ROMÂNIA

JUDEȚUL ARAD MUNICIPIUL ARAD CONSILIUL LOCAL

H O T Ă R Â R E A nr. 296 din 30 septembrie 2015 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad

Consiliul Local al Municipiului Arad,

Având în vedere:

• - inițiativa Primarului Municipiului Arad, exprimată prin expunerea de motive înregistrată cu nr. 51507 din 11 08 2015;

• - raportul nr.51508 din 11 08 2015 al Serviciului Edilitar, Mediu din cadrul Direcției Tehnice;

• - prevederile art. 5, art. 6 și art. 8 alin. (1) și art. 9 din Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată;

• - prevederile art. 3 și art. 8 din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• - prevederile art. 59 alin. (1) lit. „c” din Legea 211/2011, privind regimul deșeurilor, republicată;

• - adoptarea hotărârii cu 20 voturi pentru și 2 abțineri (22 prezenți din totalul de 23).

În temeiul art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. „d”, alin. (6) lit. „a”, pct.14, alin. (9) și art.45 alin. (1) din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

H O T Ă R Ă Ș T E

Art.1. -Se aprobă Strategia de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad prevăzută în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. -Prevederile prezentei hotărâri se vor duce la îndeplinire de către serviciile de specialitate ale Primarului Municipiului Arad.

Art.3. -Prezenta hotărâre se comunică prin grija Serviciului Administrație Publică Locală.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Xxxxxx Xxxxxxx

Red/Dact I.F. /I.F. Verif. C.M.

1 ex. Serviciul Edilitar

1 ex.Instituția Prefectului-Județul Arad

1 ex. Dosar ședință CLMA 30.09.2015

Anexă la Hotărârea nr.296/30.09.2015 a Consiliului Local al Municipiului Arad

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ȘI FUNCȚIONARE A SERVICIULUI PUBLIC DE SALUBRIZARE ÎN MUNICIPIUL ARAD

GENERALITĂȚI

Prezenta strategie are ca scop stabilirea direcțiilor de dezvoltare a serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad în perioada 2015-2020.

Strategia de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare din municipiul Arad este elaborată conform prevederilor Legii nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților cu modificările și completările ulterioare, Legii nr.51/2006 serviciilor comunitare de utilități publice, Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, O.U.G. nr.78/2000 privind regimul deșeurilor și ale Ordinului nr. 82/09.03.2015 privind REGULAMENTUL-CADRU al serviciului de salubrizare a localităților și a Legii nr.99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităților nr.101/2006.

La baza Strategiei de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în municipiul Arad stau următoarele documente:

• 1.  Masterplanul de realizare a Proiectului „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor județul Arad”;

• 2.  Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul Arad”;

• 3. Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 162/2006 privind gospodărirea municipiului Arad.

Prevederile strategiei de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în municipiul Arad se aplică pentru toate activitățile serviciului public de salubrizare așa cum sunt definite în Legea 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților modificată și completată prin Legea nr.99/2014:

• >  colectarea separată și transportul separat al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori ;

• >  colectarea și transportul deșeurilor provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a acestora;

• >  organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor;

• >  operarea/administrarea stațiilor de transfer pentru deșeurile municipale și deșeurile similare;

• >  sortarea deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în stațiile de sortare;

• >  maturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice;

• >  curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț;

• > colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public și predarea acestora unităților de ecarisaj;

• >  organizarea tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare;

• >  administrarea depozitelor de deșeuri și/sau instalațiilor de eliminare a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare;

• >  dezinsecția, dezinfecția și deratizarea;

CAPITOLUL 1. Principii care stau la baza organizării și funcționării serviciului public de salubrizare

Serviciul public va funcționa și va fi organizat pe baza următoarelor principii:

• - protecția sănătății publice;

• - autonomia locală și descentralizarea serviciilor;

• - responsabilitatea fața de cetățeni;

• - conservarea și protecția mediului înconjurător;

• - asigurarea calității și continuității serviciului;

• - tarifare echitabilă corelată cu calitatea și cantitatea serviciului prestat ;

• - nediscriminarea și egalitatea de tratament al utilizatorilor ;

• - transparența, consultarea și antrenarea în decizii a cetățenilor;

• - administrarea corectă și eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ teritoriale și a banilor publici;

• - securitatea serviciului;

• - dezvoltarea durabilă.

CAPITOLUL 2. Obiective care stau la baza organizării și funcționării serviciului public de salubrizare

Obiectivele generale urmărite de Strategia de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în municipiul Arad sunt:

S     îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației;

S     susținerea dezvoltării economico-sociale a localităților;

S      promovarea calității și eficienței serviciului de salubrizare;

S     stimularea mecanismelor economiei de piață;

S     dezvoltarea durabilă a serviciului;

S      gestionarea serviciului de salubrizare pe criterii de transparență, competitivitate și

eficiență;

S     promovarea programelor de dezvoltare și reabilitare a sistemului de salubrizare, pe

baza unui mecanism eficient de planificare multianuală a investițiilor;

S     protecția și conservarea mediului înconjurător și a sănătății populației;

S      consultarea cu utilizatorii serviciului de salubrizare, în vederea stabilirii politicilor și

strategiilor locale și regionale în domeniu;

S     adoptarea normelor locale referitoare la organizarea și funcționarea serviciului de

salubrizare, precum și a procedurilor de delegare a gestiunii acestuia;

^     informarea periodică a utilizatorilor asupra politicilor de dezvoltare a serviciului de

salubrizare, precum și asupra necesității instituirii unor taxe speciale;

S     respectarea cerințelor din legislația privind protecția mediului referitoare la

salubrizarea localităților;

S     respectarea cerințelor și obiectivelor prevăzute în planurile de gestionare a

deșeurilor la nivel național, județean.

Obiectivele specifice urmăresc realizarea activităților serviciului public de salubrizare, precum și:

-Prevenirea și valorificarea deșeurilor (refolosire, reciclare, recuperare energetică), în conformitate cu ierarhia gestionării deșeurilor și cerințele Strategiei Europene a Deșeurilor; Acest lucru va conduce la decuplarea creșterii cantităților de deșeuri de creșterea economică.

-Îndeplinirea țintelor propuse, cu accent pe țintele referitoare la depozitarea deșeurilor biodegradabile. O atenție deosebită trebuie să se acorde în continuare țintelor referitoare la deșeurile de ambalaje și la deșeurile electrice și electronice;

- Asigurarea de investiții pentru infrastructura necesară redirecționării deșeurilor biodegradabile de la depozitare;

-Modificări legislative necesare pentru îmbunătățirea calității serviciului public de salubrizare;

-Stabilirea investițiilor necesare gestionării deșeurilor în Municipiul Arad;

-Stabilirea obligațiilor și drepturilor persoanelor fizice și juridice privind serviciul public de salubrizare;

-Stabilirea condițiilor de desfășurare a serviciului public de salubrizare în municipiul Arad;

-Conștientizarea și stimularea populației pentru colectarea selectivă a deșeurilor și reducere. Prin comunicare și suport, prin creșterea angajamentului operatorilor economici și populației și prin propriul exemplu, Primăria Municipiului Arad poate schimba comportamentul tradițional în ceea ce privește concepția față de deșeuri și modul de gestionare acestora.

CAPITOLUL 3. Organizarea și funcționarea serviciului public de salubrizare

• 3.1 Cadrul legislativ

• 3.1.1  Cadrul General de punere în aplicare a prevederilor Directivei Cadru 2008/98/CE privind deșeurile

Principalul obiectiv al Directivei Cadru 2008/98/CE privind deșeurile este reducerea la minimum a efectelor negative ale generării și gestionării deșeurilor asupra sănătății populației și a mediului. Politica privind deșeurile ar trebui să urmărească reducerea consumului de resurse și să favorizeze aplicarea practică a ierarhiei deșeurilor.

Dintre modificările importante aduse de această Directivă menționăm:

• •  adăugarea unui mecanism ce permite clarificarea cazurilor în care rezultatele secundare ale unui proces de producție sunt subproduse (nu deșeuri) precum și a momentului în care un deșeu încetează să mai fie deșeu;

• •   clarificarea definițiilor anumitor operațiuni de gestionare a deșeurilor;

• •   introducerea responsabilității extinse a producătorului ca mijloc de sprijinire a proiectării și producerii de bunuri care facilitează utilizarea eficientă a resurselor pe toată durata de viață a produsului, inclusiv propria reparare, reutilizare, dezasamblare și reciclare;

• •   includerea prevederilor referitoare la deșeurile periculoase;

• •   clarificarea prevederilor referitoare la Planurile de Gestionare a Deșeurilor și specificarea necesității luării în considerare a întregului ciclu de viață al deșeurilor în - momentul elaborării lor:

• •   solicitarea ca Statele Membre să elaboreze Programe de Prevenire a generării deșeurilor la nivel național până la 12 decembrie 2013.

Programul de prevenire va cuprinde:

• -  măsuri care pot afecta condițiile de bază referitoare la generarea de deșeuri;

• -   măsuri care pot afecta faza de proiectare, producție și distribuție;

• -  măsuri care pot afecta faza de consum și utilizare.

• 3.1.2 Cadrul legislativ național privind serviciul public de salubrizare

Cadrul legislativ general pentru privind serviciul public de salubrizare este asigurat prin:

- Legea nr. 101/ 2006 privind salubrizarea localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• - Ordinul A.N.R.S.C. nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților;

• - Ordinul A.N.R.S.C. nr. 111/2007 privind aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localităților;

• - Ordinul A.N.R.S.C. nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitatea serviciului de salubrizare a localităților;

- Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare;

• -  Hotărârea Guvernului nr.71/ 2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii;

• - Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2005, cu modificările și completările ulterioare;

• - Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice;

• - Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare

• 3.1.3 Cadrul legislativ local privind serviciul public de salubrizare.

Cadrul legislativ local privind serviciul public de salubrizare este asigurat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 162/2006 privind gospodărirea municipiului Arad

• >  Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul

Arad;

• >  Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 90/08.05.2008 privind asocierea în scopul realizării proiectului „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor în județul Arad“și constituirea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor în județul Arad;

• >  Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 85/2009 privind avizarea și aprobarea Masterplanului și a Listei de investiții prioritare 2009-2013 pentru realizarea proiectului „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor județul Arad“

• >  Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 352/2009 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici și a planului anual de evoluție a tarifelor și taxelor pentru proiectul „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor județul Arad“.

• 3.2     Organizarea și funcționarea serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad

Serviciul public de salubrizare este organizat în Municipiul Arad în baza Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul Arad.

Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul Arad conține prevederi referitoare la:

• -   Organizarea și funcționarea serviciilor de salubrizare.

• -  Colectarea și transportul deșeurilor municipale, inclusiv ale deșeurilor toxice periculoase din deșeurile menajere;

• -   Sortarea deșeurilor municipale;

- Organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor;

• -   Depozitarea controlată a deșeurilor municipale;

• -   Maturatul, spălatul, stropirea, întreținerea căilor publice, răzuitul rigolelor (Salubrizarea stradala);

• -  Curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora, pe timp de polei sau de îngheț (serviciul de iarnă);

• -   Colectarea, transportul, depozitarea și valorificarea deșeurilor reciclabile voluminoase provenite de la populație, instituții publice și agenți economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deșeuri de echipamente electrice și electronice etc.)

• -    Colectarea, transportul, depozitarea deșeurilor rezultate din activități de construcții, demolări.

• 3.3. Componența serviciului public de salubrizare

Serviciul public de salubrizare în municipiul Arad se desfășoară pe următoarele componente:

• - Serviciul de salubrizare stradală;

• - Serviciul de salubrizare menajeră;

• - Serviciul de iarnă;

• - Serviciul de neutralizare/depozitare a deșeurilor;

• - Serviciul de dezinsecție, dezinfecție, deratizare.

• 3.3.1.     Serviciul de salubrizare stradală

Serviciul de salubrizare stradală se asigură prin următoarele activități:

• -   măturat manual și golit coșuri stradale de gunoi;

• -   măturat mecanizat;

• -    răzuit rigole;

• -    stropit străzi;

• -    spălat străzi;

• -   spălat platforme gospodărești;

• -   dezafectare rampe neorganizate;

• -   colectarea deșeurilor abandonate în condițiile legii.

Operațiile pentru efectuarea salubrizării stradale și frecvențele minime de execuție a acestor

operații se vor realiza astfel

Maturat manual

Tipul străzilor	Frecventa lucrărilor (lucrări/zi)	Număr de treceri
Străzi    cu    trafic pietonal deosebit de intens	1	1 trecere/zi
Străzi principale	1	1 trecere/zi
Străzi secundare	1	1 trecere /2-3 zile
Zone    aglomerate (ex. piețe)	1	2 treceri/zi

Maturat mecanizat

Tipul străzilor	Număr treceri	Frecvența săptămânală
Bulevarde	4	6
Străzi principale	2	6
Străzi secundare	2	4
Zone aglomerate	2-4	6

Întreținere curățenie străzi si trotuare

Răzuit rigole

Tipul străzilor	Frecventa
Bulevarde	1 dată/săptămână
Străzi principale	1 dată/săptămână
Străzi secundare	1 dată/săptămână
Zone aglomerate	1 dată/săptămână
Stropit
Tipul străzilor	Frecvența săptămânală	Număr de treceri
Bulevarde	7	2
Străzi principale	7	2

Spălat

Tipul străzilor	Frecventa săptămânală	Număr de treceri
Bulevarde	1	2-6
Străzi principale	1	2-4

Numărul optim de utilaje, dotări tehnice necesare pentru asigurarea serviciului de salubrizare stradală este:

• -   10 automături;

• -   4 autocisterne pentru stropit și spălat carosabilul;

• -   10 autovehicule cu suprastructură pentru împrăștiat material antiderapant pe timp de iarnă;

• -  4 automături pentru trotuare;

• -  4 autospeciale multifuncționale care pot fi utilizate cu bene de 17, 20, 24, 32 mc;

• -  4 autospeciale abrolkiper multifuncționale care pot fi utilizate cu bene de 17, 20, 24, 32 mc;

• -  20 pluguri pentru zăpadă;

• -  10 vehicule tip bobcat pentru trotuare, alei pietonale și spații înguste;

• -  4 încărcătoare frontale;

• -  2 utilaje de spălat sub presiune (autospeciale pentru spălat containere);

• -  9 suprastructuri pentru împrăștiat material antiderapant;

• -  4 suprastructuri cisterna pentru autospeciale cu sistem abrollkiper;

• -  1 autovidanjeră.

Pentru asigurarea curățeniei stradale se vor amplasa 1500-2000 coșuri stradale pentru gunoi în zona arterelor de circulație

• 3.3.2 Serviciul de salubrizare menajeră

Serviciul de salubrizare menajeră include:

• -    colectare separată și transport separat pentru deșeurile menajere și cele asimilate din activitățile comerciale, din industrie, instituții, etc;

• -    spălat, măturat incinta platformelor gospodărești;

• -    colectarea deșeurilor periculoase din deșeurile menajere.

Dotările necesare pentru prestarea serviciului de salubrizare menajeră sunt:

• -  4 autospeciale cu braț pentru golirea containerelor de tip igloo de 2,5 mc;

• -  25 autogunoiere de 14 mc;

• -  4 autocompactoare de 7,5 to;

• -  2 autogunoiere de 6 mc;

• -   1500 eurocontainere de 1,1 mc pentru deșeuri municipale;

• -   100 buc. containere de 1,1 mc din plastic pentru colectare deșeuri de hârtie și carton și ambalaje tetrapack;

• -   100 buc. containere de plastic pentru colectarea ambalajelor de tip PET;

• -   50 bucăți containere de 2,5 mc tip igloo sau clopot pentru colectarea sticlei;

• -  200 buc. containere de 2,5 mc pentru colectarea ambalajelor de hârtie și carton;

• -  200 buc. containere tip igloo de 2,5 mc pentru ambalaje tip PET și deșeuri din plastic;

• -   100.000 buc/lună saci de plastic galbeni pentru colectarea selectivă la locuințele tip casă;

• -  370 platforme gospodărești amenajate (împrejmuite, betonate și racordate la canalizare) și/sau puncte de colectare;

• -   100 platforme de colectare subterane;

• -   o stație de sortare a deșeurilor cu capacitate de 9 tone/oră;

• -   o stație de compostare.

