 200
		Eltex 400	Staționar TBC, str. M. Eminescu, nr. 46, tel. 0257/280.145	Lung Camelia
		Urolix 3	Urologie	Gurtavenco Alexandru
		Siremobil Compact	Urologie	Gurtavenco Alexandru
3.	Spitalul de Obstretică și Ginecologie Salvator Vuia, str.	Axiom Iconos MD	Radiologie	Maghiar Xxxxxxx Xxxxxxxx

		Xxxx Xxxxx	3629	2001
0751.197 .698	martinadidana@va hoo.com	Xxxxxx Xxxx Xxxxxxxxxx Xxxxxxx Xxxxx Xxxxxx Caria Xxxxx Xxxxxx Lung Xxxxxxx Xxxxx Xxxxxxxxxx Xxxxxxx Xxxx Lung Camelia Gurtavenco Alexandru	4032588	2004
			1261	2001
			1209	2002
0257/253 .196			2339	1976
0745.556 .574	disptbcarad@vahoo .com		19505	2004
0745.556 .574	disptbcarad@vahoo .com		260	1975
0744.631 .756			3-99/1966	1966
			1671-26-14	1976
			80471/10	1957
0745.556 .574			60	1975
0257/253 .196			720069/2-003- 17	1987
0257/253 .196			3655	2001
0746.379 .097		Xxxxx Xxxxxxx	15002	2007

	Episcopiei, nr. 5, Arad, 0257/255.052	Polymobil 10	Prematuri				Xxxxxx Xxxxxx	1248	1996
4.	Universitatea „Vasile Goldiș”, bld. Revoluției, nr. 81, 0257/280.335	Image X70	Radiologie Dentară, str. Călărașilor, nr. 3, et.x	Xxxxxxx Xxxxxxxx	0722.499 .224		Xxxxxxxxxx Xxxx	10886	1997
5.	Spitalul CF Timișoara, Splaiul Tudor Vladimirescu, nr. 13-15, 0256/493.088	DuoDiagnost	Ambulator CF Arad, str. V. Milea, nr. 47, 0257/234.890	Xxxxxxx Xxxxx	0731.930 .353		Xxxx Xxxxxxx	02_6213	2002
5.		Odelca	Ambulator CF Arad, str. V. Milea, nr. 47, 0257/234.890	Xxxxxxx Xxxxx	0731.930 .353		Xxxx Xxxxxxx	49520	2002
6.	S.C. Agis 2000 Srl, Arad, str. Simion Popa, nr. 10, 0744.797.821	Moviplan 800 TF	Radiologie, calea Victoriei, nr. 60-62	Xxxx Xxxxx	0744.797 .821	sava_sorin_lucian @vahoo.com	Xxxx Xxxxx	7082992	2007
6.		Giotto Image	Radiologie, calea Victoriei, nr. 60-62	Xxxx Xxxxx	0744.797 .821	sava_sorin_lucian @vahoo.com	Xxxx Xxxxx	61/11/16	2007
7.	Bioanima Srl Arad, str. Mărășești, nr. 32, 0257/254.840	Gamma Light AD 100/20	Radiologie Veterinară	Xxxxx Xxxxxxxx	0722.572 .507	boros_krisztian@y ahoo.com	Xxxxx Xxxxxxxx	PTV 20 P-0703-005/6M 11661	2007
8.	CMI Estetic Arad, str. Ep. Roman Ciorogariu, bl 63/A, ap.x, 0744.546.267	Explor X70	Radiologie Dentară	Xxx Xxxxxxx	0744.546 .267		Xxx Xxxxxxx	23030229	2003
9.	CMI Dr. Xxxxxxxx Xxxxxxx, Arad, str. Udrea, nr. 20A, 0257/230.353	X-Mind DC	Radiologie Dentară	Xxxxxxxx Xxxxxxx	0744.895 .973	dr.dehelean@gmail .com	Xxxxxxxx Xxxxxxx	10300	2008
10.	CMI Dr. Xxxxxxxx Xxxxxx, Arad, str. Oituz, nr. 4, 0257/230.353	X-Mind AC	Radiologie Dentară	Xxxxxxxx Xxxxxx	0257/230 .353	vasiledehelean@ho tmail.com	Xxxxxxxx Xxxxxx	306761	2004

11.	Euromedic România Srl, București, bld. Aviatorilor, nr. 41, et.x, 021/222.41.91	CT BrightSpeed 16	Centru de Imagistică, Arad, str. Corneliu Radu, nr. 1, 0257/369.101	Xxxx Xxxxxxx	0257/369 .101	[email protected] o	Xxxx Xxxxxxx Xxxxxx Xxxxxx Xxxxxx Xxxxxx Xxxxxxx Xxxxxxx Xxxxxxx Xxxxxx Xxxxxx Xxxxxxx	183791HM3	2008
		X-Mind xx						xxxxxx	2006
		X-Mind Pano Ceph						713085	2007
		Precision Rxi versiunea e		Xxxxxx Xxxxxx				26712	2009
		Senograph DMR+		Xxxx Xxxxxxx				375389BU4	2002
		Prodigy Vision osteodens		Xxxx Xxxxxxx				63691	2002
12.	Lucdent Srl, Arad, str. Vasile Milea, nr. 53A, tel 0257/213.128	Planmeca Intra	Radiologie Dentară	Xxxxxxxxx Xxxxxxxx	0723.748 .621	xxxxxxx@xxxxxxxx m	Xxxxxxxxx Xxxxxxxx	IXRF68335	2007
13.	MC Dent 24 Srl, Arad, str. Octavian Goga, nr. 21, 0257/270.677	Kodak 2100	Radiologie Dentară	Xxxxx Xxxxxx	0257/270 .677	florin.groza@vivas dent.ro	Xxxxx Xxxxxx	XAYA016	2009
14.	Medical Xray Srl, Arad, str. Ghioceilor, nr. 57, 0740.096.664	Kodak 8000C	Radiologie Dentară, calea Aurel Vlaicu, nr. 159-161, 0357/429.160	Xxxxxxx Xxxxxx	0357/429 .160	medicalxray@vaho	Xxxxxxx Xxxxxx	YDAM 521	2010
14.		Kodak 2200		Xxxxxxx Xxxxxx	0357/429 .160	o.com	Xxxxxxx Xxxxxx	YEYC368	2010
15.	CV Dr. Xxxxx Xxxxxx, Arad, spl. General Praporgescu, nr. 5A, tel. 0744.552.989	Univet 160 HF	Radiologie veterinară	Xxxxx Xxxxxx	0744.552 .989		Xxxxx Xxxxxx	45511110627	2006
16.		Rotograph Plus						8058621	2008

17.	CV Play Dog Srl Arad, str. Ion Rațiu, nr. 78, 0257/220.202	DM-100P	Radiologie Veterinară	Xxxxxx Xxxxxxx Xxxxxx	0257/257 .028		Xxxxxx Xxxxxxx Xxxxxx	1.321.110.357	1975
18.	Premium Dental Srl, Arad, str. Șt. Augustin Doinaș, nr. 7-11, Bl.M4, Sc. B, Ap.x, 0357/411.818	Max 70 HF/DC	Radiologie Dentară	Xxxxxx Xxxxx Xxxxxxxxx	0723.274 .407	office@premium-dental.ro	Xxxxxx Xxxxx Xxxxxxxxx	E5N196 U	2007
19.	Radiologica Srl, Arad, bld. Revoluției, nr. 45, 0257/212.600	Eltex 400	Radiologie	Xxxxxxxxxxx Xxxx	Glișici Goran 0723.509 .603		Xxxxxxxxxxx Xxxx Glișici Goran Geisz Xxxxx Xxxxxxx Xxxxxxxx Xxxxxx Xxxxxx	150	1974	—
19.		TUR D 700	Radiologie	Xxxxxxxxxxx Xxxx	Glișici Goran 0723.509 .603			80107/106	1967	—
20.	Radiologie Ecografie Srl, Arad, str. Dacilor, nr. 12, 0744.935.720	Multix Swing	Radiologie, str. Paris, nr. 2, 0257/211.381	Xxxxxx Xxxxxx	0744.935 .720	auricamercea@yah oo.com	Xxxxxx Xxxxxx Xxxxxxx Xxxxxxxx Xxxxxxxx Xxxxx	1241	2008
		Eltex 400						435	1977
		5 D2-Et						xxx	1992
21.	CMI Dr. Xxxxx Xxxxx, Arad, str. Liviu Rebreanu, nr. 10, 0257/251.360	Oramatic 70B CCX-RVG-S	Radiologie Dentară	Xxxxx Xxxxx	0257/251 .360		Xxxxx Xxxxx	xxxxxxx	1995
22.	CMI Sigmadent, Arad, str. N. Titulescu, Bl. 108, Sc. B, Ap. x, 0257/279.317	X-Mind DC	Radiologie Dentară	Xxxxx Xxxxxx	0740.174 .779		Xxxxx Xxxxxx	D 04640	2006

23.	Vivas Dent Srl, Arad, str. Octavian Goga, nr. 21, 0257/270.677	Kodak 2100	Radiologie Dentară	Xxxxx Xxxxxx	0257/270 .667	florin. groza@vivas dent.ro	Valea Xxxxxx Xxxxxx	YDYA 002	2010
23.		Kodak 9000 3D	Radiologie Dentară	Xxxxx Xxxxxx	0257/270 .667	florin. groza@vivas dent.ro	Xxxxxx Xxxxxx Xxxxxx	YIAK 030	2010
24.	S.C. Wittenberger Srl, Arad, str. Ceahlău, nr. 27, Ap. 1B, 0257/284.878	Ritter	Radiologie Dentară, str. Gh. Lazăr, nr. 23, Ap. 5B, 0257/281.622	Xxxxxxx Xxxxxx	0722.267 .614	athena.voineag@g mail.com	Xxxxxx Xxxxx Xxxxxx Back Xxxxxxxxx Xxxxxxxx Xxxxx Xxxxxxxx Xxxxxxxx	4485	1985
		Panex-EC-D						1527	1979
		Oralix 50	Radiologie Dentară, bld. Revoluției, nr. 27, Ap. x, 0257/254.263					209-1117	1980
		Orthoralix DC						254	1985
Industriale
1.	S.C. Amarad SA, 310392, Arad, calea Aurel Vlaicu, nr. 139-151, 0257/289.850	Gammamat TS3/1 cu sursă închisă IR 192 de activitate maximă 3 TBq	Platforma Industrială Xxxxxxxxxxxx	Xxxx Xxxxxxx	0749.252 .293	[email protected] om	Xxxx Xxxxxxx	*	2009
2.	S.C. Astra Vagoane Călători SA, 310210, Arad, str. Petru Rareș, nr. 1-3, 0257/233.651	ERESCO 42 MF2	Laborator examinări nedistructive	Xxxxx Xxxxxx	0744.723 .150	florin [email protected] om	Xxxxx Xxxxxx Xxxxx Xxxxx Xxxxxxx Xxxxxxxxx	01 0961-17	2001	—

3.	S.C. Astra Vagoane Arad SA, 310210, Arad, calea Aurel Vlaicu, nr. 41-43, 0257/202.231	ERESCO 200 MFC-32 MFC	Laborator de CND Radiografic, 0257/202.449	Xxxxxx Xxxxxx	0721.270 .041	stanca.bodan@irsgr oup.eu	Xxxxxx Xxxxxx Vidai Anton	991811-53	1999
		ERESCO 200 MF-42 xx						xxxxxx-53	1999
		MXR 301						301344	1986
		MXR 300						300024	1978
		MXR 301						301210	1981
		MXR 301						301339	1984
		ERESCO 42 MF3						04 0668-08	2005
		ERESCO 32 MFC 3.1						08 0078-59	2008
		Sursă închisă IREDIU 192						*	*
		Sursă închisă Co 60						*	*
4.	S.C. Atlas Gip SA, 189, Ploiești, str. Clopoței, nr. 2A, 0244/514.440	Sursă Închisă Am-Be 166,5 GBq	Laborator de Carotaj Radioactiv, Arad, calea Bodrogului, nr. 7, 0257/281.420	Xxxxxx Xxxxxx	0726.253 .381	lerintmarcel@yaho o.com	Xxxxxx Xxxxxx	31435/SNA35	1986
4.		Sursă Închisă Am-Be 129,5 GBq		Xxxxxx Xxxxxx	0726.253 .381	lerintmarcel@yaho o.com	Xxxxxx Xxxxxx	006/SNA30	1986
5.	S.C. Takata Petri Romania Srl, Arad, 310375, str. III, Zona Industrială, Arad Vest, nr. 9, 0257/203.100	X-Cube Compact	Laborator de control nedistructiv	Man Xxxxx Xxxx	0372.579 .516	mihaiemil.man@eu .takata.com	Man Xxxxx Xxxx	04 0775	2004

Anexa nr. 11

Zone industriale cu risc ridicat de incendiu din municipiul Arad

Nr. crt.	Zonă /denumirea operatorului economic	Profil activitate
Parc Industrial Nord Vest Arad
1.	Sc Leoni Wiring System Srl	Cabluri
2.	Galleria Mall	Comerț
3.	Sc J.R.L. Edition Srl	Tapițerie
4.	Sc Anton Industries Srl	Confecții Textile
5.	Sc Takata Petri Romania Srl	Volane
6.	Sc Aries Textile Srl	Textile
7.	Sc NDB Logistica Srl	Depozitare
8.	Sc Lackner Schwarz Srl	Depozitare
9.	Sc Ditre Italia Romania Srl	Mobilier
10.	Sc Laguna Light Industries Srl	Corpuri Iluminat
11.	Sc Balcan Trade Srl
12.	Sc Mic Romania Srl	Depozitare
13.	Sc Autogrupm Ro Srl	Componente Macarale
14.	Sc Coficab Eastern Europe Srl	Cabluri Auto
15.	Sc Safilar Srl	Depozitare
16.	Expo Arad - Camera de comerț	Comerț
17.	Sc Porta Doors Srl	Uși
18.	Sc Yazaki Components Srl	Componente Electronice
19.	Armonia Center (Carrefour, Bricostore, Flanco) Galeria Center	Comerț
20.	Registrul Auto Român	Înmatriculări, Verificări Auto
21.	Sc Verbiță SA	Dealer Mașini, Service Auto
22.	Dedeman	Comerț
23.	Romstal Arad	Comerț
24.	Sc Systronics Srl	Componente Electronice
Zona Centrală
25.	Sc Astra Trinity SA	Producție Vagoane
26.	Atrium Center	Comerț
27.	Sc Altex România Srl (Punct de lucru Atrium Mall)	Comerț
28.	Sc Trigranit Management Romania Srl (Punct de lucru Atrium Mall)	Comerț

