Hotărârea nr. 310/2018

Hotărârea Consiliului Local nr. 310 din 12.10.2018 pentru aprobarea Programului de Îmbunătățire a Eficienței Energetice (PIEE)


MUNICIPIUL BUCUREȘTI

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

HOTĂRÂRE

X

pentru aprobarea Programului de îmbunătățire a Eficientei Energetice (PIEE),

Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1 precum și Raportul comun de specialitate elaborat de Direcția Investiții și Direcția Juridică;

Având în vedere raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite și taxe locale și raportul Comisiei pentru administrație publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor și patrimoniu;

în conformitate cu prevederile Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările și completările ulterioare;

Potrivit Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

Potrivit prevederilor Cap.4 - Programe de măsuri - art.9 alin.(12), alin.(13) și alin.(14) din legea 160/2016 de modificare si completare a legii 121/2014;

în temeiul art. 45 alin.(2), art. 81 alin. (2) lit. i) și lit. k) coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

HOTĂRĂȘTE:

Art.l. -Se aprobă Programul de îmbunătățire a Eficientei Energetice (PIEE) conform

Anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art-2.- Se mandatează Primarul Sectorului 1 al Municipiului București, să întreprindă

A

măsurile necesare în vederea implementării Programului de îmbunătățire a Eficientei Energetice (PIEE).

Art. 3. -(1) Primarul Sectorului 1, Direcția Investiții, Direcția Management Economic vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

(2) Serviciul Secretariat General, Audiențe va asigura comunicarea prezentei entităților menționate la alin. (1), precum și Instituției Prefectului Municipiului București.

Această hotărâre a fost adoptată, astăzi, 12.10.2018, în ședința ordinară a Consiliului Local al Sectorului 1, convocată în temeiul art. 39 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ

CONTRASEMNEAZĂ


Danicflaj


ETAR î^eta Cefalan


Nr.: 310

Data: 12.10.2018


PÎEE - program de îmbunătățire a eficienței energetice


Versiunea Noiembrie 2017



Numele Beneficiarului: Sectorul 1 al Municipiului București

Titlul proiectului:” Programul (plan) de îmbunătățire a eficienței energetice”

Contract de prestări servicii: 217/19.10.2017

Servicii de consultanță pentru realizarea

Programului (plan) de îmbunătățire a eficienței energetice

Cod de clasificare CPV 71314300-5 Servicii de consultanță în eficiență energetică (Rev 2.)

întocmit

Aprobat:

Managenergie Expert SRL

Managenergie Expert SRL

Gheorghe Hriscu - Manager energetic pentru localitți

Ion Dogeanu - administrator

Semnătura:

Semnătura:

Data: 23 Noiembrie 2017

Data: 23 Noiembrie 2017

Programul (plan) de îmbunătățire a eficienței energetice (PIEE)

Sectorul 1 al Municipiului București

Versiunea

Rev.

Data

Descriere

Autor

Acțiune (*)

Sub-

Secțiune

Obs.

1.0

1

01/11/2017

Inițial

Gheorghe Hriscu

I

Toate

1.0

2

22/11/2017

Verificare 1

Ion Dogeanu

U

Toate

1.0

3

23/11/2017

Modificări 1

Gheorghe Hriscu

U

Toate

1.0

4

23/11/2017

Aprobat

Ion Dogeanu

A

Toate

*1- insert, U-Update, D-Delete, M-Modified, A-Aprobai

CUPRINS

CADRUL GENERAL:

Obligații prin Protocolul de la Kyoto și conformitatea cu directivele europene

Strategia energetică a României............................ ....................................................................

Legea 121/2014 privind eficiența energetică.....................................................,...................................................

Domeniul de aplicare al Legii................................... ..............................

Strategia de dezvoltare locală........................................................................................................................................20 Directivele europene

Obiective specifice

Ținta economiei de energie: 24%pentru România.........................................................................................................22 Bariere și dificultăți existente..

Managementul energetic

Conștientizare și informare.....................................................

Resurse energetice

Aspecte generale ale planificării energetice locale -IJATSectorul 1 București

Planificarea energetică locală

Echipamente utilizate...................................................................................................................................................... 27 Fundamentarea investițiilor

CADRUL LEGISLATIV:

  • 1.1 DIRECTIVE EUROPENE

  • 1.2 Legislație națională

  • 1.3 Strategii, planuri de acțiune și proiecte

  • 1.4 Legea privind eficiența energetică - Legea 121/2014

CONTEXTUL LOCAL:     DESCRIEREA GENERALĂ A UAT SECTORUL 1 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

  • 2.2   Analiza SWOT

  • 2.3    Potențial local de Cercetare, dezvoltare și Inovare

  • 2.4    Potențial turistic al Sectorului al Municipiului București

  • 2.5    Condiții ulimaiice specifice

  • 2.6    Date privind evoluția populației

  • 2.7    evoluția fondului de locuințe

  • 2.8    Nominalizarea managerului energetic

  • 2.9    Modalitatea de asigurare a alimentării cu energie

  • 2.10   Funcțiile municipale analizate pentru întocmirea programului (plan) de îmbunătățire a eficienței

energetice

  • 2.11   Utilizarea și nivelul de dezvoltare al transportului

PREGĂTIREA PIEE:

  • 3.1    Date statistice

  • 3.2    Economia regională

  • 3.3    Realizarea inventarului locurilor de consum și a consumurilor

  • 3.4    Baza de date: Diagrama de entități și relații

  • 3.5    Baza de date: Prototip ecran al aplicației informatice de preluare a datelor

  • 3.6    Date tehnice pentru sistemele de iluminat public

  • 3.7    Date tehnice despre sectorul rezidențial

  • 3.8    Date tehnice pentru clădiri publice

  • 3.9    Date tehnice pentru sectorul transporturi

  • 3.10   Date tehnice ale potențialului propriu de producere a energiei din surse rfgfnfrarii f.

3.11   STRUCTURA ORGANIZAȚIONALĂ RESPONSABILĂ PENTRU APLICAREA PÎEE - SECTORULUI 1 AL MUNICIPIULUI

BUCUREȘTI

CREAREA PIEE:

  • 4.1    DETERMINAREA NIVELULUI DE REFERINȚĂ

  • 4.2    OBIECTIVELE ȘI ORGANIZAREA MANAGEMENTULUI ENERGETIC

  • 4.3     Organizare a responsabilităților privind consumuloe energie

  • 4.4    Metodologia de lucru

  • 4.5    Formularea obiectivelor program u lui

  • 4.6    Matricea managementului energetic (niveluri de maturitate)

  • 4.7    Mijloace fi nanciare

MONITORIZAREA PIEE:

  • 5.1     Stabilirea obiectivelor privind economiile de energie aferente fiecărui sector de activitate

  • 5.2    Detalierea măsurilor - planul de acțiune PÎE E pe term ene

  • 5.3    Descrierea efectelor implementării soluțiilor de eficiență energetică ia consumatori

  • 5.3.1   Clădiri publice

  • 5.3.2   Clădiri rezidertfiale.................................................................................................................. ....99

  • 5.3.3   Iluminatul public al parcurilor și aleilor...

  • 5.4    Acțiuni de monitorizare și evaluare

  • 5.5    Grilă de verificare/evaluare a acțiunilor PÎEE

  • 5.6    Întrebări de control pentru fundamentarea proiectelor prioritare

ANEXE

ANEXAI: FIȘĂ DE PREZENTARE ENERGETICĂ A UAT SECTOR 1 BUCUREȘTI

ANEXA 2 INVENTARUL LOCURILOR DE CONSUM ENERGETIC

ANEXA 3 CONSUMURI ENERGETICE ÎNREGISTRATE PE LOCURI DE CONSUM

ANEXA 4 RAPORTUL CĂTRE ANRE 2017

ANEXA 5 MATRICEA DE EVALUARE A MAGEMENTULUI ENERGETIC

TABELE

Tabel 1 Potențialul de resurse energetice regenerabile la nive! UE

Tabel 2 Gestiunea serviciilor publice

Tabel 3 Analiza SWOT Sectorul 1 al Municipiului București

Tabel 4 Potențial local RDI

Tabel 5 Regimul climat al Regiunii

Tabel 6 Infrastructură asistență socială Sectorul 1

Tabel 7 Gestiunea alimentării cu energie Sectorul 1 al Municipiului București

Tabel 8 Principalii consumatori de energie

Tabel 9 Distribuția consumului de energie Sectorul 1 al Municipiului București

Tabel 10 CET Grivița - consumuri

Tabel 11 CET Grivița - emisii

Tabel 12 CET Grivița - consumuri alte materiale

Sursa:Date INS pentru România, www.insse.ro Tabel 13 CA pe sectoare

Tabel 14 Programul TRP Sectorul 1

Tabel 15 Date tehnice Sector Rezidențial

Tabel 16 Clădiri publice administrative 1

Tabel 17 Clădiri publice ADP Sectorul 1

Tabel 18 Clădiri publice Administrația Piețelor Sector 1

Tabel 19 Clădiri publice Școli gimnaziale

Tabei 20 Clădiri publice Grădinițe

Tabel 21 Clădiri publice Colegii și Licee

Tabel 22 Clădiri publice medicale

Tabel 23 Clădiri publice - Poliția Comunitară

Tabel 24 Clădiri publice - DGASPC

Tabel 25 Obiectivul PIEE 2020 adoptat prin SEAPîn 2011

Tabel 26 Măsuri de eficiență energetică propuse ca prioritare pe termen scurt și mediu

Tabel 27 Centre de colectare a datelor energetice

Tabel 28 Maturitatea managementului energetic Sectorul 1 al Municipiului București

Tabel 29 Obiectiv, pe termen scurt, PIEE Sectorul 1 al Municipiului București

Tabel 30 Economii de energie prognozate

Tabel 31 Obiectiv, pe termen lung, PIEE Sectorul 1 al Municipiului București

Tabel 32 PIEE Sectorul 1 al Municipiului București - Plan de măsuri detaliat

Tabel 33 Grila de evaluare a acțiunilor PIEE Sectorul 1 al Municipiului București

Tabel 34 Inventarul Locurilor de Consum energetic Sectorul 1 al Municipiului București (Anexa 2)

Tabel 35 Locuri de consum Flota proprie (Anexa 2)

Tabel 36 Consumuri energetice aferente locurilor de consum inventariate pentru raportul AN RE 2017 (Anexa 3)

Tabel 37 Consumuri carburant flota proprie (Anexa 3)

FIGURI

Figură 1 Prognoza evoluției PIB, a cererii de energie și a intensității energetice în UE (%)

Figură 2 Acordul de partenerîat 2014-2020

Figură 3 Localizarea Sectorului 1 al Municipiului București în Regiune

Figură 4 Localizarea Sectorului 1 al Municipiului București în contextul UE

Figură 5 Harta Sectorului 1 al Municipiului București

Figură 6 Fluxuri pentru activitatea Sectorului 1 al Municipiului București

Figură 7 Organigrama Sectorului 1 al Municipiului București la 17.09.2017 .....

Figură 8 Temperaturi lunare medii și extreme

Figură 9 Distribuția consumului de energie an de referință 2008

Figură 10 Ponderea consumurilor energetice pe categorii de consumatori (2008)

Figură 11 Ponderea consumurilor pe tipuri de clădiri (2008)

Figură 12 Consumul de energie electrică (2008)

Figură 13 Consumuri energie termică (2008)

Figură 14 Consumuri energie total (2008)

Figură 15 Programul TRP Sectorul 1 - investiții

Figură 16 Programul TRP Sectorul 1 - număr locuințe

Figură 17 Fluxul de date PIEE Sectorul 1 al Municipiului București

Figură 18 Baza de date pentru PIEE Sectorul 1 al Municipiului București (ERD)

Figură 19 Prototip ecran aplicație informatică pentru PIEE Sectorul 1 al Municipiului București

Figură 20 Consumuri energetice aferente clădiri publice raport ANRE 2017

S9T/8





Definiții

  • •  Audit energetic - procedură sistematică de obținere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup dc clădiri, al unei activități și/sau instalații industriale sau al serviciilor private ori publice, de identificare și cuantificare a oportunităților rentabile pentru realizarea unor economii de energic și raportare a rezultatelor.

« Audit energetic al unei clădiri - operație prin care se stabilesc, din punct dc vedere tehnic și economic, soluțiile de reabilitare și modernizare terni oenergeti că a construcției pe baza rezultatelor obținute din activitatea de expertiză termică și energetică a clădirii. Auditul energetic al clădirii presupune realizarea mai multor tipuri de audituri, pentru: anvelopa clădirii, instalația de încălzire, instalația de condiționare și ventilare, instalația de preparare a apei calde și instalația de iluminat.

  • •  Auditor energetic - persoană fizică sau juridică atestată/ autorizată, în condițiile legii, care are dreptul să realizeze auditul energetic. Auditorii energetici persoane fizice își desfășoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajați ai unor persoane juridice, conform legislației în vigoare

  • •  Casc cu consum redus de energic (”low energy houses”), având un consuni de energie finală de ordinul a 50 kWh/m2- pentru încălzit spațiile existente;

  • •  Case pasive (”passive houses”), cu un consum de energie finală care coboară spre 20 kWh/m2 a, fără a considera prepararea apei calde.

  • •  Certificat energetic - document oficiai care conține principalele caracteristici ternioenergetice ale construcției rezultate din activitățile de expertiză energetică (anvelopa, instalația de încălzire, instalația de preparare a apei calde, instalația electrică, instalația de condiționare și/sau ventilare).

  • •  Certificate albe - certificate emise de organisme de certificare independente care confirmă declarațiile actorilor pieței, conform cărora economiile de energie sunt o consecință a măsurilor dc îmbunătățire a eficienței energetice;

  • •  Cogenerare/Trigenerare - Producerea combinată și simultană a energiei electrice și termice (+ frigului) în cadrul aceleiași instalații

  • •  Conservarea energiei - totalitatea activităților orientate spre utilizarea eficientă a resurselor energetice în procesul de extragere, producere, prelucrare, depozitare, transport, distribuție și consum al acestora, precum și spre atingerea în circuitul economie a resurselor regenerabile de energic; conservarea energiei include 3 componente esențiale: utilizarea eficientă a energiei, creștereaeficienței energetice și înlocuirea combustibililor deficitari:

  • •  Consumator final - persoană fizică sau juridică care cumpără energie exclusiv pentru consumul propriu;

  • •  Contract de performanță energetică - acord contractual între beneficiar și furnizorul unei măsuri care are ca scop îmbunătățireaeficienței energetice, în mod normal SSE, în care investiția necesară realizării măsurii trebuie să tle plătită în concordanță cu nivelul de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzut în contract;

  • •  Directivă Europeană - în dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre cărora li se adresează în ceea ce privește rezultatul care trebuie atins, dar lasă la latitudinea lor forma și metodele de obținere a acestuia. Directivele pot fi adoptate în conformitate cu Tratatul CE fie de Parlamentul European și de Consiliu, tle de către Consiliu ori dc Comisie. Instituțiile comunitare utilizează mai des regulamente decât directive în cooperarea judiciară în materie civilă. Odată adoptate, directivele comunitare trebuie să fie transpuse de flecare stat membru, și anume acestea trebuie să fie puse în aplicare prin legi naționale.

  • •  Economii de energie - cantitatea de energie economisită determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și după aplicarea uneia sau mai multor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, independent de factorii externi care afectează consumul de energie;

  • •  Efect dc seră - Reținerea căldurii în atmosferă de către gaze din natură (vapori de apă, dioxid de carbon, protoxid de azot, metanol și ozon), fapt care menține temperatura medie cu aproximativ 30° C mai mare decât dacă aceste gaze nu ar exista, afectând astfel viața pe Pământ

  • •  Eficiența energetică - Componenta intensității energetice rezultată din modernizări tehnologice, valoarea ei fiind calculată prin raportul dintre valoarea economică și energia consumată

  • •  Emisii - Eliberarea în atmosferă a gazelor cu efect de seră și/sau a precursorilor lor într-o anumită zonă și pe o perioada determinată de timp

  • •  Energie - toate formele dc energie disponibile pe piață, inclusiv energia electrică, energia termică, gazele naturale, inclusiv gazul natural lichefiat, gazul petrolier lichefiat, orice combustibil destinat încălzirii și răcirii, cărbune și lignit, turbă, carburanți, mai puțincarburanții pentru aviație și combustibilii pentru navigație maritimă și biomasa, definită conform Directivei 2001/77/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea energiei electrice produse pe baza surselor energetice regenerabile de pe piața internă a energiei electrice;

  • •  Expertiza termică și energetică a anvelopei clădirii - operație prin care se identifică principalele caracteristici ternaoenergetice ale anvelopei construcției

  • •  Expertiza termică și energetică a clădirii - operație prin care se identifică principalele caracteristici termoenergetice ale construcției și ale instalațiilor de încălzire, condiționare și preparare a apei calde de consum. Expertiza termică și energetică a clădirii constă în realizarea mai multor tipuri de expertize: anvelopa clădirii, instalația de încălzire, instalația de condiționare și ventilare, instalația de preparare a apei calde și instalația de iluminat.

  • •  Expertiza termică și energetică a instalației dc condiționare și ventilare - operație prin care se identifică principalele caracteristici termoenergetice ale instalației de condiționare și ventilare

  • •  Expertiza termică și energetică a instalației de iluminat - operație prin care se identifică principalele caracteristici termoenergetice ale instalației de iluminat.

  • •  Expertiza termică și energetică a instalației de încălzire a clădirii - operație prin care se identifică principalele caracteristici termoenergetice ale instalației de încălzire

  • •  Expertiza termică și energetică a instalației de preparare a apei calde - operație prin care se identifică principalele caracteristici termoenergetice ale instalației de preparare a apei calde de consum.

  • •  Instrumente financiare pentru economii de energie - orice instrument financiar, precum fonduri, subvenții, reduceri dc taxe, împrumuturi, finanțare dc către terți, contracte de performanță energetică, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare și alte contracte de aceeași natură care sunt făcute disponibile pe piață, de către instituțiile publice sau organismele private, pentru a acoperi parțial sau integral costul inițial al măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

  • •  îmbunătățirea eficienței energetice - creșterea eficienței energetice la consumatorii finali ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale și/sau economice;

  • •  Legea privind eficiența energetică - Legea 121/2014 privind eficienșa energetica reprezintă transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei Comisiei Europene Directiva nr 27/2012 privind eficiența energetică.

  • •  Management energetic - ansamblul activităților de organizare, conducere și de gestionare a proceselor energetice ale unui consumator;

  • •  Manager energetic - persoană fizică sau juridică prestatoare de servicii energetice, atestată de ANRE, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea și gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;

  • •  Măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice - orice acțiune care, în mod normal, conduce la o îmbunătățire a eficienței energetice verificabilă și care poate fi măsurată sau estimată;

o Mecanisme de eficiență energetică - instrumente generale utilizate dc Guvern sau organisme guvernamentale pentru a crea un cadru adecvat sau stimulente pentru actorii pieței în vederea furnizării și achiziționării de servicii energetice și alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice;

« Piața de eficiență energetică - Piața pe care se tranzacționează economia de energie și serviciile energetice aferente între participanții ia piață, astfel încât, pe ansamblul economiei naționale, valorile intensității energetice sa devină apropiate cu cele care se înregistrează în Uniunea Europeană.

  • •  Plan îmbunătățire a eficienței energetice (PÎEE) - Document distinct, corelat cu Strategia națională în domeniul eficienței energetice și Planul național de îmbunătățire a eficienței energetice care stabilește acțiunile concrete pe care factorii de decizie trebuie să le întreprindă pentru realizarea obiectivelor Strategici. Planul cuprinde, de asemenea, un grafic de implementare a acțiunilor stabilite. întocmirea lui a fost impusă ca obligatorie, pentru localitățile cu peste 5.000 locuitori, prin Legea 121/2014 privind eficiența energetică.

  • •  Programe dc îmbunătățire a eficienței energetice - activități care se concentrează pe grupuri de consumatori finali și care, în mod normal, conduc la o îmbunătățire a eficienței energetice verificabilă, măsurabilă sau estimabilă;

  • •  Serviciu energetic - activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obținut dintr-o combinație de energie cu o tehnologie și/sau o acțiune eficientă din punct de vedere energetic care poate include activitățile de exploatare, întreținere și control necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe bază contractuală și care, în condiții normale, conduce la o îmbunătățire a eficienței energetice și/sau a economiilor dc energie primară verificabilă și care poate fi măsurată sau estimată;

  • •  Societate de servicii energetice (SSE) - persoană juridică sau fizică autorizată care prestează servicii energetice și/sau alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în cadrul instalației sau incintei consumatorului și care, ca urmare a prestării acestor servicii și/sau măsuri, acceptă un grad de risc financiar. Plata pentru serviciile prestate este bazată, integral sau parțial, pe îmbunătățirea eficienței energetice și pe îndeplinirea altor criterii de performanță convenite de părți;

  • •  Surse regenerabile de energie - sursele care se regenerează în mod constant prin procese naturale. Acestea cuprind tehnologiile non-carbon, precum și cele legate de energia solară, eoliană, energia hidro, precum și tehnologiile bazate pe biomasă, conform definiției prevăzută în Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

Această listă nu este exhaustivă.

Ea trebuie actualizată și completată cu definițiile date de legislație și reglementările în vigoare.

Foarte utile sunt definițiile date în SR ISO 50001:2011.

Bibliografie

  • 1. PNAEE - Planul național de acțiune în domeniul eficienței energetice - MO nr. 169 bis/11.03.2015

http://ec.europa.eu/energy/siles/enei7f~iles/documents/MNE%282015%2952216 Monitorul Ofic ial 169 bis PNAEE 3.pdf

  • 2. GHID ANRE - Pentru întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice aferent localităților cu o populație mai mare de 5000 locuitori conf. art.9( 12) din legea nr 121/2014 aprobat prin Decizia nr.7/DEE/l2.02.2015 a Șefului Departamentului de Eficiență Energetică din cadrul ANRE.

  • 3. Guide for municipal decision makers and experts MUNICIPAL ENERGY PLANNING -elaborat de EnEffect, în cadrul proiectului IEE MODEL (Sectorul I al Municipiului București a fost benefiaciar în acest proiect)

  • 4. Urban Transport and Energy Efficicncy - Federal Ministry for economic cooperation and development ,BMZ

  • 5. ENERGY STAR Guidelines for Energy Management - U.S. Environmcntal Protection Agency

  • 6. Energy Efficicncy Indicators: Essentials for Policy Making - International Energy Agency (IEA)

7- Indicatori de eficiență energetică pentru România- proiectului ODYSSEE-MURE 2012

Surse Internet

  • 1. http://www.mmediu.ro/app/wehro0t/uploads/nies/2O17-O3-O2 Strategia-Energctica-a-Romaniei-2016-2030.pdf:

  • 2. Imp://www.minind.ro/puacr/pnacr_29"h20itinic 2010 linul alx.pdf

  • 3. http://www.europarl.europa.eu/RettDala/etudes/IDAN/2015/540376/1POI. 11 )A(2015)540376 EN.pdf

  • 4. www.energv-cotninunitv.org

  • 5. https://www.amcham.ro/UserFiles/coinmitteeRclatedRcsoiirces/SNC v2 Trad l-NGI. 12161159.pdf

  • 6. Institutul național de statistică, www.inss_c.ro

  • 7. w w w .primariasectorl.ro

Lista instituțiilor

Acronim

Nume

Website

ANRE

Autoritatea Română de Reglementare in Domeniul Energici

www.anrc.ro

Ministerul Economiei

http://cconomie.eov.ro

Ministerul Mediului

www.iiimcdiu.ro

ANRSC

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități

w ww.a nrsc.ro


Accdsfîf prigb-M      IffMtâ cqa mfcHjitmat


Cadrul general :            Justificarea Planului de îmbunătățire a

eficienței energetice (PÎEE)

Obligații prin Protocolul ele ia Kyoto și conformitatea cu directivele europene

Reducerea consumului de energie si eliminarea risipei de energie se numără printre principalele obiective ale Uniunii Europene (UE). Sprijinul UE pentru îmbunătățirea eficienței energetice se va dovedi decisiv pentru competitivitate, securitatea aprovizionării și respectarea angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto (1997 și în amendările ulterioare: Rio, Lisabona, Copenhaga, Paris, Johannesburg) privind schimbările climatice.

Există uu potențial semnificativ de reducere a consumului, în special în sectoarele mari consumatoare de energie, cum sunt clădirile, industria producătoare, conversia energiei și transporturi.

La sfârșitul anului 2006, UE s-a angajat să își reducă consumul anual de energie primară eu 20% până în 2020. în vederea atingerii acestui obiectiv, Regulamentul UE 1369/2017 acționează pentru a mobiliza opinia publică, factorii de decizie și operatorii de pe piață pentru a stabili standarde minime dc eficiență energetică și norme de etichetare a produselor, serviciilor și infrastructurilor, hup://eurona.eu/youreurope/business/environinent/energy-labels/index ro.htm

Eficiența energetică este un termen foarte larg care se referă la multele modalități prin care se poate obține același beneficiu (lumină, încălzire, mișcare, etc.) folosind mai puțină energie. Domeniul acoperă autovehicule eficiente, becuri economice, practici industriale îmbunătățite, izolări mai bune ale caselor și o gamă largă de alte tehnologii. Pentru că economisirea energiei înseamnă și economisirea banilor, eficiența energetică este foarte profitabilă.

Principalele direcții de acțiune identificate în scopul îmbunătățirii siguranței în alimentarea cu energie și de a răspunde în același timp cerințelor de mediu (în special în problema schimbărilor climatice și a încălzirii planetei), sunt:

  • •  reducerea emisiilor GES (gaze cu efect de seră)

« creșterea eficienței energetice în paralel cu creșterea economică;

  • •  utilizarea resurselor energetice regenerabile;

  • •   utilizarea combustibililor curați.

in documentul de evaluare a studiului de impact care a stat la baza promovării Directivei nr 27/2012 cu privire la eficiența energetică se precizează ca : “Liderii UE s-au angajat să atingă obiectivul de reducere cu 20% a consumului de energie primară până în 2020 în raport cu un scenariu de referință. Aceasta înseamnă economisirea a 368 milioane de tone echivalent petrol (Mtep) de energie primară (consumul intern brut minus utilizările neenergetice) până în 2020 comparativ cu consumul prevăzut pentru anul respectiv, de 1 842 Mtep la nivel European.

întrucât progresele pentru realizarea acestui obiectiv nu sunt satisfăcătoare, principalul obiectiv al prezentei evaluări a impactului este de a contribui la acoperirea lacunelor prin explorarea măsurilor în toate sectoarele care prezintă un potențial economic neexploatat.Sectorul public poate fi un actor important în ceea ce privește orientarea pieței către produse, clădiri și servicii mai eficiente, datorită volumului ridicat al cheltuielilor piddice. ”

De asemenea în documentul EUCO 169/14 din octombrie 2014 se stabilește un obiectiv orientativ de cel puțin 27 % la nivelul UE pentru îmbunătățirea eficienței energetice în 2030 în comparație cu proiecțiile privind consumul dc energie în viitor, pe baza criteriilor actuale. Acesta va fi reexaminat până în 2020, luând în considerare un nivel al UE de 30 %.

Politica energetică a Uniunii Europene este conținută în pachete de directive ale CE. Statele membre ale UE au obligația să transpună aceste directive în sistemele lor legislative. Actorii importanți în domeniul energiei sunt diverși: guverne, autorități locale, instituții de reglementare, organizații. Pentru coerența urmării obiectivelor energetice strategice este nevoie de un mesaj politic clar. în prezent UE se confruntă cu o scrie de provocări precum: epuizarea combustibililor fosili cu consecința creșterii prețurilor acestora și dependența sporită dc importuri de resurse energetice, schimbările climatice, necesitatea sporirii competitivității. Datorită implicațiilor majore ale activității din domeniul energiei asupra mediului înconjurător se impune ca UE să dezvolte strategia pentru energie în strânsă corelare cu strategia pentru mediul înconjurător.

Impactul activităților energetice asupra schimbărilor climatice este masiv. Fără măsuri drastice luate la nivel european și mondial se estimează că în ritmul actual dc evoluție al consumului dc energie și cu tehnologiile existente, emisiile de gaze cil efect de seră vor crește la nivel mondial cu 55% până în 2030.

Sursa.

Raport "Enro/van Slrah’gv tor SusltiinaMe. Competitive & Secure Energy" <l Diivclonitului (îenmitpentru Energie fi Transport al CE.




Cererea de bnergia

Intenslhitea energetica

Figură 1 Prognoza evoluției P!B, a cererii de energie fi a intensității energetice în UE (%)

Sunt identificate trei domenii cu potențial important de economisire a energiei:

  • 1. transportul - reprezentând o treime din consumul energetic european, dominanța transportului auto și dependența sa ridicată de petrol este însoțită de congestia traficului și problemele poluării;

  • 2. producția de energie- se pot obține îmbunătățiri importante ale eficienței în funcție de tehnologia utilizată, 40-60% din energia necesară pentru producerea energiei electrice este pierdută în procesul de producție;

  • 3. sectorul clădirilor atât locuințe cât și clădiri publice; încălzirea/răcirea și iluminatul în clădiri conduce la aproape 40% din energia consumată la nivel european și ar putea fi utilizată mai eficient.