Frecvența de evacuare și colectare a deșeurilor va fi:

(1) Colectarea deșeurilor "din poartă în poartă" se realizează cu următoarele frecvențe de colectare:

• a) pentru deșeurile reciclabile uscate, o dată pe săptămână;

• b) pentru deșeurile biodegradabile și reziduale, de 2 ori pe săptămână.

(2) Colectarea din punctele de colectare se realizează cu următoarele frecvențe de colectare:

• a) pentru deșeurile reciclabile uscate, o dată la 3 zile;

• b) pentru deșeurile biodegradabile și reziduale:

• - zilnic, în perioada 1 aprilie - 30 septembrie, în zona centrală, sectorul alimentar, hoteluri, piețe, spitale, grădinițe și creșe și o dată la două zile în celelalte cazuri;

• - o dată la cel mult 3 zile, în perioada 1 octombrie - 31 martie.

• 3.3.3. Serviciul de iarnă

Serviciul de iarnă se realizează conform Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul Arad și a Programului de măsuri și acțiuni pentru deszăpezirea și combaterea poleiului în municipiul Arad.

Cerințele minime privind dotarea cu utilaje pentru efectuarea operațiilor de deszăpezire și combatere polei sunt:

• -       20 pluguri pentru zăpadă

• -       4 buc. încărcător frontal

• -        10 buc. bobcat pentru trotuare, alei pietonale și spații înguste

• -       10 autocisterne cu suprastructuri pentru împrăștiat material antiderapant

• 3.3.4. Serviciul de depozitare/neutralizare a deșeurilor

În municipiul Arad depozitarea/neutralizarea deșeurilor se efectuează la deponeul ecologic S.C. ASA Servicii Ecologice S.R.L., activitatea fiind concesionată pentru o perioadă de 20 de ani cu posibilitatea de prelungire cu 10 ani.

Depozitul ecologic pentru deșeuri a fost declarat depozit regional.

• 3.3.5. Serviciul de dezinsecție, dezinfecție și deratizare

Serviciul se realizează conform Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul Arad.

Acest serviciu va fi prestat atât aerian (prin aviația utilitară) cât și de la sol, în funcție de necesități.

• 3.3.6. În intervalul 1 mai-loctombrie frecvența de golire a coșurilor stradale pe B-dul Revoluției și străzile cu trafic pietonal intens este de 3-5 goliri /zi, conform anexei 1.2 din regulament.

CAPITOLUL 4. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

Activitățile componente ale serviciului public de salubrizare în prezent sunt concesionate către un operator licențiat privat.

Autoritatea contractantă urmărește ca și în viitor, după expirarea prezentelor contracte să organizeze licitație deschisă conform legislației în domeniu pentru concesionarea serviciului de salubrizare stradală, inclusiv a serviciului de deszăpezire, a serviciului de dezinsecție, dezinfecție și deratizare.

În ceea ce privește serviciul de colectare și transport a deșeurilor acesta va fi delegat de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, asociație în care Municipiul Arad este membru, conform Hotărârii Consiliului Local Arad nr. 90/2008, unui operator care va colecta separat următoarele categorii de deșeuri:

• - deșeuri menajere (deșeuri reciclabile, deșeuri biodegradabile, deșeuri reziduale);

• - deșeuri periculoase dein deșeurile menajere;

• - deșeuri asimilabile celor menajere din comerț, industrie și instituții;

• - deșeuri voluminoase provenite de la populație, instituții publice și operatori economici, neasimilabile celor menajere;

• - deșeuri din construcții și demolări rezultate din activitățile de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor.

• 4.1. Principiile care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor

Principiile care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor sunt următoarele:

• >     Principiul protecției resurselor primare — este formulat în contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabilă” și stabilește necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare;

• >     Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) - stabilește că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deșeurilor), trebuie să se țină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea și aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic;

• >     Pincipiul prevenirii - acest principiu introduce o abordare care ia în considerare întregul ciclu de viață al produselor și al materialelor și nu doar stadiul de deșeu;

• >     Principiul poluatorul plătește, corelat cu principiul responsabilității producătorului și cel al responsabilității utilizatorului - stabilește necesitatea creării unui cadru legislativ și economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deșeurilor să fie suportate de generatorul acestora.

• >     Principiul substituției- stabilește necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariția deșeurilor periculoase.

• >     Principiul proximității, corelat cu principiul autonomiei - stabilește că deșeurile trebuie să fie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deșeurilor periculoase este posibil numai către acele țări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare și numai în condițiile respectării cerințelor pentru comerțul internațional cudeșeuri.

• >      Principiul subsidiarității (corelat și cu principiul proximității și cu principiul autonomiei) stabilește acordarea competențelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional și național.

Potrivit principiului „poluatorul plătește“ costurile operațiunilor de gestionare a deșeurilor se suportă de către producătorul de deșeuri sau după caz de către deținătorul actual ori anterior al deșeurilor.

Obiectivele majore urmărite în gestionarea deșeurilor sunt:

• - Minimizarea efectelor negative ale producerii și gestionării deșeurilor asupra sănătății populației și asupra mediului;

• - Reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii lor.

Ierarhia deșeurilor, așa cum este prezentată în cadrul Directivei Cadru 2008/98/CE și a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, se aplică în funcție de ordinea priorităților în cadrul legislației și a politicilor în materie de prevenire a generării și de gestionare a deșeurilor este următoarea:

• >  prevenirea apariției deșeurilor: măsuri luate înainte ca o substanță, material sau produs să devină deșeu. Astfel se va obține diminuarea cantităților de deșeuri produse inclusiv prin reutilizarea produselor și/sau prelungirea duratei de viață a acestora și diminuarea impactului negativ al deșeurilor generate asupra sănătății populației și a mediului;

• >  pregătirea pentru reutilizare: operațiunile de verificare, curățare, sau valorificare prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate, fără alte operațiuni de pre - tratare;

• >   reciclarea deșeurilor: operații de valorificare prin care materialele sunt transformate în produse, materii prime sau substanțe, fiind folosite în același scop pentru care au fost concepute sau în alt scop. Aceasta include reprocesarea materialelor organice dar nu include valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere.

• >  alte operațiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică (recuperarea de energie din incinerarea deșeurilor) operații prin care deșeurile sunt folosite pentru a înlocui un alt material ce ar fi fost folosit pentru a îndeplini o anumită funcție sau prin care deșeurile sunt pregătite să îndeplinească această funcție.

• >  eliminarea deșeurilor la depozitul ecologic.

• 4.2 Alinierea la politicile de mediu europene în domeniul gestionării deșeurilor

• 4.2.1.     Documente strategice la nivelul UE

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2002, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002.

Strategia de Dezvoltare Durabilă, concepută pentru o Europă extinsă, a fost adoptată de către Consiliul UE la 9 iunie 2006.

În acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie:

• ■  Protecția mediului, prin măsuri care să permită disocierea creșterii economice de impactul negativ asupra mediului;

Echitatea și coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversității culturale, egalității de șanse și prin combaterea discriminării de orice fel;

• ■  Prosperitatea economică, prin promovarea cunoașterii, inovării și competitivității pentru asigurarea unor standarde de viață ridicate și unor locuri de muncă abundente și bine plătite;

• ■  Reconversia economică în condițiile actuale de criză, prin promovarea tehnologiilor curate, competitive și crearea de locuri de muncă "verzi";

• ■  Îndeplinirea responsabilităților internaționale ale UE prin promovarea instituțiilor democratice în slujba păcii, securității și libertății, a principiilor și practicilor dezvoltării durabile pretutindeni în lume.

Principiile directoare ale Strategiei de dezvoltare durabilă pentru o Europă extinsă sunt următoarele:

• ■  Promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului (Solidaritatea în interiorul generațiilor și între generații)

• ■  Cultivarea unei societăți deschise și democratice;

• ■  Informarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional;

• ■  Implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali;

• ■  Coerența politicilor și calitatea guvernării la nivel local, regional, național și global;

Integrarea politicilor economice, sociale și de mediu prin evaluări de impact și consultarea factorilor interesați;

• ■   Utilizarea cunoștințelor moderne pentru asigurarea eficienței economice și investiționale;

• ■  Aplicarea principiului precauțiunii în cazul informațiilor științifice incerte;

• ■  Aplicarea principiului “poluatorul plătește”.

• 4.2.2.      Tendințe la nivel european

În ultimii 10-15 ani s-a înregistrat o creștere a cantității de deșeuri menajere generate cu aproximativ 12% din care cea mai mare parte este eliminată prin depozitare generând efecte nefaste asupra mediului (poluare sol, apă, aer, emisii de CO₂ , CH4 etc.).

UE intenționează să reducă semnificativ cantitățile de deșeuri generate, prin aplicarea de politici de prevenire, de utilizare mai eficientă a resurselor și încurajarea consumului durabil. Abordarea Uniunii se bazează pe trei principii:

1. Prevenirea producerii deșeurilor: Acesta este un factor cheie în orice strategie de gestionare a deșeurilor. Dacă putem reduce cantitatea de deșeuri generate și periculozitatea lor, atunci eliminarea deșeurilor va fi mai ușoară. Prevenirea este strâns legată de îmbunătățirea metodelor de fabricație și de influențare a consumatorilor să achiziționeze produse ecologice și care

folosesc cantități mai mici de ambalaje.

• 2.  Reciclare și refolosire: dacă prevenirea nu este posibilă, vor fi valorificate cantități cât mai mari de deșeuri, de preferat prin reciclare. Comisia Europeană a definit câteva fluxuri specifice cărora li se acordă o atenție prioritară: ambalaje, deșeuri voluminoase, baterii, DEEE. Directivele europene corespunzătoare au fost transpuse în legislațiile naționale, o parte din Statele Membre înregistrând succese în implementarea lor.

• 3.  Îmbunătățirea eliminării finale și a monitorizării: Dacă deșeurile nu pot fi reciclate sau refolosite, ele vor fi incinerate corespunzător, depozitarea lor rămânând ca ultimă opțiune. Ambele metode pot afecta serios mediul înconjurător dacă nu sunt monitorizate și controlate. Directiva privind depozitarea deșeurilor interzice anumite tipuri de deșeuri (anvelope uzate) și stabilește ținte pentru reducerea cantităților de deșeuri biodegradabile. Directiva privind incinerarea deșeurilor impune limite la emisiile din incineratoare (dioxine, NO_x, S02, HCl). Ca urmare a aplicării acestor politici, la nivel european se remarcă o tendință de scădere a cantității de deșeuri depozitate și o îmbunătățire a calității aerului.

• 4.2.3.      Documente strategice la nivel național

Programul guvernamental stabilește principiile de bază ale politicii de mediu a României în conformitate cu prevederile europene și internaționale, asigurând protecția și conservarea naturii, a diversității biologice și utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

Strategia națională de gestionare a deșeurilor

Obiectivul global al Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor este dezvoltarea unui sistem integrat de management al deșeurilor eficient din punct de vedere ecologic și economic,

Strategia națională de gestionare a deșeurilor prezintă o listă detaliată a obiectivelor generale și specifice:

• -  obiective strategice generale pentru gestionarea deșeurilor;

• -  obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deșeuri;

• -  obiective strategice generale pentru gestionarea deșeurilor periculoase;

• -  obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deșeuri periculoase.

De asemenea se menționează pașii și instrumentele care trebuie dezvoltate și aplicate în vederea realizării tuturor obiectivelor prevăzute în strategie.

Planul Național de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care România încearcă să recupereze cât mai rapid disparitățile de dezvoltare socio-economică față de Uniunea Europeană.

În urma analizei situației curente a României, au fost identificate 6 priorități naționale de dezvoltare, prioritatea numărul 3 fiind reprezentată de protecția și îmbunătățirea calității mediului.

Obiectivul global al acestei priorități îl constituie protejarea și îmbunătățirea calității mediului, în conformitate cu nevoile economice și sociale ale României, conducând astfel la îmbunătățirea semnificativă a calității vieții prin încurajarea dezvoltării durabile.

Planul Național de Dezvoltare 2007- 2013 este un concept specific politicii europene de coeziune economică și socială și a fost adoptat în anul 2005 de către Guvernul României.’

Planul Național de Dezvoltare 2007 - 2013 reprezintă documentul de planificare strategică și programare financiară multianuală aprobat de Guvern și elaborat într-un larg parteneriat, și care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Planul Național de Dezvoltare furnizează o analiză detaliată a managementului deșeurilor în România, măsuri de prevenire a producerii deșeurilor și de reducere a cantității acestora, metode de reciclare, lista indicatorilor de monitorizare. Acesta include și acțiuni și măsuri adecvate pentru conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu în domeniul gestionării deșeurilor. Pe lângă obiectivele stabilite în Strategia națională de gestionare a deșeurilor, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor cuprinde și țintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deșeuri, precum și măsurile pentru atingerea acestora.

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor a fost dezvoltată prin Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 și este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente față de UE. Prin Legea nr. 211/2011 de transpunere a Directivei Europene la nivel național se stabilesc anumite ținte în ceea ce privește deșeurile:

• -  până în anul 2020 să se atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităților de deșeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere și, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din deșeurile menajere;

• -  până în anul 2020 să se atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări, cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.

Planul Regional de Gestiune a Deșeurilor- Regiunea 5 Vest

Un obiectiv major al Planurilor regionale de gestionare a deșeurilor îl reprezintă implementarea acțiunilor, procedurilor și investițiilor rentabile și încurajarea participării publicului, toate acestea ducând la tratarea integrată a deșeurilor, eficace din punct de vedere al mediului, durabilă și acceptabilă din punct de vedere economic.

Planurile regionale a deșeurilor au fost elaborate la nivel regional și:

• -      reprezintă o strategie sincronizată a gestionării deșeurilor la nivelul tuturor județelor din regiune;

• -      conțin obiective și ținte privind managementul deșeurilor la nivel regional reprezentând astfel o legătură între țintele naționale și posibilitățile și opțiunile de atingere a lor la nivel regional;

• -      permite folosirea condițiilor locale existente la nivelul regiunii în scopul facilitării atingerii țintelor naționale la nivel de regiune prin compensarea dezavantajelor/lipsurilor unui județ prin avantajele/avansul unui alt județ din aceeași regiune

• -     este un instrument de planificare care a permis Consiliilor Județene să primească finanțare europeană.

• 4.2.4.     Documente strategice la nivel local

Planul județean de gestionare a deșeurilor s-a elaborat în baza principiilor și obiectivelor din Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și a metodologiei de elaborare a planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor și a fost aprobat prin la Hotărârea Consiliului Județean Arad nr. 7/23.01.2008.

Scopul Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor este de a asigura cadrul pentru crearea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor la nivelul județului, care să asigure îndeplinirea obiectivelor și țintelor legislative și a celor prevăzute în planurile de nivel superior (național și regional).

Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor, aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, nr. 951/6 iunie 2007, deșeurile care fac obiectul planurilor județene de gestionare a deșeurilor sunt deșeurile municipale nepericuloase și periculoase (deșeurile menajere și asimilabile din comerț, industrie și instituții), la care se adaugă alte fluxuri speciale de deșeuri: deșeurile de ambalaje, deșeurile din construcții și demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești, vehicule scoase din uz și deșeuri de echipamente electrice și electronice.

În județul Arad există o stație de sortare a deșeurilor reciclabile dat în funcțiune la 16 octombrie 2007 și prelucreaza deșeurile menajere mixte. Capacitatea stației de sortare este de 9 tone / oră, și este operată de SC Polaris M Holding SRL și reprezintă un bun randament în temeiul contractului de concesiune, fiind situat în apropierea depozitului de deșeuri conform.

În județul Arad nu există nicio instalație de compostare în prezent.

Deșeurile municipale sunt reprezentate de totalitatea deșeurilor menajere și similare acestora generate îm nediul urban și rural din gospodării instituții, unități comerciale și de la operatori economici, deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, la care se adaugă și deșeuri din construcții și demolări rezultate din amenajări interioare ale locuințelor colectate de operatorii de salubritate. Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acesora, inclusiv supervizarea acestor operații și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare.

• 4.3 Situația actuală a gestionării deșeurilor în municipiul Arad

Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor. Responsabilitatea pentru activitățile de gestionare a deșeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plătește” sau după caz, producătorilor, în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

• 4.3.1.      Deșeuri municipale

Organizarea activităților de colectare, transport și eliminare a deșeurilor municipale reprezintă una dintre obligațiile administrațiilor publice locale.

Prin deșeuri municipale se înțelege:

• >      deșeuri menajere și asimilabile din comerț, industrie și instituții;

• >    deșeuri din grădini și parcuri;

• >    deșeuri din piețe și deșeuri stradale;

• >     deșeuri voluminoase.

