Hotărârea nr. 39/2019

Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al Echipei Intersectoriale Locale (EIL) constituită la nivelul Sectorului 4 al Municipiului București


MUNICIPIUL BUCUREȘTI

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 4

B-dul Metalurgiei nr. 12-18, Grand Arena, et. 1, sector 4, București

Tel.+(4)021.335.92.30 Fax.+(4)021.337.33.10

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al Echipei Intersectoriale Locale (EIL) constituită la nivelul Sectorului 4 al Municipiului București

Consiliul Local al Sectorului 4

Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 4;

Având în vedere Raportul de specialitate nr. 8337/20.02.2019 al Direcției Generale de Asistență Socială si Protecția Copilului Sector 4;

Văzând rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Sector 4;

Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local Sector 4 nr. 71/30.03.2018 privind aprobarea Organigramei și Statului de funcții precum și a Regulamentului de Organizare și Funcționare al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4;

Ținând seama de Hotărârea Consiliului Local Sector 4 nr. 123/31.05.2017 privind aprobarea componenței Echipei Intersectoriale Locale constituită la nivelul Sectorului 4;

Ținând cont de prevederile H.G. nr. 867 /2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii;

Luând în considerare dispozițiile pct. IV din Anexa nr. 1 la HG nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state;

Ținând cont de dispozițiile HG nr. 75/2015 privind reglementarea prestării de către copii de activități remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling;

Văzând prevederile art. 13 alin.(4) și (8) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (1), art. 81 alin. (2), lit. n) și art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare

HOTĂRĂȘTE:

»

Art.l. Se aprobă Regulamentul de Organizare și Funcționare al Echipei Intersectoriale Locale (EIL) constituită la nivelul Sectorului 4 al Municipiului București, conform Anexei la prezenta hotărâre.

Art.2. Secretarul Sectorului 4 al Municipiului București și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri, conform competențelor, iar comunicarea se va face prin grija Serviciului Tehnic Consiliul Local.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului Local al sectorului 4 din data

de 27.02.2019



PREȘEDINȚț

li *

Cosmin-Constanti

Contrasemnează

Secretarul Sectorului 4 Diana Anca ARTENE

Nr. 39 /27.02.2019

ANEXA ,

la HCL nr3 v

REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE AL ECHIPEI INTERSECTORIALE LOCALE SECTOR 4

Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE

Echipa intersectorială locală Sector 4, denumită în continuare EIL Sector 4, este o echipa multidisciplinară și interinstituțională, constituită la nivelul sectorului 4, cu misiunea de a identifică/referi/monitoriza cazurile de exploatare/risc de exploatare prin muncă a copilului, cazurile de violență asupra copilului și de violență în familie - se înființează conform prevederilor:

  • •  Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului, republicată;

  • •  Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • •  Prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • •  H.G. nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie:

  • •  H.G. nr. 75/2015 privind reglementarea prestării de către copii de activități remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar și demodeling;

  • •  Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată;

  • •  H.G. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal;

  • •  H.G. nr. 1769/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru eliminarea exploatării prin muncă a copilului;

  • •  Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 182/1999, privind eliminarea celor mai grave forme de muncă a copiilor, ratificată prin Legea nr.203/2000;

  • •  H.G. nr. 867/2009 privind interzicerea muncii periculoase pentru copii.

EIL este o echipă multidisciplinară și interinstituțională constituită la nivelul Sectorului 4, cu responsabilități în domeniul prevenirii exploatării copilului cu misiunea de a identifica/referi/ monitoriza cazurile de exploatare/risc de exploatare prin muncă a copilului, cazurile de violeoță asupra copilului și de violență în familie, în aria teritorială de competență, conform leS^d^lAîn>^K vigoare.

EIL nu se suprapune peste echipa multidisciplinară și interinstituțională dejflevaluat'™^h ’ intervenție pentru cazurile de violentă în familie.                                     ff * I          | -j P

EIL are rol consultativ pentru managerii de caz, în ceea ce privește particuiawtățile cazU^i W^^7^ si cooperarea dintre instituțiile participante la managementul de caz, precum si pemru decizie, în ceea ce privește elaborarea de strategii, revizuirea acestora, înființarea de servicii, realizarea de activități de prevenire prin formularea unor recomandări.

