Hotărârea nr. 307/2018

Hotărâre privind însușirea și asumarea Strategiei de Dezvoltare a Sectorului 4 pentru perioada 2016-2020


MUNICIPIUL BUCUREȘTI

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 4 B-dul Metalurgiei nr. 12-18, Grand Arena, etaj 1, sector 4, București Tel. +(4)021.335.92.30 Fax. +(4)021.337.33.10

HOTĂRÂRE

privind însușirea și asumarea Strategiei de Dezvoltare a Sectorului 4 pentru perioada 2016-2020

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 4

Având în vedere:

  • -  Expunerea de motive a Primarului Sectorului 4

Raportul de Specialitate nr. P9.4/541/23.11.2018 al Serviciului Management Proiecte, Direcția Investiții

  • -  Văzând rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Sector 4

  • -   Obiectivele tematice al Fondurilor Structurale și de Investiții și ale cadrului strategic comun 2016-2020 - Priorități Europa 2020

  • -  Hotărârea Guvernului 877/2018 privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030

  • -  Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare

în temeiul art. 45 alin. (1), precum și art. 81 alin. (2) lit. c) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

HOTĂRĂȘTE:

Art.l Se însușește și se asumă Strategia de Dezvoltare a Sectorului 4 al Municipiului București pentru perioada 2016-2020, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotarare.

Art.2 Primarul Sectorului 4 al Municipiului București, Secretarul Sectorului 4 și Direcțiile de specialitate vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri, conform competențelor, iar comunicarea se face prin grija Serviciului Tehnic Consiliul Local.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului Local al sectorului 4 din data de 05.12.2018.


Contrasemnează SecretarulSectorului 4

Diana Anca ARTENE

Nr. 307 /05.12.2018



Anexa la HCL S4 nr. 3o¥    /         <^01$


L


Cuprins


Contents

INTRODUCERE



  • 1.1 Viziunea noastra

  • 1.2 PLANIFICAREA STRATEGICĂ

  • II. Evaluarea situației actuale

  • 1.1. Date geografice

  • 1.1.1. Așezare

  • 1.1.2. Relief și suprafața

  • 1.1.3. Clima

  • 1.2. Biodiversitate și habitate naturale

  • 1.2.1. Flora și Fauna

  • 1.2.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversității

  • 1.3. Calitatea factorilor de mediu

  • 1.3.1. Aerul și calitatea aerului

  • 1.3.2. Apa și calitatea apei

  • 1.3.3 Starea solurilor și a vegetației

  • 1.3.4 Nivelul zgomotului urban

  • 1.3.5. Deșeurile.........

  • 1.3.6. Analiza SWOT a factorilor de mediu

  • 2. Capitalul antropic

    • 2.1. Istoric

  • 2.2 Activitățile economice si mediul de afaceri

    39


  • 2.2.1 Situația economica

  • 2.2.2 Finanțe publice locale

  • 2.2.3. Analiza SWOT


  • 2.3. Organizare spațială și dotare edilitară

  • 2.3.1. Zonificarea funcțională și bilanț territorial....

  • 2.3.2. Zonarea....................................................

  • 2.3.3. Locuirea

  • 2.3.4. Rețeaua stradală și de transporturi

  • 2.3.5 Parcările........................................



  • 2.3.6. Infrastructura edilitară (apă, canal, căldură, comunicații)

  • 2.3.7. Colectarea și evacuarea apelor uzate și meteorice

  • 2.3.8. Gospodărirea deșeurilor

  • 2.3.9. Spatiile verzi administrate de ADP Sector 4

  • 3. Capitalul social

    • 3.1. Populația stabilă

    • 3.2. Forța de muncă

    • 3.3. Protecția socială

      • 3.3.1 Insfrastructura in domeniul social in Sectorul 4

  • 3.3.2. Protecția copilului

  • 3.3.3. Persoane cu dizabilități

  • 3.3.4. Situația vârstnicilor

  • 3.3.5. Centrul de Incluziune Socială 64233 și Centrul de Incluziune Socială 62982

  • 3.4. Educația formală și informală

  • 3.4.1. învățământul preșcolar

  • 3.4.2. învățământul primar, gimnazial și liceal

  • 3.5. Sănătatea populației

  • 3.6. Cultură și artă, spiritualitate și religie

    104


    3.7. Sport și agreement....................................................................................................................


    140


  • 3.8. Societatea civilă și viața asociativă

  • 3.9. Ordinea publică și siguranța cetățeanului

    141


    142


  • 4. ANALIZA SWOT A SECTORULUI 4

  • III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ - Cadrul strategic

  • 1. Relaționarea cu documentele programatice la nivel european și regional:


STRA S 4- 2020
  • 1.1. Obiectivele tematice ale Fondurilor Structurale și de Investiții și ale cadrului strategic comun

2016-2020 - Priorități Europa 2020 aplicabile sectorului 4:

  • 1.2. Strategia regiunii București-llfov 2016-2020

  • 2. Relaționarea cu documentele de planificare la nivel local:

    • 2.1. Conceptul Strategic București 2035, elaborat de Primăria Municipiului București consta in

următoarele obiective strategice, astfel:

  • 2.2. PUG București 2000

    • 2.2.1 Obiective stabilite in concordanta cu direcțiile enunțate in PUG București 2000

      151


V. Obiectivele strategice, domeniile de acțiune și măsurile aferente

Energie și protecția climatică

  • 1.1. Economisirea energiei și eficientizarea consumului

  • 1.1.1 .Reabilitarea termică a clădirilor

  • 1.1.2. Individualizarea consumului energiei termice

  • 1.1.3. Eficientizarea consumurilor de energie electrică

  • 1.1.4. Economie prin recuperarea căldurii

  • 1.2. Dezvoltarea energiilor regenerabile/alternative

  • 1.2.1. Extinderea utilizării energiei solare

  • 1.2.2. Introducerea utilizării energiei fotovoltaice

  • 1.3. Modificarea stilului de viață și a comportamentului de consum

  • 1.3.1. Program de mediatizare și conștientizare în domeniul economisirii energiei

  • 1.3.2. Protecția climei începe în școală

  • 1.4. Sprijin transversal pentru energie și protecția mediului

  • 1.4.1. întărirea capacității administrației publice în domeniul energetic și ecologic

  • 1.4.2. Facilități administrativ - financiare pentru eficientizarea energetic

2.Traiul într-un mediu curat

  • 2.1. Deșeurile menajere și special..........

    • 2.1.1. Infrastructura de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile

    • 2.1.2. Proiecte pilot privind colectarea selectivă și reciclare

  • 2.2. Aer curat și apă sănătoasă

    • 2.2.1. îmbunătățirea calității aerului prin măsuri asupra traficului



  • 2.2,2. îmbunătățirea calității aerului prin măsuri adiacente

    168


2.3.Zgomot, radioelectric, lumina...............

  • 2.3.1. Protecția acustică la sursele fixe..................

  • 2.3.2. Protecția acustică la sursele mobile..............

  • 2.3.3. Protecția împotriva poluării electromagnetice

  • 2.3.4. Poluarea cu lumină......................................


169


170


170


170


171


2.4.Spațiile verzi și vegetația urbană

2.4.1. Managementul teritoriului.................


171


172


3.Mobilitate prin trafic fluent și curat


173


4.Educația pentru viitor


174


4.1. Dezvoltarea învățământului obligatoriu


175


4.2. Educația continuă din perspectiva instituțională


176


5.Sănătatea populației sectorului


177


6.Asistența socială pentru persoanele cu probleme


179


  • 7. Educație fizică, sport și agrement pentru toți.............................

7.1.îmbunătățirea infrastructurii sportive și de agreement.......

  • 7.1.1. Infrastructura pentru sport.............................................................

  • 7.1.2. Agrementul public.........................................................................

  • 7.1.3. Măsuri de stimulare și realizare a investițiilor în sport și agreement

  • 8. Cultura și socializarea urbană....................................................


180


182


182


182


182


182


9.Dezvoltare economică locală și mediul de afaceri


183


10.Promovarea turismului urban și a serviciilor adiacente


185


lO.l.Măsuri de sprijin pentru turism


186


ll.Eficientizarea administrației locale și parteneriat active


187


11.1. Siguranța publică și protecția în caz de calamitate.

11.1.1. Securitatea socială urbană.............................................


188


188


12. Alte proiecte prioritare


189


12.1. Extinderea numărului de piețe agro-alimentare


189


12.2. Construirea de locuințe sociale


189


12.3. Construirea unui sediu administrativ adecvat pentru Primărie




Cap.1. REABILITARE TERMICA SI CONSOLIDAREA CLĂDIRILOR SCHIMBAREA ASPECTULUI EXTERIOR PRIN ÎNLOCUIREA FINISAJELOR EXTERIOARE

Cap.2. LĂRGIRI STRADALE CONFORM PUZ EXISTENT, EXTINDERE REȚEA APA CANAL PRIN ACCESAREA

PROGRAMULUI BUCUR............................................................................’

Cap.3 PARCĂRI SUBTERANE PLANE SI SUPRAETAJATE

Cap.4. ENTERTAINEMENT: ZONE DE RELAXARE SI PROMENADA

Cap.5. EDUCAȚIE SPORTIVA SI SANATATE: TERENURI NOI DE SPORT

Cap.6. EDUCAȚIE SPORTIVA SI SANATATE: TERENURI NOI DE SPORT

Cap.7. SPATII PENTRU CULTURA, RECONVERSII ARHITECTURALE; (SĂLI DE SPORT TRANSFORMATE IN

TEATRU)

Cap.8. MEDICINA: CREAREA DE CLINICI SPECIALIZATE SI PREOCUPAREA PENTRU SANATATE

Cap.9, ACTIVITATI ECONOMICE: MODERNIZARE PIAȚA SUDULUI, AMENAJARE ZONA DE PROMENADA STRADA SECEREI

Cap. 10. INFORMARE, EDUCARE, RECICLARE INTELIGENTA

Cap.11. FORMAREA COMUNITĂȚII SMART, PREFIGURAREA SECTORULUI SMART - SECTORUL 4

ANEXE



STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SECTORULUI 4 PENTRU PERIOADA 2016-2020
INTRODUCERE

Comunitatea este definită a fio „entitate soda! - umană, ai cărei membri sunt legați împreună prin locuirea aceluiași teritoriu și prin relații sociale constante și tradiționale' (Gh. Geană, 1993).

Astăzi, comunitatea este privită ca un ansamblu de relații sociale complexe a cărui natură și ale cărui orientări sunt examinate în contexte specffîce.(Bemard Valade, 1996)

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunități și se consumă irațional resurse prețioase.

Proiectele și programele de dezvoltare funcționează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent și când există o coordonare la nivel strategic.

Misiunea administrației publice locale este oferirea de servicii publice de calitate cetățenilor sectorului prin perfecționarea managementului in administrația sectorului si pentru dezvoltarea spațiului economico-social.

Având ca scop satisfacția permanentă a cetățenilor, a agenților economici din Sectorul 4 si a societății civile, planificarea strategică a dezvoltării urbane a Sectorului înseamnă o succesiune de decizii luate pe baza unei evaluări anterioare a situației actuale a comunității locale pentru a îndeplini obiectivele prin programul de guvernare locala utilizând mijloacele si resursele pe care organizația le are la dispoziție.

Parteneriatul social este împletirea voinței comunității locale cu structurile administrației locale, modalitate de lucru pe care isi dorește a o implementa Primăria Sectorului 4 pentru dinamizarea activității locale și a participării comunității; participarea autorității locale in asumarea responsabilităților pentru a le face față atât din punct de vedere managerial, instituțional, financiar. O necunoaștere detaliată a condițiilor, poate conduce la o lipsă de eficiență, dacă programele care se doresc a se implementa sunt neadaptate specificului comunității, ele pot devenii ineficiente, iar beneficiarii nu vor resimți o îmbunătățire a condițiilor de viață.



Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene de a lansa o nouă strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a po/itici/or economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

România și-a asumat o serie de angajamente în cadrul Pactului euro plus. Aceste angajamente, se referă la promovarea competitivității și a ocupării forței de muncă, la asigurarea unui grad mai ridicat de sustenabilitate a finanțelor publice și la consolidarea stabilității financiare.

în contextul asistenței preventive a UE, România s-a angajat să pună în aplicare un program complex de reforme în domeniul politicilor economice cu un accent special pe măsuri de reformă structurală menite să amelioreze funcționarea pieței forței de muncă și a pieței produselor și să conducă la îmbunătățirea rezistentei la schimbare și a potențialului de creștere al economiei românești.

România ar trebui să-și intensifice eforturile pentru a accelera atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020,

Succesul Strategiei Europa 2020 depinde, în mare parte, de capacitatea statelor membre de a:

  • • implementa, la nivel național, reformele necesare pentru a accelera creșterea - de exemplu, prin stimularea investițiilor în cercetare, combaterea sărăciei, creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă

  • • colabora cu Comisia Europeană pe marginea celor 7 inițiative majore.

Dialogul dintre autoritățile naționale, regionale și locale va permite o mai bună promovare a priorităților UE în rândul cetățenilor, mobilizându-i să se implice și să contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

în multe țări europene, autoritățile regionale sau locale răspund de domeniile politice vizate de Strategia Europa 2020, printre care se numără educația și formarea, antreprenoriatul, piața muncii sau infrastructura.

Este esențial ca toate nivelurile administrației să fie conștiente de importanța aplicării eficiente a Strategiei Europa 2020 și ca fiecare dintre ele să acționeze pentru a face schimbările care se impun în vederea promovării unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii.

Obiectivul acestui document este descrierea cadrului strategic posibil in care Primăria Sectorului 4, dintr-o poziție pro-activă, poate susține și implementa acțiuni pentru a stimula dezvoltarea sectorului, pe termen mediu și lung.


Dezvoltarea reprezintă un proces de schimbare în mai multe planuri: economic, social, instituțional, de mediu, etc. Este vorba de schimbarea de mentalitate, comportament și mod de gândire al omului, a factorului cheie în tot ceea ce se gândește și se materializează pe acest pământ.

Dezvoltarea viitoare nu reprezintă numai sarcina politicii si a administrației locale. Ea începe cu lucrurile mărunte din viata cotidiana si trăiește din participarea multor firme si organizații. Viitorul generațiilor viitoare reprezintă o tema ce privește pe fiecare, si la care fiecare poate sa aduca o contribuție.

O dezvoltare durabila pentru viitor prezintă multe fatete, multe sarcini si teme. Viata in oraș, oamenii, educația, economia si mediul.


Societatea poata sa traiasca numai datorita angajamentului cetățenilor pentru orașul lor si pentru viitorul acestuia. Fiecare poate sa-si aduca contribuția proprie pentru un oraș drag si plăcut traiului. Strategia de dezvoltare a sectorului 4 va conține stimulentele pentru aceasta.

Dezvoltarea sustenabilă este dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile lor necesități, termenul de sustenabilitate este aceea că generațiile în viață nu au dreptul moral să compromită ori să diminueze, prin goana lor după bunăstare și confort fără limite, șansele generațiilor viitoare de a mai dispune de resursele necesare asigurării unui trai decent și îndestulat.

Sustenabilitatea se referă la menținerea pe termen lung a capacității funcționale a sistemelor interconectate ale societății contemporane, având în vedere considerente ecologice, economice și sociale.

Principiile de bază ale sustenabilității, din perspectivă ecologică, se referăla managementul resurselor fizice astfel încât acestea să fie conservate pentru viitor.


Se consideră că toate biosistemele au resurse și capacități finite de conservare, astfel încât activitățile umane sustenabile trebuie să se desfășoare la un nivel care să nu amenințe sănătatea acestor sisteme. La un nivel și mai profund, sustenabilitatea ecologică presupune abordarea unor probleme critice, precum impactul industrializării asupra biodiversității, utilizarea continuă a resurselor neregenerabile (hidrocarburi, minereuri) și producția unor substanțe poluante (emisii de gaze generatoare ale efectului de seră) etc.

La cel mai profund nivel, preocupările ecologice privind sustenabilitatea sunt legate de problema creșterii economice ca atare, analizându-se posibilitatea ca generațiile viitoare să nu mai poată beneficia de același nivel de trai pe care l-au atins societățile cele mai evoluate din prezent, dacă acestea nu renunță să producă și să consume din ce în ce mai mult.

Perspectiva economică asupra sustenabilității s-a conturat inițial în modelele și scenariile pesimiste privind limitele creșterii economice, date fiind resursele finite ale planetei noastre. Recunoașterea faptului că o creștere continuă a populației, a activității industriale, a exploatării resurselor și a poluării poate conduce destul de curând la declinul condițiilor de trai a impus abordarea strategiilor economice din perspectiva sustenabilității.



Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul înconjurător si de resurse. Sanatatea, siguranța sociala si stabilitatea economica a societății sunt esențiale in definirea calitatii vieții.

Având in vedere ca in cadrul strategiei naționale de dezvoltare durabila a României aprobata prin hotarare de guvern, care stabilește obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata înalta, propulsat de interesul pentru cunoaștere si inovare, orientat spre îmbunătățirea continua a calității vieții oamenilor si a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural oferta noastra vizeaza realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung care sa fie incluse in strategia de dezvoltare a sectorului 4 al municipilui București:

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țălor Uniunii Europene Ia principalii indicatori ai dezvoltării durabile, prin participarea Sectorului 4 la atingerea acestui obiectiv național

Orizont 2030: Apropierea semnificativa a României de nivelul mediu din acel an al țăilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile, prin participarea si a Sectorului 4 la atingerea acestui obiectiv național

în acest scop, au fost identificate patru obiective-cheie:

  • • Protecția mediului, prin masuri care sa permită disocierea creșterii economice de impactul negativ asupra mediului;

  • • Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversității culturale, egalității de sanse si prin combaterea discriminării de orice fel;

  • • Prosperitatea economica, prin promovarea cunoașterii, inovării si competitivității pentru asigurarea unor standarde de viața ridicate si unor locuri de munca abundente si bine plătite;

■ îndeplinirea responsabilităților internaționale ale UE prin promovarea instituțiilor democratice în slujba păcii, securității si libertății, a principiilor si practicilor dezvoltării durabile pretutindeni în

lume.

1.1 Viziunea noastra

Sectorul 4, un "oraș11 creativ si dinamic. Locuințe frumoase si accesibile. Cartiere vii. Condiții bune de munca si de cumpărături. Concordanta intre transportul individual si cel public. Criminalitate scăzută. Cultura diversa si oferte sportive variate. Sectorul 4, locul unde merita sa trăiești!

Toate cartierele sectorului trebuie sa devină zone vii. Se vor cauta concepte individuale pentru fiecare cartier/zona. Reconstrucția si soluții creative pentru utilizarea clădirilor neterminate reprezintă sanse pentru imbunatatirea calitatii locuirii. Oferta de locuințe trebuie sa devină mai diversificata si individuala. Locuințe de orice echipări, mărimi, la preturi convenabile si împrejurimi atractive. Sectorul 4, locul unde iti place sa trăiești!

Cartierele reprezintă artera vieții sectorului 4. Calitatile si particularitățile lor speciale trebuie menținute sau revitalizate. Cel mai important lucru il reprezintă revitalizarea meșteșugului si a micului comerț. El intipareste fata zonei si promovează dezvoltarea de zone urbane independente si vii.

Locuința, locul de munca si oferta comerciala si de divertisment trebuie sa fie ușor si rapid accesibile, prin oferte variate in toate zonele sectorului si accelerarea transportului in comun. Mijloace de transport ecologice vor fi dezvoltate si promovate. Se va reduce poluarea mediului de către transportul motorizat,

Siguranța publica prin reducerea criminalității reprezintă o sarcina importanta. In principal trebuie eliminate cauzele criminalității. Baza pentru aceasta o reprezintă si comportamentul curajos al fiecăruia. Infracțiuni, in special criminalitatea juvenila si a tinerilor, crime legate de forța si droguri trebuie reduse constant. Pentru aceasta politia si alte forte de ordine vor fi prezente in mod consecvent. împreuna cu alte masuri se va imbunatati sentimentul de securitate în sector.

Orașul trebuie sa asigure si dincolo de asociații, oferte variate pentru recreere activa. In prim plan ar sta promovarea modurilor de viata sanatoase, scăderea riscurilor pentru sanatate. Autoresponsabilitatea va fi promovata prin masuri tintite de transmitere a cunoștințelor.

1.2 PLANIFICAREA STRATEGICĂ

Planificarea strategică reprezintă un proces continuu, utilizat de comunitățile locale, pentru soluționarea, pe termen mediu și lung, a problemelor acesteia. Prin planificarea strategică se asigură că politicile și programele adoptate corespund necesităților de dezvoltare socio-economică a comunității, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile.

Planificarea strategică oferă un cadru prin care o serie de proiecte mai mici contribuie la realizarea obiectivelor de întindere mai mare. Ca urmare, planificarea strategică ajută comunitățile să direcționeze dezvoltarea socio-economică spre realizarea unor obiective fezabile, pe termen lung.

Decisiv este ca această abordare să se sprijine pe inițiative realizabile pe termen scurt, stabilindu-se scopuri realiste, pe care comunitatea le poate îndeplini. Una din problemele planificării strategice des întâlnite, este dorința multor comunități locale de a realiza mai mult decât au posibilitatea, în condițiile resurselor disponibile. Totodată, se includ programe care sunt rupte de scopurile unei dezvoltări socio-economice mai largi sau nu au o valoare directă pentru aceste comunități. Procesul planificării strategice vine în ajutorul comunităților pentru gestionarea mai bună a acestor probleme.

Pentru a începe orice proces de schimbare, în cadrul unei comunități trebuie să ia naștere dorința de a face acest lucru. In primul rând trebuie conștientizat Consiliul local, precum și comunitatea locală, de importanța acestui proces.

Viziunea trebuie să cuprindă aspirațiile de viitor ale comunității în ceea ce privește sănătatea, modul de viață și calitatea acesteia, calitatea mediului local și direcțiile viitoare de dezvoltare economică. In ansamblu, viziunea trebuie să ofere îndrumare și orientare spre direcția în care comunitatea poate acționa pentru dezvoltarea sa.

Planificarea strategica pune bazele unui dialog real între grupurile sociale și colectivitate. Cetățenii fiind informați asupra realităților locale, implicați în dezbaterile privind direcțiile de dezvoltare și participând activ la realizarea acestora, pot aprecia corect rezultatele acțiunilor publice. Preocuparea pentru rezolvarea nevoilor comunității, pentru asigurarea prosperității locuitorilor, prin furnizarea competentă și eficientă de servicii specializate, reprezintă una dintre misiunile Primăriei Sectorului 4 București.

Datele care au stat la baza elaborării prezentului document sunt datele publice referitoare la situația sectorului și cele direct sau indirect furnizate de serviciile Primăriei și de operatorii serviciilor publice. S-a raportat la mediul existent - în urma unei analize strategice efectuate orizontal, vertical și transversal asupra documentelor strategice sectoriale precum și corelarea rezultatelor acestei analize cu date statistice, sondaje de opinie și alte analize. în urma acestora a fost creionat un profil strategic al sectorului 4, o evaluare generală a situației și a tendințelor precum și identificarea obiectivelor și acțiunilor prioritare.

II. Evaluarea situației actuale
i. Capitalul natural
1.1. Date geografice
1.1.1. Așezare

Municipiul București se află la intersecția paralelei de 44°25' latitudine nordică cu meridianul de 26°101 longitudine estică. Orașul se întinde în Câmpia Vlăsiei, subunitate a Câmpiei Române. Câmpia Vlăsiei s-a format prin acumularea unor mari cantități de aluviuni acoperite de depozite de loess.

Coordonatele geografice ale Sectorului 4 sunt 268 5’ 45" longitudine estică și 448 24’ 49" latitudine nordică. Este situat în partea de sud a municipiului București având o suprafață de 32 Km pătrați din totalul de 228 Km pătrați cât reprezintă suprafața orașului și o populație de 258.828 conform rezultatelor preliminare ale recensământului din 2011, publicate de INS, reprezentând 15,58% din populația Bucurestiului.

începând din P-ța Națiunilor Unite (inclusiv), SECTORUL 4 are:

  • •  Limita de nord: râului Dâmbovița până ia circa 1800 m est de podul de pe Dâmbovița de pe Șos. Vitan-Bârzesti.

  • •  Limita de est: linia convențională cu direcția sud-vest până la Drumul Cheile Turzii, se continuă pe Drumul Cheile Turzii, pe Str. Pechiu Ion până la Șos. Berceni, pe Șos. Berceni până la linia de centură (toate inclusiv) cuprinzând și cimitirul Berceni.

  • •  Limita de sud: linia de centură, circa 2400 m spre vest de la Șos. Berceni, cuprinzând și unitatea și depozitul de colectare a metalelor din cadrul fostului Ministerului Industriei Metalurgice.

  • •  Limita sud-vestică: linia de centură cu direcția nord-vest până la Drumul Bercenarului, continuă pe Drumul Bercenarului (inclusiv) până la Șos. Giurgiului.

  • •  Limita de vest: Șos. Giurgiului, Calea Șerban Vodă până la intersecția cu Str. Mitropolitul losif, pe Str. Mitropolitul losif, Str. Mitropolitul Veniamin Costache până la Str. Cuțitul de Argint, Str. Cuțitul de Argint, Str. Serg. major Ancuța llie (toate inclusiv), până la Str. Fabrica de Chibrituri (exclusiv) până la Str. Mitropolitul Filaret, pe Str. Mitropolitul Filaret până Ia Str. Gazelei, Str.Gazelei până la Calea Rahovei, Calea Rahovei (toate inclusiv) până la Str. Antim.Str. Antim, Str. Sfinții Apostoli până la Str. Apolodor, Str. Apolodor (toate exclusiv) până la P-ța Națiunilor Unite (inclusiv).

1.1.2. Relief și suprafața

Sectorul 4 este situat in partea sudica a Bucurestiului si se întinde de la Piața Unirii, in nord, pana la Șoseaua de Centura, in sud, si de la Șoseaua Giurgiui, in vest, pana in comuna Popesti-Leordeni in est si cuprinde cartierele Berceni, Progresul si o parte din cartierul Vitan.

Câmpia Bucureștiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în N-E și E până la Valea Pasărea, în S-E și S până la Câmpul Câlnăului și Lunca Argeș-Sabar, în S-V tot până ia Lunca Argeș-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu.

S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mișcării de înălțare a Carpaților și Subcarpaților și a intenselor aluvionări. în Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess și depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. în acest timp râurile își prelungesc cursurile și își intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia.

Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, și 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării.

Valea Dâmboviței pe care este situat in mare parte Sectorul 4, este săpată în loess, având malul drept mai abrupt și înalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stâng mai coborât (între 4-5 m în amonte și 7-8 m în aval). Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stângă a râului și sunt în număr de patru. Până la amenajarea cursului, în luncă se găseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave și maluri abrupte. în prezent se mai păstrează o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vodă) și popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vodă, Movila Mare).



STRA S 4- 2020

Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Văcărești) se desfășoară între Valea Dâmboviței, la nord, și de râul Sabar, la sud. Scade în altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominând treptele hipsometrice de 70-80 m și 80-90 m, iar densitatea fragmentării ajunge până la 0,5-1 km/km2.

Sectorul 4, ca și întreg Bucureștiul, se află într-un climat temperat-continental, cu ușoare nuanțe excesive, ce face parte din sectorul climatic central al Câmpiei Române. Din punct de vedere al dinamicii generale a atmosferei, dominante sunt masele de aer de origine polar maritimă și continentală, urmate de cele de origine tropical-maritim și tropical-continentală. Din această frecvență a maselor de aer rezultă influențe continentale, oceanice, și mai estompat, cele submediteraneene. Acest tip de climat se caracterizează prin patru anotimpuri cu particularități specifice. Se poate spune că este o zonă cu un climat de tranziție de la influențele oceanice și submediteraneene din vest, la cele de ariditate, din est.

Controlul climatic în oraș este influențat de existența perdelelor verzi de pădure: Pădurea Cernica și Pădurea Brănești, a suprafețelor de beton, asfalt, cărămidă, tablă, sticlă, materiale care cresc capacitatea de înmagazinare a căldurii, intensificând evapo-transpirația și reducând infiltrarea apei în sol. De asemenea, bazinele artificiale de apă influențează microclimatul la nivel local. în interiorul orașului există o circulație specifică determinată de construcțiile înalte, de trama stradală și de vegetație. Vântul dominant este cel de nord-est. între fenomenele atmosferice cele mai frecvente întâlnite în București putem enumera ceața.

Influențele estice ale vântului imprimă climei nuanțe de excesivitate (variații excesive de temperatură, de până la 70°C), între verile fierbinți și iernile uneori aspre, iar cele vestice explică prezența toamnelor lungi și călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii.

Mediile multianuale de temperatură arată valori mai mari cu 1,5 - 2° C la stația Filaret decât la stația Băneasa. Temperatura medie anuală este de 11,5° C. în luna iulie media termică depășește 23° C iar în ianuarie oscilează între 1,5° C și -5,4° C. Temperaturile extreme pot depăși 40° C vara, iar iarna pot coborî sub -30° C. Primele înghețuri se produc după data de 1 noiembrie, iar ultimele zile de îngheț sunt la 1 aprilie, cu un decalaj de aproximativ o săptămână față de zona preorășenească. Cea mai friguroasa lună este ianuarie, cu o medie de - 2,9° C, iar cea mai călduroasă este iulie, cu o medie de 22,8° C.

Precipitațiile atmosferice sunt mai ridicate deasupra Bucureștiului, cu o medie pe intervalul 1901-1990 de 578,6 mm la Băneasa, și de 589,3 mm la Filaret, față de 560,8 în afara orașului, la Fundulea. Valorile mai mari decât media, înregistrate în Sectorul 4, se datorează amplasării sale pe direcția dominantă a circulației atmosferice, cu o concentrația mai mare de particule de praf și fum.

în cursul anului se înregistrează un maxim de precipitații în iunie, cu același regim de variație teritorială, valori mai mari în oraș (97,1 mm la Filaret) și mai reduse spre periferie (92 mm la Băneasa și Afumați). Luna cu cele mai mici cantități de precipitații este luna februarie (33,3 mm la Filaret; 27,5 mm la Băneasa). în timpul verii, ploile au adesea caracter torențial și uneori sunt însoțite de grindină. Trebuie remarcat că în interiorul

orașului, în raport cu direcția de advecție a maselor de aer, ca și cu convecția termică, precipitațiile se repartizează neuniform, producându-se diferențiat sau numai pe unele areale.

Nebulozitatea medie și numărul mediu anual de zile cu cer acoperit au crescut de la 120 zile/an Ia 140 zile/an (în ultimii 80 ani). Radiația solară depășește 125 kcal/cm2, determinând peste 60 de zile tropicale în cursul anului.

1.2. Biodiversitate și habitate naturale

L Biodiversitatea României este una dintre cele mai remarcabile din Europa. Aceasta este importantă la nivel global, regional, național și local. Prin „biodiversitate" se înțelege variabilitatea organismelor vii, incluzând: diversitatea speciilor, a sistemelor ecologice, genetica, și diversitatea etno-culturală, adică a organizării sociale a populației umane.

Biodiversitatea are un rol important în ceea ce privește asigurarea și producerea resurselor regenerabile dar și a unei game largi de servicii. Resursele alimentează sistemele socio-economice și asigură servicii ca: epurarea apelor, calitatea aerului - prin reglarea compoziției chimice a atmosferei, procesarea deșeurilor, influențează și modulează clima, controlul circuitului hidrologic, ceea ce ar duce la reducerea amplitudinilor precipitaților, etc.

Biodiversitatea are o valoare directă pentru ca oferă resurse regenerabile (bunuri), dar și valoare indirectă, pentru că oferă servicii, prin valoarea etică, estetică, educațională și științifică, economică, culturală și recreativă.

r       La nivelul Municipiului București nu există habitate naturale deoarece solurile au fost puternic modificate

v.      antropic. în oraș nu există nici arii protejate (arii terestre sau marine dedicate special protecției și menținerii

biodiversității prin mijloace legale) deoarece acesta este un ecosistem urban a cărui structură nu prezintă criteriile necesare declarării de arii protejate, dar există specii protejate prin lege.


STRA S


1.2.1. Flora și Fauna

Nu se cunoaște cu precizie numărui speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu destinație agricolă. Speciile întâlnite sunt tipice ecosistemelor urbane, există și specii care au reușit să se aclimatizeze, ce pot fii admirate în curțile oamenilor.

Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se numără: frasinul, catalpa, teiul, nucul, salcia, plopul, piersicul, cireșul, corcodușul, vița de vie, caprifoiul, iasomia, forstiția, lemnul câinesc, spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc. O parte dintre acestea se constituie în adevărate garduri vii. în spațiile dens construite sunt plantate și acoperișurile cu viță de vie, dar mult mai frecventă este îmbrăcarea zidurilor exterioare cu viță de cultură sau sălbatică.

Există câteva plante declarate monumente ale naturii: Aescu/us Hippocastanum (castanul roșu), Torreya nucifera (toreia) sau Sophora japonica (salcâm japonez), etc., fiind incluse pe lista arborilor ocrotiți din București, precum și specii de păsări sălbatice care pot fi admirate pe lacuri și în parcuri (89); din familia Picidae se întâlnesc 5 specii de ciocănitoare, din care 4 sunt protejate iar Picus veridis - specii care necesită o protecție strictă.

Deficitul de spații verzi caracterizează în special noile ansambluri de locuit, prin dezafectarea unor spații existente și atribuirea lor în scopul construirii de clădiri, precum și reducerea progresivă în ultimii ani a suprafețelor verzi, prin neîntreținere și realizarea de construcții ilegale.

De asemenea, starea de sănătate a pădurilor din teritoriu, expuse unei poluări combinate aer - apă - sol, constituie o altă problemă importantă pentru zona municipiului București.

Concept relativ nou, ‘pădurea urbană’ este un răspuns la tendința de urbanizare a populației pe globul terestru, la creșterea dimensiunii orașelor, la artificializarea vieții locuitorilor. Conform conceptului de pădure urbană, orașul este plantat cu arbori, astfel ca suprafața coroanei acestora (privită în proiecție orizontală) să depășească suprafața totală a clădirilor, șoselelor și trotuarelor.

Sub aspectul faunei, predomină, ca număr, animalele domestice, în special câinii fără stăpân, pisici, etc. dar sunt întâlnite și specii sălbatice care s-au adaptat mediului urban.

în clădirile părăsite, în acoperișurile clădirilor din București, se pot întâlni 3 specii de lilieci, din familia Vespertilionidae, incluse în Lista Roșie a vertebratelor din România, dar și pe listele convențiilor europene.

Componentele majore ale faunei Sectorului 4, precum si a Bucurestiului, le reprezintă, dintre vertebrate, păsările și mamiferele mici, în principal rozătoarele, iar dintre nevertebrate, artropodele, dominante fiind insectele.




STRA S 4- 2020

Păsările se împart în păsări sedentare, păsări aflate doar în tranzit, păsări oaspeți de vară, păsări oaspeți de iarnă, păsări care cuibăresc în oraș și specii accidentale. Cele mai frecvent întâlnite pe raza sectorului 4 sunt: ciuful de pădure, cucuveaua, huhurezul mic, pescărușul râzător, pescărușul alb, porumbelul gulerat, guguștiucul, vrabia. Pe cele lacurile de pe raza sectorului, au fost observate rațe sălbatice și pescăruși.

Rozătoarele și insectele sunt, în majoritate, vectori ai unor boli transmisibile la om sau elemente de disconfort.

O biodiversitate difuză în zona periurbană poate fi indusă și de extinderea spațiilor împădurite, protejarea zonelor umede, lotizarea solului și practicarea agriculturii ca hobby, plantarea de pomi și copaci în afara pădurii, etc.

  • a)  Numărul copacilor din Sectorul 4 este de 233.887 pomi.

  • b)  Suprafața spațiilor verzi: 634,2 ha.ținclude și Parcul Tineretului și Parcul Carol care se află în administrarea P.M.B.)

1.2.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversității

Distrugerea componentelor biodiversității reduce opțiunile viitoare ale umanității și amenință însăși posibilitatea continuității societății umane. Unii factori ce pot fi menționați sunt:

  • -  Supraexploatarea resurselor, stimulată de creșterea exponențială a populației umane și de creșterea economică

  • -  Utilizarea unor tehnologii inadecvate

  • -  Distrugerea habitatelor, adică a condițiilor fizice, chimice, biologice de care depinde supraviețuirea speciilor

  • -  Introducerea de specii exotice care afectează populațiile native, ducând chiar Ia eradicarea lor

  • -  Poluarea genetică cu organisme modificate genetic

  • -  Poluarea prin modificarea factorilor de mediu

  • -  Defrișările și distrugerea spațiilor verzi

  • -  Nivelul inconstant al lacurilor din capitală

  • -  Cosmetizarea arborilor din parcuri și grădini a dus la dispariția spațiul de cuibărit

  • -  Creșterea suprafețelor ocupate de instalații, suprafețe construite, terenuri private, etc.

1.3. Calitatea factorilor de mediu

Fenomenul de poluare a dobândit în ultimii ani o amploare din ce în ce mai mare, aceasta datorându-se în principal creșterii cantității și numărului de poluanți. Tipurile de poluare sunt: poluarea atmosferei, poluare industrială, poluarea apei, deșeurile, poluarea solului și poluarea fonică. Nu în ultimul rând trebuie amintit de poluarea radioelectrică, poluarea cu lumină și cea cu radiații ionizante (ultraviolete, radioactivitatea naturală).

Sectorul 4 București intră în categoria așezărilor urbane mari ca dimensiune, populație și complexitatea activităților economice. în plus, problematica mediului este considerată din ce în ce mai importantă. Pe baza exigențelor dezvoltării durabile, și având în vedere satisfacerea nevoilor umane, individuale și sociale, s-a realizat următoarea analiză a factorilor de mediu.

1.3.1. Aerul și calitatea aerului

Poluarea aerului în municipiul București are un caracter specific, datorită în primul rând condițiilor de emisie, respectiv existenței unor surse multiple, înălțimi diferite ale surselor de poluare, precum și o repartiție neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul orașului.

Aerul este supus unei poluări locale intense în acele zone, unde s-au construit și funcționează unități industriale, pentru materiale de construcții, etc. și unde, fie tehnologiile sunt învechite, fie nu sunt realizate instalații de epurare a gazelor, fie coexistă ambele situații. De asemenea, poluarea aerului are loc și în zonele cu trafic auto important.

A. Surse de poluare a aerului

Concentrarea industrial - urbană a capitalei, cu larga sa diversitate de activități antropice, prezintă și dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activități. Sursele de poluare ale aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale dar și intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală), circulația auto, în special de-a lungul marilor artere, incluzând și traficul greu. Față de sursele de poluare naturale, cum ar fi agenții alergizanți (granule de polen, sporii, aerosolii), cele artificiale (activități antropice - urbanizare și industrializare) contribuie semnificativ la deteriorarea calității aerului.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari categorii principale, astfel:

  • 1. Obiectivele industriale

Nevoia imediată de cazare a forței de muncă a generat apariția rapidă a marilor ansambluri de locuințe colective, dimensionate în medie pentru 250.000 locuitori. Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximității cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea și reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relația de vecinătate dintre zonele de locuințe și cele industriale, constituind sursa principală de disconfort pentru locuire. Astfel, în jurul unităților industriale sau a altor surse de poluare există perimetre, corespunzătoare zonelor de protecție reglementate, în care locuințele sunt potențial expuse poluării.

Gama substanțelor evacuate în mediu, din procesele tehnologice, este foarte variată: pulberi organice și anorganice care au și conținut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze și vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenți organici, funingine, etc.

  • 2. Traficul auto

Poluarea aerului cauzată de traficul auto reprezintă un amestec de câteva sute de compuși diferiți. Au fost evidențiați, în urma unor studii recente, peste 150 de compuși și grupe de compuși. Măsurarea tuturor acestor poluanți este imposibilă și de aceea, evidențierea se concentrează numai pe acei poluanți care au cel mai larg impact asupra sănătății umane sau care sunt considerați buni indicatori. Acești poluanți, care sunt urmăriți în mod curent atunci când se dorește evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calității aerului, sunt grupați în mai multe categorii:

  • -   gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul;

  • -   pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 pm sau decât 2,5 pm, fumul negru;

  • -   componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb;

  • -   compuși organici volatili: benzen, butadienă.

Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, rezultă următoarele substanțe principale: vapori de apă (13 %), dioxid de carbon (13 %) și azot (74 %). în realitate însă, ținând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcție de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO și oxigen, în cazul amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporții reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produși oxidanți, oxizi de sulf, particule. Cu excepția vaporilor de apă (azotul și oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanțe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto și sănătatea umană este foarte dificil de stabilit în termeni absoluți, datorită numărului mare de variabile. Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor cauzează emisia a peste 100 compuși chimici. în urma numeroaselor studii pe plan internațional s-a dovedit că, peste anumite niveluri de poluare, apar efecte asupra sănătății oamenilor expuși, dar pot fi afectate și persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau au probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare ale aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp și spațiu. Impactul cel mai mare apare în zonele construite și cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanților este dificil de realizat. Concentrațiile poluanților atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid și este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. Singura excepție de la această regulă o face ozonul care este diferit față de ceilalți poluanți generați de traficul auto.



  • 3. Șantierele de construcții

Deși ponderea activităților de construcții a scăzut foarte mult după 1990, actualmente se constată o creștere semnificativă a volumului de construcții, realizate inclusiv în zonele aglomerate ale capitalei, aceste șantiere și betonierele de la periferie constituind surse de poluare a aerului, în special cu pulberi.

  • 4. Termocentralele electrice

CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului în zonele urbane, prin modul de funcționare cu combustibili lichizi, ce au un conținut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantități de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenușă volantă. Cu toate că există instalații de reținere a principalilor poluanți chimici, NOx și SO2, pentru care au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coșuri înalte care realizează concentrații locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanță, uzura și neetanșeitățile unor coșuri determină evacuarea gazelor la înălțimi intermediare cu efecte și asupra zonei învecinate.

  • 5. Surse difuze de combustie

Numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe funcționează pe combustibil lichid (chiar și solid), constituie o sursă de natura celei enunțate la punctul precedent, lipsită însă, pe lângă instalații de epurare, și de avantajul relativ al dispersiei prin coșuri înalte. Combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, a randamentului redus și a unei supravegheri precare, ceea ce determină degajări de noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele de locuințe, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc.

De asemenea combustia (arderea) neautorizată, în aer liber, a unor deșeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deșeuri stradale în perimetrul urban, neîntreținerea salubrității domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale și a deșeurilor menajere se constituie, prin cumul, într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiții meteorologice nefavorabile (ceață, calm atmosferic, inversiune termică).

B. Situația poluării aerului

Un număr de 43 de unitati poluatoare principale (IPPC) - centrale electrotermice si unitati industriale - sunt înregistrate la nivelul Capitalei, dar principala sursa de poluare a Bucurestiului ramane traficul rutier, potrivit datelor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului.

Din punct de vedere al repartiției pe sectoare, cele mai multe unitati poluatoare sunt in sectoarele 3 si 6 (cate 13 agenti economici), urmate de Sectorul 4 (sase societăți), sectorul 1 (cinci unitati), sectorul 2 (patru societăți). La polul opus se afla sectorul 5, unde se afla doar doua unitati mari poluatoare.


STRA


Dintre acestea, cele mai cunoscute unitati IPPC sunt centralele electrotermice (CET Grivita si Centrala Termica Piața Presei Libere - sectorul 1, CET Sud si CET Titan - sectorul 3, CET Progresu - Sectorul 4, CET Grozăvești si CET Vest - sectorul 6), care folosesc instalații de ardere cu putere termica mai mare de 50 MW.

Traficul rutier scurtează viata, in fapt, traficul rutier aglomerat este responsabil pentru jumătate din emisiile de azot in aer, mai ales in regiunea pariziana, iar mașinile care folosesc carburanți diesel sunt aratate cu degetul in primul rând.

Printre întreprinderile mari poluatoare ale aerului din secotr se numără Electromontaj, Romprim S.Aetc. Zona de Sud a Sectorului 4 este cunoscută ca fiind o zonă industrială încă înainte de 1989 I.M.B.G. este principalul poluator al zonei de sud a municipiului București. Aici se desfășoară ectivități economice deosebit de poluante: otelărie .turnătorie, combustie industrială, sudură e.t.c.Este evident că aceste activități au afectat calitatea mediului astfel încât în Anuarul Statistic 2008, zona este menționată ca făcând parte din cele mai poluate zone ale Municipiului București afectând circa 35000 de locuitori.

Un alt poluator din Zonă este C.E.T. Progresu, termocentrală care face parte din grupul Electrocentrale București (E.L.C.E.N.).Termocentrala funcționează pe păcură și gaze producând atât energie termică cât și energie electrică deservind atât cartierul Berceni cât și alte zone ale Capitalei.

La nivelul Sectorului 4 este amenajată o suprafață de 4,26 km pătrați de spații verzi din care 3,36 km pătrați sunt spații verzi din jurul blocurilor și 0,9 km pătrați sunt grădini, părculețe, spații verzi.Zona analizată este complet lipsită de spații verzi amenajate.

Este cunoscut rolul spațiilor verzi ca perdele de protecție împotriva poluării fonice și a aerului. Scăderea suprafeței de spațiu verde produce implicit o deteriorare a calității aerului. Traficul rutier este principala sursă de poluare în Municipiul București. Considerăm că programul de înnoire a parcului auto derulat în ultimii ani prin Administrația Fondului pentru Mediu este benefic pentru calitatea aerului. Efectele acestui program sunt diminuate însă datorită creșterii continue a numărului de autovehicule care circulă prin București, de aceea aceste măsuri trebuie completate urgent cu măsuri de sistematizare a traficului pe care trebuie sa le ia Primăria Municipiului București.

Calitatea aerului în mediul dumneavoastră - aerul ambiental - poate afecta mai mult decât sănătatea Un mediu poluat poate distruge biodiversitatea și ecosistemele locale, lăsând o moștenire ambientală pe termen lung. Aerul poluat poate deteriora materialele de construcții, poate decima păduri sănătoase și poate reduce randamentul culturilor.

CALITATEA AERULUI AMBIENTAL in urma studiului elaborat de către Ecopolis




Stafia București 4, Berceni - stafie industriala care evalueaza influenta activitatilor industriale asupra calitatii aerului


B4. Dioxid de sulf (SO2)


excelent I foarte bine I date lipsă |



Nu exista depășiri alarmante atat media, cat si valoare maxima înregistrata situandu-se sub limita pentru sanatatea umana.

B4. Dioxid de azot (1\IO2)


excelent H foarte bine I bine Q mediu ’j rău | date lipsă |


Exista depășiri a tuturor standardelor impuse de Uniunea Europeana, atat media, cat si valoare maxima înregistrata situandu-se peste limita pentru sanatatea umana. 46 dintre valorile înregistrate se incadreaza in categoria rau si foarte rau

Pentru acest poluant este necesară alcătuirea unor programe de acțiune pentru reducerea concentrațiilor în zonele de trafic.



B4. Ozon (03)


excelent I foarte bine I bine 3 date lipsă |


Nu exista depășiri alarmante atat media, cat si valoare maxima înregistrata situandu-se sub limita pentru sanatatea umana.

c

B4. Pulberi în suspensie - PM10

excelent 1 foarte bine | bine 0 mediu j rău| foarte rău | date lipsă |



Exista depășiri a tuturor standardelor impuse de Uniunea Europeana,atat media, cat si valoare maxima înregistrata situandu-se peste limita pentru sanatatea umana. 38 dintre valorile înregistrate se incadreaza in categoria rau si foarte rau

Pentru acest poluant trebuie întocmite programe de gestionare a calității aerului. Se observă că situația cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a orașului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier.

Deși situația nu este critică, ci doar îngrijorătoare in ceea ce privește poluarea cu pulberi in suspensie, există câteva măsuri care, aplicate pot reduce concentrațiile de pulberi:

  • - Refacerea patului carosabil si a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum si întreținerea permanentă a acestora;

  • - Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecțiile tehnice, întrucât parcul auto existent este in mare parte necorespunzător din punct de vedere al emisiilor de noxe

  • - întreținerea corespunzătoare a spatiilor verzi si a plantațiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecție pe care acestea îl joacă.

  • - O mai bună salubrizare a orașului, atât a arterelor de circulație cât si eliminarea depozitelor necontrolate de deșeuri.



    B4. Monoxid de carbon (CO)


    excelent I Foarte bine I date lipsă ]



Nu exista depășiri alarmante atat media, cat si valoare maxima înregistrata situandu-se sub limita pentru sanatatea umana.

Ceîe mai importante activități umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanți primari sunt:

  • - arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice și termice, încălzirea rezidențială, procese industriale) și mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval și aerian);

  • - extracția, prelucrarea și distribuția petrolului și a produselor petroliere;

  • - extracția și distribuția gazelor naturale;

  • - utilizarea solvenților organici.

1.3.2. Apa și calitatea apei

Surse de apă de suprafață.

Cea mai importantă apă curgătoare care străbate limita teritoriului sectorului 4, curgând pe direcția NV-SE este râul Dâmbovița. Râurile Dâmbovița și Argeș reprezintă sursele de apă de suprafață, care asigură 86% din consumul capitalei. Calitatea apei potabile este asigurată de Compania Națională Apele Române -APA NOVA, prin stațiile de tratare.

Lacul Văcărești este un lac antropic din București, Sectorul 4, cu o suprafață de 189 ha, cuprins între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și Splaiul Dâmboviței (între târgul auto de la Vitan și podul de la fostul Abator). Lacul Văcărești din București a fost conceput ca parte a amenajării complexe a râului Dâmbovița. Ca și Lacul Morii, care însă a fost finalizat, Lacul Văcărești trebuia să facă parte din sistemul hidrologic de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor. Lucrările au început în anul 1986, ocazie cu care a fost demolată și Mănăstirea Văcărești, dar au fost sistate după 1989, astfel că, în prezent, a rămas unul din marile proiecte neterminate ale perioadei comuniste.

în cei peste 20 de ani cât a fost neglijată, zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură. Locul, cunoscut în prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei



STRA S 4- 2020

vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, șerpi de apă, tritoni, vulpi și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil.

în timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru o serie de specii de păsări migratoare rare. Pe tot parcursul anului se braconează specii de păsări cântătoare, protejate de legislația autohtonă și europeană.

Surse de apă subterană

Importanța ce se acordă apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care o au folosințele de apă din spațiul hidrografic București - Ilfov, ce se alimentează din aceste surse (excepție făcând doar alimentarea capitalei, cel mai mare consumator de apă din România, din surse de apă de suprafață).

în cadrul acestei regiuni hidro-geologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Frățești", cea mai importantă formațiune acviferă a țării. Sânt constituite din pietrișuri și nisipuri cu intercalații de argile din cuaternarul inferior, așezate peste formațiuni argiloase.

în zona Bucureștiului cele trei strate de Frățești, A, B și C, sunt situate la adâncimile de 60 -160 m, în partea de sud a orașului, și între 200 - 360 m, în partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m și sunt despărțite de două intercalații de argile și argile nisipoase de ca. 20 m.

“Nisipurile de Mostiștea" (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totală cuprinsă în general între 15 și 20 metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri și nisipuri cu elemente de pietriș. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară chiar până la 15 -100 m.

Rețeaua de apă potabilă


Rețeaua de apă potabilă a Bucureștiului dispune de peste 2.000 km de conducte de transport și în jur de 500 km de branșamente. Conductele sunt confecționate din materiale precum: oțel, premo, fontă, beton, azbociment sau plumb..

Consumul de apă rece de 200 l/locuitor/zî este mult mai ridicat decât prevăd standardele UE (de 120 litri pe cap de locuitor), fapt valabil și în cazul consumului de apă caldă de 210 litri/locuitor/zi (media UE 150 l/locuitor/zi). Ineficiența sistemului explică parțial cifrele de mai sus: în București pierderile din cauza rețelei de distribuție sunt estimate la 20% din consumul total, 35% din țevile rețelei de distribuție fiind mai vechi de 40 de ani.

Apele de pe teritoriul Municipiului București și ale județului Ilfov au suferit o degradare pe unele sectoare și unele zone, datorită realizării de canalizări centralizate cu aport mare de debit și poluanți, fără ca stațiile de epurare aflate în construcție, în decembrie 1989, să fie terminate (cazul râului Sabar, în aval de comunele Bragadiru și Cornetu, și valea Pasărea, în aval de comuna Otopeni).



STRA S 4- 2020

Calitatea apei potabile este inadecvată chimic și bacteriologic, având un nivel ridicat de clor. Redresarea, fie chiar și parțială a calității apelor de suprafață și subterane, se va obține prin reducerea poluanților.

Colectarea și evacuarea apelor uzate și meteorice

Rețeaua țevilor de ape reziduale este incompletă în București (20% străzi orășenești nu sunt dotate cu țevi pentru ape reziduale, deficitul fiind de 636 km). Apele uzate și meteorice sunt colectate printr-o rețea de canalizare, numită unitară (rețea unică pentru cele două tipuri de apă). Ajutată de 12 stații de pompare, numite SPAU (stații pompare apă uzată), această rețea unitară conduce efluenții la extremitatea sud-estică a orașului, unde se află stația de epurare de la Glina.

Această rețea de colectare a apelor este dispusă în formă de schelet de peste, având ca ax central, veritabilă coloană vertebrală, caseta situată sub râul Dâmbovița, de-a lungul Splaiului Unirii. Acest enorm colector, compus din două și apoi din trei subdiviziuni, cu o secțiune de aproape 3 m fiecare, a fost construit în același timp cu amenajarea Dâmboviței, și strânge apa din marile conducte de canalizare situate sub marile bulevarde (12 canale colectoare principale și 11 canale colectoare secundare).

Bucureștiul nu are încă un sistem de purificare a apei. în consecință, 200.000 m3 de ape reziduale sunt deversate zilnic în râurile Dâmbovița și Colentina, care primesc anual 120.006,77 tone de materiale organice (exprimate prin CCO-Cr) (78.840,99 tone/an, în 2004), 11.011,1 tone de azot (7.233,98 tone/an, în 2004), 1.970,7 tone de fosfați, 390,25 tone de detergenți (256,38 tone/an, în 2004), 42,069 tone de fenoli (27,64 tone/an), 139 tone de metale (91 tone/an, în 2004) (cupru, crom, zinc, plumb, cadmiu, nichel).

Impactul negativ asupra mediului va necesita ani de recuperare, și sănătatea populației este profund periclitată.

Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC:

  • -   Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat și tratat ca atare;

  • -   Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosințele;

  • -   Beneficiarul plătește pentru serviciul de asigurare a cerinței, respectiv de preluare a apelor uzate;

  • -   Poluatorul plătește pentru pagubele produse prin deteriorarea calității surselor de apă;

  • -   Acordarea de bonificații pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea rațională și protecția calității apei.

Apele fac parte din domeniul public al statului și constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esențială vieții, și bun care produce valoare economică.



O qX. raAw /

^&săsr

STRA S 4- 2020


în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu și de resursă, pe baza analizei economice și cu respectarea principiului “poluatorul plătește”.

Administrația Națională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafață, naturale sau amenajate (indiferent de deținătorul amenajării), cât și al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor și a instalațiilor), își constituie veniturile proprii dintr-o contribuție specifică de gospodărire a apelor, plătită lunar de către toți utilizatorii resurselor de apă, pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plățile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizațiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum și din penalitățile aplicate.

Finanțarea investițiilor privind lucrările, construcțiile sau instalațiile de gospodărire a apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obținute prin credite garantate de Guvern sau de autoritățile administrației publice locale.

1.3.3 Starea solurilor și a vegetației

Bucurestiul este situat in Campia Romana, avand o altitudine maxima de 96.3 m si este străbătut de doua râuri, Dambovita si Colentina. Cele doua vai formate in jurul râurilor, impari orașul in cateva zone, sub forma de platouri cu meandre si terase. Prezenta a doua terase locale (2 - 4 m si 8 -12 m) de-a lungul celor doua vai oferă varietate peisajului din centrul orașului.

Lunca Dambovitei a fost modificata prin lucrări de canalizare. Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul actunii de eroziune, transport si depunere a cursului inferior al râului Dambovita care străbate zona mediana a Bucurestiului pe direcția aproximativa NV-SE, precum si a râului Colentina.

Solul din centrul Bucurestiului s-a format si dezvoltat sub influenta factorilor naturali si umani.

In zona orașului si a împrejurimilor, defrișarea excesiva din ultimele doua secole a Codrului Vlasiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune, in condițiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele doua râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorita acțiunii apei de suprafața.

Din punct de vedere litologic, zona Bucurestiului face parte din tipul de câmpie joasa cu terase, caracterizata prin prezenta numeroaselor terase desfășurate de-a lungul râurilor ce o drenează, zona alcatuita din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess si depozite loessoide.

Vatra sectorului 4 București este dispusă pe o terasă de luncă, alcătuită dintr-un orizont argilos sau nisip, cu o grosime medie de 3,5 m. în zona Dâmboviței orizontul de suprafață este alcătuit din nisipuri afânate.

Curba altimetrică medie și specifică în același timp pentru Capitală este cea de 80 m.

Pe latura de nord, Vlăsia este traversată de la vest la est printr-un mic defileu loessic, format prin deversarea apelor lalomiței în mici depresiuni clastroclasice. Tot în acest fel a pătruns și Dâmbovița pe actualul traseu și care făcea albie comună cu Argeșul într-o vale de tip Păsărea, în pleistocenul superior sau în halogen. Pentru latura sudică a Vlăsiei, valea Dâmboviței constituie axa hidrografică principală pe care se află Capitala țării.

Câmpia Vlăsiei s-a format prin umplerea zonei cu aluviuni aduse de râuri din Carpați și subcarpați, în timpul cuaternarului, care au fost depuse fie ca sedimente fluvio-lacustre, fie sub formă de conuri piemontane. Un alt element esențial al câmpiei îl reprezintă loessul, care s-a depus în mai multe faze, peste aluviuni și care formează suprafața câmpiilor sub care s-au sculptat văile.

Câmpia Vlăsiei se află, atât ca poziție, cât și ca geneză, la contactul mai multor tipuri genetice de câmpii. Ca urmare caracteristica de bază a câmpiei Vlăsiei este aceea că ea cumulează caracterele tipurilor vecine de câmpii, sintetizându-le spre zona sa centrală în aspecte noi, proprii.

Solul și subsolul reprezintă o resursă naturală ce trebuie gestionată într-o manieră durabilă.

Degradarea solurilor

Solurile municipiului București, pe lângă modificarea antropică datorită construcțiilor de tot felul, suferă un proces continuu de degradare chimică, fizică și biologică datorită emisiilor industriale, a emisiilor de la autovehiculele din traficul rutier (concentrația mare de Pb) și a celorlalte emisii caracteristice aglomerărilor urbane.

Procesele de poluare au un caracter radial, unii dintre agenții poluanți fiind transportați de o serie de vectori (cum sunt: apele de scurgere, curenții de aer) din municipiul București și în afara acestuia, în cuprinsul județului ilfov, uneori la mari distanțe de sursele respective.

Poluarea solului și a vegetației, din cauze antropice locale, este evidentă în zonele unde sunt amplasate depozitele de deșeuri industriale.



Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic auto intens. în legătură cu aceasta, cercetările I.C.P.A. (Institutul de Cercetări în Pedologie și Agrochimie) au stabilit conținuturile de Pb în probe de sol recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate în imediata vecinătate a arterelor de circuiațe cu un trafic intens sau mai puțin intens, și din incinta parcurilor, din puncte în care solurile s-au păstrat în regim natural. Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circuiațe auto intensă conținuturile de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depășesc de până ia 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm). Astfel de situații s-au înregistrat la probele recoltate din Piața Rosetti, Piața Nicolae Grigorescu, Piața Sudului, șos. Kiseleff. în aceste puncte, conținuturi ridicate s-au înregistrat și la probele de la adâncimea de 5 -10 cm și chiar la adâncimi mai mari. în aceste puncte s-au determinat conținuturi inferioare valorii limită maxime admise, dar mult mai mari decât valoarea medie a concentrației naturale de Pb total din sol (15 ppm).

Gradul ridicat de încărcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulație este bine ilustrat și de valorile conținutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori valoarea limitei maxime admisibile.

în contrast cu solurile situate de-a lungul străzilor și bulevardelor, în solurile din parcuri, care au evoluat în regim natural, conținuturile de Pb total din orizontul A se situează între 5 și până la 16,2 ppm. Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decât conținutul mediu generai al plumbului total din soluri.

Rezultă deci că solurile de pe raza municipiului București, puternic modificate antropic, au un conținut foarte mare de Pb, provenit, în cea mai mare parte, de la emisiile autovehiculelor din traficul rutier.

Sub aspectul degradării de terenuri, împărțirea pe sectoare se prezintă în modul următor:

Tabel 1 ■ Zone critice sub aspectul degradării solurilor

Sectorul

Suprafață de teren degradat (ha)

Sectorul 1

75

Sectorul 2

27,2

Sectorul 3

3,5

Sectorul 4

10,14

Sectorul 5

35

Sectorul 6

30

Total

180,84

Sursa: APM București.



1.3.4 Nivelul zgomotului urban

Poluarea fonică este generată în principal de traficul dens din oraș care, în lipsa unor centuri inelare, se realizează prin centrul sectorului (capitalei). Măsurătorile efectuate au înregistrat valori duble față de norma de 45 dB. Lipsa perdelei protectoare de arbori amplasată la marginea drumurilor conduce de asemenea la creșterea poluării fonice.

Poluarea sonoră, creează disconfort și a devenit deranjantă, și chiar nocivă, în unele zone ale municipiului București, pe arterele de circulație, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot.

Deși nu există o rețea de culegere sistematică de informații, pe baza măsurătorilor efectuate se apreciază că în București, pe arterele principale de circulație și mai ales pe arterele cu trafic greu, poluarea sonoră depășește frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră, în unele puncte de intersecție a străzilor în București, devine de nesuportat. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe lângă cele fixe de origine industrială, o dețin în cazul marilor aglomerări urbane, deci și în cazul Bucureștiului, în proporție de până la 70 %, sursele mobile, respectiv circulația rutieră.

Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 km/h, provine în principal de la motoare și de la instalațiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 km/h provine de la interacțiunea cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenta mijloacelor de transport în comun de suprafață accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se circulației auto obișnuite.

Zgomotul produs de căile ferate, deși foarte supărător, nu afectează întreaga populație a orașului. în primul rând, arterele de circulație, feroviară sunt mai puțin numeroase și concentrate în anumite zone. în al doilea rând, zgomotul se propagă în axul căii ferate.

Tabel - Măsurători de zgomot în anul 2006

Tip măsurătoare zgomot

Număr măsurători

Maximă măsurată (dB)

% depășiri

Observațji

Piețe, spații comerciale, restaurante în aer liber

18

59,8

22

depășirile s-au datorat în general teraselor de pe lângă restaurante și zgomotului de fond din zonă

Incinte de scoli și creșe, grădinițe, spații de joacă pentru copii

7

81.6

57

depășirile s-au datorat zgomotului de fond din zonă, generat de animalele de companie

Parcuri, zone de recreere și odihnă

2

64,5

0



Incinte industriale

22

69,9

13,6

Zone feroviare

-

-

-

Aeroporturi

-

-

-

Parcaje auto

7

64

0

Stadioane/ cinematografe in aer liber

-

-

-

Trafic

3

69,1

0

Altele-zone locuibile

78

74,5

62,8

în 90% din cazuri, inclusiv zgomotul de fond din zonă a depășit limita stabilită de legislație.

Sursele de zgomot au provenit din diverse domenii de activitate: spațji comerciale și restaurante închise (nu în aer liber); tipografii; spălătorii/service auto; instalații de râcire/clîmatizare; șantiere de construcții; alte servicii, etc.; toate activitățile au fost normate Ia limita stabilită pentru zone de locuit.

Sursa: APM București.


în România, aproximativ 2.900.000 de persoane trăiesc în zone în care, la nivelul străzii, poluarea fonică depășește valoarea de 50 de decibeli. în București, 85% din populație este afectată de zgomot. Principala sursă de poluare fonică este traficul rutier, urmat de traficul feroviar (aici sunt incluse și tramvaiele) și zgomotul produs de unitățile industriale.

Cele mai zgomotoase zone sunt Bulevardul Magheru (zona Nottara), Zona Olteniței, Bulevardul Ferdinand (zona lulia Hasdeu), Bulevardul Ghencea, Pantelimon (zona Morarilor), unde zgomotul străzii poate atinge și 80 de decibeli.

La polul opus se află cartierul Drumul Taberei, unde multe blocuri sunt situate ceva mai departe de arterele principale, iar nivelul zgomotului este, în medie, de 30 de decibeli. La fel se întâmplă în Prelungirea Ghencea sau în Berceni. "Cele mai expuse la zgomot sunt clădirile cu ieșire la marile bulevarde și apartamentele de la etajele inferioare. în spatele blocurilor de la bulevarde, indicii de disconfort fonic sunt mult mai mici.


Harta de zgomot a Bucurestiului


Poluare fonică

Cele mai zgomotoase străzi din București

NUME _     ____LAEQ_

Avlațprilof

prezan Constantin

Dotobanțl __

Regină Blsabeta

virtuți _         2

Lascăr Cateigiu"            ’ ' 74.97

NIcoiaeTOutescu

Qntetrtr Dtmitrie'        ' 7400

Tineretului __

BasnUa"              ' 7356



1.3.5. Deșeurile

O importantă sursă de poluare a solului o constituie depozitele necontrolate de deșeuri. Depozitarea deșeurilor colectate de pe raza municipiului București se face pe următoarele amplasamente: Chiajna Rudeni (depozit IRIDEX), depozitul VIDRA și partea corespunzătoare pentru depozitare a gropii GLINA.