Situația actuală a deșeurilor municipale

În tabelul de mai jos sunt prezentate cantitățile de deșeuri municipale generate la nivelul municipiului Arad în perioada 2010-2014:

An	2010	2011	2012	2013	2014
Deșeuri municipale (deșeuri menajere și     asimilabile provenite     din comerț, industrie, instituții,       din care:
Deșeuri menajere mixte [tone]	100382	81292	49990	51955	52711
Deșeuri stradale [tone]	22182	26823	34269	32073	34705	34705

Evoluția generării deșeurilor municipale

Pentru proiecția de generare a deșeurilor municipale conform Metodologiei de elaborare a planurilor naționale și județene de gestionare a deșeurilor se utilizează indicele anual de creștere al deșeurilor municipale de 0,8%.

Indicatorul de generare a deșeurilor la nivelul anului 2007 este de 0,93 kg/locuitor/zi în mediul urban.

Având în vedere estimările Master Planului pentru Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor se consideră că în anul 2011 deșeurile din parcuri și grădini reprezintă 1 % din cantitatea de deșeuri menajere, iar deșeurile din piețe 2 % .

Ponderile deșeurilor din grădini și parcuri, a deșeurilor stradale și deșeurilor din piețe sunt cele prevăzute în Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 5 Vest:

Ponderea deșeurilor _ biodegradabile în deșeurile municipal generate în mediul urban

	Pondere deșeuri biodegradabile (%)
	2008-2012	2013-2018	După 2019
Deșeuri         menajere colectate în amestec și separat	68	66	65
deșeuri alimentare și de gradina	54	52,2	50,1
hârtie + carton	14	13,4	14,4
deșeuri  asimilabile din comerț, industrie, instituții colectate în amestec și separat	45	45	45
deșeuri din grădini și parcuri	95	95	95
deșeuri din piețe	90	90	90
deșeuri stradale	20	20	20
deșeuri    generale    și necolectate	68	66	65
deșeuri alimentare și de grădină	54,0	52,2	50,1
hârtie + carton	14	13,4	14,4

Proiecția de generare a deșeurilor biodegradabile s-a realizat pe baza proiecției de compoziție a deșeurilor menajere și considerând compoziția celorlalte tipuri de deșeuri ca rămânând constantă pentru perioada de planificare.

An	2015	2016	2017	2018	2019
Deșeuri menajere [tone]	53.135	57.386	61.900	66.850	72.200

Datele privind generarea deșeurilor municipale în municipiul Arad sunt preluate din istoricul situațiilor de lucrări a operatorului de salubrizare respective administratorului deponeului ecologic rezultate din măsurări (în depozitul ecologic intrările sunt cântărite).

Generarea deșeurilor este influențată de o serie de factori din care cei mai importanți sunt:

• - evoluția populației;

• - nivelul de dezvoltare economică și socială a municipiului Arad;

• - gradul de dezvoltare a industriei în municipiul Arad;

• - comportamentul consumatorului (rata șomajului, nivelul de educație).

• 4.3.2. Ambalaje și deșeuri de ambalaje

Produsele și mărfurile ambalate fac parte integrantă din lumea în care trăim și. în multe privințe, ne fac viața mai ușoară. Din nefericire însă, volumul de deșeuri de ambalaje a crescut dramatic în ultima vreme.

Cerințele esențiale reprezintă de fapt, patru abordări distincte ale problematicii ambalajelor, menite să reducă la minimum impactul acestora asupra mediului pe parcursul producției, utilizării și/sau eliminării lor. Aceste abordări pot fi utilizate împreună. Uneori însă, acestea pot implica anumite aspecte contradictorii. Din acest motiv, pentru un anumit produs ambalat, trebuie aleasă cea mai potrivită abordare sau combinație de abordări:

• >  Volumul și masa de ambalaje trebuie reduse la minimum cu menținea nivelurilor necesare de siguranță, igienă și acceptabilitate pentru produsul ambalat și pentru utilizatorul acestuia.

• >  Ambalajele trebuie fabricate astfel încât să permită reutilizarea conform normelor în vigoare.

• >  Ambalajele trebuie fabricate astfel încât să permită reutilizarea, recuperarea materialelor, inclusiv reciclarea, valorificarea energetică sau compostarea, în conformitate cu normele în vigoare.

• >  Cantitatea de substanțe toxice sau periculoase din ambalaje trebuie redusă la minimum în vederea minimizării prezenței acestora în emisii, în cenușa sau în levigatul generat la instalațiile de incinerare sau la depozitele de deșeuri.

Ambalajul este un produs a cărui funcționalitate se încheie în momentul începerii utilizării produsului conținut. Trecerea de la stadiu! de produs la cel de deșeu este rapidă și impune luarea unor decizii importante cu privire la mediu.

Deșeurile de ambalaje pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

• •       Hârtie + carton;

• •        Plastic;

• •         Sticlă;

• •       Metal;

• •      Lemn.

Deșeuri de ambalaje

Proiecția de generare a deșeurilor de ambalaje se realizează pe baza Metodologiei de elaborare a planurilor județene de gestionare a deșeurilor, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr.951/6 iunie 2007. Calculul proiecției se bazează pe datele privind cantitățile de deșeuri de ambalaje estimate că au fost generate la nivel de județ în anul 2006.

Întrucât în prezent nu se realizează colectarea separată a deșeurilor de ambalaje, cantitățile generate pot fi estimate numai pe baza datelor privind cantitățile de ambalaje introduse pe piață, acestea fiind date relevante numai la nivel național. Conform Metodologiei, pe baza cantității estimate la nivel național, se estimează cantitățile generate la nivel de regiune în funcție de: populație, cheltuielile bănești ale populației pentru achiziția mărfurilor alimentare și a băuturilor, a mărfurilor nealimentare și a serviciilor.

Împărțirea pe județe a cantității de deșeuri de ambalaje estimate că se generează în regiune se realizează în funcție de veniturile salariale totale.

Pentru perioada 2007-2013, creșterea indicatorilor de generare a deșeurilor de ambalaje se consideră ca în Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 5 Vest și Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor, iar ulterior se consideră o creștere mai scazută, începând cu anul 2017 creșterea anuală fiind de 1 %.

Cantitatea de deșeuri de ambalaje generată

Total ambalaje in județul Arad	Cantitatea de deșeuri de ambalaje generată (tone)
		2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013
Total	Total	43,029	46,041	49,264	51,727	54,314	57,029	59,881
	Populație	25,984	27,803	29,749	31,237	32,799	34,439	36,161
	Alte surse	17,045	18,238	19,515	20,49	21,515	22,59	23,72
Hârtie      și carton	Total	11,403	12,201	13,055	13,708	14,393	15,113	15,868

	Populație	6,272	6,711	7,180	7,539	7,916	8,312	8,728
	Alte resurse	5,131	5,490	5,875	6,169	6,477	6,801	7,140
Plastic	Total	12,909	13,812	14,779	15,518	16,294	17,109	17,964
	Populație	9,036	9,669	10,345	10,863	11,406	11,976	12,575
	Alte surse	3,873	4,143	4,434	4,655	4,888	5,133	5,389
Sticlă	Total	8,606	9,208	9,853	10,345	10,863	11,406	11,976
	Populație	6,885	7,367	7,882	8,276	8,690	9,125	9,581
	Alte surse	1,721	1,841	1,971	2,069	2,173	2,281	2,395
Metale	Total	5,056	5,410	5,789	6,078	6,382	6,701	7,036
	Populație	3,792	4,057	4,341	4,558	4,786	5,026	5,277
	Alte surse	1,264	1,353	1,448	1,52	1,596	1,675	1,759
Lemn	Populație	5,056	5,410	5,789	6,078	6,382	6,701	7,036
	Alte surse	0	0	0	0	0	0	0
	Populație	5,056	5,410	5,789	6,078	6,382	6,701	7,036

Situația actuală

Conform Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile publice, asociațiile, fundațiile, persoanele fizice, sunt obligate să colecteze selectiv deșeurile de ambalaje în containere diferite, inscripționate în mod corespunzător și amplasate în locuri speciale accesibile cetățenilor.

În municipiul Arad colectarea selectivă se face prin intermediul containerelor amplasate în punctele de colectare (în zona blocurilor de locuințe) iar la locuințele de tip casă- în saci galbeni de plastic, distribuiți gratuit de către operatorul de salubrizare.

În zona blocurilor de locuințe, la fiecare platformă gospodărească sunt amplasate, pe lângă eurocontainerele destinate colectării deșeurilor menajere, fie câte un container galben tip igloo de 2,5 mc pentru colectarea separată a deșeurilor din plastic sau metal, respectiv unul pentru colectarea hârtiei/cartonului, fie eurocontainere din plastic, cu capacitate de 1,1 mc pentru colectarea separată a fracțiilor (hârtie, plastic + metal, sticlă) inscripționate corespunzător.

Din anul 2007 operatorul de salubrizare a asigurat colectarea selectivă, separată, a deșeurilor din ambalaje (deșeuri reciclabile), situația prezentându-se astfel:

An	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014
Hârtie/carton	63,6	381,93	274,08	331,32	102,77	394,16	529,54	465,94
Materiale plastice	48,8	553,48	318,9	285,86	198,49	388,95	689,57	540,99
Materiale neferoase	1,98	14,72	14,48	6,46	0,9	5,52	7,58	4,43
Materiale feroase	3,8	22,3	4,7	14,94	7,77	7,04	8,52	4,88

• 4.3.3. Evoluția generării deșeurilor de ambalaje în municipiul Arad

Creșterea cantității de deșeuri municipale generate este determinată de două motive: un consum mai mare al populației și o proporție mai ridicată a populației deservite de serviciile publice de salubrizare în sistem centralizat (Eco-Rom Ambalaje, Raport anual 2006).

Componența materialelor de ambalaj conform Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 5 Vest a fost estimată la 26, 5% pentru carton și hârtie, 30% pentru plastic, 20% pentru sticlă, 11, 75% pentru metal si 11, 75% pentru lemn. Se estimează că acesta componentă nu se va schimba pe parcursul perioadei planificate.

Rata de creștere estimată a deșeurilor de ambalaje este :

• -       7%/an între 2007 și 2009;

• -       5%/an între 2010 și 2013;

• -      4% în

• -      3% în

• -      2% în

• -      1% după anul 2017.

Procentele de mai sus aproape că dublează cantitatea de deșeuri de ambalaje pe un interval de 10 ani. Se estimează că 40% din total vor proveni din industrie și 60% de la gospodarii si activitati comerciale.

Situația actuală

Conform Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile publice, asociațiile, fundațiile, persoanele fizice sunt obligate să colecteze selectiv deșeurile de ambalaje în containere diferite, inscripționate în mod corespunzător și amplasate în locuri speciale accesibile cetățenilor.

Pentru colectarea selectivă a deșeurilor de la populație și valorificare, responsabilitățile îi revin Primăriei Municipiului Arad.

În Municipiul Arad colectarea selectivă a deșeurilor se realizează prin amplasarea de eurocontainere de 1,1 mc sau de containere tip igloo sau clopot cu capacitate de 2,5 mc în punctele de colectare, destinate colectării deșeurilor reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal și sticlă).

Pentru utilizatorii serviciului de salubrizare menajeră care locuiesc în locuințe tip casă, colectarea selectivă se realizează cu ajutorul sacilor de plastic galbeni, distribuiți gratuit de către operatorul de salubrizare.

Colectarea deșeurilor reciclabile în municipiul Arad se face săptămânal.

• 4.3.4 Deșeuri de echipamente electrice și electronice (D.E.E.E.)

Echipamentele electrice și electronice (EEE) sunt echipamente care funcționează pe bază de curent electric sau câmpuri electromagnetice, dar și echipamentele de generare, transport și de măsurare a acestor curenți și câmpuri, și care sunt destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1000 volți curent alternativ și 1500 volți curent continuu.

Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) reprezintă echipamentele electrice și electronice pe care deținătorul le aruncă, are intenția sau obligația de a le arunca, precum și toate componentele, subansamblele și produsele consumabile, parte integrantă a echipamentului.

Municipiul Arad organizează colectarea acestor deșeuri prin intermediul societății RoRec în baza protocolului de colaborare, lunar, din poartă în poartă, pe baza solicitărilor telefonice. Periodic (trimestrial) se organizează campanii ample, de stimulare a populației prin acordarea de premii în cadrul tombolelor.

Situația actuală

Cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice generată anual care poate fi colectată este in medie de 22.000 kg/an.

Ținta prevăzută de legislația în vigoare este de 4,5 kg/locuitor/an.

• 4.3.2. Deșeuri provenite din activitățile de construire și desființare

Conform H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei Deșeurile sunt atât deșeuri nepericuloase, cât si periculoase. Deșeurile de materiale de

construcții pot fi clasificate după cum urmează:

• •       deșeuri generate de demolări;

• •       deșeuri generate de realizarea unor noi construcții;

• •       deșeuri generate de renovarea unor construcții;

• •       deșeuri generate din activitățile de reparare a drumurilor;

• •       deșeuri generate din activitățile de reparare a podurilor;

• •       deșeuri generate de dezastre naturale.

Conform Masterplanului aprobat, deșeurile din construcții și demolări pot fi împărțite în 2 grupe:

• -   deșeuri minerale inerte incluzând materialul excavat, deșeurile provenite din repararea drumurilor și deșeurile de beton provenite din demolări și clădiri;

• -  deșeuri din C&D nesortate reprezentând deșeurile rezultate din ambalaje și materiale deteriorate în timpul construcțiilor, finisaje interioare sau materiale colectate de la recondiționarea apartamentelor sau caselor.

Pentru deșeurile din construcții și demolări, la nivelul județului nu există nici o instalație de tratare astfel încât sunt necesare atât capacitați de eliminare a deșeurilor cât si de tratare a acestei categorii de deșeuri. Pentru eliminarea deșeurilor din construcții si demolări este necesară realizarea unui depozit de deșeuri inerte precum și achiziționarea infrastructurii de mărunțire (concasor) și adoptarea unor măsuri de valorificare a acestora precum și o campanie de conștientizare a producătorilor de astfel de deșeuri pentru depozitarea acestora în spațiile special amenajate (deposit).

• 5. Măsuri și obiective necesare pentru atingerea țintelor de gestionare a deșeurilor în perioada 2016 - 2020

Măsuri:

• 1) Prevenirea - măsuri luate înainte ca o substanță, material sau produs să devină deșeu, prin care se reduc: cantitățile de deșeuri (inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viață a acestora), impactul negativ al deșeurilor generate asupra sănătății populației și asupra mediului, conținutul de substanțe periculoase în materiale și produse;

• 2) Pregătirea pentru reutilizare - operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin care produsele ori componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate, fără alte operațiuni de pretratare;

• 3) Reciclarea deșeurilor - este definită ca orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția inițială ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere;

• 4) Alte operațiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică (recuperarea de energie din tratarea termică a deșeurilor) - operațiuni care au drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv.

• 5) Eliminarea deșeurilor (în principal prin depozitare).

  • 5.1. Obiective propuse:

• 1) Îmbunătățirea sistemului de precolectare prin construirea de platforme betonate și împrejmuite;

• 2) Valorificarea superioară a deșeurilor prin construirea unei stații de cogenerare pentru producerea de energie electrică și termică;

Municipiul Arad face parte din Zona I prevăzută de Master plan.

În municipiul Arad există o stație de sortare a deșeurilor reciclabile ce a fost pusă în funcțiune la data de 16 octombrie 2007, dar care sortează deșeuri menajere colectate în amestec. Stația de sortare are o capacitate de 9 tone pe oră și este operată de SC.POLARIS M HOLDING.SRL reprezentând un bun de retur conform contractului de concesiune și se află localizată în apropierea depozitului conform.

Depozitul conform de deșeuri a fost construit în baza Contractului de concesiune nr. 6863/25.07.2002 încheiat cu un operator specializat și dat în funcțiune la data de 4 noiembrie 2003, iar anul estimat pentru închidere este 2033. Suprafața totală a amplasamentului este de 16,45 ha. Depozitul deține Autorizația Integrată de Mediu nr. 27/16.07.2007, valabilă până la data de 16.07.2017 și care prevede extinderea acestui depozit în vederea deservirii întregului județ.

