Hotărârea nr. 140/2019

HCL 140 – Hotarare privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice – faza Studiu de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii “Lucrări de reamenajare şi resistematizare integrată în zona teritorială nr. 27: B-dul Constructorilor – Calea Crângaşi – Calea Giuleşti – Str. George Vâlsan”


CONSILIUL LOCAL SECTOR 6 romania2019.eu

HOTĂRÂRE

privind aprobarea documentației tehnico-economice - faza Studiu de fezabilitate pentru obiectivul de investiții “Lucrări de reamenajare și resistematizare integrată în zona teritorială nr. 27: B-dul Constructorilor - Calea Crângași - Calea Giulești - Str. George Vâlsan”

Având în vedere Raportul de specialitate nr. 5783/19.04.2019 al Administrației Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6 și Expunerea de motive a Primarului Sectorului 6;

Văzând rapoartele Comisiilor de specialitate nr. 1 și 5 și 6 ale Consiliului Local Sector 6;

în conformitate cu prevederile:

  • - Art. 44 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

  • - Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • - Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • - H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice;

  • - Art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul prevederilor art. 45 alin. (2) lit. a), precum și ale art. 81 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Consiliul Local Sector 6

HOTĂRĂȘTE:

Art, 1. Se aprobă documentația tehnico-economică - faza Studiu de fezabilitate pentru obiectivul de investiții “Lucrări de reamenajare și resistematizare integrată în zona teritorială nr. 27: B-dul Constructorilor - Calea Crângași - Calea Giulești - Str. George Vâlsan” și indicatorii tehnico-economici prezentați în Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la Art. 1 se va face din fonduri aprobate cu această destinație în următoarea ordine: finanțări rambursabile interne sau externe contractate direct de către A.D.P.D.U. Sector 6, bugetul A.D.P.D.U. Sector 6 și/sau alte surse legal constituite.

Art. 3. (1) Primarul Sectorului 6 și Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6 vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei, conform competențelor.

(2) Comunicarea și aducerea la cunoștința publică se vor face, conform competențelor, prin grija Secretarului Sectorului 6.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,



Nr.: 140

Data: 16.05.2019



București, Calea Plevnei nr. 147-149, Sector 6, cod 060013, CUIR04340730 Tel.: 03 7.620.4319; Fax: 03 7.620.4446; www.primarie6.ro: e-mail: prim6(âprimarie6. rofacebook.com/ PrimariaSectorului6

\n

Anexa 1



LA H £ L- S€QTC£G \WM0lQ052OI9




Lucrări de reamenajare și resistematizare integrată în zona teritorială nr. 27: BULEVARDUL CONSTRUCTORILOR - CALEA CRANGASI - CALEA GIULESTI - STR. GEORGE VALSAN

BENEFICIAR: ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC Șl DEZVOLTARE URBANĂ SECTOR 6

PROIECTANT: LUNA ENGINEERING GROUP SRL

PROIECT NR.: 360/2019

-2019-



Anexa 2

 

 

 

STUDIU DE FEZABILITATE

 

Lucrări de reamenajare și resistematizare integrată în zona teritorială nr. 27::

BULEVARDUL CONSTRUCTORILOR - CALEA CRANGASI – CALEA GIULESTI – STR. GEORGE VALSAN

 

 

 

BENEFICIAR: ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC ȘI DEZVOLTARE URBANĂ SECTOR 6

PROIECTANT: LUNA ENGINEERING GROUP SRL

PROIECT NR.: 360 / 2019

 

- 2019 -

 

PAGINA DE SEMNATURI

 

OBIECTIV:

Studiu de fezabilitate

Lucrări de reamenajare și resistematizare integrată în zona teritorială nr. 27: Bulevardul Constructorilor - Calea Crangasi – Calea Giulesti – Str. George Valsan

Proiect nr. 360/ 2019

 

 

Poziţie în cadrul proiectului

 

Nume şi prenume

Semnătura

Sef proiect,

ing. Alin Petroi

 

 

Proiectant,

arh.  Dan Firoiu

 

 

Proiectant,

ing. Stefan Petroi

 

 

Proiectant,

ing. Cristian Falan

 

 

 

 

BENEFICIAR: ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC ȘI DEZVOLTARE URBANĂ SECTOR 6

PROIECTANT: SC LUNA ENGINEERING GROUP SRL

 

 

 

 

-2019-
BORDEROU

A. PIESE SCRISE

 

1. Informații generale privind obiectivul de investiții

1.1. Denumirea obiectivului de investiții

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

1.3. Ordonator de credite

1.4. Beneficiarul investiției

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții

3.1. Particularități ale amplasamentului

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv și tehnologic

3.3. Costurile estimative ale investiției

3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz

3.5. Grafice orientative de realizare a investiției

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico- economic(e) propus(e)

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință

4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția

4.3. Situația utilităților și analiza de consum

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții

4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

4.7. Analiza de cost-eficacitate

4.8. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor

5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)

5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind:

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.

6. Implementarea investiției

6.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

6.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare

6.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare

6.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

7. Concluzii și recomandări

 

B. PIESE DESENATE


A. PIESE SCRISE

 

 

1. Informații generale privind obiectivul de investiții

1.1. Denumirea obiectivului de investiții

            Lucrări de reamenajare și resistematizare integrată în zona teritorială nr. 27: Bulevardul Constructorilor - Calea Crangasi – Calea Giulesti – Str. George Valsan

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

            Sectorul 6 al Municipiului Bucuresti

1.3. Ordonator de credite

            Administratia Domeniului Public si Dezvoltare Urbana Sector 6

1.4. Beneficiarul investiției

            Administratia Domeniului Public si Dezvoltare Urbana Sector 6

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

            SC LUNA ENGINEERING GROUP SRL – cu sediul in Bucuresti, Str. Cernisoara, nr. 29-39, sector 6, CUI: RO32636945, Nr. Ordine la Registrul Comertului: J40/119/2014

 

2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză

            Anterior prezentului studiu de fezabilitate nu a fost necesara intocmirea unui studiu de prefezabilitate.

 

 

 

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

Prezenta investitie trateaza:

-          amenajarea, protecţia şi gestionarea durabila a spatiilor verzi;

-          reabilitarea / modernizarea locurilor de joaca pentru copii;

-          reabilitarea drumurilor, aleilor secundare si a parcajelor

din Sectorul 6 al Municipiului București, elemente obiective de interes public prevăzute in Strategia Naţionala pentru Dezvoltare Durabilă si in Strategia Locala Integrata de Dezvoltare Durabila a Sectorului 6 pentru perioada 2017-2022.  

Amenajarea, protecţia şi gestionarea durabila a spatiilor verzi

În România, spatiile verzi din cadrul zonelor urbane sunt din ce în ce mai ameninţate, datorită distrugerii acestora si a impactului negativ al unor activităţi economice şi sociale.

Spatiile verzi, contribuie la imbunatatirea calitatii mediului, la menţinerea echilibrului ecologic si la ameliorarea peisajelor in vederea realizării unui cadru favorabil desfăşurării activitatilor antropice si menţinerii calitatii vieţii.

Deteriorarea sau dispariţia unor spatii verzi constituie pierderi irecuperabile, cu efect negativ in special asupra stării de sanatate fizica si psihica a copiilor si a întregii populaţii, avand in vedere funcţiile pe care acestea le îndeplinesc, anume:

-           imbunatatirea calitatii mediului prin reducerea poluării si imbogatirea atmosferei cu oxigen;

-           conservarea resurselor de apa, combaterea eroziunii solurilor si alunecărilor de teren;

-           reducerea zgomotului;

-           armonizarea peisajelor antropice cu cele naturale;

-           imbunatatirea aspectului estetico-arhitectural al localităţilor;

-           crearea cadrului adecvat practicării sportului, turismului si altor activitati recreative.

Spaţiile verzi sunt un element esenţial al habitatului uman. Gama spaţiilor verzi este foarte largă, luându-se în evidenţă două mari categorii: spaţiile verzi extravilane şi intravilane (sau spaţiile verzi urbane).

Termenul de spaţiu verde este înscris în cadrul Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 (legea privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi urbane) ca zona verde în cadrul oraşelor şi municipiilor, definită ca o reţea mozaicata sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al carei specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustiva, floricolă şi erbacee).

Dacă în trecut spaţii verzi erau numai în curţile diferitelor locuinţe „mai răsărite”, odată cu creşterea densităţii populaţiei umane şi realizarea locuinţelor supraetajate, s-a impus necesitatea păstrării şi realizării conştiente a unor suprafeţe verzi tot mai mari în oraşe. În prezent urbaniştii apreciază că un oraş, cu cât este mai mare, cu atât are nevoie de spaţii verzi mai mari per locuitor, acestea având influenţă asupra zonei învecinate pe distanţe diferite în funcţie de tipul şi mărimea spaţiului verde

În categoria spaţiilor verzi urbane intră parcurile, scuarurile, amenajările din faţa unor edificii mai importante, grădinile botanice, zonele verzi de-a lungul cursurilor de apă, cimitirele, rondurile de la întretăierea unor drumuri mai importante, aliniamentele stradale şi chiar unele zone de parcare.

Specia dominantă în teritoriul urban o reprezintă omul. Antropocenoza constituie biocenoza principală în oraşe. În ceea ce priveşte celelalte specii din teritoriul urban, asupra lor acţionează o serie de factori perturbatori, generaţi de presiunea antropică asupra biotopului, precum şi de selectarea speciilor şi introducerea altora noi în teritoriul oraşului de către om. Consecinţa o constituie reducerea drastică a biodiversităţii.

Dezvoltarea „peisajului cultural“ – oraşul, a presupus în cea mai mare măsură distrugerea ecosistemului iniţial şi înlocuirea qvasi completă a vegetaţiei originare.

La nivelul oraşului, relaţiile trofice între speciile de animale superioare sunt puternic amplificate. Existenţa zoocenozelor este legată de dezvoltarea coerentă a unor sisteme de spaţii verzi, interconectate între ele şi cu ecosistemele naturale din teritoriul înconjurător al oraşului.

Prezenţa spaţiilor plantate în toate zonele oraşului este asociată factorului sanogen şi psihogen, dar are şi o valoare culturală, cu rol în definirea personalităţii estetice a aşezării urbane.