EIL nu reprezintă o echipă de intervenție directă pentru copiii victime ale violenței și/sau exploatării copilului. Membrii EIL trebuie să acționeze ca persoane resursă pe plan județean/local pentru profesioniștii care intervin direct sau pentru cei care doresc să implementeze proiecte/acțiuni de prevenire.

Totodată, EIL supraveghează activitatea globală de monitorizare a cazurilor de exploatare a copiilor prin muncă, iar DGASPC răspunde de centralizarea datelor de monitorizare.

Capitolul II

DEFINIȚII OPERAȚIONALE

Violența asupra copilului reprezintă forme de rele tratamente produse de către părinți sau de orice altă persoană aflată în poziție de răspundere, putere ori în relație de încredere cu copilul, care produc vătămare actuală sau potențială asupra sănătății acestuia și îi pun în pericol viața, dezvoltarea, demnitatea și moralitatea.

Principalele forme de violență asupra copilului sunt: abuzul, neglijarea, exploatarea și traficul de copii, potrivit prevederilor H.G. nr. 49/2011.

Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării și nu poate fi constrâns la o muncă sau activitate domestică ori în afara familiei, inclusiv în instituții de învățământ, de protecție specială, reeducare și detenție sau în domeniul cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling, ce comportă un risc potențial sau care este susceptibilă să îi compromită educația ori să îi dăuneze sănătății sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale, (potrivit Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copillului).

I. Abuzul

Prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de autoritate față de acesta, prin care sunt periclitate viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, și se clasifică drept abuz fizic, emoțional, psihologic, sexual și economic (potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copillului, republicată, cu modificările și completările ulterioare).

  • a) Abuzul fizic constă în vătămarea corporală a copilului în cadrul interacțiunii, singulară sau repetată, cu o persoană aflată în poziție de răspundere, putere ori în relație de încredere cu acesta, fiind un rezultat al unor acte intenționate care produc suferință copilului în prezent sau în viitor:

    b) Abuzul emoțional constă în expunerea repetată a copilului la situații al căror impact emoțional depășește capacitatea sa de integrare psihologică. Abuzul emoțional vine din partea unui adult care se află în relație de încredere, răspundere sau putere cu copilul. în mod concret, aceste acte pot fi umiliri verbale și nonverbale, intimidări, amenințări, terorizări, restrângeri ale libertății


de acțiune, denigrări, acuzații nedrepte, discriminări, ridiculizări și alte atitudini ostile sau de respingere față de copil. Dacă abuzul emoțional este repetitiv și susținut, duce la afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului (de exemplu, structura de personalitate, afectele, cognițiile, adaptarea, percepția), devenind abuz psihologic, care are consecințe mai abuzul emoțional și pe termen lung asupra dezvoltării copilului. Copilul care este mart£ Sleiîței în familie suferă indirect un abuz emoțional și/sau psihologic.



  • c) Abuzul sexual reprezintă implicarea unui copil sau a unui adolescent miij^f dcp imatur din punctul de vedere al dezvoltării psihosexuale în activități sexuale pe țâre n măsură să le înțeleagă, care sunt nepotrivite pentru vârsta sa ori pentru dezvoltarea s^psifjt activități sexuale pe care le suportă fiind constrâns prin violență sau seducție ori care transgresează tabuurile sociale legate de rolurile familiale.


II. Neglijarea

Neglijarea este definită în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel: “Prin neglijarea copilului se înțelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creșterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilități, care pune în pericol viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului și poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educațională, neglijarea emoțională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare”.

Neglijarea se poate prezenta sub mai multe forme:

  • a) neglijarea alimentară - privarea de hrană, absența mai multor alimente esențiale pentru creștere, mese neregulate, alimente nepotrivite sau administrate necorespunzător vârstei copilului;

  • b) neglijarea vestimentară - haine nepotrivite pentru anotimp, haine prea mici, haine murdare, lipsa hainelor;

  • c)  neglijarea igienei - lipsa igienei corporale, mirosuri respingătoare, paraziți;

  • d) neglijarea medicală - absența îngrijirilor necesare, omiterea vaccinărilor și a vizitelor de control, neaplicarea tratamentelor prescrise de medic, neprezentarea la programe de recuperare;

  • e)  neglijarea educațională - substimulare, instabilitatea sistemului de pedepse și recompense, lipsa de urmărire a progreselor școlare;

  • f)  neglijarea emoțională - lipsa atenției, a contactelor fizice, a semnelor de afecțiune, a cuvintelor de apreciere.

  • g) părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare.