29.	Centrul Kaufland, Lidl, Flanco World, Takko, Deichamann	Comerț
30.	Ziridava Shopping Center	Comerț
Parc Industrial Est Micălaca
31.	Sc Auto SML Srl	Reprezentanța Peugeot
32.	Sc Quark Motors Srl	Reprezentanta
33.	Sc Modeleisenbahn Srl	Montaj Jucării
34.	Sc Selgros Cash & Carry Srl	Comerț
35.	Sc Real Hypermarket	Comerț
36.	Sc Jumbo	Comerț
37.	Sc Diego	Comerț
Zona Industrială Grădiște
38.	Sc Pit Mond Srl	Textile
39.	Sc Milefiori Srl	Bijuterii
40.	Sc Metro Cash & Carry Romania Srl	Comerț
41.	Sc Practiker Srl- comerț en-gros	Comerț
Parc Industrial Zona Azoma Aradul Nou
42.	Sc Danubio Tapizados Srl	Mobilier Tapițat
43.	Sc Maxstyle Srl	Mobilier Tapițat
44.	Sc General Com Invest SA (Sc Azoma SA)	Utilaje Agricole
Parc Industrial Zona UTA
45.	Sc Rosko Textil Srl	Textile
46.	Sc Leoni Wiring Systems Srl	Cabluri Auto
47.	Sc Sabina & Co SA	Textile
Zona Aeroport Arad
48.	Sc Boss Automotive Construct Srl	Componente Auto
49.	Sc Terminal Cargo Srl	Depozitare
50.	Aeroportul Arad	Transport
Zona Aradul Nou
51.	Sc Cotta International Srl	Mobilier
52.	Sc Arcconserv Srl	Producție
Platforma Arădeanca
53.	Sc Coste Shoes Srl	Încălțăminte
54.	Sc Kebo Srl	Încălțăminte
55.	Sc Lukoil România Srl	Depozit carburanți

Platforma Sud
56.	Sc Element’s Romania Srl	DEQ
57.	Sc Asoltex Rom Srl	PAR
58.	Sc Zentyss Srl	GEC
59.	Sc Gebruder Weiss Srl	IAR
60.	Sc Cefin Logistic Park Arad Srl	PIC

Anexa nr. 12

Structura principalelor unități turistice din municipiul Arad

Hoteluri

Nr. crt.	Denumire	Cat.	Adresă	Contact
1.	Ana	3*	Arad, str. Radnei, nr. 133	tel: 0257 /218.384, 0755.072.285 fax: 0257 /218.385 www.anahotel.ro xxxxxx@xxxxxxxxxxx
2.	Aradul	2*	Arad, bld. Decebal, nr. 9	tel /fax: 0257 /280.894 www.cazarearad.ro hotel xxxx@xxxxxxxxx
3.	Ardealul	2*	Arad, bld. Revoluției, nr. 98	tel: 0257 /280.840, 0257 /280.925, 0725.521.422 fax: 0257 /281.845 www.hotelardealul.ro receptie@hotelardealul .ro
4.	As	2-3	Arad, calea Timișorii, nr. 212	tel: 0257 /287.861, 0752.433.588 fax: 0257 /287.861 xxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx
5.	Beauty	3*	Arad, str. Radu de la Afumați, nr. 35	tel: 0257 /210.021, 0721.883.508 fax: 0257 /289.905 www.hotelbeauty. ro contact@hotelbeauty. ro xxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx xxxxxxxxxx@xxxxxxxxxxxx
6.	Central - Best Western Union	3*	Arad, str. Horia, nr. 8	tel: 0257 /256.636 fax: 0257 /256.629 www.bwcentral.ro xxxxx@xxxxxxxxxxxx
7.	Class	3*	Arad, str. Dr. loan Rațiu, nr. 27-29	tel: 0257 /213.153, 0741.213.153, 0747.731.278 fax: 0257 /213.153 hotel xxxxx@xxxxxxxxx
8.	Coandi	3*	Arad, calea Romanilor, nr. 47	tel /fax: 0257 /287.777 www.hotelcoandi.ro xxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxx
9.	Continental Forum	4*	Arad, bld. Revoluției, nr. 79-91	tel: 0372 /578.800 fax: 0372 /578.801 http://continentalhotels.ro/Contine ntal-Forum-Arad/ forum.arad@continental hotels.ro
10.	Cosmin	3*	Arad, str. Ioan Calvin, nr. 2	tel: 0357 /800.231, 0735.554.444 fax: 0357 /431.780 rezervari xxxxxx@xxxxxxxxx
11.	Crișana	3*	Arad, str. Petru Rareș, nr. 24	tel: 0257 /230.220, 0720.000.750, 0722.290.457 fax: 0257 /230.221 www.hotelcrisanaarad.ro xxxxxxx@xxxxxxxxxxxx,

				xxxxxx@xxxxxxxxxxxx
12.	Flora	3*	Arad, str. Gh. Lazăr, nr. 25	tel: 0257 /288.110, 0257 /288.109
13.	Fortress	3*	Arad, str. Cetății, nr. 34	tel: 0745.357.989, 0742.850.675 fortress xxxx@xxxxxxxxx
14.	Gio	3*	Arad, p-ța Veche, nr. 3	tel: 0357 /800.948, 0723.503.620 fax: 0357 /800.948 www.hotelgio.ro hotel xxx@xxxxxxxxx
15.	Inter-M	2*	Arad, str. Petru Rareș, nr. 45	tel: 0257 /218.360, 0744.577.971 xxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx
16.	Iris	3*	Arad, str. Cpt. Ignat, nr. 1	tel: 0257 /285.499, 0357 /409.682, 0744.608.032 fax: 0257 /285.199 www.hotel-iris.ro office@hotel -iris.ro
17.	Lotus	2*	Arad, str. Nicolae Ștefu, nr. 8	tel: 0257 /251.282, 0723.319.313 fax: 0257 /251.282 www.hotellotusarad.ro xxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxxx
18.	Marem	3*	Arad, calea Victoriei, nr. 2	tel: 0746.352.273 fax: 0257 /251.282 www.hotelmarem.ro xxxxxxx@xxxxxxxxxxxxx
19.	Maxim	3*	Arad, calea Radnei, nr. 122	tel: 0257 /219.288, 0722.459.389 fax: 0257 /259.319 www.hotelmaxim.ro xxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxxxxxx
20.	Miky	3*	Arad, calea Radnei, nr. 231	tel: 0357 /800.889 www.hotelmiky.ro xxxxxxx@xxxxxxxxxxxx
21.	Moara Cu Noroc	2*	Arad, str. Mucius Scaevola, nr. 11	tel: 0758.064.556, 0752.107.110 www.hotelmoaracunorocar.ro xxxxxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx
22.	Parc	3*	Arad, bld. Dragalina, nr. 25	tel: 0257 /280.820, 0357 /809.975 fax: 0257 /280.725 xxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxx
23.	Phoenix	3*	Arad, calea Aurel Vlaicu, nr. 267	tel: 0257 /229.110, 0257 /229.210, 0722.344.801 fax: 0257 /289.210 www.hotelphoenix.ro xxxxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxx office@hotelphoenix .ro
24.	President	3*	Arad, calea Timișorii, nr. 164	tel: 0257 /278.804, 0257 /278.814 fax: 0257 /278.818 www.hotel-president.ro xxxxxxxxx@xxxxxxxxxx
25.	Queen	2*	Arad, str. C-tin Brâncuși, Nr. 20 - 22	tel: 0257 /289.905, 0257 /349.313, 0723.662.578, 0744.823.046 fax: 0257 /289.905 www.hotelqueen. ro xxxxxxxxxx@xxxxxxxxxxxxx

26.	SEP	2*	Arad, str. Ștefan Tenețchi, nr. 37	tel: 0257 /289.789, 0740.830.819 fax: 0257 /289.799 www.sephotel.ro
27.	Xe-Mar	3*	Arad, calea Timișorii, nr.1	tel: 0357 /410.600, 0257 /242.427, 0745.523.225, 0745.523.226 fax: 0357 /410.700 www.xe-mar.ro xxxxxx@xxxxxxxxx xxxxxxxxx@xxxxxxxxx
28.	Voinicul	3*	Arad, str. Voinicilor, nr. 34	tel: 0257 /277.666, 0726.277.666 www.hotelvoinicul.ro office@hotelvoini cul.ro
29.	West	2*	Arad, str. Petru Rareș, nr. 66	tel: 0257 /234.257, 0744.577.971

Pensiuni și moteluri

Nr. crt.	Denumire	Cat.	Adresă	Contact
1.	Adriana	2*	Arad, str. Frații Neumann, Villa 7	tel: 0357 /410.405, 0745.659.223 www.pensiuneadriana.ro xxxxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx
2.	Alexander	2*	Arad, calea Radnei, nr. 175	tel: 0257 /279.199, 0728.009.656, 0758.016.956 Fax: 0257 /259.199 http://www.pensiuneaalexander.ro xxxxxxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx
3.	Bella	2*	Arad, calea Radnei, nr. 201	tel: 0257 /259.697, 0746.268.443, 0722.275.550 http://www.pensiuneabella.ro xxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx
4.	Cabana Lac	1*	Arad, Pădurea Ceala	tel: 0257 /275.894, 0745.462.974 xxxxxxxxx@xxxxxxxxx
5.	Cabana Lir	1*	Arad, Intrarea Insula Mureș	tel: 0744.703.732, 0745.593.950
6.	Casa Di Xxxx Xxxxx	3*	Arad, calea Timișorii, nr. 73	tel: 0257 /214.131, 0742.916.514 http://casagianmarco.info lacasadi xxxxxxxxx@xxxxxxxx
7.	Casa Românească	2*	Arad, calea Victoriei, nr. 88	tel: 0357 /401.401, 0746.296.343, 0723.370.263
8.	Christiana	3*	Arad, str. Abrud, nr. 2B	tel: 0257 /368.785, 0357 /434.964, 0766.642.530, 0766.642.476
9.	Eldopol	2*	Arad, str. Ștefan Tenețchi, nr. 2-4	tel: 0357 /444.714, 0744.531.721 eldo xxx@xxxxxxxxx
10.	Ella	2*	Arad, str. Tribunu Corcheș, nr. 22	tel: 0257 /228.970, 0744.507.226, 0745.595.087 http://www.pensiuneaella.ro xxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxx
11.	Etap	3*	Arad, str. Tribunul Corcheș, nr. 1/4	tel: 0744.606.165 http://pensiunea-etap.ro

				contact@pensiunea-etap. ro
12.	Everest	2*	Arad, calea Zimandului DN 79, km 5	tel: 0757.435.530 xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx
13.	George’s	2*	Arad, str. Petru Rareș nr. 127	tel: 0747.200.090
14.	Johanna	3*	Arad, calea Radnei, nr. 109	tel: 0257 /263.498, 0745.512657
15.	Mario	2*	Arad, str. Dorobanților, nr. 11/A	tel: 0357 /426.308, 0740.023.924, 0740.107.305 xxxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxx
16.	Milly	2*	Arad, str. Petru Rareș, nr. 80	tel: 0257 /276.644
17.	Miorița	2*	Arad, calea Radnei, nr. 127B	tel: 0257 /368.132, 0745.326.254 http://www.pensiuneamiorita.com xxxxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx
18.	Olimp 2000	3*	Arad, str. Vrancei, nr. 36B	tel: 0257 /279.443, 0751.161.018 fax: 0257 /279.443 www.pensiuneaolimp.ro xxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxxx
19.	Onalisa	3*	Arad, str. Fagului, nr. 20	tel: 0766.535.318, 0763.665.109 fax: 0257 /212.089 http://www.onalisa.ro xxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx
20.	Panorama	2*	Arad, str. Digului, nr. 2B	tel: 0257 /279.398. 0730.577.312 fax: 0257 /279.398 http://pensiunea-panorama.ro xxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
21.	Paradis	3*	Arad, str. Molidului, nr. 2-5	tel. /fax: 0257 /287.377
22.	Pascha	2*	Arad, str. Ady Endre, nr. 11	tel: 0257 270 222, 0751.866.774 https://pensiuneapascha.wordpress.com
23.	Poiana	2 *	Arad, str. Poiana, nr. 1	tel: 0357 /407.949
24.	Radena	3*	Arad, str. Cerbului nr. 2	tel: 0357 412 185, 0745 769 233, 0770 266 766 http://pensiunearadena.ro xxxxxxxxx@xxxxxxxxx
25.	Rareș	2*	Arad, str. Petru Rareș, nr. 119	tel: 0257.218.820, 0740.830.819 www.motel-rares.home.ro xxxxxxxxxxx@xxxxxxx xxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx
26.	Roberto	2*	Arad, str. Constantin Brâncoveanu, nr. 5	tel: 0257 /289.154, 0720.656.873 www.hotelroberto.ro xxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxxxx
27.	Roua	3*	Arad, str. Șiriei, nr. 11	tel: 0257 /259.471 fax: 0257 /259.473 www.pensiunearoua.ro xxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx
28.	Select	3*	Arad, str. Radnei, nr. 117	tel: 0357 /429.485, 0747.110.234 pensiunea xxxxxx@xxxxxxxxx

29.	Sergiu & Geanina Co	3*	Arad, str. Cerbului, nr. 24	tel /fax: 0257 /272.000, 0722.595.066 http://www.pensiuneasergiugeanina.ro sg xxxxxx@xxxxxxxxx
30.	Star	3*	Arad, str. Făt Frumos, nr. 14	tel: 0723.238.678, 0726.702.260
31.	Superar	2*	Arad, str. Ion Neculce, nr. 9A	tel: 0357 /405.150, 0721.803.911 xxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx
32.	Xe Mar	2*	Arad, calea Timișorii, nr. 13	tel: 0257 /287.485, 0357 /410.600 fax: 0357 /410.700 www.xe-mar.ro xxxxxxxxx@xxxxxxxxx
33.	Xo Residence	4*	Arad, str. Ioan Rațiu, nr. 13	tel: 0257 /213.163, 0743.213.163 fax: 0257 /213.163 www.xoresidence.ro xxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxx
34.	Zori de Zi	1*	Arad, Pădurea Ceala	tel: 0374 /020.888, 0747.561.625, 0720.000.752, 0740.040.076, 0765.775.500, 0727.559.844 https://ro- ro.facebook.com/ComplexZoriDeZi http://www.pensiunealunca.ro xxxxxxxxxxxxxxxx@xxxxxxxxx xxxxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxxxx office@compl exzoridezi. ro
35.	Villa Cristian	3*	Arad, str. Arinului, nr. 8	tel: 0357 /411.333, 0726.288.850, 0744.629.478 www.villacristian.ro xxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxx

Anexa nr. 13 Istoric general al zonei de competență

Săpăturile arheologice dovedesc faptul că pe teritoriul municipiului Arad au existat așezări omenești încă din perioada neolitică și, cu mici întreruperi, viața omenească poate fi urmărită până în secolul al Xl-lea, când stăpânirea regatului feudal ungar se extinde și supra acestei zone.

Prima atestare documentară referitoare la zona Aradului datează din anul 1028, când aceasta este menționată în contextul luptelor purtate de populația autohtonă împotriva regatului feudal maghiar. Cea dintâi mențiune a localității apare într-un document din anii 1078-1081, intercalat într-un altul din 1347. De asemenea, orașul este menționat și în Cronica pictată de la Viena, datată în 1331.

Între 1551-1552 Aradul va fi ocupat de turci, care vor ridica o nouă cetate pe locul actualei Fabrici Teba. În jurul acestei cetăți se dezvoltă noua așezare civilă.