În ceea ce privește investițiile în curs, în Arad, Stația de compostare Arad se află în curs de execuție, și este proiectată în spațiu închis, în tunele pentru faza de compostare intensivă. Faza de maturare se va face cu maturare deschisă. Instalația de compostare din Arad este proiectată pentru a primi 19.000 t/an deșeuri biodegradabile și alte tipuri de deșeuri verzi și compostabile, cum ar fi deșeurile din activități de catering, din piețe, din parcuri.

Procesul de compostare se bazează pe maturare și se desfășoară după cum urmează:

• •      Mărunțirea deșeurilor verzi, a deșeurilor din parcuri, precum și a deșeurilor biodegradabile din saci;

• •      Cernerea părților grosiere, care sunt eliminate ca resturi;

• •      Prima fază de compostare intensivă, care va dura aproximativ 4 săptămâni, se va realiza în tuneluri cu scopul de a atinge mai multe obiective:

• -      de a preveni emisiile de miros, care sunt generate în mod semnificativ de deșeurile biodegradabile, în primele săptămâni ale compostării;

• -      de a asigura o aerare bună, întrucât de obicei, grămezile de compost în tuneluri sunt aerate prin aerare forțată;

• -  de a împiedica pătrunderea ploii în grămezile de compost;

• •      În faza de maturare, care va dura până la 12 săptămâni, compostul va ajunge la un compost matur. Faza de maturare este amplasată într-o zonă acoperită, în scopul protecției împotriva ploilor ( umezire) și soare puternic (uscare);

• • Cernerea compostului sub 40 mm și stocarea compostului.

Capacitatea instalației de compostare a fost determinată pe baza datelor statistice și ținând seama de faptul că 80% din casele din mediul urban al zonei 1 Arad vor colecta separat deșeurile biodegradabile.

Serviciul de colectare și transport a deșeurilor va fi delegat unui operator de salubrizare, care va colecta separat următoarele categorii de deșeuri:

• -  deșeuri menajere (deșeuri reciclabile, deșeuri biodegradabile, deșeuri reziduale);

• -  deșeuri periculoase din deșeurile menajere;

• -   deșeuri asimilabile celor menajere din comerț, industrie și instituții;

• -  deșeuri voluminoase provenite de la populație, instituții publice și operatori economici, neasimilabile celor menajere;

• -   deșeuri din construcții și demolări rezultate din activitățile de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor.

Deșeurile reciclabile colectate separat de pe zona 1 Arad (deșeuri menajere și parte din deșeurile similare) vor fi transportate la stația de sortare existentă. Materialele reciclabile rezultate în urma sortării vor fi stocate pe amplasamentul stației de sortare, urmând a fi valorificate de către operatorul stației, iar reziduurile vor fi transportate în vederea eliminării la depozitul conform, prin grija operatorului stației de sortare.

Deșeurile biodegradabile, colectate separat, din mediul urban al Zonei 1 Arad vor fi transportate la stația de compostare de la Arad, care va fi operată de un operator desemnat prin licitație. Compostul rezultat va fi valorificat pe piața locală iar reziduurile rezultate în urma procesului de compostare vor fi transportate în vederea eliminării la depozitul conform, prin grija operatorului stației de compostare.

Deșeurile reziduale colectate vor fi transportate și eliminate la depozitul conform.

Deșeurile periculoase din deșeurile menajere colectate separat vor fi stocate temporar în locul special amenajat de către operatorul de colectare și transport, urmând a fi eliminate la operatori economici autorizați.

Deșeurile voluminoase colectate separat vor fi stocate temporar în locul special amenajat de către operatorul de colectare și transport, urmând a fi valorificate dacă este posibil și fezabil din punct de vedere tehnico-economic, fracția care nu poate fi valorificată fiind eliminată la depozitul conform.

Deșeurile din construcții și demolări colectate separat (doar cele rezultate din activitățile de amenajare și reabilitare a locuințelor populației) vor fi valorificate dacă este posibil și fezabil din punct de vedere tehnico-economic, fracția care nu poate fi valorificată fiind eliminată la depozitul conform.

Având în vedere îndeplinirea țintei de minim 50% din masa totală a cantităților de deșeuri reciclabile, provenind din deșeurile menajere apare ca o necesitate îmbunătățirea sistemului de precolectare prin construirea de platforme betonate și împrejmuite. Sistemul are mai multe avantaje pentru protecția mediului, astfel încât se elimină poluarea mediului, iar construcția oferă posibilitatea igienizării periodice, apele reziduale rezultate în urma igienizării fiind vidanjate.

Prin modernizarea platformelor, operațiunea de întreținere a sistemului pentru toate componentele (containere, pltaforme) devine mai ușoară și constă în:

• -  dezinfectarea containerelor;

• -  verificarea părților componente ale echipamentului și repararea/înlocuirea elementelor uzate;

• -  curățarea și spălarea elementelor expuse contactului direct cu deșeurile.

• 6. Monitorizare. Indicatori cheie

Indicatorii de performanță trebuie să asigure evaluarea continuă a operatorului cu privire la următoarele activități:

• a)  contractarea serviciului de salubrizare;

• b) măsurarea, facturarea și încasarea contravalorii serviciilor efectuate;

• c) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate;

• d) menținerea unor relații echitabile între operator și utilizator prin rezolvarea rapidă și obiectivă a problemelor, cu respectarea drepturilor și obligațiilor care revin fiecărei părți;

• e)  soluționarea în timp util a reclamațiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de salubrizare;

• f)  prestarea serviciului de salubrizare pentru toți utilizatorii din raza unității administrativ-teritoriale pentru care are hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;

• g) prestarea de servicii conexe serviciului de salubrizare - informare, consultanță;

• h) atingerea țintelor privind gestionarea deșeurilor.

În vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanță, operatorul de salubrizare trebuie să asigure:

• a) gestiunea serviciului de salubrizare conform prevederilor contractuale;

• b) gradul asigurării colectării separate a deșeurilor menajere și similare;

• c) gradul asigurării cu recipiente de colectare a producătorilor de deșeuri;

• d) evidența clară și corectă a utilizatorilor;

• e) înregistrarea activităților privind măsurarea prestațiilor, facturarea și încasarea contravalorii serviciilor efectuate;

• f)  înregistrarea reclamațiilor și sesizărilor utilizatorilor și modul de soluționare a acestora.

Indicatorii de performanță au caracter minimal și pot fi suplimentați conform prevederilor legale.

Indicatori de performanță pentru serviciul public de salubrizare

Nr. crt.	INDICATORI DE PERFORMANȚĂ	TRIMESTRUL				TOTAL AN
		I	II	III	IV
1	INDICATORI   DE   PERFORMANȚĂ GENERALI
1.1	CONTRACTAREA  SERVICIILOR  DE SALUBRIZARE
	a) Numărul de contracte încheiate pe categorii de utilizatori raportat la numărul de solicitări	0	0	0	0	0
	b) Numărul de contracte de la pct. a) încheiate în  mai puțin de  10 zile calendaristice	0	0	0	0	0
	c) Numărul de solicitări de modificare a prevederilor contractuale raportate la numărul total de solicitări de modificare a prevederilor contractuale rezolvate in 10 zile	0	0	0	0	0
	d) Numărul de solicitări de îmbunatățire a parametrilor de calitate ai activității prestate rezolvate raportat la numărul total de cereri de îmbunătățire a activității pe categorii de activități	40%	50%	70%	100%	100%
1.2.	MĂSURAREA ȘI GESTIUNEA CANTITĂȚII SERVICIILOR PREST				1ATE
	a) Numărul de recipiente de precolectare asigurate pe tripodimensiuni ca urmare a solicitărilor raportat la numărul total de solicitări	100%	100%	100%	100%	100%
	b) Numărul de reclamații rezolvate privind cantitațile de servicii prestate raportate la numărul total de reclamații privind cantitățile de servicii prestate de tipuri de activități și categorii de utilizatori	100%	100%	100%	100%	100%
	c) Ponderea din numărul de reclamații de la lit b) care s-au dovedit justificate	10%	10%	10%	10%	10%
	d) Procesul de solicitări de la lit c) care au fost rezolvate în mai puțin de 5 zile lucrătoare	100%	100%	100%	100%	100%
	e) Numărul de sesizări din partea agenților de protecția mediului raportat la numărul	0%	0%	0%	0%	0%

	total de sesizări din partea autoritățiilor centrale și locale
	f) Numărul anual de sesizări din partea agențiilor de sănătate publică raportat la numărul total de sesizări din partea autorităților centrale și locale	0%	0%	0%	0%	0%
	g) Cantitatea de deșeuri colectate selectiv raportată la cantitatea de deșeuri colectată selectiv programată pentru anul în curs	20%	50%	70%	100%	100%
	h) Cantitatea totală de deșeuri sortate și valorificate raportată la cantitatea totală de deșeuri colectate	50%	50%	50%	50%	50%
	i) Penalități contractuale totale aplicate de autoritățiile administrative publice locale, raportate la valoarea prestației neexecutate aferente activităților	5%	5%	5%	5%	5%
	j) Cantitatea totală de deșeuri colectate pe bază de contract la agenți economici, raportată la cantitatea totală de deșeuri colectată	60%	80%	90%	100%	100%
	k) Cantitatea totală de deșeuri colectate din locurile neamenajate/rampe neautorizate raportată la cantitatea totală de deșeuri colectate	5%	5%	5%	5%	5%
	l) Numărul de reclamații rezolvate privind calitatea activității prestate, raportat la numărul total de reclamații privind calitatea activității prestate, pe tipuri de activități și categorii de utilizatori	100%	100%	100%	100%	100%
	m) Ponderea din numărul de reclamații de la punctul l) care s-au dovedit justificate	5%	5%	5%	5%	5%
	n) Procentul de solicitări de la lit. m) care au fost rezolvate în mai puțin de 2 zile calendaristice	100%	100%	100%	100%	100%
	o) Valoarea aferentă activității de colectare a deșeurilor totală facturată , raportată la valoarea totală rezultată din valorificarea deșeurilor reciclabile	100%	100%	100%	100%	100%
1.3.	FACTUTAREA ȘI ÎNCASAREA CONTRA VA]	LORII PRESTAȚIILO			R
	a) Numărul de reclamații privind facturarea raportat la numărul total de utilizatori pe categorii de utilizatori	2%	2%	2%	2%	2%
	b) Procentul de reclamații de la lit. a) rezolvate în mai puțin de 10 zile	100%	100%	100%	100%	100%
	c) Procentul de reclamații de la lit. a) care sau dovedid justificate	10%	10%	10%	10%	10%
	d) Valoarea totală a facturilor încasate raportată la valoarea totală a facturilor emise pe categorii de utilizatori inclusiv în cazul UAT-urilor și a persoanelor de pe	100%	100%	100%	100%	100%

	raza teritorială a acestora.
	e) Valoarea totală a facturilor emise la cantitățile de servicii prestate, pe activități și categorii de utilizatori.	100%	100%	100%	100%	100%
1.4.	RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE SCRISE ALE UTILIZAT			ORILO	R
	a) Numărul de sesizări scrise, raportate la numărul total de utilizatori, pe activități și categorii de utilizatori.	10%	10%	10%	10%	10%
	b) Procentul din totalul de la lit. a) la care s-a răspuns într-un teremen mai mic de 30 de zile calendaristice.	100%	100%	100%	100%	100%
	c) Procentul din totalul de la lit. a) care s-a dovedit neîntemeiat.	5%	5%	5%	5%	5%
2	INDICATORI DE PERFORMANȚĂ GARANTAȚI
2.1	INDICATORI   DE   PERFORMANȚĂ GARANTAȚI  PRIN  LICENȚA  DE PRESTARE A SERVICIULUI
	a) Numărul  de  sesizări   scrise privind nerespecatrea   de   către   operator   a obligațiilor din licență	0	0	0	0	0
	b) Numărul de încălcări ale obligațiilor operatorului rezultatele și analizele și controalele organismelor abilitate	0	0	0	0	0
2.2	INDICATORI DE PERFORMANȚĂ A CĂROR  NERESPECTARE  ATRAGE PENALITĂȚI            CONFORM CONTRACTULUI               DE FURNIZARE/PRESTARE
	a) Numărul de utilizatori care au primit despăgubiri datorate culpei operatorului sau dacă s-au îmbolnăvit datorită nerespectării condițiilor corespunzătoare de prestare a activității.	0	0	0	0	0
	b) Valoarea despăgubirilor acordate de operator pentru situațiile de la lit. a) raportată la valoarea totală facturată aferentă activității.	0	0	0	0	0
	c) Numărul de neconformități constate de către   autoritatea publică locală pe activități.	0	0	0	0	0

• 7. Concluzii

În îndeplinirea strategiei, rolul administrației publice locale este de a crea cadrul necesar pentru ca fiecare parte a societății să își asume responsabilitatea și să-și managerieze propriile deșeuri, precum și de a urmări respectarea cadrului legal în domeniu.

Toți factorii implicați trebuie să își asume responsabilitatea unei gestionări raționale a resurselor și deșeurilor astfel:

> producătorii trebuie să producă bunuri folosind mai multe materiale reciclate și mai puține materii prime; produsele lor trebuie să genereze mai puține deșeuri și să aibă un impact cât mai scăzut asupra mediului;

• >   distribuitorii trebuie să reducă ambalajele și să sprijine consumatorii pentru a genera mai puține deșeuri;

• >   consumatorii, atât operatorii economici, cât și cetățenii municipiului Arad, trebuie să își reducă deșeurile, să le colecteze separat în vederea reciclării, să achiziționeze produse sau servicii care generează mai puține deșeuri și care au un impact cât mai scăzut asupra mediului;

• >   autoritățile publice locale trebuie să furnizeze direct sau indirect servicii de colectare și de reciclare pentru locuitorii municipiului Arad și să ofere informații privind reducerea deșeurilor; de asemenea, trebuie să-și planifice măsuri de gestionare a deșeurilor și să investească în facilități de colectare și tratare a acestora;

• >   operatorii trebuie să investească în reciclarea și recuperarea deșeurilor și să furnizeze servicii de calitate în acest sens pentru clienții lor.

În concluzie, strategia municipiului Arad de gestionare a deșeurilor trebuie să contureze direcțiile de dezvoltare și gestionare a serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad în care toate părțile implicate să își asume responsabilitate.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Xxxxxx Xxxxxxx

Red/Dact I.F. /I.F. Verif. C.M.

1 ex. Serviciul Edilitar

1 ex.Instituția Prefectului-Județul Arad

1 ex. Dosar ședință CLMA 30.09.2015

PROIECT

Nr.226/13.08.2015 HOTĂRÂREA nr. din_____________________

privind aprobarea Strategiei de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad

Consiliul Local al Municipiului Arad,

Având în vedere:

• - inițiativa Primarului Municipiului Arad, exprimată prin expunerea de motive înregistrată cu nr. 51507 din 11 08 2015

• - raportul nr.51508 din 11 08 2015 al Serviciului Edilitar, Mediu din cadrul Direcției Tehnice;

• - prevederile art. 5, art. 6 și art. 7 alin. (1) și art. 9 din Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• - prevederile art. 3 și art. 8 din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• - prevederile art. 59 alin. (1) lit. „c” din Legea 211/2011, privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;

În temeiul art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. „d”, alin. (6) lit. „a”, pct.14, alin. (9) și art.45 alin. (1) din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Art.1. -Se aprobă Strategia de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. -Prevederile prezentei hotărâri se vor duce la îndeplinire de către serviciile de specialitate ale Primarului Municipiului Arad.

Art.3. -Prezenta hotărâre se comunică prin grija Serviciului Administrație Publică Locală.

Directia tehnică

Red./Dact. Xxxxxxx Xxxxx / Xxxxxxx Xxxxx

ANEXĂ la HCLM nr./2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ȘI FUNCȚIONARE A SERVICIULUI PUBLIC DE SALUBRIZARE ÎN MUNICIPIUL ARAD

GENERALITĂȚI

Prezenta strategie are ca scop stabilirea direcțiilor de dezvoltare a serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad în perioada 2015-2020.

Strategia de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare din municipiul Arad este elaborată conform prevederilor Legii nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților cu modificările și completările ulterioare, Legii nr.51/2006 serviciilor comunitare de utilități publice, Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, O.U.G. nr.78/2000 privind regimul deșeurilor și ale Ordinului nr. 82/09.03.2015 privind REGULAMENTUL-CADRU al serviciului de salubrizare a localităților și a Legii nr.99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităților nr.101/2006.