III. Exploatarea

Conform art.182 din Codul penal, prin exploatarea unei persoane se înțelege:

  • a)  supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat;

  • b) ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire:

  • c) obligarea la practicarea prostituției, la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuală;

  • d)  obligarea la practicarea cerșetoriei;

  • e) prelevarea de organe, țesuturi sau celule de origine umană în mod ilegal.

Exploatarea sexuală a copiilor reprezintă o practică prin intermediul căreia o persoană, de regulă un adult, obține o gratificație sexuală, un câștig financiar sau o avansare, abuzând de/exploatând sexualitatea unui copil, încălcând drepturile acestuia la demnitate, egalitate, autonomie și bunăstare fizică și psihică; exemple: prostituția, turismul sexual, comerțul cu căsătorii (inclusiv prin poștă), pornografia, striptease-ul.

Exploatarea copilului prin muncă corespunde definiției celor mai grave forme de muncă a copilului.


IV. Traficul de persoane

Traficul de persoane și traficul de minori sunt definite la art. 210 și 211

astfel:

Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârșită:

  • a)  prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;

  • b)  profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a~și exprima voința ori de starea de x ădită vulnerabilitate a acelei persoane;

  • c)  prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane.

Traficul de minori reprezintă recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia.

Această delimitare între diferitele forme de violență asupra copilului este doar de ordin teoretic, deoarece, în realitate, frecvent, există o combinație între ele, de exemplu: abuzul fizic este însoțit de abuz emoțional, abuzul sexual presupune, de regulă, abuzul fizic și emoțional.

V. Violența în familie

Violența în familie este definită de Legea nr. 217/2003, cu modificările și completările ulterioare (art. 2). Se stabilește, totodată, și diferența dintre sintagma „violență domestică“, referitoare la violența dintre parteneri, și sintagma „violența în familie", care se referă la violența îndreptată împotriva oricărui membru al familiei. Cu alte cuvinte, conceptul de „violență domestică" este inclus în conceptul de „violență în familie", care cuprinde atât violența dintre parteneri, fie ei soți sau concubini,cât și violența asupra copiilor, persoanelor vârstnice sau altor i-ude din familie.

Pentru operaționalizare în vederea monitorizării, violența în familie se clasifică în:

  • a) violența fizică - constă în atingeri sau contacte fizice dureroase, inclusiv intimidarea fizică îndreptată asupra victimei. Forme de manifestare: împingerea, plesnirea, trasul de păr, răsucirea brațelor, desfigurarea, provocarea de vânătăi, contuzii, arsuri, bătăi, lovituri cu pumnul, palma sau piciorul, aruncarea în victimă cu diverse obiecte, izbirea de pereți și mobilă, folosirea armelor. Violența fizică include și distrugerea bunurilor care aparțin victimei sau pe care cei 2 parteneri le stăpânesc și le utilizează împreună;

  • b) violența psihologică - precedă și acompaniază celelalte forme de violență/abuz, dar se poate manifesta și izolat prin injurii, amenințări, intimidări, uciderea animalelor domestice preferate, privarea de satisfacerea nevoilor personale esențiale (mâncare, somn etc.). Acest tip de violență cuprinde 6 componente importante: frica, depersonalizarea, privarea, supraîncărcarea cu responsabilități, degradarea și distorsionarea realității. Totodată, reprezintă un factor central în controlul și manipularea partenerului;

  • c) violența sexuală - constă în comentarii degradante la adresa victimei, atingeri neplăcute și diverse injurii în timpul sau în legătură cu actul sexual, incluzând și violul marital;

  • d) violența prin deprivare/neglijare - reprezintă forma nonfizică a violenței. Se manifestă prin incapacitatea sau refuzul agresorului de acordare a celor necesare persoanei pentru toate aspectele vieții sale: sănătate, educație, dezvoltare emoțională, nutriție, adăpost, siguranța vieții - în contextul în care familia sau îngrijitorul legal are acces la resursele necesare. Include nesupr a vegherea și lipsa protecției/ajutorului persoanei în fața pericolului, lipsirea de libertate, abandonul de familie, nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului, alungarea de la domiciliu etc.;


  • e) violența economică - se manifestă prin controlul accesului personale, hrană, mijloace de transport, telefon și alte surse de protecție beneficia. Duce la scăderea resurselor și autonomiei victimei.

