ROMÂNIA

JUDEȚUL .ARAD

MUNICIPIUL ARAD

CONSILIUL LOCAL

privind aprobarea Pllairusiloi Urbanistic General al municipiului

Arad

Consiliul local al municipiului Arad întrunit în ședința extraordinară;

Având în vedere:

inițiativa Primarului municipiului Arad;

raportul Comisiei do organizare si dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice si do arhitectură din cadrul Consiliului local al municipiului Arad, prin caro se propune aprobarea Planului Urbanistic General al municipiului Arad;

prevederile Legii nr.50/1991 privind autorizarea construcțiilor' si unele masuri pentru realizarea locuințelor;

Ordinul Ml.PAT DUAT nr.91/1991 pentru aprobarea formularelor a procedurii do autor izare si a conținutului documentațiilor de urbanism prevăzute de Legea nr .50/1991;

Hotărârea nr.525/1996 a Guvernului României, pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism;

prevederile art.20, lit.rn din Legea nr.69/1991, republicată;

în temeiul art.28 din Legea nr.69/1991, repulicata, privind administrația publică locală,

HOTĂRĂȘTE:

Art.1. Se aprobă Planul Urbanistic General al municipiului /Vad -proiect nr.25000/1993 - elaborat de SC'PROIECT ARAD"SA.

Art.2. Se aprobă durata de 5 ani ca termen de valabilitate al prezentului Plan urbanistic general.

Art.3. Se stabiliste termen limită de aprobare al Regulamentului general de urbanism aferent Planului urbanistic general data de 30 mai

_z

înregistrată la Oficiu! Registrului Comerțului, județ Arad, sub nr. J/02f304’1991.

având un capital social de 129.318.000 lei

':C •'Ir C. m CrCCCri-V 'C:!%-e

Beneficiar:

Consiliul Local al Municipiului Arad

2900 ARAD-ROMÂNIA * bd. Revoluției 75

FOAIE DE CAPĂT

întocmit: arh. ELVIRA^ERBAN

proiect n°: 25.000

faza: P.U.G.-"Plan urbanistic general" beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Arad den, pr.: Plan urbanistic general

MUNICIPIUL ARAD

volum: Volum I

conținut: Memoriu de sinteză

BORDEROU DE VOLUME

VOLUMUL I Memoriu de sinteză

VOLUMUL II Memoriu general - Situația existenta

VOLUMUL III Memoriu general - Disfuncționalităti

VOLUMUL IV Memoriu general - Reglementari

VOLUMUL V Studii de fundamentare P.U.G.

Va Evoluția Municipiului Arad sub aspect istorico-cultural, urbanistic arhitectural

Vb Organizarea circulației feroviare din cadrul Municipiului Arad (I.S.P.C.F.-Bucur ești)

Vc Referat tehnic privind Aeroportul Arad și influența lui asupra dezvoltării orașului (IPTANA-București)

Vd Referat tehnic privind rețeaua de drumuri naționale din Județul Arad (IPTANA-București)

Ve Studiul de trafic

Vf Studiu privind repartiția populației și gospodăriilor pe cartiere - conform recensământ (Societatea de servicii informatice Arad)

Vg Studiul de salubritate S.C. “PROIECT ARAD” S.A. nr. 23019/1991

Vh Studiul zonelor verzi ale Municipiului Arad (PARC-SILVA-Timișoara)

Vi Studiul energetic-Situația existentă, disfiincționalități și propuneri pentru Municipiul Arad (FRE Timișoara)

Vl Studiul energetic-Situația existentă, disfuncționalităti și propuneri pentru Municipiul Arad (FRE Arad)

Vk Protecția și conservarea mediului în Municipiul Arad (Universitatea de Vest Vasile Goldiș)

VI   Dezvoltarea agriculturii în cadrul Municipiului Arad (O.J.P.S.P.A.)

VOLUMUL VI Regulament aferent P.U.G.

_________________________________________________4

proiect n°: 25.000

faza: P.U.G.-*Plan urbanistic general" beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Arad den, pr.: Plan urbanistic general MUNICIPIUL ARAD volum: Volum I

conținut: Memoriu de sintezâ_______________

BORDEROU VOLUM I

FOAIE DE CAPĂT.................................................................   1

FISA DE RESPONSABILITĂȚI_____________________________________________________________________ BORDEROU DE VOLUME ______________________________________________________________ BORDEROU VOLUM I________________________________________________________________ MEMORIU DE SINTEZĂ_________________________________________________________________

întocmit: arh. ELVfSi ȘERBAN

__________________________________£

proiect n°: 25.000

faza: P.U.G.-'Plan urbanistic general' beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Arad' den, pr.: Plan urbanistic general

MUNICIPIUL ARAD

volum: Volum I

conținuți Memoriu de sintezâ

MEMORIU DE SINTEZĂ

Plan urbanistic general Municipiul ARAD Consiliul Local al Municipiului ARAD 2900 ARAD-ROMÂNIA, b-dul Revoluției nr.75 S.C. "PROIECT ARAD" S.A.

2900 ARAD-ROMÂNIA, b-dul Decebal nr.2

Obiectul lucrării îl constituie planul urbanistic general al Municipiului Arad.

Lucrarea se elaborează pe baza comenzii Consiliului Local al Municipiului Arad nr.07 din 31.08.1993, înregistrată la S.C. “PROIECT ARAD” S.A. cu nr.3865 din 06.09.1993.

La elaborarea lucrării s-a ținut cont de Legea nr.50/1991 - act fundamental în reglementarea și conținutul documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului; Ordin MLPAT-DUAT nr.91/1991, precum și de Documentații model - PUG - elaborate de URBANPROIECT în 1993.

• 1.2 ELABORATORI

• 1.2.1    URBANISM Șl AMENAJAREA TERITORIULUI

• -    arh. Xxxxxxxx Xxxxxxxx

• -    arh. Xxxxxx Xxxxxx

• -    arh. EUGEN UJJ

• -    arh. Xxxxxxxx Xxxxx

• -    arh. Xxxxxx Xxxxxxxx

• -    arh. Xxxxxx Xxxxxx

• 1.2.2    DRUMURI

• - ing. Xxxxxxxx Xxxxxxx

• 1.2.3    ALIMENTARE CU APĂ Șl CANALIZARE

• - tehn. Xxxxxxxx Xxxxxxx

• 1.2.4    INSTALAȚII TERMICE

• - ing. Xxxx Xxxxx

• 1.23 INSTALAȚII ELECTRICE

• - ing.Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx

• 1.2.6    GAZE

• - ing. Xxxxxxxx Xxxxx

• 1.2.7    GEO

• - ing. Xxxxxx Xxxxxxxxxx

• 1.3 SURSE DOCUMENTARE

Proiect ISART nr.3148/1971

	6
Proiect CPrJ.Arad nr.7025/1975	Schița de sistematizare a Municipiului Arad, etapa 1976-1980
Proiect CPrJ.Arad nr.13038	Schița de sistematizare a Municipiului Arad, etapa 1980-1985
Proiect CPrJ.Arad nr.8053/1976	Studiu privind rețeaua de localități a Județului Arad
Proiect CPrJ.Arad nr.l3066/1982-voLIII.G	Studiul de sistematizare a Județului Arad - Potențial balneo-turistic și posibilitățile de valorificare a acestuia în Județul Arad
Proiect CPrJ.Arad nr.22033	Schiță de sistematizare a Municipiului Arad, etapa I
Proiect I.P.A. Arad nr.23019	Rampe de gunoi în Municipiul Arad
Proiect I.P.A Arad nr.26120	“Studiu privind cimitirele în Municipiul Arad”
Alan Rabînowitz (I.LS.C expert)	“Analysis of dnamics of urban planning in Arad - 1994”
Proiect nr. 23192 IC PROIECT ARAD S.A.	P.U.Z. Ceala
Proiect nr. 23193 S.C PROIECT ARAD S.A.	P.U.Z. Fabrica de zahăr
Proiect nr. 23194 S.C PROIECT ARAD S.A.	P.U.Z. Calea Aurel Vlaicu
Proiect nr. 23195 S.C PROIECT ARAD S.A.	P.U.D. Micălaca II - UI
Proiect nr. 23196 S.C PROIECT ARAD S.A.	P.U.Z. Micălaca I
Proiect nr. 23198 S.C PROIECT ARAD SJL	P.U.Z. Podgoria
1.4 SUBPROIECTÂR1
R.CF.TIMIȘOARA	“Organizarea circulației feroviare din cadrul Municipiului Arad.”
IPTANA BUCUREȘTI	“Referat tehnic privind Aeroportul Arad și influența lui asupra dezvoltării orașului.”
IPTANA BUCUREȘTI	“Referat tehnic de specialitate privind rețeaua de drumuri naționale din Județul Arad.”
PARC-SILVA TIMIȘOARA	“Studiul zonelor verzi ale Municipiului Arad.”
F.R.E.TIMIȘOARA	“Studiul energetic - situația existentă; disfuncționalități și propuneri pentru Municipiul Arad.”
F.R.E. ARAD	“Studiul energetic - situația existentă; disfuncționalități și propuneri pentru Municipiul Arad”
Universitatea "VASILE GOLDIS"	“Protecția și conservarea mediului în Municipiul Arad.”
0J.PJ.P.A.	“Dezvoltarea agriculturii în cadrul Municipiului Arad.”
Societatea de Servicii Informatice ARAD	“Studiul privind repartiția populației și gospodăriilor - pe cartiere - date de la recensământul din 1992.”

• 2. STADIUL EXISTENT DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

• 2.1    SITUAȚIA EXISTENTĂ

• -    Suprafața teritoriului administrativ (ha).............................................................................26.148

• -    Suprafața agricolă (ha)......................................................................................................20.017

• -    Suprafața teritoriului intravilan (ha)

• •  existent.....................................................................................................  3.983,27

• •  propus.......................................................................................................................5.829,96

• -    Populația totală stabilă

• •  existent......................................................................................................................190.114

• •  propus(2.000)...........  200.205

• -    Populația ocupată

• -    Număr salariați (pe ramuri de activitate)

• •  industrie.......................................................50.603...............................................  55,2 %

• •  construcții......................................................5.683.....................................................6,2 %

• •  agricultură.....................................................5.057.....................................................5,5 %

• •  transporturi....................................................4.505.....................................................5,0 %

• •  circulația mărfurilor.......................................6.569.....................................................7,2 %

• •  învățământ, cultura, artă................................4.797.....................................................5,2 %

• •  ocrotirea sănătății..........................................3.982.....................................................4,3 %

• •  administrație.....................................................630.....................................................0,7 %

• •    alte ramuri.....................................................9.803 .....................................—.___________10,7.%

TOTAL........................................................91.629................................................. 100,0%

• -    Număr navetiști......................................................................................................................320

• -    Număr șomeri......................................................................................................................6.470

• -    Ramuri industriale dominante

• •    constructoare de mașini unelte

• •    constructoare de unelte

• •    confecții și textile

• •    alimentară

  • - Număr de locuințe.............................................................................................................70.284

  • - Număr de gospodării.........................................................................................................68.034

  • -  Arie locuibilă (mp)..................  2.482.471

  • - Număr clădiri................................................    20.767

  • -  Indice de locuibilitate (mp arie locuibilă/locuitor)...............................................................13,05

  • - Lungime străzi (km).......................................................................................................343,3km

  • -  Suprafață străzi (mp)...............................................................................................2.403.205mp

  • -    Lungime rețele apă (km)

  • •    existent............................  63.000

  • •    propus...................  80.000

  • - Lungime rețele canalizare

  • • canalizare menaj eră................................................................................................................

  • *  existent...................................................................................................................45.000

  • *  propus..................  25.00

  • •    canalizare pluvială.................................................................................................................

  • *  existent...................................................................................................................40.000

  • *  propus....................................................................................................................30.000

  • 2.2 ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

  9

  
  

• 2 .2.1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU, DESCRIEREA INTRAVILANULUI EXISTENT, LOCALITĂȚI COMPONENTE

Aradul face parte din seria marilor orașe din vestul țării. Este situat la 21° 19' longitudine estică de la Greenwich și 46° 11' latitudine nordică, pe malurile Mureșului.

Municipiul Arad este situat în Câmpia Mureșului, subdiviziunea Câmpul Aradului, situat în partea sudică a Câmpiei Mureșului.

Relieful are înfățișarea unei suprafețe ușor vălurite, cu neregulari tăți relativ dese, însă de mică amplitudine.

Teritoriul administrativ al Municipiului Arad are o suprafață de 26.148ha, iar intravilanul existent 3.983,27ha.

In conformitate cu Anexa 8.5. la H.C.M. 1105/1968 - Hotărâre pentru delimitarea administrativ-teritorială a municipiului, orașelor și comunelor din Județul Arad, Municipiul Arad cuprindea orașul Arad și comunele suburbane Fântânele, Livada, Șofronea, Vladimirescu, inclusiv satele componente ale comunelor suburbane.

In urma apariției Legii nr.69/1991 privind administrația publică locală, comunele suburbane au devenit comune autonome, coordonate de județ, nemafiind subordonate și tutelate de municipiu. în această situație, teritoriul, administrativ al municipiului s-a restrâns doar la extravilanul orașului Arad, municipiul fiind compus dintr-o singură localitate - orașul Arad.

2X2 EVOLUȚIA ISTORICĂ A POTENȚIALULUI ECONOMIC, SOCI AL-CULT URAL ETC.

Municipiul Arad, este cel mai mare și mai important centru economic și social-cultural din Județul Arad.

Din punct de vedere al unităților economice de pe raza Municipiului Arad, acestea sunt:

-    în platforme industriale -    izolate -    în trupuri izolate Situația unităților industriale, depozite și construcții, se prezintă astfel:
Platforme industriale	industrie	depozite	construcții	Total
	(ha)	(ha)	(ha)	(ha)
platforma industrială nord	169,89	26,35	8,46	204,70
platforma industrială nord-vest	48,28	6,95	3,00	58,23
platforma industrială vest	12,19	12,66	1,05	25,90
platforma industrială sud	26,35	4,35	-	30,70
platforma industrială est	-	11,36	27,33	38,69
în unități dispersate	27,90	39,12	0,20	67,22
TOTAL	284,61	100,79	40,04	425,44
Unități agricole existente în intravilanul municipiului:

S.C. SPORALFAR SRL                                0,16ha în platforma industrială sud

Oficiul de Reproducție și Selecție a Animalelor              2,80ha în platforma industrrială vest

Direcția Snitar-Veterinară                                   0,44ha în platforma industrială vest

• S .C. UNISEM S.A.________________________ 0,5 Oh a în platforma industrială nord_____

TOTAL 3,90ha

Pe lângă aceste unități agricole, mai sunt întreprinderi de prelucrare a produselor agricole care sunt cuprinse ca și suprafețe în platformele industriale:

• -    S.C. ARCONSERV S.A.

• -    S.C. ZAHĂRUL S.A.

• -    S.C. CARNE S.A.

• -    S.C. LAPTE S.A.

• -    R.A. ROMCEREAL

• -    S.C. FRJGORIFER S.A.

• -    S.C. ARLEFRUCT S.A.

• -    S.C. ARMOPAN S.A.

• -    S.C. INDAGRARA S.A.

• -    S.C. ARVINEX S.A.

• -    I.F. TUTUN S.A.

• -    S.C. VINALCOOL S.A.

• -    S.C. ARCOMB S.A.

• -    S.C. AGROSTAR S.A.

Unitățile agricole cele mai multe sunt în trupuri izolate. în intravilanul municipiului există puține unități agricole. Principalele unități agricole sunt:

Domeniul public:

• -    L.S.P.S.A.

• -    S.C.P.S. ZAHĂR ARAD

• -    C.I.O.S. ARAD

• -    I.S.C.P.Z.

• -    S.C.P.C.B. MUREȘ

• -    D.I.F.

• -    O.S.C.M.A.

• -    AGROSEM

• -    O.J.R.S.A.

• -    SEMTEST TIMIȘ

Domeniul privat particular

Domeniul privat al statului:

• -    S.C.A.C.S.

• -    I.P.I.L.F.

• -    R.A. ROMCEREAL

• -    Depozit de armăsari

• -    F.N.C.

• -    Fabrica de cânepă

Din punct de vedere al transporturilor situația se prezintă astfel:

• -    în platforme industriale                                                      167,84ha

• -    în unități agricole dispersate_____________________________________________________87,05ha

TOTAL                                                            254,8911a

La aceste suprafețe se mai adaugă 78,00ha ocupate de R.A.C.F. (linii C.F., gări, depou, triaj).

Din punct de vedere al dotărilor social-culturale, acestea sunt amplasate majoritatea în zona centrală și în centrele de cartier.

• -    Turism                                       1.267 locuri de cazare în hoteluri.

• -    Suprafețe comerciale                       14,97ha

• -    Piețe agroalimentare, obor, hoby, baza 6,60ha Populația:

- existent:

• •  1990...................................  204.405 locuitori

• •  1991..........................................................  197.861 locuitori

• •  1992.............................................................................................................190.114 locuitori

• •  1°93.....................................................................................  188.880 locuitori

• —    pe grupe de vârstă:

• •  0 - 4 ani.........................................................................................................12.325 locuitori

• •  5 - 9 ani.........................................................................................................11.948 locuitori

• •  10-14 ani.........................................................................  14.132 locuitori

• •  15-19 ani..........................................................................  15.713 locuitori

• •  20-24 ani...........................................................  17,201 locuitori

• •  25 - 29 ani......................................................................................................11.192 locuitori

• •  30-34 ani......................................................................................................14.831 locuitori

• •  35-40 ani......................................................................................................18.073 locuitori

• •  40-44 ani......................................................................................................15.140 locuitori

• •  45-49 ani........................................................................................................9.955 locuitori

• •  50 - 54 ani...............................  11.134 locuitori

• •  55 -59 ani........................................................................................................9.896 locuitori

• •  60-64 ani........................................................................................................9.424 locuitori

• •  65-69 ani...................................................    7.703 locuitori

• •  70-79 ani...............................................................................................  3.392 locuitori

• •  80-84 ani........................................................................................................2.393 locuitori

• •    peste 85 ani......................................................................................................1.171 locuitori

• •    nedeclarat..............................................................................................................9 locuitori

• -  spor natural

• - spor migrator.....................................................................................................................+1.269

• -  spor total

• —  Populația la 1.000 locuitori:

• •  spor natural

• •  spor migrator.........

• •  spor total

• — Populația aptă de muncă..................................................................................................123.135

• -  Populația activă.................................................................................................................88.622

• - Locuri de muncă:

1989__1991

• •  sector primar                                                4.064                 5.057

• •  sector secundar                                             76.328                60.791

• •  sector terțiar__29.0.61__________________25.781

TOTAL                                          109.453             91.629

• 2.2.3 ORGANIZAREA ZONELOR FUNCȚIONALE, FOND LOCUIBIL, OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC:

• 2.2.3.1    ZONIFICARE

• -    Zona centrală și alte funcțiuni de interes public.............................................................. 187,70ha

• -    Zona de locuințe și funcțiuni complementare................................  2.298,57ha

• -    Zona unități economice..................................................................................................532,02ha

• -    Zonă de parcuri, recreere și sport...........................................  .............................61,24ha

• —    Zonă de gospodărie comunală........................................................................................ 136,27ha

• -    Zone cu destinație specială.............................................................................................574,77ha

• -    Alte zone..............................  ........................  194,38ha

TOTAL ...........................................................................................................................3.983,27ha

• —    Fond locuibil:

• -    Populația din gospodării.....................................................................................185.093 locuitori

• —    Suprafața locuibilă...................................................................................................2.482.471mp

• —    Număr locuințe......................    70.284

  mp.locuibil/pers.	nr.locuinte		nr.persoană
  	nr.	%	ur.	%
  <4	672	0,9	3.448	1,9
  4-6	2.609	3,7	11.214	6,0
  6-8	4.974	7,1	20.250	10,9
  8-10	8.047	H,5	28.958	15,6
  10-12	12.887	18,3	34.131	18,5
  12-14	7.685	10,9	22.306	12,1
  14-16	8.743	12,5	19.554	10,6
  peste 18	18.824	26,8	32.085	17,3
  TOTAL	70.284	100,0	185.093	100,0

• -    Număr locuințe..................................................................................................................70.284

din care:

• •  permanente..................................................................................................................69.786

• •  sezoniere..........

• •  de necesitate...........

• —    Indici de locuire:

• •  Suprafață locuibilă/persoană.....................................................................................13,O5mp

• •  mp.suprafață locuibilă/locuință........................................................................ 35,32mp

• •  nr.persoane/locuință

• •  nr.persoane/cameră

• •  DT.locuiuțe/gospodărie

• •  nr.mediu de persoane/gospodărie

• •  suprafața locuibilă/cameră....................................................................................

• •  nr.camere/locuință

• 2.2.3.2 OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC:

• 2.2.3.2.1    învățământ:

• - grădinițe.........................................................................................................5.180 locuri

• - Școli..............................................................................................................16.670 locuri

• ~ licee..............................................................................................................10.420 locuri

• 2.2.3.2.2    învățământ superior:

• -    Universitatea “Vasile Goldiș”..................................................................... 2.676 studenți

• -    Universitatea “Aurel Vlaicu”......................................................................... 633 studenți

• 2.2.3.2.3    Sănătate:

• - Dispensare adulți:

• •    21 circumscripții sanitare

• •    13 dispensare

• -    Dispensare pediatrie:

• •    25 circumscripții sanitare

• •    15 dispensare

• -    Stație salvare

• —    Centru de recoltare și conservare sânge

• -    Cămin de bătrâni

• -  Spital staționar..........................................................................................................2.939 paturi

• -  Spital municipal și județean.......................................................................................2.328 paturi

• -  Spital matern................................................................................................................611 paturi

• -    Creșe.........................................................................................................................1.500 locuri

• - Leagăn copii +....................................................................................................  280 paturi

creșă...................................    396 locuri

• 2.2.3.2.4    Cultură:

• -  Casă de cultură.............................................................................................................231 locuri

• -  Casa de cultură a sindicatelor.......................................................................................950 locuri

• -    Palatul cultural + Filarmonică......................................................................................655 locuri

• -  Teatrul de Stat..............................................................................................................750 locuri

• —  Teatrul de Marionete...............................................      186 locuri

• -  Cinematografe...........................................................................................................2.402 locuri

• 2.2.3.2.5    Dotări de cult:

• -  Biserici ortodoxe..........................................................(nr.) ...........13..............................3,00ha

• -  Biserici catolice............................................................(nr.).............7..............................l,44ha

• -  Biserici reformate.........................................................(nr.).............2..............................0,20ha

• - Comunitate evreiască...................................................(nr.).............2..............................0,20ha

• -  Cultul sârbesc...............................................................(nr.).............2..............................0,4 8b a

• -  Biserici baptiste............................................................(nr.)...........13..............................2,06ba

• -  Biserici penticostale.....................................................(nr.).............9..............................l,09ha

• 2.2.4 ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI:

Circulația în Municipiul Arad este dezvoltată pe o tramă stradală ce are în componență străzi de categoria II, III, IV, bulevarde de categoria I, intersecții la nivel, pasaje peste calea ferată, pod peste Mureș etc.

Transportul în comun este alcătuit dintr-o rețea de tramvaie ce asigură legături spre diferite puncte periferice ale municipiului.

Legătura în Municipiul Arad cu diferitele colțuri ale județului sau țării se realizează fie folosind calea ferată, fie cursele auto programate de Autogara.

Deși râul Mureș traversează municipiul, nu este dezvoltată o circulație navală, râul nefiind navigabil.

In Municipiul Arad există un aeroport internațional care asigură legătura rapidă cu capitala țării. 2.23 ECHIPAREA EDILITARĂ:

• 2.2.5.1    ALIMENTARE CU APĂ

• —    Sistem de alimentare cu apă centralizat:

• —    Sursa de apă - 124 puțuri de apă (Arad - Chișineu Criș, Vladimirescu și Municipiu).

• -    Stații tratare:

• •    Uzina I

• •    Uzina II

• — Stații de pompare și rezervoare:

• • Uzina veche

• •    Uzina nouă

• •    Uzina Sere

• -    Rețeaua de alimentare cu apă:

• •    inelară la nivelul arterelor - ramificându-se la nivelul conductelor de serviciu

• •    lungime 63,00km

• •    există magistrale de apă industrială care deservesc C.E.T.-ul Arad și platformele industriale 2.Z5.2 CANALIZARE:

• -    realizată separativ și porțiuni de canalizare unitară

• -    canalizarea menajeră:

• -    sistem vechi tip Schonne

• -    sistem gravitațional - cu stații de pompare

• -    lungime canalizare menajeră 45km

• —    canalizare pluvială:

• -    emisari existenți - râul Mureș, canalul Mureșel, canalul Țiganca, canalul Ier și canalul Sânleani

• -    lungime canalizare pluvială 40,00km.

• -    stația de epurare - în platforma industrială vest:

• -    epurare mecanică

• —    epurare biologică

• 2.2.53 ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ:

• -    aproape în totalitate dependentă de sistemul energetic național

• -    există 2 centrale electrice:

• •    centrală veche C.E.T.

• •    centrală nouă C.E.T.

• 2.2.5.3.1    Stații de transformare de înaltă tensiune:

• -    TEBA.............................................................................................................110kv/20kv

• -    BUJAC...........................................................................................................110kv/20kv

• -    GAI............................................................................................................... 110kv/20kv

• -    POLTURA.....................................................................................................110kv/20kv

• -    ASTRA............................    110kv/20kv

• -    PĂDURIECE.................................................................................................110kv/20kv

• -    MUREȘEL........................................................................  110kv/20kv

• -    C.E.T.......................................................................................................................HOkv

• 2.2.5.3.2    Lungime linie electrică înaltă tensiune:

• -    aeriană - în municipiu.....................................................................  107,56km

• -    subterane - în municipiu........................................................................................5,88km

• 2.2.5.3.3    Linie medie tensiune:

• -    aeriene Un = 20kv...............................................................................................258,3km

• -    subterane Un = 20kv............................................................................................112,0km

• 2.2.5.3.4    Linie joasă tensiune:

• -    aeriene Un = Ikv.................................................................................................344,3km

• -    subterane Un = Ikv..............................................................................................685,1 km

• 2.2.5.3.5    Posturi de transformare:

• - aeriene...........................................  199buc.

• ~ la sol.........................  3buc.

• - cabină zid.............................................................................................................508buc.

• 2.2.5.4 TELEFONIE.......................................................................................................................

• — 4 centrale telefonice (Micălaca, Centru, Aurel Vlaicu)

• 2.2.5.5    POȘTĂ

• - 11 oficii poștale

• 2.2.5.6    ALIMENTARE CU CĂLDURĂ:

• — sistem centralizat de alimentare cu energie termică

• - există două C.E.T.-uri:

• •    C.E.T. 1 pe hidrocarburi

• •    C.E.T.2 pe lignit

• — lungime magistrale...............................  20,5km

• - puncte termice.........................................................................................................104 din care:

• •    44 pentru consumatori urbani

• •    55 pentru consumatori industriali

• •    1 pentru Sere

• 2.2.5.7 ALD4ENTARE CU GAZE NATURALE:

• - 2 stații de predare

• •    în Subce+ate

• •    ieșirea spre Nădlac

• -    lungime 'ețele de distribuție presiune medie................................  .....30,500km

• -    lungime rețele de distribuție presiune med e.................................................................31,012km

• 2.2.5.8 GOSPODĂRIE COMUNALĂ:

• —    rampă de gunoi (în nord - drumul spre Iratoș) insuficientă

• —    depozitare necontrolată

• -    cimitire:

• •  Concilii d Local Municipal...................................................................................  42,66ha

• •  Comunitatea Mozaică................................................................................................10,62ha

• •  Parohii Ortodoxe................    10,34ha

• •  Parohii Rom ano-Catolice.............................................................................................7,34ha

IOT AL...........................................................................................................................70,96ha

• 2.2.5.9 PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI:

• — Surse de poluare - a apelor - activităților industriale (prin e iimirări de azotați, fosfați, cloruri, resturi de origine animală și vegetală, substanțe organice, coloranți, detergenți etc.).

• - Surse de poluare a aerului - unități industriale;

• •    poluanți primari

• •    poluanți secundari

• -    Surse de poluare a solului:

• •    rampele de gunc’

• •    Combinatul Chimic

• •    agricultura intensivă

• — Lucrări de protecția med'ului existente:

• • stații de epurare:

• *    în platforma industrială vest

• *    în platforma industriei alimentare

• •    stații de preepurare

• *    la unitățile cu galvar’zări ale industriei textile și alimentare

• •    instalații de reținere a i npuriștilor din gazele evacuate în aer

* filtre electrice la C.E.T. pe îgnit.

• •    depozite organizate de deșeuri solide - batale, halde de zgură ș: cenușă.

• 2 .3 PRINCIPALELE DISFUNCTIONALITĂTI

• 2 .X1 SITUAREA TRUPURILOR INTRAVILANULUI, ÎN RAPORT CU TERITORIUL ADMINISTRATIV AL LOCALITĂȚII SI AL TERITORIILOR ADMINISTRATIVE VECINE.

„ Trupurile izolate sunt răspândite pe toată suprafața teritoriului administrativ al Municipiului Arad, prezent nu s-a făcut o inventariere a tuturor acestor trupuri izolate din punct de vedere a suprafeței și a proprietarilor.

1X2 DISFUNCTIONALITĂTI ÎN REȚEAUA DE CIRCULAȚIE DIN LOCALITATE:

• -    circulația rutieră se intersectează cu cea feroviară - treceri la nivel;

• —    circulația în diferite cartiere se face de obicei printr-o singură arteră - artera de penetrație de obicei;

• -    importante puncte obligatorii (aglomerate): Piața Podgoria, Piața UT A, Piața Spitalului, podul Trai an;

• -    parcaje insuficiente raportate la numărul de mașini;

• -    circulația feroviară - liniile de garare împânzesc orașul; linia C.F. Timișoara - Arad - un pericol pentru locuitorii cartierului Micălaca și o sursă de poluare fonică;

• -    circulația aeriană - conul de aterizare este deasupra localității, fiind totodată și sursă de poluare fonică.

• 2.3.3    DISFUNCTIONALITĂȚI ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI MEDIULUI:

• -    Poluarea industrială a apelor subterane, un pericol pentru puțurile de captare a apei.

• -    Poluare urbană și agricolă.

• —    Poluare produsă de pesticide.

• -    Poluare produsă de îngrășăminte chimice.

• -    Surse de poluare apă - activități industriale.

• -    Surse de poluare aer - poluanți în atmosferă - lipsă filtre.

• -    Surse de poluare sol

• •    Rampe de gunoi neautorizate

• •    Combinatul Chimic

• •    Agricultură intensivă

• 2.3.4    DISFUNCTIONALITĂȚI ÎN RELAȚIA DINTRE ZONELE FUNCȚIONALE:

• -    întrepătrunderea zonei de locuit cu zone industriale;

• -    zone de depozitare în zona centrală - circulația de aprovizionare se intersectează cu circulația pietonală din zona de locuit;

• -    zone verzi insuficiente, există cartiere care nu au spații verzi;

• -    lipsă garaje.

• 2.33    DISFUNCTIONALITĂȚI ÎN DOMENIUL LOCUIRII:

• -    suprafață locuibilă I3,05mp/locuitor;

• -    există locuințe cu sub 4 mp/locuitor;

• -    trebuie asigurat 16mp. A.loc./locuitor;

• -    lipsă confort urban în unele cartiere.

• 23.6    DISFUNCTIONALITĂȚI ÎN DOMENIUL ECHIPĂRII EDILITARE:

• 2.3.6.1    ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

• — înaltă tensiune - capacitate insuficientă de transport

• •    sunt necesare culoare de protecție;

• •    sunt necesare devieri de linii - pentru viitorul cartier Micălaca;

• -    medie tensiune

• •    trasee deviate în zona Fabrica de zahăr, Aurel Vlaicu și zona Podgoria;

• •    capacitate redusă pentru viitorii 5 ani.

• -    joasă tensiune

• •    capacitate redusă pentru următorii 5 ani;

• •    construcții de noi drumuri - duc la lucrări subterane de iluminat public în municipiu.

• - există o foarte proastă iluminare a străzilor din lipsă de rețele și din exploatare necorespunzătoare.

• 2.3.6.2    TELEFONIE

• - centrale telefonice puține, depășite moral și limitate ca și capacitate de abonați telefonici;

• — distribuția în unele părți a zonei centrale prin canalizări telefonice vechi, dinainte de război.

• 2.3.6.3    POȘTĂ

• — lipsa unei clădiri administrative;

• - lipsă spații de tranzit internațional, spații garare și ateliere întreținere.

• 2.3.6.4    ALIMENTARE CU GAZE:

• —    este necesară extinderea rețelelor existente;

• -    înființare de noi S.R.M.S.-uri;

• -    redimensionarea și înlocuirea rețelelor existente.

• 2.4 NECESITĂȚI SI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI:

/tONSILIUL LOCAL MUNICIPAL ARAlh DIRECȚIA TEHNICĂ

-ANUNȚĂ-

în vederea avizării Planului Urbanistic General, plan care prevede dezvoltarea municipiului în viitorii ani; invităm cetățenii orașului pentru vizionare si observatii, la sediul SC

. „PROIECT” S.A. din Ărad, Bd.Decebal nr.2

Expunerea planșelor se va face în pcridada,9-ll ianuarie

1995, intre orele 8,00-17,00. . •

Explicatii de specialitate din partea proiectantului se pot primi intre orele 9-11 si 15-17.

’ DIRECTOR, Ing.Xxxxxxxxxx Xxxxxxxxx

Vineri, 10 februarie 1995 _;

J

DESPRE STRUCTURA URBANA

*

Locuitorii orașelor trăiesc intr-un cadru urban a "cărui I evoluție influențează existența lor permanent, în bine sau în râu. Ivfodul în rare este perceput orașul este esențial pentru formarea unor opinii corecte și la obiect, privind propunerile de transformare a orașului în viitor, propuneri care, în mod normal, trebuie să conducă spre o dezvoltare firească, anpo-nioasă a orașului, în folosul locuitorilor lui. Tocmai pentru a înțelese orașul și problemele dezvoltării lui firești, voi prezenta în continuare câteva noțiuni legale de structura urbană. -

Structura urbană, în ansamblul ei, se prezintă sub forma unui țesut. Celula lui de bază este PARCELA. Ea reprezintă un teren intravilan, precis delimitat. Parcela înseamnă și expresia concretă a proprietății, a cărei natură poate fi particulară său de stat Trebuie însă să precizăm că parcela, indiferent de forma de proprietate, particulară sau de stat, este un bun fundamental al orașului, care trebuie gospodărit cu răspundere. O grupare de'parcele, care ocupă o suprafață de teren delimitată, pe latun, de străzi, .se constituiejntrun „pateu’ sau mai nou denumită, sugestiv, „INSULĂ”. Mai multe insule, cu sisteme de parcelare asemănătoare, pot forma din punct de vedere administrativ, un CARTIER, iar suma cartierelor face ORAȘUL. Ceea ce leagă între ele insulele, formând cartierul, precum si cartierele între ele este REȚEAUA STRADALA, care reprezintă liantul structurii urbane. Rețeaua stradală, prin toate străzile ei, chiar si cele aparent neînsemnate, asigură accesul la parcele, deci buna funcționare a fiecărei celule a țesutului urban. Dacă comparăm organismul urban, care este orașul, cu un organism viu, atunci rețeaua stradală seamănă izbitor cu sistemul vascular format ’din "artere, vene, dar și capilare, care asigură viața celulei, țesuturilor si, implicit, a’ întregului organism. De aici, concluzia că și acele părți ale rețelelor stradale care au străzi înguste, asemeni capilarelor, prezintă importanță pentru oraș, pentru buna lut funcționare. Cercetările recente demonstrează că acolo unde s-a încercat înlocuirea unor rețele de străzi înguste care funcționau într-un sistem, cu un bulevard i larg de circulație, s-a ajuns la realizarea unui număr mult mai mic de fluxuri de circulație decât cel care exista înainte. Să mai înțelegem că bulevardele de circulație, tăiate brutal peste rețelele vechi de străzi, distrug insule, desființând parcele, cu tot ceea ce există construit pe ele. Ceea ce rezultă prin demolări nu reprezintă modernizarea circulației, ci o traumă pentru oraș, o separare brutală a unui țesut urban în două părți, între care dispar legăturile, însoțită <!e nesocotirea struc- ; turii urbane. Astfel de abordări sunt străine urbanismului practicat în țările occidentale, unde rețele stradale vechi sunt j păstrate cu grijă, iar circulația auto este organizată, și pe cât posibil, îndepărtată din zonele istorice ale orașelor. Acolo dezvoltarea orașului pleacă de la- posibilitățile specifice pe care le oferă fiecare parcelă în parte. în funcție dc regulamentele de construcție ale zonei sau ale străzii. Importanta : parcelei pentru structura orașului este demonstrată de ' nenumăratele studii de specialitate realizate în țările puternic | urbanizate. Un exemplu relevant este cartea .iMorphologie urbainc ci parcellaire', care reunește studii esențiale de mor- ; foiogie urbană, apărută în Franța, în 1988. Școala noastră de arhitectură și urbanism, înainte de 1989, din motive lesne de înțeles, nu â tratat aceste probleme. După .1989 studiul morfologici urbane, bazat pe parcelă și sisteme de parcelare, ca expresie fundamentală a orașului, este obiect de studiu obligatoriu și în școlile noastre de arhitectură și urbanism. Rămâne însă de văzut dacă schimbarea dc mentalitate s-a produs de fapt în rândul practicienilor urbanismului. Există o diferență uriașa între practica de străpungere a unor bulevarde de circulație,’specifică „epocii apuse", bazată pe distrugeri făcute conștient si practicile evolutive contemporane, care asigură priritr-o dezvoltare firească, armonioasă și durabilă, prosperitatea orașelor si a locuitorilor.

’ arh. Xxxx Xxxxxx

Aradul a fost întotdeauna un oraș frumos. Un oraș care pe bună dreptate a fost supranumit .Mica Vienă' și pe care oricine, revăzându-1, nu l-ar putea -confunda deoarece este unic. îi păstrează astfel, clădirile sobre, occidentale, elegante chiar, dintre care multe au câte o .soră* aproape geamănă la Vîena...

Ceea ce-i dezavantajează însă, nu sunt aceste clădiri, ci cartierele sale, construite neinspiraL într-o perioadă în care a trebuit să se construiască mult și repede, fără să se țină seama prea mult de aspect și confort. Au luat astfel naștere sute de blocuri, mai mari sau mai mici, sute de apartamente, mai strâmte sau mai largi, care au înghesuit populația în spații înguste și inconfortabile. Fe atunci, politica era de această natură... Dar asta a fost cândval De acum, am dori și noi, ca peste tot în lume, să scăpăm de apartamente, să avem o casă a noastră, care să ne ofere sa- i tisfacția pe care un apartament nu ne-o poate oferi niciodată, E greu, e ușor de realizat un astfel de vis?-ne-am întrebat. După părerea domnului arhitect Xxxxxxxx Xxxxxxxx. directorul Institutului de Proiectări Arad, nu va trebui să mai treacă mult timp până la realizarea sa, mârturisindu-ne că la ora actuală se află în faza de proiect o inițiativă în acest sens. Este vorba de construirea unor vile spațioase pentru arădeni, confortabile și dotate cu tot ceea ce omul care trăiește intr-un bloc nu ar putea avea vreodată. Aceste vile se vor construi pe terenuri ce aparțin Primăriei, în zona cartierului Micălaca (pe actualele pășuni) și a localității Livada. Cine va putea coiistrui o astfel de vilă? Am aflat că nu vor avea acces la ele doar persoanele cu mulți bani, ci și acelea cu venituri medii, prețui lor nefiind foarte ridicaL

Actualmente, se caută fonduri pentru demararea lucrărilor, urmârindu-se obținerea unor credite pe termen lung, rambursabile în timp. Astfel, persoanele care vor locui în casele respective, vor avea posibilitatea să ie plătească intr-o perioadă mai îndelungată de timp sau chiar să transfere datoria urmașilor lor. în : străinătate se întâlnesc fecvent astfel de situații.

Așadar, avem șanse serioase de a ne occidenta-liza, de a avea o casă a noastră, de a scăpa de apartamente. După ce am aflat și despre numărul mare i de arhitecți laientați de care ■ dispune Aradul, despre dorința lor de a-și aduce aportul ia rezolvarea problemelor urbanistice, am început să i sperăm. Speranță care, ar fi păcat să nu se transforme în ■ realitate, mai ales că tu-l crurile par să meargă, până i acum, foarte bine!           '

Xxxxxxx Xxxxxx ■

Aradul este situat în vestul tării pc malul Mureșului, în mănoasa câmpie arădeană intens locuită dio vremea dacilor si romanilor.

?' Mutrad era un Important izvor de hrtffll'ta WW lui itrfăaiiteasă, cu multe insufe si urate secundare, oftica un cadru, cif reale posibilități de apSare. Dar Mu-' reșUl- triai ales reprezintă' o principală

-reirmui' ...jiisfsbrmi^pe era ten-'' labil-pe Vremea romanilor."Se Mie că la Apulum. care era cunoscută că deținea cea mai largă și mat diversă producție de marfa din Dacia, transportul pe Mureș cu bărcile și plutele țra susținui de „col-legium naulantm". în conlinuare si pe parcursul întregului ev mediu, Mureșul a fost folosit drept cale de transport fiind principalul drum al sării către Balcani si Europa "Centrală. Mai târziu, în 1729, austriecii organizează caravane de transporturi pe Mureș și mai departe pe Dunăre¹. După regularizarea cursului Mureșului făcută de austrieci în a doua jumătate a sec.al XVlII-lea, importanta lui navigabilă devine și mai mare, „fiarta râurilor navigabile cu jtlule și vapoare din Europa Centrală , întocmită de locotenentul lelussing Onnar, care se găsește la,Arhivele Statului Arad (colecția de'hărți și planuri, pachetul II, poziția 54) prezintă Mureșul astfel: partea nenavigabilh.de la’izvoare pană la Rcmelea; între Remctea și Târgul Mureș navigabil pentru plute; între Târgul Mureș și Săvârsin cu vapoare de râu (Flussch’iiTe) pc rau în jos; intre Săvârșiți și Arad cu vapoare de râu în aval’și amonte; iar de la Arad cu vapoare cu abur (Dampfschifle). Astfel, Aradul era conectat ia o importantă cale comercială și cu siguranță că dezvoltarea lui a depins în mare măsură dc acest lucru.

Dar nu numai Mureșul a fost un fac-către Arad ca punct de trecere a Mureșului este ilustrată de multe hărti de la începutul sec.al XVHI-lea (dc exemplu harta reprodusă de S.Marki, Aradvar-megye es Arad Xxxxxx Xxxxxxx Vatos

• • Toitenețe, Arad vol.II.p-.370). Relativa siabilitale a aJbio.i Mureșului în porțiunea cuprinsă mire ncmăjcle cartiere Micalaca și PâmcttvH îrr comparație cu

• ¹             ’diu itval ș'cw^bnte a duîetjriM,

; ©t)Stehw Jin^wftduțțwi.'t perrpițhep*' de trecere 'a Mureșului dm fâmpte'la Atad; O hartă aparținând Arhivelor .Statului Arad, pachetifi II, poziția 14.7, se r,eferă ta itinerariul poștalioânelor în Ungaria, Galiția, Maltren, Austria (...) Valahia si Moldova. Această hartă întocmită de Muller F. și editată la Vicna în 1788 scoale in evidență faptul că Aradul era o localiiate însemnata, fiind singurul punct de trecere a Mureștilni în câmpie. Stația de poștalion dc lâ Arad era de mare însemnătate, similară ca importanlă stațiilor de la Timișoara, Sibiu sau 'Craiova. având rang superior celei de la Oradea, Cluj, Bistrița sau Brașov.

In mod obișnuit, dezvoltarea unui oraș estre strâns'legală dc istoria fortificațiilor lui. Pentru Arad, această teorie nu este valabilă, el fiind în situația de excepție a exemplelor dc orașe transilvane date de profesorul Curinschi ca tip dc oraș situat in afara fortificațiilor. Fortificațiile simple de pământ și lemn, cunoscute în sec. al, XVlI-lea cu numele de „Palanca Arad”, erau întrecute de cele ale localităților învecinate până Iu construirea celătii noi sistem Vauban, în 1783.

Ceea cc a determinat evoluția orașului Arad și tnmunerca lui ca oraș iin-portant în Vestul țării este viața economică. Aradul ea orice oraș european a crescut într-o lume nirală, organizată în prealabil si nu în vid ca orașele Lumii Noi. Aradul și-a asigurat destinul prin drumurile, piețele, atelierele' lui. prin banii pe care i’a acumulai. Piețele au asigurai aprovizionarea prin țăranii care veneau eu excedentul lor zilnic de produse. Aradul s-a desprins de mediul turul care l-a generat, tar din acea, clipă a privii.dincolo de promiul orizont.

Rădăcinile rurale ale Aradului din timpuri imemoriale transpar începând cu r evul mediu și «simt astăzi. Gir fbrKi-; tpen'.amplu. cipwwristic w-_; ■ lîiitalelof'vestice âlc țârii, hi evul mediu, este legat de roitea satelor însoțită de folosirea aceluiași nume cu mici'modificări, pentru a desemn^ riiai multe localități. Satul GLISEAZĂ către noi vetre. Fenomenul roirii este legat si de cel al dispariției unor localități fiind explicabil pentru zona expusă de câmpia aliată in calea atâtor năvăliri, începând cu cea a tătarilor din 1241.

Nu întâmplător vechiul Arad avea alt nume, cel de OROD. Toate documentele anterioare lui 1329 - anul atestării Oroduhii ca oraș {Civitas Orodicn-sis) - mctgănd ulterior până in secolul al XVI-lea vorbesc doar de Orod. Abia în secolul al XVI-lea apar în documente ambele denumiri. Vechea istoriografie maghiară susținu existenta a două localități, Orod și Arad. Aradul ca localiitite distinctă s-’a dezvoltat începând cu perioada stăpânirii lumești. I larta întocmită de renumitul inginer arhilccl Xxxxxxx Xxxxxxx Viscontt la 1699, prezentând și ținuturile arădene, indică pe Mureș m dreptul a cinei col ine, existente și astăzi in comuna Vltidimircscu (7 kn^est dc oraș) a localității, „Vccitia Aradt" (Oio-dul), iar la trecerea diurnului principal peste Mureș către Timișoara, a localității „Arad(" (Arad), pe lociil de azi al orașului actual. Reprezentările Orodului'și Aradului lăcuie de Visconii sunt comparabile atât ca semn cât si ca mod dc scriere cu indicarea făcută localităților de azi-sate, având rangul inferior reprezen-

sunt destul de rare, spre deosebire de orașe ca Timișoara, Or; Jca, ;Lipova, încti.

• • Stăpânirea thrccască începând cu .4553 .extinsă și «sqxa A ijJu a 'dps ■                      oon.ier: liu ȘLUi HpK-

  
  

  xă încă de pe . m. Este evi-nâiiilor orlo-

  660, renumi-lalcazâ că ia ale palâncii îiinc cu uco-

  
  

  Aradul avea biserică ortod vremea regelui Matei Cu dcnlă așadar existența n docsi ca'populație auibhio.

