Hotărârea nr. 428/2009

Hotărârea Consiliului Local nr. 428 / 2009

MUNICIPIUL BUCUREŞTI                               

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

 

 

 

                                                                   HOTĂRÂRE

 privind implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 a Proiectului Centrul Multifuncţional “ Phoenix”,

 în imobilul situat  în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A,  Corpul A

 

 

Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum şi Raportul de specialitate întocmit  de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;

Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale, al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor  şi patrimoniu şi al Comisiei de sănătate şi protecţie socială ale Consiliului Local al Sectorului 1;

Ţinând seama de prevederile:

- Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului României nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

- Legii nr.47/ 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;

- Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată;

- Hotărârii Guvernului României nr.1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, republicată;

Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local sector 1 nr.322/19.09.2008 privind aprobarea Strategiei structurilor integrate de asistenţă socială şi medico-sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 şi Complexul Multifuncţional Caraiman, subordonate Consiliului Local al Sectorului 1;

Ţinând  seama de Proiectul Centrul Multifuncţional „Phoenix” destinat persoanelor adulte cu handicap şi vârstnice, întocmit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1;

În temeiul art.45, alin.(1), art.81, alin.(2), lit.”n” şi ale art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

 

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

 

HOTĂRĂŞTE:

 

Art.1. Se aprobă implementarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, a Proiectului Centrul Multifuncţional “Phoenix” în imobilul situat  în Bucureşti, Sector 1, Str. Pajura nr.15A,  Corpul A, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Primarul Sectorului 1, Secretarul Sectorului 1, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 şi Serviciul Secretariat General Audienţe vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

 

 

            PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,                          CONTRASEMNEAZĂ,

  Ion Brad                            

                      SECRETAR,

                                                                                       Bogdan Nicolae Grigorescu

 

 

 

 

Nr.:   428

Data: 29.10.2009

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

      Anexa nr.1

la Hotărârea Consiliului Local

              nr.428/29.10.2009                       

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,

      Ion Brad

 

 

 

 

 

 

 

 

Proiect

Centrul Multifunctional “ Phoenix”

 

 

 

            Una dintre priorităţile cuprinse în Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 pentru perioada 2008-2013 o reprezintă dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi alte persoane aflate în risc de excluziune socială.

            În vederea realizării obiectivelor , Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 1 iniţiază proiectul Centrul Multifuncţional Phoenix, proiect ce vizează crearea de noi de servicii şi dezvoltarea celor existente în vederea creşterii calităţii vieţii şi prevenirii marginalizării sociale a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap şi a altor tipuri de persoane aflate în risc de marginalizare .

            Centrul Multifuncţional Phoenix va fi structurat în mai multe module pentru a acoperi o gama cât mai variată de nevoi idenificate la nivelul beneficiarilor de servicii sociale de pe raza sectorului 1, si anume:

1.      Clubul Seniorilor Phoenix

2.      Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer

3.      Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix

4.      Centru de integrare prin terapie ocupaţională, meloterapie, ludoterapie

5.      Centru de reminiscenţe

6.      Centru de informare pentru cetăţeni

7.      Centru de zi Un pas împreună

 

I.                   Clubul Seniorilor Phoenix

Vârsta a treia este o perioadă de regresie, de involuţie pe toate planurile. Schimbările (de natură fizică, emoţională, psihică, socială, financiară) din această perioadă au loc rapid şi sunt semnificative. Familia, comunitatea locală, autorităţile locale şi în particular D.G.A.S.P.C. – urile au responsabilitatea de a acorda sprijin pentru menţinerea şi recuperarea persoanelor vârstnice în familie şi creşterea calităţii vieţii, rezultatele fiind: optimizarea tonusului persoanelor vârstnice, rebranşarea la viaţa socială, creşterea bunăstării generale a persoanelor de vârsta a treia, potenţarea motivaţiei existenţiale, crearea unui mediu ambiental propice manifestării libere a vârstnicilor. Un procent mare de vârstnici din Sectorul 1 solicită servicii sociale pentru a depăşi situaţiile de criză. Pentru a fi eficiente, aceste servicii trebuie să se dezvolte şi să se adapteze continuu nevoilor beneficiarilor.

