Hotărârea nr. 229/2010

privind aprobarea modificării Studiului de Fezabilitate Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Arad

Download Document PDF

STUDIU DE FEZABILITATE

1. INTRODUCERE
- 1.1 CADRUL GENERAL
- 1.2 PARTILE INTERESATE
- 1.3 OBIECTIVELE PROIECTULUI
- 1.4 CARACTERISTICI ALE RELIEFULUI
  - 1.4.1 Mediul inconjurator
  - 1.4.2 Clima
  - 1.4.3 Relief si topografie
  - 1.4.4 Geologie si hidrogeologie
    - 1.4.4.1 Geologie
    - 1.4.4.2 Resurse naturale neregenerabile
  - 1.4.5 Ecologie si arii protejate
- 1.5 Concluziile studiilor de teren efectuate
  - 1.5.1 Concluziile studiilor geotehnice
  - 1.5.2 Concluziile studiilor hidrogeologice
2. REZUMATUL MASTER PLANULUI
- 2.1 RESURSELE DE APA, TRATAREA SI DISTRIBUTIA APEI
- 2.2 COLECTAREA SI EPURAREA APEI UZATE
- 2.3 ANALIZA DE OPTIUNI LA NIVEL DE MASTER PLAN
  - 2.3.1 Sursa de apa si tratarea
  - 2.3.2 Colectarea si epurarea apelor uzate
- 2.4 PREZENTAREA GENERALA A REGIONALIZARII
  - 2.4.1 Consideratii generale privind regionalizarea
  - 2.4.2 Regionalizarea serviciului de apa potabila
  - 2.4.3 Resursele de apa, tratarea si distributia apei
  - 2.4.4 Colectarea si epurarea apelor uzate
    - 2.4.4.1 Strategia pentru județul Arad - ape uzate
- 2.5 PLANUL DE INVESTITII PE TERMEN LUNG
- 2.6 ALEGEREA SI PRIORITIZAREA INVESTITIILOR
  - 2.6.1 Selectarea investitiilor prioritare
  - 2.6.2 Prioritizare pentru conformarea cu Directiva privind epurarea apelor uzate urbane

91/271/EEC

2.6.3 Prioritizarea pentru conformarea cu Directiva 98/83/EC privind calitatea apei

destinate consumului uman

2.7.1 Infrastructura de apa

2.7.1.1 Resurse de apa
2.7.1.2 Tratarea apei
2.7.1.3 Transportul si distributia apei
2.7.1.4 Investitii finantate in desfasurare
2.7.1.5 Principalele deficiente

2.7.2 Infrastructura de apa uzata

2.7.2.1 Colectarea apelor uzate
2.7.2.2 Tratarea apelor uzate
2.7.2.3 Investitii finantate in desfasurare
2.7.2.4 Principalele deficiente

2.8 SOLUTIILE PROPUSE
2.9 SUMARUL PROGRAMULUI DE INVESTITII PRIORITARE

3. ALIMENTARE CU APA
- 3.1 INTRODUCERE
- 3.2 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN JUDETUL ARAD...
- 3.3 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN MUNICIPIUL

ARAD SI COMUNA FANTANELE

3.3.1 Date generale
3.3.2 Surse de apa, calitate si capacitate
- 3.3.2.1 Sursa de apa a Sistemului Microzonal Arad
- 3.3.2.2 Sursa de apa a Comunei Fantanele
3.3.3 Acoperirea actuala si cerinte
3.3.4 Balanta pierderilor de apa
3.3.5 Infrastructura existenta - Sistem microzonal Arad
- 3.3.5.1 Captare si tratare
- 3.3.5.2 Reteaua de apa potabila
- 3.3.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare
- 3.3.5.4 Schema sistemului existent
3.3.6 Analiza de optiuni
3.3.7 Descrierea investitiei

129

134
- 3.3.7.1 Schema sistemului propus
- 3.3.7.2 Retele de alimentare cu apa
3.3.8 Ocuparea terenului si statutul legal
- 3.3.8.1 Teren ocupat temporar
3.3.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

3.4 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA, SISTEM PECICA 146
- 3.4.1 Date generale
- 3.4.2 Surse de apa, calitate si capacitate
- 3.4.3 Acoperirea actuala si cerinte
- 3.4.4 Balanța pierderilor de apa - Sistemul Pecica
- 3.4.5 Infrastructura existenta - Sistemul Pecica
  - 3.4.5.1 Captare si tratare
  - 3.4.5.2 Reteaua de apa potabila
  - 3.4.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare
  - 3.4.5.4 Schema sistemului existent
- 3.4.6 Analiza de optiuni
- 3.4.7 Descrierea investitiei
  - 3.4.7.1 Schema sistemului propus
  - 3.4.7.2 Retele de alimentare cu apa
- 3.4.8 Ocuparea terenului si statutul legal
  - 3.4.8.1 Teren ocupat temporar
  - 3.4.8.2 Teren ocupat definitiv
  - 3.4.8.3 Bilantul terenurilor ocupate
- 3.4.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

3.5 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA, SISTEM NADLAC ....

3.5.1 Date generale
3.5.2 Surse de apa, calitate si capacitate
3.5.3 Acoperirea actuala si cerinte
3.5.4 Balanta pierderilor de apa - Sistem Nadlac
3.5.5 Infrastructura existenta - Sistemul Nadlac

3.5.5.1 Captare si tratare
3.5.5.2 Reteaua de apa potabila
3.5.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare
3.5.5.4 Schema sistemului existent

3.5.6 Analiza de optiuni
3.5.7 Descrierea investitiei

3.5.7.1 Schema sistemului propus
3.5.7.2 Retele de alimentare cu apa

3.6 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN SISTEMUL

CURTICI

3.6.1 Date generale
3.6.2 Surse de apa, calitate si capacitate
3.6.3 Acoperirea actuala si cerinte
3.6.4 Balanța pierderilor de apa - Sistemul Curtici
3.6.5 Infrastructura existenta - Localitatea Curtici; Localitatea Macea - Sistem Microzonal Arad 180

3.6.5.1 Captare si tratare
3.6.5.2 Reteaua de apa potabila
3.6.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare
3.6.5.4 Schema sistemului existent

3.6.6 Analiza de optiuni
3.6.7 Descrierea investitiei

3.6.7.1 Schema sistemului propus
3.6.7.2 Retele de alimentare cu apa

3.6.8 Ocuparea terenului si statutul legal

3.6.8.1 Teren ocupat temporar
3.6.8.2 Teren ocupat definitiv
3.6.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

3.6.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

3.7 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN ORASUL

SANTANA, MICROSISTEM ARAD

3.7.1 Date generale
3.7.2 Surse de apa, calitate si capacitate
3.7.3 Acoperirea actuala si cerinte
3.7.4 Balanta pierderilor de apa - Oras Santana, Sistem Micorzonal Arad
3.7.5 Infrastructura existenta - Oras Santana, Sistem Microzonal Arad

3.7.5.1 Captare si tratare
3.7.5.2 Reteaua de apa potabila
3.7.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare
3.7.5.4 Schema sistemului existent

3.7.7 Descrierea investitiei

3.7.7.1 Schema sistemului propus

3.7.8 Ocuparea terenului si statutul legal

3.7.8.1 Teren ocupat temporar
3.7.8.2 Teren ocupat definitiv
3.7.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

3.7.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

3.8 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN SISTEMUL

LIPOVA

3.8.1 Date generale
3.8.2 Surse de apa, calitate si capacitate
3.8.3 Acoperirea actuala si cerinte
3.8.4 Balanța pierderilor de apa - Sistemul Lipova
3.8.5 Infrastructura existenta - Sistemul Lipova

3.8.5.1 Captare si tratare
3.8.5.2 Reteaua de apa potabila
3.8.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare
3.8.5.4 Schema sistemului existent

3.8.6 Analiza de optiuni

210

211
3.8.7 Descrierea investitiei

3.8.7.1 Schema sistemului propus
3.8.7.2 Retele de alimentare cu apa

3.8.8 Ocuparea terenului si statutul legal

3.8.8.1 Teren ocupat temporar
3.8.8.2 Teren ocupat definitiv
3.8.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

3.8.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

3.9 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN SISTEMUL

GHIOROC - PAULIS

3.9.1 Date generale
3.9.2 Surse de apa, calitate si capacitate
3.9.3 Acoperirea actuala si cerinte
3.9.4 Balanta pierderilor de apa - Sistemul Ghioroc - Paulis
3.9.5 Infrastructura existenta - Sistemul Ghioroc - Paulis

3.9.5.1 Captare si tratare
3.9.5.2 Reteaua de apa potabila

3.9.5.4 Schema sistemului existent

3.9.6 Analiza de optiuni
3.9.7 Descrierea investitiei

3.9.7.1 Schema sistemului propus
3.9.7.2 Captare, tratare si inmagazinare
3.9.7.3 Retele de alimentare cu apa

3.9.8 Ocuparea terenului si statutul legal

3.9.8.1 Teren ocupat temporar
3.9.8.2 Teren ocupat definitiv
3.9.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

3.9.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

3.10 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN SISTEMUL

PANCOTA

3.10.1 Date generale
3.10.2 Surse de apa, calitate si capacitate
3.10.3 Acoperirea actuala si cerinte
3.10.4 Balanța pierderilor de apa - Sistemul Pancota
3.10.5 Infrastructura existenta - Sistemul Pancota

3.10.5.1 Captare si tratare
3.10.5.2 Reteaua de apa potabila
3.10.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare
3.10.5.4 Schema sistemului existent..................................................................................

241

3.10.6 Analiza de optiuni

242

243
3.10.7 Descrierea investitiei

3.10.7.1 Schema sistemului propus

3.10.8 Ocuparea terenului si statutul legal

3.10.8.1 Teren ocupat temporar
3.10.8.2 Teren ocupat definitiv
3.10.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

3.10.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

3.11 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN SISTEMUL SIRIA .

3.11.1 Date generale
3.11.2 Surse de apa, calitate si capacitate
3.11.3 Acoperirea actuala si cerinte
3.11.4 Balanta pierderilor de apa - Sistemul Siria
3.11.5 Infrastructura existenta - Sistemul Siria

3.11.5.1 Captare si tratare
3.11.5.2 Reteaua de apa potabila
3.11.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare
3.11.5.4 Schema sistemului existent..................................................................................

251

3.11.6 Analiza de optiuni
3.11.7 Descrierea investitiei

3.11.7.1 Schema sistemului propus
3.11.7.2 Retele de alimentare cu apa

3.11.8 Ocuparea terenului si statutul legal

3.11.8.1 Teren ocupat temporar
3.11.8.2 Teren ocupat definitiv
3.11.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

3.11.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

3.12 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN SISTEMUL INEU ..

3.12.1 Date generale
3.12.2 Surse de apa, calitate si capacitate
3.12.3 Acoperirea actuala si cerinte
3.12.4 Balanta pierderilor de apa - Sistemul Ineu
3.12.5 Infrastructura existenta - Sistemul Ineu

3.12.5.1 Captare si tratare
3.12.5.2 Reteaua de apa potabila
3.12.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare
3.12.5.4 Schema sistemului existent

3.12.6 Analiza de optiuni
3.12.7 Descrierea investitiei

3.12.7.1 Schema sistemului propus
3.12.7.2 Captare si tratare
3.12.7.3 Retele de alimentare cu apa

3.12.8 Ocuparea terenului si statutul legal

3.12.8.1 Teren ocupat temporar
3.12.8.2 Teren ocupat definitiv
3.12.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

3.12.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

4. APA UZATA

4.1 INTRODUCERE
4.2 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE CANALIZARE IN

JUDETUL ARAD

4.3 CRITERII DE PROIECTARE A LUCRARILOR DE EPURARE A APEI UZATE
4.4 CLUSTER APA UZATA ARAD

291

4.4.1 Introducere
4.4.2 Acoperirea actuala
4.4.3 Debite si incarcari apa uzate
4.4.4 Receptori
4.4.5 Infrastructura existenta

4.4.5.1 Reteaua de canalizare
4.4.5.2 Statii de pompare
4.4.5.3 Bazine de retentie
4.4.5.4 Colectoare de deversare si guri de deversare in emisar
4.4.5.5 Epurarea apei uzate
4.4.5.6 Tratarea si depozitarea namolului
4.4.5.7 Investitii finalizate si/sau in derulare
4.4.5.8 Schema sistemului existent

4.4.6 Analiza de optiuni

4.4.6.1 Clusterul de apa uzata Arad
4.4.6.2 Analiza opțiunilor si evaluarea riscurilor - Comuna Fantanele

4.4.7 Descrierea investitiei

4.4.7.1 Schema sistemului propus
4.4.7.2 Reteaua de canalizare

4.4.8 Ocuparea terenului si statutul legal

4.4.8.1 Teren ocupat temporar
4.4.8.2 Teren ocupat definitiv
4.4.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

4.4.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

4.5 CLUSTERUL DE APA UZATA PECICA

4.5.1 Introducere
4.5.2 Acoperirea actuala
4.5.3 Debite si incarcari apa uzate
4.5.4 Receptori
4.5.5 Infrastructura existenta

4.5.5.1 Reteaua de canalizare
4.5.5.2 Statia de pompare
4.5.5.3 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului
4.5.5.4 Epurarea apei uzate
4.5.5.5 Tratarea si depozitarea namolului
4.5.5.6 Investitii finalizate si/sau in derulare
4.5.5.7 Schema sistemului existent

4.5.6 Analiza de optiuni
4.5.7 Descrierea investitiei

4.5.7.1 Schema sistemului propus
4.5.7.2 Reteaua de canalizare
4.5.7.3 Statia de pompare ape uzate
4.5.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.5.8 Ocuparea terenului si statutul legal

4.5.8.1 Teren ocupat temporar
4.5.8.2 Teren ocupat definitiv
4.5.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

4.5.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

4.6 CLUSTERUL DE APA UZATA NADLAC

4.6.1 Introducere
4.6.2 Acoperirea actuala
4.6.3 Debite si incarcari apa uzate
4.6.4 Receptori
4.6.5 Infrastructura existenta

4.6.5.1 Reteaua de canalizare
4.6.5.2 Statia de pompare
4.6.5.3 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului
4.6.5.4 Epurarea apei uzate
4.6.5.5 Tratarea si depozitarea namolului
4.6.5.6 Investitii finalizate si/sau in derulare
4.6.5.7 Schema sistemului existent

4.6.6 Analiza de optiuni
4.6.7 Descrierea investitiei

4.6.7.1 Schema sistemului propus
4.6.7.2 Reteaua de canalizare
4.6.7.3 Statii pompare apa uzata menajera
4.6.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.6.8 Ocuparea terenului si statutul legal

4.6.8.1 Teren ocupat temporar
4.6.8.2 Teren ocupat definitiv
4.6.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

4.6.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

4.7 CLUSTERUL DE APA UZATA CURTICI

4.7.1 Introducere
4.7.2 Acoperirea actuala
4.7.3 Debite si incarcari apa uzate
4.7.4 Receptori
4.7.5 Infrastructura existenta

4.7.5.1 Reteaua de canalizare

370
4.7.5.2 Statia de pompare
4.7.5.3 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului
4.7.5.4 Epurarea apei uzate
4.7.5.5 Tratarea si depozitarea namolului
4.7.5.6 Investitii finalizate si/sau in derulare
4.7.5.7 Schema sistemului existent

4.7.6 Analiza de optiuni

4.7.6.1 Analiza de optiuni si ipoteze ale riscului pentru Clusterul Curtici
4.7.6.2 Analiza de optiuni si ipoteze ale riscului pentru statia de epurare regionala Curtici...

4.7.7 Descrierea investitiei

4.7.7.1 Schema sistemului propus
4.7.7.2 Reteaua de canalizare
4.7.7.3 Statii pompare apa uzata menajera
4.7.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.7.8 Ocuparea terenului si statutul legal

4.7.8.1 Teren ocupat temporar
4.7.8.2 Teren ocupat definitiv
4.7.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

4.7.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

4.8 CLUSTERUL DE APA UZATA SANTANA

4.8.1 Introducere
4.8.2 Acoperirea actuala
4.8.3 Debite si incarcari apa uzate
4.8.4 Receptori
4.8.5 Infrastructura existenta

4.8.5.1 Reteaua de canalizare

4.8.5.3

Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului

398

4.8.5.4

Epurarea apei uzate

398

4.8.5.5

Tratarea si depozitarea namolului

399

4.8.5.6

Investitii finalizate si/sau in derulare

399

4.8.5.7

Schema sistemului existent

400

4.8.6 Analiza de optiuni

4.8.6.1 Analiza de optiuni si ipoteze ale riscului pentru Clusterul Santana
4.8.6.2 Analiza de optiuni si ipoteze ale riscului pentru statia de epurare regionala Santana

4.8.7 Descrierea investitiei

405

4.8.7.1 Schema sistemului propus
4.8.7.2 Reteaua de canalizare
4.8.7.3 Statii pompare apa uzata menajera
4.8.7.4 Epurarea apei uzate si a namolului

4.8.8 Ocuparea terenului si statutul legal

4.8.8.1 Teren ocupat temporar
4.8.8.2 Teren ocupat definitiv
4.8.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

4.8.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

4.9 CLUSTERUL DE APA UZATA LIPOVA

4.9.1 Introducere
4.9.2 Acoperirea actuala
4.9.3 Debite si incarcari apa uzate
4.9.4 Receptori
4.9.5 Infrastructura existenta

4.9.5.1 Reteaua de canalizare
4.9.5.2 Statie de pompare ape uzate
4.9.5.3 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului
4.9.5.4 Epurarea apei uzate
4.9.5.5 Tratarea si depozitarea namolului
4.9.5.6 Investitii finalizate si/sau in derulare
4.9.5.7 Schema sistemului existent

4.9.6 Analiza de optiuni
4.9.7 Descrierea investitiei

4.9.7.1 Schema sistemului propus
4.9.7.2 Reteaua de canalizare

4.9.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

4.10 CLUSTERUL DE APA UZATA PAULIS - GHIOROC

4.10.1 Introducere

431
4.10.2 Acoperirea actuala
4.10.3 Debite si incarcari apa uzate
4.10.4 Receptori
4.10.5 Infrastructura existenta

4.10.5.1 Reteaua de canalizare

432
4.10.5.2 Epurarea apei uzate
4.10.5.3 Tratarea si depozitarea namolului
4.10.5.4 Investitii finalizate si/sau in derulare
4.10.5.5 Schema sistemului existent

4.10.6 Analiza de optiuni
4.10.7 Descrierea investitiei

4.10.7.1 Schema sistemului propus
4.10.7.2 Reteaua de canalizare
4.10.7.3 Statii de pompare a apelor uzate
4.10.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.10.8 Ocuparea terenului si statutul legal

4.10.8.1 Teren ocupat temporar
4.10.8.2 Teren ocupat definitiv
4.10.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

4.10.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

4.11 CLUSTERUL DE APA UZATA PANCOTA

4.11.1 Introducere
4.11.2 Acoperirea actuala
4.11.3 Debite si incarcari apa uzate
4.11.4 Receptori
4.11.5 Infrastructura existenta

4.11.5.1 Reteaua de canalizare
4.11.5.2 Statia de pompare
4.11.5.3 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului

4.11.5.5 Tratarea si depozitarea namolului
4.11.5.6 Investitii finalizate si/sau in derulare

455
4.11.5.7 Schema sistemului existent..................................................................................

456

4.11.6 Analiza de optiuni

4.11.6.1 Analiza de optiuni si ipoteze ale riscului pentru Clusterul Pancota
4.11.6.2 Analiza de optiuni si ipoteze ale riscului pentru statia de epurare regionala Pancota

4.11.7 Descrierea investitiei

4.11.7.1 Schema sistemului propus
4.11.7.2 Reteaua de canalizare
4.11.7.3 Statii de pompare a apelor uzate
4.11.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.11.8 Ocuparea terenului si statutul legal

4.11.8.1 Teren ocupat temporar
4.11.8.2 Teren ocupat definitiv
4.11.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

4.11.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

4.12 CLUSTERUL DE APA UZATA SIRIA

4.12.1 Introducere
4.12.2 Acoperirea actuala
4.12.3 Debite si incarcari apa uzate
4.12.4 Receptori
4.12.5 Infrastructura existenta

4.12.5.1 Reteaua de canalizare
4.12.5.2 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului
4.12.5.3 Epurarea apei uzate
4.12.5.4 Tratarea si depozitarea namolului
4.12.5.5 Investitii finalizate si/sau in derulare
4.12.5.6 Schema sistemului existent

4.12.6 Analiza de optiuni
4.12.7 Descrierea investitiei

4.12.7.1 Schema sistemului propus
4.12.7.2 Reteaua de canalizare
4.12.7.3 Statii de pompare a apelor uzate
4.12.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.12.8 Ocuparea terenului si statutul legal
4.12.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

4.13 CLUSTERUL DE APA UZATA INEU

4.13.1 Introducere

496
4.13.2 Acoperirea actuala
4.13.3 Debite si incarcari apa uzate
4.13.4 Receptori
4.13.5 Infrastructura existenta

4.13.5.1 Reteaua de canalizare

497
4.13.5.2 Statia de pompare
4.13.5.3 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului
4.13.5.4 Epurarea apei uzate
4.13.5.5 Tratarea si depozitarea namolului
4.13.5.6 Investitii finalizate si/sau in derulare
4.13.5.7 Schema sistemului existent

4.13.6 Analiza de optiuni
4.13.7 Descrierea investitiei

4.13.7.1 Schema sistemului propus

505

506
4.13.7.2 Reteaua de canalizare
4.13.7.3 Statii de pompare a apelor uzate
4.13.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.13.8 Ocuparea terenului si statutul legal

4.13.8.1 Teren ocupat temporar
4.13.8.2 Teren ocupat definitiv
4.13.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

4.13.9 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

LISTA DE TABELE

TABEL 1.1-1 Organizarea administrativa a judetului Arad, la 1 iulie 2007:

TABEL 1.1-2 Localitati incluse in Faza 1 de investitii 2009-2013:

TABEL 1.4-1 Temperatura aerului - maxima absoluta anuala

TABEL 1.4-2 Temperatura aerului - minima absoluta anuala

TABEL 1.4-3 Temperatura aerului - media anuala

TABEL 1.4-4 Precipitații atmosferice - cantitati anuale

TABEL 1.4-5 Reteaua si volumul gazelor natural distribuite in judetul Arad

TABEL 1.4-6 Fauna - Specii protejate

TABEL 1.5-1 Caracteristici geotehnice, Oras Pecica

TABEL 1.5-2 Caracteristici geotehnice, Oras Nadlac

TABEL 1.5-3 Caracteristici geotehnice, Oras Curtici

TABEL 1.5-4 Caracteristici geotehnice, oras Santana

TABEL 1.5-5 Caracteristici geotehnice, Oras Lipova

TABEL 1.5-6 Caracteristici geotehnice, Paulis-Ghioroc

TABEL 1.5-7 Caracteristici geotehnice, oras Pancota

TABEL 1.5-8 Caracteristici geotehnice, oras Ineu

TABEL 2.4-1 Avantaje si dezavantaje ale unei solutii regionale fata de una locala

TABEL 2.4-2 Marimea aglomerarilor, clusterelor si localitatilor

TABEL 2.5-1 Planul de investitii pe termen lung

TABEL 2.7-1 Capacitatea instalatiilor existente de producere a apei potabile - Jud. Arad

TABEL 2.7-2 Ratele de acoperire cu servicii de alimentare cu apa inregistrate in prezent si dupa

finalizarea proiectelor in executie

TABEL 2.7-3 Nr. localitati care dispun de sisteme de alimentare cu apa

TABEL 2.7-4 Sinteza Plan de conformare in sectorul apei uzate propus - judetul Arad

TABEL 2.7-5 Situatia proiectelor propuse spre finantare in cadrul programelor PHARE CES pentru sectorul de mediu

TABEL 2.7-6 Nr. localitati care dispun de sisteme de colectare a apelor uzate

TABEL 2.7-7 Nr. localitati care dispun de statie de epurare a apelor uzate

TABEL 2.8-1 Planul de conformare cu Tratatul de Aderare propus la nivelul Judetului Arad.. 98

TABEL 2.8-2 Sinteza Plan de conformare propus pentru judetul Arad

TABEL 2.9-1 Investitiile propuse pentru infrastructura de apa si apa uzata corespunzatoare localitatilor incluse in faza 1 de investitii

TABEL 3.1-1 Resursele de apa pe principalele cursuri de rauri din judet

TABEL 3.1-2 Calitatea apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de pe Crisul Alb ... 106

TABEL 3.1-3 Aprecierea calitatii apei raului Mures se face pe clase de calitate, conform O.M. nr. 1146/2003

Legii 458/2002 si STAS 1342/91)

TABEL 3.2-1 Zone de serviciu privind alimentarea cu apa din surse reglementate

TABEL 3.3-1 Populatia in Municipiul Arad

TABEL 3.3-2 Populatia in comuna Fantanele

TABEL 3.3-3 Consumul actual de apa - Sistem microzonal Arad, fara Santana si Curtici

TABEL 3.3-4 Balanta de apa - Sistem microzonal Arad, fara Curtici si Santana

TABEL 3.3-5 Balanta de apa - Municipiul Arad, Sistem microzonal Arad, an 2008

TABEL 3.3-6 Indicator pierderi de apa - Municipiul Arad, an 2008

TABEL 3.3-7 Rezervoarele de inmagazinare

TABEL 3.3-8 Artere

TABEL 3.3-9 Conducte de serviciu

TABEL 3.3-10 Echiparea statiilor de pompare

TABEL 3.3-11 Retelele de apa din azbociment propuse pentru reabilitare

TABEL 3.3-12 Retelele de apa din otel care necesita reabilitare

TABEL 3.3-13 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistem Microzonal Arad

TABEL 3.3-14 Conducte de apa din otel si azbociment propuse pentru reabilitare

TABEL 3.3-15 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Localitatea Fantanele

TABEL 3.3-16 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.3-17 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Arad

TABEL 3.3-18 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Fantanele

TABEL 3.4-1 Populatia in orasul Pecica si localitatile apartinatoare

TABEL 3.4-2 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Pecica

TABEL 3.4-3 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Pecica

TABEL 3.4-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Pecica

TABEL 3.4-5 Indicator pierderi de apa - Oras Pecica, Sistemul Pecica

TABEL 3.4-6 Reteaua de distributie existenta

TABEL 3.4-7 Lista strazilor propuse pentru extindere

TABEL 3.4-8 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistem Pecica

TABEL 3.4-9 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.4-10 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Pecica

TABEL 3.5-1 Populatia in orasul Nadlac

TABEL 3.5-2 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Nadlac

TABEL 3.5-3 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Nadlac

TABEL 3.5-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Nadlac, 2008

TABEL 3.5-5 Indicator pierderi de apa - Oras Nadlac, Sistemul Nadlac

TABEL 3.5-6 Reteaua de distributie existenta

TABEL 3.5-7 Extindere retea de apa potabila

TABEL 3.5-8 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistemul Nadlac

TABEL 3.5-9 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.5-10 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Nadlac

TABEL 3.6-1 Populatia in orasul Curtici

TABEL 3.6-2 Populatia in comuna Macea

TABEL 3.6-3 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Curtici

TABEL 3.6-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Curtici

TABEL 3.6-5 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Curtici, 2008

TABEL 3.6-6 Indicator pierderi de apa - Oras Curtici, Sistem Microzonal Arad

TABEL 3.6-7 Retea de distributie in orasul Curtici

TABEL 3.6-8 Retea de distributie in comuna Macea

TABEL 3.6-9

Extindere retea de apa potabila

186

TABEL 3.6-10 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Oras Curtici si Comuna Macea Sistem

Microzonal ARAD

TABEL 3.6-11 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.6-12 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Curtici

TABEL 3.6-13 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Macea

TABEL 3.7-1 Populatia in orasul Santana si localitea apartinatoare

TABEL 3.7-2 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Santana

TABEL 3.7-3 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Santana

TABEL 3.7-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Santana, 2008

TABEL 3.7-5 Indicator pierderi de apa - Oras Santana, Sistem Microzonal Arad

TABEL 3.7-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Oras Santana, Sistem Microzonal

Arad

TABEL 3.7-7 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Santana

TABEL 3.8-1 Populatia in orasul Lipova si localitatile apartinatoare

TABEL 3.8-2 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Lipova

TABEL 3.8-3 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Lipova

TABEL 3.8-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Lipova

TABEL 3.8-5 Indicator pierderi de apa - Sistemul Lipova

TABEL 3.8-6 Artere

TABEL 3.8-7 Conducte de serviciu

TABEL 3.8-8 Echipare statia de pompare

TABEL 3.8-9 Extinderea retelelor de apa potabila

TABEL 3.8-10 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistemul Lipova

TABEL 3.8-11 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.8-12 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Lipova

TABEL 3.9-1 Populatia in comuna Ghioroc si in comuna Paulis

TABEL 3.9-2 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Ghioroc

TABEL 3.9-3 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Gioroc

TABEL 3.9-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Ghioroc

TABEL 3.9-5 Indicator pierderi de apa - Sistemul Ghioroc

TABEL 3.9-6 Retele de distributie

TABEL 3.9-7 Extindere retele - Localitatea Cuvin

TABEL 3.9-8 Extindere retele - Localitatea Paulis

TABEL 3.9-9 Reabilitare retele - Localitatea Cuvin

TABEL 3.9-10 Reabilitare retele - Localitatea Ghioroc

TABEL 3.9-11 Reabilitare retele - Localitatea Minis

TABEL 3.9-12 Reabilitare retele - Localitatea Paulis

TABEL 3.9-13 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistemul Paulis - Ghioroc

TABEL 3.9-14 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.9-15 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Ghioroc

TABEL 3.9-16 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Paulis

TABEL 3.10-1 Populatia in orasul Pancota si localitatea apartinatoare

TABEL 3.10-2 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Pancota

TABEL 3.10-3 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Pancota

TABEL 3.10-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Pancota

TABEL 3.10-5 Indicator pierderi de apa - Sistemul Pancota

TABEL 3.10-6 Aductiuni

TABEL 3.10-7 Artere si conducte de distributie existente

TABEL 3.10-8 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistemul Pancota

TABEL 3.10-9 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.10-10 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Pancota

TABEL 3.11-1 Populatia in comuna Siria

TABEL 3.11-2 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Siria

TABEL 3.11-3 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Siria

TABEL 3.11-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Siria

TABEL 3.11-5 Indicator pierderi de apa - Sistemul Siria

TABEL 3.11-6 Reabilitare retea de apa potabila - Localitatea Siria

TABEL 3.11-7 Extindere retea apa - Localitatea Siria

TABEL 3.11-8 Retea noua de apa - Localitatea Galsa

TABEL 3.11-9

Sumar al calculului debitelor caracteristice, localitatea Siria - Sistemul Ghioroc...

Siria - Sistemul Ghioroc

TABEL 3.11-11 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.11-12 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Siria,

TABEL 3.12-1 Populatia in orasul Ineu si localitatile apartinatoare

TABEL 3.12-2 Consumurile de apa pe ultimii 3 ani

TABEL 3.12-3 Cantitatile de apa potabila facturata pentru ultimii 3 ani

TABEL 3.12-4 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Ineu

TABEL 3.12-5 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Ineu

TABEL 3.12-6 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Ineu

TABEL 3.12-7 Indicator pierderi de apa - Sistemul Ineu

TABEL 3.12-8 Descrierea obiectelor din stratia de tratare

TABEL 3.12-9 Reabilitare retea de alimentare cu apa

TABEL 3.12-10 Extindere retea de alimentare cu apa

TABEL 3.12-11 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistemul Ineu

TABEL 3.12-12 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.12-13 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Ineu

TABEL 4.2-1 Lista clusterelor identificate in judetul Arad

TABEL 4.4-1 Populatia in orasul Arad

TABEL 4.4-2 Populatia in comuna Fantanele si comuna apartinatoare

TABEL 4.4-3 Debite si incarcari apa uzate

TABEL 4.4-4 Cantitatile si calitatea apei uzate la intrarea in statia de epurare Arad

TABEL 4.4-5 Calitatea efluentului pentru Statia de epurare ape uzate Arad

TABEL 4.4-6 Reteaua de canalizare existenta

TABEL 4.4-7 Lista statii de pompare

TABEL 4.4-8 Statii de pompare in Statia de Epurare

TABEL 4.4-9 Incarcari si debite ape uzate netratate

TABEL 4.4-10 Ipoteze de lucru privind dimensiunile stațiilor de tratare

TABEL 4.4-11 Analiza riscului

TABEL 4.4-12 Analiza valorii actualizate

TABEL 4.4-13 Populatia comunei Fantanele si a localitatilor apartinatoare

TABEL 4.4-14 Analiza riscului

TABEL 4.4-15 Analiza valorii actualizate

TABEL 4.4-16 Reabilitare retea canalizare - Municipiul Arad

TABEL 4.4-17 Extindere retea canalizare - Municipiul Arad

TABEL 4.4-18 Sistem nou de canalizare in localitatea Fantanele

TABEL 4.4-19 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Municipiul Arad

TABEL 4.4-20 Sumar al calculului debitelor caracteristice, localitatea Fantanele

TABEL 4.4-21 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.4-22 Impactul investiției si indicatorii de performanta - Aglomerarea Arad

TABEL 4.4-23 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Fantanele

TABEL 4.5-1 Populatia in orasul Pecica si localitatile apartinatoare

TABEL 4.5-2 Debite si incarcari apa uzate

TABEL 4.5-3 Reteaua de canalizare existenta

TABEL 4.5-4 Extinderea retelei de canalizare

TABEL 4.5-5 Lista strazi extindere retea de canalizare

TABEL 4.5-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Pecica

TABEL 4.5-7 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare

necesar

TABEL 4.5-8 Lista de echipamente

TABEL 4.5-9 Estimare lucrari de demolare

TABEL 4.5-10 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.5-11 Impactul investitiei si indicatorii de performanta - Aglomerarea Pecica

TABEL 4.6-1 Populatia in orasul Nadlac

TABEL 4.6-2 Debite si incarcari apa uzate

TABEL 4.6-3 Retea de canalizare existenta

TABEL 4.6-4 Analiza riscului

TABEL 4.6-5 Extindere retea canalizare

TABEL 4.6-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Nadlac

TABEL 4.6-7 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare

necesar

TABEL 4.6-8 Lista de echipamente

TABEL 4.6-9 Estimare lucrari de demolare

TABEL 4.6-10 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.6-11 Impactul investitiei si indicatorii de performanta - Aglomerarea Nadlac

TABEL 4.7-1 Populatia in orasul Curtici

TABEL 4.7-2 Populatia in comuna Macea

TABEL 4.7-3 Debite si incarcari apa uzate

TABEL 4.7-4 Reteaua de canalizare existenta

TABEL 4.7-5 Localitatile propuse pentru includerea in clusterul regional de ape uzate

TABEL 4.7-6 Analiza riscului

TABEL 4.7-7 Analiza valorii actualizate

TABEL 4.7-8 Extinderea retelei de canalizare, Oras Curtici

TABEL 4.7-9 Extinderea retelei de canalizare, Oras Curtici - Lista strazi

TABEL 4.7-11 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Curtici

TABEL 4.7-12 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

TABEL 4.7-13 Lista de echipamente statie de epurare Curtici

TABEL 4.7-14 Estimare lucrari de demolare

TABEL 4.7-15 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.7-16 Impactul investiției si indicatorii de performanta - Aglomerarea Curtici

TABEL 4.7-17 Impactul investitiei si indicatorii de performanta - Aglomerarea Macea

TABEL 4.8-1 Debite si incarcari apa uzate

TABEL 4.8-2 Analiza riscului

TABEL 4.8-3 Analiza valorii actualizate

TABEL 4.8-4 Reabilitare retele de canalizare menajera

TABEL 4.8-5 Extindere retea de canalizare menajera

TABEL 4.8-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Santana

TABEL 4.8-7 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

TABEL 4.8-8 Lista de echipamente

TABEL 4.8-9 Estimare lucrari de demolare

TABEL 4.8-10 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.8-11 Impactul investitiei si indicatorii de performanta Aglomerarea Santana

TABEL 4.9-1 Populatia in orasul Lipova si localitatile apartinatoare

TABEL 4.9-2 Debite si incarcari apa uzate

TABEL 4.9-3 Reteaua de canalizare existenta

TABEL 4.9-4 Extinderea retelei de canalizare

TABEL 4.9-5 Reabilitare retelei de canalizare

TABEL 4.9-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Lipova

TABEL 4.9-7 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.9-8 Impactul investitiei si indicatorii de performanta - Aglomerarea Lipova

TABEL 4.10-1 Populatia in comuna Ghioroc si comuna Paulis

TABEL 4.10-2 Populatia echivalenta estimata pentru fiecare localitate

TABEL 4.10-3 Analiza riscului

TABEL 4.10-4 Analiza valorii actualizat

TABEL 4.10-5 Extinderea retelei de canalizare - Localitatea Cuvin

TABEL 4.10-6 Extinderea retelei de canalizare - Localitatea Ghioroc

TABEL 4.10-7 Extinderea retelei de canalizare - Localitatea Minis

TABEL 4.10-8 Extinderea retelei de canalizare - Localitatea Paulis

Sumar al calculului debitelor caracteristice, cluster de apa uzata “Paulis-Ghioroc”

TABEL 4.10-10 necesar

Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare

TABEL 4.10-11 Lista de echipamente

TABEL 4.10-12 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.10-13 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

TABEL 4.10-14 Impactul investiției si indicatorii de performanta - Aglomerarea Paulis

TABEL 4.11-1 Populatia in orasul Pancota si localitatea apartinatoare

TABEL 4.11-2 Debite si incarcari apa uzate

TABEL 4.11-3 Analiza riscului

TABEL 4.11-4

Analiza valorii actualizate

458

TABEL 4.11-5 Reteaua de canalizare propusa

TABEL 4.11-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Pancota

TABEL 4.11-7 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare

necesar

TABEL 4.11-8 Lista de echipamente

TABEL 4.11-9 Estimare lucrari de demolare

TABEL 4.11-10 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.11-11 Impactul investitiei si indicatorii de performanta Aglomerarea Pancota

TABEL 4.12-1 Populatia in comuna Siria

TABEL 4.12-2 Analiza riscului

TABEL 4.12-3 Analiza valorii actualizate

TABEL 4.12-4 Extindere retea canalizare - localitatea Siria

TABEL 4.12-5 Extindere retea canalizare - localitatea Galsa

TABEL 4.12-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Comuna Siria

485

TABEL 4.12-7 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare

necesar

TABEL 4.12-8 Lista de echipamente

TABEL 4.12-9 Estimare lucrari de demolare

TABEL 4.12-10 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.12-11 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

TABEL 4.13-1 Populatia in orasul Ineu si localitatile apartinatoare

TABEL 4.13-2 Situatia debitelor de apa uzata facturate pe ultimii 3 ani

TABEL 4.13-3 Caracteristicile apelor uzate ale influentului si efluentului din statia de epurare ....

TABEL 4.13-4 Populatia in orasul Ineu si localitatile apartinatoare

TABEL 4.13-5 Ipoteze privind lucrarile de Epurare

TABEL 4.13-6 Analiza riscurilor

TABEL 4.13-7 Reabilitarea retelei de canalizare

TABEL 4.13-8 Extindere retea de canalizare menajera

TABEL 4.13-9 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Ineu

510

TABEL 4.13-10 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.13-11 Impactul investiției si indicatorii de performanta - Aglomerarea Ineu

LISTA DE FIGURI

Figura 1.1-1 Harta judetului Arad

Figura 1.1-2 Localitati incluse in faza 1 de investitii 2009-2013

Figura 1.4-1 Pozitia geografica a judetului Arad in cadrul Regiunii Vest

Figura 1.4-2 Principalele unitati de relief care se afla pe teritoriul judetului Arad

Figura 1.5-1 Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

Figura 1.5-2 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului

pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani

Figura 1.5-3 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns

NOTA JUSTIFICATIVA

Prezentul memoriu tehnic justificativ contine modificari ale solutiei tehnice din Studiul de Fezabilitate aprobat si insoteste Studiul de Fezabilitate revizuit.

Modificarile efectuate in studiul de fezabilitate revizuit, au fost operate pentru punerea in concordanta cu soluțiile elaborate in Documentațiile de Atribuire pentru contractele de lucrări CL1 * CL4.

Revizuirea aparuta in urma elaborarii Documentatiilor de Atribuire consta in modificari minore ale lungimii retelelor de alimentare cu apa sau canalizare pe fiecare strada sau zona in parte sau in proiectarea a unor noi statii de pompare ape uzate menajere tip camine de pompare pozate in carosabil. Revizuirea solutiei tehnice a fost necesara in urma efectuarii studiilor de teren detaliate si a analizarii la nivel de Proiect Tehnic a acesteia.

Diferentele intre Studiul de Fezabilitate aprobat si cel revizuit sunt minore si nu schimba scopul si obiectul proiectului initial. Solutiile tehnice respecta prevederile legale care au stat la baza aprobarii initiale a Studiului de Fezabilitate.

1. INTRODUCERE
- 1.1 CADRUL GENERAL__________________________________________________

Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) contribuie la implementarea Prioritatii a 3-a din Planul National de Dezvoltare 2007-2013 „Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului” in conformitate cu nevoile sociale, economice si de mediu ale Romaniei, conducand astfel la maximizarea impactului pozitiv asupra mediului si la stimularea dezvoltarii economice. Din perspectiva internationala POS Mediu are la baza Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila si al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu.

Situat in partea de vest a tarii, judetul Arad, cu o suprafata de 775 409 ha (respectiv 3,3% din suprafata tarii, fiind al cincilea judet ca intindere) se invecineaza la sud cu judetul Timis, la nord cu judetul Bihor, la est cu judetele Hunedoara si Alba, iar la vest cu Ungaria. Judetul Arad este o unitate administrativa de hotar, fiind o poarta principala de intrare in Romania dinspre Europa centrala si de apus.

Judetul Arad are o pozitie favorabila, fiind situat la intersectia Coridorului European rutier IV si a drumului rapid care va lega Ucraina cu Serbia. Se afla, de asemenea, la distante relativ scurte de capitala Romaniei - Bucuresti (603 km), a Ungariei - Budapesta (284 km), a Austriei - Viena (506 km) si a Iugoslaviei - Belgrad (215 km).

In limitele judetului, relativ geometrizate in zona de campie si din ce in ce mai complexe in zona de deal si de munte, este inglobata o suprafata de 7654 km², ceea ce reprezinta 3,3% din teritoriul tarii ca marime, cu peste 416 000 locuitori grupati in 78 de unitati teritoriale si administrative. Reteaua de asezari omenesti este formata dintr-un municipiu (Arad - municipiu resedinta de judet), 9 orase (Chisineu Cris, Curtici, Ineu, Lipova, Nadlac, Pecica, Pancota, Sebis, Santana) si 68 de comune. Municipiul Arad constituie centrul polarizator al judetului si exercita o puternica influenta economica, culturala in teritoriu.

Situarea orașului Arad intr-o zona de campie, in apropierea ieșirii Mureșului din culoarul Deva -Lipova, la intersectia unor importante artere de circulatie, a constituit un factor favorizant al dezvoltarii economice și urbane și la conștituirea șa ca un important centru polarizator de atractie zonala și regionala.

In decursul timpului o serie de domenii si obiective si-au pus si isi pun amprenta asupra dezvoltarii economice a judetului fapt ce demonstreaza ca judetul Arad dispune de un real potential de afirmare.

TABEL 1.1-1 Organizarea administrativa a judetului Arad, la 1 iulie 2007:

Suprafața totala județ	Populație totala 2007	Populatie urbana	%populatie urbana	Nr. UAT urbane	Nr. UAT rurale	Dens. pop. (loc./km)
775,409	457,958	254,072	55.47%	10	68	59.6%

Sursa: www.arad.INSSE.ro -Statistici Județene

Master Planul realizat pentru judetul Arad acopera necesarul de investitii identificate pentru alimentarea cu apa potabila si colectarea si epurarea apei uzate pentru toate localitatile, respectiv aglomerarile relevante¹², tinand cont de situatia actuala la nivelul localitatilor / aglomerarilor, de disponibilitatea resurselor de apa si de potentialul de dezvoltare al fiecarei zone din judet.

Pe langa evaluarea investitiilor pentru un orizont de 30 ani, in cadrul Master Planului a fost analizata necesitatea conformitatii cu Tratatul de Aderare si cu cele doua Directive cheie referitoare la apa potabila si la colectarea si epurarea apei uzate.

Rezumand, cerintele cheie sunt:

• Alimentarea cu apa potabila a tuturor localitatilor ce au o populatie mai mare de 50 locuitori

pana la sfarsitul lui 2015;

• Asigurarea colectarii apelor uzate pentru toate aglomerarile mai mari de 10,000 l.e. pana in

2013;

• Asigurarea colectarii si epurarii adecvate a apelor uzate la standardele necesare pentru toate

aglomerarile identificate mai mari de 10,000 pana in 2015;

• Colectarea si epurarea apelor uzate pentru toate aglomerarile identificate, neincluse in Faza 1

de investitii 2009-2013, mai mari de 2,000 l.e. pana in 2018;

• Prezentarea investitiilor necesare pentru intretinerea in stare buna a infrastructurii.

Investitiile propuse in cadrul Master Planului (atat cele dezvoltate in acest Studiu de Fezabilitate pentru perioada 2008-2013, cat si cele aferente perioadelor urmatoare 2014-2038) au avut in vedere accesul redus al comunitatilor la infrastructura de apa si apa uzata, calitatea necorespunzatoare a apei potabile si lipsa, in anumite zone, a facilitatilor de canalizare si epurare a apelor uzate. Aceste investitii au fost aprobate de catre Consiliul judetean Arad in luna aprilie 2008.

Stabilirea planului de investitii prioritare propus la nivel de Master Plan a tinut cont, pe langa necesitatea conformarii cu prioritate a aglomerarilor mai mari de 10,000 l.e si de proiectele aflate in derulare la nivelul judetului (proiecte cu surse sigure de finantare).

Prezentul Studiu de Fezabilitate analizeaza in detaliu investitiile prioritare identificate la nivel de Master Plan in contextul pregatirii judetului Arad pentru accesarea Fondurilor de Coeziune in conditiile obtinerii unei dezvoltari durabile. Astfel, sunt analizate resursele de apa, facilitatile de

tratare a apei, distributia apei, retelele de colectare a apelor uzate si statiile de epurare ape uzate, realizandu-se analiza de optiuni in scopul alegerii solutiilor celor mai eficiente in vederea respectarii celor mai urgente termene asumate de Romania prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana.

Aria supusa analizei este limitata la urmatoarele unitati administrative:

TABEL 1.1-2 Localitati incluse in Faza 1 de investitii 2009-2013:

No.	Localities	Water service area	Pop. 2008
1	Arad	Arad	166,633
2	Fantanele	Arad	2,392
3	Pecica	-	11,954
4	Nadlac	-	8,027
5	Curtici	Curtici	8,167
6	Macea	Curtici	4222
7	Xxxxxxx	Xxxxxxx	11,927
8	Lipova	-	11,095
9	Ghioroc	Ghioroc	1,849
10	Cuvin	Ghioroc	1,586
11	Minis	Ghioroc	738
12	Siria	Ghioroc	5,266
13	Paulis	Ghioroc	1,847
14	Pancota	Pancota	6,151
15	Galsa	Pancota	2286
16	Ineu	Ineu	8,735
	Total		252,876
Total County Population			457,299

Figura 1.1-2 Localitati incluse in faza 1 de investitii 2009-2013

Solutiile tehnice propuse in prezentul Studiu de Fezabilitate sunt in conformitate cu standardele stabilite prin directivele CE si cu legislatia romana in domeniul apei si apelor uzate. Toate masurile propuse tin seama de perioadele de tranzitie stabilite pentru implementarea directivelor UE relevante, conform acordului incheiat intre Romania si Uniunea Europeana in sectorul mediului.

1.2 PARTILE INTERESATE___________________________________________________

Grupul tinta al Studiului de Fezabilitate este reprezentat de populatia din aria de proiect care va fi deservita de Operatorul Regional.

Beneficiarul este operatorul facilitatilor create - Compania de apa ARAD. Acesta va fi responsabil in ultima instanta pentru a duce la bun sfarsit proiectele si serviciile propuse in acest Studiu de Fezabilitate si cele din urmatoarele faze de programare prevazute in Master Plan.

Beneficiarii directi sunt:

- Consiliul Judetean Arad ca membru cheie al asociatiilor de dezvoltare intercomunitara pe care se bazeaza implementarea efectiva a acestui proiect si ca autoritate din Judetul Arad responsabila pentru coordonarea strategica la nivel judetean;
- Consiliile Locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si comunitatile locale ale caror servicii de apa si apa uzata sunt in centrul atentiei in cadrul acestui Studiu de Fezabilitate.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile prin Directia Generala pentru Managementul Instrumentelor Structurale are rol de coordonare globala si de Autoritate de Management (AM) pentru POS Mediu in implementarea acestui proiect. In aceasta calitate va actiona ca planificator global al politicii de mediu, manager financiar si lider de proces. Are un rol specific in asigurarea unei priviri strategice de ansamblu.

1.3 OBIECTIVELE PROIECTULUI_______________________________________________

Obiectivul asistentei tehnice oferite in cadrul acestor servicii de consultanta este de a sprijini pregatirea unei serii de proiecte bine intemeiate pentru sectorul de mediu, ca o conditie prealabila pentru absorbtia de fonduri structurale si de coeziune, disponibile dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Obiectivele generale al acestui Studiu de Fezabilitate au ca scop imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata in judetul Arad, prin furnizarea unor servicii de alimentare cu apa si evacuare ape uzate in concordanta cu practicile si politicile Uniunii Europene si in contextul Axei Prioritare 1 „Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”:

- asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, la tarife accesibile;

- asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile in toate aglomerarile umane;

- imbunatatirea calitatii cursurilor de apa;

- imbunatatirea managementului namolului provenit de la tratarea apei si epurarea apei uzate;

- crearea de structuri inovatoare si eficiente pentru managementul apei.

Acest din urma obiectiv reprezinta de fapt caracteristica principala a cerintelor POS Mediu. Performanta institutionala coresponzatoare asigura premisele implementarii cu succes a sumelor de bani alocate atat din surse internationale cat si nationale, necesare dezvoltarii serviciilor in conformitate cu cerintele Directivelor de Apa/Apa uzata si termenelor de conformare aferente.

Compania Operatorului Regional trebuie sa se asigure ca se aplica principiul „poluatorul plateste” atat prin obligarea industriilor de a introduce procese de preepurare, cat si prin modificarea proceselor de productie. Cand industriile continua sa deverseze in canalizarea publica, atunci deversarile trebuie sa fie percepute si colectate pe baza principiului amintit anterior. Este esential ca industriile poluatoare cunoscute sa fie obligate sa se conformeze cu legislatia romaneasca in vigoare inainte ca orice statie de epurare si tratare a namolului sa fie construita in cadrul fazei 1 a programului de investitii prioritare.

Obiectivele specifice ale Studiului de Fezabilitate sunt:

- Imbunatatirea accesului la servicii de alimentare cu apa de calitate in aria de proiect, in conformitate cu Directiva de Apa 98/83/CEE in aria de proiect, de la 66% in 2008 la 100% in 2015;

- Cresterea gradului de acoperire cu servicii de colecatre a apelor uzate la nivelul ariei de proiect, in conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE de la 43.68% in anul 2007 la 82% in anul 2018 la nivelul ariei de proiect;

- Reducerea pierderilor de apa in sistemele de alimentare cu apa, asigurarea continuitatii furnizarii serviciilor, reducerea costului interventiilor pentru reparatii, protejarea calitatii apei potabile si a apelor freatice prin reabilitarea retelelor de distributie si a aductiunilor.

- Imbunatatirea performantelor statiilor de epurare dela Pecica si Siria prin marirea capacitatii; construirea unor noi statii de epurare in conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE;

- Imbunatatirea managementului namolului in statia de epurare Arad prin creearea unei facilitati de tratare a namolului cu var rezultat in urma procesului de epurare a apelor uzate.

Ca urmare a atingerii acestor obiective este de asteptat sa se atenueze efectul negativ datorat deversarii apelor uzate prin colectarea si epurarea acestora la standardele Europene, fara a polua cursurile de apa receptoare iar in final, namolul rezultat sa se trateze corespunzator.

Mentionam ca toate aceste obiective specifice au fost elaborate in colaborare cu Operatorul Regional - SC Compania Apa Arad SA.

1.4.1 Mediul înconjurător_________________________________________________________________

Prezentare generala a judetului Arad

Agentia de Dezvoltare Regionala Vest include 4 judete Arad,Timis,Hunedoara, Caras Severin. Judetul Arad are o suprafata de 775.409 ha, reprezentand 24.2% din suprafata regiunii.

Judetul Arad prezinta o distributie teritoriala echilibrata (exceptie facand zona estica, predominant montana) si un nivel de urbanizare mediu; in municipiul Arad este concentrata cca. 66% din populatia urbana (36.64% din populatia totala), restul retelei urbane fiind constituita din asezari mici (marimea medie a acestora este sub 9,000 de locuitori).

1.4.2 Clima_______________________________________________________________________________

Factorii genetici ai climei: radiatia solara, bilantul radiativ, pozitia geografica, altitudinea, circulatia maselor de aer, caracterul suprafetei active determina existenta pe teritoriul judetului Arad a unui climat temperat continental moderat, cu influente oceanice. Regimul temperaturii aerului inregistreaza valori medii anuale cuprinse intre 10.8°C (campie) si 6°C (pe cele mai mari inaltimi) cu abateri maxime de cca. 2°C (in plus sau minus) de la un an la altul.

Pe teritoriul judetului Arad sunt amplasate 5 statii meteorologice care monitorizeaza parametrii meteorologici, astfel:

- Gurahont - situata la poalele Munților Xxxxx Xxxx;
- Varadia - situata pe Culoarul Muresului intre Muntii Zarandului si Dealurile Lipovei;
- Siria - situata in zona de deal din vestul Muntilor Zarandului;
- Arad - situata in Campia Muresului si
- Chisineu Cris - situata in Campia Crisurilor.

(°C)

Statia de observație	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Arad	34,6	32,4	37,0	37,4	37,8	37,5	36,6	34,6
Va rad ia	34,4	32,1	35,7	36,5	36,8	36,9	35,0	34,0
Gurahont	35,0	38,8	35,2	36,5	35,9	37,0	35,9	34.1
Chisineu Cris	35,3	39,4	37,2	37,2	38,2	37,7	35,8	34
Siria	32,6	37,2	34,0	35,1	35,2	35,5	33,5	32

Sursa: Consiliul judetean Arad

TABEL 1.4-2 Temperatura aerului - minima absoluta anuala

(°C)

Statia de observație	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Arad	-17,7	-5,6	-20,8	-16,5	-23,3	-17,5	-24,2	-15,8
Varadia	-16,3	-8,6	-17,8	-21,9	-17,5	-24,3	-23,1	-21,0
Gurahont	-15,5	-22,0	-10,6	-20,0	-12,9	-23,6	-18,9	-22.2
Chisineu Cris	-15,8	-17,0	-22,0	-17,7	-30,0	-18,9	-25,7	-17.1
Siria	-11,1	-15,6	-13,5	-15,7	-15,0	-16,5	-12,0	-16.2

Sursa: Consiliul judetean Arad

TABEL 1.4-3 Temperatura aerului - media anuala

(°C)

Statia de observatie	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Arad	10,9	12,2	10,8	12,0	10,7	10,7	9,9	10,7
Varadia	10,2	10,4	10,2	10,9	9,8	10,0	9,4	9,8
Gurahont	10,5	10,3	10,6	11,4	10,2	10,2	9,6	10.1
Chisineu Cris	10,9	10,7	10,8	11,8	10,3	10,6	9,8	10.7
Siria	10,6	10,4	10,4	11,6	10,7	10,2	9,8	10.6

Sursa: Consiliul judetean Arad

Media anuala a temperaturilor inregistrate in judetul Arad intre 1999 si 2006 a variat intre 9,4 si 12,2°C. Intre acesti ani, temperatura maxima absoluta de 39,4°C a fost inregistrata in 2000 la Chisineu Cris, iar temperatura minima absoluta de -30 °C a fost inregistrata in anul 2003, tot la Chisineu Cris. Datorita varietatii formelor de relief, sunt observate diferente atenuate de temperatura referitoare la succesiunea anotimpurilor, elementele dinamice sunt distribuite in mod egal si radiatia solara este distribuita omogen. Influenta mediului urban asupra temperaturii aerului

este notabila, in special in sezonul rece, cand diferenta dintre oras si vecinatati poate atinge valori de 8 - 10°C.

Valoarea temperaturii medii anuale in campie este de peste 10°C, in dealurile piemontane este de 9°C, iar in regiunile muntilor mijlocii intre 8-6°C. In regiunile depresionare (Gurahont) temperaturile aerului nu prezinta valori negative mari (cum ar fi de asteptat), ceea ce arata ca acestea prezinta un climat de adapost. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este relativ blanda in judetul Arad variind intre -1°C (in campie) si -5°C (in munti), iar temperatura medie a lunii celei mai calde oscileaza intre 21°C in zona campiilor si 16°C in regiunea muntoasa din est.

TABEL 1.4-4 Precipitații atmosferice - cantitati anuale

l/m²

Statia de observatie	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Arad	777.10	256.00	728.20	487.80	460.60	709.20	732.20	582.70
Va rad ia	783.40	479.20	790.80	600.30	667.00	835.30	1063.00	691.80
Gurahont	865.50	492.60	976.30	630.30	671.10	967.50	996.20	845.30
Chisineu Cris	805.10	305.40	669.60	520.30	504.60	739.60	681.90	591.90
Siria	782.80	372.30	799.60	463.60	614.20	817.90	814.20	710.00

Sursa: Institutul national de statistica

Analizand Tabelul dat, pe intervalul 1999-2006 nu se poate constata o tendinta generala in ceea ce priveste precipitatiile cazute. Se observa insa ca anul cel mai secetos a fost anul 2000 cu doar 256.0-492.6 l/m² precipitatii cazute. In rest cantitatile masurate au fost cuprinse intre 460.6-1,063.0 l/m². Din informatiile primite de la punctele de observatie s-a constatat ca in ultimii ani numarul zilelor ploioase a scazut dar a crescut cantitatea de precipitatii cazuta.

In zona campiilor media plurianuala a precipitatiilor este de 600 l/m² datorita influentei maselor de aer oceanic. Izohieta de 600 l/m² trece prin mijlocul campiei Aradului, iar cea de 700 l/m² urmeaza zona de contact dintre campie si dealurile piemontane. In zona dealurilor piemontane media este cuprinsa intre 700-800 l/m², iar in zona montana intre 800-1,200 l/m². Numarul zilelor cu precipitatii sub forma de ninsoare se ridica la 18-30 pe an. In ultimii 8 ani, valoarea anuala a precipitatiilor a variat intre 256 l/m² (Arad - 2000) si 1,063 l/m² (Varadia - 2005).

Vanturile sunt conditionate de distributia formelor de relief, inregistrandu-se o frecventa mai mare a vanturilor din sectorul nordic si vestic si viteze medii de 3-4 m/s. La statia Arad vantul dominant bate din sectorul nordic 13.0% si sudic 12.4%. Frecventa cea mai slaba este cea din sectorul estic 3.8%.

1.4.3 Relief si topografie_____________________________________________________________________

Relieful judetului Arad creste altitudinal de la vest la est, constituindu-se 3 mari unitati de relief: Campia de Vest (incluzand Campia inalta a Aradului si Campia Crisului Alb), Dealurile Vestice si Muntii Apuseni, reprezentati de Muntii Zarand, Muntii Xxxxx-Xxxx si portiuni din Masivul Gaina. Intre culmile montane se intercaleaza Depresiunea Zarandului.

Unitatile montane ocupa 35% din suprafata judetului Arad si se intind in E si NE acestuia sub forma literei “V”, cu deschiderea spre NV, imbratisand marele golf depresionar:

Muntii Xxxxx-Xxxx alcatuiesc treapta cea mai inalta din partea de nord-est a judetului constituind cumpana de ape dintre Crisul Negru si Crisul Alb. In partea centrala s-a format o mica depresiune intramontana de la Moneasa-Ranusa. Tot aici se afla: izbucul intermitent de la Calugari - monument al naturii care hidrografic apartine bazinului Crisului Alb; formele carstice de la Moneasa si platoul carstic suspendat de la Tinoasa. Suprafete forestiere compacte acopera intreaga zona montana de unde si denumirea de “codru”, ceea ce da regiunii specificul de peisaj montan forestier, foarte putin transformat. Cele mai inalte varfuri din cadrul lor sunt: Plesu (1,112 m), Izoiu (1,097 m) si Momuta (930 m).

Muntii Zarandului fac parte din grupa Muntilor Muresului, formeza o zona de cumpana de ape, intre Crisul Alb si Mures si sunt alcatuiti dintr-o suprafata aproape continua dela vest la est. Desi prin altitudine (in medie 500-600 m) se incadreaza in categoria dealurilor, prin aspectul formelor de relief (prezenta platformelor de eroziune), prin geologie (sisturile cristaline) si vegetatie (paduri compacte), Muntii Zarandului reprezinta o unitate muntoasa clara. In cadrul Muntilor Zarandului se deosebesc trei sectoare, despartite de culoare depresionare, astfel: in partea de vest, un sector cuprins intre campia Aradului si culoarul Nadas- Barzava (cu Varful Highis); in partea centrala, un sector cuprins intre culoarul anterior si culoarul structural dezvoltat pe roci cretacice intre Capruta si Gurahont (cu varful Drocea);in est un alt sector ce tine pana in zona de interferenta cu Muntii Metaliferi (cu Magura Ciungani si Breaza). Cele mai inalte varfuri sunt: Magura Ciungani (841 m), Highis (799 m), Ivanita (702 m) si Drocea (836 m).

Muntele Gaina este individualizat de unii geografi ca o subunitate a Muntilor Metaliferi sau ca o parte componenta a Muntilor Bihor. Aici intalnim cele mai mari altitudini din judet: Varful Gaina (1,486 m) si Varful Piatra Aradului (1,429 m).

- Piemontul Codrului - este situat la marginea de vest a Muntilor Xxxxx-Xxxx si este reprezentat printr-o suprafata neteda, usor inclinata dinspre munte spre campie, dezvoltata pe roci friabile panoniene. In cadrul piemontului eroziunea a scos la zi o serie de structuri vulcanice neogene (la Archis si Sebis, unde Valea Deznei formeaza un defileu epigenetic), in spatele carora s-au format mici depresiuni (Hasmas, Groseni, Buhani-Dezna).

- Piemontul Zarandului - situat la poala nordica a Muntilor Zarandului, are o structura mai complexa datorita prezentei acelorasi elemente vulcanice (Mocrea, Pancota) si a continuarii piemontului de eroziune cu suprafete acumulative (piemonturi acumulative sau campii piemontane).

Depresiunile cele mai importante sunt: Depresiunea Zarandului - inseamna in sens larg, intreaga arie depresionara dintre Muntii Xxxxx-Xxxx si Zarand; Depresiunea Almas-Gurahont - poate fi considerata ca un sector al depresiunii Zarandului sau ca o subunitate naturala distincta si cuprinde terminatiile piemonturilor dinspre nord si sud si valea larga, terasata a Crisului Alb intre Gurahont si defileul epigenetic de la Joia Mare; Depresiunea Halmagiu - legata mai mult cu depresiunile Brad (pe Crisul Alb) si Beius (peste saua de la Grosi).

Dealurile urmaresc in general rama vestica a masivelor montane, avand altitudinea cuprinsa intre 200-400 m. Sunt trei tipuri distincte de dealuri:Dealurile Crisene, Pedimentul Siriei si Dealurile Lipovei , care formeaza cea mai extinsa unitate a Dealurilor de Vest in cadrul judetului Arad. Dealurile Lipovei, care reprezinta, in mare, tot un piemont de eroziune se afla situate la sud de Mures. Genetic ele sunt legate de Muntii Zarandului si de actiunea Muresului.

Culoarul Muresului (Petris-Lipova) - se remarca prin discontinuitatea mare ce o introduce in peisaj, de-a lungul a peste 60 km. Elementul predominant este dat de Valea Muresului, cu relieful creat de ea la contactul dintre Muntii Zarandului si Podisul Lipovei.

Campiile alcatuiesc treapta cea mai coborata ce se desfasoara intre altitudinea de 95 -200m. Campiile judetului Arad ocupa o pozitie centrala in Campiei de Vest avand totodata doua axe principle: cea nordica ce formeaza valea Crisului Alb si cea sudica Valea Muresului. Campiile importante sunt:

- Campia Cermeiului - parte asa numitei “campii a glacisurilor”, se afla situata in continuarea piemontului Codrului si este marginita la sud de valea Teuzului;

- Campia Crisului Alb - cuprinde relieful coborat, marcat de o subsidenta active dintre Teuz si Crisul Alb. Este o regiune joasa cu o dezvoltare larga a luncilor;

- Campia Aradului - cuprinsa intre Mures si Crisul Alb reprezinta genetic o delta cuaternara a Muresului, construita la iesirea din defileul Soimos-Lipova.

- Campia Vingai - este situata la sud de Mures, fiind o campie inalta, care reprezinta tot o veche delta continentala a Muresului (anterioara insa deltei ce formeaza campia Aradului).

Teritoriul judetului este cuprins intre altitudinile absolute de 80 m la Zerind si 1,486 m la Varful Gaina.

1.4.4 Geologie si hidrogeologie

1.4.4.1 Geologie

Partea sudica a Campiei de vest, in care este inclusa si zona Arad, corespunde din punct de vedere structural, cu extremitatea estica a depresiunii pannonice, care a constituit obiectul a numeroase cercetari geologice. Astfel, in zona de campie au fost executate cercetari geofizice si foraje, care in majoritatea cazurilor au traversat intreaga serie de depozite sedimentare si au interceptat fundamentul cristalin.

In perioada 1969 - 1970, au fost executate cercetări hidrogeologice prin doua foraje (nr 4661 si 4662), situate in partea de nord - vest a cetatii Arad, pe partea stanga a raului Mures.

Din datele de cunoastere existente, rezulta ca la alcatuirea geologica a zonei Arad, iau parte formatiuni apartinand Cuaternarului, Pliocenului si Miocenului, care stau peste fundamentul cristalin.

Cuaternarul, reprezentat prin depozite loessoide in interfluvii si prin depozite aluvionare in sesul aluvionar al Muresului, are o larga raspandire, acoperind la suprafata intreaga zona. Depozitele aluvionare sunt constituite din nisipuri, uneori cu pietris, nisipuri argiloase si argile nisipoase.

In zona Arad, o importanta deosebita o prezinta depozitele aluvionare ale conului de dejectie al Muresului, care in forajul nr 4661 ajung pana la grosimea de 145 m fiind constituite dintr-o alternanta de argile si nisipuri cu elemente de pietris. Pliocenul este reprezentat prin depozite care apartin Levantinului, Dacianului si Pontianului.

Prin forajele executate in zona Arad, limita Dacian - Pontian a fost considerata pe criteriii litologice, la 525 m adancime si s-a iesit din Pliocen la adancimea de 1,162.

Miocenul este reprezentat orin depozite apartinand Sarmatianului, constituite din marne compacte si marne nisipoase, cu intercalatii de nisipuri si gresii slab cimentate si calcare albe-galbui, care stau peste fundamentul cristalin.

Prin forajul hidrogeologic nr 4661, Sarmatianul a fost interceptat intre adancimile 1,162 - 1,189 m, deci cu o grosime de 27 m.

Cristalinul a fost deschis prin forajul hidrogeologic nr 461, pe intervalul 1,189 - 1,300 m, fiind constituit din sisturi sericitoase, cloritoase si talcoase, sisturi silicioase si filite.

Formatiunile ce iau parte la alcatuirea geologica a zonei cercetate, se afunda de la est catre vest, prezentand o serie de structuri anticlinale largi, asa cum este structura Zadareni la sud de Arad si structura Turnu la vest, zona Arad situandu-se pe flancul nordic al structurii Zadareni.

1.4.4.2 Resurse naturale neregenerabile

Teritoriul judetului Arad dispune de resurse naturale de gaze asociate din campurile petrolifere situate in N-V judetului, la Turnu (Comuna Pecica), Nadlac si Sanmartin (Comuna Macea). Acestea furnizeaza gaze Sistemului National de Transport si Distributie Gaze. Totodata,teritoriul judetului e traversat de magistrala de transport gaze a Sistemului National de Transport si Distributie Gaze pe directia N-S: judetul Bihor-judetul Arad-judetul Timis. Aceasta magistrala are Dn = 20”, presiunea de 40 bari, pe o lungime de 66 km pe traseul: jud. Bihor - Xxxxxxx Xxxxxx (comuna Zerind) - Chisineu Cris - Nadab - Simand - Santana - Zimandu Nou - Vladimirescu (SRM) si, respectiv, Dn = 16”, presiune de 40 bari, pe o lungime de 39 km, pe traseul: Vladimirescu (SRM) - Fantanele - Tisa Noua (comuna Fantanele) - Fiscut (comuna Sagu) - jud. Timis; Fantanele - Arad; Horia (Comuna Vladimirescu) -CET II.

Lungimea retelelor si numarul consumatorilor sunt in permanenta crestere, volumul de gaze naturale livrat fiind in functie de necesitati. Potrivit optiunii populatiei, a unitatilor economice si social-culturale, in functie de posibilitati economice, se executa extinderi ale sistemelor de retele existente si treptat, infiintari de noi distributii de gaze naturale in localitati ale judetului.

In privinta consumului anual, consumul total al judetului reprezinta cca. 17% din consumul total la nivel national, iar consumul casnic, raportat la cel national, reprezinta cca. 2.6%.

Anii	Localitati in care se distribuie gaze natural (numar) - la sfarsitul anului -		Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor natural (km) - la sfarsitul anului -	Volumul gazelor naturale distribuite ( mii m³ )
Anii	Total	din care: municipii si orase		Total	din care: pentru uz casnic
2000*	14	3	511.0	83,679	48,645
2001*	14	3	577.0	105,734	51,758
2002*	13	3	547.8	100,911	57,821
2003*	13	4	529.6	144,725	74,125
2004**	20	7	731.0	132,608	50,481
2005**	24	7	792.8	113,909	54,696

* Municipii, orase, comune, sate

** Municipii, orase, commune

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Arad

1.4.5 Ecologie si arii protejate__________________________________________________________________

Flora

Prin pozitia geografica si prin caracteristicile sale, judetul Arad dispune de un potential ecologic variat, exprimat mai ales prin invelisul biotic.

In zona de silvostepa vegetatia naturala ocupa suprafete restranse datorita activitatii antropice de extindere a culturilor agricole. Pajistile secundare sunt cele alcatuite din paiusuri Festuca sulcata (F. pseudovina, F. valesiaca), pelinita (Artemisia austriaca), barboasa (Botriochloa ischaemum sau Andropogon ischaemum), sadina (Chrysopogon gryllus) etc.

Zona padurilor de foioase ocupa Dealurile Lipovei, Depresiunea Gurahont si versantii sudici ai Muntilor Xxxxx-Xxxx. In cuprinsul ei intalnim paduri de cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto) ce alterneaza cu culturi agricole si pajisti secundare cu paiusuri si Cephalarea transsilvanica.

La limita cu etajul padurilor de foioase in bazinul Teuzului se dezvolta pe suprafete restranse paduri de cer in amestec cu gorun.

Etajul padurilor de foioase este prezent de la altitudini de peste 500 m si cele din paduri de gorun (Quercus petraea) in amestec cu cer (Quercus cerris), paduri de gorun cu carpen (Carpinus betulus) si paduri de fag (Fagus silvatica) in amestec cu carpen, gorun, mesteacan, ulm, paltin etc. Fragmentarea acestor paduri lasa loc dezvoltarii unor pajisti secundare in a caror compozitie floristica intra paiusuri (Festuca rubra) si iarba vantului (Agrostis tenuis).

Vegetatia intrazonala si zonala - In luncile raurilor este prezenta o vegetatie specifica alcatuita din paduri de stejar in amestec cu frasin (Fraxinus angustifolia), ulm, pajisti de iarba moale, (Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis) si pir (Agropyron repens) ce alterneaza cu terenurile agricole.

Local apar asociatii de saratura.

Unitati zonale pe altitudine:

- Pajisti montane de paius rosu, iarba vantului si taposica

- Paduri montane de fag

- Pajisti secundare colinare de iarba vantului, paius rosu si terenuri agricole

- Paduri de gorun si gorun cu carpen

- Paduri de amestec cu specii de stejar si alte foioase (sleauri) in complex cu paduri de gorun sau stejar

- Paduri de gorun cu cer

Unitati zonale pe latitudine:

- Terenuri agricole si pajisti secundare de fiscal

- Paduri de cer si garnita

- Paduri de stejar brumariu cu artar tataresc si paduri de stejar pufos

- Terenuri agricole si pajisti puternic modificate cu paiusuri, fiscal, colilie, in silvostepa

Unitati intrazonale si azonale:

- Paduri de stejar de depresiuni, terase si piemonturi

- Complex de pajisti de paiusul oilor sau iarba de saratura pe soluri slab-mediu salinizate

- Terenuri agricole, pajisti de iarba moale si paduri de anin negru, in luncile din regiunea de deal

- Paduri de stejar, frasin, ulm in luncile de campie

- Terenuri agricole si pajisti de iarba moale si paduri de anin negru, in luncile din regiunea din campie:

■ cu frecventa mare a asociației Poetum silvicolae si a subasociatiei cu specii de Trifolium si Medicago in cadrul asociatiei Alopecuretum pretense;
■ cu frecventa mare a asociațiilor Poeto-Festucetum, Agrostideto-Festucetum;

- Paduri extrazonale de stejar pufos;
- Tufarisuri de liliac transilvanean.

Fauna

Fauna este reprezentata prin: graur, erete alb, potarniche dintre pasari, iar dintre rozatoare: popandaul, harciogul. In padurile de foioase reprezentantii principali sunt: cerbul, capriorul, rasul, mistretul, veverita dintre mamifere, fazanul fiind aclimatizat).

Bizamul a patruns in judet pe cale naturala.

In lunca inferioara a Muresului a fost introdus castorul, acest habitat fiind unul din locurile populate odinioara cu castori.

Raurile judetului confera conditii optime dezvoltarii lipanului (Tymallus tymallus) si mrenei (Xxxxxx Xxxxxx) in sectorul montan si colinar, a crapului (Cyprinus carpio) si cleanului (Leuciscus cephalus) in sectorul de campie.

Dintre speciile de Lamelibranhiate amintim specia de Anodonta cygnea, Unio sp., iar dintre Gasteropode specia Planorbis sp., Limnea sp., Helix pomatia.

Clasa batracienilor este si ea foarte bine reprezentata.

Reptilele sunt reprezentate prin sarpele de casa, sarpele de rau, soparla cenusie.

Din ordinul Testudineelor se intalneste broasca de apa Emys orbicularis.

Crustaceele sunt reprezentate si ele prin racul de rau-Astacus astacus dar si prin racul de balta-Astacus loptodaqctylus.

TABEL 1.4-6 Fauna - Specii protejate

Denumire latina	Denumire populara
Montacila Flava Feldegg Mich.	Codobatura Cu Cap Negru
Anthus Campestris	Fisa De Câmp
Anthus Trivialis	Fisa De Pădure
Oriolus Oriolus	Grangur
Garrulus Glandaruis	Xxxxx
Xxxx Xxxx	Xxxxxxxx
Corvus Frugilegus	Cioara De Semănătură
Corvus Cornix	Cioara Griva
Corvus Monedula	Stancuta
Corvus Corax	Corb
Sturuns Vulgaris	Graur

Sursa: Agentia de protectie a mediului

Starea ariilor protejate

Conform Hotararii nr. 1/1995, a Comisiei Administrative de pe langa Prefectura Judetului Arad, au fost declarate 30 de zone protejate din care:

- 4 rezervatii botanice;

- 3 rezervatii zoologice;

- 2 rezervatii speologice;

- 2 rezervatii paleontologice;

- 3 rezervatii forestiere;

- 7 rezervatii mixte.

1.5 CONCLUZIILE STUDIILOR DE TEREN EFECTUATE

1.5.1 Concluziile studiilor geotehnice

Conform "Normativului privind documentațiile geotehnice pentru construcții", indicativ NP 074/2007, prin prezenta lucrare s-au stabilit la faza studiu de fezabilitate, urmatoarele :

- conditiile geologice generale;
- conditiilor hidrogeologice generale;

date referitoare la adincimea de inghet - dezgheț; conditii de seismicitate;

potentialul producerii alunecarilor de teren; structura litologica a terenului;

caracterizarea geotehnica a pamanturilor.

Categoria geotehnica de risc a fost estimata tinand cont de urmatorii factori:

- factori legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt conditiile de teren si apa subterana;
- factori legati de structura si de vecinatatile acesteia.

Municipiul Arad si localitatea Fantanele

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, zona cercetata se incadreaza in macrozona de intensitate 71, cu perioada de revenire de 50 de ani.

Figura 1.5-1 Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

3ATU MARE

.BOTOȘANI

ROMANIA

ZONAREA SEISMICA A TERITORIULUI

SR 11100/1-93

ORADEA

■ ZALAU

BAIA MARE

lUCEAVA]

■ BISTRIȚA

Izolinia de gradul9 (grade MSK). ' ’

Indicii 1 si 2 corespund unei perioade de revenire de 50 si respectiv 100 ani (minimum).

ARAD

iLBAIULIA

MIERCUREA C/UC

Scara

0 25 50 75 100 Km

TIMISO;

SIBIU

'SFANTU /

GHEORGHE

BRAȘOV

SA LAT I

■ REȘIȚA

iUZAU

TULCEA

SLATINA

BUCUREȘTI

CAL ARAȘI

CONSTANTA¹

ALEXANDRIA

GIURGIU,

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, cu aplicare de la 01.01.2007, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR =100 ani, este ag = 0.16 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec.

Figura 1.5-2 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani

Figura 1.5-3 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns

Conform normativului G.T.006 - 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului funcție de potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona investigata, este caracterizata cu potential scazut de producere a alunecarilor de teren si probabilitate practic zero.

Adancimea maxima de inghet in zona investigata, conform STAS 6054-84, este de 70 -80 cm.

In conformitate cu NP 074/2007, corelarea factorilor si a elementelor constructive corespund unui ”risc geotehnic moderat” al amplasamentului, incadrind lucrarea in ”categoria geotehnica 2”.

Conform determinarilor de laborator, pamanturile interceptate de forajele geotehnice executate in Cartierul Sannicolau Mic, pana la 5.00 m adancime, prezinta urmatoarele caracteristici:

- y = 19.0 -19.4 KN/m³ (greutatea volumica a pamantului) ;
- Ic = 0.79 -1.04 (indice de consistenta);
- n = 36.2 - 40.2 % (porozitate);
- e = 0.57 - 0.70 (indicele porilor);
- M2-3 = 10526 - 30769 kPa (modul de deformatie edometric);
- e = 8.8 -11.9 (unghiul de frecare interioara);
- c = 57.0 -111.6 KN/m² (coeziune);
- Ka = 0.528 (coeficientul impingerii active).

Straturile de argile prafoase prezinta caracteristici care le definesc ca pamanturi cu umflari si contractii mari (PUMC):

- A2 = 19.0 -31.0 (continut de particule fine);
- IA = 1.19 - 3.88 ( indice de activitate);
- Cv = 75.84 -102.6 % (contractie volumica);
- UL =60.0 -110 % (umflare libera).

Caracteristicile geotehnice ale pamanturilor interceptate pe intervalul 5.00 - 9.00 m:

- y = 18.8 -19.7 KN/m³ (greutatea volumica a pamantului);
- Ic = 0.76 - 1.01 (indice de consistenta);
- n = 37.4 - 41.3 % (porozitate);
- e = 0.60 - 0.70 ( indicele porilor);
- M2-3 = 10526 - 30769 kPa (modul de deformatie edometric);
- e = 6.7 - 11.9 ( unghiul de frecare interioara);
- c = 29.0 - 111.5 KN/m² ( coeziune);
- Ka = 0.563 (coeficientul impingerii active).

Parametrii geotehnici pentru stratul de nisip si pietris interceptat sub 9.00 m adancime sunt:

- y = 19.2 -19.5 KN/m³ (greutatea volumica a pamantului) ;
- n = 35.0 - 38.0 % (porozitate);
- e = 0.60 - 0.70 ( indicele porilor);
- ID= 0.60 - 0.70 (grad de indesare);
- e = 280 ( unghiul de frecare interioara);
- Ka = 0.335 (coeficientul impingerii active).
- k = 7.3 x10-4 cm/s - 2.5 x10-3 cm/s (coeficient de permeabilitate).

Conform determinarilor de laborator efectuate in Cartierul Bujac, de la suprafata terenului pana la adancimi de cca 2.90 m, terenul de fundare este alcatuit din nisipuri argiloase, prafuri nisipoase argiloase si argile prafoase, caracterizate prin parametri geotehnici:

- y = 18.0 -18.7 KN/m³ (greutatea volumica a pamantului) ;
- Ic = 0.66 - 1.16 (indice de consistenta);
- ID = 0.31- 0.50 ( grad de indesare);
- n = 43.2 - 51.6 % (porozitate);
- e = 0.76 -1.07 ( indicele porilor);
- e = 26 ( unghiul de frecare interioara);
- Ka = 0.367 (coeficientul impingerii active);
- E = 4780 - 9650 KN/ m² ( modul de deformatie liniara).

Sub adancimea de 2.90 m, terenul de fundare este alcatuit din straturi succesive de nisipuri mijlocii mari, nisipuri cu pietrisuri si pietris mic cu nisip, parametri geotehnici fiind urmatorii:

- y = 18.7 -19.3 KN/m³ (greutatea volumica a pamantului) ;
- ID = 0.49 - 1.00 ( grad de indesare);
- n = 35.3 - 46.4 % (porozitate);
- e = 0.55 - 0.87 ( indicele porilor);
- e = 30 - 32 ( unghiul de frecare interioara);
- Ka = 0.305 (coeficientul impingerii active);
- E = 10380 - 15820 KN/ m² ( modul de deformatie liniara).

Conform determinarilor de laborator efectuate in Cartierul Gai, caracteristicile geotehnice ale pamanturilor nisipoase care alcatuiesc terenul de fundare, sunt prezentate sub forma de limite de valori:

- y = 17.5 -19.8 KN/m³ (greutatea volumica a pamantului) ;
- ID = 0.54 - 1.00 ( grad de indesare);
- n = 35.6 - 49.0 % (porozitate);
- e = 0.54 - 0.96 ( indicele porilor);
- e = 28 ( unghiul de frecare interioara);
- Ka = 0.335 (coeficientul impingerii active);
- M2-3 = 15370 -24280 KN/m² ( modul de deformatie edometric);
- k = 4 x 10 -4 cm/s * 1.1 x 10 -3 cm/s (coeficient de permeabilitate).

In zona cartierului Sannicolau Mic, apa subterana s-a interceptat la adancimi cuprinse intre 8.00 si 10.00 m, nivelul apei fiind stabilizat la cota -3.00 * -5.00 m. In doua dintre foraje (F5 si F6) s-au interceptat infiltratii de apa la adancimea de 4.70 m.

Coeficientul de permeabilitate pentru pamanturile nisipoase are valori cuprinse intre k = 7.3 x 10-4 cm/s * 2.5 x 10 -3 cm/s.

In cartierul Bujac apa subterana a fost interceptata la adancimi cuprinse intre 0.50 si 1.80 m, cu exceptia forajului F6 care a interceptat apa subterana la -4.00 m.

Pentru pamanturile nisipoase care alcatuiesc terenul de fundare al Cartierului Bujac, se apreciaza o valoare k = 5.8 x 10 -4 cm/s * 2.4 x10 -3 cm/s.

In Cartierul Gai, apa subterana a fost interceptata la cote cuprinse intre 0.70 - 2.50 m.

Pe baza criteriului granulometric s-a apreciat un coeficient de permeabilitate a pamanturilor nisipoase k = 4 x 10 -4 cm/s * 1.1 x 10 -3 cm/s.

Oras Pecica

Teritoriul administrativ al orasului Pecica se intinde in vestul Campiei Aradului (o subunitate a Campiei de Vest), pe malul drept al raului Mures.

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, cu aplicare de la 01.01.2007, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.16 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec .

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, localitatea Pecica se incadreaza in macrozona de intensitate 71, cu perioada de revenire de 50 de ani

Adancimea maxima de inghet in zona investigata, conform STAS 6054-84, este de 80 cm

Conform normativului G.T.006 - 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului funcție de potentialul de producere a alunecarilor de teren, localitatea Pecica, este caracterizata cu potential scazut de producere a alunecarilor de teren si probabilitate practic zero.

Forajele geotehnice au interceptat apa subterana la adancimi cuprinse intre 3.00 m si 3.70 m, observandu-se caracterul ascensional al apei (stabilizarea nivelului a avut loc la -1.40 * -1.60 m adancime).

Cercetarea geotehnica s-a realizat tinand cont de normativul NP 074/2007, conform caruia s-a estimat incadrarea preliminara a lucrarii in Categoria geotehnica 1 asociata unui risc geotehnic redus.

Caracteristicile geotehnice au fost stabilite pe baza determinarilor geotehnice de laborator, conform STAS 3300/1; 2-85 si Normativ P7/2000.

Conform “Studiului geotehnic privind amplasamentul Parcului de afaceri Pecica”, elaborat de Romair Consulting (2007), forajele geotehnice executate in extraviranul localitatii Turnu (2 foraje x 7m si 5 foraje x 6 m) au strabatut solul vegetal in grosime de 70 - 90 cm, apoi un complex format din argile prafoase, prafuri argiloase si argile.

Materialele coezive ale terenului de fundare s-au interceptat pana la adancimea maxima de executie si se incadreaza in categoriile pamanturilor cu plasticitate mijlocie, mare si foarte mare.

Formatiunile coezive de deasupra nivelului apei subterane sunt practic vartoase si partial plastic consistente iar cele de sub nivelul apei sunt moi si/ sau plastic consistente.

Probele netulburate din materialele coezive analizate se incadreaza in categoria pamanturilor cu plasticitate mare.

Formatiunile coezive sunt de tipul „ foarte sensibile si sensibile la inghet”.

TABEL 1.5-1 Caracteristici geotehnice, Oras Pecica

Tip litologic

Y (kN/m3)

9 (°)

c (kPa)

E (kPa)

(%)

e (-)

pconv (kPa)

Argila, argila prafoasa

19*

14**

33**

8300

33.0

0.72

0.77

250***

Praf argilos

18.5*

11.5**

28**

7500*

20.4

0.36

0.69*

225***

unde :

Y - greutatea volumica in stare naturala;

9 - unghi de frecare interioara;

c - coeziune;

E - modul static de elasticitate;

Ip - indice de plasticitate;

e - indicele porilor;

p conv - valoarea de baza a presiunii convenționale;

* - valori asimilate din determinarile pe materiale asemanatoare;

** - valori estimate conform STAS 3300/1-85 - Anexa C;

*** - Conform Normativ P7/2000, pentru fundatii avand latimea talpii B=1m si adancimea de fundare Df=1m.

Oras Nadlac

Orasul Nadlac se afla in judetul Arad, la 100 m altitudine, pe dreapta Muresului. Zona de interes reprezinta in punct de vedere morfologic o campie aluviala joasa care corespunde luncii Muresului. Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, cu aplicare de la 01.01.2007, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.12g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, localitatea Nadlac se incadreaza in macrozona de intensitate 71, cu perioada de revenire de 50 de ani.

Conform normativului G.T.006 - 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, localitatea Nadlac, este caracterizata cu potential scazut de producere a alunecarilor de teren si probabilitate practic zero.

Adancimea maxima de inghet in zona investigata, este de 70 - 80 cm.

In zona Nadlac, apa subterana se intalneste la adancimi cuprinse intre 1.0 - 2.2 m .

In conformitate cu NP 074/2007, corelarea factorilor si a elementelor constructive corespund unui ”risc geotehnic redus” al amplasamentului, incadrind lucrarea in ”categoria geotehnica 1”.

Caracteristicile geotehnice (prezentate in tabelul nr. 1.5.1-2) au fost stabilite prin asimilarea unor rezultate de laborator obtinute pe materiale similare cu cele interceptate de foraje si prelucrate conform recomandarilor STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85 .

Conform datelor de arhiva pe care le detinem, forajele geotehnice executate in zona Nadlac au interceptat urmatoarea succesiune litologica:

- 0.00 * 0. 80 m: umplutura;
- 0. 80 m - 3.60 m: nisip argilos, praf nisipos, nisip prafos;
- sub 3.60 m adancime, s-au interceptat nisipuri cu pietrisuri si bolovanisuri.

TABEL 1.5-2 Caracteristici geotehnice, Oras Nadlac

Tip litologic	Y (kN/m3)	9 (°)	c (kPa)	E (kPa)	IP (%)	Ic (%)	e (-)	pconv (kPa)
Nisip cu pietris si	20.0-21.5	30.0-34.0	0	25000-				400
bolovanis				35000
Nisip argilos,				13000_-
	19.1 - 19.4	17.6 - 22	3.0 - 5.6		15	0.70	0.68	250
Nisip prafos				18000
Praf nisipos	18,5	17	29	15000	21	0,88	0,69	180

unde:

Y - greutatea volumica in stare naturala;

9 - unghiul de frecare interna;

c - coeziunea;

E - modulul de deformatie liniara;

Ip - indice de plasticitate;

Ic - indice de consistenta;

e - indicele porilor;

p - presiunea convenționala de baza; valorile p sunt stabilite pentru fundații avand latimea conv conv

talpii B = 1 m si adancimea de fundare Df = 2 m.

Oras Curtici si localitatea Macea

Localitatea Curtici se afla in partea de vest a Romaniei, in Campia Aradului, la 17 km nord de Arad, la o altitudine de 109 m. Zona cercetata este in general plana, cu mici denivelari ce nu depasesc 2 m.

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.12 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec.

Adancimea maxima de inghet in zona investigata, conform STAS 6054-84, este de 70 - 80 cm. Conform normativului G.T.006 - 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona investigata este caracterizata cu potential scazut de producere a alunecarilor de teren si probabilitate practic zero.

Nivelul hidrostatic se gaseste la adancimi cuprinse intre 2.00 - 5.00 m si poate marca cresteri in perioadele bogate in precipitatii.

In conformitate cu NP 074/2007, corelarea factorilor si a elementelor constructive corespund unui ”risc geotehnic redus” al amplasamentului, incadrind lucrarea in ”categoria geotehnica 1”.

Caracteristicile geotehnice (prezentate in tabelul nr. 1.5.1-3) au fost stabilite prin asimilarea unor rezultate de laborator obtinute pe materiale similare cu cele interceptate de foraje si prelucrate conform recomandarilor STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85 .

TABEL 1.5-3 Caracteristici geotehnice, Oras Curtici

Tip litologic	Y	9	c	E	Ip	Ic	e	pconv
Tip litologic	(kN/m3)	(°)	(kPa)	(kPa)	(%)	(%)	(-)	(kPa)
Nisip cu pietris si bolovanis	20-21	30-34	0	25000-35000	-	-	-	400-500
Argila	18-19	14	17-35	8300	33	0.80	0.77	300
Argila prafoasa / Argila nisipoasa	19.0 - 19.3	16.0 -19.3	12.0 - 17.0	10000	32	0.70	0.70	300

unde:

Y - greutatea volumica in stare naturala;

9 - unghiul de frecare interna;

c - coeziunea;

E - modulul de deformatie liniara; Ip - indice de plasticitate;

Ic - indice de consistenta; e - indicele porilor;

p _conv - presiunea conventionala de baza; valorile p _conv sunt stabilite pentru fundatii avand latimea talpii B = 1m si adancimea de fundare Df = 2m.

Oras Santana

Orasul Santana se afla situat in Campia de Vest, respectiv in Campia Aradului, formata din câmpuri intinse fara prea multe denivelări, cu altitudini de 100 - 115 m, acoperita de depozite loessoide.

Reprezinta un vechi con aluvial al Muresului inecat in depozite mai recente.

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, cu aplicare de la 01.01.2007, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.12 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec.

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, localitatea Santana se incadreaza in macrozona de intensitate 71, cu perioada de revenire de 50 de ani.

Conform normativului G.T.006 - 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, localitatea Santana, este caracterizata cu potential scazut de producere a alunecarilor de teren si probabilitate practic zero.

Adancimea maxima de inghet in zona investigata este de 70 - 80 cm .

In conformitate cu NP 074/2007, corelarea factorilor si a elementelor constructive corespund unui ”risc geotehnic redus” al amplasamentului, incadrind lucrarea in ”categoria geotehnica 1”.

In arealul cercetat, apele subterane sunt situate la adancimi de - 7.5 m ( creste la NH =- 4.5 m). Caracteristicile geotehnice (prezentate in tabelul nr. 1.5.1-4) au fost stabilite prin asimilarea unor rezultate de laborator obtinute pe materiale similare cu cele interceptate de foraje, si prelucrate conform recomandarilor STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85 .

TABEL 1.5-4 Caracteristici geotehnice, oras Santana

Tip litologic	Y (kN/m3)	9 (°)	c (kPa)	E (kPa)	IP (%)	Ic (%)	e (-)	pconv (kPa)
Nisip cu pietriș	20-21	30-34	0	25000-35000	-	-	-	400-500
Nisip prafos	19.1 - 19.4	17.6 - 20.8	3.0 - 5.6	13000	22	0.38	0.68	275
Argila	18-19	14	17-35	8300	33	0.80	0.77	300
Argila prafoasa/ Argila nisipoasa	19.0 - 19.3	16.0 -19.3	12.0 - 17.0	10000	32	0.70	0.70	300

unde:

Y - greutatea volumica in stare naturala;

9 - unghiul de frecare interna; c - coeziunea;

E - modulul de deformatie liniara; Ip - indice de plasticitate;

Ic - indice de consistenta; e - indicele porilor;

p_conv - presiunea conventionala de baza; valorile p_conv sunt stabilite pentru fundatii avand latimea talpii B = 1 m si adancimea de fundare Df = 2 m.

Oras Lipova

Orasul Lipova este situat la circa 34 km de muncipiul Arad, pe ambele maluri ale raului Mures, la intrarea acestuia in Campia Aradului, in zona de contact dintre Muntii Zarandului cu Dealurile Lipovei (altitudine 140 m).

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 6, cu perioada de revenire de 50 de ani .

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, cu aplicare de la 01.01.2007, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.12 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec.

Adancimea maxima de inghet in zona investigata, conform STAS 6054/77, este de 60-70 cm.

In conformitate cu NP 074/2007, corelarea factorilor si a elementelor constructive corespund unui ”risc geotehnic redus” al amplasamentului, incadrind lucrarea in ”categoria geotehnica 1”.

Caracteristicile geotehnice (prezentate in tabelul nr. 1.5.1-5) au fost stabilite prin asimilarea unor rezultate de laborator pe materiale similare cu cele interceptate de foraje, si prelucrate conform recomandarilor STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85 .

TABEL 1.5-5 Caracteristici geotehnice, Oras Lipova

Tip litologic	Y (kN/m3)	9 (°)	c (kPa)	E (kPa)	Ip (%)	Ic (%)	e \| (-)	pconv (kPa)
Nisip cu pietris si bolovanis	20.0-21.0	30.0-34.0	0.0	25000 35000	-	-	-	400-500
Nisip prafos, Nisip argilos	19.1 - 19.4	17.6 - 20.8	3.0 - 5.6	13000	22.0	0.38	0.68	275
Argila	18.0-19.0	14.0	17.0-35.0	8300	33.0	0.80	0.77	300
Argila prafoasa	19.0 - 19.3	16.0 -19.3	12.0 -17.0	10000	32.0	0.70	0.70	300
Argila nisipoasa	18.0-20.0	14.0	38.0	15000	33.0	0.80	0.77	300

Y - greutatea volumica in stare naturala;

9 - unghiul de frecare interna;

c - coeziunea;

E - modulul de deformatie liniara;

Ip - indice de plasticitate;

Ic - indice de consistenta;

e - indicele porilor;

p - presiunea conventionala de baza; valorile p sunt stabilite pentru fundatii avand latimea conv conv

talpii B = 1 m si adancimea de fundare Df = 2 m.

Comunele Ghioroc si Paulis

Comuna Paulis este situata in partea de vest a judetului Arad, la poalele Muntilor Zarandului, pe malul drept al raului Mures, intr-o zona de contact a muntelui cu campia Aradului, la circa 7 km de orasul Lipova si la 20 km de municipiul Arad.

Comuna Ghioroc este asezata pe Canalul Matca, in zona de contact a Muntilor Zarand cu Campia Aradului. Din punct de vedere administrativ comuna este alcatuita din satele: Ghioroc - sat resedinta de comuna, Cuvin si Minis. Satul de resedinta este situat la 22 km fata de municipiul Arad.

Zona cercetata se incadreaza in macrozona de intensitate 6, cu perioada de revenire de 50 de ani, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.12 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec .

Adancimea maxima de inghet in zona investigata, conform STAS 6054/77, este de 60-70 cm.

In conformitate cu NP 074/2007, corelarea factorilor si a elementelor constructive corespund unui ”risc geotehnic redus” al amplasamentului, incadrind lucrarea in ”categoria geotehnica 1”.

Caracteristicile geotehnice (prezentate in tabelul nr. 1.5.1-6) au fost stabilite prin asimilarea unor rezultate de laborator pe materiale similare cu cele interceptate de foraje, si prelucrate conform recomandarilor STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85 .

TABEL 1.5-6 Caracteristici geotehnice, Paulis-Ghioroc

Tip litologic	Y	9	c	E	Ip	Ic	e	pconv
Tip litologic	(kN/m3)	(°)	(kPa)	(kPa)	(%)	(%)	(-)	(kPa)
Nisip cu pietris si	20.0-21.0	30.0-34.0	0	25000-				400-500
bolovanis	20.0-21.0	30.0-34.0	0	35000				400-500
Nisip argilos	19.1 - 19.4	17.6 - 20.8	3.0 - 5.6	13000	22.0	0.38	0.68	275
Argila	18.0-19.0	14.0	17.0-35.0	8300	33.0	0.80	0.77	300

Y - greutatea volumica in stare naturala;

9 - unghiul de frecare interna;

c - coeziunea;

E - modulul de deformatie liniara;

Ip - indice de plasticitate;

Ic - indice de consistenta;

e - indicele porilor;

p - presiunea conventionala de baza; valorile p sunt stabilite pentru fundatii avand latimea conv conv

talpii B = 1 m si adancimea de fundare Df = 2 m.

Oras Pancota

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 6, cu perioada de revenire de 50 de ani .

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, cu aplicare de la 01.01.2007, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.12 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec.

Zona localitatilor investigate, este caracterizata cu potential scazut de producere a alunecarilor de teren si probabilitate redusa.

Adancimea maxima de inghet in zona investigata, conform STAS 6054/77, este de 60 - 70 cm.

In conformitate cu NP 074/2007, corelarea factorilor si a elementelor constructive corespund unui ”risc geotehnic redus” al amplasamentului, incadrind lucrarea in ”categoria geotehnica 1”.

Caracteristicile geotehnice (prezentate in tabelul nr. 1.5.1-7) au fost stabilite prin asimilarea unor rezultate de laborator pe materiale similare cu cele interceptate de foraje, si prelucrate conform recomandarilor STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85.

TABEL 1.5-7 Caracteristici geotehnice, oras Pancota

Tip litologic	Y (kN/m3)	9 (°)	c (kPa)	E (kPa)	Ip (%)	Ic (%)	e (-)	pconv (kPa)
Nisip cu pietris si bolovanis	20.0-21.0	30.0-34.0	0.0	25000 35000	-	-	-	400-500
Nisip	18.0-20.0	27.0-30.0	0.0	18000 - 28000	-	-	-	350
Nisip prafos, Nisip argilos	19.1 - 19.4	17.6 - 20.8	3.0 - 5.6	13000	22.0	0.38	0.68	275
Argila	18.0-19.0	14.0	17.0-35.0	8300	33.0	0.80	0.77	300
Argila prafoasa	19.0 - 19.3	16.0 -19.3	12.0 -17.0	10000	32.0	0.70	0.70	300

Y - greutatea volumica in stare naturala;

- unghiul de frecare interna;

c - coeziunea;

E - modulul de deformatie liniara;

Ip - indice de plasticitate;

Ic - indice de consistenta;

e - indicele porilor;

p - presiunea conventionala de baza; valorile p sunt stabilite pentru fundatii avand latimea conv conv

talpii B = 1 m si adancimea de fundare Df = 2 m.

Localitatile Siria si Galsa, comuna Siria

Comuna Siria este amplasata in central judetului Arad, finvecinata cu localitatile Covasant, Tarnova, Pancota si Santana.

Conform STAS 6054/77 „Teren de fundare - Adancimi maxime de inghet”, adancimea de inghet este -0,80 m fata de cota terenului natural.

Nivelul freatic este in general sub 2.00 m. In vecinatatea versantului montan adancimile merg pina la 46 m de la suprafata.

In conformitate cu NP 074/2007, corelarea factorilor si a elementelor constructive corespund unui ”risc geotehnic redus” al amplasamentului, incadrind lucrarea in ”categoria geotehnica 1”.

Oras Ineu

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, localitatea Ineu se incadreaza in macrozona de intensitate 6, cu perioada de revenire de 50 de ani.

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, cu aplicare de la 01.01.2007, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.12 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec.

Conform normativului G.T.006 - 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, localitatea Ineu, este caracterizata cu potential scazut de producere a alunecarilor de teren si probabilitate redusa.

Adancimea maxima de inghet in zona investigata, conform STAS 6054-84, este de 70 cm.

In conformitate cu NP 074/2007, corelarea factorilor si a elementelor constructive corespund unui ”risc geotehnic redus” al amplasamentului, incadrind lucrarea in ”categoria geotehnica 1”.

Caracteristicile geotehnice (prezentate in tabelul nr. 1.5.1-8) au fost stabilite prin asimilarea unor rezultate de laborator obtinute pe materiale similare cu cele interceptate de foraje si prelucrate conform recomandarilor STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85 .

TABEL 1.5-8 Caracteristici geotehnice, oras Ineu

Tip litologic	Y (kN/m3)	9 (°)	c (kPa)	E (kPa)	Ip (%)	Ic (%)	e (-)	pconv (kPa)
Argila	18.0-19.0	14.0	17.0-35.0	8300	33.0	0.80	0.77	300
Nisip	18.0-20.0	27.0-30.0	0.0	18000 - 28000	-	-	-	350
Nisip cu pietris	20.0-21.0	30.0-34.0	0.0	25000 35000	-	-	-	400 500
Nisip argilos	19.1 - 19.4	17.6 - 22	3.0 - 5.6	13000 18000	15	0.70	0.68	300
Praf nisipos argilos	18,5	17	29	15000	21	0,88	0,69	180***

unde:

Y - greutatea volumica in stare naturala;

9 - unghiul de frecare interna;

c - coeziunea;

E - modulul de deformatie liniara;

Ip - indice de plasticitate;

Ic - indice de consistenta;

e - indicele porilor;

p - presiunea conventionala de baza; valorile p sunt stabilite pentru fundatii avand latimea conv conv

talpii B = 1 m si adancimea de fundare Df = 2 m.

1.5.2 Concluziile studiilor hidrogeologice

Municipiul Arad si localitatea Fantanele

Din datele existente rezulta ca la alcatuirea geologica a zonei Arad iau parte formatiuni apartinand Cuaternarului, Pliocenului si Miocenului, care stau peste fundamentul cristalin.

Prin forajele executate in zona Arad, limita Dacian - Pontian a fost considerata pe criteriii litologice, la 525 m adancime si s-a iesit din Pliocen la adancimea de 1,162.

Din punct de vedere hidrogeologic principalul colector al zonei este raul Mures.

Din corelarea datelor existente, a rezultat ca in zona Arad exista atat strate acvifere freatice, cat si strate acvifere de adancime.

Stratele acvifere freatice sunt situate in baza depozitelor aluvionare si depozitelor loessoide si sunt alimentate prin infiltrarea directa a precipitatiilor atmosferice, iar potentialul lor de debitare variaza, in functie de constitutia granulometrica a depozitelor in care sunt generate.

Stratele acvifere de adancime sunt generate in orizonturile permeabile mai profunde, ale formatiunilor cuaternare, pliocene si miocene, precum si in retelele de fisuri, care afecteaza partea superioara a fundamentului cristalin.

Prin forajul hidrogeologic nr 4661, Sarmatianul a fost interceptat intre adancimile 1,162 -1,189 m, deci cu o grosime de 27 m.

Cristalinul a fost deschis prin forajul hidrogeologic nr 461, pe intervalul 1,189 -1,300 m, fiind constituit din sisturi sericitoase, cloritoase si talcoase, sisturi silicioase si filite.

Din punct de vedere hidrogeologic principalul colector al zonei este raul Mures (care de foarte multe ori produce inundatii depasind „cotele de alarma”). Acest rau are un curs foarte meandrat datorita pantei reduse de curgere primind afluenti cu debit permanent sau temporar ce alcatuiesc o retea hidrografica haotica si inainte de confluienta cu raul au creat brate moarte colmatate cu aluviuni nisipoase si prafoase - maloase.

Debitul mediu multianual al acestuia este de 177 m³/s, iar debitul multianual de aluviuni in suspensie de 95 kg/s.

De asemenea trebuie remarcata prezenta unor retele foarte dense de canale de desecare. Fara existenta acestora si a celorlalte amenajari (indiguiri, desecari, canalizari, ecluze) intreaga regiune s-ar inunda anual.

In zona municipiului Arad, s-au executat foraje hidrogeologice ce au urmarit punerea in evidenta a unor strate acvifere, capabile sa constituie surse de alimentare cu apa potabila.

Astfel, fostul CSA a executat foraje cu adancimi de circa 100 m, prin care a fost pus in evidenta si captat complexul acvifer din conul de dejectie al Muresului. Acest complex acvifer este ascensional, nivelul hidrostatic situandu-se intre adancimile de 3.50 - 6.50 m, in functie de microrelieful zonei, iar potentialul de debitare prin pompare ajunge pana la 1,900 m³/zi.

Pentru stratele acvifere mai profunde, au fost cunoscute date din 2 foraje cu adancimi de 300 m si 337.65 m, executate la baia centrala din Arad, si respectiv in incinta intreprinderii „ 7 Noiembrie”.

Forajul executat la baia centrala Arad, a fost sapat inainte de primul razboi mondial si debiteaza artezian 28.5 m³/24 ore, apa cu temperatura 25 ^oC.

Forajul din incinta intreprinderii „7 Noiembrie”, a fost executat in anul 1890, pentru captarea gazului metan debitat odata cu apa. Acest foraj are un debit de 850m³/24 ore, apa cu temperatura de 25^oC.

Forajele de cercetare geologica executate anterior in apropierea Aradului, au furnizat indicatii despre existenta stratelor acvifere, in orizonturile permeabile ale tuturor formatiunilor geologice din zona.

Din corelarea datelor de cunostere existente, a rezultat ca in zona Arad exista atat strate acvifere freatice, cat si strate acvifere de adancime.

Alimentarea acestora se face prin infiltrarea precipitatiilor atmosferice si a apelor superficiale, prin zonele de aflorare care se situeaza spre est, respectiv catre rama Muntilor Apuseni.

Dat fiind faptul ca formatiunile geologice se afunda in general spre vest, zona de alimentare situandu-se astfel la cote mai ridicate, stratele acvifere de adancime sunt ascensionale, iar in perimetrele cu cote mai joase, acestea debiteaza artezian, asa cum s-a dovedit prin forajele care au deschis strate acvifere situate in general sub adancimea de 250 m.

La debitarea arteziana, pe langa elementul structural, contribuie si unele acumulari de gaz metan, determinate de boltirile largi, care afecteaza formatiunile in care sunt intercalate stratele permeabile acvifere.

Gradul de mineralizare al stratelor acvifere creste in adancime, apele avand in general caracter clorosodic.

In vederea clarificarii situatiei hidrogeologice zona Arad, IFLGS a executat doua foraje de cercetare hidrogeologica (nr 4661 si 4662), pe partea stanga a raului Mures, in partea de nord-vest a cetatii Arad.

Forajul nr 4661, avand adancimea finala de 1300 m, a traversat formatiuni cuaternare (0 - 145 m), pliocene (145 - 1,162 m) si sarmatiene (1,162 - 1,189 m) si a interceptat fundamentul cristalin pe o grosime de 111 m (1,189 - 1,300).

Incercarile hidrogeologice experimentale, executate pentru complexul acvifer situat intre adancimile 359 - 514 m, au condus la stabilirea unui potential de debitare arteziana de 1045 m3/24 ore, apa bicarbonatata, clorosodica, bromoiodurata.

Stratele acvifere generate in orizonturile permeabile ale depozitelor pontiene si sarmatiene, cat si in partea superioara a cristalinului, dispun de capacitati de debitare reduse, fiind in concordanta cu constitutia litologica, predominant pelitica a formatiunilor respective.

Forajul nr 4662 a fost executat pana la adancimea de 820 m, traversand depozite cuaternare pana la adancimea de 140 m si pliocene pana la adancimea finala.

Incercarile hidrogeologice experimentale efectuate asupra stratelor acvifere situate intre adancimile 333 - 720 m, au condus la stabilirea unui potential de debitare arteziana de 895 m3/24 ore, apa bicarbonatata, sodica, bromoiodurata.

Din punct de vedere hidrogeologic captarea orasului Arad este amplasata pe una din cele mai importante hidrostructuri din tara noastra: conul aluvionar (sau de dejectie) al raului Mures.

In zona canalului Muresului, intre Arad si Simand se gaseste marea captare a municipiului Arad, formata din 105 puturi cu adancimea medie de 100 si care are un debit total de circa 2600 l/s.

In prezent, datorita consumului redus de apa (activitatea industriala s-a redus sensibil), captarea nu este solicitata decat pentru un debit de circa 1300 l/s.

A doua captare ca importanta este captarea Mandruloc (13 puturi de 120 m adancime cu un debit instalat de 300 l/s), care de cativa ani este pastrata in rezerva deoarece nu exista posibili beneficiari.

Restul captarilor si puturilor de exploatare cu debite mai mari (la Pancota, Siria, Ghioroc, Santana, Iratosu, Pecica, Felnac, Semlac, etc.) au debite care nu depasesc 30 l/s/captare si nu exista probleme deosebite de protectie a calitatii apei captate.

Oras Pecica

Zona investigata se incadreaza din punct de vedere structural in Depresiunea Pannonica. Scufundarea Depresiunii Pannonice (zona ce apartine teritoriului romanesc) a inceput din Mezozoic. Incepand cu Miocen si Pliocen scufundarea este mai accentuata .

La partea superioara zona este acoperita cu formatiuni sedimentare de varsta cuaternara (Pleistocenul superior - Holocenul inferior - Holocenul superior), cu grosimi de cca 200 m.

Pleistocenul superior

Pleistocenul superior este alcatuit din depozite loessoide. Din cercetarile geologice a rezultat ca in Depresiune panonica se intalnesc mai multe nivele de depozite loessoide. Loessul propriu-zis are o culoare galben deschis, este macroscopic si are un cotinut insemnat de carbonat de calciu.

Holocenul inferior

Holocenul inferior este constituit din aceleasi depozite loessoide dar si din unele acumulari aluvionare ale terasei joase, constituite din pietrisuri si nisipuri.

Holocenul superior

Holocenului superior i s-au atribuit aluviunile actuale ale luncilor, reprezentate prin pietrisuri si nisipuri.

Principalul curs de apa care dreneaza regiunea este raul Mures. Acesta are un curs foarte meandrat datorita pantei reduse de curgere primind afluenti cu debit permanent sau temporar ce alcatuiesc o retea hidrografica haotica si inainte de confluenta cu raul au creat brate moarte colmatate cu aluviuni nisipoase si prafoase - maloase.

Debitul mediu multianual al acestuia este de 177 m³/s, iar debitul multianual de aluviuni in suspensie de 95 kg/s.

Fenomenele de inghet (gheata la mal, curgeri de sloiuri) se inregistreaza in 90% din ierni si au o durata de medie de 40 zile, iar podul de gheata mai rar ( o data la 2 ani) si dureaza in medie 30 de zile.

Alternanta stratelor de permeabilitati diferite formeaza un complex de ape subterane de adancime, in consecinta, nivelul apei freatice prezinta variatii datorita regimului si volumului apelor din precipitatii si mai putin dependentei de nivelul apei din raul Mures.

Cercetarile hidrogeologice prin foraje, executate de catre IFLGS (Tabacila et al, 1980), au evidentiat prezenta unor acvifere termale in cateva structuri (Arad, Pecica) din Pannonianul

inferior, caracterizate, in general, printr-o capacitate de debitare redusa, datorita rocii magazin care le-a generat. Astfel, grosimea efectiva a stratelor deschise din Pannonianul inferior variaza intre 18 m si 87 m. Debitele obtinute prin pompare sunt cuprinse intre 2 l/s (Arad) si 3.6 l/s (Pecica). Temperatura apei masurata la suprafata variaza intre 50^o (Arad) si 63^o (Pecica).

Succesiunea litologica a depozitelor pliocen superioare-pleistocene indica prezenta unor alternante de argile, argile nisipoase, marne in care se intecaleaza mai multe orizonturi psefitice sau psamo-psefitice, cu grosimi cuprinse intre 1.00 (Arad, Turnu) si 23 m (Frumuseni).

In aluviunile campiei joase, in depozitele de lunca si ale teraselor uneori si in orizonturile lenticulare mai nisipoase, din argila rosie sau leossuri, se dezvolta acvifere freatice, puse in evidenta de numeroasele foraje sapate de IPGG, IFB, IMH, ISPIF, ISLGC.

De asemenea, nisipurile si pietrișurile pliocen-superioare - plistocene acumuleaza mai multe strate acvifere, dintre care cel superior cu nivel liber are caracter de strat acvifer freatic.

Din examinarea de ansamblu a hartii hidrogeologice se observa un fond general de adancime al nivelului hidrostatic cuprins intre 2 - 5 m. Se poate observa un drenaj cu directia S-N si altul N-S, exercitat de raul Mures.

In zona Pecica, forajul nr 16309 IPGG (cota 109), executat pana la 103 m adancime, a deschis acviferul freatic pe intervalul 7 - 12.5 m. Nivelul hidrostatic a fost interceptat la 4.5 m adancime.

Forajul nr 3231 IFB (cota 100), executat pana la 17 m adancime, a deschis stratul acvifer freatic pe intervalul 2.3 - 4.1 m. Nivelul hidrostatic a fost interceptat la 4.1 m adancime.

Forajul nr 419 IPGG (cota 105), executat pana la 40 m adancime la NE de Pecica, a deschis stratul acvifer freatic pe intrevalul 2.5 - 33 m. Nivelul hidrostatic a fost interceptat la 2.3 m adancime, debitul obtinut fiind de 11.5 l/s pentru o denivelare de 2.25 m.