Obiectivele legate de zonele verzi din oraşe au în vedere dezvoltarea spaţială şi sub aspectul diversităţii biologice a acestora, concomitent cu refacerea unei sistem de spaţii verzi, pe de o parte prin realizarea legăturilor dintre acestea, iar pe de alta prin recrearea legăturilor cu zonele naturale existente din teritoriul înconjurător

Spaţiile verzi, ca suprafeţe acoperite cu vegetaţie, se definesc prin capacitatea de îmbunătăţire a microclimatului, a regimului fonic, prin gradul de dotare utilitară şi decorativă a zonelor de odihnă, recreere, agrement, sport, şi prin valoarea estetică globală.

Importanţa spaţiilor verzi rezidă în funcţionalitatea ecologică şi funcţionalitatea social-economică, în capacitatea acestora de a exercita anumite funcţiuni naturale şi de protecţie a mediului înconjurător, de a asigura o serie de funcţii multiple. Spaţiile verzi fac parte integrantă din viaţa comunitară, contribuind la imaginea socială, iar gradul în care este reprezentată arhitectura peisagistică în urbanismul unei aşezări reflectă statutul de dezvoltare socială şi economică a acesteia.

În ultimul timp, un rol tot mai important îl deţin iniţiativa şi investiţia privată în amenajarea peisagistică nu numai spaţiilor verzi din jurul locuinţelor, dar şi al zonelor aferente sediilor şi spaţiilor de producţie ale agenţilor economici şi comerciali, ale diverselor organizaţii şi chiar ale instituţiilor publice.

În cadrul funcţionalităţii ecologice, principalele funcţii ale spaţiilor verzi sunt: funcţia hidrologică, antierozională, climatico-sanitară, recreativă, estetică, ştiinţifică şi educativă.

Funcţia hidrologică se caracterizează prin efectele spaţiilor verzi asupra reţinerii precipitaţiilor atmosferice, echilibrarea alimentării susţinute a pânzei de apă freatică, reducerea şi purificarea scurgerilor de apă, prevenirea torenţilor.

Funcţia antierozională include însuşirile spaţiilor verzi de a împiedica eroziunea solului şi degradarea rocilor, de a reţine materialele aluvionare şi a consolida malurile cursurilor de apă etc.

Funcţia climatică rezidă în însuşirile spaţiilor verzi de a modera extremele climatice prin micşorarea vitezei vântului, sporirea umidităţii atmosferice, reducerea intensităţii radiaţiei solare etc.

Climatul urban se distinge în toate sezoanele prin anomalii de temperatură, umiditate şi lumină. Precipitaţiile din oraş sunt colectate şi evacuate prin canalizare, ceea ce conduce la aspectul secetos, deşertic al climatului urban. Aerul devine uscat, umiditatea relativă scăzând deseori sub 5%, ceea ce defavorizează atât oamenii cât şi plantele.

Temperatura mai ridicată din oraş, în comparaţie cu împrejurimile, este sesizabilă încă din primăvară. Astfel în zona centrală, liliacul, castanii, teii înfloresc cu circa 6-8 zile mai devreme decât la periferie.

Clădirile înalte, blocurile (construite îndeosebi în perioada 1970-1990) sunt adevărate oglinzi ce reflectă înspre sol o parte din razele solare şi transformă străzile, vara, în cuptoare fierbinţi. Temperatura medie anuală este mai ridicată cu 0,5-2oC în zona centrală faţă de periferii. În perioada unui timp frumos, calm, diferenţa de temperatură între centrul oraşului (cald) şi împrejurimi (răcoare) determină o circulaţie atmosferică, funcţionând ca într-un vas închis, fenomen care generează poluare urbană.

Efectele de prospeţime, răcoare, umiditate a vegetaţiei asupra microclimatului urban se datorează fenomenului de evapotranspiraţie, care transformă plantele în adevăraţi refrigeratori, prin evaporaţia puternică şi foarte eficace a apei. La evaporaţia unui gram de apă se consumă circa 590 calorii. Un arbore mediu, solitar, transpiră vara, în jur de 500 l apă pe zi, consumând aproximativ 300.000 kcal pe zi. Un arbore bine dezvoltat poate reduce acest în acest fel, local, temperatura cu până la 8-12oC faţă de aceea de pe o stradă fără arbori. În mijlocul unui parc, diferenţa poate atinge 6-8 oC. Fiecare aliniament stradal, scuar, parc sau zonă verde influenţează, prin efectul răcoritor, circulaţia locală a aerului .

Funcţia sanitară (sanitar-igienică) a spaţiului verde este reprezentată de ansamblul însuşirilor acestuia de a contribui la realizarea unor condiţii de mediu favorabile sănătăţii oamenilor. Această funcţie se referă la acţiunea directă asupra organismului uman prin crearea de condiţii cât mai apropiate de nivelul optim existenţial al fiinţei umane prin scăderea intensităţii luminii directe sau reflectate, stimularea schimburilor de aer, oxigenarea şi purificarea aerului, reducerea curenţilor de aer, fixarea şi chiar metabolizarea unor noxe (monoxid de carbon, dioxidul de azot, diverse metale grele), ionizarea negativă şi epurarea microbiană a aerului.

Aerul din oraş este poluat de numeroase particule aflate în suspensie, produse de activitatea industrială, traficul rutier, diverse activităţi cotidiene. Aceste particule sunt: toxice (metale grele, cum este plumbul emis de autovehicule), caustice (clorfluoruraţii), cancerigene (carburi rezultate din combustii incomplete) ş.a.m.d. Particulele din atmosfera urbană poluată sunt nocive pentru aparatul respirator uman. Ele îngreunează şi suprasolicită sistemul uman de apărare şi exercită un efect depresiv asupra amplitudinii mişcării aparatului respirator, diminuând oxigenarea, ceea ce din praful atmosferic, iar iarna, până la 37%.

Ozonul cu care se îmbogăţeşte aerul prin oxidarea substanţelor organice din litieră şi, mai ales a terebentinei din răşină, constituie un factor sanitar important. Ozonul, fiind puţin stabil, se descompune uşor, eliberând oxigenul sub formă de ioni. Fiind un oxidant mai puternic decât oxigenul în stare moleculară, el activează arderile şi produce în organism un spor de vitalitate, îl fortifică şi creează buna dispoziţie.

Aerul ionizat exercită o acţiune pozitivă asupra organismului, având proprietăţi curative şi profilactice. Ionizarea mai accentuată din spaţiile verzi se datorează, pe de o parte fotosintezei, prin care se eliberează electroni ce ionizează aerul din apropiere, iar pe de altă parte, faptului că vârfurile ascuţite ale frunzelor mijlocesc, în anumite condiţii atmosferice, descărcarea electricităţii care contribuie la creşterea numerică a ionilor din atmosferă. Aeroionii influenţează organismul uman prin acţiunea asupra alveolelor pulmonare şi a sistemului nervos. O parte din ioni trece în sânge şi transmite sarcina ei electrică celulelor, contribuind la scăderea tensiunii arteriale, la ameliorarea formulei sanguine, la sporirea absorbţiei de oxigen, şi implicit, la mărirea capacităţii de efort şi atenţie, ceea ce creaază un sentiment de bucurie.

Spaţiile verzi au, de asemenea, capacitatea de a neutraliza pulberi biologic active (radioactive), extrem de periculoase pentru sănătatea oamenilor.

Având o deosebită capacitate de epurare microbiană a aerului, spaţiile verzi funcţionează ca o barieră biologică. Fitoncidele emanate de stejar distrug bacilul dizenteriei, iar diferite tipuri de stafilococi sunt afectaţi de fitoncidele emanate de arţar, castan, paltin, plop, salcâm, pin, tuie, tisa. Un hectar de iarba emană, în 24 de ore, aproximativ 30 kg de fitoncide, o cantitate suficientă pentru distrugerea microorganismelor nocive din atmosfera unui mare oraş.

Spaţiile verzi contribuie la reducerea poluării fonice, acţionând ca o adevărată barieră acustică. Coroanele arborilor şi arbuştii reduc poluarea sonoră, absorbind în jur de 26% din energia sonoră, contribuind la starea de sănătate şi confort urban. Peluzele gazonate pot diminua intensitatea zgomotului cu până la 6 decibeli. În general, în oraşele mari, intensitatea zgomotului atinge frecvent 80 de decibeli în zonele intens traficate faţă de 45-55 de decibeli, cât este limita acceptabilă pentru un ambient urban. Importanţa sanitară deosebită o au spaţiile verzi asupra stării psihice, care influenţează, într-o mare măsură, starea fizică a organismului uman: activitatea organelor digestive, secretoare sau cu funcţii motrice, circulaţia sângelui, respiraţia, funcţia endocrină etc. Se consideră că aproape jumătate din patologia umană este condiţionată de psihic. De aceea, la amenajarea spaţiilor verzi se urmăreşte ca acestea să influenţeze asupra sentimentelor, stimulând emoţiile stenice (bucurie, vioiciune) care tonifică şi fortifică activitatea organismului şi să le reducă sau înlăture pe cele astenice (îngrijorare, tristeţe, supărare, depresiune) care slăbesc sau dezorganizează activitatea organismului. Prin forma trunchiului, a coroanei, dispoziţia ramurilor, modul lor de grupare, arborii exercită o acţiune diferită asupra stării psihice. Coroanele arborilor foioşi sau răşinoşi, de formă columnoasă sau conică, stimulează voinţa, elanul, fermitatea. Coroanele sferice contribuie la întreţinerea unei stări psihice normale, creând o atmosferă liniştită, familială. Formele umbrelate au efecte calmante, degajând o atmosferă de ocrotire, apărare. Coroanele compacte cu frunziş bogat, stimulează puterea de concentrare şi cea creatoare, iar coroanele transparente şi contururile vagi acţionează ca un factor conservativ, tradiţional, de continuitate.

Gradul de luminozitate, ca şi culorile diferite ale spaţiilor verzi, influenţează asupra stării psihice; în timp ce o poiană sau un parter de flori intens luminate imprimă un sentiment de stimulare, de dinamism, o porţiune umbrită dintr-o zonă verde constituie un mediu tipic conservant. De aceea, pentru oamenii suprasolicitaţi, agresaţi, spaţiile verzi trebuie să fie în aşa fel amenajate, încât dozarea luminii soarelui să fie moderată, pe când cei în stare de depresiune psihică au nevoie de mai multă lumină.