Din aceste considerente, în sistemul de protecţie al persoanelor vârstnice s-a dezvoltat Serviciul de Consiliere Persoane Vârstnice – Clubul Seniorilor care răspunde într-o mare măsură nevoi de socializare, de petrecere a timpului liber şi a nevoi de a fi util a persoanei vârstnice. În prezent în cadrul Clubului seniorilor sunt înscrise aproximativ 760 persoane, spatiul în care se desfăşoară activităţile fiind insuficient în raport cu numărul de beneficiari, o parte din beneficiari solicitând deschiderea unor noi locaţii în alte zone ale sectorului 1.

Clubului Seniorilor Phoenix, reprezintă replicarea unui model deja existent, ce s-a dovedit util şi benefic pentru membrii comunităţii sectorului 1.

Activităţile preconizate a se realiza în cadrul Clubului sunt următoarele:

-          Organizarea de conferinţe, dezbateri, seminarii pe teme de interes pentru persoanele vârstnice;

-          Consiliere psiho-socială individuală şi de grup în vederea resocializării şi reactivării vârstnicilor care se află în risc de tulburări psiho-emoţionale, marginalizare / autoexcludere socială;

-          Consiliere medicală prin consultaţii medicale informative pentru membrii clubului;

-          Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică  etc.

-          Organizarea şi coordonarea cercurilor de interese: pictură, literatură şi poezie, medicină naturistă, limbi străine, consiliere juridică  etc.

-          Organizarea de expoziţii cu obiecte realizate de membrii clubului;

-          Organizarea şi monitorizarea grupurilor de voluntari vârstnici pentru sprijinul persoanelor vârstnice aflate în dificultate;

-          Organizarea de programe de muzică, dans şi poezie;

-          Organizarea de vizite la muzee, expoziţii şi alte obiective culturale de interes pentru membrii clubului;

-          Organizarea de excursii/pelerinaje;

-          Organizarea participării la diferite spectacole de teatru;

-          Organizarea sărbătoririi zilelor de naştere a membrilor clubului în funcţie de zodie;

-          Organizarea festivităţilor prilejuite de sărbătorile religioase şi a sărbătorilor  internaţionale;

-          Realizarea planului şi a raportului lunar de activitate al Clubului Seniorilor şi afişarea activităţilor planificate pe date concrete, la avizierul din incinta clubului pentru a fi aduse la cunoştinţa membrilor pensionari;

-          Menţinerea unei permanente legături cu ONG-urile sociale din Sectorul 1, elaborarea şi implementarea unor proiecte în vederea satisfacerii nevoilor de asistenţă socială a vârstnicilor din Sectorul 1;

-          Organizarea lunară a şedinţelor de lucru împreună cu membrii Comitetului Consultativ al Clubului Seniorilor în vederea analizării propunerilor membrilor clubului;

Efectele benefice ale activităţii la nivelul comunităţii: prin activităţile desfăşurate, vom contribui la prevenirea autoexcluderii vârstnicilor, după ieşirea la pensie, din viaţa socială a comunităţii şi la resocializarea acestora prin actul cultural, cel distractiv-recreativ, prin consiliere psiho-socială, conferinţe, activităţi de promovare a sănătaţii etc. Prin programele destinate persoanelor vârstnice se urmăreşte punerea în valoare şi explorarea potenţialului uman al acestora, reorientând valorile şi adaptându-le la noul tip de societate democratică, având ca principale deziderate păstrarea demnităţii persoanelor vârstnice şi a independenţei lor, stimularea legăturilor cu familia şi, în special, cu membrii comunităţii, reinserţia în viaţa socială şi culturală a persoanelor de vârsta a treia.