În perioada ocupației otomane (1551-1687) orașul, pe lângă rolul său strategic, devine și un important nod comercial, descris pe larg și de vestitul călător turc, Evlia Celebi.

După izgonirea turcilor, Aradul va trece sub ocupația habsburgică. Cetatea, pe baza planului lui Eugen de Savoya, va fi rezidită și întărită cu noi bastioane. Această cetate va fi apoi dărâmată, când în bucla Mureșului se construiește noua cetate în stil Vauban (1765-1783). La începutul secolului al XVIII-lea, Aradul a fost centrul zonei grănicerești. Totodată orașul se repopulează repede, devenind atât un centru agrar, cât și un centru important meșteșugăresc și negustoresc.

Dezvoltarea economică și demografică a orașului a fost facilitată prin faptul că din punct de vedere administrativ aparținea erariului, fiind chiar centrul domeniului cameral.

Statutul orașului a fost de „oraș privilegiat cameral", cu administrație proprie. În 1834 orașul primește statutul de „oraș liber regesc". Revoluția de la 1848 reprezintă primul moment istoric major de care se leagă numele orașului Arad. Sub asediul armatei revoluționare maghiare, trupele imperiale ale garnizoanei din cetatea Aradului au bombardat orașul zilnic, timp de nouă luni.

În vara anului 1849 armata revoluționară maghiară reușește să ocupe fortăreața pentru 46 de zile înainte ca armatele imperiale ruse și habsburgice să o împresoare și să o reocupe.

Trupele habsburgice încarcerează în cetate 500 de ofițeri ai armatei revoluționare, majoritatea lor fiind condamnați la moarte. Printre ei se aflau 13 generali ai armatei revoluționare maghiare care au fost executați în 6 octombrie 1849. Astfel, Aradul poate fi privit ca locul în care revoluția maghiară de la 1848 a fost înfrântă.

Astfel, în perioada secolelor XVIII-XIX aici și-au desfășurat activitatea 32 de bresle. De la acestea s-au păstrat numeroase documente și însemne specifice, precum: steaguri, lăzi de bresle, sigilii care dovedesc bogata activitate desfășurată de aceste asociații profesionale. Cea mai veche breaslă înregistrată a fost cea a cojocarilor (1702). Breslele vor constitui, de asemenea, principala bază de dezvoltare a industriei arădene. Prin renumele produselor sale de fabrică și al articolelor de lux, Aradul va fi considerat unul dintre cele mai renumite centre manufacturiere ale imperiului habsburgic, dinainte de Revoluția de la 1848.

În ultima parte a secolului XIX pe lângă mica industrie își face apariția și marea industrie. Putem aminti aici moara cu aburi, fabrica de spirt și drojdie și fabrica textilă, ale fraților Neuman, fabrica de mașini Hendel, fabrica de mobilă Lengyel, care prin calitatea produselor sale va ajunge renumită în Europa și fabrica de vagoane, înființată de Xxxxxx Xxxxxxx. Astfel, la începutul secolului XX orașul Arad era un centru industrial și economic de prim rang, cu 25 de fabrici și 7 instituții de credit și economii.

Un alt moment istoric major de care se leagă numele Aradului este cel de la 1918, când, în toamna acelui an, după disoluția Imperiului Habsburgic, Consiliul Național Român Central se mută la Arad.

Printre conducătorii acestei organizații erau și o serie de politicieni arădeni: Xxxxxx Xxxxx Xxx, Vasile Goldiș, Xxxx Xxxxx și Xxxx Xxxxxxx.

O delegație maghiară condusă de Xxxxx Xxxxx a venit la Arad să negocieze cu reprezentanții români. După trei zile de discuții, între 13 și 15 noiembrie, marcate de deschiderea spre concesie a părții maghiare, luliu Maniu exprimă concis decizia fermă a românilor: totala separare a Transilvaniei de Ungaria și unirea acesteia cu România. Consiliul Național Român Central din Arad a pregătit adunarea plebiscitară de la Alba-Iulia, care a proclamat pe 1 Decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu România.

În perioada interbelică orașul se extinde în continuare prin înglobarea, ca suburbii, a următoarelor localități: Micălaca, Grădiște, Poltura și Bujac. În aceste cartiere se construiește masiv în perioada 1930-1940. Se extinde rețeaua de apă și sistemul de canalizare. Numărul întreprinderilor mari crește de la 38 la 142.

Structura economică nu s-a schimbat mult după unire. Marea industrie continuă să fie reprezentată de uzina Astra, constituită în 1920 prin fuziunea firmei Xxxxx Xxxxxxx cu fabrica de automobile "Marta", unde se vor construi vagoane de cale ferată și de tramvai, automotoare, camioane și chiar avioane; de fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, de moara Neuman, de fabrica de mobilă "Lengyel". Faimosul lichior din plante "Zwack" continuă să fie produs la Arad. Noi fabrici s-au adăugat activității industriale, de exemplu Fabrica de zahăr (1926), "Polyrom" (lacuri și vopsele, 1930), Uzina Tehnică Arad (becuri electrice, 1935), "Iron" (aparate radio și electrotehnice). Astfel, în 1937 au existat 110 unități industriale în comparație cu 59 câte existau în 1919. Criza economică din 1929-1933 a cauzat falimentul multor fabrici mici și a concentrat marea parte a producției în 22 de mari companii. Activitatea economică s-a amplificat, plasând Aradul cu cele 4.001 de companii pe a patra poziție din țară.

După cel de-al Doilea Război Mondial, Aradul se dezvoltă în continuare ca centru industrial. Acum se dezvoltă marile platforme industriale cu mii de locuri de muncă, fapt care determină atragerea populației din mediul rural. Din cauza includerii Aradului în regiunea Banat, dezvoltarea orașului va fi mult încetinită în favoarea Timișoarei, capitala regiunii. Ca urmare a creșterii numărului de locuitori, au apărut noile cartiere de blocuri și zone de locuit: Aurel Vlaicu, calea Romanilor, Micălaca, Faleza Sud și Banu Mărăcine.

De asemenea, s-au construit numeroase clădiri importante: cinematograful „Dacia”, hotelurile „Astoria” și „Parc”, Casa de Cultură, Sala Polivalentă, Spitalul Județean, ștrandul. În Decembrie 1989, Aradul este al doilea mare oraș al României care se ridică împotriva regimului comunist al lui Xxxxxxx Xxxxxxxxx. După 1989 municipiul Arad devine centru universitar și un important pol de atracție pentru investitori.

Anexa nr. 14

Catalogul municipiului Arad

Cuprinzând clasificarea instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de risc specifice

Nr. crt.

Unitatea administrativ -teritorială

Cutremur

Alunecare /prăbușire teren

Inundație

Secetă

Avalanșă

Incendiu de pădure

Accident chimic

Accident nuclear

Incendiu în masă

Accident grav de transport

Eșecul utilităților publice

Epidemie

Epizootie

Municipiul Arad Populație: 147.922

Agenți economici din municipiul Arad:

S.C. CET SA

Sc. Lukoil România Srl -Depozit carburanți

R.A. Apă Canal

Enel Distribuție Banat

R.C.M. Arad

S.C. Telekom Romania

Communications SA

C.T.P. Arad

Direcția de Sănătate Publică

10.

Direcția sanitar - veterinară

11.

Direcția silvică

12.

Schela de petrol Arad

13.

Direcția vamală

14.

S.C. Aeroportul Arad SA

15.

Inspectoratul Școlar

Județean

16.

Spitalul Județean

Anexa nr. 15

Măsuri pentru avertizarea-alarmarea populației la primirea avertizărilor hidrologice /meteorologice

Nr. crt.

Măsuri pentru avertizarea-alarmarea populației la primirea avertizărilor hidrologice și meteorologice

Măsuri la atingerea:

- cotei de atenție CA

- fazei I de apărare

la diguri

- fazei I de apărare

la ghețuri

- pragurilor de avertizare la precipitații

Măsuri la atingerea: - cotei de

inundație CI

- fazei II de apărare la

diguri

- fazei II de apărare la

ghețuri

- pragurilor de

avertizare la precipitații

Măsuri la atingerea:

- cotei de

pericol CP

- fazei III de

apărare la diguri

- fazei III de

apărare la ghețuri

- pragurilor de

avertizare la precipitații

Măsuri până la ieșirea din starea de apărare

Formații de intervenție

Responsabili cu acțiunile de apărare

La nivelul municipiului avem un număr de 50 sirene electrice și

electronice de alarmare, din care 40 sirene de 5,5 kw:

- Sc Astra Trinity
- Sc Astra Călători
- Sc Feroneria SA
- CET Hidroc.
- CET Lignit
- Liceul sportiv Bujac
- Grădinița PP 18

Micălaca

- Școala Gimnaziala 13 Grădiște
- Școala Gimnaziala 7 Sânicolau
- Bl X 34 - A. Vlaicu
- Univ. V. Goldiș Campus
- Consiliul Local Mun.

Cota de atenție reprezintă nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval relativ scurt, în care se pot organiza acțiunile de apărare sau de evacuare

Măsuri la

Cota de inundație reprezintă nivelul la care începe inundarea primului obiectiv

Măsuri la

Cota de pericol reprezintă nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor și bunurilor, restricții la folosirea podurilor și căilor rutiere, precum și luarea unor măsuri deosebite în exploatare construcțiilor hidrotehnice

Măsuri la

Comisiile și comandamentele locale: 1. Declanșează acțiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din

- Supravegherea continuă a situației lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, în special în punctele critice

- forțele și mijloacele de intervenție pentru apărarea împotriva inundațiilor din ape interne -La agenții economici de sub autoritatea Consiliului Local Municipal

1. Sc Recons SA
2. RADM

3.Sc Gospodărirea Comunală SA

4. Sc Salubritate SA
5. CTP Arad
6. Sc CET SA
7. Compania de

Centrul de conducere și coordonare a evacuării nominalizată conform Dispoziției Primarului:

1. Xxxxxx Xxxxxxxxx-Xxxxx /Șef centru /Viceprimar
2. Xxxxx Xxxx /locțiitor șef centru /PMA
3. Xxxxxxx Xxxxxxx /membru /PMA
4. Xxxx Xxxxx /membru /IPJ Arad
5. Xxxxxxxxx Xxxxxx/ membru/IJJ Arad
6. Xxxxxxx Xxxxxx /membru /IJSU Arad
7. Xxxxxx Xxxxxx /membru /SGA Arad
8. Agud Viorel /membru /D.S.V.S.A. Arad

- Colegiul ,,Csiky Gergely,,
- Sc TEBA SA
- Sc Indagrara SA
- CFR Triaj
- CFR Stație
- CFR Depou
- Sc Arconserv SA
- Liceul German Ar. Nou
- Parohia Ortodoxă Pușkin
- Aeroportul Arad
- Bloc 5/2 -A. Vlaicu
- I.S.U.J. Arad
- Centrul de telecomunicații I bld. Revoluției
- Centrul de telecomunicații II calea A. Vlaicu
- Dacia Service -Ar. Nou
- Liceu tehnologic ,,Xxxxx Xxxxxxxx,, - Ar. Nou
- Bloc 10 - Piața Romană
- Liceu tehnologic ,,Francisc Neuman,,
- Bloc 620 Micălaca
- Școala Gen. nr. 11 -A. Vlaicu
- Bloc H p-ța Spitalului
- Bloc P 4 Podgoria
- Școala Gen. nr. 4
- OMV Petrom SA
- Teatrul de Stat Arad
- Liceu tehno. Ind. Alim.
- Bloc 132 Micălaca

atingerea cotei de atenție:

- îndesirea observațiilor și măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului și pentru prognoza evoluției sale
- avertizarea agenților economici din zona neapărată, dig-mal
- avertizarea deținătorilor de subtraversări la dig, unde apa poate să ajungă
- verificarea subtraversărilor , stăvilarelor
- asigurarea condițiilor de scurgere a apelor mari, închiderea controlată a stăvilarelor/ clapetelor și pomparea apei

FAZA I -

atingerea cotei de inundație:

- intrarea în situație operativă a comisiilor de apărare
- întreprinderea unor activități de apărare pentru stăpânirea fenomenului
- desfășurarea de activități pregătitoare pentru eventualitatea declanșării situației de alarmă
- urmărirea fenomenului și supravegherea terenurilor

FAZA II -

atingerea cotei de pericol:

- evacuarea populației, animalelor, bunurilor materiale,
- restricții de circulație pe unele drumuri și poduri

FAZA III-

- Dirijarea forțelor și mijloacelor de intervenție
- Supraînălțarea și consolidarea digurilor și a malurilor în funcție de cotele maxime prognozate
- Evacuarea preventivă a oamenilor și animalelor și punerea în siguranță a bunurilor ce nu pot fi evacuate, prin ridicarea la cote superioare sau prin ancorare

2. Iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori și ghețuri, în special în zonele podurilor rutiere și de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte
3. Aplică reguli de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva

apă Arad sunt organizate formațiuni de intervenție, formate din echipe de câte 5 persoane fiecare astfel încât să poată asigura la nevoie, intervenția urgentă în cel mult o oră de la solicitare, pe schimburi de lucru. Dotarea pe lângă utilajele existente în dotarea unității, va fi asigurată prin grija agentului economic cu următoarele materiale și mijloace: drujbe, grup electrogen + anexe iluminat, agregat de sudură, motopompă + 150ml furtun aferent, stație emisie recepție, saci + sfoară saci.

- forțe și mijloace de apărare

împotriva inundațiilor pe

cursul râului

9. Xxxxxxxxx Xxxxx /membru /CTP Arad
10. Xxxxxx Xxxxxx

/membru /Centru 2 Operațiuni Arad Telekom Romania Communications SA

11. Xxxxx Xxxx /membru

/I.S.J. Arad

12. Xxxxxx Xxxxxx /membru /Spital Jud. Arad
13. Negru Dana /membru /DSP Arad
14. Xxxxx Xxxxxx /membru /DA Arad
15. Xxxxxxxxx Xxxxxx /membru /STPS

Permanența la Primăria Municipiului Arad se

asigură de către ofițerul de serviciu.

Pe timpul producerii fenomenelor periculoase se activează Centrul

operativ al CLSU în cadrul Biroului Protecție Civilă, Apărare: Xxxxx Xxxx, Xxxxxx Xxxx, Xxxxxx Xxxx, Xxxxx Xxxxxxxx, Xxxxxx Xxxxxx, Xxxxxx Xxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxx Xxxxx

Xxxxx

Întocmirea rapoartelor

- Bloc 503 Micălaca
- Bloc 57 Alfa
- Arădeanca
- Victoria SA
- AZOMA SA

ATUNCI CÂND NIVELUL APEI AJUNGE LA piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia

Semnalul folosit pentru alarmarea populației: constă din 3 SUNETE (IMPULSURI) a câte 32 SECUNDE fiecare cu o PAUZĂ de câte 12 SECUNDE între ele, cu durată totală de 2 min.