Oras Nadlac

Zona de interes reprezinta in punct de vedere morfologic o campie aluviala joasa care corespunde luncii Muresului si se caracterizeaza printr-o intensitate scazuta a proceselor actuale de modelare. Aici apar ca dominante procesele de pluviodenudare, de eroziune a malurilor si cele de transport si acumulare.

Se mai adauga procesele de colmatare si de slaba ravenare a campurilor din timpul inundatiilor de primavara si vara.

Numeroasele canale de desecare si de preluare a debitelor de viitura, regularizarea albilor au diminuat insa cu mult efectele negative ale acestor fenomene.

Tot ca urmare a viiturilor, albia raului Mures prezinta un grad ridicat de mobilitate exprimat prin fenomenele de despletire, meandrare si divagare a cursurilor de apa.

Numeroasele nuclee de instabilitate a malurilor si albiilor sunt urmarea convergentei, pe anumite aliniamente, a proceselor de eroziune a malurilor (in sectoarele neamenajate) si de colmatare a albiilor.

Teritoriul cercetat este acoperit de depozite cuaternare, dispuse peste formatiuni pannoniene, ale caror caractere sunt cunoscute numai din foraje. Astfel, in zona investigata exista atat strate acvifere freatice, cat si strate acvifere de adancime.

In vederea clarificarii situatiei hidrogeologice, la Sanpetru German, IPGG a executat doua foraje de cercetare hidrogeologica (F 16317 si F 18310).

Forajul nr 16317 (cota 99.9 m), avand adancimea finala de 57m a traversat formatiuni cuaternare si a deschis stratul acvifer din depozitele pliocene-pleistocene pe intervalele 13 - 22 m, 23 - 26 m, 31 - 38 m (grosime = 19 m). Nivelul hidrostatic a fost interceptat la 3.5 m adancime, debitul obtinut fiind Q = 3 l/s pentru o denivelare s = 1.5 m.

Forajul 16317 (cota 105 m), executat pana la 51 m, a testat si stratul acvifer freatic deschis pe intervalul 4.5 -11.5 m (grosime = 7 m), nivelul hidrostatic masurat fiind NH = -4.3 m.

Forajul nr 18310 (cota 105 m), avand adancimea finala de 53 m a deschis stratul acvifer pe intervalele 18 - 26 m, 34 - 35 m (grosime = 9 m). Nivelul hidrostatic a fost interceptat la 7m adancime.

In zona Nadlac, apa subterana se intalneste la adancimi cuprinse intre 1.0 - 2.2 m .

Oras Curtici si localitatea Macea

Din punct de vedere geologic, teritoriul cercetat apartine Depresiunii Panoniene care la partea superioara este acoperita cu formatiuni sedimentare de varsta cuaternara (Pleistocenul superior -Holocenul inferior - Holocenul superior).

Depresiunea Pannonica a avut o evolutie asemanatoare cu a Depresiunii Transilvaniei, in cuprinsul ei se separa un fundament alcatuit din sisturi cristaline si depozite sedimentare pretertiare si o suita de depozite tertiare care reprezinta formatiunile propriu-zise ale depresiunii.

Formatiunile cuaternare au cea mai mare extensiune in regiune, acoperind in totalitate celalalte formatiuni geologice si avand frecvent grosimi de 150 - 250 m.

In zona afloreaza depozite de varsta Pleistocenul superior - Holocen inferior (qp33 - qh1), reprezentate prin depozite loessoide noi (prafuri galbui, macroporice, cu concretiuni calcaroase).

Holocenul superior (qh2)

Este reprezentat de aluviunile recente din luncile raurilor, reprezentate prin nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri, cu grosimi ce variaza intre 5 -15 m.

In zona investigata exista atat strate acvifere freatice, cat si strate acvifere de adancime.

Oras Santana

Corpurile de apa de suprafata (rauri) de pe teritoriul administrativ al orasului Santana sunt:

- raul: Canalul Morilor - confluenta cu: Chiser
- raul: Chiser - confluenta cu - Rat

Formatiunile cuaternare au cea mai mare extensiune in regiune, acoperind in totalitate celalalte formatiuni geologice si avand frecvent grosimi de 150 - 250 m.

In zona afloreaza depozite de varsta Pleistocenul superior - Holocen inferior (qp33 - qh1), reprezentate prin deposite loessoide noi (prafuri galbui, macroporice, cu concretiuni calcaroase).

Holocenul superior (qh2)

Este reprezentat de aluviunile recente din luncile raurilor, reprezentate prin nisipuri ,pietrisuri si bolovanisuri, cu grosimi ce variaza intre 5 -15 m.

Granulometric, stratele acvifere sunt reprezentate prin nisipuri, nisipuri cu pietris, nisipuri cu pietris si bolovanis.

Date privind natura si succesiunea litologica a zonei, se cunosc din lucrarile de foraj executate la nord-vest de localitatea Santana, in comuna Olari. Astfel, IGP a executat in anul 1971 un foraj hidrogeologic pana la adancimea de 120 m (cota 105.04 m).

Forajul 14323 IGP a strabatut urmatoarea succesiune litologica:

- 0.0 * 0.5 m: sol vegetal;
- 0.5 - 6.0 m: argila prafoasa cu intercalatii de concretiuni calcaroase;
- 6.0 * 8.8 m: nisip cu pietris;
- 8.8 - 12.8 m: argila cu intercalatii de concretiuni calcaroase;
- 12.8 -14.0 m: nisip prafos;
- 14.0 - 22.0 m: argila nisipoasa cu intercalatii de concretiuni calcaroase;
- 22.0 - 24.5 m: nisip prafos;
- 24.5 - 32.0m: nisip cu pietris;
- 32.0 - 38.0 m: argila cu intercalatii de concretiuni calcaroase;
- 38.0 - 39.5 m: nisip prafos;
- 39.5 - 50.0 m:argila cu intruziuni calcaroase;
- 50.0 - 55.5 m: nisip cu pietris;
- 55.5 - 58.0 m: argila ;
- 58.0 - 62 m: nisip cu pietris;
- 62.0 - 72.0 m: argila cu intruziuni calcaroase;
- 72.0 - 74.0 m: nisip cu pietris;
- 74.0 - 75.5 m: argila cu intruziuni calcaroase;
- 75.5 - 83.0 m: nisip cu bolovanis;
- 83.0 -100.0 m: argila;
- 100.0 -104.5 m: argila prafoasa;
- 104.5 - 110 m: nisip;
- 110.0 -120 m: argila.

Oras Lipova

In zona Lipova au fost identificate formatiuni apartinand Cretacicului (Maastrichtian), Neogenului (Pannonian) si Cuaternarului (Pleistocen - Holocen).

Formatiunile maastrichtiene, in zona mentionata, sunt presupuse numai in fundament, ele aparand la zi la SE de localitatea Lipova si sunt incluse in Formatiunea de Grosi, apartinand unitatii cu acelasi nume.

Acestea sunt reprezentate prin gresii grosiere cu ciment calcaros, cafeniu, cu elemente provenind aproape in exclusivitate din substratul metamorfic; subordonat, apar argilite negricioase-vinete observabile in fragmente cu aspect de solzi, cu dimensiuni centimetrice, care formeaza matricea unor olistolite calcaroase neojurasice. Varsta formatiunilor a fost stabilita intr-o zona aflata la est, unde asociatiile faunistice intalnite, confera acestora, varsta maastrichtiana.

Formatiunile neogene sunt foarte putin deschise (deschideri naturale sau artificiale in marginea unor drumuri forestiere) regiunea fiind deosebit de acoperita de terenuri vegetale si de terase. Aceste formatiuni apartin depresiunii Pannonice, iar din punct de vedere morfologic podisului Lipovei.

Litologic, acestea sunt reprezentate prin nisipuri cenusii sau galbui, in cea mai mare parte cu granulatie medie, uneori cu intercalatii de mici dimensiuni de pietrisuri, argile, argile marnoase de culoare cenusiu inchisa. Varsta depozitelor, pannoniana, a fost stabilita pe baza continutului lor faunistic, identificat in zone limitrofe.

Formatiunile cuaternare se incadreaza structural Depresiunii Pannonice (rama estica), iar morfologic Podisului Lipovei, incluzand o multitudine de forme: campie, terase, dealuri, determinate de evolutia complexa a acestei zone.

Zona de campie se dezvolta la sud-est de localitatea Lipova, fiind rezultatul migrarii divergente a albiei Muresului; aspectul de suprafata sugereaza imaginea unui mare con de dejectie, pe care Muresul l-a creat la iesirea din zona muntoasa.

Terasele apar de-a lungul vaii Muresului si au fost generate de miscarile de subsidenta neogena si cuaternara care au afectat intregul bazin Pannonic.

Dupa pozitia geomorfologica au fost identificate formatiuni apartinand campiei joase, in care au fost separate 3 nivele de terase:

- terasa cu altitudine relativa de 70 - 80 m este constituita din depozite reprezentate prin argile nisipoase, nisipuri, pietrisuri si chiar bolovanisuri. Grosimea acestora variaza intre 6-10 m.
- terasele cu altitudine relativa de 30 - 40 m sunt reprezentate prin aluviuni fine si grosiere.
- terasa de altitudine relativa de 15 - 20 m litologic fiind constituita din pietrisuri, cu elemente de cristalin si eruptiv, mai mult sau mai putin rulate, cu liant de nisip mediu pana la grosier si intercalatii centimetrice de argile nisipoase galbui cafenii.

In depozitele aluvial-deluviale ale teraselor nu s-au gasit resturi fosile, varsta acestora fiind apreciata pe criterii morfologice si genetice la Pleistocen mediu.

Holocenului mediu-superior i s-au atribuit aluviunile actuale si subactuale, reprezentate prin pietrisuri si nisipuri, depozitele proluviale ale conurilor de dejectie si coluviale, reprezentate prin alunecari si depozite de mlastina.

Aluviunile din lunca Muresului si a afluentilor sunt reprezentate prin pietrisuri si bolovanisuri inglobate in nisipuri cu granulatii diferite. In general, elementele psefitice sunt bine rulate si sunt constituite din cuartite, sisturi cristaline, roci eruptive si subordonat calcare si marne.

Din punct de vedere hidrologic, principalul curs de apa care dreneaza regiunea este raul Mures. Debitul mediu multianual al acestuia este de 177 m³/s, iar debitul multianual de aluviuni in suspensie de 95 kg/s.

De asemenea, trebuie remarcata prezenta unor retele foarte dense de canale de desecare. Fara existenta acestora si a celorlalte amenajari (indiguiri, desecari, canalizari, ecluze) intreaga regiune s-ar inunda anual.

Stratele acvifere freatice sunt situate in baza depozitelor aluvionare si sunt alimentate prin infiltrarea directa a precipitatiilor atmosferice, iar potentialul lor de debitare variaza, in functie de constitutia granulometrica a depozitelor in care sunt generate.

Apele de adancime sunt de mai multe tipuri: termale, semitermale bicarbonate, carbogazoase, feruginoase, sulfatate clorurosodice, fiind utlizate in scopuri curative.

Comunele Ghioroc si Paulis

Din punct de vedere geologic, zona cercetata apartine Depresiunii Panoniene care la partea superioara este acoperita cu formațiuni sedimentare de varsta cuaternara (Pleistocenul superior -Holocenul inferior - Holocenul superior).

Tortonianul din aceasta regiune este reprezentat prin aglomeratele si tufurile care afloreaza la NE de localitatea Pancota.

Aglomeratele vulcanice se dispun peste rocile granitoide, fiind constituite din blocuri de andezite, in general slab rulate, cu un grad de sortare redus.

In masivul Highis, care margineste spre est zona cercetata, apar sisturi cristaline, cu o inclinare in general sudica, strabatute de roci granitice (granitele de Highis, gnaisele de Radna).

Aceste roci, in mare parte neacoperite de vegetatie arborescenta, favorizeaza scurgerea rapida a apelor de precipitatii si infiltrarea lor, la limita cu depozitele aluvionare grosiere, aferente sectorului Paulis - Pancota.

Pleistocenul superior (qp3)

Pleistocenul superior este alcatuit din depozite loessoide. Din cercetarile geologice a rezultat ca in Depresiune panonica se intalnesc mai multe nivele de depozite loessoide. Loessul propiu-zis are o culoare galben deschis, este macroporic si are un continut insemnat de carbonat de calciu.

Holocenul inferior (qh1)

Holocenul inferior este constituit din aceleasi depozite loessoide.

Holocenul superior (qh2)

Este reprezentat de aluviunile recente din luncile raurilor, reprezentate prin nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri.

Din punct de vedere hidrologic, principalul curs de apa care dreneaza regiunea este raul Mures, avand o suprafata de bazin de 27830 km² si o lungime de 716 km.

Pe marginea estica a conului Muresului, intre Ghioroc si Pancota, pe o lungime de circa 27 km, se individualizeaza un sector cu depuneri aluvionare grosiere (bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri), acoperite cu un strat argilos, a carui grosime variaza intre 1 si 8 m.

Bolovanisurile au un grad limitat de rulare, parte din ele fiind aduse de torentii ce coborau de pe versantul vestic al Muntilor Highis.

Prezenta a numeroase elemente de roci, care nu provin din muntii Highis si panta care coboara lin de la raul Mures (comuna Paulis), spre Pancota (diferenta de nivel de cca 17 m, pe 25 km

lungime), ne face sa presupunem ca, intr-o anumita perioada a evolutiei sale, Muresul curgea pe actualul traseu al canalului Matca, miscari ulterioare de usoara ridicare a terenului, in zona Paulis -Ghioroc, determinand schimbarea cursului Muresului pe actualul traseu.

Acviferul din depozitele aluvionare grosiere ale acestui sector, comunica cu depozitele conului de dejectie al Muresului si nu pot fi delimitate din punct de vedere hidrogeologic.

Calculele de bilant au indicat un potential acvifer total, pentru conul aluvionar al raului Mures, de

1.1 m³/s, dintre care 8.388 m³/s, in partea de N a conului aluvionar si 2.7, in partea de S a conului Muresului.

Conform INMH, in lungul canalului Matca se produce un transport de apa, din bazinul raului Mures, spre bazinul raului Crisului Alb, apreciat la cca 9 mil. m³/an.

Oras Pancota, localitatile Siria si Galsa

Localitatile Pancota, Siria si Galsa sunt situate in campia Banatului, respectiv la contactul Muntilor Zarandului cu campia Aradului, care se deosebeste de marile unitati geografice de pe cuprinsul Romaniei, prezentand sub aspect geologic, geotehnic si seismic unele particularitati specifice.

In cadrul zonei de campie a Aradului, sub aspect morfologic, perimetrul apartine treaptei mai inalte, cu altitudinea de 100 - 120 m formata din convergenta glaciatiunilor subcolinare. Campia Aradului reprezinta un vechi con aluvial al Muresului inecat in depozite mai recente.

Din punct de vedere geologic, zona cercetata apartine Depresiunii Panoniene care la partea superioara este acoperita cu formatiuni sedimentare de varsta cuaternara (Pleistocenul superior -Holocenul inferior - Holocenul superior).

Principalul curs de apa care traverseaza judetul de la E la V, pe o lungime de circa 135 km, este raul Mures, unul din cele mai mari rauri din tara, care trece pe la circa 15 - 20 km sud de localitatea Siria.

Pe portiunea de campie cuprinsa intre raurile Mures si Crisul Alb, au fost sapate o serie de canale de irigatii, sau de desecare.

Mentionam, in acest sens, canalul Morilor, intre localitatea Bocsig si granita cu Ungaria, cu un traseu paralel cu Crisul Alb.

In canalul Morilor deverseaza Canalul Matca, care traverseaza zona cercetata cu o directie sud-nord. In canalul Matca se produce un transport de apa din bazinul raului Mures, spre bazinul raului Crisului Alb, de circa 9 mil m³/an.

Canalele au adancimi de 3 - 5 m si au patul constituit din argile impermeabile. In prezent, albia canalului Matca este fara apa, de la Mures pina la iesirea din aria localitatii Siria.

Pe marginea estica a conului Muresului, intre Ghioroc si Pancota, pe o lungime de 27 km, se indivizualizeaza un sector de depuneri aluvionare grosiere (bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri), acoperite cu un strat argilos, a carui grosime variaza intre 1 si 8 m.

Bolovanisurile au un grad limitat de rulare, fiind aduse de torentii ce coborau de pe versantul vestic al Muntilor Highis

Formatiunile aferente conului aluvionar, au fost interceptate intr-un foraj executat la circa 7.6 km vest de Siria, langa cantonul Vest Siria (F 40 ISPIF-76 m adancime/cota 109.33).

Succesiunea litologica strabatuta de forajul F40 ISPIF este urmatoarea:

- 0.00 * 0.30 m: sol vegetal;
- 0.30 - 1.50 m: argila;
- 1.50 * 3.80 m: nisip;
- 3.80 - 41.00 m: nisip cu pietris si bolovanis ;
- 41.00 - 42.50 m: argila;
- 42.50 - 52.00 m: nisip prafos cu pietris
- 52.00 - 60.00 m: argila;
- 60.00 - 64.00 m: nisip prafos cu pietris;
- 64.00 - 76.00 m: argila.

Conform stratificatiei interceptate de F40 ISPIF si F14308 IGP, s-a intocmit o coloana litologica informativa pentru zona Siria :

- 0.00 - 0.50 m: sol vegetal;
- 0.50 - 3.00 m: nisip argilos;
- 3.00 - 36.00 m: nisip cu pietris si bolovanis;
- 36.00 - 80.00 m: argile cu intercalatii metrice de pietris cu nisip argilos.

Succesiunea litologica interceptata la vest de orasul Pancota (F20 ISPIF-65 m adancime/cota = 105.2) este urmatoarea:

- 0.00 - 0.50 m: sol vegetal;
- 0.50 - 4.00 m:argila;
- 4.00 - 9.00 m: nisip prafos;
- 9.00 - 18.00 m: nisip cu pietris;
- 18.00 - 20.00 m: argila;
- 20.00 - 29.5 m: nisip cu pietris;
- 29.50 - 38.00 m: nisip;
- 38.00 - 41.00 m: nisip cu pietris;
- 41.00 - 50.5 m: argila;
- 50.50 - 57.0 m: nisip;
- 57.00 - 65.0 m: argila.

Conform stratificatiei interceptate de F20 ISPIF si un alt foraj executat de IFB la fabrica de mobila

Pancota, s-a intocmit o coloana litologica informativa pentru aceasta zona:

- 0.00 - 0.50 m: sol vegetal;
- 0.50 - 5.20 m: argila;
- 5.20 - 9.00 m: nisip prafos;
- 9.00 -11.50 m: argila;
- 11.50 - 14.00 m: nisip cu pietris;
- 14.00 - 24.00 m: argila;
- 24.00 - 27.50 m: nisip cu pietris;
- 27.50 m - 56.00 m: argila.

Conform forajelor executate de ISPIF (F30) si IGP (F14321) s-a intocmit o coloana litologica informativa pentru zona Galsa:

- 0.00 - 1.00 m: sol vegetal;
- 1.00 - 4.00 m: argila;

- 4.00 * 10.00 m: nisip cu pietriș;
- 10.00 - 15.00 m: nisip cu pietriș si bolovanis;
- 15.00 * 26.00 m: argile cu treceri la nisipuri argiloase cu rar pietris;
- 26.00 - 34.00 m: nisip cu pietris si bolovanis;
- 34.00 - 80.00 m: argile cu treceri la nisipuri argiloase.

Oras Ineu

Orasul Ineu este asezat pe ambele maluri ale raului Crisul Alb, zona in care se remarca alternanta stratelor de permeabilitati diferite. Bazinul sau de receptie este de 4155 km², o lungime de 145 km, si o panta medie a albiei de 1^.

Sistemului hidrografic natural al Crisului Alb i se adauga canalul Morilor, lung de 83.5 km, care porneste din raul Crisul Alb la Buteni.

Debitul mediu multianual al Crisului Alb la statia hidrometrica Chisineu - Cris, este de 24 m³/s. Debitul maxim cu probabilitatea de depasire de 1% (o data la 100 de ani) este la Chisineu Cris de 700 m³/s, iar volumul maxim scurs intr-o perioda de 10 zile pentru proabilitatea de depasire de 1% este de 260 mil m³. In perioadele secetoase debitele Crisului Alb scad foarte mult, valoare debitului mediu zilnic minim anual cu probabilitatea de 80% (o data la 5 ani) fiind pentru regimul natural de scurgere de 0.80 m³/s.

Nivelul hidrostatic variaza in functie de nivelul apei din rau si de regimul pluviometric annual.

Lucrarile de cercetare prin foraje hidrogeologice executate in zona Ineu, au pus in evidenta, pe criterii de adancime, litofacies, si varsta cronostratigrafica, doua acvifere: freatic si de medie adancime.

Acviferul freatic este alimentat, in principal, din precipitatiile atmosferice si din apele de suprafata. Acviferul prezinta variatii mari din punct de vedere al capacitatii de debitare. Sistemul acvifer freatic este constituit din unul sau mai multe straturi cu legaturi hidrodinamice intre ele, plasate in general pana la adancimea de circa 25 m.

Cele mai importante straturi acvifere freatice sunt localizate in depozitele holocene (reprezentate prin argile nisipoase, silturi, nisipuri, pietrisuri) din alcatuirea Luncii Crisului Alb si la partea superioara a depozitelor pleistocen superior holocene din alcatuirea conului aluvial Crisul Alb -Teuz (argile, silturi, nisiopuri, pietrisuri). Acviferul freatic din aceste depozite constituie surse locale de alimentare cu apa.

In general apa este potabila dar local, se semnaleaza prezenta Fe si a Mn.

2. REZUMATUL MASTER PLANULUI
- 2.1 RESURSELE DE APA, TRATAREA SI DISTRIBUȚIA APEI

Judetul Arad este traversat, in partea de sud de Raul Mures iar in partea de nord de Raul Crisul Alb impreuna cu afluentii lui Dezna, Cigher si Teuz.

Conul aluvionar al Muresului

Conul aluvionar al raului Mures se desfasoara spre vest, la iesirea din culoarul Muresului imediat aval de Lipova, avand o lungime intre Lipova si Nadlac de cca. 70 km si o latime maxima de 59 km pe linia Secusigiu - Grăniceri totalizând o suprafața de 2210 km², din care 2040 km² pe teritoriul Romaniei.

Fata de axa Muresului, se observa o dezvoltare asimetrica in sensul ca sectorul situat la nord de rau ocupa o suprafata mult mai mare (1590 km²) fata de sectorul situat la sud de Mures (450 km²). De asemenea, in Ungaria, conul ocupa o suprafata de aproximativ 170 km².

Orizonturile acvifere din con sunt separate in unele sectoare prin intercalatii lenticulare de argile, argile nisipoase si prafuri argiloase care nu asigura decat partial izolarea stratului acvifer freatic de stratele acvifere de medie adancime. Intercalatiile argiloase sunt in general mai groase si din ce in ce mai numeroase spre extremitatile vestice, nordice si sudice.

Deschiderile de foraje au evidentiat un important complex acvifer acumulat in principal in depozite fluvio - lacustre si aluvionare in care, in portiunile cu strat separator de argila apar doua strate acvifere: freaticul, pana la 30 m adancime si cel subiacent, considerat de medie adancime.

Acviferul freatic este alimentat atat din precipitatiile cazute pe toata suprafata conului aluvionar, cat si din infiltratii din raul Mures. Studiile cu foraje ale I.S.P.I.F. (Institutul de Studii si Proiectari pentru Imbunatatiri Funciare) in albia Muresului au stabilit ca intre Paulis si Arad, pe o lungime de 16 km, raul are un aport de 640 l/s la alimentarea acviferului. Nivelul hidrostatic intalnit este de regula cuprins intre 2-5 m iar in luncile Muresului, Ierului si al principalelor canale de desecare de 0-2 m. Aspectul curgerii este in general divergent, retelele de descarcare drenand freaticul.

Grosimea medie a stratului acvifer freatic, studiat mai aprofundat in lungul frontului nou de captare al municipiului Arad, este de 12-17 m, iar debitele exploatabile pe foraj de 10-14 l/s la denivelari de 0.2 - 2.1 m.

Acviferul de medie adancime reprezinta cea mai importanta sursa de apa subterana din care se alimenteaza majoritatea folosintelor.

Grosimea orizonturilor acvifere sunt cuprinse, pe intreg arealul, intre 20-80 m. Cele mai mari grosimi fiind in zona Arad - Zimandul Nou - Santana, unde a fost realizata noua captare a municipiului Arad.

Straturile acvifere au caracter ascensional, nivelul piezometric situandu-se intre 3-7 m. La pomparile experimentale debitele forajelor au fost apreciabile: Q = 25-30 l/s, la denivelari de 1.4 -4.7 m intalnindu-se insa si valori mai mari.

Observatiile efectuate asupra nivelurilor hidrostatice din forajele de studii, de exploatare si fantani, conduc la concluzia ca directia generala de curgere a apei subterane este SE - NV sau chiar S - N sau E - V, in functie de zona luata in considerare, iar panta medie este de 0.5 - 1%o.

La iesirea din Muntii Xxxxx Xxxx, aproximativ din dreptul comunei Barsa spre V-NV, raul Crisul Alb si-a format un con de dejectie bine dezvoltat, reprezentat prin roci cu granulatie diferita si care ocupa o suprafata de 952 km².

Pe directia V-NV conul are o lungime de cca. 50 km acoperind depozitele de varsta pannoniana pana spre NV de localitatile Siclau - Chisineu Cris - Xxxx X- Xxxxx.

Latimea maxima a conului este de 26-27 km, atat pe aliniamentul Sepreus - Cherelus - Zarand, cat si aliniamentul Vanatori - Adea - Chisineu Cris - Simand.

Conul aluvionar al raului Crisului Alb se delimiteaza aproximativ in zona Xxxxx X- Xxxxxx - Vanatori - Socodor - Simand - Seleus - Bocsig, din punct de vedere administrativfiind in intregime in judetul Arad.

Grosimea maxima a depozitelor aluvionare se semnaleaza in zona Ineu si este de cca 140 m. La Bocsig aceasta adancime este de 43 m, la Vanatori de 52 m, la Sicula de 56.5 m, la Zarand de 40 m, la Chisineu Cris de 80-100 m, la Socodor de 70 m si la Adea de 57.9 m.

Alte acvifere de mica extindere

Sunt in genere sarace in apa, insa prezinta uneori intercalatii nisipoase care, interceptate in unele foraje de exploatare, debiteaza artezian. Forajele de exploatare cu adancimi cuprinse intre 150 si 350 m sunt in majoritate executate de unitati nespecializate, care nu au luat date despre stratificarea interceptata.

Apa are in genere miros de hidrogen sulfurat, gust slab metalic si frecvent prezinta caracter de „apa moale” (duritate totala scazuta de 2-4 °D). Uneori se semnaleaza continuturi depasite de fier si mangan si emantii de gaz metan (Cermei).

Grosime medie a stratelor acvifere din pannonian existente sub conul de dejectie al Crisului Alb = 15 m (de la 30 de m in jos apa nu prezinta interes ca apa potabila intrucat frecventa devine mezotermala);

Sectoare adiacente conului aluvionar al raului Crisul Alb

In forajele sapate la Varsand, Pilu, Zerind, Somosches, Berechiu, Xxxxxxx Xxxxxx, unele sapate tot de particulari, s-au interceptat mai multe strate acvifere arteziene, continuate in nisipuri fine, in special pe intervalul 230 - 350 m adancime. Pana la 150 m adancime stratele sunt numai ascensionale si debiteaza mult mai slab.

Printre forajele existente se mentioneaza: forajele 280 - 360 m adancime de la Pilu, cu un debit de

1.5 l/s; doua foraje de adancime de la Zerind, cu debitare arteziana; un foraj de adancime de la Xxxxxxx Xxxxxx, ambele avand strate acvifere arteziene la adancimi cuprinse intre 265 - 415 m; forajul de 300 m de la Varsand, care debiteaza 4 l/s.

Rezerva naturala din aceasta hidrostructura s-a calculat cu urmatorii parametrii: suprafata aferenta = 300 km2; grosime medie a stratelor acvifere 18 m (pana la 300-350 m adancime); coeficientul capacitatii de cedare mediu = 0.05; rezultand:

- Rn = 300 x 106 m2 x 18 m x 0.05 = 270,000,000 m³ (1)
- Apa din acest acvifer este in genere potabila cu miros de hidrogen sulfurat si duritate totala mica (2 - 3°d).

Mai pot fi amintite, ca acvifere cu extindere relativ redusa:

- Lunca paraului Sighisoara la Gurahont, cu un potential de 45 l/s, debit utilizat pentru populatie;

- Acviferul cantonat in roci calcaroase de la Moneasa, cu un debit de 106 l/s;

- Lunca Muresului la Savarsin cu un debit de 65 l/s;

- Lunca Muresului la Lipova cu un debit de 65 l/s;

- Lunca Cigherului in aval de Taut, cu un debit de 30 l/s.

In judetul Arad aproximativ 62% din populatie este conectata la un sistem centralizat de alimentare cu apa; 80% din populatie in zonele urbane, dar numai 40% in zonele rurale.

Judetul are 8 statii mari de tratare ( cu un debit mai mare de 20 l/s) la Arad, Bocsig, Chisineu Cris, Ineu, Halmagel, Nadlac, Pecica si Sebis; la Arad statia este in stare satisfacatoare, cele de la Nadlac si Pecica sunt in curs de imbunatatire ca parte a programului Samtid, iar cea de la Ineu face obiectul prezentului proiect.

Pierderile de apa din rețeaua de distribuție se ridica la 30 - 40% din totalul volumului de apa introdus in retea. In toate zonele urbane este necesara reabilitarea si/sau extinderea retelei existente, precum si inlocuirea conductelor din azbociment.

Un numar de comunitati rurale care au acces la apa subterana sau de suprafata de calitate buna au implementat solutii locale cu ajutorul fondurilor primite de la guvern sau autoritatile locale.

2.2 COLECTAREA SI EPURAREA APEI UZATE_________________________________

Aproximativ 44% din populatie judetului Arad este conectata la un sistem centralizat de colectare a apei uzate; 55% din populatia din mediul urban si numai 28% din populatia din mediul rural. In municipiul Arad aproximativ 80% din populatie este conectata la sistemul de canalizare.

Exista 27 de localitati care au un sistem de colectare a apei uzate dar numai 11 au statii de epurare a apei uzate (SEAU). Nici una dintre aceste statii de epurare nu produc un efluent care sa fie in conformitate cu standardele impuse de legislatia existenta; 2 statii (Arad si Ineu) sunt in curs de extindere/reconstructie, 2 statii (Sebis and Gurahont) au doar treapta mecanica de epurare,1 este in conditie proasta (Chisineu Cris) si 6 (Santana, Pecica, Lipova, Curtici, Nadlac and Pancota) nu mai sunt in functiune.

2.3 ANALIZA DE OPȚIUNI LA NIVEL DE MASTER PLAN___________________________

Investitiile identificate in MP in faza 1 (2008-2013) au fost analizate si dezvoltate pe baza unor tehnici de analiza a optiunilor privind cele mai mici costuri, analiza care a luat in considerare cel putin urmatoarele elemente:

- Reabilitarea sau inlocuirea activelor existente;
- Regionalizarea zonelor de furnizare a serviciilor;
- Relocarea principalelor infrastructuri de tratare in amplasamente noi;
- Regionalizarea aglomerarilor (pentru ape uzate) in grupuri.

Analiza a confirmat urmatoarele:

- Reabilitarea facilitatilor existente de tratare este in general optiunea cu cele mai mici costuri, in cazul in care daca nu s-au luat in considerare alte elemente, ca de ex. proprietatea asupra terenului, costuri reduse de operare;
- In cazul facilitatilor de epurare care nu functioneaza relocarea totala pe un nou amplasament reprezinta optiunea cu cele mai mici costuri;
- Regionalizarea grupurilor privind epurarea apelor uzate a fost in general ne-eficienta din punct de vedere al costului.

2.3.1 Sursa de apa si tratarea_____________________________________________________________

Sursele de apa disponibile in judetul Arad sunt semnificative si chiar in exces in comparatie cu cererea de apa pe plan local. In ultimii ani au fost realizate investitii pentru a se extinde aria de furnizare in regiunile invecinate si acest lucru s-a intamplat mai ales in nordul si estul Aradului, ajungandu-se pana la Simand, aproape 30 km nord de municipiu. Master Planul este construit pe baza acestei abordari si prezinta propuneri de extindere a alimentarii si in localitatile din sudul si sud-vestul municipiului.

In alte zone ale judetului s-au facut eforturi semnificative pentru imbunatatirea serviciilor de alimentare cu apa si un numar de proiecte finantate de catre Guvern se afla in diferite etape de implementare. In general aceste proiecte sunt solutii locale la probleme locale pentru ca accesul la apa subterana si de suprafata de calitate este asigurat si nu exista o presiune pentru construirea unei facilitati importante de captare pentru a satisface cererea pe plan regional. Trebuie sa se consemneze faptul ca dispunerea in teritoriu a populatiei nu ar facilita o astfel de propunere; in afara municipiului Arad, asezarile sunt dispersate si relative mici cu populatie mai mica de 15,000.

Se considera ca, in afara municipiului Arad, nu se pot realiza pe baza unor costuri rezonabile zone mari de alimentare cu apa. Propunerea Master Planului este sa se accepte abordarea privind solutiile locale care sunt deja in curs de implementare si sa se construiasca pe zona respectiva si sa se extinda zona de alimentare cu apa acolo unde este eficient din punct de vedere al costului.

2.3.2 Colectarea si epurarea apelor uzate_________________________________________________

In afara capitalei judetului, starea retelei de canalizare si a statiilor de epurare variaza de la foarte proasta la non existenta. In timp ce a existat un program clar, incluzand investitii, pentru a se realiza atat un sistem integrat de canalizare cat si o facilitate de epurare a apelor uzate, acestea n-au fost niciodata finalizate din cauza constrangerilor bugetare sau din nevoia de a transfera resursele financiare catre alte proiecte.

Cu o infrastructura instalata care a cedat sau are nevoie de reabilitari majore, exista relativ putine optiuni cheie direct legate de acest subiect.

Optiunile analizate din programului de investitii prioritare si cele pe termen lung au luat in considerare urmatoarele elemente:

- Extinderea si imbunatatirea unei facilitati existente pentru furnizarea unei solutii regionale;

- Tratare pe plan local versus o solutie regionala;

- Disponibilitatea unor cursuri de apa potrivite pentru deversarea efluentului provenit de la statiile de epurare;

- Scheme de transfer regional cu ajutorul gravitatiei sau prin presiune;

- Topografia zonei si impactul acesteia asupra costurilor retelei de canalizare;

- Impactul costurilor de capital si operationale, mai ales pentru statii pentru o populatie echivalenta mai mare de 10,000;

- Impactul evacuarii namolului provenit de la statii mici si indepartate;

- Inlocuirea retelei combinate de canalizare si eliminarea legaturilor in cruce cu conductele de canalizare pentru a se realiza un sistem total separat in timpul reabilitarii;

- Canalele plasate in adancime vor fi captusite sau inlocuite in pozitia initiala;

- Capacitatea populatiei locale de a plati pentru serviciu;

- Facilitati individuale de tratare ca de ex. fose septice;

In acest sens exista doua presupuneri majore:

1. Cand un nou sistem de canalizare este necesar, acesta nu va fi construit niciodata in sistem unitar. Pentru majoritatea satelor va fi prevazut doar un canal menajer pentru ca,

costurile suplimentare pentru realizarea unei retele pluviale sunt nejustificate in cele mai multe cazuri, spre deosebire de zonele mari urbane sau acolo unde exista zone care se inunda la ploi abundente.

2. Variatiile privind tehnologiile de tratare nu au consecinte importante atunci cand se evalueaza solutiile individuale. Baza fiecarei solutii trebuie sa fie un proces tehnologic robust, usor de operat si de mentinut, care minimizeaza costurile tratarii si evacuarii namolului in aval. Numai in situatii specifice, acolo unde terenul este foarte valoros, trebuie adoptate solutii de tratare avansata sau cu costuri mari.
- 2.4 PREZENTAREA GENERALA A REGIONALIZARII
  - 2.4.1 Considerații generale privind regionalizarea_________________________________________

Orice investitie propusa trebuie sa ia in considerare conceptul unei abordari regionale privind furnizarea serviciului de alimentare cu apa, colectare si epurare a apelor uzate si de tratare si evacuare a namolului de canalizare si a celui provenit din tratarea apei.

Exista avantaje si dezavantaje atunci cand se ia in calcul o solutie regionala sau locala pentru furnizarea serviciului; in orice caz, este foarte dificil sa se stabileasca reguli solide si rapide pentru oricare dintre abordari pe durata evaluarii initiale a investitiilor care sunt, in general, utilizate pe durata dezvoltarii unui Master Plan de 30 de ani. Evaluarea completa a optiunilor tehnice, financiare si de mediu poate fi revizuita in intregime doar pe durata dezvoltarii studiilor de fezabilitate detaliate.

TABEL 2.4-1 Avantaje si dezavantaje ale unei solutii regionale fata de una locala

Problema	Regional	Local
Management	Management solid disponibil din partea ROC	Capacitate de management limitata sau lipsa
Respectarea calitatii	Analize de laborator si proceduri eficiente disponibile din partea ROC	Capacitate limitata sau lipsa
Securitatea furnizarii serviciului	ROC poate oferi managementul riscului si resurse	Limitata sau fara acoperire in caz de urgenta
Sprijin	ROC	Fara sprijin suplimentar
Intretinere	ROC	Capacitate inexistenta
Implementare	ROC cu experienta	Fara experienta
Modificari legislative	ROC cu experienta relevanta	Capacitate inexistenta
Extindere	Capacitate de rezerva aferenta conductei principale	Capacitate de rezerva limitata din puturi forate
Depreciere	Durata de exploatare lunga a activelor aferente conductelor principale	Durata scurta de exploatare a activelor echipamentelor mecanice si electrice din gestiune

Sursa: Date prelucrate de consultant

2.4.2 Regionalizarea serviciului de apa potabila___________________________________________

Ca regula generala, zonele urbane cu populatie de peste 10,000 locuitori au fost prevazute cu elementele de baza ale unui sistem solid de alimentare cu apa potabila. Majoritatea facilitatilor au fost construite sau renovate in timpul industrializarii accelerate a Romaniei pe durata celor 40 de ani de planificare centralizata.

Facilitatile pentru zonele urbane cu peste 100,000 de locuitori au fost, in general, reabilitate sau se afla in curs de reabilitare in baza mai multor proiecte de alocare de fonduri de intrajutorare sau cu finantare independenta.

Problema principala a regionalizarii este ca majoritatea statiilor de tratare si sursele de apa aferente prezinta o capacitate mai mult decat suficienta pentru satisfacerea nevoilor curente si, in mai multe cazuri, prezinta capacitate de tratare de rezerva suficienta prin care se poate furniza apa potabila unui numar de consumatori de doua ori mai mare decat cel actual.

Totusi, situatia privind alimentarea cu apa a satelor si a oraselor mici cu o populatie mai mica de 10,000 de locuitori si a oraselor care nu au unitati industriale nu a fost niciodata considerata ca o prioritate pentru investitii. Doar in ultimii 10 ani au fost alocate fonduri pentru a rezolva problema sistemelor complet inadecvate de alimentare cu apa in mediul rural.

2.4.3 Resursele de apa, tratarea si distributia apei___________________________________________

Din punct de vedere hidrogeologic principalul colector al zonei este raul Mures (care de foarte multe ori produce inundatii depasind „cotele de alarma”). Acest rau are un curs foarte meandrat datorita pantei reduse de curgere primind afluenti cu debit permanent sau temporar ce alcatuiesc o retea hidrografica haotica si inainte de confluenta cu raul au creat brate moarte colmatate cu aluviuni nisipoase si prafoase - maloase.

Debitul mediu multianual al acestuia este de 177 m³/s, iar debitul multianual de aluviuni in suspensie de 95 kg/s

Sistemului hidrografic natural al Crisului Alb i se adauga canalul Morilor, lung de 83.5 km, care porneste din raul Crisul Alb la Buteni.

Nivelul hidrostatic variaza in functie de nivelul apei din rau, de regimul pluviometric anual, de pierderile de apa din canalul colector care intra si iese in si din incinta statiei de epurare.

superioara a depozitelor pleistocen superior holocene din alcatuirea conului aluvial Crisul Alb -Teuz (argile, silturi, nisiopuri, pietrisuri). Acviferul freatic din aceste depozite constituie surse locale de alimentare cu apa.

In general apa este potabila dar local, se semnaleaza prezenta Fe si a Mn.

2.4.4 Colectarea si epurarea apelor uzate

Conform Master Planului, pentru colectarea transportul si epurarea apelor uzate au fost delimitate un numar de 40 clustere si aglomerari cu statiile de epurare aferente.

Gruparea in clustere si aglomerari a fost facuta in principal in jurul oraselor si localitatilor cu populatie mai mare, avand in vedere atat posibilitatile de descarcare in emisar cat si costurile de investitie si exploatare.

TABEL 2.4-2 Marimea aglomerarilor, clusterelor si localitatilor

Clasificare dupa populația echivalenta (PE)	1 Numarul clusterelor	Numarul aglomerarilor	Numarul localitatilor
sub 2,000	0	227	258
de la 2,000 la 10,000	10	35	30
peste 10,000	5	5	3
Total	15	267	291

Trebuie mentionate doua aspecte cu privire la costurile aferente serviciului de ape uzate, anume ca acestea nu sunt direct proportionale cu costul epurarii apelor uzate, iar costurile de operare per populatie echivalenta cresc semnificativ pe masura ce se reduce dimensiunea instalatiilor. Costurile de eliminare si de tratare a namolului de canalizare sunt, de obicei, cel putin la fel de ridicate ca si costurile tratarii si cresc semnificativ pentru instalatii mai mici.

Odata cu cerintele din ce in ce mai stringente ale EU pentru eliminarea ecologica a namolului, costurile suplimentare aferente instalatiilor mici nu ar trebui scazute pe durata analizei oricarei solutii regionale.

2.4.4.1 Strategia pentru județul Arad - ape uzate

Dupa finalizarea lucrarilor ce au loc in prezent la SE Arad, capacitatile hidraulice si de epurare vor excede cerintele zonei actuale de colectare a apelor uzate. Statia de epurare existenta este proiectata pentru o populatie echivalenta de 225,000 locuitori, un debit proiectat pentru tratare completa de 84,000 mc/zi si pentru tratare mecanica si biologica.

Propunerea realizata la nivel de Master Plan este de a folosi aceasta capacitate suplimentare de epurare asigurandu-se colectarea apelor menajere din zonele adiacente Arad. Analiza de optiuni realizata de nivel de Master Plan si detaliata la nivelul Studiului de fezabilitate indicand fezabilitatea acestei solutii, comparativ cu solutii locale sau regionale, dar la scara mai mica de epurare a apei uzate.

In alte zone ale judetului, sunt in diferite etape ale implementarii un numar de proiecte finantate de la Guvern sau de la UE, pentru imbunatatirea serviciilor de apa uzata. Toate acestea sunt insa solutii locale. Aglomerarile cu populatie mai mare de 2,000 locuitori echivalenti sunt in general imprastiate in teritoriu si deci nu este avantajoasa formarea de clustere de apa uzata din punct de vedere al costurilor actualizate de investitie si operare pe un orizont de 30 ani.

2.5 PLANUL DE INVESTIȚII PE TERMEN LUNG

Programul de investiții este impartit in 6 faze distincte, Faza 1 acopera perioada 2008 - 2013, Faza 2 perioada 2014 - 2018, iar urmatoarele includ fiecare un plan de 5 ani pana in anul 2038.

Prioritizarea investitiilor in etape se bazeaza pe o lista de criterii care imbina chestiuni de natura tehnica, economica, institutionale si prevederi privind conformarea.

Programul de investitii pentru judetul Arad pentru o perioada de 30 de ani (2008 - 2038) defalcat in tipuri de servicii/activitati este prezentat in tabelul de mai jos:

TABEL 2.5-1 Planul de investitii pe termen lung

Mii euro

Serviciu/activitate	Total	Etapa 1	Etapa 2	Alte etape
		2008-2013	2014-2018	2019-2038
Sursa apa/captare	4,141	820	3,321	0
Tratare apa	10,475	2,030	2,445	6,000
Aductiuni	33,753	2,269	31,484	0
Statii pompare apa	14,769	992	9,727	4,050
Retea de distributie	200,915	34,174	86,721	80,020
Epurare apa uzata	94,164	21,100	10,064	63,000
Colectoare principale	21,316	7,867	9,145	4,304
Statii pompare ape uzate	26,872	10,408	10,824	5,640
Retea canalizare	119,822	51,579	28,606	3,9637
Altele	11,975	8,325	1,900	1,750
Total	538,202	139,564	194,237	204,401

Investitiile privind colectarea si epurarea apelor uzate sunt desemnate pentru aglomerari avand mai mult de 2,000 p.e. si cateva aglomerari care au mai putin de acest prag de 2000 p.e pentru care este fezabil sa se conecteze la statia de epurare existenta/propusa a fi nou construita.

2.6 ALEGEREA SI PRIORITIZAREA INVESTIȚIILOR
- 2.6.1 Selectarea investițiilor prioritare__________________________________________________________

Investitiile prioritare cuprinse in Master Planul judetului au luat in calcul Tratatul de Aderare si planurile de implementare elaborate de autoritatile romane responsabile pentru Directiva 98/83/EC privind „calitatea apei destinate consumului uman” si respectarea Directivei 91/271/EEC „privind epurarea apelor uzate orasenesti”.

Principalele cerinte ale Directivelor 91/271/EEC respectiv 98/83/EC precum si responsabilii pentru indeplinirea lor pot fi sintetizate astfel:

Cerintele principale ale Directivei 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate orasenesti:

1. Identificarea zonelor sensibile de pe teritoriul Romaniei (art. 5(1)).
2. Asigurarea ca toate aglomerarile mai mari de 2.000 l.e. sunt prevazute cu sisteme de

colectare a apei uzate orasenesti (art. 3).

3. Asigurarea ca apele uzate orasenesti care intra in sistemele de colectare ale aglomerarilor cu mai mult de 2.000 e.l, sunt subiectul unei epurari secundare sau echivalente inainte de descarcare (art. 4).
4. Asigurarea ca apele uzate orasenesti care intra in sistemele de colectare ale aglomerarilor cu mai mult de 10.000 l.e., situate in zonele sensibile sunt supuse unei epurari mai stringente inainte de descarcare, iar apa descarcata satisface standardele de emisii relevante pentru azot si fosfor (Anexa I, tabel 2, art. 5 alin. 2, 3, 4)
5. Asigurarea ca apele uzate orasenesti colectate din aglomerarile cu mai mult de 2.000 l.e. si descarcate in cursuri de apa curgatoare, si cele provenite din aglomerari cu mai putin de 10,000 l.e. care descarca in apele costiere, sunt epurate corespunzator inainte de descarcare (art. 7).
6. Asigurarea ca, atunci cand apele din jurisdictia unui Stat Membru sunt afectate de evacuari de ape uzate din alt Stat Membru, Statul afectat notifica celuilalt stat si Comisiei faptele relevante. ( art. 9)
7. Asigurarea ca statiile de epurare a apelor uzate orasenesti sunt proiectate, construite, exploatate si intretinute pentru a asigura performante suficiente in conditii climatic normale (art. 10).
8. Asigurarea ca descarcarile de ape uzate industriale care intra in sistemele de colectare si in statiile de epurare orasenesti (art. 11), descarcarile din statiile de epurare a apei uzate orasenesti (art. 12) si depozitarea namolului rezultat din statiile epurare a apei uzate orasenesti, sunt supuse unor reglementari prealabile si/sau unor autorizari specifice de catre autoritatea competenta.
9. Asigurarea ca apele uzate industriale biodegradabile care nu intra in statiile de epurare a apei uzate orasenesti, respecta conditiile de descarcare stabilite in reglementarile prealabile si/sau autorizarile specifice emise de catre autoritatea competenta (art. 13).
10._Asigurarea monitorizarii apelor uzate descarcate, a monitorizarii apelor receptoare relevante si a monitorizarii procedurilor de depozitare a namolului provenit din epurarea ________apei uzate orasenesti (art. 14 si 15).___________________________________________________________

Factori de decizie si responsabilități in implementarea Directivei:

MMGA (Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor) 2:

• Stabileste standardele si obiectivele de calitate a apelor
• Stabilirea zonelor sensibile
• Reglementarea conditiilor de descarcare
• Stabilirea sistemului de monitoring al descarcarilor

MAI (Ministerul Administratiei si Internelor) 3:

• Elaborarea unui program de actiune pentru reabilitarea, modernizarea si constructia sistemelor de colectare in aglomerarile peste 2.000 l.e.

MTCT (Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului) 4:

• Promovarea standardelor si reglementarilor tehnice privind constructia si exploatarea sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti

Garda Nationala de Mediu:

• Inspectia si controlul evacuarilor

Administratia Nationala “Apele Romane” (Directiile de apa):

₂

In prezent MM (Ministerul Mediului)

₃

In prezent Ministerul Internelor si Reformei Administrative

₄

In prezent Ministerul Pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale

• Asigurarea avizarii/autorizarii evacuarii apelor uzate provenite de la aglomerari umane sau de la industria agro-alimentara asimilata, conform normativelor NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002

• Monitoringul apelor de suprafata, a receptorilor naturali in care se evacueaza apele uzate orasenesti sau industriale

Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala (ANSRC):

• Licentierea operatorilor statiilor de epurare a apelor uzate

Administratia publica locala:

• Realizarea sistemelor de canalizare si epurarea apelor uzate

Regiile locale de Apa si Canalizare (fie detinute de municipalitati, sau regii de stat):

• Exploatarea si intretinerea sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti

• Automonitoringul si raportarea catre Directiile Apelor din cadrul Administratiei Nationale Apele Romane

• Conformarea cu conditiile de evacuare

• Gestionarea si indepartarea nămolului____________________________________________________

Cerințele principale ale directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman:

1. Obligatia de a stabili parametrii de calitate pentru apa destinata consumului uman si valori pentru parametrii relevanti (Articolele 2-5).
2. Obligatia de a determina punctele (locurile) (Articolul 6), in care apa trebuie sa fie corespunzatoare valorilor stabilite conform Articolului 5.
3. Obligatia de a asigura monitorizarea reglementata, pe intreaga tara, a calitatii apei destinate consumului uman (Articol 7) si informarea adecvata si actualizata a consumatorilor (Articolul 13), inclusiv publicarea regulata a rapoartelor si prezentarea lor catre Comisie.
4. Obligatia de a asigura ca toate masurile necesare de remediere sa fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a carei calitate constituie un pericol potential pentru sanatate, acordarea de posibile derogari in conditiile prevazute de directiva si informarea consumatorilor (Articolele 8, 3, 9 si 13)
5. Obligatia de a asigura ca substantele sau materialele folosite la tratarea sau distributia apei

_______destinate consumului uman nu vor diminua protectia sanatatii publice (Articol 10).___________ Factori de decizie si responsabilitati in implementarea Directivei

Ministerul Sanatatii 5:

• Supravegheaza sanitar (autorizare sanitara si autorizare temporara pe perioada derogarii, inspectie sanitara) si controleaza monitorizarea calitatii apei efectuata de catre producator si/sau distribuitor
• Controleaza calitatea apei folosite in industria alimentara de catre producator, calitatea apei imbuteliate
• Avizeaza sanitar produsele si materialele in contact cu apa
• Asigura monitorizarea de audit, informarea si raportarea catre Comisia Europeana Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor:
• Asigura protectia apei de profunzime si a apei de suprafata, a resurselor de apa si monitorizarea apei la sursa.

In prezent Ministerul Sanatatii Publice

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale 6:

• Asigura centralizarea planurilor de conformare pentru apa folosita in industria alimentara, din surse proprii.

Ministerul Administratiei si Internelor:

• Centralizeaza planurile de conformare

• Monitorizeaza si controleaza implementarea acestora Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare si Ministerul Sanatatii:

• Stabilesc parametrii de radioactivitate, punctele de prelevare a probelor pentru monitorizarea parametrilor indicatori de radioactivitate.

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea Serviciilor Publice:

• Emite licenta de operare in care este inclusa cerinta pentru intocmirea planului de conformare

Autoritatile publice locale, producatorii si distribuitorii:

• Asigura conformarea la prevederile Directivei

• Iau masuri pentru asigurarea monitorizarii calitatii apei potabile

• Iau masuri de remediere si aplicare a restrictiilor de utilizare, solicitarea derogarilor

• Asigura datele pentru intocmirea Raportului national privind calitatea apei potabile inregistreaza si pastreaza datele privind calitatea apei potabile

• Asigura accesul populatiei la datele privind calitatea apei potabile

• Intocmesc impreuna cu autoritatea de sanatate publica judeteana Raportul judetean privind calitatea apei potabile

Selectia investitiilor prioritare a fost bazata pe un proces complet deschis si transparent, avand la baza urmatoarele aspecte esentiale:

(a) Cea mai importanta cerinta este aceea ca Romania sa fie capabila sa se conformeze obligatiilor legale din cadrul Tratatului sau de Aderare la Uniunea Europeana. Orice investitie propusa trebuie sa contribuie la conformarea Romaniei cu obligatiile Tratatului de Aderare in ceea ce priveste:

- Directiva Consiliului 98/83/CEE referitoare la calitatea apei destinata consumului uman, si
- Directiva Consiliului 91/271/EEC privind tratarea apelor uzate orasenesti.

(b) Programele de investitii pe termen scurt se vor concentra asupra unei selectii a investitiilor de care este nevoie astfel incat sa se respecte cele mai importante termene ce reies din punctul (a) de mai sus. Selectia va acorda prioritate acelor proiecte care au sanse crescute de a fi implementate cu succes in termenele aplicabile, in vederea demonstrarii unei folosiri eficiente a fondurilor cat de rapid posibil.
(c) Lista de proiecte de investitii pe termen lung va fi structurata in asa fel incat sa indeplineasca restul de obligatii ale Romaniei in cadrul Tratatului de Aderare cu privire la cele doua directive mentionate mai sus.
(d) In cazurile in care exista o nevoie a priori de investitii in vederea respectarii unui termen scurt (de exemplu in cazul in care exista deja o comunitate de peste 10,000 de locuitori echivalenti), raportul beneficiu/cost al investitiei va fi maximizat prin extinderea investitiei

⁶ In prezent Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

astfel incat sa acopere un numar cat mai mare de oameni, intr-o maniera fezabila, rezonabila. In acest fel, se maximizeaza si probabilitatea ca acea investitie sa fie durabila.

2.6.2 Prioritizare pentru conformarea cu Directiva privind epurarea apelor uzate urbane 91/271/EEC___________________________________________________________________

Profilul investitiei se bazeaza pe urmatoarele prioritati:

- Extinderea/modernizarea statiilor de epurare care deservesc un numar de locuitori mai mare de 100,000;

- Reabilitarea si, unde este necesar, extinderea retelelor de canalizare in zonele urbane cu populatie mai mare de 10,000 de locuitori. Se va acorda prioritate situatiilor cu un nivel scazut al lungimii retelei de canalizare pe cap de locuitor conectat;

- Inlocuirea facilitatilor de tratare existente pentru zone urbane cu o populatie de peste 10,000, unde in prezent evacuarea apelor netratate are un impact de mediu asupra utilizatorilor din aval;

- Inlocuirea facilitatilor de tratare existente acolo unde pot fi incluse intr-un proiect regional;

- Reabilitarea unei retele existente de canalizare, acolo unde exista cazuri critice de inundare cu ape uzate menajere a strazilor sau a subsolurilor;

- Reabilitarea unei retele existente de canalizare acolo unde canalizarile de ape uzate au fost interconectate cu reteaua separata de ape pluviale si invers.

2.6.3_Prioritizarea pentru conformarea cu Directiva 98/83/EC privind calitatea apei ______destinate consumului uman__________________________________________________

Profilul investitiei se bazeaza pe urmatoarele prioritati:

- Sistemele existente de alimentare cu apa potabila care, datorita sursei de apa, lipsei tratarii eficiente, calitatii slabe a apei, nu sunt conforme Directivei si reprezinta o sursa potentiala de probleme pentru sanatatea populatiei;

- Orice zona urbana, in prezent fara un sistem de alimentare cu apa gestionat/acceptabil care poate fi deservit de o sursa existenta;

- Extinderea zonelor de deservire din sursele de apa conforme existente, fapt care elimina sursele de apa nereglementate;

- Comunitatile fara sisteme acceptabile de alimentare cu apa ce nu pot fi deservite din sursele existente;

- Reabilitarea retelei, cu prioritate in functie de avariile retelei, numarul de interventii, nereusita alimentarii, pierderi masurate;

- Reabilitarea conductelor de azbociment din retea.

2.7 INFRASTRUCTURA EXISTENTA
- 2.7.1 Infrastructura de apa
  - 2.7.1.1 Resurse de apa_______________________________________________________________________

Resursele subterane sunt deosebit de valoroase atat sub aspect cantitativ cat si calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populatiei si ramurilor economice, in special industriale.

Alimentarea cu apa a populatiei judetului Arad este asigurata in majoritate din subteran. Apele de medie adancime cantonate in conul aluvionar al Crisului si al Muresului constituie principala resursa de apa pentru populatie si aceasta satisface calitativ.

TABEL 2.7-1 Capacitatea instalațiilor existente de producere a apei potabile - Jud. Arad

m³/zi

Localitati	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Total	299,482	291,473	308,655	314,495	325,575	336,153	310,777
Municipiul Arad	240,883	240,883	240,883	240,883	240,883	240,883	233,645
Oras Chisineu-Cris	9,500	9,500	7,000	7,200	2,865	2,865	2,865
Oras Curtici			365		730	365	365
Oras Ineu	3,500	3,500	3,000	3,100	3,002	3,002	3,865
Oras Lipova	9,760	2,080	2,350	2,350	2,350	2,400	2,400
Oras Nadlac	1,600	1,368	1,368	1,368	1,370	1,370	1,370
Oras Pancota	1,728	1,728	1,728	3,600	3,600	3,600	3,600
Oras Pecica	4,400	4,400	5,460	5,460	3,456	4,456	4,456
Oras Santana	3,120	3,320	3,320	2,333	2,419	2,419	2,419
Oras Sebis	5,330	5,500	7,040	6,350	3,500	4,480	4,230
Almas			365		1,095	2,920	1,460
Apateu	700	700	700		27	27	365
Archis			1,655	600	1,695	1,085	1,415
Barsa	1,728		780		1,460	1,460	1,460
Beliu			65		490	505	965
Birchis	500	500	500	500	500	500	500
Bocsig	1,296	1,296	1,296	1,728	2,093	2,581	2,093
Brazii			365		1,095	1,460	730
Buteni			960			365	365
Carand	432	432	432		2,328	2,328	2,693
Cermei	700	700	700	700	135	835	835
Chisindia			570			365	365
Covasint			200	200	200	200	365
Dezna			730		730	730	730
Dieci	123	150	150	150	365	730	365
Fantinele			365		883	883	730
Felnac	350	750	1,400	1,400	1,800	1,800	1,800
Frumuseni						860	860
Ghioroc	2,500	2,500	2,500	2,500	2,500	2,500	3,230
Grăniceri	280	280	280	280	160	219	219

Localitati	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Gurahont	1,901	1,901	1,901	2,350	5,360	4,090	3,985
Halmagel	1,728	1,728	1,728	500	1,955	2,355	1,728
Halmagiu			365		610	2,560	2,560
Ignesti		295	295	365	365	365	365
Iratosu			365	1,512	1,877	1,877	625
Livada			730		730	730	730
Macea			730		365	730	730
Misca	200	200	200	365	200	200	200
Moneasa	2,160	2,160	2,525	2,130	730	1,565	1,565
Olari			590		365	365	365
Paulis		304	304	365	1,095	1,095	1,460
Peregu Mare	600	600	600	600	600	600	600
Pilu	173	173	346	624	624	403	404
Sagu	150	150	150	176	176	176	408
Savarsin	650	650	650	1,382	65	100	656
Secusigiu	80	80	80	80	8	8	8
Seitin	350	350	350	365	365	365	365
Seleus		50	50	50	50	50	50
Semlac	200	200	200	1,600	1,600	1,600	1,600
Sepreus	400	400	400	450	91	91	250
Sicula			500	500	998	520	365
Simand			365		365	365	365
Sintea Mare			1,000		365	465	1,460
Siria	150	200	200	200	200	200	200
Socodor		125	1,500		365	490	490
Sofronea			365		365	365	365
Tarnova			365	259	1,365	1,365	1,730
Taut	864	864	864	750	130	130	130
Varadia De Mures	50	60	60	65	70	70	70
Varfurile					365	365	365
Vinga	1,296	1,296	1,296	2,880	2,880	5,040	1,728
Vladimirescu			1,095	15,600	16,695	16,695	1,095

Localitati	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Zabrani	100	100	240		365	480	480
Zadareni					365	365	800
Zerind			624	625	625	625	625
Zimandu Nou			1,095		1,095	1,095	1,095

Se constata an de an cresterea volumului de apa industriala captata din subteran prin foraje proprii de catre tot mai multi agenti economici. Aceasta se intampla datorita costului tot mai ridicat al apei distribuite prin retelele de alimentare.

Sursele de apa pentru sistemele realizate in judetul Arad, cu exceptia sistemelor Halmagel, Sebis si Moneasa, sunt surse subterane.

O problema specifica judetului Arad este continutul ridicat de Fe si Mn al apei captate din sursa subterana, fiind necesara tratarea suplimentara.

Pentru corectarea calitatii apei provenite din sursa subterane sau de suprafata, au fost prevazute cu satatii de tratare urmatoarele micro-sisteme:

Arad (1973)	7020 [mc/h],
Chisineu Cris (1978)	216 [mc/h],
Ineu (1984)	150 [mc/h],
Nadlac (1977)	20 [l/s],
Pecica (1980)	42 [l/s],
Sebis (1977)	31.5 [mc/h],
Bocsig	72 [mc/h],
Halmagel	20 [l/s],
Iratosu	12 [l/s],
Moneasa (1974)	7 [l/s],
Pilu	3 [l/s],
Taut	20 [mc/h],
Tarnova	2 [l/s],
Vinga	20 [l/s]

In general, sursele existente acopera necesarul de apa al sistemelor pe care le alimenteaza.

Au fost raportate deficite de debit al sursei si necesitatea unor lucrari de suplimentare pentru microsistemul Sebis.

Pentru orasul Ineu au fost prevazute lucrari de extindere a sistemului de alimentare cu apa atat in oras cat si catre localitatile limitrofe. Pentru aceasta s-a propus reabilitarea sursei, modernizarea si extinderea statiei de tratare a apei potabile.

Pentru sursa microsistemului Ghioroc-Paulis au fost raportate probleme in ceea ce priveste zonele de protectie sanitara si drumurile de acces datorate retrocedarilor de terenuri din aria captarilor.

In judetul Arad, apa bruta provenita din foraje, in general necesita tratare pentru reducerea fierului si manganului.

Statiile de tratare care nu au facut obiectul unor reabilitari necesita lucrari de modernizare si retehnologizare. O situatie mai buna se regaseste in cazul Municipiului Arad, a oraselor incluse in programul SAMTID si in cazul sistemelor noi realizate in ultima perioada prin diferite programe de finantare (vezi capitol 2.7.1.4).

Din punct de vedere al monitorizarii si dispecerizarii functionarii sistemului, numai microsistemul Arad beneficiaza de astfel de dotari, fiind necesare echipamente suplimentare pentru monitorizare si control in mai multe puncte din sistem.

Pierderile de apa raportate pentru sistemele existente, cu exceptia sistemelor noi, sunt relativ mari, de cca 30-40%, fiind necesare lucrari de inlocuire de retele.

De asemenea, exista retele realizate cu tuburi din Azbo care trebuie inlocuite.

Pentru localitatile care nu beneficiaza de alimentare cu apa in sistem centralizat, este necesar a se realiza sisteme de alimentare cu apa noi. O situatie critica din cauza lipsei sursei de apa a fost raportata pentru localitatea Cuied - comuna Buteni, unde locuitorii colectează si utilizează pentru consum, apa provenita din precipitatii.

In judetul Arad, beneficiaza de alimentare cu apa in sistem centralizat cca 62% din populatie, gradul de acoperire fiind mai mare in mediul urban (cca 80% din populatie) si mai redus in mediul rural (cca 40% din populatie).

Procentul de acoperire cu retele de alimentare cu apa nu este de 100% pentru nici una dintre localitatile care dispun de sisteme centralizate, fiind necesare lucrari de extindere, atat in Arad (97% grad de conectare a populatiei) cat si in celelalte localitati.

2.7.1.2 Tratarea apei______________________________________________________________________________

In ceea ce priveste tratarea apei, in mediul urban, toate cele 10 orase dispun de statie de tratare / clorare a apei iar in mediul rural, din toate localitatile care dispun de sisteme de alimentare cu apa, doar o parte au statie de tratare/clorare,

Majoritatea statiilor de tratare/clorare existente sunt depasite fizic si moral, necesitand lucrari de reabilitare si modernizare. De cele mai multe ori dezinfectia se efectueaza necorespunzator in raport cu calitatea apei tratate.

Situatia la nivelul localitatilor urbane, din punct de vedere al ratelor de acoperire cu servicii de alimentare cu apa inregistrate in prezent si dupa finalizarea proiectelor in executie³, raportate la cerintele Directivei 98/83/EC este prezentata in tabelul de mai jos:

TABEL 2.7-2 Ratele de acoperire cu servicii de alimentare cu apa inregistrate in prezent si dupa finalizarea proiectelor in executie

Sisteme zonale de alimetare cu apa		Populatia din cadrul sistemului zonal de alimentare cu apa	% din populatia judetului	Populatia neconectata la un sistem - 2007
Unitate adiminstrativa	Numele localitatii	Populatia din cadrul sistemului zonal de alimentare cu apa	% din populatia judetului	Nr.	% din Populatia SZAA
Arad	- Arad	166,633	37.37%	5,185	3%
Xxxxxxxxx	X- Xxxxxxxxx	2,392	0.48%	384	17%

Sisteme zonale de alimetare cu apa		Populatia din cadrul sistemului	% din	Populatia neconectata la un sistem - 2007
Unitate adiminstrativa	Numele localitatii	zonal de alimentare cu apa	populatia \| judetului ■	Nr.	% din 1 Populatia \| SZAA
	- Tisa Noua	962	0.21%	602	63%
FRUMUSENI	- Alunis	943	0.20%	493	52%
FRUMUSENI	- Frumuseni	1,563	0.34%	813	52%
Xxxxxxxx	X- Xxxxxxxx	1,955	0.42%	405	21%
Xxxxxxxx	- Sanpaul	611	0.13%	486	80%
CURTICI	- Curtici	8,167	1.74%	3,226	40%
Xxxxxxxxx	X- Xxxxxxxxx	1,679	0.36%	1,679	100%
Xxxxx	X- Xxxxx	4,222	0.86%	3,309	83%
Xxxxx	- Sanmartin	2,200	0.47%	1,200	55%
LIVADA	- Livada	1,369	0.30%	270	20%
LIVADA	- Sanleani	1,523	0.33%	240	16%
ZIMANDU NOU	- Andrei Saguna	1,796	0.39%	305	17%
	- Zimandu Nou	1,509	0.33%	256	17%
	- Zimand Cuz	1,184	0.26%	201	17%
SIMAND	- Simand	4,144	0.90%	3,286	79%
Xxxxxxx	X- Xxxxxxx	11,927	2.51%	3,117	27%
Xxxxxxx	- Caporal Alexa	1,319	0.29%	1,319	100%
Xxxxx	X- Xxxxx	1,494	0.32%	294	20%
Xxxxx	- Sintea Mica	448	0.10%	448	100%
Xxxxxxxxxxxx	X- Xxxxxxxxxxxx	6,355	1.37%	985	15%
	- Mandruloc	1,092	0.24%	164	15%
	- Cicir	924	0.20%	139	15%
	- Horia	2,278	0.49%	342	15%
SAGU	- Cruceni	621	0.13%	155	25%
	- Sagu	2,023	0.44%	324	16%
	- Firiteaz	444	0.10%	444	100%
	- Fiscut	548	0.12%	548	100%
	- Hunedoara Timiseana	226	0.05%	226	100%
Xxxxx	X- Xxxxxx	1,084	0.23%	325	30%
	- Manastur	1,086	0.23%	325	30%
	- Vinga	4,218	0.91%	1,240	29%
ZADARENI	- Bodrogu Nou	219	0.05%	219	100%

Sisteme zonale de alimetare cu apa		Populatia din cadrul sistemului zonal de alimentare cu apa	% din populatia \| judetului ■	Populatia neconectata la un sistem - 2007
Unitate adiminstrativa	Numele localitatii	Populatia din cadrul sistemului zonal de alimentare cu apa	% din populatia \| judetului ■	Nr.	% din 1 Populatia \| SZAA
	- Zadareni	2,104	0.45%	610	29%
FELNAC	- Felnac	2,620	0.57%	220	8%
FELNAC	- Calugareni	239	0.05%	239	100%
	- Munar	502	0.11%	502	100%
SECUSIGIU	- Sanpetru German	2,100	0.45%	2,100	100%
SECUSIGIU	- Satu Mare	1,024	0.22%	1,024	100%
	- Secusigiu	2,212	0.48%	2,212	100%
Total zona Arad		255,298	55.20%	39,861	16%
CHISINEU CRIS	Chisineu Cris	6,556	1.42%	1,409	21%
CHISINEU CRIS	Nadab	1,787	0.37%	1,310	73%
SOCODOR	Socodor	2,285	0.50%	1,820	80%
	Sintea Mare	1,247	0.27%	848	68%
SINTEA MARE	Adea	1,019	0.22%	693	68%
	Tipar	1,403	0.30%	954	68%
	Misca	1,209	0.26%	1,209	100%
MISCA	Satu Nou	857	0.19%	857	100%
MISCA	Vanatori	1,258	0.27%	1,258	100%
	Zerindu Mic	222	0.05%	222	100%
Total zona Chisineu Cris		17,843	3.85%	10,580	59%
INEU	Ineu	8,735	2.01%	1,092	12%
INEU	Mocrea	895	0.19%	545	61%
	Cherelus	973	0.21%	973	100%
SICULA	Gurba	1,215	0.26%	121	10%
	Sicula	2,403	0.52%	865	36%
Total zona Ineu		14,798	3.19%	3,596	24%
	Lipova	7,920	1.71%	1,188	15%
LIPOVA	Radna	2,287	0.49%	343	15%
	Soimus	1,029	0.22%	154	15%
	Chesint	1,184	0.27%	1,184	100%
ZABRANI	Neudorf	989	0.21%	989	100%
	Zabrani	2,299	0.50%	500	22%
Total zona Lipova		15,708	3.4%	4,358	28%

Sisteme zonale de alimetare cu apa		Populatia din cadrul sistemului	% din	Populatia neconectata la un sistem - 2007
Unitate adiminstrativa	Numele localitatii	zonal de alimentare cu apa	populatia \| judetului ■	Nr.	% din 1 Populatia \| SZAA
PECICA	- Pecica	11,954	2.47%	8,327	73%
	- Bodrogu vechi	13	0,003%	0	0%
	- Sederhat	308	0,066%	0	0%
	- Turnu	1,251	0,27%	0	0%
Total zona Pecica		13,024	2.8%	8,327	64%
NADLAC	Nadlac	8,027	1.8%	3,644	45%
Total zona Nadlac		8,144	1.8%	3,644	45%
PANCOTA	M aderat	1,382	0.30%	1,382	100%
PANCOTA	Pancota	6,151	1.25%	2,534	44%
Xxxxxx	Xxxxxxx	462	0.10%	462	100%
	Moroda	740	0.16%	740	100%
	Seleus	1,987	0.43%	1,764	89%
Total zona Pancota		10,375	2.24%	6,882	66%
SEBIS	Donceni	186	0.04%	143	77%
	Prunisor	596	0.13%	477	80%
	Salajeni	202	0.04%	141	70%
	Sebis	5,343	1.15%	800	15%
BUTENI	Buteni	2,135	0.46%	491	23%
	Berindia	221	0.05%	221	100%
	Cuied	776	0.17%	776	100%
	Paulian	340	0.07%	340	100%
CHISINDIA	Chisindia	1,002	0.22%	400	40%
	Paiuseni	488	0.11%	488	100%
	Vasoaia	90	0.02%	90	100%
BARSA	Aldesti	548	0.12%	55	10%
	Barsa	1,008	0.22%	100	10%
	Hodis	199	0.04%	20	10%
	Voivodeni	165	0.03%	16	10%
IGNESTI	Ignesti	276	0.06%	276	100%
	Minead	135	0.03%	135	100%
	Nadalbesti	144	0.03%	14	10%

Sisteme zonale de alimetare cu apa		Populatia din cadrul sistemului	% din	Populatia neconectata la un sistem - 2007
Unitate adiminstrativa	Numele localitatii	zonal de alimentare cu apa	populatia \| judetului ■	Nr.	% din 1 Populatia \| SZAA
	Susani	267	0.06%	27	10%
Total zona Sebis		14,121	3.05%	5,010	35%
SEMLAC	Semlac	3,787	0.8%	1,287	34%
Total zona Semlac		3,787	0.8%	1,287	34%
SIRIA	Galsa	2,286	0.47%	2,174	100%
	Masca	959	0.21%	959	100%
	Siria	5,266	1.08%	4,005	80%
COVASANT	Covasant	2,659	0.57%	2,047	77%
GHIOROC	Cuvin	1,586	0.33%	154	10%
	Ghioroc	1,849	0.39%	180	10%
	Minis	738	0.16%	72	10%
PAULIS	Baratca	222	0.05%	75	34%
	Cladova	362	0.08%	362	100%
	Paulis	1,847	0.38%	622	35%
	Sambateni	1,786	0.39%	1,786	100%
Total zona Ghioroc-Paulis		19,012	4.11%	12,436	65%
TAUT	Minisel	201	0.04%	201	100%
	Minisul de Sus	130	0.03%	130	100%
	Nadas	974	0.21%	974	100%
	Taut	872	0.19%	502	58%
Tarnova	AGoRisu Mare	1,114	0.24%	1,114	100%
	Arneag	455	0.10%	455	100%
	Chier	1,195	0.26%	1,195	100%
	Draut	917	0.20%	917	100%
	Dud	691	0.15%	346	50%
	Tarnova	1,868	0.40%	1,868	100%
SILINDIA	Camna	76	0.02%	76	100%
	Iercoseni	58	0.01%	58	100%
	Luguzau	129	0.03%	129	100%
	Satu Mic	225	0.05%	225	100%
	Silindia	471	0.10%	471	100%
Total zona Taut		9,376	2.03%	8,661	92%
Bocsig	Bocsig	1,896	0.41%	416	22%

Sisteme zonale de alimetare cu apa		Populatia din cadrul sistemului	% din	Populatia neconectata la un sistem - 2007
Unitate adiminstrativa	Numele localitatii	zonal de alimentare cu apa	populatia \| judetului ■	Nr.	% din 1 Populatia \| SZAA
	Colonia Bocsig	443	0.10%	98	22%
	Manerau	404	0.09%	404	100%
	Rapsig	810	0.18%	578	71%
Xxxxx	Xxxxx	1,857	0.40%	0	0%
	Benesti	118	0.03%	118	100%
	Bochia	87	0.02%	87	100%
	Vasile Goldis	519	0.11%	519	100%
	Secaci	200	0.04%	200	100%
	Tagadau	539	0.12%	0	0%
CRAIVA	Ciuntesti	187	0.04%	187	100%
	Chislaca	733	0.016%	0	0%
	Coroi	134	0.03%	0	0%
	Craiva	634	0.14%	0	0%
	Maraus	327	0.07%	327	100%
	Rogoz de Beliu	183	0.04%	183	100%
	Siad	292	0.06%	292	100%
	Susag	388	0.08%	388	100%
	Stoinesti	185	0.04%	185	100%
	Talmaci	55	0.01%	55	100%
CARAND	Carand	763	0.16%	114	15%
CARAND	Selistea	557	0.12%	83	15%
Xxxxxx	Xxxxxx	425	0.09%	85	20%
	Barzesti	183	0.04%	37	20%
	Groseni	877	0.19%	175	20%
	Nermis	214	0.05%	43	20%
Xxxxxx	Xxxxxx	489	0.11%	489	100%
	Comanesti	128	0.03%	128	100%
	AGoRisu Mic	203	0.04%	203	100%
	Botfei	264	0.06%	264	100%
	Clit	95	0.02%	95	100%
	Urvisu de Beliu	281	0.06%	281	100%
CERMEI (part)	Avram Iancu	101	0.02%	101	100%
Total zona Bocsig		14,571	3.15%	6,135	42%

Sisteme zonale de alimetare cu apa		Populatia din cadrul sistemului	% din	Populatia neconectata la un sistem - 2007
Unitate adiminstrativa	Numele localitatii	zonal de alimentare cu apa	populatia \| judetului ■	Nr.	% din 1 Populatia \| SZAA
Moneasa	Moneasa	784	0.17%	196	25%
Moneasa	Ranusa	272	0.06%	218	80%
Dezna	Buhani	207	0.05%	207	100%
	Dezna	910	0.20%	273	30%
	Laz	62	0.01%	62	100%
	Neagra	154	0.03%	154	100%
	Slatina de Cris	190	0.04%	57	30%
Total zona Moneasa		2,579	0.56%	1,167	45%
GURAHONT	Bontesti	673	0.14%	67	10%
	Dulcele	100	0.02%	100	100%
	Gurahont	2,020	0.44%	0	0%
	Hontisor	372	0.08%	141	38%
	Fenis	173	0.04%	156	90%
	Pescari	300	0.06%	141	47%
	Iosas	266	0.06%	72	27%
	Mustesti	99	0.02%	99	100%
	Valea mare	104	0.02%	104	100%
	Zimbru	399	0.09%	399	100%
Xxxxx	Xxxxx	1,576	0.34%	946	60%
	Cil	674	0.14%	303	45%
	Radesti	552	0.12%	414	75%
	Joia Mare	207	0.04%	145	70%
DIECI	Cociuba	22	0.01%	22	100%
	Crocna	508	0.11%	508	100%
	Dieci	794	0.17%	556	70%
	Rosia	82	0.02%	82	100%
	Revetis	348	0.08%	348	100%
BRAZII	Brazii	106	0.02%	0	0%
	Buceava Soimus	237	0.05%	237	100%
	Iacobini	235	0.05%	70	30%
	Madrigesti	325	0.07%	0	0%
	Secas	514	0.11%	514	100%
PLESCUTA	Aciuta	255	0.06%	255	100%

Sisteme zonale de alimetare cu apa		Populatia din cadrul sistemului	% din	Populatia neconectata la un sistem - 2007
Unitate adiminstrativa	Numele localitatii	zonal de alimentare cu apa	populatia \| judetului ■	Nr.	% din 1 Populatia \| SZAA
	Budesti	37	0.01%	37	100%
	Dumbrava	97	0.02%	97	100%
	Gura Vaii	193	0.04%	193	100%
	Plescuta	303	0.07%	303	100%
	Rostoci	140	0.03%	140	100%
	Talagiu	473	0.10%	473	100%
Total zona Gurahont 12,184 2.63% 6,922 57%
HALMAGEL	Halmagel	624	0.13%	125	20%
	Ta rn a vita	219	0.05%	219	100%
	Tohesti	125	0.03%	125	100%
	Luncsoara	536	0.12%	536	100%
	Sarbi	152	0.03%	152	100%
HALMAGIU	Bodesti	185	0.04%	185	100%
	Banesti	265	0.06%	265	100%
	Brusturi	515	0.11%	515	100%
	Cristesti	128	0.03%	128	100%
	Halmagiu	1,152	0.25%	92	8%
	Ionesti	195	0.04%	195	100%
	Leasa	278	0.06%	278	100%
	Lestioara	63	0.01%	63	100%
	Poienari	253	0.05%	253	100%
	Tarmure	258	0.06%	258	100%
	Tisa	270	0.06%	270	100%
VARFURILE	Avram Iancu	756	0.16%	756	100%
	GoRosi	131	0.03%	131	100%
	Lazuri	464	0.10%	464	100%
	Magulicea	336	0.07%	336	100%
	Mermesti	221	0.05%	221	100%
	Poiana	213	0.05%	213	100%
	Varfurile	881	0.19%	423	48%
	Vidra	296	0.06%	296	100%
Total zona Halmagel		8,516	1.84%	6,499	76%
BATA	Bacau de Mijloc	200	0.04%	200	100%

Sisteme zonale de alimetare cu apa		Populatia din cadrul sistemului zonal de alimentare cu apa	% din populatia \| judetului ■	Populatia neconectata la un sistem - 2007
Unitate adiminstrativa \|	Numele localitatii	Populatia din cadrul sistemului zonal de alimentare cu apa	% din populatia \| judetului ■	Nr.	% din 1 Populatia \| SZAA
	Bata	522	0.11%	522	100%
	Bulci	143	0.03%	143	100%
	Tela	361	0.08%	361	100%
	Birchis	729	0.16%	583	80%
Xxxxxxx	Xxxxxxxx	1,000	0.22%	1,000	100%
Xxxxxxx	Ostrov	248	0.06%	248	100%
	Ostrov	248	0.06%	248	100%
	Virismort	67	0.01%	67	100%
SAVARSIN	Caprioara	354	0.08%	354	100%
(part)	Valea mare	244	0.05%	244	100%
Total zona Birchis		3,868	0.84%	3,722	96%
Alte localitati rurale		39,286	8.5%	31,036	79%
TOTAL JUDET ARAD		462,490	100%	159,026	34%

Dupa cum se poate observa localitatile urbane care sunt conforme cu Directiva 98/83/EC, restul localitatilor rurale avand in derulare diferite programe de investiti prin care se va rezolva problema conformitatii apei potabile distribuite.

2.7.1.3 Transportul si distribuția apei

Sistemele de alimentare cu apa existente in judetul Arad deservesc un numar de 124 localitati, (dintr-un total de 291 localitati existente) intre acestea fiind incluse:

- Municipiul Arad
- toate cele 9 orase (Chisineu Cris, Curtici, Ineu, Lipova, Nadlac, Pecica, Pancota, Santana, Sebis)
- localitatile cu peste 5,000 locuitori (Siria si Vladimirescu)
- 22 localitati cu populație cuprinsa intre 2,000 * 5,000 locuitori
- 90 localitati cu populatie mai mica de 2,000 locuitori

Dintre cele 167 localitati care nu dispun in prezent de alimentare cu apa, doar trei localitati au peste 2000 locuitori:

- Sanpetru German si Secusigiu, comuna Secusigiu
- Galsa, comuna Siria.

Mentionam ca pentru localitatea Galsa se afla in derulare un proiect pentru alimentare cu apa finantat prin OG7.

Dintre localitatile care nu beneficiaza de alimentare cu apa in sistem centralizat, un numar de 5 localitati au o populatie mai mica de 50 locuitori:

- Bodrogu Vechi, oras Pecica 13 locuitori
- Cociuba, comuna Dieci 22 locuitori

Budesti, comuna Plescuta 37 locuitori

Labasint, comuna Sistarovat 22 locuitori

Varnita, comuna Sistarovat 6 locuitori

Populatia racordata la sisteme de alimentare cu apa:

la nivelul judetului:	62%
in mediul rural:	40%
in mediul urban:	80%
municipiul Arad:	97%

Procentul de acoperire cu retele de distributie a apei potabile nu este de 100% in nici una dintre localitatile judetului, fiind necesare lucrari de extindere:

- lungimea totala a tramei stradale: 3,372 km

- lungimea totala a retelei de alimentare cu apa: 1,871 km

2.7.1.4 Investiții finanțate in desfasurare

In prezent, la nivelul judetului Arad exista o serie de proiecte de proiecte de investitii in desfasurare, pentru extinderea, modernizarea si executia unor noi sisteme de alimentare cu apa pentru localitati, proiecte finantate din surse diferite: ISPA, SAPARD, OG 40, OG7, Lista detaliata a cestor proiecte in executie este prezentata in Volumul IV, anexa nr. 14.

Programul Dezvoltarii Utilitatilor Municipale MUDP - etapa II

Pentru Regia Autonoma Apa Canal Arad au fost alocate in cadrul Programului Dezvoltarii Utilitatilor Municipale MUDP- etapa II, fonduri nerambursabile in valoare de 2.1 mil.USD finantate de Uniunea Europeana prin programul Phare, credite BERD in valoare de 3.771 mil USD, fonduri din contributia Guvernului Romaniei in suma de 1.63 mil USD, contributia Consiliului Judetean Arad cu 0.353 mil USD respectiv contributia RAAC Arad (prin taxe si impozite) cu 1.548 mil USD.

Lucrarile de investiții realizate in perioada Octombrie 1998 - Iunie 2003 in baza Programului Dezvoltarii Utilitatilor Municipale - etapa II in cadrul Regiei Autonome Apa Canal Arad au fost in valoare totala de 9.407 milioane USD.

Lucrarile au fost realizate pe urmatoarele amplasamente: Uzina de Apa nr. 1, Uzina de apa nr. 3, Frontul de Captare Nord si Mandruloc si Uzina de apa nr. 2.

Programul a fost implementat si finalizat.

Programul ISPA

Proiectul "Reabilitarea facilitatilor de tratare a apelor uzate pentru protejarea raului Mures, localizate in Arad, judetul Arad", aflat in curs de desfasurare, este necesar pentru conformarea cu cerintele Uniunii Europene privind mediul si pentru ca orasul Arad sa aiba un rau mai curat si mai putin poluat.

Pentru proiectul de reabilitare au fost alocati 18 milioane de Euro din care 13.5 milioane Euro (75% din finantare) reprezinta un imprumut nerambursabil de la Uniunea Europeana (alocat din fondul ISPA) iar 4.5 milioane Euro (25% din finantare) este imprumut BERD facut de CAA Arad si garantat de Consiliul Judetean Arad.

Lucrarile de constructii se vor desfasura pe o perioada de patru ani (2004-2008).

Obiectivul principal al proiectului de reabilitare este eficientizarea procesului de epurare astfel incat efluentul Statiei de Epurare sa se incadreze in limitele prevazute de standardele nationale, cele ale Comunitatii Europene si cele prevazute in acordul transfrontalier.

Obiectivele specifice indreptate spre atingerea obiectivelor generale sunt:

- Sa se asigure o achizitionare temeinica a contractelor de lucrari ISPA;

- Sa se furnizeze servicii de calitate superioara pentru contratul de lucrari ISPA

Intensifica capacitatea manageriala a CAA Arad si a Unitatii de Implementare a Proiectului:

- Managementul eficient al programului ISPA, satisfacerea cerintelor reglementarilor UE si a Acordului de Imprumut BERD.

- Stabilirea si mentinerea unui program si politici pentru evacuarea namolului/biomasei;

- Stabilirea si mentinerea unui program pentru reducerea infiltratiei apelor uzate din canalizare.

Beneficii asteptate:

- Se va crea capacitate pentru tratarea apelor uzate menajere si industriale din intregul oras, ducand la ridicarea confortului locuitorilor orasului, iar pe viitor se va putea realiza racordarea tuturor zonelor din oras la sistemul de canalizare pentru o tratare corespunzatoare.

- Prin cresterea numarului de conexiuni casnice si industriale la sistemul de canalizare va creste incarcarea influentului Statiei de Epurare care va putea fi tratat in mod corespunzator astfel incat efluentul sa se incadreze in limitele prevazute de normativele romanesti NTPA 001/2002 si directiva CE 91/271/EEC.

Proiectul va duce la imbunatatirea calitatii apei raului Mures conform ultimelor standarde europene, apa putand fi folosita pentru activitati recreative si sportive, pentru pescariile situate in aval de Statia de Epurare si va fi un mediu mai putin poluat pentru ecosistemul raului Mures.

In cazul in care va fi corespunzator, namolul rezultat in urma procesului de tratare va fi utilizat in agricultura.

Vor incepe negocieri cu industriile care nu sunt racordate in prezent la sistemul de canalizare pentru conectarea acestora si tratarea corepunzatoare a apelor uzate.

Vor fi facute studii asupra sistemului de canalizare pentru a gasi punctele slabe ale acestuia in vederea reducerea infiltratiilor si a conexiunilor incrucisate de ape pluviale. In vederea efectuarii acestor studii CAA Arad va primi asistenta tehnica din partea consultantei si se va folosi echipamentul de inspectie pentru canale CCTV.

Stadiu la nivelul decembrie 2008: Contractorul a finalizat 72.25% din lucrari.

Programul SAMTID - schema de finanțare a proiectelor de reabilitare a infrastructurii de apa din orasele mici si mijlocii

Consiliul Judetean Arad a intreprins demersuri in vederea constituirii, in temeiul O.G. 26/31.01.2000 a unei asociatii pentru dezvoltarea infrastructurii locale in domeniul alimentarii cu apa, canalizare si salubrizare a judetului Arad.

Exista acceptul scris al operatorilor locali, a celor 6 consilii locale implicate in programul SAMTID, precum si a Consiliului Judetean Arad in conformitate cu prevederile O.G. 32/30.01.2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare si respectiv Legea nr. 326/2001 privind stabilirea modului de functionare a Organismului National de Reglementare a Serviciilor Publice.

Orasele din judetul Arad care au estimat ca au capacitate financiara pentru a se conforma cerintelor programului SAMTID sunt: Curtici, Pecica, Lipova, Nadlac, Pancota si Santana.

Asociatia celor sase orase poarta denumirea de ALICANS, conform Statutului de asociere. Principalele obiective ale proiectelor SAMTID, aflate in derulare:

- Reabilitarea retelelor principale de apa

- Extinderea retelelor de alimentare cu apa

- Statii de clorinare

- Reabilitarea rezervoarelor de apa.

Valorile de investitie in infrastructura de apa, pentru fiecare oras in parte:

- Curtici - 1,300,000 euro
- Lipova - 1,570,619 euro
- Nadlac - 1,393,317 euro
- Pecica - 1,705,359 euro
- Pancota - 1,645,973 euro.

Programe Guvernamentale

Reabilitarea infrastructurii de apa-canal in mediul rural se poate finanta in cadrul programelor guvernamentale lansate si aflate in desfasurare, reglementate prin urmatoarele:

- Ordonanta de Guvern nr. 7/2006 (aprobata prin Legea nr. 71/2007) privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural se adreseaza autoritatilor administratiei publice locale din spatiul rural, care utilizeaza obiectivele de investitii realizate: podete, punti pietonale, platforme de gunoi, in conformitate cu planurile regionale de gestionare a deseurilor, sisteme de alimentare cu apa potabila, canalizare si epurare. Finantarea proiectelor se face in urmatoarele etape: Etapa 1 - finantarea cheltuielilor de proiectare si inginerie pentru toate cererile de finantare declarate eligibile (HG 1521/2006, 1599/2006, 1655/2006, 363/2007) si Etapa 2 - aprobarea cererilor de finantare pentru executia lucrarilor de investitii (HG 379/2007).
- Hotararea Guvernului nr.577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apa a satelor.
- Fondul de Mediu (O.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, aprobata prin legea nr. 105/2006)

2.7.1.5 Principalele deficiente

Dintre deficientele semnalate la nivelul localitatilor din judet cu privire la infrastructura de alimentare cu apa si canalizare, mentionam urmatoarele aspecte principale:

- din cele 291 de localitati ale judetului, doar 124 localitati beneficiaza de un sistem de alimentare cu apa, dintre care:

TABEL 2.7-3 Nr. localitati care dispun de sisteme de alimentare cu apa

Nr. localitati care dispun de sisteme de alimentare cu apa - total (fara Casoaia)	124
populația < 10,000	121
10,000 - 100,000	2
100,001 - 200,000	1

- insuficienta extinderii retelei de distributie

- un numar de 167 localitati nu beneficiaza de sisteme de alimentare cu apa, dintre care 3 localitati cu ~ 2000 locuitori

- grad scazut de contorizare a apei la consumatori

- slaba dotare a uzinelor de apa cu laboratoare si aparatura pentru analize (cu exceptia Uzinei de Apa Arad)

- lipsa unui sistem de monitorizare si dispecerizare a functionarii sistemelor microzonale

- nivel relativ ridicat al pierderilor (fizice si economice), in functie de vechimea sistemelor, gradul de contorizare si gradul de acoperire a costurilor prin tarifele practicate

- majoritatea localitatilor din mediul rural nu beneficiaza de sisteme de colectare a apelor uzate

Ca si concluzie, principalele deficiente inregistrate pentru infrastructura de apa sunt urmatoarele:

- Gradul scazut de acoperire a sistemelor de apa, in principal in zonele din mediul rural;

- Asigurarea calitatii surselor de apa, influentata de poluarea permanenta sau accidentele poluatoare, temperatura ridicata din timpul verii, etc.;

- Facilitati de tratare a apei brute in general depasite, ce necesita inlocuirea echipamentului mecanic si electric;

- Lipsa echipamentului de laborator adecvat la Statiile de tratare a apei;

- Retelele nestructurate de distributie a apei nestructurate (subdimensionate sau supradimensionate) ce creaza dificultati in functionare (apa stagneaza, presiuni ridicate sau scazute);

- Deprecieri majore - pentru apa, datorata mai ales pierderilor in rețeaua de distribuție (conducte vechi, materiale insuficiente, lucrari de executie insuficiente);
- Exista situatii cand reteaua de apa potabila este contaminata cu scurgeri din reteaua de canalizare, in special in localitatile unde apa potabila este distribuita cu intrerupere;
- Rata scazuta de contorizare ce ar putea avea impact pozitiv asupra consumului de apa;
- Lipsa masuratorilor si a controlului echipamentelor ceea ce face dificil pentru operator sa monitorizeze si sa aiba o privire generala asupra intregului sistem, cu exceptia sitemului dealimentare cu apa de la Arad ce a beneficiat de investitii asemanatoare in cadrul programului MUDP 2 si SAMTID.

2.7.2 Infrastructura de apa uzata

2.7.2.1 Colectarea apelor uzate

Apele uzate provenite de la consumatori sunt colectate prin sisteme centralizate de canalizare prevazute cu statii de epurare in toate orasele din judet.

Gradul de acoperire cu retele de canalizare este de cca 80% in cazul orasului Arad si relativ scazut in celelalte orase.

Statiile de epurare nu sunt functionale sau au tehnologie invechita si nu functioneaza la parametrii admisi de normele in vigoare.

Un numar de 17 localitati din mediul rural au colectoare de canalizare de diferite lungimi, care in general nu functioneaza, deservesc cateva gospodarii sau blocuri si descarca in fose sau direct in

emisar, fara epurare. Dintre acestea, au un sistem sistem de canalizare propriu-zis, urmatoarele localitati:

- Gurahont

- Moneasa

- Vladimirescu

Apele uzate provenite din sistemul de canalizare al comunei Vladimirescu sunt pompate catre sistemul de canalizare al Municipiului Arad.

In localitatea Moneasa exista un proiect PHARE, finalizat in 2008, care include si o Statie de Epurare.

Statia de epurare din localitatea Gurahont a fost prevazuta doar pentru treapta mecanica (decantoare Imhoff).

In ultima perioada au primit finantare (OG7 si HG904) si se afla in diferite stadii de derulare, investitii privind sistemele de canalizare in comunele Almas, Gurahont, Iratosu, Sagu, Savarsin, Socodor, Vinga, Vladimirescu, Zadareni si Zerind

In prezent este conectata la un sistem de colectare a apelor uzate cca 44% din populatia judetului, gradul de acoperire fiind mai mare in mediul urban (cca 55% din populatie) si mai redus in mediul rural (cca 28% din populatie). In Municipiul Arad cca 80% din populatie este racordata la sistemul de canalizare.

Gradul de acoperire a tramei stradale cu retele de canalizare este mult mai scazut decat arata procentele de mai sus, primele colectoare fiind executate in zonele de blocuri sau cu densitate de populatie mai mare.

2.7.2.2 Tratarea apelor uzate

In domeniul apei uzate, prin prezentul document se propune conformarea la termenele stabilite in Tratatul de Aderare a 40 de aglomerari din judetul Arad identificate in baza urmatoarelor criterii:

- Asezarile umane (localitatile) cu o populatie echivalenta > 2,000 l.e.
- Localitatile alipite care, impreuna, depasesc pragul de 2,000 l.e.

Cinci din aglomerarile identificate au peste 10,000 locuitori echivalenți (l.e.), opt au intre 5,000 -10,000 l.e., restul de 27 aglomerari avand intre 2,000 - 5,000 l.e. Aceste aglomerari inlocuiesc lista propusa in Anexa 3 la Planul de Implementare al Directivei 91/271/CEE.

Pentru aglomerarile identificate se propune si un plan de conformare, pornind de la cerintele Tratatului de Aderare si conformarea aglomerarilor in ordinea dimensiunii lor (numar de locuitori echivalenti). Sintetic, contributia planului de conformare propus pentru atingerea tintelor nationale in sectorul apei uzate este ilustrata in tabelul de mai jos:

TABEL 2.7-4 Sinteza Plan de conformare in sectorul apei uzate propus - judetul Arad

AN	Plan conformare colectare ape uzate				Plan conformare epurare ape uzate
AN	Nr agl.	P.e.	% Cumulat	Tinte naționale Tratat Aderare %	Nr agl.	P.e.	% Cumulat	Tinte nationale Tratat Aderare %
2010	3	250,377	62%	61%	1	225,000	56%	51%
2013	3	30,853	70%	69%	2	25,377	62%	61%

AN	Plan conformare colectare ape uzate				Plan conformare epurare ape uzate
AN	Nr agl.	P.e.	% Cumulat	Tinte nationale Tratat Aderare %	Nr agl.	P.e.	% Cumulat	Tinte nationale Tratat Aderare %
2015	6	42,387	81%	80%	7	61,126	78%	77%
2018	28	77,283	100%	100%	30	89,397	100%	100%
Total	40	400,900			40	400,900

Sursa: Date prelucrate de consultant la Master Plan

Atat reteaua de canalizare cat si infrastructura aferenta tratarii apelor uzate sunt intr-o stare proasta si necesita investitii considerabile pentru respectarea conditiilior stipulate in Capitolul 22 din Tratatul de Aderare.

2.7.2.3 Investiții finanțate in desfasurare

In prezent exista proiecte de investitii in desfasurare pentru extinderea, modernizarea si executia infrastructurii pentru apa uzata in judetul ARAD, finantate prin diverse programe: SAMTID, ISPA, SAPARD, PHARE, OG 7.

Programul Dezvoltarii Utilitatilor Municipale MUDP - etapa II

Lucrarile de investitii realizate in perioada Octombrie 1998 - Iunie 2003 in baza Programului Dezvoltarii Utilitatilor Municipale - etapa II in cadrul Regiei Autonome Apa Canal Arad au fost in valoare totala de 9,407 milioane USD.

Lucrarile au fost realizate pe urmatoarele amplasamente: Uzina de Apa nr. 1, Uzina de apa nr.3, Frontul de Captare Nord si Mandruloc si Uzina de apa nr.2.

Proiectul este finalizat si implementat.

Programul ISPA

S-a creat capacitatea pentru tratarea apelor uzate menajere si industriale din intregul oras ARAD, ducand la ridicarea confortului locuitorilor orasului, iar pe viitor se va putea realiza racordarea tuturor zonelor din oras la sistemul de canalizare pentru o tratare corespunzatoare.

Prin creșterea numarului de conexiuni casnice si industriale la sistemul de canalizare -sa crescut incarcarea influentului Statiei de Epurare care trateaza in mod corespunzator astfel incat efluentul sa se incadreze in limitele prevazute de normativele romanesti NTPA 001/2002 si directiva CE 91/271/EEC.

Programul SAMTID - schema de finanțare a proiectelor de reabilitare a infrastructurii de apa din orasele mici si mijlocii

Principalele obiective ale proiectelor SAMTID, aflate in derulare:

- Reabilitarea retelelor principale de apa
- Extinderea retelelor de alimentare cu apa
- Statii de clorinare
- Reabilitarea rezervoarelor de apa.
- Curtici - 1,300,000 euro
- Lipova - 1,570,619 euro
- Nadlac - 1,393,317 euro
- Pecica - 1,705,359 euro
- Pancota - 1,645,973 euro.

Programul PHARE,

PHARE CES 2005 Schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele prioritare de mediu CFP - 1/2007.

TABEL 2.7-5 Situatia proiectelor propuse spre finantare in cadrul programelor PHARE CES pentru sectorul de mediu

Beneficiar	Obiectiv proiect	Program	Buget proiect	Stadiu/Faza
Lipova	Reabilitare statie de epurare	PHARE CBC RO 2004/016 941.01.01	625,467 euro	Proiectare
Lipova	Reabilitarea si extinderea retelei de apa si canalizare	Phare CES 2005	50,039 euro (pentru elaborare SF si documentatie aferenta) Valoarea estimata a investitie: 2,800,000 euro	Elaborare documentatie proiect
Paulis	Alimentare cu apa	PHARE CES 2005	32,000 EURO -elaborare studiu de fezabilitate	Elaborare documentatie proiect
Moneasa	Dezvoltarea potentialului turistic al statiunii Moneasa cu urmatoarele obiective in domeniul apa-canal: statie de tratare, sursa de apa si retea de distributie, statie de peurare si retea canalizare	PHARE CES 2004-2006	Valoare proiect: 4,078,660 euro	executie
Pecica	Retea de canalizare, statie de pompare, statie de tratare	PHARE CBC	Valoarea estimata a lucrarilor: 781,945 euro	Elaborare proiect tehnic
Ineu	Reabilitare uzina de apa si retea de alimentare cu apa	PHARE CES 2005		întocmire studiu de fezabilitate, semnat contract de finantare
Ineu	Canalizare menajera, canalizare pluviala, statie de pompare, subtraversare Crisul Alb	PHARE CES 2005	1,108,000 euro	Implementat

Sursa: Consiliul Judetean ARAD

2.7.2.4 Principalele deficiente

- majoritatea localitatilor din mediul rural nu beneficiaza de sisteme de colectare a apelor uzate

TABEL 2.7-6 Nr. localitati care dispun de sisteme de colectare a apelor uzate

Nr. localitati care dispun de sisteme de colectare a apelor uzate	27
populația < 10,000	24
10,000 - 100,000	2
100,001 - 200,000	1

- apa uzata colectata este deversata in emisar fara epurare sau tratata necorespunzator

TABEL 2.7-7 Nr. localitati care dispun de statie de epurare a apelor uzate

Nr. localitati care dispun de statie de epurare a apelor uzate	13
populația < 10,000	10
10,000 - 100,000	2
100,001 - 200,000	1

Statiile de Epurare existente, nu sunt functionale sau nu functioneaza la parametrii admisi de normele in vigoare

Dintre operatorii care au in exploatare si intretinere sisteme de alimentare cu apa si canalizare in judet, doar 2 operatori detin licenta ANRSC (Compania de Apa Arad si Serviciul Public Chisineu Cris)

2.8 SOLUȚIILE PROPUSE____________________________________________________

In prezent, la nivelul judetului Arad exista o serie proiecte de investitii in desfasurare, privind infrastructura de apa/apa uzata, finantate de surse diferite: SAMTID, ISPA, SAPARD, PHARE, OG7.

Selectarea investitiilor prioritare cuprinse in Master Planul judetean a la avut in vedere prevederile si tremenele din Tratatul de Aderare si planurile de implementare elaborate de autoritatile romane responsabile pentru Directiva 98/83/EC privind „calitatea apei destinate consumului uman” si respectarea Directivei 91/271/EEC „privind epurarea apelor uzate orasenesti” precum si proiectele in executie cu surse sigure de finantare.

O prezentare detaliata a proiectelor in derulare la nivelul judetului, cu surse sigure de finantare, se gaseste in cadrul Volumului III, anexa nr. 10.

La stabilirea planului de investitii prioritare, pe langa conformarea cu prioritate a aglomerarilor mai mari de 10,000 l.e, au fost analizate proiectele in derulare, precum si posibilitatile de grupare a diferitelor aglomerari la o singura statie de epurare, cu implicatii aferente asupra procentelor populatiei echivalente conformata intr-un orizont de timp mai scurt.

In tabelul urmator este prezentat planul de conformare cu Tratatul de Aderare, propus la nivelul judetului Arad, avand la baza cele 40 de aglomerari identificate, cu o populatie mai mare de 2,000 l.e:

TABEL 2.8-1 Planul de conformare cu Tratatul de Aderare propus la nivelul Judetului Arad

Nr.	Aglomerare	Cluster	Pop. 2008	L.e. 2008	Acoperire curenta cu servicii alimentare apa (2008)	Acoperire curenta cu servicii canalizare (2008)	NrSEAU existente 2008	NrSEAU conforme dupa implementarea proiectelor in derulare	Tinta propusa colectare ape uzate	Tinta propusa epurare ape uzate	Comentarii
1	Arad	Municipiul Arad	166,633	208,223	88%	70%	1	1	2013	2013	ISPA -Statie de Epurare Tertiara / ISPA - Tertiary WWTP
2	Santana	Oras Santana	11,927	14,225	73%	4%	1	0	2013	2013	-
3	Pecica	Oras Pecica	11,954	14,257	27%	11%	1	1	2013	2013	PHARE CBC - St. Epurare 3000 PE / PHARE CBC - WWTP 3000 PE
4	Lipova -Radna -Soimos	Oras Lipova Radna and Soimus districts included	11,095	13,771	85%	41%	1	1	2013	2013	PHARE CBC -Reabilitare St. Epurare 12000 PE / PHARE CBC -WWTP Rehabilitation 12000 PE
5	Ineu	Oras Ineu	8,735	10,842	85%	45%	1	1	2013	2013	Reabilitare Statie Epurare (34 l/sec.; Bugetul de Stat) / WWTP Rehabilitation (34l/sec.; Budget Funds)
6	Siria - Galsa	Siria -Galsa	7,552	7,892	20%	0%	1	0	2013	2013	-
7	Curtici	Curtici Town	8,167	10,137	60%	3%	1	0	2013	2013	-

Nr.	\| Aglomerare	Cluster	Pop. 2008	L.e. 2008	Acoperire curenta cu servicii alimentare apa (2008)	Acoperire curenta cu servicii canalizare \| (2008) 1	NrSEAU existente \| 2008 1	NrSEAU conforme dupa implementarea proiectelor in derulare	Tinta propusa colectare ape uzate	Tinta propusa epurare ape uzate	Comentarii
8	Nadlac	Nadlac Town	8,027	9,151	55%	6%	1	0	2013	2013	OG7
9	Xxxxxxxxxxxx	Xxxxxxxxxxxx Commune	6,784	7,734	85%	1%	0	0	2015	2015
10	Chisineu Cris	Chisineu Cris Town	6,533	7,448	25%	11%	1	0	2015	2015
11	Pancota	Pancota Town	6,151	7,012	56%	20%	1	0	2013	2013
12	Ghioroc -Cuvin -Minis -Paulis	Paulis-Ghioroc	6,020	6,862	65%	0%	0	0	2013	2013
13	Xxxxx	Xxxxx Town	5,384	6,138	85%	21%	1	0	2018	2018
14	Simand	Simand Commune	4,348	4,957	10%	0%	0	0	2018	2018
15	Xxxxx	Xxxxx Commune	4,243	7,326	71%	0%	1	0	2018	2018
16	Macea	Curtici-Macea	4,222	4,814	17%	0%	0	0	2013	2013
17	Semlac	Semlac Commune	3,880	3,927	66%	0%	0	0	2018	2018
18	Zimandu Nou - Andrei Saguna	Zimandu Nou Commune	3,631	3,674	81%	0%	0	0	2018	2018
19	Seitin	Seitin Commune	3,055	3,092	42%	1%	0	0	2018	2018
20	Felnac	Felnac	2,812	2,846	92%	1%	0	0	2018	2018

Nr.	\| Aglomerare	Cluster	Pop. 2008	L.e. 2008	Acoperire curenta cu servicii alimentare apa (2008)	Acoperire curenta cu servicii canalizare (2008)	NrSEAU existente \| 2008 1	NrSEAU conforme dupa implementarea proiectelor in derulare	Tinta propusa colectare ape uzate	Tinta propusa epurare ape uzate	Comentarii
		Commune
21	Sepreus	Sepreus Commune	2,655	2,687	44%	0%	0	0	2018	2018	-
22	Covasant	Covasant Commune	2,647	2,679	23%	0%	0	0	2018	2018	-
23	Xxxxx	Xxxxxxxxxxxx Commune	2,432	2,461	85%	0%	0	0	2018	2018	-
24	Apateu	Apateu Commune	2,412	3,707	35%	0%	0	0	2018	2018	-
25	Fantanele	Arad	2,392	2,420	83%	0%	0	0	2013	2013	-
26	Bocsig -Colonia Bocsig	Bocsig Commune	2,373	2,402	78%	7%	0	0	2018	2018	-
27	Sicula	Sicula Commune	2,364	2,393	33%	0%	0	0	2018	2018	-
28	Xxxxx X-Xxxxxxx	Xxxxx Commune	2,358	2,386	59%	0%	0	0	2018	2018	-
29	Zabrani	Zabrani Commune	2,353	5,218	78%	0%	0	0	2018	2018	-
30	Xxxxxxxxx	Xxxxx Commune	2,341	2,369	45%	0%	0	0	2018	2018	-
31	Secusigiu	Secusigiu Commune	2,318	2,346	0%	0%	0	0	2018	2018	-
32	Socodor	Socodor	2,290	2,317	20%	0%	0	0	2018	2018	OG7

Nr.	\| Aglomerare	Cluster	Pop. 2008	L.e. 2008	Acoperire curenta cu servicii alimentare apa (2008)	Acoperire curenta cu servicii canalizare (2008)	NrSEAU existente \| 2008 1	NrSEAU conforme dupa implementarea proiectelor in derulare	Tinta propusa colectare ape uzate	Tinta propusa epurare ape uzate	Comentarii
		Commune									WWTP 150 PE
33	Zadareni	Zadareni Commune	2,238	2,265	71%	0%	0	0	2018	2018
34	Sanpetru German	Secusigiu Commune	2,200	2,227	0%	0%	0	0	2018	2018	-
35	Xxxxxxxxx X-Xxxxx	Xxxxxxxxxxxx Commune	2,152	2,178	85%	0%	0	0	2018	2018	-
36	Buteni	Buteni Commune	2,129	2,155	77%	0%	0	0	2018	2018	-
37	Xxxx	Xxxx Commune	2,058	2,082	84%	0%	0	0	2018	2018	OG7
38	Xxxxxxxx	Xxxxxxxx Commune	2,051	2,076	79%	0%	0	0	2018	2018	-
39	Xxxxxx	Xxxxxx Commune	1,933	1,956	11%	0%	0	0	2018	2018	-
40	Gurahont	Gurahont Commune	1,931	1,954	84%	42%	1	0	2018	2018	OG7

Sursa: date prelucrate consultant

Sintetic, contributia planului de conformare prezentat mai sus, la atingerea tintelor nationale in sectorul apei uzate este ilustrat in tabelul de mai jos:

TABEL 2.8-2 Sinteza Plan de conformare propus pentru judetul Arad

AN	Plan conformare colectare ape uzate				Plan conformare epurare ape uzate
AN	Nr agl.	P.e.	% Cumulat	Tinte nationale Tratat Aderare %	Nr agl.	P.e.	% Cumulat	Tinte nationale Tratat Aderare %
2010	3	250,377	62%	61%	1	225,000	56%	51%
2013	3	30,853	70%	69%	2	25,377	62%	61%
2015	6	42,387	81%	80%	7	61,126	78%	77%
2018	28	77,283	100%	100%	30	89,397	100%	100%
Total	40	400,900			40	400,900

2.9 SUMARUL PROGRAMULUI DE INVESTIȚII PRIORITARE________________________

Prioritizarea investitiilor este bazata pe o serie de criterii printre care prevederile privind conformarea cu Directivele Europene, proiectele in derulare, problemele tehnice, economice identificate precum si posibilitatile de grupare a diferitelor aglomerari la o singura statie de epurare/tratare apa, cu implicatiile aferente asupra procentelor populatiei conformate intr-un orizont de timp mai scurt.

Urmatorul tabel rezuma investitiile propuse pentru infrastructura de apa si apa uzata corespunzatoare localitatilor incluse in faza 1 de investitii pentru a fi finantate in principal din Fonduri de Coeziune.

TABEL 2.9-1 Investitiile propuse pentru infrastructura de apa si apa uzata corespunzatoare localitatilor incluse in faza 1 de investitii

FAZA 1: 2008-2013 - Infrastructura de apa si apa uzata
Cluster de apa uzata	Sistem zonal de alimentare cu apa	Aglomerari	Populatie an 2002	Principalele Investitii propuse Denumire obiect investitie
				Arad - reabilitare extindere sistem
		Arad	172,827	de alim apa; reabilitare extindere
Municipiul Arad	Arad			sistem de canalizare
+ Xxxxxxxxx	Arad			Xxxxxxxxx sistem de canaliza +
		Fantanele	2,224	transfer ape uzate la ARAD + reabilitare aductiune alim apa
		Curtici	8,043	Curtici WWTP + retea de canalizare + retea de alim apa
Oras Curtici	Arad			Curtici WWTP + retea de canalizare + retea de alim apa
		Macea	3,969	Macea transfer ape uzate la Curtici
		Macea	3,969	+ retea de canalizare + alim apa

FAZA 1: 2008-2013 - Infrastructura de apa si apa uzata
Cluster de apa uzata	Sistem zonal de alimentare cu apa	Aglomerari	Populatie an 2002	Principalele Investitii propuse Denumire obiect investitie
			1,801	Ghioroc transfer ape uzate la Paulis + retea de canalizare + reabilitare retea de apa + reabilitare sursa alim apa
Comuna Paulis - Ghioroc	Paulis-Ghioroc	Paulis Ghioroc	1,545	Cuvin transfer ape uzate la Paulis + retea de canalizare + reabilitare retea de apa
			719	Minis transfer ape uzate la Paulis+ retea de canalizare + reabilitare retea de apa
			1,778	Paulis WWTP + retea de canalizare+ retea de alim apa
Oras Ineu	Ineu	Ineu	9,312	Ineu reabilitare si extindere sistem de canalizare + reabilitare si
Oras Ineu	Ineu	Ineu	9,312	extindere sistem de alim apa+ reabilitare sursa alim apa
Oras Lipova	Lipova	Lipova	7,920	Lipova Reabilitare si extindere sistem de canalizare + reabilitare si extindere sistem de alim apa
Oras Nadlac	Nadlac	Nadlac	8,144	Nadlac WWTP + Reabilitare si extindere sistem de canalizare + extindere sistem de alim apa
Oras Pancota	Pancota	Pancota	7,532	Pancota WWTP + extindere sistem de canalizare + extindere sistem de alim apa
Comuna Siria	Ghioroc	Siria	5,007	Siria extindere WWTP + extindere sistem de canalizare + reabilitare si extindere sistem de alim apa
Oras Pecica	Pecica	Pecica	11,452	Pecica extindere WWTP + reabilitare si extindere retea de
Oras Pecica	Pecica	Pecica	11,452	canalizare + extindere sistem de alim apa
Oras Santana	Arad	Santana	11,617	Santana constructie WWTP + reabilitare si extindere sistem de canalizare
Consiliul Judetean Arad				Consultanta si Asistenta tehnica + WWTP (Curtici, Paulis, Pancota)

Sursa: Date prelucrate de consultant

In capitolele urmatoare sunt prezentate doar localitatile incluse in programul de investitii prioritare 2008-2013, pentru care s-a realizat o analiza detaliata a alternativelor si a solutiilor tehnice ce urmeaza a fi adoptate.