Deșeurile municipale sunt totalitatea deșeurilor generate în mediul urban și rural din gospodării, instituții, unități comerciale, agenți economici (deșeuri menajere și asimilabile), deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, precum și deșeuri din construcții și demolări colectate de operatorii de salubritate.

în structura deșeurilor municipale din România, cea mai mare pondere o au deșeurile menajere (circa 81%), în timp ce deșeurile stradale și deșeurile din construcții și demolări au aproximativ aceeași pondere -10%, respectiv 9%. Peste 90% din aceste deșeuri sunt eliminate prin depozitare.

Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deșeuri după închidere. Responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale aparține administrațiilor publice locale, care, individual sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un agent economic autorizat, trebuie să asigure colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri.

Evoluția cantității de deșeuri generate în București este redată în tabelul alăturat.

Tabel 4- Deșeuri totale colectate de sectoarele municipiului București, în anul 2008


Deșeuri colectate

Cantitate colectată milioane tone

Procent

deșeuri menajere

5,67

76,94%

deșeuri din servicii municipale

0,89

12,07%

deșeuri din construcții/demolări

0,81

10,99%

TOTAL

7,37

100%


Gospodărirea și valorificarea deșeurilor în București se află într-un stadiu incipient de preocupare. Deșeurile industriale au impact negativ asupra mediului prin riscul pe care îl prezintă depozitele de a-și pierde stabilitatea, prin suprafețele de teren ocupate, prin poluarea apelor de suprafață și subterane. Valorificarea deșeurilor industriale se face în proporție redusă. Valorificarea deșeurilor industriale va avea un efect dublu: ecologic și economic. Sunt necesare cercetări pe activități de profil pentru rezolvarea acestei probleme.

în ceea ce privește sistemul de colectare a deșeurilor menajere, metoda tradițională de colectare în amestec este cea mai frecventă, deținând o pondere de aproximativ 96% din deșeurile menajere și asimilabile colectate. Colectarea selectivă are încă o pondere redusă, fiind în curs de extindere.

Astfel se impune necesitatea găsirii unor soluții pentru gestionarea deșeurilor municipale biodegradabile, soluții care să cuprindă atât tratarea acestora înaintea depozitării, cât și găsirea unor căi de valorificare a produselor posibil a se obține din aceste deșeuri.

în prezent, în România nu sunt în funcțiune incineratoare pentru tratarea termică a deșeurilor solide municipale. Compoziția și caracteristicile deșeurilor menajere din România (umiditate de circa 50% și putere calorică mai mică de 8.400 kJ/kg), precum și costurile mai ridicate ale acestei metode de eliminare a deșeurilor menajere nu permit incinerarea la această dată.

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor prevede că incinerarea deșeurilor municipale în România va deveni fezabilă, din punct de vedere economic și social, numai după anul 2016, ca urmare a creșterii valorilor puterii calorice și reducerii valorilor pentru umiditate și substanțe organice.

Deșeurile generează numeroase impacturi asupra mediului, inclusiv poluarea aerului, a apelor de suprafață și a apei freatice.

Depozitele de deșeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact și risc pentru mediu și sănătatea publică. Principalele forme de impact și risc determinate de depozitele de deșeuri orășenești și industriale, în ordinea în care sunt percepute de populație, sunt:

  • - modificări de peisaj și disconfort vizual;

  • - poluarea aerului;

  • - poluarea apelor de suprafață;

  • - modificări ale fertilității solurilor și ale compoziției biocenozelor pe terenurile învecinate.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deșeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puțin două generații, dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), închidere și postmonitorizare (30 ani după închidere).

Un aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile și utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate și contaminate din punct de vedere chimic și biologic, recuperarea fiind dificilă.

1,3.6. Analiza SWOT a factorilor de mediu

Tabel 4 - Analiza SWOT privind problematica mediului în Sectorul 4

Puncte tari

Puncte slabe

  • 1.   demolarea construcțiilor ilegale aflate pe spatiile verzi și amenajarea terenurilor dezafectate, ca spații verzi și locuri de joacă pentru copii

  • 2.   implementarea unui plan de plantări la nivel local în cartiere și pe aliniamentele stradale

  • 3.  alocarea anuală de fonduri bugetare pentru amenajare și întreținere zone verzi

  • 4.   amenajarea rețelei de canalizare pe 95% din străzile locuite

  • 5.   accesarea fondurilor de mediu pentru construirea amplasamentului pentru colectarea DEE -urilor

  • 6.   demararea programului de reabilitare termică a clădirilor

  • 7.   demararea programului pilot de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile la asociațiile de proprietari/locatari

  • 8.  existența unui număr mare de parcuri

  • 9.   existența a luciului de apa

  • 10. toți agenții economici cu impact semnificativ asupra mediului -puternic poluatori - dețin autorizație de mediu

  • 11. recesiunea economică a activităților economice puternic poluante de pe raza sectorului

  • 1.   insuficient personal specializat în probleme de mediu în administrația locală

  • 2.   baze de date incomplete referitoare la sursele de poluare fixe și mobile, indicatori măsurați și impacturi de mediu

  • 3.   planuri de monitorizare a surselor de poluare incomplete și neactualizate (la nivelul administrației locale

  • 4.   infrastructură insuficientă pentru colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile rezultate de la populație

  • 5.   lipsa dotării cu aparatură specializată în măsurarea și controlarea nivelului de poluarea al atmosferei (la nivelul administrației locale)

  • 6.   mediatizare aproape inexistentă privind protecția mediului - slaba conștientizare a populației și agenților economici în problematica protecției mediului

  • 7.   lipsa unor programe de educare/informare a populației privind efectele poluării

  • 8.   lipsa unor programe și studii la nivel local asupra stării de sănătate

  • 9.   absenta unei strategii locale privind destinația terenului intravilan (a modului de folosință)

  • 10.  poluare sonoră datorată aglomerării traficului

  • 11.  absența unor centre de informare pe tematici de mediu

Oportunități

Amenințărî/Riscuri

  • 1.   definirea cadrului legislativ conform cerințelor U. E.

  • 2.   existența unui proiect de amenajarea a pistelor pentru bicicliști la nivel de Primăria Municipiului București

  • 3.   existența unui proiect de fluidizare a traficului pe principiul “undă verde" la nivelul Primăriei generale a municipiului București

  • 4.   oportunitatea de finanțare a proiectelor pentru protecția mediului prin atragerea de fonduri structurale pentru prevenirea și diminuarea efectelor poluării

  • 5.   demararea programului concertat de analiză a calității aerului inițiat de Prefectura Municipiului București

  • 6.   alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru reabilitarea termică a blocurilor

  • 7.   creșterea gradului de conștientizare în rândul populației privind necesitatea protecției mediului (în urma unor cataclisme)

  • 1.   creșterea numărului de autoturisme

  • 2.   tendința crescătoare de utilizare a autoturismelor din ce în ce mai mult, în detrimentul altor mijloace de transport

  • 3.  sporirea gradului de aglomerare urbană

  • 4.   existența zonelor cu potențial ridicat pentru construirea locuințelor în defavoarea extinderii spațiilor verzi

  • 5.   tendința globală de schimbare a climei

  • 6.   schimbarea regimului juridic al unor terenuri

  • 7.   reducerea numărului de abonați la sistemul centralizat de încălzire

  • 8.   creșterea numărului de antene pentru frecvente radio mari (microunde)

2. Capitalul antropic
2.1. Istoric


'ceea ce a g/W fad așezarea domjief Ja București măcwpwira o tacati de vremeh a fcdtenrfrita poHdi LlMircee cel Bâtrtn, de e se titnde câtre Dwiâre Pe când bere de zor, tâgAndu-d cbeh/efe dh bfoctirfc de «ar» pe care le vindea dricofo de DtfJăre, ii Irtfrrea GiurgitM Mifcea a shîtf decf nevoia de e*sr avea un popas ia rnfoail dnxniiul, între repbnea de ddaluri si între ftnw, fo acel Ax atât de bne ac țmrf <fti mai muie puncta de vedere, care au fost BuarretfT....

N. k>rga, de^sre București

Istoria sectorului 4 se confundă în negura veacurilor cu istoria Bucureștilor, care au cunoscut prezenta omului încă din epoca pietrei cioplite. Epoca bronzului, prin cultura Glina este prezentă în Sectorul 4 pe Dealul Văcărești si pe Dâmbovita. Formele de economie, modul de viata, tipurile de asezari si locuințe din epoca bronzului sunt continuate în prima epoca a fierului si in a doua epocă a fierului, deci sector 4 a fost locuit intens si durabil de potia geto-dacă.

Limita actuală a sectorului 4 este consecința mai multor organizări teritorial-administrative ale Capitalei.

Prima mențiune indirectă privitoare Ia existenta sa se gâseste în "Catagrafia orașului' din anul 1798, care menționează faptul că Bucurestiul era împărțit în cinci "plăsi": Plasa Târgului, Plasa Gorganului, Plasa Brostenilor, Plasa Târgului de Afară, Plasa Podului Mogosoaiei. Dintre acestea, se pare că Plasa Brostenilor corespundea sectorului 4. Exista în această plasă un număr de 18 mahalale (cartiere în limbajul vremii), cu 1482 case.

S-a încercat reconstituirea mahalalelor istorice ale sectorului, utilizând similitudinea numelui "unora dintre mahalale" cu numele tradițional al unor străzi vechi din Sectorul 4 si care poartă pecetea istoriei locului respectiv precum si după numele (hramul) bisericii în jurul căreia s-au dezvoltat, nume devenit același pentru ambele entităti. Redăm în continuare, prezentat pe două coloane, rezultatul acestei analize: prima coloană, cea din stânga, conține denumirea în ordine alfabetică a mahalalelor din Plasa Brostenilor, indicate în "Catagrafia politiei bucurestenilor ce s-a făcut la 1798”; în paranteză este cuprins numărul care indică totalul de case din mahalaua respectivă, ca urmare a recensământului. Notă: Catagrafie înseamnă inventar, recensământ, iar politie - oraș.

A doua coloană, cea din dreapta, conține numele actual al străzilor, apreciat a exprima apartenența de mahalaua din coloana alăturată; implicit, a mahalalei respective de Sectorul 4.

1

Mahalaua Apostol (99)

Strada lânăriei

2

Arhimandritul (59)

Sfinții Apostoli (in sectorul 5)

3

Domnita Bălasadin Prund (53)

Sfinții Apostoli (in Sectorul 4)

4

Bărbătescul (35)

Bărbătescu Vechi (in sectorul 5)

5

Brosteni (96)

CuzaVodă

6

Cărămidari (100)

Cărămidarii de Jos

7

Dobroteasa (102)

Mircea Vodă (in sectorul 3)

8

Sfânta Ecaterina (93)

Sfânta Ecaterina

9

Flămânda (59)

Olimpului

10

Foișorul (120)

Foișorului (in sectorul 3)

11

Golescul (86)

Sfinții Apostoli (fost Calea Rahovei)

12

Popescul (155)

-

13

Radu Vodă (25)

Radu Vodă

14

Sârbi (78)

Calea Văcărești /V. V. Stanciu

15

Slobozia (489)

Slobozia

16

Splridon Nou (39)

Calea Serbări Vodă

17

Stalcul (96)

18

Vlădica (114)

Bulevardul Regina Maria

Pentru câteva aspecte relevate de tabel, aparent neconcordante cu exigenta presupusa de metoda folosită, sunt necesare următoarele precizări:

  • •   ia pozițiile 2, 4, 7 si 10, deși străzile corespondente stabilite nu aparțin de Sectorul 4, apartenența lor de alte sectoare se datorează organizării administrative din 1979 când zonele respective au fost trecute din Sectorul 4 la sectoarele menționate,

  • •   neconcordanta dintre numele respective, acolo unde apare, se explică prin menționarea străzilor specifice aparținând de mahalalele existente

Mahalaua Apostol. Se întindea pe câmpiile de la Lânărie în direcțiunea Vâcârestilor. Ori este evident că tot ce are legătură cu zona Vâcârestilor si Lânăriei aparține sectorului 4. Mai mult, pe strada Lânăriei, ca o continuare a tradiției, există o fabrică de textile—filatură.

Mahalaua Arhimandritul. I se mai zicea si Mahalaua Sfinții Apostoli, după hramul Bisericii care în prezent se află în sectorul 5, pe strada Sf. Apostoli, nr. 1 (fost 33), chiar la limita cu Sectorul 4 (zonă care, prin reorganizare a trecut din Sectorul 4 în sectorul 5).

Mahalaua Bărbătescul. Numită astfel după locurile ce reveneau boierimii din Bărbătești si după Biserica Bărbătescu Vechi, un schit al Mitropoliei, făcut de Mitropolitul Grigorie (1760-1787). Biserica Bărbătescu Vechi, al cărei hram este Sfântul Nicolae, se află pe strada Bărbătescu Vechi, actual în sectorul 5, ca urmare a organizării administrative din august 1979.

Mahalaua Brostenilor, un fost sat, lângă București, cu multe lacuri ale căror broaște i-au dat numele. Vecinătatea Satului Brosteni cu Satul Sârbi, care la rândul său, a devenit mahala a Bucureștilor, permite concluzia că Mahalaua Brostenilor aparține de Sectorul 4. Mai mult, există în Sectorul 4, pe strada Cuza Vodă, nr. 77, Biserica Brosteni (Sfântul Nicolae Tabaci).

Mahalaua Dobroteasa, se întindea în jurul Bisericii Dobroteasa, aflată în prezent în sectorul 3 datorită aceluiași eveniment organizatoric menționat anterior la Mahalaua Arhimandritul.

Mahalaua Foișorul, numită astfel după casa de priveală (Foișor) zidită acolo de Nicolae Vodă Mavrocordat pe pământurile Mănăstirii lui Radu Vodă. Cum Radu Vodă există neîndoielnic în Sectorul 4, străzii Foișorului nu i se poate contesta apartenența geografică de Sectorul 4.

Mahalaua Golescul, numită după casele boierilor Golești. Situația destul de neclară a amplasamentului poate fi lămurită prin vecinătatea ei cu Mahalaua Prundului, numită după 1750 si Mahalaua Domnitei Bălasa, a cărei apartenență de Sectorul 4 este confirmată de biserica purtând același nume, din strada Sfinții Apostoli, numărul 65 (fostă Calea Rahovei, numărul 19).



Mahalaua Popescul, numită astfel după vechea familie a boierilor din Popești, care se regăsea în hrisoave până în anul 1600. Se poate admite ipotetic apartenența de Sectorul 4 fără alte dovezi, prin faptul că aici au locuit Mitropolitul Neofit, Domnita Bălasa Brâncoveanu, precum si prin apartenența de Plasa Brostenilor, în general, pentru care s-a demonstrat la fiecare mahala, cu excepția acesteia, a fi similară sectorului 4 de astăzi.

Mahalaua Sârbi: Sârbi a fost un sat lângă Bucuresti.Drumul care ducea la Sârbi corespundea oarecum cu Calea Văcărești de astăzi, arteră de comunicație importantă din Sectorul 4.

Mahalaua Staicul se afla împrejurul Bisericii lui Staicu Logofătul, o bisericuță de lemn în Mahalaua Radu Vodă. înseamnă că era o subdiviziune a Mahalalei Radu Vodă.


Mahalaua Vlădica este numită după pământul si morile pe care Mitropolitul tării, “părintele vlădica”, asa cum îi zic actele din acele timpuri, le avea pe acolo, pe lângă Dâmbovita, pe la începutul secolului XVII. întrucât cea mai veche moară pe Dâmbovita, la doi pași de Curtea Domnească, era moara dată în folosință călugărilor de la Sfânta Troiță (actual Radu Vodă) indică această mahala ca aparținând de Sectorul 4.

Rezulta că plasa Brostenilor corespunde sectorului 4. în anul 1807 s-a hotărât împărțirea orașului în cinci culori, sau “vâpseli”, care înlocuiau vechile “plăsi”, si în care Sectorul 4 era cuprins în culoarea de albastru. Prin legea din august 1929 (legea privind organizarea administratiunei locale), Municipiul București se împărțea din punct de vedere administrativ în 4 sectoare:

  • 1. Sectorul Galben

«Sectorul Negru

«Sectorul Albastru


Sectorul Albastru cuprindea Sectorul 4 integral, parte din sectorul 3 actual, sectorul 5 aproape integral si parte din sectorul 6 actual.

în anul 1950, orașul este împărțit în opt raioane, între care Sectorul 4 era denumit Raionul Nicolae Bălcescu.

în februarie 1968, raioanele din București au devenit sectoare, s-au restrâns la sase si în locul numelor proprii li s-au dat numere. Astfel Raionul Nicolae Bălcescu a devenit Sectorul 4.

La 1 august 1979, prin Decretul Consiliului de Stat s-a modificat împărțirea administrativ teritorială în sase sectoare în loc de opt.

Câmpia Filaretului, cunoscută sub denumirea de Câmpia Libertății, este un loc istoric cu intense reverberații unioniste. împreună cu Dealul Filaretului formează în sectorul IV asa numita Zonă a Filaretului. De zona Filaretului se leagă evenimente memorabile pentru istoria României si a Capitalei.

Cunoscută cândva ca zonă viticolă, pentru că locurile erau bogat acoperite cu vii, denumirea de Filaret a zonei restrânse pe care o cunoaștem astăzi vine de la numele Mitropolitul Filaret al 11-lea, care-si construise local, pentru odihnă si meditație, un “chioșc de privealâ", dependință destinată odihnei si reculegerii spirituale în cadrul splendid pe care-l oferea locul generos înzestrat de natură, cu vegetație, aer curat si izvoare de apă potabilă.

Câmpia Filaretului este intim asociată actului revoluției de la 1848, eveniment premergător si determinant al celei de-a doua Uniri a românilor.

Pe 11 iunie 1848, numeroși bucuresteni au pornit pe strada Filaret (numită mai târziu "11 iunie") spre palatul domnitorului Gheorghe Bibescu, aflat pe Dealul Patriarhiei si l-au silit să semneze Constituția întemeiată pe principiile Proclamației de la Islaz si să recunoască un nou guvern format din șapte membri în frunte cu Nicolae Bălcescu.

Prin unirea de la 14 iunie 1848 a guvernului de la București cu guvernul constituit la Islaz, se formează Guvernul Provizoriu al Tării, recunoscut si aclamat a doua zi, tot pe Câmpia Filaretului de 30.000 de bucuresteni, care au depus totodată jurământul, pe programul revoluționar, temelia Constituției acceptate Ia 11 iunie 1848. De această dată, Câmpia Filaretului, numită Câmpia Libertății, intră în conștiința politică a bucurestenilor cât si a întregii tari ca un punct de referință în lupta însuflețită a românilor pentru a scăpa de sub protectoratul străin ruso-turc, fapt care va crea premisele celei de-a doua UNIRI, din 24 ianuarie 1859.

Se poate afirma că Filaret, pentru bucuresteni si pentru români este sinonim cu independenta.

Dealul Filaret a intrat definitiv în conștiința locuitorilor Capitalei prin obiective socio-economice, premiere absolute ale timpului, cum sunt: prima gară C.F.R. bucuresteană - Gara Filaret, dată în folosință în anul 1869, odată cu prima linie de cale ferată din tară, Bucuresti-Giurgiu, în prezent Autogara Filaret din anul 1960, pentru transportul auto pe direcțiile Giurgiu, Călugăreni, Comana, Olteniței, Herăsti. Un alt obiectiv edilitar reformator în viata Capitalei - iluminatul străzilor- se interferează cu Dealul Filaretului. De la lumânările de seu, de la începutul secolului al XIX, si până la introducerea curentului electric, bucurestenii au cunoscut toate sistemele de iluminat practicate în orașele europene. De la lumânările cu seu care luminau Podul Mogosoaiei în timpul domniei lui loan Vodă Caragea (1812-1818), cu începere din anul 1816 s-a trecut la lămpi cu ulei de răpită (în anul 1830 erau pe arterele principale 955 de felinare) apoi la lămpi cu petrol - introduse în 1856, pentru ca din 1871, odată cu intrarea în funcțiune a Uzinei de Gaz Filaret, iluminatul să se facă cu gaz. Cu petrol si uleiu mineral erau iluminate, la sfârșitul secolului, doar periferiile orașului.

Lumina electrică a fost introdusă în anul 1882, când au fost aprinse primele becuri pe Podul Mogosoaiei. Odată începutul făcut, edilii Capitalei au perseverat către extinderea acesteia, scop în care au fost construite câteva uzine electrice. Devenite insuficiente la un moment dat, s-a hotărât construirea unei noi uzine electrice în locul celor existente. Noua uzină a fost plasată alături de Uzina de Gaz, si înzestrată cu cele mai moderne instalații existente atunci. Treptat, Uzina Electrică de la Filarets-a dezvoltat, ajungând în 1913 la o putere instalată de 6900 cai putere, fiind una din cele mai mari uzine electrice din tară..

în afara evenimentelor istorice, când zeci de mii de cetățeni bucuresteni, ca într-o adevărată Agora, hotărau destinele României sub îndrumarea înțeleaptă a personalităților prometeice ale epocii, Câmpia Filaret (devenită Câmpia Libertății) (prin atmosfera curată si răcoroasă, datorită vegetației abundente si a numeroaselor fântâni cu apă potabilă), a devenit locul preferat de petrecere al bucurestenilor transformându-se încă din 1895 în parc public, neamenajat însă. Era, mai ales, un loc de petrecere al bucurestenilor, iar pe terenul mlăștinos, cu iarba abundentă, pășteau vitele locuitorilor din zonă.

Abia în 1906, cu ocazia organizării expoziției jubiliare de împlinire a 40 de ani de la venirea regelui Carol l pe tronul României, a fost amenajat prin: împădurire, asanarea vechilor bălti, trasarea de alei, amplasarea de pavilioane si alte construcții funcționale. Lucrarea a fost contractată cu specialistul francez Redont, si la 6 iunie 1906 expoziția era gata pentru inaugurare.

La inaugurarea excelent organizată, onorată de corpul diplomatic al momentului cu excepția ambasadorului turc, delegația municipalității din Roma, a oferit în dar monumentul "Lupoaica Rome? cu cei doi fii ai săi Romulus si Remus. După un periplu de amplasamente (Piața 1848, Piața Dorobanți), statuia a ajuns într-un loc potrivit pentru latinitatea ei, Piața Romană.

în anul 1935, Parcul Libertății, cu frumusețea si reprezentativitatea sa, a fost preferat, cu ocazia "Lunii Bucureștilor” pentru a găzdui prima expoziție urbanistică; eveniment de care benficiazâ din plin. La intrarea în Parcul Carol I, în zilele toride de vară te întâmpină o atmosferă răcoroasă împrospătată de coloana de apă a Fântânii Arteziene “Zodiac” construită în anul 1935, în timpul primariatului ing. N Caranfil. Constă dintr-un bazin circular în care se ridică o cupă de piatră decorată în exterior cu simbolurile celor 12 zodii realizate din mozaic negru pe fond cenușiu. Lucrarea a fost realizată în 1935 după planurile arhitectului Octav Doicescu. Zodiacul este desenat de sculptorul Mac Constantinescu si realizat de arhitectii August Schmeidegen si Dorin Pavel.

De Ia fântâna Zodiac, vizitatorul se află la începutul unei alei largi, mărginită de arbori cu coroane umbroase si arbuști elegant toaletati în forme geometrice.

De aici pornesc radial alei de centură betonate, plăcut umbrite de coloanele înalte si dese ale arborilor parcului. Aleea de intrare constituie axul principal al parcului si este orientată, ca de altfel întregul parc, aproximativ pe direcția nord - sud.

Cam la jumătatea aleii, suntem întâmpinați de statuile generos dimensionate, ale sculptorului D. Paciurea, statui—gigant, care conferă o stare de siguranță sufletească în continuarea vizitării parcului.

Spre capătul sudic al acesteia, aflat pe cota cea mai înaltă a parcului, se ajunge trecând podul construit peste un lac.

Lacul valorifică topohidrografia locală si permite:

organizarea de plimbări cu ambarcațiuni de agrement;

împrospătarea atmosferei (nepoluate, datorită ecranului arboricol protector) cu apele sale curate, primenite sistematic.

Podul peste lac este din beton armat, prevăzut cu sase bolti de beton care-i conferă o vedere laterală armonios integrată în arhitectura parcului. Calea podului este executată din beton ornat cu mozaic turnat în câmp continuu.

înainte de podul amintit, Monumentul Eroului Necunoscut ne transmite, prin sobrietatea compoziției sale sculpturale (alături de poziția pioasă a ostașilor de gardă), sentimentele de cucernicie



STRA S 4- 2020

cuvenite jertfei neprecupețite a eroilor care au căzut pentru independenta si integritatea națională; în memoria lor, o flacără arde veșnic.

Dincolo de pod, se prefigurează semeț spre înălțimi, într-o imagine simbolică, avantajată si de concepția amplasării (aproape pe cota cea mai înaltă din parc), un impunător mausoleu înalt de 48 de metri A fost realizat si inaugurat în anul 1963; denumit până în 1989 Monumentul Eroilor Socialismului.

Este construit pe o bază circulară, placată cu marmură neagră pe care se înaltă cinci arcade prelungi ce se unesc la capăt într-o boltă elegantă, dezinvolt proiectată pe firmament. Reflectarea arcadelor mausoleului în apele lacului de agrement accentuează farmecul operei autorilor lucrării, arhitectii H. Mânu si N. Cucu.

2.2 Activitățile economice si mediul de afaceri
2.2.1 Situația economica

Bucureștiul cuprinde șase sectoare administrative, cu disparități semnificative în termeni de structura populației, ocupare, acces la educație, număr total de întreprinderi operaționale în cadrul granițelor lor și performanțe economice.

Peste 170.000 muncitori în platformele industriale din București, care au locuit în apropierea locului de muncă, au fost concediați între 1990 și 1995, ca o consecință a restructurării industriale, care a generat degradare fizică, de mediu și socială. Zonele urbane poluate, unde au fost operaționale până în anii 90 marile întreprinderi din industriile mecanică, metalurgică și chimică, sunt, în prezent, doar parțial re-convertite în facilități de depozitare sau în unități mici de producție, cu suprafețe mari ne-utilizate. Nivelul înalt de poluare este agravat și de traficul în creștere.

în ultimii 20 de ani Sectorul 4 nu a beneficiat de finanțare pentru a asigura utilitățile și reabilitarea pentru toate străzile aflate în administrare. Cele mai mari investiții în infrastructură au fost îndreptate către zona centrală a sectorului.

în acest moment, din punct de vedere urbanistic, zona de sud a sectorului este alcătuita din locuințe de tip semirural, zone cu funcțiuni industriale și de depozitare , zone de gospodărie comunală, zone pentru activități comerciale, zonă de locințe colective,zona de teren agricol intravilan și o mare zonă destructurată cu teren aflat în proces de construire.

în conformitate cu prevederile Planului de Urbanism General, zona ar urma să se dezvolte în zone mite cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu și înălțime maximă P+4, locuințe individuale pe loturi subdimensionate cu sau fără rețele edilitare, subzone de unități mici și mijlocii productive și de servicii, zonă de gospodărie comunală, zonă de sere,culoare de protecție față de infrastructura tehnică.




în ultimii 10 ani zona aflată în perimetrul sus amintit a făcut obiectul investițiilor imobiliare. în această zonă cea mai mare parte a terenurilor sunt parcelate în vederea construirii de locuințe. Subzona Poștalionului poate fi considerată potrivită pentru o dezvoltare mixtă cu caracter preponderent rezidențial.

Criza economică a afectat dinamica investițiilor imobiliare și implicit ritmul de dezvoltare economică al zonei a scăzut.

Sectorul se confruntă cu multe probleme ce constituie impediment în regenerarea urbană:

  • -   Majoritatea terenurilor sunt proprietate privată ceea ce constituie un avantaj din punctul de vedere al utilizării eficiente dar și un dezavantaj în cazul dezvoltării și extinderii infrastructurii de transport, de utilități și a infrastructurii socialețcentre sociale, unități școlare,spitale,etc.), procesul de expropriere fiind dificil.

  • -   Proprietatea privată a utilităților publice (apă, canal, gaze) presupune diluarea autorității administrației locale asupra furnizării acestor servicii.

  • -   Lipsa căilor de acces face dificilă aprovizionarea locuitorilor din zonă și aproape imposibilă intervenția mașinilor de pompieri și a ambulanței.

  • -   Pentru a ajunge la linia de centură a orașului trebuie folosite rute ocolitoare pe str. Luică, șos. Giurgiului sau bd. Metalurgiei, șos. Berceni. Lipsa accesului direct la linia de centură îngreunează transportul de mărfuri și și face dificilă dezvoltarea anumitor afaceri în zonă.

Și în economia sectorului 4 București se observă dispariția agenților economici mari și foarte mari în favoarea unităților mijlocii și mici de producție și mai ales de prestări servicii. De aici, flexibilitatea crescută în adaptarea la regimul economiei de piață, si implicit si în asigurarea unor servicii destinate populației.

Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precădere în ceea ce privește telecomunicațiile, intermedierile financiare, educația și cercetarea, transportul și depozitarea, turismul și serviciile culturale, serviciile către întreprinderi (inclusiv software) și comerțul. Având în vedere funcția de capitală pe care o îndeplinește Bucureștiul, administrația publică concentrează, de asemenea, un număr important de angajați.

în evidențele Registrului Comerțului București figurează un total de 18.382 firme care au sediu sau punct de lucru-filială în Sectorul 4.

Bucureștiul concentrează 54% din investițiile străine in România. Capitala generează peste 14% din produsul intern brut al tarii si reprezintă zona unde sunt plasate 21% din companiile active in România.

Investițiile directe cu impact semnificativ în economie, a căror valoare depășește un milion de dolari, au atins în primele 10 luni ale lui 2006 circa 1,4 miliarde de dolari, în creștere cu 40% față de perioada corespunzătoare a anului anterior, reiese din datele Agenției Romane pentru Investiții Străine (ARIS).

Puțin peste 40% din cifra de afaceri a activităților economice din București este concentrată în sectorul 1, 17,2% în sectorul 2 și 13,5% în sectorul 3, în timp ce aproape 30 % fiind investiții în sectoarele 4, 5 si 6 ale Municipiului București.

Complexul comercial agroalimentar Progresul, cu suprafața de 17.710 metri pătrați, a fost inaugurat, în Sectorul 4, în urma unei investiții de aproape 37 de milioane de lei. Clădirea are un regim de înălțime de două etaje și o parcare supraterană cu 250 de locuri.

La parterul noului complex agro-alimentar, este amenajat un spațiu destinat comercializării legumelor și fructelor, în special de către producători, în care sunt amplasate 380 de tarabe.

Deși volumul lucrărilor de construcții s-a diminuat cu -0,5% in ianuarie-martie 2013, pe baze secvențiale (si cu +3,9% fata de primul trimestru din 2012), situația investițiilor efectuate in economia naționala denota o stare de fapt mult mai grava decât se preconiza anterior. Faptul ca piața construcțiilor se afla in recesiune si exista pericolul blocării complete a anumitor categorii de proiecte (in mod similar marii crize economice din perioada 1929-1933, comparabila celei actuale) a fost subliniat fara echivoc de noile informații puse la dispoziție de Institutul National de Statistica (INS).

Potrivit datelor provizorii comunicate la 4 iunie 2013, investițiile nete realizate in economia naționala au crescut in primul trimestru a.c.

Sectorul 4 are o istorie industrială îndelungată: în 1877, elvețianul Erhard Wolff a fondat o întreprindere metalurgică pe Dealul Filaretului, apoi, în 1881 este înființată Fabrica de furnituri militare, pielărie si încălțăminte "Leon si Mandrea". Tot în 1881 se construiește Tăbăcăria lui Grigore Alexandrescu, urmată de cea a fraților Costamagno. în 1875 este amintită Cârămidăria "cu mașini" a Serdarului Filipescu, apoi Fabrica de cărămidă a lui Gherghely, Fabrica de la Ciurel - de bazalt artificial. în 1879 se construiește Fabrica de chibrituri de la Filaret. în 1961 se construiește Uzina de anvelope "Danubiana" de pe Șoseaua Olteniței, lângă Popești - Leordeni, precedată de întreprinderea de articole tehnice din cauciuc din Jilava. A urmat Fabrica de ciorapi "Adesgo", întreprinderea de Mașini Grele București (I.M.G.B.), s.a.

După 1989, odată cu trecerea la privatizare, întreprinderile industriale din Sectorul 4 s-au transformat în societăți pe acțiuni, rentabilitatea acestora fiind în funcție de adaptarea la condițiile economiei de piață. S-au creat astfel zone industriale în jurul următorilor agenti economici:

IMGB, cu: "Admeb SA", "General Turbo SA", "ICPET SA", "Kvaerner IMGB SA", "Kvaerner FECNE SA", "Metallum SA", "Nuclear Montaj SA", "Romenergo Castumag SA", "UMUC SA", "Univers SDV SA","Upetrolam SA".

Progresul, cu: "Transporturi auto Progresul", "Celpi SA", "Energo-utilaj SA".

Splaiul Unirii, cu: "Dîmbovița SA", "Industria Bumbacului SA", "Pionierul SA", "Splai SA".

Candiano Popescu-Mărăsesti, cu: "Adesgo SA", "Concordia SA"., "Electroconstructia", "EIco SA", "Flamura SA", "Remero SA", "Transporturi auto Filaret SA".

G. Cosbuc - Parcul Libertății, cu: "Ascensorul SA", "Aroconstruct SA", "Apollo SA", "Consal SA", "Concordia construcții SA", "Hesper SA", "Ipac SA", "Institutul astronomic si metrologic", "Procas SA", "Sacin SA". Berceni-Nitu Vasile, cu: "Amiro SA" (tehnică medicală), "Fabrica de pâine Berceni SA", "Rompita SA", "Romprim SA".

Inerentă progresului tehnologic, precum si pentru pregătirea investițiilor, activitatea de cercetare -dezvoltare constituie o componentă decisivă pentru orice activitate economică în competiția alertă pentru eficientă.

Și în dezvoltarea economică a sectorului 4 București se observă dispariția agenților economici mari și foarte mari în favoarea unităților mijlocii și mici de producție și mai ales de prestări servicii. De aici, flexibilitatea crescută în adaptarea Ia regimul economiei de piață, implicit în asigurarea unor servicii destinate populației.

2.2.2 Finanțe publice locale

La nivelul sectorului 4 al Municipiului București competenta colectării impozitelor si taxelor locale aparține Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 4, aceasta fiind serviciu public de interes local, cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul local al sectorului 4.

Obiectul general al activității direcției îl constituie exercitarea atribuțiilor de administrare a impozitelor, taxelor și a altor venituri ale bugetului local, conform anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 333/1999 privind aprobarea Protocolului-Cadru și a acțiunilor de predare-preluare a exercitării de către consiliile județene, consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București a atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Principiile care guvernează activitatea Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale Sector 4, eficiența activității de verificare, constatare și stabilire a impozitelor și taxelor locale, ale altor venituri ale bugetului local, inclusiv a majorărilor de întârziere și amenzilor, pentru persoane fizice și juridice, atât în relația cu contribuabilii, cât și în activitatea internă, tratamentul unitar al contribuabililor, transparența și respectul față de contribuabili sunt valori de bază care vor influența acțiunile ce vor fi întreprinse în următorii ani.

Axele prioritare ale politicii de administrare fiscală vizează 7 direcții mari de acțiune:

/. combaterea oricăror forme de evitare a declarării și plății obligațiilor fiscale;

II. creșterea eficienței și dinamicii colectării;

Hi. încurajarea conformării voluntare, pentru asigurarea unei colectări rapide, la costuri reduse;

  • IV. promovarea contribuabililor cu stabilitate în încadrarea la categoria” buni platnici”;

  • V. asigurarea și extinderea a cât mai multor modalități/posibilități de plată;

  • VI. reducerea birocrației și simplificarea procedurilor, atât pentru cetățeni, cât și ia nivel inter și intra-



instituțional;

Vil, creșterea calității și accesului la acest serviciu public de interes local.

Principalele obiective ale Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale Sector 4 în perioada 2016-2020 sunt:

  • ■   creșterea semnificativă a colectării impozitelor și taxelor locale de la persoanele fizice și juridice de pe raza administrativă a sectorului 4;

  • ■   câștigarea încrederii contribuabililor, prin oferirea de servicii de calitate, concretizate prin seriozitate și nivelul profesional ridicat al salariaților și în acordarea de informații concrete, corecte și în conformitate cu prevederile legale;

  • ■   eficientizarea activității în relațiile cu contribuabilii și cu alte instituții ale administrației publice centrale și locale, prin reducerea, cât mai mult posibil, a timpului de redactare și expediere a răspunsurilor la petiții, adrese, scrisori, etc.;

  • ■  îmbunătățirea permanentă a soft-ului existent pentru a obține rezultate performante și eficiente pentru colectarea impozitelor și taxelor locale, cu posibilitatea adăugării unor noi module de lucru;

  • ■  dotarea cu aparatura modernă și eficientă a centrelor;

  • ■   îmbunătățirea și actualizarea permanentă a site-ului instituției pentru a oferi posibilitatea contribuabililor de a avea acces la informații în timp real și corect asupra impozitelor și taxelor locale;

  • ■  menținerea și îmbunătățirea continuă a sistemului de management prin monitorizarea continuă a proceselor și serviciilor realizate, precum și prin evaluarea și analiza rezultatelor obținute;

  • ■   dezvoltarea de proiecte de colaborare cu celelalte servicii ale Primăriei Sectorului 4 și cu unități deconcentrate ale Ministerului Administrației și Internelor - în vederea simplificării procedurilor de lucru și a transmiterii de informații necesare desfășurării activității serviciilor;

  • ■   dezvoltarea de proiecte pentru accesarea fondurilor structurale;

  • ■   îmbunătățirea condițiilor de muncă a salariaților din cadrul instituției prin extinderea, modernizarea si consolidarea sediului situat în Sos. Olteniței nr. 39-45;

  • ■   implementarea unui sistem de arhivare electronică a documentelor existente în arhiva instituției;

  • ■  îmbunătățirea sistemului de management al documentelor;

  • ■   promovarea tuturor modalităților de plată la distanță a impozitelor și taxelor locale în rândul contribuabililor sectorului 4;

menținerea și îmbunătățirea continuă a sistemului de control intern/manageria.

C.I.F.

Denumire persoana juridica

Impozite(taxe) datorate 2016

16586012

SOCIETATEA DE DEZVOLTARE COMERCIAL SUDULUI S.R.L.

5.739.688,7

16386782

S.C. EUROINVEST INTERMED S.R.L.

3.199.964,93

401290

S.C. VULCAN LG 85 S.A.

3.013.661

380430

S.C. DOOSAN IMGB S.A.

2.968.532

15189596

S.C. ELECTROCENTRALE BUCUREȘTI S.A.

1.865.810

14757841

S.C. GLOBALWORTH ASSET MANAGERS S.R.L.

1.773.138,15

2603490

S.C. GENERAL TURBO S.A.

1.637.106

5990324

S.C. ROMSTALIMEX S.R.L

1.274.068

13093222

S.C. ENGIE ROMANIAS.A.

1.162.932

16417730

S.C. VITANTIS S.R.L.

972.498

14376421

S.C. CAN PACK ROMANIA S.R.L.

737.141

19040600

S.C. ASMITA GARDENS S.R.L

682.877,55

6719278

S.C. MEGA IMAGE S.R.L.

672.109,07

361579

S.C. B.R.D. GROUPE SOCIETE GENERALE S.A.

665.230,55

6245166

S.C. ART BAU INTERNATIONAL

S.A.

636.598

19179501

S.C. MARBLE HOUSE S.R.L

612.390,93

381673

S.C. FORTUNA S.A.

601.998,15

11805367

S.C. SELGROS CASH & CARRY S.R.L.

577.715,66

17777339

S.C. HORNBACH IMOBILIARE S.R.L.

563.532

4315966

S.C. CREDIT EUROPE BANK S.A.

562.322

Și în dezvoltarea economică a sectorului 4 București se observă dispariția agenților economici mari și foarte mari în favoarea unităților mijlocii și mici de producție și mai ales de prestări servicii. De aici, flexibilitatea crescută în adaptarea la regimul economiei de piață, implicit în asigurarea unor servicii destinate populației.

2.2.3. Analiza SWOT

Tabel 5 - Analiza SWOT privind situația economică a sectorului

Puncte tari

Puncte slabe

  • -  Construirea unor mari centre comerciale

  • -  Dezvoltarea masivă a sectorului serviciilor

  • -  Demararea marilor proiecte de parteneriat public -privat pentru construcția de parcaje multietajate

  • -  Continuarea parteneriatului public - privat pentru construirea, modernizarea și exploatarea piețelor agrealimentare sau a complexelor comerciale

  • -  Dezvoltarea masivă a sectorului serviciilor;

  • -  Nivelul de învățământ universitar și postuniversitar cel mai dezvoltat din țară

  • -  Cea mai devoltată zonă a țării pentru acele sectoare de servicii cu un nivel ridicat de de inovație și expertiză - servicii cu valoare adăugată mare -proiectare, consultanță, IT& C

  • -  București -centru administrativ al României

  • -  Desființarea sau reducerea activității în cazul marilor agenți economici de pe raza sectorului Lipsa unui parteneriat viabil pentru promovarea activităților economice productive

  • -  Lipsa unor relații de tipul triplu helix administrație -învățământ superior - antreprenoriat privat

  • -  Existența unor zone periferice cu risc de ghetoizare, cu disparități semnificative în termeni de structura populației, ocupare, număr total de întreprinderi operaționale în cadrul granițelor lor

  • -  Număr redus de agenti economici care se desfasoare activitati economice in Sectorul 4,

  • -  infrastructură de afaceri insuficient dezvoltată și sprijinită

Amenințări

Oportunități

Dezvoltare urbană indecisă, fără continuitate, care să frâneze dezvoltarea urbană și să genereze scăderea calității vieții în Sectorul 4 București astfel încât să împiedice dezvoltarea durabilă urbană a Sectorului;

Concurența altor capitale sud est europene în ceea ce înseamnă dezvoltarea unui centru financiar în piața de capital;

Scăderea calității vieții poate afecta atractivitatea Sectorului 4 din punct de vedere economic.

Schimbări ale legislației în domeniul economic

Posilitatea Demarării marilor proiecte de parteneriat public - privat pentru diverse servicii publice de la educație până la cultură și sport;

Posibilitatea dezvoltării de parcuri tehnologice;

acordarea de facilități fiscale pentru mediul de afaceri de către legislativul local

2.3. Organizare spațială și dotare edilitară
2.3.1. Zonificarea funcțională și bilanț territorial

Elaborarea și aprobarea pentru prima dată în ultimii 60 de ani, în 2000, a unui Plan Urbanistic General pentru București, a conturat cadrul legal și tehnic de dezvoltare urbanistică a orașului.



Cât privește vegetația Bucureștilor la acel moment, situația era următoarea:

  • •     parțial, limita sudică a Capitalei, spre Est, pornea de la Cimitirul Bellu, se continua pe Șoseaua Olteniței, până la intersecția cu Calea Văcărești, de pe malul abrupt al Văii Plângerii (albia majoră a Dâmbovitei); spre Vest, limita era formată de Șoseaua Viilor

  • •     în toată zona de la sud de limita descrisă, singurele construcții care se aflau erau cele din Cimitirul Bellu si zidurile Mănăstirii Văcărești; în rest nu erau decât grădini si mai ales vii; din aceste vii răsărea ici si colo câte o cramă mai înaltă, cu pod pentru paznici

  • •     prin 1900, privind de pe malul abrupt al Dâmbovitei, orașul părea o nesfârșită grădină de pomi si flori, din acest covor de verdeață tindeau spre bolta cerească siluetele zvelte ale turlelor celor peste 100 de biserici. Doar Mitropolia, Ateneul român si Foișorul de Foc răzbăteau din această imensitate de verdeață

Cartierul scolii "George Bacovia” s-a format si dezvoltat în cadrul Comunei Serban Vodă, care, în 1918 a fost declarată comună suburbană, fără a intra însă în perimetrul Capitalei, eveniment petrecut mult mai târziu. Școala, care la început a servit cartierul Cătunul Bellu, a peregrinat ca si alte scoli, în raport de organizările administrative si după nevoile potiei școlare, până în 1927, când Comuna Serban Vodă va intra în perimetrul Capitalei.

Un alt aspect In evoluția sectorului 4, în legătură cu începuturile scolii “George Bacovia", este acela al trasării străzilor si al denumirii acestora. Succint, lucrurile s-au desfășurat astfel: după 1900, când atacul de filoxeră a făcut ineficientă cultura viilor, terenurile s-au pus în vânzare ca locuri de construcție. Cu această ocazie, respectându-se prevederile Regulamentului Organic privind “poprirea întinderii orașului”, în jurul anului 1900 s-au deschis si primele străzi: Putui cu Tei, Opris llie, Colorian, Radului, Oltenilor si Nucului. Prin 1910 se trasează noi străzi ca: Duminicii, Rodica, Nineta, Puiului, lancului, Peroni, Inginer Vernescu, Frații Făgârâsanu.

Primii proprietari din zonă au fost Marin Niculescu, llie Opris, tatăl generalului în rezervă Nicolae Opris, precum si Barbu Păltineanu. Primii doi au donat un teren pe care se va construi școala sus numită. Este interesant pentru istoria cartierului modul de atribuire a numelui unor străzi:

Strada Opris llie poartă numele celui ce a fost primul locuitor al cartierului, care a cumpărat un loc parcelat pentru case.

Strada Colorian poartă numele unuia din cei doi coproprietari, doctor în chimie la Paris, Colorian, important funcționar în Ministerul Instrucțiunii Publice.

Strada Radului poartă numele fiului mai mare al doctorului Colorian, Radu Colorian, de profesie avocat.

Strada Duminicii, la început Dominic, adică numele celui de-al doilea fiu al lui Barbu Păltineanu, mort tânăr, asasinat. Nefiind obișnuit! cu numele Dominic, românii I - au transformat în Duminicii si asa a rămas.

Strada Rodica purta numele fiicei lui Barbu Păltineanu

Strada Ninette purta numele fiicei lui Colorian, Antonia Maria Coandă.


Strada Puiului purta numele diminutivului celui mai mic fiu al lui Barbu Păltineanu, doctor Ulpian Păltineanu.

Strada tancului purta numele profesorului universitar lancu Tanoviceanu, varul doctorului Colorian. Al doliea coproprietar, Barbu Păltineanu, avocat si politician, a refuzat de la început să-si atribuie numele vre-uneia dintre străzile rezultate prin parcelare, considerând că el merita numele unei străzi mai importante, din oraș si nu dintr-un cartier oarecare. După moartea sa din 1918, se va da numele de Barbu Păltineanu uneia din străzi. (Sursa: Prof. Octavian Hacigheanu “Schiță monografica a Scolii generale George Bacovia”, manuscris, București, 1998).

Firea receptivă a bucurestenilor înclinată spre comunicare amplă, în forme cât mai variate si—a găsit în cultură, fie prin organizarea manifestărilor culturale, fie ca beneficiari de producție culturală, un mod adecvat de satisfacere. Aceasta este si cauza vieții culturale intense care a pulsat în Capitală. Astfel, conform Anuarului Municipiului București 1932-1936, în Capitală, în anul 1936 existau: 76 cinematografe, 7 teatre, operă, 2 trupe de revistă, peste 12 trupe mici care susțineau programe cu piese de teatru, programe de varieteu sau revistă.

Dacă acestora le adăugăm bibliotecile, muzeele, sutele de conferințe, concerte, expoziții si alte manifestări culturale ne putem face o imagine destul de bună asupra vieții culturale a Bucureștilor. Zonarea specifica este prezentata la capitolul 2.3.5 al prezentului document.


2.3.2. Zonarea







  • 1. ZONA CENTRALA SI SEMICENTRALA

- T.l kmp

Zona mixta cu o bogada diversitate a ciadlrllor (Joase, înalte, individuale, colective...). Cu o pondere mare a serviciilor sl dotărilor.

Zona cu principali poli de interes la nivelui zonei centrale.

Zona conturata in perioada 1848 - 1974 (Parcul Tineretului a fost realizat intre anii 1965-1974)

Cele mal Întinse podgorii s-au aflat pana la începutul secolului XX, ia sud de râul Dambovita. Actualul deal ai Patriarhiei de pilda, a fost cunoscut in Evul Mediu ca Dealul Viilor, pana in secolul al XA/li-lea canid s-a ridicat aici Mitropolia Valahiei. In jurul el au fost podgorii întinse apartinand Mitropoliei sl care înconjurau mahalalele mărginașe din toate părțile. Aceste podgorii incepeau din zona delimitată azi de Calea Rahovei, ocupau actualul cartier Gramont sj Înconjurau actualul Parc Carol I, contlnuîndu-se mult spre sud sl est.

După 1830 in zona apar si altl proprietari Intre care cel mai important a fost vicontele de Grammoni. întinsa proprietate a acestuia se învecina cu pantele vestice ale dealului Filaret. Proprietățile vicontelui pe de o parte si ale Mitropoliei, pe de alta parte, erau separate de un drum care șerpuia de-a lungul laturii vestice ale dealului Filaret si care se pierdea mai apoi in Tlgania Mitropoliei aflata ceva mal la nord, Aceast drum este astazi Strada Mitropolit Filaret. Aceasta era situația din anul 1848, surprinsa dealtfel si In cadrul planurilor Iui Borroczyn.

După 1870 zona se populează si se lotizeaza treptat pîna In preajma Dealului Filaret, mai puțin zona viitorului parc. Apar pana in anul 1899, ca vecinătăți, Fabrica de Chibrituri si Gara Filaret - către sud - dar si un mic segment al actualelor străzi Gheorghe Costescu si Lamaitel in zona sudica a dealului Filaret sl strada Caltuna la nord. In acest moment Dealul Filaret era împădurit pe latura de vest si sud, sud-est. Dealul era traversat pe axa nord-sud de o alee străjuită de pomi, foarte probabil realizata de noii proprietari ai locurilor. Aceasta este viitoarea strada Sutter.

Deficiente

Zona centrala sl se mi centra la nu are probleme deosebite

In general problemele principale sunt la nivelul blocajelor de circulație, probleme rezolvabile prin strategia generala la nivelul municipiului București.

La nivelul fondului construit, exista deficiente in ceea ce privește degradarea fațadele si a împrejmuirilor.

  • 2. ZONA LOCUINȚELOR INDIVIDUALE

'W. /T1'-1""      1 -.JJ. . .1.  . i                                     1-6kmp




Zona locuințelor individuale pe trama stradala proiectata. Caracter semicentral.

Amplasament favorabil in proximitatea Parcului Tineretului. Zona ih dezvoltare cu intervenții de mărire a densității. Nu sunt probleme la nivelul dotărilor.

  • 3. ZONA LOCUINȚELOR COLECTIVE

- 5.6 kmp

Descriere.

  • - Zona cu mare densitate

(aprox. 150.000 locuitori)

  • - 50% din populația totala a sectorului 4 se întinde pe o suprafața de 16% din întreaga zona

  • - zona studiata a fost conturata de-alungul perioade comuniste



8 K WȘ l^țz *

4pJ

W&W' N&7u>ci&X

STRA S 4- 2020

omogena cu inserții de locuințe individuale si mici platforme industriale.

  • 4. ZONA DE RESTRUCTURARE

____________________________ - 4.7 kmp

Descriere


Zona delimitată la Nord de Splaiul Unirii(Raul Dambovita) sila Sud de Șoseaua Olteniței. Este traversata de Șoseaua Vitan Barzesti care împarte zona in doua: zona Iacului Văcărești si zona platformelor industriale.

Deficiente

Nu exista o trama stradala interioara bine conturata.

  • 5.ZONA LOCUINȚELOR INDIVIDUALE IN CURS DE STRUCTURARE

Descriere.

  • - zona cu doua tipuri de parcelar: parcele alungite si loturi subdimensionate/insalubre

  • - zona in dezvoltare in care multe dintre gospodarii se reinoiesc

  • - majoritatea parcelelor alungite si supradimensionate au caracter comercial/servicii

  • - pol comercial pentru zona de sud a sectorului


  • 6. ZONA DE DEZVOLTARE

-  11 kmp

Descriere.



Deficiente

Lipsește infrastructura pentru parcelarea si dezvoltarea zonei.

Zona destructurata.

< Zona nu este reglementata prin planuri urbanistice.

2.3.3. Locuirea

Pe teritoriul sectorului fondul locativ este constituit din 139.756 locuințe situate în 2.555 blocuri (126.578 apartamente) și în 13178 case individuale. Suprafața utilă totală a fondului locativ este de 11.059.535 m2. Suprafața medie pe apartament este de 64,95 m2 iar media pe casă individuală este de 93,62 m2.

Rețeaua de locuințe se caracterizează sintetic prin:

  • 1.  zone compacte cu clădiri construite din materiale nedurabile și în stare avansată de uzură

  • 2.  procent ridicat de locuințe necorespunzătoare ca stare, situate atât în blocuri, cât și individual

  • 3.  moștenirea constituită din numărul mare al apartamentelor de categoriile de confort 2 și 3

  • 4.  aproape o treime din locuințele individuale nu sunt racordate la canalizare sau nu au baie în clădire

  • 5.  suprafața locuibilă / persoană este sub cea necesară

  • 6.  noi ansambluri rezidențiale private și continuarea programului prima casa

  • 7.  demararea programului de reabilitare termică a blocurilor

  • 8.  amenajarea unui număr mare de locuri de parcare

  • 9.  amenajarea unui număr apreciabil de locuri de joacă și minipărculețe în intersecții și între blocuri

Blocuri Reabilitate In Sectorul 4

Nr. Crt.

Bdul/StrJAIe e

Locație

Nr. postai

Nr. bloc

Scara

Nr. de nivel e

Anul Construcție i

1

Bdul

Alexandru Obregia

13

R13A

A,B

9

1964

2

Bdul

Alexandru Obregia

32

R5

10

1969

3

Bdul

Alexandru Obregia

35

35A

10

1977

4

Bdul

Alexandru Obregia

20

A15

10

1970

5

Bdul

Alexandru Obregia

33

03

9

1967

6

Bdul

Alexandru Obregia

20

20BIS

12

1976

7

Bdul

Alexandru Obregia

15

R13B

9

1964

8

Strada

Almașul Mic

3

B8

4

1978

9

Strada

Argeșelu

23-25

39

4

1973

10

Strada

Candiano Popescu

123

2

3

8

1983

11

Aleea

Călinești

20

C12

4

1978

12

Strada

Călțunași

1

147

8

1983

13

Strada

Cetatea Veche

2A

5

C,D

4

1977

14

Strada

Cetatea Veche

2A

5

A

4

1977

15

Strada

Cetatea Veche

2A

5

B

4

1977

16

Aleea

Ciceu

7

E13

4

1966

17

Bdul

Constantin Brâncoveanu

118

M2/IV

10

1975

18

Bdul

Constantin Brâncoveanu

119

V8

1

10

1970

19

Bdul

Constantin Brâncoveanu

111

V5

10

1972

20

Strada

Covasna

23

A4

10

1969

21

Strada

Covasna

19

E2

4

1968

22

Strada

Covasna

21

F2

4

1967

23

Strada

Covasna

2

F5

4

1968

24

Aleea

Covasna

1

F12

4

1968

25

Strada

Covasna

41

F19

4

1969

26

Strada

Covasna

1

F6

4

1967

27

Strada

Covasna

16

F18

4

1968

28

Bdul

Dimitrie Cantemir

3

4

1.2

10

1964

29

Bdul

Dimitrie Cantemir

4

3C

A,B

8

1964

30

Bdul

Dimitrie Cantemir

5

6

10

1963

31

Bdul

Dimitrie Cantemir

9

7

10

1963

32

Bdul

Dimitrie Cantemir

11

8

A,B

10

1966

33

Bdul

Dimitrie Cantemir

13

11

10

1964

34

Bdul

Dimitrie Cantemir

16

6

1...5

7

1962

35

Bdul

Dimitrie Cantemir

17

10

9

1963

36

Bdul

Dimitrie Cantemir

18

7

7

1960

37

Bdul

Dimitrie Cantemir

19

5

1,2

7

1962

38

Bdul

Dimitrie Cantemir

20

8

1...5

7

1960

39

Bdul

Dimitrie Cantemir

21

4

7

1961

40

Bdul

Dimitrie Cantemir

21A

4A

4

1972

41

Bdul

Dimitrie Cantemir

22

9

1

9

1960

42

Bdul

Dimitrie Cantemir

23

3

1.2

7

1961

43

Bdul

Dimitrie Cantemir

24

10

9

1960

44

Bdul

Dimitrie Cantemir

25

2

1.2,3

7

1961

45

Bdul

Dimitrie Cantemir

27

1

A,B

7

1960

46

Bdul

Dimitrie Cantemir

8

3B

1,2,3

7

1960

47

Bdul

Dimitrie Cantemir

7

5

A,B

10

1967

48

Aleea

Dorohoi

8

A10

10

1970

49

Strada

Dorohoi

6

F20

4

1968

50

Aleea

Dorohoi

6

A11

1

10

1969

51

Strada

Dragoș Mladinovici

5

R16

1.2

9

1965

52

Strada

Dragoș Mladinovici

7

R17

9

1965

53

Strada

Drumul Găzarului

38

A1

4

1978

54

Strada

Emil Racoviță

18

R6

9

1965

55

Strada

Emil Racoviță

6

R1

9

1964

56

Strada

Emil Racoviță

12

R3

9

1970

57

Strada

Emil Racoviță

16

R21

9

1970

58

Strada

Emil Racoviță

19

A1

10

1969

59

Strada

Frumușani

2

37

B

8

1981

60

Strada

Frumușani

2

37

A

8

1981

61

Strada

Gârniței

2

52

8

1981

62

Șoseaua

Giurgiului

107

G

8

1963

63

Șoseaua

Giurgiului

109-

111

N

1

11

1963

64

Strada

Govora

4

79

4

1981

65

Strada

Govora

6

78

2,3,4

4

1981

66

Strada

Huedin

4

A12

4

1974

67

Strada

Ion Iriceanu

6

154

2

8

1983

68

Strada

Ion Iriceanu

10

156

A

8

1984

69

Strada

Ion Iriceanu

14

158

8

1983

70

Strada

Ion Iriceanu

12

157

8

1980

71

Strada

lonescu Gheorghe

7

140

1

8

1983

72

Strada

Izvorul Crișului

12

D4

4

1973

73

Strada

Izvorul Crișului

15

A8

4

1974

74

Strada

Izvorul Mureșului

8

A4

a.b.c.d

4

1974

75

Strada

Izvorul Mureșului

5

D6

4

1974

76

Aleea

Izvorul Oltului

6

29

4

1974

77

Strada

Izvorul Rece

1

M1/1

11

1973

78

Strada

Izvorul Rece

5

A10

1-6

4

1973

79

Strada

Izvorul Trotușului

3

D14

4

1975

80

Strada

Izvorul Trotușului

2

A17

4

1975

81

Strada

Luică

41

61

10

1977

82

Strada

Maria Tânase

4

28

A

8

1987

83

Strada

Mirea Mioara Luiza

1

N22

4

1978

84

Strada

Mirea Mioara Luiza

4

20

4

1964

85

Strada

Moldoveni

8

55

4

1975

86

Strada

Moldovița

13

5

4

1976

87

Strada

Moldovița

6

EM6

4

1972

88

Bdul

Națiunile Unite

3-5

C

5

1960

89

Aleea

Niculîțel

6

E6

1

4

1964

90

Aleea

Niculițel

1

D4

4

4

1965

91

Șoseaua

Olteniței

75

11

9

1963

92

Șoseaua

Olteniței

240

48

2

10

1982

93

Șoseaua

Olteniței

234

58

1,2

10

1981

94

Șoseaua

Olteniței

140

5

3

10

1981

95

Șoseaua

Olteniței

8

2B

8

1983

96

Strada

Pictor Ștefan Dimitrescu

13

12

8

1990

97

Strada

Râul Mara

13

E1

4

1969

98

Strada

Râul Sadului

6

R7

9

1965

99

Aleea

Râul Târgului

4

D9

3.4

4

1965

100

Aleea

Râul Târgului

2

D8

4

1965







101

Strada

Reșița

20

A19

E.F.G.H

4

1974

102

Strada

Samoilă Dumitru

2

88

4

1982

103

Aleea

Slătioara

6

C8

A,B,C

4

1977

104

Strada

Slătioara

4

C2

4

1978

105

Aleea

Slătioara

9

4

4

1977

106

Strada

Slătioara

2

C3

4

1978

107

Aleea

Someșul Mare

3

F10

4

1968

108

Aleea

Someșul Mic

1

E3

3

4

1967

109

Aleea

Someșul Mic

1

E4

2

4

1967

110

Strada

Someșul Mic

3

F4

1.2

4

1968

111

Strada

Stânjeneilor

5

34

8

1981

112

Strada

Stoian Militaru

105

1

4

1974

113

Strada

Stoian Militaru

103

FĂRĂ

NUMĂ

R

2

1949

114

Strada

Stoian Militaru și

Crișul Alb

101 și

33

3 și

101A

4

1974

115

Strada

Străduinței

2A

A19

10

1969

116

Aleea

Stupilor

1

E8

4

1968

117

Strada

Stupilor

6

F11

4

1968

118

Aleea

Stupilor

7

F8

4

1968

119

Calea

Șerban Vodă

43

2

1,2,3,4,

5

8

1963

120

Calea

Șerban Vodă

256

13

121

Strada

Șoldanului

4

112

4

1982

122

Strada

Șura Mare

1

1B

7

1961

123

Strada

Târgul Frumos

3-5

7 LIVAD

A

10

1972

124

Strada

Târnava Mică

2

M3

1,2,3,4

4

1969

125

Strada

Tătulești

7

98

A, B

4

1976

126

Strada

Tătulești

15

84

4

1975

127

Aleea

Terasei

3B

PE2

4

1973

128

Strada

Trestiana

1A

8A

11

1977

129

Strada

Trestiana

3

8B

10

1977

130

Strada

Turnu Măgurele

13

S2

9

1966

131

Strada

Turnu Măgurele

7

C1A

10

1972

132

Strada

Turnu Măgurele

5

C1B

10

1972

133

Aleea

Ucea

1A

IV/2

8

1982

134

Aleea

Ucea

9

P7

1-4

4

1970

135

Aleea

Ucea

5A

P12

4

1970

136

Strada

Uioara

9

A13

4

1973

137

Strada

Uioara

11

A12

4

1973

138

Strada

Vatra Dornei

7

E5

1

4

1968

139

Strada

Vatra Dornei

5

M1

CORP

A

4

1969

140

Strada

Vatra Dornei

4

E2

4

1969

141

Strada

Vatra Dornei

3

A14

10

1970

142

Calea

Văcărești

207

85B

8

1986

143

Calea

Văcărești

230

70B

8

1984

144

intrarea

Văcărești

4

Vila 2

2

1960

Blocuri aflate în curs de reabilitare

CONTRACT SUBSECVENT NR. 1, cn nr. 16658/05.04.2016, DIN NOUL ACORD CADRU

Nr. Crt.

Bdul/Stradă/Alee

Locație

Nr. postai

Nr. bloc

Scara

1

Strada

Constantin Rădulescu Motru

8

34

A,B

2

Strada

Cornetului

6

20

1

3

Strada

Cornetului

6

20

2

4

Bdul

Dimitrie Cantemir

15

9

5

Strada

Dorohoi

16

F15

3

6

Strada

Emil Racoviță

8

UI

7

Șoseaua

Giurgiului

119

11

3-7

8

Șoseaua

Giurgiului

122A

18

9

Șoseaua

Giurgiului

118

12

10

Strada

Govora

1

80

11

Strada

împăratul Traian

7

B10

A,B

12

Strada

Izvorul Mureșului

2

A9

13

Șoseaua

Olteniței

34

5C

14

Strada

Pictor Ștefan Dumitrescu

5

3

15

Aleea

Râul Sadului

2

A12

16

Strada

Straja

12

52

17

Strada

Tudor Gociu

24-26

B

2,3

18

Strada

Uioara

13

AII

Blocuri care urmează să fie reabilitate

CONTRACT SUBSECVENT NR. 2, cu nr. 23365/13.05.2016, DIN NOUL ACORD CADRU

Nr.

Crt

Bdul/Stradă/Ale

e

Locație

Nr. postai

Nr. bloc

Scara

1

Strada

Aliorului

5

A7

2

Strada

Almașul Mare

12

51

3

Șoseaua

Berceni

16

3

4

Aleea

Călinești

4

13

5

Aleea

Ciceu

4

E10

6

Strada

Covasna

5

A5

7

Strada

Emil Racoviță

29

A4

8

Strada

Emil Racoviță

21

A2

9

Strada

Ghimpați

21

2 Turn Livada

10

Strada

Ghimpați

19

8 Livada

11

Șoseaua

Giurgiului

131

1

12

Șoseaua

Giurgiului

164

5

13

Șoseaua

Giurgiului

124

6

14

Aleea

Gomești

3

52

15

Strada

Grădiștea

16

101

16

Aleea

Huedin

5

3

17

Strada

Izvorul Crișului

8

D2

18

Strada

Luică

35 A

IV-1A

1

19

Strada

Luică

35A

IV-1A

2

20

Aleea

Moldoveni

4

60

21

Strada

Moldovița

11

3

22

Strada

Moldovița

9

1

23

Șoseaua

Olteniței

134-136

Ml

24

Șoseaua

Olteniței

52

7A

1

25

Șoseaua

Olteniței

230

24

1

26

Șoseaua

Olteniței

140

5

6

27

Strada

Pictor Ștefan Dumitrescu

15

13

1

28

Strada

Pictor Ștefan Dumitrescu

15

13

2

29

Strada

Prinosului

2

Vila 2

30

Aleea

Reșița D

4

A3

31

Strada

Secuilor

5

B29

32

Strada

Sg. Mj. Samoilă Dumitru

8

69

33

Strada

Sg. Tache Gheorghe

6

B43

34

Strada

Șoldanului

7

137

35

Strada

Stupilor

7

A8

36

Aleea

Terasei

3

E3

37

Strada

Uioara

7

A14

1-4

38

Strada

Viorele

28

20B

A

39

Strada

Viorele

28

20B

B

40

Strada

Vișana

4

26

Sectorul 4 are in administrare 72 de apartamente tip A.N.L- în Șos. Olteniței nr. 219 si - 238 de apartamente sociale în Aleea Nehoiu nr.2-12 BL F2-119 apartamente și F3-119 apartamente.

