JUDEȚUL ARAD MUNICIPIUL ARAD CONSILIUL LOCAL

H O T Ă R Â R E A nr.103 din 25 aprilie 2013 pentru respingerea proiectului de hotărâre nr.49/08.03.2013 privind rostirea Rugăciunii Domnești „Tatăl nostru”

Consiliul Local al Municipiului Arad,

Având în vedere:

-inițiativa consilierului local Gheorghe Ghilință, exprimată în expunerea de motive, înregistrată sub nr.7110/04.02.2013;

-raportul de specialitate nr.ad.7110/19.04.2013 al Secretarului Municipiului Arad;

-rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Arad;

-rezultatul votului deschis exprimat în ședința Consiliului Local al Municipiului Arad din 25 aprilie 2013 (4 pentru, 3 împotrivă, 11 abțineri - 18 prezenți din totalul de 23);

În temeiul prevederilor Legii nr.215/2001, art.36 alin.(1), art.45 alin.(1), privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

H O T Ă R Ă Ș T E

Art.LCa urmare a neîndeplinirii majorității simple pentru adoptarea hotărârii, se respinge proiectul de hotărâre nr.49 din 8.03.2013, inițiat de consilierul local, dl. Xxxxxxxx Xxxxxxxx, privind rostirea Rugăciunii Domnești „Tatăl nostru”, de președintele de ședință sau de un alt consilier local, împreună cu toți participanții la ședință, care doresc să rostească rugăciunea, înainte de începerea lucrărilor ședinței ordinare, în cadrul momentului solemn, după intonarea Imnului de Stat al României.

Contrasemnează

S E C R E T A R Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx

Red/Dact BML/BML Verif. SL

1 ex consilier local Ghilință Gheorghe

1 ex. Dosar ședință CLMA 25.04.2013

ROMANIA

JUDEȚUL ARAD

MUNICIPIUL ARAD CONSILIUL LOCAL

HOTARAREA Nr.........

din... februarie2013

privind rostirea Rugăciunii Domnești „ TATAL NOSTRU”

Consiliul Local al Municipiului Arad,

Avind in vedere,

inițiativa conilier local Gheorghe Ghilinta, exprimata in expunerea de motive, înregistrata sub nr.......din......februarie 2013

lucrările Evangheliei după Matei cap VI, v 9-13,

- practica si tradiția creștina de peste 2000 de ani,

prevederile Legii 215/2001 art.38 lit.z, art. 46 pct. 5,

HOTĂRĂȘTE

Art. 1 înainte de începerea lucrărilor ședinței ordinare, in cadrul momentului solemn, după intonarea Imnului de Stat al României, se va rosti rugăciunea Domneasca „Tatal Nostru” rostita de președintele de ședința sau de un alt consilier local împreuna cu toti participantii la ședința, care doresc sa rostească rugăciunea.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD

Nr.t

Anexa......„. indicativ.. ■ ■ • ■ ■ ■■■• ■ ■ ■ ■ ■

JwssiwaîSKiii«H.‘—

EXPUNERE DE MOTIVE

La HOTARAREA Nr........din... februarie 2013 privind rostirea rugăciunii Domnești

„Tatal Nostru” supus dezbaterii publice , potrivit prevederilor legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administrația publica.

• 1 .Recensămintele din anii 1992 și 2002 au arătat că peste 97% din populația României împărtășește un crez religios, în majoritate aparținând cultelor creștine, același procentaj regăsindu-se și-n rândul populației municipiului și județul Arad.

2.1n timpul campaniilor electorale, cei mai mulți dintre candidații la un loc în Consiliul Local al Municipiului Arad dar si la demnitatea de primar al municipiului Arad, au vizitat și diverse lăcașuri de cult din municipiu, pentru a prezenta credincioșilor programul propriu de dezvoltare al municipiului Arad,

• 3. Legea nr.489/2006 nu impune declararea apartenenței religioase, totuși la intrarea noastră în funcție, am depus un jurământ, încheiat cu”așa să-mi ajute Dumnezeu”.