Responsabilitățile pentru acționarea mijloacelor de alarmare revine Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean Arad și Biroului de Protecție civilă, Voluntariat pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei Municipiului Arad - pentru sirenele centralizate și

Măsuri la atingerea fazei I de apărare la diguri:

- verificarea și pregătirea materialelor și mijloacelor de apărare
- supravegherea

și închiderea subtraversărilor acolo unde apa tinde să

pătrundă în

incinta apărată. Supravegherea digului și a

zonelor de la piciorul digului în incinta ATUNCI CÂND NIVELUL APEI AJUNGE LA jumătatea înălțimii dintre cota fazei I și cea a fazei a III a de apărare

Măsuri la atingerea fazei II de apărare la diguri:

- se verifică etanșeitatea subtraversărilor
- se acționează acolo unde este cazul cu sandori, folie de polietilenă și saci cu pământ pentru o mai bună etanșeitate a subtraversărilor
- se fac pompări la apele interne colectate
- se urmăresc ATUNCI CÂND NIVELUL APEI AJUNGE LA 0,5 - 1,5 m sub cota nivelului apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv

Măsuri la atingerea fazei III de apărare la diguri:

- se acționează la închiderea trecerilor pietonale prin zidul parapet din beton armat

- protejarea taluzului exterior cu folie de polietilenă pentru reducerea infiltrațiilor și înmuierea terasamentului iar la trecerile pietonale cu

inundațiilor sau care pot fi afectate de viituri, prevăzute în regulamentele de exploatare la apele mari

4. Supraveghează continuu digurile și instalațiile de evacuare a apelor mari și alte lucrări hidrotehnice și urmăresc aparatura de măsură și control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice și luarea măsurilor preventive care se impun
5. Execută lucrări de intervenție în scopul prevenirii avariilor sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice
6. Limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale prin extinderea de lucrări provizorii
7. Localizează apele revărsate și le

Mureș -La agenții economici și unitățile din imediata vecinătate a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare, sunt organizate forțe de intervenție astfel:

1. Sc. Polaris M. Holding /sector de apărat 9+200 -12+320 dr. /limita municipiu hotar Pecica până la stăvilar Mureșel Canton Ceala 2 /Director: Xxxxxxx Xxxxxx, 0743.112.424, și Director tehnic: Xxxxxx Xxxxx, 0257/368.677
2. O.A.R.Z. Arad /sector de apărat 12+320 - 15+273 dr. /stăvilar Mureșel Canton Ceala 2 până la stăvilar Aeroport /Director Xxxxxxxx Xxxxxxxxx 0257/280.447

zilnice se asigură de către membrii Biroului

protecție civilă: Xxxxx Xxxx, Xxxxxx Xxxx, Xxxxxx Xxxx, Xxxxx Xxxxxxxx, Xxxxxx Xxxxxx, Xxxxxx Xxxxxx.

Biroului de protecție civilă și echipelor de alarmare -pentru sirenele necentralizate unde sunt alcătuite echipe de alarmare.

apărată

- urmărirea

infiltrațiilor prin dig sau formarea de

grifoane ACESTE MĂSURI SE

REALIZEAZĂ PRIN CEL

PUȚIN 2

PATRULĂRI PE ZI

infiltrațiile prin dig, înmuierea taluzului interior

- se acționează acolo unde este cazul pe taluzul exterior cu folie de polietilenă lestată cu saci cu nisip sau prelată lestată cu piatră brută, îndeosebi acolo unde se constată infiltrații cu apă tulbure
- se urmăresc aparițiile de grifoane și se acționează cu saci de pământ în jurul grifonului creând incinte menite sa echilibreze presiunile de apă ce se infiltrează pe sub talpa digului până la constatarea că

apa care se infiltrează este

batardourile din dotare și etanșare cu folie de polietilenă protejată de saci de nisip

- se urmăresc rampele și eventualele sei unde se acționează pentru închiderea lor cu pământ compactat sau cu saci cu pământ
- se fac restricții de circulației pe anumite poduri ce nu prezintă garanții
- acolo unde nivelul apei ajunge la coronament se execută digulețe pe coronament spre exterior din pământ compactat sau saci cu pământ, în funcție de prognoză, de

dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitațional sau prin pompare

8. Anunță obiectivele social economice interesate asupra manevrelor ce se efectuează la construcțiile hidrotehnice și care pot produce pagube în zonele de influență
9. Iau măsuri de avertizare -alarmare a obiectivelor situate în zona de influență, în caz de pericol iminent de avarie a construcțiilor hidrotehnice sau de alunecări de teren, utilizând în acest scop sistemele de avertizare alarmare
10. Asigură funcționarea fluxului informațional decizional de apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteo

3. Aeroportul Arad /sector de apărat 15+273 -16+070 dr. /stăvilar Aeroport până la rampa dig Zori de zi /0257/252.564
4. Compania de apă Arad /secor de apărat 16+070 -19+200 dr. /rampă Zori de zi până la Sistem Hidrotehnic strada Sibiului /281373
5. Sc Recons SA /19+200 - 20+870 dr. /Sistem Hidrotehnic strada Sibiului până la Pod Traian /0257/281.458
6. RADM Arad /sector de apărat 20+870 - 28+730 dr. /Pod Traian până la limita municipiului hotar Vladimirescu /0257/276.760, 0257/259.588

Măsuri la atingerea fazei I de apărare la ghețuri: ATUNCI CÂND GHEAȚA SE DESPRINDE ȘI SLOIURILE SE SCURG PE CURSUL DE APĂ

- urmărirea fenomenului
- supravegherea podurilor unde este posibil a se

limpede și ca atare nu produce sufozie. MĂSURILE STABILITE LA FAZA I SE INTENSIFICĂ PRIN PATRULĂRI DE CEL PUȚIN 4 ORI PE ZI

Măsuri la atingerea fazei II de apărare la ghețuri: ATUNCI CÂND SLOIURILE DE GHEAȚĂ FORMEAZĂ ÎNGRĂMĂDIR I

- intervenția pentru deblocarea îngrămădirilor de sloiuri de gheață

ridicarea nivelului apei față de coronament

- se asigură permanența la mijloacele de alarmare
- se declanșează acțiunea de evacuare atunci când există un real pericol de rupere a digului sau de depășirea coronamentului

Măsuri la atingerea fazei IIII de apărare la ghețuri: ATUNCI CÂND sloiurile sau blocat formând zăpoare

- intervenția pentru distrugerea zăpoarelor prin mijloace mecanice sau pirotehnice

periculoase, mărind frecvențe transmiterilor de informații, prognoze și avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare

11. Transmit informații despre efectele inundațiilor și fenomenelor meteo periculoase și despre măsurile luate către comisia județeană de apărare împotriva dezastrelor

După trecerea perioadelor de inundații în vederea restabilirii situației normale, comisia de apărare ia următoarele măsuri: - repunerea în funcțiune a instalațiilor de alimentare cu apă, de evacuare a apelor reziduale industriale și menajere care au fost afectate precum și evacuarea apelor din

7. Sc. Polaris M. Holding /sector de apărat 0+000 -2+100 st. /Aradul Nou /Director: Xxxxxx Xxxxxx 0731.498.066, 0257/368.677
8. Sc Gospodărirea Comunală SA /sector de apărat 0+000 - 3+843 st/ Canal Țiganca până la Pod Decebal /287797
9. U.M. 01249 / sector de apărat 3+843 - 6+830 st. /Pod Decebal până la pod CFR Micălaca /280700
10. Sc ASA Srl/ sector de apărat 6+830 - 9+930 st./ Pod CFR Micălaca până la capăt dig Sânicolaul Mic /0749.522.792 /0741.718.688 Director Xxxxxx Xxxxxx 0746.577.002

opri sloiurile de gheață

- îndepărtarea manuală a sloiurilor, dacă este cazul
- asigurarea podurilor de pontoane

Măsuri la atingerea pragurilor de avertizare la precipitații:

- 25/3 mm/h
- verificarea canalelor de scurgere
- verificarea stațiilor de pompare
- pregătirea stocului de apărare

- supravegherea în permanență a situației

Măsuri la atingerea pragurilor de agravare la precipitații:

- 45/6 mm/h
- intervenția pentru drenarea apelor
- intervenția pentru epuismente

- dacă nivelul apei tinde să depășească albia minoră se iau măsurile de avertizare a agenților economici care au obiective în zona dig-mal -în cazul revărsărilor de ape se vor lua măsuri de evacuare a persoanelor și bunurilor sau asigurarea bunurilor care ar putea fi afectate

Măsuri la atingerea METEOR ROȘU pentru precipitații:

- 100/6 mm/h
- evacuarea oamenilor și bunurilor și asigurarea acestora

inundații și băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere și prin instalarea de agregate de pompare mobile

- aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice

necesare

- stabilirea pagubelor fizice și valorice determinate de inundații și fenomene meteo periculoase și a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate
- refacerea căilor de comunicații și a podurilor, refacerea instalațiilor de pompare a apelor
- refacerea liniilor de telecomunicații și de transport al energiei electrice
- repararea și punerea în funcțiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse
- repunerea în funcțiune a obiectivelor social economice afectate
- sprijinirea populației pentru refacerea sau

OBS:

1. La starea de urgență se vor asigura forțe pentru intervenție și supraveghere, materiale și mijloace de apărare de la agenții economici și societățile comerciale de pe raza municipiului, conform Legii privind protecția civilă nr. 481 /2004 și Legii administrației publice locale nr. 215/2001, privind măsurile prevenirea și limitarea urmărilor catastrofelor și a calamităților
2. Total km dig

municipiu Arad

31,6 km astfel: -Dig Râu Mureș mal drept Arad -km 9+200 -28+800 = 19,6 km

- avertizarea formațiunilor de apărare
- avertizarea populației

repararea locuințelor proprietate personală, avariată sau distruse - demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare și recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate și remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice

-Dig Râu Mureș mal stâng Arad -km 0+000 - 9+930 = 9,9 km -Dig compartimentare Aradul Nou - km 0+000 - 2+100 = 2,1 km

3. Zonele neîndiguite

- Cota de atenție CA 425 cm, -Cota de inundație CI 500cm -Cota de pericol CP 600cm

4. Zonele îndiguite

-Faza I = 600 cm -Faza II = 714 cm -Faza III = 828 cm

Anexa nr. 16

Principalele măsuri de protecție și intervenție în funcție de riscul manifestat

Nr. crt.	Activități de executat	Etape					Cine execută	Cu cine se colaborează	Documente ce se pun în aplicare
Nr. crt.	Activități de executat	Pre-dezastru		În timpul dezastrului	Post -dezastru	Pe termen lung	Cine execută	Cu cine se colaborează	Documente ce se pun în aplicare
Măsuri c			e realizat la toate		tipurile de risc
1	Prevenirea despre producerea dezastrului: a. Convocarea Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență						Primarul Municipiului Arad
	b. Pregătirea mijloacelor de înștiințare, alarmare și informare						Insp. Prot. Civ. Mun. STP Telekom Romania Communications SA E-nol
	c. Menținerea în stare de operativitate a sistemelor de înștiințare-alarmare și informare
2	Primirea și executarea acțiunilor de înștiințare, observare și informare: a. Primirea înștiințării despre producerea dezastrului						Insp. Prot. Civ. Mun. STP
	b. Executarea înștiințării CLSU						Insp. Prot. Civ. Mun. STP
	c. Executarea alarmării populației și formațiilor de intervenție						Insp. Prot. Civ. Mun.
	d. Informarea populației prin mijloacele mass-media cu privire la măsurile ce trebuie să le execute						Purtătorul de cuvânt
	e. Informarea CJSU despre punerea în aplicare a Planului de intervenție						STP
3	Culegerea datelor preliminare despre producerea riscului						STP
4	Analiza situației create și luarea unor decizii preliminare pentru: a. Desfășurarea acțiunilor de supraveghere, control și cercetare						CLSU
4	b. Aplicarea măsurilor de protecție, a restricțiilor și interdicțiilor
5	Stabilirea necesarului de forțe și mijloace pentru intervenție, în urma verificării la fața locului și a primirii datelor. Evaluarea primară a urmărilor riscului.
6	Pregătirea propunerilor în vederea luării hotărârii pentru intervenție						Membrii CLSU
7	Luarea hotărârii cu privire la limitarea și înlăturarea urmărilor						Președintele CLSU
8	Organizarea cooperării cu alte sisteme și județele limitrofe						STP Insp. Prot. Civ. Mun.	CLSU și Insp. Prot. Civ localități limitrofe
9	Pregătirea și transmiterea ordinului de intervenție către CLSU						STP
10	Urmărirea aplicărilor măsurilor de restricție, pază și apărarea bunurilor din zona de acțiune						CLSU	Insp. Pol. Jud. D.P.P. *Insp. Jandarmi
11	Urmărirea respectării regulilor de comportare a populației și combaterea						CLSU	Insp. Pol. Jud. D.P.P. *Insp. Jandarmi

	zvonurilor din zona afectată		Jud.
12	Acordarea primului ajutor medical, transportul și spitalizarea răniților grav	CLSU	Autoritatea Sănătate Publică Jud.
13	Evacuarea populației și bunurilor materiale din zonele afectate		Autoritatea Sănătate Publică Jud.
14	Constituirea formațiilor specializate pe categorii de riscuri și asigurarea intervenției acestora în zonele periculoase		* Unități M.Ap.N. * Unități M.I.R.A. * Agenți econ.
15	Asigurarea logistică a formațiilor pe timpul intervenției în zona dezastrului
16	Crearea condițiilor de lucru pentru forțele de intervenție pe timp de noapte, vizibilitate redusă, iarnă, condiții meteorologice deosebite sau alte situații speciale
17	Analiza periodică și operativă a situațiilor create
18	înaintarea sintezelor și rapoartelor cu privire la stadiul limitării și înlăturării urmărilor dezastrului
19	Solicitarea de forțe și mijloace necesare intervenției de C.J.S.U.

Măsuri speciale pe tipuri de risc

Nr ■ crt ■	Activități de executat	Etape				Cine execută	Cu cine se colaborează	Documente ce se pun în aplicare
Nr ■ crt ■	Activități de executat	Pre-dezastru	In timpul dezastrului	Post -dezastru	Pe termen lung	Cine execută	Cu cine se colaborează	Documente ce se pun în aplicare
A. Inundații
1	Culegerea datelor referitoare la existența pericolului inundațiilor					Direcția Apelor
2	Informarea consiliului local, instituțiilor și agenților economici despre riscul producerii unor inundații					S.T.P.
3	Luarea măsurilor de protecție la inundații în prima urgență, evacuarea populației, bunurilor materiale și animalelor din zonele inundate
4	Organizarea și executarea misiunilor de intervenție pentru limitarea și înlăturarea urmărilor inundațiilor					CLSU
5	Supravegherea sanitară și sanitar-veterinară, executarea vaccinurilor profilactice					CLSU	A.S.P. Jud. D.S.V.S.A. Jud.
6	Remedierea avariilor produse și asigurarea alimentării cu energie electrică, gaze și apă; remedierea și asigurarea funcționalității telecomunicațiilor. Prevenirea pătrunderii apei în instalații.					* CLSU * Form. și echipe Specializate	*Ag. ec. și R.A. de specialitate
7	Asigurarea accesului spre zona izolată					CLSU	*Ag. ec. și R.A. de specialitate
8	Executarea cercetării chimice și bacteriologice a apei					Echipe specializate	Ag. Jud. Prot. Mediu
9	Asanarea drumurilor, clădirilor prin serviciile de salubritate					Echipe specializate	Serv. publice și ag. ec. de specialitate
10	Avizarea dării în consum a alimentelor și apei din zona inundată					S.T.P.	A.S.P. Jud. D.S.V.S.A. Jud.
11	Asanarea terenurilor de cadavrele animalelor					Echipe specializate	*D.S.V.S.A. Jud.
12	Asigurarea alimentelor de bază și a apei potabile pentru sinistrați					CLSU	Serv. publice și ag. ec.