S-au înregistrat un număr de 389 de Cereri înregistrate pt. locuințe sociale, 212 de cereri de la evacuate, alte 420 de cereri pentru locuințe tip ANL.


&

X&ArSc^X^
STRA S 4- 2020
2.3.4. Rețeaua stradală și de transporturi

Sectorul 4 este acoperit de o rețea de străzi, care, conform HCLMB nr. 235/20.10.2005, parte revin în administrarea Primăriei Generale a Municipiului București, iar restul de străzi, revin în administrarea Primăriei Sectorului 4.

Rețeaua de transport în comun este bine dezvoltată și în continuă expansiune. Totuși reorganizarea și îmbunătățirea acesteia nu intră în competența primăriei de sector în mod direct ci în cea a municipiului, în colaborare cu Regia Autonomă de Transport București. Problema transportului de pasageri o constituie calitatea scăzută a mijloacelor de transport și dificultatea de asigurare a transportului periurban pe întreaga arie necesară. Afluxul de populație către București, în căutarea unui loc de muncă generează o creștere supradimensionată a utilizării neplătite a serviciilor și a facilităților comunale.

Există în plan o serie de proiecte de încurajare a folosirii transportului public cum ar fi:

  • • construirea/amenajarea unor linii separate de traficul general, în scopul obținerii unor viteze și siguranțe superioare de către autobuze respectiv tramvaie.

  • • Construirea de centre multimodale. Localizarea acestora ar fi la Piața Unirii.

Sectorul 4 al Municipiului București are

  • •   12 bulevarde- Bulevardele sunt străzi urbane largi și drepte, de mare circulație

  • 1. Bulevardul Abatorului

  • 2. Bulevardul Constantin Brâncoveanu

  • 3. Bulevardul Dimitrie Cantemir

  • 4. Bulevardul Colectorului

  • 5. Bulevardul George Coșbuc, poet

  • 6. Bulevardul Libertății

  • 7. Bulevardul Mărășești

  • 8. Bulevardul Metalurgiei

  • 9. Bulevardul Alexandru Obregia

  • 10. Bulevardul Regina Maria

  • 11. Bulevardul Gheorghe Șincai

  • 12. Bulevardul Tineretului

  • •  Cai - Căile sunt artere de pătrundere într-un oraș, iar rolul lor este de a face legătura cu o șosea importantă. în trecut calea era o stradă care servea drept arteră principală de circulație într-un oraș.

  • 1. Calea Piscului

  • 2. Calea Rahovei

  • 3. Calea Șerban Vodă

  • 4,Calea Văcărești

  • •   Splaiuri - Splaiurile sunt străzi amenajate pe un mal înalt al unei ape.

  • 1.  Splaiul Independenței

  • 2.  Splaiul Unirii

  • •   Șosele - Șoselele sunt străzi periferice largi,

  • 1.  Șoseaua Berceni

  • 2.  Șoseaua Giurgiului

  • 3.  Șoseaua Olteniței

  • 4.  Șoseaua Vitan - Bărzești

  • •  Drumuri - Drumurile sunt căi de comunicație terestră, străzi, șosele.

  • 1.  Drumul Bercenarului

  • 2.  Drumul Binelui

  • 3.  Drumul Câmpeni

  • 4.  Drumul Cheile Turzii

  • 5.  Drumul Crețeștilor

  • 6.  Drumul Găzarului

  • 7.  Drumul Gilăului

  • 8.  Drumul Jilavei

  • •   Drumul Leordeni Are in structura sectorului 5 Piețe - Piețele sunt locuri întinse și deschise dintr-o localitate, unde se întâlnesc sau se întretaie mai multe străzi

  • 1.  Piața Bucur

  • 2.  Piața Concordiei

  • 3.  Piața Gara Filaret

  • 4.  Piața Libertății

  • 5.  Piața Regina Maria

  • •  Aproximativ 400 de străzi, 75 de intrări si 55 de alei.

Zona de Sud a Sectorului 4 coincide cu zona de sud a Municipiului București, zonă care, în comparație cu restul sectorului, nu a beneficiat de investiții majore în infrastructură .Din cauza inexistenței infrastructurii rutiere zona seamănă mai degrabă cu o zonă rurală, deși, datorită proprietății private asupra terenurilor, ar putea devenii o zonă rezidențială modernă. Fără îndoială cea mai dezavantajată zonă din Sectorul 4 din punctul de vedere al investițiilor este zona de Sud iar dezvoltarea zonei ar putea crea cadrul potrivit pentru a influiența dezvoltarea Sectorului 4 în ansamblu.



STRA S 4- 2020

Zona de sud are un țesut rutier format din 69 de străzi dintre care unele sunt drumuri neasfaltate însumând 5.580 m. Prezentam cateva drumuri neasfaltate:


STRADA


LUNGIME [m]


1. Str.Odei


  • 2. Dr.Dealu Babii

  • 3. Dr.Dealu Aluniș

  • 4. Dr.Poștalionului

  • 5. Dr.Dealu Cucului

  • 6. Dr.Dealu Frumos

  • 7. Dr.Binelui


8. Dr.Dealu Corbului


9. Dr.Dealu Leului

1O.Str„ Pogoanele

11.Dr. Bercenarului


265

320

335 1135

375

2120

330

325

375 1140 1150


STRĂZILE CARE NECESITĂ REABILITARE, REȚEA DE APĂ Șl CANALIZARE


  • 1. Str.Odei (parțial)

  • 2. Dr. Dealul Babii

  • 3. Dr.Dealul Aluniș

  • 4. Dr.Poștalionului

  • 5. Dr.Dealul Cucului

  • 6. Dr.Dealul Frumos

  • 7. Dr.Binelui

  • 8. Dr.Dealul Corbului

  • 9. Dr.Dealul Leului

  • 10. Dr.Dealul Geoagiului

  • 11. Dr. .Dealul Bisericii

  • 12 Dr.Dealul Armanului

  • 13 Dr.Dealul Pădurii

  • 14 Dr.Dealul Bradului

  • 15 Dr.Dealul Caselor

  • 16 Dr.DealuLCrișului

  • 17 Dr.Dealul Crucii

  • 18 Dr.Dealul Viei

  • 19 Dr.Dealul Floreni

  • 20 Dr.Dealul Istrrța

  • 21 Dr.Dealul Scheiului

  • 22 Dr.Dealul Ferului


In ultima perioada următoarele străzi au intrat înreabilitare si/sau modernizare a sistemului rutier sau reparații sistem rutier si parcari, astfel:


Tabel - Lista străzilor in reabilitare, modernizare, reparate




Nr.

Crt

DENUMIRE OBIECTIV

TIP LUCRARE

STRĂZI

1

Lucrări de construcții, fundații și îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Contract Subsecvent 1 - Modernizare sistem rutier pe strada Roșiori

Modernizare sistem rutier

Roșiori

2

Lucrări de construcții, fundații și îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Contract Subsecvent 2 - Reparații capitale sistem rutier - pachet 1

Reparații capitale sistem rutier

3

Lucrări de construcții, fundații și îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 • Contract Subsecvent 6 - Reparații capitale sistem rutier - pachet 1

Reparații capitale sistem rutier

4

Lucrări de construcții, de fundații și de îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Contract Subsecvent 9 - Modernizare sistem rutier pe străzile din cartierul Progresul

Modernizare sistem rutier

Acțiunii

Intr. Acțiunii

Boitei - Tronson I (str. Acțiunii - str. Anghel Moldoveanu)

Boitei - Tronson II (str. Anghel Moldoveanu - str. Orăștie)

Anghel Moldoveanu

Intr. Cavalului

Cornești

Săcășel

RaduTempea

Intr. Radu Tempea

Intr. Căscioarelor

Intr. Pogănești

Intr. Ulmeni

Intr. Făgețelu

Intr. Lunca Nouă

Intr. Zlatna

Intr. Tecsești

Intr. Năruja

Intr. Stojcani

Musceleanu Grigore

Intr. Băltișoara

Scumpiei

Intr. Plaiului

Intr. Orăștie

Orăștie

Rondelului

Intr. Șuerului

Zănoaga

Intr. Zlăturoaia

Intr. Zorleasca

llie Oprea

Belerciu Nicolae

Intr. Diademei

Intr. Ciubărului

5

Lucrări de construcții, de fundații și de îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Contract Subsecvent 10/î - Modernizare sistem rutier pe străzile din cartierul Apărătorii Patriei 1, sector 4

Modernizare sistem rutier

Intrarea Ciurului

Drăgănești

Rediu

Serg. Lătărețu Dumitru

Boian

Măceșului

Muntele Lung

Drumul Câmpeni

Dălhăuți

6

Lucrări de construcții, de fundații și de îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Contract Subsecvent 14 - Reparații capitale sistem rutier

Reparații capitale sistem rutier

7

Lucrări de construcții, de fundații și de îmbrăcate a drumurilor din Sectorul 4 (proiectare și execuție) - Contract Subsecvent 16 - Reparații capitale sistem rutier pe: str. Padeșu, Parc Palatul Justiției, Parcare Palatul Copiilor, Șos. Giurgiului nr.108 - Complex agroalimentar

Reparații capitale sistem rutier

Padeșu, Parc Palatul Justiției, Parcare

Palatul Copiilor, Șos. Giurgiului nr.108 ■ Complex agroalimentar

8

"Lucrări de construcții, de fundații și de îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 (execuție) - reparații locale sistem rutier" ■ Contract subsecvent 18/1

Reparații locale sistem rutier

9

Lucrări de construcții, de fundații și de îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Reparații capitale și reabilitare sistem rutier zona Drumul Crețeștilor - Aleea Nehoiu și zona llie Oprea - Str, Orăștie - Str. Tudor Gociu (execuție și proiectare) și Modernizare sistem rutier pe str. Perșani (execuție și proiectare) -Contract subsecvent nr. 20

Reparații capitale și reabilitare sistem rutier și Modernizare sistem rutier

zona Drumul Crețeștilor-Aleea Nehoiu și zona llie Oprea - Str. Orăștie - Str. Tudor Gociu

Perșani

10

Lucrări de construcții, de fundații și de îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Reparații capitale și reabilitare sistem rutier zona: str. Pogoanelor, Intr. Râul Mara nr.8, str. Padeșu nr.20, Str. Mărțișor, Intr. Inului, Str, Grigore Vodă și alei și parcări adiacente Parc Orășelul Copiilor, str. Vestitorului (execuție și proiectare) - contract subsecvent nr.22

Str. Pogoanelor

Intr. Râul Mara nr.8

Str. Padeșu nr.20

Str. Mărțișor

Intr. Inului

Str. Grigore Vodă

Parc Orășelul Copiilor alei și parcări

Str. Vestitorului

11

Lucrări de construcții, de fundații și de îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -contract subsecvent nr.25 (execuție și proiectare)

Intersecție str. Gâmiței cu str. Bacalbașa

parcare Str. Stânjeneilor

Str. Huedin

Intr. Baba Voica

Alee Șoseaua Olteniție bl. G1, G4, G6

Str. Salinei

Str. Odei

Intr. Ciuruleasa

12

Lucrări de construcții de fundații și de îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Reparații Locale sistem rutier Contract subsecvent de lucrări nr. 27/1

Reparații locale

13

Lucrări de construcții, de fundații și de îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 (execuție) - lucrări pentru marcarea și numerotarea a 2.500 de locuri de parcare ■ Contract subsecvent 28/1

Marcare locuri de parcare

14

Lucrări de construcții, de fundații și de îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 (execuție) - lucrări pentru marcarea și numerotarea a 5.000 de locuri de parcare ■ Contract subsecvent 29

Marcare locuri de |        parcare

15

Lucrări de construcții, fundații și îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 - Contract Subsecvent 3 • Modernizare sistem rutier pe strada Cheile Turzii

Modernizare sistem rutier

Cheile Turzii

16

Lucrări de construcții, fundații și îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 ■ Contract Subsecvent 4 • Reparații capitale sistem rutier ■ pachet 2

Reparații capitale sistem rutier

17

Lucrări de construcții, fundații și îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Reparații capitale sistem rutier - pachet 2 - Contract Subsecvent 7

Reparații capitale sistem rutier

18

Lucrări de construcții, de fundații și de îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4-Contract Subsecvent 10/2 - Modernizare sistem rutier pe străzile din cartierul Apărătorii Patriei 2, sector 4

Modernizare sistem rutier

Bâlea

Aviator Țurcaș

Desești

Petrilova

Oravița

Intrarea Adierii

19


23




Lucrări de construcții, de fundații și deîmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Contract subsecvent 11 - Modernizare sistem rutier pe str. Principatele Unite, str. Căpitan Preoțescu, str. Sf. Ecaterina și str. Pușcariu Ion


Lucrări de construcții, de fundații și deîmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 ■ Contract subsecvent 12 - Modernizare sistem rutier pe str. Brădetului, str. Nucetului, str. Cerchez Mihail grai, șl str. Gheorghe Lupu, str. Nicopole și str. Murgocl Muntean


Lucrări de construcții, de fundații și de imbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Contract Subsecvent 13 - Reparații capitale sistem rutier


Lucrări de construcții, de fundații și deîmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 (proiectare și execuție) - Reparații capitale și reabilitare sistem rutier -Contract subsecvent nr.17


"Lucrări de construcții, de fundații și de îmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 (execuție) - reparații locale sistem rutier" ■ Contract subsecvent 18/2

Lucrări de construcții, de fundații și deîmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 ~ Modernizare, reabilitare si reparații sistem rutier pe Drumul Crețeștiior, Calea Văcărești nr.468, str. Secerei, str. Urcușului, Șoseaua Olteniței nr.111-113-115, Aleea Terasei nr.8, bl.12, Str, Toporași și Șoseaua Giurgiului nr.118-120, str.


Modernizare sistem rutier


Modernizare sistem rutier


Reparații capitale sistem rutier


Reparații locale sistem rutier


Modernizare, reabilitare si reparații sistem rutier


________Bucovăț_________ Arcadiei

________Sistematizării_________ ___________Poieni____________ Principatele Unite Căpitan Preoțescu Sf. Ecaterina Pușcariu Ion Brădetului

__________Nucetului__________ Cerghez Mihail grai Gheorghe Lupu _________Nicopole__________ Murgoci Munteanu Gheorghe


Mitropolit Nifon

Reparații capitale și reabilitare sistem rutier

Liveni (între Slobozia și Piața Regina Maria)

Sibiei

Aleea Zânelor

Șoldanu lui (lonescu Gheorghe ■ Dumitru Samoilă)

Aleea Borcea (bdui Șincai ■ str. Viorele)

Ctin Brâncoveanu nr.97 intersecție Târnava Mică

Bucovăț nr.3-5

Verzișori bl.4

Petre Luciu nr.6

Alei acces terenuri sport str. Secerei

Poenaru Bordea

Parcare Big Berceni

Moldovița nr.11, bl.3, sc.1

bdul Cantemir nr.25, bl.2,3,4,5

Parcări Drumul Jilavei

Șoseaua Giurgiului nr.118-120, bl.12

Parcări sfinții Apostoli

Trotuare Ctin Rădulescu

Muzelor

Anton Bacalbașa nr.2, bl.11 (spate bloc)

Anton Bacalbașa nr.9, bl .72 (spate bloc)

Urcușului

Stolinici - Platforme și Parcări

Băilești nr.1


Drumul Crețeștiior

Calea Văcărești nr. 468 str. Secerei str. Urcușului



lenăchiță Văcărescu și Drumul Găzarului nr.40, bl.A2 (execuție șî proiectare) -Contract subsecvent nr.19



STRA S 4- 2020

șos. Olteniței nr.111-113-115 aleea Terasei nr.8


Str. Toporași și Șoseaua Giurgiului nr.118-120



Lucrări de construcții, de fundații și deîmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 (execuție și proiectare) - Alei, accese parcări și drumuri în Parcul Orășelul Copiilor, Parcul Lumea Copiilor, precum și în zonele adiacente acestora -Contract subsecvent n r.21


Lucrări de construcții, de fundații și deîmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 (proiectare și execuție) - contract subsecvent de lucrări nr.24



Lucrări de construcții, de fundații și deîmbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -contract subsecvent nr.26 (execuție și proiectare)



str. lenăchiță Văcărescu parcari Drumul Găzarului nr,40, bl.A2


Drum acces și parcare între Piscului și Urcușului

Parcare Taxe și Impozite str. Nițu Vasile

Parcare str. Uioara nr.12

Str. Cuza Vodă

Str. Liveni (între Gazelei și Slobozia)

Intrarea Slobozia

Str. Serg. Maj. Holuț Emil

Str. Panselelor bl.146, nr.2

T rotuare Str. Panselelor

Parcări Str. Săvinești

Str. Ion Gheorghe • Frumușani

Bdul Tineretului

Str. Aristița Romanescu

Str. Frigului

Str. Justiției

Str. Poiana Florilor

Str. Sol. llie Șerban

Str. Mugurași

Str. Stânjeneilor

Str. Dolhasca

Str. Relu

Str. Negureni

Str, Ion Gheorghe

Str. Govora bl.84

Str. Voiia bl.32

Str. Ciochina

Str. Secuilor-complex

BIG

Str. Tulntci bl.71

Str. Tulnici bl.41 - Str. Frumușani bl.63

Str. Tulnici bl.40

Str. Gâmiței bl.41

Str. Gâmiței bl.42

Str. Gâmiței bl.38

Șos. Berceni bl.2

Șos Berceni bl. 17 intersecție str. Voila

Str. Govora

Drumul Poștalionului

Parcări și alei de acces str. Secuilor nr.11 bl.18




Parcări și carosabil str. Pomăda (între Secuilor și Olteniței) Parcări Gheorghe lonescu Parcări Str, Huși nr.3 Parcări Str. Huși nr.1 Parcări Str. Huși nr.7 bl.PA!

28

Lucrări de construcții de fundații și de imbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Reparații Locale sistem rutier Contract subsecvent de lucrări nr. 27/2

Reparații Locale sistem rutier

29

Lucrări de construcții, fundații și imbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 - Contract Subsecvent 5 ■ Modernizare sistem rutier -pachet 3

Modernizare sistem rutier

Pct. Ștefan Dumitrescu - tronson I Pct. Ștefan Dumitrescu - tronson II GheorgheAdamescu llie Opriș Puțul cu Tei Ulmetului

30

Lucrări de construcții, de fundații și de imbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -Contract subsecvent 8

RK Modernizare sistem rutier

RK Ancuța llie Eroii Neamului Democrației Merișan Nlcolae Lunca Bârzești intr. Sabarului Cornetului Sălcetului Făgetului Păișului Luminișului Stejărișului Călugărul Marin Zamora Jepilor Bănișor Sandu Marin

31

Lucrări de construcții, de fundații și de imbrăcare a drumurilor din Sectorul 4 -

Modernizare sistem rutier pe strada Frunzișului - Contract subsecvent 15

Modernizare sistem rutier

Frunzișului

32

Lucrări de construcții, de fundații și de imbrăcare a drumurilor din Sectorul 4-(execuție și proiectare) ■ contract subsecvent nr.23

Modernizare sistem rutier

Str.luliu Hațeganu

Str. Ipotești Str. Borodești Str. Bardului


Rețeaua stradală se caracterizează sintetic prin:


  • 1.  subdimensionarea în raport cu numărul de autovehicule în circulație

  • 2.  lipsa unui plan eficient de fluidizare a circulației, valabil la nivel de capitală

  • 3.  prezența unor rețele edilitare sub rețeaua stradală sau în imediata apropiere

  • 4.  imposibilitatea preluării apelor pluviale de către canalizare

  • 5.  mare parte din străzile sectorului dispun de rețele de apă și canalizare vechi la care nu s-au mai executat lucrări de reabilitare




  • 6.  pe multe străzi lipsește rețeaua de gaze naturale, crescând riscul de intervenții ulterioare

  • 7.  pe trendul actual de creștere a ritmului de construcții, există riscul degradării străzilor datorita utilajelor grele si a materialelor de construcții (nisip, pietriș) depozitate direct pe carosabil, in lipsa unei legislații restrictive in domeniu

  • 8.  lipsa de coordonare la nivelul capitalei în ceea ce privește lucrările de reabilitare a străzilor, conducând la haos în trafic, blocaje, suprapuneri de lucrări, etc.

  • 9.  responsabilizarea firmelor care construiesc sau întrețin rețeaua stradală

  • 10. reabilitarea sistemului rutier din administrarea PS4

  • 11. lucrări executate de bună calitate cu perioade mari de garanție (36 de luni)

  • 12. lucrările de modernizare a străzilor s-au desfășurat după realizarea lucrărilor de extindere a rețelelor de apă si canalizare, reducând astfel, riscul intervențiilor ulterioare

  • 13. lucrările s-au executat pe baza unor proiecte tehnice care au stabilit soluții moderne, temeinice

  • 14. sprijinul acordat de Primăria municipiului București prin preluarea lucrărilor de reabilitare pe unele străzi din Sectorul 4

2.3.5 Parcările

Studiul JICA a arătat că există un număr de aproximativ 22.000 vehicule parcate în zona centrală a Bucureștiului, la orice oră din intervalul 9,00-16.00, într-o zi de lucru tipică. Din acest volum, aproape 4.000 (18%) sunt localizate în parcaje organizate în afara străzii, și restul de 18.000 (82%) ocupa spații pe străzi.

Din acestea, 9.100, deci aproape jumătate, sunt spații de parcare amenajate; restul de 50% (aproape 9.100 vehicule) sunt parcate în spații fără această destinație, inclusiv în mod ilegal sau pe trotuare. Din acest motiv parcarea este o problemă critică care necesită o atenție imediată.

în ceea ce privește parcarea din zonele rezidențiale (cartierele—dormitor), până la această dată au fost desființate marea majoritate a garajelor amplasate ilegal pe domeniul public, în locul lor fiind amenajate peste.40.000 de locuri de parcare pe care Primăria le închiriază cetățenilor.

2.3.6. Infrastructura edilitară (apă, canal, căldură, comunicații)

Primăria Municipiului București a concesionat gestionarea apelor în București întreprinderii cu capital public-private Apa Nova (ai cărui acționari sunt investitori privați străini - firma franceză Vivendi - și Primăria Municipiului București, ca acționar minoritar). Compania face investiții în sistemul de gestionare al apei din București (nu în Ilfov), inclusiv construirea unei stații mari de tratare a apei reziduale în Glina (Ilfov), ale cărei costuri sunt estimate la aproximativ 230 milioane Euro.

Locuințele sunt racordate la rețeaua de apă și au canalizare. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii este o condiție de atragere a investițiilor private și de creștere a calității vieții cetățenilor. Astfel, administrația locală a sectorului 4 a alocat, fonduri pentru extinderea rețelei publice de alimentare cu apă și pentru extinderea rețelei de canalizare, cu prioritate pe străzile de pământ aflate în zonele periferice, pentru a le apropia de standardul de viață urban și a elimina deci discrepanțele care s-au manifestat până în prezent între locuitorii din zonele centrale și semicentrale și cei de la periferia sectorului.

Volume anuale de apă distribuite în București (b.h. Argeș) - mii m3

CATEGORII

Volum apă

Uz casnic

135.205

Nevoi publice

26.435

Total

161.640

Pentru industrie racordată la rețele

18.740

Pierderi în rețeaua de distribuție

139.892

TOTAL

*320.272

Număr locuitori branșați la rețeaua de distribuție (mii locuitori)

** 1,682

Sursa: APM București

* Volumul de apă include și apa captată din suprafață (jud. Giurgiu + Dâmbovița), tratată și distribuită prin rețele de SC APA NOVA BUCUREȘTI.

** Numărul de locuitori branșați la rețelele de distribuție este cel rezultat din evidențele contabile ale societăților de gospodărie comunală, neținând seama de migrația persoanelor cu servicii temporare/sezoniere.

Rețelele de utilități se caracterizează sintetic prin:

  • 1.   rețele de apă și canalizare complete în proporție de 95% din totalul străzilor locuite

  • 2.   pe străzile unde s-au realizat lucrări de extindere a rețelelor s-au construit rețele noi, cu materiale moderne, durabile, economice iar prin proiect acestea se duc până la limita de proprietate



    • 3.

    • 4.

    • 5.

    • 6.

    7.

    c 8-


dispare pericolul infestării și îmbolnăvirilor datorate consumului de apă din pânza freatică (puțuri, fântâni) sau folosirii de fose septice, având posibilitatea controlului asupra calității apei creste gradul de confort al cetățenilor având utilități în casă

chiar daca s-au extins rețelele de apă, mulți cetățeni nu se branșează legal la furnizorul de utilități (datorită costurilor ridicate: 4.800 RON branșarea la apă și canal de la punctul de racord de lângă limita proprietății)

rețeaua în București a rămas subdimensionată în ciuda promisiunilor și angajamentelor luate de Apa Nova, prin contractul de concesiune

lipsește rețeaua de gaze naturale pe multe din străzile sectorului, investițiile din acest domeniu se fac greoi și individual

colectarea apelor pluviale și menajere se face unitar, prin aceeași rețea, cu multe dezavantaje (se vede în momentul puternicelor furtuni din ultima perioadă)

2.3.7. Colectarea și evacuarea apelor uzate și meteorice

Rețeaua țevilor de ape reziduale este incompletă în București (20% străzi orășenești nu sunt dotate cu țevi pentru ape reziduale, deficitul fiind de 636 km). Apele uzate și meteorice sunt colectate printr-o rețea de canalizare, numită unitară (rețea unică pentru cele două tipuri de apă). Ajutată de 12 stații de pompare, numite SPAU (stații pompare apă uzată), această rețea unitară conduce efluenții la extremitatea sud-estică a orașului, unde se află stația de epurare de la Glina, în prezent nefuncțîonală.

Această rețea de colectare a apelor este dispusă în formă de schelet de peste, având ca ax central, veritabilă coloană vertebrală, caseta situată sub râul Dâmbovița, de-a lungul Splaiului Unirii. Acest enorm colector, compus din două și apoi din trei subdiviziuni, cu o secțiune de aproape 3 m fiecare, a fost construit în același timp cu amenajarea Dâmboviței, și strânge apa din marile conducte de canalizare situate sub marile bulevarde (12 canale colectoare principale și 11 canale colectoare secundare).

Sistemul de canalizare funcționează eficient dacă precipitațiile nu depășesc un prag maxim de 30 l/m2, fără a mai lua în calcul și aportul suplimentar adus de comunele din vecinătatea capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroiești, Chiajna, Chitila, Popești Leordeni. Debitele apelor uzate colectate și evacuate din capitală variază, în 24 de ore, de la 15 m3/s până la 22,5 m3/s (în situația fără precipitații), iar în caz de precipitații până la max. 160 m3/s. Nedimensionarea adecvată a casetei pentru a evacua ploi importante conduce, în caz de averse de ploaie, la inundări repetate ale anumitor cartiere.

Bucureștiul nu are încă un sistem de purificare a apei. în consecință, 200.000 m3 de ape reziduale sunt deversate zilnic în râurile Dâmbovița și Colentina, care primesc anual 120.006,77 tone de materiale organice (exprimate prin CCO-Cr) (78.840,99 tone/an, în 2004), 11.011,1 tone de azot (7.233,98 tone/an, în 2004), 1.970,7 tone de fosfați, 390,25 tone de detergenți (256,38 tone/an, în 2004), 42,069 tone de fenoli (27,64 tone/an), 139 tone de metale (91 tone/an, în 2004) (cupru, crom, zinc, plumb, cadmiu, nichel).



STRA S 4- 2020

Impactul negativ asupra mediului va necesita ani de recuperare, și sănătatea populației este profund periclitată.

Mecanismul economic în domeniul apelor

Administrația Națională „APELE ROMANE", prin structura sa (Direcții de Ape pe bazine hidrografice și SGA-uri organizate la nivel de județ), administrează apele din domeniul public al statului și infrastructura Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul țării a resurselor de apă de suprafață și subterane.

Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC:

  • -   Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat și tratat ca atare;

  • -   Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosințele;

  • -   Beneficiarul plătește pentru serviciul de asigurare a cerinței, respectiv de preluare a apelor uzate;

  • -   Poluatorul plătește pentru pagubele produse prin deteriorarea calității surselor de apă;

  • -   Acordarea de bonificații pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea rațională și protecția calității apei.

Apele fac parte din domeniul public al statului și constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esențială vieții, și bun care produce valoare economică.

în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu și de resursă, pe baza analizei economice și cu respectarea principiului “poluatorul plătește".

Administrația Națională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafață, naturale sau amenajate (indiferent de deținătorul amenajării), cât și al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor și a instalațiilor), își constituie veniturile proprii dintr-o contribuție specifică de gospodărire a apelor, plătită lunar de către toți utilizatorii resurselor de apă, pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plățile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizațiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum și din penalitățile aplicate.

Finanțarea investițiilor privind lucrările, construcțiile sau instalațiile de gospodărire a apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obținute prin credite garantate de Guvern sau de autoritățile administrației publice locale.

De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor), se asigură cheltuielile pentru:



STRA S 4- 2020

  • - conservarea ecosistemelor și delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul public al statului;

  • - întreținerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundațiilor și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor;

  • - refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite;

  • - activitățile de: cunoaștere a resurselor de apă, de hidrologie operativă și prognoza hidrologică.

2.3.8. Gospodărirea deșeurilor

Colectarea deșeurilor municipale este responsabilitatea municipalității, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect, prin cedarea acestei responsabilități pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare.

Gestionarea deșeurilor reprezintă un proces cheie pentru protejarea mediului și conservarea resurselor. Un studiu recent a estimat faptul că măsurile de gestionare a deșeurilor în București ar putea contribui cu până la 5,5% la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG). In marea lor majoritate depozitele de deșeuri au amplasamente necorespunzătoare, cu soluții inadecvate (pe marginea cursurilor de apă, neimpermeabilizate, fără împrejmuiri, fără perdele de protecție s.a.).

Deșeurile menajere au ajuns să fie o calamitate pentru București; nu este realizată încă o selecție la sursă a deșeurilor (colectarea selectivă), decât într-o proporție neglijabilă, colectarea, transportul și depozitarea au multe deficiențe, acestea fiind surse de infecții și reflectând gradul de educație al celor care le aruncă la întâmplare, precum și al administrației locale. Toate deșeurile sunt îngropate fără a fi tratate în prealabil. Incinerarea deșeurilor este practicată în foarte mică măsură. Pentru deșeurile menajere există 2 stații pilot la București. Nu avem instalații de incinerare a pesticidelor, medicamentelor sau a altor produse chimice expirate.

Colectarea selectivă a deșeurilor municipale se realizează în Municipiul București prin proiecte pilot inițiate de către societățile de salubrizare și primării. Aceste proiecte sunt în derulare în colaborare cu asociațiile de locatari (pentru populație), scoli, instituții și agenți economici, fiind în continuă extindere, funcție de rezultatele obținute și de fondurile disponibile.

Gospodărirea deșeurilor menajere constituie prioritatea numărul unu în condițiile actuale când gunoaiele se aruncă aproape oriunde în oraș, când nu s-a organizat încă selectarea, transportul, valorificarea și depozitarea controlată. Monitoringul deșeurilor trebuie să fie mult îmbunătățit, având în vedere lipsa de încredere pe care datele raportate le inspiră.

Statisticile Agenției de Protecția Mediului din București menționează cantitatea de deșeuri generată ca fiind de 1,2 kg/locuitor/zi, ceea ce reprezintă aproximativ 470 tone deșeuri/zi in Sectorul 4.



Serviciile de salubrizare sunt desfășurate de S.C. REBU S.R.L. Principalele activități desfășurate de REBU sunt colectarea și transportul deșeurilor menajere, atât de Ia persoane fizice cât și de la persoane juridice, cu excepția deșeurilor periculoase.

Frecvența colectării deșeurilor urbane este stipulată în Normele Naționale de Igienă emise de Ministerul Sănătății. Conform acestor norme frecvența colectării deșeurilor este de 2-3 ori pe săptămână în zonele comerciale, piețe, hoteluri, zonele centrale și semicentrale, și o dată pe săptămână în zonele periferice. Ca în orice altă țară din lume, în România deșeurile solide urbane sunt o componentă critică pentru menținerea calității mediului urban la un standard ridicat.

Deșeurile pot produce mai multe tipuri de disconfort asupra locuitorilor sectorului 4 și anume:

  • -   disconfortul vizual

  • -   mirosurile degajate în special în timpul verii

  • -   o serie de specii de animale, ce proliferează în apropierea locurilor de depozitare a gunoiului, sunt vectori ai unor boli transmisibile la om

  • -   deșeurile, cu precădere cele organice, atrag o categorie de insecte care pot deveni transmițătoare de agenți patogeni responsabili de producerea unor boli infecțioase.

O importantă sursă de poluare a solului o constituie depozitele necontrolate de deșeuri. Depozitarea deșeurilor colectate de pe raza municipiului București se face pe următoarele amplasamente: Chiajna Rudeni (depozit IRIDEX), depozitul VIDRA și partea corespunzătoare pentru depozitare a gropii GLINA.

2.3.9. Spatiile verzi administrate de ADP Sector 4
  • a)  Numărul copacilor din Sectorul 4 este de aproximativ 250.000.

  • b)  Suprafața spațiilor verzi: 634,2 ha.(include și Parcul Tineretului și Parcul Carol care se află în administrarea P.M.B.)

  • 2.3.10. Sediile aparatului administrativ al Sectorului 4

    1.

    Sediul Aparatului de specialitate al Sectorului 4

    Bd. George Coșbuc Nr. 6-16

    2.

    Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale

    Str. Serg. Nițu Vasile Nr.50-54 Șos. Olteniței Nr. 37-39 Calea Șerban Vodă Nr. 43

    3.

    Direcția Generală de Administrare a Unităților de învățământ, Sanitare și Creșelor

    Aleea Mirea Mioara Luiza Nr. 1 A

    I.



    71 Unități de învățământ preuniversitar și special de stat(29 grădinițe, 24 școli, 15 licee, 3 școli speciale)

    • 6 Creșe

    • 7 Unități sanitare publice

    4.

    Centrul Cultural Pentru UNESCO Nicolae Bălcescu

    Str. 11 Iunie Nr41

    5.

    Direcția de Administrare a Piețelor

    Sediul în Șos. Giurgiului nr. 109 A, clădirea pieței Progresul Piața Apărătorii Patriei-Șos. Berceni Nr. 183 B

    Piața Covasna- Aleea Covasna Nr. 3 Bis

    Piața Sudului-Str. Nițu Vasile Nr. 1

    (Restul piețelor sunt administrate privat)

    6.

    Administrația Domeniului Public Sector 4

    Str. Pridvorului Nr. 20

    7.

    Poliția Locală

    Șos. Olteniței Nr. 168

    Str. Covasna Nr. 2-4(sediul central)

    Str. Izvorul Mureșului Nr. 4

    Bd. Metalurgiei Nr. 89

    8.

    Direcția de Evidență a Persoanelor

    Str. Gramont Nr. 26

    9.


3. Capitalul social
3.1. Populația stabilă

Densitatea populației din Regiunea de dezvoltare București-llfov reprezintă o latură importantă a analizei demografice, deoarece influențează direct condițiile de mediu. Din acest punct de vedere se poate remarca densitatea mare înregistrată la nivelul regiunii București-llfov față de nivelul mediu al densității populației (la nivelul României). Sunt evidențiate densitățile de peste 1200 de locuitori pe Kmp în cadrul Regiunii de dezvoltare București-llfov, ceea ce este de peste 13 ori mai mare decât denistatea la nivelul țării, care înregistrează valori în jur de 90 de locuitori pe kmp.

Un aspect semnificativ este cel referitor la discrepanțele mari între zona urbană, cu precădere demografic. Astfel, se pot remarca diferențele mari cu privire la densitatea populației. Densitatea populației municipiului București înregistrează, în perioada 2002-2007, valori de peste 44 de ori. Rezultă densitatea foarte mare a populației din municipiul București care, la nivelul spațiului european, este comparabilă cu denistatea din centrul Londrei, care reprezintă zona cu densitatea cea mai mare a populației din UE.

Din datele analizate se observă o creștere a duratei medii de viață, ceea ce contribuie la îmbătrânirea populației. Pe lângă fenomenul de îmbătrânire, se remarcă și un accentuat fenomen de dependență, respectiv o creștere a ratei celor ale căror venituri depind de populația în vârstă de muncă.

Referitor la “dezvoltarea naturală a populației”, politice Uniunii Europene pot fi caracterizate ca politici pronataliste neexplicite, lăsând statelor membre posibilitatea de a varia măsurile din sfera socialului și a familiei, existând variații substanțiale referitoare la mărimea compensațiilor în cazul nașterii de copii, beneficii pentru părinții care au mai mult de 2 copii, etc., permițând demografilor să facă speculații în privința influenței pe care o au anumite politici asupra fertilității populației. Există de asemenea controverse referitoare la ocuparea locurilor de muncă pentru femei, inclusiv teoria potrivit căreia creșterea oportunităților pe piața forței de muncă pentru femei a dus la scăderea ratelor de fertilitate.

Agenda curentă de la Lisabona, care are ca obiectiv creșterea participării femeilor pe piața muncii cu mai mult de 60% pentru 2010, ridică un semn de întrebare pentru impicațiile în scăderea ratei natalității și induce necesitatea creării de politici unificate pentru remedierea acestei situații.

în privința îmbătrânirii populației, există o abordare duală care propune creșterea vârstei de pensionare, prin promovarea măsurilor de îmbunătățire a sănătății populației. Se propune ca vârsta de pensionare să crească în medie cu 5 ani, încurajându-se participarea persoanelor în vârstă pe piața muncii prin restructurarea proceselor astfel încât acestea să se adapteze la necesitățile persoanelor vârstnice.

în cazul scenariului pesimist, pe intervalul de previziune are loc o scădere cu 3,184% a populației, ceea ce în valori absolute reprezintă o reducere cu 71383 persoane a populației regiunii București-llfov

Din simulările realizate rezultă că trebuie luate măsuri de creștere a natalității pentru a se menține numărul populației, dar mai ales pentru a realiza chiar o creștere a acesteia.

Tabel - Simulare evoluție populație în cazul scenariului moderat

An

Populație început an

Ponde re femei

Nr. femei

Pondere femei 15-49

Nr. femei (15-49)

Rata fertilitat e (la 1000)

Nascuti vii

Rata mortal itate (la 1000)

Decese

Populație sfarsit an

2009

2.242.127

53,1

1.190.570

45,4

540.519

41

22.161

11

24.663

2.239.625

2010

2.239.625

53,1

1.189.241

45,4

539.915

41

22.137

11

24.636

2.237.126

2011

2.237.126

53,1

1.187.914

45,4

539.313

41

22.112

11

24.608

2.234.629

2012

2,234.629

53,1

1.186.588

45,4

538.711

41

22.087

11

24.581

2.232.135

2013

2.232,135

53,1

1.185.264

45,4

538.110

41

22.063

11

24.553

2.229.644

2014

2.229.644

53,1

1.183.941

45,4

537.509

41

22.038

11

24.526

2.227.156

2015

2.227.156

53,1

1.182.620

45,4

536.910

41

22.013

11

24.499

2.224.671

2016

2.224.671

53,1

1.181.300

45,4

536.310

41

21.989

11

24.471

2.222.188

2017

2.222.188

53,1

1.179.982

45,4

535,712

41

21.964

11

24.444

2.219.708

2018

2.219.708

53,1

1.178.665

45,4

535.114

41

21.940

11

24.417

2.217.231

2019

2.217.231

53,1

1.177.350

45,4

534.517

41

21.915

11

24.390

2.214.757

2020

2.214.757

53,1

1.176.036

45,4

533.920

41

21.891

11

24.362

2.212.285

2021

2.212.285

53,1

1.174.723

45,4

533.325

41

21.866

11

24.335

2.209.816

2022

2.209.816

53,1

1.173.413

45,4

532.729

41

21.842

11

24.308

2.207.350

2023

2.207.350

53,1

1.172.103

45,4

532.135

41

21.818

11

24.281

2.204.887

2024

2.204.887

53,1

1.170.795

45,4

531.541

41

21.793

11

24.254

2.202.426

2025

2.202.426

53,1

1.169.488

45,4

530.948

41

21.769

11

24.227

2.199.969

  • •   PERSOANE ÎNREGISTRATE LA RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 2011, PE SEXE - REZULTATE PRELIMINARE

  • •   MUNICIPII SI ORAȘE POPULAȚIE STABILA Mun. București

    PERSOANE PREZENTE

    PERSOANE TEMPORAR ABSENTE

    Oîn cere plece le:

    POPULAȚIA STABLA

    Ambele

    Ambele

    In Ier*

    In etelnetetn

    sexe

    Mitculm

    Feminki

    sexe

    liucubi

    Femlnh

    Ambele

    sexe

    Născu fri

    Feminbi

    Ambele

    sexe

    Masculn

    Femlnki

    Ambeta

    sex*

    Mascuin

    Femlnki

    Hun.

    București

    1660713

    768473

    892240

    17272

    8960

    8312

    10448

    5464

    4984

    6824

    3496

    3328

    1677985

    777433

    900552

    A.

    MUNICPI

    SI ORAȘE

    1660713

    768473

    892240

    17272

    8960

    8312

    10448

    5464

    4984

    6824

    3496

    3328

    1677985

    777433

    900552

    Sector!

    192408

    87445

    104963

    2200

    1150

    1050

    1360

    717

    643

    840

    433

    407

    194608

    88595

    106013

    Sec lor 2

    301297

    138473

    162824

    3226

    1625

    1601

    2127

    1107

    1020

    1099

    518

    581

    304523

    140098

    164425

    Sector 3

    338846

    155931

    182915

    3695

    1986

    1709

    2272

    1207

    1065

    1423

    779

    644

    342541

    157917

    184624

    Sector 4

    258828

    120220

    138808

    2478

    1278

    1200

    1414

    711.

    703

    1064

    667

    497

    261306

    121498

    139808

    Sector 5

    239113

    113659

    125454

    2472

    1300

    1172

    1406

    768

    638

    1066

    532

    534

    241585

    114959

    126626

    Sector 6

    330221

    152745

    177476

    3201

    1621

    1580

    1869

    954

    915

    1332

    667

    665

    333422

    154366

    179056



STRA S 4- 2020

I. POPULAȚIA STABILĂ PE CRUPE 1)E VÂRSTĂ ȘI SEXE LA I IULIE 2012 -SECTOR 4

<■dttwfr -

... ■ ... .. 1

Tuta!

Masculin

Feminin

SECTOR 4

Tfltal

299044

139862

159182

0-4 ani

14921

7705

7216

5-9 ani

13022

6648

6374

10— 14 ani

10135

5203

4932

15 - 19 ani

9661

4965

4696

20 - 24 ani

19118

9521

9597

25 - 29 :inî

25883

12604

13279

30 - 34 uni

29542

14769

14773

35 - 39 uni

' 26391

13010

13381

40 - 44 ani

28021

13721

15200

45 - 49 ani

16652

7709

8943

50 - 54 ani

20510

9108

11402

55 - 59 ani

23946

10729

13217

60 - 64 ani

19178

8457

10721

65 - 69 ani

II795

4909

6886

.   70 - 74 ani

10866

430-1

6562

75-79 ani

.91L3,

3339

5774

80-84 ani

5859

2037

3822

|              85 ani și peste

i       3531

1124

2407

Pupului^ Iu t hitalcului prin mrtculi cmnpcmrtildorfnMiitKih^ «le date ailnilțilMnilIw pmiru migruifri ctltrni,Awsirstibp nu BCuptri iiltrtțjul knnhim mlțirutyrhi md iilri I? itlțrlnl riMfgndfcLCa ntar?«eii>l4 O *i|lictflhiarc <fț*CTi u sacMnî fciuimcn rurț îl undit n tiipriE^nliiair n pupalițFrt Rnititald»

Itatrte prțzmtfltrim fa defer prpvfruriih urmAnil ca îrirmflrtîl p>[uita(îeî «fflțih jiâ fîc rretnltuht dupA definitivarea .rrpiihwh* d*nultive ale kvcrndmlMlului.hipLibilIri fi ljKTihi|ctoi' 101L pcjilnt.itriîlrdc Ikup jtflii h (ireerikuwt tVtrndliwfinE.

  • 2. MIȘCAREA NATURALĂ A POPULARI, ÎN ANUL 2012-SECTOR 4

    ■' - ■ ■

    .SectorT-}

    Nascuți-yii

    2814

    Decedați

    3I2S

    Spor1 natural

    -314.

    CăsSlorii’*

    1,926

    Divorjuri

    436

    Născu) i-hiorți

    8

    Decedați în vârstă de sub 1 an

    6

“ Dnu |Wi»iH

•*’ Inclusiv rtsj.țciriilc îmlictnlc m>ljainJtnti:



7. POPULAȚIA STABILĂ PE ETNII LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI Șl AL LOCUINȚELOR DIN 18 MARTIE 2(102


ETNIA

SECTOR4

Totul

294247

din care: Romani

288357

M tmh i a ri (inc J usiv s c cui)

1076

Germmiî (inclusiv sași. șvabi)

303

Rromi (țigani)

2062

Ucrainreni

53

Sârbi

36

Croațî

15

Ruși - lipoveni

141

Evrei

289

Tătari

66

Slovaci

12

Turci,

445

Bulgari       .....

70

Cehi

6

Greci

190

Polonezi

50

Armeni

95

Ceangăi

4

Italieni'

98

Chinezi

41

Alții etnie

619

Etnic nedecl.urată

|                       219


3.2. Forța de muncă

Piața de muncă

Astfel distribuția cifrei de afaceri pe categorii de activități ale economiei naționale (CAEN, INS

2008) în Sectorul 4 București este un indicator valid la fel de valid pentru piața de muncă din Sectorul 4 București

■ Inducția prelucriloare


Seriedl;

Irrdiltrijdueța ți furnizarea de prelutrăSaergia siedrioi ți termică, 5614; jiBi, apă caldă ți aer coflBițondSeriesI; Producț'a țl ConstnJcțdizaraa do energie electrici ți termică, gaze, apărraldi țl aer marț corrWfratatți cu Hțjnti5ț*MB™ mrelfi*Maictii; 5355; 18%

«Transport ți depozitara


■ Hoteluri ți rectaLrante





O situație clară a structurii ocupaționale sau pe nivele de pregătire se va putea centraliza la nivelul anului 2012 cu ocazia publicării datelor centralizate ale recensământului. Activitatea ecomică desfășurată în Sectorul 4 poate însă să ne arate care este distribuția cifrei de agenților economici în funcție de categorii de activități ale economiei naționale, astfel încât să ofere o imagine a complexității pieței de muncă din Sectorul 4.

în momentul de față dispersia locuitorilor pe categorii ocupaționale nu este un indicator statistic calculat la nivel local și reprezentativ. De asemenea, complexitatea metropolei face ca structura ocupațională a cetățenilor să fie un indicator important pentru nivelul regional sau metropolitan. Fenomenul „navetei" de la un sector la altul sau din București în Județul Ilfov și invers face din acest indicator, unul neutilizabii.

In schimb, pentru Sectorul 4 București este utilă împărțirea populației active pe categorii mai mici de vârstă și ponderea șomerilor la această populație activă.

Șomeri

în anul 2009 se înregistrează un număr de 5512 șomeri, din care 2774 femei (50,3%).

Proporția șomerilor înregistrați în populația stabilă cu vârste între 20-65 de ani este de 2 %, respectiv 5512 șomeri din total populație stabilă cu vârste între 20-65 de ani

Structura populației stabile a Sectorului 4 - 20-65 ani - populație activă

Populația stabilă 20-65 de ani - populație presupusă activă

(                        ■ Series

șomeri în

1;;

26490

0; 98%                        j

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45 -

49 ani

50 -

54 ani

55 -

59 ani

60 -

64 ani

2009

36686

31290

40305

25747

35213

36022

25347

18446

21356

2000

30355

34160

40868

32006

35125

24716

33495

29656

18843



4. PENSIA MEDIE LUNARA PE SECTOARE ADMINISTRATIVE, ÎN ANUL20.I2



—“ZZ :

l rinu l I

trim.Il |

(rim. IU ,|

lrim.lV„

SECTOR 1

L Pensionari de asigurări sociale

«131

1135

1137.

1137

2. Beneficiari de'ajutârsociâl (pensie)

183

173

19Q

153

3- Pensionari I.O.-V.IL

358

362

362

360

SECTOR2

1. Pensionari de asigurări sociale

992

994

995

995

2. Beneficiari de ajutor social (pensie)

192:

191

203

2(15

3. Pensionari LO.V.R.

433-

435

435

434

SECTOR3

L Tensionări de asigurări sociale

959

961

962

962

2, Beneficiari de ajutor social (pensie)

185

192

173

203

3. Pensionari l.O.V;R.

291

286

291

283

                   SECTOR 4

L Pensionari de asigurări sociale

946

947

948

948

2.. Beneficiari de ajutor sociul (pensie)

182

177

181

164

3. Pensionari LO.V.ÎL

314

■310

310

307:

SECTOR5

1. Pensionari de asigurări sociale

843

843

844

.843

2. Beneficiari de ajutor social (pensie).

ISO

180

215

227

3. Pensionari 1.0. V.R.

279

279'

285

281

SECTOR 6

1. Pensionari de asigurări sociale

996

999

1000

1000

2. Beneficiari de ajutor .social (pensie)

175.

223

201

201

3. Pensionari LOtVJL

333

321

307

310

ShrM dHtelcir-' Crtm Maitanl» de Pcu.dt ți nhc Drepturi ik Asi^iirfe]SiWÎplii


5. EFECTIVUL SALAR1AȚILOR - la sfârșitul perioadei, în Municipiul București


20121,1

.2013

fcb.n

mar.41

itpr.11

trial '*

Ititl.P

iul?»

ung?

MPi*

oct?’ ,| nov.9

dec.1

Iun.3

fcb?

Ta ral județ

S8R98U

S942S3

898061

902696

904373

905614

905891

906368

9116359

906491)

904577

908381

908812

Agriculturi vfltiDioarc șl servicii anexe, Silvicultura 51 Pescuit

2568

2583

2594

2608

2612.

2616

26(7

2618'

2618

2618

2613

2624

2625

Industrie ștcoWini.cjil

203291

204497

20536S

20642$

206812

207095

207159

207268

207266

207296

206858

207728

207827

Servicii

683121

687173

(6W?

693660

694949

095903

696,115

6964S2

696475

696576

695106

698029

698360

" Uite 7tire)irnak. Didrte [it'idni(iirridlidâ i nit tițirk-i uiite 2UI1 riii fctl Tțrtfhiiutt pt Jijtzil pciirlluidnr rerrelSril *|itlî*tl« liniare asupra ■■ cAjii^tirilarMlnriale, completele eu 1ar»IȚ»Sliite cțisteii te în KeglMru) ȘUțktre ii îtiirq t riitdi'nlMi' pfl' irul titre prjOile rik ții 1-J s>țtînrît*p ți du TtkU repartizate pe j bilete ți recitare ik activitate cbrirurm tiiil riiui]îri ublintite din rcrrclarea statistici auiul3 țuapța cos tul ti J forfrt.ilc ititincfl dltr iituilîlHI.

n llatelr unTwi estimate, pe tntzp mullutrior rrrreiltrii slailștîreluiiarcusuprti riljtipuriltir «in riale, corn pl rin te cn. In Formali Ir cs [tiuite în KtxțMnil SimMfrdii lulreprjiidiiiliir penlni Jnlrcprindcriir in 1-3 snlittluiJ ți ttn F»>1 i epurii» te pe jndt[e ți sretniire de iirikiiMie ritnftirtii distribuției ohliiui te Viu cercetarea itaiiiiîții uturnM a»uptu etișiuhil rut țel de inuntii di» anul l(Hl, h țnrepitid cu ițițt» iunuirlelOl’ duidcnu caracter1 pureizitritu Unimud a fi revizuite jic baza rtcoiicilirril cil Mitrele «Ic du le tul mlîiiMr«lise, Nnttr. Sectonretc de activitate «uni definite cbuFtiriitHasificlrii «dlvilll[l1or din rconotnln n.illuiniH CAEN lteV.3.





  • 3. NUMĂRUL MEDHJ AL PENSIONARILOR PE SECTOARE ADMINISTRATIVE^ ÎN ANUL2012

    irim, 1   . |

    trini. II |

    trini. ni |

    triin.1V

    SECTOR 1

    1. Pensionari de asigurări sociale-

    65148

    64643

    64292

    -64190

    2. Beneficiari de ajutor sotial (pensie)

    II

    8

    7

    8

    3; Pensionari I.OlV.R.

    54 . .

    5 b

    48

    .....“47.

    SECTOR!

    1. Pensionari de asigurări sociale; j

    98707

    082KS

    97953

    98030

    2, Beneficiari de ajutor social (peiisfe)

    1.7

    16

    13

    12

    3, Pensionari I.O.V.R.

    78:

    73. '

    71

    69

    SECTOR3

    1; Pensionari'de asigurări sociale

    99046

    99425

    99161

    99034

    2i. BeneHrîhri de ajutor social (pensie)

    . 17

    16-

    17

    12

    3. Pensionari LOcV.'R.

    43

    •12.

    40

    37

    SECTOR 4

    1. Pensionari de asigurări sociale

    73960

    73711

    73546.

    73525

    2, Beneficiari de âjutOr social (peiiăic]

    13

    1-2;

    10

    l.l

    3. Pensionari l.O.V.R.

    44

    43'

    43'

    43'

    SECTOR5: .

    1. Pensionari de asigurări sociale

    58796

    58719

    58631

    58681

    2. Beneficiari de ajutor social (pensie)

    I-' l.l

    lî .

    8

    7

    3, pensionari 1,0,V.R.

    27

    27

    26.

    26

    SECTOR 6

    E Pensionari de;ă$igurări sociale

    95114

    94728

    94609

    94674

    2. Beneficiari de ajutor soctâl (pensie1

    8

    6

    6

    6

    3. Pensionari LO.V,-R

    49

    47

    46

    45

Sursă djitrlor Casg NnjlajiaU sie Pensii îl nlfc Drepturi de A5îginari Sociale.




6, ȘOMERII AFLATI ÎN EVIDENȚA AGENȚIEI MUNICIPALE PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNC» LA SFÂRȘITUL PERlOzStiEI



2012

Trirn.I1

Trim.n

Trinx.ni

TrîmJV

Total 1

femei

Toiul. I

femei

Total | femei

Totiil | femei

SECTOR 1

Numărul loial al șomeri lurtnregistrați

2694

1443.

2670

1450

2751

1486

.1768.

1474

Șomeri în platA

849

479'

806

474

887

514

930

525

] din care tdbsolverițî .

78

42

’ io .

.3

110

52

145

67

- Șomeri ncindemnizați

1845

964

1864

976

1854

972

1838

949

SECTOR2

Numărul total al șomerilor înregistrați

3542

1809

3423

1757

3656

1893

3700

197$

- Șqnieri.îri pliilă ’

1635

878'

1542

838

1625

869

1908

1027

din dâre: absolvenți

98

45

16

7

66

34

157

S3’

- Șomeri neîridemriîzafi

1907

931

1881

919

2031

1024

1792

951

SECTOR 3

Numărul total al. șomerilor înregistrați

4973

2586

4901

2660

5054

2834

4901

2677

- Șomeri în plata

1914.

1063

1755

■997

1891

1087

1989

1085

din care: absolvenți

131

77

24

12

173

88

239

121

- Șomeri neîndemriizați ...   .

3059

1523

.3146

1663

3163

1747

2912

1592

SECTOR4

Numărul total ai șomerilor înregistrați

3722

1932

3769

2030

3627

1956

3746

2000.

- Șomeri in plată

1681

926

1511

869

1597

917

1668

922

.din care: absolvenți.

100

—46

. 22.

.10..

. 126 .

.61.

233

109

- Șomeri neindcimnizațj

2041

1006

2258

1161

2030

1039

2078

107.8

SECTOR 5

Numărul totul al șomerilor înregistrați

299.1

1530

3135

1661

3249

1775

3114

1700

- Șomeri în plasă

1253

661

1138;

630

1381

.763

1507

834

din care: absolvent

64

27

19

9‘

215

108

27T

139

~ Șomeri ncindcnlniZiați

1738

869

1997

1031

1868

1012

1607

866

SECTOR 6

Numărul lolal.al șomeri lor înregistrați

3605'

1936

.3552 •

1962

3834

2H7

3821

2114

' Șomeri în plată

1660

936

1648

951

1895

1060

1920

1059

din care: absolvenți

5.1

16

10

6

259

128

285

146

- Șomeri neindemnizați

1945

1000

1904'

1011

1939

1057

1901

1055

Siii>u JitMnr: Agerțlw           pfnlni i)cupmcn îwjcl țlc (dinei.


3.3. Protecția socială

Prevederile Legii nr. 705/03.12.2004 privind sistemul național de asistență socială stipulează că asistența socială este în responsabilitatea instituțiilor publice specializate ale autorităților administrației publice centrale și locale, și organizațiilor, asigurând totodată prevenirea, limitarea și înlăturarea unor situații care pot determina marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane (familii, persoane vârstnice, copii, persoane cu nevoi speciale).



în acest sens, Consiliul Local poate înființa și reorganiza în condițiile Legii nr. 215/2001, art 95. lit. (h), serviciul public de asistență socială, ca serviciu de specialitate al Consiliului Local, care asigură, la nivel local, aplicarea măsurilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricărei persoane aflate în nevoie, prin reorganizarea celor două servicii publice, de protecție a copilului și protecție socială cu atribuții în domeniu.

3.3.1 insfrastructura in domeniul social in Sectorul 4

Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului - Sector 4 a luat ființa ca urmare a Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 4, nr. 37 din 30.10.1997. A inceput sa funcționeze la data de 01.01.1998, in structura sa fiind doar serviciile din aparatul propriu. La data de 01.07.1998 au fost preluate centrele de plasament din Sectorul 4, fiind desființat un centru de plasament pentru copii cu handicap. In anul 2000, au mai fost preluate doua centre: fostul internat al Scolii Speciale nr.6 si un centru de plasament al unei organizații neguvernamentale, care funcționa in baza de parteneriat cu Primăria Capitalei. In anul 2001, au fost reorganizate doua centre de plasament pentru a se înființa centre de primire in regim de urgenta pentru fete si băieți. Pentru semnalarea cazurilor de abuz, maltratare si neglijenta, in anul 2001 a fost înființat telefonul copilului precum si echipa menita sa intervină la solicitarea telefonica a persoanelor sau a instituțiilor ce semnalează un caz de abuz, maltratare sau abandon a cărui victima este un copil.

Având în vedere că în subordinea Consiliului Local Sector 4, funcționează servicii specializate cu personalitate juridică, cu atribuții specifice în domeniul protecției persoanei singure, protecției familiei, persoanei vârstnice, persoanei cu handicap, precum și oricărei persoane aflate în nevoie, prin Hotărârea Consiliului Local Sector 4 nr. 47/ 2012, a fost structurata organigrama Direcției Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 (DGASPC).


Denumire centru/serviciu

Număr beneficiari(2010)

Centre de zi pentru prevenirea abandonului-3

189

Centre de zi și recuperare copii cu handicap-2

108

Adăpost pentru mame singure-1

4

Centre de primire în regim de urgență-2

50

Centru de plasament-1

30

Centru de consiliere și sprijin pentru copii și părinți-1

1

Centru de îngrijire copii aflați în dificultate-1

88

Adăpost de zi și noapte pentru copii străzii-1

13

Copii aflați în plasament la asistenții maternali profesioniști

112

Copii aflați în plasament la alte familii

119

Creșe-6

628

Centre îngrijire și asistență persoane adulte-2

La nivelul Sectorului 4 funcționează o structură organizată de asistență socială în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului compusă din:







cn —i

>

cn





STRA S 4- 2020

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 are în componență servicii sociale destinate copiilor, dar și persoanelor vârstnice, persoanelor adulte cu handicap, astfel:

Centrul de Plasment "Robin Hood" ;Centrul de Primire in Regim de Urgenta-fete - Adresa: B-dul Metalurgiei Nr.89.sect4 ,Tel: 021/4610481/int:226

Centrul de Primire in Regim de Urgenta a Copilului Abuzat - Adresa: Str. Soldat Enache Ion, Tel :021/3346795

Centrul de Plasament" Casa Speranței" - Adresa: Str. Soldat Enache Ion Nr.1 A, Tel: 021/3345333

Centrul de Plasament" Sf.spiridon"; Centrul de Primire in Regim de Urgenta -băieți - Adresa: Aleea Ciceu, Nr.7, Tel :021/4610585

Centrul de Zi pentru Copii cu Handicap Mental si Motor „Harap Alb" - Adresa: Str. Soldat Enache Ion, Nr. 31 A, Tel: 021/3348760

Centrul de Plasament Nr 5 „Sf. Vasile" - Adresa: Str. Covasna Nr. 8 A, Tel :021/4610328

Centrul de Consiere Părinți si Copii - Adresa: Str. Aliorului Nr. 8 A, Tel: 021/4608141

Centrul de Zi „Eu si Prietenii mei" - Adresa: Str. Aliorului Nr. 8 A, Tel: 021/4608151

Adăpostul de Noapte pentru Copiii Străzii - Adresa: Str. Secuilor, Nr 9A, Tel:3321758; 3321652

C OBIECTIVELE SI ATRIBUȚIILE D.G.P.C. Sect4

  • 1.  Coordonarea acțiunilor factorilor implicați (autoritati, instituții, organisme private, servicii publice etc.) in vederea realizării interesuluisuperior al copilului;

  • 2.  Monitorizează si analizeaza situația copiilor aflati in dificultate din Sectorul 4, respectarea si realizarea drepturilor lor; asigura centralizarea si sintetizarea acestor date si informații;

  • 3.  Colaborează cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din județ in vederea identificării situațiilor deosebite care apar in activitatea de protecție a copilului aflat in dificultate, a cauzelor apariției acestor situații si a stabilirii masurilor ce se impun pentru imbunatatirea acestei activitati;

  • 4.  întocmește raportul referitor la ancheta psihosociala a copilului aflat in dificultate si propune Comisiei pentru Protecția Copilului stabilirea unei masuri de protecție;



    STRA S 4- 2020

  • 5.  Determina poziția copilului capabil de discernământ cu privire Ia măsură propusa, asigurând cunoașterea de către copil a situației sale de drept si de fapt;

  • 6.  Sesizează instanța judecătoreasca competenta pentru declararea judecătoreasca a abandonului copilului, in condițiile legii;

  • 7.  Asigura aplicarea hotărârilor Comisiei pentru Protecția Copilului; urmărește si supraveghează modul de aplicare a acestor hotarari; Identifica familii sau persoane carora sa le poata fi încredințat sau dat in plasament copilul, cu prioritate printre rudele acestuia, pana la gradul al IV-lea inclusiv;

  • 8.  Identifica, evalueaza si pregătește persoane care pot fi asistenți maternali profesioniști, in condițiile legii si supraveghează activitatea acestora; incheie contracte individuale de munca cu asistenții maternali profesioniști; Acorda asistenta si sprijin familiilor sau persoanelor care au primit in plasament sau in încredințare copii, pentru asigurarea dezvoltării armonioase a acestora;

  • 9.  Asigura asistenta si sprijin părinților copilului aflat in dificultate, pentru a pregăti revenirea acestuia in mediul sau familial;

  • 10. Supraveghează familiile si persoanele care au primit in plasament sau in încredințare copii, pe toata durata acestei masuri, precum si părinții copilului aflat in dificultate, după revenirea acestuia in mediul sau familial;

  • 11. Acționează pentru prevenirea abandonului copiilor prin planning familial si prin educație contraceptiva; in acest scop se organizează si funcționează servicii de prevenire a abandonului copilului prin planning familial si educație contraceptiva;

  • 12. Identifica familiile sau persoanele care doresc sa adopte copii de pe teritoriul sectorului 4; evalueaza condițiile materiale si garanțiile morale pe care acestea le prezintă si face propuneri comisiei cu privire la eliberarea atestatului de familie sau de persoana apta sa adopte copii;

  • 13. Urmărește evoluția copiilor adoptați de pe teritoriul sectorului 4, precum si a relațiilor dintre aceștia si părinții lor adoptivi, pe o perioada de cel puțin 2 ani de la încuviințarea adopțiilor pe care le-au sprijinit; sprijină părinții adoptivi ai copilului in îndeplinirea obligației de a-l informa pe acesta ca este adoptat, de indata ce varsta si gradul de maturitate ale copilului o permit;

  • 14. Exercita dreptul de a administra bunurile copilului încredințat in condițiile art.1O din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr.26/1997, republicata;

  • 15. Asigura dezvoltarea armonioasa, precum si mediul familial corespunzător pentru copii care i-au primit in plasament sau in încredințare; Controlează modul in care sunt respectate drepturile copilului aflat in dificultate in familia naturala, substitutiva sau adoptiva, precum si in cadrul Centrelor de Plasament sau al celorlalte centre organizate pentru asigurarea protecției copilului aflat in dificultate, sau pentru prevenirea situațiilor care pun in pericol securitatea sau dezvoltarea copilului si ia masuri pentru prevenirea sau înlăturarea oricăror abuzuri;

  • 16. Controlează activitatea organismelor private autorizate care desfasoara activitati in domeniul protecției copilului aflat in dificultate pe teritoriul sectorului 4, prin personalul de specialitate împuternicit de Comisia pentru Protecția Copilului;



'                          STRA S 4- 2020
  • 17. Colaborează cu serviciile publice specializate pentru protecția copilului din celelalte județe si din sectoarele municipiului București, in vederea îndeplinirii atributiunilor ce ii revin;

3.3.2. Protecția copilului

în anul 1997 pentru prima dată a fost elaborată o strategie națională în domeniul protecției copilului, strategie care avea ca obiectiv principal reducerea numărului copiilor instituționalizați, prin dezvoltarea de servicii de prevenire și intervenție.