 

 

 

      II. Centru de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer

Ca toate ţările europene şi România se confruntă cu fenomenul de  îmbătrânire demografică. O mare parte a populaţiei vârstnice, apeleaza la serviciile sociale. Sistemele de protecţie socială trebuie să se adapteze evoluţiei comportamentelor şi structurilor familiale atunci când acestea antrenează apariţia unor nevoi de protecţie socială, legate în special de transformările pieţei muncii şi de evoluţia demografică. Astfel, persoanelor cu handicap trebuie să li se garanteze măsuri corespunzătoare de protecţie socială, luând în considerare nevoile specifice ale acestei categorii, în special în cazul în care aceştia sunt dependenţi de îngrijjre şi de servicii din afara familiei. De asemenea, persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de măsuri care să prevină excluderea lor socială, în special prin posibilitatea continuării unei forme de activitate. În acest moment la nivelul sectorului 1 nu există un centru de acest tip, deşi este evidentă necesitatea unui astfel de serviciu în vederea prevenirii instituţionalizării şi a menţinerii cât mai îndelungate în mediul familial a persoanei cu demenţă de tip Alzheimer.

La nivelul sectorului 1 există  344 persoane cu certificate de handicap diagnosticate cu demenţă de tip Alzheimer, aflate în întreţinerea familiei.  Persoanele cu demenţă de tip Alzheimer necesită atenţie deosebită comparativ cu alte tipuri de handicap, cunoscut fiind faptul ca manifestările afecţiunii sunt complexe.

Prin înfiinţarea Centrului de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer se urmăreşte menţinerea autonomiei persoanei cu boala Alzheimer în fază incipientă şi medie şi prevenirea situaţiei de dependenţă, pe o perioadă cât mai îndelungată.

Centrul de zi pentru persoanele cu demenţă de tip Alzheimer va avea o capacitate de aproximativ 15 locuri, conform standardelor în vigoare programul zilnic fiind de minimum 5 ore, beneficiarilor participanţi la activităţi urmând a li se servi cel puţin o masă/gustare, hrana fiind asigurată fie prin prepararea în bucătăria centrului, fie prin subcontractarea unei firme specializate, fie prin aducere de către beneficiar sau familie (numai pentru o singură masă)

În cadrul Centrului de zi se vor asigura activităţi de supraveghere şi menţinere a sănătăţii, individualizat, în funcţie de nevoile evaluate, activităţi de integrare familială şi comunitară pentru fiecare beneficiar.     Activităţile care vizează integrarea/reintegrarea socială, în funcţie de  nevoile in­dividuale ale beneficiarilor, pot fi: informare; interpretare în limbaj mimico-gestual; consiliere juridică; asistenţă socială; pregătire pentru viaţă independentă; consiliere pentru adaptarea locuinţei; îndrumare vo­ca­ţio­nală (sprijin pentru angajare, formare, orientare şi integrare în muncă); socializare şi petrecere a timpului liber.

Activităţile preconizate:

o   Activităţi pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice şi intelectuale:

-          activităţi de club, citirea presei, jocuri scrabble, şah etc.

-          activităţi pentru resocializare: discuţii de grup tematice, concursuri distractive, sărbătorirea zilelor de naştere etc.

-          activităţi practice de autogospodărire, jocuri de rol etc.

 

o   Activităţi de training mintal :

-          stimulare cognitivă prin jocuri şi exerciţii logice

 

o   Consilierea şi îndrumarea familiei cu privire la tehnicile de îngrijire

o   Consiliere psihologică, inclusiv pentru familie

o    Servicii de kinetoterapie

o   Consiliere administrativ socială

Prin serviciile oferite  se urmăreşte:

·         Împiedicarea degradării relaţiilor intrafamiliale, scăzând riscul de îmbolnăvire a familiei

·         Prevenirea marginalizării şi stigmatizării vârstnicului

·         Oferirea unei pauze familiei

·         Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe despre boală şi îngrijire

 

III.Centrul de recuperare neuromotorie Phoenix

În scopul prevenirii instituţionalizării şi al menţinerii în familie, în comunitate a persoanei cu handicap (cu potenţial funcţional) este esenţială înfiinţarea unor servicii alternative – în concordanţă cu nevoile identificate – precum şi dezvoltarea celor existente. Nevoia de sprijin a persoanelor cu handicap în ceea ce priveşte serviciile de recuperare, şi  respectiv necesitatea existentei  unor centre de recuperare neuromotorie - a fost identificată ca urmare a evaluării gradului de dependenţă a acestora şi a efectuării evaluărilor sociale.