Ca soluții pentru energie regenerabilă, enunțăm

  • •  energia vântului - soluții în largul mării;

  • •  energia solară care ar trebui să furnizeze circa 15% din energia electrică în 2020;

  • •  rețelele inteligente de energie electrică;

  • •  bioenergia - ar putea contribui cu 14% din mixul energetic;

  • •  capturarea și stocarea CO2 produs prin generarea electricității;

  • •  celule de combustibil și hidrogen ca soluții de stocare a energiei;

  • •  eficiența energetică - un domeniu imens de acțiune prin intermediul soluțiilor inovative;

  • •  crearea unor poli ai științei și cercetării;

  • •  cooperarea internațională în domeniul cercetării vizând tehnologiile nepoluante.




Strategia energetică a României

Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 precizează că„ Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. ’’

în vederea susținerii principiului dezvoltării durabile prima opțiune a strategiei naționale este creșterea eficienței energetice.

Legea 121/2014 privind eficiența energetică

România a identificat rolul important al UAT în realizarea politicii naționale de eficiență energetică și a introdus obligații specifice cu privire la realizarea programelor municipale de eficientă energetică încă de la transpunerea Directivelor europene adoptând legea 121/2014,

Legea nr 121/2014 cu privire la eficiența energetică, transpune Directiva nr 27/2012 și introduce noi elemente pentru susținereaeficiențeienergetice la nivel local:

  • •  Obligativitatea existenței unui manager energetic autorizat pentru localitățile cu mai mult de 20.000 de locuitori

  • •  Extinderea obligativității realizării planului de îmbunătățire a eficienței energetice (PÎEE) pentru localitățile cu peste 5000 de locuitori.

Programul de îmbunătățirea eficienței energetice trebuie să se integreze Acordului de parteneriat al României cu UE 2014-2020 conform schemei din figura de mai jos:


Priorii â iile i iiJlioiMh*


Strategii de dezvoltare locala


PAEED


Acordul


de Parten.eria1 2014-2020

A


P.XD


Prioritățile la nivel EU


Politica de cotzhma


Convenția primarilor


Programului de îmbunătățire a eficienței energetice


Figurâ 2 Acordul de parteneriat 2014-2020

Domeniul de aplicare al Legii

Legea privind eficiența energetică 121/2014 promovează utilizarea la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie și se aplică pentru:

Operatori economici:

  • •  auditarea energetică obligatorie anuală/odată la doi ani;

» programe proprii de îmbunătățire a eficienței energetice;

  • •  numirea de manageri energetici (atestați de ANRE) sau încheierea contracte de management energetic cu persoane juridice sau fizice atestate;

Consumatori finali:

  • •  Auditarea energetică a clădirilor;

® Măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice;

  • •  Sistem de măsură, evidență, monitorizare a consumului energetic;

  • -  Autorități și administratori ai clădirilor proprietate publică:

<• Măsuri și Programe de îmbunătățire a eficienței energetice(UAT cu peste 20.000 locuitori);

  • •  Utilizare eficientă a sistemelor existente, utilizare aparate de măsură și control consum;

  • -  Distribuitorii de energie/operatorii sistemului de distribuție:

  • •  activități de informare și comunicare pentru clienții lor;

  • •  oferirea de servicii energetice consumatorilor la prețuri competitive.

Strategia de dezvoltare locală

în cadrul Strategiei de dezvoltare locală unul din obiectivele specifice este politica privind problemele energetice, de aceea Programul de îmbunătățire a eficienței energeticeeste un instrument important în elaborarea unei viziuni pe termen de cel puțin 3-6 ani care să definească evoluția viitoare a comunității, ținta spre care se va orienta întregul proces de planificare energetică.

Stabilirea obiectivelor pe termen de cel puțin 3-6 ani, contribuie la creșterea capabitității departamentelor și structurilor de execuție aflate sub autoritatea Consiliului local al sectorului 1 al Municipiului București de a gestiona problematica energetică și, în același timp, de a adopta o abordare flexibilă, orientată către piață și către consumatorii de energie, în scopul de a asigura dezvoltarea economică a sectorului și de a asigura protecția corespunzătoare a mediului.

Notă:

Planul de îmbunătățire a eficienței energetice, realizat în conformitate cu prevederile legii nr 121/2014, privind eficiența energetică, art.9( 12),( 13),( 14) este întocmit o singura dată și se actualizează anual.

Directivele europene

Scopul directivei 2012/27/UE - privind eficiența energetică și al directivei 2010/31 /UE - privind performanța energetică a clădirilor este de a susține atingerea în 2020 a obiectivului de reducere a consumului de energie primară cu 20 % și de a pregăti calea pentru eficiență energetică sporită în anii următori acestei date. Aceasta pornește de Ia directivele existente privind cogenerarea și serviciile energetice și le reunește într-un instrument legislativ cuprinzător, care abordează eficiența energetică la nivelul furnizării energiei și la nivelul consumului final al energiei.

Eficiența energetică cslc una din caraeteristicile-cheie ale inițiativei emblematice Europa eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, așa cum a fost anunțată în strategia Europa 2020. Eficiența energetică este ccl mai indicat și mai rapid mod de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră responsabile de modificările climatice și poate ajuta UE la atingerea și chiar depășirea indicatorilor preconizați pentru acestea.

Scopul directivei UE nu este numai de a continua promovarea părții de furnizare a serviciilor energetice, ci și de a crea stimulente mai puternice pentru partea de cerere. Astfel, sectorul public din fiecare stat membru ar trebui să constituie un bun exemplu în ceea ce privește investițiile, întreținerea și alte cheltuieli aferente echipamentelor care folosesc energie, serviciilor energetice și altor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice.

Prin urmare, sectorul public ar trebui să fie încurajat să integreze considerațiile de îmbunătățire a eficienței energetice în investițiile sale, în provizioanele pentru amortizare și în bugetele de exploatare.

Mai mult, sectorul public ar trebui să depună toate eforturile pentru a folosi criteriile de eficiență energetică în procedurile de licitație pentru achiziții publiceprivind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii.

Având în vedere faptul că structurile administrative diferă foarte mult între statele membre, diferitele tipuri de măsuri pe care le poate lua sectorul public trebuie adoptate la nivelul național, regional și/sau local corespunzător.

Obiective specifice

  • •  Asigurarea securității alimentării cu energie;

  • •  Creșterea competitivității;

  • •  Reducerea impactului activităților economice asupra mediului

Avantajele aplicării măsurilor de creștere a eficienței economice sunt

  • •  Asigură reducerea costurilor;

  • •  Reduce dependența față de importul de energie;

  • •  Reduce emisiile de gaze poluante.

Ținta economiei de energie: 24% pentru România

Bariere și dificultăți existente

Deși în România cadrul legislativ stabilește politica în domeniul eficienței energetice pe termen lung a fost elaborat și permanent îmbunătățit, există încă unele carențe care se traduc în practică prin;

  • •  lipsa de fermitate în privința interzicerii utilizării echipamentelor poluante, atât la nivelul legislației naționale, cât și la cel al reglementărilor locale, în special în domeniul furnizării de energie termică;

  • •  neaplicarea fermă unui program național care să stimuleze introducerea de soluții alternative (utilizarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie).

Impactul prezenței unor astfel de prevederi din punct de vedere energetic este deosebit datorită reducerii consumului de combustibil convențional având efect direct și asupra reducerii emisiilor.

Managementul energetic

Managementul energetic, are ca principal obiectiv asigurarea unui consum judicios și eficient al energiei, în scopul maximizării beneficiilor prin minimizarea costurilor energetice.

Obiectivele strategice ale managementului energetic sunt:

Siguranță Energetică

  • •  creșterea siguranței energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice și limitarea dependenței de resursele de import;

  • •  diversificarea surselor de import și a rutelor de transport a acestor resurse energetice;

  • •  creșterea nivelului de adaptare a rețelelor naționale de transport ale energiei electrice, gazelor naturale și petrolului;

  • •   protecția infrastructurii critice.

Dezvoltare Durabilă

  • •  creșterea eficienței energetice;

  • •  promovarea producerii de energie în surse regenerabile;

  • •  promovarea producerii de energie electrică și termică în centrale de cogenerare de înaltă eficiență;

  • •  susținerea activităților de cercetare - dezvoltare și diseminare a rezultatelor cercetărilor aplicabile în domeniul energetic;

  • •  reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului;

  • •  utilizarea rațională a resurselor energetice primare.

Competitivitate

  • •  dezvoltarea piețelor concurențiale de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate albe, servicii energetice;

  • •  liberalizarea tranzitului de energie și asigurarea accesului permanent și nediscriminatoriu al participanților la piață, la rețelele de transport și distribuție;

Obiectivele secundare, rezultate în urma aplicării unui program de management energetic, se referă la:

  • •  creșterea eficienței energetice și reducerea consumurilor de energie, în scopul reducerii costurilor;

  • •  realizarea unei bune comunicări între compartimente, pe problemele energetice specifice și responsabilizarea acestora asupra gospodăririi energiei;

  • •  dezvoltarea și utilizarea permanentă a unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice, raportarea acestor consumuri și dezvoltarea unor strategii specifice de optimizare a acestor consumuri;

  • •  găsirea celor mai bune căi de a spori economiile bănești rezultate din investițiile în eficientizarea energetică a proceselor specifice de producție, prin aplicarea celor mai performante soluții cunoscute la nivel mondial;

  • •   asigurarea siguranței în alimentare a instalațiilor energetice.

Se recomandă utilizarea ISO 50001:2011 și a altor standarde ISO associate

Conștientizare și informare

Autoritățile publice locale ar trebui să inițieze campanii de informare periodice în mass-media locală sau prin mijloace adresate direct consumatorului final (broșuri, flyere, website, comunicate de presă, interviuri televizate, info-chioșcuri etc.) prin care să transmită acestuia mesaje legate de:

  • •  acțiunile întreprinse privind reducerea pierderilor prin rețelele de infrastructură edilitare și efectele lor;

  • •  măsurile de creștere a eficienței energetice implementate de operatorii serviciilor de interes general local și efectele lor;

  • •  costurile și performanțele tehnice ale unor tipuri de echipamente recomandate pentru creșterea eficienței alimentării cu energie la utilizatorii finali;

  • •  măsurile de utilizare a surselor regenerabile implementate de operatorii serviciilor de interes general local și efectele lor;

  • •  analize comparative privind costurile reale ale diverselor tipuri de utilități existente în sector: energie termică (încălzire individuală, la nivel de scară, bloc, centralizată), energie electrică, alimentare cu apă și canalizare, gaze naturale, salubrizare etc.

Pentru serviciile publice aflate în subordinea Primăriei sectorului 1, la întocmirea Programului localpentru îmbunătățirea Eficienței Energetice, se au în vedere măsuri de eficientizare specifice fiecărui serviciu public.

Resurse energetice

într-o economie din ce în ce mai globalizată, strategia energetică a unei țări se realizează în contextul evoluțiilor și schimbărilor care au loc pe plan mondial.

Țările în curs de dezvoltare, în principal China și India, dar și cele cu economii în tranziție, exercită o mare presiune asupra cererii de energie la nivel mondial, datorită creșterii lor economice și schimbărilor structurale din economia lor. Practic, în intervalul 1994 -2004 aceste țări si-au dublat cererea de petrol, iar în anul 2006 au depășit 20 mii. de barili pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din cererea mondiala de petrol.

Astfel ponderea cererii de resurse primare de energie s-a schimbat, în sensul ca cererea țărilor cu economii în dezvoltare a evoluat de la 22% în 1970 la 39% în 2003, prognozele indicând ca aceste state, la orizontul anilor 2030, ar putea sa domine cererea de energie.

Se estimează că cererea totală de energie în 2030 va fi cu circa 50% mai mare decât în 2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot susține un nivel aciuai de consuni doar până in 2040, iar cele de gaze naturale pana In 2070, in timp ce rezervele mondiale de huilă asigură o perioadă de peste 200 de ani chiar !a o creștere a nivelului de exploatare. Previziunile indică o creștere economică, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice.

Din punct de vedere al structurii consumului de energie primară la nivel mondial, evoluția și prognoza de referință realizată de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) evidențiază pentru următoarea decadă o creștere mai rapidă a ponderii surselor regenerabile, dar și a gazelor naturale (care va depășicărbunele).

Se estimează că, aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel global, vor fi acoperite în continuare de cărbune.

în conformitate cu obiectivele stipulate în Carta Alba a Uniunii Europene,https://europa.eu/european-union/sites/europaeu/liles/whitepaper ro.pdf.energia electrică produsă din surse energetice regenerabile (SRE) la nivel european în anul 2010, a fost următoarea:

Potențialul de resurse energetice regenerabile la nivelul Uniunii Europene

Energie electrică

TWh/an

Energia eoliană

80

Hidro

355

- de mare putere

300

- de mică putere

55

Fotovoltaică

3

Biomasă

230

Geoteriuală

7

Total

675

Tabel 1 Potențialul de resurse energetice regenerabile la nivel UE

în condițiile reducerii rezervelor de țiței și gaze naturale, trebuie să crească rolul cărbunilor indigeni și, în particular, al lignitului, în balanța energetică națională.

Resursele de huilă din România cunoscute sunt de 705 mii, tone din care exploatabile în perimetre concesionate 105 mii. tone.

Resursele de lignit din România sunt estimate la 1490 mil.tone, din care exploatabile în perimetre concesionate 445 mil.tone. Resursele amplasate în perimetre noi, neconcesionate, sunt de 1045 milioane tone.

Principalele resurse de energie regenerabilă ale României sunt energia solară, eoliană, biomasă și energia geotennală. în prezent România își produce cea mai mare parte din energia regenerabilă din resurse hidroenergetice.

Aspecte generale ale planificării energetice locale -UAT Sectorul 1 București

Servicii utilități

publice

Modul de gestionare a serviciului

Indicatori de eficiență energetică stipulați prin contract

Contract de delegare a gestiunii Serviciului public

Gestiune directa

prin departamentele

primăriei

DA Precizați indicatorul

Iluminat Public

Luxten

UAT MB

N/A

Alimentare cu apă și de canalizare

Apa Nova

UAT MB

24x7

5m3 /iună/locuitor

Alimentare cu energie termică

RADET pentru consumatorii conectați la sistemul municipal centralizat, individual pentru consumatorii neconectati la sistemul municipal centralizat

parțial UAT MB

în anotimpul friguros

349 KWh/Jună/locuitor

349 KWh/lună/locuitor

- apa caldă

Transport public

RATB

UAT MB

N/A

Clădiri publice

UAT SI

UAT SI

Emisii de CO2

Clădiri Rezidențiale

Individual

Nu

Emisii de CO2

Clădiri Sectorul terțiar

Individual

Nu

Emisii de CO2

Tabel 2 Gestiunea serviciilor publice

Planificarea energetică locală

Planificarea energetică locală este impusă de mai mulți factori:

o Autoritățile administrației publice locale ar trebui să aibă o abordare integrată a resurselor disponibile, precum și a consumurilor energetice, pentru a asigura:

® stabilirea și coordonarea investițiilor;

  • •  planificarea resurselor financiare;

  • •  stabilirea unor tarife realiste pentru serviciile publice care să acopere costurile de operare, dar în același timp să fie suportabile pentru utilizatori.

o Derivă din prevederile cadrului legislativ și impune elaborarea direcțiilor strategice de dezvoltare a serviciilor publice, în scopul ghidării procesului decizional.

o Planificarea energetică locală apare ca o consecință firească a dreptului exclusiv al autorităților publice locale de a coordona, controla și monitoriza activitatea serviciilor publice locale.

Ținând cont că UAT-urile sunt mari consumatoare de resurse energetice dar, pe de altă parte,sunt și producătoare de energie, importanța unei abordări strategice, corelate, este de la sine înțeleasă. La nivel local, rezolvarea problemelor energetice TREBUIE să constituie o prioritate a politicilor de dezvoltare socială si economică.

Echipamente utilizate

Pompele, aflate într-un număr mare în infrastructura serviciilor publice (alimentare cu energie termică, apă, canalizare), în prezent au o pondere foarte mică de dotare cu convertizoare de frecventă. Prin introducerea turației variabile, consumul de energie electrică se poate reduce cu circa 30%.

Echipamentele energetice mari consumatoare de energie, prezente în sursele de producere a energiei termice (cazane etc.), în general,au un grad avansat de uzură fizică și morală, sunt supradimensionate, iar exploatarea lor se face într-un mod neeconomic. Utilizarea unor surse de producere a energiei termice în co-generare de înaltă eficiență, corect dimensionate și cu posibilitate de utilizare a resurselor regenerabile, constituie o reală alternativă pentru creșterea eficienței tehnice și economice.

De asemenea, un potențial deloc de neglijat pentru realizarea de până la 50% de economii de energie electrică, îl reprezintă iluminatul, prin înlocuirea surselor clasice existente cu lămpi compacte fluorescente (CFL) sau cu halogen.

Alte avantaje ale introducerii unor tehnologii performante se referă la prelungirea duratei de viață a echipamentelor, dar și îmbunătățirea calității serviciului de iluminat public.

Fundamentarea investițiilor

Finanțarea investițiilor, care au ca obiectiv principal creștereaeficienței energetice, se poate realiza:

o de la bugetul de stat și bugetele locale;

o pe baza unui contract de performanță energetică;

o pe baza unui contract de performanță încheiat cu o Companie de servicii energetice (ESCO);

o prin utilizarea unor finanțări din partea terților;

o prin credite bancare obținute de la organisme finanțatoare externe (BM, BERD, BEI, JBIC) sau de la bănci comerciale;

o prin utilizarea cofinanțării din fonduri europene.

CADRUL LEGISLATIV

EFICIENȚĂ ENERGETICĂ și REGLEMENTĂRI

  • 1.1 Directive europene

  • a) Directiva 2012/27/UE - privind eficiența energetică

  • b) Directiva 2010/31/UE - privind performanța energetică a clădirilor

  • c) REGULAMENTUL (UE) 2017/1369 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN și AL CONSILIULUI din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE

  • 1.2 Legislație națională

  • a) HG nr, 1460/2008 - pentru aprobarea Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă a României - Orizonturi 2013-2020-2030;

  • b) HG nr. 1069/2007 - pentru aprobarea Strategiei Energetice a României 2007 - 2020, actualizată pentru perioada 2011- 2020;

  • c) HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazată pe cererea de energie termică utilă

  • d) Legea 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată

  • e) O.G.nr. 28/ 2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală

  • f) Legea nr. 215/ 2001 - legea administrației publice locale republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • g) HG nr. 882/2014 - pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate

  • h) Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică;

  • i)  HG 122/2015 - pentru aprobarea Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice 2014-2020

  • j)  Decizia nr. 7/DEE/12.02.2015 privind aprobarea modelului pentru întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice aferent localităților cu o populație mai mare de 5000 locuitori.

  • k) Legea 123/2012 - legea energiei și a gazelor naturale;

  • l)  Legea 372/2005 - privind performanța energetică a clădirilor (actualizată și modificată prin OG 1/2016)

  • 1.3 Strategii, planuri de acțiune și proiecte

în procesul de elaborare a unei strategii energetice locale, o etapă importantă este reprezentată de elaborarea unei viziuni pe termen Iun» care să definească evoluția viitoare a comunității, ținta spre care se va orienta întregul proces de planificare energetică pe termen lung, sub fonna unei foi de parcurs în care vor fi implicate toate părțile interesate. O propunere de model cu o viziune până în anul 2050 este redată în figura următoare:

Din punct de vedere ai eficienței energetice, UAT- Sectorul 1 al Municipiului București are următoarele roluri:

  • -  Misiune: reflectă rolul autorităților locale în contextul energetic local;

  • -  Viziune: modalitățile prin care comunitatea locală își va îndeplini misiunea asumată;

  • -  Obiective pe termen mediu și lung: sunt necesare pentru punerea în practică a viziunii definite.

    Misiune

    Obiective generale

    Furnizarea       de       energie

    consumatorilor      în      condiții

    desiguranță, egalitate de tratament și eu costuri minime.

    • •  Asigurarea continuității și siguranței în alimentare, a consumatorilor finali de energie la parametrii stabiliți prin contracte;

    • •  Realizarea    investițiilor necesare pentru

    respectarea criteriilor de performanță    ale

    serviciilor;

    • •  Realizarea    investițiilor necesare pentru

    promovarea măsurilor de eficiență energetică în instalațiile aflate în administrarea autorităților locale;

    • •  Realizarea investițiilor necesare pentru utilizarea resurselor energetice regenerabile locale; organizarea permanentă de campanii de informare a utilizatorilor serviciilor publice etc

    Viziune

    Definireaacțiunile necesare pentru a câștiga încrederea consumatorului local de energie, păstrând în permanență grija față de mediul ambiant.

Strategia energetică locală furnizează liniile directoare pentru emiterea - de către autoritățile publice locale - a hotărârilor legate de condițiile locale de producere și de utilizarea eficientă a energiei de către consumatorii din UAT. Toate acțiunile care se vor întreprinde și deciziile care vor fi luate de Consiliul Local vor trebui să fie corelate cu obiectivele pe termen lung incluse în acest document.

Strategia energetică locală, prin obiectivele sale pe termen lung, contribuie la creșterea capabilității departamentelor și structurilor de execuție aflate sub autoritatea Consiliului Local al Sectorului 1 al Municipiului București de a gestiona problematica energetică și, în același timp, de a adopta o abordare flexibilă, orientată către piață și către consumatorii de energie, în scopul de a asigura dezvoltarea economică a sectorului și de a asigura protecția corespunzătoare a mediului.

Au fost evaluate și au fost luate în considerare :

  • a) Strategia energetică națională a României 2016-2030 cu perspectiva până în 2050 hllp://www.niinediu.ro/apD/webroot/uploads/nies/2017-03-02 Strategia-Enei'getica-a-Romaniei-2016-2030.pdf;

  • b) Planul național de acțiune privind eficiența energetică, Monitorul Oficial

  • c)  http://ec.europa.eu/encrgy/en/lopics/enertiv-efriciency/eneruy-eflkiencv-directive/national-eneiKV-efficiency-action-plans ;

  • d) Planul de dezvoltare regională pentru regiunea București-Ilfov, iunie 2014 http://old.adibi.ro/nicdia/9437/PDR-BI%20varianta%2012%20iunie%202014.pdf

  • e) Planul național de acțiune pentru eficiență energetică, http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE%282015%2952216 Monitorul Oficial 169 bis PNAEE 3.pdf

  • f)  Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă (SEAP) al Sectorul 1 al Municipiului București („MARATHON-2020”) -aprobat prin HCL 150/7.09.2011 privind aprobarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă al Sectorului 1 al Municipiului București

  • g) Programul local multianual de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe din Sectorul 1 al Municipiului Bucurcștie aprobat prin HCL succesive 2008-2017

  • h) Strategia privind implementarea la nivelul Sectorului 1 al Municipiului București a programului local multianual de creștere a performanței energetice a locuințelor uni familiale pentru perioada 2018-2030- aprobată prin HCL nr.280/1.09.2017

  • i)  Decizia ANRE 2123 / 23.09. 2014 - Ghidul pentru auditul energetic,

htlp://www.anre.ro/ro/eficienta-energelica/legislatie/legislatic-clic-cn

  • j)  Hotărârea ANRE nr. 7DEE/ 12.02.2015 - Model recomandat pentru pregătirea îmbunătățirii programului de eficiență energetică pentru UAT (orașe) cu mai mult de 5000 de locuitori, http://www .anre.ro/ro/eficienta-energetica/legislatie/legislatie-priniara

  • k) Programul Operațional al Infrastructurii Mari (POIM), 2014-2020, www.fonduri-ue.ro

  • a. POIM / 60/6/3  - Proiecte de implementare a măsurării inteligente a consumului de

energic pentru utilizatorii casnici;

  • b. POIM / 59/6/2 - Proiecte de monitorizare a consumului de energic la nivelul consumatorilor industriali;

  • c.  POIM / 58/6/1 - Proiecte de investiții în extinderea și modernizarea rețelelor de distribuție a energici electrice;

  • l) Programul Casa Verde - privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, beneficiari persoane fizice, dar și autorități publice.

  • m) Datele Institutului Național Român privind eficiența energetică și dezvoltarea sustenabilă, http://www.insse.ro/cms/files/Web 1DD BD ro/index.htm

  • a. Obiectivul 1. Transformări structurale și solduri macroeconomice;

  • b. Obiectivul 2. Schimbările climatice și energia curată;

  • c. Obiectivul 3. Transport sustenabil;

  • d. Obiectivul 4. Producția și consumul sustenabil;

  • e. Obiectivul 5. Conservarea și gestionarea resurselor naturale;

  • f.  Obiectivul 8. Sărăcia globală și provocările dezvoltării sustenabile;

  • g. Obiectivul 9. Educația și formarea profesională;

  • h. Obiectivul 10. Cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, inovarea;

  • i.  Obiectivul 12. Politica de investiții și diversificarea surselor de finanțare;

  • j.  Obiectivul 13. Capacitatea

  • n) De asemenea, proiectele anterioare, dezvoltate sau în curs de desfășurare, derulate de Agenția pentru Eficiență Energetică și Protecția Mediului - AEEPM București, România, și având ca beneficiar Sectorul 1 al Municipiului București, www.inaiiaeencrgy.ro, au fost folosite ca sursă de informații referitoare la eficiența energetică, cum ar fi:

  • •  PUBLENEF, www.publencl-proicct.cn

  • •  PANEL 2050, www.ceesen.org

  • •  COVENANT CAPACITY. www.covcnanl-capacity.cu

» MERSHANTBLITY, www.ineshart11i 1 y.cu/en

  • 1.4 Legea privind eficiența energetică - Legea 121/2014

în Legea nr. 121/ 2014 privind eficiența energetică și legea 160 /2016 de modificare și completare a legii 121/2014, în conformitate cu cap.4 - Programe de măsuri - art. 9 alin.fl2), alin.( 13) și alin.(14) din legea 121/2014 sunt prevăzute următoarele obligații:

„ (12) Autoritățile administrației publice locale din UAT cu o populație mai mare de 5.000 de locuitori au obligația să întocmească programe de îmbunătățire a eficientei energetice în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani.

  • (13) Autoritățile administrației publice locale din UAT cu o populație mai mare de 20.000 de locuitori au obligația:

  • a) să întocmească programe de îmbunătățire a eficientei energetice în care includ măsuri pe termen scurt și masuri pe termen de 3-6 ani;

  • b) să numească un manager energetic, atestat conform legislației în vigoare sau să încheie un contract de management energetic cu o persoana fizică atestată în condițiile legii sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condițiile legii.

  • (14) Programele de îmbunătățire a eficientei energetice prevăzute la alin. (12) și alin. (13) lit. a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru Eficiență Energetică și se transmit Departamentului pentru Eficiență Energetică până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate.” în conformitate cu prevederile art. 7alin. (1) : „Administrațiile publice centrale achiziționează doar produse, servicii, lucrării sau clădiri cu performanțe înalte de eficiență energetică, în măsura în care această achiziție corespunde cerințelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitate tehnică, precum și unui nivel suficient de concurență, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 1.”

Măsurile de economie a energiei incluse în PIEE trebuie să fie suficient de consistente astfel încât să contribuie la atingerea țintei naționale asumate de România, cât și la realizarea obiectivelor specifice din Planul național de acțiune în domeniul eficienței energetice,

littps://ec.europa.cu/cneruv/site.s/ener/files/documents/MNE%282015%2952216 Monitorul Oficial 169 bis PN

AEE 3.pdf.

Accesarea fondurilor europene prin fondul de mediu (multe sunt nerambursabile) este condiționată de:

  • •  Beneficiarii sunt unități administrativ-teritoriale, instituții publice și unități de cult, aceștia pot depune proiecte de finanțare în cadrul finanțărilor pentru imobilele aflate în proprietatea ori în administrarea lor.

  • •  Pot fi realizate proiecte privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală, energie eoliană, energie hidro, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit, gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz sau orice alte sisteme care conduc la îmbunătățireacalității aerului, apei și solului.

Instituțiile publice/unitățile de cult care doresc să acceseze fonduri nerambursabile trebuie să aibă un Plan de îmbunătățire a eficienței energetice care să dovedească abordarea coordonată a aspectelor legate de provocările local e/naționale/europene în privința atingerii obiectivelor de îmbunătățire a eficienței energetice și promovarea surselor de energie regenerabile.


! CONTEXTUL LOCAL:           DESCRIEREA GENERALĂ A UAT !

i                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 :

i SECTORUL 1 al Municipiului BUCUREȘTI

Sectorul 1 al Municipiului București face parte din regiunea București-Ilfov situată în sudul României ce include capitala București (13,1% din teritoriu) și județul Ilfov (86,9%). în anul 2015, în capitală a trăit aproximativ 84,8% din populația regiunii de 2,1 milioane de locuitori, față de cea a populației rurale din județul Ilfov (Institutul Național de Statistică - INS 2016). Capitala are cel mai mare potențial socio-economic și cel mai înalt nivel de trai al țării.