Restructurarea instituțiilor rezidențiale - leagăne și case de copii - s-a înscris ca activitate esențială în cadrul măsurilor de reformă din anul 1999.

Trecerea de la un model de îngrijire centrat pe instituția clasică de tip rezidențial la un model de îngrijire de tip familial a reprezentat un proces important al reformei care s-a realizat și în sectorul 4.

Transformarea instituțiilor vechi de tip clasic în case de tip familial a avut ca scop oferirea unui mediu de dezvoltare apropiat de cel din familie, pentru copiii aflați în instituțiile de ocrotire. Apare astfel conceptul de instituție organizată după modelul familial, creându-se instituții de talie mică sau se restructurează spațiile din instituțiile existente pentru a crea subunități autonome (module) care să găzduiască un număr mic de copii.

în anul 1999 doar un procent destul de redus de copii instituționalizați au beneficiat de mediul oferit de noile structuri. Dezinstituționalizarea copiilor a reprezentat un proces continuu, inițiat în perioada 1997-1998 și care a câștigat amploare în perioada 2001-2002.

Soluțiile identificate și dezvoltate pentru închiderea acestor instituții au fost;

reintegrarea copilului în familia naturală

protecția copiilor prin alternative de tip familial protecția copiilor in căsuțe de tip familial sau apartamente

In Sectorul 4 exista un număr de 1.786 copii in evidenta Direcției. Dintre aceștia un număr de 576 de copii sunt asistați in cele cinci centre de plasament ale Direcției, iar 52 in trei centre ale ONG-urilor din sector. Un număr de 115 copii se afla in plasament/incredintare la rude pana la gradul IV, 12 copii se afla in plasament/incredintare la alte familii/persoane, iar 7 copii se afla in încredințare in vederea adopției. La asistenții maternali angajați ai Direcției suntdati in plasament/incredintare 15 copii iar la asistenți maternali ai ONG-urilor, 24 de copii. Pentru prevenirea abandonului, in trimestrul IV 2001, s-au oferit ajutoare materiale pentru un număr de 985 de copii aflati in familii sarace in cadrul Programului de Interes National II "Promovarea protecției in mediul familial a copilului aflat in dificultate". Număr total de copii din Sectorul 4 este de 66.780 (0 -19 ani) din care in evidenta Direcției sunt 1.786.

Direcția Generala pentru Protecția Copilului Sector 4 este serviciu public specializat pentru protecția copilului care asigura copiilor aflati in dificultate protecție si asistenta sociala.

Acorda sprijin si asistentă părinților pentru prevenirea situațiilor ce pun in pericol securitatea si dezvoltarea copilului.

Scopul instituției publice este atins prin următoarele servicii:

  • A. Aparat de conducere.

  • B. Serviciul monitorizare, sinteza, coordonare a activitatii administrației publice locale in domeniul protecției drepturilor copilului si al autoritatii tutelare.

  • C. Serviciul secretariatul Comisiei pentru Protecția Copilului.

  • D. Biroul de informare si relații publice.

  • E. Serviciul de evaluare complexa a copilului.

  • F. Serviciul pentru sprijinirea alternativelor de tip familial.

  • G. Serviciul pentru sprijinirea protecției de tip rezidențial a copilului.

  • H. Serviciul administrativ.

  • I. Serviciul economic, financiar - contabil.

  • J. Serviciul resurse umane, organizare si salarizare.

  • K. Serviciul juridic, contencios administrativ, delincventa juvenila si asistenta a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei

  • L. Serviciul pentru protecție in regim de urgenta.

  • M. Centrul de zi „Eu si prietenii mei"

  • N. Centrul pentru consiliere părinți.

  • O. Adăpost de noapte pentru copiii străzii.

  • P. Centrul de Plasament Nr. 2 „Casa Speranței”.

  • Q. Centrul de Plasament Nr. 5 „Sf. Vasile”

  • R. Centrul pentru mama si copil.

  • S. Centrul de Plasament Nr. 7 „Sf. Spiridon”

  • T. Centrul de primire al copilului in urgența - băieți.

  • U. Centrul de Zi „Harap Alb"

  • V. Centrul pentru copilul abuzat.

  • W. Centrul de Plasament „Robin Hood"

  • X. Centrul de primire al copilului in urgenta - fete.

Infrastructura in domeniul social in Sectorul 4

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (D.G.A.S.P.C)

Șos. Olteniței Nr. 252-254

Centrul de zi Casa Speranței (D.G.A.S.P.C)

Șos. Olteniței Nr. 252-254 Str. Soldat Enache Ion Nr. 1 A

Centrul Harap Alb (D.G.A.S.P.C)

Str. Șoldanului Nr. 80 A

Adăpost de Noapte (D.G.A.S.P.C)

Str. Secuilor Nr. 9 A

Centrul de zi Eu și Prietenii Mei (D.G.A.S.P.C)

St. Aliorului Nr. 8 A

Centrul Sfântul Vasile (D.G.A.S.P.C)

Str. Covasna Nr. 8 A

Centrul Robin Hood (D.G.A.S.P.C)

Bd. Metalurgiei Nr. 89

Centru! Sfântul Spiridon (D.G.A.S.P.C)

Aleea Ciceu Nr. 12

Centrul Crăiasa Zăpezii (D.G.A.S.P.C)

Str. Oițelor Nr. 8

Centrul Scufița Roșie (D.G.A.S.P.C)

Aleea Tohani Nr. 1 Bi. 30

Centrul Degețica (D.G.A.S.P.C)

Str. Mirea Mioara Luiza Nr. 1 A

Centrul Dumbrava Minunată (D.G.A.S.P.C)

St. Stoian Militaru Nr. 84

Centrul Mica Sirenă (D.G A.S.P.C)

Aleea Emil Racoviță nr. 2 B

Centrul Micii Magicieni (D.G.A.S.P.C)

St. Izvorul Mureșului Nr. 4

Centul Sfântul Spiridon (D.G.A.S.P.C) C.T.F. Floarea de Colț

C.T.F. Casa Soarelui

C.T.F. Luceafărul

C.T.F. Cutezătorii

C.T.F. Bambi

C.T.F. Robinson Crusoe

C.T.F. Pistruiatul

C.T.F. Temerarii

C.T.F. Cuore

C.T.F. Guliver

C.T.F. Magelan

C.T.F. Steaua Polară

C.T.F. Prâslea cel Voinic

C.T.F. Ram de Măslin

C.T.F. Mușchetarii

St. Soldat Enache Ion Nr. 1 A

Șos. Olteniței Nr. 250, Bl. 148 bis ,Sc. 1, Et. 3

Șos. Olteniței Nr. 254, Bl. 151, Sc.3, Et. 8, Ap. 89

Str. Samoilă Dumitru Nr. 11, Bl. 106, Sc. 1, Et 8, Ap. 51

St. lonescu Gheorghe Nr. 11, Sc. 2, Parter, Ap. 56, B1.138

Str. Panselelor Nr. 1, Bl. 150, Sc. 2, Ap. 56

Aleea Țebea Nr. 8, Bl. D12, Sc. b, Et. 4, Ap. 20

St. Cetatea Veche Nr. 8.BI.3/4 Sc. 1 ,Et 7, Ap. 45

St. Luică Nr. 35 A, Bl. 4/1 A, Sc. 2, Ap. 87.

St. lonescu Gheorghe Nr. 3,Bl. 144, Sc. 2, Ap.53

St. lonescu Gheorghe Nr. 7,Sc. 1, Et. 1, Ap. 3

St. Frumușani, Nr. 4, Bl. 41, Sc. 1 ,Ap. 3

St. Bacalbașa Anton Nr. 17, Bl. 143, Ap. 4

St.. Bacalbașa Anton Nr. 17, Bl. 143, Ap. 21

St.lonescu Gheorghe Nr. 13, Bl. 136, Sc. 2, Et 6, Ap. 91

St. Șoldanului Nr. 12, Bl. 159, Ap. 56

Apartament RESO (D.G.A.S.P.C)

Șos. Berceni, Nr. 49,Bl. 128, Sc. 2.

Centrul de îngrijire și Asistență Nr. 1 (D.G.A.S.P.C)

Aleea Reșița, Nr. 9

Centrul Medico Social (D.G.A.S.P.C.)

Șos. Berceni Nr. 12A

3.3.3. Persoane cu dizabilități

Serviciul Prestații Sociale pentru Persoane cu Handicap reprezintă biroul tehnic de acordare a drepturilor și facilităților, în conformitete cu legislația în vigoare, pentru un număr de aproximativ 7000 de beneficiari persoane cu dizabilități, adulți și copii, grupați după cum urmează:

Gradul 1 (grav)

-500 de copii

-2200 de adulți

Gradul 2 (accentuat)

-100 de copii

-3000 de adulți

Gradul 3 (mediu)

-150 de copii

-1100 de adulți

Drepturile și facilitățile acordate în cadrul acestui serviciu se compun din prestații sociale, gratuitate transport și plata dobânzilor la creditele contractate de persoanele cu dizabilitățț conform legislației. Lista și cuantumul lunar al acestora este după cum urmează:



Prestații Sociale


Grad / tip prestație


Grav cu Asistent Personal angajat

Grav cu Indemnizație de însoțitor Opțională Grav cu Indemnizație de însoțitor Nevăzător

Grav fără asistent personal Accentuat Mediu


Indemnizație insoțitor


Indemnizație grad (numai pentru


Buget personal complementar



Gratuitate transport


Grad / tip facilitate


Grav cu Asistent

Personal angajat Grav cu Indemnizație de însoțitor Opțională Ș' Indemnizație de însoțitor Nevăzător

Grav fără asistent personal


Accentuat



în funcție de distanță, conform facturii

în funcție de distanță, conform facturii



Cuantum


Plată dobânzi


Mediu

Grad

Grav

în funcție de graficul de rambursare al creditului contractat

Accentuat

în funcție de graficul de rambursare al creditului contractat


3.3.4. Situația vârstnicilor

Fenomenul îmbătrânirii are multiple consecințe: demografice, socîo-medicale și economice. Sistemul de asistență socială caută soluții pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice, având în vedere că fenomenul îmbătrânirii se consideră un factor de marginalizare și excluziune socială.

Se constată o tendință de creștere a numărului de persoane vârstnice în raport cu totalul populației. Aceasta categorie de persoane manifestă o stare de dependență cu un caracter particular și necesită soluții speciale, deoarece vârstnicul este cel mai mare consumator de servicii și prestații medicale.

3.3.5. Centrul de Incluziune Socială 64233 si Centrul de Incluziune Socială 62982

Centrul de Incluziune Socială 64233 a fost înființat în urma implementării proiectului „A doua șansă în ocupare pentru grupurile vulnerabile cu risc de excluziune socială” finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6 - Promovarea incluziunii sociale, Domeniul major de intervenție 6.2 - îmbunătățirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii.

Proiectul a fost implementat de Primăria Sectorului 4 al Municipiului București, în parteneriat cu Asociația Cuore -Târgoviște și A.Vo.G -Italia în perioada 23.09 2010- 23.12. 2013.

Obiectiv general al proiectului a fost facilitarea integrării sau reintegrării pe piața muncii a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile (persoanele de etnie rromă, persoanele aflate anterior în detenție și delicvenții juvenili), în scopul evitării excluziunii sociale, marginalizării, discriminării și riscului de sărăcie, prin implementarea de planuri individualizate de reintegrare socială precum și a planurilor de formare profesională pentru dezvoltarea aptitudinilor și a calificărilor de bază a acestora.

Centrul de Incluziune Socială 62982 a fost înființat în urma implementării proiectului “Promovarea egalității de șanse și de gen în ocupare și în societate ” finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6 - Promovarea incluziunii sociale, Domeniul major de intervenție 6.2 - îmbunătățirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii.

Proiectul a fost implementat de Primăria Sectorului 4 al Municipiului București, în parteneriat cu Primăria Municipiului Curtea de Argeș, Primăria Orașului Murfatlar și A.Vo.G. - Italia, în perioada 23.09 2010- 23.12. 2013.

Obiectiv general a fost promovarea principiului egalității de șanse și de gen în societatea românească, încurajarea egalității de șanse pe piața muncii pentru femei, prin creșterea competitivității și accesului acestora pe piața muncii, pe de o parte, și prin îmbunătățirea capacității solicitantului și partenerilor de a


STRA S 4- 2020

facilita integrarea femeilor pe piața muncii și de a promova egalitatea de șanse și de gen și eliminarea practicilor discriminatorii, pe de altă parte.

în prezent, aceste Centre de Incluziune Socială oferă următoarele servicii cetățenilor Sectorului 4:

  • •   de consiliere socială

  • •  sprijin și suport pentru persoanele aflate în dificultate (persoane cu dizabilități, șomeri, romi, persoane cu venituri reduse, victime ale traficului de persoane și violentei în familie, etc)

  • •   de îndrumare, sprijinire a unităților administrativ-teritoriale, a serviciilor publice locale în vederea aplicării corecte a legislației în domeniul asistenței sociale

  • •   sprijin în clarificarea situației juridice a persoanelor aflate în dificultate

  • •   consiliere socială și îndrumarea către instituțiile ailitate în vederea obținerii drepturilor prevăzute de legislația în vigoare

  • •   de colaborare cu instituțiile abilitate, unităti administrativ teritoriale, ONG-uri

  • •   ințierea, facilitarea sau găzduirea de cursuri destinate calificării, reconversiei profesionale, integrării pe piața muncii sau facilitării serviciilor sociale persoanelor care fac parte din grupurile defavorizate care necesită incluziune socială

  • •   inițierea și implementarea unor proiecte care au ca scop realizarea de studii privind situația integrării sau reintegrării sociale.

3.4. Educația formală și informală

Liceul Gheorghe Sincai este printre cele mai vechi licee din Capitală si, desigur, din sector.

în istoria Liceului Gheorghe Sincai este impresionantă, cu valoare de simbol, informația conform căreia exista posibilitatea aprobării înființării unui gimnaziu, dar Ministerul Instrucțiunii Publice si Cultelor neavând bani să-i plătească pe profesorii noii scoli până la începerea noului an bugetar ezita să ia o hotărâre favorabilă. S-a oferit atunci - sub imboldul cărui spirit de sacrificiu ? - un număr de profesori, cât era necesar pentru tinerea cursurilor. Tonul l-a dat profesorul universitar de matematică Theodor Popescu. Echipa cadrelor didactice odată formată, Ministrul instrucțiunii publice si a Cultelor, Tache lonescu, întocmește către Consiliul de Miniștri raportul prin care cerea înființarea colegiului. Decizia de aprobare a fost dată în aceeași zi si pe baza ei a fost emis de Decretul regal de înființare. Numele lui Gheorghe Sincai a fost dat gimnaziului la propunerea profesorului ardelean Nicolae R. Colceag, profesor de limba greacă la Liceul Sfântul Sava.[9, 14t. Inițiatorul echipei de cadre didactice, a devenit primul director al scolii între anii 1892 -1903.

Prima clădire în care a funcționat liceul, între anii 1892-1916, era o construcție tip parter, în curtea Bisericii Sfântul Gheorghe Vechi din Calea Moșilor. Era o veche scoală românească de peste trei secole (școala a fost la început, “scoală slavonească" pentru pregătirea diacilor (cântăreți bisericești), apoi, când limba română a înlocuit-o pe cea slavonă în biserică si în cancelaria domnească, la această scoală se pregăteau tâlmaci spre traducerea documentelor din slavoneste si pentru redactarea si scrierea frumoasă în românește a hrisoavelor pe care le dădea Domnul.

începutul precar material - local neîncăpător, în care, prin acoperișul ciuruit de vreme ploua, ningea, șuiera sinistru vântul; zestrea școlară - bănci, pupitre, table, catedre si altele erau neîndestulătoare sau hodorogite si cârpite, luate de pe la alte scoli care-si cumpărau mobilier nou, materialul didactic lipsea, dar entuziasmul profesorilor era mare (știau că sunt la început si că orice început nu este ușor). în toamna anului 1928 liceul s-a mutat în clădirea nouă, din care era terminată numai aripa dinspre Bulevardul 1.1. C. Brătianu (azi Dimitrie Cantemir). A fost terminată în 1939, pentru ca în anii 1941-1944 să fie transformată în spital pentru 400 de soldați răniți pe front în acest timp elevii țineau cursurile pe la alte licee, în condiții vitrege. După peregrinări cărora le-au făcut fată doar spiritul de sacrificiu al profesorilor si dragostea de învățătură a elevilor, în toamna anului 1944, cursurile au început să se desfășoare normal.

Inaugurat în 1892, ca “Gimnaziu clasic", în fata clădirii liceului a fost ridicat, în anul 1930, bustul cărturarului Gheorghe Sincai, pe soclul căruia este înscris îndemnul “Purtati-vă bine, pui de romăni si nu uitati si pre Sinea!’.

Abia în 1919, gimnaziul devine liceu, si sub conducerea directorului profesor dobrogean Gheorghe Nedioglu a atins apogeul valorii sale instructiv-educative.

Si în Sectorul 4, ca în toată tara, pregătirea în spiritualitatea creștină este la ea acasă, prin Seminarul Teologic Liceal Ortodox din București, din strada Radu Vodă, care împreună cu biserica Mănăstirească Sfânta Treime si fostul Internat Teologic formează Complexul Bisericesc Școlar Radu Vodă, Biserica Radu Vodă a fost prezentată anterior. O legătură istorică directă cu complexul școlar teologic se regăsește în faptul că Mănăstirea a adăpostit în chiliile sale Seminarul Central din București, în faza de început a acestuia. Tot din hrisoave aflăm că “Voievodul Mihnea zis Turcitul (1568 - 1577) a săvârșit si a împlinit si a zugrăvit si a isprăvit de tot această mănăstire. Tot el “a ridicat chilii împrejurul sfântului lăcaș” (cum ne încredințează un document din 31 decembrie 1614).

Internatul Teologic, a cărui geneză este strâns legată de înființarea în 1881 a Facultății Teologice din București, a funcționat în niște case ale Bisericii Sfântul Gheorghe Vechi, apoi într-un imobil din Calea Văcărești, după care s-a mutat în strada Radu Vodă, în sediul construit în 1896—1897 pe terenul din curtea bisericii, la poalele colinei pe al cărui vârf era, protectoare, sfânta biserică. începând din toamna anului 1844, internatul a fost transformat, pentru circa doi ani, în anexa spitalului militar, iar în anii 1959-1971 a găzduit liceul Domnita Elena, în prezent Liceul Ion Creangă.



STRA S 4- 2020

Seminarul Teologic Ortodox actual îsi are începutul acum 50 de ani, când Biserica Ortodoxă Română, fiind separată de stat, în virtutea articolului 27 din Constituția de atunci a României, a fost nevoită să-si înființeze si organizeze propriul ei învățământ teologic de grad mediu si superior pentru "pregătirea personalului deservent al cultului ortodox". Astfel, în toamna anului școlar 1948 -1949, în locul seminariilor Central si Nifon desființate a luat ființă Școala Medie Tehnică de Cântăreți Bisericești, cu o durată de doi ani, care, după transformări organizatorice si schimbări de sediu în afara Bucurestiului (Mănăstirea Plumbuita, Curtea de Argeș), a revenit, în toamna anului 1957, ca Seminarul Teologic de la Curtea de Argeș, iar, după decembrie 1989, a devenit seminarul Teologic de la București, inclus, din anul școlar 1990-1991, în schema Ministerului Educației Naționale cu organizare si funcționare conform liceelor teoretice laice, cu o durată de studii de cinci ani si având sediul în clădirea Institutului Teologic.După mutarea scolii din București, în clădirile ei, în spațiul ei a funcționat o scoală politică de partid.

Liceul Ion Creangă. înființarea sa este o dovadă clară si fermă a eficacității voinței cetâtenesti în aspirația sa către educație. Astfel, în anul 1926, un grup de locuitori din sectorul 3 Albastru, conduși de Profesor Doctor Christian Musceleanu, conferențiar la Universitatea din București, au bătut la porțile Ministerului Instrucțiunii Publice, arătând că marile licee erau amplasate în centrul orașului, ori în cartiere de elită, în timp ce zonele mărginașe nu dispuneau de asemenea lăcașuri, motiv pentru care cereau o scoală în zona lor.

Recunoscând obiectivitatea acestor argumente, Ministerul Instrucțiunii Publice emite la 26 august 1926 Decizia de înființare a unui liceu, cu data de 1 septembrie a aceluiași an. Primii elevi au fost elevele din clasele extrabugetare ale scolii centrale transferate prin Dispoziția cuprinsă în Decizia de înființare, precum si elevele nou înscrise, până atunci, pe la alte scoli. Astfel si-a început existenta Liceul Ion Creangă, numit la început "Domnita Ileana”: cu 453 de elevi în clasa întâi si 65, în clasa a doua.

Spațiul rezervat pentru scoală era clădirea din Calea Rahovei, numărul 30, (fostă casă boierească ridicată pe la 1850 si care, nu cu mult timp în urmă fusese depozit al unei societăți de mobilă), aflată lângă Școala Normală Superioară, condusă cândva de Alexandru Odobescu si devenită ulterior Liceul Mihai Eminescu. Totuși, entuziasmul primului director al scolii, profesoara Elena Nutu Otetelesanu si dăruirea președintelui comitetului școlar, profesor doctor Cristian Musceleanu au reușit organizarea începerii cursurilor la 25 octombrie 1926.

întrucât numărul elevilor creștea an de an, s-a aprobat construirea unui local nou pentru scoală, fapt realizat în anul 1934. Cutremurul din 1940 afectează până la inutilizare noul local, astfel că încep peregrinările din motiv de local, până la 1 ianuarie 1959, când se mută în clădirea care, până în 1947 a adăpostit internatul Facultății de Teologie; aici funcționează până în septembrie 1971, când se va muta în localul special construit în 1970-1971.

Liceul de metrologie “Traian Vuia”. Prin existenta acestui lăcaș, în Sectorul 4 există premisele ca "Ocaua lui Cuza” să fie științific respectată.

înființat în anul 1950 ca scoală medie tehnică de metrologie, a evoluat sinuos, până în anul 1992 când devine liceul cunoscut de astăzi, pe lângă care mai funcționează o Scoală Postliceală de Metrologie, cu doi ani de școlarizare si pregătire în meseria de “tehnician metrolog”. Liceul funcționează cu patru ani de școlarizare, cu atestare în meseriile: metrologie, informatică, stenodactilografie. (Sursa; Donc/u Petruta, director. “Prezentarea Scolii de Metrologie București, manuscris, 1998.)

Dintre școlile tinere menționăm Școala nr 98, “Avram lancu”. Amplasată pe strada Stupilor, numărul 1, din partea sudică a cartierului Berceni Sud II, are aferentă o zonă școlară compusă din 58 de blocuri, potă preponderent de persoane care lucrează în unitățile economice de pe platforma industrială Berceni până în 1989. A fost construită în 1969.

La aniversarea a 25 de ani de activitate, odată cu sfințirea, a primit si numele de “Avram lancu”. Școala este o construcție de tip parter plus două etaje pe structură de beton armat, cu umplutură de cărămidă. Are laboratoare, ateliere, săli de clasă, cabinete medicale si toate dotările necesare pentru desfășurarea unui proces de învățământ de invidiat, în comparație cu începuturile școlilor de tradiție.

O notă originală o constituie parcul dendrologic al scolii, care cuprinde diverse specii foioase de arbori si arbuști, pe o suprafasâ de 5,000 m2. (Sursa: Seritan Rodica, Monografia Scolii nr. 98, “Avram lancu”, manuscris, 1998).

în Sectorul 4, totul poartă amprenta istoriei. Pregnantă în această direcție este ființa Scolii “lenăchită Vâcărescu” din Calea Serban Vodă, numărul 62 - 64. Atestarea documentară a apariției instituției, conform unui document păstrat în arhiva scolii, redactat de primul său director, învățătorul I. Beiu. însemnătatea evenimentului înființării scolii pentru potia locală din jur: mici târgoveți, meșteșugari, gospodari care se ocupau în parte si cu treburi de agricultură sau de grădinărit se poate aprecia după numărul de elevi înscriși în clasa întâi: 87 copii. Școala si-a deschis porțile acum 135 de ani, în fata unui maidan întins pe lângă care trecea Calea Serban Vodă. Maidanul servea săptămânal ca bâlci, unde se - nvârtea un “dulap”. De aci si numele local de “Școala de la maidanul dulapului”. Avea înfățișarea unei case obișnuite cu trei camere. Denumită oficial “Școala primară urbană de băieți numărul 2 din Coloarea Albastră”, era rezultatul aplicării "Legii pentru instrucțiune gratuită si scoală obligatorie” inițiată de Domnitorul Alexandru loan Cuza. Mai precis îsi arăta roadele torta Principatelor Unite de la 1859.

Din 1897, școala a primit numele de “Școala primară de băieți numărul 7 - lenăchită Vâcărescu", nume înscris pe frontispiciul actualei clădirii a scolii. (Sursa: “Monografia Scolii lenăchită Văcărescu”, manuscris, 1998)

Educația artistică pentru cei hărăziți să ne mângâie sufletul cu virtuțile sensibilității lor native, se bucură si în Sectorul 4 de o reprezentare prestigioasă prin liceele de profil:

Liceul de Coregrafie "Floria Capsali";

Liceul de muzică “Dinu Lipatti".

Opera artistica umană a acestor lăcașuri de educație este greu de apreciat în cuvinte, de aceea las ca ele să fie recomandate prin renumele absolvenților de-a lungul timpului: Varujan Kosâghian, Aurel Octav Popa, Gheorghe Zamfir, Cristian Brâncusi, Serban Lupu, Mihaela Martin, Liliana Ciulei, Octavian Naghiu, Ileana Cotrubas, Lucia Tibuleac, Georgeta Stoleriu, Angela Burlacu si încă multi alții.

Liceul economic “MirceaVulcănescu” din strada Izvorul Crisului, sector 4. Datează din anul 1992, anul transformării Scolii 104 în liceu. Școala nr. 104 s-a înființat în anul 1979 si oferă condiții de spațiu suficiente unei organizări funcționale adecvate specificului economic, unicul din zona sudică a sectorului si a Capitalei: 22 săli de clasă, 3 laboratoare, bufet de incintă, bibliotecă, sală de sport, cabinete de specialitate. (Sursa: Gheorghe Chelaru, Ecaterina Stefănescu Prospect "Grupul Școlar Economic Administrativ “Mircea Vulcânescu”, xerox, 1998, București).

Pentru emoția profundă, prin sobrietatea arhitecturii si prin densitatea mesajului de spiritualitate, este neapărat necesar să fie menționată clădirea Institutului Teologic Ortodox din strada Sfânta Ecaterina numărul 2, vizavi de Biserica Sfânta Ecaterina.

3.4.1. învățământul preșcolar

La nivelul capitalei o parte din unitățile școlare s-au confruntat cu procese de revendicare a spațiilor din administrare, retrocedarea acestora amenințând desfășurarea procesului instructiv-educativ, în special în cazul grădinițelor. Rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat nu a suferit pe parcursul modificări semnificative.

Absența spațiilor disponibile pentru înființarea de noi unități școlare și constrângerile bugetare în ceea ce privește numărul de norme didactice la nivelul Capitalei constituie reale impedimente în înființarea de noi unități. Situația cea mai grea este cea a grădinițelor, care nu pot oferi decât un număr limitat de locuri, nesatisfăcător comparativ cu cererea foarte mare cu care se confruntă, fiind obligate totodată la respectarea unor norme igienico-sanitare mult mai stricte.

în acest context, oferta unităților de învățământ preșcolar particular suplinește parțial subdimensionarea rețelei de grădinițe, putând răspunde mult mai rapid la cererea de locuri pentru acest nivel de învățământ, o dovadă a gradului mai mare de adaptabilitate a domeniului privat constituind-o grădinițe particulare ce funcționează.

Nr.

Denumire unitate

Adresa

1.

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 4 "LIZUCA"

STR. CETATEA VECHE NR. 1

2.

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 30 "COPIII SOARELUI"

B-DUL. DIMITRIE CANTEMIR NR. 16A

3.

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 60 "SCUFIȚA ROȘIE"

STR. CUZA VODĂ NR. 125

4.

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 62 "SÂNZIANA"

STR. ALMASUL MIC NR. 2

5.

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 149

STR. STUPILOR NR. 5

6.

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 166 "PANSELUTA"

STR. PANSELELOR NR. 38-40

STR. DRUMUL CRETESTILOR NR. 29-31

7

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 192 "PISICILE ARISTOCRATE"

B-DUL REGINA MARIA NR. 28-30

8

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 193 "DUMBRAVA MINUNATA"

ALEEA TERASEI NR. 8

9

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 199" STROP DE ROUĂ"

STR. EMIL RACOVITA NR. 23 BIS

10

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 207 "FLOARE ALBASTRA"

STR. LAMOTESTI NR.10

11

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 224 "VESTITORII PRIMĂVERII"

STR. GRAMONT NR. 25 ALEEA TOHANI NR. 3

12

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 225 "VESELIEI"

STR. IZVORUL MUREȘULUI NR. 6

13

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 228 "PITICOT"

STR. SPINISNR. 1

14

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 238 "MĂRȚIȘOR"

STR. DARACULUI NR. 11

15

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 243 "ÎNSIRTE MĂRGĂRITE"

STR. ALMASUL MARE NR. 1

16

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 262 "ALBA CA ZAPADA SI PITICII"

STR. CRISULALB NR. 30

17

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 263 "CIUPERCUTA"

STR. STOIAN MILITARU NR. 86-90

| 18

GRĂDINIȚĂ DE COPII NR. 264 "101 DALMATIENI"

STR. ALIORULUI NR. 5

Grădinițe private

UNITATE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PENRU INVATAMANTUL PREȘCOLAR

NIVELUL ȘCOLARIZAT

ADRESA

GRĂDINIȚĂ PRICHINDEL

PREȘCOLAR

STR. GRIGORE VODĂ ,NR. 28 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ MARIA WART

PREȘCOLAR

CALEA SERBAN VODA.NR.223 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ PRIKINDEL

PREȘCOLAR

STR.SFANTUL ILIE, NR. 5, SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ CANDIANA JUNIOR

PREȘCOLAR

STR. CANDIANO POPESCU NR. 79 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ MELBA

PREȘCOLAR

STR.LANARIEI, NR.117 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ ADIWELT

PREȘCOLAR

STR.ELENA CUZA, NR.557, SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ MAX UND MORITZ

PREȘCOLAR

STR.PLUGAR1LOR NR. 24 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ ASCHIUTA 2003

PREȘCOLAR

STR. FĂGETULUI, NR.50 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ URSULEȚUL DE PLUS

PREȘCOLAR

STR.ALUNISULUI NR. 142 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ EUROKID

PREȘCOLAR

STR. ALUNISULUI, NR 125, SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ ȘAPTE ANI

PREȘCOLAR

DRUMUL GILAULUI, NR1B, SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ CHILDRENS ACADEMY

PREȘCOLAR

STR. BUCUR NR. 3A SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ CASA FERICIRII

PREȘCOLAR

STR. RADULUI, NR. 71 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ BARBA COT

PREȘCOLAR

STR. OIȚELOR, NR. 20 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ PISICEL

PREȘCOLAR

STR.MITROPOLIT IOSIF, NR.8 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ BIG SMILE

PREȘCOLAR

STR. CUZA VODĂ NR. 121 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ TIC PITIC

PREȘCOLAR

STR.COSTACHE PETRE NR.26 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ ELITE

PREȘCOLAR

STR. LANARIEI NR. 136 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ GĂRGĂRIȚĂ

PREȘCOLAR

STR.STEJARISULUl NR. 13 SECTOR 4

GRĂDINIȚĂ CHILDREN'S JOY

PREȘCOLAR

STR. GRAMOUND NR. 3 SECTOR 4



3.4.2. învățământul primar, gimnazial și liceal

Numărul unităților de învățământ gimnazial de la nivelul capitalei este suficient pentru a cuprinde toți copiii de vârstă școlară, chiar dacă distribuția acestora pe cele șase sectoare ale Capitalei și pe zone nu s-a putut adapta evoluției demografice. Astfel, în Sectorul 4 întâlnim: 23 unități învățământ primar și gimnazial, 15 unități învățământ liceal si 3 scoli speciale.

Nr.

Denumire unitate

Adresa

1.

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 36 "IONEL TEODOREANU"

STR COSTILA NR 2

2.

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 74 "ENACHITA VACARESCU"

STR SERBAN VODĂ NR 62-64

3.

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 79 "ACADEMICIAN NICOLAE TEODORESCU"

STR. CUZA-VODA NR 51

4.

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 93 "EMIL RACOVITA"

ALEEA EMIL RACOVITA NR 1

5.

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR 96

STR REZONANTEI NR 2

SI GRUPE DE PREȘCOLARI

STR. REZONANTEI NR. 3

6.

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 97

STR VIORELE NR 7

7.

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 98 "AVRAM IANCU"

STR STUPILOR NR 1

SI GRUPE DE PREȘCOLARI

STR. STUPILOR NR. 1

8.

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR 99

STR HUEDIN NR 13

9.

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 102 "GEN. EREMIA GRIGORESCU"

" STR CPT. EREMIA POPESCU NR 27

10

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR 108 "ALEXANDRU OBREGIA"

STR VATRA DORNEI NR8

11

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR 109

STR PETRE TUTEANR3

12

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 110 "GEORGE TOPÂRCEANU"

STRARGESELU NR6

13

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 111 "GEORGE BACOVIA"

STR. STO1AN MILITARU NR. 72

STR. FĂGETULUI NR. 28

14

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 113 "G-RAL DAVID PRAPORGESCU"

STRPARINCEANR4

15

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 119 "VASILE VOICULESCU"

STRALMASULMICNR4

16

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 120 "MĂRȚIȘOR"

STR MĂRȚIȘOR NR39

17

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 129 "ELENA FARAGO"

STR IZVORUL CRISULUINR 6

18

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 133 "G-RAL ION DRAGALINA"

STR STINJENEILOR NR 3

19

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 165

ALEEA SLATIOARA NR 8

|               str Persani nr. 2

20

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 189 "ALEXANDRU ODOBESCU"

|       ALEEA CICEUNR12

21

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 190 "MARCELA PENES" SI GRUPE DE PREȘCOLARI

STRSERG. NITUVASILE NR16

STR. ÎMPĂRATUL TRAIAN NR. 46

22

ȘCOALA CU CLASELE l-VIll NR. 194 "MARIN SORESCU" SI GRUPE DE PREȘCOLARI

B-DUL ALEXANDRU OBREGIA NR 3A

B-DUL. ALEXANDRU OBREGIA NR. 1

23

ȘCOALA CU CLASELE l-VIII NR. 308 SI GRUPE DE PREȘCOLARI

STR RÂUL ȘOIMULUI NR 8

STR. IZVORUL OLTULUI NR. 3

SOS. GIURGIULUI NR. 247

Cluburi

Nr.

Denumire unitate

Adresa

1.

CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR SECTOR 4

STR BRADETULUl NR. 24

Nr.

Denumire unitate

Adresa

CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR NR. 6

STRLUICANR. 70 SECTOR 4

Școli speciale

Nr.

Denumire unitate

Adresa

1.

ȘCOALA SPECIALA NR. 3

SPLAIUL UNIRII NR. 114 SECTOR 4

STR. TOPORASI NR. 10

2.

ȘCOALA SPECIALA NR. 4

STR. CAP. GRIGORE MARIN NR. 4244

3.

ȘCOALA SPECIALA NR. 6 "SF. NICOLAE"

STR SOLDAT ENACHE ION NR. 31 SECTOR 4

Colegii

Nr.

Denumire unitate

Adresa

1.

COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU"

STR. GEORGE GEORGESCU NR. 2

i 2.

COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE SINCAI"

CALEA SERBAN VODĂ NR. 167

: 3-

COLEGIUL NATIONAL "ION CREANGA"

STR. CUZA-VODANR51

4.

COLEGIUL NATIONAL "OCTAV ONICESCU"

STR. TRIVALE NR. 29

5.

COLEGIUL TEHNIC "MIRON NICOLESCU"

B-DUL. METALURGIEI NR. 89

! 6.

COLEGIUL TEHNIC "PETRU RARES"

STR. V.V. STANCIU NR. 6

cu clasele I - XII

CALEA VĂCĂREȘTI NR296

7.

LICEUL DE COREGRAFIE "FLORIA CAPSALI"

STR. CAPITAN PREOTESCU NR. 9

8.

LICEUL DE MUZICA "DINU LIPATTI"

STR. PRINCIPATELE UNITE NR. 63

9-

LICEUL DE METROLOGIE "TRAIAN VUIA"

SOS. VITAN BARZESTI NR. 11

10

GRUP ȘCOLAR INDUSTRIAL "DACIA"

ȘTR. CAP. GRIGORE MARIN NR. 42-44

11

GRUP ȘCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIV "MIRCEA VULCANESCU"

STR. IZVORUL CRISULUI NR. 4

12

LICEUL TEOLOGIC ADVENTIST "ȘTEFAN DEMETRESCU"

SOS. VITAN BARZESTI NR. 11

13

COLEGIUL ROMANO-CATOLIC "SFÂNTUL IOSIF"

SOS. OLTENIȚEI NR. 3-7

14

LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL "EMANUEL"

STR. CUZA VODĂ NR. 116

15

SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX

STR. RADU VODĂ NR. 24 A



STRA S 4- 2020

3.5. Sănătatea populației

c

Sistemul public de sănătate românesc este încă incapabil să răspundă cerințelor unei societăți moderne în principal din cauza infrastructurii slabe, a insuficienței resurselor umane calificate in mai multe specialități de baza, precum și în contextul unei capacități administrative limitate.

Problemele serviciilor de sănătate sunt legate in principal de calitatea, de capacitatea, dar și de accesibilitatea acestora. De menționat că, la nivelul UE, sănătatea este în continuare considerată ca fiind un domeniu subsidiar, aflat sub responsabilitate națională.

Principalele cauze de deces. Un prim aspect care trebuie luat în considerare este că, pentru majoritatea deceselor survenite în România, clasificarea și deci codificarea corectă a cauzelor de deces se bazează pe medicul de familie, pe cunoștințele si nivelul său de pregătire in aplicarea Clasificării Internaționale a Maladiilor, conform standardelor existente.

Aproape 8 din 10 decese din România au ca si cauzalitate înregistrată fie bolile cardio-vasculare, fie neoplasmele. Afecțiunile sistemului circulator sunt incriminate in 60,2% din cazurile de decese, fată de doar in 39,1% în UE27). In România, circa 1/5 decese sunt attribute neoplasmelor (18,3%) comparativ cu circa 1/4 în UE27 (26,7%).

Următoarele cauze de mortalitate sunt în ordinea frecvenței sunt in preponderent boli cronice, anume: bolile aparatului digestiv, respirator, cauzele externe de mortalîtate/morbiditate (incluzând accidentele de trafic), etc.

Speranța de viață la naștere - sau durata medie a vieții, în terminologia statistică națională - și speranța de viață sănătoasă la naștere sunt indicatorii statistici sintetici cu utilitate in monitorizarea dezvoltării durabile în domeniul sănătății publice în UE 27, in măsurarea gradului de incluziune socială.

Media națională a speranței de viață la naștere in anul 2010 a fost de 75,3 ani, mai mare cu 7,5 ani la femei decât la bărbați (Tabelul 7). Indicatorul a înregistrat evoluții constant favorabile în ultimele decade, la atât la femei cat si la bărbați. Doar intre 2010 si 2011, estimările duratei medii a vieții s-au îmbunătățit cu 0,3 ani la bărbați (de la 69,8 la 70,1 ani) si 0,2 ani la femei (de la 77,3 la 77,5), însă aceste valori rămân net inferioare mediei europene. Discrepanța față de media europeană este mai substanțială bărbați (-6,4 ani) decât la femei (- 5,1 ani).

De fapt, comparația cu alte țări din UE27, arată că România s-a poziționat in 2011 pe unele din ultimele locuri, anume: locurile 4 per total populație si la bărbați, iar in cazul femeilor pe penultimul loc (Eurostat).

Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecțioase cu poarta de intrare digestivă, cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales dpdv bacteriologic) ale apei din surse individuale - fântâni, folosită de un procent de peste 10-12 % din locuitorii capitalei și a înrăutățirii calității acestei ape pe perioada inundațiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat îmbolnăviri digestive ale populației ce a folosit astfel de surse.

Sectorul de sănătate trebuie astfel sa înceapă sa se pregătească deja pentru amplificarea poverii bolilor cronice pe măsura îmbătrânirii populației ajustându-si progresiv capacitatea, inclusiv pregătindu-se sa răspundă nevoilor ce au ca punct de origine nivelul comunitar.

La nivelul sectorului 4 sunt 7 spitale

' SPITALUL CLINIC DE COPII MARIA SKLODOWSKA CURIE

i SPITALUL CLINIC DE PSIHIATRIE PROF. DR. ALEXANDRU OBREGIA

■ SPITALUL CLINIC DE URGENTA BAGDASAR - ARSENI BUCUREȘTI

; SPITALUL CLINIC DERMATO VENERICE PROF. DR. SCARLAT LONGHIN

• SPITALUL CLINIC SF. IOAN

i SPITALUL DE BOLNAVI CRONICI SI GERIATRIE SF. LUCA

! SPITALUL JUDEȚEAN ILFOV SFINȚII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA

Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecțioase cu poarta de intrare digestivă, conform tabelului următor.

Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales dpdv bacteriologic) ale apei din surse individuale - fântâni, folosită de un procent de peste 10-12 % din locuitorii capitalei și a înrăutățirii calității acestei ape pe perioada inundațiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat îmbolnăviri digestive ale populației ce a folosit astfel de surse.

Efectele slabei gestionari a deșeurilor asupra stării de sănătate

Un aspect care trebuie menționat este faptul ca în zonele periferice mai există gospodarii care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încât reziduurile menajere sunt depuse neorganizat la capăt de stradă sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situația să existe depozite neorganizate de gunoi, care pot avea un impact puternic asupra sănătății populației.

Consecințele pot fi:

  • •    impurificarea solului cu consecințe sanitare, sociale și economice, influența negativă asupra psihicului și confortului populației;

  • •    impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri neplăcute, pericol de incendiu și explozie;

  • •    impurificarea surselor și instalațiilor de alimentare cu apă și a oglinzilor de apă folosită la îmbăiere prin reziduuri diverse sau prin produși de descompunere (fenoli, nitrați, nitriți, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni);

  • •    favorizarea înmulțirii muștelor, țânțarilor, gândacilor, rozătoarelor - vectori pentru germeni patogeni și producători de disconfort, facilitând transmiterea bolilor digestive și cutanate;

  • •    antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere și stradale în gurile de scurgere ale canalizării cu înfundarea acestora și formarea de colecții de ape stagnante, favorizând dezvoltarea țânțarilor;

  • •    persistenta în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infecțioase digestive, cutanate, oculare și ORL, precum și afecțiuni respiratorii și alergice.

Reziduurile stradale, la a căror producere participă ca un procentaj important și dezvoltarea explozivă a diferitelor tipuri de comerț stradal, autorizat și neautorizat, produc un aspect urbanistic necorespunzător, inestetic, uneori de-a dreptul murdar al arterelor de circulație. Aceasta situație este generată în principal de existența permanentă a pământului sub forma de praf pe timp uscat sau de noroi în caz de precipitații. Sursa de pământ pe arterele de circulație este excedentul acestuia în zona spațiilor verzi, cu nivelul situat peste cota bordurilor precum și pământul restant în fostele și actualele șantiere de construcții. Astfel, datorită vântului, precipitațiilor, mijloacelor de transport și pietonilor, are loc un transport continuu de pământ pe arterele de circulație, care este antrenat în acest mod în canalizarea orașului, provocând înfundarea gurilor de scurgere și obturarea conductelor, cu ape stagnante și uneori imposibilitatea evacuării în totalitate a apelor uzate din imobilele de locuit.

Efectele poluării sonore asupra sănătății populației

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinătatea arterelor de trafic intens.

Studiile au arătat că riscul bolilor de inimă și circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creșterii pulsului și a presiunii sanguine. Digestia este de asemenea redusă și tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Animale abandonate și influența asupra stării de sănătate a populației



STRA S 4- 2020

Principala problemă în municipiul București o constituie câinii fără stăpân, care își asigură hrana în mare parte din gunoaiele stradale. Ei sunt într-o situație proastă din punct de vedere al sănătății, și constituie un pericol important pentru sănătatea oamenilor care intră în contact cu aceștia (în special copiii).

Aproape săptămânal mass-media relatează cazuri grave în care copii, bătrâni sunt mușcați grav de câinii fără stăpân. Activitatea unităților speciale care se ocupă de strângerea câinilor fără stăpân și castrarea acestora este de multe ori îngreunată chiar de populație, care ia apărarea câinilor fără stăpân, fără să țină cont de pericolul pe care îl prezintă aceștia

c

3.6. Cultură și artă, spiritualitate și religie

Cunoscut ca Micul Paris în perioada interbelică, Bucureștiul dispune de o moștenire istorică și culturală, care a supraviețuit politicii urbane distructive din anii 80, când aproximative 450 ha din oraș au fost dărâmate. Capitala României reprezintă cel mai important centru istoric și cultural al țării, având aproximativ 270 de biserici, 74 fiind declarate monumente istorice, cea mai veche datând din sec. XV-XVI. Bucureștiul are un sfert din bunurile culturale, aproximativ 4 milioane bunuri (la nivel național există 17 milioane). Bucureștiul oferă o gamă largă de obiective culturale, având 50 de muzee, 8 teatre de stat și 6 private, circul național și un număr impresionant de cinematografe.

Biblioteci

SECTORUL4

BIBLIOTECI ■ FILIALE DE SECTOR

Nr. crt.

Denumire

Mijloace de transport

1

NICOLAE BĂLCESCU

Piața Progresul - 7,12,273,323

2

OTILIACAZIMIR

Obregia-73,74,312,313

3

GEORGECOȘBUC

C. Brancoveanu - metrou Tudor Opris-11,17,116,141

4

ELENA FARAGO

Piața Progresul - 7,12,273,323

5

ANTON PANN

Obregia-73,74,102,220,232,312,313

6

IENĂCHIȚĂVĂCĂRESCU

Piața Regina Maria - 32,117,173

7

NICOLAE 10RGA Memorie Comunitară București

Piața Regina Maria - 32,117,173

Muzee și monumente

în incinta primitoare a Parcului Carol I, de ambele părți ale aleii principale, se întâlnesc obiective turistice, a căror prezentare, pentru valoarea cultural istorică pe care o conțin, este o datorie plăcută de îndeplinit, fie si printr—o enumerare succintă, spre a nu fi omise de vizitator, din graba acestuia de a cuprinde cât mai mult

Așadar, la intrarea în parc, imediat pe partea stângă, se întâlnește Muzeul Tehnic “Ing. Dimitrie Leonida” Opera din anul 1909 a ilustrului hidroenergetician român, profesorul universitar Dimitrie Leonida este o expresie sintetică a patriotismului tehnic bucurestean dezvoltată în timp la nivel național. Consacrat inventivității si receptivității tehnice a lumii, din București sau de oriunde, muzeul cuprinde exponate privind evoluția introducerii tehnicii în București si în tară, ca si contribuția românească Ia patrimoniul tehnic universal (Colecția savantului Henri Coandă). Muzeul dispune de o bogată bibliotecă si o fonotecă originală de stiintâ si tehnică.

Tot pe partea stângă, după cum a rezultat din prezentarea aleii principale, cam la jumătatea distantei până la Monumentul Eroului Necunoscut, ne întâlnim cu farmecul măreției operei sculptorului D. Paciurea, prin unul din gigantii săi. Pentru ca mai departe, pe un privai, să întâlnim un pod de beton armat; construit în 1906 de arhitectul Gogu Constantinescu podul a fost armonios amplasat în peisajul local mlăștinos, expresie elocventă asupra condițiilor naturale geomorfologice favorabile ale Cetătii lui Bucur.

Tot de la intrare, pe partea dreaptă, avem surpriza plăcută a priveliștii unei fântâni ce impresionează prin monumentalitatea sa. Este Fântâna Cantacuzino. A fost ridicată în 1870 de George Grigore Cantacuzino, fost primar al Capitalei la acea dată si ulterior prim—ministru în anii 1899-1900 si 1905-1917. Lucrarea, realizată din blocuri de piatră, este prevăzută cu piloni ornați cu plăci de ceramică si bazoreliefuri. în centru are o firidă prevăzută cu un bazin în formă de oală din care izvorăște si se colectează apa, pentru a cărei limpezime si gust, poate purta pe drept cuvânt numele de "Apă de Fiiaref.

în continuarea traseului, se mai întâlnește, în dreptul străzii Cutitul de Argint, pe unde are si intrare directă, clădirea Arenele Romane (sau Libertății) obiectiv destinat inițial manifestărilor sportive de seamă; astăzi si celor culturale. în fata Arenelor Romane vizitatorul este întâmpinat de statuia impunătoare a Doctorului loan C. I. Istrate (1850 -1918), chimist si medic eminent, profesor universitar, Președinte al Academiei Române (1913-1916), ministru în două guvernări si primar al Capitalei în anul 1913. Statuia este opera sculptorului Oscar Spathe.



Până la Arenele Romane, întâlnim o încercare de captare sistematică a izvoarelor focale de apă, operațiune marcată printr—o lucrare arhitecturală, nu de valoarea artistică a Fântânii Cantacuzino, dar având meritul de a evidenția bogăția freatică a acestor locuri, iar în continuare, discret înconjurat de arbuști, unul din gigantii lui D. Paciurea, un memento alert asupra splendorii sculpturale a corpului uman.

Cum privim spre Monumentul Eroului Necunoscut, la dreapta se desprinde o alee radială asfaltată care ne poartă pașii spre Observatorul Astronomic al Institutului Astronomic al Academiei Române. A fost realizat în 1908 în baza Decretului de înființare a Observatorului Meteorologic si Astronomic, semnat de Spiru Haret, Ministrul Instrucțiunii Publice si Cultelor. Precizăm că astronomia avea să se separe de meteorologie abia în 1920. Prima construcție destinată exclusiv observațiilor astronomice a fost realizată în 1892, când s-a construit o sală meridană. Sediul observatorului a fost amplasat pe un teren achiziționat în acest scop în anul 1888 de Biroul pentru Agricultură. Datorită destoiniciei directorului său, Nicolae Coculescu, s-a reușit cumpărarea de instrumente de specialitate dintre cele mai moderne la acea vreme. Observatorul va fi dotat si cu un Planetariu, punct de atracție pentru un numeros public din tară si de peste hotare, ce va fi instalat într—o clădire nouă special destinată acestui scop. Observatorul de pe Dealul Filaret este inclus pe lista monumentelor de istorie si de arhitectură

(Sursa: Dr. Magdalena Stavinschi, “Observatorul din București ai Institutului Astronomic al Academiei Române.”, manuscris, 1999).

Catedrala Patriarhală ■ Când în anul 1654 a hotărât construirea bisericii de pe “Dealul Viilor* sau „Dealul Podgorenilor*, pe locul schitului de lemn al unui oarecare Oprea luzbasa, Domnitorul Constantin Serban Basarab se va fi gândit, poate, ca ea să joace, în acel loc dominant, ca altitudine, un rol strategic în apărarea Capitalei, dar nu cred că si-a imaginat-o ca pe un străjer în slujba ortodoxiei. Pentru că lăcașul ctitorit de Constantin Vodă si trecut prin multe neîmpliniri a devenit, după înscăunarea Mitropolitului Ștefan, care, începând de prin anul 1661, - după cum afirmă Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în lucrarea Catedrala Patriarhală - de câte ori treburile tarii impuneau prezenta sa ca mitropolit în București, venea de la Târgoviste, unde îsi avea reședința si poposea în acest lăcaș de cuviosie, nou ridicat, unde, câteodată, chiar si slujea. Aceste împrejurări au conturat o perioadă extrem de importantă în viata ctitoriei lui Constantin Vodă Serban, aceea când ea a început, de fado, să - si creeze numele de reședință mitropolitană, fie, deocamdată, si numai temporară.

Ctitoria lui Constantin Serbn Voievod a fost așezată oficial a fi, cum i s-a spus mai în urmă maica tuturor bisericilorVaiahiei. Calitatea de Catedrală Mitropolitană ea si-a păstrat-o de atunci neîntrerupt până în anul 1925, când, Biserica Ortodoxă Română fiind ridicată la rangul de Patriarhie, vechea Mitropolie a devenit ceea ce este si astăzi: Catedrală Patriarhală. Prima descriere cunoscută a impunătorului lăcaș ce se înalta pe Dealul Viilor din Cetatea lui Bucur o constituie o notă din jurnalul de călătorie al Diaconului Paul de Alep care-l însoțea pe Patriarhul Macarie III Zaim al Antiohiei si al întregului Orient (1647 - 1672), care în 1657 la începutul toamnei a vizitat biserica fără ca lucrările să se fi încheiat.



STRA S 4- 20 îndeplinind rosturile cărora le-a fost destinată, reședința mitropolitană a asistat la memorabile evenimente istorice: slujbe de la altarul său, tinute de remarcabile fete ierarhice, consfințirea Unirii Principatelor la 24 ianuarie 1859 si proclamarea independentei de stat a României la 9 mai 1877.

Pentru contribuția domnitorului Gheorghe Duca (1673 -1678) prin lucrări speciale de amenajare i s-a ales hramul Marele si Sfântul Mucenic Gheorghe.

Adăugândui-se atributele unui centru cultural - o tipografie, a sporit mai mult importanta noii reședințe patriarhale, prin scoaterea (tipărirea) unor cărți de seamă ale teologiei si culturii românești (prima Biblie integrală în limba română apărută în 1688, cunoscută ca Biblia de la București).

în vecinătatea bisericii se află: Vechiul Palat Mitropolitan început odată cu biserica, dar terminat abia în 1708, (în present este inclus într-o construcție de dată mai recentă (1932 - 1936) în care se află sediul Patriarhiei Române si al cancelariei sale); un ansamblu de trei cruci monumentale de piatră, frumos ornamentate, denumit "Troiță", așezat în 1959, care are în centru o impunătoare cruce, zisă a lui Petru Vodă Cercel (provenită din satul Sâlâtruc, județul Argeș), flancată de două cruci mai mici. Cea dinspre biserică, datează din anul 1617, din vremea lui Alexandru Vodă llias (1616 -1618), iar cealaltă, din 1644, din timpul lui Matei Basarab (1632 -1654).

în ansamblul edificiilor din dealul Mitropoliei se distinge o construcție monumentală, impunătoare prin sobrietatea sa. Operă a arhitectului Maimarolu, a fost realizată în 1907, după planurile sale, pe locul unde se afla mai înainte sala adunării obștești, înființată ca urmare a prevederilor Regulamentului Organic (Constituție a Principatelor Unite între anii 1832 - 1858). Desfășurată pe patru nivele, deasupra cărora se desfășoară cupola sălii de ședințe, clădirea mai cuprinde spatii pentru saloane si birouri. Fațada principală măsoară 80 de metri si are în centrul său intrarea evidențiată de un portic cu sase coloane ionice, grupate câte două [ 1, 68t.

Destinat a fi Palatul Marii Adunări Naționale, edificiul prilejuiește meditația, că fără credința în Dumnezeu totul este nesigur si stă mărturie incontestabilă a faptului că fără harul Domnului nimeni si nimic pământean nu dăinuie.

Accesul spre Biserica Patriarhiei se face pe sub un turn clopotniță înăltat de Constantin Brâncoveanu în 1698 pentru a asigura o trecere mai directă dinspre centrul orașului si Curtea Domnească spre Mitropolie.

Coborând dinspre Patriarhie pe Aleea Dealul Mitropoliei - o stradă largă, frumoasă, pavată cu piatră cubică si având central un spațiu verde pe care un covor floral însoteste starea de beatitudine după vizitarea Catedralei Patriarhale, se ajunge în Splaiul Unirii, din care pornește, spre dreapta strada Bibescu Vodă (1842



STRA S 4- 2020

- 1848). După câteva zeci de metri, strada Bibescu Vodă întâlnește bulevardul Dimitrie Cantemir, de aici, spre stânga, nu departe, la intersecția cu Splaiul Unirii se află gura de intrare în statia de metrou Piața Unirii.

Mergând pe bulevardul Dimitrie Cantemir spre bulevardul Mârăsesti (în stânga, se trece pe lângă intrarea în Pasajul Unirii, cel mai lung pasaj subteran auto bucurestean), atentia ne este captată de clădirea impozantă a unei biserici situată pe partea dreaptă. Este Biserica Sfântul Spiridon Nou, Paraclis Patriarhal, socotită cea mai mare si mai importantă catedrală din București.

Stradal, curtea bisericii, destul de spațioasă, este delimitată la vest de Calea Serban Vodă - unde se află intrarea; la nord, de strada Hans Cristian Andersen - o străduță asfaltată a cărei liniște este tulburată doar de foșnetul roților autoturismelor; la sud, prelungirea străzii Principatele Unite si la est, de bulevardul Dimitrie Cantemir.

Biserica a fost ctitorită de Scariat Vodă Ghica (1758-1761; 1765-1766) în 1766, cu hramul Sfântului Spiridon, făcătorul de minuni. După 1766 i s-a mai zis si Mănăstirea Banului Mare adică a lui Dumitrache Ghica, sau biserica Ghiculestilor din Laturea Bucureștilor; pentru că orașul nu ajunsese până acolo la 1770. înseamnă că limita sud vestică a sectorului 4 era pe viitorul aliniament al Căii Serban Vodă.

Moartea prematură a ctitorului întrerupe lucrările dar le reia fiul si urmașul său la tron Alexandru Scariat Ghica Voievod (1766 - 1768) care le termină în 1768. A dăinuit până în anul 1852. Biserica a căpătat înfățișarea actuală după refacerea efectuata în anii 1852 - 1868, a fost sfințită în 1869, după terminarea picturii. A fost înzestrată de la început cu multe venituri.

Prezentată de Berindei si Bonifaciu [ p. 38t ca o “construcție monumentală de factură eclectică", biserica are o fațadă grandioasă, încadrată de două turnuri ciopotnite. Stilul arhitectural este cel gotic, cu arcade interioare, care se prelungesc din cele patru colturi ale naosului spre cupola centrală, care predomină maiestuoasă interiorul catedralei. Pictura bisericii este executată în ulei în stilul renașterii de pictorul George Tăttărescu. în părțile laterale sunt vitralii mari, foarte valoroase, cu reprezentări biblice.

în dreptul străzii Bibescu Vodă, traversând bulevardul Dimitrie Cantemir, se află strada Radu Vodă, care continuă spre est si apoi spre sud până în bulevardul Mărăsesti. La numărul 18 pe strada Radu Vodă se întâlnește Mănăstirea Radu Vodă.

Se înaltă pe locul unde Alexandru al ll-lea Mircea (1568 - 1577), strănepotul lui Vlad Tepes, construise mănăstirea Sfânta Troiță, în vecinătatea căreia voievodul ridicase în 1595 si un palat domnesc.


Când Sinan Pasa, în urmărirea lui Mihai Viteazul ocupă Bucurestiul în anul 1595, fortifică mănăstirea. Nevoit în același an să se retragă în fugă, turcul dă foc orașului iar biserica mănăstirii este distrusă cu praf de pușcă, timp în care “a ars totul, până la temelie".

Radu Mihnea, nepotul lui Alexandru al II—lea Mircea, ctitorul Mănăstirii Sfânta Troiță, a reconstruit, în anii 1613-1614 din temelii, fără zugrăveală, așezământul mănăstiresc pe care prin donațiile domnești - sate, vii, prăvălii - l-a făcut cel mai bogat din București si poate din tară.

Zugrăveala Mănăstirii a săvârsit-o fiul său Alexandru Vodă Coconul în 1625

Arhitectonic, edificiul seamănă cu Biserica vechii Mănăstiri de la Curtea de Argeș; are un pronaos larg pe care se află cele trei turle si un naos trilobat încununat de o turlă mare.

în interior, picturi de G. Tăttărescu si 24 morminte printre care si cel al lui Radu Mihnea.

Mergând spre bulevardul Mărâsesti, pe partea Bisericii Sfântul Spiridon Nou, nu departe de aceasta, privirea întâlnește clădirea sobră, marcată parcă de frământările istoriei, a Bisericii Slobozia.

în anul 1631, Domnul Leon Vodă Tomsa (1629-1632) a înfruntat victorios un grup de boieri răsculati, condus de Aga Matei (viitorul domn al Tării Românești din anii 1632 - 1654, Matei Basarab). în amintirea acestei victorii Leon Vodă a înăltat o cruce, cea mai veche cruce-monument din Capitală. Fiul său, Radu Leon (1664-1669) a înnoit crucea în anul 1665 si a construit “si sfânta biserică din lemn în numele sfântului mucenic, Marele Sfânt Dimitrie"; viitoarea Biserică Slobozia, deoarece este zidită pe loc domnesc, pe Slobozie (terenul unde, cu aprobarea domnului, aveau voie să locuiască refugiatii sârbi si bulgari - prigoniți de turci}.

Construcția actuală este ctitoria marelui vistiernic Constantin - Năsturel Herescu, pe locul ctitoriei din lemn a domnitorului Radu Leon; ea a fost terminată în anul 1743, după moartea acestuia.

în aprilie 1546 are loc lupta de la Peris unde Mircea Ciobanul înfrânge pe boierii pribegi, care intraseră în Tara Românească aducând un pretendent la tron. Vistiernicul Udriste este ucis.

Stilul arhitectonic inițial al edificiului a fost mult modificat cu ocazia restaurărilor din ultimile două secole.

în interiorul bisericii se pot vedea picturile murale datând din preajma anului 1848.

Revenind pe strada Radu Vodă, la numărul 33 se întâlnește, aparent desenată pe colina pe care se află, Biserica Bucur. Cu toate eforturile de a stabili începuturile acestei bisericuțe, încercările s-au dovedit zadarnice. “Biserica zisă a lui Bucur ciobanul, spune lonnescu Gion, istoricul Bucureștilor până în anul 1899 este un paraclis zidit probabil pe la 1793 în spatele marii Mănăstiri a lui Radu Vodă ca să fie bisericuță pentru cimitirul acestei mănăstiri, după cum se obișnuiește la toate mănăstirile. Are hramul sfinților Atanasie si Ciril, patronii de obște ai cimitirelor, si cărămizile găsite acolo poartă data de 1743. Si atâta tot după istorie. E puțin, dar este adevărat' [ 14,1591

Actuala construcție de cărămidă, după cum atestă o însemnare de pe tâmplă, datează de la 1705.

Stilul rustic, turla cu înfățișare de ciupercă, acoperită cu șindrilă, ca si întreaga construcție, toate elementele decorative simple si pure, precum si natura împrejmuitoare, dau un aspect de un rar pitoresc acestui lăcaș. Catapeteasma, din lemn cioplit cu barda, o frumoasă pictură originală si o bogată colecție de icoane vechi pe lemn, sticlă, metal, pânză, imprimă o deosebită valoare artistică interiorului bisericii.

Hramul bisericii este prăznuit la 18 ianuarie. (Sursa: Protoeria III Capitală, “Biserica Bucur - Ciobanu, fisă istorică”, manuscris, 1998).

Totuși, Biserica Bucur, indiferent de eșecul istoricilor săi de a-i fi găsit actele de atestare, se menține mândră si sigură, de o tinerețe parcă veșnică.

Dacă de pe Dealul Mitropoliei, la intersecția cu Splaiul Independentei se merge la stânga, spre Piața Națiunile Unite, nu cu mult înainte de a ajunge la aceasta se întâlnește Strada Sfinții apostoli, unde la numărul 60 ( fost Calea Rahovei numărul 19) se află Biserica Domnita Bălasa. A fost zidită în anul 1751 cu hramul înălțarea Domnului, de Paharnicul Manolache Lambrino si soția acestuia Bălasa, fiica lui Constantin Brâncoveanu; refăcută în 1831 s-a prăbușit la cutremurul din ianuarie 1838, după care a reclădit—o Safta Bals, Băneasa Brâncoveanului. Asfel, ctitorii săi sunt: Constantin Brâncoveanu, Marica Doamna, Domnita Bălasa, Banul Manolache Lambrino, Banul Grigore Brâncoveanu si aiti Brâncoveni [14, 156t. Biserica a avut la început scoală, ca multe biserici bucurestene.

Din strada Bibescu Vodă, înainte de a ajunge în Bulevardul Dimitrie Cantemir, în dreapta se desprinde o stradă încadrată de arbori umbroși. La numărul cinci, (pe stânga cum se vine din Bibescu Vodă) se întâlnește clădirea Bisericii Sfânta Ecaterina, cândva mănăstire, zidită în secolul XVI de Pană Vistierul. Nu departe, pe direcția sud-est se află bisericile Sfântul Spiridon Nou si Slobozia.

în 1774, Sfânta Ecaterina, doamna lui Alexandru Ipsilante (1774 - 1782) îi aduce multe îmbunătățiri, după care Biserica s-a numit Sfânta Ecaterina. în 1847 a fost reparată, ocazie cu care, din neglijenta starețului de atunci, grec de origine, au fost sterse de pe ziduri numele ctitorilor bisericii.