Gama cromatică a vegetaţiei este variată şi într-o continuă modificare, după anotimp. Culoarea verde are un efect benefic asupra psihicului uman, în orice conjuctură. Culorile galben, roşu, portocaliu şi nuanţele vii ale lor înviorează peisajul şi favorizează buna dispoziţie, iar culorile reci, precum albastru, gri, predispun la linişte, calm şi pasivitate. Formele şi culorile vegetaţiei, jocurile de lumină şi umbră influeţează psihicul uman şi starea de spirit a celor ce beneficiază de spaţiile verzi, care îşi impun, şi în acest fel, amprenta asupra calităţii mediului ambiant urban.

Funcţia recreativă a spaţiului verde se reflectă în efectele benefice resimţite de organismul uman prin activitatea în aer liber. Ca urmare a intensificării acţiunii factorilor de stres şi poluanţi, omul societăţii moderne „simte tot mai mult nevoia“ de a evada în mijlocul naturii, în scopul refacerii capacităţii sale psihice şi fizice, al relaxării, al destinderii, al recreării stării sale generale.

Spaţiile verzi constituie o ambianţă deosebit de favorabilă pentru practicarea a numeroase activităţi recreative: plimbări pe jos, practicare jogging, pescuit, picnic, fotografierea sau pictura în aer liber, observarea unor specii de arbori deosebiţi etc. Însăşi trecerea printr-o zonă verde intravilană provoacă sentimente diferite, constrastante cu cele înregistrate atunci când se traversează peisaje urbane în care betonul, sticla, asfaltul şi zgomotul predomină. În spaţiile verzi, recrearea umanp se realizează permanent. Aceasta poate fi de scurtă durată, în zonele aglomerate, cum sunt aliniamentele stradale sau scuarurile, sau poate fi o odihnă mai îndelungată, activă sau pasivă, ca repausul pe o bancă sau plimbare uşoară, realizate în parcurile publice sau în cele de cartier, în grădinile botanice. Spaţiul verde contribuie enorm la confortul urban, ca parte componentă a unui peisaj urban optim, caracterizat de un raport echilibrat între construcţii vegetaţie, căi de circulaţie.

Funcţia estetică. Prin prezenţa lor pe un anumit teritoriu, spaţiile verzi imprimă acestuia o deosebită valoare decorativă, apreciată prin satisfacţia ce o realizează omul faţă de vegetaţia arborescentă, arbustivă, erbacee sau floricolă care, datorită tulpinilor, ramurilor, frunzelor, florilor, lujerilor, fructelor ori seminţelor, dau impresia unui lucru bine organizat, compus, în care părţile se îmbină între ele şi se subordonează în mod armonios întregului, pentru a pune în evidenţă „măsura inerentă a fiecărei compoziţii, ceea ce înseamnă, de fapt, frumuseţe“.

Importanţa estetică a vegetaţiei în formarea peisajului arhitectural urban este multilaterală. În geometrismul construcţiilor, spaţiile verzi introduc completări contrastante. Contururile pitoreşti şi coloritul grupurilor constituite din vegetaţie, suprafeţe ocupate de gazon, flori şi oglinzi de apă sporesc expresivitatea artistică a ansamblurilor arhitecturale.

Valoarea estetică a spaţiului verde este conferită, deci, de faptul că spaţiul verde este elementul activ ce leagă atât arhitectura urbană de om, cât şi activitatea umană de soluţia arhitecturală a zonei, ceea ce conferă mai multă expresivitate artistică peisajelor arhitecturale, varietate şi pitoresc.

Funcţia ştiinţifică şi educativă este exercitată de zonele verzi monumente ale naturii, de rezervaţiile ştiinţifice, grădinile botanice etc.

Grădinile botanice se realizează, astăzi, urmărind îmbinarea funcţiei ştiinţifice cu cea educativă, fără a se neglija rolul decorativ al plantelor, funcţia sanitar-igienică şi de recreare. Grădinilor botanice le revine principala misiune de a conserva plantele ameninţate cu dispariţia, avându-se în vedere ritmul intens cu care dispar unele specii. De aceea, pentru multe specii vegetale cultura în grădini botanice rămâne singura lor şansă de a supravieţui. Prin gruparea ecologică a vegetaţiei, grădina botanică modernă îndeplineşte toate funcţiile atribuite de-a lungului timpului: educativă, de cercetare, de conservare a naturii.

Prin educarea tineri generaţii, începând de la primele faze de insturire, spaţiul verde, vegetaţia, în general, şi, în ultimă instanţă, natura, pot deveni obiectul petrecerii plăcute a timpului liber şi al ocrotirii umane, acest fapt având repercursiuni pozitive în atitudinea faţă de mediul înconjurător a viitorilor adulţi şi în perpetuarea acestei atitudini la noile generaţii.

În comunicatul de presă al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile din 18 mai 2005, se iniţiază procedurile pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă, privind instituirea „Programului Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi“.

 

Reabilitarea / modernizarea locurilor de joaca pentru copii

Locurile de joacă pentru copii ajută la dezvoltarea acestora, motiv pentru care reabilitarea si mentinerea in functiune a celor existente sau creerea de noi locuri de joaca ar trebui sa fie o prioritate pentru orice administratie locala.

Ca adulţi, uneori neglijăm importanţa jocului în copilărie. Ne comportăm ca şi cum jocul este ceva prostesc pe care copiii îl fac, în timp ce învăţarea este oarecum activitatea reală a copilăriei. Jocul este, de fapt, o funcţie crucială a copilăriei, în care copiii învaţă importante lecţii fizice şi sociale.

Beneficiile fizice ale jocului par evidente, mai ales într-o lume în care auzim din ce în ce mai mult despre cum copiii devin din ce în ce mai obezi. Prin explorarea, căţărarea, alunecarea şi echilibrarea corpurilor lor, copiii fac o activitate fizică importantă. Dar, totodată, ei devin tot mai încrezători în ceea ce pot face corpurile lor. Acest lucru îi face să fie mai puţin temători şi mai entuziasmaţi de explorare.
Joaca în aer liber îi ajută pe copii să obţină vitamina D crucială, care este necesară pentru dinti, oase şi bunăstarea fizică generală. Unii medici au văzut chiar o creştere a rahitismului, o deficienţă a vitaminei D care cauzează picioare şi oasele slabe, deoarece copiii petrec mai mult timp în interior şi mai puţin timp afară.

Exerciţiul fizic este, de asemenea, necesar pentru învăţarea mentală. Multe studii au arătat că prin mişcarea trupurilor, copiii îşi activează creierul şi îşi restabilesc nivelurile de stres care îi ajută să aibă rezultate mai bune la şcoală.

 Deşi beneficiile fizice ale locurilor de joacă sunt cunoscute de majoritatea oamenilor, beneficiile mentale şi sociale pot fi mai puţin înţelese. În timp ce se află la locul de joacă, copiii:

-                      Îşi construiesc abilităţile sociale. Prin nevoia de a negocia, de a-şi aştepta rândul şi de a vorbi cu alţi copii, copiii îşi pot practica abilităţile sociale pentru situaţii ulterioare care ar putea fi mai stresante.

-                      Află comportamente sociale acceptabile. O sală de clasă este o situaţie socială foarte specifică şi nu toţi copiii transferă cu uşurinţă competenţe din clasa în casă sau alte locuri. Locurile de joacă oferă copiilor şansa de a practica comportamentul social şi de a afla mai multe despre ceea ce este şi ce nu este acceptabil.

-                      Îşi îmbunătăţesc concentrarea. Profesorii şi părinţii ştiu că copiii se pot concentra asupra lucrurilor ce le au de făcut însă, apoi au nevoie de o pauză pentru a-şi angaja corpurile şi a-şi reîncărca creierul. Indiferent dacă se îndepărtează de munca şcolară sau de treburile lor, angajarea în unele activităţi îi poate ajuta să revină la activităţile lor cu o concentrare proaspătă.

-                      Practică imaginaţia. Adulţii se gândesc adesea la imaginaţie ca ceva pe care o persoană o are sau nu o are. Credeţi sau nu, copiii învaţă să-şi dezvolte imaginaţia în timpul jocului. Prin explorarea unor activităţi cum ar fi leagăne, balansoare şi alte echipamente pentru locuri de joacă, copiii se implică în jocul imaginativ, crucial pentru dezvoltarea cognitivă.

 

Reabilitarea drumurilor, aleilor secundare si a parcajelor

Crearea unei infrastructuri rutiere sigure este una din condiţiile fundamentale ale siguranţei rutiere. În recomandările Comisiei Globale pentru Siguranţă Rutieră cu privire la Rezoluţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite care proclamă „Decada de Acţiune pentru Siguranţă Rutieră 2011 – 2020” este menţionat ca principiu pentru statele în curs de dezvoltare, ca 10% din valoarea tuturor proiectelor de infrastructură rutieră să fie dedicate siguranţei rutiere, fiind demonstrat faptul că investiţiile în siguranţa infrastructurii aduc rezultate rapide în reducerea numărului şi gravităţii accidentelor rutiere. În România se manifestă plenar nevoia stringentă a asigurării fondurilor pentru întreţinerea, repararea, modernizarea şi construcţia unei infrastructuri sigure atat la nivel national cat si local, dar şi identificarea de noi surse financiare, care să asigure componenta locală a costurilor pentru realizarea obiectivelor enunţate.

Preocuparea pentru dezvoltarea economică trebuie acompaniată de grija pentru calitatea mediului înconjurător și reducerea poluării generate de activitățile de transport. Doar printr-o asemenea abordare se poate vorbi de o dezvoltare durabilă, în beneficiul generațiilor de azi și al celor de mâine.

Comisia Europeană consideră inacceptabil de ridicat numărul deceselor şi al vătămărilor corporale, recunoscând totodată că sistemul de transport sigur şi durabil contribuie la competitivitate şi prosperitate, la ocuparea forţei de muncă, siguranţă şi securitate pe plan european. În acest sens a fost elaborat şi comunicat de Comisia Europeană şi un program detaliat de siguranţă rutieră pentru perioada 2011 – 2020. Planul de reducere cu 50% a numărului victimelor accidentelor rutiere la nivelul Uniunii Europene în perioada 2001- 2010 nu a fost prevăzut în politicile publice din România. Prezentul proiect urmareste respectarea programului elaborate de Comisia Europeana.