B. Înzăpeziri, viscol, polei
1	Culegerea de date și informații despre producerea fenomenelor meteorologice periculoase	S.T.P.
2	Alarmarea CLSU	S.T.P.
3	Degajarea căilor de acces (rutiere și feroviare) afectate	CLSU	*Ag. ec. și R.A. de specialitate
4	Refacerea legăturilor de telecomunicație cu zonele afectate; asigurarea furnizării energiei electrice, a gazelor și apei. Prevenirea pătrunderii apei în instalații în cazul topirii bruște a zăpezilor	CLSU	*Ag. ec. și R.A. de specialitate
5	Asigurarea funcționalității instituțiilor publice și a ag.ec.cu foc continuu din zona afectată
6	Asigurarea alimentelor de bază și a apei potabile către populația afectată /izolată	*CLSU	Serv. publice și ag. ec.
C. Furtuni, depuneri de gheață, chiciură
1	Culegerea de date și informații despre producerea fenomenelor meteorologice periculoase	S.T.P.
2	Alarmarea CLSU	S.T.P.
3	Organizarea și executarea intervenției pentru limitarea și înlăturarea urmărilor produse de dezastru, reluarea activității eco-sociale. Executarea manevrelor tehnice pentru limitarea pericolului la instalațiile afectate.	CLSU	*Ag. ec. și R.A. de specialitate
4	Remedierea avariilor la legăturile de telecomunicație afectate, refacerea instalațiilor de alimentare cu energie electrică, gaze și apă pentru populație, ag. ec. și instituții cu foc continuu.	CLSU	*Ag. ec. și R.A. de specialitate
5	Deblocarea drumurilor și a căilor de acces pentru readucerea la normal a activităților sociale, economice	CLSU	*Ag. ec. și R.A. de specialitate
D. Alunecări de teren
1	Observarea terenului și a condițiilor ce favorizează alunecările de teren	S.T.P.
2	Verificarea periodică a zonelor predispuse alunecărilor de teren și actualizarea planului de protecție și intervenție	S.T.P.
3	Interzicerea amplasării de construcții individuale în zonele predispuse alunecărilor de teren	Inspectoratul în construcții
4	Notificarea situațiilor produse de alunecările de teren	S.T.P.
5	Desfășurarea acțiunilor de intervenție pentru limitarea și înlăturarea efectelor alunecărilor de teren	Forțe de intervenție	Unități M.Ap.N. Unități M.I.R.A. *Ag. ec.
6	Deblocarea căilor de acces și asigurarea accesului la sediile, punctele de lucru și instalațiile de alimentare cu apă, gaze, energie electrică	Formațiuni Dblc. Sv.	*Ag. ec. și R.A. de specialitate
7	Remedierea avariilor produse la instalațiile energetice, de alimentare cu gaze, apă și la cele de telecomunicații	Echipe specializate
8	Restabilirea capacităților de alimentare cu energie electrică, gaze, apă și la cele de telecomunicații; asigurarea facilităților către populație și ag. ec. cu foc continuu
9	Evacuarea populației și bunurilor materiale din clădirile aflate sub		Comisia de evacuare

	incidența alunecărilor de teren		a Municipiului Arad
10	Limitarea accesului persoanelor neautorizate în zonele afectate de dezastru și asigurarea pazei bunurilor în zonele afectate		* Poliția Municipală *D.P.P.
11	Deblocarea-salvarea supraviețuitorului (fără a se folosi utilaje și mijloace grele de intervenție) Acordarea primului ajutor și transportarea răniților la unitățile sanitare	Formațiuni Dblc. Sv. San.	A.S.P. Arad Crucea Roșie
12	Refacerea instalațiilor deteriorate, a rețelelor de alimentare cu energie electrică, gaz, apă și a celor de telecomunicații	Echipe/formațiuni specializate	*Ag. ec. și R.A. de specialitate
E. Cutremure
1	Completarea documentării situațiilor de risc în caz de cutremur	S.T.P.
2	Urmărirea și verificarea stadiului de cunoaștere și realizare a măsurilor de protecție în caz de cutremur de către populație, salariați și alți factori responsabili	* Insp. Prot. Civ. Mun. * Centru operativ
3	Notificarea situației de cutremur	S.T.P.
4	Intrarea în funcțiune, din oficiu, CLSU	STP
5	Informarea C.J.S.U. despre declanșarea cutremurului	CLSU
6	Organizarea intervenției în funcție de rezultatul recunoașterilor efectuată la fața locului	CLSU
7	Avertizarea populației prin introducerea semnalului CALAMITATE NATURALĂ	CLSU
8	Întreruperea alimentării cu apă, gaze, energie electrică		Instit. și ag. ec. responsabili
9	Limitarea accesului persoanelor neautorizate în zonele afectate de seism și asigurarea pazei bunurilor în zonele afectate		* Poliția * D.P.P.
10	Desfășurarea acțiunilor de intervenție pentru limitarea și înlăturarea urmărilor cutremurului: - cercetarea și căutarea persoanelor dispărute - deblocarea-salvarea - acordarea primului ajutor și transportul răniților la spitale - stingerea incendiilor și consolidarea clădirilor afectate - refacerea rețelelor de alimentare cu apă, gaze, electricitate și a celor de comunicații - asigurarea măsurilor de pază și ordine și introducerea restricțiilor de circulație - asigurarea aprovizionării cu apă potabilă și alimente de strictă necesitate	Forțe de intervenție	* Unități M.Ap.N. * Unități M.I.R.A. Ag. ec. Crucea Roșie
11	Deblocarea căilor de acces și asigurarea accesului la sediile, punctele de lucru, instalațiile de alimentare cu apă, gaze, energie electrică	Formațiuni Dblc. Sv.
12	Remedierea avariilor produse la instalațiile energetice, telecomunicații, alimentare cu apă, gaze	Echipe specializate
13	Restabilirea capacităților de alimentare cu energie electrică, gaze, apă și la cele de telecomunicații; asigurarea facilităților către populație și ag. ec. cu foc continuu	Echipe specializate
14	Evacuarea sinistraților	Echipe	Comisia de evacuare a

		specializate	municipiului Arad
15	înhumarea cadavrelor	Primăria Municipiului Arad
16	Evaluarea pagubelor înregistrate și urmărirea distribuirii ajutoarelor financiare	CLSU	Primăria Municipiului Arad
17	Reorganizarea activităților economico-sociale	Consiliul Local
F. Accident nuclear, căderi de obiecte cosmice
1	Supravegherea radioactivității mediului	S.T.P.	Ag. Prot. Mediului
2	Asigurarea cu mijloace de protecție individuale	Insp. Prot. Civ. Mun CLSU	* Primăria Municipiului Arad * Ag. ec. și instituții
3	Adăpostirea populației în spațiile care au această destinație în vederea prevenirii contaminării radioactive	CLSU	Primăria Municipiului Arad
4	Evacuarea populației, animalelor și bunurilor materiale din zonele expuse	CLSU	Comisia de evacuare a Municipiului Arad
5	Protecția animalelor din fermele zootehnice, gospodării Protecția surselor de apă și a produselor agroalimentare	S.T.P.	D.S.V.S.A. D.A.D.R. * Ag. ec. și persoane deținătoare de animale, produse
6	Introducerea restricțiilor de consum a apei, alimentelor, produselor agroalimentare și furajelor contaminate	* S.T.P. * D.S.V.S.A * D.A.D.R.
7	Introducerea restricțiilor de acces și circulație, de pază și ordine în zona accidentului, zone contaminate	CLSU	* Poliția Mun. * D.P.P.
8	Executarea cercetării de radiație	Formațiuni N.B.C.	Ag. Protecția Mediului
9	Executarea controlului radiobiologic al populației	Echipe de control dozimetric	A.S.P.
10	Aplicarea măsurilor de profilaxie, acordarea asistenței medicale de urgență persoanelor contaminate radioactiv	S.T.P.	A.S.P.
11	Decontaminarea radioactivă a personalului, animalelor, bunurilor materiale, clădirilor, căilor de acces și a mijloacelor de transport	Formațiuni N.B.C. județ, ag.ec.	Subunități N.B.C. ale M.Ap.N.
12	Fixarea contaminării radioactive la teren; colectarea, transportul și depozitarea concentratelor radioactive solide sau lichide	Formațiuni N.B.C. județ, ag.ec.	Subunități N.B.C. ale M.Ap.N.
13	Aplicarea regulilor de comportare a populației în zonele contaminate	CLSU	Organele adm. publice locale
G. Accidente deosebite pe căi de comunicație
1	Confirmarea accidentului produs și culegerea de informații și date despre acesta.	S.T.P.
2	Alarmarea de accident chimic în cazul în care în accident a fost implicat un mijloc ce transporta substanțe chimice toxice.	S.T.P.
3	Organizarea cercetării evenimentului produs. înștiințarea factorilor implicați în accident: ag. ec. transportator, beneficiar și a celui de livrare	S.T.P.

4	Stingerea și localizarea incendiilor izbucnite la fața locului		I.S.U.J.
5	Redirijarea traficului(auto și feroviar) pe alte căi în funcție de situația din teren: opriri, restricții, variante	CLSU	Ag. poliție R.A.D.M.
6	Acordarea primului ajutor și transportarea la unitățile sanitare a răniților	Formațiuni sanitare	* A.S.P. * Crucea Roșie *Ag.ec./R.A. implicate
7	Trecerea la limitarea și lichidarea urărilor produse de accident. Executarea lucrărilor de refacere a lucrărilor și instalațiilor afectate	Echipaje/formațiuni specializate	* A.S.P. * Crucea Roșie *Ag.ec./R.A. implicate
H. Incendii de masă
1	Declanșarea stării de alertă sau de urgență în zona afectată	S.T.P.	I.S.U.J.
2	Executarea recunoașterilor în zona de dezastru	Formațiuni specializate	I.S.U.J.
3	Organizarea pazei zonelor împădurite, a zonelor cu cereale, a spațiilor de depozitare a produselor agroalimentare și furajere
4	Coordonarea activităților de intervenție pentru înlăturarea și lichidarea incendiilor
I. Accident chimic
1	Culegerea de date și informații despre producerea dezastrului; determinarea naturii substanței chimice ce face obiectul accidentului	S.T.P.	Agenția Protecție a Mediului
2	Urmărirea evoluției norului de aer contaminat; informarea cu privire la situația meteorologică și prognoza pe termen scurt	S.T.P.	Centrul de Prognoză a Vremii
3	Executarea cercetării chimice, a controlului și supravegherii contaminării cu substanțe chimice	CLSU Echipaje/formațiuni specializate * Grupe N.B.C. ale Prot. Civ.	* Agenția Protecție a Mediului * Gr. N.B.C. M.Ap.N.
4	înștiințarea populației ce se află în zonele care potențial ar putea fi contaminate; aducerea la cunoștința populației a măsurilor de protecție individuală și regulile ce se impun. Evitarea panicii.		* Organe ale adm. publice locale * Mass-media
5	Trecerea la evacuarea și autoevacuarea populației din zonele care sunt în pericol iminent de a fi contaminate		Comisia de evacuare a Municipiului Arad
6	Acordarea primului ajutor și a asistenței medicale de urgență a persoanelor intoxicate	Formațiuni specializate	* A.S.P. * Crucea Roșie
7	Introducerea restricțiilor de acces și circulație, a măsurilor de pază și ordine în zona calamitată Introducerea restricțiilor de consum a apei, alimentelor, produselor agroalimentare și furajelor contaminate	*CLSU	* Insp. Poliție Jud. * D.P.P. * D.A.D.R. * D.S.V.S.A. * Ag. Prot. Mediului * Grupe N.B.C. M.Ap.N.
8	Aplicarea măsurilor de neutralizare a răspândirii substanțelor toxice	* Echipaje/formațiuni specializate * Grupe N.B.C. ale Prot. Civ
9	Aplicarea regulilor de comportare în zona de acțiune a norului toxic	* CLSU * Insp. Prot. Civ. Mun.	* Organe ale adm. publice locale * Mass-media

Anexa nr. 17

Stocul minim de materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor

Nr. crt.	Denumirea materialelor și mijloacelor de intervenție	U.M.	Cantități			De unde se acoperă deficitul în perioada de intervenție operativă
Nr. crt.	Denumirea materialelor și mijloacelor de intervenție	U.M.	Necesar	Existent	De completat
A. Materiale de a]				părare
1.	Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m	buc.	2370	-	2370	Se solicită sprijin CJSU - SGA
2.	Pari din lemn rotund c.r. esență tare 0 8-12 cm; L=1-3 m	buc.	4740	-	4740	Se solicită sprijin CJSU - SGA
3.	Piloți din lemn rotund c.r. esență tare	buc.	316	-	316	Se solicită sprijin CJSU - SGA
4.	Scânduri de 2,5 cm, L=4 m	3 m³	3,16	-	3,16	Se solicită sprijin CJSU - SGA
5.	Dulapi + palplanșe (5 cm, l-20-25 cm)	3 m³	4	-	4	Se solicită sprijin CJSU - SGA
6.	Cozi de lemn pentru unelte	buc.	-	3	-	Se solicită sprijin CJSU - SGA
7.	Profile metalice ușoare	^kg	632	-	632	Se solicită sprijin CJSU - SGA
8.	Scoabe din oțel rotund	buc.	316	-	316	Se solicită sprijin CJSU - SGA
9.	Cuie cu lungimi diferite	^kg	95	-	95	Se asigură de CLSU
10.	Sârma neagră 0 D2-4 mm	^kg	380	-	380	Se asigură de CLSU
11.	Plasă sârma (zincată sau neagră)	^kg	1900	-	1900	Se asigură de CLSU
12.	Saci de 50/80 cm pentru pământ	buc.	1900	2000	-	Este asigurat un număr de 20.000 saci de iută la RADM Arad
13.	Funii subțiri pentru asigurarea oamenilor	^kg	12	12	-	Se asigură de CLSU
14.	Piatră brută (blocuri de 15-30 cm)	3 m³	158	-	158	Se asigură de CLSU
15.	Pietriș sortat (0 7-15 mm)	3 m³	158	-	158	Se asigură de CLSU
16.	Folii de polietilenă	m²	3200	-	3200	Se asigură de CLSU
17.	Geotextil	m²	3200	-	3200	Se asigură de CLSU
		B. Carburanți și lubrifianți
18.	Motorină, benzină, lubrifianți, ulei hidraulic	l.	-	-	-	Se asigură de CLSU
C. Mijloace de intervenție
19.	Lanterne tubulare mari, lanterne cu acumulatori	buc.	126	-	126	Se asigură de CLSU
20.	Bidoane, canistre	buc.	-	-	-
21.	Petrol lampant	l.	-	-	-