Nu departe de noua Piață agroalimentară Timpuri Noi, imediat ce se intră în strada Piscului, ne întâmpină un alt monument ai cucerniciei boierești bucurestene, Biserica Cărămidarii de Jos. Zidită pare-se la anul 1711 de neamul boierilor Năsturel din Herăsti, în acea mahala a Bucureștilor cunoscută încă din secolul XVII, are hramul Sfântului Gheorghe [ 14,159t.

Din altă sursă [19,181t aflăm: “Prima biserică cu acest nume a fost de lemn, cu Hramul Sfântul Dimitrie. Construită în anul 1711, inițial lângă crucea lui Leon Vodă, a fost apoi mutată de la Slobozia ia Cărămidari, la 1744-1745 (după cum arată un Penticostar al Bisericii), de către fostul Mare Vistier Constantin Năsturei, care a clădit biserica de la Slobozia. Biserica de lemn, mutata ia Cărămidari, este pomenită de Banul M. Cantacuzino si în catagrafiile din 1810 si 1813."

Actuala biserică de zid a fost construită de locuitorii mahalalei în anii 1857 -1863, lângă locul celei de lemn de la care, în anul 1900 mai rămăsese doar masa din altar. A fost reparată în anul 1905. A ars în 1922, biserica fiind restaurată în 1923-1924 si pictată în 1929 de pictorul Belizarie

Alte monumente si edificii

Respectul si cinstirea, specifice românilor, fată de valorile istoriei se regăsește pregnant în Sectorul 4, parte integrantă a ființei românești.

Prilej de nemurire pentru cele exprimate, opera de artă, reprezintă, totodată si un memento asupra creatorului său. în această ideee voi enunța nume de glorie ale artei si culturii românești care s-au imortalizat în memoria cetătii prin lucrările lor prestigioase. Astfel, voi cita pe:

sculptorul Cari Storck, autorul Monumentului de la Rond (Obelisc cu Vultur), al statuii Domnitei Bâlasa din curtea Bisericii Domnita Bălasa (Statuia, așezată pe un soclu larg este cioplită în marmură de Carrara, si o înfățișează pe una din ficele lui Constantin Brâncoveanu, Domnita Bâlasa, ctitora Bisericii). Colaborator al arhitectilor Al. Orâscu si Carol Benis la reclădirea Bisericii Domnita Bălasa; autor al statuilor înfățișând Prudenta si Forța, care străjuiesc ceasornicul așezat pe axul central al Palatului de Justiție; autor al bustului lui C. A. Rosetti;

arhitectul Ion Mincu, continuator al edificiului Palatul de Justiție, început în 1890 de arhitectul francez Al Batiu, care a decedat între timp. Inițiator al unei Scoli Naționale de Arhitectură, rezultat al studierii patrimoniului artistic medieval, descoperind repertorii ornamentale, soluții stilistice si tehnice pe care le crea într-o sinteză originală, corectând imaginea de oraș oriental a Bucureștilor. Alte realizări din Sectorul 4: o bisericuță în stil românesc la mormântul familiei I. Lahovary, un cavou pentru familia marelui ban Dimitrie Ghica, un mausoleu din piatră si bronz la mormântul familiei Gheorghe Gh. Cantacuzino; a proiectat mobilierul pentru Palatul de Justiție. Despre Palatul de Justiție, nestemată de arhitectură a sectorului 4, adaug (Dl arhitect Călin *?*)

sculptorul Corneliu Medrea, realizator al bustului lui St. O. losif (în cimitirul Serban Vodă) si bustul primarului Capitalei, dramaturgul B.St. Delavrancea (în Șoseaua Kiseleff);

sculptorita Milita Petrascu, cu bustul în bronz al scriitorului Panait Istrati (în cimitirul Serban Vodă) si bustul poetului George Bacovia (în casa memorială George Bacovia);

arhitectul Valentin Donose, care a proiectat fântâna arteziană din Parcul Tineretului sculptorul Schmidt Faur, realizatorul bustului lui Gheorghe Sincai din fata liceului cu același nume; Gheorghe Sincai, cărturar iluminist (1753-1816), luptător pentru emanciparea națională a românilor transilvăneni, promotor al învățământului în limba română (prima gramatică tipărită în limba română; întâiul manual școlar si întâia gramatică a limbii latine scrisă de un român si adresată elevilor români), autor de manuale de polizare a stiintei; si colaborator la redactarea petiției “Supplex Libellus Valachorum” trimisă Curții din Viena. Ca director al scoalelor unite, pune bazele învățământului românesc din Transilvania înființând circa 300 de scoli, în perioada 1782-1794.

sculptorul Ion Irimescu, artist care accentuează valorile simbolice ale gesturilor, renunță cât mai mult la detaliile ce tin de expresia trecătoare a vremii pentru a ajunge la constantele fizice si spirituale ale modelului. A realizat:

bustul lui Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, de neuitat pentru efervescenta mintii sale transpusă în tiparul nemuritor al literelor în istorie si geografie ("Istoria creșterii si descreșterii Porții Otomane”, Hronicul vechimii "romano-moldovlahilor”, “Descrierea Moldovei”). Tarul Petru I, reformist cunoscător de valori umane pentru enciclopedismul lui Dimitrie Cantemir, i-a propus si l-a numit consilierul său. Bustul realizat în bronz îl prezintă pe Dimitrie Cantemir în tinută de gală, având în mâna dreaptă o carte pe coperta căreia scrie: “Descriptio Moldaviae”. Bustul are în dreapta, spre bază, semnătura artistului. bustul lui Ion Creangă, dezvelit în mai 1958, amplasat în curtea Liceului Ion Creangă, arhitectul Petre Antonescu, în ale cărui aspirații artistice a prevalat promovarea unui stil național în arhitectură în care să adapteze la scară monumentală soluții ale arhitecturii tradiționale, fără a afecta exigentele funcționale ale lucrării (scop în care, reduce ornamentul la câteva repere).

• PALATUL DE JUSTIȚIE DIN BUCUREȘTI

Palatul de Justiție a fost construit între anii 1890-1895 după planurile arhitecților Albert Ballu (același arhitect care a conceput Palatul de Justiție din Charleroi, Belgia) și Ion Mincu, care a condus și lucrările de construcție și a desenat și schițele decorațiunilor interioare, respectiv plafoane, pardoseli, balustrade, scări, mobilier.

Piatra de temelie a clădirii a fost pusă de regele Carol I al României personal, pe 7 octombrie 1890. Martorii evenimentului relatează că ceremonia s-a desfășurat după tipicul vremii: Regele a semnat actul de fundație pe pergament, l-a pecetluit cu pecetea regală, după care regele, care purta un șorț alb, cu ciucuri de aur, a depus pergamentul în fundație și a pus prima cărămidă.

Clădirea a fost ridicată pe locul unde, pe vremea Regulamentului Organic, funcționa Curtea judecătorească, înălțată pe moșiile boierilor Crețulești și Golești, pe malul drept al Dâmboviței, mai precis pe terenul situat în grădina “Palatului cel mic” al Brâncoveanului.

Execuția lucrărilor a fost asigurată de firma inginerului Nicolae Cuțarida. în interiorul palatului există o Sală a pașilor pierduți, întocmai ca în Palatul Universității din lași. Impunătoarea „Sală a pașilor pierduți" numită și „Sala orologiului", ocupă un sfert din cei aproape 13.000 de metri pătrați, cât reprezintă suprafața clădirii la



STRA S 4- 2020

sol. Denumirea de „Sala orologiului" provine de faptul că în acest spațiu era montat un orologiu menit să măsoare „cursul proceselor”.

Exteriorul clădirii are influențe urbane, iar corpul central este construit într-un stil al Renașterii franceze. Partea centrală a fațadei este puțin decroșată și marcată de șase pilaștri puternici. Sub bolțile construcției, deasupra intrării principale, sunt amplasate șase statui alegorice, care semnifică (de la stânga la dreapta): Atenția, Vigoarea, Legea, Justiția, Elocința și Adevărul, sculptate de Carol Storck, Frederic Storck, Wladimir Hegel și George Vasilescu.

Alte două statui, care flanchează ceasul de pe acoperiș, semnifică Forța și Prudența.

Clădirea Palatului de Justiție are demisol, parter, parțial mezanin și etaj, cu o înălțime variabilă de cca 20 m peste nivelul terenului, acoperă o arie construită de aproximativ 8500 m2 și o suprafață desfășurată de aproximativ 27700 m2, având în plan forma unui patrulater neregulat, cu dimensiuni generale de 140 x 90m.


Inaugurarea Palatului, care a avut loc la data de 4 octombrie 1895, a fost marcată și ea de întocmirea unui document oficial, pe pergament, prin care Majestatea Sa lăsa „corpurilor judecătorești din Capitală" acest palat „ca să le fie lor adăpost întru îndeplinirea misiunii lor și urmașilor dovadă ce au păstrat acestei înalte instituțiuni a țării". Pergamentul a fost întocmit în 3 exemplare, primul fiind zidit în Palat, cel de-al doilea fiind depus la Arhivele Statului, iar cel de-al treilea fiind păstrat de Ministerul Justiției. Cu ocazia inaugurării palatului de Justiție a fost emisă Medalia inaugurării Palatului de Justiție din București, sculptată de Louis Stelmans. Medalia, în două variante, una din bronz patinat și alta din alamă argintată, ambele cu diametrul de 6 cm, prezintă pe avers bustul spre stânga al regelui Carol I și legenda, în exergă: „CAROL I REGE AL ROMÂNIEI. Pe revers este modelată personificarea Justiției, un personaj feminin, așezat pe un tron, cu spadă în mâna dreaptă (simbol al păzirii legilor) și un volum deschis pe care este gravată o făclie și pe care se citește legenda: „NIHIL SINE DEO", iar sub volum, o carte cu inscripția: „LEX”. Circular, în partea superioară, apare legenda: „INAUGURAREA PALATULUI DE JUSTIȚIE DIN BUCUREȘTI", iar drept, în partea de jos: "XV OCT. MDCCCXCV”.

între anii 1936 -1940, când în București au fost întreprinse ample lucrări de modernizare, precum și amenajarea salbei de lacuri pe râul Colentina, s-a procedat și la acoperirea râului Dâmbovița cu un planșeu de beton în zona Palatului de Justiție, de la Piața Senatului (în prezent Piața Națiunile Unite) până la Piața Națiunii (în prezent Piața Unirii) inclusiv, Splaiul Independenței devenind un bulevard în toată regula. Acest




STRA S 4- 2020

planșeu a fost înlăturat cu ocazia lucrării de "Amenajarea Râului Dâmbovița în Municipiul București", aprobată prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 242/1987.

Datorită creșterii aparatului judiciar, în 1946 clădirea a suferit mai multe modificări interioare, în special compartimentări. Apoi, în perioada 1954-1956 au fost efectuate reparații capitale, deoarece exista intenția de a transforma clădirea într-un Palat al Culturii.

Mișcările seismice repetate, dar și terenul fragil pe care a fost construită clădirea, au necesitat încă de la început consolidări repetate. îndeosebi cutremurul din 1977 a produs multe degradări clădirii. După acest cutremur, în perioada 1979 -1981, au fost executate lucrări parțiale de consolidare, de slabă calitate, mai ales în „Sala pașilor pierduți". Cutremurul din 1986 a sporit degradarea clădirii, în special structura de rezistență. Deoarece nu existau fonduri pentru reparații, s-a luat doar decizia interzicerii accesului publicului

în „Sala pașilor pierduți". Datorită stării precare în care se afla, în 1988 Palatul a fost golit de activitatea de Justiție. Palatul a rămas neutilizat până în 1999, când a fost luată decizia consolidării și restaurării acestuia.


Palatul de Justiție renovat oglindindu-se în apele Dâmboviței

Dealul Mitropoliei sau Dealul Patriarhiei este o colină din București, un punct istoric, cultural, arhitectonic, confesional, turistic important pe harta capitalei Românei. Din punct de vedere confesional, Dealul Mitropoliei este un reper pentru ortodoximul din România, aici fiind în prezent sediul Patriarhiei Române si reședința Patriarhului.

O serie de evenimente din istoria Românei sunt strâns legate de acest loc deoarece până în anul 1997, în Palatul Camerei Deputaților din complexul Patriarhiei - astăzi Palatul Patriarhiei, a fost sediul Camerei Depuaților, respectiv sediul Adunării Deputaților. Tot aici, în clădirea în care se întrunea Divanul Domnesc, Alexandru loan Cuza a fost ales domn al Moldovei și al Țării Românești.

Dealul Mitropoliei - de la stânga la dreapta Palatul Camerei Deputaților, Biserica Patriarhiei, Palatul Patriarhiei (în plan îndepărtat în spatele bisericii)


Bucureștiul la începutul secolului al XlX-lea, în centrul desenului este reprezentat Dealul Mitropoliei, la stânga Curtea Arsă, la dreapta Mănăstirea Radu Vodă (desen R.

Bielitz)

în 1650 dealul era acoperit de viță de vie aflată în proprietatea voievozilor țării. Complexul mănăstiresc era încojurat cu ziduri, precum o cetate, începând cu 1698 accesul în curtea mănăstirii se făcea prin clopotnița construită de Constantin Brâncoveanu. în interiorul curții existau 3 cruci de piatră: una sculptată în amintirea Mitropolitului Teodosie, alta în cinstea generalului Miloradovici, iar alta care amintește de răscoala semenilor din 1652, în timpul lui Constantin Șerban, împotriva boierilor. Semenii era un regiment format din 2000 de soldați străini doar pentru a lupta în războaie, întemeiat de Matei Basarab. în timpul acestei răscoale a fost omorât Papa Brâncoveanu, tatăl lui Constantin Brâncoveanu. Bunicul lui Constantin Brâncoveanu, Preda, asasinat mai târziu de Radu Mihnea, ridică pe locul în care a fost asasinat fiul său Papa Brâncoveanu o cruce de lemn în memoria acestuia. Mai târziu, unul din fiii lui Constantin Brâncoveanu,

Constantin Beizadea, au înlocuit crucea cu una de piatră, păstrată până astăzi, conform înscripției de pe ea, a fost construită în 20 iulie 1713.

în 1859 alegerea lui Alexandru loan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești, a fost primită cu bucurie de locuitorii celor două provincii. Cu toate acestea în Țara Românească exista o mișcare conservatoare care se opunea victoriei alesului partidei naționale. Deoarece partea conservatoarea avea o majoritate în Adunarea electivă, mișcarea unionistă a hotărât adunarea unei mulțimi la ședințele din 22-24 ianuarie 1859. Cei peste 30 000 de oameni strânși pe Dealul Mitropoliei erau locuitori ai Bucureștiului și ai împrejurimilor, veniți pentru a-l susține pe Alexandru loan Cuza și pentru a ține sub presiune ședințele forului legislativ, ni încercând să elibereze adunarea electivă de presiunea maselor, caimacamia Țării Românești a dispus mutarea a două batalioane de soldați în mijlocul mulțumii de pe Dealul Mitropoliei și flosirea forței pentru a-i dispersa pe aceștia. Datorită presiunii maselor și din dorința de a evita o baie de sânge, generalul Vlădoianu se vede nevoit să ceară trupelor să se retragă în cazărmi. în seara de 23 ianuarie forțele conservatoare observând că nu se poate conta pe oștire își schimbă poziția inițială, astfel încât în 24 ianuarie Adunarea electivă din București votează în unanimitate propunerea lui Vasile Boerescu, Alexandru loan Cuza domn al Tării Românesi si al Moldovei.



STRA S 4- 2020

Având ca reper biserica patriarhiei, aflată în centrul pieței de pe Dealul Patriarhiei, celelalte construcții sunt amplasate astfel: la Vest vechile chilii, transformate ulterior în birourile Patriarhiei, ia sud-est Palatul Patriarhal, la est Paraclisul și Camera Deputaților, iar la nord Clopotnița.


Biserica Patriarhiei

Biserica, purtând hramul Sfinții împărați Constantin și Elena, a fost construită între anii 1654-1658 de Constantin Serban Basarab Cârnul si soția acestuia Bălasa, si sfințită de Mihnea al lll-lea în 1658. Imediat după sfințire biserica a fost transformată în Mitropolia țării. După primul război mondial Mitropolia este transformată în Patriarhie.

Numele meșterului care s-a ocupat de construcția acestuia este necunoscut, ca la mai toate bisericile de pe teritoriul României, în schimb suntcunoscuți dregătorii care au supravegheat construcția edificiului, logăfătul Radu Dudescu și Gheorghe Sufariu.

Ca aspect general biserica este o copie a bisericii din Curtea de Argeș, turlele fiind asemănătoare cu biserica luiNeagoe Basarab. Biserica a fost restaurată de mai multe ori, în 1792-1799,1834-1839,1850,1886,1932-1935, motiv pentru care în prezent construcția nu mai păstrează forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări și ajustări. Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov (Dimitrie cel Nou), așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774.

Paraclisul Palatului Patriarhal

Paraclisul bisericii este piesa cea mai valoroasă din tot ansamblul mănăstiresc de pe Dealul Mitropoliei.!2! Clădit în secolul al XVIl-lea împreună cu palatul, paraclisul este refăcut 1723. Amintirea acestui moment se regăsește pe inscripția grecească din interiorul edificiului, pictată deasupra ușii. Inscripția este în versuri și reprezintă opera poetului Dimitrie Notara. Inscripția prezintă un aspect inexact și anume Nicolae Mavrocordat și mitropolitul Daniil Topoloveanu (1719-1731) sunt prezentați ca fiind ctitrii lăcașului de cult, ei de fapt fiind restauratorii acestuia.




STRA S 4- 2020

La momentul zidirii clopotniței complexul mănăstiresc era înconjurat de ziduri, construcțiile mănăstirești fiind amplasate în interiorul curții delimitate de aceste ziduri. în anul 1698 Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiției, adică sub forma unei clopotnițe. Clopotnița a fost restaurată între anii 1956-1958.

Sub această clopotniță este împușcat în 8 iunie 1862 ora 17, Barbu Catargiu, venit în Dealul Mitropoliei pentru a ține un discurs în ședința Adunării Deputaților desfășurată în incinta Camerei Deputaților din complexul de pe Dealul Mitropoliei.

Palatul Patriarhal

Clădirea care astăzi reprezintă Palatul Patriarhal a fost construită pe timpul lui Constantin Șerban Cârnul cu scopul de a fi locuință pentru starețul mănăstirii. După 1668, când Radu Leon numește mănăstirea ca noul sediu ai mitropoliei țării, vechiul palat este refăcut și i se aduc diverse adăugiri, de-a lungul timpului, palatului îi sunt construite corpuri noi. între 1932-1935 arhitectul Gheorghe Simotta adaugă un corp palatului, astăzi corpul principal al palatului, format din sala mare a Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul Patriarhului și alte câteva încăperi.

Pereții palatului prezintă o serie de picturi în care sunt reprezentate câteva momente ale istoriei mănăstirii, dar și episoade din istoria României. Camerele sunt înfrumusețate cu tablouri și sculpturi înfățișindu-i pe câțiva din capii Patriarhiei Române. în interiorul palatului sunt expuse în vitrine veșminte scumpe și obiecte bisericești folosite în efectuarea servciului religios.



Palatul Camerei Deputaților

Palatul a fost construit în 1907 după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, pe locul unde era Divanul Domnesc, la rândului fiind construit pe locul unor vechi construcții mănăstirești. Palatul este construit în stil neoclasic, fața acestuia are 80 m, iar în partea centrală a acesteia prezintă un peristil, în componența căruia intră 6 coloane ionice. în interiorul palatului sunt amplaste busturi, în bronz, marmură și picturi, ale marilor figuri politice din istoria României. Palatul conține și o bibliotecă cu peste 11.000 texte ale unor dezbateri parlamentare, monitoare oficiale, etc și peste 7.000 de cărți.

Clădirea a fost sediul Camerei Deputaților până în anul 1997, an în care sediul camerei Parlamentului a fost mutat alături de Senatul României în Palatul Parlamentului. începând cu anul 1997 palatul se află în administrarea Patriarhiei Române.

Monumente

Statuia lui Alexandru loan Cuza, a fost dezvelită în data de 20 martie 2004. Statuia, inaugurată la 184 de ani de la nașterea domnitorului român, a fost sculptată de Paul Vasilescu. Oficialitățile române au privit amplasarea statuii în București ca pe o reparare morală și istorică, întrucât capitala României nu avea nicio statuie a primului domnitor al României moderne. Patriarhul Teoctist a ținut să precizeze că amplasarea statuii în dealul Patriarhiei nu a fost întâmplătoare, aici fiind locul în care Alexandru loan Cuza a fost ales domn al României.

Ceasornicul de soare sau Tunul meridian este un monument dispărut din ansamblul de pe Dealul Mitropoliei. Locul în care a fost amplasat acesta nu este bine cunoscut, dar se știe că se afla în apropierea clopotniței. A fost amplasat pe Dealul Mitropoliei în 1845 și a funcționat până în 1848, fiind distrus de populația nemulțumită a Bucureștiului odată cu arderea Regulamentului Organic.

Ceasul era format dintr-un mecanism destul de simplu, dar ingenios. Pe un soclu de marmură era așezat un cadran solar, un sistem bazat pe lentile și o țeavă de tun. Din construcție lentilele și tunul erau în așa fel așezate încât razele solare să focalize pe lentile, iar energia solară rezultată era pusă în contact cu praful de pușcă al tunului. Bubuitura de tun care urma se auzea în tot Bucureștiul, vestindu-le locuitorilor că este amiază.

Biserica Bucur este o biserică din București, Sectorul 4, a funcționat înainte ca paraclis al mănăstirii Radu Vodă. Biserica, clasată ca monument istoric cu cod LMI B-ll-m-A-19500, nu are o datare exactă până în



prezent. De-a lungul vremii istoricii și cei care au cercetat originile construției au oferit diferite datări și variante de construcție a edificiului. Astfel unii cercetători vorbesc de o construcție într-un stil specific secolului XVIII,ni alții, conform legendei, consideră că biserica este ctitoria ciobanului Bucur, de numele acestuia fiind legată și etimologia numelui București. Biserica este consemnată într-o hartă întocmită între anii 1844-1846 cu numele biserica Bucur.


în trecut biserica se afla pe același deal împreună cu mănăstirea Radu Vodă. La mijlocul secolului XVIII dealul a fost împărțit în două datorită unor lucrări edilitarei1! astfel că în prezent cele 2 lăcașuri de cult se află pe două ridicături de pământ despărțite de o stradă.

Deși biserica este pomenită în textele mai multor autori români și străini ca fiind construită de întemeietorul Bucureștilor, ciobanul Bucur, unele cercetări ulteriore au concluzionat că edificiul este construit în secolul al XVlI-lea, fiind refăcută în prima jumătate a secolului al XVIll-lea. Alte cercetări au stabilit că biserica a fost construită în prima jumătate a secolului XVII, pentru a folosi ca paraclis al mănăstirii Radu Vodă. Există și opinii ale cercetătorilor care susțin că biserica a fost zidită în anul 1416, de către Mircea cel Bătrân.

Biserica este renovată între anii 1909-1910, de arhitectul George Sterian, și i se aduc unele modificări la exterior.

în lucrarea Istoria fondarei orașului București - capitala Regatului Român - de la 1330 până la 1850 - culeasă după mai mulți scriitori vechi, întocmită în 1891 de Dimitrie Papazoglu, sunt consemnate mai multe texte care confirmă varianta construirii bisericii de către Ciobanul Bucur. Papazoglu însuși se îndoiește de exactitatea acestor date, autorul fiind convins că în realitate biserica a fost ridicată în 1568 de Alexandru Vodă, zis Ciobanu, fiul lui Mircea Vodă pe locul cimitirului mănăstirii Radu Vodă.





în 1938 Grigore lonescu în ghidul Bucureștiului afirmă că în 1869 biserica a fost refăcută și i s-a creat o nouă identitate mai veche cu 300 de ani decât în realitate.

Până în anul 1974 mulți dintre cei care au studiat istoria bisericuței au considerat că ctitorul edificiului nu poate fi ciobanul Bucur, aceștia apreciind relatările care susțin această variantă ca simple legende, apărute pentru prima dată într-o monografie a Principatelor, întocmită de consulul britanic William Wilkinson, publicată la Londra în 1820.

în 1835 această variantă este susținută și în Manualul de geografie, întocmit de losif Genii ie, profesor la Colegiul „Sf. Sava11.

în urma unor cecetări recente a fost descoperit un manuscris al misionarului catolic Blasius Kleiner, scris la 1761, care confirmă spusele legendei. Kleiner nota în textul amintit următoarele: Se spune că acest oraș își trage numele de la un oarecare cioban sau, după cum spun alții, haiduc vestit, care se chema Bucur. Acesta își păștea oile în acea câmpie de pe marginea râului Dâmbovița și poate că pe acolo își făcea și haiduciile lui. în urmă a clădit o biserică (...) și a început să construiască și câteva case pentru el și pentru alții.

în prezent, profesorul Marcel Dumitru Ciuca, cel care a îngrijit republicarea lucrării lui Dimitrie Papazoglu, consideră că acesta a greșit datarea bisericii, prezentată în cartea din 1891. Marcel Dumitru Ciuca consideră că legenda despre ciobanul Bucur ar putea fi adevărată și nu vede un inconvenient în acceptarea existenței unui strămoș întemeietor al Bucureștiului cu numele de Bucur.




STRA S 4- 2020


Biserica, închinată sfinților Atanasie și Chirii, are dimensiuni mai puțin impunătoare, dar bine proporționate. Fațadele construcției sunt liniștite și drepte, vopsite în alb.

Intrarea se face printr-un pridvor elegant asemănător cu prispele întâlnite la casele țărănești din România. Pridvorul prezintă arcade polilobate susținute de stâlpi din lemn. în partea superioară edificiul are o turlă simplă cu streașină largă și o cupolă în formă de ciupercă. Ușa și ferestrele prezintă ancadramente din piatră sculptată aplicate la începutul secolului XX.

  • •  Casa Memoriala T udor Arghezi

  • •  Casa Memorială George Bacovia

  • •  Muzeul Tehnic

Muzeul Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”, situat în Parcul Carol l, București, creația ilustrului om de știință român, al cărui nume îl poartă, a luat ființă în anul 1909 și a cunoscut substanțiale reorganizări în 1954 și 1972.

Istoric

Dimitrie Leonida a nutrit deosebită grijă pentru popularizarea științei. în 1908 întemeiază prima școală de electricieni și mecanici din România. Cu elevii săi, profesorul Leonida a strâns primele piese care vor constitui nucleul viitorului muzeu. A început prin a achiziționa piese valoroase privind introducerea tehnicii în Bucureștii secolului al XlX-lea :un cilindru din instalația morii cu aburi "Assan" în 1853, dinamurile utilizate pentru iluminarea Cișmigiului, a Palatului regal și a Teatrului Național.

Muzeul Național Tehnic din București a fost fondat în 1909 de inginerul Dimitrie Leonida avînd ca model Muzeul Tehnic din Munchen, vizitat de Leonida în perioada studiilor universitare efectuate la Școala Politehnică din Charllotenbourg în apropierea Berlinului.



Muzeul a funcționat în primii ani în același sediu cu Școala de Mecanici și Electricieni din strada Mendeleev, apoi într-o clădire din Bulevardul Magheru. Din 1928 Muzeul Tehnic a fost adăpostit într-unui din pavilioanele existente în parcul Carol I, iar din 1935 în actuala clădire care se numea Pavilionul Industrial.

Descriere


Muzeul beneficiază de o suprafață de expunere de 4.500 m2, din care 1.000 m2 în aer liber, iar prezentarea exponatelor sale este grupată astfel:

  • •   istoricul mecanicii,

  • •   electricitate,

  • •  magnetism,

  • •   industria minieră și petrolieră,

  • •   căldură,

  • •   telecomunicații,

  • •   hidraulică,

  • •   electrotehnică,

  • •   mașini industriale,

  • •   transporturi terestre și aeriene,

  • •   fizică atomică.


în muzeu pot fi văzute piese de mare valoare documentară ilustrând spiritul inventiv al poporului român, printre care:

  • •   moara de apă cu "făcaie" (precursoarea turbinelor Pelton), a cărei construcție este atestată încă din secolul al XV-leaN

  • •   macazul cu ac și inimă de lemn, imaginat pe Ea 1600 de minerii de la Brad,

  • •   primul automobil aerodinamic, conceput de inginerul român Aurel Persu,

  • •   machetele avioanelor cu care Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă s-au înscris printre pionierii construcțiilor aerospațiale,

  • •   diferite utilaje fabricate de uzinele românești.

în cadrul muzeului funcționează "Colecția Henri Coandă". Ea evocă prin machete, fotografii și alte genuri de exponate multiplele preocupări ale savantului român Henri Coandă (1886 - 1972), autorul a peste 250 de invenții pentru care a obținut 700 de brevete în diferite țări ale lumii. Dintre machetele aflate în colecție atrag atenția, în special, primul avion cu reacție din lume conceput de Coandă și pilotat de el personal la 16 decembrie 1910, lângă Paris, hidrogeneratorul pentru desalinizarea apei de mare (cu ajutorul energiei solare), sistemul de transport tubular cu mare viteză (o aplicație a "efectului Coandă"), "rezervorul oceanic" destinat petrolului extras din sondele marine, etc.

Muzeul dispune, de asemenea, de o bibliotecă de peste 20.000 volume de știință și tehnică (donația inginerului Dimitrie Leonida), ca și de o fototecă cu peste 10.000 imagini. în activitatea muzeului sunt incluse organizări de expoziții tematice, de conferințe, simpozioane, demonstrații și experiențe aplicative.

  • •   Uzina Electrică Filaret

  • •   Observatorul Astronomic București - Institutul Astronomic al Academiei Române

  • •   Sala Polivalentă din București

J

Sala Polivalentă (Palatul Sporturilor și Culturii) este o sală special construită pentru a găzdui diverse evenimente sportive, artistice, reuniuni, etc. Este localizată în Parcul Tineretului din București și dispune de 5.300 locuri. în prezent, sala poartă numele celebrului handbalist loan Kunst-Ghermănescu.

Fântâna George Grigorie Cantacuzino din Parcul Carol I, din București este un monument construit în anul 1870, într-o concepție neoclasică, din inițiativa și pe cheltuiala primarului Bucureștiului Gheorghe Grigore Cantacuzino, de arhitectul AI. Freiwald și sculptorul Karl Storck ni.

înaintea actualei fântâni, pe dealul Filaret se afla o fântână monumentală, construită în secolul al XVIll-lea, de către mitropolitul Filaret al ll-lea, cunoscută sub numele de Fântâna de pe Dealul Filaret. Era concepută ca un fel de foișor-palat. în partea de jos era casa apei, lată de câțiva metri, din care ieșeau 12 țevi de bronz. Deasupra fiecărei țevi era sculptată în relief câte o zodie. Deasupra era un un foișor cu coloane de piatră, iar în interiorul foișorului erau bănci de piatră.

în timp, monumentul s-a deteriorat extrem de mult, astfel încât deși între anii 1861-1870 au existat încercări de a-l salva, Consiliul Municipal a hotărât să fie dărâmat în primăvara anului 1863 și a decis construirea unei alte fântâni pe Dealul Filaret, la fel de monumentală.

Fântâna a fost construită pe blocuri masive de piatră, care imită stâncile. Ea are aspectul unui paralelipiped în două registre, cu fațada este încadrată de basoreliefuri, având stâlpi și piloni de susținere. Fiecare pilon este acoperit cu plăci de ceramică și prezintă steme în relief, care ilustrează imaginile unor cavaleri medievali, în partea din față, fântâna are o firidă boltită care conține, în partea de jos, un vas oval construit din piatră, din care izvorăște apa.

Deasupra fântânii stă scris:

„în anul 1870 s-a clădit această fântână cu cheltuiala domnului George Grigorie Cantacuzino, primarul Capitalei, în urma votului consiliului municipal al comunei București din ședința de la 8 august 1869 prin care s-a decis a purta numele de "Fântâna George Grigorie Cantacuzino”.

în anii de început, fântâna era faimoasă pentru puritatea apei. A fost recent restaurată și arată din nou bine, dar apa sa nu mai este bună de băut.

Palatul Național al Copiilor este o clădire amplasată în Sectorul 4 al Bucureștiului, în apropierea Parcului Tineretului, în care se desfășoară diferite activități educaționale și artistice ale copiilor din învățământul preuniversitar. Activitatea în noul palat a început la 1 septembrie 1985, iar inaugurarea oficială a fost la 1 iunie 1986, fiind prezentă familia Ceaușescu.ni Clădirea, cu o o suprafață totală de 17700 mp, a purtat până în 1989 denumirea de „Palatul Pionierilor și Șoimilor Patriei". Colectivul arhitecților care au proiectat construcția a fost premiat în 1985 cu Premiul Uniunii Arhitecților.

Din punct de vedere administrativ palatul este împărțit în mai multe sectoare:

  • •   sectorul de spectacole (format dintr-o sală de 800 de locuri, scenă si anexe

  • •   sectorul pentru cercurile tehnico-aplicative și cultural artistice (informatică, modelism, limbi străine, orchestră, ansamblu coral, fanfară, coregrafie, arte plastice, teatru, acvaristică, etc)

  • •   sectorul destinat sporturilor (gimnastică, dans sportiv, dans modern, judo)

  • •   sectorul pentru activități metodice (200 locuri pentru teatru, conferințe, seminarii, proiecții, simpozioane)

  • •   Observatorul Astronomic al Copiilor (al doilea centru ca dotare după Observatorul Astronomic al Academiei Române),

  • •   sectorul pentru spații tehnice și administrative



    STRA S 4- 2020

Mausoleul din Parcul Carol, denumit în timpul regimului comunist Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, este un monument amplasat în Parcul Carol I, Sectorul 4 al municipiului București, pe Dealul Filaretului.

Monumentul este construit pe platoul care domină Parcul Libertății, în locul în care se afla Palatul Artelor, transformat mai târziu în Muzeul Militar si cascada din fata acestuia.

J                                                               J

în anul 1923, în fața Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) a fost amplasat Mormântul Ostașului Necunoscut, ce avea să devină locul național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de români care s-au jertfit pentru întregirea Neamului. Monumentul, operă a sculptorului Emil Wilhelm BeckerN, a fost inaugurat la 17 mai 1923, în prezența familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare și a unui numeros public. Tot în scop memorial, în holul de onoare circular al muzeului a fost așezat un grup statuar reprezentându-l pe Regele Ferdinand I al României sub auspiciile zeiței Victoria, iar pe pereți, au fost gravate numele ofițerilor morți în război.

Deoarece palatul Muzeului Militar Național a fost grav afectat de un incendiu, în anul 1938, și de Cutremurul din 1940, acesta a fost demolat în anul 1943, pentru ca în locul său să se amenajeze un complex memorial - Cimitirul Eroilor Neamului - care urma să cuprindă: Monumentul Eroilor Neamului, Muzeul Militar, cimitirul propriu-zis și clădirile administrative. în toamna anului 1944 lucrările au fost sistate iar șantierul lăsat în părăsire.

Proiectul din anii 1942-1943, supervizat chiar de mareșalul Ion Antonescu, fusese propus de profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaș (care a proiectat și clădirea pentru Muzeul Țăranului Român) și viza reconstruirea monumentului triumfal „Tropaeum Traiani" de la Adamclisi.

Actualul mausoleu din Parcul Carol, cu o înălțime de 48 metri, a fost realizat în anii 1959-1963, după planurile arhitecților Horia Maieu și Nicolae Cucu, și a fost inaugurat la data de 30 decembrie 1963, pe amplasamentul, infrastructura și, în bună parte, după planurile Memorialului început în timpul celui de-AI Doilea Război Mondial.l3! Pentru realizarea acestuia, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost demontat în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și a fost strămutat la Mausoleul de la Mărășești.

Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, cum se numea monumentul la inaugurare, a fost construit în cinstea militanților revoluționari socialiști. Ironia sorții face ca, pentru a se putea încadra în termenul de predare foarte scurt, arhitecții s-au "inspirat" în proporție de 99% tocmai din proiectul lui Samurcaș, supervizat de Antonescu.

Monumentul, conceput ca o necropolă, este format dintr-o bază cu un volum construit masiv, de forma stelată, placată cu granit negru pe care sunt amplasate cinci arcade zvelte placate cu granit roșu. Baza




conține în interior o incintă circulară (rotondă), căptușită cu plăci din granit roșu, a cărei boltă (cupolă) interioară este ornată cu un mozaic, acoperit cu foiță de aur, adus din Italia. Pentru placările exterioare, granitul roșu și negru a fost importat din Suedia. N Rotonda cuprindea criptele a trei reprezentați de seamă ai comunismului din România: dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. C. I. Parhon.


Tunul ce străjuiește Mormântul Eroului Necunoscut - amplasat în fața Mausoleului din Parcul Caro! I -București. în plan îndepărtat se vede hemiciclul care străjuia mormintele

în semicercul din jurul monumentului se aflau cripte cu rămășițele pământești ale mai multor militanți pentru cauza muncitorilor, pentru socialism, printre care menționăm pe: Ștefan Gheorghiu, Ion C. Frimu, Leontin Sălăjan, Alexandru Moghioroș, Lucrețiu Pătrășcanu, Grigore Preoteasa, llie Pintilie, Constantin Dobrogeanu-Gherea ș.a.

în partea dreaptă a monumentului se află un hemiciclu unde erau găzduite urnele funerare ale altor militanți comuniști ca Gheorghe Vasilescu-Vasia, Constantin David, Ada Marinescu, Panait Mușoiu, Barbu Lăzăreanu, Simion Stoilov, Mihail Macavei, Ana Pauker ș.a.

La înființare, pe terasa superioară a monumentului, într-o amforă de granit, ardea în permanență o flacără, care simboliza amintirea păstrată celor care au slujit cauza clasei muncitoare.

în anul 1991 mausoleul a fost dezafectat, iar osemintele reprezentaților comuniști au fost exhumate și mutate în alte cimitire. Urna cu cenușa Anei Pauker a fost preluată de către familie și dusă în Israel.

La data de 26 octombrie 1991, Mormântul Eroului Necunoscut a fost readus în Parcul Carol I, dar, pentru că în mausoleu se afla încă trupul lui Petru Groza, s-a luat măsura amplasării sale provizorii și a fost așezat la capătul dinspre intrarea în parc a aleii care duce la Mausoleu.

Printr-un comunicat de presă, emis de Biroul de presă și comunicații al Patriarhiei Române, se recunoaște că "Este un mausoleu cu o arhitectura modernă de calitate, amintind silueta tradiționalelor turle-clopotniță. Este o clădire utilitară bine executată inginerește, cu materiale și utilaje scumpe de import, reprezentând o valoare economică importantă. Toate țările au un panteon al eroilor naționali, de ce n-ar avea și România un asemenea loc unde să fie cinstite personalitățile ei trecute și viitoare?!"^



• Mormântul Ostașului Necunoscut din București

Mormântul Ostașului Necunoscut, operă a sculptorului Emil Wilhelm Becker, a fost inaugurat în anul 1923, în fața Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) din Parcul Carol I din București, devenind loc național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de ostași care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru întregirea României.!1!

La data inaugurării, 17 mai 1923, a fost prezentă familia regală, membrii guvernului, ai corpurilor legiuitoare și un numeros public.!2!


Pentru realizarea Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost demontat în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și a fost strămutat la Mausoleul de la MărășeștiJ3!

în baza Hotărârii Guvernului nr. 666 din 20 septembrie 1991, Eroul Necunoscut a fost exhumat și, pentru o lună, a fost depus în interiorul Mausoleului de la Mărășești, lângă sarcofagul generalului Eremia Grigorescu.!4!

La data de 26 octombrie 1991, Mormântul Eroului Necunoscut a fost readus în Parcul Carol I, dar, pentru că în mausoleu se afla încă trupul lui Petru Groza, s-a luat măsura amplasării sale provizorii și a fost așezat la capătul dinspre intrarea în parc a aleii care duce la Mausoleul din Parcul Carol.!3! I51

Fântâna Zodiac se află în Piața Libertății, la intrarea principală în Parcul Carol I, din București.

Fântâna a fost concepută de arhitectul Octav Doicescu, iar mozaicurile reprezentând zodiile au fost realizate de Mac Constantinescu, Dorin Pavel și August Schmiedigen.

Fântâna a fost inaugurată în 1935, de regele Carol al ll-lea al României, cu ocazia festivităților ocazionate de Luna Bucureștilor, care au durat de la 9 mai până la 9 iunie. La vremea aceea, piața se numea Piața Mareșal Joffre.

în Planul de dezvoltare durabilă a Municipiului București pentru anii 2009-2012 a fost inclusă și schimbarea pompei de circulație și a instalației electrice la Fântâna Zodiac

Cimitirul Șerban Vodă (în limbaj popular „Cimitirul Bellu”) este un cimitir din București, România. Este situat la intersecția Șoselelor Giurgiului, Olteniței, Viilor și Căii Șerban Vodă, mai exact în Piața Eroii Revoluției. Cimitirul se întinde pe un teren donat administrației în 1853 de către baronul Barbu Bellu și a fost deschis în 1858.

Parcul Carol, anterior numit Parcul Libertății, este un parc amplasatîn Sectorul 4 al Bucureștilor, pe Dealul Filaretului.

Inițiativa de amenajare a «Parcului Carol I» i se datorează exclusiv lui Ion N. Lahovari, ministrul domeniilor în Guvernul George Gr. Cantacuzino (2), pentru a sluji ca loc principal de organizare a „Expoziției Generale Române, cu prilejul celor 40 de ani de domnie glorioasă a M.S.R Carol I".

Parcul a fost amenajat între anii 1900-1906 după planurile arhitectului peisagist elvețian francez Eduard Redont și a fost inaugurat în 1906 pentru a sărbători 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Cu această ocazie a fost organizată o expoziție jubiliară, în care a fost prezentat și parcul Libertății. Comisarul general al organizării parcului a fost omul de știință Constantin I. Istrati (1850 - 1918), profesor universitar și academician.

Prima săpătură Ia terasamente a fost făcută la 15 iunie 1905. Lucrările de amenajare au impus mutarea din loc a circa 575.000 metri cubi de pământ, pentru săparea lacului, pentru arene, pentru modelarea terenului după plan.

Suprafața inițială a parcului a fost de 36 ha, suprafața totală atingând în final 41 hectare, pe 2 ha din suprafața totală a fost amenajat un mic lac de agrement Parcul este amenajat în stil mixt, cu o latură peisagistică dominantă, vegetația fiind amplasată în jurul Aleii Centrale - construită într-un stil geometric. Sub grija grădinarilor horticultori Samuel și Louis Leyvraz au fost plantați 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbuști precum și numeroase plante și flori.

Parcul conținea și o mică grădină zoologică, ale cărei elemente au fost ulterior transferate la grădina zoologică Băneasa, precum și câteva pavilioane expoziționale și clădiri anexate acestora, Conform planurilor întocmite de Ștefan Burcuș, Victor G. Ștefănescu, Ion D. Berindey a fost construit un castel de apă, denumit Cetatea lui Viad Țepeș. în fața Palatului Artelor, devenit ulterior Muzeul Militar până în 1938, an în care palatul a luat foc și a fost demolat după cutremurul din 1940, a fost construită o cascadă mare după planurile arhitecților Petculescu și Schindl. Cascada era străjuită de 3 sculpturi efectuate de Filip Marin, Dimitrie Paciurea și Karl Storck. Cele 3 sculpturi sunt Frumoasa adormită și 2 sculpturi care reprezintă 2 tineri nud, cunoscute sub denumirea de Giganții. După construirea Mausoleului, giganții au fost mutați pe marginea aleii Centrale a parcului, aproape de intrarea dinspre Piața 11 iunie, iar frumoasa adormită a fost mutată în Parcul Herăstrău.

în interiorul parcului au fost construite Arenele Romane, un complex destinat spectacolelor în aer liber, și o moschee în apropierea lacului de agrement.

Arenele romane

Arenele Romane reprezintă un complex construit în Parcul Carol I, din București, destinat spectacolelor în aer liber. După 1948 parcul a primit primit numele de Parcul libertății, teatrul fiind și el redenumitîn Arenele Libertății.

Teatrul de vară, construit după model roman, a fost ridicat de arhitectul Leonida Negrescu, colaborator la proiectul Ateneului Român, și de inginerul Elie Radu, fiind închinat latinității poporului român. La lucrări a contribuit și inginerul George Constantinescu IM Teatrul a fost construit împreună cu un complex de clădiri pentru „Expoziția generală română", din 1906, dedicată împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol l al României. La inaugurarea Arenelor Romane, festivitățile oficiale s-au încheiat cu spectacolul "Povestea Neamului", de Vasile Leonescu și T. Duțescu-Duțu, care prezenta întreaga istorie a neamului românesc, de la intrarea lui Traian în Dacia, până la Războiul de Independență.

în 1966 au fost inițiate lucrări de "modernizare" care au durat doi ani. Cu această ocazie, a fost închis amfiteatrul, iar scena a fost înălțată și acoperită. Peste gazon s-a turnat beton, iar în spatele scenei s-au construit birouri pentru personalul administrativ. Partea nouă a porticului a fost închisă cu geamuri mari. Fosta lojă regală a fost mărită de la patru la șase încăperi, putând astfel adăposti 50 de scaune față de cele 10 din 1906. Cu ocazia modernizării a fost înlăturat orice însemn sau ornament care aducea aminte de perioada monarhică. Acoperișul lojei a fost refăcut, iar sub terasă a fost amenajată o cameră de proiecții pentru film.

în vara anului 1981 au fost finalizate noi lucrări de renovare în Parcul Carol și Arenele Romane, după planurile Institutului Proiect București. După renovare, Arenele aveau o capacitate de 3.500 de locuri. După terminarea renovării, Arenele Romane au fost vizitate de Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu, însoțiți de Gheorghe Pană, primarul Capitalei.

în prezent, Arenele Romane au o capacitate de 5.500 locuri în aer liber.

Parcul Tineretului este situat în București, Sectorul 4, la mică distanță înspre sud de Piața Unirii, centrul orașului, având o suprafață de circa 200 ha fiind, în prezent, parcul cu cea mai mare întindere din București. Din Piața Unirii, accesul direct este asigurat de Bulevardul Dimitrie Cantemir.

Arhitectul Valentin Donose, proiectantul parcului, a avut în vedere realizarea unei zone vaste de verdeață pentru odihna și recrearea populației din ansamblurile de locuințe construite în partea sudică a orașului

Parcul este amplasat în zona denumită în trecut „Valea Plângerii”. Valea Plângerii a fost concesionată în 1940 prin contract Uzinelor Comunale București, pentru a fi groapă de gunoi 25 de ani, urmând ca după aceea să fie transformată în parc. Amenajarea parcului a început în 1965 și lucrările au durat până în 1974. Amenajarea de bază a durat numai 8 luni realizându-se cu aportul tineretului, prin muncă patriotică. Diferențele mari de nivel (până la 16 m) au necesitat o modelare a terenului pentru a se putea pune în valoare oglinda lacului Tineretului, întins pe 13 hectare. în anii '80, parcul a fost extins către est, odată cu construcția Palatului Pionierilor și Șoimilor Patriei, azi Palatul Național al Copiilor.

Parcul Tineretului, ca unitate de spațiu predominant plantat, se distinge în cadrul sistemului verde ai orașului ca singurul pol verde al sudului Capitalei, pentru deservirea unei populații foarte numeroase, de circa 8000 locuitori în ariile adiacente. Parcul dispune de mari suprafețe de joacă pentru copii, spații de odihnă și un debarcader cu dane pentru bărci cu rame.

Crematoriul Cenușa r

Crematoriul Cenușa din București, situat pe o colină din Parcul Tineretului, pe str. Șerban Vodă nr. 183, a fost construit după un proiect al arhitectului Duiliu Marcu. Realizată într-un stil eclectic cu elemente de inspirație bizantină, siriană și egipteană, în stilul Monumentului Cantacuzinilor din Cimitirul Bellu, lucrarea a fost terminată la roșu în 1927, după ce arhitectul C. Popescu a amplificat construcția în 1926. Deși clădirea încă nu era finisată, Crematoriul Cenușa a fost inaugurat la 26 ianuarie 1928. Lucrările reluate în 1931, sub conducerea arhitectului loan D. Trajanescu, au fost finalizate la sfârșitul anului 1934. Scara principală este flancată de statuile Durerea și Nădejdea și de două basoreliefuri realizate în 1930-1934 de loan lordănescu.

De-a lungul timpului, aici au fost incinerate aproape 60.000 de persoane. în 2002 Crematoriul și-a încetat activitatea de incinerare, deoarece încălca legislația de mediu, prin lipsa unor filtre și a unor instalații moderne. Cu toate astea, crematoriul nu s-a închis în totalitate, columbarul său continuă să funcționeze ca spațiu pentru păstrarea urnelor cu cenușă, contra unei taxe anuale.



Biserica Flămânda se află pe strada Olimpului, lângă Primăria sectorului 4. A fost zidită de Vornicul Dumitru Istrate si are hramul Sfintei Treimi. Din documentele existente si din Pisania veche aflată în biserică se știe că a fost construită înainde de 1774 din piatră. Prin grija breslei croitorilor a fost reparată capital la 1800. în 1869 a fost complet renovată si zugrăvită în ulei în 1871 .(Sursa.- Parohia Flamanda, “Fisa istorică a Bisericii0, manuscris, 1998).

Pentru săvârșirea îndatoririlor moral—spirituale ale locuitorilor săi, pe teritoriul sectorului 4, în afara celor prezentate, mai există centre spirituale importante fie si punctual, pentru locuitorii din zonele aferente. Bisericile astfel construite se constituie în lăcașuri de solidaritate umană, în bucuria si amărăciunea pe care le implică imprevizibilul vieții. Astfel:

  • 1.       Biserica Alexe - Calea Serban Vodă, nr. 123

  • 2.        Biserica Apărătorii Patriei - Strada Panselelor nr. 15 {fost nr. 31)

  • 3.       Biserica Constantin Brâncoveanu - Strada Râul Mara, nr. 5 ( fost Constantin Brâncoveanu, nr 93)

  • 4.       Biserica Bumbăcari- Strada Toporasi, nr 70

  • 5.       Biserica Buna Vestire - Strada Cornetului nr. 7

  • 6.        Biserica Cărămidarii de Jos - Strada Piscului, nr. 1 - 3

  • 7.        Biserica Cutitul de Argint- Strada cutitul de Argint, nr. 1

  • 8.       Biserica Mânu Cavafu, Bulevardul Gheorghe Sincai, nr. 4

  • 9.        Biserica Mărțișor- Strada Mărțișor, nr. 63

  • 10.      Biserica Nașterea Domnului - Strada Scorușului, nr. 12

  • 11.      Biserica Progresu- Șoseaua Giurgiului, nr. 253

  • 12.       Biserica Sfântul llie Rahova- Strada Constantin Silvestri, nr 79 (fost Strada Sfinții Apostoli)

  • 13.      Biserica Sfântul Nicolae Tabaci (Brosteni) - Strada Cuza Vodă, nr. 77

  • 14.      Biserica Sfântul Nicolae Vlădica- Bulevardul Regina Maria, nr. 11

  • 15.      Biserica Serban Vodă - Strada Petre Tutea, nr 1

Despre Biserica Serban Vodă din strada Petre Tutea, nr. 1, se cunosc, prin bunăvoința paroh - preotului, Alexandru Niculescu, următoarele: A fost zidită între anii 1943-1964, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe terenul donat de creștina Atena Valentina Popescu, cu fondurile lăsate prin testament de ctitora sa, darurile credincioșilor si ajutoarele acordate de Departamentul Cultelor. Pictura bisericii, în frescă, a fost executată în anii 1953-1959 de pictorii V. Gh Rusu, V. Precup si Dîmitrie Nicolae. în noiembrie, decembrie 1972, prin munca si stăruința preotului paroh Alexandru Niculescu s-a asigurat încălzirea centrală în biserică, iar în 1980 s-au introdus lambriuri.țSursar Paroh-Preot Alexandru Niculescu,2 Monografia Bisericii Serban Vodă2, manuscris, 1998).

Biserica Alexe situată pe Calea Serban vodă la numărul 123, biserica funcționează din 10 noiembrie 1809, după cum atestă documentele aflate în arhiva parohiei. A fost ctitorită de un credincios pe nume Alexie si soția sa Maria. Vechimea este atestată de un pomelnic scris pe o piatră mare descoperită în partea dreaptă a bisericii, deasupra unei gropi cu oseminte. Poziția acestei pietre pomelnic este însemnată pe mizaicul din pardoseală cu un chenar pătrat negru. Alte două pomelnice săpate în piatră datează din anul 1812 si anul 1845. Biserica este construită în formă de cruce cu două turle mari. în interior, pictura si tencuiala sunt parțial distruse până la zidărie, în schimb vitraliile concurează cele mai frumoase vitralii din București, poate si din tară, după afirmația preotului paroh Floarea Burceaîn monografia bisericii transmise nouă. în prezent biserica are nevoie de reparații costisitoare. (Sursa: Paroh-Preot Florea Burcea 2 Monografia Bisericii Alexe2, manuscris, 1998.)

Biserica Apărătorii Patriei este situată în cartierul Berceni, în apropiere de gura de metrou Apărătorii Patriei. Are hramul Sfântul Nicolae si Adormirea Maicii Domnului. A fost construită între anii 1934-1959. Pictura inițială, în frescă, a fost realizată de pictorul loan loanid. înegrită de fumul lumânărilor, a fost restaurată de două ori de pictorul restaurator Nicolae Antonescu. Biserica are casă parohială cu patru camere. (Sursa: Preot-Paroh Mititeanu F. Grigore2 Monografia Bisericii Apărătorii Patriei2, manuscris, 1998).

Biserica Buna Vestire. Zidită de Mircea Ciobanul si fii săi Pătrascu, Radu si Mircea înainte de 1559, ca Biserică a Noii Curii Domnești din București, este cea mai veche biserică știută din București. Prima referire documentară la această ctitorie datează din 13 mai 1563 [19,195t. A suferit în timp numeroase modificări, probabil mai mult după ce a fost arsă de turci si de tătari. în timpul domniilor lui Grigore Ghica si Serban Cantacuzino i s-a construit un turn—clopotniță, trâznitînsă în 25 iunie 1691. A fost refăcut de C. Brâncoveanu, care i-a pus si “ceasnic”. în timpul reparațiilor, i s-au făcut unele modificări: o altă usă, în locul celei vechi si strâmte, pridvorul, susținut cândva de coloane de piatră, reclădire mai dezvoltată a proscomidiei si diaconiconului.

Biserica Cutitul de Argint. Se știe că a fost zidită în secolul al XVIII-lea. Cert este că exista la 1810 si 1818. într—o catagrafie din 15 ianuarie 1810 se arată că fusese “prefăcută de curând (poate după cutremurul din



1802)". în 1859 a fost rezidită de Mitropolie. în 1897 a fost reparată, consolidată cu armătură metalică si rezugrăvitâ. în 1906 a urmat o altă rezidire, iar în 1808-1809 a fost pictată de Costin Petrescu.

Biserica Mânu Cavafu. Primele Mănăstiri si biserici din București menționate de documente sau descrieri mai târzii datează din a doua jumătate a secolului al XVI lea, de când orașul devine Capitala statornică a Tarii Românești. Aceste biserici au fost clădite de domni (Biserica de la Curtea Veche, Mănăstirile Plumbuita si Radu Vodă) sau de mari boieri (Biserica Ghiarma Banul, Biserica Jupânesei Caplea, Mănăstirea Sfânta Ecaterina, Stelea, Mărcuta, Mihai Vodă). în secolul al XVII, în afară de bisericile clădite de domni si boieri (Sărindar, Sf. Apostoli, Cotroceni, Mogosoaia, etc.) sunt pomenite în documente numeroase biserici mai modeste, multe din ele din lemn, în care unele construite de bresle sau de grupuri de meseriași negustori (a Negustorilor, a Cavafilor, a Tabacilor, a Zlătarilor, a Săpunarilor, a Precupetilor). Numărul bisericilor construite sau îngrijite de bresle se înmulțește în secolul al XVIII - lea si în prima jumătate a secolului al XIX— lea (Flămânda, Mânu Cavafu, Bradu Staicu, Sfântul Nicolae - Șelari, Gorgani, Dulgheri). în același timp se înmulțesc ctitoriile făcute de oamenii de condiție mai modestă (mici dregători, meșteșugari, sau vătafi meșteșugari, negustori sau chiar plugari) Despre Biserica Mânu Cavafu, din surse parohiale, aflăm următoarele: Biserica poartă hramul "Sfânta Treime”, a fost zidită între anii 1815-1817 din inițiativa si cu purtarea de grijă a lui Mânu Cavafu si a soției acestuia, Maria. Mânu Cavafu, era starostele pielarilor din mahalaua Brostenilor. Ctitoria lor este prima biserică din acest loc. în curtea bisericii, cu o suprafață de circa 3.000 m2 s-au construit si niște chilii, în care a funcționat multi ani o scoală elementară pentru copil locuitorilor din cartier. Primul învățător a fost Popa Stoica, primul preot al bisericii.

Biserica este construită în formă de cruce, din cărămidă arsă. De la început, biserica a fost mai joasă si fără turle. Mai târziu au fost construite cele două turle si s-a adăugat si pridvorul. Pictura în stil neobizantin este executată în ulei, mai târziu, probabil opera elevilor pictorului loanid.Catapeteasma, împodobită cu sculptură în relief, are o valoare artistică deosebită. De asemenea, strana si iconostasul, construite din stejar, în anul 1929, impresionează prin sculptura si măiestria cu care sunt lucrate. “Biserica Mânu Cavafu" se constituie, după opinia inspirată a parohului său, preotul Toma Constantin, în Complexul Educațional “Mânu Cavafu" (Sursa: preot paroh-preot Toma Constantin, “Biserica Mânu Cavafu-monografien, manuscris, 1999).

Biserica Sfântul llie - Rahova. A fost ctitorită pe la mijlocul secolului al XVIII—lea de monahul Isaia Novăceanu, sora sa Sanda si soțul acesteia, Atanasie. Exista la 3 aprilie 1647, pe numele “Biserica Sfântul llie - cea nouă", după numele mahalalei cu același nume, de Sfântul llie.

Biserica a fost avariată de cutremurul din 1802 si rezidită până în 15 august 1838. Rezidirea s-a făcut în formă de navă, cu ziduri groase de un metru si consolidări metalice, să reziste la cutremure. A fost pictată de C. Tattarescu, în 1874; în ultimii ani pictura a fost spălată si reconstituită. în 1951 fresca a fost restaurată de pictorul N. Stoica. Din sursa parohială aflăm că în biserică se află diverse candele brâncovenesti, iar tronul arhieresc este un “scaun domnesc". în anul 1985 a fost translatată pe actualul amplasament, prilej cu care a fost restaurată si turla bisericii. La translatare s-a descoperit un tunel si pereții pictati ai unei biserici mai vechi, făcută pare-se de Safta, fiica lui Constantin Brâncoveanu. (Sursa: Casa parohială “Biserica Sfântul llie- Rahova", manuscris, 1999)

Biserica Sfântul Nicolae Tabaci (Brosteni). A fost construită de breasla tabacilor (tăbăcarilor) în a doua jumătate a secolului al XVII—lea. Din documente este cunoscută sub denumirea de Biserica Tabaci, ca lăcaș de cult al acestei bresle. Foarte fermi si dinamici în acțiune, tabacii, în anul 1669 când s-au mutat în noua lor mahala (de pe malul Dâmbovitei) s-au si grăbit să-si facă biserică. Era probabil din lemn. A fost reclădită înainte de 1731 de Ștefan Logofăt si Anica, soția sa [19, 313t. Avariată de cutremurul din 1938, biserica a fost rezidită între 1843 si 1848. Rămasă în grija atentă a tăbăcarilor, a mai fost reparată în 1903,1925-1926 si 1945.

Biserica Sfântul Nicolae-Vlădica. După [19,294t actuala biserică a fost clădită între anii 1902-1904 lângă vechea biserică ce fusese zidită pe la jumătatea secolului al XVIII—lea, în mahalaua numită “a Vlădichii” (si refăcută în 1948 de Velciu si Marghioala Arin). A fost pictată de Eugeniu Voinescu si D. R. Girolamo.

Biserica Mărțișor este așezată pe colina Mărțișor de la care i se trage si numele, la câteva sute de metrii de Casa Memorială Mărțișor a lui TudorArghezi. Denumirea de Mărțișor a fost dată colinei din bătrâni, după asemănarea acesteia cu un mărțișor care pare a sta la gâtul Capitalei, aspect devenit evident după anul 1864 când viile Mănăstirii Văcărești au fost distruse de filoxeră. Parohia 2 Mărțișor2 deservită de biserică provine din parohia Văcărești căreia i s-a schimbat numele după cel al colinei pe care se află. Parohia Văcărești a fost înființată de Patriarhul Nicodim în 1941 pentru cartierul nou, format în 1939 între limitele Șoseaua Oltenitiei, fosta Mănăstire Văcărești, Calea Văcărești, strada Pridvorului si Cimitirul Belu. De cartierul2 Mărțișor2 si-a legat puternic numele deputatul de mahala (a se citi de cartier) poetul Tudor Arghezi, fost si membru al consiliului parohial al bisericii si care prin inițiativa sa energică a determinat începerea primelor lucrări edilitare din zonă. Biserica este construită pe terenul donat special de familia G. M. Alexandru Savoia, mărit apoi prin donația preotului Mihai Tătărâm. Fondurile financiare pentru construcția bisericii au fost asigurate oficial si din donații private. Biserica a fost construită între anii 1943 -1944, pictată de pictorul Gheorghe Teodorescu Romanati, dată în folosință în aprilie 1944 si sfințită în anul 1948. Are hramul Sfântul Gheorghe si Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil. Prin grija purtată pentru construcția si dirijarea lucrărilor bisericii preotul Mihai Tătărâm a devenit ctitorul ei. Biserica este zidită în formă de corabie, are o turlă rotundă peste naos si ferestre ornamentate cu sculptură în piatră. Trecută prin câteva calamități locale, biserica a necesitat remedieri importante, care s-au efectuat până în octombrie 1981, când a fost resfintită. (Sursa: Preot - Paroh Ion lonescu, Monografia Bisericii Mărțișor2, manuscris, 1998.)

Se impune să precizăm că sunt în sectorul patru câteva străzi a căror existentă se leagă nemijlocit de începuturile emancipării urbanistice a Capitalei.

istoricii spun ca in 1824, erau în București cinci mari câi rutiere care brăzdau Capitala în diferite direcții:

  • 1.  Calea Mogosoaiei, numită si Podul Mogosoaiei, de la Brâncoveanu încoace, pentru că înainte de 1690 i se spunea Drumul Brașovului. Azi, Calea Victoriei.

  • 2.  Calea Serban Vodă, numită si Podul Beiliculuidin secolul XVIII.

  • 3.  Calea Moșilor, numită Podul Târgului de Afara.

  • 4.  Calea Craiovei, fostă Podul Calitei, mai corect Podul Calicilor. Azi, Calea Rahovei.

  • 5.  Podul de Pământ, numit astfel, căci nu era “podit".

Primele patru artere erau podite (cu ursi - grinzi longitudinale si podine - dulapi transversali), si în mijloc aveau șanțuri în care se scurgeau apele de pe poduri, pentru a fi duse apoi fie în Dâmbovita, fie în Lacul Cismigiului si în Lacul Filaretului, când era vorba de apele stradelor laterale “ț 14,329t ”, Două dintre aceste cinci căi, se află în sectorul IV: Calea Serban Vodă si Calea Rahovei. CALEA SERBAN VODĂ, stradă veche, de legătură între Piața Unirii si Șoseaua Giurgiului, care la rândul său asigură legătura între Capitală si împrejurimile acesteia. Prin Drumul National nr 5, Europa 20 ( DN5, E20) aflat în prelungirea Șoselei Giurgiului se rezolvă accesul spre Ștrandul Argeș ( Adunatii - Copâceni) , Călugăreni, Comana si alte obiective pentru drumeție. Calea Serban Vodă are un traseu sinuos care poartă urmele nesistematizării “de la începuturi” a Capitalei. La început s-a numit Podul lui Serban Vodă, după podul construit de Domnul Radu Serban (1602-1611) peste Dâmbovita spre a înlesni legătura cu curtea Domnească aflată pe malul stâng al râului, si de la faptul că a fost podită cu bârne după obiceiul vremii (de unde si denumirea de pod). S-a mai numit si “Podul Beilicului” întrucât pe aici veneau, dinspre Dunăre trimișii Sultanului ( Beii) , pentru găzduirea cărora, Domnitorul Ipsilanti a construit în 1778 un han, numit “Casele Beilicului”.

Pe Calea Serban Vodă de azi se află: la numărul 23, o casă veche, monument de arhitectură veche, prezentată de Berindei si Bonifaciu [ 1,411 “ca o casa cu o pivniță foarte înaltă si un parter care cuprinde o tindă si câte două camere de fiecare parte a tindei”. Clădirea “constituie un valoros monument de arhitectură civilă urbană, reprezentând unul din tipurile de locuințe care se construiau la sfârșitul secolului al XVIII si începutul secolului alXX - lea”. în prezent este restaurată, apoi, o casă de sănătate, Liceul Gheorghe Sincai, Spitalul Dermatologic, Fabrica de ciorapi Adesgo, Parcul tineretului, Crematoriul Uman, Spitalul de plămâni, o policlinică specială, sala Meridian Club, partea sud-estică a Parcului Carol I, unde este amplasat Monumentul Eroului Necunoscut, o farmacie, un liceu tehnic, o statie PECO, Cimitirul Serban Vodă (Belu). Printre alte construcții de locuit, mai mici (la curte) sau blocuri.