Dreptul la viaţă, dreptul la libera circulaţie şi dreptul la securitate sunt drepturi fundamentale ale omului, conform art. 3 şi 13.1. din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite a Drepturilor Omului. Aceste drepturi se regăsesc în Constituţia României, precum şi în Constituţia Europeană, statul fiind obligat să asigure cetăţenilor condiţiile optime pentru exercitarea drepturilor lor. De asemenea, în Constituţia României sunt garantate, conform art. 34 şi 35: - dreptul la ocrotirea sănătăţii – statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice, pentru organizarea asistenţei medicale în caz de accidente şi luarea de măsuri de protecţie a sănătăţii fizice a persoanei, - dreptul la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.

Investitia propusa duce la decongestionarea și fluidizarea traficului prin reabilitarea drumurilor si parcarilor existente.

Deasemenea realizarea investitie este impusa de STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU SIGURANŢĂ RUTIERĂ 2013 – 2020 aprobata de Guvernul Romaniei.

 

2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

Din cauza deficitului de spatiu verde, autoritatile locale isi propun amenajarea de noi parcuri, locuri de joaca si spatii verzi.

La numarul de aproape 360.000 locuitori ai Sectorului 6, suprafata de spatii verzi este de 18,25 mp/locuitor. Spaţiile verzi din localitaţile puternic urbanizate au o influenţa majora asupra calitaţii vieţii cetaţenilor. Daca sunt bine administrate, spaţiile verzi, parcurile, aliniamentele plantate şi scuarurile pot deveni locuri distincte şi atractive din arealul urban. De asemenea, spaţiile verzi sunt importante pentru biodiversitatea din localitaţi.

Prin amenajarea spaţiilor verzi se poate da posibilitatea locuitorilor sa intre în contact cu specii din flora indigena sau aclimatizata, astfel încât aceasta interacţiune sa conduca la creşterea conştientizarii problemelor de mediu.

Populaţia Sectorului 6 urmeaza un trend ascendent in ciuda involuţiei caracteristice Municipiului Bucureşti. Astfel numărul de locuitori este in creştere in ultmii 2 ani crescand cu peste 9200 de locuitori.

Natalitatea in creştere, mortalitatea in scădere fata de anii anteriori, soldul migrator pozitiv etc. au contribuit la accentuarea acestei tendinte demografice care se indreapta spre mijlocul perioadei de tranziţie.

In Sectorul 6 evoluţia demografica adepăşit boom-ul si se indreapta spre o perioada de tranziţie cu valori pozitive, care pot pune probleme unei infrastructuri insuficiente sau degradate.

În ultimii 10 ani, numărul autovehiculelor de transport persoane din Regiunea Bucuresti-Ilfov a crescut cu peste 25%, din care 96% sunt autoturisme.

Este de așteptat ca în următoarea perioadă, tendința de creștere să se păstreze și chiar să se accentueze pe măsură ce economia se va dezvolta și obișnuințele privind modalitatea de deplasare ale locuitorilor se vor modifica.

De aceea, pentru soluționarea unor asemenea situații complexe sunt necesare abordări la diferite niveluri, inclusiv modernizarea si intretinerea infrastructurii existente, cu scopul de a ajuta la decongestionarea și fluidizarea traficului in general.

Pentru o bună organizare și întelegere s-a stabilit împărțirea Sectorului 6 în 30 zone teritoriale (mini-cartiere), zone delimitate de străzi și bulevarde principale.

Lucrările se vor desfășura în interiorul acestor zone teritoriale, pentru fiecare zonă în parte urmând a se realiza câte o documentație tehnică (Studiu de Fezabilitate) ce va fi supusă aprobării Consiliului Local al Sectorului 6. 

Tipurile de lucrări propuse a se realiza sunt:

-          Amenajarea / reabilitarea de locuri de parcare;

-          Amenajarea / reabilitarea străzilor si aleilor secundare;

-          Amenajarea / reabilitarea spațiilor verzi;

-          Amenajarea / reabilitarea locurilor de joacă din zona blocurilor de locuințe;

-          Amenajarea / reabilitarea parcurilor și grădinilor de cartier;

-          Reabilitarea / completarea sistemului public de iluminat din zonele vizate

 

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Scopul realizarii acestei investitii este ca pe termen scurt si mediu sa contribuie la indeplinirea urmatoarelor obiective:

            - Dezvoltarea durabila a localitatii;

            - Imbunatatirea calitatii mediului inconjurator;

 

3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții

 

Scenariul 1:

            Scenariul 1 este considerat a fi varianta cu investitii ce presupun demolarea integrala si refacerea de la zero a spatiilor vizate

In acest caz, pe terenurile aflate in administrarea beneficiarului se demoleaza infrastructura existenta si se propune construirea de la zero, fara pastrarea amplasamentelor actuale, de noi:

-          Alei si strazi;

-          Locuri de parcare;

-          Spatii verzi;

-          Locuri de joaca;

-          Parcuri si gradini de cartier;

-          Iluminat public

 

            Scenariul 2:

Scenariul 2 este considerat a fi varianta cu investitii in protejarea / repararea / reabilitarea / modernizarea infrastructurii existente

In acest caz, se pastreaza amplasamentele existente si se propune realizarea de lucrări privind:

-          Amenajarea / reabilitarea străzilor si aleilor secundare;

-          Amenajarea / reabilitarea de locuri de parcare;

-          Amenajarea / reabilitarea spațiilor verzi;

-          Amenajarea / reabilitarea locurilor de joacă din zona blocurilor de locuințe;

-          Amenajarea / reabilitarea parcurilor și grădinilor de cartier;

-          Reabilitarea / completarea sistemului public de iluminat din zonele vizate

În prezenta documentație au fost identificate exclusiv suprafetele aflate in administrarea Sectorului 6 al Municipiului București prin Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6, fiind exceptate zonele aflate in administrarea altor instituții și proprietățile private.

 

 

3.1. Particularități ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituți, drept de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz);

Terenurile pe care se propun lucrarile din prezenta documentatie fac parte din categoria domeniului public al Municipiul Bucureşti administrat de Sectorul 6 al Municipiului București prin A.D.P.D.U. Sector 6, fiind situate in intregime in intravilan.

Pentru suprafete si dimensiuni se vor consulta planurile de situatie, parte integranta din prezenta documentatie.

În prezenta documentație au fost tratate exclusiv suprafetele aflate in administrarea beneficiarului, fiind exceptate zonele aflate in administrarea altor instituții și proprietățile private.

 

            b) relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

            Amplasamentul studiat este aferent zonei teritoriale nr. 27, zona cuprinsa intre: Bulevardul Constructorilor - Calea Crangasi – Calea Giulesti – Str. George Valsan

           

c) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite

A se vedea planul de situatie.

 

d) surse de poluare existente în zonă;

            Nu au fost identificate surse existente de poluare in zona. Pentru prevenirea eventualelor poluari accidentale, Antreprenorul va asigura toalete ecologice pentru personalul propriu, Inginer, Autoritate Contractantă şi vizitatori, în fiecare locaţie unde lucreazǎ, şi va menţine aceste toalete în condiţii de igienǎ adecvate tot timpul. Toaletele ecologice vor fi agrementate astfel încât sǎ nu se producǎ în nici un fel contaminarea zonelor în care sunt amplasate. Dupǎ terminarea lucrǎrilor sau parţilor de lucrǎri, toaletele vor fi îndepǎrtate iar zona va fi adusǎ la starea iniţialǎ.

  

e) date climatice și particularități de relief:

Din punct de vedere climatic, zona studiată aparține sectorului cu climă continetală și se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații nu prea abundente ce cad mai ales sub formă de averse, și prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar și de frecvente perioade de încălzire care provoacă discontinuități repetate ale stratului de zăpadă și repetate cicluri de îngheț-dezgheț.

            Temperatura aerului:

Temperatura medie anuală

10,8oC

Temperatura medie a lunii ianuarie

-2,5 oC

Temperatura medie a lunii iulie

20,8 oC

Temperatura maximă absolută

41,1 oC

Temperatura minimă absolută

-30,0 oC

            Precipitații atmosferice:                 

Cantități medii anuale

600 mm

Cantități medii lunare cele mai mari

65 mm

Cantități medii lunare cele mai mici

45 mm

Cantitatea maximă căzută în 24 ore

107,7 mm

 

În conformitate cu harta privind repartizarea tipurilor climatice, după indicele de umeazeală Thortwaite, zona la care ne referim se încadrează la tipul climatic I – moderat uscat, cu regim hidrologic de tip 2a.

Prima ninsoare cade aproximativ în ultima decadă a lunii noiembrie, iar ultima, către sfârșitul lunii martie. Încărcarea din zăpadă, conform CR-1-1-3-2012, este sk=2,0 KN/m2.

 

Relieful nu are particularitati deosebite, acesta fiind aproximativ plan.

 

f) existența unor:

- rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;

            In zona studiata, exista retele de apa, canalizare, gaze, energie electrica, telecomunicatii, termoficare, dar lucrarile propuse nu interfereaza cu acestea, drept urmare nu au putut fi identificate retele pe amplasamentele propuse ce ar putea necesita relocari sau protejari. Daca la momentul executiei lucrarilor se vor intalni astfel de retele edilitare se va convoca proiectantul general in vederea stabilirii masurilor necesar a fi luate.

 

- posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție;

Amplasamentul propus pentru executia investitiei nu intersecteaza zone de protectie a monumentelor istorice.

 

- terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

Nu este cazul

 

 

g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament:

Din punct de vedere geologic, formațiunile de mică adâncime sunt depozitele cuaternare din ciclu de sedimentare Pleistocen superior, constituite din depozite leossoid-argiloase din alcătuirea terasei înalte, în amplasament fiind predominante depozitele argilos prăfoase cafenii, cu rare diseminări și concrețiuni calcaroase. Zona studiată se caracterizează printr-o uniformitate litologică, straturile principale putându-se urmări pe distanțe mari. Sondajele executate în amplasament au interceptat primul nivel litostratigrafic – orizontul argilos-prăfos, superior.

După normativul P100-1/2013, amplasamentul se află situat în zona caracterizată prin valori de vârf ale accelerației terenului, pentru proiectare ag=0,30 g (IMR=225 ani cu 20% probabilitate de depășire în 50 ani)

Din punct de vedere al perioadelor de control (colț), amplasamentul este caracterizat prin Tc=1,6 sec

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag  pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani si 20% posibilitate de depasire in 50 de ani.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TC  a spectrului de raspuns

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv și tehnologic:

Lucrarile proiectate in prezenta documentatie, in conformitate cu HG nr. 766/21.11.1997, se incadreaza in categoria C de importanta, adica lucrari de importanta normală.