3. ALIMENTARE CU APA
- 3.1 INTRODUCERE

Sistemele de alimentare cu apa existente in judetul Arad deservesc un numar de 124 localitati, (dintr-un total de 291 localitati existente) intre acestea fiind incluse:

- Municipiul Arad

- toate cele 9 orase (Chisineu Cris, Curtici, Ineu, Lipova, Nadlac, Pecica, Pancota, Santana, Sebis)

- localitatile cu peste 5,000 locuitori (Siria si Vladimirescu)

- 22 localitati cu populație cuprinsa intre 2,000 * 5,000 locuitori
- 90 localitati cu populatie mai mica de 2,000 locuitori

Dintre cele 167 localitati care nu dispun in prezent de alimentare cu apa, trei localitati au peste 2,000 locuitori:

- Sanpetru German si Secusigiu, comuna Secusigiu
- Galsa, comuna Siria.

Mentionam ca pentru localitatea Galsa, exista un proiect in derulare referitor la alimentarea cu apa, finantat prin OG7.

Dintre localitatile care nu beneficiaza de alimentare cu apa in sistem centralizat, un numar de 5 localitati au o populatie mai mica de 50 locuitori:

- Bodrogu Vechi, oras Pecica 13 locuitori
- Cociuba, comuna Dieci 22 locuitori
- Budesti, comuna Plescuta 37 locuitori
- Labasint, comuna Sistarovat 22 locuitori
- Varnita, comuna Sistarovat 6 locuitori

Populatia racordata la sisteme de alimentare cu apa:

- la nivelul judetului: 62%
- in mediul rural: 40%
- in mediul urban: 80%
- municipiul Arad: 97%

Procentul de acoperire cu retele de distributie a apei potabile nu este de 100% in nici una dintre localitatile judetului, fiind necesare lucrari de extindere:

- lungimea totala a tramei stradale: 3,372 km
- lungimea totala a retelei de alimentare cu apa: 1,871 km

Judetul Arad, cu o suprafata de 7,754 km², dispune de unele dintre cele mai importante resurse de apa din Romania.

Cele doua rauri, Muresul si Crisul Alb, care strabat judetul de la est la vest aduc un important aport de debite si in acelasi timp au construit pe parcursul ultimei ere geologice, doua mari acvifere, conurile aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane.

Datorita conditiilor hidrogeologice, principalele surse existente si potentiale pentru alimentarea cu apa a localitatilor judetului Arad sunt sursele subterane (vezi cap. 2.4.3.).

Astfel, conul aluvionar al Muresului este cunoscut astazi ca fiind cea mai mare hidrostructura din Romania, care a permis construirea uneia din cele mai mari captari de ape subterane din tara, cea a Aradului, care acopera cca 25 % din totalul rezervelor de apa. De asemenea conul aluvionar al Crisului Alb are un bun potential si rezolva problemele apei potabile pentru o serie de localitati.

Muresul constituie de departe raul cel mai deosebit, intrand in judet cu 187 m3/s debit mediu multianual, ceea ce nu pune probleme cantitative.

Crisul Negru, la limita nordica a judetului este slab utilizat, la fel si afluentul sau principal Teuzul.

O importanta parte a acestor cantitati de apa este teoretic si tehnic utilizabila din punct de vedere al capacitatii de extractie prin pompare (pentru apele subterane) si al raportului intre debitul multianual si debitul de servitute al raului considerat.

TABEL 3.1-1 Resursele de apa pe principalele cursuri de rauri din judet

Bazinul hidrografic	Resursa de suprafața		Resursa din subteran
			Teoretica	Utilizabila
	Teoretica	Utilizabila
Mures Crisul Alb	187 m³/s 3,116.4 mil.m³	162 m³/s 744.734 mil.m³	11,4 m³/s	9,0 m³/s

Utilizarea apelor Muresului este restrictionata de calitatea acestor ape, raul continand poluanti care il fac utilizabil numai pentru industrie si agricultura.

Exista 4 captari din ape de suprafata pentru alimentarea populatiei:

- Sebis, raul Dezna

- Halmagel, Valea Sarbilor

- Casoaia si Moneasa care totalizeaza un volum de 564 mii m³/an.

Calitatea apelor de suprafata din BH Mures este supravegheata prin laboratorul apartinand filialei Arad a Directiei Apelor Tg. Mures in urmatoarele sectiuni de control:

- secțiuni de ordinul I: Savarsin, Lipova, amonte Arad, Nadlac - pe raul Mures
- sectiuni de ordinul II:

■ pe canalul Mures Mort - amonte confluenta raul Mures
■ pe canalul Ier - la iesirea din tara - Turnu.
■ Petris
■ Paraul Mare - Dorgos

Calitatea apelor de suprafata din BH Crisul Alb este supravegheata prin laboratorul Directiei Apelor Oradea pe urmatoarele cursuri de ape:

- raul Crisul Alb - Gurahont, Ineu, Varsand
- Valea Banesti - la Halmagiu,
- Valea Sebis - la Sebis si Prajesti
- Canalul Morilor - Varsand si Seleus
- Valea Halmagel - Sarbi
- Tacasele - Avram Iancu
- Negrisoara - amonte Xxxxxx
X- Xxxxxx - Zarand
- Mustesti - Bontesti
- Gut - Sicula si padurea Rovina
- Sodom - Seleus
- Matca - Zarand
- Valea Noua Xxxxxx X- Xxxxxx ferma

Indicatorii regimului de oxigen se incadreaza in toate sectiunile in limita categoriilor a I-a si a II-a de calitate.

Indicatorii ioni generali, pe cursurile de apa se incadreaza in categoria I-a si a II-a de calitate. La grupa de indicatori metale raurile se incadreaza in clasele a III-a si a IV-a de calitate datorita prezentei ionilor cupru si zinc, proveniti din fondul natural, precum si din evacuarile de la exploatarile miniere din zona Brad. La grupa de indicatori toxice organice (micropoluanti) raul se incadreaza in clasa a II-a datorita prezentei fenolilor, proveniti din fond natural. La grupa de indicatori nutrienti clasele de calitate sunt I si II.

Supravegherea calitatii apelor de suprafata, efectuata de Directia Apelor Crisuri Oradea in luna aprilie 2006, in subbazinul Crisului Alb aferent judetului Arad, s-a realizat prin 3 sectiuni de control amplasate pe cursul principal si in 12 sectiuni de control pe cursuri secundare de apa.

TABEL 3.1-2 Calitatea apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de pe Crisul Alb

Cursul de apa	Secțiunea de supraveghere	RO A2	Nutrienti A3	Categoria de calitate			General
Cursul de apa	Secțiunea de supraveghere	RO A2	Nutrienti A3	\| Ioni. I Gen. A4	Metale fr. diz. A5	Micropol. A6	General
Crisul Alb	Gurahont	I	I	I	III	II	II
Crisul Alb	Bocsig-Ineu	I	I	I	III	II	II
Crisul Alb	Varsand	II	II	I	III	II	II
P. Halmagel	Sarbi	-	I	-	III	-	II
Negrisoara	Negrisoara	I	I	I	III	-	II
Tacasele	Tacasele	I	I	I	III	-	II
Mustesti	Bontesti	I	I	-	II	-	I
V. Sebis	Prajesti	-	I	-	II	-	I
V. Xxxxx	Xxxxx	I	I	I	III	II	II
Gut	Sicula	I	I	I	V	-	II
Cigher	Zarand	I	I	I	III	-	II
Sodom	Seleus	-	I	-	III	-	II
Matca	Zarand	I	I	I	IV	-	II
Canalul Morilor	Seleus	I	I	I	IV	-	II
Canalul Morilor	Varsand	II	IV	II	III	II	III

TABEL 3.1-3 Aprecierea calitatii apei raului Mures se face pe clase de calitate, conform

O.M. nr. 1146/2003

Cursul de apa	Secțiunea de supraveghere Ordinul secțiunii		RO A2	Nutrienti A3	Ioni. Gen. A4	Metale fr. diz. A5	Micropol. A6	General
	Savirsin	Ord. I	II	II	II	IV	II	II
	Lipova	Ord.I	II	II	II	IV	II	II
Mures
	Amonte Arad		II	II	II	IV	II	II
	Nadlac	Ord.I Ord.I	II	II	II	IV	II	II
	Nadlac	Ord.I Ord.I	II	II	II	V	II	III
Canal Ier	Mures	Ord.II	III	IV	III	III	II	III
Canal Mures Mort	Mures	Ord. II	V	V	IV	IV	V	V
Piriul Mare	Mures	Ord. II	II	II	II	III	II	II

Raul Mures, pe tronsonul aferent judetului Arad, in luna aprilie 2006 s-a incadrat astfel:

- pentru grupele A2 (Regimul oxigenului), A3 (Nutrienti), A4 (Ioni generali, salinitate) si A6 (Substante toxice organice) indicatorii au avut valori corespunzatoare clasei a II-a de calitate.

- la grupa A5 (Metale), la categoria metale - fractiune dizolvata, raul Mures se afla in clasa a IV-a de calitate, cu exceptia sectiunii Nadlac unde se incadreaza in clasa de calitate V. Canalul Ier:

- Regimul oxigenului - clasa a IlI-a de calitate, Nutrienti - clasa a IV-a de calitate, Salinitate -clasa a III-a de calitate, Metale - fractiune dizolvata - clasa a III-a de calitate, Substante toxice organice - clasa a II-a de calitate

Canalul Mures Mort

- Regimul oxigenului - clasa a V-a de calitate, Nutrienti - clasa a V-a de calitate, Salinitate -clasa a IV-a de calitate, Metale - fractiune dizolvata - clasa a IV-a de calitate, Substante toxice organice - clasa a V-a de calitate
- Cauza degradarii apei Canalului Muresul Mort este evacuarea apelor uzate industriale de pe platforma industriei alimentare NV si a necuratarii albiei canalului care este in administrarea Regiei de Imbunatatiri Funciare.

Piriul Mare

- Regimul oxigenului - clasa a II-a de calitate, Nutrienti - clasa II-a de calitate, Salinitate -clasa a II-a de calitate, Metale - fractiune dizolvata - clasa a III-a de calitate, Metale concentratie totala - clasa a II-a de calitate.

Xxxx Xxxxxx se incadreaza in clasa a II-a de calitate pe toata lungimea de 14 km, stare chimica B. Resursele subterane sunt deosebit de valoroase atat sub aspect cantitativ cat si calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populatiei si ramurilor economice, in special industriale. Alimentarea cu apa a populatiei judetului Arad este asigurata in majoritate din subteran. Apele de medie adancime cantonate in conul aluvionar al Crisului si al Muresului constituie principala resursa de apa pentru populatie si aceasta satisface calitativ.

Bazinul hidrografic Mures

Pentru supravegherea calitatii apelor subterane freatice exista pe teritoriul judetului Arad o serie de foraje componente ale retelei de supraveghere nationala. La acestea se adauga forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate in raza surselor de poluare a mediului (S.C. ARCHIM S.A. si C.E.T. pe lignit), precum si unele fantani situate in jurul gropii de gunoi a municipiului Arad

Monitorizarea calitatii apelor freatice cuprinse in reteaua de supraveghere nationala se face de catre filiala Arad a Directiei Apelor Targu Mures pentru cele situate in Bazinul hidrografic Mures.

Monitorizarea forajelor de supraveghere a fenomenelor de poluare produse de o sursa de poluare se face de catre A.P.M.

In anul 2006 s-au recoltat si analizat ape freatice dintr-un numar de 17 foraje a caror concentratie medie in azotiti, amoniu, fosfati si mangan o prezentam in table cu mentiunea ca pesticide si metale grele nu se determina in apele freatice.

TABEL 3.1-4 Concentratii de azotiti, amoniu, fosfati si mangan in apele subterane (conform Legii 458/2002 si STAS 1342/91)

Denumirea forajului	NO2-0,5mg/l	Concentrația medie, mg/l		Mn 0,05mg/l	Indicatori depasiti
Denumirea forajului	NO2-0,5mg/l	NH4+ 0,5mg/l	PO43- 0,1mg/l	Mn 0,05mg/l	Indicatori depasiti
Paulis F3	0,0050	0,0200	0,0650	-	-
Paulis F7 MA	0,0150	0,4490	0,3600	0,0320	PO43-
Arad F1	0,0100	0,0250	0,1400	0,0000	PO43-
Arad F2	0,1300	0,0080	0,1200	0,0000	PO43-
Arad F3	0,0130	0,1670	0,0430	0,3480	Mn
Arad F4	0,0113	0,2350	0,0350	0,4380	Mn
Arad F6	0,0100	0,0000	0,0400	0,1300	Mn
Semlac F1	0,0100	0,0075	0,0850	0,0155	-
Semlac F5	12,260	0,0050	0,0600	0,0035	NO2-
Nadlac F1	0,1400	0,3100	0,2500	0,0810	PO43-, Mn
Nadlac F2	0,1800	0,2600	0,1600	0,5200	PO43-, Mn

Denumirea forajului	NO2-0,5mg/l	Concentrația medie, mg/l		Mn 0,05mg/l	Indicatori depasiti
Denumirea forajului	NO2-0,5mg/l	NH4+ 0,5mg/l	PO43- 0,1mg/l	Mn 0,05mg/l	Indicatori depasiti
Horia F1	0,0100	0,2130	0,0700	0,0080	NH4+
Pecica F1	0,0098	0,0830	0,4000	0,2500	PO43-, Mn
Dorobanti F1	0,2400	0,5200	0,0400	0,7700	PO43-, NH4+, Mn
Archim Arad F17	0,0220	0,3580	0,0300	-	-
Archim Arad F18	0,0050	0,0000	0,0600	-	-
Archim Arad F23	0,1150	888,00	0,1400	-	NH4+,PO43-

Valoarea concentratiilor de azotiti, amoniu, fosfati si mangan in forajele de control, din BH Mures depasesc in general limita admisa prin STAS 1342/88 si Legea 458/2002 si aceasta mai ales in forajele amplasate in interfluvii in apropierea localitatilor sau a zonelor agricole unde se practica o agricultura intensiva.

Bazinul hidrografic Crisul Alb

Monitorizarea calitatii apelor freatice cuprinse in reteaua de supraveghere nationala se face de catre filiala Oradea a Directiei Apelor Crisuri.

Valoarea concentratiilor indicatorilor de calitate ai apelor subterane se incadreaza in general in limitele admise.

Sursele de apa pentru sistemele realizate in judetul Arad, cu exceptia sistemelor Halmagel, Sebis si Moneasa, sunt surse subterane.

O problema specifica judetului Arad este continutul ridicat de Fe si Mn al apei captate din sursa subterana, fiind necesara tratarea suplimentara.

Pentru corectarea calitatii apei provenite din sursa subterane sau de suprafata, au fost prevazute cu satatii de tratare urmatoarele micro-sisteme:

- Arad (1973)	7,020 m³/h
- Chisineu Cris (1978)	216 m³/h,
- Ineu (1984)	150 m³/h,
- Nadlac (1977)	20 l/s,
- Pecica (1980)	42 l/s,
- Sebis (1977)	31,5 m³/h,
- Bocsig	72 m³/h,
- Halmagel	20 l/s,
- Iratosu	12 l/s,
- Moneasa (1974)	7 l/s,
- Pilu	3 l/s,
- Taut	20 m³/h,
- Tarnova	2 l/s,
- Vinga	20 l/s

Sursele existente acopera necesarul de apa al sistemelor pe care le alimenteaza.

Au fost raportate deficite de debit al sursei si necesitatea unor lucrari de suplimentare pentru microsistemul Sebis.

Pentru sursa microsistemului Ghioroc-Paulis au fost raportate probleme in ceea ce priveste zonele de protectie sanitara si drumurile de acces datorate retrocedarilor de terenuri din aria captarilor.

In judetul Arad, apa bruta provenita din foraje de mare si medie adancime, necesita tratare pentru reducerea fierului si manganului.

Statiile de tratare care nu au facut obiectul unor reabilitari necesita lucrari de modernizare si retehnologizare. O situatie mai buna se regaseste in cazul Municipiului Arad, in cazul oraselor incluse in programul SAMTID si in cazul sistemelor noi realizate in ultima perioada prin diferite programe de finantare (vezi cap. 2.7.1.4.).

Din punct de vedere al monitorizarii si dispecerizarii functionarii sistemului (SCADA), numai microsistemul Arad beneficiaza de astfel de dotari.

Pierderile de apa raportate pentru sistemele existente, cu exceptia sistemelor noi, sunt relativ mari, de cca 30-40%, fiind necesare lucrari de reabilitare de retele.

De asemenea, exista retele realizate cu tuburi din Azbo care trebuie inlocuite.

Pentru localitatile care nu beneficiaza de alimentare cu apa in sistem centralizat, este necesar a se realiza sisteme de alimentare cu apa noi.

Procentul de acoperire cu retele de alimentare cu apa nu este de 100% pentru nici una dintre localitatile care dispun de sisteme centralizate, fiind necesare lucrari de extindere, atat in Arad (97%grad de conectare a populatiei) cat si in celelalte localitati.

3.2 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN JUDEȚUL ARAD

Pentru a folosi cat mai eficient sursele existente de apa care sunt in general conforme si statiile de tratare, localitatile au fost grupate astfel incat sa fie alimentate din aceeasi sursa de apa, acolo unde este posibil. In cazul localitatilor ramase au fost identificate surse de apa potabila care sa fie adecvate conform prevederilor Directivei 98/83/EC. Totusi, in planul de investitii pe termen lung, nu au fost prevazute investitii pentru 6 localitati care au mai putin de 50 de locuitori, valoarea prag prevazuta in Directiva.

Au fost identificate zone de serviciu privind alimentarea cu apa din surse reglementate, care vor fi gestionate in viitor de catre Compania Regionala. Acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos:

TABEL 3.2-1 Zone de serviciu privind alimentarea cu apa din surse reglementate

Nr.	Retea de distributie	Oras / Comuna / Sat	Populatie potentiala deservita
1	Nadlac	1) Nadlac	8,027
2	Semlac	1) Semlac	3,787
3	Pecica	1) Pecica 2) Bodrogu Vechi 3) Sederhat 4) Turnu	13,024
4	Arad	1) Zona metropolitana 2) Fantinele 3) Tisa Noua 4) Alunis 5) Frumuseni 6) Sofronea 7) Sanpaul 8) Curtici 9) Dorobanti 10) Macea 11) Sanmartin 12) Livada 13) Sanleani 14) Andrei Saguna 15) Zimandu Nou 16) Zimand Cuz 17) Simand 18) Santana 19) Caporal Alexa 20) Olari 21) Sintea Mica 22) Vladimirescu 23) Mandruloc 24) Cicir	255,298

Nr.	Retea de distribuție	Oras / Comuna / Sat	Populație potențiala deservita
		25) Horia 26) Cruceni 27) Sagu 28) Firiteaz 29) Fiscut 30) Hunedoara Timiseana 31) Mailat 32) Manastur 33) Vinga 34) Bodrogu Nou 35) Zadareni 36) Felnac 37) Calugareni 38) Munar 39) Sanpetru German 40) Satu Mare 41) Secusigiu
5	Chisineu-Cris	1) Chisineu-Cris 2) Nadab 3) Socodor 4) Sintea Mare 5) Adea 6) Tipar 7) Misca 8) Satu Nou 9) Vanatori 10) Zerindu Mic	17,843
6	Lipova	1) Lipova 2) Radna 3) Soimos 4) Chesint 5) Neudorf 6) Zabrani	15,708
7	Ghioroc	1) Galsa 2) Masca 3) Siria 4) Covasant 5) Cuvin 6) Ghioroc 7) Minis 8) Baratca 9) Cladova 10) Paulis	19,012

Nr.	Retea de distribuție	Oras / Comuna / Sat	Populație potențiala deservita
		11) Sambateni
8	Pancota	1) Maderat 2) Pancota 3) Lermata 4) Moroda 5) Seleus	10,375
9	1) Ineu 2) Mocrea Ineu 3) Cherelus 4) Gurba 5) Sicula		14,798
10	Taut	1) Taut 2) Minisel 3) Minisul de Sus 4) Nadas 5) Agrisu Mare 6) Araneag 7) Chier 8) Draut 9) Dud 10) Tarnova 11) Camna 12) Iercoseni 13) Luguzau 14) Satu Mic 15) Silindia	9,376
11	Bocsig	1) Bocsig 2) Colonia Bocsig 3) Manerau 4) Rapsig 5) Beliu 6) Benesti 7) Bochia 8) Vasile Goldis 9) Secaci 10) Tagadau 11) Ciuntesti 12) Chislaca 13) Coroi 14) Crai va 15) Maraus 16) Rogoz De Beliu	14,571

Nr.	Retea de distribuție	Oras / Comuna / Sat	Populație potențiala deservita
		17) Siad 18) Susag 19) Stoinesti 20) Talmaci 21) Carand 22) Selistea 23) Archis 24) Barzesti 25) Groseni 26) Nermis 27) Hasmas 28) Comanesti 29) Agrisu Mic 30) Botfei 31) Clit 32) Urvisu de Beliu 33) Avram Iancu
12	Sebis	1) Sebis 2) Donceni 3) Prunisor 4) Salajeni 5) Buteni 6) Berindia 7) Cuied 8) Paulian 9) Chisindia 10) Paiuseni 11) Vasoaia 12) Aldesti 13) Barsa 14) Hodis 15) Voivodeni 16) Ignesti 17) Minead 18) Nadalbesti 19) Susani	14,121
13	Moneasa	1) Moneasa 2) Ranusa 3) Buhani 4) Dezna 5) Laz 6) Neagra 7) Slatina de Cris	2,579

Nr.	Retea de distribuție	Oras / Comuna / Sat	Populație potențiala deservita
14	Gurahont	1) Gurahont 2) Bontesti 3) Dulcele 4) Hontisor 5) Fenis 6) Pescari 7) Iosas 8) Mustesti 9) Valea Mare 10) Zimbru 11) Almas 12) Cil 13) Radesti 14) Joia Mare 15) Cociuba 16) Crocna 17) Dieci 18) Rosia 19) Revetis 20) Brazii 21) Buceava Soimus 22) Iacobini 23) Madrigesti 24) Secas 25) Aciuta 26) Budesti 27) Dumbrava 28) Gura Vaii 29) Plescuta 30) Rostoci 31) Talagiu	12,184
15	Halmagel	1) Halmagel 2) Tarnavita 3) Tohesti 4) Luncsoara 5) Sarbi 6) Bodesti 7) Banesti 8) Brusturi 9) Cristesti 10) Halmagiu 11) Ionesti 12) Leasa	8,516

Nr.	Retea de distribuție	Oras / Comuna / Sat	Populatie potentiala deservita
		13) Lestioara 14) Poienari 15) Tarmure 16) Tisa 17) Avram Iancu 18) Grosi 19) Lazuri 20) Magulicea 21) Mermesti 22) Poiana 23) Varfurile 24) Vidra
16	Birchis	1) Birchis 2) Capalnas 3) Ostrov 4) Virismort 5) Bacau de Mijloc 6) Bata 7) Bulci 8) Tela 9) Caprioara 10) Valea Mare	3,868
	TOTAL		423,204

3.3 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN MUNICIPIUL ARAD SI COMUNA FANTANELE

3.3.1 Date generale_______________________________________

Conform recensamantului din 2002 populatia in orasul Arad este:

TABEL 3.3-1 Populatia in Municipiul Arad

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
MUNICIPIUL ARAD
Arad	172,827

Orasul Arad dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa, in cadrul unui sistem microzonal de alimentare cu apa.

In afara Municipiului Arad, sursa alimenteaza cu apa potabila urmatoarele localitati: Xxxxxxxxx-Xxxxx, Vladimirescu, Horia, Sanleani, Livada, Zimand Cuz, Zimandu Nou, Andrei Saguna, Sofronea, Sanpaul, Curtici, Dorobanti, Macea, Sanmartin, Simand, Santana, Olari, Zadareni, Fantanele.

Conform recensamantului din 2002, populatia in comuna Fantanele si comuna apartinatoare se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 3.3-2 Populatia in comuna Fantanele

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
COMUNA FANTANELE
Fantanele	2,224
Tisa Noua	962

Satul Fantanele are un sistem centralizat de alimentare cu apa care se afla in operarea si exploatarea Companiei de Apa Arad care detine licanta ANRSC.

Sistemul se afla in operarea si exploatarea S.C. Compania de Apa Arad care detine licenta ANRSC.

3.3.2 Surse de apa, calitate si capacitate

3.3.2.1 Sursa de apa a Sistemului Microzonal Arad

Sursa de apa a sistemului microzonal Arad este sursa subterana si este compusa din 3 fronturi de puturi de medie adancime, forate amplasate astfel:

- frontul de captare Uzina 1;
- frontul de captare Nord;
- frontul de captare Mandruloc.

Apa bruta prelevata din forajele de mare adancime prezinta depasiri ale valorilor limita admise la continutul de Fe si Mn.

Sistemul microzonal Arad beneficiaza de facilitati corespunzatoare de tratare.

Sursa de apa a Sistemului microzonal Arad a facut obiectul Programului MUDP II.

Rezultatele analizelor pentru apa potabila la intrarea in retea, efectuate in anul 2008, puse la dispoziție de Compania de Apa Arad (vezi vol.III - Anexe, Secțiunea 10 - Analize de Apa), se prezinta dupa cum urmeaza:

a) Uzina de Apa 1

Au fosț efecțuațe un numar de 51 probe, inregisțrandu-se depasiri accidențale la:

- Fe, pențru doua dințre acesțea (3,9%)
- Mn, pențru una dințre probe (2%)
- Numar de colonii la 22 ^oC - s-au inregisțraț depasiri accidențale pențru 1 dințre probe (2%)
- Numar de colonii la 37 ^oC - s-au inregisțraț depasiri accidențale pențru 3 dințre probe (6%)

b) Uzina de Apa 2

Au fosț efecțuațe un numar de 366 probe, inregisțrandu-se depasiri accidențale la:

- Fe, pențru 10 din 252 probe (4%)
- Mn, pențru 4 din 253 probe (1,6%)
- Numar de colonii la 22 ^oC - depasiri accidențale pențru 4 din 366 probe (1%)
- Numar de colonii la 37 ^oC - depasiri accidențale pențru 4 din 366 probe (6%)

c) Uzina de Apa 3 (sere)

Au fosț efecțuațe un numar de 53 probe, inregisțrandu-se depasiri accidențale la:

- Fe, pențru 16 din 53 probe (30,2 %) - a fosț ințrerupța alimențarea de la anumițe foraje
- Mn, pențru 2 din 53 probe (3,8%)
- Numar de colonii la 22 ^oC - depasiri accidențale pențru 4 din 53 probe (7,5%)
- Numar de colonii la 37 ^oC - depasiri accidențale pențru 4 din 53 probe (7,5%)

Localițațile conecțațe la sisțemul microzonal de alimenațre cu apa Arad, beneficiaza de o apa poțabila corespunzațoare din puncț de vedere calițațiv si in canțițațe suficiența:

- Debițul de calcul pențru sursa de apa a sisțemului microzonal Arad, calculaț conform SR1343/2006, Qsursa = 1,318 (l/s)
- Capacițațea exisțența a surselor: 2,700 (l/s)

Dațele privind calițațea apei sunț prezențațe dețaliaț in Volumul III, secțiunea 10.

Dațele privind calculul debițelor caracțerisițice sunț prezențațe dețaliaț in Volumul III, secțiunea 6.

3.3.2.2 Sursa de apa a Comunei Fantanele

Sursa de apa pențru localițațea Fanțanele esțe asigurața de Sisțemul Microzonal Arad.

Sursa de apa a sațului Tisa Noua esțe asigurața de 1 foraj cu adancimea H = 96 m, Q = 5 l/s.

3.3.3 Acoperirea actuala si cerințe________________________________________________________

- Municipiul Arad:

- Numar bransamente: 20,665 buc.

- Numar estimat consumatori: 152,396 locuitori (2008)

- In comuna Fantanele:

- Sunt 976 locuinte din care 618 gospodarii particulare si 67 apartamente in satul Fantanele.

- Numarul populatiei conectate la sistemul de alimentare cu apa este de 1,000 locuitori.

- In satul Fantanele numarul de bransamente este de 512 si in satul Tisa Noua numarul de bransamente contorizate este de 230.

TABEL 3.3-3 Consumul actual de apa - Sistem microzonal Arad, fara Santana si Curtici

Consum de apa	UM	Sistem microzonal Arad
Consum de apa	UM	2007	2008
Numar locuitori racordati	Nr.	170,752	172,178
Zile deservire	Nr.	365	365
Consum casnic	Mil [m³/an]	7.96	7.61
Consum non-casnic	Mil [m³/an]	4.23	3.96
Consum total (casnic+non-casnic)	Mil [m³/an]	12.19	11.57
Consum casnic specific	[l/om/zi]	127.70	121.16
Consum total specific	[l/om/zi]	195.56	184.14

TABEL 3.3-4 Balanta de apa - Sistem microzonal Arad, fara Curtici si Santana

Water Balance Components / Componentele Balantei de Apa Water Production / Sursa de apa	2008 [m³/d]	%	2013 [m³/d]	%	2038 [m³/d]	%
Ground water / Ape subterane	51,385.35	100%	46,540.94	100%	57,381.07	100%
Surface water / Ape de Suprafata	0	0%	0	0%	0	0%
Sub-total production / Subtotal	51,385.35	100%	46,540.94	100%	57,381.07	100%
Water distribution / Distributia de Apa
Water Losses / Pierderi de Apa	18,321.45	37%	14,509.33	32%	22,360.98	40%
Water supply / Alimentare cu Apa
Domestic / Consum Casnic	20,860.60	66%	20,487.07	66%	22,701.81	68%
Industrial / Consum Non-casnic	10,844.16	34%	10,345.26	34%	10,839.67	32%
Sub-total Supply / Subtotal	31,704.76	63%	30,832.33	68%	33,541.48	60%
Sub-total Distribution / Subtotal	50,026.21	100%	45,341.66	100%	55,902.46	100%
Wastewater Collection
Domestic / Casnic	15,918.42	65%	20,529.51	70%	22,700.25	71%

Water Balance Components /	2008		2013		2038
Componentele Balantei de Apa	[m³/d]	%	[m³/d]	%	[m³/d]	%
Economic agents / Agenti economici	3,830.04	16%	3,664.28	12%	3,986.56	12%
Industrial / Industrie	4,849.35	20%	5,196.81	18%	5,328.30	17%
Inflow WWTP/ Intrare in Statia de Epurare	24,597.80	100%	29,390.59	100%	32,015.10	100%

3.3.4 Balanta pierderilor de apa

TABEL 3.3-5 Balanța de apa - Municipiul Arad, Sistem microzonal Arad, an 2008

		Consum autorizat facturat 10,768,230 [m³/an];	Consum contorizat facturat 10,430,899 [m³/an]; Consum necontorizat facturat (pausal)	Apa valorificata 10,768,230 [m³/an];
	Consum autorizat		337,331 [m³/an];
	11,219,810 [m³/an];		Consum contorizat nefacturat
		Consum autorizat nefacturat	451,580 [m³/an];
Volum anual intrat in sistem		451,580 [m³/an];	Consum necontorizat nefacturat
17,820,055
[m³/an];			0 [m³/an];
	Pierderi de apa 6,660,245 [m³/an]	Pierderi aparente 573,159 [m³/an];	Consum neautorizat (clandestin) 564,562 [m³/an]; Imprecizia contorizarii la consumatori si erori de	Apa nevalorificata 7,051,825 [m³/an];
	Pierderi de apa 6,660,245 [m³/an]		prelucrare a datelor
			8,597 [m³/an];
		Pierderi reale 6,027,086
		[m³/an];

TABEL 3.3-6 Indicator pierderi de apa - Municipiul Arad, an 2008

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Curente	Prognozate
1	Total intrare sistem	[m³/zi]	48,822	44,808
2	Total ape nevalorificate	[m³/zi]	19,320	15,478
3	Procent ape nevalorificate	[%]	39.57	34.54
4	Volum total de apa produsa	[m³/zi]	47,585	43,673
5	Pierderi reale de apa in retea (CARL)	[m³/zi]	18,083	14,241
6	Procent al pierderilor reale de apa in retea	[%]	38.00	32.61
7	Pierderi reale de apa in retea raporate la numarul de bransamente	[l/con/zi]	792	627
8	Index al pierderilor in infrastructura	-	18.98	15.00
	Presiune	[m]	35	35
	Lretea	[km]	498	498
	Nr. bransamente	[buc]	22,818	22,699
	UARL - conf. IWA (pierderi reale anuale inevitabile)	[m³/zi]	953	950
	L retea propusa pentru reabilitare	[km]	-	52.93
	Procent al retelelor reabilitate	[%]	-	10.62
	Procent al reducerii pierderilor in urma reabilitarilor urmatoare	[%]	-	21%
	Perioada in care s-au efectuat masuratorile	[zile]	365	365

3.3.5 Infrastructura existenta - Sistem microzonal Arad

3.3.5.1 Captare si tratare

3.3.5.1.1 Captare

Sursa de apa este sursa subterana si este compusa din 3 fronturi de puturi de medie adancime, forate amplasate astfel:

- frontul de captare Uzina 1: cu 11 foraje amplasate in curtea Uzinei 1, in gradina uzinei si in albia majora a Muresului,
- frontul de captare Nord: cu 92 foraje pe raza localitatilor Arad, Zimandul Nou si Simand,

- frontul de captare Mandruloc cu 13 foraje amplasate pe raza localitatii Mindruloc.

Capacitatea instalata a sursei este de 2,700 l/s, 233,280 m³/zi, 85,147,200 m³/an si acopera 100% din necesitatile de debite ale sistemului.

3.3.5.1.2 Tratare

3.3.5.1.2.1 Statia de tratare

3.3.5.1.2.1.1 Aerarea

Aerarea apei brute se realizeaza prin 20 distribuitoare prevazute cu duze tip Amsterdam, avand debitul instalat de 1,950 l/s, 168,000 m³/zi, care acopera 100% din necesitatile de tratare.

Dimensiunile caracteristice ale distribuitoarelor de apa bruta sunt: Dn 200 mm, L = 10 m, l = 5 m.

3.3.5.1.2.1.2 Prefiltrare

Prefiltrarea apei se realizeaza prin intermediul a 20 prefiltre de tip rapid, avand debitul total instalat de 1950 l/s, 168000 m³/zi, care asigura 100% din necesitatile de tratare.

Dimensiunile caracteristice ale prefiltrelor sunt: L = 10 m, l = 5 m, H = 4 m, S = 1,000 m². Prefiltrele sunt amplasate la etajul al treilea al unei cladiri cu P+3 nivele.

3.3.5.1.2.2 Decantarea apei

Decantarea apei se realizeaza prin intermediul a 20 decantoare de tip orizontal, avand debitul total instalat de 1,950 l/s, 168.000 m³/zi, care asigura 100% din necesitatile de tratare.

Dimensiunile caracteristice ale decantoarelor: L = 10 m, l = 5 m, H = 4 m, S = 1,000 m². Decantoarele sunt amplasate la primul etaj al unei cladiri P+3.

3.3.5.1.2.3 Filtrarea apei

Filtrarea apei decantate se realizeaza prin intermediul a 20 bucati filtre de tip rapid, avand debitul total instalat de 1,950 l/s, 168,000 m³/zi, care asigura 100% din necesitatile de tratare.

Dimensiunile caracteristice ale filtrelor sunt: L = 10 m, l = 5 m, S = 1,000 m².

Filtrele sunt amplasate la primul etaj al unei cladiri cu P+3 nivele.

3.3.5.1.2.3.1 Dezinfectarea apei

Dezinfectarea apei filtrate se face prin metoda chimica - clorinare, intr-o statie de dezinfectare care asigura 100% din necesitatile de dezinfectare.

Statia este amplasata intr-o cladire avand dimensiunile 5.30 m x 11.20 m x 4.0 m, fiind cuplata cu un depozit avand dimensiunile 7.60 m x 11.20 m x 4.0 m.

3.3.5.1.2.3.2 Laboratoare de masurare a calitatii apei tratate

Determinarea parametrilor calitativi ai apei tratate se realizeaza intr-un laborator propriu care asigura realizarea a 100% din determinarile necesare.

Laboratorul este amplasat intr-o cladire separata avand dimensiunile: 10.65 m x 15.62 m; S = 166.35 m².

In acest laborator se pot realiza determinari fizice, chimice si bacteriologice.

3.3.5.1.3 Rezervoare de inmagazinare

Inmagazinarea apei se face in 12 rezervoare semiingropate si 2 rezervoare aeriene, avand o capacitate totala de inmagazinare de 68,600 m³, capacitate care asigura 100% din cerinte.

Rezervoarele de inmagazinare au forma circulara/dreptunghiulara/poligonala, avand, pe tipodimensiuni, urmatoarele dimensiuni caracteristice:

TABEL 3.3-7 Rezervoarele de inmagazinare

Nr. crt.	Amplasament	Rezervor	Forma rezervor	D(L) [m]	l [m]	H [m]	Volum [m³]
1	Uzina nr. 1	R1	Dreptunghiulare	24	15	4	1.2
2	Uzina nr. 1	R2	Dreptunghiulare	24	15	4	1.2
3	Uzina nr. 1	R3	Circulare	17	-	6	1
4	Uzina nr. 1	R4	Circulare	17	-	6	1
5	Uzina nr. 1	R5	Dreptunghiulare	50.5	45	5.4	10
6	Uzina nr. 2	R1	Dreptunghiulare	36	18	3.9	2
7	Uzina nr. 2	R2	Dreptunghiulare	36	18	3.9	2
8	Uzina nr. 2	R3	Dreptunghiulare	50.5	45	5.4	10
9	Uzina nr. 2	R4	Dreptunghiulare	50.5	45	5.4	10
10	Uzina nr. 2	R5	Dreptunghiulare	50.5	45	5.4	10
11	S.P Calea Zimandului	R1	Circulare	35	-	10.8	10
12	S.P Calea Zimandului	R2	Circulare	35	-	10.8	10
13	S.P Fintinele	R1	Circulare	6.7	-	3.7	100
14	S.P Fintinele	R2	Circulare	6.7	-	3.7	100

Rezervoarele sunt amplasate astfel:

- 5 (circulare 2, dreptunghiulare 3) in cadrul Uzinei nr. 1 pe strada Ineului nr. 2 - 4 avind o capacitate de 14,400 m³;

- 5 (dreptunghiulare) in incinta Uzinei nr. 2 cu o capacitate de 34,000 m³;

- 2 (circulare) situate in incinta statiei de pompare din Calea Zimandului FN, cu o capacitate de 20,000 m³;

- 2 (circulare) cu o capacitate de 200 m³, situate in incinta statiei de pompare din localitatea Fintinele.

3.3.5.2.1 Aductiuni

Transportul apei de la captare pana la rezervoarele de inmagazinare se realizeaza prin 5 aductiuni, avand diametrul Dn = 200 - 1200 mm, debitul instalat de 2,700 l/s, 233,280 m³/zi, 85,147,200 m³/an care acopera 100% din cerintele de transport.

Aductiunile au diametre cuprinse intre Dn 200 - 1200 mm si o lungime totala L = 62.5 km.

3.3.5.2.2 Artere si conducte de distributie

Reteaua de distributie existenta, impreuna cu lucrarile aflate in curs de executie acopera cca 97% din strazile a orasului Arad.

TABEL 3.3-8 Artere

Diametrul nominal [mm]	Lungime [km]	Materiale de executie
Dn = 1,200 mm	3.55	Beton armat precomprimat, otel
Dn = 1,000 mm	3.41	Beton armat precomprimat, otel, pafsin
Dn = 800 mm	31.88	Beton armat precomprimat, otel
Dn = 700 mm	1.55	Otel
Dn = 600 mm	28.93	Beton armat precomprimat, otel, fonta
Dn = 500 mm	15.2	Azbociment, otel, polietilena, pafsin.
Dn = 400 mm	13.07	Azbociment, otel, polietilena, pafsin.
Dn = 300 mm	30.94	Azbociment, otel, polietilena, fonta.

TABEL 3.3-9 Conducte de serviciu

Nr. crt.	Localitatea	Diam. [mm]	Lungime [km]	1 Materiale de executie
1	Arad	250	6.49	Azbo, otel, fonta, PVC, polietilena
2	Arad	200	61.97	Azbo, otel, fonta, PVC, polietilena
3	Arad	150	57.01	Azbo, otel, fonta, PVC, polietilena
4	Arad	125	78.84	Azbo, otel, PVC, polietilena
5	Arad	100	165.46	Azbo, otel, fonta, PVC, polietilena
6	Vladimirescu	200	1.85	Azbo
7	Vladimirescu	150	0.8	PVC
8	Vladimirescu	125	18.37	PVC
9	Vladimirescu	100	4.06	Azbo, otel, polietilena
10	Horia	200	7.5	Otel, PVC
11	Horia	125	0.4	Otel, PVC
12	Horia	100	12.4	Polietilena

CONSULTING LTD.

FRISCHMANN 12—

Nr. crt.	Localitatea	Diam. [mm]	Lungime [km]	Materiale de execuție
13	Mindruloc	250	0.25	Azbo, otel
14	Mindruloc	200	2.0	Azbo, otel
15	Mindruloc	150	0.21	Azbo, otel, PVC
16	Mindruloc	125	0.04	Otel, PVC
17	Mindruloc	100	0.2	Otel
18	Sofronea	200	6.9	Azbo, otel, PVC
19	Sofronea	150	0.5	Otel, PVC
20	Sofronea	125	2.93	Otel, PVC
21	Sofronea	100	9.4	Polietilena
22	Fintinele	200	2.5	Azbo, otel
23	Fintinele	150	2.89	Azbo, otel, PVC
24	Fintinele	125	3.81	Otel, PVC
25	Fintinele	100	0.8	Otel
26	Sinleani	200	0.8	Otel, PVC
27	Sinleani	125	5.97	Azbo, otel, PVC
28	Sinleani	100	0.63	Otel, PVC
29	Livada	200	2.4	Azbo, otel, PVC
30	Livada	125	5.8	PVC
31	Zimand Cuz	150	3.09	Azbo, otel, PVC
32	Zimand Cuz	125	4.91	Azbo, otel, PVC
33	Zimand Cuz	100	0.3	PVC
34	Zimandul Nou	150	0.5	PVC
35	Zimandul Nou	125	11.82	PVC
36	Zimandul Nou	100	2.07	Azbo, otel
37	Andrei Saguna	150	3.42	PVC
38	Andrei Saguna	125	6.84	PVC
39	Andrei Saguna	100	1.06	Azbo, otel
40	Simand	150	13.3	PVC
41	Simand	125	2.4	PVC
42	Macea	200	0.6	Azbo
43	Macea	150	4.3	PVC
44	Macea	125	5.1	PVC
45	Sinmartin	150	5.1	PVC
46	Sinmartin	125	1.5	PVC
47	Sinmartin	100	1.01	Azbo

Din lungimea totala a arterelor si rețelelor de distribuție ale Municipiului Arad, 35% sunt realizate din tuburi de azbociment, 14% tuburi din fonta, 8% tuburi PREMO, 21% conducte din PVC, 13% conducte din otel, si 9% polietilena de inalta densitate.

3.3.5.2.3 Statiile de pompare

Pomparea apei se face prin intermediul unui numar de 4 statii de pompare amplasate astfel:

a) Statia de pompare din cadrul Uzinei nr. 1, amplasata pe strada Ineului nr. 2-4.
b) Statia de pompare din cadrul Uzinei nr. 2, amplasata pe Calea Siriei FN.
c) Statia de pompare din cadrul Uzinei nr. 3, amplasata pe Calea Zimandului FN.
d) Statia de pompare din localitatea Fintinele.

Capacitatea statiilor de pompare asigura 100% din cerinte, nefiind necesara extinderea capacitatii de pompare.

Statiile de pompare sunt amplasate in cladiri separate, ocupand o suprafata totala de 997 m2, din care la Uzina nr. 1 - 364 m², Uzina nr. 2 - 426 m², Uzina nr. 3 - 173 m² si 134 m² la Fintinele.

Statiile de pompare sunt echipate, dupa cum urmeaza:

TABEL 3.3-10Echiparea statiilor de pompare

Nr. crt	Amplasament	Tip pompa	Q [m³/h]	H [m]	P [kW]	N [rot/min]
1	Uzina nr.1	ICOT	500	40	95	1,000
2	Uzina nr.1	ICOT	500	40	95	1,000
3	Uzina nr.1	Aversa 12 NDS	1,050	60	160	1,000
4	Uzina nr.1	Aversa 12 NDS	1,050	60	160	1,000
5	Uzina nr.1	Ingerssoll 10LR17	950	40	160	1,500
6	Uzina nr.1	Ingerssoll 10LR17	950	40	160	1,500
7	Uzina nr.2	Aversa 12 NDS	1,250	67	315	1,500
8	Uzina nr.2	Aversa 12 NDS	1,250	67	315	1,500
9	Uzina nr.2	Aversa 18 NDS	2,250	67	650	1,000
10	Uzina nr.2	Aversa 18 NDS	2,250	67	650	1,000
11	Uzina nr.2	Ingerssoll 400LNN 600	2,350	40	355	1,000
12	Uzina nr.2	Ingerssoll 400LNN 600	2,350	40	355	1,000
13	Uzina nr.2	Ingerssoll 400LNN 600	2,350	40	355	1,000
14	Uzina nr.3	Aversa 14 NDS	1,050	40	120	1,000
15	Uzina nr.3	Aversa 14 NDS	1,050	40	120	1,000
16	Uzina nr.3	Aversa 14 NDS	1,050	40	120	1,000
17	Uzina nr.3	Ingerssoll 10LR17	950	40	160	1,500
18	Uzina nr.3	Ingerssoll 10LR17	950	40	160	1,500
19	Uzina Fintinele	Grundfoss CRE 64-2-2	64	30	7,5	3,000
20	Uzina Fintinele	Grundfoss CRE 64-2-2	64	30	7,5	3,000

3.3.5.2.3.1 Monitorizare - Dispecerizare

SC Compania Apa Arad SA, dispune in momentul de fata de un sistem de monitorizare a activitatii de captare, pompare si distributie a apei potabile in municipiul Arad si microzonalul deservit.

Din punct de vedere structural acesta cuprinde:

- Dispecerul local uzina I, care gestionează si monitorizează parametri de funcționare ai statie de pompare UZINA 1, parametrii de natura electrica ai pompelor in functiune, respectiv ai retelei de alimentare cu energie electrica, parametrii de natura hidraulica referitori la nivelul presiunilor de refulare, ai rezervei de apa, ofera informatii operatorului despre nivelul presiunilor din reteaua de distributie si despre parametrii de functionare a celorlalte dispecerate.
- Dispecerul local uzina III, identic din punct de vedere al functiei si rolului sau cu cel de la Uzina I.
- Dispecerul central uzina II, cu rol de dispecer local in ceea ce priveste monitorizarea si comanda frontului de captare si respectiv al statiei de pompare Uzina II, in plus aici sunt disponibile si celelalte dispecerate locale alaturi de punctele de monitorizare a presiunilor din reteaua de distributie a orasului, fiecare dintre acestea fiind deservite de cate o statie de lucru, conectata in retea cu serverul central respectiv cu managerul de comunicatie radio.

3.3.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare

a) MUDP II - finalizat

- 47 km retele alimentare cu apa;
- reabilitare 105 foraje;
- executare 10 foraje noi;
- reabilitare statie de tratare;
- monitorizare-dispecerizare;
- dotari de laborator si echipamente de interventie.

b) Extindere 30 km retele - in curs de execuție

3.3.5.4 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA ARAD

RETEA DISTRIBUTIE CURTICI

- Existent: L = 46.86 km

DISTRIBUTION NETWORK CURTICI

- Existing: L = 46.86 km

LEGENDA / LEGEND

- PUT FORAT EXISTENT
- EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA

^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA

^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

sp STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA

^SP EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

PUT FORAT PROIECTAT

DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA

DESIGNED CHLORINATION STATION

(RgP®

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

_D REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA ^R DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

Asp

Aspb

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA

EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

EXISTING WATER SYSTEM SCHEME FOR ARAD AGGLOMERATION

RETEA DISTRIBUTIE MACEA

- Existent: L = 10 km

DISTRIBUTION NETWORK MACEA

- Existing: L = 10 km

- Conducta aductiune PEHD De 280

- reabilitata prin program OG7 -

- Adduction pipe PEHD De 280 mm
- rehabilitated by OG7 programme -

- Conducta aductiune PEHD De 300 mm - reabilitata prin program SAMTID - L = 8.1 km
- Adduction pipe PEHD De 300
- rehabilitated by SAMTID programme - L = 8.1 km

GOSPODARIE DE APA EXISTENTA

- Statie de clorare - SC
- Statie de pompare - SP
- Rezervoare existente - 2 x 1000 mc

EXISTING WATER SUPPLY PLANT

- Chlorination station - SC
- Pumping station - SP
- Existing water tanks - 2 x 1000 cm

Puturi forate existen

- reabilitate prin program SAM TID

- rehabilitated by SAMTID programme

- Conducta aductiune De 1000 reabilitata prin program SAMTID - L = 9 km

- Adduction pipe De 1000 rehabilitated by SAMTID programme - L = 9 km

- Conducta aductiune PEHD De 200 mm - reabilitata prin program SAMTID - L = 8.13 km
- Adduction pipe PEHD De 200 mm
- rehabilitated by SAMTID programme - L = 8.13 km

SANTANA

- Conducta aductiune De 1000 mm -reabilitata prin program SAMTID - L = 25 km
- Adduction pipe De 1000 mm -rehabilitated by SAMTID programme - L = 25 km

RETEA DISTRIBUTIE SANTANA

- Existent: L = 47 km
- Reabilitare: L = 15.5 km (SAMTID)

DISTRIBUTION NETWORK SANTANA

- Existing: L = 47 km
- Rehabilitation: L = 15.5 km (SAMTID)

UZINA DE APA 3 EXISTENTA

- Statie de pompare - SP
- 2 rezervoare existente

EXISTING WATER PLANT 3

- Pumping station - SP
- 2 existing water tanks

UZINA DE APA 2 EXISTENTA

- Statie de tratare - ST
- Statie de pompare - SP
- 5 rezervoare existente

EXISTING WATER PLANT 2

- Treatment station - ST
- Pumping station - SP
- 5 existing water tanks

- Conducta aductiune De 1000 mm -reabilitata prin program SAMTID - L = 9 km

- Adduction pipe De 1000 mm -rehabilitated by SAMTID programme - L = 9 km

- Statie pompare existenta (Uzina de apa 3) - 5 pompe:
- 3 pompe Aversa 14 NDS Q = 105 mc/h, H = 40 m
- 2 pompe Ingersoll 10LR17 Q = 950 mc/h, H = 40 m
- Existing pumping station (Water Plant 3) - 5 pumps:
- 3 pumps Aversa 14 NDS Q = 105 mc/h, H = 40 m
- 2 pumps Ingersoll 10LR17 Q = 950 mc/h, H = 40 m

GOSPODARIE DE APA EXISTENTA

- Statie de clorare - SC
- Rezervor - V = 400 mc

EXISTING WATER SUPPLY PLANT

- Chlorination station - SC
- Water storage tank - V = 400 cm

- 5 rezervoare existente

g water storage tanks V = 2 x 2000 mc, 3 x

- Conducta aductiune - L = 8 km

- Adduction pipe - L = 8 km

VLADIMIRESCU

WATER TANKS WATER PLANT 1

RETEA DISTRIBUTIE ZADARENI

- Existent: L = 9.6 km

DISTRIBUTION NETWORK ZADARENI

- Existing: L = 9.6 km

- 5 rezervoare existente V = 2 x 1200 mc, 2 x 1000 mc si 1 x 10000 mc

- Conducta aductiune - L = 6.42 km
- Adduction pipe - L = 6.42 km

- 5 existing water storage tank V = 2 x 1200 mc, 2 x 1000 mc si 1 x 10000 mc

SP WATER PLANT 1

RETEA DISTRIBUTIE ARAD

- Existent: L = 498.3 km
- Reabilitare: L = 47 km (SAMTID)

DISTRIBUTION NETWORK ARAD

- Existing: L = 498.3 km
- Rehabilitation: L = 47 km (SAMTID)

- Statie de pompare - SP
- 11 foraje - H = 75 + 90 m
- 5 rezervoare existente

EXISTING WATER PLANT 1

- Pumping station - SP
- 11 wells - H = 75 + 90 m
- 5 existing water tanks

- Statie
- Q1p =
- 2 pompe ICOT Q = 500 mc/h, H = 40 m
- 2 pompe Aversa Q = 1050 mc/h, H = 60 m
- 2 pompe Ingersoll 10LR17 Q = 950 mc/h, H = 40 m
- Existing pumping station (Water Plant 1) - 6 pumps -

p =

- 2 pumps ICOT Q = 500 mc/h, H = 40 m
- 2 pumps Aversa Q = 1050 mc/h, H = 60 m
- 2 pumps Ingersoll 10LR17 Q = 950 mc/h, H = 40 m

- Conducta aductiune AZBO De 200

mm - reabilitata prin program SAMTID - L = 2.5 km_____________

- Adduction pipe AZBO De 200 mm
- rehabilitated by SAMTID programme - L = 2.5 km

SP WATER PLANT 2

- Statie pompare existenta (Uzina de apa 2) - 7 pompe:
- 2 pompe Aversa 12 NDS Q = 1250 mc/h, H = 67 m
- 2 pompe Aversa 18 NDS Q = 2250 mc/h, H = 67 m
- 3 pompe Ingersoll 400LNN600 Q = 2350 mc/h, H = 40 m
- Existing pumping station (Water Plant 2) - 7 pumps:
- 2 pumps Aversa 12 NDS Q = 1250 mc/h, H = 67 m
- 2 pumps Aversa 18 NDS Q = 2250 mc/h, H = 67 m
- 3 pumps Ingersoll 400LNN600 Q = 2350 mc/h, H = 40 m

WATER TANKS FANTANELE

- Rezervor existent V = 2 x 100 mc
- Existing water storage tank V = 2 x 100 cm

FRONT DE CAPTARE EXISTENT

- 13 foraje
- Capacitate sursa 26 l/s

EXISTING CATCHMENT FRONT

- 13 wells
- Source capacity 26 l/s

MANDRULOC

Qcalc.retea = 7.69 l/s

Qcalc.network = 7.69 l/s

Qcalc.retea = 6.58 l/s

Qcalc.network = 6.58 l/s

	--
/
	/
Qcalc.r	etea = 18.92 l/s

Qcalc.network = 18.92 l/s

RETEA DISTRIBUTIE FANTANELE

- Existent: L = 9.25 km

DISTRIBUTION NETWORK FANTANELE

- Existing: L = 9.25 km

3.3.6 Analiza de opțiuni___________________________________________________________________

Exista doua optiuni privind sistemul de alimentare cu apa in Municipiul Arad si localitatea Fantanele:

Opțiunea 1 - „a face totul”

Necesarul de lucrari pentru alimentarea cu apa in Municipiul Arad:

- Reabilitare conducte pentru alimentarea cu apa din azbociment: 172 km

- Reabilitare conducte pentru alimentarea cu apa din otel: 92 km

Necesarul de lucrari pentru alimentarea cu apa in comuna Fantanele:

- Reabilitarea conductei de aductiune de la sistemul Arad la localitatea Fantanele: L = 2.5 km

- Extinderea sistemului de alimentare cu apa, localitatea Fantanele: L = 4 km

- Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, localitatea Fantanele: L=1.3 km

- Extinderea sistemului de alimentare cu apa, localitatea Tisa Noua: L = 8.0 km

- Conducta de aductiune de la Fantanele pana la Tisa Noua: L = 4.0 km

Pentru reabilitarea retelei de alimentare cu apa sunt necesare lucrari majore, conform raportarilor Operatorului Regional,

- Pierderi de apa potabila foarte mari: 30-40%

- Indicele scurgerilor in infrastructura (ILI): 18.88

- Reparatii frecvente

- Intreruperi frecvente ale alimentarii cu apa in zone mari ale orasului

- Nivel scazut al serviciilor

- Costuri de operare si intretinere ridicate

- Este afectata calitatea apei potabile

- Retelele realizate din conducte din azbociment sunt periculoase pentru sanatatea consumatorilor

- Retelele realizate din conducte din azbociment, propuse pentru reabilitare, au 25-50 de ani vechime; aceste conducte trebuie inlocuite conform legislatiei (HG734/2006 si HG 2319/2004)

Optiunea 2 - Masuri urgente pentru evitarea colapsului in sistemul de distributie a apei potabile

Pentru evitarea intreruperii alimentarii cu apa potabila, pentru protectia sanatatii oamenilor, pentru asigurarea functionarii retelelor de alimentare cu apa potabila in Municipiul Arad si localitatea Fantanele, trebuie reabilitate aductiunile si conductele magistrale vechi, realizate din otel si, de asemenea, aductiunile si conducte magistrale vechi, realizate din azbociment.

Conductele de aductiune au diametre nominale cuprinse intre 300-1000mm, au o lungime estimata totala de 128 km, iar un tronson considerabil este executat din conducte Premo si din otel. Reteaua de distributie a municipiului Arad cuprinde conducte cu diametre nominale cuprinse intre 100-250 mm, are o lungime de 369.77 km. Reteaua cuprinde tronsoane executate din conducte confectionate din diferite materiale: azbociment (35%), fonta (14%), Premo (8%) si PVC 21%.

Conductele de distributie din azbociment prezinta multiple semne de fisurare, iar rezultatul spargerii lor il reprezinta cresterea pierderilor de apa si a numarului de interventii pentru

intretinerea acestora. Pe baza datelor furnizate de catre Operatorul Regional, nivelul pierderilor masurate la nivelul sistemului de alimentare cu apa (apa nefacturata) a fost de 34.7% in 2007, iar acesta a crescut la 39.6% in 2008.

Din rapoartele Operatorului Regional a reiesit ca pierderile medii curente din reteaua de distributie a apei in oarsul Arad sunt de 36.29 [m^3/km*zi].

Necesarul de investitii incluse in acest studiu de fezabilitate se refera la reabilitarea retelei existente de alimentare cu apa, iar aceste investitii au fost impartite in trei componente:

Componenta 1: Inlocuirea unei parti a retelei de distributie acolo unde conductele existente din azbociment au depasit cu mult durata de serviciu si au nevoie de multe interventii pentru a li se asigura intretinerea. Dintr-o lungime totala estimata instalata de 185 km, aproximativ 30 km de conducte au nevoie de inlocuire urgenta. Celelelte conducte din azbociment vor fi inlocuite pe rand, in progame de investitii ulterioare. Numarul mediu de avarii inregistrate pe retelele de azbociment propuse pentru reabilitare este 7.87 [nr/an*km].

Componenta 2: Inlocuirea conductelor principale (arterelor) din otel aflate in municipiu sau in zonele invecinate. Aceste conducte sunt in general fabricate din otel moale, cu continut redus de carbon, sunt neprotejate, si-au depasit durata de serviciu si trebuie inlocuite fie aplicand metode in-situ/la locatie sau vor fi inlocuite clasic, prin sapatura deschisa. . Conductele de aductiune din otel vor fi reabilitate pe o lungime de 22 km, iar diametrele lor nominale variaza 400-600 mm. Localizarea acestor conducte s-a realizat pe baza unei situatii a interventiilor curente si a pierderilor cunoscute in retea. Numarul mediu de avarii inregistrate pe retelele din otel propuse pentru reabilitare este 7.97 [nr/an*km].

Componenta 3: Reabilitarea alimentarii cu apa pentru localitatea Fantanele. Conducta de aductiune din azbociment (diametru nominal: 200 mm) de la reteaua de alimentare cu apa Arad trebuie urgent inlocuita pentru a asigura un nivel satisfacator al serviciului de alimentare cu apa si pentru a asigura posibilitatea extinderii in viitor a sistemului de alimentare cu apa la Frumuseni si pentru a se putea realiza interconectarea cu sistemul de alimentare cu apa Xxxx-Xxxxx. Acesta conducta necesita in prezent interventii privind intretinerea care au un efect negativ asupra furnizarii permanente a apei (5 intreruperi/km*an in medie). In plus fata de inlocuirea conductei de aductiune, si conductele de distributie din azbociment vor fi, de asemenea, inlocuite.

Municipiul Arad - lucrări propuse

Proiectul propune reabilitarea retelelor realizate din conducte din azbociment cu vechimea de peste 25 de ani si avand diametrele mai mici sau egale cu 150 mm, in lungime totala de L = 30.73 km.

Proiectul propune reabilitarea conductelor de alimentare cu apa realizate din otel, cu o vechime de peste 30 de ani si avand diametre de la 400 la 600 mm, in lungime totala de L = 22.2 km.

Localitatea Fantanele - lucrari propuse

Se propune reabilitarea conductei de aductiune care este din azbociment Dn = 200 mm, cu o conducta noua din PEHD, De 280 mm, Pn10 cu lungimea L = 2,460 m.

Reabilitarea conductelor din otel si azbociment cu conducte noi din PEHD, De 125-225 mm, L = 1,345 ml.

Tipurile de conducte care vor fi utilizate pentru retelele de alimentare cu apa vor fi selectionate in functie de performantele garantate de producator cu privire la rezistenta si stabilitatea la sarcini statice si dinamice, durata de viata si costul lucrarilor.

Se propune folosirea polietilenei de inalta densitate care prezinta urmatoarele avantaje:

- rezistenta marita la coroziune;

- nu necesita lucrari de izolatie;

- greutatea pe metru liniar mai mica decat conductele din fonta sau poliesteri armati cu fibra de stical;

- manevrabilitate mai buna;

- posibilitatea realizarii si livrarii tevilor in colaci cu lungimi mari, ceea ce permite eliminarea unui mare numar de suduri si racorduri;

- cresterea vitezei de realizare a retelelor;

- flexibilitatea tuburilor din PE permite adaptarea retelelor la conditiile de sol si subsol dificile (suprafata de lucru redusa, denivelari);

- polietilena satisface bine nevoile de etanseitate ale retelelor care se monteaza in zone poluante, fiind incomparabil mai rezistenta la montarea acesteia in soluri umede.

Variante tehnologice:

VARIANTA I - Tehnologia clasica

Realizarea tronsoanelor de conducte se va face respectind urmatoarea tehnologie:

- desfacerea carosabilului;

- executarea sapaturii (mecanizat si manual) cu sprijinirea malurilor; sapatura mecanizata se va face numai pe portiunile unde nu sunt intersectii cu alte conducte;

- nivelarea (politura) fundului transeei se va face manual;

- dupa executarea sapaturii toate conductele intilnite in sapatura se vor sprijini;

- epuizarea apelor din sapatura provenite din infiltratii sau meteorice - se va realiza cu pompa de mina sau motopompa;

- lansarea conductei in transee si executarea sudurilor;

- efectuarea probelor de etanseitate si presiune;

- spalarea si dezinfectarea tronsonului inlocuit;

- executarea legaturii la conducta existent

- executarea bransamentelor;

- refacerea carosabilului la starea initiala.

Dupa terminarea acestor operatii se va incheia un proces verbal de lucrari ascunse intre executant si beneficiar si se poate trece la executarea umpluturilor si compactarilor. Umpluturile se vor executa in straturi de 10-20 cm de pamint la umiditatea optima de compactare (daca este necesar se va executa udarea fiecarui strat) dupa care se va face compactarea cu maiul de mina sau maiul mecanic.

Refacerea carosabilului sau, dupa caz, a spatiului verde se va face tinind cont de situatia existenta la inceputul lucrarilor.

VARIANTA II - Tehnologia forajului orizontal dirijat

Noua tehnologie de foraj orizontal dirijat reprezinta un sistem de foraj rotativ, hidrodinamic, dirijat si axat pe trei principii tehnologice de baza:

- utilizarea unui dispozitiv de sapare avind forma unui sfredel cu dalta in lance

- avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin dislocarea terenului pe baza injectarii sub presiune inalta a unui jet cu fluid special de foraj ce indeplineste concomitent si functia unui agent de ungere

- pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare prin teleghidaj, cu ajutorul unui emitator de unde electromagnetice si al unui calculator de parametrii (unghiul de inclinare, viteza si directia forarii), care permite ocolirea obstacolelor si iesirea cu precizie la locul dorit a forajului subteran.

Etape tehnologice

- Etapa initiala, a forajului pilot, cuprinde forarea terenului, presarea laterala a materialului grosier si fixarea acestuia in pereti prin crusta fluidului de foraj utilizat, spalarea si evacuarea materialului fin odata cu suspensia de bentonita.

- Etapa finala, a forajului de largire, cuprinde retragerea la punctul initial de plecare a tijelor de forare si (dupa caz) a tubajului de protectie in teren necoeziv la care se ataseaza un dispozitiv special largitor, concomitent cu introducerea si pozarea obiectivelor dorite (conducte de apa sau gaze, cabluri, filtre drenante etc.)

Avantajele metodei

a. Avantaje tehnice

- elimina transportul si depozitarea materialului excavat prin procedeeele traditionale de pozare

- instaleaza conductele in orice anotimp

- structura naturala a solului de deasupra zonei forate ramine intacta

- functioneaza eficient in zone saturate si nesaturate din orice tip de sol

b. Avantaje economice

- rentabilitate economica a investitiei (viteza mare de lucru)

- subtraversarea rutelor de circulatie nu implica intreruperea traficului pentru utilaje grele

- eliminarea decopertarii terenului si sapaturii de santuri in intravilan

- eliminarea cheltuielilor ulterioare operatiunilor de forare si amplasare

c. Avantaje ecologice

- forarea orizontala nu afecteaza cresterea plantelor pentru ca radacinile acestora pot fi evitate

- se protejeaza ecologic mediul ambiant evitindu-se poluarea fonica si atmosferica din intravilan

- circulatia locuitorilor din zona nu este afectata deoarece materialele excavate nu ajung la suprafata

- permite conservarea intacta a monumentelor arhitectonice si istorice

- sunt evitate prabusirile de teren si alterarea conditiilor subsolului prin amestecul de straturi. Metoda este recomandata pentru subtraversari de Drumuri Nationale si Judetene, subtraversari ale liniiilor CFR si pentru tronsoane de trazi intens circulate.

De asemenea, metoda poate fi utilizata si atunci cand desfacerea si refacerea carosabilului existent presupune costuri ridicate (infrastructura rutiera din asfalt si/sau beton, etc.).

Este propusa folosirea sapaturii deschise pentru diametre mici ale conductelor reabilitate (mai mici de 300mm). Pentru diametre ale conductelor mai mari de 400 mm , au fost considerate tehnologii de reabilitare fara desfacerea carosabilului.

3.3.7 Descrierea investitiei

3.3.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRARILE PROPUSE DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA ARAD PROPOSED WORKS FOR WATER SYSTEM SCHEME FOR ARAD AGGLOMERATION

SANMARTIN

Qcalc.retea = 15.47 l/s

Qcalc.network = 15.47 l/s

SIMAND

Qcalc.retea = 28.82 l/s

Qcalc.network = 28.82 l/s

LEGENDA / LEGEND

PUT FORAT EXISTENT

EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA EXISTING TREATMENT PLANT STATIE DE CLORARE EXISTENTA EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

PUT FORAT PROIECTAT

DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA

fD R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER _SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

Aspb

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA

DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA

EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA

DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

Qcalc.retea = 29.52 l/s

Qcalc.network = 29.52 l/s

Qcalc.retea = 66.03 l/s

Qcalc.network = 66.03 l/s

ARAD

Xxxxxxxxx

Xxxxx

Qcalc.retea = 43.13 l/s Qcalc.network = 43.13 l/s

Qcalc.retea = 17.40 l/s

Qcalc.network = 17.40 l/s

Qcalc.retea = 7.69 l/s

Qcalc.network = 7.69 l/s

Qcalc.retea = 6.58 l/s

Qcalc.network = 6.58 l/s

Qcalc.retea = 1042.56 l/s

Qcalc.network = 1042.56 l/s

RETEA DISTRIBUTIE FANTANELE

- Deabilitare:
- conducta aductiune: L = 2.46 km
- retele: L = 1.345 km

DISTRIBUTION NETWORK FANTANELE

- Dehabilitation:
- adduction pipe: L = 2.46 km
- networks: L = 1.345 km

Qcalc.retea

Qcalc.network = 18.92 l/s

3.3.7.2.1 Reabilitare retea de apa potabila - Municipiul Arad

Conductele de aductiune în gama de dimensiuni de 300-1000mm NB au o lungime totală estimată de 128 km cu o parte considerabila formata din conducte PREMO si conducte din otel moale. Rețeaua de distribuție pentru orașul Arad, avand dimensiunea de 100-250 mm NB, are o lungime de 369.77 km. Reteaua este compusa dintr-un amestec de tipuri de material ale conductelor azbociment (35%), fonta (14%), PREMO țeavă (8%) si PVC (21%).

O parte din conductele din azbociment, cele care au diametre mai mici de 150 mm, sunt corodate si sunt vechi (25-30 ani), au pierderi de apa si pun in pericol sanatatea populatiei (pot cauza cancer).

Conform rapoartelor Companiei de Apa Arad, bazate pe masuratorile de apa distribuita si facturata, pierderile de apa in anul 2007 au fost 34.7%, crescand la 39.6% in 2008.

Nivelul ridicat de măsurare (mai mult de 97%), arata ca aceste pierderi ca si pierderi fizice.

Numarul mediu de intreruperi inregistrate sunt de 1.83 intreruperi/an*km.

Campania de masuratori realizata a aratat ca pierderile curente medii pe an pe reteaua de distributie a Municipiului Arad sunt de 36.28 m³/km*zi.

Pe baza informațiilor si a datelor oferite de Compania de Apa Arad, coeficientul ILI (ILI - Indice al pierderilor in infrastructura) a fost calculat, ca raport intre pierderile reale in retea si pierderile inevitabile. Pentru Municipiul Arad, ILI = 18.

Pentru comparatie, raportul IWA (Asociatia Internationala a Apei), realizat pe baza datelor procesate pentru 27 de sisteme diferite de distributie a apei din 20 de tari (incluzand Australia, Brazilia, Danmarca, Franta, Germania, Gibraltar, Grecia, Islanda, Japonia, Malta, Olanda, Noua Zeelanda, Singapore, Spania, Elvetia, Suedia, Marea Britanie si SUA), arata valori ale ILI intre 0.70 si 10.8 cu valori in jurul mediei de 2.90 si o valoare medie de 4.40.

Pentru Municipiul Arad, dintr-o lungime totala de 540 km de retea, a fost propusa pentru reabilitare o lungime de 49.195 km de retea (9.45% din lungimea totala a retelelor de distributie si a conductelor de aductiune), din care:

- 28.495 km conducte de distributie;
- 20.70 km artere principale de apa.

Retelele de alimentare cu apa realizate din azbociment, care prezinta pierderi de apa, sunt foarte vechi, au diametru mai mic de 150 mm si sunt corodate, au fost propuse pentru inlocuire in conformitate cu Legislatia romaneasca in vigoare OG124/2003 pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii materialelor din azbest, modificata de OG734/2006 si OG2139/2004 pentru clasificarea si durata normala de serviciu ale mijloacelor fixe.

Proiectul propune reabilitarea retelelor executate din conducte din azbociment cu o vechime de peste 25 de ani si avand diametrele mai mici sau egale cu 150 mm.

Se propun pentru reabilitare bransamentele existente in numar de 1,939 buc.

In tabelul de mai jos sunt trecute retelele de distributie apa existente pe strazile din Municipiul Arad (cu denumirea strazii, tronsonului) propuse pentru reabilitare:

Retelele de distributie apa potabila propuse pentru reabilitare

Nr. crt.	Denumire strada	Diametru existent (mm)	Lungime existenta (m)	Tronson	An	Diametru proiectat (mm)	Presiune PN (bar)	Lungime proiectata (m)
	Rarau	100 si 150	410	-	1982	110 160	6 6	75 335
1	+ Izoi	100 si 200	175	-	-	125 200	6 6	110 65
	+ Curtici	100 si 150	205	-	-	125 160	6 6	100 105
2	A. Endre	150	1000	-	1975	160	6	1060
3	A. Xxxxxxx Xxxxxx	150	200	Micalaca III	1987	160	6	220
4	Abrud	150	476	-	1970	160	6	425
5	Zorelelor	150	220	-	1978	160	6	310
6	Crasna	100	550	-	1975	110	6	580
7	Doinei	100	325	-	1975	110	6	305
8	Dorului	150	460	Aleea Hipocrat	1975	160	6	400
9	Egalitatii	100	560	-	1975	110	6	460
10	Gorunului	100	680	-	1961	110	6	745
11	Hateg - C. Brancusi	125	560	pana la Oborului	1973	125 160	10 10	810 135
12	I. Lengyel	150	550	-	1972	160	6	555
13	I. Maduta	150	220	Micalaca III	1980	160	6	220
14	I. Moldovan	150	160	-	1967	160	6	110
15	I. Ratiu	100	800	-	1963	110	6	600
16	Intr. Fulgerului	150	430	Interior spre Calarasilor-Poetului	1976	160	6	505
				Bl.X34 - X40
17	Aleea Amara	100	500	Brancusi -	1961	110	6	405
				Scoalei
18	Matasari	150	300	-	1967	160	6	275
19	N. Branzeu	150	170	Micalaca III	1984	160	6	150
20	N. Gogol	150	300	Interior spre Caransebes	1980	160	6	245
21	N. Titulescu	150	390	Interior Euromedic	1981	160	6	300
22	Nucet	150	230	-	1979	200	6	225
23	O. Bancila	100	280	-	1975	110	6	190

Nr. crt.	Denumire strada	Diametru existent (mm)	Lungime existenta (m)	Tronson	An	Diametru proiectat (mm)	Presiune PN (bar)	Lungime proiectata (m)
24	Obedenaru	150	275	-	1976	110	6	415
25	P. Rares	150	1000	-	1960	160 200	6	410 590
26	Paltinului	100	80	-	1988	110	6	140
27	Xxxxx Xxxxxx	150	290	Micalaca III	1982	160	6	140
28	Renasterii	100	760	-	1974	110	6	725
29	Sighisoarei	150	430	-	1979	200	6	400
30	Ghioceilor	100	1000	-	1981	110	6	675
31	Spartacus	100	250	-	1982	110	6	285
32	T. Voda	100	80	-	1988	110	6	125
33	Tusnad	150	200	-	1980	200	6	270
34	Ursului	150	300	-	1974	160	6	310
35	V.Conta	150	280	-	1976	110	6	275
36	V. Hugo	150	440	si legatura cu C.	1976	160	6	505
				Porumbescu
37	Voievod Moga	100	800	-	1979	110	6	765
39	Zimbrului	150	824	-	1985	160	6	595
				PT 8
40	C. A. Vlaicu	150	800	Fulgerului Bl Z17- Z 21 Bl	1982	160	10	880
				Z26-Z 28
				PN 10
41	Aleea Dezna	100	1060	-	1976	160 200	6	835 155
42	E. Dragoi	150	306	Micalaca III	1980	160	6	240
43	Aleea Tomis	150	60	Bl.X1,X2,X3 PN 10	1980	125	10	120
44	Aleea Tomis	100	50	Bl.X4 (A,B) PN 10	1980	125	10	80
45	Aleea Tomis	80	165	Bl.X6 (A,B) PN 10	1980	110 200	10	135 195
46	Libertatii	150	1000	Bl.X10 - X20 - C.Brancusi	1981	160 250	6	345 470
				Bl X24/A;
47	Scoalei -Obedenaru	150	470	23A,B; X26A,B; X30A,B;	1975	160	6	790
				31A,B

Nr. crt.	Denumire strada	Diametru existent (mm)	Lungime existenta (m)	Tronson	An	Diametru proiectat (mm)	Presiune PN (bar)	Lungime proiectata (m)
48	Micalaca I Sud	400/150	340	pe langa CF	1987	160	6	340
49	Constitutiei	150	1300	C.Timisorii -Colonistilor	1980	160	6	1295
				A.Saguna -Padurii
50	Dorobantilor	80	1000	partea dreapta nr. cu sot	1961	110	6	885
51	E. Murgu	100	920	A. Saguna -Padurii	1978	110	6	865
52	C. Ignat	100	885	A. Saguna -Padurii	1978	110	6	860
53	Oituz	100	850	E. Murgu -Abatorului	1978	110	6	845
54	Clujului	100	765	E. Murgu -Abatorului	1978	110 160	6	500 260
55	Ciorogariu	100	663	E. Murgu -Abatorului	1982	110	6	525
56	Izlazului	100	170	R. Ciorogariu - Grivitei	1983	110	6	170
				C.
57	Scoalei	100	520	Xxxxxxxxxxx X- X. X. Xxxxxx	1975	160	6	425
71	Dreptatii	225	80	-	1979	125 200	6 6	455 180
TOTAL			28.564					28.495

Proiectul propune reabilitarea retelelor de apa din conducte de otel cu o vechime mai mare de 30 de ani si diametre intre 400 - 600 mm.

Aceste conducte principale sunt in stare avansata de uzura, au pierderi de apa mari si produc disfunctionalitati in alimentarea cu apa a orasului.

In tabelul de mai jos sunt trecute arterele de apa existente pe strazile din Municipiul Arad (cu denumirea strazii, tronsonului) care necesita reabilitare:

Pagina 138

TABEL 3.3-12 Artere de apa care necesita reabilitare

Nr. crt.	Denumire strada	Diametru existent (mm)	Lungime existenta (m)	Tronson	An	Diametru proiectat (mm)	Presiune Pn (bar)	Lungime proiectata (m)
38	Zimbrului+Xxxxxxxx Xxxxx+Flacara	300	1236	-	1985	315	10	1460
58	1 Decembrie 1918	600	180	-	1971	600	10	155
59	C. A. Vlaicu	500	600	-	1971	500	10	480
60	A. M. Guttenbrunn	400 si 500	1548	-	1971	400 500	10	300 1290
61	B-dul Decebal	600	700	-	1971	600	10	565
62	B-dul Revolutiei	600	1420	-	1964	600	10	1355
63	Bihorului	600	500	-	1985	600	10	500
64	C. Radnei	600	2465	-	1970	600	10	1725
65	Xxxxx Xxxx	400	600	-	1980	400	10	600
66	Calea I. Maniu	600	1340	-	1970	600	10	1195
67	Steagului	350	780	-	1971	315	10	985
68	Cetatii	500	630	-	1971	500	10	580
69	Corbului	500	370	-	1980	500	10	410
70	Crisan	600	400	-	1974	600	10	350
72	E. Xxxx Xxxxx	600	550	-	1974	600	10	575
73	F. Frumos	500	425	-	1972	500	10	405
74	Gradina Postei	400	850	-	1976	250	10	945
75	I. C. Bratianu	500	500	-	1970	700	10	650
76	Imasului	400	350	-	1982	400	10	200
77	Infanteriei	500	600	-	1972	500	10	640
79	Martisor	600	470	-	1974	600	10	435
80	Memorandului	500	300	-	1974	500	10	275
81	Mesterul Manole	500	986	-	1972	500	10	885
82	Milcov	600	220	-	1993	600	10	245
83	N. Balcescu	600	690	-	1970	600 700	10	100 145
84	O. Ghibu	600	320	-	1986	600	10	140
85	Orsova	400	100	-	1980	400	10	115
86	Ostasului	400	250	-	1980	400	10	270
87	Poetului	500	680	-	1980	500	10	615
89	Razboieni	500	270	-	1975	800	10	200
90	Semenicului	400	190	-	1972	400	10	165

Nr. crt.	Denumire strada	Diametru existent (mm)	Lungime existenta (m)	Tronson	An	Diametru proiectat (mm)	Presiune Pn (bar)	Lungime proiectata (m)
91	Spartacus	500	390	-	1972	500	10	285
92	Stefan cel Mare	500	800	-	1971	500	10	365
93	Viaduct Micalaca	600	300	-	1970	600	10	300
94	Visinului + Ardealului	500	940	-	1977	600	10	795
TOTAL			22.950					20.700

Calculul debitelor caracteristice au fost intocmit conform SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale”.

TABEL 3.3-13Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistem Microzonal Arad

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale alimentare cu apa
		o Sistem existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
		o Sistem existent	Existent [m3]	Calculat [m3]	Existent [l/s]	Calculat [l/s]	Dimensionare [l/s]	Verificare [l/s]
		Sistem zonal de alimentare cu apa - A				\RAD
ARAD	167,593	Da	68,600	26,800	2,700	987.13	1,042.56	843.19
Fantanele	2,394	Da	0	350	0	9.28	18.92	19.55
Tisa Noua	1,034	Da	200	200	5	4.03	7.36	11.98
Vladimirescu	6,696	Da	0	800	0	23.83	43.13	42.79
Mandruloc	1,150	Da	0	200	0	4.12	7.69	11.68
Cicir	973	Da	0	200	0	3.62	6.58	10.90
Horia	2,401	Da	0	300	0	7.59	15.17	16.92
Zadareni	2,233	Da	400	300	0	8.56	17.40	18.48
Bodrogu Nou	232	Nu	0	100	0	1.61	1.94	7.66
Felnac	2,749	Da	100	350	9.44	9.88	20.04	20.33
Calugareni	250	Nu	0	100	0	1.51	1.70	7.49
Sofronea	2,040	Da	0	300	0	7.64	15.43	17.10
Sanpaul	637	Da	0	150	0	2.75	4.61	9.52
Zimandu Nou	1,556	Da	0	250	0	6.51	13.05	15.44
Andrei Saguana	1,852	Da	0	250	0	6.16	12.15	14.81
Zimand Cuz	1,219	Da	0	200	0	4.39	8.30	12.11

Denumire localitate	Nr. I locuitori	Sisteme zonale alimentare cu apa
		Sistem existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa \|		Debitele retelei
		Sistem existent	Existent	Calculat	Existent	Calculat	Dimensionare	Verificare
		\| D/N	[m3]	[m3]	[l/s]	[l/s]	[l/s]	[l/s]
		Sistem zonal de alimentare cu apa - A				\Xxx
Xxxxxxx	11,913	Da	500	1,300	27.78	47.04	66.03	71.42
Caporal Alexa	1,352	Nu	0	200	0	4.37	8.37	11.63
Curtici	8,132	Da	2,500	1,500	0	51.12	91.00	76.30
Sanmartin	2,315	Da	0	300	0	7.72	15.47	17.13
Macea	4,175	Da	0	500	0	14.44	28.82	26.47
Frumuseni	1,626	Da	0	250	5	6.37	12.72	15.20
Alunis	980	Da	0	200	0	3.64	6.62	10.93
Dorobanti	1,694	Nu	0	250	0	5.73	11.38	13.74
Livada	1,403	Da	0	250	0	5.52	10.84	13.89
Sanleani	1,564	Da	0	250	0	5.35	10.42	13.60
Simand	4,343	Da	0	500	0	14.85	29.52	26.97
Olari	1,571	Da	0	250	0	6.01	11.91	14.64
Sintea Mica	470	Nu	0	100	0	1.98	2.97	7.85
Sagu	2,035	Da	0	300	5	7.83	15.85	17.40
Firiteaz	446	Nu	0	100	0	1.92	2.82	7.75
Fiscut	551	Nu	0	150	0	2.19	3.45	8.19
Hunedoara Timiseana	227	Nu	0	100	0	1.35	1.49	6.82
Vinga	4,251	Da	500	600	20	17.54	35.13	31.42
Mailat	1,092	Da	0	150	0.00	3.70	6.88	10.59
Manastur	1,095	Da	0	200	0	3.71	6.90	10.61
Cruceni	624	Da	100	150	0.00	2.38	3.89	8.50
Secusigiu	2,299	Nu	0	350	0	9.49	19.58	19.48
Munar	522	Nu	0	150	0	2.15	3.36	8.13
Sanpetru German	2,182	Nu	0	300	0	7.42	15.01	16.28
Satu Mare	1,064	Nu	0	150	0	3.63	6.72	10.48
Total zona alimentare cu apa ARAD	250,620		72,900	39,100	2,772	1,318	1,648	1,538

3.3.7.2.2 Reabilitare retea de apa potabila - Localitatea Fantanele

Localitatea Fantanele este conectata la reteaua de distributie a Municipiului Arad printr-o conducta de aductiune din azbociment care a depasit durata normala de serviciu si care inregistreaza in medie 0.4 intreruperi/km*an. Conducta de aductiune existenta din azbociment in lungime de 2,500 m necesita inlocuire datorita depasirii duratei de serviciu si este necesara o noua conducta pentru asigurarea alimentarii cu apa a localitatii Fantanele si pentru a putea extinde sistemul de alimentare pana la localitatea Frumuseni. Campania de masuratori realizata arata ca pierderile curente medii ale conductei de aductiune pentru localitatea Fantanele sunt de 13.16 m³/km*zi si

5.3 m³/km*zi in retea.

Se propune reabilitarea aductiunii existente care este din azbociment Dn = 200 mm, cu o conducta din PEID, De 280 mm, Pn10 cu lungimea L = 2,460 m.

Se propun pentru reabilitare bransamentele existente in numar de 40 buc.

Reabilitarea conductelor de apa din otel si azbociment cu conducte noi dupa cum urmeaza:

TABEL 3.3-14Conducte de apa din otel si azbociment propuse pentru reabilitare

Nr. Crt.	Diametru (mm)	Lungime (m)	Material
1	125	505	PEID-Pn6
2	225	840	PEID-Pn6
	TOTAL	1,345

Calculul debitelor caracteristice au fost intocmite conform SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale”.

TABEL 3.3-15Sumar al calculului debitelor caracteristice, Localitatea Fantanele

				Sisteme zonale alimentare cu apa
		Sistem existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
Denumire	Nr.
localitate	locuitori		Existent	Calculat	Existent	Calculat	Dimensionare	Verificare
		D/N	[m3]	[m3]	[l/s]	[l/s]	[l/s]	[l/s]
		Sistem zonal de alimentare cu apa -				Xxxxxxxxx
Xxxxxxxxx	2,394	Da	0	350	0	9.28	18.92	19.55
Total Fantanele	2,394		0	350	0	9.28	18.92	19.55

3.3.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in judetul Arad, respectiv Municipiul Arad si localitatea Fantanele, Comuna Fantanele si apartin domeniului public.

3.3.8.1 Teren ocupat temporar

Se considera ocupate temporar suprafetele pe care se desfasoara lucrarile de excavare, transport si montaj pe traseul conductelor, respectiv o banda de 3 m latime pentru conductele de alimentare cu apa si pentru conductele de refulare apa uzata menajera si de 4.5 m latime pentru colectoarele de canalizare menajera.

De asemenea, se va stabili si o suprafata de cca. 3,000 mp, in intravilan, aferenta spatiilor pentru personalul de santier si depozitarea conductelor, a tuburilor si a materialelor ce urmeza a fi puse in opera (organizarea de santier).

Terenurile ce vor fi ocupate temporar de lucrari apartin Domeniului Public al Primariei aferente fiecarei localitati, libere de orice sarcini, documentele de proprietate ale acestor terenuri fiind prezentate in Volumul IV.

3.3.8.2 Teren ocupat definitiv

Amplasamentele ocupate definitiv sunt reprezentate, dupa caz, de incintele forajelor, statiilor de clorare, statiilor de pompare, gospodariilor de apa, de caminele de pe retelele de apa si de canalizare, statiei de epurare.

Terenurile ce vor fi ocupate definitiv de lucrari apartin Domeniului Public al Primariei aferente fiecarei localitati, libere de orice sarcini, documentele de proprietate ale acestor terenuri fiind prezentate in Volumul IV.

3.3.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.3-16Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp) Intravilan Extravilan	Ocupat temporar (mp) Intravilan Extravilan
ARAD
1 Reabilitare retele apa: - 49,195 m x 3.0 m = 147,585m² - bransamente 1,939 pcs. X 10.5 mp/pcs = 20,360 m²	- -	167,945 -
	-	167,945
Total ARAD	167,945
FANTANELE
1 Reabilitare retele apa: - 3,805 m x 3.0 m = 11,415 m² - bransamente 40 buc. x 10.5 mp/buc = 420 m²	- -	11,835 -
	-	11,835
Total FANTANELE	11,835
Total general ARAD + FANTANELE	179,780

3.3.9 Impactul investiției si indicatorii de performanta______

- Continuitatea alimentarii cu apa potabila a consumatorilor; - Operarea in siguranta a sistemului de alimentare cu apa;

- Calitate superioara a apei potabile;

- Protectia sanatatii consumatorilor;

- Reducerea pierderilor de apa potabila;

- Reducerea costurilor de operare si intretinere;

- Conformitate cu Directivele UE.

TABEL 3.3-17Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Arad

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	-
3	Conducta de aductiune	m	-
4	Statie de clorare	buc	-
5	Rezervor de inmagazinare	buc	-
6	Statie de pompare	buc	-
7	Retea de distributie - reabilitare	m	49,195
8	Retea de distributie - extindere	m	-
9	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	166,633
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	150,833
2	Populatie deservita prin proiect si alte proiecte	loc.	162,701
3	Procent total populatie deservita (2008)	%	91

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	-
3	Conducta de aductiune	m	2,460
4	Statie de clorare	buc	-
5	Rezervor de inmagazinare	buc	-
6	Statie de pompare	buc	-
7	Retea de distributie - reabilitare	m	1,345
8	Retea de distributie - extindere	m	-
9	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	2,392
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	2,272
2	Populatie deservita prin proiect si prin alte proiecte	loc.	2,272
3	Procent total populatie deservita (2008)	%	95

3.4.1 Date generale_______________________________________________________________________

Conform recensamantului din 2002, populatia in orasul Pecica si localitatile apartinatoare se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 3.4-1 Populatia in orasul Pecica si localitatile apartinatoare

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
ORASUL PECICA
Pecica	11,452
Bodrogu Vechi	13
Sederhat	308
Turnu	1,251

Orasul Pecica dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa.

Sistemul se afla in operarea si exploatarea S.C Compania de Apa Arad (preluat de la S.C. Aquavest).

3.4.2 Surse de apa, calitate si capacitate____________________________________________________

Sursa de apa este sursa subterana si este compusa din 5 puturi de medie adancime (100 m), de tipul forat din care utilizate in prezent sunt doar 2 puturi si sunt amplasate in extravilanul localitatii Pecica:

- F1 - pompa Grundfos q = 74 m³/h, H = 40 m;
- F2 - neechipat, deznisipat (necesita numai echipare);
- F3 - pompa Grundfos q = 40 m³/h, H = 40 m;
- F4 - nu a fost folosit niciodata, linie electrica numai stalpi;
- F5 - nu a fost folosit niciodata, linie electrica numai stalpi.

Investitiile realizate prin programul SAMTID (vezi subcap. 3.4.5.3.) pentru reabilitarea sursei de apa potabila se afla in faza de probe tehnologice.

3.4.3 Acoperirea actuala si cerinte

TABEL 3.4-2 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Pecica

Consumul de apa	UM	Sistem Pecica
Consumul de apa	UM	2007	2008
Numar locuitori racordați	Nr.	4,520	4,665
Zile deservire	Nr.	365	365
Consum casnic	[m³/an]	57,362.92	157,308.60
Consum non-casnic	[m³/an]	34,552.11	90,836.91

Consumul de apa	UM	Sistem Pecica
Consumul de apa	UM	2007	2008
Consum total (casnic+non-casnic)	[m³/an]	91,915.03	248,145.51
Consum casnic specific	[l/om/zi]	34.77	92.39
Consum total specific	[l/om/zi]	55.71	145.73

Nota:

Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

TABEL 3.4-3 Balanța de apa - Sistem alimentare cu apa Pecica

Water Balance Components Componentele Balantei de Apa	2008 [m³/d]	%	2013 [m³/d]	%	2038 [m³/d]	%
Water Production / Sursa de apa
Ground water / Ape subterane	1,045.92	100%	1,695.67	100%	1,927.82	100%
Surface water / Ape de Suprafata	0	0%	0	0%	0	0%
Sub- total production / Subtotal	1,045.92	100%	1,695.67	100%	1,927.82	100%
Water distribution / Distributia de Apa
Water Losses / Pierderi de Apa	335.62	33%	336.46	20%	427.42	23%
Water supply / Alimentare cu Apa
Domestic / Consum Casnic	430.98	63%	1,040.19	79%	1,148.95	79%
Industrial / Consum Non-casnic	248.87	37%	271.04	21%	296.90	21%
Sub-total Supply / Subtotal	679.85	67%	1,311.23	80%	1,445.85	77%
Sub-total Distribution / Subtotal	1,015.47	100%	1,647.69	100%	1,873.27	100%
Wastewater Collection
Domestic / Casnic	125.71	56%	977.98	87%	1,080.23	83%
Economic agents / Agenti economici	47.05	21%	37.51	3%	65.02	5%
Industrial / Industrie	53.52	24%	102.37	9%	161.64	12%
Inflow WWTP / Intrări in Statia de Epurare	226.29	100%	1,117.86	100%	1,306.90	100%

Nota:

Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

3.4.4 Balanța pierderilor de apa - Sistemul Pecica

TABEL 3.4-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Pecica

			Consum contorizat facturat
		Consum autorizat	212,892	Apa valorificata
		facturat	[m³]	Apa valorificata
		248,146	Consum necontorizat	248,146 [m³]
		[m³]	facturat (pausal)
	Consum autorizat		35,254
	258,895 [m³]		[m³]
			Consum contorizat
			nefacturat
		Consum autorizat	10,749
		nefacturat	[m³]
Volum intrat in sistem		10,749 [m³]	Consum necontorizat nefacturat
381,394			0
[m³]			[m³]
			Consum neautorizat
			(clandestin)	Apa nevalorificata
			13,010	133,248
		Pierderi aparente	[m³]	[m³]
	Pierderi de apa	13,208	Imprecizia contorizarii la
		[m³]	consumatori si erori
	122,499 [m³]		de prelucrare a datelor
			198
			[m³]
		Pierderi reale
		109,291
		[m³]

Nota:

Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Pierderi curente	Pierderi prognozate
1	Total intrare sistem	[m³/zi]	1,045	1,677
2	Total ape nevalorificate	[m³/zi]	365	366
3	Procent ape nevalorificate	[%]	34.94	21.83
4	Volum total de apa produsa	[m³/zi]	1,015	1,630
5	Pierderi reale de apa in retea (CARL)	[m³/zi]	336	337
6	Procent al pierderilor reale de apa in retea	[%]	33.05	20.65
7	Pierderi reale de apa in retea raporate la numarul de bransamente	[l/con/zi]	228	97
8	Index al pierderilor in infrastructura	-	4.96	2.44
	Presiune	[m]	35	35
	L retea	[km]	42	65
	Nr. bransamente	[buc]	1,474	3,474
	UARL - conf. IWA (pierderi reale anuale inevitabile)	[m3/zi]	68	138
	L retea propusa pentru reabilitare	[km]	-	-
	Procent al retelelor reabilitate	[%]	-	-
	Procent al reducerii pierderilor in urma reabilitarilor urmatoare	[%]	-	-
	Perioada in care s-au efectuat masuratorile	[zile]	365	365

Nota:

Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

3.4.5 Infrastructura existenta - Sistemul Pecica

3.4.5.1 Captare si tratare

3.4.5.1.1 Captare

Sursa de apa este sursa subterana si este compusa din 5 puturi de medie adancime (100 m) amplasate in extravilanul localitatii Pecica, de tipul forat din care utilizate inainte de finalizarea programului SAMTID erau doar 2 puturi:

- F1 - pompa Grundfos q = 74 m³/h, H = 40 m;
- F2 - neechipat, deznisipat (necesita numai echipare);
- F3 - pompa Grundfos q = 40 m³/h, H = 40 m (deznisipare recomandata);
- F4 - nu a fost folosit niciodata, linie electrica numai stalpi;
- F5 - nu a fost folosit niciodata, linie electrica numai stalpi.

Forajele existente au fost reabilitate prin programul SAMTID.

3.4.5.1.2 Tratare

3.4.5.1.2.1 Statia de tratare

Statia de tratare are o capacitate de 24 l/s.

3.4.5.1.2.2 Aerarea

Aerarea apei brute se realizeaza printr-un distribuitor prevazut cu duze tip Amsterdam avand debitul instalat q = 20 l/s.

Dimensiunile caracteristice: L = 2.05 m, l = 2.5 m, N = 21 duze.

3.4.5.1.2.3 Prefiltrare

Prefiltrarea apei se realizeaza prin intermediul unui prefiltru de tip rapid, avand debitul total instalat de 20 l/s.

Dimensiunile caracteristice ale prefiltrelor sunt: L = 3.93 m, l = 2.36 m, S = 9.27 m².

Prefiltrul este amplasat in cladirea statiei de tratare, care este o cladire cu P+4 nivele cu urmatoarele dimensiuni in plan orizontal: L = 10.0 m, l = 10.0 m.

3.4.5.1.2.4 Filtrarea apei

Filtrarea apei se realizeaza prin intermediul a 3 filtre de tip rapid, avand debitul total instalat de 20 l/s.

Dimensiunile caracteristice ale filtrelor sunt: L = 3.93 m, l = 2.36 m, S = 9.27 m².

Filtrele sunt amplasate in incinta statiei de tratare.

3.4.5.1.2.5 Dezinfectarea apei

Dezinfectarea apei filtrate se face cu hipoclorit, intr-o statie de dezinfectare care necesita reabilitarea si dotarea cu aparatura noua.

Statia de dezinfectare are dimensiunile: L = 2.85 m, l = 2.65 m, S = 7.55 m² si este amplasata in cladirea statiei de tratare.

3.4.5.1.3 Rezervoare de inmagazinare

Inmagazinarea apei se face in 1 rezervor semiingropat, avand o capacitate totala de inmagazinare de 200 m³.

3.4.5.2 Rețeaua de apa potabila

3.4.5.2.1 Aductiuni

Transportul apei de la captare pana la rezervoarele de inmagazinare se realizeaza printr-o aductiune, avand dimensiunile caracteristice: D = 250 mm, L = 0.75 km.

3.4.5.2.2 Reteaua de distributie

Transportul apei de la rezervoarele de inmagazinare pana la utilizatori se face printr-un sistem de conducte de serviciu si bransamente prin care se asigura 35% din cerintele utilizatorilor, avand, pe diametre, urmatoarele lungimi si materiale de executie:

Nr. crt.	Diametru [mm]	Lungime [m]	Material de execuție
1	400	1,200	Aductiune spre oras Azbociment
2	300 -250	10,800	Azbociment,
3	160 - 125	7,000	PVC
4	110	6,000	Polietilena
5	100	1,000	Otel
		26,000

3.4.5.2.3 Statia de pompare

Pomparea apei se face prin intermediul unei statii de pompare amplasata intr-o cladire destinata in imediata apropiere de statia de tratare si rezervor.

Statia de pompare este amplasata in aceeasi cladire unde se face tratarea apei, ocupand o suprafata de 150 m².

Statia de pompare este echipata cu:

- 3 electropompe tip Lotru, avand:

■ Q = 100 m³/h, H = 60 m, N = 18.5 kW, n = 3000 rot/min - 2 buc;
■ Q = 80 m³/h, H = 60 m, N = 18.5 kW, n = 3000 rot/min - 1 buc;

- 2 buc turbosuflante SRD 40 care nu functioneaza;
- 2 buc pompe spalare care nu functioneaza.

3.4.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare

Program SAMTID - Sistem Pecica

Investitii realizate prin Programul SAMTID:

- Reabilitarea 5 foraje;
- Reabilitarea statiei de pompare treapta I + II;
- Reabilitarea conductei de aductiune L = 0.85 km;
- Statie de pompare;
- Statie de dezinfectie;
- Statie tratare - Fe, Mn si As;
- Rezervor nou V = 500 m³;
- Reabilitare rezervor existent;
- Retea de alimentare cu apa L = 15,960 m.

3.4.5.4 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA PECICA

EXISTING WATER SYSTEM SCHEME FOR PECICA AGGLOMERATION

LEGENDA / LEGEND

„ PUT FORAT EXISTENT

EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA

^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA

^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT ® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA fR R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER _SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

„ REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

Aspb

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA

EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

FRONT DE CAPTARE EXISTENT

- 5 foraje
- Capacitate sursa 24 l/s EXISTING CATCHMENT FRONT
- 5 wells
- Source capacity 24 l/s

RETEA DISTRIBUTIE PECICA

- Existent: L = 26 km
- Reabilitare: L = 12 km (SAMTID) DISTRIBUTION NETWORK PECICA
- Existing: L = 26 km
- Rehabilitation: L = 12 km (SAMTID)

Puturi forate existente

- reabilitate prin program SAMTID

Existing wells

- rehabilitated by SAMTID programme

- Conducta aductiune PEID De 250 mm, L = 0.75 km ) - reabilitata prin program SAMTID
- Adduction pipe PEID De 315 mm, L = 3.7 km - rehabilitated by SAMTID programme

GOSPODARIE DE APA EXISTENTA -reabilitata prin program SAMTID

- Statie de tratare
- Rezervor inmagazinare 200 mc
- Statie de pompare

EXISTING WATER SUPPLY PLANT -rehabilitated by SAMTID programme

- Treatment station
- Water storage tank 200 cm
- Pumping station

3.4.6 Analiza de opțiuni______________________________________________

Exista doua optiuni privind sistemul de alimentare cu apa in Sistemul Pecica:

Opțiunea 1 - „a face totul”

Necesarul de lucrari pentru alimentarea cu apa in Orasul Pecica:

- Extinderea sistemului de alimentare cu apa: 31 km

Necesarul de lucrari pentru alimentarea cu apa in localitatea Sederhat:

- Conducta principala: 5 km

- Statie de pompare de la Pecica

- Retea noua: 2.65 km

Necesarul de lucrari pentru alimentarea cu apa in localitatea Turnu:

- Conducta principala: 9 km

- Statie de pompare de la Pecica

- Retea noua: 12.05 km

Optiunea „a face totul” este respinsa deoarece este prea costisitoare.

Optiunea 2 - Extinderea sistemului de retele de alimentare cu apa in Orasul Pecica

Orasul Pecica - lucrări propuse:

- Extindere retele de alimentare cu apa: L = 22.78 km
- Bransamente: 1,139 buc.

A fost adoptata optiunea 2 pe baza evaluarii situatiei existente:

- Circa 50% din populatie nu are acces la sistemul de alimentare cu apa
- Lungimea totala a strazilor, oras Pecica: L = 75 km
- Retele existente de alimentare cu apa: L = 26 km, la care se adauga cca 16 km retele realizate prin Programul SAMTID.

Lucrarile propuse, impreuna cu lucrarile realizate prin programul SAMTID, asigura accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa in proportie de peste 95%.

Se propune folosirea polietilenei de inalta densitate care prezinta urmatoarele avantaje:

- rezistenta marita la coroziune;

- nu necesita lucrari de izolatie;

- greutatea pe metru liniar mai mica decat conductele din fonta sau poliesteri armati cu fibra de sticla;

- manevrabilitate mai buna;

- posibilitatea realizarii si livrarii tevilor in colaci cu lungimi mari, ceea ce permite eliminarea unui mare numar de suduri si racorduri, respectiv cresterea vitezei de realizare a retelelor;

- flexibilitatea tuburilor din PE permite adaptarea retelelor la conditiile de sol si subsol dificile (suprafata de lucru redusa, denivelari);

- polietilena satisface bine nevoile de etanseitate ale retelelor care se monteaza in zone poluante, fiind incomparabil mai rezistenta la montarea acesteia in soluri umede.

Din punct de vedere al tehnologiei folosite, se recomanda tehnologia clasica pentru retele si

tehnologia forajului orizontal dirijat pentru subtraversari (v. cap. 3.3.6. - Analiza de Opțiuni, Variante tehnologice).

3.4.7 Descrierea investitiei

3.4.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRARILE PROPUSE DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA PECICA PROPOSED WORKS FOR WATER SYSTEM SCHEME FOR PECICA AGGLOMERATION

LEGENDA / LEGEND

~ PUT FORAT EXISTENT

° EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA

^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA

^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

sp STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA

^SP EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT

® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA

DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA <R R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA ^R DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

Asp

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

Aspb

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

3.4.7.2 Retele de alimentare cu apa

Se propune extinderea retelelor de apa, cu conducta din PEID, Pn 6 cu De 110 mm, in lungime totala de L = 22.78 km. Se propun bransamente noi in numar de 1,139 buc.

TABEL 3.4-7 Lista strazilor propuse pentru extindere

Nr	Denumire	Lungime
crt	strada	strada (m)
1	Fara Nume 1	151
2	Fara Nume 2	182
3	Fara Nume 3	84
4	Fara Nume 4	229
5	Fara Nume 5	48
6	Fara Nume 7	642
7	2	115
8	101	415
9	103	342
10	106	508
11	107	500
12	108	293
13	111	250
14	116	471
15	117	129
16	118	200
17	122	265
18	124 (colt 2-colt 113)	50
19	201	434
20	205	420
21	206	433
22	207	432
23	208	235
24	210	191
25	213	145
26	215	850
27	216	238
28	217	103
29	218	285
30	223	299

Nr	Denumire	Lungime
crt	strada	strada (m)
31	224	311
32	225	171
33	228	308
34	231	1,119
35	234	1,087
36	235	467
37	237	307
38	238	353
39	308	416
40	309	150
41	310	160
42	311	126
43	312	199
44	313	250
45	317	281
46	319	300
47	320	196
48	321	232
49	324	231
50	325	124
51	328	324
52	329	239
53	330	174
54	331	130
55	332	156
56	333	171
57	335	150
58	337	174
59	338	566
60	339	139
61	404	369
62	405	351
63	406	232
64	407	267
65	408	209

Nr	Denumire	Lungime
crt	strada	strada (m)
66	409	329
67	410	547
68	411	216
69	413	170
70	415	247
71	417	200
72	418	217
73	419	252
74	420	328
75	421	454
76	422	163
77	425	192
78	428	87
	TOTAL	22,780

Bransamentele la reteaua de apa extinsa, vor fi din PEID, De 20 mm in numar de 1,139.

Adâncimea de pozare a conductelor de apa in medie va fi de 1.20 - 1.30 m, respectandu-se adancimea minima de inghet de 0.80 m.

Materialul din care este realizata reteaua de apa potabila, este din polietilena, iar conducta de apa potabila, va fi asezat pe un pat de nisip de grosime 10 cm. Se vor prevedea camine de vane, amplasate in punctele de racord la conducta de apa existenta si in ramificatii.

Calculul debitelor caracteristice au fost intocmit conform SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale”.

TABEL 3.4-8 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistem Pecica

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale alimentare cu apa
		o Sistem existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
			Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Dimensionare [l/s]	Verificare [l/s]
			Existent [m³]	Calculat [m³]	Existent [l/s]	Calculat [l/s]	Dimensionare [l/s]	Verificare [l/s]
		Sistem zonal de alimentare cu apa - P				’ECICA
PECICA	11,832	Da	1,200	1,200	24.00	42.67	59.79	67.05
Turnu	1,293	Nu	0	200	0.00	4.11	7.78	11.22
Sederhat	318	Nu	0	100	0.00	1.55	1.96	7.15

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale alimentare cu apa
		Sistem existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
		Sistem existent	Existent	Calculat	Existent	Calculat	Dimensionare	Verificare
		D/N	[m³]	[m³]	[l/s]	[l/s]	[l/s]	[l/s]
Bodrogu Vechi	13	Nu	-	-	-	-	-	-
Total zona alimentare cu apa PECICA	11,832.00	-	1,200.00	1,500.00	24.00	48.33	69.53	85.42

3.4.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in orasul Pecica - judetul Arad si apartin domeniului public.

3.4.8.1 Teren ocupat temporar______________________________________________________________

3.4.8.2 Teren ocupat definitiv

3.4.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.4-9 Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp)	Ocupat temporar (mp)
	Intravilan Extravilan	Intravilan Extravilan
PECICA
1 Extindere retele de apa: - 22,780 m x 3.0 m = 68,340 m²		68,340
- bransamente
1,139 buc x 10.5 mp/buc = 11,960 m²		11,960
	-	80,300
Total PECICA	80,300

- Protectia sanatatii consumatorilor;

- Accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa: 95%;

- Conformitate cu directivele UE.

TABEL 3.4-10Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Pecica

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	-
3	Conducta de aductiune	m	-
4	Statie de clorare	buc	-
5	Rezervor de inmagazinare	buc	-
6	Statie de pompare	buc	-
7	Retea de distributie - reabilitare	m	-
8	Retea de distributie - extindere	m	22,778
9	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	11,954
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	4,665
2	Populatie deservita prin proiect si alte proiecte	loc.	10,722
3	Procent total populatie deservita (2008)	%	39

3.5.1 Date generale_________________________________________

Conform recensamantului din 2002 populatia in orasul Nadlac este:

TABEL 3.5-1 Populatia in orasul Nadlac

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
ORAS NADLAC
Nadlac	8,144

Orasul Nadlac dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa din anul 1977.

Sistemul se afla in operarea si exploatarea S.C. Compania de Apa Arad (S.C. Apoterm) aflata sub licenta ANRSC (S.C. Apoterm nu dispune de licenta).

3.5.2 Surse de apa, calitate si capacitate____________________________________________________

Sursa de apa subterana este compusa din 8 puturi de medie adancime amplasate in intravilanul localitatii Nadlac, de tipul forat din care, inainte de finalizarea Programului SAMTID, erau utilizate doar 4 puturi.

Rezultatele analizelor efectuate pentru apa bruta in anul 2008 (vezi vol.III - Anexe, Secțiunea 10 -Analize de Apa), au evidentiat:

- depasiri la Fe, 1 proba din 6 efectuate (17%)
- depasiri la Mn, 4 probe din 6 efectuate (67%)
- coli totali - depasire la 2 probe din 7 efectuate (29%).

Rezultatele analizelor efectuate pentru apa potabila la intrarea in retea, in anul 2008, puse la dispozitie de Compania de Apa Arad (vezi vol.III - Anexe, Sectiunea 10 - Analize de Apa), se prezinta dupa cum urmeaza:

- Fe - depasiri pentru 2 din 7 probe efectuate (29%)
- Coli totali - depasiri pentru 1 din 18 probe efectuate (13%)

Datele privind calitatea apei sunt prezentate detaliat in Volumul III, sectiunea 10.

Investitiile realizate prin programul SAMTID (vezi subcap. 2.5.5.3.) pentru reabilitarea sursei de apa potabila se afla in faza de probe tehnologice.

Datele privind calculul debitelor caracterisitice sunt prezentate detaliat in Volumul III, sectiunea 6.

3.5.3 Acoperirea actuala si cerinte________________________________________________________

- Numar de bransamente: 1,382
- Numar estimat de locuitori conectati: 4,099

- Numar de agenti economici: 403

Consumul de apa	UM	Sistem Nadlac
Consumul de apa	UM	2007	2008
Numar locuitori racordati	Nr.	4,800	4,845
Zile deservire	Nr.	365	365
Consum casnic	[m³/an]	177,877.24	179,917.23
Consum non-casnic	[m³/an]	88,421.95	88,421.95
Consum total	[m³/an]	266,299.19	268,339.18
(casnic+non-casnic)	[m³/an]	266,299.19	268,339.18
Consum casnic specific	[l/om/zi]	101.53	101.74
Consum total specific	[l/om/zi]	152.00	151.74

Nota:

Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

TABEL 3.5-3 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Nadlac

Water Balance Components / Componentele Balantei de Apa	2008 [m³/d]	%	2013 [m³/d]	%	2038 [m³/d]	%
Water Production / Sursa de apa
Ground water / Ape subterane	1,102.71	100%	1,472.34	100%	1,618.54	100%
Surface water / Ape de Suprafata	0	0%	0	0%	0	0%
Sub- total production / Subtotal	1,102.71	100%	1,472.34	100%	1,618.54	100%
Water distribution / Distributia de Apa
Water Losses / Pierderi de Apa	334.85	31%	343.31	24%	388.90	25%
Water supply / Alimentare cu Apa
Domestic / Consum Casnic	492.92	67%	823.49	76%	909.60	77%
Industrial / Consum Non-casnis	242.25	33%	263.15	24%	273.46	23%
Sub-total Supply / Subtotal	735.18	69%	1,086.65	76%	1,183.06	75%
Sub-total Distribution / Subtotal	1,070.03	100%	1,429.95	100%	1,571.95	100%
Wastewater Collection
Domestic / Casnic	40.61	38%	697.55	85%	841.17	83%
Economic agents / Agenti economici	14.61	14%	25.15	3%	38.20	4%
Industrial / Industrie	51.65	48%	100.22	12%	138.72	14%
Inflow WWTP/ Intrări in Statia de Epurare	106.86	100%	822.92	100%	1,018.08	100%

Nota:

Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

TABEL 3.5-4 Balanța de apa - Sistem alimentare cu apa Nadlac, 2008

		Consum autorizat facturat	Consum contorizat facturat 267,244 [m³]	Apa valorificata
		268,339 [m³]	Consum necontorizat facturat (pausal)	268,339 [m³]
	Consum autorizat		1,095 [m³]
Volum intrat in sistem	280,041 [m³]	Consum autorizat nefacturat 11,072 [m³]	Consum contorizat nefacturat 11,072 [m³] Consum necontorizat nefacturat
401,752 [m³]	Pierderi de apa 121,711 [m³/an]	Pierderi aparente 19,328 [m³/an];	0 [m³] Consum neautorizat (clandestin) 18,748 [m³] Imprecizia contorizarii la consumatori si erori de prelucrare a datelor	Apa nevalorificate 133,413 [m³]
			580 [m³]
		Pierderi reale
		102,383 [m³]

Nota:

Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Pierderi curente	Pierderi prognozate
1	Total intrare sistem	[m³/zi]	1,101	1,453
2	Total ape nevalorificate	[m³/zi]	366	375
3	Procent ape nevalorificate	[%]	33.21	25.84
4	Volum total de apa produsa	[m³/zi]	1,069	1,410
5	Pierderi reale de apa in retea (CARL)	[m³/zi]	333	343
6	Procent al pierderilor reale de apa in retea	[%]	31.20	24.34
7	Pierderi reale de apa in retea raporate la numarul de bransamente	[l/con/zi]	197	121
8	Index al pierderilor in infrastructura	-	4.03	2.90
	Presiune	[m]	35	35
	Lretea	[km]	56	61
	Nr. bransamente	[buc]	1,691	2,844
	UARL - conf. IWA (pierderi reale anuale inevitabile)	[m³/zi]	83	118
	L retea propusa pentru reabilitare	[km]	-	-
	Procent al retelelor reabilitate	[%]	-	-
	Procent al reducerii pierderilor in urma reabilitarilor urmatoare	[%]	-	-
	Perioada in care s-au efectuat masuratorile	[zile]	365	365

Nota:

Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

3.5.5 Infrastructura existenta - Sistemul Nadlac

3.5.5.1 Captare si tratare

3.5.5.1.1 Captare

- F1-120 m. Neutilizat;

- F2 - 120 m, 60 m³/h, echipat cu pompa Grundfos, 16.6 l/sec;
- F3 - 120 m, 45 m³/h, necesita deznisipare. Echipat cu Hebe q = 12.5 l/s. Neutilizat;
- F4 - 120 m, 50 m³/h, neechipat, linie electrica furata. Neutilizat;
- F5 - 120 m, 45 m³/h, necesita deznisipare. Neutilizat;
- F6 - 120 m, 50 m³/h, necesita deznisipare. Echipat cu Hebe q = 13.6 l/s;
- F7 - 130 m, 55 m³/h, echipat cu pompa Grundfos q = 15.2 l/s;
- F8 - 240 m 14.4 m³/h neechipat, in incinta uzinei, neechipat, nefunctional.