  Trecând prin Arad la tul călător Evlia Celcbi i porțile de nord și de sm existau așezări de case ci

  
  

cîitîit tiegoțuUli Cd viu: iiăi .■ Occident pe ruta Timișoara, Arad, ( .idea, Buda, Viena, In iimpul stăpânit otomane, la Arad existau 6jneoți or idocși, după cum demonstrează dr. Glicv die Ciuhanuu, ncrișuri de stuf sau scându j iar pe malul Mureșului - „dughene". la ■ ire se adunau anual'zeci de nul de oanu mit târg, timp de zece zik Târgul avea administram portanta lui pentru urina determinat Sublima Pini

Sfârșitul secolului al XVll-lea aduce etracerca turcilor și înaintarea Austriei. Pacea Jc la Karlowitz din 1699 stabilește granița mperiului Habsburgic cu cel otoman pe ^ureș. Aradul, devenind oraș de graniță, :unoustc o perioadă înfloritoare.

Onixul a fost înzestrat cu dreptul dc a jrganiza târguri mari, ținute regula! decalc Ici ori pe an, începând dra 1702. Ele se țineau in zilele dc sărbători ortodoxe. dună calendarul vechi la Sfinții Petru și Pavcl și la Sf.Dimilric, practică rămasă în ființă și în anii 40 m sec.XX. Târgurile de Arad lăceau parte din scria târgurilor din ținuturile arâdene. Ițind cele mai importante prin bogăția și varietatea ofertei. La Arad se țineau târgurile în lunile:

Aradului oarecum pcrilciică în comiat. aria de răspândire a produselor comercia rzaic pe piețele orașului era marc datorită i OMER-C1ĂNȚH.OR AMBULANȚI, macedo-români și sârbi.

Târgurile de vite, din Arad, erau în strânsă legătură cu interesele românilor din oraș, acest htcni se vede din hotărârile congregației vomita tense de la 1750 repetată și în 1787 prin care comunitatea românească din oraș încasa veniturile de piață ale târgurilor arâdene dc vite.

Așa cum arată planul reconstrucției cetății între 1699 - 1701, întocmii dc prințul Eugen dc Savoia, orașul era Format din două insule; „Klcine Insul Ărath” și „Grosse Ihmi! Aratii”. Pe cele două insule regimul dc construcție era diferit fiind determinat dc considciente militare sau comerciale.

„Klcine Insul Arath * era insula Fortificată a cetății, apărând pe planul Aradului din 1752 întocmit de cartograful militar anonim cu numele dc „Klcine Fortificat ion s Insul ’. Ea era situată în zona actualului Cartier Drăgășani între Mureș și un braț ai lui a dispărut, numit Mureșul Mic. Pe această insulă dominau în construcții considerentele militare Ctirc, în paralei cu rcconsiructia si completarea cetății, au dus la:

9- Apariția unui nou cartier. CARTIERUL SÂRBESC prin colonîzmea grănicerilor sârbi la începutul scc.ai XVHI-lca pentru apărarea Mureșului Mie și a Rciiradei. Cantcnd exista îmr-o fază incipientă in 17(11. pe planul lui Xxxxxxx Xxxxxx cu numele ’. '?Ț^,as Ehokoliana . după numele căpeteniei sârbilor. Cartierul era extins în 1753, având numele „Dic Raitzch Stadt", fiind nou în raport cu zona de la nord dc Mureșul Mic a actualei piețe Avram lancu. notată cu numele „Alt Arini! pe pianul Sulxy.

21 Impunerea unui SPAȚIU NECON-STRl IT DE SIGURANȚĂ între cetate și noul cârtim al coloniștilor sârbi. Spațiul dc siguranță apare in toate planurile din 1752, 1753. 1755.

3Ț FOLOSIREA LEMNULUI la casele din afara cetății este dovedită de numeroasele incendii a c Cartierului Sârbesc la începutul sec. al XX JI-lca. Folosirea obligatorie a lemnului la construcțiile apropiate cetăților linca dc strategia militară întâlnită și la alte cetăți dc „margine”, ca Oradea sau Caransebeșul. Sigur că această interdicție nu era extinsă asupra

bisericii sau a casei căpeteniei care au fost amplasate in zona cea mai îndepărtată de

Interdicțiile au funcționa! până la demolarea cetății vechi. începută în 1766.

Spațiul neconstrun. de siguranță, a Fost Folosit, desigur ea spațiu de târg, dar el. datorită restricțiilor militare, nu putea genera spațiul urban ai pieței, mărginii de construcții importante. A generat probabil dughcnclc dc lemn ale negustorilor sârbi. Abia dincolo dc Mureșul Mie. în afara fortificațiilor. pe locul Pielei Xxxxx Xxxxx. târgurile au potul genera spațiul urban al pieței, fiindcă aici nu erau restricții militare.

. . Regimul de construcții era altul pentru „Grosse insul Arath care apare mai clar in Planul Aradului întocmii de generalul Xxxxxxx Xxxxxx eu prilejul atacului cururilor. când, la 27 iulie 1707, orașul este incendiat. Porțiunea din insula marc, teritoriul centrului dc azi. era delimitată la sud dc Mureșul Mic, la est di Mureș, iar la nord-vest dc un alt braț secundat al Mureșului, dispărut, care traversa actualii bulevard al Revoluției prin zona nordică ; Pieței Primăriei. După cum se poate vedea pi schița lui Karolyi. acest braț avea o barbacan; cu un pod dublu la mirarea nordică in oraș Poziția bmbacanci și a podului se poate deter mina corelând traseul brațului dispărut ci amplasarea la intrarea in oraș a statui Sfântului Nepomuck în 1729, pe locul actuale primării, dc unde a Fost mutat în 1861, la con siluirea Primăriei dc azi. Pe brațul nordic ma exista la 1707 un alt pod numit „Pons poster fiind pozițional întrC două firișoare dc obsei vațic. Acesta era podul pe care au intrat curul în oraș, evitând intrarea principală apărată d barbacanâ. Planul prezintă la est carticrt „Tynkovcz Civitas” cu reprezentarea biseric ortodoxe Sfântul loan Botezătorul de pe loct tradiției ortodoxe respectat și dc episcopi sârb, care și-a fixat aici reședința între român preferându-l noului cartier sârbesc. Ace germani. în caic este treptat înglobat.

Zona cartierului coloniștilor germai „Civitas Germanica" apare în 1707 delimita la vest dc un șanț lorii ficat traversat dc Ir poduri. Traseul șanțului era cel al actual străzi a lipiseopici. Acest șanț nu mai apare । reprezentările orașului din 1752. 1753, 17: când devine traseu de stradă.

..Civitas Germanica" era treaversat dc dr mul principal cuprins intre poarta insulei in fortificate „Porta Ungaricn" și barbacana sil ală in zona nordică a actualei Piylc primăriei. Spațiu! diurnului principal, ca v comercial, axase așezarea rurală premerg luare, care era dc tipul satelor dezvoltate dr lungul drumului, dintre cele mai caracteristi celor trei țâri române. Probabil că dimens nile drumului principal au Fost determini anterior secolului al XVHI-lca dc spațiul net sar comerțului cu vite. Acest spațiu din porțile principale ale orașului a rămas în ci tmuare vadul comercial majora) așezăm, d I OUUL Oii. MAI BUN. care a Fost desti coloniștilor germani din „Civitas Germanici

îirh. Xxxx Xxxxx

Spaiiul tic la nordul fortificat iilor 3in lata „Pona Ungaricn', actuala Piață Xxxxx Xxxxx. era uncie ui târgurilor care se deslastimu in lungul drumului principat, deci ce! mai vechi nucleu orășenesc »l orașului. Dovadă este Planul lui Su!y din 1753 carc-l reprezintă drept cel urai amplu spațiu de piață ol orașului siiuăndu-l în Zona veche „Ah Arrad”,

Casele coloniști tor germani au începui să se ridice maime de 1707. când cartierul german apare cu numele de oraș pe planul Kamiyi. Primele care s-ao con-■itruîl In începui ui secolului al XVEII-lca pe lacurile Pielei Am mu Uncu. nucleul comercial .13 orașului, Se mai păstrează si .Ktân'CASG DE CĂRĂMIDĂ paiicr și etaj la numerele Hz 15 pe latura de vest a preiei. Casele emu învecinate cu primăria veche demolată în a doua jumălalt a secol ului al XlX-ka, Actuala Piața Avram tancu, construită la începutul sec. al XVlII-lca, era ceuirul comercial ți politic al orașului. Tia a fost permanent cvn-inifvuJitlm comercial al orașului, nu numai in sec. al XVtll-I^ dar și in secolul al XX-Iea până la sfârșitul perioadei interbelice. Accsi lucru este demonstrai de iiiwi*Hiîle vremii. Nu aceiași lucra a -a miămpk'fl însă cu ca din punc-■ tul de vedere dl interesului politie, deoarece' prin construirea. Primăriei actuale în a doua jumă-1atc a sec, XIX. centrul politic se deplasează în Piața de azi a , Prunărid. i_a începui, vadul com-: erecal major al Pieței Avram ■ tancu u determinat ca piața să fie J centrul de greutate al orașului. Acest lucru a dus h amplasarea - 'oprupusii peste centrul comercial a centrului politic. După un secol -m jumataie. dezvoltarea linimă a vadului comercial pe o lungime ■ Je 2 Inii a dus la deplasarea ccn-j irului de greutate al întregului ■ oraș și a impus deplasarea centru-j lut politic pe noul amplasament a! I pieței Primăriei de azi. In prezent, dezvoltarea Aradului a deplasat centrul de greutate a! orașului în capătul nordic al vechiului vad comercial devenit centru urbau, Asifel. Piața Podgoria este centrul de greutate care impune o nouă abordare urbanistică.

Centrul linear a! orașului de uzi cuprinde două tronsoane. La 1752 orașul avea complet realizai spațiul urban al primului tronson □lingând Piața de azi a Primăriei. Până Ja 17811 cel târziu 17X3, este realizat st doilea tronson, fiind 5«insă Piața Podgoria, după cum se poale constau din Conscripția de la 1783 unde apare axul actualului bulevard cu denumirea de „Hauptgassc” țSZnsda Principală]» vecină cu Calea Kadnei, tnter-^“"di Piato Podgoria.

In 1781, împăratul losif al ll*lțiț ordonase jmutarei tuturor cimitirelor în afara orașelor. La Arad se mută cimitirul'pe locul spre nord până la CPM» Ini Thokoty. C red că uiiruiLu.irck putem t. m.ind c.tsclc înșinnlc eu Irunimi iiteuMe, au ap;nui uhctinr fC'itiîut ave/ăm de lip rural. AvCnic pa’cvn «tropcu/ă casele cu dughuiic ale ncviKiuntur sâiht care dureau u ușc‘znre cât mai ■iprupi.iiâ de iadul cLiuicrciul al drumului princi|i;i|.

[Jupă cum se poaic vedea în planul Sulj. unde este inarcut CU precizie dramul principal de la Timișoara. Cartierul Sărbot era amp1as.it latctul fața de drum, avand uncrpu.s sptuiul de sicii-nnnă h| cclâiii.

Dcnsii.Hcu celor câtorva pâlcuri t-a ubimui în mod aralî* <r»l d.ilumâ rcHlnciiilor 3chilie de spațiul nccmi^buti, de numărul relativ inan; al negustorilor sârbi care-și dureau ditghencle câi ni.u apropiate de \adui cmr.ci icai. dar mai :de% datorii â excentrici tăi ii cartierului.

Zona .Alt Arrad” cțipruizând actuala Praiâ Avram laueu neavânJ reacții militare, dez-vohându-sc iiber și fiind amplu sal ii chî»r în lungul vadului cumcFcial nu necesită densități exagerate.

Nn suni de acord cu părerea că nucleul vechi orășenesc s-a formai sub „«.cutul ceiâlii” ți dupâ . cum ;mi dcnmnsinii CrCd di nuclc-«I vechi ai Aradului este Piața Avram luncii, care u generai prin glisarea succesiunii spui iilor Jt lârg întregul centru al urașuiui, axa lui de dezvoltare.

Cred că nu cei alea, ei vadul cumctcial a lth,i mmond devenirii uihiiiK* a Aradului.

Târgul de la Aradul Nou «»*-stihiiu ohiiiKt eiupă în cMmJcrca spali;i1â ii orașului Arad. Cu huit za 1 cu germ am în prima lujiCtUiic a Kccnhikii al XVIIl-lca peste satiri rotiiânc^C Scite ta. Aradul Nou apare in pUmtl din 1752. rund dezvoltai in lungul drumului principat de In Timișoara. Așezarea culunișlilur germani crtt u așezare indepen-demâ de oraș, de lachei â rurală. J-oru iadului cniiicreiai a tnuts-romuil în urban doar axul diuiAu-iui principal I)c-o pune și de albi a •.p-iiaiiui linear iurvit au apănil emisii Ltcțiile cele mal inu^i-mic.

c.î. deși și azi nutrea parte a XcMCi ușezJii i* țdcvenu cartier al Aiaduim) este rurală, cciiliul arc iKpeCl ui ban râmaS lu >Lidit)l St-coliihn XIX. Actualul centru al ArtjJuhn Nou seamănă izbitor cu¹ imaginea spațiului central al Aradului din sec. XIX. Putem spune că centrul Aradului Nou este relicva vie a Aradului de acum im secul.

De uilccus pcniru almosfcnt ; lâigurilur de odmiirarâ cmc dcschiJeiea lărgului de toamnă din Arad lâculâ de scrii land de pe melcagurik- ar.îdcne loan Slavici in lum.vnd „M ARA".           ।

’ ^Timp de câteva Mtpiâinâni. . dramurile de tară uxâc sunt pline de c/hc incârcaie. Cmc aduc bogățiile Jm șupie iirtutun. ea să ie desfășoare prin piețele și prin ulițele A radului și pe câmpia de din prefirai lui. unde s-aduuâ care eu poame du pe Crișuri și din valea Mmâșiduî, cu lemnărie din nmnut Abraduhri și cu bucale de pe câmpia nihiHia.sâ. «e-nșîrâ buioatcic cu vin din podeurie ori cu rachiu de pe Murâș si se ' inyrfmijdesc turme de 01 venite din Ardeal, ciurde de porci aduse de pe lunci, herghelii de cai ctes-euțt pe puicnelv mutuilor și cirezile de vile mânate d; jeiepari umblalî prin hune.

Ce mulțime de vament și ce unicsicci'intra de tipuri și de pnr» luri și de limbi! De puică aici e mijlocul pământului., unde se îniâlnc*c luate ncumuulu. Pe* n>cmic s-aprmd ini pi c^iuiul orașului tini de Tocuri, ki care stau de viHhâ ori iși petrec căutând aici români, colo unguri, mal depune ș\.ibi un sârbi, i.n primiu ace și i a slovaci, ba până chiar și buletin .

arh. EMILANGHEL

Spațiul dc la nordul fi» rit fi* cat ii lor din fala _wPoHu Ungaricn" acluald Piață Avram lancu, era nucleul târgurilor care se ; desfășurau în lungul drumul ui principal, deci cei mai vechi iiuclvv orășenesc al crasului. Dovadă csic Planul lui Suîy din 1753 earc-I reprezintă drept cel mai amplii spațiu dc piață ai orașului siluându-l în zona veche ^Ah Ar rad".

Casele ralonișdkir pcnrtsnt au începui să sc ridice înainte de I ÎIJ7. când cartierul german apare cu numele de oraș pe planul KarvIyL Primele care s-au con-siru>i In începutul secolului al XVIII-lea pe laturile Ticlui Avtam. lancu. nucleul comercial .il orașului. Se mai păstrează si .tsiăzi case de cărămidă par ier și etaj la numerele K» 15 pe latura de vest a piețeL Ca Suie erau invecmnlc cu primăria veche ’ demolată în a dau:» jumătate a secuiului al XlX-lca. Actuala Piață Avram lancu. consiruilâ la începutul sec. al XVII!-Ic», era cent hi I comercial și politic al orașului. F£a a fost permanent cen-irttl vadului comercial al orașului, nu numai in Sec. al XVUI-ltâ dar și in secolul al XX-ic<t până la sfârșitul perioadei interbelice. Acest lucru este demonstrat dc uitaginile vremii. Nu acckiși lucru întâmplat însă cu ea din punc-: ml dc vedere al intun-Tiului politic, deoarece' prin construirea Primăriei acioale în a doua jumă-late a sec. XIX, centrul politic sc dupl^'^nzâ în Piața uc azi u ' Primăriei. Iu» început, vadul corn-jcrcial maior al Pielei Avram > lăncii ;t determinai ca piața să fiu ! ucinrul de greutate al orașului.

■ suprupusâ peste centrul comercial j ccmrului politie. Pupii un secol jumările. dezvoltarea liniară a vadului comercial pe o lungime de 2 km a dus la deplasarea cm-■ irului de g re mate al întregului pielei Primând de azi. în prezent, dezvoltarea Aradului a deplasai centrul de greutate nl orașului in capătul nordic al vechiului vad comercial devenit centru urban. Astfel. Piața Podgoria este centrul de greutate cure impune o nouă abordare urbanistici.

Centrul linear al orașului de uzi cuprinde două tronsoane. La 1752 orașul avea complet realizai spațiu! Urban al primului tronson atingând Piața de azi a Primăriei. Până la !78L cel târziu 17K3. este realizat al doilea tronson, fiind ăl in să Piața Podgoria, după cum se pouic consista din Conscripția dc ta. 1783 unde apare axul actualului bulevard cu denumirea de „1 iauprgawLc” {Strada Principală) vecină Cu Calea Rad ne i, inicr secă» Jw fiind Fia» Podgoria.

in 1781. împăratul îosîf a H-lea ordonase mutarea tuturor cimitirelor io afara orașelor. La Arad sc mu li cimitirul pe locul

1h nord dc canalul Mureșcl Deci limita nordică a mușulur era canalul Murcșel caic irccc prin Piața Podgoria.

XVIII-lca. Aradul avea cristalizai spațiul urban central. Intervenții Ic ulterioare dc înlocuiie sau completare cu clădiri iHotiumcniale. spații ver/i, ponmm piclunalr l-;«i hnbugâțil până la imaginea dc azi care conferii spccil'ienaic inticgu-Kui oraș.

Zona carucRilui Drâgâșanî a cunoscut o stagnare până la icr-mimwvn demolări Iot eciâin vechi la 1774. când încetează inierd»cli* ile militare legm dc consirucțnk civile. Planul orașului publicai dc Sumocvi Gyuîa hi 1913. datai greșii 1752. dc fapt 1765. prezmiâ Aradul : 'difilca începerii demolărilor la cetatea veche cu podul drumului principal minat la CSI. Planul prezintă șt proiectul noii ccirttii Van ban „Nene Fes lung (prujcel)".

Până ia 1766. iiciuaiul spațiu a! cartierului Drăgâșani mi ocupă! dc cctaiea veche, rctirada. spațiul necunsrruiL dc siguranță, al cciații și cartierul sârbesc de lemn.

Zona considerată cea mai

Drăgășani centrată de Piața Veche era situată in spațiul decan sini îl de xigumniă după cum se vede in planul din 1753. Kîi iui apare nici m Conscripția din I78J.

Piața numită „Veche" nu exista in 1765. apărând abia in 1797 inir-uschiță a lui loan Sahx,' fund numită „Pumni vcnalium pîscrtnn" (piața de vânzare a peștelui).

sârbmc apar iii phmnl Jm 1 7»7 unde se vede că mickui de la caic

Irimiuu iitgiKU'. au apiîiut ulterior rc>iului a^Airu de tip rural.

nprupidiâ du iadul comercial al drumului piiticijKd.

Dupâ cum *u poate cuJca în precizie dremui principal de la Tim ișuam. < 'amorul Sârboc era amplasat ralciui fațâ de drum, avund interpus spațiul de siguranță al CCLiții.

Dcnritaicu celor câtorva pâlcuri s-a nblmut in mod artifi-spațiul iicci’nHiruii, dv mmiârul i ckiiti mare al negustori Iot sârbi carc-șt doreau dughcnclc cât tuai apropiate de iadul cuinei»Cai, tiuit ales duivrilă excentricității cartierului.

Zona „Alt Anad” cuprinzând amplasa! ă chiar in lungul vadului comercial nu necesită densități exagerate.

Nli sunt de acord Cu părerea format sub „scutul cetălii" șs după cum am demonstrai cred cu nucle-

Avram lancu. care a generat prin glisarea succes tun ii spat ii lor dc târg întregul tenuu al orașului, axa Im de dezvoltare.

Conici ciul a Iiki im nurul devenirii urbane a Aradului.

Târgul dt Ia Aradul Nun cun-stiuiic ultima etapă in extinderea inmâhiic a Mxuliikit al XVÎlHea peste sai ut nun ă ne *c Schela, Aradul Nuli apare in planul din denia de oraș, de !acim.> ruralu. Forța udului cnmcrciaî a irans-fuiuial in urban doar asul diuirtu-Im principal Lk'-u punt de al tu a xpacîdui linear lâryîi au apiinu altfel că. deși și azi nurca parte h

Aiaduhiij cxle rurală. ecnuul arc aspect ui ban l âmas la stadiul sc-cukihu XIX. Actualul ccuim al Arajtikti Nou scamânâ izbitor cu spune că centrul Aradului Nou este relicva vie a Aradului de acum un xcol.

Dc interes pcnlru aintosfeni descluJereu târgului dc loamnâ din Arad lăculă dc scriitorul de pe meleagurile aradene loan Slavici in mnunul ..MARA",

„Timp de câteva săptămâni, drumurile de țară tocile suni pline de eme încărcate, cate aduc bogățiile dm șapte ținuturi, ca să le desfășoare prin piețele și prin ulițele Aradului și pe câmpia de din ptciurol tui. unde s^adunâ care Cu poame dc pe Crișuri si din valea Murâșului. cu lemnărie dm munții Abrudului și cu bucate de pe câmpia mâiioasă. su-nșiră bwuaick cu vin din podgorie ori Cu rachiu dc pe Murâș șî sc îngrânijdcse (urme dc oi vcniic dm Ardeal, cuirde dc puici aduse de pe hmcL hcighclii de cai wes-coti pe poleitele munților și cirezile de vite mânate d- jelcpnri umblau' prin hune.

amcsiceai ură dc tipuri și de porturi și dc limbi! Dc pai că aici c mijlocul pământ ul ui. unde se întâlnesc ioaie ncuniuuk. Pe-nscrate s-aprind impiegimul orașului inii dc focuri, la care stau Je im bă ori își petrec căutând

extremitate;» calică {spre Upova) de pre-cum/nta cemurâ Care vg bec legătura .'na *uJ’Csi intre D.N.7 șt șoseaua spm Timișoara și de calea feraîi viitoare, arc va înlocui acuiaU cale ferată ce tra-versenză i-^iend Mxăhca

"OM RVEA ST^UN H'JNICIMt.

Dm marginea cartierului MicSlncit. intre Mureș și SâniGdaul Mic. limitată de noua linie Icrolâ. prin tnîroduccrcn iumidin in intravilan se Rirmcnâ o marc svmî \<rdc. Această zonă va fi a menaja li ca z;um de agicmciii Ca^c x a cuprinde mai srA* tililități social-Culturale st sportive.

cuusinnnii           ^tr-

ARADUL VA AVEA na^fJA AEROPORTURI?

_t fii ce privește zona afectată aeropor-- Uliu*. nu existai tot două propuneri. Primit picvedea doar 111 ixlcnti/urca aeroportului.

amenaprea unei noi piste orientate pe | direcții* nord-xud. motivaiA de necesitatea i cm avioanele să nu mai survolez? orașul. 1 pentrua Km u arm piluării Ionice In urma uliilor dm CUTIIi*ii s-a ales prima vari-i 1 dakuit» poate. si faptului că Pentru traseul Timițoara-hlftJlac. den* caindaîA se prevede doar construi ren unui Pud peste Mureș* în dreptul străzi!

Murii, TIR-urilc urmând sâ străbată același traseu - sh. Pădurii - Piața UTA. In laz-a b doua va fi construit un drum ocoh-lur cate să nu intre deloc in nmiritinm, să meargă de-a lungul căii Bodrugului, să ocolească aeroportul și să iasă în D.N.7. spre NȘdlsc, in zona Hipodromului Drumurile din municipiu mtuln ăi principiu asn cum sunt Tutuți. vor fi realizate doup inele de circulație, unul în ww cof-«mp și unul în zum* st racii Pădurii Mm teistă o propunere pcntnt dublarci Huk-vurduhiî Revoluției cu îneft un dmm pe Intșcul slrj jculw-str.Antonicii, cu posi-biltiiiica de legătură cu ArnJid Js<hi rcsic un oll pod țvsie Mureș ce va fi con\icv« în zopa Fabricii de zahăr (edu vechck

Aciuata calc ferată Ce trj'cr<caz/ Micul.ica va fi deviată (după iraversarc Analului Nouj în exmuilan pe !.« m noului cartier din Micâkioi, fucetid hx:»’ iurj cu aciuat?. calc le rată spic Deia l'i rambleu! căit fertile Ce va u dezactiva:’ Va lî amenajaiâ o sosea care să f.ică lega nto intre podul Timișoarei și liuducm' MicSIadx Se mai inienfioncn/j ciin^iit' între Curiki. pe la CET. cxiiCrtiriaii

Kmi. spre Timișoara, pentru devierea Inficului de mărfuri, rc^izându-sc astfel descoruze sfii marca Gării Arad.

IN L3C DE C8KCLUZ3

Pe ni.trginen planului urlu tu mic gv-nciul. din care v-mn prezentat. spciaiu nui. aspectele cârc vă midrc$v^7â in mod deosebii, s-ar putea spune multe, Desiiitii el cuprinde șî alte elemente faw. fimJ dr spcciaiilaie, nu credem câ acelea suni dr micrțx general. Asupra acexioM s-:m P^nv ntinlat însă specialiștii din dilciiic domenii, care au colaborat la inaxautrea P.U.G. Penini că la acest proiect au lucrai 30 de specialiști, in afarz lor. la iniocmircR acestuia și-au adus conitibui»» (HiuieriHlizăiR prin studii de speciali ide j. firol'esioniști din cadrul l.P.T.A N.A bucurești. Ministerul Agricullurii. OCOTĂ. Ministerul Mediului, ptiu

Direcția de Sististicâ. Rene! cic.

Când se vor finaliionic wceslc propuneri cuprins? în plan - c greu dispus. Cine va finanța lucrarik* de mnovi-juri și construcții, la fet Totuși, având în vedere că hăim într-o cccmonik de piață și stăm! investește din ce in ce mai puțin pe ni nt. cetățeni, probabil noi toți, aiâi prin impozitele șî taxele pe cort le plătim căi și prin puterea financiară b fiecăruia, vont materializa accsie proiecte. Când? Nu știm. Planul este îniocmil pentru o perioadă de cinei ani. Acest lucru nu înseamnă câ in cinci ani lot ce aii cili: Inai sus va fi transpus in practică Oricum, a’-cra un plan după care șumev’ puțin cum se doreșie dczyolturca urbanistică a Aradului. Și asta cbinc. Mai ales că planul este, in concepția dhn «rhileci Cheorghe Scculici, coordoruHortil acestuia: „un plan fhrt corespunde necesităților locale ale acestui oraș țț tuturor solicitărilor de dezvoltare c funcțiunilor viitoare nlc Aradului. Cu ttul mal mu li cu cil în urma di ic u țilio 1 puriMie oiât I* CUM. cât șl la CJ.A^ ncrunla sa fermi nu a mal fost cantcs-tati de nimeni".

P»țiⁿi realizați de: VIRGtL Xxxxx

Xxxxx X Xxxx FOTO: Xxxxxx Xxxxx

INTERFERENȚE MORFOLOGICE URBANE ÎN CARTIERUL ARADUL NOU

-           *         >                                                                                  .                                       v' ■

Cartierul Aradul Nou era, în secolele al XVlII-lea si al XlX-lea .localitate distinctă, învecinată cu Aradul, fiind una dintre cele mai vechi așezări de coloniști germani din Banat. La Aradul Nou s-au stabilit germani înainte de cucerirea Banatului. într-un document se consemnează că în 1700, un anume Xxxxxxxx Xxxxxxx Xxxxxxxxxx a fost chemat de rude, din Germania, de unde a venit și și-a construit casa lîngă alți germani, deja stabiliți la Aradul Nou. După cucerirea BanatuluiQ718), la Aradul Nou crește considerbil numărul familiilor de coloniști, necesitând amplasarea caselor pe bază de planuri prestabilite. Harta din 1752, întocmită de un cartograf . militar anonim, prezintă Aradul și împrejurimile acelor vremuri. Aradul Nou, situat la sudul Mureșului, avea configurația cea mai ordonată. Alătun de pateurile ordonate, specifice așezărilor de coloniști germani din Banat, apar și pateuri neregulate, dispuse în lungul unor trasee curbe, ele reprezentând vechea așezare românească „Schela”, descrisă la 1660 de Evla Celebi. Aradul Nou păstrează si astăzi în țesutul urban interferențele dintre structurile vechiului sat românesc și planul prestabilit al așezării coloniștilor germani. Planul folosit la’Aradul Nou nu avea spațiu de piață, spre deosebire de planurile prestabilite realizate în a doua jumătate a secolului al XVIIl-lea în Banat. Spațiul urban al Străzii Principale la 1752 avea laturile, care-1 mărgineau, paralele, evoluând ulterior spre । forma actuală, cu un prospect lărgit, având valențe de piață. Lărgirea s-a făcut o dală cu construirea bisericii catolice și a casei parohiale. Cea din urmă a fost realizată la 1759, după planurile arhitectului Xxxxxx Xxxxxxx î Kuscnelbaur din Aradul Nou. Planurile întocmite de el depășesc proiectarea obiectului de arhitectura,- intrând în detalieri ale spațiului urban învecinat casei parohiale, demonstrând Încă o dată că la . Aradul Nou existau demersuri serioase de amplasare a construcțiilor după planuri prestabilite.

;                       ’                            ARH. Xxxx Xxxxxx

Urbanismul este știința planificării evoluției cadrului construit orășenesc, în folosul oamenilor. Cadrul construit orășenesc, cu toate atributele lui, s-a format în timp. prin sedimentări succesive, moștenire a generațiilor anterioare, precum și a celei prezente. Datorită acestui lucru, orice oraș este considerat un muzeu in aer liber.

Proiectarea urbană trebuie să țină cont de câteva aspcclc esențiale legate de trecutul orașului, prezentul și viitorul lui. Aceste aspecte sunt:

• 1)    Cunoașterea si evaluarea in detaliu a tuturor bunurilor arhitcclural-urbanc și culturale acumulate și păstrate în structura orașului;

• 2)    Cunoașterea evoluției orașului pentru înțelegerea regulilor și principiilor care au stat la baza dezvoltării și cristalizării orașului dc azi. Condițiile specifice au determinat o anumită dezvoltare, care a generat o structură urbană unică. De aceea fiecare oraș este unic, iar păstrarea caracterului specific este o condiție obligatorie în urbanism:

• 3)    Cunoașterea nevoilor reale ale orașului, bazată pe date statistice corecte. Fără un plan urbanistic corect elaborat, fundamental pe date reale, există riscul ca. in viitor, construcțiile să fie amplasate haotic, păgubos pentru oraș și [xmtru toată lumea;

• 4)    Conceperea unei dezvoltări firești, armonioase și durabile, care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale locuitorilor orașului.

Orașele sc formează și evoluează in timp, prin sedimentări succesive. Fiecare generație arc datoria obliga-loue de a transmite generațiilor următoare cadrul urban nu jicnit. Cu alte cuvinte, proiectarea urbană trebuie SĂ NI. DISTRUGĂ, ci să completeze și să modernizeze ecc.i ce există. Să ne ferim dc demolări, deoarece accMea înseamnă distrugere dc bunuri acumulate cu trudă in timp, anihilând eforturi, speranțe, memoria locului. Tratările urbane viabile sunt cele care au la bază abordări evolutive exprimate prin deviza: „Fără demolări, prin completări". Să înțelegem că acum trebuie să proiectăm altfel decât în „epoca apusă”, când sistematizarea unui oraș era un instrument de distrugere, pentru satisfacerea unor orgolii. Atunci nu s-a ținut cont dc consecințe, adeseori dezastruoase pe termen lung.

Cunoscutul bulevard din București, croit dintr-un imens orgoliu, nu a însemnat numai demolarea a sute de case particulare și a unor valori culturale inestimabile, dar și distrugerea unei structuri vechi urbane, astfel încât noul bulevard nu rezolvă circulația corect, deoarece zeci de străduțe vechi, în loc să dea în noul bulevard, sfârșesc lamentabil în fundături. Să nu uităm, in acest context, costurile uriașe implicate prin demolările suportate dc populație, care înainte nu contau, dar acum trebuie să ne preocupe.

în orașele vechi, cu structuri urbane realizate în sule dc ani, nu se pot croi bulevarde dc circulație din 200 in 200 dc metri, cunt prevăd normele de proiectare a drumurilor, aplicabile la orașe și cartiere noi. Un oraș vechi, formai în sute de ani, TREBUIE RESPECTAT, iar corectarea circulației trebuie să se rezolve în mod specific, tură amputări. Relele stradale vechi, care nu corespund standardelor moderne, există peste lot in .Europa, fiind păstrate cu grijă, iar circulația este rezolvată in funcție dc ele prin: reduceri și limitări.de viteză, sensuri unice, interdicție dc circulații- etc. Străzile înguste nu trebuie lărgite prin demolări, ci integrate intr-un sistem dc străzi cu sens unic. Valoarea pentru circulație a rețelelor dc străzi cu sens unic este pe deplin demonstrată dc marile metropole americane, care au astfel dc sisteme de străzi cu sens unic (înainte și la dreapta).

O proiectare adevărată trebuie să țină cont de toate consecințele acestea și dc altele, la care mă voi referi, .

.    .. .    . -     . • <<<...........                  < —<.....C

Câțiva cititori ai ziarului „Adevărul”, care mă cunosc, mi au cerut explicații în pius la articolul meu „Despre urbanism”, apărut î în numărul 1390 din 30.011995. Cred că este necesar să aau aceste explicații și ceiork Iți cititori ai ziarului. în acel articol îmi exprimării punctul de vedere, că suntîmpotriva dem.olări’or ai aș vrea să se înțeleagă că de fapt mă refeream la un anumit gen de demolări.

' Modernizarea circula iei orașului Arad înseamnă penau unii croirea unui nou bulevard paralel cu Bdul. Revoluției prin penetrarea brutală a rețelei existente de străzi, însoțită oe distrugerea unor grupări de parcele și demolări masive de case. Eu cred că. aceste distrugeri nu sunt necesare, pentru că există deja.o paralelă, de circulație ia bulevard, conectată organic cu muke străzi ale orașului. Ea poate prelua îmbunătățirea circulației prin modernizarea ei și construirea unui pod nov peste Mureș. Este vorba de strada Andrei Șaguna_; care exista și la 1783 cu numele de „Scheide dto” (strada Despărțitorii), deoarece separa o rețea stradală veche de alta nare era la acea vreme nouă, adăugată crasului. Chiar dacă nu este la distanță ontimă de 200 de metri de bulevard, cum prevăd ; normele de drumuri, ea reprezintă o posibilitate reală de 1 îmbunătățire a circulației orașului, de rezolvare a circulației în funcție de specificul Aradului, fără traume, fără distrugeri de bunuri și valori.

Problematica distrugerilor și a consecințelor care decurg din eld, precum și modalitățile de evitare a distrugerilor prin aberdăi i evolutive reprezintă o preocupare majoră pe plan mondial. Există un evantai larg al distrugerilor de orz. e, cauzate de: cutremure, ’ inundații, incendii, războaie, perioade de criză, etc. Un-loc aparte îl reprezintă DISiRUGERILE PROGRAMATE, adică acele distrugeri făcute conștient, fiind conținute în unele planuri de urbanism, care, dacă nu vizetă întotdeauna viitorul apropiat, îl vizează pe cel de perspectivă. în țările puternic urbanizate, de mai bine de două decenii, orientarea este făcută către modernizarea și completarea a ceea ce există, iară traume pentru oraș și locuitori. Chiar reconstrucția orașelor după distrugerile petrecute în urma celui dd al TT-lea război mondial a vizat în majoritatea tarilor Europei refacerea aproape identică a orașelor distruse. De ce Europa și-a reconstruit orașele distrase la forma inițială?⁷. Pentru că fiecare craș este unic, reprezentând timp, istorie și cultură. Ceva făiă de care nu poate exista civilizație. Iată, deci, de ce Comisia Internațională pentru Istoria Orașelor a stabilit ca tema generală de cercetare în ¹ 1995/1996’să fie „DISTRUGEREA ȘI RECONSTRUCȚIA ORAȘELOR”. Tema este în atenția Comisiei de Istorie a Orașelor '

I din România, care va desfășura o seerune de ’Storie a urbanismului I cu această problemă la Timișoara, în iunie 1995. Se apreciază că I distrugerile petrecute în orașele noastre au o dimensiune drama- i I tică, care în contextul actual pe fundalul sărăciei instrumentelor de I gestionare a patrimoniului, determină accentuarea riscului unor ' I intervenții, care pot duce la deteriorarea ireparabilă a orașelor I noastre. Avem datoria să îndreptăm greșelile făcute construind în ț I raport-cu orașul, modernizând-și completând ceea ce există, dar;, I mai ales abținându-ne de la demolări.   arh EMILANGHEL

Consider că, în proiectarea urbană, soluțiile cele mai economice si în același timp cele care asigură o dezvoltare armonioasă și durabilă a orașului sunt: adaptarea'modernizarea, completarea sau rcfunchonalizarea construcțiilor existente. La noi, de 50 de ani se construiește, aproape fără excepție,’ peste case demolate, deși se putea construi pe teren liber. Astfel, într-o jumătate de secol, s-a format o mentalitate generală, cea a acceptării demolărilor, ca act premergător construirii noului. Nocivitatea acestei mentalități rezultă din INDIFERENȚA manifestată față de distrugerea premeditată .a bunurilor imobiliare moștenite și păstrate în structura orașului. Rezultatul indiferenței este R1SIPĂ de care face dovadă proiectarea urbană actuală, tocmai acum când se vorbește de .Aradul mileniului llf".

Remodelarca cadrului construit existent, adaptarea lui permanentă la cerințele momentului este o practică de veche tradiție în istoria așezărilor omenești. îndeosebi arhitectura realizată din materiale durabile oferă exemplele cele mai relevante, cele care au însemnat adaptări permanente, desfășurate în perioade de sute de ani, multe depășind mileniul. Astfel: amfiteatrul roman din Nîmes, în evul mediu, a fost transformat în oraș fortificat; amfiteatrul din Lucea a devenit un mare ansamblu rezidențial; stadionul construit de Domițian la Roma, astăzi este Piazza Navona; palatul lui Dioclețian din Spalato’a ajuns treptat centrul orașului Split; la Londra, un antrepozit vechi a fost transformat în centru modern de artă afro-caraibică. Mai aproape, la Timișoara, un fost bastion al cetății a fost rea-menajat în complex cultural. Deci, clădiri vechi îsi capătă o nouă utilitate, fără ca elemente care dau personalitate orașului sa se piardă.

Trebuie știut că aproximativ 85% din volumul construit (totalitatea construcțiilor orășenești) este format din locuințe care reprezintă principala funcțiune a orașului, LOCUIREA. Astfel că baza cercetării precum și scopul principal al soluțiilor propuse, de metamorfoză a cadrului construit existent.vor fi arare’™-                mrmclor de locuire, pornind

Jc ia ceea ce exista. Acest lucru înseamnă modernizarea locuințelor vechi și chiar reconvcrsiunca în locuințe a altor construcții vechi (civile sau tndustriale), rămase fără utilizare. înainte de a prezenta soluțiile economice de dezvoltare urbană, trebuie să fie înțelese două aspecte esențiale;

• 1)    Nu orice construcție se pretează la modificare, modernizare. De la bun început imobilul avut în vedere trebuie EXPERTIZAT, iar numai dacă concluziile expertizei sunt favorabile, pe baza unui proiect, urmând prescripțiile legale aflate în vigoare, se poale trece la‘modernizări.

• 2)    Deoarece parcela este unitatea de bază a structurii urbane, întregul sistem de remodelarc a construcțiilor trebuie gândit pentru fiecare PARCELA in p.me. fără a afecta structura insulei și rețeaua de străzi existente.

Soluțiile economice de dezvoltare urbană, prin remodelarca con-slfucmioi de locuințe existente, sunt următoarele;

• 1)    Modificări -de —            . i.\l ERIORUL ei. deci fără modi

ficări ale volum.i.i:. clădim, prin: aj repândirea funcțiunii -pațiil.ir interioare; b) recompun ii".¹! ™ > •, oit/oritaLi. iar acolo muie este posibil, și pe verticală; c) valorificarea unor spații ta-folosiie. de esc” •.■' mfăperi anexă transformate în Camere, podul .levent locuibil prin mansar-dare, pivnița smi -misolul - prin amo:      m' fi funciMnalizute după

>1} Vodoicâri .de eon-'iueti-i I- 1 X‘ARfiM?! 1      '. modificarea

inlcrimirț; h| exlim:.:. p. . or,,;;. , .    , arnmmm.          sau lumla cu

• ■. unul sau mat multe nivele. -

Veți spune că smv kicrmi știute de când hunea. I ste ’lxmc adevărat, toate aceste ubuid.în tac pane din categoria EVIDENȚELOR. Cu toate acestea, mai există apologeți ai demolărilor si încă nu puțini. Rămâne insă de văzut dacă aleșii noȘiri.’în mod liber și democratic, vor adopta pentru J. Arad politica ceaușistâ în domeniu, de distrugere planificată a orașului. * sau o vor combate, ’

K.                            arh. Xxxx Xxxxxx

23 PROGRAME DE DEZVOLTARE:

• -    rezolvarea rampelor de gunoi ale municipiului, conform studiului elaborat;

• -    rezolvarea terenului pentru un cimitir municipal, conform studiului elaborat;

• -    rezervarea terenurilor necesare centurilor exterioare localității;

• -    începerea construcției podului peste Mureș;

• -    comandarea P.U.Z. -urilor cu regulamentele aferente necesare pentru a putea fi pus în aplicare P.U.G.-ul.

X PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

XI CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE

• 3.1.1    DEZVOLTAREA AGRICULTURII ÎN CADRUL MUNICIPIULUI ARAD:

• -    necesitatea corelării suprafețelor agricole cu mijloacele mecanice existente, conform studiilor;

• -    privatizarea AGROMEC-urilor - urmând ca acestea să funcționeze ca unități service;

• -    trebuie diferențiat lucrătorul agricol de proprietari;

• -    orientarea și dezvoltarea producției agrozootehnice în conformitate cu cerințele economiei naționale;

• -    integrare economică, în scopul utilizării eficiente a resurselor materiale și umane, creșterea productivității muncii, a diminuării costurilor de producție și a sporirii calității produselor agroalimentare.

• X1.2 EVOLUȚIA MUNICIPIULUI ARAD SUB ASPECT ISTORICO-CULTURAL, URBANI STIC-ARHITECTURAL:

• -    S-a întocmit un scurt istoric al evoluției în timp a vetrei Municipiului Arad.

• -    S-a ținut cont, în cadrul propunerilor de specificul zonei vechi, a zonei centrale a municipiului.

• X1.3 STUDIUL PRIVIND PROTECȚIA SI CONSERVAREA MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL ARAD:

• -    se propune luarea unor măsuri pentru reducerea surselor de poluare;

• -    se propun zone de protecție între zonele de locuit și drumurile de centură.

114 STUDIUL ZONELOR VERZI ALE MUNICIPIULUI ARAD:

• -    propuneri de amenajare a unor zone verzi în municipiu, respectiv a zonelor de agrement;

• -    propuneri pentru amenajarea unor perdele de protecție în teritoriul administrativ al municipiului.

XIS STUDIUL ENERGETIC - SITUAȚIA EXISTENTĂ, DISFUNCTIONALITĂTI SI PROPUNERI PENTRU MUNICIPIUL ARAD:

• -    s-a prevăzut un culoar de protecție pentru liniile de 1 lOkV, existente și propuse.

• X1.6 REFERAT TEHNIC PRIVIND AEROPORTUL ARAD SI INFLUENTA LUI ASUPRA DEZVOLTĂRII ORAȘULUI:

• -    s-a preluat varianta A-care prevede extinderea pistei existente, doar pentru transport aerian de călători;

• -    s-a propus prevederea unei suprafețe pentru extinderea aeroportului în nordul municipiului.

• X1.7 ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI FEROVIARE DIN CADRUL MUNICIPIULUI ARAD:

• - s-a introdus propunerea privind traseul stabilit de I.S.P.C.F7-S.A. București pentru devierea liniei C.F. Arad-Timișoara pe tronsonul cuprins între gara Aradul Nou și gara Arad, precum și legătura acesteia cu direcțiile: Arad-Deva, Arad-Curtici și Arad-Oradea, ocolind Gara de Arad.

• X1.8 PRELUCRAREA DATELOR DE LE RECENSÎMÂNTUL DIN 1992:

• -    au fost preluate datele și pe baza lor s-au făcut prognoza, calcule pentru necesar de dotări, analize ale fondului construit și ale indicatorilor de locubilitate;

• -    au fost introduse în Planul urbanistic general toate propunerile Idanurrio^                  avizate.

X2 EVOLUȚIA POSIBILĂ Șl PRIORITĂȚI:

Municipiul Arad se va dezvolta și în continuare, păstrându-și funcția de reședință de județ, rămânând în continuare cel mai mare oraș al județului și cea mai mare putere economică.

• -    se propune mărirea intravilanului cu 1.846,69ha.

Pentru a putea trece la aplicarea prevederilor Planului urbanistic general este necesar să se întocmească P.U.Z.-urile necesare și să se rezolve schimburile de teren necesare, precum și schimbarea categoriei de folosință a acesteia, de la caz, la caz, în vederea rezervării de terenuri pentru concesionare - să se treacă la o inventariere a trupurilor izolate existente (să se identifice proprietarul);

• -    să se întocmească un studiu pentru rezolvarea intersecțiilor dintre drumurile naționale și C.F. (în prezent sunt treceri la nivel);

• -    întocmirea de urgență a unui studiu de renovare și restructurare zonă centrală;

• -    rezolvarea rampelor de gunoi, conform studiului;

• -    rezolvarea noului cimitir conform studiului;

• 3.3 REGLEMENTĂRI DE BAZĂ:

• 33.1    LIMITE:

intravilan propus

• -    trup principal...................................................................................................

• -    trupuri izolate..............................................................................................

TOTAL...........................................................................................................

în intravilanul localității s-au stabilit 72 U.T.R.-uri.

La stabilirea UT.R.-urilor nu s-a respectat cu rigurozitate delimitarea zonelor cu aceleași caracteristici.

Numerotarea U.T.R.-urilor s-a făcut în primul rând pentru terenurile existente, pentru zonele industriale și pentru zonele noi introduse în intravilan. - Cartier Centur........................................................ - Cartier Drăgășani.................................................. - Cartier Pâmeava.................................................... - Cartier Aurel Vlaicu..............................................