             Lucrările propuse constau în:

-          Curatarea generala;

-          Taierea vegetatiei uscate;

-          Completarea si repararea sistemului de irigatii existent (acolo unde este cazul);

-          Frezare si inlocuire strat de uzura si borduri (unde este cazul) la caile de circulatie, trotuare, parcaje;

-          Refacere semnalizare rutiera verticală și orizontală la străzi, alei, parcaje;

-          Aprovizionarea cu pamant vegetal, nivelarea si greblarea acestuia;

-          Gazonarea suprafetelor prin montarea de gazon rulou;

-          Plantarea de arbori noi diverse specii;

-          Repararea / reabilitarea locurilor de joaca pentru copii, inclusiv repararea sau inlocuirea echipamentelor de joaca;

-          Repararea / reabilitarea / inlocuirea / completarea mobilierului urban deteriorat;

-          Reapararea / reabilitarea / extinderea sistemelor de iluminat arhitectural

Investitia propusa aduce beneficii de ordin estetic, asupra mediului inconjurator si asupra starii de sănătate a utilizatorilor spațiilor sau ale persoanelor care tranzitează zona.

3.3. Costurile estimative ale investiției:

- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții;

Pentru acest tip de investitii nu exista un standard de cost aprobat la nivel national.

Costul total al investitiei a fost stabilit avand in vedere preturile unitare din acordurile cadru incheiate de beneficiar cu executantii lucrarilor, costuri puse la dispozitie de beneficiar.

 

- costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției publice.

Investitia nu genereaza venituri financiare, deci nu poate fi calculata o durata de amortizare a investitiei.

Prin intretinerea periodica, se estimeaza ca durata de viata poate atinge 25 de ani.

 

3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz:

- studiu topografic

 Studiile topografice s-au realizat in sistemul de referinta national Stereo 70 si cuprind planurile topografice cu amplasamentele reperelor si obiectivelor de investitie. Studiul topografic a fost pus la dispozitie de beneficiar. Pe baza acestuia s-au intocmit planurile de situatie si de detaliu din prezenta documentatie.

Din punct de vedere topografic, terenul este aproximativ plan si orizontal.

 

3.5. Grafic orientativ de realizare a investiției

Nr. Crt.

Denumirea obiectului / categoriei de lucrări

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Luna 10

Luna 11

Luna 12

1

Organizare de șantier

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

Lucrari infrastructura rutiera

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

Lucrari instalatii de iluminat arhitectural

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

Lucrari la spatii verzi, mobilier urban, locuri de joaca

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

Receptia la terminarea lucrarilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nota: Se adauga perioada de garantie a lucrarilor, respectiv minim 24 luni. Astfel, durata totala de realizare a investitiei este de 36 luni calendaristice.

 

Durata de executie a obiectivului de investitii (perioada, exprimata in luni, cuprinsa intre data stabilita de investitor pentru inceperea lucrarilor de executie si comunicata executantului si data incheierii procesului-verbal privind admiterea receptiei la terminarea lucrarilor) este de 12 luni calendaristice.

 

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico-economic(e) propus(e)

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință

Analiza necesitatii promavarii acestei investitii s-a realizat tinant cont, in cazul ambelor scenarii identificate, de urmatoarele aspecte:

- Dezvoltarea durabila a localitatii;

            - Imbunatatirea calitatii mediului inconjurator;

            - Cresterea gradului de siguranta in trafic;

 

Scenariile luate in considerare sunt cele descrise la capitolul 3, respectiv:

Scenariul 1 - demolarea integrala si refacerea de la zero a spatiilor vizate

Scenariul 2 – protejare / reparare / reabilitare / modernizare infrastructura existenta

 

Scenariul de  referinta este considerat SCENARIUL 2

            Perioada de referinta este reprezentata de perioada de executie a lucrarilor, ideal fiind considerata o perioada de 12 luni calendaristice.

 

4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția

            Analiza vulnabiritatilor cauzate de factorii de risc cuprinde următoarele etape principale:

1. Identificarea riscurilor. Identificarea riscurilor se va realiza în cadrul şedințelor lunare de progres de către membrii echipei de proiect. Identificarea riscurilor trebuie să includă riscuri care pot apărea pe parcursul întregului proiect: financiare, tehnice, organizaționale, cu privire la resursele umane implicate, precum şi riscuri externe (politice, de mediu, legislative). Identificarea riscurilor trebuie actualizata la fiecare şedință lunară.

2. Evaluarea probabilității de apariție a riscului. Riscurile identificate vor fi caracterizate în funcție de probabilitatea lor de apariție şi impactul acestora asupra proiectului.

3. Identificarea masurilor de reducere sau evitare a riscurilor:

Risc

Probabilitate de apariție

Măsuri

Riscuri tehnice

Potențiale de modificare

ale soluției tehnice

Scăzut

‐ asistenta tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției proiectului;

‐ acoperirea cheltuielilor cu eventuala nouă soluție tehnică din sumele cuprinse la cheltuielile diverse si neprevăzute.

Întârziere a lucrărilor datorită alocărilor defectuoase de resurse din partea executantului

Scăzut

‐ prevederea în caietul de sarcini a unor cerințe care să asigure performanța tehnică şi  financiară a firmei contractante (personal suficient, lucrările similare realizate etc.);

‐ impunerea unor clauze contractuale preventive în contractul de lucrări: penalizări, garanții de bună execuție etc.

Nerespectarea clauzelor  contractuale unor contractanți / subcontractanți

Scăzut

‐ stipularea de garanții de buna execuție şi penalități în contractele comerciale încheiate cu societăți contractante.

Riscuri organizatorice

Neasumarea unor sarcini şi responsabilități în cadrul consiliului local

Scăzut

‐ stabilirea responsabilităților echipei de proiect de către reprezentantul legal;

Neasumarea unor sarcini şi responsabilități în cadrul echipei de proiect

Scăzut

‐ stabilirea responsabilităților membrilor echipei de proiect prin realizarea unor fişe de post;

‐ numirea în echipa de proiect a unor persoane cu experiență în implementarea unor proiecte similare;

‐ motivarea personalului cuprins în echipa de proiect.

Riscuri financiare si economice

Capacitatea insuficientă de finantare şi cofinantare la timp a investiției

Mediu

‐ alocarea şi rezervarea bugetului integral necesar realizării proiectului în bugetul consiliului local.

Creşterea inflației

Scăzut

‐ realizarea bugetului în funcție de preturile existente pe piață;

‐ cheltuielile generate de creşterea inflației vor fi suportate de către beneficiar din bugetul propriu.

Riscuri externe

Riscuri de mediu:

‐ condițiile de climă şi temperatură nefavorabile efectuării unor categorii lucrări

Mediu

‐ planificare corespunzătoare a lucrărilor;

‐ alegerea unor soluții de execuție care să țină cont cu prioritate de condițiile climatice

Riscuri politice:

- schimbarea conducerii Consiliului local ca urmare a începerii unui nou mandat si lipsa de implicare a persoanelor nou alese in implementarea proiectului

Scăzut

‐ proiectul devine obligație contractuală din momentul semnării contractului. Nerespectarea acestuia este sancționată conform legii.

 

            Pentru acest obiectiv de investitii, la aceasta data, nu au fost identificate riscuri majore care ar putea interfera cu realizarea acestuia.

            Planificarea corectă a etapelor proiectului încă din faza de elaborare a acestuia, precum şi monitorizarea continuă pe parcursul implementării asigură evitarea riscurilor care pot influența major proiectul.

 

4.3. Situația utilităților și analiza de consum:

            - necesarul de utilități și de relocare/protejare, după caz;

            Nu sunt necesare relocari de utilitati

           

            - soluții pentru asigurarea utilităților necesare.

            Utilitatiile necesare functionarii constau in alimentarea cu apa si energie electrica. Se vor folosi bransamentele existente, iar acolo unde este cazul se vor executa bransamente noi. Pentru bransamentele noi va fi necesar a se intocmi documentatii tehnice separate, in acord cu detinatorii retelelor respective.

           

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:

            a) impactul social și cultural, egalitatea de șanse;

Impactul social al proiectului este unul crescut, lucrarile avand efect imediat nu numai pentru locuitorii din sectorul 6, ci pentru toti locuitorii din municipiul  Bucuresti si cei din afara acestuia, respectiv persoanele care tranzitează zona, prin efectele imediate ale proiectului, respectiv reducerea poluarii si imbunatatirea considerabila a aspectului vizual al zonei, precum si prin cresterea gradului de siguranta in trafic.

 

            b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de operare;

            In faza de executie a lucrarilor se estimeaza un necesar de forta de munca de 250 persoane, calificate si necalificate.

            In faza de operare, pentru intretinerea spatiilor nu este necesara ocuparea de noi locuri de munca, fiind utilizat ca si in prezent personalul ADPDU Sector 6 si/sau contractantii ce au in atributii lucrari de intretinere.

 

            c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate, după caz;

            Nu este cazul

 

            d) impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se integrează, după caz.

Nu este cazul

4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

            Datorita faptului ca investiția nu are scop de profitabilitate, menționarea beneficiilor de natură socială si de mediu este esențială pentru descrierea impactului proiectului asupra comunității beneficiare. Aceste beneficii sunt directe, imediat dupa finalizarea executiei lucrarilor se vor putea observa imbunatatiri majore in ceea ce priveste reducerea poluarii si aspectul vizual al zonei.

             

4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

            Ipoteze:         

·        Orizontul de analiză luat in considerare este de 25 de ani;

·        Factorul de actualizare utilizat în analiză este de 5% (conform recomandarilor Comisiei Europene);

·        Valoarea investiţiei luată în calcul este fara TVA.

 

Scenariul 1

In cazul acestui scenariu se estimeaza un cost total al investitiei de 37.550.356,85 lei, exclusiv TVA.

 

Costuri de mentenanţă

Costurile de mentenanţă au fost proiectate conform legislaţiei în vigoare, pe o perioadă de 25 ani. Costurile cuprind: cheltuielile legate de întreţinerea şi reparaţia (determinat un cost anual pentru exploatare şi întreţinere, iar acesta va fi menţinut constant pe întregul orizont de analiză). Deasemenea au fost incluse costuri salubritatea necesare funcționării obiectivului.