3.5.5.1.2 Tratare

3.5.5.1.2.1 Statia de tratare

Uzina de apa este in stare buna.

Capacitate: 20 l/sec.

Tehnologie:

- aerare
- decantare
- filtrare
- clorare (clor gazos).

3.5.5.1.2.2 Aerare

Aerarea apei brute se realizeaza printr-un distribuitor prevazut cu duze tip Amsterdam.

Dimensiunile caracteristice ale distribuitorului de apa bruta sunt: Dn100 mm; L = 2.05 m, l = 2.5 m, N = 21 duze.

3.5.5.1.2.3 Prefiltrare

Prefiltrarea apei se realizeaza prin intermediul unui prefiltru de tip rapid, avand debitul total instalat de 20 l/s.

Dimensiunile caracteristice ale prefiltrelor sunt: L = 8.90 m, l = 5.85 m, S = 14.75 m².

3.5.5.1.2.4 Decantarea apei

Decantarea apei se realizeaza prin intermediul a 2 decantoare de tip orizontal, amplasate in incinta statiei de tratare, sub cuvele de aerare; volumul util al unei cuve este de 86.5 m³. Debitul total instalat este de 20 l/s.

3.5.5.1.2.5 Filtrarea apei

Filtrarea apei decantate se realizeaza prin intermediul a 2 filtre de tip rapid, avand debitul total instalat de 20 l/s.

Dimensiunile caracteristice ale filtrelor sunt: L = 9 m, l = 6 m, S = 54 m².

Filtrele sunt amplasate in inccinta statiei de tratare.

3.5.5.1.2.6 Dezinfectarea apei

Dezinfectarea apei filtrate se face prin clorare cu clor gazos.

Statia de dezinfectare are dimensiunile: L = 3.4 m, l = 1.5 m, S = 5.10 m² si este amplasata in cladirea statiei de tratare.

3.5.5.1.3 Rezervoare de inmagazinare

Inmagazinarea apei se face in 1 rezervor suprateran avand o capacitate de 750 mc (rezervorul se afla amplasat in incinta statiei de tratare) si un castel de apa, avand o capacitate totala de inmagazinare de 500 m³ si H = 35 m.

Rezervorul de inmagazinare are forma circulara si se afla in cadrul schemei tehnologice, amplasat intre statia de tratare si statia de pompare, iar castelul in reteaua de distributie.

3.5.5.2 Reteaua de apa potabila

3.5.5.2.1 Reteaua de distributie

Lungimea totala a arterelor si rețelei de distribuție: L = 40 km.

Transportul apei de la castelul de apa pana la utilizatori se face printr-un sistem de conducte de serviciu avand urmatoarele lungimi si materiale de executie:

TABEL 3.5-6 Reteaua de distributie existenta

Nr. crt.	Diametru [mm]	Lungime [m]	Material de execuție
1	350	800	Azbociment
2	300	500	Azbociment
3	250	2450	Azbociment
4	200	3350	Azbociment
5	100	700	Azbociment
6	125	12,800	PVC
7	110	13,400	PE
8	90	1,000	PE
9	63	1,450	PE
10	114	1,200	Otel

3.5.5.2.2 Statia de pompare

Statia de pompare este amplasata in incinta statiei de tratare.

Statia de pompare este echipata cu 3 pompe Lotru100: Q = 65 m³/h, H = 40 m, P = 17 kW, n = 4,000 rot/min.

3.5.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare

Program SAMTID - Sistem Nadlac

Dezvoltarea investitiei prevede executia urmatoarelor lucrari:

- 3 puturi noi;
- reabilitarea a 3 puturi;
- conducta de aductiune L = 1.33 km;
- statie pompare;
- instalatie de clorinare;

- reabilitare retea de alimentare cu apa: L = 8.89 km;

- amenajare rezervor existent;

- amenajare uzina apa;

- extindere retea alimentare cu apa: L = 6.46 km.

3.5.5.4 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA NADLAC EXISTING WATER SYSTEM SCHEME FOR NADLAC AGGLOMERATION

NADLAC

Qcalc.retea = 1042.56 l/s

Qcalc.network = 1042.56 l/s

RETEA DISTRIBUTIE NADLAC

- Existent: L = 40.0 km
- Reabilitare: L = 9.6 km (SAMTID)

DISTRIBUTION NETWORK NADLAC

- Existing: L = 40.0 km
- Rehabilitation: L = 9.6 km (SAMTID)

LEGENDA / LEGEND

- Conducta aductiune mm - reabilitata prin p SAMTID - L = 1.5 km

PEHD De 315

rogram

- Adduction pipe PEH
- rehabilitated by SAM programme - L = 1.5 k

D De 315 mm

TID

_n PUT FORAT EXISTENT

- EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA

^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA

^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT

® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA

DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA fR R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

_SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA ^R DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

GOSPODARIA DE APA EXISTENTA

- Statie de clorare - SC
- Statie de pompare - SP
- rezervor existent - V= 1250 mc reabilitate prin program SAMTID EXISTING WATER STATION
- Chlorination station - SC
- Pumping station - SP
- Existing water tank - V = 1250 cm rehabilitated by SAMTID programme

Asp

Aspb

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA ' EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA

DESIGNED WATER MAIN TRUNK

FRONT DE CAPTARE EXISTENT

- 3 foraje reabilitate (program SAMTID)
- 3 foraje noi (program SAMTID) EXISTING CATCHMENT FRONT
- 3 rehabilitated wells (SAMTID programme)
- 3 new wells (SAMTID programme)

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

~ EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

’ DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

Pe baza evaluarii situatiei existente privind sistemul de alimentare cu apa Nadlac, au fost propuse urmatoarele lucrari:

- Extinderea retelelor de alimentare cu apa: L = 5.34 km;

- Bransamente: 267 buc.

Lucrarile propuse, impreuna cu lucrarile realizate prin programul SAMTID, asigura accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa in proportie de peste 95%.

Se propune folosirea polietilenei de inalta densitate care prezinta urmatoarele avantaje:

- rezistenta marita la coroziune;

- nu necesita lucrari de izolatie;

- greutatea pe metru liniar mai mica decat conductele din fonta sau poliesteri armati cu fibra de stical;

- manevrabilitate mai buna;

- posibilitatea realizarii si livrarii tevilor in colaci cu lungimi mari, ceea ce permite eliminarea unui mare numar de suduri si racorduri;

- cresterea vitezei de realizare a retelelor;

- flexibilitatea tuburilor din PE permite adaptarea retelelor la conditiile de sol si subsol dificile (suprafata de lucru redusa, denivelari);

- polietilena satisface bine nevoile de etanseitate ale retelelor care se monteaza in zone poluante, fiind incomparabil mai rezistenta la montarea acesteia in soluri umede.

Din punct de vedere al tehnologiei folosite, se recomanda tehnologia clasica pentru retele si tehnologia forajului orizontal dirijat pentru subtraversari (v. cap. 3.3.6. - Analiza de Opțiuni, Variante tehnologice).

3.5.7 Descrierea investitiei

3.5.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRARILE PROPUSE DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA NADLAC PROPOSED WORKS FOR WATER SYSTEM SCHEME FOR NADLAC AGGLOMERATION

NADLAC

RETEA DISTRIBUTIE NADLAC

- Extindere: L = 5.34 km

DISTRIBUTION NETWORK NADLAC

- Extension: L = 5.34 km

LEGENDA / LEGEND

PUT FORAT EXISTENT

EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA

^ST EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA

^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT ® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA <R R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER _SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

„ REZERVOR DE IN MAGAZI NARE APA POTABILA

DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

Asp

/\ SPB

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

3.5.7.2.1 Extindere retea de apa potabila

Extinderea retelelor de alimentare cu apa a fost propusa pentru urmatoarele strazi:

TABEL 3.5-7 Extindere retea de apa potabila

Nr. crt.	Denumire strada	De la strada	La strada	Lungime [m]	Material
1	V. Xxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxxxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxx	128	PEID
2	Xxxxxx Xxxxxxxxxxxx	X. Xxxxxxx	Marasesti	249	PEID
3	Xxxxx Xxxxxxx		Xxxxxx	168	PEID
4	Xxxxx Xxxxxxx		X. Xxxxxxx	556	PEID
5	1 Decembrie	V. Lucaciu	Grivitei	250	PEID
6	Xxxxxxxx Xxxx	X Xxxx	Xxx Xxxx Xxxxxxxxx	356	PEID
7	I. G. Tajovski	1 Mai	Ion Luca Caragiale	130	PEID
8	Xxx Xxxxxxx		Xxxxxx	244	PEID
9	Avram Iancu	1 Mai	George Enescu	770	PEID
10	Granicerilor		Vladimirescu	423	PEID
11	Caraiman	I. G. Tajovski	Strejarului	386	PEID
12	Primaverii	1 Mai		170	PEID
13	Lacului	1 Mai		172	PEID
14	Abatorului	1 Mai		168	PEID
15	Gri vitei	Dorobanti		137	PEID
16	Gri vitei	Xxxxxxxxxxxx	X. Xxxxxxx	336	PEID
17	Digului		Horia	700	PEID
		TOTAL		5,343

Lungimea totala a extinderii retelelor de alimentare cu apa este de 5,343 ml:

- 090 PEID - 1,755 ml;
- 0110 PEID - 3,339 ml;
- 0125 PEID - 249 ml;

Adancimea de pozare a conductelor de apa in medie va fi de 1.20 - 1.30 m, respectandu-se adancimea minima de inghet de 0.80 m.

Avand in vedere posibilitatea de pozare a conductelor de apa si canal, au fost propuse masuri speciale de protectie a conductelor de apa potabila. Prin montarea conductelor de apa in conducte de protectie.

Se va face bransarea la reteaua publica de alimentare cu apa si contorizarea abonatilor casnici pe strazile unde au fost prevazute lucrari de extindere a retelei de apa.

Total branșamente - 267 buc.

Calculul debitelor caracteristice au fost intocmit conform SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale”.

TABEL 3.5-8 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistemul Nadlac

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale alimentare cu apa
		g Sistem existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
		g Sistem existent	Existent [m³]	Calculat [m³]	Existent [l/s]	Calculat [l/s]	Dimensionare [l/s]	Verificare [l/s]
		Sistem zonal de alimentare cu apa				-NADLAC
NADLAC	8,014	Da	1,250	1,000	35.00	32.12	56.37	52.06
Total zona alimentare cu apa NADLAC	8,014	-	1,250.00	1,000.00	35.00	32.12	56.37	52.06

3.5.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in orasul Nadlac - judetul Arad si apartin domeniului public.

3.5.8.1 Teren ocupat temporar______________________________________________________________

3.5.8.2 Teren ocupat definitiv

3.5.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.5-9 Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp)	Ocupat temporar (mp)
	Intravilan Extravilan	Intravilan Extravilan
NADLAC
1 Extindere retele de alimentare cu apa: - 5,343 m x 3.0 m = 16,029 m²		16,029
- bransamente
267 buc x 10.5 m²/buc = 2,804 m²		2,804
	-	18,833
Total NADLAC	18,833

- Protectia sanatatii consumatorilor;
- Accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa: 95%;
- Conformitate cu directivele UE.

TABEL 3.5-10Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Nadlac

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	-
3	Conducta de aductiune	m	-
4	Statie de clorare	buc	-
5	Rezervor de inmagazinare	buc	-
6	Statie de pompare	buc	-
7	Retea de distributie - reabilitare	m	-
8	Retea de distributie - extindere	m	5,343
9	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	8,027
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	4,502
2	Populatie deservita prin proiect si prin alte proiecte	loc.	7,613
3	Procent total populatie deservita (2008)	%	60

3.6.1 Date generale___________________________________________________________________

Conform recensamantului din 2002, populatia in orasul Curtici se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 3.6-1 Populatia in orasul Curtici

Denumire localitate

Numar populatie (recensamant 2002)

ORASUL CURTICI |

Curtici

8,043

Orasul Curtici dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa. Sistemul se afla in operarea si exploatarea S.C. Compania de Apa Arad.

Conform recensamantului din 2002, populatia in comuna Macea se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 3.6-2 Populatia in comuna Macea

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
COMUNA MACEA
Macea	3,969
Sanmartin	2,200
	6,169

Comuna Macea dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa care deserveste ambele localitati ale comunei.

Sistemul se afla in operarea si exploatarea S.C. Compania de Apa Arad.

3.6.2 Surse de apa, calitate si capacitate____________________________________________________

Sursa de apa a sistemului este asigurata de fronturile de captare ale sistemului Arad. Apa captata in Frontul de captare Nord-Arad se pompeaza la presiunea de lucru a captarii printr-o aductiune la uzina de apa Curtici.

Din conducta de aductiune apa este preluata de uzina de apa care deserveste intreg microsistemul de alimentare cu apa Curtici.

Conducta de aductiune se racordeaza in conducta de refulare Dn 1000 mm a Frontului de captare Nord in dreptul Forajului 94.

Rezultatele analizelor efectuate pentru apa potabila la intrarea in retea, in anul 2008, puse la dispoziție de Compania de Apa Arad (vezi vol.III - Anexe, Secțiunea 10 - Analize de Apa), se prezinta dupa cum urmeaza:

- Mn - depasiri pențru 8 din 8 probe efecțuațe (100%)

- Bact 22 ^oC - depasiri pentru 1 din 8 probe efectuate (13%)

Datele privind calitatea apei sunt prezentate detaliat in Volumul III, sectiunea 10.

Conform datelor de monitorizare a calitatii apei, puse la dispozitia Consultantului de reprezentantii Companiei de Apa Arad, rezulta ca numai o parte dintre forajele Frontului de captare Nord prezinta depasiri ale limitelor admise la Fe, respectiv Mn.

Pentru evitarea depasii limitelor admise la Fe, respectiv Mn, forajele in functiune simultan vor fi interconectate astfel incat apa pompata catre Santana si Curtici sa respecte conditiile impuse de normele in vigoare.

Investitiile realizate prin programul SAMTID (vezi subcap. 3.6.5.3.) se afla in faza de receptie. Datele privind calculul debitelor caracterisitice sunt prezentate detaliat in Volumul III, sectiunea 6.

3.6.3 Acoperirea actuala si cerințe________________________________________________________

In functie de destinatia locuintelor dotate cu instalatii de alimentare cu apa potabila, populatia orasului Curtici conectata la sistemul de alimentare cu apa, este repartizata astfel:

- Gospodarii particulare:

■ Numar bransamente: 2,054, din care contorizate: -
■ Numar estimat locuitori /consumatori: 5,117

- Asociatii locative in blocuri de locuit:

■ Numar bransamente: 10, din care contorizate:-

- Institutii: 2
- Societati comerciale: 16
- Zona libera Curtici

Comuna Macea cuprinde 2,179 gospodarii, racordate la reteaua de alimentare cu apa dupa cum urmeaza:

- Numar de bransamente in localitatea Macea: 207.
- Numar de bransamente in localitatea Sanmartin: 30.

TABEL 3.6-3 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Curtici

Consumul de apa	UM	Sistem Curtici
Consumul de apa	UM	2007	2008
Numar locuitori racordati	Nr.	5,722	5,757
Zile deservire	Nr.	365	365
Consum casnic	[m³/an]	185,435.00	168,632.18
Consum non-casnic	[m³/an]	64,619.00	83,183.77
Consum total
(casnic + non-casnic)	[m³/an]	250,054.00	251,815.95
Consum casnic specific	[l/om/zi]	88.79	80.25
Consum total specific	[l/om/zi]	119.73	119.84

TABEL 3.6-4 Balanța de apa - Sistem alimentare cu apa Curtici

Water Balance Components / Componentele Balantei de Apa	2008 [m³/d]	%	2013 [m³/d]	%	2038 [m³/d]	%
Water Production / Sursa de apa
Ground water /Ape subterane	1,067.93	100%	1,543.22	100%	1,664.70	100%
Surface water / Ape de Suprafata	0	0%	0	0%	0	0%
Sub- total production / Subtotal	1,067.93	100%	1,543.22	100%	1,664.70	100%
Water distribution / Distributia de Apa
Water Losses / Pierderi de Apa	358.11	34%	359.91	24%	369.01	23%
Water supply / Alimentare cu Apa
Domestic / Consum Casnic	462.01	67%	907.51	79%	1,012.80	80%
Industrial / Consum Non-casnis	227.90	33%	247.56	21%	252.41	20%
Sub- total Supply / Subtotal	689.91	66%	1,155.06	76%	1,265.21	77%
Sub-total Distribution / Subtotal	1,048.02	100%	1,514.97	100%	1,634.22	100%
Wastewater Collection
Domestic / Casnic	19.53	8%	1,060.31	68%	1,179.40	70%
Economic agents / Agenti economici	0.62	0%	49.32	3%	40.88	2%
Industrial / Industrie	235.23	92%	456.46	29%	468.01	28%
Inflow WWTP / Intrări in Statia de Epurare	255.38	100%	1,566.09	100%	1,688.29	100%

3.6.4 Balanța pierderilor de apa - Sistemul Curtici

TABEL 3.6-5 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Curtici, 2008

Volum intrat in sistem

388,825 [m³/an];

Consum autorizat

261,269 [m³/an];

Consum autorizat facturat

254,619 [m³/an];

Consum autorizat nefacturat

6,650 [m³/an];

Consum contorizat facturat

254,841 [m³/an];

Consum necontorizat facturat

138

[m³/an];

Consum contorizat nefacturat

6,650

[m³/an];

Consum necontorizat

Apa valorificata

254,619

[m³/an];

Apa nevalorificata

134,206

[m³/an];

nefacturat

Pierderi de apa

127,556 [m³/an]

Pierderi aparente

14,639

[m³/an];

Pierde

112 [m

nefacturat

[m³/an];

Consum neautorizat (clandestin)

14,419 [m³/an];

Imprecizia contorizarii la consumatori si erori de prelucrare a datelor

220 [m³/an];

ri reale

917

i³]

TABEL 3.6-6 Indicator pierderi de apa - Oras Curtici, Sistem Microzonal Arad

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Pierderi curente	Pierderi prognozate
1	Total intrare sistem	[m³/zi]	1,065	1,520
2	Total ape nevalorificate	[m³/zi]	368	371
3	Procent ape nevalorificate	[%]	34.52	24.43
4	Volum total de apa produsa	[m³/zi]	1,047	1,498
5	Pierderi reale de apa in retea (CARL)	[m³/zi]	349	349
6	Procent al pierderilor reale de apa in retea	[%]	33.38	23.33
7	Pierderi reale de apa in retea raporate la numarul de bransamente	[l/con/zi]	172	90
8	Index al pierderilor in infrastructura	-	3.75	2.21
	Presiune	[m]	35	35
	Lretea	[km]	57	79
	Nr. bransamente	[buc]	2,033	3,873
	UARL - conf. IWA (pierderi reale anuale inevitabile)	[m³/zi]	93	158
	L retea propusa pentru reabilitare	[km]	-	-
	Procent al retelelor reabilitate	[%]	-	-

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Pierderi curente	Pierderi prognozate
	Procent al reducerii pierderilor in urma reabilitarilor urmatoare	[%]	-	-
	Perioada in care s-au efectuat masuratorile	[zile]	365	365

3.6.5 Infrastructura existenta - Localitatea Curtici; Localitatea Macea - Sistem Microzonal Arad

3.6.5.1 Captare si tratare

3.6.5.1.1 Captare

Din conducta de aductiune apa este preluata de uzina de apa care deserveste intreg microsistemul de alimentare cu apa Curtici.

Conducta de aductiune se racordeaza in conducta de refulare Dn 1000 mm a Frontului de captare Nord in dreptul Forajului 94.

3.6.5.1.2 Tratare

Dezinfectarea apei se realizeaza prin clorinare cu clor gazos in forajul 94.

3.6.5.1.3 Rezervoare de inmagazinare

Inmagazinarea apei se face intr-un rezervor de apa semiingropat: V = 100 m³.

In anul 1985 s-a executat tot in incinta gospodariei de apa un castel de apa cu capacitatea V = 500 m³ and H = 30 m.

3.6.5.2 Rețeaua de apa potabila

3.6.5.2.1 Aductiuni

Transportul apei de la captare pana la rezervoarele de inmagazinare se realizeaza printr-o aductiune, avand diametrul Dn = 300 mm, debitul instalat de 30 l/s.

Este propusa a se realizata prin programul SAMTID o conducta de aductiune de la Frontul de Captare Nord Arad.

Dimensiunile caracteristice ale aductiunilor existente sunt:

- D = 300 mm, L = 8 km - aductiune azbociment Curtici.
- D = 160 mm, L = 1.4 km - aductiune PVC Curtici - Macea.
- D = 125 mm, L = 2.6 km - aductiune Xxxxx X- Xxxxxxxxx.

TABEL 3.6-7 Retea de distribuție in orasul Curtici

	Material	DN [mm]	Lungime [m]	Anul punerii in functiune
Aductiune	Azbociment	300	8,000	1981
Retea	Azbociment	300	4,000	1981
Retea	PVC	225	700	1990
Retea	PVC	160	1,876	1985
Retea	PVC	125	1,130	1985
Retea	Otel	100	15	1985
Retea	PVC	125	3,000	1981
Retea	PVC	160	2,218	1985
Retea	PVC	125	15,921	1992
Retea	PVC	125	10,000	1996
		Total	46,860

TABEL 3.6-8 Retea de distributie in comuna Macea

Nr. crt.	Localitatea	Diam. [mm]	Lungime [km]	Material
1	Macea	200	0.6	Azbociment
2	Macea	150	4.3	PVC
3	Macea	125	5.1	PVC
4	Sanmartin	150	5.1	PVC
5	Sanmartin	125	1.5	PVC
6	Sanmartin	100	1.01	Azbociment
Total			17.61

3.6.5.2.3 Statia de pompare

Pomparea apei se face prin intermediul unei statii de pompare amplasata intr-o cladire destinata in imediata apropiere a inmagazinarii.

Capacitatea statiei de pompare nu asigura 100% din cerinte, fiind necesara extinderea capacitatii de pompare.

Statia de pompare este amplasata intr-o cladire separata, cu suprafata S = 14.35 m².

Statia de pompare este echipata cu 2 electropompe AN 200 (31 KW).

3.6.5.3 Investiții realizate si/sau in curs de derulare

In orasul Curtici este in curs de derulare Programul SAMTID, prin care se prevede realizarea urmatoarelor lucrari:

- Conducta de aductiune L = 9.61 km;
- Extinderea retelei de distributie L = 11.04 km;
- Reabilitarea statiei de tratare, statiei de clorinare si statiei de pompare;
- Rezervoare 2 x 500 m³.

In comuna Macea este in curs de derulare un proiect de extindere a retelei de distributie, cu finantare OG7, prin care se prevede realizarea a 7.47 km retele.

3.6.5.4 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENTDE ALIMENTARE CU APA - ORAS CURTICI, AGLOMERAREA ARAD EXISTING WATER SYSTEM SCHEME FOR CURTICI TOWN, ARAD AGGLOMERATION

LEGENDA / LEGEND

„ PUT FORAT EXISTENT

EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA ^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA ^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT

® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA

DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA

R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

„ REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

Asp

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

Aspb

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA

EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

SANMARTIN

		Qcalc.retea = 15.47 l/s Qcalc.network = 15.47 l/s

			RETEA DISTRIBUTIE SANMARTIN - Existent: L = 7.61 km
			DISTRIBUTION NETWORK SANMARTIN - Existing: L = 7.61 km

RETEA DISTRIBUTIE MACEA

- Existent: L = 10 km
- Extindere: L = 7.47 km (realizata prin program OG7)

DISTRIBUTION NETWORK MACEA

- Existing: L = 10 km
- Extension: L = 7.47 km (executed by

OG7 programme)

- Conducta aductiune PEHD De 280 mm - reabilitata prin program OG7 -L = 1.6 km
- Adduction pipe PEHD De 280 mm
- rehabilitated by OG7 programme -

L = 1.6 km

GOSPODARIE DE APA EXISTENTA

- Statie de clorare - SC
- Statie de pompare - SP
- Rezervoare existente - 2 x 1000 mc

EXISTING WATER SUPPLY PLANT

- Chlorination station - SC
- Pumping station - SP
- Existing water tanks - 2 x 1000 cm

FRONT DE CAPTARE NORD EXISTENT

- 92 foraje: H = 90 - 130
- Capacitate sursa 26 l/s
- L = 25 km

- Conducta aductiune PEHD De 300 mm - reabilitata prin program SAMTID - L = 8.1 km
- Adduction pipe PEHD De 300 mm
- rehabilitated by SAMTID programme - L = 8.1 km

Pe baza evaluarii situatiei existente, pentru orasul Curtici au fost propuse urmatoarele lucrari:

- Extinderea retelelor de alimentare cu apa: L = 1,5 km;

- Bransamente: 75 buc.

S-au propus extinderea retelelor de alimentare cu apa pentru cateva strazi, astfel incat, tinand cont de lucrarile realizate prin Programul SAMTID si din resurse financiare locale, sa se asigure accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa in procent de peste 95%.

Se propune folosirea polietilenei de inalta densitate.

3.6.7 Descrierea investitiei

3.6.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRĂRILE PROPUSE DE ALIMENTARE CU APA - ORAS CURTICI, AGLOMERAREA ARAD PROPOSED WORKS FOR WATER SYSTEM SCHEME FOR CURTICI TOWN, ARAD AGGLOMERATION

SANMARTIN

LEGENDA / LEGEND

PUT FORAT EXISTENT

EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA EXISTING TREATMENT PLANT STATIE DE CLORARE EXISTENTA EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

PUT FORAT PROIECTAT

DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA

R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER _SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

Asp

Aspb

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA

DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA

EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA

DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

3.6.7.2.1 Extindere retea de apa potabila

Pentru orasul Curtici se propune extinderea retelei de apa existenta, pe o lungime de 1.428 km cu conducte din PEID, De 125 mm, Pn6.

Repartizarea pe strazi a conductelor de apa nou proiectate se poate vedea din tabelul de mai jos:

TABEL 3.6-9 Extindere retea de apa potabila

Nr. Crt	Denumire strada	Lungime [m]	Material
1	Câmpului	476	PEID
2	Livezilor	301	PEID
3	Moților	300	PEID
4	Randunelelor	351	PEID
	TOTAL	1,428

Adâncimea de pozare a conductelor de apa in medie va fi de 1.20 - 1.30 m, respectandu-se adancimea minima de inghet de 0.80 m.

Total bransamente noi - 75 buc.

Calculul debitelor caracteristice au fost intocmit conform SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale”.

TABEL 3.6-10 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Oras Curtici si Comuna Macea Sistem Microzonal ARAD

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale alimentare cu apa
		Sistem existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
		Sistem existent	Existent	Calculat	Existent	Calculat	Dimensionare	Verificare
		D/N	[m³]	[m³]	[l/s]	[l/s]	[l/s]	[l/s]
Sistem zonal de alimentare cu apa - CURTICI - MACEA
CURTICI	8,043	Da	500	1,500	0	51.12	91.00	76.30
Total sistem alimentare cu apa CURTICI	8,043.00	-	500.00	1,500.00	0	51.12	91.00	76.30
MACEA	3,969	Da	0	500	0	14.44	28.82	26.47
Sanmartin	2,200	Da	0	300	0	7.72	15.47	17.13

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale alimentare cu apa
		o Sistem z existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
			Existent [m³]	Calculat [m³]	Existent [l/s]	Calculat [l/s]	Dimensionare [l/s]	Verificare [l/s]
Sistem zonal de alimentare cu apa - CURTICI - MACEA
Total sistem alimentare cu apa MACEA	6,169.00	-	0	800.00	0	22.16	44.29	43.60

Nota:

Capacitatea de inmagazinare va fi extinsa prin program SAMTID. Orasul Curtici este racordat la Frontul de captare Nord, Arad.

3.6.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in județul Arad, respectiv orasul Curtici si localitatea Macea - Comuna Macea.

3.6.8.1 Teren ocupat temporar______________________________________________________________

3.6.8.2 Teren ocupat definitiv

3.6.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.6-11Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect

Ocupat definitiv (mp)

Intravilan Extravilan

Ocupat temporar (mp)

Intravilan Extravilan

CURTICI

1 Extindere retea distributie apa:

- 1,428 m x 3.0 m = 4,284 m²
- bransamente

75 buc. x 10.5 mp/buc = 788 m²

Total CURTICI

5,0

5,072 -

5,072

- Protectia sanatatii consumatorilor;
- Accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa: 95%;
- Conformitate cu directivele UE.

TABEL 3.6-12Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Curtici

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	-
3	Conducta de aductiune	m	-
4	Statie de clorare	buc	-
5	Rezervor de inmagazinare	buc	-
6	Statie de pompare	buc	-
7	Retea de distributie - reabilitare	m	-
8	Retea de distributie - extindere	m	1,428
9	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	8,167
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	5,140
2	Populatie deservita prin proiect si prin alte proiecte	loc.	7,733
3	Procent total populatie deservita	%	61

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	-
3	Conducta de aductiune	m	-
4	Statie de clorare	buc	-
5	Rezervor de inmagazinare	buc	-
6	Statie de pompare	buc	-
7	Retea de distributie - reabilitare	m	-
8	Retea de distributie - extindere	m	-
9	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	4,222
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	1,534
2	Populatie deservita prin proiect si prin alte proiecte	loc.	4,036
3	Procent total populatie deservita (2008)	%	18

3.7 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN ORASUL SANTANA, MICROSISTEM ARAD

3.7.1 Date generale_______________________________________________________________________

Conform recensamantului din 2002, populatia in orasul Santana si localitatea apartinatoare se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 3.7-1 Populatia in orasul Santana si localitea apartinatoare

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
ORAS Xxxxxxx
Xxxxxxx	11,617
Caporal Alexa	1,319

Orasul Santana dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa.

Sistemul s-a aflat in operarea si exploatarea unui serviciu public aflat in subordinea Consiliului Local, serviciu care nu detinea licenta ANRSC.

Urmare a derularii programului Samtid, serviciul a fost preluat de catre SC Compania Apa Arad SA, operator care detine licenta ANRSC.

3.7.2 Surse de apa, calitate si capacitate

Sursa de apa subterana este compusa din 4 foraje cu adancimea H = 70 - 90 m, amplasate dupa cum urmeaza:

- 3 foraje dincolo de calea ferata Arad-Oradea langa drumul judetean ce duce in comuna Caporal Alexa;
- 1 foraj langa gospodaria de apa Santana.

Din informatiile furnizate de Directia de Sanatate Publica Arad rezulta ca fierul si manganul sunt parametrii neconformi pentru care s-a intocmit program de conformare.

Sistemul de alimentare cu apa al orasul Santana urmeaza a fi racordat prin programul SAMTID la frontul de captare Nord al orasului Arad.

Rezultatele analizelor efectuate pentru apa bruta in anul 2008 (vezi vol.III - Anexe, Sectiunea 10 -Analize de Apa), au evidentiat:

- depasiri la Fe, pentru 2 probe din 4 efectuate (50%)
- depasiri la Mn, pentru 3 probe din 4 efectuate (75%)
- bact 37 ^oC, depasiri pentru 1 proba din 4 efectuate (25%).

- Fe - depasiri pentru 2 din 5 probe (40%)
- Mn - depasiri pentru 2 din 5 probe (40%)

Datele privind calitatea apei sunt prezentate detaliat in Volumul III, sectiunea 10.

Investitiile realizate prin programul SAMTID (vezi subcap. 3.7.5.3.) se afla in faza de probe tehnologice.

Datele privind calculul debitelor caracterisitice sunt prezentate detaliat in Volumul III, sectiunea 6.

3.7.3 Acoperirea actuala si cerințe________________________________________________________

In functie de destinatia locuintelor dotate cu instalatii de alimentare cu apa potabila, populatia deservita este repartizata astfel:

- Gospodarii particulare:

■ Numar branșamente: 3,327, din care contorizate: 2,880
■ Populatie conectata: 11,040 locuitori

- Institutii: 57

■ Numar bransamente contorizate: 41

TABEL 3.7-2 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Santana

Consumul de apa	UM	Sistem Santana
Consumul de apa	UM	2007	2008
Numar locuitori racordati	Nr.	9,500	9,581
Zile deservire	Nr.	365	365
Consum casnic	[m³/an]	329,097.43	329,097.43
Consum non-casnic	[m³/an]	73,963.71	73,963.71
Consum total	[m³/an]	403,061.14	403,061.14
(casnic+non-casnic)	[m³/an]	403,061.14	403,061.14
Consum casnic specific	[l/om/zi]	94.91	94.11
Consum total specific	[l/om/zi]	116.24	115.26

Nota:

Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

Water Balance Components / Componentele Balantei de Apa	2008 [m³/d]	%	2013 [m³/d]	%	2038 [m³/d]	%
Water Production / Sursa de apa
Ground water / Ape subterane	1,706.31	100%	1,835.67	100%	2,029.10	100%
Surface water / Ape de Suprafata	0	0%	0	0%	0	0%
Sub- total production / Subtotal	1,706.31	100%	1,835.67	100%	2,029.10	100%
Water distribution / Distributia de Apa
Water Losses / Pierderi de Apa	570.70	34%	585.11	32%	662.81	33%
Water supply / Alimentare cu Apa
Domestic / Consum Casnic	901.64	82%	1,028.90	85%	1,139.22	86%
Industrial / Consum Non-casnic	202.64	18%	188.56	15%	190.47	14%
Sub- total Supply / Subtotal	1,104.28	66%	1,217.46	68%	1,329.70	67%
Sub-total Distribution / Subtotal	1,674.98	100%	1,802.57	100%	1,992.51	100%
Wastewater Collection
Domestic / Casnic	39.03	36%	964.84	90%	1,065.72	76%
Economic agents / Agenti economici	31.25	29%	52.94	5%	222.35	16%
Industrial / Industrie	39.07	36%	50.29	5%	121.99	9%
Inflow WWTP / Intrări in Statia de Epurare	109.35	100%	1,068.06	100%	1,410.06	100%

Nota:

Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

3.7.4 Balanța pierderilor de apa - Oras Santana, Sistem Micorzonal Arad

TABEL 3.7-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Santana, 2008

Volum intrat in sistem

563,172 [m³/an];

Consum autorizat

374,172 [m³/an];

Consum autorizat facturat

363,129 [m³/an];

Consum autorizat nefacturat

11,043 [m³/an];

Consum contorizat facturat

320,821 [m³/an];

Consum necontorizat facturat

42,308

[m³/an];

Consum contorizat nefacturat

11,043 [m³/an];

Apa valorificata

363,129 [m³/an];

Apa nevalorificata

200,043 [m³/an];

Pierderi de apa

189,000 [m³/an]

Pierderi aparente

13,920

[m³/an];

Pierde

175 [m³

Consum necontorizat nefacturat

[m³/an];

Consum neautorizat (clandestin)

13,502 [m³/an];

Imprecizia contorizarii la consumatori si erori de prelucrare a datelor

418 [m³/an];

ri reale

080

/an];

Nota:

Consum necontorizat nefacturat

Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

TABEL 3.7-5 Indicator pierderi de apa - Oras Santana, Sistem Microzonal Arad

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Pierderi curente	Pierderi prognozate
1	Total intrare sistem	[m³/zi]	1,543	1,551
2	Total ape nevalorificate	[m³/zi]	548	556
3	Procent ape nevalorificate	[%]	35.52	35.86
4	Volum total de apa produsa	[m³/zi]	1,513	1,521
5	Pierderi reale de apa in retea (CARL)	[m³/zi]	518	526
6	Procent al pierderilor reale de apa in retea	[%]	34.23	34.59
7	Pierderi reale de apa in retea raporate la numarul de bransamente	[l/con/zi]	170	157
8	Index al pierderilor in infrastructura	-	4.44	4.19
	Presiune	[m]	35	35
	Lretea	[km]	50	50

'— arri |

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Pierderi curente	Pierderi prognozate
	Nr. bransamente	[buc]	3,038	3,351
	UARL - conf. IWA (pierderi reale anuale inevitabile)	[m³/zi]	117	125
	L retea propusa pentru reabilitare	[km]	-	-
	Procent al retelelor reabilitate	[%]	-	-
	Procent al reducerii pierderilor in urma reabilitarilor urmatoare	[%]	-	-
	Perioada in care s-au efectuat masuratorile	[zile]	365	365

3.7.5 Infrastructura existenta - Oras Santana, Sistem Microzonal Arad

3.7.5.1 Captare si tratare

3.7.5.1.1 Captare

Sursa de apa subterana este compusa din 4 foraje cu adancimea H = 70 - 90 m, amplasate dupa cum urmeaza:

- 3 foraje dincolo de calea ferata Arad - Oradea linga drumul judetean ce duce in comuna Caporal Alexa;
- 1 foraj langa gospodaria de apa Santana.

Din informatiile furnizate de Directia de Sanatate Publica Arad rezulta ca fierul si manganul sunt parametrii neconformi pentru care s-a intocmit program de conformare.

Sistemul de alimentare cu apa al orasul Santana urmeaza a fi racordat prin programul SAMTID la frontul de captare Nord al orasului Arad.

3.7.5.1.2 Tratare

Dezinfectarea apei se face prin clorare automata.

Statia de dezinfectare are dimensiunile L = 1.8 m, l = 2.4 m, S = 4.32 m².

3.7.5.1.3 Rezervoare de inmagazinare

Inmagazinarea apei se face intr-un rezervor suprateran, avand o capacitate totala de inmagazinare de 500 m³, capacitate care nu asigura necesarul.

Rezervorul de inmagazinare de forma circulara are urmatoarele tipodimensiuni:

R = 6.5 m; H = 5.6 m; V = 500 m³.

Rezervorul este amplasat intre statia de tratare si statia de pompare.

In schema de inmagazinare mai exista un castel de apa de 500 m³ dar care este nefunctional.

3.7.5.2.1 Aductiuni

Transportul apei de la captare pana la rezervoarele de inmagazinare se realizeaza prin 2 aductiuni, avand diametrul Dn = 125 mm, L = 0.365 km, debitul instalat de 12.7 l/s.

Prin Program SAMTID a fost executata conducta de aductiune care va lega sistemul Santana de Captarea Arad Nord.

3.7.5.2.2 Artere si retele de distributie

Lungimea totala a rețelei de distribuție: L = 47.0 km, din care:

- artere principale: Azbo Dn 200-250 mm, L = 7,3 km;
- conducte de serviciu: PEHD Dn 110 mm; L = 2.0 km;
- conducte de serviciu: PVC Dn 125 - 150 mm; L = 10.7 km.

3.7.5.2.3 Statia de pompare

Pomparea apei se face prin intermediul unei statii de pompare amplasata intr-o cladire destinata in imediata apropiere de statia de tratare si rezervor.

Statia de pompare este amplasata in cladire separata cu o suprafata S = 45 m².

Statia de pompare este echipata, cu un grup de 3 electropompe tip LOWARA avand Q = 54 m³/h, H = 34.5 m, N = 11 kW si 3 pompe LOTRU avand Q = 100 m³/h, N = 22 kW, n = 2,930 rot/min.

3.7.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare

Program SAMTID - oras Santana

Sunt prevazute prin acest program executia urmatoarelor lucrari:

- Conducta de aductiune de la sistemul de apa Arad Nord la Santana: 8.13 km;
- Rezervor nou de inmagazinare V = 500 m³;
- Statie de pompare;
- Statie de clorinare;
- Retea de alimentare cu apa: 10.46 km;
- Amenajare rezervor existent;
- Amenajare cladire gospodarie de apa.

3.7.5.4 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA - ORAS SANTANA, AGLOMERAREA ARAD EXISTING WATER SYSTEM SCHEME FOR SANTANA TOWN, ARAD AGGLOMERATION

LEGENDA / LEGEND

_n PUT FORAT EXISTENT

EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA ^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA ^SC EXISTING CHLORINATION STATION

Puturi forate existente

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

- reabilitate prin program SAMTID Existing wells.

- rehabilitated by SAMTID programme

- Conducta aductiune PEHD De 200 mm - reabilitata prin program SAMTID - L = 8.13 km
- Adduction pipe PEHD De 200 mm
- rehabilitated by SAMTID programme - L = 8.13 km

F5 PUT FORAT PROIECTAT

® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA

DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA fR R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

_SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA ^R DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

FRONT DE CAPTARE NORD EXISTENT

- 92 foraje: H = 90 + 130
- Capacitate sursa 26 l/s
- L = 25 km

EXISTING NORTH CATCHMENT FRONT

- 6 wells: H = 90 + 130
- Source capacity 26 l/s
- L = 25 km

Asp

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

Aspb

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA ’ EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA ’ DESIGNED WATER MAIN TRUNK

RETEA DISTRIBUTIE SANTANA

- Existent: L = 47 km
- Reabilitare: L = 7.3 km (SAMTID)

DISTRIBUTION NETWORK SANTANA

- Existing: L = 47 km
- Rehabilitation: L = 7.3 km (SAMTID)

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

■ EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

’ DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

:k...

3.7.6 Analiza de opțiuni___________________________________________

In privinta alimentarii cu apa, orasul Santana are o situatie satisfacatoare.

3.7.7 Descrierea investitiei

3.7.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRARILE PROPUSE DE ALIMENTARE CU APA - ORAS SANTANA, AGLOMERAREA ARAD PROPOSED WORKS FOR WATER SYSTEM SCHEME FOR SANTANA TOWN, ARAD AGGLOMERATION

LEGENDA / LEGEND

_n PUT FORAT EXISTENT

^u EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA

^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA

^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA ^SP EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT ® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA fR R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

_SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA ^R DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

/\ SP

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

Aspb

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

Calculul debitelor caracteristice au fost intocmit conform SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale”.

TABEL 3.7-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Oras Santana, Sistem Microzonal Arad

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale alimentare cu apa
		Sistem existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
		Sistem existent	Existent	Calculat	Existent	Calculat	Dimensionare	Verificare
		\|d/n	[m³]	[m³]	[l/s]	[l/s]	[l/s]	[l/s]
Sistem zonal de alimentare cu apa - Xxxxxxx
Xxxxxxx	11,617	Da	500	1,300	27.78	47.04	66.03	71.42
Total zona alimentare cu apa SANTANA	11,617	-	500.00	1,300.00	27.78	47.04	66.03	71.42

Nota:

Capacitatea de inmagazinare va fi extinsa prin program SAMTID.

Prin programul SAMTID, orasul Santana se va racorda la Frontul de Captare Nord al orasului Arad.

3.7.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in orasul Santana, judetul Arad.

Terenurile apartin domeniului public al orasului Santana.

3.7.8.1 Teren ocupat temporar

3.7.8.2 Teren ocupat definitiv

3.7.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

In privinta alimentarii cu apa, orasul Santana are o situatie satisfacatoare.

3.7.9 Impactul investiției si indicatorii de performanta______________

In privinta alimentarii cu apa, orasul Santana are o situatie satisfacatoare.

TABEL 3.7-7 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Santana

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	³	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	-
3	Conducta de aductiune	m	-
4	Statie de clorare	buc	-
5	Rezervor de inmagazinare	buc	-
6	Statie de pompare	buc	-
7	Retea de distributie - reabilitare	m	-
8	Retea de distributie - extindere	m	-
9	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	11,927
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	9,581
2	Populatie deservita totala	loc.	11,564
3	Procent total populatie deservita (2008)	%	80

3.8.1 Date generale_______________________________________________________________________

Conform recensamantului din 2002, populatia in orasul Lipova si localitatile apartinatoare se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 3.8-1 Populatia in orasul Lipova si localitatile apartinatoare

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
ORAS LIPOVA
Lipova	7,920
Radna	2,287
Soimos	1,029
Total	11,236

Orasul Lipova dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa care deserveste atat orasul Lipova cat si localitatile apartinatoare Radna si Soimos.

Sistemul se afla in operarea si exploatarea S.C. Compania de Apa Arad, serviciu care detine licenta ANRSC.

3.8.2 Surse de apa, calitate si capacitate____________________________________________________

Sursa de apa a sistemului este asigurata de 10 foraje cu H = 12 m din care doar 5 foraje sunt in functiune.

Capacitatea instalata a sursei este de 35 l/s.

Conform buletinului de analiza nr. 138 din 30.03.2007, pentru apa bruta prelevata din forajul F2, au fost inregistrate depasiri ale limitelor admise la Mn.

Conform buletinului de analiza nr. 139 din 30.03.2007, pentru apa bruta prelevata din forajul F5, au fost inregistrate depasiri ale limitelor admise la Mn.

Rezultatele analizelor efectuate pentru apa bruta in anul 2008 (vezi vol.III - Anexe, Secțiunea 10 -Analize de Apa), au evidentiat:

- Bact. 22 oC, depasiri pentru 1 proba din 3 efectuate (33%)
- Coli totali, depasiri pentru 1 proba din 3 efectuate (33%)

- Mn - depasiri pentru 1 din 6 probe (17%)

Datele privind calitatea apei sunt prezentate detaliat in Volumul III, sectiunea 10.

Investitiile realizate prin programul SAMTID (vezi subcap. 3.8.5.3.) pentru reabilitarea sursei de apa potabila se afla in faza de probe tehnologice.

Datele privind calculul debitelor caracterisitice sunt prezentate detaliat in Volumul III, sectiunea 6.

3.8.3 Acoperirea actuala si cerințe________________

Numarul bransamentelor este de 1,871 in orasul Lipova.

TABEL 3.8-2 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Lipova

Consumul de apa	UM	Sistem Lipova
Consumul de apa	UM	2007	2008
Numar locuitori racordati	Nr.	5,900	6,089
Zile deservire	Nr.	365	365
Consum casnic	[m³/an]	44,081.58	264,754.80
Consum non-casnic	[m³/an]	23,465.78	158,368.40
Consum total	[m³/an]	67,547.36	423,123.20
(casnic+non-casnic)	[m³/an]	67,547.36	423,123.20
Consum casnic specific	[l/om/zi]	20.47	119.13
Consum total specific	[l/om/zi]	31.37	190.38

Nota: Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

TABEL 3.8-3 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Lipova

Water Balance Components / Componentele Balantei de Apa	2008 [m³/d]	%	2013 [m³/d]	%	2038 [m³/d]	%
Water Production / Sursa de apa
Ground water / Ape subterane	1,869.74	100%	2,420.21	100%	2,710.83	100%
Surface water / Ape de Suprafata	0	0%	0	0%	0	0%
Sub- total production / Subtotal	1,869.74	100%	2,420.21	100%	2,710.83	100%
Water distribution / Distributia de Apa
Water Losses / Pierderi de Apa	673.29	37%	618.18	26%	700.27	26%
Water supply / Alimentare cu Apa
Domestic / Consum Casnic	725.36	63%	1,288.95	73%	1,470.73	75%
Industrial / Consum Non-casnic	433.89	37%	465.86	27%	486.94	25%
Sub- total Supply / Subtotal	1,159.24	63%	1,754.81	74%	1,957.67	74%
Sub-total Distribution / Subtotal	1,832.54	100%	2,372.99	100%	2,657.94	100%
Wastewater Collection
Domestic / Casnic	402.33	61%	1,480.33	82%	1,351.54	77%
Economic agents / Agenti economici	141.76	22%	128.09	7%	187.45	11%
Industrial / Industrie	110.58	17%	206.64	11%	226.70	13%
Inflow WWTP / Intrări in Stafia de Epurare	654.67	100%	1,815.06	100%	1,765.70	100%

Nota: Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

TABEL 3.8-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Lipova

		Consum autorizat facturat 421,832 [m³]	Consum contorizat facturat 375,269 [m³] Consum necontorizat facturat	Apa valorificata 421,832 [m³]
	Consum autorizat		46,563 [m³]
	435,210 [m³]		Consum contorizat nefacturat
		Consum autorizat nefacturat	13,378 [m³]
Volum intrat in sistem		13,378 [m³]	Consum necontorizat nefacturat
682,254 [m³]		Pierderi aparente	0 [m³] Consum neautorizat (clandestin) 10,333 [m³]	Apa nevalorificata 260,422 [m³]
	Pierderi de apa 247,044 [m³]	10,490 [m³]	Imprecizia contorizarii la consumatori si erori de prelucrare a datelor
			157 [m³]
		Pierderi reale
		236,554 [m³]

Nota: Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Pierderi curente	Pierderi prognozate
1	Total intrare sistem	[m³/zi]	1,869	2,589
2	Total ape nevalorificate	[m³/zi]	713	658
3	Procent ape nevalorificate	[%]	38.17	25.42
4	Volum total de apa produsa	[m³/zi]	1,833	2,538
5	Pierderi reale de apa in retea (CARL)	[m³/zi]	677	621
6	Procent al pierderilor reale de apa in retea	[%]	36.93	24.48
7	Pierderi reale de apa in retea raporate la numarul de bransamente	[l/con/zi]	373	149
8	Index al pierderilor in infrastructura	-	9.57	4.37
	Presiune	[m]	35	35
	Lretea	[km]	32	40
	Nr. bransamente	[buc]	1,817	4,166
	UARL - conf. IWA (pierderi reale anuale inevitabile)	[m³/zi]	71	142
	L retea propusa pentru reabilitare	[km]	-	0.70
	Procent al retelelor reabilitate	[%]	-	1.73
	Procent al reducerii pierderilor in urma reabilitarilor urmatoare	[%]	-	8%
	Perioada in care s-au efectuat masuratorile	[zile]	365	365

Nota: Date disponibile doar de la data preluarii serviciilor de catre CAA (Compania de Apa Arad).

3.8.5 Infrastructura existenta - Sistemul Lipova

3.8.5.1 Captare si tratare

3.8.5.1.1 Captare

Sursa de apa a sistemului este asigurata de 10 foraje cu H = 12 m din care doar 5 foraje sunt in functiune.

Capacitatea instalata a sursei este de 35 l/s.

3.8.5.1.2 Tratare

In prezent se realizeaza numai dezinfectia apei brute.

Statia de clorare functioneaza pe baza de hipoclorit de sodiu, ea fiind amplasata intr-o incapere avand 2.20 x 3.60 x 2.40 m.

3.8.5.1.3 Rezervoare de inmagazinare

Capacitatea de inmagazinare:

- Bazin de aspiratie V = 2 x 500 m³ = 1,000 m³

3.8.5.2 Rețeaua de apa potabila

3.8.5.2.1 Aductiuni

Transportul apei de la captare la rezervorul tampon de 50 m³ se realizeaza printr-o aductiune cu diametrul Dn = 200 mm si o lungime de circa 300 ml.

3.8.5.2.2 Artere si conducte de distributie

Transportul apei de la Uzina de apa pana la utilizatori se face printr-un sistem de retele de distributie (artere,conducte de serviciu, bransamente) avand pe diametre, urmatoarele caracteristici:

TABEL 3.8-6 Artere

Diametru [mm]	Lungime [km]	Material
400	2.55	Azbociment
350	3.82	Azbociment

TABEL 3.8-7 Conducte de serviciu

Diametru [mm]	Lungime [km]	Material
200	8.33	Azbociment
200	1.86	P.V.C
200	0.51	Otel
150	0.84	Azbociment
125	1.85	Fonta
125	3.64	P.V.C
125	3.21	PE
90	1.83	PE
100	0.94	Otel
75	0.48	PE
63	1.74	PE
	25.23

3.8.5.2.3 Statia de pompare

Pomparea apei se face prin intermediu unei statii de pompare amplasate in incinta Uzinei de apa Lipova. Capacitatea de pompare a Statiei asigura debitul si presiunea necesara in reteaua de distributie a orasului Lipova, dar pompele care sunt in dotare sunt pompe mari consumatoare de energie si intr-o stare avansata de uzura.

In prezent statia de pompare este echipata astfel:

TABEL 3.8-8 Echipare statia de pompare

Nr. crt.	Locație	Tip pompa	Q mc/h	H mca	P kw	Nr. rot/min
1	SP LIPOVA tr.ll	Lotru 100	85	35	22	3,000
2	SP LIPOVA tr.ll	Lotru 100	85	35	22	3,000
3	SP LIPOVA tr.ll	KSB	125	30	35	1,500
4	SP LIPOVA tr.ll	KSB	125	30	35	1,500

3.8.5.3 Investiții realizate si/sau in curs de derulare

Programul SAMTID - oras Lipova:

- Un nou foraj;
- Reabilitarea celor 10 foraje existente;
- Conducta de aductiune L = 1 km;
- Rezervoare 2 x 500 m³;
- Reabilitare si modernizare statie de pompare;
- Statie de clorare;
- Extindere retea de alimentare cu apa L = 10.18 km.

OG 7 (stadiul: proiectare)

- Extinderea retelei de alimentare cu apa in zona Radna.

3.8.5.4 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA LIPOVA EXISTING WATER SYSTEM SCHEME FOR LIPOVA AGGLOMERATION

LEGENDA / LEGEND

„ PUT FORAT EXISTENT

° EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA

^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA

^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA

EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT ® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA

R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA ^R DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

Asp

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

Aspb

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

Qcalc.retea = 67.65 l/s

Qcalc.network = 67.65 l/s

Pe baza evaluarii situatiei existente, pentru Sistemul de alimentare cu apa Lipova au fost propuse urmatoarele lucrari:

- Extinderea retelelor de alimentare cu apa: L = 8.15 km;

- Reabilitarea retelelor de alimentare cu apa: L= 0.70 km

- Bransamente: 389 buc.

Lucrarile propuse, impreuna cu lucrarile realizate prin programul SAMTID, asigura accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa in proportie de peste 95%.

Din punct de vedere al tehnologiei folosite, se recomanda tehnologia clasica pentru retele si

tehnologia forajului orizontal dirijat pentru subtraversari (v. cap. 3.3.6. - Analiza de Opțiuni, Variante tehnologice).

3.8.7 Descrierea investitiei

3.8.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRARILE PROPUSE DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA LIPOVA PROPOSED WORKS FOR WATER SYSTEM SCHEME FOR LIPOVA AGGLOMERATION

LEGENDA / LEGEND

Qcalc.retea = 6.26 l/s

Qcalc.network = 6.26 l/s

_n PUT FORAT EXISTENT

EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA ^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA ^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

_Sp STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA

EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT

® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA

DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA fR R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

_SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA ^R DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

SOIMOS

Asp

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

Aspb

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA

EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA

’ DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

’ EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

RETEA DISTRIBUTIE LIPOVA

- Extindere: L = 8.9 km

DISTRIBUTION NETWORK LIPOVA

- Extension: L = 8.9 km

RADNA

LIPOVA Qcalc.retea = 67.65 l/s Qcalc.network = 67.65 l/s

STATIE DE RIDICARE A PRESIUNII

- Pompa (1+1) cu caracteristicile: Q = 2 l/s, H = 45 m

STATION FOR LIFTING PRESSURE

- (1+1) pump with characteristics: Q = 2 l/s, H = 45 m

SP4

STATIE DE RIDICARE A PRESIUNII

- Pompa (1+1) cu caracteristicile: Q = 2 l/s, H = 20 m

STATION FOR LIFTING PRESSURE

- (1+1) pump with characteristics: Q = 2 l/s, H = 20 m

STATIE DE RIDICARE A PRESIUNII

- Pompa (1+1) cu caracteristicile: Q = 2 l/s, H = 45 m

STATION FOR LIFTING PRESSURE

- (1+1) pump with characteristics: Q = 2 l/s, H = 45 m

STATIE DE RIDICARE A PRESIUNII

- Pompa (1+1) cu caracteristicile: Q = 2 l/s, H = 30 m

STATION FOR LIFTING PRESSURE

- (1+1) pump with characteristics: Q = 2 l/s, H = 30 m

3.8.7.2.1 Extinderea retelelor de apa potabila

Extinderea retelelor de apa potabila, a fost propusa pe urmatoarele strazi:

TABEL 3.8-9 Extinderea retelelor de apa potabila

Nr. crt.	Denumire strada	Lungime [m]	Diametru [mm]	Material
1	Sarmisegetusa	130	110	PEID
2	Satu Mare	104	110	PEID
3	Xxxxx Xxxxxxx	106	110	PEID
4	Metianu	265	110	PEID
5	6 Martie	314	110	PEID
6	Horia	662	110	PEID
7	Closca	1,015	110	PEID
8	Zorilor	237	110	PEID
9	Stefan Cel Mare	641	110	PEID
10	Lugojului	424	110	PEID
11	Viilor	750	110	PEID
12	Petru Rares	1,065	110	PEID
13	Oituz	603	110	PEID
14	9 Mai	215	110	PEID
15	Marasesti	966	110	PEID
16	Marasti	417	110	PEID
17	Traversare pod nou	240	225	PEID
18	Xxxxx Xxxxxx (reabilitare)	250	225	PEID
19	Bugariu (reabilitare)	160	225	PEID
20	Morilor (reabilitare)	290	225	PEID
TOTAL		8,854

Adâncimea de pozare a conductelor de apa in medie va fi de 1.20 - 1.30 m, respectandu-se adancimea minima de inghet de 0.80 m.

Vor fi prevazute lucrari de subtraversare pentru paraurile din Lipova (figurate pe planul de situatie). La extremitatile subtraversarii se amplaseaza camine de vane, cu posibilitatea de inchidere a retelei amonte in caz de interventii pe tronsonul subtraversarii. Subtraversarea se va realiza prin foraj orizontal, pentru conducta de otel Dn 200, in care se pozeaza conducta de apa cu diametrul de 0125x7,1.

Se va face bransarea la reteaua publica de alimentare cu apa si contorizarea abonatilor casnici pe strazile unde au fost prevazute lucrari de extindere a retelei de apa.

Total branșamente - 389 buc. (noi) si 70 buc. (reabilitate).

3.8.7.2.2 Statii de repompare

Datorita configuratiei terenului in zona si a faptului ca presiunea in retele de racord este insuficienta, este necesara montarea a 4 statii locale de ridicarea presiunii pe urmatoarele strazi:

- SP1 - pe strada Closca intersectie cu Str. Horia - Lipova - Se va executa un grup hidrofor compact 1+1, pompe centrifuge verticale de inalta presiune, cu turatie variabila. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 2 l/s; H = 45 m; P = 2.2 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand dimensiunile: 2 m x 2 m si adancimea de 2 m.
- SP2 - pe strada Stefan Cel Mare intersectie cu Str. Zorilor - Lipova - Se va executa un grup hidrofor compact 1+1, pompe centrifuge verticale de inalta presiune, cu turatie variabila. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 2 l/s; H = 30 m; P = 1.1 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand dimensiunile: 2 m x 2 m si adancimea de 2 m.
- SP3 - pe strada Oituz intersectie cu Str. Marasti - Lipova, va asigura debitul si presiunea pe ambele strazi - Se va executa un grup hidrofor compact 1+1, pompe centrifuge verticale de inalta presiune, cu turatie variabila. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 2 l/s; H = 45 m; P = 2.2 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand dimensiunile: 2 m x 2 m si adancimea de 2 m.
- SP4 - strada Viilor - Lipova - Se va executa un grup hidrofor compact 1+1, pompe centrifuge verticale de inalta presiune, cu turatie variabila. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 2 l/s; H = 20 m; P = 1.1 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand dimensiunile: 2 m x 2 m si adancimea de 2 m.

Instalatii electrice

Cele patru statii de pompare SP1, SP2, SP3 si SP4, vor fi alimentate electric din reteaua electrica publica ENEL. Va fi realizat cate un bransament electric nou pentru fiecare statie in parte. Din firida de bransament ENEL va fi alimentat cate un tablou electric propriu, ce va fi montat in exterior, amplasat pe capacul statiei de pompare, pe un cadru metalic-suport.

Tablourile vor avea gradul de protectie IP65.

Alimentarea tuturor consumatorilor electrici aferenti fiecarei statiei de pompe se face din acest tablou electric.

Principalii consumatori electrici aferenti celor patru statii de pompare sunt electropompele mentionate mai sus.

Va fi prevazuta instalatie de iluminat exterior si iluminat in interiorul putului statiei de pompare.

In interiorul tabloului de alimentare vor fi prevazute prize (24V si 230V) pentru alimentarea diverselor scule de mana, necesare in cazul reparatiilor si reviziilor.

In jurul statiilor de pompare este prevazut a se monta o priza de pamant artificiala a carei valoare masurata trebuie sa fie de minimum 4 ohmi.

Calculul debitelor caracteristice au fost intocmit conform SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale”.

TABEL 3.8-10 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistemul Lipova

				Sisteme zonale alimentare cu apa
Denumire	Nr.	Sistem existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
localitate	locuitori	Sistem existent	Existent	Calculat	Existent	Calculat	Dimensionare	Verificare
		D/N	[m³]	[m³]	[l/s]	[l/s]	[l/s]	[l/s]
		Sistem zonal de alimentare cu apa - 1				JPOVA
LIPOVA	7,906	Da	1,000	1,200	35	34.34	67.65	59.96
Radna	2,283	Da	0	250	0	6.66	13.28	15.07
Soimos	1,027	Da	0	150	0	3.42	6.26	10.15
Total zona alimentare cu apa LIPOVA	11,216	-	1,000.00	1,600.00	35.00	44.42	87.19	85.19

Nota:

Capacitatea de inmagazinare a fost realizata prin program SAMTID.

3.8.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in orasul Lipova, judetul Arad.

Terenurile apartin domeniului public al orasului Lipova.

3.8.8.1 Teren ocupat temporar

3.8.8.2 Teren ocupat definitiv

3.8.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

-

-

31,455

-

676

-

-

-

676

31,455

3.8.9 Impactul investiției si indicatorii de performanta______

- Continuitatea furnizarii apei potabile catre consumatori;

- Operarea in siguranta a sistemului de alimentare cu apa;

- Extinderea ariei de zone alimentate cu apa

- Protectia sanatatii consumatorilor;

- Accesul populatiei la serviciul de alimnetare cu apa: 95%;

- Conformitate cu Directivele UE.

TABEL 3.8-12Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Lipova

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	-
3	Conducta de aductiune	m	-
4	Statie de clorare	buc	-
5	Rezervor de inmagazinare	buc	-
6	Statie de pompare	buc	4
7	Retea de distributie - reabilitare	m	700
8	Retea de distributie - extindere	m	8,154
9	Sistem SCADA	buc	1
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	11,095
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	6,089
2	Populatie deservita prin proiect si prin alte proiecte	loc.	11111
3	Procent total populatie deservita (2008)	%	55

3.9 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN SISTEMUL GHIOROC - PAULIS

3.9.1 Date generale_______________________________________________________________________

Conform recensamantului din 2002, populatia in comuna Ghioroc si in comuna Paulis se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 3.9-1 Populatia in comuna Ghioroc si in comuna Paulis

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
Comuna Ghioroc
Cuvin	1,545
Ghioroc	1,801
Minis	719
Comuna Paulis
Paulis	1,778
Sambateni	1,786
Total Sistem Ghioroc - Paulis	7,629

Comuna Ghioroc are un sistem centralizat de alimentare cu apa care deserveste atat comuna Ghioroc cat si satul Cuvin si satul Minis.

Sistemul se afla in operarea si exploatarea S.C. Aquavest care nu detine licenta ANRSC.

Comuna Paulis are un sistem centralizat de alimentare cu apa, cu sursa Ghioroc. Localitatea Sambateni nu are sistem de alimentare cu apa.

Sistemul se afla in operarea si exploatarea S.C. Aquavest si va fi preluat de CAA (Compania de Apa Arad).

3.9.2 Surse de apa, calitate si capacitate____________________________________________________

Sursa de apa a localitatilor Cuvin si Minis este asigurata de sistemul de alimentare cu apa Ghioroc. Sursa de apa a localitatii Ghioroc este asigurata de 8 foraje: H = 30-40 m, Q = 8-10 l/s; anul darii in folosinta: 1974.

Sursa de apa a localitatii Paulis este asigurata de sistemul de alimentare cu apa Ghioroc.

Conform Buletinului de analiza nr. 856/28.08.2008, proba de apa potabila analizata corespunde din punct de vedere al Legii calitatii apei nr. 458/2002, modificata si completata cu Legea 311/2004. Parametrii analizati: culoare, miros, pH, amoniu, nitriti, nitrati, oxidabilitate si duritate.

Conform Buletinului de analiza nr. 795/27.08.2008, proba de apa potabila analizata corespunde microbiologic din punct de vedere al Legii calitatii apei nr. 458/2002, modificata si completata cu Legea 311/2004. Parametrii analizati: germeni totali, bacterii coliforme, Ecoli, Enteroc.

Datele privind calitatea apei din sursa Ghioroc, sunt prezentate in Volumul III, sectiunea 10.

Datele privind calculul debitelor caracterisitice sunt prezentate detaliat in Volumul III, sectiunea 6.

3.9.3 Acoperirea actuala si cerințe________________________________________________________

In comuna Ghioroc sunt 2,010 locuinte.

Numarul populatiei conectate la sistemul de alimentare cu apa este de 3,800 locuitori din 4,065 locuitori existeni.

Comuna Paulis are un sistem centralizat de alimentare cu apa.

Sistemul se afla in operarea si exploatarea S.C. Aquavest.

In comuna Paulis sunt 728 locuinte.

TABEL 3.9-2 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Ghioroc

Consumul de apa	UM	Sistem Ghioroc
Consumul de apa	UM	2007	2008
Numar locuitori racordati	Nr.	8,151	8,346
Zile deservire	Nr.	365	365
Consum casnic	[m³/an]	227,064.00	249,783.00
Consum non-casnic	[m³/an]	13,851.35	14,817.40
Consum total	[m³/an]	240,915.35	264,600.40
(casnic+non-casnic)	[m³/an]	240,915.35	264,600.40
Consum casnic specific	[l/om/zi]	76.32	82.00
Consum total specific	[l/om/zi]	80.98	86.86

TABEL 3.9-3 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Gioroc

Water Balance Components / Componentele Balantei de Apa	2008 [m³/d]	%	2013 [m³/d]	%	2038 [m³/d]	%
Water Production / Sursa de apa
Ground water / Ape subterane	866.30	100%	1,102.94	100%	1,489.06	100%
Surface water / Ape de Suprafata	0	0%	0	0%	0	0%
Sub- total production / Subtotal	866.30	100%	1,102.94	100%	1,489.06	100%
Water distribution / Distributia de Apa
Water Losses / Pierderi de Apa	395.81	35%	165.55	15%	187.54	13%
Water supply / Alimentare cu Apa
Domestic / Consum Casnic	684.34	94%	883.60	95%	1,241.49	96%
Industrial / Consum Non-casnic	40.60	6%	42.87	5%	45.28	4%
Sub- total Supply / Subtotal	724.93	65%	926.47	85%	1,286.78	87%
Sub-total Distribution / Subtotal	1,120.75	100%	1,092.02	100%	1,474.32	100%
Wastewater Collection
Domestic / Casnic	0.00	0%	452.02	94%	509.57	93%

Water Balance Components / Componentele Balantei de Apa	2008 [m³/d]	%	2013 [m³/d]	%	2038 [m³/d]	%
Economic agents / Agenti economici	0.00	0%	7.39	2%	10.03	2%
Industrial / Industrie	0.00	0%	21.17	4%	31.25	6%
Inflow WWTP / Intrări in Statia de Epurare	0.00	100%	480.57	100%	550.85	100%

3.9.4 Balanța pierderilor de apa - Sistemul Ghioroc - Paulis

TABEL 3.9-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Ghioroc

	Consum autorizat	Consum autorizat facturat 194,791 [m³]	Consum contorizat facturat 229,800 [m³] Consum necontorizat facturat (pausal) 19,983 [m³]	Apa valorificata 194,791 [m³]
	228,495 [m³]		Consum contorizat nefacturat
		Consum autorizat nefacturat	33,704 [m³]
Volum intrat in		33,704	Consum
sistem		[m³]	necontorizat
		[m³]	nefacturat
333,286
[m³]			0 [m³]
			Consum	Apa nevalorificata
			neautorizat (clandestin)	161,260
			0	[m³]
	Pierderi de apa 127,556 [m³]	Pierderi aparente 0 [m³]	[m³] Imprecizia contorizarii la consumatori si erori de
			prelucrare a datelor
			0
			[m³]
		Pierderi reale

127,556 [m³]

TABEL 3.9-5 Indicator pierderi de apa - Sistemul Ghioroc

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Pierderi curente	Pierderi prognozate
1	Total intrare sistem	[m³/zi]	913	586
2	Total ape nevalorificate	[m³/zi]	442	86
3	Procent ape nevalorificate	[%]	48.38	14.75
4	Volum total de apa produsa	[m³/zi]	821	580
5	Pierderi reale de apa in retea (CARL)	[m³/zi]	349	81
6	Procent al pierderilor reale de apa in retea	[%]	42.58	13.90
7	Pierderi reale de apa in retea raporate la numarul de bransamente	[l/con/zi]	148	31
8	Index al pierderilor in infrastructura	-	4.14	0.84
	Presiune	[m]	35	35
	Lretea	[km]	29	36
	Nr. bransamente	[buc]	2,361	2,628
	UARL - conf. IWA (pierderi reale anuale inevitabile)	[m³/zi]	84	97
	L retea propusa pentru reabilitare	[km]	-	12.47
	Procent al retelelor reabilitate	[%]	-	34.20
	Procent al reducerii pierderilor in urma reabilitarilor urmatoare	[%]	-	71.91%
	Perioada in care s-au efectuat masuratorile	[zile]	365	365

3.9.5 Infrastructura existenta - Sistemul Ghioroc - Paulis

3.9.5.1 Captare si tratare

3.9.5.1.1 Captare Comuna Ghioroc

3.9.5.1.2 Captare Comuna Paulis

Sursa de apa a localitatii Paulis este asigurata de sistemul de alimentare cu apa Ghioroc.

3.9.5.1.3 Tratare

Se realizeaza clorarea apei utilizand solutie de hipoclorit.

3.9.5.1.4 Rezervoare de inmagazinare

- 2 x 225 m³

- 1 x 500 m³

3.9.5.1.4.1 Statia de pompare

Statia de pompare este echipata cu 4 pompe KSB avand urmatoarele caracteristici:

- Q = 450-500 m³/h

- H = 30.5-80 m

- P = 11-45 kW

3.9.5.2 Reteaua de apa potabila

3.9.5.2.1 Comuna Ghioroc

3.9.5.2.1.1 Aductiuni

Conducta de aductiune: L = 2.0 km; PREMO Dn 300 mm.

3.9.5.2.1.2 Artere si conducte de distributie

Artere pe intreg sistemul:

- PREMO 0600 mm,

L = 5.75 km

L = 2.70 km

L = 1.00 km

L = 11.30 km
- AZBOCIMENT 0400 mm,
- PVC 0250 mm,
- PVC 0225 mm,

Retele de distributie pe intreg sistemul:

AZBOCIMENT 0250 mm,	L = 1.45 km
PVC 0160 mm,	L = 1.20 km
PVC 0125 mm,	L = 15.15 km
PVC 0100 mm,	L = 0.40 km
PVC 090 mm,	L = 0.10 km
PEHD125 mm,	L = 11.40 km
PEHD110 mm,	L = 9.10 km
PEHD 90 mm,	L = 3.70 km
PEHD 75 mm,	L = 0.16 km
PEHD 63 mm,	L = 2.85 km
OL 4''	L = 0.35 km

TABEL 3.9-6 Retele de distribuție

Denumire localitate	Artere [km]	Retele distributie [km]
Cuvin	2.20	7.00
Ghioroc	6.15	7.70
Minis	1.75	4.45
	10.10	19.15

3.9.5.2.2 Comuna Paulis

Lungimea rețelei de distribuție a satului Paulis are lungimea de 9.8 km.

Conducte de distribuție si transport - sat Paulis: 4.2 km.

3.9.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare

Exista un proiect OG7 pentru alimentare cu apa in sat Sambateni, Comuna Paulis.

3.9.5.4 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA PAULIS-GHIOROC EXISTING WATER SYSTEM SCHEME FOR PAULIS-GHIOROC AGGLOMERATION

RETEA DISTRIBUTIE CUVIN

- Existent: L = 7 km_________________

DISTRIBUTION NETWORK CUVIN

- Existing: L = 7 km

GOSPODARIA DE APA EXISTENTA

- Statie de tratare
- Statie de pompare
- 2 rezervoare existente: 2 x 225 mc

EXISTING WATER PLANT

- Treatment station
- Pumping station
- 2 existing water tanks: 2 x 225 cm

Puturi forate existente

Existing wells

FRONT DE CAPTARE EXISTENT

- 8 foraje: Q = 8 * 10 l/s; H = 30 * 40 m

EXISTING CATCHMENT FRONT

- 8 wells: Q = 8 + 10 l/s; H = 30 + 40 m

- Conducta aductiune PEID De 315

mm, L = 9.3 km________________

- Adduction pipe PEID De 315 mm, L = 9.3 km

EXISTING WATER TANK

- Rezervor existent V = 500 mc
- Existing water storage tank V = 500 mc

RETEA DISTRIBUTIE GHIOROC

- Existent: L = 7.7 km

DISTRIBUTION NETWORK GHIOROC

- Existing: L = 7.7 km

RETEA DISTRIBUTIE MINIS

- Existent: L = 4.5 km

DISTRIBUTION NETWORK MINIS

- Existing: L = 4.5 km

RETEA DISTRIBUTIE PAULIS

- Existent: L = 9.8 km

DISTRIBUTION NETWORK PAULIS

- Existing: L = 9.8 km

LEGENDA / LEGEND

_n PUT FORAT EXISTENT EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA ^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA

^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

„ PUT FORAT PROIECTAT

° DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA fR R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

_SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

„ REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

Asp

Aspb

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

Pe baza evaluarii situatiei existente, pentru sistemul de alimentare cu apa Ghioroc-Paulis au fost propuse urmatoarele lucrari:

- Reabilitare sursa de apa Ghioroc

- Reabilitarea statiei de clorare

- Reabilitarea statiei de pompare

- Reabilitarea rezervoarelor (225 si 500 m³ capacitate)

- Reabilitare aductiunilor si a retelelor: 12.4 km

- Extinderea retelelor pentru a asigura accesul la serviciul de alimentare cu apa pentru 95% din populatie.

- Nu se vor efectua lucrari pentru localitatea Sambateni (Proiect OG7)

Se propune folosirea polietilenei de inalta densitate.

Din punct de vedere al tehnologiei folosite, se recomanda tehnologia clasica pentru retele si

tehnologia forajului orizontal dirijat pentru subtraversari (v. cap. 3.3.6. - Analiza de Opțiuni, Variante tehnologice).

3.9.7 Descrierea investitiei

3.9.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRĂRILE PROPUSE DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA PAULIS - GHIOROC PROPOSED WORKS FOR WATER SYSTEM SCHEME FOR PAULIS - GHIOROC AGGLOMERATION

LEGENDA / LEGEND

„ PUT FORAT EXISTENT EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA

^Sl EXISTING TREATMENT PLANT STATIE DE CLORARE EXISTENTA

^SC EXISTING CHLORINATION STATION CASTEL DE APA EXISTENT EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT

® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA

DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA fD R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

_SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

_D REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA

^R DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

A SP

Aspb

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

3.9.7.2 Captare, tratare si inmagazinare

Se propun pentru reabilitare 4 din cele 8 surse subterane de alimentare cu apa. Reabilitarea consta in reabilitarea forajelor de 40 m adancime, a conductei de aductiune din PEID pipe, Pn6, De 355 mm, a caminelor apometru, a imprejmuirii de protectie a forajelor a instalatiilor auxiliare si echiparea forajelor cu pompe submersibile, avand caracteristicile: Q1p = 10 l/sec, Hp = 40 m (echipamente + accesorii).

Se propune pentru reabilitare statia de clorare Ghioroc, aferenta gospodariei de apa.

Pentru statia de pompare de la gospodaria de apa, se propun lucrari de modernizare si automatizare prevazandu-se un grup de pompare (3+1) pompe Q1p = 30 l/sec; H = 55 m.

Pentru sistemul de monitorizare (SCADA) sunt prevazute echipamente de automatizare, achizitie si transfer de date catre un Dispecer local amplasat in incinta gospodariei de apa.

La gospodaria de apa vor fi prevazute echipamentele necesare pentru contorizare atat la intrare cat si la iesire.

Pentru rezervoarele cu volum de 225m³ si 500m³, au fost prevazute lucrari de hidroizolatii si amenajari exterioare, dotari cu debitmetre si echipamente specifice pentru integrarea in sistemul SCADA.

3.9.7.3 Retele de alimentare cu apa

3.9.7.3.1 Localitatea Cuvin - Extindere retele

Pentru localitatea Cuvin se propune extinderea retelei de apa existenta, pe o lungime de aprox. 2.5 km, cu conducte din PEID, De 90 mm, Pn6.

Repartizarea pe strazi a conductelor de apa nou proiectate se poate vedea din tabelul de mai jos:

TABEL 3.9-7 Extindere retele - Localitatea Cuvin

Nr. crt.	Diametru (mm)	Lungime (m)	Material	Strada
1	90	856	PEID	3
2	90	1,400	PEID	7
3	90	287	PEID	13
	TOTAL	2,543

Adancimea de pozare a conductelor de apa in medie va fi de 1.20 - 1.30 m, respectandu-se adancimea minima de inghet de 0.80 m.

Total bransamente noi - 102 buc.

3.9.7.3.2 Localitatea Paulis - Extindere retele

Pentru localitatea Paulis se propune extinderea retelei de apa existenta, pe o lungime de aprox. 4.96 km, cu conducte din PEID, De 90 mm si De 125 mm, Pn6.

TABEL 3.9-8 Extindere retele - Localitatea Paulis

Nr. crt.	Diametru (mm)	Lungime (m)	Material	Strada
1	125	346	PEID	62
2	125	1,377	PEID	63
3	90	251	PEID	64
4	90	827	PEID	67
5	125	186	PEID	67
6	90	482	PEID	68
7	125	159	PEID	71
8	125	125	PEID	73
9	125	125	PEID	75
10	90	140	PEID	76
11	90	123	PEID	77
12	90	334	PEID	79
13	90	489	PEID	80
TOTAL		4,964

Adâncimea de pozare a conductelor de apa in medie va fi de 1.20 - 1.30 m, respectandu-se adancimea minima de inghet de 0.80 m.

Total bransamente noi - 165 buc.

3.9.7.3.3 Localitatea Cuvin - Reabilitare retele

In tabelul de mai jos sunt trecute retelele de apa existente pe strazile din Cuvin, care se vor inlocui cu conducte din PEID De 225 mm:

TABEL 3.9-9 Reabilitare retele - Localitatea Cuvin

Nr. crt.	Diametru (mm)	Lungime (m)	Material	Strada
1	225	1,780	PEID	5
2	225	202	PEID	14
3	225	359	PEID	15
	TOTAL	2,341

3.9.7.3.4 Localitatea Ghioroc - Reabilitare retele

In tabelul de mai jos sunt trecute retelele de apa existente pe strazile din Ghioroc, care se vor inlocui cu conducte din De 225 mm, 280 mm, 315 mm si 400 mm:

TABEL 3.9-10Reabilitare retele - Localitatea Ghioroc

Nr. crt.	Diametru (mm)	Lungime (m)	Material	Strada
1	315	2,000	PEID	Aductiune AZBO Dn 300
2	225	380	PEID	84
3	280	375	PEID	17
4	280	487	PEID	22
5	280	130	PEID	23
6	280	801	PEID	25
7	280	776	PEID	27
8	315	630	PEID	30
9	315	709	PEID	35
10	315	67	PEID	40
TOTAL		6,355

3.9.7.3.4.1 Localitatea Minis - Reabilitare retele

In tabelul de mai jos sunt trecute retelele de apa existente pe strazile din Minis, care se vor inlocui cu conducte din PEID De 400 mm:

TABEL 3.9-11Reabilitare retele - Localitatea Minis

Nr. crt.	Diametru (mm)	Lungime (m)	Material	Strada
1	400	1,689	PEID	41
2	400	131	PEID	60
	TOTAL	1,820

3.9.7.3.4.2 Localitatea Paulis - Reabilitare retele

In tabelul de mai jos sunt trecute retelele de apa existente pe strazile din Paulis, care se vor reabilita cu conducte din PEID De 400 mm:

TABEL 3.9-12Reabilitare retele - Localitatea Paulis

Nr. crt.	Diametru (mm)	Lungime (m)	Material	Strada
1	400	564	PEID	62

CONSULTING LTD.

FRISCHMANN 12—

Nr. crt.	Diametru (mm)	Lungime (m)	Material	Strada
2	400	1,259	PEID	63
3	400	126	PEID	75
	TOTAL	1,949

Calculul debitelor caracteristice au fost intocmit conform SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale”.

TABEL 3.9-13Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistemul Paulis - Ghioroc

Sisteme zonale alimentare cu apa

Denumire localitate

Nr. locuitori

c <D

......55......

D/N

Capacitate de inmagazinare

Existent

Calculat

Capacitate sursa

Debitele retelei

Existent

Calculat

Dimensionare

Verificare

[m³]

[l/s]

Sistem zonal de alimentare cu apa - PAULIS - GHIOROC

PAULIS	1,829	Da	0
GHIOROC	1,854	Da	950
Cuvin	1,591	Da	0
Minis	737	Da	0
Total zona alimentare cu apa PAULIS -GHIOROC	6,011	-	950
Baratca	228	DA	0
Cladova	372	Nu	-
Sambateni	1,835	Nu	-
Siria	5,260	Da	600
Total zona alimentare cu apa PAULIS -GHIOROC	13,706	-	1,550

350

300

250

700

150

1,050

100

150

1,550

0.00	9.56	19.73	20.64
64	8.17	16.57	18.42
0	5.75	11.18	14.65
0	3.16	5.39	10.60
64	26.64	52.87	64.31
0	1.60	1.77	8.06
0	2.04	2.80	8.79
0	6.49	12.77	15.76
0	18.48	34.44	36.71
64	36.77	70.20	96.92

Nota:

Sistemul de alimentare cu apa al localitatii Sambateni va fi realizat prin program OG7.

3.9.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in judetul Arad, respectiv comuna Ghioroc si comuna Paulis si apartin domeniului public.

3.9.8.1 Teren ocupat temporar

3.9.8.2 Teren ocupat definitiv

3.9.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.9-14Bilantul terenurilor ocupate

	Ocupat definitiv	Ocupat temporar
Denumire obiect	(mp)	(mp)
	Intravilan Extravilan	Intravilan Extravilan

GHIOROC - PAULIS

1 Extindere retea distributie apa:

Cuvin:

- retele 2,543 m x 3.0 m = 7,629 m²

8,800

12,158

₂

- bransamente: 102 buc x 10.5 mp/buc = 1,071 m²

₂

- subtraversari: 100 m²

Total Cuvin = 8,800 m²

Paulis:

- retele 3,455 m x 3.0 m = 10,365 m²
- bransamente 165 buc. x 10.5 mp/buc = 1,733 m²
- subtraversari: 60 m²

Total Paulis = 12,158 m²

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp) Intravilan Extravilan	Ocupat temporar (mp) Intravilan Extravilan
2 Reabilitare retele apa:
Cuvin:
- retele 2,341 m x 3.0 m = 7,023 m²
Subtraversari: 30 m²	-	7,053
Total Cuvin = 7,053 m²
Ghioroc:
- retele 6,355 m x 3.0 m = 19,065 m²	900	19,189
2 Subtraversari: 124 m
2 Rezervor 500 mc: 900 m	-	-
Total Ghioroc = 19,189 m²
Minis:	-	5,558
- retele 1,820 m x 3.0 m = 5,460 m²
Subtraversari: 98 m²
Total Cuvin = 5,558 m²
Paulis:	-	5,847
- retele 1,949 m x 3.0 m = 5,847 m²
Total Paulis = 5,847 m²
	900	58,605
Total GHIOROC - PAULIS
	59,505

3.9.9 Impactul investiției si indicatorii de performanta_____________

- Continuitatea furnizarii de apa potabila catre consumatori;

- Operarea sistemului de alimentare cu apa in conditii de siguranta;

- Buna calitate a apei potabile;

- Protectia sanatatii consumatorilor;

- Reduceri ale pierderilor de apa potabila;

- Reducerea costurilor de operare si mentenanta;

- Accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa: 95%;

- Conformitate cu directivele UE.

TABEL 3.9-15Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Ghioroc

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	4
3	Conducta de aductiune	m	2,000
4	Statie de clorare	buc	1
5	Rezervor de inmagazinare	buc	2
6	Statie de pompare	buc	1
7	Retea de distributie - reabilitare	m	10,516
8	Retea de distributie - extindere	m	2,543
9	Sistem SCADA	buc	1
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	4,173
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	3,008
2	Populatie deservita prin proiect si prin alte proiecte	loc.	3,958
3	Procent total populatie deservita (2008)	%	67

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	-
3	Conducta de aductiune	m	-
4	Statie de clorare	buc	-
5	Rezervor de inmagazinare	buc	-
6	Statie de pompare	buc	-
7	Retea de distributie - reabilitare	m	1,949
8	Retea de distributie - extindere	m	4,964
9	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	1,847
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	1,176
2	Populatie deservita prin proiect si prin alte proiecte	loc.	1,803
3	Procent total populatie deservita (2008)	%	79

3.10 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE APA IN SISTEMUL PANCOTA

3.10.1 Date generale_______________________________________________________________________

Conform recensamantului din 2002, populatia in orasul Pancota si localitatea apartinatoare se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 3.10-1 Populatia in orasul Pancota si localitatea apartinatoare

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
ORAS PANCOTA
Pancota	5,804
M aderat	1,382

Orasul Pancota dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa.

Sistemul se afla in operarea si exploatarea S.C Compania de Apa Arad (ROC), serviciu care detine licenta ANRSC.

3.10.2 Surse de apa, calitate si capacitate____________________________________________________

Sursa de apa a sistemului este asigurata dintr-un front de captare cu 6 foraje cu adancimea H = 40 - 60 m amplasata la 2.3 km vest de localitatea Pancota.

Capacitatea initiala a forajelor: Q = 30 m³/h.

Forajele sunt echipate cu electropompe submersibile KD 25 - 6, fiecare cu debit Q = 10 l/s, H = 60 m, P = 10.5 kW.

Conform studiilor efectuate de catre S.C. BDS SERVICE S.R.L. pentru reabilitarea si reechiparea forajelor, au rezultat urmatoarele debite de exploatare:

- forajul nr. 1 - q = 5.5 l/s;
- forajul nr. 2 - q = 5.8 l/s;
- forajul nr. 3 - q = 5.6 l/s;
- forajul nr. 4 - q = 5.6 l/s;
- forajul nr. 5 - q = 5.6 l/s;
- forajul nr. 6 - q = 7.2 l/s;

Printr-o exploatare simultana a puturilor, rezulta o capacitate a sursei de cca 35.3 l/s.

Din informatiile furnizate de Directia de Sanatate Publica Arad si a buletinelor de incercare nr.121-126 din 28.03.2007 rezulta depasiri ale limitelor admise pentru mangan, pentru care s-a intocmit program de conformare.

De asemenea, ultimile determinari realizate asupra probelor prelevate din foraje indica depasiri ale limitelor admise pentru Arsen.

Rezultatele analizelor efectuate pentru apa bruta in anul 2008 (vezi vol.III - Anexe, Sectiunea 10 -Analize de Apa), au evidentiat:

- depasiri la Mn, pentru 2 probe din 3 efectuate (67%)

- bact 22 ^oC, depasiri pentru 1 proba din 3 efectuate (33%)

- bact 37 ^oC, depasiri pentru 1 proba din 3 efectuate (33%)

- coli totali, depasiri pentru 1 proba din 3 efectuate (33%)

- Mn - depasiri pențru 6 din 10 probe (60%)
- bacț 22 ^oC, depasiri pențru 3 probe din 10 efecțuațe (30%)
- bacț 37 ^oC, depasiri pențru 1 proba din 10 efecțuațe (10%)
- coli țoțali, depasiri pențru 6 probe din 10 efecțuațe (60%)

Dațele privind calițațea apei sunț prezențațe dețaliaț in Volumul III, secțiunea 10 - Analize de apa.

Invesțițiile realizațe prin programul SAMTID pențru sursa de apa (vezi subcap. 3.10.5.3.) se afla in faza de probe țehnologice.

Dațele privind calculul debițelor caracțerisițice sunț prezențațe dețaliaț in Volumul III, secțiunea 6. Prin programul SAMTID au fosț realizațe facilițați de țrațare pențru a respecța limițele admise pențru apa poțabila.

3.10.3 Acoperirea actuala si cerințe________________________________________________________

In funcție de desținația locuințelor doțațe cu insțalații de alimențare cu apa poțabila, populația deservița esțe reparțizața asțfel:

- Gospodarii parțiculare:

■ Numar branșamente: 1,200, din care contorizate: 1,200
■ Numar estimat locuitori /consumatori: 3,791

- Institutii: 28

■ Numar bransamente: 28

TABEL 3.10-2 Consumul actual de apa - Sistem de alimentare cu apa Pancota

Consumul de apa	UM	Sistem Pancota
Consumul de apa	UM	2007	2008
Numar locuitori racordati	Nr.	3,706	3,791
Zile deservire	Nr.	365	365
Consum casnic	[m³/an]	117,905.00	107,919.32
Consum non-casnic	[m³/an]	38,123.66	38,372.91
Consum total	[m³/an]	156,028.66	146,292.23
(casnic+non-casnic)	[m³/an]	156,028.66	146,292.23
Consum casnic specific	[l/om/zi]	87.16	77.99
Consum total specific	[l/om/zi]	115.35	105.72

TABEL 3.10-3 Balanța de apa - Sistem alimentare cu apa Pancota

Water Balance Components / Componentele Balantei de Apa	2008 [m³/d]	%	2013 [m³/d]	%	2038 [m³/d]	%
Water Production / Sursa de apa
Ground water / Ape subterane	611.91	100%	797.50	100%	910.52	100%
Surface water / Ape de Suprafata	0	0%	0	0%	0	0%
Sub- total production / Subtotal	611.91	100%	797.50	100%	910.52	100%
Water distribution / Distributia de Apa
Water Losses / Pierderi de Apa	193.79	33%	203.68	26%	261.21	29%
Water supply / Alimentare cu Apa
Domestic / Consum Casnic	295.67	74%	472.62	83%	525.92	84%
Industrial / Consum Non-casnic	105.13	26%	99.26	17%	98.34	16%
Sub- total Supply / Subtotal	400.80	67%	571.88	74%	624.26	71%
Sub-total Distribution / Subtotal	594.59	100%	775.56	100%	885.47	100%
Wastewater Collection
Domestic / Casnic	85.87	53%	340.15	79%	426.20	81%
Economic agents / Agenti economici	22.77	14%	20.57	5%	28.05	5%
Industrial / Industrie	54.61	33%	68.69	16%	73.95	14%
Inflow WWTP / Intrări in Statia de Epurare	163.24	100%	429.42	100%	528.21	100%

3.10.4 Balanța pierderilor de apa - Sistemul Pancota

TABEL 3.10-4 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Pancota

Volum intrat in sistem

223,104 [m³/an]

Consum autorizat

152,369 [m³/an]

Consum autorizat facturat

146,292 [m³/an]

Consum contorizat facturat

137,889 [m³/an];

Consum necontorizat facturat

8,403 [m³/an];

Apa valorificata

146,292 [m³/an]

Consum autorizat nefacturat

6,077 [m³/an]

Consum contorizat nefacturat

6,077 [m³/an];

Consum necontorizat

Apa nevalorificata

76,812 [m³/an]

nefacturat

Pierderi de apa

70,735 [m³/an]

Pierderi aparente

8,259 [m³/an]

Pierde

⁶2r

[m³/

nefacturat

[m³/an];

Consum neautorizat (clandestin)

8,011

[m³/an];

Imprecizia contorizarii la consumatori si erori de prelucrare a datelor

248 [m³/an];

ri reale

476

an];

TABEL 3.10-5 Indicator pierderi de apa - Sistemul Pancota

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Pierderi curente	Pierderi prognozate
1	Total intrare sistem	[m³/zi]	611	806
2	Total ape nevalorificate	[m³/zi]	210	218
3	Procent ape nevalorificate	[%]	34.43	27.07
4	Volum total de apa produsa	[m³/zi]	595	785
5	Pierderi reale de apa in retea (CARL)	[m³/zi]	194	202
6	Procent al pierderilor reale de apa in retea	[%]	32.59	25.71
7	Pierderi reale de apa in retea raporate la numarul de bransamente	[l/con/zi]	169	96
8	Index al pierderilor in infrastructura	-	4.23	2.45
	Presiune	[m]	35	35
	Lretea	[km]	22	37
	Nr. bransamente	[buc]	1,145	2,096
	UARL - conf. IWA (pierderi reale anuale inevitabile)	[m³/zi]	46	82

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Pierderi curente	Pierderi prognozate
	L retea propusa pentru reabilitare	[km]	-	-
	Procent al retelelor reabilitate	[%]	-	-
	Procent al reducerii pierderilor in urma reabilitarilor urmatoare	[%]	-	-
	Perioada in care s-au efectuat masuratorile	[zile]	365	365

3.10.5 Infrastructura existenta - Sistemul Pancota

3.10.5.1 Captare si tratare

3.10.5.1.1 Captare

Sursa de apa a sistemului este asigurata dintr-un front de captare cu 6 foraje cu adancimea H = 40 - 60 m amplasate la 2.3 km vest de localitatea Pancota.

Capacitatea initiala a forajelor: Q = 30 m³/h.

Forajele sunt echipate cu electropompe submersibile KD 25 - 6, fiecare cu debit Q = 10 l/s, H = 60 m, P = 10.5 kW.

Prin programul SAMTID a fost realizate facilitati de tratare pentru incadrarea in limitele admise pentru apa potabila.

3.10.5.1.2 Tratare

Capacitate proiectata: 180 m³/h.

Apa este supusa unui proces de tratare - clorinare avansata. Camera de clorinare a apei este este echipata cu un aparat de clorinare cu dozare automata, tip ADVANCE 201 facandu-se „injectia solutiei de clor” in conducta colectoare a Captarii, inainte de intrarea acesteia in caminul de apometre. In incapere este amplasata si o pompa tip Grundfos, P = 2.2 KW, Q = 2 m³/h, H = 80 m pentru injectia solutiei de clor.

3.10.5.1.3 Rezervoare de inmagazinare

Inmagazinarea se face intr-un rezervor din beton armat, semiingropat, de 750 m³.

Instalatiile hidraulice ale rezervorului sunt adapostite in casa vanelor si sunt astfel realizate incat sa asigure inmagazinarea rezervei de incendiu (rezerva intangibila 250 m³).

Apa rezultata din golirea si preaplinul rezervorului este deversata in sistemul de canalizare al localitatii.

3.10.5.2.1 Aductiuni

Aductiunea are o lungime totala de 5.58 km si este executata din teava de otel si din teava de azbociment Dn 200 - Dn 300.

TABEL 3.10-6 Aductiuni

Nr.	Diametru	Lungime	Material de executie
crt.	[mm]	[m]	Material de executie
1	300	1,800	Azbociment
2	250	3,112	Azbociment
3	200	250	Azbociment
4	273	420	Otel
	Total aductiune	5,582

Aductiunea spre rezervorul de inmagazinare si oras este comuna pe o prima portiune si este executata din tuburi azbo Dn 250 mm.

La intrarea in oras, aductiunea se ramifica in doua:

- o prima ramificatie din teava Dn 300 mm din azbociment alimenteaza rezervorul de inmagazinare;
- cea de a doua ramificatie din teava Dn 250 mm din azbociment alimenteaza orasul in perioada de consum maxim si incendiu. Aceasta ramificatie functioneaza pe dublu sens si cu dubla functie: spre rezervorul de inmagazinare in cazuri de avarie si de la acesta spre oras.

Pentru cazuri de avarie, la intrarea in oras, conducta de aductiune este legata printr-un by-pass cu vana de sectionare, la conducta care vine de la rezervorul de inmagazinare.

3.10.5.2.2 Artere si conducte de distributie

Retelele de distributie sunt executate din tuburi PVC Dn 125 mm, PE-HD De 65, 75, 90 mm, De 110 mm si De 125 mm, azbociment Dn 250 mm (750 m) si otel 0 273 mm. Rețelele constituie un sistem inelar cu puncte de racord in conducta de azbociment Dn 250 mm care are astfel si rolul de artera principala.

Pe retelele de distributie apa potabila sunt montati 157 hidranti de incendiu de exterior, conform normativelor de specialitate si fantani publice 10 buc.

Lungimea totala a retelei de distributie: L = 21.8 km.

TABEL 3.10-7 Artere si conducte de distributie existente

Nr. crt.	Diametru [mm]	Lungime [m]	Material de executie
1	125	9,127	Polietilena
2	110	296	Polietilena
3	90	800	Polietilena

CONSULTING LTD.

FRISCHMANN 12—

Nr. crt.	Diametru [mm]	Lungime [m]	Material de executie
4	75	140	Polietilena
5	63	260	Polietilena
6	273	500	Otel
7	250	1,400	Azbociment
8	125	9,100	PVC
9	108	200	Otel
Total		21,823

3.10.5.2.3 Statia de pompare

Statia de pompare: echipata cu 6 pompe EMU (Q = 32 m³/h).

3.10.5.3 Investiții realizate si/sau in curs de derulare

Program SAMTID - oras Pancota

Prin realizarea investitiei se au fost propuse urmatoarele lucrari:

- Retea de alimentare cu apa Maderat: 2.05 km;
- Reabilitarea celor 6 foraje Pancota;
- Conducta de aductiune Pancota: 8.98 km;
- Rezervor nou de inmagazinare V = 500 m³;
- Statie de pompare;
- Statie de clorinare;
- Statie de tratare (Mn);
- Retea de alimentare cu apa: 14.85 km;
- Amenajare cladire gospodarie de apa.

3.10.5.4 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA PANCOTA EXISTING WATER SYSTEM SCHEME FOR PANCOTA AGGLOMERATION

SP PANCOTA

GOSPODARIE DE APA EXISTENTA

- Statie de clorare - SC
- Rezervor existent - R - V = 200 mc

EXISTING WATER SUPPLY PLANT

- Chlorinate station - SC
- Existing water storage tank - R - V = 200 cm

- Conducta aductiune PEID De 110 mm, L = 6.0 km - realizata prin programul OG7
- Adduction pipe PEID De 110 mm, L = 6.0 km - executed by OG7 programme

- Statie pompare existenta (apa potabila) - 6 pompe - Q = 32 mc/h -reabilitata prin programul SAMTID
- Existing pumping station (drinking water) - 6 pumps - Q = 32 mc/h -rehabilitated by SAMTID programme

- Conducta aductiune PEID De 315 mm, L = 3.7 km - reabilitata prin programul SAMTID
- Adduction pipe PEID De 315 mm, L = 3.7 km - rehabilitated by SAMTID programme

GOSPODARIE DE APA EXISTENTA

- Statie de tratare - ST
- Statie de Clorare - SC

EXISTING WATER SUPPLY PLANT

- Treatment station - ST
- Chlorination station - SC

ST PANCOTA

13.21 l/s

Qcalc.retea

Qcalc.network = 13.21 l/s

- Conducta aductiune PEID De 110 mm, L = 3.0 km - realizata prin programul OG7
- Adduction pipe PEID De 110 mm, L = 3.0 km - executed by OG7 programme

- Conducta aductiune PEID De 225 mm, L = 4.3 km - realizata prin programul OG7
- Adduction pipe PEID De 225 mm, L = 4.3 km - executed by OG7

programme

Qcalc.retea =

Qcalc.network

8.90 l/s = 8.90 l/s

WATER TANKS SANTANA

- Rezervor existent V = 750 mc
- Rezervor nou V = 500 mc - realizat prin programul SAMTID
- Existing water storage tank V = 750 cm
- New water storage tank V = 500 cm - executed by SAMTID programme

RETEA DISTRIBUTIE PANCOTA

- Existent: L = 21.8 km
- Reabilitare: L = 6.3 km (SAMTID)

DISTRIBUTION NETWORK PANCOTA

- Existing: L = 21.8 km
- Rehabilitation: L = 6.3 km (SAMTID)

- Conducta aductiune PEID De 200 mm, L = 2.0 km - realizata prin programul OG7
- Adduction pipe PEID De 200 mm, L = 2.0 km - executed by OG7

programme

Qcalc.retea = 6.14 l/s

.network = 6.14 l/s

LEGENDA / LEGEND

pUT FORAT EXIsTENT

EXIsTING WELL

sTATIE DE TRATARE EXIsTENTA

EXIsTING TREATMENT pLANT sTATIE DE CLORARE EXIsTENTA

EXIsTING CHLORINATION sTATION

CAsTEL DE ApA EXIsTENT

EXIsTING sURGE TANK

sTATIE DE pOMpARE ApA pOTABILA EXIsTENTA

EXIsTING DRINKING WATER pUMpING sTATION pUT FORAT pROIECTAT

DEsIGNED WELL

sTATIE DE CLORARE pROIECTATA

DEsIGNED CHLORINATION sTATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE ApA pOTABILA

<D R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

Asp

Aspb

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA

DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA EXISTING WATER TRUNK MAIN CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

3.10.6 Analiza de opțiuni___________________________________________________________________

Pe baza evaluarii situatiei existente, pentru sistemul de alimentare cu apa Pancota au fost propuse urmatoarele lucrari:

- extinderea retelelor de distributie a apei: L = 810 m.

Nu sunt propuse lucrari pentru localitatea Maderat (o parte din aceste lucrari vor fi realizate prin program SAMTID)

Lucrarile realizate prin Programul SAMTID, din resurse financiare locale si lucrarile propuse prin proiect, vor asigura accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa in procent de peste 95%.

Se propune folosirea polietilenei de inalta densitate care prezinta urmatoarele avantaje:

- rezistenta marita la coroziune;

- nu necesita lucrari de izolatie;

- greutatea pe metru liniar mai mica decat conductele din fonta sau poliesteri armati cu fibra de sticla;

- manevrabilitate mai buna;

- posibilitatea realizarii si livrarii tevilor in colaci cu lungimi mari, ceea ce permite eliminarea unui mare numar de suduri si racorduri;

- cresterea vitezei de realizare a retelelor;

- flexibilitatea tuburilor din PE permite adaptarea retelelor la conditiile de sol si subsol dificile (suprafata de lucru redusa, denivelari);

- polietilena satisface bine nevoile de etanseitate ale retelelor care se monteaza in zone poluante, fiind incomparabil mai rezistenta la montarea acesteia in soluri umede.

3.10.7 Descrierea investitiei

3.10.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRĂRILE PROPUSE DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA PANCOTA PROPOSED WORKS FOR WATER SYSTEM SCHEME FOR PANCOTA AGGLOMERATION

SELEUS

Qcalc.retea = 14.58 l/s

Qcalc.network = 14.58 l/s

:x,.

■■x,.

LEGENDA / LEGEND

„ PUT FORAT EXISTENT

- EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA ^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA ^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT ® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA

R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER _SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA ^R DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

Asp

Aspb

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA

EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

IERMATA

Qcalc.retea =

Qcalc.network

7.77 l/s = 7.77 l/s

MORODA

Qcalc.retea =

Qcalc.network

8.90 l/s

= 8.90 l/s

Qcalc.retea = 13.21 l/s

Qcalc.network = 13.21 l/s

Se propune extinderea retelelor de apa, cu conducta din PEID, Pn 6 cu De 90 mm, in lungime totala de L = 810 m.

Bransamentele la reteaua de apa extinsa, vor fi din PEID, De 20 mm, in numar de 42 (inclusiv caminul de apometru).

Adâncimea de pozare a conductelor de apa in medie va fi de 1.20 - 1.30 m, respectandu-se adancimea minima de inghet de 0.70 m.

Total bransamente - 42 buc.

Calculul debitelor caracteristice au fost intocmit conform SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale”.

TABEL 3.10-8 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistemul Pancota

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale alimentare cu apa
		o Sistem z existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
			Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Dimensionare [l/s]	Verificare [l/s]
			Existent [m³]	Calculat [m³]	Existent [l/s]	Calculat [l/s]	Dimensionare [l/s]	Verificare [l/s]
Sistem zonal de alimentare cu apa - PANCOTA
PANCOTA	6,074	Da	750	800	50.00	22.44	41.33	41.53
Seleus	1,945	Da	300	300	0	7.24	14.58	16.50
Galsa	2,284	Nu	0	250	0	6.63	13.21	15.02
Masca	1,006	Nu	0	150	0	3.37	6.14	10.07
M aderat	1,447	Da	0	200	0	4.50	8.65	11.83
Iermata	100	Nu	0	100	0	1.94	2.86	7.77
Moroda	722	Nu	0	150	0.00	2.64	4.47	8.90
Total zona alimentare cu apa PANCOTA	18,838	-	1,050	1,950	50.00	48.76	91.23	111.64

Nota:

Prin program SAMTID a fost suplimentata capacitatea de inmagazinare.

Localitatile Galsa si Masca (Comuna Siria) au un proiect OG7 pentru alimentare cu apa.

3.10.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in orasul Pancota, judetul Arad.

Terenurile apartin domeniului public al orasului Pancota.

3.10.8.1 Teren ocupat temporar

3.10.8.2 Teren ocupat definitiv

3.10.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.10-9 Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect

Ocupat definitiv (mp)

Ocupat temporar (mp)

Intravilan

Extravilan

Intravilan

Extravilan

PANCOTA

1 Extindere retele de apa:

- 810 m x 3.0 m = 2,430 m²

- Bransamente

₂

42 buc x 10.5 mp/buc = 441 m²

Total PANCOTA

-	-	2,871	-
-		2,871
2,871

3.10.9 Impactul investiției si indicatorii de performanta___________

- Acces la reteaua de alimentare cu apa a unor noi consumatori;

- Protectia sanatatii consumatorilor;

- Accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa: 96%;

- Conformitate cu directivele UE.

TABEL 3.10-10

Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Pancota

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	-
3	Conducta de aductiune	m	-
4	Statie de clorare	buc	-
5	Rezervor de inmagazinare	buc	-
6	Statie de pompare	buc	-
7	Retea de distributie - reabilitare	m	-
8	Retea de distributie - extindere	m	810
9	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	6,151
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	3,437
2	Populatie deservita prin proiect si prin alte proiecte	loc.	5,837
3	Procent total populatie deservita (2008)	%	57

3.11.1 Date generale________________________________________________________________

Conform recensamantului din 2002, populatia in comuna Siria distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 3.11-1 Populatia in comuna Siria

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
COMUNA SIRIA
Siria	5,311
Galsa	2,212
Masca	968

Comuna Siria are in componenta 3,673 locuinte dintre care 678 gospodarii particulare in Galsa, 332 gospodarii particulare in Masca si 1,575 gospodarii particulare si 18 apartamente in satul Siria. Sistemul de alimentare cu apa de care dispune comuna Siria se afla in operarea si exploatarea S.C. Aquavest (societate care nu detine licenta ANRSC) iar serviciul va fi preluat de CAA (Compania de Apa Arad).

Localitatile Galsa si Masca au un proiect OG7 pentru alimentare cu apa in derulare, cu sursa de apa sistemul Pancota.

3.11.2 Surse de apa, calitate si capacitate____________________________________________________

Pentru sistemul centralizat de alimentare cu apa din localitatea Siria, apa este preluata din sursa Ghioroc.

Pentru sistemele de alimentare cu apa al localitatilor Galsa si Masca, apa este preluata din sursa Pancota.

Din punct de vedere al calitatii apei potabile, vezi sursa Ghioroc, pentru localitatea Siria, respectiv sursa Pancota, pentru localitatile Galsa si Masca.

3.11.3 Acoperirea actuala si cerinte________________________________________________________

In functie de destinatia locuintelor dotate cu instalatii de alimentare cu apa potabila, populatia deservita este repartizata astfel:

- Gospodarii particulare:

■ Numar branșamente: 304

- Institutii: 13

- Companii: 14.

Consumul de apa	UM	Sistem Siria
Consumul de apa	UM	2007	2008
Numar locuitori racordati	Nr.	8,151	8,346
Zile deservire	Nr.	365	365
Consum casnic	[m³/an]	227,064.00	249,783.00
Consum non-casnic	[m³/an]	13,851.35	14,817.40
Consum total	[m³/an]	240,915.35	264,600.40
(casnic+non-casnic)	[m³/an]	240,915.35	264,600.40
Consum casnic specific	[l/om/zi]	76.32	82.00
Consum total specific	[l/om/zi]	80.98	86.86

TABEL 3.11-3 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Siria

Water Balance Components / Componentele Balantei de Apa	2008 [m³/d]	%	2013 [m³/d]	%	2038 [m³/d]	%
Water Production / Sursa de apa
Ground water / Ape subterane	866.30	100%	1,102.94	100%	1,489.06	100%
Surface water / Ape de Suprafata	0	0%	0	0%	0	0%
Sub- total production / Subtotal	866.30	100%	1,102.94	100%	1,489.06	100%
Water distribution / Distributia de Apa
Water Losses / Pierderi de Apa	395.81	35%	165.55	15%	187.54	13%
Water supply / Alimentare cu Apa
Domestic / Consum Casnic	684.34	94%	883.60	95%	1,241.49	96%
Industrial / Consum Non-casnic	40.60	6%	42.87	5%	45.28	4%
Sub- total Supply / Subtotal	724.93	65%	926.47	85%	1,286.78	87%
Sub-total Distribution / Subtotal	1,120.75	100%	1,092.02	100%	1,474.32	100%
Wastewater Collection
Domestic / Casnic	0.00	0%	545.85	98%	615.35	98%
Economic agents / Agenti economici	0.00	0%	2.38	0%	2.38	0%
Industrial / Industrie	0.00	0%	7.87	1%	11.62	2%
Inflow WWTP / Intrări in Stafia de Epurare	0.00	100%	556.09	100%	629.35	100%

TABEL 3.11-4 Balanța de apa - Sistem alimentare cu apa Siria

		Consum autorizat facturat 34,413 [m³]	Consum contorizat facturat 31,715 [m³] Consum necontorizat facturat (pausal)	Apa valorificata 34,413 [m³]
	Consum autorizat		2,698 [m³]
	34,942 [m³]		Consum contorizat nefacturat
		Consum autorizat nefacturat	529 [m³]
Volum intrat in sistem		529 [m³]	Consum necontorizat nefacturat
53,455 [m³]			0 [m³] Consum neautorizat (clandestin)	Apa nevalorificata
	Pierderi de apa 18,513 [m³]	Pierderi aparente 0 [m³]	0 [m³] Imprecizia contorizarii la consumatori si erori de prelucrare a datelor	19,042 [m³]
			0 [m³]
		Pierderi reale
		18,513 [m³]

TABEL 3.11-5 Indicator pierderi de apa - Sistemul Siria

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Curente	Prognozate
1	Total intrare sistem	[m³/zi]	146	640
2	Total ape nevalorificate	[m³/zi]	52	44
3	Procent ape nevalorificate	[%]	35.62	6.84
4	Volum total de apa produsa	[m³/zi]	145	634
5	Pierderi reale de apa in retea (CARL)	[m³/zi]	51	42
6	Procent al pierderilor reale de apa in retea	[%]	34.98	6.68
7	Pierderi reale de apa in retea raporate la numarul de bransamente	[l/con/zi]	138.58	19.69
8	Index al pierderilor in infrastructura	-	2.66	0.49
	Presiune	[m]	35	35
	Lretea	[km]	14	43
	Nr. bransamente	[buc]	366	2,151
	UARL - conf. IWA (pierderi reale anuale inevitabile)	[m³/zi]	19	87
	L retea propusa pentru reabilitare	[km]	-	2.31
	Procent al retelelor reabilitate	[%]	-	5.42
	Procent al reducerii pierderilor in urma reabilitarilor urmatoare	[%]	-	16.50%
	Perioada in care s-au efectuat masuratorile	[zile]	365	365

3.11.5 Infrastructura existenta - Sistemul Siria

3.11.5.1 Captare si tratare_________________________________________________________

Sursa de alimentare cu apa a satului Siria este asigurata de Uzina de apa Ghioroc.

3.11.5.2 Rețeaua de apa potabila

Lungimea retelei de distributie a satului Siria este de 14 km.

3.11.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare

Program OG 7 - Alimentarea cu apa a localitatilor Masca si Galsa, sursa Pancota.

3.11.5.4 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA - LOCALITATEA SIRIA, AGLOMERAREA GHIOROC EXISTING WATER SYSTEM SCHEME FOR SIRIA LOCALITY, GHIOROC AGGLOMERATION

LEGENDA / LEGEND

_r, PUT FORAT EXISTENT

- EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA

^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA

^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA

EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT

® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA

DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA fR R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

_SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA ^R DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

Asp

Aspb

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

’ EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

SP PANCOTA

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA - LOCALITATILE GALSA SI MASCA, AGLOMERAREA PANCOTA

- Statie pompare existenta (apa potabila) - 6 pompe - Q = 32 mc/h -reabilitata prin programul SAMTID
- Existing pumping station (drinking water) - 6 pumps - Q = 32 mc/h -rehabilitated by SAMTID programme

EXISTING WATER SYSTEM SCHEME FOR GALSA AND MASCA LOCALITIES, PANCOTA AGGLOMERATION

GOSPODARIE DE APA EXISTENTA

- Statie de tratare - ST
- Statie de Clorare - SC

EXISTING WATER SUPPLY PLANT

- Treatment station - ST
- Chlorination station - SC

ST PANCOTA

WATER TANKS SANTANA

- Rezervor existent V = 750 mc
- Rezervor nou V = 500 mc - realizat prin programul SAMTID
- Existing water storage tank V = 750 cm
- New water storage tank V = 500 cm - executed by SAMTID programme

LEGENDA/LEGEND

RETEA DISTRIBUTIE PANCOTA

- Existent: L = 21.8 km
- Reabilitare: L = 6.3 km (SAMTID)

DISTRIBUTION NETWORK PANCOTA

- Existing: L = 21.8 km
- Rehabilitation: L = 6.3 km (SAMTID)

- Conducta aductiune PEID De 200 mm, L = 2.0 km - realizata prin programul OG7
- Adduction pipe PEID De 200 mm, L = 2.0 km - executed by OG7 programme

Qcalc.retea = 6.14 l/s

.network = 6.14 l/s

RETEA DISTRIBUTIE MASCA

- Existent: PEID De 110, L = 0.8 km DISTRIBUTION NETWORK MASCA
- Existing: PEID De 110, L = 0.8 km

RETEA DISTRIBUTIE GALSA

- Existent: PEID De 110, L = 2.7 km DISTRIBUTION NETWORK GALSA
- Existing: PEID De 110, L = 2.7 km

13.21 l/s

Qcalc.retea

Qcalc.network = 13.21 l/s

PUT FORAT EXISTENT EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA EXISTING TREATMENT PLANT STATIE DE CLORARE EXISTENTA EXISTING CHLORINATION STATION CASTEL DE APA EXISTENT EXISTING SURGE TANK

STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION PUT FORAT PROIECTAT

DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA

fR R CU PLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

_SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

Aspb

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA

DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA EXISTING WATER TRUNK MAIN CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

3.11.6 Analiza de opțiuni______________________________________________________________

Pe baza evaluarii situatiei existente, pentru sistemul Siria au fost propuse urmatoarele lucrari: - Reabilitarea retelei principale: L = 2.31 km;

- Extinderea retelei de distributie: L = 23.21 km in Siria, L = 5.4 km in Galsa (retea noua).