Capitolul III

COMPONENȚĂ

Echipa intersectorială locală este alcătuită din persoane nominalizate din cadrul instituțiilor reprezentând structurile deconcentrate ale autorității administrației publice locale și ai autorităților administrative autonome, precum și organizații neguvemamentale care desfășoară activități în domeniul prevenirii, monitorizării și combaterii violenței și exploatării copilului.

Fiecare instituție sau organizație neguvemamentală își desemnează unul sau mai mulți reprezentanți care devin astfel membri ai Echipei intersectoriale locale, după cum urmează:

  • a) doi reprezentanți ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4

  • b) câte un reprezentant al:

  • -  Direcției Generale de Poliție a Municipiului București

  • -  Inspectoratului Teritorial de Muncă al Municipiului București

  • -  Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București

  • -  Inspectoratului Școlar al Municipiului București - Inspector Școlar pentru Management Instituțional Sector 4

  • -  Organizației Neguvemamentală "Salvați Copiii”

Capitolul IV

PRINCIPII

Principiile care guvernează activitatea EIL sunt următoarele:

  • •   principiul legalității;

  • •  principiul respectării demnității umane;

  • •  principiul prevenirii săvârșirii actelor de violență și/sau exploatare în familie;

  • •   principiul celerității;

  • •  principiul parteneriatului;

  • •  principiul egalității de șanse și de tratament.

Capitolul V RESPONSABILITĂȚI »

Art. 1. Responsabilitățile EIL sunt stabilite în conformitate cu prevederile H.G nr. 49/2011, H.G. nr. 867/2009, H.G nr. 75/2015, Legea nr. 217/2003, actualizată și alte acte normative în vigoare, care se aplica în mod corespunzător.

Art. 2. (1) EIL are următoarele responsabilități în domeniul prevenirii și combaterii exploatării copiilor prin muncă:

a) La nivel de echipă:

  • 1. elaborează planurile locale de acțiune, care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele

aspecte:



acțiuni de diseminare a informației despre rolul și responsabilitățile EIL/i mecanismul de monitorizare a copiilor exploatați și la risc de exploatare prin muițj^ în v  sensibilizării publicului pentru a participa activ la identificarea cazurilor, precum șffa autj locale pentru a sprijini proiectele din domeniu;



- acțiuni de prevenire în școli și comunități, centrate pe conseițpjț^s^ premature asupra dezvoltării copilului, a familiei sale și a comunității;


- modalități de identificare a copiilor exploatați prin muncă, conform procedurilor stabilite prin H.G. nr. 49/2011;

  • 2. elaborează rapoartele periodice și anuale cu privire la situația copiilor exploatați și la risc de exploatare prin muncă, incluzând propuneri pentru a fi supuse atenției Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, după aprobarea lor de către D.GA.S.P.C., cu privire la: elaborarea de programe de prevenire și combatere a exploatării prin muncă a copilului; îmbunătățirea legislației; identificarea de bune practici;

  • 3. sprijină activitățile profesioniștilor care intervin direct pe cazuri, atât de exploatare, cât și la risc de exploatare și asigură pregătirea acestora, în funcție de resursele disponibile;

4.organizează vizite de monitorizare în locurile suspectate pentru exploatarea prin muncă a copiilor;

b) Prin intermediul membrilor echipei, în mod individual:

1.identifică situațiile de copii exploatați prin muncă și le raportează la D.GA.S.P.C., inclusiv situațiile de urgență care se semnalează la Telefonul Copilului din cadrul D.GA.S.P.C. ;

  • 2.  identifică soluții individualizate pentru fiecare copil exploatat prin muncă, în conformitate cu mandatul instituției în care lucrează, și furnizează informații pentru completarea fișei de monitorizare (de către managerul de caz nominalizat de către D.GA.S.P.C.);

  • 3. informează colegii din instituția proprie și structurile din teritoriu cu privire la Metodologia de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și cu privire la alte acte normative incidente în domeniu.

  • (2) Responsabilitățile EIL se completează cu cele prevăzute la ari 11 din H.G nr. 75/2015 privind reglementarea prestării de către copii de activități remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling, respectiv:

  • a. Echipa Intersectorială Locală analizează datele transmise de către serviciul public de asistență socială, întocmește, pe baza acestora, planul de vizite la locurile de derulare a activităților și realizează vizite în vederea verificării condițiilor de desfășurare.