Proiecția costurilor de operare a investiției pe perioada de exploatare se prezintă astfel:

Anul

Cheltuieli salubritate

Chelt. Reparatii curente

Cheltuieli utilitati

Total costuri

1

85.000,00

0,00

97.750,00

182.750,00

2

89.250,00

0,00

102.637,50

191.887,50

3

93.712,50

0,00

107.769,38

201.481,88

4

98.398,13

0,00

113.157,84

211.555,97

5

103.318,03

751.007,14

118.815,74

973.140,90

6

108.483,93

0,00

124.756,52

233.240,46

7

113.908,13

0,00

130.994,35

244.902,48

8

119.603,54

0,00

137.544,07

257.147,60

9

125.583,71

0,00

144.421,27

270.004,98

10

131.862,90

826.107,85

151.642,33

1.109.613,08

11

138.456,04

0,00

159.224,45

297.680,49

12

145.378,85

0,00

167.185,67

312.564,52

13

152.647,79

0,00

175.544,96

328.192,74

14

160.280,18

0,00

184.322,20

344.602,38

15

168.294,19

908.718,64

193.538,31

1.270.551,14

16

176.708,90

0,00

203.215,23

379.924,12

17

185.544,34

0,00

213.375,99

398.920,33

18

194.821,56

0,00

224.044,79

418.866,35

19

204.562,63

0,00

235.247,03

439.809,66

20

214.790,77

999.590,50

247.009,38

1.461.390,65

21

225.530,30

0,00

259.359,85

484.890,16

22

236.806,82

0,00

272.327,84

509.134,66

23

248.647,16

0,00

285.944,24

534.591,40

24

261.079,52

0,00

300.241,45

561.320,97

25

274.133,50

0,00

315.253,52

589.387,01

Total

4.056.803,40

3.485.424,12

4.665.323,91

12.207.551,43

 

Categoria de cheltuieli

Cheltuieli salubritate

Chelt. Reparatii curente

Chelt. Utilitati

Total costuri

Procent

33,23%

28,55%

38,22%

100,00%

 

 

Grafic, repartitia cheltuielilor de operare se prezinta astfel:

 

 

Principalii indicatori de performanţă financiară.

Principalii indicatori de performanţă sunt valoarea actualizată netă (NPV - net present value), rata internă a rentabilităţii (IRR- internal rate of rentability).

-       Valoarea actualizată netă reprezintă suma actuală a tuturor fluxurilor nete generate de investiţie.

-       Rata internă de rentabilitate este definită ca rata dobânzii care aduce la zero NPV.

 

VALOAREA INVESTITIEI

37.550.356,85

     - ANUL I

37.550.356,85

 

 

DURATA REALIZARE (LUNI)

12

 

 

DURATA EXPLOATARE (ANI)

25

 

 

FINANTARE

37.550.356,85

fonduri proprii/fonduri atrase

37.550.356,85

 

 

TOTAL VENITURI ESTIMATE IN PRIMUL AN EXPLOATARE

0,00

 

 

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE IN PRIMUL AN, din care:

182.750,00

Cheltuieli salubritate

85.000,00

Chelt. Reparatii curente

0,00

Chelt. Utilitati

97.750,00

Alte chelt.

0,00


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

a = 5%

 

 

 


Rezulta:

 

Indicator

Rata de actualizare

Valori proiect

VNA

5%

-38.527.810

RIR

nu se poate calcula  (VNA<0)

0

 

 

Scenariul 2

In cazul acestui scenariu se estimeaza un cost total al investitiei de 20.290.583,83 lei, exclusiv TVA.

 

 

Costuri de mentenanţă

Costurile de mentenanţă au fost proiectate conform legislaţiei în vigoare, pe o perioadă de 25 ani. Costurile cuprind: cheltuielile legate de întreţinere, reparaţii si utilitati (determinat un cost anual pentru exploatare şi întreţinere, iar acesta va fi menţinut constant pe întregul orizont de analiză). Deasemenea au fost incluse costuri salubritatea necesare funcționării obiectivului.

 

Proiecția costurilor de operare a investiției pe perioada de exploatare se prezintă astfel:

 

Anul

Cheltuieli salubritate

Cheltuieli Reparatii curente

Cheltuieli Utilitati

Total costuri

1

85.000,00

0,00

97.750,00

182.750,00

2

89.250,00

0,00

102.637,50

191.887,50

3

93.712,50

0,00

107.769,38

201.481,88

4

98.398,13

0,00

113.157,84

211.555,97

5

103.318,03

811.623,35

118.815,74

1.033.757,12

6

108.483,93

0,00

124.756,52

233.240,46

7

113.908,13

0,00

130.994,35

244.902,48

8

119.603,54

0,00

137.544,07

257.147,60

9

125.583,71

0,00

144.421,27

270.004,98

10

131.862,90

1.035.859,92

151.642,33

1.319.365,15

11

138.456,04

0,00

159.224,45

297.680,49

12

145.378,85

0,00

167.185,67

312.564,52

13

152.647,79

0,00

175.544,96

328.192,74

14

160.280,18

0,00

184.322,20

344.602,38

15

168.294,19

1.322.048,92

193.538,31

1.683.881,42

16

176.708,90

0,00

203.215,23

379.924,12

17

185.544,34

0,00

213.375,99

398.920,33

18

194.821,56

0,00

224.044,79

418.866,35

19

204.562,63

0,00

235.247,03

439.809,66

20

214.790,77

1.687.306,66

247.009,38

2.149.106,81

21

225.530,30

0,00

259.359,85

484.890,16

22

236.806,82

0,00

272.327,84

509.134,66

23

248.647,16

0,00

285.944,24

534.591,40

24

261.079,52

0,00

300.241,45

561.320,97

25

274.133,50

0,00

315.253,52

589.387,01

Total

4.056.803,40

4.856.838,85

4.665.323,91

13.578.966,16

 

 

Categoria de cheltuieli

Cheltuieli salubritate

Chelt. Reparatii curente

Chelt. Reparatii capitale

Total costuri

Procent

29,88%

35,77%

34,36%

100,00%

 

 

 

Grafic, repartitia cheltuielilor de operare se prezinta astfel:

 

 

 

 

 

Principalii indicatori de performanţă financiară.

Principalii indicatori de performanţă sunt valoarea actualizată netă (NPV - net present value), rata internă a rentabilităţii (IRR- internal rate of rentability).

-       Valoarea actualizată netă reprezintă suma actuală a tuturor fluxurilor nete generate de investiţie.

- Rata internă de rentabilitate este definită ca rata dobânzii care aduce la zero NPV.

 

 

                   Analiza financiară

 

VALOAREA INVESTITIEI

20.290.583,83

     - ANUL I

20.290.583,83

 

 

DURATA REALIZARE (LUNI)

12

 

 

DURATA EXPLOATARE (ANI)

25

 

 

FINANTARE

20.290.583,83

fonduri proprii/fonduri atrase

20.290.583,83

 

 

TOTAL VENITURI ESTIMATE IN PRIMUL AN EXPLOATARE

0,00

 

 

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE IN PRIMUL AN, din care:

182.750,00

Cheltuieli salubritate

85.000,00

Chelt. Reparatii curente

0,00

Chelt. Utilitati

97.750,00

Alte chelt.

0,00

 

 


Durata de exploatare: 25 ani (durata aleasa pentru exemplificare optiuni)

 

 

 

 

a = 5%

 

           

 


Rezulta:

 

Indicator

Rata de actualizare

Valori proiect

VNA

5%

-33.749.800

RIR

nu se poate calcula  (VNA<0)

0

 

 

 

d) analiza cost-eficacitate;

Analiza cost-eficacitate (ACE) este un instrument de selecţie a unui proiect dintre proiecte / soluţii alternative pentru atingerea aceluiasi obiectiv (cuantificat în unitati de masura fizice). ACE poate identifica alternativa care, pentru un anumit nivel / o anumita valoare a indicatorilor de rezultat (un anumit nivel al output-urilor) minimizeaza valoarea actualizată a costurilor, sau, pentru un anumit nivel al costurilor maximizeaza rezultatele (outputurile).

Analiza cost-eficacitate este cel mai bine folosită pentru a decide care alternativă maximizează beneficiile (exprimate în termeni fizici), pentru aceleaşi costuri sau, invers, care minimizează costurile pentru acelaşi obiectiv.

Raportul cost-eficacitate permite proiectelor să fie comparate şi clasificate în funcţie de costurile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite.

 

 

 

 

 

 

 

 

Scenariul 1

 

 

 

Raportul cost-eficacitate

Raportul ACE este rezultatul împărţirii valorii actuale a costurilor totale (VATcost) la efectele/ beneficiile exprimate în termeni fizici.

 

VATCost cu proiect

49.757.908,28

lei

VATCost BAU

0

lei

 

Efect cu proiect

76531

mp

EfectBAU

76531

mp

Raportul ACE

650,17

lei/mp

 

 

 

Costul unitar anual este valoarea actuala a costului total împărţita la numărul de ani ai orizontului de timp şi la efectele / beneficiile primului an de funcţionare, în termeni fizici (sau la efectele / beneficiile proiectate).

 

Valoarea actualizată a costurilor totale

49.757.908,28

lei

Numărul de ani ai orizontului de timp

25

ani

Efectele scontate în primul an de funcţionare

76531

mp

Cost unitar anual

26,01

lei

DGC – cost dinamic de generare

447,81

lei/mp

 

Scenariul 2

 

 

 

 

Raportul cost-eficacitate

Raportul ACE este rezultatul împărţirii valorii actuale a costurilor totale (VATcost) la efectele/ beneficiile exprimate în termeni fizici.

 

VATCost cu proiect

33.749.799,99

lei

VATCost BAU

0

lei

 

Efect cu proiect

76531

mp

EfectBAU

76531

mp

Raportul ACE

441,00

lei/mp

 

Costul unitar anual este valoarea actuala a costului total împărţita la numărul de ani ai orizontului de timp şi la efectele / beneficiile primului an de funcţionare, în termeni fizici (sau la efectele / beneficiile proiectate).

 

Valoarea actualizată a costurilor totale

33.749.799,99

lei

Numărul de ani ai orizontului de timp

25

ani

Efectele scontate în primul an de funcţionare

76531

km

Cost unitar anual

17,64

lei

DGC – cost dinamic de generare

303,74

lei/mp

 

 

 


4.8. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

Consideram in ambele scenarii aceleasi riscuri si masuri de prevenire / diminuare a riscurilor.

Risc

Probabilitate de apariție

Măsuri

Riscuri tehnice

Potențiale de modificare

ale soluției tehnice

Scăzut

‐ asistenta tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției proiectului;

‐ acoperirea cheltuielilor cu noua soluție tehnică din sumele cuprinse la cheltuielile diverse si neprevăzute.