La baza Strategiei de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în municipiul Arad stau următoarele documente:

• 4. Masterplanul de realizare a Proiectului „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor județul Arad“

• 5.  Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul Arad”

• 6. Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 162/2006 privind gospodărirea municipiului Arad

Prevederile strategiei de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în municipiul Arad se aplică pentru toate activitățile serviciului public de salubrizare așa cum sunt definite în Legea 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților modificată și completată prin Legea nr.99/2014:

• >  colectarea separată și transportul separat al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori ;

• >     colectarea și transportul deșeurilor provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a acestora;

• >  organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor;

• >     operarea/administrarea stațiilor de transfer pentru deșeurile municipale și deșeurile similare;

• >     sortarea deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în stațiile de sortare;

• >     maturatul, spălatul, stropirea și întreținerea cailor publice;

• >  curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț;

• >  colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public și predarea acestora unităților de ecarisaj;

• >  organizarea tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare;

• >  administrarea depozitelor de deșeuri și/sau instalațiilor de eliminare a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare;

• >  dezinsecția, dezinfecția și deratizarea;

CAPITOLUL 1. Principii care stau la baza organizării și funcționării serviciului public de salubrizare

Serviciul public va funcționa și va fi organizat pe baza următoarelor principii:

• - protecția sănătății publice;

• - autonomia locală și descentralizarea serviciilor;

• - responsabilitatea fața de cetățeni;

-conservarea și protecția mediului înconjurător;

-asigurarea calității și continuității serviciului;

-tarifare echitabilă corelată cu calitatea și cantitatea serviciului prestat ;

• - nediscriminarea și egalitatea de tratament al utilizatorilor ;

• - transparența, consultarea și antrenarea în decizii a cetățenilor;

-administrarea corectă și eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ teritoriale și a banilor publici;

-securitatea serviciului;

• - dezvoltarea durabilă.

CAPITOLUL2. Obiective care stau la baza organizării și funcționării serviciului public de salubrizare

Obiectivele generale urmărite de Strategia de dezvoltare si funcționare a serviciului public de salubrizare in municipiul Arad sunt:

S     îmbunătățirea condițiilor de viața ale populației;

S     susținerea dezvoltării economico-sociale a localităților;

S      promovarea calității și eficienței serviciului de salubrizare;

S     stimularea mecanismelor economiei de piață;

S     dezvoltarea durabilă a serviciului;

S      gestionarea serviciului de salubrizare pe criterii de transparență, competitivitate și

eficiență;

S     promovarea programelor de dezvoltare și reabilitare a sistemului de salubrizare, pe

baza unui mecanism eficient de planificare multianuala a investițiilor;

S     protecția și conservarea mediului înconjurător și a sănătății populației;

S      consultarea cu utilizatorii serviciului de salubrizare, în vederea stabilirii politicilor și

strategiilor locale și regionale în domeniu;

S     adoptarea normelor locale referitoare la organizarea și funcționarea serviciului de

salubrizare, precum și a procedurilor de delegare a gestiunii acestuia;

^      informarea periodică a utilizatorilor asupra politicilor de dezvoltare a serviciului de

salubrizare, precum și asupra necesității instituirii unor taxe speciale;

S     respectarea cerințelor din legislația privind protecția mediului referitoare la

salubrizarea localităților;

S     respectarea cerințelor și obiectivelor prevăzute în planurile de gestionare a

deșeurilor la nivel național, județean.

Obiectivele specifice urmăresc realizarea activităților serviciului public de salubrizare, precum și:

-Prevenirea și valorificarea deșeurilor (refolosire, reciclare, recuperare energetică), în conformitate cu ierarhia gestionării deșeurilor și cerințele Strategiei Europene a Deșeurilor; Acest lucru va conduce la decuplarea creșterii cantităților de deșeuri de creșterea economică.

-Îndeplinirea țintelor propuse, cu accent pe țintele referitoare la depozitarea deșeurilor biodegradabile; o atenție deosebită trebuie să se acorde în continuare țintelor referitoare la deșeurile de ambalaje și la deșeurile electrice și electronice;

- Asigurarea de investiții pentru infrastructura necesară redirecționării deșeurilor biodegradabile de la depozitare;

-Modificări legislative necesare pentru îmbunătățirea calității serviciului public de salubrizare;

-Stabilirea investițiilor necesare gestionarii deșeurilor în Municipiul Arad;

-Stabilirea obligațiilor si drepturilor persoanelor fizice și juridice privind serviciul public de salubrizare;

-Stabilirea condițiilor de desfășurare a serviciului public de salubrizare în municipiul Arad;

-Conștientizarea și stimularea populației pentru colectarea selectivă a deșeurilor și reducere. Prin comunicare și suport, prin creșterea angajamentului operatorilor economici și populației și prin propriul exemplu, Primăria Municipiului Arad poate schimbacomportamentul tradițional în ceea ce privește concepția față de deșeuri și modul de gestionare acestora.

CAPITOLUL 3. Organizarea și funcționarea serviciului public de salubrizare

• 3.2 Cadrul legislativ

3.1.1 Cadrul General de punere în aplicare a prevederilor Directivei Cadru2008/98/CE privind deșeurile

Principalul obiectiv al Directivei Cadru 2008/98/CE privind deșeurile este reducerea la minimum a efectelor negative ale generării și gestionării deșeurilor asupra sănătății populației și a mediului. Politica privind deșeurile ar trebui să urmărească reducerea consumului de resurse și să favorizeze aplicarea practică a ierarhiei deșeurilor.

Dintre modificările importante aduse de această Directivă menționăm:

• •     adăugarea unui mecanism ce permite clarificarea cazurilor în care rezultatele secundare ale unui proces de producție sunt subproduse (nu deșeuri) precum și a momentului în care un deșeu încetează să mai fie deșeu;

• •      clarificarea definițiilor anumitor operațiuni de gestionare a deșeurilor;

• •      introducerea responsabilității extinse a producătorului ca mijloc de sprijinire a proiectării și producerii de bunuri care facilitează utilizarea eficientă a resurselor pe toată durata de viață a produsului, inclusiv propria reparare, reutilizare, dezasamblare și reciclare;

• •      includerea prevederilor referitoare la deșeurile periculoase;

• •   clarificarea prevederilor referitoare la Planurile de Gestionare a Deșeurilor și specificarea necesității luării în considerare a întregului ciclu de viață al deșeurilor în - momentul elaborării lor:

• •      solicitarea ca Statele Membre să elaboreze Programe de Prevenire a generării deșeurilor la nivel național până la 12 decembrie 2013.

Programul de prevenire va cuprinde:

• -  măsuri care pot afecta condițiile de bază referitoare la generarea de deșeuri;

• -   măsuri care pot afecta faza de proiectare, producție și distribuție;

• -  măsuri care pot afecta faza de consum și utilizare.

• 3.1.2 Cadrul legislativ național privind serviciul public de salubrizare

Cadrul legislativ general pentru privind serviciul public de salubrizare este asigurat prin:

-Legea nr. 101/ 2006 privind salubrizarea localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

-Ordinul A.N.R.S.C. nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciuluide salubrizare a localităților;

• - Ordinul A.N.R.S.C. nr. 111/2007 privind aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localităților;

• -  Ordinul A.N.R.S.C. nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitatea serviciului de salubrizare a localităților;

• - Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006 privind contractele de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr.71/ 2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii;

-Ordonanța de Urgență (OUG) nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2005, cu modificările și completările ulterioare;

-Hotărârea de Guvern nr. 448/2005 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice;

- Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare

• 3.1.4 Cadrul legislativ local privind serviciul public de salubrizare.

Cadrul legislativ local privind serviciul public de salubrizare este asigurat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 162/2006 privind gospodărirea municipiului Arad

• >   Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în MunicipiulArad

• >  Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 90/08.05.2008 privind asocierea în scopul realizării proiectului „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor în județul Arad“și constituirea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor în județul Arad;

• >  Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 85/2009 privind avizarea și aprobarea Masterplanului și a Listei de investiții prioritare 2009-2013 pentru realizarea proiectului „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor județul Arad“

• >  Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 352/2009 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici și a planului anual de evoluție a tarifelor și taxelor pentru proiectul „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor județul Arad“.

• 3.3     Organizarea și funcționarea serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad

Serviciul public de salubrizare este organizat în Municipiul Arad în baza Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul Arad.

Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare înMunicipiul Arad conține prevederi referitoare la:

• -   Organizarea și funcționarea serviciilor de salubrizare.

• -  Colectarea și transportul deșeurilor municipale, inclusiv ale deșeurilor toxice periculoase din deșeurile menajere;

• -   Sortarea deșeurilor municipale;

- Organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor;

• -   Depozitarea controlată a deșeurilor municipale;

• -   Maturatul, spălatul, stropirea, întreținerea căilor publice, răzuitul rigolelor (Salubrizarea stradala);

• -  Curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora, pe timp de polei sau de îngheț (serviciul de iarnă);

• -   Colectarea, transportul, depozitarea și valorificarea deșeurilor reciclabile voluminoase provenite de la populație, instituții publice și agenți economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deșeuri de echipamente electrice și electronice etc.)

• -                                                                             Colectarea, transportul, depozitarea deșeurilor rezultate din activități de construcții , demolări.

• 3.3. Componența serviciului public de salubrizare

Serviciul public de salubrizare în municipiul Arad se desfășoară pe următoarele componenete:

• -                                         Serviciul de salubrizare stradală;

• -                                       Serviciul de salubrizare menajeră;

• -                                         Serviciul de iarnă

• -                         Serviciul de neutralizare/depozitare a deșeurilor;

Serviciul de dezinsecție, dezinfecție, deratizare

• 3.3.2.     Serviciul de salubrizare stradală

Serviciul de salubrizare stradală se asigură prin următoarele activități:

• -   măturat manual și golit coșuri stradale de gunoi

• -   măturat mecanizat;

• -    răzuit rigole;

• -    stropit străzi;

• -    spălat străzi

• -   spălat platforme gospodărești

• -   dezafectare rampe neorganizate; colectarea deșeurilor abandonate în condițiile legii Operațiile pentru efectuarea salubrizării stradale și frecvențele minime de execuție a acestor

operații se vor realiza astfel

Maturat manual

Tipul străzilor	Frecventa lucrărilor (lucrări/zi)	Număr de treceri
Străzi    cu    trafic pietonal deosebit de intens	1	1 trecere/zi
Străzi principale	1	1 trecere/zi
Străzi secundare	1	1 trecere /2-3 zile
Zone    aglomerate (ex. piețe)	1	2 treceri/zi

Maturat mecanizat

Tipul străzilor	Număr treceri	Frecvența săptămânală
Bulevarde	4	6
Străzi principale	2	6
Străzi secundare	2	4
Zone aglomerate	2-4	6

Întreținere curățenie străzi si trotuare

Răzuit rigole

Tipul străzilor	Frecventa
Bulevarde	1 data/săptămână
Străzi principale	1 data/săptămână
Străzi secundare	1 data/săptămână
Zone aglomerate	1 data/săptămână

Stropit

Tipul străzilor	Frecventa săptămânală	Număr de treceri
Bulevarde	7	2
Străzi principale	7	2

Spălat

Tipul străzilor	Frecventa săptămânală	Număr de treceri
Bulevarde	1	2-6
Străzi principale	1	2-4

Numărul optim de utilaje, dotări tehnice necesare pentru asigurarea serviciului de salubrizare stradală este:

• -   10 automături

• -   4 autocisterne pentru stropit și spălat carosabilul

• -   10 autovehicule cu suprastructură pentru împrăștiat material antiderapant pe timp de iarnă

• -  4 automături pentru trotuare

• -  4 autospeciale multifuncționale care pot fi utilizate cu bene de 17, 20, 24, 32 mc

• -  4 autospeciale abrolkiper multifuncționale care pot fi utilizate cu bene de 17, 20, 24, 32 mc

• -       20 pluguri pentru zăpadă

• -        10 vehicule tip bobcat pentru trotuare, alei pietonale și spații înguste

• -       4 încărcătoare frontale

• -       2 utilaje de spălat sub presiune (autospeciale pentru spălat containere)

• -       9 suprastructuri pentru împrăștiat material antiderapant

• -       4 suprastructuri cisterna pentru autospeciale cu sistem abrollkiper

• -       1 autovidanjeră

Pentru asigurarea curățeniei stradale se vor amplasa 1500-2000 coșuri stradale pentru gunoi în zona arterelor de circulație

• 3.3.2 Serviciul de salubrizare menajeră

Serviciul de salubrizare menajeră include:

• -       colectare separată și transport separat pentru deșeurile menajere și cele asimilate din activitățile comerciale, din industrie, instituții, etc;

• -       spălat, măturat incinta platformelor gospodărești

• -       colectarea deșeurilor periculoase din deșeurile menajere

Dotările necesare pentru prestarea serviciului de salubrizare menajeră sunt:

• -  4 autospeciale cu braț pentru golirea containerelor de tip igloo de 2,5 mc

• -  25 autogunoiere de 14 mc

• -  4 autocompactoare de 7,5 to

• -  2 autogunoiere de 6 mc

• -   1500 eurocontainere de 1,1 mc pentru deșeuri municipale

• -   100 buc. containere de 1,1 mc din plastic pentru colectare deșeuri de hârtie și carton și ambalaje tetrapack

• -   100 buc. containere de plastic pentru colectarea ambalajelor de tip PET

• -   50 bucăți containere de 2,5 mc tip igloo sau clopot pentru colectarea sticlei

• -  200 buc. containere de 2,5 mc pentru colectarea ambalajelor de hârtie și carton

• -  200 buc. containere tip igloo de 2,5 mc pentru ambalaje tip PET și deșeuri din plastic

• -   100.000 buc/lună saci de plastic galbeni pentru colectarea selectivă la locuințele tip casă;

• -  370 platforme gospodărești amenajate (împrejmuite, betonate și racordate la canalizare) și/sau puncte de colectare

• -   100 platforme de colectare subterane

• -   o stație de sortare a deșeurilor cu capacitate de 9 tone/oră

• -   o stație de compostare

Frecvența de evacuare și colectare a deșeurilor va fi:

• (1) Colectarea deșeurilor "din poartă în poartă" se realizează cu următoarele frecvențe de colectare:

• a) pentru deșeurile reciclabile uscate, o dată pe săptămână;

• b) pentru deșeurile biodegradabile și reziduale, de 2 ori pe săptămână.

• (2) Colectarea din punctele de colectare se realizează cu următoarele frecvențe de colectare:

• a) pentru deșeurile reciclabile uscate, o dată la 3 zile;

• b) pentru deșeurile biodegradabile și reziduale:

- zilnic, în perioada 1 aprilie - 30 septembrie, în zona centrală, sectorul alimentar, hoteluri, piețe, spitale, grădinițe și creșe și o dată la două zile în celelalte cazuri;

- o dată la cel mult 3 zile, în perioada 1 octombrie - 31 martie.

• 3.3.3. Serviciul de iarnă

Serviciul de iarnă se realizează conform Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul Arad și a Programului de măsuri și acțiuni pentru deszăpezirea și combaterea poleiului în municipiul Arad aprobat anual prin Dispoziția Primarului.

Cerințele minime privind dotarea cu utilaje pentru efectuarea operațiilor de deszăpezire și combatere polei sunt:

• -       20 pluguri pentru zăpadă

• -       4 buc. încărcător frontal

• -        10 buc. bobcat pentru trotuare, alei pietonale și spații înguste

• -       10 autocisterne cu suprastructuri pentru împrăștiat material antiderapant

• 3.3.4. Serviciul de depozitare/neutralizare a deșeurilor

În municipiul Arad depozitarea/neutralizarea deșeurilor se efectuează la deponeul ecologic S.C. ASA Servicii Ecologice S.R.L., activitatea fiind concesionată pentru o perioadă de 20 de ani cu posibilitatea de prelungire cu 10 ani.

Depozitul ecologic pentru deșeuri a fost declarat depozit regional.

• 3.3.5. Serviciul de dezinsecție, dezinfecție și deratizare

Serviciul se realizează conform Hotărârii Guvernului nr. 690/1995 și a Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul Arad

Acest serviciu va fi prestat atât aerian (prin aviația utilitară) cât și de la sol, în funcție de necesități.

CAPITOLUL 4. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

Activitățile componente ale serviciului public de salubrizare în prezent sunt concesionate către un operator licențiat privat.

Autoritatea contractantă urmărește ca și în viitor, după expirarea prezentelor contracte să organizeze licitație deschisă conform legislației în domeniu pentru concesionarea serviciului de salubrizare stradală, inclusiv a serviciului de deszăpezire, a serviciului de dezinsecție, dezinfecție și deratizare.