Obiectiv de importantă specială, pentru că era drumul pe care veneau “cu alai de la Constantinopole domnii nou numiți, diverși călători de seamă si mai ales turcii cu firmane si alte misiuni” Podul Beilicului ( Calea Serban Vodă de astăzi) era supus unei atentii permanente din partea “po/covnlcle/”podurilor (regiment domnesc pentru repararea, dresul si prenoirea podurilor de pe Drumul Beilicului) pentru întreținere si



reparații. în această activitate erau folosiți pușcăriașii Capitalei, să lucreze “pentru a preveni primejduirea cailor de posta împărătești”.

Chiar dacă din Calea Rahovei, în sectorul IV se află doar un segment sub numele de George Georgescu, corespunzător porțiunii de început a acesteia, este interesant pentru istoria primilor ei locuitori “calicii”{ handicapați, vagabonzi, determinați prin ordin Domnesc să locuiască in aceeași mahala - a caliciei - pe partea dreaptă a Dâmbovitei, la distantă de Domn, aproximativ în zona străzii Radu Vodă de mai târziu, pe unde inițial trecea podul Calicilor). Denumirea mult prea neplăcută pentru mândria boierilor bucuresteni de a fi locuit în mahalale (cartiere) rău famate a fost schimbată în Calea Craiovei. înșiși locuitorii săi îi spuneau Podui Calitiei (nu se știe de ce), fapt care convenea si boierilor mai importanți ai vremii. După Războiul de Independentă ( 1877 - 1878) artera a fost numită Calea Rahovei si începea din Splaiul Independentei [ 1, 186t . Primul document privitor la Podul Calicilor bucuresteni ( pentru că si Parisul a avut asemenea începuturi), sau la Mahalaua Calicească este din anul 1639, dat de Matei Basarab.

Ideea unei mahalale a calicimii nu era românească, marile orașe vest - europene au născocit acest concept urban, Parisul fiind renumit prin mahalaua calicimii sale, denumită eufemistic “Curtea Miracolelor. Curtea Miracolelor a degenerat cu timpul în izvor de nereguli si neplăceri ( necazuri) pentru cetățenii orașului. Primăria Parisului a întreprins atunci măsuri drastice: politia si armata au intrat în forță în cartierul acestora si îi arestează, trimitându-i după caz, în spitale, în mănăstiri sau la închisoare, iar asa zisele locuințe (case insalubre, cocioabe, bordeie) sunt dărâmate si arse, terenul curătat si zidite case noi pentru noii locuitori ai Parisului. Cine a citit “Misterele Parisului' știe ce focar de infecție morală era pentru parizieni Mahalaua Calicilor din Paris.

Peste 30 de ani, la noi, în București, calicii primesc aceeași lovitură de la Domnul Constantin Brâncoveanu. Constrânși să se retragă din locurile tradiționale, calicii se extind în lungul traseului cunoscut azi ca fiind Calea Rahovei, fost Drumul Craiovei, Drumul Mehedinților, sau Drumul Calicilor de altădată.

Calea Văcărești, arteră de legătură între Piața Unirii (prin Calea Călărașilor), Splaiul Independentei, în dreptul Uzinei Timpuri Noi si Șoseaua Olteniței (în Piața Sudului) îsi trage numele de la Boierii Văcărești, ale căror moșii le traversa încă de la începutul existentei sale. La capătul dinspre Șoseaua Olteniței se afla complexul monumental Văcărești, victimă a paranoiei ceausiste. în prezent, pe acest amplasament s-a dezvoltat asa-zisul târg Aleea Castanilor, un afront la adresa noțiunii de comerț civilizat. Pentru a rezolva problema spatiilor comerciale moderne si civilizate, Primăria sectorului 4 a hotărât construirea în locul actualului bazar - sursă de poluare a mediului si de infracțiuni, un târg ultramodern de mărfuri si autovehicule cu capital integral privat. Cu această ocazie se va rezolva si problema nodurilor de circulație din Plata Sudului.




Din capătul sudic al Căii Văcărești pornesc strada Nitu Vasile si Șoselele Olteniței si Berceni. La începutul străzii Nitu Vasile se află cea mai mare piață agro-alimentară a sectorului 4 - Piața Sudului.

Bulevardul Dimitrie Cantemir, arteră de circulație de dată contemporană, cunoscută la început ca "Magistrala Nord - Sud1 întrucât este amplasată pe axul nord - sud al Capitalei. De altfel, Bulevardul Dimitrie Cantemir reprezintă al patrulea segment, si de capăt, din Bulevardul Nord-Sud al Capitalei, construit în anul 1894, în timpul primariatulul lui N. Filipescu, Primul segment este Bulevardul Lascăr Catargiu (între Piața Victoriei si Piața Romană) amenajat în autostradă, cum îl cunoaștem astăzi; al doilea segment este tronsonul între Piața Romană si Universitate (Piața 21 decembrie 1989) cu denumirile bulevardul General Magheru (între Piața Romană si strada C. A. Rosetti); iar al treilea segment este bulevardul I. C. Brătianu (între Universitate si Piața Unirii). Bulevardul Dimitrie Cantemir asigură legătura directă a centrului Capitalei (Piața Unirii) cu partea sudică a acesteia si județele Călărași si Giurgiu si a fost denumit Dimitrie Cantemir în 1973, cu ocazia aniversării a 300 de ani de la nașterea ilustrului cărturar si Domn Dimitrie Cantemir (1673-1723).

Legătura cu Piața Unirii se realizează fie suprateran, fie subteran, printr-un pasaj rutier (cel mai lung din București).

Pe parcursul său se întâlnesc în dreapta: gura de metrou Piața Unirii, bisericile Sfântul Spiridon Nou si Slobozia, iarîn stânga: intrarea în pasajul amintit si prin strada Radu Vodă, Mănăstirea Radu Vodă, Biserica Bucur. La intersecția cu Bulevardul Mărăsesti, care traversează Sectorul 4 de Ia est la vest, se află pe partea dreaptă un bust al domnitorului Dimitrie Cantemir, Domn al Moldovei în 1710-1711; vizavi de statuie, pe diagonală, se află restaurantul Budapesta. După Bulevardul Mărăsesti, întâlnește una din cele mai vechi străzi din sector, strada Lânărîei, iar la capăt, o intersecție de trei străzi importante: Calea Serban Vodă, Bulevardul Gheorghe Sincai si Bulevardul Tineretului; deci tot de aici, în prelungire se formează aleea principală a Parcului Tineretului. în intersecție, în dreapta, se află Liceul Gheorghe Sincai, iar la stânga gura de metrou Tineretului.

Pe aleea centrală din Parcul Tineretului, trecând pe podul de peste lac (mărturie a rețelei hidrografice care a protejat în mod natural “Cetatea lui Bucul1 împotriva ostilității agresorilor timpului) se poate ajunge la Palatul Sporturilor si Culturii, si în continuare, la Orășelul Copiilor după ce în stânga am trecut pe lângă Paiatul Copiilor si locul nematerializat artistic unde a fost locuința în care s-a născut si a crescut gloria cântecului por românesc, ambasador cultural de neuitat, cântăreața Maria Tânase.

Șoseaua Berceni, arteră de legătură a cartierului de locuințe cu același nume si a altor microcartiere din zonă pornește din Calea Văcărești si se termină în Șoseaua de Centura a Capitalei, de unde pleacă drumul județean DJ401 spre Valea Argeșului si localitățile Berceni - Vidra, Dobreni, Vărăsti, Floresti, a căror bogăție în informații cultural - istorice ne va umple sufletul de bucuria frumuseții.

Alte două artere importante ale sectorului 4, Șoselele Olteniței si Giurgiului asigură atât sectorului nostru cât si Capitalei accesul la odihnă în liniștea, curățenia si frumusețea naturală pe care le oferă cu prisosință obiectivele turistice din împrejurimile Capitalei. Fără a mai vorbi de folclor si de obiectivele arhitectonice si muzeistice.

Teatre și cinematografe

Continuând vechile tradiții culturale în București au fost inițiate, în perioada interbelică, noi forme s-a apelat la noi mijloace de difuzare a culturii. Printre acestea un loc important l-au ocupat atenee/e pore. Promotor fervent al actului cultural, Primăria Bucureștilor a încurajat dezvoltarea ateneelor. Argument stă faptul că în 31 decembrie 1936, în Capitală existau 43 ateliere pore. Dintre acestea 13 activau în Sectorul 3 Albastru, pe teritoriul Sectorului 4 actual. La început, scolii i-a revenit un rol important de organizare a ateneelor cu care au colaborat în activitatea extrascolară într-o complementaritate desăvârșită. Numeroși oameni de stiintâ si cultură din toate domeniile au participat cu plăcere la programul artistic din cadrul ateneelor. în Sectorul 4 au desfășurat o activitate bogată la care participau sute de persoane ateneele pore"Serban Vodă” din cartierul Belu si "Vasîle Pârvan" din Calea Serban Vodă 138. Era consecința coordonării activității ateneelor în cadrul unor consfătuiri pe sector la care participau președinții ateneelor particulare, reprezentanții cercurilor învătătoresti, reprezentanți ai activităților școlare, directorii unor scoli primare. într-o admirabilă tradiție locală, a ateneelor, Casa de Cultură Nicolae Bălcescu din strada 11 iunie 41 desfășoară o binecuvântată activitate instructiv - educativă în folosul locuitorilor sectorului 4.

înființată în 1956, Casa de Cultură “Nicolae Bălcescu”are o bogată experiență în păstrarea si promovarea valorilor culturale românești fie prin susținerea de cursuri (pentru preocupări practice -contabilitate, secretariat - dactilografie, croitorie, frizerie - coafură, cosmetică - manichiură, fie pentru preocupări recreative ~ dans modern, limbi străine, masaj, canto copii) ale Universității Pore București, ca o interfață a acesteia, fie în oferirea de programe organizate pentru petrecerea cât mai plăcută si folositoare a orelor de răgaz. Este si motivul pentru care Ateneul Por “Nicolae Bălcescu" a fost supranumit “instituție a timpului liber3 si tinde să ocupe din ce în ce, un loc tot mai important în trăirea spirituală a locuitorilor sectorului 4. Administrativ este coordonată si sprijinită de Primăria sector 4.



Componenta artistică dispune de colaborarea câtorva formațiuni valoroase care au dat scenei folclorice românești nume de răsunet: Gheorghe Zamfir, Aura Urziceanu, Maria Dragomiroiu, Polina Manoilă, Viorica Flintasu.

Este vorba de: Ansamblul Folcloric “Plai Românesc”, cu trei ani mai tânăr decât ateneul, laureat a numeroase festivaluri folclorice interne si internaționale (dirijor de orchestră Profesor Marius Olmazu; maestrul de balet Nicolae Goga, coregraf pentru dans por); Formația “Mister” cu preferințe pentru genul folk românesc si internațional; Trupa de Pantomimă “Gestual Art” (coordonator: profesor Claudia Negruiu, licențiată a Institutului de Artă Teatrală si Film, cu un repertoriu reprezentativ în teatru si film), Asociația “Fun Club Mihaela Runceanu” (președinte: Aurel Toma, absolvent al scolii pore de artă din București, Sectorul 4); Trupa de Teatru “Hobby” (coordonator: profesor Andrei Tească - absolvent I.A.T.F., colaborator la radio T.V., actor de film), în colaborare pentru susținerea de momente poetice si scenice în spectacolele ateneului; Grupul de Umor “Lider” (Adrian Rudei student la universitatea Hyperion București, cu specializarea actorie); Clubul de Rebus “Cocorii” (inițiator: Mihail Neatâ Cocor), ‘Samurai Club” (antrenor Costin Mihăilâ).

Activitatea educativă se exprimă si prin manifestările organizate de unele O.N.G. ~ uri: “Asociația de Ajutorare a tinerilor proveniti din casele de copii-BILC”, “Societatea Națională a Handicapatilor Fizic din România”, si câteva formații de pop - rock cărora li s - au închiriat în mod exclusiv pentru această destinație spatiile de manifestare. Notă: BILC este sigla denumirii în engleză a Asociației (Bucharest Independent Living Center).

Casa Memorială “Mărțișor” se află pe strada Mărțișor, numărul 24, într-un cartier de pe Dealul Piscului; poartă în eternitate gloria celui care, prin strălucirea sa creatoare i-a dăruit nemurirea. Modestă până la smerenie, în comparație cu personalitatea copleșitoarea a eroului său, Casa Memorială “Mărțișor”, simbolul memoriei autorului “Cuvintelor potrivite”, si al atâtor fermecătoare taine “Din abecedarul” "Facerii lumii", a pamfletistului de delicată incizie verbală, a truditorului cu "Brevet de meserie” si "Carte de meșter tipograf, a “Deputatului de mahala” Mărțișor, a..., dar oare se pot enumera toate "mărtisoarele" cu care l-a hărăzit natura înzestrata a românului ?, ne invită cu aceeași discreție în camerele unde în febra creației, a trudit poetul, în livadă, între cireșii unde s-a odihnit si în tipografia lui Arghezi (“Poligraful Mărțișor"), unde a văzut lumina parte din creația acestui “fenomen irepetabiF, cum îl supranumește poetul Ion Caraion. Pentru câteva clipe de eliberare din strânsoarea absurdă a conflictelor interumane. Da! Ne invită.

Casa Memorială “George Bacovia”. Pe strada George Bacovia, la numărul 63, o casă cu aspect încercând parcă să scape atenției intempestive spre a nu tulbura filonul creației poeziei simboliste românești; o casă, căreia păsindu-i pragul ne introduce în universul vieții si sensibilității poetice bacoviene. Originar din Bacău, stabilit definitiv în Bucurtesti după căsătoria cu profesoara poetă Agatha Grigorescu, poetul George Bacovia (1881 - 1957) preocupat în aceeași măsură de desen si muzică, rămâne devotat poeziei, pentru care primește în 1956, împreună cu Tudor Arghezi, Premiul National de Poezie. Muzeul, pe lângă obiectele personale si bustul poetului semnat de Milita Petrscu, mai prezintă manuscrise în original sau în fotocopie, care ne introduc, fie si initiatic, în laboratorul creației simboliste bacoviene.



STRA S 4- 2020

O vizită la muzeul George Bacovia este un moment de înălțare spirituală inefabilă de care avem imperios nevoie în tumultul frământărilor cotidiene.

3.7. Sport și agreement

Spatiile verzi, sistematic amenajate, conferă unei localități urbane o notă de distincție aparte. Este si motivul pentru care edilii Capitalei s-au interesat în mod special de amenajarea parcurilor si a grădinilor publice.

Pe măsura dezvoltării demografice a Capitalei, edilii erau tot mai preocupați si de acest aspect urbanistic. Pe lângă atentia pentru marile artere de circulație, edilii s-au îngrijit si de amenajarea unor grădini si parcuri.

în sfârsit, încă din anul 1878 se menționează grădinile din incinta Spitalului Brâncovenesc si a Bisericii Domnita Bălasa, opera aceluiași horticultor elvețian.

în cadrul curentului favorabil spatiilor verzi, în 1860 s-a amenajat Grădina Botanică la Cotroceni, apoi cea din Piața Universității a fost transformată într o mica si plăcută grădină publică [3, VII, 911. Pentru Sectorul 4 am vorbit de construcția Parcului Carol I, devenit parc public în 1865, dar amenajat abia în 1906. Un alt parc pe care l-am amintit la prezentarea Bulevardului Dimitrie Cantemir este Parcul Tineretului, construit în anul 1974, când se rezolvă problema terenurilor mlăștinoase din perimetrul cuprins între Bulevardul Tineretului, Calea Piscului, Șoseaua Olteniței, Calea Serban Vodă si Bulevardul Gheorghe Sincai.

Parcul cuprinde:

o suită de patru fântâni arteziene cu bazine dreptunghiulare si cu jeturile dispuse în lungimea lor, pe mijlocul bazinelor, intens luminate noaptea de reflectoare special prevăzute.

o fântâna arteziană ale cărei jeturi în formă de cercuri concentrice sunt iluminate noaptea de reflectoare incorporate în pereții bazinului.

un lac cu maluri betonate pentru traversarea căruia s-au construit podurile necesare, din beton armat sau metalice, rutiere sau pietonale;

Palatul Sporturilor si Culturii, cea mai importantă bază sportivă a Capitalei, dispunând de dotarea necesară pentru desfășurarea de competiții sportive sau de manifestări culturale deosebite;

Palatul Copiilor, pe latura de est a parcului, dinspre Palatul Tineretului, edificiu destinat exclusiv educării si distracției copiilor, un adevărat ateneu pentru copii.

Orășelul Copiilor amlasat pe latura sud-estică dinspre Șoseaua Olteniței, dotat cu variate mijloace de divertisment pentru o destindere interactivă a copiilor si adultilor. Piesa de atracție a Orășelului Copiilor o constituie minigara pentru minitrenul de centură, preferat de toate vârstele.

în parc mai sunt amenajate locuri de joacă pentru copii care dispun de instalațiile de joacă necesare. Aleile îngrijit asfaltate permit improvizarea spontană de terenuri pentru jocuri sportive. în atmosfera purificată de ecranul verde al vegetației alcătuite din arbori, arbuști si răzoare floricole din cuprinsul parcului.


Un parc de o condiție specială îl constituie fosta Grădină Bellu, transformată în cimitir din anul 1864, O vizită în Cimitirul Bellu (Serban Vodă), pe lângă momentul de inevitabilă tristele este un prilej de adâncă meditație si satisfacție în fata operelor artistice ale creatorilor de renume.

După Decembrie 1989, lângă Cimitirul Bellu a fost înființai Cimitirul Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, care, prin sacrificiul de sine, ne-au salvat din orizontul concentrationar al regimului comunist

în peisagistica sectorului îsi fac apariția tot mai des si uniform amplasate, noi spatii verzi, sub formă de pârculete pentru copii - locuri de joacă special amenajate în vederea creșterii si dezvoltării lor sănătoase.

3.8. Societatea civilă și viața asociativă

Dintr-un număr de 54 de ONG-uri înscrise conform OG 26/2000, au colaborat direct, în diverse acțiuni, printr-un protocol de colaborare, un număr de 24 de ONG-uri în perioada 2001-2007 cu Serviciul Programe Integrare - Europeană, după următoarea proveniență: sectorul 1 - 4 organizații, sectorul 2-4, sectorul 3 -14, Sectorul 4 -1, sectorul 5 - 0 și sectorul 6 -1.

Un număr de 68 de ONG-uri care au colaborat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. Aceste ONG-uri au diferite domenii de activitate: social (protecția copilului; asistență socială), dezvoltare urbană, cultural (cultural- artistic), comunicare - mass-media, medical, educație, drepturile omului.

Având in vedere situația câinilor fara stapan in București, pentru care este nevoie de un plan general pentru rezolvarea problemelor, participarea ONG-urilor Ia rezolvarea acestei situații este foarte importanta.

în București o numărătoare ASPA a indicat o cifră de cca 65 000 maidanezi în septembrie 2012Întreținerea unui maidanez (medicamentele, mâncarea, curentul și salariile angajaților de la adăposturi) în adăpost costă 375 de lei pe lună, potrivit unei raport oficial la care se adaugă suma necesară tratamentelor spitalicești ale oamenilor mușcați de maidanezi pe străzi.

Există 64.704 câini comunitari în București, declară Primăria Capitalei, care trimite la o numărătoare parțială efectuată de Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) în septembrie 2012, conform standardului World Society for the Protection of Animals (WSPA). Marja de eroare este de +/-10%.

Numărul persoanelor mușcate de maidanezi a scăzut cu 43% în perioada 1 septembrie-31 octombrie 2013 (835 cazuri)comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (1477 cazuri), potrivit datelor Centrului Antirabic de la Institutul "Matei Balș".

In prezent in dezbatere publica, sunt prezentate unele masuri care sa fie luate in rezolvarea acestei probleme si este in discuție posibilitatea predării de la administrația centrala la administrația locala a atribuțiilor in aceasta problema.

3.9. Ordinea publică și siguranța cetățeanului

Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4 este serviciul public de interes local, specializat, al Sectorului 4 al Municipiului București, înființat în scopul apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor, în următoarele domenii: ordinea și liniștea publică, paza bunurilor, circulația pe drumurile publice, disciplina în construcții și afișajul stradal, protecția mediului, activitatea comercială, evidența persoanelor, precum și în alte domenii stabilite prin lege.

Activitatea Direcției Generale de Poliție Locală Sector 4 se realizează în interesul cetățenilor și al comunității în ansamblu, precum și în sprijinul instituțiilor statului prin acțiunile desfășurate de acestea în zona de competență, exclusiv pe baza și în executarea legii.

în îndeplinirea misiunilor care le revin, polițiștii locali acționează potrivit prevederilor Legii nr.155/2010, ale H.G. nr.1332/2010 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, ale legilor care abilitează Poliția Locală pentru constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor, ale hotărârilor Consiliului Local al Sectorului 4, precum și în baza dispozițiilor Primarului Sectorului 4 și ale conducerii proprii.

în activitatea sa, Direcția Generală de Polițe Locală Sector 4 cooperează cu Poliția Română, Jandarmeria Română, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, cu alte instituții ale statului și colaborează cu asociațiile și organizațiile neguvemamentale, precum și cu persoanele fizice și juridice, în limitele legii și ale competențelor încredințate.

Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4 își desfășoară activitatea pe baza principiilor: legalității, încrederii, previzibilității, proximității și proportionalității, deschiderii și transparenței, eficienței și eficacității, răspunderii și responsabilității, imparțialității și nediscriminării.




STRA S 4- 2020

4. ANALIZA SWOT A SECTORULUI 4

Puncte tari

Puncte slabe

Activitatea agenților economici din Sectorul 4 reprezintă 12 % din activitatea economică Ia nivel municipal;

Desființarea sau reducerea activității în cazul marilor agenți economici de pe raza sectorului, lipsa unui parteneriat viabil pentru promovarea activităților economice productive;

Reactivitate bună a agenților economici față de cererea de piață (un total de 18.382 firme active in Sectorul 4);

0     Subdezvoltare a sectorului IT - numai 2% din firmele

ce activează în Sectorul 4 sunt din acest domeniu;

0     Preponderența activităților de comerț

(58,50%);

0     Dezvoltare scăzută a tehnologiilor înalte și medie-

înalte față de cele de joasă tehnologie;

□     Buna dezvoltare a sectorului de construcții si

a sectorului comerț

0      - Lipsa unor relații de tipul triplu helix administrație -

învățământ superior - antreprenoriat privat;

0 Populație numeroasa dintre sectoarele municipiului București (aprox. 300.000 locuitori în 2011);

0     Dezechilibru în cadrul populației între cele două sexe

(53,23% - sex feminin față de 46.76% - sex masculin);

0     Creștere demografică înregistrată între anii

2011 și 2013;

0     Neintegrarea socială a popualției minoritare;

0     Nivel scăzut al șomajului;

0     Procent scăzut al populației active (48%);

0     Număr crescut al rezidentilor cu educație

) 1 superioară;

0     Procent crescut al populației pensionare (45% din

totalul populației inactive);

0     3 scoli de stat pentru copii cu nevoi speciale;

0      Insuficiența sălilor de sport, Insuficiența bazinelor de

înot, Insuficiența creșelor și a structurilor de tip afterschool;

0     Număr crescut de școli (23 școli primare și

gimnaziale de stat) și grădinițe (18 grădinițe de stat și 20 private)

0      Dotare insuficientă a școlilor cu calculatoare;

0      15 licee tehnologice de stat;

D      Insuficiența creșelor și a structurilor de tip afterschool;

0     Spații aferente liceelor tehnologice unde elevii

se pot dezvolta profesional;

0     Insuficiența dotărilor necesare pentru specializarea

elevilor din liceele tehnologice;

0     Rată crescută a abandonului școlar în anumite scoli,

1                                                                    r               1

Rată de abandon școlar crescută în colegiile tehnice (3-7%) față de anumite licee teoretice;

D     Deservire corespunzătoare a Sectorului 4 cu

dotări de sănătate;

0      Inexistența a maternităților;

• Existenta a 7 spitale pe raza sectorului 4

D      Inexistența a spitalelor cu caracter generalist, in

Sectorul 4 existând spitale cu specializări bine definite;

0 Parte a Centrul Istoric al municipiului București, localizat în Sectorul 4;

Lipsa administrării clădirilor din centrul istoric, majoritatea prezentând risc seimic;

0     Orășelul copiilor, ca principal amplasament

pentru desfășurarea evenimentelor culturale;

D     Concentrare a evenimentelor culturale în zona centrală

a municipiului București;

D     Parcul Carol, Parcul Tineretului - zona verde

de petrecere a timpului liber;

D      Inexistența unei interconectări între teritoriul Sectorului

4 și zona periurbană a Bucureștiului;

■ Numeroase concerte organizate pe teritoriul Sectorului 4, in Arenele Romane si Sala Polivalenta

0      Insuficiența sălilor de spectacole;

■ Palatul National al Copiilor organizat ca sala de spectacole pentru copii

0 Existența unor zone periferice cu risc de ghetorizare, cu disparități semnificative în termeni de structura populației, ocupare, număr total de întreprinderi operaționale în cadrul granițelor lor

Lacul Văcărești și Râul Dâmbovița;

0     Starea degradată a fondului construit industrial;

Suprafețe mari de teren rezultate în urma închiderii marilor platforme industriale;

□     Starea degradată a fondului construit din zona centrală

și predominanța construcțiilor ce prezintă risc seismic - zone cu vulnerabilitate fizică crescută;

Densitatea si diversitatea activităților economice din

1 1

zona centrală, precum și a punctelor de interes (dotări culturale, locuri de petrecere a timpului liber, unități de alimentație public etc.);

0      Protecția și valorificarea patrimoniului din zona

centrală;

- Monumente de clasa A, clasa B si ansambluri arhitecturale protejate;

□     Accentuarea fenomenului de gentrificare din zona

centrală;

Număr mare de zone protejate;

D     Ocuparea abuzivă a unor imobile vacante;

Resurse mari de terenuri libere, neocupate, aflate în proprietate privată;

0      Infracționalitatea crescută din zona centrală și din

vecinătatea zonelor cu vulnerabilitate crescută;

0     Noii poli de dezvoltare din sector - Sun Piaza

etc;

0      Calitatea scăzută a locuirii și a confortului urban din

cauza incompatibilităților funcționale - zonele de locuire învecinate cu zonele industriale;

D 4 parcuri cu o suprafață totală de aprox. 140 ha: Parcul Carol, Parcul Tineretului, Parcul Văcărești, Orășelul Copiilor.

0      Stratificarea structurilor socio-spațiale formate în

perioade istorice diferite;

0     Numeroase miniparcuri intre blocuri;

0      Lipsa administrării Parcului Carol si Tineretului aflate in

administrarea PMB;

0     Suprafețe mari destinate locurilor de joacă

pentru copii;

D     Numeroase monumente degradate și aflate la limita

existentei morale si fizice;

0     Apariția Deltei Văcărești;

0     Zone inundabile de-a lungul râului Dâmbovița și a

lacurilor râului Colentina;

0     Creștere a numărului de înmatriculări de vehicule față

de anul 2010;

0      Insuficiența locurilor de parcare;

OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI

0     Nivelul de încredere al antreprenorilor de a se

lansa pe piață, în condițiile procentului scăzut de faliment, insolvență sau lichidare al firmelor și al tendinței expansioniste a mediului de afaceri din cadrul Sectorului 4;

0     Tendința scăzută de absorbție a forței de muncă

1 1 «

tânără în Regiunea București-llfov, începând cu anul 2011;

0     Companiile mari private din Regiunea

NUTSII, dispuse să investească în teritoriul Sectorului 4;

□     îmbătrânirea populației din cauza scăderii numărului

populației tinere și a înaintării în vârstă a populației adulte;

0     Fondurile structurale și de investiții europene:

Fondul european de dezvoltare regională (F.E.D.R.), Fondul social european (F.S.E.) și Fondul de coeziune (F.C.);

D     Măsurile adoptate de către Inspectoratul Școlar al

municipiului București pot să fie ineficiente în integrarea copiilor - proveniți din clase social defavorizate - în comunitate și școală, dacă nu se corelează cu soluțiile pentru ameliorarea problemei familiale;

0     Găzduirea de evenimente internaționale,

care să promoveze Sectorul 4;

D      Riscurile și vulnerabilitățile identificate la nivelul

Capitalei pot să accentueze propriile vulnerabilități ale sectorului;

Lacurile Văcărești și Dâmbovița oferă posibilitatea amenajării unor zone de agrement care să atragă populația în zonă și oferă oportunitatea articulării teritoriului sectorului la dezvoltarea întregului oraș;

0     Proximitatea zonelor rurale din județul Ilfov poate să

îngreuneze procesul de dezvoltare al periferiilor, de regenerare urbană al zonelor industriale în primul rând și de creștere a calității locuirii din zonele periferice;

0     Amplasarea Sectorului 4 la ieșirea spre

Bulgaria si implicit spre zona vamala;

D     Capacitatea de circulație scăzută a Centurii

Bucureștiului conduce la direcționarea vehiculelor către interiorul Sectorului 4 și pe termen lung poate avea efecte negative majore;

0     Construirea Inelului Median care oferă

oportunitatea unei mai bune mobilități;

0000 Migrarea forței de muncă cu înaltă calificare

0      Centrul istoric prezintă un potențial ridicat

pentru activități cu mare impact economic, social și simbolic;

0      Coridoarele rutiere și feroviare IV și IX;

0     Viitorul canal Dunăre-București;



III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ ■ Cadrul strategic
1. Relaționarea cu documentele programatice la nivel european și regional:
1.1. Obiectivele tematice ale Fondurilor Structurale si de Investiții si ale cadrului

I                                     V V

strategic comun 2016-2020 - Priorități Europa 2020 aplicabile sectorului 4;
  • •   Consolidarea cercetării, dezvoltării și inovării;

  • •   îmbunătățirea accesului si a utilizării si creșterea calității TIC;

  • •   Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

  • •   Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor;

  • •   Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;

  • •   Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore;

  • •   Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă;

  • •   Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare;

  • •   Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții;

1 3

  • •   Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă.

c

1.2. Strategia regiunii București-llfov 2016-2020

Obiective strategice globale

  • •   Consolidarea competitivității regionale;

  • •   Reducerea disparităților intra-regionale;

  • •   Dezvoltarea urbană și rurală durabilă.

Obiective specifice

  • •   Reducerea blocajelor din cadrul rețelelor de transport prin susținerea promovării sistemelor de transport durabile (evitarea concentrării poluării aerului cu oxid de azot și concentrării de pulberi în suspensie - rezultat strict al traficului auto)



  • •  Promovarea sistemelor economice care folosesc tehnologii cu consum scăzut de dioxid de carbon, prin :

o Sprijinirea eficientizării utilizării energiei de către societățile comerciale, în special de către IMM-uri, cu contribuții în planul competitivității, și al protejării mediului înconjurător.

o Consumul de energie al locuințelor rămâne foarte ridicat în comparație cu nivelul european. In Sectorul 4, în ultimii ani s-au întreprins acțiuni pentru eficientizarea energetica a blocurilor de locuințe in numărul condominiilor care necesită reabilitare termică este în continuare crescut. Astfel, în Sectorul 4, reabilitarea termică a clădirilor este o prioritate.

  • •   îmbunătățirea calității mediului și sprijinirea dezvoltării durabile în Regiunea București-lîfov;

o Râurile care străbat Regiunea București-llfov sunt poluate și prezintă caracteristici ale valorilor elementelor biologice alterate din cauza deversării apelor netratate.

  • •   Măsuri în vederea creșterii coeziunii teritoriale regionale (întrucât Regiunea București-llfov prezintă diferențe în dezvoltarea zonelor rurale față de cele urbane);

  • •   Creșterea competitivității regionale;

o în Regiunea București - Ilfov, IMM-urile sunt caracterizate printr-o scăzută valoare adăugată, utilizarea intensivă a muncii, o componentă scăzută de cercetare dezvoltare și investiții reduse în echipamente tehnologice de înaltă tehnologie.

  • •   Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, în vederea dezvoltării de produse și servicii inovatoare.

o Cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea sunt elemente cheie ale dezvoltării, ale creșterii inteligente.

o Problema principală însă a CDTI o reprezintă legătura între instituțiile de cercetare și sectorul de afaceri.

c

2. Relaționarea cu documentele de planificare la nivel local:
2.1. Conceptul Strategic București 2035, elaborat de Primăria Municipiului București consta in următoarele obiective strategice, astfel:

• Obiectiv strategic nr. 1 -

• „0 comunitate educată și adaptabilă - capabilă să răspundă provocărilor"1;

• Obiectiv strategic nr. 2-

• „0 structură echilibrată si dinamică de activități economice;

• Obiectiv strategic nr. 3-

• „0 racordare eficientă la marile axe europene de transport șî conectare facilă cu fluxurile informaționale globale";

• Obiectiv strategic nr. 4-

• „Un nucleu metropolitan puternic - ancorare funcțională puternică în teritoriu”

• Obiectiv strategic nr. 5-

• „Un mediu sănătos de viață - poluare diminuată, amprentă ecologică”

•Obiectiv strategic nr. 6-

• „Responsabila estionare a energiei, cu maximă eficiență”

• Obiectiv strategic nr. 7-

• „0 calitate rdicată a locuirii fără segregare și o polarizare socio-economică diminuată”

• Obiectiv strategic nr. 8-

• „Servicii sociale performante adaptate nevoilor și adecvat distribuite spațial”

• Obiectiv strategic nr. 9-

• „0 identitate urbană puternică - rezultat al valorificării istoriei și al construirii de noi însușiri”

• Obiectiv strategic nr. 10-

• „0 dezvoltare urbană curajos planificată, lucid condusă și atent evaluată”

• Obiectiv strategic nr. 11 -

• „Administrația publică performantă, capabilă să construiască perteneriate profitabile dezvoltării sustenabile a orașului”

• Obiectiv strategic nr. 12-

• „Capitală de succes, în sistemul marilor orașe balcanice, oraș-poartă și oraș-punte”


^SâSigP


STRA S 4- 2020

Pornind de la obiectivele enunțate mai sus, au fost identificate, pentru Sectorul 4 o serie de ZONE STRATEGICE CE VOR CONTRIBUI LA DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A CAPITALEI ÎN URMĂTORII ANI, în funcție de mai multe criterii, astfel:

■ Din punct de vedere funcțional, au fost identificate terenuri monofuncționale cu suprafețe mari, ce pot fi convertite și reutilizate în dezvoltarea orașului, acestea fiind reprezentate în Sectorul 4 de fostele zone industriale (IMGB, PIONIERUL, DANUBIANA etc); de asemenea, terenurile cu suprafețe mari, libere din zona de sud a Sectorului sunt considerate a fi zone strategice pentru dezvoltarea urbanistică;

în ceea ce privește locuirea individuală, Cartierele IMGB și DANUBIANA constituie zone de intervenție prioritară cu complexitate ridicată, în vederea rezolvării problemelor sociale complexe (sărăcie, segregare, șomaj, delicvență), restructurare fizico-spațială și funcțională.

în ceea ce privește locuirea colectivă, devine o zonă de intervenție prioritară pentru rezolvarea problemelor de supraîncărcare și a celor sociale (enclavizare) și pentru ameliorarea funcțională; La dezvoltarea sistemului de centre ale Capitalei, Sectorul 4 va contribui cu consolidarea următorilor poli:

o Polul existent Sun Piaza cu rol de echilibru pentru zona de intervenție;

o Polul comercial Metro, Selgros, Hornbach cu rol de echilibru pentru zona de intervenție o Polul de echilibru amplasat pe sos Giurgiului, în relație cu zonele de intrare în oraș; o Polul specializat Lacul Văcărești, pentru dezvoltarea unui pol de afaceri;

I—I



STRA S 4- 2020

o Polii de agrement din Orășelul Copiilor, Parcul Carol si Parcul Libertarii;

o Polul din zona industrială IMGB cu rol în sporirea competitivității orașului;

o Polii existenți importanți Piața Progresul, Piața Sudului ce necesită ranforsare;

o Pol de investiții intr-un parc de distracții AquaPark in zona Parcului Tineretului si centrul VULCAN -sala de sport

Propunerea de dezvoltare a sistemului de transport în comun de mare capacitate a vizat dezvoltarea rețelei stradale existentă.

Din punct de vedere durabil, au fost identificate ca zone strategice și determinante în dezvoltarea coerentă a municipiului, următoarele:

o Lacul Văcărești, ca zonă de intervenție în care trebuie acordată o importanță sporită spațiilor verzi pentru ameliorarea microclimatului și legăturilor verzi;

o Șoseaua Giurgiului, ca rută de acces în oraș dinspre vama Giurgiu-Ruse, ce necesită o amenajare peisageră specifică unei porți de intrare în oraș;

o Spații verzi de mici dimensiuni ce trebuie amenajate în incintele blocurilor sau, în cazul celor existente, trebuie revitalizate;

Din punct de vedere al managementului orașului, zonele cheie pentru reprezentarea sectorului public, la nivelul Sectorului 4 au fost identificate aglomerări de funcțiuni publice reprezentative ce au fost propuse spre menținere și amplificare în zona centrală, a sectorului, precum si zona de sud a capitalei.

Din punct de vedere strategic, au fost propuse o serie de operațiuni urbanistice prioritare, astfel:

o Operațiuni integrate de urbanism de mare scară - restructurare și reconversie urbană majoră - zona industrială IMGB;

o Operațiuni urbanistice focalizate pe creșterea calității locuirii prin intervenții coerente -Danubiana;

o Operațiuni urbanistice de recuperare și configurare a unor terenuri libere în vederea asigurării coerenței dezvoltării de ansamblu a unor zone - sudul capitalei;

o Operațiuni de orientare și valorificare a dinamismului investițional din zone cu caracter economic în curs de restructurare - zona industrială IMGB;

o Operațiuni de recuperare și protejare a unor zone libere împotriva fragmentării și pentru rezervarea unor resurse de teren care pot fi valorificate.

o Operațiuni de valorificare a zonei Deltei Văcărești.

2.2. PUG București 2000

în anul 2000, la data elaborării și aprobării Planului Urbanistic General pentru municipiul București, au fost formulate o serie de priorități intercorelate, ce au constat în evidențierea acelor propuneri urbanistice care sunt prioritare, într-o abordarea ce a corelat două atitudini strategice: cea „ofensivă” și cea de „echilibrare”.

Fiind o documentație de urbanism ce ghidează dezvoltarea teritoriului Sectorului 4 prezenta Strategia de dezvoltare propune dezvoltarea urbană sectorială, cu respectarea principiilor și direcțiilor strategice formulate și enunțate prin P.U.G. București 2000.

2.2.1 Obiective stabilite in concordanta cu direcțiile enunțate in PUG București 2000

Astfel, obiectivele strategice ce contribuie la respectarea principiilor si direcțiilor strategice enunțate prin PUG București 2000, si stabilite prin prezenta strategie sunt:

Obiectiv strategic nr. I stabilit prin PUG București 2000

„Identificarea Sectorului 4 al Municipiului București în concordanță cu statutul de metropolă europeană”

o       Multiplicarea și diversificarea

tipurilor de oferte pentru spații muzeale, expoziționale, reuniuni internaționale și naționale și competiții sportive, prin crearea unor spații muzeale pentru domenii specializate în zone de primă reprezentativitate. în Sectorul 4 propunerile vizează zona centrală, construcțiile cu valoare de patrimoniu, parcurile si polii urbani din de investiții precum si zona ansamblului sportiv VULCAN si AQUAPARK;

o     Dezvoltarea unor parcuri

tehnologice. Pentru Sectorul 4, se propune înființarea pe platforma IMGB a uui parc tehnologic, pentru dezvoltarea cercetării si inovării beneficiind de existenta universității Nicoiae Titulescu pe teritoriul sectorului - promovând cercetarea și învățământul superior;

o      încurajarea dezvoltării în cadrul

actualelor platforme industriale a profilelor de excelență, prin: reabilitarea platformelor industriale și completarea

cu servicii pentru întreprinderi și alte profile complementare (I.M.M.).

o      Reabilitarea       elementelor

naturale - Lacul și Delta Văcărești, cornișele Dâmboviței;

Obiectiv strategic nr. II stabilit prin PUG București 2000

„Menținerea          atractivității

Municipiului București prin dezvoltarea spatiilor urbane cu valoare embelmatica si a centrelor de agrement, sportive etc."

o      Rezervarea spațiilor urbane

semnificative pentru localizarea funcțiunilor publice de autoritate cu valoare emblematică pentru Capitala României,

o      Dezvoltarea .turismului, prin:

diversificarea ofertei de turism și extinderea zonelor atractive pentru inițierea de servicii turistice sector

Obiectiv strategic nr. III stabilit prin PUG București 2000

Dezvoltarea capitalei ca o concentrație urbană cu rol activ in polarizarea activitatilor socio-economice din regiune.

o      Promovarea construirii de

complexe rezidențiale eficiente energetic pentru satisfacerea nevoilor de locuire a cetățenilor.

Obiectiv strategic nr. IV stabilit prin PUG București 2000

„Imbunatatirea calității vieții locuitorilor”

o      Reducerea emisiilor de dioxid

de carbon si reducerea efectului de sera prin eficientizarea energetica a clădirilor rezidențiale si a celor administrative o       Protecția împotriva riscurilor

naturale și tehnologice - asigurarea împotriva riscului de inundare a Capitalei

Obiectiv strategic nr. V stabilit prin PUG București 2000

„Valorificarea și protejarea potențialului natural și arhitectural - urbanistic”

o      Punerea în valoare a lacurilor și

cursurilor de apă - prin amenajarea peisagistică;

o      Punerea în valoare a reliefului -

prin amenajarea peisagistică a Lacului Văcărești și crearea unui circuit predominant plantat al cornișei Dâmboviței



V. Obiectivele strategice, domeniile de acțiune și măsurile aferente

Obiective strategice

Formularea strategiei pornește de la următoarele premise:

  • •   Strategia este flexibilă, și poate fi actualizată cu obiective, măsuri și proiecte, oricând este necesar. Ea

r          permite astfel o anumită flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbări ce au loc în Sector. De aceea,

L           procesul de planificare trebuie să fie creativ, participativ și anticipativ.

  • •  Strategia are în vedere Legea 215/2001 a APL și Legea 195/2006 a descentralizării. Administrația locală a sectorului 4 nu are, în prezent, competențe pentru toate din obiectivele și măsurile enumerate în strategie, dar va juca un rol activ în atingerea / realizarea acestora, alături de organismele competente, prin parteneriate și prin inițiative de orice natură.

  • •  Strategia se bazează pe cooperarea cu celelalte sectoare ale capitalei și cu primăria municipiului București.

  • •   Obiectivele strategiei sunt subordonate, după caz, obiectivelor strategiilor europene, naționale, regionale și sectoriale.

  • •   Strategia trebuie să ridice standardul calitativ al designului urban, al construcțiilor, serviciilor și al imaginii Sectorului în general.

  • •   Strategia urmărește consensul politic asupra obiectivelor strategice preconizate pentru rezolvarea problemelor comun acceptate de populația sectorului 4.

  • •   Strategia trebuie să îmbunătățească condițiile de viață ale locuitorilor (locuințe și locuri de muncă, un mediu ambiant sănătos).

  • •   Strategia trebuie să ofere oportunități pentru intervenția sectorului privat în operațiuni urbane, fie sub forma investițiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri.

Strategia trebuie să se clădească pe caracterul social al proceselor urbane, pe suportul și participarea comunității. Dialogul permanent cu cetățenii Sectorului asigura viabilitatea strategiei, si acoperă 12 arii tematice (pentru cele 3 componente: mediu, social, economic)

Având în vedere potențialul sectorului precum și experiența în domeniul dezvoltării, strategia a primăriei privind viitorul Sectorului 4 este ca:



Sectorul 4 să devină promotorul dezvoltării durabile în București

Pentru aceasta Sectorul 4 București va deveni capitala tehnologiei, pentru păstrarea echilibrului dintre om și natură, fiind concomitant un parc continuu.

în drumul spre realizarea viziunii strategice, Primăria sector 4 va avea următoarea misiune de îndeplinit:

  • -   sa asigure condițiile de împlinire umană și socio-economică a locuitorilor sectorului, prin coordonarea eficientă a tuturor serviciilor de susținere a mijloacelor corespunzătoare de muncă, și de trai sănătos.

  • -   Munca, recreerea, transportul, sănătatea și educația vor fi la îndemâna cetățenilor, și la calitatea așteptată.

Obiective generale

  • 1.   Sectorul 4 = nucleu cu standarde ecologice pentru viața și muncă de îndeplinit pana in anul 2020

  • 2.   Sectorul 4 = nucleu sustenabil: activitatea economică din sector să acopere necesarul de locuri de muncă și oferirea de surse necesare pentru investiții în infrastructură pană in anul 2020.

  • 3.   Sectorul 4 = atracția turistică a Bucureștiului. Moștenirea culturală (arhitecturală) urbană, combinată cu inițiativele culturale private din Sectorul 4



.Domeniile de acțiune ale strategiei precum si măsurile și proiectele aferente.

Energie și protecția climatică

Protecția climei reprezintă o temă globală în ziua de astăzi, și nici o comunitate dezvoltată, care se bazează pe energie produsă din combustibili fosili, nu poate să ocolească aceasta problemă. Emisiile anuale generate de utilizarea energiei în capitală echivalează, pentru compensare, unei păduri nou plantate pe o suprafață echivalentă a 3 județe. Sectorul 4 va trebui să ia în considerare măsuri adecvate pentru reducerea acestor emisii.

Pe lângă energia electrică, al cărei consum înregistrează anual valori crescătoare datorită dotărilor cu aparate electrocasnice a majorității locuințelor, trebuie avut în vedere și consumul de utilități, precum apa rece/caldă și agent termic pentru încălzire, (utilități produse de unități bazate pe consumul de combustibili fosili, gazoși și lichizi), care, la rândul lor, folosesc și energie electrică pentru livrare.

Majoritatea clădirilor construite în București, , nu au avut la bază prevederi stricte referitoare la consumul energetic pentru încălzire precum și la întreținerea acestora și aprovizionarea cu utilități Astfel consumul energetic global, la care se adaugă consumul pentru iluminat nocturn și pentru alte utilități, atinge cote tot mai mari, ducând la epuizarea rapidă a surselor primare de energie precum și la poluarea mediului cu CO2, cu efect asupra climei globale.

Nevoile de bază ale omului, pentru utilități energetice, vor fi satisfăcute și în viitor fără a afecta baza naturală de viețuire. Administrația publica locala a Sectorului 4 mizează pe "mai multă inteligență" și pe "mai multă convingere și mobilizare” în rândul cetățenilor, pentru o folosire judicioasă a energiei. Pilonii de sprijin pentru o politică de protejare a mediului sunt reprezentate de economisirea de energie, creșterea continuă a eficienței, dezvoltarea energiilor regenerabile/alternative precum și modificarea stilului de viață și a comportamentului de consum.

Obiective

Pentru sectorul energii regenerabile se vor urmări obiectivele naționale și europene în domeniu. Astfel ca repere orientative, definite in concordant cu Strategia Naționala de dezvoltare Regionala, pot fi luate în considerare următoarele obiective:

  • •   Creșterea procentului de energie regenerabila utilizata in Sectorul 4 Ia minim 5 % până în anul 2020.

  • •   Extinderea utilizării panourilor solare în sector la o suprafață de și 8.000 m2 locuiți până în anul 2020.

  • •   Modificarea stilului de viață și a comportamentul de consum al cetățenilor.

  • •  Contribuția la reducerea emisiilor de CO2 cu un procent aferent celui prevăzut de directivele UE.

  • •   Eficientizarea consumului energetic



Indicatori

  • -   suprafețele panourilor solare (m2) și puterea panourilor fotovoltaice instalate (MW)

  • -   % de energie alternativă din total consum energetic

1.1.Economisirea energiei și eficientizarea consumului

Directiva nr. 2006/32/CE privind eficiența energetică la utilizatorii finali, care devine obligatorie pentru s. România din 2008, prevede că statele membre UE se angajează să realizeze reducerea consumului de energie finală cu cel puțin 9% într-o perioadă de nouă ani (2008-2016) comparativ cu media consumului din ultimii cinci ani pentru care există date disponibile (2001-2005).

Resursele energetice ale pământului sunt epuizabile iar orizontul de timp actual privind rezervele de resurse (petrol, gaz, cărbune) este plasat în jurul a 100 de ani. Dat fiind faptul ca civilizația modernă se bazează exclusiv pe consumul de energie iar tendința de creștere a consumului se observă în fiecare gospodărie, se pune problema ce vom lăsa generației următoare, ca resurse energetice. Pe de altă parte dezvoltarea energofagă și necontrolată ecologic duce la distrugerea de areale tot mai întinse de natură, cu consecințe imprevizibile în plan meteorologic. De asemenea se pune tot mai pregnant problema influenței consumului energetic clasic asupra climei.

Măsurile cele mai bune vor fi implementate pentru realizarea de economii energetice prin eficientizarea activităților din instituțiile ce depind de primărie (administrație, scoli, instituții social-culturale). Scopul este de a proteja rezervele actuale de combustibili fosili cât mai bine și de a evita o catastrofă .( ecologică datorită condițiilor climatice influențate de om.

Obiective/ Masuri

  • •   Reabilitarea energetică a clădirilor ce sunt gestionate/finanțate de către administrația locală si private, până în anul 2020.

  • •  Contorizarea integrală a consumului de căldura furnizat în sistem centralizat, până în anul 2020 prin promovarea nevoii de contorizare a fiecărei locuințe din sector

  • •   încurajarea aplicării serviciilor de audit energetic pentru Icuințele private

  • •   Auditul energetic realizat pentru toate clădirile administrației publice locale și de interes local, pana in anul 2020, conform celor asumate de către Romania in semnarea protocolului Orizont 2020.

Indicatori

- consumul mediu de curent electric și de căldura pe locuință țkW/ap., Gcal / ap.)




STRA S 4- 2020

  • -  consumul mediu de energie pe suprafața de instituție publică (kW, Gcal / mp)

  • -   % de pierderi de căldură în sistemul centralizat, din total căldură primită

  • ii.i.Reabilitarea termică a clădirilor

Directiva 2002/91/EC, privind performanta energetica a clădirilor creează un cadru comun pentru promovarea îmbunătățirii performantei energetice a clădirilor și face parte din cadrul inițiativelor actuale ale Comunității Europene privind modificările climatice (acordurile protocolului Kyoto) și securității alimentarii cu energie . Directiva susține și aplică exigentele de izolare termică, pentru un confort interior îmbunătățit și economie a energiei consumate pentru încălzire. Potențialul de economisire a energiei pentru încălzire, apă caldă, aer-condiționat sau iluminat este de 22% din consumul prezent în 2010 în EU-25; și cu o creștere anuală netă de 1,5% în modernizarea și reabilitarea pentru clădirile existente. Din anul 2009 devine obligatorie certificarea energetică a clădirilor private (clasificare cuprinsă de la A1 <25 kWh/mp/an la G > 450 kWh/mp/an).

J Extinderea programului de reabilitare termică și energetică a clădirilor.

J Promovarea realizării clădirilor pasive (energetic)

J Program de monitorizare și analiză a rezultatelor proiectelor de eficientizare energetică Comisia europeana împreuna cu Guvernul României au deschis o axa de finanțare nerambursabila, tocmai pentru îndeplinirea obiectivelor asumate in protocolul de la Kyoto. Obiectivul domeniului major de intervenție 1.2 - „Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe" il reprezintă crearea/menținerea de locuri de muncă și promovarea coeziunii sociale, prin sprijinirea îmbunătățirii eficienței energetice a blocurilor de locuințe din România, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, ceea ce va conduce la creșterea/menținerea ratei de ocupare a forței de munca, consum redus de energie si limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Sectorul construcțiilor este la nivel mondial un consumator major de energie si un generator major de gaze cu efect de sera. In UE, aproximativ 40% din energie este consumata in acest sector. Din acest motiv, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor este un obiectiv important Ia nivelul politicilor UE. O proporție însemnată de energie consumată in clădirile rezidențiale este pentru încălzire. Acest lucru este observat in special în multe țări UE-12, inclusiv în România, datorită unui stoc de locuințe construite fara protecție termica în perioada comunistă, mai ales în formă de blocuri de locuințe.

Clădirile rezidențiale domina totalul clădirilor din România, reprezentând aproximativ 95,4% din totalul clădirilor. Clădirile rezidențiale existente sunt, în general, vechi (peste jumătate din clădirile rezidențiale au fost construite înainte de anul 1970). Aceste clădiri au proprietăți termice scăzute - cu cerințele anuale medii pentru încălzire cuprinse între 137-220 kWh/m2. Consumul de energie termică pentru încălzire și apă caldă menajera în gospodării reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie in clădiri. în medie, potențialul de economisire a energiei în clădirile rezidențiale este estimat la aproximativ 38%, care ar putea fi tradus în economii semnificative de combustibil convențional. Este de asemenea important să fie menționat și faptul că în clădirile din România consumul specific de căldură și apă caldă menajera este dublu față de cele din Europa de Vest, și, prin urmare, există o rată ridicată de emisii de poluare. Investițiile în eficiența energetică a blocurilor de locuințe vor contribui la reducerea sărăciei energetice (fuelpoverty) în România, prin reducerea costurilor cu încălzirea populației, în special a celor cu venituri reduse, ceea ce va ajuta la îmbunătățirea puterii de cumpărare a categoriilor sociale defavorizate. Acest domeniu major de intervenție va contribui la coeziunea socială, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile ale populației cu venituri mici. în acest sens, s-a stabilit un mecanism de selecție a blocurilor de locuințe ce vor fi reabilitate termic, pentru ca această categorie de populație să beneficieze cu precădere de implementarea investițiilor. în plus, ratele de co-finanțare sunt stabilite în conformitate cu capacitatea și disponibilitatea populației pentru a co-finanța astfel de investiții.

Implementarea măsurilor de eficiență energetică în blocurile de locuințe va duce la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației, prin:

  • •    Imbunatatirea condițiilor de confort interior;

  • •   Reducerea consumurilor energetice;

  • •   Reducerea costurilor de întreținere pentru încălzire si apa calda menajera;

  • •   Reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie.

1.1.2. Individualizarea consumului energiei termice

Un mare consumator de energie îl reprezintă clădirile, prin încălzirea necesară acestora în anotimpul răcoros și rece, care în țara noastră se întinde de-a lungul a 6 luni calendaristice. Dacă pentru locuințele individuale consumul energetic este monitorizat și contorizat individual, în schimb pentru apartamentele din blocuri, precum și în instituții, acesta încă nu este complet individualizat, generând astfel consumuri superioare necesarului și deci costuri mai mari de întreținere și risipă de resurse (fosile). Lipsa unor contorizări individuale favorizează, pe de-o parte, o risipă de căldură, prin ne-adaptarea consumului, iar pe de altă parte favorizează livrări de agent termic peste necesar, ne-existând un control al operatorului asupra consumurilor real necesare. Consecința acestui fapt îl reprezintă trecerea de la sistemul de încălzire centralizată la cel individual, prin folosirea de centrale de apartament (debranșare), cu consecințe nefaste asupra eficienței sistemului centralizat de încălzire, generând creșterea poluării la nivel de bloc și apartamente, datorită evacuării gazelor de ardere din fiecare centrală de apartament.



STRA S 4- 2020

J Contorizarea individuală a consumului de căldură pentru toți consumatorii prin promovare necesității instalării contoarelor in toate locuințele din sector

J Izolarea conductelor comune de apă caldă menajeră

J Reducerea pierderilor de căldură în rețelele de distribuție căldură prin izolarea conductelor și modernizarea rețelelor

1.1.3. Eficientizarea consumurilor de energie electrică

Energia electrică este bazată preponderent pe combustibili fosili și deci orice consum inutil duce la emisii de CO2 în atmosferă, cu influențe nefaste asupra climatului și asupra rezervelor de combustibili fosili. Pe de altă parte creșterea consumurilor casnice poate duce la situații de criză, când rețeaua de alimentare este suprasolicitată și suferă avarii urmată de întreruperea alimentării cu energie electrică (securitatea alimentării cu energie).

Măsuri:

J Analiza consumurilor electrice și evaluarea statistică în scopul creșterii performanțelor J Proiect pilot de economie, prin comanda automată a iluminatului în clădirile administrației J Modernizarea și eficientizarea iluminatului public și de exterior

1.1.4. Economie prin recuperarea căldurii

în unitățile de învățământ, precum și în unități socio-culturale (cinematografe, azile, spitale, etc.),

în care se află multe persoane, în încăperi închise, este necesară reîmprospătarea aerului din încăpere, conform normelor în vigoare.

Aceasta se realizează uzual prin ventilare naturală sau forțată. Odată cu evacuarea aerului se pierde și căldura din încăpere, aerul proaspăt introdus fiind de obicei rece, în anotimpul răcoros.

Este necesar a fi introduse schimbătoare de căldură, în cel mai scurt timp, pentru realizarea de

economii energetice, și implicit financiare, in clădirile aflate in adminitrarea Consiliului Local Sector 4.




Energia bazată pe combustibili fosili este epuizabilă. De aceea singura opțiune viabilă pentru criza energetică ce se prefigurează, pe lângă energia atomică, o reprezintă energia regenerabilă: solară, eoliană, geotermală, hidro, bio (etanol, ulei, gaz, etc.). Opțiunea cea mai bună pentru un oraș o reprezintă energia solară, dat fiind soluția tehnică mai simplă față de celelalte surse posibile. Amplasarea de panouri fotovoltaice și solare, atât pe clădiri publice cât și pe cele de locuit, colective și individuale, coroborată cu acțiunea de reabilitare termică a clădirilor, publice și private, va contribui substanțial la realizarea de economii de energie clasică și la satisfacția cetățenilor, prin scăderea facturilor lunare și obținerea unor condiții de trai și muncă mai bune.

Prioritate va fi dată utilizării energiilor alternative în instituțiile publice, pentru reducerea consumurilor specifice și realizarea de economii bugetare.

Măsuri

• Până în anul 2020 majoritatea clădirilor publice din sector vor folosi energii alternative (apă caldă, curent electric, iluminat solar).

Indicatori

  • -   % de energie alternativă din total energie folosită în instituțiile publice

  • -   % de energie alternativă din total energie folosită în clădiri de locuit

  • -   % de clădiri ce dețin panouri solare

1.2.1. Extinderea utilizării energiei solare

Energia solară, fie sub forma de căldură fie sub forma de lumină, este gratuită și disponibilă zi de zi, în mai mare sau mai mică măsură. Puterea acestei energii este apreciabilă (ca. 1 kW/m2) iar tehnologiile, deși încă scumpe, sunt disponibile. Odată cu creșterea certă a prețului energiei electrice va deveni tot mai atractivă utilizarea energiei solare, ce va avea rate de recuperare a investiției mult mai mici în viitor.

1.2.2. Introducerea utilizării energiei fotovoltaice

Energia electrică solară constituie o alternativă atractivă pentru viitor datorita faptului ca oferă independență față de sistemul public de distribuție.

1.3. Modificarea stilului de viață și a comportamentului de consum




Soluțiile tehnice nu sunt suficiente dacă în efortul de protecție climatică și eficientizare energetică nu intervine și factorul uman, prin comportamentul acestuia de utilizare a resurselor energetice, de orice natură ar fi ele. Astfel pe lângă informarea și educarea în domeniu, mai pot interveni soluții tehnice și organizatorice care să constrângă la un anumit comportament favorabil economisirii de energie. Omul consumă energie (termică, electrică) fără să-i pese prea mult de costuri (de resurse și financiare directe). Prin acțiuni și proiecte de popularizare privind metodețe de protecție climatică și de eficiență energetică ce pot fi inițiate de Primăria Sectorului 4 se poate genera un comportament proactiv eficient energetic și proiectiv față de mediu.

Măsuri

  • •   Până în anul 2020 vor fi introduse în școli și grădinițe material de informare în domeniul energiei și protecției climei.

  • •   Susținerea proiectelor private de popularizare a eficienței energetice și de protecție a mediului în general.

  • •   Promovarea transferului tehnologic și asigurarea consultanței și informării în domeniul energetic

  • •   Bază de date publică privind eficiența aparatelor electrocasnice și industriale

Indicatori

  • -   Nr. de campanii de mediatizare în domeniul energetic, inclusiv evenimente speciale

  • -   % de achiziție a aparatelor electrocasnice clasa energetică A, din total aparate vândute

  • -   Nr. de forumuri pe marginea energiei și de participanți la acestea

  • -   Nr. de broșuri tipărite

1.3.1. Program de mediatizare și conștientizare în domeniul economisirii energiei

în Sectorul 4 se va dezvolta o cultură a eficienței energetice, susținută de mase largi de cetățeni. Activitățile umane și infrastructura urbană vor fi astfel concepute încât să favorizeze atingerea unor eficiențe energetice sporite.

Un om informat este mai deschis în a lua decizii și a urma o direcție promovată de autorități și de comunitatea științifică. Astfel crearea unor programe de mediatizare a tematicii mediului și eficientei energetice o direcție în care Sectorul 4 va merge. Se vor utiliza, pe lângă pagini Web special concepute acestui scop, și materiale tipărite (broșuri, pliante, bannere, afișe, etc.), materiale video și poze cu instalații și metode de utilizare a energiei alternative. Site-ul primăriei precum și broșura primăriei vor conține obligatoriu pagini dedicate



acestui subiect Nu în ultimul rând postarea de inscripții pe mijloace de transport, în clădiri publice, stații ale mijlocului de transport în comun, etc. va atrage atenția cetățenilor asupra subiectului.

1.3.2. Protecția climei începe în școală

O colaborare strânsă a administrației publice cu sistemul de învățământ garantează succesul acestui obiectiv premergător introducerii materiilor amintite este necesară instruirea cadrelor didactice în acest domeniu de importanta strategică, astfel ca predarea să fie cât mai eficientă, iar cunoștințele să fie asimilate fără problemă.

1.4. Sprijin transversal pentru energie și protecția mediului

Mediul reprezintă o responsabilitate pe care trebuie să ne-o asumăm în comun. Pe fondul deteriorării ecologice avansate din ultimul deceniu, gradul de implicare și de responsabilitate a actorilor internaționali a crescut. Preocuparea pentru mediu a apărut pe agenda europeană la începutul anilor 1970. Politica de mediu a Uniunii Europene (UE) a fost creată prin Tratatul Comunității Europene și are ca scop asigurarea sustenabilității măsurilor de protecție a mediului. Prin Tratatul de la Maastricht, protecția mediului devine o prioritate cheie a Uniunii Europene, unde este semnalată necesitatea integrării și implementării politicii de mediu în cadrul unor politici sectoriale precum agricultura, energia, industria, transportul. Principalul pilon al politicii de mediu este conceptul de dezvoltare durabilă, care constituie o politică transversală ce înglobează toate celelalte politici comunitare, subliniind nevoia de a integra cerințele de protecție a mediului în definirea și implementarea tuturor politicilor europene.

‘Pentru 2020, Comisia propune Uniunii Europene cinci obiective măsurabile care vor ghida acest proces și vor fi transpuse în obiective naționale: ocuparea forței de muncă, cercetarea și inovarea, schimbările climatice și energia, educația și combaterea sărăciei. Acestea vor imprima direcția în care ar trebui să ne îndreptăm și vor reprezenta mijloacele de măsurare a succesului nostru.” (Jose Manuel Barroso)

Obiectivele ce stau la baza construirii politicii de mediu a Uniunii Europene au fost stabilite prin Tratatul Comunității Europene, Art. 174. Astfel, acesta prevede că obiectivele politicii europene de mediu sunt următoarele:

  • 1. Conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului.

  • 2. Protecția sănătății umane.

  • 3. Utilizarea prudentă și rațională a resurselor umane.

  • 4. Promovarea de măsuri la nivel național, în vederea tratării problemelor regionale de mediu și nu numai.

Reprezentanții statelor membre ale Comunității Europene au pus bazele unei politici comune de mediu în urma summit-ului de la Paris din 1972, ca urmare a conștientizării caracterului transfrontalier al problemelor de mediu. Astfel, în 1973 Comisia a inițiat un prim program european de acțiune pentru mediu, care formulează cele mai importante principii ale politicii de mediu, principii care sunt în vigoare și astăzi: principiul poluatorul plătește, al acțiunii preventive și precauției. Acestora li se adaugă principiul protecției ridicate a mediului, al integrării și al proximității.

1.4.1. întărirea capacității administrației publice în domeniul energetic și ecologic

întărirea capacității administrației publice în domeniul energetic și ecologic prin întărirea activității privind controlul respectării prevederilor legale în ceea ce privește colectarea deșeurilor și disciplina în construcții

O bună gestiune a problematicii protecției climatice și economisirii energiei în Sectorul 4 presupune resurse umane specializate în cadrul aparatului propriu din primărie. Se vor iniția programe de instruire a personalului din administrația publică, în domeniul ecologiei, și deformare de specialiști în domeniu.

1.4.2. Facilități administrativ - financiare pentru eficientizarea energetic

Comisia europeana împreuna cu Guvernul României au deschis o axa de finanțare nerambursabila, tocmai pentru îndeplinirea obiectivelor asumate in protocolul de la Kyoto. Obiectivul domeniului major de intervenție 1.2 - „Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe" il reprezintă crearea/menținerea de locuri de muncă și promovarea coeziunii sociale, prin sprijinirea îmbunătățirii eficienței energetice a blocurilor de locuințe din România, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, ceea ce va conduce la creșterea/menținerea ratei de ocupare a forței de munca, consum redus de energie si limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Sectorul construcțiilor este la nivel mondial un consumator major de energie si un generator major de gaze cu efect de sera. In UE, aproximativ 40% din energie este consumata in acest sector. Din acest motiv, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor este un obiectiv important la nivelul politicilor UE. O proporție însemnată de energie consumată in clădirile rezidențiale este pentru încălzire. Acest lucru este observat in special în multe țări UE-12, inclusiv în România, datorită unui stoc de locuințe construite fara protecție termica în perioada comunistă, mai ales în formă de blocuri de locuințe.