Întârziere a lucrărilor datorită alocărilor defectuoase de resurse din partea executantului

Scăzut

‐ prevederea în caietul de sarcini a unor cerințe care să asigure performanța tehnică şi  financiară a firmei contractante (personal suficient, lucrările similare realizate etc.);

‐ impunerea unor clauze contractuale preventive în contractul de lucrări: penalizări, garanții de bună execuție etc.

Nerespectarea clauzelor  contractuale unor contractanți / subcontractanți

Scăzut

‐ stipularea de garanții de buna execuție şi penalități în contractele comerciale încheiate cu societăți contractante.

Riscuri organizatorice

Neasumarea unor sarcini şi responsabilități în cadrul consiliului local

Scăzut

‐ stabilirea responsabilităților echipei de proiect de către reprezentantul legal;

Neasumarea unor sarcini şi responsabilități în cadrul echipei de proiect

Scăzut

‐ stabilirea responsabilităților membrilor echipei de proiect prin realizarea unor fişe de post;

‐ numirea în echipa de proiect a unor persoane cu experiență în implementarea unor proiecte similare;

‐ motivarea personalului cuprins în echipa de proiect.

Riscuri financiare si economice

Capacitatea insuficientă de finantare şi cofinantare la timp a investiției

Mediu

‐ alocarea şi rezervarea bugetului integral necesar realizării proiectului în bugetul consiliului local.

Creşterea inflației

Mediu

‐ realizarea bugetului în funcție de preturile existente pe piață;

‐ cheltuielile generate de creşterea inflației vor fi suportate de către beneficiar din bugetul propriu.

Riscuri externe

Riscuri de mediu:

‐ condițiile de climă şi temperatură nefavorabile efectuării unor categorii lucrări

Mediu

‐ planificare corespunzătoare a lucrărilor;

‐ alegerea unor soluții de execuție care să țină cont cu prioritate de condițiile climatice

Riscuri politice:

- schimbarea conducerii Consiliului local ca urmare a începerii unui nou mandat si lipsa de implicare a persoanelor nou alese in implementarea proiectului

Scăzut

‐ proiectul devine obligație contractuală din momentul semnării contractului. Nerespectarea acestuia este sancționată conform legii.

 

5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor

 

5.1.1 Compararea scenariilor din puct de vedere tehnic:

Din punct de vedere tehnic, desi scenariile propuse aduc aproximativ acelasi rezultat, consideram, dat fiind usurinta in implementare, scenariul 2 ca fiind mai bun din punct de vedere tehnic, intrucat foloseste la maxim infrastructura existenta.

           

5.1.2. Compararea scenariilor din puct de vedere economic

Valoarea totala a investitie

Scenariul 1

Scenariu 2

37.550.356,85

Lei, exclusiv TVA

20.290.583,83

Lei, exclusiv TVA

 

 

 

 

 

5.1.3 Compararea scenariilor din puct de vedere financiar:

Indicator financiar

Scenariul 1

Scenariul 2

U.M.

Valoarea actualizată a costurilor totale

49.757.908,28

33.749.799,99

lei

Numărul de ani ai orizontului de timp

25

25

ani

Efectele scontate în primul an de funcţionare

76531

76531

mp

Cost unitar anual

26,01

17,64

lei

DGC – cost dinamic de generare

447,81

303,74

lei/mp

Raportul ACE

650,17

441,00

lei/mp

 

 

5.1.4 Compararea scenariilor din punct de vedere al sustenabilitatii:

Din punct de vedere al sustenabilitatii, ambele scenarii se considera sustenabile.

 

5.1.4 Compararea scenariilor din puct de vedere al riscurilor:

Din punct de vedere al riscurilor, ambele scenarii se incadreaza in aceeasi coeficienti de risc, masurile de prevenire / diminuare a acestora identificate fiind identice.

 

5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)

Scenariul recomandat este Scenariul 2, acesta fiind mai bun din punct de vedere eonnomic, financiar si tehnic, conform explicatiilor de la capitolele anterioare.

 

5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a) obținerea si amenajarea terenului;

Terenurile pe care se propun investitiile din prezenta documentatie sunt amplasate în intravilanul Sectorului 6 al Municipiului Bucuresti și fac parte din domeniul public. Nu sunt necesare achizitii noi de terenuri pentru realizarea investitiei.

 

b) asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului;

            Utilitatiile necesare functionarii constau in alimentarea cu apa si energie electrica. Se vor folosi bransamentele existente, iar acolo unde este cazul se vor executa bransamente noi. Pentru bransamentele noi va fi necesar a se intocmi documentatii tehnice separate, in acord cu detinatorii retelelor respective.

 

c) soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional-arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși;

            Lucrările propuse constau în:

-          Curatarea generala;

-          Taierea vegetatiei uscate;

-          Completarea si repararea sistemului de irigatii existent (acolo unde este cazul);

-          Frezare si inlocuire strat de uzura la caile de circulatie, trotuare, parcaje;

-          Refacere semnalizare rutiera verticală și orizontală la străzi, alei, parcaje;

-          Aprovizionarea cu pamant vegetal, nivelarea si greblarea acestuia;

-          Gazonarea suprafetelor prin montarea de gazon rulou;

-          Plantarea de arbori noi diverse specii;

-          Repararea / reabilitarea locurilor de joaca pentru copii inclusiv repararea sau inlocuirea echipamentelor de joaca;

-          Repararea / reabilitarea / inlocuirea mobilierului urban deteriorat;

-          Reapararea / reabilitarea / extinderea sistemelor de iluminat arhitectural

Investitia propusa aduce beneficii de ordin estetic, asupra mediului inconjurator si asupra starii de sănătate a utilizatorilor spațiilor sau ale persoanelor care tranzitează zona.

 

d) probe tehnologice și teste.

Vor fi efectuate in timpul si dupa finalizarea lucrarilor de executie conform programului de control al calitatii, verificari si incercari.

 

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;

Valoarea totala a obiectivului de investitii este de 20.290.583,83 lei fara TVA, respectiv 24.145.794,76 lei cu TVA din care constructii montaj (C+M): 17.803.804,40 lei fara TVA, respectiv 21.186.527,24 lei cu TVA.

 

b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;

            b.1) Infrastructura rutiera:

            Suprafata alei si strazi secundare: 35.535 m.p.

            Suprafata trotuare: 14.979 m.p.

            Suprafata parcaje: 24.260 m.p.

           

            b.2) Locuri de joaca

            Suprafata totala: 1.757 m.p.

            Echipamente de joaca montate: 32 buc.

           

            b.3) Mobilier urban

            banci: 80 buc

            cosuri de gunoi: 65 buc

           

            b.4) Iluminat arhitectural

            Stalpi pentru iluminat arhitectural: 24 buc.

           

            Aria totala proiectata este de 76.531 m.p.

           

            c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;

Din punct de vedere economic realizarea investitiei contribuie la bunăstarea economica a comunității locale. Aceasta este efectuata în numele întregii comunități şi nu în numele proprietarului infrastructurii, asa cum reiese si din cadrul analizei financiare.

 

Implementarea investiției creează beneficii directe si anume:

-   Dezvoltarea durabila a localitatii;

-   Imbunatatirea calitatii mediului inconjurator;

- Cresterea gradului de siguranta in trafic si asigurarea de locuri de parcare conforme.

 

d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni.

Durata estimata de executie a obiectivului de investitii este definita de HG 907 / 2016 ca fiind perioada, exprimată în luni, cuprinsă între data stabilită de investitor pentru începerea lucrărilor de execuţie şi comunicată executantului şi data încheierii procesului-verbal privind admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor. Aceasta durata a fost estimata la 12 luni calendaristice.

 

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

Elaborarea studiului de fezabilitate a fost efectuată respectând următoarele acte legislative:

1. Legea 242 din 23 iulie 2009 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

2. Legea 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcții, cu modificările şi completările ulterioare;

3. Legea 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării construcțiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuințelor, cu modificările şi completările ulterioare;

4. Norme metodologice din 12 octombrie 2009 pentru aplicarea Legii 50 din 1991 privind autorizarea executării construcțiilor cu modificările şi completările ulterioare;

5. Ordonanță de Urgență nr.164 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;

6. Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice

 

5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și economice:

            Sursele de finantare a investitiei pot fi: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile sau alte surse legal constituite.

6. Implementarea investiției

6.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

           Entitatea responsabila cu implementarea investitiei este Sectorul 6 al Municipiului București prin Administratia Domeniului Public si Dezvoltare Urbana Sector 6.

6.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare

            Durata estimata de implementare a obiectivului de investitii este de 36 luni, din care durata de executie este de 12 luni.

Graficul de implementare a investiției cu esalonarea investitiei pe ani se prezinta astfel:

 

Nr. Crt.

Denumirea obiectului / categoriei de lucrări

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Luna 10

Luna 11

Luna 12

1

Organizare de șantier

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

Lucrari infrastructura rutiera

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

Lucrari instalatii de iluminat arhitectural

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

Lucrari la spatii verzi, mobilier urban, locuri de joaca

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

Receptia la terminarea lucrarilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            Se adauga perioada de garantie a lucrarilor, respectiv minim 24 luni. Astfel, durata totala de realizare a investitiei este de 36 luni calendaristice.

 

6.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare – se va respecta si actualiza strategia de exploatare/operare conform prevederilor legale in vigoare la momentul receptiei lucrarilor si a documentatiei prezentata de Constructor dupa finalizarea lucrarilor.

6.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale – Nu este cazul

7. Concluzii și recomandări

Prezenta documentatie stabileste fezabilitatea realizarii obiectivului de investitii: Lucrări de reamenajare și resistematizare integrată în zona teritorială nr. 27 delimitata de: Bulevardul Constructorilor - Calea Crangasi – Calea Giulesti – Str. George Valsan

In timpul executiei, lucrarile vor fi supravegheate si vor fi executate de persoane calificate si se vor întocmi procese verbale de lucrari ascunse si de receptie conform programului de control pe santier.

 

Intocmit,

S.C. LUNA ENGINEERING GROUP S.R.L.

Anexa 3



DEVIZ GENERAL privind cheltuielile necesare realizării obiectivului conform HG 907/2016

OBIECTIV: "Lucrari de reamenajare si resistematizare integrata pe raza Sectorului 6 - Zona teritoriala 27, delimitata de:

Bulevardul Constructorilor - Calea Crangasi - Calea Giulesti - Str. George Valsan"

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare *2)

(fără TVA)

T.V.A.