În ceea ce privește serviciul de colectare și transport a deșeurilor acesta va fi delegat de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, asociație în care Municipiul Arad este membru, conform Hotărârii Consiliului Local Arad nr. 90/2008, unui operator care va colecta separat următoarele categorii de deșeuri:

• - deșeuri menajere (deșeuri reciclabile, deșeuri biodegradabile, deșeuri reziduale)

• - deșeuri periculoase dein deșeurile menajere

• - deșeuri asimilabile celor menajere din comerț, industrie și instituții

-deșeuri voluminoase provenite de la populație, instituții publice și operatori economici, neasimilabile celor menajere

• - deșeuri din construcții și demolări rezultate din activitățile de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor.

• 4.1. Principiile care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor

Principiile care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor sunt următoarele:

>     Principiul protecției resurselor primare — este formulat în contextul mai larg al

conceptului de “dezvoltare durabilă” și stabilește necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare;

• >     Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) - stabilește că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deșeurilor), trebuie să se țină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea și aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic;

• >     Pincipiul prevenirii - acest principiu introduce o abordare care ia în considerare întregul ciclu de viață al produselor și al materialelor și nu doar stadiul de deșeu;

• >     Principiul poluatorul plătește, corelat cu principiul responsabilității producătorului și cel al responsabilității utilizatorului - stabilește necesitatea creării unui cadru legislativ și economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deșeurilor să fie suportate de generatorul acestora.

• >     Principiul substituției- stabilește necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariția deșeurilor periculoase.

• >     Principiul proximității, corelat cu principiul autonomiei - stabilește că deșeurile trebuie să fie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deșeurilor periculoase este posibil numai către acele țări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare și numai în condițiile respectării cerințelor pentru comerțul internațional cudeșeuri.

• >      Principiul subsidiarității (corelat și cu principiul proximității și cu principiul autonomiei) stabilește acordarea competențelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional și național.

Potrivit principiului „poluatorul plătește“ costurile operațiunilor de gestionare a deșeurilor se suportă de către producătorul de deșeuri sau după caz de către deținătorul actual ori anterior al deșeurilor.

Obiectivele majore urmărite în gestionarea deșeurilor sunt:

• -  Minimizarea efectelor negative ale producerii și gestionării deșeurilor asupra sănătății populației și asupra mediului;

• -      Reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii lor.

Ierarhia deșeurilor, așa cum este prezentată în cadrul Directivei Cadru 2008/98/CE și a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, se aplică în funcție de ordinea priorităților în cadrul legislației și a politicilor în materie de prevenire a generării și de gestionare a deșeurilor este următoarea:

• >  prevenirea apariției deșeurilor: măsuri luate înainte ca o substanță, material sau produs să devină deșeu. Astfel se va obține diminuarea cantităților de deșeuri produse inclusiv prin reutilizarea produselor și/sau prelungirea duratei de viață a acestora și diminuarea impactului negativ al deșeurilor generate asupra sănătății populației și a mediului;

• >  pregătirea pentru reutilizare: operațiunile de verificare, curățare, sau valorificare prin careproduselor sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fireutilizate, fară alte operațiuni de pre - tratare;

• >   reciclarea deșeurilor: operații de valorificare prin care materialele sunt transformate în produse, materii prime sau substanțe, fiind folosite în același scop pentru care au fostconcepute sau în alt scop. Aceasta include reprocesare materialelor organice dar nu include valorificarea energetica și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil saupentru operațiunile de umplere .

• >  alte operațiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică (recuperarea de energie din incinerarea deșeurilor) operații prin care deșeurile sunt folosite pentru a înlocui un alt material ce ar fi fost folosit pentru a îndeplini o anumită funcție sau prin care deșeurile sunt pregătite să îndeplinească această funcție.

• >  eliminarea deșeurilor la depozitul ecologic

• 4.2 Alinierea la politicile de mediu europene în domeniul gestionării deșeurilor

• 4.2.5.     Documente strategice la nivelul UE

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. în anul 2002, Consiliul European de ia Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002.

Strategia de Dezvoltare Durabilă, concepută pentru o Europă extinsă, a fost adoptată de către Consiliul UE la 9 iunie 2006.

în acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie:

• ■  Protecția mediului, prin măsuri care să permită disocierea creșterii economice de impactul negativ asupra mediului;

Echitatea și coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversității culturale, egalității de șanse și prin combaterea discriminării de orice fel;

• ■     Prosperitatea economică, prin promovarea cunoașterii, inovării și competitivității pentru asigurarea unor standarde de viață ridicate și unor locuri de muncă abundente și bine plătite;

• ■  Reconversia economică în condițiile actuale de criză, prin promovarea tehnologiilor curate, competitive și crearea de locuri de muncă "verzi";

• ■                                                                                     Îndeplinirea responsabilităților internaționale ale UE prin promovarea instituțiilor democratice în slujba păcii, securității și libertății, a principiilor și practicilor dezvoltării durabile pretutindeni în lume.

Principiile directoare ale Strategiei de dezvoltare durabilă pentru o Europă extinsă sunt următoarele:

• ■       Promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului (Solidaritatea în interiorul generațiilor și între generații)

• ■       Cultivarea unei societăți deschise și democratice;

• ■       Informarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional;

• ■       Implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali;

• ■       Coerența politicilor și calitatea guvernării la nivel local, regional, național și global;

Integrarea politicilor economice, sociale și de mediu prin evaluări de impact și consultarea factorilor interesați;

• ■   Utilizarea cunoștințelor moderne pentru asigurarea eficienței economice și investiționale;

• ■       Aplicarea principiului precauțiunii în cazul informațiilor științifice incerte;

• ■       Aplicarea principiului “poluatorul plătește”.

• 4.2.6.      Tendințe la nivel european

În ultimii 10-15 ani s-a înregistrat o creștere a cantității de deșeuri menajere generate cu aproximativ 12% din care cea mai mare parte este eliminată prin depozitare generând efecte nefaste asupra mediului (poluare sol, apă, aer, emisii de CO₂ , CH4 etc.).

UE intenționează să reducă semnificativ cantitățile de deșeuri generate, prin aplicarea de politici de prevenire, de utilizare mai eficientă a resurselor și încurajarea consumului durabil. Abordarea Uniunii se bazează pe trei principii:

• 4.  Prevenirea producerii deșeurilor: Acesta este un factor cheie în orice strategie de gestionare a deșeurilor. Dacă putem reduce cantitatea de deșeuri generate și periculozitatea lor, atunci eliminarea deșeurilor va fi mai ușoară. Prevenirea este strâns legată de îmbunătățirea metodelor de fabricație și de influențare a consumatorilor să achiziționeze produse ecologice și care folosesc cantități mai mici de ambalaje.

• 5.  Reciclare și refolosire: dacă prevenirea nu este posibilă, vor fi valorificate cantități cât mai mari de deșeuri, de preferat prin reciclare. Comisia Europeană a definit câteva fluxuri specifice cărora li se acordă o atenție prioritară: ambalaje, deșeuri voluminoase, baterii, DEEE. Directivele europene corespunzătoare au fost transpuse în legislațiile naționale, o parte din Statele Membre înregistrând succese în implementarea lor.

6. Îmbunătățirea eliminării finale și a monitorizării: Dacă deșeurile nu pot fi reciclate sau refolosite, ele vor fi incinerate corespunzător, depozitarea lor rămânând ca ultimă opțiune. Ambele metode pot afecta serios mediul înconjurător dacă nu sunt monitorizate și controlate. Directiva privind depozitarea deșeurilor interzice anumite tipuri de deșeuri (anvelope uzate) și stabilește ținte pentru reducerea cantităților de deșeuri biodegradabile. Directiva privind incinerarea deșeurilor impune limite la emisiile din incineratoare (dioxine, NO_x, S02, HCl). Ca urmare a aplicării acestor politici, la nivel european se remarcă o tendință de scădere a cantității de deșeuri depozitate și o îmbunătățire a calității aerului.

• 4.2.7.      Documente strategice la nivel național

Programul guvernamental stabilește principiile de bază ale politicii de mediu a României în conformitate cu prevederile europene și internaționale, asigurând protecția și conservarea naturii, a diversității biologice și utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

Strategia națională de gestionare a deșeurilor

Obiectivul global al Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor este dezvoltarea unui sistem integrat de management al deșeurilor eficient din punct de vedere ecologic și economic,

Strategia națională de gestionare a deșeurilor prezintă o listă detaliată a obiectivelor generale și specifice:

• -                                                                                    obiective strategice generale pentru gestionarea deșeurilor

• -                                                                                    obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deșeuri

• -                                                                                    obiective strategice generale pentru gestionarea deșeurilor periculoase

• -                                                                                    obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deșeuri periculoase

De asemenea se menționează pașii și instrumentele care trebuie dezvoltate și aplicate în vederea realizării tuturor obiectivelor prevăzute în strategie.

Planul Național de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care România încearcă să recupereze cât mai rapid disparitățile de dezvoltare socio-economică față de Uniunea Europeană.

În urma analize situației curente a României, au fost identificate 6 priorități naționale de dezvoltare, prioritatea numărul 3 fiind reprezentată de protecția și îmbunătățirea calitățiiii mediului.

Obiectivul global al acestei priortități îl constituie protejarea și îmbunătățirea calității mediului, în conformitate cu nevoile economice și sociale ale României, conducând astfel la îmbunătățirea semnificativă a calității vieții prin încurajarea dezvoltării durabile.

Planul Național de Dezvoltare 2007- 2013 este un concept specific politicii europene de coeziune economică și socială și a fost adoptat în anul 2005 de către Guvernul României.’

Planul Național de Dezvoltare 2007 - 2013 reprezintă documentul de planificare strategică și programare financiară multianuală aprobat de Guvern și elaborat într-un larg parteneriat, și care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Planul Național de Dezvoltare furnizează o analiză detaliată a managementului deșeurilor în România, măsuri de prevenire a producerii deșeurilor și de reducere a cantității acestora; metode de reciclare; lista indicatorilor de monitorizare. Acesta include și acțiuni și măsuri adecvate pentru conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu în domeniul gestionării deșeurilor. Pe lângă obiectivele stabilite în Strategia națională de gestionare a deșeurilor, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor cuprinde și țintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deșeuri, precum și măsurile pentru atingerea acestora.

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor a fost dezvoltată prin Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 și este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente față de UE. Prin Legea nr. 211/2011 de transpunere a Directivei Europene la nivel național se stabilesc anumite ținte în ceea ce privește deșeurile:

• -      până în anul 2020 să se atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităților de deșeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere și, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din deșeurile menajere;

• -      până în anul 2020 să se atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări, cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.

Planul Regional de Gestiune a Deșeurilor- Regiunea 5 Vest

Un obiectiv major al Planurilor regionale de gestionare a deșeurilor îl reprezintă implementarea acțiunilor, procedurilor și investițiilor rentabile și încurajarea participării publicului, toate acestea ducând la tratarea integrată a deșeurilor, eficace din punct de vedere al mediului, durabilă și acceptabilă din punct de vedere economic.

Planurile regionale a deșeurilor au fost elaborate la nivel regional și:

• -      reprezintă o strategie sincronizată a gestionării deșeurilor la nivelul tuturor județelor din regiune;

• -      conțin obiective și ținte privind managementul deșeurilor la nivel regional reprezentând astfel o legătură între țintele naționale și posibilitățile și opțiunile de atingere a lor la nivel regional;

• -      permite folosirea condițiilor locale existente la nivelul regiunii în scopul facilitării atingerii țintelor naționale la nivel de regiune prin compensarea dezavantajelor/lipsurilor unui județ prin avantajele/avansul unui alt județ din aceeași regiune

• -     este un instrument de planificare care a permis Consiliilor Județene să primească finanțare europeană

• 4.2.8.     Documente strategice la nivel local

Planul județean de gestionare a deșeurilor s-a elaborat în baza principiilor și obiectivelor din Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și a metodologiei de elaborare a planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor și a fost aprobat prin la H.C.J. Arad nr. 7/23.01.2008.

Scopul Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor este de asigura cadrul pentru crearea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor la nivelul județului, care să asigure îndeplinirea obiectivelor și țintelor legislative și a celor prevăzute în planurile de nivel superior (național și regional).

Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor, aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, nr. 951/6 iunie 2007, deșeurile care fac obiectul planurilor județene de gestionare a deșeurilor sunt deșeurile municipale nepericuloase și periculoase (deșeurile menajere și asimilabile din comerț, industrie și instituții), la care se adaugă alte fluxuri speciale de deșeuri: deșeurile de ambalaje, deșeurile din construcții și demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești, vehicule scoase din uz și deșeuri de echipamente electrice și electronice.

În județul Arad există o stație de sortare a deșeurilor reciclabile dat în funcțiune la 16 octombrie 2007 și prelucreaza deșeurile menajere mixte. Capacitatea stației de sortare este de 9 tone / oră, și este operată de SC Polaris M Holding SRL și reprezintă un bun randament în temeiul contractului de concesiune, fiind situat în apropierea depozitului de deșeuri conform.

În județul Arad nu există nicio instalație de compostare în prezent.

Deșeurile municipale sunt reprezentate de totalitatea deșeurilor menajere și similare acestora generate îm nediul urban și rural din gospodării instituții, unități comerciale și de la operatori economici, deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, la care se adaugă și deșeuri din construcții și demolări rezultate din amenajări interioare ale locuințelor colectate de operatorii de salubritate. Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acesora, inclusiv supervizarea acestor operații și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare.

• 4.3 Situația actuală a gestionării deșeurilor în municipiul Arad

Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor. Responsabilitatea pentru activitățile de gestionare a deșeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plătește” sau după caz, producătorilor, în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

• 4.3.3.      Deșeuri municipale

Organizarea activităților de colectare, transport și eliminare a deșeurilor municipale reprezintă una dintre obligațiile administrațiilor publice locale.

Prin deșeuri municipale se înțelege:

• >       deșeuri menajere și asimilabile din comerț, industrie și instituții;

• >    deșeuri din grădini și parcuri;

• >    deșeuri din piețe și deșeuri stradale;

• >      deșeuri voluminoase.

Situația actuală a deșeurilor municipale

În tabelul de mai jos sunt prezentate cantitățile de deșeuri municipale generate la nivelul municipiului Arad în perioada 2010-2014:

An	2010	2011	2012	2013	2014
Deșeuri municipale (deșeuri menajere și     asimilabile provenite     din comerț, industrie, instituții,       din care:
Deșeuri menajere mixte [tone]	100382	81292	49990	51955	52711
Deșeuri stradale [tone]	22182	26823	34269	32073	34705	34705

Evoluția generării deșeurilor municipale

Pentru proiecția de generare a deșeurilor municipale conform Metodologiei de elaborare a planurilor naționale și județene de gestionare a deșeurilor se utilizează indicele anual de creștere al deșeurilor municipale de 0,8%.

Indicatorul de generare a deșeurilor la nivelul anului 2007 este de 0,93 kg/locuitor/zi în mediul urban.

Având în vedere estimările Master Planului pentru Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor se consideră că în anul 2011 deșeurile din parcuri și grădini reprezintă 1 % din cantitatea de deșeuri menajere, iar deșeurile din piețe 2 % .

Ponderile deșeurilor din grădini și parcuri, a deșeurilor stradale și deșeurilor din piețe sunt cele prevăzute în Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 5 Vest:

Ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeurile municipal generate în mediul urban

	Pondere deșeuri biodegradabile (%)
	2008-2012	2013-2018	După 2019
Deșeuri         menajere colectate în amestec și separat	68	66	65
deșeuri alimentare și de gradina	54	52,2	50,1
hârtie + carton	14	13,4	14,4
deșeuri  asimilabile din comerț, industrie, instituții colectate în amestec și separat	45	45	45
deșeuri din grădini și parcuri	95	95	95
deșeuri din piețe	90	90	90
deșeuri stradale	20	20	20
deșeuri    generale    și necolectate	68	66	65
deșeuri alimentare și de grădină	54,0	52,2	50,1
hârtie + carton	14	13,4	14,4

Proiecția de generare a deșeurilor biodegradabile s-a realizat pe baza proiecției de compoziție a deșeurilor menajere și considerând compoziția celorlalte tipuri de deșeuri ca rămânând constantă pentru perioada de planificare.

An	2015	2016	2017	2018	2019
Deșeuri menajere [tone]	53.135	57.386	61.900	66.850	72.200

Datele privind generarea deșeurilor municipal în municipiul Arad sunt preluate din istoricul situațiilor de lucrări a operatorului de salubrizare respective administratorului deponeului ecologic rezultate din măsurări (în depozitul ecologic intrările sunt cântărite).