Figură 3 Localizarea Sectorului 1 al Municipiului București în Regiune

Pentru completarea acestui profil energetic regional au fost utilizate următoarele surse principale:

  • a) Institutul Național de Statistică din România www.insse.ro

  • b) website-ul Agenției de Dezvoltare Regională Ilfov www.adrbi.ro

  • c) Guvernul României www.eox ro, reprezentanțe ie sale în teritoriu (Prefecturi) și ministere

  • d) Website-ul UAT Sectorul 1 al Municipiului București hitp://www.piiinariasectorl ,ro

  • 2.1 SECTORUL 1 al Municipiului BUCUREȘTI

Date generale

  • a) Adresa: Bd. Banu Manta nr. 9

  • b) Numele primarului: Daniel Tudorache

  • c) Datele de contact ale primăriei:

Primăria sectorului 1 București, Bd. Banu Manta nr. 9

Telefoane centrală: 0213191013, 0213191014, 0213191015, 0213191016, 0213191017

Fax registratura generală: 021 319 10 06

Email registratura generală: registratura@primarias 1 .ro

Situat în partea de nord-vest a municipiului București, cuprins între sectoarele 2 și 6, sectorul 1 are următoarea delimitare :

începând de la intersecția bd. I.C. Brătianu cu bd. Carol I și bd. Nicolae Bălcescu,

  • -  Limita de sud urmează traseul: p-ța Nicolae Bălcescu (exclusiv), b-dul. Republicii (exclusiv) până la intersecția cu Calea Victoriei, în continuare bd. Regina Elisabeta (exclusiv) până la podul Elefterie.

Spre sud-vest limita continuă pe firul râului Dâmbovița de ia podul Elefterie până la str, Mircea Vulcănescu, pe str. Mircea Vulcănescu exclusiv până la Calea Plevnei, pe Calea Plevnei (exclusiv) până la intersecția sos. Orhideelor cu Calea Giulești, Calea Giulești (exclusiv) până la Drumul Carierei, Dramul Carierei (inclusiv) până la linia căii ferate București-Roșiori, linia căii ferate București-Roșiori până la linia căii ferate de centură.

  • -   Limita nord-vestică urmează calea ferată de centură până la liziera vestică a pădurii Tunari.

Spre est limita o constituie o linie convențională care pornește de la liziera vestică a pădurii Tunari până la str. Vadul Moldovei (inclusiv), continuă pe această stradă cuprinzând și grădina zoologică Băneasa, continuă spre sud până la intersecția căii ferate București-Constanța cu sos. Pipera.

De la această intersecție limita urmează traseul pe sos. Pipera (exclusiv), Calea Floreasca (inclusiv), str. Polonă (inclusiv) până la piața Alexandru Sahia (exclusiv), str. Xenopol, str. Pictor Verona până la intersecția cu str. Pitar Moși, până la str.C.A. Rosetti, Str. C.A. Rosetti până la Bd. Nicolae Bălcescu, Bd. Nicolae Bălcescu până la intersecția cu Bd. Carol I (toate inclusiv).

  • d) număr de locuitori; 246.866 (01/072017 Sursa INS)

  • e) suprafață: 67,5228 km2; 500 ha intravilan și 10500 ha extravilan;

  • f) cod SIRUTA: 179141

  • g) gospodării: 101.517

  • h) locuințe: 101.901

  • i)        numărul străzilor:

  • 1. Bulevarde-57

  • 2,  Străzi secundare de trecere - 1.023

  • j)  situația economică a sectorului 1 - societăți comerciale:

Microîntreprinderi - 6.795

întreprinderi mari - 155

întreprinderimici -1.401

întreprinderimijlocii - 508

  • k) spații verzi, potrivit cadastrului verde, sectorul 1 deține:

  • a)  77,19 m2 -suprafațăspatii verzi, metri pătrați/ locuitor

  • b) 555.366 arbori

  • c)  1.757,7 ha spații verzi

  • d) Cod fiscal Primăria SI: 4505359

  • e)  88,6 ha spații verzi degradate

1) Sursele de venituri la bugetul local sunt constituite din:

  • •  Taxe pe servicii,

® Taxe pe proprietăți,

  • •  Venituri din concesiuni și închirieri,

  • •  Participări în companii de interes local,

  • •  Taxe și alte venituri din învățământ,

  • •  Taxe și alte venituri pentiu protecția mediului,

  • •  Venituri dinprestări de servicii,

  • •  Venituri din valorificarea bunurilor dispensabile,

  • •  Venituri din taxe administrative, permise, confiscări, amenzi și penalități,

  • •  Sume alocate din finanțarea bugetară,

  • •  Subvenții,

  • •  Donații și sponsorizări,

  • •  Fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană,

  • •  împrumuturi.

Activitățile principale realizate de Sectorul 1 al Municipiului București sunt descrise sumar în figura următoare:

  • •  straturi*

  • •  FdIWcI


  • •  Plan dc acțlun*

  • •  înrațisiriri

  • •  Control rcîriltBtfi

Detalii privind bugetul local 2017 sunt publicate de Consiliul Local al Sectorului 1 al Municipiului

București pe website littp://www.pi'iinari;isecioi I .io/bimet-2017.huni

personalul angajat.



2.2 Analiza SWOT

Puncte tari

Puncte slabe

• Cel mai mare buget local

» Populație îmbătrânită și scăderea populației

• Populație conștiincioasă privind plata

• Multe clădiri vechi sunt ineficiente

taxelor la bugetul local

energetic

• Infrastructură extinsă a utilităților (energie,

• Infrastructură veche

electrică, gaze, apă și canalizare)

• Multe servicii și responsabilități sociale

• Facilități de conexiune cu rețele de

• Infrastructură IT slab dezvoltată

transport magistrale (cale ferată, autostrăzi,

» Blocaj managerial, birocratic și legislativ

aeroport, rețele electrice, de produse

• Clima temperată actuală extremă

petroliere și gaze naturale, telecomunicații)

• Inexistența    unor    amenințări    ale

calamităților naturale de proporții

Oportunități

Vulnerabilități

• Realizarea modernizării infrastructurii

• Creșterea numărului    de    incidente

energetice

energetice

• îmbunătățirea educației populației

• Creșterea tarifelor energetice

o îmbunătățirea cadrului legislativ

• Avarii, fenomene naturale extreme (e.g.

• Economii de energie

cutremure)

• Reducerea poluării mediului

• Instabilitate politică

• Interes din partea investitorilor străini

• Conflicte de interese în zonă

• Acces la credite și fonduri pentru EE

Tabel 3 Analiza SWOTSectorul 1 ol Municipiului București

  • 2.3 Potențial local de Cercetare, Dezvoltare și Inovare

    Organizație implicată în CD&I

    Adresa (sector 1)

    Telefon

    )

    procema-inst.de CERC.,PROIECT., PRO D. EXPERIMENTALĂ PT.CONSTRUCTII

    CAL. GRIVIȚEI, Nr. 136, Sector 1, BUCUREȘTI, Cod Postai 010737

    021-222 9352

    2

    MASRAMIT S.R.L.

    CAL. GRIVIȚEI, Nr. 136A, Sector 1, BUCUREȘTI, Cod Postai 10738

    021-223 0428

    3

    SPECTRUM UIF S.R.L.

    STR. SMARANDA BRĂESCU, Nr. 55, B1.22D,

    Se. 1, Et.l, Ap.8, Sector 1, BUCUREȘTI

    021-232 6410

    4

    INSTITUTUL NAȚIONAL DE MAȘINI AGRICOLE

    BD. ION 1ONESCU DE LA BRAD, Nr. 6, Sector 1, BUCUREȘTI

    021-269 3255

    5

    CENTRUL NAȚIONAL DE

    MANAGEMENT PROGRAMARE

    STR. D.l. MENDELEEV, Nr. 21-25, Et.3, Ap.Cam. 321, Sector 1, BUCUREȘTI, Cod Postai 10364

    021-311 5992

    6

    1NST. DE CERCET. ȘTI1NȚIF. ÎN DOM. MUNCII și PROTECȚIEI SOC.

    STR. POVERNEI, Nr. 6-8, Sector 1, BUCUREȘTI, Cod Postai 10641

    021-312 7588

    7

    ROMTUB S.A.

    1NT. VICTOR EFTIMIU, Nr. 5-7, B1.2, Se.A, Ap. 15, Sector 1, BUCUREȘTI. Cod Postai 10153

    021-312 9682

    8

    INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

    STR. ȘTIRBEI VODĂ. Nr. 37, Sector 1,

    BUCUREȘTI. Cod Postai 10115

    021-313 6491

    9

    INST. CERCETĂRI ÎN

    TRANSPORTURI INCERTRANS

    CAL. GRIVIȚEI, Nr. 393, Sector 1, BUCUREȘTI, Cod Postai 10719

    021-316 2337

    10

    S1AT S.A.

    CAL. FLOREASCA, Nr. 169, Et.4, Sector 1, BUCUREȘTI. Cod Postai 014459

    021-316 2797

    11

    AGENȚIA SPAȚIALĂ ROMÂNĂ

    STR. D.l. MENDELEEV, Nr. 21-25, Sector 1, BUCUREȘTI

    021-316 8720

    12

    COMAC MEDICAL S.R.L.

    BD. DACIA, Nr. 29, Et.3, Ap.7, Sector 1,

    BUCUREȘ TI, Cod Postai 010403

    021-317 0298

    13

    PROTECTOR AS

    S TR. ȘTIRBEI VODĂ. Nr. 170. Bl. 1 OG, Sector 1, BUCUREȘTI, Cod Postai 010122

    021-637 7005

    14

    A1D1CO

    ȘOS. CI UTILEI. Nr. 198, Sector 1. BUCUREȘTI, Cod Postai 12389

    021-668 0074

    15

    PAREXEL INTERNAȚIONAL ROMÂNIA

    STR. GRIGORE ALEXANDRESCU, Nr. 89-97, Sector 1. BUCUREȘTI, Cod Postai 10624

    031-225 3000

    16

    SOC. INTERNAȚIONALĂ DE

    TEHNICĂ 1IIDROTERMALĂ-

    SECȚ. ROMÂNĂ

    STR. MUZEUL ZAMBACCIAN, Nr. 9, Sector 1, BUCUREȘTI. Cod Postai 11871

    031-421 1456

    17

    INSTITUTUL NAȚIONAL DE HEMATOLOGIE

    TRANSFUZIONALĂ

    STR. DOCTOR CONSTANTIN CARACAȘ. Nr. 2-

    8. Sector 1. BUCUREȘTI, Cod Poslal 11155

    031-425 124)

    18

    EFMI RESEARCH CENTER S.R.L.

    STR. 10AN VODĂ CARĂGEA. Nr. 21. Et.l. Ap.2. Sector 1. BUCUREȘTI. Cod Posta! 10536

    0722-820 240

    19

    EXPERT GROUP 2000 S.R.L.

    STR. DRIDU, Nr. 1, BI.K3, Se.A, Ap.70, Sector 1, BUCUREȘTI

    0745-141 725

Tabel 4 Potențial local IIDI

  • 2.4 Potențial turistic al Sectorului al Municipiului București

Sectorul 1 al Municipiului București poate fi caracterizat ca având un potențial turistic imens. Redăm doar o listă a muzeelor existente:

  • 1. Muzeul de Ceramică

  • 2. Muzeul Național de Antichitate

  • 3. Casa Mem. Pictor Tatarascu

  • 4. Muzeul Victor Babeș

  • 5. Muzeul Theodor Aman

  • 6. Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck

  • 7. Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu

  • 8. Casa Memorială Nottara

  • 9. Muzeul Literaturii Române

  • 10. Muzeul Gheorghe Marinescu

  • 11. Muzeul Militar

Național

  • 12. Muzeul C.F.R,

  • 13. Muzeul Comunității Evreiești

  • 14. Muzeul Ing. D-tru Minovici

  • 15. Muzeul de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovici

  • 16. Muzeu de Artă Veche Apuseană

  • 17. Muzeul Comunității Armenești

  • 18. Casa Muz. Theodor


  • 21. Casa Mem. George Călinescu

  • 22. Muzeul Satului Dimitrie Guști

  • 23. Complexul Muzeal Mănăstirea Antim

  • 24. Muzeul Comeliu Mendrea

  • 25. Muzeul Național De Istorie Naturală Grigore Antipa

  • 26. Muzeul Național de Geologie

  • 27. Muzeul Țăranului Român

2S. Muzeul Național de Artă al României

  • 29. Muzeul Memorial Cornel Medrea

  • 30. Muzeul Național al Hărților și Cărților Vechi

  • 31. Muzeul Zambaccian


Pallady

  • 19. Muzeul Colecțiilor de

Artă

  • 20. Muzeul George Enescu

  • 2.5 Condiții climatice specifice

Bucureștiul se află în sud-estul României, între Ploiești la nord și Giurgiu la sud. UAT se află în Câmpia Vlăsiei, componentă a Câmpiei Române. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdca, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

Câmpia Bucureștiului se extinde în N-E și E până !a Valea Pasărea, în S-E și S până la Câmpul Câlnăului și Lunca Argeș-Sabar, în S-V tot până la Lunca Argeș-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mișcării de înălțare a Carpaților și Subcarpaților și a intenselor aluvionari. Ulterior aluviunile au fost acoperite cu loess și depozite loess-oide.

Sectorul I se situează pe câmpul Băneasa (sau Otopeni) și pe ambele maluri ale râului Colentina, are altitudini de 90-95 m. La contactul cu versantul Văii Colentina, pantele pot depăși 5%.

Valea Colentina este asimetrică (datorită versantului drept mai abrupt) și puternic meandrată. La intrarea în București are lățimea de 0,5 lem, iar la ieșire, de 1,5 km. în lungul ei apar două terase joase (de 2-3 m și de 4-6 ni) și martori desprinși din câmpuri sau din terase. Lunca este largă și bine dezvoltată pe ambele maluri. însă din cauza lucrărilor de regularizare a fost acoperită de apele lacurilor de acumulare.

Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul sectorului 1, aflându-se lacurile Grivița și Herăstrău.

Clima în sectorul 1 este specifică Bucureștiului și în general României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice patru anotimpuri, iarnă, primăvară, vară și toamnă. Iernile în București sunt destul de blânde cu puține zăpezi și temperaturi relativ ridicate, în timp ce în ultimii ani, verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi de până la 40 grade Celsius) și cu puține precipitații. Aceasta face ca diferențele de temperatură iarnă - vară să fie dc peste 50 de grade

Luna

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

T max (°C)

17,4

20,5

2S.2

32

34,5

38,4

39,6

41

39,7

33,8

27,1

20,2

Temperatura medie (°C)

-1.7

0

5

12,4

1 6,2

19.5

23,6

20,1

17.5

12.5

6.4

2,1

T min (”C)

38.5

29,2

-20

-5,2

-5

2,2

5,9

5

-1.9

-6.8

15,4

24,8

Tabel 5 Regimul climat ai Regiunii

Graficul temperaturilor lunare medii și extreme înregistrate ale climei temperate în România

* sursa: Wikipedta https://ro.wikipcdia.org/wiki/Cliinii Roin%C3%A2nici

Figură 8 Temperaturi lunare medii și extreme

în general, sectorul 1 nu este expus direct calamităților naturale (e.g. inundații, vulcani, uragane, alunecări de teren etc.)

  • 2.6 Date privind evoluția populației

în perioada 1990-2016, populația regiunii București - Ilfov a crescut semnificativ ca vârstă, situație deloc surprinzătoare ținând cont de tendința generală de îmbătrânire a populației la nivel național și european. După o scădere considerabilă a procentului de copii cu vârste între 0-14 ani înregistrați între 1995-2000, scăderea acestei categorii a fost mai lentă în ultimii ani. Deși, în perioada 2000-2009, au existat scăderi de 1,2% pe an de vârstă în vârstă de 0-14 ani, în 2009 s-a înregistrat o creștere de 0,5% față de 2007, această creștere a fost pozitivă în următorii ani, astfel încât în 2011 a fost o creștere de 0,3% față de anul precedent. în ultimii 60 de ani, rata de creștere a populației a rămas în jur de 0,1 procente anual în perioada 2000-2007, în 2009 a fost cu 0,3% mai mare decât în 2007 (19,1% față de 18,8%), iar în 2011 a fost o creștere cu 1% față de 2009.

în România (precum și în Europa), îmbătrânirea populației și scăderea ratei natalității reprezintă fenomene demografice alarmante, care au drept rezultat reducerea progresivă a numărului de cetățeni. Creșterea speranței de viață și scăderea ratei natalității au devenit acute în următorii ani, ca urmare a numărului de persoane care migrează în străinătate pentru un loc de muncă.

La nivel local se constată în prezent lipsa unor audituri pertinente de evaluare a nevoilor de instruire (inițiere, calificare, recalificare, policalificare, specializare) a persoanelor adulte, apte de muncă, în special a celor care au activat/activează în industria prelucrătoare, lipsa unei culturi a învățării pe întreg parcursul vieții, necorelarea ofertei educaționale și de formare profesională cu nevoile de pe piața muncii și o cultură antreprenorială limitată. Din punct de vedere al evoluției pieței de muncă se constată amplificarea migrației externe, mai ales spre țări precum Spania, Italia, Grecia sau Irlanda, care cuprinde în special populația tânără, indiferent de nivelul de pregătire. Problema exodului de inteligență constituie o amenințare pentru dezvoltarea viitoare a UAT, având în vedere că factorul disponibilitate este un element cheie în atragerea de investiții.

Ca și componentă administrativă a municipiului București, sectorul 1 cuprinde o populație de 246.866 locuitori (01/07/2016)’, găzduind sediile multor instituții centrale și sediile multor companii multinaționale.

Nu întâmplător, Sectorul 1 al Municipiului București este supranumit '"Capitala capitalei".

După 1989, mare parte din industrie a fost dezafectată, locul ei fiind luat de servicii, turism și comerț. Sectorul 1 poate fi caracterizat ca un consumator de energie.

Există o unitate energetică CET GRIVIȚA, având ca acționar majoritar Consiliul Locul al sectorului 1 ul Municipiului București. Aceasta produce energie în sistem de co-generare, respectiv căldură, abur și energie electrică pe perioada anotimpului friguros, utilizând drept combustibil, gazele naturale.

După un "boom” al anilor ‘90 de aglomerare a Sectorului 1 al Municipiului București cu persoane care s-au mutat din provincie în București, în prezent se manifestă un fenomen acut de îmbătrânire a populației și reducere a natalității. Pe cale de consecință, evidența populației comparativă 2007-2017 arată o scădere a populației, în timp de 10 ani, iar tendința continuă.

Totuși, Sectorul 1 al Municipiului București este considerat un sector cu un înalt grad de satisfacere a nevoilor cetățeanului, ceea ce îl face atractiv, în continuare, pentru marea majoritate a celor care doresc să locuiască în București.

1 Date communicate de INS, WWW.insse.ro în scopul asigurării unor condiții de viață decente pentru populația îmbătrânită și/sau defavorizată. Sectorul I al Municipiului București a organizat mai multe centre de sănătate și asistență socială, ca azi le de bătrâni, orfelinate pentru minori, complexe sociale și de sănătate.

Profil

Denumire

Loc

Centre de recuperare

Complexul multifuncțional Caraiman

Str. Caraiman nr. 33A

Complexul multifuncțional Phoenix

Str. Paj urei 15A

Centre sociale

Complexul social de servicii sf. Iosif

Bd. Kiseleff nr. 9 și

Str. Cosmești nr. 15

Complexul social de servicii sf. Ștefan

Bd. Luptătorilor nr.40

Complexul social de servicii sf. Petru și Pavcl

Calea Dorobanților nr. 187

Complexul social de servicii Străulești

Șos. București Târgoviste nr. io

Complexul social de servicii sf. Vasile

Str. Barbu Delavrancea nr.17

Complexul social de servicii sf. Elena

Str. Barbu Delavrancea nr.18

Complexul social de servicii sf. Constantin

Str. Cireșoaia nr. 70

Complexul social de servicii sf. Nicolae

Str. Dobrogcanu Gherea nr.

74

Complexul social de servicii Milcov

Str. Milcov nr. 2-4

Complexul social de servicii sf.Mina

Str. Minervei nr. 31A

Complexul social de servicii sf.Maria

Str. Minervei nr. 31A

Complexul social de servicii sf. Gavril

Str. Victor Damaica nr. 2

Complexul social de servicii Odăi

Șos. Odăi nr. 3-5

Casa de tip familial "‘Alexandra”

Str Vrancea nr 9R

Casa de tip familial “Brăduț”

Str, Someșul Rece nr. 47

Casa de tip familial “Buburuza”

Str. Plaviei nr. 26-30

Casa de tip familial “Stejarcl”

Str. Nazarcca nr. 22

Centrul de plasament "’Pinocchio” sector

1

Bd. Luptătorilor nr.40

Dispensare

Dispensarul Bucureștii Moi

Bd. Bucureștii Noi nr. 4-6

Dispensarul medical Duca

Bd. Gheorghe Duca 22

Dispensarul medical Diham

Bd. Schitu Măgureanu nr. 27-

33

Dispensarul medical Clabucet

Str. Clăbucct nr.4-8

Dispensarul Băneasa

Str. Neagoc Vodă nr. 3-5 bl.

13/6

Spitalul Universitar de Stomatologie

Str. Plcvnci nr. 44

Dispensarul Herăstrău

Str. Smaranda Brăiescu nr. 16

Dispensarul medical București-Târgoviște

Șos. București Târgoviste nr.

4-6

Laboratoare

Laboratorul de sănătate mintală

Str. Dionisie Lupu nr. 54

Spitalul clinic de urgență pentru copii Bd. lancu de Hunedoara nr. ”Grigore Alexandrescu”                 30-32

Spitalul clinic de urgență București

Floreasca

Calea Floreasca nr. 8

Spitalul clinic de chirurgie plastică, reparatorie și arsuri

Calea Griviței nr. 218

Spitalul clinic de urgențe oftalmologie

Piața Lahovari nr. 1

Tobei 6 Infrastructura asistența socială Sectorul 1

  • 2.7 Evoluția fondului de locuințe

Sectorului 1 al Municipiului București este prima comunitate locală din România care a găsit soluții la problemele locative ale persoanelor evacuate din casele naționalizate, dar și a celor cu venituri reduse care nu dețin o locuință. Soluțiile pe care le-a găsit conducerea sectorului 1 al Municipiului București pentru rezolvarea problemelor locative ale acestor categorii de persoane au fost achiziționarea de pe piața liberă a unor

apartamente care au fost repartizate chiriașilor din casele retrocedate foștilor proprietari și persoanelor cu venituri reduse care nu dețin o locuință, precum și construirea din

fonduri de la bugetul local a unor blocuri de locuințe sociale.

Ultimul proiect major în acest domeniu, îl constituie construirea unui cartier de locuințe sociale în zona Odăi.

Este vorba de nouă blocuri cu 414 apartamente de care beneficiază cele două categorii de persoane menționate. Lucrările au fost finalizate până la sfârșitul anului 2013.

Acest cartier include și o grădiniță de 440 m2, un parc și spații comerciale dc 1650 m2. Prin derularea programuluiamplu - denumit ''Deceniul locuințelor"- Sectorul 1 al Municipiului București și-a propus să fie prima administrație locală din țară care rezolvă problemele locative ale persoanelor cu venituri reduse și ale persoanelor evacuate din casele naționalizate.

Administrația locală își propune ca în viilor să rezolve și problemele locative ale tinerilor. în acest sens se are în vedere și construirea unui bloc cu 280 de apartamente pe strada Dridu, din cartierul Pajura, destinat lineiilui.

în general, sectorul 1 este caracterizat de o structură eterogenă a structurii locuințelor, dar prin programul „Iarna va fi ca vara” mare parte din acestea au fost reabilitate termic (2007-2017).

  • 2.8 Nominalizarea managerului energetic

Ca și componentă a procesului de managementul energetic, Sectorul 1 al Municipiului București a încheiat un contract de prestări servicii de consultanță pentru realizarea programului (plan) de îmbunătățire a eficienței energetice cu firma atestată de către ANRE pentru servicii de management energetic pentru localități - S.C. Managenergie Expert SRL în 19/10/2017.

După întocmirea PIEE Sectorul 1 al Municipiului București urmează să încheie contract de management energetic cu o firmă abilitată de ANRE.

2.9 Modalitatea de asigurare a alimentării cu energie

Servicii și utilități

publice

Modul de gestionare a serviciului

Indicatori de eficiență energetică stipulați prin contract

Contract de delegare agestiunii serviciului public

Gestiune directă prin departamentele primăriei

DA

Precizați indicatorul

slU

Iluminat public*

Da - Luxten

Nu

N/A

MU

Alimentare cu apă și canalizare

Da - Apa Nova

Nu

Consumul de apă

pe consumator (m3)

Da

Alimentare cu

Da-RADET,

Nu

Energie termică

Da

energie termică

CET GRIVIȚA

Da

pe consumator (KWh)

Transport public*

Da -RATB

Nu

MU

Clădiri publice

Da

Da

Energie termică pe consumator (kWh)

)A

Clădiri rezidențiale

n/a

Nu

Energie termică

: consumator (kWh/(an)

IA

•Iluminatul și transportul public urban se ailăîn gestiunea Consiliului General al Municipiului București.

Tabel 7 Gestiunea alimentării cu energie Sectarul 1 al Municipiului București

2.10 Funcțiile municipale analizate pentru întocmirea programului (plăti) <le îmbunătățire a eficienței energetice

  • 2.10.1 Municipalitatea Consumator de energie și prestator de. servicii Sectorul 1 al Municipiului București are în administrare clădiri cu un consum important de energie pentru încălzire și iluminat precum și o flotă auto utilizată pentru îndeplinirea atribuțiilor delegate prin lege (transportul public este în sarcina Consiliului General al Munipiului București), Implementarea unor programe și planuri de acțiune destinate economisirii energiei în toate clădirile publice va permite realizarea unor economii considerabile.Sectoarele care trebuie luate în considerare pentru astfel de programe sunt:

  • •  Clădiri publice - masuri ce pot fi implementate: audituri energetice, proiecte pentru îmbunătățirea eficienței energetice, implementarea măsurilor de eficiență energetică, gestionarea energici în clădirile publice;

  • •  Clădiri rezidențiale - masuri ce pot fi implementate: audituri energetice, proiecte pentru îmbunătățirea eficienței energetice, implementarea măsurilor de eficiență energetică, gestionarea energiei în apartamente și clădiri rezidențiale;

  • •  Transport - flota proprie - masuri ce pot fi implementate: monitorizarea consumurilor de carburant, înlocuirea componentelor din flotă care au ajuns să depășească consumul prognozat, achiziția de noi mijloace auto care să se bazeze pe suisc de energie alternative (electric, hibride, hidrogen, ctc.)

a) Principalii consumatori de energie pe domenii de activitate sunt:

Categoric

Detalii

Rezidențiali

101.901 locuințe (clădiri rezidențiale - case individuale și apartamente în blocuri multietajate)

Instituții publice

administrația domeniului public, administrația instituțiilor de învățământ, administrația centrelor de asistență socială și pentru creșterea copilului, și altele (vezi anexă)

Transporturi

liota auto proprie (vezi anexă)

Industrie

unități economice productive și pentru utilități (o unitate CET Grivița)

Terțiari

comerț și servicii (în general companii cu capital privat)

Tabel 8 Principalii corinnnatori de energie

Luat ca referință inițială anul 2008, la nivelul sectorului 1 s-au înregistrat următoarele consumuri energetice:

Distribuția consumului de energie (MWh)

*date preluate din SE AP (2011)

Figură 9 Distribuția consumului de energie an de referință 2008

Ponderea consumurilor energetice pe categorii de consumatori

dădui ■ Iluminai public lrjilqMit

Figură 10 Ponderea consumurilor energetice pe categorii de consumatori (2008)

Ponderea consumurilor energetice în clădiri

3%

27%

70%

Clădiri pu blîte      £ I Jdiri iei id en Ii ale     ■ C ISdbi comerciale li birouri

Figură 11 Ponderea consumurilor pe tipuri de clădiri (2008)

Energie electrică (MWh)

200,000

îeo.ooo

160,000

140,000

120,000

100,000

80.000

60,000

40,000

20,000

0


2,828


183,500



82.000



18,760



13.290


(lâdiri publice   <IXcliri rezidențiale < lățim comei < iale   Iluminat public

ți birouri


Transport


Figură 12 Consumul de energie electrică (2008)


Energia termică (MWh)


800,000

700,000

600,000

500,000

400,000

300,000

200,000

100,000

O



Figură 13 Consumuri energie termică {2008)

Combustibil (MWh)

1,200,000

1,000,000

954,299

800,000

600,000

467,400

411,810

400,000

200,000

63,156

0

Clădiri publice

Clădiri re2iden(<Ale Clădiri comei dale

Transport

ți birouri

Figură 14 Consumuri energie totol (2008)

b) Structura generală a consumului pe tipuri de energie

Consumul de energie cuprinde următoarea distribuție:

Categorie/subcategorie

Beneficiar final

Furnizor/Producător

Energie electrică (EE)

Toate instituțiile și rezidențialii din sectorul 1

ENEL

Energie termică (ET)

Toate instituțiile și rezidențialii din sectorul 1

Centrale termice proprii, CET-GR1VIȚA, RADET

Din combustibili și carburanți:

- Gaze naturale Păcură

Centrale termice ale clădirilor publice și rezidențiali

Engie, CET-

GRIVIȚA, Piața liberă

  • -  CLU

  • -  Benzină

  • -  Motorină

Flota auto a instituțiilor și a rezidențialilor

Piața liberă

Cărbune      (lignit,

huilă, cocs)

- Alți combustibili (lemn,     deșeuri,

etc.)