• -    Cartier Buj ac......................................................... - Cartier Gai............................................................ - Cartier Grădiște..................................................... - Cârti er Micălaca.................................................... - Cartier Subcetate................................................... - Cartier Aradul Nou................................................ - Cartier Sânicolaul Mic........................................... - Platforma industrială sud....................................... - Platorma industrială vest....................................... - Platformă industrială nord..................................... - Platformă industrială nord-vest.............................. - Platformă industrială est........................................

Zone noi:

• -    Cartier Aradul Nou (vest)...................................... - Cartier Aurel Vlaicu (nord)................................... - Cartier Grădiște (nord).......................................... - Cartier Micălaca (est)............................................ - Cartier Subcetate (vest)......................................... - Aeroport................................................................

• -    Cartier Gai (vest)................................................... - Zonă agrement Ceala............................................

• 33.2    ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ:

t

La stabilirea zonelor funcționale s-a ținut cont, în măsura posibilităților, de activitatea dominantă a teritoriului.

BILANȚ TERITORIAL

ZONE FUNCȚIONALE	HA	%
Zona centrală și alte funcțiuni complexe de interes public	232,50	4,0
„Zona de locuințe și funcțiuni complementare	3.000,08	51,4
Zone unități industriale și agricole,	802,42	13,7
_din care: unități industriale	332,24
^depozite și construcții	356,28
^unități agricole	3,90
Jî^Șporturi_ 1——.    _________	110,00

ZONE FUNCȚIONALE	HA	%
Zona de parcuri, recreere și sport	349,85	6,0
Zona de gospodărie comunală	167,14	0,3
Zone cu destinații speciale și de echipare teritorială, din care: căi de comunicație rutiere	836,93 291,03	14,4
căi ferate	201,02
căi navale	-
aeroport	233,24
construcții aferente rețelelor tehnico-edilitare	5,26
zonă cu destinație specială Alte zone (terenuri neconstruite, ape, zona verde protecție etc.).	106,38 441,04	7,5
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN PROPUS	5.829,96	100,0

X13 ACTIVITĂȚI ECONOMICE, INSTITUȚII PUBLICE, SERVICII ETC

3.3.3.1 ACTIVITĂȚI ECONOMICE:

• 3.3.3.1.1    Industrie:

• -    suprafață totală zonă industrială 332,24ha;

• -    suprafață propusă pentru dezvoltare 47,63ha (în zona industrială nord) etapa a Il-a;

• -    suprafețe existente în platforme și în unități dispersate 284,6 Iha.

Se propune retehnologizarea, o reorganizare și o rentabilizare a unităților existente.

Se interzice amplasarea industriilor poluante în apropierea zonelor de locuit.

Se pune accesul pe dezvoltarea activităților meșteșugărești și a industriei mici, precum și pe sectorul servicii.

• 3.3.3.1.2    Depozite și construcții

• -    suprafață totală 356,28ha.

La suprafața de depozitare existentă se mai adaugă cele două zone mari propuse a fi introduse în intravilan.

• -    zona de depozitare din vest (intrarea dinspre Nădlac) 152,45ha;

• -    zona de depozitare Aradul Nou (sud-vest - intrarea dinspre Timișoara 63,00ha;

• -    zonă de depozitare și construcții existentă 140,83ha.

• 3.3.3.1.3    Agricultura. Dezvoltarea agriculturii.

• -    corelarea dintre nevoi și resurse;

• -    corelarea suprafețelor agricole, din posesia deținătorilor, cu mijloacele mecanice existente;

• -    privatizarea AGROMEC-urilor;

• -    centre de îndrumare și asistență de specialitate, de preferință în comune;

• -    terminarea acțiunii de atribuire a titlurilor de proprietate;

• -    formarea pieței fondului rimei ar;

• -    sprijinirea construirii unui sistem de rețele în domeniul serviciilor pentru agricultură.

• 3.3.3.1.4    Turismul:

• -    restructurarea turismului de tranzit în turism de interes;

• -    creerea zonelor de interes turistic;

• -    integrarea Cetății în circuitul turistic;

• -    pădurea Ceala, pădurea Vladimirescu și Insula Mureș - integrare în circuitul turistic;

• -    construirea a 1.020 locuri de cazare în hotel.

• 3.3.3.2 INSTITUȚII PUBLICE:

• 3.3.3.2.1    Administrație:

• -    extinderea suprafeței Sediului politico-administrativ - prin reamenajarea unor spații din zona centrului civic cca 0,20ha;

• -    dezvoltarea rețelei de unități financiar-bancare - în funcție de necesități și cereri;

• -    5 oficii poștale și centrale telefonice - 0,20ha;

• -    extinderea Direcției Județene de Statistică și a Centrului de calcul cu 0,15ha.

• 3.3.3.2.2    învățământ:

• -    pentru prima etapă se propun:

• —    4 școli (24 clase)

• -    6 licee (28 clase)

• -    Liceu de artă “Sabin Drăgoi” 700 elevi

• -    Internat, laboratoare și cantină pentru Liceul Economic - 150-200 locuri

• —    Minihotel cu cantină pentru Clubul Sportiv Școlar “GLORIA” Arad

• -    grădinițe - 1 grădiniță cu 6 grupe în Micălaca

• 3.3.3.23 Cultură:

• — pentru prima etapă până în anul 2.000 se propune numai o casă de cultură pentru tineret;

• - pentru etapa de perspectivă se propun 7.608 locuri în cinematografe - construite în special în cartierele care nu dețin astfel de dotări (conform datelor statistice).

• 3.33.2.4 Culte:

• — se vor construi dotări de cult în funcție de posibilități financiare și de necesități;

• - conform datelor culese trebuie rezolvată problema bisericiilor greco-catolice.

• 3.3.3.2.5    Sănătate:

• -    se pune accent pe asistența primară (policlinici, cabinete particulare, medicul familiei);

• —    se propune un spital de urgență;

• -    numărul locurilor din creșe la ora actuală acoperă necesarul(din datele statistice).

• 3.3.3.2.6    Dotări de comerț și alimentație publică:

• -    Zona centrală - supradotată.

• -    Cartier Drăgășani

• •    0,15ha pi ață agro alimentară

- Cartier Pâmeava:

• •    0,40ha spații comerciale

• •    0,40ha piață agroalimentară (în zona Faleză Sud)

• -    Cartier Aurel Vlaicu:

• 0,42ha piață agroalimentară

• -    Cartier Gai:

• •    0,18ha spații comerciale (în centrul de cartier)

- Cartier Grădiște:

• •    0,3 Oha spații comerciale

• -    Cartier Micălaca:

• 0,30ha piață agroalimentară (în apropierea zonei Micălaca est - în Piața Soarelui)

• -    Cartier Aradul Nou:

• • 0,20ha piață agroalimentară

• 3.3.4 POPULAȚIE, FOND LOCUIBIL

• 3.3.4.1    POPULAȚIA:

• - pornind de la recensământul din 1992 și luând în considerare sporul natural s-a luat varianta creșterii moderate a populației:

• •    în anul 1992

  190.114

  194.000

  200.205

  213.000

  
  

• •    în anul 1995

• •    în anul 2000

• •    în anul 2010

• -    populația aptă de muncă:

• •    în anul 2000 136.333 locuitori apți de muncă

• •    în anul 2010 140.952 locuitori apți de muncă (la aceștia se mai adaugă populația peste 64 de ani care va lucra în agricultură)

• 33.4.2 FOND LOCUIBIL:

• -    Se propun 16mp.A.locuibilă/locuri

• -    1 cameră/persoană

• -    2,74 locuitori/apartament xx,84mp.A.loc./apartament.

• -    sunt necesare

• •    73.067apartamente în anul 2.000

• •    77.737 apartamente în anul 2.010

- Se propun:

• •    16.442 apartamente până în anul 2.000

• •    21.112 apartamente până în anul 2010

• 3.33 SPATII VERZI, AMENAJĂRI SPORTIVE, AGREMENT

• - 92,9Iha în zona Ceala

• •    un complex sportiv (terenuri de sport, pistă pentru canotaj, hipodrom)

- 331,6 Iha în zona Subcetate

• •    grădină parc

• •    terenuri de sport

• •    stadion municipal

• •    dotări aferente

• *    zonă ușor accesibilă din cartierele Centru, Micălaca, Aradul Nou, Sânicolaul Mic;

• *    zonă în apropierea Campusului universitar

Ștrandului “Neptun”

Zonei Cetătii

• -    amenajarea malurilor Mureșului de la intrarea lui în intravilan și până la ieșirea lui din intravilanul Municipiului Arad;

• -    păstrarea pădurii Ceala ca pădure de agrement.

• -    125,0ha - în Aradul Nou, pe malul stâng al Mureșului, vis-a-vis de zona de agrement Ceala - zonă de care va putea fi legată printr-un pod de pontoane, (carosabil ar putea fi legate prin podul de pe str. Pădurii).

• 3.3.6 PROTECȚIA Șl CONSERVAREA MEDIULUI

• 3.3.6 .1 POLUAREA APELOR SUBTERANE:

• -    protejarea bazinului de alimentare a frontului nou de captare al Municipiului Arad;

• -    atenție în amplasarea noilor obiective în zonă;

• -    noile obiective potențiale poluante trebuie prevăzute cu instalații de epurare de înalt randament;

• -    se interzice folosirea tratamentelor poluante în agricultură, limitarea utilizării îngrășămintelor artificiale în zonă;

• -    amenajarea de rampe de gunoi pentru toate localitățile care sunt în bazinul de captare a apelor subterane;

• -    cercetarea surselor punctiforme de poluare C.I.Ch.Arad și C.E.T.;

• -    canalul Mureșel - realizarea unui dren la baza canalului pe tronsonul Podgoria - Piața Spitalului (pe partea de nord);

• -    foraje de depresionare a freaticului;

• 33.6.2    POLUAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ:

• -    mărirea gradului de epurare a apei la stația de epurare orășănească;

• -    salubrizarea canalului Mureșel și întubarea în aval de Spitalul Județean și interzicerea deversărilor de ape menajere sau industriale;

• -    salubrizarea canalului Țiganca.

33.63 DEȘEURI:

• -    amenajarea rampelor de gunoi propuse și depozitarea controlată a deșeurilor;

• -    lichidarea rampelor de gunoi improvizate și nelegale;

• -    aducerea tuturor piețelor la un nivel de dotare și salubritate corespunzător;

• -    reconstrucția ecologică și redarea în circuitul natural a batalurilor pline de la Combinatul Chimic și Fabrica de zahăr;

• -    asigurarea condițiilor de funcționare corectă a batalului de la C.E.T. pe lignit;

• -    îmbunătățirea sistemelor de depozitare dejecții de la fermele avicole și reconstituirea ecologică;

• -    rezolvarea problemei ecarisajului, realizarea unui cimitir de animale (lângă groapa de gunoi în sudul cartierului Sânicolaul Mic).

• 33.6.4 POLUAREA SOLULUI:

• -    amenajarea unor bazine de stocare a dejecțiilor la fermele Avicola;

• -    optimizarea irigațiilor;

• -    reducerea folosirii pesticidelor - se recomandă metoda biologică de combatere a dăunătorilor;

• -    asigurarea unei sortimentări de îngrășăminte chimice corespunzătoare echilibrării cu elemente și micro elemente.

• 3.3.6.5 POLUAREA AERULUI, POLUAREA FONICĂ:

• -    transport greu, circulație mare, gaze de eșapament - rezultă necesitatea drumurilor de centură pentru diminuarea poluării și rezolvarea fluentă a circulației;

• -    poluarea fonică - calea ferată Arad - Timișoara care traversează zona de blocuri din cartierul Micălaca-scoaterea ei din zona de locuit;

• -    interzicerea dezvoltării industriilor mari și a industriilor poluante în apropierea zonelor de locuit;

• -    găsirea unui amplasament adecvat pentru un aeroport internațional de trafic mare (în partea de nord a municipiului spre Șofronea);

• -    protejarea și îngrijirea spațiilor verzi existente;

• -    realizarea unor perdele forestiere de protecție.

• 3,3.7 CATEGORII DE INTERVENȚII:

• 3.3.7.1    ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI:

în vederea îmbunătățirii circulației în Municipiul Arad se impune:

• -    să se modernizeze cât mai multe străzi;

• -    să se îmbunătățească starea de viabilitate la cele existente;

• —    să se amenajeze intersecții la nivel corespunzătoare traficului rutier actual și de perspectivă;

• -    să se reactualizeze semaforizarea străzilor în pas cu evoluția traficului;

• -    să se realizeze drumuri de centură care să preia traficul de tranzit;

• -    să se construiască poduri peste Mureș: unul pentru calea ferată și cel puțin 2 poduri pentru traficul rutier și transportul în comun.

• 3.3.7.2    LUCRĂRI EDILITARE:

  • 3.3.7.2.1    Alimentare cu apă:

• -    închiderea inelului de conductă magistrală din cartierul Faleză Sud, prin Aradul Nou, cu magistrala existentă în zona Subcetate;

• -    introducerea în sistem a unor echipamente de măsură pentru monitorizarea acesteia;

• -    echiparea stațiilor de pompare cu agregate modeme cu randament sporit;

• -    realizarea unui sistem de reglare a presiunii în rețea, pentru reducerea fluctuațiilor de presiune din rețea;

• -    asigurarea cu debit de incendiu exterior de minim 30 1/s, la presiune de 7 mH₂O;

• -    asigurarea alimentării cu apă, a zonelor prevăzute pentru dezvoltarea Municipiului Arad, prin prelungirea rețelelor existente.

• 3.3.7.2.2    Canalizare:

• -    în zonele propuse pentru dezvoltarea Municipiului Arad, se vor executa colectoare de canalizare menajeră și pluvială care se vor deversa în canalizarea existentă, gravitațional sau prin pompare;

• -    în zonele vechi alimentate cu apă se vor prevedea rețele de canalizare menajeră;

• -    în cartierele Bujac, Sega, Pâmeava, Gai se vor executa rețele de canalizare menajeră, racordate la canalizarea menajeră existentă, cu descărcare în stația de epurare a municipiului;

• -    este necesară curățirea și eventual întubarea canalului Țiganca în perimetru;

• -    canalul Sânleani - va fi curățat și amenajat pe porțiunile ce trec prin zonele de locuințe;

• -    canalul Ier - va fi întubat parțial.

• 3.3.7.2.3    Alimentarea cu energie electrică:

• -    trecerea la rețele de 110kV subterane a racordurilor la stațiile de transformare din noul intravilan;

• -    scoaterea din intravilan a oricărei stații noi de transformare;

• -    recuperarea de către investitori a costurilor instalațiilor pe care le-au construit conform condițiilor de iviz.

• 13.7.2.4    Telefonie:

• - extinderea capacității centralelor telefonice existente;

înlocuirea rețelelor existente cu rețele modeme cu cabluri din fibră optică.

• 13.7.2.5    Alimentarea cu căldură:

' asigurarea alimentării cu căldură a zonelor noi introduse în intravilan;

• -    zona Grădiște            micro-centrală de apartament (combustibil lichid sau gazos);

• -    zona Aradul Nou        centrală termică proprie la fiecare casă (cu combustibil lichid sau gazos);

• -    zona Micălaca          microcentrale de apartament.

• -    în toate zonele noi au fost propuse centrale termice proprii, de regulă cu combustibil lichid, pentru a evita pierderile de pe rețea.

• 33.7.2.6 Alimentarea cu gaze naturale:

• -    extinderea rețelei de gaz natural presiune medie și înființarea unei stații de reglare-măsurare de sector-în zona Aurel Vlaicu.

• -    Zona II zona industrială nord - se va propune în momentul în care obiectivele vor fi nominalizate.

• -    Zona Grădiște - zonele din jurul acestor stații de reglare se vor dezvolta diferențiat:

• •    UI - centrale termice proprii funcționând cu gaze naturale.

• •    U2 - racordarea la termoficarea orașului (extinderea rețelei existente).

• -    Zona Micălaca:

• •    UI - centrale proprii - funcționând cu gaze.

• •    U2 - racordarea la termoficare.

• *    Extinderea rețelei de gaz natural de presiune medie din dreptul S.R.M.S.-ului nr.5 și până la capătul străzii Vrancea și înființarea unei stații de reglare-măsurare de sector S.R.M.S.

• -    Zona Subcetate - extinderea rețelelor de gaze naturale de presiune redusă, din S.R.M.S. nr.14 și până la consumatorii propuși.

• -    Zona Aradul Nou:

• •    UI - încălzirea prin centrale proprii funcționând pe gaze naturale.

• •    U2 - încălzirea prin centrale proprii funcționând pe combustibil lichid.

• * Se propune înființarea unei stații de reglare de sector.

• 3.4 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

3A1 LISTA OBIECTIVELOR

• 3.4.1.1    ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ:

• -    mutarea Prefecturii și a Consiliului Județean în construcții noi ce vor fi revăzute în planurile de buget;

• -    extinderea Camerei de Comerț.

• 3.4.1.2    UNITĂȚI FINANCIAR - BANCARE:

• -    extinderea clădirii finanțelor și funcționalizarea spațiului actual;

• -    construcții de bănci noi;

• 3.4.13 OFICII POȘTALE:

• -    Zona Aurel Vlaicu

• -    Zona Podgoria

• -    Zona Subcetate

• -    Zona Faleză Sud

• -    Zona Micălaca

• 3.4.1.4    ÎNVĂȚĂMÂNT:

• -    Campus universitar

• -    Școală Pârneava

• -    Școală Aurel Vlaicu

• -    2 școli Micălaca

• -    1 liceu Bujac

• -    2 licee Aurel Vlaicu

• -    1 liceu Grădiște

• -    2 grădinițe Micălaca

• 3.4.1.5    SĂNĂTATE:

• -    Spital de urgență

• -    Cămin bătrâni (Micălaca)

• -    Leagăn copii (Micălaca)

• 3.4.1.6    CULTURĂ:

____________________________________________________________________________________?L

• - Casă de cultură pentru tineret (Faleză Sud-Zona Fabricii de Zahăr).

• 3.4.1.7    CULTE:

• -    Biserică ortodoxă (Vlaicu, Micălaca, Grădoște, Aradul Nou)

• -    Biserică greco-catolică

• 3.4.1.8    TURISM:

• -    Hotel 200 locuri Aurel Vlaicu (intrare Nădlac, conform P.U.Z.)

• —    Hotel 200 locuri zona Micălaca

• -    Hotel 420 locuri zona calea Aurel Vlaicu

• -    Hotel 200 locuri zona Gării

• -    Realizarea unor puncte de interes turistic.

• 3.4.1.9    ZONE VERZI ȘI TERENURI DE SPORT:

• -    construcții sportive 2,90ha;

• -    terenuri sportive 5,00ha (zona Ceai a, Fabrica de zahăr, Subcetate, Aradul Nou);

• -    grădini publice și parcuri de agrement în jurul cetății;

• -    hipodrom - zona Ceala;

• -    malurile Mureșului - amenajare.

• 3.4.1.10    GOSPODĂRIE COMUNALĂ:

• -    extindere cimitire (Aurel Vlaicu, Grădiște, Aradul Nou, Sânicolaul Mic);

• -    cimitir municipal - Micălaca 20ha;

• -    platforme gunoi (Aradul Nou, Sânicolaul Mic);

• -    pepinieră Bujac.

• 3.4.1.11    CIRCULAȚII - LUCRĂRI EDILITARE:

• -    străzi noi;

• -    drumuri de centură;

• -    amenajări intersecții;

• -    devieri C.F.;

• -    extindere aeroport;

• -    conducte alimentare cu apă;

• -    canalizare menajeră;

• -    extindere stație epurare;

• -    stație de transformare;

• -    stații reglare gaze.

• 3.4.1.12    TIPURI DE PROPRIETATE ȘI CIRCULAȚIA TERENURILOR:

• - în intravilanul existent avem terenuri:

• •    proprietate privată de stat

• •    proprietate privată

• •    terenuri de utilitate publică

- zonele propuse a fi introduse în intravilan sunt:

• •    proprietate particulară - în mare parte (zona Aurel Vlaicu - nord, zona Grădiște Nord, zona Grădina Poștei, parțial zona Micălaca - est, o parte din zona Subcetății și din zona din Aradul Nou);

• •    proprietate privată a statului (în zona Micălaca - est, zona Subcetate și zona Aradul Nou parțial);

• - O parte din terenuri sunt propuse a fi concesionate, altele sunt terenuri care vor fi trecute din proprietatea privată saii privată a statului, în terenuri de utilitate publică (aici intră toate terenurile pe care se vor construi obiective de utilitate publică).

Această circulație a terenurilor este evidențiată în planșa nr. 1 - Obiecte de utilitate publică.

• 4. CONCLUZII GENERALE

• 4.1    APRECIERI Șl CONCLUZII PRIVIND DEZVOLTAREA LOCALITĂȚII

Prin dezvoltarea localității, din punct de vedere economic și prin mărirea intravilanului localității se va putea asigura necesarul de locuințe, spațiu necesar pentru construirea de noi unități economice și spații necesare depozitelor.

Prin introducerea în intravilan a zonei Subcetate se va asigura terenul necesar pentru zonele verzi, de sport și zona de agrement de care are atâta nevoie Municipiul Arad, (capitol la care este deficitar la ora actuală).

Lista Studiilor de specialitate și proiectelor necesare completării și detalierii documentațiilor de urbanism:

• -    Cartare și inventariere a fondului construit existent.

• -    Un plan cadastral adus la zi.

• -    Reactualizare platforme industriale (Finalizat cu ocazia întocmirii documentații pentru HG 834).

• -    P.U.Z.-uri pentru toate zonele propuse a fi introduse în intravilan.

• -    P.U.Z.-uri pentru zonele cu restricții temporare de construcție.

• —    Studii de renovare și remoderlare urbană în zona centrală care să cuprindă și studiul privind posibilitatea realizării paralelei la bulevard.

• -    Studiu privind integrarea Cetății Aradului în viața urbană, respectiv transformarea ei în zonă de voisir - P.U.Z. pentru amenajarea malurilor Mureșului de la intrarea în Municipiul Arad și până la pădurea Ceala (Insula Mureș).

• -    P.U.D. privind rețeaua de piețe și hale agroalimentare din zona centrală mutarea pieței din Piața Catedralei - în piața Meresiev.

• -    Studii pentru toate intersecțiile rutiere cu probleme (Piața Spitalului, Podgoria, Pasaj Micălaca) prezentate în planșele anexă.

  
  

  ÎNTOCMIT:

  Urbanism și amenajarea teritoriului:

  
  

  Organizarea circulației:

  Alimentare cu apa și canalizare:

  Alimentarea cu căldură:

  Alimentarea cu energie electrică, telefonie:

  Alimentare cu gaze:

  Studii geo:

  Salubritate:

  Transport in comun:

  
  

arh. Xxxxxxxx Xxxxxxxx arh. EL VIRA ȘERBAN arh. EUGEN UJJ Arh. Xxxxxx Xxxxxxxxx

/ arh. Xxxxxxxx Xxxxx arh. Xxxxxx Xxxxxxxx arh. Xxxxxx Xxxxxx ing. Xxxxxxxx Xxxxxxx teh. Xxxxxxxx Xxxxxxx ing. Xxxxx Xxxxxxx^ ing. Xxxx Xxxxx ing. MARILENA DUMTTRESC ing. Xxxxxxxx Xxxxx ing. ȘTEFAN IAȘCHEVIC arh. IO AND ARID A ing. Xxxxxx Xxxxxxxxx

Beneficiar:

ioiisiliiil Local al Miinicipiului Arad

2900 ARAD-ROMÂNIA • bd. Revoluției 75

FOAIE DE CAPĂT

Denumire proiect: | PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ARAD

Conținut volum: Volum II-“MEMORIU GENERAL-SITUAȚIA EXISTENTĂ”

proiect n°: 25.000

faza: P.U.G.-"Plan urbanistic general" beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Arad

den, pr.: Pian urbanistic generai

MUNICIPIUL ARAD

volum: Volum II

conținut: Memoriu general-Situațla existenta

FISA DE RESPONSABILITĂȚI

ÎNSUȘIREA DOCUMENTAȚIEI:

Director general:

Director tehnic:

Șef proiect:

arh. Xxxxxxxx Xxxxxxxx ing. Xxxx Xxxxx j arh. Xxxxxxxx Xxxxxxxx

COLECTIV DE ELABORARE:

Urbanism și amenajarea teritoriului: arh. Xxxxxxxx Xxxxxxxx arh. Xxxxxx Xxxxxx

Organizarea circulației:

Alimentare cu apă și canalizare:

Alimentare cu energie electrică, telefonie:

Alimentare cu gaze:

Studii geo:

Salubritate:

Transport în comun:

Tehnoredactare:

Coperți:

Culegere text:

arh. EUGEN UJJ_________ arh. Xxxxxx Xxxxxxxxx arh. Xxxxxxxx Xxxxx / arh. Xxxxxx Xxxxxxxx arh. Xxxxxx Xxxxxx ing. Xxxxxxxx Xxxxxxx th. Xxxxxxxx Xxxxxxx ing. Xxxxx Xxxxxxxx^*^ ing. Xxxxxxxx Xxxxxxxxx ing. FRANCI SC BEGOV ing. Xxxxxx Xxxxxxxxxx arh. IO AN DĂRI DA ing. Xxxxxx Xxxxxxxxx sing. CLAUDIU CRI STEA ing. Xxxx Xxxxxxxxxx ~ dact. Xxxxxx Xxx         z

dact. Xxxxxxx Xxxxxx dact. Xxxxxx Xxxxxx

hrfoanit:

arh. Xxxxxx Xxxxxx

proiect n°: 25.000

faza: P.U.G.-Tlan urbanistic general" beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Arad

den, pr.: Plan urbanistic general

MUNICIPIUL ARAD

volum: Volum II

conținut: Memoriu general-Situația existentă

BORDEROU DE VOLUME

VOLUMUL I Memoriu de sinteză

VOLUMUL II Memoriu general - Situația existenta

VOLUMUL III Memoriu general - Disfunctionalitati

VOLUMUL IV Memoriu general - Reglementari

VOLUMUL V Studii de fundamentare P.U.G.

Va Evoluția Municipiului Arad sub aspect istorico-cultural, urbanistic arhitectural

Vb Organizarea circulației feroviare din cadrul Municipiului Arad (T.S.P.C.F.-București)

Vc Referat tehnic privind Aeroportul Arad și influența lui asupra dezvoltării orașului (IPTANA-București)

Vd Referat tehnic privind rețeaua de drumuri naționale din Județul Arad (IPTANA-București)

Ve Studiul de trafic

Vf Studiu privind repartiția populației și gospodăriilor pe cartiere - conform recensământ (Societatea de servicii informatice Arad)

Vg Studiul de salubritate S.C. “PROIECT ARAD” S.A. nr. 23019/1991

Vh Studiul zonelor verzi ale Municipiului Arad (PARC-SILVA-Timișoara)

Vi Studiul energetic-Situația existentă, disfuncționalilăți și propuneri pentru Municipiul Arad (FRE Timișoara)

Vf Studiul energetic-Situația existentă, disfuncționalități și propuneri pentru Municipiul Arad (FRE Arad)

Vk Protecția și conservarea mediului în Municipiul Arad (Universitatea de Vest Vasile Goldiș)

VI Dezvoltarea agriculturii în cadrul Municipiului Arad (O.J.P.S.P.A.)

VOLUMUL VI Regulament aferent P.U.G.

Ințomit: arh. ELVIRĂ &RBAN

proiect n°: 25.000

faza: P.U.G.-"Plan urbanistic general" beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Arad

den, pr.: Plan urbanistic general

MUNICIPIUL ARAD

volum: Volum II

conținut: Memoriu general-Situațla existentă

BORDEROU VOLUM II

PIESE SCRISE

FOAIE DE CAPĂT 1

FIȘA DE RESPONSABILITĂȚI 2

BORDEROU DE VOLUME^

BORDEROU VOLUM II 4

MEMORIU GENERAL

• 1. INTRODUCERE

• 1.1    .Dale de recunoaștere a documentației

• 1.2 .Obiectul lucrării......

• 1.3 .Surse documentare - bază topografică

• 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

• 2.1. Reiatii în teritoriu.........................................................

• 2.1.1. Elementele cadrului natural

• -    relief în cadrul municipiului

• -    condiții bidrogeologice și geolehnice

• -    climă

• -    resurse ale solului și subsolului

• 2.1.2. încadrarea în rețeaua de localități a județului......................................................................17

• -    funcțiunea

• -    poziția, ordinul de mărime

• -    rolul localității în raport cu celelalte localității

• 2.1.3. încadrarea în teritoriul administrativ al localităților - situația actuală privind:.....................19

• -    folosința teritoriului

~ organizarea circulației și a transporturilor

• -    echiparea tehnico-edilitară

• -    trupurile intravilanului

• 2.2. Potențial economic................................  23

  • 2.2.1    .Activități de lip industrial, de construcții și depozitare........................................................23

• -    lista principalelor unități industriale, depozitare și construcții

• -    condiții favorabile sau nefavorabile, de dezvoltare a unităților existente

• -    populația ocupată, resurse de munca

• -    surse de poluare, noxe

• 2.2.2. Aclivități agricole..................................................................................  29

• -    lista principalelor unități de producție agricolă

• -    valorificarea suprafețelor agricole

• -    forma de proprietate, suprafețe pe categorii de folosință

• -    populația ocupată 2.2.3.Transporturi........................................................................................................................32

• -    principalele rețele și unități de transport existente

• -    baze de recepție, depozite, gări, autogări etc.

• -    date caracteristice privind circulația fluvială, aeriană

• -    populația ocupată

• 2.2.4. Turism

• -    unități turistice, profilul, capacitatea

• -    regimul de funcționare, gradul de solicitare

• -    amenajări pentru agrementul populației urbane

• 2.2.5. Alte unități din domeniul serviciilor

• - unități de comerț, gospodărie comunală, activități fin anei ar-bancare

• — alte unităti din rețeaua de servicii

• 2.2.6. Locuri de munca

• -    număr total de locuri de muncă și distribuția în teritoriu

• -    structura locurilor de muncă pe cele trei mari sectoare de activitate: primar, secundar și tertiar

J

• -    detalierea relației populație - locuință - loc de muncă

• 2.3. Populația - elemente demografice și sociale

• 2.3.1. Numărul și evoluția populației

~ numărul de locuitori (populația stabilă); dinamica (%), ritmul actual de creștere (%), evoluția populației legale, stabile și flotante

• - structura pe sexe de vârstă

• 2.3.2. Mișcarea naturală și migratorie a populației

• -    prezentarea principalilor indicatori ai mișcării naturale a populației: rata natalități, rata mortalității, sporul natural, rata mortalității infantile

• -    prezentarea mișcării migratorii: sporul migratoriu, schimbări de domiciliu în localitate, plecări cu domiciliu, sold migratoriu

• 2.3.3. Resursele de muncă și posibilitățile de ocupare a acestora.................

• -    resursele de muncă locale, proporția de asigurare de locuri de muncă

• -    structura salari aților pe ramuri ale economiei

• 2.3.4. Relația localității cu zona de influentă

»                                       >

• -    evoluția populației în zona de influență în ultimii ani

• -    structura populației pe grupe de vârstă

• 2.3.5. Asigurarea cu locuințe a populației

• -    rezultatele recensământului - aducere la zi

• -    indicatorii reprezentând condițiile concrete de locuit (mp suprafață locuibilă medie/locuință, mp suprafață locuibilă medie/persoană, nr.persoane/locuință, nr.persoane/cameră etc)

• 2.4.    Circulați a și transporturile...........................................................................................................52

  • 2.4.1. Circulația rutieră.................................................................................................................52

• -    caracteristici ale schemei stradale existente și aspecte critice ale circulației majore

• -    elemente de trafic pe categorii de deplasări pentru muncă, agrement, odihnă

• -    organizarea transporturilor în localitate

• -    circulația rutieră și de transport în comun în teritoriul înconjurător

• 2.4.2. Circulația feroviară

• — particularități ale traficului feroviar pe categorii de transporturi

• 2.4.3. Circulația navală

• — scurt istoric și perspective

• 2.4.4. Circulația aeriană

• 2.5. Zone funcționale

• 2.5. LBilanțul suprafețelor zonelor funcționale din teritoriul administrativ al localității

• 2.5. 2.Bilanțul suprafețelor zonelor funcționale din intravilanul existent

• 2.5. 3.Aspecte caracteristice ale principalelor zone funcționale

• —    zona de locuit

• —    zona activităților economice

• —    zona spațiilor verzi

• -    obiective de interes public, învățământ, sănătate, cultură, dotări de cult - zonă cu încărcătură deosebită sub aspectul valorii istorice, culturale și urbanistic-arhitecturale

• 2.6. Protecția și conservarea mediului.................................................................................................87

• - identificarea surselor de poluare industrială și nocivitățile rezultate din alte activități, efectele acestora asupra calității mediului

• — degradări ale terenurilor (cauze, factori generatori, categorii și grade de degradare) - lucrări de protecție și conservare a mediului, existente sau în curs de realizare

• 2.7. Echiparea edilitară ..................................................................................................................88

  • 2.7.1. Gospodărirea apelor.......................................................................................  88

• -    lucrări hidrotehnice existente

• -    resurse de apă (tipul sursei, capacități în raport cu necesitățile populației și activităților economice)

• -    lucrări hidroameliorative

• 2.7.2. Alimentare cu apă...............................................................................................................89

• -    descrierea sistemului de alimentare cu apă, surse de apă, aducțiune, stația de tratare, înmagazinarea apei de consum și compensare, rețeaua de distribuție pe zone de presiune, tipul de rețea (apă industrială, potabilă, de irigații)

• -    probleme conflictuale și disfuncționalități constatate (vezi voi III “Disfuncționalități”)

• 2.7.3. Canalizare...........................................................................................................................90

• -    rețeaua de canalizare - stații de nreepurare și epurarea apelor industriale - bazine de retentie - stații de epurare orășenească

• -    probleme conflictuale și disfuncționalități constante (vezi voi III “Disfuncționalități”)

• 2.7.4. Alimentarea cu energie electrică...........................................................  91

• -    surse de alimentare

• —    amplasamente stație de transformare

• -    trasee linii electrice (pe tensiuni)

• -    amplasamente și capacități posturi de transformare

• -    traseul rețelei de distribuție medie tensiune - indicatori de consum

• 2.7.5. Telefonie și poștă................................................................................................................94

• - analiza situației existente, amplasarea poștei, centralelor telefonice, relee radio, rețele de cabluri telefonice

• 2.7.6. Alimentare cu căldură.........................................................................................................96

• -    descrierea sistemului de încălzire existent (sursa termică, combustibil folosit)

• -    analiza critică a stării și capacității instalațiilor termice existente (centrale termice de zonă), rețele termoficare, puncte termice pentru municipiu, centrale termice, rețele termice pentru oraș

• -    disfuncționalități constatate (vezi voi III “Disfuncționalități”)

• 2.7.7.    Alimentare cu gaze naturale................................................................................................97

• -    descrierea și analiza critică a instalațiilor de alimentare cu gaze naturale (rețele transport gaze,stații reglare, principalii consumatori, consum total, consum specific)

• -    disfuncționalități existente (vezi voi III “Disfuncționalități”)

• 2.7.8.    Gospodări a comunală..........................................................................................................99

• - analiza problemelor existente de salubritate, cimitire etc.

• — prezentarea aspectelor critice

PIESE DESENATE

încadrarea în teritoriu Sc.1:25.000

Situația existenta și priorități Sc. 1:10.000

proiect n°: 25.000

faza: P.U.G.-"Plan urbanistic genera!" beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Arad

den, pr,: Pian urbanistic generai

MUNICIPIUL ARAD

volum: Volum II

conținut: Memoriu generai-Situația existentă

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1 DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI

Denumirea lucrării:	Plan urbanistic general Municipiul ARAD
Beneficiar:	Consiliul Local al Municipiului ARAD 2900 ARAD-ROMÂNIA, b-dul Revoluției nr.75
Proiectant general:	S.C "PROIECT ARAD" SJL 2900 ARAD-ROMÂNIA, b-dul Decebal nr.2
Subproîectanți:	R.CF.TIMIȘOARA-“Organizarea circulației feroviare din cadrul Municipiului Arad.” IPTANA BUCUREȘTI-“Referat tehnic privind Aeroportul Arad și influența lui asupra dezvoltării orașului.” IPTANA BUCUREȘTI-“Referat tehnic de specialitate privind rețeaua de drumuri naționale din Județul Arad.” PARC-SILVA TIMIȘOARA-“Studiul zonelor verzi ale Municipiului Arad.” F.R.E.TIMIȘOARA-“Studiul   energetic   -   situația   existentă; disfuncționalități și propuneri pentru Municipiul Arad.” F.R.E. ARAD-“Studiul    energetic    -    situația    existentă; disfuncționalități și propuneri pentru Municipiul Arad” Universitatea "VASILE GOLDIȘ"-“Protecția și conservarea mediului în Municipiul Arad.” OJ.P.S.PX-“Dezvoltarea agriculturii în cadrul Municipiului Arad.” Societatea de Servicii Informatice ARAD-“Studiul privind repartiția populației și gospodăriilor - pe cartiere - date de la recensământul din 1992.”

• 1.2    OBIECTUL LUCRĂRII

Obiectul lucrării constituie elaborarea Planului urbanistic general al Municipiului Arad.

Lucrarea se elaborează pe baza comenzii Consiliului Local al Municipiului Arad nr.07 din 31.08.1993, înregistrată la S.C. “PROIECT ARAD” S.A. cu nr.3865 din 06.09.1993.

La elaborarea lucrării s-a ținut cont de Legea nr.50/1991 privind “Autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor” act fundamental în reglementarea și conținutul documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, de Ordinul MLPAT-DUAT nr.91/1991 pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare și a conținutului documentațiilor prevăzute de Legea nr.50/1991, precum și de Documentații model - PUG - elaborate de URBANPROIECT în 1993.

Planul urbanistic general constituie documentația care stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare pentru Municipiul Arad pe o perioadă determinată, pe baza analizei multicri teri ale a situației existente. El orientează aplicarea unei politici în scopul construirii și amenajării teritoriului localității politică ce își propune, între altele, restabilirea drepturilor de proprietate și statuarea unor noi relații socio-economice în perioada de tranziție spre economia de piață.

Planul urbanistic general reprezintă rezultatul efortului comun al colectivității locale, administrației județene și proiectantului.

• 1.3    SURSE DOCUMENTARE - BAZĂ TOPOGRAFICA

La întocmirea lucrării au fost consultate documentații întocmite anterior elaborării PUG, studii de fundamentare întocmite concomitent cu PUG și alte surse de informații.

Lista documentațiilor întocmite anterior PUG-ului.

• -    Proiect ISART nr.3148/1971 “Schița de sistematizare a orașului Arad”.

• -    Proiect C.Pr.J.Arad nr.7025/1975 “Schița de sistematizare a Municipiului Arad”; etapa 1976-1980.

• -    Proiect C.Pr.J.Arad nr. 13038 “Schița de sistematizare a Municipiului Arad”; etapa 1980-1985.

• -    Proiect C.Pr.J.Arad nr.8053/1976 “Studiu privind rețeaua de localități, Județul Arad”.

• -    Proiect C.Pr.J.Arad nr. 13066/1982 - Volum III/G “Studiu de sistematizare a Județului Arad -Potențialul balneo-turistic și posibilitățile de valorificare a acestuia în Județul Arad”.

• -    Proiect ISART 11-702-1/1971 “Studiu privind posibilitățile de dezvoltare a zonelor balneo-turistice din Județul Arad”.

J

• -    Proiect C.Pr.J.Arad nr. 15165/1983 “Studiu de identificare de materii prime pentru dezvoltarea industriei mici în cadrul Județului Arad”.

• -    Proiect C.Pr.J.Arad nr.22033 “Schița de sistematizare a Municipiului Arad” - etapa I.

• -    Proiect I.P.A. Arad nr.23019 “Rampe de gunoi în Municipiul Arad”.

• -    Proiect I.P.A Arad nr.26120 “Studiu privind cimitirele în Municipiul Arad”

• -    “Analysis of dnamics of urban planning in Arad - 1994” Alan Rabinowitz (I.E.S.C. expert)

• -    Proiect nr. 23192 S.C. Proiect Arad. S.A. P.U.Z. Ceala

• -    Proiect nr. 23193 S.C. Proiect Arad S.A. P.U.Z. Fabrica de zahăr

• - Proiect nr. 23194 S.C. Proiect Arad S.A. P.U.Z. Calea Aurel Vlaicu

• - Proiect nr. 23195 S.C. Proiect Arad S.A. P.U.D. Micălaca II - III

• - Proiect nr. 23196 S.C. Proiect Arad S.A. P.U.Z. Micălaca I

• — Proiect nr. 23198 S.C. Proiect Arad S.A. P.U.Z. Podgoria

  întocmit: arh. ELVIM ȘEI

  
  

  RBAN

  
  

• 2.    STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

  • 2.1    RELAȚII ÎN TERITORIU

• 2 .1 J ELEMENTELE CADRULUI NATURAL

• 2 .LL1 POZIȚIA GEOGRAFICĂ

Aradul face parte din seria marilor orașe din vestul țării. Este situat la 21°19' longitudine estică de la Greenwich și 46°11' latitudine nordică, pe malurile Mureșului, la o depărtare de aproximativ 20km de la ieșirea acestui râu din defileul Radna - Lipova.

Analizând factorii care au determinat dezvoltarea orașului, putem constata că Ia această dezvoltare au contribuit factorii geografici.

în primul rând Aradul, prin poziția sa a fost favorizat în dezvoltare datorită legăturilor cu regiunea precarpatică externă a Frontului Carpatic Apusean. Viața economică complementară a regiunii s-a cristalizat în jurul unui centru situat la zona de contact între munte sau piciorul de munte și de câmpie, condiții atât de favorabile dezvoltării Aradului. De altfel, aceleași condiții au determinat și dezvoltarea centrelor: Oradea, Cărei și Satu Mare. Se poate spune că șirul de orașe de la frontiera de vest a țării marchează limita economică a Munților Apuseni.

Mai trebuie adăugat ca factor important în dezvoltarea municipiului și faptul că Aradul este situat la apreciabile depărtări de alte centre urbane importante. Astfel, între Arad și Oradea sunt 118km, Arad-Deva 157km, Arad-Timișoara 48km, iar până la frontieră sunt 52km, ceea ce exclude concurența altor orașe la nord de râul Mureș.

Un alt fapt care a favorizat dezvoltarea orașului trebuie pus pe socoteala căilor de comunicație. Aradul este un important nod de căi rutiere și de cale ferată; în evul mediu Mureșul era navigabil, iar plutăritul se practica încă în perioada interbelică.

Putem afirma că există aici o zonă de economie mixtă de deal și munte de o parte și de o zonă agricolă de altă parte. Caracterul complementar economic al regiunilor cu produse diferite, nicăieri nu se vădește mai limpede decât între aceste două zone economice.

înșiruirea factorilor geografici amintiți mai sus este destul de elocventă pentru a ne explica cauzele care au determinat și favorizat dezvoltarea Municipiului Arad.

RELIEFUL REGIUNII ȘI VETREI ORAȘULUI

Municipiul Arad este situat în Câmpia Mureșului, subdiviziunea Câmpul Aradului, situat în partea sudică a câmpiei Mureșului.

Relieful are înfățișarea unei suprafețe ușor vălurite, cu neregularități relativ dese, însă de mică amplitudine. Este format din asocierea luncii actuale a Mureșului cu fostele lunci și albii ale Mureșului, între care se intercalează câmpuri joase, cu aspect insular. Suprafața câmpului se înclină domol de la est, unde are o altitudine absolută de 121m la vest, unde, în lunca Mureșului are 88m, iar la contact cu câmpul Peregului 104m.

Rețeaua.hidrografică a teritoriului Județului Arad este tributară la două artere hidrografice mai importante: partea sudică este drenată de râul Mureș, iar cea nordică de Crișul Alb.

Mureșul, cel mai mare curs de apă al județului, care traversează orașul Arad, formând o curbă spectaculoasă, nu primește afluenți prea importanți în teritoriul județului.

înjumătățea vestică a județului, datorită litologiei și pantelor de scurgere deosebit de mici (0,3 la 0,lm/km), rețeaua hidrografică naturală este dezorganizată, cu multe albii părăsite și cu o meandrare puternică. In această parte, influența omului a fost și este foarte mare în orientarea și regularizarea cursurilor de ape. Au fost create numeroase canale în vederea asigurării cu apa necesară a diferitelor activități economice.

Mureșul la Branișca, înainte de a intra pe teritoriul județului, are un debit multianual de 147mc/s, in timp ce de la Branișca până la Arad nu mai colectează decât circa 7mc/s.

în comparație cu debitele medii multi anuale, debitele maxime au valori foarte mari, deși în zona de câmpie fenomenul de atenuare a viiturilor este destul de puternic. Astfel, la postul Arad, debitul maxim cu asigurarea 1% atinge 2.350mc/s, iar debitul minim cu asigurarea de 95% este de numai 27,0mc/s.

• 2.1.1.2 CONDIȚII HIDROGEOLOGICE ȘI GEOTEHNICE, GRAD DE SEISMICITATE

Cu ajutorul datelor din forajele executate în cuprinsul municipiului, în perioada 1954-1992 de către S.C. “PROIECT ARAD” S.A. și alte unități de cercetare din țară, s-a întocmit hărți privind condițiile hidrogeologice (planșa 01 - cu hidroizohipse ale nivelului apelor freatice) și condițiile geotehnice (planșa 02 - cu raionarea condițiilor de fundare).

• 2.1.1.2.1    CONDIȚII HIDROGEOLOGICE

Hidrogeologic, forajele executate au semnalat mai multe orizonturi acvifere, apele acestora fiind cantonate la mică și medie adâncime, în formațiuni aluvionare aparținând Cuaternarului, iar spre adâncime, în formațiuni ale Panonianului superior. în funcție de adâncimea stratelor acvifere, debitul și calitatea apelor subterane, se pot separa 3 orizonturi distincte:

Primul orizont acvifer - pânza freatică este cantonată în pietrișuri și nisipuri de granulație variabilă, având un caracter discontinuu, în general “liber”, uneori ușor ascensional (sub presiune). Adâncimea acestui orizont este variabilă, situată între 2m și lOm, fiind în directă dependență de cantitatea de precipitații, de nivelul apelor din râul Mureș și permeabilitatea acoperișului argilos (1-1 Om) și nu în ultimul rând de infiltrațiile cauzate de pierderi tehnologice (canalizare defectuoasă, rețele corodate). în general, după intercepție în foraje, nivelul hidrostatic se stabilizează la cca 2-3m față de nivelul terenului, iar în perioadele de precipitații abundente și creștere a apei Mureșului, sau în zone cu puternice pierderi tehnologice, poate urca până la l,0-l,5m față de nivel teren. Direcția aproximativă de curgere a pânzei freatice este spre râul Mureș sau invers, în caz de viituri sau cote ridicate ale apei acestuia, având o tendință de curgere pe direcția NNV-SSE; panta de curgere este de cca l%o, iar coeficientul mediu de infiltrație de 60m/zi; grosimea stratului freatic variază între 7-8m, în funcție de grosimea (între 10-20m) și permeabilitatea patului argilos, care în general este impermeabil. în perioadele secetoase nivelul hidrostatic poate coborî până adâncimi de cca 4-5m. în zonele depresionare (gropi...) apa urcă până aproape de suprafață, uneori prin capilaritate alimentând zonele mlăștinoase. în cote absolute, nivelele pânzei freatice pe raza municipiului, sunt cuprinse între 104-107mNMB, distribuția acestora fiind reprezentată sugestiv în planșa 02 - harta cu hidroizohipse a nivelului apei freatice -Municipiul Arad.