Generarea deșeurilor este influențată de o serie de factori din care cei mai importanți sunt:

• - evoluția populației

• - nivelul de dezvoltare economică și socială a municipiului Arad

• - gradul de dezvoltare a industriei în municipiul Arad

• - comportamentul consumatorului (rata șomajului, nivelul de educație)

• 4.3.2. Ambalaje și deșeuri de ambalaje

Produsele și mărfurile ambalate fac parte integrantă din lumea în care trăim și. în multe privințe, ne fac viața mai ușoară. Din nefericire însă, volumul de deșeuri de ambalaje a crescut dramatic în ultima vreme.

Cerințele esențiale reprezintă de fapt, patru abordări distincte ale problematicii ambalajelor, menite să reducă la minimum impactul acestora asupra mediului pe parcursul producției, utilizării și/sau eliminării lor. Aceste abordări pot fi utilizate împreună. Uneori însă, acestea pot implica anumite aspecte contradictorii. Din acest motiv, pentru un anumit produs ambalat, trebuie aleasă cea mai potrivită abordare sau combinație de abordări:

> Volumul și masa de ambalaje trebuie reduse la minimum cu menținea nivelurilor necesare de siguranță, igienă și acceptabilitate pentru produsul ambalat și pentru utilizatorul acestuia.

• >  Ambalajele trebuie fabricate astfel încât să permită reutilizarea conform normelor în vigoare.

• >  Ambalajele trebuie fabricate astfel încât să permită reutilizarea, recuperarea materialelor, inclusiv reciclarea, valorificarea energetică sau compostarea, în conformitate cu normele în vigoare.

• >  Cantitatea de substanțe toxice sau periculoase din ambalaje trebuie redusă la minimum în vederea minimizării prezenței acestora în emisii, în cenușa sau în levigatul generat la instalațiile de incinerare sau la depozitele de deșeuri.

Ambalajul este un produs a cărui funcționalitate se încheie în momentul începerii utilizării produsului conținut. Trecerea de la stadiu! de produs la cel de deșeu este rapidă și impune luarea unor decizii importante cu privire la mediu.

Deșeurile de ambalaje pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

• •       Hârtie + carton;

• •        Plastic;

• •         Sticlă;

• •       Metal;

• •      Lemn;

Deșeuri de ambalaje

Proiecția de generare a deșeurilor de ambalaje se realizează pe baza Metodologiei de elaborare a planurilor județene de gestionare a deșeurilor, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr.951/6 iunie 2007. Calculul proiecției se bazează pe datele privind cantitățile de deșeuri de ambalaje estimate că au fost generate la nivel de județ în anul 2006.

Întrucât în prezent nu se realizează colectarea separată a deșeurilor de ambalaje, cantitățile generate pot fi estimate numai pe baza datelor privind cantitățile de ambalaje introduse pe piață, acestea fiind date relevante numai la nivel național. Conform Metodologiei, pe baza cantității estimate la nivel national, se estimează cantitățile generate la nivel de regiune în funcție de: populație, cheltuielile bănești ale populației pentru achiziția mărfurilor alimentare și a băuturilor, a mărfurilor nealimentare și a serviciilor.

Împărțirea pe județe a cantității de deșeuri de ambalaje estimate că se generează în regiune se realizează în funcție de veniturile salariale totale.

Pentru perioada 2007-2013, creșterea indicatorilor de generare a deșeurilor de ambalaje se consideră ca în Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 5 Vest și Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor, iar ulterior se consideră o creștere mai scazută, începând cu anul 2017 creșterea anuală fiind de 1 %.

Cantitatea de deșeuri de ambalaje generată

Total ambalaje in județul Arad	Cantitatea de deșeuri de ambalaje generată (tone)
		2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013
Total	Total	43,029	46,041	49,264	51,727	54,314	57,029	59,881
	Populație	25,984	27,803	29,749	31,237	32,799	34,439	36,161
	Alte surse	17,045	18,238	19,515	20,49	21,515	22,59	23,72
Hârtie      și carton	Total	11,403	12,201	13,055	13,708	14,393	15,113	15,868
	Populație	6,272	6,711	7,180	7,539	7,916	8,312	8,728

	Alte resurse	5,131	5,490	5,875	6,169	6,477	6,801	7,140
Plastic	Total	12,909	13,812	14,779	15,518	16,294	17,109	17,964
	Populație	9,036	9,669	10,345	10,863	11,406	11,976	12,575
	Alte surse	3,873	4,143	4,434	4,655	4,888	5,133	5,389
Sticlă	Total	8,606	9,208	9,853	10,345	10,863	11,406	11,976
	Populație	6,885	7,367	7,882	8,276	8,690	9,125	9,581
	Alte surse	1,721	1,841	1,971	2,069	2,173	2,281	2,395
Metale	Total	5,056	5,410	5,789	6,078	6,382	6,701	7,036
	Populație	3,792	4,057	4,341	4,558	4,786	5,026	5,277
	Alte surse	1,264	1,353	1,448	1,52	1,596	1,675	1,759
Lemn	Populație	5,056	5,410	5,789	6,078	6,382	6,701	7,036
	Alte surse	0	0	0	0	0	0	0
	Populație	5,056	5,410	5,789	6,078	6,382	6,701	7,036

Situația actuală

Conform Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, completată și modificată, instituțiile publice, asociațiile, fundațiile, persoanele fizice, sunt obligate să colecteze selectiv deșeurile de ambalaje în containere diferite, inscripționate în mod corespunzător și amplasate în locuri speciale accesibile cetățenilor.

În municipiul Arad colectarea selectivă se face prin intermediul containerelor amplasate în punctele de colectare (în zona blocurilor de locuințe) iar la locuințele de tip casă- în saci galbeni de plastic, distribuiți gratuit de către operatorul de salubrizare.

În zona blocurilor de locuințe, la fiecare platformă gospodărească sunt amplasate, pe lângă eurocontainerele destinate colectării deșeurilor menajere, fie câte un container galben tip igloo de 2,5 mc pentru colectarea separată a deșeurilor din plastic sau metal, respectiv unul pentru colectarea hârtiei/cartonului, fie eurocontainere din plastic, cu capacitate de 1,1 mc pentru colectarea separată a fracțiilor (hârtie, plastic + metal, sticlă) inscripționate corespunzător.

Din anul 2007 operatorul de salubrizare a asigurat colectarea selectivă, separată, a deșeurilor din ambalaje (deșeuri reciclabile), situația prezentându-se astfel:

An	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014
Hârtie/carton	63,6	381,93	274,08	331,32	102,77	394,16	529,54	465,94
Materiale plastice	48,8	553,48	318,9	285,86	198,49	388,95	689,57	540,99
Materiale neferoase	1,98	14,72	14,48	6,46	0,9	5,52	7,58	4,43
Materiale feroase	3,8	22,3	4,7	14,94	7,77	7,04	8,52	4,88

• 4.3.3. Evoluția generării deșeurilor de ambalaje în municipiul Arad

Creșterea cantității de deșeuri municipale generate este determinată de două motive: un consum mai mare al populației și o proporție mai ridicată a populației deservite de serviciile publice de salubrizare în sistem centralizat (Eco-Rom Ambalaje, Raport anual 2006).

Componența materialelor de ambalaj conform Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 5 Vest a fost estimată la 26, 5% pentru carton și hârtie, 30% pentru plastic, 20% pentru sticlă, 11, 75% pentru metal si 11, 75% pentru lemn. Se estimează că acesta componentă nu se va schimba pe parcursul periodei planificate.

Rata de creștere estimată a deșeurilor de ambalaje este :

• -       7%/an între 2007 și 2009, și

• -       5%/an între 2010 și 2013

• -      4% în

• -      3% în

• -      2% în

• -      1% după anul 2017.

Procentele de mai sus aproape că dublează cantitatea de deșeuri de ambalaje pe un interval de 10 ani. Se estimează că 40% din total vor proveni din industrie și 60% de la gospodarii si activitati comerciale.

Situația actuală

Conform HG nr. 621/2005 completată și modificată instituțiile publice, asociațiile, fundațiile, persoanele fizice sunt obligate să colecteze selectiv deșeurile de ambalaje în containere diferite, inscripționate în mod corespunzător și amplasate în locuri speciale accesibile cetățenilor.

Pentru colectarea selectivă a deșeurilor de la populație și valorificare, responsabilitățile îi revin Primăriei Municipiului Arad.

În Municipiul Arad colectarea selectivă a deșeurilor se realizează prin amplasarea de eurocontainere de 1,1 mc sau de containere tip igloo sau clopot cu capacitate de 2,5 mc în punctele de colectare, destinate colectării deșeurilor reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal și sticlă).

Pentru utilizatorii serviciului de salubrizare menajeră care locuiesc în locuințe tip casă, colectarea selectivă se realizează cu ajutorul sacilor de plastic galbeni, distribuiți gratuit de către operatorul de salubrizare.

Colectarea deșeurilor reciclabile în municipiul Arad se face săptămânal.

• 4.3.4 Deșeuri de echipamente electrice și electronice (D.E.E.E.)

Echipamentele electrice și electronice (EEE) sunt echipamente care funcționează pe bază de curent electric sau câmpuri electromagnetice, dar și echipamentele de generare, transport și de măsurare a acestor curenți și câmpuri, și care sunt destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1000 volți curent alternativ și 1500 volți curent continuu.

Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) reprezintă echipamentele electrice și electronice pe care deținătorul le aruncă, are intenția sau obligația de a le arunca, precum și toate componentele, subansamblele și produsele consumabile, parte integrantă a echipamentului.

Municipiuul Arad organizează colectarea acestor deșeuri prin intermediul societății RoRec în baza protocolului de colaborare, lunar, din poartă în poartă, pe baza solicitărilor telefonice. Periodic (trimestrial) se organizează campanii ample, de stimulare a populației prin acordarea de premii în cadrul tombolelor.

Situația actuală

Cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice generată anual care poate fi colectată este in medie de 22.000 kg/an.

Ținta prevăzută de legislațiea în vigoare este de 4,5 kg/locuitor/an.

• 4.3.4. Deșeuri provenite din activitățile de construire și desființare

Conform H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei Deșeurile sunt atât deșeuri nepericuloase, cât si periculoase. Deșeurile de materiale de construcții pot fi clasificate după cum urmează:

• •       deșeuri generate de demolări

• •       deșeuri generate de realizarea unor noi construcții

• •       deșeuri generate de renovarea unor construcții

• •       deșeuri generate din activitățile de reparare a drumurilor

• •       deșeuri generate din activitățile de reparare a podurilor

• •       deșeuri generate de dezastre naturale

Conform Masterplanului aprobat, deșeurile din construcții și demolări pot fi împărțite în 2 grupe:

• -   deșeuri minerale inerte incluzând materialul excavat, deșeurile provenite din repararea drumurilor și deșeurile de beton provenite din demolări și clădiri;

• -  deșeuri din C&D nesortate reprezentând deșeurile rezultate din ambalaje și materiale deteriorate în timpul construcțiilor, finisaje interioare sau materiale colectate de la recondiționarea apartamentelor sau caselor.

Pentru deșeurile din construcții și demolări, la nivelul județului nu există nici o instalație de tratare asftel încat sunt necesare atât capacitați de eliminare a deșeurilor cât si de tratare a acestei categorii de deșeuri. Pentru eliminarea deșeurilor din construcții si demolări este necesară realizarea unui depozit de deșeuri inerte precum și achiziționarea infrastructurii de mărunțire (concasor) și adoptarea unor măsuri de valorificare a acestora precum și o campanie de conștientizare a producătorilor de astfel de deșeuri pentru depozitarea acestora în spațiile special amenajate (deposit).

• 5. Măsuri și obiective necesare pentru atingerea țintelor de gestionare a deșeurilor în perioada 2016 - 2020

Măsuri:

• 6) Prevenirea - măsuri luate înainte ca o substanță, material sau produs să devină deșeu, prin care se reduc: cantitățile de deșeuri (inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viață a acestora), impactul negativ al deșeurilor generate asupra sănătății populației și asupra mediului, conținutul de substanțe periculoase în materiale și produse;

• 7) Pregătirea pentru reutilizare - operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin care produsele ori componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate, fără alte operațiuni de pretratare;

• 8) Reciclarea deșeurilor - este definită ca orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția inițială ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere;

• 9) Alte operațiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică (recuperarea de energie din tratarea termică a deșeurilor) - operațiuni care au drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv.

• 10) Eliminarea deșeurilor (în principal prin depozitare).

• 5.1. Obiective propuse:

• 3) Îmbunătățirea sistemului de precolectare prin construirea de platforme betonate și împrejmuite;

• 4) Valorificarea superioară a deșeurilor prin construirea unei stații de cogenerare pentru producerea de energie electrică și termică;

Municipiul Arad face parte din Zona I prevăzută de Master plan.

În municipiul Arad există o stație de sortare a deșeurilor reciclabile ce a fost pusă în funcțiune la data de 16 octombrie 2007, dar care sortează deșeuri menajere colectate în amestec. Stația de sortare are o capacitate de 9 tone pe oră și este operată de SC.POLARIS M HOLDING.SRL reprezentând un bun de retur conform contractului de concesiune și se află localizată în apropierea depozitului conform.

Depozitul conform de deșeuri a fost construit în baza Contractului de concesiune nr. 6863/25.07.2002 încheiat cu un operator specializat și dat în funcțiune la data de 4 noiembrie 2003, iar anul estimat pentru închidere este 2033. Suprafața totală a amplasamentului este de 16,45 ha. Depozitul deține Autorizația Integrată de Mediu nr. 27/16.07.2007, valabilă până la data de 16.07.2017 și care prevede extinderea acestui depozit în vederea deservirii întregului județ.

În ceea ce privește investițiile în curs, în Arad, Stația de compostare Arad se află în curs de execuție, și este proiectată în spațiu închis, în tunele pentru faza de compostare intensivă. Faza de maturare se va face cu maturare deschisă. Instalația de compostare din Arad este proiectată pentru a primi 19.000 t/an deșeuri biodegradabile și alte tipuri de deșeuri verzi și compostabile, cum ar fi deșeurile din activități de catering, din piețe, din parcuri.

Procesul de compostare se bazează pe maturare și se desfășoară după cum urmează:

• •      Mărunțirea deșeurilor verzi, a deșeurilor din parcuri, precum și a deșeurilor biodegradabile din saci;

• • Cernerea părților grosiere, care sunt eliminate ca resturi;

• •      Prima fază de compostare intensivă, care va dura aproximativ 4 săptămâni, se va realiza în tuneluri cu scopul de a atinge mai multe obiective:

• -      de a preveni emisiile de miros, care sunt generate în mod semnificativ de deșeurile biodegradabile, în primele săptămâni ale compostării;

• -      de a asigura o aerare bună, întrucât de obicei, grămezile de compost în tuneluri sunt aerate prin aerare forțată;

• -  de a împiedica pătrunderea ploii în grămezile de compost;

• •      În faza de maturare, care va dura până la 12 săptămâni, compostul va ajunge la un compost matur. Faza de maturare este amplasată într-o zonă acoperită, în scopul protecției împotriva ploilor ( umezire) și soare puternic (uscare);

• • Cernerea compostului sub 40 mm și stocarea compostului.

Capacitatea instalației de compostare a fost determinată pe baza datelor statistice și ținând seama de faptul că 80% din casele din mediul urban al zonei 1 Arad vor colecta separat deșeurile biodegradabile.

Serviciul de colectare și transport a deșeurilor va fi delegat unui operator de salubrizare, care va colecta separat următoarele categorii de deșeuri:

• -  deșeuri menajere (deșeuri reciclabile, deșeuri biodegradabile, deșeuri reziduale);

• -  deșeuri periculoase din deșeurile menajere;

• -   deșeuri asimilabile celor menajere din comerț, industrie și instituții;

• -  deșeuri voluminoase provenite de la populație, instituții publice și operatori economici, neasimilabile celor menajere;

• -   deșeuri din construcții și demolări rezultate din activitățile de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor.

Deșeurile reciclabile colectate separat de pe zona 1 Arad (deșeuri menajere și parte din deșeurile similare) vor fi transportate la stația de sortare existentă. Materialele reciclabile rezultate în urma sortării vor fi stocate pe amplasamentul stației de sortare, urmând a fi valorificate de către operatorul stației, iar reziduurile vor fi transportate în vederea eliminării la depozitul conform, prin grija operatorului stației de sortare.