22.	Cazmale și lopeți cu cozi	buc.	63	-	63	Se solicită sprijin CJSU - SGA
23.	Târnăcoape și sape cu cozi	buc.	16	-	16	Se solicită sprijin CJSU - SGA
24.	Furci de fier sau căngi cozi	buc.	32	-	32	Se solicită sprijin CJSU - SGA
25.	Roabe metalice cu roți pe pneuri sau tărgi de lemn	buc.	32	-	32	Se solicită sprijin CJSU - SGA
26.	Maiuri pentru compactat pământ	buc.	63	-	63	Se solicită sprijin CJSU - SGA
27.	Berbeci de mână în greutate de până la 50 kg	buc.	16	-	16	Se solicită sprijin CJSU - SGA
28.	Ciocane diferite	buc.	16	-	16	Se solicită sprijin CJSU - SGA
29.	Clește de cuie	buc.	16	-	16	Se solicită sprijin CJSU - SGA
30.	Barde pentru cioplit și topoare	buc.	16	-	16	Se solicită sprijin CJSU - SGA
31.	Sfredele de lemn diferite	buc.	9	-	9	Se solicită sprijin CJSU - SGA
32.	Pile diferite	buc.	13	-	13	Se solicită sprijin CJSU - SGA
33.	Fierăstraie de mână	buc.	3	-	3	Se solicită sprijin CJSU - SGA
34.	Fierăstraie mecanice (drujbe)	buc.	10	1	9	Se asigură de CLSU
35.	Cuțitoaie pentru cioplit; dălți pentru lemn	buc.	13	-	13	Se solicită sprijin CJSU - SGA
36.	Găleți pentru apă sau bidoane din plastic și căni de apă	buc.	6	-	6	Se asigură de CLSU
37.	Marmite pentru transport hrana	buc.	20	-	20	Se asigură de CLSU
38.	Butoaie de tablă 100-200 l	buc.	-	-	-
39.	Sonete de mână sau mecanice	buc.	-	-	-
40.	Bărci de lemn metalice	buc.	-	-	-
41.	Șalupe	buc.	-	-	-
42.	Bacuri dormitor	buc.	-	-	-
43.	Autoturisme de teren cu două diferențiale dotate cu stații emisie - recepție fixe	buc.	-	-	-
44.	Vagoane dormitor echipate cu utilități	buc.	-	-	-
45.	Bormașină electrică portabilă	buc.	-	-	-
46.	Frigidere 240 l	buc.	-	-	-
47.	Containere pentru mâncare	buc.	-	-	-
48.	Costum scafandru	buc.	-	-	-
49.	Capre taluz	buc.	-	-	-
50.	Binoclu	buc.	-	-	-
51.	Aparat foto	buc.	-	-	-
52.	Rezervor combustibil de 10 t	buc.	-	-	-
53.	Camera video, aparat video	buc.	-	-	-
D. Mijloace de calcul, măsurare, transmisie și avertizare
54.	Radio-telefoane fixe, modem-uri	buc.	10	12	-	1buc. /formație de intervenție
55.	Telefoane mobile	buc.	10	-	10	Se asigură de CLSU

56.	Sirene, difuzoare pentru alarmă	buc.	50	50	-	Se asigură de CLSU
57.	Calculator PC, modem, fax	set	2	2	-	Se asigură de CLSU
58.	Pluviometre și nivelmetre	buc.
59.	Moriști hidrometrice cu tijă	buc.
60.	Teodolit electrooptic	buc.
61.	Nivelă NI - 007 cu trusă	buc.
62.	Ruletă 20 - 50 m	buc.
63.	Set miră + plăcuțe	buc.
64.	Sistem dedicat de transmisie prin dial-up (computer +modem+linie telefonică)	buc
E. Mijl			oace fixe c	iverse
65.	Grupuri electrogene cu anexe	buc.	10	1	9	Se asigură de CLSU
66.	Reflectoare	buc.	10	2	8	Se asigură de CLSU
67.	Agregate pentru sudură electrică, truse aferente	buc.	10	10	-	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
68.	Motopompe cu anexe	buc.	10	7	3	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
69.	Pompe submersibile	buc.	10	1	9	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
70.	Motocositoare	buc.	10	-	10	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
71.	Utilaje terasiere (buldozer, excavator) cu piese de schimb aferente	buc.	după caz	-	-	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
72.	Tractor articulat forestier(TAF) pentru tractarea plutitorilor mari+cablu flexibil	buc				Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
73.	Autobasculanta pentru transport materiale de intervenție	buc	după caz			Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
F. Echipamente de protecție, siguranță și cazarmament
74.	Cizme de cauciuc scurte și lungi	per.	120	-	120	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
75.	Mantale de ploaie cu glugi	buc.	120	-	120	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
76.	Salopete din doc sau impermeabile. Costume vătuite	buc.	120	-	120	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
77.	Pufoaice sau scurte îmblănite	buc.	120	-	120	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
78.	Căciuli de blană sau vătuite	buc.	120	-	120	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU

79.	Mănuși de protecție	buc.	120	-	120	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
80.	Centuri, veste și colaci de salvare	buc.	120	-	120	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
81.	Pieptare avertizoare (reflectorizante)	buc.	30	-	30	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
82.	Cască de protecție	buc.	120	-	120	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
83.	Bocanci	buc	120	-	120	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
84.	Paturi de fier, lemn sau pliante	buc.
85.	Dulap cazarmament	buc.
86.	Bucătărie mobilă	buc.
87.	Filtru rapid pentru apă potabilă	buc.
88.	Aragaz cu butelie, veselă	buc.
89.	Corturi impermeabile	buc.
90.	Aparat radio + TV	buc.
91.	Boiler electric	buc.
92.	Trusă medicală de prim ajutor	buc.	10	-	10	Se asigură de ag. ec. care participă la intervenție + CLSU
G. Materiale consumabile pentru igiena și conservarea materialelor
93.	Săpun și detergenți	kg
94.	Materiale dezinfectante	kg
95.	Pudra talc, naftalină	kg
96.	Otravă de șoareci	kg
H. Materiale și mijloace pentru intervenție					a ghețuri
97.	Prăjini din lemn de esență tare pentru dirijarea sloiurilor	buc.	50	-	50	Se solicită sprijin CJSU - SGA
98.	Scânduri de rășinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lățime, 4-5 m lungime)	buc.	50	-	50	Se solicită sprijin CJSU - SGA
99.	Răngi de fier 2-4 m lungime	buc.	50	-	50	Se solicită sprijin CJSU - SGA
100.	Fierăstraie pentru gheață	buc.	50	-	50	Se solicită sprijin CJSU - SGA
I. Materiale și mijloace de intervenție pentru combaterea efectelor poluări						or accidentale
101.	Truse profesionale pentru intervenții pe râuri	buc.
102.	Truse profesionale pentru intervenții pe lacuri	buc.
103.	Trusă pentru determinarea rapidă a tipului de substanță poluatoare	buc.
104.	Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri	buc.

105.	Sistem tip funicular mobil pentru poziționarea barajului plutitor	buc.
106.	Bărci pneumatice	buc.
107.	Grup electrogen portabil	buc.
108.	Compresor portabil	buc.
109.	Sistem de vedere pe timp de noapte	buc.
110.	Binoclu infraroșii	buc.
111.	Reflectoare portabile	buc.
112.	Electropompe	buc.
113.	Baraje absorbante plutitoare	buc.
114.	Pânză hessiană	buc.
115.	Baloți paie	buc.
116.	Funie sintetică	m.l.
117.	Pari de lemn	buc.
118.	Căngi PSI	buc.
119.	Recipiente PVC 200 litri	buc.
120.	Măști de gaze	buc.
121.	Materiale absorbante tip spill-sorb	kg
122.	Saci cu absorbant HEGSORB	kg
123.	Saci cu absorbant HEGACID	kg
124.	Materiale absorbante ECO seria 200	kg
125.	Materiale absorbante ECO seria 300	kg
126.	Materiale absorbante ECO seria 400	kg
127.	Skimer pentru separare hidrocarburi	buc.
128.	Tanc (ponton) plutitor pentru colectare poluanți	buc.
129.	Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanți	buc.
130.	Vidanje	buc.
131.	Materiale filtrante	tone
132.	Recipienți de 1-5 litri pentru probe de apă și material biologic	buc.
133.	Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea determinărilor biologice	buc.
134.	Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual	buc.

LEGENDĂ:

1. Dig râul Mureș - mal drept Arad - km 9 + 200 - 28 + 800 = 19,6 km

- canton Ceala II - Xxxxxx Xxxxxx km 9 + 200 - 15 + 800 = 6,6 km
- canton Ceala I - Xxxxxxxx Xxxx km 15 + 800 - 21 + 550 = 5,75 km
- canton Micălaca - Xxxxxx Xxxxx km 21 + 550 - 28 + 800 = 7,25 km

2. Dig râul Mureș - mal stâng Arad - km 0 + 000 - 9 + 930 = 9,93 km

- canton Aradul Nou - Vernica km 0 + 000 - 3 + 900 = 3,9 km
- canton Sânicolaul Mic - Xxx Xxxx km 3 + 900 - 9 + 930 = 6 km

3. Dig compartimentare Aradul Nou - km 0 + 000 - 2 + 100 = 2,1 km

- canton Aradul Nou - Vernica km 0 + 000 - 2 + 100 = 2,1 km

Total diguri apărare municipiul Arad: 31,6 km

Anexa nr. 18

Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri

Acestea au fost elaborate de către specialiștii OCHA /ONU (the Office for the Coordination of Humanitarian Affairs).

1. Riscuri naturale

A. Cutremurele de pământ

Cauza fenomenului:

Caracteristici generale: mișcare vibratorie generată de undele seismice care poate genera prăbușiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului și alunecări de teren.

Predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung și mediu cu o mare probabilitate de reușită. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reușită redusă. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activității seismice, istoricul acesteia și observații în teren.

Factori de vulnerabilitate: construirea de localități în zone cu risc seismic ridicat; clădiri cu structuri de rezistență antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuințe și populație pe suprafețe reduse; informarea redusă (în special a populației) despre cutremure.

Efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură, incendii, accidente hidrotehnice, alunecări de teren etc.); pierderi umane (procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic); sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenții chirurgicale, contaminarea apei potabile și probleme de asigurare a condițiilor sanitare minime de supraviețuire).

Măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiții conform normelor de zonare seismice; informarea, pregătirea și antrenarea populației privind normele de comportament în caz de cutremur.

Măsuri de pregătire specifice: înștiințarea populației, întocmirea și exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecție și intervenție.

Măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor și pierderilor, căutare-salvare, asistență medicală de urgență, reabilitarea facilităților economico sociale. afectate, distribuirea de ajutoare.

Instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneză, etc.).

Pentru a preveni urmările dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine instruirii tuturor oamenilor privind cunoașterea regulilor de comportare pe timpul cutremurului și în perioadele următoare ale acestuia. întrucât mișcarea seismică este un eveniment imprevizibil, apărut de regulă prin surprindere, este necesar să cunoaștem bine modul și locurile care pot asigura protecție în toate împrejurările : acasă, la serviciu, în locurile publice, cu mijloacele de transport, etc.

Acestea, cu atât mai mult cu cât timpul pe care îl avem la dispoziție pentru realizarea unei oarecare protecții este foarte scurt. Regulile de comportare și măsurile de protecție în caz de cutremur, trebuie să le realizăm înainte de producere, pe timpul producerii cutremurului și după ce mișcarea seismică a trecut. Pentru protecție înainte de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecție a locuinței și în afara acesteia.

Cunoașterea locurilor celor mai apropiate unități medicale, sediile inspectoratelor pentru situații de urgență, de poliție, de cruce roșie, precum și alte adrese utile.

Inventarierea tuturor clădirilor (construcțiilor) care prezintă pericol de prăbușire.

B. Inundații

Cauza fenomenului:

Caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înălțimea viiturii, durata și frecvența acesteia.

Predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu și scurt, în funcție de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii și al cursurilor de apă.

Factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă, lipsa sistemului de avertizare a populației, capacitate redusă de absorbție a solului, clădiri și fundații cu capacitate de rezistență slabă, stocuri de alimente neprotejate.

Efecte: distrugeri materiale, pierderi umane și contaminarea surselor de apă.

Măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare și amenajare a digurilor.

Măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecție și alarmare, educarea și participarea comunității, planificarea executării lucrărilor de apărare.

Măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului, căutare-salvare, asistență medicală, aprovizionarea pe termen scurt cu apă și alimente, purificarea apei și adăpostire temporară.

Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.

Prevenirea apariției inundațiilor sau diminuarea-eliminarea acțiunilor distructive se pot asigura prin:

- realizarea unor lucrări destinate să rețină și să întârzie scurgerea apelor de pe versanți, din afluenții mai mici ai bazinelor sau de torenți care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea zăpezilor etc. Aceste lucrări pot fi acțiuni de împădurire sau reîmpădurire a versanților, crearea unor tipuri de învelișuri care să favorizeze infiltrația și să reducă scurgerea apelor de pe versanți, construirea unor baraje de atenuare;
- curățarea rigolelor, șanțurilor, podurilor (podețe) pentru a asigura scurgerea apelor provenite de pe versanți;
- modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri și canale, precum și prin realizarea unor bazine temporare (poldere) pe unele porțiuni de luncă pentru a reține apa revărsată;
- neacordarea de autorizații de construire în zonele inundabile;
- aplicarea unor măsuri de proiectare care permit clădirilor și altor construcții civile ori industriale să reziste la creșterea nivelului apelor și la viteza de deplasare a acestora.

În vederea realizării protecției populației, animalelor și a bunurilor materiale, aceste măsuri de prevenire se completează prin:

- organizarea, încadrarea și dotarea serviciilor de urgență, din aceste zone, astfel încât acestea să poată participa la asigurarea măsurilor de protecție și de ducere a acțiunilor de salvare;
- stabilirea locurilor și condițiilor în care urmează a se desfășura acțiunile de evacuare temporară din zonele inundabile;
- asigurarea înștiințării și alarmării despre pericolul inundațiilor;
- organizarea și desfășurarea acțiunilor de salvare;
- asigurarea asistenței medicale și aplicarea măsurilor de evitare a apariției unor epidemii;
- asigurarea condițiilor necesare pentru sinistrați cu privire la cazare, apă, hrană, asistență medicală, transport etc;
- protejarea bunurilor existente în locuințe prin urcarea acestora în poduri sau prin evacuarea acestora dacă timpul permite;
- evacuarea populației și animalelor din zona inundabilă.

C. Inzăpezirile

Înzăpezirile de regulă au caracter aparte privind măsurile de protecție, în sensul că acest tip de risc, cu rare excepții, se produce într-un timp mai îndelungat și există posibilitatea de a lua unele măsuri, astfel încât mare parte din efectele acestora să fie reduse. În aceste împrejurări se recomandă tuturor cetățenilor, să se informeze permanent asupra condițiilor meteorologice și să rămână în locuințe, asigurându-se necesarul de hrană, apă, combustibil pentru încălzit, iluminat, etc.