Centrale termice și sobe

Piața liberă

Alimentarea cu apă

Instituții și rezidențiali

APA NOVA și surse individuale

Resurse regenerabile de energie (solară, eoliană, biomasă, geotermală, hidro)

Câteva companii private

Companii private

Tabel 9 Distribuția consumului de energie Sectorul 1 al Municipiului București

  • 2.10.2 Municipalitatea Producător și furnizor de. energie

Sectorul 1 al Municipiului București, este acționarul majoritar al CET GRIVIȚA SRL. Această unitate producătoare de energie produce abur, apă caldă și energie electrică pe perioada anotimpului friguros (noiembrie-aprilie).

SC CET GRIVITA SRL funcționează cu un randament global T] = 75-^76 % în sistem de cogenerare (producător de energie electrică și termică):

  • •  utilizează drept combustibil gazele naturale (aprox. 17 600 000 Nm3/an). Poate funcționa și cu păcură.

  • •  producția anuală de energie electrică către ENEL: 16 182,151 MWh;

  • •  producția anuală de energie termică către RADET: 102 355 Gcal;

• producerea energiei termice și electrice se face cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile (conform autorizației integrate de mediu nr. 850/24.07.2009 valabilă până în 2017).

O parte din necesarul de energie electrică și termică pentru Sectorul 1 al Municipiului București este produsă de unitatea de producție proprie.

Obiectul de activitate de bază al CET Grivița SRL este conform secțiunii D, cod CAEN 35: Arderea combustibililor în instalații cu o putere termică nominală totală egala sau mai mare de 50 MW:

  • •            3511 - Producția de energie electrică

  • •            3530 - Furnizarea de abur și aer condiționat

  • •            3513 - Distribuția și comercializarea energiei electrice

  • •            3600 - Captarea, tratarea și distribuția apei

Unitatea energetică CET Grivița SRL este înregistrată în E-PRTR (Registrul Poluanților Emiși și Transferați din România), http://pitr.ec.europa.eu/ și http://pitr.anpm.ro/

CET Grivița are o putere de generare de 58.24 MW folosind ca și combustibil gazul natura! și generează energie electrică și abur.

Consumurile înregistrate (terajouli) sunt:

Anul

Biomasă

Alți combustibili solizi

Combustibil lichid (Păcură)

Gaz Natural

Alte gaze

Ti

Ti

Ti

Ti

Ti

2005

3,70

363.07

2006

4,35

302.22

2007

218.59

2008

158.72

2009

246.92

2010

4,60

318.62

2011

166.18

2012

528.97

2013

341.73

2014

446.53

2015

610.95

Sursa: hti|->://prtr.ec.eurona.eii-'

Tabel 10 CET Grivița - consumări

Emisiile înregistrate (tone) sunt:

Anul

so2

NOx/NO2

Praf

2005

6.471

58.163

1.438

2006

7.000

48.000

1.000

2007

0.089

33.724

0.770

2008

0.064

23.780

0.540

2009

2.900

12.440

0.410

2010

2.651

11.360

0.379

2011

1.950

8.370

0.280

2012

6.296

26.985

0.901

2013

4.019

17.222

0.575

2014

5.246

22.505

0.749

2015

7.184

30.787

1.026

Sursa: http://pi'tr.cc.europa.eti/

Tabel 1.1 CET Grivița - emisii

MATERIILE PRIME și AUXILIARE UTILIZATE sunt:

Denumire

Cantitate anuală *)

Mod de ambalare - depozitare

apa brută

117169m3

rezervoare metalice supraterane, izolate: 2x100 m3, Gospodăria de apă

gaze naturale

20526 inii

m3

alimentare prin conducte din rețeaua S.C. Distrigaz Sud S.A.

păcură < 1 % S

0 t

rezervoare metalice supraterane: 10001 + 7001, cuva retentie Gospodăria păcură

acid sulfuric tehnic 96 %

4,000 t

rezervoare metalice: 90 + 30 m3, platforma gresie antiacidă, Gospodăria reactivi

hidroxid de sodiu 32 %

3,300 t

rezervoare metalice cauciucate: 2X30 m\ platforma gresie antiacidă. Ci os podari a reactivi

sare

6,000 t

vrac, cuva betonată, parțial acoperită, Statia de dedurizarc

fosfat tri sodic

0,120 t

saci PVC, sala cazane

soluție amoniac 25 %

0,003 t

recipient! din plastic, sala cazane

inhibitor

1.5001

rccipienti din plastic, sala cazane

ulei turbina

0,208 t

recipiente metalice, magazie special amenajată

ulei transformator

0 t

recipiente metalice, magazie special amenajată

vaselină

0,030 t

cutii metalice, magazie special amenajată

masa schimbătoare acidă

Om3

saci polietilenă. SLatia dedurizarc

masa schimbătoare bazică

0 m3

saci polietilenă. Statia dedurizarc

oxigen tehnic

300 Nm3

tuburi metalice sub presiune

aer comprimat

1 000 mii m’

rezervoare tampon, Statia de compresoare

ac etilena

0,170 t

tuburi metalice sub presiune

Sursa: Avizul de mediu -APMB, www.anpin.ro ■ ‘Cantități raportate la nivelul anului 2014

Tabel 12 CET Grivtta ■ consumuri alte materiale

  • 2.10.3 Municipalitatea l’lauificator, factor de dezvoltare și autoritate de reglementare

De asemenea, municipalitatea are rol de autoritate de reglementare, de exemplu, prin stabilirea de haremuri în materie de performanță energetică, sau prin impunerea încorporării unor echipamente care să utilizeze surse regenerabile în clădirile administrative noi.

Sunt acordate scutiri de impozit pe clădiri ale proprietarilor care-și reabilitează termic clădirea și obțin un certificat energetic de nivel superior, iar clădirile noi trebuie să întrunească obligatoriu criterii de eficiența energetică (HCL 218/22.12.2011 privind acordarea scutirii de la plata impozitului pe clădiri pentru proprietarii imobilelor clădiri compuse din cel mult două unități locative care au executat lucrări de intervenție pe cheltuială proprie).

  • 2.10.4 Municipalitatea Consultant, sursă de motivare și exemplu Municipalitatea contribuie la informarea și motivarea cetățenilor, a agenților economici și a altor părți interesate, cu privire la utilizarea judicioasă (rațională, nu restrictivă) a energiei.

Au fost realizate acțiuni de sensibilizare publică, de implicare a întregii comunități în conștientizarea și susținerea politicilor de eficiență energetică. Copiii reprezintă un public important din punctul de vedere al proiectelor privind economisirea energiei și pentru utilizarea resurselor regenerabile, deoarece aceștia vor transmite informațiile învățate în afara școlii, începând cu propria familie.

De asemenea, Municipalitatea constituie un exemplu și are un rol exemplar în acțiuni care sprijină dezvoltarea energetică sustenabilă prin utilizarea eficientă a resurselor energetice în clădirile pe care le are în administrare.

Utilizarea eficientă și eficace a energiei vizează anumiți consumatori și realizarea unor măsuri specifice, respectiv:

  • •  Facilitarea accesului personalului cu responsabilități în domeniul energetic

la informația primară de specialitate privind eficiența energetică

  • •  Existența și actualizarea permanentă a bazei de date a inventarului energetic (clădiri, instalații, consumuri, consumatori)

  • •  Comunicarea reală și promptă între Sectorul 1 al Municipiului București, managerii și responsabilii energetici desemnați

  • •  Realizarea unei Diagnoze energetice a Sectorului 1 al Municipiului București - prezentarea problemelor principale

• Completarea și actualizarea matricei de management energetic, prin selectarea nivelului corespunzător situației în care se află Sectorul 1 al Municipiului București la momentul dat, pentru fiecare din criteriile de eficiență energetică (politică energetică, organizare, angajament, sistem de informare, marketing, investiții)

2.11 Utilizarea și nivelul de dezvoltare al transportului

Transportul public este gestionat de Consiliul General al Municipiului București pentru tot teritoriul Municipiului București.

în prezent, transportul produce aproximativ un sfert din emisiile de CO2 ale UE și contribuie, de asemenea, semnificativ la deteriorarea calității aerului (noxe, NOx,.HC și CO) și la apariția problemelor de sănătate care derivă din aceasta, în special în zonele urbane.

Informații complete privind transportul urban în București și planul de măsuri privind dezvoltarea și eficientizarea acestuia sunt prezentate în :

Planul de mobilitate urbană aferent perioadei 2016-2030, realizat în 2015, www.pmud.ro

în acest document au fost analizate consumurile aferente flotei proprii a Sectorului 1 al Municipiului București.

PREGĂTIREA        PROGRAMULUI DE

ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE (PÎEE)

  • 3.1 Date statistice

PIB-ul regional este cel mai ridicat din țară (de la 24,3% din PIB mediu național în 2007 la 27% din PIB-ul mediu național în 2012), PIB pe cap de locuitor este de 2,4 ori mai mare decât media națională (în 2012) ca disparitate în ceea ce privește nivelul de trai între regiunea capitalei și restul regiunilor românești.

Totuși, PIB - Bl reprezintă doar 0,25% din media PIB nominală a UE-28. Regiunea București-Ilfov a înregistrat o creștere medie anuală a PIB-ului de 7-8% în perioada 2009-2012, datorită scăderii drastice a activităților economice în 2008. Cu toate acestea, având în vedere structura sa economică bazată pe servicii, industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul si comerțul în general. .si pe administrația publică, regiunea capitalei a crescut cu 11,8% în 2011 față de anul 2010. De asemenea, aceste sectoare ocupă cea mai mare pondere a forței de muncă. Ponderea forței de muncă în industriile de înaltă tehnologie și serviciile intensive bazate pe cunoaștere în perioada 2008-2014 este scăzută la 5,2 - 7,2% în comparație cu UE28, dar este de aproximativ trei ori mai mare decât media națională. (Eurostat).

Regiunea București-Ilfov este cel mai important atractor al ISD (Investiții străine directe) în țară, și în mod deosebit sectorul lbeneficiază de un volum disproporționat de mare de influxuri în comparație cu restul regiunilor (aproximativ 59,2% din totalul intrărilor de ISD din țară în 2014 (Banca Națională a României și INS, 2016).

Punctele forte ale regiunii sunt specifice în principal UAT București:

  • •  capacitate mult mai mare pentru creșterea regională,

  • •  crearea de locuri de muncă și atragerea forței de muncă,

  • •  o mai bună dezvoltare a economiei locale și a bazei industriale,

  • •  o densitate mai mare a instituțiilor de învățământ superior și a potențialului CDJ,

  • •   nod și disponibilitate sporită a utilităților publice și a infrastructurii telecomunicațiilor,

  • •  aeroportul Otopeni

Unele puncte slabe sunt mai vizibile în UAT București (congestionarea traficului, excluderea socială și fragmentarea), altele sunt vizibile în județul Ilfov (dezvoltarea inadecvată a serviciilor de bază, sanitare / sănătate, educație și infrastructură IT / telecomunicații,! o productivitate mai scăzută și venituri mai mici decât în București.

  • 3.2 Economia regională

Specializarea producției zonei evidențiază cota dominantă și poziția de lider a regiunii București-Ilfov în sectorul serviciilor. De altfel, structura valorii brute adăugate de activitate principală arată mai multe asemănări cu profilul UE decât cu alte regiuni NUTS 2 românești sau cu economia națională. Astfel, ponderea serviciilor este de aproape 70%, urmată de industrie (19,87%), construcții (9,95%) și agricultură (sub 1%). Comparația cu structura națională relevă o specializare în servicii și construcții (tabel), în sectoarele de servicii, telecomunicații, agenții financiare, educație, cercetare și dezvoltare, transport și depozitare, servicii turistice și culturale, tranzacții imobiliare, activități și servicii de închiriere oferite firmelor comerciale și comerțul au cote importante. Deși ponderea industriei (fabricație) este mai mică, se menționează faptul ca aceasta este specializată în domenii cu o cerere tot mai mare atât la nivel național, cât și internațional (de exemplu, componente TIC, software, asamblare și producție componente computere, electronică, mecatronică, etc.), care sunt activități de creație intensivă a cunoașterii.

Semne importante de transformare a structurii urbane de la specializarea sectorială la specializarea funcțională pot fi dc asemenea percepute. Semne pot fi justificate de schimbările apărute în organizarea firmelor în ceea ce privește scăderea costurilor de gestionare la distanță, combinate cu necesitatea unui nou echilibru urban și cu cerințele pentru reducerea blocajelor și a poluării.Bucurcștiul si-a început trecerea de la specializare pe sectoare - cu sedii și fabrici integrate - la specializare pe funcții - cu sedii centrale și servicii de afaceri concentrate în interiorul UAT și fabrici situate în orașele învecinate sau chiar în orașele mai mici din județele vecine, aparținând Regiunii Muntenia-sud (sursa: Constantin, 2012).Mediul economic atractiv al regiunii București-Ilfov a determinat o orientare semnificativă a ISD către această regiune. Astfel, cota regiunii București-Ilfov în stocul investițiilor străine din România în 2012, a însumat un total de 59,13 miliarde EUR, reprezentând 60,6%. Regiunea Muntenia-Sud are o pondere dc doar 7,2% (Banca Națională a României și Institutul Național dc Statistică, 2013). Totuși, ea se situează pe locul patru din cele opt regiuni ale României, arătând o polarizare uriașă în București-Ilfov față dc restul țării, pe de o parte, și influența proximității Bucureștiului asupra atragerii investitorilor străini prin hinterlandul său, regiunea Muntenia - Sud, pe de altă parte. Astfel, regiunea Muntenia - Sud ocupă a treia poziție în ceea ce privește investițiile străine directe, chiar dacă se situează pe locul al cincilea în termeni de PIB pe cap de locuitor, cu 39% din media UE.

în perioada 2007-2017, Consiliul Local al sectorului 1, București a derulat programe și investiții care să ducă la un mai bun management al energiei și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv:

  • -  Inspecția sistemelor de încălzire și înlocuirea lor cu unele mai performante în toate clădirile aflate în proprietatea sau administrarea Primăriei sectorului 1;

  • -  Campanii de informare și investiții „Școala - model de clădire sustenabilă energetic”;

  • -  „Reabilitarea termică - refacerea anvelopei clădirilor publice” Ia peste 130 de școli și clădiri cu destinație de clădiri administrative, spitale, locuințe sociale, etc;

  • -  „Programul: Reabilitarea termică a clădirilor de locuit proprietate privată” (TRP) în derulare din 2008. Acest program va continua cu pilonul 2 - Energie regenerabilă;

  • -  Campanii și investiții de stimulare a mersului pe bicicletă;

Achiziții verzi: toate achizițiile făcute de Consiliul Local al sectorului 1 se conformează directivelor europene de stimulare a achiziții eficiente energetic; Regenerarea urbană;

Planul de acțiune pentru energie sustenabilă (SEAP) a sectorului 1 al municipiului București;

- Refacerea/Reabilitarea spațiilor verzi și a parcurilor aflate în administrare;

„Prima primărie cu o clădire zero-energy„ reabilitarea clădirii istorice a Primăriei sectorului 1 și refacerea sistemelor de încălzire pe bază de surse regenerabile de energie - finalizare în 2017;

„Școala clădire independentă energetic” - program de modernizare a sistemelor de producere a electricității, încălzirii și răcirii din energii din surse solare, pentru 130 de clădiri în care funcționează școli;

„Zilele municipale ale energiei - Marathon 2020”, evenimentul se desfășoară anual (împreună cu evenimentele EUSEW (EU Sustainable Energy Week)) și este dedicat creșterii gradului de cunoaștere in comunitalea locală și promovării RUE (“Rațional Use of Energy”) și RES ("Renewable Energy Sources”);

Implementarea acțiunilor din PÎEE (Planul de Acțiune pentru Eficiență Energetică). Campania Mcirathon 2020 este monitorizată anual de către AEEPM - Agenția pentru Eficiență Energetică și Protecția Mediului - iar balanța energetică și inventarul de emisii sunt refăcute la flecare doi ani, rezultatele fiind folosite pentru corectarea acțiunilor.

Marea provocare în realizarea PÎEE a fost, și rămâne, partea de finanțare a investițiilor. Resursele financiare sunt luate din bugetul local, dar și dintr-un credit angajat cu BEI (accesarea liniei de finanțare este uneori întârziată de MFP care „este responabil” de controlul nivelul de îndatorare al autorităților publice locale).

Regiunea

Muntenia -

Sud

Regiunea 1

îucurești- I

Ifov

Venit brut (mi!ionRON,pr ețuri actuale}

Investiții nete

(milionR ON,

Prețur i

actuale

Personal( nr.

persoane )

Venit brut (miIionRON,pr ețuri actuale)

Investiții nete (milionR

ON,

Prețu ri actual

Pcrson al (nr. persoa ne)

Total

97848

7536

472796

316201

36680

97168

Minerit și cariere

854

1466

18606

584

183

2461

Fabrici

43655

3125

172158

31555

3913

13578

Electrici tale,gaze

2204

330

6663

23616

2129

17333

Alimentare cu upățcanalizar

c, înnnnQAiTjpnt

1312

120

8405

2707

350

16707

Construcții

8541

447

56114

29056

9011

1OS06

Comerț

30311

919

105075

152757

5639

24960

Transport,clepo /.ilare și servicii

4495

656

35819

13149

5293

76222

Hoteluri și

925

98

14014

3182

644

31684

1T&C

1588

41

6467

23330

2920

78776

Servicii

3102

277

39004

31421

6036

20864

Educație

39

4

1197

248

21

3614

îngrijirea Sănătății și

169

32

3266

1290

210

14424

Alte servicii

653

21

6008

3306

331

28364

Surs:i:Datc INS pentru Român ia, www.inssc.ro Tcibel 13 CA pe sectoare

De exemplu: pentru programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe (TRP) desfășurat în perioada 2009-2015, Sectorul 1 al Municipiului București, cu ajutorul împrumutului de la Banca Europeană de Investiții, contribuției din bugetul local și din surse atrase, au fost alocate fonduri aferente îmbunătățirii eficienței energetice și au fost realizate:

An

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Total

Investiție (mi). Euro)

37,6

26,6

85,4

76,6

95

55

14,3

390,5

Clădiri

75

54

199

167

208

152

50

905

Apartamente

34S6

3474

10534

9438

11712

6781

2650

48075

♦sursa: Sectorul 1 al Municipiului București

Tabel 14 Programul TP.P Sectorul 1


Investiție

85.4

76.6


9S


143


ZOII        201Z        2013


20.1,4           ZOI 5


investiție (mii. Em o)

Figură 15 Programul TRP Sectorul 1 - investiții

Locuințe reabilitate termic



Figură 16 Programul TRP Sectorul 1 număr locuințe


  • 3.3 Realizarea inventarului locurilor de consum și a consumurilor


    Măsuri de eficientă energetică aplicate

    Ech^amente

    Mijloace de transport

    Clădiri


Figură 17 Fluxul de date PIEE Sectorul 1 al Municipiului București

Departamentele cu atribiții în gestionarea patrimoniului și a consumurilor energetice au furnizat date despre clădirile publice și flota auto aflate ăn adminbistrarea lor precum și consumuri energetice pentru perioada 2016-2017.

A fost realizată o bază de date cu informații în domeniul eficienței energetice și sunt derulate etape de instruire ale persoanelor care vor fi implicate în procesul de dezvoltare, de management și de punere în aplicare a programului informatic.


3.4 Baza de date: Diagrama de entități și relații




Figură 18 Baza de date pentru PIEE Sectorul 1 al Municipiului București (BRD)


  • 3.5 Baza de date: Prototip ecran al aplicației informatice de preluare a datelor

Figură 19 Prototip ecran aplicație informatică pentru PIEE Sectorul 1 al Municipiului București

  • 3.6 Date tehnice pentru sistemele de iluminat public

Serviciul de iluminat public se află în gestiunea Consiliului General al Municipiului București și este delegat spre gestiune LUXTEN și nu va fi analizat în acest document.

3.7 Date tehnice despre sectorul rezidențial

Indicatori

Valoare indicator

Mod dc calcul (coloana! / coloana 4)

Consuni de energie

Mărime de raportare

1

2

3

4

Consumul de energie termica pentru încălzire pe tip de clădiri [kWh/an,m2]

Consumul mediu de energie termica pentru încălzire pe tip de locuințe [Gcal/an,m2](l)

Apartament în bloc: 0,0722 Gcal/(an*m2)

Locuințe individuale TBD

Consumul total de energie termica:

  • -  Clădiri publice

  • -  Locuințe

Suprafața utila totală

  • -  Clădiri publice

  • - Locuințe

0,3

Consumul mediu de energie termica pe tip locuința Apartament în bloc Case individuale

Suprafață utila medie pe tip de locuință

Consumul de energie de răcire pe tip de locuința cu aer condiționat [kWh]

0,1

Consum mediu de energie de răcire pe tip locuința

- Apartament în bloc Case individuale

Suprafață utila medie răcită pe tip de locuință cu aer condiționat

Consumul de energie încălzire apă pe locuitor^

Clădiri publice:

36,45KWh/(m2*a n)

- Locuințe:

36,45KWh/(m2*a »)

Consumul total de energie pentru încălzirea apei

Apartament în bloc Case individuale

Număr total locuitori

Consumul de energie electrica, pe tip de clădiri [kWh/an,m2]

Detalii sunt prezentate în anexe

Consumul total de energie electrica :

  • -  Clădiri publice

  • -  Locuințe

Suprafața utila totală:

  • -   Clădiri publice

  • -  Locuințe

Tabel 15 Date tehnice Sector Rezidențial

  • 3.8 Date tehnice pentru clădiri publice

Lista detaliată cu date tehnice se află in anexe:

  • 3.8.1 Primăria sectorului 1, (www.primariasectorl.ro)

    Loc de consum

    Adresă

    Primărie Sector 1

    Bd. Banu Manta nr. 9

    Clubul seniorilor

    Str. Ion Slătineanu nr.16

    Direcția de taxe și impozite locale

    Piața Amzei nr. 13

    Serviciul de Evidență a Persoanelor

    Piața Amzei nr. 13

    Serviciul de Stare Civilă

    Bd. Mareșal Averescu nr. 17

    CET GRIVIȚA SRL

    str. Calea Griviței nr.357

Tabel 16 Clădiri publice administrative 1

3.8.2 A dministrația Domeniului Public,

( www.primariasectorl .ro/administratie-domeniu-public.html)

Loc de consum

Adresă

BRIGADA 4 SPAȚII VERZI

Bd. Petru Poni, nr. 1-3

PARC BAZILESCU - ADMINISTRATIV

Bd. Bucureștii Noi, nr. 107-109

PARC BAZILESCU - VESTIARE

Bd. Bucureștii Noi, nr. 107-109

PARC BĂNEASA

Aleea Privighetorilor, nr. 3-5

Park Kiseleff - sediu spații verzi

Șos. Kiseleff, nr. 7

Secția Drumuri

Bd. Expoziției, nr. 1

Tabel 17 Clădiri publice ADP Sectorul 1

3.8.3 A dtnin ist rația Piețelor, (www. admin istratiapietelorsectorl. ro)

Loc de consum

Adresă

Administrația piețelor sectorul 1

Str. Luncani nr. 5

APS1- Piața Matache

Str. Luncani nr. 5

Piața I Mai

Bd. Ion Mihalache nr. 58 bis

Piața Amzei

Str. Amzei nr. 13A

Piața Aurel Vlaicu

Str. Neatârnării nr. 5

Piața Aurel Vlaicu (Borșa)

Str. Măguri cea nr. 22

Piața Aviației

Bd. Aerogării nr. 29

Piața Domenii

Bd. Ion Mihalache nr. 128

Piața Dorobanți

Bd. Radu Bellernr. 5-7 bis

Piața Mureș

Str. Mureș nr. 51

Piața Pajura

Str. Pajura nr 7 B

Târg 16 Februarie

Str. Munteniei nr. 29-33

Tabel 18 Clădiri publice Administrația Piețelor Sector 1

  • 3.8.4 AdministrațiaUnităților de învățământ Preuniversitar și ai Unităților Sanitare Publice, (www.priinariasectorl.ro/administ ral ie-uni tot i-invatamant.html)

Școli gimnaziale

Loc de consum

Adresă

Școala Gimnaziala „Pia Bratianu”

Str. P. Sandor Nr. 16

Școala Gimnaziala „Alexandru Costescu”

Str. Amintirii Nr.26

Școala Gimnaziala „Elena Vacarescu”

Str. S. Cihoschi Nr.l 5

Școala Gimnaziala „Eugen Barbu”

Str. Pavlov Nr.2-4

Școala Gimnaziala „Geo Bogza”

Str. Barbu Lautaru Nr.4

Școala Gimnaziala „Ion Heliade Radulescu”

Sos. Kiseleff Nr.5 - 7

Str. H. Coanda Nr. 24-B

Școala Gimnaziala „Nicolae Grigorescu”

Str. Coralilor Nr.l

Școala Gimnaziala „Nicolae Titulescu”

Sos. N. Titulescu Nr.50 - 52

Școala Gimnaziala „Petre Ispirescu”

Str. V. Gherghel Nr.2

Școala Gimnaziala „Sfanțul Nicolae”

Str. Lainici Nr.4-8

Școala Gimnaziala „Sfinții Voievozi”

Str. Atelierului Nr.25

Str. Frumoasa Nr. 24

Str. A.l. Cuza Nr.58

Școala Gimnaziala „Titu Maiorescu”

Calea Dorobanților Nr. 163

Școala Gimnaziala „Uruguay”

Str.Virgiliu Nr.40

Școala Gimnaziala „Vasile Alecsandri”

Str. Știrbei Vodă Nr.32 - 34

Școala Gimnaziala de Arte „îosif Sava”

Str. C. Discscu Nr.37

Școala Gimnaziala Herăstrău

Str. Borsa Nr.27

Școala Gimnaziala nr. 162

Str. Copsa Mica Nr.IA

Școala Gimnaziala nr. 178

Str. Dridu Nr.2

Școala Gimnaziala nr. 179

Str. Ardealului Nr.34

Școala Gimnaziala nr. 183

Str. Dunei Nr. 1

Școala Gimnaziala nr. 184

Str. St. Magheri Nr.13

Școala Gimnaziala nr. 192

Str. Munteniei Nr.28

Școala Gimnaziala nr. 6

Str. Dobrogeanu Gherea nr.74

Școala Gimnaziala nr. 7

Str. Neagoe Vodă Nr.l 1

Școala Gimnaziala nr.l 3

Bd. Petri la Nr.l 0-12

Școala Gimnaziala nr.181

Str. Nazarcea Nr.30

Școala Gimnaziala nr.5

Calea Victoriei Nr.l 14

Școala Gimnazialade Arte nr.3

Str. Știrbei Vodă Nr.101

Tubei 19 Clădiri publice Școli gimnaziale

Grădinițe

Loc de consum

Adresă

Grădiniță de copii ”Steaua”

Str. Ion Inculeț nr.5-7

Grădiniță de copii nr. 42

Str. Gala Galaclion nr. 1

Str. Gala Galaction nr.2

Grădiniță de copii nr. 52

Str. Docenților nr.5

Grădiniță de copii nr. 97

Șos. Ghe. Ionescu Sisești nr.66 - 68

Grădiniță de copii nr. 116

Str. Mendeleev nr. 27

Grădiniță de copii nr.122

Str. Baneasa nr.12

Grădiniță de copii nr.206

Str. C. Disescu nr.37

Str. Dobrogeanu Gherea nr.156

Str. Laculet nr.12

Grădiniță de copii nr.222

Str. Arad nr.38

Str. Elena Plesoianu nr.4

Grădiniță de copii nr.248

Str. Arthur Vârtej an nr.15

Str. Ostașilor nr. 2

Grădiniță de copii nr.252

Str. Aleea Alexandru nr.34

Str. Episcop Vulcan nr. 47A

Grădiniță de copii nr.283

Bd. Ficusului nr. 25

Grădiniță de copii nr.283

Calea Floreasca nr. 165

Str. Baneasa nr.39A

Tabel 20 Clădiri publice Grădinițe

Colegii și licee

Loc de consuni

Ad resă

COLEGIUL GERMAN "GOETLIE"

Strada Stanislav Cihoschi

17

COLEGIUL NATIONAL "ION NECULCE"

Slr. Ion Neculcc, nr. 2

COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA "TUDOR VIANU"

Str. Arh Ion Mincu nr.10

COLEGIUL NATIONAL DE MUZICA "GEORGE ENESCU"

Strada General Gheorghe

Mânu 30

COLEGIUL TEHNIC FEROVIAR "M11IAI I”

Str. Butuceni, nr. 10

LICEUL DE ARTE PLASTICE "N1COLAE TONITZA"

Bd. Iancu de Hunedoara nr. 27

LICEUL GRECO-CATOLIC "T1MOTEI C1PARIU"

Str. Bucegi nr.97

LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU VLAHUTA”

Strada Școala Floreasca nr.5

LICEUL TEORETIC "JEAN MONNET"

Str Jean Monnct Nr. 2

LICEUL TEORETIC "NICOLAE IORGA"

B-dul Ion Mihalaclie (fost111 Mai" ),nr. 126

LICEUL TEORETIC "ȘCOALA EUROPEANA BUCUREȘTI"

Bulevardul Poligrafiei

69-71

LICEUL TEORETIC "ȘCOALA MEA"

Strada Văliug 12-18

LICEUL TEORETIC BILINGV "MIGUEL DE CERVANTES"

Calea Plevnei 38-40

LICEUL TEORETIC BULGAR "HR1STO BOTEV"

Calea Gri viței 56

LICEUL TEORETIC NATIONAL

Strada Buzcști 14

Tubei 21 Clădiri publice Colegii și Licee

Dispensare și spitale

#

Locul de consum energetic

Adresa

2

Dispensarul Băneasa

Str. Neagoe Vodă nr. 3-5 bl. 13/6

3

Dispensarul Bucureștii Noi

Bd. Bucureștii Noi nr. 4-6

4

Dispensarul de Stomatologie

Str. Plevnei nr. 44

5

Dispensarul Herăstrău

Str. Smaranda Brăicscu nr. 16

6

Dispensarul medical București -Târgoviște

Șos. București Târgoviste nr. 4-6

7

Dispensarul medical Clabucet

Str. Clăbucet nr.4-8

8

Dispensarul medical Diham

Bd. Schitu Măgureanu nr. 27-33

9

Dispensarul medical Duca

Bd. Gheorghe Duca 22

10

Spitalul clinic de chirurgie plastică, reparatorie si arsuri

Calea Griviței nr. 218

11

Spitalul clinic de nefrologie Carol Davila

Calea Griviței nr. 4

12

Spitalul clinic de urgență București Floreasca

Calea Floreasca nr. 8

13

Spitalul clinic de urgență pentru copii "Grigore Alexandrescu”

Bd. Iancu de Hunedoara nr. 30-32

14

Spitalul clinic de urgențe oftalmologie

Piața Lahovari nr. 1

15

Spitalul Univ Stomatologie Prof Dr

Dan Teodorescu

Calea Plevnei nr. 19

16

Centrul medical Batistei

Tudor Arghezi nr. 28

17

Laboratorul de sănătate mintală

Str. Dionisie Lupu nr. 54

Tabel 22 Clădiri publice medicale

  • 3.8.5 Direcția Poliția Comunitară sector 1, (hltp://w iv iv. p o li ti a l o ca I ase cto rl.ro)

    #

    Locul de consum energetic

    Adresa

    1

    Poliție comunitară - Sediu - sector 1

    Strada Prometeu, Nr. 26

    2

    Poliția comunitară - Birou 1

    Calea Griviței nr.208-210

    3

    Poliția comunitară - Dispensar veterinar

    Str. Gârlei nr. 2

    4

    Poliția comunitară - Serviciul 3 ordine și liniște publică

    Str. Buziaș nr.23

    5

    Poliție comunitară - Birou 2

    Strada Pajurei, Nr 13

    5

    Poliție comunitară - Birou 3

    Bd. Petrila 8

Tabel 23 Cliidiri publice - Poliția Comunitară

  • 3.8.6 Direcția generală de asistență socială și protecția copilului, (http://www.dgaspc-sectorull.ro/pagina.aspx)

    #

    Locul de consum energetic

    Adresa

    Destinație

    1.