Stratul acvifer de mică și medie adâncime este cantonat în formațiunile aluvionare-cuaternare, constituite din nisipuri și pietrișuri, separate de lentile argiloase. Astfel, acesta se dezvoltă între 20 și lOOm, fiind format din mai multe orizonturi acvifere, la adâncimi medii de: 22m, 35m, 44-45m, 56m, 77m și 90m. în general, apa are o calitate buna (spre profunzime), cca 16gr duritate și un conținut bogat de fier și mangan; prezintă un pronunțat caracter ascensional, constituind principala sursă de alimentare cu apă a municipiului.

Stratul acvifer de adâncime,.este cantonat în depozitele Panonianului superior, constituite din nisipuri fine separate de orizonturi impermeabile. Este o succesiune de acvifere, cu debit mic, apa fiind în general termală (cca 28°C), cu conținut de gaz metan și duritate mare, este improprie alimentării cu apă. 2.1.1.2.2 CONDIȚII GEOTEHNICE

Din punct de vedere geotehnic, a condițiilor de fundare, pe baza coloanelor filologice și a caracteristicilor fizico-mecanice ale probelor prelevate din forajele executate, s-au delimitat trei categorii de terenuri pe cuprinsul municipiului (vezi planșa 01 - Rionarea condițiilor de fundare). Astfel:

• 1.    Terenuri bune pentru construcții - pe care fundarea clădirilor de orice tip, se poate face direct, începând cu adâncimea de cca l,5m; se poate conta, în general pe presiuni admisibile de 180~250kpa.

• 2.    Terenuri bune pentru construcții, cu amenajări - pe care au fost semnalate una sau mai multe dintre următoarele anomalii de stratificație:

• -    umpluturi peste 2,Om grosime;

• —    intercalații slabe până la 5,Om între 5-1 Om sau sub lOm adâncime;

• -    gropi vechi sau existente;

• -    zone de stagnare a apelor superficiale;

• —    zone mlăștinoase.

Amenajările necesare ca și măsurile speciale de fundare se vor stabili pe bază de studii geotehnice ce ^se vor întocmi independent pentru fiecare amplasament, funcție de condițiile locale specifice.

Soluțiile și măsurilor speciale de fundare se vor stabili în funcție de extinderea cercetării geotehnice și ^a studiului geotehnic întocmii; astfel, ca soluții de fundare se poate adopta:

• -    înlocuirea parțială sau totală a umpluturilor sau intere al ații lor cu perne de balast (nisip de Mureș);

• —    depășirea terenurilor slabe cu ajutorul fundațiilor pe piloți sau puțuri;

• -    limitarea presiunilor pe teren combinată cu măsuri de sporire a rigidității structurilor (diafragme);

• -    consolidarea terenului de fundare cu coloane de balast, dinamic prin vibroplotare, vibropresare, vibroînțepare sau încastrare cu material de sport.

• 3.    Terenuri improprii pentru construcții grele - sunt terenurile care cumulează majoritatea sau toate anomaliile de stratificație menționate mai sus. Astfel, în zonele respective pe lângă grosimea mare a umpluturilor (peste 2,Om) apar și intercalații slabe de diferite adâncimi. Se consideră că aceste terenuri sunt improprii pentru fundarea construcțiilor grele, cu zonă activă mare, ce ar putea cuprinde intercalațiile slabe din adâncime. In situații obligate, în astfel de cazuri, se vor lua măsuri excepționale de fundare. Pentru construcții ușoare, acestea pot fi fundate, cu luarea măsurilor speciale indicate mai sus.

în ce privește posibilitatea introducerii de subsoluri, trebuie avut în vedere, pe lângă nivelul apelor subterane și următoarele elemente:

• -    distanța amplasamentului față de râul Mureș;

• -    natura stratificați ei

• -    cota absolută a terenului

• -    densitatea rețelei de canalizare în zonă

Având în vedere tendința de ridicare a apelor freatice, în general nu recomandăm coborârea cotei pardoselii subsolurilor sub cote de 1,5 față de nivel teren, urmând a se prevedea în unele zone, hidroizolații corespunzătoare (mai ales la subsolurile cu destinații mai pretențioase).

Măsurile necesare în perioada de execuție a fundațiilor (sprijiniri, epuismente...) se vor adopta în funcție de: natura terenului și nivelul apei subterane.

în zonele cu nivel ridicat al apei freatice, în prezența unor terenuri fine nisipoase-prăfoase la săpături adânci, se vor adopta măsuri speciale de denivelare a nivelului apei subterane, prin metode cum ar fi filtrele aciculare.

Cartarea hidrogeologică și zonarea condițiilor de fundare, au caracter doar informativ, aceste date putând fi folosite doar în faze preliminare de proiectare. în fazele de PT și DE este necesară extinderea cercetării geotehnice, ce se va concretiza înlr-un studiu geotebnic corespunzător fiecărui amplasament în parte.

AARTA CU ZONAREA SEISMICA AJUD ARAD DUPĂ VALORILE COEF. KjSl A PERIOADEI DE COLT Tc DUPĂ P100-92	zmo ,32 is misa, de, sal cal*		Tc
	D	0.16	1t0
	• E	0.12	1,0
	E	0,12	0f7
	F	0,08	0,7

• 2.1.1- 3 CLIMA

Ținând seama de așezarea Aradului, precum și de aspectul reliefului, constatăm strânsa dependență a climei de acești factori.

în zona Aradului se întâlnesc cele patru tipuri de climat și anume: mediteranean, continental montan și continental de șes.

Clima Municipiului Arad este de tip continental moderat.

Climatul oceanic și mediteranean se manifestă prin precipitații abundente către sfârșitul toamnei și începutul iernii.

Influența climatului continental reiese din marile oscilații de temperatură dintre vară și iarnă.

Datele climatologice ale stațiunii Arad, ca și hărțile de specialitate, încadrează teritoriul Municipiului Arad în provincia C.f.b.x. (după sistemul Koppen).

Se anexează fișa climatologică din care rezultă datele climatice.

		X£ 2/MU £		vk\fruft£oK. (^r4r/4 1^6        /53Q~^
		N£	r	' 1 A'K ezZv TOTAL •
/2Â			A<5	«7  X30 fQ,1    6P f0,7 2f,3 WA,
			Z,G	3,2 AP xx- Ji,O \ AyZ
Â^zwZa^ §			5
sw 4		1'	1
r o°	25xff		3f<3 333Q	»
[   } 5°     12^3	i$*t		253 3337
| ^fO" foA	23*		137 3^
4»’    3,5 oIm	27/* !T7QJ		t^-2 27^2. 6Ur Kdn	°rA/
I———		6. x

wzj. vîmtuk/Lck^

• 2.1.1    A RESURSE ALE SOLULUI ȘI SUBSOLULUI

• •    Resursele solului

Solurile s-au format și evoluat sub influența proceselor pedogenetice caracteristice câmpiilor de divagare și luncilor (câmpia Aradului, lunca Mureșului) și a câmpiilor înalte piemontane (câmpia Vingăi).

Paralel cu schimbarea condițiilor de relief se modifcă și condițiile hidrogeologice, astfel că întâlnim o gamă relativ largă de soluri, în succesiunea de la soluri înmlăștinite până la soluri automorfe.

Din studiile pedologice executate până în prezent, rezultă că atât condițiile bioclimatice, cât și solurile sunt favorabile principalelor culturi, factorul principal limitativ fiind, în prezent, apa în exces (în special în Câmpia Aradului).

Producția variază în limite foarte largi, de la un an la altul; această alternare de umiditate și secetă face ca în această zonă să fie necesară executarea unor lucrări complexe de desecare și eventual drenare, iar pe anumite suprafețe, lucrări de irigație pentru completarea deficitului de apă, în special pentru culturile de primăvară.

• •    Resursele subsolului

Bogățiile rezultate din resursele naturale se limitează pe teritoriul administrativ al Municipiului

Arad la argile comune, balastiere și ape geotennale.
Argile comune	Cariera Ceala
Balastiere	Balastiera Ceala Balastiera Micălaca I și II
Apă geotermală	Forajele 4661 Arad - Ștrand

4662 Arad - Ștrand

4674 Arad - Sere

1658 Arad - Gai

1672 Arad - 7 Noiembrie

1679 Arad - Stație de epurare

• 2.1.2    ÎNCADRAREA ÎN REȚEAUA DE LOCALITĂȚI Â JUDEȚULUI

Municipiul Arad, reședința Județului Arad, reprezintă centrul administrativ și economic polarizat or al întregului județ. Prin numărul de locuitori, funcțiile economice și influența teritorială, orașul Arad este unul din principalele centre urbane ale țării.

Municipiul Arad, în raport cu rolul și funcțiile, satisface criteriile impuse unui centru de importanță județeană astfel:

poli tic-administrativ, politic și economic.

ritm de creștere rapid, ajungând de la 87.662 locuitori (1930) la 190.114 locuitori (1992).

un important potențial economic și număr mare de locuri de muncă. Orașul beneficiază de activități cu vocație terțiară pentru el și pentru localitățile din teritoriul înconjurător.

orașul se caracterizează printr-o mobilitate (veniți și plecați) foarte importantă, soldul pendulator fiind pozitiv.

dispune de servicii curente, semicurente și rare, înlr-o mare varietate, inclusiv dotări de audiență națională.

rețeaua de căi de comunicație asigură accesul tuturor localităților din județ la reședința județului, având legături lesnicioase cu țara și străinătatea.

Procesul de dezvoltare a funcțiilor economice ale localităților județului reflectă nivelul atins până m prezent în valorificarea factorilor soci al-economi ci de care dispune județul, pe zone specifice. în acest sens, există un mare decalaj în profilul social-economic al orașelor:

• -    municipiul Arad se detașează de restul orașelor județului în privința funcțiunilor și dezvoltării social-economice;

• -    celelalte 7 orașe existente ale județului au o bază economică relativ redusă, cu un număr relativ mic al populației;

• -    localitățile rurale din județ au funcțiuni agricole în preponderență, activitățile industriale apar doar sporadic, iar funcțiunile de cazarea activilor, activități balneo-turistice sunt localizate în raport cu poziția geografică a localității.

Pe baza structurii urbane existenten și în raport cu aria de polarizare a centrelor urbane în cadrul Județului Arad, se pot distinge următoarele sisteme urbane:

• 1.    Sistem urban Arad

• 2.    Sistem urban Chișineu Criș

• 3.    Sistem urban Ineu

• 4.    Sistem urban Sebiș

• 5.    Sistem urban Lipova

Sistemul urban Arad însă cuprinde 331.196 locuitori din cei 487.617 locuitori ai județului, iar teritoriul cuprinde 2.514,41kmp față de suprafața de 7.652kmp a județului.

SCHEMA IERARHIZĂRII LOCALITĂȚILOR ÎN RAPORT CU ROLUL ȘI FUNCȚIILE LOR ÎN REȚEAUA DE LOCALITĂȚI A JUDEȚULUI ARAD SITUAȚIA EXISTENTĂ - recensământ 1992

Centru de importanță județeană:

MUNICIPIUL ARAD - reședința județului

- număr de locuitori județ: 487.617
Centru cu rol polarizator Centru intercomunal	Centrele comunale	Număr
în dezvoltarea județului		locuitori
01 ARAD
01. ARAD	01. Arad	190.114
	O2.Vladimirescu	9.764
	03.Vinga	6.418
	04.Secusigiu	6.631
	05.Fântânele	5.545
	06.Felnac	4.988
	O7.Zimanu Nou	4.561
	08.Păufiș	4.220
	09.Ghioroc	4.210
	lO.Șagu	3.858
	11.Livada	2.756
	12.1ratoșu	2.637
Total: 247.253	13.Șofronea	2.551
02.NÂDLAC	Ol.Nădlac	8.458
	O2.Șeitin	2.713
Total: 13.229	03.Peregul Mare	2.551
03.PECICA	Ol.Pecica	12.930
Total: 16.717	02.Semlac	3.787
04.CURTICI	Ol.Curtici	9.987
Total: 15.702	O2.Macea	5.715
05.PÂNCOTA	Ol.Pâncota	7.446
	O2.Seleuș	3.328
Total:	03.Zărand	2.733
06.SIRIA	Ol.Șiria	8.057
Total: 10.652	02.Covăsânț	2.595
07. SÂNT AN A	01. Șantan a	12.125
Total: 14.136	02.01ari	2.011
TOTAL SISTEM	ARAD
__ 331.196
Sistem urban Arad		HA
01. ARAD	01. Arad	24.014
	O2.Vladimirescu	11.361

— ■		O3.Vinga	14.677
		O4.Secusigiu	14.403
		O5.Fântânele	7.852
		O6.Felnac	8.703
		O7.Zimandu Nou	4.013
		O8.Păuliș	12.862
		09.Gbioroc	5.067
		lO.Șagu	8.931
		1 l.Livada	3.174
		12.1ratoșu	4.000
		13. Șofronea	2.554
			121.611
	02.NÂDLAC	Ol.Nădlac	12.893
		O2.Șeitin	6.683
		O3.Peregul Mare	3.012
			22.588
	03.PECICA	Ol.Pecîca	24.107
		O2.Semlac	8.175
			32.282
	04.CURTICI	Ol.Curtici	11.548
		O2.Macea	7.440
			18.988
	05.PÂNCOTA	Ol.Pâncota	6.526
		O2.Seleuș	6.002
		03.Zărand	7.618
			20.146
	06.ȘIRIA	Ol.Șiria	16.967
		02.Covăsânț	3.988
			20.955
	07.SÂNTANA	Ol.Sântana	9.913
		02. Olari	5.058
			14.971
			251.541,00 ha
			2.515,41 kmp

• 2.1.3 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL LOCALITĂȚII

în conformitate cu Anexa 8.5. la H.C.M. 1105/1968 - hotărâre pentru delimitarea administrati v-teritorială a municipiului, respectiv și a comunelor din Județul Arad, Municipiul Arad cuprindea orașul Arad și comunele suburbane Fântânele, Livada, Șofronea, Vladimirescu, inclusiv satele componente ale comunelor suburbane.

In urma apariției Legii nr.69/1991 privind administrația publică locală, comunele suburbane au devenit comune autonome, coordonate de județ, nemaifiind subordonate și tutelate de municipiu. în această situație teritoriul administrativ al municipiului s-a restrâns la extravilanul orașului Arad, municipiul fiind compus dintr-o singură localitate - orașul ARAD.

Conform art.2 din Legea nr.69/1991, unele orașe pot fi declarate municipii, care pot avea subdiviziuni teritorial-administrative, a căror delimitare și organizare se stabilesc prin lege; această lege msă nu a apărut până în prezent. în această situație în prezent problemele legate de localitățile componente nu au obiect.

Suprafața relativ mare a extravilanului rezultă din faptul că prin dezvoltarea teritorială a orașului au fost înglobate în trupul orașului comunele limitrofe (Micălaca, Aradul Nou, Sânicolaul Mic) și care și-au păstrat în continuare în mare, aspectul rural. Aceste cartiere ale orașului sunt compune și în prezent cu Preponderență din gospodării de tip rural.

Teritoriul administrativ al Municipiului Arad ocupă o suprafață de 26.148ha, din care intravilanul Municipiului Arad este de 3.983,27ha.

Din totalul de 26.148ha, 20.017ha sunt teren agricol. Situația fondului funciar pe categorii de folosință și proprietari este prezentata în tabelul anexat.

Municipiul Arad este legat de celelalte localități ale județului, pe drumurile naționale (DN7, DN79 și DN69) și drumurile județene existente (DJ790C Arad - Iratoșu, DJ790B Arad - Curtici, DJ709 Arad - Șiria, DJ682 Arad - Zăbrani și DJ682 Arad - Zădăreni), precum și pe calea ferată Nădlac - Deva, Arad - Curtici, Arad - Brad, Arad - Oradea, Arad - Timișoara și Arad - Secusigiu.

în prezent situația trupurilor izolate de pe teritoriul administrativ al Municipiului Arad nu este adusă la zi.

SITUAȚIA FONDULUI FUNCIAR la data de 08.12.1993 localitatea Arad

Hr cri.	DEȚINĂTOR	Terenuri agricole					TOTAL agricol	Terenuri neagricole					TOTAL ■eagricol	TOTAL GENERAL
		Arabil	Pășuni	Fânete	Vii	Livezi		Păduri	Ape	Drumuri	Consirudii	Neproductive
1	loial localitate	17.951	1.909	140	4	13	20.017	1.153	687	607	3.371	313	6.131	26.148
2	Domeniu public total	3.852	1.754	48	0	0	5.654	1.123	.519	490	838	234	3.204	8.858
3	Ministerul agriculturii	3.387	183	23	0	0	3.593	8	130	34	87	18	277	3.870
4	l.S.C.P.A. (Anexa 1)	474	22	3	0	0	499	0	8	4	3	7	22	521
5	S.C.P.S. Zahăr Arad	411	22	3	0	0	436	0	8	3	2	7	20	45<.
6	C.I.O.S. Arad	63	0	0	0	0	63	0	0	1	1	0	2	6^
7	I.S.C.P.Z. (Anexa 3)	2.764	15!	7	0	0	2.922	7	44	28	46	11	136	3.858
8	S.C.P.C.B. Mureș Arad	2.764	151	7	0	0	2.922	7	44	28	46	1 1	136	3.858
9	D.I.F. (Anexa 4)	0	0	0	0	0	0	0	78	0	27	0	105	lO.s
10	S.C.M.A. (D.G.E.M.A.)	5	0	0	0	0	5	0	0	0	1	0	1	1 ►
11	Alte unită ți ale M.A.A.	144	10	13	0	0	167	1	0	2	10	0	13	___________18 o
12	AGROSEM	0	8	0	0	0	8	0	0	0	10	0	10	_________ 1b
13	O.J.R.S.A.	73	2	6	0	0	81	1	0	2	0	0	3	__84
14	SEM I EST Tins.	71	0	7	0	0	78	0	0	0	0	0	0	78
15	PRIMĂRII Total din care:	297	1.514	17	0	0	1.828	25	30	261	198	81	595	2.423
16	Min. Ape. Pd. Mediu total dc	2	15	7	0	0	24	1.089	352	20	67	61	1.589	1.613
17	Regia Autonomă Romsilva	2	14	4	0	0	20	1.082	0	20	5	5	1.112	1.132
18	Regia autonomă a apelor	0	1	3	0	0	4	7	352	0	62	56	477	481
19	Ministerul Apărării Naționale	88	9	0	0	0	97	0	0	0	32	0	32	129
20	Ministerul de Interne	4	0	0	0	0	4	0	0	0	8	0	8	12
21	Ministerul Industriilor Total din care:	0	1	0	0	0	1	0	0	18	208	8	234	235
22	Dep. Ind. Chimice & Pelrochim	0	0	0	0	0	0	0	0	12	38	0	50	50
23	)ep. Ind. Conslr. de Mașini	0	0	0	0	0	0	0	0	0	21	8	29	29
24	3egia Autonomă REN EL	0	1	0	0	0	1	0	0	6	149	0	155	156
25	Ministerul Transporturilor	0	0	0	0	0	0	0	7	155	158	0	320	320
26	Ministerul Comerțului	0	0	0	0	0	0	0	0	0	2	0	2	2
27	Ministerul Turismului	0	1	0	0	0	1	0	0	0	0	5	5	6
28	Min. Lucrărilor publice & Amenajarea terii.	0	19	0	0	0	19	0	0	2	8	40	50	69
29	J.P.LP.S.	0	19	0	0	0	19	0	0	2	8	40	50	69

ia oara ae uo.ix.iwj luiumuieu wuu

|cH	.iDfTIMATOR	Terenuri agricole					TOTAL agricol	Terenuri aeagrkole						TOTAL aeagrkol	| TOTAL GENERAL
		Arabil	Pășuni	Fânete	Vii	Livezi		Păduri	Ape	Drumuri	Construcții		Neproductive
1 3(	) Ministerul învățământului	(	C	f	(	0	(	(	(	(	l(		(	l(	10
31	Ministerul Culturii Total din care:	74	5	1	(J	0	8(	(	l	(	31		0	31	HI
32	Dcp. Așezăminte Culturale	74	5	1	0	0	80	0	(	0	31		0	31	111
33	Alte ministere & organizații centrale	0	7	0	0	0	7	1	0	0	29		21	51	58
34	Domeniu privat total	14.099	155	92	4	14	14.363	30	168	117	2.533		79	2.927	17.290
35	Domeniu privat particular Total	8.472	92	66	4	10	8.644	20	95	52	2.205		64	2.436	11.080
1 36	Gosp, individuale t Asociații simple	2.232	14	0	4	7	2.257	8	28	4	2.180		59	2.279	4.536
[ -7	Individuali Felnac	7	0	0	0	0	7	0	0	0	0		0	0	7
38	Individuali Vinga	38	0	0	0	0	38	0	0	0	0		0	0	38
39	Societăți comerciale agricole (conf. L31/91)	746	i	2	0	0	749	0	3	2	25		5	35	784
40	Societăți agricole (conf. L36/91)	5.494	77	64	0	3	5.638	12	64	46	0		0	122	5.760
41	Domeniul Privat al Statului	5.627	63	26	0	3	5.719	10	73	65	328		15	491	6.210
1 42	S.C.A.C.S. (I.A.S.)	3.931	63	25	0	3	4.022	8	46	48	206		11	319	4.341
1 42	S.C. "ARNO" Aradul Nou S.A.	2.254	0	15	0	0	2.269	3	22	27	42		1	95	2.364
44	S.C. "AGROPRODEX" IRATOȘ	729	15	4	0	0	748	1	12	6	♦	15	0	34	.    782
1	S.C. "ALFAR" S.A, Arad	113	2	3	0	0	118	3	0	2	33		10	48	I6<>
46	S.C. "AVICOLA” S.A. Arad	92	2	0	0	3	97	1	1	1	31		0	34	131
47	S.C. "SUINPROD" Arad	0	6	0	0	0	6	0	5	1	51		0	57	6t
4_8	S.C.A. UTVINIȘ	221	38	0	0	0	259	0	3	3	0		0	6	26?
1 49	S.C. HORTICOLA Horia	81	0	2	0	0	83	0	0	1	1		0	2	85
—	S.C. "AVICOLA" S.A. București	6	0	.0	0	0	6	0	0	0	26		0	26	32
51	S.C. "SUPERSEM" Aradul-Nou	435	0	1	0	0	436	0	3	7	7		0	17	453
52	S.C;A.C.S. Industrie Alimentară	1.532	0	1	0	0	1.533	7	25	15	45		0	87	1.620
53	I.P.I.L.F. Arad	1.532	0	1	0	0	1.533	1	25	15	4		0	45	1.578
I54	I.I.C.	0	0	0	0	0	0	1	0	0	17		0	18	18
1 55	7abrica de Spirt	0	0	0	0	0	0	0	0	0	24		0	24	24
56	R.A. Romcereal	0	0	0	0	0	0	0	0	0	22		0	22	22
57	Mte Societăți Comerciale & Regii agricole	164	0	0	0	0	164	0	2	2	55		4	63	227
58	)c poz.it de armăsari Arad	156	0	0	0	0	156	0	2	2	4		4	12	168
59	;.N.C. Arad	0	0	0	0	0	0	0	0	0	8		0	8	8
60 1	•abrica de cânepă Arad	8	0	0	0	°l	8	0	0	0	43		0	43	51

• 2.2    POTENȚIAL ECONOMIC

• 2.2 -1 ACTIVITĂȚI DE TIP INDUSTRIAL, DE CONSTRUCTII Șl DEPOZITARE

La nivelul Municipiului Arad unitățile de tip industrial, de construcții și depozitare sunt amplasate în platforme industriale, dispersate în intravilanul Municipiului Arad, și în trupuri izolate în teritoriul administrativ al Municipiului Arad.

în intravilanul Municipiului Arad exista cinci platforme industriale:

• -    platforma industrială nord

• -    platforma industrială nord-vest

• -    platforma industrială vest

• -    platforma industrială sud

• -    platforma industrială est

Platformele industriale sunt amplasate perimetral la limitele exterioare ale intravilanului, excepție făcând platforma industrială nord, care parțial se întrepătrunde cu zona centrală, intrând în zona de locuit.

Principalele unități economice defalcate pe platforme industriale și pe profite sunt:

• A. PLATFORMA INDUSTRIALĂ NORD - PROFILUL PREDOMINANT AL PLATFORMEI ESTE INDUSTRIAL Șl DE DEPOZITARE AVÂND ÎN COMPONENTA SA URMĂTOARELE UNITĂȚI:

INDUSTRIE

S.C. ASTRA S.A

Sector I	3 l,76ha
Sector 11	7,86ha
Sector III	4,81ha
Sector IV	l,42ha
Triaj CF	8,63ha
Depozit S.D.V.	8,40ha
S.C. APROMAT S.A. sediu	0,24ha
S.C. APROMAT S.A.	5,70ha
S.C.I.C.P.V. S.A.	5,1 Iha
S.C. ARIS S.A. sediu	1 l,81ha
S.C. COMAT S.A. (teren închiriat de la S.C. ARIS S.A.)	l,92ha
S.C. COMAT S.A.	8,84ha
S.C. OROLOGERIE S.A.	2,15ha
S.C. SINTEX S.A. - filiala Arad	0,50ha
S.C. 1MAR S.A.	28,85ha
S.C. FERONERIA S.A.	4,29ha
S.C. CARNE S.A.	2,78ha
S.C. TUTUN S.A.	4,33ha
S.C. ARCOMB S.A.	7,92ha
S.C. UTA S.A.	18,60ha
S.C. TRICOUL ROȘU S.A.	2,29ha
S.C. Reeșapare reparare anvelope S.A.	0,92ha
S.C.C.A. AUTOSERVICE UTA	0,42ha
S.C. GUTENBERG S.A. S.C. DIALMA S.A. (teren închiriat)	0,34ha
__TOTAL INDUSTRIE	169,89ha
___DEPOZITE
S.C. MOBIMEXA S.A.	2,63ha
S.C. ROMCEREAL S.A.	8,44ha
S.C. CARNE S.A. (teren în chirie la S.C. FR1GORIFER S.A.) S.C.FRIGORIFER S.A. S.C.REMAT S.A. S.C. MOBILA S.A.	4,35ha l,75ha
S.C.GROMETAL S.A.	l,68ba
S.C. COMALIM S.A. - depozit ambalaje	4,70ha

S.C. ARTEXIM S.A.	l,69ha
S.C. ARLEFRUCT S.A.	Țllha
TOTAL DEPOZITE	26,35ha
CONSTRUCȚII
S.C. INCOMO S.A. - bază de producție	7,21ba
S.C. INCOMO S.A. - bază de apă industrială	0,20ha
S.C. VULCAN VEST S.A.	l}05ha
TOTAL CONSTRUCȚII	8,46ha
TOTAL PLATFORMA INDUSTRIALĂ NORD	204,70ha
B. PLATFORMA INDUSTRIALĂ NORD-VEST - PROFIL PREDOMINANT INDUSTRIE ALIMENTARĂ
INDUSTRIE
S.C. CARNE S.A.	7,05ba
S.C. ZAHĂR S.A.	12,92ba
S.C. INDAGRARA S.A.	12,14ha
S.C. ARMOPAN S.A.	3,67ha
S.C. ARBEMA S.A.	3,18ha
S.C. AVICOLA S.A.	2,38ba
S.C. B.A.T. Arad S.A.	3,81ba
S.C. TEHNOMETALICA S.A.	3,13ba
TOTAL INDUSTRIE	48,28ha
DEPOZITE
S.C. CONAR S.A.	l,20ba
S.C. ARAMIS S.A.	3,16ba
S.C. PECO S.A.	0,28ha
S.C. AGROPRODEX S.A.	l,79ha
S.C. MATCOMB S.A.	0,52ba
TOTAL DEPOZITE	6,95ha
CONSTRUCȚII
S.C. ELECTROMONTAJ CLUJ S.A.	0,85ba
S.C.M.ARAD-Regia Autonomă Petrol C.M.	l,50ha
S.C. TELECONSTRUCȚIA S.A. CRAIOVA-filiala Arad	0,65ba
TOTAL CONSTRUCȚII	3,00ha
__ TOTAL PLATFORMA INDUSTRIALĂ NORD VEST	58,23ha
C. PLATFORMA INDUSTRIALĂ VEST - ARE UN PROFIL MIXT DE UNITĂTI	INDUSTRIALE, DEPOZITE,
CONSTRUCTIi, GOSPODĂRIE COMUNALĂ Șl UNITĂȚI SPECIALE.
INDUSTRIE
S.C.ARĂDEANCA S.A.	2,69ba
S.C. OPTIPLAST S.A.	2,66ha
S.C. MODA S.A.	2,02ba
S.C. ROMPRESTĂRI S.A.	0,28ha
S.C. INTERCOOP S.A.
S.C. INTERCOOP TAMAS S.A.
S.C. INTERCOOP GIANY S.A.	l,45ba
S.C. MOBILMET S.A.	l,29ha
S.C. PROCOM SERVICE S.A.	0,67ha
S.C. AUTOMET S.A.	0,08ba
■__ S.C. CONSTAR S.A.	l,05ha
____TOTAL INDUSTRIE	12J9ha
___DEPOZITE
S.C. MATCOMB S.A. - depozit combustibil
S.C. CHIRLA SRL	3,00ba

S.C. MATCOMB S.A. - materiale de construcție	0,6 îha
S.C. DALANIKO SRL
S.C.C. ARCOOM (teren închiriat de la S.C. CONSTAR S.A.)	l,76ha
S.C.C. ARCOOM	l,08ha
Regia Autonomă Administrația Piețelor (Obor + depozit cherestea)	l,65ha
S.C. ATLAS GIP S.A. PLOIEȘTI	0,1 Iha
Federal COOP	2,32ha
S.C. REMAT S.A.	2,02ha
S.C. ROMFUNGHI SRL	0,1 Iha
TOTAL DEPOZITE	12,66ha
CONSTRUCȚII
S.C. CONSTAR S.A. (poligon de prefabricate)	l,05ha
TOTAL PLATFORMĂ INDUSTRIALĂ VEST	25,90ha
D. PLATFORMA INDUSTRIALĂ SUD - PREDOMINĂ INDUSTRIA ALIMENTARĂ, Șl DE CONSTRUCȚII DE
mașini AGRICOLE
INDUSTRIE
S.C. ARCONSERV S.A.	7,34ha
S.C. IZVORIN S.A.
S.C. Industrializarea laptelui S.A.	2,08ha
S.C. WEST SHOETNDUSTRY S.A. ARAD	6,35ha
S.C. AZOMA S.A. ARAD	6,52ha
S.C. AVICOLA S.A. ouă praf	l,46ha
S.C. Mobilă tapițată SRL	2,60ha
TOTAL INDUSTRIE	26,35ha
DEPOZITE
S.C. DECOMAR S.A.	l,55ha
S.C. ARLEFRUCT S.A.	2,00ha
S.C. MATCOMB S.A.	0,80ha
TOTAL DEPOZITE	4,35ha
TOTAL PLATFORMĂ INDUSTRIALĂ SUD	30,70ha
E. PLATFORMA INDUSTRIALĂ EST - PREDOMINĂ RAMURA DE CONSTRUCȚII
DEPOZITE
S.C. ELCO S.A. total	0,4 Iha
din care: - sediu	(0,03ba)
	depozit stâlpi (0,02ha)
	depozit-garaj (0,36ha)
S.C. PECO ARAD S.A.	5,55ha
R.A.A.C.A.-stație epurare	l,20ha
C.F. Depozit auexe canton	(l,15ha)
___Regia Autonomă de salubritate + RALLA-depozite	4,20ha
__TOTAL DEPOZITE	ll,36ha
___CONSTRUCȚII
S.C. CONSTAR ARAD S.A.	14,17ha
S.C. INSTALCO S.A. ARAD	0,88ha
Regia Autonomă de Drumuri principale	5,78ha
Secție Drumuri Naționale	0,60ha
Șantier ERGOCONSTRUCȚIA	0,50ha
Șantier Construcții C.F. S.P.I.U.	2,97ha
Șantier nr.33-S.C. C.F.TIMIȘOARA	0,12ha
Șantier nr.33 Tabără militară	(0,55ha)
S.C. SELSTAR ARAD S.A.	2,3 Iha

TOTAL CONSTRUCȚII	27,33ha
TOTAL PLATFORMĂ INDUSTRIALĂ EST	38,69ha
Pe lângă unitățile economice grupate în platformele industrială în Municipiul Arad mai există și
unități dispersate. Amintim aici unitățile mai importante:
Cartier ARADUL NOU
INDUSTRIE
Stație reglare gaze	0,30ha
S.C. AUTOSERVICE DACIA S.A.	l,09ha
S.C. VINALCOOL S.A. ARAD	2,09ha
I.C.S.A.P. Laboratoare	0,77ha
Tâmplărie S.C. INCRO S.A.	0,15ha
TOTAL INDUSTRIE	4,40ha
DEPOZITE
S.C. PECO S.A.	0,03ha
TOTAL Cartier ARADUL NOU	4,43ha
Cartier SUBCETATE
INDUSTRIE
Secție producție	0,50ha
TOTAL Cartier SUBCETATE	0,50ha
Cartier MICÂLACA
INDUSTRIE
Atelier MOBILA	0,52ha
S.C. VOLANUL S.A.	2,51ha
TOTAL INDUSTRIE	3,03ha
DEPOZITE
Depozit materiale construcție	0,30ha
S.C. PECO S.A. (Prutului)	0,02ba
S.C. PECO S.A.	0,24ha
TOTAL DEPOZITE	0,56ha
TOTAL Cartier MICÂLACA	3,59ha
_ Cartier GRĂDIȘTE
INDUSTRIE
S.C. SANEVIT S.A. (trup izolat)	(3,01 ha)
____DEPOZITE
S.C. MATCOMB S.A. (depozit combustibil)	0,75ha
__S.C. PECO S.A.	0,06ha
TOTAL DEPOZITE	0,81ha
___ TOTAL Cartier GRĂDIȘTE	0,81 ha
___ Cartier Xxxxx Xxxxxx
INDUSTRIE
S.C. POLYCROM S.A.	l,89ha
Stație gaze Mediaș	0,14ba
S.C. OPTIUM S.A.	0,5 Iha
---S.C. AMARAD S.A.	0,54ha
.__TOTAL INDUSTRIE	3,08ha
__DEPOZITE
-__ marmqrex	O,36ha
TOTAL Cartier AUREL VLAICU	3,44ha
Cartier BUJAC

Bl——	INDUSTRIE
	Tâmplari e	0,40ha
	DEPOZITE
	Depozit	0,80ha
	TOTAL Cartier BUJAC	l,20ha
Cartier PÂRNEAVA
	INDUSTRIE
	S.C. TEHNOMETALICA S.A. S.C. IMAR S.A. - secție tâmplărie S.C. CON STAR S.A. stație sortare Ceala S.C.AGRO S.A. S.C. ARĂDEANCA - atelier	0,73ha 0,24ha 2,50ha 0,60ha 0,13ha
	TOTAL INDUSTRIE	4,20ha
DEPOZITE
	S.C. ARĂDEANCA S.A. - depozite	0,21ha
	TOTAL Cartier PÂRNEAVA	4,41ha
Cartier CENTRU
INDUSTRIE
	S.C. VICTORIA S.A. Atelier de producție Stație gaze Bucura Atelier de producție S.C. ARCOM S.A. S.C. ARMOPANS.A. S.C. MOBILMEX S.A. S.C. Central Service S.A.	l,88ha 0,90ha 0,15ha 0,17ha 0,06ha 0,20ha 0,29ha
	TOTAL INDUSTRIE	3,65ha
DEPOZITE
	Zonă depozite Unirii Depozit vin Depozite (calea Romanilor) Depozite zona Dragalina Depozite comerț zona E.Varga Depozite comerț zona F.Sîrbu Depozite comerț zona T.Vladimirescu Depozite comerț zona I.Maniu Depozite comerț zona gării Depozite comerț zona b-dul Revoluției Depozite comerț zona Mețianu Depozite comerț zona Postăvarul S.C. PECO S.A. (Podgoria) _ S.C. PECO S.A. (P-ța Mibai Viteazul)	2,40ha 0,18ha l,32ha 5,20ha 2,65ha 3,50ha 3,43ha 3,80ha l,50ha 6,70ha 3,20ha 2,93ha 0,19ha 0,03ha
	TOTAL DEPOZITE	37,03ha
__ CONSTRUCȚII
	. S.C, CONSTAR S.A.	0,20ha 40,88ha
	TOTAL Cartier CENTRU
. Cartier DRĂGÂȘANI
-^INDUSTRIE
	S.C. TEBA S.A. S.C. ZAHĂR S.A. (fabrica veche) secție produse zaharoase S.C. INCO SRL - secție pantofi damă	5,07ha 3,12ha

— -	S.C. RESI S.A. - secție încălțăminte S.C. LUNA SRL - confecții sport S.C. MONSTAR SRL - confecții metalice S.C. ARMOPAN S.A. S.C. IMAR S.A. - atelier de prototipuri S.D.V.-uri	0,60ba 0,25ha
	TOTAL INDUSTRIE	9,04ha
DEPOZITE
	S.C. PECO S.A. (P-ța Sîrbească) S.C. TRICOUL ROȘU S.A. - depozit	0,06ha 0,06ha
	TOTAL DEPOZITE	0,12ha
	TOTAL Cartier DRĂGĂȘANI	9,16ha

Situația se prezintă astfel:

Industrie - total:	284,61 ha	66z9%
din care în:
- platforma nord	169,89ba
- platforma nord - vest	48,28ha
- platforma vest	12,19ha
- platforma sud	26,35ha
- platforma est	-
- în unități dispersate	27,90ha
Depozite - total:	100,79ha	23,7%
din care în:
- platforma nord	26,35ha
- platforma nord - vest	6,95ha
- platforma vest	12,66ha
- platforma sud	4,35ba
- platforma est	ll,36ha
- în unități dispersate	39,12ba
Construcții - total:	40,04ha	9,4%
din care în:
- platforma nord	8,46ha
- platforma nord - vest	3,00ba
- platforma vest	l,05ba
- platforma sud	-
- platforma est	27,33ha
. - în unități dispersate	0,20ha
TOTM INDUSTRIE, DEPOZITE Șl CONSTRUCȚII	425^4ha	100,0%

Analizându-se amplasamentele unităților economice rezultă următoarele aspecte:

• - unitățile industriale sunt amplasate cu precădere în platforme industriale însumând 284,6 Iha;

• ~    unitățile de construcții sunt amplasate în platforme industriale, cu o pondere mare în platform industrială est - 27,33ha, din punct de vedere al suprafeței pe care o ocupă, iar din punct d vedere al numărului mare de unități cu profil construcții, acestea erau înregistrate în anul 1992 în număr de 78 unități dispersate în Municipiul Arad;

• —    depozite sunt amplasate în platforme industriale cu precădere în platformele industriale nord : vest, dar ocupă o suprafață destul de mare și în unitățile dispersate. Municipiul este împânz cu o serie de depozite mai mici și mai mari, improvizate, prin transformarea unor spații cu al1 destinație situate în zona centrală.

Pe lângă unitățile enumerate mai există și o serie de unități mici cu profil de producție, unită ^care funcționează în spații provizorii și care sunt într-o continuă transformare.

Ca formă juridică de constituire unitățile industriale de pe raza municipiului se împart în următoarele categorii:

• -    Societăți comerciale

• - Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton și străin

• - Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton

• - Societăți comerciale în nume colectiv

• - Societăți comerciale pe acțiuni

• - Societăți comerciale cu răspundere limitată

în actuala conjunctură se observă o dezvoltare a unităților existente mici.

în ceea ce privește activitatea unităților industriale mari, dacă urmărim evoluția acestora în ultimii ani, începând din 1990 vom observa o stagnare sau o scădere a activității și producției acestora. în acești ani, aceste unități neavând contracte și produsele nefiind competitive pe piața mondială au fost nevoite să-și reducă activitatea parțial și totodată să-și reducă și personalul angajat.

Astfel, datele referitoare la numărul de angajați și lista unităților reprezintă situația existentă în momentul culegerii datelor (1994).

în ceea ce privește situația unităților de prelucrare a produselor agricole toate cele 14 unități au dus lipsă de materie primă, multe dintre ele din această cauză neputând folosi întreaga lor capacitate (vezi Studiul de subproiectare - Dezvoltarea agriculturii în Municipiul Arad).

La nivelul platformelor industriale între unele unități există cooperări de producție precum și cooperări de asigurare a utilităților - în general transport C.F., asigurarea cu energie electrică, termică și gaze.

Transportul salariaților la locul de muncă se face cu tramvaiul sau cu autobuzul.

Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Arad, la nivelul anului 1990:

• -    în industrie erau 58.905 angajați

din care 51.030 muncitori

• -    în construcții erau 4.608 angajați

din care 3.811 muncitori

• -    în depozitare erau 814 angajați

în ceea ce privește situația locurilor de muncă în industrie și construcții, încă nu ne putem pronunța, aceasta deoarece la ora actuală în industrie, încă nu poate fi vorba de existența unor contracte care să asigure un front de lucru continuu.

SURSE DE POLUARE

Din Studiul privind protecția și conservarea mediului în Municipiul Arad, studiu elaborat de Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” Arad, rezultă că rolul cel mai important în acțiunea de poluare a apei îl au activitățile industriale atât industria chimică, alimentară, ușoară cât și cea constructoare de mașini. Caracterul acestui gen de poluare este de cele mai multe ori punctiform, impurificarea având loc pe areale limitate la perimetrul de influență a surselor poluatoare. Poluarea se face prin apele uzate industriale.

Evacuarea directă a apelor industriale în emisari este aplicată pentru multe din marile unități. Evacuarea în rețeaua de canalizare orășenească poate fi aplicată numai când apele uzate industrial nu degradează sau nu împiedică buna funcționare a rețelei de colectori cât și a stației de epurare orășenești. Atunci când este posibilă gruparea mai multor unități, și respectiv a apelor de proveniență asemănătoare mtr-o singură stație de epurare, este avantajoasă din punct de vedere economic (soluție adoptată pentru platforma industriei alimentare N-V) - stație care funcționează însă defectuos.

Industria poluează nu numai apele subterane dar și apele supraterane, aerul și solul.

Toate aceste forme de poluare sunt prezentate mai amănunțit în studiul mai sus amintit, iar sursele ^e poluare sunt evidențiate în planșa 1+2 Situația existentă și priorități.

ACTIVITĂȚI AGRICOLE

Suprafața teritoriului administrativ al Municipiului Arad este de 26.148ha.

• • 7/: 2- Suprafața ocupată de terenul agricol al Municipiului Arad este de 20.017ha, ceea ce reprezintă ⁷⁶’W din total.

analiza acestor date rezultă că terenurile arabile dețin o pondere însemnată din suprafața ^UC1Pmlui Arad 68,65% ceea ce dă o imagine deosebită asupra dimensiunilor și ponderii sectorului agncolîn cadrul regiunii.

Pentru hrana animalelor municipiul dispune de 2.349ha pășuni și fanețe.

Pe raza Municipiului Arad, funcționează un număr foarte mare de unități agricole din care unele au un puternic potențial productiv și economic.

Din studiul elaborat de O.J.S.P.A., referitor la agricultură se constată că: plantele de cultură din zona sunt dominate de cereale acestea ocupând 68% din fondul arabil» urmate de plantele tehnice cu cca 15%, cele pentru nutreț cu 9-10%.

Legumicultura are tradiție în zona Aradului și s-a dezvoltat mult, atât în culturi irigate și de câmp cât și în solarii și sere. S-a format un bazin legumicol în jurul Aradului, care produce diferențiat pentru consum imediat, pentru aprovizionare de toamnă, pentru industrializare și pentru export. Se cultivă în mod deosebit tomate, ardei gras, castraveți, gogoșari, varză etc. la Arad existând și ciupercării.

în cadrul zootehniei creșterea bovinelor și a porcinelor este o tradiție în zonă.

Porcinele se cresc într-un număr mare. Cel mai mare complex de creștere a porcinelor este la Ceala.

Unitățile agricole cele mai multe sunt în trupuri izolate. în intravilanul municipiului există puține unități agricole. Principalele unități agricole sunt:

Domeniul public:

• -    L.S.C.P.A.

• -    S.C.P.S. Zahăr Arad

• -    C.I.O.S. ARAD

• -    LS.C.P.Z.

• -    S.C.P.C.B. Mureș

• -    D.I.F.

• -    O.S.C.M.A.

• -    AGROSEM

• -    OJ.R.S.A.

• -    Semtest Timiș

Domeniul privat:

domeniul privat particular:

• -    gospodării individuale

• -    societăți comerciale agricole (conform Legii 31/91)

• -    societăți agricole (conform Legii 36/91)

Domeniul privat al statului:

• •    S.C.A.C.S.

• -    S.C.ARNOS.A. Aradul Nou

• -    S C. AGROPRODEX Iratoș

• -    S.C. ALFAR S.A.

• -    S.C. AVICOLA S.A. Arad

• -    S.C. SVINPROD Arad

• -    S.C. UTVINIȘ

• -    S.C. HORTICOLA S.A. București

• -    S.C. SUPERSEM Aradul Nou

• •    I.P.LL.F.

• •    R.A. ROMCEREAL

• •    Depozit de armăsari

• •    F.N.C.

• •    Fabrica de cânepă

In Anexa 1 sunt prezentate toate unitățile de pe teritoriul municipiului, cu suprafețele pe care le ^eUn, pe categorii de folosință (situație Ia 08.12.93).

r—..—   raza intravilanului Municipiului Arad își deslasoară activitatea următoarele uuităti a&ricole:
-f^ȘPOR ALFAR SRL	0,16ha	în platforma industrială S
YpCIUL DE REPRODUCȚIE SI SELECȚIE A -ANIMALELOR________'_________	2,80ha	în platforma industrială V

"direcția sanitar-veterinară	0,44ha	în platforma industrială V
"SU. UNISEM S.A.	0,50ha	în platforma industrială N
■TOTAL	3,90ha.

Celelalte unități de prelucrare a produselor industriale, sau de depozitare a produselor agricole au fost tratate în cadrul capitolului 2.1 - la unități cu profil industrial și de depozitare.

Valorificarea suprafețelor agricole, fondul funciar, forme de proprietate

Suprafața fondului funciar deținută de Municipiul Arad (teritoriul administrativ) este de 26.148ha din care: 20.017ha sunt terenuri agricole 76,55% din total.

Structura actuală a fondului funciar a Municipiului Arad (pe domeniul public și privat) este prezentată în tabelul anexat nr.l.

Suprafața cea mai mare din totalul terenului agricol, atât la domeniul public cât și la cel privat (particular sau de stat), este ocupată de terenul arabil 17.95Iha, 1.909ha pășuni, 140ha fânețe, 4ha vii și 13ha livezi.