D. Alunecare de teren

Cauza fenomenului.

Caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, erupții vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic.

Predictibilitate: după frecvența de apariție, extinderea fenomenului și consecințele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.

Factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanții dealurilor și munților, drumuri și linii de comunicații în zone muntoase, clădiri cu fundații slabe, conducte aeriene sau îngropate.

Efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicație sau a cursurilor de apă, reducerea producției agricole sau forestiere; pierderi umane.

Măsuri de reducere a riscului: realizarea hărților cu zone de risc, realizarea unei legislații în domeniu, asigurarea bunurilor și persoanelor.

Măsuri de pregătire specifice: educarea comunității posibil a fi efectuată, realizarea unui sistem de monitorizare, înștiințare și evacuare.

Măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistență medicală, adăpostirea de urgență a persoanelor sinistrat.

Instrumente de evaluare a impactului: echipe de experții.

E. Secetă

Cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, creșterea temperaturii apei oceanelor, creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.

Caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a căror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existența sistemului de irigații, etc.).

Predictibilitate: perioadele de precipitații reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra posibilității de producerea a fenomenului.

Factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apă, lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc, etc.

Efecte: scăderea producției agricole, viticole și zootehnice, creșterea prețurilor, creșterea ratei inflației, reducerea stării nutriționale a populației, îmbolnăviri, criza energetică, etc.

Măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare și înștiințare imediată.

Măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare împotriva efectelor dezastrului;

Măsuri post-dezastru: menținerea stabilității prețurilor, distribuirea centralizată a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apă, etc.

Instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situației meteorologice și hidrologice, nutriționale și economico-sociale.

2. Riscuri tehnologice

A. Accident chimic și industrial

Cauza fenomenului: greșeli de exploatare a instalațiilor, nerespectarea regulilor de depozitare, manipulare și transport, accidente pe căile de comunicații, etc.

Predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va crește incidența acestora.

Factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare și alarmare, neinstruirea populației posibil a fi afectată, necunoașterea și nerespectarea legislației în domeniu.

Efecte: distrugeri ale instalațiilor și structurilor industriale, generarea unor incendii de masă, contaminarea apei, terenului și aerului, morți, răniți, etc.

Măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire și intervenție la nivel local.

Măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea și testarea planurilor de protecție și intervenție, etc.

Măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc, căutare-salvare, decontaminare zonei afectate și a personalului, măsuri de prim ajutor, etc..

Instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.

În zona producerii unui accident chimic, se aplică măsuri de protecție astfel:

- înștiințarea și alarmarea populației, despre pericolul chimic se execută cu scopul de a avertiza populația despre pericolul chimic, în vederea realizării măsurilor de protecție;
- asigurarea protecției populației cu mijloace individuale de protecție se realizează pentru a împiedica pătrunderea substanțelor toxice în organism, prin aparatul respirator sau prin piele. Se pot folosi la nevoie și mijloace simple de protecție, care se confecționează conform metodelor de protecție civilă;
- asigurarea protecției prin evacuare (autoevacuarea) temporară se execută pentru a realiza protecția populației în situațiile când celelalte mijloace lipsesc sau sunt insuficiente;
- introducerea restricțiilor de consum a apei, produselor agroalimentare și furajelor pentru a preveni intoxicarea oamenilor și animalelor în zona contaminată. Restricțiile se transmit cetățenilor prin toate mijloacele de înștiințare la dispoziție;
- introducerea restricțiilor de circulație și a unor măsuri de pază și ordine în zona de acțiune a norului toxic pentru a preveni intoxicațiile oamenilor și animalelor și pentru a asigura desfășurarea acțiunilor de protecție și intervenție;
- acordarea primului ajutor și a asistenței medicale de urgență persoanelor intoxicate în zona accidentului chimic și în zona de acțiune a norului toxic, se continuă scoaterea victimelor de sub acțiunea substanțelor toxice industriale și transportarea la spitale în vederea tratamentului;
- asigurarea protecției animalelor se realizează în fermele zootehnice și gospodăriile individuale din zona de acțiune a norului toxic, prin izolarea în grajdurile folosite în mod curent la care se etanșează ușile și ferestrele;
- instruirea populației din zona afectată, are ca scop conștientizarea acesteia privind necesitatea aplicării măsurilor de protecție și respectarea regulilor de comportare în zona contaminată.

În funcție de amploarea și urmările accidentului chimic, se organizează și măsuri de protecție și intervenție de limitare și înlăturare a urmărilor acestuia.

B. Accident nuclear /urgență radiologică

Municipiul Arad se află la o distanță mare de sursele potențiale de contaminare nucleară centrala Cernobîl (Ucraina), centrala Paks (Ungaria), Koslodui (Bulgaria), Cernavodă. Măsurile care se impun în situația depășirii gradului de contaminare admis sunt cu caracter general, profilaxia contaminării organismului.

Pentru prevenirea unui asemenea tip de risc este necesară luarea unor măsuri ca:

- urmărirea realizării măsurilor de protecție a populației în caz de urgență radiologică.
- înștiințarea și alarmarea populației, despre pericolul producerii unui asemenea fenomen, se execută cu scopul de a avertiza populația despre pericolul nuclear, în vederea realizării măsurilor de protecție.
- organizarea unor măsuri de evacuare dacă este cazul.
- urmărirea permanentă a modului cum se execută transportul minereului și deșeurilor radioactive pe teritoriul municipiului.
- anunțarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență despre apariția acestui tip de risc.

C. Incendii în masă

Prin incendiu în masă, se înțelege acel incendiu de mari proporții care poate genera consecințe negative majore asupra depășirii normale a activităților social-economice, precum și asupra mediului înconjurător și care nu poate fi controlat și lichidat numai prin intervenția serviciilor de pompieri, constituite potrivit legii.

Acțiunile și măsurile de apărare împotriva incendiilor în masă se organizează și se desfășoară în scopul apărării vieții și al asigurării protecției populației, bunurilor materiale, valorilor culturale și a factorilor de mediu împotriva efectelor negative ale acestui tip de dezastru.

Pe timpul stingerii incendiilor în masă:

- se acordă primul ajutor persoanelor afectate de incendiul în masă;
- se concentrează și se organizează intrarea în dispozitivele de acțiune a forțelor și mijloacelor stabilite prin planurile de apărare;
- se organizează lucrările necesare în vederea realizării rezervelor de apă și a celorlalte categorii de substanțe stingătoare necesare în susținerea acțiunii de intervenție;
- se organizează și se efectuează, cu mijloacele aflate la dispoziție, lucrările de limitare a propagării incendiilor;
- se asigură condițiile pentru efectuarea manevrelor de forțe și mijloace necesare în vederea desfășurării acțiunii de intervenție, în raport cu evoluția situației operative;
- se transmit comisiilor de apărare împotriva dezastrelor, superioare ierarhic, informații despre situația creată și despre măsurile luate și se formulează cereri, în raport cu evoluția situației operative;
- se informează populația despre măsurile și comportamentul care trebuie adoptate, în zonele de dezastru.

D. Accidentele rutiere și feroviare.

Accidentele rutiere și feroviare pot avea urmări foarte grave, producând un număr mare de victime și distrugerea de importante bunuri materiale în anumite condiții, în funcție de amploare, acestea se pot transforma în catastrofe, cu repercusiuni asupra mediului înconjurător.

Cetățenii trebuie să rețină câteva reguli pe care să le aplice în astfel de împrejurări:

- păstrarea calmului;
- ieșirea imediată din zona periculoasă;
- acordarea ajutorului sanitar (aplicarea garoului, pansarea răniților, imobilizarea fracturilor etc.).

În cazul de accidente de circulație, măsurile constau în alarmarea formațiunilor specializate din zonă prin apelarea la numărul de urgență 112 și acțiunea acestora pentru salvarea victimelor, stingerea incendiilor, înlăturarea avariilor, refacerea instalațiilor, de blocarea căilor de acces și reluarea circulației.

O atenție deosebită trebuie acordată cercetării care se execută la orice apropiere de locul accidentului pentru a preveni producerea de victime, din rândul celor care vin în ajutor, prin contaminare sau explozii.

Stabilirea măsurilor privind transportul substanțelor periculoase.

Stabilirea și semnalizarea corespunzătoare împreună cu organele de poliție a locurilor de parcare destinate vehiculelor ce execută transportul mărfurilor periculoase, a traseelor interzise, accesul acestora, precum și elaborarea unor planuri de alarmare și intervenție în cazul evenimentelor survenite pe timpul transportului de mărfuri periculoase.

E. Muniții neexplodate

Sub denumirea generală de muniții sunt incluse următoarele: cartușe de toate tipurile, proiectilele, bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele și orice elemente încărcate cu substanțe explozive. În timp de pace și război un mare rol îl prezintă acțiunea de identificare a muniției și apoi neutralizarea acestora în poligoane speciale și de un personal calificat în acest domeniu. Detectarea propriu-zisă (nu întâmplătoare) a muniției rămasă neexplodată se face de către formațiunile de specialitate (echipe pirotehnice), folosind dispozitive speciale, cu mari performanțe, care pot detecta muniția la mari adâncimi.

La descoperirea oricărui tip de muniție trebuie să se respecte următoarele reguli:

- să nu fie atinse, lovite sau mișcate;
- să nu se încerce să se demonteze focoasele sau alte elemente componente;
- să nu fie ridicate, transportate și depozitate în locuințe sau grămezi de fier vechi;
- să se anunțe imediat organele de poliție, care la rândul lor anunță organele de protecție civilă care intervin pentru ridicarea muniției respective. La locul descoperirii muniției, organele de poliție asigură paza locului până la sosirea organelor de protecție civilă.

Neutralizarea și distrugerea muniției se execută de către subunitățile pirotehnice care au pregătirea și dotarea cu aparatură specială pentru această misiune periculoasă.

F. Eșecul utilităților publice

Acest tip de risc poate să apară pe întreg teritoriul municipiului în funcție de existența rețelelor de apă potabilă, canalizare, gaze naturale electrice sau chiar de telefonie.

Pentru prevenirea unor asemenea tipuri de risc este necesară luarea unor măsuri:

- cunoașterea tuturor rețelelor de utilități publice la nivel local;
- existența unor planuri (scheme) cu traseul acestor rețele pentru a putea fi puse la dispoziția forțelor de intervenție;
- cunoașterea punctelor (locurilor) de unde se poate întrerupe /opri furnizarea, transportul;
- anunțarea formațiunilor specializate în cazul producerii unor avarii la aceste utilități;
- anunțarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență despre apariția fenomenelor de această natură.

G. Poluarea mediului

Cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marină, poluarea apei potabile, creșterea globale a temperaturii, distrugerea stratului de ozon.

Predictibilitate: poluarea este considerată și raportată la consumul pe cap de locuitor, astfel că în țările în curs de dezvoltare ea este în creștere.

Factori de vulnerabilitate: industrializarea și lipsa legilor în domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.

Efecte: distrugerea recoltelor agricole, pădurilor și sistemului acvifer, distrugeri materiale, înrăutățirea stării de sănătate a populației, creșterea temperaturii etc.

Măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru promovarea și protecția surselor de apă, controlul producerii de aerosol și produselor de freon, etc.

Măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecție și siguranță a mediului la nivel național, includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc.

Instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră și aeriană a solului și apei, evoluția climei, etc.

H. Defrișare păduri

Cauza fenomenului: incendiile de masă, boli ale masei lemnoase, exploatare nerațională.

Caracteristice generale: declanșarea altor hazarde prin slăbirea stabilității solului, masa lemnoasă moartă.

Predictibilitate: depinde de politica țării respective în domeniul și existența unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului.

Factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependența de lemn ca sursă de energie, lipsa unei politici de exploatare, creșterea rapidă a populației etc.

Efecte: distrugerea culturilor tradiționale și creșterea necesităților de import, inundații, secetă, foamete etc.

Măsuri de pregătire specifice: educarea comunității, promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil.

Instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pădurilor și supravegherea acestora, monitorizarea programelor de reîmpăduriri.

3. Riscuri biologice

A. Epidemii

Cauza fenomenului: condiții sanitare precare, sărăcie, contaminarea apei și alimentelor etc.

Caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire, existența unor dezechilibre economice și sociale, lipsa personalului specializat, etc.

Predictibilitatea: studiile și rapoartele epidemiologice pot crește capacitatea de diagnoză și prognoză, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubație, etc.

Factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriție deficitară, apă potabilă de slabă calitate etc.

Efecte: bolnavi și morți, pierderi economice, panică etc.

Măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluției factorului de risc medical de urgență, elaborarea unui plan de protecție cu alocarea resurselor necesare.

Măsuri de pregătire specifice: verificare și confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, găsirea surselor epidemice, controlul evoluției cazurilor, etc.

Măsuri post-dezastru: existența unui serviciu medical de urgență, ajutor medical.

Instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică, evaluarea periodică a eficienței serviciului medical de urgență.

Surse potențiale în apariția unor evenimente epidemiologice:

- cartierele din municipiu cu concentrări de grupuri populaționale defavorizate;
- cartierele cu deficiențe în aprovizionarea cu apă potabilă, unități sanitare medico-sociale, platformele și haldele neautorizate de depozitare a gunoiului menajer, zonele cu risc de inundații, colectivitățile defavorizate.

Pentru prevenirea unor asemenea fenomene este necesară luarea unor măsuri la nivel local:

- cunoașterea permanentă a stării de sănătate a cetățenilor;
- luarea unor măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață în zonele predispuse la producerea unor astfel de fenomene;
- supravegherea permanentă a stării de sănătate a populației prin structurile Direcției de Sănătate Publică a județului;
- anunțarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență despre apariția fenomenelor de această natură.

B. Epizootiile

Cauze: răspândirea în proporții de masă a unei boli transmisibile la animale.

Caracteristici generale: se datorează unei combinații de mai mulți factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei și migrarea animalelor.

Predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.

Factori de vulnerabilitate: numărul mare și variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc.

Efecte: îmbolnăvirea în proporții de masă la nivelul comunității, foametea etc.

Măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan național de apărare, programe de pregătire a responsabililor guvernamentali și a fermierilor, etc.

Instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenței și severității infecției.

Sursa potențială în apariția unor evenimente epizootice este creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine) care are o pondere însemnată în agricultura municipiului, atât datorită întinselor suprafețe de pășuni și fânețe, cât și tradiției locuitorilor în acest domeniu, existând implicit riscul de izbucnire a unor epizootii.

Pentru prevenirea unor asemenea fenomene este necesară luarea unor măsuri la nivel local:

- cunoașterea efectivelor de animale în special colectivități mari;
- supravegherea stării de sănătate pentru evitarea izbucnirii bolilor majore la animale prin structurile existente ale Direcției Sanitare Veterinare a județului;
- conștientizarea cetățenilor despre importanța anunțării oricăror simptome de îmbolnăvire la animalele din gospodăria proprie;
- anunțarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență despre apariția fenomenelor de această natură.