In evidentele DGASPC sector 1 sunt inregistrate 401 persoane adulte cu handicap locomotor, precum şi un număr de 681 persoane cu handicap neuromotor şi 59 persoane cu handicap asociat - care prezintă si afecţiuni neuromotorii. Pentru aceste persoane au fost prevăzute, în programele individuale de recuperare, reabilitare şi integrare socială,  activităţii de recuperare – socializare, în conformitate cu nevoile individuale, care au ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarului.

In cadrul Centrului de recuperare neuromotorie Phoenix se vor oferi, in baza unei planificari individuale, urmatoarele tipuri de servicii:

1.      examinarea şi evaluarea beneficiarilor

2.      kinetoterapie (gimnastică medicală)

3.      electroterapie (galvanizări, curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi de înaltă frecvenţă)

Activităţile de recuperare neuromotorie se realizează la recomandarea medicului de recuperare, în baza Planului Individualizat de Servicii, fiind realizate de catre    kinetoterapeutul centrului.

Beneficiarii –  persoane adulte cu domiciliul pe sectorul 1, vor putea efectua un număr de 10 şedinţe de recuperare anual, cu posibilitatea de repetare periodică în funcţie de recomandarea medicului de recuperare.

 

IV.Centru de integrare prin terapie ocupationala, meloterapie, ludoterapie

Problematica persoanelor cu dizabilităţi este complexă şi necesită o abordare care să permită egalizarea şanselor, evitarea discriminării şi facilitarea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii. Serviciile de terapie ocupaţională în recuperarea şi socializarea persoanelor cu handicap repezinta o alternativa la institutionalizare, prin imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati. Grupul ţintă vizat îl reprezintă persoanele cu handicap fizic şi/sau asociat, care au un potenţial restant şi insuficient stimulat.

Activităţile prevăzute în cadrul proiectului vizează: crearea şi funcţionarea a unor  ateliere de terapie ocupaţională şi socializare; sensibilizarea profesioniştilor, autorităţilor, comunităţii, cu privire la drepturile persoanelor cu handicap de a avea acces la servicii adaptate în cadrul cărora terapia ocupaţională ocupă un loc important.

 

Prin dezvoltarea unui astfel de centru se pun bazele  unui model de intervenţie care, va facilita îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, permiţând totodată întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a comunităţii de a răspunde nevoilor acestor persoane. Se  lărgeşte astfel sfera relaţiilor sociale, constituindu-se ca o premisă pentru facilitarea integrării sociale şi creşterea capacităţii acestei categorii de populaţie de a-şi promova drepturile şi interesele.

Beneficiile dezvoltarii unui centru de integrare prin terapie ocupationala, ludoterapie, meloterapie se reflecta in:

·         îmbunătăţirea situaţiei psiho-sociale;

·         îmbunătăţirea relaţiilor în cadrul familiei şi în comunitatea în care trăieşte;

·         sprijin în efectuarea activităţilor de terapie ocupaţională şi stimularea participării la efectuarea acestor sarcini; terapeutul ocupaţional nu realizează în locul persoanei handicap acest lucru, ci împreună cu ea;

·         reducerea discriminării acestora ca urmare, pe de o parte, a dezvoltării abilităţilor sociale şi practice şi pe de altă parte, a modului în care imaginea acestora este percepută în comunitate;

·         îmbunătăţirea imaginii de sine şi a încrederii în propria persoană;

 

V.Centru de reminisceţe

Reminiscenţa este definită ca fiind amintirea vagă a unor fapte, evenimente petrecute cu mult timp în urmă despre care se credea că au fost uitate, însă care pot să fie actualizate prin diverşi stimuli ce funcţionează ca factori declanşatori.