• 4. în toate legislaturile, începând cu anul 1990, Consiliul Local al Municipiului Arad a acordat cultelor religioase din municipiu, ajutor financiar potrivit art.10, pct.6 din Legea nr.489/2006) si art 38 lit z din Legea 215/2001

• 5. în Arad, cultele, asociațiile și grupările religioase promovează în activitatea lor relații ecumenice și de bună înțelegere, neexistând acțiuni de învrăjbire între ele, ceea ce constituie un bun exemplu pentru activitatea noastra din cadrul consiliului Local al Municipiului Arad,

• 6. Din câte se cunoste la nivelul Parlamentului României, există un grup de rugăciune constituit din parlamentari aparținători ai unor culte din România, mai mult acest grup este în relații de colaborare cu grupuri similare din alte țări,

• 7. în finalul celor mai sus menționate, consider că începerea ședințelor noastre ordinare, cu rostirea rugăciunii, cunoscută tuturor, și provenind de la însuși Domnul lisus Hristos, ne poate îndemna la mai multă răbdare, îngăduință si toleranta reciprocă, spre bunul mers al lucrărilor Consiliului Local al Municipiului Arad și mulțumirea celor care ne-au mandatat ca membrii ai acestui important for local. Mai cu seamă că prin implorarea binecuvântării divine la început de dezbateri, împlinim și o poruncă a Mântuitorului lisus Hristos care spune „rugați-vă ca să nu cădeți în ispită “(Matei26.41), și ne conformăm îndemnului Sfântului Apostol Pavel “Vă îndemn, deci, înainte de toate să faceți cereri, rugăciuni, mijlociri și mulțumiri pentru toți oamenii, pentru conducători și pentru toți care sunt în înalte dregătorii, ca să petrecem viața pașnică și liniștită, în toată cuvioșia și bunăcuviința”(I Timotei2.1-2). Iar în popor parcă se spune:”Orice lucru fătul meu să-l începi cu Dumnezeu”.

  Arad 04 februarie 2013

  
  

Consilier Municipal

Xxxxxxxx Xxxxxxxx

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD

S E C R E T A R

Nr. ad.7110 din 19.04.2013

R A P O R T

Obiect: inițiativa domnului consilier Gheorghe Ghilință nr. 48/2013 pentru rostirea rugăciunii domnești „Tatăl Nostru” înaintea începerii lucrărilor ședințelor ordinare ale Consiliului Local al Municipiului Arad, după intonarea Imnului de Stat al României

Prin proiectul de hotărâre menționat, domnul consilier Gheorghe Ghilință propune adoptarea unei hotărâri prin care Consiliul Local se obligă să rostească rugăciunea domnească „Tatăl Nostru” înaintea începerii lucrărilor ședințelor ordinare ale Consiliului Local al Municipiului Arad, după intonarea Imnului de Stat al României.

În forma propusă, proiectul de hotărâre nu întrunește cerințele pentru a putea fi adoptat în condiții de legalitate.

Temeiul legal invocat („Consiliul Local sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase") se regăsește în forma actuală a legii administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dar nu la art.38¹ lit.”z”, ci la art.36 alin.(6) lit.”c”,

Chiar și în forma sa actualizată, prevederea legală la care se face referire în proiect nu poate constitui temei pentru obligarea Consiliului Local la conduita propusă.

Atât Constituția României², cât și Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, cu modificările și completările ulterioare, consacră dreptul³ cetățenilor de a-și manifesta credința religioasă, nu și obligația exercitării acestui drept.

Astfel, legislația României, ca stat laic, nu poate impune convingeri religioase și nici nu poate reglementa obligația exercitării credințelor religioase.

Este adevărat că, în legislație, se regăsește formula religioasă “Așa să-mi ajute Dumnezeu!” pentru a încheia și întări jurământul depus, de exemplu, pentru intrarea în exercițiul mandatului, de către aleșii locali, jurământul martorului în procesul civil ș.a.

Dar formula religioasă este reglementată doar ca opțiune⁴, nu ca și obligație.

Pe de altă parte, împrejurarea că toți aleșii locali din actualul mandat au optat pentru jurământul cu formulă religioasă poate constitui premisa acordului de a se reuni voluntar pentru rugăciune colectivă chiar și înaintea ședințelor Consiliului Local, dar fără ca programul acestor întâlniri să se suprapună peste programul de lucru al ședințelor Consiliului Local/comisiilor de specialitate, ci separat de acest program, după modelul grupului de rugăciune de pe lângă Parlamentul României sau al altor grupuri de rugăciune de pe lângă alte autorități și instituții publice din România sau din alte țări.^{5 6 7 8 9 10}

Într-un astfel de context, pentru a putea fi considerată legală, propunerea domnului consilier se impune a fi revizuită. Redăm modelul grupului¹¹ de rugăciune din Parlamentul României, creat pentru a imprima în activitatea și comportamentul oamenilor politici valorile morale ale credinței creștine.

Statut

• 1. Grupul de Rugăciune este o structură informală a Parlamentului României, reunind senatorii și deputații preocupați de educația și practica religioasă.

• 2. Grupul de Rugăciune are caracter ecumenic, fiind deschis tuturor senatorilor și deputaților, indiferent de convingerile religioase.