Valoare

(cu TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

CAPITOLUL 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0,00

0,00

0,00

1.2

Amenajarea terenului

0,00

0,00

0,00

1.3

Amenajări pentru protecția mediului si aducerea la starea initiala

0,00

0,00

0,00

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților

0,00

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 1

0,00

0,00

0,00

CAPITOLUL 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

2.1

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

92.500,00

17.575,00

110.075,00

TOTAL CAPITOL 2

92.500,00

17.575,00

110.075,00

CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

3.1

Studii

4.500,00

855,00

5.355,00

3.1.1. Studii de teren

4.500,00

855,00

5.355,00

3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului

0,00

0,00

0,00

3.1.3. Alte studii specifice

0,00

0,00

0,00

3.2

Documentații-suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizatii

18.500,00

3.515,00

22.015,00

3.3

Expertizare tehnică

7.500,00

1.425,00

8.925,00

3.4

Certificarea performanței energetice și auditul energetic al clădirilor

0,00

0,00

0,00

3.5

Proiectare

314.950,00

59.840,50

374.790,50

3.5.1. Temă de proiectare

0,00

0,00

0,00

3.5.2. Studiu de prefezabilitate

0,00

0,00

0,00

3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de intervenții și deviz general

79.500,00

15.105,00

94.605,00

3.5.4. Documentațiile tehnice necesare în vederea obținerii avizelor/acordurilor/ autorizațiilor

95.500,00

18.145,00

113.645,00

3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție

4.950,00

940,50

5.890,50

3.5.6. Proiect tehnic și detalii de executie

135.000,00

25.650,00

160.650,00

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

0,00

0,00

0,00

3.7

Consultanță

0,00

0,00

0,00

3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

0,00

0,00

0,00

3.7.2. Auditul financiar

0,00

0,00

0,00

3.8

Asistență tehnică

78.000,00

14.820,00

92.820,00

3.8.1. Asistență tehnică din partea proiectantului

3.000,00

570,00

3.570,00

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare *2)

(fără TVA)

T.V.A.

Valoare

(cu TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

3.8.1.1. pe perioada de execuție a lucrărilor

2.000,00

380,00

2.380,00

3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către Inspectoratul de Stat în Construcții

1.000,00

190,00

1.190,00

3.8.2. Dirigenție de șantier

75.000,00

14.250,00

89.250,00

TOTAL CAPITOL 3

423.450,00

80.455,50

503.905,50

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1

Constructii si instalatii

17.570.738,49

3.338.440,31

20.909.178,80

4.1.2   Lucrari de spatii verzi, mobilier urban, echipamente de joaca

1.215.756,80

230.993,79

1.446.750,59

Lucrari de reparatii si intretinere infrastructura rutiera:

4.1.2

strazi, alei, trotuare, parcaje

16.137.477,27

3.066.120,68

19.203.597,95

4.1.2   Lucrari pentru iluminat public arhitectural

217.504,42

41.325,84

258.830,26

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

0,00

0,00

0,00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

0,00

0,00

0,00

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0,00

0,00

0,00

4.5

Dotări

0,00

0,00

0,00

4.6

Active necorporale

0,00

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 4

17.570.738,49

3.338.440,31

20.909.178,80

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

202.063,49

38.392,06

240.455,55

5.1.1. Lucrări de construcții

140.565,91

26.707,52

167.273,43

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării șantierului

61.497,58

11.684,54

73.182,12

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

196.213,00

37.280,47

233.493,47

Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii

5.2.1.

finanțatoare

0,00

0,00

0,00

Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor de

5.2.2.

construcții

89.327,00

16.972,13

106.299,13

Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea

5.2.3. teritoriului, urbanism și pentru autorizarea lucrărilor de construcții

17.866,00

3.394,54

21.260,54

5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC

89.020,00

16.913,80

105.933,80

Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de

5.2.5.

construire/ desființare

0,00

0,00

0,00

5.3

Cheltuieli diverse și neprevăzute (10,0 %), - Capitol/ Subcapitol

1.2, 1.3, 1.4, 2, 3.5, 3.8, 4

1.805.618,85

343.067,58

2.148.686,43

5.4

Cheltuieli pentru informare și publicitate

0,00

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 5

2.203.895,34

418.740,11

2.622.635,45

CAPITOLUL 6. Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

6.1.

Pregătirea personalului de exploatare

0,000

0,00

0,00

6.1.

Probe tehnologice si teste

0,000

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 6

0,00

0,00

0,00

TOTAL GENERAL

20.290.583,83

3.855.210,93

24.145.794,76

Din care:

C + M (1.2 + 1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1)

17.803.804,40

3.382.722,84

21.186.527,24

*2) In preturi la data de 12.04.2019; 1 euro = 4,7587 lei

Beneficiar

A.D.P.D.U. SECTOR 6


Intocmit

S.C. LUNA ENGINEERING GROUP S.R.L.

DEVIZ OBIECTULUI 1

OBIECT: "Lucrări de spatii verzi, mobilier urban, echipamente de joaca"

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare *2)

(fără TVA)

T.V.A.

Valoare

(cu TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

6

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1

Constructii si instalatii

4.1.1 Lucrari de spatii verzi, mobilier urban, echipamente de joaca

4.1.1.1

Calea Crangasi nr. 16

536.769,10

101.986,13

638.755,23

4.1.1.2

Str. Porumbacu nr. 15

45.752,80

8.693,03

54.445,83

4.1.1.3

Str. Padureni nr. 1

96.465,80

18.328,50

114.794,30

4.1.1.4

Bdul Constructorilor nr. 29

536.769,10

101.986,13

638.755,23

TOTAL I - subcapitol 4.1

.1

1.215.756,80

230.993,79

1.446.750,59

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

0,00

0,00

0,00

TOTAL II - subcapitol 4.2

0,00

0,00

0,00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

0,00

0,00

0,00

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0,00

0,00

0,00

4.5

Dotări

0,00

0,00

0,00

4.6

Active necorporale

0,00

0,00

0,00

TOTAL III - subcapitol 4.3+4.4+4.5+4.6

0,00

0,00

0,00

Total deviz pe obiect ( Total I + Total II + Total III)

1.215.756,80

230.993,79

1.446.750,59

Intocmit

S.C. LUNA ENGINEERING GROUP S.R.L.

DEVIZ OBIECTULUI 2

OBIECT: "Lucrări de reparații si intretinere infrastructura rutiera: strazi, alei, trotuare, parcaje"

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare *2)

(fără TVA)

T.V.A.

Valoare

(cu TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

6

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1

Constructii si instalatii

"Lucrari de reparatii si intretinere

4.1.2 infrastructura rutiera: strazi, alei, trotuare, parcaje

4.1.2.1

Str. Olanesti bl. A23

1.624.377,26

308.631,68

1.933.008,94

4.1.2.2

Str. Olanesti bl. A43

1.045.870,45

198.715,39

1.244.585,84

4.1.2.3

Str. Vintila Mihailescu

1.995.985,85

379.237,31

2.375.223,16

4.1.2.4

Str. Porumbacu bl 31

2.803.072,09

532.583,70

3.335.655,79

4.1.2.5

Str. Filofteia Popescu

1.168.890,61

222.089,22

1.390.979,83

4.1.2.6

Parcari intre blocuri zona Crangasi -Str. George Valsan, Str. Ceahlau, Str. N.Oncescu, Str. Zboina Neagra, Str.

Simion Mehedinti, Str. Victor Iliu

3.256.488,02

618.732,72

3.875.220,74

4.1.2.7

Str.Sapanta (spate-Padureni 10 )

743.007,94

141.171,51

884.179,45

4.1.2.8

Str. Finta

307.627,79

58.449,28

366.077,07

4.1.2.9

Str. Vidra

617.319,44

117.290,69

734.610,13

4.1.2.10

Str. Sapanta

163.415,70

31.048,98

194.464,68

4.1.2.11

Str. Zboina Neagra

1.626.977,63

309.125,75

1.936.103,38

4.1.2.12

Str. Tabla Butii

732.751,75

139.222,83

871.974,58

4.1.2.13

Str. Moisei

51.692,74

9.821,62

61.514,36

TOTAL I - subcapitol 4.1.2

16.137.477,27

3.066.120,68

19.203.597,95

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

0,00

0,00

TOTAL II - subcapitol 4.2

0,00

0,00

0,00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

0,00

0,00

0,00

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0,00

0,00

0,00

4.5

Dotări

0,00

0,00

0,00

4.6

Active necorporale

0,00

0,00

0,00

TOTAL III - subcapitol 4.3+4.4+4.5+4.6

0,00

0,00

0,00

Total deviz pe obiect ( Total I + Total II + Total III)

16.137.477,27

3.066.120,68

19.203.597,95

Intocmit

S.C. LUNA ENGINEERING GROUP S.R.L.

DEVIZ OBIECTULUI 3

OBIECT: "Lucrări pentru iluminat public arhitectural"

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare *2)

(fără TVA)

T.V.A.

Valoare

(cu TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

6

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1

Constructii si instalatii

4.1.3 Lucrari pentru iluminat public arhitectural

4.1.1.1

Calea Crangasi nr. 16

47.394,38

9.004,93

56.399,31

4.1.1.2

Str. Porumbacu nr. 15

18.604,85

3.534,92

22.139,77

4.1.1.3

Str. Padureni nr. 1

35.759,76

6.794,35

42.554,11

4.1.1.4

Bdul. Constructorilor nr. 29

115.745,43

21.991,63

137.737,06

TOTAL I - subcapitol 4.1.2

217.504,42

41.325,84

258.830,26

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

0,00

0,00

0,00

TOTAL II - subcapitol 4.2

0,00

0,00

0,00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

0,00

0,00

0,00

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0,00

0,00

0,00

4.5

Dotări

0,00

0,00

0,00

4.6

Active necorporale

0,00

0,00

0,00

TOTAL III - subcapitol 4.3+4.4+4.5+4.6

0,00

0,00

0,00

Total deviz pe obiect ( Total I + Total II + Total III)

217.504,42

41.325,84

258.830,26

Intocmit

S.C. LUNA ENGINEERING GROUP S.R.L.

Anexa 4

Acest document nu a putut fi descărcat de pe pagina autorității.

Adresa indicată era: https://www.primarie6.ro/www2/wp-content/uploads/2019/05/PARTE-DESENATA-27.rar