Conceptul de stimulare a reminiscenţei nu semnifică doar amintiri despre trecutul îndepărtat, ci reprezintă un complex sistem de valori care include organizarea de activităţi în plan social şi de stimulare în vederea antrenării persoanelor vârstnice nu doar să vorbească despre timpurile trecute ci şi să desfăşoare împreună activităţi care să aibă relevanţă, să-l motiveze şi valorizeze. Utilizăm tehnica stimulării reminiscenţelor persoanelor varstnice pentru a vorbi despre trecut. Beneficiile tehnicii de stimulare a reminscenţelor nu pot fi contabilizate doar ca o simplă reacţie, în care anumite cauze produc anumite efecte, ci ele se datorează sistemului complex care include organizarea de activităţi şi crearea de oportunităţi pentru interacţiuni sociale cu şi pentru persoanele varstnice, pe baza împărtăşirii experienţelor personale care induc interes, satisfacţii, activităţi, stimulare, având ca principii de bază respectul, înţelegerea şi consideraţia faţă de beneficiari.

Beneficiile utilizarii tehnicii de stimulare a reminiscentelor:

În primul rând reminiscenţa încurajează socializarea prin dezvoltarea de noi relaţii sociale. În acest fel se reduce izolarea persoanelor cu demenţă care sunt ajutate şi încurajate să intre în contact cu alte persoane care sufera de aceeasi boală. Vorbind despre trecut putem să dăm noi sensuri prezentului.
Reminiscenţele valorizează persoana. În societatea noastră persoanele vârstnice sunt şi se simt marginalizate, cu atât mai mult persoanele cu demenţă nu sunt de loc valorizate iar, în faza incipientă şi uşoară a bolii, acestea se automarginalizează pentru a-si masca deficienţele. Prin reminiscenţe noi îi provocăm la discuţii despre trecut, le arătăm că suntem interesaţi de ceea ce ne spun şi în acest fel persoana cu demenţă este încurajată şi valorizată căpătând încredere în propriile capacităţi.
Reminiscenţa facilitează procesul de „life review” ( poveste a vieţii ) Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă ea trăieste mai mult în trecut şi îi face o deosebită plăcere să relateze evenimente petrecute cu mult timp în urmă. Prin sedinţele de stimulare a reminiscenselor se facilitează procesul de „life review”, iar beneficiarii acestor sedinţe pleacă cu un sentiment de mulţumire şi împlinire că au fost capabili să relateze, chiar dacă nu foarte exact, unele evenimente importante din viaţă cu o încărcătură emoţională puternică.
Reminiscenţele creează conexiuni şi punţi între trecutul, prezentul şi viitorul unei persoane. Relevarea trecutului unei persoane, aşa cum ne apare el în urma stimulării prin tehnica reminiscenţelor, ne ajută să înţelegem mai bine unele manifestări comportamentale prezente şi, totodată, ne facilitează aprecierea evoluţiilor viitoare.
Reminiscenţa reduce distanţa dintre îngrijitor şi persoana cu demenţă deoarece este un instrument efectiv pentru îmbunătăţirea comunicării şi înţelegerii empatice. Aproape în toate tipurile de instituţie, inclusiv în familie, fiecare persoană are „rol” şi atribuţii specifice bine stabilite şi respectate. Prin sedinţele comune, persoanele sunt îndrumate să aibă încredere unii în alţii şi să fie mai puţin preocupaţi de poziţie, putere, protocol, uzanţe care nu fac obiectul reminiscenţelor.
Reminiscenţele ajută la evaluarea prezentă a unei persoane cu demenţă şi completează informaţiile pentru constituirea planului individualizat de îngrijire. Dacă se consideră o persoană cu demenţă doar cum este în prezent, este ca şi cum, în loc să te uiţi într-un album cu fotografii, ai privi doar un fragment dintr-o poză. Nu este corect să apreciezi doar capacităţile prezente ale unei persoane, pentru că nu ai tabloul complet şi complex, fără a şti ce a fost, ce a realizat, care îi erau preocupările ori sferele de interes ale acelei persoane. Istoria personală ne poate da informaţii despre ceea ce ar putea să mai facă, ce i-ar trezi interesul, acordându-i în acest fel o şansă în plus.