    Casa de Tip Familial "Alexandra"

    Str. Vrancea nr. 9B

    CSF

    2.

    Casa de Tip Familial "Brăduț"

    Str. Someșul Rece nr.

    47

    CSF

    3.

    Casa de Tip Familial "Stejărel"

    Str. Nazarcea nr. 22

    CSF

    4.

    Casa de Tip Familial "Vrancea"

    Str. Vrancea nr. 9A

    CSF

    5.

    Centrul de plasament "Pinocchio" sector 1

    Bd. Luptătorilor nr.40

    CSS

    6.

    Complex JIULUI

    Str. Pajurei 2C

    CSS

    7.

    COMPLEXUL MULTIFUNCȚIONAL CARAIMAN

    Str. Caraiman nr, 33A

    CSS

    8.

    COMPLEXUL MULTIFUNCȚIONAL

    NAZARCEA

    Str. Nazarcea nr. 30

    CSS

    9.

    COMPLEXUL MULTIFUNCȚIONAL PHOENIX

    Str. Pajurei 15A

    CSS

    10.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII MILCOV

    Str. Milcov nr. 2-4

    CSS

    11.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

    Șos. Odăi nr. 3-5

    Locuințe sociale

    P4

    12.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

    Șos. Odăi nr. 3-5

    Birouri

    13.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

    Șos. Odăi nr. 3-5

    Locuințe sociale PI

    14.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

    Șos. Odăi nr. 3-5

    Locuințe sociale

    P3

    15.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

    Șos. Odăi nr. 3-5

    Locuințe sociale

    P5

    16.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

    Șos. Odăi nr. 3-5

    Locuințe sociale

    P6

    17.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

    Șos. Odăi nr. 3-5

    Locuințe sociale

    P7

    18.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

    Șos. Odăi nr. 3-5

    1 ocuințe sociale

    P8

    #

    Locul de consum energetic

    Adresa

    Destinație

    19.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

    Șos. Odăi nr. 3-5

    Locuințe sociale

    P9

    20.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

    Șos. Odăi nr. 3-5 et.2

    Spațiu comercial

    - Birouri

    21.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

    Șos. Odăi nr. 3-5

    Locuințe sociale

    P2

    22.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF.

    ANDREI

    Str. Cosmești nr. 15-19

    CSS

    23.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF. ELENA

    Str. Barbu Delavrancea

    nr.18

    CSS

    24.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF. iOSIF

    Bd. Kiseleff nr. 9

    CSS

    25.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF. PETRU și PAVEL - Un pas împreună

    Calea Dorobanților

    nr.187

    CSS

    26.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF. ȘTEFAN

    Bd. Luptătorilor nr.40

    CSS

    27.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF.

    VASILE

    Str. Barbu Delavrancea nr.17

    CSS

    28.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII

    SF.MARIA

    Str. Minervei nr. 31A

    CSS

    29.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII

    SF.MINA

    Str. Minervei nr. 31A

    CSS

    30.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII

    SF.NICOLAE

    Str. Dobrogeanu

    Gherea nr. 74

    CSS

    31.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII STRAULESTI

    Sos. Bucuresti-Targoviste Nr. 10, sector 1

    Corp B - Cazare și cantină

    32.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII STRAULESTI

    Sos. Bucuresti-Targoviste Nr. 10, sector 1

    CSS

    33.

    COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII STRAULESTI

    Sos. Bucuresti-Targoviste Nr. 10, sector 1

    Corp B - Cazare și

    CT

    34.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu nr. 17

    Birouri L

    35.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu nr. 17

    Birouri F-7

    36.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu nr. 17

    Capelă

    #

    Locul dc consum energetic

    Adresa

    Destinație

    37.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu

    nr. 17

    Birouri J-l

    38.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu nr. 17

    Birouri 1-2

    39.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu

    nr. 17

    Birouri H

    40.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu nr. 17

    Birouri

    41.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu

    nr. 17

    Birouri K

    42.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu

    nr. 17

    Birouri E-6

    43.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu

    nr. 17

    Birouri D-5

    44.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu nr. 17

    Birouri

    45.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu

    nr. 17

    Birouri

    46.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu nr. 17

    G-Bucătărie

    47.

    DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

    Bd. Mareșal Averescu nr. 17

    Birouri

    48.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 OD2/C

    Locuințe sociale

    49.

    Locuințe sociale

    Str Drumul Binelui

    nr.30 bl.TS

    Locuințe sociale

    50.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 0D6/A

    Locuințe sociale

    51.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 0D6/B

    Locuințe sociale

    52.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 0D1/1

    Locuințe sociale

    #

    Locul de consum energetic

    Adresa

    Destinație

    53.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5

    OD6/D

    Locuințe sociale

    54.

    Locuințe sociale

    Bragadiru, Prel.

    Ghencea 45 bloc D2, sc

    3

    Locuințe sociale

    55.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăinr. 3-5 008/1

    Locuințe sociale

    56.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 0D5/B

    Locuințe sociale

    57.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 OD9/B

    Locuințe sociale

    58.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 OD6/C

    Locuințe sociale

    59.

    Locuințe sociale

    Calea Giulești 337B, BI3, sc.6

    Locuințe sociale

    60.

    Locuințe sociale

    Calea Giulești 337B, BI4

    Locuințe sociale

    61.

    Locuințe sociale

    Calea Giulești 337B, BI6

    Locuințe sociale

    62.

    Locuințe sociale

    Bragadiru, Prel.

    Ghencea 45 bloc D2, sc

    2

    Locuințe sociale

    63.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5

    Spațiu comercial

    +Et.l

    64.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5

    Grădiniță

    65.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 0D9/A

    Locuințe sociale

    66.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5

    OD2/D

    Locuințe sociale

    67.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 0D2/A

    Locuințe sociale

    68.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăinr. 3-5OD7/1

    Locuințe sociale

    69.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 OD2/B

    Locuințe sociale

    70.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăinr. 3-5 0D3/A

    Locuințe sociale

    71.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăinr. 3-5OD3/B

    Locuințe sociale

    72.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 0D4/A

    Locuințe sociale

    73.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 0D4/B

    Locuințe sociale

    #

    Locul de consuni energetic

    Adresa

    Destinație

    74.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5

    OD4/D

    Locuințe sociale

    75.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 OD5/A

    Locuințe sociale

    76.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5

    Spațiu comercial

    +Et.2

    77.

    Locuințe sociale

    Șos. Odăi nr. 3-5 OD4/C

    Locuințe sociale

Tabel 24 Clădiri publice - DGASPC

  • 3.9   Date tehnice pentru sectorul transporturi

Transportul urban este gestionat de către Consiliul General al Mmunicipiului București prinRATB.

Informațiile prezentate în anexe se referă la parcul de vehicule inventariat în octombrie 2017 care se află în administrarea direcțiilor Sectorului 1 al Municipiului București (flota proprie).

  • 3.10  Date tehnice ale potențialului propriu de producere a energiei din

surse regenerabile

Până în prezent, utilizarea surselor de energie regenerabilă a fost abordată doar la nivel de proiecte individuale sau experimental.

Există încercări și proiecte de:

utilizare panouri termosolare și fotovoltaice pentru energie electrică și

prepararea apei calde

Utilizarea energiei geotermale

Utilizarea energiei eoliene - n/a

Sectorul 1 al Municipiului București promovează:

  • •  producția de energie locală și utilizarea surselor regenerabile de energie,

  • •  sistemele de producere în cogenerare a căldurii și energiei electrice,

  • •  sisteme de producere descentralizată, inclusiv cele care utilizează biomasă.

Sectorul 1 al Municipiului București încurajează cetățenii să pună în aplicare proiecte

de utilizare a resurselor energetice regenerabile, în special energia geotermală, solară și eoliană, acordând sprijin tehnic și financiar inițiativelor particulare.

Există un proiect de instalare a unor pompe geotermice în sediul Primăriei sectorului I, recent renovată și instalarea de sisteme termosolarc și fotovoltaice în școlile din sectorul ! (HCL 62/08.04.2013)

A fost lansat un proiect de regenerare urbană pentru cartierele Bucureștii Noi, Pajura și Dămăroaia. DetaIi i aici http://www.2012sectorl .ro

Câteva detalii ale acestui plan sunt redate mai jos:

Obiective

Implicarea și dezvoltarea comunității

Țesut urban accesibil și eficient

Dinamism economic

Siguranță

Viața urbană

Reabilitare parc Bazîlescu

Extindere spațiu verde

Dezvoltarea imaginii zonei       și

atragerea investitorilor

Creșterea atractivi tații zonei

Amenajarea spațiilor publice multifuncționale

Creare de oportunități pentru petrecerea timpului liber

Utilizarea resurselor existente și accesibile

Extinderea zonelor    de

agrement în preajma școlilor

Creare de oportunități pentru petrecerea timpului liber

Instalare camere      de

monitorizare

Creșterea sentimentului de siguranță în zonă

Rea menajare teatru dc vară Bazîlescu

Centru cultural pentru evenimente culturale

Dezvoltarea imaginii zonei       și

atragerea investitorilor

Creșterea calității vieții

  • 3.11 Structura organizațională responsabilă pentru aplicarea PÎEE-Sectorului 1 al Municipiului București

Structura organizațională pentru aplicarea PÎEE este formată din 2 grupuri:

  • 1.  Comitet director constituit din manageri direcțiilor și politicieni (Primar și membrii Consiliul Local) pentru stabilirea direcțiilor strategice și suport politic.

  • 2.  Grupuri de lucru formate din responsabili (energetici), reprezentanți ai departamentelor și ai unităților din subordine (tehnic, achiziții publice, servicii publice, educație, comunicare, economic, urbanistică etc.) ONG-uri și alte agenții publice.

Sarcinile principale ale structurii organizaționale pentru aplicarea PIEE sunt:

  • - Reglementare locală;

  • - Furnizarea datelor pentru PÎEE;

  • - Implementarea PÎEE pe termen scurt și mediu;

  • - Evaluarea și monitorizarea activităților în cadrul PÎEE:

o Stabilirea fazelor și termenelor pentru fiecare măsură aprobată,

o Stabilirea responsabilităților pentru realizarea proiectelor din PÎEE,

o Monitorizarea riguroasă a termenelor,

o Monitorizarea și evaluarea rezultatelor pe întreg ciclul de viață al clădirii sau instalației;

  • -  Corecții;

  • - Activități de raportare;

  • - Comunicare și conștientizare.

  • 4.1    Determinarea nivelului de referință

Nivelul de referință este un set de date care are la bază datele colectate și descrie starea curentă, înainte de implementarea programului de îmbunătățire a eficienței energetice. Nivelul de referință servește ca punct de comparație, necesar evaluării rezultatelor și impactului implementării programului.

Principii ale managementului energetic:

  • •  libera concurență;

  • •  eficiența utilizării clădirilor publice;

  • •  transparența;

  • •  tratamentul egal;

  • •  confidențialitatea.

  • 4.2   Obiectivele și organizarea managementului energetic

  • 1.  în anul 2004, în cadrul Sectorul 1 al Municipiului București a fost înființat un serviciu de eficiență energetică. Ulterior, în 2007, o parte din atribuții au fost delegate către AEEPM (Agenția pentru Eficiență Energetică și Protecția Mediului, și altă parte trecând în cadrul Direcției Investiții ca Serviciul reabilitare termică și energii alternative (gestionează TRP - finanțat parțial prin credit BEJj,

  • 2.  Pin IICL 402/30.1 1.2006 și cu ajutorul unui grant Intelligent Energy» - £urope, Consiliul Local al sectorului l a decis înființarea agenției specializate în managementul energiei AEEPM (Agenția pentru Eficiență Energetică și Protecția Mediului, www.managencrgv.ro) și a delegat acesteia atribuțiile de manager energetic pentru îndeplinirea atribuțiilor ce revin Consiliului Local prin semnarea Covenant of'Mayors (până la apariția Legii 121/2014 privind eficiența energetică, prin care se reglementează funcția de manager energetic pentru localități).

  • 3.  Prin HCL 23/29.01.2009, Consiliul Local al sectorului I. București, a aderat la inițiativa europeană Covenant of Mayors (Convenția primarilor). Convenția

primarilor privind clima și energia reunește autorități locale și regionale care s-au angajat în mod voluntar să îndeplinească obiectivele UE privind clima și energia pe teritoriul lor.

  • 4. Sectorul 1 al Municipiului București și-a asumat ca OBIECTIV STRATEGIC ca până în anul 2020 să devină prima comunitate urbană independentă energetic.

  • 5. Prin HCL 413/29.09.2009 a fost adoptat SEAP (Planul de Acțiune pentru energie sustenabilă) pentru Sectorul 1 al Municipiului București. Scopul acestui plan este de a crește folosirea rațională a energiei cu mai mult de 20%, a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (CO2) cu mai mult de 20% și de a crește utilizarea energiei din surse regenerabile la un procent mai mare de 20% până în 2020, toate acestea în condițiile creșterii gradului de confort și creșterii nivelului de trai în comunitatea București sector 1.

  • 6.  Prin hotărârea Consiliului Local din 06/09/2011 a fost adoptat SEAP care stabilește următoarele obiective:

    Obiectiv

    Indicator de performanță

    Valoare

    Obiectiv 1

    RUE (“Rațional Use of Energy”), Creșterea eficienței energetice

    26.6%

    Obiectiv 2

    RES (“Rcnewable Energy Sources”), Creșterea consumului de energie din surse regenerabile

    20.1%

    Obiectiv 3

    Reducerea emisiilor de CO2

    24.1%

Tabe) 25 Obiectivul PIEE 2020 adoptat prin SEAP în 2011

Domeniile prioritare de acțiune ale PIEE sunt:

  • • PILONUL 1 CLĂDIRI

  • ■  PILONUL 1.1 clădiri publice

  • ■  PILONUL 1.2 clădiri de locuit

. PILONUL 2 SURSE NOI DE ENERGIE

  • •  PILONUL 3 regenerarea urbană

  • •  PILONUL 4 planificarea teritorială

  • •  PILONUL 5 reglementarea de urbanism

  • •  PILONUL 6 educarea și motivarea.

Obiectivele PIEE sunt clasificate pe termen scurt, mediu și lung

Obiectiv pe termen

Acțiune

Termen

Scurt

Finalizarea programului TRP (reabilitarea termică a locuințelor)

2017

Mediu

Realizarea integrală a indicatorilor SEAP

2020

Lung

Utilizarea potențialului de energii regenerabile

2030

în obiectivele managementului energetic sunt incluse:

  • a) realizarea scenariilor pe termen mediu și lung privind cererea și oferta de energie, care să ghideze procesul decizional la nivel local;

  • b) aplicarea reglementărilor tehnice și a standardelor naționale de eficiență energetică, inclusiv a celor din domeniul construcțiilor și al transportului;

  • c) promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice, viabile din punct de vedere economic și nepoluante;

  • d) încurajarea finanțării investițiilor în domeniul eficienței energetice, prin participarea statului și/sau a sectorului public și privat;

  • e) elaborarea balanțelor energetice și dezvoltarea bazelor de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în domeniul energiei, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficiență energetica;

  • f) reducerea impactului asupra mediului.

  • 4.3 Organizare a responsabilităților privind consumul de energie

Structura organizațională pentru aplicarea PÎEE este formată din 2 grupuri:

  • 1. Comitet director constituit din manageri și politicieni (Consiliul Local) pentru stabilirea direcțiilor strategice și suport politic.

  • 2. Grupuri de lucru formate din responsabili (energetici), reprezentanți ai departamentelor sectorului 1 și ai unităților din subordine (tehnic, achiziții publice, servicii publice, educație, comunicare, economic, urbanistică etc.) ONG-uri și alte agenții publice.

Analiza specifică realizată pentru Sectorul 1 a) Municipiului București a evidențiat preocuparea pentru introducerea unor măsuri de eficiență energetică.

Măsuri propuse:

  • • CLĂDIRI de învățământ și alte CLĂDIRI publice reabilitate din punct de vedere energetic pe baza auditului energetic

  • • Finalizarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuit

  • • Extinderea Programului de reabilitare termică la locuințe individuale

  • • Valorificarea potențialului energiei solare pentru încălzire/răcire și prepararea apei calde menajere

  • • Reabilitarea instalațiilor de distribuție interioară a agentului termic la blocurile de locuit

  • • înlocuirea lifturilor și instalațiilor de ridicat care au eficiență energetică redusă

Tabel 26 Măsuri de eficiență energetică propuse ca prioritare pe termen scurt și mediu Principalele funcțiuni referitoare la domeniul energie, îndeplinite de autoritățile de management public local din Uniunea Europeană, considerate în elaborarea strategiei energetice locale, sunt următoarele;

  • •  Consumator și prestator de servicii,

  • •  Producător și furnizor de energie,

  • •  Reglementator și investitor în sectorul energetic local,

  • •  Sursă de motivație pentru generarea și consumul de energie mai eficiente și pentru protecția mediului.

  • 4.4 Metodologia de lucru

Pentru colectarea datelor, toate unitățile aflate în administrarea Sectorului 1 al Municipiului București au fost grupate pe centre de consum:

Profil

Administrație

Adresa administrației

Educație și sănătate

Administrația unităților de învățământ preuniversitar și al unităților sanitare publice

Bd. Poligrafiei nr 4

Protecție socială

Direcția Generală de Asistență Socială și

Protecția Copilului (DGASPC)

Bd. Mareșal Averescu nr.

17

Administrare piețe

Administrația piețelor

str. Luncani nr. 5

Domeniul public

Administrația domeniului public

Bd. Poligrafiei nr 4

Ordine publică

Direcția Poliția Comunitară

Str. Banu Manta nr. 9

Public-Primărie

Primăriasectorului 1

Bd. Banu Manta nr. 9

Tabel 27 Centre de colectare a datelor energetice

  • 4.4.1 Colectarea datelor privind locurile de consum energetic și a consumurilor energetice pe locuri de consum este în sarcina Direcțiilor Sectorului 1 al Municipiului București în comformitate cu art.9.2 din Contractul de prestări servicii de consultanță pentru realizarea programului (plan) de îmbunătățire a eficienței energetice nr. 217/19.10.2017.

Date colectate de la subunitățile arondate sunt detaliate în ANEXE.

  • 4.4.2 A fost dezvoltată o structură a unei baze de date aferentă managementului

eficienței energetice cu următoarea arborescentă:

date de identificare și de contact ale fiecărei unități constituită ca centru de cost al eficienței energetice;

  • -   persoana responsabilă din partea unității/subunității și datele ei de contact;

  • -  relații privind subordonarea;

coduri unice aferente fiecărei subunități,alocate de către principalii furnizori de utilități (ENEL, RADET, APA NOVA, Engie). Se preconizează o integrare a sistemului informatic pentru eficiența energetică a sectorului 1 București cu sistemele informatice ale principalilor furnizori de utilități pentru a putea prelua valorile consumurilor specifice lunare direct de la sursele primare și de a face o monitorizare permanentă, cel puțin lunară;

date privind clădirile asociate unității/subunității (destinație, structură, an construcție, suprafață construită și desfășurată, volum încălzit, număr ocupanți); date privind anvelopa clădirii (pereți, planșee, acoperișuri, izolații);

date ale modalităților de încălzire (centralizat/ccntrală termică proprie, putere, instalație, contorizat - da/nu, reglaj temperatură);

aer condiționat (dotări, tip, putere utilizată, cu/fară recuperare căldură);

- ventilație (forțată/naturală);

pompe (dotări, putere, perioade de utilizare);

structura flotei auto și consumurile specifice de combustibil la 100 Km;

consumuri înregistrate exprimate în unități fizice și calculul unităților echivalente (MWh/KWh sau tep);

generarea de rapoarte specifice privind eficiența energetică.

  • 4.4.3  Au fost identificate clădirile publice aflate din administrarea Sectorului 1 al Municipiului București, responsabilii acestora și a fost încărcată baza de date în baza documentelor puse la dispoziție de Sectorul 1 al Municipiului București conținând elemente constructive de identificare și caracteristici.

Au fost adăugate coduri ale unităților, ca și clienți ai furnizorilor de utilități publice, pentru a putea automatiza preluarea datelor de consum energetic.

  • 4.4.4  Totodată, a fost inventariat parcul auto propriu, în special privind consumurile reale ale consumului de carburanți.

    • 4.5 Formularea obiectivelor programului

Pentru îndeplinirea obiectivelor planului național privind eficiența energetică, vor 11 considerate următoarele clemente:

  • a.  Politica națională în domeniul energiei și mediului; în caz concret Planul Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice

  • b. Strategiile și politicile locale în acest domeniu (ex. planificarea urbană, sistemul de încălzire agreat în strategie -centralizat/descentralizal, politica de promovare a resurselor regenerabile locale, integrarea în politica de dezvoltare regională, etc).

  • c.  Condițiile și nevoile localității (cx. starea tehnică a infrastructurii urbane, potențialul economic al resurselor regenerabile locale, dezvoltarea parcurilor industriale, etc. ).

Formularea obiectivelor va urmări potențialului economic de investiții al Sectorului 1 al Municipiului București din bugetul propriu, creditări sau acces la fonduri europene. Realizarea potențialului tehnic depinde de resursele economice ale localității, dar și de fonduri suplimentare, specializate, bănci comerciale, parteneriate publice-private. Pe baza obiectivelor programului sunt dezvoltate structura și conținutul acestuia.

Exemple de obiective posibile ale programului de îmbunătățire a eficienței energetice:

  • •  Reducerea consumului total de energie în clădirile municipale cu 15% până în 2020

  • •  Reducerea consumului de energie electrică cu 15% în clădirile municipale până în 2020

  • •  Reducerea consumului de energie pe metru pătrat în clădirile municipale cu 30% până în 2020

  • •  Reducerea consumului de benzină și motorină utilizate de vehicule municipale cu 25% până în 2020

  • •  Ponderea de vehicule hibride electrice minimum 25% din flota de vehicule municipiului până în 2020

• Obiectivul de îmbunătățirea calității serviciilor energetice: îmbunătățirea calității iluminatului pentru atingerea standardelor în vigoare; idem pentru încălzire;asigurarca continuității și siguranței în alimentare, a consumatorilor finali de energie la parametrii stabiliți prin contracte

4.6 Matricea managementului energetic (niveluri de maturitate)

Nivel

Politică energetică

Organizare

Angajament

Sistem de informare

Marketing

Investiții

4

Implicare activă a Primăriei sectorului 1

Complet integrată cu celelalte forme de management

Întregul personal deține responsabilități directe privind economii de energie

Sistem bine pus la punct cu raportări zilnice

Marketing extins în interiorul și în exteriorul instituției

Discriminare pozitivă în favoarea eficienței energetice

3

Politică oficială, dur fără aplicare urmărită de conducere

fmpărjire clară a sarcinilor și a bugetelor

Majoritatea marilor consumatori sunt motivați pentru a economisi energia

Sistem de monitorizare, și trasahilitate lunar pentru centre sau

zone individuale

Campanii regulate de publicitate

Aceleași criterii de apreciere ca și pentru restul investițiilor

2

Politică nehotărâtă

Stabilire de sarcini, dar responsabilități nealocat.e

Motivare neritmică sau sporadică

Sistem de monitorizare fi trasabilitate lunar pe tipuri de combustibili

Acțiuni sporadice de conștientizare a personalului

Numai investiții cu termen redus de recuperare

1

Direcții de acțiune neformulate

Stabilire de sarcini cu diverse ocazii

Relativă conștientizare a personalului despre importanța economiilor

Verificarea facturilor

Contacte neoficiale pentru promovarea economiilor

Numai măsuri cu costuri reduse

0

Nici o politică explicită

Nici o delegare de responsabilități pe parte energetică

Lipsă de conștientizare a necesității de a economisi energia

Nici un sistem de informare sau de contabilizare a consumurilor

Nici un fel de marketing sau diseminare

Nici o investiție în ameliorarea eficienței energetice

Tabel 28 Maturitatea managementului energetic Sectorul 1 al Municipiului București

  • 4.7 Mijloace financiare

Pentru punerea în aplicare a planului de măsuri sursele de finanțare sunt descrise în bugetul local aprobat hitp://www.priinaiiasectorl .ro/buKet-2017.html

Dintre acestea menționăm:

Bugetul local

Bugetul de stat

Fonduri structurale europene

împrumuturi (BEI, BERD, alte bănci)

5.1 Stabilirea obiectivelor privind economiile de energie aferente fiecărui sector de activitate

Politica Sectorului 1 al Municipiului București în domeniul eficienței energetice are la bază creșterea eficienței energetice pe întreg lanțul, de la producere la consumul final de energie.

Obiectivele generale ale PIEE al Sectorului 1 al Municipiului București sunt:

  • •  Reducerea ponderii costurilor cu energia în costurile totale ale Primăriei.

  • •  îmbunătățirea condițiilor ambientale în special în spațiile sociale care trebuie să respecte câțiva parametri specifici (temperaturi interioare în conformitate cu destinația încăperilor - în mod deosebit în complexele sociale și de sănătate, iluminat corespunzător în spațiile de lucru și iluminarea parcurilor (pentru siguranța populației).

  • •  Protecția mediului prin reducerea necesarului de energie (t.e.p. - tone echivalent petrol) ca urmare a aplicării acțiunilor de îmbunătățire a eficienței energetice cu impact pozitiv asupra nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră.

  • •  Identificarea unor posibile surse de finanțare pentru aplicarea măsurilor de eficiență energetică propuse.

Implementarea măsurilor de eficiență energetică la nivel local are efecte benefice, în special când măsurile sunt aplicate la nivelul consumatorilor:

Criteriu

Explicații

Financiar

Economisirea energiei înseamnă economisire de fonduri, investițiile fiind acoperite din valoarea economiilor la costurile pentru energie

Confort

Măsurile de creștere a eficientei energetice au efecte favorabile și asupra condițiilor ambientale

Gospodărirea energiei

Influențează mediul casnic, cel individual și cel din instituțiile publice prin:

  • •  măsuri vizând achiziția și utilizarea de echipamente electrocasnice cu performanțe energetice ridicate

  • •  economisirea energiei utilizate pentru alimentarea cu căldură a locuințelor și clădirilor publice, prin măsuri corectoare sau de comportament,

  • •  alegerea unui sistem mai bun al iluminatului prin utilizarea unor echipamente economice

Sănătate

Măsurile de eficiență energetică contribuie la:

  • •  asigurarea temperaturilor necesare în clădiri,

  • • asigurarea apei calde menajere

  • • utilizarea sistemelor de iluminat oprim cu un consum mic

de energie

Durabilitate/

Sustenabilitate

Procesele tehnologice de producere și consum a energiei au efecte care acționează atât zonal, dar și în timp, influențând condițiile de trai ale generațiilor viitoare

Responsabilitățile primăriei

Primăria sectorului 1 are o relație mai apropiată cu populația și este în măsură să influențeze comportamentul și atitudinea organizațiilor din teritoriul administrat sau a persoanelor individuale, în ceea cc privește eficiența energetică

Pentru a stabili obiectivele care vizează economisirea energiei pentru fiecare categoric de activități au fost analizate dalele aferente fiecărui sector.