Pentru gestionarea cazurilor de îmbolnăviri la animale la nivelul județului a fost constituit Centrul Local de Combatere a Bolilor la nivelul Județului Arad, care stabilește și transmite măsurile specifice către Unitatea Municipală de Sprijin Arad.

Anexa nr. 19

Protocoale de colaborare cu instituții și operatori economici, în cazul produceri unor situații de urgență după caz în municipiul Arad

În situația producerii unor situații de urgență în municipiul Arad, vor interveni cu forțe materiale și umane regiile subordonate consiliului local, nefiind necesară încheierea de protocoale de colaborare cu acestea.

Anexa nr. 20

Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență

1. Reguli de comportare a populației la recepționarea semnalelor de alarmare în situații de protecție civilă
- 1.1 Prealarmare aeriană

- să înceteze activitățile;
- să pregătească mijloacele de protecție individuală și de prim ajutor;
- să-și asigure rezerva de apă și alimente;
- înștiințează și vecinii despre pericol.

1.2 Alarmă aeriană

A. Pentru cei care se găsesc la locul de muncă:

- să întrerupă lucrul sau alte preocupări;
- să acționeze cu calm și să nu producă panică;
- să întrerupă iluminatul interior și exterior (pe timp de noapte), cu excepția iluminatului camuflat;
- să-și ridice mijloacele de protecție individuală;
- să ocupe cât mai repede locul în adăpost;
- conducătorii mijloacelor de transport sunt obligați să oprească imediat, să deschidă ușile, să deconecteze mijlocul de transport de la sursa electrică și în urma pasagerilor să se grăbească la cel mai apropriat adăpost;
- să asculte și să execute măsurile stabilite de organele de protecție civilă.

B. Pentru cei care se găsesc în localuri publice:

- să asculte cu atenție comunicatele despre locurile cele mai apropriate de adăpostire și să se îndrepte către acestea.

C. Pentru cei ce se găsesc acasă:

- să oprească gazul și să deconecteze aparatele electrice, sursele de iluminat, să stingă focul în sobe;
- îmbracă copiii, își iau mijloacele individuale de protecție (masca contra gazelor);
- să anunțe vecinii dacă nu au auzit semnalul;
- să ia trusa sanitară , documentele de identitate, rezerva de apă și alimente și intră cât de repede în locurile de protecție, sau dacă nu sunt, în adăposturile naturale.

D. Pentru cei care semnalul i-a prins pe stradă:

- se intră cât mai repede în cel mai apropiat adăpost, pot fi folosite treceri subterane, tunele, etc.

1.3 Încetarea alarmei

După comunicare acestui semnal populația acționează în concordanță cu situația fiecăruia:

- salariații, studenții, elevii se întorc la locurile de muncă sau întrerup lucrul pentru înlăturarea urmărilor atacului din aer sau a dezastrelor;
- populația neîncadrată în muncă și copii se întorc și acționează în funcție de comunicările primite.

2. Reguli de comportare și acțiune în caz de incendiu:

- dacă pentru salvarea oamenilor, trebuie să treceți prin încăperi incendiate, puneți-vă pe cap o pătură umedă;
- deschideți cu prudență ușile, deoarece afluxul rapid de aer, provoacă creșterea rapidă a flăcărilor;
- prin încăperile cu fum dens deplasați-vă târâș sau aplecați;
- strigați victimele (copii de regulă sub paturi, în dulapuri), găsiți-i și salvați-i;
- dacă vi se aprinde îmbrăcămintea nu fugiți, culcați-vă pe pământ și rostogoliți-vă;
- asupra oamenilor cărora li s-a aprins îmbrăcămintea, aruncați un palton, o pătură sau ceva care să îi acopere etanș;
- ieșiți din zona incendiară în direcția dinspre care bate vântul;
- aplicați pe părțile afectate pansament uscat și curat, și prezentați-vă la punctele medicale.

3. Reguli de comportare în caz de cutremur:

- păstrați-vă calmul și nu intrați în panică;
- rămâneți pe loc, nu fugiți pe ușă, nu săriți pe geam, nu folosiți scările, deschideți ușile și îndepărtați-vă de ferestre;
- adăpostițivă sub o masă solidă, o banchetă, perete de rezistență, sau sub tocul ușii;
- stingeți focul, întrerupeți alimentările cu energie electrică, gaze și apă;
- nu folosiți sursele de foc;
- depărtați-vă de clădiri și stâlpi;
- nu fugiți, nu blocați căile de acces, lăsați cale liberă mașinilor de intervenție (ambulanțe, pompieri, SMURD, poliție, etc);
- dacă sunteți într-un autovehicul în mers, ieșiți în afara carosabilului și așteptați în liniște;
- ascultați și urmăriți recomandările autorităților publice transmise prin intermediul posturilor de radio și televiziune, deoarece un cutremur poate fi urmat de incendii, explozii, inundații sau poate fi urmat de replici care pot fi la fel de severe sau mai puternice decât cel inițial.

4. Reguli de comportare în caz de inundații:

A. În cazul în care inundația vă surprinde acasă, dacă aveți timp:

- blocați ferestrele și ușile;
- închideți apa, gazul și energia electrică;
- evacuați animalele și bunurile de valoare în locuri sigure;
- mutați obiectele, care pot fi transportate, în partea cea mai de sus a casei;
- părăsiți locuința cu întreaga familie și deplasați-vă spre locul de refugiu, dinainte stabilit (eteje superioare, acoperișuri, înălțimi);
- luați documentele personale, o rezervă minimă de alimente, trusa medicală, un aparat de radio, și îmbrăcăminte groasă.

B. În cazul în care sunteți surprinși în afara locuinței, nu intrați în panică și respectați recomandările autorităților publice locale.
C. În cazul în care sunteți evacuați, respectați ordinea, ajutați bătrânii, bolnavii și copii.
D. La întoarcerea în gospodărie:

- nu atingeți firele electrice;
- consumați numai apă fiartă și răcită;
- curățați-vă gospodăriile prin înlăturarea mâlului.

E. Păstrați-vă calmul, în orice împrejurare și ajutați-i pe cei aflați în pericol.

5. Reguli de comportare și acțiune în cazul descoperirii munițiilor neexplodate

La întâlnirea unei astfel de muniții respectați următoarele reguli:

- nu le atingeți;
- nu le loviți sau mișcați, orice șoc poate duce la explozie;
- nu le introduceți în foc;
- nu încercați să demontați focoasele sau alte elemente componente;
- nu lăsați copii să se joace cu asemenea componente;
- nu ridicați, nu transportați sau introduceți muniții neexplodate în încăperi, locuințe sau grămezi de fier vechi;
- în zonele unde se presupune că ar exista muniții neexplodate nu executați lucrări de îmbunătățiri funciare, săpături manuale, nu aprindeți focul și interziceți circulația vehiculelor, oamenilor și animalelor;
- când luați la cunoștință despre existența lor, sunați la 112 și anunțați imediat autoritățile.

6. Reguli de comportare și acțiune în cazul accidentului nuclear sau chimic

- comportați-vă cu calm;
- închideți apa și gazele, stingeți focurile din sobe;
- scoateți aparatele electrice din priză;
- închideți ușile și ferestrele și puneți în funcțiune aparatul de radio sau televizorul;
- limitați la maximum deplasările în afara locuințelor;
- nu consumați alimente sau apă decât din surse protejate și avizate;
- fiți pregătiți în vederea unei eventuale evecuări;
- evitați contactul cu obiectele din jur;
- nu intrați în locuințe cu îmbrăcămintea contaminată;
- dacă nu ați fost afectați de accident ajutați organele de intervenție pentru acordarea primului ajutor, asigurarea pazei și ordinii în zonă.

7. Reguli de comportare în caz de furtună

- închideți energia electrică;
- adună membrii familiei acasă;
- închide bine ușile, geamurile, orificiile pentru ventilare;
- protejează cu scânduri geamurile mai mari;
- de pe acoperiș, balcoane, logii, ia obiectele ce pot fi luate de vânt;
- uneltele din gospodărie trebuie aduse în încăperi;
- stinge focul din sobe;
- ține în ordine beciurile, sobsolurile pentru a fi folosite în caz de necesitate;
- când furtuna a început, stai în clădire, atent să nu te rănești cu cioburi de sticlă;
- nu se recomandă ieșitul în stradă imediat după ce a încetat vântul, deoarece o rafală se poate repeta;
- dacă vijelia te-a găsit în loc deschis, nu fugi.

8. Reguli de comportare după producerea unei situații de urgență

- respectă îndrumările și comunicările organelor de protecție civilă;
- intrați cu extremă prudență în interiorul clădirilor avariate sau slăbite;
- nu atingeți firele electrice căzute sau rupte;
- dacă simțiți miros de gaze deschide toate ferestrele și ușile, închide robinetul principal de gaze și părăsește imediat casa;
- dacă aparatele electrice sunt ude, întrerupe sursa principală de curent, usucă-le și în final refolosește-le;
- dacă ești sfătuit să evacuezi imobilul, fă-o prompt;
- verifică rezervele de apă și hrană înainte de a le folosi;
- nu consuma alimente care au luat contact cu apa de inundație;
- nu împiedica acțiunile de intervenție;
- anunță rudele că ești în siguranță, altfel autoritățile pot pierde timp căutându-te;

- nu transmite zvonuri sau știri exagerate despre pagube și stricăciuni.

Anexa nr. 21

Schema fluxului informațional - decizional pentru situații de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Arad tel. 0257 /281.350, fax. 0257 /280.121

Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale

Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Vasile Goldiș” al Județului Arad tel. 112

Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad

tel. 0257 /280.362; 0257 /281.949; 0357 /809.388;

0747.490.033, fax 0257 /280.812;

e-mail: xxxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx; xxxxx@xxxxxxx

Centrul Operațional pentru Situații de Urgență

tel. 0257 /251.212; 0257 /256.557; 982

fax 0257 /256.712; 0257 /281.066

e-mail: xxxxxxx@xxxxxxxxxxxxx

Comitete Locale pentru Situații de Urgență Limitrofe

Vladimirescu tel. 0257 /514.101, fax 514.902 Pecica tel. 0257 /468.323, fax 468.633 Zădăreni tel. 0257 /413.024, fax 413.306 Fântânele tel. 0257 /456.169, fax 456.196

Stația meteo Timișoara

tel. 0256 /220.077, 0256 /220.084

Postul pluvio..........................

tel.......................................

Postul pluvio...........................

tel.......................................

Stația hidro...........................

tel......................................

Stația hidro...........................

tel......................................

Stația hidro............................

tel......................................

<—►

Comitetul Local pentru Situații de Urgență municipiul Arad

Centrul operativ

Primărie

tel. 0257 /252.264, 0257 /281.850 fax 0257 /270.799 e-mail

xxx@xxxxxxxxxxxxxxx protciv@ primariaarad.ro

Poliția Municipiului Arad tel. 0257 /207.100 fax 0257 /253.151 e-mail xxxxxxxxxx@xxxxxxxxxxxxxxxx

Deținători de construcții hidrotehnice

S.G.A. Arad

tel. 0257 /281.364, fax 0257 /281.364

Obiective izolate

Insula Mureș

tel. 0257 /271.397, 0722.457.084

Unități potențial poluatoare

CET Arad

tel. 0257 /307.478, fax 0257 /213.160

Utilizatori de apă

tel...................fax...................

Anexa nr. 22

Obiective Inundabile Râul Mureș (Zona Dig - Mal)

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 1 - Sc Metalimpex, tel: 0257/277.202

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 2 - Sc Perla Mureș Rio Grande Xxxx Xxxxxx Srl, tel: 0257/228.827

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 3 - Sc Perla Belvedere Srl, tel: 0744.280.777

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 4 - AS Voința, tel: 0257/279.100, 0740.837.301

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 5 - UM 01249, tel: 0257/280.728

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 6 - Ocolul Silvic Xxxxx Xxxxxxxx, tel: 0257/281.768, 0257/250.558

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 7 - Club Tenis UTA Arad, tel: 0257/281.354, 0723.524.205

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 8 - Baza Constructorul - Universitatea Vasile Goldiș, tel/fax: 0257/254.108

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 9 - Ștrand Neptun - Primăria Arad, tel: 0257/281.157

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 10 - Fabrica de cărămidă Ceala - Sc Armis SA, tel: -

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 11 - Balastiera Micălaca - RADM, tel: 0257/216.897

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 12 - Clubul Sportiv Școlar Gloria Arad, tel/fax: 0257/251.059

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 13 - Insula Mureș - Asociația de proprietari, tel: 0722.457.084, 0257/271.397

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 14 - Sc Cabana Lac Srl, tel: 0257/275.894

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 15 - Sc Cabana Lir, tel: 0744.703.732

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 16 - Pensiunea Mc Don, tel: -

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 17 - Pensiunea Zori de zi, tel: 0744.669.401

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 18 - Pod CFR-SNCFR Secția L8, tel: 0257/253.970

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 19 - Pod rutier Xxxxxx X- Xxxx, tel: 0257/259.588, 0257/276.780, 0257/270.760

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 20 - Pod rutier Xxxxxxx X- Xxxx, tel: 0257/259.588, 0257/276.780, 0257/270.760

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 21 - Pod rutier Xxxxxxx X- Xxxx, tel: 0257/259.588, 0257/276.780, 0257/270.760

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 22 - Pod rutier Micălaca - RADM, tel: 0257/259.588, 0257/276.780, 0257/270.760

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 23 - Poduri pontoane: Ștrand Neptun - Primăria Arad, 0257/281.157

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 24 - Pod pontoane Insula Mureș, Asociația de Insulari, tel: 0722.457.084

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 25 - Baza Sportivă CET SA, tel: 0257/211.183,

0257/250.013

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 26 - DJS adm Sc Grim Place Srl, Baza sportivă tenis, tel: 0741.103.485

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 27 - Patinoar -Primăria Arad

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 28 - Sc Blue Arctic Srl, Baza sportivă, tel: 0257/216.951

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 29 - Sc Veritas Dim Srl, tel: -

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 30 - Xxxxxx Xxxxxx, str. Exterior nr. 23, tel: -

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 31 - Xxxxxxxx Xxxxxx, str. Exterior nr. 19, tel: -

Zona Port Arthur - mal stâng

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 32 - Sc Nic Arad Srl, tel: -

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 33 - Asociația independentă de protecția mediului și naturii, tel: 0722.455.284

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 34 - Asociația nautică independentă, tel: 0722.562.018

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 35 - Sc Dadia Srl, tel: 0722.562.018

Obiective afectabile din Zona inundabilă nr. 36 - Xxxxxxx Xxxxx - str. Gladiolelor nr. 57, tel: 0744.317.831

Anexa nr. 23

Anexa nr. 25

SECRETARUL MUNICIPIULUI ARAD Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx

http://www.primariaarad.ro - Prezentarea zonelor industriale

Sursa de date: Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Arad

http://www.encipedia.org/articole/proiectare/resurse-utile/harti-de-zonare/harta-de-zonare-a-presiunii-dinamice-a-

vantului-conform-cr-1-1-4-2012.html

⁴

http://www.encipedia.org/articole/proiectare/resurse-utile/harti-de-zonare/harta-de-zonare-seismica-din-p100-1-

2013.html