Clădirile rezidențiale domina totalul clădirilor din România, reprezentând aproximativ 95,4% din totalul clădirilor. Clădirile rezidențiale existente sunt, în general, vechi (peste jumătate din clădirile rezidențiale au



fost construite înainte de anul 1970). Aceste clădiri au proprietăți termice scăzute - cu cerințele anuale medii pentru încălzire cuprinse între 137-220 kWh/m2. Consumul de energie termică pentru încălzire și apă caldă menajera în gospodării reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie in clădiri. în medie, potențialul de economisire a energiei în clădirile rezidențiale este estimat la aproximativ 38%, care ar putea fi tradus în economii semnificative de combustibil convențional. Este de asemenea important să fie menționat și faptul că în clădirile din România consumul specific de căldură și apă caldă menajera este dublu față de cele din Europa de Vest, și, prin urmare, există o rată ridicată de emisii de poluare. Investițiile în eficiența energetică a blocurilor de locuințe vor contribui la reducerea sărăciei energetice {fuelpoverty) în România, prin reducerea costurilor cu încălzirea populației, în special a celor cu venituri reduse, ceea ce va ajuta la îmbunătățirea puterii de cumpărare a categoriilor sociale defavorizate. Acest domeniu major de intervenție va contribui la coeziunea socială, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile ale populației cu venituri mici. în acest sens, s-a stabilit un mecanism de selecție a blocurilor de locuințe ce vor fi reabilitate termic, pentru ca această categorie de populație să beneficieze cu precădere de implementarea investițiilor. în plus, ratele de co-finanțare sunt stabilite în conformitate cu capacitatea și disponibilitatea populației pentru a co-finanța astfel de investiții.

Implementarea măsurilor de eficiență energetică în blocurile de locuințe va duce la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației, prin:

  • •    Imbunatatirea condițiilor de confort interior;

  • •   Reducerea consumurilor energetice;

  • •   Reducerea costurilor de întreținere pentru încălzire si apa calda menajera;

  • •   Reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie.

C 2.Traîul într-un mediu curat

Pentru o dezvoltare socio-economică sănătoasă este necesară asigurarea unui mediu ambiant sănătos, aceasta însemnând asigurarea unor valori ai parametrilor de calitate care sa se încadreze în normele minime obligatorii. Pe lângă cele 4 elemente clasice vizate de protecția mediului (aerul, apă, solul și deșeurile) se vor iniția și masuri ce tratează problematica poluării radioelectrice, a zgomotului și a luminii.

Urbanizarea în general contribuie nefast asupra mediului ambiant prin restrângerea la minim a zonelor naturale și întinderea suprafețelor de beton și asfalt, atât pe orizontală cât și pe verticală. Concomitent activitatea economică intensă, însoțită de un trafic tot mai sufocant, contribuie la deteriorarea mediului, în speță a aerului din oraș.

Sectorul 4 - etalon de curățenie



o* w

Practic, în zece ani, în Sectorul 4 vei putea face jogging pe lângă marile artere rutiere fără să remarci un aer viciat, vei putea să te așezi oriunde pe jos fără să te murdărești, pantofii vor rămâne curați pentru multe săptămâni. Aerul, solul și apa sunt curate ca acum 100 de ani.

Obiective

• Până în anul 2020 se va ameliorasituația spațiilor verzi ajungându-se aproape de norma europeană. Indicatori

- Suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor (m2 / loc.)

2.1. Deșeurile menajere și special

O importantă sursă de poluare a solului o reprezintă deșeurile menajere și depozitele necontrolate de deșeuri.

Deșeurile au următorul parcurs: producere >depozitare temporară > reciclare sau producere> depozitare temporară > transport > depozitare finală.

Acest circuit trebuie administrat având în vedere trei obiective generale importante: Ocrotirea sănătății publice, Protecția mediului înconjurător și Păstrarea curățeniei astfel încât spațiile publice să devină acceptabile dpdv estetic.

In anul 2000 deșeurile municipiului s-au cifrat la 180 kg/locuitor/an, dar volumul acestora a crescut de 3,4 ori în patru ani, ajungând la 620 kg/locuitor/an în 2004. în 1999-2003, deșeurile Bucureștiului au fost de 570 kg/locuitor/an, 500 în Budapesta, 410 în Varșovia și 640 în Viena. Aproape jumătate din volumul total este îngropat la depozitul din Glina (47% în 2004), restul în celelalte două depozite, de la Vidra și Rudeni-C Chitila.

Deșeurile vor parcurge rapid drumul de la producător la colector, astfel încât posibilitatea poluării mediului sa fie minimă.

Obiective

• Sectorul 4 să devină un sector unde deșeurile menajere sunt eficient colectate și evacuate, volumul acestora pe cap de locuitor urmând a se reduce treptat până în anul 2020.

Indicatori

  • -   Cantitatea de deșeuri menajere produsă (kg/locuitor/an)

  • -   Gradul de selectare (%) din total deșeuri

  • -   Gradul de reciclare

  • -   % de reținere la sursă a ambalajelor față de total ambalaje “vândute”

2.1.1. Infrastructura de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile

în București și bine înțeles pentru Sectorul 4, ca parte integrantă a metropolei, există o situație specifică: arhitectura orașului, în special casele particulare complică introducerea colectării selective a deșeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deșeurile mixte sunt colectate în containere amplasate la parterul blocurilor. Spațiul adițional necesar pentru containerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu sunt dornici să ducă sticlele sau deșeurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru reprezintă concluzia proiectelor pilot anterioare.

Introducerea unui sistem de colectare selectivă poate reuși numai în cazul în care se va găsi o soluție pentru amplasarea diferitelor tipuri de containere și locuitorii vor accepta să ducă deșeurile de ambalaje la puncte de colectare.

Măsuri

  • •  Analiza și proiectarea amplasării containerelor de colectare deșeuri

  • •  Sistem de monitorizare și dispecerat pentru colectarea deșeurilor

  • •   Dezvoltarea colectării deșeurilor speciale și a ambalajelor încă din magazine

2.1.2. Proiecte pilot privind colectarea selectivă și reciclare

în unitățile de învățământ, precum și în unități socio-culturale (cinematografe, azile, spitale, etc.), se vor instala sisteme de colectare selective împreuna cu operatorul de colectare a gunoiului, astfel incat sa inceapa conștientizarea la cea mai mica varsta.

O colaborare strânsă a administrației publice cu sistemul de învățământ garantează succesul acestui obiectiv. Premergător introducerii materiilor amintite este necesară instruirea cadrelor didactice în acest domeniu de importanta strategică, astfel ca predarea să fie cât mai eficientă, iar cunoștințele să fie asimilate fără probleme.

2.2. Aer curat și apă sănătoasă

O\

Factorul de mediu - aer - este supus unei poluări locale intense în acele zone, unde s-au constituit și funcționează unități industriale chimice, metalurgice, pentru materiale de construcții, centrale termice, s.a. și unde fie tehnologiile sunt învechite, fie nu sunt folosite instalații de epurare a gazelor, fie și una și alta. în aproape tot Bucureștiul și localitățile învecinate din Ilfov, poluarea aerului este peste nivelele admise. Centralele termice reprezintă sursa a 74,21% din emisiile de NO2, traficul rutier este responsabil de 8% din totalul emisiilor de NO2. in 2004, nivelul mediu anual de NO2 înregistrat în București a fost de 47,5 p/m(Amsterdam 14 p/m3, Frankfurt 16 p/m3, Paris 20 p/m3, Viena 30 p/m3). Activitățile industriale și traficul rutier generează un nivel ridicat de pulberi în suspensie, media anuală în București fiind de 57,5 pg/m3, în 2004 (Londra 20 pg/m3, Paris 36 pg/m3, Viena 40 pg/m3 și Madrid 45 pg/m3).

Poluarea aerului este evidentă în zonele cu trafic auto semnificativ. Se impun măsuri care să acționeze în primul rând asupra surselor de poluare, la emisie. Sectorul 4 are o asemenea platformă industrială, dar care suferă o treptată dezindustrializare prin închiderea succesivă a vechilor întreprinderi.

Măsurile cele mai importante care trebuie luate în perioada următoare se referă la urmărirea conformării marilor poluatori privind obligațiile trasate în planurile de implementare ale Directivelor UE. Se impune introducerea automonitoringului de către agenții economici și cunoașterea cantităților de substanțe poluante emise pe baza unor declarații de emisii, conform legislației în vigoare, a căror autenticitate să fie sigură; de asemenea se impune, în paralel cu măsurile de reducere a poluanților, și îmbunătățirea monitoringului aerului la nivel de capitală, echiparea cu aparatură modernă de colectare a probelor și de efectuare a determinărilor, Bucureștiul dispunând de o rețea de monitorizare a calității aerului.

Măsuri

  • •  Sectorul 4 București urmărește crearea unei atmosfere respirabile cu parametrii calitativi superiori mediei capitalei. Praful și poluanții auto nu vor mai fi o prezență agasantă. Microclimatul va fi îmbunătățit datorită creșterii spațiului verde atât cantitativ cât și calitativ, vegetația având un rolul de a reține și diminua conținutul de pulberi în aer.

  • •   Participarea alături de Primăria Generala a Municipiului București la reducerea / devierea traficului rutier de marfă, măsuri de îmbunătățirea (fluidizarea) traficului

  • •   Urmărirea respectării prevederilor de mediu de către, șantierele de construcții din Sectorul 4

  • •  Gazonarea suprafețelor de pământ golașe și plantarea de pomi și arbuști

  • •   Promovarea reciclării materialelor de construcții în șantierele de construcții

J                 J                                                                                    1

  • •   Promovarea acoperișurilor verzi

Indicatori

- conținutul de pulberi în aer (pg/m3)

Creșterea semnificativă a traficului în orașe cauzează aglomerație, acest lucru afectând în egală măsură atât pietonii, cât și participanții la trafic. Aglomerația are un impact negativ la nivel economic, social și asupra calității mediului înconjurător și cauzează la nivelul Uniunii Europene pierderi de 1% din Produsul Intern Brut.

Pentru a ușura aglomerația din traficul urban, există alternative atractive și sănătoase ale utilizării mașinii personale: mersul pe jos și ciclismul, transportul în comun, utilizarea de scutere sau motociclete.

Masuri

  • ■ Management eficient al transportului și ai mobilității

  • - Restricționarea accesului în anumite zone ale orașului

  • - Promovarea transportului în comun

  • ■ Informarea cetățenilor asupra mijloacelor de transport alternative

  • - înlocuirea mașinii personale în favoarea transportului în comun, mersului pe jos, mersului cu bicicleta, cu motocicleta sau cu scuterul

  • - Asigurarea unor spații de parcare suficiente și a unor piste de rolleri și biciclîști

2.2.2. îmbunătățirea calității aerului prin măsuri adiacente

Traficul urban generează cantitati semnificative de bioxid de carbon, emisii de gaze, poluatori si noxe, substanțe care afecteaza calitatea mediului si sanatatea oamenilor. Opțiunile pentru crearea unor orașe prietenoase cu mediul înconjurător includ folosirea unor motoare cât mai „curate”, fapt care va ajuta, în timp, la ameliorarea calității aerului în zonele urbane. Vehiculele vechi foarte poluante ar trebui scoase din uz cât mai repede și, în același timp, autoritățile trebuie sa se gândească la proiectarea cât mai multor „zone verzi urbane”.

Orașele se confrunta constant cu creșterea transportului de mărfuri si de persoane, în timp ce potențialul de dezvoltare al infrastructurii necesare este limitat de lipsa spatiilor necesare, precum si de constrângerile mediului înconjurător. Cu toate acestea, un transport urban mai inteligent poate combate aceste neajunsuri. Utilizarea unor Sisteme de Transport Inteligente si asigurarea unui management eficient al traficului pot asigura creșterea eficientei transportului. în acest sens, asigurarea unui număr suficient de mijloace de transport în comun, informarea mai inteligenta asupra rutelor de transport existente, precum si colectarea mai eficienta a tarifelor de călătorie pot constitui o parte a soluției.

Masuri



  • - Management eficient al mobilității si al locurilor de parcare

  • ■ Promovarea transportului în comun

  • ■ Utilizarea unor motoare cât mai „curate"

  • ■ Proiectarea cât mai multor „zone verzi urbane"

  • - Practicarea ciclismului

2.3.Zgomot, radioelectric, lumina

Bucureștiul este o capitală cu o infrastructură rutieră ce nu mai face față numărului de vehicule și traficului cotidian. O mare problemă o reprezintă zgomotul produs de autovehicule, parte datorită deselor opriri și porniri datorate traficului nefluent, și parte datorate carosabilului necorespunzător în muite zone din capitală. Traficul tramvaielor aduce un plus de poluare sonoră, cu toate că se fac eforturi pentru reabilitarea căilor de rulare. Nu în ultima instanță trebuie amintită activitatea de aprovizionare nocturnă ca factor deranjant precum și câinii fără stăpân care, prin lătratul lor, pot aduce disperarea locatarilor.

Nivelul poluării fonice este foarte ridicat, în special din cauza traficului rutier intens, a platformelor industriale, zonelor rezidențiale și zonelor comerciale. In 2003, nivelul fonic a fost înregistrat în 30 de locații din București, având valori între 65-75 dB (nivelul max. admis 70 dB).

Numărul autovehiculelor înregistrate în București a crescut de la 410.000 în 1992 la 850.000 în prezent (sursa: Brigada Poliției rutiere). Conform unor estimări, numărul mașinilor care circulă zilnic în București (centru) este de 300.000 (comisia de circulație a PMB). în ciuda densității mari a drumurilor publice/100 mIa nivelul țării (București 49,3 %, Ilfov 29,4 %, România 33,1 %), raportul dintre lungimea drumurilor/numărul de locuitori (1.821 km/1.929.615 locuitori) este sub 1 m/locuitor, chiar mai mic dacă se ia în considerare fluxul navetiștilor

Datorita dezvoltării intempestive a telefoniei celulare și a transmisiei de date pe cale radio, problema poluării cu unde electromagnetice (smog electric) capătă o însemnătate tot mai mare. Efectele acestor microunde asupra sănătății populației sunt încă insuficient cunoscute și provoacă deja îngrijorare. Creșterea tot mai intensă a utilizării radiațiilor din gama microundelor, prin amplasarea de antene la distante minime față de locuințe, și în spatiile publice (de exemplu deasupra peronului stațiilor de metrou), periclitează sănătatea pe termen lung a cetățenilor.

Nu în ultimă instanță trebuie amintit de efectul nefast al luminii prea puternice și incorect dirijate, în timpul nopții, asupra oamenilor (somn) dar și asupra viețuitoarelor, cu efecte implicite asupra consumului inadecvat de energie.

Eliminarea deficientelor generate de zgomot, radiații și lumină va deveni o preocupare Ia fel de importantă ca și cea față de poluarea aerului și a solului, cu noxe cunoscute și măsurabile.

Sectorul 4 va urmări ca zgomotul să fie în limite rezonabile în timpul zilei și redus la minim pe timpul nopții.

De asemenea folosirea judicioasă a luminii deci și a energiei electrice, pe timp de noapte, prin folosirea unor lămpi adecvate, va contribui la odihna eficientă a cetățenilor și la realizarea de economii bugetare.

Obiective

  • •  Nivelul maxim de zgomot nu va mai fi depășit începând din 2020.

  • •   Administrația locală va sprijini demersurile pentru reducerea poluării radioelectrice, devenind partener activ până în anul 2020.

  • •   Iluminatul public este complet adaptat cerințelor reale de iluminare, până în anul 2020, realizându-se economii de energie electrică.

Indicatori

  • -   Nivelul de zgomot înregistrat (dB)

  • -   Gradul de satisfacție a cetățenilor (sondaje)

  • -   % de depășiri al nivelului maxim de zgomot

2.3.1. Protecția acustică la sursele fixe

Măsuri de protecție acustică la sursele fixe

Izolare fonică a activităților industriale zgomotoase

Bariere acustice pentru parcările auto și complexele comerciale

Ecrane delimitatoare la stațiile de combustibil

2.3.2. Protecția acustică la sursele mobile

Măsuri de protecția acustică la sursele mobile

Netezirea patului rutier și a îmbrăcăminții asfaltice a arterelor cu trafic intens Redistribuirea traficului din zonele problemă

Ecrane fonice suplimentare pentru clădirile de locuit

2.3.3. Protecția împotriva poluării electromagnetice

Măsuri de. protecția împotriva poluării electromagnetice

Monitorizarea poluării radioelectrice

Măsuri de limitare a amplasării antenelor emitente de radiații



2.3.4. Poluarea cu lumină

Până acum câțiva ani nu s-a acordat deloc atenție fenomenelor care rezultă din generarea /folosirea de lumină excesivă pe timpul nopții. S-a constatat că un iluminat necorespunzător, atât în ceea ce privește direcționarea fluxului de lumină cât și a intensității folosite aduce perturbări viețuitoarelor (atât oamenilor cât și animalelor) dar contribuie și la o risipă de energie electrică. Există specii de animale care sunt în pericol de extincție din cauza luminii abundente, animale diurne care suferă din cauza luminii excesive din timpul nopții, ca și oamenii, perturbând somnul liniștit. Acest lucru se datorează iluminării directe a geamurilor locuințelor și implicit a interioarelor (dormitor), de către corpurile de iluminat neadecvate.

Din anumite studii (efectuate în Franța) s-a constatat că există o intensitate optimă de iluminare care diminuează fenomenul infracțional dar care fenomen nu se îmbunătățește data cu creșterea în continuare a intensității luminoase.

în Sectorul 4 iluminatul public și privat, stradal și al perimetrelor, se va face într-un mod cu totul corect și plăcut.

Fasciculele de lumină vor lumina suprafața de trafic, auto și pietonal, iar fațadele locuințelor vor rămâne în umbră. Similar iluminatului auto, lumina va fi proiectată acolo unde este necesară, și la o intensitate ce nu depășește necesarul.

Măsuri

Studiul modului de utilizare a iluminatului nocturn urban până în 2020 înlocuirea corpurilor de iluminat neadecvate

Evaluarea și mediatizarea rezultatelor obținute prin îmbunătățirea iluminatului

C 2.4.Spațiile verzi și vegetația urbană

Scăderea considerabilă a suprafeței spațiilor verzi în București (s-a estimat că suprafața spațiilor verzi s-a înjumătățit în ultimii cinci ani, consecință a extinderii construcțiilor necontrolate) se repercutează, de asemenea, asupra calității vieții în oraș. Suprafața spațiilor verzi este în prezent de aproximativ 2,5 m2/locuitor, față de recomandările UE de circa 12 m2/locuitor.

Poluarea este mult diminuată dacă există spatii verzi și vegetație bogată, aceasta curățând aerul de praf și alte noxe, și absoarbe CO2, oferind în schimb oxigenul necesar vieții. De asemenea vegetația modifică microclimatul local, atenuând extremele climatice (răcorește vara și protejează iarna față de viscol). Funcție de obiectivele urmărite se va opta pentru plantarea de diverse tipuri de vegetație.

Protecția și dezvoltarea vegetației va constitui o prioritate maximă pentru a obținerea unui mediu respirabil în jungla de beton și asfalt ce a devenit Bucureștiul. Există mobilier urban care permite înființarea

de spații verzi și pe zonele betonate sau asfaltate. Prin noile modificări ale Legii privind Protecția Mediului administrația publică locală este obligată să asigure fiecărui locuitor al sectorului o suprafață care poate ajunge la 26 m2/locuitor.

Obiective

  • •   Suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor va depăși media capitalei cu cel puțin până în anul 2020.

  • •  Până în anul 2020 se va realiza o bază de date completă a suprafețelor verzi.

Indicatori

  • -   Suprafața medie de spațiu verde pe locuitor (m2/loc)

  • -   Nr. de arbori / locuitor

  • -   Nr. de puieți plantați anual

2.4.1. Managementul teritoriului

S-a estimat că fostele platforme industriale reprezintă ca. 13% din suprafața totală a municipiului București. Aceste zone constituie o importantă rezervă de suprafață pentru noile funcții urbane. Autoritățile publice trebuie să gestioneze procesul de regenerare urbană impunând standarde stricte de mediu și, eventual, oferind stimulente firmelor și proprietarilor de terenuri pentru re-amplasarea în afara zonelor urbane și/sau renovarea zonelor pentru utilizarea post-industrială /vânzarea lor, persoanelor care dezvoltă terenurile.

Păstrarea unor proporții echilibrate între modul de folosință a suprafețelor în sector (construcții, căi de comunicații, spatii verzi și parcuri) poate oferi acele condiții necesare pentru dezvoltarea durabilă a sectorului. în acest sens administrația locală trebuie sa decidă ce proporții va dori să asigure între suprafețe și cum le va obține și păstra, în ciuda oricăror presiuni pentru distrugerea acestui echilibru (presiuni pentru desființarea de spatii verzi și realizarea de construcții, conversia suprafețelor industriale în arii rezidențiale, etc.).

Obiective

  • •   Formalizarea proporției între suprafețele din Sector (modul de utilizare)

  • •   Implemenetarea de măsuri de păstrare a echilibrului între modul de folosirea a terenului



3.Mobilitate prin trafic fluent și curat

Numărul mare de străzi orășenești nemodernizate (în București - 53,2 %), la care se adaugă nefinalizarea șoselei de centură, precum și creșterea neîntreruptă a numărului de mașini înregistrate în București (387 mașini/1.000 locuitori în 2003) determină aglomerarea traficului în zona urbană cu consecințe nedorite asupra calității vieții urbane.

Și Sectorul 4 se confruntă cu problema fluenței traficului și cu aglomerarea de autovehicule de pe șosele și din parcări, precum și pe spațiile pietonale. Această aglomerare contribuie tot mai mult la pierderea de timp (așteptare în cozi), la consum suplimentar de combustibil și energie, la poluarea accentuată a aerului cu noxe auto, la poluarea cu zgomot și praf. Stresul este o altă consecință a traficului congestionat, urmat și de multe accidente grave datorită lipsei de răbdare, soldate cu pagube materiale și umane.

Astfel se vor urmări mai multe direcții, și anume: fluidizarea traficului, asigurarea de parcări de reședință și gestionarea adecvata a locurilor de parcare, favorizarea vehiculelor de transport în comun și a celor ecologice, schimbarea atitudinii față de transport, și educația privind transportul.

Creșterea exponențială a parcului de autovehicule (atât a parcului casnic - domestic, alcătuit din vehicule personale, cât și a celui instituționalizat compus din vehicule de transport bunuri și persoane), a determinat o dinamică accentuată în sensul dezvoltării traficului terestru, îndeosebi a celui rutier. Prin urmare s-a creat o disproporție majoră între componentele principale care asigură posibilitatea realizării traficului, respectiv, între mijloacele de transport și infrastructura rețelei de transport.

Traficul poate fi îmbunătățit și prin educația participanților, prin măsuri coercitive aplicate riguros, prin controlul asupra participanților la trafic. Sunt vizate atât autovehiculele motorizate pe patru roți, dar și cele pe doua roți (motociclete, scutere), precum și vehiculele ne-motorizate, precum bicicleta, patinele cu rotile, trotineta. De asemenea este vizată o politică de restricționare a participanților individuali la trafic în favoarea transportului în comun precum și favorizarea deplasării cu vehicule ne-motorizate, acționate uman sau cu energie electrică.

Obiective si măsuri

1

  • •  Creșterea numărului de parcări auto supraetajate până în anul 2020 în Sectorul 4

  • •   Promovarea folosirii mersului pe bicicletă astfel încât pistele de bicicliștisă devină operaționale și folosite la capacitatea mai mare, până în anul 2020.

  • •   Promovarea folosirii mijloacelor de transport în comun.

  • •   Creșterea numărului de biciclete cu 30% până în anul 2020.

  • •   Condiții îmbunătățite de deplasare a pietonilor, trotuarele fiind corect dimensionate și întreținute.

  • •   Parcarea autoturismelor pe trotuare este reglementată prin norme precise, până în anul 2020.



• Impunerea restricțiilor de transport pentru accesului auto individual și pentru cei care asigură aprovizionarea unităților comerciale în anumite arii urbane și la anumite ore ale zilei în baza unor studii de impact.

• Campanii de informare și mediatizare a beneficiilor transportului în comun.

Indicatori

  • -   Durata medie de deplasare între două puncte de reper (minute)

  • -   Durata medie de găsire a unui loc de parcare liber (minute)

  • -   intervalul de timp dintre două sosiri în stația de transport în comun (minute)

  • -   Nr. mediu de accidente de circulație într-o lună

  • -   Nr. de locuri de parcare pentru biciclete

  • -   Nr. de campanii de informare și sensibilizare.

  • -   Rata de creștere a vânzărilor de abonamente la mijloace de transport în comun.

4,Educația pentru viitor

Cel mai valoros activ al unei organizații, fie ea publice sau private, îl reprezintă informația, baza de cunoștințe (know-how) și capacitatea de inovare, deci implicit resursa umană. Actualmente se constată un dezechilibru între oferta de pregătire și cererea de competențe, dar și o scădere a actului educațional, dpdv calitativ dar și cantitativ.

Din perspectiva dezvoltării durabile, a globalizării educației, a integrării acesteia cu cercetarea și inovarea, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice promovează o strategie ca parte a politicilor publice destinate integrării europene, pentru implementarea unei noi viziuni asupra educației, formării, cercetării și dezvoltării, având ca dimensiuni principale:

  • -   întreaga activitate din învățământ urmărește atingerea unor finalități specifice, privind: învățarea și dezvoltarea personală de-a lungul întregii vieți, cultivarea unei cetățenii democratice active și capacitatea de integrare pe piața muncii, pe baza formarii profesionale în diferite domenii ocupaționale.

  • -   Obiectivul general îl reprezintă integrarea principiilor, valorilor și practicilor dezvoltării durabile în toate aspectele educației și instruirii. Acest efort educațional va încuraja schimbări în comportament ce vor crea un viitor mai durabil în termeni de integritate ambientală, viabilitate economică și o societate justă, pentru generații prezente și viitoare.



    STRA S 4- 2020

Cea mai bună cale de a asigura sustenabilitatea economică a localității și zonei, în viitor, o reprezintă educarea tinerilor, pregătirea acestora pentru diversele provocări ale vieții. O zonă geografică are puține șanse de dezvoltare dacă în aceasta nu există (și trăiește) potențial uman pregătit, educat și motivat, care să gândească și să implementeze programe și proiecte necesare dezvoltării societății. In acest sens considerăm că învățământul obligatoriu este necesar a fi dezvoltat și eficientizat, administrația locală preluând tot mai mult, de la Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și de la inspectoratele școlare, atribuții în domeniu

(      4.1. Dezvoltarea învățământului obligatoriu

Primăria Sector 4 asigură respectarea și promovarea drepturilor tuturor copiilor prevăzute în Convenția cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr.18/1990, republicată, fără nici o discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, de opiniile politice sau alte opinii, naționalitatea, apartenența etnică sau socială, de situația materială, de gradul și tipul unei deficiențe, statutul la naștere sau de statutul dobândit, de orientarea sexuală, de dificultățile de formare și dezvoltare sau de alt gen, ale copilului, ale părinților sau reprezentanților legali, la educație.

Pentru aceasta avem în vedere prevenirea și reducerea neșcolarizării și a abandonului școlar datorat unor cauze socio-economice, prin dezvoltarea unor programe care să se adreseze atât copiilor din familii cu dificultăți socio-economice, cât și copiilor din familii de romi, cum ar fi centrele de zi, programe care să se adreseze părinților/ aparținătorilor legali, pentru promovarea importanței actului educațional, susținerea învățământului pentru persoanele care au întrerupt studiile.


Obiective

  • •   Școala va avea ca parteneri permanenți administrația locală și părinții elevilor. Școala va deveni pol de resurse pentru comunitate.

  • •   Accesul la educație și formare are loc fără discriminare, și necondiționat.

  • •   Dezvoltarea durabilă este integrată în sistemul de învățământ.

  • •   Informatizarea completă a unităților de învățământ, până în anul 2020.

  • •  Condiții de microclimat conform normelor, în toate clădirile de învățământ, până în anul 2020.

Indicatori

  • -   Nr. de premianți la olimpiadele/concursurile naționale și internaționale, din școlile Sectorului 4.

  • -   % nr. de adulți înscriși la cursuri de formare inițială și/sau continuă față de total populație sector.




  • -   Gradul de informatizare a școlilor (nr. de elevi /PC)

  • -   Nr. de proiecte școlare cofinanțate de administrația locală

  • -   Evoluția abandonului școlar (nr. de cazuri / an)

  • -   Nr. de profesori la 1.000 de elevi

  • -   Gradul de acoperire a catedrelor, cu personal calificat

  • -   Nr. de ore de pregătire a cadrelor didactice, pentru perfecționare didactică

Dezvoltarea infrastructurii școlare în Sectorul 4, folosind domenii de finanțare nerambursabila obiectivul de a îmbunătății calitatea infrastructurii de educație, a dotării unitatii de invatamant, pentru asigurarea unui proces educațional la standarde europene și a creșterii participării populației școlare la procesul educațional, totodată participând la atingerea obiectivelor orizontale în domeniul egalității de șanse, protejarea mediului si dezvoltare durabila.

Importanta obiectivului de investiții deriva din necesitatea punerii la dispoziție a resurselor materiale necesare pentru asigurarea minimului de dotări si a spatiilor adecvate desfășurării activitatilor sportive, impunandu-se astfel investiții pentru reabilitarea, îmbunătățirea, extinderea si echiparea infrastructurii educaționale din învățământul obligatoriu.

Prin îmbunătățirea infrastructurii școlare prin crearea unui ambient propice pentru desfășurarea activităților școlare la standarde europene prin reabilitarea clădirii existente și extinderea acestora cu noi spatii si prin reabilitarea și modernizarea spatiilor in care se desfasoara activitati școlare, spatii aflate în diferite stadii de degradare si care in momentul de fata oferă o imagine necorespunzatoare a spațiului interior, pentru a se crea un mediu apt desfășurării unei activitati în educație la standarde europene

4.2. Educația continuă din perspectiva instituțională

Construcțiile, transportul, educația, cercetarea și sectorul tehnologiei informației și comunicației (TIC) sunt cele mai importante sectoare ale capitalei, contribuind la creșterea competitivității și potențialului de dezvoltare. Oportunitățile cheie sunt oferite de posibilitatea integrării educației, cercetării, inovării și afacerilor, pentru îmbunătățirea inovării în activitățile economice, folosind resursele umane calificate și bine pregătite. Economia mondială, aflata în permanenta schimbare și dezvoltare, solicită din ce în ce mai multe calificări distincte și noi meserii.

Un rol important în această privință îl joacă toți stimulii și toate măsurile pentru învățarea pe tot parcursul vieții: învățarea pe tot parcursul vieții este cheia către societatea bazată pe cunoaștere. De aceea trebuie înlăturate cât mai repede posibil obstacolele existente pe piața internă care împiedică trecerea la societatea europeană bazată pe cunoaștere.

Resursele umane din sector trebuie sa țină pasul cu aceste schimbări permanente, capitalul uman constituind din ce în ce mai mult cea mai prețioasă resursă a dezvoltării în general. Este de la sine înțeles

ca preocupările societății și ale administrației locale sunt îndreptate în direcția inițierii unor demersuri pentru dezvoltarea sistemului de instruire a adulțiior (educația permanentă), atât pentru recalificare și găsirea unei noi meserii, cât și pentru perfecționarea performantelor Ia locul de muncă.

Majoritatea șomerilor înregistrați dețin un nivel scăzut de educație. Acest aspect confirmă faptul că piața de muncă din București este caracterizată de o cerere de forță de muncă calificată. Oportunitățile cheie sunt oferite de posibilitatea de integrare a învățământului, cercetării, inovației și activităților de afaceri pentru îmbunătățirea înovatei și conținutului informației activităților economice, utilizând o gamă largă de resurse umane specializate prin studii superioare și un sistem profesional de instruire.

Obiective și măsuri

  • •  Sectorul 4 dorește să devină un actor important în acest domeniu, prin dezvoltarea unor centre de instruire antreprenorială și în domeniul energiei și mediului, până în anul 2020.

  • •   Consiliere pentru carieră și performanță în carieră

  • •  încurajarea participării la educație a persoanelor cu nivel scăzut de calificare

  • •   Calificarea/recalificarea grupurilor vulnerabile

  • •  încurajarea ilmplicării agenților economici în procesul de formare continuă a adulțiior.

Indicatori

  • -   nr. de adulți școlarizați

  • -   nr. de cursuri organizate în Sectorul 4.

5.Sănătatea populației sectorului

Sănătatea populației constituie o prioritate fundamentală a oricare administrații, fie ea centrale sau locale, deoarece neasigurarea ei aduce mai multe pierderi decât câștiguri, și anume: lipsa de resurse umane pentru procesele economice și administrative (morbiditate) concretizate în pierderi, cheltuieli (bugetare) majorate pentru tratament și spitalizare, probleme sociale în familiile afectate cu repercusiuni asupra membrilor de familie.

Starea de sănătate a populației României, în general, nu este prea bună comparativ cu nivelul din țările mai dezvoltate.

Starea de sănătate a populației este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, și de accesul la servicii de sănătate, pe de alta parte. Accesul la starea de sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socioculturali. Accesul la serviciile de sănătate este influențat aproape în totalitate de organizarea sistemului sanitar.

Sistemul de sănătate din România este de tip asigurări sociale și are ca scop asigurarea accesului echitabil și nediscriminatoriu la un pachet de servicii de bază pentru asigurați. In consecință, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continuă la nivelul Ministerului Sănătății Publice.

Pentru evaluarea accesibilității, au fost analizați indicatori de proximitate care să identifice eventuale grupe populaționale și/sau zone geografice dezavantajate în privința accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici țintite. Factorii determinanți care influențează gradul de accesibilitate al populației la serviciile de sănătate sunt în general reprezentați de: nivelul sărăciei, șomajul, ocupația, mediul de rezidență, statutul de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, gradul de acoperire cu personal medical, (sursa - Ministerul sănătății).

în Sectorul 4 se remarcă inechități în accesul la serviciile de îngrijiri, ceea ce determină inechități în starea de sănătate a diferitelor grupuri de populație, a unor comunități din diferite zone periferice ale sectorului și a grupurilor defavorizate economic.

Descentralizarea sistemului de sănătate a fost și este parte integrantă a procesului de reformă în domeniul sanitar. Atât reorganizarea cât și descentralizarea finanțării și furnizării serviciilor de sănătate au început concomitent cu introducerea sistemului de asigurări sociale de sănătate, când, pentru prima dată, cetățeanul/pacientul a fost pus în centrul sistemului de sănătate, prin posibilitatea liberei alegeri de către acesta a furnizorului de îngrijiri de sănătate.

Experiența ultimilor ani arată o implicare inegală a autorităților administratei publice locale în administrarea unităților sanitare, cu variații mari între județe sau între localități.

Deși Ministerul Sănătății Publice este autoritatea centrală în domeniul sănătății publice, menționăm faptul că, în prezent, majoritatea unităților sanitare, sunt unități autonome, în administrarea autorităților locale sau județene, ministerul păstrând doar componenta de management a sistemului sanitar.

In prezent, autoritățile administratei publice locale participă ia finanțarea unor cheltuieli de administrare și funcționare, respectiv bunuri și servicii, reparații capitale, consolidare, extindere și modernizare, dotări cu echipamente medicale, a unităților sanitare publice de interes județean sau local, în limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinație în bugetele locale, (sursa- ministerul sănătății).

Obiective și măsuri

  • •   Susținerea acțiunilor de dezvoltare și modernizare inițiate de Municipiul București și Ministerul Sănătății, astfel încât până în anul 2020, infrastructura de sănătate din sector este conformă cu normele europene.

  • •  Susținerea acțiunilor de dezvoltare si modernizare a sistemului medical ambulatoriu.

1                                     1                                                                                   I

  • •   Introducerea de programe de educație sanitară în toate școlile sectorului, până în anul 2020.

  • •  Atragerea și menținerea de personal medical și auxiliar calificat.



STRA S 4- 2020

  • •   Evidența populației cu acces inechitabil la servicii de îngrijiri de bază

  • •   Identificarea nevoilor reale de îngrijiri pentru diferite grupuri de populații

  • •   Evidența geografică a serviciilor de sănătate

  • •   Programe de educație sanitară pentru școlari și adolescenți

  • •  Programe de sănătate pentru grupuri distincte

  • •   Sprijinirea persoanelor în obținerea actelor de identitate

  • •   Sprijinirea dezvoltării serviciului de diagnosticare de la distanță

  • •   Sprijinirea realizării unui ghid privind prevenirea bolilor

Indicatori

  • -   Nr. de campanii de informare/educare

  • -   Nr. de persoane informate/educate

  • -   Nr. de campanii de mediatizare în domeniul prevenirii îmbolnăvirilor

6.Asistența socială pentru persoanele cu probleme

La nivelul sectorului 4 există o unitate de asistență socială care asigură, la nivel local, aplicarea măsurilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricărei persoane aflate în nevoie - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), identifică operativ și comunică eficient cu cetățenii sectorului care întâmpină probleme sociale. Orice problemă socială în Sectorul 4 își găsește răspuns și rezolvare în modul cel mai rapid și eficace.

Paleta serviciilor oferite de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului DGASPC a fost dezvoltată în funcție de nevoile identificate la nivelul comunității, de politica socială a României și de fondurile disponibile. Totuși, există servicii pe care instituția noastră nu le oferă și care ar fi necesare (ex. servicii pentru persoanele dependente, etc.), dar și servicii care sunt oferite, dar sunt insuficiente, cum ar fi serviciile rezidențiale și servicii de zi pentru persoanele vârstnice, etc.

Dezvoltarea uni sistem unitar și comprehensiv de servicii sociale la nivelul Sectorului 4, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile și să contribuie la creșterea calității vieții persoanei.




STRA S 4- 2020

Conceptul de sărăcie extremă este asociat cu un trai desfășurat într-un context socio-economic profund dezorganizat pe termen lung, de-a lungul câtorva generații, fiind rezultatul cumulării în timp a mai multor tipuri de privare socială extremă. Câteva din atributele sărăciei extreme sunt: lipsa unei locuințe, insecuritatea locuirii și existența unui spațiu locuibil, insalubru, lipsa veniturilor constante necesare unei vieți normale, lipsa actelor de identitate.

Obiective

  • •  în Sectorul 4 proporția cazurilor sociale nerezolvate în termen util este de sub 1% din cazuri, până la finele anului 2020.

  • •  Scăderea numărul de cazuri sociale..

  • •   Elaborarea uni plan privind lupta împotriva sărăciei extreme în Sectorul 4, până la finele anului 2020.

Indicatori

  • -   % de rezolvare a cazurilor sociale sub 30 de zile (nr. cazuri rezolvate /nr. cazuri identificate)

  • -   Viteza medie de intervenție socială de la momentul identificării (zile)

  • -   % de cazuri sociale la populația sectorului (nr. persoane beneficiare/ total populație sector)

  • -   Număr persoane beneficiare (nr.)

  • -   Nr. campaniilor de prevenire.

  • -   Bază de date actualizată, complexă și accesibilă.

  • -   Parteneriate încheiate cu toți actorii locali din domeniul social-educativ-sănătate.

  • -   Evaluare reală a situației sociale existente.

  • -   % de persoane excluse la total populație sector

  • -   durata medie a măsurilor de intervenție (zile de cazare în adăposturi temporare)

  • -   % din numărul de persoane cu dizabilități care nu mai necesită asistență specială (rata de scădere a solicitărilor)

  • -  număr de persoane beneficiare

  • -   numărul de locuri în adăposturi Ia 10.000 locuitori

  • -   % număr persoane (re-)integrate social din total persoane asistate

  • -   % locuințelor în care condițiile de locuit au devenit decente din total locuințe cu probleme înregistrate inițial

7.Educație fizică, sport și agrement pentru toți

Agenția Națională pentru Sport este organul de specialitate care coordonează activitatea din domeniul educației fizice și sportului, în temeiul Legii Educației Fizice și Sportului, Legea nr. 69/28 aprilie 2000. în temeiul aceleiași legi, autoritățile administrației publice locale pot sprijini sportul pentru toți și sportul de performanță și, în același timp, au obligația de a asigura condițiile organizatorice și materiale de practicare a educației fizice și a sportului în comunitățile locale.

Pe raza sectorului 4 există parcuri și locuri de joacă pentru cei mici, care au fost modernizate astfel încât să reprezinte locuri de recreere și distracție pentru cetățeni, dar și să confere siguranță copiilor.

Se remarcă insa necesitatea construirii unor noi locuri de joacă și terenuri de sport pentru suplimentarea celor existente.

De asemenea dintre scolileși licee de pe raza sectorului, unele dețin săli de sport. Aceste săli sunt destinate practicării sportului pentru elevi în timpul programului școlar, iar în timpul liber pot fi închiriate de persoane din comunitate.

In domeniul sportului pentru toți și pentru persoanele cu handicap, se încurajează practicarea individuală și continuă a sportului de către cât mai mu iți cetățeni, prin crearea unui cadru social și organizatoric complex și favorizant, susținut de organele guvernamentale în parteneriatcu organizațiile neguvernamentale. Acestea vor acționa pentru stimularea și sprijinirea practicării activităților fizice și sportive de către toate categoriile de cetățeni, fără nici o discriminare, în mod liber și voluntar, independent sau în cadru organizat, în vederea menținerii unei bune stări de sănătate și a consolidării socializării cetățenilor.

Menținerea unei stări optime de sănătate a celor care practică exercițiile fizice în mod conștient și sistematic, precum și creșterea potențialului lor de muncă și de viață; favorizarea proceselor de creștere și optimizare a dezvoltării corporale/ fizice a cetățenilor; dezvoltarea / educarea calității motrice de bază și a celor specifice disciplinelor sportive; formarea unui sistem larg de deprinderi și priceperi motrice și valorificarea lor în planul sportiv - performanțial; formarea și chiar perfecționarea capacității și a obișnuinței de practicare sistematică, corectă și conștientă a exercițiilor fizice cu precădere în timpul liber; promovarea valențelor educative, stabilirea unor relații asociative civilizate și sporirea contribuției educației fizice la socializarea tinerei generații, reprezintă preocupări ale Administrației Publice Locale.

Obiective

  • •   Diversificarea și dezvoltarea activităților sportive ale copiilor, elevilor și studenților în afara orelor cuprinse în planurile de învățământ.

  • •  Până în anul 2020 sportul de masă este privit în Sectorul 4 ca o activitate socială normală și curentă, făcând parte din viața cotidiană a fiecărui cetățean.

indicatori

  • -   nr. de asociații sportive

  • -   nr. mediu de participanți la evenimente sportive de masă organizate.



7.1. îmbunătățirea infrastructurii sportive și de agreement
7.1.1. Infrastructura pentru sport

Dezvoltarea infrastructurii pentru sport urmărește atingerea următoarelor obiective generale: creșterea nivelului de educație, de socializare și a stării de sănătate a tuturor cetățenilor (copii, tineri, adulți, vârstnici și persoane cu handicap) prin practicarea exercițiilor fizice și sportului, în cadrul activităților de v educație fizică și sport, precum și revigorarea activităților sportive și în special a jocurilor de echipă.

Concomitent se va urmări dezvoltarea activităților sportive în corelație cu programele naționale de dezvoltare.

J Re-amenajarea, modernizarea și dotarea sălilor de sport școlare

J Construirea de bazine de înot acoperite, școlare

J Construirea de noi baze sportive și săli de sport

7.1.2. Agrementul public

Municipiul București resimte o nevoie acută pentru spatii de agrement de tip acvatic: ștranduri și/sau piscine. Pe durata verii, ștrandurile existente nu fac față cererii iar calitatea serviciilor oferite este cu mult sub standardul european. Pe durata iernii, numărul piscinelor funcționale este total neadecvat în fața numărului de persoane doritoare să petreacă câteva ore înotând. La nivelul Capitalei există doar 2-3 piscine puse la C dispoziție populației, de nivel mediu, restul de maxim 5-6 sunt locații aflate la hoteluri de 4 sau 5 stele, accesibile unor persoane cu standard de viață foarte ridicat, accesul aici fiind extrem de costisitor.

7.1.3. Măsuri de stimulare și realizare a investițiilor în sport și agreement

Atragerea de finanțări externe pentru investiții în sport și agreement

Promovarea parteneriatelor public-privatîn domeniul sportive

8.Cultura și socializarea urbană

Procesul de descentralizare a instituțiilor din subordinea Ministerul Culturii și Cultelor în subordinea autorităților municipale a început în anul 1998 (cu trei instituții teatrale), a continuat în anul 2002 (cu patru

instituții muzeale), absorbția sarcinilor de finanțare realizându-se fără distorsiuni. Acest proces trebuie continuat și extins și în relație cu alte autorități publice de nivel central, în subordinea cărora funcționează instituții care dezvoltă o ofertă culturală semnificativă, dar a căror activitate nu este susținută financiar pe măsura potențialului de aport la viața culturală a orașului.

în Sectorul 4 activitatea cultural-educativă se derulează de către administrația locală prin Serviciul specializat. Activitățile derulate se desfășoară, din pricina lipsei unui spațiu adecvat, cel mai adesea în aer liber sau în spațiile puse la dispoziție de unitățile de învățământ.

Obiective

  • •   Zestrea culturală și arhitectonică este dezvoltată pentru atragerea turiștilor sosiți în București.

  • •   Evenimente socio-culturale vor exista în fiecare anotimp al anului polarizând atenția întregii capitale.

  • •   Sprijinirea activităților tuturor instituțiilor de cultură din sector

  • •   Creșterea calități educației culturale în școală

  • •   Informare publică operativă privind calendarul evenimentelor socio-culturale

  • •   Facilități de acces la cultură pentru grupurile vulnerabile

  • •   Organizarea de evenimente în aer liber și organizarea de târguri diverse

  • •   Organizarea de festivaluri pe diverse teme, respectând specificul Sectorului 4

Indicatori

  • -   Nr. de evenimente socio-culturale organizate anual

  • -   Nr. de piese de teatru jucate anual in aer liber

9.Dezvoltare economică locală și mediul de afaceri

Așezările urbane au apărut ca rezultat al diviziunii muncii și dezvoltarea meșteșugurilor. Ele constituie locul în care s-au dezvoltat intensiv industriile, datorită concentrării forței de muncă și a dezvoltării utilităților pentru acestea. Efectul a fost că odată cu creșterea economică a avut loc și dezvoltarea socială, valoarea creată de activitatea economică contribuind la finanțarea programelor sociale, care inevitabil apar în aglomerări umane.

O limitare considerabilă a dezvoltării activității economice în sector o constituie suprafața disponibilă, tot mai mică, pentru înființarea de întreprinderi productive, în domenii complet nepoluante.

Din păcate, în acest domeniu și în actualul context, primăria nu poate face multe, singura pârghie directă fiind reducerea taxelor și a impozitelor. înființarea unui compartiment de planificare și consultanță, cu oameni pregătiți și acest domeniu, și cu largi abilități de acțiune, ar putea ajuta la dezvoltarea economică, dar numai în parteneriat strâns cu mediul de afaceri.

Strategia de la Lisabona - în 2000, Consiliul European de la Lisabona a stabilit o strategie pe zece ani pentru a face Uniunea „cea mai competitivă și dinamică economie mondială bazată pe cunoaștere, capabilă de dezvoltare economică durabilă cu locuri de muncă mai multe și mai bune și cu o intensă coeziune socială”. Ca urmare a unei evaluări pe termen mediu a rezultatelor obținute de către statele membre, Strategia de la Lisabona a fost revizuită în februarie 2005, iar țintele ei au fost reorientate.

Administrația locală va sprijini mediul de afaceri și în special Eco-întreprinderile, ce vor deveni factori de dezvoltare economică.

Se va urmări creșterea competitivității economiei locale pe termen lung pentru a face față globalizării.

Dezvoltarea liberă a firmelor este împiedicată de mai multe probleme, dintre care putem enumera: lipsa de stimulente financiare, birocrație pentru diverse avize și aprobări, lipsa de spații și terenuri pentru dezvoltare, lipsa de programe de instruire, etc.

Astfel firmele au șanse mari de eșec în primii doi ani, dacă nu li se asigură facilități diverse, care să le sprijine în depășirea etapei de înființare și trecerea la un număr de salariați superior, de cel puțin 20 persoane (lansare).

Primăria are competențe minime în stimularea dezvoltării afacerilor și în consecință duce lipsa de personal calificat în domeniul dezvoltării economice și de elaborare de programe în domeniu. Pentru a putea deveni un jucător activ în domeniul dezvoltării locale trebuie să-și dezvolte o capacitate administrativă în acest domeniu.

Cu toate că dezvoltarea activităților economice, de producție, este limitată semnificativ, datorită lipsei de spații și a tendinței de a dezvolta în locul fostelor fabrici proiecte imobiliare, există sectorul terțiar, cel al serviciilor din diferite domenii, ce va putea să se dezvolte în continuare semnificativ, ne-necesitând hale de producție tradiționale și deci suprafețe de teren întinse. Numai pentru acest lucru administrația nu trebuie sa rateze ocazia dezvoltării unui compartiment propriu de dezvoltare economică

Obiective

  • •  Dezvoltarea mediului de afaceri din Sectorul 4

  • •   Inițierea de parteneriate public - private pentru dezvoltarea economica locală

  • •   Sprijinirea patronatelor și asociațiilor profesionale

Măsuri



  • •  Dezvoltarea unui parc tehnologic important, până în anul 2020

  • •   Sprijinirea consultanței în afaceri

Indicatori

  • -   Nr. de noi firme înființate anual

  • -   Nr. de locuri de muncă existente în Sectorul 4

  • -   Nr. de incubatoare de afaceri și parcuri tehnologice

  • -   Veniturile bugetare directe de la mediul de afaceri

  • -   Nr. de proiecte co-finanțate de administrație

  • -   Nr. de noi locuri de muncă create datorită intervenției administrației

lO.Promovarea turismului urban și a serviciilor adiacente

Strategia regională (București și Ilfov) de turism se bazează pe rolul istoric al Bucureștiului, pe imagine, pe valori simbolice și geo-politice, promovându-1 ca o capitală europeană renovată, localizată la granița continentului, ca o poartă est-europeană, deschisă în mod tradițional influențelor multiculturale.

Totuși, în ciuda faptului că București poate oferi o mare varietate de atracții turistice „în afara sezonului”, clasificarea începând de la ținte culturale (cum ar fi muzee, expoziții de artă, clădiri istorice), până la evenimente de divertisment (cum ar fi spectacole de teatru, festivaluri muzicale, târguri internaționale, evenimente sportive) și la locuri de agrement (de ex. spații verzi, bazine de înot și lacuri), potențialul turistic al orașului nu este pe deplin valorificat. Cei mai importanți factori care împiedică Bucureștiul să redevină „Micul Paris” est-european sunt: gestiunea necorespunzătoare a moștenirii sale culturale și istorice, și nivelul scăzut de specializare a serviciilor turistice.

Sectorul 4 poate juca o carte importantă pe dezvoltarea turismului urban, conexat la patrimoniul cultural și arhitectonic existent, și la diversele evenimente de larg interes care pot fi organizate în sector.

în orașele care au dezvoltat acest tip de turism se pune accentul pe vizitarea catedralelor și a bisericilor, a ruinelor de tot felul precum și a restaurantelor și a unităților de agrement (jocuri, cazinou, etc.).

Obiective

  • •   Renovarea patrimoniului cultural până în anul 2020 devenind atracția turistică a capitalei.

  • •   Promovarea patrimoniului cultural al Sectorului 4


Indicatori

  • -   Nr.de turiști în Sectorul 4

  • -   Nr. de locuri în restaurantele sectorului

  • -   Valoarea încasărilor generate de fluxul turistic

  • -   % de turiști străini din total vizitatori

10.1.Mâsurî de sprijin pentru turism

Turismul, pe lângă recreere, reprezintă și un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultură și de cunoaștere a istoriei unei comunități. Totodată, turismul facilitează schimbul de idei și confruntarea de opinii, care conduce la lărgirea orizontului cultural. în acest context, proiectul bazat pe valorizarea patrimoniului cultural al Sectorului 4 va contribui la creșterea circulației turiștilor prin promovarea unui număr de produse antropice în centrul istoric al capitalei.

Din punct de vedere al perspectivelor de creștere a industriei turismului și călătoriilor, România ocupă locul șapte din cele 176 de țări analizate, se arată în raportul Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor. România ocupă locul 58 în lume după mărimea absolută a industriei turismului și călătoriilor și se clasează pe locul 157 din 176 de țări, după criteriul contribuției relative a turismului la economia națională, se mai arată în raportul Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor.

Dezvoltarea turismului în România trebuie să fie un obiectiv și, în același timp, un mijloc pentru dezvoltarea economico-socială globală, considerând mai ales contextul politic, social și economic favorabil reprezentat de intrarea cu drepturi depline în Uniunea Europeană, reflectat în mai buna circulație a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și forței de muncă.

Comisia Europeana împreuna cu Guvernul României finanteaza aceste proiecte, tocmai înțelegând importanta acestei ramuri economice, prin axe de finanțare nerambursabila pentru susținerea turismului romanesc.

Dezvoltarea de succes și durabilă a turismului depinde nu doar de peisajul atractiv, de obiective culturale de valoare, de facilitățile turistice, ci și de serviciile competitive și de calitate. Sectorul ospitalității și turismului este o unul pentru oameni. Fiind una din cele mai competitive activități economice din lume, turismul necesită înțelegere, profesionalism, angajare, organizare și o strategie eficientă de dezvoltare a resurselor umane.

Realizarea unui ghid de informare turistic poate motiva călătoria, ajută orientarea și deplasarea călătoriilor, facilitează înțelegerea unor locuri sub aspect geografic, istoric, cultural, economic. în același timp, potențialul Sectorului 4, prin monumentele istorice pe care le deține, oferă informații despre patrimoniul arhitectonic (istoric sau modern), cultural (teatre, muzică), atracții sociale (felul de viață al populației locale, oportunități de contacte sociale, atracții sportive)

Sectorul ospitalității și turismului implică în egală măsură facilități și servicii. Serviciile competitive pot fi asigurate doar de către personal bine pregătit și specializat, cu o atitudine corespunzătoare, cu mentalitatea corectă, cu comportamentul corespunzător și cu performanțe corespunzătoare.

Crearea unei forțe de muncă instruite și calificate necesită pregătire, educație de bază și cursuri de pregătire profesională, precum și pregătire practică la locul de muncă.

H.Eficientizarea administrației locale și partenerîat active

Administrația locală reprezintă în orice parte a globului entitatea care gestionează localitatea și pentru ca acest lucru sa fie corespunzător realizat este nevoie de competență și eficiență în activități. Administrația locală a sectorului are competențe limitate în acest sens, procesul de descentralizare nefiind încă încheiat. Astfel, încă nu se știe în mod concret cum va arăta administrația locală din București, în anul 2020, împiedicând actualmente realizarea unor previziuni precise referitor la dezvoltarea sectorului.

Pe de altă parte administrația locală primește tot mai multe competențe ceea ce implică pregătirea cadrelor și adaptarea procedurilor de lucru.

Obiective

  • •   Scurtarea drumului cetățenilor câtre primărie, prin centre de informare a cetățenilor

  • •   Perfecționarea tuturor salariaților, prin cursuri, până în anul 2020.

  • •   Informatizarea completă a fiecărui loc de muncă, inclusiv a funcționarilor cu muncă pe teren, până în anul 2020.

  • •   Rețea informatică integrată și complexă.

  • •   Implementarea sistemului de management total al calității

Indicatori

  • -   Dinamica numărului de sesizări ale cetățenilor

  • -   Dinamica veniturilor la bugetul local

  • -   Gradul de satisfacție al cetățenilor față de administrația locală

  • -   Nr. de parteneriate realizate

  • -   Gradul de stabilitate al salariaților din administrație


    0 5 t zcg


    rKESb I * I


    STRA S 4- 2020

  • -   Nr. mediu de zile de instruire / salariat

  • -   Nr. de calculatoare I salariat

  • -   Scorul obținut în evaluarea managementului calității totale

11.1. Siguranța publică și protecția în caz de calamitate
11.1.1. Securitatea socială urbană

Viata socială plăcută implică și creșterea securității în zonă. Astfel, există încă suficiente abateri de la lege și de la regulile sociale, care se datorează diverselor motive.

De asemenea în ultimul timp apar fenomene meteorologice tot mai grave, cu efecte distrugătoare asupra infrastructurii și a cetățenilor. De asemenea aglomerările urbane oferă și riscuri diverse, de la avarii ale utilităților și până la posibilitatea unor incendii greu de controlat, sau de cutremure cu efecte imprevizibile (inclusiv inundarea malurilor Dâmboviței).

în contextul arătat, pentru perioada următoare se anticipează fenomene complexe, în continuă schimbare în ceea ce privește ordinea publică, identificându-se următorii factori de risc: mutații în exercitarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în atitudinea față de proprietate și de instituțiile statului, în dinamica fenomenului infracțional și implicit în domeniul ordinii publice, degenerarea unor tensiuni social economice în acțiuni spontane de violență și confruntări între diverse grupuri de persoane, scăderea autorității instituțiilor care concură la menținerea ordinii publice, inclusiv a poliției comunitare, ca urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor legale, diminuarea încrederii populației în capacitatea de acțiune a forțelor de ordine și siguranță publică, producerea unor dezastre naturale, sau accidente cu urmări grave (explozii, incendii, etc.) care să conducă la o stare de haos.

Indicatori

  • -   Gradul de infracționalitate în sector comparativ cu media pe capitală

  • -   Nr. campanii de informare și de materiale distribuite

  • -   Nivelul de siguranță urbană al cetățenilor sectorului, cuantificat prin intermediul sondajelor

Securitatea socială urbană

Siguranța publică exprimă sentimentul de liniște și încredere pe care îl conferă serviciul polițienesc prin aplicarea măsurilor de menținere a ordinii și liniștii publice, a gradului de siguranță a persoanelor, precum

și pentru realizarea unui parteneriat societate civilă-poliție comunitară în scopul soluționării problemelor comunității.

Starea de ordine publică și siguranța cetățeanului se asigură prin măsuri speciale cu caracter preponderent preventiv și educativ, prin serviciul polițienesc specializat.

Totodată se impune demararea unei campanii de conștientizare a comunității asupra faptului că securitatea urbană este un bun care se dobândește și se păstrează și prin implicarea cetățenilor.

Intervenție rapidă în caz de calamități

Ordinea publică va fi impusă prin mijloace moderne de supraveghere și echipe mobile de polițiști comunitari. Administrația locală va dezvolta de asemenea sistemul de prevenire și combatere a dezastrelor (ISU).

în conformitate cu atribuțiile care îi revin din legea de organizare și funcționare, Poliția Locală Sector 4 participă, împreună cu alte autorități cu atribuții în domeniu, potrivit competentelor, la activități de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor periclitate de calamități naturale ori catastrofe, precum și de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente.

Obiective

  • •   Informarea și pregătirea populației pentru a putea răspunde unor eventuale catastrofe naturale.

  • •   Sistemul de monitorizare video este extins la toate zonele cu potențial ridicat de infracționalitate.

  • •   Crearea unei structuri de intervenție, bazată pe voluntariat.

12. Alte proiecte prioritare
12.1. Extinderea numărului de piețe agro-alimentare
12.2. Construirea de locuințe sociale
12.3. Construirea unui sediu administrativ adecvat pentru Primărie
12.4. Construirea de parcări subterane și supraterane

13. Smart CITy

Motto: “ With cities it is as with dreams: everything imaginable can be dreamed, but even the most unexpected dream is a rebus that conceals a deșire or, its reverse, a fear Cities, like dreams are made of desires and fears, even if the thread of their discourse is secret, their rules are absurd, their perspectives deceitful, and everything conceals something else."1 (to the ...smart city, we can add)


"Orașele sunt precum visele: putem visa la orice lucru imaginabil, dar si cel mai neașteptat vis este un labirint care ascunde o dorința, sau dimpotrivă, o teama. Orașele asemenea viselor sunt create din așteptări si temeri, chiar daca parcursul lor nu ne este cunoscut, regulile lor sunt absurde, perspectivele înșelătoare, si totul duce către altceva" (către Orașul smart,... am putea adauga noi...)

Introducere

c

Din cercetări rezultă Faptul că o comunitate "smart" se bazează pe câteva intenții foarte bine definite:

1.1. Ideea de "sharing economy" sau economie colaborativă

1.2 Conceptul de inovare socială

1.3. Conceptul de social media

1.4 Conceptul de “value back” sau de recuperare a valorilor sau a eforturilor investite

Toți acești pași sunt de baza în creearea unei fundații solide în care valoarea, respectul, învestirea, și conservarea valorilor plus aducerea lor în prim-planul actual vor fi permanent prezente.

După stabilirea căilor prin care vom opera pentru ceilalți câțiva piloni de evoluție a sectorului 4 vom trata pe rând direcțiile de dezvoltare si unde anume duc ei.

1 >

Vom dezvolta mai jos cei patru primi pași de baza în formarea acestei comunități.

Toate acestea converg către orașul sustenabil, orașul durabil ce va folosi mentalitati si material sustenabile. Aici vom menționa faptul că Orașul sustenabil și dezvoltarea durabilă sunt practic primii pași care duc către o comunitate responsabilă, matură ce va respecta idea de oraș al viitorului.

Si vor fi preocupați de crearea acestui oraș.

Dezvoltarea durabilă si orașul sustenabil

V                 f

Definiția sustenabilitătii:

I                                                 J

Sustenabilitatea este capacitatea unei activități antropice de a se desfășură fără a epuiza resursele disponibile resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci Iară a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare2.2

Dezvoltarea durabilă: este dezvoltarea care urmărește o evoluție conformă cu mediul înconjurător, mediul economic sau cel social. Constituită ca o replică la exploatarea industrială și la degradarea continuă a mediului înconjurător, în present conceptul este extins asupra calității vieții în toate aspectele sale și social și economic.3

Noi ne vom ocupa mai mult de aspectul locuirii, cel economic și social.

Prezentarea succintă a principalilor pașii ai dezvoltării durabile sunt:

  • -  In 1983 Comisia mondială pentru mediu și dezvoltare

  • -  In 1985 se descoperă gaura din stratul de ozon deasupra Antarticii, iar Convenția de la Vienna va încerca găsirea de soluții pentru reducerile de sunstanțe ce dăunează stratului de ozon

  • -  în 1986 accidentul nuclear de la Cernobâl

  • -  198Î44 apare Raportul Bruntland al Comisiei Mondiale Viitorul nostrum comun"

  • -  Apare ideea de schimbare a strategiilor de dezvoltare economică în așa fel încât sa se substituie "limitelor ecologice" ale planetei

  • -  Ideea de necessitate a conferințelor internaționale și a mediatizării termenului de dezvoltare durabilă.

O altă definiție conform Comisiei mondiale pentru mediu și dezvoltare (WCED) condusă de Gro Harlem Brutland (politician norvegian, ministru și primul lider internațional care promovează dezvoltarea durabilă55) „Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisfice propriile nevoi".

Această definiție are cea mai concludentă și exprimă foarte pe scurt scopul non invaziv al evoluției către orașul viitorului. Primii pași în această direcție sunt stabilirea unui cadru teoretic și stabilirea unor măsuri ce pot fi luate în contextul raportului om-mediti.

Apărut inițial ca și reacție Ia criza ecologică apărută datorită degradării mediului, a unei intense exploatări a mediului și a exploatării industrial, conceptul a fost extins și Ea nivelul social, acționând asupra calității vieții în întreaga sa complexitate66.

  • 4

  • 5 https://en.wikipedia.org/wiki/Chp_Hartem_Brundtland

  • 6 https://ro.wikipedia.org/wlki/DeivoItare_durabll%C4%83




    STRA S 4- 2020

După raportul Brundland, așa cum e arătat mai sus ca propunând'considerând dezvoltarea durabilă ca fiind singura ce interconectează în mod simultan aspectele economice, sociale, ale mediului și ale stării de bine, în doi ani de la apariția acestui concept vor apare circa 140 de alternative și "definiții variate și modificate ale dezvoltării sustenabile2 3" iar astăzi sunt estimate aproximativ 300 de definiții ale durabilității și ale dezvoltării durabileîn zona managementului mediului sau ale disciplinelor associateîn mod direct sau indirect acestuia.

Conform autorilor articolului “Reclaiming the Definition of Sustainability^, sustenabilitatea se poziționează ca fiind singura ce conduce către singura formă de progres sustenabii, destinat să ghideze dezvoltarea și evoluția în toate domeniile menționate mai sus. Problema ar fi că strânsa legătură cu economia în derulare și activitățile tehnice în opozabilitate/oponență cu “creșterea economică” tradițională este esențială în încadrarea constrângerile și a noilor oportunități ale viitoarelor evoluții sociale și comerciale. Dezvoltarea durabilă devine în scurt timp super-evaluată și uneori lipsită de substanță sufocată de definiții. Devine un termen super uzat .vehiculat permanent în interese instituționale dând doar impresia de aderare la concept și de respectare a acestuia, dpdv ecologic, desprinzându-se în fapt de la ideea inițială , care era una excepțională, puternică și plină de sens/ substanță. Se pierd sensurile, se produc confuzii iar, dezvolarea durabilă devine una sinonimă cu sustenabilitatea în sine. Totul va merge un timp către ne-sustenabilitate de fapt. Paradigma prin care creșterea economică și exploatarea economică acționează ca principali inductori ai ideii că managementul resurselor este în fapt unul nesustenabîl. Ideea de control și de protecție a resurselor este în mod din ce în ce mai amplu, respinsă. Intervine o inerție în a face lucrurile doar de formă în interese pur economice, (doar creșterea economică fiind vizată de fapt).