• 3. Grupul de Rugăciune funcționează pe baza unui acord al Birourilor Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, organizând reuniuni săptămânale care nu se suprapun în timp cu programul de lucru al celor doua Camere. Întâlnirile Grupului de Rugăciune se desfășoară în spațiile aprobate de Birourile Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților.

5. Activitățile Grupului de Rugăciune cuprind:

-Rugăciune;

-Dezbateri referitoare la educația și practica religioasă în România, în Uniunea Europa și în celelalte țări ale lumii;____________________________________________________________________________________

-Marcarea sărbătorilor religioase și naționale;

-Formularea unor puncte de vedere asupra inițiativelor legislative cu impact asupra moralei și educației religioase;

-Inițierea și derularea de programe social-caritabile;

-Participarea la manifestări religioase în București și în țară;

-Vizite la lăcașuri de cult din țară și străinătate;

-Întreținerea de legături cu Grupuri de Rugăciune din parlamentele altor țări;

-Participarea la acțiunile Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei și la întrunirile de tipul „Mic Dejun cu Rugăciune” organizate de unele parlamente;

-Organizarea anuală a unor acțiuni proprii de tipul „Mic Dejun cu Rugăciune”;

Inițierea unei pagini electronice pe Situl Senatului și al Camerei Deputaților cu informații religioase;

-Editarea unei publicații proprii.

Grupului de Rugăciune din Camera Deputaților

• 1. Grupul de Rugăciune este o structură informală a Camerei Deputaților, reunind deputații preocupați de educația și practica religioasă.

• 2. Grupul de Rugăciune are caracter ecumenic, fiind deschis tuturor deputaților, indiferent de convingerile religioase.

• 3. Grupul de Rugăciune funcționează pe baza unui acord al Biroului Permanent al Camerei Deputaților, organizând reuniuni săptămânale care nu se suprapun în timp cu programul de lucru al Camerei. Întâlnirile Grupului de Rugăciune se desfășoară în spațiile aprobate de Biroul Permanent al Camerei Deputaților.

• 4. Activitățile Grupului de Rugăciune cuprind:

• -  Rugăciune;

• -  Dezbateri referitoare la educația și practica religioasă în România, în Europa și în lume;

• -   Marcarea sărbătorilor religioase;

• -  Formularea unor puncte de vedere asupra inițiativelor legislative cu impact asupra educației și moralei creștine;

• -  Participarea la manifestări religioase în București și în țară;

• -  Vizite la lăcașuri de cult

• -  Întreținerea de legături cu Grupuri de Rugăciune din parlamentele altor țări;

• -  Participarea la acțiunile de tipul „Mic Dejun cu Rugăciune” organizate de unele parlamente;

• -  Organizarea anuală a unor acțiuni proprii de tipul „Mic Dejun cu Rugăciune”.______________

S E C R E T A R

Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx

¹

, forma anterioară modificărilor aprobate prin Legea nr.286/2006

²

Art.. 29. Libertatea conștiinței. (1) Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale.

³

Art.2 (1) Libertatea religioasă cuprinde dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a și-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practicile și ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educație religioasă, precum și libertatea de a-și păstra sau schimba credința religioasă.

(2) Libertatea de a-și manifesta credința religioasă nu poate face obiectul altor restrângeri decât al celor care sunt prevăzute de lege și constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea publică, protecția ordinii, a sănătății sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

⁴

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobată cu modificări prin Legea 673/2002,

⁵

Art.8 (1) După validarea mandatelor a cel puțin două treimi din numărul de consilieri stabilit potrivit legii se va proceda la depunerea următorului jurământ: "Jur să respect Constituția și legile țării și să fac cu bună-credință tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei... (orașului, județului). Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

(4) Consilierii pot depune jurământul fără formula religioasă. În acest caz jurământul va fi imprimat pe formular fără această formulă.

Art. 32 din Legea 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind administrația publică locală:

⁶

Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun în fața consiliului local următorul jurământ în limba română: "Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, municipiului, județului) ... Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

⁷

Consilierii locali care refuză să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept.

⁸

Jurământul poate fi depus și fără formulă religioasă.

⁹

• ⁵ Grupul parlamentar de rugăciune care reunește politicieni creștini în Parlamentul Australian, în casa Parlamentului,

¹⁰

Canberra, din Scoția (Parliamentary Prayers Scotland), în Parlamentul și Guvernul din Marea Britanie - CHRISTIANS IN PARLIAMENT - All Party Parliamentary Group), în Congresul SUA, Mic dejun cu rugăciune la invitația Președintelui SUA sau la invitația Parlamentului European, Brruxelles ș.a.

¹¹

• ⁶ http://www.prger.ro/