Domeniul public ocupă 5.654ha teren agricol 28,2% din care 3.852ha sunt terenuri arabile, 1.754ha sunt pășuni și 48ha sunt fânețe.

Domeniul privat ocupă 14.363ha teren agricol 71,8% din total agricol, din care 14.099ha este teren arabil, 155ha sunt pășuni, 92ha fânețe, 4ha vii și 13ha livezi.

Situația forțelor de muncă din sectorul agricol este foarte greu de stabilit cu exactitate din cauza fluctuațiilor de personal între diverse societăți comerciale, asociații și particulari. De asemenea, în urma intrării în șomaj a numeroase persoane care au lucrat în industrie, precum și prin aplicarea Legii nr.l8,s-a realizat un important spor de forță de muncă în agricultură.

Spre deosebire de situația dinainte de 1989, când în agricultură forța de muncă era constituită din elevi, femei, bătrâni, în prezent se observă o întoarcere a bărbațilo: spre muncile agricole (în societăți comerciale, asociații sau chiar individuali).

Din analiza datelor de la Direcția de Statistică la sfârșitul anului 1993 a existat următoarea situație a forței de muncă, ocupată efectiv în agricultură, la nivel de unități cu profil agricol cerealier și animalier:

• -    S.C. ARNO S.A.

• -    SUPERSEM

• -    S.C. ALFAR S.A.

• -    S.C. HORTICOLA S.A.

• -    S.C.P.S.Z. ARAD

~ S.C. IZVORIN S.A.

• -    DIRECȚIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURĂ

• -    CIOSARAD

• -    SVINPROD ARAD

• -    AVICOLA ARAD

• ~    S.C.P.C.B. MUREȘ ARAD

• -    S.C. PISCICOLA S.A.

• - S.C. PASTORALĂ S.A.

' DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ

Pe lângă aceste imitați cu specific agricol pe teritoriul Municipiul Arad, mai întâlnim și unități care deservesc agricultura, cum sunt: ~ S.C. INCRO S.A.

" S.C. AZOMA S.A.

• -    S.C. CONSTAR S.A.

• "    S.C. AGROTRANSPORT S.A.

• ' S.C.S.C.E.L.I.F. S.A.

AGRQMFC ARAD

‘U.'a _;.,_a a TRUST SUS.

S’ERVAUROMEC MICĂLaCA

• " S.C. AGROPRODEXPORT S.A.

Prin aportul acestor persoane în domeniul creației de mașini și utilaje agricole, arat, semănat, irigat, recoltat, transportat, se asigură dezvoltarea agriculturii, o mai bună valorificare a potențialului agricol.

Valorificarea produselor agricole se face printr-o serie de unități specializate care sunt prezentate în studiul elaborat de O.J.S.P.A. Arad.

Pe lângă persoanele care lucrează efectiv numai în agricultură și care au fost prezentate mai sus, mai există o categorie de personal ocupat parțial în agricultură. Sunt acele persoane care pe lângă locul de muncă pe care-1 dețin în una din ramurile economiei, lucrează în agricultură fie pe terenul propriu, fie la diferite asociații.

• 12.3 TRANSPORTURI - TELECOMUNICAȚII

Conform elementelor de bilanț, din totalul suprafețelor unităților economice, unitățile de transport și telecomunicații ocupă o suprafață de 254,89ha, în trupul principal repartizate astfel:

în platforme industriale                                                           167,84ha

în unități dispersate                                                                     87,05ba

TOTAL - trup principal                                                  254,89ha

în trupuri izolate                                                              136,52ha

Din analiza situației existente rezultă că cele mai multe unități din ramura transporturilor și telecomunicațiilor, sunt cuprinse în platforme industriale după cum urmează:

în platforma industriala N

C.F.R. ARAD                                                           56,94ha

• -    Gară C.F.

• -    I.V.C.P.T.

• -    I.C.C.F.Timișoara

• -    I.R.T.A.Autogara

C.F.R. canton                                                                    0,42ha

linii C.F.                                                                                  5,60ha

S.C. INTERTRANS                                                    0,83ba

Autoservice RATA REGISTRUL AUTO ROMÂN                          0,26ha

REGIA AUTONOMĂ DE ELECTRICITATE RENEL

• -    Poltura stație 110                                                                   0,95ha

• -    Stație 35 ASTRA                                                        0,60ha

• -    Stație 110/6 ASTRA                                                       0,30ha

R.A.TA.          _                                                     24,53ha

REGIA AUTONOMA - Sucursala E.C.G.M.N. (conducte                     0,65ha

magistrale)

CENTRUL DE ZBOR                                              1,70ha

TOTAL                                                         92,78ha

din care: C.F.R                                                                  62,96ha

în platforma industriala N-V

S.C. AGROTRANSPORT S.A.                                          l,20ha

REGIA AUTONOMĂ DE ELECTRICITATE RENEL -

Stație 110                                                                           0,30ba

GARĂ C.F.                                                             12,00ha

linii C.F.                                                                                  3,04ha

TOTAL                                                          16,54ha

din care: C.F.                                                                         15,04ha

în platforma industriala Vest

• S.C. CONSTAR                                                        6,5Iha

• S.C. TRANS ARAD S.A.                                                2,12ba

• IRTA AUTOBAZĂ                                                 4’ 1 Oha

AEROPORT                                                 4Ă3ba

• S.C. GET AX S.A.                                     2,35ha

TOTAL                                                           19,51ba

în platforma industriala Sud

• ¹    anlestație                                                                            4.84ha

  în platforma industriala Est Depou C.F. + antestație RATA ARAD - depou FILIALA DE REȚELE ELECTRICE ARAD F.R.E. A. FILIALA ELECTROCENTRALE ARAD (C.E.T.) F.R-E.TIMIȘOARA(C.I.T) A.C.R. POLIGON TOTAL Unități dispersate

  24,99ha 2,62ba l,55ha +                        4,41ha _________________________0,60b a 34,17ha

  Cartier Aradul Nou -    Școală șoferi amatori -    Sector C.F.R. Aradul Nou TOTAL Cartier Subcetate -    sector C.F.R. (Aradul Nou Arad) Cartier Micălaca -    Stație 110 I.R.E. -    Secție tramvai terminal -    Zonă C.F.R. TOTAL Cartier Grădiște —    Secție tramvai Petru Rareș -    Sector C.F.R. TOTAL Cartier Aurel Vlaicu —    Sector C.F. Bujac TOTAL Cartier Pâmeava -    Stație 11 Okv Dimitrov -    Secție tramvai terminal TOTAL Cartier Centru -    Zonă telecom. C.F.R. -    Stație 11 Okv b-dul luliu Maniu TOTAL Trupuri izolate -    C.E.T. ARAD -    Stație 110 Bujac -    Uzina de apă -    Stație transformare M.E.E. -    M.E.E.Post transformare -    Stație 1 lOkv Sânicolaul Mic -    Ministerul Transporturilor București - cantoane

  0,47ba 3,44ba 3,91ha 23,074ba 0,69ba 4,05ha 18,88ha 23,62ba 0,96ba 15,67ha 26,63ba 5,60ba 5,60ha 0,85ba 2,40ha 3,25ha 0,47ha 0,50ba 0,97ha 121,18ha 0,71ba 6,33ba 3,78ha 0,1 Oba 0,65ha ________________________3,77ha 136,52ha

Municipiul Arad în prezent dispune de trei stații C.F.R.:

• -    Stația Nord - stație centrală în care ajung toate trenurile, din toate direcțiile;

• -    Stația Vest (Bujac) prin care trec trenurile care circulă în direcția Nădlac;

• ~    Stația Sud (Aradul Nou) - prin care trec toate trenurile care circulă în direcția Timișoara și Periam.

Din punct de vederre al autogărilor, există una singură, situată în apropierea Stației Nord care ^acc legătura auto cu celelalte locainăți ale județului.

Din punct de vedere al transportului aerian, acesta este posibil prin intermediul aeroportului care se află situat lângă localitate.

La ora actuală nu există un transport fluvial în Arad, nici de marfa și nici de călători.

Conform datelor statistice în transporturi la ora actuală lucrează 4.505 salariați.

TRANSPORTUL ÎN COMUN

Siluația_exislenlă

Municipiul Arad este unul din principalele centre urbane ale țării, cu un caracter industrial și cu zone compacte de locuințe, care constituie punctele de concentrare a populației.

Principalele zone industriale ce polarizează activitatea industrială,sunt în ordine:

• -    zona industrială Nord

• -    zona industrială Nord-Vest

• -    zona industrială Vest

• -    zona industrială Sud

• -    zona industrială Est

In privința zonelor de locuințe, cele mai aglomerate zone sunt:

• -    zona Aurel Vlaicu

• -    zona Micălaca

• -    zona Alfa

• -    zona Aradul Nou

• -    zona centrală

Transportul în comun în Municipiul Arad este asigurat în principal de transportul electric tramvaie și numai complementar sau pentru zonele suburbane se asigură transportul cu^utobuze.

Transportul electric cu tramvaiul în Municipiul Arad are o bună tradiție și dispune de o baza materială bine pusă la punct constînd din:

Parcul de tramvai constituit în principal din tramvaie TATRA și complectat cu tramvaie TIMIȘ, având baza de întreținere și peroane în Calea Victoriei și Depoul Micălaca.

Rețeaua de linii de tramvai asigură practic legătura între toate zonele de locuințe și zonele industriale în sistem rectangular pornind prin centrul de circulație Podgoria, în plus se asigură o rețea liberă linia 2.

Liniile dc tramvai în mare majoritate rcfacționate sau construite în ultimile două decenii se prezintă în general în stare tehnică bună cu excepția unor tronsoane din zona centrală (care sunt în curs de refacționare) și din zona Gai.

Analizând critic rețeaua de tramvai a Municipiului Arad, așa cum rezultă și din planșa 01 Th. liniile de tramvai corespund principalelor fluxuri de călători.

Spre deosebire de alte orașe în care tramvaiele sunt solicitate mai mult în orele de schimb, în Arad datorită faptului că toate liniile trec prin centrul orașului, fluxurile de călători se mențin relativ ridicate în tot cursul zilei.

In cursul anului 1993 liniile de tramvai existente au transportat pe cele 22 de linii existente un număr de 57 mii. călători cu un parc circulant de 91 vagoane motor și 15 remorci de diferite tipuri.

In completarea rețelei de tramvai funcționează o rețea de autobuze cu un parc circulat de 51 autobuze de diferite tipuri. Acestea asigură în special legătura cu zonele suburbane.

2-2.4 TURISMUL

Zona Aradului face parte din zonele care nu dispun de potențial turistic natural de prim rang, dar ^se plasează pe unul din primele 10 locuri în clasificarea făcută în funcție de totalitatea elementelor, alături de zonele Brașov și Cluj-Sălaj, remarcâdu-se prin poziția bună față ale principalele fluxuri Eristice internaționale și interne, prin densitatea căilor de comunicație și prin activitatea turistică.

Pe teritoriul Municipiului Arad se poate vorbi de un turism de tranzit.

Datorită poziției sale geografice, în apropierea frontierei și psihologiei călătorului că odată intrat țarăsă pătrundă cât mai repede în teritoriul ei, scopul lui fiind evideut dc a se îndrepta spre valorile nstice ale României mai bine cunoscute și mai intens popularizate, au determinat în prezent Aradul să ^îe caracterizat prin turismul de tranzit.

Pornind dc la această caracteristică unitățile dc cazare amplasate în Arad, au fost construite în ‘ ^Copul de a prelua fluxul de la frontieră.

Chiar și în turismul intern Aradul este vizittat doar în trecere deși sunt numeroase clemente care pot reține pe turiștii români în localitate.

în prezent Municipiul Arad dispune de o bază turistică importantă.

Hotel Astoria Hotel Parc + Parcul Mic Hotel Mureșul Hotel Aradul Hotel Central Hotel Xxxxxxx Xxxxx turistic subcetate	310 locuri 408 locuri 106 locuri 182 locuri 81 locuri 50 locuri 130 locuri
Total	1267 locuri

Obiective recreative în zona 1 de influență, până la o rază de 15km.

Pădurea Ceala situată în imediata apropiere a orașului pe malul drept al Mureșului, are o suprafață totală, după sistemul de organizare silvic, de I575ha suprafața cea mai mare este împădurită, se arborește variat ca vârstă și specii.

Din punct de vedere peisagistic, beneficiază de prezența Mureșului în apropiere, cu o insulă amenajată, cu mici construcții de recreere.

Beneficiază de asemenea de un gol interior cu culturi agricole care crează o lungime mare de lizieră.

în prezent există asigurat accesul prin drumul asfaltat, ce străbate partea estică a pădurii, până la insula Mureșului.

în prezent Insula Mureșului este accesibilă cu mijloace de transport la comun sau chiar cu mijloace simple (bicicletă, motoretă).

Drumul de acces este asfaltat și se termină cu o buclă de întoarcere, un mic parcaj și un racord de legătură cu restaurantul Zori de zi.

Insula este mobilată cu căsuțe de vacanță particulare, dispuse haotic pe loturi ce diferă ca suprafață de la o familie la alta. Căsuțele nu au un sistem constructiv unitar, diferă ca mărime și funcțiune, multe din ele având un aspect mai puțin atrăgător.

Zona de locuit este concentrată spre intrare, în prima jumătate a insulei, porțiune înpărțită în sectoare prin poteci neamenajate.

Nu există dotări, nici spații amenajate pentru sport, jocul copiilor sau plajă.

Suprafața insulei, aproximativ 18ha, în mare parte este acoperită cu arbori masivi, vegetație bogată și variată, multe zone fiind greu accesibile, luminișuri în care au crescut buruieni și arboret.

Datorită depunerilor din timpul inundațiilor, unul din brațe a devenit mort: în urma secării lui a început să crească vegetație, lucru ce va duce în câțva ani la dispariția insulei și legarea completă a acesteia cu malul stâng.

In privința utilităților, insula este alimentată cu energie electrică, printr-o rețea aeriană ea neavând alimentarea cu apă.

In prezent insula nu poate oferi condiții pentru turiști, ea formând doar un mic sat de vacanță pentru un număr restrâns de familii.

Prezența turiștilor în zona insulei este favorizată doar de restaurantul Zori de zi, construcție ^provizată pe malul drept al Mureșului cu anexe în imediata apropiere a plajei și care nu permite cazarea turiștilor.

Insula, deși trecută în circuitul turistic, nu dispune de spații de cazare și nici nu are amenajat un loc pentru camping.

Se integrează în zona de influență până la o rază de 15km, în pădurea Ceala, puțin prelucrată fără ^a avea un caracter de parc, fără dotări sportive sau social-culturale, nepermițând o încărcare mare, ^neavând regimul unei păduri de agrement.

Din suprafața de 1.575ha, pe care se desfășoară pădurea Ceala, beneficiind de prezența Mureșului, ^Se propune ca suprafața cea mai mare a ei sa fie tratată ca pădure, adică 967ha șii anume zona cea mai ^aPiopietă de oraș, până la linia parcelară 50 linie indicată a deveni în viitor, drum de acces. Restul pădurii Propune a fi tratată ca pădure de agrement.

Prima, puternic solicitată de public, face trecerea treptată de Ia caracterul urban la aspectul natural și este o pădure puternic prelucrata, pe alocuri cu caracter de parc, cu diverse dotări sportive sau social-culturale, care permite o încărcare mare, de lo-20 oameni la ha, în bune condițiuni.

A doua categorie, cu regim de pădure de agrement, își păstrează caracterul natural, dar beneficiază de amenajarea unor mijloace de acces variate, de amenajare a unor peisaje valoroase și de alte dotări minime pentru vizitatori.

în aceste zone încărcarea este în general mai redusă, vizitatorul găsind aici în general liniște și naturalele.

125 ALTE UNITĂȚI DIN DOMENIUL SERVICIILOR

UNITĂȚI DE COMERȚ

în prezent suprafața ocupată de unitățile de comerț a crescut mult față de 1989, dar la ora actuală nu se poate da o cifră exactă, datorită faptului că spațiile comerciale sunt într-o continuă transformare în funcție de necesități. Apar foarte multe spații comerciale în lot felul de spații improvizate sau transformate, în funcție de piață și de profilul magazinului.

în anul 1993 la Camera de comerț erau înregistrate 1493 unități cu profil comercial (comerț interior) și 49 unități comerț exterior.

S-a făcut un calcul aproximativ al suprafețelor comerciale, repartizate pe cartiere, după cum urmează:

• •    Cartier Aradul Nou - l,30ha ............spațiile comerciale sunt amplasate în lungul căii Timișorii, comasate în centrul de cartier, pe str. Ștefan cel Mare și în zona Gării, la parterul blocurilor de locuit.

• •    Cartier Subcetate - 0,10 ha...............în zona centrală a zonei de locuit.

• •    Cartier Micălaca - l,80ha.................în acest cartier marea majoritate a spațiilor sunt pe calea

Radnei, pe str. Voinicilor și în centrul de cartier la parterele blocurilor de locuințe.

• •    Cartier Grădiște - 0,40ha..................în general spațiile comerciale sunt grupate la parterul

blocurilor de pe frontul străzii Petru Rareș și apoi dispersate pe această stradă până aproape de zona serelor.

• •    Cartier.AurelVlaicu - 2Ț0 ha..........aceste spatii comerciale sunt majoritatea la parterele

blocurilor din P-îa UTA, Centrul de cartier Vlaicu, zona Fortuna, în general la parterul blocurilor care bordează calea Aurel Vlaicu din zona gării și până la Fortuna.

• •    QtrlierJlârneav^^................spații repartizare pe străzile Andrei Saguna, Xxxxxxx Xxxxx,

Condurașilor, Pădurii, precum și în zona Confecții (mai puțin în zona de blocuri Faleză Sud)

• •  Carlici Bujac - O.,45ha......................grupate în jurul centrului de cartier.

• • Cartier Gai - 0,02ha.........................în zona din centrul cartierului precum și în lungul străzii

Dunării.

• • CartierDrăgășanL^ ..............la parterere blocurilor de locuințe din zonă.

• •  Cartier Centru - 6,8I)ha,...................marea majoritate a spațiilor sunt la parterul clădirilor de

pe B-dul Revoluției de Ia Gară până în P-ța Avram lancu și P-ța Romană, precum și pe celelalte străzi laterale care au legătură directă cu bulevardul.

La nivelul Municipiului Arad, aceste spații comerciale însumează 14,97ha.

La aceste spații se mai pot adăuga și o serie de chioșcuri cu caracter provizoriu și sezonier care sunt amplasate peste tot unde există un vad comercial.

G0.SIO2ARIAIXWUNALĂ

In ceea ce privește gospodăria comunală situația se prezintă astfel:

• -    zonă captare + uzină de apă (trup izolat)                     (16,36 ha)

• -    zerezvoare apă platforma industrială est                         4,2 ha

• - R.A.A.C.A.                                              2,20ha

• - Stația pompare Aradul Nou                                 0,06ha

• - Uzina de apă (centru)                                          2,16ba

• - Stație epurare (R.A.A.C.A.)                                  34,251ia

^T-RA.A,C.A.dcpozi1e_____________________________ 2,42ha

^T°TAL                                           45,29ha

Centralele termice și punctele termice dispersate în cartiere însumează 6,2Iha.

Rampele de depozitare existente în prezent în Municipiul Arad, sunt epuizate în sensul capacității de preluare și depozitare a rezidurilor. De asemenea, la nivelul dotării cu utilaje se constată o serie de deficiențe, ceea ce duce la o activitate necorespuzătoare în ceea ce privește preluarea și transportul rezi duri lor de la punctele de precolectare.

în prezent colectarea rezidurilor menajere se face de către Regia autonomă de salubritate Arad.

în prezent Municipiul Arad nu dispune de platforme de depozitare a rezidurilor, bine marcare, cu posibilități de izolare a acestora față de zonele de locuit limitrofe, ferite de posibilitatea de poluare a mediului.

Depozitarea rezidurilor menajere și stradale se face haotic, Iară a line cout de anumite prencipii de bază impuse de regulile de urbanism. Locurile de depozitare sunt întâmplătoare, acolo unde se găsesc terenuri libere, cu gropi situate la limita orașului.

Depozite existente

• -    Câmpul Liniștii + platformă epuizată (Iară posibilitate de depozitare în continuare).

• -    Platforma industrială N-V

• -    Zona cărămidărie Coala

• -    Zona cetății lângă noul pod peste Mureș.

llnilăți^dminislralbLpQlili^jșLacliYfi^

• -    Primăria Municipiului Arad precum și Consiliul Județean Arad și Prefectura, funcționează într-o clădire în zona centrală, clădire insuficientă ca cele două trei instituții să poată funcționa corespunzător.

• -    Tribunalul Județean Arad, împreună cu Notariatul Judecătoria și Procuratura funcționează într-o clădire în zona centrală, pe Bulevardul Milea, lângă parcul Eminescu

• -    Administrația financiară funcționează într-o clădire pe B-dul Revoluției în apropierea clădirii Primăriei municipiului, clădire care odată cu dezvoltarea instituției a devenit neîncăpătoare.

In ceea ce privește activitatea bancară în Arad funcționează următoarele unități bancare:

- Banca Română de Desvoltare	0,02ha
- Banca Comercială Română	0,02ha
- Banca Agricolă	0,04ha
- Banca Română de comerț exterior	0,0 Iha
- Banc Post	0,04ha
- BankCOOP	0,02ha
- Credit Banc	0,03ha
- Banca Comercială (în construcție)	0,16ha
- Banca Română de Desvoltare (în construcție)	0,12ha
Banca Agricolă (în construcție)	D.04ha
TOTAL	0,50ha

Acestea vor ocupa o suprafață de 0,5oha toate băncile fiind amplasate pe B-bul Revoluției sau în apropierea acestuia pe străzi adiacente.

Alte umlăți.deprcsrâ^^

In această categorie intră o serie de unități prestatoare de servicii - curățătorii, frizerii, coafuri, sifonării, auloservice-uri,vopsitorii, tăbăcării, torcătorii, croitorii, etc. unități care sunt răspândite pe toată raza municipiului Arad.

Pe raza municipiuliui Arad la ora actuală funcționează 11 piețe agro-alimentare

In ceea ce privesc piețele agro-alimentare situația se prezintă astfel:

• - Piața Catedralei                                               0,94ha

• - Piața Meresiev                                              0,37ha

• ~ Piața Mihai Viteazu                                        lJ5ha

• ~ Piața Aradul Nou (animale)                                   l,47ha

• - Piața Obor                                               C65ha

• - Piața Carpati (Grădiște)                                         0,19ha

~ Piața Aurel Vlaicu (hală)                                      0,10ha

• - Piața Bujac                                                 0,25ha

Piața Fortuna                                                 0,13ha

_______________________________________________________________?£

• —    Piața Miorița                                               0,32ha

Piața Romană ____________________________________QJHha

TOTAL                                          - 6,60ha

din care 3,49 ha nu sunt piețe agroalimentare, ci piețe pentru animale și talcioc.

în prezent aceste spații sunt insuficiente. în cartierul Aurel Vlaicu cele două suprafețe destinate nietelor agro-alimentare (P-ta A.Vlaicu, P-ta Fortuna) sunt insuficiente în raport cu populația din zonă. 2.2.6 LOCURI DE MUNCĂ

Analizând situația din ultimii ani se constată că exceptând industria confecțiilor, cea de mobilier și extracția petrolieră care față de nul 1991 au înregistrat în 1992 creșteri ale producției între 4 și 20%, toate celelalte ramuri au înregistrat scăderi de producție cu 25-60%. Cauza principală necomercială a scăderii producției este scăderea productivității muncii întrucât ea a început să scadă încă din 1986 într-un ritm anual de 2,4%. Cu toate că acest ritm de scădere este mai lent decât ritmul pe țară, consecințele au fost disponibilizarea forței de muncă

Prezentăm în continuare numărul mediu de salariați pe ramuri economice în anii 1989 și 1991 (conform datelor furnizate de Camera de Comerț și Industrie)

RAMURA	Număr salariați
	1989		1991
	nr»	%	nr.	%
Industrie	59.783	54,6	50.6o3	55,2
Construcții	7.235	6,6	5.683	6,2
Agricultură	4.064	3,7	5.057	5,5
Transporturi	9.310	8,5	4.505	5,0
Circulația mărfurilor	9.899	9,0	6.569	7,2
învățământ,cultura și artă	3.336	3,0	4.797	5,2
Ocrotirea sănătății, asistență și cultură
fizică	3.987	3,7	3.982	4,3
Administrație	434	0,4	630	0,7
Alte ramuri	11.4o5	10,5	9.803	10,7
TOTAL	109.453	100,0	91.629	100,0

Se observă o scădere a locurilor de muncă cu 17.824 în anul 1991 ceea ce reprezintă 16,28% față de anul 1989.

în ceea ce privește rata șomajului dacă din anul 1993 aceasta a fost sub media pe țară, în anul 1994 se prelimina o rată peste media pe țară și de asemenea și în 1995.

Printre agențiîi economici care absorb forța de muncă se numără următoarele unități:

• -    S.C.LM.A.R. S.A. - confecții tâmplari

• -    S.C. MODA S.A.- confecții îmbrăcăminte

• -    S.C. FERONERIA S.A. - lăcătuși, turnători

• -    R.A. DRUMURI MUNICIPALE - fierari, betoniști. munitori necalificați

• -    S.C. W.S.l. S.A. - confecții îmbrăcăminte

• -    S.C. ALFAR S.A. - munitori necalificali

• -    S.C. INDAGRARA S.A. - muncitori necalificali

Firme particulare care absorb forța de muncă:

• -    S.C. D1ALMA S.R.L. - confecții îmbrăcăminte

• -    S.C. l.C.I.M. S.R.L. - zidari, zugravi, dulgheri

• -    S.C. LILE SERVICE S.R.L. vopsitori, tinichigii, mecanici auto

• -    S.C. DARIMEX TRADING S.R.L. muncitori necalificați

S.C. PETRO-MELINA S.R.L. vânzători stația benzina, lucrători. Ia casa de schimb valutar.

~ S.C. DARIMEX S.R.L. conform Direcția Muncii.

Numărul șomerilor în mediul urban și rata șomajului la finele anilor 1993, 1994.

DENUMIRE	Nr. șomeri		Rata șomajului
	1993	1994	1993	1994
"S.C. ASTRA	618	350
S.c. ARIS	590	125
S.C. IMAR	100	17
S.C. OROLOGERIA	115	110
S.C. OPTIUM	100	75
S.C. ARĂDEANCA	75	35
S.C. UT A	250	1.600
S.C. TEBA	265	560
S.C. WSI	130	240
S.C. TRICOUL ROȘU	50	75
S.C. ARLEFRUCT	50	100
S.C. INDAGRARA	50	95
S.C. AVICOLA	125	75
S.C. ZAHĂR	115	40
S.C. ARMOPAN	140	90
S.C. AZOMA	130	150
S.C. CONSIFAR	360	30
S.C. CONAR	155	90
S.C. CONSTAR	90	180
Alte unități	2.437	2.460
TOTAL	5.895	6.470	5,96	6,54

(Date furnizate de DIRECȚIA MUNCII - OFICIUL FORȚEI DE MUNCĂ)

Majoritatea locurilor de muncă sunt în unitățile cuprinse în cele cinci platforme industriale.

Structura locurilor de muncă pe sectoare de activitate:

La nivelul anului 1989 și 1991 situația se prezenta astfel:

	1989		1991
Sector primar	4.064	3,7%	5.057	5,5%
secol secundar	76.328	69.7%	60.791	66,3%
Sector terțiar	29.061	26,6%	25.781	28,1%
total	109.453	100,0%	91.629	100,0%

In prezent numărul salariaților care se deplasează din alte localități spre municipiu pentru locul de muncă a scăzut foarte mult în comparație cu anul 1989, aceasta datorită transferului de forță de muncă din industrie în agricultură.

Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Arad, situația agenților comerciali din Municipiul Arad în 1993 se prezintă astfel:

INDUSTRIE
Societăți comerciale	33.863
Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton și străin	1.694
Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton	32
Societăți comerciale în nume colectiv	14
Societăți comerciale pe acțiuni	65
Societăți comerciale cu răspundere limitată	1.645
Total industrie	37.313
AGRICULTURĂ
Societăți comerciale	5.558
Unități economice de stat	252
Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton	872
Societăți comerciale cu răspundere limitată	322
Societăți agricole	80
Total agricultura	7.084
CONSTRUCTII
Societăți comerciale	3.119
Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton	524
Societăți comerciale pe acțiuni	227
Societăți comerciale cu răspundere limitată	1.406
Total construcții	5.286

18

18

TRANSPORTURI Regii autonome	1.149
Societăți comerciale	831
Societăți comerciale în nume colectiv	4
Societăți comerciale cu răspundere limitată	4
Total transporturi	2.125
TELECOMUNICAȚII
Societăți comerciale cu răspundere limitată	20
Total telecomunicații	20
COMERȚ INTERIOR
Societăți comerciale	1.540
Societăți comerciale în nume colectiv	4
Societăți comerciale pe acțiuni	135
Societăți comerciale cu răspundere limitată	5.659
Proprietate obștească	7
Total comerț interior	7.345

COMERȚ EXTERIOR Societăți comerciale cu răspundere limitată	170
Total comerț exterior	170
APROVIZIONARE TEHNICO-MATERIALĂ Societăți comerciale	758
Societăți comerciale cu răspundere limitată	4
Total aprovizionare tehnico-materialâ	762
CONTRACTĂRI ACHIZIȚII Societăți comerciale	116
Societăți comerciale cu răspundere limitată	4
Total contractări achiziții	120
CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ Unități economice de stat	22
Societăți comerciale cu răspundere limitată	13
Total cercetare științifica
PROIECTARE Societăți comerciale	180
Societăți comerciale cu răspundere limitată	51
Total proiectare	231
INFORMATICĂ Societate comercială Societăți comerciale în nume colectiv	64
Societăți comerciale cu răspundere limitată	14
Total informatica	78
ÎNVĂȚĂMÂNT Societăți comerciale	34
Total învățământ	34
CULTURĂ ARTĂ Societate cu răspundere limitată	2
Total cultură artă	2
OCROTIREA SĂNĂTĂȚII Societăți cu răspundere limitată	71
Total ocrotirea sănătății	71
TURISM Societăți comerciale	521
Unități economice de stat	0
Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton	5
Societăți comerciale cu răspundere limitată	76
Total turism	602

PRESTĂRI SERVICII

Regii autonome Societăți comerciale Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton Societăți comerciale în nume colectiv Societăți industriale în comandită simplă Societăți comerciale pe acțiuni Societăți comerciale cu răspundere limitată Cooperative meșteșugărești	37 293 300 12 0 355 1.980 529
Total prestări servici	3306

GOSPODĂRIA COMUNALĂ Șl LOCATIVĂ

Regii autonome______

Total gospodăria comunala și locativâ

FINANȚE, BĂNCI, ASIGURĂRI

Societăți comerciale cu răspundere limitată                                        0

Cooperative de credit                                                           0

EDITURI

Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton Societăți comerciale cu răspundere limitată	21 104
Total edituri	125

ALTE RAMURI ALE ECONOMIEI
Societăți comerciale	10
Societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton	4
Societăți comerciale cu răspundere limitată	51
Cooperative meșteșugărești	3.050
Proprietate obștească	8
Total	3.123
TOTAL MUNICIPIU	70.962

• 2.3 POPULAȚIA - ELEMENTE DEMOGRAFICE Șl SOCIALE

• 2.3.1    NUMĂRUL Șl EVOLUȚIA POPULAȚIEI

Populația Municipiului Arad, la recensământul din 1992 era de 190.114 din care bărbați 90.722, femei 99.392.

GRUPAREA MUNICIPIILOR ȘI ORAȘELOR DIN ROMÂNIA DUPĂ „NUMĂRUL POPULAȚIEI LA RECENSĂMÂNTUL DFN 7 IANUARIE 1992, SF. PREZINTĂ ASTFEL:

sub 3.000	locuitori			2 orașe
3.000	-	4.999	locuitori	9 orașe
5.000	-	9.999	locuitori	53 orașe
10.000	-	19.999	locuitori	87 orașe
20.000	-	49.999	locuitori	61 orașe
50.000	-	99.999	locuitori	23 orașe
100.000	-	199.999	locuitori	13 orașe
200.000	-	299.999	locuitori	4 orașe
300.000	-	399.999	locuitori	7 orașe
Municipiul București				1 oraș
total				260 orașe

Dintre orașele din categoria 100.000 - 199.999 locuitori, orașul Arad cu cei 190.114 locuitori, este pe primul loc după numărul de locuitori. Astfel, din cele 260 orașe Municipiul Arad se situează pe locul 13-

Față de cei 487.617 locuitori ai Județului Arad 190.114 adică 38,98% locuiesc în reședința județului.

EVOLUȚIA POPULAȚIEI LA RECENSĂMINTE, ÎNCEPÂND CU 1930, SE PREZINTĂ ASTFEL:

Anul de recensământ	1930	1948	1956	1966     1977	1992
Numărul populației	87.662	97.407	106.460 126.000 171.193		190.114
Creșterea medie anuală se prezintă astfel:
1992/1930............	......1.652,451	1948/1930.................		..... 541,388
1992/1948............	......2.106,977	1956/1948.................		.. 1.131,625
1992/1956............	......2.323,722	1966/1956.................		.. 1.954,000
1992/1966............	......2.465,923	1977/1966.................		..4.108,454
1992/1977............	......1.261,400	1992/1977.................		.. 1.261,400
NUMĂRUL ȘI EVOLUȚIA POPULAȚIEI
		TOTAL		Masculin	Feminin
1990 1 ianuarie	populație stabilă		193.766	92.716	101.050
	populație legală
1 iulie	populație legală		203.198	97.651	105.547
	populație stabilă		204.405	98.181	106.224
1991 1 ianuarie	populație legală
	populație stabilă		197.861	95.054	102.807
1 iulie	populație legală		196.861	95.054	102.807
	populație stabilă		198.971	95.914	103.057
1992 1 ianuarie	populație legală
	populație stabilă		190.114	90.722	99.392
1 iulie	populație legală		186.160	90.722	99.392
	populație stabilă		186.552	90.532	99.020
1993 1 ianuarie	populație legală		186.546	88.910	97.636
	populație stabilă		188.880	89.748	99.132
1 iulie	populație legală		186.880	89.078	97.802
	populație stabilă		188.609	89.829	98.780
POPULAȚIA PE GRADE DE VÂRSTĂ - MUNICIPIUL ARAD				- 1992
Grupa de vârstă	Total		Masculin	Feminin
Nedeclarat	9	1		8
85		1.171		336	835
80-84		2.394		803	1.501
75-79		3.392		1.244	2.147
70-74		4.471		1.705	12.766
65 - 69		7.703		3.248	4.455
60-64		9.424		4.295	5.129
55-59		9.896		4.667	5.229
50-54		11.134		5.429	5.705
45-49		9.955		4.968	4.987
40 - 44		15.140		7.642	7.516
35-39		18.073		8.819	9.254
30-34		14.831		6.931	7.900
25-29		11.192		5.373	5.819
20-24		17.201		8.144	9.057
15- 19		15.713		7.606	8.107

10- 14	14.132	7.179	6.953
5-9	11.948	6.050	5.898
0-4	12.325	. 6.290	6.035.
TOTAL	190.114	90.722	99.392

1X2 MIȘCAREA NATURALA ȘI MIGRATORIE A POPULAȚIEI

Municipiul Arad a înregistrat o creștere însemnată a populației. Sporul dinamic însă nu este pe seama sporului natural - care este foarte scăzut și chiar negativ - ci datorită sporului migratoriu.

Pentru a ilustra acest fapt, prezentăm mișcarea naturală și migratorie a populației în anii 1970 și 1992 din cadrul Municipiului Arad:

	1970	1992
Născuți vii	2.221	1.763
Decese	1.575	2.348
Sporul natural	646	-585
Sosiți	2.405	2.907
Plecați	1.309	1.638
Spor migratoriu	1.096	1.269
Spor total	1.742	684
Proporții la 1.000 locuitori
Spor natural	4,7	-3,12
Spor migratoriu	8,0	6,78
Spor total	12,7	3,66
Pentru a avea o imagine	a fenomenului pe total județ, mediul urban și mediul rural,	prezentăm o

situație pe o perioadă mai lungă, cuprinsă în tabelul următor:

	1956	1960	1965	1966	1967	1968	1969	1970	1977	1988	1990	1992
Născuți vii        Total	8.095	5.545	4.511	4.462	8.775	9.438	8.511	7.713	7.325	7.061	5.688	4.988
urban	2.299	1.604	1.547	1.824	3.933	4.301	3.339	3.262	3.152	3.311	1.853	2.525
rural	5.796	3.941	2.964	2.638	4.842	5.137	5.172	4.451	4.172	3.750	2.835	2.463
Decedați         Total	6.171	5.512	6.017	5.550	6.497	6.159	7.136	6.389	6.784	7.188	7.250	7.585
urban	1.740	1.599	1.823	1.914	2.131	2.243	2.341	2.380	2.568	3.028	3.046	3.344
rural	4.431	3.913	4.194	3.636	4.366	3.916	4.795	4.009	4.214	4.160	4.204	4.241
Spor natural      Total	1.924	33	-1.506	-1.088	2.278	3.279	1.375	1.324	541	-127	-1.562	-2.597
urban	559	5	-276	-90	1.802	2.058	998	882	584	283	-193	-819
rural	1.365	28	-1.230	-998	476	1.221	377	442	-43	-410	-1.369	-1.778
Sosiți             Total	9.402	9.123	9.138	1.082	12.032	8.591	9.141	7.886	7.528	4.622	28.587	8.014
urban	4.508	3.832	3.075	4.638	5.019	4.548	4.668	3.745	4.523	2.177	22.984	3.834
rural	4.898	5.291	6.063	6.183	7.013	4.043	4.473	4.141	3.005	2.445	5.603	4.180
Plecați            Total	9.615	9.224	9.087	9.633	10.458	7.969	8.001	8.123	7.359	3.581	21.464	6.074
urban	3.885	2.507	2.485	2.480	2.565	2.855	3.175	2.694	2.344	1.164	5.530	2.496
rural	5.730	6.717	6.602	7.153	7.893	5.114	4.826	5.429	5.015	2.417	15.934	3.578
Spor migratori» Total	-213	-101	51	1.188	1.574	622	1.140	-237	169	1.041	7.123	1.940
urban	623	1.325	590	2.158	2.454	1.693	1.493	1.051	2.179	1.013	17.434	1.338
rural	-836	-1.426	-539	-970	-880	-1.071	-353	-1.288	-2.010	28	-10.331	602
Spor total         total	1.711	-68	-1.445	100	3.852	3.901	2.515	1.087	710	914	5.561	-657
urban	1.182	1.330	314	2.068	4.256	3.751	2.491	1.979	2.763	1.296	17.261	519
rural	529	-1.398	-1.141	-1.968	-404	150	24	846	-2.053	-382	-11.700	-1.176

	1990	1991 sem.I	1992
Populația legală la începutul anului	175.402	194.193	186.733
Născuți vii	1.968	987	1.763
Morți	2.607	1.141	2.348
Spor natural	-99	-154	-585
Stabiliri de domiciliu în localitate	21.707	3.053	2.907
Plecări	2.817	996	1.638
Soldul schimbărilor de domiciliu	18.800	2.057	1.269
populația legală la sfârșitul anului	194.193	196.096	187.417
Persoane cu reședința în localitate și domiciliul în alte localități	5.106	4.519	3.729
persoane cu domiciliul în localitate și reședință în altă localitate	1.438	1.644	1.395
Soldul schimbărilor de reședință	3.668	2.875	2.334
Populația stabilă la sfârșitul anului	197.861	198.971	189.751
MORTALITATEA INFANTILĂ ÎN MUNICIPIUL ARAD - Populația cu domiciliul în Arad                196.096 Născuți vii                                        1.981 Morți                                         2.209 Spor natural                                     -228 Căsătorii                                          1.701 Divorțuri                                            710 Născuți morți                                       15 Morți sub 1 an                                     36 Născuți vii Ia 1.000 locuitori                           10,1 Morți la 1.000 locuitori                                11,3 Spor natural la 1.000 locuitori                          -1,2 Căsătoriți la 1.000 locuitori                             8,7 Divorțuri la 1.000 locuitori                            3,62 Născuți morți la 1.000 de născuți vii                   0,8 Născuti morti la 1.000 de născuti vii + morti           7,5 Morți sub 1 an la 1.000 născuți vii                    18,2	1991

MIȘCAREA NATURALĂ A POPTH.AȚm ÎN ANUL 1990 ÎN MUNICIPIUL ARAD

Populația      Născuți Morți legală       la vii început de an	Spor natural	Stabiliri Plecări domiciliu în localitate	Soldul      Populație schimbării legală la de            sfârșitul domiciliu   anului	Persoane cu Persoane cu Soldul reședința în domiciliul în schimbării localitate și localitate și de domiciliul în reeședința în reședință altă localitate altă localitate			Numărul populației stabilită la sfârșitul anului
175.402       1.968      2.067	-99	21.707     2.817	18.800     194.193	5.106	1.438	3.668	197.861
MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI		ÎN 1991 ÎN MUNICIPIUL ARAD-SEMESTRUL I
194.193        987       1.141	-154	3.053       996	2.057     196.096	4.519	1.644	2.875	198.971
MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI		ÎN 1992 ÎN MUNICIPIUL ARAD
186.733       1.763      2.348	-585	2.907      1.638	1.269     187.417	3.729	1.395	2.334	189.751
MIȘCAREA NATURALA A POPULAȚIEI		- MORTALITATEA INFANTILĂ - 1991
Populația   Născuți Morți Spor cu           vii                 natural domiciliul în Arad	Căsătorii	Divorțuri Născuți morti	Morți   Născuți   Morți sub  1  vii % la  % la an      1000      1000 locuitori   locui tori	Spor natural % la 1000 locuitori	Căsăto Divor-rii % țuri % Ia         la 1000    1000 locui- locuitori       tori	Născuț la 1000 Morți i morți nas-     sub 1 an la 100 cuți vii la 1000 născuț + morți năs-cuți i vii                    vii
196.096    1.981    2.209    -225	1.701	710       15	36       10,1      11,3	-1,2	8,7     3,62	0,8       7,5	18,2

2.3.3 RESURSELE DE MUNCĂ Șl POSIBILITĂȚILE DE OCUPARE A ACESTORA

Conform recensământului din 1992 populația aptă de muncă (populația înttre 14-60 ani) este de 123.135 din care 63.579 femei.

Populația activă defalcată pe ramuri ale economiei, date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Arad în decembrie 1993:

	TOTAL	MASCULIN	FEMINI N
populația activă	88.622	47.463	41.159
Agricultură, silvicultură	4.279	2.477	1.802
piscicultura	11	7	4
Industrie	44.964	24.242	20.722
Construcții	5.208	4.380	828
Comerț, activitate hotelieră și A.P.	9.422	3.580	5.842
Transporturi și telecomunicații	6.080	4.570	1.510
Finanțe, bănci, asigurări	638	165	473
Cercetare, dezvoltare, informatică	2.331	1.204	1.127
Administrație publică și asigurări sociale	2.546	1.884	662
învățământ	3.841	1.117	2.724
Sănătate și asistență socială	3.971	934	3.037
Cultură, sport, turism, activități asociative	1.380	786	594
Alte activități și servicii prestare populație și neidentificate	1.933	992	941
Persoane în căutarea primului loc de muncă	2.018	1.125	893

Diferența dintre populația aptă de muncă și populația activă reprezintă elevii, studenții, casnicele etc.

în ceea ce privește asigurarea cu locuri de muncă putem spune că doar 74,4% din populația aptă de muncă poate beneficia de un loc de muncă.

• 2.3.4 RELAȚIA LOCALITĂȚII CU ZONA DE INFLUENTĂ

Relația localității cu zona de influență a fost tratată și la capitolul 2.1.2. “încadrarea în rețeaua de localități”.

în cele ce urmează ne vom referi la unele aspecte privind relațiile orașului cu zona de influență, zonă care constituie zona periurbană a municipiului.

Teritoriul din jurul orașului Arad, pe care l-am numit zona periurbană a Municipiului Arad, începe de la marginea intravilanului și se desfășoară până unde se manifestă influența directă și efectivă a orașului.

Caracterul și rolul relațiilor dintre oraș și zona sa periurbană este edificator în clasificarea geografilor francezi l.Beanjeu - Gamier și G.Chabot:

• 1.    fundamentale - cele strâns legate de oraș și cu caracter permanent (aprovizionarea cu diverse produse, deplasări de forță de muncă, recreere etc.);

• 2.    ocazionale - cele orientate spre oraș în mod stabil dar cu o frecvență ce are caracter ocazional (procurarea unor produse din oraș sau din zonă);

• 3.    excepționale - cele neregulate (spitalizare, voiaj comercial etc.).

Funcția teritoriului periurban și relațiile strânse dintre zonă și oraș sunt puse în evidență de afluența exercitată de oraș, de caracterul pe care această influență o are în raport cu condițiile naturale și social-economice, astfel:

• -    prima și cea mai puternică influență se remarcă în structura producției agricole a zonei;

• -    a doua influență evidentă a orașului asupra zonei se manifestă în fenomenele privind populația și așezările, structura profesională a populației, deplasarea zilnică pentru lucru;

• -    funcția industrială a zonei este legată de crearea unor unități în afara orașului;

• -    o altă principală funcție, legată de oraș, este cea de recreere și agrement;

• -    problema transporturilor este reliefată prin caracterul organizării deplasărilor.

Alte criterii se axează în special pe relațiile comerciale, de învățământ, cultură și sănătate, pe aspectul edilitar și gradul de înzestrare tehnico-sanitară a localităților și locuințelor.

Studiul zonei periurbane a Municipiului Arad se impune, deoarece propunerile de amenajare a teritoriului depășesc limita administrativă a orașului Arad.