Nu au fost propuse lucrari de alimentare cu apa pentru localitatea Masca (Program OG7);

Lucrarile propuse prin proiect pentru localitatile Siria si Galsa vor asigura accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa in procent de 95%. Pentru localitatea Masca sunt in derulare lucrari prin Programul OG7.

Din punct de vedere al tehnologiei folosite, se recomanda tehnologia clasica pentru retele si

tehnologia forajului orizontal dirijat pentru subtraversari (v. cap. 3.3.6. - Analiza de Opțiuni, Variante tehnologice).

3.11.7 Descrierea investitiei

3.11.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRĂRILE PROPUSE DE ALIMENTARE CU APA - LOCALITATEA SIRIA, AGLOMERAREA GHIOROC PROPOSED WORKS FOR WATER SYSTEM SCHEME FOR SIRIA LOCALITY, GHIOROC AGGLOMERATION

SIRIA

RETEA DISTRIBUTIE SIRIA

- Reabilitare: L = 2.3 km

- Extindere: L = 23.2 km DISTRIBUTION NETWORK SIRIA

- Rehabilitation: L = 2.3 km

- Extension: L = 23.2 km

LEGENDA / LEGEND

_n PUT FORAT EXISTENT EXISTING WELL STATIE DE TRATARE EXISTENTA

^Sl EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA

^SC EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT ® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION

CUVIN

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA fR R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

_SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA ^R DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

Asp

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

GHIOROC

/\ SPB

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

’ EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRARILE PROPUSE DE ALIMENTARE CU APA - LOCALITATILE GALSA SI MASCA, AGLOMERAREAPANCOTA PROPOSED WORKS FOR WATER SYSTEM SCHEME FOR GALSA AND MASCA LOCALITIES, PANCOTA AGGLOMERATION

PANCOTA

LEGENDA / LEGEND

		/	K
1		A i

~ PUT FORAT EXISTENT EXISTING WELL STATIE DE TRATARE EXISTENTA

^Sl EXISTING TREATMENT PLANT STATIE DE CLORARE EXISTENTA

^SC EXISTING CHLORINATION STATION CASTEL DE APA EXISTENT EXISTING SURGE TANK

_SP STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

F5 PUT FORAT PROIECTAT

® DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA fR R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

_SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA ^R DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

Asp

Aspb

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA

DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

RETEA DISTRIBUTIE GALSA

- Existent: PEID De 200 mm, L = 1.85 km PEID De 110 mm, L = 4.7 km

- Extindere: PEID De 90 mm, L = 5.4 km

DISTRIBUTION NETWORK GALSA

- Existing: PEID De 200 mm, L = 1.85 km

PEID De 110 mm, L = 4.7 km

- Extension: PEID De 90 mm, L = 5.4 km

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

’ EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

Qcalc.retea = 13.21 l/s

Qcalc.network = 13.21 l/s

3.11.7.2.1 Reabilitare retea de apa potabila - Localitatea Siria

Reabilitarea retelelor de apa potabila, a fost propusa pe urmatoarele strazi:

TABEL 3.11-6 Reabilitare retea de apa potabila - Localitatea Siria

Nr. crt.	Strada	Lungime [m]	Diametru [mm]	Material de executie
1	Calea Aradului	309	225	PEID
2	Avram lancu	517	225	PEID
3	Stefan Cel Mare	120	225	PEID
4	Xxxxx Xxxxxxxx	685	225	PEID
5	Simion Barnutiu	678	225	PEID
	TOTAL	2,310

Se propune reabilitarea retelelor de apa, cu conducta din PEID, Pn 6 cu De 225 mm, in lungime totala de L = 2,310 m.

Bransamentele existente vor fi reabilitate cu conducte PEID, De 20 mm, in numar de 116 buc.

Adâncimea de pozare a conductelor de apa in medie va fi de 1.20 - 1.30 m, respectandu-se adancimea minima de inghet de 0.70 m.

Materialul din care este realizata reteaua de apa potabila, este din polietilena, iar conducta de apa potabila, va fi asezat pe un pat de nisip de grosime 10 cm.

3.11.7.2.2 Extindere retea apa - localitatea Siria

TABEL 3.11-7 Extindere retea apa - Localitatea Siria

Nr. Crt.	Strada	Lungime (m)	Diametru (mm)	Material
1	Locotenent Iacob	400	200	PEID
2	Regimentul 85 Infanterie	610	200	PEID
3	Progresul	520	200	PEID
4	Progresul	960	180	PEID
5	Nicolae Balcescu	500	180	PEID
6	Regimentul 85 Infanterie	525	125	PEID
7	Nicolae Balcescu	845	125	PEID
8	Mihai Eminescu	1,070	125	PEID
9	Mihail Kogalniceanu	470	110	PEID
10	Independentei	1,020	110	PEID
11	Infratirii	920	110	PEID
12	Inainte	982	110	PEID

Nr. Crt.	Strada	Lungime (m)	Diametru (mm)	Material
13	Vlad Tepes	1,106	110	PEID
14	Ecaterina Teodoroiu	977	110	PEID
15	Crisan	1,329	110	PEID
16	Closca	1,349	110	PEID
17	Horea	1,038	110	PEID
18	Xxxxx Xxxxxxxx	727	110	PEID
19	Avram lancu	975	110	PEID
20	Xxxx Xxxx Xxxxxxx	1,055	110	PEID
21	Andrei Saguna	982	110	PEID
22	Aurel Vlaicu	1,400	90	PEID
23	Tache lonescu	1,340	90	PEID
24	Xxxxx Xxxxxx Xxxx	1,100	90	PEID
25	Xxxx Xxxxxx	1,010	90	PEID
	TOTAL	23,210

Se propune extinderea retelelor de apa, cu conducta din PEID, Pn 6 cu De 90 mm, De 110 mm, De 125 mm, De 180 mm si De 200 mm in lungime totala de L = 23,210 m.

Bransamentele la reteaua de apa extinsa, vor fi din PEID, De 20 mm in numar de 1,161.

Adâncimea de pozare a conductelor de apa in medie va fi de 1.20 - 1.30 m, respectandu-se adancimea minima de inghet de 0.70 m.

3.11.7.2.3 Retea noua de apa - Localitatea Galsa

TABEL 3.11-8 Retea noua de apa - Localitatea Galsa

Nr.	Strada	Lungime	Diametru	Material
Crt.	Strada	(m)	(mm)	Material
1	Strada 2	449	90	PEID
2	Strada 4	526	90	PEID
3	Strada 6	328	90	PEID
4	Strada 7	522	90	PEID
5	Strada 8	519	90	PEID
6	Strada 13	501	90	PEID
7	Strada 14	505	90	PEID
8	Strada 15	504	90	PEID

Nr.	Strada	Lungime	Diametru	Material
Crt.	Strada	(m)	(mm)	Material
9	Strada 17	512	90	PEID
10	Strada 18	515	90	PEID
11	Strada 19	519	90	PEID
	TOTAL	5,400

Se propune o retea noua de apa, cu conducta din PEID, Pn 6 cu De 90 mm in lungime totala de L = 5,400 m.

Bransamentele la reteaua de apa vor fi din PEID, De 20 mm in numar de 88.

Adâncimea de pozare a conductelor de apa in medie va fi de 1.20 - 1.30 m, respectandu-se adancimea minima de inghet de 0.70 m.

Calculul debitelor caracteristice au fost intocmit conform SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale”.

TABEL 3.11-9 Sumar al calculului debitelor caracteristice, localitatea Siria - Sistemul Ghioroc

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale alimentare cu apa
		Sistem existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
		Sistem existent	Existent	Calculat	Existent	Calculat	Dimensionare	Verificare
		D/N	[m³]	[m³]	[l/s]	[l/s]	[l/s]	[l/s]
Sistem zonal de alimentare cu apa - PAULIS - GHIOROC
PAULIS	1,829	Da	0	350	0	9.56	19.73	20.64
GHIOROC	1,854	Da	950	300	64	8.17	16.57	18.42
Cuvin	1,591	Da	0	250	0	5.75	11.18	14.65
Minis	737	Da	0	150	0	3.16	5.39	10.60
Total zona alimentare cu apa PAULIS -GHIOROC	6,011	-	950	1,050	64	26.64	52.87	64.31
Baratca	228	DA	0	100	0	1.60	1.77	8.06
Cladova	372	Nu	-	150	0	2.04	2.80	8.79
Sambateni	1,835	Nu	-	250	0	6.49	12.77	15.76

Siria	5,260	Da	600	700	0	18.48	34.44	36.71
Total zona alimentare cu apa PAULIS -GHIOROC	13,706	-	1,550	1,550	64	36.77	70.20	96.92

TABEL 3.11-10 Sumar al calculului debitelor caracteristice, localitatile Galsa si Masca,

Comuna Siria - Sistemul Ghioroc

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale alimentare cu apa
		Sistem existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
		Sistem existent	Existent	Calculat	Existent	Calculat	Dimensionare	Verificare
		D/N	[m³]	[m³]	[l/s]	[l/s]	[l/s]	[l/s]
Sistem zonal de alimentare cu apa - PANCOTA
PANCOTA	6,074	Da	750	800	50.00	22.44	41.33	41.53
Seleus	1,945	Da	300	300	0	7.24	14.58	16.50
Galsa	2,284	Nu	0	250	0	6.63	13.21	15.02
Masca	1,006	Nu	0	150	0	3.37	6.14	10.07
M aderat	1,447	Da	0	200	0	4.50	8.65	11.83
Iermata	100	Nu	0	100	0	1.94	2.86	7.77
Moroda	722	Nu	0	150	0,00	2.64	4.47	8.90
Total zona alimentare cu apa PANCOTA	18,838	-	1,050	1,950	50.00	48.76	91.23	111.64

Nota:

Prin program SAMTID a fost suplimentata capacitatea de inmagazinare pentru sistemul Pancota. Localitatile Galsa si Masca (Comuna Siria) au un proiect OG7 pentru alimentare cu apa.

3.11.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in comuna Siria, judetul Arad.

Terenurile apartin domeniului public al comunei Siria.

3.11.8.1 Teren ocupat temporar

3.11.8.2 Teren ocupat definitiv_____________________________________________________________________

3.11.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.11-11 Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp)		Ocupat temporar (mp)
Denumire obiect	Intravilan	Extravilan	Intravilan	Extravilan
SIRIA
1 Reabilitare retele de apa: - 2,310 m x 3.0 m = 6,930 m² - bransamente	-	-	8,148	-
116 buc. x 10.5 mp/buc = 1,218 m²
2 Extinderea retelei de apa: 23,210 m x 3.0 m = 69,630 m² - bransamente	-	-	81,821
1,161 buc x 10.5 mp/buc = 12,191 m²
Total SIRIA	-		89,969
Total SIRIA	89,969

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp)	Ocupat temporar (mp)
	Intravilan Extravilan	Intravilan Extravilan
GALSA
1 Extinderea rețelei de apa: 5,400 m x 3.0 m = 16,200 m² - bransamente	- -	17,124
88 buc x 10.5 mp/buc = 924 m²
Total GALSA	-	17,124
	17,124
	_-	107,093
Total Aglomerare	107,093

3.11.9 Impactul investiției si indicatorii de performanta_____________

- Continuitatea furnizarii de apa potabila catre consumatori;
- Operarea sistemului de alimentare cu apa in conditii de siguranta;
- Buna calitate a apei potabile;
- Reduceri ale pierderilor de apa potabila;
- Reducerea costurilor de operare si mentenanta
- Protectia sanatatii consumatorilor;

TABEL 3.11-12 Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Siria, Localitatile Galsa si Siria

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	-
3	Conducta de aductiune	m	-
4	Statie de clorare	buc	-
5	Rezervor de inmagazinare	buc	-
6	Statie de pompare	buc	-
7	Retea de distributie - reabilitare	m	2,310
8	Retea de distributie - extindere	m	28,610
9	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	5,266
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	1,669
2	Populatie deservita prin proiect si prin alte proiecte	loc.	4,978
3	Procent total populatie deservita (2008)	%	13

3.12.1 Date generale_______________________________________________________________________

Conform recensamantului din 2002, populatia in orasul Ineu si localitatile apartinatoare se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 3.12-1 Populatia in orasul Ineu si localitatile apartinatoare

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
ORAS INEU
Ineu	10,207
Mocrea	895

Orasul Ineu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa care deserveste atat orasul Ineu si localitatea apartinatoare Mocrea, cat si localitatile Sicula si Gurba (Comuna Sicula).

Sistemul se afla in operarea si exploatare unui serviciu public aflat in subordinea Consiliului Local, serviciu care nu detine licenta ANRSC; serviciul va fi preluat de catre CAA (Compania de Apa Arad).

3.12.2 Surse de apa, calitate si capacitate____________________________________________________

Sursa de apa a sistemului este asigurata de cele doua fronturi de captare ale orasului Ineu si anume:

- Frontul de captare Nord: 7 foraje cu adancimea H = 100 m

- Frontul de captare Sud: 2 foraje cu adancimea H = 80 m

Capacitatea forajelor: Qmin = 3 l/s; Qmed = 5 l/s; Qmax = 8 l/s.

Fiecare foraj este echipat cu electropompe OZ621, puse in functiune in 1995, 2000 si 2006, avand caracteristicile: Q = 20 m³/h; H = 40 m.

Probele globale de apa bruta prelevate in data de 26, 29 si 30 mart 1993 si pe 05 sept 2000, din sursa Tamand (forajele F1-F7), la intrarea in statia de tratare si analizate fizico-chimic si bacteriologic, au evidentiat depasiri peste concentratiile maxim admise de legea privind calitatea apei potabile nr. 458/2002, modificata si completata cu Legea nr. 311/2004, la indicatorii amoniu, fier si mangan (vezi buletinele nr. 123-129, 130-136, 142-148, 312-314.

Proba globala de apa prelevata la iesirea din statia de tratare Tamand, analizata fizico-chimic si bacteriologic in martie 1993 si septembrie 2000, prezinta depasiri in cazul amonului (vezi buletinele 130-136 si 312-314).

Proba globala de apa prelevata la intrarea in reteaua de distributie a orasului Ineu si analizata fizico-chimic si bacteriologic in noiembrie 2006, prezinta depasiri in cazul manganului (vezi buletinul de analiza din noiembrie 2006).

Datele privind calitatea apei sunt prezentate detaliat in Volumul III, secțiunea 10 - Analize de apa.

Pentru asigurarea cantitatii si a calitatii apei furnizate tuturor localitatilor de catre sursa Ineu, sunt necesare lucrari de reabilitare a forajelor, a aductiunilor si a statiilor de tratare Nord si Sud.

Pentru frontul de captare sud exista un proiect in derulare: PHARE 2006 (ECO-LOGIC).

3.12.3 Acoperirea actuala si cerințe________________________________________________________

In functie de destinatia locuintelor dotate cu instalatii de alimentare cu apa potabila, populatia deservita este repartizata astfel:

- Gospodarii particulare:

■ Numar branșamente: 2066, din care contorizate: -
■ Numar estimat locuitori /consumatori: 5,720

- Asociatii locative in blocuri de locuit:

■ Numar racordari: 51, din care contorizate 51
■ Numar estimat locuitori /consumatori: 2,500

- Institutii: 35

■ Numar racordari: 31

- Companii: 270

■ Numar racordari contorizate: 250

Apa livrata agentilor economici este destinata exclusiv nevoilor gospodaresti. Nu este livrata apa pentru folosinta industriala.

Consumurile de apa pe ultimii 3 ani se prezinta in tabelul de mai jos:

TABEL 3.12-2 Consumurile de apa pe ultimii 3 ani

m³/an

An	2004	2005	2006
Volumul de apa captat	508,576	546,500	587,727
Volumul de apa tratat	508,576	546,500	587,727
Volumul de apa distribuit	498,404	535,570	575,972
Volumul de apa facturat	407,376	445,355	465,787
Estimări ale pierderilor	17%	16%	15%

Cantitatile de apa potabila facturata, pentru ultimii 3 ani, se prezinta dupa cum urmeaza:

TABEL 3.12-3 Cantitatile de apa potabila facturata pentru ultimii 3 ani

m³/an

An	2004	2005	2006
Consumul facturat pentru locuinte personale	146,544	147,925	187,545
Consumul facturat pentru asociatii de locatari	129,502	133,950	122,291
Total populatie	276,046	281,875	309,836
Consumul facturat pentru institutii	48,786	54,650	58,160
Consumul facturat pentru agenti economici	82,544	108,930	97,791
Total institutii+agenti economici	131,330	163,580	155,951
Total	407,376	445,355	465,787

Consumul de apa	UM	Sistem Ineu
Consumul de apa	UM	2007	2008
Numar locuitori racordati	Nr.	5,829	6,288
Zile deservire	Nr.	247,530.00	202,418.00
Consum casnic	[m³/an]	196,751.00	188,093.00
Consum non-casnic	[m³/an]	444,281.00	390,511.00
Consum total (casnic+non-casnic)	[m³/an]	116.34	88.19
Consum casnic specific	[l/om/zi]	208.82	170.15
Consum total specific	[l/om/zi]	5,829	6,288

TABEL 3.12-5 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Ineu

Water Balance Components / Componentele Balantei de Apa	2008 [m³/d]	%	2013 [m³/d]	%	2038 [m³/d]	%
Water Production / Sursa de apa
Ground water / Ape subterane	1,270.65	100%	1,636.73	100%	1,763.48	100%
Surface water / Ape de Suprafata	0	0%	0	0%	0	0%
Sub- total production / Subtotal	1,270.65	100%	1,636.73	100%	1,763.48	100%
Water distribution / Distributia de Apa
Water Losses / Pierderi de Apa	514.61	32%	316.00	19%	357.96	21%
Water supply / Alimentare cu Apa
Domestic / Consum Casnic	554.57	52%	776.10	59%	874.46	63%
Industrial / Consum Non-casnic	515.32	48%	528.43	41%	513.60	37%
Sub- total Supply / Subtotal	1,069.89	68%	1,304.53	81%	1,388.06	79%
Sub-total Distribution / Subtotal	1,584.51	100%	1,620.53	100%	1,746.02	100%
Wastewater Collection
Domestic / Casnic	84.41	33%	602.72	75%	753.07	81%
Economic agents / Agenti economici	41.32	16%	40.30	5%	40.30	4%
Industrial / Industrie	126.28	50%	162.53	20%	141.00	15%
Inflow WWTP / Intrări in Stafia de Epurare	252.01	100%	805.54	100%	934.37	100%

TABEL 3.12-6 Balanta de apa - Sistem alimentare cu apa Ineu

		Consum autorizat facturat 390,511 [m³/an]	Consum contorizat facturat 390,511 [m³/an] Consum necontorizat facturat	Apa valorificata 390,511 [m³/an]
	Consum autorizat		0 [m³/an]
	427,429 [m³/an]		Consum contorizat nefacturat
		Consum autorizat nefacturat	36,918 [m³/an]
Volum intrat in sistem		36,918 [m³/an]	Consum necontorizat nefacturat
612,016 [m³/an]			0 [m³/an] Consum neautorizat (clandestin)	Apa nevalorificata
		Pierderi aparente	0 [m³/an]	221,505 [m³/an]
	Pierderi de apa 184,588 [m³/an]	0 [m³/an]	Imprecizia contorizarii la consumatori si erori de prelucrare a datelor
			0 [m³/an]
		Pierderi reale
		184,588 [m³/an]

TABEL 3.12-7 Indicator pierderi de apa - Sistemul Ineu

Nr. crt.	Indicator pierderi de apa	UM	Curente	Prognozate
1	Total intrare sistem	[m³/zi]	1,677	1,572
2	Total ape nevalorificate	[m³/zi]	607	429
3	Procent ape nevalorificate	[%]	36.19	27.30
4	Volum total de apa produsa	[m³/zi]	1,576	1,557
5	Pierderi reale de apa in retea (CARL)	[m³/zi]	506	328
6	Procent al pierderilor reale de apa in retea	[%]	32.10	21.08
7	Pierderi reale de apa in retea raporate la numarul de bransamente	[l/con/zi]	223	132
8	Index al pierderilor in infrastructura	-	5.41	3.24
	Presiune	[m]	35	35
	Lretea	[km]	48	50
	Nr. bransamente	[buc]	2,267	2,495
	UARL - conf. IWA (pierderi reale anuale inevitabile)	[m³/zi]	93	101
	L retea propusa pentru reabilitare	[km]	-	6.88
	Procent al retelelor reabilitate	[%]	-	13.82
	Procent al reducerii pierderilor in urma reabilitarilor urmatoare	[%]	-	35.12%
	Perioada in care s-au efectuat masuratorile	[zile]	365	365

3.12.5 Infrastructura existenta - Sistemul Ineu

3.12.5.1 Captare si tratare

3.12.5.1.1 Captare

Sursa de apa a sistemului este asigurata de cele doua fronturi de captare ale orasului Ineu si anume:

- Frontul de captare Nord: 7 foraje cu adancimea H = 100 m
- Frontul de captare Sud: 2 foraje cu adancimea H = 80 m Capacitatea forajelor: Qmin = 3 l/s; Qmed = 5 l/s; Qmax = 8 l/s.

Fiecare foraj este echipat cu electropompe OZ621, puse in functiune in 1995, 2000 si 2006, avand caracteristicile: Q = 20 m³/h; H = 40 m.

3.12.5.1.2 Tratare

Apa este supusa unui proces de tratare:

- Aerare

- Filtrare:

■ 2 filtre rapide deschise realizate din beton Stot = 10 x 3 = 30 m²
■ turbosuflanta SRD 80
■ electropompa CRIS 0 250

- Clorare: Aparat de clorare cu clor gazos tip AD-200, PIF 1998 Apa de spalare este deversata in raul Crisul Alb.

Statia de tratare necesita reabilitare si dotare cu aparatura de laborator.

3.12.5.1.3 Rezervoare de inmagazinare

Capacitatea de inmagazinare:

- rezervor semiingropat din beton V = 750 m³
- castel de apa Q = 500 m³ (incluzand volumul pentru incendiu)

3.12.5.2 Reteaua de apa potabila

3.12.5.2.1 Aductiuni

- De la frontul de captare Nord: Conducta Azbo 0 300 mm, L = 1,80 km,
- De la frontul de captare Sud: Conducta Azbo 0 200 mm, L = 1,50 km,

3.12.5.2.2 Artere si conducte de distributie

Reteaua de distributie a fost realizata treptat si cuprinde retele din azbo (1974), otel, fonta de presiune (1938), PVC (1980).

Lungimea totala a retelei de distributie, incluzand localitatile Ineu - Mocrea - Sicula: L = 69 km.

3.12.5.2.3 Statiile de pompare

Statia de pompare: echipata cu 3 pompe LOTRU0100, avand caracteristicile: Q = 100 m³/h; H = 40 m. Anul punerii in functiune: 1984.

Statia de pompare necesita lucrari de modernizare si reechipare cu pompe performante, cu randament ridicat consum resus de energie.

3.12.5.3 Investitii realizate si/sau in curs de derulare

Proiectul PHARE 2006: “INEU ECO-LOGIC” - Extinderea si reabilitarea sistemului de alimentare cu apa in orasul Ineu, judetul Arad:

- Reabilitare frontul de captare Ineu - Sud;
- Reabilitare Uzina de apa Sud;
- Reabilitare rezervorul 200 mc Captare Sud;
- Reabilitare retea de apa in Cartier rezidential Sud - Oras Ineu.

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA INEU EXISTING WATER SYSTEM SCHEME FOR INEU AGGLOMERATION

GURBA

INEU

- Conducta aductiune - L = 2.8 km
- Adduction pipe - L = 2.8 km

LEGENDA / LEGEND

PUT FORAT EXISTENT

EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA

EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA

EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA

EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

PUT FORAT PROIECTAT

DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA

fR R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

_SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

Asp

Aspb

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA

EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA

DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

Turn apa existent

Existing water tower

FRONT DE CAPTARE SUD EXISTENT

- 2 foraje
- Capacitatea fiecarui foraj Qmin = 3 l/s, Qmed = 5 l/s, Qmax = 8 l/s

EXISTING SOUTH CATCHMENT FRONT

- 2 wells
- Each well capacity Qmin = 3 l/s, Qmed = 5 l/s, Qmax = 8 l/s

	A	B	C	D	E	F	G
1	FRONT DE CAPTARE NORD - CARACTERISTICI ALE FORAJELOR NORTH CATCHMENT FRONT - WELLS CHARACTERISTICS
2	Indicativ foraj / Well no.	Cota teren / Terrain level (m)	Adancime / Depth (m)	Interval captat / Catchment interval (m)	Nivel piezometric / Piezometric level (m)	Debit / Flow (m)	Denivelare / Dislevelment (m)
3	P1	110	110	26 - 107.5	5.5	8	5
4	P2	110	85	31 - 73	4	8	5
5	P3	110	110	27 - 101.3	4	8	4.5
6	P4A	110	100	27 - 100	5	5	5
7	P5	110	89	28.5 - 74	7	8	5.5
8	P6A	110	100	26 - 98	7	7	4.5
9	P7	110	100	42 - 94	6.5	8	5.5

FRONT DE CAPTARE NORD EXISTENT

- 7 foraje
- Capacitatea fiecarui foraj Qmin = 3 l/s, Qmed = 5 l/s, Qmax = 8 l/s
- Lungime L = 5.3 km

EXISTING NORTH CATCHMENT FRONT

- 7 wells
- Each well capacity Qmin = 3 l/s, Qmed = 5 l/s, Qmax = 8 l/s
- Length L = 5.3 km

RETEA DISTRIBUTIE INEU

- Existent: L = 47 km

DISTRIBUTION NETWORK INEU

- Existing: L = 47 km

UZINA DE APA EXISTENTA

- Statie de tratare - ST
- Statie de pompare - SP
- Rezervor existent - 750 mc

EXISTING WATER PLANT

- Treatment station - ST
- Pumping station - SP
- Existing water tank - 750 cm

	A	B	C	D	E	F	G
1	FRONT DE CAPTARE SUD - CARACTERISTICI ALE FORAJELOR SOUTH CATCHMENT FRONT - WELLS CHARACTERISTICS
2	Indicativ foraj / Well no.	Cota teren / Terrain level (m)	Adancime / Depth (m)	Interval captat / Catchment interval (m)	Nivel piezometric / Piezometric level (m)	Debit / Flow (m)	Denivelare / Dislevelment (m)
3	P8	110	80	37 - 72	6	8	5
4	P9	110	80	35 - 76	7	8	5

Pe baza evaluarii situatiei existente, pentru sistemul Ineu au fost propuse urmatoarele lucrari:

- Reabilitarea sursei Nord

- Retehnologizarea statiei de tratare Nord (Tamand) si a statiei de pompare

- Reabilitarea conductelor de aductiune

- Reabilitarea rezervoarelor

- Retea noua:	2.28 km
- Reabilitarea retelelor:	6.88 km

Nu au fost propuse lucrari pentru localitatea apartinatoare Mocrea.

Lucrarile propuse prin proiect pentru localitatea Ineu, impreuna cu lucrarile realizate prin Proiectul PHARE si din resurse locale vor asigura accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa in procent de 99%.

Se propune folosirea polietilenei de inalta densitate.

Din punct de vedere al tehnologiei folosite pentru realizarea retelelor de alimentare cu apa, se recomanda tehnologia clasica pentru retele si tehnologia forajului orizontal dirijat pentru subtraversari (v. cap. 3.3.6. - Analiza de Opțiuni, Variante tehnologice).

Statia de tratare Tamand

Statia de tratare existenta, care deserveste frontul de captare Nord, a fost proiectata pentru indepartarea fierului si manganului prin aerarea apei brute, urmata de filtrare si desinfectie prin clorinare, inainte de a fi pompata in reteaua de alimentare.

Facilitatile de tratare existente se afla intr-o stare tehnica precara si, potrivit analizelor efectuate pentru apa potabila, nu asigura un nivel de tratare corespunzator. Pentru imbunatatirea calitatii apei tratate si conformarea cu cerintele regulamentelor romanesti si ale UE, facilitatile existente necesita fie reabilitari majore, fie inlocuirea totala a unor unitati cheie de procesare.

Una din cerintele cheie ale oricarui program de reabilitare este mentinerea in operare a unei surse acceptabile de alimentare cu apa potabila. Rezultatul analizei de risc si al analizei de optiuni este acela de a prevedea o noua statie de tratare a apei, amplasata in vecinatatea facilitatilor existente si sa se reabiliteze si refoloseasca unele dintre facilitatile statiei existente, cum ar fi statia de pompare pentru evacuarea apei tratate.

3.12.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRARILE PROPUSE DE ALIMENTARE CU APA - AGLOMERAREA INEU PROPOSED WORKS FOR WATER SYSTEM SCHEME FOR INEU AGGLOMERATION

GURBA

INEU

LEGENDA / LEGEND

PUT FORAT EXISTENT

EXISTING WELL

STATIE DE TRATARE EXISTENTA

EXISTING TREATMENT PLANT

STATIE DE CLORARE EXISTENTA

EXISTING CHLORINATION STATION

CASTEL DE APA EXISTENT

EXISTING SURGE TANK

STATIE DE POMPARE APA POTABILA EXISTENTA

EXISTING DRINKING WATER PUMPING STATION

PUT FORAT PROIECTAT

DESIGNED WELL

STATIE DE CLORARE PROIECTATA DESIGNED CHLORINATION STATION

REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA fR R CUPLATE CU STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER

_SP DRINKING WATER STORAGE RESERVOIRS COUPLED WITH PUMPING STATION

Aspb

REZERVOR DE INMAGAZINARE APA POTABILA

DRINKING WATER STORAGE RESERVOIR

STATIE DE POMPARE APA POTABILA PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION

STATIE DE POMPARE TIP BOOSTER PROIECTATA DESIGNED DRINKING WATER PUMPING STATION- BOOSTER

CONDUCTA DE ADUCTIUNE EXISTENTA

EXISTING WATER TRUNK MAIN

CONDUCTA DE ADUCTIUNE PROIECTATA DESIGNED WATER MAIN TRUNK

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE EXISTENTA

EXISTING DISTRIBUTION PIPE

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE CARE SE INLOCUIESTE

DISTRIBUTION PIPE - TO BE REPLACED

CONDUCTA DE DISTRIBUTIE PROIECTATA

DESIGNED DISTRIBUTION PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

Reabilitare rezervor existent semi-ingropat si statie d realizat prin proiectul PHARE 2006 - ECO-LOGIC Rehabilitation of existing semi-buried water tank and pumping station - realised by PHARE 2006 - ECO-LOGIC project

REABILITARE FRONT DE CAPTARE SUD EXISTENT - realizat prin proiectul PHARE 2006 - ECO-LOGIC

- 2 foraje

- Capacitatea fiecarui foraj Qmin = 3 l/s, Qmed = 5 l/s, Qmax = 8 l/s REHABILITATION OF EXISTING SOUTH CATCHMENT FRONT - realised by PHARE 2006 - ECO-LOGIC project
- 2 wells

- Each well capacity Qmin = 3 l/s, Qmed = 5 l/s, Qmax = 8 l/s

	A	B	C	D	E	F	G
1	FRONT DE CAPTARE NORD - CARACTERISTICI ALE FORAJELOR NORTH CATCHMENT FRONT - WELLS CHARACTERISTICS
2	Indicativ foraj / Well no.	Cota teren / Terrain level (m)	Adancime / Depth (m)	Interval captat / Catchment interval (m)	Nivel piezometric / Piezometric level (m)	Debit / Flow (m)	Denivelare / Dislevelment (m)
3	P1	110	110	26 - 107.5	5.5	8	5
4	P2	110	85	31 - 73	4	8	5
5	P3	110	110	27 - 101.3	4	8	4.5
6	P4A	110	100	27 - 100	5	5	5
7	P5	110	89	28.5 - 74	7	8	5.5
8	P6A	110	100	26 - 98	7	7	4.5
9	P7	110	100	42 - 94	6.5	8	5.5

REABILITARE FRONT DE CAPTARE NORD EXISTENT

- 7 foraje

- Capacitatea fiecarui foraj Qmin = 3 l/s, Qmed = 5 l/s, Qmax = 8 l/s
- Conducta de aductiune noua PEID, Pn6, De 315 mm - L = 1,800 m (se va inlocui vechea conducta din azbociment O 300 mm)
- Lungime L = 5.3 km

REHABILITATION OF EXISTING NORTH CATCHMENT FRONT

- 7 wells
- Each well capacity Qmin = 3 l/s, Qmed =

5 l/s, Qmax = 8 l/s

- new adduction pipe PEID, Pn6, De 315 mm - L = 1,800 m (it will be replaced the old O 300 mm cement asbestos pipe)
- Length L = 5.3 km

REABILITARE UZINA DE APA EXISTENTA

- Statie de tratare - ST
- Statie de pompare - SP
- Rezervor existent - 750 mc REHABILITATION OF EXISTING WATER PLANT
- Treatment station - ST
- Pumping station - SP
- Existing water tank - 750 cm

RETEA DISTRIBUTIE INEU

- Reabilitare:
- PEHD Dn 110 mm - 1.3 km
- PEHD Dn 160 mm - 0.8 km
- PEHD De 200 mm - 2.6 km
- PEHD Dn 250 mm - 1.4 km
- PEHD Dn 315 mm - 0.8 km
- Extindere:
- PEHD Dn 110 mm - 0.4 km
- PEHD Dn 160 mm - 0.4 km
- PEHD De 250 mm - 1.4 km DISTRIBUTION NETWORK INEU
- Rehabilitation:
- PEHD Dn 110 mm - 1.3 km
- PEHD Dn 160 mm - 0.8 km
- PEHD De 200 mm - 2.6 km
- PEHD Dn 250 mm - 1.4 km
- PEHD Dn 315 mm - 0.8 km
- Extension:
- PEHD Dn 110 mm - 0.4 km
- PEHD Dn 160 mm - 0.4 km
- PEHD De 250 mm - 1.4 km

	A	B	C	D	E	F	G
1	FRONT DE CAPTARE SUD - CARACTERISTICI ALE FORAJELOR SOUTH CATCHMENT FRONT - WELLS CHARACTERISTICS
2	Indicativ foraj / Well no.	Cota teren / Terrain level (m)	Adancime / Depth (m)	Interval captat / Catchment interval (m)	Nivel piezometric / Piezometric level (m)	Debit / Flow (m)	Denivelare / Dislevelment (m)
3	P8	110	80	37 - 72	6	8	5
4	P9	110	80	35 - 76	7	8	5

3.12.7.2 Captare si tratare

3.12.7.2.1 Reabilitare front captare Nord (Tamand)

Lucrari proiectate:

- Reabilitare foraje H = 90...100 m, 5 buc. L = 500 m;
- împrejmuire de protecție sanitara - pentru 7 puturi;
- Conducta de aductiune noua din PEID, Pn6, De 315 mm - L = 1,800 m (se va inlocui vechea conducta din azbociment 0 300 mm);
- Pompe submersibile pentru puturile forate, Q1p = 8 l/s, 5 buc.
- Debitmetre cu generator de impulsuri: 5 buc.

3.12.7.2.2 Reabilitare statie tratare Tamand

Recentele analize ale apei, care au fost facute de operatorul regional la cererea consultantului, indica in mod clar un continut mare de fier si mangan in apele subterane din campul de puturi forate din Ineu nord, ceea ce impune tratarea apei inainte de a fi pompata in retea..

Statia de tratare existenta, care deserveste campul nord de captare prin puturi forate, a fost proiectata pentru indepartarea fierului si manganului prin aerarea apei brute, urmata de filtrare si desinfectie prin clorinare, inainte de a fi pompata in reteaua de alimentare.

Schema de principiu urmatoare ofera detalii asupra noilor unitati de proces propuse pentru includere in noua statie de tratare a apei de la Ineu.

TABEL 3.12-8 Descrierea obiectelor din stratia de tratare

Obiectul nr.	Descriere	Observații
1	3 Bazin ozonificare 12 m	Acest obiectiv pentru procesare nu este prevazut in Faza 1, dar trebuie pastrat un spatiu corespunzator in incinta cladirii, pentru cazul in care, in viitor, ozonificarea apei brute va fi ceruta.
2	Oxidarea apei brute prin clorinare	Apa bruta din subteran va fi oxidata prin clorinare, folosindu-se un agitator montat pe conducta de aductiune a apei brute, inainte de filtrare.
3	Filtre pentru deferizare. 4 unitati active cu o suprafata activa de 4 m³fiecare	Structura conventionala din beton armat.
4	Ajustarea pH-ului prin adaugare de var si oxidarea apei brute pentru indepartarea manganului	Procesul se realizeaza cu ajutorul a doua mixere instalate in galeria conductei principale, intre filtrele pentru deferizare si cele de indepartare a manganului.
5	Filtre pentru indepartarea manganului. 4 unitati active cu o suprafata de 4 m³ fiecare	Structura conventionala dreptunghiulara din beton armat. Amplasata pentru a permite curgerea gravitationala de la filtrele pentru deferizare. Paturile de filtrare vor fi amplasate deasupra unui rezervor tampon care furnizeaza apa de rezerva pentru pompele intermediare de transfer ale unitatilor cu Carbune Granular Activat (CGA).
6	Pompe de proces intermediare. Pompe active si de rezerva cu o capacitate de 50 l/sec fiecare si prevazute cu oscilatoare pentru viteza variabila	Pompele de proces sunt necesare pentru alimentarea controlata a unitatilor cu Carbune Granular Activat (CGA).
7	Punct de control al clorinarii	Clorinare inainte de tratarea prin unitatile cu Carbon Granular Activat.
8	Filtrare prin unitatile CGA pentru indepartarea cloraminelor	Structura conventionala din beton armat cu inmagazinarea retinerilor din spalarea inversa a filtrelor amplasata sub structura filtrelor.
9	Pompe comune pentru spalarea inversa a filtrelor. Doua pompe cu viteza variabila avand fiecare o capacitate de 21 l/sec	Pompele sunt proiectate pentru efectuarea spalarii inverse la toate filtrele. Coordonarea spalarii si viteza debitului de spalare sunt complet automatizate si furnizeaza debite variabile catre filtrele pentru deferizare, indepartarea manganului si cele cu Carbon Granular Activat.
10	Turbosuflante comune pentru spalare inversa. Doua turbosuflante pentru spalarea inversa a filtrelor, una activa si una de rezerva, fiecare avand o capacitate de 300 m /h	Turbosuflantele sunt necesare pentru spalarea inversa a paturilor de filtrare. Operarea lor va fi complet automatizata.
11	Cladirea pentru tratare va adaposti toate unitatile de proces si este prevazuta cu acces pentru operare si intretinere. Dimensiunile estimative	Structura din beton armat prefabricat cu pereti din caramida, care sa includa toate unitatile pentru procesul de tratare. Cladirea principala pentru proces va fi prevazuta cu o anexa laterala care sa contina instalatiile

Obiectul nr.	Descriere	Observații
	ale cladirii sunt: 16 x 8 x 6 m inaltime	pentru clorinare si var.
12	Bazin de contact pentru dezinfectie. Structura din beton armat avand capacitatea de 90 m³ si care va fi amplasata in exteriorul cladirii pentru tratare	Bazinul de retentie a materiilor ramase in urma spalarii inverse a filtrelor va deversa in bazinul de contact pentru dezinfectie care este proiectat in conformitate cu cerintele OMS (Organizatiei Mondiale a Sanatatii).
13	Facilitati pentru depozitarea si dozarea varului nestins	Se prevede o unitate noua pentru prepararea, dozarea si tratarea cu var nestins, necesara ajustarii pH-ului. Unitatea va fi amplasata inaintea filtrelor cu CGA pentru garantarea unui pH corect al apei furnizate in retea.
14	Instalatia pentru clorinare	Instalatia existenta va fi scoasa din functiune si inlocuita cu o unitate noua pentru stocarea si dozarea clorului.
15	Statie existenta de pompare pentru apa potabila. - pompe pentru alimentarea cu apa potabila a rezervoarelor de stocare -1 activa si 1 de rezerva, prevazute cu viteza variabila, avand fiecare o capacitate de 30 l/sec si o putere de 5 kW; - pompe pentru alimentarea cu apa potabila a retelei de distributie - 1 activa si 1 de rezerva, prevazute cu viteza variabila, avand fiecare o capacitate proiectate de 30 l/sec si o putere de 10 kW.	Statia de pompare existenta va fi reabilitata, iar tot echipamentul mecanic si electric va fi inlocuit. Se mentioneaza ca, pe durata constructiei noilor facilitati, pompele existente vor ramane in serviciu.
Unitatea de recuperare a apei provenita din spalarea inversa a filtrelor
1	Ingrosator cu placa lamelara	Ingrosator compact cu lamele care accepta toata apa din spalarea inversa a filtrelor. Supernatantul va fi returnat la intrarea in statia de tratare pentru a fi inclus in proces.
2	Pompe pentru namol ingrosat	Namolul ingrosat care provine de la ingrosatorul cu lamele va fi pompat catre paturile de uscare a namolului existente in amplasament. Nu se propune tratare suplimentara pentru namol.

3.12.7.2.3 Reabilitare castel de apa

- Reabilitare castel de apa V = 500 mc

3.12.7.3.1 Reabilitare retea de alimentare cu apa

Repartizarea pe strazi si diametre a retelelor de apa reabilitate este data in tabelul de mai jos:

TABEL 3.12-9 Reabilitare retea de alimentare cu apa

Strada	110	125	Diametru (mm) / Lungime (m)			280	315
Strada	110	125	160	200	250	280	315
Republicii	-	-		2,571	-	-	-
Calea Decebal	-	-	-	-	735	-	-
Calea Traian	-	-	-	-	700	-	-
M. Eminescu	-	-	800	-	-	-	800
Cartier Vechi	1,275
TOTAL	1,275	-	800	2,571	1,435	-	800

Total lungime reabilitare retea publica de apa potabila, este L = 6.88 km

- subtraversare DN 79AJ cu conducta PEID, Pn6 De 250 mm L = 15 m

- subtraversare CF cu conducta PEID, Pn6 De 250 mm L = 15 m

- supratraversare rau pe pod L = 250 m, PEHD De 250 mm, L = 250 m

- subtraversare CF cu conducta PEID, Pn6 De 250 mm L = 15 m

- total branșamente reabilitate - 608 buc.

Adâncimea de pozare a conductelor de apa in medie va fi de 1.20 - 1.30 m, respectandu-se adancimea minima de inghet de 0.80 m.

3.12.7.3.2 Extindere retea de alimentare cu apa

Tabelul centralizator, cu lungimile pe diametre a conductelor de apa noi este urmatorul:

TABEL 3.12-10 Extindere retea de alimentare cu apa

Nr. crt.	Denumire Strada	Lungime (m)	PEID (mm)
1	Supratraversare rau pe pod	290	250
2	închidere inel	296	250
3	Crisan	245	160
4	închidere inel	196	160
5	închidere inel	820	250
6	Eftimie Murgu	435	110
	TOTAL	2,282

Total lungime extindere retea apa potabila, este L = 2.28 km

- subtraversare DN 79AJ cu conducta PEID, Pn6 De 250 mm L = 15 m.

Extinderea retelei de alimentare cu apa se va realiza in retea inelara, pentru asigurarea alimentarii ambelor parti ale orasului (cea din stanga si cea din dreapta raului Crisul alb).

Total branșamente noi - 88 buc.

Calculul debitelor caracteristice au fost intocmit conform SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale”.

TABEL 3.12-11

Sumar al calculului debitelor caracteristice, Sistemul Ineu

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale alimentare cu apa
		Sistem existent	Capacitate de inmagazinare		Capacitate sursa		Debitele retelei
		Sistem existent	Existent	Calculat	Existent	Calculat	Dimensionare	Verificare
		D/N	[m³]	[m³]	[l/s]	[l/s]	[l/s]	[l/s]
		<	Sistem zonal de alimentare cu ap<			a - INEU
INEU	8,879	Da	1,250	1,300	68	44.08	75.81	65.67
Mocrea	853	Da	0	150	0	3.38	6.04	10.52
Sicula	2,358	Da	0	300	15	8.90	18.09	18.96
Cherelus	955	Nu	-	150	-	3.45
Gurba	1,192	Da	0	200	0	4.45	8.45	12.21
Total zona alimentare cu apa INEU	14,237	-	1,250.00	2,100.00	83	64.26	108.38	107.37

3.12.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in orasul Ineu, judetul Arad.

Terenurile apartin domeniului public al orasului Ineu.

3.12.8.1 Teren ocupat temporar

3.12.8.2 Teren ocupat definitiv

3.12.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 3.12-12
Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect

Ocupat definitiv (mp)

Intravilan Extravilan

Ocupat temporar (mp)

Intravilan Extravilan

INEU

1 Fronturi de captare

Aductiuni
- - 1,800 m x 3.0 m = 5,400 m²
Imprejmuiri puturi
- - 7 buc. x 600 m²/buc = 4,200 m²

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp)		Ocupat temporar (mp)
Denumire obiect	Intravilan	Extravilan	Intravilan	Extravilan
INEU
3 Reabilitare retea apa - retea - 6,881 m x 3.0 m = 18,756 m²
- bransamente 608 buc x 10.5 mp/buc = 6,384 m² - subtraversari 2 buc. x 15.0 m x 3.0 m = 90 m²	-	-	25,230	-
4 Extindere retele de apa - retea - 2,282 m x 3.0 m = 6,846 m²
- bransamente 88 buc x 10.5 mp/buc = 924 m²	-	-	7,815	-
- subtraversari
1 buc. x 15.0 m x 3.0 m = 45 m²
Total INEU	9,200		40,985
Total INEU	50,185

Masuri prevazute pentru protejarea florei si faunei in timpul executiei:

- Respectarea traseului drumurilor de acces existente

- Organizarea de santier va fi amplasata astfel incat sa nu fie afectate ecosistemele ecologice

- Echipamentele si utilajele folosite vor respecta normele in vigoare

- Terenurile ocupate temporar pe durata executiei vor fi limitate la strictul necesar

- Evitarea evacuarii necontrolate a deseurilor rezultate la executia lucrarilor si depozitarea acestora in locuri prestabilite.

Pe perioada exploatarii, operatorul va lua in considerare:

- Imprejmuiri cu gard de protectie

- Intretinerea drumurilor de acces

- Evitarea depositarii pe sol a diferitelor materiale folosite la statia de clorare

- Evacuarea imediata a deseurilor de orice tip rezultate din activitatile de exploatare si intretinere.

3.12.9 Impactul investiției si indicatorii de performanta_____________

- Continuitatea furnizarii de apa potabila catre consumatori;
- Operarea sistemului de alimentare cu apa in conditii de siguranta;
- Buna calitate a apei potabile;
- Protectia sanatatii consumatorilor;
- Reduceri ale pierderilor de apa potabila;
- Reducerea costurilor de operare si mentenanta.
- Accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa: 99%;
- Conformitate cu directivele UE.

TABEL 3.12-13

Indicatori tehnici si de performanta Aglomerarea Ineu

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Captare izvor	buc	-
2	Captare foraje	buc	1
3	Conducta de aductiune	m	1,800
4	Statie de clorare	buc	1
5	Rezervor de inmagazinare	buc	2
6	Statie de pompare	buc	2
7	Retea de distributie - reabilitare	m	6,881
8	Retea de distributie - extindere	m	2,282
9	Sistem SCADA	buc	1
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	8,735
SISTEM DE ALIMENTARE CU APA
1	Populatie deservita actual	loc.	6,288
2	Populatie deservita prin proiect si prin alte proiecte	loc.	8,796
3	Procent total populatie deservita	%	66

4. APA UZATA
- 4.1 INTRODUCERE_______________________________________________________

Apele uzate provenite de la consumatori sunt colectate prin sisteme centralizate de canalizare prevazute cu statii de epurare in toate orasele din judet.

Gradul de acoperire cu retele de canalizare este de cca 80% in cazul orasului Arad si relativ scazut in celelalte orase.

Instalatiile de tratare existente nu sunt operationale sau care sunt operationale au tehnologie veche si nu functionează la parametri admisi de normele în vigoare.

Pentru Municipiul Arad, modernizarea Statiei de Epurare face obiectul programului ISPA, fiind in derulare mai multe investitii pentru extinderea si reabilitarea sistemului de colectare. De asemenea, in orasele Lipova, Pecica si Ineu sunt in curs de derulare proiecte cu diferite surse de finantare (PHARE, Fondul de Mediu) pentru retehnologizarea si modernizarea Statiilor de Epurare. Un numar de 17 localitati din mediul rural au colectoare de canalizare de diferite lungimi, care in general nu functioneaza, deservesc cateva gospodarii sau blocuri si descarca in fose sau direct in emisar, fara epurare. Dintre acestea, au un sistem sistem de canalizare propriu-zis, urmatoarele localitati:

- Gurahont

- Moneasa

- Vladimirescu

Apele uzate provenite din sistemul de canalizare al comunei Vladimirescu sunt pompate catre sistemul de canalizare al Municipiului Arad.

In localitatea Moneasa exista un proiect PHARE, finalizat in 2008, care include si o Statie de Epurare.

Statia de epurare din localitatea Gurahont a fost prevazuta doar pentru treapta mecanica (decantoare Imhoff).

4.2 REGIONALIZARE SI PROPUNERI PENTRU SERVICIILE DE CANALIZARE IN JUDEȚUL

ARAD_____________________________________________________

Pe baza definitiei date “aglomerarii” in Directiva 91/271/CEE si explicata mai departe in Ghidul “Termeni si definitii pentru Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC)” prezentat la Bruxelles in 16 ianuarie 2007, aglomerarile care sunt sub incidenta Directivei sunt urmatoarele:

- Asezarile umane (localitatile) care au o populatie echivalenta > 2,000 p.e.

- Localitatile invecinate care depasesc impreuna limita de 2,000 p.e.

Termenul “aglomerare” nu trebuie confundat cu unitatea administrativa. Limitele unei aglomerari pot sa corespunda sau nu cu granițele unei unitati administrative - cateva unitati administrative (adiacente) pot constitui o aglomerare sau o singura unitate administrativa poate fi compusa din aglomerari independente, daca ele reprezinta zone suficient concentrate, separate in spatiu/teritorial.

Luand in considerare faptul ca sunt necesare economii semnificative privind sectorul de colectare/epurare ape uzate, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, aglomerarile au fost grupate in Grupuri de aglomerari fie una cu cealalta, fie cu aglomerari cu mai putin de 2,000 p.e., pentru a fi deservite de o singura statie de epurare.

TABEL 4.2-1 Lista clusterelor identificate in judetul Arad

Nr.	Grupări apa uzata	Asezari din cadrul gruparii		Nr. potențial al populației deservite
		1)	Chisineu-Cris
1	Chisineu-Cris	2)	Nadab	10,682
		3)	Socodor
		1)	Apateu
		2)	Sepreus
2	Apateu			7,653
		3)	Cermei
		4)	Somosches
3	Simand	1)	Simand	4,144
		1)	Ineu
4	Ineu	2)	Mocrea	12,090
		3)	Sicula
		1)	Bocsig
		2)	Colonia Bocsig
5	Bocsig	3)	Beliu	5,255
		4)	Tagadau
		1)	Sebis
6	Sebis			7,478
		2)	Buteni
7	Gurahont	1)	Gurahont	2,020
		1)	Curtici
		2)	Macea
8	Curtici			15,941
		3)	Sanmartin
		4)	Dorobanti
		1)	Santana
9	Santana	2)	Caporal Alexa	14,430
		3)	Olari
		1)	Pancota
10	Pancota	2)	Maderat	9,466
		3)	Seleus
		1)	Galsa
11	Siria			9,812
		2)	Siria

Nr.	Grupări apa uzata	Asezari din cadrul gruparii		Nr. potențial al populației deservite
		3)	Masca
		4)	Tarnova
10	Nadlac	1)	Nadlac	8,144
11	Seitin	1)	Seitin	6,783
12	Semlac	1)	Semlac	3,787
		1)	Secusigiu
13	Secusigiu	2)	Sanpetru	4,312
		German
14	Pecica	1)	Pecica	11,452
15	Vinga	1)	Vinga	4,218
16	Sagu	1)	Sagu	2,023
		1)	Arad
		2)	Fantinelle
		3)	Vladimirescu
		4)	Mandruloc
		5)	Cicir
		6)	Horia
		7)	Zadareni
17	Arad	7)		199,487
		8)	Felnac	199,487
		9)	Sonfronea
		10) Andrei Saguna
		11)	Zimandu Nou
		12) Zimand Cuz
		13)	Livada
		14) Sanleani
18	Zabrani	1)	Zabrani	2,299
		1)	Covasant
		2)	Cuvin
19	Paulis/Ghioroc	3)	Ghioroc	8,502
		4)	Minis
		5)	Paulis
		1)	Lipova
20	Lipova	2)	Radna	11,236
		3)	Soimos
TOTAL				361,214

Judetul are o facilitate importanta in functiune pentru epurarea apelor uzate si tratarea namolului, la Arad, in curs de extindere si modernizare in vederea inlaturarii nutrientilor ca parte a proiectului ISPA, cu termen de finalizare in 2009. Mai exista alte 10 statii de epurare la Curtici, Santana, Nadlac, Pecica, Chisineu-Cris, Lipova, Pancota, Ineu, Sebis si Gurahont. Statia de epurare de la Ineu este in curs de extindere si imbunatatire, statiile de epurare de la Sebis si Gurahont au doar

treapta mecanica de epurare, statia de la Chisineu-Cris este in stare proasta, iar restul statiilor nu functioneaza. Exista un numar de proiecte in derulare, finantate pe plan local sau de catre guvern, care au ca obiective extinderea si reabilitarea retelelor de canalizare si a statiilor de epurare si, pentru anumite comunitati rurale, aceste obiective se refera la construirea retelelor de canalizare si a statiilor de epurare aferente.

Datele de conformare estimate pentru fiecare dintre aglomerarile din tabelul de mai jos se bazeaza pe estimarile realizate de catre Consultant, datele furnizate de catre autoritatile locale privind facilitatile existente si proiectele in derulare. Avand in vedere ca pot sa apara schimbari fata de informatiile de baza folosite de consultant in propunerea datelor de conformare, lista cuprinzand datele orientative de conformare trebuie sa fie revizuita in timpul activitatii de actualizare a Master Planului.

2,540

5,000

Date privind sursele de finantare identificate la Master Plan

No.	Aglomerare	Cluster	Pop. 2008	L.E. 2008	Gradul de acoperire cu servicii de alimentar e cu apa (2008)	Gradul de acoperire cu servicii de canalizar e(2008)	Numaru l statiilor de epurare existent e 2008	Numarul statiilor de epurare conforme dupa implementare a proiectelor in curs	Termen propus pentru colectarea apelor uzate	Termen propus pentru epurarea apelor uzate	Observatii
1	Arad	Arad City	166,633	225,000	97%	74%	1	1	2010	2010	MUDP II - 10 foraje noi, 105 foraje reabilitate, SCADA, 47 km retele reabilitate ISPA - Statie epurare tratare tertiara WB - extindere retele canalizare (Districts of Gai, Bujac, Sanicolau Mic) Bugetul local - 21 km extindere retele canalizare
2	Xxxxxxx	Xxxxxxx Town	11,927	14,225	73%	4%	1	0	2010	2013	SAMTID
3	Pecica	Pecica Town	11,954	14,257	27%	7%	1	1	2010	2013	SAMTID PHARE CBC - WWTP 3000 PE
4	Lipova - Radna - Soimos	Lipova Town, Radna and Soimos districts included	11,095	13,771	85%	30%	1	1	2013	2015	SAMTID PHARE CBC -reabilitare statie epurare 12000 PE

No.	Aglomerare	Cluster	Pop. 2008	L.E. 2008	Gradul de acoperire cu servicii de alimentar e cu apa (2008)	Gradul de acoperire cu servicii de canalizar e(2008)	Numaru l statiilor de epurare existent e 2008	Numarul statiilor de epurare conforme dupa implementare a proiectelor in curs	Termen propus pentru colectarea apelor uzate	Termen propus pentru epurarea apelor uzate	Observatii
5	Ineu	Ineu Town	8,735	10,842	85%	43%	1	1	2013	2015	Reabilitare statie tratare (34 l/sec.; Fonduri Guvernamentale) Captare Sud, reabilitare 2 foraje + retele in zona de sud a orasului- PHARE Extinderea retelei de canalizare pentru 25% din populatie - PHARE
6	Curtici	Curtici Town	8,167	10,137	60%	3%	1	0	2013	2015	SAMTID
7	Nadlac	Nadlac Town	8,027	9,151	55%	9%	1	0	2015	2015	SAMTID
8	Siria - Galsa -Masca	Siria Commune, Galsa and Masca included	7,552	7,849	20%	0%	1	0	2015	2015	Phare - Statie epurare 850 pe + 2, 5 km colector OG 7 - Alimentare cu apa pentru Galsa and Masca din sursa Pancota
9	Chisineu Cris	Chisineu Cris Town	6,556	6,884	25%	11%	1	0	2015	2015	Extinderea retelei de alimentare cu apa -4.5km (Local Budget Funds)

No.	Aglomerare	Cluster	Pop. 2008	L.E. 2008	Gradul de acoperire cu servicii de alimentar e cu apa (2008)	Gradul de acoperire cu servicii de canalizar e(2008)	Numaru l statiilor de epurare existent e 2008	Numarul statiilor de epurare conforme dupa implementare a proiectelor in curs	Termen propus pentru colectarea apelor uzate	Termen propus pentru epurarea apelor uzate	Observatii
											Extinderea retelei de
											canalizare - 5km
											(Bugetul Local)
		Vladimiresc									OG 7 retea canalizare si conducta de transfer la Statia de epurare Arad
10	Vladimirescu	u Commune	6,355	6,546	85%	1%	0	0	2015	2015
11	Pancota	Pancota Town	6,151	7,012	56%	16%	1	0	2015	2018	SAMTID
	Ghioroc - Cuvin - Minis - Paulis	Ghioroc/Pa
12	Ghioroc - Cuvin - Minis - Paulis	ulis Commune	6,020	6,862	65%	4%	0	0	2015	2018	-
13	Xxxxx	Xxxxx Town (without satellite	5,343	5,611	85%	21%	1	0	2018	2018	Extindere retele canalizare - Bugetul Local
		villages)									Extindere retele canalizare - Bugetul Local
		Vinga Commune									OG7 -Statie de
14	Vinga	Vinga Commune	4,218	4,345	71%	0%	1	0	2018	2018	epurare si retele de canalizare
15	Simand	Simand Commune	4,144	4,269	10%	0%	0	0	2018	2018	-
											OG7 - Alimentare cu
16	Xxxxx	Xxxxx Commune	4,222	4,814	17%	0%	0	0	2018	2018	apa din sistemul Curtici si 7,47 km
											retele de alimentare cu

No.	Aglomerare	Cluster	Pop. 2008	L.E. 2008	Gradul de acoperire cu servicii de alimentar e cu apa (2008)	Gradul de acoperire cu servicii de canalizar e(2008)	Numaru l statiilor de epurare existent e 2008	Numarul statiilor de epurare conforme dupa implementare a proiectelor in curs	Termen propus pentru colectarea apelor uzate	Termen propus pentru epurarea apelor uzate	Observatii
											apa
		Semlac Commune									OG7 - Statie de
17	Semlac	Semlac Commune	3,787	3,901	66%	0%	0	0	2018	2018	epurare si retele de canalziare
18	Zimandu Nou -Andrei Saguna	Zimandu Nou Commune	3,305	3,405	81%	0%	0	0	2018	2018	-
19	Seitin	Seitin Commune	2,996	3,086	42%	1%	0	0	2018	2018	-
20	Covasant	Covasant Commune	2,659	2,739	23%	0%	0	0	2018	2018	-
21	Felnac	Felnac Commune	2,620	2,699	92%	1%	0	0	2018	2018	-
											Extindere retele de
22	Sepreus	Sepreus Commune	2,472	2,547	44%	0%	0	0	2018	2018	alimentare cu apa -Finantare Consiliul
											Judetean
23	Apateu	Apateu Commune	2,426	2,499	35%	0%	0	0	2018	2018	-
24	Sicula	Sicula Commune	2,403	2,476	33%	0%	0	0	2018	2018	-
25	Xxxxx X- Xxxxxxx	Xxxxx Commune	2,396	2,468	59%	0%	0	0	2018	2018	-

No.	Aglomerare	Cluster	Pop. 2008	L.E. 2008	Gradul de acoperire cu servicii de alimentar e cu apa (2008)	Gradul de acoperire cu servicii de canalizar e(2008)	Numaru l statiilor de epurare existent e 2008	Numarul statiilor de epurare conforme dupa implementare a proiectelor in curs	Termen propus pentru colectarea apelor uzate	Termen propus pentru epurarea apelor uzate	Observatii
26	Bocsig -Colonia Bocsig	Bocsig Commune	2,339	2,410	78%	7%	0	0	2018	2018	-
27	Zabrani	Zabrani Commune	2,299	2,368	78%	0%	0	0	2018	2018	-
											OG7 - Sistem
											alimentare cu apa si
28	Socodor	Socodor Commune	2,285	2,354	20%	0%	0	0	2018	2018	statie epurare 150 PE Retea canalizare
											1,5km
		Vladimiresc
29	Horia	u	2,278	2,347	85%	0%	0	0	2018	2018	-
		Commune
30	Xxxxxxxxx	Xxxxxxxxx Commune	2,224	2,291	83%	0%	0	0	2018	2018	-
31	Secusigiu	Secusigiu Commune	2,212	2,279	0%	0%	0	0	2018	2018	-
32	Xxxxxxxxx	Xxxxx Commune	2,200	2,266	45%	0%	0	0	2018	2018	-
33	Buteni	Buteni Commune	2,135	2,200	77%	0%	0	0	2018	2018	-
34	Zadareni	Zadareni Commune	2,104	2,168	71%	0%	0	0	2018	2018	OG7 - Retea canalizare si conducta

No.	Aglomerare	Cluster	Pop. 2008	L.E. 2008	Gradul de acoperire cu servicii de alimentar e cu apa (2008)	Gradul de acoperire cu servicii de canalizar e(2008)	Numaru l statiilor de epurare existent e 2008	Numarul statiilor de epurare conforme dupa implementare a proiectelor in curs	Termen propus pentru colectarea apelor uzate	Termen propus pentru epurarea apelor uzate	Observatii
											de transfer la Statia
											epurare Arad
35	Sanpetru German	Secusigiu Commune	2,100	2,163	0%	0%	0	0	2018	2018	-
36	Xxxx	Xxxx Commune	2,023	2,084	84%	0%	0	0	2018	2018	OG7 - Sistem canalizare
37	Gurahont	Gurahont Commune	2,020	2,081	84%	42%	1	0	2018	2018	OG7 - Sistem canalizare
	Xxxxxxxxx X-Xxxxx	Xxxxxxxxxxx
38		u	2,016	2,077	85%	0%	0	0	2018	2018	_-
		Commune
39	Xxxxxx	Xxxxxx Commune	1,987	2,047	11%	0%	0	0	2018	2018	OG 7 - Alimentare cu apa din sursa Pancota
		Sofronea Commune									OG7 - Retea
40	Sofronea		1,955	2,014	79%	0%	0	0	2018	2018	canalizare si conducta
											de transfer la Arad

Source: Data processed by the consultant

4.3 CRITERII DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE EPURARE A APEI UZATE__________

Pentru toate lucrarile de epurare propuse spre finantare prin Fonduri de Coeziune a existat o abordare comuna in ce priveste proiectarea acestor lucrari.

Pentru lucrarile de epurare mai mici de 10.000p.e., unde nu este necesara epurarea tertiara pentru eliminarea fosforului total si azotului total, a fost selectat un proces de aerare extinsa intr-o statie robusta care va produce un efluent de buna calitate. Principalele avantaje sunt:

- Nu se produce namol primar

- Cantitate redusa de namol activat in exces

- Buna calitate a efluentului

- Un potential deosebit de extindere a facilitatilor

- Executie modulara

- Constructie rapida si proiectare flexibila

- Mirosuri putine sau deloc

- Solutie buna pentru debite si incarcari variabile

- Operare simpla

- Intretinere usoara.

Fosforul este indepartat fie chimic utilizand produse chimice de coagulare fie biologic modificand procesul namolului activat.

Pentru eliminarea biologica a fosforului, este prevazuta o zona anaerobica este prevazuta inainte de zona anoxica, acolo unde organismele care acumuleaza fosfatul (OAF) din cadrul namolului activat elibereaza fosfat in solutie. Cand debitul intra in zonele anoxice si aerate, aceste bacterii inmagazineaza sau consuma mai mult fosfat decat s-a eliberat. Aceasta etapa este cunoscuta sub numele de „preluare de lux” care reduce concentratiile de fosfor total din efluent.

In timpul fazei anaerobice, OAF au nevoie de acizi grasi volatili din apa uzata care sunt folositi ca o sursa de carbon. In cazul anumitor situatii unde timpul de retentie in cadrul sistemului de canalizare este scurt si/sau exista fractiuni solubile scazute de COD in canalizare, este necesar sa se includa in procesul de epurare indepartarea chimica a fosforului pentru care se va folosi un coagulant chimic cum este sulfatul de aluminiu.

Deoarece indepartarea biologica a fosforului depinde de concentratia acidului volatil gras din apa uzata care intra in statia de epurare, pentru situatiile cand acesta nu are o concentratie suficienta (bacteriile care reduc fosforul nu au hrana suficienta si ramane fosfor la iesirea din bazinul cu namol activat) se prevede o instalatie de preparare si dozare a solutiei de sulfat de aluminiu. Acesta solutie este trimisa in camera de distributie a decantoarelor secundare (finale). Coagulantul reactioneaza cu fosforul dizolvat si va avea loc precipitarea oricarei urme de fosfor. Fosforul precipitat se depune in decantoarele secundare de unde este apoi indepartat in namolului activat in exces.

4.4.1 Introducere___________________________________________

Conform recensamantului din 2002 populatia in orasul Arad este:

TABEL 4.4-1 Populatia in orasul Arad

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
MUNICIPIUL ARAD
Arad	172,827

Municipiul Arad este prevazut cu sistem centralizat de canalizare si Statie de epurare ape uzate menajere.

Conform recensamantului din 2002, populatia in comuna Fantanele si comuna apartinatoare se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 4.4-2 Populatia in comuna Fantanele si comuna apartinatoare

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
COMUNA FANTANELE
Fantanele	2,224
Tisa Noua	962

Nu exista retea de canalizare si statie de epurare in comuna Fantanele.

4.4.2 Acoperirea actuala__________________________________________________________________

Conform informatilor disponibile, in momentul de fata numarul populatiei racordate la reteaua de canalizare este de aprox. 127,627 locuitori din 172,827 locuitori existenti.

Apa uzata menajera este colectata printr-o retea de canalizare cu lungimea totala de 457 km, din care:

- retea canalizare menajera 257 km

- retea canalizare in sistem unitar 40 km

- retea canalizare pluviala 160 km

Apa uzata menajera este descarcata in statia de epurare ape uzate menajere.

Emisarul pentru statia de epurare este Raul Mures.

4.4.3 Debite si incarcari apa uzate___________________________________________________________

Conform informatiilor disponibile de la Compania de Apa Arad, debitele de apa menajera facturate sunt:

TABEL 4.4-3 Debite si incarcari apa uzate

An 2004 - 2008- [m³]

Municipiul Arad	Apa uzata deversata si epurata TOTAL	Case particulare	Asociatii de locatari	Institutii	Societati comerciale (agenti economici)
2004	11,328.66	1,322,360	5,612,871	1,344,617	3,048,813
2005	10,585,053	1,320,331	5,307,225	1,430,002	2,527,495
2006	10,014,630	1,297,116	5,085,169	1,300,959	2,331,386
2007	9,366,460	1,289,551	4,803,262	1,303,672	1,969,974
2008	8,839,140	1,253,925	4,431,798	1,392,950	1,760,467

4.4.4 Receptori___________________________________________________________________________

Conform parametrilor de proiectare a procesului tehnologic pentru Statia de epurare ape uzate Arad, cantitatile si calitatea apei uzate la intrarea in statia de epurare sunt:

TABEL 4.4-4 Cantitatile si calitatea apei uzate la intrarea in statia de epurare Arad

Populatie echivalenta (an tinta 2020)	PE	190,000
Debit zilnic pe timp uscat (QDw,d)	m³/zi	84,300
Debit maxim pe timp uscat (QDw.h)	m³/h	4,145
Debit mediu (Qaver.)	m³/h	3,513
Debit maxim pe timp umed (Qww.h)	m³/h	14,400
Debit maxim pe timp umed (Qww.k)	m²/s	4
Q-proiectat, tratare biologica (QDWih)	m³/s	1.15
Q-proiectat, tratare ape pluviale (Qow.h)	m³/s	2.85
SS-Incarcare (Bd,ss)	kg/zi	16,650
SS-Concentratie (Xss)	mg/l	198
SS efluent, admisibil (Xss,EST)	mg/l	35
SS reducere	mg/l	163
SS reducere	%	82
CCOcr-Incarcare (Bd,COD)	kg/zi	31,544
CCOcr-Concentratie (CCOD)	mg/l	374
CCOcr efluent, admisibil (Ccod,EST)	mg/l	125
CCOcr reducere	mg/l	249
CCOcr reducere	%	67
CCOcr -Incarcare, soluble	kg/zi	11,613
CBO5 Incarcare medie (Bd,BOD)	kg/zi	13,500
CBO5-Concentratie	mg/l	160

CBO5 efluent, admisibil (CBOD,EST)	mg/l	25
CBO5 reducere	mg/l	135
CBO5 reducere	%	84
CBO5 92.8% procentaj Incarcare (Bd,BOD)	kg/zi	15,900
CBO5 Concentratie (CBOD)	mg/l	189
CBO5 efluent, admisibil (CBOD,EST)	mg/l	25
CBO5 reducere	mg/l	164
CBO5 reducere	%	87
Total-N Incarcare medie (Bd,N-total)	kg/zi	3,650
Total-N Concentratie (CN)	mg/l	43.3
Total-N efluent, admisibil (CN,EST)	mg/l	10
Total-N reducere	mg/l	33.3
Total-N reducere	%	77
Total-N 92,8% procentaj Incarcare (Bd,N-total)	kg/d	4,300
Total-N Concentratie (CN)	mg/l	51
Total-N efluent, admisibil (CN,EST)	mg/l	10
Total-N reducere	mg/l	41
Total-N reducere	%	80
NH4-N-Incarcare (Bd,NH4-N)	kg/d	2,400
NH4-N Concentratie (CNH4-N)	mg/l	28.5
NO3-N (Bd,NO3-N)	kg/d	360
NO3-N Concentratie (CNO3-N)	mg/l	4.3
Total-P Incarcare medie (Bd,P-.total)	kg/d	435
Total-P Concentratie (CP-total)	mg/l	5.2
P efluent, admisibil (CP-tolal,EST)	mg/l	1
Total-P reducere	mg/l	4.2
Total-P reducere	%	81
Total-P-Incarcare (Bd,P-total)	kg/d	515
Total-P Concentratie (CP-total)	mg/l	6,1
P efluent, admisibil (CP-total,EST)	mg/l	1
Necesar Total-P reducere	mg/l	5.1
Total-P reducere, probabila	%	84

Calitatea efluentului, conform parametrilor de proiectare a procesului tehnologic pentru Statia de epurare ape uzate Arad:

TABEL 4.4-5 Calitatea efluentului pentru Statia de epurare ape uzate Arad

SS	mg/l	35
CCOcr	mg/l	125
CBO5	mg/l	25
Total-N	mg/l	10
NH4+	mg/l	2

NH4-N (corespunzator NH4+/)	mg/l	1.6
NO3-N	mg/l	5.6
NO2-N	mg/l	0.3
Total-P	mg/l	1
PO4	mg/l	4

Conform adresei nr. 15122/07.02.2003 a Ministerului Apelor si Protectia mediului Raul Mures este considerat o zona sensibila.

Efluentul statiei de epurare a apelor uzate Arad se va incadra in limitele de descarcare prevazute pentru zonele sensibile.

4.4.5 Infrastructura existenta

4.4.5.1 Rețeaua de canalizare

Transportul apelor uzate si meteorice conventional curate de la utilizatori la canalele de serviciu si de la acestea la colectoare se realizeaza printr-un sistem de canalizare de tip mixt, cu o lungime totala a colectoarelor de 457 km, din care:

- retea canalizare menajera: 257 km
- retea canalizare in sistem unitar: 40 km
- retea canalizare pluviala: 160 km

care acopera cca 80% din cerintele utilizatorilor.

TABEL 4.4-6 Reteaua de canalizare existenta

Diametru nominal [mm]	Lungime [m]	Materiale de executie
175 < Dn < 300	150,000	Beton, PVC
400	70,000	Beton, PVC
500	100,000	Beton, PVC
800	50,000	Beton, PVC
1000	30,000	Beton, PVC
1200	20,000	Beton, PVC
Cartier Grădiștea	37,000	Beton, PVC

Pentru o buna functionare a sistemului de transport si pentru imbunatatirea gradului de satisfacere a cerintelor utilizatorilor sunt necesare lucrari de extindere a colectoarelor.

4.4.5.2 Statii de pompare

Pomparea apelor uzate se face prin intermediul unui numar de 13 statii de pompare amplasate astfel:

- 11 statii de pompare in reteaua de canale;
- 2 statii pompare in statii de epurare.

Capacitatile statiilor de pompare asigura 80% din cerinte, fiind necesara extinderea capacitatii de pompare.

Statiile de pompare sunt echipate dupa cum urmeaza:

TABEL 4.4-7 Lista statii de pompare

Statia	Model pompa	Numar bucati	Q [m³/h]	H [m]	P [kW]	N [rot/min]
SP 1	Flygt	1	300	12	13.5	1,000
SP 2	Flygt	2	350	15	22	1,000
SP 3	Flygt	2	220	8	9	1,000
SP4-Bujac	ACV	2	300	15	75	1,000
SP5	DV5	6	850	12	110	1,000
SP6	Flygt	2	1,200	8	58	1,000
SP7	Flygt	2	140	15	4.7	1,000
SP7	Dunarea	3	2,000	15	75	1,000
SP8	Flygt	2	240	15	5.9	1,000
SP9	Flygt	3	240	15	11	1,000
SP10	WILO	3	140	8	9	1,000
SP 11-Alfa	MW	6	300	8	18.5	1,000

Statii de pompare in Statia de Epurare:

TABEL 4.4-8 Statii de pompare in Statia de Epurare

Statia	Model pompa	Numar bucati	Q [m³/h]	H [m]	P [kW]	N [rot/min]
SP principala	Flygt	1	1,200	8	58	1,000
	Flygt	1	2,000	8	100	1,000
	Flygt	1	5,000	8	230	1,000
	KDWB	2	5,000	10	320	1,000
SP nămol	ACW	2	150	5	45	1,000

4.4.5.3 Bazine de retentie_________________________________________________________________________

Pe sistemul de canalizare sunt amplasate bazine de retentie care asigura 80% din necesarul de retentie ape pluviale pentru Municipiul Arad.

4.4.5.4 Colectoare de deversare si guri de deversare in emisar__________________________________

Apele epurate se descarca in emisarul Raul Mures, printr-un numar de 2 colectoare, avand D = 1,000 mm.

4.4.5.5 Epurarea apei uzate___________________________________________________________________

Statia de epurare ape uzate Arad a fost construita in 1968 realizandu-se tratarea mecanica si statia a fost imbunatatita cu tratarea biologica in 1984. In 1998-1999 o parte din “Linia Apei”, si Proiect pentru servicii municipale - Contract 2

Studiu de Fezabilitate Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Arad Pagina 295

anume stavilele de la intrare, debitmetrul de la intrare, statia pompare intrare, tratarea biologica, pompele de namol au fost reabilitate.

Reabilitarea Statia de epurare ape uzate Arad face subiectul proiectului ISPA in derulare: “Reabilitarea facilitatilor de tratament a apelor uzate pentru protectia Raului Mures, localizata in Arad, Judetul Arad in Romania”, masura ISPA 2000/RO/16/P/PE/011.

Scopul lucrarilor proiectarea completa a procesului tehnologic si hidraulic a statiei de epurare ape uzate.

Incarcarile de proiectare ale statiei se bazeaza pe 225,000 populatie echivalenta (PE) vara si iarna.

Dimensionarea statiei este prezentata in tabelul urmator:

TABEL 4.4-9 Incarcari si debite ape uzate netratate

Debit maxim zilnic pe timp uscat	m³/zi	84,300
Debit maxim pe timp uscat	m /ora	4,145
Debit maxim pe timp umed	m³/s	4
Debit catre epurarea biologice pe timp ploios	m³/s	1.15
Debit catre bazinul de retentie apa pluviale pe timp ploios	m³/s	2.85
CBO5 incarcare medie	tone/zi	13.5
CBO5 92.8% procentaj incarcare	tone/zi	15.9
Total-Nitrogen incarcare medie	tone/zi	3.65
Total-Nitrogen 92.8% procentaj incarcare	tone/zi	4.3
Total-Fosfor incarcare medie	tone/zi	0.435
Incarcare actuala proiectata	tone/zi	0.435
Total-Fosfor 92.8% procentaj	tone/zi	0.515
Incarcare la proiectarea actuala	tone/zi	0.515
Total-Fosfor 92.8% procentaj	tone/zi	1.6
Incarcare viitoare	tone/zi	1.6
Temperatura minima apa uzata	^oC	8
Temperatura maxima apa uzata	^oC	27
PH		7-8.5

4.4.5.5.1 Scurta descriere a proiectului ISPA (date tehnice generale)

Contractul de lucrari acopera (i) masuratori topografice si ale statiei; (ii) detalii de executie, inclusiv masuri pentru functionarea statiei pe timpul lucrarilor; si (iii) executia si terminarea urmatoarelor lucrari:

- Lucrari la intrarea in statie si la statia de pompare de la intrare care vor fi reabilitate pentru ape pluviale;

- Reabilitarea bazinului de ape pluviale;

- Linie noua de recirculare ape pluviale;

- Statie noua de pompare de la intrare;

- Camera gratare;

- Deznisipator si separator de grasimi; si

- Instalatii de spalare deznisipator si separator de grasimi impreuna cu suflantele pentru unitatii de aerare a deznisipatorului separatorului de grasimi;

- Camera debitmetre;

- Camera de distributie Nr 1 la bazinele anaerobe;

- Bazine anaerobe;

- Bazine anoxice;

- Bazine de aerare si pompe de recirculare a namolului;

- Modificari ale camerei suflantelor;

- Camera de distributie Nr 2 la bazinele de decantare finala;

- Bazine de decantare finala;

- Statie de pompare apa spalare;

- Statie de pompare recirculare namol;

- Statie de pompare namol in exces;

- Statie deshidratare namol;

- Zona de depozitare namol;

- Sistem SCADA si conexiuni electrice.

Proiectul contine tratarea mecanica, tratarea biologica si tratarea namolului si isi propune sa reduca indicatorii de descarcare in raul Mures, sa creasca capacitatile de tratare si are ca rezultat un efluent mai curat care este intre limitele “zonelor sensibile”.

Apa uzata netratata colectata de sistemul de canalizare ajunge in statia de epurare printr-o conducta de 2,500 mm diametru dupa care este directionata pe doua linii. Fiecare linie are cate un gratar rar cu spatiul intre bare de 100 mm si un gratar fin cu spatiul intre bare de 15 mm care vor fi pastrate in statia de epurare noua. Dupa aceste gratare se va instala un preaplin care va dirija apele uzate in statia de epurare noua. Se va dimensiona astfel incat sa permita un debit de ape uzate de 84,400 mc/zi.

Apele uzate care vor trece de preaplin vor curge catre deznisipatorul existent, unde linia de indepartare a nisipului va fi pastrata ca linie de transport a apelor uzate, in statia de pompare ape pluviale care va fi statia de pompare de intrare existenta. Partea din beton a deznisipatorului va fi reabilitata si toate echipamentele existente vor fi demontate.

Statia de pompare de intrare existenta va fi folosita ca statie de pompare ape pluviale si va fi reabilitata. Doua pompe Flyght existente vor fi mentinute si utilizate ca si pompe de ape pluviale, si anume pompa de 2,100 m³/h si pompa de 5,500 m³/h. Celelalte pompe vor fi demontate. Pompa Flyght de 1,200 m³/h va fi refolosita la una din statiile de pompare din oras.

Apele pluviale vor fi directionate catre bazinul de ape pluviale al carui pereti si radier vor fi reabilitate. Se va construi un nou compartiment pentru a retine suspensiile solide din apa pluviala. Printr-un preaplin apa pluviala va trece intr-un al doilea compartiment si de aici printr-un preaplin in canalul Muresel. Suspensiile solide si nisipul retinute in primul compartiment vor fi returnate in statia de pompare ape uzate.

Apa uzata va curge intr-o statie de pompare ape uzate noua cu patru pompe in functiune si una de rezerva. Se vor instala trei gratare fine noi cu curatare automata pentru inlaturarea solidelor din apa uzata.

Se va construi un nou deznisipator separator de grasimi cu doua linii independente si va fi echipat cu poduri rulante cu pompe submersibile. Se va instala o suflanta pentru indepartarea grasimilor.

Debitul se va masura prin intermediul unui debitmetru cu ultrasunete.

Se vor construi doua linii separate pentru tratarea biologica a apei uzate si fiecare din ele va avea cate un bazin anoxic, un bazin anaerob, doua bazine de aerare si doua decantoare. Liniile pot opera separat sau impreuna in functie de debitul receptionat.

Bazinele anoxice vor fi echipate cu mixere care vor preveni depunerea namolului.

Bazinele anaerobice vor fi echipate cu mixere care vor preveni depunerea namolului.

Bazinele de aerare vor fi echipate cu sistem de aerare cu bule fine si turbosuflante HV existente, modificate pentru noile volume de aerare, care vor asigura aerul necesar tratarii.

Camera de distributie de la iesirea din bazinele de aerare va fi modificata pentru a permite o mai buna distributie a apei uzate in bazinele de aerare.

Un decantor secundar nou va fi construit si echipat. De asemenea, un decantor secundar existent va fi echipat cu un nou pod raclor.

Se va construi o noua statie de pompare de recirculare namol in exces intre bazinele anoxice si va fi echipata cu doua noi pompe de recirculare namol si cu trei pompe de recirculare namol existente si doua pompe de namol in exces.

4.4.5.5.2 Statia de epurare reabilitata, conform caietului de sarcini pentru faza de executie, va cuprinde urmatoarele:

4.4.5.5.2.1 Gratare rare (existente)

Fiecare din cele doua gratare rare existente au conform Studiului de fezablitate o capacitate de 3.3 m3/s. Se vor reutiliza ca gratare cu curatare manuala.

4.4.5.5.2.2 Gratare fine pentru ape pluviale (existente)

Fiecare din cele doua gratare fine existente au conform Studiului de fezablitate o capacitate de 3.3 m3/s. Se vor reutiliza ca gratare pentru ape pluviale.

4.4.5.5.2.3 Statie pompare ape pluviale

Statia de pompare existenta va fi reutilizata ca si statie pompare ape pluviale. Capacitatea trebuie sa fie mai mare de 10,000 m³/h.

4.4.5.5.2.4 Bazin ape pluviale

Bazinul de ape pluviale existent va fi renovat prin impartirea lui in doua compartimente separate pozitionate in serie cu un preaplin cu deversor. Apa din primul compartiment va fi reintrodusa catre statia de pompare de intrare controlata de nivelul apei uzate in statia de pompare de intrare.

Preaplinul din cel de-al doilea compartiment va fi descarcat in canalul Muresel si va goli gravitational catre primul compartiment.

Suprafata bazinului de ape pluviale nu a facut subiectul ridicarii topografice. Suprafata totala este de aproximativ 10 hectare (ha). Suprafata primului compartiment va fi de aproximativ 1.5 ha. Vana de golire a celui de-al doilea compartiment se presupune a se monta la cota de nivel 107.44 m cu referinta Marea Baltica.

4.4.5.5.2.5 Statia gratarelor

Apa provenita din camera de admisie trebuie sa fie egal distribuita la gratare.

Gratarele vor indeparta suspensiile solide si materiile grosiere plutitoare, care de altfel vor putea trece in statia de epurare si pot determina esuarea ca efluentul sa nu respecte conditiile de tratare.

4.4.5.5.2.6 Camere pentru deznisipator si separator de grasimi

Camera gratarelor va fi astfel proiectata ca sa inlature mai mult de 97% din nisip cu granule mai mari de 0.2 mm conform standardelor ATV.

4.4.5.5.2.7 Statie debitmetre

Debitul va fi masurat cu acuratete mai buna de 1.5% din debitul total cu doar o pompa in operare. Debitul va fi inregistrat constant si sintetizat.

4.4.5.5.2.8 Camere distributie

Distributia apei in camerele de distributie trebuie sa asigure o distributie egala a debitului catre unitatile ce urmeaza. La darea in exploatare a lucrarilor, Contractorul pe propria cheluitala va trebui sa faca dovada distributiei egale a debitelor si a suspensiilor solide din toate camerele de distributie pana la 2% din debitul actual si concentratiile suspensiilor solide peste deversor. Metodele de lucru si masuratorile trebuie aprobate de Consultant.

4.4.5.5.2.9 Bazine anaerobe

Trebuie sa fie cel putin doua bazine in paralel.

Perioada de retentie hidraulica la debit orar de varf pe timp uscat trebuie sa fie de cel putin 1 ora pentru debitul combinat de apa admisa si namol de reciculare.

4.4.5.5.2.10 Bazine anoxice

Contractorul are libertatea de a alege procesul cu bazine de denitrificare si nitrificare separate sau bazine cu ambele procese efectuate in conditii anoxice si oxice in bazine diferite.

Mai departe, Contractorul are libertatea de a stabili nivelul minim al adancimii bazinelor fata de situatia existenta, care va reduce costurile pomparii.

In cazul bazinelor anoxice separate trebuie sa existe cel putin doua bazine in paralel.

In cazul bazinelor anoxice si oxice combinate trebuie sa existe cel putin patru bazine in paralel.

Procesele corespunzatoare si conditiile de incarcare vor fi asigurate din combinatia celor doua bazine anoxice si celor patru bazine de aerare.

4.4.5.5.2.11 Bazine de aerare

Trebuie sa existe cel putin patru bazine de aerare in paralel.

Aerarea se va realiza cu difuzori de bule fine si vor fi reglate automat pe baza unor masuratori permanente a concentratiei oxigenului in fiecare bazin. Reglajul va fi controlat in fiecare bazin de aerare individual. Contractorul va asigura un sistem de masurare care permite instalatiei sa functioneze la cel mai mic nivel de concentratie a oxigenului in bazine. Masuratorile oxigenului trebuie inregistrate.

Verificarea si intretinerea operatiunilor la difuzori trebuie sa fie posibila fara necesitatea golirii bazinelor. Combinatia intre adancimea bazinelor si mixere trebuie sa asigure un transfer ridicat de oxigen.

Recircularea de la bazinele de aerare catre bazinele anoxice se va regla manual in functie de debitul de intrare si debitul masurat pe fiecare debit de recirculare trebuie sa controleze o recirculare egala pentru fiecare bazin. Masuratorile debitelor trebuie inregistrate.

Debitele egale de la bazinele anoxice la bazinele de aerare vor fi asigurate printr-o proiectare hidraulica a sistemelor de conducte, combinate cu deversoare ajustabile manual in bazinele de aerare. O alternativa ar fi masurarea fiecarui debit combinat cu deversoarele ajustabile in bazinele de aerare.

Conținutul de fosfor continut de apa uzata este scazut, 2.4 - 4 mg/l. Poate aparea insa o creștere in viitor a continutului de fosfor. Pentru a putea permite o crestere ulterioara a nivelului de

concentratie de fosfor la intrare (6 g P/PE/d), dimensionarea actuala a procesului biologic trebuie sa includa pentru viitor posibilitatea adaugarii de reactivi in faza de aerare, pentru a se asigura ca efluentul atinge valorile cerute pentru descarcarea in emisar.

4.4.5.5.2.12 Statia suflante

Capacitatea suflantelor va fi conform cerintelor calculate luand in considerare media actuala, apa, temperatura apei (vara si iarna), temperatura aerului (vara si iarna) etc.

Suflantele existente au fost furnizate conform unui contract incheiat in 1998 si daca este posibil vor fi pastrate. Se intelege ca suflantele pot fi utilizate pentru aerarea de adancime a bazinelor fara modificarea motoarelor.

4.4.5.5.2.13 Bazinele de decantare finala

Bazinele de decantare finala vor fi proiectate in asa fel incat se poate obtine eficient retentia namolului. In plus, concentratia de namol de recirculare in exces trebuie sa fie ridicata pentru a obtine costuri de pompare minime. In conditii de operare normala continutul de materie uscata in recircularea namolului trebuie sa atinga 1% SU.

Bazinele de decantare finala vor fi echipate atat cu racloare de suprafata cat si cu racloare de radier. Proiectarea racloarelor trebuie sa fie corespunzatoare cu suprafata decantoarelor. Operatiile din perioadele de inghet nu trebuie sa aiba un impact restrictiv asupra operarii acestor echipamente.

Namolul va fi indepartat din decantor si depozitat in constructii separate.

Namolul va fi indepartat automat separat din fiecare decantor. Debitul de namol va fi masurat in fiecare decantor in parte iar masurarea debitelor va controla egalitatea debitelor din fiecare bazin printr-un by-pass manual pentru a ajustarea individuala a acestora. Controlul asupra debitului total va fi de asemenea ajustabil manual proportional cu debitul de intrare. Debitele vor fi inregistrate continuu.

4.4.5.5.2.14 Statie pompare recirculare namol

Capacitatea pompelor pentru recircularea namolului trebuie sa fie conform cerintelor statiei de epurare propusa. Oricum, capacitatea pompelor de recirculare a namolului trebuie sa asigure minim 100% din debitul maxim al procesului biologic.

Pompele de recirculare a namolului vor fi proiectate astfel incat sa asigure transportul namolului estimat si sa permita operatiuni fara incidente atunci cand concentratia de namol este ridicata.

Continutul de substanta uscata in namolul recirculat trebuie monitorizata permanent in conducta principala de la toate pompele prin masuratori cu ultrasunete.

Masurarea substantei uscate din namol se va realiza separat printr-un circuit de masurare de mici dimensiuni. Calibrarea masuratorii cu apa curata trebuie sa fie posibila de la instalatiile permanente. Concentratia de materie uscata va fi masurata cu o precizie mai buna cu 3% fata de cea actuala. Nivelul maxim de masurare este de 0 - 5% materie uscata.

Concentratia de materie uscata in debitul de namol recirculat si cantitatea de materie uscata recirculata (materie uscata de namol in exces exclusiv) trebuie inregistrata permanent.

4.4.5.5.2.15 Statie pompare namol in exces

Namolul in exces poate fi poate fi obtinut din namolul recirculat atat timp cat este asigurata o pompare constanta a namolului recirculat.

Capacitatea fiecarei pompe de namol in exces trebuie sa corespunda cu conditiile de maxim de incarcare si continutul minim calculat de materie uscata in namol.

Debitul se va masura pe fiecare linie separat. Cantitatea de materie uscata si debitul trebuie inregistrate permanent.

4.4.5.5.2.16 Statie deshidratare namol

Capacitatea sistemului de deshidratare a namolului trebuie sa fie conform productiei calculate de namol a statiei de epurare.

Namolul va fi deshidratat direct de la decantoarele secundare pentru a evita eliberarea fosforului continut de namol. Proiectarea sistemului de deshidratare a namolului trebuie realizata corespunzator.

Deshidratarea continua este acceptata atat timp cat capacitatea echipamentelor corespunde conditiilor de maxim de incarcare si este asigurata capacitatea de regim de asteptare in proportie de 100%.

4.4.5.6 Tratarea si depozitarea nămolului_______________________________________________________

Namolul in exces va fi deshidratat prin adaugare de polimer. Acest lucru se realizeaza in cladirea noua de deshidratare echipata cu doua filtre presa banda (una in functiune si a doua de rezerva). Namolul deshidratat va fi depozitat in cladirea de depozitare a namolului cu capacitate de stocare pentru sase luni. Dupa depozitare va fi transportat la groapa de gunoi a orasului sau, in cazul in care compozitia namolului este conform legislatiei privind utilizarea in agricultura, va fi folosit ca ingrasamant.

Solutia de evacuare a namolului va fi dezvoltata pentru a determina utilizarea namolului in agricultura, conform reglementarilor UE si cu masuri adecvate de siguranta.

4.4.5.7 Investiții finalizate si/sau in derulare

- “Reabilitarea facilitatilor de tratament a apelor uzate pentru protectia Raului Mures, localizata in Arad, Judetul Arad in Romania”, masura ISPA 2000/RO/16/P/PE/011 -proiect in derulare;
- Retele de canalizare - strada Randunicii si strazile adiacente;
- Retele de canalizare in Municipiul Arad - 21 km;
- Retele de canalizare - strada Clopotului si strada Gr. Alexandrescu;
- Proiect BM in derulare - Retele de canalizare in Municipiul Arad, Cartierele Gai, Bujac si Sanicolau Mic;
- Retea pluviala - Sega District.

4.4.5.8 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE CANALIZARE - AGLOMERAREA ARAD EXISTING SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR ARAD AGGLOMERATION

STATII POMPARE ARAD

- SPAU1:
- SPAU2:
- SPAU3:
- SPAU4:
- SPAU5:
- SPAU6:
- SPAU7:

1 pompa Flyght, Q = 300 mc/h, H = 12 m, P = 13.5 kW
2 pompe Flyght, Q = 350 mc/h, H = 15 m, P = 22 kW

2 pompe Flyght, Q = 220 mc/h, H = 8 m, P = 9 kW

2 pompe ACV, Q = 300 mc/h, H = 15 m, P = 75 kW

6 pompe DV5, Q = 850 mc/h, H = 12 m, P = 110 kW

2 pompe Flyght, Q = 1200 mc/h, H = 8 m, P = 58 kW

2 pompe Flyght, Q = 140 mc/h, H = 15 m, P = 4.7 kW
3 pompe Dunarea, Q = 2000 mc/h, H = 15 m, P = 75 kW

PROIECTE EXECUTATE SAU IN CURS DE EXECUTIE:

- 21 km extindere retele existente - executat
- Retele noi de canalizare in cartierele Bujac, Gai, Sanicolaul Mic -in curs de executie

EXECUTED PROJECTS OR ON EXECUTION PHASE:

- 21 km extension of existing networks - executed
- New sewerage network in Bujac, Gai, Sanicolaul Mic areas - on execution phase

- SPAU8: 2 pompe Flyght, Q = 240 mc/h, H = 15 m, P = 5.9 kW
- SPAU9: 3 pompe Flyght, Q = 240 mc/h, H = 15 m, P = 11 kW
- SPAU10: 3 pompe WILO, Q = 140 mc/h, H = 8 m, P = 9 kW
- SPAU11: 6 pompe MW, Q = 300 mc/h, H = 8 m, P = 18.5 kW

SEWERAGE PUMPING STATIONS ARAD

- SPAU1:
- SPAU2:
- SPAU3:
- SPAU4:
- SPAU5:
- SPAU6:
- SPAU7:

ARAD

1 Flyght pump, Q = 300 mc/h, H = 12 m, P = 13.5 kW
2 Flyght pumps, Q = 350 mc/h, H = 15 m, P = 22 kW

2 Flyght pumps, Q = 220 mc/h, H = 8 m, P = 9 kW

2 ACV pumps, Q = 300 mc/h, H = 15 m, P = 75 kW

6 DV5 pumps, Q = 850 mc/h, H = 12 m, P = 110 kW

2 Flyght pumps, Q = 1200 mc/h, H = 8 m, P = 58 kW

2 Flyght pumps, Q = 140 mc/h, H = 15 m, P = 4.7 kW
3 Dunarea pumps, Q = 2000 mc/h, H = 15 m, P = 75 kW

- SPAU8: 2 Flyght pumps, Q = 240 mc/h, H = 15 m, P = 5.9 kW
- SPAU9: 3 Flyght pumps, Q = 240 mc/h, H = 15 m, P = 11 kW
- SPAU10: 3 WILO pumps, Q = 140 mc/h, H = 8 m, P = 9 kW
- SPAU11: 6 MW pumps, Q = 300 mc/h, H = 8 m, P = 18.5 kW

STATIE EPURARE ARAD (Proiect ISPA in curs de executie):

- Qzi max = 84000 mc/zi
- Capacitate: 225000 persoane echivalente
- Tratare mecano-biologica si eliminare N si F

WASTE WATER TREATMENT PLANT ARAD (ISPA Project on execution phase):

- Qday max = 84000 mc/day
- Capacity: 225000 equivalent persons
- mechanical, biological and nutrient removal stages

LEGENDA / LEGEND

SPAU

CSP

CMex

•

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA WASTE WATER PUMPING STATION

CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE CAMIN MENAJER EXISTENT

EXISTING SEWAGE MANHOLE

CAMIN MENAJER PROIECTAT

DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

- Conducta refulare PEID De 125 mm, L = 2500 m - conducta refulare de la SPAU1 Fantanele
- Pressure pipe PEID De 125 mm, L = 2500 m - pressure pipe from SPAU1 Xxxxxxxxx

Xxxx (1+1) Qtot = 7 l/s

H = 20.00 mCA P = 2.2 kW

RETEA CANALIZARE ARAD

- Existent:
- menajer: L = 257 km
- unitar: L = 40 km
- pluvial: L = 160 km

SEWERAGE NETWORK ARAD

- Existing:
- domestic: L = 257 km
- unitary: L = 40 km
- pluvial: L = 160 km

- Conducta refulare PEID De 125 mm, L = 2500 m - conducta refulare de la Xxxx Xxxxxxxxxxxx -executata prin program OG7
- Pressure pipe PEID De 125 mm, L = 2500 m - pressure pipe from Xxxx Xxxxxxxxxxxx - executed by OG7 programme

RETEA CANALIZARE VLADIMIRSCU

- Retea noua de canalizare - PVC De 250, L = 8.2 km - executata prin program OG7 SEWERAGE NETWORK VLDAIMIRESCU
- New sewerage network - PVC De 250, L = 8.2 km - executed by OG7 programme

- Conducta refulare PEID De 125 mm, L = 410 m - conducta refulare de la SPAU2 Fantanele
- Pressure pipe PEID De 125 mm, L = 410 m - pressure pipe from SPAU2 Fantanele

4.4.6.1 Clusterul de apa uzata Arad

Introducere

Clusterul de apă uzată Arad a fost împărțit, pentru o mai ușoară referire, în 6 tronsoane separate pe baza colectoarelor principale de legătură, după cum urmează:

1. Fântânele: Obiectul unei analize separate de opțiuni și investiții incluse în Aplicația de finanțare din Fondul de Coeziune. Pentru informare: conducta de transfer ape uzate va urma traseul drumului județean de la Fântânele la Arad.
2. Comuna Vladimirescu: Aglomerarea Xxxxxxxxx X- Xxxxx (satul ramas din cadrul comunei Vladimirescu) va fi conectat la rețeaua de la Vladimirescu și apoi se va folosi conducta principală existentă de transfer ape uzate la Arad, care a fost instalată cu finanțare din partea unui program guvernamental;
3. De la Horia la Arad: Această conductă de transfer/de refulare are o lungime destul de mare de-a lungul drumului județean de la Horia la Arad. Nici o altă localitate nu este disponibilă pentru a fi conectată la acest tronson;
4. De la Zimandu Nou la Arad: Această conductă de transfer/de refulare va fi conectată la Andrei Șaguna (parte a aglomerării Zimand Nou) Zimand Cuz și Livada. Conducta de transfer/de refulare va urma traseul drumului E671 de la Zimandu Nou la rețeaua din Arad;
5. De la Șofronea la Arad: Această conductă de transfer/de refulare are o lungime destul de mare și s-a propus să fie instalată de-a lungul drumului județean Curtici-Șofronea - Arad, din nou nu există alte localități care să fie conectate la acest tronson;
6. De la Felnac la Arad: va conecta localitățile Felnac și Zădăreni prin intermediul unei singure conducte de refulare de la Felnac la Arad. Localitățile rămase și localizate de-a lungul acestei rute de transfer sunt mici și vor fi prevăzute cu soluții locale adecvate, ca de exemplu fose septice.

Au fost efectuate analize de opțiuni separate pentru fiecare dintre tronsoanele menționate mai sus, cuprinzând epurarea locală și schema de transfer regional la stația de epurare de la Arad.

Ipoteze de lucru

Au fost emise următoarele ipoteze de lucru privind dimensiunile stațiilor de tratare și lungimea conductelor de canalizare.

TABEL 4.4-10Ipoteze de lucru privind dimensiunile stațiilor de tratare

Nr. crt.	Sectiunea	Populatia (2002)	Populatie echivalenta estimataSEAU	Lungimea conductelor de transfer m
1	Fantanele	2,224	2,500	2,500
2	Vladimirescu (Mandrulic & Cicir	2,016	2,300	3,500
3	Horia	2,278	2,500	7,000
4	Zimand Nou & Andrei Siguna	3,305	3,500	9,000 (pana la Arad)

Nr. crt.	Secțiunea	Populația (2002)	Populație echivalenta estimataSEAU	Lungimea conductelor de transfer m
	Zimand Cruz	1,184	1,400	Conducta de transfer traverseaza localitatea
	Livada	1,369	1,600	1,500
5	Sofronea	1,955	2,250	7,000
6	Felnac	2,620	2,800	4,000 pana la Zadareni
	Zadareni	2,104	2,500	7,000 pana la Arad

Analiza riscului

Au fost trecute in revista toate riscurile asociate cu obtinerea aprobarilor, constructia si operarea facilitatilor existente pe durata constructiei celor noi. Riscurile au fost masurate de la 1 la 5, 1 insemnand un risc foarte scazut si 5 risc foarte mare sau de neacceptat.

Acces: marcata cu risc scazut pentru solutia de tratare regionala si risc mediu pentru solutia cu tratament local, deoarece nu s-au identificat terenuri disponibile sau receptori pentru efluenti.

Teren: marcata cu risc scazut pentru solutia de tratare regionala si risc mediu spre ridicat pentru solutia cu tratament local.

Colectoare de transfer: colectoarele de transfer au lungimi ce variaza de la relativ scurte la medii, totusi toate colectoarele de transfer pot fi pozate pe marginea drumurilor judetene. Nu s-a asociat nici un risc cu solutia de tratare locala.

Autorizatii: considerate a fi de un risc mic pentru toate optiunile.

Mediu: Exista un risc mai mare legat de mediu pentru solutia cu SE locala comparativ cu schema pentru transferul apelor uzate catre reteaua din Arad.

Constructie: Vazut cu un risc scazut pentru toate optiunile, deoarece datele disponibile sugereaza ca nu exista nici un risc asociat cu apa subterana sau cu solul. Riscul asociat construirii colectorului principal de transfer este considerat mic.

TABEL 4.4-11Analiza riscului

Optiunea	Acces	Teren	Colectoare de transfer	Autorizatii	Mediu	Constructie	Risc
Tratament local	3	4	1	2	3	2	15
Schema regionala	2	2	3	2	2	2	13

Analiza valorii actualizate

Rezultatele analizei sunt sintetizate in tabelul urmator:

Nr. Crt.	\| Descriere	Opțiune	Costuri capitale Euro	Valoare actualizata Euro
1	Fantanele	Tratament local	772,840	1,236,492
		Schema regionala	350,000	561,068
2	Vladimirescu	Tratament local	727,660	1,175,412
		Schema regionala	612,000	791,662
3	Horia	Tratament local	772,840	1,236,492
		Schema regionala	936,000	1,113,898
4	Zimand Nou	Tratament local	2,092,620	3,371,662
		Schema regionala	1,548,000	2,070,135
5	Sofronea	Tratament local	716,365	1,160,004
		Schema regionala	936,000	1,093,178
6	Felnac	Tratament local	1,613,450	2,563,126
		Schema regionala	1,512,000	1,913,033

Concluzii si recomandari

Ambele analize, și cea de risc și cea financiară susțin implementarea unei abordări regionale pentru localitățile învecinate municipiului Arad. Este evident faptul că municipiul Arad se va dezvolta de-a lungul drumurilor bune de acces, acolo unde se vor instala aceste conducte de transfer. Acest lucru va face schema regională mult mai atractivă având în vedere faptul că localitățile vor putea fi conectate la conducta de refulare de transfer sau la colectoarele principale, pe baza unor costuri relativ mici, din moment ce acestea sunt proiectate ținând cont de o extindere ulterioară.

4.4.6.2 Analiza optiunilor si evaluarea riscurilor - Comuna Fantanele

Comuna Fantanele se compune din patru sate separate, prezentate in tabelul urmator:

TABEL 4.4-13Populatia comunei Fantanele si a localitatilor apartinatoare

Satul	Populatia (conform recensamantului din 2002)
Tisa Noua	962
Frumuseni Fantanele	1,563
Alunis Fantanele	943
Fantanele	2,224

Aceste sate nu formeaza o aglomerare in conditiile descrise in Directiva EU 91/271/EEC. Propunerea facuta la nivel de Master Plan a fost pentru includerea satului Fantanele in clusterul pentru ape uzate Arad prin transferul apelor uzate din aceasta localitate in reteaua de canalizare a orasului Arad.

1. Sa nu facem nimic sau sa amanam investitiile;
2. Epurarea pe plan local a apelor uzate;
3. Conectarea la reteaua de canalizare din Arad.

Optiunea 1: Epurare Locala

Prevederea unei statii de epurare secundara de mici dimensiuni care sa descarece efluentul in raul Mures. Facilitatile vor fi proiectate cu posibilitate pentru extindere in cazul in care si alte sate care compun comuna Fantanele vor fi incluse in cele din urma intr-un cluster de ape uzate regional.

Optiunea 2: Conectarea la reteaua de canalizare din Arad

Propunerea identificata si acceptata in Master Planul pentru judet necesita executia unui colector de transfer, doua statii de pompare pentru transferul apelor uzate si o camera de echilibru subterana necesara balansarii debitelor de varf transferate catre reteaua de canalizare a orasului Arad. Conform proiectului preliminar, colectorul de transfer are o lungime relativ scurta, de numai

2.5 km.

Analiza riscului

Acces: Optiunea 1 a fost marcata cu risc mediu, deoarece trebuie gasit teren si drum de acces pentru noua SE. Optiunea 3, transferul apelor uzate in reteauza orasului Arad, este considerata cu risc scazut.

Teren: Optiunea 2 a fost marcata cu risc mare, deoarece terenul pentru noua SE trebuie achizitionat de catre municipalitatea locala, iar transferul efluentului catre raul Mures trebuie sa se faca gravitational.

Colectoare de transfer: Colectorul de transfer nu are o lungime mare si este proiectat la un diametru relativ mic, pentru a facilita viteza de transfer, prin urmare optiunea a fost evaluata cu un risc scazut, spre mediu.

Autorizatii: considerate a fi de un risc mediu pentru optiunea 1 si cu risc relativ scazut pentru optiunea 2.

Mediu: Exista un risc mai mare legat de mediu pentru solutia cu SE locala comparativ cu schema pentru transferul apelor uzate catre reteaua din Arad.

Constructie: Vazut cu un risc scazut pentru ambele optiuni, deoarece datele disponibile sugereaza ca nu exista nici un risc asociat cu apa subterana sau cu solul. Riscul asociat construirii colectorului principal de transfer este considerat mic.

TABEL 4.4-14Analiza riscului

Opțiunea	Acces	Teren	Colectoare de transfer	Autorizații	Mediu	Construcție	Risc
Optiunea 1	3	3	1	3	3	2	15

Opțiunea 2

Exista un riscuri semnificative in implementarea optiunii 1, tratarea locala a apelor uzate, deoarece gasirea unui amplasament corespunzator pentru facilitati va fi foarte dificila.

Analiza valorii actualizate

Analizele efectuate pentru ambele optiuni au fost supuse unei reviuziri finale. Estimarile pentru solutia de transfer a apelor uzate catre reteaua din Arad au fost facute pe baza costurilor estimate in studiul de fezabilitate. Estimarile pentru optiunea 1, epurarea locala a apelor uzate, au fost derivate din costurile unitare prezentate in anexa la acest studiu de fezabilitate. In orice caz, costurile totale nu includ si pretul pentru achizitionarea terenului care va fi in mod sigur necesara.

Rezultatele analizei sunt sintetizate in tabelul urmator:

TABEL 4.4-15Analiza valorii actualizate

Opțiunea	Costuri capitale Euro	Valoare actualizata Euro
Optiunea 1 - Tratament local pentru apele uzate	772.840	1.236.492
Opțiunea 2 - Transferul apelor uzate in rețeaua de canalizare din Arad	350,000	561,068

Concluzii

Atat analiza riscului cat si analiza valorii actualizate confirma recomandarea facuta in Master Planul pentru judet, adica transferul apelor uzate din localitatea Fantanele in reteaua de canalizare a orasului Arad. Celelalte sate care compun comuna vor avea fie facilitati locale corespunzatoare, cu transportul continutului tancurilor septice catre SE din Arad, fie vor fi prevazute cu mici statii de epurare compacte dupa faza 2, cand vor fi disponibile fonduri de finantare.

VARIANTE TEHNOLOGICE ANALIZATE PENTRU REABILITAREA RETELELOR DE CANALIZARE IN MUNICIPIUL ARAD

a. Tehnici de reabilitare a retelelor prin metode nedistructive

a.1. Reabilitarea retelelor de canalizare prin camasuire

Aceasta metoda se poate aplica retelelor de ape uzate pluviale si industriale, vizitabile sau nevizitabile, cu diametre cuprinse intre 80-2,400 mm. Metoda nu necesita realizarea de sapaturi deschise si presupune o diagnosticare prealabila a retelei (prin vizitare televizata, realizarea unor

profile longitudinale, stabilirea parametrilor fizico-chimici si a debitului curgerii, prezenta sau nu a apei freatice etc.) precum si unele lucrari pregatitoare.

Procesul tehnologic presupune urmatoarele etape principale:

- preimpregnarea camasii

- derivatia efluentilor

- stabilirea modului de aplicare (inversiune sau tractare)

- intarire prin polimerizare

- refacerea racordurilor

- punerea in functiune fara asteptare

- controlul calitatii.

a.2. Reabilitarea retelelor de canalizare prin tubare

Reabilitarea retelelor de canalizare prin tubare se poate realiza prin impingere sau tractiune a elementelor scurte de teava asamblate etans, prin tractiunea unui tub lung sau prin rulare elicoidala.

Aceasta metoda se poate aplica retelelor de canalizare ape uzate, pluviale si industriale, vizitabile sau nevizitabile, cu diametre cuprinse intre 100-3,000 mm. Metoda nu necesita realizarea de sapaturi deschise si presupune o diagnosticare prealabila a retelei (prin vizitare televizata, realizarea unor profile longitudinale, stabilirea parametrilor fizico-chimici si a debitului curgerii, prezenta sau nu a apei freatice etc.) precum si unele lucrari pregatitoare.

Etape de lucru:

- deschiderea unui sant de lucru (daca este necesar)

- tubarea propriu - zisa

- injectarea golului intre tubul existent si tubul nou

- refacerea racordurilor

- punerea in functiune fara asteptare

- controlul calitatii materialelor si lucrarilor prevazute

Limite tehnice:

- diminuarea sectiunii utile

- diametrul secțiunii 100 - 3,000 mm

a.3. Reabilitarea retelelor de canalizare prin injectare pentru etansare

Acest procedeu se aplica pentru reabilitarea retelelor de canalizare ape uzate pluviale si industriale, vizitabile (pentru toate tipurile de sectiuni) sau nevizitabile (sectiuni circulare).

Metoda necesita diagnosticarea retelei si lucrari pregatitoare (curatirea foarte ingrijita).

Limitele tehnice:

- reparatii punctuale si nu tratare globala
- limite tehnice de etanseitae
- nu se aplica la fisurile logitudinale ale retelelor nevizitabile
- nu se aplica in cazul defectelor masive
- se realizeaza o ameliorare in limite acceptabile a rezistentelor mecanice.

Pentru reabilitarea retelelor de canalizare ape uzate, pluviale si industriale se folosesc doua metode:

- uscata (masina de proiectare cu rotor)

- umeda (masina cu piston)

Aceasta metoda presupune diagnosticarea retelei si lucrari pregatitoare de curatire precum si tratarea infiltratiilor.

Limite tehnice:

- nu se aplica pentru tratarea fisurilor longitudinale

- nu se aplica in cazul defectelor masive

- se realizeaza o ameliorare in limite acceptabile a rezistentelor mecanice.

a.5. Reabilitarea retelelor de canalizare prin montarea de elemente prefabricate (carcase)

Metoda poate fi aplicata retelelor de canalizare ape uzate, pluviale si industriale, vizitabile (pentru toate tipurile de sectiuni).

Metoda poate fi distructiva sau nedistructiva, presupunind atit diagnosticarea prealabila cit si lucrari pregatitoare (curatire, frezare obstacole, tratarea infiltratiilor).

Limite tehnice:

- diminuarea sectiunii utile

- necesitatea unei bune alinieri in plan si profil

b. Tehnici de reabilitare a retelelor prin metode distructive

b.1. Reabilitarea retelelor de canalizare prin expandare

Procedeul consta in spargerea retelei de canalizare si introducerea noii tubulaturi asamblate si se poate realiza prin expandare statica (cilindrii hidraulici) sau expandare dinamica (prin percutie).

Aceasta metoda poate fi folosita pentru retele de canalizare ape uzate pluviale si industriale cu sectiuni circulare cuprinse intre Dn 100 - 900 mm.

Metoda este recomandata retelelor puternic degradate ce pot prezenta ovalizari, prabusiri, obturari sau decalari, fiind necesara atit diagnosticarea prealabila a retelei cit si unele lucrari pregatitoare (necesitatea de a trece un ac in cazul tehnologiilor prin tragere, oprirea efluentilor si izolarea bransamentelor).

Limite tehnice:

- este neaplicabila la conducte neexpandabile

- necesitatea de a lua in calcul conditiile imediat inconjuratoare (apropierea de alte retele, terenuri dure)

- nu se aplica in cazul acoperirilor reduse

b.2. Reabilitarea retelelor de canalizare prin procedeul MANGE-TUBE (microtunelare)

Acest procedeu presupune realizarea unui microtunel pe traseul de canalizare existent, cu pastrarea axei sau a firului de apa.

Pentru aplicarea acestei tehnici de reabilitare este necesara atit diagnosticarea retelei si cunoasterea zonei din imediata apropiere cit si realizarea unor lucrari pregatitoare (devierea sau blocarea efluentilor, pregatirea unor punti singulare - bransamente, camine etc.)

Limite tehnice:

- diametrul minim al noii canalizari Dn 300 mm

- nu se aplica in cazul acoperirilor reduse

Proiectantul, la cerearea beneficiarului, va pune la dispozitia acestuia lista unor firme specializate in lucrari de reabilitare a retelelor de canalizare folosind procedeele mai sus mentionate.