Deșeurile biodegradabile, colectate separat , din mediul urban al Zonei 1 Arad vor fi transportate la stația de compostare de la Arad, care va fi operată de un operator desemnat prin licitație. Compostul rezultat va fi valorificat pe piața locală iar reziduurile rezultate în urma procesului de compostare vor fi transportate în vederea eliminării la depozitul conform, prin grija operatorului stației de compostare.

Deșeurile reziduale colectate vor fi transportate și eliminate la depozitul conform.

Deșeurile periculoase din deșeurile menajere colectate separat vor fi stocate temporar în locul special amenajat de către operatorul de colectare și transport, urmând a fi eliminate la operatori economici autorizați.

Deșeurile voluminoase colectate separat vor fi stocate temporar în locul special amenajat de către operatorul de colectare și transport, urmând a fi valorificate dacă este posibil și fezabil din punct de vedere tehnico-economic, fracția care nu poate fi valorificată fiind eliminată la depozitul conform.

Deșeurile din construcții și demolări colectate separat (doar cele rezultate din activitățile de amenajare și reabilitare a locuințelor populației) vor fi valorificate dacă este posibil și fezabil din punct de vedere tehnico-economic, fracția care nu poate fi valorificată fiind eliminată la depozitul conform.

Având în vedere îndeplinirea țintei de minim 50% din masa totală a cantităților de deșeuri reciclabile, provenind din deșeurile menajere apare ca o necesitate îmbunătățirea sistemului de precolectare prin construirea de platforme betonate și împrejmuite. Sistemul are mai multe avantaje pentru protecția mediului, astfel încât se elimină poluarea mediului, iar construcția oferă posibilitatea igienizării periodice, apele reziduale rezultate în urma igienizării fiind vidanjate.

Prin modernizarea platformelor, operațiunea de întreținere a sistemului pentru toate componentele (containere, pltaforme) devine mai ușoară și constă în:

• -  dezinfectarea containerelor;

• -  verificarea părților componente ale echipamentului și repararea/înlocuirea elementelor uzate;

• -  curățarea și spălarea elementelor expuse contactului direct cu deșeurile.

• 6. Monitorizare. Indicatori cheie

Indicatorii de performanță trebuie să asigure evaluarea continuă a operatorului cu privire la următoarele activități:

• i)  contractarea serviciului de salubrizare;

j)  măsurarea, facturarea și încasarea contravalorii serviciilor efectuate;

k) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate;

• l)  menținerea unor relații echitabile între operator și utilizator prin rezolvarea rapidă și obiectivă a problemelor, cu respectarea drepturilor și obligațiilor care revin fiecărei părți;

m) soluționarea în timp util a reclamațiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de salubrizare;

n) prestarea serviciului de salubrizare pentru toți utilizatorii din raza unității administrativ-teritoriale pentru care are hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;

o) prestarea de servicii conexe serviciului de salubrizare - informare, consultanță;

p) atingerea țintelor privind gestionarea deșeurilor.

În vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanță, operatorul de salubrizare trebuie să asigure:

• g) gestiunea serviciului de salubrizare conform prevederilor contractuale;

• h) gradul asigurării colectării separate a deșeurilor menajere și similare;

• i)  gradul asigurării cu recipiente de colectare a producătorilor de deșeuri;

• j)  evidența clară și corectă a utilizatorilor;

• k) înregistrarea activităților privind măsurarea prestațiilor, facturarea și încasarea contravalorii serviciilor efectuate;

• l)  înregistrarea reclamațiilor și sesizărilor utilizatorilor și modul de soluționare a acestora.

Indicatorii de performanță au caracter minimal și pot fi suplimentați conform prevederilor legale.

Indicatori de performanță pentru serviciul public de salubrizare

Nr. crt.	INDICATORI DE PERFORMANȚĂ	TRIMESTRUL				TOTAL AN
		I	II	III	IV
1	INDICATORI   DE   PERFORMANȚĂ GENERALI
1.1	CONTRACTAREA  SERVICIILOR  DE SALUBRIZARE
	e) Numărul de contracte încheiate pe categorii de utilizatori raportat la numărul de solicitări	0	0	0	0	0
	f) Numărul de contracte de la pct. a) încheiate în  mai puțin de  10 zile calendaristice	0	0	0	0	0
	g) Numărul de solicitări de modificare a prevederilor contractuale raportate la numărul total de solicitări de modificare a prevederilor contractuale rezolvate in 10 zile	0	0	0	0	0
	h) Numărul de solicitări de îmbunatățire a parametrilor de calitate ai activității prestate rezolvate raportat la numărul total de cereri de îmbunătățire a activității pe categorii de activități	40%	50%	70%	100%	100%
1.2.	MĂSURAREA ȘI GESTIUNEA CANTITĂȚII SERVICIILOR PREST				1ATE
	p) Numărul de recipiente de precolectare asigurate pe tripodimensiuni ca urmare a solicitărilor raportat la numărul total de solicitări	100%	100%	100%	100%	100%
	q) Numărul de reclamații rezolvate privind cantitațile de servicii prestate raportate la numărul total de reclamații privind cantitățile de servicii prestate de tipuri de activități și categorii de utilizatori	100%	100%	100%	100%	100%
	r) Ponderea din numărul de reclamații de la lit b) care s-au dovedit justificate	10%	10%	10%	10%	10%
	s) Procesul de solicitări de la lit c) care au fost rezolvate în mai puțin de 5 zile lucrătoare	100%	100%	100%	100%	100%
	t) Numărul de sesizări din partea agenților de protecția mediului raportat la numărul total de sesizări din partea autoritățiilor centrale și locale	0%	0%	0%	0%	0%

	u) Numărul anual de sesizări din partea agențiilor de sănătate publică raportat la numărul total de sesizări din partea autorităților centrale și locale	0%	0%	0%	0%	0%
	v) Cantitatea de deșeuri colectate selectiv raportată la cantitatea de deșeuri colectată selectiv programată pentru anul în curs	20%	50%	70%	100%	100%
	w) Cantitatea totală de deșeuri sortate și valorificate raportată la cantitatea totală de deșeuri colectate	50%	50%	50%	50%	50%
	x) Penalități contractuale totale aplicate de autoritățiile administrative publice locale, raportate la valoarea prestației neexecutate aferente activităților	5%	5%	5%	5%	5%
	y) Cantitatea totală de deșeuri colectate pe bază de contract la agenți economici, raportată la cantitatea totală de deșeuri colectată	60%	80%	90%	100%	100%
	z) Cantitatea totală de deșeuri colectate din locurile neamenajate/rampe neautorizate raportată la cantitatea totală de deșeuri colectate	5%	5%	5%	5%	5%
	aa) Numărul de reclamații rezolvate privind calitatea activității prestate, raportat la numărul total de reclamații privind calitatea activității prestate, pe tipuri de activități și categorii de utilizatori	100%	100%	100%	100%	100%
	bb) Ponderea din numărul de reclamații de la punctul l) care s-au dovedit justificate	5%	5%	5%	5%	5%
	cc) Procentul de solicitări de la lit. m) care au fost rezolvate în mai puțin de 2 zile calendaristice	100%	100%	100%	100%	100%
	dd) Valoarea aferentă activității de colectare a deșeurilor totală facturată , raportată la valoarea totală rezultată din valorificarea deșeurilor reciclabile	100%	100%	100%	100%	100%
1.3.	FACTUTAREA ȘI ÎNCASAREA CONTRA VA]	LORII PRESTAȚIILO			R
	f) Numărul de reclamații privind facturarea raportat la numărul total de utilizatori pe categorii de utilizatori	2%	2%	2%	2%	2%
	g) Procentul de reclamații de la lit. a) rezolvate în mai puțin de 10 zile	100%	100%	100%	100%	100%
	h) Procentul de reclamații de la lit. a) care sau dovedid justificate	10%	10%	10%	10%	10%
	i) Valoarea totală a facturilor încasate raportată la valoarea totală a facturilor emise pe categorii de utilizatori inclusiv în cazul UAT-urilor și a persoanelor de pe raza teritorială a acestora.	100%	100%	100%	100%	100%
	j) Valoarea totală a facturilor emise la	100%	100%	100%	100%	100%

	cantitățile de servicii prestate, pe activități și categorii de utilizatori.
1.4.	RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE SCRISE ALE UTILIZAT			ORILO	R
	d) Numărul de sesizări scrise, raportate la numărul total de utilizatori, pe activități și categorii de utilizatori.	10%	10%	10%	10%	10%
	e) Procentul din totalul de la lit. a) la care s-a răspuns într-un teremen mai mic de 30 de zile calendaristice.	100%	100%	100%	100%	100%
	f) Procentul din totalul de la lit. a) care s-a dovedit neîntemeiat.	5%	5%	5%	5%	5%
2	INDICATORI DE PERFORMANȚĂ GARANTAȚI
2.1	INDICATORI   DE   PERFORMANȚĂ GARANTAȚI  PRIN  LICENȚA  DE PRESTARE A SERVICIULUI
	c) Numărul  de  sesizări   scrise privind nerespecatrea   de   către   operator   a obligațiilor din licență	0	0	0	0	0
	d) Numărul de încălcări ale obligațiilor operatorului rezultatele și analizele și controalele organismelor abilitate	0	0	0	0	0
2.2	INDICATORI DE PERFORMANȚĂ A CĂROR  NERESPECTARE  ATRAGE PENALITĂȚI            CONFORM CONTRACTULUI               DE FURNIZARE/PRESTARE
	d) Numărul de utilizatori care au primit despăgubiri datorate culpei operatorului sau dacă s-au îmbolnăvit datorită nerespectării condițiilor corespunzătoare de prestare a activității.	0	0	0	0	0
	e) Valoarea despăgubirilor acordate de operator pentru situațiile de la lit. a) raportată la valoarea totală facturată aferentă activității.	0	0	0	0	0
	f) Numărul de neconformități constate de către   autoritatea publică locală pe activități.	0	0	0	0	0

• 7. Concluzii

În îndeplinirea strategiei, rolul administrației publice locale este de a crea cadrul necesar pentru ca fiecare parte a societății să își asume responsabilitatea și să-și managerieze propriile deșeuri, precum și de a urmări respectarea cadrului legal în domeniu.

Toți factorii implicați trebuie să își asume responsabilitatea unei gestionări raționale a resurselor și deșeurilor astfel:

• >  producătorii trebuie să producă bunuri folosind mai multe materiale reciclate și mai puține materii prime; produsele lor trebuie să genereze mai puține deșeuri și să aibă un impact cât mai scăzut asupra mediului;

• >   distribuitorii trebuie să reducă ambalajele și să sprijine consumatorii pentru a genera mai

puține deșeuri;

• >   consumatorii, atât operatorii economici, cât și cetățenii municipiului Arad, trebuie să își reducă deșeurile, să le colecteze separat în vederea reciclării, să achiziționeze produse sau servicii care generează mai puține deșeuri și care au un impact cât mai scăzut asupra mediului;

• >   autoritățile publice locale trebuie să furnizeze direct sau indirect servicii de colectare și de reciclare pentru locuitorii municipiului Arad și să ofere informații privind reducerea deșeurilor; de asemenea, trebuie să-și planifice măsuri de gestionare a deșeurilor și să investească în facilități de colectare și tratare a acestora;

• >   operatorii trebuie să investească în reciclarea și recuperarea deșeurilor și să furnizeze servicii de calitate în acest sens pentru clienții lor.

În concluzie, strategia municipiului Arad de gestionare a deșeurilor trebuie să contureze direcțiile de dezvoltare și gestionare a serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad în care toate părțile implicate să își asume responsabilitate.

PRIMARUL MUNICIPIULUI ARAD Nr.din 2015

Primarul Municipiului Arad,

Având în vedere:

- prevederile art 5 din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 , modificată și completată prin Legea nr. 99 din 4 iulie 2014, care stipulează:,, Autoritățile Administrației Publice Locale elaborează, aprobă și controlează aplicarea strtegiilor locale cu privire la dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a serviciului de salubrizare, ținând seama de prevederile legislației in vigoare, de documentațiile de urbanism, amenajarea teritoriului și protecția mediului, precum și de programele de dezvoltare economico-sociale a unitațiilor administrativ-teritoriale”.

În temeiul prevederilor art. 36 din Legea nr. 215/2001, a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 37 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Local al Municipiului Arad, aprobat prin Hotărârea nr. 137/2008, îmi exprim inițiativa de promovare a unui proiect de hotărâre cu următorul obiect: „Strategia de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad”

EXPUNERE DE MOTIVE

Serviciile de salubrizare menajeră și de dezinsecție, dezinfecție, deratizare, de salubrizare stradală a municipiului Arad și activitatea de depozitare a deșeurilor sunt servicii publice concesionate către operatori licențiați și autorizați pentru colectare și transport deșeuri menajere, salubrizare stradală și depozitare deșeuri.

Conform legislației în vigoare, serviciile publice de salubrizare se prestează de către operatori licențiați, cu respectarea prevederilor Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 , cu modificările și completările ulterioare precum și a celorlalte acte normative de reglementare a domeniului salubrizării și funcționează în baza Regulamentului de organizare și funcționare prevăzut de Ordinul ANRSC nr. 82/09.03.2015.

Având în vedere prevederile actelor normative ce stabilesc obiective în domeniul salubrizării și țintele pe care Municipiul Arad și le propune în vederea ducerii la îndeplinire a Directivelor Uniunii Europene în domeniu consider că este necesară promovarea proiectului de hotărâre „Strategia de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad”.

PRIMAR, Xxxxxxxx Xxxxx

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD

DIRECȚIA TEHNICĂ

Serviciul Edilitar, Mediu

Nr./T5/__________________

R A P O R T al serviciului de specialitate

Referitor la : expunerea de motive înregistrată cu nr. din a domnului Xxxxxxxx

Xxxxx, Primarului Municipiului Arad ;

În Municipiul Arad serviciile publice de salubrizare au fost concesionate operatorilor licențiați și autorizați să presteze activitatea de salubrizare, prin încheierea de contracte de concesiune. Temeiul legal pentru elaborarea documentațiilor de licitație publică deschisă a fost Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor și H.G. 216/1999 privind aprobarea Normelor metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998.

Pentru organizarea procedurilor de concesionare au fost aprobate Studiul de oportunitate, Caietul de sarcini și Instrucțiunile privind organizarea și desfășurarea procedurii de concesionare, pentru salubrizarea menajeră și dezinsecție, dezinfecție, deratizare conform H.C.L.M. nr. 32/24.02.2004 și H.C.L.M. nr. 33/24.02.2004, pentru serviciul public de salubrizare stradală conform H.C.L.M. nr 86/2004 și H.C.L.M. nr. 87/2004 iar pentru activitatea de neutralizare a deșeurilor urbane conform H.C.L.M. nr. 77/04.04.2002.

Prin H.C.L.M. nr. 154/2011 s-a aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare din municipiul Arad, document care completează principiile și regulile de desfășurare a serviciilor publice de salubrizare.

Modificarea Legii nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților prin Legea nr. 99/04.07.2014, abrogarea Ordinului A.N.R.S.C. nr. 110/09.07.2007 și intrarea în vigoare a Ordinului nr. 82/09.03.2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților, impun armonizarea actelor normative de interes local care reglementează serviciul de salubrizare a Municipiului Arad.

Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 este modificată și completată prin Legea nr. 99/04.07.2014, modificările constând în modificarea definiției unor termeni, noi condiții privind sortarea și tratarea mecano-biologică a deșeurilor, procesarea biodeșeurilor, transportul, proprietatea asupra deșeurilor structura sistemului de salubrizare, aplicarea strategiilor pe termen mediu și lung, atribuții ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, elemente de tehnică a procedurii de delegare a gestiunii serviciului.

Prevederile art 5 din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 , modificată și completată prin Legea nr. 99 din 4 iulie 2014, stipulează:,, Autoritățile Administrației Publice Locale elaborează, aprobă și controlează aplicarea strategiilor locale cu privire la dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a serviciului de salubrizare, ținând seama de prevederile legislației in vigoare, de documentațiile de urbanism, amenajarea teritoriului și protecția mediului, precum și de programele de dezvoltare economico-sociale a unitațiilor administrativ-teritoriale”.

Față de cele de mai sus,

PROPUNEM

Aprobarea proiectului de hotărâre privind Strategia de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în Municipiul Arad.

DIRECTOR EXECUTIV

Xxxxx Xxxxxxx