Pentru a experimenta progresul și de a face lucrurile să funcționeze în această paradigmă a unui viitor sustenabii este necesară revenirea la definiția originară, care poziționează termenul de dezvoltare / evoluție după cel de sustenabilitate. Prin urmare primul cel mai important lucru, sau acțiune este sustenabilitatea. Urmează cu claritate ideea de nu mai urmări considerentele economice în primul rând ci pe cele ale conservării mediului. Dezvoltarea va fi redefînită în temeni alternativi: și se va urmări în primul rând dezoltarea societății ca și întreg, părăsind paradigma economică exploatantâ (sau a exploatării) totul concentrându-se


f*

Ml) •
STRA S 4^fff20

către un process sustenabil de dezvoltare care conlucrează cu continuarea evoluției culturale și biologice.

Totul devine din ce în ce mai amplu implicând și sustenabilitatea vieții, a societății, a economiei, a agriculturii, a energiei, a chimiei, etc. încet încet termenul va cuprinde toate segmentele sociale, culturale, existențiale. Iar prin tot acest întreg va fi angrenată și creșterea economică nu în detrimentul ramurilor menționate mai sus.

Prin urmare tot acest manifest va duce spre evoluție ramificată, globală. Ceea ce rămâne important este ca această nouă paradigmă să conțină aceleași condiții și principii și să fuzione

între ele. Aceștia sunt practic termenii pentru recuperarea strategică a conceptului de sustenabilitate ce poate foarte ușor conduce la conceptul de domeniul de protecție a mediului și restaurare.

Alte definiții ale sustenabilitătii:

V                                                          J

Sustenabilitatea în sine presupune o acțiune ori o activitate ce poate fi susținută4. Fără termenul de mediu înconjurător, sustenabilitatea nu prezintă un termen de mare ajutor.

O abordare autentică a termenului de sustenabilitate este nevoie de introducerea elementelor de scară temporală în concept. Ecosistemul planetei suportă practic de miliarde de ani toate nevoile umanității, legate de starea de bine, evoluție, creștere economică, sănătate, bogăție, etc.

Si nici nu avem posibilitatea unui alt control al planetei pentru a-î testa "punctul de rupere", de “cedare”.

* ROjU




Sustenabilitatea trebuie sa devină un termen releXant pentru mediul uman, respectând următoarele prin

următorii pași.

  • 1.   Folosirea resurselor într-un mod în care acestea să nu fie epuizate

  • 2.   Termenul să fie conectat cu asumarea unui mod de viață sustenabil, prin utilizarea metodelor sustenabile

OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII DURABILE ÎN SECTOR5 6:

r

<

Capitol 1. - Un Mediu Sănătos pentru cetățeni

Capitol 2 &3 - Inovație și Infrastructură

Capitol 4 - Crearea de noi spații verzi

Capitol 5&6&7 - Educație de calitate

Capitol 8 - Preocupare pentru Sănătate

Capitol 9 - Revitalizarea activităților economice

Capitol 10 - Informare, Educare, Reciclare

Capitol 11 - Formarea Comunității Smart

Cap.l. REABILITARE TERMICA SI CONSOLIDAREA CLĂDIRILOR SCHIMBAREA ASPECTULUI EXTERIOR PRIN ÎNLOCUIREA FINISAJELOR EXTERIOARE

Motto: “The man-made enviroment where he lives is not a mere practicai tool or the result ofarbitrary happenings, it has structure and embodies meanings." (Christian Norberg Schulz, Genius Loc11)


"Mediul în care trăiește omul nu este doar un instrument practic sau rezultatul unor întâmplări arbitrare, are structură și întruchipează semnificații” (trad.,n.a.)

Formularea problemei

Rolul principal al unei clădiri este acela de a asigura ocupanților un mediu sănătos, plăcut și confortabil, cât mai puțin dependent de condițiile exterioare, în special meteorologice și acustice.

Exigențele actuale referitoare la acest aspect, sunt mult mai restrictive decât cele acceptate în perioade istorice anterioare datorită modificărilor survenite în natura și complexitatea acțiunilor (exterioare și interioare) ce se exercită asupra clădirilor, pe de o parte. Altă motivație ar fi și evoluția cerințelor utilizatorilor care sunt tot mai solicitante pe măsură ce trec anii și tehnologia avansează.

Satisfacerea acestor exigențe care este direct legată de consumul de energie este importantă și duce la criterii de de siguranță și stabilitate ridicate.

Acestea conduc spre un aspect arhitectural cât mai evoluat din punct de vedere estetic, și se va încadra în contextul stilului după caz.

Aici e de apreciat ca și măsură respectarea și non invalidarea mediului existent.

Energia utilizată în exploatarea clădirilor este destinat:

  • 1.  încălziri in perioadele reci ale anului

  • 2.  Și conservarea enerigiei pentru pastrarea temperaturilor scăzute în perioada caldă, aici incluzând aparatura de ventilație.

De unde și ideea de consum energetic al clădirii în continuă creștere ce nu va conduce neaparat la o creștere a calității mediului ci doar a gradului de confortul al unei și al ambientului locuit sau locuibil.

După cum arată studiu dnei Bliuc, „reducerea consumului energetic are drept consecință condiții inferioare de viață și de confort."7 Si devine cunoscut faptul că există un permanent conflict între consumul energetic redus si un mediu interior sănătos si confortabil.

J                                                                                                             J


Cercetările au demonstrat că „este pe deplin posibilă o bună calitate arhitecturală, un mediu interior agreabil, confortabil și sănătos și un consum de energie redus. Acestea sunt atributele ce definesc o clădire eficientă energetic.”13

O analiză complexă a relației consum de energie calitatea mediului interior, în cazul clădirilor de locuit și a celor administrative investigate, autorii mai sus menționați susțin ca jumătate din clădirile menționate, prezintă un consum de energie relativ redus.

Se cercetează în cadrul studiului faptul că „relația de proporționalitate directă între consumul energetic și calitatea mediului interior", permite următoarele încadrări pe categorii conform studiului:

  • -   Clădirile cu consum energetic ridicat și o calitate corespunzătoare a mediului interior;

  • -   Clădiri cu consum energetic ridicat și calitate scăzută a mediului interior;

  • -   Clădiri cu consum energetic redus și calitate necorespunzătoare a mediului interior;

  • -  Clădiri cu consum energetic redus și o bună calitate a mediului.

„Astfel, s-a constatat că energia consumată nu depinde numai de valoarea temperaturii interioare, de rigorile climatului si de rata ventilării ci intr-o măsură chiar mai mare de soluțiile arhitecturale fi constructive fi de i                                                                                                                                                                        f

modul de exploatare"14 E demonstrabil deci!

S-a înregistrat un procentaj ridicat de insatisfacție sau clădiri in care se consumă o mare cantitate de energie pentru ventilare mecanică dar nu se acordă atenție umidității, gradului de ocupare al terenului sau protecția ia zgomot, ne mai spun autorii studiului.

Și invers, clădiri cu consum de energie redus, ventilate natural, prezintă un mediu interior sănătos și confortabil și noi către astfel de clădiri tindem.

Prin urmare importanța mediului înconjurător, este extrem de apreciabilă.

Si autorii studiului continua să ne informeze:

  • 13 idem

  • 14 idem



Calitatea mediului interior este „un factor determinant in ceea ce privește sănătatea și starea de bine a ocupanfilor unei clădiri, fiind determinată de compoziția aeru/ui(cti referire la poluanfii chimici, frici, biologici sau de altă natură) și de confort (cu principalele componente, acustic, termic, vizual). "8

Din aceeași sursă aflăm ca în compoziția aerului se află practic sursele interioare de poluare.9

Clădirea poate prezenta riscuri pentru sănătatea ocupanțilorîn măsura în care adăpostește surse de poluare chimică sau Fizică și/sau asigură condiții favorabile de dezvoltare a microorganismelor.

Principalele surse de poluare în clădiri pot genera:

  • -  poluanți chimici:

  • -  poluanți fizici - praful, fibrele (în special de azbest), câmpurile electrice și magnetice, câmpurile electromagnetice de joasă și înaltă frecvență, de memorie și dificultăți de concentrare până la boala canceroasă.

  • -  poluanți biologici - microbii, virușii, bacteriile, polenul și mirosurile care se dezvoltă în aerul interior și care provin de la ființe umane, animale de casă, acarieni, gândaci, plante de interior, mucegai etc.

Confortul, ne spune studiul menționat cuprinde câteva tipuri:

  • -  Confortul termic realizai prin:

o confortul vizual: iluminatul, insorirea. control lumina naturală

o confortul acustic: izolare acustică șa zcomotele din aer sau provenite din impact

Izolarea termică a anvelopei

Factori ce vin in ajutor:

  • -   ventilarea - rolul acesteia este complex: revigorarea aerului, reventilarea (efectul de cos), refolosirea

Tot aici aflăm că "masa termică importantă a solului determină o atenuare progresivă a variațiilor diurne și anuale ale temperaturii aerului exterior cu adâncimea, insolită de o defazare în timp. ”17

Valorificarea energiei solare:

Sistemele pasive de "valorificare a energiei solare constând în spații de tip seră, pereți cu efect de seră, fațade solare de diverse tipuri etc., au pătruns în vocabularul de bază al arhitecturii contemporane, funcționarea lor se bazează pe efectul de seră, inerția termică, circulația aerului prin convecție termică Q naturală.”18

Nivel de dezvoltare superior îl constituie folosirea panourilor fotovoltaice integrate în fațade de mare performanță.

Sistemele pasive de valorificare a energiei solare ne conduc către clădirea viitorului: progres tehnologic, materiale durabile, energie solară sunt termeni uzuali în limbajul construcției de viitor.



Vom încheia aici micul discurs depre importanța coeficientului termic și importanța reabilitărilor.

Primăria Sectorului 4, are un site explicit cu poziționarea clădirilor in curs de reabilitare, reabilitate sau a căror reabilitare termică se va executa în viitor.

Mai jos avem câteva imagini cu blocurile ce necesită reabilitare termică din sectorul 4, precum și schimbarea finisajelor exterioare, lucru ce va îmbunătăți aspectul orașului într-un final.


Foto: imagini cu zonele propuse pentru reabilitări termice sau în curs de reabilitare. Sursa:19

19 https://wwAv.rqa bilitaretermica.eu/entitati/sector-4-bucuresti

Pe lângă clădirile de locuit, mai sunt școlile și grădinițele care necesită reabilitare termică în acest sector, însă acelea vor intra la un alt capitol, împreună cu consolidări de clădire.

Cap.2. LĂRGIRI STRADALE CONFORM PUZ EXISTENT, EXTINDERE REȚEA APA CANAL PRIN ACCESAREA PROGRAMULUI BUCUR

c

Conform documnetației PUZ. Plan urbanistic zonal- zona de sud a sectorului 4. a capitalei în partea de sud a orașului. Se dorește extinderea tramei stradale pentru zonele supraglomerate cum ar fit străzile: Luică, Berceni, Tumu Măgurele.

PUZ pentru zona de sud a orașului a fost inițiat datorită noilor tendințe de dezvoltare urbană și ale multiplelor modificări intervenite de la data intrării în vigoare a PUG, aprobat prin HCGMB NR.269/2000, a cărui valabilitate a fost prelungita in 2010, 2011 si 20I2. Neconcordanțele stabilite pentru zona în studiu și situația existentă în teren, rețelele tehnico edilitare, de comunicație și transportul în comun subdezvoltate impun

•*




Planșa PUZ, zona de sud


Limita PUZ este cea deliminată de culoarea roșie dupâ cum se observa in imagine.

Prin urmare decongestionarea traficului în partea de sud a sectorului 4, impune ca, pentru câteva artere să fîe efectuate lărgirile stradale pe anumite sectoare. Prin sus numitul PUZ. primăria sectorului 4 dorește “stabilirea unor premise spațiale pentru desfășurarea ativităților economice și sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare locală". Se vor accentua implicațiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulații, a rețelei de infrastructură utilitară, conturându-se măsuri pentru o dezvoltare armonioasă a zonei de sud a sectorului 4.




Fig. Planșa PUZ, zona de sud sector 410

Prin urmare lărgirile stradale propuse pentru străzile enumerate mai sus vor schimba traficul zonei ducând la decongestionarea acestuia, vor rezolva probleme de circulație și aprovizionare, vor îmbunătăți timpii de transport și vor efîcientiza stabilirea legăturilor orașului cu zona menționată. Lucrările menționate vor avea de asemenea implicații în revigorarea infrastructurii și a îmbunătățirii calității tramei stradale. Se vor adopta politici bine definite ale sistemului de

transport in comun care vor conduce la decongestionarea traficului in zona de sud a Bucurestîului. Restricțiile pe categorii de gabarit ale mijloacelor de transport iarasi vor spori atmosfera de buna funcționare eficientizand si fluidizând circulația in zona.

Reabilitările stradale astfel efectuate vor duce la implementarea unui sistem de transport bine organizat si deaserrteni durabil. Acesta va influenta la rândul lui si va conduce la crearea coeziunilor sociale si teritoriale, mobilitatea urbana nemaireprezentand o problema in acest sens. Distante importante vor putea fi parcurse in timpi eficienți, fara a mai da impresia de izolare sociala a populației situate in aceasta zona a orașului.

Vor spori de asemeni si condițiile de siguranța in trafic, minimalizarea pericolelor existente in trafic si liberalizarea pieței transporturilor, astfel incat vor exista multiple variante de a efectua aceleași distante, in același timp, cu mijloace de transport diferite, iar calatorii vor avea libertatea sa isi aleaga condițiile de transport si preturile care vor varia deasemeni. Toate masurile menționate mai sus presupun o operațiune non-invaziva fata de mediu înconjurător si reglementările in vigoare.

21


Fig, Extras Studiu de fezabilitate propuneri lărgiri stradale sector A11 12




Fig. Extras Studiu de fezabilitate propuneri lărgiri stradale sector 4Z3


Accesarea programului Bucur

Având în veedre îmbunătățirea condițiilor de viață în sectorul 4 al capitalei, avem în plan accesarea programului Bucur24 al capitalei, prin care devine posibil accesul la extinderea rețelelor de apă din București. Este un program patentat de Apa Nova care își propune să investească în modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare ale orașului până la limita administrativă a acestuia. Lucrările de reabilitare a conductelor de apă potabilă vizează nu doar standardul de viață ridicat al bucurestenilor însă și sănătatea acestora. Acest demers este cu atât mai important cu cât în zonele nou dezxoltate sau in curs de dezvoltare imobiliară nici nu cuprindeau dotările cu apă. Odată construite, rețelele de apă-canal trebuie întreținute, iar acesta este următorul obiectiv care se impune.

Prin urmare aceste lucrări susțin obiectivele de mai sus, duc ia o îmbunătățire a condițiilor vieții din zona de sud a orașului venind în sprijinul dezvoltatorilor imobiliari și sporesc investițiile imobiliare și de dezvoltare ale regiunii.

Cap.3. PARCARI SUPRATERANE PLANE SI SUPRAETAJATE
  • 24       https       ://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&e$rc=s&source=web&cd=l&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjglr6~

arXAhU5JewKHU7XADUQFggmMAA&ijri=https%3A%2F%2Fwww.arenaconstruct.ro%2Fwp content%2Fuploads%2F2014%2F08%2F1746.pdf&usg=A0vVaw3gw-9TazU CH3Glp-Pg2td

  • 25 Studii de fezabilitate PS4

In acest capitol vom studia conceptul de decongestionae a traficului in zona metropolitană, prin propunerea de parcări supraetajate în zona limită a orașului în ideea utilizării de parcări pentru a folosi mijloace alternative de deplasare cum ar fi cele de transport în comun, bicicletele, etc.

Aceste parcaje supraetajate sunt dotate cu prize pentru alimentarea mașinilor ecologice, beneficiază de paza, au timpi minimali de folosire și sunt dotate cu bariere electrice Inoculează conceptul de "park & ride" anume parcarea autoturismelor în zona periferică a metropolei și utlizarea metroului.

Axantajelc acestor construcții supraetajate pentru parcare sunt: structura ușoară

  • -   flexibilitatea

  • -  permanența

  • -   se poate alege o zonă de parcare acoperită (parter sau etajele intermediare) sau în aer liber la ultimul nivel

  • -   rezolvă problema parcărilor insuficiente atât de prezentă în întreg orașul în toate sectoarele

  • -   prefigurează conceptul de “parcare smart” micșorând suprafața ocupată la sol: la o suprafață construită se va dubla, tripla suprafața desfășurată funcție de numărul de nivele

Fig. Dolari cu prize special amenajate, pentru mașinile electrice în sector 413




Tot aici, există și câteva propuneri pentru parcări plane în zonele: IMGB, șoseaua Olteniței nr.9.

Specificăm faptul că propunerile pentru parcări supraetajate sunt in: șoseaua Bercenî- Olteniței, strada Covasna -strada Dorohoi, strada Tulnici-strada Frumusani, strada Nîtu Vasîle. Strada Anton Bacalbasa, strada Izvorul Oltului, b-dul Constantin Brâncoveanu, strada Tomești. strada Reșîta-str.Straja, str.Cărămidarii de jos.

c

□ □ ••

rn-f


Extras studiu de


fezabilitate purtări la sol IMGB

  • 27 Studii de fezabiltiate PS4

  • 28 Studii de fezabijdate^PS4



STRA S 4- 2020

Cap. 4. ENTERTAINEMENT: ZONE DE RELAXARE SI PROMENADA

a. AMENAJAREA DE SPATII RECREATIVE SI EDUCATIVE IN PARC ORĂȘELUL COPIILOR


Fig. Parc distracții pentru copii "Gulliver", din oraș Valencia, Spania




STRA S 4- 2020

Parcurile de distracție pentru copii sunt amenajate astfel încât acestea să sporească creativitatea copilului de la vârste fragede până în anii școlii, să îmbunătățească acele cunoștințe de cultură generală sau să facă analogii cu lumea basmului. Rolul acestora este acela de a spori inventivitatea, creativitatea, sportivitatea, calitățile sociale ale celor mici, iar toate acestea se pot desfasura într-un cadru de confort și siguranță.

Prin urmare, lucrările efectuate în zona de parc a Orășelului Copiilor conform soluțiilor adoptate sunt:

  • -  amenajarea unei zone de picnic

  • -  amenajări spații dejoacă

  • -  extinderea construcției de trenuleț pentru cei mici și prelungirea împrejmuirii acestuia ( a gardului

existent)

- reamenajarea zonei de plaja ecologica si a zonei de divertisment in parc Orășelul Copiilor iluminatul

adecvat al parcului si in special al zonelor de promenada si relaxare

- amenajarea de terenuri noi de sport si dezvoltarea ideii de sportivitate, întrecere, performanta si nu in ultimul rând de sanatate si cadru de creștere optim al celor mici amenajarea de spatii speciale destinare educației copiilor, in primul rând al educației rutiere a acestora pe categorii de vârstă



Fig, Zona de plajă ecologica reamenajată în parcul Orășelul Copiilor, sector 4. București







C. EDUCAȚIE RUTIERA: SPATII RECREATIVE SI EDUCATIVE- EDUCAȚIA RUTIERA PENTRU ȘCOLARI SI PREȘCOLARI

Acesta reprezintă un domeniu extrem de important pentru cei mici cât și pentru părinții, bunicii, familia acestora.

Evitarea accidentelor rutiere și evitarea riscurilor ce pot exista în trafic trebuie cunoscută de cei mici de timpuriu.

Conform statisticilor UNICEF, categoriile de vârstă cele mai vizate sunt cele de copii care au între 5-9ani, 10-I4ani, 15-19 ani, vârste la care se formează abilitățile pentru dobândirea unui stil de viață sănătos și sigur și mai ales de învățare a modului în care pot evita accidentele.

Accentul trebuie pus pe transmiterea și valorificarea informației și pe formarea de abilități a formării unui comportament responsabil inclusiv cel rutier.

In această idee Ministerele: Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului precum și cel al Administrației și Internelor au în vedere următoarele:

  • -   actualizarea de conținut și restructurarea formatului de educație rutieră astfel încât accentul să fie mutat pe formarea abilităților unui comportament rutier responsabil

  • -   intensificarea educației rutiere în învățământul preuniveristar și universitar în zona educației formale precum și a celei non-formale, prin activități practice complementare aspectelor teoretice

  • -   programului național "Caravanele școlare" destinat și celor din mediul rural

  • -   diversificarea proiectelor

  • -   constientizarewa riscului rutier, etc.

Prin urmare, primăria sectorului 4 urmărește amenajarea unei zone în care se pot amplasa materiale și dotări specific pentru activitatea educației rutiere.

Cap. 5. STANDARDE EDUCATIVE RIDICATE: REABILITAREA ȘCOLILOR SI DOTĂRI NOI, RELOCAREA GRĂDINIȚELOR PENTRU CONSOLIDĂRI, REAMENAJARI SI CONSTRUCȚII NOI + DOTĂRI

a.REABILITAREA ȘCOLILOR SI DOTĂRI NOI

In primul rând aici este vorba de identificarea acelor școli cu probleme care nu mai oferă un cadru optim pentru dezvoltarea procesului de învățământ.

Pasul numărul doi în aceste situații este efectuarea unei expertize tehnice a clădirii și a unui studiu care să indice exact tipurile de categorii de reparații, înlocuiri de care e nevoie în spațiile respective. Apoi vor urma

29 http://www.apticariat.net/p/158202/MICUL-PIETON-EDUCATIE-RUTIERA

stabilirea priorităților și începerea lucrărilor de reabilitare a clădirilor de învățământ. Câțiva pași care vor fi urmați în rezolvarea problemelor vor fi enumerate mai jos:

  • -   consolidarea structurală a clădirilor

  • -   mansardarea clădirii acolo unde este cazul

  • -   termoizolarea, înlocuirea tâmplăriilor, schimbarea finisajelor exterioare și obținerea certificatului energetic al clădirilor

  • -   înlocuirea instalațiilor cu unele noi și performante

  • -   reabilitarea funcțională a spațiior de învătamant si reamenajaea acestora presupune: redimensionarea conform normativelor a acestora, efectuarea unor studii de insorire si poziționarea sălilor de clasa astfel incat acestea sa beneficieze de lumina in timpul zilei, iar poziționarea laboratoarelor sa fie făcută către Nord.

  • -   reamenajarea, înlocuirea finisajelor la interior

dotarea cu mobilierul necesar si echipamentele de ultima generație care sa sporească acel tip de confort necesar al elevului pentru stimularea procesului de invatare si cunoaștere

  • -   crearea de spatii noi funcție de profilul scolii

  • -  dotarea cu terenuri de sport si săli de gimnastica sau de sport capacitate funcție de numărul elevilor si necesare pentru acoperirea programei de invatamant si numărul de ore de educație fizica specificate de aceasta

* Ro4«X

■»


Fig. Foto școala existenta în sector 4 ce necesită consolidări

  • -   dimensionarea conform scenariului de siguranța la foc si aviz ISU a cailor de evacuare din clădire si educarea - informarea elevilor despre situațiile de folosire a acestora

  • -   dotarea cu cel puțin un cabinet medical a fiecărei unitati de invatamant








Fig. Exemplu grădiniță propusa în sos. Giurgiului nr.86, plan si fațada: sursa31:


Spatiile educative pentru preșcolari necesita si mat multa atentie decât cele pentru școlari. Aici crearea unui confort vizual devine foarte important, iar in sectorul 4 au fost identificate sase grădinițe care nu mai corespund standardelor. Copii arondați acestor sase grădinițe32 vor fi relocati in spatii ce întrunesc criteriile pentru invatamantul preșcolar iar clădirile vor fi consolidate si reamenajate. In plus se vor construi grădinițe noi.

Si aici ca și în cazul școlilor vor fi urmați aceiași pași: analiza, expertiza, soluții.

Clădirile vor trebui sa întrunească aceleași standard: coerficient energetic, reabilitare termica, aviz ISU si existenta cailor de evacuare de asemeni, vor fi prezente, înlocuirea finisajelor exterioare ale clădirilor vechi de asemeni va imbunatati aspectul zonei, ducând către o punctuala "revitalizare urbana” a zonei.

Construirea de grădinițe noi, performante energetic, cu standard ridicate de confort, dimensionarea adecvata a spatiilor si insorirea potrivita va încununa efortul de revitalizare a acestui segment din invatamantul prezent in zona.

Propuneri clădiri noi cu funcțiunea grădinițe:

• in incinta centrului comercial Piața Sudului,






• in incinta centrului multifuncțional de pe str.Oltenitei nr.9




Fig. Exemplu grădiniță nou propusa in sos. Olteniței nr.9, sursa14


Propuneri consolidări-reamenajări ale grădinițelor existente:


• grădiniță de pe sos.Giurgîului nr.86.


Cap.6. EDUCAȚIE SPORTIVA SI SANATATE: TERENURI NOI DE SPORT

Terenuri de sport multifuncționale:

Fig. Exemple terenuri de sport multifuncționale; sursa:15


In cadrul sectorului 4 exista o preocupare pentru asigurarea condițiilor de desfășurare a activităților sportive in special de către copiii de varsta școlara si liceeni.

Astfel s-a luat măsură amenajării de terenuri de sport multifuncționale in cadrul unităților de invatamant aflate pe raza sectorului 4.

Aceste spatii grupează, in același perimetru, terenuri de minifotbal, baschet, handbal si volei, fiind marcate corespunzător fiecare disciplina si fiind dotate cu panouri, porii, stâlpi pentru filee.

De asemenea, vor fi prevăzute cu instalații de nocturna si împrejmuiri din plasa de sarma astfel incat protecția copiilor dar si a vecinătăților sa fie asigurata.

Unitățile de invatamant care vor beneficia de astfel de investiții sunt:

» *

- școlile 96, 99, 189, 194, “ionel Teodoreanu", școala 129, școala 133, Școala “Mărțișor”, Colegiul National Gh. Sincai. Școala 165, Școala “Emil Racovita", Școala "George Toparceanu”, Școala nr. 308.

Prin urmare soluțiile propuse prin strategiile prezente sunt următoarele:

  • 1. Reabilitarea terenurilor de sport in aer liber

  • 2.  Diversificarea dotărilor: teren sport multifuncțional ce va cuprinde terenuri de: minifotbal, tenis câmp, pista de alergare, banei pentru spectator, marcaje pentru sportivi si împrejmuiri (+/- iluminat)

  • 3.  Se vor crea noi terenuri de sport

  • 4.  Se vor efectua operațiuni non invasive si care nu afecteaza mediul înconjurător

  • 5.  Manifestarea interesului pentru sanatate si performanta sportive diversificata in sectorul

Cap. 7. SPATII PENTRU CULTURA, RECONVERSII ARHITECTURALE; (SĂLI DE C SPORT TRANSFORMATE IN TEATRU )

In sectorul 4 reconversiile arhitecturale de execeptie au loc prin reconsiderearea spatiilor vechi si nefolosite, ale căror finisaje sunt deteriorate si funcțiunile sunt depășite ca si standarde de dimensionare si utilitati. Practic spatiile nefolosite din zona sectorului 4 pot fi reconsidereate si redate comunității.

Grija pentru cultura a populației in aceasta zona este prezenta printr-o serie de acțiuni. Transformarea unei foste săli de sport in teatru si cinematograf este un astfel de exemplu. Valorificarea unui spațiu existent denota adaptabilitatea si versatilitatea celor care au văzut aici oportunitea unui spațiu pentru informare, educare si cultura.

Păstrând amplasamentul și un procent considerabil din vechea clădire și refuncționalizând-o denotă grija și priceperea priceperea pentru valorificarea si re-valorificarea spatiilor deja existente, creând o permanenta izuala si nu numai) intr-un context (sit) deja existent.

Prin reconversia arhitecturala ce folosește pe o structura veche soluții si materiale noi, amplificând valențele spațiului astfel creat vor rezulta spatii multifuncționale, Săli de cinema si de teatru, spatii de primire, socializare, foyer, etc. Având loc în același timp o promovare culturala prin (re)valorificarca artelor.




Cap. 8. MEDICINA: CREAREA DE CLINICI SPECIALIZATE SI PREOCUPAREA PENTRU SANATATE

Fig. Exemplu fațada Clinica medicala, sector 4; sursa16 17 18

Aici soluții adoptate vor include următoarele aspect:

  • -   crearea de clinici noi, specializate avand dotări la standardele necesare dezvoltării unei activitati de tip.

  • -   preocuparea pentru cetățenii din zona respectiva si pentru sanatatea acestora.

  • -   preocuparea pentru crearea de centre de sanatate care sa cuprindă grădinițe pentru copii angajatilor dar si a locuitorilor din zona

  • -   crearea de centre medicale cu parcajele rezolvate in incinta policlinicii

  • -   stimularea preocupării pentru sanatatea proprie si a familiei si in același timp pentru performanta

  • -   un impact pozitiv asupra sanatatii populației si a calitatii vieții

L - ridicarea nivelului de trai al locuitorilor din zona

  • -   creste comfortul psihologic al celor din zona

  • -   creeaza facilitați de dezvoltare ale zonei

  • -  se vor crea locuri de munca

  • -   vor creste capacitatile de dezvoltare ale zonei lucru care de asemeni e prevăzut in PUZul zonei de sud a Bucurestiului, amintit la capitolul 2 al acestui studiu.



    STRA S 4- 2020

Fig. Centru multifuncțional pentru servicii sociale in regim de zi, clinica si parcare la suprafla, soseaua Olteniței nr.9, sursa:30

Cap.9. ACTIVITATI ECONOMICE: MODERNIZARE PIAȚA SUDULUI, AMENAJARE ZONA DE PROMENADA STRADA SECEREI

a. Modernizare piața Sudului

Acțiunile ce definesc acest caz vor fi următoarele;

  • -   dezafectări spațiale

  • -   reconstruiri conform proiectului

  • -   mansardare in zonele unde e necesar si s-a stability acest lucru

  • -   revitalizarea zonelor cu spatii ce au funcțiunea de comerț

  • -   armonizarea factorilor: contextul zonei - clădirea (care nu mai face fata funcțiunii) si exigentele clădirii

  • -   reabilitarea spatiilor libere si a zonelor verzi conform noului context refacerea utilităților

  • -   asigurarea locurilor de parcare si a acesului utilizatorilor clădirii in zona dar si in clădire






STRA S 4- 2020

Fig. Modernizare Piața Sudului, proiect studiu fezabilitate PS4. Din sector 4; sursa19

c. Amenajare zona de promenada strada Secerei

Acțiunile de amenajare a unor zone de promenada in strada Secerei sunt:

  • -   revigorări stradale si introducerea zonei in circuitul pietonal si chiar comercial, prin propunerea de târguri sau spatii comerciale ce vor propaga comerțul aici

  • -   stabilirea zonelor de maxim interes pentru public

  • -   lucrări de amenajare stradala (ca si infrastructura, sens de circulație, redimensionari) dar si de amenajare peisagera

  • -   vor exista zone de legătură cu parcul Lumea Copiilor si eventual poate fi văzută ca si extensie a zonei


Cap. 10. INFORMARE, EDUCARE, RECICLARE INTELIGENTA
  • 10.1. SOLUȚII PENTRU PASTRAREA UNUI ORAȘ CURAT

9                                                                                                                 >

Unul din cele mai importante criterii de apreciere ale unui oraș este curățenia si igiena acestuia. Dincolo de aprecierile estetice, acest aspect tine de sanatatea individului de crearea unui mediu propice de funcționare a vieții omenești.

f                              I

Prin urmare preocuparea pentru un oraș salubru, curat, civilat impune cateva acțiuni ce tin de informarea si educarea populației. Problema reciclării consta in informarea si educarea populației, in ridicarea nivelului de conștiința colectiva la unul superior. Crearea unei comunități mature si responsabile care la rândul ei poate educa si transmite mai departe informațiile către restul populației, din celelalte sectoare, eventual.

Primi pași care trebuie luati ca si acțiune pentru pastrarea orașului curat, de către cetateanul de rând, sunt:

  • -   colectarea selectiva

  • -   procurarea de recipiente de colectare specializate pentru categoriile de deșeuri

  • -   se pune problema de valorificare a deșeurilor si a lua acțiune in acest sens

  • -   mașinile care colectează deseurile pe categorii sa faca acest lucru zilnic după un program prestabilit si adus la cunoștința cetățenilor

  • -   existenta unor proiecte pilot pentru colectarea inteligenta, publicate in ordinea de zi a

  • -   instituțiilor abilitate, etc. Si chiar implicarea populației din sector in atragerea de investiții, soluții si acțiuni necesare in acest sens.

  • 10.2. EFECTE:

  • - economia de energie si de resurse neregenerabile

  • - micșorarea spațiului necesar depozitarii deșeurilor in cadrul imobilelor

  • - evitarea degradării mediului

  • - economia resurselor neregenarabile, etc.


Ud

  • 10.3. IMPLEMENTAREA SERVICII SI SALUBRITATE

  • - sistem de colectare eco-friendly

  • - protecția mediului implica reciclarea si colectarea deșeurilor

Reciclarea intr-o maniera ordonata si curata este posibila acum cu ajutorul coșurilor destinate colectării selective.


Coșurile pentru reciclarea deșeurilor permit zonelor comerciale, publice sau casnice ca gunoiaele reciclabile sa fie separate pentru a putea fi colectate si apoi reciclate corect. Unele coșuri pentru de reciclare sunt proiectate pentru birouri sau pentru uz casnic, iar altele sunt destinate zonelor comerciale sau chiar


Serviciul de colectare separate a deșeurilor de ambalaje de la populație prin containere tip C4.pentru hârtie, plastic, sticla.

Telemetrele sunt instrumente optice de măsurare a distantelor cu laser.

Topitoarele de zapada reprezintă tehnologia altenativa pentru îndepărtarea zăpezii din spatiile urbane aglomerate, parcari mall-uri si, parcari aferente spitalelor, instituțiilor publice, centrelor de afaceri sau expozitionale.

Productivitatea ridicata permite îndepărtarea rapida a zăpezii si astfel crearea locurilor de parcare, si evitarea aglomerării parcărilor din centrele urbane precum si a eventualelor accidente.

Mașinile de topit zapada

Folosirea in exploatare a autoturismelor dotate cu motoare euro5 si euro6, in vederea reduceri emisiilor de gazelor poluante in atmosfera.

Colectare selectiva

Pentru facilitarea procesului de colectare selectivă și de familiarizare a populației cu acest sistem, deșeurile sunt colectate pe două fracții: umedă și uscată. Astfel, populației de la gospodăriile individuale și agenților economici li se oferă posibilitatea de a colecta deșeurile menajere, care nu se pot valorifica, separate de deșeurile reciclabile (ex. hârtie/carton, plastic, metal). Acestea din urmă vor fi valorificate prin agenți economici autorizați.

-reamenajarea ghenelor de gunoi.

Pentru populația care locuiește la blocuri sunt prevăzute puncte de colectare a deșeurilor, așa numitele puncte gospodărești, în colectări selective a deșeurilor pe două fracții:

  • 1.  fracție solidă (hârtie/carton, plastic, metal, sticlă) și

  • 2.  deșeuri fracție umedă (alte tipuri de deșeuri menajere, nereciclabile).

Sau mai exista si posibilitatea colectării deșeurilor pe patru fracții: hârtie- carton, plastic, sticla, metal.



'                          STRA S 4- 2020
Cap. 11. FORMAREA COMUNITĂȚII SMART, PREFIGURAREA SECTORULUI SMART -
SECTORUL 4

Soluțiile strategice pentru aceasta categorie de masuri, conform studiului sunt:

1.


2.


Mașinile electrice ce pot fi alimentate la prize sau wi-fi

Sistemul de management al energiei, lămpile inteligente, iluminatul intelligent si

semaforizările folosind panouri fotovoltaice

  • 3.   Sistemul de parcari la marginea orașului pentru a folosi metroul sau mijloace de transport alternative precum bicicletele. Toate acestea pentru decongestionarea metropolei.

  • 4.   Aplicații pentru telefon cu programul tuturor mijloacelor de transport si a problemelor existente in trafic

  • 5.   Evenimente urbane educative ce vor forma conștiința civica si comunitatea smart

  • 6.   Un oraș sustenabil, ce folosește materii prime sustenabile in construcții si mijloace economice si principii "smart”

  • 7.   Platforma de partajare urbana

1. MAȘINI ELECTRICE CARE SE POT ALIMENTA LA PRIZA SAU WI-FI

Situația existenta

Bucurestiul înregistrează, la data prezentului studiu, un număr de 187 autovehicule electrice înmatriculate. In momentul de fata la nivelul sectorului 4 se afla cateva statii de incarnare a mașinilor electrice, după cum reiese din harta alaturata.

Acestea sunt amplasate la inițiativa diferitor operatori comerciali, de regula in parcările adiacente spatiilor in care isi desfasoara activitatea.

Primăria Capitalei a luat decizia ca, odata cu creșterea numărului de astfel de statii preconizata in perioada următoare (70 de statii noi amplasate in diferite puncte de interes al orașului), amplasarea lor sa fie încurajata si prin acte normative, proprietarii sau administratorii de spatii comerciale care dețin parcari pentru cel puțin 100 de autoturisme, sa prevada statii de incarnare pentru cel puin 1% din autovehicule.

Aceasta măsură se corelează cu strategia Guvernului care isi propune amplasarea de 6000 de astfel de puncte Ia nivel național pana in 2020.

Situația propusa

La nivelul parcărilor nou propuse in sectorul 4 se vor prevedea un minim de 2-3 puncte de incarnarea a mașinilor electrice pentru fiecare parcare. Aceasta măsură se corelează cu strategia Guvernului care isi propune amplasarea de 6000 de astfel de puncte ia nivel național pana in 2020.



3. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL ENERGIEI ELECTRICE: LĂMPILE INTELIGENTE, ILUMINATUL INTELIGENT, SEMAFORIZAREA CU PANOURI FOTOVOLTAICE

Situația existenta

In anul 2016 a fost demarat la nivelul sectorul 4 al Capitalei primul proiect de tip Smart City din Romania -

Orășelul Copiilor, acesta incluzând 4 tipuri de soluții:

- parcare inteligenta

- conectivitate gratuita Wi-FI

  • -   siguranța orașului

  • -   iluminat inteligent


Foto: harta platforma partajare urbana, sursa:20




Parcarea inteligenta reprezintă modalitatea prin care conducătorii auto afla, prin intermediul unei aplicații pe telefonul mobil, numărul de parcați disponibile in zona desemnata, in speța zona Orășelul Copiilor.

Conectivitatea gratuita Wi-Fi - desemnează amplasarea de hot-pointuri astfel incat un număr lărgit de utilizatori sa beneficieze, gratuit, la un anumit moment, de conectare la rețeaua wi-fi.

Siguranța orașului - cuprinde un sistem de supraveghere video si o aplicație pe baza careia pot fi identificate anumite scenarii predefinite care vizeaza intervenția autoritatilor.

Soluția generează, de exemplu, alerte in caz de vandalism in perimetrul anumitor zone sau in cazul in care o persoana se afla in situația de a avea nevoie urgenta de ajutor. De asemenea, vor putea fi identificate autovehiculele parcate ilegal prin observarea plăcutelor de inmatricu- lare.

[luminatul inteligent este reprezentat de instalația alcatuita din 8 stâlpi echipați cu tehnologie LED si senzori sensibili la mișcare si la intensitatea luminii ambientale. Aceștia pot fi con_,trolați automat de la distanta pentru a creste intensitatea luminii in momentul când cineva se afla in proximitatea acestora. Se preconizează ca implementarea soluției va genera reduceri de cheltuieli cu energia electrica de pana la 60%, un beneficiu semnificativ pentm autoritatile locale.

Exista, de asmenea, modele de stâlpi de iluminat care grupează diverse dispozitive ce se pot dovedi utile din punct de vedere al interacțiunii autoritatilor cu cetateanul: - butoane de panica, indicatori de poluare, instalație-de sunet pentru comunicarea de anunțuri, panouri LED pentru reclame si știri, indicatori de poluare, etc.

IQ-Smart City

In condițiile progresului tehnologic si implicit al dezvoltării sistemelor electronice de management al vieții urbane, siguranța cetățenilor este un domeniu cheie in crearea si susținerea unei comunități smart Astfel, de-a lungul timpului, au fost implementate diverse soluții de supraveghere video a spatiilor publice, monitorizare a traficului auto si a transportului in comun, etc. Intr-o prima faza, acestea erau tributare factorului uman, in sensul ca depindeau de operatori



STRA S 4- 2020

însărcinați cu urmărirea informațiilor primite pe monitoare de la camerele video aflate in diverse puncte ale orașului. In timp s-a constat ca dependenta de prezenta umana este una din vulnerabilitățile sistemelor de acest tip, intrucat in urma experimentelor s-a ajuns la concluzia ca o persoana care supraveghează nu mai mult de doua monitoare simultan rateaza jumătate din evenimentele petrecute intr-un interval de 10 minute, iar după 20 de minute operatorul nu mai este capabil sa observe aproape nimic.

IQ-smart cițy este un sistem bazat pe inteligenta artificiala, fiind creat pentru a suplini prezenta umana in momentul identificării unor evenimente care necesita intervenția autorităților - daca o persoana s-a rătăcit

V sau este căzută la pamanu daca intr-un anumit punct are loc o spargere, daca un infractor cautat a pătruns intr-un anumit perimetru, etc.

Platforma IQ-Smart city este insa superioara multor sisteme implementate anterior, putând oferi informații multiple in funcție de necesitați:

localizarea persoanelor cautate pe baza identificării faciale:

localizarea obiectelor abandonate sau suspecte:

analize comportamentale pe baza identificării tiparelor de mișcare;

cuantificarea numărului de persoane dintr-o incinta,

identificarea de sunete tipice in vederea localizării unui anumit tip de eveniment (împușcaturi, spargeri, altercații, etc)


predictia anumitor evenimente pe baza analizei informațiilor acumulate in timp Platforma IQ-smart city este de asemenea creata pentru a economisi costuri, dispunând de un grad ridicat de flexibilitate si customizare. Este posibil ca un anumit utilizator sa nu aiba nevoie, la un moment dat, de toate facilitățile pe care sistemul le oferă, dar poate opta oricând pentru un upgrade, întreaga operațiune prezentând costuri de cateva ori mai mici decât un sistem de supraveghere video clasic.




STRA S 4- 2020


ANEXE

CLASIFICAREA INDICATORILOR DE DEZVOLTARE DURABILĂ CONFORM

INS



Indicatori de nivel 1 - indicatori principali (de bază)


Nr. crt.

Denumire indicator

Tematică

Nivel de agregare      i

1                                                                  i

1

Rata de creștere a PIB/locuitor

Dezvoltare economică

Indicator la nivel național; date anuale;

2

Rata sărăciei după transferurile sociale

Sărăcie si excluziune socială

Indicator la nivel național; date anuale;

3

Rata de dependență a vârstnicilor

îmbătrânirea societății

Indicator la nivel național, regional, județean, medii de rezidență; date anuale

4

Speranța de viață sănătoasă la naștere

Sănătate publică

Indicator la nivel național; date anuale;

5

Emisii totale de gaze cu efect de seră

Schimbarea climei și energie

Indicator la nivel național; date anuale;

6

Consumul intern brut de energie pe tipuri de combustibil

Schimbarea climei și energie

Indicator la nivel național; date anuale;

7

Consumul material intern și PIB în prețuri constante

Modele de producție și consum

Indicator la nivel național; date anuale;

Indicatori la nivel național, regional, județean, medii de rezidența

Nr. crt.

Denumire indicator

Tema

Nivel de agregare

Ierarhizarea pe niveluri

'1

PIB/locuitor pe regiuni

Dezvoltare economică

Indicator la nivel național, regional, județean, medii de rezidență; date anuale

N3 nivel 3 - nivel analitic

2

Rata de dependență a vârstnicilor

îmbătrânirea societății

- subtema schimări demografice

Indicator la nivel național, regional, județean, medii de rezidență; date anuale

N1 nivel 1 - indicatori principali ( de bază)

3

Speranța de viață la 65 de ani pe sexe

îmbătrânirea societății

- subtema schimări demografice

Indicator la nivel național, regional, județean, medii de rezidență; date anuale

N2 nivel 2 - indicatori utilizați pentru monitorizarea și revizuirea programelor de dezvoltare durabilă

4

Rata totală de fertilitate

Îmbătrânirea societății

- subtema schimări demografice

indicator ia nivel național, regional, județean, medii de rezidență; date anuale

N3 nivel 3 - nivel analitic

£

Migrația internă netă, pe principale grupe de vârstă

îmbătrânirea societății

- subtema schimări demografice

Indicator la nivel național, regional, județean, medii de rezidență; date anuale

N3 nivel 3 - nivel analitic

6

Persoane decedate în accidente rutiere, pe grupe de vârstă

Modele de producție si consum

1

Indicator la nivel național, regional, județean, medii de rezidență; date anuale

N3 nivel 3 - nivel analitic




Indicatori utilizați pentru monitorizarea și revizuirea programelor de dezvoltare durabilă

Denumire indicator

Tema

Nivel de agregare

% din PIB alocat pentru investiții, pe sectoare instituționale

Dezvoltare economică-subtema investiții

Indicator la nivel național; date anuale; seria de timp:2000-2007; sursa:INS

Productivitatea muncii/oră lucrată

Dezvoltare economică-subtema competitivitate

Indicator la nivel național; date anuale; seria de timp:2000-2007; sursadNS

Rata ocupării

Dezvoltare economică -subtema populație ocupată

Indicator ia nivel național; date anuale; seria de timp:2000-2007; sursadNS

Rata totală a șomajului pe termen lung

Sărăcie și excluziune socială -subtema: Accesul pe piața forței de muncă

Indicator la nivel național; date anuale; seria de timp:2000-2007; sursadNS

Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional de către tineri

Sărăcie și excluziune socială -subtema: Alte aspecte ale excluderii sociale

Indicator la nivel național; date anuale; seria de timp:2000-2007; sursa:INS

Speranța de viață la 65 de ani pe sexe

Îmbătrânirea societății -subtema schi mări demografice

indicator la nivel național, regional, județean, medii de rezidență; date anuale; seria de timp:2000-2007; sursadNS

Procentul persoanelor supraponderale, pe grupe de vârstă

Sănătate - subtema Protecția sănătății umane si stiluri de viată

* 1 1

Indicator la nivel național; date anuale; s sursa: INS

Rata incidenței salmonelei la om

Sănătate - subtema siguranță alimentară și calitate

Indicator la nivel național; date anuale; seria de timp:2000-2006; sursa:MSP, INS

Emisii de gaze cu efect de seră, pe sectoare de activitate

Schimbarea climei și energie -subtema Schimbarea climei

indicator la nivel național; date anuale; seria de timp:2000-2006; sursa: ANPM

Intensitatea energetică a economiei

Schimbarea climei și energie -subtema Energie

Indicator la nivel național; date anuale; seria de timp:2000-2006; sursa: EUROSTAT

Consumul final al energiei pe sectoare

Schimbarea climei și energie -subtema Energie

Indicator ia nivel național; date anuale; seria de timp:2000-2006; sursa: EUROSTAT

Emisiile de substanțe acidifiante si

1 1 precursori și precursori ai ozonului și PIBîn prețuri constante

Modele de producție și consum

- subtema Eficiență ecologică

Indicator la nivel național; date anuale; seria de timp:2000-2006; sursa: ANPM, INS

Deșeuri generate pe activități economice

Modele de producție și consum

- subtema Eficiență ecologică

Indicator la nivel nationai; date anuaie; seria de timp:2003-2006; sursa: ANPM

Deșeuri municipale colectate pe locuitor

Modele de producție și consum

- subtema Eficiență ecologică

Indicator la nivel nationai; date anuale; seria de timp:2003-2006; sursa: INS, ANPM

Indicele densității efectivelor de animale

Modele de producție și consum

- subtema Agricultură

Indicator la nivel nationai; date anuale; seria de timp:2000-2006; sursa: INS

Capturile de pește peste limitele capacității biologice de refacere a stocurilor din apele marine

Managementul resurselor naturale - subtema Ecosisteme marine

Indicator la nivel nationai; date anuaie; seria de timp:2000-2006;

sursa: IRCM„Grigore Antipa”

Ponderea apei dulci prelevate în totalul resurselor de apă

Managementul resurselor naturale - subtema Resursele apelor potabile

Indicator ia nivel nationai; date anuaie; seria de timp:2000-2006; sursa: INS

Suprafața construită ca % din suprafața totală

Managementul resurselor naturale - subtema Utilizarea terenurilor

ndicator la nivel nationai; date anuale; seria de timp:2000-2006; sursa: INS

Ponderea mașinilor în transport intern de pasageri

Transport - subtema dezvoltarea transportului

Indicator la nivel nationai; date anuaie; seria de timp:2000-2007; sursa: INS

Ponderea transportului rutier în transportul intern

Transport - subtema dezvoltarea transportului

Indicator ia nivel nationai; date anuaie; seria de timp:2000-2007; sursa: INS

CLASIFICAREA INDICATORILOR DE DEZVOLTATE PE TEME, SUBTEME, nivelurile
1, 2 si 3

TEMA 1. Dezvoltare economica

NIVEL 1-Rata de creștere a PIB/locuîtor

Subtema 11. Investiții

N2-% din PIB alocat pentru investiții, pe sectoare instituționale

N3-Rata reală de creștere a PIB

N3-PIB/locuitor exprimat în puterea de cumpărare standard

N3-PIB/locuitor pe regiuni

N3-Cheltuieli pentru consumul total ca % din PIB

N3-Venitul Național Brut(VNB)

N3-Rata inflației

N3-Economiile brute ale populației ca % din PIB

Subtema 12. Competitivitate

N2-Productivitatea muncii/ora lucrată

N3-Educatia permanenta

N3-Cifra de afaceri din inovare ca % din cifra totală de afaceri, pe sectoare economice

N3-Cheltuieli totale pentru cercetare dezvoltare, % în PIB

N3-Cheltuielile publice pentru educație, ca % din PIB

Subtema13. Populația ocupata

N2-Rata ocupării

N3-Creșterea populației ocupate totale (15-64 ani)

N3-Rata ocupării pe total, sexe și nivel de educație

N3-Rata șomajului BIM pe total, sexe și nivel de educație

N3-Rata ocupării pe regiuni



STRA S 4- 2020

TEMA 2. Sărăcie si excluziune sociala

NIVEL 1-Rata sărăciei după transferurile sociale

Subtema 21. Sărăcie

N3-Rata sărăciei pe sexe, grupe de vârstă și tipuri de gospodării


N3-Deficitul median relativ

N3-lnegalități în distribuția veniturilor

Subtema 22. Accesul pe piața forței de munca

N2-Rata totală a șomajului pe termen lung

N3-Disparitatea salarială de gen

N3-Rata șomajului pe termen foarte lung

N3-Raportul de dependență economică la gospodării

Subtema 23. Alte aspecte ale excluderii sociale

N2-Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional de către tineri

N3-Ponderea populației cu nivel scăzut de educație

c.


TEMA 3. îmbătrânirea societății

NIVEL 1-Rata de dependenta a vârstnicilor

Subtema 31. Ajustarea pensiilor

N3-Rata sărăciei pentru persoanele de 65 ani și peste

Subtema 32. Schimbări demografice

N2-Speranța de viață la 65 de ani, pe sexe

N3-Rata totala de fertilitate

N3-Migratia interna neta, pe principalele grupe de varsta

Subtema 33. Susținere financiara publica




N3- Rata ocupării pe grupe de vârstă

N3-Vârsta medie de pensionare

TEMA 4. Sanatate publica

NIVEL 1-Speranța de viata sanatoasa la naștere pe sexe

Subtema41. Protecția sanatatii umane si stiluri deviata

N3-Speranta de viata sanatoasa la 60 ani, pe sexe N3-Cheltuielile publice pentru sanatate, ca % din PIB N3-Rata incidenței de cancer la 100 000 locuitori N3-Rata sinuciderilor pe sexe si grupe de varsta N3-Procentajul fumătorilor actuali, pe sexe și grupe de vârstă N3-Numarul accidentatilor la locul de munca

Subtema 42. Siguranța alimentara si calitate

N2-Rata incidenței saimonellei la om

TEMA 5. Schimbarea climei si energie

NIVEL 1-Emisiile totale de gaze cu efect de sera

NIVEL 1-Consumul intern brut de energie pe tipuri de combustibili

Subtema 51. Schimbarea climei

N2-Emisii de gaze cu efect de seră, pe sectoare

N3-lntensitatea in CO2 a consumului energetic

N3-CO2 îndepărtat prin absorție (sechestrat)

Subtema 52. Energie

N2-lntensitatea energetica a economiei

N2-Consumul final al energie pe sectoare

N3-Ponderea energiei din surse regenerabile

N3-Energia combinata pentru încălzire și electricitate ca % în energia electrica totala

N3-Consumul de bio-combustibil in transporturi

N3-Venituri din taxe pentru utilizarea energiei și consumul de energie

TEMA 6. Modele de producție si consum

NIVEL 1-Consumul material intern si PIB in preturi constante

Subtema 61. Eficienta ecologica

N2-Emisiile de substanțe acidifiante si precursori ai ozonului si PIB in preturi constante N2-Deseurile generate pe activitati economice

N2-Deseuri municipale colectate pe locuitor

N3-Componentele consumului material intern

N3-Consumul material intern, pe tipuri de materiale

N3-Tratarea deșeurilor municipale (evacuate la gropa de gunoi) N3-Deseuri municipale recuperate

Subtema 62. Modele de consum

N3-Numarul și marimea gospodăriilor populației

N3-Consumul mediu anual de carne pe locuitor

Subtema 63. Agricultura

N2-lndicele densității efectivelor de animale

TEMA 7. Transport

Subtema 71. Dezvoltarea transportului

N2-PPonderea mașinilor în transportul intern de pasageri

N2-Ponderea transportului rutier în transportul intern

N3-Transportul de pasageri pe moduri de transport N3-Transportul de marfă pe moduri de transport N3-Volumul de marfa transportat si PIB in preturi constante N3-Consumul de energie pe moduri de transport

Subtema 72. Preturile de transport

N3-lnvestitîile în infrastructura de transport

Subtema 73. Impactul social si de mediu al transportului

N3-Persoane decedate in accidente rutiere, pe grupe de varsta




c




STRA S 4- 2020


1.

2.

  • 3.

  • 4.

  • 5.

  • 6.

  • 7.

  • 8.

  • 9.

  • 10.

11. FORMAREA COMUNITĂȚII “SMART”



'STRATEGII DEZVOLTARE SECTORUL4

3



®LTARE SECTOR


•j


—~<i rjz j i'j                                                  ’■       sPTffiyfS-.i; i

—CȘ^ Wl’^Â^jr, î;^yV<l'j)Xr?J~F:J'<v5i'.u Fr Ij ț ■ /■Xi^-iFtj'rTi'fSțc-riTîșj~r~fe''j~L-f&-,a gyl'-'jbj^ L2® ©^©Vîî1                 ;J

,SlS ’ZFf^^Z^vP L '■'■■             H

^^fSJ;țg5';HP=           £.;/'13^E^5iîî’ &S(9.®ÂP rJ' ' ^Xi^'âlX^v' X)-''. jj

j                          ÎP.'^                   ■ r57'ăȚi?i<o>\^ji'5; ,<^s'(ojiî?jȚffg\<?‘;-, h

—îspxșxs j^rî'5.iii'- rpîx^v^L®'.1. p îizpiki’qxîî^p ^x±? (£@ipFrn: .

^j^fiFrTrr^y^ffrj?.>j t)\?Țî:j jS'j

jȘ'j'î &Ț;io)j$f$î>r4X?&s i9.f; (X&j©

--VpipXPÎȘS'X-S.-.              j£.,.        XA-li£’JM


r;


U7±'jjr.r



r «AWSje

/l" ’o




STRATEGII DEZVOLTARE

1

3

5

5

3


SECTORUL 4


IUBEsc

/ jL\

ABILITAREA TERMICA A CIAD1RIn SCHIMBAREA ASPECTULUI EXT2PBI OP...

' ÎNLOCUIREA FINISAJELOR

SOLUȚII:

1.Creșterea coeficientului termic al clădirii printr-un program de reabilitare ce presupune: înlocuirea tamplariei la ferestre, balcoane si usi de acc.es in clădire cu tamplarie performanta energetic

2 . Termo-țidrpizplarea tpra.șei si a planseului peste subsol

3.Schimbarea finisajelor anvelopei Lucrări de reparații acolo unde se impun Audit energetic si emiterea certificatului de performanta                     '

Șe schimba aspectul qrjaș’uîuî; pri-ni inlppuirpa finisajelor



ș.



cladir\ reabilitate termic -cii certificat de perfornanta energetici obținut


EZVOLTARE SECTOR


a®                       i





LĂRGIRI STRADAL® EXISTENT:

STRADA LUICA,

STRADA TURNU MAGUI

SOLUTTT:


« * M ■ *



^STRATEGII



’.u


Strategii dezvoltare

fi


Qjwf Smart Cumtinitațca Saturi n crftrr drft JeiMrJ ZJtu’urcAfi


smart city- - .sciart comunity...peopleaectorului 4


lUBESc.

/ JU \ 1%3>


!


r

/■


■j



STRATEGII DEZVOLTARE

I



...<.>'•■'• ;Ș -

^Wy.si[fent



JL-

'

o v

*  ,’

. C

X> ■'


'STRATEGII DEZVOLTARE SECTORUL4

1                                         '                     ■        ’•               ■           ■•■3           '                                            ■ '                   '               ;                                ,

5 STANDARDE EDUCATIVE RIDICATE: REABILITAREA SCOLIILOR

1

ș

i SOLUȚII:

i 1.Reabilitarear i mansardarea i 2.Recompartiraj ] ^.Dotarea

i

4.Crearea î Normați î 5.Crearea | un eoni ■ 6.Obtinex i 7 . Oh>t^<i^3r !   #         i ț

evacuaj

i 8 . Re j 9. Doicii*


WBESCfc /JLA -, tgh; vz I

B




I Ț ; A f B.. I I.



9

I

iiîj


.a


STRATEGII DEZVOLTARE SECT0RUL4 n»

♦.

RELOCAREA GRĂDINIȚELOR RENTAT ..CONSOLIDĂRI SI CONSTRUCȚII*NOI     .

1                                                                                                  "                                     ’S't

?


r-

j     utilizâ-țor

- 3 . Cz

4 . At

A B X L I T A

W

S _i'

X-

x /:


S „ c o r, ■X







^STRATEGII DEZVOLTARE SECTQgUL4

J EDUCAȚIE SPORTIVA-TERENUR1,^E SPO^

J,                                                ./         c?>

L SOLUȚII:

L                                           ...                                 & .♦ .

L 1. Reabilitarea terenurilor de s^ort in aer liber ’’

[ 2 . Di ver s i f i carea dotări lor - ^?en spor t mulțifunc'ti

r    ce va cyprci

?'   - handbal , ter

? *bapci, nxar

j, 3 . Crear^* de

4 - Operațiuni

"    • fegȘa/ :',de\-irie

r 5.Preocupare

, . ■ ■

! sxr-'pms£0


7VlWUREM£WTS


' DEZVOLTARE _ DEZVOLTARE: SECTOR 4- ȘUCtjRESTl

♦ ♦-


ZSTRATEGII DEZVOLTARE SECTORUL4

■S

$ "

S

!■ ■

Ș â

L

I

L

4\VBESC(, / in ■«M


SPATII PENTRU CULTURA RECONVERSII ARHITECTURALE



f icâla





^STRATEGII DEZVOLTARE SECTORUL4 r                                   ■                            i<:

ț

l,    ACTIVITĂȚI ECONOMICE: MODERN IZ Aj

L                   T-nnrn tr/-M<r’n        ’nrsrvAjrc'KT'A t^7\ cutAd-


£ a

ț?

3:

P

3

FAȚADA'EȘF


i i';-

i

W,;



STRAIE PLANȘA-9 ■:


i ■ ț:


-STRATEGII DEZVOLTARE SECTORUL4


G.UJ0E$Cfc

WKKIK         f Ăjl \









0

C

5:


-■ fiFp -4-“- ? *■ W


STRATEGII DEZVOLTARE SECTOR 4- BUCUREȘTI PLANȘA - calea SERBAM VODĂ



REINTEGRARE SPATII y^RZI x-'s/ Dimitrie CANTEMIR


Orașul Smart &. Comunitatea Smart comunitatea sectorului 4 București smart city...smart comunity #sector4


wbilier


  • — identificai pot fi amenaii zonelor piet< parcare

  • - mobilarea spatii de rel de iluminat

  • - organizare: libere si a

-mobilarea si tranziție di vecinătatea 1

  • - transformai potențial vei

  • - amplasarea intersecții £


O r5 i.

> cC


STRATEGII DEZVOLTARE SECTOR 4-


BUCURESTI


mobilier urban


REAMENAJARE



REINTEGRARE


str. soldat

Orașul Smart & Comauitalea Smart

a celor din sector 4 București... r rpffrrjFtfrnfAT fMamhii 4}


SPATII J^SRZI Ion IRIGEANT’\


COMUNITATEA^^6

SMART \

comun       VERDE 1,

*

. >!<> *




zonelor de trotuar ce in vederea separării 'zonelor pietonale de cele pentru parcare

’ - mobilare urbana cu zone verzi si "copaci" de iluminat

  • - amenajarea/organizarea spatiilor libere

-rezolvarea zonelor de tranziție in intersecții

  • - rezolvarea/amenajarea spatiilor cu potențial verde- de promenada

  • - amplasarea de copaci sau zone wi-fi

  • - amplasarea in scopul reciclării a containerelor special amenajate

  • - amplasarea in zona de chioșcuri

l pentru colectare carte/ donare haine

  • - zone/pa<nourn;A' chioșcuri de -informare gcu-^c ti vi^^®oportyfflîtati ;de‘yizftare in Sector imonițtiuil s4cC&rt4,1

  • - mo&fli^rtiiroan pentru relaxare arcan de biciclete



vegetație mobilier urban


-r-


STRA'


STRATEGII DEZVOLTARE SECTOR 4- BUCUREȘTI i’LANSA - strada soldat Ion IHICKAHU



STRATEGII DEZVOLTARE SECTOR 4-ȘUCURESTI


intersecția NITU VASILE



REAMENAJARE REINTEGRARE SPATII


SOLUȚII

  • - identificarea zonelor de trotuar ce pot fi amenajate in vederea separării zonelor pietonale de cele pentru parcare

  • - mobilarea urbana a zonelor verzi cu spatii de relaxare si corpuri speciale de iluminat

  • - organizarea si amenajarea spatiilor libere si a spatiilor verzi

-mobilarea si amenajarea zonelor de tranziție din intersecții sau in vecinătatea lor

  • - transformarea spatiilor cu potențial verde in spatii de promenada

  • - amplasarea de zone/copaci wx-fi in intersecții si parcuri

  • - amplasarea in scopul reciclării inteligentea a containerelor specifice in spatii special amenaj ate

  • - amplasarea de chioșcuri colectare carte/ haine / electrocasnice

  • - zone de informare cu activitati, oportunități de vizitare in Sector 4 imoniului sector 4

  • - mobilier urban pentru relaxare

  • - piste si parcarx de biciclete

«F:     "         i      ut-


Sos. OLTENIȚEI / SOLUȚII

  • - amenajarea/organizarea spatiilor libere

  • - amenajarea de spatii verzi in zonele libere si in zonele -unde trotuarele au latimea mai mare de 2 metri

-rezolvarea zonelor de tranziție in intersecții: mobilier, vegetație, iluminat, +/- wi fi

  • - rezolvarea/amenajarea spatiilor cu potențial verde- de promenada:parcuri

  • - amplasarea de copaci-zone wi-fi

  • - amplasarea in scopul reciclării a containerelor special amenajate

  • - amplasarea in zona de chioșcuri pentru colectare carte/ donare haine

  • - zone/panouri/ chioșcuri de informare cix activitati , oportunități de vizitare in Sector 4

  • - relationarea cu zona Văcărești in interesul promovării lacului natural Văcărești

  • - promovarea patrimoniului sector 4

  • - mobilier urban pentru relaxare

  • - identificarea zonelor care pot fi impadurite

  • - piste si paxeari de biciclete



c

■'RE AMENAJARE 'REINTEGRARE SPATII

j COMUNITATEA


SMART


Cosmin



263

1

CALVINO, Italo, Invisibles cities, ed, Glulio Einaudl, Milano, New York, 1972, p.44

2

JOHNSTON. P.. Evcrard. M.. SântIIlo. D., Robârl. K.-H„ Reclaiming the Definitivii ofSuslainabilily, in Environmental Science and Pollution research -International, jan.2007, voi.4. p.60-66. (Online)

3

Idem, p.60

4

Idenijp.âl

5

https://sustainabledevelopment.un.org/?menu=1300

6

http://acrossmundi.blogspot.ro/2009/03/norberg-schulz-christian-genius-loci.htrni

r

7

Sursa: Bliuc, Irina, Baran, I., Calitatea mediului interior și eficienta energetica a clădirilor, ed.Ecomagazin,2009 http://www.ecomagazin.ro/calitatea-mediului-interior-si-eficienta-energetica-a-clădirilor/

8

idem

9

idemm

10

http://ps4.ro/wp-contenl/uploads/2017/08/PUZ_S4_-_AEC-URB-Panou_INF0JI-20170802-l.pdf

11

Studii de fezabilitate PS4

12

Studii de fezabilitate PS4

13

Studii de fezabiltiate PS4

14

Studiu fezabilitate Primăria sector 4, an 2016

15

http://dfscentergrup.ro/teren-sport-nriLiltifunctional/

16

Studiu de fezabilitate in cadrul PS4,2016

17

Studiu de fezabilitate in cadrul PS4,2016

18

Studiu de fezabilitate in cadrul PS4,2016

19

Studiu de fezabilitate în cadru PS4,2016

20

http://www.iomn!scient.com/index.php?o ptlon=com_content&v:ew=article&id=303&ltemid=156