  • b. în vederea realizării vizitelor prevăzute la pct. a, reprezentanții D.GA.S.P.C. și membrii EIL au drept de acces la sediile unde organizatorul desfășoară activitatea cu copilul.

  • c. în situația în care, ca urmare a vizitelor efectuate, reprezentanții D.GA.S.P.C. și membrii EIL constată că sunt puse în pericol viață, sănătatea, dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului, aceștia întocmesc un proces-verbal de constatare.

  • d. Procesul-verbal de constatare se semnează de către reprezentanții D.GA.S.P.C. și membrii EIL. cei ai organizatorului activității, precum și de către părintele care însoțește copilul sau, după caz. de către însoțitor. în situația în care reprezentantul organizatorului sau părintele/însoțitorul refuză să semneze, reprezentantul D.GA.S.P.C. consemnează refuzul în procesul-verbal de constatare.

  • (3) EIL are următoarele responsabilități în domeniul violenței asupra copilului și al violenței în familie:

  • a. la solicitarea managerului de caz, oferă expertiza prin membrii săi (informații de specialitate, consultare pe caz, referiri către alți specialiști, facilitarea implicării instituției în cazul respectiv);

  • b. la solicitarea managerului de caz, facilitează cooperarea dintre instituțiile managementul de caz;

    să ir


  • c. analizează anual datele statistice realizate de către D.GA.S.P.C. privM: ahug neglijarea copilului, copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin munZa»g victime ale traficului de persoane, copiii victime ale altor forme de violență pe teritoriul au(®| precum si cele privind violenta în familie;

  • d. formulează recomandări privind îmbunătățirea activității din domeniul prevenirii și combaterii violenței asupra copilului și a violenței în familie (planuri de acțiuni, propuneri de revizuire a strategiilor și planurilor existente, înființarea de noi servicii, derularea de acțiuni de prevenire, diseminarea de bune practici, informarea publicului, formarea profesioniștilor), pe care le înaintează factorilor de decizie de pe plan județean în cadrul raportărilor bianuale;

  • e. întocmește rapoarte bianuale privind activitatea din domeniul prevenirii și combaterii violenței asupra copilului și a violenței în familie, în baza analizei datelor statistice, a bunelor practici colectate și a altor informații relevante;

  • f. identifică exemple de bune practici în domeniu, în vederea diseminării acestora către profesioniști;

  • g. participă la activități de prevenire în școli și comunități, precum și de informare a publicului, inclusiv prin mass-media;

  • h.  informează colegii din instituția proprie și structurile din teritoriu cu privire la Metodologia cadru privind prevenirea și intervenția în echipa multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, și alte acte normative în domeniu;

  • i. participă la programe de formare a profesioniștilor în domeniu;

  • j. întocmește raportul anual privind activitatea din domeniul prevenirii și combaterii violenței asupra copilului și a violenței în familie, pe care îl înaintează MMFPSPV. Raportul anual cuprinde recomandări privind îmbunătățirea legislației, a mecanismelor de monitorizare și bunele practici identificate.

  • (4) Prin intermediul echipei, aceștia au, în mod individual, următoarele responsabilități:

  • a. participă la ședințele EIL convocate, conform Regulamentului, de către coordonatorul echipei:

  • b. identifică/colaborează pentru identificarea situațiilor de risc în care se află copiii și le raportează la DGASPC Sector 4, inclusiv situațiile de urgență care se semnalează la Compartimentul intervenții de urgenta din cadrul DGASPC Sector 4;

  • c.  identifică/colaborează pentru identificarea unor soluții individualizate pentru fiecare copil. în conformitate cu mandatul instituției în care lucrează, furnizând informații pentru completarea fișelor de monitorizare ;

  • d.  identifică exemple de bune practice în domeniu, în vederea diseminării acestora către profesioniști ;

  • e.  participă la acțiuni de diseminare a informației despre rolul și responsabilitățile EIL, acțiuni de prevenire în școli și comunități;

  • f. informează colegii din instituția proprie și structurile din teritoriu cu privire la prezenta metodologie - cadru și alte acte normative din domeniu.

  • (5) Funcționarea EIL

EIL este coordonată și condusă, conform prevederilor legale, de un reprezentant al DGASPC Sector 4, dar fiecare reprezentant al instituțiilor sau organizațiilor membre are un rol -cheie în prevenirea și combaterea violenței și a exploatării copiilor, fiind un coordonator al acțiunilor din sfera sa de competență, responsabil atât cu diseminarea informației specifice către personalul propriu și al instituțiilor de profil/ din subordine, cât și cu centralizarea datelor despre cazurile identificate.