EVOLUȚIA POPULAȚIEI ÎN ZONA DE INFLUENȚĂ A MUNICIPIULUI ARAD

	1930	1948	1956	1967	1977	1992	MASCULIN	FEMININ
Arad	87.662	97.407	106.460	126.000	171.193	190.114	90.722	99.392
Fântânele	5.462	5.166	5.169	5.597	6.492	5.545	2.766	2.779
Livada	2.372	2.322	2.042	2.237	3.084	2.756	1.351	1.405
Șofronea	1.922	2.186	2.244	2.447	2.787	2.551	1.276	1.275
Vladimirescu	8.579	8.676	9.127	9.851	12.116	9.764	4.795	4.969
Vinga	8.540	8.402	8.150	7.638	7.451	6.418	3.091	3.327
Secusigiu	7.342	7.092	6.695	6.475	6.218	5.631	2.738	2.893
Felnac	4.908	4.955	5.242	5.679	5.553	4.988	2.465	2.523
Zimandu Nou	3.103	3.153	3.502	4.478	4.927	4.561	2.284	2.277
Păuliș	5.059	4.974	4.480	4.639	4.842	4.220	2.061	2.159
Ghioroc	4.866	4.661	4.492	4.648	4.875	4.210	2.038	2.172
Șagu	4.881	4.864	5.113	5.070	5.095	3.858	1.885	1.973
Iratoșu	3.611	3.480	2.987	2.839	2.805	2.637	1.277	1.360
Nădlac	12.467	12.284	8.880	8.304	8.405	8.458	4.076	4.382
Șeitin	4.539	4.485	3.652	3.304	2.988	2.713	1.306	1.407
Peregu Mare	3.131	2.933	2.817	2.701	2.540	2.058	978	1.080
Pecica	18.679	17.956	15.406	14.841	13.871	12.930	6.217	6.713
Semlac	5.308	5.558	4.638	4.237	4.426	3.787	1.842	1.945
Curii ci	10.651	10.501	10.678	10.908	11.104	9.987	4.804	5.183
Macea	7.523	7.293	7.341	7.461	7.398	5.715	2.772	2.943
Pâncota	7.225	7.013	6.986	6.993	7.206	7.446	3.602	3.844
Seleuș	4.840	4.603	4.647	4.155	3.788	3.328	1.590	1.738
Zărand	5.149	4.695	4.529	4.030	3.487	2.733	1.306	1.427
Siria	9.299	8.983	8.672	8.630	8.965	8.057	3.908	4.149
Covăsânt	3.128	3.079	2.763	2.882	2.876	2.595	1.245	1.350
Sântana	12.567	12.836	13.974	14.697	14.944	12.125	6.005	6.120
Olari	2.952	2.890	2.789	2.607	2.430	2.011	969	1.042

TOTAL

2-3-5 ASIGURAREA CU LOCUINȚE A POPULAȚIEI  ~ —————————--------

în cadrul Municipiului Arad situația locuințelor conform recensământului din 1992 se prezintă astfel:

^locuint^e...............................................................................nr.          70.284

camere de locuit.................................................................._.. ț 60.442

suprafața ............................................................................  2.482.471

Numărul gospodăriilor........................................................  68.034

Persoane care alcătui esc^ospodariile..................................nr. 185.093

LocumWennaneM^........................................................... total nr. 69.786

din care:

• •    neocupate

• •    camere de locuit.............................................................._nr 159 476

• •    suprafața.........................................................................mp 2.467.423

Locuințe sezoniere..............................................................total nr. 457

• • camere de locuit

• •  suprafața......._{mp           14}.₀19

Lnilăți locuit£.din necesitate

• •    numărul unităților........................................................ _nr

• • numărul gospodăriilor

• •    numărul persoanelor ce alcătuiesc gospodăriile...............nr.

  • suprafața.........................................................................mp Locuințe pe forme de proprietate •  particulară (privată)........................................................nr. •  de stat.............................................................................nr. •  a cultelor religioase.........................................................nr. • alte forme de proprietate.................................................nr. NUMĂRUL LOCUINȚELOR DUPĂ PERIOADA ÎN CARE CLĂDIRILE ÎN CARE SE AFLĂ:

  1.029 46.400 23.230 269 385 AU FOST CONSTRUITE

până la 1900	7.275
1900- 1914	4.297
1915 - 1929	2.841
1930- 1944	4.731
1945 - 1960	4.177
1961 - 1970	9.072
1971 - 1975	8.776
1976 - 1980	12.193
1981 - 1985	10.932
1986	1.515
1987	1.368
1988	1.354
1989	977
1990	295
1991 -97.01.1992	331
nedeclarate	148
Total	70.284

RACORDURI ȘI INSTALAȚII

Instalații de alimentare cu apă.............................................nr.           62.563

Instalații de apă caldă..........................................................nr.           49.486

Instalații de canalizare.........................................................nr.           62.466

Instalații electrice.............................................................  nr.            70.094

Gaze la bucătărie.................................................................nr.          56.880

Modul de încălzire

• •    termoficare sau centrale termice.......................................nr.          47.330

• •    sobe cu gaze.....................................................................nr.              32

DEPENDINȚE

Bucătărie.............................................................................nr.          67.787

Baie.....................................................................................nr.          55.624

Closet cu apă (WC).............................................................nr.          59.671

INDICATORI RAPORTAȚI LA DATELE GENERALE

suprafața locuibilă/persoană................................................mp

mp.suprafață locuibilă/Iocuință...........................................mp

nr.persoane/locuință............................................................nr.

nr.pcrsoane/cameră de locuit...............................................nr.

nr.locuințe/nr.gospodării.....................................................

nr.mediu de persoane/gospodărie.........................................

suprafața locuibila/cameră...................................................

nr.camere/locuință...............................................................

GOSPODĂRII PE TIPURI ȘI DUPĂ NUCLEE FAMILIALE - MUNICIPIUL ARAD

Gospodării ale populației

Număr gospodării.............................................................................68.034

Număr de persoane................................................  185.093

GospodăiijLfamiliale

Gospodării........................................................ Persoane............................................................	.....total .....total	51.433 166.220
Alcătuite din:
1 nucleu familiar	gospodării	49.309
	persoane	154.706
2 nuclee familiare	gospodării	2.053
	persoane	10.949
3 nuclee familiare	gospodării	71
GospodăriLnefamiliale	persoane	565
Gospodării.......................................................	......total	16.601
Persoane........................................................... Alcătuite din:	......total	18.873
• o singură persoană	gospodării	14.784
	persoane	14.784
• două sau mai multe persoane	gospodării	1.817
G.QspodănLinsliMi miale	persoane	4.089
Gospodării.......................................................	......total	46
Persoane...........................................................	......total	5.021

• 2.4 CIRCULAȚIE Șl TRANSPORTURI

• 2.4.1    CIRCULAȚIA RUTIERĂ

Municipiul Arad, oraș de șes, cu relief plat și ușor denivelat în anumite sectoare (Bujac, Șega, Aradul Nou) prezintă anumite particularități față de alte orașe deschise, nefragmentate.

Orașul Arad este încorsetat și fragmentat pe de-o parte de râul Mureș, care traversându-1 prezintă un element major al cadrului natural; pe de altă parte, de linii ferate și linii de garaj. Aceste elemente cu o mare importanță față de posibilitățile de organizare a circulației, deoarece determină “puncte de trecere obligatorii” - poduri, pasaje denivelate sau la nivel cu bariere și puncte greu de controlat în cadrul liniilor de garaj.

în această situație, traficul apare mai rigid canalizat pe anumite artere și cu numeroase puncte obligatorii.

Legătura față de diferite cartiere se face de obicei cu o singură arteră - aceasta fiind și artera de penetrație - motiv pentru care apar probleme speciale în aceste zone de însumare a fluxurilor la orele de vârf

Cele mai importante puncte obligatorii sunt: Piața Podgoria, Piața Spitalului, Piața UT A, podul spre Aradul Nou precum și principalele intersecții cu b-dul Revoluției etc.

Structura urbanistică, cu o tramă stradală neadecvată circulației grele în zona centrală; cu o zonificare în care zonele industriale se întrepătrund cu zonele de locuit, concentrarea în anumite puncte a principalelor obiective polarizatoare ale traficului; lipsa de parcaje și blocarea carosabilului cu mașini parcate, conduc la mari dificultăți în desfășurarea circulației.

Situația precară a podului spre Aradul Nou periclitează legătura spre Timișoara, iar podul nou din xdicălaca nu este legat de rețeaua majoră de circulație.

în Municipiul Arad există o rețea de străzi gândită și realizată odată cu primele edificii mai importante și cu construcțiile civile care s-au înălțat. Ulterior, municipiul a cunoscut o succesiune de dezvoltări atât ca suprafață construită, ca densitate a clădirilor cât și ca regim de înălțime.

Toate aceste modificări în timp au avut ca rezultat o tramă stradală care în prezent este de 343,3km lungime.

Trama stradală a Municipiului Arad este alcătuită din străzi de categoria I-II-III-IV, unele modernizate altele nemodernizate sau pur și simplu de pământ.

Din totalul de 343,3km, conform Anexelor 1, 2, 3, 4:

• -    49% sunt străzi modernizate în stare bună respectiv 171,lkm

• -    14% sunt străzi modernizate în stare mediocră și rea adică 45,4km

• -    38% sunt străzi de pământ nemodemizate respectiv 126,8km

Rezultă un grad foarte redus de modernizare a străzilor pentru un municipiu de circa 240.000 locuitori cum este Aradul.

• î n municipiu circulația principală se desfășoară pe arterele de categoria I care sunt străzi cu 6 benzi de circulație și cu platformă de tramvai în partea mediană a arterei.

Străzile de categoria a II-a au 4 benzi de circulație și se împart în 2 categorii:

• -    străzi de categoria a II-a modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică;

• -    străzi de categoria a II-a cu îmbrăcăminte din pavele.

Străzile de categoria a III-a constituie majoritatea străzilor din municipiu, sunt artere cu 2 benzi de circulație clasificate astfel:

• -    străzi de categoria a III-a modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică;

• -    străzi de categoria a III-a modernizate cu îmbrăcăminte de beton;

• -    străzi de categoria a III-a cu îmbrăcăminte din pavele;

• —    străzi de categoria a III-a cu îmbrăcăminte de piatră brută;

• -    străzi de categoria a III-a cu îmbrăcăminte de macadam;

• -    străzi de categoria a III-a nemodernizate - carosabil de pământ.

Străzile de categoria a TV-a sau platformele carosabile sunt realizate cu îmbrăcăminte de beton în ^stare bună.

Arterele de penetrație în Municipiul Arad sunt alcătuite din 3 drumuri naționale și 5 drumuri județene.

Analizând situația existentă a traseelor drumurilor naționale și a volumului de trafic pe fiecare din ele, rezultă în primul rând că Municipiul Arad este afectat atât prin traversarea prin centru a lui DN 7_} cât și a confluenței acestuia cu traficul pe DN 69, DN 79 și DJ 682, dar mai ales prin existența numai a 2 poduri peste Mureș care leagă cele 2 părți ale orașului (Anexa 5).

Traficul de tranzit al Municipiului Arad se desfășoară în principal pe traseele Arad - Timișoara, Arad - Nădlac, Arad - Oradea, Arad - Deva, acestea fiind DN 7 - E68, DN 79 și DN 69. Aceste drumuri naționale fac parte din rețeaua de drumuri a Județului Arad care se prezintă astfel:

392km reprezentând (la suprafața de 7.654km)

867km reprezentând

830km reprezentând

2.729km reprezentând

în județul Arad cei 392km de drumuri naționale sunt complet modernizați.

Din rețeaua de drumuri naționale a Județului Arad deci din 392km, rețeaua de drumuri europene este de 265km ceea ce reprezintă 0,035km/kmp.

Din analiza datelor de trafic Anexa 5, rezultă ca o primă constatare o concentrare a traficului pe E 68, DN 7 cât și pe DN 69 și DN 79 îm jurul Municipiului Arad.

Traficul de agrement se desfășoară de obicei la sfârșitul săptămnii către zonele din jurul Municipiului Arad respectiv pădurea Ceala, pădurea Vladimirescu, precum și zona Podgoria, Siria, Ghioroc, lacul Ghioroc etc.

în actualele condiții create prin libera circulație, acest trafic de agrement a sporit ca intensitate ceea ce are implicații asupra volumului și intensității circulației.

în prezent, cea mai solicitată intersecție a municipiului este Piața Podgoria, aici intersectându-se partea stradală a lui E 68, DN 7, DN 79, precum și străzile existente și liniile de tramvai.

Fluxurile de trafic de marfa și călători ce debușează în intersecții sunt:

ANEXA NR.6

	Trafic călători 16h	Trafic marfă 16h
str. Lacului	3.741	6.145
b-dul Revoluției - spre gară	7.588	-
b-dul luliu Maniu	10.498	7.499
b-dul Revoluției - spre centru	4.632	2.044
b-dul Revoluției - spre Grădiște	4.076	1.924

După cum se observă în intersecția Podgoria în prezent se dezvoltă un trafic foarte important.

Dacă mai luăm în calcul și faptul că în fața Liceului CFR se ridică noua Catedrală Ortodoxă care va introduce noi date de trafic în intersecția Podgoria atunci se poate ajunge la o sufocare a intersecției, ceea ce aduce după sine blocaje rutiere, întârzieri, insecuritate în trafic, disconfort etc.

Intersecția Piața Spitalului în prezent nemodemizată este un nod important al orașului în ea debușând 3 străzi de categoria a II-a respectiv str.Banu Mărăcine, calea Victoriei, str.A.Șaguna pe care se desfășoară o parte importantă a traficului de marfă în municipiu sau de tranzit spre alte localități.

Orașul Arad fiind străbătut de râul Mureș, legătura rutieră între cele 2 părți ale municipiului se face prin intermediul celor 3 poduri, respectiv podul metalic spre Aradul Nou, podul de beton armat zona UI Micălaca și podul de beton armat către Subcetate.

In această situuație traficul existent pe poduri este cel din tabelul din Anexa nr.7.

	Trafic călători 16h	Trafie marfă 16h
Pod către Aradul Nou	2.772	-
Pod Zona III Micălaca	6.540	7.037
_Pod Subcetate	934	1.453

Podul metalic către Aradul Nou este foarte vechi și depășit de aceea traficul de marfa nici în prezent nu mai circulă pe acest pod.

în viitor acesta va fi scos din uz definitiv ceea ce face situația și mai critică din punctul de vedere ^al legăturii între cele 2 părți ale orașului ca și al asigurării legăturii spre Timișoara a traficului de tranzit.

Municipiul Arad esle străbătut de o rețea de cale ferată dezvoltată ceea ce a impus utilizarea a pasaje denivelate peste calea ferată respectiv - pasajul spre Micălaca și cel spre Grădiște.

Arterele de penetrație spre municipiu sunt în general drumuri naționale sau județene moderniza de 2 benzi de circulație excepție făcând E 68 spre Nădlac, DN 69 spre Timișoara și DN 79 spre Grade care sunt realizate la 4 benti de circulație.

Pe drumul DN 69 spre Timișoara ca și pe DN 7 spre Nădlac sunt treceri la nivel cu calea ferai ceea ce crează stagnări prelungite la bariere, disconfort în circulație.

în prezent Municipiul Arad nu deține un traseu de drum de centură.

Se află în faza de proiectare la IPTANA București tronsonul de centură în nordul municipiul] între DN 7 Deva - Arad și E 68 Arad - Nădlac; lucrările la acest tronson au fost începute, în câteva punci sigure.

Datorită faptului că numărul vehiculelor a crescut vertiginos după 1989 iar numărul locurilor d parcare era și așa neîndestulător s-a ajuns la situații grave ca: blocări în circulație pe arterele principali obstrucționări pe străzile mai înguste, riscuri crescute de accidente etc,

ANEXA NR.

ARTERE DE PENETRAȚIE ÎN MUNICIPIUL ARAD

TRAFICUL RUTIER - ETAPA 1995

DIRECȚIA DE MERS	Trafic călători 16h	Trafic marfă 16h
E 68 București - Arad	4.734	4.323
DN 7 Nădlac - Arad	4.264	4.309
DN 69 Timișoara - Arad	2.783	2.512
DN 79 Oradea - Arad	2.897	2.479
DJ 682 Zădăreni - Arad	1.172	1.801
DJ 682 Lipova - Arad	1.599	1.997
Bodrogu Vechi - Arad	736	435
DJ 709 Șiria - Arad	1.735	2.048
DJ 709B Curtici - Arad	1.452	1.766
DJ 709C Variașul Mic - Arad	134	246

ANEXA NR.

TABEL GENERAL STRĂZI

	Stradă cat.I	Stradă cat. a Il-a		Stradă cat a Il-a				Stradă platf. cat. a IV-a
	asfalt	asfalt	pavele	asfalt	beton	pavele	piatră brută	macadam	pământ	beton asfalt pămâr
Lungime-km	15,6	22,3	5,2	76,7	8,4	12,7	21,7	23,7	126,8	-
Supra-	327.600	283.600	51.600	536.620	58.800	85.180	135.290	142.290	760.818	105.617

fată-mp

ANEXA NR.:

LUNGIMI STRĂZI MUNICIPIUL ARAD

Str. categ. 1.....................................................................................15,6km

Str. categ. a Il-a..............................................................................27,4km

Str. categ. a lila...............................................................................270km

Str. categ. a IV-a............................................................................30_;2km

L_țot=343,2km

din care:

• a)    străzi modernizate..............................................  ,..............212,5km

din care: • în stare relativ bună                              171,0km

• • în stare mediocră, rea                            45,4km

• b)    străzi nemodemizate.................................................................126J.km

TOTAL                                     L=343,2km

SUPRAFAȚA TOTALĂ A STRÂZLOR ÎN MUNICIPIUL ARAD S = 2.403.20Smp

STRĂZI CATEG. 1 - ASFALT	TABEL CENTRALIZATOR		anexa nr. :
Strada	Lungime	Lățime	Suprafața	Felul
	ml	ml	mp	imb r ă că min ții
Bd. Revoluției	2.150	21,0	45.150	asfalt
CI. luliu Maniu	3.500	21,0	73.500	asfalt
CI. Aurel Vlaicu	4.400	21,0	93.240	asfalt
CI. micălăcii	5.500	21,0	115.500	asfalt
Total	15.590		327.600
STRĂZI CATEG. A II-A
Victoriei	1.050	14,0	14.700	asfalt
Lacului	330	14,0	4.620	asfalt
Banu Mărăcine	550	14,0	7.700	asfalt
I.Antonescu	550	14,0	7.700	asfalt
A. Șaguna	2.320	12,0	27.840	asfalt
Cocorilor	1.350	6,0	8.100	asfalt
Xxxxx Xxxxx	550	12,0	6.600	asfalt
Mărășești	830	12,0	9.960	asfalt
I. Andreescu	140	12,0	1.680	asfalt
B. Lăutaru	400	14,0	5.600	asfalt
Bodrogului	1.070	14,0	14.980	asfalt
Doboranților	640	12,0	7.680	asfalt
Cri șan	280	14,0	3.920	asfalt
Miron Costin	340	14,0	4.760	asfalt
M. Kogălniceanu	350	12,0	4.200	asfalt
Vasile Milea	650	12,0	7.800	asfalt
Petru Rareș	1.580	14,0	2.212	asfalt
N. Bălcescu	400	14,0	5.600	asfalt
Voinicilor	1.000	8,0	8.000	asfalt
Romanilor	780	14,0	10.920	asfalt
Vârful cu Dor	570	14,0	7.980	asfalt
Timișorii	2.360	14,0	33.040	asfalt
Zimandului	1.250	14,0	17.500	asfalt
Ștefan cel Mare	550	14,0	7.700	asfalt
Pădurii	2.100	14,0	29.400	asfalt
Horia	250	14,0	3.500	asfalt
Cocorilor	1.350	6,0	8.100	pavele
Condurașilor	900	12,0	10.800	pavele
M. Kogălniceanu	300	12,0	3.600	pavele
Renașterii	1.650	14,0	23.100	pavele
Voinicilor	1.000	6,0	6.000	pavele
_ Total	27.440	—	335.200	-
STRĂZI CATEG. A lll-A
Străzi asfaltate	76.660	7,0	536.620	asfalt
Străzi beton	8.400	7,0	58.800	beton
Străzi pavele	12.715	7,0	85.180	pavele
Străzi piatră brută	21.700	6,0	135.290	. piatră brută
Străzi macadam	23.715	6,0	142.290	macadam
^Străzi pământ	126.803	6,0	760.818	pământ
-Total__________________	269.993	-	1.718.998	-

“ “               ANEXA NR

H^TEOEME BKIXlh^

S = 105.617mp TROTUARE

• -    Asfalt

S = 412.258mp

• -    Beton

S = 328.640mp

• -    Pământ

S =464.318mp

• 2.4.2 CIRCULAȚIA FEROVIARĂ

Complexul feroviar Arad este amplasat în partea de vest a țării, pe linia magistrală 2 de cal ferată, la intersecția a șase linii de cale ferată și anume: - în nord:

• •    linia Arad - Curți ci

• •    linia arad - Oradea

• -    în est:

• linia Arad - Simeria

• -    în sud

• •    linia Arad - Timișoara

• •    linia Aradul Nou - Periam

• - în vest:

• • linia Arad - Nădlac

Complexul de cale ferată Arad s-a format prin unirea funcțională a celor 5 stații care deservesi municipiul Arad, și anume:

• 1.    stația Arad

• 2.    stația Aradul Nou

• 3.    stația Șofronea

• 4.    stația Glogovăț

• 5.    stația Arad Vest

• 6.    Stația Arad

• 1.    Stația Arad este amplasată pe magistrala II București Nord - Curtici, la km. 629+789, este ui nod feroviar unde converg 6 direcții de mers, și anume:

• -    direcția Timișoara

• -    direcția Periam

• -    direcția Simeria

• —    direcția Oradea

• -    direcția Curtici

• -    direcția Nădlac

Stația Arad este centralizată electrodinamic și are un dispozitiv de 7 linii.

Stația mai deservește și linii de garaj ale diferitelor întreprinderi.

• 2.    Stația Aradul Nou

Stația Aradul Nou este amplasată pe linia Timișoara - Arad, la km. 51 +089 și este un nod fer o vi a: unde converg 3 direcții de mers, și anume:

• -    Timișoara

• —    Periam

• -    Arad

Stația este centralizată electrodinamic și are un dispozitiv de 6 linii.

Intervalul Arad - Aradul Nou este dotat cu bloc de linie automat și este electrificat, având linie simplă. Pe acest interval-circulă:

• —    15 perechi trenuri de călători

• -    14 perechi trenuri de marfa

Din linia Aradul Nou se ramifică (ramificația Glogovâț) o linie simplă spre stația Glogovăț.

Linia Ramificația Glogovăț este dotată cu bloc de linie automat și este electrificată. Pe aceas linie circulă:

• —    2 perechi trenuri de călători

• -    3 perechi trenuri de marfa

Această linie are o capacitate practică 55 perechi trenuri/zi.

• 3.    Stati a Sofronea

Stația Șofronea este amplasată pe magistrala II București Nord - Curtici, la km. 639+500, are direcții de mers, având ca puncte de secționare vecine stația Arad și stația Curtici.

Stația este centralizată electrod in amic și este înzestrată cu un dispozitiv de 5 linii.

Intervalul de linii Arad - Șofronea are linie dublă, electrificată și înzestrată cu bloc de lini automat Pe acest interval circulă:

• -    13 perechi trenuri de călători;

• -    19 perechi trenuri de marfa.

• 4.    Stația Glogovăț

Stația Glogovăț este amplasată pe magistrala II București Nord - Curtici la km. 622+994. îi această stație converg următoarele direcții:

• -    direcția Radna

• -    direcția Arad

• -    direcția Timișoara

Stația este centralizată electrodinamic și înzestrată cu un dispozitiv de 9 linii.

Intervalul de circulație Arad - Glogovăț are linie dublă, electrificată și dotată cu bloc de linie automat.

Pe acest interval circulă:

• -    15 perechi de trenuri de călători;

• -    24 perechi de trenuri de marfa

• 5.    Stația Arad Vest

Stația CF Arad Vest este amplasată pe linia Arad * Nădlac la km. 4+760.

în această stație converg următoarele direcții de mers:

• -    direcția Arad >

• -    direcția Nădlac

Stația este dotată cu instalații cu chei cu bloc și un dispozitiv de 5 linii.

Intervalul de circulație Arad - Arad Vest are linie simplă dotată cu bloc de linie automat. Pe acest interval circulă:

• -    4 perechi de trenuri de călători

• —    4 perechi de trenuri de marfa

Orașul este străbătut de asemenea de câteva linii de garaj care traversează artere de circulație majoră prin intersecții la nivel, care crează stagnări prelungite, disconfort și lipsă de siguranță în trsficul rutier.

Se formează astfel puncte obligatorii de trecere, ceea ce duce la fragmentarea circulației în municipiu.

în prezent, podul de cale ferată peste râul Mureș de pe linia Arad - Timișoara prezintă un grad avansat de uzură, ceea ce atrage o circulație cu restricții de viteză și cu incertitudini în siguranța transportului feroviar.

• 2.4.3 CIRCULAȚIA NAVALĂ

Transporturile pe apă au avut un rol important pe Valea Mureșului, încă din Evul Mediu.

Navigabilitatea Mureșului până la Zam a fost abordată și la sfârșitul sec. al XlX-lea, dar lucrările pentru asigurarea navigabilității Mureșului, prin dragare și asigurarea unui șenal navigabil nu au fost executate.

Se pare că dezvoltarea transportului rutier și pe calea ferată au redus importanța transportului fluvial.

In anii 1970, ISPH București a executat studii privind amenajarea hidroenergetică a Mureșului, cu Variante de baraje la Lipova, apoi la Bătuta. Aceste soluții transformau, în amonte de baraj, Valea

___________________ ____________________________________________________________________⁵⁵ Mureșului înlr-un imens Iac de acumulare, necesitând dezafectarea unui număr însemnat de localități. Aceste idei au fost abandonate spre binele locuitorilor din zonă.

în anul 1992, ISPH a reluat problema, întocmind studiul de schemă “Amenajarea hidroenergetică a râului Mureș pe sectorul Zam - Nădlac” în 4 variante.

Pe baza observațiilor organelor în drept, ISPH București a întocmit studiul de scbemă-etapa a Il-a. UA CIRCULAȚIA AERIANĂ

Aeroportul care deservește în prezent municipiul Arad este situat la circa 3km vest de centrul municipiului și este dotat cu următoarele obiecte principale:

• -    pista - decolare aterizare (PDA) de 2.000m lungime, cu 60m lățime, avnd portanta de 9,8to/roată izolată;

• -    aerogara de pasageri pentru trafic intern, având capacitatea de 150 pasageri/ora de vârf.

Pista betonată existentă, datorită parametrilor privind lungimea, portanta și gradul de uzură ce se accentuează, are o viață limitată, chiar și pentru traficul intern de pasageri actual, cu atât mai mult cu cât avioanele de tip AN25, care operează pe aeroport în prezent, vor fi înlocuite cu avioane de tip BAC 1-11 sau similare, care necesită o pistă de lungime și portantă mai mare.

De asemenea, trebuie menționat faptul că actualul culoar de zbor afectează în mod negativ, din punct de vedere fonic, municipiul peste care survolează aeronavele ce operează pe aeroport, precum și cartierele din vecinătatea aeroportului.

în ipoteza creșterii traficului aerian în viitor, orientarea actuală a pistei va contribui la creșterea disconfortului locuitorilor unei mari suprafețe locuite, datorită creșterii frecvenței trecerii aeronavelor prin culoarul de zbor.

în vederea lărgirii ariei de activitate privind comunicațiile aeriene ale județului Arad cu exteriorul, este necesar să se găsească un amplasament pentru un aeroport nou, situat în partea de nord a orașului, înspre Șofronea, fapt care ar duce la o protejare a municipiului, din punct de vedere fonic și la o rezolvare corectă a circulației aeriene.

• 2.5 ORGANIZAREA ZONELOR FUNCȚIONALE

Repartiția zonelor funcționale se analizează pe două trepte de teritoriu: în cadrul teritoriului administrativ al municipiului Arad și în cadrul intravilanului localității. Această abordare este indispensabilă, deoarece părțile ce compun intravilanul cuprind un trup principal, reprezentând localitatea și mai multe trupuri izolate în teritoriu, cu diverse funcțiuni (unități economice, baze de agrement, alte destinații)

• 25.1    BILANȚUL SUPRAFEȚELOR ZONELOR FUNCȚIONALE DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL LOCALITĂȚII

*                              9                                                 t                                                                                                                              •

Proprietate-» Folosință^	Domeniul privat		Domeniul public		Total
	ha	%	ha	%	ha	%
arabil	14.099	81,5	3.852	43,4	17.951	68,7
pășuni și fanețe	247	1,4	1.802	2,04	2.049	7,8
vii	4	o.l	0	0	4	0,0
livezi	13	0,1	0	0	13	0,1
-Total agricol	14.363	83,1	5.654	63,8	20.017	76,6
păduri	30	0,2	1.123	12,7	1.153	4,4
ape	168	0,9	519	5,9	687	2,6
circulație	117	0,7	490	5,5	607	2,3
construcții	2.533	14,7	838	9,5	3.371	12,9
^neproductiv	79	0,4	234	2,6	313	1,2
Jfotal neagricol	2.927	16,9	3.204	36,2	6.131	23,4
Jfotal general	17.290	100,0	8.858	100,0	26.148	100,c

Se poate observa că terenul agricol este preponderent, el ocupând 76,6% din total teritoriu.

Din total suprafață, se poate constata că domeniul privat ocupă 17.190ha, adică 66,12% din tota teritoriu, iar domeniul public 8.858ha, ceea ce reprezintă 33,88%.

• 15.2    BILANȚUL SUPRAFEȚELOR ZONELOR FUNCȚIONALE DIN INTRAVILANUL EXISTENT

ZONE FUNCȚIONALE                        HA          %

f Zona centrală și alte funcțiuni de interes public                        185,70              4,7

Zona de locuințe și funcțiuni complementare                        2.298,57            57,6

ZONE FUNCȚIONALE	HA	%
- Zone unități industriale și agricole din care:	532,02	13,5
• unități industriale	284,61
• depozite și construcții	140,83
• unități agricole	3,90
• transporturi	103,00
- Zona de parcuri, recreere și sport	61,24	1,5
- Zona de gospodărie comunală	136,27	3,4
- Zone cu destinație specială și de echipare teritorială din care:	574,77	14,4
• căi de comunicație rutiere	240,03
• căi ferate	229,27
• căi navale	-
• aeroport	4,30
• construcții aferente rețelelor tehnico-ed iii tare	2,40
• zonă cu destinație specială	98,77
- Alte zone (terenuri neconstruite, ape etc)	194,38	4,9
Total teritoriu intravilan existent	3.983,27	100,0

23.3 ASPECTE CARACTERISTICE ALE PRINCIPALELOR ZONE FUNCȚIONALE, DINTRE CARE:

2.5.3.1 ZONA DE LOCUIT

Organizarea structurală a intravilanului, orașul Arad este atestat documentar în anul 1329, dai așa cum se prezintă astăzi își are originea și dezvoltarea din secolele XVII, XIX și XX, luând un avânt deosebit în a doua jumătate a sec. al XlX-lea și al XX-lea.

Nucleul din care a pornit dezvoltarea orașului era situat în jurul cetății vechi a Aradului, situat îr extremitatea estică a cartierului actual Drăgășani.

Orașul, dezvoltându-se, a înglobat localitățile rurale Micalaca, Gai, iar după atașarea teritoriului h sud de Mureș la județul Arad (teritoriul aparținând până în anul 1966 - 1967 județului Timiș), a cuprin; comunele Aradul Nou, Mureșel, Sânicolaul Mic.

în această situație, pe teritoriul orașului distingem zone urbane de certă valoare, zoni suburbane și zone rurale, dat fiind faptul că localitățile înglobate nu au fost transformate păstrându-sc caracterul lor rural, explicând totodată existența unui extravilan relativ întins ș prezența gospodăriilor țărănești în trupul orașului.

Drept consecință, - densitate mică pe un teritoriu întins, echipare tehnico - edilitară deficitară, ui număr relativ mare de străzi nemodemizate.

Organizarea zonelor funcționale

Zona de locuit este structurată pe cartiere și complexe de locuit, cu regim de înălțime diferențiat ș densități variabile.

In planșa alăturată este prezentată împărțirea în 11 cartiere a municipiului Arad.

cele 11 cartiere sunt:

• -    cartier Centru

• -    cartier Drăgășani

• -    cartier Pârneava

• -    cartier Aurel Vlaicu

• —    cartier Bujac

• -    cartier Gai

• -    cartier Grădiște

• -    cartier Micălaca

• -    cartier Subcetate

• -    cartier Aradul Nou

• -    cartier Sânicolaul Mic

Zona de locuit ocupă o suprafață de 2.298,57ha, respectiv 57,6% din total intravilan.

_______________________________________________________________________ g

• I.    CARTIER CENTRU

Dai£_geneiale

• •    suprafața totală a zonei de locuințe și funcțiuni complementare: 386,20ha (inclusiv circulații);

• •    populația totală a cartierului: 42.712 locuitori, 22,5% din total;

• •    suprafața locuibilă: 674.815mp;

• •    densitatea medie este de 1.746mp arie locuibilă/ha;

• •    numărul clădirilor existente: 2.595;

din care:

după destinație:

• •    2.578 clădiri de locuit;

• •    16 clădiri cu altă destinație;

• •    1 clădire în construcție.

după materiale de construcție:

• •    172 din beton prefabricat;

• •    764 planșeu beton;

• •    1.457 planșeu lemn;

• •    73 lemn;

• •    129 paiantă.

• •    până în 1960 au fost construite 2.089 clădiri, 80,5% din total, iar în perioada 1960 - 1991 au fost construite 506 clădiri, 19,5%.

Se observă că în prima perioadă predomină clădirile construite cu planșeu din beton și lemn, în timp ce în perioada 1960 - 1991 predomină clădirile construite din prefabricate și cu planșeu de beton -402 - reprezentând 79,4% din clădirile construite în această perioadă, este perioada în care s-au construit blocurile de pe Miron Costin, zona Podgoria - Maiakovski și Banul Mărăcine.

• •    numărul locuințelor existente: 17.868

din care:

după tip folosință: 17.782 locuințe permanente;

• •    81 sezoniere;

• •    5 de necesitate.

după forma de proprietate:

• •    10.052 particulare;

• •    7.484 de stat;

• •    209 culte;

• •    123 alte proprietăți.

Din punct de vedere al echipării tehnico - edilitare a locuințelor, situația seprezintă astfel:

• •    12.551 locuințe au încălzirea termoficată - 70,2%;

• •    17.473 locuințe sunt alimentate cu apă de la rețeaua de apă - 97,8%;

• •    12.576 locuințe sunt legate la rețeaua publică de apă caldă - 70,4%;

• •    17.256 locuințe sunt racordate la canalizare - 96,6%;

• •    17.820 locuințe au instalații electrice - 99,7%;

• •    5.871 locuințe sunt racordate la rețeaua publică de gaze la bucătărie - 32,8%.

• •    numărul gospodăriilor: 17.457;

• •    indice de locuibilitate (mp arie locui bilă/locuitor) - 15,8.

Din analiza datelor statistice (în urma recensământului) 70,2% din locuințele din zona centrală sunt termoCcate și peste 90% din locuințe sunt racordate la rețeaua de apă și canalizare.

în zona centrală ar trebui făcut un studiu de renovare, deoarece sunt destul de multe clădiri construite înainte de 1960, care nu corespund din punct de vedere al confortului urban.

Regimul de înălțime diferă în funcție de zonă, astfel, în zona Gării și zona Podgoria, zonă unde sunt construite majoritatea blocurilor, regimul de înălțime mediu este P+4; în zona centrală, pe B-dul Revoluției, regimul mediu de înălțime este P+2, iar în zonele mărginașe ale cartierului (înspre strada Andrei Șaguna, pe străzile laterale, marea majoritate a clădirilor sunt parter.

Indicele de locuibilitale de 15,8mp/locuilor se datorează faptului că în zona centrala există apartamente cu suprafețe mari, în care locuiesc puține persoane, în marea majoritate oameni în vârstă.

Din analiza situației existente, rezultă că 18.686 persoane, 43,7% din populația din cartier dispun de 17,2 până la 17,9mp A.loc./pers.

Aceasta este zona veche a centrului, în zona de blocuri asigurându-se în jur de 14,1   14,8 mp

A.loc./pers.

• II.    CARTIER DRĂGĂȘANI

• •    suprafața totală a zonei de locuințe și funcțiuni complementare - 120,00ha (inclusiv circulații);

• •    populația totală a cartierului: 9.053 locuitori - 4,7%;

• •    suprafața locuibilă - 122.479mp;

• •    densitatea medie este de 1.020mp arie locuibilă/ba;

• •    număr clădiri: 1.185;

din care:

după funcțiune:

• •    1.180 clădiri de locuit;

• •    4 clădiri cu altă destinație;

• •    1 clădire în construcție.

după materiale de construcție:

• •    32 din beton prefabricat;

• •    378 planșeu beton;

• •    704 planșeu lemn;

• •    14 lemn;

• •    57 paiantă.

Până în anul 1960 au fost construite 1.032 clădiri - 87,1% din total clădiri din cartier (zon veche a orașului), iar în perioada 1960 - 1991, s-au construit 153 clădiri - 12,9%.

în această zonă predomină casele construite cu planșeu de lemn și de beton - 1.082 clădiri.

• •    numărul locuințelor existente: 3.444

din care:

după tip de locuințe:

• •    3.410 locuințe permanente;

• •    31 sezoniere;

• •    3 de necesitate.

după formă de proprietate:

• •    2.474 particulare;

• •    951 de stat;

• •    2 - culte;

• •    17 - alte proprietăți.

Din punct de vedere al echipării tehnico - edilitare a locuințelor, situația se prezintă astfel:

• •    1.879 locuințe au încălzire termoficată - 54,5%;

• •    3.166 locuințe sunt alimentate cu apă de la rețeaua de apă - 91,9%

• •    1.901 locuințe sunt legate la rețaua publică de apă caldă - 55,2%;

• •    2.982 locuințe sunt racordate la canalizare - 86,6%;

• •    3.426 locuințe au instalații electrice - 99,5%;

• •    881 locuințe sunt racordate la rețeaua publică de gaze la bucătărie - 25,6%.

• •    numărul gospodăriilor existente: 3.269;

• •    indice de locuibilitate (mp arie locuibilă/locuitor) - 13,5.

Analizând situația existentă, se constată că 54,5% din locuințe au termoficare (acestea si majoritatea locuințelor din Calea Romană și zona Mucius Scaevola).

• î n jur de 86% din locuințe sunt racordate la rețeaua publică de alimentare cu apă și canalizare.

Acest cartier cuprinde o parte din clădirile vechiului centru al municipiului Arad.

______________________________________________________________ ____g

• III.    CARTIER PÂRNEAVA

• •    suprafața totală a zonei de locuințe și a funcțiunilor complementare este de 243,76ha - 7,36% (inclusiv circulații);

• •    populația totală a cartierului - 21.093 locuitori - 11,1%;

• •    suprafața locuibilă - 244.849mp;

• •    densitatea medie este de 1.004mp arie locuibilă/ha;

• •    numărul clădirilor existente - 2.309,

din care:

după destinație:

• •    2.295 clădiri de locuit;

• •    11 clădiri cu altă destinație;

• •    3 clădiri în construcție;

după materiale de construcții:

• •    117 din beton prefabricat;

• •    307 planșeu de beton;

• •    1.363 planșeu de lemn;

• •    42 lemn;

• •    490 paiantă.

Până în 1960 au fost construite 1.731 clădiri, 74,9% din total, iar în perioada 1960 - 1991 au fost construite 578 clădiri - 25,0%.

Se observă că în prima perioadă predomină clădirile construite cu planșeu de beton și de lemn, iar în perioada 1960 - 1991 predomină tot clădirile construite cu planșeu de lemn și beton. încep să se construiască și clădiri din prefabricate, iar numărul clădirilor construite din lemn și paiantă scade.

în cea de-a doua perioadă au început să se construiască blocurile din cartierul Faleză Sud, aici regimul de înălțime este P+4, iar în restul cartierului regimul de înălțime este P.

• •    numărul locuințelor existente: 7.306,

din care:

după forma de proprietate:

• •    3.769 particulare;

• •    3.516 de stat;

• •    5 - culte;

• •    16 - alte proprietăți.

după folosință:

• •    7.273 locuințe permanente;

• •    32 sezoniere;

• •    1 de necesitate.;

Din punct de vedere al echipării tehnico - edilitare a locuințelor, situația se prezintă astfel:

• •    4.360 locuințe au încălzirea termoficată - 59,7%;

• •    6.493 locuințe sunt alimentate cu apă de la rețea - 88,9%;

• •    4.402 locuințe sunt legate la rețeaua publică de apă caldă - 60,3%;

• •    6.178 locuințe sunt racordate la canalizare - 84,6%;

• •    7.291 locuințe au instalații electrice - 99,8%;

• •    3.267 locuințe sunt racordate la rețeaua publică de gaze la bucătărie - 44,7%.

• •    numărul gospodăriilor existente - 6.910;

• •    indice de locuibilitate (mp arie locuibilă/locuitor) - 11,6.

Analizând situația existentă, se constată că 59,7% din locuințe sunt termofîcate (cartierul Faleză și o parte din casele din Pârneava). Circa 85% din locuințe sunt racordate la rețeaua de alimentare cu apă și canalizare, ceea ce indică o creștere a confortului.

în acest cartier, indicele de locuibilitate variază între 5,4mp A.loc./loc. și 15,2mp A.loc./loc. în zonele Cadaș și O. Terezia avem un indice de locuibilitate de 5,4, respectiv 9,7mp A.loc./loc. în aceste case locuiesc romi. Case mici, populație numeroasă. în restul cartierului se remarcă case cu loturi mari (cartier cu caracter rural).

• IV. CARTIER AUREL VLAICU

• •    suprafața totală a zonei de locuințe și funcțiuni complementare: 365,83ha, 11,0% (inclusiv circulații);

• •    populația totală a cartierului: 40.897 locuitori - 21,51% din total;

• •    suprafața locuibilă - 484.968mp;

• •    densitatea medie este de 1.325,6mp arie locuibilă/ha;

• •    numărul clădirilor existente: 2.240, din care:

după destinație:

• •    2.219 clădiri de locuit;

• •    14 clădiri cu altă destinație;

• •    7 clădiri în construcție.

după materiale de construcții:

• •    215 din beton armat;

• •    424 planșeu beton;

• •    844 planșeu lemn;

• •    27 lemn;

• •    730 paiantă.

Până în 1960 au fost construite 1.368 clădiri - 61,1% din total, iar în perioada 1960 - 1991 au fost construite 872 clădiri - 38,9%.

Se observă că în prima perioadă predomină clădirile construite cu planșeu de lemn și din paiantă. în acest cartier este inclusă zona Șega - de aici se explică faptul că 730 clădiri sunt construite dir paiantă (32,6%). Locuințele din această zonă sunt insalubre.

După 1960, au fost construite cea mai mare parte a blocurilor din acest cartier - 212 clădiri dir beton prefabricat și 216 clădiri cu planșeu de beton.

• •    numărul locuințelor existente: 15.236;

din care:

după tip de folosință:

• •    15.413 locuințe permanente;

• •    93 sezoniere;

după forma de proprietate:

• •    10.809 particulare;

• •    4.391 de stat;

• •    12 - culte;

• •    24 - alte proprietăți.

Din punct de vedere al echipării tehnico - edilitare a locuințelor, situația se prezintă astfel:

• •    13.242 locuințe au încălzire termoficată - 86,9%;

• •    13.963 locuințe sunt alimentate cu apă de la rețeaua de apă - 91,6%;

• •    13.235 locuințe sunt legate la rețeaua publică de apă caldă - 88,9%;

• •    13.460 locuințe sunt racordate Ia canalizare - 88,3%;

• •    15.220 locuințe au instalații electrice - 99,9%;

• •    11.803 locuințe sunt racordate la rețeaua publică gaze la bucătărie - 77,5%;

• •    numărul gospodăriilor existente: 14.756;

• •    indice de locuibilitate (mp arie locuibilă/locuitor) - 11,8.

Din punct de vedere al echipării edilitare, peste 86% din locuințe au încălzire termoficată și sui racordate la rețeaua de apă și canalizare.

• R egim de înălțime: P+4.

In acest cartier se remarcă două tipuri de zone de locuit:

• •    zona în lungul Căii Aurel Vlaicu, o zonă cu blocuri și case, zonă în care indicele ( locuibilitate este între 10,7 și 12,5mp A.loc./loc. și

• •    o zonă de case, dar și aceasta este diferențiată, pentru că o categorie aparte fac casele din zo Șega, unde indicele de locuibilitate este de 8,7mp A.loc./loc., în timp ce în zona polțu indicele de locuibilitate este de 12,7mp A.loc./loc.

• V . CARTIER BUJAC

• •    suprafața totală a zonei de locuințe și funcțiuni complementare - 297,89ha - 9,0% (inclus circulații);

• •    populația totală a cartierului - 6.771 locuitori - 3,6%;

• •    suprafața locuibilă - 77.085mp.

• •    densitatea medie este de 258,7mp arie locuibilă/ha;

• •    numărul clădirilor existente: 1.948

din care:

după destinație:

• •    1.939 clădiri de locuit;

• •    5 clădiri cu altă destinație;

• •    4 clădiri în construcție.

după materiale de construcție:

• •    8 din beton armat;

• •    361 planșeu de beton;

• •    937 planșeu lemn;

• ♦    32 lemn;

• •    574 paiantă.

Până în 1960 au fost construite 698 clădiri - 35,8% din total, iar în perioada 1960 - 1991 au fos construite 1.250 clădiri, 64,2%.

Se observă că în prima perioadă predomină clădirile cu planșeu de lemn și cele sin paiantă, iar î a doua perioadă, pe lângă acestea, numărul clădirilor construite cu planșeu de beton a crescut.

• •    numărul de locuințe: 2.149;

din care:

după tip de folosință:

• •    2.122 locuințe permanente;

• •    27 sezoniere;

după forma de proprietate:

• •    1.978 particulare;

• •    160 de stat;

• •    2 - culte;

• •    9 - alte proprietăți.

Din punct de vedere al echipării tehnico - edilitare a locuințelor, situația se prezintă astfel:

• •    147 locuințe au încălzire termoficată - 6,8%;

• •    1.214 locuințe sunt alimentate cu apă de la rețea - 56,5%;

• •    159 locuințe sunt legate la rețeaua publică de apă caldă - 7,3%;

• •    258 locuințe sunt racordate la canalizare - 12,0%;

• •    2.130 locuințe au inszalații electrice - 99,1%;

• •    158 locuințe sunt racordate la rețeaua publică de gaze la bucătărie - 7,3%.

• •    numărul gospodăriilor existente: 2.076;

• •    indice de locuibilitate (mp arie locuibilă/locuitor) - 11,3.

în ceea ce privește echiparea edilitară a acestor locuințe, situația este destul de rea, în sensul că, în acest cartier, 56,5% din locuințe au apă, dar numai 12,0% din totalul locuințelor sunt racordate la canalizare.

Acest cartier este un cartier cu case, cu loturi destul de mici, o zonă în care nivelul apei freatice este destul de ridicat.

• V I. CARTIER GAI

• •    suprafața totală a zonei de locuințe și funcțiuni complementare: 365,57ha, 11,0% (inclusiv circulații);

• •    populația totală a cartierului: 4.125 locuitori - 2,2%;

• •    suprafața locuibilă - 53.858mp;

• •    densitatea medie este de 147,3mp arie locuibilâ/ha (specific rural - loturi mari);

• •    numărul clădirilor existente - 1.306;

din care:

după destinație:

• •    1.299 clădiri de locuit;

• •    7 clădiri cu altă destinație;

după materiale de construcție:

• •    256 planșeu de beton;

• •    310 planșeu de lemn;

• ♦    18 lemn;

• •    722 paiantă.

Până în 1960 au fost construite 711 clădiri - 54,4% din total, iar în perioada 1960 - 1991 au fost construite 595 clădiri - 45,5%. Se observă că în prima perioadă predomină clădirile construite cu planșeu de lemn, iar după 1960 au începui să se construiască mai multe clădiri cu planșeu de beton.