In functie de conditiile specifice retelelor propuse spre reabilitare, in functie de disponibilitatea acestor tehnologii pe piata din Romania si in functie de durata de viata si fiabilitatea garantate de ofertanti, aceste tehnologii pot fi utilizate ca alternative la solutia clasica de reabilitare prin sapatura deschisa.

VARIANTE ANALIZATE PRIVIND CONDUCTELE UTILIZATE PENTRU EXTINDEREA RETELELOR DE CANALIZARE IN MUNICIPIUL ARAD SI LOCALITATEA FANTANELE

Retelele pentru canalizare se pot realiza folosind conducte din beton, PVC de canalizare sau poliesteri armati cu fibra de sticla.

Varianta I - Tuburi prefabricate din beton (cu etansare uscata)

Conductele din tuburi prefabricate din beton prezinta avantajul unui pret de cost scazut. Dezavantaje:

- greutate mare pe metru liniar si deci manevravilitate scazuta
- numar mare de imbinari
- aceste tuburi se pot deteriora usor
- etanseitate scazuta

Varianta II - Tuburi din PVC de canalizare

Conductele din PVC de canalizare prezinta urmatoarele avantaje:

- greutate redusa pe metru liniar
- cresterea vitezei de realizare a retelei
- etanseitate buna la imbinari
- rezistenta la agresivitatea apelor uzate
- rugozitate redusa

Dezavantaje:

Pret de cost mai ridicat fata de tuburile din beton.

Varianta III - Tuburi din rasini poliesterice armate cu fibra de sticla

Conductele din rasini poliesterice armate cu fibra de sticla prezinta urmatoarele avantaje:

datorita imbinarilor uscate cu manson si garnitura, se asigura o etansare uniforma, usor de realizat

au o greutate mai mica fata de tuburile din beton

rezistenta hidraulica foarte mica din cauza netezimii peretilor, comparabila cu cea a conductelor din PVC si polietilena

au prefabricate toate piesele de legatura si caminele de vizitare pe conducta nu necesita izolatii interioare si exterioare

Dezavantaje:

- tuburile din poliesteri armati cu fibra de sticla in comparatie cu cele din polietilena de inalta densitate si PVC sunt mai grele si, in functie de furnizori, relativ mai scumpe.

Pentru realizarea sistemului de canalizare se propune folosirea conductelor din PVC pentru colectoarele cu curgere gravitational.

Pentru conductele de refulare de la statiile de pompare a apelor uzate menajere se propune folosirea conductelor din polietilena de inalta densitate.

Pentru diametre ale conductelor de refulare mai mari de 300 mm, costul realizarii lucrarilor utilizand conducte din pioliesteri armati cu fibra de sticla este comparabil cu cel al conductelor din polietilena.

Pentru diametrele mici ale retelelor reabilitate (mai mici de 300 mm), este propusa executia cu transee deschise. Pentru diametre ale conductelor mai mari de 400mm, au fost considerate tehnologii de reabilitare fara desfacerea carosabilului.

4.4.7 Descrierea investitiei

4.4.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRĂRILE PROPUSE DE CANALIZARE - AGLOMERAREA ARAD

PROPOSED WORKS FOR SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR ARAD AGGLOMERATION

ARAD

RETEA CANALIZARE ARAD - Reabilitare: L = 16.562 km - Extindere: L = 30.052 km

- Refulare: L = 1.953 km

SEWERAGE NETWORK ARAD

- Rehabilitation: L = 16.562 km

- Extension: L = 30.052 km

- Waste water outlet pipe: L = 1.953 km

LEGENDA / LEGEND

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA EXISTENTA SPAU EXISTING WASTE WATER PUMPING STATION

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA PROIECTATA SPAU DESIGNED WASTE WATER PUMPING STATION

CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

CAMIN MENAJER PROIECTAT

CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA

’ EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA

REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA

DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE

’ WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

RETEA CANALIZARE FANTANELE

- Retea noua de canalizare - PVC De 250, L = 8.173 km
- Conducta refulare apa uzata menajera, L = 2.637 km

SEWERAGE NETWORK FANTANELE

- New sewerage network - PVC De 250, L = 8.173 km
- Waste water outlet pipe, L = 2.637 km

4.4.7.2.1 Reabilitare retea canalizare - Municipiul Arad

Retelele de canalizare care vor fi reabilitate sunt impartite pe strazi (tronsoane), diametre, lungimi, materiale din care sunt executate si vechimea retelei. Reabilitarea sistemului de colectare a apelor uzate este justificata de starea proasta a acestor retele de canalizare existente: pante mici, interconectari gresite si conducte inecate, vechime mare a conductelor avand multe sparturi, diametre prea mici, functionare strangulata datorita radacinilor copacilor. Nivelul infiltratiilor in reteaua de canalizare rezultat in urma inspectiilor si a calculelor efectuate este de asemenea un motiv pentru reabilitarea acestor conducte. Reabilitarea va fi executata pe cat posibil folosind solutii de reabilitare fara a utiliza clasica solutie cu transee deschise.

Sunt propuse pentru reabilitare:

- Camine de vizitare pe rețeaua de canalizare, Dn 25 cm * Dn 60 cm, total = 348 buc.
- Racordarea proprietatilor la reteaua de canalizare se va realiza cu conducte PVC-SN4, Dn 160, total = 871 buc.

In tabelul de mai jos sunt trecute retelele de canalizare ce se vor inlocui/reabilita, defalcate pe strazi (tronsoane), diametre, lungimi pe strazi, material existent si vechimea retelei.

TABEL 4.4-16 Reabilitare retea canalizare - Municipiul Arad

Nr. crt.	Denumire strada	Tronson	Lungime [m]	Diametru existent [mm]	Material existent	Vechimea retelei	Diametru propus [mm]
1	Pionierilor	Grivitei -Saguna	736	300	Beton	60 ani	300
2	Dorobantilor	Padurii -Saguna	889	300	Beton	60 ani	300
3	Decebal		679	175	Bazalt	70 ani	315
3	Bvd.		202	175	Bazalt	71 ani	400
	Bvd.		202	175	Bazalt	71 ani	400
4	Marasesti	Piata Spitalului-Episcopiei	918	400	Beton	40 ani	400
5	Xxxxxx Xxxxx	Xxxxxx Xxxxxx-Marasesti	285	175	Bazalt	40 - 50 ani	250
6	Closca	Piata M. Viteazu - Revolutiei	177	175	Bazalt	50 ani	315
7	Piata M. Xxxxxxx	X. Xxxx X- Xxx. Xxxx	117	175	Bazalt	51 ani	315
8	Liviu Rebreanu		1424	400	Beton	30 ani	400
9	Tribunul Axente	Cozia -Prepandiei	175	175	Bazalt	40 ani	250

Nr. crt.	Denumire strada	Tronson	Lungime [m]	Diametru existent [mm]	Material existent	Vechimea retelei	Diametru propus [mm]
10	Blaga Lucian	Revolutiei -Sebesului	212	175	Beton	60 ani	315
11	Xxxxxx Xxxxxx	Episcopiei - L. Blaga	170	175	Bazalt	60 ani	250
12	D. Xxxxxxxxxxxx	X. Xxxxx X-Xxxxxxxxxxx	302	250	Beton	50 ani	250
13	Xxxxx Xxxxxxx	Xxxxxxxxxxxx -Pta. Catedralei	314	175	Bazalt	60 ani	315
14	Sinagogii	Tr. Dobra -Cozia	61	175	Bazalt	70 ani	250
15	Saguna Andrei	Mal Mures -Spitalului	\| 2228	600	Beton	80 ani	600
16	Xxxxxx Xxx.	Xxxxxx Xxxxxx-M. Eminescu	189	175	Bazalt	70 ani	250
17	Xxxxxx Xxxxxx	X. Xxxxx X- X. Xxxxx	249	200	Beton	60 ani	315
18	A.Vlaicu	F. Frumos -P.ta Garii	\| 2783	600	Beton	30 ani	600
19	Revolutiei Bvd.	P-ta Podgoria - P.ta A. lancu	2762	500	Beton	60 ani	500
20	Prunului	Soimului -terminare	1040	500	Beton	50 ani	500
21	Cartier Micalaca		650				300
	TOTAL		16,562

4.4.7.2.2 Extindere retea canalizare - Municipiul Arad

Se propun pentru extindere:

- Camine de vizitare pe reteaua de canalizare, Dn 25 cm, total = 803 buc.

- Racordarea proprietatilor la reteaua de canalizare se va realiza cu conducte PVC-SN4, Dn 160, total = 1,862 buc.

S-au propus 6 statii de pompare apa uzata menajera si 6 conducte de refulare aferente.

Datorita conformatiei terenului natural, este necesara montarea a 6 statii de pompare ape uzate menajere dupa cum urmeaza:

- Statie de pompare ape uzate menajere 6 Vanatori, echipata cu Grup de pompare cu (1+1) electropompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Q = 15.28 l/s, H = 10.0 mCA, P = 4.0 kW, n = variabila. Constructia statiei de pompare este cheson din beton armat cu diametrul de 3.0 m. Conducta de refulare este din PEID, Pn 6 cu diametrul De 160 mm si lungimea de 804 m.

- Statie de pompare ape uzate menajere Postei, echipata cu Grup de pompare cu (1+1) electropompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Q = 2.5 l/s, H = 13.0 mCA, P = 1.0 kW, n = 2820 rot/min. Constructia statiei de pompare cuva din beton armat cu

dimensiunile 1.60x1.60m. Conducta de refulare este din PEID, Pn 6 cu diametrul De 63 mm si lungimea de 255 m.

Statie de pompare ape uzate menajere Timisorii, echipata cu Sistem de separare solide complet echipat, cu grup de pompare cu (1+1) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q = 42.62 l/s, H = 6.0 mCA, P = 6.5 kw, n = variabila. Constructia statiei de pompare este cuva din beton armat cu diametrul de 3.0 m. Conducta de refulare este din PEID, Pn 6 cu diametrul De 250 mm si lungimea de 111 m.

Statie de pompare ape uzate menajere Str. Zoe, echipata cu Grup de pompare cu (1+1) electropompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Q = 8.9 l/s, H = 8.0 mCA, P = 1.8 kW, n = 2820 rot/min. Constructia statiei de pompare este cheson din beton armat cu diametrul de 3.0 m. Conducta de refulare este din PEID, Pn 6 cu diametrul De 125 mm si lungimea de 287 m.

Statie de pompare ape uzate menajere Str. Marului, echipata cu Grup de pompare cu (1+1) electropompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Q = 4.27 l/s, H = 14.0 mCA, P = 2.8 kW, n = 2895 rot/min. Constructia statiei de pompare este cheson din beton armat cu diametrul de 1.50 m. Conducta de refulare este din PEID, Pn 6 cu diametrul De 90 mm si lungimea de 485 m.

Statie de pompare ape uzate menajere Str. Fecioarei, echipata cu Grup de pompare cu (1+1) electropompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Q = 3.0 l/s, H = 3.0 mCA, P = 1.5 kW, n = 1355 rot/min ,inclusiv instalatii electrice. Constructia statiei de pompare este din elemente prefabricate din beton cu diametrul de 1.5 m. Conducta de refulare este din PEID, Pn 6 cu diametrul De 63 mm si lungimea de 11 m.

In tabelul de mai jos, sunt centralizate strazile din Arad care nu detin retele de canalizare, lungimea strazilor si lungimea canalelor propuse, pe strazi si diametrul propus.

TABEL 4.4-17Extindere retea canalizare - Municipiul Arad

Nr.	Nume strada	Diametru propus [mm]	Lungime propusa [m]	Material propus
1	6 Vanatori	250	366	PVC
2	6 Vanatori	300	1264	PVC
3	6 Vanatori	500	562	PVC
4	A. M. Gutennbrunn	250	638	PVC
5	Xxx Xxxxx	250	444	PVC
6	Ion Agarbiceanu	250	200	PVC
7	Alexandru Volta	250	100	PVC
8	Argesului	250	160	PVC
9	Armoniei	250	407	PVC
10	Artarului	250	85	PVC
11	Xxxxxxx Xxxxxx	250	220	PVC
12	Aviatiei	250	240	PVC
13	Xxxxxxxxx Xxxxxx	250	135	PVC
14	Bagdasar	250	465	PVC
15	Barbu Lautaru	250	567	PVC
16	Barbu Lautaru	400	315	PVC
17	Xxxxxx Xxxxxxxxx	250	256	PVC

Nr.	Nume strada	Diametru propus [mm]	Lungime propusa [m]	Material propus
18	Constantin Brancusi	250	220	PVC
19	Bulgara	250	52	PVC
20	Xxxxx Xxxx	250	325	PVC
21	Calea Timisorii	300	712	PVC
22	Caminului	250	79	PVC
23	Campia Turzii	400	900	PVC
24	Campul Hipodrom	250	481	PVC
25	Dimitrie Cantemir	250	222	PVC
26	Caprioarei	400	122	PVC
27	Castanilor	250	237	PVC
28	Cedrului	250	487	PVC
29	Xxxxx X- Xxxxx	500	384	PVC
30	Codrii Cosminului	250	84	PVC
31	Colonistilor	400	781	PVC
32	Coltisor	250	106	PVC
33	Constanta	250	163	PVC
34	Constitutiei	250	1288	PVC
35	Constitutiei	300	399	PVC
36	Constitutiei	400	374	PVC
37	Corabiei	250	79	PVC
38	Crisului	250	688	PVC
39	Cuptorului	250	68	PVC
40	Dobrogea	250	569	PVC
41	Dogarilor	250	202	PVC
42	Dumbrava Rosie	250	45	PVC
43	Economului	250	174	PVC
44	Xxxxx Xxxx	250	372	PVC
45	Exterior	250	236	PVC
46	Fecioarei	250	423	PVC
47	Filotei	250	188	PVC
48	Gheorghe Lazar	250	38	PVC
49	Gradina Postei	250	1008	PVC
50	Hateg	250	117	PVC
51	Hector	250	192	PVC
52	Iasomiei	400	280	PVC
53	Iederei	250	60	PVC
54	Leandrului	250	80	PVC
55	Xxxxx Xxxxxxx	250	530	PVC
56	Letitia	250	236	PVC
57	Luminii	250	354	PVC
58	Maciesului	250	49	PVC

Nr.	Nume strada	Diametru propus [mm]	Lungime propusa [m]	Material propus
59	Magnoliei	250	77	PVC
60	Magurei	250	100	PVC
61	Marului	250	950	PVC
62	Xxxxxxxxxxxx Xxx	250	274	PVC
63	Meseriei	250	224	PVC
64	Xxxxxxxxxx Xxxx Xxxxxx	250	211	PVC
65	Molidului	250	438	PVC
66	Mosilor	250	57	PVC
67	Muscatei	250	82	PVC
68	Oradea	250	90	PVC
69	Orastie	250	67	PVC
70	Orfeu	250	103	PVC
71	Orhideelor	250	50	PVC
72	Ovidiu	250	117	PVC
73	Padurii	250	484	PVC
74	Pinului	250	107	PVC
75	Plugarilor	250	70	PVC
76	Podgoriei	250	416	PVC
77	Podului	250	422	PVC
78	Pompei	250	321	PVC
79	Porumbacului	250	288	PVC
80	Primaverii	250	273	PVC
81	Robanesti	250	223	PVC
82	Romei	250	62	PVC
83	Rosmarinului	250	208	PVC
84	Salcuta	250	150	PVC
85	Satelit	250	0	PVC
86	Satelit	400	117	PVC
87	Xxxxx Xxxxxx	250	98	PVC
88	Simbolului	250	73	PVC
89	Siretului	250	110	PVC
90	Siriei	250	400	PVC
91	Slanic	250	70	PVC
92	Somesului	250	488	PVC
93	Spicului	250	298	PVC
94	Xxxxxx Xxxxxxxx	250	435	PVC
95	Sunatoarei	250	60	PVC
96	Toporas	250	146	PVC
97	Xxxx Xxxxxx	250	230	PVC
98	Troiei	250	200	PVC
99	Universului	250	89	PVC

★ ★

I:T«LⁱJair|

Nr.	Nume strada	Diametru propus [mm]	Lungime propusa [m]	Material propus
100	\| Vadului	250	162	PVC
101	\| Veseliei	250	292	PVC
102	Viitorului	250	142	PVC
103	Vulturilor	250	245	PVC
104	Zoe TOTAL	250	708 30,052	PVC

4.4.7.2.3 Sistem nou de canalizare in localitatea Fantanele

In localitatea Fantanele nu exista retea de canalizare si nici statie de epurare.

Se propune:

- retea de canalizare noua, alcatuita din conducte PVC-SN4 si SN8, Dn 250 mm in lungime de 8,173 m.

- Camine de vizitare pe reteaua de canalizare, Dn 25 cm, total = 191 buc.

- Racordarea proprietatilor la canalizare cu conducte PVC-SN4, Dn 160 mm total = 410 buc.

S-au propus 2 statii de pompare apa uzata menajera si 2 conducte de refulare aferente. Ambele conducte de refulare transfera apele uzate la sistemul Arad (prevazut cu statie de epurare). Datorita conformatiei terenului natural, este necesara montarea a 2 statii de pompare ape uzate menajere:

- SPAU1 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 7.0 l/s, H = 19.0 mCA, P = 4.0kw, n =2925 rot/min. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 3000, cu h = 5 m. Conducta de refulare de la SPAU 1, este din PEID, Pn 6 cu diametrul De 125 mm si lungimea de 2,116 m.
- SPAU2 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 9.0 l/s, H = 13.0 mCA, P = 4.2kw, n =1420 rot/min. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare de la SPAU 2, este din PEID, Pn 6 cu diametrul De 125 mm si lungimea de 521 m.

Strazile propuse pentru canalizare, numerotate pe planul de situatie de la 1....17 sunt trecute in

tabelul de mai jos cu lungimile aferente.

TABEL 4.4-18Sistem nou de canalizare in localitatea Fantanele

Nr. crt.	Denumire strada	Diametru(mm)	Lungime (m)	Material
1	Strada 1	250	567	PVC
2	Strada 2	250	346	PVC
3	Strada 3	250	382	PVC
4	Strada 4	250	385	PVC
5	Strada 5	250	1137	PVC

Nr. cri	Denumire strada	Diametru(mm)	Lungime (m)	Material
7	Strada 7	250	389	PVC
8	Strada 8	250	1291	PVC
9	Strada 9	250	419	PVC
10	Strada 10	250	421	PVC
11	Strada 10.1	250	389	PVC
12	Strada 11	250	411	PVC
13	Strada 11.1	250	349	PVC
14	Strada 12	250	430	PVC
15	Strada 12.1	250	384	PVC
16	Strada 13	250	426	PVC
20	Strada 17	250	448	PVC
	TOTAL		8,173

Pentru realizarea retelei de canalizare sunt necesare 2 subtraversari de drum judetean (DJ 682), prin foraj orizontal dirijat, cu conducta de PVC, Dn 250 mm in lungime totala de 34 m. Este necesara subtraversarea unui canal de irigatie cu conducta de refulare de la SPAU1 si a drumului judetean cu conducta de refulare de la SPAU2 cu foraj orizontal cu lungimea de 12 si respectiv 15m.

Calculul debitelor caracteristice au fost intocmite conform normativelor SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale” si SR 1846-1/2006 “Calculul debitelor de canalizare exterioare cladirilor”.

Denumire localitate

Nr. locuitori

Sisteme zonale canalizare (aglomerări)

TABEL 4.4-19 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Municipiul Arad

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale canalizare (aglomerari)
Denumire localitate	Nr. locuitori	Sistem existent D/N	Qszimax [m³/zi]	Qsormax [l/s]	Qsormin [l/s]
Sistem de canalizare zonal ARAD
ARAD	167,593	Da	76,181.42	1,042.56	352.69
Total sistem de canalizare zonal ARAD	167,593	-	76,181.42	1,042.56	352.69

TABEL 4.4-20 Sumar al calculului debitelor caracteristice, localitatea Fantanele

		Sistem existent	Qszimax	Qsormax	Qsormin
		D/N	[m³/zi]	[l/s]	[l/s]
Sistem de canalizare zonal Xxxxxxxxx
Xxxxxxxxx	2,394	Nu	590.59	18.92	0.68
Tisa Noua	1,034	Nu	-	-	-
Total sistem de canalizare zonal FANTANELE	3,428	-	590.59	18.92	0.68

4.4.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

4.4.8.1 Teren ocupat temporar

4.4.8.2 Teren ocupat definitiv

4.4.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.4-21Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp) Intravilan Extravilan		Ocupat temporar (mp) Intravilan Extravilan
ARAD
1 Reabilitare retele canalizare - 16,562 m x 4.5 m = 74,529m² - camine 348 buc. x 0.8 m2 = 278 m² - racorduri 871 buc. x 7.0 m x 1.5 m = 9,146 m²	278	-	83,675	-
2 Extindere retea canalizare - 30,052 m x 4.5 m = 135,234m² - camine 803 buc. x 0.8 mp = 643 m² - racorduri 1,862 buc. x 7.0 m x 1.5 m = 19,551 m²	643	-	154,785	-
Total ARAD	921		238,460
	239,381

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp) Intravilan Extravilan		Ocupat temporar (mp) Intravilan Extravilan
FANTANELE
1 Retele noi de canalizare 8,173 m x 4.50 m = 36,779 m² - camine 191 buc. x 0.8 mp = 153 m² - racorduri 410 buc. x 7.0 m x 1.5 m = 4,305 m² - subtraversare drum 61.0 m x 3.0 m = 183 m²	153	-	41,267	-
2 Statii de pompare - tip cheson - SPAU 1 - 400 m² - definitiv - SPAU 2 - 400 m² - definitiv	800	-	-	-
3 Conducte de refulare - SPAU 1: 2,116 m x 3.0 m = 6,348 m² - SPAU 2: 521 m x 3.0 m = 1,563 m²	-	-	7,911	-
Total FANTANELE	953		49,178
	50,131
Total general ARAD + FANTANELE 289,512

TABEL 4.4-22Impactul investitiei si indicatorii de performanta - Aglomerarea Arad

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	16,562
2	Retea canalizare - extindere	m	30,052
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	6
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	1,953
5	Statie de epurare	buc	-
6	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	166,633
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	116,643
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	33,473
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	8,425
4	Populatie deservita totala	loc.	158,541
5	Procent total populatie deservita(2008)	%	70

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	-
2	Retea canalizare - extindere	m	8,173
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	2
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	2,637
5	Statie de epurare	buc	-
6	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	2,392
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	-
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	-
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	2,272
4	Populatie deservita totala	loc.	2,272
5	Procent total populatie deservita (2008)	%	0%

4.5.1 Introducere____________________________________________________________________________

Orasul Pecica are o populatie totala de 11,500 locuitori si este localizata la 18 km vest de Municipiul Arad.

S-a luat in considerare la stabilirea aglomerarii sa se includa si satul Turnu, aflat la 10 km nord-est de Pecica.

Conform recensamantului din 2002, populatia in orasul Pecica si localitatile apartinatoare se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 4.5-1 Populatia in orasul Pecica si localitatile apartinatoare

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
ORASUL PECICA
Pecica	11,452
Bodrogu Vechi	13
Sederhat	308
Turnu	1,251

4.5.2 Acoperirea actuala_________________________________________________________________

Orasul Pecica este deservit de sistem divizor de canalizare, avand aproximativ 5.3 km lungime, colectind apa uzata de la aproximativ 850 locuitori, apa uzata fiind descarcata in statia de epurare. Satul Turnu nu are retea de canalizare.

4.5.3 Debite si incarcari apa uzate___________________________________________________________

Debitele la statia de epurare ape uzate Pecica nu sunt masurate si debitul estimat este de aproximativ 1 l/s. Caracteristicile apei uzate nu sunt measurate dar se presupune a fi ca incarcare de tipul apei uzate menajere.

TABEL 4.5-2 Debite si incarcari apa uzate

An 2007 - 2008 - [m³]

Orasul Pecica	Apa uzata deversata si epurata TOTAL	Case particulare	Asociatii de locatari	Institutii	Societati comerciale (agenti economici)
2007	24,946.58	2,473.91	12,790.96	4,259.99	5,421.72
2008	80,099.42	10,243.19	34,170.79	16,710.56	18,974.88

4.5.4 Receptori___________________________________________________________________________

Pecica se afla in imediata vecinatate a Raului Mures in partea de nord a acestuia si acesta reprezinta receptorul pentru efluentul de la lucrarile existente.

Conform adresei nr. 15122/07.02.2003 a Ministerului Apelor si Protectia mediului Raul Mures este considerat o zona sensibila.

Efluentul statiei de epurare a apelor uzate Pecica se va incadra in limitele de descarcare prevazute pentru zonele sensibile.

4.5.5 Infrastructura existenta

4.5.5.1 Rețeaua de canalizare

Sistemul de canalizare este alcatuit din conducte din beton, 400 mm diametru, si in lungime totala de 5.3 km (in comparatie cu lungimea de 75 km a strazilor in Pecica). Apa uzata este descarcata gravitational in statia de epurare a apelor uzate.

TABEL 4.5-3 Reteaua de canalizare existenta

Diametru [mm]	Lungime [m]	Materiale de execuție
400	5,300	Beton
250	2,400	PVC

O noua retea de 2,400 m lungime a fost realizata din fonduri locale, pentru a conecta noul gimnaziu la sistemul de canalizare.

4.5.5.2 Statia de pompare

Statia de pompare este o constructie de tip cheson cu diametrul de 4 m, si a fost pusa in functiune in 1985.

Statia de pompare este echipata cu 3+1 pompe EPEG65-22 cu refularile Dn 100 mm, avand Q = 35 m³/h, H = 15 m, P = 4 kW, n = 1,425 rot/min.

In anul 2000 au fost inlocuite pompele cu pompe Grundfos cu caracteristicile: Q = 17.5 m³/h, H = 15 m.

O statie de pompare noua a fost realizata din fonduri locale, pentru a conecta noul gimnaziu la sistemul de canalizare.

4.5.5.3 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului

Canalul de evacuare este din tuburi de beton cu mufa Dn 400 mm, traverseaza digul Muresului, iar la varsarea in emisar este prevazuta o gura de varsare din beton.

4.5.5.4 Epurarea apei uzate

4.5.5.4.1 Statia de epurare ape uzate existenta

Statia de epurare ape uzate existenta este localizata in sud de oras si este la distanta de locuinte.

Imprejmuirea locatiei este marcata de un gard din plasa metalica si stalpi din beton, cu inaltimea de 1.5 m, care se afla intr-o stare de degradare avansata cu multe panouri rupte sau lipsa. Intrarea in incinta se afla la circa 200 m de digul de protectie la inundatii al raului Mures de-a lungul unui drum de pamant. Accesul pe acest drum este de pe digul de protectie la inundatii.

Apa uzata ajunge gravitational la intrarea in statia de epurare printr-un colector cu diametru de 400 mm, la aproximativ 3 m adancime, catre o camera de gratare de adincime, cu un gratar cu bare avind interspatiile de 20 mm, cu actionare manuala, structura de aproximativ 8 m x 2 m. In

continuare apa uzata curge gravitational catre o intr-o statie de pompare de admisie, cu 5 m diametru, 6 m adancime, echipata initial cu 4 pompe submersibile.

In configuratia proiectului initial, apa uzata este pompata catre deznisipatorul cuplat cu separatorul de grasimi, constructie supraterana de unde curge gravitational catre cele doua bazine de aerare (fiecare bazin avand 420 m³) cu sisteme de aerare mecanice de adancime. Amestecul de apa uzata si namol va curge dupa aerare catre un bazin orizontal de decantare secundara, de dimensiuni 25 m x 5 m x 3 m, unde namolul este indepartat prin pompare de catre un pod raclor motorizat catre un canal orizontal de namol, de dimensiuni 25 m x 1 m x 1 m. Namolul activat este recirculat catre bazinele de aerare iar excesul de namol este descarcat catre platformele de uscare namol; 3 platforme, suprafata totala 450 m², supernatantul de pe aceste paturi de uscare fiind drenat catre statia de pompare admisie.

Deznisipatoarele cuplate cu separatoarele de grasimi, bazinele de aerare, decantoarele finale si podul raclor nu mai functioneaza. Echipamentele au fost demontate si ce a ramas este ruginit si nefunctional.

Treapta de admisie este inca in functiune iar apa uzata este pompata direct catre canalul de evacuare catre descarcare printr-o conducta Dn 400 mmin riul Mures. Conducta traverseaza digul de aparare impotriva inundatiilor si se termina cu o structura de descarcare.

4.5.5.4.2 Statia de epurare ape uzate - Lucrări existente

Statia de epurare existenta a orasului Pecica are o capacitate proiectata de 25 l/s. Sistemul de canalizare deserveste aprox. 850 de locuitori iar debitul influent este estimat la aprox 1 l/s.

Fluxul tehnologic de epurare a apelor uzate cuprinde 2 linii:

a) Linia apei:

- colector

- gratar

- statia de pompare

- desnisipator

- separator de grasimi

- bazin de aerare

- decantor secundar

- canal de evacuare

- gura de varsare

- emisar.

b) Linia namolului: de la gratar partile grosiere sunt extrase cu o racleta speciala, incarcate in containere si transportate pe platforma de uscare

Nisipul de la desnisipator se transporta pe platforma de nisip.

De la decantorul secundar o parte din namol este recirculat in bazinul de aerare, iar namolul in exces este descarcat pe platformele de uscare a namolului.

Gratarul: este construit separat de statia de pompare.

Statia de pompare: este de tipul cheson cu diametrul de 4 m.

Decantorul secundar: este cu 2 compartimente cu functionare alternativa avand o capacitate de 25 l/s si un volum util de 405 m³.

Separatorul de grasimi: are o capacitate de 25 l/s, echipat cu 2 suflante SRD 20.

Bazinele de aerare: 2 x 420.8 m³, pentru aerarea apei s-a prevazut cate un aerator AA 22 in fiecare bazin de aerare.

Admisia apei in bazinul de aerare se face gravitational prin 3 conducte Dn 400 m, iar colectarea apei epurate se face dintr-un deversor catre o conducta Dn 400 mm. Pe peretii longitudinali ai decantorului este montata o cale de rulare pe care circula un pod raclor cu ecartamentul de 4.9 m, cu evacuare hidraulica , actionata prin pompe.

Pompa ACV 200-15, D200 montata pe podul raclor, pompeaza namolul depus pe fundul decantorului in jgheabul prefabricat alaturat de unde prin 2 conducte Dn 300 mm se face recircularea namolului in bazinul de aerare si evacuarea namolului in exces.

Nu se fac probe pe apa uzata aceasta fiind pompata direct catre descarcare fara epurare. Se observa ca statia de epurare nu functioneaza. Astfel se constata o evidenta poluare a emisarului riul Mures, in punctul de descarcare.

4.5.5.5 Tratarea si depozitarea nămolului_______________________________________________________

Platformele de uscare a namolului au 3 platforme betonate cu dimensiunile de 10 x 25 m.

Apa rezultata din uscarea namolului este captata de tuburi Dn 200 mm perforate. Apa drenata este condusa gravitational spre statia de pompare.

Canalul de evacuare este din tuburi de beton cu mufe Dn 400 mm, traverseaza digul Muresului, iar la descarcarea in emisar este prevazuta o gura de descarcare din beton.

Statia de epurare este nefunctionala, fiind necesara retehnologizarea acesteia.

4.5.5.6 Investiții finalizate si/sau in derulare

a. Retele noi de canalizare (2.4 km lungime) si statie de pompare pentru conectarea noii cladiri a gimnaziului la sistemul de canalizare.
b. Program PHARE CBC - stadiu: Executie

- Statia de epurare ape uzate: 3,000 LE
- Statie de pompare

c. OG7 - Alimentare cu apa si canalizare Turnu si Sederhat - Stadiu: doar faza de proiectare.

4.5.5.7 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE CANALIZARE - AGLOMERAREA PECICA EXISTING SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR PECICA AGGLOMERATION

LEGENDA / LEGEND

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA

SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

> CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

• CAMIN MENAJER PROIECTAT CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

RETEA CANALIZARE PECICA

- Existent: PVC De 250, L = 2.4 km

PVC De 400, L = 5.3 km

SEWERAGE NETWORK PECICA

- Existing: PVC De 250, L = 2.4 km

PVC De 400, L = 5.3 km

STATIE EPURARE PECICA (Proiect PHARE CBC in curs de executie):

- Capacitate: 3000 persoane echivalente
- Tratare mecano-biologica si eliminare N si F

WASTE WATER TREATMENT PLANT PECICA (PHARE CBC

Project on execution phase):

- Capacity: 3000 equivalent persons
- mechanical, biological and nutrient removal stages

4.5.6 Analiza de opțiuni

Introducere

Pe durata elaborarii Master Planului pentru judet a fost propusa dezvoltarea unui cluster regional de ape uzate bazat pe o SE extinsa la Pecica si includerea in acest cluster intr-o faza ulterioara a satului Turnu, situat la 10 km nord-est de orasul Pecica. Dupa finalizarea analizei valorii actualizate, aceasta optiune a fost respinsa.

Au fost analizate si revizuite doua optiuni:

- Optiunea 1: Reabilitarea si extinderea SE existente;

- Optiunea 3: Lucrari noi de extindere pe amplasamentul existent.

Opțiunea 1 - Reabilitarea si extinderea SE existente. Aceasta opțiune este respinsa pe baza urmatoarelor motive:

- Structurile civele precum treapta de tratare mecanica, bazinele de aerare si decantoarele finale nu pot fi folosite pentru incarcarile rezultate in urma noilor criterii de proiectare;
- Cu exceptia statiei de pompare admisie, care este inca in operare, toate celelalte echipamente mecanice si electrice fie lipsesc, fie au fost vandalizate, fie sunt neutilizabile;
- Paturile de uscare namol, cu o suprafata totala de 450 m², pot fi refolosite ca zona de stocare in caz de urgenta.

Optiunea 2 - Lucrari noi de extindere pe amplasamentul existent

O statie de epurare compacta va fi construita pe amplasamentul existent, in vecinatatea facilitatilor existente, proiectate pentru o populatie echivalenta de 3,000 PE. Noua SE dimensionata pentru 11000 p.e. impreuna cu statia compacta de 3000p.e. va atinge o capacitate proiectata pentru incarcari de 14,000 PE si va asigura un efluent combinat de la cele doua SE care va atinge limitele prevazute de Articolul 5 din 91/271/EC:

Analiza riscului

Pentru aceasta optiune nu a fost facuta o analiza a riscului.

Analiza valorii actualizate

Pentru aceasta optiune nu a fost facuta o analiza directa a valorii actualizate.

Recomandari

Recomandarea clara este pentru constructia unei noi SE cu doua linii din facilitatile Bio-P pentru namol activat pe aceeasi locatie cu SE compacta avand capacitatea de 3,000 PE, instalata prin alte lucrari de investitii. Capacitatea proiectata a acestei noi SE va fi de 11,000 PE si efluentul produs, combinat cu efluentul produs de SE compacta in lucru, va respecta standardele impuse de Articolul 5 din 91/271/EC.

CONDUCTELE UTILIZATE PENTRU EXTINDEREA RETELELOR DE CANALIZARE IN ORASUL PECICA

Pentru realizarea sistemului de canalizare se propune folosirea conductelor din PVC pentru colectoarele cu curgere gravitational.

Pentru conductele de refulare de la statiile de pompare a apelor uzate menajere se propune folosirea conductelor din polietilena de inalta densitate.

4.5.7 Descrierea investitiei

4.5.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRARILE PROPUSE DE CANALIZARE - AGLOMERAREAPECICA PROPOSED WORKS FOR SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR PECICA AGGLOMERATION

- Conducta refulare PEID De 125 mm, L = 200 m - conducta refulare de la SPAU5

- Pressure pipe PEID De 125 mm, L = 200 m - pressure pipe from SPAU5

- Conducta refulare PEID De 125 mm, L = 200 m - conducta refulare de la SPAU4

- Pressure pipe PEID De 125 mm, L = 200 m - pressure pipe from SPAU4

SPAU (1+1) Qtot = 14.95 l/s H = 12.00 mCA

- Conducta refulare PEID De 160 mm, L = 800 m - conducta refulare de la SPAU3

- Pressure pipe PEID De 160 mm, L = 800 m - pressure pipe from SPAU3

STATIE EPURARE PECICA (Proiect PHARE CBC in curs de executie):

- Capacitate: 3,000 persoane echivalente - extindere prin prezentul proiect cu 11,000 persoane echivalente

- Tratare mecano-biologica si eliminare nutrient

WASTE WATER TREATMENT PLANT PECICA (PHARE CBC Project on execution phase):

- Capacity: 3,000 equivalent persons - extension by present project with 11,000 equivalent persons

- mechanical, biological and nutrient removal stages

v

- Conducta refulare PEID De 280 mm, L = 100 m - conducta refulare de la SPAU1

- Pressure pipe PEID De 280 mm, L = 100 m - pressure pipe from SPAU1

RETEA CANALIZARE PECICA

- Extindere: PVC De 250, L = 40.6 km PVC De 300, L = 1.2 km

SEWERAGE NETWORK PECICA

- Extension: PVC De 250, L = 40.6 km PVC De 300, L = 1.2 km

SPAU (1+1)

Qtot = 7.47 l/s H = 8.00 mCA

- Condu mm, L = la SPAU

ta refulare PEID De 125

50 m - conducta refulare de 2

- Pressu = 50 m -

re pipe PEID De 125 mm, L pressure pipe from SPAU2

LEGENDA / LEGEND

SPAU o

CSP

CMex

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA

WASTE WATER PUMPING STATION

CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE CAMIN MENAJER EXISTENT

EXISTING SEWAGE MANHOLE

CAMIN MENAJER PROIECTAT

DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

4.5.7.2.1 Extinderea retelei de canalizare

Se propune extinderea retelei de canalizare pe o lungime totala L = 41,836 m, cu tuburi de canalizare din PVC-SN4, repartizarea pe diametre fiind cea din urmatorul tabel:

TABEL 4.5-4 Extinderea retelei de canalizare

Nr. crt.	Diametru [mm]	Lungime \| [m]	Material	Structura strada
1	250	36,636	PVC-Pn4	macadam
2	250	4,000	PVC-Pn4	asfalt
3	300	1,200	PVC-Pn4	asfalt
TOTAL		41,836

TABEL 4.5-5 Lista strazi extindere retea de canalizare

Nr	Denumire	Lungime
crt	strada	strada (m)
1	Fara Nume 1	306
2	Fara Nume 6	316
3	Fara Nume 7	787
4	1	2,910
5	2	389
6	3	1,689
7	101	400
8	102	600
9	103	335
10	104	250
11	105	240
12	106	452
13	107	460
14	108	261
15	109	390
16	110	1,079
17	111	250
18	112	644
19	114	233
20	115	429
21	116	665
22	117	364
23	118	200
24	119	503

Nr	Denumire	Lungime
crt	strada	strada (m)
25	120	416
26	121	230
27	122	175
28	124	334
29	201	552
30	202	263
31	203	505
32	206	400
33	207	393
34	208	200
35	210	113
36	211	1,243
37	212	395
38	214	45
39	215	592
40	216	212
41	217	403
42	218	506
43	219	838
44	222	300
45	223	296
46	224	151
47	225	176
48	228	181
49	231	562
50	234	1,002
51	237	188
52	238	331
53	303	150
54	304	614
55	305	851
56	306	215
57	307	369
58	308	137
59	309	161
60	312	783
61	313	100
62	314	1,320
63	317	339
64	318	808

Nr	Denumire	Lungime
crt	strada	strada (m)
65	319	291
66	320	235
67	321	220
68	324	257
69	325	86
70	328	324
71	329	267
72	330	163
73	331	124
74	332	145
75	333	168
76	334	178
77	336	149
78	337	149
79	338	479
80	401	1,824
81	402	832
82	404	300
83	405	450
84	407	243
85	408	188
86	409	316
87	410	915
88	411	139
89	413	610
90	415	241
91	417	194
92	418	335
93	419	250
94	420	292
95	421	300
96	427	171
	TOTAL	41,836

- camine de vizitare pe canale cu Dn 250 mm, buc. = 837;

- racorduri la canalizarea menajera a proprietatilor, din PVC, Dn 160 mm, buc. = 2,092 Reteaua de canalizare va fi realiza de tuburi PVC avand diametre de Dn 250 mm si Dn 300 mm. Tuburile de canalizare se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm, iar deasupra si in jurul lor se va realiza un strat de protectie din nisip.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

Reteaua de canalizare va fi pozata sub adancimea minima de inghet conform STAS 6054/77 si va avea o panta care sa asigure o functionare optima a sistemului de canalizare, astfel incat sa asigure o viteza de autocuratire a canalului.

Se vor prevedea camine de inspectie si control din polipropilena si camine de inspectie si vizitare din beton, prefabricate, amplasate in aliniamente la distanta de maxim 50 m intre ele, respectiv la intersectie de strazi, schimbari de diametre de canal, schimbare de panta si in punctele de schimbare a directiei canalului.

Calculul debitelor caracteristice a fost intocmite conform normativelor SR 1343-1/2006 “Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale” si SR 1846-1/2006 “Calculul debitelor de canalizare exterioare cladirilor”.

TABEL 4.5-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Pecica

	Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale canalizare (aglomerari)
	Denumire localitate	Nr. locuitori	Sistem existent D/N	Qszimax [m³/zi]	Qsormax [l/s]	Qsormin [l/s]
	Sistem de canalizare zonal PECICA
	PECICA	11,832	Da	2,962.80	59.79	8.57
	Turnu	1,293	Nu	-	-	-
	Sederhat	318	Nu	-	-	-
	Bodrogu Vechi	13	Nu	-	-	-
	Total sistem de canalizare zonal PECICA	11,832	-	2,962.80	59.79	8.57
4.5.7.3	Statia de pompare ape uzate

Datorita configuratiei terenului natural, este necesara montarea a 5 statii de pompare ape uzate menajere:

SPAU1 - Se va executa un grup de pompe submersibile 2+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 44.84 l/s, Hp = 10 mCA, P = 3.1 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 4000, cu h = 8 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 280 mm in lungime totala de L = 100 m;

SPAU2 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 7.47 l/s, Hp = 8 mCA, P = 0.8 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 125 mm in lungime totala de L = 50 m;

SPAU3 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 14.95 l/s, Hp = 12 mCA, P = 2.5 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 3000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 160 mm in lungime totala de L = 800 m;

SPAU4 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 7.47 l/s, Hp = 8 mCA, P = 0.8 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 125 mm in lungime totala de L = 200 m;

- SPAU5 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 7.47 l/s, Hp = 8 mCA, P = 0.8 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 125 mm in lungime totala de L = 200 m.

Toate statiile de pompare vor fi automatizate astfel incat sa fie integrate la sistemul de automatizare SCADA al statiei de epurare Pecica.

Instalatii electrice

Cele cinci statii de pompare apa uzata SPAU1, SPAU2, SPAU3, SPAU4 si SPAU5 vor fi alimentate electric din reteaua electrica publica ENEL. Va fi realizat cate un bransament electric nou pentru fiecare statie in parte. Din firida de bransament ENEL va fi alimentat cate un tablou electric propriu, ce va fi montat in exterior, amplasat pe capacul chesonului statiei de pompare, pe un cadru metalic suport.

Tablourile vor avea gradul de protectie IP65.

Alimentarea tuturor consumatorilor electrici aferenti fiecarei statiei de pompe se face din acest tablou electric.

Principalii consumatori electrici aferenti celor cinci statii de pompare sunt electropompele mentionate mai sus.

Va fi prevazuta instalatie de iluminat exterior si iluminat in interiorul chesonului statie de pompare.

In interiorul tabloului de alimentare vor fi prevazute prize (24 V si 230 V) pentru alimentarea diverselor scule de mana, necesare in cazul reparatiilor si reviziilor.

In jurul statiilor de pompare este prevazut a se monta o priza de pamant artificiala a carei valoare masurata trebuie sa fie de minimum 4 ohmi.

4.5.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.5.7.4.1 Statia de epurare ape uzate Pecica

Numarul de locuitori echivalenti luati in calcul la proiectare pentru Pecica au fost calculat pe baza consumului de apa potabila anticipat si profilurile conectarilor atat la reteaua de apa potabila cat si la canalizare. Aceste date permit calcularea pentru fiecare an, pana in anul 2038, a debitelor, incarcarilor si populatia echivalenta deservita de statia de epurare.

Analiza realizata a evidentiat faptul ca valorile medii pentru bransamentele de apa potabila si canalizare indica un numar de populatie echivalenta care va utiliza serviciile de tratare ce va ajunge la circa 15,000 pana in anul 2023 si apoi va scadea in urma migratiei populatiei la o cifra redusa de aproximativ 14,000 in anul 2038.

Dezvoltarea instalatiilor de tratare in Pecica trebuie sa ia in considerare proiectul promovat de administratia locala pentru constructia unei statii de epurare compacte dimensionata la 3,000 l.e., (finantata prin program PHARE). Acest proiect a fost realizat pana la faza de proiect tehnic inclusiv, iar demararea lucrarilor de constructie este iminenta la momentul elaborarii prezentului studiu (toamna 2008). Pentru scopul proiectarii lucrarilor de epurare, finantate prin Fonduri de coeziune, s-a adaugat un numar de 11,000 l.e. la dimensionarea unitatilor noi de epurare, pe acelasi amplasament.

In conformitate cu cerintele directivei 91/271/EEC aceste lucrari de epurare trebuie sa aiba ca rezultat un efluent care sa se incadreze in valorile standard de 15 mg/l azot total si 2 mg/l fosfor total.

4.5.7.4.1.1 Varianta recomandata - SE noua pe un amplasament nou

Pentru a permite o flexibilitate mai mare in realizarea procesului de epurare necesar pentru apele uzare din localitatea Pecica, se recomanda construirea unei noi statii de epurare in cadrul acestui program de investitii. Pentru extinderea capacitatii mici de tratament, lucrare ce urmeaza sa fie construita prin program Phare, noua statie de epurare se va baza pe procesul cu aerare prelungita din bazinele cu namol activat

4.5.7.4.2 Debite de proiectare

Debitele de ape uzate luate in considerare la dimensionarea Statiei de epurare, pentru 14,000 locuitori echivalenti, calculate tinand cont de standardele europene si nationale sunt urmatoarele:

Qu zi med = 2,160 m³/zi

Qu zi max = Qu orar mediu = 2,808 m³/zi = 117 m³/h

Qu orar max = 180 m³/h (4,320 m³/zi)

Apele epurate sunt descarcate in emisar natural, raul Mures.

4.5.7.4.3 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

TABEL 4.5-7 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

Nr. crt.	Denumire indicator	Concentrații maxime influent [mg/l]	Concentratii maxime efluent [mg/l]	Eficienta de epurare necesara [%]
1	Consum biochimic de oxigen (CBO5)	250	25	90
2	Materii totale in suspensie (MTS)	292	35	88,0
3	CCO_Cr	500	125	75
4	N total	29	15	48
5	P total	8	2	75

Conditiile de descarcare in emisar natural sunt in conformitate cu NTPA-001/2002 modificat si completat cu HG 352/2005 si HG 210/2007, care se armonizeaza cu acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului.

Din analiza acestor valori si tinad cont de faptul ca statia va deservi in final o populatie echivalenta mai mare de 10,000 p.e., rezulta necesara o statie de epurare mecanica-biologica, cu posibilitatea introducerii treptei pentru reducerea azotului si fosforului.

Pentru aceasta, schema de epurare va cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

1. O statie de pompare noua pentru apele uzate brute ce vor intra in statia de epurare prevazuta prin aceasta documentatie
2. Treapta de epurare mecanica - unitate cu gratare si deznisipator separator de grasimi
3. Camera de distributie bazine cu namol activat
4. Bazin cu namol activat cu aerare prelungita, cu zona anoxica
5. Camera de distributie decantoare secundare (finale)
6. Decantoare secundare (finale)
7. Canal masurare debite efluent (apa epurata evacuata)
8. Statie de suflante
9. Statie de pompare namol activat de recirculare si in exces
10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces, inclusiv instalatii de preparare si dozare solutie polimeri si sulfat de aluminiu
11. Bazine tampon de namol ingrosat

4.5.7.4.4 Descrierea obiectelor statiei de epurare

1. Statie de pompare ape uzate

Apele uzate menajere ajung gravitational in noua statie de pompare, o constructie cu dimensiunile in plan de 5 x 4 m si 4.5 m adancime. Pompele vor asigura o presiune suficienta pentru ca in continuare apele uzate sa circule gravitational prin obiectele noii statii de epurare si, dupa epurare, la emisar natural.

De asemenea bazinul de aspiratie va asigura compensarea a variatiilor orare si omogenizarea concentratiilor epelor uzate influente.

S-au prevazut (2+1) pompe submersibile noi pentru ape uzate brute, cu debitul de 70 l/s fiecare, cu turatie variabila si cu rotor rezistent la coroziune.

2. Treapta de epurare mecanica (de degrosisare)

Apele uzate pompate ajung intr-o unitate de epurare mecanica (degrosisare), adapostita intr-o cladire cu dimensiunile in plan 8 x 8 m, compusa din:

- instalatie cu gratare pentru retinerea suspensiilor cu dimensiuni mai mari de 6 mm; aceasta este prevazuta cu 4 linii (3 active si 1 de rezerva) si este dimensionata pentru un debitul maxim de cca. 45 l/s fiecare.

- deznisipatorul separator de grasimi, aerat, prevazut cu instalatie de indepartare a nisipului si grasimilor, cu suflante pentru furnizarea aerului necesar pentru separarea grasimilor, cu instalatie de sortare nisip. Acesta va avea de asemenea 4 compartimente (3 active si 1 de rezerva).

De asemenea, tot in aceasta camera se va introduce, cand este cazul, o doza mica de sulfat de aluminiu care sa elimine fosforul care nu a putut fi redus in bazinul cu namol activat.

6. Decantoarele secundare (finale)

Rolul decantoarelor secundare este de a separa fractiunea decantabila din amestecul apa uzata -namol activat, prin depunerea acesteia pe fundul decantorului. Sedimentarea se face gravitational. Cele 2 decantoare secundare vor fi de tip radial cu diametrul de 14 m, o inaltime a peretelui lateral de 4 m, si vor fi echipate complet, incluzand sistemul de distributie a apei, colectarea namolului (pod raclor) si a apei decantate. Namolul colectat este extras si trimis catre statia de pompare namol activat de recirculare si exces.

Apa epurata decantata este colectata la partea superioara a decantorului si este trimisa la un camin de prelevare probe, pentru monitorizarea caracteristicilor apelor epurate evacuate din statia de epurare .

7. Canal masurare debite de apa epurata evacuata

Din caminul de prelevare probe, volumul de apa uzata vehiculat zilnic este masurat cu ajutorul unui debitmetru montat intr-un canal cu o lungime de cca 5.0 m, intercalat pe conducta de evacuare la emisar. Acesta va permite monitorizarea debitelor de apa epurata evacuata la emisar natural.

8. Statia de suflante

Aerul necesar in zona de aerare a bazinului cu namol activat este furnizat de o statie de suflante compusa din 2+1 suflante, amplasata in vecinatatea bazinelor cu namol activat

9. Statia de pompare namol activat de recirculare si in exces

Statia de pompare namol activat de recirculare si in exces este amplasata in vecinatatea decantoarelor secundare. Namolul biologic de recirculare si exces ajunge in bazinul de aspiratie al statiei de pompare, de unde este pompat, cea mai mare parte spre bazinul cu namol activat pentru recirculare si restul, namol activat in exces, la linia de tratare a namolului.

Numarul de pompe prevazut este de 2+1, pentru namolul activat de recirculare spre camera de distributie a bazinelor cu namol activat si 1+1 pentru namolul in exces spre bazinul ne namol in exces (pentru preingrosare).

10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces

Procesul de epurare adoptat genereaza namol in exces cu un grad mare de stabilitate, astfel ca el poate fi trimis direct la ingrosare si deshidratare, fara a mai fi necesara o treapta de fermentare.

Productia totala de namol va fi de circa 800 kg/zi care, la o concentratie a namolului in exces de 0.8% substanta uscata, reprezinta un volum zilnic ce va fi procesat, de aproximativ 85 m³. Daca va fi adoptata procesarea mecanica a namolului, aceasta cantitate zilnica realizata va fi pre-ingrosata anterior deshidratarii, rezultand un namol deshidratat la o concentratie de aproximativ 20% substanta uscata. Aceasta va permite transportul si depunerea namolului deshidratat conform cu strategia pentru namol a judetului.

Aceste echipamente sunt adapostite intr-o cladire, in care se prevede si echipamentul si instalatiile necesare pentru prepararea si dozarea solutiei de polimeri, in vederea realizarii eficientei de ingrosare si deshidratare a namolului si un transportor elicoidal pentru evacuarea namolului deshidratat intr-un container sau direct in mijlocul de transport. De asemenea instalatia de preparare si dozare solutie de sulfat de aluminiu necesar pentru reducerea fosforului (cand este cazul), va fi amplasata in aceasta cladire.

Pentru situatii de urgenta, se va realizeaza pentru depozitarea pe termen scurt a namolului deshidratat o platforma betonata cu suprafata de 50 m², cu pereti verticali de cca 1.5 m inaltime, neacoperita, cu sistem de drenare a supernatantului.

S-a luat in considerare si alternativa folosirii lagunelor cu stuf pentru tratarea namolului, care este din punct de vedere tehnic un proces simplu cu costuri de operare foarte scazute si impact neglijabil asupra mediului si este inclus in propunerile si pentru alte statii de epurare.

Daca se vor folosi lagunele cu stuf pentru namol, cantitatea zilnica de namol ce ar putea fi tratata necesita o suprafata de cca 6,000 m².

Alegerea solutiei de tratare a namolului trenuie facuta intr-o faza de proiectare anterioara intocmirii documentatiei pentru licitatie. Daca municipalitatea nu poate asigura un teren suficient atunci namolul va fi deshidratat si ingrosat mecanic inaintea transportului la unitatea centralizata de tratare a namolului de la Statia de epurare a apelor uzate Arad.

11. Bazin tampon de namol ingrosat

Pentru operare este necesar ca intre unitatile de deshidratare si cea de ingrosare sa existe un bazin tampon circular de mici dimensiuni, construit din beton armat. Bazinul tampon a fost provizoriu dimensionat pentru o capacitate de 30 m³ si prevazut cu un mixer cu elice. Diametrul bazinului tampon este de 3.5 m, iar inaltimea este de 3.5 m.

Supernatantul rezultat din procesul de prelucrare a namolului este trimis in camera de distributie a bazinelor cu namol activat, pentru a reintra in circuitul de epurare.

Concluzii

Lucrarile propuse pentru statia de epurare mecanica-biologica Pecica, pot fi rezumate astfel:

- Statie noua de pompare ape uzate brute

- Treapta mecanica de degrosisare, cuprinzand gratare si deznisipator separator de grasimi activ/activ/de rezerva;

- Camera de distributie la bazinele cu namol activat;

- Doua noi bazine cu namol activat (de aerare) proiectate pentru reducerea materiilor organice, pentru o populatie echivalenta de 11,000;

- Suflante activa/activa/rezerva;

- Mixere in zona anoxica activa/activa

- Pompe de recirculare interna activa/activa

- Camera de distributie pentru decantoarele secundare.

- Doua decantoare secundare, echipate cu racloare si sisteme de evacuare a namolului;

- Canal de evacuare a efluentului final cu prelevare probe si debitmetru in canal deschis;

- Statie de pompare namol activat de recirculare si namol activat in exces

- Echipament de ingrosare si deshidratare a namolului inclusiv bazin tampon preingrosare namol activat in exces, bazin de stocare pentru namol ingrosat, si echipamet pentru preparare si dozare polimeri

- Toate conductele de legatura intre obiectele statiei de epurare

- Tot echipamentul MEICA (mecanice si electrice) pentru functionarea noilor statii de pompare, turbosuflante, mixere, recirculatie interna si sistem de recirculare a namolului

- Pentru monitorizarea functionarii statiei de epurare, aceasta va fi dotata cu echipament SCADA care sa permita integrarea intr-un sistem SCADA unitar al operatorului regional.

TABEL 4.5-8 Lista de echipamente

Obiect	Numar	Capacitate	Putere aproximativa
Statia de pompare, cu pompe cu turatie variabila	3 pompe (2 active, 1 de rezerva)	Total aprox.	10 kW pe pompa
Treapta de epurare mecanica cu gratare rare si dese si deznisipator separator de grasimi	3 linii (2 active/1 rezerva)	45 l/s pe unitate	5 kW pe unitate

Obiect	Numar	Capacitate	Putere aproximativa
Bazin cu namol activat, cu doua linii de aerare, cu volum total de aproximativ 1,050 m³ fiecare, impartita intr-o zona anoxica de 250 m³ echipata cu mixere si o zona de aerare de 800 m³, echipata cu pompe de recirculare interna, debitmetre, difuzori de aer si conducte distributie aer;	2 linii active	1050 m³pe linie	12 kW pe linie
Decantoare secundare cu diametrul de 14 m, echipate cu pod raclor cu sistem pentru evacuare namolul activat;	2 unitati active		2.2 kW pe unitate
Statie de suflante	3 suflante (2 active, 1 rezerva)	620 Nm³/ora/ suflanta	32 kW pe suflanta
Pompa pentru namol activat de recirculare (turatie variabila)	3 pompe (2 active, 1 de rezerva)	15 l/s pe pompa	5 kW pe pompa
Pompa pentru namol activat in exces (turatie variabila)	2 pompe (1 activa, 1 de rezerva)	3 l/s pe pompa	1.1 kW pe pompa
Ingrosator mecanic pentru namolul in exces inclusiv constructiile si toata zona de servicii	1	15 m /ora	7 kW
Centrifuga de deshidratare inclusiv constructiile si toata zona de serviciu	1	800 kg/zi	20 kW
Bazin stocare namol in exces cu amestecator (pentru 3 zile)	1	200 m³	5.0 kW
Bazin stocare namol ingrosat cu amestecator (pentru 7 zile)	1	30 m³	2.2 kW
Debitmetru in canal deschis	1	35 l/s	-
Pentru alternativa tratarii namolului pe paturi cu stuf: Statie de pompare la paturile cu stuf cu 1+1 pompe	2 pompe (1activa, 1 rezerva)	15 m /ora	2.2 kW

Sursa: Date prelucrate de consultant

TABEL 4.5-9 Estimare lucrari de demolare

Locația	Obiectul	Lucrări de demolare	Buget estimativ
Locația	Obiectul	Lucrări de demolare	mii Euro
	Structuri subterane ale treptei de epurare mecanica	Echipamentul va fi indepartat si reciclat, camera va fi umpluta si nivelata pana la linia terenului natural.	5
	Statie de pompare admisie	Structura supraterana din beton armat va fi demolata. Putul subteran va fi umplut si compactat. Amplasamentul va fi nivelat.	10
Pecica	Bazine de aerare	Structura supraterana din beton armat va fi demolata, iar betonul va fi sfaramat si folosit la umplerea structurilor subterane din amplasament sau folosit ca infrastructura pentru drumuri. Armatura va fi recuperata si reciclata.	15
	Decantoare finale 25 m x 5 m x 3 m adancime	Aceeasi abordare ca pentru obiectul precedent.	15
	Paturi de uscare namol cu o suprafata totala de 450 m²	Aceeasi abordare ca pentru obiectul precedent.	10
	Total		55

Nota:

Estimarile nu includ urmatoarele:

1. Indepartarea si depozitarea solului contaminat in afara amplasamentului;
2. Indepartarea conductelor de alimentare sau canalizare existente in amplasament.

Terenul nu va fi propice dezvoltarii unor proiecte ulterioare. Daca este necesara refolosirea amplasamentelor, atunci municipalitatile locale vor face pe cheltuiala proprie remedierea totala a terenurilor.

4.5.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in orasul Pecica - judetul Arad si apartin domeniului public.

4.5.8.1 Teren ocupat temporar

4.5.8.2 Teren ocupat definitiv

4.5.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.5-10Bilantul terenurilor ocupate

	Ocupat definitiv	Ocupat temporar
Denumire obiect	[mp]	[mp]
	Intravilan Extravilan	Intravilan Extravilan

PECICA

1 Extinderea retelei de canalizare:

- 41,836 m x 4.5 m = 188,262 m²
- camine

837 buc x 0.8 mp/buc = 670 m²

- racorduri

2,092 buc x 10.5 mp/buc = 21,966 m²

2 Statii de pompare - tip cheson

1 buc. S = 25 m x 25 m = 625 m²

4 buc. S = 4 x 20 m x 20 m =1,600 m²

3 Conducte de refulare:

- SPAU 1 - 100 m x 3.5 m = 350 m²
- SPAU 2 - 50 m x 3.5 m = 175 m²

		188,262
670		21,966
625	_-	_-
1,600

350

175

Denumire obiect	Ocupat definitiv [mp]		Ocupat temporar [mp]
Denumire obiect	Intravilan	Extravilan	Intravilan	Extravilan
- SPAU 3 - 800 m x 3.5 m = 2,800 m²			2,800
- SPAU 4 - 200 m x 3.5 m = 700 m²			700
- SPAU 5 - 200 m x 3.5 m = 700 m²			700
4 Statia de epurare Statia - S = 12,500 m² definitiv	-	12,500	-
Total PECICA	15,395		214,953
Total PECICA	230,348

TABEL 4.5-11Impactul investitiei si indicatorii de performanta - Aglomerarea Pecica

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	-
2	Retea canalizare - extindere	m	41,836
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	5
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	1,210
5	Statie de epurare	buc	1
6	Sistem SCADA	buc	1
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	11,954
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	1,263
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	1,939
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	8,136
4	Populatie deservita totala	loc.	11,338
5	Procent total populatie deservita (2008)	%	11%

4.6.1 Introducere____________________________________________________________________________

Orasul Nadlac are o populatie de 8,150 de locuitori si este localizat la 42 km vest de Arad la granita romano-ungara.

Conform recensamantului din 2002 populatia in orasul Nadlac este:

TABEL 4.6-1 Populatia in orasul Nadlac

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
ORAS NADLAC
Nadlac	8,144

Orasul Nadlac este relativ izolat si cele mai apropiate asezari sunt Seitin (populatie 3,000) care se afla la mai mult de 3 km in sud-est si Semlac (populatie 3,800) la circa 15 km in sud-est. Master Planul concluziona faptul ca nu este oportun din punct de vedere financiar sa se alcatuiasca o aglomerare care sa includa si localitatile limitrofe Nadlacului pentru maximizarea dimensiunii aglomerarii.

4.6.2 Acoperirea actuala__________________________________________________________________

Orasul Nadlac este deservit de un sistem divisor de canalizare, in lungime de 5 km, care colecteaza apele uzate de la circa 750 de locuitori si le transporta la Statia de epurare ape uzate localizata in vestul orasului, la o distanta de circa 750 m de localitate. Statia de epurare ape uzate nu este functionala.

In plus, mai exista un sistem de colectare apelor uzate de circa 2 km lungime.

4.6.3 Debite si incarcari apa uzate___________________________________________________________

La Statia de epurare ape uzate Nadlac nu se realizeaza masurarea debitelor si se estimeaza un debit de aproximativ 1 l/s. Nu se efectueaza nici o prelevare de probe la Statia de epurare ape uzate dar este cunoscut faptul ca reteaua existenta deserveste atat zonele rezidentiale cat si zonele industriale si este probabil ca apa uzata sa fie mai puternica decat apele uzate menajere.

TABEL 4.6-2 Debite si incarcari apa uzate

An 2008- [m³]

Orasul Naldac	Apa uzata deversata si epurata TOTAL	Case particulare	Asociatii de locatari	Institutii	Societati comerciale (agenti economici)
2008	37,816.00	3,887.08	10,401.60	5,135.32	18,392.00

4.6.4 Receptori___________________________________________________________________________

Orasul Nadlac este asezat in vecinatatea Raului Mures. Efluentul de la Statia existenta de epurare ape uzate descarca intr-un canal local de desecare care descarca in Mures.

4.6.5.1 Reteaua de canalizare

4.6.5.1.1 Retea de canalizare

Sistemul de canalizare este alcatuit din conducte din PVC, ceramica si beton, in lungime totala de aproximativ 5 km (in comparatie cu 68 km lungimea strazilor). Dimesiunea, materialul si lungimea conductelor este dupa cum urmeaza:

TABEL 4.6-3 Retea de canalizare existenta

Diametru [mm]	Lungime [m]	Materiale de execuție
150	500	PVC
200	800	PVC
300	1,200	Ceramica
300	1,500	Beton
280	1,000	PVC
TOTAL	5,000

Retelele existente se afla intr-o stare foarte precara cu pante inadecvate.

Apele uzate curg gravitational intr-o statie de pompare de pe platforma industriala de la marginea vestica a orasului de unde sunt pompate la circa 750 m vest la Statia de epurare ape uzate. Exista aproximativ 750 de gospodarii care beneficaza de sistemul de canalizare si un numar de bransamente industriale, despre care nu exista o evidenta exacta.

In plus, exista o retea de canalizare pluviala realizata din conducte din beton cu diametrul 400 mm, in lungime de 2 km, care descarca intr-un canal local de desecare care descarca in Mures. Din informatiile colectate reteaua pluviala se intersecteaza cu reteaua de canalizare menajera.

4.6.5.2 Statia de pompare

Apele uzate sunt pompate printr-o statie de pompare amplasata la marginea orasului.

Capacitatea statiei de pompare asigura 10% din necesar, fiind necesara extinderea capacitatii de pompare.

Statia de pompare este echipata cu 2 pompe electrice cu urmatoarele caracteristici:

- Q = 50 m³/h; H = 20 m, N = 15 kW; n = 1,500 rot/min
- Q = 15 m³/h; H = 15 m, N = 7 kW; n = 1,500 rot/min

4.6.5.3 Colectoare de descărcare si puncte de descărcare a emisarului

Apa tratata este descarcata in emisar (Raul Mures) printr-un colector, PEHD 315 mm, L = 40 m, fiind stabilit un singur punct de descarcare a emisarului.

4.6.5.4 Epurarea apei uzate

4.6.5.4.1 Statia existenta de epurare ape uzate

Statia existenta de epurare ape uzate este localizata la circa 750 m la vest de orasul Nadlac intr-o zona cu ferme piscicole (o parte scoase din uz), alaturi de digul de aparare contra inundatiilor de

pe malul Raului Mures. Statia nu mai functioneaza si apa uzata netratata deverseaza din bazinele de decantare finala intr-un canal local de desecare (care se varsa in Raul Mures).

Delimitarea amplasamentului este marcata de limitele fizice stabilite de canalul de desecare si digurile de la fermele piscicole; nu exista un gard de protectie. Intrarea in incinta se realizeaza pe drumul nepavat de aproximativ 300 m la sud de principalul traseu spre Ungaria.

Statia de pompare de la capatul final al retelei se afla pe o platforma industriala de la limita de vest a orasului iar apele uzate sunt pompate printr-o conducta de presiune, declarata ca avand 200 mm diametru, catre statia de epurare a apelor uzate aflata la vest la 750 m departare. Statia de pompare ingropata are ca si cladiri supraterane doar o cabina de control si este echipata cu 2 pompe submersibile (una in functiune si una de rezerva) cu capacitati de 15 l/s si 50 l/s.

Instalatiile tehnologice din interiorul Statiei de epurare ape uzate constau dintr-o pereche de bazine 13.5 x 4.80 m x 3.75 m, pentru separatorul de grasimi/deznisipare si pre-aerare. Aceste procese nu mai sunt functionale si multe din echipamente au fost demontate.

Apa uzata curge intr-un bazin de aerare, 8 m x 8 m x 2.5 m, cu aerarea realizata prin aeratoare mecanice ingropate. Amestecurile lichide merg intr-o pereche de bazine de decantare finala, 10,5 m x 2 m x 1.7 m. Sistemul de aerare si bazinele de decantare finala nu mai functioneaza si multe din echipamente au fost demontate.

Statia de epurare ape uzate nu este functionala si apele uzate netratate deverseaza din bazinele de decantare finala intr-un canal local de desecare. Pe canalul de descarcare exista un echipament Venturi pentru masurarea debitelor, nefunctional.

4.6.5.4.2 Statia de epurare ape uzate - Lucrări existente

Din informatiile colectate statia de epurare ape uzate a fost proiectata pentru un debit de 7 l/s. Sistemul de canalizare deserveste aproximativ 750 locuitori. Nu exista masuratori ale debitelor si debitul influent este estimat la aproximativ 1 l/s.

Asa cum s-a amintit si mai sus, instalatiile de tratare a apei uzate nu mai sunt functionale si apa uzata netratata este pompata si descarcata intr-un canal local de desecare. Nu se realizeaza o masurare a debitelor la statia de epurare ape uzate, dar se considera ca apa uzata are probabil o incarcare mai mare decat apa uzata menajera obisnuita. A fost inspectat cursul de apa receptor, poluarea fiind evidenta.

4.6.5.5 Tratarea si depozitarea nămolului_______________________________________________________

Namolul este stabilizat in bazine de stabilizare situate la nivelul solului, 8 m x 8 m x 2.5 m si uscat pe platformele de uscare aflate in imediata vecinatate, doua platforme, 8 m x 5 m. Suprafata totala 80 m²; toate constructiile si echipamentele sunt abandonate.

4.6.5.6 Investiții finalizate si/sau in derulare

Studiu de fezabilitate realizat pentru executia a 24 km de retele colectoare de canalizare si o noua Statie de epurare a apelor uzate. Se propune o statie de epurare a apelor uzate pentru 30 l/s si o populatie de 9,000 de locuitori care este prevazuta cu tratare mecanica si biologica. Namolul uscat la fata locului si depozitat la groapa de gunoi. Se pastreaza locatia existenta. Nu exista fonduri pentru proiectul tehnic si fazele de executie.

4.6.5.7 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE CANALIZARE - AGLOMERAREA NADLAC EXISTING SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR NADLAC AGGLOMERATION

NADLAC

RETEA CANALIZARE NADLAC

- Existent:

Canalizare pluviala: L = 1.98 km

Canalizare menajera: L = 5 km SEWERAGE NETWORK NADLAC

- Existing:

Sewage rain: L = 1.98 km

Domestic sewage: L = 5 km

LEGENDA / LEGEND

@ STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA

SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

Q CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

• CAMIN MENAJER PROIECTAT

CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

4.6.6 Analiza de opțiuni__________________________________________________________________

Pe durata elaboraraii Master Planului judetean a fost aparent clar ca orasul Nadlac nu poate fi inclus intr-un cluster regional pentru ape uzate pe baza construirii unor facilitati noi de tratare sau extinderea celor existente. Au fost analizate si revizuite trei optiuni:

1. Imbunatatirea SE existente;
2. Prevederea unei noi SE pe amplasamentul existent;
3. Prevederea unei noi SE pe un nou amplasament.

Optiunea 1: Imbunatatirea SE existente

Aceasta optiune este respinsa datorita urmatoarelor motive:

- Starea structurilor civile existente este precara si necesita fie inlocuire completa, fie reabilitare majora a structurilor de rezistenta;

- Conceptia curenta nu permite tratarea debitului hidraulic sau a incarcarii biologice estimate la calitatea ceruta pentru efluentul final de normele NTPA-001-2005.

- Echipamentul mecanic si electric existent necesita inlocuire totala;

- Spatiul suplimentar in cadrul amplasamentului curent este restrans si nu permite constructia noilor structuri necesare atingerii standardului pentru efluentul final;

- Extinderea amplasamentului existent ar presupune utilizarea unui teren care este de mult timp alocat unor ferme piscicole si, in timp ce este posibil sa fie luate avizele de la ministerele responsabile, exista riscul major sa nu se ajunga la un consens cu actionarii respectivei ferme piscicole, ceea ce ar implica costuri suplimentare.

Sumar:

- Nu exista elemente reutilizabile din SE existenta;

- Este necesar teren suplimentar disponibil pentru reabilitarea/extinderea facilitatilor existente in vederea posibilitatii de tratare a incarcarilor cerute.

Optiunea 2: Prevederea unei noi SE pe amplasamentul existent

Desi aceasta optiune este practica, are urmatoarele constrangeri:

- Majoritatea structurilor existente trebuiesc demolate inainte de inceperea constructiei noilor facilitati de tratare;

- Daca nu se opteaza pentru o statie de epurare noua de dimensiuni compacte, trebuie achizitionat teren suplimentar pentru extinderea lucrarilor;

- Facilitatile de tratare existente nu pot fi mentinute in operare pe durata constructiei noii SE.

Optiunea 3: O noua SE construita pe un nou amplasament

Aceasta este o optiune practica din urmatoarele motive:

- Este disponibil un teren de aproximativ 1 ha situat la 200 m nord-vest de amplasamentul actual;

- SE existenta poate ramane in functiune pe durata constructiei noilor facilitati;

- Proiectarea noii SE nu este restrictionata de lipsa de spatiu pentru amplasarea unitatilor si nici de structurile civile existente;

Exista acces de la drumul principal catre noul amplasament;

Descarcarea efluentului se va face prin canalul de descarcare existent la SE actuala.

Analiza riscului

Acces: Marcat cu risc scazut pentru toate optiunile, deoarece exista drum de acces pentru ambele amplasamente.

Teren: Marcat cu risc scazut pentru noul amplasament, deoarece terenul necesar se afla in proprietatea municipalitatii locale. Riscul este mult mai mare pentru optiunea de utilizare a amplasamentului SE existente, deoarece extinderea ar trebui facuta pe un teren care apartine guvernului dar este de mult timp inchiriat unor operatori particulari.

Colectoare de transfer: Apele uzate sunt transferate la SE existenta printr-o conducta de presiune care va fi retinuta pentru oricare dintre optiuni. Pentru noul amplsamant, este necesare o exidere cu 200 m a colectorului, fapt ce este considerat cu risc relativ scazu.

Autorizatii: Considerate ci risc scazut pentru ambele optiuni.

Mediu: Marcat cu risc scazut pentru noul amplasament si cu risc mediu pentru optiunea 1, deoarece trebuie preluat teren pentru extindere de la ferma piscicola.

Constructie: Vazuta cu risc scazut pentru noul amplasament si cu risc mediu pentru locatia existenta, deoarece structurile existente trebuie demolate iar pentru extindere trebuie inlaturat digul de la ferma piscicola.

TABEL 4.6-4 Analiza riscului

Opțiunea	Acces	Teren	Colectoare de transfer	Autorizatii	Mediu	Constructie	Risc
Opțiunea 2 -amplasament existent	2	4	1	2	3	3	15
Opțiunea 3 -un nou amplasament	2	1	2	2	2	2	11

Analiza valorii actualizate

Pentru optiunile propuse nu s-a facut o analiza financiara in cadrul prezentei revizuiri. Analiza riscului indica in mod clar ca optiunile 1 si 2, care presupun utilizarea amplasamentului existent, nu ofera niciun avantaj comparativ cu optiunea 3 care prevede construirea unei noi statii de epurare, proiectata corespunzator, pe un teren disponibil aflat in proprietatea municipalitatii.

Cheltuielile de investitie si operare necesare pentru optiunile 2 si 3 sunt in mod esential aceleasi, deoarece ambele statii au aceleasi caracteristici de proiectare.

Recomandari:

prevederea unui dig de aparare in jurul amplasamentului. Solutia finala va fi aleasa de Contractor pe durata elaborarii proiectului de detalii de executie.

CONDUCTELE UTILIZATE PENTRU EXTINDEREA RETELELOR DE CANALIZARE IN ORASUL NADLAC

Pentru realizarea sistemului de canalizare se propune folosirea conductelor din PVC pentru colectoarele cu curgere gravitational.

Pentru conductele de refulare de la statiile de pompare a apelor uzate menajere se propune folosirea conductelor din polietilena de inalta densitate.

Pentru diametre ale conductelor de refulare mai mari de 300 mm, costul realizarii lucrarilor utilizand conducte din poliesteri armati cu fibra de sticla este comparabil cu cel al conductelor din polietilena.

Varianta alternativa - realizarea colectării apelor uzate menajere utilizând tehnologia cu vacuum

Avantaje:

- sunt evitate infiltratiile si exfiltratiile.
- in general, cheltuielile de investitie privind realizarea retelelor sunt mai scazute datorita adancimii de pozare mica si diametrelor de conducte mai mici.
- costul relativ scazut de executie a retelelor permite realizarea de retele duble, fara desfacerea carosabilului; traseul retelei se poate proiecta in spatii verzi, inguste, fara desfacerea si refacerea carosabilului.
- din cauza volumului mic de lucrari de terasamente (sapaturi-umpluturi) timpul de executie se reduce substantial, iar problemele legate de dirijarea circulatiei devin minime.
- sistemul nu permite racordari ilegale de apa pluviala sau menajera.

Dezavantaje:

- consum mai mare de energie in exploatare datorat mentinerii permanente sub vid a sistemului de colectare a apelor uzate menajere
- costuri relativ mari la bransarea consumatorilor datorita caminelor si echipamentelor speciale de vacuumare
- conditii speciale de exploatare atat pentru operator cat si pentru locuitorii beneficiari
- pentru localitatile mai mari, sistemul devine mai complex, incluzand retele de colectare prin vacuum, statii de vacuum, statii de pompare, conducte de refulare si chiar colectoare gravitationale.

La realizarea caietului de sarcini pentru atribuirea contractului de lucrari, se va face mentiunea acceptarii variantelor alternative privind realizarea retelelor de colectare a apelor uzate menajere utilizand tehnologia cu vacuum.

Pentru executarea lucrarilor vor fi utilizate numai materiale, utilaje si echipamente agrementate conform prevederilor legale in vigoare in Romania si Uniunea Europeana.

4.6.7 Descrierea investitiei

4.6.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRĂRILE PROPUSE DE CANALIZARE - AGLOMERAREA NADLAC PROPOSED WORKS FOR SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR NADLAC AGGLOMERATION

NADLAC

LEGENDA / LEGEND

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA

WASTE WATER PUMPING STATION

CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

CAMIN MENAJER EXISTENT

EXISTING SEWAGE MANHOLE

CAMIN MENAJER PROIECTAT

DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

4.6.7.2.1 Extindere retea canalizare

Extinderea retelei de canalizare menajera, a fost propusa pe urmatoarele strazi:

TABEL 4.6-5 Extindere retea canalizare

Nr. crt.	Denumire strada	De la strada	La strada	Lungime [m]	Diametru [mm]	Material
1	1 Decembrie		V. Lucaciu	292	250	PVC
2	1 Decembrie	1 Mai	George Enescu	1,396	250	PVC
3	1 Mai		Vladimirescu	410	250	PVC
4	1 Mai	1 Decembrie	Tajovski	1,038	250	PVC
5	1 Mai	Gheorghe Doja	Tajovski	986	250	PVC
6	Abatorului	1 Mai	Boor	327	250	PVC
7	Avram Iancu	Granicerilor	Penes Curcanul	121	250	PVC
8	Xxxxx Xxxxx	Xxx Xxxx Xxxxxxxxx	Xxxxxxx Xxxxxxxx	486	250	PVC
9	Xxxxx Xxxxx	Xxxxxx Xxxxxx	Xxxxxxx Xxxxxxxx	398	250	PVC
10	Boor	Stejarului	Tajovski	470	250	PVC
11	Boor	Primaverii	Gheorghe Doja	340	250	PVC
12	Xxxxxx	Xxxx Xxxxxxx	Mures	446	250	PVC
13	Xxxxxx	Xxxxx Xxxxxxxx	X. Xxxxxxxxxxxx	428	250	PVC
14	Dorobanti	Gri vitei	Nicolae Balcescu (SPAU1)	658	250	PVC
15	Xxxxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxxxxxxxx	Xxxxxxx Xxxxxxxx	980	250	PVC
16	Xxxxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxxxxxxxx	Mures	147	250	PVC
17	Xxxxxx Xxxxxx	Xxxxxxxx Porta	Independentei	428	250	PVC
18	Xxxxxx Xxxxxx	Xxxxxxxxxxxx	Xxxxxxxxx	220	250	PVC
19	George Cosbuc	1 Decembrie	Victoriei	670	250	PVC
20	Xxxxxx Xxxxxx	Xxxxxxxx Porta	Independentei	419	250	PVC
21	Xxxxxx Xxxxxx	Xxxxxxxxxxxx	Xxxxxxxxx	220	250	PVC
22	George Enescu	1 Decembrie	Independentei	1,054	250	PVC
23	Xxxxxxxx Xxxx	Xxx Xxxx Xxxxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxx	617	250	PVC
24	Gri vitei	Xxxxxxxxx	Xxxxxxxxxxxx	205	250	PVC
25	Gri vitei	Victoriei	V. Lucaciu	429	250	PVC
26	Independentei	Xxxxxxxxx	Xxxxxxxxxxxx	414	250	PVC
27	Independentei	Tajovski	Independentei nr. 80	509	250	PVC
28	Independentei	Independentei nr. 82	1 Decembrie	304	250	PVC
29	Xxxx Xxxxxxx	X. Xxxxxxx	Marasesti	215	250	PVC
30	Ioan Slavici	Marasesti	Closca	684	250	PVC

Nr. crt.	Denumire strada	De la strada	La strada	Lungime [m]	Diametru [mm]	Material
31	Xxxx Xxxxxxx	Xxxxxxxx Porta	Independentei	223	250	PVC
32	Xxxx Xxxxxxx	Xxx Xxxxxxx nr.58	Independentei	694	250	PVC
33	Xxx Xxxx Xxxxxxxxx	Xxxxxxxxx	Xxxxxxxxxxxx	205	250	PVC
34	Ion Luca Caragiale	Victoriei	V. Lucaciu	440	250	PVC
35	Lacului	1 Mai	Boor	327	250	PVC
36	Marasesti	Granicerilor	Penes Curcanul	122	250	PVC
37	Marasesti	Gri vitei	Penes Curcanul	138	250	PVC
38	Marasesti	Gri vitei	Nicolae Balcescu	613	250	PVC
39	Marasesti	Xxxxx Xxxxxxxx	Xxxxxxx Xxxxxxxx	532	250	PVC
40	Marasesti	Xxxx Xxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxxxxxxxx	269	250	PVC
41	Mihai Eminescu	Moldovan Porta	Independentei	482	250	PVC
42	Mihai Eminescu	Xxxxxxxxxxxx	Xxxxxxxxx	220	250	PVC
43	Mihai Eminescu	1 Decembrie	Independentei	1,056	250	PVC
44	Xxxxx Xxxxxxxx	Xxxxxxxx Porta	Independentei	222	250	PVC
45	Xxxxx Xxxxxxxx	Xxxxxx	X. Xxxxxxx	1,078	250	PVC
46	Xxxxx Xxxxxxxx	1 Decembrie	Independentei	504	250	PVC
47	Xxxxx Xxxxxxxx	stanga	Crisan	153	250	PVC
48	Mihail Kogalniceanu	stanga	V. Lucaciu	1,188	250	PVC
49	Moldovan Porta	Xxxx Xxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxx	679	250	PVC
50	Mures	Teilor	Closca	233	250	PVC
51	Mures	Stanga	Teilor	289	250	PVC
52	Nicolae Balcescu	Victoriei	SPAU 1	1,016	300	PVC
53	Nicolae Balcescu	SPAU2	Victoriei	178	250	PVC
54	Xxxxxxx Xxxxxxxx	Xxxxxxxx Xxxx	SPAU2 - din dreapta	456	250	PVC
55	Penes Curcanul	Xxxxxxxxxxxx	X. Xxxxxxx	340	250	PVC
56	Penes Curcanul	dreapta	V. Lucaciu	262	250	PVC
57	Razboieni		Vladimirescu	205	250	PVC
58	Tajovski	1 Mai	Nicolae Balcescu	361	250	PVC
59	Teilor	Digului	M. Kogalniceanu	119	250	PVC
60	V. Lucaciu		Granicerilor	1,089	250	PVC
61	V. Lucaciu	1 Mai	Granicerilor	1,092	250	PVC
62	V. Lucaciu	1 Mai	Nicolae Balcescu	678	250	PVC
63	V. Xxxxxxx	Xxxxx Xxxxxxxx	Xxxxxxx Xxxxxxxx	1,058	250	PVC
64	V. Xxxxxxx	Xxxxx Xxxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxxxxxxxx	800	250	PVC
65	Xxxxxx Xxxxxx	Xxxxxx Xxxxxx nr. 22	V. Lucaciu	311	250	PVC

Nr. crt.	Denumire strada	De la strada	La strada	Lungime [m]	Diametru [mm]	Material
66	Xxxxxx Xxxxxx	X. Xxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxx nr 70	840	250	PVC
67	Xxxxxx Xxxxxx	Xxxxxx Xxxxxx nr 72	Dorobanti	262	250	PVC
68	Victoriei	1 Mai	SPAU 2	548	250	PVC
69	Victoriei	Xxxx Xxxxxxx	Xxxxxxx Xxxxxxxx	713	250	PVC
70	Vladimirescu	Granicerilor	Penes Curcanul	129	250	PVC
71	Xxxxxxxxxxxx	Xxxxx Curcanul	Nicolae Balcescu	755	250	PVC
72	Xxxxxxxxxxxx	Xxx Xxxx Xxxxxxxxx	Xxxxx Curcanul	268	250	PVC
73	Xxxxxxxxxxxx	Xxxxx Xxxxxxxx	Xxxxxxx Xxxxxxxx	534	250	PVC
		TOTAL		36,992

Total lungime extindere canalizare menajera, este de 36,992 m:

- Dn 250 mm: L = 35,976 m;

- Dn 300 mm: L = 1,016 m;

- camine de vizitare pe canale cu Dn 250 mm, buc. = 740;

- racorduri la canalizarea menajera a proprietatilor, din PVC, Dn 160 mm, buc. = 1,525 Reteaua de canalizare va fi realiza de tuburi din PVC cu diametrul de Dn 250 mm si Dn 300 mm. Tuburile de canalizare se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm, iar deasupra si in jurul lor se va realiza un strat de protectie din nisip, avand 30 cm peste creasta tubului.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

Se va face racord la canalizarea menajera, toti abonati casnici pe strazile unde au fost prevazute lucrari de extindere a retelei de canalizare menajera.

Total racorduri - 1,525 buc.

TABEL 4.6-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Nadlac

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale canalizare (aglomerari)
		Sistem existent D/N	Qszimax [m³/zi]	Qsormax	Qsormin
		Sistem existent D/N	Qszimax [m³/zi]	[l/s]	[l/s]
Sistem de canalizare zonal NADLAC
NADLAC	8,014	Da	2,213.29	56.37	2.56
Total sistem de
canalizare zonal	8,014	-	2,213.29	56.37	2.56
NADLAC

4.6.7.3 Statii pompare apa uzata menajera

Datorita conformatiei terenului natural, este necesara montarea a 5 statii de pompare ape uzate menajere:

- SPAU1 - existenta - Se va executa un grup de pompe submersibile 2+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 56.37 l/s, Hp = 10 mCA, P = 7.9 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 3000, cu h = 7 m. De asemenea se va inlocui conducta de presiune din otel existenta De 150 mm cu conducta PEHD De 315 mm in lungime totala de L = 1,100 m.
- SPAU2 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 18.79 l/s, Hp = 10 mCA, P = 2.6 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 160 mm in lungime totala de L = 250 m.
- SPAU3 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 9.4 l/s, Hp = 10 mCA, P = 1.3 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 125 mm in lungime totala de L = 200 m.
- SPAU4 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 9.4 l/s, Hp = 12 mCA, P = 1.6 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 125 mm in lungime totala de L = 500 m.
- SPAU5 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 9.4 l/s, Hp = 12 mCA, P = 1.6 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 125 mm in lungime totala de L = 450 m.

Instalatii electrice

Alimentarea tuturor consumatorilor electrici aferenti fiecarei statiei de pompe se face din acest tablou electric.

Principalii consumatori electrici aferenti celor cinci statii de pompare sunt electropompele mentionate mai sus.

Va fi prevazuta instalatie de iluminat exterior si iluminat in interiorul chesonului statie de pompare.

In interiorul tabloului de alimentare vor fi prevazute prize (24 V si 230 V) pentru alimentarea diverselor scule de mana, necesare in cazul reparatiilor si reviziilor.

In jurul statiilor de pompare este prevazut a se monta o priza de pamant artificiala a carei valoare masurata trebuie sa fie de minimum 4 ohmi.

4.6.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.6.7.4.1 Statia de epurare ape uzate Nadlac

Numarul de locuitori echivalenti luati in calcul pentru Nadlac a fost previzionata tinand cont de consumul de apa potabila anticipat si profilurile conectarilor atat la reteaua de apa potabila cat si la canalizare. Aceste date permit calcularea pentru fiecare an, pana in anul 2038, a debitelor, incarcarilor si populatia echivalenta deservita de statia de epurare.

Analiza realizata a evidentiat faptul ca valorile medii pentru bransamentele de apa potabila si canalizare indica un numar de populatie echivalenta care va utiliza serviciile de tratare ce va ajunge la circa 9,000 pana in anul 2023 si apoi va scadea in urma migratiei populatiei la o cifra redusa de aproximativ 7,800 in anul 2038.

In vederea proiectarii lucrarilor la statia de epurare, s-a ales o populatie de varf de 9,000 de locuitori echivalenti, capacitarea unitatilor de proces fiind aleasa astfel incat sa permita ajustari la bazinul de aerare pentru a face fata variatiilor prevazute intre limitele inferioare si superioare de incarcare. Sistemul de canalizare va fi divizor, astfel ca in statia de epurare Nadlac vor intra doar ape uzate menajere.

Pentru a permite o flexibilitate mai mare in realizarea procesului de epurare necesar pentru apele uzare din localitatea Nadlac, se recomanda construirea unei noi statii de epurare bazata pe procesul cu aerare prelungita din bazinele cu namol activat, realizata pe doua linii egale.

Constructia noilor facilitati de tratare pe terenul aflat in proprietatea municipalitatii va necesita masuri de protectia impotriva inundatiilor, fie prin ridicarea elevatiei unitatilor de procesare, fie prin prevederea unui dig de aparare in jurul amplasamentului. Solutia finala va fi aleasa de Contractor pe durata elaborarii proiectului de detalii de executie.

4.6.7.4.2 Debite de proiectare

Debitele de ape uzate luate in considerare la dimensionarea Statiei de epurare, pentru 9,000 locuitori echivalenti, calculate tinand cont de standardele europene si nationale sunt urmatoarele:

Qu zi med = 2,160 m³/zi

Qu zi max = Qu orar mediu = 2,808 m³/zi = 117 m³/h

Qu orar max = 180 m³/h (4,320 m³/zi)

Apele epurate sunt descarcate in canal de desecare si de aici in emisar natural, raul Mures.

4.6.7.4.3 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

TABEL 4.6-7 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

Nr. crt.	Denumire indicator	Concentrații maxime influent [mg/l]	Concentratii maxime efluent [mg/l]	Eficienta de epurare necesara [%]
1	Consum biochimic de oxigen (CBO5)	250	25	90
2	Materii totale in suspensie (MTS)	292	60	70
3	CCO_Cr	500	125	75
4	N total	29	15	48
5	P total	8	2	75

Din analiza acestor valori si tinad cont de faptul ca statia va deservi o populatie echivalenta mai mica de 10,000 p.e., rezulta necesara o statie de epurare mecanica-biologica.

Pentru aceasta, schema de epurare va cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

1. Reabilitare statie de pompare existenta pentru apele uzate brute
2. Treapta de epurare mecanica - unitate cu gratare si deznisipator separator de grăsimi
3. Camera de distributie bazine cu namol activat
4. Bazin cu namol activat cu aerare prelungita
5. Camera de distributie decantoare secundare (finale)
6. Decantoare secundare (finale)
7. Canal masurare debite efluent (apa epurata evacuata)
8. Statie de suflante
9. Statie de pompare namol activat de recirculare si in exces
10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces, inclusiv instalatii de preparare si dozare solutie polimeri si sulfat de aluminiu
11. Bazine tampon de namol in exces si ingrosat

4.6.7.4.4 Descrierea obiectelor statiei de epurare

1. Statie de pompare ape uzate

Apele uzate menajere ajung gravitational in statia de pompare existenta, care va fi reabilitata. Ea va asigura o presiune suficienta pentru ca in continuare apele uzate sa ajunga la noul amplasament al statiei de epurare si sa circule gravitational prin obiectele statiei de epurare si, dupa epurare, la emisar natural. De asemenea bazinul de aspiratie va asigura compensarea a variatiilor orare si omogenizarea concentratiilor apelor uzate influente.

S-au prevazut (2+1) pompe submersibile noi pentru ape uzate brute, cu debitul de 50 l/s fiecare, cu turatie variabila si cu rotor rezistent la coroziune. Pentru a impiedica plutitorii si suspensiile

grosiere sa patrunda in statia de pompare, in caminul amonte se va monta un gratar rar pentru retinerea acestora (in vederea protejarii pompelor).

2. Treapta de epurare mecanica (de degrosisare)

Apele uzate pompate ajung intr-o unitate de epurare mecanica (degrosisare), adapostita intr-o cladire cu dimensiunile in plan 8 x 8 m, compusa din:

- instalatie cu gratare pentru retinerea suspensiilor cu dimensiuni mai mari de 6 mm; aceasta este prevazuta cu 3 linii (2 active si 1 de rezerva) si este dimensionata pentru un debitul maxim de cca. 45 l/s fiecare.

3. Camera de distributie pentru bazinul cu namol activat

Scopul acestui obiect este de a asigura distributia egala a debitelor de apa uzata in amestec cu namolul activat la cele 3 linii ale bazinului cu namol activat, fiind dimensionata pentru debitul de apa uzata si debitul de namol activat de recirculare.

4. Bazinul cu namol activat (de aerare)

Bazinul cu namol activat va avea 2 linii egale de tratare. Fiecare dintre cele doua linii de proces va fi de aproximativ 23 m lungime, 8 m latime si o adancime a apei de 4 m.

Pentru fiecare linie, influentul va descarca in zona anoxica, care are un volum de cca. 250 m³, fiind echipat cu cate un mixer submersibil. Prin recircularea interna, din zona aeroba, a amestecului apa uzata-namol activat de recirculare se asigura dezvoltarea bacteriilor ce realizeaza procesul de denitrificare. Amestecul va curge gravitational spre zona aeroba, care are un volum de cca. 500 m³, echipata cu sistem de aerare cu bule fine si cu sistem de recirculare interna, in care are loc asimilarea CBO5 si procesul de nitrificare. Bacterii aerobe specifice continute de namolul activat, descompun substanta organica continuta atat in apa uzata ce intra in acest bazin cat si cea ramasa in namolulu activat ce se recircula, si realizeaza procesul de nitrificare, continuitatea acestui proces fiind asigurata de prezenta oxigenlui furnizat de instalatia de aerare cu bule fine.

5. Camera de distributie pentru decantoarele secundare

Scopul acestui obiect este de a asigura distributia egala a debitelor de apa ce sosesc din bazinul cu namol activat la decantoarele secundare (finale).

6. Decantoarele secundare (finale)

Rolul decantoarelor secundare este de a separa fractiunea decantabila din amestecul apa uzata -namol activat prin depunerea acesteia pe fundul decantorului. Sedimentarea se face gravitational.

Cele 2 decantoare secundare vor fi de tip radial cu diametrul nominal de 12 m, o inaltime a peretelui lateral de 4 m, si vor fi echipate complet, incluzand sistemul de distributie a apei, colectarea namolului (pod raclor) si a apei decantate. Namolul colectat este extras si trimis catre statia de pompare namol activat de recirculare si exces.

7. Canal masurare debite de apa epurata evacuata

8. Statia de suflante

Aerul necesar in zona de aerare a bazinului cu namol activat este furnizat de o statie de suflante compusa din 2+1 suflante, amplasata in vecinatatea bazinelor cu namol activat.

9. Statia de pompare namol activat de recirculare si in exces

10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces

Procesul de epurare adoptat genereaza namol in exces cu un grad mare de stabilitate, astfel ca el poate fi trimis direct la ingrosare si deshidratare, fara a mai fi necesara o treapta de fermentare.

Productia totala de namol va fi de aprox 450 kg/zi care, la o concentratie a namolului in exces de 0.8% substanta uscata, reprezinta un volum zilnic ce va fi procesat de aproximativ 60 m³. Daca va fi adoptata procesarea mecanica a namolului, aceasta cantitate zilnica realizata va fi pre-ingrosata anterior deshidratarii rezultand un namol deshidratat cu pana la o concentratie de aproximativ 20% substanta uscata. Aceasta va permite transportul si depunerea namolului deshidratat conform cu strategia pentru namol a judetului.

In acest stadiu, alternativa de tratare a namolului prin intermediul paturilor cu stuf nu a fost discutata cu Municipalitatea datorita problemelor anterioare cu privire la disponibilitatea terenului. Totusi, statia de epurare propusa este amplasata intr-o zona intinsa de pamant de proasta calitate, in prezent plin de tufisuri, si problena acestei suprafete de pamant ar trebui reinvestigata, inaintea pregatirii caietului de sarcini. Tratarea namolului prin paturi de stuf este din punct de vedere tehnic un proces simplu cu costuri de operare foarte scazute si impact neglijabil asupra mediului si este inclus in propunerile pentru alte statii de epurare.

11. Bazine de namol in exces si ingrosat

Bazinul de namol in exces asigura un volum de stocarea de 150 m³ pentru 3 zile si preingrosarea namolului in exces. Este un bazin suprateran, cu diametrul de 8 m, si adancimea de 3 m, dotat cu un amestecator lent, care sa impiedice depunerea namolului si care sa permita separarea supernatantului la partea superioara.

Bazinul de namol ingrosat asigura un volum de stocarea de 20 m³ pentru 7 zile. Este un bazin suprateran, cu diametrul de 3 m, fiind echipat de asemenea cu amestecator lent care sa impiedice depunerea namolului si care sa permita separarea supernatantului la partea superioara.

Supernatantul rezultat din aceste bazine de namol si de la instalatiile de ingrosare si deshidratare a namolului este trimis in camera de distributie a bazinelor cu namol activat, pentru a reintra in circuitul de epurare.

Concluzii

Reabilitarea statiei de pompare ape uzate brute existente, asfel incat sa realizeze transferul apei la noua statia de epurare si asigurarea unui nivel hidrostatic care sa asigure in continuare curgerea gravitationala prein obiectele statiei de epurare

Treapta mecanica de degrosisare, cuprinzand gratare si deznisipator separator de grasimi activ/activ/de rezerva, fiecare dimensionat pentru un debit maxim de 45 l/s;

Camera de distributie la bazinele cu namol activat;

Doua noi bazine cu namol activat (de aerare) proiectate pentru reducerea materiilor organice, pentru o populatie echivalenta de 9,000;

Suflante activa/activa/rezerva

Mixere in zona anoxica activa/activa

Pompe de recirculare interna activa/activa

Camera de distributie pentru decantoarele secundare.

Doua decantoare secundare, echipate cu racloare si sisteme de evacuare a namolului; Canal de evacuare a efluentului final cu prelevare probe si debitmetru in canal deschis; Statie de pompare namol activat de recirculare si namol activat in exces;

Echipament de ingrosare si deshidratare a namolului inclusiv bazin tampon preingrosare namol activat in exces, bazin de stocare pentru namol ingrosat, si echipament pentru preparare si dozare polimeri;

Toate conductele de legatura intre obiectele statiei de epurare;

Tot echipamentul MEICA (mecanice si electrice) pentru functionarea noilor statii de pompare, turbosuflante, mixere, recirculatie interna si sistem de recirculare a namolului.

Pentru monitorizarea functionarii statiei de epurare, aceasta va fi dotata cu echipament SCADA care sa permita integrarea intr-un sistem SCADA unitar al operatorului regional.

TABEL 4.6-8 Lista de echipamente

Obiect

Numar

Capacitate

Putere aproximativa

Statia de pompare existenta ce se va reabilita; se vor instala pompe noi, cu turatie variabila

Treapta de epurare mecanica cu gratare rare si dese si deznisipator separator de grasimi

Bazin cu namol activat, cu doua linii de aerare, cu volum total aproximativ 750 m³ fiecare, impartita intr-o zona anoxica de 250 m³ echipata cu mixere si o zona de aerare de 500 m³, echipata cu pompe de recirculare interna, debitmetre, difuzori de aer si conducte distributie aer;

Decantoare secundare cu diametrul de 12 m, echipate cu pod raclor cu sistem pentru evacuare namolul activat;

Statie de suflante

3 pompe 2 active, 1 rezerva	Total aprox. 50 l/s	10 kW pe pompa
3 linii 2 active/ 1 rezerva	45 l/s pe unitate	5 kW pe unitate
2 linii active	750 m3 pe linie	12 kW pe linie
2 unitati active		1.5 kW pe unitate
3 suflante 2 active,	620 Nm³/ora/ suflanta	32 kW pe suflanta

Obiect	Numar	Capacitate	Putere aproximativa
	1 rezerva
Pompa pentru namol activat de recirculare (turatie variabila)	3 pompe (2 active,1 de rezerva)	15 l/s pe pompa	5 kW pe pompa
Pompa pentru namol activat in exces (turatie variabila)	2 pompe (1 activa, 1 de rezerva)	3 l/s pe pompa	1.1 kW pe pompa
Ingrosator mecanic pentru namolul in exces ce include constructiile si toata zona de servicii	1	10 m³/ora	6 kW
Centrifuge de deshidratare ce includ constructiile si toata zona de serviciu	1	450 kg/zi	20 kW
Bazin stocare namol in exces cu amestecator (pentru 3 zile)	1	150 m³	3 kW
Bazin stocare namol ingrosat cu amestecator (pentru 7 zile)	1	20 m³	1.1 kW
Debitmetru in canal deschis	1	33 l/s	-

Sursa: Date prelucrate de consultant

4.6.7.4.5 Estimare lucrari de demolare

TABEL 4.6-9 Estimare lucrari de demolare

Locatia	Obiectul	Lucrari de demolare	Buget estimativ mii Euro
	Structura supraterana pentru indepartatorul de grasimi si desnisipator 10,5 m x 4,3 m x 3,75 m inaltime	Structurile supraterane din beton armat vor fi demolate iar betonul sfaramat, fie pe amplasament, fie intr-o unitate speciala pentru reciclarea betonului. Betonul sfaramat va fi folosit la umplerea structurilor subterane din amplasament sau folosit ca infrastructura pentru drumuri. Armatura va fi recuperata si reciclata.	15
Nadlac	Rezervor suprateran pentru aerare 8 m x 8 m x 2,5 m adancime	Aceeasi abordare ca pentru obiectul precedent.	15
	Decantor final rectangular 8 m x 8 m x 2,5 m	Aceeasi abordare ca pentru obiectul precedent.	15
	Paturi de uscare namol	Aceeasi abordare ca pentru obiectul precedent.	10
	Total		55

Nota:

1. Indepartarea si depozitarea solului contaminat in afara amplasamentului;

2. Indepartarea conductelor de alimentare sau canalizare existente in amplasament.

4.6.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in orasul Nadlac - judetul Arad si apartin domeniului public.

4.6.8.1 Teren ocupat temporar

4.6.8.2 Teren ocupat definitiv

4.6.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.6-10Bilantul terenurilor ocupate

1 Extinderea retelei de canalizare:

- 36,992 m x 4.5 m = 166,464 m²
- camine

740 buc x 0.8 mp/buc = 592 m²

- racorduri

1,525 buc x 10.5 mp/buc = 16,013 m²

2 Statii de pompare - tip cheson

D = 2.0 m, H = 7.0 m

5 buc. S = 5 x 20 m x 20 m =2,000 m²

166,464

592

2,000

16,013

	Ocupat definitiv	Ocupat temporar
Denumire obiect	[mp]	[mp]
	Intravilan Extravilan	Intravilan Extravilan

NADLAC

3 Conducte de refulare:

- SPAU 1 - 1,100 m x 3.5 m = 3,850 m²

- SPAU 2 - 250 m x 3.5 m = 875 m²

3,850

875

Denumire obiect	Ocupat definitiv [mp] Intravilan Extravilan		Ocupat temporar [mp] Intravilan Extravilan
- SPAU 3 - 200 m x 3.5 m = 700 m² - SPAU 4 - 500 m x 3.5 m = 1,750 m² - SPAU 5 - 450 m x 3.5 m = 1,575 m²			700 1,750 1,575
4 Statia de epurare Statia - S = 10,000 m² definitiv Conducta de transfer la emisar - S = 400 m x 4.5 m = 1,800 m² temporar	-	10,000	1,800
Total NADLAC	12,592		193,027
	205,619

TABEL 4.6-11Impactul investitiei si indicatorii de performanta - Aglomerarea Nadlac

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	-
2	Retea canalizare - extindere	m	36,992
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	5
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	2,900
5	Statie de epurare	buc	1
6	Sistem SCADA	buc	1
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	8,027
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	476
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	-
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	7,168
4	Populatie deservita totala	loc.	7,614
5	Procent total populatie deservita (2008)	%	6%

4.7 CLUSTERUL DE APA UZATA CURTICI

4.7.1 Introducere____________________________________________________________________________

Orasul Curtici are o populatie totala de 8,043 locuitori si este localizat la 17 km nord de Municipiul Arad.

Conform recensamantului din 2002, populatia in orasul Curtici se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 4.7-1 Populatia in orasul Curtici

Denumire localitate

Numar populatie (recensamant 2002)

ORASUL CURTICI

Curtici

8,043

Conform recensamantului din 2002, populatia in comuna Macea se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 4.7-2 Populatia in comuna Macea

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
Comuna Macea
Macea	3,969
Sanmartin	2,200
	6,169

4.7.2 Acoperirea actuala__________________________________________________________________

Orasul Curtici este deservit de un sistem separativ de canalizare, de aproximativ 8.5 km lungime, colectand apele uzate de la aproximativ 200 de locuitori si 28 racorduri industriale/comerciale, si o Statie de epurare ape uzate.

Nici una dintre asezarile invecinate nu dispune de sistem de canalizare.

4.7.3 Debite si incarcari apa uzate___________________________________________________________

Conform datelor primite de la Compania de Apa Arad, debitele apa uzata masurate pentru orasul Curtici sunt:

TABEL 4.7-3 Debite si incarcari apa uzate

Anul 2004- 2008 [m3]

Oras Curtici	Apa uzata deversata si epurata TOTAL	Case particulare	Asociatii de locatari	Institutii	Societati comerciale (agenti economici)
2004	131,147	1,288	8,528	92,930	214,261
2005	121,212	1,931	7,462	2,922	108,897

Oras Curtici	Apa uzata deversată si epurata TOTAL	Case particulare	Asociatii de locatari	Institutii	Societati comerciale (agenti economici)
2006	95,443	2,082	6,457	1,962	84,942
2007	73,155	1,285	6,480	667	64,723
2008	90,143	1,301	5,723	221	82,899

4.7.4 Receptori___________________________________________________________________________

Aglomerarea de la Curtici este indepartata de cursurile de apa importante; Crisul Alb este situat la 24 km la Nord si Raul Mures este la 19 km la Sud.

Exista un canal de irigatii/drenaj al pamantului, Canalu Militar, la 6 km la Este de aglomerare. Canalu Militar trece in mare de la Sud-la-Nord si a fost construit in vederea asigurarii apelor pentru irigatii pentru agricultura, desi cea dea doua functie nu a mai fost folosita de ani de zile. Zona ce inconjoara Curtici are o retea extinsa de canale de irigatie/drenaj; unele au legatura cu Canalu Militar si celelalte se indreapta catre frontiera cu Ungaria. SEAU ce exista la Curtici se descarca in canalul “Hothaz”; este raportat ca aceasta face legatura intre sistemul de irigatie/drenaj al Raului Mures in Ungaria

Trebuie luat la cunostinta faptul ca ANIF (Autoritatea Nationala a Imbunatatirilor Funciare) trebuie consultata cu privire la descarcarile efluentilor in canalele de irigare/drenaj al pamantului si ar trebui consultat in primul rand, inaintea altor organisme de reglementare cum ar fi MoESD. In cazurile aprobate, ANIF va revizui capacitatea sistemului local de canale si va elibera un permis cu limite pe fluxul maxim al efluentului din SEAU impreuna cu cerintele de calitate in baza regulamentului NTPA 001.

Administrarea apei de irigatie in vederea sprijinirii agriculturii pare sa fi fost intrerupta si o serie de Municipalitati si-au exprimat interesul in vederea folosirii efluentului cu ape uzate tratate pentru agricultura. Aceasta practica este permisa de catre Legislatia romana si standardele necesare si practica sunt prezentate in regulamentul STAS 9450. Atunci cand Consultantul considera ca folosirea in scopuri de irigatie a efluentului trebuie luata in considerare, acest aspect este discutat pentru optiunea SEAU relevante.

4.7.5 Infrastructura existenta

4.7.5.1 Rețeaua de canalizare_____________________________________________________

Sistemul de canalizare este alcatuit din conducte din beton si PVC dupa cum urmeaza:

TABEL 4.7-4 Reteaua de canalizare existenta

Diametru conducta [mm]	Lungime [m]	Material
500	6,500	Beton
110	215	PVC - conexiuni
200	1,800	PVC conexiune zona libera Curtici
200	1,800	Conducta sub presiune

Lungimea totala a retelei este de aproximativ 8,500 m (in comparatie cu 58,000 m lungimea totala a strazilor in Curtici). Apele uzate menajere curg gravitational catre Statia de epurare printr-o conducta din beton in lungime de 300 m (otel, diametru 500 mm, unde conducta traverseaza linia de cale ferata dintre zona rezidentiala si statia de epurare); apa uzata de la zona libera Curtici este pompata catre statia de epurare printr-o conducta din PVC, 200 mm diametru.

4.7.5.2 Statia de pompare

Este amplasata in incinta statiei de epurare si preia intreaga cantitate de apa uzata de la sistemul de canalizare a orasului. Statia este o constructie tip cheson realizata din beton armat, prevazuta cu doua pompe Flyght, Q = 200 m³/h si automatizare.

4.7.5.3 Colectoare de descărcare si puncte de descărcare a emisarului_______

Emisarul pentru statia de epurare ape uzate este canalul ANIF (canalul Hothaz).

4.7.5.4 Epurarea apei uzate

4.7.5.4.1 Statia de epurare ape uzate existenta

SEAU existenta este amplasata la Vest de zona industriala a orasului Curtici si este departe de zona locuita.

Limita amplasamentului instalatiei este marcata cu stalpi de beton si gard din panouri de plasa sudata, inalt de 1.5 m, fiind intr-o stare proasta. Intrarea in amplasament este la aproximativ 300 m de drumul Curtici-Dorobanti de-a lungul unui drum de pamint.

Apa menajera curge gravitational catre un camin de admisie din cadrul Statiei, printr-un colector cu diametrul de 300 mm, la adancimea de aproximativ 4 m in timp ce canalizarea din Zona Libera Curtici este pompata la Statia de epurare printr-o conducta din PVC, de 200 mm catre caminul de admisie.

In Statie, apa uzata curge gravitational catre o statie de pompare de admisie cu diametru de 5 m si adancime de aproximativ 7 m, prevazuta cu o platforma de beton situata la un nivel mai inalt pentru echipamentul de pompare. Initial echipata cu 2 pompe, statia este acum operata de catre o pompa submersibila. La admisia in statie, exista un gratar de adincime, cu caderea de 15 mm si raclare manuala.

Apa de canalizare este pompata in doua canale identice de oxidare (fiecare de 500 m³) cu rotoare orizontale. Canalele de oxidare sunt folosite in mod alternativ si drenate pentru indepartarea manuala a namolului acumulat; namolul nu mai este pompat la paturile de uscare. Descarcarea finala a efluentului se realizeaza printr-un canal de evacuare, cu masurare a debitului printr-un deversor cu pragul in V catre canalul “Hothaz”. Paturile de uscare namol, zona totala 480 m², nu au mai fost folosite de cativa ani si conductele, etc, nu functioneaza.

4.7.5.4.2 SEAU - Proiectul si performanta lucrarilor existente

Se cunoaste ca lucrarile au fost proiectate pentru un flux de 10 l/s. Sistemul de canalizare deserveste aproximativ 200 de locuitori si industrie, debitul influent fiind estimat la aproximativ 1 l/s.

Apa uzata este pompata catre santurile de oxidare (folosite alternativ) dar nu exista niciun fel de dovada ca rotoarele de ventilatie au fost folosite in mod regulat astfel se pare ca santul actioneaza mai degraba ca un decantor primar; santurile sunt scoase din uz si drenate in vederea evacuare manuale a namolului. Epurarea care are loc este foarte redusa si statia, in principiu, nu functioneaza. Efluentul este descarcat catre canalul “Hothaz” iar cerintele stabilite de catre ANIF, limiteaza debitul total la mai putin de 400.000m³/an (aproximativ debitul de proiectare) si calitate care satisface NTPA 001. Probele indica faptul ca apele uzate influenta sunt ca incarcare in limitele provenite de la canalizarea menajera. Calitatea efluentului variaza in mod semnificativ, cateodata mai incarcat decat influentul ,cateodata redus dar niciodata in concordanta cu cerintele

NTPA 001. Se raporteaza ca canalul “Hothaz” este uscat in general si, in momentul inspectiei la fata locului, acesta era poluat.

4.7.5.5 Tratarea si depozitarea nămolului Namolul biologic, rezultat din SEAU este descarcat direct la paturile de uscare.

Paturile de uscare namol, suprafata totala S = 300 m², nu au mai fost folosite de cativa ani si conductele, etc, nu functioneaza.

4.7.5.6 Investiții finalizate si/sau in derulare

Un studiu de fezabilitate cu privire la furnizarea serviciilor de ape uzate a fost inceput pentru comuna Macea (care include satul Sanmartin) si examineaza varianta unei SEAU regionale care sa serveasca Macea, Sanmartin si Dorobanti (un sat la Vest de Curtici). S-a raportat ca Curtici a fost exclus deoarece initiatorii proiectului doreau acces la fonduri de dezvoltare rurala, care nu erau disponibile pentru orase precum Curtici.

Obiectivele proiectului: Furnizarea retelelor pentru toate satele Macea, Sanmartin si Dorobanti cu transferul apelor uzate catre o SEAU regionala amplasata intre Macea si Sanmartin cu deversarea efluentului epurat in Canalu Militar.

Stadiu:

Proiectul nu a ajuns in faza de Detalii de executie si nu exista finantare convenita pentru dezvoltare suplimentara.

4.7.5.7 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE CANALIZARE - AGLOMERAREA CURTICI EXISTING SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR CURTICI AGGLOMERATION

MACEA

CURTICI

LEGENDA / LEGEND

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

Q CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

• CAMIN MENAJER PROIECTAT CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA

EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA

REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA

DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE

WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

RETEA CANALIZARE CURTICI

- Existent: PVC De 110, L = 0.2 km

PVC De 200, L = 1.8 km Beton De 500, L = 6.5 km

SEWERAGE NETWORK CURTICI

- Existing: PVC De 110, L = 0.2 km

PVC De 200, L = 1.8 km Concrete De 500, L = 6.5 km

4.7.6.1 Analiza de opțiuni si ipoteze ale riscului pentru Clusterul Curtici

Master Planul la nivel de judet a propus un cluster regional de ape uzate care sa includa orasul Curtici, comuna Macea si satul Dorobanti, iar epurarea apelor uzate sa fie facuta in cadrul unei noi statii amplasata in Curtici.