Obiectiv specific pe termen scurt (3 ani): Obiective privind economiile de energie aferente fiecărui sector de activitate pentru perioada 2018-2020 (MWh)

Obiectivele stabilite pentru perioada 2018-2020 se subordonează obiectului general din PÎEE:

reducerea consumurilor cu 26,6% până în 2020.

Tabel 29 Obiectiv, pe termen scurt, PUT' Sectorul 1 al Municipiului București

în fapt, economia totală corespunde unde economii de energic dc cel puțin 849,370

MWh.

Economia principală realizabilă a fost identificată în domeniul de intervenție DI.CR1 clădirile rezidențiale și al DI.FA1 consumul de combustibil cu flota proprie.

Valorile prognozate ale economiilor sunt următoarele :

Sector

2018

2019

2020

Economi

i energie

(MWh)

%

Economi i energie (MWh)

%

Economi i energie (MWh)

%

Clădiriinstituți i publice

4200

97,06%

5350

97,49%

2500

95,17%

Iluminat public

80

1,85%

85

1,55%

80

3,05%

Achiziții publice ecologice

12

0,28%

15

0,27%

12

0,46%

Comunicare

35

0,81%

38

0,69%

35

1,33%

TOTAL

4327

100,00

%

5488

100,00

%

2627

100,00

%

Tabel 30 Economii de energie prognozate

Obiectiv specific pe termen mediu și lung (2030): Obiective privind economiile de energie aferente fiecărui sector de activitate pentru perioada 2018-2030 (MWh)

Tabel 31 Obiectiv, pe termen lung, PlEE Sectorul 1 ai Municipiului București

Obiectivele stabilite pentru perioada 2018-2030 se subordonează OBIECTULUI GENERAL din PÎEE:

reducerea consumurilor cu 30% până în 2030

5.2

Detalierea măsurilor - planul de acțiune PÎEE pe termene

Cod măsură

Obiective, masuri și acțiuni propuse

Responsabili

Termen scurt

Termen

mediu

Surse de finanțare

1

UAT SI - inițiator de reglementări și proiecte de eficiență energetică

1.1

Reorganizarea structurilor responsabile cu coordonarea, monitorizarea și controlul acțiunilor de eficiență energetică

Investiții, manager energetic

X

X

Bugetul local

1.1.1

Implementarea sistemului de management al energiei ISO 50001

Consiliul

Director (CD)

X

X

Bugetul local

1.2

Fundamentarea politicii energetice locale

manager energetic

X

X

Bugetul

local

1.2.3

Finalizarea inventarului infrastructurii edilitare pentru eficiența energetică

AEEPM, CD

X

Bugetul local

1.2.4

Elaborarea unui program de gestiune a resurselor energetice locale

manager energetic

X

Bugetul local

1.2.5

Elaborarea unui program de modernizare a infrastructurii energetice

manager energetic

X

Bugetul local

1.2.6

Elaborarea unui plan specific de eficiență energetică în clădirile publice și rezidențiale

manager energetic

X

Bugetul local

1.2.7

Elaborarea strategiilor sectoriale pe perioada 2018-2020 pentru consumul de energie electrică, termică, gaze, apă și iluminat public

manager energetic

X

X

Bugetul local și surse atrase

1.2 8

Definirea indicatorilor de calitate a fiecărui serviciu public și a sistemului de penalizări în vederea realizării eficienței energetice

CD

X

X

Nu necesită costuri

1.3

Elaborarea de reglementări fiscale locale pentru favorizarea dezvoltării eficienței energetice

Consiliul Local

X

X

Nu necesită costuri

1.3.1

Subvenții și ajutoare sociale

CD, CL-S1

X

Bugetul local

1.3.2

Facilități fiscale

CD, CL-S1

X

Nu necesită costuri

1.3.3

Impozite, taxe (timbrul eco)

CD, CL-S1

X

Diminuarea temporară a impozitelor

Cod măsură

Obiective, măsuri și acțiuni propuse

Responsabili

Termen

scurt

Termen mediu

Surse de finanțare

colectate

1.3.4

Nominalizare manager energetic (contract achiziție servicii de consultanță energetică)

Investiții

permanent

X

Bugetul

local

1.4

Monitorizarea aplicării planului de acțiune pentru eficiența energetică

Manager energetic

permanent

X

Bugetul local

1.4.1

Monitorizarea metodologiei de ajustare a indicatorilor de performanță și a tarifelor practicate de operatori, renegocierea și ajustarea contractelor de furnizare a energiei

Manager energetic

permanent

X

Bugetul local

Și

surse atrase

1.4.2

Monitorizarea aplicării măsurilor stabilite pentru eficiența energetică și armonizarea lor cu măsuri ale altor planuri de management și performanță a eficienței tehnico-economico-sociale

Manager energetic

permanent

X

Bugetul local

Și

surse atrase

2

Clădiri și

echipamente/instalații

2.1

Clădiri publice

2.1.1

Realizarea auditului energetic pentru clădirile publice și etichetarea lor energetică

Investiții

X

X

Bugetul

local

2.1.2

Finalizarea reabilitării termice a clădirilor publice prin includerea utilizării surselor de energie regenerabilă disponibile local

CD, Investiții

X

X

Credit BEI și

Bugetul local

2.1.3

Modernizarea instalațiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic

Investiții

X

X

Bugetul

local

2.1.4

Eficientizarea instalațiilor de încălzire și preparare a apei calde

Investiții

X

X

Bugetul

local

2.1.4.1

Reproiectarea și înlocuirea sistemului de încălzire (coloane, conducte orizontale și corpuri de încălzire noi, echipate cu ventile termostotice pentru reglajul temperaturii interioare, dispozitive automate de echilibrare în sistem).

Investiții

X

Bugetul local și surse atrase

Cod

măsură

Obiective, măsuri și acțiuni propuse

Responsabili

Termen scurt

Tenncn mediu

Surse de finanțare

2.1.4.2

Contorizarea și instalarea de robinete pentru termoreglarea automată a temperaturii din calorifere în funcție de temperatura exterioară.Aceasta va permite:

  • •   un consum mai eficient al energiei termice

  • •  funcționarea CT conform unui grafic de temperatură care să asigure producerea apei calde menajere la o temperatura necesară și sigură din punct de vedere sanitar

Investiții

X

Bugetul local și surse atrase

2.1.5

Promovarea sistemului de contorizare inteligentă a energiei electrice și termice, a apei a gazelor naturale

Investiții

X

Bugetul local și surse atrase

2.2.

Clădiri din sectorul rezidențial

2.2.1

Finalizarea reabilitării termică a blocurilor din sectorul 1

Investiții

X

Credite, buget local și surse atrase

2.2.2

Utilizarea energiilor regenerabile pentru producerea energiei electrice și a apei calde

Investiții

X

X

Credite, buget local și surse atrase

2.2.3

Suport pentru Finalizarea contorizării individuale

Investiții

X

Credite, buget local și surse atrase

2.2.4

Reabilitarea termică a locuințelor individuale

Investiții

X

X

Credite, buget local și surse atrase

2.2.5

Elaborarea balanței energetice și crearea bazei de date energetice necesară pentru evaluarea raportului cere-ofertă în domeniul energiei

Manager energetic

permanent

X

Buget local

Cod

măsură

Obiective, măsuri și acțiuni

propuse

Responsabili

Termen

scurt

Termen mediu

Surse de finanțare

2.2.6

încheierea convențiilor individuale cu consumatorii și furnizorii de utilități

Manager energetic, asociații de proprietari

X

X

Buget local

2.2.7

Observatorul energetic regional/local

AEEPM

X

X

Buget local, proiecte europene

2.3

Echipamente/instalații pentru iluminat public

2.3.1

Instalarea unor sisteme de iluminat independente energetic (e.g. panouri fotovoltaice)

ADP,

X

X

Buget local

2.3.2

Modernizarea și eficientizarea iluminatului public existent (alei)

X

X

2.3.2.1

înlocuirea, pe aleile principale, a corpurilor de iluminat existente cu corpuri de iluminat cu lămpi cu descărcare in vapori de sodiu la presiune înaltă sau soluții LED

ADP,

X

X

Buget local

2.3.2.2

Asigurarea pentru toți consumatorii a dispozitivelor de întrerupere/declanșare a iluminatului in funcție de luminozitatea naturală

ADP,

X

Buget local

2.3.2.3

înlocuirea tuturor becurilor incandescente cu lămpi LED compacte cu indicele de redare a culorii ridicat și indicele de temperatură a luminii, care să asigure confort ambiental din punct de vedere cromatic.

ADP,

X

Buget local

2.3.2.4

întreținerea sistemului de iluminat - curățarea corpurilor de iluminat.

ADP,

permanent

X

Buget local

2.3.2.5

Gestionarea sistemului de iluminat - deconectarea luminii atunci când aceasta nu este necesară.

ADP,

X

Buget local

3

Transportul

3.1

Parcul auto - propriu

3.1.1

Achiziționarea de mijloace de transport noi cu consumuri reduse

CD

X

X

Buget local

3.1.2

Mijloace auto cu propulsie electrice + hibride

X

Buget local,

Fond de

Cod

măsură

Obiective, măsuri si acțiuni propuse

Responsabili

Termen scurt

Termen

mediu

Surse de finanțare

mediu

3.1.3

Managementului consumului

CD

permanent

Buget local

3.1.4

Dezvoltarea infrastructură publică stații de încărcare electrice pentru auto

CD

X

Buget local,

Fond de mediu

3.2

Transportul privat

3.2.1

Extinderea infrastructurii pentru transportul cu biciclete

CD

X

Buget local

3.2.2

Realizarea infrastructurii necesare pentru utilizarea vehiculelor electrice, electro -bicicletele, segways

CD, CL-S1,

X

Buget local și surse atrase

4

Achiziții publice de produse și servicii

4.1

Introducerea criteriilor de eficiență energetică în caietele de sarcini pentru achiziționarea de produse, servicii și lucrări. Criteriul principal de selecție să fie varianta cea mai bună din punct de vedere economic și nu varianta cu prețul cel mai scăzut, deoarece aceasta nu ia în considerare și cheltuielile pe ciclul de viață.

CD

permanent

X

Nu necesită costuri

5

Comunicare, lucrul cu cetățenii

5.1

Monitorizarea aplicării strategiei de comunicare cu clienții serviciilor energetice în scopul creșterii încrederii și sprijinului acestora, creșterii ratei de încasare a debitelor și descurajării debranșărilor

CD, AEEPM

permanent

X

Bugetul local

5.2

Sesiuni de instruire dedicate funcționarilor din primărie și consumatorilor finali cu privire la măsuri de eficiență energetică posibile și la modul lor de implementare.

CD, AEEPM

permanent

X

Bugetul local

5.3

Campanii de informare în scoli cu exemple de bună practică. Va crește astfel gradul de conștientizare cu privire la aceste aspecte și va fi stimulat un comportament care favorizează reducerea consumurilor de energie.

CD, AEEPM, Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar ți al Unităților

permanent

X

Bugetul local

Cod măsură

Obiective, măsuri și acțiuni propuse

Responsabili

Termen scurt

Termen mediu

Surse de finanțare

Sanitare

Publice

5.4

Organizarea unui Punct de informare cu privire la eficiența energetică (pe website-ul ivivw. primariasl. rol, cuprinzând evoluția consumurilor și a măsurilor planificate, dar și cazuri "Așa DA", "Așa NU

CL-S1, AEEPM, Serviciul imagine, relații cu mass-media și informatică

X

X

Bugetul

local

5.5

Organizarea Zilelor Eficienței Energiei - Marathon 2020, cu competiții, cu accent pe participarea tinerei generații, premierea și promovarea celor mai bune ocțiuni de utilizare eficientă a energiei

AEEPM

X

X

Bugetul local, surse atrase și fonduri europene

Tabel 32 PIEE Sectorul 1 al Municipiului București - Plan de măsuri detaliat

  • 5.3 Descrierea efectelor implementării soluțiilor de eficiență energetică la consumatori

5.3.1 Clădiri publice

Prin aplicarea soluțiilor de reabilitare termică a anvelopei clădirilor se obține îmbunătățirea performanței de izolare termică a clădirilor și încadrarea în condițiile normate referitoare la rezistențele termice ale elementelor de construcție.

Soluția de amplasare a unui strat termoizolant suplimentar de 50 mm, din polistiren expandat protejat cu tencuiala subțire armată cu plasădin fibre de sticlă prezintă următoarele avantaje: corectează punțile termice, protejează elementele de construcție structurale și structura în ansamblu la variațiile temperaturii exterioare, păstrează suprafețele interioare utile și locuibile, menține poziția corpurilor statice și a conductelor, și se finalizează cu renovarea fațadelor.

Economiile cele mai importante sunt la placarea pereților verticali cu polistiren expandat. Cea mai mare parte a energiei utile pentru încălzirea spațiilor în clădire este reprezentată de căldura necesară pentru acoperirea pierderilor prin transfer, prin părțile opace ale pereților exteriori, astfel că reducerea acestor pierderi trebuie să reprezinte o prioritate specială.

înlocuirea tâmplăriei exterioare, cu tâmpi arie performantă având camere dotate cu fante de circulație naturală controlată a aerului între exterior și spațiile ocupate (pentru evitarea producerii condensului) și vitraj termoizolant low-E, se justifică economic în pachet cu alte soluții și nu ca soluție de sine stătătoare. Aceastăsoluție are avantajul unui spor de confort interior atât termic cât și acustic.

Totodată, la reabilitare, se execută verificarea aspectului zidăriei (prezența fisurilor) precum și integritatea tencuielii, iar înainte de aplicarea sistemului de protecție termică, se îndepărtează zonele de tencuială neaderente, fisurate sau crăpate, se repară local după care se aplică polistirenul expandat.

în cazul podurilor locuințelor, se verifică, starea tehnică a elementelor constructive ale șarpantei (popi, pane, căpriori, clești, tălpi, costoroabe etc.), integritatea așterelii, etc. Dacă se constată deteriorări ale elementelor constructive ale șarpantei sau așterelei și a izolației, se iau măsuri de remediere și reparații ale acestora, până la înlocuirea lor parțială sau totală, după caz. De asemenea, se verifică la nivelul învelitorii, integritatea și etanșeitatea acesteia. Dacă se constată deteriorări ale țiglelor/tablelor sau infiltrații de apă se iau măsuri de înlocuire parțială a părților deteriorate, până la înlocuirea totală a acestora sau schimbarea tipuiui de învelitoare pentru a împiedica infiltrații din ploaie sau ninsoare.

în vederea realizării indicatorilor telmico-economici este necesară respectarea caracteristicilor tehnice recomandate în proiectele tehnice pentru materialele utilizate în reabilitări.

[luminatul interior reprezintă unul din consumatorii de electricitate la care aspectele lumino-tehnice, energetice, economice și estetice, trebuie analizate împreună. Deși costul electricității consumate este important, reducerea nivelului de iluminare în scopul reducerii consumului total de energie determină costuri mult mai mari ca urmare a cheltuielilor indirecte. Reducerea consumurilor de electricitate la iluminat cu respectarea integrală a parametrilor de confort se realizează printr-un management adecvat și implică: utilizarea de scheme moderne de iluminat: surse, baterii, sisteme de alimentare, utilizarea lămpilor și corpurilor de iluminat performante, controlul fluxului luminos (înlocuirea lămpilor uzate. întreținerea surselor, curățirea periodică, zugrăveli curate și adaptate, amplasarea lămpilor pentru reducerea neuniformi tații nivelului de iluminare pe suprafața de lucru).

  • 5.3.2  Clădiri rezidențiale

Prin programul de reabilitare a locuințelor rezidențiale (blocuri de apartamente și case individuale) sunt realizate:

  • •  auditul inițial al performanței energetice;

  • •  proiectarea soluțiilor tehnice de reabilitare a imobilului;

  • •  licitarea și contractarea lucrărilor de reabilitare;

  • •  execuția lucrărilor de reabilitare termică, de exemplu:

o izolarea termică a pereților exteriori ai blocului,

o înlocuirea ferestrelor întregului bloc și a ușilor exterioare existente cu unele superioare calitativ, care izolează mai bine fiecare încăpere,

o termo-hidroizolarea acoperișurilor sau a terasei/termoizolarea planșeului de peste ultimul nivel, în cazul existenței șarpantei,

o izolarea termică a planșeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter,

o demontarea instalațiilor și echipamentelor aflate pe fațadele și terasa blocului de locuințe precum și remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică,

o lucrările de refacere a finisajelor anvelopei;

  • •  auditul performanței energetice la finalizarea lucrărilor, emiterea certificatului energetic și etichetarea energetică a clădirii.

După reabilitare, locatarii realizează economii la costurile facturii de energie termică, gradul de confort este mărit, iar temperatura în locuință devine mai stabilă.

Reabilitarea instalațiilor interioare ale blocurilor de locuințe și inlocurea lifturilor cu lifturi eficiente energetic vor contribui la reducerea consumurilor energetice.

  • 5.3.3  Iluminatul public al parcurilor și aleilor

Iluminatul parcurilor are rolul de a asigura un mediu ambiant corespunzător în orele fără lumină naturală suficientă.

Principalul obiectiv al iluminatului public este siguranța traficului și persoanelor, dar și eficiența economică. De fapt, alegerea nivelului de iluminare se face pe baza unor criterii tehnico - economice care consideră nivelul investiției și pierderile indirecte datorate unui iluminat insuficient.

Iluminatul public trebuie să îndeplinească condiții luminotehnice, fiziologice, de siguranță a circulației, de estetică arhitectonică și de norme tehnice din punct de vedere electric, în condițiile utilizării raționale a energiei electrice, a reducerii costului investițiilor și a cheltuielilor anuale de exploatare a instalațiilor.

Realizarea unui iluminat corespunzător determină în special reducerea cheltuielilor indirecte, reducerea numărului de accidente pe timp de noapte, reducerea numărului de agresiuni contra persoanelor, îmbunătățirea climatului social și cultural, prin creșterea siguranței și continuității activitățilorpe durata nopții.

Creșterea nivelului de iluminare determină creșterea nivelului investițiilor, dar conduce la reducerea pierderilor indirecte datorate evenimentelor nedorite.Eforturile trebuie concentrate pe două direcții: reabilitarea instalațiilor existente și extinderea rețelei de iluminat în zone încă deficitare (lucrări noi).

Sistemele de iluminat solare sunt folosite din ce în ce mai des. Acestea pot fi eficiente în locuri izolate unde se evită costul cablării toaletelor publice, adăposturilor temporare, pe alei și în alte locuri unde sunt necesare cantități relativ mici de energie electrică. Câțiva furnizori specializați produc echipament solar pentru iluminarea străzilor și parcurilor, iluminat interior sau semnale luminoase de avertizare în apropierea școlilor, alimentate din baterii solare.

5.4 Acțiuni de monitorizare și evaluare

Cel mai simplu mod de monitorizare a rezultatelor obținute prin implementarea măsurilor din programul de îmbunătățirea eficienței energetice, este prin comparații pe baza datelor cu privire la:

  • (a) starea obiectivelor înainte și după punerea în aplicare a măsurilor din Programul de îmbunătățire a eficienței energetice

  • (b) cantitatea totală de energie economisită pentru întreaga perioadă de punere în aplicare a programului, precum și proiecțiile pentru o anumită perioadă de timp folosind datele din măsurători reale și previziunile bazate pe rezultatele efective de la măsurile puse în aplicare.

Evaluarea programului ar trebui să includă, de asemenea, o comparație a rezultatelor obținute pentru fiecare dintre obiectivele stabilite: scăderea costurilor cu energia, reducerea emisiilor, îmbunătățirea calității serviciilor energetice și a altor indicatori care fac obiectul programului, etc.

Monitorizarea și evaluarea începe de obicei de la primii pași ai proiectului și continuă după finalizarea implementării măsurilor în scopul stabilirii impactului pe termen lung al programului asupra economiei locale, consumului de energie, mediului și asupra comportamentului uman

Monitorizarea reprezintă o etapă foarte importantă în realizarea obiectivelor propuse în PIEE. Monitorizarea sistematică urmată de adaptări eficace și oportune ale PIEE permite inițierea unui proces continuu de îmbunătățire.

Legea nr 121/2014 cu privire la eficiența energetică, transpune Directiva nr 27/2012 și introduce noi elemente pentru susținerea eficienței energetice la nivel local:

o Obligativitatea existenței unui manager energetic autorizat pentru localitățile cu mai mult de 20.000 de locuitori

Managerul energetic desemnat, în calitate de structură de monitorizare a rezultatelor implementării activităților prevăzute de PÎEE, urmărește proiectele, individual sau pe sarcini comune, în conformitate cu metodologia de implementare a managementului de proiect astfel'

  • •  Planificarea interdisciplinară și integrată;

  • •  Stabilirea etapelor și termenelor pentru fiecare obiectiv/acțiune aprobate prin PÎEE;

  • •  Stabilirea responsabilităților în derularea proiectelor, în funcție de modalitatea de finanțare și de atribuțiile departamentelor de specialitate din administrația locală;

  • •  Monitorizarea respectării termenelor de îndeplinire a sarcinilor pe baza unui grafic complet și integrat (actualizat electronic) de tip Gantt;

  • •  Monitorizarea implementării și evaluarea rezultatelor după finalizarea obiectivelor;

  • •  Prezentarea rapoartelor periodice către Consiliul Local PS1 privind stadiul de aplicare a sarcinilor alocate și a termenelor.

Evaluarea rezultatelor proiectelor de eficiență energetică este importantă din mai multe motive, printre care:

  • •  Evaluarea dacă executantul/consumatorulși-a îndeplinit cu adevărat sarcina;

  • •  Identificarea celor mai bune practici pentru proiecte/acțiuni viitoare;

  • •  Identificarea resurselor necesare pentru viitor (dacă ceva merge greșit, aceasta ar putea să însemne că sunt necesare mai multe resurse și nu neapărat că proiectul/acțiunea a eșuat);

  • •  Identificarea necesarului de proiecte/acțiuni similare în viitor.

Evaluarea este o parte firească a procesului și nu va fi considerată ca o „pedeapsă” pentru un proiect/acțiune fără succes. Procedurile aplicate pentru evaluare pot include raportarea financiară, evaluarea și/sau auditul independent.

în cazul sectorului 1, multe activități urmăresc realizarea unor rezultate de natură socială sau a unor obiective nefinanciare, de aceea ele țin seama că evaluarea financiară este doar o parte a unei evaluări cuprinzătoare a unei investiții energetice. Totuși, dacă o măsură energetică îndeplinește atât criterii financiare, cât și sociale, aceasta din urmă creează un motiv puternic pentru a fi adoptată.

Multe oportunități de reducere a consumului de energie sunt ratate din cauză că atractivitatea financiară a acestora este ascunsă de:

  • • Ne luarea în considerare a tuturor costurilor și fundamentarea deciziilor doar pe prețul de achiziție;

  • • Ne considerarea tuturor beneficiilor pe întreg ciclul de viață;

  • • Speranța că rambursarea investițiilor din economiile realizate se va face rapid;

  • •  Ignorarea riscului redus al investițiilor în energie, care face foarte atractive chiar și investițiile cu o perioadă de rambursare moderată.

Evaluarea consumurilor energetice la beneficiarii finali presupune:

  • •  Audituri energetice periodice ale clădirilor, sistemelor, echipamentelor, instalațiilor;

  • •  Analiza periodică a consumului energetic (dar cel puțin anual);

  • •  Verificarea periodică a stării elementelor, sistemelor și echipamentelor;

  • •  Verificarea periodică a parametrilor de funcționare a echipamentelor și sistemelor;

  • •  Activități de întreținere și reparare a echipamentelor și instalațiilor;

  • •  Verificarea metrologică periodică a contoarelor.

Comunicarea rezultatelor evaluării și monitorizării

AEEPM colectează și întreține datele din Observatorul Energetic Local.

5.5 Grilă de verificare/evaluare a acțiunilor PÎEE

Nr. crt.

Acțiuni și criterii dc evaluare

Procedură

Document

Observații/ Comentarii/ Dovezi

5.5.1 Cerințe generale

1.1

Sectorul 1 și-a stabilit, documentat, implementat și îmbunătățit un sistem de management al energiei (SME)?

SEAP

SEAP

1.2

Sectorul 1 și-a definit și documentat domeniul și limitele Sistemului de Management al Energiei?

PÎEE

PÎEE

5.5.2

Politica energetică

2.1

Sectorul 1 a stabilit structura organizatorică pentru implementarea PÎEE?

Manager energetic

HCL 144/

29.05.2007

Se adaptează la zi

2.2

Managerul energetic desemnat a numit și împuternicit un responsabil pentru fiecare acțiune din PÎEE și un coordonator responsabil?

TBD

Cf. legii 121/2014 va fi desemnat prin licitație publică

2.3

Există o bună comunicare între persoanele care constituie echipa responsabilă pentru managementul energetic?

Manager energetic

2.4

Au fost identificate limitele de aplicare ale PÎEE'?

Manager energetic

2.5

Desemnarea     unei     persoane

responsabilă cu comunicarea către grupuri țintă (consumatorii vizați și populația) și intern în cadrul primăriei

TBD

2.6

Clarificarea modului în care se vor lua deciziile

TBD

2.7

Asigurarea că rezultatele sunt măsurate și raportate la intervale determinate de timp

Manager energetic

2.8

Politica energetică a PS1 include un angajament privind îmbunătățirea continuă a performanței energetice?

Convenția

Primarilor

HCL 413/

29.09.2009

5.5.3 Analiza energetică

3.1

A fost realizată o analiză energetică/audil energetic?

Da

3.2

Sunt documentate criteriile pentru elaborarea ei?

Da

3.3

Au fost identificate sursele curente de energic?

Da

3.4

S-au evaluat utilizarea și consumul dc energic din trecut și prezent?

Anul de bază 2008

în 2018 se va face evalu area rezu 1 ta tel or

3.5

S-au identificat facilitățile, echipamentele, sistemele, procesele

în curs

Nr. crt.

Acțiuni și criterii de evaluare

Procedură

Document

Observații/ Comentarii/ Dovezi

și personalul care lucrează pentru sau în numele organizației, care afectează în mod semnificativ utilizarea și consumul de energie?

3.6

S-au identificat alte variabile relevante care afectează semnificativ utilizările energiei?

Da

Anul de referință

2008

3.7

S-a determinat performanța energeticăcurentă a facilităților, echipamentelor, sistemelor și proceselor în corelare cu utilizările semnificative, identificate ale energiei?

DA

Anul de referință

2008

3.8

Achizițiile de produse și servicii energetice se bazează pe criterii de eficiență energetică incluse în caietele de sarcini

Da

3.9

S-au identificat, ierarhizat și înregistrat oportunitățile pentru îmbunătățirea performanței energetice?

Da

Programul de reabilitare termică

Pilonul I reabilitarea clădirilor de locuit multietajat private Pilonul II extinderea programului la locuințele individuale

3.10

Evaluarea și analiza energetică este actualizată la intervale definite?

DA

5.5.4

Nivel de energie de referință

4.1

A fost stabilit un nivel sau niveluri ale consumurilor de energie dc referință utilizând informații din analiza energetică inițială?

Da

în SEAP

SEAP furnizat pentru Convenția Primarilor

4.2

Nivelurile de energie de referință au fost actualizate și înregistrate?

în curs

2018

5.5.5

Indicatori ai performanței energetice

5.1

Sectorul 1 a identificat indicatorii de performanță energetică adecvați pentru monitorizarea fi măsurarea performantei sale energetice?

Da

In SEAP

Actualizat în 2018

5.5.6

Monitorizare, măsurare și analiză

6.1

Sunt monitorizate, măsurate și analizate la intervale planificate rezultatele măsurilor din PÎEE

In curs

Actualizat în 2018

6.2

Există echipamentul de monitorizare și măsurare necesar?

TBD

Actualizat în 2018

6.3

Pentru fiecare acțiune din PÎEE implementată, a fost evaluat consumul real de energie față de cel preconizat

în curs

Actualizat în 2018

6.4

Programul de monitorizare este planificat/ stabilit/ implementat/ menținut

In curs

Actualizat în 2018

Nr. cri.

tcțiuni și criterii de evaluare

Procedură

Document

Observații/

Comentarii/ Dovezi

6.5

Selecțiamanagerului energetic și realizarea PÎEE asigură obiectivitatea și imparțialitatea procesului?

în curs

Actualizat în 2018

6.6

Există abateri importante ale performanței energetice?

TBD

Actualizat în 2018

6.7

în caz de neîndeplinire a economiilor estimate sunt analizate motivele și sunt stabilite acțiuni corective

TBD

Actualizat în 2018

6.8

S-au luat în considerație acțiuni preventive

în curs

Actualizat în 2018

Tabel 33 Grila de evaluare a acțiunilor PIEE Sectorul 1 al Municipiului București

  • 5.6 întrebări de control pentru fundamentarea proiectelor prioritare

  • 1. Care sunt motivele pentru derularea proiectului de eficiență energetică?