• •    numărul locuințelor existente: 1.422;

din care:

după tip de folosință:

• •    1.398 locuințe permanente;

• •    23 locuințe sezoniere;

• •    1 locuință de necesitate.

după forma de proprietate:

• •    1.275 particulare;

• •    123 de stat;

• •    18-culte;

• •    6 - alte proprietăți.

Din punct de vedere al echipării tehnico - edilitare a locuințelor, situația se prezintă astfel:

• •    21 locuințe au încălzire termoficată - 1,5%;

• •    419 locuințe sunt alimentate cu apă de la rețea - 29,5%;

• •    23 locuințe sunt legate la rețeaua publică de apă caldă - 1,4%;

• •    56 locuințe sunt racordate la canalizare - 3,9%;

• •    1.408 locuințe au instalații electrice - 99,0%;

• •    16 locuințe sunt racordate la rețeaua publică de gaze la bucătărie - 1,1%.

• •    numărul gospodăriilor existente: 1.391;

• •    indice de locuibili ta te (mp arie locuibilă/locuitor) - 13,0.

Din punct de vedere al echipării edilitare, acest cartier stă foarte rău, foarte puține locuințe sunt racordate Ia rețeaua de apă și canalizare. Cartierul a rămas tot la gradul de confort rural.

• V IL CARTIER GRĂDIȘTE

• •    suprafața totală a zonei de locuințe și funcțiuni complementare: 326,34ha - 9,8% (inclusiv circulații);

• •    populația totală a cartierului 14.048 locuitori - 7,4% din total;

• •    suprafața locuibilă - 176.679mp;

• •    densitatea medie este de 541,4mp arie locuibilă/ha;

• •    număr clădirilor existente: 3.311;

din care:

după destinație:

• •    3.286 clădiri de locuit;

• •    15 clădiri cu altă destinație;

• •    10 clădiri în construcție.

după materiale de construcții:

• •    20 din prefabricate;

• •    753 planșeu de beton;

• •    1.747 planșeu de lemn;

• •    38 lemn;

• •    753 paiantă.

Până în 1960 au fost construite 1.870 clădiri - 56,5% din total, iar în perioada 1960 - 1991 au fost construite 1.441 clădiri - 43,5%. în prima perioadă predomină clădirile construite cu planșeu de beton și de lemn, dar sunt construite foarte multe clădiri din paiantă - 22,7%.

După 1960, au fost construite și clădiri din beton prefabricat, este zona blocurilor din acest cartier.

• •    numărul locuințelor existente: 4.966, din care:

după tip de folosință:

• •    4.916 locuințe permanente;

• •    46 locuințe sezoniere;

• •    4 locuințe din necesitate.

după forma de proprietate:

• •    4.007 particulare;

• •    841 de stat;

• •    9 - culte;

• •    109 - alte proprietăți.

Din punct de vedere al echipării tehnico - edilitare a locuințelor, situația se prezintă astfel:

• •    1.475 locuințe au încălzire termoficată - 29,7%;

• •    3.934 locuințe sunt alimentate cu apă de la rețeaua de apă - 80,4%;

• •    1.528 locuințe sunt legate la rețeaua publică de apă caldă - 30,7%;

• •    2.010 locuințe sunt racordate la canalizare - 40,5%;

• •    4.950 locuințe au instalații electrice - 99,7%;

• •    917 locuințe sunt racordate la rețeaua publică de gaze la bucătărie - 18,5%.

• •    numărul gospodăriilor: 4.830;

• •    indice de locuibilitate (mp arie locuibilă/locuitor) - 12,6.

Din punct de vedere al echipării edilitare se constată că 80,4% din total locuințe sunt racordate la rețeaua de alimentare cu apă, dar numai 40,5% locuințe sunt racordate la canalizare.

• V III. CARTIER MICÂLACA

• •    suprafața totală a zonei de locuințe și funcțiuni complementare: 368,72ha - 11,1% (inclusiv circulații);

• •    populația totală a cartierului: 35.195 locuitori * 18,5%;

• •    suprafața locuibilă: 443.096mp;

• •    densitatea medie este de 1.201,7mp arie locuibilă/ha;

• •    numărul clădirilor: 1.700;

din care:

după destinație:

• •    1.686 clădiri de locuit;

• •    11 clădiri cu altă destinație;

• •    3 clădiri în construcție.

după materiale de construcție:

• •    352 din beton prefabricat;

• •    118 planșeu beton;

• •    812 planșeu lemn;

• •    35 lemn;

• •    383 paiantă.

Până în 1960 au fost construite 1.064 clădiri - 62,6% din total clădiri, iar în perioada 1960 • 1991 au fost construite 636 clădiri - 37,4%.

Predomină clădirile construite cu planșeu de lemn (în zona veche a cartierului Micălaca) < clădirile din beton prefabricat (blocurile din Micălaca).

în zona de case a cartierului, regimul de înălțime este P, iar în zona de blocuri P+6.

• •    număr de locuințe: 12.672;

din care:

după tip de folosință:

• •    12.063 locuințe permanente;

• •    45 locuințe sezoniere;

• •    24 locuințe de necesitate.

după forma de proprietate:

• •    8.424 particulare;

• •    4.182 de stat;

• •    13 - culte;

• •    133 - alte proprietăți.

Din punct de vedere al echipării edilitare a locuințelor, situația se prezintă astfel:

• •    11.258 locuințe au încălzire termoficată - 88,8%;

• ♦    12.155 locuințe sunt alimentate cu apă de la rețea - 95,9%;

• •    11.273 locuințe sunt racordate la rețeaua de apă caldă - 88,9%;

• •    11.417 locuințe sunt racordate la canalizare - 90,1%;

• •    12.656 locuințe au instalații electrice - 102,3%;

• •    10.972 locuințe sunt racordate la rețeaua publică de gaze la bucătărie - 86,6%.

• •    număr de gospodării: 12,362;

• •    indice de locuibilitate (mp arie locuibilă/locuitor) - 12,6.

Din punct de vedere al echipării edilitare, peste 80% din locuințele din acest cartier suni racordate la rețeaua de alimentare cu apă și canalizare și sunt termoficate.

Cartierul are două zone distincte:

• •    zona de blocuri - zonă în care indicele de locuibilitate este de 12,2 -5- 12,4mp A.loc./Ioc. Acesi indice de locuibilitate este destul de mic, având în vedere că este zonă de blocuri. Acest fapl se explică prin faptul că în acest cartier sunt construite multe blocuri de garsoniere, în care de regulă locuiesc și familii cu copii;

• •    zona de case individuale - zonă în care indicele de locuibilitate este 14,6mp A.loc./Ioc. Această zonă mai păstrează încă aspectul rural.

• IX. CARTIER SUBCETATE

• •    suprafața totală a zonei de locuințe și funcțiuni complementare - 173,50ha - 5,2% (inclusiv circulații);

• •    populația totală a cartierului: 597 locuitori - 0,3%;

• •    suprafața locuibilă - 8.404mp;

• •    densitatea medie este de 48,4mp arie locuibilă/ha;

• •    numărul de clădiri: 209;

din care:

după destinație:

• •    208 clădiri de locuit;

• •    1 clădire cu altă destinație.

după materiale de construcție:

• •    1 din beton armat;

• •    28 planșeu de beton;

• •    162 planșeu de lemn;

• •    7 lemn;

• ♦    11 paiantă.

în perioada până în 1960 s-au construit în această zonă 92 clădiri - 44%, predominând casele cu planșeu de lemn, în perioada 1960 - 1991 s-au construit 117 clădiri - 56%, majoritatea cu planșeu de beton și de lemn.

• •    numărul locuințelor: 212;

din care:

după tip de folosință:

• •    199 locuințe permanente;

• •    13 locuințe de sezon.

după forma de proprietate:

• •    205 particulare,

• •    6 de stat;

• •    1 - alte proprietăți.

Din punct de vedere al echipării edilitare a locuințelor, în această zonă situația se prezintă astfel:

• •    1 locuință termoficată - 0,5%;

• •    179 locuințe racordate la rețeaua de apă - 84,4%;

• •    3 locuințe racordate la rețeaua de apă caldă - 1,4%;

• •    5 locuințe sunt racordate la canalizare - 2,4%;

• •    212 locuințe au instalații electrice - 100,0%.

Din punct de vedere al confortului urban, al echipării edilitare, această zonă stă foarte rău, nici 10% din clădiri nu au condiții.

• •    număr de gospodării: 193;

• •    indice de locuibilitate (mp arie locuibilă/locuitor) - 14,1.

Prin aspectul cartierului și prin gradul de echipare tehnico - edilitară, la ora actuală acest cartier are un caracter rural.

• X. CARTIER ARADUL NOU

• •    suprafața totală a zonei de locuințe și funcțiuni complementare - 463,92ha - 14,0% (inclusiv circulații);

• •    populația totală a cartierului - 11.685 locuitori - 6,1%;

• •    suprafața locuibilă: 150.674mp;

• •    densitatea medie este de 324,8mp arie locuibilă/ha;

• •    numărul de clădiri: 2.720;

din care:

după destinație:

• •    2.708 clădiri de locuit;

• •    9 clădiri cu altă destinație;

• •    3 clădiri în construcție.

după materiale de construcție:

• •    19 din beton prefabricat;

• •    457 planșeu beton;

• •    1.603 planșeu de lemn;

• •    48 lemn;

• •    593 paiantă.

Până în 1960 au fost construite 1.715 clădiri - 63,1%, majoritatea clădirilor sunt construite cu planșeu de lemn și din paiantă. în perioada 1960 - 1991 au fost construite 1.005 clădiri, 36,9%, în această perioadă încep să fie construite și clădiri cu planșeu de beton și câteva clădiri din beton prefabricat (blocurile din zona gării).

• •    număr de locuințe: 3.776;

din care:

după tip de folosință:

• •    3.738 locuințe permanente;

• •    35 locuințe sezoniere;

• •    3 locuințe de necesitate.

după forma de proprietate:

• •    2.373 particulare;

• •    1.392 de stat;

• •    5 - culte;

• •    16 - alte proprietăți.

Din punct de vedere al echipării edilitare a locuințelor, situația se prezintă astfel;

• •    705 locuințe sunt termoficate - 18,7%;

• •    2.451 locuințe sunt racordate la rețeaua de alimentare cu apă - 64,9%;

• •    700 locuințe sunt racordate la rețeaua de apă caldă - 18,5%;

• •    1.094 locuințe sunt racordate la canalizare - 28,9%;

• •    3.761 locuințe au instalații electrice - 99,6%;

• •    649 locuințe sunt racordate la rețeaua publică de gaze - 17,2%.

După cum rezultă din situația existentă, puține locuințe beneficiază de apă și canalizare în această zonă, excepție fac locuințele din blocuri care dispun de termoficare, apă caldă și canalizare.

• •    număr de gospodării; 3.633;

• •    indice de locuibilitate (mp arie locuibilă/locuitor) - 12,9.

Acest cartier are un caracter rural, atât din punct de vedere al aspectului, cât și din punct de vedere al echipării tehnico - edilitare.

în trecut, acest cartier era grădina de zarzavaturi a municipiului. Și în prezent, în acest cartier, loturile au rămas la fel de mari ca în perioada când acesta era un sat.

• XI. CARTIER SÂNICOLAUL MIC

• •    suprafața totală a zonei.de locuințe și funcțiuni complementare: 197,44ha - 5,6% (inclusiv circulații);

• •    populația totală a cartierului: 3.938 locuitori - 2,1%;

• •    suprafața locuibilă: 46.164mp;

• •    densitatea medie este de 233,8Imp arie locuibilă/ha;

• •    număr clădiri: 1.153;

din care:

după destinație:

• •    1.142 clădiri de locuit;

• •    6 clădiri cu altă destinație;

• •    2 clădiri loc. corn.;

• •    3 clădiri în construcție;

după materiale de construcție:

• •    2 din beton prefabricat;

• •    103 planșeu beton;

• •    440 planșeu lemn;

• •    29 lemn;

• •    579 paiantă.

în perioada până în 1960, au fost construite 690 clădiri - 59,8%, majoritatea clădirilor sunt construite cu planșeu de lemn și paiantă, iar în perioada 1960 - 1991 au fost construite 463 clădiri, 48,2%, predomină construcțiile cu planșeu de lemn.

• •    numărul locuințelor: 1.233;

din care:

după tip de folosință:

• •    1.202 locuințe permanente;

• •    31 locuințe sezoniere;

după forma de proprietate:

• •    1.034 locuințe particulare;

• •    194 locuințe de stat;

• •    2 locuințe culte; 1                  Z

• •    3 locuințe alte proprietăți.

Din punct de vedere al echipării edilitare a locuințelor în acest cartier, situația se prezintă astfel:

• •    56 locuințe termoficate - 4,5%;

• •    667 locuințe racordate la rețeaua de apă - 54,0%;

• •    61 locuințe racordate la rețeaua de apă caldă - 4,9%;

• •    112 locuințe racordate la rețeaua de canalizare - 9,01%;

• •    1.220 locuințe au instalații electrice - 98,9%;

• •    15 locuințe dispun de gaze la bucătărie - 1,2%.

Din punct de vedere al alimentarii cu apă și asigurarea canalizării, foarte puține locuințe sunt racordate la rețeaua publică.

• •    număr de gospodării: 1.157;

• •    indice de locuibilitate (mp arie locuibilă/locuitor) - 11,7.

Cartierul Sânicolaul Mic are în continuare un caracter rural.

SITUAȚIA PE CARTIERE Șl OTR-uri

	LOCUITORI	nr<	SUPRAFAȚA • L CAMERE	MP LOC/ LOC A
I. CARTIER CENTRU	42.712	17.868	674.215	15,8
UI	7.296	3.174	127.035	17,4
U2	6.138	2.705	109.889	17,9
U3	5.252	2.196	90.531	17,2
U4	6.613	2.905	98.073	14,8	SPITAL
U5	16.377	6.498	231.109	14,1	PODGORIA
U6	1.036	390	17.578	16,9	GARĂ
IL CARTIER DRĂGAȘANI	9.053	3.444	122.479	13,5
U7	3.755	1.311	47.620	12,7
U8	5.298	2.133	74.859	14,1	Calea ROMANILOR
IIL CARTIER PÎRNEAVA	21.093	7.306	244.849	11,6
U9	8.262	2.592	91.211	11,0
U10	1.471	550	21.654	14,7
UU	4.544	1.484	52.900	11,6
U12	2.094	816	31.780	15,2
U13	3.822	1.564	37.220	9,7
U14	1.857	300	10.084	5,4	CAD AȘ
IV. CARTIER AUREL VLAICU	40.897	15.236	484.968	11,8
U15	1.575	473	13.709	8,7
U16	843	287	10.052	11,9
U17	14.798	5.284	181.611	12,3	BLOCURI
U18	4.266	1.842	47.000	11,0	BLOCURI
U19	5.518	2.031	■58.934	10,7	BLOCURI
U20	12.447	4.761	155.177	12,5	BLOCURI
U21	1.450	558	18.490	12,7	POLTURA
V. CARTIER BUJAC	6.771	2.149	77.085	11,3
U22	6.436	2.036	73.758	11,5
U23	335	113	3.327	9,9	GARĂ
VI. CARTIER GAI	4.125	1.422	53.858	13,0
U24	4.125	1.422	53.858	13,0
VIL CARTIER GRĂDIȘTE	14.048	4.966	176.679	12,6
U25	2.448	837	26.005	10,6
U26	9.494	3.308	128.068	13,5
U27	2.106	821	22.606	10,7	ZONĂ BLOCURI
VIU. CARTIER MICALACA	35.195	12.672	443.096	12,6
U28	3.493	1.351	51.139	14,6
U29	23.967	8.784	297.872	12,4	BLOCURI
U30	7.735	2.537	94.085	12,2	BLOCURI
IX. CARTIER SUBCETATE	597	212	8.404	14,1
U31	597	212	8.404	14,1
X. CARTIER ARADUL NOU	11.685	3.776	150.674	12,9
U32	1.673	623	23.422	14,0
U33	8.036	2.510	104.715	13,0
U34	1.976	643	22.537	11,4	BLOCURI
XI. CARTIER SÂNICOLAUL MIC	3.938	1.233	46.164	11,7
U35	3.938	1.233	46.164	11,7

• 2.53.2 ZONA DE ACTIVITĂȚI ECONOMICE

Această zonă ocupă o suprafață de 429,34ha, ceea ce reprezintă 10,78% din total intravilan.

Această zonă cuprinde suprafețele ocupate de industrie, de depozitare și construcții, precum și zona ocupată de unitățile cu profil agricol și silvicultură.

Majoritatea acestor unități sunt cuprinse în cadrul platformelor industriale, care sunt înglobate în zona de locuințe.

Repartiția acestor suprafețe pe cartiere se prezintă astfel:

• — cartier centru                               74,0Iha

• — cartier Drăgășani                           9,28ha

~ cartier Pârneava                          33,54ha

• - cartier Aurel Vlaicu                      121,16ha

• - cartier Bujac                                 l,20ha

• - cartier Gai                                 58,23ha

• - cartier Grădiște                            54,64ha

• - cartier Micălaca                          42,28ha

• - cartier Subcetate                            0,50ha

• - cartier Aradul Nou                       20,07ha

• - cartier SâmcolauEM___________14,42ha

Total                                       429,3411a

Deoarece majoritatea platformelor industriale se întrepătrund cu zona de locuit, o parte din carosabile sunt folosite în comun de zona de locuit și de industrie.

2.533 ZONA SPAȚII VERZI ȘI SPORT (54,15HA)

Din totalul suprafeței intravilanului, zona spațiilor verzi ocupă o suprafață de 33,70ha - 0,8% din total intravilan, iar dotările sportive 27,54ha - 0,69%.

Situația zonelor verzi repartizate pe cartiere se prezintă astfel:
Cartier Centru	30,96ha	50,5%
- zonă verde Cetate (Ștrand)	7,00ha
- parc Eminescu	3,20ba
- parcul Copiilor	l,50ha
- faleză - Malul Mureșului	5,30ha
~ zonă verde Pădurice	3,80ha
- zonă verde Căminul (C.F.R.)	0,90ha
- zonă verde Astoria	0,80ha
- zonă verde Piața Avram lancu	OOSha
Total	22,08ha
• terenuri sport	8,88ha
— teren Constructorul	0,99ha
- terenuri tenis	0,14ha
- teren sport S.C. ASTRA ARAD S.A.	3,295ha
- stadion Gloria Arad	2,40ha
— bazin de înot ASTRA	0,5211a
— sala sporturilor Victoria	0,64ha
— bazin de înot olimpic	0,30ha
- poligon.de tir	0.60ha
Total	8,88ha
Cartier Drâgâșani	637b a	11,2%
— zonă verde Splaiul Mureșului	5,70ha
—_ teren sport Fabrica de zahăr	LI 7ha
Total	6,87ha
Cartier Pârneava
în acest cartier nu sunt în prezent spațiile verzi bine definite.
Cartier Aurel Vlaicu	5,67ha	93%

• spații verzi:	l,70ha
- în lungul D.N. -ului	l,20ha
- spațiuverdedJTA____________
total	l,70ha
• terenuri sport	3,97ha
- stadion U.T.A.	3,20ha
- teren sport             _ _____	0.77ha
Total	3,97ha
Cartier Bujac	4,97ha	8,1%
• spații verzi	0,81ha
• temuri sport	4,I6ha
- teren sport	0,77ba
- teren sport ARIS _ _	_______X3Sha
Total Cartier Gai	4,l6ha
• spații verzi	0,84ha - 1,4%
Cartier Grădiște	2,17ha	3,5%
• spații verzi	0,01
• terenuri sport	0,56ha
- teren sport IMAR        _ .	_____ __L60ha
Total	2,16ha
Cartier Micâlaca	3/40ha	5,6%
• spații verzi	2,56ha
- Piața Soarelui	2,56ha
• terenuri sport	0,84ha
- teren sport TELECOM	0,84ha
Cartier Subcetate	3,53ha	5,7%
• terenuri sport - terenuri tenis Subcetate	2,33ha
7-JcicnLoIbalSMimaC___	__________L20ha
Total	3,53ba
Cartier Aradul Nou	l^lha	2,6%
- teren sport MOTORUL	l,50ha
-     atletică___________________	_____________0,01ha
Total	l,5lha
Cartier Sânicolaul Mic	l,32ha	2,1%
- teren sport	l,32ha

Municipiul Arad dispune de foarte puține zone verzi: grădinile de cartier sunt inexistente, iar spațiile verzi organizate sunt foarte puține.

Nici spațiile verzi amenajate din incintele blocurilor de locuințe nu mai există. Acestea fie că nu

aufost amenajate, fie că au fost ocupate de garaje.

Nr. crt.	Denumirea bazei	Capacitate	Cine o administrează	Sporturi ce se practică
1.	Sala sporturilor Victoria	2.000 locuri tribună	OJTS ARAD	Baschet,      handbal, volei, tenis câmp, tenis masă, mini fotbal
2.	Bazin înot acoperit olimpic	600 locuri tribună	OJTS ARAD	înot, polo, gimnastică, aerobică, culturism, tenis masă
3.	Complex tenis	6 terenuri	OJTS ARAD	tenis de câmp, fotbal
4.	Sala de gimnastică	200 locuri tribună	CS ARAD	gimnastică acrobatică feminină

Nr. crt.	Denumirea bazei	Capacitate	Cine o administrează	Sporturi ce se practică
5.	Poligon tir	6.030mp	CS ARAD	tir pistol
6.	Complex tenis masă	1.41 Omp	CS ARAD	tenis de masă
7.	Sală atletică grea	15 Omp	CS ARAD	gimnastică aerobică, atletism
8.	C.S. UTA	18.000 locuri tribună	CS UTA	fotbal, tir, popice, atletism
9.	CS ARIS	9.000 locuri tribună	CS ARIS	lupte, fotbal, judo, haltere,     modelism, orientare
10.	CS ASTRA	12.000 locuri tribună	CS ASTRA	fotbal, lupte, polo, haltere, judo
11.	AS MOTORUL IMA ARAD	3.000 locuri tribună	AS MOTORUL IMA ARAD	fotbal, box
12.	AS CPL ARAD	3.000 locuri	AS CPL	fotbal

2.5.3.4 OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

DOJLĂRITNVĂȚĂMÂNT

A. Situația existentă pe municipiu ________Datele corespunzătoare anului școlar 1992 - 1993

	Copii Elevi	Nr. săli	Locuri	Nr. laboratoare	Locuri	Nr. ateliere	Locuri	Nr. săli gimanstică
Grădinițe	4.810	254	5.180	-	-	-	-	-
Școli	19.415	520	16.670	48	1.551	32	767	15
Licee	15.725	321	10.420	85	2.659	108	1.936	14

NOTĂ: include Liceul industrial nr. 4 Vladimirescu, școala nr. 14 Iratoș, Seminarul liceal

baptist. Seminarul liceal penticostal, grădinița Iratoș și grădinița IAS Mureș. B. Situația existentă pe cartiere

Centru - 42.712 locuitori

Existent Copii Nr. săli Elevi	Locuri       Nr. laboratoare	Locuri	Nr. ateliere	Locuri	Nr. săli gimanstică
Grădinițe      1.395       70	1.240	-	-	-	-
Școli          7.491      200	6.460            6	68	13	443	6
Licee        12.345     235	7.764           62	2.020	74	1.300	11
Grădinițe		Nr. copii	Nr. săli		Locuri
Grădinița PN nr. 1		130		2	60
Grădinița PN nr. 19		23		1	25
Grădinița PN nr. 20		69		3	70
Grădinița PN nr. 27		35		1	35
Grădinița PP cuplată cu creșa nr. 20 Poșta Arad		174		6	150
Grădinița PP nr. 1		128		6	125
Grădinița PP nr. 2		145		9	100
Grădinița PP nr. 6		146		10	130
Grădinița PP nr. 13		100		4	75
Grădinița PP nr. 15		139		6	140
Grădinița PP nr. 19 Confecții		131		6	180
Grădinița PP nr. 21 Tricoul Roșu		125		8	100
^Grădinița PP nr .22 IVA		50		8	50
Jfotal		1.395		70	1.240

Grădinițe - necesar conform normelor: 2.563 locuri, 38.868,Omp (3,9ha)

Școli	Nr. elevi Nr. săli	Locuri	Nr. laboratoare	Locuri
Șc. gen. nr. 1	1.229          49	1.350	2	0
Șc. gen. nr. 2	692          18	516	1	0
Șc. gen. nr. 4	1.089          22	704	1	32
Șc. gen. nr. 5	825          19	570	1	36
Șc. Normală “Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx”	1.266          36	1.296	1	0
Liceul “Moise Nicoară” (pt. clasele	620          17	620	-	-
V-V1II)
Liceul nr. 12 (cl. I-VIII)	1.020          20	720	-	-
Liceul nr. 13 (cl. I-VIII)	750          19	684	-	-
Total	7.491         200	6.460	6	68
Școli - necesar conform normelor 171 clase; 82.007,Omp (8,2ha)
Licee         Nr. elevi Nr.	săli Locuri       Nr.	Locuri     Nr.		Locuri
	laboratoare		ateliere
Liceul economico-     1.381	0        0	0	0          0	0
administrativ și de
servicii
Liceul ind. nr. 1        869	23      690	9	250        12	178
“Aurel Vlaicu”
Liceul ind. nr. 2            1.105	27      864	5	180         9	270
Liceul ind. nr. 3        755	23      690	14	420         4	120
Transporturi CF
Liceul ind. nr. 6        711	28     1.008	8	288         0	0
“Vasile Goldiș”
Liceul ind. nr. 8             575	18      648	7	252         0	0
Liceul ind. nr. 9             795	19      684	3	108         3	54
Liceul ind. nr. 11             606	24      864	3	120         3	60
Liceul ind. nr. 12        553	0        0	0	0         0	0
“Xxxxx Xxxxxxx”
Liceul ind. nr. 13        928	21      630	3	90         8	240
Textil
Liceul sanitar                761	0        0	0	0          0	0
Liceul de artă “Sabin       735	21      756	2	72       33	330
Drăgoi”
Liceul        teoretic      1.474	0         0	0	0         0	0
“Xxxxx Xxxxx-Xxxxx”
Liceul       “Moise     1.079	31      930	8	240         2	48
Nicoară”
Total                   12.345	235    7.764	62	2.020       74	1.300
Licee - necesarul conform normelor:
120 clase, 58.088,0mp (5,8ha)
Drâgâșanî - 9.053 locuitori
Existent Copii Nr. săli Locuri      Nr.      Locuri Nr.			Locuri	Nr. săli
Elevi	laboratoare	ateliere             gimanstică
Grădinițe       355       16      450		—	* —	-
Școli	*	-	-	-
Licee           640	* —	-	— -	-

Grădinițe	Nr. copii	Nr. săli	Locuri
Grădinița PN nr. 2	80	2	60
Grădinița PN nr. 14	83	3	75
Grădinița PP nr. 9	87	3	75

Grădinița PP nr. 14	105	8	240
Total	355	16	450

Grădinițe - necesar conform normelor:

543 locuri, 8.238,2mp (0,8ha)

Școli

Școli - necesar conform normelor

_______36 clase, 17.381,7 mp (l,7ba)_______________________________________________________________

Licee Nn elevi Nr. săli Locuri Nr. Locuri Nr. Locuri

____________________________________________________laboratoare______________ateliere___________

Liceul UCECQM 640 0       0 0 0 0 0

Licee - necesarul conform normelor:

26 clase, 11.950,0mp (l,2ha)

Pâr nea va - 21.093 locuitori

Existent	Copii Elevi	Nr. săli	Locuri	Nr. laboratoare	Locuri	Nr. ateliere	Locuri	Nr. săli gimanstică
Grădinițe	263	17	297	-	-	-	•*	-
Școli	1.272	29	870	-	-	2	40	1
Licee	-	-	-	-	-	-	-	-

Grădinițe_______________________Nr. copii________Nr. săli_________Locuri

Grădinița PN nr. 4		50				2	50
Grădinița PN nr. 12				52		2		50
Grădinița PN nr. 24				94		3		60
Grădinița PP nr. 5				51		9		112
Grădinița P.S. nr. 5 ISCIP				16		1		25
Total				263		17		297
Grădinițe - necesar conform normelor: 1.266 locuri, 19.195,Omp (l,9ha)
Școli         Nr. elevi	Nr. săli Locuri		Nr.		Locuri	Nr.		Locuri
			laboratoare			ateliere
Șc. I-FVnr. 16            51	0	0		0	0		0	0
Șc. gen. nr. 3           1.221	29	870		0	0		2	40
Total                 1.272	29	870		0	0		2	40

Școli - necesar conform normelor 85 clase, 40.499,0mp (4,04ha) Licee - necesarul conform normelor: 59 clase, 28.687,Omp (2,86ha)

Aurel Vlaicu - 40.897 locuitori

Existent	Copii Elevi	Nr. săli	Locuri	Nr. laboratoare	Locuri	Nr. ateliere	Locuri	Nr. săli gimanstică
Grădinițe	968	38	1.275	-	•	-	-	-
Școli	3.638	103	3.468	15	512	8	193	3
Licee	576	22	660	4	120	12	192	I

Grădinițe	Nr. copii	Nr. săli	Locuri
Grădinița PN nr. 3	65	3	65
Grădinița PN nr. 8	43	4	100
Grădinița PP cuplată cu.creșă nr. 16	199	7	240
Grădinița PP nr. 10	238	9	480
Grădinița PP nr. 17	255	8	240

77
Grădinița PS nr. 2 UTA		168		7	150
Total		968		38	1.275
Grădinițe - necesar conform normelor:
2.454 locuri, 37.216,Omp (3,7ha)
Școli         Nr. elevi Nr. săli	Locuri	Nr.       Locuri		Nr.	Locuri
	laboratoare			ateliere
Șc. gen. nr. 6            653          23	828	3	102	2	36
Șc. gen. nr. 8             371           16	480	5	150	1	15
Șc. gen. nr. 11             805           16	576	3	108	1	30
Șc. gen. nr. 18           922          24	720	2	80	2	40
Șc. gen. nr. 21           887          24	864	2	72	2	72
Total                3.638        103	3.468	15	512	8	193
Școli - necesar conform normelor 164 clase, 78.522,Omp (7,85ha)
Licee            Nr. elevi Nr. săli Locu		Nr.	Locuri	Nr.	Locu ri
	ri	laboratoare		ateliere
Liceul ind. nr. 7                 576	22    660	4	120	12	’       192
Licee - necesarul conform normelor: 115 clase, 55.620,Omp (5,5ha) Buiac - 6.771 locuitori
Existent Copii Nr. săli Locuri	Nr.	Locuri	Nr.	Locuri	Nr. săli
Elevi	laboratoare		ateliere		gimanstică
Grădinițe         95        5      125	-	-	-	-	-
Școli           485       20     590	2	60	1	30	1
Licee              -	-	-	-	-
Grădinițe		Nr. copii	Nr. săli		Locuri
Grădinița PN nr. 16		70		3	75
Grădinița PP cuplată cu creșa nr. 4		25		2	50
Total		95		5	125
Grădinițe - necesar conform normelor:
406 locuri, 6.162,Omp (0,6ha)
Școli         Nr. elevi Nr. săli	Locuri	Nr.         ]	Locuri	Nr.	Locuri
	laboratoare			ateliere
Șc. gen. nr. 9            485          20	590	2	60	1	30

Școli - necesar conform normelor 27 clase, 13.000,Omp (l,3ha)

Licee - necesarul conform normelor: 19 clase, 9.209,Omp (0,9ha)

Goi - 4.125 locuitori

Existent	Copii Elevi	Nr. săli	Locuri	Nr. laboratoare	Locuri	Nr. Locuri ateliere	Nr. săli gimanstică
Grădinițe	136	10	173	»—	-		-
Școli	486	23	552	3	120	1       20	**
Licee	-	-	-	-	-	*- —	-
	Grădinițe				Nr. copii	Nr. săli	Locuri
Grădinița PN	nr. 7					73              4	73

Grădinița PN nr. 23	25	3	25
Grădinița PP nr. 8	38	3	•75
Total	136	10	173
Grădinițe - necesar conform normelor: 248 locuri, 3.754,0mp (0,3 7ha)
Școli        Nr. elevi Nr. săli Locuri	Nr.       Locuri	Nr.	Locuri
	laboratoare	ateliere
Șc. gen. nr. 10           486         23      552	3        120	1	20

Școli - necesar conform normelor 17 clase, 7.920,0mp (0,8ha)

Licee - necesarul conform normelor:

12 clase, 5.610mp (0,56ha)

Grădiște - 14.048 locuitori

Existent	Copii Elevi	Nr. săli Locuri	Nr.       Locuri laboratoare		Nr. ateliere	Locuri	Nr. săli gimanstic ă
Grădinițe	491	33      550	-	-	-	-	-
Școli	860	39       1.130	3	90	2	40	2
Licee	-	-	-	-	-	-	-

Grădinițe	Nr. copii		Nr. săli		Locuri
Grădinița PN nr. 5		40		2	40
Grădinița PN nr. 9		30		3	30
Grădinița PN nr. 10		71		4	80
Grădinița PP nr. 17		137		7	90
Grădinița PP nr. 11		64		4	80
Grădinița PP nr. 12		47		5	50
Grădinița PS cuplată cu creșa nr. 1 CPL		102		8	180
Total		491		33	550
Grădinițe - necesar conform normelor:
843 locuri, 12.784,Omp (l,3ha)
Școli         Nr. elevi Nr. săli	Locuri	Nr.	Locuri	Nr.	Locuri
		laboratoare		ateliere
Șc. I-IVnr. 15            80          4	80	-	-	-	-
Șc. gen. nr. 13           780         35	1.050	3	90	2	40
Total                 860        39	1.130	3	90	2	40

Școli - necesar conform normelor 56 clase, 26.972mp (2,7ha)

Licee - necesarul conform normelor:

39 clase, 19.105,0mp (l,9ha)

Mica Iaca - 35.195 locuitori

Existent	Copii	Nr. săli	Locuri	Nr.	Locuri	Nr.	Locuri	Nr. săli
	Elevi			laboratoare		ateliere		gimanstică
Grădinițe	448	16	410	-	-	-	-	-
Școli	3.570	57	1.860	8	190	4	99
Licee	-	-	-	-	-	-	-	-
		Grădinițe 5 .			Nr. copii	Nr. săli		Locuri
Grădinița PN nr. 11					100	5		100

Grădinița PN nr. 18 Grădinița PP nr. 7			250 98	7 4		210 100
Total			448	16		410
Grădinițe - necesar conform normelor: 2.112 locuri, 32. 027,Omp (3,2ha)
Școli        Nr. elevi	Nr. săli	Locuri	Nr. laboratoare	Locuri		Nr. ateliere	Locuri
Șc. gen. nr. 12          1.728 Șc. gen. nr. 22          1.842	32 25	960 900	5 3		150 40	3 1	75 24
Total                3.570	57	1.860	8		190	4	99

Școli - necesar conform normelor 141 clase, 67.574,0mp (6,7ha) Licee - necesarul conform normelor: 99 clase, 47.865,Omp (4,8ha)

Sub cetate - 597 locuitori

Existent	Copii Nr. săli	Locuri      Nr.	Locuri	Nr.	Locuri Nr. săli
	Elevi	laboratoare		ateliere	gimanstic ă
Grădinițe	-	— *■	-	-	— -
Școli	— “	- —	-	-	- -
Licee	- -	- _	-	-	-

Grădinițe - necesar conform normelor: 36 locuri, 543,Omp (0,05ba)

Școli - necesar conform normelor

3 clase, 1.146,0mp (0,1 Iha)

Licee - necesarul conform normelor: 2 clase, 812,Omp (0,08ha)

Aradul Nou - 11.685 locuitori

Existent	Copii Elevi	Nr. săli	Locuri	Nr. laboratoare	Locuri	Nr. ateliere	Locuri	Nr. săli gimanstic ă
Grădinițe	497	33	550		-	-	-	-
Școli	881	32	1.152	2	76	2	50	-
Licee	1.852	50	1.492	6	198	11	238	1

Grădinițe	Nr. copii	Nr. săli	Locuri
Grădinița PN nr. 6	26		1                25
Grădinița PN nr. 13	50		2            50
Grădinița PN nr. 15	89		3            80
Grădinița PP nr. 25	51		3             55
Grădinița PN nr. 26	90		3              80
Grădinița PP nr. 3	21		2             75
Grădinița PP nr. 23 IMA	45		2            60
Grădinița nr. 4 AESC SERE	125		17            125
Total	497		33           550
Grădinițe - necesar conform normelor:
701 locuri, 10.633,0mp (l,06ha)
Școli        Nr. elevi Nr. săli Locuri	Nr.	Locuri	Nr.     Locuri
	laboratoare		ateliere
Șc. gen. nr. 20           881         32    1.152	2	76	2        50

Școli - necesar conform normelor 47 clase, 22.435,Omp (2,2ha)

Licee	Nr. elevi	Nr. săli	Locuri	Nr. laboratoare	Locuri	Nr. ateliere	Locuri
Liceul ind. nr. 5	1.005	21	756	3	108	10	218
Liceul german nr. 10	847	29	736	3	90	1	20
Total	1,852	50	1.492	6	198	11	238

Licee - necesarul conform normelor:

33 clase, 15.892, Omp (l,6ha)

Sânîcolaul Mic - 3.938 locuitori

Existent	Copii Elevi	Nr. săli	Locuri	Nr. laboratoare	Locuri	Nr. ateliere	Locu Nr. săli ri gimanstică
Grădinițe	121	5	110		-	-	— —
Școli	332	17	398	2	60	1	19               1
Licee	-	-	-	-	-	-	- -

___________________Grădinițe_______________________Nr. copii_______Nn săli________Locuri

Grădinița PN nr. 21                                           79              3

Grădinița PN nr. 22__________________________________ 42______________2

Total__________________________________________________________121_______________5

Grădinițe - necesar conform normelor:

_______236 locuri, 3.584,Omp (0,35ha)__________________________________________________________

Școli Nr. elevi Nr. săli Locuri Nr. Locuri Nr. Locuri

______________________________________________ laboratoare______________ateliere___________

Șc. gen, nr. 7____________332_________17      398_____________2_________60___________1_________19

Școli - necesar conform normelor

16 clase, 7.561,0mp (0,7ha)

Licee - necesarul conform normelor:

11 clase, 5.356,0mp (0,5ha)

ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR

Universitatea “Vasile Goldiș”

Profite de:

• -    Facultatea de Drept

• -    Facultatea de Marketing

• -    Facultatea de Medicină generală

• -    Facultatea de Stomatologie

• -    Facultatea de Farmacie

• -    Colegiul de Tehnică Dentară

• -    Facultatea de Educație Fizică și sport

• -    Facultatea de Istorie - Jurnalistică - Engleză

• -    Colegiul de Drept Administrativ

• -    Colegiul de Istitutori

Numărul de sludenți pe anul universitar 1994 - 1995: 2.676

Spații proprii:

imobil P+2; P+3 (săli disecție) - str. Feleacului

Spații închiriate:

• -    imobil ARIS - etajele IV, V, VI - Calea Victoriei nr. 33 - 35

• -    clubul Constructorul - str. Praporgescu

• -    imobil Bulevard - săli curs - Bd. Revoluției nr. 78

• -    sala Zărand - Bd. Revoluției nr. 87

• -    spații rectorat - Bd. Revoluției nr. 81

• -    sala ISGCL - str. Bucura nr. 2-4

• -    Biblioteca universitară + muzeu “Vasile Goldiș” - str. V. Goldiș nr. 6

• -    cantină (fosta cantină a liceului sanitar) - Bd. Dragalina nr. 16

• -    complex stomatologic Aurel Vlaicu - str. Călărași nr. 3

• -    complex stomatologic str. Crișan nr. 1

• -    Institutul Pasteur - sală curs

Problema campusului universitar este în curs de rezolvare.

Universitatea “Aurel Vlaicu” - anul școlar 1991/1992

total studenți înscriși în anii I-IV:

din care:

• -    învățământ de zi:

• -    învățământ seral:

Facultatea de inginerie:

• - studenți învățământ zi:

• - studenți din țară:

• - studenți din străinătate:

• -    învățământ seral:

• -    studenți din tată:

Facultatea de teologie:

• -    învățământ de zi:

• -    studenți din țară:

DOTĂRI SANITARE

A. Situația existentă pe municipiul Arad (1993) și necesarul Dispensare medicale                  Număr                     Suprafața (mp)

adulți existente	22	6.257,0
	Suprafața	Nr. persoane arondate	Personal
Dispensarul I str. Steagului nr. 19	769	4.199		5

Dispensarul II-III	555	(3.970+3.112)	8
Calea Timișorii nr. 71		7.082
Dispensarul IV str. Dorn ei nr. 19	550	5.849	6
Dispensarul V, XII, IX-X	(141+184) (5.394+3.012+5.381		16
B-dul Dragalina nr. 16	325	+7.733)
		21.510
Dispensarul VI str. Dorobanți 37-39	748	8.771	4
Dispensarul VI str. Li viu Rebreanu nr. 26	317	9.043	7
Dispensarul VIII, XI	348	(8.348+19.547)	12
str. Gh. Popa (fost Stejarului) nr. 3		27.895
Dispensarul XIII, XIV, XV	(455+410)	(10.520+5.472)	11
str. Călărașilor nr. 3	865
Dispensarul XIV str. Tiberiu nr. 4	257	5.649	5
Dispensarul XVII str. Făt-Frumos 39 bl. A1-1	279	15.547	5
Dispensarul XVIII-XIX	508	(3.270+5.089)	7
str. Petru Rareș nr. 23-25		8.359
Dispensarul XX-XXI str. Abrud bl. 159 Dispensarul XXI bis Calea Micălaca bl.	736	9.947+2.437	12
Total	6.257mp
Dispensare medicale                 Număr		Suprafața (mp)
pediatrie existente                       25		1.720,0
	Suprafața	Nr. persoane arondate
Dispensarul I str. Steagului nr. 59	90		1.235
Dispensarul II-III - Calea Timișorii nr. 71	110		1.675+1.162
			2.837
Dispensarul IV-V - str. Dornei nr. 19	90		1.249+1.375
			2.624
Dispensarul VI-VI bis - str. Dorobanți nr. 37	120		1.322+3.444
			4.766
Dispensarul VII - str. L. Rebreanu nr. 39	60		1.608
Dispensarul VIII-IX-X - str. Ilarie Chendi nr. 1	190                1.914+1.513+1.671
			5.101
Dispensarul XU-XII - Complex stomatologic		80	2.129+2.005
Vlaicu			4.134
Dispensarul XIII - str. Tiberiu nr. 4		90	1.550
Dispensarul XIV-XV - str. Călărași nr. 3		90	1.588+2.358
			3.946
Dispensarul XVI-XVI1 - str. Făt-Frumos nr. 1	140		1.396+850
			2.246
Dispensarul XVIII-XIX - str. P. Rareș nr. 23-		90	1.384+1.337
25			2.721
Dispensarul XVIII bis - CI. 6 Vânăzori		80	2.034
Dispensarul XX, XXI, XXII, XXIII - str.	210         2.300+1.666+1.712+2.079
Mioriței			7.757
Dispensarul XXIV - Micalaca bloc	100		2.710
- - - ■■■ _ ■ — ■

Dispensarul XXV - str. Călărași                              90                               1.412

Dispensare - necesarul conform normelor pentru populația municipiului:

190.114 persoane (refcensământ 1992)

20 dispensare - 3.803mp

necesarul conform normelor pentru populația municipiului estimată pentru anul 2000:

21 dispensare - 4.004mp

Stații salvare existent            Număr                          Suprafața(mp)

1                                 800 (0,08ba)

Necesarul pentru 190.114 locuitori (recensământ 1992):

2 stații - 1.902mp (0,19ba)

Necesarul pentru 200.205 locuitori (estimarea pentru anul 2000):

2 stații - 2.002mp (0,2ba)

Centre de recoltare și           Număr                         Suprafața(mp)

conservare sânge, existent        1                                400

Necesarul pentru 190.114 locuitori

I centru de recoltare, 951mp (0,09ba)

Necesarul pentru 200.205 locuitori (estimarea pentru anul 2000):

1 centru recoltare, 1.001 mp (0,1 ba)

Cămine de bătrâni, existent Locuri 120

Necesarul pentru 190.114 locuitori:

1.902 locuri - 19.012mp (lm9ha)

Necesarul pentru 200.205 locuitori (estimarea pentru anul 2000):

2.002 locuri - 20.021 mp (2,0ba)

	Nr. paturi	Suprafață (mp)
Spitale, staționare - existent	2.939	87.224
Spitalul municipal	495	22.100
secție oncologie	56	1.632
secție dermatologie	70	2.362
secție psibiatrie	100	2.282
Secție boli infecțioase	80	3.376
secție ORL + oftalmologie	100	3.822
secție TBC	200	4.300
Spitalul obstretica-ginecologie	611	11.200
Spitalul județean	1.227	36.050

Total                                         2.939                           87.224

Necesarul pentru 190.114 locuitori (recensământ 1992)

4.186 paturi, 202.125mp (20,2ha)

Necesarul pentru 200.205 locuitori (estimarea pentru anul 2000):

4.405 paturi, 220.226mp (22,02ha)

Dm^KLCULJIlKALE

Din punct de vedere al dotărilor social - culturale, în municipiul Arad situația se prezintă astfel:

Cartier Aradul Nou:

cinematograf Progresul

• •    300 locuri

• •    0,8 ba

Casa de cultură a municpiului Arad

• •    231 locuri

• •    0,06ha

Bibliotecă

• •    0,04mp

Cartier Centru:

Casa de cultură a sindicatelor

• •  sala mare     750 locuri

• •  sala mică     200 locuri

• •  suprafață teren 0,66ha

Cinematograf Dacia

• •  741 locuri

• •  0,16ha

Cinematograf Studio

• •  586 locuri

• •  0,04ha

Cinematograf Mureșul

• •  465 locuri

• •  0,llha

Cinematograf Arta (grădina de vară)

• •  310 locuri

• •  0,13ha

Teatrul de Stat Arad

• •  750 locuri

• •  0,40ha

Teatrul vechi Arad

• •    0,03ha (în curs de renovare) Teatrul de Marionete

• •    186 locuri

• •    0,20ha Palatul Cultural

• •    655 locuri

• •    0,40ha Filarmonica de Stat Muzeul de artă Arad

• •    0,30ha

Biblioteca județeană Arad

• •    0,17ha

Cartier Aurel Vlaicu

Biblioteca Județeană Arad - filiala

• •    0,01ha

Cartier Micâlaca

Biblioteca Județeană Arad - filială

• •    0,01ha

Cartier Gai

Cinematograf Solidaritatea

• •    200 locuri

• •    0,15ha

Biblioteca Județeană Arad - filială

• •    0,0 Iha

Cartier Grădiște

Cinematograf

• •    310 locuri

• •    0,15ha

Cartier Pârneava

Casa de cultură a municipiului Arad

• •    0,04ha

Biblioteca Județeană Arad

• •    0,01ha

Cartier Sânicolaul Mic

Bibliotecă

• •    0,01ha

Cartier Drăgăsani

Club

• 0,01ba

La nivelul municipiului, situația se prezintă astfel:

- Casă de Cultură	231 locuri
- Casă de Cultură a sindicatelor	950 locuri
- Palatul Cultural + Filarmonica	655 locuri
— Teatrul de Stat	750 locuri
- Tealrul de Marionete	186 locuri
- Cinematografe	2.402 locuri
Pe cartiere, dotările de cultură ocupă următoarea suprafață:
- cartier Centru	2,60
- cartier Drăgășani	0,01
- cartier Pârneava	0,05
- cartier A. Vlaicu	0,01
- cartier Gai	0,16
- cartier Grădiște	0,15
- cartier Micălaca	0,01
- cartier Subcetate	-
- cartier Bujac	-
- cartier Sânicolaul Mic	0,01
- cartier Aradul Nou      _ _ .	0,14
Total	3,14ha

DOTĂRI DE CULT

Pe teritoriul municipiului Arad, funcționează mai multe dotări de cult - biserici - aparținând cultelor recunoscute la noi.