Localitatile propuse pentru includerea in clusterul regional de ape uzate sunt identificate in tabelul urmator:

TABEL 4.7-5 Localitatile propuse pentru includerea in clusterul regional de ape uzate

Comuna	Localitatea	Populația (2002)	Anexa 3 PE	Data conformare
Curtici	Curtici	8,043	10,137	2013
Xxxxx	Xxxxx	3,969	6.224 (total)	2013
	Sanmartin	2,200
Xxxxxxxxx	Xxxxxxxxx	1,729	Nu este inclus	NA

Au fost revizuite trei optiuni:

1. Unitati de epurare separate, pentru fiecare localitate;
2. SE separata pentru Curtici si o SE regionala la Macea;
3. SE regionala bazata pe lucrari extinse de epurare tertiara la Curtici.

Revizuirea Optiunilor

Trebuie mentionate urmatoarele aspecte:

Optiunea 1 necesita treapta de epurare secundara pentru toate trei optiunile.

Optiunea 2 necesita doar treapta de epurare secundara pentru cele doua SE propuse.

Optiunea 3 necesita in mod clar constructia unei trepte de tratare tertiara la Curtici deoarece populatia echivalenta ce rezulta din cluster este cu mult peste limita de 10,000.

Optiunea 1: Unitati de epurare separate, pentru fiecare localitate

Noua SE din Curtici va fi proiectata pentru 9,000 PE si va fi construita pe terenul achizitionat de municipalitate.

SE pentru satul Macea va fi proiectata pentru 4,500 PE si va fi amplasata in estul localitatii pentru a putea descarca efluentul direct in canalul care se descaraca in Canalul Milita. Terenul necesar constructiei trebuie sa fie achizitionat de catre municipalitatea locala.

SE care deserveste satul Sanmartin va fi proiectata pentru 2,700 PE si amplasata in estul localitatii pentru a face posibila descarcarea efluentului in Canalul Milita. Terenul necesar constructiei trebuie sa fie achizitionat de catre municipalitatea locala.

SE pentru satul Dorobanti va fi proiectata pentru 2,000 PE si amplasata in vestul localitatii pentru a putea descarca efluentul direct in sistemul de canale de irigatii care se varsa in raul Mures. Terenul necesar constructiei trebuie sa fie achizitionat de catre municipalitatea locala.

Optiunea 2. SE separata pentru Curtici si o SE regionala la Macea

Aceasta optiune consta in constructia unei noi SE pentru Curtici, avand aceleasi caracteristici cu cele descrise la optiunea 1 si o SE regionala care sa deserveasca localitatile ramase va fi proiectata pentru 7,200 PE si va contine treapta de epurare secundara si descarcarea efluentului in canalul Militar.

Optiunea 3: SE regionala la Curtici

SE regionala va fi proiectata pentru aproximativ 16,200 PE si va fi amplasata pe noul teren, identificat in toate optiunile. Pentru transferul apelor uzate de la Sanmartin la Macea este necesara o conducta de transfer cu lungimea de 3 km si o statie de pompare; pentru transferul de la Macea catre Curtici este necesara o conducta de aproximativ 2.5 km si o statie de pompare. Proiectul preliminar releva faptul ca toate conductele de transfer vor urma aliniamentul drumului judetean.

Analiza riscului

Acces: Optiunile 1 si 2 sunt marcate cu risc mediu, deoarece trebuie gasit teren si acces catre locatii. Optiunea 3 este considerata cu risc mic, deoarece exista teren disponibil si drum de acces.

Teren: Optiunile 1 si 2 sunt marcate cu risc mare deoarece trebuie achizitionat teren pentru lucrari. Obtinerea terenului pentru Curtici este considerata cu risc scazut spre mediu deoarece municipalitatea este increzatoare ca poate obtine terenul necesar noii constructii.

Colectoare de transfer: Colectoarele de transfer nu sunt exagerat de lungi si au diametre relativ mici pentru a mentine velocitatea, prin urmare riscul a fost estimat ca fiind scazut spre mediu.

Autorizatii: Considerat un risc mare pentru optiunile 1 si 2 datorita numarului mare de lucrari. De notat ca exista presupunerea ca proiectul final si permisiunile pentru descarcarea efluentului vor fi avizate cu greu si printr-o procedura complicata deoarece efluentul final din SE va fi descarcat in canale de drenaj si nu direct in rau.

Mediu: Exista un risc mai mare asociat mediului pentru statia de epurare locala in comparatie cu solutia regionala.

Constructie: Vazuta ca un risc scazut pentru toate optiuni deoarece datele disponibile sugereaza ca nu exista nici un risc asociat cu apa subterana sau cu solul. Riscul asociat construirii conductelor principale de transfer este considerat mic.

TABEL 4.7-6 Analiza riscului

Opțiunea	Acces	Teren	Colectoare de transfer	Autorizații	Mediu	Constructi e	Risc
Optiunea 1	3	4	1	4	4	2	18
Optiunea 2	3	3	2	3	3	2	16
Optiunea 3	1	2	2	2	2	2	11

Pe baza analizei de mai sus, exista avantaje clare in adoptarea unei solutii regionale bazate pe extinderea SE Curtici.

Analiza valorii actualizate a fost facuta pentru optiunile 1, 2 si 3, cu preturi pentru SE Curtici si costurile pentru colectoarele de transfer luate direct din estimarile de cost facute pentru acest studiu de fezabilitate. Costurile estimate pentru alte optiuni au fost derivate din costurile unitare prezentate intr-o Anexa la acest studiu.

Analiza a tinut cont de urmatoarele aspecte:

- Costurile lucrarilor individuale de tratare, dar fara costuri aditionale pentru achizitionarea terenului;

- Statii de pompare pentru transfer, acolo unde acestea sunt esentiale pentru schema regionala;

- Colectoare de transfer.

Analiza nu ia in considerare investitii care sunt comune tuturor optiunilor, cum ar fi retelele de canalizare.

Rezultatele analizei sunt prezentate in tabelul urmator:

TABEL 4.7-7 Analiza valorii actualizate

Opțiunea	Costuri capitale Euro	Valoare actualizata Euro
Optiunea 1 - Lucrari de tratare locale	3,936,967	5,951,809
Optiunea 2 - Doua SE regionale	4,425,337	6,186,839
Optiunea 3 - SE regionala la Curtici	3,716,743	4,977,545

Concluzii:

Atat analiza riscului cat si analiza valorii actualizate confirma recomandarea facuta la nivel de Master Plan, adica un cluster regional de apa uzata bazat pe constructia unei noi statii de epurare extinsa la Curtici. Pe baza prioritatii investitiilor agreate, in Faza 1 vor fi incluse lucrari noi pentru tratare tertiara la Curtici, proiectate initial pentru 15,000 PE corespunzand incarcarilor provenite din localitatile Curtici si Macea, lucrari care vor putea include si incarcarile de la Sanmartin prin optimizarea procesului de tratare daca in final va fi si aceasta inclusa in cluster.

Recomandarea este ca pe timpul elaborarii studiului de fezabilitate in faza 2 sa se efectueze o revizuire a incarcarilor si performantelor actuale ale statiei de epurare Curtici si optiunea tratamentului local la Sanmartin sau includerea in schema regional sa fie reanalizata.

4.7.6.2 Analiza de opțiuni si ipoteze ale riscului pentru statia de epurare regionala Curtici

Introducere

Au fost realizate urmatoarele analize de optiuni si ipoteze ale riscului pentru statia existent de epurare regionala Curtici. Au fost revizuite doua optiuni:

1. Reabilitarea si extinderea SE existente;
2. O noua SE pe un nou amplasament.

Revizuirea Optiunilor

Optiunea 1: Reabilitarea si extinderea SE existente

- Conceptia lucrarilor existente este total nepotrivita unor lucrari de reabilitare si extindere necesare epurarii incarcarilor din orasul Curtici si pentru conformarea la necesitatea existentei unei trepte secundare de tratare;

- Niciuna din structurile civile sau vreun echipament mecanic sau electric nu sunt proprii pentru reutilizare;

- Spatiul existent in prezentul amplasament este restrans si nu exista suficient teren pentru construirea treptei de tratare secundara si a unitatilor de deshidratare a namolului.

Optiunea 2: O noua SE pe un nou amplasament

In vecinatatea SE existente este teren disponibil ce poate fi achizitionat de catre municipalitate. In plus, este suficient teren pentru constructia unei trepte de epurare secundara care sa deserveasca doar orasul Curtici sau pentru constructia unei trepte tertiare regionale care sa deserveasca toate localitatile propuse in Master Plan.

Analiza riscului

Nu s-a realizat analiza riscului.

Analiza valorii actualizate

Nu s-a realizat analiza valorii actualizate.

Recomandari

Recomandarea este sa se construiasca o statie noua de epurare bazata pe procesul cu aerare prelungita din bazinele cu namol activat, realizata pe doua linii egale pe un teren imediat alaturat celui pe care se afla statia existenta. Proiectarea acestor lucrari trebuie sa aiba in vedere faptul ca acest cluster propus va include Macea in Faza 1, cu optiunea ca in Faza 2 sa fie inclus si Sanmartin. Noile lucrari vor fi proiectate pentru o populatie echivalenta de 15,000.

CONDUCTELE UTILIZATE PENTRU EXTINDEREA RETELELOR DE CANALIZARE IN ORASUL CURTICI

Pentru realizarea sistemului de canalizare se propune folosirea conductelor din PVC pentru colectoarele cu curgere gravitational.

Pentru conductele de refulare de la statiile de pompare a apelor uzate menajere se propune folosirea conductelor din polietilena de inalta densitate.

La realizarea caietului de sarcini pentru atribuirea contractului de lucrari, se va face mentiunea acceptarii tehnologiilor alternative privind realizarea retelelor de colectare a apelor uzate menajere utilizand tehnologia cu vacuum.

Pentru executarea lucrarilor vor fi utilizate numai materiale, utilaje si echipamente agrementate conform prevederilor legale in vigoare in Romania si Uniunea Europeana.

4.7.7 Descrierea investitiei

4.7.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRARILE PROPUSE DE CANALIZARE - AGLOMERAREA CURTICI PROPOSED WORKS FOR SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR CURTICI AGGLOMERATION

STATIE EPURARE NOUA CURTICI - Capacitate proiectata - 15,000 locuitori echivalenti NEW WASTE WATER TREATMENT PLANT CURTICI -Designed capacity - 15,000 equivalent inhabitants

LEGENDA / LEGEND

@ STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

Q CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

CAMIN MENAJER PROIECTAT

CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA

EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

4.7.7.2 Rețeaua de canalizare

4.7.7.2.1 Extinderea retelei de canalizare, Oras Curtici

In orasul Curtici exista retea de canalizare in lungime de cca. 8 km si o statie de epurare pentru 50 l/s care necesita modernizare.

Se propune extinderea retelei de canalizare menajera, alcatuita din canale PVC-SN4 si SN8 pe o lungime de 39,080 m.

TABEL 4.7-8 Extinderea retelei de canalizare, Oras Curtici

Nr. Crt.	Diametru [mm]	Lungime [m]	Material
1	250	31 743	PVC-SN4
2	250	4 307	PVC-SN8
3	300	1 381	PVC-SN4
4	300	913	PVC-SN8
5	400	670	PVC-SN4
6	400	321	PVC-SN8
7	500	15	PVC-SN8
TOTAL		39,080

Camine de vizitare nou proiectate pe reteaua de canalizare total = 838 buc.

Racordarea proprietatilor la canalizare, cu conducte din PVC-SN4, Dn 160 mm, total = 1,563 buc. Strazile propuse pentru canalizare, sunt trecute in tabelul de mai jos cu lungimile aferente:

TABEL 4.7-9 Extinderea rețelei de canalizare, Oras Curtici - Lista strazi

Nr. Crt	Denumire strada	Lungime [m]
1	1 Decembrie 9	4,251
2	6 Vanatori	939
3	A. lancu	787
4	A. Muresan	480
5	Alba Iulia	1,352
6	Andrei Saguna	441
7	Aurel Vlaicu	946
8	Basarab	603
9	Bisericii	352
10	Brancoveanu	1,013
11	Caraiman	209
12	Ciocarliei	115

Nr. Crt	Denumire strada	Lungime [m]
13	Closca	1,379
14	Cosbuc	288
15	Crisan	1,175
16	Daciei	957
17	Dorobanților	482
18	Dunarii	424
19	Filipescu	828
20	Ghioceilor	557
21	Goldis	954
22	Granicerilor	1,025
23	Hasdeu	219
24	Horia	938
25	I. L. Caragiale	497
26	Ion Creanga	792
27	Libertatii	474
28	Lucaciu	998
29	Marasesti	528
30	Metianu	1,601
31	Mihai Eminescu	529
32	Moților	450
33	Primariei	1,041
34	Privighetorilor	550
35	Revoluției	2,940
36	Romanilor	196
37	Xxxx Xxxxxxx	489
38	Serelor	100
39	Stefan Cel Mare	1,187
40	T. Vladimirescu	1,203
41	Tache lonescu	945
42	Tarnavelor	557
43	Timisul	554
44	Unirii	431
45	V. Alecsandri	590
46	V.Tepes	1,188
47	Viorelelor	526
	Total	39,080

Reteaua de canalizare va fi realiza de tuburi PVC avand diametre de Dn 250 mm, Dn 300 mm, Dn 400 mm si Dn 500 mm. Tuburile de canalizare se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm, iar deasupra si in jurul lor se va realiza un strat de protectie din nisip.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

4.7.7.2.2 Retea noua de canalizare, localitatea Macea

TABEL 4.7-10Retea noua de canalizare, localitatea Macea

Nr. Crt	Denumire strada	Lungime [m]
1	Strada 2	330
2	Strada 3	458
3	Strada 4	330
4	Strada 5	2,080
5	Strada 6	315
6	Strada 7	305
7	Strada 9	1,426
8	Strada 10	347
9	Strada 11	1,090
10	Strada 12	325
11	Strada 13	325
12	Strada 14	325
13	Strada 15	328
14	Strada 16	325
15	Strada 20	719
16	Strada 21	200
17	Strada 24	741
18	Strada 26	300
19	Strada 28	739
20	Strada 30	365
21	Strada 31	375
22	Strada 32	705
23	Strada 34	437
24	Strada 35	438
25	Strada 36	450
26	Strada 38	427
27	Strada 40	470
28	Strada 46	177
29	Strada 49	545
30	Strada 50	236
31	Strada 55	431
32	Strada 56	319

Nr. Crt	Denumire strada	Lungime [m]
33	Strada 57	211
34	Strada 58	204
35	Strada 60	200
36	Strada 62	284
	Total	17,282

Camine de vizitare din elemente prefabricate pentru canale cu Dn 25 - Dn 50 cm, buc. = 400. Racordarea proprietatilor la canalizare, cu conducte din PVC-SN4, Dn 160 mm, total = 577 buc. Reteaua de canalizare va fi realiza de tuburi PVC avand diametre de Dn 250 mm. Tuburile de canalizare se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm, iar deasupra si in jurul lor se va realiza un strat de protectie din nisip.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

TABEL 4.7-11 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Curtici

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale canalizare (aglomerari)
Denumire localitate	Nr. locuitori	Sistem existent D/N	Qszimax [m³/zi]	Qsormax [l/s]	Qsormin [l/s]
Sistem de canalizare zonal CURTICI
CURTICI	8,043	Da	3,592.35	91.00	4.16
Macea	3,969	Nu	961.90	28.82	1.11
Sanmartin	2,200	Nu	481.58	15.47	0.56
Total sistem de canalizare zonal CURTICI	14,212	-	5,035.83	135.29	5.83

4.7.7.3.1 Statii de pompare apa uzata menajera, oras Curtici

Datorita conformatiei terenului natural, este necesara montarea a 3 statii de pompare ape uzate menajere:

- SPAU1 - Se va executa un grup de pompe submersibile 3+1 avand Qt = 135.29 l/s. Caracteristicele pompelor, sunt: Q1p = 45.1 l/s, Hp = 20 mCA, P = 37.9 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 4000, cu h = 8 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 400 mm in lungime totala de L = 1,800 m;
- SPAU2 - Se va monta un sistem de separare solide complet echipat, cu grup de pompare cu (1+1) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q = 68.0 l/s, H = 12.0 mCA, P = 18.3 kw, intr-un cheson realizat din beton armat, avand diametrul de 0 3000, cu h = 6.9 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 280 mm in lungime totala de L = 192 m;
- SPAU3 - Se va monta un sistem de separare solide complet echipat, cu grup de pompare cu (1+1) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q = 37.5 l/s, H = 10.0 mCA, P = 8.4 kw, intr-un cheson realizat din beton armat, avand diametrul de 0 3000, cu h = 7.7 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 225 mm in lungime totala de L = 239 m;

Toate cele 3 statii de pompare vor avea instalatii noi de automatizare ce vor fi integrate in sistemul SCADA al statiei de epurare Curtici.

Amplasarea statiilor de pompare apa uzata si traseul conductelor de refulare se poate vedea in planul de situatie anexat.

Instalatii electrice

Cele trei statii de pompare apa uzata SPAU1, SPAU2 si SPAU3 vor fi alimentate electric din reteaua electrica publica ENEL. Va fi realizat cate un bransament electric nou pentru fiecare statie in parte. Din firida de bransament ENEL va fi alimentat cate un tablou electric propriu, ce va fi montat in exterior, amplasat pe capacul chesonului statiei de pompare, pe un cadru metalic suport. Tablourile vor avea gradul de protectie IP65.

Alimentarea tuturor consumatorilor electrici aferenti fiecarei statiei de pompe se face din acest tablou electric.

Principalii consumatori electrici aferenti celor trei statii de pompare sunt electropompele mentionate mai sus.

Va fi prevazuta instalatie de iluminat exterior si iluminat in interiorul chesonului statie de pompare. In interiorul tabloului de alimentare vor fi prevazute prize (24 V si 230 V) pentru alimentarea diverselor scule de mana, necesare in cazul reparatiilor si reviziilor.

In jurul statiilor de pompare este prevazut a se monta o priza de pamant artificiala a carei valoare masurata trebuie sa fie de minimum 4 ohmi.

4.7.7.3.2 Statii de pompare apa uzata menajera, localitatea Macea

Datorita conformatiei terenului natural, este necesara montarea a 3 statii de pompare ape uzate menajere:

- SPAU1 - Se va monta un sistem de separare solide complet echipat, cu grup de pompare cu (1+1) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q = 44.3 l/s, H = 16.0 mCA, P = 14.6 kw. intr-un cheson realizat din beton armat, avand diametrul de 0 3000 mm, cu h = 7.5 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 280 mm in lungime totala de L = 862 m;
- SPAU2 - Se va monta un sistem de separare solide complet echipat, cu grup de pompare cu (1+1) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q = 26.0 l/s, H = 12.0 mCA, P = 8.4 kw, intr-

un cheson realizat din beton armat, avand diametrul de 0 3000 mm, cu h = 8.20 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 225 mm in lungime totala de L = 913 m;

- SPAU3 - Se va monta un sistem de separare solide complet echipat, cu grup de pompare cu (1+1) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q = 8.0 l/s, H = 12.0 mCA, P = 2.6 kw, intr-un camin din PEID, avand diametrul de 0 15100 mm, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 160 mm in lungime totala de L = 900 m.

Toate cele 3 statii de pompare vor avea instalatii noi de automatizare ce vor fi integrate in sistemul SCADA al statiei de epurare Curtici.

Amplasarea statiilor de pompare apa uzata si traseul conductelor de refulare se poate vedea in planul de situatie anexat.

Instalatii electrice

Alimentarea tuturor consumatorilor electrici aferenti fiecarei statiei de pompe se face din acest tablou electric.

Principalii consumatori electrici aferenti celor trei statii de pompare sunt electropompele mentionate mai sus.

Va fi prevazuta instalatie de iluminat exterior si iluminat in interiorul chesonului statie de pompare.

In interiorul tabloului de alimentare vor fi prevazute prize (24 V si 230 V) pentru alimentarea diverselor scule de mana, necesare in cazul reparatiilor si reviziilor.

In jurul statiilor de pompare este prevazut a se monta o priza de pamant artificiala a carei valoare masurata trebuie sa fie de minimum 4 ohmi.

4.7.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.7.7.4.1 Statia de epurare ape uzate Curtici - Date generale

Numarul de locuitori echivalenti luati in calcul pentru Curtici a fost previzionata tinand cont de consumul de apa potabila anticipat si profilurile conectarilor atat la reteaua de apa potabila cat si la canalizare. Aceste date permit calcularea pentru fiecare an, pana in anul 2038, a debitelor, incarcarilor si populatia echivalenta deservita de statia de epurare.

Analiza efectuata a evidentiat faptul ca, datorita cresterii numarului de racorduri odata cu dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, populatia echivalenta care va utiliza serviciile de canalizare va ajunge la circa 17,000 l.e pina in 2023, dupa care va descreste usor datorita evolutiei numarului populatiei localitatilor, catre o cifra mai mica, de aproximativ 15,000 l.e in 2038.

In vederea proiectarii lucrarilor la statia de epurare, s-a ales o populatie de 15,000 de locuitori echivalenti, capacitarea unitatilor de proces fiind aleasa astfel incat sa permita ajustari la bazinul cu namol activat pentru a face fata variatiilor prevazute intre limitele inferioare si superioare de incarcare, inclusiv pentru nivelul anului 2023 cand se previzioneaza a fi maxim. Sistemul de canalizare va fi divizor, astfel ca in statia de epurare vor intra doar ape uzate menajere.

In conformitate cu cerintele directivei 91/271/EEC la iesirea din procesul de epurare efluentul trebuie sa se aibe valorile de 15 mg/l azot total si 2 mg/l fosfor total, care se realizeaza in treapta de tratare tertiara a statiei de epurare.

Se iau in considerare patru ipoteze principale pentru imbunatatirea procesului de epurare:

- Reabilitarea si extinderea SE existente pentru asigurarea parametrilor de descarcare conform legislatiei in vigoare;

- O noua SE pe un nou amplasament;

Modificarea statiei de epurare existente pentru asigurarea parametrilor prevazuti de legislatia in vigoare

Exista si ar trebui luate in considerare urmatoarele probleme:

1. Starea proasta a echipamentelor iesite din uz. Echipamentele mecanice si electrice trebuie inlocuite fiind intr-o stare de degradare avansata la fel ca si constructiile civile. In ceea ce privește construcțiile civile si clădirile, statia de epurare este degradata in proporție de % iar santurile de aerare sunt degrtate in proportie de 4/5, necesitand reparatii majore
2. Santurile de aerare existente au o capacitate de cca 1000m³, in timp ce statia de epurare noua asigura o capacitate totala de aerare de 4,000m³, pentru a corespunde standardelor impuse de calitatea efluentului;
3. Configuratia bazinelor este necorespunzatoare.

Se considera ca lucrarile existente ar trebui abandonate. Echipamentele sunt iesite din uz. Facilitatile sunt ineficient dimensionate si principalele unitati de proces sunt prea mici pentru a permite extinderea statiei de epurare si atingerea nivelului de calitate necesar pentru efluentul descarcat.

Opțiunea recomandata - construcția unei statii de epurare noi pe un nou amplasament

Pentru a permite o flexibilitate mai mare in realizarea procesului de epurare necesar pentru apele uzare din localitatea Curtici, se recomanda construirea unei noi statii de epurare bazata pe procesul cu aerare prelungita din bazinele cu namol activat, realizata pe doua linii egale.

4.7.7.4.2 Debite de proiectare

Debitele de ape uzate luate in considerare la dimensionarea Statiei de epurare, pentru 15,000 locuitori echivalenti, calculate tinand cont de standardele europene si nationale sunt urmatoarele:

Qu zi med = 3,600 m³/zi

Qu zi max = Qu orar mediu = 4680 m³/zi = 195 m³/h

Qu orar max = 300 m³/h (7,200 m³/zi)

Apele epurate sunt descarcate in canalul de desecare HotHaz, dupa care ajung in raul Mures, prin intermediul canalului de desecare Cutas Mures.

4.7.7.4.3 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

TABEL 4.7-12 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

Nr. crt.	Denumire indicator	Incarcari maxime influent [mg/l]	Incarcari maxime efluent [mg/l]	Eficienta de epurare necesara [%]
1	Consum biochimic de oxigen (CBO5)	250	25	90

Nr. crt.	Denumire indicator	Incarcari maxime influent [mg/l]	Incarcari maxime efluent [mg/l]	Eficienta de epurare necesara [%]
2	Materii totale in suspensie (MTS)	292	35	88,0
3	CCO_Cr	625	125	80
4	N total	29	15	48.3
5	P total	8	2	75

Din analiza acestor valori si tinad cont de faptul ca statia va deservi o populatie echivalenta mai mare de 10.000 p.e., rezulta necesara o statie de epurare mecanica-biologica si cu treapta tertiara in care se va realiza o epurare avansata, pentru eliminarea azotului si fosforului.

Pentru aceasta, schema de epurare va cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

1. Statie de pompare influent (ape uzate brute)
2. Treapta de epurare mecanica - unitate cu gratare si deznisipator separator de grăsimi
3. Camera de distributie bazine cu namol activat
4. Bazin cu namol activat cu zone anaerobe, anoxice si de aerare prelungita
5. Camera de distributie decantoare secundare (finale)
6. Decantoare secundare (finale)
7. Canal masurare debite efluent (apa epurata evacuata)
8. Statie de suflante
9. Statie de pompare namol activat de recirculare si in exces
10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces, inclusiv instalatii de preparare si dozare solutie polimeri si sulfat de aluminiu
11. Bazine tampon de namol in exces si ingrosat

4.7.7.4.4 Descrierea obiectelor statiei de epurare

1. Statie de pompare ape uzate

Apele uzate menajere ajung gravitational intr-o statie de pompare, din beton armat, cu dimensiunile in plan 5 x 4 m si 4.5 m adancime, care va asigura o presiune suficienta pentru ca in continuare apele uzate sa circule gravitational prin obiectele statiei de epurare si, dupa epurare, la emisar natural. De asemenea bazinul de aspiratie va asigura compensarea a variatiilor orare si omogenizarea concentratiilor epelor uzate influente.

S-au prevazut (2+1) pompe submersibile cu debitul total de 85 l/s, pentru ape uzate menajere, cu turatie variabila si cu rotor rezistent la coroziune.

2. Treapta de epurare mecanica (de degrosisare)

Apele uzate pompate ajung intr-o unitate de epurare mecanica (degrosisare), adapostita intr-o cladire cu dimensiunile in plan 8 x 8 m, compusa din:

- instalatie cu gratare pentru suspensiilor cu dimensiuni mai mari de 6 mm. Aceasta este prevazuta cu 3 linii (2 active si 1 de rezerva) si este dimensionata pentru debitul maxim

care se preconizeaza ca intra in statia de epurare, cca 70 l/s fiecare. A treia linie activa este prevazuta pentru anul 2020.

- deznisipatorul separator de grasimi aerat, prevazut cu instalatie de indepartare a nisipului si grasimilor, cu suflante pentru furnizarea aerului necesar pentru separarea grasimilor, cu instalatie de sortare nisip. Acesta va avea de asemenea 3 linii (2 active si 1 de rezerva), a treia linie activa fiind prevazuta pentru anul 2020.

3. Camera de distributie pentru bazinul cu namol activat

Scopul acestui obiect este de a asigura distributia egala a debitelor de apa uzata in amestec cu namolul activat la bazinele cu namol activat, fiind dimensionata pentru debitul de apa uzata si debitul de namol recirculat.

4. Bazinul cu namol activat (de aerare) - Bio-P

Din proiectarea preliminara rezulta necesar un bazin de namol activat compus din doua linii, fiecare avand 32 m lungime si 11 m latime, cu o adancime a apei de 5 m. Fiecare linie va avea zona anaeroba, zona anoxica si zona anaeroba, volumul total fiind de aproximativ 1800 m³. Dimensiunile finale ale bazinelor, ca si ale tuturor obiectelor statiei de epurare, vor fi stabilite in etapa de proiectare detaliata a statiei.

Se previzioneaza ca statia va putea sa functioneze pentru populatia maxima de 18,000 de locuitori echivalenti, crescand concentratia de substanta uscata in bazinele cu namol activat la 3,500 mg/l. Dimensiunea decantorului final ar trebui proiectata avandu-se in vedere aceasta incarcare, pentru a se asigura ca nu se produce pierderea de substanta uscata in apa epurata atunci cand se opereaza la sarcina maxima.

Aceasta metoda de administrare a valorii de varf este rentabila din punct de vedere al costurilor deoarece dimensiunea aditionala a decantorului final pentru gestionarea sarcinii de solide este mica in comparatie cu volumul de aerare aditional care ar trebui asigurat daca substanta uscata ar fi mentinuta 3,000 mg/l. In plus, decantoarele finale vor continua sa functioneze satisfacator la o incarcare mai mica, asociate cu reducere pe termen lung pentru a populatiei echivalente.

5. Camera de distributie pentru decantoarele secundare

Scopul acestui obiect este de a asigura distributia egala a debitelor de apa ce sosesc din bazinul cu namol activat la cele doua decantoare secundare (finale).

De asemenea, tot in acest obiect se va introduce, cand este cazul, o doza mica de sulfat de aluminiu care sa elimine fosforul care nu a putut fi redus in bazinul cu namol activat.

6. Decantoarele secundare (finale)

Rolul decantoarelor secundare este de a separa fractiunea decantabila din amestecul apa uzata -namol activat prin depunerea acesteia pe fundul decantorului. Sedimentarea se face gravitational.

Cele 2 decantoare secundare vor fi de tip radial cu diametrul de 16 m, o inaltime a peretelui lateral de 4 m, si vor fi echipate complet, incluzand sistemul de distributie a apei, colectarea namolului activat (pod raclor) si a apei decantate. Namolul colectat este extras si trimis catre statia de pompare namol activat de recirculare si exces.

7. Canal masurare debite de apa epurata evacuata

8. Statia de suflante

Aerul necesar in zona de aerare a bazinului cu namol activat este furnizat de o statie de suflante compusa din 2+1 suflante, amplasata in vecinatatea bazinelor cu namol activat (in viitor, odata cu realizarea celei de-a treia linii biologice, in jurul anului 2020, se va prevede si o suflanta corespunzatoare).

9. Statia de pompare namol activat de recirculare si in exces

Statia de pompare namol activat de recirculare si in exces este amplasata in vecinatatea decantoarelor secundare. Namolul biologic de recirculare si exces ajunge in bazinul de aspiratie al statiei de pompare prin suctiune de unde este pompat, cea mai mare parte spre bazinul cu namol activat pentru recirculare si restul, de namol activat in exces, la linia de tratare a namolului.

Numarul de pompe prevazut este de 3+1, pentru namolul activat de recirculare spre camera de distributie a bazinelor cu namol activat si 1+1 pentru namolul in exces spre bazinul ne namol in exces (pentru preingrosare).

10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces

Procesul de epurare adoptat genereaza namol in exces cu un grad mare de stabilitate, astfel ca el poate fi trimis direct la ingrosare si deshidratare.

Productia totala de namol va fi de circa 930 kg/zi cand statia va opera cu primele doua linii ce se vor realiza in aceasta etapa pentru 15,000 locuitori echivalenti si de circa 1,050 kg/zi cand statia va functiona la capacitatea maxima corespunzatoare unei rate de incarcare pentru 18,000 locuitori echivalenti.

Echipamentul pentru ingrosarea namolului si echipamentul de deshidratare va fi ales astfel incat sa se realizeze o deshidratare a namolului pana la un continut in substanta uscata de 20-25%. Aceasta va permite transportul si depunerea namolului deshidratat conform cu strategia pentru namol a judetului.

11. Bazine de namol in exces si ingrosat

Bazinul de namol in exces asigura un volum de stocarea pentru 3 zile, de 200 m³, si preingrosarea namolului in exces. Este un bazin suprateran, cu diametrul de 8 m si adancime de 4 m, dotat cu un amestecator lent, care sa impiedice depunerea namolului si care sa permita separarea supernatantului la partea superioara.

Bazinul de namol ingrosat asigura un volum de stocarea pentru 7 zile, de 50 m³. Este un bazin suprateran, cu diametrul de 5 m si adancime de 4 m, fiind echipat de asemenea cu amestecator lent, care sa impiedice depunerea namolului si care sa permita separarea supernatantului la partea superioara.

Concluzii

Lucrarile propuse pentru epurarea mecanica-biologica, cu eliminarea azotului si a fosforului, pot fi rezumate astfel:

- Statie noua de pompare ape uzate brute;

- Treapta mecanica de degrosisare, cuprinzand gratare si deznisipator separator de grasimi activ/activ/de rezerva, fiecare dimensionat pentru un debit maxim de 85 l/s;

- Camera de distributie la bazinele cu namol activat;

- Doua noi bazine cu namol activat (de aerare) proiectate pentru reducerea materiilor organice, pentru o populatie echivalenta de 15,000;

- Suflante activa/activa/rezerva;

- Mixere in zona anaeroba activa/activa;

- Mixere in zona anoxica activa/activa;

- Pompe de recirculare interna activa/activa;

- Camera de distributie pentru decantoarele secundare;

- Doua decantoare secundare, echipate cu racloare si sisteme de evacuare a namolului. Canal de evacuare a efluentului final cu prelevare probe si debitmetru in canal deschis;

- Statie de pompare namol activat de recirculare si namol activat in exces;

- Toate conductele de legatura intre obiectele statiei de epurare;

- Tot echipamentul MEICA (mecanice si electrice) pentru functionarea noilor statii de pompare, turbosuflante, mixere, recirculatie interna si sistem de recirculare a namolului;

- Pentru monitorizarea functionarii statiei de epurare, aceasta va fi dotata cu echipament SCADA care sa permita integrarea intr-un sistem SCADA unitar al operatorului regional.

TABEL 4.7-13Lista de echipamente statie de epurare Curtici

Obiect	Numar	Capacitate	Putere aproximativa
Statia de pompare, cu pompe cu turatie variabila	3 pompe 2 active, 1 rezerva	Total aprox. 85 l/s	11 kW pe pompa
Treapta de epurare mecanica cu gratare rare si dese si deznisipator separator de grasimi	3 linii 2 active/ 1 rezerva	70 l/s pe unitate	7 kW pe unitate
Bazin cu namol activat, cu doua linii de aerare, cu volum total de aproximativ 1800 m³ fiecare, impartita intr-o zona anaeroba si o zona anoxica echipate cu mixere si o zona de aerare echipata cu pompe de recirculare interna, debitmetre, difuzori de aer si conducte distributie aer;	2 linii active	1800 m³ pe linie	18.5 kW pe linie

Obiect	Numar	Capacitate	Putere aproximativa
Decantoare secundare cu diametrul de 16 m, echipate cu pod raclor cu sistem pentru evacuare namolul activat;	2 unitati active		3.7 kW pe unitate
Statie de suflante	3 suflante 2 active, 1 rezerva	675 Nm³/ora/ suflanta	35 kW pe suflanta
Pompa pentru namol activat de recirculare (turatie variabila)	3 pompe (2 active,1 de rezerva)	35 l/s pe pompa	7 kW pe pompa
Pompa pentru namol activat in exces (turatie variabila)	2 pompe (1 activa, 1 de rezerva)	4 l/s pe pompa	1.5 kW pe pompa
Ingrosator mecanic pentru namolul in exces inclusiv constructiile si toata zona de servicii	1	15 m /ora	7 kW
Centrifuga de deshidratare inclusiv constructiile si toata zona de serviciu	1	930 kg/d	20 kW
Bazin stocare namol in exces cu amestecator (pentru 7 zile)	1	200 m³	5.0 kW
Bazin stocare namol ingrosat cu amestecator (pentru 3 zile)	1	50 m³	3.0 kW
Debitmetru in canal deschis	1	50 l/s	-

Sursa: Date prelucrate de consultant

4.7.7.4.5 Estimare lucrari de demolare

TABEL 4.7-14Estimare lucrari de demolare

Locatia

Obiectul

Lucrari de demolare

Buget estimativ

mii Euro

Curtici

Treapta de epurare mecanica

Obiectele metalice vor fi indepartate si reciclate. Structurile supraterane din beton vor fi demolate pana la nivelul terenului, camerele subterane vor fi umplute, iar amplasamentul nivelat.

Locația	Obiectul	Lucrări de demolare	Buget estimativ
Locația	Obiectul	Lucrări de demolare	mii Euro
	Canalul de oxidare 2	Canalul deschis va fi secat iar namolul sedimentat va fi transportat la depozit. Canalul va fi umplut cu pamant, dupa care va fi nivelat. Aeratorul va fi indepartat din amplasament iar metalul va fi recuperat si reciclat.	15
	Paturi uscare namol	Betonul armat va fi demolat, sfaramat si refolosit pentru umplerea structurilor subterane din amplasament sau ca infrastructura de baza pentru drumuri. Armaturile vor fi recuperate si reciclate.	10
	Total		30

Nota:

Estimarile nu includ urmatoarele:

1. Indepartarea si depozitarea solului contaminat in afara amplasamentului;
2. Indepartarea conductelor de alimentare sau canalizare existente in amplasament.

4.7.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in județul Arad, respectiv orasul Curtici si localitatea Macea - Comuna Macea.

Terenurile apartin domeniului public al unitatilor administrativ teritoriale cuprinse in Aglomerarea Curtici-Macea:

- Oras Curtici
- Comuna Macea

4.7.8.1 Teren ocupat temporar

4.7.8.2 Teren ocupat definitiv_____________________________________________________________________

4.7.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.7-15Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect	Ocupat definitiv [mp]		Ocupat temporar [mp]
Denumire obiect	Intravilan	Extravilan	Intravilan	Extravilan
CURTICI
1 Extindere retea de canalizare: - retele: 39,080 m x 4.5 m = 175,860 m²			175.860
2 - racorduri: 1,563 x 7 m x 1.5 m = 16,412 m - camine (definitiv): 838 x 0.8 mp = 625 m²	670		16,412
2 Statii de pompare
a. SPAU 1: 400 m² b. SPAU 2: 400 m² c. SPAU 3: 400 m²	1.200	-	-	-

Denumire obiect

3. Conducte de refulare:

- 2,231 m x 3.5 m = 7,808 m²

4 Statie de epurare

Statia - S = 10,000 m² definitiv

Total CURTICI

MACEA

1 Extindere retea de canalizare:

- retele: 17,282 m x 4.5 m = 77,769 m²
- camine (definitiv): 400 x 0.8 mp = 320 m²

2.Statii de pompare

400m²

a. SPAU 1:

b. SPAU 2:

400 m²

c. SPAU 3:

400 m²

3. Conducte de refulare:

- 2,675 m x 3.0 m = 8,025 m²

Total MACEA

Total CURTICI + MACEA

Ocupat definitiv [mp]

Ocupat temporar [mp]

Intravilan

Extravilan

Intravilan

Extravilan

		7,808
10,000
11,870		200,080

211,950

320	-	77,769	-
1,200	-	-	-
-	-	8,025	-
1,520		85,794

87,314

TABEL 4.7-16Impactul investitiei si indicatorii de performanta - Aglomerarea Curtici

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	-
2	Retea canalizare - extindere	m	39,080
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	3
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	2,231
5	Statie de epurare	buc	1
6	Sistem SCADA	buc	1
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	8,167
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	208
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	0
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	7,548
4	Populatie deservita totala	loc.	7,756
5	Procent total populatie deservita (2008)	%	3%

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	-
2	Retea canalizare - extindere	m	17,282
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	3
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	2,675
5	Statie de epurare	buc	-
6	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	4,173
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	-
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	-
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	4,008
4	Populatie deservita totala	loc.	4,008
5	Procent total populatie deservita (2008)	%	0%

4.8.1 Introducere____________________________________________________________________________

Orasul Santana are o populate totala de 12,900 locuitori (Orasul Santana 11,600 locuitori si Caporal Alexa 1,300 locuitori) si este localizat la 25 km nord-est de Arad. Orasul are un plan de dezvoltare bine stabilit si documentatie de licitatie de lucrari de constructie a unei retele de canalizare si statie de epurare a apelor uzate care sunt conforme cu cerintele UE in privinta reducerii nutrientilor.

Au fost luate in considerare constituirea aglomerarii prin includerea localitatilor invecinate: Olari (3 km in nord-est), Simand (10 km in nord-vest) si comuna Zimandu Nou, incluzand si satele Andrei Saguna si Zimand Cuz (aflate la 9 km sud-vest), pentru maximizarea dimensiunii aglomerarii.

4.8.2 Acoperirea actuala__________________________________________________________________

Orasul Santana este deservit de un sistem separativ de canalizare colectand apele uzate de la aproximativ 500 de locuitori impreuna cu o statie de epurare. Niciuna din localitatile invecinate nu dispune de sistem de canalizare.

4.8.3 Debite si incarcari apa uzate___________________________________________________________

Conform informatiilor disponibile de la Compania de Apa Arad, debitele de apa menajera facturate sunt:

TABEL 4.8-1 Debite si incarcari apa uzate

An 2007 - 2008 [m³]

Orasul Santana	Apa uzata deversata si epurata TOTAL	Case particulare	Asociatii de locatari	Institutii	Societati comerciale (agenti economici)
2007	700	466	7	110	117
2008	38,550.30	12,305.74	1,342.76	10,983.80	13,918.00

4.8.4 Receptori___________________________________________________________________________

In ceea ce priveste Santana, Raul Crisul Alb este aproximativ 12 km la nord de Santana. Exista si un numar de canale de irigatie/drenare in vecinatate; Canalu Morilor 7 km la nord, Canalu Militar 8 km la vest si Canalu Matca 10 km la est de Santana. Zona ce inconjoara Santana are o retea extinsa de canale de drenaj ca fac legatura cu aceste canale.

Canalu Militar curge la vest de Simand si Canalu Ler (care mai departe, la nord, devine Canalu Militar) curge la vest de comuna Zimandu Nou.

Canalu Morilor curge in mare de la est la vest si fluxul apei este controlat. In trecut, canalul a servit o serie de mori din zona dar in prezent piscicultura este importanta. Fluxul minim raportat din Morilor este de 2 m³/s. Canalu Matca curge in mare de la sud la nord si face legatura intre Raul Mures si Crisul Alb. Canalul a fost construit in vederea furnizarii descarcarii de viitura pentru Mures, redirectionand fluxul in exces catre Crisul Alb si furnizeaza apa de irigatie pentru agricultura, desi cea de-a doua functie nu a fost folosita in ultimii ani. Intre Mures si Siria, canalul este in general uscat dar la nord de Siria, exista un flux constant si fluxul minim este raportat a fiind de 15 l/s. Canalu Militar curge in mare de la sud la nord si a fost construit in vederea furnizarii apei de irigatie pentru agricultura, desi cea de-a doua functie nu a fost folosita in ultimii ani.

4.8.5 Infrastructura existenta

4.8.5.1 Rețeaua de canalizare

Sistemul de canalizare este alcatuit din tuburi din beton, diametru 300 mm, aproximativ 7 km lungime (comparativ cu 60 km lungimea strazilor din Santana). Apele uzate curg graviattional spre statia de epurare si reteaua de canalizare este intr-o stare foarte precara.

4.8.5.2 Statie de pompare

Apa uzata este pompata printr-o statie de pompare amplasata in incinta statiei de epurare. Statia de pompare este amplasata intr-o cladire separata, cu suprafata S = 50 m².

Statia de pompare este echipata cu 2 pompe electrice ACV 150-32, avand Q = 210 m³/h, H = 32 m, N = 4.5 kW, n = 1000 rot/min.

4.8.5.3 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului

Apa conventional curata si apa tratata sunt descarcate in emisarul “Canalul Militar” printr-un canal de descarcare, avand D = 300 mm.

4.8.5.4 Epurarea apei uzate

4.8.5.4.1 SEAU existenta

SEAU existenta este amplasata la nord-vest de zona dezvoltata a localitatii Santana si se afla la mai putin de 300 m de cea mai apropiata asezare. Lucrarile au fost construite in 1978 dar nu mai functioneaza si apa de canalizare bruta este deversata in sistemul de drenaj al terenului ce se varsa in Canalu Militar.

Limita amplasamentului instalatiei este marcata cu stalpi de beton si gard de panouri de sirma sudata, inalt de 1.5 m, care este intr-o stare proasta, majoritatea panourilor fiind lipsa sau rupte. Intrarea pe amplasament este linga drumul de pamint local.

Apa uzata ajunge gravitational la intrarea in statia de epurare printr-un colector cu diametru de 300 mm, adancime de aproximativ 3 m. Lucrarile la admisia in statie cuprind gratare, 2 gratare cu o latime de 700 m cu o cadere de 20 mm, cu curatire manuala, situate pe doua linii de canale de beton, cu o dimensiune totala de 6 m x 3.5 m x 3 m adancime, si deznisipatoare orizontale situate pe doua linii, dimensiune totala 9 m x 1 m x 3 m adancime, evacuarea nisipului fiind manuala manual.

Apa uzata curge spre o structura de beton ce include o statie de pompare (debite intrare/iesire si namol), bazine de aerare si decantoare secundare. Statia de pompare este de aproximativ 8 m² si adanca de 5 m, cu o platforma pe care este asezat echipamentul, deasupra putului statiei ce are cu doua camere (admisie si evacuare). In configuratia originala, apa uzata era pompata (2 in

functiune / 1 rezerva) de la camera de admisie catre bazinele de aerare dar acest sistem nu mai functioneaza.

Exista doua bazine de aerare, 5 m x 5 m x 3 m adancime. Sistemul aerare este de suprafata dar nu mai functioneaza; se crede ca echipamentul mecanic este unic si nu mai este folosit niciunde in alta parte a Romaniei. Linga fiecare bazin de aerare, decantoare secundare identice, 8 m x 5.5 m x

3.5 m adancime. Efluentul este intors la camera de evacuare a statiei de pompare pentru a fi descarcat in canalul de evacuare; pompare pentru evacuare nu mai functioneaza. Un aranjament temporar este in folosinta cu o pompa a camerei de admisie conectata la o conducta supraterana temporara din otel pentru pomparea debitelor din camera de admisie direct la canalul de evacuare pentru by-passarea statiei.

Namolul era pompat la paturile de uscare, aproximativ 540 m2 ca suprafata, cu supernatantul drenat catre admisia in statie.

4.8.5.4.2 SEAU - Proiectul si performanta lucrarilor existente

S-a raportat ca lucrarile sunt proiectate pentru un flux de 10 l/s. Sistemul de canalizare deserveste aproximativ 500 de locuitori iar debitul influent al statiei este estimat la aproximativ 1 l/s.

Dupa cum s-a observat si mai sus, statia nu mai functioneaza ca o statie de epurare a apelor uzate iar apa uzata bruta este pompata pentru a fi descarcata in canalul de drenaj local.

4.8.5.5 Tratarea si depozitarea nămolului

Namolul rezultat din SEAU este descarcat direct la paturile de uscare.

Paturile de uscare namol, suprafata totala S = 540 m², nu au mai fost folosite de cativa ani si conductele, etc, nu mai functioneaza.

4.8.5.6 Investiții finalizate si/sau in derulare

Exista un proiect in derulare in acest cluster si acesta se adreseaza deficientelor apei de canalizare pentru Santana.

Finantare locala, stadiu proiectare: Reabilitarea a 7 km de retea existenta si prevederea unei prelungiri a retelei cu inca 43 km lungime pe strazilor, impreuna cu o statie de epurare noua. Se propune o noua SEAU proiectata pentru 2,000 m³/zi si o populatie de 13,000 de locuitori, cu reducerea nutrientilor, cu indepartarea biologica a azotului si cu dozarea chimica pentru indepartarea fosforului. Namolul deshidratat prin presare si eliminat in depozitul de deseuri. Amplasament identificat si aflat in proprietatea autoritatilor locale. Imbunatatirile si extinderile retelei au la baza „tehnologia cu vacuum”, iar acest lucru va implica prevederea a 70 km de retele. Proiect in fazele SF si PT, iar autorizatia de constructie a fost obtinuta de la Inspectoratul National in Constructii. Nu exista finantare pentru constructie, iar faza de achizitii nu a inceput.

4.8.5.7 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE CANALIZARE - AGLOMERAREA SANTANA EXISTING SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR SANTANA AGGLOMERATION

- Statie de epurare existenta -nefunctionala

- Existing Waste water treatment plant - non-functional

LEGENDA / LEGEND

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

Q CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

• CAMIN MENAJER PROIECTAT CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA

EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA

REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA

DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE

WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

RETEA CANALIZARE SANTANA

- Existent: PVC De 300, L = 7.0 km SEWERAGE NETWORK SANTANA
- Existing: PVC De 300, L = 7.0 km

4.8.6.1 Analiza de opțiuni si ipoteze ale riscului pentru Clusterul Santana

Introducere

Propunerea initiala din Master Planul aprobat la nivel de judet a fost pentru un cluster regional de ape uzate care sa deserveasca localitatea Santana si comunele Simand si Zimandu Nou. Pe baza analizei optiunilor facuta la nivel de Master Plan, acest cluster regional a fost refuzat datorita costurilor ridicate.

Propunerea agreata la nivel de Master Plan era pentru construirea in cadrul Fazei 1 a unei noi SE la Santana si includerea canalizarilor pentru localitatile apropiate, Caporal Alexa (populatie 1,354) si Olari (populatie 1,595), in programe de finantare ulterioare.

Au fost revizuite doua optiuni:

Optiunea 1: Lucrari de tratare separate;

Optiunea 2: Cluster regional

Revizuirea optiunilor

Optiunile analizate au fost pentru o singura statie de epurare amplasata in Santana, care sa deserveasca 16,000 PE corespunzatori celor trei aglomerari si construirea a trei SE individuale, cate una pentru Santana, Caporal Alexa si Olari. Trebuie mentionat ca localitatea Olari necesita colectarea si tratarea apelor uzate pana in anul 2020, in timp ce Caporal Alexa care are o populatie echivalenta de 2,000 locuitori poate fi acoperita de o solutie locala.

Optiunea 1: Lucrari de tratare separate

Aceasta optiune ia in considerare lucrari la Santana pentru o populatie echivalenta de 13,000, lucrari suplimentare pentru Olari (1,500 p.e.), Caporal Alexa (1,300 p.e.) si costurile associate cu realizarea retelelor de canalizare pentru aglomerari.

Optiunea 2: Cluster regional

Olari este localizat la 3 km NE de Santana si necesita un colector de transfer in lungime de 2.5 km plus o statie de pompare de transfer pentru a transfera apele uzate in reteaua din Santana. Caporal Alexa este situat in vestul localitatii Santana si necesita un colector de transfer in lungime de 4 km si o statie de pompare de transfer pentru transferul apelor uzate in reteauza de canalizare din Santana. Se mentioneaza ca cele doua colectoare de transfer sunt in intregime independente.

Analiza riscului

Acces: Marcat cu risc mediu spre ridicat pentru optiunea 1 deoarece trebuie prevazut teren si acces pentru SE separate. Se admite ca pentru schema regionala, accesul nu constituie o problema.

Teren: Marcat cu risc mediu pentru SE locale la Olari si Caporal Alexa si risc scazut spre mediu pentru schema regionala datorita problemelor ce pot aparea in obtinerea avizelor pentru aliniamentul colectoarelor de transfer.

Colectoare de transfer: Daca exista teren si acces disponibil, atunci exista risc limitat datorat distantelor si diametrelor relativ mici.

Autorizatii: Optiunea 1 considerata cu un risc mai mare datorita necesitatii obtinerii avizelor pentru constructia a doua SE, in timp ce optiunea 2 este marcata cu risc mic deoarece nu trebuie obtinute avize suplimentare semnificative.

Mediu: Exista un risc de mediu ridicat pentru SE locale comparativ cu solutia pentru un cluster regional.

Constructie: Vazuta ca un risc scazut pentru toate optiunile deoarece datele disponibile sugereaza ca nu exista nici un risc asociat cu apa subterana sau cu solul. Datorita diametrelor mici, constructia colectoarelor de transfer ar trebui sa fie fara riscuri.

TABEL 4.8-2 Analiza riscului

Opțiunea	Acces	Teren	Colectoare de transfer	Autorizații	Mediu	Construcție	Risc
Optiunea 1	3	3	1	3	3	2	15
Opțiunea 2	1	2	2	2	2	2	11

Analiza valorii actualizate

Analiza valorii actualizate a fost realizata pentru fiecare aglomerare, luata separat.

Rezultatele analizei sunt prezentate in tabelul urmator:

TABEL 4.8-3 Analiza valorii actualizate

Optiunea	Costuri capitale Euro	Valoare actualizata Euro
Olari
Optiunea 1 - SE locale	3,925,118	5,824,567
Optiunea 2 - Cluster regional	3,836,004	5,118,752

Este o foarte mica diferenta intre costurile de capital estimate pentru cele doua optiuni, solutia regionala fiind dominate de cele doua conducte de transfer si daca aceste costuri cresc atunci aparenta diferenta din analiza valorii actualizate se va reduce semnificativ.

Recomandari

Analiza riscului si a valorii actualizate indica faptul ca o solutia regionala ar trebui adoptata pentru cele doua aglomerari periferice. Oricum diferenta din analiza valorii actualizate este nesemnificativa si poate fi alterata in cazul in care cresc costurilor si riscurilor asociate cu conducta de transfer. Recomandarea este de a reanaliza performanța stației de epurare Santana și

incarcarile, atunci când se elaborează studii de fezabilitate atât pentru Olari și Caporal

Alexa, în timpul Etapei 2. Cu toate acestea, este esențial ca noua statie de epurare
Santana sa fie proiectată și construită astfel incat sa fie	reduse la minimum costurile
suplimentare de capital daca schema regional este adoptata.

4.8.6.2 Analiza de optiuni si ipoteze ale riscului pentru statia de epurare regionala Santana

Introducere

Propunerea initiala din Master Planul aprobat la nivel de judet pentru un cluster regional de ape uzate care sa deserveasca localitatea Santana si comunele Simand si Zimandu Nou, a fost revizuita. Pe baza analizei optiunilor facuta la nivel de Master Plan, acest cluster regional a fost refuzat datorita costurilor ridicate. Urmatoarele analize de optiuni revizuiesc optiunile posibile pentru statia de epurare Santana si nu iau in considerare viabilitatea introducerii aglomerarilor invecinate.

Au fost revizuite doua optiuni:

Optiunea 1: Imbunatatirea SE existente sau constructia unei noi SE pe acelasi amplasament;

Optiunea 2: O noua SE pe un alt amplasament;

Revizuirea optiunilor

Optiunea 1: Imbunatatirea SE existente sau constructia unei noi SE pe acelasi amplasament

Aceasta optiune este respinsa pentru urmatoarele motive:

- Amplasamentul existent este foarte apropiat de locuinte (mai putin de 300 m);
- Niciuna din structurile existente nu poate fi refolosita pentru capacitatile de tratare necesare si pentru atingerea calitatii cerute pentru efluent;
- Facilitatile nu mai sunt operationale, apele uzate brute fiind descarcate in canalul efluentului final;
- Amplasamentul existent nu este suficient de mare si localizat corespunzator pentru a gazdui o statie de epurare de dimensiuni mult mai mari.

Optiunea 2: O noua SE pe un alt amplasament

Aceasta este optiunea preferata, deoarece a fost identificat un amplasament corespunzator care este in proprietatea municipalitatii locale.

Analiza riscului

Nu s-a realizat analiza riscului.

Analiza valorii actualizate

Nu s-a realizat analiza valorii actualizate.

Recomandari

Recomandarea este sa se construiasca o statie noua de epurare bazata pe procesul cu aerare prelungita din bazinele cu namol activat, realizata pe doua linii egale pe un alt amplasament, cu o capacitate de 14,000 p.e.. Proiectarea acestor lucrari trebuie sa aiba in vedere faptul ca acest cluster propus vor fi eventual incluse si aglomerarile Caporal Alexa si Olari, daca studiul de fezabilitate din Faza 2 va face recomandari clare in acest sens.

CONDUCTELE UTILIZATE PENTRU EXTINDEREA RETELELOR DE CANALIZARE

Pentru executarea lucrarilor vor fi utilizate numai materiale, utilaje si echipamente agrementate conform prevederilor legale in vigoare in Romania si Uniunea Europeana.

Se propune executarea in transee deschise pentru reabilitarea conductelor cu diametru mai mic de 300 mm. Pentru diametrea mai mari de 400 mm, au fost luate in considerare tehnologii fara desfacerea carosabilului.

La elaborarea Specificatiilor tehnice, va fi mentionata alternativa tehnologica privind executia lucrarilor de colectare a apelor uzate utilizand solutia cu vacuum.

Pentru executia lucrarilor vor fi utilizate numai materiale, utilaje si echipamente agrementate conform reglementarilor in vigoare in Romania si Uniunea Europeana.

4.8.7 Descrierea investitiei

4.8.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRĂRILE PROPUSE DE CANALIZARE - AGLOMERAREA SANTANA PROPOSED WORKS FOR SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR SANTANA AGGLOMERATION

SPAU

O

CSP

CMex

- Statie de epurare noua, capacitate 14,000 l.e. - tratare mecano-biologica si eliminare nutrient

- New Waste water treatment plant, capacity of 14,000 p.e. - mechanical, biological treatment and nutrient removal stages

SANTANA

LEGENDA / LEGEND

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA

WASTE WATER PUMPING STATION

CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

CAMIN MENAJER EXISTENT

EXISTING SEWAGE MANHOLE

CAMIN MENAJER PROIECTAT

DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA

EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA

RETEA CANALIZARE SANTANA

- Reabilitare: L = 6.152 km
- Extindere: L = 44.749 km
- Refulare: L = 2.254 km

SEWERAGE NETWORK ARAD

- Rehabilitation: L = 6.152 km
- Extension: L = 44.749 km
- Waste water outlet pipe: L = 2.254 km

REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA

DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

4.8.7.2 Rețeaua de canalizare

4.8.7.2.1 Reabilitare retele de canalizare menajera

Se propune reabilitarea retelei de canalizare cu conducte PVC-SN4 si SN8 pe o lungime de 6,152 m, din care:

- Dn 250 mm , L = 2,546 m
- Dn 300 mm, L = 3,197m (din care 2,000 m reprezinta lungimea conductei de descarcare in emisar)
- Dn 400 mm, L = 409 m

De asemenea sunt propuse pentru reabilitare:

- camine de vizitare pe canale cu Dn 250 mm, buc. = 125;
- racorduri la canalizarea menajera a proprietatilor, din PVC, Dn 160 mm, buc. = 195.

TABEL 4.8-4 Reabilitare retele de canalizare menajera

Nr. Crt	Denumire strada	Lungime [m]
1	Câmpului	490
2	Ghioceilor	982
3	M. Eminescu	493
4	M. Viteazul	95
5	N. Balcescu	1,144
6	Trandafirilor	948
7	Conducta de descarcare in emisar	2,000
	Total	6,152

4.8.7.2.2 Extindere retea de canalizare menajera

Se propune extinderea retelei de canalizare cu conducte PVC-SN4 si SN8 pe o lungime de 44,749 m, Dn 250 mm.

- camine de vizitare pe canale cu Dn 25-50 cm, buc. = 887;
- racorduri la canalizarea menajera a proprietatilor cu conducte din PVC, Dn 160 mm, buc. = 2,250.

TABEL 4.8-5 Extindere retea de canalizare menajera

Nr. Crt	Denumire strada	Lungime [m]
1	1 Decembrie	827
2	8 Martie	152
3	A. Vlaicu	1,003
4	Aradului	1,235
5	Banatului	315
6	Bicazului	480

Nr. Crt	Denumire strada	Lungime [m]
7	Bistritei 5	1,323
8	Bradului	240
9	Bucegi	1,115
10	Bujorului	555
11	Câmpului	890
12	Caprioarei	1,483
13	Crinului	511
14	Crinului-1	500
15	Crisului	400
16	D. Gherea	351
17	Dudului	280
18	Fagarasului	236
19	G. Cosbuc	177
20	Garofitei	715
21	Ghioceilor	1,072
22	Graului	118
23	Grivita Rosie	705
24	Horia	110
25	I. Creanga	322
26	I. L. Caragiale	1,560
27	I. Slavici	275
28	Lalelelor	315
29	Liliacului	310
30	M. Eminescu	1,010
31	M. Viteazul	1,021
32	Marasesti	534
33	Micsunelelor	330
34	Muncii	5,821
35	Muresului	215
36	N. Balcescu	471
37	Oituz	1,472
38	Olteniei	836
39	Pacii	1,600
40	Paltinisului	126
41	Poetului	1,174
42	Primaverii	169
43	Prunului	400
45	Rodnei	2,681
46	Romantei	620
47	Rozelor	937
48	Somesului	523
49	T. Vladimirescu	1,538

Nr. Crt	Denumire strada	Lungime [m]
50	Teiului	760
51	Trandafirilor	709
52	Unirii	492
53	V. Alecsandri	926
54	Vanatorilor	150
55	Viorelelor	613
56	Zarandului	850
57	Zefirului	1,196
	Total	44,749

Reteaua de canalizare va fi realiza de tuburi PVC avand diametrul de Dn 250 mm. Tuburile de canalizare se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm, iar deasupra si in jurul lor se va realiza un strat de protectie din nisip.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

TABEL 4.8-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Santana

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale canalizare (aglomerari)
Denumire localitate	Nr. locuitori	Sistem existent D/N	Qszimax [m³/zi]	Qsormax [l/s]	Qsormin [l/s]
Sistem de canalizare zonal Xxxxxxx
Xxxxxxx	11,617	Da	3,293.13	66.03	9.53
Total sistem de canalizare zonal SANTANA	11,617	-	3,293.13	66.03	9.53

4.8.7.3 Statii pompare apa uzata menajera

Datorita conformatiei terenului natural, este necesara montarea a 4 statii de pompare ape uzate menajere:

- SPAU1 - Se va executa un grup de pompe submersibile 2+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q1p = 33.00 l/s, Hp = 10 mCA, P = 9.2 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 4000, cu h = 8 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 315 mm in lungime totala de L = 800 m;
- SPAU2 - Se va monta un sistem de separare solide complet echipat, cu grup de pompare cu (1+1) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q = 15.0 l/s, H = 11.0 mCA, P = 3.75 kw, intr-un cheson realizat din beton armat, avand diametrul de 0 3000, cu h = 7.5 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 125 mm in lungime totala de L = 200 m;
- SPAU3 - Se va monta un sistem de separare solide complet echipat, cu grup de pompare cu (1+1) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q = 23 l/s, H = 15.0 mCA, P = 6.6 kw, intr-un cheson realizat din beton armat, avand diametrul de 0 3000, cu h = 7.5 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 180 mm in lungime totala de L = 1062 m;
- SPAU4 - Se va monta un sistem de separare solide complet echipat, cu grup de pompare cu (1+1) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q = 5 l/s, H = 8.0 mCA, P = 1.3 kw, intr-un camin de PEID, avand diametrul de 0 1500, cu h = 6.10 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 110 mm in lungime totala de L = 192 m;

Toate cele 4 statii de pompare vor avea instalatii noi de automatizare ce vor fi integrate in sistemul SCADA al statiei de epurare Santana.

Amplasarea statiilor de pompare apa uzata si traseul conductelor de refulare se poate vedea in planul de situatie anexat.

Instalatii electrice

Cele patru statii de pompare apa uzata SPAU1, SPAU2, SPAU3 si SPAU4 vor fi alimentate electric din reteaua electrica publica ENEL. Va fi realizat cate un bransament electric nou pentru fiecare statie in parte. Din firida de bransament ENEL va fi alimentat cate un tablou electric propriu, ce va fi montat in exterior, amplasat pe capacul chesonului statiei de pompare, pe un cadru metalic suport.

Tablourile vor avea gradul de protectie IP65.

Alimentarea tuturor consumatorilor electrici aferenti fiecarei statiei de pompe se face din acest tablou electric.

Principalii consumatori electrici aferenti celor patru statii de pompare sunt electropompele mentionate mai sus.

Va fi prevazuta instalatie de iluminat exterior si iluminat in interiorul chesonului statie de pompare.

In interiorul tabloului de alimentare vor fi prevazute prize (24 V si 230 V) pentru alimentarea diverselor scule de mana, necesare in cazul reparatiilor si reviziilor.

In jurul statiilor de pompare este prevazut a se monta o priza de pamant artificiala a carei valoare masurata trebuie sa fie de minimum 4 ohmi.

4.8.7.4 Epurarea apei uzate si a namolului

4.8.7.4.1 SEAU Santana

Numarul de locuitori echivalenti luati in calcul pentru Santana a fost previzionata tinand cont de consumul de apa potabila anticipat si profilurile conectarilor atat la reteaua de apa potabila cat si la

canalizare. Aceste date permit calcularea pentru fiecare an, pana in anul 2038, a debitelor, incarcarilor si populatia echivalenta deservita de statia de epurare.

Analiza realizata a evidentiat faptul ca valorile medii pentru bransamentele de apa potabila si canalizare indica un numar de populatie echivalenta care va utiliza serviciile de tratare ce va ajunge la circa 16,000 pana in anul 2023 si apoi va scadea in urma migratiei populatiei la o cifra redusa de aproximativ 15,000 in anul 2038.

In vederea proiectarii lucrarilor la statia de epurare, s-a ales o populatie de varf de 14,000 de locuitori echivalenti, capacitarea unitatilor de proces fiind aleasa astfel incat sa permita ajustari la bazinul de aerare pentru a face fata variatiilor prevazute intre limitele inferioare si superioare de incarcare, inclusiv pentru nivelul anului 2023 cand se previzioneaza a fi maxim. Sistemul de canalizare va fi divizor, astfel ca in statia de epurare vor intra doar ape uzate menajere.

Optiunea recomandata: O noua SE pe un alt amplasament

Pentru a permite o flexibilitate mai mare in realizarea procesului de epurare necesar pentru apele uzare din localitatea Santana, se recomanda construirea unei noi statii de epurare bazata pe procesul cu aerare prelungita din bazinele cu namol activat, realizata pe doua linii egale. Doua linii de proces vor fi terminate in Faza 1 si a treia aproximativ in anul 2020.

4.8.7.4.2 Debite de proiectare

Debitele de ape uzate luate in considerare la dimensionarea Statiei de epurare, pentru 14,000 locuitori echivalenti, calculate tinand cont de standardele europene si nationale sunt urmatoarele:

Qu zi med = 3,300 m³/zi

Qu zi max = Qu orar mediu = 4,290 m³/zi = 179 m³/h

Qu orar max = 275 m³/h (6,600 m³/zi)

Apele epurate sunt descarcate prin sistemul de desecare din zona in emisar natural Canalul Morilor, care, la randul lui, se descarca in raul Crisul Repede.

4.8.7.4.3 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

TABEL 4.8-7 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

Nr. crt.	Denumire indicator	Concentrații maxime influent [mg/l]	Concentratii maxime efluent [mg/l]	Eficienta de epurare necesara [%]
1	Consum biochimic de oxigen (CBO5)	273	25	90.8
2	Materii totale in suspensie (MTS)	318	35	89,0
3	CCO_Cr	682	125	81.7
4	N total	32	15	53.1
5	P total	9	2	77.8

Din analiza acestor valori si tinad cont de faptul ca statia va deservi o populatie echivalenta mai mare de 10,000 p.e., rezulta necesara o statie de epurare mecanica-biologica si cu treapta tertiara pentru eliminarea azotului si fosforului.

Pentru aceasta, schema de epurare va cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

1. Statie de pompare influent (ape uzate brute)
2. Treapta de epurare mecanica - unitate cu gratare si deznisipator separator de grăsimi
3. Camera de distributie bazine cu namol activat
4. Bazin cu namol activat cu zone anaerobe, anoxice si de aerare prelungita
5. Camera de distributie decantoare secundare (finale)
6. Decantoare secundare (finale)
7. Canal masurare debite efluent (apa epurata evacuata)
8. Statie de suflante
9. Statie de pompare namol activat de recirculare si in exces
10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces, inclusiv instalatii de preparare si dozare solutie polimeri si sulfat de aluminiu
11. Bazine tampon de namol in exces si ingrosat

4.8.7.4.4 Descrierea obiectelor statiei de epurare

1. Statie de pompare ape uzate

S-au prevazut (2+1) pompe submersibile cu debitul de 45 l/s fiecare, pentru ape uzate menajere, cu turatie variabila si cu rotor rezistent la coroziune. Pentru a impiedica plutitorii si suspensiile grosiere sa patrunda in statia de pompare, in caminul de intrare in statia de epurare se va monta un gratar rar pentru retinerea acestora (in vederea protejarii pompelor).

2. Treapta de epurare mecanica (de degrosisare)

Apele uzate pompate ajung intr-o unitate de epurare mecanica (degrosisare), adapostita intr-o cladire cu dimensiunile in plan 8 x 8 m, compusa din:

- instalatie cu gratare pentru suspensiilor cu dimensiuni mai mari de 6 mm. Aceasta este prevazuta cu 4 linii (3 active si 1 de rezerva) si este dimensionata pentru debitul maxim care se preconizeaza ca intra in statia de epurare, cca 70 l/s fiecare. A treia linie activa este prevazuta pentru anul 2020.
- deznisipatorul separator de grasimi aerat, prevazut cu instalatie de indepartare a nisipului si grasimilor, cu suflante pentru furnizarea aerului necesar pentru separarea grasimilor, cu instalatie de sortare nisip. Acesta va avea de asemenea 4 linii (3 active si 1 de rezerva), a treia linie activa fiind prevazuta pentru anul 2020.

4. Bazinul cu namol activat (de aerare) - Bio-P

Din proiectarea preliminara rezulta necesar un bazin de namol activat compus din doua linii, fiecare avand 30 m lungime si 12 m latime, cu o adancime a apei de 4 m. Fiecare linie va avea zona anaeroba de aproximativ 125 m³, zona anoxica de aproximativ 350 m³ si zona anaeroba de aproximativ 800 m³. Dimensiunile finale ale acestor bazine, ca si ale tuturor obiectelor statiei de epurare, vor fi stabilite in etapa de proiectare detaliata a statiei.

Se previzioneaza ca statia va putea sa functioneze pentru populatia maxima de 16,500 de locuitori echivalenti, crescand concentratia de substanta uscata in bazinele cu namol activat la 3,500 mg/l. Dimensiunea decantorului final ar trebui proiectata avandu-se in vedere aceasta incarcare, pentru a se asigura ca nu se produce pierderea de substanta uscata in apa epurata atunci cand se opereaza la sarcina maxima.

5. Camera de distributie pentru decantoarele secundare

Scopul acestui obiect este de a asigura distributia egala a debitelor de apa ce sosesc din bazinul cu namol activat la cele doua decantoare secundare (finale).

De asemenea, tot in acest obiect se va introduce, cand este cazul, o doza mica de sulfat de aluminiu care sa elimine fosforul care nu a putut fi redus in bazinul cu namol activat.

6. Decantoarele secundare (finale)

Rolul decantoarelor secundare este de a separa fractiunea decantabila din amestecul apa uzata -namol activat prin depunerea acesteia pe fundul decantorului. Sedimentarea se face gravitational.

Cele 2 decantoare secundare vor fi de tip radial cu diametrul de 16 m, o inaltime a peretelui lateral de 4 m, si vor fi echipate complet, incluzand sistemul de distributie a apei, colectarea namolului (pod raclor) si a apei decantate. Namolul colectat este extras si trimis catre statia de pompare namol activat de recirculare si exces.

7. Canal masurare debite de apa epurata evacuata

8. Statia de suflante

Aerul necesar in zona de aerare a bazinului cu namol activat este furnizat de o statie de suflante compusa din 2+1 suflante, amplasata in vecinatatea bazinelor cu namol activat.

9. Statia de pompare namol activat de recirculare si in exces

Statia de pompare namol activat de recirculare si in exces este amplasata in vecinatatea decantoarelor secundare. Namolul biologic de recirculare si exces ajunge in bazinul de aspiratie al

statiei de pompare prin suctiune de unde este pompat, cea mai mare parte spre bazinul cu namol activat pentru recirculare si restul, de namol activat in exces, la linia de tratare a namolului.

10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces

Procesul de epurare adoptat genereaza namol in exces cu un grad mare de stabilitate, astfel ca el poate fi trimis direct la ingrosare si deshidratare.

11. Bazine de namol in exces si ingrosat

Bazinul de namol in exces asigura un volum de stocarea pentru 3 zile si preingrosarea namolului in exces. Este un bazin suprateran, cu diametrul de 8 m, si adancime de 4 m, dotat cu un amestecator lent, care sa impiedice depunerea namolului si care sa permita separarea supernatantului la partea superioara.

Bazinul de namol ingrosat asigura un volum de stocarea pentru 7 zile. Este un bazin suprateran, cu diametrul de 5 m fiind echipat de asemenea cu amestecator lent care sa impiedice depunerea namolului si care sa permita separarea supernatantului la partea superioara.

Concluzii

Lucrarile propuse pentru epurarea mecanica-biologica, cu eliminarea azotului si a fosforului, pot fi rezumate astfel:

- O noua statie de pompare care ridica nivelul hidrostatic astfel incat sa asigure in continuare curgerea gravitationala;

- Treapta mecanica de degrosisare, cuprinzand gratare si deznisipator separator de grasimi activ/activ/de rezerva/auxiliar, fiecare dimensionat pentru un debit maxim de 70 l/s;

- Camera de distributie la bazinele cu namol activat;

Doua noi bazine cu namol activat (de aerare) proiectate pentru reducerea materiilor organice, a azotului si a fosforului pentru o populatie echivalenta de 14,000;

Suflante activa/activa/rezerva;

Mixere in zona anaeroba activa/activa;

Mixere in zona anoxica activa/activa;

Pompe de recirculare interna activa/activa;

Camera de distributie pentru decantoarele secundare;

Doua decantoare secundare, echipate cu racloare si sisteme de evacuare a namolului;

Canal de evacuare a efluentului final cu prelevare probe si debitmetru;

Statie de pompare namol activat de recirculare si namol activat in exces;

Echipament de preparare si dozare a chimicalelor, pentru reducerea fosforului, in camera de distributie pentru bazinele finale de decantare;

Echipament de ingrosare si deshidratare a namolului inclusiv bazin tampon preingrosare namol activat in exces, bazin de stocare pentru namol ingrosat, si echipamet pentru preparare si dozare polimeri;

Toate conductele de legatura intre obiectele statiei de epurare;

Tot echipamentul MEICA (mecanice si electrice) pentru functionarea noilor statii de pompare, turbosuflante, mixere, recirculatie interna si sistem de recirculare a namolului;

Pentru monitorizarea functionarii statiei de epurare, aceasta va fi dotata cu echipament SCADA care sa permita integrarea intr-un sistem SCADA unitar al operatorului regional.

TABEL 4.8-8 Lista de echipamente

Obiect	Numar	Capacitate	Putere aproximativa
Statia de pompare, cu pompe cu turatie variabila	3 pompe 2 active, 1 rezerva	Total aprox. 85 l/s	11 kW pe pompa
Treapta de epurare mecanica cu gratare rare si dese si deznisipator separator de grasimi	3 linii 2 active/ 1 rezerva	70 l/s pe unitate	7 kW pe unitate
Bazin cu namol activat, cu doua linii de aerare, cu volum total de aproximativ 1,450 m³ fiecare, impartita intr-o zona anaeroba si o zona anoxica echipate cu mixere si o zona de aerare echipata cu pompe de recirculare interna, debitmetre, difuzori de aer si conducte distributie aer;	2 linii active	1,450 m³ pe linie	18.5 kW pe linie
Decantoare secundare cu diametrul de 16 m, echipate cu pod raclor cu sistem pentru evacuare namolul activat;	2 unitati active		3.7 kW pe unitate
Statie de suflante	3 suflante 2 active, 1 rezerva	675 Nm³/ora/ suflanta	35 kW pe suflanta
Pompa pentru namol activat de recirculare (turatie variabila)	3 pompe (2 active,1 de rezerva)	35 l/s pe pompa	7 kW pe pompa

Obiect	Numar	Capacitate	Putere aproximativa
Pompa pentru namol activat in exces (turatie variabila)	2 pompe (1 activa, 1 de rezerva)	4 l/s pe pompa	1.5 kW pe pompa
Ingrosator mecanic pentru namolul in exces inclusiv constructiile si toata zona de servicii	1	15 m /ora	7 kW
Centrifuga de deshidratare inclusiv constructiile si toata zona de serviciu	1	930 kg/d	20 kW
Bazin stocare namol in exces cu amestecator (pentru 7 zile)	1	200 m³	5.0 kW
Bazin stocare namol ingrosat cu amestecator (pentru 3 zile)	1	50 m³	3.0 kW
Debitmetru in canal deschis	1	50 l/s	-

Sursa: Date prelucrate de consultant

4.8.7.4.5 Estimare lucrari de demolare

TABEL 4.8-9 Estimare lucrari de demolare

Locatia	Obiectul	Lucrari de demolare	Buget estimativ mii Euro
	Structuri subterane ale treptei de epurare mecanica	Echipamentul va fi indepartat si reciclat, camera va fi umpluta si nivelata pana la linia terenului natural.	5
	Statie de pompare admisie 8 m x 5 m	Structura supraterana din beton armat va fi demolata. Putul subteran va fi umplut, compactat si nivelat.	10
Santana	Bazine de aerare rectangulare 5 m x 5 m x 2 m adancime	Structurile supraterane din beton armat vor fi demolate iar betonul sfaramat si refolosit la umplerea structurilor subterane din amplasament sau ca infrastructura pentru drumuri. Armatura va fi recuperata si reciclata. Structurile subterane vor fi umplute, compactate si nivelate.	15
	Decantoare finale 5 m x 2,5 m x 3.5 m adancime	Aceeasi abordare ca pentru obiectul precedent.	10
	Paturi de uscare namol cu o suprafata totala de 1,540 m²	Betonul armat va fi demolat, sfaramat si refolosit pentru umplerea structurilor subterane din amplasament sau ca infrastructura de baza pentru drumuri. Armaturile vor fi recuperate si reciclate.	20
	Total		60

Nota:

Estimarile nu includ urmatoarele:

1. Indepartarea si depozitarea solului contaminat in afara amplasamentului;
2. Indepartarea conductelor de alimentare sau canalizare existente in amplasament.

4.8.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in orasul Santana, judetul Arad.

Terenurile apartin domeniului public al orasului Santana.

4.8.8.1 Teren ocupat temporar

4.8.8.2 Teren ocupat definitiv

4.8.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.8-10Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect

Ocupat definitiv (mp)

Intravilan Extravilan

Ocupat temporar (mp)

Intravilan Extravilan

SANTANA

1 Reabilitare retele de canalizare:

- 6,152 m x 4.5 m = 27,684 m²

710

23,625

- camine

125 pcs. x 0.8 m⁴ = 100 m⁴

- racorduri

195 buc. x 7.0 m x 1.5 m = 2,048 m⁴

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp)		Ocupat temporar (mp)
Denumire obiect	Intravilan	Extravilan	Intravilan	Extravilan
3 Statii de pompare - tip cheson
1 buc. S = 25 m x 25 m = 625 m²	625	-	-	-
3 buc. S = 3 x 20 m x 20 m = 1,200 m²	1,200
4 Conducte de refulare:
- SPAU 1 - 800 m x 3.5 m = 2,800 m²			2,800
- SPAU 2 - 200 m x 3.5 m = 700 m²	-	-	700	-
- SPAU 3 - 1062 m x 3.5 m = 3,717 m²			3,717
- SPAU4 - 192 m x 3.5 m = 672 m²			672
5 Statia de epurare
Statia - S = 13,000 m² definitiv	_-	13,000	2,800
Cond. refulare - S = 800 m x 3.5 m =
2,800 m² temporar
	15,635		265,417
Total SANTANA
		281,052

TABEL 4.8-11Impactul investitiei si indicatorii de performanta Aglomerarea Santana

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	6,152
2	Retea canalizare - extindere	m	44,749
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	4
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	2,254
5	Statie de epurare	buc	1
6	Sistem SCADA	buc	1
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	11,927
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	439
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	-
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	10,913
4	Populatie deservita totala	loc.	11,352
5	Procent total populatie deservita (2008)	%	4%

4.9.1 Introducere____________________________________________________________________________

Conform recensamantului din 2002, populatia in orasul Lipova si localitatile apartinatoare se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 4.9-1 Populatia in orasul Lipova si localitatile apartinatoare

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
ORAS LIPOVA
Lipova	7,920
Radna	2,287
Soimos	1,029
Total	11,236

4.9.2 Acoperirea actuala__________________________________________________________________

Transportul apelor uzate de la utilizatori la statia de epurare sau direct in emisar, se face printr-un sistem de canalizare mixt. Sistemul de canalizare a orașului Lipova deservește cca.40 - 45% din populatia Lipovei printr-un nr. de 945 de racorduri, din care:

- Asociatii si blocuri - 81 buc.;
- Agenti economici - 148 buc.;
- Institutii - 86 buc.;
- Persoane fizice - 630 buc.

Apa uzata este deversata in emisar (Raul Mures) printr-un numar de 3 (trei) puncte de deversare:

- 2 fara trecere prin statia de epurare, prin canale de evacuare prevazute cu clapete de siguranta si retinere,
- 1 punct de deversare a apelor uzate care trec prin statia de epurare si sunt descarcate in canal Sistarovat.

Cantitatea de apa uzata ce trece prin statia de epurare este de cca 40% din totalul de apa uzata evacuate in emisar.

4.9.3 Debite si incarcari apa uzate___________________________________________________________

Conform informatiilor disponibile de la Compania de Apa Arad, debitele de apa menajera facturate sunt:

TABEL 4.9-2 Debite si incarcari apa uzate _______________________________________________________________________2007 - 2008- [m³]

Orasul Lipova	Apa uzata deversata si epurata TOTAL	Case particulare	Asociatii de locatari	Institutii	Societati comerciale (agenti economici)
2007	34,029.70	6,099.49	13,744.25	9,240.52	4,945.44
2008	231,208.39	43,836.10	98,729.75	50,010.42	38,632.12

4.9.4 Receptori___________________________________________________________________________

Apa conventional curata si apa tratata sunt descarcate in emisarul “canalul Sistarovat” si apoi in Raul Mures.

4.9.5 Infrastructura existenta

4.9.5.1 Rețeaua de canalizare

Sistemul de canalizare menajera contine o colectie de retele cu lungimea de 14.8 km. Reteaua de canalizare descarca in statia de epurare a apelor uzate a orasului Lipova.

TABEL 4.9-3 Reteaua de canalizare existenta

Diametru [mm]	Lungime [m]	Materiale de executie
Colectoare
400	5,250	Beton
300	6,720	Beton
200	2,830	Beton, PVC
Conexiuni
110	4,200	PVC

Sistemul de canalizare pluviala contine o colectie de retele cu lungimea de 6.5 km.

4.9.5.2 Statie de pompare ape uzate________________________________________________________

Apa uzata este pompata printr-o statie de pompare cu urmatoarele caracteristici: Q = 25 l/s; H = 25 m; pompe ACV 100.

4.9.5.3 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului__________________________

Apa tratata mecanic este descarcata in canalul Sistarovat si namolul rezultat este descarcat gravitational pe platformele de uscare a namolului.

Statia existenta de epurare a apelor uzate este in prezent neoperationala.

In prezent, descarcarea are loc gravitational printr-un by-pass direct in canalul Sistarovat, apoi in raul Mures.

4.9.5.4 Epurarea apei uzate

4.9.5.4.1 Statie de epurare existenta

Statia de epurare a fost dimensionata pentru un debit de 20 l/s, fiind compusa din:

- Statie de pompare apa netratata;
- Decantoare Inhoff;
- Platforme de uscare namol.

4.9.5.4.2 Statia de epurare ape uzate - Lucrări existente

Fluxul tehnologic:

- Decantor primar prevazut cu gratar de retentie particule brute;
- Camera submersibila a statiei de pompare;
- Decantoare Inhoff.

4.9.5.5 Tratarea si depozitarea namolului

Namolul rezultat este descarcat gravitational pe platformele de uscare a namolului.

4.9.5.6 Investiții finalizate si/sau in derulare

Proiect PHARE CBC - Modernizarea statiei de epurare ape uzate

Scopul lucrarilor:

a) Treapta biologica:

- Nitrificare - bazin denitrificare
- Echipament de aerare
- Bazin secundar de decantare

b) Tratamentul namolului

- Statie pompare namol
- Bazin namol in exces
- Ingrosator namol in exces
- Statie de deshidratare namol
- Statie de pompare apa curata (apa de spalare)
- Camera debitmetre
- Cladire tehnologica
- Echipament de automatizare

Capacitatea proiectata a statiei de epurare modernizate este de 12,000 p.e.

4.9.5.7 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE CANALIZARE - AGLOMERAREA LIPOVA EXISTING SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR LIPOVA AGGLOMERATION

SPAU (1+1) -existenta

SPAU (1+1) -existing

SOIMOS

RADNA

RETEA CANALIZARE LIPOVA

- Existent: L = 14.8 km____________

SEWERAGE NETWORK LIPOVA

- Existing: L = 14.8 km

SPAU (1+1) -existenta

SPAU (1+1) -existing

SPAU1

IPOVA

SPAU (2+1) - existenta

Q = 25 l/s; H = 25 m SPAU (2+1) - existing

Q = 25 l/s; H = 25 m

LEGENDA / LEGEND

O STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA

SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

Q CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

• CAMIN MENAJER PROIECTAT

CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA

EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE WASTE WATER OUTLET PIPE LIMITA INTRAVILAN BOUNDARY LOCALITY

- Reabilitare Statie de epurare existenta capacitate 12000 l.e. -reabilitare tratare mecano-biologica nefunctionala si eliminare N si F -program PHARE CBC
- Rehabilitation existing Waste water treatment plant capacity of 12000 e.h. - rehabilitation unfunctionaly mechanical, biological treatment and nutrient removal stages - PHARE CBC programme - Conducta refulare L = 230 m -conducta refulare de la SPAU3 la Statia de epurare Lipova

- Pressure pipe L = 230 m -pressure pipe from SPAU3 to Waste water treatment plant Lipova

4.9.6 Analiza de opțiuni______________________________________________

STATIE DE EPURARE: Se va realiza prin proiectul PHARE ( v. cap. 4.9.5.6)

CONDUCTELE UTILIZATE PENTRU EXTINDEREA RETELELOR DE CANALIZARE

Pentru realizarea sistemului de canalizare se propune folosirea conductelor din PVC pentru colectoarele cu curgere gravitational.

Pentru conductele de refulare de la statiile de pompare a apelor uzate menajere se propune folosirea conductelor din polietilena de inalta densitate.

Se propune sapatura deschisa pentru reabilitarea retelelor cu diametrele mici (<300mm). Pentru diametre mai mari de 400(mm), au fost considerate tehnologii de reabilitare fara desfacerea carosabilului.

4.9.7 Descrierea investitiei

4.9.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRARILE PROPUSE DE CANALIZARE - AGLOMERAREA LIPOVA PROPOSED WORKS FOR SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR LIPOVA AGGLOMERATION

SOIMOS

RADNA

RETEA CANALIZARE LIPOVA

- Reabilitare:

PVC De 250 mm, L = 3.9 km

PVC De 300 mm, L = 0.7 km

PVC De 400 mm, L = 0.96 km

- Extindere: PVC De 250, L = 12.5 km SEWERAGE NETWORK LIPOVA
- Rehabilitation:

PVC De 250 mm, L = 3.9 km

PVC De 300 mm, L = 0.7 km

PVC De 400 mm, L = 0.96 km

- Extension: PVC De 250, L = 12.5 km

SPAU2

SPAU1

IPOVA

LEGENDA / LEGEND

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA

SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

Q CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

• CAMIN MENAJER PROIECTAT

CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA

EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE WASTE WATER OUTLET PIPE LIMITA INTRAVILAN BOUNDARY LOCALITY

4.9.7.2 Rețeaua de canalizare

4.9.7.2.1 Extinderea retelei de canalizare

Se propune extinderea retelei de canalizare cu conducte PVC-SN4 pe o lungime de 12,439 m. Camine noi de vizitare pe canale total = 249 buc.

Bransamente la consumatori cu conducte PVC-SN4, Dn 160 mm, total = 622 buc. Extinderea retelei de canalizare menajera, a fost propusa pe urmatoarele strazi:

TABEL 4.9-4 Extinderea retelei de canalizare

Nr. crt.	Denumire strada	Lungime [m]	Diametru [mm]	Material	Structura strazii
1	General Dragalina	146	250	PVC	piatra cubica
2	Xxxxx Xxxxxx	704	250	PVC	asfalt
3	Bugariu	163	250	PVC	asfalt
4	Petru Maior	178	250	PVC	asfalt
5	Avram Iancu	629	250	PVC	asfalt
6	Petru Rares	1,280	250	PVC	asfalt
7	Gheorghe Lazar	145	250	PVC	asfalt
8	Marasesti	921	250	PVC	piatra cubica
9	Oituz	590	250	PVC	piatra cubica
10	Marasti	393	250	PVC	piatra cubica
11	Crucii	192	250	PVC	piatra cubica
12	Eftimie Murgu	188	250	PVC	piatra cubica
13	Stefan cel Mare	505	250	PVC	piatra cubica
14	Zorilor	231	250	PVC	piatra cubica
15	Closca	1,018	250	PVC	piatra cubica
16	Horea	633	250	PVC	piatra cubica
17	Xxxxx Xxxxx	226	250	PVC	piatra cubica
18	Eroilor	572	250	PVC	piatra cubica
19	30 Decembrie	189	250	PVC	piatra cubica
20	Cuza Voda	301	250	PVC	piatra cubica
21	Matei Corvin	868	250	PVC	piatra cubica
22	Gen Petrescu	131	250	PVC	piatra cubica
23	6 Martie	309	250	PVC	piatra cubica
24	Sarmisegetusa	134	250	PVC	piatra cubica
25	Satu Mare	101	250	PVC	piatra cubica
26	Xxxxx Xxxxxxx	104	250	PVC	macadam
27	V. Alecsandri	223	250	PVC	piatra cubica

Nr. crt.	Denumire strada	1 Lungime [m]	Diametru [mm]	Material	Structura strazii
28	Piata Decebal	125	250	PVC	macadam
29	Lugojului	240	250	PVC	piatra cubica
30	Detasamentul Paulis	500	250	PVC	asfalt
31	Ciocarliei	500	250	PVC	macadam
TOTAL		12,439

4.9.7.2.2 Reabilitare retelei de canalizare

Total reabilitare retea de canalizare 5,540 ml:

- Dn 250 mm: L = 3,889 ml;

- Dn 300 mm: L = 965 ml;

- Dn 400 mm: L = 686 ml;

Sunt propuse de asemenea:

- camine de vizitare pe canale cu Dn 250 mm, buc. = 111;

- racorduri la canalizarea menajera a proprietatilor, din PVC, Dn 160 mm, buc. = 277. Reabilitarea retelei de canalizare menajera, a fost propusa pe urmatoarele strazi:

TABEL 4.9-5 Reabilitare retelei de canalizare

Nr. crt.	Denumire strada	Lungime (m)	Diametru (mm)	Material	Structura strazii
1	Calea Timisorii	686	400	PVC	piatra cubica
2	Calea Timisorii	965	300	PVC	piatra cubica
3	Metianu	263	250	PVC	piatra cubica
4	Vlad Tepes	140	250	PVC	piatra cubica
5	Teiului	187	250	PVC	piatra cubica
6	Bugariu	505	250	PVC	asfalt
7	Oborului	148	250	PVC	asfalt
8	A. Vlaicu	319	250	PVC	beton
9	Petru Maior	155	250	PVC	asfalt
10	I. Voda cel Cumplit	284	250	PVC	piatra cubica
11	Miron Costin	100	250	PVC	asfalt
12	B. P. Hasdeu	800	250	PVC	piatra cubica
13	Lugojului	988	250	PVC	piatra cubica
TOTAL		5,540

TABEL 4.9-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Lipova

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale canalizare (aglomerari)
Denumire localitate	Nr. locuitori	Sistem existent D/N	Qszimax [m³/zi]	Qsormax [l/s]	Qsormin [l/s]
Sistem de canalizare zonal LIPOVA
LIPOVA	7,906	Da	2,643.09	67.65	3.06
Radna	2,283	Nu	412.93	13.28	0.48
Soimos	1,027	Nu	186.01	6.26	0.22
Total sistem de canalizare zonal LIPOVA	11,216	-	3,242.02	87.19	3.75

4.9.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in orasul Lipova, judetul Arad. Terenurile apartin domeniului public al orasului Lipova.

4.9.8.1 Teren ocupat temporar______________________________________________________________

4.9.8.2 Teren ocupat definitiv

4.9.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.9-7 Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect	Ocupat definitiv [mp]		Ocupat temporar [mp]
	Intravilan	Extravilan	Intravilan	Extravilan
LIPOVA
1 Extindere retele canalizare
- retea: 12,439 m x 4.50 m = 55,976 m²			55,976
- camine 249 buc x 0.8 mp = 199 m² 2 - racorduri 622 buc x 7 m x 1.5 m = 6,531 m	199	-	6,531	-
2 - subtraversari 105 m x 3 m = 315 m			315
2 Reabilitare canalizare menajera - retea - 5,540 m x 4.50 m = 24,930 m² 2 - camine 111 buc x 0.80 mp = 89 m 2 - racorduri 277 buc x 7 m x 1.5 m = 2,909 m	89	-	27,839	-
Total LIPOVA	288		90,661
Total LIPOVA		90,949

TABEL 4.9-8 Impactul investitiei si indicatorii de performanta - Aglomerarea Lipova

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	5,540
2	Retea canalizare - extindere	m	12,439
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	-
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	-
5	Statie de epurare	buc	-
6	Sistem SCADA	buc	-
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	11,095
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	4,560
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	3,080
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	2,420
4	Populatie deservita totala	loc.	10,060
5	Procent total populatie deservita	%	41%

4.10.1 Introducere_________________________________________________________________________

Comunele Paulis si Ghioroc formeaza o zona urbana continua cu o populatie de 5,843 locuitori si este localizata la 20 km est de municipiul Arad.

Conform recensamantului din 2002, populatia in comuna Ghioroc si comuna Paulis se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 4.10-1 Populatia in comuna Ghioroc si comuna Paulis

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
Comuna Ghioroc
Cuvin	1,545
Ghioroc	1,801
Minis	719
Comuna Paulis
Paulis	1,778
Sambateni	1,786
Total Sistem Ghioroc - Paulis	7,629

4.10.2 Acoperirea actuala__________________________________________________________________

Comuna Paulis are un mic sistem separativ de canalizare de circa 2 km dar nu are statie de epurare. Comuna Ghioroc are un mic sistem separativ de canalizare de circa 2.2 km colectand apele uzate de la 220 de locuitori fara statie de epurare. Satele apartinatoare nu au retea de canalizare.

4.10.3 Debite si incarcari apa uzate_________________________________

Nu exista statii de epurare si nu exista masurare a debitelor si incarcarilor.

4.10.4 Receptori___________________________________________________________________________

Raul Mures curge de la est la vest si formeaza frontiera de sud a aglomerarii. Paulis se afla imediat la nord de Mures cu Ghioroc si Covasint amplasate la 6 km si respectiv 10 km la nord. In plus, canalul de irigatie/drenaj Matca, incepe in zona comunei Paulis si curge inspre nord pe langa hotarul de vest al zonei.

Canalu Matca curge in mare parte de la sud la nord si face legatura intre Raul Mures si Crisul Alb. Canalul a fost construit pentru descarcarea viiturii pe Mures, redirectionand debitul in exces catre Crisul Alb si furnizind apa de irigatie pentru agricultura, desi cea de-a doua functie nu a fost folosita in ultimii ani. Intre Mures si Covasint, canalul este in general uscat. Acesta continua pana in zona Siria, unde s-a raportat ca exista un debit continuu acesta fiind raportat la o valoare de 15 l/s.

Trebuie luat la cunostinta faptul ca ANIF (Autoritatea Nationala a Imbunatatirilor Funciare) trebuie consultata cu privire la descarcarile efluentilor in canalele de irigare/drenaj si ar trebui consultat primul, inaintea altor organisme de reglementare cum ar fi MoESD. In cazurile aprobate, ANIF va revizui capacitatea sistemului local de canale si va elibera un aviz cu limitele debitului maxim al efluentului din SEAU impreuna cu cerintele de calitate conform NTPA 001.

4.10.5 Infrastructura existenta

4.10.5.1 Reteaua de canalizare

4.10.5.1.1 Reteaua de canalizare

Sistemele de canalizare existente (in ambele configuratii “separate”) in Paulis (2 km) si in Ghioroc (2.2 km).

Nu exista retele de canalizare in Minis si Cuvin.

4.10.5.1.2 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului

Retelele de canalizare deservesc doar blocurile de locuinte si punctele de descarcare sunt bazine septice.

4.10.5.2 Epurarea apei uzate

Nu exista statii de epurare ape uzate.

4.10.5.3 Tratarea si depozitarea namolului

Nu exista statii de epurare ape uzate.

4.10.5.4 Investitii finalizate si/sau in derulare_____________________________________________________________

Nu exista proiecte in derulare in acest cluster.

4.10.5.5 Schema sistemului existent

Localitatile componente ale aglomerarii Paulis - Ghioroc nu dispun de un sistem centralizat de canalizare.

4.10.6 Analiza de opțiuni___________________________________________________________________

Introducere

Comunele Paulis si Gioroc formeaza in mod clar o aglomerare in spiritul definitiei din Directiva EU 91/271/EEC. Master Planul elaborat pentru judet propunea initial colectarea apelor uzate din aceste doua localitati si transferul lor, in vederea tratarii, la SE Lipova. In orice caz, din analiza valorii actualizate care s-a facut la nivel de Master Plan, a reiesit faptul ca transferul apelor uzate catre SE Lipova este mai putin costisitor decat optiunea cu tratarea locala a apelor uzate prin construirea unei statii de epurare la Paulis, chiar daca pentru prima optiune trabuie gasit teren pentru extinderea SE Lipova si pentru amplasarea colectorului de transfer.

Aglomerarea Covasant, initial propusa sa fie inclusa in cluster-uk regional aprobat prin Master Plan, este in curs de obtinere a finantarii locale pentru o statie locala de epurare si nu va fi considerata pentru a fi inclusa in acest cluster.

Au fost revizuite trei optiuni:

1. Facilitati de tratare individuale pentru localitatile Ghioroc, Cuvin, Minis si Paulis;

2. SE regionala la Paulis;

3. SE regionala la Lipova.

Optiunea 1: Facilitati de tratare individuale

Populatia echivalenta estimata pentru fiecare dintre sate este prezentata in tabelul urmator:

TABEL 4.10-2 Populatia echivalenta estimata pentru fiecare localitate

Comuna	Localitatea	PE estimata
Ghioroc	Cuvin	1,808
	Ghioroc	2,108
	Minis	841
	Total	4,757
Paulis	Paulis	2,105
		6,682

Optiunea 2: SE regionala la Paulis

SE este prevazuta in Faza 1 si este proiectata pentru tratarea incarcarilor provenite din comunele Ghioroc si Paulis. Sunt necesare colectoare de transfer si statii de pompare intre fiecare localitate. Colectoarele de transfer au fost amplasate in general in interiorul localitatilor si numai ocazional urmeaza aliniamentul drumului judetean.

Optiunea 3: SE regionala la Lipova

Aceasta optiune a fost respinsa pentru urmatoarele motive:

- S-a dovedit imposibila rezolvarea cerintele de proiectare pentru SE Lipova care se afla in prezent in proces de extindere sub un alt program de investitii;

- Instalarea colectorului de transfer intre Paulis si Lipova urmand aliniamentul drumului national E68 comporta un risc semnificativ in ceea ce priveste accesul si constructia;

- Sunt necesare costuri aditionale pentru pompare deoarece apele uzate colectate din comunele Paulis si Ghioroc trebuiesc pompate in amonte de-a lungul raului Mures.

Analiza riscului

Acces: Opțiunea 2 - SE la Paulis este marcata cu risc scazut, deoarece a fost identificat teren disponibil pentru amplasamentul statiei de epurare. Pentru celelalte localitati trebuie gasit teren pentru amplasarea lucrarilor si deci optiunea 1 este marcata cu risc mediu.

Teren: Optiunea 2 este marcata cu risc scazut, iar optiunea 1 cu risc mediu datorita lipsei de terenuri disponibile pentru amplasarea lucrarilor.

Colectoare de transfer: Colectoarele de transfer pentru optiunile 1 si 2 sunt considerate de risc mic spre mediu, deoarece sectiunile de conducta nu sunt foarte lungi si pot fi construite prin sate, fara sa intersecteze drumurile judetene.

Autorizatii: Considerate cu risc scazut pentru optiunea 2, dar cu risc foarte mare pentru optiunea 1 datorita numarului mare de lucrari individuale de tratare propus.

Mediu: Exista un risc de mediu ridicat pentru solutia cu statii de epurare locale care descarca efluentul intr-un canal de irigatii. SE Paulis care descarca efluentul in raul Mures este marcata cu risc scazut.

Constructie: Vazuta ca un risc scazut pentru toate optiunile deoarece datele disponibile sugereaza ca nu exista nici un risc asociat cu apa subterana sau cu solul. Riscul asociat construirii colectoarelor principale de transfer este considerat mediu.

TABEL 4.10-3 Analiza riscului

Opțiunea	Acces	Teren	Colectoare de transfer	Autorizații	Mediu	Construcție	Risc
Optiunea 1	3	4	2	3	3	2	17
Opțiunea 2	2	2	3	2	2	2	13

Analiza valorii actualizate

A fost facuta o analiza pentru optiunile 1 si 2 care acopera investitiile din Faza 1, rezultatele analizelor sunt prezentate in tabelul urmator:

TABEL 4.10-4 Analiza valorii actualizat

Optiunea	Costuri capitale Euro	Valoare actualizata Euro
Optiunea 1 - Tratare locala	3,282,819	4,838,929
Optiunea 2 - SE regionala la Paulis	2,267,251	3,130,208

Recomandari

Atat analiza riscului cat si analiza valorii actualizate sprijina in mod clar propunerea pentru un cluster regional de ape uzate bazat pe o noua SE la Paulis, care sa descarce efluentul in raul Mures.

CONDUCTELE UTILIZATE PENTRU EXTINDEREA RETELELOR DE CANALIZARE

Pentru realizarea sistemului de canalizare se propune folosirea conductelor din PVC pentru colectoarele cu curgere gravitational.

Pentru conductele de refulare de la statiile de pompare a apelor uzate menajere se propune folosirea conductelor din polietilena de inalta densitate.

4.10.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRARILE PROPUSE DE CANALIZARE - AGLOMERAREA GHIOROC - PAULIS PROPOSED WORKS FOR SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR GHIOROC - PAULIS AGGLOMERATION

LEGENDA / LEGEND

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

O CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

• CAMIN MENAJER PROIECTAT

CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA

^_ EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA

REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA

DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE

WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

4.10.7.2.1 Extinderea retelei de canalizare

4.10.7.2.1.1 Cuvin

In tabelul de mai jos, sunt trecute strazile, cu lungimile aferente, pe care se introduc canalele nou proiectate, centralizate pe diametre:

TABEL 4.10-5 Extinderea rețelei de canalizare - Localitatea Cuvin

Nr. crt.	Diametru (mm)	Lungime (m)	Material	Strada
1	160	700	PEID	2 - Refulare SPAU1
2	250	1,873	PVC	3
3	250	1,820	PVC	6
4	250	1,316	PVC	7
5	250	459	PVC	8
6	250	534	PVC	9
7	250	630	PVC	10
8	250	624	PVC	11
9	250	521	PVC	12
10	250	632	PVC	13
11	250	541	PVC	14
12	160	700	PEID	17 - Refulare SPAU1
TOTAL		10,350

Camine de vizitare nou proiectate pe reteaua de canalizare total = 179 buc.

Racordarea proprietatilor la canalizare, cu conducte din PVC-SN4, Dn 160 mm, total = 448 buc. Reteaua de canalizare va fi realiza de tuburi PVC avand diametre de Dn 250 mm si conducte din PEID cu diametrul de Dn 160 mm. Tuburile de canalizare se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm, iar deasupra si in jurul lor se va realiza un strat de protectie din nisip.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

4.10.7.2.1.2 Ghioroc

In tabelul de mai jos, sunt trecute strazile, cu lungimile aferente, pe care se introduc canalele nou proiectate, centralizate pe diametre:

TABEL 4.10-6 Extinderea rețelei de canalizare - Localitatea Ghioroc

Nr. crt.	Diametru (mm)	Lungime (m)	Material	Strada
1	250	1,669	PVC	20
2	250	443	PVC	22
3	250	445	PVC	23
4	250	802	PVC	26
5	250	742	PVC	27
6	250	935	PVC	28
7	250	766	PVC	30
8	250	203	PVC	33
9	225	235	PEID	32 - Refulare SPAU2
10	250	700	PVC	35
11	225	600	PEID	36 - Refulare SPAU2
12	225	500	PEID	40 - Refulare SPAU2
13	225	552	PEID	41 - Refulare SPAU2
TOTAL		8,592

Camine de vizitare nou proiectate pe reteaua de canalizare total = 112 buc.

Racordarea proprietatilor la canalizare, cu conducte din PVC-SN4, Dn 160 mm, total = 224 buc. Reteaua de canalizare va fi realiza de tuburi PVC avand diametre de Dn 250 mm si conducte din PEID cu diametrul de Dn 225 mm. Tuburile de canalizare se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm, iar deasupra si in jurul lor se va realiza un strat de protectie din nisip.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

4.10.7.2.1.3 Minis

In tabelul de mai jos, sunt trecute strazile, cu lungimile aferente, pe care se introduc canalele nou proiectate, centralizate pe diametre:

TABEL 4.10-7 Extinderea rețelei de canalizare - Localitatea Minis

Nr. crt.	Diametru (mm)	Lungime (m)	Material	Strada
1	250	850	PVC	41
2	250	1,713	PVC	43
3	250	800	PVC	44
4	250	395	PVC	46
5	250	330	PVC	49
6	250	166	PVC	50
7	250	200	PVC	57
8	250	408	PVC	59
9	225	1,100	PEID	63 - Refulare SPAU3
TOTAL		5,410

Camine de vizitare nou proiectate pe reteaua de canalizare total = 72 buc.

Racordarea proprietatilor la canalizare, cu conducte din PVC-SN4, Dn 160 mm, total = 144 buc. Reteaua de canalizare va fi realiza de tuburi PVC avand diametre de Dn 250 mm si conducte din PEID cu diametrul de 225 mm. Tuburile de canalizare se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm, iar deasupra si in jurul lor se va realiza un strat de protectie din nisip.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

4.10.7.2.1.4 Paulis

In tabelul de mai jos, sunt trecute strazile, cu lungimile aferente, pe care se introduc canalele nou proiectate, centralizate pe diametre:

TABEL 4.10-8 Extinderea rețelei de canalizare - Localitatea Paulis

Nr. crt.	Diametru (mm)	Lungime (m)	Material	Strada
1	250	806	PVC	62
2	250	1257	PVC	63
3	250	563	PVC	64
4	250	606	PVC	65
5	250	546	PVC	66
6	250	1230	PVC	67
7	250	240	PEID	70 - Refulare SPAU4
8	250	1058	PVC	70
9	250	130	PVC	71
10	250	560	PEID	72 - Refulare SPAU5
11	250	359	PVC	73
12	250	174	PVC	76
13	250	326	PVC	77
14	250	910	PEID	77 - Refulare SPAU5
15	250	324	PVC	79
16	250	427	PVC	80
17	300	300	PVC	Refulare SEAU
TOTAL		9,816

Camine de vizitare nou proiectate pe reteaua de canalizare total = 156 buc.

Racordarea proprietatilor la canalizare, cu conducte din PVC-SN4, Dn 160 mm, total = 390 buc. Reteaua de canalizare va fi realiza de tuburi PVC avand diametre de Dn 250 mm si conducte din PEID cu diametrul de 250 mm. Tuburile de canalizare se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm, iar deasupra si in jurul lor se va realiza un strat de protectie din nisip.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

TABEL 4.10-9 Sumar al calculului debitelor caracteristice, cluster de apa uzata “Paulis-Ghioroc”

Denumire localitate

Sisteme zonale canalizare (aglomerări)

Sistem existent

Qszimax

Qsormax

Qsormin

D/N

[l/s]

Sistem de canalizare zonal PAULIS - GHIOROC

[m³/zi]

PAULIS	1,829	Da	603.49	14.46
GHIOROC	1,854	Da	390.05	16.57
Cuvin	1,591	Nu	338.92	11.18
Minis	737	Nu	158.59	5.39
Total sistem de canalizare zonal PAULIS - GHIOROC	6,011	-	603.49	14.46

0.51

0.59

0.39

0.09

0.51

[l/s]

4.10.7.3 Statii de pompare a apelor uzate

4.10.7.3.1 Cuvin

Statie de pompare a apelor uzate SPAU1 - Cheson cu D = 2 m, H = 7.0 m, cu convertor de frecventa, echipata cu 1+1 pompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Q1p = 11.18 l/s, Hp = 15 mCA, P = 2.3 kW. Conducta de presiune din PEID, Pn6, De 160 mm in lungime totala de L = 1,400 m.

4.10.7.3.2 Ghioroc

Statie de pompare a apelor uzate SPAU2 - Cheson cu D = 2 m, H = 7.0 m, cu convertor de frecventa, echipata cu 1+1 pompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Q1p = 27.75 l/s, Hp = 20 mCA, P = 7.8 kW. Conducta de presiune din PEID, Pn6, De 225 mm in lungime totala de L = 1,900 m.

4.10.7.3.3 Minis

Statie de pompare a apelor uzate SPAU3 - Cheson cu D = 2 m, H = 7.0 m, cu convertor de frecventa, echipata cu 1+1 pompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Q1p = 33.14 l/s, Hp = 16 mCA, P = 7.4 kW. Conducta de presiune din PEID, Pn6, De 225 mm in lungime totala de L = 1,100 m.

4.10.7.3.4 Paulis

Statie de pompare a apelor uzate SPAU4 - Cheson cu D = 2 m, H = 7.0 m, cu convertor de frecventa, echipata cu 2+1 pompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Q1p = 20.18 l/s, Hp = 10 mCA, P = 2.85 kW. Conducta de presiune din PEID, Pn6, De 250 mm in lungime totala de L = 240 m.

Statie de pompare a apelor uzate SPAU5 - Cheson cu D = 2 m, H = 7.0 m, cu convertor de frecventa, echipata cu 2+1 pompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Q1p = 23.8 l/s, Hp =

20 mCA, P = 3.35 kW. Conducta de presiune din PEID, Pn6, De 250 mm in lungime totala de L = 1,470 m.

Instalatii electrice

Tablourile vor avea gradul de protectie IP65.

Alimentarea tuturor consumatorilor electrici aferenti fiecarei statiei de pompe se face din acest tablou electric.

Principalii consumatori electrici aferenti celor cinci statii de pompare sunt electropompele mentionate mai sus.

Va fi prevazuta instalatie de iluminat exterior si iluminat in interiorul chesonului statie de pompare.

In interiorul tabloului de alimentare vor fi prevazute prize (24 V si 230 V) pentru alimentarea diverselor scule de mana, necesare in cazul reparatiilor si reviziilor.

In jurul statiilor de pompare este prevazut a se monta o priza de pamant artificiala a carei valoare masurata trebuie sa fie de minimum 4 ohmi.

4.10.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.10.7.4.1 SEAU Paulis

Numarul de locuitori echivalenti luati in calcul pentru Paulis a fost previzionata tinand cont de consumul de apa potabila anticipat si profilurile conectarilor atat la reteaua de apa potabila cat si la canalizare. Aceste date permit calcularea pentru fiecare an, pana in anul 2038, a debitelor, incarcarilor si populatia echivalenta deservita de statia de epurare.

Analiza realizata a evidentiat faptul ca valorile medii pentru bransamentele de apa potabila si canalizare indica un numar de populatie echivalenta care va utiliza serviciile de tratare ce va ajunge la circa 6,000 pana in anul 2023 si apoi va scadea in urma migratiei populatiei la o cifra redusa de aproximativ 5,000 in anul 2038.

In vederea proiectarii lucrarilor la statia de epurare, s-a ales o populatie de varf de 7,000 de locuitori echivalenti, capacitarea unitatilor de proces fiind aleasa astfel incat sa permita ajustari la bazinul de aerare pentru a face fata variatiilor prevazute intre limitele inferioare si superioare de incarcare. Sistemul de canalizare va fi divizor, astfel ca in statia de epurare vor intra doar ape uzate menajere.

Pentru a permite o flexibilitate mai mare in realizarea procesului de epurare necesar pentru apele uzare din localitatile Ghioroc, Minis, Cuvin si Paulis, se recomanda construirea unei noi statii de epurare bazata pe procesul cu aerare prelungita din bazinele cu namol activat.

4.10.7.4.2 Debite de proiectare

Debitele de ape uzate luate in considerare la dimensionarea Statiei de epurare, pentru 7,000 locuitori echivalenti, calculate tinand cont de standardele europene si nationale sunt urmatoarele:

Qu zi med = 1,920 m³/zi

Qu zi max = Qu orar mediu = 2,496 m³/zi = 104 m³/h

Qu orar max = 145 m³/h (3,480 m³/zi)

Apele epurate sunt descarcate in emisar natural, raul Mures.

4.10.7.4.3 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

TABEL 4.10-10 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

Nr. crt.	Denumire indicator	Concentrații maxime influent [mg/l]	Concentratii maxime efluent [mg/l]	Eficienta de epurare necesara [%]
1	Consum biochimic de oxigen (CBO5)	250	25	90
2	Materii totale in suspensie (MTS)	292	60	70
3	CCO_Cr	500	125	75
4	N total	29	15	48
5	P total	8	2	75

Din analiza acestor valori si tinad cont de faptul ca statia va deservi o populatie echivalenta mai mica de 10,000 p.e., rezulta necesara o statie de epurare cu treapta mecanica si biologica.

Pentru aceasta, schema de epurare va cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

1. Statie de pompare ape uzate
2. Treapta de epurare mecanica - unitate cu gratare si deznisipator separator de grăsimi
3. Camera de distributie bazine cu namol activat
4. Bazin cu namol activat cu aerare prelungita
5. Camera de distributie decantoare secundare (finale)
6. Decantoare secundare (finale)
7. Canal masurare debite efluent (apa epurata evacuata)
8. Statie de suflante
9. Statie de pompare namol activat de recirculare si in exces
10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces, inclusiv instalatii de preparare si dozare solutie polimeri si sulfat de aluminiu
11. Bazin tampon de namol ingrosat

4.10.7.4.4 Descrierea obiectelor statiei de epurare

1. Statie de pompare ape uzate

Apele uzate menajere ajung gravitational intr-o statie de pompare, o constructie cu dimensiunile in plan de 4 x 4 m si 4,5 m adancime. Ea va asigura o presiune suficienta pentru ca in continuare apele uzate sa circule gravitational prin obiectele statiei de epurare si, dupa epurare, la emisar natural. De asemenea bazinul de aspiratie va asigura compensarea a variatiilor orare si omogenizarea concentratiilor epelor uzate influente.

S-au prevazut (2+1) pompe submersibile pentru ape uzate brute, cu debitul de 35 l/s fiecare, cu turatie variabila si cu rotor rezistent la coroziune. Pentru a impiedica plutitorii si suspensiile grosiere sa patrunda in statia de pompare, in caminul amonte se va monta un gratar rar pentru retinerea acestora (in vederea protejarii pompelor).