Reminiscenţa conduce la schimbarea ierarhiei în grup. Se spune că persoanele, care au trăit pe viu anumite evenimente ce au intrat în istorie, sunt cei mai buni profesori de istorie. Persoanele vârstnice sunt surse deosebite de informaţii despre evenimentele istorice din trecutul îndepărtat şi, cu puţină încurajare, cei mai mulţi dintre ei sunt dispusi să ni le relateze prin propria prismă. În loc să fim entităţi pasive în îngrijirea persoanelor cu demenţă, ori să facem anumite activităţi pentru ei sau în locul lor, prin sedinţe de stimulare a reminiscenselor, dăm posibilitatea acestor persoane să fie ei în centrul atenţiei, să devină actori principali, să joace rolul de profesor care oferă informaţii, într-un cuvânt ei să fie autoritatea.

Prin reminiscenţe se păstrează şi se transmite moştenirea culturală. De fiecare dată, când o persoană trece în nefiinţă, se pierde şi o parte din moştenirea culturală a unui popor. Uneori putem chiar afirma că s-a pierdut definitiv o posibilă carte de succes. Dacă învăţăm să ascultăm cu atenţie relatările despre trecut, dacă învăţăm să ne amintim despre trecut, vom fi capabili să aducem trecutul în prezent şi să păstrăm măcar o parte din moştenirea culturală individuală. Prin tehnica reminiscenţelor înregistrăm, pe de o parte , amintirile oamenilor obişnuiţi privind viaţa lor personală iar, pe de altă parte, înregistrăm opiniile acestor oameni despre evenimentele pe care le-au trăit si, în acest fel, păstrăm şi transmitem mai departe moştenirea culturală.
Prin tehnica de stimulare a reminiscenţelor persoanele cu demenţă sunt antrenate într-o activitate plăcută, relaxantă şi care le aduce satisfacţii. Prin această afirmaţie nu sugerăm că toate reminiscenţele se referă la evenimente plăcute sau cu o conotaţie pozitivă. Pot fi şi unele care au avut ca efect o încărcătură emotională negativă sau pot fi persoane care nu doresc să-şi amintească unele întâmplări traumatizante. Însă, cei mai mulţi dintre beneficiarii tehnicii de stimulare a reminiscenţelor trăiesc o mare satisfacţie atunci când li se oferă prilejul de a relata evenimente din trecutul îndepărtat. În acest fel ei se transpun în timp şi parcă mai trăiesc o dată ceea ce s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă. Este benefic să ne axăm pe ceea ce persoana cu demenţă este capabilă să facă în prezent, decât să ne lamentăm sau să ne plângem de ce nu mai poate face acea persoană

 

In perioada 2007-2008, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 1 a derulat proiectul Unitate interdisciplinara pentru reminiscente, finantat prin Phare 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala/Servicii Sociale. Prin acest proiect in centrele rezidentiale apartinand DGASPC sector 1 au fost infiintate 6 centre de reminiscente pentru persoanele institutionalizate.

Deoarece infiintarea centrelor de reminiscente s-a dovedit de un real folos pentru beneficiarii gazduiti in cadrul centrelor rezidentiale, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului intentioneaza dezvoltarea unui astfel de centru pentru beneficiarii din comunitate.

 

VI. Centru de informare pentru cetateni

 

Centru de informare pentru cetăţeni este un serviciu de interes public care răspunde nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, astfel încât aceştia să aibă acces sporit la informaţii privind drepturile şi îndatoririle lor, să beneficieze de consiliere în identificarea posibilelor căi de rezolvare a unor probleme cu care se confruntă şi de ghidare în utilizarea serviciilor publice. Înfiinţarea acestora vine în sprijinul cetăţenilor, beneficiari direcţi şi indirecţi, facilitându-le accesul la informaţii transpuse într-un limbaj comun, în vederea cunoaşterii de către aceştia a drepturilor şi obligaţilor pe care le au conform legislaţiei în vigoare, a instituţiilor publice şi private abilitate în soluţionarea situaţiei de criză cu care se confruntă.

Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată se bazează pe 4 principii care asigură maxima accesibilitate pentru orice membru al comunităţii:

         INDEPENDENŢĂ

         IMPARŢIALITATE

         GRATUITATE

         CONFIDENŢIALITATE

Seviciile oferite de organismul nou înfiinţat sunt gratuite şi respectă, totodată, principiile imparţialităţii şi confidenţialităţii. Solicitanţii, cetăţeni ai Municipiului Bucureşti, au posibilitatea ca, de acum, să apeleze la personalul calificat, competent şi bine pregătit din cadrul centrului. Centrul va  contribui semnificativ la îmbunătăţirea accesului la informaţie a tuturor cetăţenilor, dar mai ales a grupurilor de populaţie defavorizate. UE a considerat importantă înfiinţarea acestor birouri şi în ţara noastră pentru a răspunde nevoii evidenţe, manifestată în România, de îmbunătăţire a accesului la informare şi consiliere pentru cetăţeni, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva problemele şi să îşi exercite drepturile şi obligaţiile. Este bine ştiut de către Comisia Europeană că aderarea nu se poate realiza cu succes decât dacă este susţinută de o populaţie bine informată.

 

VII.Centrul de zi Un pas impreuna 2

 

Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt izolate, vulnerabile, în dificultate. Ele au adesea o istorie lungă a internărilor în diverse spitale, nu au familie, sunt inapte să comunice, au nevoi multiple, sunt diagnosticate de societate ca “nefiind ca ceilalţi” şi se află, de cele mai multe ori, într-o stare de sărăcie profundă.

Procesul de reinserţie socială a adulţilor cu probleme de sănătate mintală este unul de lungă durată şi presupune evoluţia către stadiul de interdependenţă - valorizarea acţiunilor comune, prioritizarea, planificarea acţiunilor astfel încât evenimentele să ia cursul dorit, evaluarea riscurilor şi consecinţelor, asumarea eşecurilor şi victoriilor. Evoluţia beneficiarilor de la stadiul de dependenţă la cel de interdependenţă este posibilă prin efortul depus de ei şi de echipele de lucrători presupunând şi dobândirea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare socială

În  comunitatea noastră mai există un serviciu similar pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală şi, de aceea, dorim să oferim acest serviciu şi într-o altă zonă a sectorului 1 având în vedere rezultatele obţinute până în prezent.

Activitatile ce se vor desfasura in cadrul Centrului de zi Un pas impreuna sunt:

-          consiliere psihologică pentru beneficiari si apartinatori

-          activităţi terapeutice;

o   activitati de stimulare senzoriala (dezvoltarea simturilor senzorio-motorii);

o   terapie comportamentala

o   grupuri de dans si miscare

o   terapie prin jocuri

o   grup de arta decorativa/ artizanat

-          activitati instructiv educative :

o   grup ABC (citit, scris, desenat etc)

-          activitati recreative

o   socializare in cadrul centrului ( jocuri educative de stimulare cognitiva )

o   socializare in afara centrului (vizite muzee, excursii si vizite la alte centre)

 

 

Structura de personal a Complexului de Servicii Sociale „Phoenix” asigură desfăşurarea efectivă şi eficientă a activităţilor procesului de furnizare a serviciilor (asistenţa asigurată beneficiarilor, administrarea resurselor, organizare şi comunicare, management-ul curent al unităţii, management-ul urgenţelor).

Toate aceste centre ce vor funcţiona în cadrul C.S.S. „Phoenix” sunt dezvoltate având la bază Strategia de dezvoltarea a sistemului integrat de asistenţă socială de la nivelul sectorului 1, nevoile identificate precum şi dezvoltarea unor modele de bună practică. În viitor se doreşte ca pornind de la aceste servicii iniţiate acum să se aplice cereri de finanţare din fonduri externe pentru dezvoltare şi sustenabilitate.

Rezultatele urmarite prin implementarea proiectului Centrul Multifunctional Phoenix :

- reducerea stresului şi menţinerea relaţiilor familiale;

- consolidarea familiilor în care există persoane cu handicap sau persoane vârstnice;

- mentinerea bunăstarii fizice şi îmbunătăţirea vieţii afective (sănătatea psiho-afectivă), pemitand in acelasi timp familiilor să continue supravegherea (îngrijirea) cu succes la domiciliu a celorlalţi membri ai familiei (copii sau adulţi) care nu se află în situaţie de criză;

- menţinerea pe termen lung a stabilităţii familiei prin reducerea necesităţii plasamentelor în afara domiciliului, şi diminuarea nevoii de a apela la servicii rezidenţiale pe termen îndelungat.