Secretariatul Tehnic al EIL este asigurat de către un reprezentant al DGASPC Sector4 . Secretariatul Tehnic are următoarele atribuții:

convoacă întrunirile Echipei la decizia Coordonatorului cu cel puțin înainte.


propune ordinea de zi a întrunirilor pe baza consultării prealabile înmânează câte un exemplar fiecărui membru.

asigură spațiul și suportul tehnic necesare pentru buna desfășurare a înt

- întocmește Procesul Verbal al fiecărei întruniri pe care îl înmânează

participant.

  • -  asigură activitățile de registratură, corespondență și arhivare;

  • -  completează și conduce Registrul de corespondență al EIL;

  • -  transmite lucrări le/materi al ele prezentate în ședințele de lucru membrilor EIL care au absentat;

  • -  întocmește și transmite membrilor EIL și instituțiilor interesate Raportul anual al activității EIL.

Echipa intersectorială se întrunește lunar, membrii săi fiind convocați prin adresă scrisa transmisă prin fax la secretariatul instituției partenere; confirmarea/absența participării se comunică telefonic la secretariatul EIL cu cel puțin o zi înainte.

Echipa intersectorială se poate întruni și în situații excepționale, ori de căte ori obiectivele urmărite reclamă acest fapt, acestea fiind convocată cu cel puțin o zi înainte.

Locul de întrunire este sediul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4, sau un alt sediu propus de către instituțiile partenere și acceptat de ceilalți membri .

Prezența membrilor EIL la ședințe este obligatorie. în situația în care, din motive temeinice, unii membrii nu pot participa la ședință,vor anunța despre aceste motive secretariatului EIL.

Pentru desfășurarea unei ședințe EIL este necesară prezența unei treimi din numărul total al membrilor ei.

în lipsă de cvorum ședința de lucru se reprogramează .

Evidența participării membrilor EIL la ședințele organizate precum și temele abordate vor fi consemnate într-un Proces verbal de întâlnire de către secretarul echipei. Acesta va conține cel puțin următoarele informații :data și locul întâlnirii, numele,prenumele,instituția de proveniență și semnătura persoanei, precum și temeie/subiectele abordate.

Pro ce sul-verbal de întâlnire se va transmite electronic tuturor membrilor echipei în termen de 5 zile lucrătoare de la întrunire și se va semna de membrii EIL la următoarea ședință de lucru.

Schimbarea unui membru al EIL se face de către instituția membră care l-a delegat la propunerea acesteia sau la propunerea coordonatorului EIL dacă acesta nu își îndeplinește corespunzător atribuțiile prevăzute în prezentul ROF și se aduce la cunoștință în scris Secretariatului tehnic .

Instituția a cărui membru își pierde calitatea de reprezentant în EIL numește un alt membru în Echipa intersectorială a cărui date de contact le va comunica în termen de 5 zile lucrătoare secretariatului EIL.

Costurile participării membrilor la întrunirile Echipei intersectoriale se asigură de instituțiile respective. D.G.A.S.P.C Sector 4, în calitate de coordonator al EIL, încheie Convenții/protocoaie de colaborare cu instituțiile/asociațiile/organizațiile membre ale EIL prin care se prevăd responsabilitățile, drepturile și obligațiile care revin părților.

  • (6) Drepturile și obligațiile membrilor Echipei intersectoriale

Membrii EIL au următoarele drepturi :

  • - să ia cuvântul la ședințele EIL și respectiv să își exprime punctul de vedere cu privire la temele abordate;

  • - să facă propuneri pentru îmbunătățirea activității echipei.

Membrii EIL au următoarele obligații :

  • - să participe la ședințele EIL;

  • - să respecte Fișa de post și Regulamentul de Organizare și Funcționare al EljLabnstituite la

nivelul Sectorului 4 .                                                                  ll *

Capitolul VI DISPOZIȚII FINALE

Prezentul regulament de organizare si funcționare se aplică și protocolului de colaborare interinstitutional incheiat intre partenerii implicați in activitatea EIL.

Prevederile prezentului regulament se completează, in mod corespunzător, cu prevederile legislației in vigoare care reglementează domeniul prevenirii si combaterii exploatării copiilor prin munca, a violentei asupra copilului si a violentei in familie, precum si cu alte acte normative incidente in acest domeniu de activitate.