  • •  Creșterea prețurilor la energie

  • •  Creșterea populației

  • •  Creșterea cererii de apă

  • •  Creșterea emisiilor cu efect de seră

  • •  Altele

  • 2. Care sunt obiectivele proiectului?

  • •  Reducerea costurilor cu energia

  • •  îmbunătățirea sferei de servicii

  • •  Reabilitarea sistemelor existente

  • •  Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

  • •  Altele

  • 3. Este proiectul fezabil?

<» Analiza pieței

  • •  Analiza tehnică

  • •  Analiza economică

  • •  Analiza financiară

  • •  Analiza de sensibilitate

  • •  Cele mai bune soluții

  • •  Eficiența costului

  • •  Costul capitalului

  • 4. Ce riscuri implică proiectul?

  • •  Fluctuații ale pieței

  • •  Schimbări în ipotezele economice

  • •  Modificări legislative

  • •  Riscuri tehnice

  • •  Interpretarea greșită a cererii, consumului sau a prețurilor

  • •  Inflația, devalorizarea monedei, sarcina/povara fiscală

  • •  Obligații, cerințe stricte de mediu

Risc de eșec tehnic

  • 5. Ce tipuri de contract ar trebui folosite și cum ar trebui finanțate?

  • •  Servicii energetice

  • •  Contracte la cheie

  • •  Finanțare ESCO

  • •  Municipalitatea se împrumută de la instituții financiare private

  • •  Municipalitatea se autofinanțea2ă

  • •  Economii garantate

  • •  Economii partajate

  • •  Tarif? Onorariu fix / Economii

ANEXE

ANEXAI FIȘĂ DE PREZENTARE ENERGETICĂ A UAT

SECTOR 1 BUCUREȘTI

Jf

ENERGIE ELECTRICĂ

Destinația consumului

U.M.

Tipul consumatorului

Total

Casnic

Non casnic

© populație

MWh

148.800

-

148.800

® iluminat public

MWh

-

N/A

©sector terțiar (creșe, grădinițe, scoli, spitale, alte clădiri publice, etc.)

MWh

-

10.330

10.330

® alimentare cu apă *

MWh

N/A

N/A

® transport loca! de călători

MWh

-

N/A

® consum aferent pompajului de energie termică*

MWh

25

190

190

*Numai dacă factura este plătită d

e municipalitate și nu de întreprinderea de alimentare cu apă

GAZE NATURALE

Destinația consumului

U.M.

Tipul consumatorului

Total

Casnic

Non casnic

© populație

MWh (mii Nmc.)

59.2478,4

® sector terțiar (creșe, grădinițe, scoli, spitale, alte clădiri publice, etc.)

MWh (mii Nmc.)

-

28.500

28.500

® aiți consumatori nespecificați

MWh (mii Nmc.)

2.000

177.293

179.293

ENERGIE TERMICĂ (din sistemul centralizat)

Destinația consumului

U.M.

Tipul consumatorului

Total

Casnic

Non casnic

© populație

Gcal (MWh)

123.600

143.747

225

262

123.825

144.009

® sector terțiar (creșe .grădinițe, scoli, spitale, alte clădiri publice, etc.)

Gcal (MWh)

1.671,77

(1.944,26)

1.671,77

(1.944,26)

(1 Gcal=1,163 MWh)

BIOMASĂ (lemne de foc, peleți, etc.)

Destinația consumului

U.M.

Total

© populație

to.

n/a

® sector terțiar (creșe .grădinițe, scoli, spitale, alte clădiri publice, etc.)

to.

n/a

CARBURANȚI (motorină, benzină)

Destinația consumului

U.M.

Motorină

Benzină

© transport local de călători

to.

N/A

© serviciul public de salubritate

to.

441

140

CLĂDIRI PUBLICE

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

Administrația piețelor sectorul 1

Piața

Bd. Ion Mihalache

128

Piața Domenii

Administrația piețelor sectorul 1

Piața

str. Măguricea 20A

Piața Aurel Vlaicu

Administrația piețelor sectorul 1

Piața

str. Mureș 18-24

Piața Mureș

Administrația piețelor sectorul 1

Piața

str. Munteniei 29-33

Târg 16 Februarie

Administrația piețelor sectorul 1

Piața

str. Radu Beller3-6

Piața Dorobanți

Administrația piețelor sectorul 1

Piața

bd. Ion Mihalache 58 Bis

Piața 1 Mai

Administrația piețelor sectorul 1

Piața

Administrația piețelor sectorul 1

Str. Lunca ni nr. 5

Birouri și hală

Administrația piețelor sectorul 1

Piața

str. Pajurei 7b

Piața Pajura

Administrația piețelor sectorul 1

Piața

Bd. Aerogării 29

Piața Aviației

Administrația piețelor sectorul 1

Piața

str. Piața Amzei nr 13

A

Piața Amzei

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Ambulatoriul Dorobanți

Calea Dorobanților

nr. 58

Dispensar

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unității or Sanitare Publice

Colegiul agricol "V. Harnaj"

Bd. Ficusului nr. 20 -

26

Liceu

Administrația Unităților de învățământ P re universitar și al Unităților Sanitare Publice

Colegiul german Goethe

Str. S. Cihoschi nr. 17

Liceu

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

Administrația Unităților de învățământ P re universitar și al Unităților Sanitare Publice

Colegiul național "1. LCaragiale"

Calea Dorobanților nr.163

Liceu

Administrația Unităților de învățământ P re universitar și al Unităților Sanitare Publice

Colegiul național "Sfântul Sava"

Str. G-ral Berthelot nr.23

Liceu

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Colegiul național de aeronautică "H. Coandă”

Bd. Ficusului nr. 44

Liceu

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Colegiul național de informatică "T. Vianu"

Str. Arh. I.Mincu

nr.10

Liceu

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Colegiul național de Muzica "George Enescu"

Str. Gheorghe Mânu

nr.30

Liceu

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Colegiul național "Aurel Vlaicu"

Str. S.Ludwing Roth nr. 1

Liceu

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Colegiul tehnic "Mircea cel Bătrân"

Str. Feroviarilor nr.3 7

Liceu

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Colegiul tehnic de material rulant pentru transporturi feroviare

Calea Giulesti nr. 10

Corp Scoată

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Colegiul tehnic de material rulant pentru transporturi feroviare

Calea Giulesti nr. 10

Corp Scoală B

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Colegiul tehnic de material rulant pentru transporturi feroviare

Calea Giulesti nr. 10

Cămin băieți

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Colegiul tehnic de material rulant pentru transporturi feroviare

Calea Giulesti nr. 10

Cămin fete

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al UnitățilorSanitare Publice

Colegiul tehnic de material rulant pentru transporturi feroviare

Calea Giulesti nr. 10

Corp Cantină

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Colegiul tehnic de material rulant pentru transporturi feroviare

Calea Giulesti nr. 10

Corp C- Ateliere

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Colegiul tehnic feroviar "Mihai 1"

Str. Butuceni nr. 10

Liceu

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Colegiul teoretic "Ion Ne cui ce"

Str. Ion Neculce nr.2

Liceu

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși a! Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii "Steaua"

Str. Ion Inculeț nr.5-7

Grădiniță

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.

42

Str. Gala Galaction nr.l

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.

42

Str. Gala Galaction nr.2

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.

52

Str. Docenților nr.5

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.

97

Șos. Ghe. lonescu

Sisești nr.66 - 68

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.116

Str. Mendeleev nr. 27

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.122

Str. Baneasa nr.12

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.206

Str. C. Disescu nr.37

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.206

Str. Dobrogeanu

Gherea nr.156

Grădiniță

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.206

Str. Laculet nr.12

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii

nr.222

Str. Arad nr.38

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.222

Str. Elena Plesoianu nr.4

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii

nr.248

Str. Arthur Vartejan nr.15

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.248

Str. Ostașilor nr. 2

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.252

Str. Aleea Alexandru nr.34

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.252

Str. Episcop Vulcan nr. 47A

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii

nr.283

Bd. Ficusului nr. 25

Grădiniță

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.283

Calea Floreasca nr.

165

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Grădiniță de copii nr.283

Str. Baneasa nr.39A

Grădiniță

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Liceul "Dimitrie Paciurea"

Str. Baiculesti nr.29

Liceu

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Liceul teoretic "G.

Călinescu"

Str. Biserica Amzei

nr.20-24

Liceu

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Liceul teoretic "G. Călinescu"

Str. Biserica Amzei

nr.20 - 24

Liceu

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Elena Văcărescu” (186)

Str. S. Cihoschi nr. 15

Scoală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Eugen Barbu"(173)

Str. Pavlov nr. 2-4

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Ion Heliade Rădulescu" (11)

Șos. Kiseleff nr.5

Școală

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

Administrația Unităților de învățământ P re universitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Ion Heliade Rădulescu" (11)

Str. H. Coanda nr. 24

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Ion Heliade Rădulescu" (11)

Str. Monetariei nr. 2

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Nicolae Grigorescu” (177)

Str. Coralilor nr.l

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preunîversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Nicolae Grigorescu" (177)

Str. Hrisovului nr. 24

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preunîversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Nicolae Titulescu"

(3)

Șos. N. Titulescu nr.50-52

corp A

Administrația Unităților de învățământ Preunîversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Nicolae Titulescu"

(3)

Șos. N. Titulescu

nr.50 - 52

corp B

Administrația Unităților de învățământ Preunîversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Petre Ispirescu" (171)

Str. V. Gherghel nr. 2

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Pia Brătianu" (17)

Str. P. Sandornr. 14-

16

Școală

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE

CONSUM i

DESTINAȚIE

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Sfântul Nicolae" (175)

Str. Lainici nr. 4-8

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Sfinții Voievozi" (1)

Str. A.l. Cuza nr.58

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Titu Maiorescu" (45)

Calea Dorobanților r»r.l63

Școală

Administrația Unităților de învățământ P re universitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Uruguay"(152)

Str. Virgiliu nr.40

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială "Vasile Alecsandri" (118)

Str. Știrbei Vodă

nr.32 - 34

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială de arte "losif Sa va" (1)

Str. C. Disescu nr.37

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială de

arte nr. 5

Calea Victoriei nr.114

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială de arte nr. 3

Str. Știrbei Vodă nr.101

Școală

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială nr.

6

Str. Dobrogeanu Gherea nr. 74

Scoală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială nr. 13 + Grădinița (fostă Gr.nr. 115)

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială nr. 13 + Grădinița (fostă Gr.nr. 115)

Str. Coralilor nr.S9

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială nr.

162 + Grădinița (fostă

Gr.186)

Str. Copsa Mica nr.lA/Calea Giulești 236

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială nr.

162 + Grădinița (fostă

Gr.186)

Str. Singerului nr.23-

27

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar șî al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială nr.

178

Str. Dridu nr.2

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială nr.

179

Str. Ardealului nr.34

corp A

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială nr.

179

Str. Ardealului nr.34

corp B

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială nr.

181

Str. Nazarcea nr.30

corp A

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială nr.

181

Str. Nazarcea nr.30

corp B

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială nr.

184

Str. St. Magheri nr.13

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unități lor Sanitare Publice

Școala gimnazială nr.

192

Str. Munteniei nr.28

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială specială nr. 7

Str. Surorilor nr. 4

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială specială nr. 8

Str. Victor Da maica nr. 2

Școală

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitarși al Unităților Sanitare Publice

Școala gimnazială specială pentru surzi nr.l

Str Neatârnării, nr5

Școală

Direcția Poliția Comunitară sector 1

Poliția comunitară -

Birou 1

Calea Griviței nr.208-

210

Birouri

Direcția Poliția Comunitară sector 1

Poliția comunitară -Dispensar veterinar

Str. Gârlei nr. 2

Birouri

Direcția Poliția Comunitară sector 1

Poliția comunitară -Serviciul 3 ordine și liniște publică

Str. Buziaș nr.23

Birouri

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE

CONSUM

DESTINAȚIE

Direcția Poliția

Comunitară sector 1

Poliția comunitară -

Serviciul poliția animalelor

Birouri

Direcția Poliția

Comunitară sector 1

Poliție comunitară -

Birou 2

Strada Pajurei, Nr 13

Birouri

Direcția Poliția

Comunitară sector 1

Poliție comunitară -

Birou 3

Bd. Petrila 8

Birouri

Direcția Poliția

Comunitară sector 1

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Strada Prometeu, Nr.

26

sediu central

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA

COPILULUI

Casa de Tip Familial

"Alexandra"

Str. Vrancea nr. 9B

CSF

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA

COPILULUI

Casa de Tip Familial "Brăduț"

Str. Someșul Rece nr.

47

CSF

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA

COPILULUI

Casa de Tip Familia! "Stejărel"

Str. Nazarcea nr. 22

CSF

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Și PROTECȚIA COPILULUI

Casa de Tip Familial

“Vrancea"

Str. Vrancea nr. 9A

CSF

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Centrul de plasament

"Pinocchio” sector 1

Bd. Luptătorilor nr.40

CSS

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

Centrul medical

Batiștei

Tudor Arghezi nr. 28

Dispensar

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA

COPILULUI

Complex JIULUI

Str. Pajurei 2C

CSS

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Str. Caraiman nr. 33A

CSS

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

Str. Nazarcea nr. 30

CSS

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

NAZARCEA

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL MULTIFUNCȚIONAL PHOENIX

Str. Pajurei 15A

CSS

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII MILCOV

Str. Milcov nr. 2-4

CSS

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

Șos. Odăi nr. 3-5

Locuințe sociale P4

DIRECȚIA GENERALA DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

Șos. Odăi nr. 3-5

Birouri

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

Șos. Odăi nr. 3-5

Locuințe sociale PI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

Șos. Odăi nr. 3-5

Locuințe sociale P3

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

Șos. Odăi nr. 3-5

Locuințe sociale P5

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

Șos. Odăi nr. 3-5

Locuințe sociale P6

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

Șos. Odăi nr. 3-5

Locuințe sociale P7

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

Șos. Odăi nr. 3-5

Locuințe sociale P8

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

Șos. Odăi nr. 3-5

Locuințe sociale P9

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

Șos. Odăi nr. 3-5 et.2

Spațiu comercial -Birouri

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII ODĂI

Șos. Odăi nr. 3-5

Locuințe sociale P2

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF. ANDREI

Str. Cosmești nr. 15-

19

CSS

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF. ELENA

Str. Barbu Delavrancea nr.18

CSS

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF. IOSIF

Bd. Kîseleff nr. 9

CSS

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF. PETRU și PAVEL-Un pas împreună

Calea Dorobanților

nr.187

CSS

DIRECȚIA GENERALA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF. ȘTEFAN

Bd. Luptătorilor nr.40

CSS

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF. VASILE

Str. Barbu

Delavrancea nr.17

CSS

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF.MARIA

Str. Minervei nr. 31A

CSS

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL DE SERVICII SF.MINA

Str. Minervei nr. 31A

CSS

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL

DE SERVICII

SF.NICOLAE

Str. Dobrogeanu

Gherea nr. 74

CSS

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL

DE SERVICII

STRAULESTI

Sos. Bucuresti-Targoviste Nr. 10, sector 1

Corp B - Cazare și cantină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL

DE SERVICII

STRAULESTI

Sos. Bucuresti-Targoviste Nr. 10, sector 1

CSS

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

COMPLEXUL SOCIAL

DE SERVICII

STRAULESTI

Sos. Bucuresti-Targoviste Nr. 10, sector 1

Corp B - Cazare și CT

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri L

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri F-7

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA

COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Capelă

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri J-l

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri 1-2

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri H

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri K

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri E-6

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA

COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri D-5

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

G-Bucătărie

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri

Administrația Unităților de

Dispensarul Băneasa

Str. Neagoe Vodă nr.

3-5 bl. 13/6

Dispensar

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Dispensarul Bucureștii Noi

Dispensar

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Dispensarul Herăstrău

Str. Smaranda

Brăiescu nr. 16

Dispensar

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Dispensarul medical B u cu reșt i-Tâ rgoviște

Șos. București Tâ rgoviște nr. 4-6

Șos. București Târgoviște nr. 4-6 (9)

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Dispensarul medical Clabucet

Str. Clabucet nr.4-6

Dispensar

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Dispensarul medical Diham

Bd. Schitu

Măgureanu nr. 27-33

Dispensar

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

Dispensarul medical Duca

Bd. Gheorghe Duca

22

Dispensar

Administrația domeniului public

BRIGADA 4 SPAȚII

VERZI

Bd. Petru Poni, nr. 1-

3

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

Administrația domeniului public

PARC BAZILESCU-

VESTIARE

Bd. Bucureștii Noi, nr. 107-109

Administrația domeniului public

PARC BAZ1LESCU -

ADMINISTRATIV

Bd. Bucureștii Noi, nr. 107-109

Administrația domeniului public

PARC BĂNEASA

Aleea Privighetorilor,

nr. 3-5

Administrația domeniului public

Secția Drumuri

Bd. Expoziției, nr. 1

Administrația domeniului public

Sere Otopeni

Șos. București -

Ploiești, nr. 143

Administrația domeniului public

Park Kiseleff - sediu spații verzi

Șos. Kiseleff, nr. 7

Administrația domeniului public

Administrația domeniului public -Sediul central

Bd. Poligrafiei nr. 4

DIRECȚIA GENERALĂ

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Și

PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

OD2/C

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Str Drumul Binelui

nr.30 bl.T5

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

OD6/A

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

OD6/B

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALA

DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

OD1/1

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

OD6/D

Locuințe sociale

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Bragadiru, Prel.

Ghencea 45 bloc D2, sc 3

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

OD8/1

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

OD5/B

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

OD9/B

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

OD6/C

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Calea Giulești 337B, 813, sc.6

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Calea Giulești 337B,

BI4

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Calea Giulești 337B,

BI6

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Bragadiru, Prel.

Ghencea 45 bloc D2,

sc 2

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

Spațiu comercial

+Et.l

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE

> , CONSUM

DESTINAȚIE

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

Grădiniță

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

0D9/A

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

0D2/D

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

0D2/A

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

0D7/1

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5 0D2/B

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

0D3/A

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

0D3/B

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

004/A

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

OD4/B

Locuințe sociale

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

OD4/D

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5 0D5/A

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

Spațiu comercial

+ Et.2

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI

Locuințe sociale

Șos. Odăi nr. 3-5

OD4/C

Locuințe sociale

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Spitalul clinic de urgență pentru copii "Grigore Alexandrescu"

Bd. lancu de

Hunedoara nr. 30-32

Spital

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl

PROTECȚIA COPILULUI

Spitalul clinic de urgență pentru copii "Grigore Alexandrescu"

Bd. lancu de

Hunedoara nr. 30-32

Spital

Primărie Sector 1

Clubul seniorilor

Str. Ion Slătineanu

nr.16

css

Primărie Sector 1

Direcția de taxe și impozite locale

Piața Amzei nr. 13

birouri

Primărie Sector 1

Direcția de taxe și impozite locale

Pajurei 13

Casiere

Primărie Sector 1

Direcția de taxe și impozite locale

Calea Griviței nr. 208

casierie

Primărie Sector 1

Direcția de taxe și impozite locale

str. Măguricea nr. 20A

Casierie

Primărie Sector 1

Direcția de taxe și impozite locale

Biv. Banu Manta nr. 9

Casierie

Primărie Sector 1

Direcția de taxe și impozite locale

str. Grai H M Berthelot nr. 55

Inactiv

Primărie Sector 1

Primărie Sector 1

Piața Amzei 13

Birouri

Primărie Sector 1

Primărie Sector 1

Bd. Banu Manta 9

Birouri

Primărie Sector 1

Primărie Sector 1

Str. Munții Tatra 18-

20, scara 1+2

Bloc de locuințe

Primărie Sector 1

Primărie Sector 1

Str. Caderea bastiliei

13

Birouri

ADMINISTRATOR

FUNCȚIUNE

ADRESĂ LOC DE CONSUM

DESTINAȚIE

Primărie Sector 1

Serviciul de Stare Civilă

Bd. Mareșal Averescu nr. 17

Birouri

Tabel 34 Inventarul Locurilor de Consum energetic Sectorul 1 al Municipiului București (Anexa 2}

FLOTA PROPRIE

Administrare

Type

Marca

An fab

consurn 100 KM

Carburant

Direcția de taxe și impozite locale

Autoturism

Daewoo Nubira II CDX MT Euroll

2005

14

Motorină

Direcția de taxe și impozite locale

Autoturism

Daewoo

Nubira 11

Wagon Euro

III

2005

14

Motorină

Direcția de taxe și impozite locale

Autoturism

SKODA

OCTAVIA

SMART1.0TSI

2016

11

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

FIAT

2004

15.4

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

FIAT

2004

15.4

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

VOLKSWAGEN

2005

16.1

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

VOLKSWAGEN

2005

17.5

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

VOLKSWAGEN

2007

16.1

Motorină

Administrare

Type

Marca

Anfab

consum 100 KM

Carburant

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

VOLKSWAGEN

2007

16.1

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2007

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2007

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2007

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2007

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

VOLKSWAGEN

2008

16.1

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

HIGER

2008

32.5

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

MERCEDES-BENZ

2007

18

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ

Autoturism

MERCEDES-

BENZ

2008

18

Motorină

Administrare

Type

Marca

Anfab

consum 100 KM

Carburant

SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

HIGER

2008

38.5

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

VOLKSWAGEN

2008

18

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2008

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2008

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2008

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2008

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2008

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

FORD

2008

17.5

Motorină

Administrare

Type

Marca

Anfab

consum 100 KM

Carburant

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

MERCEDES-BENZ

2007

17.5

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2012

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2012

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2011

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2011

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2014

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2014

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2014

12

Motorină

DIRECȚIA

GENERALĂ DE

ASISTENȚĂ

Autoturism

DACIA

2015

12

Motorină

Administrare

Type

Marca

Anfab

consum 100 KM

Carburant

SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2015

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2015

12

Motorină

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

Autoturism

DACIA

2015

12

Motorină

Administrația piețelor sectorul 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

6.2

Motorină

Administrația piețelor sectorul 1

Autoturism

Dacia Logan

2014

1037

Motorină

COMPLEXUL MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Autoturism

Dacia Logan

MCV 1.5 dCi

2007

13

Motorină

COMPLEXUL MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Autoturism

Dacia Duster

1.5 dCi

2017

13

Motorină

COMPLEXUL MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Autoturism

Dacia Duster

1.5 dCi

2017

13

Motorină

COMPLEXUL MULTIFUNCȚIONAL CARAIMAN

Dubită

Mercedes Sprinter

2004

16

Motorină

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Dubită

Mercedes

Vito

2007

14

Motorină

COMPLEXUL MULTIFUNCȚIONAL CARAIMAN

Dubită

Mercedes

Vito

2007

14

Motorină

COMPLEXUL MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Dubită

Mercedes Vito

2007

14

Motorină

Administrare

Type

Marca

Anfab

consum 100 KM

Carburant

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Dubită

Mercedes

Vito

2007

14

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Chevrolet Niva

2007

10.9

Benzină

Poliție comunitară

-Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

9.1

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

10.2

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

9.4

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

8.7

Benzină

Poliție comunitară

-Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

12.2

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

10.5

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

11

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

10.1

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

10.1

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

9

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

12.8

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

12.2

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

10.3

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

9.9

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

12.2

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

12.8

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

9.1

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

12.2

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

10.3

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

9.5

Benzină

Administrare

Type

Marca

Anfab

consum 100 KM

Carburant

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

9.9

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

12

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

9.5

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

9.9

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Logan

2008

10.3

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Pick-Up

2006

10.2

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Dacia Pick-Up

2006

10

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2007

10.8

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2007

10.8

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2005

11.5

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2005

12.1

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2005

9.1

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2005

11.6

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2006

9.7

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2006

12.1

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2006

11.8

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2006

11.3

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2005

13

Benzină

Poliție comunitară

Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2005

9.5

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2005

10.8

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2005

12

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2005

11.2

Benzină

Administrare

Type

Marca

An fab

consum lOO KM

Carburant

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

20D7

10.7

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2007

11.6

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Daewoo Cielo

2007

11.6

Benzină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Fiat Doblo

2006

9

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Fiat Doblo

2006

8.8

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Fiat Doblo

2006

7.8

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Fiat Doblo

2006

8.6

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Fiat Doblo

2006

9.2

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Fiat Doblo

2006

8.7

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Fiat Doblo

2006

8.9

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Fiat Doblo

2006

8.4

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Fiat Doblo

2006

9.6

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Fiat Doblo

2006

8.5

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Higer Bus

2008

37.6

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Iveco Daily

2008

14

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Lada Niva

2005

12.7

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Skoda Octavia

2013

8.7

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

9.2

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

9.7

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.3

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

8.7

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

SuzukiSX4

2009

11

Motorină

Administrare

Type

Marca

Anfab

consum 100 KM

Carburant

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

9.8

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.3

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.3

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.4

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.4

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.4

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.5

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

9.7

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.5

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.4

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.4

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.4

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

9.8

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.4

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.6

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

9.2

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

8.8

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

11.4

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Suzuki SX4

2009

9.2

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Crafter

2008

15.1

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu -sector 1

Autoturism

Volkswagen

Crafter

2008

15.1

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Crafter

2008

11.8

Motorină

Administrare

Type

Marca

Anfab

consum 100 KM

Carburant

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2006

14.75

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen Transporter

2006

14.5

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen Transporter

2007

11.9

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen Transporter

2005

14.2

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2007

15.1

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2007

15.1

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2016

15.7

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2016

15.3

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2016

15

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2016

12.9

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2016

11

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2016

13.7

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2008

15.1

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2008

15.1

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2008

15.1

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2008

14.2

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2008

15.4

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen

Transporter

2008

12.5

Motorină

Poliție comunitară

- Sediu - sector 1

Autoturism

Volkswagen Transporter

2008

13.4

Motorină

Tabe! 35 Locuri de consum Flota proprie (Anexa 2)

ANEXA 3   CONSUMURI ENERGETICE ÎNREGISTRATE

PE LOCURI DE CONSUM

Consumuri în Clădiri publice

Etichete de rânduri

Combustibil (KWh)

Energie electrică (KWh)

Energic termică (KWh)

Gaze naturale (KWh)

Administrația domeniului public

96.0201,38

2.130.913,44

Administrația piețelor sectorul 1

2.606.416,00

9.067.656,00

Administrația Unităților de învățământ Preuniversitar și al Unităților Sanitare Publice

786.550,67

15.093.662,90

18.209.632,21

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI

94.564,16

3.266.052,00

494.623,88

24.035.654,82

Direcția Poliția

Comunitară sector 1

189.057,00

381.794,51

Primărie Sector 1

272.064,11

1.508.067,57

428.477,59

3.442.072,19

Total general

366.628,27

9.316.344,62

16.016.764,37

57.267.723,17

Tabel 36 Consumuri energetice aferente locurilor de consum inventariate pentru raportul ANRE 2017 (Anexa 3)

30000000


25000000


24C356M.82


20000000



■ Combustibil (KWh)