Situația se prezintă astfel:

Cultul ortodox:

—	Episcopia ortodoxă - biserică muzeu	Iha
—	Catedrala ortodoxă	0,45ha
—	Biserica ortodoxă Eminescu	0,06ha
—	Biserica ortodoxă Aradul Nou	0,30ha
—	Biserica ortodoxă Grădiște	0,21ha
—	Biserica ortodoxa Micălaca	0,08ha
—	Biserica ortodoxă Aurel Vlaicu	0,04ha
—	Biserica ortodoxă Sega	0,1 Oha
—	Biserica ortodoxă Gai	0,1 Oha
—	Biserica ortodoxă Sânicolaul Mic	0,12ha
—	Biserica ortodoxă Sânicolaul Mic	0,1 Oha
—	Biserica ortodoxp Bujac	0,08ha
—	Catedrala ortodoxă Podgoria	036ha
	Total	3,00ha
Cultul romano - catolic
—	Catedrala catolică centru	0,72ha
—	Biserica catolică Aradul Nou	0,08ha
—	Biserica catolică Grădiște	0,20ba
—	Biserica catolică Micălaca	0,13ha
—	Biserica catolică A. Vlaicu	0,1 Oha
—	Biserica catolică Gai	0,18ha

- Biserica catolică Sânicolaul Mic	OJGha
- Total Cultul reformat	l,44ha
- Biserica reformată Eminescu	0,1 Iha
- Biserica evanghelică luterană	0,09ba
Total	0,20ha
Comunitatea evreiasca — sinagoga	0,09ha
- sinagoga (Cozia)_________________________________	___________0,11
- Total Cultul sârbesc	0,20ha
- Biserica sârbească	0,30ba
- biserica sârbească Gai_____________________________	_________OJLBha
Total	0,48ha
Comunitatea baptistă: - Biserica baptisă Maranata	0,20ha
— Biserica baptistă Golgota	0,06ha
- Biserica baptistă Dragostea	0,28ha
— Biserica baptistă Șega	0,18ha
- Biserica baptistă Grădiște	0,07ba
— Biserica baptistă Speranța	0,21ba
— Biserica baptistă Emanuel	0,20ba
— Biserica baptistă Gai	0,20ba
- Biserica baaptistă Credința	0,16ha
- Biserica baptistă Poltura	0,18ha
- Sediul comunității baptiste	0,09ba
- Biserica baptistă Micălaca	0,15ha
- Biserica baptistă Grădiște _	O.OSha
Total	2,06ha
Cultul penticostal — Biserica penticostală Arad 1 (Vișinului)	0,08ha
- Biserica penticostală Arad 2 (Gloriei)	0,1 Iba
- Biserica penticostală Arad 3 (Renașterii)	0,02ha
- Biserica penticostală Arad4 (Socului)	0,16ba
- Biserica penticostală Arad 5 (Mestecăniș)	0,20ba
- Biserica penticostală Arad 6 (Măgurei)	0,1 Oha
- Biserica penticostală Arad 7 (Aradul Nou)	0,18ha
- Biserica penticostală Arad 8 (Pâmeava)	0,15ha
- Biserica penticostală Arad 9 (Remus)	0.09ha
Total	l,09ha
La niveul cartierelor:
— cartier Centru	3,59ha
- cartier Drăgășani	0,09ba
- cartier Pârneava	0,43ha
— cartier aurel Vlaicu	l,06ba
— cartier Bujac	0,30ha
— cartier Gai	0,76ha
- cartier Grădiște	0,64ha
- cartier Micălaca	0,58ha
- cartier Subcetate	-
- cartier Aradul Nou	0,76ha

• - .cartier SânicolauLMic_____________________ 0.25ha

Total                                                   8,46ha

ZONĂ CU ÎNCĂRCĂTURĂ DEOSEBITĂ SUB ASPECTUL VALORII ISTORICE, CULTURALE ȘI URBANISTIC - ARHITECTURALE

Este vorba de zona istorică, zona centrului localității, care cuprinde cea mai mare parte a cartierului Centru. Această zonă este importantă prin valoarea istorică și arhitecturală a marii majorități a clădirilor care o formează, precum și datorită bulevardului, care este “coloana vertebrală” a cartierului și, totodată, a municipiului, de la care s-a dezvoltat orașul.

Această zonă este situată în apropierea Malului Mureșului, spațiul de promenadă al locuitorilor municipiului Arad.

în această zonă sunt cele mai multe clădiri monumente de arhitectură și valoroase din punct de vedere istoric, (vezi volumul V a)

• 2.6 PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI

Pentru acest capitol a fost făcut un studiu de către Universitatea “Vasile Goldiș” un studiu în care a fost analizată poluarea apei, aerului și a solului, precum și sursele de poluare, (volumul V k)

• 2.6.1    SURSELE DE POLUARE A APELOR

Rolul cel mai important în acțiunea de poluare a apei îl au activitățile industriale.Odată cu apele uzate, unitățile industriale elimină:

• -    azotați, fosfați, cloruri etc - industria chimică;

• -    resturi de origine animală și vegetație, substanțe organice, bacterii și viruși - industria alimentară;

• —    coloranți, detergenți - industria ușoară;

• -    produse petroliere, metale grele, suspensii - Întreprinderile industriei constructoare de mașini;

• —    apă cu temperatură ridicată - industria energetică.

Unitățile agricole și agrozootehnice contribuie la poluarea apei prin marile complexe de creștere a bovinelor și porcinelor.

Caracterul acestui gen de poluare este de cele mai multe ori punctiform.

Activitățile de gospodărie comunală contribuie la poluarea apei prin substanțe minerale și organice în suspensie și dizolvate, viruși și bacterii pe care le evacuează odată cu apele canalizare. Chiar și depozitele de gunoaie menajere, în special cele neorganizate sau incorect organizate, devin surse de poluare a apelor.

Unitățile care poluează apa sunt:

• —    Combinatul de îngrășăminte chimice Arad (acum închis), care a poluat apa subterană, dar care azi amenință captarea de apă potabilă a municipiului

• -    Fabrica de bere ARTERM

• —    INDAGRARA - Fabrica de spirt

• -    Fabrica de zahăr

• -    Abatorul nou S.C. CARNE S.A.

• -    S.C. ARLEFRUCT S.A.

• —    Industria Laptelui

• -    Sectorul II S.C. ASTRA S.A.

• -    S.C. FERONERIA S.A.

• -    S.C. ARIS S.A.

• -    S.C. VICTORIA S.A.

• -    S.C. ARÂDEANCA S.A.

• -    S.C. AZOMA S.A.

• -    întreprinderea de orologerie S.A.

• -    S.C. UT A S.A.

• -    S.C. TEBA

• -    Tricoul Roșu

• -    S.C. IMARS.A.

• -    C.E.T. ARAD

• 2.6.2    POLUAREA AERULUI

Poluanții din atmosferă se împart în două grupe:

• -    poluanți primari - emiși direct de surse;

• -    poluanți secundari - produși în aer prin interacțiunea a doi sau mai mulți poluanți primari. Sursele de poluare ale aerului, existente după 1990, sunt:

• -    C.E.T. pe lignit

• -    C.E.T. pe hidrocarburi

• -    S.C. ARMOPAN S.A.

• -    AGROMEC

• -    S.C. MODA S.A.

• -    U.T.A.

• -    TEBA

• -    S.C. ASTRA S.A.

• -    S.C. ARIS S.A.

• -    S.C. OROLOGERIE S.A.

• -    S.C. FERONERIA S.A.

• -    S.C. OPTIUM S.A.

• -    S.C. ARĂDEANCA S.A.

• 2.6.3    POLUAREA SOLULUI

Studiile efectuate au indicat că, pe raza municipiului Arad, trei surse de poluare a solului sunt pregnante:

• -    gropile de gunoi;

• -    efectul remanent al Combinatului chimic;

• -    agricultura intensivă.

Principalii indicatori de poluare sunt prezentați în detaliu în studiul efectuat de Universitatea “Vasile Goldiș”.

Lucrări de protecție și conservare a mediului existente sau în curs de realizare

Lucrările realizate pentru protecția mediului sunt următoarele:

• -    stațiile de epurare ale apelor uzate, care se evacuează în emisari. Cele mai importante sunt: stația mecano - biologică de 1.200Vs a municipiului Arad, cu funcționare corespunzătoare și stația mecano - biologică de 4351/s a platformei de industrie alimentară Arad Nord Vest din administrarea S.C. INDAGRARA de capacitate corespunzătoare, dar cu randamente mai satisfăcătoare.

Stația orașului este în curs de extindere cu o capacitate de 3001/s, care cuprinde și lucrările de racordare a zonei Arad - Sud (Aradul Nou), care în prezent își evacuează cei cca 1 OOVs apă uzată direct în Mureș, fără epurare.

• -    stații de preepurare ale apelor uzate, care se evacuează în rețeaua orașului. Cele mai importante sunt cele ale unităților cu galvanizări ale industriei textile și alimentare;

• -    instalații de reținere a impurităților din gazele evacuate în aer. Cele mai importante sunt instalațiile de filtre electrice de la C.E.T. pe lignit.

• -    depozite organizate de deșeuri solide. Astfel de depozite sunt batalul de la Combinastul chimic, batalul de la Fabrica de zahăr, halda de zgură și cenușă de la C.E.T. pe lignit, paturile de nămol de la stația de epurare a municipiului.

Noua rampă de depozitare a gunoiului din Arad este în faza de studiu.

• 17 ECHIPAREA EDILITARĂ

• 17.1    GOSPODĂRIREA APELOR

Pe teritoriul municipiului Arad se află râul Mureș, canalul Mureșel, canalul Sânleani, canalulȚiganca și canalul Ieru.

Evacuarea apelor pluviale și uzate din municipiul Arad se face prin intermediul unor rețele de canalizare în stații de epurare. O serie de unități industriale amplasate în apropierea canalului Mureșel, a canalului Țiganca și a canalului Sânleani, descarcă apele uzate sau pluviale în acestea, fără o prealabilă epurare. Această situație face ca acestea să fie poluate cu substanțe nocive pentru mediul înconjurător.

Orașul are zone inundabile, fiind mai joase ca nivelul maxim al emisarului principal, râul Mureș (cartier Pârneava, Bujac, Subcetate, Gai).

Canalul Mureșel, emisarul principal al apelor pluviale și industriale, este necorespunzător, având tot felul de depuneri din cauza vitezei mici a apei, prezentând un pericol de infecție. Acest canal este parțial întubat.

în acest canal se descarcă apele uzate de Ia blocurile de locuințe din zona B-dului luliu Maniu, precum și rețelele de canalizare ape uzate pe aproape tot traseul cât străbate zona municipiului.

De asemenea, în acest canal își descarcă apele întreprinderea Tricoul Roșu, S.C. ASTRA S.A., S.C. CARNE S.A. etc.

Prin întubarea lui, pe această zonă a crescut nivelul apelor freatice, lucru care pune în pericol construcțiile din zonă.

Canalul Sânleani este poluat cu apele de la Fabrica de tutun și depoul de locomotive, considerate ca cele mai mari unități din zonă.

De asemenea, acest canal mai colectează și apele pluviale din cartierul Grădiște.

Canalul Țiganca este principalul colector al apelor pluviale din cartierul Aradul Nou și care are o lungime de cca 7km, fapt care duce la o funcționare necorespunzătoare a acestuia., deoarece nu mai are nici panta de scurgere suficient de mare.

în acest canal, o serie de unități ca S.C. AZOMA S.A., S.C.LL. ARAD etc, își descarcă apele uzate, fără nici o epurare a apei.

Râul Mureș este poluat de Combinatul chimic, în măsura în care acesta mai lucrează. O altă sursă de poluare sunt apele de la Stația de pompare nr. 1, care colectează apele de la unitățile din zona Aradul Nou și Ie descarcă direct în Mureș, fără nici o epurare.

în zona vestică a județului (zonă în care este și municipiul Arad), datorită litologiei și a pantelor de scurgere foarte mici (0,3 + 0,lm/km) rețeaua hidrografică naturală este dezorganizată, cu albii părăsite și cu meandrări puternice, dând naștere la excese sau deficite de umiditate.

De asemenea, se observă o stagnare a precipitațiilor, în zonele de câmpie, unde înclinările terenurilor sunt foarte mici, scurgerea - superficială, atingând valori de 1 + 2l/s/km².

• 2.7.2    ALIMENTARE CU APĂ

In prezent, municipiul Arad dispune de un sistem de alimentare cu apă potabilă centralizat, constituit din:

• 2.7.2.1    SURSA DE APĂ

Cu următoarele fronturi:

• -    frontul Arad - Chișineu Criș, cu 100 puțuri și un debit de 2.600Ls;

• —    frontul T. vladimirescu, cu 13 puțuri și un debit de 2001/s;

• —    frontul din oraș, cu 11 puțuri și un debit de 2001/s.

• 2.7.2.2    STAȚIA DE TRATARE

(deferizare - demagnetizare)

• -    stația de tratare uzina I - debit de 1501/s;

• -    stația de tratare uzina II - debit de 1.0501/s.

• 2.7.2.3    STAȚIA DE POMPARE ȘI REZERVOARE

• -    Uzina veche (uzina nr. I)

• •    rezervoare - 14.400mc

• •    stație de pompare 4 pompe 12 NDS

• -    Uzina nouă (uzina nr. II)

• •    rezervoare - 44.000mc

• •    stație de pompare:

• •    3+2 pompe - 18 NDS

• •    2 pompe - 12 NDS

• -    Uzina Sere (uzina nr. III)

• •    rezervoare 2x 10.OOOmc

• •    stație de pompare - 4+1 pompe - 12 NDS

• 2.7.2.4    REȚEAUA DE ALIMENTARE CU APĂ

Rețeaua de alimentare cu apă a municipiului Arad este inelară la nivelul arterelor, ramificându-se la nivelul conductelor de serviciu.

De la uzine, apa este transportata spre cartiere prin conducte magistrale cu diametrul de: 1.000 + 1.200mm, în lungime de circa 5km; 800mm, circa 7km, 600   700mm, circa 11 km. în perimetrul

municipiului sunt în funcțiune rețele de distribuție cu diametru între 500 și 200mm, circa 30km, iar în cartierele vechi, pe majoritatea străzilor, rețele de apă 80 și lOOmm.

Presiunea la care este distribuită apa potabilă în Arad satisface clădirile cu regim de înălțime până la P+4 etaje. Pentru clădirile mai înalte sunt executate stații locale de ridicare a presiunii, amplasate fie în punctele termice din zonele de locuințe, fie în subsolul clădirilor izolate.

Pentru obiectivele amplasate în afara perimetrului orașului, unde nu s-a justificat extinderea rețelelor de apă din oraș, sunt executate gospodării locale de apă, ce cuprind:

• -    captări din puțuri forate

• -    înmagazinări

• -    stații de pompare

Sistemul de alimentare cu apă a municipiului Arad se confruntă cu următoarele probleme:

• -    conductele de apă sunt vechi, realizate în etape succesive;

• -    stațiile de pompare sunt vechi, adăugite datorită creșterii succesive a necesarului de apă, pe măsura extinderii rețelei și sunt echipate cu pompe de randament scăzut;

• -    exploatarea stațiilor de pompare se face pe baza unor parametri locali;

• -    inexistența în sistem a unor echipamente de măsură a presiunilor și debitelor;

• -    pierderi de apă în rețea peste limita admisă.

în municipiul Arad sunt în funcțiune conducte magistrale de apă industrială care deservesc CET Arad și Platforma industrială N.V.

• 2.7.3    CANALIZAREA

în municipiul Arad, canalizarea este rezolvată în sistem separativ (canalizare menajeră și pluvială), cu porțiuni restrânse de canalizare unitară, preluată de rețelele de canalizare menajeră.

• 2.7.3.1    CANALIZAREA MENAJERĂ

Sunt în funcțiune două sisteme de canalizare menajeră:

• a) sistemul vechi, tip Shonne, existent în partea centrală a orașului, compus dintr-o rețea de canale din bazalt artifical 0175mm, preluate de colectoarele menajere din zonă.

• b) sistemul de canalizare gravitațional, cu stații de ridicare a presiunii din loc în loc, compus dintr-o rețea de canale stradale din beton cu diametre între 300 și 500mm și canale colectoare de zonă cu diametre între 600 și lOOmm, sau canale ovoide de la 500/750mm la canale de 1.000/1.200mm, prin care apele uzate menajere sunt transportate la stația de epurare.

Intrarea apelor uzate menajere în stația de epurare se face prin canale colectoare cu dimensiunile de 280/190cm și 320/210cm.

Pentru ridicarea presiunii în rețelele de canalizare sunt executate următoarele stații de pompare:

SPj - amplasată în cartierul Mureșel, pe malul stâng al Mureșului, în dreptul străzii Pădurii care, datorită faptului că nu este executată subtraversarea râului Mureș, cu condcuta de refulare ce s-ar descărca în canalul colector existent în zona Faleză sud pe strada Pădurii, apele uzate menajere sunt pompate în Mureș. SP₇ este echipată cu 3 ACV 200x15 - Q=200mc/h;

• SP₂ - amplasată în zona viaductului Micălaca, preia apele uzate din zonele de locuințe Micălaca, care, prin canalul menajer de pe strada luliu Maniu și Lacului, sunt evacuate la stația de pompare SP₆. SP₂ este echipată cu 4 pompe ACV 200x15 - Qf=240mc/h;

• SP₃ - amplasată în spatele Palatului CFR, preia apele uzate menajere din cartierul Grădiște și din zona Gării și le pompează la SP₆. Este echipată cu 3 pompe ACV - 200x15 - Q=240mc/b;

• SP₆ - amplasată în Piața Spitalului, preia și repompează apele uzate de Ia SP₂, SP₃ din zona centrală și o parte din Calea A. Vlaicu. Este echipată cu 4 pompe MV - 402 Q_T=1.250mc/h;

• SP₇ - amplasată pe malul drept al Mureșului, în aval de Podul Traian și este echipată pentru apele pluviale cu 3 pompe F20, Q-^270mc/h și 3 pompe “Dunărea”, Q^l 50mc/b, iar pentru ape menajere cu 2 ACV-100 Q=90mc/h.

• 2.73.2 CANALIZARE PLUVIALĂ

Apele pluviale din municipiul Arad sunt canalizate în emisarii existenți: râul Mureș, canalul Mureșel, canalul Țiganca, canalul Ier, prin canalele de desecare de la periferia municipiului și canalul Sânleani.

Pentru evacuarea apelor pluviale în emisari, sunt executate următoarele stații de pompare:

SP_s - amplasată în zona II Micălaca, în spatele blocului 327, care preia apele pluviale din cartierele de locuințe Micălaca Sud, zonele I, II, III și V și le evacuează în Mureș. Este echipată cu 3 DV5-35-U.L.-90/6 - Q=525Vs;

SP₇ - amplasată în aval de Podul Traian, care pompează în Mureș apele din zona Piața Romană și Calea Romanilor;

Stația de pompare din Faleza sud, este în construcție și va fi echipată cu 6 unități DV5-35-Q=5251/s. Subtraversarea digului se face la km. 17+805, cu o conductă din beton de 1.200mm;

Stația de pompare executată la descărcarea în Mureș a canalului Sânleani și care este în gospodărirea SCELIF ARAD.

Apele meteorice din zona de nord și centrală a municipiului Arad sunt colectate și canalizate gravitațional în canalul Mureșel, prin canale de beton cu diametre de la 300mm la 1.200m.

Din zonele de locuințe Micălaca Sud, apele pluviale sunt colectate și evacuate la SP₅, de unde sunt pompate în Mureș.

Din cartierul Aradul Nou, apele pluviale sunt evacuate în canalul Țiganca și în râul Mureș.

STAȚIA DE EPURARE a municipiului Arad este amplasată în partea de vest a orașului și este dimensionată pentru un debit Q_n)ax =1.3001/s, Q_nied=7001/s și cuprinde două trepte de epurare:

epurare mecanică

epurare biologică

Gradul de epurare este de 70-80% și sunt prevăzute posibilități de extindere cu un separator de grăsimi.

Epurarea biologică constă din:

• -    bazin de aerare cu 3 compartimente;

V_TOTAL=14.200mc, echipat cu 30 bucăți aeratoare;

• -    trei decantoare secundare tip vertical - 45°, cu evacuare hidraulică q=270I/s;

• -    stație de pompare nămol recirculat, echipată cu:

• •    3 pompe HV 5 - Q=500mc/h

• •    2 ACV - 100x15 - pentru nămolul în exces, cu evacuare în Mureș.

AEĂJNDUS1R1ALĂ

Pentru alimentarea cu apă industrială a unităților industriale din municipiul Arad este în funcțiune în localitatea Vladimirescu o captare de apă cu un debil de 400l/s, care poate fi majorat la 1.0001/s, iar în zona “Grădina Poștei” o stație de înmagazinare și repompare a acesteia, din care apa este distribuită prin conducte magistrale la principalele platforme industriale ale municipiului Arad.

• 2.7.4 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

• 2.7.4.1    SURSE DE ALIMENTARE

Alimentarea cu energie electrică a municipiului Arad este în prezent aproape în totalitate dependentă de sistemul energetic național, întrucât producția de energie electrică este puțin dezvoltată.

în municipiu funcționează 2 centrale electrice de termoficare, producătoare și de energie electrică:

• a)    centrala veche CET 12MW (pe hidrocarburi), lângă stația Mureșel;

• b)    centrala nouă CET 3^x50MW capacitate, proiectată (pe lignit) și care lucrează doar la o capacitate de l*50MW în prezent.

Interconexiunea cu sistemul național și alimentarea cu energie electrică a municipiului se face prin slațirdeJianslbjmiaie de înaltă tensiune, după cum urmează:

ÎRMUNICJPIUi

- stația TEBA	1I0KV/20KV
- stația Bujac	110KV/20KV
- Stația Gai	110KV(20KV
- Stația Pol tura	110KV(20KV
- stația IVA	110KV/6KV
— stația Pădurice	110KV/20KV
— stația Mureșel	110KV/20KV/6KV
ÎNZONA ADMINISTRATIVĂ
- stația Arad	220KV/110KV (comuna Horea)
- stația CET	110KV

• -    stația CCH                               110KV(6KV (Ghioroc)

• -    stația Lipova                                      110KV/20KV

• -    stația Fântânele                                    110KV/20KV

• -    stația Șofronea-CFR                             110KV/27,5KV

Puterea instalată, respectiv absorbită pe aceste stații se poate consulta în studiile energetice nr.

6793/94 FRE Timișoara și nr. 1199/94 FRE Arad de fundamentare.

• 2.7.4.2    AMPLASAMENTUL STAȚIILOR DE TRANSFORMARE

Amplasamentul stațiilor de transformare este în municipiu și zona administrativă a acestuia, conform planului anexă de echipare și se poate consulta direct în studiile energetice de fundamentare 6793/94 FRE Timișoara și nr. 119/94 FRE Arad (menționăm că stația Horea (220/110KV) și Fântânele (110KV/20KV) se află în zona administrativă a municipiului).

• 2.7.4.3    TRASEE LINII ELECTRICE (PE TENSIUNI)

  • 2.7.4.3.1    înaltă tensiune (vezi studiul 6793/94 FRE Timișoara)

    • 2.7.4.3.1.1    în municipiu:

• -    Un~H OKV aeriene

• •  Arad - TEBA..........................................................................................19,42km

• •  Arad - Mureșel...........................................................................................5,9km

• •  Arad - Poltura...........................................................................................6,74km

• •  CET - Poltura...........................................................................................2,46km

• •  Arad - Gai.................................................................................................4,48km

• •  Poltura - IVA............................................................................................l,58km

• •  Poltura - Gai.............................................................................................2,02km

• •  Gai - Pecica............................................................................................18,79km

• •  Bujac - Pecica...........................................................................................19,4km

• •  TEBA - Semlac.......................................................................................26,77km

- Un= 11OKV subterane

• •  Mureșel - Pădurice.....................................................................................l,79km

• •  Pădurice - TEBA......................................................................................4,09km

• 2.7.4.3. L2 în teritoriul administrativ:

• - Un=400KV aeriene (Uutilizare=220KV actual)

• •    Mintia - Arad                                                     20km

• •    Arad - Szeged (Ungaria)

- Un-220KV aeriene (trecere Ia 400KV în curs)

• •    Timișoara - Arad

• -    Un=l 1 OKV aeriene

• •  Arad - Fântânele...............................................................................  5,87km

• •    Arad - Lipova...........................................................................................33,1 km

• •  Arad - Pâncota........................................................................................29,89km

• •  Arad - CCH I............................................................................................5,09km

• •  Arad-CCH II...............................................................................  5,18km

• •  Arad-CETI...........................................................................................6,016km

• •  Arad-CET II.........................................................................................6,676km

• •  CET - Șofronea CFR.................................................................................5,99km

• •  Fântânele - Orțișoara.................................................................................25,lkm

• 2.7.4.3.2 medie tensiune )vezi studiul nr. 1199/94 FRE Arad)

2.7.4.3.2.1 în municipiu:

• -    Un=20KV aeriene • pe stâlpi beton.........................................................................................258,3km

• -    Un=20KV subterane • cablu..................,....................................................................................126,3km

• -    Un-6KV subterane • cablu..........................................................................................................112km

• 2.7.43.2.2 In teritoriul administrativ:

- Un=20KV aeriene (82,3km) pe stâlpi beton

• •  comuna Șofronea......................................................................................17,9km

• •  comuna Livada.................................................................................  2,0km

• •  comuna Fântânele...........................  27,2km

• •  comuna Vladimirescu...............................................................................35,2km 2.7.433 joasă tensiune (vezi studiul nr. 1199/94 FRE Arad)

• 2.7.4.3.3.1    în municipiu:

• -    Un-1 KV aeriene (344,3km) pe stâlpi beton

• -    Un=lKV subterane (685,1 km)

• •    cablu distribuție......................................................................................409,6km

• •    cablu iluminat.........................................................................................175,5km

• 2.7.4.33.2 în teritoriul administrativ:

• - Un=lKV aeriene (49,9km) pe stâlpi beton

• •  comuna Șofronea..........................................................................................8km

• •  comuna Livada...............................  5,8km

• •  comuna Fântânele.......................................................  10,4km

• •  comuna vladimirescu.............................  25,7km

• -    Un=IKV subterane (2,6km) cablu distribuție publică

• •  comuna Șofronea......................................................................................0,15km

• •  comuna Livada.........................................................................................0,40km

• •  comuna Fântânele.....................................................................................0,15km

• •  comuna Vladimirescu..............................  l,9km

Traseele tuturor acestor linii aeriene și subterane sunt detailate în studiile de fundamentare 6793/94 și 1199/94 amintite și planul de rețele nr. 7.01.

• 2.7.4.4 AMPLASAMENTE ȘI CAPACITĂȚI POSTURI DE TRANSFORMARE

Liniile de medie tensiune sunt racordate și alimentează posturi de transformare a energiei electrice (aeriene, în cabină zidită, subterane și pe sol), repartizate pe întreg teritoriul municipiului, pentru a asigura distribuția pe joasă tensiune a energiei electrice la consumatori, amplasamentul acestor posturi este conform studiului FRE Arad nr. 1199/94, evidențiat pe planul nr. 7.01. în prezent există: 2.7.4.4.1 în municipiu (total 712 buc.) 2.7.4.4.1.1 posturi tr. aeriene

• - PTA 20KV/0,4KV     199buc.

• 2.7.4.4.1.2    posturi tr. la sol

• -  PT sol 20KV/0,4KV    3buc.

• 2.7.4.4.1.3    posturi tr. cabină zid

• -    PCZ 20KV/0,4KV cu 1 unitate 392buc.

• -    PCZ 20KV/0,4KV cu 2 unități 67buc.

• -    PCZ 6KV/0,4KV cu 1 unitate 42buc.

• -    PCZ 6KV/0,4kV cu 2 unități 7buc.

• 2.7.4.4.2 în teritoriul administrativ (total 52buc.)

• 2.7.4.4.2.1 posturi aeriene

• -  comuna Șofronea 13buc.

• -  comuna Livada 6buc.

• -  comuna Fântânele lObuc.

• -  comuna Vladimirescu 34buc.

• 2.7.4.5    TRASEUL REȚELEI DE DISTRIBUȚIE MEDIE TENSIUNE

Se va consulta studiul de specialitate 1199/94 FRE Arad și planul de rețele anexă 7.01. Rețelele existente sunt detailate la scara 1:1.000 în studiul FRE pentru zonele pentru care sunt elaborate PUZ-uri (Calea A. Vlaicu, Micălaca I, Fabrica de zahăr, Micălaca II-III, Podgoria, Subcetate și Ciala).

• 2.7.4.6    INDICATORII DE CONSUM

în studiul FRE Arad 1199/94, este evidențiat consumul de energie, defalcat pe tipuri de consumatori (industrial, casnic, agricol, transport și edilitar, comercial în tabelul “la” și pe stații în tabelul “1b”.

• 2.73 TELEFONIE Șl POȘTĂ

• 2.7.5.1    TELEFONIE

în municipiul Arad există în prezent 4 centrale telefonice de capacitate limitată, din care 2 în centru, una în cartierul A. Vlaicu și una în cartierul Micălaca, conform plan.

Distribuția se face mai ales în centrul Aradului, prin canalizări telefonice vechi, dinainte de război și insuficiente ca și capacitate, completate cu trasee aeriene de fascicole mari de cabluri suspendate pe fațadele clădirilor, chiar monumentale de pe bd. Revoluției.

în noile cartiere Micălaca și Vlaicu, situația canalizărilor este mai bună în zona blocurilor, deși multe nu au nici în prezent instalații telefonice asigurate, iar în străzile cu case vechi, instalațiile sunt aeriene pe stâlpi de lemn.

Până în prezent, Regia ROMTELECOM nu a elaborat studiul de fundamentare comandat în vederea bazei de date pentru elaborarea PUG și PUZ-urilor. Marea majoritate a datelor regiei sunt secrete.

• 2.7.5.2    POȘTA

Se va consulta Lucrarea nr. 11.2/965 din 11.04.1994 a Direcției de Poștă Arad, în care este descrisă situația existentă a celor 11 oficii poștale Arad.

Direcția de poștă Arad nu dispune de clădire administrativă proprie (funcționează la Oficiul de tranzit).

pIRECTIA DE POSTA ARAD SERV. LOGISTICA TR.

=KȘTA₌₌

OFICIILOR POȘTALE EXISTENTE SI A SEDIILOR ADMINISTRATIVE IN MUNICIPIUL

ARAB

3ex.

• 2.7.6    ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ

Prezenta secțiune a proiectului se referă la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică a consumatorilor municipiului (urbani, industriali și sere).

Sistemul de încălzire existent realizează în două CET-uri agentul termic, apa fierbinte, care este vehiculat printr-o rețea arborescentă de conducte către punctele termice.

Prepararea agentului încălzitor se realizează după cum urmează:

CF.T 1 - pe hidrocarburi, având o capacitate termică instalată de 651Gcal/h, din care:

• -    51 Gcal/h în schimbătoarele de căldură;

• -    600Gcal/h în instalațiile de vârf ale centralei (6 CAF având lOOGcal/hxbuc.);

CF.T 2 - pe lignit, având o capacitate termică de 210Gcal/h, din care două schimbătoare de vârf și unul debază.

Distribuirea energiei termice astfel produse se realizează printr-un sistem de rețele arborescent, astfel:

• -    magistrala I: 2xDn500, având o lungime de circa 2,5km;

• -    magistrala II: 2xDn700 și 2xDn500, având o lungime de circa 2,lkm;

• -    magistrala III: 2xDn600, având o lungime de circa 3,2km;

• -    magistrala IV: 2xDn400 + lxDn600, având o lungime de circa 5,lkm;

• -    magistrala sere: 2xDn600 + 2xDn400, având o lungime de circa 2,3km;

• -    magistrala de interconectare: 2xDn900, având o lungime de circa 5,3km.

Ca urmare a capacităților disponibile din cele două surse care vor funcționa interconectat, alimentarea consumatorilor se va realiza astfel: din CET 2 se va evacua continuu cantitatea de căldură disponibilă la ecart de temperatură constant, urmând ca la CET 1 să se realizeze amestecul pentru obținerea temperaturii agentului termic primar, în funcție de temperatura exterioară.

Pentru ca cele două surse să funcționeze interconectat, este necesar ca amestecul agentului încălzitor să se facă la ieșirea din cazanele CAF din CET 1.

Specificăm că surseșe funcționează separat de ceilalți consumatori.

Pentru realizarea valorilor prestabilite ale agentului termic, se vor face manevrele de corecție, astfel încât să nu apară probleme deosebite la vârful de consum de apă caldă menajeră (orele 20^-23 și ăn special sâmbăta și duminica), precum și pentru alimentarea complexului de sere și perioadele de apariție a unor fenomene meteorologice deosebite.

Amintim ca deosebit de important faptul că regimul de alimentare cu energie termică va fi Goniinuu. Altfel, în furnizarea apei calde de consum cu program, variația diurnă și cantitatea totală de căldură consumată într-o zi dintr-un punct termic se modifică după cum urmează:

• -    vârfurile de consum de dimineață, respectiv seară, iau valori din ce în ce mai mari, pe măsură ce programul de livrare se restrânge ca durată, la limită, vârful de consum este determinat fie de capacitatea existentă la instalația de preparare a apei calde, fie în sistemul de distribuție al acesteia.

• -    consumul de apă caldă de consum în acest caz se majorează și conduce Ia nealimentarea consumatorilor de la etajele superioare, fapt ce nu se recomandă.

• —    cantitatea zilnică de căldură aferentă preparării apei calde de consum este proporțională cu durata de funcționare a instalațiilor.

Ținând seama de cele de mai sus, rezultă că pentru momentul de vârf, diagrama de reglaj la CET ar trebui corectată, în sensul majorării nivelului de temperatură.

Această livrare cu program, pe timp de-iarnă, conduce la dereglarea încălzirii și la un regim neadmisibil din punct de vedere tehnic.

în sistemul de termoficare existent pe perioada de iarnă 1994 - 1995, vor fi alimentate cu apă fierbinte 104 puncte termice, din care:

• -    44 pentru consumatori urbani;

• -    55 pentru consumatori industriali;

• -    1 pentru sere.

Pentru consuamtorii urbani, schemele punctelor termice prevăd racordarea indirectă a instalațiilor de încălzire și două trepte serie pentru prepararea apei calde menajere.

Consumatorii industriali sunt legați atât direct, cât și indirect la încălzire, iar la apa caldă menajeră paralel sau două trepte serie.

Sursele au racordare directă la încălzire.

Pentru distribuirea corespunzătoare și economică a necesarului de agent termic, pentru fiecare punct termic s-au efectuat calcule și au fost determinate diafragmele necesare a fi montate pe conductele de tur sau retur, în vederea limitării debitului solicitat și necesar la fiecare consumator, precum și pentru realizarea disponibilului de presiune necesar la limita fiecărui punct termic, în vederea acoperirii pierderilor de presiune în instalațiile acestora.

De asemenea, diagramele de reglaj al livrării căldurii au fost determinate pentru temperaturi exterioare de până la -6°C, în conformitate cu ecuațiile regmurilor termice ale instalațiilor din punctele termice, iar pentru temperaturile exterioare cuprinse între -6°C și -15°C, acestea au fost întocmite astfel încât să nu se depășească 150°C pe conducta de ducere.

Având în vedere că în toate punctele termice au fost instalate contoare de căldură, urmează ca, în funcție de necesarul real de căldură, diagramele să fie corectate în timp.

Se recomandă ca să se înregistreze toate măsurătorile efectuate, pentru a se putea furniza date reale.

La îmbuătățirea funcționării întregului ansamblu surse, rețel primare, puncte termice, relele secundare ar contribui și realizarea unui dispecerat de lermoficare.

Considerăm important de sesizat faptul că față de sezonul de încălzire trecut, când a fost solicitat 8.1OOt/h agent termic primar, pentru iarna 1994 - 1995 s-a solicitat 6.734t/h. diferența provine de la agenții economici care și-au redus capacitatea sau și-au închis porțile.

• 2.7.7    INSTALAȚII GAZE

  • 2.7.7.1    GENERALITĂȚI

Prezenta documentație are ca obiect prezentarea situației existente, respectiv propuse, a rețelelor de gaze naturale din municipiul Arad.

S-a avut în vedere posibilitatea dezvoltării rețelelor de gaze naturale pentru racordarea obiectivelor existente, precum și a obiectivelor propuse prin PUZ-urile elaborate de S.C. “PROIECT ARAD” S.A.

La elaborarea soluțiilor s-au avut în vedere datele primite de la ROMGAZ RA - Formația Arad cu privire la situația existentă (rețele de gaze naturale, stații de reglare - măsurare, stații de predare).

Mențiune: consumatorii mari industriali care dispun de stații de reglare - măsurare gaze naturale (S.R.M.) nu fac obiectul acestei documentații.

• 2.7.7.2    SITUAȚIA EXISTENTĂ

Gazele naturale sunt aduse de la locul de producere până la stațiile de predare (S.P.), prin conductele de transport la presiune înaltă (peste 6 bar).

Prin stațiile de predare, gazele din conductele de transport sunt puse la dispoziția întreprinderilor de distribuție din localități sau, în unele cazuri, direct unor consumatori importanți (industriali).

In stațiile de predare, formate din ansamblul instalațiilor de filtrare, de reducere și reglare a presiunii, măsurare și odorizare, are loc reducerea presiunii de la presiune înaltă la presiune medie (presiunea între 6 și 2 bar).

In prezent, municipiul Arad dispune pentru deservirea consumatorilor, de două stații de predare:

• -    stația de predare SP nr. 1 (pentru gazele naturale), amplasată în zona Subcetate;

• -    stația de predare SP nr. 3 (pentru gazele de sondă Turnu), amplasată la ieșirea din Arad, lângă drumul național DN7 (ieșirea spre Nădlac).

Din stațiile de predare (S.P.), gazele sunt transportate la stațiile de reglare - măsurare (SRMS și SRM) gaze, prin intermediul conductelor de distribuție de presiune medie.

în stațiile de reglare - măsurare (SRMS, SRM) formate din ansamblul instalațiilor de reducere și reglare a presiunii și a instalațiilor de măsurare, are loc reducerea presiunii de la presiune medie la presiune redusă (presiunea sub 2 bar).

In municipiul Arad, în prezent sunt în funcțiune două sisteme de rețele de distribuție de presiune medie:

• -    rețele de distribuție de presiune medie pentru gazele de Turnu, care deservesc numai consumatori industriali importanți;

• -    rețele de distribuție de presiune medie, pentru gazele naturale care deservesc atât consumatorii casnici, cât și cei industriali.

Rețelele de distribuție presiune medie sunt de tip ramificai și sunt montate subteran, având lungimea totală de 30,5km.

Lungimea totală a rețelelor de presiune redusă este de 31,012km.

Stațiile de reglare - măsurare de sector (S.R.M.S.) sunt echipate cu câte două regulatoare de gaze de tip R.P.A3 (regulator de presiune automat cu acționare indirectă), iar pentru măsurare sunt prevăzute două panouri de măsurare (unul pentru perioada de iarnă și unul pentru perioada de vară) racordate la un contor diferențial de 1.000mmH₂0.

Capacitățile proiectate ale acestor S.R.M.S.-uri sunt diferite, având valori de 9.000mcN/h, 5.000mcN/h, respectiv LIOOmcN/h.

Aceste echipamente (de reglare și măsurare) sunt amplasate într-o construcție special amenajată (casa stației de reglare - măsurare).

Având la bază datele primite de la ROMGAZ R.A. - Formația Arad, se prezintă mai jos, sub formă de tabel, caracteristicile S.R.M.S.uriIor. Sunt indicate în tabel adresele acestor S.R.M.S., capacitățile proiectate ale acestora, respectiv încărcările exprimate în procente (%).

Deoarece aceste încărcări (consumuri de gaze naturale) au o variație destul de mare, în funcție de anotimp vară - iarnă, de asemenea având variații ale debitelor și în cadrul aceleași perioade (mai ales iarna), încărcările SRM-urilor sunt date în procente.

încărcările indicate mai jos corespund consumului maxim pe perioada de iarnă.

Tabel nr.l
Nr.	Stația (SP, SRMS)       Capacitatea proiectată Qmiix		încărcarea maximă (pe
crt.	(m N/h)		perioada de iarnă) Qț (%)
1.	SRMS nr. 1 Parcul copiilor	9.000	10
2.	SRMS nr. 2 Calea Aurel Vlaicu	5.000	90
3.	SRMS nr. 3 Piața Mihai Viteazul	5.000	30
4.	SRMS nr. 4 Pasaj B-dul 1. Maniu	5.000	10
5.	SRMS nr. 5 Micălaca str. Pășunii	5.000	30
6.	SRMSS nr. 6 Zona Bihorului str. Mărțișor	5.000	30
7.	SRMS nr. 7 Cartier Grădiște str. P. Rareș	5.000	20
8.	SRMS nr. 8 Aradul Nou Aleea Muncii	5.000	10
9.	SRMS nr. 9 Str. Abatorului	5.000	20
10.	SRMS nr. 10 Str. Haiducilor	1.100	60
11.	SRMS nr. 11 Calea 6 Vânători	5.000	10
12.	SRMS nr. 12 Aradul Nou str. Posada	5.000	20
13.	SRMS nr. 13 Faleză Sud	9.000	20
14.	SRMS nr. 14 Liceul nr. 5 - Calea Timișorii	5.000	50
15.	SRMS nr. 6’ S.C. ARIS S.A. Arad str. Feleacului	3.000	25
1.	S.P. nr. 1	26.000	70

Zona Subcetate

După cum se poate observa din planul de situație, consumatorii de gaze naturale existenți sunt grupați în raza acestor stații de reglare - măsurare de sector (SRMS).

2.7.73 ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

Comparând capacitățile proiectate ale stațiilor de reglare - măsurare (SRMS) cu încărcările acestora (tabel nr. 1) se observă că, la majoritatea stațiilor (SRMS), consumurile sunt mai mici decât capacitățile proiectate.

Cea mai încărcată stație de reglare - măsurare este SRMS nr. 2 din Calea 6 Vânători, având încărcarea de 90%.

Având în vedere datele de mai sus, există posibilitatea de racordare de noi consumatori de gaze naturale, care să se găsească în raza acestor stații de reglare - măsurare.

Consumatorii de gaze naturali (existenți) sunt deserviți prin intermediul rețelelor de distribuție de gaze naturale presiune redusă.

în situația actuală, există posibilitatea extinderii rețelelor de gaze naturale presiune redusă, respectiv racordarea de noi consumatori de gaze naturale, dar acestea să fie grupate la distanțe nu prea mari de stațiile de reglare - măsurare de sector.

Consumatorii în perspectivă, amplasați la distanță mare de aceste stații, necesită extinderi mari ale rețelelor de presiune redusă, ceea ce presupune redimensionarea rețelelor existente și mărirea diametrelor conductelor existente.

2.7.8 GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Unitățile care efectuează activități specifice gospodăriei comunale au fost prezentate și la punctul 2.2.5.

Colectarea și transportul gunoiului, la ora actuală în municipiul Arad, este defectuoasă, aceasta datorită faptului că parcul de mașini, dotarea și modul de funcționare al colectării sunt nesatisfacătoare.

Rampa de gunoi - utilizată azi - drum Iratoșu - centură, este necorespunzătoare și din punct de vedere al suprafeței și din punct de vedere al poziției sale, învecinarea cu zonele de locuit.

Există pericolele de poluare a stratului freatic, de îmbolnăvire a locuitorilor din zonă, de infectare a unităților de producție de pe platforma N-V cu profil alimentar.

Nu există un ioc corespunzător pentru depozitarea materialelor de construcții.

Se constată că sunt mai multe zone în municipiu, unde se depozitează gunoiul în mod necontrolal - zona cărămidăriei, zona Subcetate - canalul de apărare al cetății în Micălaca - zona adiacentă C.F. Arad - București.

în ceea ce privește situația cimitirelor, putem spune că nu este prea bună. La ora actuală, cimitirele existente mai fac față (excepție Micalaca), dar în viitorul apropiat, suprafețele lor vor fi insuficiente, (vezi proiect nr. 26120 - elborat de S.C. Proiect Arad S.A.)

La nivelul municipiului Arad funcționează următoarele cimitire:

Primăria Municipiului Arad
- cimitir Pomenirea	19,00ha	38.500 locuri
- cimitir Mureșel	0,36ha	650 locuri
- cimitir Eternitatea	21,00ha	40.000 locuri
- cimitir Gai	2,30ha	4.000 locuri
Comunitatea Mozaică Arad
- cimitir neolog vechi	7,98ha	13.500 locuri
- cimitir evreiesc ortodox	0,44ha	750 locuri
- cimitir nou neolog Grădiște	2,20ha	3.500 locuri
Comunitatea Ortodoxă Grădiște
- cimitir ortodox Grădiște	2,20ha	4.300 locuri
Parohia Ortodoxă Aradul Nou
- cimitir ortodox Aradul Nou	0,5ha	1.500 locuri
Parohia ortodoxă Micălaca Veche
- cimitir Micălaca	4,05ha	7.200 locuri

Parohia Romano-Catolică Aradu’-Nou

— cimitir rom an o-catolic Aradul Nou	6s28ha	11.300 locuri
- cimitir romano-catolic sârb Sâuicolaul Mic	1.06ha	1.165 locuri
Parohia Ortodoxa Sânicolaul Mic
- cimitir ortodox Sânicolaul Mic nou	0,56ha	1.000 locuri
- cimitir ortodox Sânicolaul Mic vechi	l,53ha	2.700 Icouri
Parohia Ortodoxă Bujac
- cimitir Buj ac	L5ha	2.400 locuri
Total	70,96ha	132.465 locuri

ÎNTOCMIT:

arh. Xxxxxxxx Xxxxxx arh. Xxxxxx XxxxAN arh. EUGEN UJJ

^z arh. Xxxxxx Xxxxxxxxx / arh. Xxxxxxxx Xxxxx / arh. Xxxxxx Xxxxxxxx arh. Xxxxxx Xxxxxx • ing. GABRIELA DĂMÂCUȘ teh. Xxxxxxxx Xxxxxxx" ing. Xxxxx Xxxxxxxx^' ing. Xxxx Xxxxx ^X ing. Xxxxxxxx Xxxxxxxxx ing. Xxxxxxxx Xxxxx ing. Xxxxxx Xxxxxxxxxx arh. IO AN DARIDA ing. Xxxxxx Xxxxxxxxx