2. Treapta de epurare mecanica (de degrosisare)

Apele uzate pompate ajung intr-o unitate de epurare mecanica (degrosisare), adapostita intr-o cladire cu dimensiunile in plan 6 x 8 m, compusa din:

3. Camera de distributie pentru bazinul cu namol activat

4. Bazinul cu namol activat (cu aerare prelungita)

Bazinul cu namol activat va avea 2 linii egale de tratare. Fiecare dintre cele trei linii de proces va avea aproximativ 20 m lungime, 7 m latime si o adancime a apei de 4 m si vor asigura un volum de 500 m³, fiecare.

Pentru fiecare linie, influentul va descarca in zona anoxica, care este echipata cu cate un mixer submersibil. Amestecul va curge gravitational spre zona aeroba, echipata cu sistem de aerare cu bule fine, in care are loc asimilarea si reducerea CBO5. Bacterii aerobe specifice continute de namolul activat, descompun substanta organica continuta atat in apa uzata ce intra in acest bazin cat si cea ramasa in namolulu activat ce se recircula, continuitatea acestui proces fiind asigurata de prezenta oxigenlui furnizat de instalatia de aerare cu bule fine.

5. Camera de distrubutie pentru decantoarele secundare

Scopul acestui obiect este de a asigura distributia egala a debitelor de apa ce sosesc din bazinul cu namol activat la decantoarele secundare (finale).

6. Decantoarele secundare (finale)

Rolul decantoarelor secundare este de a separa fractiunea decantabila din amestecul apa uzata -namol activat prin depunerea acesteia pe fundul decantorului. Sedimentarea se face gravitational.

Cele 2 decantoare secundare vor fi de tip radial cu diametrul de 8.5 m. Vor fi echipate complet, incluzand sistemul de distributie a apei, colectarea namolului (pod raclor) si a apei decantate. Namolul colectat este extras si trimis catre statia de pompare namol activat de recirculare si exces. Apa epurata decantata este colectata la partea superioara a decantorului si este trimisa la un camin de prelevare probe, pentru monitorizarea caracteristicilor apelor epurate evacuate din statia de epurare.

7. Canal masurare debite de apa epurata evacuata

Din caminul de prelevare probe, volumul de apa uzata vehiculat zilnic este masurat cu ajutorul unui debitmetru montat intr-un canal cu o lungime de cca 4.0 m, intercalat pe conducta de evacuare la emisar. Acesta va permite monitorizarea debitelor de apa epurata evacuata la emisar natural.

Aerul necesar in zona de aerare a bazinului cu namol activat este furnizat de o statie de suflante compusa din 2+1 suflante, amplasata in vecinatatea bazinelor cu namol activat.

9. Statia de pompare namol activat de recirculare si in exces

10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces

Procesul de epurare adoptat genereaza namol in exces cu un grad mare de stabilitate, astfel ca el poate fi trimis direct la ingrosare si deshidratare, fara a mai fi necesara o treapta de fermentare.

Productia totala de namol va fi de aprox 330 kg/zi care, la o concentratie a namolului in exces de 0.8% substanta uscata, reprezinta un volum zilnic ce va fi procesat, de aproximativ 40 m³. Daca va fi adoptata procesarea mecanica a namolului, aceasta cantitate zilnica realizata va fi pre-ingrosata anterior deshidratarii, rezultand un namol deshidratat cu o concentratie de aproximativ 20% substanta uscata. Aceasta va permite transportul si depunerea namolului deshidratat conform cu strategia pentru namol a judetului.

Daca se vor folosi lagunele cu stuf pentru namol, cantitatea zilnica de namol ce ar putea fi tratata necesita o suprafata de cca 2,500 m².

Alegerea solutiei de tratare a namolului trebuie facuta intr-o faza de proiectare anterioara intocmirii documentatiei pentru licitatie. Daca municipalitatea nu poate asigura un teren suficient atunci namolul va fi deshidratat si ingrosat mecanic inaintea transportului la unitatea centralizata de tratare a namolului de la Statia de epurare a apelor uzate Arad.

11. Bazine de namol ingrosat

Pentru operare este necesar ca intre unitatile de deshidratare si cea de ingrosare sa existe un bazin tampon circular, de mici dimensiuni. Acest bazinul tampon a fost provizoriu dimensionat pentru o capacitate de 20 m³ si prevazut cu un mixer cu elice. Diametrul bazinului tampon este de 3.0 m si inaltimea de 3.0 m.

Supernatantul rezultat din procesul de prelucrare a namolului este trimis in camera de distributie a bazinelor cu namol activat, pentru a reintra in circuitul de epurare.

Concluzii

Lucrarile propuse pentru statia de epurare mecanica-biologica Paulis, pot fi rezumate astfel:

- O noua statie de pompare care ridica nivelul hidrostatic astfel incat sa asigure in continuare curgerea gravitationala;

Treapta mecanica de degrosisare, cuprinzand gratare si deznisipator separator de grasimi activ/activ/de rezerva/auxiliar;

Camera de distributie la bazinele cu namol activat;

Doua noi bazine cu namol activat (de aerare) proiectate pentru reducerea materiilor organice, a azotului si a fosforului pentru o populatie echivalenta de 8,000;

Suflante activa/activa/rezerva;

Mixere in zona anoxica activa/activa;

Camera de distributie pentru decantoarele secundare;

Doua decantoare secundare, echipate cu racloare si sisteme de evacuare a namolului;

Canal de evacuare a efluentului final cu prelevare probe si debitmetru;

Statie de pompare namol activat de recirculare si namol activat in exces;

Echipament de preparare si dozare a chimicalelor, pentru reducerea fosforului, in camera de distributie pentru bazinele finale de decantare;

Toate conductele de legatura intre obiectele statiei de epurare;

Tot echipamentul MEICA (mecanice si electrice) pentru functionarea noilor statii de pompare, turbosuflante, mixere, recirculatie interna si sistem de recirculare a namolului;

Pentru monitorizarea functionarii statiei de epurare, aceasta va fi dotata cu echipament SCADA care sa permita integrarea intr-un sistem SCADA unitar al operatorului regional.

TABEL 4.10-11 Lista de echipamente

Obiect	Numar	Capacitate	Putere aproximativa
Statia de pompare, cu pompe cu turatie variabila	3 pompe 2 active, 1 rezerva	Total aprox. 35 l/s	8 kW pe pompa
Treapta de epurare mecanica cu gratare rare si dese si deznisipator separator de grasimi	3 linii 2 active/ 1 rezerva	30 l/s pe unitate	5 kW pe unitate
Bazin cu namol activat, cu doua linii de aerare, cu volum de aproximativ 500 m³ fiecare, impartita intr-o zona anoxica echipata cu mixere si o zona de aerare echipata cu pompe de recirculare interna, debitmetre, difuzori de aer si conducte distributie aer;	2 linii active	500 m³ pe linie	8 kW pe linie
Decantoare secundare cu diametrul de 8.5 m, echipate cu pod raclor cu sistem pentru evacuare namolul activat;	2 unitati active		1.1 kW pe unitate
Statie de suflante	3 suflante 2 active, 1 rezerva	350 Nm³/ora/ suflanta	15 kW pe suflanta
Pompa pentru namol activat de recirculare (turatie variabila)	3 pompe (2 active,1 de rezerva)	10 l/s pe pompa	4 kW pe pompa

Obiect	Numar	Capacitate	Putere aproximativa
Pompa pentru namol activat in exces (turatie variabila)	2 pompe (1 activa, 1 de rezerva)	3 l/s pe pompa	1.1 kW pe pompa
Ingrosator mecanic pentru namolul in exces inclusiv constructiile si toata zona de servicii	1	6 m³/ora	5 kW
Centrifuga de deshidratare inclusiv constructiile si toata zona de serviciu	1	330 kg/zi	15 kW
Bazin stocare namol in exces cu amestecator (pentru 3 zile)	1	150 m³	3 kW
Bazin stocare namol ingrosat cu amestecator (pentru 7 zile)	1	20 m³	1.1 kW
Debitmetru in canal deschis	1	15 l/s	-
Pentru alternativa tratarii namolului pe paturi cu stuf: Statie de pompare la paturile cu stuf cu 1+1 pompe	2 pompe (1 activa, 1 de rezerva)	6 m³/ora	1.1 kW

Sursa: Date prelucrate de consultant

4.10.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

4.10.8.1 Teren ocupat temporar

4.10.8.2 Teren ocupat definitiv

4.10.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.10-12

Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp)	Ocupat temporar (mp)
	Intravilan Extravilan	Intravilan Extravilan
GHIOROC - PAULIS

1. Extindere retea de canalizare:

Cuvin:

- retea 8,950 m x 4.5 m = 40,275 m²
- camine 179 x 0.8 mp = 143 m²
- racorduri 448 x 7 m x 1.5 m = 4,704 m²

₂

- subtraversari: 140 m²

Ghioroc:

- retea 6,705 m x 4.5 m = 30,173 m²

₂

- camine 112 x 0.8 mp = 90 m²

₂

- racorduri 224 x 7 m x 1.5 m = 2,352 m²

₂

- subtraversari:190 m²

143

45,119

32,715

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp)		Ocupat temporar (mp)
Denumire obiect	Intravilan	Extravilan	Intravilan	Extravilan
Minis: - retea 4,310 m x 4.5 m = 19,395 m² 2 - camine 72 x 0.8 mp = 58 m 2 - racorduri 144 x 7 m x 1.5 m = 1,512 m 2 - subtraversari: 193 m	58		21,100
Paulis: - retea 7,806 m x 4.5 m = 35,127 m² 2 - camine 156 x 0.8 mp = 125 m 2 - racorduri 390 x 7 m x 1.5 m = 4,095 m - subtraversari: 316 m²	125		39,538
2. Conducte de refulare: Cuvin - 1,400 m x 2.5 m = 3,500 m² Ghioroc - 1,300 m x 3.0 m = 3,900 m²Minis - 1,100 m x 3.0 m = 3,300 m² Paulis - 1,710 m x 3.0 m = 5,130 m²	-	-	15,830	-
3. Statii de pompare: Cuvin - 400 m² Ghioroc - 400 m² Minis - 400 m² Paulis - 2 x 400 m² = 800 m²	2,000	-	-	-
4. Statie de epurare Paulis 10,000 m²	10,000	-	-	-
Total GHIOROC - PAULIS	12,416		154,302
Total GHIOROC - PAULIS	166,718

TABEL 4.10-13 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

Aglomerarea Ghioroc - Localitatile Ghioroc, Cuvin si Minis

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	-
2	Retea canalizare - extindere	m	19,970
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	3
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	4,400
5	Statie de epurare	buc	-
6	Sistem SCADA	buc	1
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	4,173
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	-
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	-
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	3,969
4	Populatie deservita totala	loc.	3,969
5	Procent total populatie deservita (2008)	%	0%

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	-
2	Retea canalizare - extindere	m	7,806
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	2
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	2,010
5	Statie de epurare	buc	1
6	Sistem SCADA	buc	1
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	1,827
2	Populatie (2014)	loc.	1,819
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	-
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	-
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	1,736
4	Populatie deservita totala	loc.	1,736
5	Procent total populatie deservita	%	0%
6	Procent total populatie deservita	%	95%

4.11.1 Introducere_________________________________________________________________________

Orasul Pancota are o populatie totala de 7,186 locuitori si este localizata la 30 km nord-est de Municipiul Arad.

Conform recensamantului din 2002, populatia in orasul Pancota si localitatea apartinatoare se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 4.11-1 Populatia in orasul Pancota si localitatea apartinatoare

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
ORAS PANCOTA
Pancota	5,804
M aderat	1,382

Proiectul propune o aglomerare care sa includa un numar de localitati invecinate pentru a maximiza dimensiunea clusterului; Siria (inclusiv satele Misca si Galsa) situata la 6 km in sud, Seleus (5 km nord), Tarnova (9 km est). O parte a acestei propuneri este tratata in Studiul de fezabilitate.

4.11.2 Acoperirea actuala__________________________________________________________________

Orasul Pancota este deservit de un sistem separativ de canalizare. Apele uzate sunt colectate de la aproximativ 925 locuitori impreuna cu o statie de epurare ape uzate care este nefunctionala. Localitatile invecinate nu au retea de canalizare.

4.11.3 Debite si incarcari apa uzate________________________________________________________

Conform informatiilor disponibile de la Compania de Apa Arad, debitele de apa menajera facturate sunt:

TABEL 4.11-2 Debite si incarcari apa uzate

An 2008- [m³]

Orasul Pancota	Apa uzata deversata si epurata TOTAL	Case particulare	Asociatii de locatari	Institutii	Societati comerciale (agenti economici)
2008	58,180.90	21,557.92	8,980.52	8,075.10	19,567.36

4.11.4 Receptori___________________________________________________________________________

In ceea ce priveste Pancota, Raul Crisul Alb este aproximativ 12 km la nord de Pancota si de Xxxxx Xxxxxx (un afluent al Crisului Alb) aproximativ 6 km la nord. In plus, exista doua canale de irigatie/drenare in vecinatate; Canalu Matca 2.5 km la vest, care primeste apa pentru deversarea curenta si Canalu Morilor, 5 km la nord.

Canalu Morilor curge in mare de la est la vest si fluxul apei este controlat. In trecut, canalul a servit o serie de mori din zona dar in prezent piscicultura este importanta. Fluxul minim raportat din Morilor este de 2 m³/s. Canalu Matca curge in mare de la sud la nord si face legatura intre Raul Mures si Crisul Alb. Canalul a fost construit in vederea furnizarii descarcarii de viitura pentru Mures, redirectionand fluxul in exces catre Crisul Alb si furnizeaza apa de irigatie pentru agricultura, desi cea de-a doua functie nu a fost folosita in ultimii ani. Intre Mures si Siria, canalul este in general uscat, dar la nord de Siria, exista un flux continuu si fluxul minim este raportat la o valoare de 15 l/s.

Folosirea apei de irigatie in vederea sprijinirii agriculturii pare sa fi fost intrerupta si o serie de Municipalitati si-au exprimat interesul in vederea folosirii efluentului de la statiile de epurare pentru agricultura. Aceasta practica este permisa de catre Legislatia romana si standardele necesare si practica sunt prezentate in regulamentul STAS 9450. Atunci cand Consultantul considera ca folosirea in scopuri de irigatie a efluentului trebuie luata in considerare, acest aspect este discutat pentru optiunea SEAU relevanta.

4.11.5 Infrastructura existenta

4.11.5.1 Rețeaua de canalizare

Sistemul de canalizare este realizat din tuburi din beton, diametru 300 mm, in lungime de aproximativ 7.6 km (comparativ cu 39 km lungimea strazilor din Pancota). Apa uzata este descarcata gravitational in statia de epurare a apelor uzate iar reteaua de canalizare este intr-o stare foarte proasta. Exista 230 bransamente la consumatori casnici deservind 925 locuitori si 59 de bransamente industriale. Conducta principala de descarcare de la Statia de epurare spre emisar are diametrul 300 mm din tuburi din beton in lungime totala de 2.5 km, descarcand in Canalul Matca.

In plus, exista o retea de canalizare pluviala din tuburi din beton, diametru 400 mm, in lungime de

2.4 km, descarcand intr-un canal de desecare local care se varsa in Canalul Matca.

4.11.5.2 Statia de pompare

Statia de pompare este amplasata in interiorul Statiei de epurare si este o constructie tip cheson, executata din beton armat, ingropata pe jumatate, echipata cu 1+1 pompe electrice tip EMU. Chesonul statiei este impartit in doua compartimente: un bazin de aspiratie si o camera a pompelor.

4.11.5.3 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului Emisarul pentru statia de epurare ape uzate este Canalul Matca.
4.11.5.4 Epurarea apei uzate

4.11.5.4.1 SEAU existenta - Pancota

SEAU existenta este amplasata la Vest de zona dezvoltata a localitatii Pancota construindu-se case la frontiera amplasamentului. statia fost construita in 1987 dar nu mai functioneaza si apa uzata netratata este deversata printr-o conducta in Canalu Matca, 2.5 km la vest de lucrari.

Limita amplasamentului instalatiei este marcata cu un stalpi de beton si gard de plasa sudata, inalt de 1.5 m si poarta de intrare de otel cu o inaltime de 1.8 m; gardul si poarta sunt in stare

rezonabila si asigura siguranta amplasamentului. Intrarea pe amplasament este la 6 m de drumul amenajat.

Apa uzata curge gravitational catre admisia in statie printr-un colector cu diametru de 300 mm, la o adancime de aproximativ 2.5 m spre 2 gratare gratar cu bare avind interspatiile de 70 mm, cu o cadere de 20 mm, cu curatare manuala, pe 2 doua linii, cu o dimensiune totala de 6 m x 3 m x 2.5 m adancime, si deznisipator rectangular, 4 m x 3 m x 2.5 m adancime, cu nisipul evacuindu-se cu ajutorul unei cu o pompe in bazinul adiacent de decantare, 4 m x 1 m x 1 m adancime, cu evacuare manuala a nisipului. Facilitatiile pentru deznisipare nu mai functioneaza.

Debitul este condus catre o statie de pompare admisie, cu camera umeda/uscata, 4.5 m diametru interior, 4 m adancime. Echipata initial cu 3 pompe (activa/activa/rezerva) acestea au fost inlocuite in 1998 cu 2 pompe submersibile. Conductele statiei au fost proiectate pentru instalarea debitmetrelor care nu au fost instalate niciodata, dar se afla intr-un spatiu de depozitare

Apa uzata este pompata in 2 bazine de aerare, fiecare 14 m x 7 m x 3 m adancime, cu aerare prin injectare. Sistemul de aerare nu mai functioneaza si majoritatea echipamentului a fost indepartat. Un aerator orizontal de suprafata cu perii a fost instalat temporar pe unul dintre bazine dar nici acesta nu mai functioneaza

Amestecu lichid curge catre decantor secundar orizontal, 27 m x 5 m x 3 m adancime, cu namolul evacuat prin pompare de la raclorul mecanic catre un canal orizontal de namol situat la inaltime, 27 m x 1 m x 1 m adancime. Namolul activat este recirculat catre bazinele de aerare iar namolul in exces care este descarcat la paturile de uscare a namolului; doua paturi, zona totala 180 m2, cu supernatantul intorcandu-se la statia de pompare admisie. Bazinul de decantare finala si raclorul nu mai functioneaza.

Statia de pompare admisie functioneaza iar apa de uzata este pompata in bazinele de aerare. Apoi, apa de canalizare curge prin statie catre canalul de evacuare si este descarcata in Canalul Matca.

4.11.5.4.2 SEAU - Proiectul si performanta lucrarilor existente

S-a raportat ca lucrarile au fost proiectate pentru un debit de 20 l/s. Sistemul de canalizare deserveste aproximativ 925 de locuitori si 59 de societati industriale. Nu se face o masurare a debitului acesta fiind estimat la aproximativ 2 l/s.

Dupa cum s-a observat si mai sus, statia de epurare nu mai functioneaza iar apa uzata este pompata prin obiectele statiei pentru a fi descarcata in Canalu Matca. Prelevarea de probe indica faptul ca apa uzata ce intra in statie este de tip menajer este. Locatia de deversare in Canalu Matca a fost inspectata si sunt dovezi clare de poluare.

4.11.5.5 Tratarea si depozitarea nămolului

Excesul de namol este descarcat la paturile de uscare a namolului; doua paturi, zona totala 180 m², cu supernatantul intorcandu-se la statia de pompare admisie.

4.11.5.6 Investitii finalizate si/sau in derulare Nu exista proiecte in derulare in Orasul Pancota.

4.11.5.7 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE CANALIZARE - AGLOMERAREA PANCOTA

EXISTING SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR PANCOTA AGGLOMERATION

SELEUS

LEGENDA / LEGEND

W STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

Q CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

PANCOTA

□

CMex

CAMIN MENAJER EXISTENT

EXISTING SEWAGE MANHOLE

CAMIN MENAJER PROIECTAT

DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA

DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE

WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

- Statie de epurare existenta 20 l/s -tratare mecano-biologica nefunctionala
- Existing Waste water treatment plant 20 l/s - unfunctionaly mechanical, biological treatment

RETEA CANALIZARE PANCOTA

- Existent: L = 7.8 km

SEWERAGE NETWORK PANCOTA

- Existing: L = 7.8 km

4.11.6.1 Analiza de opțiuni si ipoteze ale riscului pentru Clusterul Pancota

Introducere

Propunerea initiala, agreata la nivel de Master Plan, a fost pentru un cluster regional extins pentru ape uzate bazat pe constructia unei noi SE la Pancota care sa includa si tratarea apelor colectate din localitatile Seleus, Galsa, Masca, Siria si Tarnova. Deoarece comuna Siria a obtinut finantare din fonduri PHARE pentru constructia unei SE locale, schema regionala care sa includa si aceasta localitate a fost abandonata si face obiectul unei sectiuni separate in cadrul acestui studiu de fezabilitate.

Propunerea curenta pentru Master Plan este de prevedea o noua SE pentru Pancota si pentru includerea localitatilor Maderat (populatie 1,427 locuitori) si Tarnova (populatie 1,920 locuitori) dupa anul 2018 sau cand se vor gasi gasi surse de finantare. Cu toate acestea, impreuna cu Seleus, aglomerarile Maderat si Tarnova necesita colectoare de transfer separate, aceste fiind tratate separate in analiza de optiuni si ipotezele riscului.

Au fost revizuite urmatoarele optiuni:

Maderat si Tarnova

Optiunea 1 Solutie regionala;

Optiunea 2 Tratament local

Optiunea 3 Includerea doar a aglomerarii Maderat.

Seleus

Optiunea 1 Tratament local

Optiunea 2 Solutie regionala.

Revizuirea optiunilor

Maderat si Tarnova

Optiunea 1 Ia in considerare cresterea capacitatii la SE Pancota pentru a acomoda transferul apelor uzate din localitatile Maderat si Tarnova, fie in Faza 2, fie dupa anul 2018. In orice caz, daca localitatile Maderat si Tarnova vor fi conectate la SE Pancota, populatia echivalenta deservita de aceasta statie va fi de aproximativ 10,400 PE, ccea ce va necesita existenta unei trepte de tratare teritiara la SE si nu doar tratament secundar in conformitate cu Anexa 3

Optiunea 2 Considera constructia de SE individuale pentru ambele sate, ceea ce permite dimensionarea lor doar pentru aceste incarcari. Proiectul provizoriu este pentru unitati de tratare secundara, de dimensiuni compacte, pentru localitatile Maderat (1,600 PE) si Tarnova (2,300 PE). De mentionat ca vor fi necesare costuri suplimentare pentru descarcarea efluentului de la cele doua statii de epurare.

Opțiunea 3 - Considera execuția unei SE separate pentru localitatea Tarnova si transferul apelor uzate din Maderat catre reteaua de canalizare din Pancota. Aceasta abordare limiteaza in mod clar SE Pancota doar tratament secundar.

In concluzie: Apele uzate colectate din Maderat, combinate cu debitele transferate din Tarnova vor fi transportate gravitational in reteaua de canalizare din Pancota pentru a fi tratate in noua SE. In plus, Tarnova poate deveni un mic cluster regional de ape uzate pentru satele care compun comuna, deoarece comuna Tarnova are conform Anexei 3 o populatie echivalenta de 6,313 PE, ceea ce pentru conformare presupune colectarea apelor uzate sa fie finalizata pana in anul 2013, iar tratarea lor sa fie posibila la finele anului 2015. Aceasta abordare ar presupune ca satele care compun comuna sunt incluse intr-o aglomerare, ceea ce in mod clar nu este adevarat.

Seleus

Comuna Seleus este localizata la aproximativ 7 km nord de Pancota. Municipalitatea a intreprins o serie de investitii in servicii municipal, inclusive un Studiu de fezabilitate privind colectarea apelor uzate si tratarea acestora.

Posibila finantare OG7: Prevede 30.7 km de retele de colactare a apelor uzate, statii de pompare si conducte de refulare (1.1 km) impreuna cu o statie de epurare locala. Propunerea este pentru o statie de epurare pentru 183 m³/zi si 1,800 p.e. prevazuta cu treapta mecanica si treapta biologica. Namolul va fi uscat la fata locului si dispus in deposit. Amplasamentul statiei de epurare este identificat si se afla in proprietatea municipalitatii. In prezent nu exista finantare pentru proiectul tehnic si detaliile de executie.

Au fost revizuite doua alternative optiunea 1 propunand implementarea unei tratari locale pentru 2,500 p.e., lucrari de tratare secundara, descarcare locala si optiunea 2 propunand conectarea aglomerarii la statia de epurare propusa de la Pancota. Principalul dezavantaj al acestei optiuni este lungimea colectorului de transfer (7 km).

Analiza riscului

Acces: Marcat cu risc scazut pentru schema regionala si risc mediu pentru oricare dintre optiunile cu SE locala. Pentru Seleus ambele optiuni sunt marcate cu risc scazut.

Teren: Marcat cu risc scazut pentru solutia regionala, deoarece colectoarele de transfer pot urma aliniamentul drumurilor judetene care leaga localitatile Tarnova si Maderat. Obtinerea terenurilor pentru SE locale si instalarea colectoarelor de descarcare este marcata cu risc ridicat datorita dificultatilor ce poate aparea in achizitionarea terenurilor. Pentru Seleus a fost marcat cu risc mic, intrucat amplasamentul disponibil pentru SE locala Seleus este in proprietatea municipalitatii.

Colectoare de transfer: Colectorul de transfer de la Tarnova la Maderat este in lungime de aproximativ 7,5 km, fapt ce are un impact semnificativ asupra optiunii 1 care este marcata cu grad de risc mediu spre ridicat. Colectorul de transfer de la Maderat la Pancota este scurt ca lungime si evaluat cu risc scazut spre mediu.

Colectorul de transfer de la Seleus la Pancota va urmari traseul drumului judetean ce leaga cele doua aglomerari inainte de a fi conectat la reteaua de canalizare Pancota, optiunea transferului a fost marcata cu risc mediu.

Autorizatii: Considerat cu risc scazut pentru schema regionala si cu risc mare pentru optiunea cu tratament local care presupune obtinerea unui numar mare de autorizatii pentru constructia mai multor SE locale. Pentru Seleus ambele optiuni sunt marcate cu risc scazut.

Mediu: Exista un risc de mediu mai mare pentru solutia cu statii de epurare locale comparativ cu solutia unui cluster regional.

Constructie: Estimat cu risc scazut pentru optiunea cu tratament local, deoarece constructia unei SE compacte nu ar trebui sa comporte riscuri. Riscurile cheie constau in posibilele dificultati care pot aparea la instalarea colectorului de transfer de la Tarnova.

TABEL 4.11-3 Analiza riscului

Opțiunea	Acces	Teren	Colecțoa re de țransfer	Auțoriz ații	Mediu	Consțrucți e	Risc
Maderaț si Tarnova
Opțiunea 1	2	2	4	2	2	3	15
Opțiunea 2	3	4	1	3	3	2	16
Opțiunea 3	3	3	2	3	3	2	16
Seleus
Opțiunea 1	2	1	1	2	2	2	10
Opțiunea 2	2	1	3	2	2	2	12

Analiza valorii actualizate

Au fost realizate analize pentru toate optiunile cu o analiza suplimentare luata in considerare pentru includerea aglomerarii Maderat in clusterul Pancota sau va fi prevazuta cu tratare locala sau proprie si rezultatele analizei sunt prezentate in tabelul urmator:

TABEL 4.11-4 Analiza valorii actualizate

Opțiunea	Cosțuri capițale Euro	Valoare acțualizața Euro
Maderaț si Tarnova
Optiunea 1 Schema regionala	3,873,614	4,876,251
Optiunea 2 SE locala	3,004,440	4,769,848
Optiunea 3 SE locala Tarnova	3,093,324	4,459,259
Maderaț
SE locala	2,216,780	3,427,672
Schema regionala	2,305,664	3,227,243
Seleus
Optiunea 1 SE locala	2,420,090	3,710,755
Optiunea 2 Schema regionala	3,137,769	4,080,851

Concluzii:

Maderat si Tarnova

Atat rezultatele analizei de risc cat si cele ale analizei financiare releva faptul ca schema regionala totala nu ar trebui adoptata. In ceea ce priveste riscurile si analiza financiara, exista diferente mici intre fiecare dintre solutiile propuse pentru tratarea locala a apelor uzate. Datorita deciziei de a nu include localitatea Maderat in Faza 1 a programului de investitii, se pot face analize ulterioare pe durata dezvoltarii studiilor de fezabilitate din Faza 2 pentru a revizui daca este fezabil ca localitatea Maderat sa fie inclusa in aglomerarea Pancota sau sa fie prevazuta cu solutii de tratare locala a apelor uzate.

Pe baza analizei de mai sus, o solutie regionala ofera optiunea de cost cel mai scazut pentru ambele aglomerari si se bazeaza pe costurile de operare anuale cele mai scazute pentru schema regionala.

Recomandari

Analiza riscului si a valorii actualizate indica faptul ca ar trebui adoptata o solutie regionala pentru cele doua aglomerari si se bazeaza pe conducta principala cu diametru mic, decat pe un canal colector gravitational care conecteaza cele doua aglomerari si pozarea acestei conducte de-a lungul drumului rural, aceasta optiune ofera cele mai mici costuri de operare anuale pentru Operatorul Central si pentru populatie. In cazul in care se vor gasi fonduri locale, implementarea schemei regionale ar trebui amanata dupa Faza 2 cu schema regionala finantata in Faza 3 (20192024).

Analiza economica suplimentara releva faptul ca pentru Maderat este indicata numai solutia regionala cu conectarea aglomerarii Maderat la reteaua aglomerarii Pancota care ofera costuri eficiente pentru Operatorul Central la fel ca capacitatea de a gestiona mai bine orice extindere dintre cele doua comunitati.

In plus, pe baza analizei financiare, Tarnova ar trebui prevazuta cu tratare secundara locala in conformitate cu termenele de conformare stipulate in Tratatul de Aderare, iar daca facilitatile de tratare vor fi baza unui cluster local de ape uzate acest fapt trebuie revizuit pe durata studiului de fezabilitate pentru Tarnova care se va face in Faza 2.

Seleus

Este o diferenta foarte mica intre ambele optiuni, atat analiza riscului si a valorii actualizate sunt luate in considerare, dar trebuie mentionat ca solutia cu tratament local are cel mai mic cost de capital. Cu toate acestea, Seleus nu a fost inclusa in Faza 1 din programul de investitii, analiza ulterioare pot fi realizate in timpul implementarii Fazei 2 de investitie pentru a revizui performantele reale ale statiei noi de epurare Pancota si dezvoltarea urbana care au avut loc in ambele localitati care vor avea un impact clar asupra incarcarilor finale ale statiei de epurare Pancota si asupra solutiilor pentru colectare si tratare pentru Seleus.

4.11.6.2 Analiza de opțiuni si ipoteze ale riscului pentru statia de epurare regionala Pancota_______

Introducere

Propunerea initiala, agreata la nivel de Master Plan, a fost pentru un cluster regional extins pentru ape uzate bazat pe constructia unei noi SE la Pancota care sa includa si tratarea apelor colectate din localitatile Seleus, Galsa, Masca, Siria si Tarnova. Deoarece comuna Siria a obtinut finantare din fonduri Phare pentru constructia unei SE locale, schema regionala care sa includa si aceasta

localitate a fost abandonata si face obiectul unei sectiuni separate in cadrul acestui studiu de fezabilitate.

Urmatoarele analize de optiuni revizuiesc optiunile posibile pentru statia de epurare Pancota si nu iau in considerare viabilitatea introducerii aglomerarilor invecinate

Au fost revizuite doua optiuni:

1. Reabilitarea/extinderea SE existente

2. O noua SE pe un nou amplasament

Revizuirea optiunilor

Optiunea 1: Reabilitarea si extinderea SE existente

Aceasta optiune este respinsa datorita urmatoarelor motive:

- SE existenta este inconjurata de locuinte si nu corespunde cerintelor de mediu actuale, adica localizarea la cel putin 300 m de cea mai apropiata locuinta rezidentiala;

- Starea facilitatilor existente este foarte precara ele fiind practic scoase din functiune datorita lipsei echipamentului mecanic si electric operational. Singura structura echipata este statia de pompare admisie, la care pompele au fost recent inlocuite;

- Proiectul statiei existente nu poate fi reconfigurat pentru a putea trata incarcarea estimata si pentru a obtine calitatea efluentului ceruta de standardele in vigoare.

In sumar, lucrarile existente ar trebui abandonate, demolate si terenul nivelat, doar statia de pompare admisie urmand a fi mentinuta si reabilitata.

Optiunea 2: O noua SE pe un nou amplasament

Aceasta optiune este cea care a fost recomandata in Master Plan. Pentru constructia noii SE este teren disponibil, localizat la o distanta relativ mica de statia de pompare admisie de la lucrarile existente. Aceasta statie de pompare existenta va fi reabilitata si prevazuta cu o conducta de transfer catre amplasamentul noilor facilitati.

Analiza riscului

Nu s-a realizat analiza riscului.

Analiza valorii actualizate

Nu s-a realizat analiza valorii actualizate.

Recomandari

CONDUCTELE UTILIZATE PENTRU EXTINDEREA RETELELOR DE CANALIZARE

Pentru realizarea sistemului de canalizare se propune folosirea conductelor din PVC pentru colectoarele cu curgere gravitational.

Pentru conductele de refulare de la statiile de pompare a apelor uzate menajere se propune folosirea conductelor din polietilena de inalta densitate.

4.11.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRĂRILE PROPUSE DE CANALIZARE - AGLOMERAREA PANCOTA

PROPOSED WORKS FOR SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR PANCOTA AGGLOMERATION

SELEUS

LEGENDA / LEGEND

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

Q CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

• CAMIN MENAJER PROIECTAT CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA

EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA

REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA

DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE ~ WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

TABEL 4.11-5 Reteaua de canalizare propusa

Nr. crt.	Denumire strada	Lungime [m]	Diametru [mm]	Material
1	Traian	950	250	PVC
2	Decebal	950	250	PVC
3	Cimitirului	540	250	PVC
4	Soarelui	610	250	PVC
5	1 Mai	524	250	PVC
6	Dragalina	665	250	PVC
7	Spiru Haret	209	250	PVC
8	Podgoriei	375	250	PVC
9	Viilor	300	250	PVC
10	P-ta Libertatii	1,050	250	PVC
11	Fazanului	220	250	PVC
12	Oituz	260	250	PVC
13	Primaverii	115	250	PVC
14	Randunicii	180	250	PVC
15	Calvariei	120	250	PVC
16	Eminescu	200	250	PVC
17	Muresului	200	250	PVC
18	Avram Iancu	1,440	250	PVC
20	Horia	1,890	250	PVC
22	Closca	1,884	250	PVC
23	Crisan	1,852	250	PVC
24	Barbu Lautaru	600	300	PVC
25	Barbu Lautaru	150	400	PVC
26	Eroilor	177	250	PVC
27	Ciocarliei	116	250	PVC
28	Cartier nou	810	250	PVC
29	Refulare	460	250	PVC
	TOTAL	16,848

Total lungime extindere canalizare menajera, este de 16,848 ml;

- Dn 250 mm: L = 16,098 ml;

- Dn 300 mm: L = 600 ml;

- Dn 400 mm: L = 150 ml.

Racorduri la canalizarea menajera a proprietatilor, din PVC, Dn 160 mm, buc. = 337.

Reteaua de canalizare va fi realiza de tuburi din PVC avand diametru de Dn 250 mm, 300 mm si 400 mm. Tuburile de canalizare se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm, iar deasupra si in jurul lor se va realiza un strat de protectie din nisip, avand 30 cm peste creasta tubului.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

TABEL 4.11-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Pancota

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale canalizare (aglomerari)
Denumire localitate	Nr. locuitori	Sistem existent D/N	Qszimax [m³/zi]	Qsormax [l/s]	Qsormin [l/s]
Sistem de canalizare zonal PANCOTA
PANCOTA	5,804	Da	1,489.93	41.33	1.72
Total sistem de canalizare zonal PANCOTA	5,804	-	1,489.93	41.33	1.72

4.11.7.3 Statii de pompare a apelor uzate

Statia de pompare din interiorul statiei de epurare va fi pastrata si reinnoita. Structura chesonului statiei de pompare este intr-o conditie buna si se vor reabilita constructiile de la suprafata. Se vor inlocui toate echipamentele mecanice/electrice si se vor instala (conform configuratiei initiale) 3 pompe (2 active/ 1 rezerva), cu debitul total de 60 l/s.

Datorita conformatiei terenului natural, este necesara montarea a 3 statii de pompare ape uzate menajere:

- SPAU 1 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 20.66 l/s; H = 8 m, P = 2.3 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID-PE 100, Pn6 De 200 mm in lungime totala de L = 100 m;
- SPAU 2 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 10.33 l/s; H = 10 m, P = 1.4 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID-PE 100, Pn6 De 125 mm in lungime totala de L = 150 m;

SPAU 3 - Se va executa un grup de pompe submersibile 2+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q1p = 27.95 l/s; H = 10 m, P = 3.9 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 3000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID-PE 100, Pn6 De 315 mm in lungime totala de L = 500 m.

Toate statiile de pompare vor fi automatizate astfel incat sa fie integrate la sistemul de automatizare SCADA al statiei de epurare Pancota.

Instalatii electrice

Alimentarea tuturor consumatorilor electrici aferenti fiecarei statiei de pompe se face din acest tablou electric.

Principalii consumatori electrici aferenti celor trei statii de pompare sunt electropompele mentionate mai sus.

In jurul statiilor de pompare este prevazut a se monta o priza de pamant artificiala a carei valoare masurata trebuie sa fie de minimum 4 ohmi.

4.11.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.11.7.4.1 SEAU Pancota

Numarul de locuitori echivalenti luati in calcul pentru Pancota a fost previzionata tinand cont de consumul de apa potabila anticipat si profilurile conectarilor atat la reteaua de apa potabila cat si la canalizare. Aceste date permit calcularea pentru fiecare an, pana in anul 2038, a debitelor, incarcarilor si populatia echivalenta deservita de statia de epurare.

Analiza realizata a evidentiat faptul ca valorile medii pentru bransamentele de apa potabila si canalizare indica un numar de populatie echivalenta care va utiliza serviciile de tratare ce va ajunge la circa 8,000 pana in anul 2023 si apoi va scadea in urma migratiei populatiei la o cifra redusa de aproximativ 7,000 in anul 2038.

Optiunea recomandata: O noua SE pe un nou amplasament

Pentru a permite o flexibilitate mai mare in realizarea procesului de epurare necesar pentru apele uzare din localitatea Pancota, se recomanda construirea unei noi statii de epurare bazata pe procesul cu aerare prelungita din bazinele cu namol activat, realizata pe doua linii egale.

4.11.7.4.2 Debite de proiectare

Debitele de ape uzate luate in considerare la dimensionarea Statiei de epurare, pentru 7,000 locuitori echivalenti, calculate tinand cont de standardele europene si nationale sunt urmatoarele:

Qu zi med = 1,920 m³/zi

Qu zi max = Qu orar mediu = 2,496 m³/zi = 104 m³/h

Qu orar max = 145 m³/h (3,480 m³/zi)

Apele epurate sunt descarcate in emisar natural Canalul Matca, care face legatura intre raul Mures si raul Crisul Repede.

4.11.7.4.3 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

TABEL 4.11-7 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

Nr. crt.	Denumire indicator	Concentrații maxime influent [mg/l]	Concentratii maxime efluent [mg/l]	Eficienta de epurare necesara [%]
1	Consum biochimic de oxigen (CBO5)	250	25	90.0
2	Materii totale in suspensie (MTS)	292	60	70.0
3	CCO_Cr	625	125	80.0
4	N total	29	15	48.0
5	P total	8	2	75.0

Din analiza acestor valori si tinad cont de faptul ca statia va deservi o populatie echivalenta mai mica de 10,000 p.e., rezulta necesara o statie de epurare cu treapta mecanica si biologica.

Pentru aceasta, schema de epurare va cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

1. Statie de pompare ape uzate
2. Treapta de epurare mecanica - unitate cu gratare si deznisipator separator de grăsimi
3. Camera de distributie bazine cu namol activat
4. Bazin cu namol activat cu aerare prelungita
5. Camera de distributie decantoare secundare (finale)
6. Decantoare secundare (finale)
7. Canal masurare debite efluent (apa epurata evacuata)
8. Statie de suflante
9. Statie de pompare namol activat de recirculare si in exces
10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces, inclusiv instalatii de preparare si dozare solutie polimeri si sulfat de aluminiu
11. Bazin tampon de namol ingrosat

4.11.7.4.4 Descrierea obiectelor statiei de epurare

1. Statie de pompare ape uzate

2. Treapta de epurare mecanica (de degrosisare)

Apele uzate pompate ajung intr-o unitate de epurare mecanica (degrosisare), adapostita intr-o cladire cu dimensiunile in plan 6 x 8 m, compusa din:

3. Camera de distributie pentru bazinul cu namol activat

4. Bazinul cu namol activat (cu aerare prelungita)

Bazinul cu namol activat va avea 2 linii egale de tratare. Fiecare dintre cele doua linii de proces va avea aproximativ 20 m lungime, 7 m latime si o adancime a apei de 4 m si vor asigura un volum de 500 m³, fiecare.

Pentru fiecare linie, influentul va descarca in zona anoxica de 250 m³, care este echipata cu cate un mixer submersibil. In aceasta faza nu este necesara reducerea continutului de azot total la 2 mg/l, astefel ca numai in faza urmatoare vor fi instalate pompele de recirculare in zona aerobica pentru a permite recircularea interna a amestecului de apa uzata si namol activat. Acest lucru va asigura dezvoltarea bacteriilor in zona anoxica, care vor realiza procesul de denitrificare. Liquor-ul va curge gravitational catre o zona aeroba de 1,050 m³ prevazuta cu difuzori de bule fine si sistem intern de recirculare. Amestecul va curge gravitational spre zona aeroba, echipata cu sistem de aerare cu bule fine, in care are loc asimilarea si reducerea CBO5. Bacterii aerobe specifice continute de namolul activat, descompun substanta organica continuta atat in apa uzata ce intra in acest bazin cat si cea ramasa in namolul activat ce se recircula, continuitatea acestui proces fiind asigurata de prezenta oxigenlui furnizat de instalatia de aerare cu bule fine.

5. Camera de distrubutie pentru decantoarele secundare

Scopul acestui obiect este de a asigura distributia egala a debitelor de apa ce sosesc din bazinul cu namol activat la decantoarele secundare (finale).

6. Decantoarele secundare (finale)

Rolul decantoarelor secundare este de a separa fractiunea decantabila din amestecul apa uzata -namol activat prin depunerea acesteia pe fundul decantorului. Sedimentarea se face gravitational.

Cele 2 decantoare secundare vor fi de tip radial cu diametrul de 14 m si adancimea de 4 m si vor fi echipate complet, incluzand sistemul de distributie a apei, colectarea namolului (pod raclor) si a apei decantate. Namolul colectat este extras si trimis catre statia de pompare namol activat de recirculare si exces.

Decantoarele secundare sunt dimensionate sa permita cresterea incarcarilor cu suspensii solide in bazinul de aerare si cuprinde incarcarile maxime corespunzatoare pentru 8,000 PE.

7. Canal masurare debite de apa epurata evacuata

8. Statia de suflante

Aerul necesar in zona de aerare a bazinului cu namol activat este furnizat de o statie de suflante compusa din 2+1 suflante, amplasata in vecinatatea bazinelor cu namol activat.

9. Statia de pompare namol activat de recirculare si in exces

10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces

Procesul de epurare adoptat genereaza namol in exces cu un grad mare de stabilitate, astfel ca el poate fi trimis direct la ingrosare si deshidratare, fara a mai fi necesara o treapta de fermentare.

Daca se vor folosi lagunele cu stuf pentru namol, cantitatea zilnica de namol ce ar putea fi tratata necesita o suprafata de cca 2,500 m².

11. Bazine de namol ingrosat

Daca se va prefera optiunea cu unitati de deshidratare si de ingrosare a namolului activat atunci vor fi necesare urmatoarele:

- Bazin de surplus de namol, care va asigura capacitatea de depozitare pentru 3 zile si va fi folosit pentru preingrosarea namolulul in surplus. Capacitatea bazinului este de 150 m³ si va fi construit suprateran cu dimensiunile provizorii de 8 m diametru si 3 m adancime si prevazut cu un mixer cu elice necesar pentru mentinerea namolului in suspensie.

- Bazinul de namol ingrosat va asigura o capacitate de depozitare pentru 7 zile. Va fi o structura supraterana de 8 m diametru si prevazut cu un mixer cu elice necesar pentru mentinerea namolului in suspensie.

Supernatantul rezultat din procesul de prelucrare a namolului este trimis in camera de distributie a bazinelor cu namol activat, pentru a reintra in circuitul de epurare.

Concluzii

Lucrarile propuse pentru statia de epurare mecanica-biologica Pancota, pot fi rezumate astfel:

- Reabilitarea statiei de pompare ape uzate brute existente, asfel incat sa realizeze transferul apei la noua statia de epurare si asigurarea unui nivel hidrostatic care sa asigure in continuare curgerea gravitationala prin obiectele statiei de epurare;

- Treapta mecanica de degrosisare, cuprinzand gratare si deznisipator separator de grasimi activ/activ/de rezerva/auxiliar, fiecare dimensionat pentru un debit maxim de 40 l/s;

- Camera de distributie la bazinele cu namol activat;

- Doua noi bazine cu namol activat (de aerare) proiectate pentru reducerea materiilor organice, a azotului si a fosforului pentru o populatie echivalenta de 7,000;

- Suflante activa/activa/rezerva;

- Mixere in zona anoxica activa/activa;

- Pompe de recirculare interna activa/activa;

- Camera de distributie pentru decantoarele secundare;

- Doua decantoare secundare, echipate cu racloare si sisteme de evacuare a namolului;

- Canal de evacuare a efluentului final cu prelevare probe si debitmetru;

- Statie de pompare namol activat de recirculare si namol activat in exces;

- Echipament de ingrosare si deshidratare a namolului inclusiv bazin tampon preingrosare namol activat in exces, bazin de stocare pentru namol ingrosat, si echipament pentru preparare si dozare polimeri;

- Toate conductele de legatura intre obiectele statiei de epurare;

- Tot echipamentul MEICA (mecanice si electrice) pentru functionarea noilor statii de pompare, turbosuflante, mixere, recirculatie interna si sistem de recirculare a namolului;

- Pentru monitorizarea functionarii statiei de epurare, aceasta va fi dotata cu echipament SCADA care sa permita integrarea intr-un sistem SCADA unitar al operatorului regional.

Obiect	Numar	Capacitate	Putere aproximativa
Statia de pompare, cu pompe cu turatie variabila	3 pompe 2 active, 1 rezerva	Total aprox. 35 l/s	8 kW pe pompa
Treapta de epurare mecanica cu gratare rare si dese si deznisipator separator de grasimi	3 linii 2 active/ 1 rezerva	30 l/s pe unitate	5 kW pe unitate
Bazin cu namol activat, cu doua linii de aerare, cu volum de aproximativ 500 m³ fiecare, impartita intr-o zona anoxica echipata cu mixere si o zona de aerare echipata cu pompe de recirculare interna, debitmetre, difuzori de aer si conducte distributie aer;	2 linii active	500 m³ pe linie	8 kW pe linie
Decantoare secundare cu diametrul de 8.5 m, echipate cu pod raclor cu sistem pentru evacuare namolul activat;	2 unitati active		1.1 kW pe unitate
Statie de suflante	3 suflante 2 active, 1 rezerva	350 Nm³/ora/ suflanta	15 kW pe suflanta
Pompa pentru namol activat de recirculare (turatie variabila)	3 pompe (2 active,1 de rezerva)	10 l/s pe pompa	4 kW pe pompa
Pompa pentru namol activat in exces (turatie variabila)	2 pompe (1 activa, 1 de rezerva)	3 l/s pe pompa	1.1 kW pe pompa
Ingrosator mecanic pentru namolul in exces inclusiv constructiile si toata zona de servicii	1	6 m³/ora	5 kW
Centrifuga de deshidratare inclusiv constructiile si toata zona de serviciu	1	330 kg/zi	15 kW
Bazin stocare namol in exces cu amestecator (pentru 3 zile)	1	150 m³	3 kW
Bazin stocare namol ingrosat cu amestecator (pentru 7 zile)	1	20 m³	1.1 kW
Debitmetru in canal deschis	1	15 l/s	-
Pentru alternativa tratarii namolului pe paturi cu stuf: Statie de pompare la paturile cu stuf cu 1+1 pompe	2 pompe (1 activa, 1 de rezerva)	6 m³/ora	1.1 kW

Sursa: Date prelucrate de consultant

TABEL 4.11-9 Estimare lucrari de demolare

Locația	Obiectul	Lucrări de demolare	Buget estimativ
Locația	Obiectul	Lucrări de demolare	mii Euro
	Treapta de epurare mecanica	Se indeparteaza structurile metalice ingropate, care vor fi reciclate. Structurile supraterane din beton vor fi demolate iar cele subterane vor fi umplute si compactate. Amplasamentul va fi nivelat.	5
Pancota	Statie pompare admisie	Echipamentul va fi indepartat si reciclat. Structura supraterana din beton se va demola, iar putul subteran va fi umplut si compactat. Amplasamentul va fi nivelat.	15
	Bazine de aerare 14 m x 7 m x 3 m adancime	Structura supraterana din beton armat se va demola, betonul va fi sfaramat, iar armatura va fi reciclata.	15
	Decantoare finale 27 m x 5 m x 3 m adancime	Aceeasi abordare ca pentru obiectul precedent.	15
	Total		55

Nota:

Estimarile nu includ urmatoarele:

1. Indepartarea si depozitarea solului contaminat in afara amplasamentului;
2. Indepartarea conductelor de alimentare sau canalizare existente in amplasament.

4.11.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in orasul Pancota, judetul Arad.

Terenurile apartin domeniului public al orasului Pancota.

4.11.8.1 Teren ocupat temporar

4.11.8.2 Teren ocupat definitiv

4.11.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.11-10

Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect

Ocupat definitiv [mp]

Intravilan Extravilan

Ocupat temporar [mp]

Intravilan Extravilan

PANCOTA

1 Extinderea retelei de canalizare:

- 16,848 m x 4.5 m = 75,816 m²

- camine

337 buc x 0.8 mp/buc = 270 m²

- racorduri

842 buc x 10.5 mp/buc = 8,841 m²

- subtraversari

119 m x 3.0 m = 357 m²

2 Statii de pompare - tip cheson
3 buc. 3 x 400 m² = 1,200 m²

Denumire obiect	Ocupat definitiv [mp]		Ocupat temporar
			[m Intravilan	p] Extravilan
	Intravilan	Extravilan
3 Conducte de refulare: - 750 m x 3.5 m = 2,625 m²	-	-	2,625	-
4 Statia de epurare Statia - S = 10,000 m² definitiv	-	10,000	-
Total PANCOTA	11,470		87,639
	99,109

Impactul investitiei si indicatorii de performanta Aglomerarea Pancota

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	-
2	Retea canalizare - extindere	m	16,848
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	3
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	750
5	Statie de epurare	buc	-
6	Sistem SCADA	buc	1
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	6,151
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	1,229
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	0
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	4,550
4	Populatie deservita totala	loc.	5,779
5	Procent total populatie deservita (2008)	%	20%

TABEL 4.11-11

4.12.1 Introducere__________________________________________________________________

Conform recensamantului din 2002, populatia in comuna Siria distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 4.12-1 Populatia in comuna Siria

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
COMUNA SIRIA
Siria	5,311
Galsa	2,212
Masca	968

4.12.2 Acoperirea actuala__________________________________________________________________

Apa uzata din comuna Siria este colectata printr-o retea de canalizare lunga de 2.4 km care nu este functionala; exista de asemenea o statie de epurare ape uzate care a fost construita in principal pentru a deservi fermele de porci din zona dar aceasta nu este functionala de mai multi ani, dupa ce fermele de porci au fost inchise.

4.12.3 Debite si incarcari apa uzate_______________________________

Nu exista debite la statia de epurare existenta dar abandonata din Siria.

4.12.4 Receptori___________________________________________________________________________

Canalul Matca trece prin vestul comunei Siria (aproximativ la 0.5 km).

Canalul Matca trece aproximativ de la sud catre nord si face legatura intre Raul Mures si Raul Crisul Alb. Canalul a fost construit pentru a elibera inundatiile din Raul Mures, directionand apele in exces catre Raul Crisul Alb, si pentru a furniza apa pentru irigatii in agricultura, insa nu a mai fost folosit pentru irigatii de mai multi ani. Intre Raul Mures si Siria canalul este in general uscat, dar la nord de Siria exista ape in mod constant si debitul minim este raportat ca fiind de 15 l/s.

4.12.5 Infrastructura existenta

4.12.5.1 Rețeaua de canalizare

Din informatiile primite s-a constatat ca exista o retea de canalizare realizata din tuburi din beton, in lungime totala de 2.4 km, care este directionata catre statia de epurare abandonata.

4.12.5.2 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului

Efluentul de la statia de epurare ar trebui sa descarce in Canalul Matca, 400 m spre vest. Colectorul nu mai este operational si nu exista ape care descarca in emisar.

4.12.5.3.1 SEAU existenta

SEAU existenta este amplasata la Vest de zona dezvoltata a localitatii Siria si construita langa o ferma de porci pentru care a fost construita. Ferma de porci a fost inchisa de cativa ani si o parte dintre cladiri au fost preluate pentru alte scopuri. SEAU a fost abandonata in urma cu multi ani. Amplasamentul nu este marcat, fara gard de siguranta si consta din doua structuri de beton inalte, in prezent atat de deteriorate incat nu este posibila identificarea functiei originale si pe structura de beton la nivelul solului care probabil ar fi fost paturi de uscare a namolului.

4.12.5.3.2 SEAU - Proiectul si performanta lucrarilor existente

SEAU este abandonata, fara debit catre amplasament si nu sunt disponibile informatii cu privire ta proiectul original al lucrarilor.

4.12.5.4 Tratarea si depozitarea nămolului

Excesul de namol este descarcat la paturile de uscare a namolului.

4.12.5.5 Investiții finalizate si/sau in derulare

Finantare Phare: Modernizare a retelei existente pe 2.4 km prin relining si prevederea unei SEAU pentru 850 p.e. Propunerea este de a demola structurile ramase din SEAU existenta abandonata si a executa o noua SEAU tip container proiectata pentru 150 m³/zi cu epurare mecanica si biologica. Se intentioneaza ca SEAU reprezinta stadiul 1 dintr-un plan cu 4 etape, plan de a epura apa uzata pentru 6,000 p.e. pana in anul 2032; stadiul 2 (4,000 p.e.) pana in anul 2012 si stadiul 3 (5,500 p.e.) pana in anul 2017. Namolul uscat la paturile de uscare si eliminat la depozitul de deseuri. Amplasament identificat pentru SEAU si aflat in proprietatea autoritatilor locale. Finantare Phare pentru TP si stadiile de constructie la un cost estimat de $1.5 M.

4.12.5.6 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE CANALIZARE - AGLOMERAREA SIRIA EXISTING SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR SIRIA AGGLOMERATION

SIRIA

- Statie de epurare capacitate 1,000 l.e. - tratare mecano-biologica - in curs de executie - program PHARE
RETEA CANALIZARE SIRIA
- - Existent: Beton, De 400 mm: L = 2.4 km
SEWERAGE NETWORK SIRIA
- - Existing: Concrete, De 400 mm: L = 2.4 km
- Waste water treatment plant, capacity of 1,000 p.e. -mechano-biological treatment -on-going project - PHARE programme

LEGENDA / LEGEND

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

Q CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

• CAMIN MENAJER PROIECTAT CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA

EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA

REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA

DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE

WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

4.12.6 Analiza de opțiuni___________________________________________________________________

Introducere

Propunerea initiala din Master Planul aprobat la nivel de judet a fost pentru un cluster regional de ape uzate bazat pe tratarea apelor la SE extinsa de la Pancota. Aceasta SE ar fi tratat apele uzate provenite din aglomerarile Seleus, Siria si din satul Tarnova. Datorita faptului ca Siria a adoptat solutia cu tratarea locala a apelor uzate, optiunea pentru un cluster regional de ape uzate a fost abandonata.

Comuna Siria se compune din trei localitati separate: Galsa (populatie 2,286), Siria (populatie 5,266) si Masca (populatie 1,009), care alcatuiesc o aglomerare conform definitiilor prevazute in Directiva 91/271/EC.

Municipalitatea promoveaza un proiect finatat prin PHARE pentru reabilitarea a 2.4 km din reteaua de canalizare municipala si constructia unei statii de epurare pentru 850 PE. Statia de epurare este de fapt stagiul 1 dintr-un plan de constructie a unei SE care sa deserveasca 6,000 PE pana la finele anului 2032, prin construire in 4 etape. Stagiul 2 (4,000 PE) urmeaza a fi completat pana in 2012, iar stagiul 3 (5,500 PE) se va finaliza pana in 2017. A fost gasit teren pentru constructia noii SE si acesta se afla in proprietatea municipalitatii locale. A fost raportata asigurarea finantarii prin programul PHARE pentru retele si stagiul 1 al SE la nivel de Proiect Tehnic si constructie cu un cost estimat de 1.5 mil. €.

Au fost revizuite urmatoarele optiuni:

1. Prevederea tratarii locale a apelor uzate pentru toate localitatile;

2. Tratare locala pentru toate localitatile.

Optiunea 1: SE regionala la Siria

SE existenta in Siria este amplasata in vestul localitatii si in apropierea unei ferme de porcine pe care trebuia sa o deserveasca. Aceasta statie de epurare a fost abandonata acum citiva ani si doar cateva structuri din beton aramat au mai ramas in amplasament. Propunerea prevede demolarea structurilor existente si constructia unei noi statii compacte modulare care sa deserveasca 850 PE. Extinderea SE Siria prin constructia unei linii suplimentare de tratare si prevederea colectoarelor de transfer si a statiilor de pompare pentru transfer necesare transferului apelor uzate de la Masca la Galsa si apoi la SE Siria.

Optiunea 2: Tratare locala

Prevederea unei SE locale la Galsa care sa fie operationala, in conformitate cu Tratatul de Aderare, pana la sfarsitul anului 2018. Prevederea unei alte SE pentru Masca, fie in cadrul Fazei 2 daca sunt disponibile fonduri, fie intr-o alta faza a proiectului. De mentionat ca alternativa solutiei locale (fose septice) pentru Masca nu este posibila, acest sat fiind parte a unei aglomerari si trebuie sa fie prevazuta cu tratare secundara corespunzatoare si retea de colectare.

Analiza riscului

Acces: Marcat cu risc scazut pentru optiunea 1, deoarece terenul pentru constructia SE este disponibil si cu risc mediu pentru optiunea 2 deoarece nu s-au identificat terenuri disponibile si nici posibilitati pentru descarcarea efluentului.

Teren: Marcat cu risc scazut pentru optiunea 1 si risc mediu spre ridicat pentru optiunea 2. Se evidentiaza ca pentru optiunea 1 exista amplasament disponibil pentru SE si un aliniament pentru colectorul de ape uzate care urmareste aliniamentul strazilor sau drumului judetean.

Colectoare de transfer: Colectoarele de transfer pentru optiunea 1 sunt relative de lungime redusa iar instalarea lor este marcata cu risc mediu spre mic. Pentru optiunea 2 nu exista riscuri asociate.

Autorizatii: Considerate cu risc scazut pentru ambele optiuni.

Mediu: Exista un risc de mediu ridicat pentru SE locale comparativ cu solutia pentru un cluster regional.

TABEL 4.12-2 Analiza riscului

Opțiunea	Acces	Teren	Colectoare de transfer	Autorizații	Mediu	Construcție	Risc
Optiunea 1	1	1	3	2	2	2	11
Opțiunea 2	2	3	1	2	3	2	13

Analiza valorii actualizate

Analiza valorii actualizate a fost facuta pentru opțiunile 1 - SE regionala la Siria si opțiunea 2 - SE locale la Siria, Galsa si Masca.

Ipotezele incluse in analiza sunt urmatoarele:

Optiunea 1:

SE existenta la Siria poate fi extinsa prin constructia unor bazine de aerare suplimentare, furnizarea capacitatilor de aerare si a decantoarelor finale. Se mentioneaza ca necesitatea de extindere a lucrarilor trebuie inclusa in documentatia de licitatie elaborata pentru stagiul 1.

Colectoarele principale si statiile de pompare pentru transferul apelor uzate prevazute pentru transferul de la Masca si Galsa spre SE Siria. Propunerea principala este pentru transferul apelor uzate de la Masca spre Galsa si apoi la SE Siria.

Optiunea 2:

Lucrari de tratare individuale pentru Galsa, estimate pentru 2,500 PE Costuri capitale suplimentare pentru canalele de descarcare a efluentului de la ambele facilitati.

TABEL 4.12-3 Analiza valorii actualizate

Optiunea	Costuri capitale Euro	Valoare actualizata Euro
Optiunea 1 - SE regionala	2,446,390	3,157,074

In timp ce exista diferente mici in antecalculatiile costurilor capitale datorita costurilor generate de colectoarele de transfer si statiile de pompare aditionale, analiza valorii actualizate este dominata de costurile de operare foarte ridicate datorate celor doua statii de epurare aditionale. Se mentioneaza ca pretul de operare pentru cele doua statii de epurare de mici dimensiuni poate fi subestimat, ceea ce mareste sansele pentru o solutie regionala.

Recomandari:

Atat analiza riscului cat si analiza valorii actualizate indica necesitatea adoptarii unei solutii regionale pentru colectarea si tratarea apelor uzate din comuna Siria. Finantarea pentru Masca trebuie prevazute in Faza 2 pentru a garanta conformarea la termenul din 2018.

Tratamentul apelor uzate va fi facut prin statia compacta (850 PE) finantata prin programul PHARE si o statie modulara cu aerare extinsa care este proiectata initial pentru 7,000 PE, urmand a fi extinsa in faza 2 pentru atingerea capacitatii necesare tratarii apelor uzate pentru intreaga comuna.

CONDUCTELE UTILIZATE PENTRU EXTINDEREA RETELELOR DE CANALIZARE

Pentru realizarea sistemului de canalizare se propune folosirea conductelor din PVC pentru colectoarele cu curgere gravitational.

Pentru conductele de refulare de la statiile de pompare a apelor uzate menajere se propune folosirea conductelor din polietilena de inalta densitate.

4.12.7.1 Schema sistemului propus___________________________________________________________________________________

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRARILE PROPUSE DE CANALIZARE - AGLOMERAREA SIRIA PROPOSED WORKS FOR SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR SIRIA AGGLOMERATION

GALSA

SPAU (1+1)

Qtot = 27.96 l/s

H = 10.00 mCA

- Conducta refulare PEID De 180 mm, L = 1,800 m - conducta refulare de la SPAU1
- Pressure pipe PEID De 180 mm, L = 1,800 m - pressure pipe from SPAU1

SIRIA

- Statie de epurare in executie, capacitate 1,000 l.e. - tratare mecano-biologica - program PHARE - Extindere statie de epurare cu 7,000 l.e. prin prezentul proiect - On-going waste water treatment plant, capacity of 1,000 p.e. -mechano-bilogical treatment -PHARE programme

- Extension of waste water treatment plant with additional 7,000 p.e. by current project

RETEA NOUA DE CANALIZARE GALSA

- PVC De 250, L = 10.94 km____________

NEW SEWERAGE NETWORK GALSA

- PVC De 250, L = 10.94 km

RETEA CANALIZARE SIRIA

- Extindere: PVC De 250, L = 23.31 km SEWERAGE NETWORK SIRIA
- Extension: PVC De 250, L = 23.31 km

- Conducta refulare PEID De 200 mm, L = 600 m - conducta refulare de la SPAU2
- Pressure pipe PEID De 200 mm, L = 600 m - pressure pipe from SPAU2

SPAU (1+1) Qtot = 8.61 l/s H = 12.00 mCA

SPAU

CSP

□

CMex

LEGENDA / LEGEND

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA

WASTE WATER PUMPING STATION

CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

CAMIN MENAJER EXISTENT

EXISTING SEWAGE MANHOLE

CAMIN MENAJER PROIECTAT

DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

4.12.7.2.1 Extindere retea canalizare - localitatea Siria

Total lungime extindere canalizare menajera, este de 23,307 ml.

- Dn 250 mm: L = 23,307 ml;

TABEL 4.12-4 Extindere retea canalizare - localitatea Siria

Nr. crt.	Denumire strada	Lungime [m]	Diametru [mm]	Material
1	Aurel Vlaicu	1,386	250	PVC
2	Tache Ionescu	1,323	250	PVC
3	Nicolae Balcescu	1,466	250	PVC
4	George Cosbuc	827	250	PVC
5	Regimentul 85 Infanterie	1,844	250	PVC
6	Xxxxxx Xxxxxxxx	425	250	PVC
7	Mihai Eminescu	257	250	PVC
8	Progresul	513	250	PVC
9	Infratirii	434	250	PVC
10	Independentei	707	250	PVC
11	Calea Aradului	1,797	250	PVC
12	Tudor Vladimirescu	2,877	250	PVC
13	Vlad Tepes	895	250	PVC
14	Xxxxx Xxxxxxxx	540	250	PVC
15	Horea	609	250	PVC
16	Ecaterina Teodoroiu	1,273	250	PVC
17	Crisan	235	250	PVC
18	Closca	242	250	PVC
19	Stefan cel Mare	1,109	250	PVC
20	Ioan Slavici	1,271	250	PVC
21	Andrei Saguna	1,115	250	PVC
22	Vasile Alecsandri	270	250	PVC
23	Inainte	949	250	PVC
24	Fara nume 4	357	250	PVC
25	Xxxxx Xxxxxx Xxxx	585	250	PVC
	TOTAL	23,307

- extinderea retelelor de canalizare, cu conducta din PVC-SN4, cu Dn 250 mm, in lungime totala de 23,307 m.

- camine de vizitare prefabricate pe canale cu Dn 25 cm, buc. = 466;

- racorduri la canalizarea menajera a proprietatilor, din PVC, Dn 160 mm, buc. = 1,165;

- subtraversare drum județean cu foraj orizontal dirijat pentru conducta cu Dn 25 cm - 6 buc. in lungime totala de 6 x 25 m = 150 m;
- subtraversare de cale ferata cu foraj orizontal dirijat pentru conducta cu Dn 25 cm - 6 buc. in lungime totala de 6 x 22 m = 132 m.

Reteaua de canalizare va fi realiza de tuburi din PVC avand diametru de Dn 250 mm. Tuburile de canalizare se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm, iar deasupra si in jurul lor se va realiza un strat de protectie din nisip, avand 30 cm peste creasta tubului.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

Se va face racord la canalizarea menajera, toti abonati casnici pe strazile unde au fost prevazute lucrari de extindere si reabilitare a retelei de canalizare menajera.

4.12.7.2.2 Extindere retea canalizare - localitatea Galsa

Total lungime extindere canalizare menajera, este de 10,937 ml.

- Dn 250 mm: L = 10,937 ml;

TABEL 4.12-5 Extindere retea canalizare - localitatea Galsa

Nr. crt.	Denumire strada	Lungime (m)	Diametru (mm)	Material
1	Strada 1	730	250	PVC
2	Strada 2	570	250	PVC
3	Strada 4	1,050	250	PVC
4	Strada 7	505	250	PVC
5	Strada 8	500	250	PVC
6	Strada 9.1	250	250	PVC
7	Strada 9.2	250	250	PVC
8	Strada 10	505	250	PVC
9	Strada 12	480	250	PVC
10	Strada 13.1	270	250	PVC
11	Strada 13.2	225	250	PVC

Nr. crt.	Denumire strada	Lungime (m)	Diametru (mm)	Material
12	Strada 14.1	260	250	PVC
13	Strada 14.2	240	250	PVC
14	Strada 15.1	240	250	PVC
15	Strada 15.2	260	250	PVC
16	Strada 16.1	540	250	PVC
17	Strada 16.2	460	250	PVC
18	Strada 17	415	250	PVC
19	Strada 18	418	250	PVC
20	Strada 19	1,035	250	PVC
21	Strada 20	395	250	PVC
22	Strada 21	400	250	PVC
23	Strada 23	464	250	PVC
24	Strada 26	475	250	PVC
	TOTAL	10,937

Se propune:

- extinderea retelelor de canalizare, cu conducta din PVC-SN4, cu Dn 250 mm, in lungime totala de 10,937 m.

- camine de vizitare prefabricate pe canale cu Dn 25 cm, buc. = 219;

- racorduri la canalizarea menajera a proprietatilor, din PVC, Dn 160 mm, buc. = 547;

- subtraversare drum județean cu foraj orizontal dirijat pentru conducta cu Dn 25 cm - 3 buc. in lungime totala de 3 x 25 m = 75 m;
- subtraversare de cale ferata cu foraj orizontal dirijat pentru conducta cu Dn 25 cm - 3 buc. in lungime totala de 3 x 22 m = 66 m.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

Se va face racord la canalizarea menajera, toti abonati casnici pe strazile unde au fost prevazute lucrari de extindere si reabilitare a retelei de canalizare menajera.

TABEL 4.12-6 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Comuna Siria

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale canalizare (aglomerari)
Denumire localitate	Nr. locuitori	Sistem existent D/N	Qszimax [m³/zi]	Qsormax [l/s]	Qsormin [l/s]
Sistem de canalizare zonal SIRIA
SIRIA	5,007	Da	1,200.48	34.44	1.39
Galsa	2,174	Nu	410.60	13.21	0.48
Masca	959	Nu	182.25	6.14	0.21
Total sistem de canalizare zonal SIRIA	8,264	-	1,793.33	53.79	2.08

4.12.7.3 Statii de pompare a apelor uzate

4.12.7.3.1 SPAU Siria

Datorita conformatiei terenului natural, este necesara montarea a urmatoarelor statii de pompare ape uzate menajere:

- SPAU 1 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 27.96 l/s; H = 10 m, P = 3.9 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID-PE 100, Pn6 De 125 mm in lungime totala de L = 750 m;
- SPAU 2 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 8.61 l/s; H = 12 m, P = 1.4 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID-PE 100, Pn6 De 200 mm in lungime totala de L = 600 m;

Toate statiile de pompare vor fi automatizate astfel incat sa fie integrate la sistemul de automatizare SCADA al statiei de epurare Siria.

Instalatii electrice

Cele doua statii de pompare apa uzata SPAU1 si SPAU2 vor fi alimentate electric din reteaua electrica publica ENEL. Va fi realizat cate un bransament electric nou pentru fiecare statie in parte. Din firida de bransament ENEL va fi alimentat cate un tablou electric propriu, ce va fi montat in exterior, amplasat pe capacul chesonului statiei de pompare, pe un cadru metalic suport.

Tablourile vor avea gradul de protectie IP65.

Alimentarea tuturor consumatorilor electrici aferenti fiecarei statiei de pompe se face din acest tablou electric.

Principalii consumatori electrici aferenti celor doua statii de pompare sunt electropompele mentionate mai sus.

Va fi prevazuta instalatie de iluminat exterior si iluminat in interiorul chesonului statie de pompare.

In interiorul tabloului de alimentare vor fi prevazute prize (24 V si 230 V) pentru alimentarea diverselor scule de mana, necesare in cazul reparatiilor si reviziilor.

In jurul statiilor de pompare este prevazut a se monta o priza de pamant artificiala a carei valoare masurata trebuie sa fie de minimum 4 ohmi.

4.12.7.3.2 SPAU Galsa

Datorita conformatiei terenului natural, este necesara montarea a unei statii de pompare ape uzate menajere:

- SPAU 1 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q = 9.35 l/s; H = 18 m, P = 2.4 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID-PE 100, Pn6 De 180 mm in lungime totala de L = 1,800 m;

Statia de pompare va fi automatizata astfel incat sa fie integrate la sistemul de automatizare SCADA al statiei de epurare Siria.

Instalatii electrice

Statia de pompare apa uzata SPAU1 va fi alimentata electric din reteaua electrica publica ENEL. Va fi realizat cate un bransament electric nou. Din firida de bransament ENEL va fi alimentat cate un tablou electric propriu, ce va fi montat in exterior, amplasat pe capacul chesonului statiei de pompare, pe un cadru metalic suport.

Tablourile vor avea gradul de protectie IP65.

Alimentarea tuturor consumatorilor electrici aferenti statiei de pompe se face din acest tablou electric.

Principalii consumatori electrici aferenti statiei de pompare sunt electropompele mentionate mai sus.

Va fi prevazuta instalatie de iluminat exterior si iluminat in interiorul chesonului statie de pompare.

In interiorul tabloului de alimentare vor fi prevazute prize (24 V si 230 V) pentru alimentarea diverselor scule de mana, necesare in cazul reparatiilor si reviziilor.

In jurul statiilor de pompare este prevazut a se monta o priza de pamant artificiala a carei valoare masurata trebuie sa fie de minimum 4 ohmi.

4.12.7.4 Tratarea apei uzate si a namolului

4.12.7.4.1 SEAU Siria

Numarul de locuitori echivalenti luati in calcul pentru Siria a fost previzionata tinand cont de consumul de apa potabila anticipat si profilurile conectarilor atat la reteaua de apa potabila cat si la canalizare. Aceste date permit calcularea pentru fiecare an, pana in anul 2038, a debitelor, incarcarilor si populatia echivalenta deservita de statia de epurare.

Analiza realizata a evidentiat faptul ca valorile medii pentru bransamentele de apa potabila si canalizare indica un numar de populatie echivalenta care va utiliza serviciile de tratare ce va ajunge la circa 9,000 pana in anul 2023 si apoi va scadea in urma migratiei populatiei la o cifra redusa de aproximativ 7,800 in anul 2038.

In vederea proiectarii lucrarilor la statia de epurare, s-a ales o populatie de varf de 7,850 de locuitori echivalenti, capacitarea unitatilor de proces fiind aleasa astfel incat sa permita ajustari la bazinul de aerare pentru a face fata variatiilor prevazute intre limitele inferioare si superioare de incarcare. Sistemul de canalizare va fi divizor, astfel ca in statia de epurare vor intra doar ape uzate menajere.

Pentru a permite o flexibilitate mai mare in realizarea procesului de epurare necesar pentru apele uzare din localitatile Siria si Galsa, se recomanda construirea unei noi statii de epurare bazata pe procesul cu aerare prelungita din bazinele cu namol activat, realizata pe doua linii egale.

4.12.7.4.2 Debite de proiectare

Debitele de ape uzate luate in considerare la dimensionarea Statiei de epurare, pentru 7,850 locuitori echivalenti, calculate tinand cont de standardele europene si nationale sunt urmatoarele:

Qu zi med = 1,680 m³/zi

Qu zi max = Qu orar mediu = 2,184 m³/zi = 91 m³/h

Qu orar max = 140 m³/h (3,360 m³/zi)

Apele epurate sunt descarcate in emisar natural Canalul Matca, care face legatura intre raul Mures si raul Crisul Repede.

4.12.7.4.3 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

TABEL 4.12-7 Caracteristicile apelor uzate, conditii de evacuare in emisar si gradul de epurare necesar

Nr. crt.	Denumire indicator	Concentrații maxime influent 1 [mg/l]	Concentratii maxime efluent [mg/l]	Eficienta de epurare necesara [%]
1	Consum biochimic de oxigen (CBO5)	250	25	90.0
2	Materii totale in suspensie (MTS)	292	60	70.0
3	CCO_Cr	500	125	75.0
4	N total	29	15	48.0
5	P total	8	2	75.0

Din analiza acestor valori si tinad cont de faptul ca statia va deservi o populatie echivalenta mai mica de 10,000 p.e., rezulta necesara o statie de epurare mecanica-biologica.

Pentru aceasta, schema de epurare va cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

1. Statie de pompare influent (ape uzate brute)
2. Treapta de epurare mecanica - unitate cu gratare si deznisipator separator de grăsimi
3. Camera de distributie bazine cu namol activat
4. Bazin cu namol activat cu aerare prelungita
5. Camera de distributie decantoare secundare (finale)
6. Decantoare secundare (finale)
7. Canal masurare debite efluent (apa epurata evacuata)
8. Statie de suflante
9. Statie de pompare namol activat de recirculare si in exces
10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces, inclusiv instalatii de preparare si dozare solutie polimeri si sulfat de aluminiu
11. Bazine tampon de namol in exces si ingrosat

4.12.7.4.4 Descrierea obiectelor statiei de epurare

1. Statie de pompare ape uzate

Apele uzate menajere ajung gravitational intr-o statie de pompare, din beton armat, cu dimensiunile in plan 4 x 4 m si 4.5 m adancime, care va asigura o presiune suficienta pentru ca in continuare apele uzate sa circule gravitational prin obiectele statiei de epurare si, dupa epurare, la emisar natural. De asemenea bazinul de aspiratie va asigura compensarea a variatiilor orare si omogenizarea concentratiilor epelor uzate influente.

S-au prevazut (2+1) pompe submersibile pentru ape uzate menajere, cu turatie variabila si cu rotor rezistent la coroziune, pentru un debit total de 50 l/s. Pentru a impiedica plutitorii si suspensiile grosiere sa patrunda in statia de pompare, in caminul de intrare in statia de epurare se va monta un gratar rar pentru retinerea acestora (in vederea protejarii pompelor).

2. Treapta de epurare mecanica (de degrosisare)

Apele uzate pompate ajung intr-o unitate de epurare mecanica (degrosisare), adapostita intr-o cladire cu dimensiunile in plan 8 x 8 m, compusa din:

Rolul decantoarelor secundare este de a separa fractiunea decantabila din amestecul apa uzata -namol activat prin depunerea acesteia pe fundul decantorului. Sedimentarea se face gravitational.

Cele 2 decantoare secundare vor fi de tip radial cu diametrul de 12 m, o inaltime a peretelui lateral de 4 m, si vor fi echipate complet, incluzand sistemul de distributie a apei, colectarea namolului (pod raclor) si a apei decantate. Namolul colectat este extras si trimis catre statia de pompare namol activat de recirculare si exces.

7. Canal masurare debite de apa epurata evacuata

8. Statia de suflante

Aerul necesar in zona de aerare a bazinului cu namol activat este furnizat de o statie de suflante compusa din 2+1 suflante, amplasata in vecinatatea bazinelor cu namol activat.

9. Statia de pompare namol activat de recirculare si in exces

10. Cladire ingrosare si deshidratare namol in exces

Procesul de epurare adoptat genereaza namol in exces cu un grad mare de stabilitate, astfel ca el poate fi trimis direct la ingrosare si deshidratare, fara a mai fi necesara o treapta de fermentare.

Productia totala de namol va fi de aprox 450 kg/zi care, la o concentratie a namolului in exces de 0.8% substanta uscata, reprezinta un volum zilnic ce va fi procesat de aproximativ 60 m3. Daca va fi adoptata procesarea mecanica a namolului, aceasta cantitate zilnica realizata va fi pre-ingrosata anterior deshidratarii rezultand un namol deshidratat cu pana la o concentratie de aproximativ 20% substanta uscata. Aceasta va permite transportul si depunerea namolului deshidratat conform cu strategia pentru namol a judetului.

Bazinul de namol in exces asigura un volum de stocarea pentru 3 zile si preingrosarea namolului in exces. Este un bazin suprateran, cu diametrul de 8 m, si adancimea de 3 m, dotat cu un amestecator lent, care sa impiedice depunerea namolului si care sa permita separarea supernatantului la partea superioara.

Bazinul de namol ingrosat asigura un volum de stocarea pentru 7 zile. Este un bazin suprateran, cu diametrul de 3 m, fiind echipat de asemenea cu amestecator lent care sa impiedice depunerea namolului si care sa permita separarea supernatantului la partea superioara.

Concluzii

Lucrarile propuse pentru epurarea mecanica-biologica pot fi rezumate astfel:

- O noua statie de pompare care ridica nivelul hidrostatic astfel incat sa asigure in continuare curgerea gravitationala;

- Treapta mecanica de degrosisare, cuprinzand gratare si deznisipator separator de grasimi activ/activ/de rezerva/auxiliar, fiecare dimensionat pentru un debit maxim de 45 l/s;

- Camera de distributie la bazinele cu namol activat;

- Doua noi bazine cu namol activat (de aerare) proiectate pentru reducerea materiilor organice, a azotului si a fosforului pentru o populatie echivalenta de 7,000;

- Suflante activa/activa/rezerva;

- Mixere in zona anoxica activa/activa;

- Pompe de recirculare interna activa/activa;

- Camera de distributie pentru decantoarele secundare;

- Doua decantoare secundare, echipate cu racloare si sisteme de evacuare a namolului;

- Canal de evacuare a efluentului final cu prelevare probe si debitmetru;

- Statie de pompare namol activat de recirculare si namol activat in exces;

- Toate conductele de legatura intre obiectele statiei de epurare;

- Tot echipamentul MEICA (mecanice si electrice) pentru functionarea noilor statii de pompare, turbosuflante, mixere, recirculatie interna si sistem de recirculare a namolului;

- Pentru monitorizarea functionarii statiei de epurare, aceasta va fi dotata cu echipament SCADA care sa permita integrarea intr-un sistem SCADA unitar al operatorului regional.

TABEL 4.12-8 Lista de echipamente

Obiect	Numar	Capacitate	Putere aproximativa
Statia de pompare, cu pompe cu turatie variabila	3 pompe 2 active, 1 rezerva	Total aprox. 50 l/s	8 kW pe pompa
Treapta de epurare mecanica cu gratare rare si dese si deznisipator separator de grasimi	3 linii 2 active/ 1 rezerva	45 l/s pe unitate	5 kW pe unitate
Bazin cu namol activat, cu doua linii de aerare, cu volum de aproximativ 750 m³ fiecare, impartita intr-o zona anoxica echipata cu mixere si o zona de aerare echipata cu pompe de recirculare interna, debitmetre, difuzori de aer si conducte distributie aer;	2 linii active	750 m³ pe linie	9 kW pe linie
Decantoare secundare cu diametrul de 12 m, echipate cu pod raclor cu sistem pentru evacuare namolul activat ;	2 unitati active		2.0 kW pe unitate
Statie de suflante	3 suflante 2 active, 1 rezerva	550 Nm³/ora/ suflanta	27 kW pe suflanta
Pompa pentru namol activat de recirculare (turatie variabila)	3 pompe (2 active,1 de rezerva)	15 l/s pe pompa	5 kW pe pompa
Pompa pentru namol activat in exces (turatie variabila)	2 pompe (1 activa, 1 de rezerva)	3 l/s pe pompa	1.1 kW pe pompa
Ingrosator mecanic pentru namolul in exces inclusiv constructiile si toata zona de servicii	1	10 m³/ora	5 kW
Centrifuga de deshidratare inclusiv constructiile si toata zona de serviciu	1	450 kg/zi	17 kW
Bazin stocare namol in exces cu amestecator (pentru 3 zile)	1	150 m³	3 kW
Bazin stocare namol ingrosat cu amestecator (pentru 7 zile)	1	20 m³	1.1 kW
Debitmetru in canal deschis	1	25 l/s	-

Sursa: Date prelucrate de consultant

4.12.7.4.5 Estimare lucrari de demolare

TABEL 4.12-9 Estimare lucrari de demolare

Locația	Obiectul	Lucrări de demolare	Buget estimativ
			mii Euro
Siria	Lucrarile de demolare vor fi facute in cadrul proiectului finantat prin programul PHARE	-	-

Nota:

Estimarile nu includ urmatoarele:

1. Indepartarea si depozitarea solului contaminat in afara amplasamentului;
2. Indepartarea conductelor de alimentare sau canalizare existente in amplasament.

4.12.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in comuna Siria, judetul Arad.

Terenurile apartin domeniului public al comunei Siria.

4.12.8.1 Teren ocupat temporar

4.12.8.2 Teren ocupat definitiv

4.12.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.12-10

Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp)		Ocupat temporar (mp)
Denumire obiect	Intravilan	Extravilan	Intravilan	Extravilan
SIRIA
1 Extinderea retelei de canalizare: - 23,307 m x 4.5 m = 104,882 m² - camine 466 buc x 0.8 m²/buc = 373 m² definitiv - racorduri	373		117,115
1,165 buc x 10.5 m²/buc = 12,233 m²
- subtraversari
(150 m + 132 m) x 3.0 m = 846 m²
2 Statii de pompare - tip cheson S = 2 buc x 400 m²/buc = 800 m²	800	-	-	-
3 Conducte de refulare: - 1,350 m x 3.5 m = 4,725 m²	-	-	4,725	-

Denumire obiect	Ocupat definitiv		Ocupat temporar (mp)
	(mp Intravilan	)) Extravilan
			Intravilan	Extravilan
4 Statia de epurare Statia - S = 10,000 m² definitiv	10,000	-	-	-
Total SIRIA	10,800		121,840
	132,640
GALSA
1 Extinderea retelei de canalizare: - 10,937 m x 4.5 m = 49,217 m² - camine 219 buc x 0.8 m²/buc = 175 m² definitiv - racorduri	175		55,294
547 buc x 10.5 m²/buc = 5,744 m²
- subtraversari
(75 m + 66 m) x 3.0 m = 423 m²
2 Statii de pompare - tip cheson S = 1 buc x 400 m²/buc = 400 m²	400	-	-	-
3 Conducte de refulare: - 1,800 m x 3.5 m = 6,300 m²	-	-	6,300	-
Total GALSA	575		61,594
	62,169
Total Aglomerare	11,375		183,434
	194,809

TABEL 4.12-11 Impactul investitiei si indicatorii de performanta

Aglomerarea Siria - Localitatile Siria si Galsa

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	-
2	Retea canalizare - extindere	m	34,244
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	3
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	3,150
5	Statie de epurare	buc	1
6	Sistem SCADA	buc	1
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	7,552
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	-
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	850
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	6,350
4	Populatie deservita totala	loc.	7,200
5	Procent total populatie deservita	%	0%

4.13.1 Introducere_________________________________________________________________________

Conform recensamantului din 2002, populatia in orasul Ineu si localitatile apartinatoare se distribuie dupa cum urmeaza:

TABEL 4.13-1 Populatia in orasul Ineu si localitatile apartinatoare

Denumire localitate	Numar populatie (recensamant 2002)
ORAS INEU
Ineu	10,207
Mocrea	895

4.13.2 Acoperirea actuala__________________________________________________________________

Conform informatilor preluate de la Primaria orasului Ineu, in momentul de fata numarul populatiei racordate la canalizare este de aprox. 4,000 locuitori din 10,270 existenti.

Apa uzata menajera este colectata in sistem divisor, printr-o retea de canalizare cu lungimea totala de 9 km, apa uzata fiind descarcata in statia de epurare. Emisarul pentru statia de epurare este Raul Crisul Alb.

4.13.3 Debite si incarcari apa uzate_________________________________

Situatia debitelor de apa uzata facturate pe ultimii 3 ani:

TABEL 4.13-2 Situatia debitelor de apa uzata facturate pe ultimii 3 ani

An	2004	2005	2006
Total debite ape uzate - m3/an	234,908	269,690	255,214
Gospodarii private	6,452	5,648	7,545
Asociatii de locatari	97,126	100,462	91,718
Institutii	48,786	54,650	58,160
Societati comerciale	82,544	108,930	97,791
Unitati industriale		-	-

4.13.4 Receptori___________________________________________

Emisarul pentru statia de epurare ape uzate este Raul Crisul Alb.

4.13.5.1 Rețeaua de canalizare_________________________________________________________________

Reteaua de canalizare menajera contine retele de conducte, executate in etape, datand din 1938, 1970, respectiv 2006:

- tuburi din beton Dn 200 - 400 mm - L = 8.5 km;
- tuburi PVC 0 315 - 500 mm - L = 0.5 km.

4.13.5.2 Statia de pompare__________________________________________________________________

Este amplasata in interiorul statiei de epurare si preia intreaga cantitate de ape uzate din sistemul de canalizare al orasului. Statia este o constructie tip cheson cu diametrul de 6 m, echipata in anul 1984 cu 2 pompe tip EPEG100 cu urmatoarele caracteristici: Q = 100 m³/h, P = 11 kW.

4.13.5.3 Colectoare de descarcare si puncte de descarcare a emisarului

Reteaua de canalizare descarca apele uzate in statia de epurare ape uzate situata pe malul stang al Raului Crisul Alb.

Emisarul pentru statia de epurare ape uzate este Raul Crisul Alb.

4.13.5.4 Epurarea apei uzate

4.13.5.4.1 SEAU existenta

Influentul de ape uzate in statia de epurare este preluat de la orasul Ineu de catre un sistem de canalizare divizor.

In conformitate cu debitele de ape uzate facturate populatiei si agentilor economici, in prezent, debitul mediu influent de ape uzate domestice si industriale catre statia de epurare este de aproximativ Qzimed = 8 l/s. In conformitate cu estimarile, in conditii de ploaie, statia de epurare primeste debite de aproximativ 20l/s.

Statia de epurare a apelor uzate existenta contine urmatoarele obiecte:

- Canal admisie Dn 600;
- Statie de pompare ape uzate;
- deznisipator, cu doua compartimente de decantare contra-directie, cu lamele de plastic, echipate cu 4 conducte de alimentare Dn 150 de la statia de pompare si conductele de evacuare catre etapa biologica Dn 500, Dn 300;
- Bazinele de aerare (2 bucati), bazine de beton armat, amplasate suprateran, cu o latura de 12,5 m, inaltime de 3 m, echipate cu patru panouri de aerare;
- Decantoare secundare (2 bucati), amplasate la suprafata, cu dimensiunile de constructie L x l x H = 6,5 x 2 x 4 m, cu module lamelare facute din bare de PVC indoite catre flux;
- Instalatia de recirculare a namolului, amplasata intr-o camera tehnologica, intre doua bazine de aerare, constructie din caramizi cu acoperis facut din fasii prefabricate de beton si etanseizare care contine 4 pompe de recirculare a namolului activ (2A+1R), Brates tip 400, P = 45 kw si 2 pompe pentru evacuarea namolului in exces tip AN80;
- Camin de Debitmetre (2 bucati, unul pentru fiecare canal de evacuare aferent decantoarelor secundare), Platforme de uscare pentru namolul in exces, de beton, drenuri Dn 150, L x l = 50 x 20 m - 3 bucati;
- Conducta pentru evacuarea apei epurate, tuburi PREMO Dn 600, trece pe sub barajul Raului Crisul Alb;
- Pavilion administrativ - constructie parter din caramida, care include birouri, atelier, vestiar si toaleta, magazie;

- Alimentare cu energie;

- Transformator 165 KWA;

- Drumuri de acces pentru vehicule si pietoni;

- Imprejmuire;

- Conexiune telefonica;

- Retele interioare:

■ Conducte de legatura intre bazinul de aerare si cel de-al doilea decantor Dn 150;
■ Conducta pentru descarcarea apei epurate din decantoarele secundare catre canalul de evacuare Dn 200;
■ Conducta de evacuare a namolului in exces, PVC De 225;
■ Canal pentru apa drenata Dn 200 de la platformele de deshidratare la statia de pompare a apelor uzate. Acest canal colecteaza si golirea din bazinele de aerare (Dn 300) si apa menajera din pavilionul administrativ (Dn 200);
■ Conducta de apa potabila PVC De 160, De 125, echipata cu hidranti.

4.13.5.4.2 SEAU - Proiectul si performanta lucrarilor existente

Statia existenta de epurare a apei uzate din orasul Ineu, situata in zona construita a orasului, pe malul stang al Raului Crisul Alb, are o capacitate proiectata de Q = 34.3 l/s.

Statia existenta de epurare a apei uzate are un proces de epurare mecanica-biologica si apele uzate epurate sunt deversate gravitational in Raul Crisul Alb.

In prezent, Statia de epurare functioneaza partial, apa trece printr-una dintre liniile de epurare biologica, majoritatea pompelor nu functioneaza, exploatarea are lipsuri si fara iesire de la epurare. In cazul debitelor scazute pe Raul Crisul Alb, atunci cand statia de pompare nu este in stare de functionare, apele uzate neepurate sunt deversate gravitational printr-un punct vechi de deversare. SEAU Ineu va fi modernizata prin intermediul Proiectului de fonduri guvernamentale (pentru mai multe detalii capitolul 4.13.5.6. - proiecte finalizate si/sau in derulare).

4.13.5.5 Tratarea si depozitarea namolului

Namolul biologic, rezultat din statia de epurare, era deversat direct la platformele de uscare.

4.13.5.6 Investitii finalizate si/sau in derulare

A) MODERNIZARE STATIE DE EPURARE APE UZATE - Fonduri guvernamentale si locale Stadiul proiectului: lucrarile de executie terminate in proportie de 90%

Situatia proiectata a SEAU Ineu:

La data redactarii Master Plan-ului, proiectul privind Modernizarea si reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate din orasul Ineu, Judetul Arad, etapa - Executarea lucrarilor.

Dezvoltarea investitiei presupune executarea urmatoarelor lucrari:

- Statie de pompare ape uzate;
- Constructie tehnologica - epurare mecanica si deshidratare a namolului - obiectiv nou;
- Bazin de indepartare azot (banda unu);
- Bazin de ventilatie - 2 noi obiective (doar unul va fi echipat);
- Statie de suflanta. Instalatie de dozare pentru reactivul de precipitare a fosforului;
- Aerare si distribuitie namol activ - obiectiv nou;
- Decantoare secundare - obiectiv nou (banda unu);
- Ingosator gravitational namol - obiectiv nou;
- Statie de pompare namol ingrosat - obiectiv nou;
- Bazin tampon namol - obiectiv nou;
- Debitmetru pe canal efluent - obiectiv nou;
- Pavilion administrativ si laborator;
- Instalatie electrica;
- Utilitati;
- Sistem de monitorizare SCADA - obiectiv nou.

Capacitatea statiei proiectate de epurare a apelor uzate:

Qzimed = 2592 m³/zi = 108 m³/h = 30 l/s;

Qzimax = 2980 m³/zi = 124 m³/h = 34.5 l/s;

Qomax = 167 m³/h = 46.5 l/s;

Qomin = 44 m³/h = 12.2 l/s.

Fluxul de calcul al etapei mecanice (statie pompare, gratare, indepartare nisip) este:

Qc = Qomax = 167 m³/h = 46.5 l/s;

Qv = Qomin = 44 m³/h = 12.2 l/s.

Calcularea si debitul de verificare pentru etapa de epurare biologica este:

Qc = Qzimax = 2980 m³/zi = 124 m³/h = 34.5 l/s;

Qv = Qomax = 167 m³/h = 46.5 l/s.

Caracteristicile apelor uzate ale influentului si efluentului din statia de epurare, cat si iesirile epurate necesare, in baza carora a fost dezvoltat proiectul pentru reabilitarea si modernizarea statiei de epurare din orasul Ineu sunt urmatoarele:

TABEL 4.13-3 Caracteristicile apelor uzate ale influentului si efluentului din statia de epurare

Nr.	Indicator de calitate	U.M.	Ape uzate	Apa epurata NTPA001/2002	Randament %	Metoda de analiza
1	Materii totale in suspensie (MTS)	mg/l	200	60	76	STAS 6953 -81
2	Consum biochimic de oxigen (CBO5)	mg/l	150	25	80.7	STAS 6560 -82
3	Consum chimic de oxigen (CCO-Cr)	mg/l	270	125	53.7	STAS 6954 -82
4	Azot Total	mg/l	30	10	62.9
5	Azot Amoniacal (NH4+)		25	2	90	STAS 8683 -70
6	Nitriti (NO2-)	mg/l	-	2	-	STAS8900/2-71
7	Nitriti (NO3-)	mg/l	-	25	-	STAS 8900/1-71
8	Fosfor total (P)	mg/l	5	2	60	STAS 10064 -75
9	Reziduuri filtrate la 105oC	mg/l	-	2,000	-	STAS 9187 -84
10	pH	-	7	6.5-8.5	-	STAS 8619/3-90

Nr.

Indicator de calitate

U.M.

Ape uzate

Apa epurata

NTPA001/2002

Randament

Metoda de analiza

Extractibil

mg/l

33.3

SR 7587-96

B) Proiect PHARE si Fonduri de buget locale

Retele de canalizare 6.8 km si retele pluviale 7.0 km, statie de pompare si trecerea pe sub Raul Crisul Alb.

Stadiul proiectului: lucrarile de executie in curs de efectuare.

4.13.5.7 Schema sistemului existent

SCHEMA SISTEMULUI EXISTENT DE CANALIZARE - AGLOMERAREA INEU EXISTING SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR INEU AGGLOMERATION

MODERNIZARE STATIE EPURARE INEU (Proiect in curs de executie):

- Qzi max = 34.5 l/s

- Stafie de pompare ape uzate
- Clădire tehnologica - epurare mecanica °i deshidratare nămol -obiect nou
- Bazin de denitrificare
- Bazin de aerare - obiect nou
- Staiie de suflante. Staiie de dozare reactiv de precipitare fosfor
- Distribuitor apă aerată °i nămol activ - obiect nou
- Decantoare secundare - obiect nou
- Concentrator gravitaiional de nămol - obiect nou
- Staiie de pompare nămol îngro°at - obiect nou
- Vas tampon nămol - obiect nou
- Debitmetru pe canal efluent - obiect nou
- Pavilion administrativ °i laborator
- Gospodărie electrică
- Drumuri de acces °i imprejmuiri
- Utilităii
- Sistem de monitorizare SCADA - obiect nou

MODERNISATION OFWASTE WATER TREATMENT PLANT INEU (Project on execution phase):

- Qday max = 34.5 l/s
- Wastewater pumping station
- Technological building - mechanical treatment and sludge dehydration - new objective
- Nitrate removal tank
- Aeration tank - new objective
- Blower station. Dosing installation for phosphor precipitation reagent
- Aerated water and active sludge distributor - new objective
- Secondary settlers - new objective
- Sludge gravitational concentrator - new objective
- Thickened sludge pumping station - new objective
- Sludge buffer tank - new objective
- Flow meter on the effluent channel - new objective
- Administrative pavilion and laboratory
- Electric management facility
- Access roads and enclosures
- Utilities
- SCADA monitoring system - new objective

PROIECTE EXECUTATE SAU IN CURS DE EXECUTIE:

- 32 km extindere retele existente - in curs de executie prin program PHARE
- 8.5 km reabilitare retele existente - in curs de executie prin program PHARE

EXECUTED PROJECTS OR ON EXECUTION PHASE:

- 21 km extension of existing networks - on execution phase PHARE programme
- 8.5 km rehabilitation of existing networks - on execution phase PHARE programme

LEGENDA / LEGEND

STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

Q CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

> CAMIN MENAJER PROIECTAT CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA

EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA

REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA

DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE

WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

MOCREA

4.13.6 Analiza de optiuni Introducere

Master Plan-ul aprobat propunea o extindere a cluster-ului bazata pe reabilitarea si extinderea Statiei de epurare Ineu, pentru urmatoarele localitati:

TABEL 4.13-4 Populatia in orasul Ineu si localitatile apartinatoare

Localitate	Populație 2002
Ineu	9,312
Mocrea	895
Sicula	2,403
Bocsig	1,896
Colonia Bocsig	443
Beliu	1,857
Tagadau	539

Analiza de optiuni efectuata la elaborarea Master Plan-ului a indicat ca nu sunt diferente in analiza financiara a mai multor optiuni pentru acest cluster.

Bocsig a obtinut recent o finantare de la Guvernul Roman pentru epurare locala a apelor uzate si coroborat cu un avantaj marginal al includerii comunitatilor Bocsig si Beliu intr-un cluster comun , va utilize mai degraba o epurare locala decat includerea lor intr-o schema regionala.

O noua revizuire a cluster-ului va cuprinde Ineu si doua sate: Mocrea si Sicula.

O optiune suplimentara cu fose septice a fost revazuta pentru Mocrea.

Ipoteze

Pentru dimensionarea lucrarilor de epurare si lungimea canalizarii au fost facute urmatoarele ipoteze:

TABEL 4.13-5 Ipoteze privind lucrarile de Epurare

Localitatea

Populatia (2002)

Populatia echivalenta estimate pentru statii locale de epurare

p.e.

Lungimea conductelor de transfer m

Sicula

2403

3,000

5,300

Mocrea

895

1,000

4,300

Pentru fose septice locale, sunt necesare un numar de 300 unitati pentru a asigura o conectare echivalenta prin comparatie cu o retea de canalizare conventionala.

Access: graded as a low risk for the regional scheme but graded as a medium risk for local treatment as no sites or receiving waters identified. For septic tanks this has been treated as a medium risk due to the potential difficulty of obtaining access for sludge tankers

Acces: Marcat cu risc scazut pentru schema regionala dar cu risc mediu pentru tratare locala intrucat nu a fost identificat un amplasament sau punct de descarcare. Pentru fose septice a fost apreciat ca risc mediu datorita potentialei dificultati de a avea acces la bazine de namol.

Teren: Marcat cu risc scazut pentru schema regionala si cu risc mare pentru tratare locala

Colectoare de transfer: Colectoarele de transfer variaza de la relativ scurte la lungime medie; toate colectoarele sau conductele sub presiune pentru transferul apelor uzate urmeaza traseul drumurilor judetene.

Autorizatii: Considerate cu risc scazut pentru ambele optiuni.

Mediu: Exista un risc ridicat de mediu, pentru SE locale comparativ cu solutia pentru transfer regional. Fosele septice sunt considerate cu risc mare deoarece spatiul pentru o dispersie efectiva a efluentului, este limitat.

Constructie: Vazuta ca un risc scazut pentru toate optiunile deoarece datele disponibile sugereaza ca nu exista nici un risc asociat cu apa subterana sau cu solul. Riscul asociat construirii conductelor principale de transfer este considerat mic. Fosele septice au in mod clar un risc scazut.

TABEL 4.13-6 Analiza riscurilor

Opțiune	Acces	Teren	Transfer	Autoriza tii	Mediu	Constructie	Risc
Epurare locala	3	4	1	2	3	2	15
Scema regionala	2	2	3	2	2	2	13
Fose septice	3	1	1	2	4	1	12

Analiza valorii actualizate

Analiza pentru Sicula a luat in considerare numarul foselor septic, lungimea estimate a canalizarii pentru sate, conductele de transfer si costurile privind statia de epurare locala.

Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator:

Descriere	Opțiune	Cost de capital	AVA
Sicula	Epurare Locala	3,145,159	4,726,964
	Schema regionala	3,667,810	4,877,564
Mocrea	Epurare locala	1,893,990	2,132,063
	Schema regionala	2,036,000	2,042,636
	Fose septice	1,520,000	1,540,962

Concluzii si recomandari

Pentru Sicula, sunt diferente mici intre solutiile de epurare locala si regionala, recomandarea fiind ca analiza sa fie revizuita pe durata elaborarii studiului de fezabilitate pentru acest sat.

În timp ce opțiunea de a prevedea fose septice pentru Mocrea are cel mai mic cost, nu este clar modul în care Operatorul Regional poate finanța această investiție intrucat fosele septice vor fi instalate pe un teren privat. În plus, costul anual al golire al foselor septice și transportul deseurilor la cea mai apropiata stației de epurare este mai mare decât tariful de apa uzata echivalent pentru gospodăriile individuale.

Recomandarea este de a mentine cluster-ul Ineu cu includerea ambelor localitati Sicula si Mocrea si de a fectua o nouă revizuire în faza 2 pentru Sicula și în faza de 3 sau mai recent pentru Mocrea, cu excepția cazului în care fondurile sunt puse la dispoziție din surse guvernamentale locale sau centrale pentru aceste două comunități.

CONDUCTELE UTILIZATE PENTRU EXTINDEREA RETELELOR DE CANALIZARE

Pentru realizarea sistemului de canalizare se propune folosirea conductelor din PVC pentru colectoarele cu curgere gravitational.

Pentru conductele de refulare de la statiile de pompare a apelor uzate menajere se propune folosirea conductelor din polietilena de inalta densitate.

4.13.7.1 Schema sistemului propus

SCHEMA SISTEMULUI CU LUCRĂRILE PROPUSE DE CANALIZARE - AGLOMERAREA INEU PROPOSED WORKS FOR SEWERAGE SYSTEM SCHEME FOR INEU AGGLOMERATION

INEU

- Conducta refulare PEID De 180 mm, L = 150 m - conducta refulare de la SPAU3 Ineu
- Pressure pipe PEID De 180 mm, L = 150 m - pressure pipe from SPAU3 Ineu

- Conducta refulare PEID De 400 mm, L = 223 m - conducta refulare de la SPAU4 Ineu
- Pressure pipe PEID De 400 mm, L = 223 m - pressure pipe from SPAU4 Ineu

- Conducta refulare PEID De 160 mm, L = 750 m - conducta refulare de la SPAU2 Ineu
- Pressure pipe PEID De 160 mm, L = 750 m - pressure pipe from SPAU2 Ineu

- Conducta

mm, L = 1 de la SPA

refulare PEID De 125 00 m - conducta refulare U1 Ineu

- Pressure = 100 m -SPAU1 In

pipe PEID De 125 mm, L pressure pipe from

SPAU (1+1) -designed Qtot = 6.32 l/s H = 10.00 mCA

SPAU (1+1) -

designed

Qtot = 12.64 l/s

H = 10.00 mCA

RETEA CANALIZARE INEU

- Reabilitare: PVC De 250, L = 1.6 km

PVC De 300, L = 0.8 km

- Extindere: PVC De 250, L = 22.79 km

SEWERAGE NETWORK INEU

- Rehabilitaton: PVC De 250, L = 1.6 km

PVC De 300, L = 0.8 km

- Extension: PVC De 250, L = 22.79 km

LEGENDA / LEGEND

<S> STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA

SPAU WASTE WATER PUMPING STATION

Q CAMIN CU STATIE DE POMPARE APE UZATE

CSP WASTE WATER PUMPING STATION IN MANHOLE

□ CAMIN MENAJER EXISTENT

CMex EXISTING SEWAGE MANHOLE

• CAMIN MENAJER PROIECTAT CM DESIGNED SEWAGE MANHOLE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA EXISTENTA EXISTING SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA REABILITATA REHABILITATED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE CANALIZARE MENAJERA PROIECTATA DESIGNED SEWAGE PIPE

CONDUCTA DE REFULARE APE UZATE MENAJERE WASTE WATER OUTLET PIPE

LIMITA INTRAVILAN

BOUNDARY LOCALITY

4.13.7.2.1 Reabilitarea retelei de canalizare

Repartizarea pe strazi, diametre si lungimi a retelelor de canalizare reabilitate este cea din tabelul de mai jos:

TABEL 4.13-7 Reabilitarea retelei de canalizare

Nr. crt.	Denumire strada	Diametru [mm] PVC-250	/ Lungime [m] PVC-300
1	Zona Cartier Vechi	1,275	-
2	Biserica	300	300
3	Calea Republicii	-	500
	TOTAL	1,575	800

Total reabilitare retea canalizare L = 2,375 m.

De asemenea se propun pentru reabilitare:

- camine de vizitare pe canale cu Dn 250 mm, buc. = 48;

- racorduri la canalizarea menajera a proprietatilor, din PVC, Dn 160 mm, buc. = 238.

4.13.7.2.2 Extindere retea de canalizare menajera

Extinderea retelei de canalizare menajera, a fost propusa pe strazi conform tabelului urmator:

TABEL 4.13-8 Extindere retea de canalizare menajera

Nr. \|	Strada	Lungime	Diametru	Material
Crt.	Strada	[m]	[mm]	Material
1	Avram Iancu	287	250	PVC
2	Calea Decebal	164	250	PVC
3	Gh. Doja	978	250	PVC
4	Barbu Lautaru	673	250	PVC
5	A. Iancu + Crisan	844	250	PVC
6	Crisan	298	250	PVC
7	-	150	250	PVC
8	-	674	250	PVC
9	SPAU 2	31	250	PVC
10	-	486	250	PVC
11	Calea Republicii	1306	250	PVC
12	Ardealului	247	250	PVC
13	Crisana	288	250	PVC
14	Bihorului	223	250	PVC

Nr.	Strada	Lungime	Diametru	Material
Crt.	Strada	[m]	[mm]	Material
15	Vanatorilor	174	250	PVC
16	M. Costin	618	250	PVC
17	Fara nume	126	250	PVC
18	T. Vladimirescu	383	250	PVC
19	T. Vladimirescu -C. Bradului	685	250	PVC
20	Marasesti	947	250	PVC
21	M. Viteazul	1153	250	PVC
22	A.I. Cuza	1278	250	PVC
23	M. Kogalniceanu	1296	250	PVC
24	A. Vlaicu	755	250	PVC
25	Stefan cel Mare	840	250	PVC
26	Eftimie Murgu	886	250	PVC
27	Simion Barnutiu	899	250	PVC
28	Bicaz	425	250	PVC
29	Bistrita	400	250	PVC
30	Bobalna	424	250	PVC
31	Zona UM	4,846	250	PVC
	TOTAL	22,790

Total extindere retea canalizare L = 22,790 m:

- camine de vizitare prefabricate Dn 25-50 cm, buc. = 456;

- racorduri la canalizarea nou proiectata cu conducte PVC, Dn 160 mm, buc. = 1,140. Reteaua de canalizare va fi realiza de tuburi PVC avand diametru de Dn 250 mm. Tuburile de canalizare se vor poza pe un pat de nisip de 10 cm, iar deasupra si in jurul lor se va realiza un strat de protectie din nisip.

Colectoarele vor fi amplasate de-a lungul strazilor, respectand distantele minime impuse prin SR 8591/1997, fata de cladiri si alte retele si cabluri subterane existente.

TABEL 4.13-9 Sumar al calculului debitelor caracteristice, Orasul Ineu

Denumire localitate	Nr. locuitori	Sisteme zonale canalizare (aglomerari)
Denumire localitate	Nr. locuitori	Sistem existent D/N	Qszimax [m³/zi]	Qsormax [l/s]	Qsormin [l/s]
Sistem de canalizare zonal INEU
INEU	10,207	Da	3,099.40	75.81	3.59
Mocrea	895	Nu	178.33	6.04	0.10
Total sistem de canalizare zonal INEU	11,102	-	3,277.73	81.84	3.69

4.13.7.3 Statii de pompare a apelor uzate

Datorita conformatiei terenului natural, este necesara montarea a 3 statii de pompare ape uzate menajere:

- SPAU1 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q1p = 6.32 l/s, Hp = 10 mCA, P = 0.9 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 2000, cu h = 8 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 125 mm in lungime totala de L = 100 m;
- SPAU2 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q1p = 12.64 l/s, Hp = 10 mCA, P = 1.8 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 3000, cu h = 7 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 160 mm in lungime totala de L = 750 m;
- SPAU3 - Se va executa un grup de pompe submersibile 1+1. Caracteristicele pompelor, sunt: Q1p = 18.95 l/s, Hp = 10 mCA, P = 2.7 kW. Pompele, vor fi montate intr-un camin realizat din beton armat, avand diametrul de 0 3000, cu h = 8 m. Conducta de refulare din PEID, Pn6 De 180 mm in lungime totala de L = 150 m;

Toate cele 3 statii de pompare vor avea instalatii noi de automatizare ce vor fi integrate in sistemul SCADA al statiei de epurare Ineu.

Amplasarea statiilor de pompare apa uzata si traseul conductelor de refulare se poate vedea in planul de situatie anexat.

Instalatii electrice

Alimentarea tuturor consumatorilor electrici aferenti fiecarei statiei de pompe se face din acest tablou electric.

Principalii consumatori electrici aferenti celor trei statii de pompare sunt electropompele mentionate mai sus.

Va fi prevazuta instalatie de iluminat exterior si iluminat in interiorul chesonului statie de pompare.

In interiorul tabloului de alimentare vor fi prevazute prize (24 V si 230 V) pentru alimentarea diverselor scule de mana, necesare in cazul reparatiilor si reviziilor.

In jurul statiilor de pompare este prevazut a se monta o priza de pamant artificiala a carei valoare masurata trebuie sa fie de minimum 4 ohmi.

4.13.7.4 Tratarea apei uzate si a nămolului______________________________________________________

Modernizarea Statie de epurare ape uzate Ineu a fost realizata prin proiecte cu Fonduri Guvernamentale (o linie).

4.13.8 Ocuparea terenului si statutul legal____________________________________________________

Conform Certificatului de Urbanism nr. 180 din 05.12.2008 terenurile care fac obiectul proiectului, sunt situate in orasul Ineu, judetul Arad. Terenurile apartin domeniului public al orasului Ineu.

4.13.8.1 Teren ocupat temporar

4.13.8.2 Teren ocupat definitiv

4.13.8.3 Bilantul terenurilor ocupate

TABEL 4.13-10 Bilantul terenurilor ocupate

Denumire obiect	Ocupat definitiv (mp) Intravilan Extravilan		Ocupat temporar (mp) Intravilan Extravilan
INEU
1 Extindere retea de canalizare - 22,790 m x 4.5 m = 102,555 m² - camine 456 buc. x 0.8 mp/buc = 365 m² 2 - racorduri 1,140 buc. x 10.5 mp/buc = 11,970 m	365	-	114,525	-
2 Statii pompare apa uzata Ineu - 3 buc x 400 mp/buc = 1,200 m² Conducte de refulare: Ineu (100 m + 750 m + 150 m) x 3.0 m = 3,000 m²	1,200	-	3,000	-
3 Reabilitare retea canalizare - 2,375 m x 4.5 m = 10,688 m² 2 - camine 48 buc. x 0.8 mp/buc = 39 m 2 - racorduri 238 buc x 7 m x 1.5 m = 2,499 m	39		13,187
Total INEU	1,604		130,712
Total INEU	132,316

TABEL 4.13-11

Impactul investitiei si indicatorii de performanta - Aglomerarea Ineu

Nr. Crt.	Denumire	U.M.	Cantitate
1	2	3	4
I. INDICATORI TEHNICI
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Retea canalizare - reabilitare	m	2,375
2	Retea canalizare - extindere	m	22,790
3	Statie de pompare apa uzata menajera / Camin cu statie de pompare apa uzata menajera	buc	3
4	Conducta de refulare apa uzata menajera	m	1,000
5	Statie de epurare	buc	-
6	Sistem SCADA	buc	1
II. INDICATORI DE PERFORMANTA
1	Populatie (2008)	loc.	8,735
SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
1	Populatie deservita actual	loc.	3,929
2	Populatie deservita prin proiecte in derulare	loc.	1,950
3	Populatie deservita prin proiect	loc.	2,400
4	Populatie deservita totala	loc.	8,278
5	Procent total populatie deservita (2008)	%	45%

₁

Localitati cu mai mult de 50 locuitori ce cad sub incidenta Directivei 98/83/EC privind calitatea apei potabile destinate consumului.

Aglomerari cu o populatie mai mare de 2,000 l.e. ce cad sub incidenta Directivei 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane.

Lista detaliata a proiectelor in executie la nivelul judetului este prezentata in cadrul Volumului IV, anexa nr. 14.

⁴

Extinderea retelei de canalizare:

- 44,749 m x 4.5 m = 201,371 m⁴

- camine

887 buc x 0.8 mp/buc = 710 m⁴

- racorduri

2,250 buc x 10.5 mp/buc = 23,625 m⁴