Figură 20 Consumuri energetice aferente clădiri publice raport ANRE 2017

Consumuri cu Flota auto proprie

Administrator

Marca

Carburant

Qty

UM

KWh

Tep

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Chevrolet Niva

Benzină

0.81

tone

7623.40

1.14

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.16

tone

10904.00

1.64

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.39

tone

13066.00

1.96

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

0.70

tone

7803.30

0.79

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.79

tone

19835.70

2.01

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.29

tone

14274.60

1.45

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.44

tone

15961.80

1.62

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

0.92

tone

10212.00

1.04

Administrator

Marca

Carburant

Qty

UM

KWh

Tep

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

0.49

tone

5450.10

0.55

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.43

tone

15917.40

1.62

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.21

tone

13375.50

1.36

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.60

tone

17804.40

1.81

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.66

tone

18448.20

1.87

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

0.58

tone

6460.20

0.66

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.83

tone

20301.90

2.06

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.72

tone

19058.70

1.93

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.82

tone

20168.70

2.05

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.02

tone

11333.10

1.15

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

0.29

tone

3230.10

0.33

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.25

tone

13919.40

1.41

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.19

tone

13220.10

1.34

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.19

tone

13164.60

1.34

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.47

tone

16272.60

1.65

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.30

tone

14452.20

1.47

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.82

tone

20224.20

2.05

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Dacia Logan

Benzină

1.25

tone

13841.70

1.40

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

0.47

tone

5194.80

0.53

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

0.89

tone

9867.90

1.00

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

0.19

tone

2086.80

0.21

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

0.68

tone

7525.80

0.76

Administrator

Marca

Carburant

Qty

UM

KWh

Tep

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

2.16

tone

23931.60

2.43

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

0.44

tone

4917.30

0.50

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

1.35

tone

14929.50

1.52

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

0.51

tone

5616.60

0.57

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

0.59

tone

6582.30

0.67

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

1.47

tone

16328.10

1.66

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

0.55

tone

6071.70

0.62

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

2.08

tone

23076.90

2.34

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

0.70

tone

7714.50

0.78

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

0.66

tone

7270.50

0.74

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

0.43

tone

4773.00

0.48

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

1.47

tone

16350.30

1.66

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

1.51

tone

16749.90

1.70

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Daewoo Cielo

Benzină

1.17

tone

13009.20

1.32

TOTAL BENZINĂ

49.91

tone

548,320.60

57.19

Direcția de taxe și impozite locale

Daewoo Nubira II

CDX MTEuro II

Motorină

0.35

tone

3896.10

0.40

Direcția de taxe și impozite locale

Daewoo Nubira II Wagon Euro III

Motorină

0.72

tone

8003.10

0.81

Direcția de taxe și impozite locale

SKODA OCTAVIA

SMART 1.0 TSI

Motorină

0.13

tone

1465.20

0.15

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

FIAT

Motorină

5.81

tone

64485.67

6.55

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

FIAT

Motorină

6.00

tone

66601.19

6.76

Administrator

Marca

Carburant

City

UM

KWh

Tep

COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

VOLKSWAGEN

Motorină

6.57

tone

72929.22

7.40

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

VOLKSWAGEN

Motorină

6.23

tone

69162.46

7.02

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

VOLKSWAGEN

Motorină

6.03

tone

66942.99

6.79

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

VOLKSWAGEN

Motorină

6.30

tone

69916.68

7.10

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

4.43

tone

49200.97

4.99

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

4.53

tone

50327.70

5.11

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

7.02

tone

77947.46

7.91

DIRECȚIA GENERALĂ. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

5.68

tone

63057.91

6.40

Administrator

Marca

Carburant

Qty

UM

KWh

Tep

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

VOLKSWAGEN

Motorină

5.84

tone

64823.67

6.58

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

HIGER

Motorina

5.71

tone

63373.17

6.43

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

MERCEDES-BENZ

Motorină

8.98

tone

99626.31

10.11

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

MERCEDES-BENZ

Motorină

9.10

tone

100997.20

10.25

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

HIGER

Motorină

10.52

tone

116788.80

11.85

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

VOLKSWAGEN

Motorină

2.53

tone

28070.71

2.85

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

4.79

tone

53134.86

5.39

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

5.49

tone

60978.56

6.19

DIRECȚIA

GENERALĂ DE

ASISTENȚĂ

DACIA

Motorină

4.55

tone

50465.51

5.12

Administrator

Marca

Carburant

Qty

UM

KWh

Tep

SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

4.71

tone

52246.81

5.30

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

4.48

tone

49742.65

5.05

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

FORD

Motorină

6.78

tone

75303.51

7.64

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

MERCEDES-BENZ

Motorină

0.63

tone

6964.29

0.71

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

1.59

tone

17693.40

1.80

DIRECȚIA

GENERALĂ DE

ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

5.12

tone

56840.29

5.77

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

5.31

tone

58912.67

5.98

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

5.26

tone

58434.51

5.93

Administrator

Marca

Carburant

Qty

UM

KWh

Tep

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

5.65

tone

62699.46

6.36

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Și PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

2.67

tone

29663.08

3.01

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

4.13

tone

45832.08

4.65

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

5.28

tone

58615.09

5.95

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

4.89

tone

54326.98

5.51

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

5.31

tone

58912.82

5.98

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA COPILULUI

DACIA

Motorină

5.33

tone

59177.65

6.01

Administrația piețelor sectorul 1

Dacia Logan

Motorină

1.00

tone

11100.00

1.13

Administrația piețelor sectorul 1

Dacia Logan

Motorină

3.00

tone

33300.00

3.38

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Dacia Logan MCV

1.5 dCi

Motorină

1.20

tone

13320.00

1.35

Administrator

Marca

Carburant

Qtv

UM

KWh

Tep

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Dacia Duster 1.5 dCi

Motorină

1.20

tone

13320.00

1.35

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Dacia Duster 1.5

dCi

Motorină

1.20

tone

13320.00

1.35

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Mercedes Sprinter

Motorină

1.06

tone

11766.00

1.19

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Mercedes Vito

Motorină

2.00

tone

22200.00

2.25

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Mercedes Vito

Motorină

1.04

tone

11544.00

1.17

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Mercedes Vito

Motorină

1.10

tone

12210.00

1.24

COMPLEXUL

MULTIFUNCȚIONAL

CARAIMAN

Mercedes Vito

Motorină

2.20

tone

24420.00

2.48

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Pick-Up

Motorină

0.66

tone

7292.70

0.74

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Dacia Pick-Up

Motorină

0.12

tone

1354.20

0.14

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Fiat Doblo

Motorină

0.78

tone

8646.90

0.88

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Fiat Doblo

Motorină

0.52

tone

5760.90

0.58

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Fiat Doblo

Motorină

0.47

tone

5239.20

0.53

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Fiat Doblo

Motorină

0.71

tone

7881.00

0.80

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Fiat Doblo

Motorină

0.43

tone

4739.70

0.48

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Fiat Doblo

Motorină

0.96

tone

10667.10

1.08

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Fiat Doblo

Motorină

0.99

tone

11011.20

1.12

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Fiat Doblo

Motorină

0.45

tone

5039.40

0.51

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Fiat Doblo

Motorină

0.45

tone

5028.30

0.51

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Fiat Doblo

Motorină

0.00

tone

0.00

0.00

Administrator

Marca

Carburant

Qtv

UM

KWh

Tep

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Higer Bus

Motorină

0.34

tone

3762.90

0.38

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Iveco Daily

Motorină

0.52

tone

5805.30

0.59

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Lada Niva

Motorină

1.75

tone

19447.20

1.97

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Skoda Octavia

Motorină

0.00

tone

0.00

0.00

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.55

tone

17249.40

1.75

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.33

tone

14729.70

1.50

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

2.28

tone

25308.00

2.57

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.79

tone

19880.10

2.02

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

0.25

tone

2763.90

0.28

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.08

tone

11943.60

1.21

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

SuzukiSX4

Motorină

1.71

tone

19014.30

1.93

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

0.83

tone

9235.20

0.94

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.54

tone

17127.30

1.74

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.99

tone

22111.20

2.24

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

2.09

tone

23232.30

2.36

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.48

tone

16450.20

1.67

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.56

tone

17304.90

1.76

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.26

tone

14030.40

1.42

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

2.04

tone

22688.40

2.30

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.71

tone

18936.60

1.92

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.25

tone

13886.10

1.41

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.50

tone

16661.10

1.69

Administrator

Marca

Carburant

Qty

UM

KWh

Tep

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.12

tone

12476.40

1.27

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

0.49

tone

5472.30

0.56

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

2.27

tone

25163.70

2.55

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.84

tone

20446.20

2.08

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

1.54

tone

17082.90

1.73

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Suzuki SX4

Motorină

0.68

tone

7548.00

0.77

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Volkswagen

Crafter

Motorină

0.76

tone

8469.30

0.86

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Volkswagen

Crafter

Motorină

0.42

tone

4650.90

0.47

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen

Crafter

Motorină

1.05

tone

11688.30

1.19

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen

Transporter

Motorină

1.79

tone

19813.50

2.01

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen

Transporter

Motorină

1.87

tone

20779.20

2.11

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Volkswagen

Transporter

Motorină

1.86

tone

20601.60

2.09

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Volkswagen

Transporter

Motorină

0.90

tone

9934.50

1.01

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Volkswagen Transporter

Motorină

1.85

tone

20535.00

2.08

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen

Transporter

Motorină

2.10

tone

23276.70

2.36

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen Transporter

Motorină

0.05

tone

555.00

0.06

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Volkswagen

Transporter

Motorină

0.04

tone

432.90

0.04

Poliție comunitară -

Sediu - sector 1

Volkswagen

Transporter

Motorină

0.03

tone

355.20

0.04

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen

Transporter

Motorină

0.12

tone

1276.50

0.13

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen

Transporter

Motorină

0.04

tone

466.20

0.05

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen

Transporter

Motorină

0.02

tone

222.00

0.02

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen Transporter

Motorină

1.41

tone

15673.20

1.59

Administrator

Marca

Carburant

Qty

UM

KWh

Tep

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen Transporter

Motorină

1.72

tone

19036.50

1.93

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen Transporter

Motorină

2.43

tone

26984.10

2.74

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen

Transporter

Motorină

1.42

tone

15806.40

1.60

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen Transporter

Motorină

0.84

tone

9301.80

0.94

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen Transporter

Motorină

1.96

tone

21789.30

2.21

Poliție comunitară -Sediu - sector 1

Volkswagen Transporter

Motorină

2.61

tone

29004.30

2.94

TOTAL MOTORINA

269.11

tone

2,987,131.33

303.19

Tabel 37 Consumuri carburant flota proprie (Anexa 3)

ANEXA 4 - RAPORTUL CĂTRE ANRE 2017

[ SE INSEREAZĂ ANTETUL UNITĂȚII CONSUMATOARE DE ENERGIE ]

DECLARAȚIA DE CONSUM TOTAL ANUAL DE ENERGIE

CAP. I - DATE DE CONTACT ALE CONSUMATORULUI DE ENERGIE

Denumirea unității

UAT Sectorul 1 al municipiului București

Adresa poștală

Bd. Banu Manta nr.9

Telefon

021 319 10 13

Pag. Internet

www.primariasectorl .ro

Fax

021 319 10 06

E-mail

reqistratura(3)primarias1 .ro

Profil de activitate

Administrație locală

întocmit în baza contractului de consultanță nr.219/17/10.2017 de MANAGENERIE EXPERT SRL agreată ANRE

deține Atesta/* eliberat de ANRE la data de:

16/02/2016

NUME

Gheorghe Hriscu - Manager energetic pentru localități

E-mail

Gheorqhe.hriscuOlmanaqenerqv.ro

Telefon fix

021 311 6690

Tel. mobil

0741699900

CONSUM DE ENERGIE TOTAL ANUAL

[Se calculează prin însumarea consumurilor totale de energie electrică, energie termică, combustibili și carburanți exprimate în tep/an)

[ tep / an ]

3235,9

ENERGIE ELECTRICĂ - Consumul total anual

(Coef. de transformare: 1 MWh = 0,086 tep)

[ tep / an ]

1033,9

[ MWh / an ]

12022,09

Luna

lan

Feb

Mar

Apr

Mai

iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

[MWh]

88,3

93,2

92,5

88,6

73,1

90,5

56

67

90

104,4

93,1

97,2

ENERGIE TERMICA - Consumul total anual

(Coef. de transformare: 1 Gcal = 0,1 tep)

[ tep / an ]

1621

[ Gcal / an)

16210

Luna

lan

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

[Gcal)

261.3

277.1

345,6

137,3

5

2

3

4

6

67

210

302,7

COMBUSTIBILI Șl CARBURANȚI - Consumuri totale anuale

(Coeficient de transformare: precizat în paranteze)

[ tep / an ]

581

Gaze naturale

(0,805)

Păcură

(0,95)

CLU

(0,97)

Benzină

(1,05)

Motorină

(1.015)

Cărbune

(fct. de tip)

A Iți comb.

(fct. de tip)

[ mii Nm3/an ]

[t/an]

[t/an ]

[t/an]

[t/an ]

[t/an]

[ u.m. / an ]

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

0

0

[ tep / an ]

[ tep / an ]

[ tep / an ]

[tep/an]

[ tep / an ]

[ tep / an ]

[tep/an]

20571

0

0

140

441

0

0

ENERGIE ELECTRICĂ PRODUSĂ Șl CONSUMATĂ DIN RESURSE

[MWh/an]

0

RECUPERABILE ȘI/SAU REGENERABILE-

Consumuri totale anuale

[ tep / an ]

0

ENERGIE TERMICĂ PRODUSĂ Șl CONSUMATĂ DIN RESURSE

[ Gcal / an ]

0

RECUPERABILE ȘI/SAU REGENERABILE-

Consumuri totale anuale

[ tep / an ]

0

NUMELE ÎN CLAR Șl SEMNĂTURA CONDUCĂTORULUI UNITĂȚII

ȘTAMPILA UNITĂȚII


întocmit în baza contractului de consultanță nr.219/17/10.2017 de MANAGENERIE EXPERT SRL agreată ANRE


DATA TRANSMITERII


[ SE INSEREAZĂ ANTETUL UNITĂȚII CONSUMATOARE DE ENERGIE ]

CHESTIONAR DE ANALIZĂ ENERGETICĂ A CONSUMATORULUI DE ENERGIE

CAP. I - DATE DE CONTACT Șl INFORMAȚII GENERALE PRIVIND CONSUMATORUL DE ENERGIE

Denumirea unității

UAT Sectorul 1 al municipiului București

Adresa poștală

Bd. Banu Manta nr.9

Telefon

021 319 10

13

Pag.

Internet

www.orimariasectorl .ro

Fax

021 31910

06

E-mail

reqistratura(®primarias1 .ro

Profil de activitate

Administrație locală

Forma de proprietate

S-50%

P-50%

Regim de lucru

(nr. de schimburi)

1

Nr. de subunități (sucursale, filiale)

0

Nr. total de autovehicule deținut

153

întocmit în baza contractului de consultanță nr.219/17/10.2017 de MANAGENERIE EXPERT SRL agreată ANRE

deține Atestat* eliberat de ANRE la data de:

16/02/2016

NUME

Gheorghe Hriscu - Manager energetic pentru localități

E-mail

Gheorqhe.hriscu@manaqenerqy.ro

Telefon fix

021 311 6690

Tel. mobil

0741699900

* Notă: Pentru cazul in care consumul total anual de energie al unității este mai mic de 1.000 tep/an, nu se va completa rubrica privind data eliberării Atestatului.

CAP. II- DATE STATISTICE DE CONSUM DE ENERGIE LA NIVELUL ANULUI ANTERIOR

CONSUM DE ENERGIE TOTAL ANUAL

[Se calculează prin însumarea consumurilor totale de energie electrică, energie termică, combustibili și carburanți exprimate în tep/an]

[ tep / an ]

3235,9

ENERGIE ELECTRICĂ - Consumul total anual

(Coef. de transformare: 1 MWh = 0,086 tep)

[ tep / an ]

1033,9

[MWh/an]

12022,09

Luna

lan

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

[MWh]

88,3

93,2

92,5

88,6

73,1

90,5

56

67

90

104,4

93,1

97,2

Putere electrică totală instalată [MWi )

XXX

Niveluri de tensiune [ kV]

220-380

Factor de putere

(cos <b)

XXX

Dotare unitate cu utilaje și echipamente cu putere electrică instalată mai mare de 100 kWi

(transformatoare, motoare, ventilatoare, compresoare, diverse utilaje tehnologice etc.)

Tipul de utilaj, echipament consumator de energie       Nr. Pi un'tară

Grad mediu     Nr. dc ore

anual de       de funcț.


electrică

buc.

[kWi]

încărcare

pe an

Iluminat clădiri

197

XXX

XX

800

Pompe

XX

XXX

XX

XXX

ENERGIE TERMICĂ - Consumul total anual

(Coef. de transformare: 1 Gcal = 0,1 tep)

[ tep / an ]

XXX

[ Gcal / an ]

XXX

Luna

lan

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

[Gcal]

261,3

277,1

345,6

137,3

5

2

3

4

6

67

210

302,7

Consum total de energie termică,


Proveniență:


■ produsă intern


-cumpărată de la terți



TOTAL

Puterea termică totală instalată a sursei proprii de energie termică [ MWti]

Centrală termică

0

Centrală cu cogenerare

1

Nu dispune de sursă proprie

0

Tipul de utilaj, echipament din dotarea sursei proprii de energie termică

Grad mediu anual de încărcare pe utilaj [ %

]



Tipul de utilaj, echipament din dotarea sursei proprii de energie termică

Grad mediu anual de încărcare pe utilaj [ % ]


A

Tip cazan, debit nominal, presiune, temperatură (pt. abur), randament, procent de recuperare condens; tip combustibil de bază, debit nominal, tip și număr de arzătoare (injectoare)

XXX

XXX

B

Tip turbină, caracteristici nominale; tip generator, caracteristici nominale

XXX

XXX

C

Alte tipuri de echipamente, caracteristici nominale

XXX

XXX

Dotare unitate cu utilaje și echipamente cu putere termică instalată mai mare de 100 kWi

(cuptoare, cazane, etc.)

Tipul de utilaj, echipament consumator de energie termică

Nr. buc.

Pi unitară

[kWi]

Grad mediu anual de încărcare

Nr. de ore de funcț. pe an

N/A

XX

XXX

XX

XXX

N/A

XX

XXX

XX

XXX

COMBUSTIBILE Șl CARBURANȚI - Consumuri totale anuale

(Coeficient de transformare: precizat în paranteze)

[ tep / an ]

XXX

Gaze naturale

(0.805)

Păcură

(0,95)

CLU

(0,97)

Benzină

(1.05)

Motorină

(1.015)

Cărbune

(fct. de tip)

Alți comb.

(fct. de tip)

[ mii NrrP/an ]

[t/an]

[t/an]

[t/an]

[t/an]

[t/an]

[u.m.]

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

[ tep / an ]

[ tep / an ]

[ tep / an ]

[ tep / an ]

[tep/an]

[ tep / an ]

[ tep / an ]

20571

0

0

140

441

0

0

ALTE UTILITĂȚI - Consumuri totale anuale

Apă Industrială

Apă potabilă

Aer comprimat

Acetilenă

Oxigen

Lemn de foc

Alți comb.

Alte utilități

[ m3/an ]

[ m3/an ]

[ Nm3/an ]

[ m3/an ]

[ m3/an ]

[ m3/an ]

[ u.m. / an ]

[u.m. / an ]

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

Energie electrică din resurse recuperabile și/sau regenerabile - Consumuri totale anuale

[MWh/an]

0

[ tep / an ]

0

Energie termică din resurse recuperabile și/sau regenerabile - Consumuri totale anuale

[ Gcal / an ]

0

[ tep / an ]

0

CAP. III - EVOLUȚIA UNOR INDICATORI ECONOMICI Șl A CONSUMURILOR DE ENERGIE ÎN PERIOADA ULTIMILOR TREI ANI (anul anterior = anul 3)

Nr. crt.

Indicatorul

(coef. de transf. în tep)

2016

2015

2014

[ u.m.]

Val.; cant.

[ tep / an ]

[u.m.]

Val.; cant,

[tep lan]

[ u.m.]

Val.; cant.

[ tep / an ]

A

B

C

D

E

F

G

H

1

Cifra de afaceri

[ RON/an ]

-

[RON/an]

-

2

Valoarea totală a producției anuale

[10 3

RON/an l

-

[103 RON/an]

-

[10’

RON/an]

3

Ponderea energiei în costurile de producție

!%l

[%l

XXX

-

[%]

-

4

Consumul total de energie electrică (0,086)

[MWh/an]

12022,09

[MWh/an]

XXX

-

[MWh/an]

13224

5

Consumul total de energie termică (0.1)

[ Gcal/an ]

16210

(Gcal/an ]

-

(Gcal/an ]

6

Consumul total de gaze naturale

(0,805)

(mii

Nm'Vanj

17485

[mii Nm’/an]

-

(mii NmJ/an]

19452

7

Consumul total de păcură (0,95)

(t/an 1

0

[t/an]

-

[t/an ]

8

Consumul total de CLU (0.97)

[t/an]

0

0

Jt/an ]

XXX

-

[t/an]

-

9

Consumul total de cărbune (coef. de trarrsf. în tep este în funcție de tip și de sortiment)

[t/an]

0

0

[t/an]

0

-

[t/an ]

-

10

Consumul total de benzină (1,05)

[t/an J

XXX

140

[t/an ]

XXX

-

[t/an]

147

11

Consumul total de motorină (1,015)

[t/an]

441

[t/an]

-

11/an ]

455

12

Consumul total de alți combustibili (coef. de transf. în tep = funcție de tip)

(u.m.)

XXX

0

(u.m.)

-

[ u.m.)

-

13

Consumul total de energie electrică din resurse recuperabile și/sau regenerabile (0,086)

(MWti/an ]

12022,09

[MWh/an]

-

[ MWh/an ]

-

14

Consumul total de energie termică din resurse recuperabile și/sau regenerabile (0,1)

[ Gcal/an ]

0

0

[ Gcal/an ]

0

0

[ Gcal/an ]

0

0

15

TOTAL (= col. D, col. F și col. H, rd.4 + 5 +

6 + 7 + 8 + 9 + 10+11 +12 + 13+14)

-

XXX

XXX

XXX

16

Intensitate energetică [ tep/10 3

RON]

(=015/

C2)

0

(=F15/

E2)

0

(=H15 /

G2)

0

CAP. IV - MANAGEMENT ENERGETIC

Contorizare

Există centre de cost contorizate independent

Combustibili

Energie electrică

Energie termică

Da / Nu

Da / Nu

Da / Nu

Există contoare separate pe principalele secții de producție, instalații, utilaje și echipamente

Da / Nu

Da / Nu

Da / Nu

Există numai contor general

Da / Nu

Da / Nu

□a / Nu

Recuperare energie

Tipul de energie | Tipul de echipament utilizat, caracteristicile tehnice | Cantitatea anuală de energie

recuperată

principale ale acestuia; tipul de energie produsă și modul de utilizare

recuperată

în unități de măsură fizice

In

[tep/an]

Combustibili

XXX

xxx[u.m. ]

xxx

Energie electrică

XXX

xxx[u.m.]

XXX

Energie termică

XXX

xxx[u.m.]

XXX

Energie mecanică (hidraulică; de presiune; altele)

XXX

xxx [u.m.]

Xxx

Xxx

TOTAL

-

Xxx

Tipul de energie regenerabilă

Tipul de echipament utilizat, caracteristicile tehnice principale ale acestuia; tipul de energie produsă și modul de utilizare

Cantitatea anuală de energie recuperată

în unități de măsură fizice

în

[tep/an]

Energie solară -energie electrică

xxx

xxx [ u.m. 1

xxx

Energie solară-energie termică

XXX

xxx[u.m.]

XXX

Energie eoliană -energie electrică

XXX

xxx [u.m,]

XXX

Energie geotermală

Energie hidroelectrică

XXX

xxx [ u.m. ]

XXX

XXX

xxx [ u.m. ]

XXX

Energie din biomasă

XXX

xxx (u.m.)

XXX

Alte tipuri de energie regenerabilă

XXX

xxx [u.m.]

XXX

TOTAL

XXX

Existența unor echipamente, dispozitive, Instalații care asigură utilizarea eficientă a energiei

Economie de energie

Soluția tehnică


Tipul de echipament utilizat, caracteristicile tehnice principale ale acestuia


Antrenare mecanică cu turație variabilă

XXX

Iluminat eficient


XXX




Alte tipuri de soluții tehnice


Auditurr energetice efectuate


Persoana fizică / persoana juridică care a efectuat auditul energetic


Sume alocate pentru implementarea măsurilor rezultate din auditul energetic (10 3RON)








Economii estimate (tep/an)


XXX


Suma alocată


(103RON)


XXX


MĂSURI DE EFICIENȚA ENERGETICA PROGRAMATE, inclusiv reparații și acțiuni de modernizare sau retehnoiogizare


Măsuri pe termen scurt, de tipul fără cost sau cu cost minim, care nu implică investiții majore;


Descrierea măsurii, termenul de aplicare

Costul aplicării măsurii

[mliRON]

Economia de energie

[u.m. fizică ]

(tep/an ]

XXX

xxx [u.m.

1

XXX

TOTAL

XXX


Măsuri pe termen lung, de 3 până la 6 ani, vizând un program de investiții.

Descrierea măsurii, termenul de aplicare, stadiul elaborării documentației, estimarea duratei de recuperare

Costul aplicării măsurii

[mii RON]

Economia de energie

[ u.m. fizică)

[tep/an]

XXX

xxx [ u.m. ]

XXX

XXX

xxx [ u.m. ]

XXX

TOTAL

-

XXX

DE EFICIENȚA ENERGETICA APLICATE IN ULTIMII TREI ANI,


inclusiv reparații și acțiuni de modernizare sau retehnoiogizare


Costul aplicării măsurii

Economia de energie

[ u.m. fizică ]

[tep/an ]


[mii RON]

1

XXX

XXX

xxx [ u.m. ]

XXX

2

XXX

XXX

xxx[u.m.J

XXX

TOTAL

XXX

Xxx

Dotarea cu autovehicule cu consuni de carburanți

Autovehicule tehnologice și de transport marfă

Autovehicule de transport pasageri

Tip autovehicul

Nr. buc.

Tip de carburant

Consum în

litri 1 h

sau în litri/100 km

Tip

autovehicul

Nr. buc.

Tip de carburant

Consum în litri/100 km

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

CLĂDIRI

Denumire corp clădire

Suprafață desfășurată

Volum total

Volum încălzit

Consum de energie pentru încălzire

Volum cu aer condiționat

Consum de energie pentru condiționare

[m’]

[nP]

[ Gcal/an ]

[ms]

[ Gcal/an ]

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

NUMELE IN CLAR Șl SEMNĂTURĂ CONDUCĂTORULUI UNITĂȚII



ȘTAMPILA UNITĂȚII


întocmit în baza contractului de consultanță nr.219/17/10.2017 de MANAGENERIE EXPERT SRL agreată ANRE


DATA

SEMNĂRII


ANEXA 5 MATRICEA DE EVALUARE A MAGEMENTULUI ENERGETIC

NIVEL

ORGANIZARE

1

2

3

Manager energetic

Nici unul desemnat

Atribuții desemnate, dar nu împuternicite 20-40% din timp este dedicat energiei

Recunoscut și împuternicit care are sprijinul municipalității

Compartiment specializat EE

Nici unul desemnat

Activitate sporadică

Echipa activă ce coordonează programe de eficiență energetică

Politica Energetică

Fără politică energetică

Nivel scăzut de cunoaștere și de aplicare

Politica organizaționaia sprijinită la nivel de municipalitate. Toțiangajații sunt înștiințați de obiective și responsabilități

Răspundere privind consumul de energie

Fărărăspundere, fără buget

Răspundere sporadica, estimări folosite în alocarea bugetelor

Principalii consumatori sunt contorizați separat. Fiecare entitate are răspundere totala în ceea ce privește consumul de energie

PREGĂTIREA PÎEE

Colectare informații / dezvoltare sistem bază de date

Colectare limitată

Se verifica facturile la energie/ fără sistem de bază de date

Contori2are, analizare și raportare zilnica Exista sistem de baza de date

Documentație

Nu sunt disponibile planuri, manuale, schițe pentru clădiri și echipamente

Exista anumite documente și înregistrări..

Existenta documentație pentru clădire și echipament pentru punere în funcțiune

Analiză comparativă

Performanța energetică a sistemelor și echipamentelor nu sunt evaluate

Evaluări limitate ale funcțiilor specifice ale municipalități

Folosirea instrumentelor de evaluare cum ar fi indicatorii de performanță energetică

Evaluare tehnică

Nu exista analize tehnice

Analize limitate din partea furnizorilor

Analize extinse efectuate în mod regulat de către o echipa formată din experți interni și externi.

Bune practici

Nu au fost identificate

Monitorizări rare

Monitorizarea regulata a revistelor de specialitate, bazelor de date interne și a altor documente

Crearea PÎEE

ObiectivePotențial

Obiectivele de reducere a consumului de energie nu au fost stabilite

Nedefinit.

Conștientizare mică a obiectivelor energetice de către alții în afara echipei de energie

Potențial definit prin experiență sau evaluări

îmbunătățirea planurilor existente de eficiență energetică

Nu este prevăzutăîmbunătățirea planurilor existente de eficiență energetică

Există planuri de eficiență energetică

îmbunătățirea planurilor stabilite; reflectă evaluările. Respectarea deplină cu liniile directoare și obiectivele organizației

Roluri și Resurse

Nu sunt abordate, sau sunt abordate sporadic

Sprijin redus din programele organizației

Roiuri definite și finanțări identificate. Program de sprijin garantate.

Integrare analiză

Impactul energiei nu

Deciziile cu impact

Proiectele / contractele includ

energetică

este considerat.

energetic sunt considerate numai pe bază de costuri reduse

analiza de energie. Proiecte energetice evaluate cu alte investiții. Se aplică durata ciclului de viață în analiza investiției

Implementarea PÎE

E

Planul de comunicare

Planul nu este dezvoltat.

Comunicări periodice pentru proiecte.

Toate părțile interesate sunt abordate în mod regulat.

Conștientizarea eficienței energetice

Nu exista

.Campanii ocazionale; de conștientizare eficienței energetice.

Sensibilizare și comunicare.

Sprijinirea inițiativelor de organizare.

Consolidare zompetențe aersonal

Nu există

Cursuri pentru persoanele cheie.

Cursuri / certificări pentru întreg personalul.

Gestionarea Contractelor

Contractele cu furnizorii de utilități sunt reînnoite automat, fără analiză.

Revizuirea periodică a contractelor cu furnizorii.

Există politică de achiziții eficiente energetic.. Revizuirea periodică a contractelor cu furnizorii.

Stimulente

Nu există

Cunoștințe limitate a programelor de stimulente.

Stimulente oferite la nivel regional și național.

Monitorizarea și Evaluarea PÎEE

Monitorizarea rezultatelor

Nu există

Comparații istorice, raportări sporadice

Rezultatele raportate managementului organizațional

Revizuirea Planului de Acțiune

Nu există

Revizuire informala asupra progresului.

Revizuirea planului este bazat pe rezultate. Diseminare bune practici

Zlcest document conține 165 de pagini (inclusiv Anexele coperta) plus CD cu formatul electronic (.pdf) al documentului PIEE și al Raportului pentru ANRE 2017

164/165